• Izvoare Codrene nr.

4 •

NICOLAE BUD Tribunul din Băseşti Apropierea zilei de 1 Decembrie mă cheamă totdeauna la Alba Iulia, acolo unde într-un îndepărtat anotimp istoric se dă expresie faptică acelui strigăt de neuitat rostit pe Câmpia Blajului,cândva şi mai demult:Noi vrem să ne unim cu Ţara! La Alba Iulia, în cetate pot fi şi azi auzite glasurile celor o sută de mii de transilvăneni care salutau decizia luată în Sala Casinei militare; Unirea! Au trecut anii. Evenimentele de la 1 decembrie 1918 au fost caligrafiate in fila trăirilor neamului românesc la capitolul de evenimente înălţătoare. Mă întorc adesea înspre acele locuri şi către acel anotimp nepereche pentru mine ca ardelean: pământurile pe care aveam a mă naşte,locuri bătătorite de talpa bunilor şi străbunilor mei se vedeau lipite de trupul Ţării Mamă,de România eternă. Fac aceste întoarceri în timp, dintr-o nevoie ce-o asemăn respiraţiei, fără de care nimic nu este posibil. Din nici-o carte de istorie şi din mintea niciunui român nu ar trebui să lipsească acele pagini clocotitoare care fixează în eternitate emoţionantul eveniment de la Alba Iulia. Au fost de fapt zile şi săptămâni dinainte care au condus la 1 Decembrie. În 18 octombrie 1918, Alexandru Vaida Voievod citea în Parlamentul de la Budapesta Declaraţia redactată de Consiliul Naţional Român cu câteva zile înainte în casa "unionistului" Aurel Lazăr din Oradea. Peste nici două săptămâni în casa lui Ştefan Cicio Pop este creat Consiliul Naţional Român-cu vocaţia de a reprezenta românii de dincolo de munţi. Pe 21 noiembrie publicaţia "Românul" chema pe români la Alba. Vor fi acolo, pe Câmpul lui Horea, pentru a proba cu bătaia inimii aşteptarea Unirii cu Ţara. Reprezentanţii,cu documentul în
1

• Izvoare Codrene nr. 4 •

mâna, a 27 de comitate -1228 de delegaţi s-au dus în Sala Casinei. Ei,ceilalţi, veniţi din târguri şi din sate s-au răspândit în întinderea pajiştei în aşteptarea veştilor. Consider că a sosit vremea să vorbesc despre Tribunul din Băseşti. Îl ştiu din acea fotografie a Memorandiştilor. Sta alături, într-o grupare de lideri ai mişcării de Ioan Raţiu,Vasile Lucaciu,Septimiu Albini. Ceruseră prin Memorandum autonomia Transilvaniei, drepturi pentru românii din Transilvania. S-au ales cu chemarea în proces şi cu trimiterea în puşcărie. Era născut în 1 august 1835 în satul al cărui nume şi la lipit de cel încredinţat de părinţi. Va face gimnaziul la Baia Mare şi liceul la Oradea. Va studia dreptul la Academia din Oradea. Se va şi fixa în oraşul de pe Criş pentru a lucra în administraţie. Ajunge deputat în Parlamentul de la Budapesta. Se naşte,din iniţiativa lui, Partidul Naţional Român din Transilvania şi Ungaria. Este o vreme vicepreşedinte al acestei formaţiuni, ca apoi să fie ales preşedintele ei. Gheorghe Pop de Băseşti va intra în istorie ca preşedinte al Adunării de la Alba Iulia. Se va sfârşi din viaţă nedrept de repede după acest eveniment memorabil ca să mai poată trăi cu intensitate schimbările din viaţa ţării şi vulcanismul lor interior. Se apropia de 84 de ani. Părăsea acest tărâm cu mulţumirea sufletească a visului împlinit. "Pohtise" alături de milioanele de români ardeleni alipirea la Patria Mumă a teritoriilor arate si semănate de contemporanii lui Decebal, de urmaşii şi urmaşii urmaşilor lor. Apucase să contemple cum apele, codrii şi dealurile transilvane schimbă bineţe cu podişuri şi câmpii dincolo de Carpaţi. Fusese răzbunat pentru toate câte îndurase ca român traitor printre străini. A murit printre ai lui. De 1 Decembrie, în clipele noastre de trăire şi simţire românească, să nu uităm a aprinde o candelă cu gândul de a-şi trăi adierea diafană la căpătâiul Tribunului din Băseşti.

2

• Izvoare Codrene nr. 4 •

VASILE DAN MARCHIŞ Revista “Izvoare Codrene” şi-a dobândit “identitatea” culturală la Mireşu Mare Este un caz fără precedent faptul că în comuna Mireşu Mare, Maramureş, s-a lansat prima revistă de cultură, literatură şi artă din Ţara Codrului numită “Izvoare Codrene”. Acest eveniment desfăşurat în prezenţa domnului deputat Nicolae Bud şi a soţiei dânsului, cunoscuta scriitoare Florica Bud, a primarului comunei menţionate domnul Virgil Prună şi a domnului Ioan Dragoş, director executiv în cadrul Consiliului Judeţean Maramureş, a atras scriitori, profesori, clerici, ingineri şi alte categorii de funcţionari de la instituţii de seamă din judeţ şi chiar de nivel naţional. Am reuşit să realizăm acest lucru prin faptul că actuala conducere a Primăriei comunei Mireşu Mare în frunte cu domnul primar Virgil Prună au sprijinit integral tipărirea numărului 3 al revistei “Izvoare Codrene” şi ne-a pus la dispoziţie frumoasa sală a Bibliotecii Comunale. Pentru aceste acte culturale de excepţie le transmit în mod public respectuoase mulţumiri. Pe lângă aceste evenimente, un impresionant şi neprevăzut fenomen cultural pe plan “codrenesc” şi chiar judeţean este că domnul deputat Nicolae Bud s-a oferit să sprijine tipărirea numărului 4 al revistei “Izvoare Codrene”. Pentru asta îi transmit în mod public toată consideraţia mea şi respectuoase mulţumiri. În calitate de fondator al acestei reviste, menţionez că publicaţia respectivă s-a născut la Asuaju de Sus, dar şi-a dobândit “identitatea” culturală la Mireşu Mare. Chiar dacă există în “Ţara Codrului” localităţi în care nu ai cu cine discuta despre literatură şi artă, revista “Izvoare Codrene” şi-a asigurat
3

Pe atunci. când ţăranul era ţăran şi domnul era domn. copthiilor de atunci. Ion Burnar. intrat în uz. Dar. cu un oarecare aport financiar sau prin alte mijloace prin care publicaţia noastră ţine “concurenţa” cu revistele de la oraş. nu pare a fi un cuvânt românesc. aşa cum a afirmat marele poet trecut acum câteva săptămâni în lumea umbrelor. FLORICA BUD Pthita noastră cea de toate zilele/ Bucatele copilariei Poate că voroava (cuvântul) pthită. Ţăranii adevăraţi spuneau pthită. oamenii din sat îi caracterizau cu vorbe şugubeţe pe cei ce pronunţau pită sau tină – în loc de pthită sau thină (noroi)… de aici şi versurile… „O găină rouzosină / a pthicat asară-n thină”. scrisă în acest fel. ca să se înţeleagă diferenţa între pthită. ce îşi merită soarta… după cum este numele domnit. aşa este şi calitatea alimentului (pâine). din acele vremuri idilice. Când eram copii. cuptorul se 4 . pe care îl denumeşte! Dar să revin la pthita noastră cea de toate zilele. aşa cum îl pronunţam noi şi… pită. zână care ne aducea bucurie nouă. fost fidel colaborator al revistei “Izvoare Codrene”. iar pthita era zâna cea bună a fărinii. respectivii ar vrea să facă pe domnii. Vezi bine. Acum cuvântul pită nu mai spune nimic. Ironia sorţii este că viaţa a făcut din noi nişte domniscarăşi. Revista “Izvoare Codrene” va ţine cont întotdeauna de opţiunile celor care vor contribui cu texte. dar nu ştiau cum. Domnii spuneau pâine şi domniscarăşii (nici domni.• Izvoare Codrene nr. 4 • drumul prin faptul că unii iubitori de cultură şi-au dat acordul de a sprijini de acum înainte publicaţia noastră (ca aceasta să apară în cât mai multe numere). nici ţărani) spuneau pită. Sâmbăta era ziua când se frământa pthita şi apoi se cocea în cuptor. altfel nu pot să o scriu.

O astfel de specialitate era una dintre cele mai gustoase produse. bucătărie ce fusese clădită de către bunicii paterni – Victor (Victoru’ lu’ Hedeş) şi Valeria Trif – din vaioaje (cărămidă nearsă). Din acelaşi aluat de pâine se făceau şi vărzarele. Aceşti cărbuni erau utilizaţi şi la încălzirea thiclăzăului (călcătorului). el a fost reclădit în grădiniţa de legume. coapte pe frunză de varză. Cu făcutul pâinii era un ritual lung. bunica sau mamica turnau restul de făină. ea îi scotea. Într-un vailing (castron) mare se punea făina măcinată la moara din Ulmeni. Când din lemnele de foc rămâneau doar cărbunii. se asoga (se lucra) aluatul. anume făcută pentru aşa ceva. când varza avea deja vojoi (căpăţână). într-o zi. Apoi. unde se află şi în ziua de azi. confecţionat din metal şi lemn. mamica i-a purtat pică şi. Pentru noi. se aşeza în tepşi (tăvi) confecţionate de către ţigani. Cu timpul. În mijloc se făcea un cuib în care se punea o bucată de elestău (drojdie de bere) şi sare. cu ajutorul cociorvei. din badoc (tablă). atât cât simţeau mânurile (mâinile) lor pricepute că ar fi nevoie. se făceau cocuţi din aluat de pâine. bunica sau mamica făceau pâini rotunde. copiii.• Izvoare Codrene nr. Cociorva era un instrument special pentru cuptor. la gura cuptorului. După ce aloatul dosthea (dospea). Se rupthia (rupea) din aluat câte o bucată şi pe un curpător (fund de lemn). copţi direct pe vatră. 4 • mai afla în cohea (bucătăria de vară). Bunica Valeria aţâţa (aprindea) focul în cuptor. adică plăcintele cu lobode. Viitoarele pthite se lăsau la dosthit (dospit). dis-de-dimineaţă. Apoi. atunci eu şi sora mea le ungeam cu un gălbinuş (gălbenuş) de ău (ou) bătut. Peste drojdie se pthicura (picura) puţină apă călduţă. Vara. s-a hotărât să îl dărâme. început de sâmbăta. ţesute în casă de către mamica. Se aşeza pe rând fiecare tepşe pe o lopată din lemn. Dacă era perioada de post şi femeile casei făceau sucituri (cozonaci) din aluatul de pthită. ceapă verde şi 5 . acoperite fiecare cu un dosoi. până avea forma şi consistenţa dorită. Se învălea (acoperea) vailingul cu un dosoi sau ştergură (ştergar).

de către una dintre socăciţele casei. Sucitura cu silvoiţ 6 .• Izvoare Codrene nr. ca să ne facă şi sucitură cu silvoiţ şi sucitură cu măr. cu mere şi moşii cu coarne… dar despre ei veţi afla în viitorul apropiat! FLORICA BUD Dulce-nedulce cu silvoiţ Sâmbetele obişnuite. economie verbală. pe şpor (maşina de gătit). Preferatul verii era fie cel cu mere. cu un amestec de cacao şi aluat. care erau preferatele sorei mele. Merele copilăriei noastre erau cele şohar. le corăţam de coji şi de sămânţe. Le hronjneam pe hroşnar şi le puneam în laboş (cratiţă). mie plăcându-mi numele întregi.. El era umplut. fie cel cu silvoiţ. sau păscuţele cu brânză. ce s-au dus luând cu ele şi pernele aferente pe care ne cocoţasem fără griji! Eu şi sora mea ne rugam de bunica Valeria. acel aluat fără ouă. ea fiind călcâiul lui Achile în tandemul socăţiţelor casei. cu varză călită sau brânză de vaci. Este singura persoană pe care am diminuat-o. Toate acestea erau făcături pe care le suporta săptămânal cuptorul din grădină. doar cu fărină şi elestău (drojdie). ci şi cu alte bunătăţuri. 4 • mărar. suciturile de post. din motive de. vanilie sau ţitrom (lămâie). cu măr. odată sortate. Pentru aceasta. după toanele noastre. nu prea pretenţioase. nu rezonau numai cu pâinea şi cu moşocoarnele înecate în groşthior (smântână).... Uitam că asta ar fi înseamnat ca noi să alegem dintre poamele pthicate pe cele mai puţin gustate de viermi. Peste merele călite se presăra fohoi (scorţişoară). Minunate vremi. care nu erau precedate de duminici importante. Acest cozonac de post era un dulce-nedulce foarte gustos. ionatan şi parmenul auriu. deşi ele hotărâseră altceva. Poamele. ale copiilor casei. zahăr. aşa cum erau cele preparate cu ocazia marilor sărbători. bunica sau mamica frământau sucitura (cozonacul) din aloat (aluat) de pâine. poreclită de mine Ita.

scoasă proaspăt din fântâna cu furcă – în care se dizolvase o măsură de mniere (zahăr) şi praful de fohoi. supărându-i pe ai mei. m-am tuns băieţeşte. Şi uite aşa se face că. Făceam toate aceste operaţiuni vesele la gândul că se termina saptămâna de lucru pentru toţi ai casei.. fac parte din categoria femeilor cu părul lung.. fetele. Dar. spălatul părului. pe vremea aceea mai erau pthieptene de os. coptăturilor. iar cu fiertura rezultată ne limpezeam părul. fiindcă. se întindea făcătura peste foaia de aluat şi se răsucea cu multă îndemânare. Mâna supremă întindea pătura de aluat. fără îndoială.. în anii cei mai frumoşi. uşor ondulat. din păcate. Eu foloseam şi ceai de muşeţel. iar Ita. Noi. îndesată într-un laboş mare aşezat pe şpor. ceai din frunze de nuc. treceam la o altă activitate de sâmbăta. pe care o păstram în ciubere de lemn. sau cu apă rezultată din topirea zăpezii.. Ce mai tura-vura? Parcă ne creşteau aripi de zmei! 7 . nuanţa aurie pe care soarele verii mi-o oferea cu dărnicie în vacanţele petrecute acasă. atunci am ajuns la concluzia că nu îmi stă bine cu părul lung. deşi cel mai mult am suferit eu. Astfel se încheia cu brio participaţiunea noastră din acea sâmbătă la încropirea.. iar amninosurile ce veneau dinspre cuptor ne motivau şi mai mult elanul. mi-am pierdut. Pentru a ne putea descâlci.. ce imprima o nuanţă roşcată părului său. puneam puţin oţet în apa de limpezit. Iar din cauza poluării apei din Baia Mare. De aceea. În mod curent fierbeam rădăcină de brusture şi frunze de urzică. am purtat părul scurt. Apoi. întărindu-i astfel rădăcina. 4 • era mai simplu de preparat.. m-am autopedepsit şi. De obicei îl spălam cu apă de ploaie. Încă din vremea aceea păstrez un adevărat cult al părului. în timpul liceului.• Izvoare Codrene nr. după examenul de admitere la liceu.. Într-o ulcea de pământ se frământa silvoiţul cu un deţ de apă – fireşte.

