"O noapte furtunoasa

"
de I.L.Caragiale

Comedie in doua acte
Personajele:
Jupan Dumitrache Titirca Inima Rea-cherestegiu,capitan in garda civica. Nae Ipingescu-ipistat,amic politic. Chiriac-tejghetar,om de incredere al lui Dumitrache,sergent in garda. Spiridon-baiat de procopseala in casa lui Dumitrache. Rica Venturiano-arhivar la judecatoria de ocol,student in drept si publicist. Veta-consoarta lui Jupan Dumitrache. Zita-sora Vetei.

Actul I
SCENA I Scena incepe cu o discutie intre Jupan Dumitrache si Ipingescu despre "bagabonti", iar Dumitrache ii marturiseste lui Ipingescu ca si dupa el se tine un "bagabont".Totul a inceput de "lasata secului", cand Jupan Dumitrache, impreuna cu Veta(sotia sa)si Zita(cumnata), au mers la gradina la "Iunion". In timp ce ei se uitau la o comedie, un "bagabont" s-a asezat la masa vecina si s-a uitat la cucoane toata seara.Dupa ce au plecat, "bagabontul" i-a urmarit pana la Stabilament.Istoria s-a repetat si dupa o saptamana, cand cei trei se duc din nou la gradina la „Iunion” sa vada comediile lui Ionescu. Scena se incheie cu o caracterizare pe care Jupan Dumitrache i-o face lui Chiriac(omul lui de incredere). SCENA II Apare Chiriac,care il anunta pe Dumitrache ca trebuie facut un mandat de arestare pt fiul lui Tache(pantofarul de la Sf. Lefterie), deoarece nu popa Tache vrea „sa iasa maine la izircit” cu pretextul ca este bolnav si ca nea Ghita Tircadau nu este de gasit. Jupan Dumitrache descrie casnicia Zitei cu fostul ei sot(Ghita Tircadau) si cum i-a divortat.

de nici atunci cand l-a gasit treaz nu a fost multumit si nici atunci cand acesta dormea. Se aude zgomot. Se intoarce Spiridon care-i spune Zitei ca nu l-a gasit pe admirator nicaieri . fapt ce face ca Zita sa planga.Doar ca Veta nu prea era atenta la ce-i spunea Zita pe motiv ca e bolnava. Spiridon ii da cucoanei un bilet de la „persoana in chestiune”. ramas singur isi aprinde o tigara.Cei doi recunosc vocea Zitei si ies afara. Porneste sa iasa cand intra Chiriac.SCENA III Jupan Dumitrache il cearta pe Spiridon pentru ca a stat prea mult dupa ziar. SCENA VII Zita o roaga pe Veta sa-l lase pe Spiridon sa-i aduca ceva de acasa pentru ca acesta sa poata merge sa-i spuna admiratorului Zitei s-o astepte.dar ca i-a dat biletul . dar aceasta nu vrea sa mearga. in timp ce se intreaba ce are Dumitrache cu el. .Dupa ce Spiridon pleaca. Dumitrache il intrerupe aprobandul sau interpretand uneori in mod gresit frazele care nu le intelegea. SCENA VI Intra Zita nervoasa intrebandu-l pe Spiridon daca si-a indeplinit misiunea pe care i-a dat-o.Chiriac pleaca si inchiriaza contotul si magazia.Zita ii povesteste Vetei cum i-a iesit Tircadau in drum si a insultat-o.Veta ramane nemiscata. SCENA VIII Veta il trimite pe Spiridon sa-i duca mondirul lui Chiriac si pe urma il trimite sa se culce.Ipingescu incepe cu o stire despre R. SCENA V Spiridon.Era un bilet de dragoste adresat Zitei. dupa care il trimire sa ceara cucoanei sabia si cintironul. Vent. SCENA IV Jupanul Dumitrache se aseaza pe scaun si ii cere lui Ipingescu sa citeasca fragmente din ziarul adus de Spiridon. care cuprindea si o poezie de dragoste. Veta merge incet la fereastra. un june scriitor democrat. care ramane o clipa la usa. se uita in curte si pe urma se intoarce ganditoare. redactia ziarului recomandand poporului opera acestuia:”Republica si reactiunea ”sau ”Venitorele si Trecutul” din care este prezentata „prefatiunea”.In timp ce Ispingescu citeste acest fragment.Spiridon stinge repede tigara si o baga in buzunar. Lectura ziarului a fost intrerupta de o cearta mare afara in strada.Inainte de plecare Zita ii aminteste Vetei ca a doua zi trebuie sa mearga la „Iunion”.

Veta incearca sa plece. Chiriac pleaca. in timp ce cucoana striga dupa ajutoare. Cand sa iasa. Rica sare pe geam. dar Chiriac ii taie calea si o intreaba daca nu mai vrea sa fie intre ei ce a fost inainte. crezand ca e vreun hot. o intreba pe Veta cine a fost in casa. SCENA II Rica Venturiano incepe sa-i faca declaratii de dragoste. SCENA IV Dumitrache se razbuna pe Spiridon. care dormea in camera lui.SCENA IX Chiriac ii multumeste Vetei pentru ca i-a cusut mondirul. Sunt intrerupti de Jupan Dumitrache. care refuza sa traiasca fara dragostea stapanei. SCENA V . Acesta nu intelege comportamentul doamnei.Acesta ia spanga de la pusca dar in urma luptei cu Veta si a juramintelor ei a renuntat. nervos. ii spune ca a inchis poarta si o intreaba daca mai are ceva de-i comandat. iar Rica incepe sa-si ceara scuze. Dupa ce o saruta. Veta ii cere sa plece repede ca sa nu fie prins de sotul ei. pentru ca el a primit un bilet in care aceasta i-a cerut sa se intalneasca la numarul noua pe strada Catilina si ca s-au cunoscut la “Iunion”.Veta refuza sa se mai jure ca nu are nimic cu admiratorul pentru ca oricum nu va fi crezuta. sfatuit de doamna Veta. ACT UL II SCENA I Veta il trimite pe Chiriac la culcare pentru ca amandoi sunt obositi. SCENA III Jupan Dumitrache.O intreaba daca merge maine seara la „Iunion” ca sa se curteze cu admiratorul ei.Refuzul Vetei duce la o tentetiva de omor din partea lui Chiriac. certandu-l ca l-a gasit dormind. Sion si se pregateste de culcare cand intra Rica Venturiano. Veta isi da seama ca este confundata cu sora ei. iar doamna deschide albumul si da de portretul lui Chiriac. iar maine Chiriac trebuie sa se trezeasca la ora patru pentru a-l ridica pe Tache pantofarul de la Sfantul Lefterie. Zita. dupa care o trimite la culcare in timp ce-i striga pe Chiriac si Spiridon. se aude vocea lui Dumitrache in curte. dupa care il trimite dupa Chiriac. care striga de afara la Chirita sa se culce si sa fie atent. Fredoneaza tot mai incet prima strofa din “Portretul” de G. aruncand departe spanga si luand pe Veta in brate. deschide lampa.

Intr-un final. SCENA VII Intra Zita care intreaba ce s-a intamplat. care-l inconjoara. SCENA IX Rica incearca sa iasa pe usa din dreapta. Toti trei o iau pe schele dupa bagabont. s-a ascuns intr-un butoi cu “timent”. dar il intampina Dumitrache cu sabia scoasa. care a descoperit ca de vina pentru acest incident e numarul sase de la poarta Vetei. Spiridon isi face un plan pentru a-l scapa. Apar Chiriac si Ipingescu.ro/ cel mai complet site cu referate . dupa care ajunge inapoi in casa. Aud zgomote in gradina si ies amandoua in fuga pentru a vedea ce se intampla. Dumitrache ii casatoreste pe cei doi. SCENA VI Veta incearca sa-i opreasca sa sara pe geam. Spiridon ii sugereaza sa iasa pe usa din dreapta.Ipingescu vede fereastra care da pe schele si presupune ca pe acolo a iesit.Dumitrache ii spune si lui Chiriac ca a vazut “bagabontul” in casa si ca nu a avut pe unde iesi. Rica ii ofera lui Spiridon trei sferturi de rubla daca il scapa. dar nu reuseste. Powered by http://www. Veta ii spune ca amorezatul ei a venit la ea si o acuza pentru toate problemele ei cu Dumitrache si Chiriac. Apare Veta care le explica realtia dintre Rica si Zita iar Ipingescu ii spune lui Dumitrache ca Rica e cel care scrie in ”Vocea Patriotului Nationale”. dar el nu vrea.referat. SCENA VIII Rica a iesit pe geam. Jupan Dumitrache ii cere scuze lui Rica. pus invers. Dumitrache gaseste bastonul lui Rica.

cel care provoaca toata incurcatura. dramaturg si prozator. ce . in cadrul cenaclului "Junimea" in ziua de 12 noiembrie 1878 si a avut premiera la 18 ianuarie 1879. macar. vesele sau funebre. Tema. De altfel. daca nu adevarate. imposture. Intrucat Caragiale a dat viata unor tipuri umane memorabile. ridicol si prostie. spaime.1912). comicul de nume. iar Tudor Vianu considera ca formula artistica a lui Caragiale este "realismul tipic". Comedia "O noapte furtunoasa" de Ion Luca Caragiale a fost citita la Iasi. Garabet Ibraileanu afirma ca dramaturgul face "concurenta starii civile". unor tipologii unice in literatura romana.atesta un spirit de observatie necrutator pentru cunoasterea firii umane. pentru a ilustra moravurile societatii romanesti si a contura personaje dominate de o tara (defect) morala reprezentativa pentru tipul si caracterul uman. un exceptional creator de oameni si de viata. comicul de caracter si comicul de intentie. Semnificatia titlului. un scriitor realist si moralizator. Dezmintirea lor seara ma mahneste peste masura si nu ma pot mangaia decat a doua zi cu o nascocire si mai si".] Imi trebuiesc dimineata cum deschid ochii stiri palpitante.. idee pe care o afirma el insusi. [. crime. ilustrand aspecte sociale si psihologice specifice locuitorilor de la periferia Capitalei. Comedia lui Caragiale "O noapte furtunoasa sau NumaruI 9" sintetizeaza evenimentele tensionate. o lume pe care Caragiale a iubit-o cu patima: "Ma innebunesc dupa evenimentele de senzatie. cu nelipsitul triunghi conjugal. exclama surescitat: "O. Piesa a fost publicata in revista "Convorbiri literare" in 1879 si inclusa in volumul de "Teatru" din 1889. Caragiale a avut intentia de a contribui la indreptarea moravurilor sociale.O noapte furtunoasa de Ion Luca Caragiale (autor canonic) comedie Ion Luca Caragiale (1852 . scandaluri.. "ridendo castigat mores" ("rasul indreapta moravurile"). El foloseste cu maiestrie satira si sarcasmul. agitatie peste masura pentru ca nu cumva sa se atenteze la "onoarea de famiiist" a stapanului casei.. fiind adeptul cugetarii clasice. au fost urmariri. care avea "ambitul" de a nu fi inselat de nevasta. convins fiind ca "nimic nu arde mai rau pe ticalosi decat rasul". situata la periferia Bucurestiului. Rica Venturiano. sinucideri. cu scandaluri si "ambituri" de familisti. dupa ce reuseste cu chiu cu vai sa scape de urmaritorii dezlantuiti. Principalul mijloc artistic de realizare a acestei comedii este comicul de situatie. zbuciumate petrecute intro singura noapte in casa lui Jupan Dumitrache. S-au tras focuri de arma.."O scrisoare pierduta".. "O noapte furtunoasa" este o comedie a moravurilor de mahala. Comediile sale . altfel. accidente.. pe scena Teatrului National din Bucuresti. parade. de aceea personajele lui traiesc in orice epoca prin vicii. alaturi de care se manifesta si comicul de limbaj. "O noapte furtunoasa" si "Conu Leonida fafa cu reactiunea" . "D-ale carnavalului". a fost un observator lucid si ironic al societatii romanesti din vremea lui.

. [. reprezentata de familia lui Jupan Dumitrache Titirca. si cu sora acesteia. [. mai ales ca Veta era atat de rusinoasa. Relatiile temporale sunt complexe. cu sticlele-n ochi. "ipistat" (epistat -persoana cu cel mai mic grad de ofiter de politie) si "amic politic" cu el.. Episodul este realizat prin procedeul intruziiinii narative. un "scarta-scarta pe hartie" care "umbla dupa nevestele oamenilor ca sa le faca cu ochiul" si "sa le sparga casele".. "in Bucuresti. domnule. pentru ca sa nu se simta jignite sau speriate. Structura comediei.. ilustreaza un comic de situatie. care se ia dupa ei pana acasa. Piesa este alcatuita din doua acte. imbracat in haine de capitan de garda. nene. Subtitlul "Numarul 9". Individul ii urmarise apoi pe drumul spre casa. Jupan Dumitrache Titirca Inima-Rea. Personajele piesei.] mate-fripte dupa noi". Peste o saptamana. asadar. fiind precizata de catre autor.. cat si perspectiva discontinue. pe "bagabontul. fiecare dintre ele avand cate noua scene. Subiectul piesei reflecta. manifestandu-se in aceasta comedie atat perspectiva cronologica. Dumitrache ii povesteste lui Nae cum. la masa de alaturi. sunt mentionate cu numele si statutul social pe care il are fiecare. numite de catre autor "persoane". Enervat peste masura. atunci cand mersese impreuna cu nevasta lui. Vanitatea de a nu fi inselat de nevasta constituie principalul reper conjugal: "Eu am ambit.noapte furtunoasa!". timpul este discontinuu la inceputul piesei. la gradina la "Iunion" ca sa se distreze la "comediile alea de le joaca Ionescu". devenind numarul 9. o intamplare petrecuta in urma cu doua saptamani. dar fiind un negustor onorabil nu se putea face de ras in public. viata mahalalelor din capitala. Nu spusese nimic "damelor". la insistence Zitei. Dumitrache ar fi vrut sa-i dea cateva palme. cand e vorba la o adica de onoarea mea de famiiist. punandu-si mintea cu un "coate-goale" care mai avea si ochelarii pe nas. cu spatele spre "comedii" si se uita "lung si galis la cucoane".. ii relateaza lui Nae Ipingescu. Perspectiva spatiala este reala si deschisa.] moftangiul dupanoi. prin flash-back. Veta. cu giubenul (joben -paiarie inalta si tare) in cap si cu basmaua iac-asa scoasa". Zita. "cherestigiu" (persoana care produce sau vinde cherestea) si "capitan in garda civica". decorul fiind alcatuit din mobila de lemn si paie. s-au dus din nou la "Iunion" si Dumitrache il vede din nou. reiesit din confuziile provocate de numarul 6 la care se afla casa lui Dumitrache si pe care mesterul care a tencuit zidul de la poarta l-a batut invers.. Asadar.". iar la vedere sta rezemata de fereastra "o pusca de gardist cu spanga (baioneta) atarnata langa ea". Dumitrache povestind cu indignare "istoria" cu "bagabontul". care este "cherestegiu si capitan in garda civica". adica in ordinea deruiarii evenimentelor. ceea ce-l face pe Dumitrache sa fiarba si acum de manie: "papugiul [. un "bagabont de amploiat" (funcfionar) se asezase la o masa de alaturi.. Constructia subiectului Actiunea actului I se petrece intr-o "odaie de mahala". Jupan Dumitrache il trimisese . poreclit "Titirca Inima-Rea". scena de la Iunion fiind inserata prin flash-back.] dupa noi. la Dumitrache". in care se remarca alternanta temporala a intamplarilor.

ca el e stapan" (Ipingescu). "am ambit. jupane. ma stii ca consimt la onoarea dumitale de familist". Comicul de limbaj si de caracter reies din dialogul celor doua personaje care comenteaza afirmatiile politice din articol. Dumitrache evoca prin flash-back o alta scena petrecuta in trecut. sa ma pui in poblic cu un coate-goale nu vine bine. Frantuzismul "a manca".Ven.. pe care Dumitrache o repeta tot timpul. pentru ca era un negustor onorabil. Pe tot parcursul relatarii lui Jupan Dumitrache. "a tratat-o cu insulte si cu bataie". iar in seara trecuta cand il gasise dormind. apartinand unui celebru si apreciat colaborator al ziarului. ori sa-l "umfle" de sa-i sara "ochilarii din ochi si giubenul din cap". Monologul rostit de Spiridon argumenteaza rautatea jupanului. Nae Ipingescu i aproba cu interes. fostul sot al Zitei. Chiriac promite sa vegheze ca nimeni sa nu atenteze la pudoarea nevestei lui: "Lasa. de aceea Veta ramanea in grija lui atunci cand stapanul trebuia sa plece cu treburi negustoresti. comersant respectat si "mi-era rusine de lume. asa ca era pacat "sa-si manance tineretele cu un ala. Tircadau. Timpul de desfasurare a evenimentelor devine cronologic. caruia i se potriveste perfect porecla de "Titirca Inima-Rea". La rugamintea stapanului.. Chiriac se asigura ca jupanul.. sergent in garda civica. in postul de tejghetar (persoana care sta la tejghea ca vanzator sau casier) si.. adica sa saza numai poporul la masa. ca de obicei.. iar impreuna cu "Sfanta Constitutiune" si "masa poporului" provoaca o ridicola interpretare political "sa nu mai manance nimeni din sudoarea bunioara a unuia ca mine si ca dumneata. "Ambiful" social al lui Dumitrache il impiedicase sa reactioneze in public si sa-l intrebe agresiv: "Ce poftesti. un June scriitor democrat". care era de rond in noaptea aceea.. El reproduce dialogul (dialog in monolog) purtat cu stapanul care-l gasise treaz atunci cand se intorsese de la Iunion cu cocoanele s-l certase ca nu se culcase inca. de data aceasta fiind vorba despre casatoria esuata a Zitei. sora cu Veta. totodata. Ipingescu impreuna cu Dumitrache comenteaza evenimentele politice din gazeta "Vocea Patriotului Nationale". "R. era o tanara frumoasa si invatase "trei ani la pasion". De altfel.". . Nae citeste greoi si fara intonafie articolul "Republica si Reactiunea sau Venitorele si Trecutul".". obsesiv. Dar nu se facea.. ma musiu?". groaza de a nu fi inselat de nevasta este o idee fixa. ii da dreptate si este de acord cu toate afirmatiile.pe Chiriac dupa "bagabont". care suntem din popor. domnule. Chiriac. dar acesta disparuse fara urma. era un betiv notoriu si femeia "dezvortase" de el pentru ca "nu mai putea trai cu mitocanul. trasese de par si-l acuzase ca tl "trage . tiu cand e vorba la o adica la onoarea mea de familist"..". "ca omul cu daraveri".. este confundat cu "a manca". [pagebreak] actiunea urmand ordinea derularii acestora. era omul de incredere si tinea la fel de mult ca si jupanul la onoarea de familist a acestuia. angajat cu simbrie la Jupan Dumitrache. eu del negustor. adica "a lipsi". atitudine exprimata printr-un tic verbal: "Rezon!". Zita. va controla toate posturile si nu se va intoarce acasa mai devreme de ora "doua dupa douaspce". care. pe deasupra.

decat in juramantul meu".. se repede asupra lui Spiridon cu o cascada de intrebari: "Ei! l-ai gasit? i-ai vorbit? i-ai dat? i-ai spus?"... Veta sustine un monolog prin care se autocompatimeste.] nu-mi esti stapana?. Inima-mi palpita de amoare.. se lamenteaza deplangandu-si soarta: "Fir-ar a dracului de viata si-afurisita! ca m-a facut mama fara noroc". Comicul de limbaj si ridicolul autorului biletului au facut celebra aceasta declaratie de drag"oste: "Angel radios! de cand te-am vazut intaiasi data pentru prima oara. Dialogul se constituie intr-o cearta tipica dintre doi indragostiti: Chiriac ii reproseaza. dar baiatul pretinde sa fie trimis de unul dintre stapani. timp in care se aude glasul lui Jupan Dumitrache. ca ea vrea cu tot dinadinsul sa mearga la "Iunion" ca "sa te curtezi cu amploiatul dumitale?". Zita insista ca Spiridon sa se duca imediat pe maidan. sa nu mai apuc macar o zi fericita cu tine". mi-am pierdut uzul ratiunii.] Te iubesc la nemurire. iar acesta ti da un bilet din partea "persoanei". Veta se jura inca o data. Cu ochii in lacrimi. dar toata seara se gandise numai la el. In mod ostentativ. recunoscand ca se dusese la "Iunion" numai "de gura sorii-mi Zitii". Zita. avand si un ton sarcastic: "Alt nimic nu mai ai sa-mi poruncesti? [. Veta este indignata si se simte jignita de banuielile lui dezonorante si nu mai vrea sa se jure pentru ca el crede mai degraba "in prostiile si in banuielile lui barbatu-meu. Impresionata. [. Intreaga relatare a femeii privind sentimentele si zbuciumul interior pe care le simtise in serile petrecute la "Iunion" se realizeaza prin procedeul intruziunii narative. plangandu-si nefericirea: "A! de ce mai da Dumnezeu omului fericire.. desi Zita insista cu patos. adica se insereaza in derularea evenimentelor nararea altor intamplari. Scena si actul se termina cu o imbratisare patetica si cu juraminte reciproce de credinta. Veta devie patetica .. si refuza cu tarie sa mai mearga vreodata la "Iunion". care coase galoanele la mondirul de sergent in garda civica al lui Chiriac. de sinceritate si de amor."Mai bine ar fi sa mor"-. nu auzise. Veta. Chiriac se comporta cu Veta ca sluga cu stapanul. cu simbrie?". gelos. nu vazuse si nu intelesese nimic din respectivele Comedii.. foarte agitata.. fiind sigura ca "persoana" asteapta inca acolo. sa n-am parte de viata ta.. Dialogul dintre Veta si Spiridon releva faptul ca baiatui era la curent cu legatura amoroasa a femeii cu Chiriac si stia ca se certasera din cauza el era gelos si furios pe ea ca se dusese la "Iunion" cu barbatu-sau. daca e sa i-o ia inapoi!? De ce nu moare omul cand e forfeit!?". spune-mi dumneata cum sa mai traiesc!".]". ia spanga (baioneta) de la pusca si ameninta ca se sinucide. Je vous aime et vous adore: que pretendez-vous encore? (Te iubesc si te ador: ce altceva mai pretinzi?).[. care este foarte incantat ca omul sau de incredere nu .. Chiriac recurge la un gest patetic.traiul al bun la somn!". "sa n-am parte de ochii mei. pe care ea il citeste cu glas tare. este trista si nu este atenta la ceea ce povestea Zita despre incidentul pe care-l avusese in strada "cu mitocanul. barbatul se smuceste lamentandu-se: "Daca nu mai este nimic intre noi. cu pricopsitul de Tircadau". nu sunt sluga in casa dumitale. Veta este disperata sa-i smulga spanga.

la numarul 9. scaunului ei.. Cei doi se imbratiseaza si se saruta cu foc. decorul este acelasi ca in primul act. Veta.. se izbeste cu capul de zid si spune penibil: "Pardon!.. deoarece este inca "June". peste tot". scuzati. pe sub masa. Discursul este realizat prin procedeul intruziunii narative diferite: aceleasi fapte petrecute la "lunion" sunt povestite si receptate diferit mai intai de Jupan Dumitrache.. El ii spune ca primise biletul ei si venise la intalnire asa cum ii scrisese. dar el isi continua entuziasmat tirada. cade in genunchi. parul este infoiat. Din descriere. dupa zece seara. este plin de var. in sfarsit.. Spiridon recunoaste pe "persoana cocoanii Zitii" si pleaca s-o anunte.. sub pretext ca si pe motivul. cu giubenu-n cap".. Chiriac ii crede.se culcase inca. in casa de pe strada Catilina. Glasul lui Jupan Dumitrache din curte ii ingrozeste pe amandoi.. de nebunie. Femeia striga dupa ajutor. Gasirea bastonului lui Rica in odaie declanseaza o adevarata isterie. Rica Venturiano rosteste un monolog patetic. da un tipat puternic. adica. dupa care se repede spre fereastra. paiaria rupta. Rica Venturiano se intoarce in camera pe aceeasi fereastra pe care fugise. se autoproclama comandantui grupului de atac si ies sa-l caute pe schele asezate pe langa casa. promitandu-si reciproc sa nu se mai supere unul pe altul. de ce dorea atat de mult Zita sa mearga la "lunion". incearca sa-l convinga pe Chiriac sa mearga la culcare.. apoi racneste: "Angel radios!". insa tanarul o roaga sa fie "mizericordioasa" si ii declara ca este "nebun de amor". vreau sa zic. apoi de Veta. prin care ti reaminteste toate etapele care precedasera intalnirea din aceasta noapte. Veta isi da seama ca amorezul o confundase cu sora ei. de parca s-ar fi intamplat o catastrofa: "S-a dus ambitul! [. care se disculpa fata de Chiriac.. El sustine un monolog plin de emotie si agitatie interioara.". scurt si sacadat. de Rica Venturiano. siderat.] acum nu mai imi pasa macar sa intru si-n cremenal". scuzati!.. este noapte si pe masa arde o lampa cu gaz care lumineaza slab odaia.] cu ochelarii pe nas. Zita.. "pe sub pat. respectul.. Dumitrache se vaicareste ridicol. cand va vedea la fereastra ca se micsoreaza lampa. semn ca era "cu ochii-n patru" si ca veghea la onoarea lui de familist. Veta se amuza intelegand. mai ales ca nici unul dintre ei nu inchisese ochii noaptea precedenta. Rica se miloge§ste disperat si ridicol sa-l scape. cand da navala "fierband" Jupan Dumitrache insotit de Ipingescu si cautand in toate partile. iubitoaresi grijulie.... isi cere scuze confuz si este foarte incurcat: "Cocoana! considerand ca.] Mi s-a necinstit onoarea de familist! [. si in sfarsit aici. Veta se sperie Ingrozitor. tresare din cand in cand de spaima si tremura din toate incheieturile. In actul al II-lea. Ingrozit peste masura. care-i relata cu indignare lui Nae Ipingescu.. ce noapte furtunoasa!".. micsoreaza lumina . Ghiriac se repede la pusca. pardon. Veta fredoneaza fericita un cantec.. mai ales ca-l vazuse si Ipingescu pe "mate-fripte [. Rugandu-se fierbinte la Sfantul Andrei sa-l scape. bonsoar!".. incercand o senzatie de ireal. mareste lumina lampii cu gaz si Rica este complet naucit cand o vede.. de ciment si de caramida. Ramasa singura. de un comic irezistibil. pardon.. Venturiano exclama surescitat: "O.

Veta isi da seama ca amorezul o confundase cu sora ei. ce noapte furtunoasa!". de Rica Venturiano. Veta se sperie ingrozitor... cand va vedea la fereastra ca se micsoreaza lampa. de parca s-ar fi intamplat o catastrofa: "S-a dus ambitul! [. Venturiano exclama surescitat: "O. ca de asalt". care-i relata cu indignare lui Nae Ipingescu. dar ti iese in fara Jupan Dumitrache cu sabia scoasa. cu giubenu-n cap". El ii spune ca primise biletul ei si venise la intalnire asa cum ii scrisese. da un tipat puternic. considerand ca este persecutat de destin.] acum nu mai imi pasa macar sa intru si-n cremenal".. Rica Venturiano se intoarce in camera pe aceeasi fereastra pe care fugise. incercand o senzatie de ireal.] Mi s-a necinstit onoarea de familist! [. de ciment si de caramida.. la numarul 9.. dupa care se repede spre fereastra. dar el isi continua entuziasmat tirada. racnind: "Stai!". deoarece este inca "June". Chiriac il crede. care se discidpa fata de Chiriac. se autoproclama comandantul grupului de atac si ies sa-l caute pe schele asezate pe langa casa. vreau sa zic. Vrand sa fuga pe fereastra. Disperat. se repede la usa din dreapta. peste tot". scuzafi.. este plin de var. bonsoar!". de ce dorea atat de mult Zita sa mearga la "Iunion". Gasirea bastonului lui Rica in odaie declanseaza o adevarata isterie. Ingrozit peste masura. de nebunie. il intampina Chiriac. pe sub masa. Discursul este realizat prin procedeul mtruziunii narative diferite: aceleasi fapte petrecute la "Iunion" sunt povestite si receptate diferit mai intai de Jupan Dumitrache. Din descriere.lampii si se pregateste de culcare. pardon. cand da navala "fierband" Jupan Dumitrache insotit de Ipingescu si cautand in toate partile... Ipingescu il recunoaste pe Venturiano si .. mareste lumina lampii cu gaz si Rica este complet naucit cand o vede.. se izbeste cu capul de zid si spune penibil: "Pardon!. adica. siderat. scurt si sacadat. Rica Venturiano rosteste un monolog patetic.... somandu-l: "Stai!". deoarece schelele se-nfundau.. Rica Venturiano intra tiptil.. respectul. inainteaza "In varful degetelor" pana in spatele [pagebreak] scaunului ei.". Rugandu-se fierbinte la Sfantul Andrei sa-l scape. Rica se milogeste disperat si ridicol sa-l scape. in sfarsit. si in sfarsit aici. cade in genunchi. de un comic irezistibil. isi cere scuze confuz si este foarte incurcat: "Cocoana! considerand ca. "pe sub pat. El sustine un monolog plin de emotie si agitatie interioara.. apoi de Veta. in casa de pe strada Catilina.. tresare din cand in cand de spaima si tremura din toate incheieturile. Gata sa-l prinda. Chiriac se repede la pusca..] cu ochelarii pe nas. Spiridon recunoaste pe "persoana cocoanii Zitii" si pleaca s-o anunte. parul este infoiat. dupa zece seara. palaria rupta. pardon. sub pretext ca si pe motivul. Dumitrache se vaicareste ridicol. "cu pusca cu baioneta In mana. Zita. furisandu-se in odaie. Glasul lui Jupan Dumitrache din curte ii ingrozeste pe amandoi.. apoi racneste: "Angei radios!". nu era nici o scara. insa tanarul o roaga sa fie "mizericordioasa" si ii declara ca este "nebun de amor"... mai ales ca-l vazuse si Ipingescu pe "mate-fripte [. scuzati!.. Femeia striga dupa ajutor. prin care ii reaminteste toate etapele care precedasera intalnirea din aceasta noapte. Veta se amuza intelegand.

dupa cum ii dezvaluie Ipingescu. "si-n loc sa mearga la ea acasa. Venturiano reactioneaza demagogic. Dumitrache isi da seama ca "mesterul Dinca binagiul (antreprenor de constructii) mi-a facut-o: a tencuit zidul de la poarta si mi-a batut numarul 6 de-a-ndoaselea". Se creeaza o invalmaseala de nedescris. Veta. Dumitrache e incantat si. Triunghiul conjugal din aceasta piesa . aplauda si exclama entuziasmat: "Asta e bun de dipotat". Chiriac . nu ca un logodnic: "Da.. "imi vine sa intru la banuieli rele". e patriot!". il trateaza cu stima pe tanarul care scrie "despre ciocoi ca mananca sudoarea poporului suveran". cel care tradeaza "onoarea de familist" este omul de incredere. prietenul cel . iar pe tanar il sfatuieste confidential: "Toate ca toate. ca si in cealalta comedie. "Curat constitutional!" si cu veselia de care sunt cuprinse toate personajele. Jupan Dumitrache rasufla usurat. [. Dumitrache este incantat ca "musiu Rica si cu Zita compatimesc impreuna" si-i binecuvanteaza: "Ei! sa va fie de bine. Jupan Dumitrache se linisteste meditand filozofic: "Uite asa se orbeste omul la necaz!". Jupan Dumitrache. familia este baza societatii". Luandu-l la o parte pe Chiriac. dupa ce se fac prezentarile. care inseamna "Glasul poporului este glasul lur Dumnezeu". Revenindu-si din sperietura. vox dei". asa cum in comedia "O scrisoare pierduta" Ghita Pristanda aproba ridicol. deodata. si-aduce aminte ca gasise "pe pernele patului dumneaei" o legatura de gat. Veta ii relateaza cum tanarul s-a indragostit de Zita la "Iunion". toata lumea se pregateste sa mearga la culcare. dar Chiriac il calmeaza si de data aceasta: "Asi ado-ncoa. apoi se mira cand afia ca tanarul este "ai care scrie la «Vocea Patriotului Nationale»". Lucrurile par sa se linisteasca. Piesa se incheie prin replica lui Ipingescu. Venturiano isi ia avant si rosteste o cugetare proprie. "am vazut la poarta numarul 9 si am intrat". ca un jurnalist.. forma stalcita a dictonului latin "Vox populi. Dumirindu-se. si ceasul al bun sa-l dea Pronia". Se ingrijoreaza din nou pentru onoarea de familist. dar la onoarea de familist sa tii". In fata unui auditoriu plin de uimire admirativa. cum si-au trimis bilete de amor si cum junele a incurcat casele. n-o stii dumneata?". Rica este singurul care constientizeaza cauza incurcaturilor produse.ramane perplex: "Nu ma nebuni. Rica declama cu emfaza: "box populi. de un comic irezistibil prin ridicolul afirmatiei: "Ori toti sa muriti. bagand mana in buzunar ca sa-i dea o tigara lui Ipingescu. dar. jupane.] e d-ai nostri. "ale tineretii valuri". precum patria e familia cea mare. a gresit si-a venit aici". "Rezon!". Zita ii scrisese ca sta in casa de la numarul 9. afirmand ca vina este "a tablitii de la poarta". Chiriac il ia de-o parte pe Jupan Dumitrache si-i desluseste incurcatura. o mustra ca un parinte pe Zita. apoi ii reproseaza faptul ca era sa-si rupa gatul alergand pe schele dupa tnchipuirile lui si se infioreaza gandindu-se cu groaza: "daca faceam si moarte de om?". box dei".se manifesta in alt mediu social. Jupan Dumitrache este cucerit de inteligenta junelui.Dumitrache. cand. onorabile! Dumneata esti?". dar Ipingescu explica strigand ca tanarul este "cetatean onorabil. asta-i legatura mea. familia e patria cea mica. final tipic pentru comediile lui Caragiale. ori toti sa scapam!".

.L.Ibraileanu). izvorata din vanitatea si orgoliul ce se manifesta atat in dimensiunea sociala. sa ma pui in public cu un coategoale nu vine bine". Dupa agitatia care atinge adesea apogeul. incat "mai ca-mi venea sa-l carpesc. poreclit Inima-Rea. prin faptul ca Dumitrache nu putuse reactiona asa cum ar fi vrut. Cealalta dimensiune a vanitatii. "moftangiul". este tot o manifestare a vanitatii si accentueaza parerea foarte buna pe care Dumitrache o are despre sine." pentru un negustor.Caragiale este Jupan Dumitrache Titirca. Mache Razachescu zis Cracanel ("D'ale carnavalului") si Zaharia Trahanache ("O scrisoare pierduta"). Pe cand se uitau la comedii. un bagabont de amploiat" arunca priviri galese cocoanelor. reiese din acelasi episod. Caragiale evidentiaza trasaturile care compun un personaj ridicol si caraghios. Jupan Dumitrache intruchipeaza in dramaturgia lui Caragiale tipul incornoratului. El are un statut social onorabil de care se simte foarte mandru.. dar mi-era rusine de lume. Gestul de a-si mangaia favoritii.mai apropiat al celui incornorat.. iar comportarea "bagabontului" lovise puternic orgoliul sau conjugal. [pagebreak] Ca barbat casatorit si ca cetacean onorabil. In seara precedents. Dramaturgul reface in didascaliile din final cuplurile piesei. apoi sa-l "umfle" si sa-i dea doua palme. Caracterizarea personajelor Personajele sunt tipologii umane si fac "concurenta starii-civile" (G. fiecare dintre ele avand o trasatura dominanta de caracter. acelasi "coategoale". Jupan Dumitrache suie cu Ipingescu) " O particularitate aparte a comediilor lui Caragiale este simetria. Furia care-l cuprinsese era atat de puternica. cat si in cea conjugala. Dumitrache este foarte ingrijorat. "mate-fripte" se luase dupa ei. totul revine la normal. este evidenta gelozia sotului. deoarece "am ambit. adica finalul recompune momentul de la inceputul piesei. unde se dusese cu sotia sa. Zita. se abtinuse sa-i zica "Ce poftesti. dupa zbuciumul personajelor si conflictele ce par de nerezolvat. apoi il urmarise pana aproape de casa. Chiriac cu Veta. Vanitatea conjugala reiese din episodul petrecut la gradina "Iunion". fara sa se schimbe absolut nimic din starea de lucruri initiala. Inca din prima scena a piesei. cea sociala. ceea ce denota o infatuare prosteasca: "Cum . intrucat avea "ambit" si in plan social si nu voia sa se compromita in public "cu un bagabont ca ala. nu face. fara sa se petreaca nici o modificare a starilor de fapt sau vreo rezolvare a problemelor care au constituit subiectul comediei. domnule. ma musiu". Personajul principal al comediei "O noapte furtunoasa" de I. mergand din nou la "Iunion". cand e vorba la o adica de onoarea mea de familist". eu de! negustor. care nu sunt neaparat si cele oficiale: "(Rica e cu Zita. alaturi de Iancu Pampon. mentionat de Caragiale in didascalii. a observat ca "un ala. Printr-un comic de caracter realizat magistral. ilustrand asadar un tip anume. Veta si cu sora acesteia. fiind "cherestigiu" (persoana care produce sau vinde cherestea) si "capitan in garda civica". Jupan Dumitrache are "ambitul" de a nu-i fi inselata "onoarea de familist" si "ambitul" de a nu se face de ras in fata lumii..

[. cine sa-mi pazeasca onoarea? Chiriac saracul! N-am ce zice! onorabil baiat!". fiind amantul nevestei sale. pe care-l trateaza cu asprime si agresivitate de stapan. Desi acesta il dezonoreaza. ii incredinteaza "onoarea de familist". Pe de alta parte. amantul nevestei sale. "bagabontul". meditand ridicol "Uite asa se orbeste omul la necaz!" Relatia lui Jupan Dumitrache cu celelalte personaje este o alta modalitate de caracterizare. iar parerea despre ea nu este personalizata -"Stii cum e Veta mea. Comicul de limbaj atesta prostia si incultura lui Jupan Dumitrache.ca trebuie sa fi fost schimbat la fata.. a carui . atingand apogeul in ultima scena a piesei. asa cum se specifica "in parantezele de autor ~ "(incantat).] Cum combate el. reflectat in porecla personajului.. Spiridon il caracterizeaza direct. numai pentru ca il suspecteaza ca ar atenta la onoarea lui de familist. pentru ca el sa stea linistit cu Veta.. dar Chiriac il calmeaza si de data aceasta: "As! ado-ncoa. rusinoasa". etichetandu-l cu o ploaie de invective: "coate-goale". n-o stii dumneata?". cumnata lui. Relatia cu Chiriac este cu totul speciala. ca in finalul piesei cand se ingrijoreaza din nou pentru onoarea de familist. ca totdeauna. "scartascarta pe hartie". deoarece el nu se gandeste nici un moment ca "bagabontul" ar putea s-o placa pe Zita iar nu pe nevasta-sa.m-a vazut. Cu Zita. considerand ca este "afurisit" si ca nu degeaba "1-a botezat cine l-a botezat «Titirca inima-Rea»".cum m-a vazut." Relatia lui Dumitrache cu Veta este destul de palida. Acelasi gest ilustreaza totodatl lasitatea si ingamfarea personajului. cand este entuziasmat. "moftangiul". poate sa ajunga si ministru. Prostia jupanului reiese si din faptul ca nu banuieste nici un moment de ce Chiriac vrea sa stie sigur dacasi va face rondul complet. (rapit)"-: "Asta e bun de dipotat. pe care se bizuie neconditionat. "Ambitul" onoarei de familist este incredintat total lui Chiriac. el fiind preocupat mai ales de "onoarea de familist". a sfeclit-o. care se lauda cu ce ar fi facut el daca ar fi reusit sa puna mana pe "bagabont". Se manifesta aici un alt procedeu artistic de caracterizare tipic pentru dramaturgia lui Caragiale si anume comicul de nume... Jupan Dumitrache se linisteste. a carei infatisare este total lipsita de farmec. Conucul de situatie consta tocmai in faptul ca Dumitrache este opac chiar la cele mai vizibile dovezi de adulter. Pe Rica Venturiano il dispretuieste profund la inceput...". "mate-fripte".. convins ca "tine la onoarea mea de familist": "De! cand lipsesc eu de-acasa. "pana la doua dupa douaspce. . Dumitrache este primitiv si artagos mai ales cu Spiridon. (cu respect amestecat cu sfiala). Dumitrache il apreciaza ca ziarist. intelege "ale tineretii valuri" si isi da consimtamantul in mariajul cu tanarul "amploiat". Dumitrache. Vanitos si cu un amor-propriu iesit din comun. cum sunt eu cand ma necajesc (isi mangaie favoritele) .". se poarta parinteste. jupane. prost si credul. asta-i legatura mea. Teama obsesiva de a nu fi inselat li diminueaza spiritul de observatie si-l face ridicol prin suspiciunile cu totul deplasate. fiind convins ca este omul lui de incredere.. "imi vine sa intru la banuieli rele". Jupan Dumitrache este in aceeasi masura credul si naiv.

Zita este "mahalagioaica de totdeauna. Zita este mai aproape de personajele feminine din comedia "D'ale carnavalului". Fusese casatorita cu Ghita Tircadau. Zita este personaj secundar.. mai mult brutal decat vigilent". cumnatu-sau o ajutase sa "dezvorteze". domnule. cu pretentii de mondenitate. Cu educatie si cultura superficiala. mai cinstita. Ea se inscrie in galeria personajelor feminine din comediile lui Caragiale. macar cu o vorba buna".. tinand la onoarea lui de familist. crede ca este o tanara plina de calitati care-i confera dreptul la fericire. este cel mai utilizat: "Ce poftesti. ii plac spectacolele de re vista" si-si doreste o viata sociala intensa. Alteori. presara frantuzisme in limbajul de mahala. pentru comediile alea mergem noi? Mergem sa mai vedem si noi lumea. Zita retine frantuzismele dupa ureche si deprinde gesturi si atitudini "la moda" din mahalaua unde traieste: "Ce. domnule. de nimini nu depand [. Zita se bucura de un portret conturat atat prin autocaracterizare.". numai ca. de indragostita timida si rusinoasa si consimte "sa compatimeasca impreuna" cu tanarul amorez numai daca are binecuvantarea lui Jupan Dumitrache. propriu-zis credul. fiind din aceeasi lume de mahala cu Didina Mazu si Mita Baston. Zita se autocaracterizeaza. Principalul procedeu de a evidentia incultura Zitei este comicul de limbaj. Zita isi ia o figura de mironosita. alaturi de Zoe. Cand toate neintelegerile se clarifica.. in care amestecul de cuvinte si expresii de mahala se imbina ridicol cu franfuzisme sau neologisme. considerand-o "fata frumoasa. Rica Venturiano nimereste din greseala In casa Vetei. de altfel. pe care n-o recunoaste in intuneric. modista si invatata si trei ani la pasion". dar mai romantica. cat si de catre alte personaje. mai proasta. mai naiva. spre deosebire de aceasta. care o tratase "cu insulte si cu bataie" si.Predescu). ma musiu?". Este o tanara dezghetata. intruchipeaza tipul mahalagioaicei cochete si este sora cu Veta si cumnata cu Jupan Dumitrache. al caror sens nu-l cunoaste. el amesteca in mod ridicol neologismele. deoarece ea nu mai putuse suporta. George Calinescu a vazut in Jupan Dumitrache "un mahalagiu fioros de moral. Cucerit de farmecul Zitei. citeste romanele la moda. gandesti? Merg numai asa de un caprit. Dorinta Zitei de a parea o tanara educate si sensibila este cu totul invinsa de [pagebreak] . E o fata inculta de pension" (L. Ce adica toti cati merg acolo inteleg ceva. care. fapt ce starneste o agitatie de nedescris. cu vorbirea populara: "N-o mai maltrata.] eu sunt o persoana delicata". mai ales ca scapase de "pastramagiu": "juna sunt. de cele mai multe ori deformate. de ce sa nu mergem si noi?" Zita provoaca toata agitatia si incurcaturile piesei.. cand e vorba la o adica de onoarea mea de familist. declanseaza comicul de situatie care constituie si subiectul comediei.idee fixa naste un adevarat tic verbal: "Eu am ambit. de un pamplezir. Mandru de apartenenta sa la un mediu social onorabil prin statutul de negustor. intrucat Dumitrache banuieste ca i "s-a dus ambitul" si i "s-a necinstit onoarea de familist".

"pricopsitul". de mahala: "sa n-am parte de ochii mei. jupane.] Doamne! tato. Invectivele cu care il eticheteaza pe Tircadau -"mitocanul".se imbina cu expresii si cuvinte frantuzesti stalcite sau romanizate -"ambetata". sa nu mai apuc macar o zi fericita cu tine . care nu sunt neaparat si cele conjugale: "(Toti se dispun a se retrage. dar nu e nici comica macar. asa cum afirma Ibraileanu. Jupan Dumilrache suie cu Ipingescu)". Veta este o componenta a triunghiului conjugal. In finalul comediei. printr-un monolog. Nu ti-e mila tie de mine?". bonsoar. ma stii ca consimt la onoarea dumitale de familist!.) Chiriac!. semne rau prevestitoare.". "Veta nu numai ca nu e ridicola. isi insala sotul fara nici un fel de sentiment de vinovatie sau de mustrare de constiinta. In . deoarece dimineata rasturnase candela. "sansfaso"-. deoarece Chiriac. care argumenteaza incultura Zitei: "Ei! tato. Superstitioasa.. Tipica pentru exprimarea tinerei este fraza combinata cu frantuzisme si mahalagisme. [. chinurile prin care trecuse in seara petrecuta la "Iunion". apoi raman incremeniti cand il aud pe Dumitrache strigand la Chiriac sa fie "cu ochii-n patru". "mizerabilul". este sotia lui Jupan Dumitrache Titirca si amanta lui Chiriac. limitata. Veta si Zita reprezinta tipul mahalagioaicei in doua ipostaze diferite: prima fiind stearsa.. singurul personaj care nu genereaza un comic spontan si transparent. stii ca esti curioasa!" Zita are un destin fericit. dar.. intr-un limbaj propriu... trista si absenta atunci cand este certata cu amantul.limbajul de mahala. pe care femeia il foloseste mai ales atunci cand este furioasa: "Fir-ar a dracului de viata s-afurisita! ca m-a facut mama fara noroc!". cei doi se imbratiseaza.na! ce mai vrei?". Ckiriac cu Veta. ea staneste rasul spectatorului mai ales dupa ce s-a terminat piesa. trasaturi cu totul nepotrivite pentru o amanta infocata. omoara-ma intai pe mine! (se lupta din putere. alevoa.. de tata. Rica e cu Zita. ea apeleaza la juraminte patetice. parol. "bonsoar-bonsoar". Comicul de situatie se manifesta aici in mod evident. dupa despartirea de "mitocanul" de Tircadau.". sa n-am parte de viata ta. eu ma due. cealalta vioaie. Ca sa-l convinga. culminand cu afirmatia: "mitocanul scosese sicul (vergea de fier ascutita) de la baston pentru ca sa ma sinucida. Veta este indurerata. Veta este. isi fac declaratii amoroase.. Marturisirea femeii l-a "(biruit cu desdvarsire)" pe amant. Veta este personaj secundar. Rica Venturiano. apoi i se batuse ochiul drept. marginita. isi cer iertare reciproc. fiind de varsta matura si avand o infatisare placida. "strangand pe Veta cu putere" li raspunde convingator sotului ingrijorat: "Lasa. dar devine disperata" si capata brusc energie atunci cand se lupta cu el ca sa-l impiedice sa se sinucida: "Daca vrei sa te omori.. Nevasta este stearsasi penibila in rolul de amanta si. intruchipeaza adulterina de mahala. "pastramagiul". energica si plina de viata. poate. deoarece. Vetati relateaza lui Chiriac. i se implineste speranta de a gasi un barbat de onoare si se casatoreste cu tanarul "amploiat". Caragiale fixeaza in didascalii cuplurile amoroase. mai ales ca atunci cand plecasera ei de acasa Chiriac se apucase sa-si curete pusca si exista pericolul ca aceasta sa se descarce. ca Zita".

idee exprimata de criticul literar Garabet Ibraileanu: "Mahalaua. da! sunt nebun. Rica Venturiano deformeaza dictonul . vreau sa zic. adica ochelari. Autorul li compune lui Rica Venturiano un statut social complex.". Rica Venturiano se indragostise de Zita.invata legile.si redactor la «Vocea Patriotului Nationale». "arhivar la o judecatorie de ocol.. respectul.. arhivar la judecatoria de pace circumscriptia de galben. Zaharia Trahanache.. Rica se pierde cu firea si devine incoerent. Rica este inspaimantat atat de incurcatura produsa. student in drept si publicist".. cat si de frica celor doi barbati care vegheau la "onoarea de familist" si care il cautau innebuniti sa-l omoare.Caragiale.L. amorezul nimereste in casa Vetei.... avand trasaturi comune cu Nae Catavencu. Dumitrache este "incantat". Cand se dumireste asupra confuziei. precum si tipul politicianului demagog. pe care o satirizeaza Caragiale. ce sa mai stam sa mai vorbim. scuzati. Mahalaua pe care a satirizat-o Caragiale e o categorie psihologica". Caracterizat direct de catre acest personaj al comediei prin expresii de mahala..] de cand te-am vazut intaiasi data pentru prima oara mi-am pierdut uzul ratiunii. (cuputere) E d-ai nostri. reduse la cateva elemente reprezentative. comicul de limbaj fiind remarcabil prin anacolut: "Madam! sa am pardon! scuzati! Cocoana! considerand ca. fiind asemanator cu Stefan Tipatescu din comedia "O scrisoare pierduta" si cu Nae Girimea din comedia "D'ale carnavalului".". joben si plastron: "cu sticlele-n ochi. La "Iunion". Agamita Dandanache.... Rica Venturiano infatiseaza tipul cuceritorului.avand si ochelari . El msuti se prezinta cu mandrie cocoanei Veta: "Rica Venturiano. alaturi de Ghita Pristanda. In comedia "O noapte furtunoasa"... se compune din trasaturi tipice profesiei de functionar.".. il priveste "cu respect amestecat cu sfiala" si-l considera "bun de dipotat" sau de ministru..dramaturgia lui Caragiale lumea de la periferia Capitalei este ilustrata mai mult din punct de vedere psihologic.. celebra prin comicul de limbaj: "Angel radios! [. nu e o categorie sociala [. cu giubenul in cap si cu basmaua iac-asa scoasa". conturat prin ochii lui Jupan Dumitrache. pe care n-o recunoaste in intuneric .. "amploiat judiciar. iar odata salvat. poet liric. dar din greseala. al aventurierului. de altfel. amorezul devine las si ingrozit peste masura. sub pretext ca si pe motivul. deoarece el reprezinta atat tipul de functionar. tanarul este considerat un "bagabont de amploiat". De spaima.]. .. milogindu-se de Veta sa-l ccape...si-i face acesteia o declaratie de dragoste inflacarata. student la Academie . care ii daduse intalnire la ea acasa. al mentalitatii locuitorilor.. ii revine aplombul. pardon. pardon. publicist si studinte in drept". Semidoct. colaboratore la ziarul «Vocea Patriotului Nationale». devenita.. Farfuridi sau Branzovenescu din comedia de moravuri politice "O scrisoare pierduta". "prinzand limba". dar cand acesta nu mai constituie un pericol pentru "onoarea de familist". adica. un "coate-goale" si "mate-fripte". Portretul fizic. asa cum remarca si dramaturgul in didascalii. Nae Ipingescu este un admirator entuziast al tanarului ziarist. completand astfel galeria personajelor masculine care intruchipeaza primul-amorez in dramaturgia lui I.

care prin unitatea lui sufleteasca. Rica Venturiano este demagog. energica si expresiva. box dei! in loc de "vox populi. Fanfaron si infatuat. . In toate comediile lui I. amestecand ridicol un slil oficial cu unul familiar. ori toti sa scapam". dramaturgul fiind "inzestrat cu o reala putere de observatie a contrastelor dintre forma si fond. suntem sub regimul libertatii. "Cetatene.latinesc si reclama cu emfaza: "box populi. egalitatii si fraternitatii: unul nu poate fi mai sus decat altul. au ajuns adevarate simboluri ale mentalitatii unei intregi clase sociale din epoca noastra de prefacere" (Eugen Lovinescu). Intocmai ca si Nae Catavencu. el rosteste declamator fraze patriotarde (fals patriotism).L. Venturiano neaga importanta diferentelor sociale dintre el si Zita. nu permite Constitutia". dragostea si respectul pentru popor fiind de un comic irezistibil: "Ori toti sa muriti. si cu un mare talent de a da sub haina scenica o serie de tipuri.Caragiale se manifesta pregnant disocierea dintre esenta si aparenta. vox dei!" ("vocea poporului este vocea lui Dumnezeu").

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful