SANDAMANEA

LORETTA COMEAGA

ION ANTONESCU

LAURENTIU JIANU

iND:A.uMATOR PENTRU PROIECTUL DE GEOTEHNICA ~I FUNDAlII

- pentru uzul studenttlor -

Universitatea Tehnici de Construc~ii B~cure!ilti 1998

\'

~- ..

SANDAMANEA

LORETTA COMEAGA LAURENTIU JIANU

ION ANTONESCU

iNDRUMATOR PENTRU PROIECTUL DE GEOTEHNICA ~I FUNDAlII

- pentru uzul studerittlor -

Universitatea Tehni_ci de Constructii BucurefJti 1998

2

Indrumatorul se adreseaza studentilor de la Facultatea de Hidrotehnica, conti nand si unele elernente specifice necesare studentilor de la sectia de Inginerie Sanitara §i Protectia Mediului.

Calculul fundatiilor pe piloti nu este tratat 'in prezenta lucrare, recornandandu-se [ndrumatorul de calcul al fundaiiilor pe piloti, autori Prof. Anatolie Marcu, asistent Loretta Comeaga (1991), care 'isi pastreaza actualitatea.

Autorii sunt recunoscatori prof. dr. ing. Anatolie Marcu pentru pretioasele sugestii §i cornpletari aduse lucrarii de fata, ca si pentru elaborarea anexei referitoare la calculul actiunilor

seismice.

In sedinta Catedrei de Geotehnica si Fundatii din ziua de 23 februarie 1998 a fost analizat, s-a discutat §i s-a aprobat multiplicarea Indrumatorului pentru proiectul de geotehnicli §i fundatii 'in cadrul Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti,

Lucrarea nu confine date secrete sau brevetabile,

Tehnoredactare computerizata: Loretta Comeaga, Laurentiu Jianu, Alina Rancea

Multiplicarea s-a facut in atelierele de reprografie ale UTCB

3

I. GENERALITA'I'I PRIVIND ACfIUNILE IN CONSTRUCTII

Calculul constructiilor sc face astfel 'incat sa sc obtina 0 asigurare rationala in raport cu starile limita,

In vedcrca alcatuirii unor grupari rationale pentru calculul structurilor, actiunile sc clasifica dupa criteriul frecventei cu care ele sunt intalnite la anumite intensitati, conform ST AS 10101/0-75 :

- actiuni permanente, P - se aplica in mod continuu, cu 0 intensitate practic constanta

- grcutatea elementelor pcrrnanente ale constructiilor,

- grcutatea §i prcsiunea pamantului §i a umpluturilor,

- efectul precomprimarii.

Valorile normate ale intensitatilor actiunilor permanente se stabilesc, de regula, pc baza valorilor medii statistice.

- actiuni temporare, T - variaza sensibil cu timpul (C - cvasi - permancntc) sau pot sa lipseasca total in anumite intervale de timp (V - variabile).

- greutatea unor elemente ale constructici a caror pozitic poate sa se rnodifice in

decursul exploatarii,

- presiunea gazelor, lichidelor, presiunea hidrostatica §i hidrodinamica a apei,

- impingerea pamantului datorita incarcarii terenului cu materialul depozitat,

- deplasari neuniforme ale terenului de fundare,

- incarcan generate de utilaje,

-incarcari datorate zapezii, vantului, etc.

Valorile normate ale intcnsitatil actiunilor ternporare se dcfinesc pe haza intcnsitatilor extreme ce se inregistrcaza in limitclc unor perioade de revcnire, conform STAS 10101/2 .... 99.

- actiuni exceptlonale, E - apar foarte rar, eventual niciodata in viata constructici, la intcnsrtati scrnnificative.

- incarcare scismica,

- incarcari datorate defectarii utilajeior,

- incare~i datorate rupcrii unor clemente de constructie,

- incarcar] cu caracter de soc,

- incarcari datorate inundatiilor catastrofale.

Modul de definire si de determinare a valorilor utilizate 'in calcul se precizeza in reglernentarilc tchnice de specialitate.

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii

4

Gruparile de actiuni utilizate in calcul, conform STAS 101Ol/OA-77 (tabelul 0) sunt:

- gruparea fundamentalii: incarcarile datorate actiunilor pcrmanentc si a unor actiuni temporare a caror prczenta simultana este practic posibila.

- grupiiri speciale: incarcarile datorate actiunilor pcrmanente, unor actiuni ternporarc a carer prezenta In timpul aparitiei unci actiuni cxceptionale este posibila cu 0 intcnsitate cvasipermanents redusa ~i 0 actiune exceptionala,

In aplicarea metodei starilor limita, incarcarile sc iau In consideratic cu intcnsitatile de calcul, care se dcterrnina prin inmultirea celor normate cu coeficientii Incarcarilor.

In Iunctie de natura starilor limit a la care se face verificarea si de categoria gruparilor sc iau in considerare intensitati de caleul diferite (Tabelul I-I).

Tabelull-l

Intensitatilc de calcul considerate Coeficicntul Verificarilc la care se ut~lizeaza
incarcarii vcrificari la starile limite ultimc ~
Intensitati de calcul limita n
rezistcnta ~i stahilitatc, suh actiunca
grunarilor fundamentalc
lntensitati de calcul reduse ( care pentru incarcari P ~i verificari la starile Iimita uudc
pentru incarcarile permanente ~i C: 1,0 intervin efectc de durata si verificari
cvasi-pcrmanentc coincid cu suh actiunea gruparilor spcciale
intensitatile normate, iar pentru pentru incarcari V:
incarcarile variabile reprczinta n''
Iractiuni de lunga durata ale
intcnsitatilor) Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Gcotehnica si Fundafii

5

I1.PROIECTAREA UNUI DIG DE PAMANT CU SECTIUNE OMOGENA

Solutia digurilor din materiale locale cu sectiune omogena se adopta In cazurile In care In vecinatatca amplasamentului se dispune de un parnant coeziv cu permeabilitate suficient de scazuta sprc a nu mai fi nccesare clemente de etansare (nucleu, masca etc.) dintr-un material difcrit fata de eel aflat In corpul digului. Tinand scarna ~i de conditiile de punerc In opera, In acest seop sunt indicate mai ales pamanturile de tipul argilclor nisipoase sau prafoasc, al prafurilor argiloase etc.

II. 1. Predimensionarea pantelor taluzurilor digului

Elernentul de baza pentru stahilirea sectiunii transversale a digului 11 constituie inclinarca taluzurilor amonte ~i aval. Inclinari prea abrupte pcricliteaza stabilitatea digului si, dirnpotriva, pante prea line due la 0 solutie neeconornica. In mod curent se incepe prin alegerea unor valori prelirninarc ale inclinarilor (predimensionare), apoi accstc inclinari sunt verificate din punctul de vedcrc al stahilitatii, In diferite conditii de cxploatare.

Pentru predimensionare cstc necesara cunoasterea valorilor de calcul a parametrilor rezistentei la forfecare <t> ~l C corespunzatori pamantului din corpul digului. Daca pentru materialclc respecti vc se dispunc de un set de rezultate ale unor incercari de lahorator sau pe teren, paramctrii de calcul pot fi obtinuti prin prelucrari statistice, Pcntru calculul valorilor normatc ~i a cclor de calcul se va face referire la "Fundatii speciale. Cercetarea terenului de [undare si determinarea ('aracierislicilor geotehnice de calrul", autor Anatolic Marcu (I '!X1) ~i .. Fundaiii si procedee de [undare", autor Iacint Manoliu (1977).

Pornind de la datcle ootinute in laborator (urniditatea W, limita de framantare w, ~i cea de curgerc WI., greutatca volumica y ~i cea specifica y,), parametrii geotehnici ncccsari calculclor globale se obtin cu relatiilc urmatoare:

- Indicele de plasticitate:

(2.2)

(2.1)

- Porozitatea:

In care greutatea volumica in stare uscata Yd se obtine din relatia:

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii

6

Y

t , =--w-

1 + 100

(2.3)

r

Tfl

1; __ ~ _~

- Indicele porilor:

100

e = --- (n in proccntc, 100-n

(2.4)

~ In tractiuni zecimalc)

- Indicele de consistenta:

I_WL-W_WL-W

C - wL - wp - Ip

(2.5)

Determinarea parametrilor <1> ~i c se face la inceput pentru morncntul incheierii cxecutici digului, situatie in care umiditatca are valoarea optima de compactarc, W"pt: sc considcra apoi situatia din cursu I cxploatarii. in care umiditatea arc valoarea W," corespunzatoare saturarii pamantului, iar greutatea volumica devine y,,,. Valorile respective se obtin cu relatiile:

[ n ]

100'Yw

«; = t , ·100

7

b+c tg 'l'= ... ~~ (J

(2.9)

intrucat b = (J tg <1>, rczulta ca

c tg 'l' = tg <1> + ~ (J

(2.10)

deci, din relatia (2.R) Tf = (J·tg 'l'

(2.1 I)

Unghiul p al taluzului stabil al digului sc stabilcstc adopt and un cocficicnt de siguranta 11, astrel Inc at

tg 'l' tgB=- 11

(2.12)

(%)

(2.6)

11 avand, de regula, valori cuprinse intre I, 1 si 1,3.

Metoda Maslov se aplica tinand seama de taptul ca etortul normal (J arc valoarca maxima la baza masivului, unde (J = Y H (In care H este inaltimca digului).

c tg 'l' = tg <1> + - Y ·H

tg B = F~ (tg <1> + / HJ

si

( n)( Wsat)

- 1-- I+-~

Y sat - Y s 100 100

Dcci:

(2.7)

sau, direct

~i

(2.7')

in care greutatea volurnica a apei Yw sc ia egala cu 10 kN/m3

In relatiilc de mai sus, n ~i '!:!. pot fi cxprirnate ~i In fractiuni zecimale, caz In care factorul "100" dispare.

