CATERING

PROF . UNIV . CARMEN BABAITA


Ce este CATERING-UL?


Cuvantul catering provine de la „cate”=substantiv cu sensul de cumparatura,
aprovizionare, si ulterior de mancaruri cumparate. Verbul „to cate” = a imbraca =
substantivul „caterer” = persoana care asigura provizii pentru o gospodarie sau
furnizeaza alimente necesare unei sarbatori.
La ora actuala ne aflam intr-un stadiu avansat al evolutiei in care cosumatorul
de alimente se detaseaza tot mai mult de producatorul industrial. Acest decalaj se
datoreaza implicarii femeii in activitatile social-economice, a lipsei de timp a
consumatorului contemporan si a cresterii interesului individului pentru eficienta si
eficacitate. Din aceste motive in domeniul alimentatiei a aparut necesitatea dezvoltarii
unei noi industrii care sa obtina produse superior prelucrate care sa vina atat in
intampinarea consumatorului modern cat si a unitatilor de alimentatie care efectueaza
servicii alimentare menite sa-i satisfaca consumatorului si cele mai exigente pretentii.
Astfel de preparate stau la baza meniurilor comercializate zilnic in restaurante,
cantine, bufete, linii aeriene, spitale, penitenciare, gradinite, cazari etc. Din categoria
acestor produse fac parte:
a) Produsele alimentare de tip „instant”
+ se caracterizeaza printr-o prelucrare in asa fel condusa incat pregatirea ulterioara
realizata de consumatori sa fie rapida si simpla.

b) Produsele alimentare de tip „catering”
+ semi si gata preparate pentru consum, sunt obtinute prin aplicarea unor sisteme de
fabricatie adecvat concepute care sa faciliteze si sa simplifice pastrarea, distributia,
comercializarea si servirea.
Aceste sisteme care contribuie la obtinerea produselor de tip „catering” se
numesc sisteme de tip „catering”.
Sistemele de tip catering se desfasoara in doua etape distincte, separate in timp
si spatiu si anume:
+ Cateringul INDUSTRIAL
- caruia ii revine sarcina de a fabrica produsele alimentare de tip catering semi si gata
preparate.
+ Cateringul COMERCIAL
- ansamblul proceselor ce au loc cu aceste produse in cadrul circulatiei
marfurilor de la producator spre consumatorul final.
- Cuprinde activitatile de pastrare pe timpul transportului si conservarea
acestora; de asemenea el cuprinde activitatile de desfacere ca atare in cazul
consumului menajer ( acel consum format din sortimente servite la domiciliu),
dar si a produselor consumate in deplasare (cu mijloace auto) – de exemplu
MacDrive; precum si activitati de transformare, convertire si pregatire pentru
consumul colectiv realizate prin decongelare, incalzire, portionare,
dezambalare si prajire.
-
Structura sistemului de tip catering



Cateringului i se pot atribui doua definitii in functie de modul de abordare: ca
proces sau ca afacere:
A. Ca proces - defineste cateringul astfel: „Proces complex care are drept scop
transformarea materiilor prime alimentare in produse cu un inalt grad
de prelucrare menite sa conduca la reducerea timpului de obtinere
a meniurilor intr-o unitate de alimentatie publica (resaturant, pizzerie,
fast-food, cantine etc), a timpului de servire al clientilor.”

B. Ca afacere – defineste cateringul astfel: „Activitatea de furnizare a mancarurilor
(meniurilor de tip catering) si a altor servicii auxiliare comandate de
catre client si menite sa satisfaca o gama variata de preferinte ale
consumatorilor.



Afacerile de tip catering se pot dezvolta prin:
• Extinderea activitatilor structurilor de primire deja existente si cu functiuni de
alimentatie cu activitati de distributie a unor meniuri la domiciliul clientului

• Dezvoltarea doar a unitatii de preparare (a bucatariei) si a sistemului de
distributie la domiciliul clientului cu sau fara implicarea in organizarea unor
manifestari.

In functie de aceste directii de dezvoltare, cateringul poate fi clasificat in doua
categorii:
Cateringul cu local / INTERIOR
Cateringul fara local / EXTERIOR

Elemente definitorii ale cateringului EXTERIOR :
w Unii furnizori prefera sa prepare complet meniurile in cadrul unei bucatarii
(unitati de preparare) si apoi sa o livreza la locul evenimentului.

w Alti furnizori apeleaza la prepararea meniurilor la locul petrecerii
(manifestarii) si sa o serveasca cu propriul personal specializat

w Problemele care apar in primul caz sunt probleme, in special de distributie
(siguranta distributiei reprezentata de conditiile de conservare, pastrare,
etalare si servire).

w In cel de-al doilea caz apar probleme legate de obtinerea echipamentului
necesar pentru servire si preparare, si anume: bucatarii mobile, vesela
rezistenta la transport, fete de masa, ustensile de servire, containere pentru
strangerea gunoiului, conectare la curent etc.

w Angajarea subcontractantilor (o alta problema) pentru alte servicii
(divertisment, muzica, aranjamente florale, firme de salubritate).


w Furnizorii vin in contact cu nevoile tuturor segmentelor de piata, de aceea
se poate afirma ca, cateringul exterior este o arta ( arta de a crea anumite
preparate si a mentine buna dispozitie) si este o stiinta ( adica se bazeaza
pe masura banului ).


