niCOLETA COATU

STRUCTURI MAGICE TRADIŢIONALE

4LU
ALL

STRUCTURI MAGICE TRADIŢIONALE Nicoleta Coatu Copyright © 1998 by BIC ALL s.r.i. ISBN: 9 7 3 - 5 7 1 - 2 3 2 - 6 Toate drepturile acestei ediţii rezervate Editurii BIC ALL s.r Nici o parte din acest volum nu poate fi copiată fără permisiunea scrisă a Editurii BIC ALL s.r.l. Drepturile de distribuţie asupra acestei ediţii în străinătate aparţin editurii Copyright © 1998 by BIC ALL s.r.l. AII rights reserved. The distribution of this book outside România is prohibited without the written permission of BIC ALL s.r.l.

Editura BIC ALL Bucureşti Bd. Timişoara nr. 58, sector 6 Cod 76548 Tel: 413 1850,413 1158,413 4321,413 0720 Fax: 413 0540

Departamentul difuzare - tel: 413 1612, 413 0329 Redactor: August in Frăţilă Coperta: Daniel Munteanu

rilCOLETA COATU

STRUCTURI MAGICE TRADIŢIONALE

tZMf/

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ "PETRJEDULFU* Bala Mar*

•47K

. 92 Capitolul 7 Coordonate spaţiale 101 Capitolul 8 Coordonate temporale 116 Capitolul 9 Semantismul numărului şi al culorii 123 SECŢIUNEA A II-A I Structuri poetice-magice Structuri enumerative-regresive Descântec "de Descântec "de Descântec "de Descântec "de Descântec "de Descântec "de Descântec "de spăriet" apucat" bubă" gâlci" bubă" bubă" gâlci" ix 151 151 151 152 153 154 154 155 155 .text religios 76 Capitolul 6 Semnificaţii ale numelui în textele poetice-magice. funcţionalitatea şi sincretismul limbajelor 16 Capitolul 3 Rol şi comportament 33 Capitolul 4 Structuri poetice-magice 46 Capitolul 5 Intertextualitate: text magic .Cuprins Notă asupra ediţiei SECŢIUNEA I Capitolul 1 Sincretism cultural magie-mit-religie 1 Capitolul 2 ( Structura de comunicare..

203 203 204 204 205 205 .. Descântec "de puşchea" Descântec "de şarpe" ..vi Structuri imprecative Descântec "de deochi" Descântec "de deochi" Descântec "de deochi" Descântec "de izdat" Structuri magice 157 157 158 159 160 Structuri imperativ-enumerative Descântec "de ceas rău cu spăriet" Descântec "de deochi" Descântec "de gălbănare" Descântec "de izdat" Descântec "de izdat" Descântec "de bubă" Descântec "de ceas rău" Descântec "de soare săc" Descântec "de bubă" Descântec "de ceas rău" Descântec "de bubă" Descântec "de deochi" Descântec "de izdat" Descântec "de izdat" Descântec "din de soare" Descântec "de muma pădurii" ("de spurc") Descântec "de mâncărime" Descântec "de păr" Descântec "de babiţi" Descântec "de soare sec" Descântec "de uimă" Descântec "de moimă" Descântec "din de soare" Descântec "de cuţit" Descântec "de muma pădurii" Descântec "la piciorul amorţit" Descântec "de dalac" Descântec "de aplecate" Descântec "de răguşeală" 161 162 163 165 165 166 167 168 172 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 188 190 191 191 192 194 195 195 196 197 Structuri contrastante-imperativ-enumerative Descântec "de Descântec "de Descântec "de Descântec "de Descântec "de rânză" vătămătură" izdat" izdat" brâncă" 198 198 199 200 201 202 Structuri contrastante Descântec "de apucat" Descântec "de apucat" Descântec "pentru durere".

.. 220 220 221 222 222 223 223 224 225 226 227 .218 Structuri narative Descântec "de Descântec "de Descântec "de Descântec "de Descântec "de Descântec "de Descântec "de Descântec "de Descântec "de Descântec "de Descântec "de guşă" gâfci" bube dulci" bubă" bube dulci" bube dulci" cârtiţă" ("bube mari") boală" (tifos)" speriat" spăimântă" Dânsele".... .228 Structuri narative ....Nicoleta Coatu Descântec "din de soare" Descântec "de pfânsori" Descântec "de guşă" 205 206 207 Vii Structuri dialogice Descântec "de gâlci" Descântec "de puşchea" Descântec'de viermi" 208 208 209 209 Structuri incifrate Descântec "de turbă" Descântec "de turbă" Descântec "de turbă" Descântec "de muşcătură de şarpe" Descântec "de muşcătură de şarpe" 211 211 212 212 212 212 Structuri oximoronice Descântec "de pocitură" Descântec "de trânji" 213 213 214 Structuri comparative Descântec "de deochi" Descântec "de cârtiţă" Descântec "de deochi" Descântec "de bubă" Descântec "de brâncă" ("orbalţ") Descântec "de gâtei" Descântec "de deochi" 215 215 216 216 217 217 218 .exemplare Descântec "de spăimânt" Descântec "de durere de cap" Descântec "din vânturi" Descântec "de iele" ("de Hele Sfinte") Descântec "de apucat" Descântec "de pretit" 231 234 236 239 246 .248 231 .

magice 276 276 278 280 Cuvânt de încheiere Bibliografie selectivă 281 282 . Structuri religioase .enumerativ +narative Descântec "de spăimânt" Descântec "de apucat" Descântec "de soare săc" Descântec "de deochi" Descântec "de deochi" Descântec "de deochi" Descântec "de ceas rău" Descântec "de blândă" Descântec "de albeaţă" Descântec "de beşică" Descântec "de junghi" Descântec "de apucat" Structuri comparative + imperativ enumerative/enumerative Descântec "de deochi" Descântec "de muma pădurii" 268 268 269 Structuri imperativ/enumerative + oximoronice + narative Descântec "de obrintit" Descântec "de beşica cea rea" Descântec "de şarpe" 271 271 271 275 Rugăciune "de deochi" Rugăciune pentru sănătate Rugăciune-descântec "de năjit" II.viii Structuri magice 250 251 251 252 253 255 256 257 259 261 262 263 265 267 Combinatoria structurilor poetice magice Structuri imperativ .

dezvoltat pe parcursul a nouă capitole.erotice" . Modul de organizare a descântecelor. într-un model de ordonare a textelor poetice. . "Structuri magice . din secţiunea secundă. urmărind un anumit tip de mentalitate comunitară . prezente în publicaţii (cu deosebire : Simion Florea . care exemplifică mecanismele de generare a strategiilor discursive.1886 şi Artur Gorovei. în unitatea de concepţie a cărţii.magice. Corpusul din secţiunea a doua a lucrării cuprinde materiale din aproape toate zonele ţării. propune o analiză a fenomenului descântatului cu finalitate terapeutică.simbolice. "Descântece poporane române" .faceri şi desfaceri". reprezentând primul volum al acestui triptic.II "Structuri magice . modelul teoretic din prima secţiune. din Bucureşti). textele de descântec sunt însoţite de informaţii despre practica rituală.terapeutice" . 1931 ) şi înregistrate în anchete efectuate între anii 1958 .III "Structuri magice şi logica contradictoriului .Marian.ritual şi obiectual .ritual. este ilustrat în secţiunea a doua. Aceste precizări sugerează anumite cadre de timp şi de spaţiu necesare pentru circumscrierea obiectului nostru de studiu. se integrează unei viziuni complexe ce urmăreşte relaţia cu unitatea ansamblului. Cartea de faţă. aşa cum sunt consemnate în documentele de arhivă şi în publicaţiile din care au fost selectate. fixate printr-un cod specific. urmărind motivaţiile intrinseci şi configurarea particulară a limbajelor simbolice. Pentru a sugera relaţia limbajelor : verbal . într-o gândire fundamentată pe cauzalitate magică.poetic. cu instrumentarul specific. gestual . Proiectul este mai amplu şi punctează intenţia noastră de a organiza hermeneutica Structurilor magice tradiţionale în trei volume : I.rurală care a produs şi a perpetuat un complex de strategii culturale .1980 ( existente în Fondul Arhivei Institutului de Etnografie şi Folclor "Constantin Brăiloiu". "Descântecele românilor". cu articulaţiile lor sincretice.Nicoleta Coatu IX NOTA ASUPRA EDIŢIEI Cartea pe care o oferim cititorilor este o încercare de interpretare a unui fenomen etnocultural puţin studiat.

de termeni tehnici şi de arhaisme..E. printr-o înstrăinare de speculaţii aberante. In Introducere (p. de la structură până la lexem. Dar având în vedere dificultăţile de receptare a textelor de descântec.F. prin dialogul pe care îl propunem specialiştilor. motivând cel din urmă aspect semnalat prin descoperirea unei mulţimi de cuvinte. de forme de cuvinte. în viziune populară. numele. numele şi prenumele cercetătorului. înseamnă că menirea cărţii s-a împlinit. dar şi de a sublinia importanţa lingvistică a fenomenului. fundamental în elaborarea unei lucrări etnologice. relevante pentru atitudinea acestora faţă de descântatul tradiţional. Criteriul autenticităţii.. apoi numai foarte rar. de la detalieri ale simptomatologiei bolilor.Marian notează cu convingere că descântecele.F. de către cititori. ş. şi să oferim în general.a. La sfârşitul textelor din Fondul Arhivei I. ci şi pentru aspectele prozodice particulare. la normele ortografice în vigoare. XV) la "Descântece poporane române" .X Structuri magice Fidelitatea faţă de documentul etnologic justifică prezenţa unor informaţii ale autorilor menţionaţi. comerciale şi de atitudini false. locul de provenienţă a unor variante. Simion Florea . despre subiecţii investigaţi. . în coordonate ştiinţifice. eliminând semnele diacritice. Dacă am reuşit să contribuim la stimularea gândirii ştiinţifice. locul şi data anchetei etnologice. pentru intenţia de a facilita actul de receptare a textelor tipărite. Am introdus în notele de subsol ale cărţii unele explicaţii ale autorilor. Totodată am considerat necesară adecvarea textelor selectate din publicaţiile mai vechi. într-o asumare corectă a valorilor spirituale. tuturor cititorilor o imagine coerentă şi adevărată în înţelegerea structurilor magice-tradiţionale.E. anticulturale. păstrarea terminologiei populare specifice şi a unor particularităţi dialectale relevante nu numai pentru culoarea locală a limbii descântecelor . vârsta şi locul de origine ale subiectului investigat . pe care în vorba de toate zilele nu le mai putem întâlni şi dacă le şi întâlnim. farmecele şi urăjile sunt unul din izvoarele cele mai importante şi preţioase pentru istoria şi limba poporului nostru. la comentarii lingvistice. Înseamnă că putem spera într-o creştere a interesului cognitiv şi a receptivităţii cititorilor faţă de fenomenele etnoculturale. sunt menţionate datele documentului etnologic : numărul de înregistrare . impune respectarea textului. am renunţat la rigoarea ştiinţifică a transcrierii fonetice a textelor din Fondul Arhivei I. prenumele.

magice reprezintă forme de cultură şi de societate. iar sistemul cultural odată creat şi re-creat în timp. . Sinte­ zele simbolice magice reflectă un imens efort de cunoaştere. fiinţarea în universal şi deschiderea spre general. într-o perspectivă antropologică. un laborator complex. viu.creator al ansamblului ritual se situează permanent în centrul universului. aparţine cadrului existenţial uman. ca într-o simbioză. aşa cum moraliştii secolului al XVIII-lea demonstrează admiraţia lor înduioşată pentru le bon sauvage. relevant pentru teoria cunoaşterii şi filozofia culturii. structurile simbolicemagice conferă accesul la spiritualitate. având o incontestabilă valoare gnoseologică. în perspectivă evolutivă. "căci nu este oare cunoaştere găsirea elementelor de unitate ale vieţii şi ale cosmosului? Nu se găseşte aici o voinţă de a face lumea. Transferul imaginar-simbolic plasează subiectul uman înăuntrul structurilor magice şi invers. Omul . cei doi poli ai relaţiei beneficiind reciproc. fiecare de forţa celuilalt."(1) Dar mai presus de valoarea medicală structurile rituale .Capitolul 1 •• SINCRETISM CULTURAL MAGIE-MIT-RELIGIE Unii specialişti în ştiinţa medicală apreciază că "secolul nostru scientist manifestă un interes aproape nostalgic pentru le sage sauvage. modelele rezidă în memoria culturală a omului. de-a o unifica magic. spre înţelegerea metafizică a lumii.

"Discipline pe care noi le numim botanica. este expresia unui sincretism cultural complex. pe opoziţia originară şi ireductibilă dintre principiul universal pozitiv şi cel negativ.dar care îmbogăţeşte gândirea. structurile magice mobilizează psihismul uman în totalitatea lui. Structurile magice-tradiţionale se fundamentează pe o viziune ontologică arhaică. în osmoza sacru-profan. "(5) Trecând de la antropos la ethnos. ca şi în religiozitatea corespunză- . zoologia.) Instinctul aminteşte de timpul când omul şi natura formau un tot. realizat în timp."(4) Structurile magice se substituie figurativ unei soluţii cerute de o întrebare şi de satisfacerea unei necesităţi pragmatice.. "Experienţa medicală a omului a fost de la începutul acestuia pe lume şi ea continuă experienţa animală. "în psihologia primitivă şi mai apoi populară. în spaţiu şi timp. raportată la istoria spiritului omenesc. mineralogia şi astronomia nu erau pentru ţăran numai ştiinţe de specialitate. ci un fel de discipline cosmice şi până la un punct chiar osmotice . dincolo de determinarea diacronică. la spaţiul cosmic.2 Structuri magice omeneşte? Nu se află oare aici originile idealismului magic. între om şi univers. având oarecum o economie comună sau funcţii comune. aceea de redresare a fiinţei umane al cărei echilibru este intermitent afectat de diferite stări maladive.după remarca făcută de Lucian Blaga . dualist-antagonică. în această încercare de a face lumea pentru a o înţelege şi stăpâni?"(2) Rezultate dintr-o concepţie unitară asupra cosmosului. Medicina populară a pornit din acest stadiu.ca o permanenţă a structurii umane. Prin diversitatea conţinuturilor organizate în ansamblul ritual-magic. căci "primordialitatea ei nu înseamnă deloc inactualitate şi perimare. ea se impune . (. sistemul descântatului atestând o mare vechime culturală şi o evoluţie neîntreruptă în macrosistemul culturii tradiţionale-româneşti. la spaţiul imediat vital şi mai larg. între structurile magice şi elemente mitice aparţinând stratului arhaic precreştin şi elemente proprii stratului religios creştin.. creatorul anonim se raportează Ia natură. proiectează fiinţa pe dimensiunea cosmică. în diacronia fenomenului. axată pe o intuiţie care cuprinde totul. dar. Ea pune o problemă mare de gnoseologie şi chiar de cosmologie poate insolubilă."(3) Gândirea magică are un prestigiu de vechime arhaică.

) în veşnică luptă cu un geniu al binelui". într-un articol consacrat dualismului. tensiunea generată de coexistenţa feţelor sale. şi mai târziu de cele religios-creştine. fiinţa umană se implică în mecanismul confruntării celor două principii. Dumnezeu şi Maica Domnului). în acesta viziune dominată de sentimentul unei vaste solidarităţi univer­ sale. boală-sănătate. şi mai târziu. Fiinţa umană şi fiinţarea se află la confluenţa contrariilor: viaţă-moarte.. reflectă sinteza opuşilor."(6) Dualismul de tip antitetic. starea de om sănătos corespunde unei normalităţi raportate la ordinea cosmică. Modelul imaginar binar-contrastant s-a dovedit deosebit de apropiat de mentalitatea omenirii arhaice. J.moarte. bun -rău. contradictorii. despre care ştiinţa de astăzi are urme. de interpretare a lumii ca totalitate şi a omului ca parte a entităţii universale. care semnifică o modalitate contrastantă . la antipod. Medierea este susţinută de forţe sacre benefice. întreaga fiinţare scindându-se şi subordonându-se unuia sau celuilalt. spirit materie. de refacere fizică şi psihică a individului se realizează cultural . ciclul existenţial uman fiind periodic perturbat şi reechilibrat prin jocul contrariilor.sintetică de a percepe rea­ litatea. bine-rău. adevăr .. Luna corespunzător stratului cultural arhaic). precreştine.întuneric. (7) Strâns legate de reprezentările arhaice. structurile magice tradiţionale se circumscriu acestei viziuni unitare. dualismul a constituit bipolaritatea oricărei cugetări mitice referitoare la viaţă . Dualismul struc­ tural al omului. existând prin ele însele.la nivelul mentalităţii tradiţionale magice-mitico-religioase prin sistemul tradiţional al descântatului terapeuticpsihoterapeutic ca factor mediator. au crezut şi cred în existenţa unui geniu al răului (. al prejudicierii fizice şi psihice a acestuia. Apa. aparţinând sistemului mitic de reprezentări precreştine (Soarele.boală. boala este efectul manifestării principiului negativ asupra individului.(8) Componentă a macrosistemului universal.jsjicoleta Coatu 3 toare. sănătate . creştine (cu predilecţie. în speţă în mitologie şi religie. plăcut neplăcut.minciună. diurnă şi nocturnă. . reflectă structura contradictorie a fenomenelor. Procesul de restructurare. Goetz precizează că dualismul pune la obârşia lumii lupta dintre un principiu al binelui şi unul al răului. in proiecţie cosmică. căci "toate popoarele din lume şi din timpurile cele mai vechi. lumină .

sinteza forţelor care dezintegrează personalitatea.4 Structuri magice Prin medicaţie empirică. centrifuge. în relaţie cu omul. 5 Principiul negativ. Reprezentarea în textul rriagic a forţei generatoare a bolii. şi prin rugăciuni. socială. de la o cultură tradiţională la alta. prin procedee şi tehnici fundamentate pe principii magice. determinând-o să regreseze spre divizare. este factorul generator al bolii "de soare sec". biologic. asociază variate procedee retorice de înlăturare a acţiunii ei malefice. disoluţie. cosmică. Ansamblul simbolic alcătuieşte o punte. moral. indispensabil ordinii şi dinamicii universale. Soarele ca reprezentare malignă. prin raportarea la echilibrul universal. Descântatul condensează experienţa totală a omului (religioasă. între nivelul realului concret. oamenii şi-au afirmat voinţa şi dorinţa de fiinţare în ordine şi armonie. reunind registre separate: natură şi cultură. reprezintă. într-o unitate a fizicului şi a meta-fizicului. opusă ipostazei sacre. materie şi spirit. Mentalitatea tradiţională românească atribuie frecvent producerea efectului maladiv unei forţe mitice: Ielele provoacă boala "de Dânsele"/"De iele". Constanta malefică se concretizează în variabile specifice. metafizic. dezordine. pendulând între cele două registre. sacru şi profan. benefice. stabilind cu precizie un centru de relaţii. încercând o generalizare pe care tradiţia descântatului românesc nu pare să o confirme. El se impune ca un factor de echilibru. de compensare a tendinţelor disociative. Factorul cauzal al maladiilor are o paletă largă de reprezentări în sistemul culturii tradiţionale româneşti. pe plan fizic. acţionând ca "o forţă centripetă. psihică). Artur Gorovei consem- . în diferite moduri. la care se referă multiplul şi în cadrul căruia îşi află unitatea"(9). Textele de descântec şi setul de informaţii adiacente constituie mărturii elocvente ale concepţiei populare tradiţionale româneşti privind factorul generator al bolii şi aspectul îmbolnăvirii. şi cel al meta-realităţii mitico-religioase. integrând fiinţa umană într-o evoluţie globală.

fără implicarea diavolului."O0) în viziunea comunitară. priveşte trei nivele de relaţii: . nici un organ nu prezintă vreo anomalie. autorul "Descântecelor românilor" notează că în anumite boli. de pildă. ea se manifestează cu toată furia. susţinut prin forţa magică a cuvântului. "râs". In asemenea cazuri. acţiunea negativă asupra fiinţei umane sau asupra animalului este mediată în diferite moduri: prin alimente ("în mod indirect lucrează diavolul când omul capătă o boală din mâncare ori din băutură nepotrivită. trimite în calea omului un şarpe ori o nevăstuica în calea animalului.")(14) Relaţia mediată dintre forţa răului şi fiinţa umană îşi găseşte expresia şi în unele formulări stereotipate. Fenomenul descântatului tradiţional atestă şi cazul provocării unei stări maladive prin actul intenţional negativ al unei fiinţe umane. prin nici un semn exterior nu se presupune boala şi cu toate acestea. tradiţională "boala pătrunde în toate părţile corpului. ca la friguri")(13) sau prin intervenţia unui animal ("tot în mod indirect lucrează diavolul când. de tipul "a căuta pe dracul".(15) în unele situaţii. adică Diavolul se poate aciua în cele mai ascunse ascunzători ale unei fiinţe" (ll)Să considerăm mai degrabă această relaţie cauză -» efect/ Diavol ->boală ca o dominantă a sintezelor mentale româneşti. Acţiunea verbală malignă ca blestem. toate boalele de care poate să fie atins un om sau un animal provin numai de la diavolul sau de la alte duhuri necurate. însemnând " a mânca şi a bea lucruri nepriincioase ori a sta neîmbrăcat bine în frig". "oboseală")."(12) în alte situaţii. "vin". ca să-1 muşte. factor perturbator intenţionat orientat împotriva unei persoane. când copilul suferă de boala copiilor sau adultul suferă de Iele. prin raportare la unele aspecte strict fiziologice (maladiile sunt provocate de: "frig". Gorovei. "plâns". Studiind mentalitatea populară şi modul de manifes­ tare a descântatului în primele decenii ale secolului XX. atenuând caracterul exclusivist al observaţiilor Iui A. al reprezentării profane. • motivaţia bolii este plasată exclusiv în planul realului concret.]VicoIeta Coatu 5 nează că "după credinţa poporului. la timpul cuvenit. "apă rea")sau la manifestări excesive fizice şi psihice ("lăcomie scârboa­ să". relaţia Diavolului cu omul era nemijlocită: "lucrează direct diavolul sau duhul necurat. "mâncare neplăcută". determinate de accentuarea stării de conştiinţă pragmatică.

punând în relaţie "soarele" ca forţă cosmică pozitivă. în dinamica universală a confruntării contrariilor. de frate. "soarele" este dublu semantizat. starea temporară de anormalitate. Că te ajunge cel viu. care-i atribuie o notă de insolit şi o devianţă." (17) Adresarea imperativă pentru înlăturarea manifestării negative se relaţionează cu microstructura argumentativă. este uneori generată de însuşi principiul sacru benefic. Descântecul "de soare sec" prelucrează această structură arhetipală ambivalenţă. în reprezentări pre­ creştine şi religios-creştine. Structurile poetice magice proiectează cu necesitate. diferenţiate astfel: "blestem de tată. uzitând de procedeul antitezei. fiind valorizat pozitiv. prin acţiunea în rol a aceleiaşi forţe divine. marcat prin epitetele .6 Structuri magice . cu conotaţii negative: "blestem de fată mare fără cosiţă în cap"(16) în derularea ciclului vital uman.de rudenie. cu valoare de invocare indirectă a astrului hierofanizat. în favoarea persoanei.de vecinătate: "blestem de vecină" . dar şi negativ. de soră" "de cumnată" "de naşă" "de moaşă" . ca o kratofanie capabilă să perturbe uneori echilibrul existenţial uman. Contrastul care evidenţiază aspectul ambivalent al reprezentării. de abatere de la ordinea şi integritatea la scară umană. dubla ipostază a forţei sacre. Ipostazierea antinomică a hierofaniei şi manifestarea în act după model opozitiv reflectă un mod de aplicare a legii magice a contrastului legate de modelul ambivalent al reprezentării sacre. soare sec. de mamă. conform cerinţei funcţionale. ca forţă invocată în sprijinul fiinţei umane. provocând starea maladivă denumită popular "de soare sec"(insolaţie). prin îmbolnăvire. cu opusul său. în proiecţie simbolică mitică. Imagine hierofanică păgână. benefic.relaţii cu o persoană marcată de o lipsă. prin care se relaţionează actul de prejudiciere cu actul de refacere a bolnavului. în scopul vindecării bolnavului: "Ieşi.

preoteselor Şi jupâneselor."viu"/(+) (în alte variante: "sec"/(-) vs. prin intervenţia unei forţe cosmice benefice. a "ielelor care au puterea de a vindeca pentru că tot ele aduc boala")(19) este preluat şi aplicat cu note specifice şi forţelor sacre religios-creştine. Boala să i-o ia. este de fiecare dată restructurată. dezvăluie o coincidentia oppositorum.moarte . în structura profundă a divinităţii care îşi păstrează esenţa benefică. Bolişte de-o fi De la Maica Precista Să-şi aducă aminte De Cutare. pentru a restabili. fetelor lui Şandru. Domniţelor. "cel cu picio\ire"(+)."(18) Patternul care oferă imaginea ambivalenţei reprezentării mitice precreştine ( a "soarelui". . Aveţi milă şi-1 iertaţi." (2o) Modelul mitic al bi-unităţii divine. Leacul să i-1 dea. biele. prin impactul cu o forţă care acţionează în sens negativ. adaptat şi resemnificat în contexte populare de influenţă religios creştină. exprimă antiteza viaţă. intervenind uneori şi în sensul dezechilibrării. Voi. Boala să i-o ia. în cele din urmă. kratofanii ambivalenţe. supusă intermitent unui proces de destructurare. şi readusă la starea de ordine şi armonie individuală şi implicit . agresează fiinţa umană irr plicându-se şi în actul remedierii. Dumnezeu şi Maica Precista: "De-o fi boală De la Dumnezeu Să-şi aducă aminte De Cutare. Voi. cuconiţelor. echilibrul temporar zdruncinat. pentru captarea bunăvoinţei: "Voi. Entitatea umană ca microcosm apartenent macrocosmosului. fiind invocate în expresie eufemizantă. Voi. de obicei cu motivaţie justiţiară. Leacul să i-1 dea. împărăteselor.Nicoleta Coatu 7 "sec"/() v s .

în continuare. "Luna e om. legende. este resemnificat într-o varietate de contexte poetice ale culturii orale (descântece. refacere totală. "prefaţă a unui nou univers şi a unei noi umanităţi regenerate"(21) Pentru că orice ciclu macrocosmic începe în chip absolut . se remarcă perpetuarea unor conţinuturi arhaice-mitice. cu . balade. aripile îi cresc împrejur. asimilând dinamica lunii cu dinamica vieţii sale şi cu năzuinţa de regenerare. prin reiterarea modelelor arhetipale. astrul "începe iară a îmbătrâni şi a se face tot mai mic": faza de descreştere a lunii este prezentată analogic cu îmbătrânirea omului. "Aripile i se taie până ce rămâne ca degetul şi se naşte din nou"(22): proiecţia zoomorfă a astrului-pasăre se anulează. texte lirice rituale şi nerituale). Textele poetice-magice şi acţiunile rituale resemnifică prototipuri­ le simbolice mitice. Sintezele simbolice relaţionează reprezentarea astrului nocturn şi ciclurile lunare cu ciclul existenţei umane. dispariţia lunii fiind urmată de o renaştere. reechilibrarea fiinţei umane ca parte componentă a universului nu este reductibilă la o simplă revenire la starea de normalitate.1 8 Structuri magice universală. fiind prelucrat şi adecvat funcţionalităţii specifice fiecărui context integrator. mecanisme analogice ale dinamicii lunare şi destinului uman. privind cu predilecţie cultul astral şi cultul apei. ale fazelor lunii şi etapelor evolutive ale omului. prin proiecţia umanului în astral. raportându-se în forme şi modalităţi variate la aceste modele arhetipale. Urmărind devenirea structurilor magice tradiţionale. basme.scenariul general prevăzând haosul urmat întotodeauna de o nouă creaţie a cosmosului.într-o viziune mitico-religioasă . Dezechilibrarea temporară a fiinţei umane prin actul îmbolnăvirii se circumscrie scenariului devenirii ciclice macrocosmice. Luna. simbol arhaic plurivalent. pentru că omul arhaic a perceput intuitiv legea variaţiei periodice a astrului care creşte-descreşte-dispare-reapare. distrugerii periodice a universului. până ce vin una şi e rotund": creşterea astrului. care evidenţiază sensul simbolic ascensional. trecerea spre lună plină solicită la nivelul procesului imaginativ o conlucrare a proiecţiei antropomorfe cu cea zoomorfă. de obârşie mitică. la început mititel ca şi copilul şi apoi tot creşte. ci înseamnă reconstrucţie. Tradiţia legendară relevă pe lângă procese de antropomorfizare a astrului nocturn.

ci cu mult mai mult. Luna o crescut. atestă o formă de organizare textuală pe principiul contrastului dintre progresia astrului nocturn şi regresia maladiei: "Luna s-o pus Umflătura din guşă s-o dus.ISficoleta Coatu 9 sugestia echivalenţei care marchează dezideratul uman al morţii şi regenerării. III Gâlcile s-or pierdut. în sensul . semantismul simbolic al astrului este actualizat şi vitalizat cu fiecare performare a unei formule invocatorii prin care se solicită starea de echilibru vital: "Crai nou. solicitat să vegheze asupra sănătăţii acestuia: "Sfinte soare. Printr-o relaţie analogică magică. IV Umflătura scade ca untura. Sănătos să mă laşi" 23) Invocaţia adresată lunii pline semnifică omologarea simbolică-magică a renovării cosmice cu restaurarea deplină a fiinţei umane şi cu permanentizarea stării de integritate fizică şi psihică. Luna s-o înălţat. extinsă de la imaginea lunii pline /"crai nou" la imaginea proiectată a integrităţii umane. care valorizează pozitiv. Luna creşte cât pădurea. Sănătos mă lasă" (24) Mecanismul mental al omologării dinamicii lunare cu destinul existenţei umane are o aplicaţie particulară în incantaţiile terapeutice.fizice şi psihice. Sănătos m-ai găsit. cu consecinţe simbolice-magice. fizic al proporţiilor. Segmentul de descântec "de gâlci" selectat spre exemplificare. evoluţia lunii legate de legea variaţiei periodice de la faza de lună nouă la cea de lună plină. Aceeaşi formulă implică şi invocarea forţei sacre a Soarelui. în beneficiul omului." (25) I Creşterea lunii nu priveşte numai aspectul concret. II Gâlcile or secat. crai nou. Sănătos m-ai găsit. protector al omului. semnifică o progresie energetică.

ritualul culesului presupune un timp consacrat: miezul nopţii. iar plantele cu eficacitate maximă în intervenţiile etnoiatrice sunt cele care cresc şi rodesc sub lumina lunii. sugerând prin analogie diminuarea stării maladive "de ceas rău" şi implicit vindecarea persoanei. constituite pe baza unor relaţii "observate înainte de descoperirea agriculturii" (28). în întruchipările hierofanice ale vegetaţiei şi fecundităţii se descifrează atribute şi funcţii lunare. din diferite spaţii culturale.Eliade . Polinezia. de a arăta banii din buzunar. care semnalează descreşterea astrului. raportate la norma tradiţională care selectează zilele "de sec" ale duratei săptămânale. în numeroase mitologii." (27) Timpul ritual marcat prin conotaţiile cifrei 3. (26) Structura de paralelism opozitiv cu patru termeni (I -IIIII-IV) a variantei-text prezentate are o configurare binară. lunii noi. In complexul magic ritual-ceremonial. interacţionează cu ritmica lunară. a sporirii acesteia. Acest raport cauză-efect realizat prin contrast. relaţionate cu timpul ritual al performării descântecului semnifică printr-o echivalenţă semantică eliminarea treptată a stării maladive: "M. în variate culturi tradiţionale. în raport cu cerinţa reechilibrării individului. Tot o concepţie de esenţă mitică justifică imaginea . după ce începe a se pişcă luna şi până ce se sfârşeşte adică de când începe luna a scădea. Devenirea lunii.conform enumerării făcute de M.10 Structuri magice vindecării. din China. miercuri şi vineri. în unele situaţii fazele lunare.de pildă . Molociu descântă de ceas rău în trei zile de sec: luni. Un argument relevant în susţinerea acestor conotaţii îl oferă credinţa populară în luna nouă ca simbol al belşugului. Luna în creştere devine patroana bunăstării. are ca finalitate îndepărtarea treptată a răului până la disparţia lui definitivă.există credinţa că ierburile cresc în lună (29). Suedia.obiceiul existent în aria culturală românească. marcată prin formele verbale: "s-o pus" — > s-o înălţat" —-> "o crescut" — > "o creşte cât pădurea" semnifică progresia forţei pozitive a astrului. în folclorul românesc flora medicală se află sub protecţia directă a lunii. ceea ce explică . Melanezia . fiecare termen fiind alcătuit din 2 versuri care reflectă contrastul dintre starea astrului în creştere şi diminuarea bolii. Simbolul arhaic-mitic al astrului nocturn este implicat şi în sinteze care atestă legătura lună-apă-vegetaţie. După cum.

"De a venit o pasăre neagră în zbor şi a lăsat să cadă ceva peste mine. procesualităţii ciclice ontice. de această nenorocire să mă apere. a arătărilor rele. consemnată de tradiţia românească de descântec. Când a ajuns de se vede bine luna în apă şi în fundul strachinei. închinându-i imnuri şi solicitându-i sprijinul în sens benefic: 'Tu." (33) Tradiţia românească a descântatului a conservat prin resemnificare şi unele elemente mitice aparţinând cultului acvatic. Apa constituie substanţa primordială în care iau naştere formele şi se reîntorc. care risipeşti minciunile.^icoleta Coatu 11 apelor comandate de lună. tu care duci la pierzanie oamenii şi ţările care se dau la farmece. care desfaci uneltirile rele. cea neagră. în grămezi de grâne. se rostea formula:"Apollo. Dacă pasărea ta. imaginile duhurilor necurate. de toate acestea să mă scape apa. Agni." (30) Invocarea soarelui hierofanizat în sensul vindecării şi protecţiei omului în faţa forţelor maligne umane şi cosmice. Tu. a atins ceva pe aici. tu. zeul vetrei mele."(32) Exorcismele romanilor îl invocă deseori pe Apollo. în timp ce fiul său Asclepios este considerat zeul medicilor şi al artei medicale. şi se aşteaptă aşa până vine luna în dreptul ferestrei şi în direcţia strachinei. Nirrti. când se saturează. Chaldeenii venerau Soarele. care nimiceşti influenţa rea a vrăjitorilor. lumină a Universului. zeul focului divin pe pământ şi al soarelui pe cer. fie prin determinarea mareelor de ritmurile lunare. susţine-o. "dat de o fată goală". nu îngădui ca o boală stânsă în acest fel. susţine-mi mâna. Simbolul cultural acvatic se asociază aşadar. a visurilor. care vindeci faţa. doamne. de nenorocire şi nevoi. naştere-viaţă-moarte- . fie prin echivalenţa dintre conotaţiile germinative acvatice şi semantismul regenerator al astrului nocturn. de către o fată goală. să se mai poată întinde. Soare!" (31) Indienii în descântecele lor îl invocau pe Agni. atunci începe a descânta. am închis înaintea ta . pentru a se regenera. întărită prin calitatea kratofanică a lunii de a anihila manifestarea răului: "Strachina cu apă neîncepută se pune pe o fereastră dinspre partea de unde răsare luna pe cer. pentru calitatea sa de vindecător. se impune ca un patternîn culturile care atestă elemente arhaice de cult solar. în vindecarea tumorilor cu bulion alb. Această din urmă relaţie semantică se descifrează în unele ritualuri magice care implică apelul la forţa terapeutică a "apei neîncepute". bolnavului.

"Actele magice repetă cosmogonia. Cu leac. reliefează prestigiul elementului neptunian -mitic. cu o bucăţică de pâine. pentru că disoluţia e urmată de o nouă naştere. ea vindecă. înainte de a începe a descânta "de Dânsele". se duce la un râu curgător. apoi cu cofiţa sau oala ia un pic din apa ce-a curs peste pâinea şi sarea aruncată. asigură viaţa veşnică. purificatoare şi regeneratoare ale apei primordiale. Cu sănătate şi veac. din plantă. ab origine. căci ele sunt proiectate în timpul mitic al creării lumilor şi nu sunt decât repetarea gesturilor efectuate atunci. în invocaţiile adresate acesteia şi în săvârşirea actelor de ofrandă adusă hierofaniei acvatice." (36) Unele practici sincretizate cu discursurile magice . prin actul invocării magice implica întotdeauna regenerare. în contra curgerii apei trei metanii. în scop terapeutic: "în Bucovina descântătoarea. Pe când bate ea acele trei metanii. din care derivă. în atitudinile de închinare la apă. Eu te sorocesc Tot cu pane şi cu sare. receptacol al tuturor germenilor. cu un drobşor de sare şi cu o cofiţă sau oală nouă în mâna dreaptă. zice următoarele cuvinte: Apă curgătoare.1 12 Structuri magice renaştere. apa devine substanţa prin excelenţă magică şi medicinală. întinereşte. atestând persistenţa cultului. realizat în sens practicritual. Prototipul este apa vie."(34) Mediul primordial acvatic indică potenţialitate genetică."(37) "Apa neîncepută"."(35) Contactul cu apa. şi verbal-poetic. "Simbol cosmogonic." (38) Descântatul tradiţional-românesc atestă reminiscenţe ale cultului . concentrează în sine valenţele germinative.se conturează constani ideea fundamentală că "viaţa se află concentrată într-o anumită substanţă cosmică. bate într-un loc pe mal. Să lecuieşti pe cutare Din cap până în picioare. aruncă din pâine şi din sare ceva în undele apei. prin descendenţă directă sau participare simbolică. căci apa este "matricea universală în care subzistă toate latenţele şi prosperă toţi germenii. frecvent utilizată în practicile rituale terapeutice. înapoia tuturor genezelor mitice -din pământ din apă. Ajungând la râu. din piatră. toate formele vii.

Isus CristosI Structurile magice reliefează refacerea definitivă a sănătăţfr'persoanei şi rolurile divine (Dumnezeu. la starea de re-naştere."(39) Legat de perspectiva generală a considerării actului de îmbolnăvire şi de vindecare a omului în relaţie cu dinamica universală a unităţii contrariilor şi cu reiterarea . cât şi în cel al poesisului magic. Limbajele simbolice ale ansamblului descântatului transfigurează momentul vindecării. în contextul mai larg al creaţiei universale/T^epetarea simbolică a actului divin al zămislirii omului. de re­ structurare. încercând refacerea bolnavului prin contactul cu substanţa primor­ dială. Terapia nopulară apelează la forţa sacră a "apei". legate de prototipul triadic: Dumnezeu. decisive în actul vindecării. care aplicată diferit de la o cultură la alta. Restaurarea sănătăţii prin textele poetice-magice şi prin practica rituală implică o reactuali­ zare a antropogenezei. prin purificare totală. fixând actele arhetipale exemplare ale Creaţiei şi Naşterii divine. şi semnifică triumful forţelor cosmice benefice asupra celor malefice. elementele de mentalitate şi reprezentare religios-creştine marchează esenţial evoluţia structurilor magice. Maica Precista. conferă o notă de specificitate etnică. Maica Precista). care are calitatea de a absoarbe răul datorită puterii sale de asimilare şi dezintegrare a formelor. dar şi de a regenera fiinţa umană. tradiţionale româneşti. "de a trăi permanent graţie repetării gesturilor arhetipale. marchează trecerea de la starea de haos echiva­ lentă îmbolnăvirii. Dgi". Numai printr-o astfel de regenerare exemplară. * Relaţia magie-religie în fenomenul descântatului cu finalitate terapeutică se defineşte ca o constantă universa­ lă. în eternitate. Refacerea arhetipurilor trădează dorinţa de a realiza o formă ideală în însăşi condiţia existenţei umane. prin refacerea modelelor.Nic0 I e t a Coatu 13 i. omul îşi poate relua locul în structura existenţială terestră circumscrisă macrostructurii universale. In procesul de sincretizare culturală. atât în planul praxisului ritual (prin utilizarea "apei neîncepute"). nuanţând funcţio­ nalitatea raportării sistemului tradiţional al descântatului la modelele arhetipale.

în existenţa şi lumea exemplară. structurile arhetipale restaurează timpul calitativ . Lumile posibile ale universului magic reprezintă un construct spiritual necesar. al Creaţiei sacre a omului de către Dumnezeu şi al Naşterii Fiului din Fecioara Mamă. Respectând o logică de organizare specifică. în sistemul lumilor posibile. exemplifică într-o manieră particulară problematica ontologiei posibilului. Structurile magice sincretizate cu conţinuturi arhaicemitice şi religios-creştine.religios al evenimentelor arhetipale. dintr-o necesitate funcţională existenţială. textele poetice-magice în relaţie cu complexul actelor rituale (pe care le considerăm texte rituale) construiesc o diversitate de lumi posibile: .concretă a comunităţii/ in­ dividului §i . pe traseul evoluţiei lor în macrocotextul culturii tradiţionale româneşti. în perspectivă etnologică.cu prototip în meta-realitate. sistemul lumilor posibile magice trebuie înţeles şi interpretat numai în raport cu mentalitatea comunitară care 1-a generat. care satisface sociocultural cerinţa funcţională în contextul terapiei/psihoterapiei populare. a modelelor arhetipale.1 14 Structuri magice actelor originare. . Ontologia lumilor posibile ale textelor magice îşi are sursa în explorarea realului într-o perspectivă episte­ mologică caracterizată prin analogii şi relaţii cauzale imprimate de legi fundamentale magice şi de principii religioase. deter­ minată de factorul mentalitate. în contextul interrelaţiei triadice: om-natură-cultură.cu prototip în lumea reală.

op. p. 53 2 M Eliade. Tratat de istorie a religiilor. "Ideea de sănătate şi medicină populară la ţăranul român de ieri". Brătescu.Vulcănescu. 106 15 Ibidem 16 Idem. 27 23 Ibidem 24 A. p. Istoria credinţelor şi ideilor religioase. 108 12 Idem. 105 11 Idem. p. La magie chez Ies chaldeens et Ies origines accadiennnes.Blaga.Evseev.Niculiţă . "Rolul simbolului şi al folclorului în cunoaşterea filozofică"...Chevalier . 371 . p.42 10 A. în "Aspecte istorice ale medicinii în mediul rural". Gorovei.Eliade. cit.Florea-Marian. 164 32 A. 47 4 L. voi. op. 132 25 Idem.Goetz. cit. p.a. p. op. "Limitele empirismului în medicina populară". 105 13Ibidem 14 Idem. p. 130 19 Idem. p. Despre gândirea magică.. p. Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale. p. Băncilă. p. p. p. cit.Voronca. 39 34 M. p. 410 31 F. în "Antologie de filozofie românească". f. p. p. Lenormand. p. Tratat de istorie a religiilor. p. Datini şi credinţe. p. p. p. p.Eliade. cit.FIorea Marian. cit. 123 33 Idem. p. 187 37 S.Gorovei. 187 35 Idem. 8 A. 129 20 Idem. Religionwissenschaftliches Worterbuch.Eliade.7 9 J. p. p. 48 6 R. Descântecele românilor. 188 39 Idem. p. op. Băncilă. cit. p. Descântece poporane române. p. în "Aspecte istorice ale medicinii în mediul rural". 231 7 J. p. op. p.. 77 28 M. cit. 115 17 Idem. Mitologie română. 371 22 E.Gorovei.. p. op. I. Dicţionar de simboluri. p. 91 38 M. 161 29 Ibidem 30 S. 95 27 S. 106 18 Idem.Gheerbrant. Freiburg. 241 21 M.. 124 5 V.Florea-Marian. A.. 326 26 I. 163 3 V. p. p. Gorovei. 188 36 Idem. V.Nic0 I e t a Coatu Note 15 1 Gh.Eliade. op.

Intenţia comunicativă. practicianul şi receptorul uman. factor de constrângere esenţial în construirea mesajelor.actul ritual) ca factor de mediere. determinată de actul îmbolnăvirii. într-o situaţie comunicativă specifică. FUNCŢIONALITATEA Şl SINCRETISMUL LIMBAJELOR Abordând sistemul de semne (text poetic. definindu-se ca un act de comunicare. Precizăm că este vorba de un cod şi un repertoriu bine stabilit. într-un context situaţional caracteristic. este condiţionat de cooperarea limbajelor specifice. Structura de comunicare proprie sistemului cultural al descântatului ca obiect de schimb presupune transmiterea şi receptarea mesajelor cu funcţionalitatea lor. în performare şi în decodare. într-un cadru interdiscursiv care implică prezenţa instanţelor comunicative (practicianul şi receptorul). sunt comune. se impune ca o cerinţă teoretică şi metodologică studiul ansamblului sincretic în relaţie cu structura de comunicare. pornind de la ideea că orice act folcloric ca fapt de cultură propune un schimb. comunicarea mesajelor culturale-magice se produce atunci când codurile şi repertoriile celor doi poli ai comunicării. .(1) Contactul cultural între cele două instanţe comu­ nicative.descântec şi text poietic . emiţătorul şi receptorul. în vederea refacerii echilibrului vital.Capitolul 2 STRUCTURA DE COMUNICARE. în con­ formitate cu codul propriu. consolidat prin tradiţie.

de rang superior. factorul benefic decisiv în împlinirea scopului terapeutic al sistemului cultural al descântatului.care provoacă efectul maladiv/ R(-). al performării mesajelor: 1. asigurând . (2) O variantă care implică relaţia dintre un text magic şi un complex de acte rituale. prezent. descântecele şi activităţile practice rituale se definesc ca strategii orientate în scop terapeutic. Mentalitatea colectivă dirijată de legitatea magică este factorul determinant care asigură comunicarea şi viabilitatea structurilor magice.jSficoleta Coatu 17 -are pune în relaţie locutorul şj interlocutorul reflectă finalitatea structurilor magice. se conturează trei aspecte şi niveluri comunicative. la nivelul structurii de adâncime. Raportate la cele trei niveluri de comunicare.comunicarea dintre practician şi receptorul sacru/ R(+). nemijlocit.comunicarea dintre practician şi receptorul negativ. în dinamică comunicaţională. presupune considerarea actului emiterii ca fiind realizat de un performer/E(emiţător) cu rol de practician. de persuadare a factorului malign. prin raportarea la (n) . şi totodată colectivă. 2. în sensul înde­ părtării de trupul uman (nivelul 2 de comunicare) şi de captatio benevolentiae în relaţia cu factorul benefic suprem. Ele se impun ca forme de argumentare cu funcţionalitate retorică. care are menirea de a susţine intervenţia rituală umană.reuşita fenomenului magic. se impune ca o creaţie individuală. de convingere a receptorului uman (nivelul 1 de comuni­ care). în relaţie cu seria amorfă a strămoşilor.emiţători absenţi. acţiunea de anulare a efectului negativ al bolii obligă practicianul la apelul către o forţă benefică sacră. care asigură refacerea totală a persoanei bolnave (nivelul 3 de comunicare). Prin disocierea polului receptării. la nivelul structurii de suprafaţă.precedenţi. şi anume grupul de E'.comunicarea dintre practician/E şi receptorul umarv' Ru. 3. marcată de personalitatea practicianului respectiv. imediat. Deschiderea unei perspective semiotice asupra sistemului cultural magic al descântatului. în raport cu polul emiterii. reprezentat de factorul suprauman malefic .în mentalitatea tradiţională . comunicată de un emiţător direct. în logica scenariului ritual al descântatului cu finalitate terapeutică şi psihoterapeutică.

In mod asemănător. rezultatele unei experienţe comunitare şi ale unui comportament socio-cultural. altfel spus. în relaţie cu o situaţie concretă. sunt coerente acele alăturări care sunt conforme cu aşteptările. O succesiune coerentă este aceea care nu frustrează expectaţia receptorului. de îmbolnăvire. Coerenţa e concepută ca funcţie de gradul de conformitate a modului în care este construit textul (poetic şi practic-ritual) şi a modului în care este aşteptată construcţia lui. Se consemnează şi cazuri de . în studiul ansamblului sincretic al descântatului. receptorul uman se aşteaptă ca. prin consens colectiv. acesta să fie realizat într-un anumit mod. Descântecele şi practicile rituale sunt utilizate în contextul unei experienţe directe. de sistemul de reguli. la nivelul structurii de adâncime. într-un studiu anterior observam că "un construct poate fi numit text numai dacă procesul de generare a acestuia este permis de normă. mesajele transmit în actul de performare. înţelegem acceptarea ca text a unei configuraţii de semne (descântecul/ actul ritual) ca realizare a unei intenţii de comunicare.textul poietic. care aparţin grupului emiţătorilor de profunzime. prin forţa de autoritate a tradiţiei. fiind bazat pe relaţia dintre performer şi sistemul de norme (cod). seria receptorilor precedenţi. odată începută comunicarea mesajului. la polul decodării. individuale. particulară. presupun inovaţia şi producerea de variante. ci dimpotrivă. cu o anumită intenţie comunicativă şi cu finalitatea proiectată.18 Structuri magice variante anterioare. actul de receptare care solicită prezenţa unui interlocutor imediat (persoana concretă care este descântată). Operând cu definiţia textualităţii în termeni pragmatici. cu conceptul de permisivitate.(4) Expectaţia implică atitudinea unui receptor (Ru) aflat într-o situaţie de comunicare. sau. cât şi actul ritual . aparţinând unui cod. în conformitate cu codul. aspect confirmat de tradiţie."(3).textul poetic. în conformitate cu norma. în sensul că o anumită configuraţie de semne (text magic de descântec şi complex de acte rituale) este aşteptată sau nu. asociază. Expectaţia şi permisivitatea nu elimină. prin experienţa individuală şi prin comportamentul practicianului. fixate în timp. pe verticala tradiţiei. Textualitatea reprezintă un mod de prezentare şi de acceptare a unei configuraţii de semne. considerăm text atât descântecul . Acest înţeles dat termenului de coerenţă e s t e de natură pragmatică.

trebuie privită "în sine şi pentru sine. ca o "semi-revelare stereotipă a misterelor cosmice". cooperează cu funcţia magică. relaţionată de gândirea populară cu o eficacitate proiectată în sensul vindecării. Funcţia utilitară terapeutică-psihoterapeutică a lim­ bajelor simbolice-magice care compun ansamblul tradiţional al descântatului "de boală"."(9) încercând să surprindă calitatea particulară a substanţei magice. se impune observaţia că în zonele în care se produce mutaţia esenţială de la comportamentul de insider individual/colectiv (implicând situarea în interiorul sistemului. însuşi procesul de disoluţie. L. înzes­ trată cu însuşiri de neconceput în chip raţional"."(8) Părerea autorului este că "despre o sarcină magică suntem autorizaţi să vorbim aproximativ ca despre o sarcină electrică. cu toate că sarcina magică nu se supune aceloraşi legi ca sarcina electrică. Abordând descântatul sub aspect diacronic. în grade şi modalităţi diferite. într-o "energie substanţială"(5). pe care o au obiectele şi fiinţele. printr-o raportare pozitivistă) au loc procese involutive.Nicoleta Coatu 19 • ovaţie respinsă. în unele medii folclorice. Lucian Blaga situează forţa magică în "orizontul misterului". Fenomenul tradiţional magic al descântatului are viabilitate în contextul socio-cultural comunitar în funcţie de efectul de rezonanţă asupra conştiinţei individuale şi colective. ca un produs singular şi cu totul sui-generis al minţii umane. disfuncţii şi perturbări în interiorul sistemului tradiţional magic. participarea la sacru. în cele din urmă. ceea ce fiinţează în mod complet posedă calitativ"(6).(7) Preocupat de specificitatea mentalităţii umane magice. Funcţia magică a limbajelor simbolice rezidă în credinţa într-o forţă deosebită. procesul de identificare cu structurile magice) la comportamentul de outsider (presupunând plasarea în afara ansamblului magic şi distanţarea de fenomen. susţinând opinia că ideea magicului. mai mult trăită decât gândită. provocând. Schimbările de mentalitate generează tensiuni pregnante. care percepe existenţa suprasensibilului ca pe un factor operant. Individul/comunitatea apelează la structurile simbolice magice tradiţionale dacă acestea satisfac cerinţele funcţionale. "pentru o conştiinţă participativă eficace. care atestă disconformitatea cu eX pectaţia şi cu codul. . Punând problema în termeni ontologici. "o substanţă sau o putere foarte misterioasă în sine.

"(10) întregul sistem cultural al descântatului e fundamentat pe un complex de legi magice . Structurile magice pun în valoare şi legea contrastului. se manifestă corespunzător unui proiect. obiectivat in diferite forme. cât şi cele psihice pot să fie purtătoare de sarcini magice. ci prin intervenţia unei persoane implicate în fenomen. dar se amestecă numai cu fizicul şi psihicul. implicând adeziunea întregii comunităţi folclorice. relevă identificarea părţii cu întregul.capacitatea de a dirija "forţa magică. care are . unor strategii de asemenea codificate. de descântec. şi este determinat de factorul intenţionalitate. Principiul contiguităţii." Rolul practicianului. în sensul că atât obiectele fizice. Cjnjabordarea din unghi etnologic a comportamentului cultural magic. nu este propriu-zis fizică şi nici propriu-zis psihică.20 Structuri magice Blaga consideră că "sarcina magică în stare pură.sesizate pentru prima dată de şcoala antropologică engleză . în contextul practicii rituale şi al textului magic. codificat de tradiţie. prin care negativul acţionând asupra negativului. şi magia privilegiată. prin magia privilegiată se realizează un translatio magic care nu se produce automat. raportat la funcţionalitatea activităţii magice desfăşurate. . Autorul sesizează diferenţe esenţiale între magia difuză.( 11) în timp ce prin magia difuză are loc o transmisie nedirijată.pentru mentalitatea magică colectivă . naturală.care stau la baza asocierii sau reprezentărilor. care constituie individualizarea forţei magice şi presupune manifestarea rolului particular al practicianului. raportată la un complex de credinţe şi obiceiuri. adică nederanjată de alţi factori.generală asupra lumii. Prin aplicarea cauzalităţii magice la regula pars pro toto Cparte pentru întreg). cu aplicaţie atât în planul praxisului ritual cât şi în cel al poesisului. efectul de refacere a întregului se obţine prin acţiunea asupra uneyx»mponente. cu autoritate faţă de grupul social apartenent. producându-se o contaminare neintenţionată a obiectelor. în ansamblul descântatului. produce efectul benefic dorit. contribuţiile teoretice ale lui Gheorghe Pavelescu oferă sugestii importante pentru studierea mecanismului de producere a structurilor magice. Principiul similia similibus curantur (asemănătorul este vindecat prin asemănător) introduce regula analogiei dintre doi termeni puşi în relaţie. care schiţează o perspectivă magică .

pentru mutaţiile funcţionale. în dinamica proceselor culturale. toate treptele emoţiei."(12) Sincretismul funcţional evidenţiază cooperarea funcţii­ lor utilitară(terapeutică) şi magică. Sincretismul funcţiilor "este în directă legătură cu problema ierarhiei lor şi apoi. cu opţiunea pentru o funcţie sau alta. toate capacităţile fanteziei revărsate. toate virtuţile limbii române au fost încercate. sunt remarcate şi de scriitori. de la sublim la absurd. atinse. mimic. Valenţele poetice ale descântecelor. practicianul şi bolnavul solicitant. cu predilecţie. în care dorinţa motivează afectiv intenţia reciprocă de comunicare. toate posibilităţile imagistice forţate. care face obiectul studiului n0 stru. pentru schimbările de ierarhie. practic-gestual. Teoria structural-funcţională a folclorului a relevat faptul că produsul folcloric poate avea mai multe funcţii delimitate în raport cu contextele Ia care este raportat. relaţionate cu roluri consacrate. în paginile revistei Familia (din noiembrie 1972. formulat ca cerinţă funcţională de înşişi membrii comunităţii folclorice: "descântecul trebuie să fie frumos"(13) Motivaţia estetică se referă. la cerinţa construirii textului prin respectarea codului tradiţional. 13). Structurarea discursivă are implicit şi un efect estetic. citând câteva descântece: "în modelul magic. obiectual). cu funcţia psihoiogiqă^Viziunea magică asupra lumii asociază o modalitate subiectivă de reprezentare. intuite de creatorii anonimi şi raportate la funcţionalitate şi la sistemul normelor tradiţionale. Sincretismul de funcţii deschide deci perspectiva pentru determinarea funcţiilor dominante de cele adiacente şi. în scopul reintegrării acesteia în ordinea şi echilibrul universal. Paul Anghel nota. p. în raport cu situaţiile contextuale. toate ritmurile îngânate. la nivelul interpretării mesajelor magice şi în conformitate cu expectaţia destinatarului(persoana bolnavă) şi a grupului comunitar. Descântatul terapeuticpsihoterapeutic se substituie figurativ dezideratului uman de refacere a integrităţii fiinţei." Sistemul tradiţional al descântatului ca mediator cultural îşi împlineşte funcţionalitatea terapeutică şi psihoterapeutică pe două coordonate fundamentale: . între cei doi poli. cu necesităţile exprimării folclorice. a sistemului de norme. se concretizează într-un complex de limbaje cu valoare simbolică (verbal-poetic.N icoIeta Coatu 21 Acţiunea magică intenţională.