preşedinta Fundaţiei "Sfântul Anton de Padua" Ulmeni Ulmeni – locul unde s-a născut învăţământul liceal particular Ulmeniul a fost cunoscut dintotdeauna ca "o mică capitală administrativă. ca o alternativă şi o completare a învăţământului de stat. al Ţării Codrului. binecuvântat cu atâtea personalităţi. Numai aici. care să-i poarte numele. iar Fabrica de sticlă a funcţionat. Fiind strănepoata. locuitorii de aici erau fermecaţi de arcuşul lui Emil Gavriş şi fascinaţi de povestirile lui Petre Dulfu – fii ai locului. pentru drepturile şi emanciparea neamului românesc. am considerat o datorie sacră de a înfiinţa şcoli. în anul 1998 am înfiinţat Liceul Particular "George Pop de Băseşti" Ulmeni patronat de Fundaţia "Sfântul Anton de Padua" Ulmeni. spun bătrânii. marele patriot. Demult. au copilărit şi s-au hrănit spiritual Florian C. s-a putut naşte ideea înfiinţării învăţământului liceal particular. AURORA PUŞCAŞ. Vasile Morar. la Căminul cultural. şi în timpul războiului. de-a lui George Pop de Băseşti. 4 • prof. economică şi culturală" a zonei Someş – Codru. prozatorul Milian Oros – membrii ai Uniunii Scriitorilor din România. nu departe de Băseştiul lui Badea George. la Ulmeni în acest colţ de rai. care a luptat atât de mult. 8 . poeţii Florica Bud.• Izvoare Codrene nr. Venind în întâmpinarea cetăţenilor din zonă. Radu Ulmeanu. Ulmeanu – întemeietorul medicinii sportive. Administraţia în timpul primarilor Ulmeanu şi Cristea era înfloritoare. care doreau să-şi continue studiile liceale. pe linie maternă. Tot la Ulmeni au văzut lumina zilei.

la sesiuni de comunicări ştiinţifice judeţene şi naţionale. mari învăţaţi ai vremurilor lor. care s-au remarcat la activităţile extraşcolare. unde s-au remarcat prin calitatea pregătirii lor. în administraţie. câte 2 excursii gratuite în ţară (Peştera Urşilor. Astăzi Liceul "George Pop de Băseşti" Ulmeni. Fundaţia "Sfântul Anton de Padua" Ulmeni a oferit elevilor merituoşi la învăţătură. a părinţilor. Elevii de la învăţământul de zi beneficiază de burse de studii.• Izvoare Codrene nr. a întregii comunităţi. în agricultură ecologică. Viena. anual. dar şi luminători de conştiinţe ne-au fost un model în realizarea ţelului propus. Oradea. an de an. Budapesta) considerând excursiile documentare un bun prilej de a cunoaşte cultura şi civilizaţia românească şi europeană. Verona. tehnician în turism. la concursuri şcolare. în industria alimentară. este o instituţie de învăţământ acreditată prin Ordinul Ministrului Educaţiei şi se bucură de stimă şi aprecierea elevilor. Nordul Moldovei. cât şi celor. încrederea unui număr tot mai mare de elevi şi să ofere o gamă de specializări care se numără printre preferinţele elevilor: filologie. educator – învăţător. de pregătiri suplimentare în vederea participării la olimpiade. 4 • Cei doi mentori spirituali. Veneţia. 9 . Târgu Mureş – Sighişoara – Braşov – Sinaia – Castelul Bran – Sibiu – Alba Iulia) şi în străinătate (Padova. De asemenea participă la centrele de excelenţă organizate la nivel judeţean. unde au obţinut premii şi menţiuni. de merit. fiind un lăcaş de cultură emblematic pentru învăţământul maramureşean. în activităţi economice. Dascăli cu mult suflet şi cu o pregătire profesională de excepţie au ştiut să câştige. matematică – informatică. în silvicultură.

Codru (Regele Carol al II-lea) Şcoala nu este un institut de învăţătură. punct de referinţă a zonei SomeşCodru . exprimându-şi încrederea în calitatea învăţământului particular preuniversitar. la care participă toate Liceele "George Pop de Băseşti" din oraşele Baia Mare. MARIANA DAN Grupul Scolar Industrial. în luna decembrie. manageri. Sighetu Marmaţiei. dr. primari.. viceprimari şi consilieri. a apreciat oportunitatea existenţei învăţământului particular. După doisprezece ani de existenţă. fiind mesagerii actului educaţional. avem datoria gândului împlinit şi satisfacţia de a oferi o alternativă educaţională viabilă la noi. Grupul vocal "Armonia" a liceului a obţinut în 2010 locul I la nivel judeţean. Târgu Lăpuş şi Satu Mare cât şi elevi de la licee partenere în educaţie. prof.Dr. avocaţi.• Izvoare Codrene nr. Prof. fiind prezent şi în emisiuni televizate. care se realizează la liceul particular din Ulmeni. 4 • An de an. ingineri. profesori. Absolvenţii liceului. cu ocazia vizitei din luna septembrie 2010. la Ulmeni. la Ulmeni se organizează un tradiţional concert de colinde. Florian Ulmeanu" – centru de cultura a zonei Someş . Daniel Funeriu.Oraşul Ulmeni. ci un templu ai cărui preoţi sunt profesorii. la fel ca în întreaga Europă şi în lume – învăţământul privat – şi de a dura o instituţie de învăţământ vrednică de patronul său spiritual "Geoge Pop de Băseşti". Excelenţa Sa. medici. Vişeu de Sus. În urmă cu câţiva ani ia fiinţă noua unitate administrativ-teritorială. Domnul Ministru al Educaţiei. majoritatea au urmat cursuri universitare şi sunt oameni realizaţi profesional şi social. care se dezvoltă pe vechea structură a 10 .

Situat pe malul stâng al râului Someş. două ateliere . Daniel Funeriu. În anul 2004 a început modernizarea unităţii noastre de învățământ. cabinet de asistenţă psihopedagogică şi consiliere. Puşcaş Aurora . Aveţi cu adevarat o şcoala europeană. la Ulmeni a fost un prilej de exceptie.profil mecanic. Ne mândrim că avem referințe pozitive din partea reprezentanților marcanți ai sistemului de învățământ românesc şi nu numai..• Izvoare Codrene nr. bibliotecă.director adjunct. Liceul nostru este o carte de vizită pentru întreaga comunitate şi constituie o amprentă a educației primite de către fiecare ins care participă la scrierea unei alte pagini din viața unui lăcaş al spiritului și sufletului său. trei cabinete informatizate cu reţea de calculatoare AEL. profesor Leta Carmen . fie şi numai la gândul că ai privilegiul de a ţine în palmele tale 11 . Printre dotările de care dispune noua şcoală se numără:14 săli de clasă dotate cu mobilier nou. Acest fapt a fost evidențiat de către fiecare oficialitate care a vizitat Ulmeniul. care. Un important rol în dezvoltarea urbei l-a avut şi îl are ŞCOALA. 4 • comunei . în luna septembrie 2010. prin spiritul managerial de mare clasă al conducerii ei. modernă <<SE VEDE CA OMUL SFINŢEŞTE LOCUL>>” au fost cuvintele Domniei Sale. Prezența Domnului Ministru al Educației. este primul oraş pe care acest râu îl străbate în judeţul Maramureş. laborator de chimie şi biologie. teren de sport şi pistă de alergare. Profesia de dascăl este una dătătoare de satisfacţii. laborator de fizica şi mecatronică. fiind onorați de aprecierile Excelenţei Sale în urma vizitării lăcaşului nostru de educație: . Istoria actualului local de şcoala debutează în anul 1919. a devenit un etalon al tuturor unităților de învățământ din întreaga țară.director şi prof.

Informatică . că eşti important în viaţa lui.Premiul I.2 maiştri instructori. Premiul III.Alfa&Omega”.aVIIIa. concurs naţional . Pinte Bogdan. Olimpiada de Religie .faza judeţeană. aV-a.Premiul II. Drept dovadă sunt rezultatele obţinute de elevii noştri la olimpiade. cl. Concurs judeţean . Printre cele mai importante premii obţinute de elevii noştri. Dan Mariana). Chiriac Nicolae). Satisfacţiile morale. Săplăcan Georgiana. cl. Olimpiada de Religie . aV-a.faza judeţeană. Evaluare în educaţie..Premiul I.Premiul I.Euclid”. cl. Concursul de matematică . Franceză .faza naţională-2009 (prof. care este şi succesul tău de profesor. Homorodan Paula cl. Corpul profesoral care luminează minţile copiilor este format din 32 de profesori. 9 didactic auxiliar. a XI . româna .a ..Olimpiada "George 12 .faza judeţeană (prof. 8 angajaţi personal nedidactic. 12 învăţători. Lenghel Tania.Premiul IIIfaza naţională (prof. aVII-a. Lb. concursuri de specialitate si examene naţionale. cl. sunt atât de mari.Olimpiada "George Călinescu"(VVIII).faza judeţeană.Informatică . Olăhut Alexandru). cl. că poţi să-l influenţezi în devenirea lui. în ultimul an şcolar. Concursul de matematică „Adolf Haimovici” . aV-a. aVI-a.Premiul II. când poţi câştiga stima. Olimpiada de Religie .faza judeţeană (prof. Concursul de matematică „Adolf Haimovici” . Nimic nu este prea greu când trăieşti bucuria succesului elevilor tăi la examene şi concursuri. Lb. Chiriac Nicolae). Rezultatele deosebite sunt rodul unei munci asidue şi perpetue. româna . dragostea şi recunoştinţa lor. aV-a.. încât compensează eforturile şi dificultăţile întâmpinate. Olimpiada de Religie . 4 • sufletul unui copil.Premiul II.cl. amintim: Groza Diana. Topan Daiana.Topan Teodora. pe care le oferă calitatea de profesor.faza judeţeană (Botiş Sorina).Premiul III.• Izvoare Codrene nr.Premiul II. aXII-a.Premiul I – faza judeţeană (prof. cl. Nagy Carla.faza judeţeană.faza judeţeană (prof. Koncz Maria). Sav Nadina. Dan Mariana). "Cangurul lingvist" – secţiunea Lb.cl.

susţinere de referate pe teme culturale. Dan Mariana).. Porțile Grupului Școlar Industrial „Dr.George Pop de Băseşti” Ulmeni şi Baia Mare. ale elevilor . tuturor „căutătorilor” de sensuri noi sau de găsire a menirii ca entitate umană.expoziţii de desene. în aplauzele tuturor cadrelor didactice. nu poate fi egalată. Baia Mare. dezbateri cu tematică europeană. amintim: lecţii susţinute de elevi. Satisfacţia de a contribui la formarea unor buni specialişti şi buni cetăţeni. În urmă cu trei ani..Student pentru o zi” şi întâlniri cu scriitori şi cu alţi foşti elevi ai şcolii. Corul liceului a obţinut locul II pe judeţ in 2010 (prof. Gradul de implicare al părinților şi al 13 . Printre activităţile desfăşurate în parteneriat cu Liceul . istorice şi de civilizaţie în parteneriat cu elevii liceelor . Alături de şcoală.. Balul Bobocilor. Târgu Lăpuş şi Satu Mare. SighetuMarmaţiei ..• Izvoare Codrene nr.faza judeţeană (prof. Premiul II . concurs de creaţie literară. „Zilele liceului” este un prilej de a sărbători.Primăria si Consiliul Local Ulmeni.Vişeu de Sus. familia este unul din factorii care se preocupă de educația fiecărui om. profesorii. Florian Ulmeanu” au rămas deschise tuturor „însetaților” de necunoscut.ale părinţilor şi ale întregii comunități . 4 • Călinescu"(V-VIII).George Pop de Băseşti” din localităţile Ulmeni. încă din momentul înființării lui. .. sub îndrumarea mentorilor lor spirituali. liceu care vine în sprijinul elevilor cu activităţi extraşcolare şi extracurriculare. în fiecare an evidențierea strădaniilor depuse de către elevi.George Pop de Băseşti” Ulmeni. Tohatan Cosmin). la ale căror succese te simţi şi tu părtaş. acest moment „al porților deschise” s-a materializat prin marcarea festivă a existenței factorului de educație.Sfântul Anton de Padua” Ulmeni elevilor liceelor partenere . cultură și civilizație în localitatea Ulmeni. Familia exercită o influență profundă asupra copiilor. Preot. campionate de tenis de masă şi şah. cu mare fast. prezentarea excursiilor oferite de Fundaţia .