Cateringul INTERIOR:
- si aici apar probleme legate de servirea prompta, de mentinerea igienei locului de
servire, siguranta servirii, de realizarea unor subcontractari si de calitatea
personalului.



Avantaje si dezavantajele cateringului EXTERIOR

AVANTAJE:

C Depuneri sau depozite in avans – aceste depozite confera furnizorului o anumita
securitate in cazul in care evenimentul este anulat (in acest caz trebuie sa se respecte
obligatiile contractuale incheiate intre cele doua parti ).

C Investitia de pornire poate fi limitata numai in cazul in care o afacere de tip
catering incepe utilizand propria bucatarie a unui hotel, restaurant, club sau alte
posibilitati autorizate.

C Costuri controlabile deoarece exista o situatie clara a valorii totale a manifestarii si
valorii de avans.


DEZAVANTAJE:


O Stresul constant si necesarul foarte mare de energie – acest stres este legat de
sezonalitatea afacerii care impune gasirea unui personal potrivit.

O Veniturile sunt inconsecvente facand dificila gestionarea capitalului mai ales
in timpul perioadelor moarte cand cheltuielile continua (cheltuielile cu personalul), iar
veniturile nu exista sau sunt foarte mici.

O Realizarea de blocaje a echipamentelor care sunt foarte costisitoare in cazul
cateringului exterior.








AVANTAJELE cateringului interior:

1. Furnizorii de catering interior nu sunt limitati in privinta pregatirii meniurilor.

2. Echipamentele de preparare a meniurilor pot suporta o mare varietate de
preparate.

3. Personalul care lucreaza in cateringul interior este mult mai familiarizat cu
posibilitatile de defasurare a unei manifestari deoarece cunosc deja arhitectura
spatiului de servire precum si posibilitatile de amenajare a acestuia.

4. Cateringul interior nu este afectat de sezonalitate.




DEZAVANTAJELE cateringului interior:

1) Cateringul interior poate suferi de promovare redusa.
2) Desfasurarea unei manifestari in spatiul de cazare va fi intotdeauna limitat
deoarece acesta nu poate fi extins pentru a raspunde numarului de participanti.



Elementele necesare succesului in afacerile de tip CATERING



Pentru a avea succes intr-o activitate de tip catering trebuie cunoscute cateva
elemente de baza legate de ceea ce trebuie facut si respectiv, experienta necesara si
trasaturile personale.

O Experienta in domeniu – este necesara pentru a intelege procedurile si
problemele legate de prepararea meniurilor, precum si cunoasterea modalitatilor de
servire a clientilor. De asemenea este foarte important ca intreg personalul implicat in
preparare si servire sa castige experienta in relatiile cu clientii.

O Antreprenoriatul – trebuie sa fie dispus sa cheltuie timp si energie
pentru a avea succes in afacerile de catering. De asemenea, trebuie sa aiba un talent
innascut pentru afaceri, sa posede abilitati pentru a vedea toate aspectele afacerii si sa
demonstreze o dorinta puternica de a deveni propriul sau sef in vederea castigarii unei
independente financiare.




O Cunostinte de baza in afaceri – sunt compuse din cunostinte de
contabilitate si gestiune pentru a intelege aspectele financiare ale operatiunilor din

cadrul afacerii. De asemenea, sa castige prin intermediul acestor cunostinte, abilitati
de prelucrare si interpretare a regulilor financiare.

a) Cunostinte de drept – care sa-i permita cunosterea si interpretarea legilor
referitoare la autorizari, contracte de munca etc.

b) Cunostinte de managementul resurselor umane – pentru a sti cum se
recruteaza , motiveaza si conduce personalul.

c) Cunostinte de marketing – legate de modul de realizare si implementare a unui
plan de marketing in domeniul cateringului


O Abilitati de a planifica, organiza, executa si controla – in cazul
planificarii, un furnizor trebuie sa prevada toate aspectele, respectiv
evenimentele de catering si toate documentele pe care le planifica trebuie sa
fie intelese de client si usor executate de personalul de catering; organizarea
este simpla si poate fi formata dintr-un grup care poate executa eficient orice
operatie; executia reprezinta faza de implementare a planului de organizare a
personalului; controlul consta in supervizarea aspectelor evenimentului.



!!! Toate planurile bine organizate si executate presupun control si supervizare.





5. Abilitati de comunicare cu clientii si cu personalul
¯ Comunicarea cu personalul este o problema complexa, iar aceasta in termeni
simpli poate fi definita ca : „ abilitatea de a spune personalului ce se asteapta de la el
in asa fel incat acesta sa poata intelege atributiile”.
¯ La aceasta abilitate se adauga aceea de a primi feedback-ul in ceea ce privesc
problemele actuale si potentiale ale personalului.
¯ Rezultatul unei comunicari eficiente va fi realizarea unei petreceri cu
profesionalism, conform asteptarilor clientilor.



6. Capacitatea de ascultare
Furnizorii de servicii de tip catering trebuie sa stie sa asculte clientul pentru a-i
putea determina nevoile chiar dintr-un simplu dialog mai ales in situatia in care acesta
nu stie sa transmita corect si exact ceea ce doreste.
De exemplu: un client care intreaba furnizorul :”Esti capabil sa te ocupi de o
petrecere vinerea viitoare?” trebuie sa fie tratat diferit de un client care intreaba: „Cat
costa sa te ocupi de o nunta?”