'"în mentalitatea tradiţională actul de înlăturare a stării maladive proiectează dezideratul totalităţii. remediile empirice şi formele gândirii medicale "originare". arta lecuirii practicată de strămoşii noştri sau de populaţiile actuale mai mult sau mai puţin arhaice este considerată cu o simpatie crescândă. în sens profan. Numai prin înlăturarea definitivă. al cooperării limbajelor verbal-poetic .gestual-mimic . Relaţionat. terapeutică şi psihoterapeutică. ea corespunde unei intuiţii populare. ireversibilă a răului. integrală. ir' în relaţie cu limbajul verbal-poetic. Raportat la mentalitatea tradiţională. cu valenţele sacre miticoreligioase. documentele culturale tradiţionale îmbogăţesc sursa de valorificare ştiinţifică a etnoiatriei. prin trecerea în registrul sacru. îmbinând valoarea utilitară. se poate realiza aspectul funcţional al readucerii organismului la starea de echilibru. Limbajele simbolice care configurează fenomenul descântatului construiesc imaginea totalităţii prin diferite mijloace de expresie.care va face obiectul unor analize senarate. "S-ar părea că pe măsură ce medicina obţine realizări tot mai spectaculare în tehnologia investigaţiei clinice şi a tratamentului. Aspectul utilitar vizează elementele concrete de etnoiatrie. în cazul descântatului terapeutic pentru animale) ca entitate sistemică: în consecinţă. vindecarea unei părţi a trupului/ a unei boli se face în contextul mai larg al înlăturării răului general care afectează întregul organism. semnificată prin strategiile textuale magice în relaţie cu acţiunile rituale. pragmatice privind organismul uman (sau animal. comnlexul noietir include actiunilp . sistemul cultural al descântatului realizează o sinteză specifică a ambivalenţei sacru-profan. subliniate de fiecare dată."(14) i Studiul sincretismului de expresie. Justificarea acestei concepţii asupra aspectului vindecării legat de detaşarea răului din organism este ambivalenţă. Pe lângă importanţa lor istorică-medicală.obiectual permite descifrarea relaţiilor complexe dintre componenta poetică (textele de descântec) şi cea practică rituală. în analizele întreprinse. în vederea adâncirii semnificaţiilor şi implicaţiilor funcţionale. înţelegerea vindecării ca refacere totală implică deschiderea spre viziunea cosmică.22 Structuri magice înlăturarea stării maladive şi restaurarea stării de echilibru fizic şi psihic al persoanei.

cunoscute şi verificate în practica populară. plante : ca frunza de prun. de salcie. uscată şi pisată. "valoarea medicală e atestată de cercetarea ştiinţifică. usturoiul. Rădăcina plantei. repetate. încă de la siro-chaldeeni. asociind o anumită mimică şi stică exprimând comunicarea corporală. ţinut în gură. care a arătat până acum că . pentru spălaturi bucale. Selecţia acestora se face în virtutea calităţii lor terapeutice probate în timp. cât şi în sens simbolic-magic. recuzita nu poate intra într-un halou de valori decât prin intermediul manipulării. cu utilizarea unor plante şi substanţe naturale tămăduitoare (alifii. obiectele şi substanţele rituale îşi exercită eficienţa atât în sens utilitar. se aplică local în acelaşi scop. a i e derulate după un anumit scenariu. după reguli consacrate. producând derivaţia circulaţiei sanguine.ca în orice obicei tradiţional numai în relaţie cu limbajul de acte rituale. Fumul inhalat conţine hyosciamină şi scopolamină. corespunzător ui c o d specific." (17) în opinia specialiştilor. până la fumigaţia emanată de seminţele plantei aruncate pe jar. etc). Caracterul utili­ tar este validat prin intervenţii cu efect real-terapeutic (precum masajele). gest şi obiect elaborat fiind convergent unei funcţii comune. şi decoctul de plantă. Mircea Dan Chiran face precizarea că "diminuarea sensibilităţii receptorilor are un rezultat salutar în durerea dentară.Nicoleta Coatu 23 . şi a unor obiecte (ca cele folosite în procedeul diatermiei."(16) în studiul său asupra terapeuticii real-empirice în stomatologia populară românească. fenomen care însumându-se cu efectul produs de alcaloizi.. S-a remarcat "locul privilegiat pe care îl deţine măselariţa (Hyosciamus niger L). Dacă actul îşi poate afirma relativa lui independenţă. de varză. diminuează durerea de dinţi. "numai prin intermediul actului. prin manevrarea dirijată. prin care se tratează predilect "uima" şi durerile de cap provocate de insolaţie/"de soare sec")."( 15) ' Raportat la mentalitatea tradiţională determinată de principii magice şi la funcţionalitatea fenomenului. cu un ctrumentar ritual adecvat. începând de la maceratul de plantă în oţet de vin. Limbajul obiectual îşi află justificarea în descântatul terapeutic . universal utilizată în stomatologia populară. Folosirea măselariţei se face sub diferite forme. busuiocul. alcaloizi cu acţiune parasimpaticolitică şi depresoare a sistemului nervos central. în succesiunea generaţiilor. actele. în situaţii concrete.

tăiat de viu. în Beloţ se face acelaşi lucru cu porumbei sau coţpfane vinete. se referă la un procedeu de vindecare comentat de Charles Laugier ("vrednicul organizator sanitar şi adâncul cunoscător al etnoiatriei Olteniei"): "în regiunea de nord a Doljului. Gh. cu multă trudă. se aplică pe bubă. O interesantă ilustrare oferită cititorului de Gheorghe Brătescu.Brătescu recunoaşte totuşi că "eficienţa metodei terapeutice populare semnalate de Laugier nu poate fi pusă la îndoială. lipsite de vitalitate. dacă animalele sacrificate diferă după localităţi. într-un studiu (19) consacrat empiris­ mului în medicina populară. şi deci sleit de forţă vitală. în unele localităţi din Mehedinţi şi Gorj. dacă până a doua zi nu scade edemul inflamator. Fondul este însă acelaşi şi. se toarnă apă fierbinte peste pisoi şi se aplică din nou pentm alte 12 ore. pansamentele cu ser. tot profesorul Bologa a opinat că acest "pansament" empiric îşi datorează efectele favorabile unor "stimuli biogeni"."(22) Şi profesorul Vasile Bologa nota că "medicii de la ţară care au văzut aplicându-se acest procedeu barbar ne-au declarat că au rămas surprinşi de efectul Iui rapid la ulcere care au rezistat la oricare alt tratament ştiinţific. toate însă. pentru a fi de leac. In regiunea Dunării (Hunia) se aplică o broască spintecată de vie.(24) Analizând din punct de vedere medical "pansamentul biologic" popular. se taie de viu.Brătescu remarcă menirea acestuia "să transfuzeze organismului omenesc suferind. se ia un pisoi. de practici diferite. norodul practică de mult ceea ce ştiinţa abia acum a ajuns. . trebuie spintecate de vii."(23). atât de eficace în plăgile atonice. în Filiaşi şi împrejurimi se preferă pisica. Desigur că în toate părţile această operaţiune este însoţită de descântece diferite. să statornicească. spintecate de vii. vrăjitori meşteri aplică pe bube sau răni ce nu se vindecă curând un pui mic de găină.24 Structuri magice aproximativ o treime din "medicamentele" populare sunt justificate"(18). şi astfel. Gh."(20) Charles Laugier prezintă o explicaţie ştiinţifică a acestui procedeu etnoiatric cu efect tămăduitor: "Toate aceste animale spintecate de vii lasă să se scurgă din ele sângele lor atât de bogat în celule mâncătoare de microbi."(2i) Deşi face observaţia că "este însă cu totul improbabil ca leucocitele aflate în secreţia sanguinolentă emisă de cadavrul animalului folosit la "pansamentul biologic" să mai exercite o acţiune fagocitară eficace". se scot intestinele şi animalul fiind cald încă.

Creţu. în acest caz. determinată de mecanismul cauzalităţii magice. "se alipea de bubă" o broască vie. Rămânând în vecinătatea procedeul etnoiatric prezentat anterior. care să reziste unei validări ştiinţifice.isjicoleta Coatu 25 va (jjr. impune aducerea în discuţie a raportului dintre rit şi mit. jRitul ca acţiune comportamentală exemplară a grupuluTuman. o explicaţie ştiinţifică. apelând la model. povestea^ pe care o reeditează ritualul"(29). în acest caz. în model poetic (27) Cooperarea magică cuvânt-act asigurând eficienţa dorită. ajutând omul să se integreze în timpul iniţial al strămoşului sau zeului protector.(30)(Etnologul V. la Banca." (26) Practica rituală nu mai poate avea. în Tutova. care. între textul magic-poetic şi actul ritual se instituie o relaţie de complementaritate .ape­ lând tot la una din sursele citate . Astfel. el este partea vorbită a ritualului. De subliniat că.aplicarea pe bube şi răni a aceloraşi vietăţi "nu însă cu scop terapeutic. creează condiţiile necesare succesului. dacă murea după aceea. ci numai o semnificaţie cultural-magică. studiind relaţia dintre mit ."(28) în această accepţie. confirma gra­ vitatea prognosticului. reală. ci "explorator". devenind el însuşi un înfăptuitor.T. nu trebuia să fie în prealabil despicat. mitul "apare după ritual şi legat de acesta. animalul pare-se.Configuraţia obiectului real căruia îi este propriu un sincretism complex al limbajelor impune relaţionarea studiului poetic (al textului de descântec) cu studiul poietic (al acţiunilor în practica rituală): A SPUNE (poesis ritual-magic) model poetic -A FACE (poiesis ritual) model poietic | -A SPUNE DESPRE A FACE 1 transpunerea elementului ritual aparţinând modelului poietic în plan textual. la nivelul unei mentalităţi magice. ca atunci când se aplica "pansamentul de plasmă" empiric. când se presu­ punea că este vorba de dalac. impetuozitatea tânărului animal sacrificat. Ansamblul descântatului include şi un grupaj de acte şi obiecte cu rost simbolic-magic."(25) [ u întotodeauna practicile rituale au o valoare M terapeutică. semnalăm . deci un creator.

creându-se o echivalenţă semantică între cele două componente. care presupune o logică şi o ordine bine determinată. observă că succesiunea rit-mit nu se păstrează întotdeauna întocmai(Kîitul poate include uneori ritualul în propria-i poveste?} "altfel spus. Osândesc. în raport cu finalitatea fenomenului. Cl. de pildă. care instituie o relaţie contrapunctică cu sens de întregire semantică a ritualului. stingerea cărbunilor în apă se produce concomitent cu rostirea descântecului: "Eu stâng pociturile Şi săgetăturile.(33) Conlucrarea limbajelor în interiorul ansamblului descântatului face ca forţa magică a cuvântului rostit să amplifice puterea atribuită actului şi obiectului ritual. Toate diocherile Şi toate căscările. în majoritatea situaţiilor efectuarea actelor rituale este simultană cu performarea textului) * în descântatul "de plânsori". între mit şi ritual se află un raport de natură dialectică (32). Toate habaticurile. între componenta practică rituală şi cea textualpoetică nu se stabileşte un raport mecanic. apelează adesea nu la actanţialitatea membrilor comunităţii care doresc să reitereze un eveniment primordial. praxis şi poesis."(31) Pornind de la analiza câton'a comportamente tribale contemporane. Toate mincicurile. Stâng toate strigările. Să n-aibă ochi a înholba Şi gură a striga Asupra mea. în majoritatea cazurilor.26 Structuri magice 1 şi rit. ci o interrelaţie. Modul în care se instituie interrelaţia limbajelor în sistemul sincretic al descântatului prezintă un anumit spectru de variaţie. ci la cea a eroilor prezenţi în schema mitică rostită. Stâng toţi ochii cei răi Şi gurile cele rele. mitul în concretizarea secvenţelor sale." (34) Semnificaţia actului ritual concret este descifrată de textul poetic magic. Textul .Levi-Strauss arată că. Potolesc. şi invers. N-aibă grija mea.

cu predilecţie pe acea parte a corpului direct afectată ("cu cuţitul face cruce peste burta bolnavului". care răspund necesităţii de înlăturare definitivă a stării maligne. de unde expresia buricul pământului (greceşte: omphalos. religios-creştine. fiindcă nu s-au născut. Semnul simbolic al crucii. "Corespunde ideii centrului pământului. Buricul fiind şi simbolul naşterii (Adam şi Eva nu l-au avut. Prezenţa pronumelui rsonal şi a formelor verbale la persoana I singular: "eu tân0". ci au fost zidiţi de mâna lui Dumnezeu) (38). constă în efectuarea semnului crucii. el reprezintă o zonă de mare importanţă pentru praxisul ritual cu conotaţii sacre."potolesc'7'osândesc" au relevanţă funcţională. Imaginea răului ca totalitate se înfăptuieşte prin seria enumerativă: "pociturile""săgetăturile"-"strigările"-"diocherile"-"căscările"-mincicurile" . Inserierea diferitelor manifestări maladive este urmată de enumera­ rea reprezentărilor factorului producător de boală: "toţi ochii cei răi/ şi gurile rele". ca în cazul descântecului" de deochi": "i se face cruce cu miere în frunte şi la buric". care trebuie exorcizată în mod special. este marcat pe trupul bolnavului. în care forma de plural şi repetiţia adjectivelor pronominale. bazată pe utilizarea unor procedee şi tehnici cumulate. In unele descâtece. Ţex(. însă descântecul realizează mai mult decât verbalizarea şi pxolicitarea actului ritual şi a importanţei rolului acticianului. C Un gest deosebit de relevant în psihoterapia populară. buricul reprezintă un Centru." (37). făcut cu mâna sau cu un obiect ritual. locul celei mai concentrate energii. săvârşit în scopul refacerii exemplare a bolnavului. întărit prin comentariul textual poetic.în descântatul "de izdat")(35). "toţi"/"toate" întăresc ideea de integralitate. în sanscrită: nabhi). cu conotaţii sacre. prin adecvarea legii magice a totalităţii la cerinţele funcţionale .contemplarea Propriului buric. cu insistarea asupra aspectului malign care trebuie anulat. orientată în °nsul eliminării forţei negative. (36) Prin asocierea simbolică a corpului uman (microcosmos) cu universul (macrocosmos). De aici şi una din tehnicile de concentrare a budiştilor şi a călugărilor atoniţi ("buricari") . de obicei "cuţit". Nuntea constituie locul concentrării maxime a energiei . sunt implicaţi centri vitali cu un simbolism cultural complex.N icoleta Coatu 27 entează şi acţiunea în rol a practicianului.Ui construieşte o strategie proprie de anihilare a răului."habaticurile".terapeutice ale textului.

într-un descântec "pentru durere". cu prescripţi lectivă a zilei de marţi. Fierul ars se pune în apă. dând fuga de după casă. Sincretismul limbajelor este relevat şi de unele structuri magice tradiţionale cu un evident caracter dramatic. etc. în trei marţi consecutive. textul magic elimină aspectul denotativ al actului stingerii fierului în apă ("ieu nu stâmpăr fiarele"). comentează şi explicitează semnificaţia Draxisului. babo.28 Structuri magice Nicoleta Coatu 29 psihice. Se spune de 3 ori.afirmativă. plurală. spălatu rufelor depăşeşte nivelul unei acţiuni profane."(42) în acest context marcat de prescripţii codificate. acolo? Atunci mama. şi cu semantismul magic al numărului 9.)"(39) Textul magic explicitează acţiunea în rol a performerului în legătură cu sincretismul limbajelor. şi conotează simbolic re generarea. negativă ."(40) Gestul simbolic sacru semnifică raportarea omului bolnai şi a actului vindecării. şi promovează conotaţiile simbolice rituale ale acestuia. la imaginea altarului şi a Celui Răstignit." (44) Cele două statute mamă-copil. dobândinc semnificaţii de practică rituală. Seria enumerativă nominală.. negând aspectul denotativ. răspunde: -Ciocănesc. în mod asemănător se relaţionează actul şi obiectul ritua! cu conţinutul textului. zicând: . în consens cu cerinţa funcţională de restabilire a sănătăţii. interacţionează cu actul ritual (frământatul)." (41) Raporturi asemănătoare se descifrează şi în unele variante de terapie populară "a bubei": "După Paşti. Dialogul potenţează semnificaţiile praxisului. este dublat de unul simbolic magic. care transpune. Când se face aceasta."). cu fruntea sus. frământând în albie 9 mugurele de Ia 9 feluri de faini ce i le-a dat un om. raportată la sărbătoarea sacră a învierii. cu evidente implicaţii de psihoterapie populară Performată concomitent cu actele săvârşite.bubelor" şi implici vindecarea lor. inima lui cutare plămădesc. "mama copilului bolnav aşează în pragul uşii albia în care face pâinea şi chiamă copilul. Norma performăr indică un timp ritual legat de un reper esenţial în orizonti spiritual al comunitarului tradiţional românesc: "dup.Mecanismul cauzal magic pune în-relaţie actul ritua al "opăritului rufelor" cu "opăritul . în scop terapeutic ("stâmpăr cuţitele. prin aplicarea legii analogiei:similia simili bus evocantur/curantur. în relaţie cu rolurile Practician-bolnav. verbal şi practic subliniind semnificaţia apotropaică şi de purificare: "leu cu grai te depărtai Şi cu crucea te-apărai. cu forme sinonimice parţiale produce în mecanismele magice ale textului o augmentare a stării maladive. la arhetip. vine la mă-sa. bocănesc. Junghiurile Şi durerile Din mâna cutăruia. Relaţia temporală presupune tripla performare vizând conotaţiile numărului magic 3. pentru eliminarea ei definitivă. reliefând-o şi proiectând vindecarea: "leu nu stâmpăr fiarele Stâmpăr cuţitele. determina de experienţa empirică. se bagă degetul cu buba în apă şi se zice: Opăresc bubele Nurufele. configurate ca mici scenete cu implicaţii rituale: In descântatul "de plămădirea inimii". sugerând echivalenţa între actul ritual de "plămădire a aluatului" şi . Efectui terapeutic real. Optica integrală este susţinută.Ce ciocăneşti. Cu această apă se spală bolnavul. Acesta. Paşti". orientată într-un anumi1 scop. prin semantismul numărului 3. simbol al totalităţii. a doua Persoană a Treimii: "I se face cruce cu mâna la buric" rostindu-se descântecul ("de izdat") care conţine versurile de alungare a bolii: "Aicea nu-i loc de tine Ci de cruce şi altar Şi de leac cu sănătate. obiectul(albie) şi substanţa(făina). a fi fruntea. semantism marcat şi de tradiţia românească alături de alte culturi şi civilizaţii vechi. ca şi în alte variante discursive. formut atrage atenţia asupra semnificaţiei acţiunii de "spălare • rufelor"."(43) Prin contrastul formelor verbale. se spală rufe opărindu-se cu apă fierbinte. în intenţia surprinderii globale. "Polisemia cuvântului frunte în limba română atestă locul privilegiat aj acestei părţi a capului (în frunte..

^ ™ 1 §i p r o f a n u 1 ' p ' 4 0 copil.Golopentia . corespun­ de actului ritual şi sugerează simbolic ritmica inimii. 2/1971. 117 "picioare . 124 actelor rituale specifice.~ ^ . în context discursiv ("inima lui cutare \ plămădesc"). O m o d a l i t a t e de d e t a ş a r e definitivă a bolii de corpul uman. semnifică izolarea persoanei de obiectele de contact care dobândesc semantism negativ.râşchitoare").F. în "Studii si .' Despre gândirea magică. în fapt. . .Să te duci 99 de ani cu ele."(46) Gestul simbolic al eliminării vestimentaţiei explicitat şi reliefat prin performarea verbală. prin contaminare magică.30 Structuri magice I Nicoleta Coatu "PBTRB OUlfir MARAMUREŞ acţiunea verbală. 125 11 r.în pene? .Lapte fiert.VasiIiu. Primii trei termeni ai 31 dezbracă copilul de hainele în care s-a îmbolnăvit şi se c peste un hotar" rostindu-se formula: Aşa cum se leapădă Haina pe copil. Construcţia verbală sinonimică.b/. "dacă nu-i trece". singur întrebi şi singur răspunzi: . P.Două râşchitoare." (45) Dialogul imaginat. serie nouă. accentul cade pe textul magic care constituie tot o modalitate de autoperformare. . gestual. Pentru anihilarea stării de dezechilibrute°na'textului".raspuns:"fngunle tale.Frigurile tale.2 N C o a t u > Metaforă şi discurs folcloric. bazată pe un monolog structurat dialogic: "Ca să scapi de friguri. p. a unolVtivitatea de construcţie" în relaţie cu conceptele de "coerenţă". Pragmatica studiază relaţia dintre "semn" şi "vorbitor" .O căpuşă. într-o variantă de descântat "de friguri". trecerea hainei peste hotar conotează tot în plan simbolic dorinţa de schimbare. Aşa să se dezbrace Boala de pe iei. în scopul obţinerii efectului e*pectaţie". în scopul refacerii echilibrului cardiac al copilului. .în picioare? .studiul relaţiei dintre semn şi designatum (obiectul m a g i c yy.Biaga.studiul relaţiei dintre semne . prin C n . 1946. "Introducere în terapeutic dorit. 1992. Note paralelismului au un c a r a c t e r p r e p o n d e r e n t ludic. variante discursive diferite. .Dar în piept? . care reprezintă textul. în rimă ("guşă . bocănesc". în sensul pozitiv al catarsisului.Kr. QQ semantic . barză. se încearcă 8 idem.Căpuşă". prin l S. întors acasă. asupra unui6 S ^ ' . provocat de o sperietură ("de spăimântă"). ce ai în guşă? . cu grupul verbal "inima plămădesc". în "Anuar I. p. 169 varianta secundă. "Vezi în special E.Morris. "Signs. . p.". efectul de liniştire. „o„ „c •„ -i t (intrebare:"in pene?'. language and behaviour". formează un paralelism cu patru termeni. în expresie metaforică de "plămădire a inimii". "ciocănesc. lingvistice. când vezi barza întâia oară. în "Revista de etnografie şi folclor". după performarea variantei de bază şi efectuarea? L. 1990. New York. de ameţire a copilului este provocat prin gestul "afumării cu cărbuni". c/pragmatic -studiul relaţiei dintre semn şi vorbitor. fiecare termen cuprinzând o întrebare şi un răspuns. CU aluzii s e m a n t i c e la î n d e p ă r . jocul de cuvinte. Segmentul textual ..enunţ d e c e r c e t ă r f l i n g v i s t i c e l . . desemnat). tarea bolii ("fiert"/"râşchitoare").. ca să se liniştească. prin aplicarea legii magice a analogiei.fiert".vezi CU s u g e r a r e a distanţării spaţiale şi t e m p o r a l e . Autorul se m e d i e r e a Simbolică a păsării-zborului şi a n u m ă r u l u i ' e f e r ă la s t u d i u l lingvistic: a/sintactic . Obiectual Studiile de pragmatică pe care le avem în vedere iau în discuţie vizează şi cazurile mai rare de dublă performare. C o o p e r a r e a limbajelor verbal-poetic.E. Probleme semiotice în cercetarea folclorului.Eretescu. în speranţa reechilibrării celui afectat: 'dem.. "permisivitate. în relaţie formală ( privind aspectele de ritm şi rimă) şi semantică.Barză. '°lbidem „ . ^ 5 / ^ p ^ i § îndepărate a bolii: "să te duci 99 de ani cu ele") conturează4 P r e i u ă m şi a d a p t ă m t ' e r m e n u l »pragmatic" din domeniul cercetării i„n „ „f Aa final!?''7!? IN Loat - u> Consideraţii asupra poeticii oralităţii folclorice. copilul trebuie afumat cu cărbuni din vatra focului. XVI. "piept .

. prin necesitatea vindecării. 41 Text magnetofon nr. reacţiile apre­ ciative. în "Anuarul Institutului de etnografie şi folclor serie nouă. Levi-Strauss. 55 24 Vasile Bologa. op.F.. 3240II l. p. 3241II v. 3241 II jj. p. deciziile. . p.apud ibidem. în "Aspecte ale medicinii în mediul rural" p. p.E.252 30V. cit. aspiraţiile.F.II (1958). p. p. 35 din 3o aug. p.Creţu. Gorovei. cit. op. Arhiva I.. 33 . cit. Poziţia persoanei bolnave implică un cumul de roluri corelate în ansamblul sociocultural al descântatului. 45 34 Simion Florea Marian.E. 249 35 Text magnetofon nr.. 54-55 23 Vasile Bologa. 57 27 N. VI (1933). 280 33 V. 1-2. "înţelepciunea populară şi ştiinţa medicală" îi 'Tribuna". p. în sfera sa de . Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale. aşteptările.. Capitolul 3 ROL Şl COMPORTAMENT în studiul de faţă ne propunem să analizăm cu predilecţie relaţia de comunicare dintre practician şi receptorul uman. reacţiile afective şi volitive care conturează mentalitatea individului. p. Creţu. 55 16 Mircea . care-i deter­ mină orientarea spre un practician sau altul. cit..Brătescu. 26 38 Ibidem 39 Ibidem 40 Text magnetofon nr. 87 13 Gh. p.determină rolul de solicitant al persoanei. op. Brătescu.Coatu. nr. în "Mişcarea medicală română". j "Aspecte istorice ale medicinii în mediul rural"p. ian. op..Creţu. cit.p. 42 A. Teoria literaturii. p. p. op. p.E. Fiecare solicitant în parte are criterii proprii. Arhiva I.op. membru al comunităţii.Pavelescu.T. p. Arhiva I.F. criteriile de valorizare şi atitudinile grupului influenţează întotdeauna individul. 44 31 Ibidem 32 CI. şi asupra relaţiei de rol.T. 171 45 Ibidem 46 Text magnetofon nr. p.apud Gheorghe Brătescu. op. pp. nr. Descântecele românilor.Dan Chiran. 3241 II u. cit. 89 17 Ibidem. Antropologie structurală. 258 43 Text magnetofon nr. 'Terapeutica real-empirică în stomatologi. în "Aspecte ale medicinii în mediul rural". 44 29 R.Wellek. "Sincretismul limbajelor în modelul de rol ^ obiceiurilor populare".F.1992. p. 36 Text magnetofon nr 3241 He. Rolul de solicitant presupune un act intenţional întemeiat obiectiv.E.Pop. 25 Gheorghe Brătescu.cit.T. Evseev. cit. Descântece poporane române. Dar mentalitatea individuală este parte integrantă a mentalităţii colective. op.E. 35 19 Gheorghe Brătescu. Arhiva I. 37 I. 59 26 Idem.-febr. în relaţie cu rolul practicianului specializat.54 20 Charles Laugier. funcţia socioculturală care guvernează şi asigură specificitatea limbajelor sincretizate se manifestă corelat şi printr-o stabilitate a relaţiei de rol între polul emiterii (practicianul) şi polul receptării (persoana bolnavă = receptor uman). şi subiectiv. op. 44 AGorovei. "Limitele empirismului în medicina populară". Arhiva I. insistând asupra configurării rolurilor specifice în raport cu cei doi poli ai comunicării. AWarren. "Ideea de sănătate şi medicină populară la ţăranii român de ieri"..apud Gh. în datele tradiţionale ale fenomenului descântatului.m. p. P. tom 3 . 101 14 Gh. în "Aspecte ale medicinii în mediul rural". populară românească". p. "Valoarea terapeutică a unor practici din medicini sătească". 53 15 Germina Comanici. 465 28 V. cit. Starea de bolnav datorată impactului cu o forţă malignă -în viziunea imaginativă tradiţională . motivaţiile. pp 8-9 . 18 Vasile Băncilă. Arhiva I. Folclor literar românesc. cit.E. Ethosul folcloric-sistem deschis. 54 21 Ibidem 22 Gheorghe Brătescu.F. "Contribuţiuni Ia etnografia medicală a Olteniei".F. op. p.32 Structuri magice 12 M. Prin motivaţiile. 32391 h.. dar numai în ac ord cu criteriile asimilate prin socializare.Ruxăndoiu.

.. reflecta concepţia colectiva..autoarea « A ™fi unor KI model. ..*-» i K / . .. ^ l f i i ^ A *I L • *• !•.*„profunzime' reţea". .%. . .. . fontul mode u de rol. . . ..^m . logica . .• . .. . solicitantul devinţdespre ovaia v r tIU^H Q I. . particulare s u P r ^ a ' u n e P r " i a lanţul amorf'al priveşte structura psihică a f i e c ă r u i individ c a P ^ ^ ^ ^ ^ f ^ ^ ^ h l n m n e . .. »„„ I. . . i„m„„» a • n . . .rolului.-rde.u.. . . aceste practici ne pot dezvălui lumea din articuate. . cu justeţe la in . „ 5 „s. . .• „ilustrări. 4 . ca virtualitate in memoria culturala a după prescripţiile codificate. f .fizic insolit a unor practicieni augmentează autoritatea şi vedere indivizii socializaţi ca membrii ai comunităţii.~».„rV. . ^ . cultura. individuale) şi aspectele generale. • • • • • • umanindiviziior sucia ^. al două instanţe comunicative. .(„un de ca este A ... . .t5t.. . reacţii afective şi volitive.• • A. . ..••„.•/ . î ..i i •• A • • .-. . ... rolul„ cacestp n ^ U.tio.' în contextul situaţional caracteristic. care-i conferă calitatea kratotanica. i v r i •• ^.-Jsistem de valon.vm.obiceiurilor. « . .poziţie.sunt oameni care la nevoievariante. poietice. .t^v. . \..„ r miamrala atitudini. 0 maladivă. 5• . care conturează un„. structurile Ar studiu "rolurile de creează. .. ... . vehiculând* .. care f fo 5 magice m jurul anului 1930 .ta unui . operam . . . . subordonat .c performanţei concret . .-"m .. i A i. . m "-" . . : ' J0 r n i există latent. rot„a» F F . .„. imediate de comunicare. • i r •. al existenţe. . .. t .„„ t .şi•creatorraport-tlor. este o rezultanta de generaţii. . ."(2) posibilA instituit. care acoperă întreaga realitate. atât locutor cat şi interlocutor. .. diverse. r* Qr.. Intr-un studiu etnologic .'. . . » mn ciHorptP . . j-r. . ^^.. . . ..s „ răsDunde necesităţii coultica corespunzător celor doi poli alăturând un complex d e un m j . (1) Modelul suciam ' .X*»IÎ^5 Ac™=.•• ..descântece).i c ... m^u . „iH\™pentru ia imbaje ... .-»•• • A.. ' » .. .-A 1/ 1 *• nune manifestarea imediata. . lan nivelul structurii de UIieu1 4 nate de raportul caracteristic oralităţii. i. l a polul performării ş i l a ^ p uoi h 3i * * ^ F* m e ^ ^ ^ ^ comunicare presur J receptam. • m aspecte. ^ „ j s n .34 Structuri magice ^ o l e t a Coatu *•*••• A > »• D • ' ™ A i i • n . .. ca răspuns la sohcitaresituaţie nwiauiv . . ^ re i •• • A • • r>'. Ro u practicianului este marcat .. ot. o . rezultanta. '. . cum se zice prin multe părţi.. seevidenţiereun asupra. aşteptând desfăşurarea întregului scenariu ntuaexistenjei un iau . . ..Gorovei.intr-un•in-alşicomportamentului --i ca1 decd°„. de îmbolnăvire.. • .-. la babereprezinta caz.. ' . ' . . Mentahtatea imaginara proiectează Qexistenţa unui & n Comportamentul de rol constituie aşadar.• *T* 1. . -în variante Studu dobândeşte rolul de beneficiar al intervenţiei practicianului. care a contribuit K motivaţii şi de expectaţn.„ L ^ ^ de m o i n i 9 ... factori_ K.. „ „ . .. .„:„„. . in a )câteva ^„ .• „t ^„.. nL hoală ca ruptura produsa periodic in echilibrul şi in relaţie de comunicare cu acesta.. Exercitarea rolurilor K.servescpe•un„1 . colectiv impus pnn autoritatea tradihe s F .ansamblu •• . „ . In lumea satelor noastre al natternuiui <-uuui«. Astfel.-unor „Exercitarea„eficienta l. . de rol exisia îmc > „„„„.. *integrează „ ţionadefinit.. .1rol. H . . . o . aleargă la babele recunoscute ca descântătoare.de..°F 1 c5 . • r. .ansamblu Nepropunandu-ner..:„. .. J • !. .. .untreguldaca selectiv 1. considerate cu comunitatea căreia 11 aparţine. . impresia produsa d e aceştia asupra comunităţii.• •„ .!. mn A •• • f.i socialmente constituit.codificaţi. Q . . Modelul f receptor. .tpa7ă dar şi cea precedentă. .iiKv. 5 V . şi devine manifest prin concretizarea In .5 „„„„„„îs D• • • »• . JLU 1 .. K •afirmaacţiuniicumul > . . in eele înse e.. fiecare r o r u a .ae\..I • »« J A f.specificitatea 1^ ..careM*SurprinzândJ 1 riobiceiurile •••un mterac-« a ersvicHa . . -supraumana. Presiunea modelului cu tura .trecerea ^ n la nivelul receptorul .colectivitatea prezenta_•ea... generala Prin intervenţia practicianului . directa.in viziunea îmagorelaţioneaza cu dimensiunea obiectiva. şi implicit rentepreteaza un Variaţiile individuale ale comportamentului de rol s e mesa. . . in interacţiunea individului socializat. ^ „ „ ^ „ " f / n ai r • Comportamentele de rol diversificate la nivelul celofgenotipic.. . ^ . . ^ ^^ . '. rolului „ .-. .. determinare . refenndu-se a starea tradiţie. .. .• » . • . . acest fapt nu are nici o importanţa .. . l a ^ „. Daca r unui acord intre aspectele particulare (variabile psihice K r.. m vânai ac. .bine. ... . a. . .-f> a "spaţiu . „ .. estenucondiţionata r. „ t „ a r . „. fi „„ ov K~K• • u .individ. daca are cunoştinţa de simpatia care leagă parul de model sociocultural.•. . . .e. .«„„. latente. m i „ i ^ . i u i * ^ .-A 1 • -i. .. . . . .. . . Aspectul t individuale in conformitate cu sistemul de norme are in_ r . . I . „ „ . . .derulam fenomenului. . . 5 3 .-K-i• J. • t 'b t 1 ambivalenţei performerul 1 asimilate prin socializare ş i încorporate î n modelul g e n ^ ^ ^ ^ ^ ^ V ^ d i m e n s i u n e a profană.» i • • •* ... ..! H» . .• 1organizat intr-un1A . 3 r p§ lrc e c e p t e a / d ' u /... ...•de 1^(. .un funcţii. . rolului marchează . . . 'spaţiu reţea'. • . „_ poetice ex chiar fie . . . _ ..• .„ m . .. „.niă c a z u r e concrete. ...„-.Qu5 Fsaasupra /•*•••» ci 1doar.^practicianul este conştient sau nu de acest spaţiu reţea . . socioculturale istoriceşte determinate. . .ctar. . după criterii . „„„„. .. . . p'^ntr._ (acţiuni Frituale) ^^^A . \ ' .intre .decodului. c.cu ••in.]. .ot. schema de rol. individual/colectivP ^ ' . . „ magice. \..s . . . . acced . una K de rol care oferă soluţii codificate. t^ . J . * s . 5 .t . Invananiui.t a t o a ci .. releva doua dimensiuni relaţionate.h.. Ao „ contextu•* >caşimodelm -globalitatea.populare..mk„i„. şiv ."(5)ct .. principiilor .un interpretul„ ^ . .^.. . . ._. ca element t influenţa mentalităţii colective dirijează actul de solicitareeia reahzarea muuci . .. v.. ~ .„ • .magic.practicianuluiteoretic3.!. •.„.. 'ntă De sine în rol si Dimensiunea determinărilor subiective. determi.i„i. Practicianul concreta. . a i p .-t. .i . . . (3) f ca selecţie şi decizie. . „ „ ^ ^ „ o „_i:tat„ na^ă F .rsocialmente-individului. . . la nivelul fenotipic (4).„Jivi7ilnr sociaizati..Ptir>la anumita*se1/-rreaizare. -ct^ntei umane circumscrise ordinei universale. o • .• . . .. ^„VQ • . „ „ . i„mo a din .„5]. „ „ . . . se concretizează in multiple f consemna A. .. . K practicanţii ^-l^^.. . actualizat cu fiecare sau babarese. 1 modelu u.

invocată în actul terapeutic magic. în cazul când este plecat cu oile mai departe de sat.. l-au rugat să-i ajute. care oferă astfel .. (11) Prestigiul dobândit în mediile comunitare de aceşti "ortopezi" populari. zona Sibiului este deservită de două mari "personalităţi" ale chirurgiei empirice. care ar putea afect vindecarea: " descântătoarea posteşte toată ziua aceea îi care are să descânte. aduşi de faima acestuia. cu toate că nu are "simţul". din Gura Râului. adică neatinsă de bărbat. Filea. în prima jumătate a secolului XX. "la vârsta când este | adăpostul tuturor ispitelor lumeşti". la Lină Chirilă din Sălciua de Sus sau la Anuţa Gherman.. printr-un efect de purificare. şi altul social privind recunoaşterea calităţii practicianului în comuni­ tatea socioculturală căreia îi aparţine. în relaţia de rol dintre solicitant şi practician. corespunde dezideratului regenerării fiinţe umane afectate de boală. prin post este augmentată. Autoritatea performerului se referă la două aspecte. se recomandă compensatorii interdicţia raportului sexual. după propria-i mărturisire. Determinată funcţional. în relaţie cu persoana bolnavă. în unele situaţii."(10) Efectuarea semnului crucii şi al mătăniilor sacralizează spaţiul consacrat ritualului. apare subliniată prin i^ multe variabile cu caracter prescriptiv. printr-ui complex de gesturi cu conţinut sacru.are o justificare comportamentală: "descâ. etc. pe părţile ce le numeşte. pentru ca descântecul ei să fie de leac. Filofteia Costei. alături de variabil vârstei. norma care fixează condiţie calitativă a îndeplinirii rolului de practician. . Ioana Radu din Porceşti (Turnu Roşu) solicitată cu predilecţie de satele de pe valea Oltului până la Făgăraş. iară înainte de-a începe să descânte face cruce.36 Structuri magice N icoletaCoatu 37 Statusul de vârstă ca cerinţă a rolului ."(9) Purificare."(l 2) Documentele de arhivă şi studiile de specialitate cuprind informaţii multiple care atestă orientarea selectivă. cu vocaţie. Runc. prestigiu persoanei care performează descântecul constituie ur factor esenţial. Transmiterea presupune şi anumite aptitudini individuale: "astfel fiica Ioanei Radu. Măria Mujat (. (6) Calitatea purităţi cu valoare de normă tradiţională. şi Oprea Peana. pregătind totodată practicianul pentru actu performării. prin reuşitele acumulate în timp actician. în ziu performării: "în Sângeorgiu-Ardeal. reputatul etnolog Gheorghe Pavelescu notează în acest sens. Viabilitatea sistemului descântatului este asigurată prin prestigiu! dobândit în colectivitate. bolnavii apelează şi la Gavrilă Lepindea. în sensul reliefării mijloacelor şi tehnicilor retorice de care uzează în actul performării. curăţenia fizică şi morală. în care se product comunicarea cu forţa divină. adică priceperea lui. descântătoare. cu reputaţie deosebită. prin aplicarea legii magice a analogiei. ei trebuie să fie curată. Pentru sporirea efectului persuasiv asupra persoanei Prejudiciate. curate în actul performării:"descântătoarea să fj primenită de cămaşă". fiind vecin cu Oprea Peana.îi mentalitatea colectivă-tradiţională . Tot aşa. când cei interesaţi. declară că n-a practicat nici el "legatul" decât după moartea tatălui său. renumit în Zona Mărginimii Sibiului dar cunoscut şi mai departe.în unele yn^ comunitare . din gura Râului. de mediile folclorice: "La Măria Bica din Masca vin să le descânte. din Ocoliş. punând mân. practicianul acţionează Cu intenţionalitate."(8) i acelaşi scop purificator se impune postul. Astfel se remarcă prescripţia unei vestimentai noi. din Muntele Săcelului. Ocolişel. descântă.garanţia eliminări oricărei impurităţi (în sens spiritual). unul practic."(13) Conştientizând relaţia cu solicitantul şi prestigiul pe care îl are în comunitatea socioumană. care. a învăţat de la el unele procedee. într-un studiu mai vechi (1945) asupra comportamentului magic la românii din Munţii Apuseni. similia similibus evocantur/curantur. având "pacienţi" chiar din Bucureşti şi Constanţa. Proba eficienţei acţiunii în rol nferă practicianului o poziţie deosebită în comunitate şi ntuează î n c r e d e r e a solicitantului şi a grupului apartenent în funcţionalitatea modelului cultural.).) nu a preluat practica empirică a "trasului". cu aceeaşi conotaţi calitativă:"dacă nu e la vârsta când e la adăpostul tuturc ispitelor (. legat de finalitatea concretă terapeutică. tătoarea trebuie să fie bătrână". care a fost transmisă direct nepoatei sale. (7) în situaţiile care nu prevă norma vârstei înaintate. în prestarea rolului şi prin credinţa în tradiţia sică atât din partea agentului magic cât şi din partea tT 'rnunitâţii folclorice.. preferenţială către practicieni specializaţi. bate vreo câteva mătane şi apoi. Petru Cioran. posteşte toată ziua în care are să descânte. asigură transmiterea orală a tradiţiei pe filieră familială . exemplificând cu câteva nume de descântătoare cunoscute şi recunoscute la acea vreme.

Deseori incantaţiile lungi performate o dată cu administrarea leacurilor sunt rostite lent. specializarea raportată \^ statutul de sex are o semnificaţie deosebită. Chiar eu m-ani deochiat şi mămica 1-a zis. peutic. diferenţiaţi zonal şi temporal. a rostirii şi a executării operaţiilor rituale. aura de mister care învăluie persoana cu rol de performer. de sugestionare a individului bolnav.38 Structuri magice Nicoleta Coatu 39 La nivelul structurii de rol. tonul abordat în interpretare sunt elemente evidente de psihoterapie. care c °nferă fenomenului complexitate. a/ în unele situaţii. că numai să fură ca să aibă leac. fenomenul descântatului cu sincretismul sau specific produce. prin calmarea bolnavului cronic. astfel încât "mulţi bărbaţi chiar ştiu a descânta şi dovadă este că prin colecţiile tipărite găsim descântece spuse de bărbaţi"(18) Actul de comunicare care implică relaţia de rol dintre practician şi persoana bolnavă (solicitant-receptorbeneficiar) relevă un aspect tranzitiv şi unul reflexiv. dimpotrivă. în spunerea descântecului. Am furat. Exceptând cazurile de impostură. "prin furt". Spre exemplu. Greimas . Dacă iei un descântec de la unu' mai mic în vârstă. şi un efect psihologic. în raport cu evoluţia fenomenului. în funcţie de reacţiile şi expectaţiile destinatarului. variaţiile ritmice. se supune constrângerii codului.se relaţionează cu o "sintaxă auditivă" determinată de o modalitate specifică de rostire a textului magic. obiectual este orientată prin acţiunea în rol a erformerului.(15) Deprinderea procedurilor tradiţionale magice prin învăţarea spontană. mereu. (20) Unele practici şi texte magice apelează insistent la retorica şi terapia religioasă. nu să învaţă.în termenii lui A. prin slăbirea forţei de constrângere a sistemului de reguli. împotriva forţei maligne. alteori. marcând intervenţia de urgenţă. cu voce înceată. mereu mi să deochia". Modul în care se desfăşoară practica rituală a descântatului relevând o anumită "sintaxă vizuală" . şi caracterul închis al iniţierii se diminuează. fiecare cu capacitatea sa persuasivă. profane. căci: "după ce am făcut fetiţa. aliteraţiile cu valoare semantică. de contribuţii personale ale interpre­ ţilor. nu m-a pus ia să-nvăţ. Tranzitivitatea comunicării transpune intenţia persua­ sivă a practicianului care încearcă să sensibilizeze receptorul uman. fără intenţia transmiterii:"de la bunica lui bărbatu-meu ştiu. printr-o diversitate de mijloace şi tehnici retorice. dar cu aplicarea unui coeficient de libertate care permite inovaţia Ia nivelul stilului individual. gestual. descântecul este abreviat."(16) Perpetuarea descântatu­ lui este subordonată normei. sub presiunea unor factori externi. Regula specializării în rol a persoanelor de sex feminin a slăbit în timp. determinată de un complex de factori. în favoarea funcţionalităţii practice. repetarea lui (de obicei de 2. par în mediile lor.aşa cum este consemnat de Gheorghe Pavelescu . în care iniţierea în rol are un caracter închis. Mecanismul de comunicare orală a fenomenului descântatului implică şi situaţia preluării pe filieră familia. ceea ce impune o recitare monotonă."(17) în diacronia fenomenului. In general. o variabilă a normei prevede raportarea la criteriul vârstei corelat evident cu gradul de experienţă: "se prinde descântecul numai de la un om mai mare. vindecătorii populari recunoscuţi de comunitatea socioumană au "la faculte maîtresse"."(14) Motivaţia imediată este aceea a necesităţii real-concrete a cunoaşterii practicii rituale tradiţionale. care evidenţiază elemente normate alături de variaţii individuale. variabilele intonaţionale. cu talentul său. Raportat ^ configurarea arhaică a fenomenului descântatului tera. uneori însuşi procedeul "furtului" în transmiterea tradiţiei condiţionează funcţio­ nalitatea fenomenului: "L-am furat ieu de la mămica. codificaţi. mai ales nişte iniţiaţi şi dăruiţi. Descântatul din Munţii Apuseni . Retorica limbajelor verbal-poetic. specializarea duce la constituirea unui grup de practicieni.abundă în elemente religioase şi seamănă mai degrabă cu un ritual liturgic. cu deosebire a deochiului. 3 ori). mecanismelor oralităţii. întinderea descântecului. lă. cu accentuarea unor segmente de text de invocare a divinităţii. Relaţia practicianului cu destinatarul uman. accentele care reliefează unele segmente de text indică o anumită retorică a interpretării. aparţine în general. sugerând realizarea simultană a efectului vindecării. care atestă relaţia nemijlocită a . în cazul unor boli acute. Tipărirea descântecelor în detrimentul mecanismului oral de construcţie şi circulaţie a mesajelor contribuie la reducerea dimensiunii sacre a modelului. nu se prinde descântecul. direct implicat în actul comunicării. (19) Retorica performării. uneori determinată de gradul de gravitate a bolii. în actul comuni cării descântecului presupune un set de variabile.

statutul destinatarului (copil mic) nu necesită o comunicare semantică. în timp ce spui. Tensiunea internă a rolului practicianului rezultă din conjuncţia contrariilor. participând activ. cu sincretismul limbajelor specifice. întărind efectul psihoterapeutic. .o altă explicaţie rezidă în intenţia performerului de a spori prin mister. şi al bolnavului. textul poetic-magic se performează în relaţie cu componenta practică-rituală în două variante. Textul se comunică . la polul receptării. la desfăşurarea optimă a fenomenului tradiţional. deschizând posibilitatea retransmiterii. care vizează comunicarea cu sine se defineşte printr-un mecanism de autosugestie al practicia­ nului. atât practicianul cât şi persoana care solicită descântecul în scopul vindecării sale au poziţia de insideri (situaţi în interiorul sistemului culturalmagic). îi descânţi numai apa.(21) Reflexivitatea. la polul emiterii. însemnezi pe deasupra. din necesitatea distanţării în acord cu cerinţa implicării. . perceperea semantică a textului permite învăţarea lui parţială sau integrală. în condi­ ţiile impuse de codul tradiţional specific. înţelegerea textului în receptare are implicaţii în planu] funcţionalităţii. Dacă ie acolo. dimpotrivă. se poate face şi în lipsa persoanei bolnave. justifică transmiterea neinteligibilă a textului.40 Structuri magice practicianului cu persoana bolnavă. în descântatul "de dalac". Dacă nu ie omul colea.tradiţional atestă şi unele cazuri în care practica descântatului. în funcţie de prezenţa sau absenţa destinatarului (persoana bolnavă): "iei apă neîncepută şi o ramură de tufă şi îi dai să bea şi îi speli rana.se decodează auditiv. Autosugestia susţine poziţia de insider a celor două instanţe comunicative. textul este comunicat ininteligibil.aspectul secret al practicii magice. în performare. acolo unde norma tradiţională mai persis­ tă. afectiv şi volitiv. prin caracterul închis al iniţierii. Altădată descânţi cu cuţitu' gol. prin ritmica discursivă şi prin componenta intonaţională timbrală. Motivaţiile acestui mod de performare diferă de la caz la caz şi vizează aspecte diferite: . textul este comunicat inteligibil. efectul de sugestionare a bolnavului. Fenomenul cultural . b/ în alte situaţii. Persoana care . cu credinţă şi convingere în eficienţa descântatului. îi descânţi cu cuţitu' pă iel". Spre exemplu. Din perspectiva actului de transmitere orală. facilitând receptarea conţinutului acestuia.

Nerespectarea reciprocităţii relaţiei impietează asupra eficienţei ritualului ("nu-i de leac") (25) sau afectează statutul performerului asupra căruia se . în caz de îmbolnăvire.cultural.participarea activă a persoanei bolnave.. starea specifică de teamă şi speranţă a omului aojC"(22). lipsa sau refuzul recompensei. situaţia tipică şi cu frecvenţă maximă este aceea a rolului specializat feminin. prin intermediul limbajelor sincretice. din partea receptorului uman. De cele mai multe ori. manifestarea în rol a descântătoarei prin utilizarea limbajelor sincretizate reflectă acordul între intenţia comunicativă şi finalitatea activităţii rituale desfăşurate în beneficiul bolnavului. ca abatere de la normă. în relaţia de rol. vizează activitatea practicianului care urmăreşte să satisfacă cerinţele şi aşteptările destinatarului. o ofertă făcută de practician. fiind angajată în această condiţie duală a detaşării şi simultan a plasării în fenomen. Relaţia de rol semnifică un schimb. In unele zone folclorice din spaţiul cultural românesc. în timpul derulării fenomenului ."(23) La credinţă şi sugestie autorul alătură şi alţi factori care veneau în sprijinul medicamentelor: un factor de netăgăduit în vindecarea bolnavului este mediul natural vital la care se adaugă "constituţia mai robustă a omului vechi: natura medicatrix. proprie mentalităţii magice. La polul emiterii.£Forţele sufleteşti angajate în medicina populară erau prin urmare şi ele tot trei la număr: credinţa. determinant în ansamblul tradiţional . factorul intenţionalitate. în eficienţa acţiunii practicianului. răsplătirea practicianului este o cerinţă codificată. se reţine observaţia lui Vasile Băncilă care consideră că sugestia şi credinţa sunt "fenomene pozitiv constatate şi că o întreagă şcoală medicală se bazează pe ele.credinţa în vindecare. une chiquenaude de oportunita­ te: restul îl făcea zelul organismului. omului din popor nu-i trebuia decât un oarecare ajutor medical. sugestia şi convingerea empirică sau ştiinţifică. având consecinţe negative."(24) Legat de actul performării mesajelor magice. şi un răspuns ca recompensare. Intenţionalitatea marchează la polul receptării: solicitarea . Factorul intenţio­ nalitate determinat de funcţionalitate acţionează în dublu sens.jSficoleta Coatu 41 descântă "trăieşte în timpul descântatului ca un actor de teatru. Privitor la aspectul psihologic al fenomenului cultural al descântatului terapeutic.

în anumite zone. simbol cultural cu multiple semnificaţii. şi-1 pune să spuie descântecul" (31) într-o altă variantă de comunicare. ca o obligaţie faţă de practician ("e datină a li se da câte una . astfel încât rezultanta numerică să fie în ambele situaţii cifra 9: 1 (performer) x 9 (performări) = 9(performeri) x 1 performare O situaţie cu frecvenţă redusă în contextul culturaltradiţional românesc este aceea a practicării descântatului prin mediere. ca cerinţă codificată. unde.alta din casă. le vecin. care s-a născut într-o sâmbătă. Norma ofrandei rituale a colacului se estompează în timp. imediat după ce acesta o iniţiază. persoana bolnavă apelează câteodată la un mediator care .42 Structuri magice poate întoarce efectul negativ al bolii ("se întoarce boala pe descântător")(26). interpretarea în grup fiind sporadică. legat de raportul individual/colectiv şi de semantismul simbolic magic al numărului: practica descântatului "de dalac". baba caută un copil sau un bărbat. "când datinile încep a se şterge şi a se pierde pe zi ce trece"."(29) Rolul practicianului este individual în majoritatea cazurilor. necesită o relaţie de echivalenţă a variabilelor:" dacă nu sunt 9 inşi care să-1 descânte."(30) Raportul de echivalenţă se stabileşte între numărul de performări şi numărul de performeri. Unele texte de descântec amintesc necesitatea respectării prescripţiei codificate. pentru împlinirea dezideratului vindecării: "leac/şi babei colac" (27). de vecinătate. în această variabilă. darul ritual al colacului. de autoperformare. anularea cerinţei ofertei este motivată uneori prin relaţia apropiată. Unele cazuri de performare introduc variabila acţiunii în rol. cunoscut. codificate se semnalează. îl descântă unul de 9 ori. interpretul specializat intrând în relaţie cu o a treia persoană. fată sau femeie. în parametrii tradiţionali ai obiceiului descântatului figura în această relaţie de schimb. menţinându-se doar actul ritual al recompensării. de pildă. bolnavul substituindu-se rolului acestuia. care preia rolul agentului magic. practicianul specializat este ignorat. O astfel de dublare de rol cu alegerea mediatorului după criterii speciale. în "Siliştea Crucii (Dolj).") (28) în evoluţia fenomenului. slăbirea normei tradiţionale justifică aspectul recompensei cu valoare simbolică. în contextul existenţei comunitare: "Nu se plăteşte nimic. pentru a descânta de spurcat. numai să se zică că n-au descântat degeaba.

relaţionate cu slăbirea caracterului închis al iniţierii şi al specializării. în descântatul "de deochi". într-o structură verbală de dialog: "Singur.Ce ai pe limbă? Bolnavul răspunde: . dar cu ajutorul unei alte persoane. când descântătoarele au consimţit a iniţia în aceste mistere şi lumea profană. a remarcării tendinţei mvolutive."(36) Punerea în circulaţie . Mezinul.Ptiu. când orice ştiutor de carte poate avea la îndemână colecţii întregi de descântece tipărite. ca urmare a substituirii practicianului specializat.N icoIeta Coatu 43 te iniţiat. dar şi receptorul şi beneficiarul acţiunii întreprinse. scuipând în sec. fără să mai fie nevoie să a lerge la ştiinţa ocultă a babelor.O puşchea.). în cea a particularizării. "în gând" (33) Motivaţia predilectă a autoperformării este schimbarea produsă în structura tradiţională de comunicare şi în modelul de rol. se datorează şi influenţei factorului extern al tiparului."(32) Autoperformarea exclude alteori prezenţa unui mediator în practica rituală. După iniţiere. "Când un număr suficient de persoane rezistă presiunii de conformare cu aşteptările tradiţionale de rol (. mediatorul este introdus în ol participând la actul de performare. încă din primele decenii ale secolului nostru: "în vremile de azi. acesta realizându-se mental. devine destul de frecventă performarea nespecializată. Prin suprapunerea rolurilor.. aceasta din urmă devine performerul mesajului. Sunt situaţii în care autoperformarea textului magic exclude aspectul rostirii descântecului."(35) Trecând din sfera generalizării. Bolnavul pune pe un mezin să-1 întrebe: . atunci statusurile şi rolurile urmează să se schimbe şi se schimbă efectiv" (34) Tensiunea în relaţia de rol dintre practician şi bolnav / destinatarul uman indică o diminuare a forţei coercitive a normei tradiţionale. acu să peie. zice: . Starea conflictuală şi transformările în modelul de rol. spre exemplu. Artur Gorovei menţionează aceste mutaţii ca deosebit de frecvente. "mai toate femeile care au copii Ştiu să le descânte de deochi. prin persoana bolnavă. sub presiunea factorilor interni şi externi. se încumetă a descânta orişicine. îşi descântă bolnavul care are puşchele. alături de persoana bolnavă..

Descântece poporane române. 29 6 Artur Gorovei. care ajunge să se substituie practicianului. Bocşe. cit. Arhiva l. p. "Tally's Corner: A Study of Negro Street 92 . 88 7 Ibidem 8 Ibidem 9 Ibidem 10 S. "Despre sens.în contextul acestor transformări ale tradiţiei . Arhiva l. 15 Ibidem 16 Ibidem 17 Ibidem 18 Artur Gorovei.44 Structuri magice jyicoleta Coatu 27 Ibidem 28 S. în "Aspecte istorice ale medicinei în mediul rural". 71 29 AGorovei. în "Aspecte istorice ale medicinei în mediul rural". corelată cu schimbarea perspectivei de valorizare. p."Cercetări asupra magiei la românii din Munţii Apuseni". 88 30 Text magnetofon nr.. p. p.. p. 3152 g. P33 Idem. op. 89 34 Eliot Liebow.E. p. 106 21 Text magnetofon nr. 90 32 Idem.E. Bondrea. p. p. Descântecele românilor.3152 g.cit.Gorovei. op. 90 14 Text magnetofon nr 2223 z. op. Eseuri semiotice". 31 A. "Sociologia culturii".E. p.apud A.Griinberg "Axiologia şi condiţia umană" 5 Mircea Eliade.. 87 2 Germina Comanici. 95 11 Gheorghe Pavelescu.motivaţiile şi aşteptările interlocutorului. 92 20 M. Tratat de istorie a religiilor. "Un sat din Munţii Apuseni specializat în medicină populară". 22 Gheorge Pavelescu. 45 24 Ibidem 25 A. Descântece poporane române. Greimas. 31 34 Artur Gorovei. "Ideea de sănătate şi medicină populară la ţăranul român de ieri" în "Aspecte istorice ale medicinii în mediul rural". cit.op. op. p.. p.F. 87 35 Ibidem 36 Ibidem a descântecelor prin publicare are ca efect o reducere a prestigiului rolului de performer specializat.Florea-Marian. cit. cit. Aspecte ale chirurgiei empirice practicate în satele din jurul Sibiului". Florea Marian.. 82 12 Ibidem 13 Gheorghe Pavelescu. 55 3 Ibidem 4 Termenii "genotipic" §i"fenotipic" sunt folosiţi adecvat apud L. p 89 26 Ibidem . p.F. cit. Arhiva l. p. Note 1 Artur Gorovei.Gorovei. p. p. nu mai satisfac . 87 19 A. p. cit. op.. op. care oferă soluţii codificate pentru rezolvarea situaţiilor tipice.F. Criteriile încorporate în modelul de rol. op.cit.. p. 90 23 Vasile Băncilă.

(l) conturăm o Producerea textului de suprafaţă şi implică o selecţie şi o viziune teoretică asupra textului oral.îl "lasează în parametrii transliterarităţii. în care ge^înscriu reprezentările obiective. mesajul a K ™ : exemplară a persoanei bolnave. fiind or aceasta. < . .c o r e I a t al u n e i 'lenţii comunicative ce ghidează textualităţii. dinamizat de forţele imaginarului mito-magic . E (emiţătorul) şi R(receptorul) aspecte: anihilarea stării maladive şi ac erea "în succesiunea emiţător-mesaj-receptor. orientat" (în accepţia lui Jean Burgos)(3) .. dar schiţează ^ r e s P u n d e un s e t de variante . într-un set de studii consacrate textualităţii. psihologia. pornind de la însăşi o n entare tematica. el însuşi mesaj. corectate de acomodările subiectului în mediul obiectiv. inter. prin corelarea specifice ansamblului descântatului.c o 1 al desfăşurăm textuale. fie de pe j e t u r i l e poetice-magjce evidenţiază mai multe rate aceea a destinatarului.magică Vlzeaza d o u a instanţe comunicative. în care expectaţie se situează în coordonatele literarităţii m". aplicată textului poetic). care atestă în acelaşi timp. . . raportate la aspectul particular al fiecărei un cadru interdiscursiv (E şi R). confirmând asttel rin necesar pentru analiză. El nu există decât p e n t r i accentuează această disociere funcţională. poeticii şi retoricii folclorice. şi cultura destinatarului. Capitolul 4 - în conexiune cu cadrul comunicativ. care configurează un anumit protoa strategiilor discursive cu finalitate terapeutică/ psihote."© zZ ' v a n a n t e l e i n c l u d u n e l e demente individuali0a Textul poetic magic ca obiect de schimb ce implici <" re. Fiecărei boli îi emiţătorului. şi reprezen­ tările subiective. se optează pentru o serie de operaţii cu praxisul ritual face posibilă . un spaţiu plin de toate traseele ce îl străbat şi de nedespărţit de aceste trasee care definesc scriitura imaginarului. observam că textului poetic (ca produs şi producere) cu cele două tuncţionahtatea terapeutică / psihoterapeuticâ . "pentru toate bolile". "(4) Discursul magic este o epifanie. mentalitatea r f a n i z a n diferite. Textele poetlce rolul de a lega extremele.ca orice te> 6 c o P u l cercetam întreprinse este de a descifra STRUCTURI POETICE MAGICE saconcretă.metodologic . nu-i schimbăm rolul. chiar dacă mai sumar.Njc0 leta Coatu 47 _ . Izolându-1. care-1 face să treacă dincolo de prezenta . talentul lui etc. t a t e generală. Intr-o situaţie comunicativă rapeutică specifică se actualizează o structură textuală profundă. posedă un "impuls de acţiune" (apelând la sintagma lui Paul Valery. . fie că îl interpretăm de pe poziţia emiţătorului. asimilate şi modelate de imperativele pulsionale ale subiectului. Ma > rare sunt situaţiile unor descântece cu o intenţie de comunicare în relaţie cu o anumit m ™ b l l . ca "spaţi d ' a d l v a nediferenţiată. adecvate specificului manifestării psihologia. configurarea obiectului de cercetare. De a cee< P c|Piul ca funcţia creează structura. el stă tot timpul ca un lanţ socio ^ §» care asociază diferite modalităţi şi tehnici etonce cultural între cei doi şi oglindeşte mentalitate^ > subordonate funcţionalităţii. cu stabilitatea corelaţiei dintre instanţa producătoare (E) şi instanţa Autonomia relativă a textelor poetice magice în raport receptoare (R). ci un spaţiu plin. ^ ! t a î l I e d o r i c e de anihilare vizează o stare Deschiderea textului dincolo de el însuşi. _ „ •mal. care justifică m capitolul anterior referitor la sincretismul limbajelor necesitatea unei abordări pragmatice. imaginea unui rău general. Schimbul de forţe nuse şi complementare ce defineşte imaginarul magic oroanizează un spaţiu poetic de un tip particular.text. o situaţie de comunicare 'af1™.o abordare discursive şi strategii. ceea ce poate fi la un moment dai §anizate după un model general binar. Acest spaţiu orientat "nu este un spaţiu parcurs de un mesaj.

" (5) După curt observă autorul "Descântecelor românilor". când formulele lipsite de sens alternează cu enunţuri coerente ş comprehensibile. evidenţiind o paletă diversă de strategii textuale. dintre car unele sunt în adevăr compuse într-o limbă străin^ precum sunt cele greceşti. Incifrarea magică totală. implicate funcţional în actul terapeutic. de modalităţi poetice şi retori^ subordonate acestei funcţionalităţi. de anulare 5 bolii şi de restabilire totală. relevante pentru dublul aspect funcţional. misterul sporind încrederea în eficientmagică a cuvântului. cu lumea modelelor arhetipale. de natură sociologică. neinteligibil pentru ei. Pentru aceasta întâlnim în literatur1 magică a fiecărei naţiuni formule neînţelese. Artur Gorovei găseşte < explicaţie interesantă. din locuri ma îndepărtate şi care în ochii lor se bucurau de o stimă ma mare decât magicienii din ţinuturile lor. "poporii atribuia virtuţi mai mari acestor magicieni străini i 1 formulelor lor magice în limbă străină. reală a mediului fizic sociouman comunitar şi în raport cu o meta-realitate consacrată. % raport cu lumea concretă. când acoperă întreagî suprafaţă a textului. potenţează prin misterul degajai efectul de psihoterapie. privirn importanţa acestei strategii de comunicare în relaţii dintre magician şi comunitate: "adeseori magicianul nt izbutea cu farmecele lui şi oamenii îl învinuiau d< incapacitate. fără să ştie că astfel de insuccesf întâmpinau şi magicienii străini. românii conservă în tradiţie incantaţiilor magice descântece cu formule ininteligibile care ilustrează strategia discursivă a comunicări incifrate. Textele poetice magice ilustrează într-un mod particular problematica atât de complexă şi diversă a ontologiei lumilor posibile. sau parţială. * * * Ca toate popoarele vechi.48 Structuri magice mecanismul generativ al discursului magic şi modul \ care textul poetic-magic satisface cerinţele funcţionale Prezentăm în continuare analiza unor structuri poetice. relevând modul în care \ţ construiesc universul propriu într-o dublă referinţă. pe când altele imită numai < .

jsjicoleta Coatu

49

imbă străină."(6)Unii teoreticieni ai fenomenului magic apreciază că astfel de structuri incifrate au luat naştere în stare de extaz, practicianul considerându-le o manifestare a spiritului care-1 favoriza. în tradiţia românească incifrarea magică este considerată ca o strategie cu maximă eficienţă privind relaţia de rol (prin întărirea încrederii comunităţii în forţa practicanului) şi terapia propriu-zisă, prin aplicarea predilectă la afecţiuni deosebit de grave pentru existen­ ţa umană. Este cazul descântecelor "de muşcătură de şarpe" şi "de turbă" (contra turbării) care sunt - de obicei - de proporţii reduse; brevilocvenţa relevă o concentrare a expresiei verbale cu relief funcţional magic. O variantă ca cea de descântec "de turbă", prezentată mai jos, exemplifică mecanismul de generare a textului prin procedeul compunerii: I "De-a pri prifti, II De-a mano manolea III De-a codi codaşnic."(7) Textul este format din trei componente, în ordinea sintagmatică: I - II - III, fiecare enunţ fiind realizat prin prezentarea grupului sonor de bază şi a termenului rezultat din compunere: I - pri (segment de bază); pri + fti = prifti (segment compus); II- mano(segment de bază); mano + lea = manolea (segment compus); III- cod(i)(segment de bază); cod + aşnic = codaşnic. (segment compus). Cele trei segmente în succesiune produse prin compunere semnalează diferenţierea prin dominanţa vocalică: I - vocala "i"; II - vocala "a"; III - vocala "o". Tot un model structural triadic prezintă şi varianta "de turbă": I - "Primei primici, II - Solomon, III - Hacana dresâna".(8) Componentele I şi III au o configurare binară, în timp ce componenta mediană conţine un singur element,

50

Structuri magice

. c 0 , e t a Coatu

51

asimetrie care creează o variaţie ritmică specifică, | , n care predomină vocala "a", asociază o be orj diferită de ritmica variantei anterioare. Construirea sl ^ j ^ ' p o z i ţ i o n a r e a acestora: "ca" este constant în segmentelor I şi III atestă aplicarea procedeului a ^ i e iniţială, "ra" în poziţie finală şi mediană (cu comutării: grupul "el" (din "primei") este înlocuit cu P u b ! a r e : "rara"), iar "ga" în poziţie iniţială şi finală; ultimul grupul "ici", rezultând "primiciVI, iar grupul "hac" (din p s o n o r alătură silaba "ta", în poziţie finală. Astfel "hacana") e substituit prin "dres", obţinându-se ^ o n S t r u ită, întreaga formulă magică dobândeşte o "dresâna"(III). La nivelul componentei centrale textul r i t m j C ă incantatorie specifică, cu efect persuasiv, produce un efect de ambiguizare semantică: elementul trece de la limbajul magic incifrat la cel Textui din poziţia mediană este fie o rezultantă din adiţia o r g a n j z a t semantic, în care versul "veninul şarpelui să fie silabelor so-lo-mon, fie preluarea în text a înfrânt" exprimă direct intenţia de anulare a maleficului, antroponimului biblic, cu intenţionalitatea susţinerii p r i n p u t e r e a atribuită formei verbale conjunctivintervenţiei benefice, în scopul vindecării. Ca şi în prima irnp erative. Apelul la forţa magică a cuvântului în variantă, textul secund evidenţiază disocierea compo- e x p r esie verbală este potenţat prin grupajul ternar, în nentelor interne, prin dominanţa vocalică: c a r e repetiţia cuvântului "cruce" pune un accent evident I - vocala "i"; în aplicarea terapiei populare tradiţionale. Obiect II - vocala "o"; fundamental în cultul religios creştin, crucea are o III - vocala "a". destinaţie apotropaică şi de anihilare a acţiunii satanice Unele structuri poetice-magice, precum unele c a r e prejudiciază echilibrul uman fizic şi psihic. Numirea descântece "de muşcătură de şarpe", sunt reprezentative e j m textul magic introduce ideea de sacralitate, puritate, pentru modalitatea de cooperare a formulei incifrate cu integritate, iar determinările "în cer"/"pe cer"/"în pământ" un enunţ inteligibil şi coerent. au în vedere înlăturarea stării negative în totalitate, I "Meletică peletică, raportând omul ca microcosmos la sistemul II Pogconopago macrocosmic, prin unificarea registrelor. Semnificaţiile III Cară gana carga cararata; simbolice ale unităţii cer-pământ intersectează conola iile I Cruce în cer, t mitice ale Şarpelui, simbol totalizator aparţinând atat z o n e i II Cruce pe cer, celeste, cât şi celei telurice, subterane. B | III Cruce în pământ, Conotaţiile imaginilor simbolice ale Şarpelui mitic şi C r u c i i în Veninul şarpelui relaţie cu registrele cosmice unificate sugerează Să fie înfrânt." (9) necesitatea refacerii integrale a echilibrului uman, în în mecanismul generativ al textului, organizarea binară, ™ t a t e cu legea magică atotaiităţii. în segmentele A şi B, diferenţiate după opoziţia ^ noninteligibil-inteligibil, se îmbină cu cea ternară, fiecare } dintre cele două componente textuale incluzând câte o . " f r a t e § i a discursiva a comunicam directe cu grupare triadică (I-II-III). Componenta A se structurează ^ n e § a t i v > cele ma. uzitate forme de adresare către în trei segmente reprezentând formula incifrată a ^ l a ' ^ vederea îndepărtam acesteia de trupul uman, textului. Segmentul prim, cu predominanţa vocalei V , ^ < f ? <; a r e a Ş o c i a z a v o c a t l v u l § j imperativul sau se formează prin repetarea aceluiaşi grup sonor, cu S t i v u i cu valoare imperativa.
& P comutarea consoanei iniţiale (m-p); segmentul discursiv c a r ™ j H ^ ^ ^ ^^ ™ u median relevă procedeul compunerii, pornind de la 8 • grupajul sonor de bază, "pog", cu alternata vocalică "Fugi, d e o c h i , "o"/"a" ("pog'Vpag") şi subliniază predilecţia vocalei "o"; Dintre ochi!" segmentul final evidenţiază o construcţie mai amplă, cu Al _ e a silabe repetate ("ca"-"ra"-"ga"), cu variaţia "car". Repetiţia *^ P<; eazala forma de imperativ negativ cu F ai -eeaşi finalitate. De obicei verbul este reluat printr-un confo

52

Structuri magice "Bubă, nu coace, Nu răscoace!"

derivat cu prefix, care introduce un accent retoric:

Acelaşi procedeu al repetării verbului prefixat în intenţia augmentării sensului se întâlneşte şi în formulele dţ conjunctiv cu valoare imperativă: "Să piei, Să răspiei!" Descântecele care conţin strategia comunicării nemijlocite, imperativ-vocative, sporesc efectul persuasiv prin introducerea unor formule care atestă tehnica argumentării; ele cuprind ameninţări adresate bolii, explicitând rolul practicianului implicat într-o serie de acţiuni cu valoare simbolică: "Du-te, depărtează-te, Că de nu te-i depărta Eu cu secera te-oi secera, Cu cuţitu' te-oi spinteca..."(10) Formele verbale imperative (sau de conjunctiv cu valoare imperativă) asociază serii enumerative care detaliază: - atribute ale bolii şi aspecte simptomatologice, îi viziune imaginativă-populară; - componentele organismului din care trebuii înlăturată boala; - locurile în care este expulzat răul, cu intenţii ireversibilităţii. * * * Tradiţia descântatului include şi un ansamblu di discursuri magice imprecatorii (cu deosebire descântec! "de deochi") realizate frecvent în structuri de paralelisn cu număr variabil de termeni: "De -o fi deochiat a. De om, b. Să - i crape călcâiele, Să rămâie de pedeapsă. De-o fi deochiat a. De femeie,

I

tfjcoleta Coatu II b. Să-i crape ţâţele, Să-i moară copiii de foame.

53

De-o fi deochiat a. De fată mare, III b. Să-i cadă cosiţele, Să rămâie de pedeapsă. De-o fi deochiat a. De copil, IV b. Să-i saie ochii, Să rămâie de pedeapsă." (11) Folosind o notaţie convenţională, delimităm cei patru termeni ai paralelismului (I-II-III-IV), fiecare cu câte două componente (a-b). Componenta (a) denumeşte în mod constant factorul malefic virtual şi actul de prejudiciere, în timp ce componenta (b) dezvoltă variabilele imprecatorii, într-un ansamblu discursiv simetric. Cele două registre semantice, ce pot fi considerate două lumi posibile ale lumii textului, se află într-o relaţie condiţională, marcată prin conectorul "de"(dacă), conţinutul blestemului fiind determinat de variabila care indică forţa malignă. Performarea textului se motivează ca acţiune de sancţionare a unei manifestări umane negative şi implicit, de refacere a persoanei afectate. Repetiţia verbală ("o fi deochiat") răspunde cerinţei funcţionale de explicitare a actului negativ, întărind motivaţia imprecaţiei, iar forma verbală "să rămâie de pedeapsă", reluată în trei din cei patru termeni ai paralelismului accentuează semantic valoarea etică a intervenţiei. Urmărind raportul constant/variabil se poate sesiza că variabilitatea are în vedere relaţia dintre elementele celor două componente ale fiecărui termen al paralelismului. Variabilele posibile ale factorului uman negativ ("om" - "femeie" - "fată mare" - "copil") au corespondente verbale individualizatoare, care reflectă adecvarea formulei imprecatorii, pentru eficacitate maximă. In funcţionarea textului magic se impune detalierea conţinutului imprecatoriu, prin adaptarea blestemului la Particularităţile diferitelor ipostaze semnalate. Disocierile operate de text atestă necesitatea funcţională de

54

Structuri magice

circumscriere a cauzei care provoacă dezechilibrul fizic şi psihic. Mecanismul de generare a textului urmăreşte două aspecte cu implicaţii funcţionale: compunerea unei unităţi în diversitate, ca expresie a legii magice a totalităţii, vizând intenţia de eliminare integrală a răului şi de restabilire definitivă a persoanei, şi enumerarea mai multor cauze posibile, pentru aplicarea selectivă a textului la fiecare caz concret. Forma nearticulată a variantelor actanţiale: "om", "femeie", "fată mare", "copil", alături de forma de singular relevă un aspect al indeterminării, într-un plan general care subliniază sensul generic, subcategorial sociouman. Grupurile verbale care creionează conţinutul imprecaţiei, alternează conotaţiile particulare, care satisfac tendinţa de individualizare, cu conotaţiile generale, care sugerează tendinţa de refacere a totalităţii. Forma verbală "să rămâie de pedeapsă" situată la un nivel general, subliniază nevoia de aplicare a sancţiunii în oricare din variantele de prejudiciere posibile ("om"-"fată mare"- "copil"), în timp ce grupurile verbale ("să-i crape călcâiele"/"să-i crape ţâţele"/"să-i moară copiii de foame"/"să-i cadă cosiţele"/"să-i saie ochii") se situează în registrul diferenţierilor. Rostirea unui astfel de text într-o situaţie concretă, la solicitarea unei persoane "deochiate", presupune ca mecanism de funcţionare selectarea din seria de virtualităţi a cauzei particulare, adecvată cazului, şi a formulei imprecatorii, în scopul reechilibrării. Imprecaţia organizată în paralelism, ca modalitate retorică specifică unui grup de variante de descântece "de deochi", se regăseşte sporadic, prin reflex intertextual, şi în alte descântece terapeutice, precum cele "de pocitură", conform exemplului următor: "De te-au pocit a. 99 de bărbaţi stopitori, I Stopitori, pocitori, b. Să le crape pulpele, Să le puste sângele; De te-au pocit a. 99 de femei stopitoare II Stopitoare, pocitoare, Să le crape ţâţele, b. Să le curgă sângele,

'ntr-o viziune integratoare.unele asimetrii. negri. cei fără vedere. "de deochi" . cu relevanţă funcţională. "de deochi" şi "de pocitură". Să le peie frunzele III Să rămâie ciunge. printr-un mecanism de întoarcere a efectului produs. Cu sprâncenele îmbinate. "textul de pocitură" operează distincţia categorială de gen. Regimul semantic verbal reflectă intenţia de distrugere a răului. b Să se ouă ciocârlia. Insistenţa formelor verbale de conjunctiv cu valoare imperativă transpune intenţia de anulare a răului. vizează extinderea de la registrul uman către cel vegetal şi animal. De te-au pocit a. Cei cu părul şi barba roşie. copiii întorşi de la ţâţă. construcţie de paralelism cu trei termeni (I-II . sub incidenţa principiului magic al totalităţii. care relevă o altă modalitate de afirmare a totalităţii: "bărbaţiŢfemei" cu acţiunea negativă de "pocitori"/"pocitoare". Textul "de pocitură" scoate în evidenţă componenta (b). oamenii pociţi. Portele capabile să provoace starea de disconfort fizic denumită popular "deochi" conturează un univers întreg. cele două texte. care unifică registrele: • uman: "cei cu ochii albaştri. Să-i pice scăfârlia. Pădurile. amplificată şi prin efectul de acumulare prin enumerare şi repetiţie. cei cu ochii verzi. Reprezentarea forţei negative. în sfera umanului.Nic oleta Coatu Să le lingă câinii. în forma pluralului. augmentată prin multiplicarea numerică magică/99. prezintă şi unele note diferenţiatoare. Să le vadă vecinii. cu maximă expresivitate în retorica magică. care aplică legea analogiei magice: "au pocit" / "să crape"/ "să puşte"/"să curgăVsă peie"/"să pice" similia similibus evocantur Imprecaţia necesită selecţia termenului "tare".comparativ cu varianta anterioară. copiii ." (12) 55 Structural asemănătoare.III) semnalează . care dezvoltă blestemul cu conţinut adaptat fiecărei ipostaze maligne. Textul secund.

Nici strigoii "Blestemul este întrebuinţat şi în descântecele altor Cu strigoanele. în aburi să Nici priculicii. Nic balaurii. în dirijată de bunăvoinţa şi puterea zeilor. popoare de astăzi .spaţial: "casa. într-o structură de paralelism imperfect: "în Nici dracii. a Nici muronii oamenilor care au intrat în posesia imprecaţiei. Este . în praf. (16) pronominale nehotărîte." (21) nici care se uită cu invidie la fericirea omului" (15). ca bulgarii." MijloculP rovocat or al efectului maladiv. gardul. câteva formule Nic vântul. Trta." (17) Cu predilecţie în situaţia unor maladii grave. b ] es temului: "dacă a fost deochiat de o femeie. . multitudinea ilustrărilor făcute de autor. Tradiţia croată cuprinde variante "de deochi" în care Nic paza codrului. dacă a fost deochiat de bărbat. selectate din sistemul deci te apucă duhul rău al bolii. formula imprecatorie are rolul de a Textele poetice magice scot în evidenţă diferite neutraliza acţiunea malignă.printre altele .şi mai cu Nic vârcolacii. drumul". "tot"/"toată"/"toţi"/"toate". praxisul ritual (se aruncă peste capul bolnavului apa în Nic mama codrului. după unelţ opinii ale membrilor comunităţilor rurale. în soare să te faci! în ceaţă piei. a zeilor. codru] g fie arşi. tradu­ sau: ce această strategie discursivă generată de viziunea "De-o fi deochiat de soare. care fixează ierarhia rolurilor. să-i cadă cosiţele." (18) După această explicitare "Toţi zmeii. iarba. aplicând legea magică a totalităţii. câmpul. pământul. te mistui.56 Structuri magice ^j c0 leta Coatu 57 rostirea formulei magice: "ochii care m-au blestemat in născuţi cu tichie". pădurea. vizând anihilarea efectului modalităţi de construire a totalităţii cu privire la imaginea de penetraţie a căldurii: maladiei. dacă de o fată mare. (22) care s-au descântat cărbunii) este potenţat ca eficienţă.cazul unor trimis oamenilor prin mediere sacră: "Lui Trta zeii i-audescântece de epilepsie care vizează anularea factorului trimis acest blestem. "pădurea tece de deochi" din tradiţia bulgară au la bază forţa deoache mai rău decât un om" (14). fum. civilizaţia de la slavi. a factorului malefic care produce boala. şi Trta 1-a trimis oamenilor. textele Literatura vechilor indieni cuprinde numeroase construiesc o imagine a cauzei bolii. . binecuvântarea zeilor mitologic . intervine formula Toate zmeoaicele. Nic şerpii. Când factorul generator al "deochiului" este forţa excesivă a soarelui. relevante pentru paralela cu structurile Nic spaimele.natural: "animale şi păsări. magice româneşti. unele descân­ izvorul. duh rău! în spuma apelor să te pierzi!" Nici priculicioanele. să-i crape sânul. a forţei Cu muroanele. Blestemul se încheie cu reamintirea rolurilor. imprecatorii. printr-un cumul de exemple de imprecaţii a căror forţă persuasivă estefactori maligni. "De-o fi deochiat de soare Frecvenţa mare a pronumelor sau a adjectivelor Să nu mai poată arde". şi deasupra acestora. ." (20) /semănătoare variantelor româneşti. seamă de cele de origine slavă sau care au primit Nic halele." (19) Selectăm din Nic halintele. să-i crape . prin negarea unei serii de de înlăturare a forţei malefice este patronat de zei: "Când reprezentări general-malefice. tradiţional-românesc: să-1 gonească de la tine.astral: soarele şi luna reprezentaţi "ca doi ochi straş­ ochii. imprecaţiei. integratoare specifică structurilor magice. a fiinţei umane prejudiciate. apa . văile")(13). mediatoare. Să-i pice razele. Blestemul este SC0 P terapeutic.comentează Artur Gorovei .

teori textul magic construieşte imaginea întregului persuasiv. enumerativă secundă compune imaginea unită K ^ . cu enunţurile care afirmă restabilirii stării de sănătate a persoanei afectate. gruparea "rinichi" . repetarea formelor "toţi"/"toate".maladiv provocat de "din de soare" (insolaţie). prin aplicare j "f"! c a P u l u i > . iar ultimele do' "Cătaţi-o elemente ale seriei. cu intenţia detaşării acestuia de trupul persoanrepoziţionale compuse." (23) egimului prepoziţional. cu schimbarea variabilelor prepoziţionale.l. . accentuând imaginea totalităţii malefi Cţ ltr ^ c . Din ficaţi. textul magic exprimă intenţia de eliminare t reprezentare. corpul. Din mâini. <~oatu 59 ^jColeta «Textul infirmă răul integral. ireversibilă a forţei maligne. "de sub".magice care proiectează dorinţa de înfrâr . Din toate mădularele. constând în depistarea bolii: sugerează diversitatea anatomică. Din inimă. 58 Structuri magice . în unele formulă de adresare imperativ-vocativă către factorariante-text. Din splină. fectul. reprezintă varietatea registrului senzorial uman."picioare" semnifică segmentele care alcătuie!numerativă. prepoziţia simplă "din" asociază variabilele malign. sensul de Segmentul de descântec "de izdat" începe printradepărtare a bolii dinspre interior spre exterior. A c e s t e s t r u c t u n Din pleoapele ochilor."mădulare" . Ast In faţa obrazului.|! vă ' ae f e ctului maladiv din întregul trup. reluarea insistentă a conjuncţi^"11' j ^ j integrale a bolnavului. Din picioare.« rom su i n i m a trupului uman din mai multe părţi selectate şi grupai . ser upacap. re ) a ţionarea seriilor enumerative care creează gere definitivă.. Din rărunchi. dinspre interior către exterior. entru ca în versurile finale să fie înlăturat: Din rinichi. izdate. alăturată părţii corporale. In sintagmatica textului. '"mijlocit ideea de totalitate: Cerinţa funcţională terapeutică determină set1 enumerative cuprinzând componente ale corpului i "^Ş 1 D n c mod de configurare a unei entităţi. este în Cu junghiurile ontinuare detaşat din organele vitale ale trupului: Cu cuţitele. Cu durimile. "de după". Din mădulare. accentuând înlăturarea răului sinonimică ("durerile"-"junghiurile"-"cuţitele"-"durimilein fiecare segment al trupului: reliefează simptomul caracteristic maladiei. ^ a ° r a z u '' "Tu. ca în majoritatea textelor. spurcate. Sunt procedeeS^f. în relaţie prejudiciate ("de la cutare"). i Pj e mijloc de reliefare. enumerative atestă şi relevanţa Din auzul urechilor. în v e d e r e ' n I J a t e a din adiţia părţilor. în diversitatea formelor $. in Cu'durerile icelaşi mod." (24) Din bojoci. Din ficat. direct afectate. Tu să ieşi nlăturat iniţial dm părţile capului. semnalând prin repetarea depoziţiei "din". Seria enumeraţii componenta repetată. negative. utilizare n ca pluralului constituind aici. Dm principiului magic al totalităţii şi în consens cu optic z § a r c m nasujul> Din a populară de vindecare a părţii prin raportarea la întreg. ^J încât să satisfacă regula totalităţii magice: componente Unele descântece apelează la aceeaşi procedură "mâini" . "pleoapele ochilor"-"auzul urechile în cleştele capului."ficaţi" . în vederea prin folosirea pluralului.' ."bojo<)r>n modificarea scopului. Din toate încheieturile. De la cutare.

"Din os te scot în carne. dinspre interior spre exterior. comentează şi direcţia de eliminare treaptă a răului Usturimile.factor pia/psihoterapia populară. limbă. Aşa să se potolească subordonat funcţionalităţii de vindecare a părţii bolna Junghiurile. descântei Cuţitele. Strategia textului decată. prin cumulul părţilor corpului. Analizele ulterioare serie enumerativă. frecvente în tradiţia poeticăm agică a descântatului. terapeutică. trupul uman. uman: "ieşi din cap./ din vine. cuprinzând o opoziţie cu cea a individualităţii. în scopul eliminării ei.60 în genele ochilor.animal("musca cu roiul"/"câinii") . operând astfel scoate» "Cum se potoleşte răului din întregul organism: "din cap. dezvoltat într-o structură de paralelism imperfect. reliefa curantur./ din braţe.. se concretizează şi în tradiţionale./ din păr.imaginii persoanei evidenţiate textual. în diferite locuri şi epoci. Majoritatea variantelor prezintă 0 asimetrie în raportul dintre cei doi termeni analogici./ din intestinul sul Musca cu roiul.de obicei ./( Cum se potoleşte ochi.uman a răului. care se compară Imaginea totalităţii este în mod frecvent realizată p (introdus prin adverbul corelativ "aşa")." (29) . e t a Coatu tficc 61 Intenţia de configurare a totalităţii./din limbă. . cu termenul II./ din piept. ."(30) permită revenirea."(27) Vechii creştini întrebuinţau descântece Soarele în cer.forţei benigne care acţionează în favoarea bolnavului roagic implică relaţionarea celor două entităţi prin textele care comentează rolul Maicii Domnului în te raportul analogic magic şi prin repetiţia verbului . Din carne te scot în piele Şi din piele te bag în pământ. structurilor comparative. Cele două structuri poetice semnalând procedeul singularizării aplicat de la caz configurează două totalităţi: termenul I al comparaţiei conturează imaginea unui ansamblu care uneşte caz: . stă la baza mecanismului de formare a receptivitatea şi exemplaritatea factorului sacru."(28 Legat de acest aspect al generării textului ma.. cu care se realizează comparaţia. starea maladivă era îndepărtată prin uzita» formulei enumerative magice. prin raportarea la întregul organism. formule în care se precizau segmentele corpului din q Oamenii în sat trebuia alungat diavolul perturbator al echilibrului vi _ Şi câinii din lătrat./ din braţe.unificator: "se potoleşte"-"să se potolească".forţei maligne ca entitate detaşată de imaginea globa registrele diferenţiate: cosmic (atmosferic/astral :"vânt"/ "soare") . re. împrejurul ochilor. în antichitaţ C cturi p 0 etice fundamentate pe principiul analogiei romană. care satisface Procedeul se regăseşte frecvent şi în alte cult rinta funcţională. cel de-al doilea termen creionează unitatea bolii cu diversitatea ei simptomatică. pentru a fi vin­ ("oamenii"). apelează ./ de sub limbă./ din nări. izolarea definitivă a acestuia într-un spaţiu care să L Greutatea. Legea analogiei magice. similia similibus evocantur/ procedeul singularizării ca formă de contrast. în luminile ochilor. care evidenţiază tot o organizare releva această modalitate de reliefare a opuşii textuală în paralelism. Analogia pune în relaţie termenul I." (26) Structuri magiCe o ./1 Vântul. care configura totalitar magice./din păr./ din intestinul mare. culminând Răutatea.

Prin opoziţie. I Cum se stânge Focul de apă. dinamica textuală vizează eliminare? creatorului popular o formulă comodă. * * Textul porneşte de la antiteza elementelor care mar * chează o situaţie conflictuală.62 Structuri magice yicoleta Coatu Norii pe piatră pică Şi piatra crapă. punând în relaţie registrul "de jos". Primul termen al rativă alăturat formelor de plural care accentuează ima comparaţiei construieşte sensul distructiv explicitat în ginea bolii ca totalitate : "să se stângă deocheturile \ forma verbală "crapă". "La o răchită răsărită Este o fată împodobită Cu un ochi de apă Şi unul de foc. Dar economia de analogic-magic anularea răului. sintetică. după procedeul contrastului. la conjunctiv prezent cu nuanţă impe poli prin imaginea simbolică a "norilor". de esenţă se află în raport analogic cu mito-magică armonizează contrariile. coborârea în profunzime. jl Crăpa-i-ar ochii în cap Cui a deochiat. simboluri ascensionale se relaţionează reflectă dinamica internă. imaginativă. cel termen la celălalt al analogiei: de-al doilea grupaj valorifică simbolurile căderii şi . formând două constelaţii: la pol semantic pozitiv: la pol semantic negativ: "păsărică" "albă"/ "cudalbă" vs. al realităţii concrete. "apă". accentuată tocmai prin poziţia ei răsmeriturile". limbaj. relaţia analogici indicând transferul magic Ia acţiunea de sancţionare a este susţinută şi prin procedeul contrastului "apă"-"foc" factorului malefic. pentru a elementului "foc". magică. Perficialul şi de a câştiga în soliditate. ("crapă"). trecerea de la ui Raportul analogic realizează trecerea la termenul al grup verbal Ia celălalt proiectează transferul magic prii relaţie semantică. îi cu simbolismul catamorf ("pică"). prin repetiţia verbală." (32) I 63 reliefând termenul prim al comparaţiei. prin opusul lui. finală. cu viziunea sigură într-o altă variantă de descântec "de deochi": asupra globalului. evoluţia crapă" -> "crăpa-i-ar" maladive.magic este pregătită de segmentu iniţial de trei versuri care introduce o microstructuri Primul grupaj de imagini dezvoltă semnificaţii înrudite. unificând cei doi . şi detaliere. imaginile converg la cei doi poli antitetici. "pe piatră" "sus" "pică" "zburaşi" "crapă" în acest segment de text "de deochi".verbul repetat. In felul acesta simplificarea se "Păsărică albă ' n §emănează cu profunzimea şi ea reprezintă unul din Cudalbă. Retorica grupurilor verbale pasărea şi zborul. II Aşa să se stângă Deocheturile Şi răsmeriturile De laN." (31) imul termen al comparaţiei construieşte o micro­ structură imaginativ-simbolică. cu intenţia eliminării simptomelo doilea. în favoarea persoanei. cuprinzând elementele simbolice esenţiali legate de simbolismul verticalităţii şi al luminozităţii: ale comparaţiei. contrar aşteptărilor. prima component. expresie a purităţii.verbul la indicativ prezent. Prin aplicarea principiului analogic. exprimând o acţiune rea destructurării. împlinin' plasticiza realitatea în totalitatea ei. tarile secrete ale poeziei folclorice de a evita Su în sus zburaşi. teluric lizată şi validată în planul general."(33) . a raportului analogic . dă putinţa unui sondaj a danc. Mentalitatea comunitară. "de sus" şi cu monocromatismul "albă"/"cudalbă". prin amplitudit. proiectată imprecatoriu. cu rezultanta negativă relaţie cu cele două elemente: "se stânge focul de apă". în logica discursului magic. apa şi focul. simbolizând tensiune* Imaginea binară contrastantă "pune Ia îndemâna internă produsă de starea maladivă : "un ochi de apă § unul de foc". în trecerea de Ia ui cu registrul celest.

a dinamicii universale. alătură. în registrul absurdului. contrastul asociază i inversare a termenilor. Retorica opoziţiilor aplicată incantaţiilor magice validează legea magică a contrastului în terapia şi psihoterapia populară. atât la nivelul structurilor verbale (poetice). sunt . poezie nup­ ţială. poezie lirică nerituală). într-o formulă temporală. cât şi a celot practice -rituale (poietice). căci de abia în felul acesta opozant faptele se imprimă mai bine în memorie şi dăinuiesc cu mai mulţii tenacitate. spaţiale. prin reducţia la extreme. este urmată de o altă perech' contrastantă. Textualizarea praxisului ritual. viaţa şi moartea. Procedeul contrastului îşi află eficienţa într-o diver­ sitate de microstructuri poetice. doi ter meni antonimiei.în general . marcat textual prin timpul ritual: "Din această seară". creând un enunţ absurd echivalent unei negaţii. ca o mărturie a interacţiunii limbajelor. sunt generate "de un fe| arhaic de a gândi". poezie funebră. descifrându-le semnificaţia şi finalitatea. în contextul incantaţiilor tradiţionale. constând din asocierea a două situaţii antitetice. conform căreia defunctul nu poate fi readus la viaţă. relaţia oximoronică v când va învia mortul"). concretizările modelului se fac însă în funcţie de rolul pe care o formulă îl are într-un context (gen folcloric) concret. în scopul terapiei prin forţa cuvântului subordonat principiului magic. este proiectată substituirea efectelor opuse."(34) Viziunea antagonică asupra existenţei. în diferite variabile. într-o variantă de descântec de numai două versuri: "Nu descleşt pieptenii. Paradoxul oximoronic se c °nstruieşte.coleta Coatu "Al meu mereu plânge. Nicolae Roşianu observă că "avem de-a face cu un model universal (valabil pentru formula imposibilului din folclorul tuturor popoarelor). oximoronic vpr<. descântec. adecvându-se funcţionalităţii specifice fiecăreia.de dimensiuni reduse. este realizată printr-un raport adversativ marcat prin conectorul "ci": "nu descleşt" "descleşt" "ci" definind un mod de reliefare a actului intenţional terapeutic. unul prin celălalt. Ci descleşt strânsoarea" (35) opoziţia legată de negarea şi afirmarea conţinutului formei verbale.nl al Hnilf»pi răctnamă . cu evitarea explorării nuanţelor. în unele discursuri magice. Şi tu ai copil Şi eu am copil" Opoziţia exprimată pronominal/"eu-tu". Relaţionat cu Jr l 'rnul vers. în condiţia similitudini posesiunii/ "am-ai copil". în această optică. în vederea vindecării dorite: "Al tău să plângă Şi al meu să tacă" (36) între modalităţile retorice-magice subordonate finalităţii terapeutice/ psihoterapeutice. în relaţie cu celălai DOI: prin actul performării." (38) Microstructura de paradox oximoronic implică o viziune realistă asupra fenomenului morţii." 65 Structurile contrastante prezente în forme diferite. comparativ cu alte situaţii raportate la configurări lrn aginare. "Mama câmpului. Urmărind în ansamblul culturii orale modul în care se individualizează "formula imposibilului". Iar al tău nu plânge. ^ toate categoriile folclorice. potenţează forţa magică atribuită actului şi obiectului ritual. fiind simultan "o consecinţă a oralităţii. în general. a fixat realitatea în structuri binare poetice realizând o sinteză de grad maxim. între factorii malefic (Mama câmpului) şi mama copilului bolnav ("d< plânsori" sau de "muma pădurii"). care reflectă starea de echilibru în rapoi cu polul malefic şi starea maladivă."(37) Formulele oximoronice. structurile oximoronice reprezintă o formă particulară de aplicare a legii magice a contrastului.64 Structuri magice ic. în diferite categorii folclorice (basm. în acest caz. ca acest segment de text /descântec "de negei": "Când va învia mortul Atunci să învieze şi negeii.

III Atâta să stea trânjii la cutare. eliminarea ideii de boală: nu va sta niciodată popă/pârcălab zmeoaică/zburător fermecătoare . IV Atâta să stea trânjii la cutare. în opusul său. Cât o sta o zmeoaică în rai. raportul temporal marcat prin conectorul "când" (primul vers) este întărit prin adverbul corelativ "atunci" (versul secund): "va învia mortul" > "să învieze şi negeii" "când" > "atunci" (afirmaţie . se relaţionează cu câte o variabilă a versului prim.negată > (afirmaţie . în interiorul căruia versul secund. cuprin­ zând o situaţie paradoxală pentru mentalitatea colectivă. din zona magicului malign şi a comportamentului sociouman deviant) la constanta cu semantism pozitiv generează. infirmarea raportului temporal şi proiectează consecutiv.lmaginea raiului creştin. cu cinci termeni." (39) Varianta de descântec "de trânji" are structura unui paralelism perfect. prin mecanismul inversării. Asocierea paradoxală a variabilelor cu conotaţii negative (selectate din sistemul mitologic românesc. sălaşul nemuririi. negarea conţinuturilor şi a relaţiilor. tradiţională.negată) prin paradox oximoronic) niciodată > niciodată în diversitatea structurilor oximoronice care probează capacitatea imaginativă populară subordonată funcţiei magice se includ şi variabile de tipul: "Cât o sta un pârcălab în rai I Atâta să stea trânjii la cutare. operând astfel înlăturarea definitivă a bolii.în rai - . Cât o sta un popă în rai.66 Structuri magice semantic enunţul afirmativ. V Atâta să stea trânjii la cutare. Cât o sta un zburător în rai. II Atâta să stea trânjii la cutare. alătură reprezentări incompatibile cu modelul sacru • exemplar. al depăşirii condiţiei omeneşti şi al regăsirii condiţiei divine. Cât o sta o fermecătoare în rai. repetat la nivelul fiecărui termen.

trânjii la cutare - 67 niciodată Progresia produsă în interiorul structurii oximoronice şi . Textele magice solicită c . Linele variante de descântec elimină virtualitatea reîmbolnăvirii. în planul magiei cuvântului. . un cumul de negaţii care potenţează ideea ireversibilităţii bolii. Nu ustura. "(40). apelând la strategia enunţurilor oximoro­ nice organizate în scurte serii enumerative precum: "până mutu a vorbi. "Nu junghia.N icoleta Coatu . întăresc efectul de vindecare dorit. de anihilare a răului. în cadrul fecărui termen al paralelismului. şi subordonate scopului unic. .niciodată orbul nu va vedea Formula înseriază trei afirmaţii paradoxale.jefui realizat prin reluarea versului secund. Numai atunci Şi nici atunci!" (41) I Şi în alte spaţii culturale.niciodată surdul nu va auzi până orbu a vedea. reprezentând prin efectul inversării oximoronice.niciodată mutul nu va vorbi Până surdu a auzi. Ci sabia ta II Prinde-a junghia Şi a săgeta III Când ursu şi cu lupu în pădure. Şi-or benchetui şi s-or veseli Când la masă or sta Şi-mpreună-or ospăta. Nu săgeta.nu stea . negative şi afirmative. lângă mure Or şedea şi-or ospăta. în consens cu dezideratul uman. Unele structuri oximoronice se relaţionează cu construcţii de paralelism care relevă contrastul dintre forme verbale imperative. relaţionate prin conectorul adversativ "ci". tradiţiile magice °nsemnează existenţa formulelor oximoronice. Atunci să săbiezi Şi să junghiezi. cu ac eeaşi semnificaţie şi finalitate. Nu săbia.

intensificate adverbial "A plecat ("numai"). s-au uscat.segmentul I comentează epic asocierea opuşilor: prin descântec "de bube dulci". autonegării este motivată diferit." (45) (anihilare) Incantaţiile tradiţionale pun în valoare o varietate de structuri fabulative. Le-am chemat. prin autodi­ Modelul textual scoate în evidenţă jocul opoziţiilor. Acestea corespund unei strategii discursive de comunicare indirectă a practicianului cu forţa malignă care trebuie anihilată şi cu forţa benignă care trebuie persuadată.segmentul II indică fabulativ tensiunea provocată de Nouă preotese. Pe feţe s-au spălat . oximoronic. în alte variante. şi imaginea particulară a F u r c a veni. "Nouă diaconese. ' Şi pe bubele dulci nu le-au chemat. prin repetiţii verbale."(44) 69 reîntoarcerea bolii. conotativ. (totalizare) Chemat-am toate zgâncuşoarele. cerinţa funcţională terapeutică se realizează în planul ficţiunii textuale. în zolvarea elementului negativ. Un model înrudit se descifrează în analiza unu! III Ele se supărară descântec "de cei răi": Şi din vârf se plecară. o confruntare a contrariilor: Imaginea totalităţii exprimate prin formele de plural ("bubuşoarele"-"zgâncuşoarele") şi reliefate prin repetiţia adjectivului pronominal "toate" (în prima secvenţă discursivă).secvenţa III subliniază detaşarea contrariilor Şi la biserică au plecat accentuând desprinderea răului de corpul uman. Opoziţia produce o stare conflic­ III B r â n c a din trupul lui N. Ia polul negaţiei. I Chemat-am toate bubuşoarele. strategia de anihilare a maladiei: 0 strategie asemănătoare se conturează şi într-un . prin confruntarea părţilor antago 1 De dimineaţă s-au sculat."(46) bla ipostaziere a actantului imaginat de text ^ Jiaconese"-"preotese") în relaţie cu numărul 9.68 Structuri magice p o l e i a Coatu Şi cei răi s-au înecat. printr-un procedeu de singularizare şi de anulare a răului: "Am tăiat o iapă mare Şi am făcut o masă mare. reprezentat de boală ("brânca"). după acelaşi mecanism paradoxal. ieşi. alături e lr naginea bisericii. de actul spălării rituale ("pe feţe ( u . în sprijinul acţiunii terapeutice. de ciudă. . se opune singularizării (realizată la nivelul componentei mediane). "furca cu brânca"-"la judecată". bolii. axate pe relaţia narativului cu conversaţionalul. nice. II Numai bubele dulci nu le-am chemat. care converteşte afirmaţia în negaţie: "Când se vor aduna: "Când se vor întâlni: Luna din cer. în care soluţia finală a resemnificarea obiectului folosit în practica rituală. la o desprindere însoţită de eliminarea elementului malign. în comparaţie cu textul "furca" devine factorul benefic de intervenţie împotriva anterior: celui negativ. II Pietroiul s-a cufundat Şi din rădăcină se secară. în unele discursuri magice narativitatea presupune o stare conflictuală." (43) tuală rezolvată textual. în segmentul III. Luna din cer. le-am ospătat. Mortul din groapă Lupul din pădure Şi piatra din mare. I "A p u r c e s Vodă Cu oastea lui toată Şi cei răi Călare pe un pietroi." Şi piatra din baltă" (segment discursiv dintr-un (segment discursiv dintr-un descântec ucrainian) descântec german) (42) Dinamica funcţională a textului magic transpune fabulativ trecerea de la o asociere a opuşilor. (singularizare) III Ele. Textul creează contrastul dintre imaginea glo­ I Furca cu brânca bală a răului plasată la polul afirmaţiei şi întărită II La j u d e c a t ă . dezechilibrul maladiv.

" (50) între descântecele cu conţinut narativ. în Forma de adresare imperativ-vocativă. Contrastul dintre bine şi rău şi izolarea celui din urmă se continuă Cu eliminarea treptată a bolii până la anularea ei. structurate într-un paralelism enumerativ. comentând predilect implicarea modelului feminin exemplar. punctează necesitatea acţionării asupra bolnavului. Cu grebla s-o grebleze. triadic. triada structurală este întărită prin cifra 3 atribuită actantului mediator. contrastul verbal:"nu vă duceţi" . relevante pentru strategia indirectă de rezolvare terapeutică.îndreptarea acţiunii de curăţire într-o altă direcţie. în seriâ regresivă a grupurilor verbale. trei fete repede.) Dacă structurile poetice-magice analizate anterior sunt orientate funcţional cu deosebire în sensul eliminării răului. îndepărtare a bolii de organismul uman. determină .conversaţionale introduc o mediere pozitivă. cu reluare ^stabilire a sănătăţii persoanei şi un alt segment care lx ează rolurile şi ierarhia lor în actul de vindecare. dirijată de performerul descântecului. prin tehnica argumentaţiei. prin mimarea unui dialog cu actantul construit de text. corespunzător funcţionalităţii ter* peutice. narative . cele mai numeroase sunt acelea care explică actul de vindecare. din componenta textuală finală: "ele se supărară"->"din vârf se plecară". în terapia populară. cu sugestia instaurării ordinei şi armoniei fizice şi spirituale.în logica discursului . e cu imaginea religios. pentru înlăturarea lui totală. (Un capitol special este consacrat descântecelor pregnant influenţate de cultul marial ortodox. Intervenţia actantului mediator este reorientată de practician. negativă. Inutilitatea actului de purificare aplicat unui obiectiv care constituie deja un model de puritate ("Fântâna lui Iordan"). în vederea vindecării lui."vă duceţi". Alte structuri imaginative. Cu măturile îi măturaţi giunghiurile Şi săgeţile Din ochiul cutăruia le luaţi." (47) Obiectele rituale şi acţiunile simbolice de eliminare a impurităţilor.> "din rădăcină se secară". dialogu practicianului cu actantul mediator benefic indică această direcţionare.în descântec "de albeaţă") şi cu adaosul unor aspecte care răspund intenţiei de surprindere globală a răului. "(49) în derularea secvenţelor textuale. est( °rrnula cuprinde un segment care exprimă intenţia de susţinută retoric. ale renaşterii fiinţei. "Vă duceţi La ochiul cutăruia Cu lopata îi râniţi albeaţa. Cu grebla-i greblată. pentru refacerea acesteia. . către persoana bolnavă. unde intervenţia îşi probează utilitatea.creştină regeneratoare. magică.70 Structuri magice jVicoIeta Coatu 71 s-au spălat") şi de timpul calitativ benefic al începutul^ zilei ("de dimineaţă") accentuează semnificaţiile purităţj şi sacralităţii. în reiaţi |nod frecvent. formulele finale a l e Nu vă duceţi descântecelor sunt astfel concepute pentru a satisfaCe La Fântâna lui Iordan" (48) cerinţa funcţională de redresare totală a individului. microstructura finală are un model binar. cu precizarea simptomului specific ("albeaţa" . comunică indirect cerinţa terapeutică. magice a performării descântecului: tiunilor şi a obiectelor relevante în operaţia de purificare: "Căci cu lopata-i rânită. prin acţiunea ireproşabilă a Maicii Domnului. "Au plecat trei fete repede La Fântâna lui Iordan. Microstructura de paralelism enumerativ include imaginea bolii. conturând diferite strategii de "Voi. în sprijinul persoanei cu sănătatea periclitată. Cu grebla îi greblaţi roşaţa. în unitatea de concepţie a textului magic. Cu mătura s-o măture. Cu lopata s-o rănească. Cu mătura-i măturată.

rolul sacru. la augmentarea ideii de nealterare ("luminat. a celor trei epitete. în majoritate. creionează cele două roluri ierarhizate: . în derularea versurilor se produce un efect cumulativ conotativ. iar epitetul "luminat" completează seria enumerativă anterioară. Componenta secundă a formulei finale. Să rămâie luminat Ca argintul cel curat. decisiv în împlinirea rostului descântecului. prin funcţia darului divin. Cum Dumnezeu 1-a lăsat. De la Dumnezeu darul". importanţa factorului religios creştin.72 Structuri magice "Să rămâie Sănătos Şi frumos I Şi voios.frumos j voios") explicitează intenţia de refacere a echilibrului fizic şi moral al persoanei. Comparaţiile dezvoltă progresiv ideea de purificare. Variantele formulei finale evidenţiază. prin referirea la modelul arhetipal al genezei prin funcţie di­ vină ("cum Dumnezeu 1-a lăsat"). şi calitatea dorită. culminând cu refacerea exemplară.. să rămâie") intensifică semnificaţiile.şi rolul practicianului care acţionează prin forţa numenală a cuvântului rostit ("de la mine descântecul").. în acţiunea intenţională de restabilire a stării de echilibru vital. de rang superior.(51) Grupul verbal iniţial ("să rămâie sănătos . amin. Astfel. Interpreţii înşişi afirma cerinţa ca "descântecul să fie cu ruga lui Dumnezeu"(52) Tradiţia românească semnalează şi cazuri d? intensificare a semnificaţiilor formulei consacrate închiderii textului de descântec. redusă la două versuri. . II De la mine descântecul. subordonat voinţei supreme a lui Dumnezeu. diferit ipostaziat. prin alte formule introduse în poziţie iniţială sau mediană. ( formulă precum: "Amin. . ca argintul strecurat"). fizic şi psihic al omului. de redobândire a stării de sănătate. Repetiţia verbală ("să rămâie . de la semnalarea unor atribute proprii omului sănătos ("sănătos-frumos-voios"). cu intenţi' vădită de redresare a persoanei bolnave.

structuri dialogice -strategia discursivă a comunicării încifrate cuprinde: .strategia discursivă a comunicării mediate..exemplare.structuri comparative (analogice) . rezultate dintr-o combinatorie cu multiple variabile. reprezentată amplu de textele Gagice tradiţionale.structuri narative . Var iantele de descântec sunt construite combinativ.structuri imprecative (blesteme) . 73 nare la începutul unei variante de descântec.categoria structurilor simple. privite în ansamblu. prin referirea specială 'a modelul arhetipal-sacru. figurativm agice se realizează în: .structuri imperative-enumerative . în urma analizelor întreprinse: . în vederea înlăturării bolii din corpul uman şi a refacerii definitive. .structuri contrastante -structuri enumerative regresive/progresive (numerice) . Ca soarele în senin. monostrategice.prin raportarea la arhetipul sacru conotajiile religios-creştine ale actului reechilibrării umane.categoria structurilor complexe. include: .structuri oximoronice .structuri narative . Categoria a doua. care sunt relevate şi de formula finală: "Să rămâie cutare Curat.N jcoleta Coatu De la mine descântecul De la Maica Domnului. accentuând . structurile poetice magice. Din prima categorie fac parte structurile poetice magice diferenţiate astfel. luminat Ca argintul strecurat. Ptiu! Amin!" Din perspectiva modelului de cercetare pe care îl propunem. marchează o combinatorie diversă. se pot grupa în două mari categorii: . .structuri încifrate . pluristrategice.strategia discursivă a comunicării directe cu factorul malefic. leacul".

op. p.relatat de Viorica Cordiş. adecvate finalităţii terapeutice: . 173 10 Idem.F. 410 9 Idem.structuri narative..1 5 8 2i ibidem 22 L Şăineanu. p. 139 43 A.E. decupajul prezentat fiind realizat pe baza analizei unui corpus limitat de texte. p.Gorovei. cit... Folclor medical comparat. cit. p. 139 38 AGorovei. 210 48 Ibidem 49 Ibidem 50 Ibidem G Note 1 V. 321 2 5 A. p.Gorovei. 260 16 Idem.303 32 Idem. op. p. cit. Poetică folclorică. Pentru o poetică a imaginarului. op.Roşianu.Coteanu. cit. Poezii populare române. p. •M S FIorea-Marian. 166 -Dem. p. Eseuri despre folclor.Florea-Marian. Modelul rămâne deschis.structuri imprecative + structuri narative-exemplare -structuri imperativ-enumerative + structuri oximoronice . 408 40 N. 373 37 N. 175 44 Ibidem 45 Idem..Candrea. p. 154 34 Idem. op. Descântece poporane române. dar suficient de amplu şi reprezentativ. 162 31 Idem.Secţiunea a Ii-a lucrării.Gorovei.p. cit.169 29 Ibidem 30 Idem.Bârlea. 409 8 Idem. op. p.Roşianu.. op.Roşianu. p. p.. 220 36 Idem. p. 166 26 Ibidem 27 Ibidem 28 Idem.structuri narative + structuri comparative -structuri imperativ-enumerative + structuri comparative . 20 35 A.Teodorescu. 272 11 Idem. Paleta combinatorie este cu mult mai vastă. op. p. 3240 I i 15 IACandrea. Arhiva I. p.A. 65 3 J. cit. op. 112 „ T e x t magnetofon nr. 44 42 N. p. 182 46 Ibidem 47 A. cit.Burgos.Pavelescu. 161 33 O.. p. p. op. 157 12 Ibidem 13 I. 101 . Cercetări asupra magiei la românii din Munţii Puseni. din Pădureni . p.74 Structuri magice iVicoleta Coatu 19 Ibidem 2 îmbinând organic strategii diferite. 366 39 Idem. p. p.. . care cuprinde corpusul de texte poetice magice şi informaţii referitoare la praxisul ritual ilustrează modelul teoretic. 111 4 Ibidem 5 A.. p. 173 6 Ibidem 7 Idem. p. bibliografia selectivă 2 I. p. Studii folclorice.. p. p. 138 41 S. contribuind astfel la conturarea unităţii de concepţie a întregului demers. cit. p. 3241 I b. 78 ani. 65 h. 0 Idem. Stilistica funcţională a limbii române. P .Gorovei. 302 . 261 17 Ibidem 18 A. p. cit. II.structuri imperativ-enumerative + structuri narative . cit. pp. p. 260 14 Text magnetofon nr. putând fi extins şi îmbogăţit.Gorovei.Gorovei. Descântecele românilor. p. p. p. op.

consacrat acestui raport intertextual. de la caz la caz. ca produs şi producere. ortodoxă a fost sesizată încă din studii m a i d vechi. de tipii Prezenţa preotului. reliefarea textului tradiţional de descântec. a c c e n t u a r e a influenţa covârşitoare a cultului marial creştin asup' ^1™° •' componentei religioase sau tn descântatului terapeutic. Subiectul îşi RELIGIOS defineşte identitatea şi îşi afirmă prestigiul social în rol. determinat d o p ^ * ! ă descântec-rugăciune implică.un caz special de intertextualitate. centrate P t a ( u ] n e r a c î ] u n e a dintre fenomenul tradiţional al descânreprezentarea modelului maternităţii sacre . e de comunicare şi de relaţia de rol.interacţiunea dintre descântec şi rugăciune. rolul practicianului. Relaţia intertextuală dintre conţinuturile tradiţionale-magice şi cele religioscreştine asociază o structură de rol specifică şi aspecte comportamentale intenţionale. turile poetice magice narative . s e r 'ceşti. consacrate tradiţiei descântatului. Factorul decisiv-mentalitatea comunitară/ Capitolul 5 individuală determină recunoaşterea compatibilităţii modelelor magic (descântec) şi religios (rugăciune).N icoIeta Coatu 77 t de comunicare.Maic d U1 ' f u n d amentat pe legile magice. Ia polul emiterii. interacţiunea descântec-rugăciune relerugăciune. este dubIu POETIC MAGIC . elementele de tea terapeutică/psihoterapeutică. într' r b . L a n d rolul Studiul de faţă. ca text de bază. care se m u n e tradiţional al descântatului. rac unea textual . evidenţiază două aspecte fundamentale: cult/° ° ' P S sistemul de organizare lca d a r cu un . triceic la aceeaşi viziune (comentată în capitolele anterioaf1 bătrân" ca5primulu document reprezentativ pentru acest " Haşdeu apreciază în "Cuvinte din asupra textului ca discurs.T F Y T Dumnezeu. pregnant comportament religios. ca mediator benefic. Comunicarea în rol devine acţiune prin limbajul care marchează comportamentul specific. în raport cu finalitatea terapeutică/psihoterapeutică. *. implicând cele două instanţe comu­ aC nicative. I I M C K I C A I U A L I I A I t . . A r t u r G °rovei consemnează că "biserica noastră. prin raportai Bog d a r C e p a n d manuscrisul preotului Grigori din Măhaciu. d de practician aparţine unui performer peci all zat preluare şi transformare a unui text în interiorul unui i _ . * * ( I 9 3 n a m p l a S a l u c r a r e d e s P r e "Descântecele românilor" * V ) '."(l) .exemplar între omul bolnav şi I M T P P T F Y T I IÂI I T A T F . exprimându-se şi realizându-se prin limbaj. '. determinată de funcţionalita ' P de altfel. regizate de norme codificate.exemplare. care asigură vindecarea. cu referire predilectă la stru< P° va. admis şi ea exorcismele şi le-a introdus în cărîil " Intertextualitatea descântec-rugăciune se relaţionea cu un complex de elemente extratextuale.TEXT >P o s t a z i a t > î n relaţie directă cu mecanismul interacţiunii textuale descântec-rugăciune. a tului a . cu roluri determinate în contextul comunicării socio-culturale. emiţătorul şi receptorul.° °Pî l u ne de performare la alta). (descântător-descântătoare) sau nespecialiP Z î i e de resti i u în text. ICAI } n general. C a n d Mecanismul intertextual produs între textele poetice acţiunea în rolul de performer=practician atestă magice şi textele de esenţă religios-creştină. şi conţinuturile de n n a cultică Precista.' şi corelat. de structura particulari ^ c â n t e c fiind reduse (în grade diferite. are o configurare specifică în ansamblu va de O D i c e i > predominanţa textului religios. . recunoaşterea autorităţii rolului de preot.

in vecie de veac )• lui Dumnezeu (cutare).• • . spmtuale.).Creatorul şi torţa ^ „ d o c t o r u ) s u f l e t e l o r şi al corpurilor"._. ^ ' ^ J ^ ( ^ .Satan. şi pentru mentalitatea comun i s r n u ] intertextual puterea magică a poruncii verbale asociata adresării n j t a r ă c a r e generează aceste sincretisme culturale. prin Varianta în limba română. dublu i P o s a z i a t nădăjduiesc întru tine. Lumina cosmic p e ^ . r u g ă c i u n e . atestă interacDomnul: soarele zilei şi lumina nopţii. Acţiunea în rol a cuvântului. [ e m ] u i r e l i g i o s i m a g i n e a biblică a Creatorului (care a zidit ş i c u a l nostru glas . a n m U) textul ( ^ . care s e opune actului creator. C r e a t o r u l u j g e .d e f i n i n d a t i t u d i n e a s p e c i f i c ă r e ] i g i o s . precum forma nominală descântecelor terapeutice şi acţiuni. ş . reprodusa in manuscris^ ca ^ recunoscute ca sfinte de către religie.rugăciune. baz • d u p ă r ă s p â n d i r e a c r e ş tinismului. în planul generalului. c u ^ j d e n î i i n d predominanţa elementelor caracteristice heruvimii şi cu serafimii lui Isus Hristos şi cântare plăcuta.. vai0are i m p e r a t i v ă ( „ n ă j i t -n să • r) cu f r e c v e n t ă m a r e Dar fenomenul descântatului romanesc ates.. d Preotul care mediază între om şi divinitate apelează la u» c a r e ce tămăduieşti pe toţi cei ce se roagă şi instrumentar complex. vocative: 0 rugăciune uzitată în tradiţia descântatului (publicată ". satan. Invocarea malefică .j braţu. ntuale mag. i o s cu grade ş i modal. ( V Textul texte . d e prezenţele a n g e a D u m n e z e u ^ ^ . tradusă in slavoneşt e ^ s e t r e a p t ă rugăciuni către puteri personificate. * _^ c o n f o r m ^ ^ ^ a ordinii şi a echihbrulu. oprescu-te. 1 o f e r i n d i m a g i n e a u n o r s i n t e z e r e i e v a n t e pentm transpune intenţia de stăvilire a forţei maligne. forţa benefică suprema .. însuşi."(3) preotului a fost realizată 50 de ani mai târziu. cu impunerea unuia tipul altuia text text <> s 5 F -s (rugăciune). d e restaura. diferite. ^ de vocativ relaţională cu forma verbală de conjunctiv cu textul d e bază este m mod constant cel religios. neversificate. Simbolul lumini. ş j aplicată funcţionalităţii terapeutice şi accentuează contrastul dintre cele doua princip. cu cele două lumini ce au făcut rfe W u r Qorovei ca "descântec de năjit"). ^ înlăturând invocate. oprescu-te. datând din 1500..taţ.ee.ce generatoare a bolii şi manifestării malefice prin forţa cred. ^ ^ ^ dansul fa M e c a n i s m u ] unitate a contrariilor. pu. între descântec şi sau de ca religi . care se opun „ S t ă p a n e a t o t ţ i i t o r u l e j ( . pra v i n d e c a r e a d e f i n i t i v ă a c r e dinciosului a cărui sănătate a rugăciune. ^ p r j n ^ ţn spjritul u n e j a d r e s ă r i s m e r j t e destructurarea formelor.. scris de însuşi preotul Grigor. restabilind echilibrul existenţial perturbat. pentru anularea răului:" lată într-un timp etern. ( c u t a r e ) întinzandu.). Textul. alătur. între cele două principii active. robu] {e & m e t m nevrednicu soluţionări definitive ("pururea ş. s ă n e f i e d e folos ş i d e ispovedanie 8 „ ^ ş j p ă m â n t u l c u t o a t ă p o d o a b a l o r « ) i p r e z e n t ă î n acum şi pururea şi în vecie de veac.n ei şi a kratofan. cumulează energii benefice orientate ^ ^ m a n i f e s t a r e a forţei maldf. t ă m ă d u i t e extremelor.. năjite (. sa n-aibi puterea a rituală (act-gest-obiect) & cu c o m p o n e n t a practică strica nimica în creştere. configurează o totalitate < f â u c e ] ^ ^^ ^ tămădui .oneaza > C O r e . descântece în dracului". diavole. într-o viziune integratoare. Dumnezeule ca lumină diurnă. c u con Unturi ^ ^ unele elemente d e descântec.nteracţ. ţie. de imaginea Iu.^T^nleta Coatu 79 pfrcoiei* "Sub influenţa rugăciunilor din cărţile bisericeşti s-au a sincretism cultural este "o rugăciune de scoatere. c r e ş t i n ă i u r m ă r e ş t e vităţii care afectează fiinţa umana este transferata. care proiectează dezideratul urf c e . _ c Q m m e d i e r e a tidanului 78 Structuri magice trecerea din prezentul performarn textului ( acum ) care foloseşte limbajul verbal. ^ n 5 p r j n m g ă c i u n e c o o p e r e a z ă cu terapia tradiţionalădimensiuni reduse. ipostaza tămăduitorului i h o t e r a p e u t i c e ] circumscrie universale. c e l a c e s j îna]. Intervenţia de înlăturare a negaţi. solară şi ca lumina nocturna selenara c e r c e t e a z ă c u ^ ^ . directe. Să ieşi . al conflictului universal fost p e r i c l i t a t ă . să te Practica religioasa consemnează aşadar prezenţa u n d e p a r t e z i ^ ^ . ţ { p o . coexistente. care . mtenor nyphca m sens temporal i n d j v i d u ] u . • . 1st^ i n t e r t extual al rugăciunii relevă forţa absolută a lui întmchipare a lumin. . ^ ^ J ^ ^ microstructură poeticăexistenta unor raporturi mtertextuale mai complexe maoică mtl„ t. Doamne. urmărind ^ . A cAisiciiia miui mp ru_d integrata in rugăciune priveşte introducerea S 1 diversificate. diavole. Acţiunea d e eliminare a râului ş . robu rezultate prin actul creator divin. e a z ă f o r m u ] ă r i l e ^ d i s c u r s u l u i r e ] .

construia "Şi ori din frumuseţe. este "rugăciunea de deochi"(analizată ma jos). Celor făcători de rele Un alt exemplu. liniinare definitivă a stării de boală şi de refacere deplină diavolească a năjitului. Textul de "rugăciune de deochi" poten aceleiaşi legi magice a totalităţii ţează rolul Creatorului Suprem şi atitudinea pioasă 1 "Să gonească omului credincios care face apel la forţa cuvântului. corelate cu formul nave."(6) Heochi". conturează intenţia de anihilare >tăţii.în majoritatea cazuriloi magic al totalităţii. Sau din pizmă Şi răutate. accentuând prin române". Toată calea Satanei Şi toată vrăjmăşia. care indică textul religios j Şi pizmaşilor." Formularea enumerativă a cauzelor care ar fi putut Prin ajutorul cerut divinităţii se urmăreşte înlăturare genera răul constituie o altă concretizare a principiului globală a răului provocat . Stricăciunea "se descântă în mălai de mei şi se pune pe falcă sat Şi deochetura ochilor bărbia suferindului"(7). pentru a se selecta din mulţimea seriei.. 171.Dem. Şi a oamenilor pizmaşi. prin manifestare Posibilităţilor. Sau din norocire. sau") explică mecanismul construirii otal prezentată mai sus. goneşte". respectiv anumite acte şi obiecte adecvat acestui procedeu utilizat de descântece: ritualului codificat. alăttf de repetiţia ("toată") şi de enumerarea sinonimelor p^ ţiale ("lucrarea diavolească" . detalierea acţiunii negative semnalează un aspect în raportul intertextual este implicat şi limbajul gesturi I relaţiei intertextuale legat de preluarea şi adaptarea obiectual. Teodorescu în "Poesii populari Varianta reia imaginea forţei negative. Asemănător. valoare comportamentul religios şi limbajul specifii Toată otrăvirea acestuia: Şi deochiul "Doamne. publicată de G.80 Structuri magice Ni coleta Coatu 81 numelui persoanei bolnave şi formula enumerativă gjnii de ansamblu a forţei malefice urmează regula părţilor corpului din care trebuie alungată forţa malignă: ' agică a totalităţii. Sau din putere.. Relaţia disjunctivă întărită prin repetiţia vocativă persuasivă."tot"/"toată".. Diavolului. în desfăşurarea textului de "rugăciune de sub cap. Formele verbale imperative enumeraţi cauza unică raportată la situaţia concretă a persoanei bol "depărtează.vrăjmăşia constituie procedee frecvente şi în structurarea descântecelor tradiţionale. Făcătorilor de stricăciune împăratul veacurilor. subordonată cerinţei funcţionale de "însuţi Tu. Ţie ne rugăm Şi de la ochii robului tău. în vederea malignităţii. care impune numirea tuturor conform mentalităţii populare."calea Satanei" . p. menţionată anterior. 4 individului. prin înserierea variabilelor posibile." Adresarea imperativ-vocativă. Stăpâne Doamne. cu menţiunea: "scoasă după grecie I repetiţia adjectivului pronominal nehotărât. numa De la dânsa cu sprijinul lui Dumnezeu. Dumnezeul nostru. de singularizare a cauzei: "Toată lucrarea diavolească. de captare a bunăvoinţei divin* conectorului ("ori . goneşte pe astă lucrat.." predominant.. cu aplicarea 1951.172). Retorica textului pune î Tot sfatul rău. înstrăinează. Aghiasmatar mic sau scurtarea de molitvelnic" (Sibiu necesitatea surprinderii integrale a răului. verbal. care întăresc psihoterapia prin limba "Privirea cea rea." .." Şi ţie ne cucerim. având ca obiect: °Peraţiei selective. din cap. de la robul tău (cutare). Sau din deochi 1 s-au întâmplat.

Refacerea ca "dar" di%manitate. . „decurge ^ . modelul Şi întâmplarea rea Ce va să vie Lui asupra!" "Milostiveşte Spre zidirea Ta Şi pre robul Tău 82 Structuri magice EeSr P r d a n s u l h obj activitate care defineşte rolul practicianului. fiind a doua persoană a Dumnezeirii.coleta Coatu 83 Rugăciunea revine la formula de invocare i m p e r a t i ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ vocativă care reliefează şi nuanţează ipostaza divinităţi. exemplar. în actul de reechilibrare "Dăruindu-le izbăvire fizică şi psihică a persoanei bolnave. exprimând astfel nu numai întinde mâna ta cea tare cerinţa funcţională de explicitare. "dăruind"). Dorinţa de alungare a răului. care propriu viziunii religios-creştine. cu relevanţă deosebiicomunitară.uaii ." Versul final semnifică postura omului. se comentează că din natura îndumnezeită modelul arhetipal a l Creaţie. şi raportarea la modelul arhetipal. Textele poetice mad n d ln ^nJf} ţ£sr i ?er"a. lui Dumnezeu. iubitorule de oameni. pentm eficienţa Şi braţul tău intervenţiei.z. într-un studiu consacrat legendelor centrate pe este întărită prin reluarea invocărilor verbale imperat. obiect al Creaţie divine. intervine Mana în tămăduirea Ul al asigurării protecţiei persoanei.forţei supreme. ("s Apelul la modelul sacru al fecioriei şi maternităţii gonească" "şi de la ochii robului tău") se alătură intenţie aparţinând cultului religios-creştin se diversifică şi se de redresare a persoanei. să vorbească prin terapeutice şi psihoterapeutice. e § ! n d e i ' f r a t e d e I a D t e c u I s u s > c o P i i i bolnavi ai tâlharului. Maicii Domnului. materializată în form verbală de conjunctiv cu valoare imperativă. tâlharul ast Izbăveşte-1 j" 'gnit pe cruce care este mântuit şi a fost. pentm doctrina creştin-ortodoxă. ^ \0\)\\\ tău"/"robului tău". în cel gener ^ creştm-ortodoxa. Asemenea acţiuni de mediere oferă substanţă pentm capitolul miracolelor săvârşite de Maica Domnului: S e c a r e a soţiei mutilate a păgânului Crăciun.vfigura M a i d i D o m n u l u i "Maică a întregii umanităţi. conform Şi păzeşte-1!" i .actantului feminin divin. Un mare număr de Cu mulţumire. un transfer din planul individual e ^ l s u s . adecvat funcţionaliţăjvine să îmbrace natura umană. prin raportarea repetata Ulogic"(8). Rolul decisiv Cel atotputernic şi înalt restabilirea stării de sănătate revine . ci şi relaţia de rol cu divinitatea. în viitor: aflat în suferinţă.In spiritul aceluiaşi umanitarism sacru. 6 Segmentul final al variantei analizate realizează în t e r m e ^ ^ f u n d când Maica Domnului îi scaldă alături de proprii unei rugăciuni. atribuie actul de vindecare. ^ ^ ^ a Mariei Dumnezeu pentm oameni şi pentm iertarea greşelilor lor. în timp ce textele tradiţionale de descântece indică i resemnificând modelul biblic: ' nUmele persoanei care urmează să beneficieze de efectul nefic al practicii descântatului. parchează insistent prezenţa bolnavului prin repetiţia: Stăpâne.într-un mare număr de antece . .e 5i rr*e spiri.une biblica. textele poetice-magice r „c. i n v.4s„o„i fojfmnificand în diferite forme de expresie. care ilustrează prestigiul Conceptul fundamental de "dar"(prezent în text în form d e o s e b i t al modelului în mentalitatea tradiţionalăverbală gerunzială. în sens adresate lui Dumnezeu ş." descântece cu scop terapeutic. alături de termensubiectul care în numele naturii umane răspunde "izbăvire" şi "mulţumire" conturează un domeniu semantichenozei divine. . "rugăciunea de deochi" "însuţi.ca în toate Şi cercetează descântecele terapeutice . smcretizarea limbajului verbal cu cel gestual şi d e s c ? U a 1 ' e s t e atribuită . de cazului concret şi al prezentului intervenţiei. exprimată succint de text: nuanţează în structurile poetice magice fundamentate pe acţiunea în rol a Maicii Domnului. Această zidire a Ta. ^ ^ & ^ .

III) care organizeai Pocitoarea ciutelor. Şi le duceţi III Să vă topească!" (9) în Dealul Galariilor. esl actantului benefic divin motivează intervenţia sacră prin continuată şi amplificată prin detaşarea bolii de trup apelul disperat al persoanei afectate de impactul cu uman şi plasarea într-un mediu care semnifică distanţări boala: maximă. prin forţa de persuasiune a cuvântului. Nu-1 săgetaţi ". Structura triadică de paralelism (I . de ideea refatf Dar nimeni nu-1 auzea vs. translaţie a întregului mecanism magic de înlăturare bolii şi de refacere a bolnavului. lulu i H. nu-I pociţi. dominând acţiunea malignă. operea^. e t a Coatu 85 gice centrate pe autoritatea modelului sacru.84 Structuri magice . imperativă: r °cedeul singularizării opune atitudinii colective."să stângă" . în multiple variante ale descântecelor narative exemplare. în expresie dired destructurare-restructurare. prin mecanismul de întoarcere a bolii la sui Hiperbolizarea stării afective a bolnavului interacţionează care a generat-o. al existenţei umane): Şi s-a văietat Cu glas până-n cer "In cer. în logica textului magic.. Acolo giunghieţi. eliminarea răului prin acţiunea simbolică. cepţional al factorului sacru: A este urmată. textul sugerează drept cauză cu metaforizarea nominală ("glas până-n cer / lacrimi dezechilibrului. factorul suprem justiţiar care urmează Pană-n pământ"). • • • . Q'namica universală. intervenţia benefică Maicii Domnului se realizează prin modalitatea de adrţ sare imperativ-vocativă către forţa malefică generatoare maladiei şi/sau prin îmbinarea narativului cu cq versaţionalul. în registrul exemplaritjj arhetipale. I Să vă ardă. situate ln "Şi ieşiţi planul obişnuitului şi al nediferenţiatului." (12) De unde aţi purces. prin analogie cu modelul arhetipal: Din cer îl auzea" "Şi-1 lăsaţi Desumflat Advi erbul "numai" delimitează şi izolează unitatea modeŞi curat. "să ardă" . Şi săgetăturile în cuptoare. rolul ex Din falca lui N."să topească".faţă c "Cutare s-a plâns registrul teluric. prin aplicarea legii mag» totalităţii. Dar luaţi în apă Giungheturile II Să vă stângă. care refac prototipul.Duceţi-vă."(11) Nu-1 junghieţi. Acolo săgetaţi. în relaţie cu omul). Numai Maica Precista fiinţei umane. Măria însăşi înlătură manifestarea malign prin forţa cuvântului: Ca unul sfânt Cel-alăsat.:~. semnificând prin unificarea registrelor (teluriccelest. —. participarea fiinţei umane la a contrastului."(10) Rolul sacru invocat acţionează.II . la procesele cosmice de înlăturarea răului din corpul uman. "Voi. conjugată focului şi a apei. în foc." Totodată. Şi cu lacrimi până-n pământ. îndepărtată de fiinţa umană şi dirijată într-un spaţiu fictiv care o preia ireversibil: "Şi a strigat Maica Precista în gura mare: Voi acolo pociţi. prin situarea la polul opus (cerul .. care ilustrează principiul magic al intervină în sensul reechilibrării. raportată la formele verbale Structurile magice narative centrate pe acţiunea în rol a succesiune.

I unde se află descântătoarea.Intrucât suferinţă. în timp ce reînnoi. de Paşti. semnificând stanga"indică direcţia Infernului. ea îl e lumii. creativitate. Rapor­ Scară de aur a slobozit tarea la principiul feminin îşi află eficienţa în actul Pe scări d-argint regenerator al vindecării. prin retorica repetiţw "nimeni"-"numai"-"Maica Domnului/ea": "Nimeni nu 1-a auzit. investit cu atribute axiologice-metafizia un rol iniţiatic. superioritate. frumuseţi sporite. apelându-se în cop la forţele cerului. re satisfac aceeaşi cerinţă funcţională. reglarea ordinii ntru mentalitatea comunitară magică.. căruia i se substituie în mod exemplar: "Pe masă de argint 1-a pus. la auzul tânguirilor fiinţei ozitiv. "transcendenţa coboafi (L." (14) In alte variante discursive. apare în momentele critice ale evoluf a dreaptă" se termină în "centrul ceresc".. Gestul "luării de mână" regenerare(de Crăciun. legată de ascensiu' ar netip. Semnificaţiile "mesei" sunt Din poarta cerului completate şi nuanţate prin atributul ("de argint") care Din cer particularizează obiectul. Iar coborârea Maicii Domnului "pe sd rumul drept. textul prezintă "Maica Domnului imaginea "mesei" ca loc simbolic al revificării organismului Dar Maica Precista 1-a auzit. integrat armoniei universale. care reface condiţia arhetipală. Numai Maica Domnului Numai ea că 1-a văzut. în contextul reprezentărilor şi într-o perspectivă sofianică. "Scatf enimentele capătă valoare reală numai prin raportarea punte simbolică între cer şi pământ. descântec. distanţat valoric de nivelul teluric. lăsat. maternităţii caste şi a naşterii divine: "să rămână curat. ci un transfer de "cerni se deschide" oamenilor.. mitico-religioasă... care-i reliefează unicitatea: osului şi a transformării lui în haos. Structurile poetice-magice diversifică acţiunea actaniuj sacru. Oscioarele i le-a dres. simbolizând puritatea. actantul sacru îşi asumă rolul practicianului. de afirmare şi regenerare. Tradiţia românească păstrează credinţa că ! ^prezentând anumite date importante ale anului. direct ("cărarea dreaptă") are un sens de aur/de argint"." luminat/ ca argintul strecurat/ ca Maica Sfântă care 1-a înaintea lui N. eternitate.. care dobândesc puteri energie pozitivă. S-a scoborât. un mod de activizare în scop terapeutic. de comunicare cu sacru In regimul contrastului. orientând persoana bolnavă spre locul transcendenţă. e sau coborâre. urmăreşte tot o renaştere. apelând la o varietate de strategii discursive.pe pământ. în sens biologic şi spiritual.. Nimeni nu 1-a văzut. actantul sacru îndeplineşte "Cerul"." A ieşit. de Sfântul Gheorghe) 'nseamnă nu doar un simplu contact.86 Structuri magice iVico'e*a ^ o a t u c srn ests 87 singularizarea prototipului sacru. echilibrului uman. de evoluţie. direcţia Paradisului. al entităţii! De mana dreaptă-1 lua exemplare. Registrul kratofanic celest." devine accesibil în anumite situaţii normate de tradiţii împlinind dezideratul uman. luând contact cu lumea terestră.." Selectând dintre multiplele conotaţii pe acelea adaptate funcţionalităţii magice-terapeutice. a Pe dânsa s-a scoborât. Blaga). când sunt oficiate ritualurile de stăvilire a degrada mnează pe Hristos care spune el însuşi: Eu sunt calea . "dreapta" este benefică. al omulu Şi pe cărare dreaptă-1 îndrepta. pentru a semnificaţiilor religios-creştine. Numai ea 1-a auzit"(13) Textul magic circumscrie imaginea Maicii Domnului u u n complex de simboluri. care urmează să o vindece: impune ca un simbol al conştiinţei şi al absolutul "Maica Precista aspiraţiilor. în unele variante . versurile sugerează şi aici relaţia cu prototipul. Cu basma de fir I-a şters.

Gestul iniţiatic ("Maiţ. printr-un comparativ de superioritate: "Te-o face Mai sănătos De cum ai fost. A zis Maica Precista. descântatul benefic este ridicat la nivelul rolurilor sacre. 6). luminat." Formula finală specifică descântecelor terapeutice fixeazi progresiv intenţia de însănătoşire. ca simbolif ale purităţii. Leacu' ţi l-oi da: Du-te la cutare descântătoarea. 1 raport cu ordinea şi armonia macrocosmică. 14. pj refacerea ipostazei exemplare arhetipale. 5 persoanei bolnave şi a practicianului: "Taci. "spălat"-"strecurat") şi comparai referitoare la imaginea metalelor aur-argint. atribuit frecvent Maicii Domnului ("Matf . Precista. Nu te văieta. Vindecarea nu corespunde stării anterioare impactulii cu boala. ci implică un plus de vigoare şi energie vitala" exprimate textual. viaţa (Ioan. 19.88 Structuri magice (Ioan. sunt împăratul (Ioan. Variantele discursive magice accentuează uneo^ intervenţia factorului divin implicat într-o dublă iniţiere. culminând cu reprezentarea "Sântei Mării": "Iar tu vei rămânea Curat. Că eu te-oi învăţa. 21). devenind un instrument al transcendenţei în refacerea echilibrului la scară umană. Eu oi învăţa-o Descântecul meu Şi al iui Dumnezeu.. sunt câta adevărul. nu ţipa. 6). Ca auru' spălat." De o mare relevanţă semantică şi retorică este epitet' "curată". Ca poala Sântei Mării. ale Creatorului § Maternităţii divine. Ca argintu' stricorat. pe cărare dreaptă-1 îndrepta") semnifiq simbolic direcţia unică de reechilibrare a omului.."(15) în viziunea textului ilustrat. printr-un cumul di epitete ("curat-luminat". 14.

confirmând rolul covârşitor atribuit de comunitate doctrinei mariale ortodoxe.pDrezentării sacre. dar în acelaşi timp ea odrăsleşte pe Dumnezeu: ecioara naşte. Cultul religios ceştin-ortodox împlineşte în imaginea Măriei sinteza fecioarei şi a Mamei născătoare de Dumnezeu.Ni coleta Coatu 89 rată"). creând . luminat Ca aurul strecurat. o intensificare a semnificaţiilor . alte texte adresează rugi de vindecare Maicii Domnului. prin refacerea arhetipului. pe Fecioaraar nă. fiinţa umană trebuie să-şi redobân­ dească starea de armonie fizică şi spirituală printr-o purificare. "preacurată" creează progresie semantică. Prin mecanismul de raportare la ototipul creştin. "Fecioara •amâne în integritatea ei neatinsă sub lucrarea Sfântului IpJh."(16) Maternitatea divină conjugată cu fecioria în nt 'tatea excepţională a Măriei. 1 fecioria care naşte. "Fecioara singură poartă în ea . care rodeşte. care produc o gradare semantică corespunzătoare dinamicii progresive a vindecării. în intenţia refacerii desăvârşite a persoanei: "Să rămâie cutare Curat. în majoritatea formulelor finale ale descântecelor. Comparaţia cu momentul naşterii: "Ca ceasu-n care s-a născut Nici o vină n-a avut. în conjuncţia ••oinităţii §' maternităţii sacre. proiectând dorinţa de regenerare totală a persoanei." relaţionează starea iniţială de puritate a omului cu modelul sacru al Măriei. Variantele care repetă nitetul "curată" în forma superlativă. configurează prototipul J l untăţii şj a\ plenitudinii. Creştinismul venerează nu simplu fecioria. Ca Maica Sfântă care 1-a dat. modelul feminin al integrităţii spirituale închide seria enumerativă de epitete şi comparaţii . In timp ce unele rugăciuni cu destinaţie terapeutică potenţează intervenţia Creatorului Suprem în eliminarea efectului maladiv şi restabilirea echilibrului vital al bolnavului. întruchipare a castităţii în unitatea desăvârşită a ° nului şi a sufletului înainte şi după naştere.în acest crescendo al textului momentul de apogeu.

un efect de captatio benevolentiae din partea fiinţei sacre . într-o ordine ierahică în care se recunoaşte primordialitatea rolului divin. cu implicaţii funcţionale. produce un efect de acumulare a semnificaţiilor sacre. urmăresc prin retorica repetiţiei şi a formelor vocativ-imperative. precum cea prezentată mai sus. Situat în plan secund. în acest complex conotativ. care posedă atributul sanctităţii ("Sfântă Mărie") şi al maternităţii caste ("Sfântă Maică"). ca o confirmare a importanţei cultului marial ortodox în cultura tradiţională românească. Maică Sfântă. fecioria singură poate fi disponibilitatea totală a sufletului şi a trupului pentru Dumnezeu. ajută-mi.90 Structuri magice misterul jertfei curate. perfecte. şi Dumnezeu." Formulele de invocare a ajutorului Maicii Domnului. pentru adevăr. "primeşte existenţa umană în ea. în mecanismul cultural popular de regenerare a omului bolnav. Măria. şi Dumnezeu"). Sfântă Mărie Şi Maică. "Dumnezeu desăvârşit şi om desăvârşit"." Iar Isus Hristos. şi prin ea am răspuns noi toţi. ia umanitatea în plenitudinea ei din Maica Sfântă. practicianul se subordonează forţei benefice mariale. Ajută-mi. Multitudinea de variante care exprimă într-o formă sau alta rolul sacru al Maicii Domnului în terapeutica tradiţională. Maică. Asocierea imaginii lui Dumnezeu ("Şi Maică. evidenţiază ipostaza excepţională a purităţii maternale."(17) Aceasta înseamnă că "umanitatea se află în plenitudine în fecioara Măria şi deci în femeie."(18) Aceste înţelesuri de doctrină cultică ortodoxă constituie tot atâtea argumente în explicarea rolului deosebit pe care mentalitatea populară i-1 conferă Maicii Domnului. . "Ajută-mi. Mărie.

serie nouă. 104 9 A.42 3 Idem. în "Anuar I. Gorovei. tom 5. p. 264 12 Ibidem 13 Ibidem 14 Ibidem 15 Idem. 41 2 Idem. cit. p. Jertfă şi răscumpărare.E. 1994. 11 Idem. 321 10 Ibidem. Maică a întregii umanităţi în sens ontologic". "Măria .^icoleta Coatu 91 Note i AGorovei. op. p. 47 4 Ibidem 5 Ibidem 6 Ibidem 7 Ibidem 8 Sabina Ispas. p. 131 17 Ibidem 18 Ibidem . p. P. 225 16 Părintele Galeriu.F. Descântecele românilor.. p.Maică a Domnului. p.".

tabuul se manifestă esenţialmente în interdicţii şi restricţii.semnificaţia termenului tabu ne-a parvenit prin două sensuri opuse.ca urmare a cauzalităţii magice . . Antonimul tabuului este în polineziană cuvântul noa = obişnuit. S.factorul suprauman malefic. Rezolvarea tensiunii generate de tabuuri rezidă în procese de substituţie antonomazică (anti + onoma = în locul numelui) şi metaforică. Pe de o parte pentru noi înseamnă sacru. cu rol decisiv în refacerea totală a omului. metafora nu este §adar o simplă metaforă. Relaţia denominaţiei cu factorul malefic evidenţiază două aspecte definitorii pentru structurile tradiţionale româneşti. coexistente şi complemen­ tare. răspunzând cerinţei funcţionale de înlăturare a efectului maladiv şi de remediere exemplară. Era firesc ca în procesul de substituire a denumirii unui obiect. Raţiuni funcţional-magice determină numirea bolii (reliefată prin efectul retoric al repetiţiei. accesibil oricui. Cel de-al doilea aspect se referă la unele situaţii de tabuizare în rostirea numelui spiritului malefic generator derivă dintr-o concepţie arhaică potrivit al bolii. "Nouă comentează S. interzis."(l) Mentalitatea care instaurează tabuul impune o legătură magică între vorbitor. necurat. Pentru a nu se provoca prin activizarea forţei magice a cuvântului rostit prezenţa cvasifizică a obiectului denumit de cuvânt .practicianul . a ur iei fiinţe reale sau imaginare să fie atrasă şi metafora în Sls temul tabuurilor lingvistice. . soluţionându-se astfel starea conflictuală dintre necesitatea de comunicare. a personalităţii. într-o triplă referinţă. ci armă de apărare şi reflex Prev entiv. în consecinţă.persoana bolnavă. Un prim aspect se referă la pronunţarea numelui bolii: de obicei în structurile poetice imperativ-vocative şi î> r seriile enumerative. anterior oricărei religii. Freud tratează pres­ cripţiile tabuistice în relaţie cu ambivalenţa impulsurilor afective. îţ1 cazuri frecvente). deza­ greabil. pornind de la semnificaţiile termenului tabu. Semnificaţia denominaţiei variază prin referirea la: . cu conotatii variate. Freud . Pentru mentalitatea magică. ceva similar cu ideea de reţinere. periculos. Acestea căreia pronunţarea numelui unei fiinţe maligne este un exorcism care are drept consecinţă prezenţa şi acţiunea negativă a acesteia. cu tendinţe contrarii. consacrat. Căci "omul stăpânit de me ntalitatea magică recurge la metafore din instinct de Woconservare. cuvînt şi obiectul denumit de acesta. în vederea acţionării prin forţa persuasi' â a cuvântului.performer al textului şi al practicii rituale. pronun­ ţarea lui atrăgând prezenţa şi acţiunea acesteia. mai vechi chiar decât zeii. iar pe de altă parte. în interesul securităţii personale şi ective.tficoleta Coatu 93 Capitolul 6 SEMNIFICAŢII ALE NUMELUI ÎN TEXTELE POETICE-MAGICE Studiul denominaţiei în structurile poetice magice necesită o tratare diferenţiată. de numire a obiectului Şi cea de evitare a pronunţării cuvântului. evident. numele era socotit o componentă a fiinţei. .termenul cu conţinut nociv a fost înlocuit. şi. Tabuului i se ataşează. In contextul acestor mecanisme Mentale determinate de legităţi magice. generator al bolii şi reprezentarea hierofanizată a maladiei.factorul suprem benefic. Tabuul a fost considerat drept cel mai vechi cod de legi nescrise ale umanităţii."(2) . pentru eliminarea simptomelor maladive din trupul uman.

D . Structurile poetice magice sunt expresia cooperării tabuurilor antonomazice cu eufemis­ mul. sunt corectate printr-o variabilă care menţine ambiguitatea. Frumoasele. Cu săgetături Şi cu întâlnituri. Sfintele de noapte. veneraţie impusă de calitatea kratofanică a acestora.. în intenţia prevenire a efectului de prejuaiciere MU U = i ^ ^ — < 1 lui. ^ ^ . (6) în cea de-a doua microstructură de paralelism.Sfintele.94 Structuri magice jvjjcoletta Coatu Adică Zânele Şi Ielele. me canismul răsturnării valorice care asociază o atitudine e disimulare: "unele nume metaforice relevă calităţi Hjnrie opuse celor pe care le au Ielele.(3) Substituţiile generate de tabuul magic au. reliefând m mult sau mai puţin . Iezmele. iar altele le îm ~ eSC CU a t ' u n l e c e ' e mai înalte din ierarhia umană ( 8 ) P ă r ă t e s e l e ' C r a H e l e • s a u mitologică . în pofida intenţiei de explicitare ("adică Zânele").afectivă impune ca rezolvare tabui z a r e a numelui şi implicit eufemizarea. ci sunt numite Sfintele. care indică o regresie a ambiguităţii figuratului şi a coeficientului de eufemizare.' (4) 95 Substituţiile tabuistice.). comparativ cu explicită. Fie-le milă. Zeiţele (acestea trebuie să fie de obârşie cultă)".. In sistemul tradiţional-românesc al descântatului. Relieful retoric atinge cote maxime în "Miluitele". Textele de descântec "de Iele" sau "de Danseie selectează variabile din seria antonomazică. de conciliere cu forţele răului. care anulează ambiguitatea.fa D â n s e l e " ) .-u. cu caracter neutral. "Doamnele". pentru răspunde cerinţei funcţionale: "Când au fost în mijloc de cale. m i n u t i v u \ ^ ^ j f f ° frumoase s t o m a t o l o g i a altor boli. Doamnele.. dorinţa de neutralizare a manifestării malefice explică intenţiile de captare a bunăvoinţei. Substitutele eufemistice. în ansamblu. are loc o interiorul seriei. Zeiţele" Urrn zP ' w ăiind captarea maximă a bunăvoinţei repre_ arilor sacre mitice. Măiestrele. o funcţie apotropaică w I }n text sunt enumerate patru variabile antonomazice.(. Şoimanele. Nevoia de protecţie. Mândrele. termenii se diferenţiază. produc tensiuni specifice determinate de ambivalenţa impulsurilor afective.^^î^îrti-Q ccm Ha n p n t r ^ l i 7 a i (7) După cum s-a putut remarca. împărătesele văzduhului. instaurând un termen tabuistic pe baza unei substituţii pronominale. ca în cazul ielelor care provoacă starea maladivă denumită popular "de Iele" sau "de Dânsele". particulară. antonomazice şi metaforice. e l e l o r ^^ . Denumirea de "Iele" are răspândirea teritorială cea mai mare şi este relaţionată . şi progresiv. Puternicele. de coexistenţa sentimentelor de ostilitate şi veneraţie ale omului faţă de forţele mitice care-1 agresează periodic.în funcţie de alegerea făcu» mecanismul tabuizării eufemistice şi semnificaţia iu formele eufemistice produce uneori Apelul la ambiguizare pe care textul trebuie să o anuleze. care se mai dă Ielelor. relevând grade trecere jde la prezentarea directă. Doamnele frumoase. în forma "Fie-le milă". logica m accent în sens eufemistic. cu referire augmentează persuasiunea. logica textului terapeutic^ " . (5) Substituţiile tabuistice pronominale reprezintă "o numire de tot generală". într-o microstructură de paralelism. "Zânele".de Lazăr Şăineanu -cu pronumele personal. de cărare L-au întâlnit Doamnele. de aceea se impune o a doua corectare. Dânsele. Rusaliile. boala "Milostivele". în cazul . Atitudini contrare veneraţiei în e *Presie eufemistică se constată în cazul tabuizării . în cart Iul • d f ° r a t ă P r e P o n derent intervenţiei negative a Diavosubstituţia eufemistică asociază conjuraţia. aceeaşi raţiune a necutezanţei de a pronunţa numele lor cel ominos explică şi numirea de Dânsele. "întâlnituri") " â sl" Dne e la 'Vrw^^^^^J^^'^ ** ^ ^ C a i n S U f i d e n t d e r e l e v a n t i ' fiind P^entf § j *" C gradul retoric creşte. prin v.™mii doi termeni ("săgetături". Cu De Dânsele."Domniţele". m r mare de expresiunl care sunt tot ÎSr 3S^l*^^5^^S 3t!L patâte n usubăcare e cunoscut stăpânitorul întunericului" —J. aversiune cauzată de manifestarea lor malignă. cu înserierea efectelor negative. Miluitele. reală a simptomelor la ^^ ^ & ^ retorice ş i nivele d e eufemizare variate determinate d e m e n ţ i o n a r e a ^ ^ ^ intenţia de captate b ^ 6 ! ? ^ ^ . iar Doamnele Doamnele" agic implică cel de-al treilea termen. Zânioarele. "Ielelor care stăpânesc văzduhul şi sunt cumplite nu li se rosteşte numele (în Banat fiecare are un nume deosebit). Fecioarele. Milostivele. ca rezultat al etimologiei populare.

iar prin fuziune poporal între Aghiuţă şi Tichiuţă.posteritate directă a tracilor . ca un împrumut din limba română."(9) Fără a consacra un studiu special seriei antonomazice a Diavolului. Iuda. în tradiţia românească a descântatului.în cântecele lor cele mai vechi. Que. având în vedere predominanţa acestei reprezentări maligne în legătură cu diversitatea maladiilor. Impieliţatul. Nichipercea. "întrucât rostirea numelui adevărat ar fi provocat prezenţa lui atât de odiată. Haşdeu relaţionează forma româneasc Aghiuţă cu alte două variabile antonomazice ale serie Tichiuţă şi Ghighiuţă. Ucigă-1 crucea. Sotea. folosind epitete metaforice: Necuratul. care-1 face nevăzut. Bălosul. Dihanie. s-a format apoi nuntf1 Ghighiuţă"(13). zeii de mai nainte scad acum în ierarchie la treapta de sfinţi mărunţei sau chiar devin demoni. Ago (articulat Agoia) are sensul de Dumnezeu." în sprijinul acestei observaţii privind un aspect ă diacronie culturală. Scaraoski. după dialectul gheghic. Primele observaţii. Cel din pietre. care relaţionează acesta variabilă denominativă cu existenţa unei posibile zeităţi din panteonul dac. Bală spurcată. i se spunea la noi în chip curent altfel: Satana. Faraon.. Nefârtate. Ucigaşul.(10) Haşdeu consemnează faptul că la albanezi . Haşdeu probează ipoteza "prin forma redusă a lui Ague. Dracul se numeşte une" Tichiuţă. şarpe. se cuvin câteva nuanţări. -uţă. din cauza minunat' tichiuţe. balaur. literalmente "petit bonnet". Tichiuţă. care stă la baza formei diminutivale. semnalată la şerbi. Cel cu şapca roşie. invocă punctul de vedere deosebit de interesant al lui Bogdan Petriceicu-Haşdeu. drac". contrasă în Aghiuţă.96 Structuri magice antonomazice a Diavolului generator al bolii. cu sensul de element diabolic. autorul face câteva paralele menţionând sanscritul deva (=zeu). Aghiuţă. Neagu.(11) Evoluţia semantică de la sfânt la drac este explicată de Haşdeu astfel:"când un popor îşi schimbă religiunea cea veche pe o alta nouă.. albanezului articulat Agoia i-ar corespunde un prototip românesc. referi­ toare la termenul Aghiuţă. sau mai degrabă. bucharicul daivang (=îndrăci . Bată-1 crucea. respins prin cultu zoroastric şi transformat la perşi în daeva (=demon) sa' neo-persicul dev / div. Ucanel. (. . întrucât nu se regăseşte în nici unul din dialectele slave. comentând: "cu acelaşi sii1 diminutival feminin. Sarsotea.). Agui + uţă. Ague. fermecat)(12). Naiba.

Seria tabuurilor antonomazice include forme cu mare expresivitate şi relevanţă retorică. alături de variabile cu valoare imprecativă. care au cumulat conotaţii comice. a cazului concret de anormalitate reprezentat de situaţia maladivă. româneşti se observă o atitudine dominantă de repulsie.magice presupune selectarea textuală în vederea redobândirii sănătăţii. care asociază forţa imperativului verbal cu cea a unui obiect sacru. Prin ez onanţă simbolică se asigură dinamismul şi vitalitatea umelui identificat cu persoana. o izolare a individului. consacrat: "Bată-1 crucea!"/"Ucigă-l crucea!". cu accentuate reacţii de ostilitate faţă de imaginea Diavolului. mentalitatea umană a imaginat o legătură organică. . situaţi în afara cerinţei rituale terapeutice). remarcăm sensul evolutiv al acestor variante antonomazice tabuistice. precum Bală spurcată sau Bălosul. ocultă între persoană şi numele acesteia. în scop terapeutic. faţă de starea de echilibru a membrilor comunităţii. Textul magic numeşte persoana pentru a 0 identifica. Ca o notă caracteristică a mentalităţii comunitare rurale. cu efectul funcţional ont. de esenţă rituală. reflectă o mentalitate care 'ntreţine simbolul numelui ca substitut total al fiinţei. Măria. prin apelul la forţa magică a cuvântului rostit. antroponimul introduce accente semantice şi funcţionale specifice. de refacere definitivă a stării de sănătate: "Să a mână cutare (Ion. Pnn rostirea prenumelui acesteia. în scopul anihilării puterii maligne. în contextul descânte­ cului.. Relaţia prenumelui cu structurile poetice . Puterea de a institui şi legitima existenţa persoanei. relevând.. prin însăşi calitatea sa rituală. distinge şi delimita de celelalte persoane (cu statut de oameni sănătoşi. atribuind denominaţiei o forţă numenală. luminat. * * * Din timpuri arhaice. etc. în acest mecanism general al separării şi singularizării. întregul complex al descântatului produce. ca argintul re curat." Prezenţa prenumelui în formulele finale ale es cântecelor indică un element de variabilitate. de esenţă ludică. semnificând intenţia de minimalizare.iSicoleta Coatu 97 Acordând un coeficient de credibilitate ipotezei lui o petriceicu-Haşdeu.) curat.

Nicolae. re­ levată de formula stereotipă ( cu variaţii reduse de la uf1 text la altul): Prin trecerea din planul umanului în cel al supraumanului.98 Structuri magice Nic oIeta Coatu "Descântecu-i di la mine Şi leacu di la Dumnezeu. indiferent de declaraţiile practicianului. etc. Cu deosebire formulele finale ale descântecelor relevante pentru aspectul funcţio­ nal al regenerării totale a omului evocă prin nume. cu solicitantul (aparţinând acestui mediu). relaţionat cu sincretismul limbajelor (cooperarea textului magic rostit/ "cu limba vă descântai' cu praxisul ritual. a persoanei asupra căreia trebuie orientată acţiunea de vindecare. prin numirea forţei sacre: Dumnezeu. în confor­ mitate cu intenţia benefică a performerului şi cu sprijinul sacru al forţelor supreme. Prezenţa numelui practicianului în textul magic întăreşte acţiunea în rol. accentuând forţa de intervenţie a practicianului în sensul îndepărtării răului din trupul uman.Isus Cristos. Numele performerului asociază în textul rostit numele benefi­ ciarului ("Măria"). Denominaţia evidenţiază un alt aspect al funcţiei magice referenţial-pragmatice a textului de descântec. prin puterea cuvântului. Ion. şi un mod de raportare. atribuirea personală a unui descântec. "ca de Maica Domnului lăsat" sau "ca de Hristos lăsat" (16) . în raport cu polul performării. Acest aspect al denominaţiei pune în valoare funcţia magică referenţial-pragmatică a textului de descântec..) curat. în oeneral."(14) Segmentul discursiv (de descântec "de spurc"sau "muma pădurii") atestă sublinierea denominativă ("ieu Lina") a rolului. în asigurarea eficienţei terapeutice. Maica Domnului. Dintr-un alt unghi. prin forţa cuvântului. ieu Lina Cu limba vă descântai.. din realitatea concretă în meta-realitate. marcându-le unicitatea şi statutul de excepţie: "să rămână X (Măria. Accentuarea denominativă a acţiunii în rol a praC' ticianului se raportează la constanta ierarhiei rolurilor. Integrarea numelui în textul magic este şi un mod de utorizare a descântecului şi de marcare a autorităţii nracticianului în relaţia cu mediul comunitar folcloric. în raport cu polul receptării (Ru=receptorul uman). asupra căruia este dirijată forţa magică a cuvântului şi a actului ritual."(15) 99 cu fiecare performare a textului. Textul introduce numele performerului în relaţie directă cu factorul malefic. augmentând efectul retoric al descântecului: ". în particular. adaptarea acestuia la cazul concret de terapie populară. nu vizează originea textului. în tradiţia descântatului românesc sunt semnalate situaţii de menţionare a numelui practicianului în varianta discursivă performată de acesta. a actului şi a gândului. semnalând cerinţa indicării prin nume. textualizat/"cu săcurea vă tăiai"). Cu săcurea vă tăiai Şi de la Măria vă luai. ci asumarea variantei în actul de performare. la modelele arhetipale. textul poetic-magic explicitează cu obligativitate interven­ ţia benefică. luminat/ ca de Dumnezeu lăsat". în intenţia detaşării răului din corpul fiinţei bolnave. rolul decisiv al fiinţelor sacre. Denominaţia divină se impune ca un mod de invocare a ajutorului suprem.

100

Structuri magice

Note
1 Sigmund Freud, Opere, 1, p. 43 2 Lucian Blaga, Geneza metaforei şi sensul culturii, p. 40 3 Ovidiu Bîrlea, Poetică folclorică, p. 68 4 Lazăr Şăineanu, Studii folclorice, p.82 5 Idem, p. 128 6 Idem, p. 93 7 Artur Gorovei, Descântecele românilor, p. 106 8 Ovidiu Bîrlea, op. cit., p. 68 9 Idem, p. 67 10 Bogdan Petriceicu-Haşdeu, Etymologicum Magnum Romaniae, I 11 lbidem 12Ibidem 13 lbidem 14 Text magnetofon nr. 3240II c, Arhiva I.E.F. 15 lbidem 16 Artur Gorovei, op. cit., p. 209

Capitolul 7

COORDONATE SPAŢIALE
Urmărind dimensiunea spaţialităţii ne propunem să relevăm două aspecte esenţiale legate de: 1. configurarea spaţiului ritual în ansamblul sincretic al descântatului (fenomen cu caracter dramatic), şi regimul de norme spaţiale în relaţie cu prescripţii/interdicţii ale timpului şi practicii rituale; 2. reprezentarea în contexte poetice-magice a spaţiului care preia efectul negativ, maladiv, prin detaşarea acestuia de trupul uman. 1. Descântatul se desfăşoară ca un spectacol care implică o reţea de roluri, un complex de acţiuni, gesturi, atitudini, mimică, în relaţie cu un instrumentar specific şi c u o mare diversitate de incantaţii poetice-magice. Exercitarea rolurilor în comunicare orală delimitează un s Paţiu şi un timp, care posedă ca şi celelalte componente a e ' sistemului, o dimensiune profană, prin raportarea la nivelul concret-fizic, şi una sacră, corespunzătoare nivelu| ui meta-fizic. Orice practică rituală transfigurează locul, sacralizându-1, Sln gularizează spaţiul şi-1 izolează de mediul profan. aplicat în scenariul ritual-ceremonial al descântatului, 'Paţiul delimitat de praxisul ritual se transformă într-o ursă de forţă numenală, din care omul ca participant se Părtăşeşte. Locul de efectuare a practicii rituale a esc ântatului semnifică un spaţiu închis şi organizat, cu re Practicianul şi persoana bolnavă întreţin o relaţie de Cr alitate. între spaţiile sacralizate prin însăşi esenţa

102

Structuri magice

ritualului cu scop terapeutic, "casa" reprezintă un spaţiu ^ valoarea simbolică a unui "centru", în care se poat? înfăptui acţiunea de refacere a individului. în viziune^ tradiţională, "casa" constituie un spaţiu ambivalent, profan destinat activităţilor real-concrete şi interrelaţiilor socio! umane familiale, şi simultan, sacru, consacrat fiinţării spirituale, metafizice. Pornind de la reprezentarea arhaică, mitică a "casei" ca dublu al omului, prin mecanismul de omologare a celor două realităţi, habitatul a păstrat în timp o relaţie strânsă cu fiinţa umană, dobândind un caracter emblematic, ca supradeterminare a personalităţii celui care îl posedă. Practica rituală a descântatului adaptează funcţionalităţii specifice, această unitate om-habitat, semnalând situaţii în care actul performarii se extinde de la trupul uman la "casa", care semnifică cu mult mai mult decât un simplu spaţiu de locuit. In descântecul "de ceas rău", complexul de acte rituale săvârşite de practician relevă această legătură organică între om şi spaţiul habital, ambele afectate (prin efectul de dezechilibrare produs de factorul malign al bolii) şi implicate în refacerea ordinii şi armoniei: "Descântătoarea ia o mătură în mână şi, făcându-se a mătura spre spatele celui speriat, începând de la cap spre picioare, ca şi când ar alunga ceasul cel rău, rosteşte cuvintele de mai sus. Iar după ce a rostit o dată descân­ tecul, stupeşte jos. Tot aşa face ea în faţă şi iarăşi la spate, repetând astfel descântecul de 3 ori dupăolaltă. In sfârşit, se face a mătura prin casă şi peste pragul căsii, ca şi cum ar alunga ceasul cel rău din casă, afară."(l) Acţiunea rituală simbolică "a maturatului", cu un obiect tot cu valoare simbolică, "mătura", în intenţia de alungare a maleficului din trupul uman şi din interiorul casei, se desfăşoară prin înlăturarea răului din corpul uman urmând în succesiune, direcţiile de sus - în jos, şi din faţă în spate; în continuare, se efectuează eliminarea di» spaţiul de locuit, dinspre interior spre exterior. Unitatea I continuitatea actelor rituale şi a direcţiilor benefice, d« îndepărtare a factorului perturbator mărturisesc necesf tatea intervenţiei în entitatea spirituală reprezentată & om şi de casă. Unitatea dintre fiinţa umană şi habitat, raportată \ dinamica opozitivă (echilibru-dezechilibru), specific structurilor rituale-magice cu finalitate terapeutică, estf transfigurată simbolic în unele texte de descântec, caff

jsficoleta Coatu

103

ornentează narativ momentul îmbolnăvirii prin "plecade acasă" a persoanei şi agresarea acesteia de către factorul malefic generator al stării maladive. Descântecele selectează câteva simboluri fundamentale, "casa" şi "masa", "drumul", "mijlocul de cale, de cărare." "Casa" şi . m a s a", cu care persoana are o relaţie fizică şi spirituală directă, posedând conotaţia "centrului", relevă participarea ia o realitate profană şi la una transcendentă, la un principiu unificator. Imaginea "casei", în context discursiv conturează un spaţiu interior armonios, integrat ordinii şi echilibrului universal, în consens cu starea iniţială a persoanei, de sănătate şi prosperitate: "S-o sinecat Şi s-o mânecat N., De la casa ei, De la masa ei, Grasă şi frumoasă, Tare şi voioasă..." (2) în lumea imaginară construită de text, părăsirea spaţiului protector al "casei" semnifică simbolic virtualitatea îmbolnăvirii, iar traseul parcurs: "Plecat-a cutare Pe cale, Pe cărare", evidenţiază ceea ce în expresie populară înseamnă "a ieşi înaintea bolii". Faptul are consecinţe indezirabile, prin contactul cu maleficul, produs - de obicei - "la mijloc de cale,/ de cale şi cărare", care semnifică tot "un centru", reprezentând un loc al condensării forţelor opuse: "Iar când a fost La mijloc de cale, buba 1-a întâlnit."(3) In context poetic-fabulativ, deplasarea în spaţiu indică §' situaţia inversă, prin care boala vine în întâmpinarea ^ului. Factorul mali gn testează mediul uman, selectând lr itr-o totalitate, unitatea vulnerabilă. Paralelismul opozitiv » uPează cele două situaţii, a unei mulţimi("toţi") protejate *' lnvulnerabile, faţă de poziţia unui individ lipsit de iritate. Prin procedeul singularizării este detaşat cazul 'cular asupra căruia trebuie orientată intervenţia ntUa lă-magică

104 "A plecat Stătu Cot La toţi a găsit Uşile -ncuiate vs. Ferestrele astupate Focurile-nvelite.

Structuri magice

\icoleta Coatu -

105

Numai la cutare a găsit Uşa deschisă, Fereastra destupată, Focul dezvelit." (4)

Imaginea simbolică a "casei cu ferestrele şi uşile încuiate' semnifică apărarea şi rezistenţa unor organisme în fgţ, bolii, prin contrast cu imaginea "casei cu uşile şi ferestre^ deschise" care conotează disponibilitatea, starea d( receptivitate maladivă. Textul insistă asupra individualităţii decupate di totalitate, accentuând opoziţia: "Şi pe el culcat, Adormit şi arumit." (5) îmbolnăvirea este înfăţişată textual ca un act dt prejudiciere a persoanei de către forţa negativă: "Mâna pe sub prag a băgat L-a strâns şi 1-a apucat." (6)

Un alt spaţiu calitativ al performării, "cimitirul", implic; "perină şi lăicer" — "ţărână într-o legătură". referirea la cultul tradiţional al morţilor şi la aspecte Legătura cu ţărână purtată de bolnav la gât, semnifică comportamentale specifice privind relaţia dintre cele doui componente ale structurii de neam, viii şi strămoşi modalitatea de contact a pământului cu boala şi transferul Exemplificăm cu o variantă "de friguri", care constituie i acesteia în mostra luată de pe mormânt şi abandonată modalitate de autoperformare, într-o configurări după 3 zile, cu intenţia şi convingerea îndepărtării răului din trupul uman, prin plasarea într-un mediu absorbant, dramatică: care oferă siguranţa ireversibilităţii. "De friguri îşi face omul descântec astfel: Numărul magic 3 unifică simbolic numărul de performări ale forrnulei("repetă de 3 ori"), actul ritual ("ia ţărână din Se duce dis - de - dimineaţă la cimitir, în zi de sec, 1' m mormântul unui frate sau a unei rude de aproape, şi zice Z lonnânt cu 3 degete"), timpul ritual ("o poartă la gât 3 le "), realizând un relief semantic necesar pentru eficienţa adresându-se către mort: Proiectată. - Cutare, dă-mi o perină şi un lăicer, că mi-a venit i Complexul de reguli cuprinde prescripţii şi interdicţii mosafir. 1 are relaţionează spaţiul de performare cu acţiunea rituală Apoi ia ţărână din mormânt, cu trei degete, şi tot repe C u timpul specific acesteia. Regimul interdicţiilor reflectă de trei ori. Acea ţărână apoi o pune într-o legătură | ~ L ec anismul general al tabuizării, întotdeauna acelaşi, şi bolnavul o poartă la gât trei zile. Iar în dimineaţa zilei !a tă diferit nrin variatiilp anli^ati^o " i n u m i t i"""™ patra, se duce înapoi la cimitir, tot la mormântul acel* Oâtă diferit, prin variaţiile aplicative. "Anumitenlucruri, Persoane sau zone participă la un regim ontologic total dezleagă legăturica cu ţărână şi lăicerul şi, după ce zice r , 't şi în consecinţă, contactul cu ele produce o ruptură trei ori: - Cutare, na-ţi perina şi lăicerul, că mi s-a dus mosafir '«Vel ontologic ce ar putea fi fatală.Teama în privinţa 1 astfel de rupturi e impusă cu necesitate de diferenţele azvârle ţărâna cu legătura pe mormânt."(7)

cest caz actul de vindecare este mediat de a municarea dintre cei doi poli ontici, viii şi morţii. 0 Precizarea raportului de rudenie, ca normă a desfăşurării • Ml are relevanţă funcţională, prin garanţiile pe care le • ie a oferă o relaţie mai apropiată, familială, în susţinerea Intervenţiei. Contactul spiritual, ritual al bolnavului cu mda moartă are loc într-un spaţiu calitativ (cimitirul), într-un timp cu valenţe sacre; efectuarea practicii într-o zi de sec, în momentul de început al zilei ("dis-de-dimineaţă) relaţionează actul de refacere a echilibrului vital, cu timpul calitativ, benefic, cu conotaţiile purităţii şi noutăţii.'Cele două formule de adresare a persoanei către ruda defunctă, la mormânt, realizate simetric, transpun cele două momente, în plan figurat, contactul cu boala eufemizată ("mosafir"), şi vindecarea." în enunţul metafo­ ric, forma verbală imperativă semnifică actul de solicitare a medierii ("dă-mi"), iar obiectele cerute ("o perină şi un lăicer") au o valoare metaforico-simbolică, în relaţie cu segmentul textual argumentativ, care conotează tot metaforic, îmbolnăvirea: "că mi-a venit un mosafir". în raportul dintre limbajul verbal şi cel practic-ritual, se creează o echivalenţă între obiectele simbolice şi cele rituale textualizate:

fizic şi simultan un spaţiu calitativ. de integritate aplicarea principiului simetriei. precum tabuul comunicării cu alte intervenţiei. prescripţia de "a nu se uita îndărăt". . u^ n n ^ 5 . interdicţia de a vorbi impune un aspect rea stării echilibru. trebuie să cu normele impuse de desfăşurarea acţiunii rituale. determin P Q r i t e "(j n drum înainte are un sens pozitiv. .r-a\ "o f â n t â n ă " s a u " l i n ? „x r. "se leagă o bucată de carnţ c o r e s p U nzător vindecării.dedeziderat accentuat tot fizică repetiţie. dre n i în exercitarea rolului într-o intervenţie care implică o deplasare reversib* m ePt consecinţă ineficienta intervenţiei: "nu vorbeşti spaţiu. situarea într-un alt rea . • _. Cea de-a doua direcţie conotată ordine. trasând un spaţii (întoarcerea n a i n e l o r p e d o S ) e t c )"(]3) { n u n e | e c a z u r j ] concret. hai izână. în scopul dorit. anterioară creaţiei. semn* observat cineva. c_>°dul prevede şi unele reguli referitoare la modul în efectuarea ritualului. a t e r e a de la n o r m a i z o l ă adânceşte ideea de refacere a sănătăţii. interdicţia "să nu te întorci pe ace persoana săvârşeşte ritualul transportării "apei drum" se corelează cu semantismul simbolic opozitn c e P u t e " u z i t a n d de a n u m i t e obiecte rituale cu note celor două momente ale parcursului. specific. ^ merge bine. de obicei "o fântână" sau "un i îj " n e n i o â t ţine ^ „ „ „ s „ * nicât t. printr-un act de purificare.(8) Situarea într-o no^ ^ e r n e n e a abandonat. într-un prin şi morala t sens. în care practicianul (joiiuiMe proiana. se întoarce spre casă. precum şi toate funcţiile 1 distanţa dintre cele două repere. a ^ de u n d e § j c r e dinţa că dacă te întorci din drum nu-ţi funcţionării sistemului cultural._ i „ „ A„ ^W.(14) Acţiunea în rol care simbolismul "apei' este relevant. grasă de piciorul drept al pacientului şi acesta pleacă 1. prin sacralizarea unui ansamblu care pune ]„ a . care impune ideea de noutate. de evoluţie. "casa" şi "fântâna apotropaice ale oricărei întorsături în cultura populară dobândeşte caracteristica ambivalenţei. dar şi acuma fără a anularea efectului maladiv. renunţare.™ descântecul.obiecte . neîncepută"(12) indică aceeaşi dinamică simbolică u •• 4„3 i^ fântână!" magica. . ^semnifică^. de evitare a vechii riai îzana.Parcurgerea drumului de acasă la fântână.timp. spre un loc.de leac"„ (15) nu-i . de tăcere. pentru asigurarea echilibrului intern al ansamblului. < descântătoarea şi-a umplut cofiţa cu apă. crearea unui complex de reguli care trebuie respectate a f i r m a ţie şi creaţie.y jndică simbolic mersul înainte. regeneratoare.registru." (11) Descântătoarea care aduce apa Deplasările în spaţiu ale practicianului. mir-un 3 —-^ uc ^cncuu semeni uc "Casa" şi "reîntoarcerea acasă" ^ redoban posedă o forţă care îl persoanei. ^ Persoane în timpul performării rituale: "în Bucovina. Formule interdicţia de a privi în urmă se relaţionează şi cu alte discursive corespund celor două momente esenţiale ai cerinţe codificate. A stan.6 10 violeta Coatu 107 P*' rs capătă conotaţii negative ca spaţiu lăsat în urmă. r-> curat" (10) de unde se aduce "apă neîncepută" pei. ia laiuana. fără ca s-o fi reliefarea prin repetiţie a factorului negativ. după . în reiaţi c e s e j a a p a d i n r a U j p e n t r u descântecul "de iele". în scopul terapiei relaţie fiinţe . după ce cu formula de adresare imperativ-vocativă către boala. i a r P e d e altă parte. dus-întors : dru11 Structuri magice . detaşează de ceilalţi semeni de condiţie profană. {nruciită semantic cu interdicţia întoarcerii pe acelaşi fântână. zice: "Refacerea unui traseu fără vreo modificare capătă însuşiri "H ' casă hai acasă demonice şi numenale" de unde provin şi "interdicţiile de a privi în s Hai acasă' carne grasă'"(9) P a t e ( m i t u l lui L o t h s a u a l lui 0 r f e u ) . sintagma "carne grasă" echivalentă obiectului ritual folo'^ starea primordială. pe de o parte pentru a efect sacralizarea unor trasee şi a unor obiecte aparţinând nU c o n tamina negativ substanţa destinată practicii acestora. . puterea magică a palindromului (Roma <—-> A Prin circumscrirea în complexul ritual al descântatului Amor) şj abracadabrei. în acest context semăn ^mportamental uman. în conformit^ ^^ c u v j r t u ţj purificatoare. prin raportarea la arhetip. zicând: drum. cU de regim ontologic dintre condiţia profana şi c^ P simbolic de aspectul bolii care trebuie de legat hierofanică sau kratofanică". când se ia "apa "Hai izână. Un drum înapoi e involuţie. vorbi cu cineva sau s-ar uita îndărăt". iar pe de altă parte pentru a respecta sensul u în descântatul "de izână".acţiuni .---. Şi întorcându-se de la fântână.spaţiu .siarn ue tLumuiu. terapeutice.. Produce o ruptură de nivel ontologic. auCj s c n j m be drumul parcurs la ducere. accentuând opoziţia indarat/(-) vs.1 că apoi • . inainte/(+).

J -ntorci tot pe unde-ai venit. Periodicitatea 2. 8) (28) continuitate. de duminică şi de luni. sporind astfel eficienţa acţiunii de regenerare a contact magic. iar pe de altă parte realizarea unij echilibrate. corupt sau compromis."(18) Gestul transportării apei în g^ combinare. realităţi metafizice şi religioase. Structura este cu mult mai complexă: utilizată în ritual şi organul destinat performăj implică norma efectuării acţiunii rituale. al totalităţii structurate şi mediul profan. în Biblie. pentru a nu se contamina A simbolul ordinii perfecte. gesturi.: indică momentul privilegiilor divine şi al justiţiei oamenilor. privind opoziţia viaţă/ 3 ulcică de apă din cofă. ! l2'ce şi psihice a fiinţei afectate maladiv. impur. vigoarea şi eternitatea.(22) ( mp şj spaţiu de performare poartă emblema conotaţiilor Variabilele prescriptive temporale indică alături esenţiale ale purităţii. într-un spaţiu protector. al izvoarelor considerate taumaturgice. nici o revolut Nerespectarea acestor norme prevăzute de codul religioasă nu a putut să-1 suprime. conotează pe de o parte închiderea "apei neînceput eS te întărit conotativ prin semantismul cifrei magice 3. prin care se diferenţiază J • ^ai aduci tot luni. în ceilalţi. n ceput într-o viziune antinomică. care simbolizează "intervalul de timp în reîntineririi. . Structurile poetice . remarca M. din cea rămasă de duminică se ' a r t e. nealterare a purităţii organismului ("pe inima goală"). Acest spaţiu este apă şi o pui sub icoane. ori de la şipot (jghiab) o ulcea . Marţi obiectele de uz profan: sunt "vase astupate". care se desfăşoară pe parcurst eri al înstrăinării bolii într-un spaţiu construit c j. "marţi. fântânilor termale. simbolice. satisfăcând cerinţa de împrospătare a apei. Luni dimineaţa torni peste &. iei apă şi apoi nu te îndărăt"(17). fântâni /In zorii zilei" (26). cu embleme specifice care îl fac compatibil şi 1 pârâu ori de la fântână. luni marţi' §' cosmosul. aşezarea de prescripţii şi interdicţii. Locul de unde se obţine este marcat pii numenală şi implicit eficienţa. Suceava")(24). reiterând 1 modificarea suitei zilelor necesare în acţiunea rituală ^odelul revenirii la starea originară. obiecte rituale. u neolitic până în zilele noastre. norme de rol. de norme specifice temporale. o amesteci cu cea strânsă din bună bolnav. al salinelor prezintă o impresionări (Psalmul 101. de regenerare a organismul. în apă rezidă viaţi când nimic nu este viciat. alimentat de devoţiurt propriu sistemului tradiţional al descântatului are ca efect populară. anterioară începutului. caj făgăduinţei: e ora vieţii paradisiace. ale purităţii şi purificării în consens <* orbeşti cu nimeni cât ţine descântecul. rr neabil cu conţinutul malign. prin sacralizare.(20) "Apa vie. Da într-un ciob. torni intenţia de vindecare. apa vieţii sunt formulele mitice ale aceleia care lumina este încă neprihănită. Dolj)(23) sau "duminică. î»al trei zile: "Duminică dimineaţa." (21) în acelaşi sens al vitalităf Dimineaţa este un simbol al purităţii şi totodată al regenerării este implicată simbolic apa izvorului. momentul obârşiei. purtând semnificaţiile neînceputului. Căci. aduci d ^cursiv. Permanent omul 1 sâmbătă"("în Săcui. cultul apelor a sfârşit prin a fi tolerat anularea forţei magice a acţiunilor întreprinse în scop creştinism. în condiţii de descântecului. "izvor") care prezintă garanţia purităţi reguli li se adaugă norma temporală privind momentul "se capătă mai ales din puţuri şi nu din cişmele"(lj începerii acţiunii rituale: "des-demineaţă"/"pe la cântători" "înainte să fi luat cineva din ele".Eliade. bine/rău.108 Structuri magice ^icoleta Coatu 109 particulare. marchează momentul începutului zilei. după persecuţiile infructuoase din Evul Medi terapeutic: ("n-ar mai avea nici o putere") (29) întregul continuitatea cultuală întinzându-se în unele cazuri d complex de acte. cu gura. Vii acasă."(25) Cumulul ritual prin fântână. o altă ulcea de apă proaspătă. de esenţă sincretică. constanta numerică 3 şi cea c< a oarcerea ' starea nealterată. Acestor variabile ("fântână". ci pe de altă parte şi nu separării de exterior. O altă variabilă prevede aducerea apei "de k vreme. te duci la pârâu cu o cofiţă.(27). micro şi macrouniversul se regenerează prin Broşteni. cuvântul Cultul apelor. între substa» persoanei bolnave. "apei neîncepute" într-un spaţiu care să-i asigure calitatea spaţiale. "Apa neîncepută" solicită un complex de acte ritualt regulile (deja menţionate) de aducere a apei. noului şi neînceputului. dar şi cea a încrederii dezvăluie permanent forţa sacră care le-a fost atribui în sine.magice comentează aspectul relaţionează cu ritualul. pe inima goală. în existenţă. "noi"(l6U Ş a rnai torni peste ea o ulcică din cea din cofă şi pe la r care se aduce apa "cu toarta cofei sau a oalei întoaru ' ântâtori. în scopul reechilibrării procurare a "apei neîncepute" (de pildă. fiind situat la pol semantic negativ.

110

Structuri magice

fVic

icoleta Coatu

111

Localizarea factorului malefic prin detaşarea de trupy "unde în găleată apă nu se duce" uman se nuanţează conotativ, în contextul lumilor posibil» "unde topor nu taie/ nu ciocăneşte"; ale descântecelor, într-o multitudine de variabile raportate "unde secure nu pocneşte/ unde nu e urmă de la relaţia particular - general / parte- întreg şi la diversitate secure". registrelor: Dintr-un alt unghi, antiteza dintre spaţiul existenţei - uman; imane echilibrate şi ordonate după legi proprii care-o - animal; circumscriu structurii universale, şi spaţiul atribuit - vegetal; factorului malefic care produce dezechilibrul, starea de - mineral: destructurare, vizează şi sfera sacrului. Mentalitatea tradi­ - terestru şi astral. ţională marchează spaţiul negativ prin lipsa sacralităţii, în Răspunzând cerinţei funcţionale a descântecului teraj opoziţie cu spaţiul fiinţării umane căreia îi este proprie peutic, de detaşare a bolii din corpul uman şi de anihilare participarea la sacru, spiritualizarea prin religie creştină. totală a acesteia, reprezentarea mediului destinat preluării Răul este alungat, prin forţa textului rostit: malignităţii pune în valoare două coordonate - "unde popă nu toacă/ nu face leturghie/ clopot nu fundamentale, care proiectează dezideratul ireversibilităţii trage/ Dumnezeu nu se pomeneşte/ de Hristos nu se maladive: calitatea absorbantă a acestui mediu şi distan­ pomeneşte"; ţarea de universul uman. - "unde biserică nu se face". Analizând trăsăturile caracteristice ale spaţiului maleficului Pomind de la opoziţia religios-creştină a reprezentării în relaţie cu varietatea registrelor menţionate, vom ilustra Raiului/ benefic şi a Iadului/malefic, boala este dirijată spre selectiv, segmente de text, decupate dintr-un corpus polul negativ, distructiv, în scopul anihilării ei: amplu de variante care au făcut obiectul acestei cercetări, -" în Talpa Iadului/ în Gheena Focului nestins". Localizarea bolii în relaţie cu registml uman implica Procedeul contrastului augmentează funcţionalitatea, trei aspecte esenţiale, raportate pe de o parte la contrastul raportând negativitatea spaţiului destinat preluării răului, la vitalitate/nonvitalitate legat de imaginea fiinţării umane ca un spaţiu sacru, de referinţă în actul de reechilibrare, care ordine şi echilibru, opusă destructurării, morţii, iar pe d^ are calitatea purităţii şi exemplarităţii": altă parte la ambivalenţa sacru/ profan. "Du-te Aici îi loc Prin opoziţie cu spaţiul de fiinţare a omului, locii Unde popa nu toacă, De biserică maleficului poartă emblema nonvitalităţii, prin referirea 1< Unde cocoş nu cântă, vs. Şi de altar." (30) C-acolo-i locu' de tine. absenţa unor forme specifice de obiectivare (vizuală/audi tivă) a existenţei, a unor manifestări culturale propti mediului rural: Unele variante textuale construiesc un spaţiu marcat - "unde om pământean nu este"; de prezenţa unui actant ("la fetele zânelor"/"la fete de - "unde om/oameni nu calcă/nu umblă; unde urmă df 'rnpăratyia împăratul") împrumutat din lumea naraţiunii fantastice, care are calitatea de a atrage boala, prin om nu se face/ unde voinic iarba n-a călcat"; c °ntrast cu acţiunea de respingere intenţionată, prin - "unde glas de voinic nu se aude/ nu strigă"; lnter venţia rituală. - "unde voinici nu chiuiesc/unde fată mare nu joacă"; 1 - "unde fată mare nu se piaptănă/ fete mari cosiţe n "Voi, plecăcioase, împletesc/ unde nu se vede viţă de cosiţă". Mâncăcioase, Un alt mod de marcare a contrastului prin referirea Să vă luaţi, acelaşi registru, vizează inexistenţa în spaţiul malign Să vă duceţi unor activităţi cotidiene definitorii pentru comportament La fata lui Raiu-mpărat, sociouman, în comunitatea tradiţională rurală: - "unde casa nu se mătură/ nu se spoieşte"; 9? v-au poruncit Că N. nu vă ştie ospăta, u - "unde masă nu e pusă"; au lăsat Nici adăDa.

112 O vacă grasă Să vă ospăteze vs.

Structuri magice Nici aşterne, Nici culca, Nici hodini." (31)

jflcoleta Coatu

113

Pfjfi conotaţiile negative reliefate prin epitetele alăturate, Heterrninările naturale devin compatibile semantic cu fectul maladiv, în consens cu regula similitudinii magice: . "în pădurea părăsită/deasă"; Raportarea la registrul animal domestic/ sălbatic . 'in codri întunecoşi"; menţine formele verbale negative , în acelaşi regim j . in butuci borţoşi"; opoziţiei vitalitate - nonvitalitate: . "în ciungi scorburoşi"; "unde calul nu nechează"; . "în lemne putregăioase". "unde vaca nu rage/ vitele nu rag"; Textele înseriază de obicei variabilele, amplificând "unde oi nu zbiară"; prin cumul enumerativ spectrul conotativ negativ al "unde bou nu înjugă"; spaţiului în care este expulzat răul, realizând astfel "unde cocoş nu cântă / unde nu e glas de cocoş"; imaginea unui întreg diversificat, prin regula magică a "unde pisică nu miorlăie"; totalităţii. "unde cânii nu latră"; "Fugi, apucate, "unde cucul nu cântă/ unde păsărică nu cârăie". Blestemate, Registrul animal este evidenţiat şi ca un mediu df Du-te, du-te, absorbţie a răului (relevat prin semantismul prepoziţii în păduri, "în"), prin două modalităţi corelate cu cele două nivelu în pustii, ale registrului, domestic şi sălbatic: Unde cocoş nu cântă, - în registrul animal-domestic, spaţiul care preia \ Unde popă nu toacă, închide boala este reprezentat prin sintagmele: Unde pasăre nu ciripeşte, - "în zăcătura vacilor"; Unde fată mare cosiţa nu împleteşte."(32) - "în păşunea oilor"; - "în vătămătura porcilor"; Spaţiul natural menit să preia răul maladiv este - în registrul animal -sălbatic modalitatea de localizai imaginat atât prin semnificaţiile sale negative, întărite a răului, prin sublinierea unei anumite componente corpului indică aplicarea unui procedeu frecvent utilizaţi adjectival, prin determinări cu valoare de epitet, cât şi prin textele de descântec (cu conotaţii specifice de la « calitatea distanţării de mediul vital uman, pe verticala context la altul), semnalând atât relaţia dintre parte sus/jos, prin reprezentarea muntelui/văilor- râpilor": - 'In munţi înalţi"; totalitate, cât şi direcţia de pătrundere dinspre exteri - "în văi adânci/ nelocuite"; spre interior, prin extremităţi ale corpului (se marcheai - "în râpi surpate". astfel sensul opus detaşării răului de trupul uman, câ "Apa", una din variabilele spaţiale frecvent invocate în este dinspre interior spre exterior): artele de descântec, pentru calitatea sa de mediu de - "în coarnele cerbilor"; "•soluţie a formelor este marcată negativ, prin atributul - "în copitele cerbilor"; lrn purităţii ("apa cea tulbure"/ "mările negre"/ "smârcurile - "în ţăpile aricilor"; parilor") sau reliefată prin insolit şi adâncime ("în fundul - "în urechile ciutelor"; Mă "i Roşie"), vastitate şi limită ("în marginea mării"/ "în - "în capetele şerpilor/ în capul lupilor, urşilor". Şi vegetalul este implicat în forme diferite de expresa °adele mărilor"), ca garanţie a capacităţii de absorbţie. odurile prin care textul organizează îndepărtarea bolii Indică spaţiul rezervat maleficului, prin absenţă: ln ^P şi plasarea în mediul apei vizează: - "unde iarbă nu creşte", • trimiterea directă a bolii, cu progresia acţiunilor: sau conturează un mediu care integrează ireversibil boi - "în frunzele pomilor"; "Şi pe apă v-aruncai, - " în copaci lungi"; Şi în pietri vă-ncuiai, - " în rădăcinile brazilor".

114 Şi în apă vă-necai."; (33)

Structuri magice

-înstrăinarea răului în spaţiul acvatic prin mecanis^, substituţiei, asociind dublul semantism al apei, de medy dizolvant al bolii şi de mediu pozitiv, regenerator în rap0» cu persoana care trebuie vindecată: "Ce-i rău în capu' meu Să fie în pârâu; Ce-i în pârâu Să fie în capu' meu." (34) Unele descântece substituie "apa" prin variabil) "pământ": "Tu să te tragi, Să te duci în pământ". (35) Altele reprezintă spaţiul răului prin elementul ambivaleni, "foc", negat ca forţă pozitivă, vitală: " unde foc nu se vede"; " unde foc e neînvelit"; " unde focul nu arde" sau dimpotrivă, afirmat ca forţă distructivă, în consens ci cerinţa funcţională a terapiei cultural-magice: " spre foc", în acelaşi mod se apelează la kratofania solari ambivalenţă, prin infirmarea valenţelor pozitive ae l soarelui: "unde zorile nu se revarsă"; "unde soare nu răsare"; sau prin afirmarea celor negative, în relaţie cu spaţiu unde trebuie trimisă boala: "în scăpătatul soarelui". Principiul magic al totalităţii, care se impune, I general,în multiple forme de expresie, atât la nivelu poesisului cât şi în planul praxisului ritual, justific' asocierea registrelor opuse care semnifică unitate cosmică: "Te trimesei în coadele mărilor, în slăvile cerului."(36)
••

Nic

oleta Coatu

115

Note

S Florea-Marian, Descântece poporane române, p. 83 9 A Gorovei, Descântecele românilor, p. 238 3 Idem, P - 2 6 4 4 Idem, P- 224 5 Ibidem

8 M.Eliade, Tratat de istorie a religiilor, p. 35 9 A.Gorovei, op. cit., p. 133 10 S.FloreaMarian, op. cit., p. 226 111.Evseev, Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale, p. 55 12 A.Gorovei, op. cit., p. 98 13I.Evseev, op. cit., p. 81 14 S.Florea-Marian, op. cit., p. 91 15 A.Gorovei, op. cit., p. 98 16 Idem, p. 96 17 Idem, p. 98 18 Ibidem 19 Idem, p. 96 20 Idem, p. 98 21M.EIiade, op.cit.p. 187 22 Idem p. 193 23 A.Gorovei, op. cit., p. 98 24 Ibidem 25 Ibidem 26 Ibidem 27 J.Chevalier, A.Gheerbrant, Dicţionar de simboluri, I, p. 446 28 Ibidem 29 AGorovei, op. cit., p. 97 30 Text magnetofon nr. 3241 Ilg, Arhiva I.E.F. 31 AGorovei, op. cit., p. 216 32 Idem, p. 221 33 Text magnetofon nr 32401 r, Arhiva l.E.F. 34S.F!orea-Marian,op.cit.,p.320 j» Text magnetofon nr. 3241 II ii. Arhiva l.E.F. * Text magnetofon nr. 3265II1, Arhiva l.E.F.

?!d b em m p.89

Capitolul 8

COORDONATE TEMPORALE
Problematica fenomenologiei magice implică şi structura experienţei temporale, care reflectă ambij valenţa: timp profan, concret-fizic şi timp calitativ, situat pe o coordonată "hierofanică", în care "durata în sine dobân deşte nu numai o cadenţă specială, dar şi "vocaţii" diverse "destine contradictorii."(l) Privite în ansamblu, structurile magice sunt determinate de prezenţa unui timp faslj nefast, cu grade de concentraţie numenală, slab/forte. în funcţie de unghiul de abordare, dimensiunea temporală se nuanţează şi se diversifică în forme cu destinaţie şi intensitate variată: 1/ pe coordonata performării textelor poetice-magice? a actelor rituale se conturează imaginea unui timp sacru ritual; 2/ în planul poesisului magic, timpul este implicat f transfigurat: - ca variabilă raportată la situaţia concretă a contactâii unei boli; ! - ca variabilă în expresia unor forme adverbiale sau unor forme verbale cu relevanţă funcţională; 3/ mecanismul general al omologării om-unive' solicită vindecarea, refacerea echilibrului uman-vital, pf" analogie cu ritmurile cosmice, prin reiterarea u< n> prototipuri care reclamă un timp arhetipal. Coordonatele temporale sunt determinate de regirt* ontologic al textelor verbal-poetice (descântece) în reia? cu textele poietice-rituale (acte rituale), care construiesc varietate de lumi posibile cu prototip în lumea rea^ concretă a existenţei socioumane, comunitare, şi simlJ

variabilele "marţi. fie un anumit moment ai zilei ("tot lunea. etc. Variabila temporală decupează 5' o anumită perioadă. Codul indică frecvent ca timp favorabil performării. Precizarea cerinţei care fixează timpul performării este întărită prin relevarea motivaţiei şi a consecinţei generate de încălcarea interdicţiei: "numai luni nu-i bine să-i descânte. sâmbătă" (3). luni.(2) în alte cazuri. necesară în acţiunea de vindecare. (5) . necesită completarea acestei norme (a zilelor de post) cu câte o cerinţă particulară. Dependenţa de norma temporală vizează şi situaţii de selectare a unei zile din săptămână în vederea performării descântecului ("descântecul de pază se face numai tnarţea". "vineri noaptea"). Fiecare variantă-descântec. constanta triadică asociind ca zile de performare recomandate.în această variabilă . de albeaţă. "descântecul de spurc. printr-un mecanism de contaminare. 1/ Prescripţiile codificate privind timpul performării relevă o multitudine de situaţii determinate de variabila zonală. de jptriciu. de babiţă. predominantă este reliefată prin conotaţiile "postului". joi. de regenerare a bolnavului. "zilele de post. de varietatea tipologică a textelor magice. vinerea". legate de spectrul bolilor şi de diversitatea motivaţiilor raportate la factorul mentalitate. într-o altă pliantă. se descântă de răul copiilor.jnjicoleta Coatu 117 tan cu prototip în meta-realitate. descântecele de pocitură se fac în zilele de sec". luni sară" sau. Recomandarea temporală. miercurea. "de bubă" se descântă tot "lunea. care reliefează semantismul purificării: "aşa. în lumea modelelor sacre. cu menţiunea individualizatoare: 'Insă numai dimineaţa". miercuri şi vineri". iar unele descântece "de bube dulci" asociază constantei temporale norma suplimentară:"pe nespălate". de babiţă însă trebuie es cântat şi miercuri şi vineri". marcând fie trecerea de la o zi la alta ("de r â i e se descântă numai marţi spre miercuri şi joi s Pre vineri"). prin care se obţine suprimarea impurităţii.se extinde ca efect negativ asupra tuturor acţiunilor întreprinse în segmentul temporal decupat. regimul temporal prescriptiv-tabuistic se inversează. Pan â a nu răsări soarele. consacrată unei anumite boli. determinat de cauzalitatea magică. cu precizarea specifică: "la sfârşitul lunii". că-i va merge rău toată săptămâna"(4) Timpul calitativ-nefast al componentei iniţiale a duratei săptămânale .

când s . în satul Poienii de Jos. determinat de intenţia de regenerare fizică şi psihică a organismului uman şi animal.o calitate cerută de funcţia rituală. fie . Timpul calitativ al descântatului prevede şi efectuarea practicilor legate de utilizarea unor obiecte şi substanţe rituale. Spre exemplu. semnalând o anumită libertate a actului performării în raport cu norma temporală. în evoluţia fenomenului. din judeţul Bihor. în descântatul "de beşică" obiectul folosit (un petec de pânză de la Paşti) posedă . care-i conferă caracter insolit şi unicitate în raport cu echivalentul obiectual profan. îi trece. prin calitatea sa hierofanică.)(7)." (6) Ritualul prin care se obţin anumite plante din practica descântatului se face într-un timp cu conotaţii sacre. sau descântecul "de beşică" prevede utilizarea "unei flori de răsdoagă culeasă în Ziua Crucii".dintr-un alt unghi . "se descântă în orice zi. (8) în unele cazuri prescripţia temporală corelează elementul simbolic axat pe cauzalitatea magică cu motivaţia reală determinata intuitiv. încrederea practicianului în eficienţa actului ritual:"descântă şi udă apoi cu el şi cu apă rece pe bolnav. în orice ceas . cel al Paştelui :"o petecuţă cu care se şterg ouăle roşii la Paşti". Cerinţele temporale codificate implică şi semantismul numerelor în performarea descântecelor în relaţie cu practicile rituale. fie prin aspectul îmbolnăvirii. în care "se pune puţină tămâie şi baligă de vită de la Ziua Crucii.prin norma prevăzută de cod . ţinând seama de modificării 1 din metabolismul acestora: "e bine şi cu leac să culeg e înainte de răsăritul soarelui sau după amiazi.prin slăbirea normei tradiţionale. în anumite variante "de deochi" este folosit "busuioc de la Bobotează". se justifică diferit. necondiţionat de factorul timp ("se descântă când e bolnav.118 Structuri magice Unele precizări. obiectul utilizat în descântatul "de beşica cea rea" este sacralizat printr-un ritual săvârşit într-un timp calitativ. bătrânii respectau tradiţia de a culege plantele doa' 6 în anumite perioade ale zilei. legat de experienţa real-concretă: în colectarea plantelor medicinale. într-un capitol dedicat simbolismului numerologic. care întăreşte. "se descântă oricând"). de tipul "se descântă oricând". al căror semantism face obiectul unei abordări separate. asemănător. Performarea repetată a descântecului indică frecvenţa maximă a cifrelor magice 3 şi 9. oricând".

asemănătoare variantei din ar e am ilustrat un segment.jVicoleta Coatu 119 întoarce ziua (la apus). prânz. -"de după răsărit."de la"/ "de după": -"din / de la prânz. momentele esenţiale. Tu."(9) 2/Structurile magice sugerează. nămiazi". Din răsărit de soare Soare di la prânz Soare di la amiazi. soare sec. prin Staţia sincretică dintre poesisul magic şi praxisul ritual. Soare di la chindie. posibile. Soare din apus de soare. alteori reliefează timpul calitativ al impactului omului cu forţa malignă care produce efectul îmbolnăvirii." (10) Textele magice reliefează timpul calitativ al răsăritului. conotaţiile acestui moment al duratei zilei: "din revărsat de zori"/"din cântarea cocoşilor". nămiazi. nele texte "de soare sec". scăpătatul soarelui. se întoarcă răul de pe om. nuanţând prin variabilitate.«tativ care marchează acţiunea virtual-malignă a . ca să. înainte de răsăritul soarelui. prin sugerarea abordării răului ca totalitate. prin utilizarea prepoziţiilor "din ". sunt performate. în actul de producere a bolii. vizând intervalul contactului direct cu omul. Structurile temporale sunt organizate textual după un model binar care semnifică fixarea momentului şi a duratei posterioare acestuia. Textul magic disocia­ ză. în dobândirea stării maladive denumită popular "de soare sec". Semnificaţiile temporale sporesc în complexitate. conturând o imagine globală a factorului negativ. împreună •u actele şi obiectele rituale folosite în activitatea practică. în vederea eliminării lui. al Soarelui mitic. de producere a efectului de prejudiciere. lr nineaţa. într-o serie enumerativă." (12) Timpul a .. timpul nefast asociază imaginea negativă a reprezentării mitice a Soarelui. (11) Regimul prepoziţional are o deosebită relevanţă semantică şi funcţională. soare.. marcat temporal. sfinţit de soare". în conformitate cu Principiul magic menţionat. relaţionat cu semantismul negativ. prin aplicarea principiului magic al totalităţii: "Tu.

cină)(13). Sunt consemnate însă şi cazuri în care raportul timp-factor malefic . apaf . punctând momentul actului performării: "Şi la Măria Să nu mai vină Nici acu.fiinţă umană prejudiciată depăşeşte această echivalenţă. printr-o extensie semantică cu generalizarea timpului calitativ. Formulări oximoronice de tipul. pe una din coordonatele sale de reprezentare mitică ambivalenţă (pozitivă. Problema întrebuinţării timpurilor verbale în contextul descântecelor reţine atenţia cu insistenţă. prelungind durata consacrată contactului concret.apus. nefast. impusă de finalitatea descântecului §' concretizată în câteva variabile. în relaţie de corespondenţă cu durata concretă răsărit . dar şi negativă) se află. Funcţionalitatea terapeutică şi psihoterapeutică este augmentată şi prin unele forme adverbiale temporale.magice) sunt cu deosebire relavante pentru sublinierea ideii de ireversibilitate mala­ divă. O variantă temporală cu valenţe intenţional-magice este ilustrată prin forme verbale imperative (afirmative I1 negative) sau conjunctive cu valoare imperativă. augmentat prin raportarea la modelul exemplar.120 Structuri magice Soarelui. Nici niciodată. nemijlocit. (murgul serii. "Când s-a obrânci Degetul lui Dumnezeu. pentru valorificarea lor funcţională. Atunci să se obrâncească Şi mâna ta" (15) constituie un mod de exprimare a timpului nefast negat total ca posibilitate de revenire maladivă (niciodată). care reflectă în mod absolut ideea de ordine şi de echilibru. care marchează intenţia de înlăturare ireversibilă a răului. implicând contactul direct al omului cu razele solare care produc insolaţia. Structurile poetice pun în evidenţă o dimensiune temporală calitativă cu valoare afectiv-volitivă. în majoritatea variantelor."(14) Formulările magice-oximoronice (analizate în capitolul consacrat structurilor poetice . arhetipal.

în prezent." Textele poetice magice alternează cele trei variabile. alegoria descântecelor încetează de a mai fi propriu-zis o alegorie. se află sub incidenţa prezentului etern. ("rămâne curat. resimţit ca forma cu cea mai mare rezonanţă în sens funcţional. llr npul situat în sfera sacrului revelează supraistoricul. introduce o conotaţie particulară. Deci numai pentru noi o astfel de re prezentare este alegorică sau metaforică. Aceste forme verbale concentrează în expresia lor u dinamică forţa magică a cuvântului.") utilizată mai rar. Dar dincolo de aceste nuanţări care induc variaţii conotative. acţiune "ca şi cum" s-ar întâmpla în realitate rezultatul dorit. în scopul îndepărtării ei din trupul ne man. de asemenea cu frecvenţă redusă. prin reiterarea modelului arhetipal. "dacă ne-am putea integra . Având în vedere aceste consideraţii. prin concentraţia de forţă numenală.. Formulele finale ale descântecului uzează frecvent de formele verbale conjunctive cu valoare imperativă ("să rămână curat. accentuând ideea actualizării efectului terapeutic dorit. luminat. Variabila de prezent indicativ. în continuare. proiectând intenţia de refacere a persoanei bolnave. variabilele temporale fiind supradeterminate de constanta "prezentului etern". luminat. indiferent dacă Prefigurarea lui se face alegoric în trecut sau pe plan concret.în modul de gândire magică. . prin progresia componentelor nominale("ca Maica Precista" /"ca de Dumnezeu lăsat").. întăresc aspectul împlinirii vindecării: "iar N. asigurând permanenţa ordinii restabilite. e a devine acţiune simbolică. luminat") care posedă relevanţă funcţională maximă. în timp ce formele de pefect compus. Pavelescu . diferenţele se şterg. dominanta formei verbale de conjunctiv-imperativ fiind rezultatul unui proces selectiv. a rămas/ curat. accentuând terapia subordonată cauzalităţii magice."(16) Sistemul tradiţional al descântatului ca factor cultural Mediator în confruntarea universaliilor bine/rău. care proiectează în atemporal dezideratul regenerării omului. cu valoare afectiv-volitivă. cu implicaţii magice. criteriul de alegere indică preferinţa pentru termenul "tare".. în timp ce Pentru gândirea magică ea este reală. adusă la ^ C a r ă umană.afirmă Gh. textul magic reliefează necesitatea de regenerare exem­ plară..fticoleta Coatu 121 ţinând cu predilecţie strategiei discursive de comunicare mijlocită cu boala.

este un act de restaurare a timpului calitativ al activităţilor arhetipale.Florea-Marian. text magnetofon nr3240 I i. p. Pavelescu. p. p. "Un sat din Munţii Apuseni. Cercetări asupra magiei la românii din Munţii Apuseni.. op. Fiecare performare a unui descântec relaţionat cu un complex de acte-obiectesubstanţe rituale.. p. p.Florea-Marian. şi orientat în sensul vindecării. Decântecele românilor. cit. în "Aspecte istorice ale medicinii în mediul rural". 8 S.Bocşe. 91 6 S. specifică (contactarea unei boli). text magnetofon nr 324111 ee. p. cit.F. 91 3 Text magnetofon nr 3240 I m. 105-106 17M. 32391 n. 15 A.op.Florea-Marian.F. p.cit. Note 1 M. p. Arhiva I. Gorovei. 5 A. specializat în medicină populară".Gorovei. 91 14 Text magnetofon nr. cit. 322 13 A. 324111 ii 11 A.E.F. Descântece poporane române. p. 44 7 Text magnetofon nr. p. op. 324011 d. op. 367 16 G.pentru mentalitatea comunitară-tradiţională . cit.Gorovei.E. op.122 Structuri magice eternizând fiinţa umană integrată mecanismelor cosmice. 43 9 M. op. 105 10 Text magnetofon nr.E. 91 12 S. Tratat de istorie a religiilor. 356 2 A. 32401 i. op. Arhiva I.E. Arhiva I.. Arhiva I. cit.Eliade.F.362 .Gorovei. 4 Text magnetofon nr. p. care poartă emblema eternităţii şi unicităţii.p. raportat la o situaţie concretă.în măsura în care întregul complex de texte magice şi activităţi rituale face saltul din timpul fizic în timpul sacru al începuturilor. marcând "o ruptură a duratei profane şi o invazie a Marelui Timp"(17)i un transfer din istorie în supraistorie.Eliade.Gorovei. cit. 3/Terapia cultural-tradiţională a descântatului capătă semnificaţie şi devine posibilă .

armonizând specific fiinţa umană şi fiinţarea cu legile cosmice. dar şi echilibrul realizat..impar. ec iprocitatea antagonică sau atractivă.Capitolul 9 SEMANTISMUL NUMĂRULUI Şl AL CULORII La nivelul mentalităţii imaginare arhaice. "nu numai cantităţi. dezvăluie. "numărul 3 ord' ' 3 r e t U H n ° . fiecare număr îşi are propria personalitate. într-o privire de ansamblu. ameninţarea stării de echilibru. fenomenul tradiţional al descântatului evidenţiază simbolismul a două numere de bază. e n ' un număr fundamental. întru Dumnezeu. În perspectiva simbolică mitomagică. El exprimă o lrie intelectuală şi spirituală. dar şi idei şi forţe. este numărul ^bivalentelor şi al dedublărilor."(3) Structurile magice tradiţionale . Integrat concepţiei dualiste care fundamentează sistemul cultural-magic al descântatului cu finalitate terapeutică. (."(l). v 'ziunile interne care o atenuează"(2) ravers est â n d întreaga lume a imaginarului. semantismul particular. incompatibilă sau complementară. prin dedublare.). Ser nnifică opoziţia. în Co ^ 0 s sau în om. relevând perechea par . o alitate. "numerele au oferit o bază preferenţială elaborărilor simbolice".. "Numărul 2 exprimă eci un antagonism care din latent devine manifest. 2 şi 3. numărul 2 aplicat structurilor ansamblului. relevând prin valoarea lor numenală. o opoziţie care poate fi contrară şi c prripatibilă sau dimpotrivă.

"(8) întrucât necesare pentru relevanţa funcţională a numărului 2.. logea .palierul structurii de comunicare evidenţia întrebuinţează două cuţite încrucişate". j "Să piară. . dacă vindecarea se obţine efect maladiv. intensificând efectul vom rezuma la câteva completări pe care le consider *raPeutic dorit: "de trei ori îi mai cu leac. mecanismul multiplicam produrp ifla»' . . .. enumerând cupluri e cu K (o0rală a factorului negativ.„ „ ° .124 Structuri magiCe apelează frecvent l a triada simbolica. . .prin multiplicare Cu păduroiu cu păduroaica. de perturbare a echilibrului vital-um p^ prima interpretare. . . o ... K ^ * . este realizat prin cooperarea actului ritual şi ilustrări diverse pentru toate trei aspectele menţionate.. plului 9. Le . simbolul . a obiectului.. . care accentuează forţa la caz. ' a c ţ i u n e maligna asupra omului. .. . . *• i i • j^rpa m aturani definitive a râului. Aplic3 > nu mai e nevoie să-1 repete.. . psihoterapeutice.. remarca în studiul consacrat structurilor poetice-magi' ."(4) multiplului 4.." conotativ. în unele variabile ale se realizează pe paliere diferite. semnificând necesitatea de intervenţie utilizare complexă.. •. textele poetice ere n Pornind de la semantismul numerologic primar v«ed . gestuală-obiectuală.. de Ja organizai' germinate.." (9) fJicoleta Coatu 125 . în actul dublei performări a unor mecanismul multiplicării şi prin combinatoria numerici descântece: de exemplu. cu implicaţii funcţionale terapeutic nte»rd . pit de comunicare. 31 alături de elemente de combinatorie numerică şi« uzează predilect imaginea trupului uman din care variabile de multiplicare în actul de performare. re hefare retorica. . şi pe parcursul diferitelor analize.prin multiplicarea mu| Cu leu cu leoaica. pol par.. \. asociind semantismul numărului 2. .. .multiplul numărului 2. în numeroase descântece.. h sistemul cultural-tradiţional al descântatului. r . . '' < construiesc pnn efect cumulativ imaginea rtire numere or 0 şi 3. .! 1 n r . Cu zmeu cu zmeoaica. a făcut deja obiectul unor observaţii anterioare prsuasivâ a cuvântului magic rostit. pentru restabilirea echilibrului total. . D ^ t . . numărul 4 .la pol impar. .. "dacă-i trece după ce spune descântecul o a determinat prin opoziţia masculin-feminin.. . al cooperării limbajelor caracteristice ofei a persoanei. . numărul 99 . în planuri diferite.palierul relaţiei sincretice dintre componentei totalizator al crucii. în raport cu componentele până la imagine. . . cifra 2 are de oscioare"(7). r e a repetată a textului magic asigură . . persuasiunii subordonate finalităţii descântatului.. "din 44 în ansamblul magic al descântatului. .. de la ° ^& performări discursive. După cum sa pui "Jegului organism. invocat în scopul refacerii exemplare ansamblului. în forma cupl^1 c j a .J . principiul activ ^ p ^ ' a r a " eficienţa mesajului.. . dar subordona n" numai asupra părţii direct afectate. . structurală a entităţii-variantă până la unitatea minima Structura de comunicare atestă situaţia specifică a întrucât binaritatea opozitivă sau nonopozitivă. . la pol par.. ?. . "se . numărul 9 . j !. cu variaţii de regii descântatului "de Iele "se spune descântecul de 2 ori.. Semantismul numărului 2 se impune şi în structura aspecte: prin semantismul numerelor de bază. . in armoniei şi a totalităţii organizate.palierul textului poetic atestă folosirea numerelor po Praxisul ritual solicită simbolismul cifrei 2 în diferite nind de la concepţie. • • .. trebuie eliminată boala: "din 44 de încheieturi". expresia | ... numărul 44 . Implicarea funcţională a numerelor.în viziunea în concepţia populară românească. ci asupra aceleiaşi cerinţe funcţionale.. . regula triplei performări este este reprezentat ca unitate duaiă. .. . a t a .. sub cele ti. în prezenţa numărului 44. Să râspiară Procedeul magic al multiplicării multiplului creeazj( Muma pădurii progresie semantică şi un efect de intensificare • Cu spurcu cu spurcoaica. i • 2 . la structură (macro-microstructura modalităţi de expresie. . . .. .. (5) . i -• magica a totalităţii ca cerinţa funcţionate. .multiplul numărului 3..la pol impar.(6) prezenţa simbolismului numerologic de bază ( / 'Efectele de multiplicare. configurarea bina mw>lismul numărului 3 priveşte toate palierele contrastantă se impune frecvent.

O crăpat. •a * -u 'nţepat. . din "Evanghelia după W: "Eu sunt viţa cea adevărată şi Tatăl meu este Cine o băut apă lucratorul. •' elaţia dintre cele trei componente succesive.regula triplei performări săptămânale. de sacrificiul lui Isus. conotaţiile numărului 3. printr-o gradare realizată în descântecul se spune de trei ori şi-i trece"(10) . relaţia dintre prezentă în diferite strategii textuale menite să asigur: componentele cu valoare simbolică: "viţă de vie" .alteori. cu conotaţii pozitive ("cine ."(16) Mentalitatea legendară românească S-o săturat. când e bolr^ malefic şi a stării maladive.c) ./Din Care o băut pelin sân§e Şi apă/ Viţa de vie. se realizează restrictiv. Structurile poetice apelează frecvent la formula triadid Abordând textul din unghi semantic. la ultimul termen./ Din coastă i-au curs/ Sânge şi apă. "viţa cea adevă­ c Din una curge pelin. rostirea textului.afectivă întăreşte eficienţa. în orice oră. de la primul termen."apă" succesul acţiunii magice întreprinse.c).în anumiţi intensificare a semnificaţiilor negative ("care o băut vin/ cazuri.a. viţa de vie a fost constituie următorul text "de deochi": |dentificată cu Arborele Vieţii. Un exemplu '• Se pare că în tradiţia paleo-orientală. în zilelf o crăpat"). într-o micro­ descântecului.126 Structuri magiCe Nico 0 . expozitiv. In desfăşurarea textului.(14) performării: Textul evidenţiază intenţia de anihilare a factorului .» .poamă. dinamică şi productivă". penta şi în continuare. la termenul secund. fixează în determinată direct de situaţia de comunicat context imaginativ-simbolic 3 elemente unificate ("trei (îmbolnăvirea persoanei) şi de momentul solicitări vjţe de vie") şi disociate (apă-vin-pelin)."pelin". în viziune religiosb Din una curge vin."(17) Varianta de descântec Să crape ochii j. de trei ori.în majoritatea situaţiilor descântatul fiind dependen o băut apă/s-o săturat"). în orice oră. Relaţionând . fragmentul al II-lea conformitate cu limita temporală impusă de normi configurează un alt paralelism triadic (II . structuri de paralelism cu trei termeni. "ca asociază diferite combinaţii privind timpul speA1 mjctură unificatoare. re Ştină. Care o băut vin . are relevanţă în raport cu funcţia magicădescântece include numeroase variante organizate î terapeutică a acestuia. | .Strategia discursivă impune trecerea la componenta intenţionează o întărire a finalităţii terapeutice. care semnalează o asigurarea eficienţei proiectate. 2e ntată sugerează ./ Din poamă . n a nd în relaţie simbolică apa-sângele-vinul: "In coastă S-o îmbătat."(12) lingvistică şi intenţional ."(l 1) verbale. de trei ori în fiecare zi. prin [ . cifra performăii semnificaţii ambivalenţe ("care o băut vin/ s-o îmbătat") fixează tocmai norma care trebuie respectată. cu origine sacră. e t a Coatu 127 Tripla interpretare a descântecului sincretizat J Mecanismul de generare a textului prezentat se bazează celelalte limbaje.(15) Noul Testament a Din una curge apă. §ele Domnului. Primul segment discursiv. cu trei termeni (I . rata". în "cuvântarea de despărţire".vin. est( .b. această situaţie. cu norma rostirii zilnice. a cărui expresivitate miercurea şi vinerea. prin ipostazierea Mântuitorului./ . ea fiind simbolul •mortalităţii. fundamentată efectul multiplicării: "se descântă în zile de sec: lunea pe forţa magică a cuvântului "tare". efectuarea practicii magice raportate || a. §9 viţa de vie. •xează conotaţiile sacre simbolice. calitate cu care figurează în ornamentica şi "Sunt trei viţe de vie: 'n iconografia diferitelor popoare."(13) a de refacere a echilibrului fiinţei bolnave. stabilite prin cod."se descântă în orice zi. structură de paralelism enumerativ. Descântecij marchează progresia semantică la nivelul grupurilor se spune de trei ori. care "numai duminica se descântă. "de trei ori".la nivelul structurii de adâncime Cui te-o deochiat. Corpusul di yin" . prii a IH-a care introduce formula de blestem. se concretizează în variabile c^ 1 f0iosirea intensivă şi diversificată a cifrei 3. cu de prescripţia temporală codificată.b.

aduce unele elemente suplimentare care reliefează °egimul conotativ şi finalitatea magică. fiinţa îndumnezeită a lui Cristos este întruchiparea însăşi a purităţii izvorului dătător de viaţă. vinul are şi o faţă întunecată. . a exemplarităţii divine.râuri de apă vie vor curge din inima Iui. menţinând aceeaşi structurare triadică."(20) Vinul care provoacă bei ("care o băut vin/ s-o îmbătat") simbolizează rătăciri prin care Creatorul justiţiar. morţii cu viii. ca simbol arhaic 1 imortalităţii. răul cu binele. cu ariaţiueduse faţă de descântecul anterior: "Cine bea apă Se adapă. acela aduce roadă multă.Aceeaşi logică textuală explică trecerea de la frag­ mentul expozitiv la cel secund. 0 variantă "de deochi"(21) foarte apropiată de cea precedentă. să vină la Mine şi să bea! Cel ce crede în mine . Dumnezeu ca unitrinitate. Aşa cum mlădiţa nu poate să aducă roadă 4 la sine. care semnifică o formă de purificare. reprezentând tot o struc­ tură de paralelism progresiv. în acest context poetic-magic. sacru. "Ca orice mare simb cultural. în care conotaţi arhaice interferează sensurile religios-creştine. de plinătate spirituală. dacă u veţi rămâne întru Mine. iadul cu raiul. căci fără Mine * puteţi face nimic. . Ochii să-i plesnească . Sub aspect pozitiv. d simbol al sângelui lui Isus. iar combinatoria triadică la nivelul textuţ creează prin multiplicitate.. al lui Isus. Cel ce rămâne întru Mine şj | întru el. b Unul de vin. £ Şi unul de pelin. manifestarea forţelor vitale. invocat ca ee f< pentru pedepsirea celui care produce o stare maladivă Toate aceste elemente analizate contribuie în parte! în ansamblu la împlinirea dezideratului de anulare a b* şi de sancţionare a factorului generator. Textul de descântec selecte^ din pluralitatea semnificaţiilor "apei" . unul din cele patru elemente funamentale a| creaţiei universului. Nun# 3 întruchipat în triada simbolică semnifică prin ideea» totalitate.) stihiei regenerării şi al izvorului vieţii. terapeutică. Cine bea pelin Crapă de venin. Porni" de la aspectul negativ. începutul şi originea puterii. dacă nu rămâne în viţă. un efect cumulativ orienta1' acelaşi scop. tot aşa nici voi. Primul segment discursiv ilustrează creşterea forţei je sugestie a textului. pământul o cerul. expresie a unităţii absolute şi a unicităţii. întărit şi îmbogăţit prin sensurile biblice. variabila "pelin" poate provoc răul ("care o băut pelin/ o crăpat")." I! £ ens ur ţ j >ea textuală produsă de efectul progresiei este uir t ă d e a n a l o § i a care face legătura cu componenta '«mă a textului: "Aşa să crape ochii Cui te-a deochiat. orgi dionisiacă fiind de fapt "tărâmul în care Diavolul s întâlneşte cu Dumnezeu. prin implicarea modelului sacru." Principiul activ divin. acele conotai care-i conferă calitatea de simbol al materiei prime.128 Structuri magiCe I ^ jColeta Coatu 129 relaţia cu modelul exemplar. în viziunea "Noului Testament". în relaţia comunională cu credincioşii: "Dacă-nsetează cineva. intenţia de eliminare integrală şi definitivă răului. Cine bea vin Se îmbată. W textul biblic explicitează. se impune ca un simbol culturj complex. conferă relevanţă funcţională maximă. cu trei termeni (a-b-c-). în miturile cosmogonice ^ popoarelor lumii. malign. interacţionează semantic cu imaginea simbolică a triadei şi cu cea a izvorului. "Lăsat-o Dumnezeu Trei izvoare: a Unul de apă.divin: "Rămâneţi întru Mine §j întru voi."(19). vini apare cu un semantism ambivalenţ."(18) "Apa". Dumnezeu sancţioneaf oamenii."(22) Aceste accente semantice create la nivelul variantei ilustrate. polisemantic. urâtul cu frumosu eroarea cu adevărul. prin apelul la energia creatoare supremă şi la imaginea lui Dumnezeu. prin cuvintele Mântuitorii? interacţiunea uman .. etc. i "pierderea minţii" şi "judecata greşită. pentru comportamentele lor deviante.precum a zis Scriptura . vinul susţine semnific» ţiile regeneratoare ale apei. în sensul intenţiei reechilibrării bolnavului. în Vechii Testament se va lega şi de "limba nereţinută". armonizam contrariile.

raportul dintre forma verbală de indicativ prezent "crapă" ("de venin") şi cea de conjunctiv prezent cu valoare imperativă. Scuturaţi albeaţa De pe ochiul cutăruia. o reechilibrare a bolnavului. în direcfo înlăturării răului şi a remedierii stării de sănătate 5 persoanei afectate." în dinamica textului magic."să se tămăduiasca". creând un efect de multiplicare şi de accentuare a semantismului acesteia. Cu nouă lăutari. Ca de Hristos lăsat. Nouă ţăpoaie. cu sens regenerate susţine actul de vindecare. "să ciăpe> (-"ochii") transpune voinţa şi intenţia practicianului de j acţiona prin forţa magică a cuvântului. atribuită unor actanţi şi unui instrument simbolic. Efectul acestui mecanism analoga este intensificat prin cumul de procedee retorice precum repetiţia sinonimului verbal "să plesnească". Nouă măturoaie."(24) Forţa magică a numărului 9. de reinstaurare a ordinii" scară umană. în diferite momente ale praxisului ritual şi în strategii textuale diverse. ţ contrastul marcat tot verbal. fiind ultimul din seria cifrelor. marchează deopotrivă un sfârşit. între cei doi poli ai conflictului. este folosit în fenomenul descântatului într-o varietate de combinaţii. desăvârşirea unei creaţii. prin anularea stării maladive ("scutur* 31 albeaţa"). "Nouă fete mari. (23) Unele texte de descântec uzează de repetarea cifrei 9. Semantismul numerologic este întărit * formula finală care reflectă intenţia de refacere C5' . Cifra 9 este măsura gestaţiilor. regăsit în toate categoriile folclorului românesc. Să rămână Curat. Numărul 9. cu conotaţii particulare. a căutărilor fructuoase şi simbolizează încununarea eforturilor. de la un context cultural la altul. şi o refacere. în performarea unor descântece. luminat. forţa malignă provocatoare a stării maladive şi bolnavul care trebuie refăcut fizic şi psihic.130 Structuri magice Şi cutare să se tămăduiasca. "să plesnească" . "triada triadelor" la pitagoreici. cel al stării maladive. Numărul magic 9.

Cumpărat din Ţarigrad. număr novator cooperează cu multiplul său. varianta stabileşte în mod evident o relaţie semantică între cifră şi numărul de reluări ale ei. 'rnul dintre numere aparţinând universului care s-a nifestat. Repetiţia lui 9 nu este întâmplătoare în logica textului magic. "simbol al solidarităţii cosmice şi al mântuirii" (25). în scopul eliminării lui •n[egrale. triadică: "Cuţit alămit De 9 ţigani găsit. "cuţite").. prin reluare. El exprimă S'tul unui ciclu. de vindecare. relevă aspectul insolit al instrumentului utilizat în actul sacru. finalul unei curse. "cuţitul cununat"/"de 9 popi Ur iunat" se detaşează prin accentele conotative şi prin . şi forma de organizare enumerativă. deschide faza trasmutaţiilor.tfjcoleta Coatu 131 "rnână") progresivă.. . se urmăreşte onfigurarea răului ca totalitate. în contextul practicii descântatului. . de la sugestia conotativă a celor nouă epitete ("curat. luminat"). caracteristicile atribuite obiectului. prezentat mai jos. Segmentul de descântec de "junghi". prin puterea magică a gândului şi a cuvântului spus. De 9 popi cununat De 9 oameni tăiat. codifi cate de tradiţie.'°area sa retorică. al resurecţiei exemplare. şi în alte texte de descântec. . în seria enumerativă din varianta citată. e cheamă cununat cuţitul care a stat în brâul mirelui . "cuţit de găsit"/"cuţit de furat'Vcuţit s Purcat"/"cuţit alămit" ş. ntual. între atributele obiectului. 3. prin corespondenţa magică stabilită între "cuţit" şi "junghi" (în unele texte de descântec "junghiurile" sunt denumite metaforic. 9. I n sânul miresei când s-au cununat"(27) Numărul 9. marchează relaţia dintre cifra 9 atribuită obiectului ritual comentat textual. în serie enumerativă.magic. la compararea cu 0(jelul arhetipal eristic. închiderea unei ."(26) Semantismul obiectului (instrument simbolic de detaşare a răului) devine cu mult mai complex. Când numărul magic este aplicat insistent factorului malefic.a. prin raportul analogic care ilustrează aplicarea legii magice similia similibus curantur. reliefând dorinţa de înlăturare ireversibilă a bolii şi de tămăduire totală.

interacţionează Cl] imaginea căsătoriei.în unele situaţii . şi anume li"1 miercuri şi vineri.tripla interpreta în 3 momente ale duratei zilei. fără posibilitate de revenire. în variabile corni)1 natorii numerice. reprezentând o constantă în structurile tradiţionale. se regăseşte frecvent şi în contextul basmului. număr™ 9. testarea coincide cu interpretarea simbolică' magică a aspectului instrumentului ritual folosit. în 3 răstimp11' . "cuţitul se învârte în jurul locuia unde este boala" ori "se atinge cu el în cruciş" (30) Numărul de performări se relaţionează frecvent $ timpul interpretării descântecului. Cele 3 zile ale săptămânii prevăzute de reg^ performării asociază . pe de o parte. dar mai cu seafl1' e bine să se descânte în zile de sec. Alteori acţiunea în rol a practicianului. e semn câ bolnavul nu are leac. iar altele îl ţin 3 zile. printre alte semne."(29) Actul înfigerii cuţitului în pământ are o dublă semnificaţie. ca mod de comunicare simbolică între fraţi care se despart la răscruce.132 Structuri magice verigi. Utilizat într-o diversitate de practici magice cu scop terapeutic. şi adică în fiecare zi. accentuat prin tripla reluare. După consumarea duratei. Cuţitul ruginit ca semn al morţii. unde unele descântătoare i ţin cam jumătate de ceas. cea rea" "se poate descânta în orice zi. cu variaţii stabilite de codul tradiţional. dacă e ruginit cuţitul. şi un cuţit înfipt în pământ. când îl scoate. ale numărului 3 şi 9. simbol unificator (al asocierii cew două principii masculin-feminin) şi de trecere de la ^ statut la altul. lăsând în acel loc. printr-o relaţie de echivalenţă între prezenţa ruginei. 0| abandonare a unei stări şi implicit o resurecţie. iar pe de altă parte. constituie o modalitate de verificare a vindecării virtuale. după ce se descântă de junghi cuţitul se înfige în pământ. semnificând imposibilitatea de purificare. şi sfârşitul inevitabil al persoanei care nu poate fi vindecată. marchează momentul înstrăinării răului de corpul uman şi al integrării într-un mediu de absorbţie (pământul). cu utilizarea acestui obiect ritual are drept consecinţă realizarea unui desen simbolic precum crucea sau cercul. cuţitul asociază diferite acte cu valoare simbolică. întărite prin semantism numerologic: "în unele locuri." (28) Semnificând o mutare pe un alt plan. descântecul "de băşic. în acest caz.

După aceasta întinde cu melesteul de 3 ori şi Picură iarăşi de trei ori cu lingura de mai 'nainte. dă de 3 ori dupăolaltă leşia . care •mplică numărul în sincretismul limbajelor. "(33) Nerespectarea normei atrage eşecul intervenţiei: "dacă nu se descântă în fiecare zi câte de 9 ori.) şi rosteşte cuvintele descântecului de 9 ori dupăolaltă. întreaga acţiune în rol a practicianului. a cţiunea rituală şi durata performării. adică de atâtea ori câte surcele sunt. se stabileşte 0 relaţie între cifrele 3 şi 9 (multiplu de 3). Apoi ea . demineaţa de 3 ori. descântătoarea îşi exprimă convingerea în obţinerea rezultatului terapeutic dorit. atunci descântecul nu e de nici o samă. "ia 9 linguri şi cu v 'ârful fiecărei dintr-însele întinde de 3 ori în ieşia descântată şi picură în altă lingură mai mare tot de a ţatea ori. acul şi crenguţa la un loc şi cu acestea n Unde de 9 ori în strachina cu leşie şi tot de atâtea ori în ln Şura de mai nainte."(34) în praxisul ritual forţa magică a numărului. După ce Parândează toate obiectele. Ia amiază-zi de 3 isarade3ori.."(31) oriş Alteori numărul de performări raportat la numărul de mităţi de timp implică multiplicarea cifrei 9."(35) Reluarea textului în actul performării corespunzător numărului obiectelor rituale utilizate are drept consecinţă preluarea progresivă a efectului maladiv de către obiect. gă fusul. la sfârşitul intervalului: "după a 9-a zi cel bolnav trebuie să fie vindecat.jyjcoleta Coatu 133 «te de 3 ori. adică. Descântecul «de rast" se face "de 9 ori în 9 nopţi" (32). privind numă­ rul de performări. numărul de obiecte cu valoare rituală. ca atare. augmentată prin multiplicare şi/sau procedeul repetiţiei.Pe urmă întinde cu cuţitul de 3 ori *' 'araşi picură de 3 ori tot în acea lingură. pentru a se evita contaminarea magică prin contact. în cazul unei variante "de albeaţă" performate "în 9 zile". "aruncă surcelele într-un loc pe unde nime nu umblă". într-o variantă de praxis ritual ("de babiţi"). "în fiecare zi câte de 9 ori dupăolaltă".. după rostirea repetată (de 9 ori) a descântecului. de nici un leac. susţine actele şi instrumentarul magic. una după alta."descântătoarea care descântă de durere de cap ia 9 surcele de la trunchi sau tăietor (. Unele variabile de practică rituală stabilesc o relaţie de echivalenţă numerică între numărul de obiecte rituale folosite şi numărul de interpretări ale textului de descântec .

"(36) Acest m0(j de performare asigură .134 Structuri magice sau picurii din lingura cea mare. se pune oala cu gura în jos în strachină. Oala o fierbe de 3 ori. şi de fiecare dată se serveşte de câte unul. ^ băut. 3 linguri. prin cumulul performărilor individuale în relaţie cu obiectul: "de deochi se descântă "toţi câţi sunt în casa 3 sau 9 cărbuni" sau bolnavului aruncă fiecare câte un cărbune în apa neîncepută. la mâini. Face cu fundul oalei 9 semne. cu acelaşi rezultat. la moalele capului. Spre exemplu. o acopere cu o cârpă şi o pune: la gură. copilului bolnav.în unele situaţii . semnalând substituirea posibilă a unei variante prin alta.vindecarea persoanei bolnave cu condiţia aplicării normelor prevăzute. în chipul acesta se repetă descântecul de babiţ. atunci bolnavul e înăduşit. actul individual întărit prin puterea magică a numărului 3 sau 9 legată de obiectul ritual produce un efect similar celui generat de acţiunea colectivă. echivalenţa se stabileşte între numărul de performeri / variabile de rol şi numărul de performări ale descântecului: . a respectării combinaţiei numerice relaţionate cu sincretismul limbajelor."(38) Creatorul anonim stabileşte diferite relaţii de echivalenţă între variante. apa."(37) în practica tradiţională de diagnosticare a unei boli relaţia dintre acţiunile şi obiectele rituale este întărită . o goleşte de apă. la buric. Dacă înghite oala. câte de 9 ori dupăolaltă. în 9 zile de sec. fusul şi cu mestecăul de mămăligă mestecă cenuşa şi de acolo dă bolnavului să bea."(39) în unele situaţii. având 3 fuse. la şezut şi la picioare. "făcând toate acestea trebuie să-i treacă copilului bolnav. trebuie să se vindece.în mentalitatea practicianului §j a comunităţii/individului .prin eficienţa magică a combinatoriei numerice. Apoi se ia oala. apoi cu lingura. cu valoare simbolică: "Se ia o oală în care se fierb lăturile de la vase şi se toarnă într-o strachină.

Din 9 taţi. semnificând acţiunea maeică verhală care . discursivă) : "Alesu-s-au 9 fraţi. necesare actantului: "Cu 9 sapi săpând. Cu 9 greble adunând. are valoarea unui supranumăr care posedă o forţă numenală sporită. la obiectele de intervenţie magică sau la substanţele cu valoare rituală ("tămâie". "99 de ţăpoaie". trebuie să dar să fie 2 bărbaţi sau zică descântecul de şi 1 femeie ori 2 femei 9 ori. intervine şi versul "9 vorbe *°Ptind". Asocierea frecventă a numărului 99." Accentuarea funcţională a semantismului cifrei 9 se !"ealizează în continuare. aplicată dezideratului vindecării. prin seria care introduce cele 3 lri strumente simbolice-magice. de turbă "dacă descântă o singură se descântă de 3 ori. "99 de mături"(41). actantul fictiv construit de text. Combinând efectul retoric-magic al numărului 9 cu cel al numărului 99." 'i această combinatorie. are 0 valoare kratofanică întărită prin relaţia dintre numerele 9 (raportat la actant) şi 3 (raportat la organizarea enumerativă.pjjcoleta Coatu «n Cotârgaşi. 9 fârtaţi. Cu 9 cuţite tăind. "piper") evidenţiază semnificaţia deosebită atribuită de menta­ litatea populară efectului de multiplicare numerică: "eu 99 de ocă de tămâie /oi cumpăra". în text. unele variante de descântec (42) realizează o progresie în strategia de anihilare a stării maligne. "99 de oca de piper /oi lua". în scopul intervenţiei benefice. Printr-o selecţie operată imaginativ. persoană. "99 de suliţe"."(40) şi 1 bărbat" 2 bărbaţi-1 femeie/ 1 femeie-2 bărbaţi f1 3 performeri = 9 x 3 performări 135 I 9 = 1 persoană 1 1 performer x 9 performări Variabila magică 99.

se bazează pe forţa magică a poruncii verbale ("ieşi") întărită prin repetiţia obsesivă a vocativului ("bubă"). Proaresia realizată ' ." (43) Strategia comunicării directe. Bubă porcească. forme de manifestare. în consens cu necesitatea refacerii integrale. Bubă românească. Bubă ungurească. Bubă rea. In continuare: varietatea cromatică şi celelalte aspecte diferenţiatoare constituie tot o aplicaţie a regulii magice a totalităţi'1 după cum versul care încheie secvenţa enumeraţii ("bubă de 99 de feluri") răspunde aceleiaşi cerinţe <# 11 r.nnc-tr. O modalitate caracteristică de acţionare împotriva dezechilibrului maladiv este aceea a enumerării cu efect cumulativ. pentru eliminare integrală. Bubă oiască. Ieşi. în scopul îndepărtării bolii. "Din 99 mădulări Şi din 99 închieturi" Multiplicarea numerologică. Progresia numerică semnifică trecerea de la imaginea actantului benefic şi a obiectelor de intervenţie.. care transpune insistenţa apelului. marcând varietatea bolii după culoare. ia imaginea plurală a componentelor corpului. . Calificativele "blândă"-"rea" creează o pereche de opoziţii.. Bubă văcească. Bubă neagră. antiteza fiind un mod de realizare a unităţi' contrariilor. Bubă de 99 de feluri. ca expresie a cerinţei de conturare a răulu' în totalitate.vocativă. Bubă căiască. provenienţă. Seria enumerativă subliniază diversificarea în raport cu entitatea. conturează imaginea organismului ca întreg. în vederea eliminării răului.. în forma de adresare imperativ .136 Structuri magice contribuie la reliefarea regimului conotativ orientat în direcţia vindecării totale a persoanei. Bubă galbenă.VQ c „noi imaoini olobale. asociată repetiţiei şi utilizării formei de plural. Bubă nemţească. Bubă vânătă. ca în segmentul de text de mai jos: "Bubă blândă.

De 99 de întâlnituri. necurate. ca în varianta "de apucat". izdate. de cinci ori. Crapi. necurate. de şase ori. prin care textul numeşte factorul negativ ce trebuie anulat: "Crapi. Crapi. unde acţiunea de distrugere a răului. împlinită progresiv. izdate. atinge cota Maximă. de şapte ori.jvficoleta Coatu 137 cadrul seriei enumerative prin cumulul procedeelor menţionate este accentuată prin hiperbolizarea e ] a ţjonată cu efectul multiplicării numerice. De 99 de junghiuri. subliniind astfel detaşarea treptată a bolii din 0r §anism. exprimată numeric printr-un multiplu de şapte. începe . izdate. care conturează prin adiţie imaginea bolii ca totalitate. în scopul anulării stării maligne: enumerarea pro­ gresivă şi enumerarea regresivă. Crapi. necurate. Enumerarea numerică progresivă. de două ori."(44) Structurile magice scot în evidenţă şi două modalităţi opozitive enumerative. din care selectăm un segment.repetiţia formei verbale imperative de alungare a bolii. Procedeul enumerării regresive. Crapi. izdate. Unele structuri poetice-magice construiesc enume­ rarea formelor de manifestare maladivă. Crapi. asociază de obicei . izdate. necurate. frecventă în textele poetice magice. care solicită semantismul nume­ ric. ca limită superioară. Finalitatea terapeutică raportează efectul cumulativ creat. o dată. Crapi.de obicei Cu cifra 10. necurate. necurate. izdate. de patru ori. De 99 de deocheturi. izdate.ca în exemplul selectat mai jos . încheind secvenţa cu Clfr a 0. izdate. corelată cu forma de vocativ. de trei ori. de şaptezeci de ori şapte!" (45) Ver sul final fixează o limită superioară. în relaţie cu cifra 99 reluată cu fiecare termen al seriei. "Desfă-1 pe cutare De 99 de apucături. la semantismul formei verbale imperative. necurate. până la eliminarea ei definitivă: . Crapi. Strâns cu ceas rău. De 99 de aplecaturi. necurate.

Brâncă nici una. nici una. de detaşare a stării negative şi de refacere a echilibrului. şase. Brâncă cinci. ea reuneşte sau separă. 7 oase încleştate . sunt grupate binar. Brâncă una. alină sau ultragiază. în sincretismul praxis-poesis se stabileşte un raport de corespondenţă. două. una.la anularea bolii. 8 oase descleştate. în mentalitatea magică. trei. având un dublu aspect. repetată. 9 oase descleştate. ca în textul de descântec "de descleştat": "10 oase încleştate. opt.(48) Ambivalenţa salivei ca simbol al creativităţii şi al distrugerii satisface dublul aspect funcţional al descântatului. Brâncă trei. este intensificat şi prin gestul explicitat în finalul secvenţei discursive. Brâncă patru. limbajele cooperând . Brâncă şapte. Brâncă şase." (47) Interpretarea textului se face simultan cu efectuarea unor gesturi rituale. ptiu. într-o altă formulă combinatorie. vindecă sau nimiceşte.în intenţia practicianului . saliva este o secreţie înzestrată cu o putere magică sau suprana­ turală. cinci. 8 oase încleştate 7 oase descleştate. Brâncă opt. în relaţie cu o pereche de opoziţii. numerele înseriate descrescător. cu valoare terapeutică:"se descântă frecând locul cu clăbuci de săpun". Efectul regresiei numerice susţinut prin acţiunea cu valoare terapeutică reală.138 "Brâncă zece. seria enumerativă regresivă cuprinde numai succesiunea cifrelor. Brâncă nouă." (46) Structuri magice în unele variante. ca în următorul fragment de descântec "de gâlci":"nouă. şapte. Brâncă doi. patru. 9 oase încleştate. astfel încât fiecărei cifre îi corespunde un gest complet de frecţionare locală.

5 oase încleştate 4 oase descleştate. de la 10 la 0. corelat cu planul poesisului. în expresie poetică: monocromatismul în relaţie cu principiul magic simpatetic şi policromatismul ca aplicaţie a principiului magic al totalităţii."descleştat"). al Praxisului ritual. realizată în succesiunea grupurilor binare care reiau şi întăresc semantic contrastul dintre aspectul negativ al bolii şi cel pozitiv.ptfcoleta Coatu 6 oase descleştate. alături de reluarea lexemului care denotează zona din corp afectată ("oase")."(49) 139 Operaţia de scădere. 4 oase încleştate 3 oase descleştate 3 oase încleştate 2 oase descleştate. contribuie în ansamblu la împlinirea funcţiei terapeutice -magice. în manifestarea lor sincretică. . pe care apoi îl pune într-o cârpă legată cu fir °§u. galben şi alb. care se aşează pe partea bolnavă şi se zice: Veni un om Mare. roşu. Unicromatismul simpatetic care vizează trei dominan­ te de culoare: roşu. pune in relaţie de corespondenţă simptomatologia specifică bolii şi unele componente ale limbajelor simbolice verbal-poetic şi obiectual-ritual. 2 oase încleştate 1 os descleştat. 6 oase încleştate 5 oase descleştate. 1 os încleştat Nimic în trupul cutăruia Nu s-a aciuat. prin Performarea "descântecului de roşaţă": "De roşaţă se descântă pisând usturoi cu muchea Se curii. * * * Sintezele mentale fundamentate pe legile magice generează două modalităţi esenţiale de utilizare a cromatismului simbolic. Aspectul fizic maladiv -"roşaţa" (în terminologie Populară) solicită o intervenţie în planul poietic. de vindecare ("încleştat" .

utilizat în relaţie cu actul ritual) şi textul magic. explicitându-se progresiv. întăreşte roM factorului terapeutic imaginat de text. cu implicaţii psihoterapeutice. Particularizarea acestuia prin enumerarea unor detalii vestimentare. conlucrează cu elemente simbolice-magice. Tăie un copac Mare." (50) Structuri magice Regula analogiei magice. roşu. Acelaşi model mental dirijat de principiul magiei simpatetice se obiectivează în unele variante de descântec "de gălbinare" care construiesc un univers imaginar uniformizat cromatic. din acest ansamblu diversificat se selectează actantui care urmează sa intervină în sensul vindecării."(51) în derularea textului magic. în structura de comunicare. Omul tăia aşchiile. roşie."cârpa legată cu fir roşu" . Cu acoperăminte galbene. prin procedeul repetiţiei."luă o secure" . care reliefează culoarea. urmată de cea de refacere a bolnavului ("şi cutare/ curat rămânea"). Sărea brânca. cuprinzând o pluralitate de obiecte: "Văzui case galbene. în strategia textuală. Cu uşi şi uşori galbeni. repetiţia e monocromatică pune încă un accent acestui reli ' semantic: .140 Luă o secure Mare. elementele de etnoiatrie cu efect terapeutic real. Şi cutare Curat rămânea. în complexitatea fenomenului cultural magic. se descifrează sensul figurat-simbolic. intenţia de anulare a maladiei ("omul tăia aşchiile/sărea brân­ ca"). Prin mecanismul analogic magic aplicat textului poetic. acţiunile simbolice în succesiune ("veni un om" . Cu fereşti galbene."tăie un copac" -"omul tăia aşchiile") conotează îndepărtarea progresivă a răului de trupul uman. Cu păreţi galbeni. precum "usturoiul". similia similibus curantur asociază obiectul ritual (marcat cromatic .

Cu colţuni galbeni. Cu papuci galbeni. fată. Cu bariz galben." (52) Printr-un mecanism analogic se solicită actul de anulare ("răneşte") a bolii ("gălbănarea") dintr-o parte °mponentă a trupului uman ("inimă"). Nu te duce acolo. ^nstrucţia ae dialog pune în valoare formele verbale re c onotează intenţia acţiunii simbolice ("mă duc" .pjicoleta Coatu 141 Iar din o casă ca acelea Ieşea o fată galbenă.Dar tu. Ci du-te în spinarea lui cutare Şi râneşte-i gălbănarea Din inimă. Cu o lopată galbenă. relevând intenţia de anihilare a stării maladive: ". Cu rochiţă galbenă. explicitează semnificaţia obiectelor şi a actelor simbolice. eliminarea răului "din inimă" Unificând înlăturarea bolii din întregul organism.Tu." Evidenţierea conotativă continuă prin prezentarea instrumentarului utilizat într-o acţiune de purificare: Şi în mână Cu un hârleţ galben. Dialogul care transpune relaţia dintre interpretul descântecului şi "fata galbenă". Coerenţa semantică a textului raportată la logica subordonată unor legi specifice mecanismului cauzal magic solicită folosirea consecventă. Unde te duci? .Mă duc La groapa grâului. . Să-1 rânesc De mucegai şi de putregai. Şi o mătură galbenă."să . care constituie r §anul central vital. fata mea. obsesivă a simbo­ lului cromatic unificator. de îndepărtare a impurităţilor. în universul imaginar al textului. Textul evidenţiază o modalitate de Primare pars pro toto.

142 Structuri magice Coatu Vicoleta 143 lăsat". luminat. Ca şi în situaţiile analizate anterior lă de suferinţă provocată de boală. magic. şi de purificare. Curat. monocromatismul fiind asociat semantic în descântec) şi un actant construit în context poetic zgomotului. e . funcţionalitatea culorii respectă regula denumeşte metaforic însăşi persoana prejudiciata c°ntrastului magic: negativ în relaţie cu negativ genere transpunând intenţia de reechilibrare prin forţa magică ! ază un efect pozitiv: cuvântului: "Cinci oameni negri. dintre simptomul bolii şi epitetul cromatic "alb" reliefa. în forma substantivizată."(56) "curat." Să-i luaţi Acest final care asociază lexemul "albul". nera monocromatismul se subordonează aceleiaşi cerinţe "Peste-o mare neagră funcţionale. în desfăşurarea textului de descântec. .. Zbiară o oaie neagră. monocrofr 0 discursiv prin procedeul repetiţiei. a efectului negaţii Să treacă cutăruia maladiv. "albul". terapeutice şi psihoterapeutice. textul de descânte' In alte situaţii. pe "Tăcu oaia din zbierat. şi atributul cromatic "alb" în relaţie cu Câinele din lătrat. Latră un câine negru. variantă de descântec "de obrintit"."(54) . ca strategie orientată în scopul restabilirii stării vindecarea dorită este marcată simbolic prin trecerea la de sănătate.. de o parte. ta 10 duce") şi substituită prin acţiunea terapeutică ("ci du-te fn unele cazuri. pe de altă parte. ".obiectul sonore : folosit ("mătura") . în unele descântec» atismul simbolic magic "negru" subliniază starea "de albeaţă". "marea" şi "câmpul") cu La biserica albă? cel sonor (evidenţiat prin grupurile verbale: "zbiară o . Corespondenţa simbolică cu implicaţii polul pozitiv al anulării culorii şi a acţiunilor cu implicaţii funcţionale între factorul de intervenţie ("fata") ."(55) afectate.Albeaţa şi săgetăturile. ideea de înlăturare a impurităţilor. ca simbol unificator. Va rămânea Cu ochi negri.Să mătur oaie". epitete^ Cei răi. Peste un câmp negru Fată albă.Unde te duci. Cu m ă t u r a albă? Dă un cioban negru chiot. luminat" şi comparaţiei "ca Maica Domnului/ ca Segmentul de text decupat dintr-o variantă de • . "latră un câine". Varianta este Textul atestă o structură de dialog imaginar între organizată pe contrastul dintre manifestarea sonoră şi descântătoare (prin transpunerea rolului practicianului tăcere. în relaţie cu .locul cu conotaţii sacre "biserica". e a ză culoarea în afara ocularităţii imaginii. registrul imagistic vizual-spaţial (reprezentat prin cele . legată de Relaţia magică simpatetică explică şi corespondenţa • 51 hivalenţa semantică cu aspectul fiziologic al bolii."(53) atributul "negru". Care 1-a lăsat. simptomul bolii "albeaţa". anulată prin forma imperativă negativă ("n u . exprimă progresiv şi cumulativ ideea restabilirii rănesc"). "dă un cioban chiot").Ce să faci două componente simbolice. exprimă Ciobanul din chiotit. simbolismul magic simpatetic "şi răneşte"). Să vă duceţi Ca Maica Domnului La cutare. de refacere a persoane Din obrintit.Mă duc Textul ("de obrintit") alcătuieşte o lume care relaţionează La biserica albă. l-a le a individului. Cu ciubote negre "Iară albul Cu căciuli negre.

unui actant imaginar. şi manifestarea maladivă. Cu jiletca neagră. destinate interveni terapeutice. Anihilarea factormr malefic care produce boala. Prin uniformizarea cl cromatică şi repetarea culorii se realizează un efe 1 cumulativ. Cu boii negri. explicita chiar de text. la capătul enumerărilor prezentai anterior: "S-a pornit cu aceste negre" Aceste procedee conlucrează. Cu lopăţica neagră. Acelaşi mecanism magic se aplică şi unor variante "de bubă". în continuare. este realizată prin acţiu^. al individualizării actantului colectiv «j corelat. Boul negru. procedeul repetiţiei cromatice contribuie h reliefarea unei entităţi simbolice. cu implicaţii funcţional-magice. Cu biciuşca neagră" (57) Prezentarea conţinuturilor diversificate constituie » modalitate specifică structurilor magice poetice. textul marchează anihilarea stării maladive. Cu sumanul negru. Cu răsteu negru Cu jugul negru. Prin elementul cromatic unificator şi Pj reluarea verbului. cu trecerea de la forma negativă la &' afirmativă. iar cea de-a doua imaginea actantului. cu atributul cromatic "neg^ Procedeul multiplicării sugerat de utilizarea pluralul ("cinci oameni"). Cu cuşma neagră. I > S-a dus Omul negru.144 Structuri magice descântec "de cei răi" (denumind în terminologie p 0 D Iară criza de epilepsie) stabileşte o relaţie de corp pondenţă magică între culoarea negru. cu contrastul realizat Wl negarea sensului figurat al actului săvîrşit şi w\ afirmarea semnificaţiei terapeutice a acestuia. cu semantjs. * singularizare a universului construit. . prin folosirea formei de plural. care închipuie o lume omogenizată cromatic organizată în două secvenţe descriptive. Pohovnicioara neagră II Omul negru. Cu plugul negru. prima detaliind instrumentarul simbolic. P^ explicitare. r negativ. Cu cămaşa neagră. care # sugestia totalităţii. \ unitatea textului magic. Cu ciubota neagră.

al relaţiei cromatice. contrastul alb§i"u. roşiu... în terminologie populară. soare înăcrit. soare soare soare soare soare alb. turchez. Dar o arat Şi o secat Buba neagră.rc umscrie viziunii simbolice integratoare asupra lumii 1 totalitate duală. comunicând expresiv reacţia de protest a omului împotriva forţei cosmice maligne: "Tu. Tu. frecvent în textele magice terapeutice. ^Prezentând unitatea antitetică a forţelor evolutive. u n î e şi regresive.. "de soare sec". soare cu tapă. soare cu vifor. "Tu. se . Tu. Tu. nocturne."(59) Enumerarea continuă cu atribute care' transpun metaforic aspecte simptomatologice ale insoiaţiei. negru. Componenta solară a macron 'versului caracterizată printr-un dualism intrinsec. este întregită printr-un cumul de epitete cu valoare afectivă. vişiniu". Tu. Tu soare împuţit.. "Tu.^jcoleta Coatu "Şi n-o arat Ogoru negru. soare clocit. care urmează ne ."(60) Revenind la seria pluricromatică. Tu."(58) 145 Policromatismul impus de necesitatea conturării unei imagini atotcuprinzătoare a bolii ce trebuie eliminată integral şi ireversibil. Tu. este ar cată simbolic prin ambivalenţa cromatică. 'ntreaga structură enumerativa. se include de obicei într-o structură enumerativa mai amplă care utilizează culoarea cu conotaţii care depăşesc aspectul imediat. Imaginea factorului generator al bolii (soarele cu acţiune malefică) realizată ca totalitate cu variabile cromatice.

146 Structuri magice adresării repetate ("tu. "Gălbinare galbenă" se corelează cu versurile următoare. prin cumul cromatic şi în final. în vederea anulării integrale a acestuia. care ilustrează universul imaginar. soare"). neagră."(62) Grupajul de versuri care semnalează o strategie de comunicare directă cu boala. Să răspiei. unitatea diversificată: "Bubă Bubă Bubă Bubă neagră.. diferenţiat intern: "Gălbănare Gălbănare Gălbănare Gălbănare albă. prin relaţionarea monocromatismului simpatetic cu pluricromatismul."(63) .. determinată de legea magică a configurării răului ca totalitate. Seria enumerativă care creionează prin cumui cromatic. se relaţionează cu v^ semnificând intenţia de îndepărtare a răului şi ^ restabilire a stării de sănătate. imaginea bolii ca varietate în entitate. menţionând numeric hiperbolic. de 99 de feluri."(61) Unele structuri poetice magice surprind raportul parte-întreg. de 9 feluri. prin formele Verbale de conjunctiv cu valoare imperativă: "De la cutare Să piei.. roşie. versul iniţial care subliniază cromatismul magic simpatetic. vânătă. s. încheie frecvent cu un vers ce aplică într-un alt mon principiul magic al totalităţii. configurând totalitatea (boala) în trei moduri: prin extremele "alb"-"negru". prin imaginea unui întreg marcat numeric.. roşie. într-o variantă de descântec "de gălbinare". se relaţionează cu necesitate cu versurile următoare care semnifică intenţia de anulare a stării maladive.

p. 165 Ti.Gorovei.F. Dicţionar de simboluri.275 21 Artur Gorovei. p. p. 103 7 Idem. Arhiva I.p. Arhiva I.E... 10 Text magnetofon nr. Arhiva I... op. p. 3240II d. 352 29 Artur GoroVei.. Arhiva I. op. cit. p. p. p.p. Arhiva I. Sărbătorile de toamnă şi postul Crăciunului.E. Descântece române. cit. 256 26 A Gorovei. 9 3 4 lbidem 35 Wem. p. op. 3187 II y. op. 349 24 Artur Gorovei. 9 Text magnetofon nr.op.Gheerbrandt. 209 25 Rene Allendy. 88 ' jdem. 104 27 Idem. 3240II r.E. p. p. Arhiva I. Alain Gheerbrant. 3239 Id. 13 A Gorovei. 1 ] Text magnetofon nr.E. p. 94-95 39 Wem. 3241 II1. 117 36 Idem. 18 18. 3241 II n. 102 * l d e m .269 . 1.202 16 Noul Testament. 38 37 lbidem 3 A.. pp. p. cit. cit. 367 4 Text magnetofon nr. 6 A Gorovei. cit.F. Noul Testament. p.F. 254 g Text magnetofon nr. 32401 k. cit.E. 162 23 Jean Chevalier.p. 178 19 Ivan Evseev. p.cit. 103 28 Jean Chevalier. A. p. p. 48 32 Text magnetofon nr. 306 14 Ivan Evseev. p. op.. p. Le symbolisme des nombres.Marian. Alain Gheerbrant. II.F.. Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale. p. 178 17 Tudor Pamfile.161 22 Noul Testament. P. Arhiva I. 103 30 lbidem 31 S. II. cit.Florea-Marian. p.452 3 idem.E.Florea . Forme străvechi de cultură poporană românească. pp. p.p. II. 33 S. p.E. p. \fm. op.pjicoleta Coatu 147 Note I Chevalier.355 2 Idem.F.. 272 ^m.223 . op.F. 12 Text magnetofon nr. op.F.cit. 253 -254 H|de «Idem p. HI.E. p. op.F.cit.. p. 3187 II y. Arhiva I. 5 Text magnetofon nr. 202 20 Traian Herseni. p. 188 I5Idem. Descântecele românilor.

p. p. 385 60 Ibidem 61 Idem. 276 57 Idem. p. 324 52 Ibidem 53 Idem.148 Structuri magice 46 Idem. p.Gheerbrandt. 262 59 Idem. III.Gorovei. p. 253 62 idem.. op. p. op. 188 49 A. cit. A.Chevalier.. 367 55 Ibidem 56 Idem. 323 63 Ibidem . 261 58 Idem. cit. p. p.l 164 50 Idem. 177 51 Idem. 210 54 Idem. p. p. p. 164 47 Ibidem 48 J. p. p.

r^ STRUCTURI MAGICE Secţiunea a Ii-a .

• • " " • * " : .* . • • < . .

STRUCTURI POETICE-MAQICE STRUCTURI ENUMERATIVE REGRESIVE Modul de organizare a textelor vizează două aspecte: .regresia efectului bolii prin înserieri comparativecantitative. Dân 3 sî faci 2.enumerarea regresivă numerică. solicitând regenerarea organismului. de la 9/10 la 0 şi .I. Dân 7 sî faci 6. Cristal botezat. Sabia în brâncă ţ-am dat. Formula finală completează această strategie discursivă de anihilare a răului. Dân 4 sî faci 3. Dân 6 sî faci 5. Dân 5 sî faci 4. nu ştiu ce-nseamnă" . Dân 8 sî faci 7. Descântec "de spăriet" Cristal milivit* . Şi-s tare spăriată după Cutare Dân 9 sî faci 8.

"C."1 152 Structuri magiCe Dân 2 sî faci 1. cules de la: Marioara Maliţa (38 ani). Trei oase încleştate . "Iei un pai dă mătură ş-un cuţit. Arhiva I. Descântec "de apucat" Zece oase încleştate Nouă descleştate.V. Ioane. când cuţitu' şi zici descântecul" Text magnetofon nr. Ca argintul cel strecurat. la: Vârciorog. Şî în prezent să dăscântă la copiii mici. Doamne. mândru. Nouă oase încleştate Opt descleştate. originară din: Vârciorog. Opt oase încleştate Şapte descleştate.E. Doamne! Şî să fie Cum o fos' în ceasu' cel dintâi. că atunci când doarme. Nu i-o fost nimica rău. Şase oase încleştate Cinci descleştate. când doarme. Trei descleştate. la. judeţul Bihor. Şî dân 1. tresare şi să trezeşte imediat. Nimica rău. 5176 p. Cunoşti că-i spăriat. Brăiloiu". Cinci oase încleştate Patru descleştate Patru oase încleştate. Pui când paiu sus.F. culegător. nici un. şî să scoală Gras. G. Suliţeanu. în: 16. Şapte oase încleştate Şase descleştate.1979. luminat Ca grâul cel curat. Şî faci tot cruce de­ asupra copilului.

Brâncă din două. Nici încleştaturi. Site du în munţi depărtaţi. 222. "Din Stroeşti (Vâlcea)" Aitur Goiovei. Luminat Cum maica lui 1-a lăsat. Descântec "de bubă" Brâncă din nouă. Cu toate fulgerăturile.Nic oIetaCoatu Două descleştate. Brâncă din şapte. Brâncă din cinci. Ieşiţi din măsele. Brâncă din patru. Că acolo te aşteaptă . Două oase încleştate Un os descleştat. Brâncă din una. Descântecele românilor. Nici strânsături. Cu toate îmflăturile. Nici deocheturi. Din trup. Brâncă din opt. Cu înfierbinţeală. Şi Cutare rămase Curat. p. Brâncă din nici una Brâncă cu junghiuri. Brâncă din şase. Un os încleştat Nimic în trupul Cutăruia Nu s-a aciuat: Nici apucături. Brâncă din trei.

Artur Gorovei. Opt babe. Pitic. Descântec "de bubă" Buboiu. 325. două gâlci. 260. opt fete. Din una babă. una fată. Şapte babe. Patru babe. Artur Gorovei. Mare ca un moşiroiu. Descântec "de gâlci" Nouă babe. nouă fete. p. Eu n-am cu ce te ţinea. una gâlcă. cinci fete. Una babă. patru gâlci. Trei babe. buboiu. p. Două babe. patru fete. N-am cu ce te aştepta. una fată. Din mare ce eşti Să treci. în patru despicat. şapte gâlci. cinci gâlci. în gunoi lepădat. una gâlcă Să nu rămâie nici cât un fir de mac. Să te petreci. două fete. Şase babe. şapte fete. . Descântecele românilor. şase gâlci. trei gâlci. Cu făclii aprinse. Descântecele românilor. nouă gâlci. şase fete.154 Cu mese întinse. Cinci babe. "Din Moldova". Cât un vârf de mac. trei fete. Structuri "Din judeţul Argeş". Să te faci mic. opt gâlci.

p. ga §i mai mic Că de nu. Nici sămânţă. Beşică cât un fir de mac. Descântec "de bubă" Beşică cât lintea. Descântecele românilor. Numai vestea Şi povestea C-ai fost Tare prost. • n Milaş (Ardeal)". Descântecele românilor. Artur Gorovei. 260. Iată astă călugăriţă* Te va mânca. para. aluna. Nici viţă. bobu'. . Beşică cât fasolea. Descântec "de gâlci" Gâlca Gâlca Gâlca Gâlca "Insectă" cât cât cât cât măru. Beşică cât grăuntea. "Din Păstrăveni (Neamţ)". în patru despicat Să fie la om de leac. 261. p. Pe nici urmă nu ţi-a rămânea. D i Artur Gorovei. Nici povodiţă.poleia Coatu Cât un fir de ac.

organizate în structuri de paralelism. să pleznească! De-o fi deochiată De fată mare. Să-i crape tâţili. de la o variantă la alta. Dântre ochi. N. . P 125-126. strigă. au frecvenţa cea mai mare în descântecele "de deochi". descântecele "de deochi" prezintă un spectru variat configurativ. Gâlca cât mălaiu' Gâlca cât păsatu'. De-o fi deochiată De-o femeie. Gâlca cât mazerea. Bostanul acesta îl frige r s n întâi în foc şi apoi. în scopul anihilării stării maladive şi a restabilirii echilibrului fizic şi psihic. mai întrebuinţează încă şi următoarei! mijloace şi anume: leagă gâlcii sau gâlcile cu slănină sa cu bostan turcesc de cel alb. Gâlca cât grăunţii'. Să rămână pleşuvă. presură bostanul fript cu făină * aceasta şi zice: "cum moare omul şî nu mai învie aşa să moară răul. deochi. luând ciolane de om mort adunat anume spre acest scop şi pisându-le până ce se faci dintr-însele făină. Să-i cază părul.156 Gâlca cât fasola. Strigă. Amin! Amin! Structuri ^ % \ic° leta Coatu 157 STRUCTURI IMPRECATIVE Forţa retorică a blestemului orientat benefic. De-o fi deochiată Florica. Curat şi lămurat Cum Dumnezeu 1-a lăsat Cum mă-sa l-o născut Din sâni-i Şi l-o crescut. Strigă. Descântece poporane române. privite în ansamblu. strigă să crape! De-o fi deochiată Florica. Gâlca cât un fir de mac uscat în patru despicat Peste mare aruncat Să piară Să răspiară Cum piere spuma de mare Şi rouă de soare Şi stupitu-n cărare. Că bate vântu' De răstoarnă pământu'." Simion Florea-Marian. să rămâi curat. adică gâlcii şi să nu mai învie cum nu învie mortul!" După aceasta leagă gâlcii. sau în forme poetice-magice cu o configurare mai liberă. Imprecaţiile în forme stereotipate. structurate în paralelism cu număr variabil de termeni. se concretizează în forme verbale-poetice cu grad mare de formalizare. "Descântătoarea deosebit că rosteşte în tara descântecul de faţă când voieşte să vindece pe vrea om de gâlci. Păsărică albişoară. Descântec "de deochi" Ieşi.

la rând. La sfârşit iar îi sufli de trei ori şi ai grije să-1 mişti din loc. în: 31 VII 1962. Panait (20 ani). deochi. Să-i curgă pişatu'! De-o fi deochiată de vânt. '"j Bucureşti. G. Să nu şadă deochiu-n capu Iu' Florica." "De la bunica lui bărbatu-meu ştiu. să cunoaşte căî ia leşin de la burtă şi nu mai vede cu ochii. nu se prinde descantecu'. Să-i moară calu-n pedeapsă! De-o fi deochiată de codru. Am furat." Text magnetofon nr. Se ia omu' deochiat şi i se suflă în faţă de trei ori şi p-ormă spui. Se prinde descantecu' numai de la un om mai mare. originară dinBătrâni. nu ma pus ia să învăţ. Arhiva I. Spune.F.1 158 Structuri tuş Să moară pruncu' de foame! De-o fi deochiată de om. Suliţeanu. mereu.E. "C. să nu stea în locu' ăla. După ce am făcut fetiţa. Tulpina să-i arză. ca să fugă deochiu' de lângă iei. Frunza să-i cază! Cum nu sade lupu-n sat. Să rămâie Curată şi luminată. într-o clipă. mereu ni să deochia şi ia descânta. Dintre ochi! De-o fi deochiat I . Brăiloiu" cules de la: Antoneta V. culegător. Descântec "de deochi" Fugi. Faci aşa de trei ori. Ca argintu' strecurat. judeţul Prahova. Ca Dumnezeu şi Maica Precista Ce-a lăsat. 2223 z. "Se spune dacă ie cineva deochiat. Să-i crape boaşili. Dacă iei un descântec de la unu mai mic în vârstă.

Să-i crape calu! De-o fi diochiat di om Să-i crape ochii! Di-o fi di muiere. Să rămâie de pedeapsă. "Se descântă de 3 ori în 3 zile. Să mire norodu! Să rămâie Curat. Brailoiu". seara sau dimineaţa. Să-i crape ţâţele. 'u*"Gorovei. . Ca maica lui ce 1-a lăsat. Să-i crape călcâiele Să rămâie de pedeapsă. luminat.E. Să-i crape ţâţele. Dai de 3 ori să bea ţuică şi te ungi cu ea pe corp şi pe frunte. Arhiva I. Să rămâie de pedeapsă. 3187 II e. Descântecele românilor. cules de la: Stanca loanii (76 ani).NJC oletaCoatu 159 Di vânt. Ca argintu strecurat. Să-i moară pruncu. Descântec "de deochi" De-o fi deochiat de om. De-o fi deochiat de fată mare Să-i cadă cosiţele. culegător: C. De-o fi deochiat de femeie. De-o fi deochiat de copil Să-i saie ochii.g. "C. oricând. judeţul Vrancea. în: 26 XII 1966. în zile de post sau de dulce. 157. p.F. Să-i moară copiii de foame. Eretescu la: Paltin." Text magnetofon nr. originară din: Paltin.

F. Brăiloiu". "C. drace Că n-ai ce-i face! Structuri magi. . la: Leleşti. Crapi. scuipă în palmă şi se aruncă scuipatul". Când înjură dracul. 3241 II jj. originară din: Leleşti. Cu descântecelu meu. judeţul Gorj. Blăstama-te-ar Dumnezău Cum te-am blăstămat şi ieu. "I se face cruce cu mâna la buric. kk. Eretescu. C-aicea nu-i loc de tine Ci de cruce şi de altar.160 Descântec "de izdat" Fugi. Text magnetofon nr. culegător: C. izdate blăstămate. în: 10 IV 1967. Şi de leac cu sănătate. cules de la: Ioana Mârşavu (56 ani). Şapte săptămâni în post Douăsprezece luni în an.E. Arhiva I.

părţile corpului din care trebuie detaşat răul. . . în scopul alungării bolii din organismul uman. în unele variante discursive prin tehnica argumentării aplicată actelor rituale comentate textual. r elaţionându-se cu formula finală. cu variaţii de la un text 'a altul. Modalitatea retorică imperativ-enumerativă este întărită. care proiectează intenţia de refacere totală a Persoanei bolnave. Formele verbale se află în relaţie directă cu serii enumerative care detaliază. .STRUCTURI IMPERATIVENUMERATIVE Textele poetice-magice. Toate aceste procedee concură la anihilarea stării de boală. accentuând: . afirmative sau negative (ori varianta conjunctivului cu valoare imperativă). relevante pentru strategia de comunicare directă cu factorul malign-maladiv. utilizează formele verbale imperative.caracteristicile bolii şi spectrul simptomatologie.variabilele spaţiale/mediile care preiau răul izolat de trupul uman.

Burduz. Iar în altă formă provin ele şi-n cimilitura ce urmează: Urduc Burduc De barbă îl duc. Ispirescu. Cred însă că slobuz e" formă schimonosită din slobod. şi care înseamnă fedeleşid (vezi: P. Pilde şi ghicitor Bucureşti. Cu gura c ă s c a t ă . vrăjitoarele ţin închise spiritele cele necurate.162 Structuri magic„ De "ceas rău cu spăriet" Hurduz. după cât ştiu eu.* Din pocuz. p. care însemnează bostanul. care nu numai că sperie oameni. Din s p a i m ă c u r m a ţ i ! Voi să nu veniţi Cu ochii boldiţi. după spusa descântătoarei se înţeleg nişte fiinţe rele. Cu limba spânzurată." . Din Ţărigrad adus Şi sub laiţă pus. în care. De barbă îl aduc. să ieşi * "Sub cuvintele hurduz. încă şi-n următoarea cimilitură: Hurduz. Cu dinţii rânjiţi. Slobuz" Din negru lăsaţi. c e a s rău." ** "Ce vor fi însemnând cuvintele pocuz şi slobuz singur nu şt'"' căci nimeni nu mi le-a putut explica. ci-i fac să capete şi ceas rău. 1880. Aceste două cuvinte se mai află. după crediw8 românilor. Cu frica nu înfricaţi Cu s p a i m a nu-nspăimântaţi. iar pocuz va fi însemnând u" fel de vas. Burduz. burduz. 36). un pahar sau aşa ceva. şi l l l 3 | ales Spiriduşul. Cu groază nu îngroziţi Şi cu c e a s rău nu zdrobiţi! Tu.

* Că acolo sunt trei fraţi într-un botez botezaţi. rosteşte cuvintele de mai sus. 81- fr^'le Burţului trebuie să fie nişte curţi mitologice. ca şi când ar alunga ceasul cel rău. Acolo să vă duceţi Cu ochii boldiţi. N. ca şi cum ar alunga ceasul cel ră u din casă. repetând astfel descântecul de 3 ori dupăolaltă. Iar după ce a rostit o dată descântecul. Descântătoarea ia o mătură în mână şi. Cu spaima-i înspăimântaţi." lr nion Florea-Marian. stupeşte s J° . Ca Maica Precistă ce I-o lăsat. Cu limba spânzurată. dictat de o româncă din orăşelul Bran. Ca Dumnezeu ce l-o dat. începând de la cap spre Picioare. Din auzu' urechilor. Cu groaza-i îngroziţi. Luminat. Cu gura căscată. Cu frica-i înfricaţi." . Turturean. Din spârcu nasului. să rămâie Curat. preot. mi l-a împărtăşit domnul V. în sfârşit se face a mătura n P n casă şi peste pragul căsii. Cu dinţii rânjiţi. p. într-un căpătâi culcaţi. 163 "Acest descântec.Tot aşa face ea în faţă şi iarăşi la spate. Descântece poporane române. Din poama obrazului! Ieşiţi şi vă duceţi: La curţile Burţului.^jColeta Coatu Din creştetu' capului. Din văzu' ochilor. afară. făcându-se a mătura spre spatele celui speriat. Cu ceas rău îi zdrobiţi.

oricum se descânta Oricine. judeţul Gorj.F. Text magnetofon nr. Leac din gura me Şi din mâna me. Eretescu. Ş-acolo să vă strângeţi. De 3 ori îi mai cu leac". Ca-n zî bună ce-o născut. "Cu mâna sau cu busuiocu în apă. la 9 IV 1967. . BrăiloM cules de la Ana Nicolae Sebinteie (68 ani). Care gustasă Crăpasă. Ca auru' străcurată. Duceţi-vă-n hale livezi.j. originară < " #• Runcu. Că-i deocheată. Ca maică-sa ce-o făcut-o.164 Structuri magic Descântec "de deochi" Păsărică albă Şi-n coadă codalbă Nu te mira de Ioana. mai potoleşti 2-3 cărbuni sau cu mâna la cap. Luminată. Livezi verzi Ş-acolo vă miraţi. "C. Arhiva I. 3241. Ş-acolo vă diezmiraţi Ş-acolo mese-ntindeţi. culegător C. Şi din sfânta zi de azi Să-i dai Iu' Ioana. Şi Ioana o rămas Curată. Cu somnu' Şi cu Domnu' Şi cu Maica Precista. Care râmnisă Pleznisă.E. i. II.

De sub inimă. Ca Maica Domnului Ce l-o lăsat. N. de băut dintr-un pahar de ceară. luminat. 325-326 ("descântece din Transilvania"). Ca vântu de mare. Sfântă Vinere t-a bate Cu toiege ferecate. p." "Descântătoarea descântă în apă pe care o dă apoi celui bolnav de gălbinare. Din toate oasele. Din inimă. Descântec "de izdat" Tu." 165 Simion Florea-Marian. să rămâie Curat. Acolo să răspice. Descântece poporane române. Din cap. Din faţa obrazului. în pământ să te bagi. Ca rouă de soare. izdate blăstămate. . Sântă Mărie Mare. Sântă zi de azi! Să se ieie gălbănarea Şi toată durerea Din crierii capului. Din toate vinele. De după cap. Acolo să pice. Să s-aşeze în stava mării.j^icoleta Coatu Descântec "de gălbănare' Sântă Mărie Mică. în pământ ai venit.

Nu te zgârci ca o broască. Brăiloiu".166 leu cu grai te depărtai Şi cu crucea te-apărai. luminat.E. Cu cuţitul face cruce peste burta bolnavului şi cu mătura o aruncă pe apă. de 2 ori. Nu mai fulgera. Cu sare te sărai. Cu tămâie afumă bolnavul.F. izdate. Nu mai cuţâta. în 9IV1967. v. Structuri magiCe "Se descântă cu cuţitul şi cu mătura. 3241 II u. Nu te zgârci ca un şarpe. culegător: C." Text magnetofon nr. Cu sare te-am sărat. Di la Dumitru Din suflet te depărtai. Lasă-1 Curat. judeţul Gorj. Di la Dumitru Din inimă te-am luat. . Eretescu la: Leleşti. Nu mai junghia. Cum Dumnezău 1-a lăsat. Nu te-ntinde ca un şarpe. Te trimesei în coadele mărilor. Arhiva I. Că io cu crucea te-am închinat. Comănate. "C. Cu cruce te-nchinai. Oricând se spune. cules de la: Ioana Lătăreţu (65 ani). în slăvile cerului. originară din: Leleşti. Unde popă nu ceteşte. Descântec "de izdat" Tu.

Unde-i uşa descuiată Şi fereastră destupată. Bubă domoală.Vjcoleta Coatu 167 Glas de om nu chioteşte. Bubă neagră. Balş. 3265 II 1.E. Prin gingii. Bubă de 99 de feluri de bubă. Nu junghia. Bubă vişinată." Text magnetofon nr. Pi la Ion Prin toate oscioarele. buba bubelor. "C. originară din Nichitoaia. Bubă porcească. Prin măsele. culegător: A.F. "Păi aşa. atât. Ciuma ciumelor. Bubă căpuşească. Nu cuţita. Prin turtele. Arhiva l. Atât iestă. Prin toate vinişoarele. Descântec "de bubă" Tu. Brăiloiu". Bubă-ntortocată. Bubă pripită. Că Dumitru Pe gură te-a tocat. Nu fulgera. Prin dinţi. Giurchescu. judeţul Olt. Bubă orască. Bubă şerpească. la 19 VI 1967. cUles de la: Cimpoieru Ecaterina (64 ani). în: Nichitoaia. . Pe fund te-a aruncat. Unde fată mare coada nu-mpleteşte. c-aşa vine. Bubă albă.

Firul de mătură îl aruncă pe pârâu. îi trece. "C. jud. Descântec "de ceas rău" Ceas Ceas Ceas Ceas Ceas Ceas rău rău rău rău rău rău cu pocitură. La cetina fagilor. pisează usturoiu' şi pune pe locul dureros. Acolo să te piteşti. Dacă descântă cu usturoi.168 Structuri magjCe Tu să te tragi. bb Arhiva I. Că iei în ce ceas o născut Nici o nevoie de bubă iei n-o avut. cu săgetătură. de la miezu nopţii. din spaimă. Eretescu. de cu sară. culegător: C. la Leleşti în 10IV 1967. Descântecu' la mine-i descântat Leacu la Maica Domnului dat. cules de la: Ioana Gr. de cu ziuă. Gorj. Dacă descântă cu ţuică. originară din: Leleşti. după descântec bolnavul o bea. "Se descântă cu usturoi. Să te duci în munţi părăsiţi Une cocoş n-o cânta Nici voinic n-o fluiera. Mârşavu (56 ani). Şî de Ion să nu mai gândeşti. . Brăiloiu". Acolo să te piteşti Acolo să te cuibăreşti La rădăcina brazilor." Text magnetofon nr. 3240 II aa.F.E. Se spune de 2-3 ori. Nici săcure n-o tăia Şi nici popă n-o toca. să se ducă boala pe apă. cu un fir de mătură într-un pahar de ţuică. Să te cuibăreşti.

169 tepoaie sunt un fel de furci mari cu două coarne drepte şi cu °adă foarte lungă. Pentru tine sunt gătite.." c . Să te duci în marea mare Şi cum s-aşează piatra-n apă Aşa să se aşeze rău'. 99 de suliţe oi lua Şi te-oi insuliţa Şi te-oi înspăima Şi te-oi depărta. în cele mai multe locuri însă se numeşte ?. 99 de oale cu uncrop Le-oi pune la foc Şi le-oi clocoti Şi te-oi opări. Acolo să vecuieşti De N. să nu gândeşti Că tu. sing. de nu te vei duce Şi de nu te vei depărta. furcoiul" Câcădâr. Eu 99 de ocă de tămâie Oi cumpăra Şi cu ele te-oi afuma. Roşa CQ iina L. cu care se servesc românii mai ales la c 'âdirea stogurilor. C-acolo-s a tale curţi. Şi te-oi depărta. Acolo să trăieşti. C-acolo-s mese-aşternute Şi păhare-mplute Şi scaune aşternute. se-ntrebuinţează la foarte multe leacuri. călcăderiu sau trandafir de câmp. Şi te-oi înspăima.Cest soi de furci.N icoleta Coatu Să te duci pe munţi Pe sub munţi. furcoaie. Cu 99 de ţepoaie* Te-oi înţepoia Şi te-oi speria. Cu 99 de mături de câcădâr** Te-oi zgâria Şi te-oi spăria. lat.

Pe apa cea tulburată. să rămâie Curat. Din sgârcu nasului. De N. Din faţa obrazului. să nu gândească. Din toate încheieturele Din toate degeţelele. Din crierii capului. De sub urechi. De sub piept. Să te izăreşti Unde cucoş negru nu cântă. Din inimă. De sub inimă. Că tu. Să te duci. să nu gândeşti! Să te duci Pe pădurea uscată. Din urechi. Din toate ciolanele. Cum e de Dumnezeu lăsat. N.170 Acolo să trăiască. Du-te! Depărtează-te. de nu te-i depărta Eu cu secera te-oi secera Cu cuţitu te-oi spinteca Cu lingura te-oi mânca Şi cu grebla te-oi grebla Cu furca te-oi înfurca Structuri magic . Să te duci. Din gene. Din piept. Curat şi luminat Ca argintu' cel strecurat. Unde câni negri nu bat. Să te prăpădeşti De N. Acolo să vecuiască. Să te prăpădeşti. Din sprâncene.

poate bolnavul să beie trei Pahare de zamă de-aceasta nu numai în zilele cele de >ec > ci şi-n fiecare zi şi-n cele de frupt. Mulţi fac spume la gură. rostind versurile de mai sus. Mai departe. se schimonosesc. Iar după ce a sfârşit de descântat dă bolnavului să beie zamă de ţeasta de 3 ori pe zi şi anume: dimineaţa. Apoi începe a-1 descânta pe ce i bolnav. miercuri şi vineri. lat. Iară ce]a ce a căpătat «ceas rău» se cunoaşte pe aceea că îndată se poceşte şi-1 săgetează prin tot trupul. la amiazăzi şi Se ara. zice descântătoarea că atunci când se es cântă «de ceas rău» e bine a pune şi sineală în ler că (rachiu) şi a da apoi câte un păhărel de holercă e ţeasta celor bolnavi. de te prind florile când te uiţi Ia dânşii. Ca argintu' cel curat." "Descântătoarea pune mai întâi Posnicioară. De la Dumnezeu lăsat.. Leacu' de la Dumnezeu! 171 «Măria Molociu. scurge zama şi pune într-însa oleacă de miere. mi-a spus că «ceasul rău» se capătă mai cu seamă din spaimă şi din deochiu.. câte un pahar. Molociu descântă "de ceas rău" în 3 zile de sec şi anume: luni. Solanum dulcamara L. cu apă neîncepută. Descântece poporane române. Toţi aceia cari au «ceas rău» ameţesc de cap şi unde-i apucă. acolo cad fără cunoştinţă de sine. să beie. care mi-a dictat descântecul acesta. Curat şi luminat. adică de când începe luna a scădea. româncă din Calafindeşti. După ce aceasta a fiert bine." ^irnion Florea-Marian. să rămâie Curat. atunci ^Pă spusa descântătoarei . după ce începe a se pişcă luna şi până ce se sfârşeşte. Când e luna pe sfârşite. N. să fiarbă la foc. . caută foarte urât şi se încoardă. la pământ.0 e | ta Coatu peste gard te-oi arunca. Descântecu' de la mine. M. De mine descântat.

leu vă ajung cu stropituri. Soare sturungiu. Că pietrili cân' s-o-mpărţî Şî la răsărit. Nu mai fulgera. Di după prânz. Soare di la chindie. Soare de 99 de sori. Pi su' mâna mea să-ntorci. Soare di la amiaz'. Tu să nu coci. Di după chindie. Tu. Că mama lui cân' 1-a născut Nici o nevoie n-a avut. leu ieu 9 pietri din apă Şî de soare te-oi descânta Şî de-aicea-ncolo tu n-oi mai fulgera. izbituri. Tu. Soare di la prânz. soare sec. Soare di după prânz. Lasă pe cutare Curat şî luminat Că-i de Dumnezeu lăsat. Soare alb. Soare di după chindie. Soare di după amiaz'. Soare vişiniu. Că ieu cu 9 pietri Te-oi descânta Şi pe tine-n mare te-oi arunca. soare di la prânz. Şî voi. Di la chindie. Să nu răscoci.172 Structuri Descântec "de soare săc" Soare negru. . Io acu pe tine te-nec. Nu mai înjunghia.

k. să vă duceţi. originară din: Runcu. Unde popă nu slujeşte. Să feriţi. 3239 I j. în păduri'nalte. 173 descântă cu 9 pietre. c " 1 Se ^ xt magnetofon nr. es de la: Măria Arbagic (68 ani). Unde fată mare nu să despleteşte. Acolo să şedeţi Acolo să hodiniţi.F."C. Nu poate dormi. Din zgârciu' nasului. Voi. Unde cocoşu' nu cuvântă. Să iasă din creierii capului. Brăiloiu". Cu somnu' Şî cu Domnu' Şî cu Maica Sfântă. durerile. Din faţa obrazului. Să rămână Curat şi luminat. Şî cum pietrili nu să mai adună Niciodată. cân s-a născut. Nici o nevoie n-a avut.^ ^ pjic0 leta Coatu Şî la apus. Ca de Dumnezeu lăsat. Unde săcure nu sună. Nu poate cina. una cu alta. Poi se împrăştie în timpul descântecului. Că iei nu poate hodini. Pietrele se pun pe capul bolnavului. Că din mama lui. izbituri. Făcăturile. Din capu' lui să vă potoliţi.E. Arhiva I. Aşa să nu mai ajungă pe Constantin. Nu poate bea. în cele 4 zări". în drumuri încrucişate. . se stropeşte cu apă. Nici cu mine De vorbă nu poate sta. apoi se lihneşte şi-i trece.

la: Runcu. bubă din vânt Tu. Tu. culegător: C. Tu. Nu gâmfa.174 Structuri magi judeţul Gorj. buba bubelor. ia-te din vână-n vână Dă-te după a mea mână. . De 99 de neamuri. Nu junghia. în pietre sparte. bubă. Tu. bubă din câmp Tu. în lemne mari. Nu-nţâpa. Să-i fie. Tu. Nu cuprinde. Sora ciumelor. bubă cu spurc. Cu zmeu cu zmeoaica. Descântec "de bubă" Amin. Din drumuri încrucişate. Descântecu-i di la mine Liacu-i di la Dumnezeu. Tu. Cu leu cu leoaica. nu-ntinde. Acolo să te-ncui în pietre tari. Tu. în lemne uscate Şi aicea la acesta Să nu mai vii Niciodată. Cu paduroiu cu paduroaica. Nu umfla. în: 6 1967. Cu spurcoaica. Eretescu. Bubă de 99 de feluri. bubă din păduri tăiete.

icole taCoatu Că ieu cu limba te descântai.E.F. luminat Ca argintul cel curat. Rărunchii lui. 175 Text magnetofon nr. C originară din Câmpofeni. Pe piele Să le spele. Ia: Câmpofeni.^ . cules de la: Lina Nicuiescu (74 ani). 99 de trimesuri. 99 de ceasuri rele. Din creierii capului. » . Arhiva I. Ceas rău cu trimes. Amin. Leac să-i fie. Brăiloiu". bb. în: 7 IV 1967. Din bojocii lui. culegător: C. 99 de frigări. Din maiele lui. Ceas rău cu pocitură. Descântecu' de la mine. Descântecu-i di la mine Şi di la Maica Precistă să fie. Cu mătura te măturai Şj-n pietre vă-ncuiai. . 3240 I z. Faţa obrazului. Gorj. Descântec "de ceas rău" Ceas rău cu-ntâlnitură. de 3 ori". Ca vinul cel strecurat. Leac să dea. Să ieşi din ficatu' lui Ion Din ficatu' lui. 'Ori'când. jud. Şi-n apă vă-necai. Eretescu. Să rămâie Curat.

Că tu ieşti Bubă căiască. Bubă văcească. Nici o nevoie n-a avut.176 Leacu' de la Dumnezeu. Da' ieşi din creierii capului. Descântec "de bubă" Bubă albă. Text magnetofon nr. Bubă niagră. 3074 I n. cules de la: Boroş Nastasia (64 ani)."C. Că iei din mama lui Cân' 1-a născut. Tu fulgeri. Bubă de 99 de niamuri de bubă. originară din: Ga]av culegător: C. Bubă văcească.E. Cu cuţâtu te-oi tăia Şî putere n-oi mai avea. Că tu ieşti Buba bubelor. Să rămână cutare Curat şî luminat.h VI 1966. judeţul Vrancea. . Din faţa obrazului. Ca de Dumnezeu lăsat. Brăi|0ju. Pe su' mâna me să-ntorci. Tu junghii. Tu să nu coci. Bubă vişinie.F. Arhiva I. Bubă căiască. la: Paltin. Bubă piersăcie. Eretescu. Sora ciumilor. Să nu răscoci. Structuri %Q . Din zgârciul nasului. în. De-aicea-ncolo tăiată vei fi.

Dîn luminile ochilor. luminat. «. "C Brăiloiu". m. Că ieu cu cuţâtu' te-oi tăia Şi-atuncia tu putere nu oi mai avea. Curată. la 6 IV 1967. Bubă spurcată. Se amestecă cu cuţâtu' în ţuică. Cu somnu şi cu Domnu Şi cu Maica Precista. apoi ţuica este aruncată peste mărăcini. Că din mama lui. Din scăfârliile capului! Să rămâie Florica. Cine ştie?" Text magnetofon nr. Bubă supărată. acu.Runcu. Nu mai fulgera.r ^ 0 Ieta Coatu Să rămână Constantin Curat. Nu mai junghia. Arhiva I. ţuică. originară din: Runcu. cân' 1-a născut. judeţul Gorj. culegător: C. Da' tu. deochi Dintre ochi.E. 3239 I 1. cules de la: Măria Arbagic (68 ani). Ca de Dumnezeu lăsat.F. rămurată Ca Maica Precista Ce-o lăsat-o. usturoi. Iei nici o nevoie n-a avut. Eretescu. Descântec "de deochi" Fugi. . cuţit. Se zice că dacă-i plătit. descântecul are leac. cu apă. 177 "Se descântă oricând.

fn Bucureşti. Din piele. Nu întinde. Nu cuţâta. la 31 VIII 1962. Nu cuprinde. Blăstămate. Nu cuprinde.E. Descântec "de izdat" Fugi. Ie vecin. 2223 aa.178 Structuri ma &c> "L-am furat ieu de la mămica. Chiar ieu m-am deochiat • mămica 1-a zis. Din ochi."C. Nu întinde. cules de la: Antoneta I. Din tălpile picioarelor. Liacu să i-1 dea Dumnezeu. Blăstămate. . Brăiloiu». Să mi s-arate. cunoscut. izdate. judeţul Prahova. Arhiva I. Din mâini. Am descântat şi ieu pe alţii. izdate. că numai să fură ca « aibă leac. Din capu' Iu' Ion. Suiiţeanu. La Ion să fie liacu Şi di la mine Să fie cuvântu'. Nu fulgera. Panait (20 ani). Di la inima Iu' Ion Sau din piele." Text magnetofon nr. nu să învaţă. Fugi. culegător: G. Nu cuţâta. De pe su' piele. Nu fulgera. Din deşte.F. originară din Bătrâni." "Nu se plăteşte nimic.

Şi răspieri .Se spune de trei ori." Xext magnetofon.sic oletaCoatu Di-o fi di la ochi. Face cruce cu cuţitul pe om. Cu mila Iu' Dumnezeu Şi cu-a Maicii Precista. Eretescu. Fugi şi crapi. Şi din oasele Lui Nicolae. Din spate. Din ficat. izdate. Arhiva l. Că n-ai ce-i face. 179 «Se descântă cu cuţit de găsit. Brăiloiu". 3241 I a. Fugi şi-i pieri Şi-i răspieri După descântecu' meu. De la mine liacu Şi la Ion să fie. Din inima lui. blăstămate. izdate-ntunecate.E. Să-i dea Dumnezeu leac. Di-o fi di la mâini. «C. îi trece. Din ficatu lui. Din piept. Mie să mi s-arate. judeţul Gorj. Fugi. înHobiţa. nr./a9IV1967. Descântec "de izdat" Fugi. originară din: Hobiţa.F.b. Periţi din corpu' Iu' Nicolae Din corpu' lui. Pieri . Toate. cules de la: Eugenia Iordache (71 ani). culegător: C. Di-o fi di la picioare.

în: 7IV 1967. Soare galbăn. C. Cu cuţâtu că vă tăiai Şi pe apă v-aruncai Şi în petri vă-ncuiai Şi în apă vă-necai.Gr. Se spune oricând. la: Câmpofeni. judeţul Gorj. Din sgârciu nasului. s. Plimbă cuţitu' pe spatele omului. Spune pe loc de trei ori. Din toate mădulările. Din faţa obrazului. Cu limba vă descântai. Eretescu. Din toate încheieturile N. Dumnezeu. în cruce. Soare verde.3240 1 r. cules de la: Lina I. Din splină. Leac din limba mea Şi din graiu meu Să deie Iu' Nicolae. Din ficat.180 După descântecu meu Cu mila Iui Dumnezeu. Arhiva I.1 "Se descântă cu cuţitul şi cu palmele. Descântec "din de soare" Soare roş. culegător. Că n-are ce face. Brăiloiu". "C. Structuri magi . Că cu tămâie vă tămâiai.E." Text magnetofon nr. originară din Câmpofeni.F. Ieşi din crierii capului. Soare de 99 feluri. Din rărunchi. Niculescu (74 ani). Din inimă. să rămâie .

Nu te coace. Dacă nu ieste nici o apă curgătoare în apropiere se-ntrebuinţează şi apă de fântână. Descântece poporane române. spurc de zână. Tu. Ieşi de su' carne. pe frunte. se descântă dimineaţa înainte de răsăritul oarelui şi pe nemâncate. ia apă cu mâna după cursul apei şi spălând pe cel bolnav. Descântec "de muma pădurii" ("de spurc") Tu. Tu.^ ^ leta Coatu Curat. Descântătoarea se duce la un oârâu. spurc de la miezu' nopţî. care se înţelege de la sine că încă trebuie să fie de faţă. Ieşi de su' piele. "Descântecul acesta. 321-322 ("descântece din Transilvania"). p. dictat de Măria Guşăilă din Poiorâta. Tu. spurc aruncat. 181 Vie 0 . Ca de Maica Precistă lăsat. Tu. Ieşi din uasă. luminat. Nu te răscoace. Ieşi din carne. îndărăt te-ntoarce. Ieşi din piele. Nu te întinde." Simion Florea-Marian. spurc al iute. Tu. spurc al domol. Tu. spurc spurcat. rosteşte versurile de mai sus de trei ori laolaltă. spurc al negru. Tu. spurc de 99 de neamuri. Astfel se repetă descântecul acesta în mai multe dimineţi de-a rândul. Nu te cuprinde. adică până cel bolnav se vindecă. Că Iu' Ion n-ai ce-i face. Din tuate încheieturle.

Se descântă de trei ori. Să nu să răscuacă. Pleznituri di' asfinţita soarelui. cu zîua care a născut. Se descântă dacă te dor oasele. Eretescu. "C. Pleznituri din vişin. Pleznituri din nuc. Descântecul "^ spurc" sau "de muma pădurii" este acelaşi lucru. cu Domnu' cu rouă câmpului. Se înţeapă usturoiu cu acul şi cu cuţitul. originară din: Arcani. "Asta este". cules de la: Măria Coiculescu (Curcă). Să nu să cuacă. vineri. miercuri. Pleznituri de zîuă. în Arcani la: 7 IV 1967. cu usturoi. Pleznituri de la amiaz'. apoi se amestecă cu untura şi te ungi cu el. Pleznituri din pom. Se descântă cu untură de porc.182 Şi Şi Şi Şi lasă-1 cu somnu. Descântec "de mâncărime" Doamne. Structuri magic Se descântă luni. Pleznituri de la chindie. judeţul Gorj. Pleznituri din călătorie. Pleznituri de 99 de niamuri. Că Iui Ion n-are ce să-i facă. Să nu să cuprindă. îndărăt să să-ntoarcă. Maică Sfântă şi Curată. Să nu să-ntindă. culegător: C. Brăiloiu"." Text magnetofon nr. Pleznituri din tei. g.F. . Arhiva I.E. te ungi cu ea şi-ţi trece. Pleznituri de noapte. Pleznituri din vie. 3240 I f. Pleznituri din gutâi.

m.E.F. în: Paltin. 99 de lungori. «C Brăiloiu". originară din: Galaţi. joi. judeţul Vrancea. Arhiva I. 3074 I.^icoletaCoatu 183 m descântă cu miere de stup şi busuioc. 3240 I 1. să mulţumească. Descântec "de păr" 99 de Zori. Leac să dea. Lungoare surdă. la 13 VI1966. la 7 IV 1967. . Se spune marţi. Io cân' descânt cu descântat Dumnezeu leacu ţi-o dat. "C. culegător: A. 99 de feluri. Şi ăi rămânea Curat.F. Arhiva I. culegător: C. Lungoare cu 99 de neamuri. în: Arcani. Giurchescu. Lungoare mută. Text magnetofon nr. sâmbătă. Lungoare câinească.Mierea o ănâncă şi se unge cu ea. judeţul Gorj. Leac să fie.r. T c ext magnetofon nr. Eretescu. Dar j e mulţumit. n-are leac.E. Ca vinu cel strecurat. Ca argintul cel curat. luminat. nacâ zice după descântec bogdaproste. originară din: Arcani. ules de la: Boroş Nastasie (67 ani). cules de la: Măria Coiculescu (Curcă) (67 ani).Brăiloiu". Lungoare porcească.

De sub inimă. capătă dureri crâncene de stomac. baghifă şi baighiţă sunt un fel de morb. Babiţi* mâncăcioase. spun româncele. Babiţi coapte. * "Babiţile sau borghiţile. din care cauză apoi îngălbinesc şi slăbesc aşa de tare. Babiţi cu neodihnă.184 Structuri magic Descântec "de babiţi" Ieşiţi. Periţi! Babiţi seci. că mulţi şi mor. dacă nu sunt îngrijiţi şi vindecaţi degrabă. Din plămâni. Cu mâncare multă Şi cu trudă multă. cărora nu le-au crescut încă toţi dinţii. Din creştetu' capului. Babiţi cu mult plâns Şi cu foc nestâns. Copiii ce pătimesc de acest morb. sing. Periţi! Din vârvu' capului." . Babiţi prin diochi. Babiţi cu arsură Şi cu băutură. Periţi. De sub plămâni. Ieşiţi. Ieşiţi. că li se umflă pântecele. Babiţi prin foame. Periţi! Din inimă. Babiţi puturoase. Ieşiţi. Şi cu pocitură. Din crierii capului. Babiţi cu-ostineală Şi cu gălbineală. pe care îl capătă numai copiii. babiţă.

Ieşiţi." Ur .j^jcoleta Coatu Din maţe De sub maţe. Şi nouă babe. a tăia mărunţel. Eu v-oi aduna Şi mi-oi lua Nouă moşnegi. Nu vă lăcătuiţi! Nu vă tocmiţi. Periţi Nu vă aşezaţi Nu vă încuibaţi. Cu nouă sape Şi pe toate vă tai. Să răsară Curat. «haiken nica. Luminat Cum Dumnezeu l-o lăsat. Nu mi-1 săgetaţi. N. Vă hăcuesc" Şi vă pocnesc. Cu nouă hârleţe. Ieşiţi. să sară. a bucăţeli. Cum Maica sa I-a aflat. Nu mi-1 înfocaţi. voi lua Şi pe toate v-oi mâna La ţiganu cu gignele*" "Verbul «a hăcui» vine de Ia germ. Nu-1 îmbujoraţi! Ci voi vă suciţi Şi vă potopiţi Ca spuma de mare Ca rouă de soare. Nu vă lăţiţi. Periţi! Că de nu-ţi ieşi Şi nu veţi peri. Din coşu'lui N.

un melesteu de mestecat mămăliga. pune într-însa apă curată şi puţin păsat (mălaiu mărunţel). însă ulcica aceea trebuie să fie nouă şi cumpărată cu câţi cruceri a cerut olarul pe dânsa. "Lămuraf. După ce pune ulcica la foc. iar ia. La strugariu cu fusele. pune strachina cu leşia cea fierbinte pe pântecele copilului. şi o pune apoi cu apa şi cu pasatul la foc. din păsat şî cenuşă un fel de leşie. făcânduse dintr-însa. anume ca foii cu care se suflă în cărbuni. să fiarbă. adică descântătoarea. După aceasta. ia descântătoarea şi toarnă cu vârfu' cuţitului cenuşă într-însa şî aşa o lasă apoi să fiarbă până ce începe a clocoti apa. un ac. sau îl dă altei femei să-1 ţie în braţe.186 La linguraru' cu lingurile. După ce face covată. ia leşia aceea şî o toarnă din ulcică într-o strachină. Din sănin. ia o ulcică mică. în loc de lămurit. chiar curat' . să nu se aprindă de căldură". fără a se târgui când o cumpără. Cum Dumnezeu l-o dat Cum maica sa l-o făcut. Acolo că v-oi mâna Ş-acolo v-oi îngropa. în veci amin! Structuri mctgic "Descântătoarea care voeşte a vindeca pe copiii ce bolesc de babiţi. o crenguţă de mătură. provincialism. un cuţit. un fus. care-i îmbrăcat numai într-o cămeşuică. ca să nu se * "Sub cuvântul «gigne» înţeleg românii din Bucovina un ft' de părete ca de-o şchioapă de lat şi ca de vreo trei până la patru palme de înalt. ca să se poată ţine la un loc. ia nouă linguri de lemn. ia apoi legătura cu lingurile şî celelalte obiecte şi lovind cu dânsele în marginea strachinei de pe pântecele copilului şî învârtind strachina. de cetină de brad sau şi o crenguţă de mătură de grădină. care îl fac fierarii din lut hleios şi-1 aşează între vatra pe care se încălzesc cărbunii şi între gura foilor. şi pe toate acestea le leagă cu o aţă. să rămâie curat. adică cât poate lua între trei degete. N. Lamurat . căci târguindu-se se crede că nu e de leac. începând a clocoti apa.

de băut. şi luând 7 linguri. româncă şi descântătoare din Covasna. începe a descânta. cu puţine abateri. de 3 ori dupăolaltă. acul şi crenguţa cea de mătură la un loc şi cu acestea întinge de 9 ori în strachina cu leşie şi tot de atâtea ori în lingura de mai nainte. o pune deoparte. descântă ea în 3 zile de sec câte de 9 0r i pe zi şi anume: a) de 3 ori des-demineaţă până a nu . pronunţând c e t cuvintele mai sus citate. şi crede descântătoarea că făcând toate acestea trebuie să-i treacă copilului bolnav. mai ales pe inima goală. în chipul acesta se repetă descântecul de babiţi câte de 9 ori dupăolaltă în 9 zile de sec. După aceasta întinge şi ea cu fiecare lingură cu fusul §i cu cuţitul câte o dată în apa din căuş şi tot de atâtea °fi picură într-o lingură. Pe urmă întinge cu cuţitul de 3 ori şi iarăşi picură de 3 ori tot în acea lingură. şi când începe a clocoti ulcica o răstoarnă cu apă. Până aice de la Zamfira Tuniac. Păsatul şi pietricelele la foc. pune iară ulcica cu apa. de băut. Apoi dând aceste 9 picături copilului bolnav. să fiarbă. După aceasta întinge cu melesteul de 3 ori şi picură iarăşi de 3 ori cu lingura de mai înainte. care încă mi-a dictat acest descântec. Apoi leagă fusul. După ce părândează toate obiectele. învârtind-o pe „ântecele copilului bolnav. în acest mod.r" >îjc oleta Coatu 187 irifiâ copilul la pântece. pune o ulcică cu apă la foc. adică pe nemâncate. şi lovind-o în margini cu obiectele mai sus înşirate. dă de 3 ori dupăolaltă leşia sau picurii din lingura cea mare copilului bolnav. Ia apoi lingurile şi cu vârful fiecărei dintr-însele întinge de 3 ori în jgşia descântată şi picură în altă lingură mai mare tot de atâtea ori. toarnă într-însa ca la o mână de păsat şi 9 pietricele de prund. pe Pântecele copilului bolnav. româncă şi descântătoare din Siretin. un cuţit sau un fus începe a descânta cu acestea. trebuie să se vindece. Rucsanda Ienachieviciu. pune căuşul sau scăfiţa cu cele răsturnate într-însul. făcând cruce cu dânsele pe fundul ulcelei şi repetând descântecul de mai s us. După ce a făcut aceasta. După ce descântă strachina cu leşia. cu păsat şi cu pietricele cu tot într-un căuş sau într-o scăfiţă.

Din faţa obrazului. Tu! sub suare Di nouăzeci şi nouă. Iar din zgârca nasului. De su' inimă. cum s-a descris pân> aici." Simion Florea-Marian. Din inimă. Pe lângă descântecul acesta. mai întrebuinţează româncele încă şi alte mijloace pentru vindecarea babiţilor. iar după ce fierb scot lingurile.188 Structuri magic răsări soarele. Sau pun într-o oală cu apă. Ieşi din temea capului. Din măsele. Din turtele. toarnă apa cu tămâiţă şi bubovnic cu tot într-o "covăţică sau în alt vas şi scaldă copilul bolnav. Din asfinta suarelui. fusul. Tup! din soare. cuţitul. Tup! sub soare Di la amniez. Din ficaţi. o pun la foc şi aşa o lasă apoi să mocnească vreo câteva ore. Descântece poporane române. tămâiţă şi bubovnic. Pun adică o cantitate oarecare de păsat. Tu! su soare Di la prânz. Iasă să fiarbă toate la un loc. Descântec "de soare sec" Tuf! sub soare. Din răsărit de suare. După ce a mocnit de ajuns. melesteul şi crenguţa cea de mătură şi cu rămăşiţa scaldă copilul. p. lingurile şi toate celelalte obiecte amintite mai sus. acopăr bine oala. . 32-39. într-o oală cu apă la foc. acul. b) de 3 ori până încă nu e cruce amiazj v c) de 3 ori până ce nu apucă a apune soarele.

Că te-nec! Cu pietre te descântai. Ieşi din inimă. Ieşi. Ieşi din măsele. Departe te aruncai Şi te lăsai Cu somnu'. Nu te umfla. diochi. Iar nu te cuprinde. Cu rouă din câmp Cu zaua care a născut. Nu te coace. îndărăt te-ntoarce! Fugi sub suare săc. Tuf! suare di la prânz Tu! su' suare di la amiez. Din zgârciu nasului. Ieşi din turtele. Fugi sub suare. Fugi sub suare. Fugi sub suare. Tuf! din răsărit de suare. Tu! su'suare din asfinta suarelui Tu! su' suare de 99 de neamuri Ieşi din temea capului. Nu te răscoace.jyjcoleta Coatu De su' ficaţi. De su' fuale. Iar nu te-ntinde. Din fuale. Ieşi din zgârciul nasului. Din temea capului te luai. (suflă) Ieşi. Nu te gâmfa. Cu Domnu'. . Din temea capului. Departe te depărtai. râmnitori. Iar nu te coace. Ieşi din faţa obrazului.

Eretescu." Text magnetofon nr. Că lui Cutare N-ai ce face. originară din: Tălmăcel." Text magnetofon nr.E. îndărăt te-ntoarce.F. culegător C. Aşa. Structuri magiCe "Iei trei pietri şi pe măsură ce spui descântecul. 3240 I j.F. la 26 III 1971. arunci pietrele. culegător: Radu Răutu. apoi o aruncă şi pe aceea. cu cuţâtu.190 Nu te răscoace. în: Tălmăcel. 3969 (R. Din vârf să te pleci. Brăiloiu". Nu-nţăpa. Arhiva I.E. "C. Din rădăcină să saci. Bubă niagră. Nu giunghia. în: Arcani. Dacă-i trece după ce spune descântecul o dată. Că cu cuţitu te-nhierez Şi cu gura mea te opresc." "Acuma. Arhiva I. până rămâne cu una. Brăiloiu". nu mai e nevoi să-1 repete. Se descântă la apă. îi trace. judeţul Gorj. Bubă vânătă. judeţul Sibiu. dacă vrea Dumnezău. cules de la: Măria Coiculescu. Iestea-s lucruri băbeşti." "Aşa le spunem cum le-am şî auzât. .) II i. Descântec "de uimă" Bubă albă. cules de la: Andrei Paraschiva (69 ani). la: 7 IV 1967. descântă cu una. k. "De trei ori se face. nu că zace ia de la ia. "C. originară din: Arcani. Bubă de 99 de feluri.

ee x. Ca scuipitu-n cale. de nu-i îndărăpta. în timp de fierbere. Cată de-ndăraptă." . Cu 9 fuse te-oi toarce. mămăliga. Artur Gorovei. Că de nu-i ieşi Cu oala te-oi clocoti. luminat. p. Din vârf până-n rădăcină. Acolo să piei. "Din Crăceşti (Maramureş)". El înseamnă bietul ce-1 produce apa sau şi altă fluiditate. Că. Acolo să răspiei Ca rouă de soare.* Cu 9 linguri te-oi sorbi. Descântec "din de soare" Ieşi. 361. în gunoiu' căsii te-oi ţipa. fasolele. Cu acu' te-oi cârpi. începe a se îngroşa. Cu bani de argint încurgiura-te-oi Şi-napoi îndărăptă-te-oi.jtfcoleta Coatu Descântec "de moimă" Moimă moimată. Cu 9 pietri te-oi forcoti. Cu mătura te-oi mătura. Din de soare. Din capu' lui N.. când se aruncă un °biect înfierbântat într-însa sau când. N. găluştele forcotesc când fierb. Descântecele românilor. soare. să rămâie Curat. Mestecată fiind cu un oareşicare alt obiect. 191 "Cuvântul «forcoti» e un verb onomatopeic. Tot te fac ţâră şi fărâmă.

De 9 mirese jucat. Ca argintu' strecurat. Cu apa astfel descântată spală apoi pe cel bolnav. Din tălpi. Din armuri. şi cu acestea începe a descânta apa din vas. După ce s-au înfierbântat pietricelele." Simion Florea-Marian. Descântătoarea care voeşte să vindece pe cei ce pătimesc «din de soare». Din pulpe. "Sub boala «din soare» sau. Descântece poporane române. Ca Dumnezeu ce l-o dat. Ca soarele din ceri. p.192 Structuri magiCf. precum şi 9 pietricele ca să se înfierbânte. Te trăgeam De la Mariţa Din deştele picioarelor. după cum se numeşte în alte locuri «soarele ăl mare» înţeleg românii din Transilvania un fel de durere de cap împreunată cu giunghiuri. De 9 popi cununat. care obiecte sunt de mai nainte legate la un loc. toarnă apa din oală peste dânsele. în răsărit de soare îţ dedei o slujbă mare: Te luam. Când pe cineva îl doare un timp mai îndelungat capul. . o mătură. 9 fuse şi 9 linguri. Din ghenunchi. cuţât cuţâtat. Nici o slujbă nu ţ-am dat. Ca maica dulce Ce l-o scăldat. 318-319 ("descântece din Transilvania"). De 9 fierari lucrat. le pune într-un vas. Ca auru' curat. pune o oală cu apă la foc să fiarbă. Miercuri. Descântec "de cuţit" Tu. se zice că e lovit «din de soare». ia apoi un ac.

N-o fârşi. N-o cuprinde. Din suflet. Te sărai. Ca poala Sântă Mării. Cuţât din zalele greşate Nu te-ntinde. Din subţiori. Din inimă. Din creierii capului. N-o ameţi! Ieşi. .^jC0leta Coatu Din şolduri. Te-am luat Şî te-am tras Şî pe Mariţa A lăsat-o curăţată. Cuţât din cale. Din zgârciu nasului. Cuţât din Sfinte. Cu crucea Te închinai. Din măduvă. Limpezâtă. N-o junghia. Ca Maica Domnului în cer lăsat'. Din mâini. Din carne. Din vine. Din mijloc. Din umeri. N-o cuţâta. Că io te tămâiai. Din oase. Cuţât din cărare. Ca argintu cel stricorat. Peste nouă hotare. De la Mariţa te depărtai Şi te-am trimes La Măgura Mare.

194 Structuri magi( Te-am trimes Unde sunt mese întinse Şi făclii aprinse. Brăiloiu". Lina. Despletit-o. Descântec "de muma pădurii" Amin. cules de la: Cimpoieru Ecaterina (64 ani). 3265 II p. De la Mariţa din suflet depărtate. Cu mila Iu' Dumnezeu. Ş-a rămas Luminată. curată. Pe tine Urato.E. Că Mariţa mesele le-a strâns. Arhiva I. originară din: Nichitoaia. Cu săcuria vă tăiai . Descântecu-i di la mine Şi leacu di la Dumnezeu. Zimbato. Cu tămâie tămâiate. Ca Maica Domnului în cer lăsat.F. Cu crucea închinate. Că ieu Lina Cu limba vă descântai. Şî plecară toate. Făcliile le-a stâns. Şi di la Maica Precistă Să-i fie. Ca argintu' cel stricorat. Balş. la 19 VI1967. Stâlcito. Ca poala Sântă Mării. în Nichitoaia. Colţato. "C. Ieşi Şî pieri După descântecu' meu. Că ieu. judeţul Olt. cercetător: A. Giurchescu. Text magnetofon nr.

C-acolo te-aşteaptă." Text magnetofon nr.F. în coadele mărilor.. în timp ce spui. de când ieram mică. din picior. culegător: G. în urechile ciutelor. Arhiva I.F.. originară din Câmpofeni. Brăiloiu". Cu toate cuţâtele. dalac Du-te-n munţii divanului. Cu toate durerile. Descântec "ia piciorul amorţit" Ieşi. Descântec "de dalac" Dalac. De la baba ştiu. în capu' balaurilor. în coarnele cerbilor. Brăiloiu. numai trebui să spui. Descântecu-i di la mine Leacu di la Dumnezeu Şî di la Maica Precistă Să-i fie! 195 Text magnetofon nr. judeţul Dolj. "C. cules de la: Lina Niculescu (74 ani). 1453 e.„icoleta Coatu Şi di la Măria vă luai Şi-n pietre vă încuiai Şi-n apă vă-necai. culegător: C. ieşi! "De trei ori spui. Eee. în Barca. la Câmpofeni. Că ţ-a murit un fecior. Suliţeanu. Arhiva I. furnică. . Cu toate junghiurile. originară din: Barca (Segarcea). freci picioru' cu mâna. Ieşi. Amin. "C. în 7 IV 1967. Cu toate sfârşelile. furnică. 3240 11 c.E.E. cules de la: Gogoaşe Sofia (12 ani). Eretescu. judeţul Gorj. la 4 VI1958. Să dăsmorţăşte.

Mâncăcioase." . cules de la: Smaranda Sterian (83 ani). silă.196 Unde popa nu toacă. judeţul Buzău. Băiat mic nu plânge. îi descânţi cu cuţitu pă iei. Descântec "de aplecate " Voi plecăcioase.E. în 26 Vii 1966. îl descânţi dumneata de 9 ori. luminat. Cu pahare pline Şi cu toate bune. Cioban nu chiuie. Altădată descânţi cu cuţitu' gol. la: Gura Teghii. Brailoiu". Dacă ie acolo. Cutare n-are ce-ţi da. Ca argintu strecurat. în timp ce spui. Cu făclii aprinse. Să-1 laşi Curat." Dacă nu ie omu' colea. scârbă. "C. "Plecate. Că acolo te-aşteaptă Cu mesele-ntinse. Arhiva l. greutate la stomac. Unde popa nu ceteşte. Dacă nu sunt 9 inşi ca să-1 descânte. greaţă. Să vindecă dacă ştie că ie dalac. scârbeală. însemnezi pe deasupra. N-are cu ce te ospăta. Cocoşi nu cântă Fată mare nu se piaptănă. îi descânţi numai apa. Structuri maSk e "Iei apă neîncepută şi o ramură de tufă şi îi dai să bea şi îi speli rana. C-aşa Dumnezeu 1-a lăsat. 3152 g." Text magnetofon nr. durere de cap. Căruţa nu huruieşte.F. originară din' Gura Teghii.

Şî tu. încalecă pe drăguţă Şî te du în valea neagră. Ca Dumnezeu ce l-o dat. Ca argintul cel strecurat. 233. Şî bea apă să-ţi întreacă. 216-217." 197 "Descântecul acesta a fost copiat întocmai şi publicat în revista Ion Creangă. Că v-au poruncit Că au lăsat o vacă grasă. p. in Ieud (Maramureş)" ^tur Gorovei." Artur Gorovei. Cută. cu deosebire numai că în loc de Raiu împărat este Roş împărat. u . "Dintr-un manuscris din 1809. Descântecele românilor. p. IX. Nici aşterne. ca fiind cules din Bucu (Ialomiţa). Aiesta să rămână Curat şi luminat. Cută. Descântecele românilor. 380. Nici culca. Descântec "de răguşeală" Şî tu. Nici hodini.^ c 0 leta Coatu Să vă luaţi Să vă duceţi La fata lui Raiu împărat. Şî ieşi afară la soare Şî crapă ca o cicoare. Că Cutare Nu vă ştie ospăta Nici adăpa. Să vă ospăteze.

scurte serii enumerative (cu detalierea atributelor bolii) relaţionate cu formele verbale imperative. Aceste procedee care cooperează în vederea anulării efectului negativ. Putere la putere. maladiv. asociază o diversitate de modalităţi retorice corelate: . în împlinirea dezideratului proiectat. . .ENUMERATIVE Strategia de comunicare nemijlocită cu boala. . răul. Dă-i vlagă la vlagă. prin tehnica argumentativă a ameninţării bolii cu efectele intervenţiei practicianului. Nu-i da borâtură.opoziţia dintre locul/mediul care trebuie să absoarbă ireversibil. relevate de partea finală a textului magic. Nu întinde.contrastul formelor verbale imperative. Nu-1 cuprinde. Descântec "de rânză" Rânză căcăcioasă. Rânză borâcioasă. sacre. pentru exorcizare. . se corelează cu tehnicile retorice de regenerare exemplară. Nu-i da vărsătură. Rânză de 99 de feluri. şi trupul uman care trebuie refăcut. prin raportare la modele exemplare.accentuarea formelor verbale imperative.STRUCTURI CONTRASTANTE IMPERATIV .

Nu rage ca buhaii. Să facă mai b u n d e c â t a fost. " Vătămătură marinată. Descântecul îl spune de 3 ori. "C. însă mai cu samă cele de stomac. Arhiva I. originară din: Leleşti. Explicaţia descântătoarei. De N. bb. Afumă . ce. C." "Marinată = tare înfocată. s s marina sau a se marini însemnează a se îmbolnăvi de 'oiriac. Descântec "de vătămătură" Vătămătură* v ă t ă m a t ă . culegător.sic oleta Coatu 199 Os la os. b) a răni sau a stâlci PŞ cineva." Text magnetofon nr.E. c e descântă cu o creangă de măr sau de păr. 3241 II. Să te prăpădeşti în p ă d u r e a c e a uscată.*" Nu n e c h e z a ca caii. tare amărâtă. "Sub cuvântul vătămătură înţeleg românii din Bucovina mai î^ulte boli lăuntrice.F. în: Leleşti. Ca răchita dintr-o vară. Brăiloiu". să nu gândeşti. Nu piscui ca puii. /a: 10 IV 1967. Să te duci. Eretescu. c) a căpăta o boală lăuntrică. Nu te zgârci ca aricii. 0inavul cu mugurii. Da' te prinde de buric Ca troscotu' de p ă m â n t .« . 17 iUlie." '"Verbul a vătăma are la românii din Bucovina trei înţelesuri 5' anume: a) a ataca pe cineva cu cuvântul. judeţul Gorj. cules de la: Ioana Lătăreţu (65 ani). Nu te zbate ca piticii. în a p a c e a tulburată. Nu te mălui la m a l u ' Nu te-nvălui ca valu. mai ales aceia care lucrează în ziua de Marina. prin măraz rău \sânge rău) făcută.

rosteşte cuvintele de mai sus. vindecă vătămătură în următorul mod: se duce la o fântână şi aduce apă neîncepută.^. în care se află şi o câtime anumită de losnicioară. Că cu crucea Te voi bate. lat. Cum e de la Dumnezeu lăsată. scurge zama într-o strachină sau într-un pahar şi pune într-însa oleacă de miere curată. zama o dă celui bolnav de vătămătură ca s-o beie. solanumdul cămara L. Toarnă apa adusă într-o oală. rostesc cuvintele de mai sus.200 Structuri N. 254-255. şi-o pune apoi la foc ca să fiarbă înăbuşit. Ia apoi un cuţit şi dând cu dânsul de 3 ori în cruciş prin zama din strachină. De la mine descântecu' De la Dumnezeu leacu'. Nu-i loc de tine. Unele descântătoare însă vindecă pe cei bolnavi de vătămătură prin aceea că. izdate. După ce fierbe bine. " L Molociu. să rămâie curată. descântătoare din Calafindeşti care mi-a M dictat descântecul acesta. Ca auru strecurat. Iar după ce într-acest mod descântă. Descântec "de izdat" Ieşi. . luând unsoare sau untură şi frecându-i cu dânsa la buric. Tu să te duci în văi. Ca argintu' cel curat. Blestămate. îi loc de altar. Curată şi luminată." Simion Florea-Marian Descântece poporane române. De altar ferecat.

Eretescu. izdate. (70 ani). la: 6 IV 1967. "C. Descântecul se spune de trei ori şi-i trece. în: Runcu. Faceţi casă.E. Şase zâle-n săptămână. Şi cutare a rămas Curat. frământături. Liagăn de mătasă. Patru săptămâni în lună! Du-te une popa nu tocă.«jjcoleta Coatu în scorovăi. Arhiva I. Luminat. Brăiloiu". Izdat e boală de stomac. Acolo să te duci Ş-acolo să rămâi. Ca din ciasu ce-a născut. Acolo-i locu' de voi." Text magnetofon nr. blăstămate. Şi pe Ion să-1 lăsaţi. Se face cruce la burta bolnavului. în orice oră. 201 "Se descântă în orice zi. Une cocoş nu cântă. originară din: Runcu. junghiuri. judeţul Gorj. cules de la: Anica lanăş. culegător: C. . Nici o nevoie n-a avut. Blăstăma-te-ar Dumnezău Cu cuvântu meu. Luminat. C-acolo-i locu' de tine. Du-te la cine-a mătura Cu mătura dezlegată. 3239 I c. masă.F. Aici îi loc de biserică Şi de altar. Curat. Se descântă cu postelnicul.d. când e bolnav. Descântec "de izdat" Fugi.

olbaţ. foc viu. "Izdatul e o durere de stomac. Ca maică-sa ce l-o făcut.h. Numai locu' sfintei Mării Mare Curată. Numai înapoi să te-ntorci. 245.202 Structuri mag}* Ca auru' străcurat. Se face cruce cu mâna şi se scuipă." Text magnetofon nr. Leac din gura mea Să-i dea Dumnezeu. Descântecele românilor. orbanţ. Cu umflătură. judeţul Gorj. culegător C. Luminată. p. roşaţă. în Runcu: la 9 IV 1967. Nu umbla." Artur Gorovei. răceală. Ca-n zî bună ce-a născut.F. Ca Maica Precistă Din cer lăsată. "C.E. Eretescu. Se descântă când e bolnav. Trebuie afumat cu tămâie. Descântec "de brâncă"* Orbalt cu orbalţ. Cu săgetătură." . 3241 II g. Nu gâmfa. Brăiloiu". Că nu-i locu' tău aici. "Din Straja (Timiş). vivor. Arhiva l. "Orbalt. Spălată. cules de la: Ana Nicolae Schinteie (68 ani). oricând. originară din: Runcu.

se construieşte o pereche opozitivă în care starea persoanei bolnave este plasată la pol negativ şi.ci) semnificaţia actului ritual-simbolic de eliminare a răului. Descântec "de apucat" Buba neagră la fereastră Cere pane şi cu lapte. " in Ţăpu (Tecuci). 219. p. D .se realizează textual opoziţia prin afirmarea efectului malefic şi negarea lui.se explicitează prin contrast (nu. Descântecele românilor. .. Nu dau pane şi cu lapte. .r STRUCTURI CONTRASTANTE Organizarea poetică fundamentată pe procedeul contrastului asociază mai multe variabile subordonate scopului unic de anulare a efectului bolii: ." 'vtur Gorovei. se proiectează refacerea sănătăţii.. prin inversare. Ci dau strânsul lui cutare.

" Text magnetofon nr. întâmpineală. de sănătf ' strâns. Descântec "pentru durere" leu nu stâmpăr fiarele. "Fierul ars se pune în apă. tras- . Eretescu. Se spune de trei ori. la: 8 IV 1967. Junghiurile Şi durerile Din mâna cutăruia. duh necurat. culegător C. strânsul cel mare. "Apucate. Stâmpăr cuţâtele. Descântecele românilor. tâlnitură. "Din Păstrăveni (Neamţu)". Ci descleşt strânsoarea De 99 de închieturele.204 Structuri magjc Descântec "de apucat"* Nu descleşt pieptenii. încleştat. 220. strânsori. m. fărâm fărâmătură. 3240 II 1. Să rămână copilul Sănătos. băntuială. p. tâmpinătură. Ca Dumnezeu care 1-a făcut Şî ca maică-sa care 1-a născut. întâmpinat. originara din: Dobriţa. Brăiloiu". Arhiva LEI "C. în: Dobriţa. apucătură. 'Artur Gorovei. cules de la: Marina Purice (62 ani). judeţul Gorj. Cu această apă se spalâ bolnavul.

«Din Bogdăneşti (Vâlcea)". Leac să ai. Tu. ^tur Gorovei." "Din Valea Viei (Buzău)". Descântecele românilor. 'Aceleaşi descântece se fac şi pentru muşcătură de fParlă şi de nevăstuicâ. Capu' să nu te doaie. şarpe.j^icoleta Coatu 205 Descântec "de puşchea" Astă seară stele Şi puşchele Pe vârfu' limbei mele. Descântec "de şarpe" Tu. Limbile să-nmoaie. Deochiat să fii Leac să nu mai ai. Mâine seară nici stele Nici puşchele Pe vârfu' limbei mele. 396. p. 379. p. Descântec "din de soare" )oamnă Sântă Mărie. Descântecele românilor. Artur Gorovei. şarpe. recistă! 3 . Deochiat să nu fii. Capu' să te doaie.

"Din Şiret (Bucovina). Ce-i în pârâu Să fie-n capu' meu! Structuri magic "Bolnavul «din de soare» ia 9 surcele de la tăietor şi Se duce cu dânsele înainte de răsăritul soarelui. 373. udându-şi ţn acelaşi timp capul.206 Sântă Maică Ce-i rău. . la un pârâu După ce a ajuns la starea locului. Astfel continuă el până sfârşeşte toate surcelele. p. somnul copiilor" Mama câmpului! Şi tu ai copil Şi eu am copil." Simion Florea-Marian. Iar al tău nu plânge. Descântecele românilor." Artur Gorovei. p. muma pădurii. în capu' meu Să fie-n pârâu. Din aceasta seară Al tău să plângă Şi al meu să tacă. Descântecele poporane române. Descântec "de plânsori" "plâns. Al meu mereu plânge. aruncă o surcică în apă şi începe a rosti cuvintele de mai sus. 320-321 ("descântece din Transilvania"). spărietură.

ptfcoleta Coatu Descântec "de guşă" Curcubeu. 207 . p. 330. beu Bea de unde-i bea. "Din Găineşti (Suceava)". Artur Gorovei. Bea din guşa mea. Descântecele românilor. Guşa mea cât o mărgică. Guşa ta cât o ulcică.

Fost-ai la baltă? . accentuând imperativul intervenţiei împo­ triva bolii şi aspectul persuasiv al constrângerii. p. "Din Tătăruşi (Suceava)". . c-am uitat Şi gâlca o secat. la explicitarea finală a anihilării bolii.Prins. Descântec "de gâlci" . 327.Şopârlă lată. . dialogul fictiv evoluează de la prezentarea unei situaţii sau enumerarea unor situaţii.Sărat. .Fiert.Ptiu.Fost.STRUCTURI DIALOGICE Strategia dialogică răspunde cerinţei funcţionale unice.în unele variante. cu efect cumulativ.Fiertu-1-ai? .logica textului apelează la modalitatea dialogică de construcţie. Artur Gorovei.Dar lui N. .Prins-ai peşte? .Mâncat. . n-ai lăsat? . . .Mâncatu-1-ai? .Săratu-1-ai? . Descântecele românilor. de anulare a stării de dezechilibru maladiv prin diferite modalităţi de organizare textuală ca întrebarerăspuns: .

Să te duci la N până-n sară. Mici boabe merii nu-i coace! Sănătate bună. de mi-i spune. p.Bună dimineaţa. Cu pogăniciu roş. bună.Ştii la ce-am venit. Şi mai mult floare albă nu-i face. Să-i scoţi toţi viermii afară. Poros. socule? . Eu mâni dimineaţă la tine-oi veni. păcurariule! . păcurariule! . socule! . Până soarele n-a răsări Ş-oi veni Cu plug roş.Mergi sănătos.Tpooooa. Poros.Sănătate. Descântecele românilor. amu să piară.Amu. socule! . păcurariule! . "Din Vârful-Câmpului (Dorohoiu)". Că tu. .Am o puşche pe limbă. Şi te-oi ara în lungiş Şi-n curmeziş.Oi şti. Descântec "de viermi" 209 . 379. Artur Gorovei.Când ai făcut-o? .yfjcoleta Coatu Descântec "de puşchea" . Cu boi roşi Poroşi. de nu-i scoate. .

.210 Structuri magiCe 1 "Se crede că descântecul acesta e numai atunci de fol0s când se descântă de un păcurariu sau de o femeie a cărei bărbat a păscut oile cel puţin o dată în viaţa sa. 349-350 ("descântece din Transilvania"). Descântece poporane române. cât rosteşte versurile descântecului. Descântătorul sau descântătoarea se duce înainte de răsăritul soarelui la un soc cu o botă uscată de alun în mână şi cu bota aceea loveşte mereu în soc." Simion Florea-Marian. p.

Salimon. prin apelul la forţa benefică sacră. cu cele două aspecte caracteristice. amin. Artur Gorovei. De la Maica Domnului. p. De la mine descântecul. de încifrare totală şi parţială (prin cooperarea cu segmente discursive inteligibile) asociază de la caz la caz.r STRUCTURI INCIFRATE Limbajul poetic magic încifrat. formule care semnifică reechilibrarea bolnavului. piişte. Primii. Descântecele românilor. în funcţie de opţiunea performerului. p. 409. "Din Cotârgaş (Suceava)". . Leacul. Descântec "de turbă" De-a prii prifti De-a mano manolea De-a codi codaşnic. Descântec "de turbă" Amin. "Din Dobrogea". Artur Gorovei. 409. samanie Daştina. Descântecele românilor.

p. . cruce-n pământ. Descântecele românilor. cruce pe cer. cruce pe pământ. Hulduc fă-1 în sus. Descântec "de muşcătură de şarpe" Carate conopate congapate Corban cruce. p. 173. Cruce-n cer. fă-1 în jos de la pământ. Cruce-n cer. Artur Gorovei. Descântecele românilori. Artur Gorovei.212 Structuri magica Descântec "de turbă" Primei Primici Solomon Hacana Dresâna. Artur Gorovei. 173. Leac să-i fie. Descântec "de muşcătură de şarpe" Meletică peletică Pog conopago Cară gana carga cararata. p. Veninul şarpelui să fie înfrânt. Descântecele românilor. 410.

aspectul ireversibilităţii stării maladive. Şi vor bea la un loc. . ilustrând intenţia refacerii totale a persoanei. îşi vor da bună ziua Şi când vor mânca. Atunci şi nici atunci. Formulele imposibilului implică o raportare la un timp negat. ir Gorovei. p. pocit" Luna-n cer.STRUCTURI OXIMORONICE Structurile magice oximoronice reliefează mai mult decât celelalte modalităţi de organizare textuală. 375. Lupu-n pădure Şi piatra-n baltă. Aceşti trei fraţi Când se vor întâlni Şi vor vorbi. "Din Moldova". Descântec "de pocitură" "poceală. Descântecele românilor. Atunci să mă doară Pe mine capul.

Descântecele românilor. Atâta să stea trânjii la cutare. Cât o sta un zburător în rai Atâta să stea trânjii la cutare. Cât o sta o fermecătoare în rai Atâta să stea trânjii la cutare. p. Artur Gorovei. Cât o sta un pârcălab în rai.214 Structuri magiCe Descântec "de trânji" Descântecul meu Şi al lui Dumnezeu. Cât o sta o zmeoaică în rai. . Atâta să stea trânjii la cutare. Cât o sta un popă în rai. Atâta să stea trânjii la cutare. 408-409.

Artur Gorovei. 299. Aşa a crăpat. p. Descântec "de deochi" într-un vârf de munte nalt O şerpoaică a fătat. Descântecele românilor. de regenerare exemplară. 'Din Broşteni (Suceava)". printr-un mecanism analogic fundamentat pe legitate magică. Cum a fătat. Toate deocheturile. . Din crierii capului Din faţa obrazului.STRUCTURI COMPARATIVE Discursurile poetice magice proiectează intenţia de izolare a răului din trupul persoanei infectate de boală. asociind de la o variantă la alta şi o formulă finală. Aşa să crape. Nouă pui a fătat. unele performări discursive atestă situaţia în care analogia este resimţită ca suficient de eficientă. renunţându-se la segmentul final care reliefează aspectul reechilibrării. Să răscrape Toate pociturile.

Cu un ochi de apă Şi unu de foc: Cel de apă stânge Pe cel de foc. Aşa să se topească Şi să se zgârcească Rănile lui N. Partită Genei. 302-303. "Din Buhoci (Bacău)". Este-o fată împodobită. şomâlc") Cârtiţă. p. . Descântec "de deochi" La o răchită răsădită. Cum ceara se topeşte Şi părul se zgârceşte. Artur Gorovei. Şi să rămâie Curat Şi luminat. p. 271. Paragei. "Din Docăneasa". bube mari. Cum se stânge focul de apă Aşa să se stângă deocheturile Şi răzmeriturile De la Cutare. Artur Gorovei. Descântecele românilor.216 Structuri magiCe Descântec "de cârtiţă" ("bubă. Descântecele românilor. Amin.

Oile au stat de zbierat. Cum ciobanii o strigat. Zboară-n deal Şi ciobanii şueră-n vale. 302. Descântecele românilor. 261. "Din Curteşti (Botoşani)". p. p.jyjcoleta Coatu Descântec "de deochi" în răchita rămurată Este o babă supărată C-un ochi de foc Şi c-un ochi de apă. Bucălaie. De la Cutare. Descântecele românilor. Oile dincolo de mare. Şi a luat ochiul cel de foc Şi 1-a dat în cel de apă Şi s-a stâns. Descântec "de bubă" Beşică albă. Artur Gorovei. Artur Gorovei. Mâncaturile. Ciobanii dincoace de mare. Aşa să steie umflăturile Junghiurile. "Din Pleşeşti (Suceava)". Descântec "de brâncă" ("orbalţ") Oaie laie. 217 . Oaia a gătit de zberat.

Descântecele românilor.218 Ciobanii de şuerat Şi orbalţul de săgetat. cum se zdrobiră. Cu pliscul de fier. Cum ajunseră. Mâine nu-i nici lună. p. "Din Preuteşti (Suceava)". Cu puii albaştri. p. Codalbă. "Din Costeşti (Tutova)". Descântec "de gâlci" Pe cea gârlă repede Veni o lebădă Cu totul albastră. Acu-i lună şi cu stele Acu-s gâlcile. Artur Gorovei. Descântecele românilor. 245. Cum ajunseră. Structuri magiCe Artur Gorovei. Descântec "de deochi" Pasăre albă. nici stele Nici gâlcile Cutăruia. 327. Sus te suişi Jos plesnişi. Plesnească Ochii râmnitorilor! Plesnească . Aşa să se risipească Să se zdrobească Gâlcile Cutăruia. cum se risipiră.

p.^jColeta Coatu Ochii deochetorilor! Cine a râmnit A plesnit. 303. Luminat. Ca argintu stricurat. Şi a rămas N. Artur Gorovei. Curat. 219 . -Din Dejeşti (Olt)". Descântecele românilor.

narativitatea asociază o adjuvanţă dirijată în sensul anihilării factorului negativ. 330. Descântec "de guşă" Purced guşile Pe cale. Artur Gorovei. De icre Ii curge. . .alte variante organizează epicul prin procedeul contrastului şi singularizării. se diversifică la nivelul variabilităţii discursive: .unele construcţii epice comentează intervenţiile unor actanţi care anulează manifestarea bolii.STRUCTURI NARATIVE Narativitatea care semnifică o modalitate strategică textuală de eliminare a răului. Descântecele românilor. Vinele saca Şi guşile rămân Cât un fir de mac. în patru despicat. Peste mare aruncat. .în unele situaţii. variantele insistă asupra elementelor de ritual integrate logicii narative-discursive. Da' o treţă. p. Pe cărare. "Din Găineşti (Suceava)". O căţea înaintea lor ieşi Şi aşa li prinde.

lele-ncălecară pe furcă Şî plecară peste munte. leu le prinsei Şî le-adunai. Că-n ciasu de să născu' Nici o nevoie n-a avut. Se descântă cu oţet §i cu făină. Cu tămâie le tămâii. Modâlcile." . încălecară pă furcă Şî plecară pestă munte. Cu oţăt le oţăţii. Dacă nu ajută. Ş-atuncea iele să otrăviră Şî din gâtu' lui Ion săcară. Din rădăcini să uscară. Şî pe furcă le-ncălecai. Cu lupii să-ntâlniră. Mutu nu putu vorbi. Lupii le mâncară.r a Coatu 221 Descântec "de gâlci" Gâlcile. "Gâlcile se pun la copiii mici. Oricând se spune. Orbu nu văzu. Surdu n-auzî. la gât. Se pune compresă la gât şi se leagă. o singură dată. Şî să uscară. se pune compresă cu o felie de slănină sau cu sămânţă de dovleac. Descântă cu furca în amestecul de făină şi oţet. Lupii le mâncară Şi din rădăcini să uscară. Şî rămasă Curat Şî luminat Ca de Dumnezău lăsat.

3074 I m. culegător: C. Eretescu. la: 19 VI1966. Frumos trupu' Iu' cutare Am curăţat. Ca vinu cel strecurat. Din creierii capului. Să rămâie Curat. Leac să-i de.F. Din maiele lui. . Rărunchii lui. Eretescu. judeţul Vrancea. Arhiva I. Brăilohj». Toate bubele le-am chemat. culegător: C. Text magnetofon nr. Arhiva I. Text magnetofon.E. la 9 |y 1967 Descântec "de bube dulci" Bubî dulşe.222 Structuri magi. "C. Din bojocii lui. în: Paltin. f. Din faţa obrazului. Ie din vârf s-a uscat. nr. Ca argintu cel curat. Din hicatu' lui. luminat. cules de la: Măria Arbagic (68 ani). cules de la: Boroş Nastasia: originară din Galaţi.E. Nunta-ş faşe. Leac să-i fie. Din rădăcină-a secat. Numa buba şea dulşe n-am chemat-o. originară din: Runcn judeţul Gorj. "C. Brăiloiu". în: Runcu. Descântec "de bubă" S-au adunat Nouă preotese. 3241 e.F.

Din munţii Ganaleilor. (cutarele) Masă mare. Toate cârtiţele. Nouă morărese. "DinVultcani(Fălciu)". Descântecele românilor. . S-a mâniat Şi s-a uscat Ca baliga-n gura cuptorului. Toate udmele. Descântecele românilor. Din vârf s-a uscat. Descântec "de bube dulci" Făcut-a N. Numai de asta şi-a uitat. « i Orlat (Sibiu)". Dn Artur Gorovei. Bun prânz au gătit Pe toate bubele le-a chemat. Artur Gorovei. Din rădăcină a secat. 268. Chemai toate bubele Toate plescăitele. 262.^jcoleta Coatu Nouă judecătorese. Numai buba cea dulce N-o chemai. p. Descântec "de bube dulci" Mă sculai Duminică dimineaţa Şi făcui o masă mare. p. Dar ea rău s-a mâniat.

Zgâncuşoarele. "Din Moldova.224 Peste mare. Acolo el a chemat. N-au chemat. Artur Gorovei. şomâlc") Mă sculai Duminică dimineaţă Şi chemai Toate bubuşoarele. De-a trecut hotarele. Cu puşchele. Descântecele românilor. Dar pe bubele dulci. p. Cu scurtele. Cu sugel le-am înfundat. Deci s-au îmflat De mânie au crăpat. Rădăcina le-a secat. Descântec "de cârtiţă" ("bubă. Gâlcile. Numai pe cârtiţe . Bolfele." Structuri magi. Zgaibele. în mare le-am aruncat. Cucuiul li s-a uscat. Trupul i-a rămas curat. A chemat de-au ospătat Bubele Cu udmele. Cu ulcioare Şi buboaie. în trestie le-am băgat. 268. bube mari. Ce-s a Samcei ţâţi. de ele a scăpat. N.

Din deochi. Ci te du la Cutare Şi-i mătură boala: boala ţigănească. p.I yjcoleta Coatu Nu le-am chemat. Din osteneală. Cu mătura le-am măturat. Din frică.Und' te duci. 271. Să-1 matur de ghinci şi mărăcini. 225 .Rogu-te. Dn Artur Gorovei. Să rămâie Cutare Curat. Descântecele românilor. Ca Maica din cer Ce l-o lăsat. Nu te duce acolo. Luminat. Peste leac le-am dat.Mă duc la câmpul Rusalimului. . Ele s-o-ngâmfat Şi s-o umflat. boala nemţească. Eu cu cenuşă le-am presărat. Şi o-ntrebai: . Nunniţă. Din plecate. boala porcească. boala ungurească. Nunniţă? . Descântec "de boală (tifos)" Mă sculai de dimineaţă Şi ieşii afară Şi văzui pe Nunniţa Cu mătura-n mână Şi cu grebla-n altă mână. « i Smulţi (Covurlui)".

p. gropile. Descântecele românilor. Nu te văieta. Descântec "de speriat" A plecat Costică Pe cale. Şi Cutare să rămâie Curat Şi luminat. . Fior. toa' s-o curăţa De la Costică. răutăţile Toati. Costică Nu te-orăcăi. Când a fost cu iei în cale întâlnitu-s-a Leu cu leoaică. Parleu. Şî 1-a-nfiorat. Cum Dumnezeu 1-a lăsat. Groază. "Din Urecheşti (Râmnicu Sărat). Cu mătura a mătura 'n Marea Neagră-1 arunca. parleoaică. Furcile." Artur Gorovei. Pe cărare. Fricile l-apucă Grozile l-ogrăzi Şî 1-a-nspăimântat. Că Stanca şti a descânta Cu limba a descânta. fioroaică. 235.226 Structuri Şi-i mătură toată boala Din toate-ncheieturile Şi din toate mădulările Şi să fugă boala dinaintea lui Cum fuge gunoiul dinaintea măturii Şi omul de Rusalii. spaimile Fiorile. grozoaică.

Nouă muscăliţă Şi cu aripa sătanii. Atuncea bine le-o părut. Dar atuncea ce-am făcut? M-am dus în pădure Şi-am luat nouă nuiele din gard Şi-acas' am venit. originară din: Paltin. Iele păru-şi despletiră. Nouă ghielăriţă Şî cu nouă muscăliţă A pus şeile pe cai Şi pe cai a-ncălecat.^•oleta Coatu Costică să rămâie Curat. fa: Paltin în: 26 (II1966. luminat Ca argintu strecurat Ca maica lui Ce 1-a lăsat. Iele să uitară Şi pe copil îl speriară. cân' a auzât Că copilu' s-a spăriat. Iele. Toată ţara a umblat. Arhiva I. Eretescu. . tideţul Vrancea. culegător. "C.F. 3187 II b. la copil Şi l-am afumat. C. Nouă fierăriţă.E. Dinţii şi-i rânjiră. Iei atuncia au luat-o. Când a luat şeile de pe cai A găsât pe muma pădurii Băgată sub şeile cailor. Nouă ghielăriţă. 227 feXt magnetofon nr. Descântec "de spăimântă" Nouă fierăriţă. Brăiloiu" 4es de la: Stanca loanii (76 ani).

Leacu-i de la Dumnezeu Şî de la Maica Sfântă. Că bine l-oi face Şi de-aicea-ncolo. Descântec "de Dânsele" S-o înecat S-o mânecat Nouă irodiţe. Pe toate costiţele . pe costiţe. judeţul Gorj: culegător: C. Nu mă omorî. "C.E.F. Pe văi. Se descântă cu cărbune. Arhiva I. Descântecul se spune o singură dată. atunci când e copilu' bolnav.zici . "Se descântă oricând. C-aduc vlagă la vlagă.228 Structuri magj{ O strâns-o. Os la os Şi fac copilu ăsta Mai bun de cum a fost. originară din: Runcu. la: 6 IV 1967. Putere la putere. Dacă nu-i trece după descântec. Brăiloiu". Descântecu-i de la mine. 3239 I i.Nu mă zdrobi. Ia atuncia s-a rugat: . ca să se liniştească. Că iei din somn s-a spăriat Şi după mine . h. O cuprins-o." Text magnetofon nr.aşa să se dezbrace boala de pe iei. întors acasă. Eretescu: în: Runcu. se dezbracă copilu' de hainele în care s-a îmbolnăvit şi se trec peste un hotar: aşa cum se leapădă haina de pe copil .a plecat. copilul trebuie afumat cu cărbuni din vatra focului. cules de la: Măria Arbagic (68 ani). Nu mă omorî.

Şolduri la şolduri. Gură la gură. Coate la coate. Pe toate costişele Şi pe toate iedele (?) Şi pe toate coastele Descântând de Dânsele. Spate la spate. Că ea cu mâna le-o luat Şi le-o pus Cap la cap. Obraz la obraz. Nas la nas. Fluiere la fluiere. Umere la umere.coleta Coatu Pe toate mlădiţele. Ochi la ochi. Spinare la spinare. Căpută la căpută. Cum i-o descântat. Nod Ia nod. Fălci la fălci. Cruci la cruci. Pulpi la pulpi. Grumaz la grumaz. Piept la piept. Pântece la pântece. Mijloc la mijloc. . Frunte la frunte. Unghii la unghii. Cum o cântat. Coaste la coaste. Irodiţa cea mai mare. Palmi la palmi. Ce-o făcut lui N. Spete la spete. Degete la degete. Sprâncene la sprâncene. C-un pahar de-argint în poale. Gene la gene. Glezne la glezne.

Structuri niagj "Acest descântec e cules de la o româncă din Sângeorgiu. Descântătoarea posteşte toată ziua aceea în care are să descânte. face cruce. bate vreo câteva mătane. Dânsele o-ncetat. punând mâna pe părţile ce le numeşte. Noduri la noduri.230 Tălpi la tălpi. Dânsele s-o dus Cum o descântat. şi-apoi. Iară înainte de-a începe a descânta. Şi cum le-o pus. Descântece poporane române. . în Transilvania." Simion Florea-Marian. 9598. Degete la degete. Unghii la unghii. p. descântă.

Nimenea-n lume nu-1 auzî. Ipilepsie Din blăsteme părinteşti. S-a-ntâlnit cu ipilepsia în cale: Ipilepsie Din blăsteme bisăriceşti. Pă soare răsare. Pă drumu' cel mare. în cântări. Pe pământ să coborî Şi la cutare bolnav veni. realizând o intensificare retorică. în văietări.STRUCTURI NARATIVE EXEMPLARE Desfăşurarea textuală narativă care are ca finalitate actul vindecării proiectează intervenţia benefică în planul exemplarităţii. prin raportarea la modelul arhetipal. Maica Domnului-n cer îl auzî. Iei a rămas în dureri. cu implicaţii funcţionale. Descântec "de spăimânt" A plecat Cutare copil bolnav Pă cale. Pă cărare. .

de zmeoaice. Nu te văieta. dragu meu. 99 stea' de-ntâlnitori. Ce 1-a speriet Şi 1-a spăimântat Din somn 1-a deşteptat. Spăimântătura. . De holeră. Comunele şi pădurile Şi-ajunse 99 steaguri de noroi. 99 steaguri de muma pădurii. De ciumă. apele. De zmei. Bice de foc îi bătea. satele. Sângele {uruia. de mirăton. Maica Domnului Pe toţi dindărăt i-aducea Şi-n cuptor îi băga. Că liac am pus Şi-am încetat Sperietura.232 Structuri Taci. Nu te cânta. înfricoşătura. Foc la uşă cu 9 cară de lemne le da. De se ungea Şi cruce-n frunte-i făcea. în fuga mare La Grigore descântătoriu. Ci vină tare. Paharu cu miere sprijinea Şi-i da bolnavului. Că Maica Domnului A luat miere de roi Şi busuioc chitat. Şi la inimă tot aşa. Văile. 99 steaguri de strigă. Pe cel vânt o-ncălecat Şi-o colindat Luncile. Pielea pe iei pleznea.

Strâga. Nici o nevoie n-o avut. Muma pădurii Ce l-o spăriat Şi 1-a spăimântat. Şi spor la spor. Cum să-nvăleşte Mierea-n stupină Şi busuiocu-n grădină. 233 "Se descântă în miere de stup cu busuiocul şi bolnavul se unge şi mănâncă din ea numai când se culcă. Ce-o născut. Se spune de 3 ori.jVicoleta Coatu Şi pune-ndemn la-ndemn." . Cu ipilepsie 1-a lăsat. Doamne. Zburătoru'. Cum să potoleşte Ţara. la inimă şi la burtă. sară. Să-nvăliască Carnea pe oasele lui. îşi face cruce cu miere în frunte. oricând. bolnavu. De sănătate. Maică. Şi s-o face bolnavu' cum a fost Iei în zî bună ce-a născut Nici o nevoie n-o avut. Leac şi sănătate De epilepsie Să-i fie! Şi os la os. Că iei în zî bună. Păsările pă cuiburile lor. Şi oamenii în paturile lor. Râmna. Vitele-n conacele lor. Spăimântătura. Sântă Mărie. Din miere mănâncă cu un fir de busuioc. Să se potolească înfricoşătura.

3240 II z.Cum nu m-oi mişula Şi cum nu m-oi văicăra Că n-am puii cu ce-i hrăni Şi cu ce-i zburătăci! . Eretescu.Taci. în: 8 IV 1967. Cu clobanţ de fier. Nime n-o auzit-o. Cu aripi de fier. la: Dobriţa. Puii o prins a ţipa Şi-a se văicăra Că n-au ce mânca Şi cu ce s-adăpa.234 Structuri magi. pasăre de fier.F.E. Brăiloiu"cules de la Grigore Vlăduţ (63 ani). nu te mişcula . Arhiva I. y. culegător: C. Gorj. Descântec "de durere de cap" La stânca de fier O pasăre de fier O scos pui de fier. Nime n-o văzut-o. Numai ea a văzut-o Numai ea a auzit-o Şi-o întrebat-o: . Numai Maica Domnului Din poarta cerului. "C. Ce te mişulezi Ce te văicărezi? . Mă-sa a prins a se mişcula Şi-a se văicăra Că n-are cu ce-i hrăni Şi cu ce-i zburătăci. De la stânca de fier. originar din Dobriţa jud.Tu. Cu toate de fier. Text magnetofon nr.

235 "Acest descântec dictat de-o româncă din orăşelul Boian. şi acesta îl păleşte cu razele pe capul gol. Această boală se capătă mai ales atunci [Când cineva stă în preajma soarelui. Descântătoarea care descântă de durere de cap ia 9 surcele de la trunchi. Acela-i popasu. Acela li-i masu. N. preot. sau tăietor. Cei mai mulţi zic orbalţ în loc de arbalţ. Cu buzele-1 suge. când îl doare numai jumătate de cap. C-acela li-i cina Acela-i hodina. Du-te la N. Că eu sfat ţi-oi da Puii c u m să-i hrăneşti Să-i zburătăceşti. Soare sec cu spăriet. Şi zburătăceşte. Cu aripele-1 strânge Şi la pui îl du. soare-de-sec sau închisoare. să sară. Puii-ţi hrăneşte. Ca Maica Domnului Ce l-o dat. Să răsară Mândru şi curat. Soare sec prin foame. Sub arbalţ din descântecul acesta se înţelege un fel de durere crâncenă care bănuieşte creierii. Soare sec prin somn. Soare sec prin scârbă. Turturean.jsjicoleta Coatu Nu e văicăra. Soare sec prin ostineală. după explicarea descântătoarelor însemnează boala ce o are omul. în fugă Şi din cap i-apucă: Soare s e c ' cu arbalţ Soare sec cu bubă-n cap. mi 1-a comunicat domnul V. încinge fiecare surcea [ "Soare-sec." .

236

Structuri magiCe

într-o strachină în care se află apă neîncepută şi picurând apa ce se prinde de surcică pe capul celui bolnav, rosteşte cuvintele descântecului de 9 ori dupăolaltă, adică de atâtea ori câte surcele sunt. iar după ce într-acest chip a descântat şi după ce cu apa ce-a mai rămas 1-a spălat pe cap, aruncă surcelele întrun loc pe unde nime' nu umblă. Cel ce capătă durere de cap poate şi singur să se lecuiască. Ia adică 9 surcele de la lemnariu sau tocătoriu, adică de pe locul unde de regulă se taie lemnele trebuincioase pentru casă şi se duce cu dânsele la o apă curgătoare. După ce a ajuns la starea locului, ia cu fiecare surcică apă peste cap şi la fiecare luare zice: "închisoare-n apă Sănătatea-n cap!" Simion Florea-Marian, Descântece poporane române, p. 114-117. Descântec "din vânturi" A pleca' George Pe cale, Pe cărare, Pă soare răsare, Pe drumu' cel mare, Pe lunca cea mare, Pe ogoară, Pe podgoară, Pin grădinile cu flori Pi su' pomi roditori. S-a-ntâlni' Cu vânturile Sfintelor în cale: Vânturi calde, Vânturi răcoroasî, Vânturi frumoasî, De la Sfinte suflate. Peste George-a suflat,

j^jcoleta Coatu Vlaga din trup i-a luat. A rămas în dureri, în văietări, în căutări. Nimea-n lume n-auzî Pe pământ să coborî Şi la George veni. -Taci, dragul meu, Nu te cânta, Nu te văeta, Ci cură tare, în fuga mare La Grigore descântătoriu, Că iei o-ncetat Vânturile sfintelor, Că Maica Domnului 0 luat miere de roi Şi busuioc chitat, Pe cal de vânt o-ncălecat Şi-o colindat Luncile, satele, Văile, apele Comunele şi pădurile. Şi-ajunseră Pe Ileana, pe Sânziana Pă Sora Soarelui a mică, Cu vizitii lor, Şi înaintea lor îngenunchie, Şi podelele le sărută. Voi, coconitelor, Voi, jupăniţelor, Voi, când aţi trecut Pestă dealuri, Pestă codri deşi, Pestă pomi roditori, Prin grădinile cu flori. Pestă George aţi suflat Vlaga din trup lui aţi luat. Voi aminte să vă aduceţi Şi să vă-ntrebaţi

238

Structuri magiCe Şi leacu lui în această sticlă cu apă să i-1 daţi, Că iei, când o bea, Şi s-o spăla, Va pune îndemn la îndemn Şi spor la spor, Şi os la os, S-o face George cum a fost. Că George în zi bună ce-a născut Nici o nevoie n-o avut, Că iei a rămas cu somnu' Şî cu Domnu'. Ş-o rămas Curat, luminat, Ca auru' strecurat, Cum Maica Precista L-a lăsat. Că iei în zî bună ce-a născut Nici o nevoie n-o avut. Să-nvălească carnea pe oasele Iui De sănătate, Cum să-nveleşte Mierea în stupină Şi busuiocu-n grădină. Doamne, Maica Sântă Mărie Leac şi sănătate La Maica Domnului să-i fie.

"Se descântă cu busuiocu-n apă. Trebuie să se spele deasupra unui leandru. Trebuie să se culce după descântec." Text magnetofon 3240 II s,t; Arhiva I.E.F. "C. Brăiloiu"; cules de la: Grigore Vlăduţ; originar din: Dobriţa, judeţul Gorj; culegător: C. Eretescu; la Dobriţa; în: 8 IV 1967.

r
^jcoleta Coatu Descântec "de Iele" ("de Hele Sfinte") A pleca' Vasile Pe cale, Pe cărare, Pe soare răsare, Pe drumu' cel mare. S-a-ntâlnit cu Sfintele-n cale, Cu Ilona, cu Sânziana Cu Sora Soarelui a mică, Cu vizitiu' lor, Cu cai roşii flăcărind, Cu trăsura ţăcănind, Cu vizetiu' lor mânân'. La pom-ăl mare, rotat, Peste Vasile o dat, De mână dreaptă l-o luat, Sus l-o ridicat, Vlaga din iei o luat. Iei o rămas în dureri, în văietări, în cântări. Nimenea-n lume nu-1 auzî, Maica Domnului în ceri auzî, Pe pământ să coborî Şî la Vasîle veni. - Taci, dragu meu, Nu te căuta, Nu te văieta, Ci cură* tare în fuga mare, La Grigore descântătoriu Că iei leac o pus Ş-o-ncetat Sfintele, Că Maica Domnului O luat miere de roi
"vino!"

Structuri Şî busuioc chitat, Pe cal de vânt o-ncălecat Ş-o colindat Luncile, satele, Văile, apele Comunele şi pădurile Şi-ajunse pe Ileana, Pe Sânziana, Pă Sora Soarelui a mică, Cu vizitiu' lor. Şî-naintea lor îngenunchie, Şî poalele le sărută, Şî frumos le întrebă: - Voi, cuconiţelor, Voi, jupâneselor, Tu, Ileana, Tu, Sânziana, Tu, Sora Soarelui a mică, Cu vizitiu' vostru, Când aţi trecut Pi la pomu-ăl mare, rotat Pi la tăiul Iu' Cazac Cu caii roşii fîecărin', Cu trăsura ţăcănin', Cu vizitiu' lor mânăn', Peste Vasile aţi dat, De mâna dreaptă l-aţi luat Sus l-aţi ridicat, Cu caii l-aţi călcat, Vlaga din iei aţi luat. leu pe voi vă rog Aminte să v-aduceţi, Să vă-ntrebaţi Şî leacu lui, în această sticlă cu apă, Să i-1 daţi, Că iei, în zî bună ce-o născut, Nici o nevoie n-o avut. Iei din apa asta când o bea Şî s-o spăla, Va pune îndemn la îndemn

Uiles de la: Grigore Vlăduţ (63 ani). Să-nvăliască oasele lui de sănătate. . Cum să-nvăleşte mierea în stupini Şî busuiocu' în grădină. Brăiloiu". Spune descântecul de 2 ori. flori. judeţul Gorj. Sântă Mărie. r. Şi os la os. Cum Maica Precista 1-a lăsat. Leac şi sănătate De la Maica Domnului Şî de la Sfânta zi Să-i fie! 241 "Se descântă cu busuioc în apă. Sigur. Nici o nevoie n-o avut. Şî o rămas Curat. Eretescu. apoi se spală la Ioc curat: grădină. originar din Dobriţa. Arhiva I. în: 8 IV 1967. Să face Vasile De cum a fost.3240 II p. culegător: C." Text magnetofon nr. "C. Că iei în zî bună ce-o născut.F.E. Maică. Şî cu Domnu'. Se spune oricând. trece. luminat. Ca auru' strecurat.jflcoleta Coatu Şi spor la spor. Iei a rămas Cu somnu'. Hele Sfinte sunt nişte fete frumoase care te lasă damblagiu de o parte şi mut. De când a fost iei botezat. Doamne. la: Dobriţa.

Nime nu l-o auzit. Nime nu l-o văzut. de tot negru. Numai ea că 1-a văzut. Făr-de vederi l-o lăsat. însemnează a sili des-de-demineaţă. a se scula des-demineaţă. Numai Maica Domnului Din poarta cerului. s-o grăbit. Rumen şi voios. de unde apoi Ş> proverbul: «cine mânecă mai demineaţă. Cu ţărnă l-o acoperit." "A mâneca. După altele însă însemnează a-şi face semnul crucii înainte de pornire sau de lucru. Gros negru"" l-o făcut. De pământ l-o trântit. O prins Gheorghe -a se tângui Şi-a se glăsui. De la masă. Cu glas mare până-n cer. Numai ea l-o auzit "A sineca după cum mi-au spus unele descântătoare. De cale şi de cărare L-o tâlnit Vântoasele Şi cu Frumoasele. Albeţe în ochi i-o băgat. Pe cale. Cu lacrimi până-n pământ. Din faţă l-o tâlnit. S-o sinicat = s-o silit. Pe cărare Gras şi frumos." . Descântec "de albaţă" Gheorghe o sinecat* Şi-o mânecat " De la casă.242 Structuri magi. Dar când o fost La mijloc de cale. mai departe ajunge»'" "Gros negru adică prea negru.

câte le-am adunat eu până acuma. Din faţă m-o' tâlnit.Gheorghe. Gros negru m-o făcut.Eu cum nu m-oi tângui Şi cum nu m-oi glăsui Cu glas mare până-n cer. Pe cale. Cu lacrimi până-n pământ? .Taci. C-am sinecat Ş-am mânecat De la casă. Ce te grăbeşti. De cale. în toate celelalte descântece. Rumen şi voios. se aminteşte numai de «drumu lui Traian» sau «Troian». Ce te tângueşti. Albaţă-n ochi mi-o băgat.* . Cu lacrimi până-n pământ. De la masă. întrebând pe descântătoare ce înseninează «drumu lui Adam» ea mi-a răspuns: "Dumneata îi şti doară mai bine decât mine cine o fost Adam. Pe cărare. Nu mai plânge "Acesta este unicul descântec în care se aminteşte de « drumul lui Adam». de cărare. Făr-de vederi m-o lăsat.pjjcoleta Coatu f _ 243 ^ Şi pe nume l-o strigat Şi aşa l-o întrebat: . M-o' tâlnit Vântoasele Şi cu Frumoasele. Cu glas mare până-n cer. Cu ţărână m-o acoperit. ce să-ţi mai spun şi eu1" . Ce plângi. Dar când a fost La mijloc de cale. De pământ m-o trântit. Gheorghe. Gras şi frumos.

Cum le-o' tâlnit. Şi-o tâînit trei surori a Soarelui. La fântâna lui Iordan. îngrijire.244 Structuri magi.Nu mergeţi * "Verbul «a diritica» însemnează atâta cât a orândui. a direge. a curaţi în casă. Cu trei diriticanii. ca să fie frumos. care în înţeles de a curaţi.Unde mergeţi voi." . Calea le-o cuprins Şi le-o întrebat. Şi le-o cuvântat: .* Cu lacrimi de sânge! Nu te tângui. înaintea lui Gheorghe-o ieşit. Ambele aceste cuvinte se uzitează în mai multe comune din Bucovina. Cu trei mături.Că noi mergem Şi ne ducem La fântâna lui Dumnezeu. Substantivul «diriticanie» însemnează aşadar orânduială. De mâna dreaptă î-o luat. Cum le-o zărit. diregere. Trei surori a Soarelui? . S-o curăţim de gozuri Şi de gloduri! . Maica Domnului. se aude foarte adeseori la românii din Covasna şi Ciuderiu. şi-o plecat Pe drumu lui Adam. Di pe soare 1-o-nturnat Şi-o pornit. Pe dânsa s-o scoborât." Cu trei mâneci de mătasă albă. Nu te glăsui. Că eu te-oi lecui! Maica Domnului Din poarta cerului Scară de aur o slobozit. Cu trei greble. Sinonim cu a diritica e verbul a oporni. Poala o întins.

trei surori a Soarelui. » "Partea capului unde se îmbină oasele parietale sau lăturaşe cu osul frunţii. Ca-umblătitorii în grabă Mii şi fărâme s-o facă. Albaţa de 99 de feluri. Albaţa roşă. Da voi mergeţi şi vă duceţi De curăţiţi albeţele Şi cetele De pe ochii lui Gheorghe. Cu greblele o greblaţi Cu foarfecele forfecaţi. Albaţa de 99 de chipuri. La aria cu-umblătitori o duceţi. Acolo să piară. Boii în coarne c-or lua-o Şi la mare că mi-or duce-o. degrabă. Albaţa neagră. Mai curund. E curată. La fântâna lui Dumnezeu.r j^icoleta Coatu Nu vă duceţi Voi. Cu măturile-o măturaţi. "Citrund e provincialism în loc de curând. Din ochi mi-o fugăriţi Cu mânicele-o ştergeţi." . în poale mi-o puneţi. Curăţiţi albaţa albă. se numeşte de cătră popor «cleştele capului»". împrejurul ochilor. Ca de Dumnezeu ce-i dată. Cu unghiile o ciupiţi. Peste gardul ţarinei s-o deie Boii în coarne s-o ieie. Luminată. în luminile ochilor Curund" . în genele ochilor. Cătaţi-o în cleştele capului* . în faţa obazului.

adică descântecul se descântă în 9 răstâmpuri." Simion Florea-Marian. Dacă însă descântătoarea dă numai asupra unui ochi cu obiectele acestea. S-a pieptănat. albeaţa iarăşi se aruncă pe ochi. Descântece poporane române. o româncă din târguşorul Cindeiu. totuşi trebuie să se împlinească cele 9 zile menite pentru descântare. Se descântă în orişice zi. . fie de frupt sau de post.246 Acolo să răspiară. p. Ca soarele-n sănin. Descântec "de apucat" S-a sculat Ioana Duminică dimineaţa. dacă nu se descântă în fiecare zi câte de 9 ori una după alta. după cum mi-a spus descântătoarea. atunci descântecul nu e de nici o samă. care mi 1-a dictat. Şi luminat. Mai departe. când începe a descânta. iar cu celelalte trei degete ia o crenguţă de mătură şi o păreche de foarfeci şi cu aceste obiecte descântă. După a noua zi cel bolnav trebuie să fie vindecat. spune descântătoarea că deşi albeaţa se vindecă în decursul descântării. Descântătoarea. atunci tot descântecul nu e de nici un leac. S-a spălat. Dacă. căci albeaţa se mută pe celălalt ochi. de nici un leac. Gheorghe să rămâie Curat. căci neîmplinindu-se. şi în fiecare zi versurile de sus se repetă câte de 9 ori dupăolaltă. Ca argintu' strecurat. în vecii vecilor amin! Structuri magiCe "Descântecul acesta se descântă în 9 zile dupăolaltă des-demineaţă până a nu răsări soarele. dând în cruciş asupra amânduror ochilor. prinde cu două degete mâneca cămăşii drepte în palmă. 1-9.

C-alergai în fuga mare La Ana descântătoare. Că descântă Cu pieptinii di cânepă. Pe coş a intrat Şi-n piept s-o băgat Ş-o ghemuit-o. Uşa n-am încuiat-o. Ioană. Uşa neastupată. Ce te jelăleşti. Ş-o sfârâit-o.O. M-am sculat duminică dimineaţă. Că ieu suflu . Ce te grămădeşti? . La biseric-am plecat.Ce-ai Ioană. Cu apucatu' s-a-ntâlnit Acas-a venit. Ş-o hârcâit-o.Taci. M-am peptănat. . Şi m-o grămădit. Aşa să s-aliagă Apucatu' din pieptu' tău Şi să descurce Şi să-ţi triacă. M-am spălat.j^jcoleta Coatu La biserică a plecat. Pe scară de argint s-o coborât Şi pe Ioana o întrebat-o: . O intrat pe coş Şi-n piept s-o băgat Şi m-o ghemuit. Maică Sântă Mărie. Cum descurcă pieptinii cânepa Cânepa din fuior Şi-i alege. Nime' n-o auzât Numa Maica Sântă Mărie. Şi m-o hârcâit. Din cer a auzât.

"C. Descântecul se spune de 3 ori. spatele . îi trece. -Zi: . . Descântec "de pretit" Se luară Dumnezeu Cu Sfântul Petru Pe cale. originară din: Runcu.partea stângă. Podeaua s-o smintit. Ioană! Structuri mcigiCe "Se descântă cu pieptene de cânepă şi cu unt dulce." Text magnetofon 3241 II k. Sosiră la un pod mare Tot de aramă. Cu untul se unge pe piept cel bolnav. . . Pe cărare. Că pe pod am păşit. pieptul . omule. judeţul Gorj.Nu pot. în: Runcu.F. culegător.partea dreaptă.248 Şi scuipiu Şi-n Marea Neagră-1 înec. . Brăiloiu".Că nu ştiu.l. Eretescu.partea stângă. (scuipă) Leac din gura me Şi din mâna me Şi din Sfânta zî de azi Să-ţ dea ţie. Ia: 9 IV 1967.partea dreaptă. C. cules de la: Ana Nicolae Schinteie (68 ani).E.Descântă.Treci. Picioru' s-o sclintit. Se unge: pieptul . Dumnezeu şi Sfântu Petru O trecut. Numai duminica se descântă. Arhiva I. în orice oră. Omul pe nume n-o putut. Pe drumul cel mare. spatele .

Iară omul să rămâie Curat. Artur Gorovei. Cum se vindecă Pământul Primăvara. Când îl ară oamenii. Ca bunul Dumnezeu Ce l-o dat. p.r ^icoleta Coatu Să se vindece Os cu os. foin leud (Maramureş)". 249 . 377. Descântecele românilor.

orientate în sensul distrugerii efectului negativ maladiv.COMBINATORIA STRUCTURILOR POETICEMAGICE Logica unitară de construcţie a textului poetic-magic ca entitate implică şi combinatoria diversă a modalităţilor strategice prezentate. Corpusul de texte ilustrează câteva formule combinatorii atestând variabile retorice de îndepărtare a bolii. relaţionate cu formule finale de refacere totală a stării de sănătate. .

Runcu. la: 9 IV 1967.E. Să te răspiei Şi-n burta Măriei Să nu mai fii! Leac din gura mea! . Am dat rastu-n trei Şi-a mai rămas cât un bob de mei. "C. la cântatul cocoşilor. Se pune un semn. Eretescu. culegător: C.F. Acela e rastu' cu răstoaica. în 9 nopţi. în. o dungă Peste burtă. Brăiloiu". Ş-ăla să piei. De 9 ori se descântă. n. Pe cărare. Rastu' cu răstoaica. . Arhiva I. Se descântă numai noaptea. 3241 II m." lext magnetofon nr. cules de la: Ana Nicolae Schinteie (68 ani). Veninu' cu veninoaica. judeţul Gorj. Muma pădurii cu păduroaica. originară din: Runcu.WCTURI IMPERATIV-ENUMERATIVE + NARATIVE Descântec "de rast" A plecat Măria Pe cale.astu' e o durere de burtă. S-a întâlnit Cu rastu-n cale.

Desfă-1 pe Cutare De 99 de apucături. în dinţi pe cutare 1-a luat.252 Structuri mQgî Descântec "de apucat" Strigoaica a găsit Uşa casei deschisă. Negritule. Pe masă de argint I-a pus. Desfă. La pământ 1-a trântit. Tu. în moară te-oi măcina. De 99 de aplecaturi De 99 de deocheturi. încât norii s-or mira. Urâtule. Oscioarele i le-a dres. Cutăruia De orice rău ai pus pe dânsul. Focul stâns. în braţe 1-a luat. Tu. Că în piuă te-oi pisa. Strigoaica. tâlnitule. De 99 de junghiuri. Sângele i-a sorbit. Grozavule. Strâns cu ceas rău. Maica Domnului din cer a auzit. Cu basma de fir 1-a şters. . De 99 de întâlnituri. Ieşi. Cu morţii 1-a socotit. Du-te de la cutare. Sănătatea să-1 pătrundă până-n os. în vânt te-oi arunca. apucatule. moroaică. Colţatule. Fereastra destupată. Junghiul i 1-a scos.

Inima lui. Pe cărare Se-ntâlni Cu soarele săc în cale. Ficatul lui. Descântec "de soare săc* Pleacă Ion Pe cale. Acolo vă este cina. din răsărit de soare. Nu vă poate cina. Descântecele românilor. luminat Ca argintul cel curat. Adăpa şi plimba. Să rămâie Cutare Curat.<jColeta Coatu 253 Din spatele lui. 223. Din pieptul lui. Du-te peste prăpăstii şi munţi. Eu mă închin cu descântecul.soare săc. Din zgârciul nasului. Tu. Maica Precista cu leacul. soare. Că cutare nu vă poate purta. Acolo vă e hodina. Tu. Rinichii lui. Acolo să vă risipiţi. Din faţa obrazului. Soare di la prânz. p. rtur Gorovei. Spinarea lui. în faţa Craiului împărat. Acolo vă potoliţi. Făclii aprinse. Ieşi. Unde te aşteaptă cu mese-ntinse. .

Şi nici popă n-o toca. Să-ţi faci Casă şi masă Şi leagăn de mătase. Pin bolboruşul ochilor. Să coci. Soare di la chindie. Cu apa se spală. Acolo să te piteşti. Cu toate năclăielile Tu. Să te duci în pământ. Se descântă de 3 ori. Soare din apus de soare. cu apă de pârâu. Nu fulgera. "Se iau 3 pietricele (zgoanţe). Cu toate fulgerăturile. Se aruncă în cele patru zări. Să te ascunzi în munţ părăsiţi. Cu toate jungheturile. Une cocoş n-o cânta Nici voinic n-o fluiera. Să te cuibăreşti Şi de Ion să nu mai gândeşti. luminat Ca argintu' strecurat. Cu toate arsorile." . Pin faţa obrajilor. să te tragi. Nici săcure n-o tăia. Să răscoci.254 Structuri magiCe Soare di la amiaz'. Că ieu cu limba l-am descântat Şi leacu' Ia Maica Precistă 1-a căpătat. Tu să te tragi. Şi Ion să rămână Curat. Nu cuţâta Pi Ia Ion. pin creştetu' capului. Nu junghia.

Nu ti aşeza. Nu vă duceţi la mărul mari Să-1 săpaţi. că ieu cu baligă te-oi afuma. Să-1 dea pă meri. h. năjite. Fugi. Nu ti logodi. Fugi.pftcoleta Coatu 255 Text magnetofon nr. Brailoiu". Că balina te ştie A ti bea. luminat. Rădăcina ţi-oi saca. A ti ospăta. 3241 II ii. Ldeţul Gorj. Rădăcina ţi-am săcat. Nu ti şirui.F. Să rămâie George Curat. Şi veniţi La urechea Iu George Şi săgetaţi-i năjitu'. Ca spuma cea di mare. Du-te Ia balina-n Dunăre. Fugi. Descântec "de năjit" Au plecat nouă feti Cu nouă sapi Şi nouă flăcăi Cu nouă lopăţele. Cu baligă ti-am afumat. originară din: Leleşti.E. Nu te aşeza. cules de la Ioana Mârşavu (56 ani). Eretescu. "C. Să-1 daţi pi meri. culegător: C. Ia: Leleşti. . Nu ti culca. S-au dus la mărul mari Să-1 sapi. A ti şirui. în: 10IV 1967. Arhiva I. năjite. A ti culca.

Din faţa obrazului." Text magnetofon nr. Cu strigoaicele. Din zgârciu nasului. strigoi. Din turtele.F. Din măsele. Descântă în baligă. Nu cere plată. Din inimă. 3187 II x. Brăiloiu"cules de la: Crăciun Ioana (39 ani). Cu moroaicele. Fugiţi din temea capului. învârte baliga fumegândă. Cu deochiu. Pe cărare. Ia: 28 XII 1966. Din ficaţi. strigoaice. Fugiţi. Structuri magiCe "Se descântă în zile de sec: lunea. y. Fugiţi. Cu râmnitoriu. Fugiţi. Fugiţi. . miercurea şi vinerea de trei ori în fiecare zi. culegător: C. moroi.E. Arhiva I. De su' inimă. Ca ceasu' cân' s-a născut iei. Eretescu. Se-ntâlni Cu deochiu-n cale.256 Ca rouă cea di soare. în jurul urechii în timp ce spune descântecul. "C. aprinde baliga şi afumă omul. în: Nereju. Din plămâni Şi din toate-nchieturile. Descântec "de deochi" Plecă Ioana Pe cale. De su' ficaţi. originară din Nereju judeţul Vrancea. moroaice.

Frigurile-o doborât-o. Nu-1 coace. judeţul Gorj. 3240 I h.E. Nu-1 răscoace. Nu-1 cuprinde. Pe drumu mare S-a-ntâlnit cu 9 moroi în cale. îndărăt te-ntoarce. Eretescu. Din temele capului! 257 . Deochietu-a. Descântec "de deochi" A plecat Lisaveta Pe cale. originară din: jArcani. Pe cărare." Text magnetofon nr. râmnit-o. Şi las-o iar cu somnu Cu Domnu. Spre soare-răsare. Cu ziua care a născut. Pădurea deoache mai rău decât un om. Din faţa obrazului. Să ieşi de deochi Din capul iei. joi şi sâmbătă. Arhiva I. Brăiloiu". Cu rouă câmpului. culegător: C. deochiet-o Râmnitu-a.F. Că Ioanii n-ai ce-i face. îl doare capul n-are putere în el. moroi.^ pjicoleta Coatu Nu-1 întinde. "Se descântă cu busuiocu. cules de la: Măria Coiculescu (Curcă). 9 strigoaice. Din inima iei. i. moroaice. în: Ardeni. marţi. "C. la: IIV 1967.

F. în coarnele ciutelor. deochetoare. întâlnitori şi-ntâlnitoare. s. . Pe cărare. în coarnele cerbilor. Ce vă miraţi de Ion? Cât îi de gras. Arhiva l. De leşinat. "Se descântă cu puţin scuipat. Cu strigoi.E. "C. Trebuie să se culce puţin. Şi pe Lisaveta s-o lăsaţi Cu somnu' Şi cu Domnu'. Cu moroi. Duceţi-vă La lină grădină. Nici o nevoie n-a avut. originară din Runcu. Şi cu Maica Precista Ce-o născut. judeţul Gorj. 3239 I r." Text magnetofon nr. râmnitoare. Râmnitori. Se-ntâlni cu moroi în cale. Că sunt şerpi Cu coade-nnodate. cu moroaice. Deochetori.258 Structuri >nagiCe Să vă duceţi în vârfu' muntelui. la: 6 IV 1967. Brăiloiu". Popescu lordache. Cât îi de frumos. Cât îi de urât. culegător. în: Runcu. Descântec "de deochi" Plecă Ion Pe cale. în orice zi. cules de la Elisabeta Gr. cu strigoaice. de trei ori. Eretescu. C.

la 10IV 1967. "C." Text magnetofon nr. De iei să vă miraţi. bolnavul se spală pe frunte.pcoleta Coatu Cu guri încleştate. luminat. în: Leleşti.E. Crape boaşele. cules de la Ioana Gr. De-o fi de fată. De-o fi deochiet de om. 3241II dd.F. Mârşaru (56 ani). Să vă dezmiraţi. Brăiloiu". Şi Ion să rămână Curat. Că în ce ceas bun o născut Nici o nevoie de deochi iei n-o avut. Să-i cure laptele. Arhiva I. Pică-i cosâţa. Crape-i ţâţele. I se face cruce cu miere pe frunte şi la buric. . cu busuioc şi cu fir roşu se descântă în pahar. culegător. După descântec. 259 "Cu miere de stup. Să rămână capu' Ca lubeniţa. Cu capetele tăiete. Ca argintu' strecurat. că-i va merge rău toată săptămâna. Busuiocul trebuie să fie un fir cu trei crangurele. Busuiocul se pune sub cap. pe burtă. Mierea o mănâncă. Descântec "de ceas rău" Pornitu-s-a N. C. De-o fi de muiere. De la casa lui. ee. Descântecul se spune de trei ori. Numai luni nu-i bine să descânţi. originară din Leleşti. Eretescu. Cure pişeţii. De la masa lui. judeţul Gorj. Descântecu' l-am descânta' Liacu de Maica Precista-i dat.

Rumen ca bujorul. să rămâie Curat. De sub piele: Să ieşiţi. Că acolo vă aşteaptă Cu mesele întinse Cu făclii aprinse Cu pahare pline. Din 99 de neamuri. Pe-acest om să-1 părăsiţi. Din 99 de feliuri. Şi pe dânsul' tâlnitu-1-o. Acolo vă duceţi. Ceas rău din scârbă. N. Nu vă poate cina Nu vă poate purta. Acolo şedeţi Acolo periţi. Ceas rău din foame. Să periţi: Din carne. Ceas rău. Din vederile ochilor. să ieşiţi. Din sgârcu' nasului. . Acest om nu vă poate ţine. întâmpinatu-1-o: Ceas rău cu mâncătură Şi cu lipitură. Din piele. luminat Voi să vă pierdeţi Şi să vă duceţi La Leu împărat.260 Tare ca fierul. Din auzu' urechilor. Să periţi: Din faţa obrazului. De sub carne. Să-1 curăţiţi Cu runc Structuri wog/.

" Simion Florea-Marian. Ştiu atâta numai că-n Bucovina se află mai multe dealuri. 1-68-71. Că de nu-ţi ieşi Şi de nu-ţi peri Cu acu v-oiu împunge Cu cuţitu' v-oi tăie. 261 •Descântecul acesta mi 1-a dictat Ilinca a lui Mielului Capra. Se întâlni cu faptul. colnice şi munţi care se [numesc de către popor «runc». un cuţit şi un ac şi cu aceste trei obiecte începe apoi a descânta le cel bolnav «de ceas rău». Ş-aici nu-ţi rămânea Şi-aice tot nu-ţi şedea Descântecu' de la mine De la Dumnezeu leacu' Şi mie colacu. Prin această procedură crede descântătoarea că bolnavul «de ceas rău» în scurt timp trebuie pumaidecât să se vindece. Cu sufletu' v-oi sufla. Descântec "de blândă" Plecă Cutare Pe cale." . ţigancă din Stupea. Descântece poporane române. "Nu ştiu ce va să însemneze cuvântul «runc» şi nici descântătoarea n-a ştiut să mi-1 explice.r ificoleta Coatu Şi cu runc." . împungându-1 în spate. Pe cărare. de-i ajunge vârful acului şi al cuţitului în carne. Iar după ce a rostit versurile de mai sus unge pe cel bolnav c-o parte de usturoi pe trup." "Descântătoarea ia un fir de usturoi de toamnă. iar cealaltă parte i-o dă ca s-o mănânce.

Să răspiei. De şiasuri răle. Descântec "de albeaţă" A plecat Nouă feti cu nouă mătureli. Nu te aşeza. di surşeli. Blândă stuvâtă. S-o curăţe Di tină. Descântaţi-i de albeaţă Di loghituri. Di lemni. 234. Fuji. Să piei.262 Se întâlni cu blânda. di izghituri.Blândă lipită. . Structuri magi. Pe pielea Cutăruia ivită. Să rămâie Cutare Curat. Veniţi la ochiu' lui Ion. p. di rujină. Nu ti şinui. Să te înmoi. Nu ti logodi. S-o curăţaţi Di tină. S-a dus la fântâna Iu' Adam. . di rujină. Luminat Ca bobul de grâu curat.Nu vă duşeţi La fântâna Iu' Adam. Di lămni. Descântecele românilor. albeaţă. . "Din Morunglavu (Romanaţi)". Artur Gorovei. Nouă flăcăi cu nouă lopăţăli. di surşăli.

263 V Text magnetofon nr. Fată înaltă. judeţul Vrancea. Da' Ion nu ştie A te ospăta. Arhiva I. A te şinui. luminat Ca s p u m a c e a de mare. culegător: C. A te culca. Gâti naltă* . Mă-ntâlnii C-o fată mare. Ca c e a s u ' c â n 1-a născut iei. A te şinui. Brăiloiu". Cu m ă t u r a te-oi mătura. "Sub «gâti. lungăreţ." .F. cules de Ia: Crăciun Ana (14 ani). înaltă» se-nţelege aici cu gâtul înalt. Rădăcina ţi-oi saca. originară din: Nereju.icoleta Coatu Fuji. în: Nereju.E. 3187 II b. leu cu m ă t u r a te-oi mătura. Rădăcina ţi-oi saca. Oamenii ce au gât înalt. Fuji. la 28 XII 1966. se zice că foarte arareori sau mai niciodată nu capătă gâlci. A te culca. "C. Eretescu. Să r ă m â i e Ion Curat. Du-te la balena-n Dunăre. Balena ştie A te ospăta. Descântec "de beşică" Mă luai Pe cale. Ca r o u ă c e a de soare. Pe cărare.

Nu roşi. Şi-nfocată Şi-mbujorată. Beşică din sete. Şi-a săbia. Caii cu copitele te-or sfărma Şi lui N. Nu săbia. Beşică din foame. Din giunghiuri te-oi răsturna Şi-n drum de ţară te-oi da. preot. Boii cu coarnele te-or lua. Nu ustura. Că tu.264 Beşica-i înfiată. pe care au şezut . ia un petec de pânză de la Paşti. de nu m-oi asculta Şî nu-i înceta De-a ustura Şi-a săgeta. Şi-a roşi Şi-a albaştri. domnul Vasile Turturean. Nu albaştri. Şi-a giunghia. leac oi da! Descântecu' de la mine Leacu' de la Dumnezeu! Structuri magiCe "Descântecul acesta. înainte de-a începe să descânte de beşică. Ca spuma de mare. Beşică din strigare. Nu giunghia. Ca rouă de soare Ca stupitu-n cărare. dictat de-o româncă din Pătrăuţu de pe Suceava. mi 1-a trimis amicul meu. Nu săgeta. Ci tu să piei Să răspiei. Beşică din diochiere. Beşică din giunghiere. Descântătoarea. Beşică din căscare.

la amiazi şi sară. dică: demineaţă.icoleta Coatu 265 uăle împestrite lângă foc şi cu care s-au şters de ceară upă ce s-au fiert. învăleşte în petecul acesta o floare de •ăsdoagă. Descântecul se descântă în una şi aceeaşi zi de 3 ori. Atunci escântecul e de mai mare folos. acesta îind ori şi de când cules. nu junghia! Cânepa să duce la topit ." imion Florea-Marian. junghiule. 0-43. Stai. Descântece poporane române. Stai. junghiule. tinge legăturica cea de floare de răsdoagă. culeasă în Ziua crucii şi puţin busuioc. nu junghia! Cânepa se culeasă . Stai. E cu mult mai bine . nu junghia! Cânepa să coacă Stai. După ce a repetat descântecul de 3 ori dupăolaltă.după cum spune descântătoarea dacă zilele în care se descântă sunt zile de sec. busuioc şi etic. junghiule. junghiule. Stai. rosteşte cuvintele de mai us. junghiule. Iar după ce a uns-o. apoi prinzând aceste 3 obiecte i afumând cu dânsele băşica. Descântec "de junghi" Mărg plugari cu plugurile Dă-şi taie ogoarele. ca să nu se ăcească şi obrintească. o leagă îndată u o năframă sau cu altă învălitoare. junghiule. nu junghia! Cânepa a crescut. ia cenuşă dintr-însa şi amestecând-o cu stupit nge cu dânsa băşica. p. junghiule. nu junghia! Ogoarele le semănară cu cânepă Stai. nu junghia! Ogoarele le arară Stai. nu junghia! Ogoarele le grăpară.

de reumatism. Stai. junghiule. junghiule. junghiule. junghiule. . Legi bolnavul pă unde-1 doare. junghiule. nu junghia! Cânepa să topi. junghiule. Stai. nu junghia! Cânepa să zvântă. îţi trebuie să ai un fuior dintr-un mănunchi de cânepă de vară care-a fost uitat în cânepă şi nu s-a dus la topit. junghiule. Stai. nu junghia! Cânepa să toarse. junghiule. îl freci cu mâinile unse cu unsoare (untură de porc) pe locu' cela şi dup-aia începi să-1 descânţi şi-1 freci în timpu-acela. Stai. junghiule. Stai. Rumpe-te tu. Stai. nu junghia! Pânza să ţesu. Şî nu fi la Petre Niciodat'! Structuri magi "Când are omu-împunsături. junghiule.266 Stai. nu junghia! Cămeşa să cosî. junghiule. Stai. junghiule. Stai. nu junghia! Cânepa să orzîi. nu junghia! Cânepa să meliţă. Stai. Stai. nu junghia! Cânepa să depănă. junghiule. nu junghia! Pânza să curni* . nu junghia! Cânepa să-nveli. cu fuioru-acela. Stai. Stai. a curăţa". Stai. de aprindere de plămâni. junghiule. nu junghia! Cămeşa să poartă. nu junghia! Cânepa să scoasă din apă." "a spăla. junghiule. nu junghia! Cămeşa să rupsă. nu junghia! Cămeşa să spală. să dăscântă.

Descântecele românilor.wficoletâ Coatu 267 Text magnetofon nr. apucate. mjles de la: Marioara Maliţa (38 ani). p." Krtur Gorovei. Brăiloiu". la: Lârciorog. Arhiva I. Descântec "de apucat" A plecat apucatul Din casă în casă. Din masă în masă Şi a găsit pe Cutare Cu uşa descuiată. Cu fereastra destupată. . Să laşi pe Cutare.E. Suliţeaâu. Acolo să cinueşti."C. Fugi. Unde popă nu toacă. Unde cocoş nu cântă. *'Din Mogoşoaia (Ilfov). Unde fată mare cosiţa nu-mpleteşte. Unde pasăre nu ciripeşte. Acolo să văcueşti. judeţul Bihor. Du-te. în pustii. în: 16 V 1979. blestemate. du-te în păduri. originară din: lârciorog. culegător: G. . 5176 n.F. 220-221.

Rărunchii lui. 3074 I k. Brăiloiu": cules de la: Boroş Nastasia. Leac să dea. în: Paltin. judeţul Vrancea. Din maiele lui. originară din Galaţi. Să rămâie Curat. Din creierele capului. Aşa să se stângă deochiu' La cutare. . culegător: G Eretescu. Text magnetofon nr.F. Din sucatu lui. Din faţa obrazului. Ca argintul cel curat. Leacu' de la Dumnezeu.STRUCTURI COMPARATIVE + IMPERATIV-ENUMERATIVE/ ENUMERATIVE Descântec "de deochi" La o salcie răsărită Văzui o fată mare despletită Cu un ochi de foc Şi cu unu de ploaie Şi cu ochiu cel de ploaie Stânse pe cel de foc. Din bojocii lui. Arhiva l. luminat. Ca grâul cel strecurat. Descântecu' de la mine.E. la: 13 VI1966. Leac să-i fie. "C.

Să răspiară Muma pădurii Cu spurcu. Să vă râsăpiţi din sat în sat. vă descântai Şi din toate oasele Măriei vă luai Şi-n pietre Vă-ncuiai. De la toate bucătăresele. Să piară dân zaua de azi. Păduroiu cu păduroaica. După descântecu' meu. Doamnă mare. După descântecu' meu. Şi-n apă Vă-necai. Toate durerile. Leu cu leoaica. Zmeu cu zmeoaica. cu zmeoaica. Din vad în vad. Cum or ieşit pe ia hainele iei De la toate spălătoresele. Cu zmeu'. Lina. Cu păduroiu. Toate boalele din corpu' Măriei. Aşa să rămână Din ziua de azi înainte. Spurc cu spurcoaica. cu păduroaica. Cu mila Iu' Dumnezeu. C-or ieşit pe apă. . cu spurcoaica. Apă mare. Că ieu. cu leoaica.coleta Coatu Descântec "de muma pădurii" Cum piere Şi răspiere Spuma de mare Rouă de soare Aşa să piară. Cu leu'.

270 în cai de dat.E. după uşă. judeţul Gorj. Arhiva I. Şi la Măria să nu mai vină Nici acu. Brăiloiu". . cules de la: Lina Niculescu (74 ani). Şi-n lemne uscate. Şi-n pietre sparte. 3240 II d. Luni sară. Eretescu. culegător: C. originară din: Câmpofeni. în mâini neumblat. în: 7 IV 1967. la Câmpofeni. Acolo să le-ncuie în pietre tari Şi-n lemne mari. Niciodată. Structuri magjCe "Se descântă cu untură de porc negru şi cu săcure.F. "C." Text magnetofon nr.

Descântec "de beşica cea rea" Purces-a N. Mă-ntâlni cu Dumnezeu în cale. Ci-ţi tăie degeţelul. Pe cărare. oprinteală. Şi-şi tăie un băticel.367. . aprindere. obrintire. Descântecele românilor. Nu-şi tăie băticelul. obrintitură." obrâncit. Când s-a obrânci Degetul lui Dumnezeu. Atunci să se obrâncească Şi mâna ta.STRUCTURI IMPERATIVENUMERATIVE + OXIMORONICE + NARATIVE • Descântec "de obrintit"* Mersei Pe cale. p. Artur Gorovei. orbalţ. Pe cale. oprintit. Când o fost "Obrinteală. "Din Voiteg (Banat)". Pe cărare.

L-o întâmpinat Şi l-o a p u c a t : Beş ca nemţească." "Orbalţată." Beş că verzie. Beş că cu săgetătură. De cale şi cărare. Beş ca ţigănească. Explicaţia descântătoarei. Beş ca tătărească. ie. galben ca naranzele. Naranze se numesc portocalele (pomeranţele) cele necultivate. Beş că albastră. Beş că ghiurghiulie. adică beşica ce se face din obrintit." Beş că obrăslită. Beş că opărită. ceva mai deschis decât liliachiu. Beş că narangie* Beş că ghirizie.272 La miez de cale. Beş ca turcească. adică împreună cu orbalţ. mărită. Beş că orbalţată." * •» «Qfiţeijţfi = lăţită." '" "Ghiriziu. Beş că înfocată. sălbatice. Beş ca ungurească. Beş ca armenească. Beş că beşicată." "* "Obrăslită." Beş că căţelită. adică răcită.""** Beş că dogorită. Beş ca lipovenească. Structuri magjCe "Narangie. Beş că înfiată." • »« . Beş că vânătă. Beş că cu pocitură. Beş că neagră." ** "Obrintită."* Beş că obrintită. Beş că albă. Beş că neverzie Beş că galbenă.

Beşică cu mâncărime. Beşică de 9 feluri. Şi-or benchetui. Beşică prin săgetare. Nu săbia. Beşică prin nemâncare. Atunci să săbiezi Şi să giunghiezi. Numai atunci Şi nici atunci! . Beşică prin însetare. Beşică cu pocitură de zi Şi cu pocitură de noapte. Nu ustura. Beşică prin săbiere. Şi-a ustura. Beşică de 9 soiuri. Şi-a săgeta. Când la o masă or sta Şi-mpreună-or ospăta. Beşică de 9 chipuri. Când ursu Şi cu lupu în pădure.jVicoleta Coatu Beşică cu răgnitură. Lângă mure Or şedea Şi-or ospăta. Nu săgeta! Ci sabia ta Prinde-a săbia Şi-a giunghia. Beşică prin văietare. Beşică prin deochiere. Beşică prin giunghiere. Beşică cu usturime. Beşică de 9 neamuri. Şi s-or veseli. Beşică prin strigare. Beşică prin căscare. Nu giunghia.

dar mai cu seamă e bine să se descânte în zile de sec. . trimis de fostul meu conşcolar. domnul Petrea Prelipcean. aprinde apoi petica aceasta şi o învârte împrejurul beşicăi celei rele. decât o afumă cu un "poponeţ" de pânzătură aprins sau cu "un moşcodan". baligă de vită de la Ziua Crucii. Ei mai numesc poponeţ orişice alt petic de pânză golomozit şi aprins. "Descântecul acesta e cules în două exemplare: unul din Calafindeşti. Descântătoarele din Horodnicul de Jos. când descântă de băşica aceasta. când voiesc să rateze sau să ieie mierea stupilor. cu care se şterg ouăle roşii la Paşti. p. leacu. busuioc." Simion Florea-Marian. pe care o afumă. la amiază-zi de 3 ori şi sară de 3 ori. Ca Dumnezeu ce l-o ţinut. prin care ceara topită se strecoară într-o strachină sau în alt vas ca să se sleiască. puţină tămâie. şi unul din Horodnicul de Jos. nu fac altceva. după ce mi-a scris domnul P. Prelipceanu. Iar după acest descântec leagă băşica cu păpădie pisată. Măria Molociu pune într-o petecuţă. de la Măria Molociu. miercuri şi vineri. şi-1 aprind în loc de făclie. N.274 Structuri magi. adică: dimineaţa de 3 ori. rostind cuvintele de mai sus. şi anume: luni. şi adică în fiecare zi în 3 răstimpuri câte de 3 ori. Moşcodan se numeşte un fel de strecurătoare de câlţi împletită între rămurelele unei crenguţe. Poponeţ numesc românii din unele sate din Bucovina o petică îndoită şi înmuiată în pucioasă. Ca maica sa ce l-o născut. 44-48. Acest poponeţ îl întrebuinţează românii pentru afumarea albinelor ca să le ameţească sau să le omoare. să rămâie Curat şi luminat Ca argintu' strecurat Ca Dumnezeu ce l-o dat. Moşcodanul acesta îl mai ung românii şi cu rămăşiţa cerei din vasul topitor. Descântecul se poate descânta în orice zi. De la mine descântecu' De la Dumnezeu Sfântu'. Descântece poporane române.

p. 398. Atunci bursucă Când a face Laur-balaur Cuib în crucea bradului Şi în vârfu molidului. Atunci şi nici atunci.rticoleta Coatu Descântec"de şarpe" Veveriţă pestriţă Nu umfla. Artur Gorovei. Din Ieud. . pfui. pfui. Maramureş". Descântecele românilor. Leacu-i de la Dumnezeu. Descântecu-i al meu. Nu bursuca! Atunci umflă. Pfui.

Dumnezeul nostru. Variantele prezentate relevă predo­ minanţa elementului religios. Ţie ne rugăm Şi ţie ne cucerim: Depărtează. Rugăciune "de deochi" "Doamne.II STRUCTURI RELIGIOASE . Toată calea Satanei Şi toată vrăjmăşia. Privirea cea rea. Goneşte Toată lucrarea diavolească. Şi ori din frumuseţe Sau din putere . împăratul veacurilor. în meca­ nismul intertextual. înstrăinează. Stricăciunea Şi deochetura Ochilor Celor Făcători de rele Şi pizmaşilor De la robul tău (cutare).MAGICE Textele ilustrează implicarea elementelor de cult în terapia/psihoterapia populară şi cooperarea conţinuturilor religioase cu cele magice-tradiţionale.

întinde mâna ta cea tare Şi braţul tău. Toată otrăvirea Şi deochiul Făcătorilor de stricăciune Şi a oamenilor pizmaşi. Şi de la ochii robului tău Dăruindu-se izbăvire Cu mulţumire. Cel atotputernic şi înalt. Stăpâne. Milostiveşte Spre zidirea ta Şi spre robul tău De toată stricăciunea Şi supărarea Ce i s-au făcut Din deochi. Şi cercetează Această zidire a ta Şi-i trămite îngeru de pace Stăpânitor Şi păzitor Sufletului Şi trupului.Nicoleta Coatu Ori din norocire Sau din pizmă Şi răutate Sau din deochi I s-au întâmplat. iubitorule de oameni. însuţi. Carele să blesteme Şi să gonească De la dânsa Tot sfatul rău. lzbăveşte-1 Şi-1 păzeşte Pre dânsul De toată ispita .

278 Şi întâmplarea rea Ce va să-i vie Lui asupra! Structuri magiCe "Scoasă după grecie în Aghiasmatar sau scurtare de molitvelnic. El zise: soro Melintie. p. Ea zise: o. ce multe oşti birui? întâiu Siritanii. tu să-i împiedici. Şi-1 goni pe la o salcie şi zise: lemnul lui Dumnezeu. să intru. Sibiu. Rugăciune pentru sănătate "Carele voinic fu ca Sfeti Sisin. întoarsese sfeti Sisin de răsărit la Raviea. să nu facă vânat aceluia drac. Melintie. 45'46. 171-172". E dea că-şi feapse (făcuse) rugă. sora lui. că afară mare frig este şi mare vifor: n-am capul unde-mi închina. Teodorescu. salcie. şi răpi coconul şi fugi cătră mare. fratele meu. aşa fu. al doilea Turcii. că şi-au născut cinci coconi. deschide-mi stâlpul. de făcu stâlp de marmură. Poezii populare române. Şi zise lui: Să fii blăstămat! unde-ţi e rădăcina ta. al treilea Tătarii. văzuşi dracul fugind şi un cocon ducând? Şi salcia îl fusese văzut şi zise: nu l-am văzut. deschide-mi stâlpul să intru. iară ei să te blesteme. şi i-au luat dracul şi al şaselea va să i-1 ia. p. şi-1 ferecă cu piroane de fier şi coperit cu plumb şi luă două fete să-i slujească cu hrană într-un an. Sisine. şi zise: soro Melintie. şi avea în mână o suliţă de foc. Şi merse sfeti Sisin cătră stâlp. că pentru tine goneşte Domnul pre acel drac. Atuncea ea deschise lui stâlpul. şi vine cătră el îngerul Domnului în vis şi zise lui: Du-te. acolo să-ţi fie vârful tău! Cine va trece pe lângă tine. Şi mai alergă şi văzu . II. cum îţi zisei. către soru-ta Melintie. voi. G. Atuncea sfeti Sisin încalecă pe calul lui şi alergă pe urma acelui drac. Dem. Ea zise: nu cutez să-ţi deschid. Şi intră dracul pituliş ca o grăunţe de mei subt copita calului lui Sisin. Calul lui văpăi dihanea. născu. 1951. ci mă tem de dracul înşelătorul. eu sunt vânătorul aceluia drac: pentru mine goneşte Domnul pre acel drac.

Şi începu dracul cu lacrămi a se jura: să mă pierd de tăria înfricatului scaun de braţele înalte şi cinstitul vestmântul |ce acopere cinstitul capul lui. măslin! şi să fii la toate bisericele ide lumină şi oamenilor de spăsenie. şi de tăria celor 40 de popi celora ce ţin înaltul Ierusalimului şi rugă fac şi ziua şi noaptea. Atunci sfeti Sisin el îşi făcu ruga cătră Dumnezeu şi borî laptele mâni-sa în palmă. Atunci şi dracul borî şase feciori ai Melintiei. şi grăi lui: dă-mi şase feciori ai surori-me Melintie. Viu Dumnezeu. Descântecele românilor. sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii veacului adevărat. şi începu a-1 bate cu 802 (82?) de buzdugane de Ier. Şi-i zise lui Sisin: viu Dumnezeu.^ j^icoleta Coatu 279 In măslin. amin. 42. p." Din "Manuscrisul popii Grigori din Măhaciu. proclete drace! Dracul zise: borăşte-ţi şi pu-i laptele mâni-ta în palmă. lemnul lui Dumnezeu. iară cicia slăvim numele Tatălui. acolo dracul să . că i-am mâncat. Domnul nostru al cerului şi al pământului! n-am a te lăsa. Unde ruga aceasta grăi-se-va şi numele tău pomeni-se-va. şi zise sfeti Sisin: lemnul lui Dumnezeu măslin. stând lângă mare. Şi jzise dracul: n-am ce-ţi da. Sfântul acela nu socoti pe dracul. Domnul nostru al cerului şi al pământului n-am a te lăsa. până nu te vei jura. Aşa fu. văzuşi dracul fugind şi un cocon ducând? şi zise măslinul: văzuiu-1 în mare afundându-se. ti zise sfeti Sisin: să fii blagoslovit şi osvetit (sfinţit). Şi vine la mare şi-şi aruncă undiţa lui în mare şi scoase dracul la uscat. Şi-i zise lui Sisin: borăşte-i. unde ruga aceasta grăise-va şi numele tău pomeni-se-va.nu-l acopere. acieş îl trimise el subt : întunerec. Şi începu dracul a se jura: să priă pierd de tăria înfricatului scaun. 1500" Artur Gorovei. . nici cătră casa lui Dumnezeu. cela ce ai supt în tinereţe. şi nu te vei jura. drace. drace.

de sub cap. goneşte pe astă lucrare diavolească a năjitului de la robul tău (cutare).. să ieşi. Iată ce-ţi porunceşte prin mine smeritul şi nevrednicul robul lui Dumnezeu (cutare) ţie năjite. p. Ridică-1 din pat şi din boală. Doamne sfinte a tot puternice. să te depărtezi de la robul Iui Dumnezeu (cutare) şi să te duci în locul Gheenei. ." "Se descântă în mălai de mei şi se pune pe falcă sau bărbia suferindului". însuţi Doamne Dumnezeule. cu toată podoaba lor. care cerţi şi iarăşi tămăduieşti pe toţi cei ce se roagă şi nădăjduiesc întru tine. întinzându-i braţul tău cel plin de doctorie şi de tămăduire. de cela ce sade pe scaunul de heruvimi şi va să judece toată lumea şi pe tine însuţi. ceartă pe Duhul Neputinţei. stăpâne. însuţi tu. porunceşte-i a se duce şi a se depărta în locuri pustii şi neumblate şi a sta acolo până la finele veacului. Doamne. năjite. rădăcina şi începătura tuturor răutăţilor şi a boalelor. unde este întunerecul şi scrâşnirea dinţilor. şi-1 tămăduieşte pe dânsul. Aşa. cercetează cu mila ta pe robul (cutare). depărtează de la dânsul durerea şi boala năjitului.. cela ce smereşti şi înalţi. Descântecele românilor. doctorul sufletelor şi al corpurilor. Artur Gorovei. Dumnezeul părinţilor noştri. din cap. 47. care ai făcut cerul şi pământul.280 Structuri magice Rugăciune . Teme-te de Dumnezeu.descântec "de năjit" "Stăpâne a tot ţiitorule.

pincolo de relaţia imediată cu obiectul de studiu propus. la exprimarea acordului sau a dezacordului.tradiţională magică .UN CUVÂNT DE ÎNCHEIERE • în acest demers am încercat o interpretare . .la o multitudine de întrebări generate de complexitatea obiectului. prin deschidere spre interdisciplinaritate. Ne-am situat pe poziţia teoreticianului care îşi afirmă [judecăţile de valoare pornind de la parametrii specifici [ansamblului cultural . care oricum în cercetarea etnologică. Căci dezacordul este . şi în relaţie cu mentalitatea comunitară . privind mecanis­ mele de producere a structurilor magice. în acord cu funcţionalitatea terapeutică. urmărind concor­ danţa dintre obiectul real şi obiectul construit. pă ofere sugestii şi repere teoretico-metodologice pentru abordări viitoare. fără intenţia exhaus­ tivităţii.a structurilor magice tradiţionale cu funcţionalitate terapeutică/psihoterapeutică.sincretic al descântatului integrat [culturii tradiţionale-orale româneşti.la modul exploratoriu şi nu dogmatic .după cum t afirma Roman Jakobson. Circumscris unor cerinţe şi orientări moderne. acolo unde cel din urmă se impune.un mod de a scoate la iveală antinomiile şi tensiunile din domeniul discutat şi de a impune noi cercetări. studiul asupra structurilor magice tradiţionale invită cititorul la dialog. Opiniile noastre conturează un răspuns ştiinţific . într-un studiu al său .unul între altele posibile .religioasă. conturând un model de cercetare deschis care. Solicităm lectorului înţelegerea acestui studiu ca exprimare a unui punct de vedere. rămâne doar proiecţia unui deziderat niciodată atins. în special.mitico .

Paris. Sociologia culturii. 1/1988 "Consideraţii teoretice asupra metaforei folclorice". Editura Academiei Române. Geneza metaforei şi sensul culturii. 1937 Despre gândirea magică. 1941 Bondrea. Paris. I. Jean. Bucureşti. Bucureşti. Editura Fundaţiilor. 1994. Dicţionar de simboluri. Bucureşti. 1995 Coatu Nicoleta. în "Studii şi cercetări lingvistice". Le systeme des objects. 1948 Analiză şi interpretare. Editura Academiei Române. Bucureşti. 1968 Bîrlea.282 Structuri magjCe BIBLIOGRAFIE SELECTIVA Allendy Rene. nr. L'Homme et le sacre. Roger. 1988 Beaudrillard. Alain.E. în "Anuarul I. Jean. voi. în "Studii şi cercetări lingvistice". Bucureşti. Alegoria şi esenţele. Editura Univers. în "Studii şi cercetări lingvistice". Editura ştiinţifică. Lucian. 1979 Blaga. Bucureşti. Bucureşti. Le symbolisme des nombres. Ovidiu. Pentru o poetică a imaginarului. 1939 Călin. II. Bucureşti. tom XXXIX. "Intertextualitate la nivelul textului oralfolcloric". nr. Paris. III. Vera. 1993 Burgos. Bucureşti. Jean. 1990 "Consideraţii asupra poeticii oralităţii folclorice". Gheerbrant.5/1992 .F. 1972 Antologie de filozofie românească. tom XXXVI. Bucureşti.". Editura Fundaţiei "România de Mâine". Bucureşti. Editura Academiei Române. Editura "Artemis". Editura Minerva Bucureşti. tom XLII. serie nouă. 1988 Caillois. nr. 1/1985 "Retorica receptării textului epic oralfolcloric". 1969 Chevalier. Aurelian. Gallimard. Bucureşti. Poetica folclorică.

în "Anuarul Institutului de Etnografie şi folclor "C. 4/1992 "Tradiţional Mentality and Romanian Funeral Poetical Structures". Dictionnaire encydopedique des sciences dulanguage. tom 3. Editura Academiei Române..sistem deschis.". 1992 "Comunicare şi structuri poetice rituale". Editura Humanitas.. Wien. 2. 1994 fcomanici Germina. Bucureşti.3. Bucureşti. Todorov. în "Semiotics and Mentalities". în "Studii şi cercetări lingvistice"(serie nouă). Timişoara. Vasile. Opere. Paris. Bucureşti.Brăiloiu" (serie nouă) Bucureşti. "Sincretismul limbajelor în modelul de rol al obiceiurilor populare". "Despre un model poietic al marii treceri". Bucureşti. nr. Structurile antropologice ale imaginarului. Paris. Editura Academiei. 6. 1977 Eliade. 1980 Drogeanu. 1991 . 1972 Durând. Bucureşti. Ion. în "Studii şi cercetări lingvistice". Paul. Timişoara. nr. Bucureşti. în "Anuarul Institutului de etnografie şi folclor C. Editura "Amarcod". tom 3. Editura Academiei Române. Tratat de istorie a religiilor. T.iicoleta Coatu 283 "Metaforă şi discurs folcloric". Bucureşti. voi.4. XXIX. Seuil. Ivan.C.D. Stilistica funcţională a limbii române. Editura Ştiinţifică. Editura Humanitas 1992 "Aspects du mythe". Editura Academiei Române. 1973 "Ipoteze pentru o sintaxă a textului".Brăiloiu". Ethosul folcloric . Sigmund. Mircea. 1985 Ducrot O. 1992 iCoteanu. Editura Academiei Române. "Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale. în "Anuarul I. 1978 Creţu.E. ISSS. 1992 "Sacrul şi profanul". 1994 Freud. 1963 Evseev. Gilbert. Bucureşti.

J. "La linguistique". Paris. 1903 Melanges dhistoire des religions.. 1954 Herseni. Cluj Napoca. A. M. Paris. Antropologie culturală. Religionwissenschaftliches Wdrterbuch Freiburg. 1991 Goetz. Estetica oralităţii. Gustav. Fochi.. Adrian. nr. Editura Politică. Bucureşti. Minguet. 1970 Guiraud. 1978 . Bucureşti. Editura Harisma. Descrierea tipurilor psihologice. P. Paris. în Tendances principales de la recherche dans les sciences sociales et humains. Les bases de l'anthropologie culturelle. H. Editura Meridiane.. Cari. Sanda. Bucureşti. Despre sens.. Rhitorique generale. Bucureşti.284 Structuri magi. Editura Anima. J. P. Traian. Centre d'etudes poetiques. 1971 Gorovei. Jean. f. Descântecele românilor. Annee sociologique. Regia M. Larousse. "Paralelismul în lirica populară". Axiologia şi condiţia umană.. Trinon H.M.. 1976 Grupul Dubois. Esquisse dune theorie generale de la magie. "Probleme semiotice în cercetarea folclorului". 1970 Jung. Editura Univers. 1966 Jakobson Roman. Unesco. 1909 Ionescu. Artur. Klinkenberg. XVI. M. Paris. F. J. 1874 Leroi Gourhan. Payot. în "Studii de poetică şi stilistică". Ludwig. şi Mauss. 1967 Hubert. VII.O Imprimeria Naţională.. Alean Paris. Editura Minerva Bucureşti. Gestul şi cuvântul. Pire F. Eseuri semiotice. La Stylistique.. Liliana. Bucureşti. Forme străvechi de cultură poporană românească.. Andre. Bucureşti. 1977 Literatură şi civilizaţie. 1983 Levi-Strauss.. 2. 1975 Grunberg... Universite de Liege. PUF. Jertfă şi răscumpărare. Paris. 1976 Herscovits. 1994 Lenormand. Bucureşti. Edeline F.a Golopenţia . Paris. Editura Univers. La magie chez les chaldeens et les origines aceadiennes.Eretescu. Editura Dacia.Studiu de folclor. Bucureşti. 1980 Părintele Galeriu. în "Revista de etnografie şi folc­ lor". 1931 Greimas. Bucureşti. Editura Politică. Haga Monton.

Textul poetic. Bucureşti. 1945 Marian. Ralf. Editura Fundaţiei Culturale Române. "Intertextualitate şi comunicare". Cercetări asupra magiei la românii din Munţii Apuseni. Gheorghe. Simion-Florea. 1945 Pârvu. în "Revista .K.5. Bucureşti. Boli şi leacuri la oameni. 1913 Pavelescu. tom 16. 1989 Niculiţă-Voronca. The cultural background of personality. Din viaţa poporului român.. Editura Institutului biblic şi de misiune al bisericii ortodoxe române. Bucureşti. Bucureşti. adunate din I comuna Tepu (Tecuci) volumul XIII din publicaţiile Academiei Române. vite şi păsări. 1903 Noul Testament. de etnografie şi folclor".•icoleta Coatu 285 INoţiunea de structură în sociologie". nr. Editura Univers. Editura Eminescu. Suceava.Eckhardtîn Cernăuţi. Editura Ştiinţifică. Mihai. în "Studii şi cercetări lingvistice". New rork Appleton Country. 1993 Pamfile. Bucureşti. Memoriile Secţiunii Literare. Elena. New rcork. 1971 jinton. 1972 Pop. Metalimbajul textului literar. tom XXXIV. 1971 . Orientări moderne. Bucureşti. R. Ecaterina. Tipografia Lui R. 1994 iMăgureanu. Datinile şi credinţele poporului român adunate şi aşezate în ordine mitologică.Perspectivă teoretică şi modele generative. Descântece poporane române. ' după datinile şi credinţele poporului român. Ilie. The Free Press Mihăilă. Editura politică. Social Theory and Social Structure. 1886 Vrăji. 1985 Merton. Extras din "Analele Academiei Române". în ''Sociologia lanceză contemporană". 1995 Neţ. Anca. tom XV "Sărbătorile la români". Editura Academiei Române. Bucureşti. farmece şi desfaceri. Bucureşti. "Folclorul în contemporaneitate". iMihalcea. seria II. Bucureşti. Semantica şi logica ştiinţei. 1893. Sibiu. 1974 Poetică şi stilistică. Mariana. Tudor.

Retorica folclorului. Bucureşti. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Bucureşti. Emanuel. Warren. Editura Didactică şi Pedagogică. G. Bucureşti. Mihai şi Ruxăndoiu. Cartea Românească. Le language. 1967 Slave.. Tudor. Bucureşti. Despre stil şi artă literară. Introduction a letude de la parole. 1984 Roşianu Nicolae. 1973 Vultur Smaranda. 1991 Şăineanu. Editura Dacia. Editura "Cartea Românească". Edwuard. 1978 Din estetica poeziei populare române. Bucureşti. Sacrul. 1986 Rudolf Otto. Metafora vie. R. 1896 Teodorescu. 1986 Wellek. Metafora în limba română. Lazăr. 1992 Sapir. A. Bucureşti. 1885 Vasiliu. Cluj. Elena. Folclor literar românesc Bucureşti. 1. 1985 Wald. Introducere în teoria textului. Bucureşti. Editura Albatros. Expresivitatea ideilor. nr. Bucureşti. an XXXXVI. Poesii populare române. Bucureşti. Studii folclorice. Eseuri etnologice. Editura Univers. Henri. Editura Tineretului. Bucureşti. Pavel.Dem.. Teoria literaturii.. 1967 . Bucureşti. 1990 Vianu. Gheorghe.286 Structuri magice Pop. 1976 Ricoeur Paul. Editura Ştiinţifică. "Intertextualitatea ca principiu de funcţionare a textului literar". în "Studii şi cercetări lingvistice". 1965 Vrabie.