Poetul. care vine mereu în sprijinul şcolii. altruist. aşa că am să citez pe alţii care au spus-o mult mai bine decât mine: „La auzul tristei veşti că poetul şi prietenul Ion Burnar şi-a dăruit ultima respiraţie Cosmosului m-a cuprins jele omenească şi m-am gândit la plânsul transfigurat care poate învinge durerea. ne-am întâlnit pentru ultima dată. Recunosc public că m-ai învăţat să fiu răbdător. Această întrupare rară purta şi numele poetului 14 .. dar educatorul creează un chip viu. credeam că va ajunge suta de ani asemeni strămoşilor săi din os domnesc din Dragomireşti. uitându-se la el se bucură şi oamenii. m-ai învăţat să caut frumosul din jurul meu. Ioan Gură de Aur) • Izvoare Codrene nr. fără viaţă. Erai modelul de urmat. 23 octombrie 2010. în mijlocul tinereţii care te înconjoară. Nu există artă mai frumoasă decât arta educaţiei. Animatorul vieţii culturale maramureşene. 4 • GELU DRAGOŞ Ion Burnar – in memoriam Ce rău îmi pare că din motive profesionale nu am putut participa alături de prietenii săi la Biblioteca Judeţeană când poetul Ion Burnar a împlinit vârsta de 60 de ani! La ce condiţie fizică avea atunci şi ce tonus.familiilor elevilor Grupului Școlar Industrial „Dr. ION BURNAR. Profesorul.Asociației părinților”. cât şi a . Pictorul şi sculptorul fac doar figuri. Cuvintele mele sunt sărace pentru ceea ce aş dori eu să scriu despre Omul.(Sf. şi Dumnezeu. Dar Creatorul şi l-a dorit la el şi astăzi. Se prelinge în iubirea grăitoare când moartea se preface în nuntă. să răspund doar cu binele. Florian Ulmeanu” s-a concretizat atât prin înființarea Parteniatului cu părinții. Profesiunea de dascăl te menţine mereu tânăr sufleteşte. ascultător.

insignifiant. rămânem fără de cel pe care valoarea de om şi scriitor l-a ridicat deasupra relelor existenţei. Omenia.• Izvoare Codrene nr. Părea că nu-l interesează să coboare în lume. Şi nu este singura sa distincţie. în timp. retipărită în ‘82. Îşi purta cultura cu discreţie. un soi de brand al Festivalului de poezie de la Sighetul Marmaţiei şi al Serilor de poezie de la Deseşti. „Ion Burnar a fost primul mare poet care m-a chemat alături de dânsul la masa literaţilor!Prin asta eu îl consider „Părintele meu spiritual”şi o să-i păstrez vie amintirea!”(Vasile Dan Marchiş). un sprijin dezinteresat şi o bună caramaderie. prefăcând-o în metaforă.” (Mihai Cozma). Într-o lume plină de goliciune.”(Gavril Ciuban) „Pana unui voievod al Cuvântului a devenit dintr-o dată un zbor singuratic! Lumea literară a Maramureşului a fost în aceste zile înfiorată de ştirea trecerii dincolo a poetului Ion Burnar!Ion Burnar s-a strămutat undeva în lumea fără de întoarcere! A plecat lăsându-ne nouă o cutremurare cernită!” (Echim Vancea) „L-am cunoscut acum mai bine de 20 de ani. un Premiu obţinut de poetul nostru. să-şi poată plăti votca la OJT. 4 • născut în Dragomireşti. în societatea aparte a aristologiei. Purta un pardesiu burduşit cu poezie. L-am revăzut de atunci de nu puţine ori. Îi era a lui destulă. omul acesta mi-a spus ceva incredibil: Nimeni nu-i profet în cetatea lui. umblând de la un ziar la altul pentru a aduna oarece leuţi să trăiască. Pardesiul poetului Ion Burnar a devenit. „Aşa cum l-aţi văzut pe Burnar: surd. având sub braţ “Istoria…” lui Călinescu. mai 15 . Doruţule.” (Gheorghe Pârja) „Pe prietenul meu Ion Burnar il revăd pe o pagina din “Luceafarul”. Era chiar izvorul poeziei lui. însă doar în Maramureş. gândul atent şi bucuria de-a te bucura sincer de izbânzile aproapelui au făcut din Ion Burnar un model. premiu cu care foarte puţini se pot lăuda.” (Lucian Vasilescu) „De la Ion Burnar aveai parte întotdeauna de un sfat înţelept.

Dovada – era şef la toate organizaţiile. deschidea gura. de atâtea ori si el si eu am scris! Deci. La fel şi Ion Burnar.” (Dragomir Ignat) 16 . dar mai ales a sfătuit. o tăcere deplină. În viaţa lui de artist al cuvântului nu există devenire. Ştia să tacă semnificativ. Poetul Ion Burnar mai avea încă o calitate rară: ştia să tacă.10. Dincolo de glumă. Odihnească-te Dumnezeu în pace. A lansat scriitori tineri. 4 • bine ai pleca. bun părinte al meu care mi-ai spus: Ăştia îs ca şi cânii. în anumite momente de euforie. Ion Burnar era un om cult şi instruit. se ştia la literatură. precum marii poeţi. Mie îmi spunea ca vrea sa facă 69! Am sunat şi . bineînţeles. a criticat cu decenţă întotdeauna scriitura şi nu autorul. dar spunea că la vârsta lui nu mai suportă să aibă şefi. a scris la fel şi la 20 de ani ca şi la 60. nu a devenit poet. însingurare şi visare. os de voievod. teor mânca de ziu!” (Ştefan Doru Dăncuş) „Ce şoc! El s-a născut in 24.” (Ştefan Jurcă) „A făcut de toate. chiar şi în starea ei incipientă. a promovat şi încurajat valoarea. dar până la urmă renunţa să mai vorbească şi dădea din mână a zădărnicie. Avea o tenacitate nemaipomenită. Uneori tăcea adânc. dacă o detecta. Cea despre care. cum îi plăcea să spună. ceea ce am şi făcut. Ion Burnar s-a născut poet.1947. a îndreptat. sa ne trăieşti! Dumnezeu să-l odihnească!” (Ioan Romeo Roşiianu) „Într-adevăr.ce credeţi? – la celălalt capăt al firului mi-a raspuns… liniştea. Pentru că este o ştiinţă şi asta. Ioane. la fel ca pauza dintre sunete în materie de muzică. deşi era subţire ca frunza-n vânt. El a fost permanent egal cu sine însuşi.” (Nicolae Iuga) „Cu el în Baia Mare mă simţeam mai puternic. Peste câteva zile ar fi împlinit 63 de ani. poate ca mâine aşa veţi afla si despre mine ca am… fost! Să ne trăieşti. parcă vrând să spună ceva. Neplătite. a tăiat moţul unora care vroiau să pară mai mari decât sunt.• Izvoare Codrene nr.

Dar împăraţii. ai izbutit legământul definitiv – până la Cruce. Consider întru totul întemeiată propunerea ca de acuma Cenaclul Scriitorilor din Maramureş să se numească ION BURNAR. trăieşte în fiul său Bogdan. oricât de rău era lovit cel ce era vizat. Prin Memorandum liric. Ion Burnar avea dreptate. era tot timpul îmbrăcat cu costum (sau pantaloni şi sacou) la care asorta o pereche de adidaşi. Şi.. Aşa îi erau şi poeziile. 4 • „Discret. opera sa îl îndreptăţea să îşi dea cu părerea despre scriitura unuia sau altuia dintre cei care băteau la porţile poeziei. aşadar. cuvântul lui era preţuit. Nu ai râvnit câtuşi de puţin la vreo funcţie şi demnitate. ai rămas modest până peste. în aceeaşi măsură. la fel să-i poarte Numele. Ion Burnar trăieşte în inimile noastre. Împărăţia lor continuă până la sfârşitul timpurilor. Cu toate acestea. ai slujit numai şi numai Creaţia şi.. Rămâi. Ion Burnar trăieşte azi la ape de odihnă în minunatul Regat al poemelor lui nepieritoare..• Izvoare Codrene nr. speech-urile ţinute la lansări de carte sau la şedinţe de cenaclu. uşor extravagantă.. Prietenia. iar Marele premiu de la Festivalul Naţional de poezie „Vasile Lucaciu”.” (Valeriu Sabău) Închei spunând Dumnezeu să te aibă în grija Lui! Să-ţi fie ţărâna uşoară şi amintirea neştearsă câtă vreme va fi viaţă pe Pământ! 17 .” (Paul Ladislau Beldi) „În propria-ţi creaţie poetică ai ales proba maratonului. regii nu pot muri niciodată. Domnul îl iubeşte azi pe „Ionu nost” în eternitate. cum se spune .cu Marea Poezie. adică.. aşa cum Ion Burnar a iubit şi a preţuit oamenii. dimpotrivă. nimeni nu se putea supăra pe el.”(Ioan Buda Ţeţu) „A murit Ion Burnar. un reprezentant cheie ai generaţiei 80. replicile rigide (potrivite cu solemnitatea momentului) erau cuplate cu unele hazoase sau acide dar.. aşa cum l-a iubit şi pe Pământ. A alergătorului de cursă lungă. A murit Ionu Împăratului. Ai rămas discret. ieşea în evidenţă prin ţinuta lui.

cu poruncă să-l prindă cu orice preţ. V-o spun şi v-o scriu pe scurt. să-şi salveze şi el tinereţele.. când în inima Ardealului. pe drumul de Codru ştiut. Numai că momentul a fost din cale afară de periculos. au ridicat românimea la răzvrătire. ori armata împărătească însemna şi peste 20 de ani. i-au săpat o groapă adâncă. că era gata de însurătoare.• Izvoare Codrene nr. rămasă până astăzi în memoria asuăjenilor sub numele de „Groapa Cupşii” şi într-o 18 . „Dealul Haiducului”. unde urma li se pierde. m-am gândit că se leagă de oarece personaj al satului ce a umblat ca haiduc. De bună seamă. că numai la parohie se aflau înscrisurile în matricolă). 4 • EMIL DOMUŢA Haiducul Asuajelor De când m-am deşteptat către lume.. M-am tot întrebat de unde pot să fi fost aşa denumite. luni de zile. ajutat de alţi doi Cloşca şi Crişan. Îi erau cunoscute drumurile prin Codru şi prietenii.. pe unde umbla călare. era anul Domnului 1784. nici măcar cu trădări. a fost bănuit că are legături cu răsculaţii din „Ţara Moţilor” şi că pregăteşte o răzvrătire şi aici „Sub Codru”. aflate sub stăpânire împărătească austriacă. pe nume Grigorie Cupşa din Asuaju de Sus. am tot auzit de nişte locuri de pe hotarul satelor Asuaj: „Coastea Haiducului”. mai fugeau ei la codru verde. care numai la vânatul primitiv s-a aplicat. în „Ţara Moţilor” marele român Horea. „La Haiduc”. se face fugar călare în pădurile satului şi în codri pustii. fugeau de la armată (îi mai acoperea cu scriptele popa satului. N-au izbândit.. Multă vreme feciorii satelor din Ardeal. Au recurs însă la o ciudată stratagemă. Şi cu greu am aflat povestea. Se întâmplă că unul dintre aiştea. adică fugar în codru. L-au căutat şi urmărit „cătanele cele împărăteşti”. De aici au urmat încurcăturile pentru fugarul nostru.

din care ne mai aducem aminte câteva versuri: „Făgădău de la montău* Spune tu la neamul meu Că io. Iată iubite cetitoriule. dar locurile de pe hotar şi mai cu seamă „Groapa Cupşii” îi păstrează memoria. a picat în capcană şi a fost luat în prinsoare. Pe drum. de îndelungata sa luptă pentru existenţă.• Izvoare Codrene nr. constituie un fericit prilej de a reflecta asupra acestui eveniment fundamental din istoria românilor. Cupşa Grigorie Lăsu-mi ţara pe vecie Că m-o afumat cu lemn şi iască Şi-mi lăs ţara şi pe-o maică Şi m-o afumat cu lemn de brad Că şi-mi lăs sătucul drag. haiducul nostru şi-a zis horea lui.” Era mai lungă horea de supărare a haiducului Grigorie. că nici pe aste meleaguri nu am fost pe dinafara istoriei. dar cam atâta a rămas în memoria colectivă. aşa călare. Montău= răscruce de uliţi (regionalism) FELICIA OŞAN 1 Decembrie – Ziua nemuririi noastre! Împlinirea la 1 Decembrie 2010 a 92 de ani de la făurirea statului naţional unitar român. pentru a trăi în graniţele unuia şi acelaşi stat. au oprit la un han de răscruce (probabil la „Moara Florei”) şi stând la oarece mâncare şi băutură ei. către locul judecăţii (nu putea fi altul decât Cehu Silvaniei) se spune că jandarmii împărăteşti care îl duceau legat. 4 • bună sau rea zi. Putem să amintim că în 19 . Marea Unire din 1918 a fost pregătită de întreaga evoluţie istorică a poporului român.

La Asuaju de Sus se constituie Consiliul naţional comunal şi o Gardă naţională comunală formată din 64 de gardişti. Un cuvânt de încheiere: „SĂ FIM VREDNICI DE CE AVEM!” Prof. paroh-protopop. Cloşca şi Crişan. Ca delegat pentru a participa la Adunarea Naţională de la Alba Iulia a fost paroh-protopop Alexiu Varna. Această zi de 1 Decembrie. Iar noi şi urmaşii noştri trebuie să ştim să cinstim pe acei care au suferit şi s-au luptat pentru că erau români şi vroiau să rămână români. Alegerea oraşului Alba Iulia nu a fost întâmplătoare. toate figuri legendare ale poporului român. stagnarea sau decăderea naţiunii mele şi a omenirii. de martirii Horea. de Avram Iancu. Ziua Marii Uniri trebuie să rămână mereu vie în inimile românilor. La Asuaju de Jos se constituie o Gardă naţională comunală formată din 88 gardişti. A fost unul dintre cele mai înfloritoare oraşe ale Daciei Române. Unirea înfăptuită de Mihai Viteazul în 1600.• Izvoare Codrene nr. Preşedinte al Consiliului Naţional comunal este ales Alexiu Varna. vicepreşedinte Gheorghe Şimonca. ION ACHIM 1 decembrie 1918: Arc de triumf peste istoria neamului românesc Motto:”Fapta mea poate însemna: progresul. 4 • toate localităţile ţării s-au format gărzi şi consilii naţionale pentru pregătirea evenimentului de la 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia. putem spune. pe care marele poet 20 . iar notar Emil Şimonca. deoarece devenise oraşul simbol al luptei românilor pentru unitate şi dreptate.” Naţiunea română a fost binecuvântată de Providenţă cu un teritoriu unic în lume.pentru că a fost voinţa tuturor românilor. Steagul românesc nu-l va mai putea smulge nimenea din locul unde a fost înfipt în pământul care a fost udat de sângele ostaşilor români.

. Credinţa. sub privirea ocrotitoare a Creatorului. despre care Isaia spune că „e om al durerii şi obişnuit cu suferinţa”. asemănându-ne cu Domnul Isus. ca şi poporul ales al Creatorului a traversat istoria pe un drum de calvar. Noi. pe care Adrian Păunescu îl numeşte Româniada. înţelegând nevoia lui. Acest om ar putea constitui emblema neamului românesc. Făurirea statului naţional evidenţiază dramatismul. Îmi vine în minte poezia lui Ion Caraion „Omul profilat pe cer”. metaforic vorbind. la anul 1600. stăm.• Izvoare Codrene nr. un „Infinit ondulat” gnoseologic şi axiologic.. cultura şi Carpaţii sunt cei trei stâlpi ai supravieţuirii. şi până la urmă a triumfat. Dar un edificiu. Suferinţa şi supravieţuirea poporului român e un tot. pe muntele de oase şi pe oceanul de sânge al înaintaşilor noştri.” Suferinţa e laitmotivul existenţei neamului românesc. care s-au sacrificat pentru noi. cei de azi. Realitatea suferinţei neamului nostru îl exprimă şi Mihai Eminescu. poporul le-a urmat. pe care elitele neamului nostru l-au promovat de-a lungul întregii istorii. Eminescu în acelaşi sens evidenţiază tragismul istoriei noastre în poezia „Doină”: „De la Nistru pân’ la Tisa Tot românul plânsu-mi-s-a Că nu mai poate străbate De-atâta străinătate. Poporul român. Lăcomia marilor imperii ne-au dezvoltat simţul abilităţii. chiar tragismul istoriei noastre. Spaţiul geopolitic extrem de glisant a determinat tragismul istoriei noastre. unele chiar au dat exemplu de jertfă. a realizat Prima Unire a celor trei Ţări Române: Transilvania. 4 • Lucian Blaga l-a numit „Spaţiul mioritic”. Ziua de 1 Decembrie 1918 e ziua triumfului. care are în centru „doina”. afirma el a generat cultura românească. îndeosebi edificiul naţional trebuie clădit cu sacrificii. Am supravieţuit şi am suferit. 21 . Acesta . Elitele ne-au chemat la sacrificiu. replica în plan muzical a alte nuanţe: deal-vale. Mihai Viteazul.