7. Calcularea riscurilor
¡ Este foarte important ca furnizorul sa cunoasca momentul in care riscul
depaseste castigul.
¡ De exemplu: este mai riscant un eveniment de catering la o gradina botanica,
zoologica, care se desfasoara sub cupola unui cort decat servirea aceluiasi grup in sala
de bal a unui hotel.



8. Creativitatea
O Sau capacitatea de a transforma viziunile clientilor in realitate creand
privelistea, sentimentul, meniul, servirea si ambientul.


9. Abilitatea de a cunoaste nevoile clientilor
= Succesul porneste de la identificarea unor nevoi si satisfacerea acestora.
= Insuccesul apare la cei care incearca sa-si satisfaca propriile nevoi reprezentate
de bani, echipamente sau renume uitand de tinta principala si anume: satisfacerea
nevoilor clientului.
= Cand clientul este multumit, nevoile furnizorului legate de venit, profit si
feedback pozitiv urmeaza automat.



10. Abilitatea de a realiza o imagine favorabila
☺ Clientii care angajeaza firme de catering se bazeaza pe perceptia lor asupra
imaginii pe care trebuie sa o creeze aceste firme pentru a realiza evenimentul dorit.
☺ Furnizorii de catering, prin ceea ce fac, prin modul de comportament adoptat
fata de clienti se vand mai intai pe ei insisi inainte de a vinde produsul efectiv.
☺ Furnizorii de catering trebuie sa realizeze proiectia unei imagini favorabile
clientului, imagini care trebuie sa fie in concordanta cu asteptarile acestora.
☺ De asemenea furnizorii care se bucura de succes inteleg faptul ca proiectarea
imaginii trebuie focalizata spre acei clienti care isi doresc acea imagine, iar eforul
cercetatorilor de marketing, trebuiesc directionate spre segmentul de piata
corespunzator.



11. Atentia maxima la detaliile managementului
O Succesul cateringului provine din implicarea in toate detaliile afacerii si
cunoasterea modului de obtinere a performantei tuturor serviciilor legate de
prepararea, servirea mancarii, vanzarea si contabilitatea.



MANAGEMENTUL CATERINGULUI EXTERIOR



In cazul cateringului exterior se poate merge in doua directii si anume:
Managementul bazat pe atentia la detalii
Managementul orientat spre client


1.) Managementul bazat pe atentia la detalii

In acest caz afacerea nu poate fi condusa din spatele unui birou, lucrand la un
calculator si delegand responsabilitati.
Companiile de catering trebuie sa fie conduse din mijlocul actiunii acolo unde
sunt clientii sau unde este bucataria.
Unii autori denumesc acest tip de management – Managementul prin
deplasare – constand in controlarea fiecarui detaliu si atingerea unor standarde cat
mai inalte.
Catererii cu experienta trebuie sa stie :

- Cum sa obtina feedbackul din partea clientilor si a oaspetilor cu privire
la calitatea meniurilor si a serviciilor.
- Sa supravegheze personalul pentru a se asigura ca acestia executa ceea
ce li s-a spus si la un nivel ridicat.
- Sa se implice daca este nevoie la bucatarie, la debarasarea unor mese si
chiar la spalarea veselei daca este necesar.
- Sa nu fie niciodata complet satisfacuti de modul in care se prezinta
meniurile
- Intotdeauna sa caute noi metode de prezentare a alimentelor (de
etalare) sau sa adauge o noua savoare meniurilor si sa gaseasca metode
eficiente de rezolvare a neajunsurilor.


2.) Managementul orientat spre client

In cazul acestui tip de management, companiile se concentreaza pe
comercializarea unor produse de inalta calitate si au in vedere satisfacerea cerintelor
de consum ale fiecarui client in parte indiferent de cererea acestuia.
Luarea deciziilor de catre manager trebuie sa se faca in asa fel incat decizia sa
fie cea mai buna posibila si cu cel mai mic numar de pasi inapoi.


ATRIBUTIILE UNUI MANAGER

Proprietarii, managerii si supraveghetorii din cateringul exterior trebuie sa stie
sa conduca atat personalul cat si clientii.

Pentru o serie de persoane, abilitatea de a conduce pare ceva natural, pentru
altii insa, tehnicile manageriale se invata din experienta.

SUGESTII:

w Sa recunoasca meritele tuturor angajatilor, iar indrumarea personalului si a
clientului nu trebuie facute dictatorial. In acest caz risca pierderea cooperarii din
partea acestora.

w Sa nu coboare standardele la care s-a aliniat in domeniul produselor si
serviciilor.

w Sa stie sa se mentina pe pozitie atunci cand crede in rezolvarea unor probleme.

w Sa stie sa-si atinga scopul cu tact fara a crea nemultumiri.

w Sa fie modest si sa fie un exemplu pozitiv.


In conceptia lui CaroL McKibben, profesionalismul inseamna:

× Sa fi cunoscut prin faptul ca faci ceea ce promiti
× Stabileste preturile si fa promisiuni numai dupa ce stii totul despre un
eveniment
× Trateaza clientii si personalul cu respect
× Construieste-ti relatii cu clientii si nu-i trata ca pe niste furnizori de bani
× Fii punctual, prezinta-te la locul intalnirii putin inainte de termen
× Fii onest
× Respecta-ti promisiunea
× Nu-ti folosi pozitia pentru a abuza de altii
× Imbraca-te ca un profesionist




Organizarea de evenimente in domeniul cateringului
Metode de organizare a unui evenimentelor speciale

„Reguli de organizare a unui eveniment de succes”:

+ Nu presupune nimic
+ Cand ai o indoiala, verifica si nu spune niciodata ca stii ceva ce nu stii, ci
gaseste raspunsul
+ In primul rand gandeste-te la siguranta
+ Da-i clientului tot ceea ce i-ai promis si chiar mai mult
+ Comunicarea este cheia succesului pentru o petrecere reusita
+ Afla numele si dorintele clientului, iar daca sunt nerezonabile, nu-ti fie
teama sa spui nu
+ Orice problema are o solutie, ramai calm si ia-ti timpul necesar pentru a o
rezolva

+ Fii organizat prin punerea la dispozitie a diagramelor, mapelor, orarelor si
confirmarilor
+ Invata sa imparti sarcinile, iar daca nu se poate indeplineste-le singur
+ Fa-ti temele
+ Indeplineste-ti sarcinile inainte de data limita
+ Te dezvolti daca esti de acord sa accepti lucrurile noi si asuma-ti riscuri
calculate
+ Legile lui Murphy se aplica oriunde, fii pregatit pentru ce e mai rau si
alcatuieste-ti un plan de rezerva
+ Detaliile fac diferenta, da-le atentie
+ Invata din greselile trecutului, cea mai mare greseala este esecul precum si
cea de a nu recunoaste pe prima.


MARKETINGUL SERVICILOR DE CATERING

Marketingul in servicii de catering inseamna:
• Sa dezvolti o imagine si un plan de marketing
• Sa utilizezi diferite instrumente de marketing care produc ofertanti si
cumparatori
• Sa clasifici ofertantii si cumparatorii
• Sa vinzi produsele cumparatorului potriviti

Rezultatul final, in cazul parcurgerii acestor etape, trebuie sa fie:
PROFITUL si CLIENTI SATISFACUTI .

L Clientii au devenit tot mai pretentiosi si selectivi in ceea ce priveste actul de
cumparare al produselor alimentare si in aceste conditii daca nu cunoaste foarte bine
furnizorul de servicii de tip catering, nu se vor cumpara de la acesta.

L In generat retelele de supermarketuri, lanturile de firma ale companiilor
nationale furnizoare de produse alimentare, hotelurile, restaurantele, cluburile private
apeleaza la aplicarea cateringului in general pentru cresterea vanzarilor.

L Furnizorii importanti de servicii nu pot accepta scuze pentru un nivel scazut al
vanzarilor. Acestia trebuie sa caute metodele potrivite care sa conduca la cresterea
profitului prin intermediul unei activitati de marketing eficiente si de asemenea
trebuie sa demonstreze potentialilor clienti ce face compania lor pentru a fi diferita de
cele concurente.

L Exista 2 piete majore specifice cateringului:
- piata clientilor fizici
- piata companiilor
Piata clientilor fizici – aceasta include petreceri personale la domiciliu, de
asemenea personal pentru actiuni de colectare de fonduri, receptii, nunti, reuniuni,
botezuri, absolviri, concerte de promenada, petreceri de aniversari.
In ceea ce priveste cateringul pentru companii include acel catering pentru
evenimentele legate de business, inaugurari, petreceri de retragere din activitate,
sarbatori, petreceri pentru a promova in business, petreceri pentru incurajarea
vanzarilor, servirea mesei de afaceri etc.

o In general cateringul pentru companii este mai profitabil deoarece
organizatorii de evenimente comune previzioneaza bugetele pentru
astfel de activitati.
o In cazul companiilor, cateringul presupune de obicei o intalnire cu
comisia desemnata de clienti sau chiar cu clientul care solicita foarte
mult o intalnire. Cei din urma aloca de regula bugete mai restranse si
doresc cu orice pret sa fie implicati in fiecare aspect al evenimentului.

L In general, evenimentele la scara mijlocie sunt cele care implica serivicii mai
multe si sunt mai scumpe decat bugetul prevazut.

L Un eveniment de scara medie sau nijlocie poate fi reprezentat de o cina de
retragere sau o modesta receptie de nunta, un botez sau o aniversare.
L Cele mai scumpe evenimente sunt cele organizate in cazul unei inaugurari de
magazine sau firme. Exista cazuri in care clientii unor companii doresc/necesita ca in
cazul unei manifestari, sa fie utilizati la servire un ospatar la 3-4 clienti, vesela de cea
mai buna calitate, pahare de cristal, lumanari aurite sau argintate, anumite tipuri de
aranjamente florale, formatii de muzica etc.

L In aceste conditii, furnizorii de servicii de tip catering nu aplica direct
marketingul cu clientii, ci cu intermediarii (comitetul desemnat de conducerea
superioara a firmei care se ocupa cu organizarea evenimentelor).

L Este deosebit de important ca furnizorii de servicii sa stabileasca intalniri
pentru a discuta in detaliu planurile de desfasurare a manifestarii. Aceste discutii sunt
necesare si in cazul companiilor mici si medii, respectiv in cadrul unor agentii
guvernamentale.

L Clientii potentiali ai furnizorilor de catering, grupuri de turisti, vizitatori
straini, companii de transport, agentii de turism si companii de import-export.



DEZVOLTAREA UNUI PLAN DE MARKETING PENTRU DEZVOLTAREA UNUI PLAN DE MARKETING PENTRU DEZVOLTAREA UNUI PLAN DE MARKETING PENTRU DEZVOLTAREA UNUI PLAN DE MARKETING PENTRU
SERVICII DE TIP CATERING SERVICII DE TIP CATERING SERVICII DE TIP CATERING SERVICII DE TIP CATERING



6 Furnizorii de servicii catering nu sesizeaza intotdeauna necesitatea unui plan
de marketing. Acestia incearca sa raspunda doar cerintelor clientilor si atata timp cat
obtin un profit satisfacator, totul este in regula. Furnizorii de servicii catering care
sunt la inceputul afacerii si care de cele mai multe ori au nevoie de finantari din partea
unei institutii financiare, trebuie sa prezinte un plan de marketing care sa corespunda
cererilor de imprumut.

6 Un plan de marketing eficient incepe cu stabilirea obiectivelor financiare
deoarece acestea sunt cele care determina necesitatile si aspiratiile din punct de vedere
financiar dupa care furnizorii trebuie sa-si creeze planul capabil sa atinga aceste
obiective cum ar fi vanzarea sau estimarea vanzarii si profituri estimate.


6 Primul pas pe care trebuie sa-l faca catererii la inceputul afacerii lor e sa
conduca un marketing in stare sa determine o varietate de factori cum ar fi:
= dimensiune pietei careia i se adreseaza
= populatia
= cererea pentru serviciile de tip catering
6 Acest tip de informatii pot fi obtinute din urmatoarele surse:
Anuarul Statistic din care poate fi extrasa densitatea
populatiei pe judete si modul de repartizare
Brosuri si harti care sa contina cele mai mari zone comerciale
Ziarele locale si magazinele care pot furniza date referitoare
la specificul zonei.
Camerele de comert si industrie

6 Dupa studierea surselor de informatii va trebui sa se exa
mineze atent pietele pe care se doreste patrunderea unei astfel de afaceri. Aceasta
actiune trebuie sa fie pusa in corelatie cu imaginea firmei.

6 Al doilea pas este stabilirea unui buget de marketing. Exista catereri care
cheltuiesc foarte putin pentru a-si face marketingul proprie afacere, iar altii aloca
acestui lucru aproape 5% din vanzari. La inceputul oricarei afaceri catererii trebuie sa-
si puna urmatoarele intrebari:
- Daca exista bani pentru advertising?
- Cat de repede vor servi clientii?
- Daca sunt pregatiti sa faca acest business? si
- Cat volum de munca ar putea stapani?

6 Planul de marketing al fiecarei companii trebuie sa demonstreze potentialilor
clienti de ce compania lor este mai buna decat concurenta si cum vor reusi sa ofere
satisfactia asteptata.

6 Exemplu: Cum putem sa ne adresam clientului:
- suntem profesionisti si vom colabora fara probleme
- fiti linistit, mancarea nu va lipsi nici o clipa
- va asiguram ca veti fi satisfacuti, iar in caz contrar veti primi banii inapoi
- veti avea parte de cel mai bun tratament din partea personalului nostru care va
fi preocupat, respectuos, prietenos pe parcursul desfasurarii manifestarii
indeplinind toate cerintele dumneavoastra.
- Nu va faceti probleme, veti fi un invitat la propria afacere.



INSTRUMENTE DE MARKETING

Instrumentele de marketing cuprind:
1) Promovarea si publicitatea orala
2) Publicitatea scrisa (brosuri)
3) Buletin informativ

4) Produse de papetarie, albume foto, scrisori de recomandare, reclama in
Pagini Aurii, meniuri pretiparite, contacte directe, simboluri, slogane,
nume.
5) Publicitate prin radio si tv, panouri publicitare
6) Reviste, ziare, programe de divertisment
7) Degustari ale produselor


1.) PROMOVAREA SI PUBLICITATEA ORALA


e Aceasta este cea mai buna forma de marketing si multe planuri de
marketing ale furnizorilor de catering pornesc de la reclama pe care clientii si invitatii
satisfacuti o fac serviciilor furnizorilor respectivi. Cea mai buna solutie pe care acestia
o aleg este sa-si prevada, prin tariful aplicat consumatiei un profit nu foarte ridicat,
chiar daca organizarea petrecerii conduce la pierderi financiare, pentru moment insa
in acest caz furnizorul doreste sa obtina o imagine cat mai buna in fata clientilor.
e De retinut este faptul ca cu cat furnizorii de servicii de tip catering sunt
interesati sa cunoasca si sa colaboreze cu alti furnizori din afara sistemului cu atat
succesul in afacere este mai sigur.
e ee e De indata ce legaturile de colaborare au fost stabilite, un pas deosebit de
important si cu caracter permanent este pastrarea legaturii cu acesti colaboratori dar in
conditii de etica si profesionalism.



PUBLICITATEA = PUBLICITATEA = PUBLICITATEA = PUBLICITATEA = expunerea libera care direct sau indirect creeaza perceptia.

In majoritatea cazurilor publicitatii exista o recomandare redationala sau o
opinie nepartinitoare care ajuta la formarea imaginii unui furnizor de servicii de tip
catering.
De asemenea publicitatea poate ajuta la furnizorul sa se impuna pe o anumita
zona ca lideri. Se poate considera faptul ca orice companie poate sa emita in mod egal
6 comunicate de presa pe an existand companii care isi dubleaza acest numar.
In conditiile actuale de crestere a pietei afacerilor trebuie sa se profite de orice
oportunitate pe care firma o are la dispozitie pentru a primi o expunere pozitiva mai
ales daca aceasta nu costa.
Printre evenimentele cele mai importante subliniate in comunicatele de pressa
ar fi:
- Lansarea unei afaceri
- Manifestari majore a unei afaceri
- O petrecere emotionanta sau o provocare neobisnuita
- Schimbari de personal in interiorul firmei
- Expansiunea afacerii sau reinnoirea
- Cateringul pentru o celebritate
- Castigarea unui trofeu.





2.) REALIZAREA BROSURILOR

Brosurile reusite nu trebuie sa arate ca si tipicii fluturasi dintr-o cutie postala. De
regula brosura trebuie sa includa: fotografii color, texte interesante, o oferta, o carte
de vizita etc.

Principalele etape vor ajuta la realizarea unei brosuri excelente, in primul rand:
• Trebuie sa inspire credibilitate informand cititorii despre experienta acumulata
in afaceri, despre clientii remarcabili ai firmei, premii primite si alte aspecte
semnificative.

• Cititorii brosurilor trebuie informati asupra meniurilor oferite si asupra tuturor
serviciilor aferente demonstrate clientilor ca vor avea de castigat daca vor face
afaceri cu firma dumneavoastra si nu cu alta.

• Cititorii trebuie sa fie asigurati, ca firma nu va scapa din vedere nici un detaliu
si ca evenimentele vor fi organizate perfect.

• Brosurile trebuie sa fie citite usor, iar mesajele transmise doar in cateva
cuvinte.

• Brosurile si celelalte instrumente de posta directa trebuie sa fie adresate sau
personalizate.

3.) BULETINELE INFORMATIVE

Furnizorii de servicii de catering au descoperit ca publicarea unui buletin
informativ este o modalitate foarte personala de a tine legatura cu clientii.
Prima etapa in realizarea unui buletin este : determinarea cuprinsului care trebuie
redactat intr-o maniera personala. De regula aceste buletine informative includ:
o Promovari
o Retete
o Mancaruri deosebite
o Tendinte in meniuri
o Stiri despre celebritati
o Concursuri si glume
o Tipuri de afaceri etc.

Buletinele informative trebuie scrise intotdeauna cu gandul la client si trebuie
sa fie publicate intr-o anumita perioada de timp, avand drept rezultat cresterea
constientizarii clientilor.



POSTA DIRECTA - consta in expedierea informatilor catre clientii potentiali,
aceasta include meniuri ale furnizorilor de catering, buletine,
brosuri informatice si alte mijloace promotionale.


Toate elementele postei directe trebuie sa atraga atentia, sa starneasca interesul
si sa stimuleze o dorinta in randul cititorilor de a actiona.
Pentru a imbunatati posta directa, pot fi urmarite cateva posibilitati:
1) Mentinerea in dosare si chiar in arhiva pentru fiecare client a datelor de
identificare si obligatoriu pentru aceasta este revizuirea continua a acestor
date.
2) O baza de date neingrijita poate sa contina un numar mai mic de nume iar
adresele sa nu mai fie valabile
3) Sa nu se includa in baza de date informatii pe care compania nu poate sa le
mentina deoarece acestea vor sublinia integritatea intregului sistem.





O lista completa a posibilitatilor de atragere din cadrul unui meniu, reprezinta
un instrument excelent de promovare a meniurilor care poate fi transmis prin posta
sau poate fi inmanat personal clientilor.
Aceste meniuri pot sau nu sa aibă incluse si preturile.
In cazul meniurilor pretiparite acestea trebuie sa indeplineasca conditiile:

sa aibă o dimensiune care sa permita potrivirea perfecta intr-un plic tip
standard.
calitatea hartiei este importanta pentru ca aceasta indica concordanta intre
calitatea companiei si calitatea serviciilor oferite.
aceste meniuri trebuie sa contina informatii despre ingrediente si modul de
preparare datorita faptului ca la ora actuala clientii incep sa fie educati in
spiritul unei nutritii corespunzatoare.

CONTACTELE DIRECTE

w Acestea pot fi facute personal sau telefonic, iar furnizorii pot considera
drept clienti potentiali doar acei clienti care se situeaza in cadrul propriului
segment pe piata.
w Furnizorii, pentru a putea sa se adreseze in mod direct clientilor trebuie sa
se informeze in prealabil despre numele persoanei/companiei in
organizarea de evenimente de tip catering.
w Scopul acestor contacte directe este de a-ti cunoaste clientii potentiali si de
a le oferi prospecte cu continut ridicat de informatii.





PRINCIPII DE PLANIFICARE

Odata ce locul pentru desfasurarea unei manifestari a fost ales, procesul de
planificare al petrecerii incepe cu stabilirea meniului.

Meniul determina si cunoasterea urmatoarelor elemente:

• alimente care urmeaza a fi procurate
• personalul necesar
• echipamentul necesar
• amplasamentul facilitatilor si utilizarea spatiului disponibil
• decorul necesar amenajarii bufetului si al locurilor in care vor fi servite
alimentele
• cerintele necesare pregatirii, respectiv, prepararii alimentelor
• tipurile de bauturi alcoolice si nealcoolice ce vor fi servite.

O prima etapa deosebit de importanta in planificarea meniului implica
chestionarea clientului. Intrebarile care vor fi puse obligatoriu de catre furnizor
clientului sunt:
- Pe cati invitati contactati?
- (pentru cateringul exterior) Exista o bucatarie sau un alt spatiu care poate fi
utilizat in aceste sens?
- Cine sunt invitatii dumneavoastra si daca sunt preponderent m, f, sau cupluri? Ce
varste au? Unde locuiesc? Daca sunt persoane sofisticare care frecventeaza des
petrecerile?
- Exista anumiti factori socio-economici, etnici sau religiosi care ar putea influenta
meniul?
- Doriti ca invitatii dumneavostra sa fie serviti la masa sezand sau preferati
amenajarea de bufeturi sau locuri speciale pentru servirea alimentelor?
- Exista alimente care a-ti dori in mod special sa fie servite sau sa nu fie servite?
- Exista anumite cerinte dietetice?
- Care este scopul petrecerii? Ce vor face invitatii dumneavoastra inainte si dupa
petrecere?
- Ati mai sarbatorit acest eveniment in trecut? Daca da, ce v-a placut sau nu?
- Ce v-ar placea sa spuna invitatii dumneavoastra despre meniuri si mancare dupa
ce petrecerea a luat sfarsit?
- Exista (vor fi prezente ) si alte asociatii afiliate care ar determina alegerea
anumitor produse sau articole dintr-un meniu?
- Exista anumite considerente bugetare/financiare de care trebuie sa se tina seama?

Punand aceste intrebari precum si altele asemanatoare furnizorii de servicii de
tip catering ar trebui sa stabileasca un dialog cu ajutorul caruia sa se poata demara
procesele de planificare a meniului.



Planificarea meniului poate oscila de la extrema in care clientul spune
furnizorului „cunoasteti preferintele mele asa ca trimite-mi un meniu” , la celalta
extrema in care clientul are deja planificat meniul dorit careandu-i furnizorului doar
calculul de pret.

In general, toate scenariile de planificare a meniului se gasesc intre aceste
doua extreme, amjoritatea clientilor au cateva idei in ceea ce priveste structura
meniului insa asteapta sfatul si opinia furnizorului.



PRINCIPII ORIENTATIVE IN PLANIFICAREA MENIURILOR


Exista intotdeauna exceptii rezultate din preferintele regionale. Ca o regula
este bine ca meniurile sa fie cat mai simple posibil.
La planificarea meniului, furnizorul trebuie sa se straduiasca sa creeze meniuri
cu urmatoarele caracteristici:

× sa fie primite foarte bine si cu alte ocazii

× personalul sa cunoasca aceste meniuri si sa le fi preparat si pentru alte grupuri
de aproximativ aceeasi dimensiune

× furnizorul sa prezinte felul de mancare/meniul pentru care este deja cunoscut
si sa prezinte ingrediente cu specific local si regional.



Principii suplimentare in planificarea meniurilor



1) Sa fie servite doar mancaruri cunoscute (populare)

2) Aperitivele servite de catre ospatar trebuie sa aibă dimensiuni reduse, aceasta
conduce la un control mai usor al cosumului.

3) Sa se acorde o mare atentie neutilizarii aceluiasi produs intr-un meniu de mai
multe ori.

4) Sa fie constienti de capacitatile pesonalului de la bucatarie si sa se creeze
meniuri compatibile cu acesta.

5) Trebuie sa existe o colaborare si consultanta permanenta intre furnizorii si
bucatarul sef atunci cand aleg meniul impreuna cu clientul. Furnizorul trebuie
sa stie cand sa spuna „NU” unor cereri mai putin obisnuite. In aceasta situatie
exista 2 riscuri:

a) In primul rand daca furnizorul spune nu, acesta si-ar putea pierde
clientul sau ar putea sa para mai putin cooperant.

b) Daca furnizorul spune „DA” bucataria ar putea intampina dificultati in
prepararea mancarurilor.
Trebuie sa se incerce introducerea de noi preparate experimental, de regula in
extrasezon.

6) Furnizorii inteligenti vor tine mereu cont de scopul evenimentului si de ceea

ce ar satisface majoritatea invitatilor stabilind numarul de produse de la masa
de tip bufet sau numarul felurilor servite la masa (nu exista reguli stricte in
ceea ce priveste numarul preparatelor).

7) Nici un meniu nu este complet daca nu include si bauturile potrivite pentru
mancarurile alese.

8) Deoarece calitatea unui meniu depinde si de modul in care acesta este ornat,
furnizorii trebuie sa stie ce tip de produse adauga un plus de culoare obtinand
astfel senzatii vizuale deosebite. In aceasta directie putem gasi culorile
naturale precum: rosu, galben, verde, portocaliu, maro, acestea fiind deosebit
de placute.



Principalele tipuri fundamentale de servire



Cu ocazia unor evenimente deosebite, principalele tipuri fundamentale de
servire sunt:
- mancarurile servite sezand
- bufeturi
- bufeturi stationare (statii de servire)
- cocktailuri
- combinatii intre aceste tipuri fundamentale


I. MESELE SERVITE SEZAND


= In meniurile planificate pentru astfel de petreceri furnizorul trebuie sa
serveasca mancaruri potrivite la masa astfel incat sa fie portionate individual fie
pe platouri.

= Aceste mese pot fi precedate de receptii care ar putea include aperitive servite
de ospatar sau servite la bufeturi stationare special amenajate.

= Principalele feluri de mancare incluse intr-o masa servita sezand pot fi:
- gustari
- aperitive
- supe
- salate
- branzeturi
- deserturi
- cafea sau ceai
- fripturi (fel principal)



= Sunt posibile numeroase variatii ale acestui format de regula la meniurile in
stil european, salata este servita dupa felul principal, dar inaintea branzeturilor, iar
multe dintre meniuri elimina gustarile in cazul in care diversitatea aperitivelor e
mare; unele meniuri inlocuiesc aperitivele sau salata cu un preparat din peste; in
alte meniuri, din felul principal sunt eliminate produsele cu amidon incluzandu-se
doua sau mai multe legume.

= Exista clienti care prefera combinatii intre meniurile servite la masa si cel
bufet.


II. BUFETUL



¼ In serviciul de tip bufet invitatii sunt indrumati spre mesele de unde pot alege
dintr-o mare varietate de preparate.

¼ In cazul meselor bufet se poate opta pentru sistemul de autoservire in totalitate
sau sistemul de servire prin intermediul personalului angajat in acest scop.

¼ Mesele de tip bufet sunt foarte populare la ora actuala datorita avantajelor pe
care le ofera si anume:

+ numar mare de posibilitati care stau la dispozitia invitatilor oferind o gama
foarte larga de produse ¬ aceasta duce la satisfacerea unui numar foarte mare
de clienti.

+ numar redus de personal necesar in astfel de ocazii

+ costuri mai reduse decat in cazul mancarurilor servite la mese.


¼ Reguli de indeplinit in cazul mesei de tip bufet:

1. Trebuie in permanenta incarcate astfel incat sa nu ramana goale nici dupa ce
ultimul invitat a terminat de consumat.

2. Pot fi sau nu (in functie de client) precedate de aperitive (gustari). In cazul in
care se opteaza pentru servirea aperitivelor, furnizorii trebuie sa tina cont de
acest lucru si sa reduca portiile servite ulterior.

3. Meniurile necesare prezentarii unui bufet ar trebui sa includa: o salata, una sau
doua feluri de antreuri, un produs pe baza de amidon (orez, crochete, cartofi),
o leguma sau un amestec de legume apoi paine felii (mai multe sortimente)
sau chifle si unt, produse lactate, ceai , cafele.

4. Desertul si cafeaua pot fi asezate la o alta masa sau pe aceeasi masa cu
produsele servite sau pot fi servite direct la mesele unde sunt asezati invitatii.

III. STATIILE ALIMENTARE


> Acest sistem de servire se preteaza foarte bine in urmatoarele conditii:

a) Atunci cand mancarea se serveste de exemplu pe mai multe nivele ale unei
cladiri.
b) Furnizorul este obligat sa serveasca mancaruri cu specific traditiona national.
c) Cand clientul doreste cu orice pret ca oaspetii sa se poata misca in voie sau
cand doreste ceva mai deosebit.

> Folosind conceptul de „statie alimentara” furnizorul poate segmenta
„expozitia” (prezentarea culinara) in componente mai mici care sa aiba un impact
deosebit asupra invitatilor, fiecare parte putand exprima cate ceva, o tematica
diferentiata pe decoratiuni, o tematica pe culori sau o tematica bazata pe varietatea
meniurilor.

> Acest concept are urmatoarele avantaje:

4 pune la dispozitia clientului o foarte mare diversitate pe produse alimentare
care daca ar fi asezate pe o singura masa nu ar fi compatibile.
4 divizarea spatiului si implicit a invitatilor in grupuri mai mici, situatia in care
traficul se servire poate fi desfasurat nestingherit pe distante mai scurte.

> De regula, in statiile de alimentare pot fi servite:

- mancaruri traditionale (grecesti, unguresti, italienesti etc.)
- sortimente marine
- supe calde sau reci
- branzeturi
- fructe proaspete si legume
- inghetata si chiar iaurturi de fructe


IV. PETRECERILE DE TIP COCKTAIL


^ La aceste petreceri se servesc de obicei aperitive ce pot fi sau nu precedate de
pranzuri sau cine.

^ Aperitivele pot fi servite de ospatari sau pot fi amplasate sub forma de bufet.

^ Dimensiunile produselor sunt reduse pentru ca acesta sa poata fie consumat cu
usurinta.

^ De regula, localizarea petrecerii va influenta foarte mult alegerea aperitivelor.
De exemplu: daca spatiul de preparare este limitat, sunt mult mai practice aperitivele
reci. De asemenea produsele care necesita prajire nu pot fi servite in spatii inchise fara
ventilatie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful