HOTELURI BUCUREŞTENE Istoricul Hotelului Continental

După unii istorici primul hotel din Bucureşti a fost deschis în 1820 (Ionescu Ştefan. Podul Mogoşoaiei) dacă ţinem seama de părerile străinilor din acea vreme Blaremberg menţionează în planul din 1842 existenţa a patru hoteluri sărăcăcioase, modest mobilate. Acestea erau: Hotelul Teatrului, pe locul Clubului liberal, Casinoul şi Leul pe strada Germană - azi Smârdan, Hanul Roşu sau Hotel de Valachie, pe uliţa Franceză. (Crutzescu, Gheorghe - Podul Mogoşoaiei, p. 96). În 1850-1851 englezul Skenke semnalează prezenţa hotelurilor scumpe în oraşul Bucureşti (Iorga, Nicolae - Istoria Bucurestilor, p. 287). În 1854 Ulysse de Marsillac semnalează lipsa hotelurilor în oraş. Singurul loc de odihnă pentru străini era hanul: ”Traduceţi prin han vizuină, speluncă, caravansarai, posadă, cloacă” (Crutzescu, Gheorghe - Podul Mogosoaiei, p. 97). În 1869 hanurile încep a lua denumirea de hoteluri. În 1870 cele mai mari erau: “Grand Hotel”, “Broft” în locul hotelului “Continental”, Concordia nouă....(Popescu-Lumină - Bucureştii din trecut şi de astăzi, p. 388-389). D. Pappasoglu în “Călăusa sau Conducătorul Bucuresciului”, lucrare apărută în 1871 scria :”Otelurile ce sunt în Capitală pentru domnii voiajori şi unde întâmpină ospitalitatea dorită şi singurătatea onorabilă cum şi abundenţa sunt 28 după cum urmează” şi dă lista acestora. În 1877 “Guide du voyager a Bucarest” menţionează hotelurile: Hotel “Hugués” - în faţa Teatrului National - 40 camere Restaurant, proprietar - francezul Donat Hugués; “Grand Hotel” (apoi “Broft” -azi “Continental” - 48 camere - restaurant. (L.17p. 97-98). În 1897 în Monitorul Comunal din 5 octombrie se publică măsurile luate pentru salubrizarea a 10 hoteluri.

GRAND HOTEL Popescu-Lumină în lucrarea “Bucureştii din trecut şi de astăzi” (p.387) ne spune că în 1870 “Grand Hotel” exista. Mai târziu a fost dărâmat şi în locul lui a fost înalţat hotelul “Continental”. Şi la “Grand Hotel” se înfiinţase un restaurant francez de lux cu pretenţia de a concura pe “Hugués” însă acesta şi-a păstrat întâietatea. (Bacalbaşa C., vol. 1, p. 53 ). În acest hotel se afla magazinul celui dintâi pălărier al epocii – Paul Martin. Pălăriile lui costau 20 de lei una şi nu erau de nasul tuturor ca să le poarte, spune în continuare Bacalbaşa. Gh. Crutzescu în lucrarea sa “Podul Mogoşoaiei-Povestea unei străzi” ne spune că hotelul avea 48 de camere elegante, restaurant cu bucătărie franceză (p. 97). Popescu-Lumină menţionează existenţa hotelului în 1870. Bacalbaşa în lucrarea “Bucureşii de altădată” susţine că în 1875 “Grand Hotel” nu exista - era o clădire cu un etaj vopsit în culoare galbenă, sus câteva camere, parter: cafenea în care intrai coborând câteva trepte. In subsol – Hotel de France (vol.1 p.50-55 ) Totuşi N.Iorga în “Istoria Bucureştilor” menţionează în perioada 1873-1878 “Grand Hotel” alături de “Broft” şi Hugués “Grand Hotel” având bucătărie vieneză în timp ce “Hugués” bucătărie franceză. (L.4 p.316 )

HOTELUL BROFT

-1-