La 15 august 1714. Mărăşeşti şi Oituz desfăşurate în vara anului 1917. idealul de unire al tuturor românilor într-un stat naţional. 1914-1918. în 1601. faptele de arme. Constantin Brâncoveanu şi cei 4 fii ai săi. la 5 şi respectiv 24 Ianuarie 1859. Horea. 4 • Ţara Românească şi Moldova. România a devenit Regat din 1881 prin încoronarea lui Carol I 1866-1914.• Izvoare Codrene nr. Armata română s-a acoperit de glorie în toate bătăliile din acest război. teritoriu aflat sub stăpânire otomană vreme de 461 de ani. Primul război mondial. În anul 1913. anul „primăverii popoarelor”. eroismul. Revoluţia română de la 1848 a fost o repetiţie exemplară pentru ceea ce va urma. plătind un greu tribut de sânge. după al doilea război balcanic. iluminaţii generaţiei paşoptiste au realizat temelia edificiului naţional. 1877-1878. Dar invidia habsburgică a dus la moartea tragică a marelui voievod. recunoscut de marile puteri prin Congresul de la Berlin. Franţa. Cloşca şi Crişan. pentru faptul că nu s-a lepădat de Domnul Isus. Folosindu-se de dezbinarea dintre marile puteri. aveau să împlinească. exact în ziua în care împlinea 60 de ani. tot prin jertfele lor. care a promis sprijin în opera de edificare a statului naţional. în care s-a afirmat plenar o tânără asemeni Ioanei d’Arc şi anume Ecaterina Teodoroiu. Elitele de la 1848. folosindu-se cu multă abilitate de rivalitatea dintre Imperiului Austriac şi Poarta otomană. în urma războiului rusoromâno-turc. Tot acum România încorporează Dobrogea. 22 . Nu după multă vreme. Domnia lui Cuza de 7 ani a fost un cadru favorabil în care prin reformele care s-au înfăptuit s-au pus bazele României moderne. a determinat România să intre în război alături de Antanta: Anglia. Rusia. vitejia. Tudor Vladimirescu au plătit cu vieţile lor dorinţa de libertate. prin dubla alegere al lui Alexandru Ioan Cuza. sacrificiile ostaşilor români au fost glorificate de Vasile Alecsandri şi George Coşbuc prin poeziile lor. România Mică devine Stat independent. Rămân celebre bătăliile de la Mărăşti. ca domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti.

” De Ziua naţională urez statului român să rămână neclintit în credinţă. Legea de organizare a Bisericii Ortodoxe Române. Unirea celor trei teritorii româneşti cu România a fost recunoscută de marile puteri în cadrul Conferinţei de la Versailles. Transilvania se unesc cu patria-mamă România.• Izvoare Codrene nr. adică o confirmă. întrunit la Cernăuţi votează Unirea Bucovinei cu România. Legea administraţiei. din 29 decembrie 1918 apare Decretul regal care sancţionează Unirea. citită de Vasile Goldiş. compusă din 1228 de delegaţi veniţi din toată Transilvania. unde a intrat şi Mihai Viteazul în noiembrie 1599.” Să nu uităm celebra afirmaţie a preşedintelui SUA John Kennedy: „Nu aştepta ca patria să facă ceva pentru tine. 23 . devenit acum Imn naţional. compus de Andrei Mureşanu. Bucovina. fă tu ceva pentru ea. votează în unanimitate Rezoluţia de Unire a Transilvaniei cu România. să fim la înălţimea lor. Altfel suntem vrednici de pedeapsă. să fie neprihănit şi răbdător ca Iov. pe care Bălcescu îl numeşte Marseilleza românească. Marea Adunare Naţională întrunită la Alba Iulia. amândouă adoptate în 1925 au aşezat definitiv edificiul statului naţional România Mare. Ultimele trei teritorii româneşti aflate până acum în afara trupului României. Constituţia din 1923. stagnarea sau chiar decăderea naţiunii mele şi a omenirii. întrunit la Chişinău. 212. S-a cântat marşul revoluţionarilor români ardeleni de la 1848. Congresul General al Bucovinei. Să nu uităm ideea Motto-ului menţionat la început: „Fapta mea. votează Unirea Basarabiei cu România. Sfatul Ţării. în contextul globalizării poate însemna progresul. 1919-1920. La 28 noiembrie 1918. Datori suntem noi cei de azi să fim recunoscători faţă de înaintaşi. Rezoluţia prevede instaurarea unui regim democratic. La 24 martie 1918. intră în mădularele acesteia: Basarabia. să le urmăm faptele. „Un răsunet”. 4 • Anul 1918 este anul de vârf în istoria naţiunii române. În Monitorul Oficial nr. Peste numai trei zile.

• Izvoare Codrene nr. Acest caz e unul revoluţionar: se bazează pe un principiu care deschide o nouă perspectivă. mai târziu a acceptat creştinismul. adică primirea neamurilor. bătut şi batjocorit. nu prin circumcizia mozaică. după întâlnirea miraculoasă cu lumina lui Iisus Hristos pe drumul Damascului. Apostolilor 7. Ştefan. direct. adică a credincioşilor celorlalte religii în Biserică. Petru şi Ioan s-au dus în Samaria şi propovăduiau învăţături cu privire la forţa sfinţitoare a Sfântului Duh. 24 . prin botezul creştin. Sfântul Arhidiacon Ştefan a văzut „cerurile deschise şi pe Fiul omului stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu”(F. Apostolul Petru a predicat în zona Cezareea.56). 4 • înţelept ca Solomon. devenind un înfocat propovăduitor. Moartea Sfântului Ştefan a determinat pe mulţi creştini să fugă din zona Ierusalimului din cauza primejdiei vieţii şi s-au împrăştiat prin zonele Iudeii şi Samariei propovăduind pe Iisus cu minunile şi predicile sale precum şi cruda moarte a Sf. Chiar şi Saul. unii find botezaţi cu Duhul Sfânt. Moartea în chinuri groaznice a acestui sfânt a influenţat pozitiv pe iudeii din jurul său încât unii au acceptat creştinismul. să aibă scara axiologică a ciobanului mioritic. Acolo a întâlnit pe vistierul împărătesei Etiopiei pe care l-a botezat. Acolo a botezat pe sutaşul Corneliu împreună „cu toată casa lui” uimind pe evrei. care păzea hainele martorilor care-l acuzau pe Ştefan. Dumnezeu să binecuvânteze naţiunea română! preot MIHAI GHIŢ Ortodoxia – cu paşi lenţi – printre milenii (II) (Extinderea creştinismului) După ce a fost condamnat la moarte. un tânăr şcolit la şcoala lui Gamaliei. Apostolul Filip propovăduia în jurul Gazei de azi ( la sud de Aşchelare). capitala politică ridicată de Irod cel Mare. căci era un păgân.

2 şi 3). Andrei. propovăduia în Ierusalim şi în împrejurimi. în Persia şi India. după mărturia lui Origen şi a istoricului Eusebiu de Cezareea. Ioan în Asia. care L-a acceptat pe Iisus şi creştinismul (Faptele Apostolilor 9). Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea susţine că Apostolul Toma a predicat la Parţi. 12-13). ar fi predicat în Sciţia prin care poate fi înţeleasă regiunea de la nordul Mării Negre. A predicat în Asia şi în oraşul Efes şi a întemeiat biserici în multe cetăţi (Apocalipsa cap. relaţiile dintre creştini şi iudei. A fost răstignit între două borne din Circul lui Nero cu capul în jos şi a fost îngropat la Roma. fratele lui Petru. rugăciunilor şi a martirajului. modul cum să boteze. Este exilat în insula Patmos (Marea Egee) în anul 96 şi în anul 100 moare. Bartolomeu în India şi în Armenia. problema căsătoriilor creştine. Apostolul Ioan a trebuit să rămână la Ierusalim până la moartea Sfintei Fecioare Maria pe care Mântuitorul a lăsat-o în grija lui.. În Antiohia ucenicii s-au numit pentru prima dată „creştini ai lui Hristos”.• Izvoare Codrene nr. problema frângerii pâinii. pentru că Apostolii pregăteau episcopii şi-i aşezau în cetăţi unde erau comunităţile creştine: demnitatea de Apostol era superioară demnităţii de episcop. 25 . Nu a fost episcop nici papă. Altă comunitate creştină apare la Damasc. bucurându-se de o mare cinstire în lumea creştină. Sfântul Petru a murit ca martir la Roma în timpul lui Nero în anul 67.. numit Scyţia Major sau Dacia Pontică (Dobrogea) şi cetăţile Histria. 4 • În Antiohia a predicat Barnava care a avut un mare succes. mai ales după ce a fost ajutat şi de Pavel. în Vatican. lângă Calea triumfală. Matei printre iudei şi la „alte neamuri”. Sfântul Petru a predicat şi în Macedonia şi la Corint (1 Corinteni 1. Apostolul Iacob. În anul 50 are loc Sinodul Apostolic la Ierusalim care a luat anumite măsuri de organizare privitor la zonele de propovăduire. fratele lui Ioan. devenind primul Apostol martir sub Irod Agripa în anul 44. prin influenţa şi propovăduirea galileenilor din nord.

ca martir. alţii însoţeau pe Apostoli.00. 4 • Tomis (Constanţa). Şi Sfântul Pavel a avut colaboratori: medicul Luca. colindatul ocupă un loc principal. Ora de începere a colindatului era de la ora 19. gubă. iar pe mijlocul mesei se pune colacul Crăciunului. Pregătirea pentru primirea colindătorilor au loc cu o săptămână înaintea sărbătorilor şi constau în procurarea alimentelor tradiţionale sărbătorilor de iarnă şi împodobirea interiorului locuinţei. Sila (Silvan). Timotei.când începeau cei mai tineri care erau cu colinda 26 .• Izvoare Codrene nr. Pe timpul sărbătorilor de iarnă obiectul care imprima strălucirea interiorului casei era pomul Crăciunului. Calatis (Mangalia). Straiele purtate de feciori la colindat erau cele de sărbătoare: cioareci. Pe masă se mai pune sticla cu vin. Înaintea apariţiei colindătorilor era „gătirea” mesei cu daruri. La noi. opinci şi căciulă. care era înstruţat cu băniţă sau hârtie creponată colorată. fiind răstignit pe o cruce în formă de X. sticla cu ţuică şi farfurii cu prăjituri: sucituri (cozonac) şi pancove (gogoşi). Colindătorii se grupau în funcţie de vârstă şi erau mai multe rânduri (grupuri) de feciori care umblau şi colindau fetele până dimineaţa sau chiar până începea liturghia la biserică. Ucenicii şi colaboratorii Apostolilor au fost mulţi. Tradiţia spune că a murit în oraşul Petras. Cei 70 de ucenici ai Domnului Iisus mergeau la păgâni. Tit precum şi unele femei care au adus misiunii creştine preţioase servicii! FELICIA OŞAN Fostu-ni-o datina frumoasă În cadrul sărbătorilor de iarnă. Pe masă se punea faţă de masă cu ciucalăi.pe vremuri pomul de Crăciun era pomul de fasole sau pomul din paie (care se mai numeau şi candele). reprezentând o serbare care cuprinde toată suflarea sătească.

Da mulţumească-ţi mai cu foc Firuţul de busuioc. 4 • „Viflaimul”. iar gazda deschide uşa şi îi poftea în casă. Câteva mulţămituri am să scriu şi eu./”.. Mulţumesc feciorilor! Ele cântă-n voie bună Vă mulţumesc la toţi împreună. culese de la femei mai bătrâne din Asuaju de Jos: 1)Io cu drag ţi-aş mulţămi Da mă tem că nu ţi-oi şti Că-s o gură singurea Şi mă tem că nu ţi-oi putea.• Izvoare Codrene nr. Hristos în mijlocul nostru! 3) Aţi venit a colinda 27 ... Unul dintre feciori închină fetei cu un pahar cu ţuică. Mulţumească-ţi încă-odată Frunzuliţa de muşcată Că-s tânără nemăritată. După tărostirea colacului se începea colinda„Cel domn bun se veseleşte/Mândră masă împodobeşte. Rândurile de feciori încep colindatul afară la uşa fetei cu colinda :”Pune colacu pe masă/ Că vă vin colindători/ Şi la fiică peţitori./”. Din fericire pentru noi mai păstrăm acest obicei. După ce terminau colinda se începea tărostirea colacului. iar fata trebuia să le mulţumească.. Da mulţumească-ţi mai cu chin Firuţul de rozmarin Că-i cu frunzuliţa deasă. numai că copiii îi zic colinda lui Irod. Ieguţa-i plină pe masă Eu vă închin la toţi din casă: Hristos în mijlocul nostru! 2) Pe cel deal cu viorele Cântă două păsărele Ele cântă-n glasul lor.

Procesul de dispariţie treptată a obiceiurilor se datorează mutaţiilor profunde petrecute în viaţa materială şi spirituală de astăzi a oamenilor care trăiesc la sat. în anul 1910 erau 1033 de locuitori iar azi în 2010 sunt abia 310 locuitori.• Izvoare Codrene nr. O serie de obiceiuri frumoase. 28 .. 4 • Mulţumita vi-oi da. Trandafir de lângă curte Nu voi spune feciori multe Ci voi spune mai puţine Precum aşa se cuvine. dar şi mai trist este că populaţia Asuajului de Jos a scăzut foarte mult. cum era începerea ritualică a colacului nu se mai practică. colindatul feciorilor s-a simplificat reducându-se mai mult la petrecere cu mâncare şi băutură.. doar o comparaţie. În această seară mare Noi ţinem o sărbătoare. Eu vă doresc de-acum-nainte Zile multe fericite! La mulţi ani să trăiţi! Pe la noi să mai veniţi! Pe la case să umblaţi Şi frumos să-i colindaţi! Hristos în mijlocul nostru! După ce se colindă vreo 2-3 colinzi.” Colindatul cu toate obiceiurile sărbătorilor de iarnă a fost conservat mai bine ca alte obiceiuri dar totuşi azi parcă a luat calea unui accentuat proces de dezagregare. Seara asta de Crăciun Ziua lui Hristos cel bun Ziua lui noi o cinstim Naşterea i-o preamărim. feciorii se ridică şi pleacă cu colinda: „De la masă ne sculăm/Şi la gazdă nenchinăm.

iar la scurt timp participă la primul Sinod de la Niceea în anul 325 d. A fost recunoscut ca Sfânt în sec. La sate oamenii nu se apucă de nici un lucru sau altă treabă din casă sau gospodărie care se face prin sucire sau învârtire. învăţător înfrânării. Astfel ei nu torc ca să nu se sucească vitele la cap. a cinstit creştinătatea. Sfântul Ierarh Nicolae „Îndreptător credinţei şi chip blândeţilor. din această zi nu mai cântă cucul. al celor acuzaţi pe nedrept. turmei tale. Tot în această perioadă se formează primele şiruri de cocori şi stoluri de rândunele care pleacă spre ţările calde. Nicolae este eliberat şi merge la Mira. Hristos. 4 • IONEL POP Din popor: 25 August – Ziua Vartolomeilor Potrivit tradiţiei populare. După ce Constantin (280-337) ajunge împărat al Imperiului Roman. motiv pentru care a fost întemniţat împreună cu alţi creştini. 29 . al mireselor. de teamă ca oile să nu căpieze înainte de a se întoarce de la stână. a propovăduit cu îndrăzneală despre credinţa creştină. al VI-lea. Tot de atunci (Vartolomeu = învârtire) se spune că ziua începe să scadă. nu fac mămăligă.” A trăit în timpul tiranilor împăraţi Diocleţian şi Maximilian (284-305). dar mai ales al copiilor. lui i se atribuie 21 de minuni. în timp ce noaptea începe să crească. al fetelor nemăritate. I-a fost dăruit de Dumnezeu harul facerii de minuni. a ieşit în evidenţă prin bunătatea lui nemărginită.• Izvoare Codrene nr. Este patronul marinarilor şi al călătorilor. adevărul lucrurilor. te-au arătat pe tine.

pentru a nu cădea în mâna musulmanilor.00 din ziua de „1 Decembrie” prin vot. 4 • Este prima sărbătoare de iarnă. cu căruţe. cu steaguri tricolore – în cânt şi voie bună. La ceasurile 12. biruitor la Şelimbăr îşi face o intrare triumfală în cetatea Alba Iulia în fruntea unui mândru alai. episcopi. Printre capii Marii Uniri şi înfăptuirea marelui ideal român s-a aflat şi George Pop de Băseşti. În timpul de după Unire. Acolo sunt cinstite şi iubite de toţi creştinii din lumea-ntreagă. moaştele Sfântului Nicolae se află la Bari. Mihai Viteazul. îmbrăcaţi în straie mândre de sărbătoare. Cetatea va deveni pentru un scurt timp – cetatea capitală a domnitorului . codrenii nu s-au lăsat biruiţi nici de durerea celui de-al doilea război mondial. cărora Sfântul le aduce daruri îmbelşugate şi câte o nuieluşă. Din toate colţurile ţării. Au scris pe tricolor „Unire” La 1 Noiembrie 1599. rezultă Unirea Transilvaniei cu România. Dar pe lângă aceştia a venit Poporul. veneau cu trenul. Adunarea de la Alba Iulia s-a ţinut sub deviza unei mari sărbători. comunismul ce i-a 30 .• Izvoare Codrene nr. Din 9 mai 1087. de peste Carpaţi. călare. cea mai aşteptată de copiii cuminţi. pe jos. numit de Nicolae Iorga „Bătrânul Naţiei”. consilieri ai societăţii culturale şi sociale.ce avea să sărbătorească pentru prima dată „Cea dintâi Unire a Ţărilor Române”. Marea Adunare (peste 100 000 de oameni au decretat Unirea românilor transilvăneni şi a tuturor teritoriilor locuite de ei cu România. La 27 Martie 1918 – „Sfatul Ţării” votează în unanimitate Unirea Basarabiei – teritoriul românesc dintre Nistru şi Prut – cu România. Au venit delegaţi (1228) din toate regiunile transilvane. fost preşedinte al Partidului Naţional Român şi al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia.

nu mai putea să bea nici măcar o cafea. de la 22 la 6 dimineaţa. A băut vreo 4 sau 5 căni pe parcursul întregii nopţi. preţul difuzării filmului următor. s-a terminat filmul! Tânărul şi-a privit atunci ceasul. vreau 31 .Poftiţi încă 6 lei. I-a venit ideea să doarmă la cinematograf. asigurând cu drag de neam. Nu dorea să doarmă pe la nu ştiu cine. Deşi îi era nespus de somn din cauză că a fost de serviciu pe schimbul III. cu toate că avea doi fraţi. veri şi alte rudenii în oraşul respectiv. VASILE DAN MARCHIŞ Unde se mai poate dormi. Naşii mei – oameni de seamă – din Ţara Codrului au fost nepoţii şi fiii acelor mari oameni ce au scris cu sângele lor „Unirea Tuturor Românilor” într-o mare zi. 4 • urmat. Asta s-a întâmplat prin anii 1988. În dimineaţa aceea a început să-şi facă planuri unde să se odihnească măcar două ore.. A tras un pui de somn pe tot parcursul cât a rulat filmul. Şi-a cumpărat un bilet pentru filmul care a rulat la ora respectivă. o continuitate istorică. S-a aşezat în sală pe un scaun oarecare.• Izvoare Codrene nr. La un moment dat a fost trezit de o persoană ce făcea parte dintre angajaţii acelui cinematograf: . pe un mare ger întro zi din luna lui gerar.Domnule. alte dificultăţi ce-au apărut în acest timp. Cu toate că avea domiciliul la nici 20 km de Baia Mare nu s-a încumetat să plece acasă deoarece era planificat peste câteva ore la o consultaţie medicală. spunea el. dar a considerat că este o oră „timpurie” pentru a pleca în altă parte. A rămas peste zi în oraş pentru a-şi rezolva unele probleme personale.. să nu deranjeze. apoi a grăit către cel ce l-a trezit: . S-a tot gândit îndelung ce să facă.

Nu. icoanele pe lemn sau pe sticlă. . Unde să dorm în alt loc. .Vreţi să revedeţi acelaşi film? a întrebat bărbatul pe tânăr. magazii sau le-au „înstrăinat” sau vândut comercianţilor ambulanţi care au umblat prin toate satele pentru a achiziţiona lucruri de acest gen pe bani mărunţi. când pereţii interiori din casele noastre „etalează” în locul acestor elemente artistice doar zugrăveala şi oxizi fără alte lucruri ce ne pot decora pe plan artistic locuinţele.. 4 • să mai rămân. DORIN AL. domnule. COSMUŢA Mai avem suflet? Se spune că nimic nu e mai frumos pe lume decât zâmbetul unui copil. la teatru? Acolo îi greu să dormi că se aplaudă. Nu putem spune că „moda” pe care o abordăm azi referitor la acest aspect merge pas în pas cu arta. îţi încălzeşte inima. carpetele şi alte obiecte de artă tradiţională să dispară din multe case codreneşti.• Izvoare Codrene nr. În satele codreneşti rar se pot vedea obiecte de artă tradiţională amintite mai sus şi pentru că unii cetăţeni le-au dosit prin poduri. dar mi-e tare somn. am mai văzut de patru ori acest film.. Obiectele de artă tradiţională „Moda” nouă a făcut ca picturile aplicate direct pe perete sau pe pânză. Toată săptămâna va rula acelaşi film care este consemnat pe afiş. Nimic nu arătăm spunând că „ne-am modernizat” când de fapt camerele noastre „etalează” în locul unor elemente menţionate mai sus. ştergarele de perete. pereţii goi. Până ajung acasă mi-este de pornit înapoi. te face 32 . Îţi luminează viaţa.

fiind folosit în context negativ. Ei bine. dar măcinate de vinovăţia şi de ruşinea de a fi dat naştere unor copii care trăiesc cu minţile lor într-o altă lume…motiv pentru care li s-a lipit în frunte eticheta de ”mame de handicapaţi” sau mama acelui copil… Aceşti părinţi se chinuiesc să învingă cinismul sistemului. Un motiv posibil pentru un asemenea comportament este deficitul de atenţie sau tulburarea de tip hiperactiv. lipsa celor "şapte ani de acasa". care îşi manifestă dezgustul şi nepăsarea faţă de persoane. neadaptat. omul perfect la care să se raporteze şi în acelaşi timp îşi arată respingerea faţă de cei cu diferite deficienţe…? Ne irită la culme reacţia primitivă a unora. uitându-şi visele. numită ADHD. abandonându-şi carierele. Discriminăm pe aceste 33 . Auzim mereu rostindu-se cu dispreţ cuvântul ”handicapat”. nepăsarea autorităţilor şi mentalităţile celor mai mulţi dintre noi… Dar cum să învingi atitudinea societăţii care caută modele. umilindu-se de multe ori la cei bogaţi pentru a-şi salva copiii. antisocial. cum sunt cei care au tulburări din spectrul autismului. Din păcate în multe situaţii copiii sunt educaţi în spiritul acesta. Povestea unor mame fără vină. Părinţii sunt adesea stresaţi atunci când primesc un bileţel de la şcoală în care scrie despre copilul lor că nu ascultă dascălul sau produce tulburări în clasă. 4 • să simţi că trăieşti… că mai bine decât atât nu are cum să fie. cu astfel de probleme. în cazul unor copii speciali. un zâmbet se obţine doar după ani grei de terapie. cu sensul de inapt.• Izvoare Codrene nr. uneori fără să gândim. Suntem destul de brutali în a-i eticheta pe alţii. Se poate vorbi despre povestea unor copii care fără vina lor sau a părinţiilor s-au născut fără drepturi… Este povestea disperării multor părinţi care trăiesc într-o confuzie şi lipsă de informare. inoculându-li-se încă de acasă o atitudine distantă faţă de cei care nu sunt perfecţi. şi prin asta spun lipsa de educaţie.

În Occident. înrobindu-i pe întâi stătătorii locului. E un sistem care funcţionează în sprijinul acestor persoane iar atitudinea societăţii faţă de ei e cu totul alta. EMILIA POP Păstrarea tradiţiilor…neglijenţă sau…uitare !!! Transilvania. Statele occidentale tratează cu seriozitate problema aceasta. interesaţi de problemele societăţii dar picăm mereu la acest simplu şi banal test. în cel mai bun caz. s-au statornicit pe pământul răbdător al Transilvaniei şi alte naţii.• Izvoare Codrene nr. dacă ai astfel de probleme. prin putere şi nemernicie. La noi lucrurile stau invers. Avându-i pe daci şi pe romani părinţi iluştri. dacă eşti o persoană cu deficienţe eşti tratat cu foarte multă grijă şi cu respect încât să-ţi poţi păstra demnitatea umană. cu atât creştea bogăţia spiritului românesc. eşti subiectul de bârfă bun de ”mestecat” de unele gospodine între două telenovele. aducându-i într-o jalnică sărăcie şi cruntă mizerie materială. pământ binecuvântat de Dumnezeu şi de aceea jinduit de-a lungul timpului de numeroase popoare mai mult sau mai puţin nomade. Dar dacă eşti remarcat cu siguranţă devi ţinta bătăii de joc a unora. 4 • criterii. Ne pretindem umani. Mă întreb când o să învăţăm cu adevărat să fim oameni cu un bun suflet? Prof. de la o distanţă enormă. a apărut poporul român. popor mândru . Un angajator va elimina din start persoanele cu deficienţe. eşti respins şi tratat de cunoscuţi sau necunoscuţi. cu cât dorinţa străinilor de a transforma românii în 34 . a fost locuit de români încă de la apariţia lor. în urma unei alchimii divine. eşti invizibil pentru cei din jur. muncitor şi creativ. Un copil cu deficienţe va fi greu acceptat de către orice dascăl. Cu cât sărăcia era mai mare. În negura veacurilor. credincioşi.

De aici o anumită ispita a contemporanilor de a căuta cu insistenţă "armoniile pierdute" dintre om şi cosmos. din care România face parte integrantă. dintre om şi natură. ea neputând trece peste cuvintele rostite de români de-a lungul veacului: „am fost şi-om fi!”. 4 • vorbitori de alte limbi era mai acerbă. trebuie să aduni seva pământului în care te-ai născut. În perimetrul geografic al Europei de sud-est. cu atât înflorea limba română. continuă să incite astăzi imaginaţia omului modern de pe întreg mapamondul. Încercarea de deznaţionalizare nu a avut efect. o istorie a sa. necunoscându-l. împreună cu o importanţă încărcătură de semnificaţii arhaice. Nemultumiţi parcă de ritmul monoton al vieţii pe care o trăim. consacrate ca semnificative pentru respectivele comunităţi. între o zi de lucru şi cealaltă. ne vor lipsi câteva din acele rădăcini adânci prin care. Această "nostalgie a originilor" justifică în bună parte dimensiunile fenomenului actual al turismului cultural care a reuşit să înroleze oamenii în multiple tipuri de pelerinaj spre diverse "oaze de spiritualitate străveche". între o lună şi cealaltă. Folclorul este o carte a vieţii poporului. pentru a fi puternic. iar cunoscându-l avem sentimentul că ne aflăm în faţa stejarului autentic. avem impresia că cei dinaintea noastră îşi înscriau existenţa mult mai armonios decât noi. în timp şi spaţiu. 35 . La acest final de veac şi început de mileniu încercăm cu toţii o anumită "nostalgie a originilor". dintre om şi oameni.• Izvoare Codrene nr. ca să folosim o expresie dragă lui Mircea Eliade. puternic implantat în pământul strămoşesc din care îşi soarbe puterea şi parfumul. numeroase manifestări comunitare de tip tradiţional s-au păstrat în mod aproape miraculos. să fie tot mai rar întâlnite în majoritatea civilizaţiilor post-industriale ale secolului-XX. între o săptămână şi alta. Timpul istoric pe care-l trăim a făcut însă ca multe forme tradiţionale de viaţă comunitară. Dorinţa de a cunoaşte secretul "ritmurilor vitale" ce reglau existenţa în timp şi spaţiu a comunităţilor umane de altă dată. viguros.

poate. câte ceva din obiceiul local de nuntă. prezentului. este gândul. Tânăru nost crăişor. sosirea reînvierii naturii şi a sentimentelor ce te animă şi se înlănţuie. atât cât vrem să ne implicăm. Şi-mi vin în minte cuvintele lui Constantin Noica. E uşor să. Stai şi priveşti. Vă rugăm de puţână ascultare. trăieşti ceva ce vine din adâncul fiinţei tale. El îmi dă bucuria. dar plin de atâtea înţelesuri şi de-atâta înţelepciune pe care fiecare din noi am adunat-o în sufletul. te bucuri.• Izvoare Codrene nr. inima şi gândul nostru. Oraţia este spusă de starostele satului. Povestea unei vieţi.. prin strămutarea într-o altă zonă de un alt farmec aparte.” Pentru unii. Cuvântul si gândul le-am împletit împreună cu dorul şi . descrii ceva atunci când ţi-e la îndemână. Uneori mă gândesc la obiceiurile ce nu s-au păstrat decât. doreşti să-l păstrezi. a ramas doar dorul şi gândul. atât cât ne dorim să facem parte din el.. într-o ladă de zestre a sufletului meu se aştern.. “Ia-ţi mireasă ziua bună!” “Onorată adunare. trăieşti acel moment cu toată fiinţa. 4 • Fiecare om. Plin de pară şi de dor. anotimp după anotimp. în adâncul fiinţei lor. dacă mi-o poate da ceva. La vo două tri cuvinte. De la mic până la mare. un poem nescris. în mine însu-mi. Să luaţ’ puţân aminte. Acestea ne fac să aparţinem trecutului şi în acelaşi timp. odată cu sosirea primăverii. numai în sufletul oamenilor. 36 . care s-au depărtat fizic. amintirile păstrate ca pe-o comoară nepreţuită. M-am gândit să aştern aici. prezenţă fizică sau spirituală. “ Mai adânc decât mine. cerutul miresei. îl retrăieşti ori de câte ori ai ocazia.. fiecare loc e o poveste. Vă rugăm tare fierbinte.

• Izvoare Codrene nr. De ochi părinteşti iubită. 37 ... tu mândră floare. Amândoi s-or săruta Muzica ne-a cânta. Şi-o duce cu jurământ....... care sunt refuzate de către mire. Ş-acum avem o rugare Cei mai buni de picioare Dacă nu vă supăraţ’ Mnireasa să ni-uă daţ’!” După ce sunt aduse două-trei fetiţe. .. dar în cuvinte de laudă.. Ca să prindă rădăcină. Şi acum vă socotiţi.. Cu mnireasa ne cinstiţ’! Că n-om be şi n-om mânca Până mnirii mâna şi-or da.. 4 • Dimineaţă s-o sculat Şi la Dumnezău s-o rugat Dumnezău i-o dat. Vre s-o ducă s-o sădească S-o ducă-n a lui grădină.... este adusă cea adevărată. Pân-or merge în mormânt... căreia starostele îi spune: “ Mnireasă..... Şi cu tăţ’ ne/om bucura. Că în curţâle aieste. Ceas de căsătorie Şi de bucurie! Noi am auzit o veste. Este-o floare înflorită...... Iar al nostru crăişor Plin de pară şi de dor.............

Astăz’ îl pui su cunună Trece viaţa ta cea bună! Mnireasă. De la mama ta ce bună... De la florile de tei De la frăţiorii tăi... De la floarea ce din vale De la surorile tale.... de la prag De la tatăl tău cel drag! De la fraţ’..... Soarele-i la asfinţât A tău mnire te-o răpit. Jele-mi de ce mni de ce mni jele... De la stele. de la surori De la grădina cu flori! De la păru cel cu pere De la veri şi de la vere! De la nucu cel cu nuci De la scumpii tăi bunici! 38 .. De-al tău păr cu floricele.• Izvoare Codrene nr.... De la florile de fag. De la tatăl tău cel drag. Mi te-ntoarce cătă soare Stăi în loc şi ie-ţ’ iertare De la flori din grădinucă... 4 • Înainte de plecare.. de la lună... Care bine l-ai avut Altu’ nu le-ave mai mult! Ia-ţ’ mnireasă zua bună.. .. De la uşă......... De la dulcea ta mămucă.... până la prânz Cred că ti hrăni de plâns..

pentru zestrea noastră. Că cu el te-ai măritat!” FLORICA BUD Războiul mamicelor şulmedhene În fiecare iarnă. Fuiorul brut 39 . De la merii cei gutâi De la drăguţu di-ntâi! Hie-ţ’ gându la bărbat. războiul de ţesut era instalat în casă şi cât era iarna de lungă mamica ţesea fie pânză din cânepă groasă numită dosoi. ………………………. a celor două fete. 4 • De la unchi de la mătuşi Că îndată ieşi pă uşi! De la pietrele din vale. Se scoteau şi se întindeau la uscat. lipidee (cearşafuri) de pat şi şterguri (ştergare) de toată ziua şi de sărbătoare. Ai trăit în sat cu ele! Plângi fiică. în concurenţă cu alte femei din bătrânul Şulmedh. câteva zile bune. curgea destulă apă pe Someş! După ce se smulgeau firele de cânepă. Din pânză se coseau cămeşi (cămăşi pentru bărbaţi) şi spăcele (cămăşi pentru femei). bineînţeles cu ajutorul unor meliţe. Dar până să ajungă firul de tort în războiul de ţesut. De la vecinele tale! De-o fost bune. care se puneau la topit în Someş. Urma meliţatul.• Izvoare Codrene nr. feţe de masă. De-o fost răle. fie pânză subţire de in. plângi Şi suspină. De la feciorii din joc. se legau în snopi. Ia-ţ’ mnireasă zua bună De la struţ de busuioc.

bărdie şi canuri. Dar era şi vremea.. Ele se spălau în ciubere cu ajutorul cenuşei. Se curăţau. De pe fus se răşthia pe răşthitor. Când pânzăturile erau gata. nici ouă. gomboţilor (găluşte) cu prune. Cu ajutorul brâglelor se bătea în război firul de tort şi în final rezulta pânza. mamica şi bunica Valeria. pretenţii. Dacă războiul era prezent în casă. aceasta suplinind dorinţa ei neîmplinită de a-şi contiuna studiile. Se întindea aluatul cu sucitoarea.• Izvoare Codrene nr.. Bunica Valeria s-a specializat în cusutul lenjeriei de pat. se răzăleau. Fuiorul rezultat urma să fie tors pe fus cu ajutorul furcii de tors fuior. se dăpânau cu ajutorul vârtelniţei. Firul de tort se urzea pe urzoi. Făcând faţă cu brio concurenţei celorlalte mamici din sat. nici vanilie. Pe aceleaşi iţe. Tot la maşina de cusut meştereau ciur cu moşina (broderie). mamica mai ţesea şi ţoale (cuverturi) pentru pat. era şi săniuş şi oameni de zăpadă. Se fierbeau cartofii în coajă. Când cele două găzdoaie (gospodine) nu ţeseau şi nu coseau la maşina Singer.. pentru zestrea mireselor... cu modele complicate. rezultând nişte gomboţuri cu. schimbând firul din suveică. Se 40 . din lână colorată. făceau cipcă (dantelă). Se uscau la soare. De pe dhemul de tort cu ajutorul socalei se făceau ţedhile.. fiindcă le schimba gustul. rezultând un dhem de tort. rezultând o foaie mai groasă.. ţesea şi pănură pentru zadia (năframa) din cap şi zadia dinainte (şorţ). Moşina (maşina) de cusut era a bunicii. cât era nevoie. cu motive florale. Apoi se adăuga fărina de grâu.. Gomboţii cu prune erau de fapt cu silvoiţ. care se puneau în suveică.. rezultând produsele: fuior propriuzis. în combinaţie cu bumbac sau cu lână. Altceva nu se punea. războiul era lăsat la vatră şi era chemată la luptă bătrâna maşina de cusut Singer. fiind şi mâncarea mea preferată. însemna că era deja iarnă. 4 • rezultat se trecea prin hecelă.. După materialele folosite ea putea să fie: din tort curat. ce îşi făcea datoria sub mâinile harnice ale celor două femei. neţ (plasă) pentru perdele. apoi pe iţe şi pe spată. Dacă era iarnă. rezultând jirebdhiile.

şi când distanţa nu mai este de ordinul sutelor de kilometri. Refac traseele din jurul casei. 4 • tăia cu un cuţit în pătrate potrivit de mari. mai adăugam silvoiţ.. Cel mai bine îmi aminteam din manualul de limba franceză textul „Le jarden de Touileries”. Noi. griz (griş) sau pesmet făcut în casă. au urmat drumurile în străinătate. oala cu gomboţi. copiii. Printre gomboţii cu silvoiţ se fierbeau şi nudli. mărimea unsprezece.. dar în locurile invocate în manualul din şcoala generală am ajuns cu câţiva ani mai târziu. ci de ordinul miilor. Şi cu cât mă apropiam de Franţa începeau să se deruleze în mintea mea amintirea primelor texte de la orele de limba franceză din şcoala generală. Se făceau rotocoale.. Se pescuiau cu lingura de lemn. Se prăjea.. dacă eram prezenţi la locul faptei. ce se făceau din aceeaşi cocă.. cele din jurul comunei şi ajung la zborul din cuibul localităţii natale. Apa pentru scăldătoarea gomboţilor dădea în clocot exact când ei erau gata. Se fierbeau până ieşeau la suprafaţă. din pthită mai veche. Apoi se tăiau după preferinţe şi se aruncau în. în Franţa. 41 . Gomboţii cu prune. în ulei încins. După drumurile în ţară. când mă depărtez de casă.• Izvoare Codrene nr.. Între timp se pregătea prisli (pesmet). sau dintr-un anumit loc pe care periodic îl numeşti ACASĂ. punându-se în strecurătoare. De atunci am plecat în repetate rânduri de acasă. Ca om matur. spaima fiarei (colecistului) buclucaşe! GHERASIM SOLOVESTRU DOMIDE De la Izvorul Someşului la Izvorul Senei Jurnal de călătorie Din când în când rememorez drumurile copilăriei.. Primul. zbor petrecut cu peste treizeci de ani în urmă. Se răsucea bucata de aloat până ajungea subţire ca o indre de croşetat.

Am mers cu autoturismul până la 100 de metri de Izvorul Senei. în provincia Burgundia. În una dintre aceste expediţii montane.. la izvoarele Someşului Mare. Îmi amintesc cu emoţie întâlnirea cu izvoarele râului Someş. “Acasa copilăriei mele ” este la poalele Munţilor Rodnei. Sena are o lungime de 776 km şi este navigabilă pe o distanţă de 120 42 . A urmat apoi întâlnirea cu jnepenişul montan. mai mulţi elevi rodneni am luat parte la câteva expediţii pe munte în cadrul unui program naţional intitulat “Asaltul Carpaţilor”.. Era un bun prilej pentru a ne familiariza pe viu cu muntele. În buclele şi meandrele ei. Acesta se află în nord-vestul oraşului Dijon. Căutarea a fost uşoară.. cu apa aceea sfântă şi rece ca gheaţa care izbucnea din adancul Muntilor Rodnei. conduşi de către inimoşii dascăli rodneni Leontin Silvestru Mureşianu şi Florea Bureacă am pornit spre Izvoarele Someşului Mare.• Izvoare Codrene nr. cu petele de rododendron înflorit care parcă aprindeau muntele. De la izvor Sena se îndreaptă spre Canalul Mânecii. Am plecat în căutarea lui având în suflet emoţia descoperirii Izvorului Someşului din copilărie. În vara anului 1975. Mi-am amintit de Izvorul Someşului în vara anului 2005. N-am mai avut în spate rucsacul greu de echipament montan şi provizii ca acum treizeci de ani la Izvorul Someşului din Munţii Rodnei. În apropiere de izvor se află urmele unui templu galo-roman unde era venerată Dea Sequana una din zeiţele apelor. Este important de remarcat că Izvorul Senei a aparţinut aproape o suta de ani Parisului. 4 • n-o mai măsor de acolo de unde-mi este locul la plecare. la o altitudine de 470 m. În prezent este construită o grotă artificială de protecţie a izvorului principal şi statuia unei nimfe. A fost prima dată când am depăşit limitele mejdiilor de fâneţe cunoscute din verile anterioare la Rodna. O măsor pornind de la “casa copilăriei”. vârful Ineu şi lacul Lala. cu formele de relief desenate în caietele de geografie. când prezent fiind pentru câteva zile în centrul universitar francez Dijon am remarcat indicatoarele turistice care menţionau în apropiere Izvorul Senei.

localităţile din apropierea izvorului poartă mândre numele „sur Seine”. În aceeaşi perioadă este atestată documentar prezenţa unui abate al ordinului cistercian în acea zonă. pe malul stâng al Oltului. conform documentelor istorice existente. aparţinător comunei Mireşul Mare. Rouen şi Paris fiind unele dintre acestea. La noi în ţară întâlnim. ori la pas de plimbare şi alte obiective turistice reprezentative din jurul Izvorului Senei. Troyes. Amplul complex cu o vechime de nouă secole. prezintă viaţa monahală a unei colectivităţi foarte active de călugări. care se prezintă într-o manieră pioasa şi. Atât biserica. Marc sur Seine. dar şi celelalte construcţii ale acestui ansamblu arhitectonic medieval sunt exemplul simplităţii ordinului religios cistercian. Mănăstirea a fost fondată în anul 1118 de către Bernard de Clairvaux. 4 • km pentru vasele mari. între localităţile Sibiu şi Făgăraş. între anii 1202-1206. unele dintre localităţile noastre legate de Someş. Traversează oraşe importante. Din anul 1981 complexul monahal face parte din obiectivele Patrimoniului Mondial UNESCO. mai avem Aisey sur Seine. Mici ori mai mari. dând aspectul unei înfăţişări grandioase. La 6 km de drumul principal care face legătura cu autostrada A6 Paris-Marseille vizităm mănăstirea cisterciană Abbaye Fontenay. Astfel până la Chatillon sur Seine. la graniţa dintre Sălaj şi Maramureş. St. Vremea plăcută de iunie ne-a dat prilejul să vizităm cu maşina. Asta mă duce cu gândul la faptul că în România. Din documentele istorice ale vremii rezultă că abaţia cisterciană de la Câlţa a deţinut un rol important în istoria politico-economică şi culturală a Transilvaniei medievale. Documentându-mă mai mult aveam să aflu că elevi şi 43 . de-a lungul timpului. sunt menţionate doar pe indicativele şi hărţile de cale ferată.• Izvoare Codrene nr. Aşa întâlnim şi la noi oraşul Beclean cu gara CFR Beclean pe Someş în Bistriţa-Năsăud. mănăstirea Câlţa. Amintim şi satul Remeţi pe Someş. fondată.

VASILE DAN MARCHIŞ Întrebările şi răspunsurile anului la revista Izvoare Codrene Interviu imaginar cu Ştefan Enoriaşu. care azi se aseamănă şi se înfrăţesc prin acte de cultură. Ducând cu mine mesajul redactorilor revistei “Cetatea Rodnei”... am participat în sălile Bibliotecii Comunale din Mireşul Mare. Iată două comune RODNA şi MIREŞU MARE. 44 . a unor cărti de poezie şi la vernisajul unei interesante expoziţii de pictură a dascălului şi poetului Ion GEORGESCU. Cehia şi România (din judetul Suceava) şi-au propus să reconstruiască la mănăstirea cisterciana Abbaye Fontenay un ciocan de forjă după modelul celui din seculul al XII-lea.. Proiectul este condus şi supervizat de profesorul Paul Benoit de la Universitatea Paris-Sorbona. cu respectarea documentelor istorice care stau le stau mărturie în arhiva mănăstirii. 4 • profesori din Franţa. ce ne puteţi spune în general despre unele biserici sau unii enoriaşi? Ştefan Enoriaşu: Mai nou sunt şi enoriaşi fără biserică. viitor proprietar de biserici Reporterul de serviciu ( nu neapărat în biserică): Domnule Enoriaşu. Mi-am amintit de Izvorul Someşului şi într-o frumoasă sâmbătă de toamnă 2010 când am răspuns inviaţiei inimoşilor dascăli Gelu DRAGOŞ şi Vasile Dan MARCHIŞ de a fi prezent la Mireşul Mare. Dar despre aceasta şi despre alte drumuri europene în alte pagini de jurnal.• Izvoare Codrene nr. sunt şi biserici fără enoriaşi. la lansarea revistei “IZVOARE CODRENE”. Ba mai mult. Germania. legate între ele prin cei aproape două sute de kilometri din parcursul râului Someş. Manifestări similare au avut loc în acest an şi la Rodna.

poate imposibil de rezolvat este pentru cei care având. religia greco-catolică la care au trecut cu voia şi nesiliţi de nimeni de la religia ortodoxă. dar în obiectivul respectiv nu s-a desfăşurat nicio activitate de ani de zile decât că a servit turiştilor drept muzeu.• Izvoare Codrene nr. Pe lângă asta eu nu vreau să-i schimb profilul ci să-l îmbunătăţesc. adică voi încadra aici un preot care să oficieze slujbe în funcţie de dimensiunea sărbătorilor de peste an şi a cerinţei enoriaşilor. Reporterul: Adică? Enoriaşu: Biserica respectivă deserveşte pe cei ce o vizitează doar sub aspectul că oferă la vedere sub formă de expoziţie unele icoane. Reporterul: este un caz fără precedent faptul că edificiul pe care îl veţi cumpăra este biserică şi în acelaşi timp şi monument istoric. pentru ei sigur nu există biserică. dacă nu preferă altă variantă pe care sigur o au zi de zi la dispoziţie (bisericile de altă religie). 4 • Reporterul: Vă rog să daţi detalii în legătură cu acest aspect. Eu mai mult voi îmbunătăţi profilul acestei biserici. după cum am spus. Enoriaşu: Aşa este. Astfel biserica respectivă nu va deservi pe enoriaşi numai sub aspectul „expoziţional” ci le va da 45 . picturi şi alte elemente sacre ca un muzeu oarecare. Referitor la asta vreau să vă spun că într-un oarecare articol de lege scrie că timp de cinci ani nu aveţi voie să schimbaţi profilul acelui edificiu. în cazul în care au discernământ).. Enoriaşu: La ce profil vă referiţi? Reporterul: .. dar sunt în tratative cu cineva de la Direcţia de Culte şi Patrimoniu în vederea cumpărării unei biserici – monument istoric. să zicem. Enoriaşu: Sunt enoriaşi care s-au născut în religia pentru care nu există biserică în satul lor (aici nu-i o problemă fiindcă aceştia pot trece din oficiu la care biserică de altă religie vor.Referitor la asta vreau să spun că şi eu sunt momentan un enoriaş fără biserică.E biserică – monument istoric. Însă cea mai gravă problemă.

. Reporterul: În asemenea situaţie obiectivul respectiv va deveni la propriu cât şi la figurat prima biserică cu un enoriaş adevărat. 41...8) trei dimineţi la rând am fost căutat de o imagine coboram la întâlnirea cu luna octombrie şi am văzut-o pe salomeea dansând pentru cuminţenia pământului înfloritoare îţi aduci aminte zilele în care înfulecam destinul nu te mire aşa rămâne timpul vânzător a toţi şi a toate în palma ta şi în palma mea rodeşte încă acelaşi îndurător popas eşti acolo în puterea deplină a adevărului departe de înfricoşata podoabă de frig pe treptele melcului aşezăm fructele anului ce va veni 46 . IOAN DRAGOŞ Treptele „.• Izvoare Codrene nr.. 4 • ocazia să asiste în acelaşi timp şi la slujbele care se oficiază duminica şi în sărbătorile de peste an sau în funcţie de cerinţele enoriaşilor.mai avem merinde ascunsă” (Ieremia.

• Izvoare Codrene nr. 4 • pictori naivi ne pregătesc anotimpurile Ţinta silit sunt de puterile ce-ndrumă lumea toate cuvintele într-o singură ţintă iată gândul tău stăpân peste marele ordin dumnezeu închide pe unde treci cărările urii sunt secunda cu care timpul te minte între cuvinte e-un trai îmbelşugat minunata viclenie s-a cheltuit vei gusta felia cea mare chiar dacă semnul n-o să se mai repete Mărturisirea arunci piaptănul arunci piatra dar pădurea nu creşte în urmă anii au plecat îmi spui s-au dus trâmbiţând porţile chiar şi îngerii se aşează la start trupul tău de mult şi-a luat zborul sub praful oraşului încărunţeşte lumina uşă închisă cenuşa unei sărbători 47 .

Noi mai rotim o data pe sub soare Ca globurile mici de papadie Şi visul vine ca să ne măsoare Momentul trecerii în veşnicie! 48 . Ierarhizează vremea năzuinţe Uitate-n vechi desagi din tinereţe Într-o coloana lungă de seminţe Ascunse sub zăpezi să nu îngheţe. 4 • m-ai scos din timp din vis n-am mai ieşit de atunci mulţimea faptelor pe care nu le-am săvârşit mi-au adus liniştea şi umilinţa pe care nu o pot mărturisi de a nu te putea împărţi cu nimeni nici măcar cu aceste cuvinte lângă care spaima este neputincioasă DRAGOMIR IGNAT Măsurare imposibilă Cum ninge peste noi ca-ntr-o poveste De iarnă mirosind a cozonaci. Visam maiestre năvăliri ecvestre Şi abur cald din suflete de maci.• Izvoare Codrene nr.

. Dorul românesc pe care-scriu Na-şteva metafore latente. Din alte lumi care ne fac ocheade. bilet îmi e cuvântul Şi cade pulbere din cer. Când zgribuliţi coboară călătorii Din trenul gâfâind de cale lungă Dau la o parte zariştea şi norii. 49 .• Izvoare Codrene nr. Miresme poartă în rafale vântul. 4 • Invocatio Doamne cun se-abate a pustiu Într-un biblioraft cu sentimente. Mă urc în tren. tot cade. Lumina veşniciei să m-ajungă. Din aproape înspre mai aproape. Pun amanet felia mea de cer Spre a cerşi vieţii doar prezentul. Călător În gara vieţii. Fie dar acest născut din lut Zămislirea altui cerc de ape. Fi-va iar un veac pe care noi Îl vom croşeta pe veşnicie Îmbrăcat în cearcăne de ploi Şi născut din crez de păpădie.călător stingher Îngemănând vecia cu momentul.. Precum un perpetuu început.

. în curs de apariţie„Aripi în schimbul mâinilor mele” . 50 Din vol..• Izvoare Codrene nr. Vulturul acela uitându-se la mine... Doar la adresa păsărilor captive cum este acel vultur nu pentru cele libere şi apte de zbor se folosesc întrebări de felul: „Cu ce ai zburat până aici sau până acolo. 4 • VASILE DAN MARCHIŞ Bilanţ În timpul în care a consumat o sută de pâini un mare poet a scris o poezie apoi a mai scris peste o sută de poezii de dorul pâinii. Tristeţea cea mai mare Tristeţea cea mai mare este a acelui vultur condamnat pe viaţă să zboare numai cu avionul... suspect părea de parcă şi-ar fi dorit să-şi dea aripile în schimbul mâinilor mele.

la etajul trei Trece prin dreptul vocii tale somnoroase Iar când o beau eu la etajul cinci Se lasă-o linişte şi un fior în oase 51 .• Izvoare Codrene nr. Domnul meu. prostia. şi-ndurarea! Ce mândru sunt privind în urmă la viaţa mea trecută! Tot ce-a fost bun. Domnul meu. purtarea Ta de grijă şi mila. Stăpânul vieţii mele – izvorul iubirii Să-mi curgă mai departe prin valea cu flori a privirii! Fantezii Conducta apei. Doamne! M-ai ales ca pe bobul cel bun şi m-ai pus deoparte Am putut să cad de-atâtea ori. ce plin de bunătate-ai fost cu mine.dar m-ai ţinut pe palme! O. 4 • ION GEORGESCU Mulţumire O. laşitatea… Mă duc prin lume cu un dor de noi prietenii Şi am credinţa că în cale Tu-mi semeni oameni buni! O. ce-a fost izbândă e numai darul Tău! A mea a fost doar teama.

vana de la baie s-o goleşti Să nu se scalde nimeni după tine Acolo e profilul tău mototolit în unde Şi s-ar putea ca tu să uiţi de mine La viaţa ei. 52 . a tors şi zăpadă Ca să scurteze iarna de la noi Alunii Alunii. mama a tors în neştire Lâna alba de la sute de oi De la un timp. cum eu iubesc anume Alunii.• Izvoare Codrene nr. 4 • Ai grijă mare. din genuni – Mă caută-n poteci suinde Prin verde crângul de aluni… Aşa te-am întâlnit în lume – Cu rouă fragedă-n privire… Şi te-am iubit. chiar de n-au alune. Au şoapte din copilărie. Au umbre moi cu amintire Şi-un lunecuş spre ghiduşie… De ai de gând să mă aduni Din lumi de vise. chiar de n-au alune.

ca un salcâm pe coala-ierbar al unei veri. iubita mea. zăpezile coboară pe stinsele imperiicopertă peste şina de plumb al unui vers. iarna asta-i ca un tratat de pace semnat cu pastă groasă de marile puteri. Oglinzile transpiră când părul tău sub perii.• Izvoare Codrene nr. ca un magnoliu nins umbrele noastre plâng peste morminte. numai noi am mai rămas ca limbile pe un cadran de ceas. ca o frunză de plop în univers. Pe sub obrazul albelor prosoape în sănii noi trec alţi nuntaşi spre rai. oftează. Iubito. 4 • VASILE MORAR Ca limbile pe un cadran de ceas În cuiburile sutienului de ceară să trecem noaptea lămpilor subţiri cât încă-s noi veşmintele de miri şi luna cade-n geamuri ca o gheară La lumânarea cărnii tale sfinte sângele meu se roagă cu glas stins. Zăpada se ascunde în gaură de şarpe Iubito. hamul ca frunza tremură pe cai Zăpezile nu mai încap sub pleoape. 53 . un flutura cât palma stă prins în patru ace.

• Izvoare Codrene nr. 4 •

Eu îţi mai scriu răvaşe pe colile de gheaţă cu dalta de lumină furată dintr-un tei şi bat pe fiecare ştampilele de ceaţă, Iar nasturii cămăşii noaptea-i deschid cu chei zăpada se ascunde în gaură de şarpe, vine căldura moale cântând la şapte harpe. Într-o bibliotecă din Nord Într-o noapte luminos ca un tub de neon a intrat în poemul la care lucram tatăl meu, ţăranul Morar V. Ion, câmpia trăgând-o după el ca pe-un ham. Gânditor a pipăit fiecare cuvântca la târg când cumperi o căciulă de mielaşezat pe un vers ca pe un prag de pământ azvârlea cu lopata lumină pe el. A doua zi dimineaţa, mai alb ca un crin, cu un secol de ierni purtându-le-n spate hainele mirosindu-i a căpiţe de fân. Puse pe colinele căii ferate, caldă vară peste noi ca un tainic fior tata-i plecat într-o bibliotecă din Nord. GELU DRAGOŞ Corăbii de cuvinte
Motto: „ Eu nu strivesc corola de minuni a lumii...” (Lucian Blaga)

Corăbiile de cuvinte, încărunţind, lângă o vâslă mut, ca o lebădă, poetul stă rezemat de umbra lunii
54

• Izvoare Codrene nr. 4 •

pe mine mă tot latră iarba şi întunericul de pâslă iar, prin abecedarul limbii mă-nţeapă viespea raţiunii. Când zeii ospătează vifor, la-ncrucişare de destine flotilele de cărăbuşi, plecate să se-ngroape-n verde mai trag o brazdă prin cuvinte, înnobilând cum se cuvine, imperiile de cenuşă, limba rănită peste verbe. Când poezia şi poetul devin o osie de lemn în Lancrăm scutură cireşii, iar florile-şi usucă vlaga, când eu mă trag cu el pe roată şi bate clopotul, e semn că-mi va seca din ochi cerneala, la curtea dorului de Blaga. Perpetuum mobile Un clopot ce veghează schitul, Un val tăcut ce-mbrăţişează Marea, Un stol de pescăruşi ce întretaie zarea Şi tu, femeia mea, cu ademeniri deşarte. Un baldachin ce ne invită-ntr-însul, Un Soare cald ce ne surâde galeş, Un ropot scurt de ploaie ce ne înfăşoară Şi tu, femeia mea, cu unduiri fecioare. Un asfinţit de mai ce ne cuprinde, O lună ce ne umple de iubire, Un cer înfloritor de stele, Şi tu femeie, pântec de dumnezeire. Zăpezi de camuflaj Sunt hăituit, un anotimp întreg, îmi trage lanţul ploilor în pleoape străin, în Galaxia Gutemberg
55

• Izvoare Codrene nr. 4 •

voi scufunda păduri întregi de ape. Ferestrele de apă s-au prelins vântul plezneşte-n oase de zăpadă, pe frunze reci, rugina s-a întins şi iarna curge-n zdrenţe de paradă... DOREL MACARIE proxenetism cu neruşinare se împerechează fata morgana cu linia orizontului şi nasc apoi manechine maternităţi cu amintiri vieţile noastre se burzuluiesc anotimpurile să-şi ţină rândul unele se umflă şi crapă în cioburi amestecate şi colorate urnă cu bilete pe care scrie doar semnul mirării vitraliu spart pe făraş tinereţea parfum de manechin mă calci pe convingerea mea de familist unduios apăsat ca un manechin la prezentarea de modă se aud tocurile cum bat cizmele plutonierului ieşit la raport nările mi se umflă ca broscoii gata să orăcăie
56

.. 4 • Kalasnikovuri parcă se descarcă-n stomac în urma ta efectul Coandă un martor perfid parfumată dâră de fum departe tu avionul ce zburase demult căutarea preţului vizuina lui are fiecare lucru o placentă dialectică mohorâtă în care scormonim mereu şi cearcăne largi facem în jurul luminii animaţie în frac prin saloane în căutarea preţului vizită continuă până cădem în tăcere ca-ntr-un tufiş de mărăcini o vagă trimitere la subsol IOAN CĂLĂUZ Parodie Ca farmecul întâiului fruct copt într-un pom crud Ca deşteptările cu zvonirea livezii şi zorii la fereastră Ca înălţimea de zbor a cerului. 57 .• Izvoare Codrene nr. Ca salturile lungi ale dealurilor gonite de vânătoarea cerească a soarelui. Uluitoare parodie a fericirii!.

4 • Dor Mi-e dor de mine cu sufletul tău. Toate fug de marginea privirii rănite Iar zâmbetul mării geme. IOAN VOICU Baladă de moarte până dincolo de dor coborât-am ca să mor 58 . E multă linişte în zare Doar vântul murmură printre aripi de înger. Peste câmpul acesta mirific Va creşte odată cimitirul. Seară Seara când se învăluie umbrele Croncănitul ciorilor inundă orizontul. Melancolice amintiri ale copilăriei Dezvăluie faţa palidă a dealurilor tomnatice. Sunt alungat din mine!. Simplu ca înfăţişarea luminii sau a apelor limpezi..• Izvoare Codrene nr. Ca un castel cu turnuri negre numele tău creşte uriaş în noaptea necunoscută. Şi nici o poartă nu se închide în urma mea..

59 . Balada Uitării e atât de greu să uiţi iubito când urcă umbra pe statui încât acoperişul nostru se surpă-n urma nimănui aşa cum cade seara aceasta printre marame reci de ploi întreaga taină ce ne leagă se prăbuşeşte între noi sunt nevoit să te aştept pân.• Izvoare Codrene nr..la răcoarea ce mă doare nisip acum e ochiul lumii rostogolit ca o cântare.. 4 • de tristeţe să mă-nchid într-o lacrimă de frig până dincolo de fir m-am aplecat să mă mir şi-am văzut cum mă miram într-o margine muream până dincolo de mine am plecat cu nu ştiu cine şi-am tăcut şi mă visam într-o lacrimă muream până dincolo de lume să mă pot din nou ascunde până dincolo de dor coborât-am ca să mor.

” Când flori vor cade peste anii-ţi Cei plini de chin şi nenoroc. te-am iubit. departe. Şi tu n-ai vrut. sfinxuri zidite-n pământ de nume de bărbaţi cu sângele mereu uscat răsuciţi în fire de iarbă într-o noapte sau într-o zi vor străjui plopii amurgului. Degeaba-i vrea să întorci timpul. N-am să fug după nălucă.• Izvoare Codrene nr.. Oh! Rămâi în zări. Iubirii să te dăruieşti. Nu te vreau în viaţa mea. 60 . Să-mi pierd timpul în zadar. 4 • Baladă la o istorie în iarbă cruci negre. De-acuma poţi să spui aşa: „A fost odată ca-n poveşti. tu n-ai vrut să-ţi dau deloc. Iubire şi fericire. Ai fost fata mea Morgana.. Dar voiam să-mi spui aşa: „Pleacă! Nu mă căuta.” N-aş fi vrut să-mi scrii ceva. N-ai vrut fericirea-n dar. VASILE MUREŞAN Eu.

Pleacă acum pe alte valuri. Singură ţi-ai năruit-o. Aş vrea palate să-ţi ofer. Oriunde. să-mi dai puţin Din dragostea-ţi. Voiam în schimb. Asta-ţi doream în viitor. Şi pentru toate-ţi cer atât: Iubire doar! Dacă se poate! Când Când Cerul se va rupe-n două. Mai mult sau mai puţin uşor. 61 . 4 • Tu. Nu ţi-am cerut ce nu poţi da. E greu să ai ce nu poţi da. Gândeşte că ţi-am vrut doar bine. Nu ţi-am cerut nemărginirea. Atât aş vrea. Fericirea pentru tine. cu alte idealuri. Fiinţă ce pluteşti prin lume. Nu căta în idealuri Fericirea ta. Ai vrea Tu vrei iubire să primeşti? Dar dragoste nu dai în schimb. iubito! Ai avut-o chiar în braţe.• Izvoare Codrene nr.oricum şi oricând. Aş vrea ca s-ai de toate.

Ca şi când te-am strâns în braţe Şi ai fost numai a mea. Vine pe-ale vieţii valuri. 62 . N-a fost clipă mai frumoasă Şi mai dragă-n viaţa mea. Şi pluteşte o cupolă Asupra fiinţei tale. Când Soare n-a răsări Şi atunci te voi iubi. Ce ai vrea oare să ştii? Că trăind printre cei vii.• Izvoare Codrene nr. NICOLAE PĂUNA SCHEIANU Fă Doamne să nu moară Păunescu! În vremurile în care nu mai găsim firescul Şi ţara parcă e bolnavă de o boală gravă Fă. Când iubire de la mine. 4 • Când oceanele-or fi roua.doamne să nu moară Păunescu Şi lecuieşte-i inima bolnavă ! Şi lecuieşte-ne pe noi odată-n ţara asta Şi dă-ne din înaltul tău firescul. Las-o ca să-ţi intre-suflet Şi-o să simţi iubirea mare. Eşti iubită şi dorită Şi poţi fii şi fericită. Nu căta în prea departe Ale tale idealuri.

nu ci ingerii clatina stelele-n leagan – tinutul de neatins al lui Dumnezeu. Doamne. pus la tâmplă Decât să mă transformi într-un ecou.• Izvoare Codrene nr. IOAN ROMEO ROŞIIANU De dragul poeţilor Se dedică maestrului Adrian Păunescu Ne mor Poeţii. Doamne. Mirare < cum nu se-mburda carul strabun? Poemul acesta umbla pe jos Si oarecand va ajunge acolo. Copiii nu pica de-acolo. Pana la ceruri e fanul dintr-nsul. ce se-ntâmplă? De ce ne faci pe lume-atâta rău? Prefer pistolul. 4 • Îndepărtează Doamne de la noi năpasta Şi fă minunea să nu moară Păunescu ! GAVRIL CIUBAN Acolo in memoriam Ion Burnar Poemul acesta umbla pe jos Nici carutas nu mai are Ci mult intuneric la indemana. 63 . Carul de altadata Se apropie singur Loitrele-l poarta peste hartoape.

Să-mi faci neliniştea să cânte. ce se-ntâmplă? De ce ni-i lumea asta fără suflet? Aştept pistolul morţii lângă tâmplă Decât să mai aud că se întâmplă! 64 . Doamne. Doamne. În neguri de tăcere să mă-nfoi. fără bani! De-aceea-aş vrea o adormire.• Izvoare Codrene nr. viaţa pentru noi! Aş prefera să-mi numeri. Să nu-i laşi. uitat de semeni. 4 • Prefer să uit că viaţa se trăieşte Pe cimitire-nfipte-ntr-un maidan. Doamne. unde se-ntretaie Tăcerea mea cu visul Tău de taină. anii. Decât să uit că Scribul vieţuieşte Jignit. De ce în pulberi sufletul se-ndoaie? De ce sunt vierme-n mărul de pe masă? De ce nu pot opri Blestemul Pe care-l suferă de-acum Poetul? De ce a Cruce ne miroase Lemnul Când trupul cere vremilor stiletul? Ne mor Poeţii. Pe umeri de-ntuneric să-mi rănesc Lumina cenzurată de castanii Sub care viaţa-mi cheltuiesc. În suflet moartea să mi-o-mplânte Şi-n inima de cremene o iască! Tu spune-mi. Doamne. Nebunii toţi să mă lovească. Decât să-l scoţi din lumea ta pe Mire.

„Să trăieşti. 4 • EMIL DOMUŢA Închinătura feciorului la fată fecioară în Seara Crăciunului Dar în ist cornuţ de masă Ce iagă mândră. lângă tine Dacă noi ne-om ave bine Păstă munţi în alte curţi La părinţi necunoscuţi Unde a vedea rât cu flori Gândi-oa că i-s surori Unde-a vede gard cu spini Gândi-oa că is vecini.” Urmează mulţămitura fetei şi apoi o corindă anume menită: Cel domn bun să-nveseleşte Mândră masă-mpodobeşte Dar pe masă ce daruri sântui Sântu-i sânt colaci de grâu-i Dar pântre colaci de grâu Sântu-i sânt cupe de vin Sântu-i sunt păhare pline Jumătate-s de vin bunu 65 . dalbă coconiţă Cu-n struţ mândru la băniţă Dumnezeu te ducă-n rai Cu tot neamul care-l ai Şi pe mine.• Izvoare Codrene nr. frumoasă Acoperită. tu. neacoperită cu flori de mac Parcă-i bună şi de leac Dar dacă n-o descoperim De mirosul ei tot ne topim.

pă cine aştepţi? Io-l aştept pe Dumnezeu Să-l cinstim. Auzită de la Ana Domuţa „Corindă din bătrâni” Pomuţ rămurat De poame-ncărcat Sfinţi le culegere Şi le trimitere Pe-o uşă de rai 66 . să-l preamărim Până-n Poarta Raiului Unde-s pomii înfloriţi Iară la toamnă rodiţi.• Izvoare Codrene nr.” Refren: “Corindenu-i Doamne corinzi” Ştiute de la Ştefan Domuţa „Corinda Sânicorii” Vine Crăciunul cu zare La tăt omu-i praznic mare Vin feciorii la fereastră Corindând corinzi frumoasă Intră-n casă corindând După masă tăt cântând Şi-şi cântă cântările Şi-şi ştirbă inelile Găzdoaia mândru se gată Cu-n brâu verde de mătasă Şi meargă nănaşe mare La fata birăului Din „Poiana Mărului”. 4 • Jumătate-s de d` auru Tu domn bun.

Maramureş s-a născut Vasile Morar. 67 . poet. în comuna Mireşu Mare se lansează numărul 3 al revistei „Izvoare Codrene”. laureat cu numeroase premii la diferite concursuri şi festivaluri naţionale de poezie. A publicat până în prezent treisprezece cărţi. Distins cu numeroase premii la diferite concursuri şi festivaluri de literatură desfăşurate în ţară şi în străinătate. Maramureş. Distinsă pe plan naţional cu numeroase premii la diferite concursuri şi festivaluri naţionale şi internaţionale de literatură. autor a treisprezece volume de versuri. Mai 2010 Apare prima revistă de cultură din Ţara Codrului numită „Izvoare Codrene”. poet. prozator. 2 noiembrie 1994. Maramureş s-a născut Ioan Dragoş. poet. Auzită de la Viorica Domuţa Agenda culturală codrenească Martie 21. 13 septembrie 1955 în Lucăceşti. autoare a numeroase cărţi de poezie şi proză. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. 2 octombrie 2010. fondată de poetul Vasile Dan Marchiş din Asuaju de Sus. membră a Uniunii Scriitorilor din România.• Izvoare Codrene nr. Iulie 2010 Apare numărul 2 al revistei „Izvoare Codrene”. 4 • La fată de crai Luna-n drum le-o stat Mândru i-o-ntrebat De unde le-aduceţi De la Sfânta Lună Cu rugare bună De la Sfântul Soare Cu mare rugare. coordonator onorific al publicaţiei respective. prozator. 1957 la Ulmeni Maramureş s-a născut Florica Bud. Evenimentul a fost prezentat de scriitorul Gelu Dragoş. Chelinţa.

Florian Ulmeanu". centru de cultura a zonei Someş .Fostu-ni-o datina frumoasă / 26 IONEL POP Din popor: 25 August – Ziua Vartolomeilor. / 4 prof. .Ion Burnar – in memoriam / 14 EMIL DOMUŢA . 4 • NICOLAE BUD . EMILIA POP .Mai avem suflet? / 32 Prof. COSMUŢA ..Unde se mai poate dormi / 31 DORIN AL. ION ACHIM .Războiul mamicelor şulmedhene / 39 GHERASIM SOLOVESTRU DOMIDE .Revista “Izvoare Codrene” şi-a dobândit “identitatea” culturală la Mireşu Mare / 3 FLORICA BUD . Dr.Codru / 10 GELU DRAGOŞ .• Izvoare Codrene nr. ..Păstrarea tradiţiilor…neglijenţă sau…uitare !!! / 34 FLORICA BUD .Tribunul din Băseşti / 1 VASILE DAN MARCHIŞ .Pthita noastră cea de toate zilele. MARIANA DAN ..Întrebările şi răspunsurile anului la revista Izvoare Codrene / 44 IOAN DRAGOŞ / 46 POEME / 46 DRAGOMIR IGNAT / 48 VASILE DAN MARCHIŞ / 50 ION GEORGESCU / 51 VASILE MORAR / 53 GELU DRAGOŞ / 54 DOREL MACARIE / 56 IOAN CĂLĂUZ / 57 IOAN VOICU / 58 VASILE MUREŞAN / 60 NICOLAE PĂUNA SCHEIANU / 62 GAVRIL CIUBAN / 63 IOAN ROMEO ROŞIIANU / 63 EMIL DOMUŢA/65 Închinătura feciorului la fată fecioară în Seara Crăciunului / 65 „Corinda Sânicorii” / 66 „Corindă din bătrâni” / 67 68 Cuprins .. / 29 VASILE DAN MARCHIŞ .De la Izvorul Someşului la Izvorul Senei / 41 VASILE DAN MARCHIŞ . AURORA PUŞCAŞ .1 decembrie 1918 / 20 preot MIHAI GHIŢ ..1 Decembrie – Ziua nemuririi noastre! / 19 Prof.Grupul Scolar Industrial.Ulmeni: locul unde s-a născut învăţământul liceal particular / 8 Prof.Ortodoxia – cu paşi lenţi printre milenii (II) / 24 FELICIA OŞAN .Haiducul Asuajelor / 18 FELICIA OŞAN .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful