1.

Determinarea profilului simplificat pentru secţia de
remorcare dată
Pentru simplificarea profilului în lung al liniei se aleg elemente de profil de
acelaşi tip ( pantă sau rampă ) la care se pot alipi elemente de aliniament şi palier .
Pentru acest grup de elemente se calculează o declivitate echivalentă
e
i
:
e
i
=



·
·
32
1
32
1
i
i
i
i i
l
l i
(1) ,
în care :
i
i
reprezintă declivitatea elementului i ,
i
l
- lungimea elementului i .
După determinarea i
e
trebuie ca lungimea fiecărui element să respecte relaţia:
| |
2000
| |
2000
i e
i
i i i
l

·


(2) ,
Dacă există vreun element de profil a cărui lungime nu verifică condiţia de
mai sus , acel element trebuie scos din simplificarea respectivă .
Elementele de acelaşi tip trebuie să aibă declivităţi cât mai apropiate .
Pe schiţa de remorcare există 2 elemente de profil caracteristice : o rampă şi
respectiv o pantă ale căror valori sunt cele mai mari în raport cu celelalte elemente
de acelaşi tip .
Circulaţia se va face între cele 2 staţii cap de secţie fără a avea staţii
intermediare în care să efectuăm opriri sau restricţionări de viteză determinate de
circulaţia în staţie .
Pentru calculele temei se va folosi s
N
= 5 , în care n reprezintă
numărul de ordine din subgrupă .
De asemenea se mai dă prin temă sg
N
= 12 , care reprezintă numărul
studenţilor din subgrupă .
Simplificarea profilului pentru secţia de remorcare dată se găseşte in figura 1 ,
iar calculele în tabelul nr.1 .
La calculul tabelului nr.1 s-au folosit formulele pentru :
• Declivitatea echivalentă : relaţia (1) ;
• Rezistenţa specifică la circulaţia în curbe :
¹
¹
¹
¹
¹
¹
¹
'
¹
<

< ≤



·
. 2 5 0 ,
3 0
5 0 0
3 5 0 2 5 0 ,
3 5
5 3 0
3 5 0 ,
5 5
6 5 0
m R
R
m R m
R
m R
R
r
c
(3) ,
• Lungimea curbei (este dată în figura 1) ;
• Rezistenţa specifică echivalentă a curbelor de pe un element de profil
simplificat :
l
l r
r
i
ci ci
ec


·
·
32
1
(4) ,
în care : -
ci
r
- rezistenţa specifică a curbei i ,
ci
l
- lungimea curbei i ,
l - lungimea elementului de profil simplificat .
• Declivitatea echivalentă rezultantă :
e ec er
i r i t ·
(5) ,
în care termenii au semnificaţiile de mai sus , cu specificaţia că se ia
semnul “+” pentru rampe , respectiv “-“ pentru pante
2. Determinarea tonajului remorcat
Pentru remorcarea trenului se va folosi o locomotivă electrică 060 EA cu o
viteză maximă de 120 km/h .
Regimul pentru care se va realiza determinarea tonajului remorcat este
regimul uniorar al locomotivei , utilizându-se caracteristica de tracţiune a
locomotivei , prezentată în figura 2 .

1) Determinarea tonajului remorcat în funcţie de viteză M(v) la . ct i ·
Variaţia tonajului în funcţie de viteză la i =ct. este prezentată în figura 3 pe
baza tabelului nr. 2 .
La calculul tabelului nr. 2 s-a folosit formula tonajul remorcat :
) (
er ve
er L Lo oc
v
i r g
i g m R F
M
+
⋅ ⋅ − −
·
[t] , (6) ,
în care :
oc
F
- forţa de tracţiune la obadă ( se ia de pe caracteristica de tracţiune a
locomotivei fig.2 ) [kN] ;
Lo
R
- forţa rezistentă a locomotivei [N] dată de relaţia :
]
10
068 , 7 296 [
2

,
`

.
|
⋅ + ·
v
g R
Lo
[N] , (7) ,

v
- viteza [km/h] ,

L
m
- masa locomotivei , 120 [t] ,

g
- acceleraţia gravitaţională , 10 [
2
/ s m ] ,

er
i
- declivitatea echivalentă rezultantă pe rampa caracteristică ,
97 , 9 ·
er
i
‰ ,

ve
r
- rezistenţa echivalentă totală a vagoanelor [N/kN] dată de relaţia :
vg g vi i ve
r r r ⋅ + ⋅ · α α
, (8) ,