cînd unul din admiratorii frumoasei cîntăreţe Frusinica Băl-Ceaurescu. ca tînăra franţuzoaică venită la Bucureşti după pricopseală şi care găsise mai practic să-şi afişeze pe uşă tariful care era de doi galbeni. Antreprenorul hotelului. De-a lungul existenţei sale Hotelul “Broft” a găzduit personalităţi de seamă ca: prinţul Plon-Plon. dă un aviz favorabil. pe locul proprietatea lui Dumitrache Ghica. p. Urmează proces: primarul declară în faţa justiţiei că Elias s-a obligat să dărîme singur. 149 p. vorbind despre “Broft”. Proprietarul hotelului Elias. Hotelul “Broft” poate să nu fie dărâmat dacă proprietarul se obligă să-i întărească fundaţiile. Ion şi Iliescu. care ţîşnea din stîncile mărunte ale unei pădurici. la “Broft”.13 Decembrie) a dăinuit până către sfîrşitul secolului trecut. de astă dată. Nicolae Iorga în lucrarea “Istoria românilor prin călătorii” consemnează că: “la 1877 Broft otelierul e expulzat de la cartierul rusesc pentru că lua 25-30 de franci pentru un dejun “(L. colţ cu Sărindar (L. 186 ) “Guide de voyager ‘a Bucarest” care prezintă hotelurile existente la 1877 scrie: ”Grand Hotel Broft” cu 48 de camere elegante şi restaurant cu bucătărie franceză”. a avut şi oaspeţi mai aşa. peste şase ani. Ziarele bucureştene din 1885 relatează că hotelul urmează a fi demolat în urma unui aviz în acest sens al comisiei de arhitecţi de pe lîngă primăria oraşului.186). casa pe care o va consolida imediat şi justiţia a hotărît cum a vrut Elias şi cum a cerut primarul. din piaţa Teatrului Naţional. colţ cu strada Aristide Briand. comandantul armatei otomane învinse la Plevna în războiul din 1877. comandantul armatei otomane învins la Plevna. determină Primăria să amâne dărîmarea. Din cronicile epocii: Despre existenţa Hotelului “Broft” aminteşte şi scriitorul Camil Petrescu în romanul său istoric “Un om între oameni”. martorii contemporani au văzut în unul din balcoanele acestui hotel pe generalul turc privind defilarea tinerei oştiri române. In acest hotel a stat prizonier generalul Osman Paşa. -2- . era un cantonament al unităţilor ruse şi unde în 1900 s-a construit hotelul “Continental”. proprietatea bancherului Menelau Elias. îngrijorat că nu o găseşte nicăieri. Gheorghe Crutzescu care deasemenea face istoricul Căii Victoriei. Osman Paşa. situează hotelul la 1850 pe Podul Mogoşoaiei. 67. De sus. în urma unor neînţelegeri cu proprietarul. se mută la hotelul Luvru din Podul Mogoşoaiei. după cucerirea independenţei de stat. exista hotelul “Broft”. Ziarele bucureştene din 1885 relatează că acest hotel trebuia dărîmat în urma avizului dat de comisia de arhitecţi a Primăriei. după cum spune un “cronicar“. Dar ca orice hotel şi Hotelul “Broft”. Tot aici a locuit un timp şi generalul Carol Davila. 61-62).62-64. Hotel “Broft”. devenită mai târziu Parcul Ioanid. situat pe locul actualului hotel “Continental” (Calea Victoriei. se întreabă cu ciudă – dacă nu o fi cu cineva la vreo petrecere. prin influenţa lui politică şi financiară. Elias. La 8 octombrie 1878. 102). vărul împăratului Napoleon al III-lea. determină primăria să numească o nouă comisie care. spune că: “în 1850 madam Broft. unde în 1854. ridicat fiind pe fosta proprietate a lui Dimitrie Ghica (acolo unde în vremea Regulamentului Organic se găsea un cantonament al unităţilor ruse). La parterul acestui hotel se afla un mare restaurant cu aleasă bucătărie franceză: Hugués. A fost rugată să plece din hotel şi din ţară…”. prin influenţa lui politică şi financiară. hotăreşte să se mute într-o casă învecinată cu Capşa. venit în vizită la domnitorul Carol I. Aceste lucruri sunt consemnate de Ionescu Ştefan în lucrarea “Podul Mogoşoaiei-Calea Victoriei” (p. de pe terasă (care dădea către strada Şcoalei) se putea vedea şuviţa de apă ce mai rămăsese din Bucureştioara. Istoria acestui hotel o putem găsii şi în lucrarea . în timpul războiului Crimeii. Trandafir (p. Hotel “Broft” a devenit mai tîrziu proprietatea bancherului Menachem Elias. colţ cu str. Constantin Bacalbaşa în “Bucureştii de altădată“.“Dela Hanul lui Şerban Vodă la Hotelul Intercontinental” semnată de Paraschiv. apoi a fiului acestuia Jaques Elias..HOTELURI BUCUREŞTENE Istoricul Hotelului Continental In a doua jumătate a secolului trecut. Constantin Bacalbaşa semnalează existenţa hotelului în 1875. luat prizonier în 1877. trupele biruitoare şi-au făcut intrarea triumfală prin piaţa Teatrului Naţional. 17. un oarecare Muller. vizavi de Capşa.

Continentalul.” (p. mai tîrziu s-a adăugat Ionel Bita. găteşte cele mai bune mâncăruri româneşti din Bucureşti. la “Continental” au cîntat viorile cele mai renumite ale vremii. cărora le-au urmat Marin Canciovici şi Andrei Cernea la care. scriu (p. în perioada sesiunilor parlamentare. ale oamenilor de afaceri din Capitală şi provincie. Jean Marcu şi ale altora. 240 de locuri. “Ambasador” şi “Modern” (actualul “Berlin”). contrar afirmaţiei altora că edificiul s-a înălţat la începutul secolului nostru. De asemenea este de menţionat că la marele număr de ciorbe şi supe nu lipseşte româneasca ciorbă de lobodă. care sub conducerea lui Andrei Cernea. apărută în 1943. cînd Ministerul Comerţului Interior începe să amenajeze şi să redeschidă fostele mari restaurante din Capitală. Dintre aceştia îl amintim pe Grigore Ştefănescu. asociat cu Tache Teodorescu. Dintr-o listă de masă şi băuturi din 1939 aflăm că la “Continental” se serveau mai ales preparate din bucătăria românească. Gică Ştefănescu. legumă care a dispărut din listele restaurantelor bucureştene. precum şi ale parlamentarilor. 216). printre primele de acest gen. fost ţal la restaurantul “Modern”. Restaurantul “Continental”. După anul 1954. începută în anul 1974 şi sfîrşită în 1976. În lista de desert şi băuturi aflăm o varietate mare de vinuri din diferite podgorii. urmaşul lui Broft. Gh. alături de “Cina”. p. Cruţescu – în lucrarea despre Podul Mogoşoaiei. cu cele două saloane în formă de L. Despre patronii care s-au perindat pe la “Continental” în secolul nostru nu avem informaţii decît după primul război mondial. la care se mai adăugau 180 în grădină. hotelul şi restaurantul “Continental” au fost închise. Meniul. la care va cînta o formaţie orchestrală avînd ca solistă pe Maria Tănase. …” La puţin timp după război. la mîncărurile reci. În septembrie 1896 o parte din suita împăratului Franz Iosif a fost găzduită în acest hotel scrie C. “Continental” şi “Modern” erau restaurantele favorite ale înalţilor funcţionari din aparatul de stat burghezo-moşieresc. Interesant este faptul că. Grigoraş Dinicu. se făleşte cu birtul său. printre care bob nou à la grec. se află şi “Continentalul”. vin pe care îl vom mai întîlni numai pe listele marilor restaurante din Capitală.HOTELURI BUCUREŞTENE Istoricul Hotelului Continental HOTEL CONTINENTAL Este semnalat de sursele documentare de la sfârşitul secolului trecut. Potrivit unor surse documentare el ar fi fost construit la sfârşitul secolului trecut. sînt prezentate clienţilor 7 feluri de preparate fără carne. Grigoraş Dinicu şi-a reluat activitatea lui obişnuită de local la restaurantul “Continental”. scria: “Azi. Prin anii 1960-1961 restaurantul este închis din nou şi rămîne aşa pînă la renovarea întregului ansamblu. Cercetând arhivele am descoperit un meniu datat 8/20 decembrie 1892 pe care se precizează că a fost servit la “Grand Hotel Continental”. foarte bogat. dovedeşte din plin arta bucătarilor din acea vreme. 62-68): “Hotel “Continental” s-a ridicat pe temelia fostului hotel “Broft”. De-a lungul anilor. întocmit cu mult gust şi rafinament. fost mult timp ţal aici. printre care le amintim pe cele ale lui Cristache Ciolac. avea cca. 175) Paraschiv Ion şi Iliescu Trandafir – în lucrarea “De la Hanul Şerban Vodă la Hotel “Intercontinental”. printre care şi renumita “Catifea”. ale fraţilor Ionescu Găină. Actualmente -3- . 70. Din lucrarea lui Viorel Cosma “Figuri de lăutari”. A fost descoperit un meniu datat 8/20 decembrie 1892 “Grand Hotel Continental”. scris în limba franceză şi frumos decorat. Bacalbaşa în lucrarea “Bucureştii de altădată” (L. desprindem o frumoasă descriere a activităţii lui Grigoraş Dinicu la restaurantul “Continental” după întoarcerea sa de la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1937: “Înapoiat în patrie.

artişti. să mă alinte ca nişte şoapte de mamă îndurerată. atunci cînd ieşeau la iveală. dar şi numeroşi scriitori. după descoperirea matrapazlîcului din care îşi permitea asemenea lux. tot în această parte. pe locul unde se află azi sediul partidului nostru. fosta casă Iepurescu. De multe ori căutam să-i ating doar mîna – din întîmplare s-ar zice – mîna cea fermecată care mi-a deschis uşa spre o lume de basm şi feerie. Care mai de care se întrecea pe sine. cu bălării în dreapta şi-n stînga scenei. gen “Stawinsky”. îl asemuiam cu un sculptor săpînd în piatra vremii pe Ion. Pe Victor Ion Popa. pentru care insul în cauză nu avea preferinţe de a-l consuma decît în lunile de iarnă geroase. Încadrat în categoria hotelurilor de lux. Victor Ion Popa şi alţii. naţional. La această petrecere de adio verii. “Dumitriu” şi “Ciobanu”). …” Mai veneau la “Continental” şi altfel de clienţi. blajinul moldovean. ianuarie şi februarie. În schimb se bea mult vin! Fericit ar fi fost acela care ar fi avut norocul să asiste la asemenea spectacole nescrise. Pe Cincinat. o altă sală de restaurant. aruncîndu-şi peste cap părul său imaginar ce-i venea peste ochi. Grădina Cărăbuş – parc-o văd şi azi – se găsea pe un loc viran împrejmuit cu un zăplaz de scînduri. îl vedeam stînd de vorbă cu Tache. protipendada Capitalei. nerepetate. La intrarea în hotel. el dispune de toate dotările necesare: sală de baie în fiecare cameră. în faţa dughenii lor din Iaşi. Tănase nu-şi avea loc fix. iar la subsol. Pe Liviu Rebreanu cu fîşia lui de păr alb ca o pîrtie pe un lan de grîu dat în pîrg. Cum aceşti pepeni erau aduşi din import (Turcia) de către marile băcănii de lux înşirate pe Calea Victoriei (“Dragomir”. să le dau drumul numai noaptea. escroc de talie internaţională. Maestrul era peste tot . telefon. Ianke şi Cadîr. Cincinat Pavelescu.HOTELURI BUCUREŞTENE Istoricul Hotelului Continental “Continentalul”. Numele de Cantalup i s-a tras de la dulcele şi apreciatul pepene galben. Din cronicile epocii: De-a lungul anilor prin sălile “Continentalului” au trecut aproape toţi marii oameni ai zilei. provocau scandaluri nesfîrşite. fără icre negre şi fără şampanie. complet restaurat. Pe autorul Baltagului mi-l închipuiam ca pe un sfînt cînd îi serveam şvarţul. oameni care trăiau pe “picior mare” din fel de fel de afaceri misterioase. unde au trăit şi activat mulţi luptători socialişti printre care şi C. prin Calea Victoriei. Vizavi de grădină îşi mai trăia ultimele clipe. În tot timpul anului în sălile restaurantului concertează o orchestră de muzică populară şi uşoară. dispune de 124 de locuri în 44 de camere şi 9 apartamente cu mobilier stil Louis al XVI-lea. care făcea un scandal monstru atunci cînd patronii “Continentalului” nu reuşeau să-i procure mult solicitatul pepene. lua deseori masa la restaurantul Continental. aşa cum s-a întîmplat cu afacerea “Skoda” sau afacerea “Vasilescu-Cantalup”. în lunile amintite aceştia se vindeau cu preţuri fabuloase. Domnul Vasilescu. ziarişti. Meniul era simplu. vizitatorul va găsi în hol un cochet bar de zi. de-aş fi putut le-aş fi strîns ca pe nişte perle în buzunarul inimii mele. scandal pentru -4- . În locul fostei bodegi “Continental” a fost amenajat un salonaş intim cu 28 de locuri. Acest Vasilescu. în presă. El alerga de la un capăt la altul al mesei întrecîndu-se cu ciracii săi în ghiduşii. cu o sală de circa 140 de locuri. prin verva scînteietoare şi scormonitoare a unui gazetar a devenit “Vasilescu-Cantalup”. un salonaş cu circa 40 de locuri. Liviu Rebreanu. Vara complexul “Continental” are deschisă şi o terasă. ca un moş ce dormitează. o braserie cu circa 100 de locuri. Pe Constantin Tănase … Marele Tănase avea frumosul obicei de a-şi sărbători cu întreg ansamblul sfîrşitul stagiunii de vară (de la Grădina Cărăbuş) la restaurantul nostru. “sala rustică”. încadrat în aceeaşi categorie ca şi hotelul. televizor sau radio. Octavian Goga. afaceri care. În frumoasa şi calda sa scriere ce se cheamă “Din amintirile unui ospătar” Ion Dulgheru ne dă o imagine destul de pitorească a restaurantului din urmă cu multe decenii şi nu putem să nu-l cităm: “Aici luau masa scriitori ca Sadoveanu. neregizate. Cuvintele lui molcome. Hotelul beneficiază de un restaurant. Ion Barbu. parlament şi uneori chiar la palat. dubioase. Dobrogeanu-Gherea.

– Bucureşti: Editura Ziarului Universului. Dr. o serie de lucrători chelneri de aici manifestau veleităţi de oameni de litere. 327 Vol. îşi cheltuise aproape tot cîştigul cu cumpărarea discurilor muzicale cele mai rare şi mai scumpe. Lupu. N. Argetoianu şi alţii. – p. proprietarul ei nemaifiind în viaţă. Astfel. Acasă la el era un adevărat muzeu. De multe ori. Titulescu. 1935–1936 Vol. unul dintre ei încerca să scrie versuri. iubitori de muzică etc. N. – 3 vol. Adriana Gagea BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ CÃRŢI Bacalbaşa. 216 -5- . Perlea şi alţii puteau fi văzuţi la Apostol acasă pentru a asculta vreo raritate. Gh. 61.HOTELURI BUCUREŞTENE Istoricul Hotelului Continental care s-au consumat multe tone de hîrtie la vremea respectivă… La restaurantul “Continental” luau masa şi oameni politici ca Virgil Madgearu. 1. Armand Călinescu luase masa la “Continental”… În această atmosferă. 1885–1901 / Constantin Bacalbaşa. C. cum nu se găsea alta în Bucureşti. 58.” Am prezentat un scurt istoric al hotelului “Continental” având ca documentare cărţile bibliotecii noastre. marii dirijori ai ţării ca George Georgescu. Cu o seară înainte de a fi asasinat de către legionari. Duca. Avea Apostol – aşa se numea melomanul nostru – o discotecă foarte bogată şi diversă. un adevărat meloman. altul. 50–55. Constantin Bucureştii de altădată: 1871–1884. 2. I. – p. Nu ştim ce s-a întîmplat cu această comoară.

25–28 B. Panul Bucureştiului = Plane de la ville: cu indicator alfabetic şi liniile de tramvaie.. I 2543 Coman. 173. Cicio–Pop şi Al.M. 52 F. Bădăuţă]. 176.C. 1879 p. + 1. I. 79.h. Eugen Ghidul Municipiului Bucureşti.] Ghidul Bucureştilor / [Al.A. Instituţiuni diverse. II 4259 Bucarest.C. 1913.HOTELURI BUCUREŞTENE Istoricul Hotelului Continental F. 1927. II 29820 Domé. I 11885 Căplescu. Leg. Domé. E.. V. Bădăuţă. Tomescu. – p. Bucureşti în 1906 / Fr. Cusin. – Bucureşti: Imprimeria Fundaţiei Culturale. 186 F. – Bucureşti.96–98. 97. – Atelierele grafice Socec. Z. 41 F. 1907 p. – 84 p. Al. I 8244 Costescu. – Bucureşti.C. F. M. I 467732 M. 9955 [Cicio–Pop. – p. 1986 p . 65 -6- . dicţionarul stradelor Capitalei şi Planul Bucureşti. Al. 1944 p. f. 1921. F. Göbl.C. Indicatorul Oraşului Bucureşti cuprinzând Autorităţile Publice.C. II 15361 Capeleanu. – 41 p. – 112 B. [1935]. – Bucureşti: Tip.C. II 27914. 77. – Bucureşti: Meridiane. III 4911 bis Botez. Manuel du voyageur. 1934 p. I 180593 Bucureşti. – Bucureşti. 389 III10631 Crutzescu. – Bucureşti: Editura Tineretului. Ioachim Prin Bucureşti adinioară şi azi / Ioachim Botez. Ghid oficial cu 20 hărţi. – Bucarest: Imprimerie de la cour Propriet. B. Gheorghe Podul Mogoşoaiei: Povestea unei străzi / Gheorghe Crutzescu. 16. 13 F. Fr.A. 1956. George Bucureştii vechiului regat: cu numeroase reproduceri fotografice. – Bucureşti: Socec.

I 9387 Iorga. 1965 Vol. 1917. – Bucureşti: Editura Tehnică. 1981 p. B. – Bucarest. – Bucureşti. 306. 316 F.C. Cezar Construcţii hoteliere / Cezar Lăzărescu . Nicolae Istoria Bucureştilor / Nicolae Iorga. Ionescu. Bucureşti. Ghid istoric şi artistic: cu 157 ilustraţii în text şi 5 planuri afară din text / Gr. N Istoria românilor prin călătorii / Nicolae Iorga.HOTELURI BUCUREŞTENE Istoricul Hotelului Continental F. – 54 p. – p. – Bukarest. N. – p. 1969 128 p. – 421 p. – Bucureşti. B. – Bucureşti. N. Bucureştii cu planul general al Bucureştiului / O.31 F. II 4845 Greceanu. 668 III 19196 Istoria oraşului Bucureşti. III 22040 Dulgheru.+ ilustr. III 11441 Iorga. Ulysses de Guide du voyager à Bucarest / Ulysses de Marsillac .C. – Bucureşti: Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti. 1961. Ştefan Podul Mogoşoaiei – Calea Victoriei / Ştefan Ionescu. – p.C. I 2973 Ionescu. – Bucureşti: Editura Eminescu. 102 F. – (Fundaţia pentru literatură şi artă “Regele Carol II”) II 11441 Ionescu. 67. – Ediţia Municipiului Bucureşti. 1939. I 107954 -7- . II 30400 Fuhrer durch Bukarest: Mit einem Plan der Stadt Bukarest. Greceanu.A. 1929. Gr. + 1 f. – [Bucureşti]: Editura pentru literatură. O. 1971 304 [–307] p. König Carol Verlag.A. IV 4016 Marsillac. VIII+219 p. h. – Ediţia a I -a. 335 III 10888 Lăzărescu. 62. 1939 p. – Bucureşti.C. 1. Ion Din amintirile unui ospătar / Ion Dulgheru. 287.

– Bucureşti. 387–389. 98 F.C. – 48 p. 1891. Iliescu. 39 B. Bucureştii din trecut şi de astăzi / N. Pappasoglu.A. D. – 221 [–223] p. Henri Bucureştii ce se duc / Henri Stahl. IV 3894 Paraschiv. 1910. si I. – p. Alexandru D. Pappasoglu. George Hanurile bucureştene / George Potra. + 28 f. II 46501 Popescu–Lumină. G.A. D. Costescu. 1871. – Bucuresci. facs. – Bucureşti.M. + ilustr. 1947. D.– p. Ion. B. Bucureştii vechi: Schiţă istorică / C.A. M. Popescu–Lumină. pl.+1 pl. Nicolae. Trandafir De la hanul Şerban Vodă la Hotel Intercontinental: Pagini din istoria comerţului hotelier şi de alimentaţie publică din Bucureşti / Ion Paraschiv. 142 I 8657 Stahl. Trandafir Iliescu. 296 B. D. Moisil . – Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. pl. – Bucuresci: Typografia C. 1943. I. – p. – 296 p. N. – p. Teodoru. 6 f. I 11856 Pappasoglu. Istoria fondării Oraşului Bucuresci Capitala regatului Român de la anul 1830 până la 1850: culeasă după mai mulţi scriitori vechi / D. 1985. Noul ghid al Municipiului Bucureşti / Ulisse Simboteanu. M.C. 1932. C. II 691369 Potra.HOTELURI BUCUREŞTENE Istoricul Hotelului Continental Moisil. – Bucureşti: “Sport–Turism”. 1935. 1979. – Braşov: Editura Institutului cartografic “Unirea”. – Bucureşti. – Tipografia “Anuarul General”. – p. I. B. Petrescu C. Ulisse. – p. 16158 Potra.C III 22163 Popp. Teodoru. – Vălenii de Munte. Molodveanu. Alexandru D. Moldoveanu. 1940 . II 21492 -8- . Călăuza şi planul oraşului Bucureşti / Nicolae Popp. 680 F. + 20 f. pl. Călăusa sau conducătorul Bucuresciului / D. 12 F. II 191927 Pappasoglu. B. George Istoricul hanurilor bucureştene / George Potra. – 96 p. II 191913 Simboteanu.A.

– p. ospătarilor. 1897. P.A. 27. 1924 B. cafengiilor şi cârciumarilor. 1923 – 2/7 ian. 1 dec. 1977 p. Mar.29 -9- . 1922 – 1 iul. II 6833. În: Foaia de branşe a hotelierilor. – nr. 152 II 42883 PERIODICE Hotel. 1923. Eugen Bucureşti.HOTELURI BUCUREŞTENE Istoricul Hotelului Continental Teodoru. P II 9705 Monitorul Comunal. – Bucureşti: Editura Sport–Turism. Oraş de vis şi de dor / Eugen Teodoru. – 1. 5 oct.