i
α
- procentul de vagoane încărcate dat de relaţia :
375 , 0 5 , 0 25 , 0 · ⋅ + ·
sg
s
i
N
N
α
[%] , (9) ,
g
α
- procentul de vagoane goale dat de relaţia :
625 , 0 5 , 0 75 , 0 · ⋅ − ·
sg
s
g
N
N
α
[%] , (10) ,
vi
r
- rezistenţa specifică a vagoanelor încărcate în compunere
amestecată pe 2 şi 4 osii dată de relaţia :
1950
2
2
v
r
vi
+ ·
[N/kN] , (11) ,
vg
r
- rezistenţa specifică a vagoanelor goale în compunere amestecată
pe 2 şi 4 osii dată de relaţia :
850
2
2
v
r
vg
+ ·
[N/kN] , (12) .
2) Determinarea tonajului remorcat în funcţie de declivitate M( i ) la
v
=ct.
Variaţia tonajului în funcţie de declivitate la
v
=ct. este prezentată în figura 4
pe baza tabelului nr. 3 .
La calculul tabelului nr. 3 s-au folosit formulele (6) – (12) , semnificaţiile
mărimilor fiind aceleaşi ca la punctul 1) .
3. Determinarea lungimii şi componenţei trenului
Plecând de la tonajul determinat de rampa caracteristică şi anume :
604 , 1752 ·
v
M
[t]
se determină masa vagoanelor încărcate
vi
M
respectiv masa vagoanelor goale vg
M

cu formulele următoare :
226 , 657 · ⋅ ·
v i vi
M M α
[t]
378 , 1095 · ⋅ ·
v g vg
M M α
[t] .
Se determină apoi numărul osiilor încărcate
oi
n
respectiv goale og
n

cunoscând tara pe osie a vagoanelor încărcate
5 , 20 ·
i
q
[t/osie] respectiv tara pe osie
a vagoanelor goale
5 , 5 ·
g
q
[t/osie] :
059 , 32
5 , 20
226 , 657
· · ·
i
vi
oi
q
M
n
osii încărcate ,
200 159 , 199
5 , 5
378 , 1095
≅ · · ·
g
vg
og
q
M
n
osii goale .
Numărul de osii astfel obţinute se repartizează în proporţie de 30% la vagoane
pe 2 osii respectiv 70% la vagoane pe 4 osii . Rezultă următoarea repartiţie :
• Osii “încărcate” :
¹
'
¹


·
o s i i v g o s i i
o s i i v g o s i i
2 / . 4 8
4 / . 6 2 4
3 2 ,
• Osii “goale” :
¹
'
¹


·
o s i i v g o s i i
o s i i v g o s i i
2 / . 1 0 2 0
4 / . 4 5 1 8 0
2 0 0 .
Tonajul determinat de componenţa trenului este :
· ⋅ + ⋅ + ⋅ + ⋅ · 11 10 22 45 41 4 82 6
v
M
1756 110 990 164 492 · + + + · [t] ,
ştiind că :
- masa vagonului pe 2 osii este :
¹
'
¹


) ( 4 1
1 1
c o m p l e t i n c a r c a t t
g o l t
,
- masa vagonului pe 4 osii este :
¹
'
¹


) ( 8 2
2 2
c o m p l e t i n c a r c a t t
g o l t
.
Lungimea trenului se calculează cu formula :
o vg o vg o vg o vg tr
l n l n l
2 / 2 / 4 / 4 /
⋅ + ⋅ ·
[m] ,
în care :
o vg
l
4 / - lungimea vagonului pe 4 osii , 16 m ;
o vg
l
2 / - lungimea vagonului pe 2 osii , 10 m .
Se obţine astfel :
956 10 14 16 51 · ⋅ + ⋅ ·
tr
l
[m] .
Lungimea staţiei va fi :
1100 ·
st
l
[m] .
4. Verificarea tonajului trenului remorcat pe secţia dată
Tonajul remorcat este :
) , , , , min(
apt vfi vl vd v vr
M M M M M M ·
, unde :
• v
M
este tonajul determinat pe rampa caracteristică , ;
• vd
M
este tonajul admis la demarare dat de relaţia :
) (
) (
d d v
d d L L d
vd
i r r g
i r r g m F
M
+ +
+ + ⋅ ⋅ −
·
[t] ,
în care :
-
d
F
- forţa de tracţiune a locomotivei în momentul demarării trenului ,
d
F
=375 kN la 5 km/h ;
-
629 , 4
1200
625 , 5555
· · ·
L
L
L
G
R
r
– rezistenţa specifică totală a locomotivei
[N/kN] ;
-
d
r
- rezistenţa suplimentară la demarare (
4 ·
d
r
[N/kN] ) ;
-
54 , 2 ·
d
i
- rezistenţa echivalentă a staţiei [‰] ;
-
023 , 2 · ⋅ + ⋅ ·
vg g vi i v
r r r α α
[N/kN] rezistenţa specifică totală a
vagoanelor , în care :
013 , 2
1950
5
2
1950
2
2 2
· + · + ·
v
r
vi
[N/kN] ;
029 , 2
850
5
2
850
2
2 2
· + · + ·
v
r
vg
[N/kN] .
Se obţine astfel :
835 , 4222
) 54 , 2 4 023 , 2 ( 10
) 54 , 2 4 629 , 4 ( 10 120 10 375
3
·
+ +
+ + ⋅ − ⋅
·
vd
M
[t] .
• vl
M
este tonajul determinat de lungimea utilă a staţiilor .
Lungimea trenului trebuie să verifice relaţia :
∑ ∑ ≤ + + ⋅
u L v v
l l l n 20
.
∑ ⋅ − − ·
mmlv L u v
m l l M ) 20 (
,
unde :
-
mmlv
m
este masa medie pe metru liniar [t/m] a convoiului de vagoane şi
se calculează cu relaţia :
836 , 1
956
1756
4
4
4
2
2
2
4
4
4
2
2
2
≅ ·
⋅ + ⋅ + ⋅ + ⋅
·
tr
v
vi
tvi
v
vi
tvi
v
vg
tvg
v
vg
tvg
mmlv
l
l
m
l
l
m
l
l
m
l
l
m
l
m
în care :
- 4 2
,
tvg tvg
l l
este lungimea tuturor vagoanelor goale pe 2 , respectiv 4 osii ;
- 4 2
,
tvi tvi
l l
este lungimea tuturor vagoanelor încărcate pe 2 , respectiv 4 osii ;
- 4 2
,
v v
l l
este lungimea tuturor vagon pe 2 , respectiv 4 osii ;
- 4 2
,
vg vg
m m
este masa tuturor vagoanelor goale pe 2 , respectiv 4 osii ;
- 4 2
,
vi vi
m m
este masa tuturor vagoanelor încărcate pe 2 , respectiv 4 osii ;
- tr
l
este lungimea trenului .
-
u
l
este lungimea utilă a staţiilor , 1100 [m] ;
-
L
l
este lungimea locomotivei , 20 [m] .
Se obţine astfel :
16 , 1946 836 , 1 ) 20 20 1100 ( · ⋅ − − ·
vl
M
[t] .
• vfi
M
este tonajul limitat de felul trenului , felul frânei şi panta
caracteristică :
) , min(
max vf vfo vfi
M M M ·
[t]
iar omed osii vfo
q n M ⋅ ·
max , unde :
¹
'
¹
·
·
o s i i n
t M
o s i i
v f
2 0 0
3 5 0 0
m a x
m a x
sunt determinate din IRF iar
omed
q
reprezintă sarcina
medie pe osie de tren [t/osie] şi se determină cu relaţia :
554 , 7
232
604 , 1752
· ·
+
·
oi og
v
omed
n n
M
q
.
8 , 1510 554 , 7 200 · ⋅ ·
vfo
M
[t]
Se obţine :
8 , 1510 ) 3500 ; 8 , 1510 min( · ·
vfi
M
[t] .
• vapt
M
este tonajul determinat de rezistenţa aparatului de tracţiune :
) (
er v
rc
vapt
i r g
F
M
+
·
[t]
unde
rc
F
= 300 kN reprezintă forţa de rezistenţă a aparatelor de tracţiune
tipul întărit .
093 , 1951
) 97 , 9 406 , 5 ( 10
10 300
3
·
+

·
vapt
M
[t] .
Rezultă deci :
· · ) 093 , 1951 ; 8 , 1510 ; 16 , 1946 ; 835 , 4222 ; 604 , 1752 min(
vr
M
8 , 1510 ·
[t] .
Întrucât
v vr
M M <
se recalculează componenţa , lungimea trenului şi de
asemenea lungimea staţiei . În calculele următoare se ia
8 , 1510 ·
v
M
[t] rezultând :

55 , 566 ·
vi
M
[t]

25 , 944 ·
vg
M
[t]

28
5 , 20
55 , 566
≈ ·
oi
n
osii

170
5 , 5
25 , 944
≈ ·
og
n
osii
 Osii “încărcate” :
¹
'
¹


·
o s i i v g o s i i
o s i i v g o s i i
2 / . 4 8
4 / . 5 2 0
2 8 ,
 Osii “goale” :
¹
'
¹


·
o s i i v g o s i i
o s i i v g o s i i
2 / . 5 1 0
4 / . 4 0 1 6 0
1 7 0 .
 Tonajul determinat de componenţa trenului este :
· ⋅ + ⋅ + ⋅ + ⋅ · 11 5 22 40 41 4 82 5
v
M
1509 55 880 164 410 · + + + · [t] .
 Lungimea trenului va fi :
810 16 45 10 9 · ⋅ + ⋅ ·
tr
l
[m] .
 Lungimea staţiei va fi :
900 ·
st
l
[m] .
 Tonajul determinat de lungimea utilă a staţiilor este :
18 , 1602 863 , 1 ) 20 20 900 ( · − − ·
vl
M
[t] , ştiind că :
863 , 1
28 170
82 5 41 4 22 40 11 5
·
+
⋅ + ⋅ + ⋅ + ⋅
·
mmlv
m

 Tonajul limitat de felul trenului , felul frânei şi panta caracteristică
este :
1526 63 , 7 200 · ⋅ ·
vfi
M
[t] , ştiind că :
63 , 7
198
8 , 1510
· ·
omed
q