Predirncnsionarea pantei taluzurilor digului sc cfcctucaza In mod curent prin metoda taluzului stabil elaborata de N. N. Maslov, In situatia (dcfavorabila) creata dupa golirea lacului din amontc de dig.

Considerand pamantul caractcrizat prin unghiul de frccare intcrioara <1> ~i coeziunea c, din rclatia Coulomb

(2.10')

(2.12')

undc Y arc valoarca corespunzatoare parnantului saturat.

In practica de proicctare ~i In cxccutic sc obisnuicsic ca panta taluzurilor sa sc exprima sub Iorrna unor fractiuni avand nurnaratorul cgal cu unitatca ~i numitorul IT! cu valori rotunjitc, astld:

pcntru taluzurilc putin inaltc (pana la 2 ... 3 mctri). Pcntru taluzurile mai inaltc, inclusiv cclc ale digurilorse admit si valori IT! intcrrnediare precum 1,25; 1,75; 2,25 etc.

In mod curent, pentru taluzul aval sc adopta 0 pania putin mai lina dccat pentru eel amonte, sprc a sc line seama de actiunea hidrodinamica posibila a cxfiltratiilor in zonu aval, dcci

1 tgB =m

r, = (J. tg <1> + c

pentru 0 anumita valoare a efortului normal (J sc dcfinestc un unghi 'l', dcnurnit "unghi de taicre", astfel ca (Fig. II.J):

undc m = 1,0; 1,5; 2.0; 2,5 ctc.,

sau

(2.13)

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti ('atedra de Gcotehnica si Fundatii

Univcrsitatea Tehnica de Constructii Bucurcsti Catcdra de Geotchnica ~i Fundatii

8

(rn. amonte, m, aval - figura 11.2).

b

K.. .->1

aval

amonte

--J

Figura Il.2

IniH\imea H a digului se stabileste \inand seama de necesitatea asigurarii retentici de apa, exprimata prin nivelul maxim de exploatare NME, precizat prin tema proiectului. Daca nu se prevedc altfel, nivclul amontc de calcul NAC se fixeaza cu I ,5m peste NME, iar rata de nivclul amontc de calcul se mai asigura 0 garda de inca 1,5 metri. Prin urmare inililimca pana la coronament a digului rezult't:

H = (NAC) + 1,5 m = (NME) + 3 m

(2.14)

cotele NAC ~i NME fiind socotite de la cota zero a tercnului (haza sectiunii digului) (Fig. 11.2).

Cunoscandu-se inaltimca H ~i cele doua pante, trasarea sectiunii transversale a digului sc face pornind de la piciorul amonte sau eel aval, ca in figura 11.2.

Latimca coronamentului (crestei) h pentru dig uri cu inaltirni de ordinul a 2()·<'(j m, sc ia de 4 ... 5 m, spre a permite circulatia pe coronament a vehiculelor de intretincrc sau de interventie.

11.2. Verificarea stabllitapl unui taluz

Analiza conditiilor de stahilitate a taluzului sc face considcrand problema plana: pe scctorul analizat, digul are 0 lungime nedefinita ~i 0 sectiune transversals normal a de forma ~i marime constanta. Verificarea stabilitatii are loc pe sectiunca unci "Iclii" din dig avand grosimea. (pe dircctia lungimii digului) egala eu unltatea (de excmplu, un mctru).

Intrucat materialul din eorpul digului este omogen, sc poate admite d ccdarea taluzurilor ca urmare a pierderii stabilitatii se produce prin desprinderea ~i rotirca unci portiuni din dig pe 0 suprafata cilindrica de alunecare, a carei dircctoare arc forma unui arc de cere, generatoarea fiind paralela eu liniile de nivel ale taluzului.

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundaui

9

.' "..' de regula acest arc trece prin pieiorul taluzului, in cazul de IAa

I' xpenenta a aratat ca, ' "

> > • ibil d 'Iunecare mai este necesara

. .' I ' I I' (Figura II 1) Pentru definirea arcului POSI I e a '

pnn picroru ava > .. ,

stahilirea ccntrului 0 al ccrcului respcctiv.

Fiecarc supralata posibila

de alunecare se earacterizeaza printr-un grad de asigurarc, exprimat prin valoarea coefieientului de siguran\a (FJ. Verificarea stanilitati! unui taluz eu elemcnte geometriee date. care marginestc un masiv de

B

B'

Figura n.:

1 d f \' eorpul digului - consta in

. .' t hni ,.[. cunoscutc - in cazu e a a

amant cu caractenstici geo e ~ , . . x

:eterminarea suprafe\ei celei mai periculoase de alunecare, careia ii corespunde v~loarea ml~llna

a coeficientului de siguranta. Aeeasta suprafa\a se stabilestc prin 'incerearl, ullhzandu-se metoda

"ra~iilor" etaborata de cercctatorul suedez W. Fcllenius . I'

. " 'are trcbuie cautat centrul cereu UI

A Iicarca metodei incepe prin preelzarea zone. 111 c ,

P . . . I ,> de cedare Studiile lui Fellenius au ararat ca acest

director al suprafe\ei celci mal pencu oasc . . > ••••

. d v .tc M si 0 ale caror POLltll

v t >n vecinatatea unei drepte, dcfinita pnn oua punc c, < t- '

centru se gases e I

in planul considerat se stabilesc astfel (Figura. 11.4):

, 1 d' t: t, de 45H spre amonte de

punctul M se gaseste pe dreapta de cola -H, a istarua c "

proicctia B' pe aceasta drcapta a pieiorului aval B al dlgulm; ...

1 O B " () -\ care Iac unghlUnle ~ I cu punctul 0 1 sc ana la intersec\ia segmcnte or , 1 J ~I . l' ,

taluzul ~i respeetiv ~2 cu orizontala (Figura IIA), >

• .' • v x.. a de unghiul de panta [l al

V I 'I (" S'I' A . stabilitc empiric dcpind intr-o anumua masur

a on c )-'1" 1-'2" '

taluzului, conform Tahelului II-I. " . '

'1 1 . mici ale eoeltcientulul

/,ona centrelor corespunzand valori or ce c mal .'

alla de regula in jurul punctului 0, lncercarile se pot face stahilind valonle I',

unui caroiaj cu ochiuri patratc, eonstruit ca in figura 11.5,

de siguran\a sc pcntru nodurile

Universitatea Tehnica de Construclii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii

10

II

Supraiata scctiunii de dig delimitata de arcul de alunecare sc impartc apoi In fa~ii

verticale de calcul, potrivit urrnatoarelor reguli (Figura Il.o):

a) Baza m~iilor trcbuie sa fie cuprinsa intr-un singur strat de pamant.

h) Limitele dintrc ra~ii tree prin punctele de frangere a conturului digului.

e) Latimea unei ra~ii b, nu trcbuie sa depaseasca, de regula, III () din raza R a arcului.

4.5H

\

\ \ \

u<~ ~

0\

\

\

\

\ \ \

\ \ \

Nma

K-

Figura 11.4

Corp baraj

_:st-"_o~~ _

B

Strat 1

Figura 11.5

Figura 11.6

Valorile b, sc alcg rotunjite, pe cat posibil, la 0,1 sau 0,2 mctri.

In mod curent nurncrotarea fil.~iilor sc face din arnonte sprc aval. In cazul cand, ca In figura 11.0, la extrernitatea amontc exista 0 ra~ie situata numai In apa, accasta poate capata nurnarul de ordinc "0".

Tabelul ll-]

Pentru digurile de retentie, vcrificarca prin calcul a stabilitatii taluzului cu metoda ra~iilor poatc fi cfcctuata adoptand varianta gralo-analitica claborata de H. Krey ~i modificat.i de prof. Silvan Andrei, spre a tine seama de prezenta si de cfcctul apci din corpul digului. lazclc lucrarii sunt:

I:m 1:1 1:1,5 1:2
13 1:3 1:5
45" 3T'41' 26"34' 18"25'
11"1')'
131 28" 26" 25" 25"
132 25"
37" 35' 35" 35"
37" - Trasarea liniei de depresic a apci 1n dig. Intrucat digul cste ornogcn. aceastf linic poate fi asimilata cu 0 dreapta; ca sc obtine unind punctul de intcrscctic dintrc nivclul apei ~i taluzul amonte cu punctul de icsirc a apci In drcnul de picior aval (Figura 11.6 J. lle altfel, rolul principal al accstui dren este tocmai evitarea eventualei izvorari a apci de infiltratic pe taluzul aval.

r .atura oehiurilor sc ia In mod curcnt de (J l'i () "H .. d ' . ,

. ' . '" ,- , rotunjin u-se 111 metri intrcg].

Arcul director al suprafetei d I ,.. > •• '.,. , , v • ,

e a unccare cxarrunate se traseaza deci luand ca raza segmentul ONB

== RN, unde Neste nurnarul de ordine al centrului avut in vedere,

Univcrs,itatea Tehnica de Constructii Hucuresti Catcdra de Geotchnica ~i Fundatii

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Gcotchnica si l-undarii

12

Trasarea (cu I" . ,

, '. irue mtrerupta) a verticalelor rin ce > > >

suprafe\el fiecarel ta~ii. Forma f""1 ,P ntrele de greutatc (mcdiane) ale

. a~ll or este in general tra c: . d V '.

de vedere, ele pot fi soeotlle drc t . < • p ZOI a a, totusj, dill accst punct

'. P unghlUlare, dec I vertiealel' '. .

mlJlocul la\imii (Fig, II 6 si F" c respectrve sc vor lraxa prin

. ~ ig. Il. 7). Excepiie Iac .

pruna ~i ultima m~ic, care se

asimilcaza cu triunghiuri. la

I,

\/11 J

1'..-' I

I ~, I

I

care verticalelc xc due la distant,e de 21.1 "1'11 I"

u aume.

rata de varL

Marcarea,

mediane.

pe

intersec\iilor

eLI

limitclc

stratlOlor si cu nl'vc'lul '.'

apel uc

infiltratic din corpu] digului

(care

separa pamantul

eu

grcutatea volumidl y dc eel
saturat).
Calcularea Iactorulu: de
stabilitate F, (cocfieient de
siguranta) ea raport intn:
momentele ror\clor de .s::;- I .s::;-
Corp bara] I

I .s::; stabilitate ~i rcspccuv de alunecare de-a lungul Suprafe\ei periculoase de ccdare, rala de

Figura 11.7

centrul cercului.

Conform color demonstrate

la curs (Andrei, A

utilizeaza cxprcsI·a'. ntoncscu - Ueolehni('(" <I' ,.

, 'unda(ii), sc

ffC+~y h 0 2

Fs = 1 ' , ~ 'med , r., COS a,19<1>,

n

~ Y'med h, P, sin a, COSa,

n

I Y'med h, P, 19<1>· r

1 ' UI

n ~

I Y'med h, e, sina. COSa

1 I i

(2.15)

In care:

sunt parametrii .' te >' ,

, . . rezis enter la [orfecare ai pamantului all- I' h ...

fa<ler "i" (F' II at a aza

< ~Ig.. 7);

este IUngimea bazei f' . " . .

aster, care se aproxrmcaza prin I .

, ungrmea

Pi

Unive"itate T hni

C:ated a de Olea de Construqii llueure~li ra e .eolehnlca ~i Fundalii

IJ

coardci arcului respcctiv:

f =_b_,_

, COS a,

(2.16)

undc b, estc Ui\imea fa~ici ''i":

cste unghiul [aia de verticala al razei ce trece prin mijlocul fa~iei "i" (Fig. 11.7). Conform figurii 11.6, pentru fa~iilc situate In stanga razei verticalc valorile a, sunt pozitive, iar pcntru cell' din dreapta, negative;

hi estc inaltimea totala a ra~ici;

y, "",I cstc greutatca volumica medic pondcrata a ra~iei, cc sc calculeaza cu Iorrnula:

(2.17)

unde indicele "j" sc rcfcra la segmentele componente ale ra~ici "i'', avand grcutat: volurnice diferite (vezi Fig. II.7). Sc precizcaza ca la calculul Yn",1 pentru ra~iik din zona piciorului aval, drcnul din material granular grosier sc poatc considcra ca tiind alcatuit din acelasi material cu eel din corpul digului (Yin" '" Ywt);

estc cocficientul presiunii apei din pori, determinat prin relatia:

u,

r ----

ui - Y imed . hi

(2.1>\)

unde valoarca prcsiunii apei din pori u, cste data de:

U, = Y w . hw, . cos 2 iw

(2.1,})

hw, fiind inaltirnca apei 'in fasia "i" avuta In vcderc, iar iw unghiul rata de orizontala al liniei de dcpresic a apei (Fig. 1l.7).

In cazul cxistcntei ms.ici "0". situata numai 'in apa (vczi Iigura 11.6). pcntru accasta ras.ic sc considcra Y"",I '" Yw '" 10 kN/m', <1> zz 0, c '" O.

Pcntru usurarca aplicarii rclatici (2.15), calculclc pot fi organizaic ca 'in Tabclul 11-2 pc 20 coloanc. Ca unit~\i de masura sc recomanda mctrul pcntru lungirni, kN pentru forte s.i kPa pcntru eforturi unitare sau prcsiuni.

l.xprcsiilc de la numaratorii ~i nurnitorii fractiilor din (2.15) se ohtin prin insumarca valorilor de pe coloancle 15, 16. 17 ~i I Y din tabel.

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica s.i Fundatii

14

Sc determine t'

a ast cl valoarea facto .

ccdare ale . v ( rului de stahilitate F'

casa de excmplu, lOU centrul in 0) ',' ,pentru suprafata posibila de

NME. 1 ~l pcntru ipoteza nivelului ape' ,

I In arnontc la cota

Daca se exam' , .

meaza valorile coeficient I' ...

de calcul, se ob v, •. U UI prcstunn apei din ori , ...

serva ca vanatia acestuia de I ' . P Jfl r,,; pcntru dit critele fa~i i

e a 0 fa~le la alta nu cstc prea mare.

Tabelul II-2

I

... s:
- ~ )(
COl d d
'0- . - ~ -e .a d
" c: IJ)
I.i: ?- E 'iii 0
0
?- (+,-) (+,-)

" "
N
d d - e '" '"
8 0
.- IJ) ". E' u e
IJ)
d 0 0 ~ e " E'
0 0
IJ) )( .- e- )( E' 0:
0 0 .r: 'iii
_Q- .g> )( ~ £ ~'
0 d -e ><
II ~ 0 ._ ><
c: ~ .r: .r: ><
'iii >< ~
»-, >< .
~ E
11 a:
(+,-) E
(+7;) ~ m ~ m
~
0 2 3 4
I I m ~ ~ ~ ~ ~
~ ~ ~ E
~ ~ ~
6 7 8 9 ~
10 11 12 13
14 15 16
17 18 19 I

I

(I) (I) (I)

(I)

I

I

(I)

S-a eonstatat lOa daca val

" . oarea r"i este consid ' , Y • v

calculclor nu difera cu mult C • crata constanta pentru to ate fasiilc .. I

dcci: m general c 2... 3'%" r,t' de calculul . .... rczu ""I

cu r., variahil. Sc poate lua

n

Lrul

r _ 1

umed - -'-'n = const.,

in care n cstc nurnarul F" .

a~lllor, rar relatia (I I 'i) de .

n n " eVIne:

L e, c, + LY h f 2

F's = 1 1 ,med i'; COS ai· tgct>i

n

LYimed h,fi,tgct>

1 '

(2.20)

- rumed

n

L: Y imed hi e i sin o , cos a

1 I j

Universitatea Tehnica de (' ..

Catedra de o t h .o.nst~C!1I Bucuresti reo c mea ~I Fundatii

15

(2.20')

sau

F's= rn > rutned' n

Numru-atoru1 ultimului termen al expresiei (2.20) rezulta din insumarea valorilor de pe coloana 14 a tahclului II-2.

Aceasta ipoteza simplifieatoare permite determinarea valorilor factorului de stabilitate F,

corespunzator unci sec\iuni de dig ~i unei suprafc\e de aluneeare date, pentru orice ni vel al apei in amonte, eakuland numai valoarca t, rued afercnta fieciirui nivel, 'intruci\t valorile "rn" ~i "n", odata calculate, nu sc schimha (0 analiza mai riguroasa arata ca, de fapt , apar ~i la accstea uncle modificru-i datorita varia\ici greuta\ii volumice Yi n"d' 'insa modificarilc respective au 0 intlucn\a

foarte redusa, care poate fi neglijata).

Pentru difcritdc lliveluri de ealcu! ale apci in lac, valorile r, m,d se dctermina trasand

liniile de depresie ~i masurand unghiurilc de panta "i," ale acestora (Fig. lUI) precum ~i valorilc hw; pentru fiecare fa~ie de calcul (Fig. ILlJ), apoi efectuand media aritmetica a valorilor r,,,

ob\inute.

o

\j Nma

B

Figura II.X

Calculul poate fi organiz,at ca 'in Tabclulll-3.

Este posihil ca, 'in funetie de pozitia suprafetei de cedarc considerate, pcntru uncle

niveluri scazute ale apei, la primcle fa~ii sa raulte hw; = 0 si deci r"i = 0; numarul fa~iilor !l

folosit la mediere va ramane insa acela~i.

Ilnivcrsitatca 'l'ehnica de Construc\ii Bucure~ti Catcdra de Geotehnica ~i Funda\ii

16

Pentru a se ap " 'f. . .

v • reela c ectul ape I II1filtrak In di ",. .

sa fie comparatc ~i cu valoarca F c g cstc uti] ca valorilc l'~" F', astf'cl obtinutc

" ,{J orespunziHoare lacului I " '

dec I 1\0 = m. go 111 amontc. In acest caz r = () .:

II Illnl ~I

(NAC) (NME)

l'igura !J.9

Nivclul

Valorile

factorului de stahilitatc

coresp . vt .

. unza oare unui anumit nivcl (NMI:, NJ\t'

ctc.) avut In vedere se' . ,

. mscnu 111 nodurile

caroiajului format de eentrele de curbura ale

supratclelor 'h'l

.\ POSI I e de cedarc (Fig. 11..)).

Pe baza acest I'

• v • • or va on, prin interpolarc

graftea se traseaza curhele de cgal I· s-

r., Se ohline

asttel topograma valorilor

~i

implicit

valoarea F, minim, care serve~te In final la

apreeierca starii de

. stahilitate a taluzulu,

prOlCctat, prin com .,

parare cu valoarea minima

adrnisa pent t' I

. ru IpU respeetiv de dig.

Tabelulll_3

Fil~ia "i"

Yw-IOkN/m'

kPa

(I)

IL2.J. V T

en learea stahiltalii taluzului la aeliuni " .

. selsmm,:

Cauzele pierderii stahilita\ii taluzurilor " ti

. 111 rmpu] cutremurelor pot Ii:

- reducerea rezi stc >' I '

s en!el a forteeare m'lh'I'· t

I iza e a mate' 1'1 d .

sau cre~terii presiunii apei din pori; na cor, atorua vihra[iilor .seismice

- amplifiearea mi~eiir" , ',' v

II selsmlce catre parka superioara a taluzurilof.

U ni versi latea Tehnicii d (' "

c: e_onstruqu Bucuresti

atedra de Geotehnica ~i Fundalii '

17

In mod obisnuit, stahilitatea taluzurilor la cutrernur este analizata prin metoda supraietclor de alunccare circular - cilindricc, considerand fortclc de inertie si presiunea apci din pori 'in mod corespunzator.

() metoda sirnpla de cvaluare a efeetului seismului este apliearea statica a unor torte de inertie pc ficcare fil~ie de calcul (analiza pseudo - statical.

o

Figura fJ.lO

Forta de inertie onzontala estc cgala cu: l'ih=GK"

(2.21)

unde G este greutatca masivului care aluncca, iar K, coeficientul seismului (conform zonarii seismicc a teritoriului Romaniei prevazuta in normativul P 100 - 92, Figura 11.11 ).

Aceasta forta se adauga celor deja luate In calcul la paragratul IL2 pentru morncntele tortelor stabilizatoare si a cclor de alunecare.

Precizari refcritoare la evaluarca actiunii seisrnicc pentru calculul stabilitatii taluzurilor ~i al lucrarilor de sustinere prin met ode pseudo-stat ice sunt date In anexa realizata de Prot'. J\. Marcu,

In Indrumatorul tehnic provizoriu C 239-92 estc prczcntata 0 metoda sirnpla ~i rapida de deter min are a raportului de rcduccrc a Iactorului de siguranta la alunccarc stahilit In conditii staticc de solicitarc, ca urmare a actiunii seisrnice.

Metoda admitc urrnatoarele ipotcze simplificatoare:

- alunecarea este de tip rotational sau translational;

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotennica si Fundatii

----~~-~-- -------

18

- suprafa[a criliea de aluneeare slahilita in conditi, statice de solicitare ramanc ncmodificata;

- rezisten\a la forrecare mohilizala in masivul de pamsnt actionat de solicitari seismice estc cgala cu reZiSlcn(a de /(lrfeeare ncdrenata mohiJizata in condi(ii statico

Raporlul de reducerc a raclorului de siguranla pentru un laluz inciinat lOU unghiul 13 rata de orizontala ~i solicilal de 0 accclcralic seismica orizunlala cstc:

und« 1', estc faetorul de siguranla in condiliilc acliunii seismice. iar 1',,, ';stc faeloruJ de siguranp ~alculal in cllndilii stalicc.

In cazu] luarii In eonsidcra\ie si a unci acceleralii seismice verlicalc, ccuatia C.::!::!)

devine:

Universitatea Tehnica de Conslruqii Bucure~ti Catedra de Geotehnica ~i Fund.\ii

19

,

21

20

11.3. Calculul tasarilor probabile ale terenului sub dig

Caleulul tasarilor pentru fiecare

punel se

efeetueaza

I b2 I
b, JO( ~
I
---lI
b prin metoda 1nsumarii

Sub actiunea greutatii digului, terenul de fundare, fiind compresibil, sc va tasa.

Cunoastcrea inainte de executie a valorii tasarilor probabile cstc necesara, pcntru ca cxecutia sa fie condusa astfel incat in final sectiunea sa aiba forma ~i dirncnsiunile stabilitc prin proicct, iar dcformatiile sa nu afecteze nivelul de rctcntie stabilit. De ascmcnea, cunoscand tasarilc se pol determina eventualele suprainaltari pentru cornpcnsarca dcnivclarii constructiilor rig ide afcrentc digului, cu cola de cxploatare ohligata (camino de vane, goliri de fund ctc.).

Intrucat digul de pamant este () constructic flcxibila, tasarile pe directic transversals vor fi incgale, fiind mai mari in zona centrala a sectiunii si mai mici spre extrernitati. Estc dcci necesara calcularea tasarilor sub difcrite puncte ale laumi: digului.

Prima faza a calculului se refera Ia stabil irea starii de eforturi in teren. In acest scop, pentru simplificare, sectiunea transversals a digului este asimilata cu un triunghi, ceea ce, In acest caz, datorita la\imii reduse a coronarnentului, nu afcctcaza sensibil rezultatele.

1nallimea incarcarii triunghiulare reprczemand digul cstc:

tasarilor elcmcntare

stratelor

in

cuprinsul zonei active, conform ST AS 3300.

Se inccpe prin a se slratele

Impar\i

tuologice, In [unctic metri, crcscil.nd sprc adancimc (Fig. stratc de calcul cu grosimi de 2 .. ' 5

de grusimea lor, 111

II. 13).

(2.24)

___ 1_

AH

H

Cu notatiile din figura II.12, suprainaltarea ~ H se delennina din:

~H b =--'

, 1913,'

~H b ---' 2 - Ig 132 '

8,

2m
82 3m
8 Sm
:;
u Sm
c;;
u -t
CII
"C 5m
CII ,j,_

1i5 deci

b ~H=--rn, +m2

(2.25)

Prcsiunca maxima pe tercn, In drcptul varfului Ind1rcarii triunghiularc, va fi:

p= y. H

(2.2~)

Strat 1

Strat 2

In care grcuiatca volurnica y a digului sc considcra ca pcn(ru pamantul saturat.

Pentru slabilirea poziliilor punctclor de calcul, [inand scarna de dirnensiunile digului (cu inallimea de 25 ... 30 melri), celc doua paqi B, ~i B, ale amprizei B sc Impart in cate I () scgmcnte egale cu BJIO ~i respcctiv B,/I D, punctelc de calcul cxtinzandu-se cu calc 2 ... 3 segmentc ~i in afara arnprizei (Fig. II.I3).

.' f rt ilor unitare

esle necesara cunoa~terea distribulie: e 0 un Pcntru calculul deformaliilor

. In acest scop, pe baza teoriei

I . "I (J 'In tcrcnul de [undarc sub acliunea digulUl.

norma e veruca e ,

Universitatca Tehnica de ConstruC\ii Bucurqti Catedra de Geolehnica ~i Fundatii

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica !i Fundatii

22

elasticitan] au fost calculati factori de

. . distrihu\ie, notati Kft" care permit stabilirea valorri

efortulu! urutar a in orice punct , I . .

z unc a maslvulUl de teren cu ajutorul relatiei

KIt = f(~ ~)

Z B'B

(2.27)

unde

Schema de calcul prevede 0 incarcare .

tnunghiulara liniar ereseatoare de la zero la

valoarea maxima p pe distant a B, .

I rar coordonatele x, I I

z a e punetu ui M in care sc calculeaza

efortul a, au ca origine punctul Ode presiune nula (Fig. 11.14).

Faelorul

B

o

adimensional se delermina cu ajutoruI tabelului II-4, pcntru

p

valorile

intermediare

ale

G

x

x

rapoartelor xlB intcrpolil.ndu-sc liniar ~i pe verucala. Valorile supraunitare ale raportului xlB corespund punctelor situate dincolo de presiunca maxima p (spre dreapta, in' Iigura II.l4), tar cele negative punclelor

z

Figura 11.14

r- B~, .:

I I I

I I I I I

:0

rala de

situate

stanga

spre

punctul O. Valoarea totala a efortului a, su h incarcarca exercuata de dig sc obune prin insumarea cforturilor generate de cele doua par\i ale constructir i, asa cum este schitat in figura IJ.J 5.

Cu notatiile din aceasta figura, ealculul tasari] pentru () anumita vcrticala sub dig poate adil.ncimile z se masuara de la suprafala

o

x

p

-j---

I

I

~ I ~

-------------- _j_o, _

Figura 1I.15

fi orgunizat ca in Tabelul 11-5, cu

precizarea ca

tercnului.

Univers!tatea Tehnicii de Constructi] Bucure~ti Catedra de Geotehnicii ~i Fundati]

23

Valoarea tasarii unui strat elcmentar de calcul este data de relatia:

(2.28)

in care ari,",d este valoarea efortului vertical mediu in stratul de ordinul ''i", h, este grosimea acestui strat, iar E, este modulul de deformatie liniara a stratului litologic din care face parte stratul elementar "i"; in principiu, valoarea acestui modul depinde si de intervalul de presiuni pentru care este determinat.

Asa cum se observa ~i din Tabelul II-5, calculul valorilor efortului an se efectueaza pentru adancirrule corespunzatoare separatiilor dintre stratele elementare, respectiv pentru nivelul superior a,,'up si eel inferior a,inf al fiecarui strat, dupa care valoarea medie ann"d (coloana

9) se stabilcste cu relatia:

(2.29)

In ultima coloana a tabelului II-5 se tree vaIorile sarcinii geologice a, rio Ele servesc pentru stabilirea adancimii zonei active, in limitele careia se calculeaza tasarea. Penlru constructiile foarte late, de tipul digurilor, aceasta adancime se deterrnina pe baza eriteriului:

(2.30)

relatia fiind calculata pentru verticala situata sub axul sectiunii digului (unde presiunea pe teren este p - Fig. II.l3). Deci ultimul strat de calcul va fi eel pentru care a,i depaseste inca 0,5 crg zi pentru verticala "I ".

Universitatea Tehnicii de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~, Fundafii

Q
Irl
'9
~ Q
'E:: IQ
oS '9
~
..,.
~ <:>
-. r-..
~ '9
~
~
Q
00
'9
<:>
Q\
'9
<:>
~
....
I 24

Q

"l-

Q I

<:> ....

'9

00

00

00

000

<:> "1-

.... I

0000

<:> <:>

1

0 ;:; ;:; N '" "<1- v; \0 00 0 -
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 f') '" 00 0\ r-, v;
0 0 0 0 0 0 ;:; N f') f') N 0 00
0' 0' a 0 0 0 0 0 0 0 '" f', f') f') f') N
a 0 0' 0' 0 a 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0' a a 0 0 0' a a 25

- o. f') N N a or, '0 on - .... '-D r-. r- '0 or, 0:: f') a ;;:; ... o- or, -
1il- a a N "<1- '" 00 o. a - N N N ~ N N - r- '-0 -e- f') f') f')
a a a a a 0 0 0 - - - - 0 0 0 a a 0 0 0
.-. a a' 0 a 0 0 a 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0' 0 0 0 a 0 0 0
N '-D 0 r- - - or, or, :::;: .... '-D V1 -er N cr. f') .... -r - - .... 0-, or, -
"':- 0 - .... '-D cr. - N f') ... .... -e- ;;: ;;: f') N o- e-- '-D or, -e- M M f')
0 0 0 0 0 0 - - - - - - - - - 0 0 0 0 0 0 0 0
- 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 a 0 0
'-0 cr, N r-. "1" N ,r, o, - 0 00 or, ~ cr. f') 0 '0 'r, - N or, 0- or, N
"< 0 0 '" r- 0 ,Co or, '0 '0 r-, r- '-D '-D or, 'r, 'Co o- r- -o 'r, .,. rev cr, ,Co
0 0 0 - - - - - - - - - - - - 0 0 0 0 a a 0 0
- 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
00 00 or, ,') -e- or, 00 r-. f') 00 N on 0- N '" r- a-, '-D N N on o- or, N
"i 0 - r-. '" t-, o- a 0 0 0 0- 0- 00 r-. r- :::: '" a-, r- '0 or, ... M M f')
0 0 - - - N "1 N N - - - - 0 0 0 0 0 a 0 0
- 0 0 0 0 0 0 a 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0' 0' 0 0 0 0' 0 0"
-r r- o. r-. 0 '0 r-. r-. '-D ,r, or, -e on '-D e-, '" - r-, N N or, o- or, N
-_ 0 '-D o- -e- '-D r-- 'O on .... M N - 0 0- 00 ~ ;;: s: r-. -c or; .". f') M M
0 - N N N N N N N N N N - 0 0 0 0 0 0 0
- 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0' 0" 0"
* 00 r- r-: o. N 00 '0 'r, r-, 0 or, - o. r- r- OO N 00 ,Co 'Co ,r, 0 or, N
0
Q_ 0 -o '" 0 r-. on N 0 00 '-D on '" N 0 :: 00 ;;: 0 r-, '" or, -e -e- M '"
- on et- .". -e- f') '" '" f') N N N N N N - - 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0- 0-
0 -er 00 on on N a '0 r- N 0 on 0 t-. on - 3 a-, '" '" on a 'r, N
Q\_ 0 r- -e- -e- r- N 00 ... - 0; r- on f') N 0 :: on r-. 'O or, -er .... f') '"
Q 0; r- -o or, -er -e- '" cr, f') N N N N N N - - 0 0 0 0 0 0 0
0- 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0- 0 0 0 0- 0- 0 0 0 0 0 0 0 0- 0"
0 00 r- or, r- -e- .". N r-. ec '" N M r-. '" 0 -er -e- a-, '" '" on 0 or, N
00 0 r-c 0; 0 N '-D - r-. cr, 0 00 '0 .... N - 0 on 0 r- '" on ... -e- '" '"
0 00 r-, '-D '" on -e- ... '" '" '" N N N ~ N N - - 0 0 0 0 0 0 0
0 0- 0 0 0 0- 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 N -e- -e 0 '" '" 0 ,r, .". 0; .." r-. 0 -o N on or, '" '" M or, 0 or, N
t- O cr. on '" '" r-. N 00 .". - -o -c -e- '" - 0 on 0 r- -o on -e .". cr, '"
0 r- -o -o on or, -e- .". f') f') '" N N N N N N - 0 0 0 a 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0" 0 0 0 0" 0 0 0 0
0 r- t-. - r- - ~ N 0\ 0 '" .". or, o. '" N or, or, o. '" M or, a or, N
IQ a o- r- -e- 0; on 0 r-, '" - '" .." .,. N - 0 'n :2 ,._ '-D on .... .,. '" M
0 -o or, or, on ..". -e- .,. '" M M N N N N N N - 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0" 0 0" 0 0 0 0 0" 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0' 0 0 0" 0 0
0 -o o. '0 0 0- a 00 - r- on -o 0- .... 0 00 '" .". 0- M '" on 0 or, N
v: 0 cr. 00 '-D -e- 0 r- .,. N 0- r- or, '" N - 0- or, 0 r- '" 'n -c- .,. f') cr,
0 or, -er .... -e- -e- -e- M '" M N N N N N N - - - 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0- 0
0 ~ '') '-0 N -r .,. ::! .,. on 00 N r-. .". N - 0 '" 00 '" 'Co or, 0 on N
,.. 0 0- 0- '0 r- or, 'Co 0- r- on .". N - 0 :: on 0 r- -o 'n .". .". M M
0 -r cr, 'Co '" ,Co 'Co '" '" N N N N N N N - - 0 0 0 0 a 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0"
0 0 - N 0- M .... M - 00 '" ... N N N f') -o N 00 '" N on 0 on N
..., 0 0 0 0 0\ 0\ '" r-. '0 .... '" N - 0 :: 00 ;;: :2 r- '" on .". 3 M cr,
0 M '" '" '" N N N N N N N N N N - 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0" 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0" 0 0
0 N ~ 0\ r-, N N 0 or, 00 - '" on r- 0- N 0 0 r-. N N or, o- or, N
.... 0 0 0 - N '" '" M N - - 0 o- 00 r- r- ;;: :2 r- -o on -e '" M M
0 N N N N N N N N N N N N - - 0 0 0 0 0 0 0
0' 0" 0" 0 0 0 0 0' 0 0 0 0 0" 0" 0 0 0 0" 0 0 0 0 0 0 0
0 '" 0 0 f') on 0 0 0- .." or, 0 -o - 00 - N 0 0 0 N on o- on N
- 0 0 ~ z '-0 r-. eo 00 00 00 '-0 00 r-- r-- :::: :::: '" '" r- '" on ... ," '" ,"
0 - - - - - - - - - - - - - 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0' 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0" 0 0 0 0 0 0 0"
lX 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 a 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 N f') .... or, 'O ,._ 00 0\ 0, N M .". on,. 0 0 0 0, 0 0 0 0 0
0" 0" 0" 0 0 0' N '" 'O" ,._" 00" 0
0 0 0 - - - - .". on 0\ - o II

~

OJ +

II

X 1m

OJ I

II

X 1m

27

26

Tabelu/ II-S. Ca\culul tasarii prohabilc

.. kPa

~

6 ....

2

p >.

_l<_1_

6,····

.rn:

x, = .

.m:

kPa;.· .kN/m3; .. ,

. kPa; E2 = ...

kN/m3; y2=········

E,=.

Stratelc geologice:

't , =.

~-

",-

<:> ...

N

,:,-

-r

~ --~----+--~----+---~--~-+--~--+--+--~--+---~--~ ~ o

kPa

kPa

m

kPa kPa kPa kPa

m

14

13

12

m

11

10

~f __ O~_O~--~--O-+--~~~~~ ~ ~ ~-+--+-~--~--~r-'--

~

Tasarea totala s eorespunzatoare ficcarui punct de calcul sc oh\ine prin insumarea valorilor de pe eoloana 12, Tahe\uI1l-5, pcntru toate stratclc de calcul:

CUI)

Cunoscand valorilc tasarilor prohahilc sub punctelc alcsc la ha/.a sec\iunii digului sc poate trasa Iinia dcformata a accstcia dupa eonsumarea tasarilllr tcrcnului ~i sc pot lua, Inca de la proieetare masurile de eompensare amintite la ineeputul accstu) suheapitol.

<:>

......

00

II.4. Verit'icarea stabilitatii tcrenului de fundarc

Pentru analiza stabilitaiii, masivul de tercn pe care este amplasat digul cstc eonsiderat un mediu corttinuu ~i omogen. Suh ineiircarea exercitata de dig, in accst mediu se de/v()lta 0 stare de dorturi caraeterizata prin cxisten\a in oricc punct al masivului a unor dorturi unitarc

1%

Universitatca Tchnica de Constructii Bucurcsti

Catedra de Gcotchnidi ~i Fu~da\ii .

28

prineipale a, ~i a2• Conditiile de stabilitate eer ea in toale punctelc masivului de teren starca de eforturi sa fie cornpatibila eu starea de rezistcnta a mediului.

Asa cum este eunoseut, starea de eforturi intr-un punel al masivului se poate rcprczenta grafie intr-un sistem de coordonate a, 1: eu ajutorul ecreului lui Mohr, prin unghi de devierc 8 intelegjmdu-se unghiul intre directia efortului total ~i normal a pe un plan trccand prin punctul considerat. Pentru pamanturile necoezive, starea de rezistenta sc reprezinta, in acclasi sistcm a, 1:, prin dreapta intrinseca (Coulomb) trecand prin originea 0 (Fig. [1.16). In acest caz, tcrenul este stabil daca pentru niei un punet din masiv eereul lui Mohr nu intersectcaza drcapta

intrinscca sau, altfel spux, daca

unghiul de deviere maxim 8""" estc mai mic decat unghiul de Irecarc interna <1> al parnantului.

In acest sens, Iactorul de stahilitate F, al terenului analizat sc definestc prin rclatia:

a

F =:r_r_ = a tg <1> S t a. tg 8 max

tg <1>

(2.12)

tcrenul Iiind deci stahil in cazul in care F, estc supraunitar.

In functie de valorile eforturilor principale in punetul considcrat, unghiul de devierc

Figura 11.16

maxim se calculeaza, conform figurii U6, prin:

. CT a, -a2

sin 8ma, = ~OC = --a, +a2

In eazu~ digului din tcma, tercnul de fundare estc cocziv: pentru calcul se aplica

(2.11)

principiul starilor corespondente, potrivil caruia la valorile cforturilor principalc se adauga un terrnen constant, egal eu a = c cotg <1>, care reprczinta cfectul cocziunii. Aceasta se cxprirna grafic prin translatarea axci ordonatelor Or pe distanta respectiva (Fig. 11.17). pro hie rna reducandu-se astfcl la cazul pamantului necoeziv. Se obtine deci:

a', = a 1 + c- cot 9 <1> a'2 = a2 + c. cotg <1>

Universitatea Tchnica de Constructii Bucuresti Catedra de Gcotehnica si Pundatii

29

Pana aici a fost ncglijata greutatea proprio a terenului, adica sarcina geologica a,. Se considera di aeeasta actioneaza izostatic, eli aile cuvintc ca arc acecasi valoare in toate directiilc, dcci poatc fi

()'

c dg<D ~

o adaugata la eforturilc principale la Iel ca tcrmenul datorat coeziunii.

In consecinta, pentru digul asezat pe teren cocziv sc poatc scrie:

Figura 11.17

a'i = af +e·cotg <1>+agz a'2 = a~ + c cot g <1> + a gz

, . ~",'l ~., sunt valorile cforturilor principalc generale de prezenta digului considerat ca 0

II1carCv"V2'

,0 1 . hi lara Accstc valori sc calculcaza pe haza teoriei elasticitatii, pornind de la

lI1earcare flung IU .'. .

presiunea maxima p exercitata de dig la suprafata tcrcnului, cu relatiile:

(2.14)

(2X 2Z)

a,' = pf B'B

C~.35 )

unde p a Iost obtinut din relatia (2.26).

Valorilc numcrice ale functiilor f, ~i 1'" respectiv ale rapoartclor a',1p ~i a\/p. sunt datc

suh forma unor coeficicnti adimensionali in Tabclcle Il-6 si 11-7.

Sarcina geologica pcmru adancirnca r. sc dctcrrnina cu rclatia

(2.16)

agz=Y'z in care Y este greulalea volumica a tcrenului.

d . d I" . h' de deviere maxim 8' slahilit

Pcntru pamanturilc coczive sc poate eel e 1111 un ung I c """, .

prin rclatia (Fig. [1.17):

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnicli ~i Fundatii

30

3 I

::10000000800 0"0"0"

(2.37)

eforturile principalc o', ~i d, fiind date de rela\iile (2.34).

In concluzic, valoarea factorului de stahilitate pentru pamantuti coczivc, conform tcmci,

cste:

(2.38)

tg ct> F--S - tg S'max

-

Calculelc pot fi organizate ca 'In Tabclul II-S, valahil pentru punch: situate la dil'critc adancimi. pe 0 verticala sub dig.

Pcntru calculul valorilor Ci\ s.i Ci'" sec\iunca digului poate fi simetrizata prin deplasarea

v1lrfului t determioat 'in suhcapitolul II.:') la mijlocul amprizei (Fig. 11.18). pcntru simplificarea

ca\culelor, valoarea p = Y dig' H poate fi rotunjiHi.

111 scopul utilizarii tabelclor 11-6 s.i 11-7 fara intcrpolari, calculul valorilor F, sc cfcetucala pcntru vorticalc oh\inute prin divizarca [iecarc] jumata\i a la\imii digului 'In catc 10 par\i cgalc; verticalc!e vor fi deci distan\ate cu B/20 san O,()5 B (Fig. II.19). In acclasi scop sc recomanda ca

pc adancime sa sc ia intervale de ca\cul cgalc cu 0.02 B.

Se obtin astfcl valori F, pentru toate nodurile retclci dill figura 11.19 si sc poate construi

topogranta izoliniilor F" care of era II imagine de ansamhlu a condi\iilor de stahilitak a ten;nului de fundarc suh dig. In cazul dnd 'in teren apar zone pcntru care F,<l (dcnumitc /llne plasticc) sunt neclOsare masuri pentru prevenirca cedarii (ruperii) tcrcnului suh grcutatea digului.

I ste de remarcat ca, la treeerea dintr-un strat geologic 'in altul, izoliniilc F" prczinta

discontilluita\i datorita schimharii caractcristicilor de rczisten\a ale pamantului.

~r---~--------------~

i.H

,

\

___ -J'. ~------------------ _L---

.>i

BI2

B/2

-<-

FiguraIl.18

Universitatea Tehnica de ("onstruc\ii Bucure~ti Catedra de Geotehnidi ~i Funda\ii

32

B=~~~~m;

Tabelul II-S. Calculul stabilitatii terenului X= __ m;2xfB=~~~_

y",,, = _ kN/mJ;

Stratele geologico:

p = YbM H = ~~~~ kNzm";

Y\ = .... _ kN/m1;

Y2 = kN/m';

tg <1>2 =

-~--' --- ---

tg <1>\ = _~~_

c, cotg <1>\ = _ ... _.. "

kN/m-; C2 cotg <1>2 = __ kN/m2;

I
09 09
Q. Q. OJ OJ
...: , , (5 (5 ~
c:: ~ :e: N 0 0 E
- m Q. Q. ,._ 0 N N ~ Co
N N ~ ? 0 -b ~
III -<]N II + + -b E ~ ~ OJ
... N <1 <1 N N E
- o b b I Co ~ ~
o N Cl Cl +~ E
CI) II II Cl b b e- <D 09
+ c Co
~ '" b + "o -b iii .s> .s>
<1 <l .., ..,'"
b b b o II
II~ II", ~
-b -b u..
- - m - kPa
- kPa kPa kPa kPa
0 1 2 3 4 5 kPa kPa - - -
6 7 8 9 10 -
I 11 12 13 14 15
, I Strat I

Strut :2

Figura II. 19

lJnivers,itatea Tehnica de Constructii Bucurcsti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii

33

n.s. Specificul calculului depllzitelor de de~euri

11.5.1. Prohlcmatica gencrala

puluarca mediului, problema deosehit de acuta a perioadei actuale, prezinta doua laturi esen\iale sub aspeclul cauzelor generatoare:

_ poluarea rczultata direct prin difcritc forme ale activitatilor dcsfasurate de euJccliviH\\ile

umane;

_ poluarea provoeata de dcpozitan:a de~eurilor.

Dc~eurilc pot fi sub forma gazoasa. lichida sau solida. Clasificarea lor se poatc face dupa

mai multe criterii: sursa de producere, structura si natura lor, posihilita\ilc de utilizare.

Sunt eunoscute mai multe moduri de deharasare de aceste de~euri: prin depozitare in

[ocuri special amenajate, arunearca in rauri si oceano, valorificarea partiala sau totala. Fiecare mod arc dezavantajeJe ~i avantajeJc sale, sistemul adoptat in general fiind depozitarca des,curilor.

Construirea unor astfel de depozite implica 0 serie de prohleme, printre care:

_ asigurarea stahilita\ii ~i prevenirii catastrofeJor produse de deplasarea de~eurilor ~i a

apci in cazul ruperii structurii de Iormare a depozitului;

_ prevenirea poluarii mediului amhiant cu suhstante antrenate din depozit;

_ reintegrarea in cireuitul economic ~i ecologic al terenurilor ocupatc pcntru depm.itare.

In clapa actuala, prohJema dcpozitarii dc~eurilor prezinta doua situa\ii caracterislice:

I. existenta unor depozite vechi, multe dintrc clc realizate haotic ~i ca atarc apare

necesitatea reamenajarii ~i asanarii lor;

2. proiectarea ~i cxecutia in conditii de sccuritate tehnica ~i eeologica a noilor depozite.

11.5.2. Clasificarca depozilcJor

Exista mai multe criterii de clasificarc a depozitelor, fie ca sunt vcchi sau noi.

A. dupa natura producatorului

B. dupa criterii sociale: gradul de populare, aria posihila de infcslare, efectcle asupra

sanatatii pupula\iei

C. dupa modul de eomportare 111 timp: perioada de neutralizare a dcseurilor. durata de

via\a a depozitului

D. dupa solutiile constructive aplicate: etansari, amplasament.

Universitatea Tehnica de C'onstruC\ii Bucuresti Catedra de Geotehnic~ ~i Fnndalii

35

34

In general, solutiile constructive sunt diversificate in functie de natura materialclor depozitate. Pentru deseuri provenite din industrii, de tipul slamurilor (din minereuri, cenusi, etc.) se utilizeaza iazurile de decantare, cu diguri de contur din materiale locale.

Pentru acclasi tip de deseuri, dar in stare apropiata de starea uscata (steril) se rcalizeaza halde sub forma unor umpluturi taluzate neetansate.

Pentru deseurile rnenajere, uncle deseuri industriale, deseurile toxice si cele radioactive sc utilizeaza depozite capsulate, care prezinta etansari pe tot conturul sectiunii (figura II.20).

Din punct

pozitionarii fala de nivelul

r ,--_ -=- -=- -=- i-- _:--- --- -=;-)

I

~==~====~r1-~~====~I~1 ==~

\ ~ ::~

\

vedere

al

de

tercnului natural, depozitele pot fi: supraterane (halde de ses sau de

I I

~~==~=====-Ll-=j=====9\9\====~ I--"__~===_=-:_===_ '='_ J _=_===:;::=::;1-1 ,-1 =====j ~======--_-T-==-=~~-====4

\

iocetr CU S£CURITAT£ MARITA

Figura 11.20

albie,

unele

depozite capsu-

late), de adancime (iazurile de decantare realizate in general in' declivitati naturale, haldele de rape, valcele, haldelc de cancra ~i depozitele capsulate) ~i structuri mixte.

II.S.3. Alcatuirea depozitelor capsulate

Principalele parti cornponente ale unui depozit sunt (figura II.21) - corpul depozitului

- ctansarca de suprafata

- etansarea laterala

- etansarea de haza

- sisternele de drenaj

Corpul depozitului este alcatuit din deseurile depozitate, care in general trebuie sa fie sortate. Elevatia corpului depozitului se realizeaza (In conditiile amplasarii pe un teren plat) printr-o sectiune taluzata cu pante de circa 1:3 ~i berrne circulabile de Sm. In ceea ce priveste platoul central al depozitului, nu sunt impuse conditii geometrice, dimensiunile rezultand din conditiile amplasamentului ~i cantitatea de deseuri,

Figura 11.2/

Llanprca dc supral"a\a wnstituie: partca supe:rinara a depozitului, avand un rol complex: de: a protcja mcdiul de: cmisia de substan\c din dcpozit, de: a asigura impe:rmcahiIi/,area accstuia

- ibil s ral'ata depozitului in mcdiul arnbiant.

raVi de apelc pluvialc ~i de a reincadra pc cat POSI I sup " .."

Etanprca laterala existenta in cazul solu\iilor de adancime formeaza pere\ll depoZitulUl,

realizandu-sc fie prin pcreti de etan~are sau prin continuarea etansarii de baza. Rolul acesteia

este impiedicarea :onlaminarii tercnului,

. ' I' arte: de contact cu tcrcnul, cu rol

Etansarca de haza estc partea infcnnara a depozltu UI, par ea c

, - d" 'rna admisihila intre

escntial In Impiedicarea infiltrarii noxelor. In accst sens, istanta rruru

Universitatea Tehnica de Coustructii Bucurqti Catedra de Geotebnicii ~i Fundatii

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnicii ~i Fundatii

36

'-'lan~area (.I<: haza ~i ni vclul apci suhlc:rane: cste ue I m. In Figura 11.22 sunt prczcntau- SChe:malic: solutiile cxistem- pentru asigurarea ctan~1irii de baza.

(A) Deseuri ingropate ill teren natural impermeabil

(8) Deseuri illgropate deasupra tereoului impermeabil

(C) Depozit de deseuri prevazut cu captu~ala etan~ii

Figura 11.22

II.5.4. Principii pentru realizarea depozitelor capsulate

Llan~arih: sunt alcaluile In general din alle:manle de:

stratun

drcnaruc,

straturi

imperme:ahile impermeahiliz1iri

~i mincralc, materiale

c:omplelatc

cu

geosinletice. (Iigura 11.23 ,11.25)

Sislc:mck

drcnaj

permit cllkclare:a ~i cvacuarca apclor uzate (Iixiviali), prevenind illfillro.ft:a ac:"slora

sub

corpul

dep()zitului.

SiS[cmcle: de drcnaj pmpriu-zise sunt alciituite: din conducte din matcrialc sinlclicc pc straturj

drcnanu-, minimum

diametru

cu

de

250mm,

conditic

impusa de nC(;eSilatt:a inspcclarii lor, dar ~i de vcrificarea

r(;zisll:n\(;i provenill: de:pozitat.

la

solicil1irile matcrialul

din

Idcca principal a cc trcbui.. avuta In vcdcrc In cazul proicctari] unui dcpozit nou cste act:c:a a rcalizari] sale In condiji] de securitate dcplina [inand cont UC cvolutin In timp a stru(;turii rcspcctive ~i a de~curilor dcpust:.

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresu Catedra de Geotehnicii ~i Funda\ii

37

Pentru ca efectul depozitelor asupra mediului inconjurator sa poata fi controlabil in permanenta, solutiile constructive adoptate trebuie sa perrnita vizitarea ~i rernedierea sistemelor de ctansarc ~i drcnaj.

(a)

Si .... rem pruuar de colccturc a lixiviatului ~i sistcinul de evacuate

k:2 l01l:m/s

h z 30cm

Si stem secunda r de colectare a lixi viatului ~i sistcrnul

Prima geomembrana

Geomembrana secunhri

Strat compozit

(b)

Detectarea scurgerilor ~i evacuarea

Geomembrane

Strat compozi! h? 1m

Figura //.23

Aenstre

Acoperire cu phdnt

Strat dreuant Gcomem bran3

.,......_ Deseuri Strarul principal de colectare a lixivialilor

./"

Figura //.2..J

Umversitatca Tehnica de Constructii Bucurcsti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii

38

, 0 probJemll esenliala pentru proieetarea depozitelor,

COnslltule corecta evaluare prell'ml' , x' alaturi de problema stabiJitatii, 0

nara a tasarilor,

Tcrcnu] de fUndar' t '0' "

, , c rc urc sa Indeplineasdl anumite c dit ii "

dllcra de la tara la lara ,'" f " , un 'Ill de Impermeahilitate (care

~I In unqlC de tipul de de~euri) 'i de ,,',. '

suhlerane trcbuie s' 1'1'. "I I * C rCZlsten\iI mecallldt Nivclul apelor

a e SI uat a eel put' I '

~111 m sub ni velul tlilpii elan~arii de baza,

~

l. Filtru (pildnt sau geotcxtil) DE~EURI j

2 "'--, :

,~"". (gCQCompoz.t) pentru taluze laterale

3, Strat de protccpe (Geomcmbl'lld)' 4 8arim (Geomcmbrad)

2, D= (pictn!) de bazl

\

__, ACOPERlRE

la, Teren de bazl

Figura 11,25

Etan§area de baza (figurile II ")1 - ")5) ," "

, '-. - poate fJ cunstltulta di t "

mlllerale ~i sintetiee (argiia ' n roo comoinape de clemente

compactata, geomembrana geoco ' , ' , "

general, pe plan inter . ' ' mpozite bentonitice, etc.), In

na\lOnal cste ccruta 0 permeahl'II'lal" ill ' »:

, ' ~ aXlm" a etan ,v " d. 0 -,»:

m/s, Grosimea ci variaza d .. " ." ' saru c aza de I x 10"

. easemenl In IUne\ie de I' a ' ,

*i Sm). • ar , lip de depoZII, de etansare, etc, (intre lrn

_E_ta_n~s=ar=e.=.a-"d",c,-,s~'u~p:!..'ra!!f.!!;a1§bl!a, Cerintele principal' I' ,

v c re entoare la materialele cc 0 al ,Vt '

urmatoarele: ca uiesc sunt

- grosime medie a etan~arii minerale dO, " ,

mls; e .Sm cu un coeltclent de permeabilitate de 1 x 10"

- pcntru rcalizarea optima' '''Ix-'' "

a prorr a..! 11 par\1I supcrioare a h. ld " ,,'

strat de egalizare de mini 05 a CI sc impunc prezenla unui

irnum m realizat di t '

, • 111 r-un matenal cmogen si necoeziv.

- datorita formarii de' ' , "

, , gaze eombuslIbtle se va prevedea un strat drenanr

nnnima de 0 1 d eu 0 grosime

'. m, e obicei din pietris:

Univcrs,italea Telinicii de Construqii Bucure~ti Catedra de Geotelinicii ~i Pundapi

39

_ suplimentar se poate prevcdca o etansare sintetica (geomernbrana de exernplu):

_ pentru protectia etansarilor miner ale si sintetice sc realizeaza un strat de parnant vegetal de minimum 1m.

Pentru prcdimcnsionarea sectiunii depozitului se folosesc metode similare ca pentru dig, luand In consideratie parametrii specifici materialelor depozitate (valori orientative sunt prezentate 'in Tabelul II-9).

Tabelul /1- 9

Tip de deseuri Greutate volumica Unghi de frecare Coeziune Modul de
(kN/m') interna (0) (kPa) deformatie
(MN/m')
Pamant, moloz 12 - 20 30 - 40 5 - 15 foarte varial
Gunoi menajer 12 - 14 25 - 30 () - 10 0,5 - 5
Deseuri industrialc 14 - 16 25 - 30 0-10 foartc variat
Noroaie din statii de 8 -12 10 - 20 0-2 0,5 - 5
epurare
Mixturi de deseuri 12,7 - 16,9 )5 - 39 0-40
industriale
(lips 16 - 16,2 31 - 34
Nisipde turnatoric 17,6 35 ()
Zgura 19,2 36 ()
Deseuri vegetale 10,5 - 11,9 13,2 - 18,3 0-24
Deseuri industriale 12,2 - 20,3 34,8 - 42 0
rezultate din
productia de zinc ~i
plumb
Deseuri din 21,4 38,1 85
activitatea de
dernolare
Deseuri solido 16,7 46,6 34
ora~ene~ti Verificatea stabilitatii la alunecare se bazeaza tot pe luarea 'in considerare a unor suprafetc cilindrice dc cedare. Cazurile posibile specificc de cedare sunt prezentate in Iigura II.26.

Factorul de stabilitate admisihil recomandat pe plan international se consider a a fi intre I.3 ~i 1.5.

Verificarea terenului de fund are se trateaza similar ca la alte constructii de acelasi tip. Posibilitatea aparitiei unor tasari datorate comportarii 'in limp a descurilor, ca ~i deforrnarii terenului de fundare, obliga la alegerea unor materiale pentru etansarea de baza care

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii

40

sa sc poata adapta stani d.' ..

. c dciormatll progno/ata' 'In' dil i .

. . , con lIllie m' I •. " .

accstcla. Accleasi considcrent> t .h '. . , cn,ln""1 Intcgralc a fum:liilor

. lo re UIC avutc III vcdcrc .: I.' .

IlxivialiloL ~I a prolcctarca srsternulu] de drcnare a

41

III. PROmCTAREA UNEI FUNDA TIl DIRECTE IZOLATE

Fundatia cc urrneaza a fi proicctata sustinc stalpul unci constructii civile, industriale sau estacadc portuare si transmitc la tcrcnul de fundare atat 0 incarcarc vcrticala si una orizontala, cat ~i un moment pc directia uncia din axelc sale. Tcrcnul poate fi alcatuit, asa cum rczulta din fisa forajului cxccutat pc amplasament, dintr-o succcsiunc de strate prafoasc si argiloasc, avand porozita\i si consistcnte variate.

1I1.l. Principii de proiectare

Ca oricc element al constructiei, fundatia trebuie astfcl conceputa In cat sa satisfaca atat ccrintclc tehnicc, cat si pc cclc economicc. In conditii cat mai hunc. Fundatia Iiind solicitata de o forta normala ccntrica P (in kN), 0 forla orizontala H (In kN) ~i de un moment M (in kNm), pentru baza sa se va alegc forma dreptunghiulara, cu latura mare oricntata pe dircctia planului de actiune al morncntului.

Noland cu L ~i B (in mctri ) lungimea si respcctiv latimca bazci fundatici. prcsiunca etcctiva me die pc tcren este:

re" ••

~ r'amant

Parnant

P+GI

Pelmed =LT

unde prin G. (In kN) s-a notat grcuiatca propric a Iundatici.

(kPa)

(3.1 )

Figura II. 26

Constructia ee sc proicctcaza ncfacand parte din clasclc de importanta l sau II (conform ST AS I OI OOl()-75) calculul se poate face pc baza prcsiunilor convcntionalc. In accst caz cstc

neccsara in.lcplinirca urmtoarelor conditii:

- la incarcari centricc:

Pel med <; Peonv in gruparea [undamcntala

Pdllwd::;I,2 P"'Ol1V in gruparca spcciala

In care prin p""" s-a notat prcsiunca convcntionala de calcul corcspunzatoarc conditiilor de tercn ~i de fundarc avutc 'in vcdcrc.

- la incarcari cu:

- excc~tricita\i dupa 0 singura dircctic:

p,.,"",,<;1 ,2 p,,,,,, \'n gruparea tundamentala

P,I,,,,,,<;!,4 Pee",v 'in gruparea speciala - exccntricitati dupa ambelc dircctii:

p,.,,,,,,<;I,4 p""" 'in gruparea fundamcntala

Univcrs,itatca Tchnica de Construqii Bucurc~li Catedra de Geotehnica ~i Fundatii

Universitatca Tehnica de Constructii Bucuresti ('atedra de Geotehnica si Fundatii

42

P,rmoxsl,6 Peon, 'in gruparea speciala.

'in care Pt· . . "

ef max es e presiunea cfcctiva maxima pe talpa f d \' . ',.

"' I' I . un a rei provenita din incarearile de

ca cu din gruparea fundamentala, respectiv din gruparea speciala 'I.,. I ' ..

f d ' . n cazu gruparu

un amentale expresiile p si pst'

ef max cftnin • un .

P+Gf M+H·Df Per max = ~~~ + ----'--

L·B W

Pef min = P+Gf _ M+H·Df

L·B W

(3.2)

(.1.1)

unde D, este adancimea de fundare si W = ..!B. L2

, 6 (in rrr') este modulul de rezisten\il al

sectiunii bazei fundatiel.

Pcntru gruparile sp . I

, , ,. ' ecta c se calculeaza cu accleasi forrnule, dar eonsiderandu-sc

mearcarIic cu coeficicntn actiunilor, conform capitolului L

Presiunea minima efectiva pe talpa trebuie sa fie iti , , ,

I " . , pOZI Iva pentru ca pamantul nu poatc

pre ua etorturi de intindere

. Dimensiunile talpii trebuie alese astfelfncat conditiilc (3.1) ~i 13.2) sa fie sat' -j'"' tc ,c

mal aproape de limit a, ' IS aeu c cat

caleulUIIntr~cat greutatea fundatie] o, nu este cunoscuta dinainte, ea poate fi aproximatn, pentru pre rmmar, cu ajutoru] relatiei

Gr = Ve, . Y med (kN)

in care V ' ., 0.4)

ex (in m ) cste volumul total exeavat i'd ' ,

n ve crea execuue, funda\ici iar Y (in kNI l

estc 0 valoare di , . .. ' nu-d 1m)

me IC a grcutati! volumicc, incluzand atat betonul din corpul funda\iei cat'

umplutura de parnam de deai>'upra sa, In mod curcnt valoare. ". ,,~l 20 kN/m' ' a Yn"d po..te f 1 considcrata egala cu

In aceste conditii se poate scrie:

Ve, =L·B,Dr

in care cu Dr (in m) s-a notat 'd' " . ,

a ancrmea de fundare, rar condi\iilc n.l) ~i (3.2) devin:

P+Gr P

Permed =~~-=~-+D

L· B L. B r . Y med S Peon,

(3,5)

(1.1 ')

p _ __!'_ 6 (M + H . D )

ef max - L, B + Df . Y med + f S I 2 P

L2 'B 'COli\'

(3.2')

Univ~rsitatea Tehnica de Construcn; Bucuresti

Catedra de Gcotehnica ~i Fundau] '

43

IlL2. Stabilirea presiunii conventlonale de calcul

Valoarea Peony se deterrnina conform indicatiilor din STAS 33(X)/2-85.

Pentru pamanturile necoezive, presiunea conventionala de calcul se stabileste in functic de granulozitate ~i umiditate, iar pentru cele coezive, in functie de indcsarc (exprirnata prin valoarea indicelui pori lor ~) si de umiditate, respectiv consistenta (exprimata prin valoarea indicelui de consistenta L). Natura si caracteristicile terenului de fundare au fost evaluate pe baza executarji unui foraj pc arnplasamentul Iucrarii.

In Tabelul III-I sunt extrase din standardul mentionat, valorile de baza ale presiunii conventionale.

Dupa precizarea stratului ~i adancimii la care urrneaza a se implanta fundatia directa, conform principii lor cxpuse la curs, valoarea de baza corespunzatoare terenului respectiv si hotata in cele cc urmeaza P conv s se deterrnina prin interpolari liniare succesive intre valorile din

TabelullII-1.

Se precizeaza ca in cazu I cand Ie > I, ca valoare p conv se ia, pentru nisipurile argiloase, cea corespunzatoare la Ie = 1,0, iar pentru celclalte pamanturi coezive, valoarea care corespunde la Ie::O 1,0, se majorcaza cu 20%,

Valoarea p conv astfel obtinuta este 0 valoare de baza, corespunzand unei fundatii cu lalimea B= 1,0 m si plasata la 0 adancime de fundare de l m. Intrucat fundatia care sc proiecteaza nu va indeplini aceste conditii, la valoarea de baza trebuie sa se aplice 0 corectie de latime CH si 0 alta corectie de adancime CD:

Pconv = Peony + CB + CD

(3.6)

Corectia de la\ime se ex prima ca 0 fractiune din presiunea de baza: pentru fundatii avand lalimea B 2: 5 metri, sporul este de 0,4 P con' in cazul pamanturilor necoezive (cu exceptia nisipurilor prafoasc) ~i de 0,2 Pconv in cazul pamanturilor coezive (inclusiv nisipurile prafoase). Pentru fundatiile cu la\imi cuprinse intre I ~i 5 metri, corectia CB se obtine astfel:

Latimea fundatiei proiectate nefiind inca stabilita, pentru cazul de fala se recornanda a se considera initial, In mod orientativ, 0 anumita latime, de exemplu B = 2,5 metri, urmand ca valoarea respectiva sa fie definitivata ulterior, asa cum se va arata in subcapitolul urrnator. In cazul pamanturilor coezive, corectia va fi deci:

(3.7)

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnidi ~i Fundatii

45

44

coezive cu plastieitate redusa ~i mijloeie ~i 1,5 pentru pamanturi coezive eu plastieitate mare ~i foarte mare.

Pentru adaneimi de fundare inferioare a 2m corectia de adaneime se ealculeaza eu

formula:

In care K I cstc un coeficicnt egal cu 0 !O ,,'

, . . pentru pamantun nccoezi , , ( , .

praloase) ~i eu O.U5 pent .,. . , . e .1\1: eu cxccpua nisipurilor

ru msipun praioase si pa 0 turi .

'< man un COCZI ve.

TabeluIIII-I. \.C I .

o , cuort de baza ale presiunii canven ion ale ,-

a) pamanturi necoczive ( de (air ul pentru pamant uri

Denumirea pamantului
Indesatc I Indcsarc medic
Nisin mare P l'UIlV (kl'a)
Nisip rnijlociu 700
Nisip fin 600 (10()
useat sau umcd 500
foartc urned sau 500 350
-'50
Nisip fin saturat ~50
prafos uscat 350
umed 300 -
2S0
foartc umed sau ZOO 200
saturat 150
h) arnantu . _ Of - 2

Co '" Peonv . --4-

In final, valoarea definitiva a prcsiunii convenlionale de calcul se ohline deci aplicand

(3.9)

valorii de haza eoree\iile respective, conform relaliei (3.6).

111.3. Stabilirea dimensiunilor bazei fundatiei directe

p

n coczrvc

~unda\ia cc se proiecteaza fiind solieitata de catre suprastructura printr-o forla centric a P,o for\a orizontala, H ~i un moment M pe 0 singura direC\ie, dimensiunile hazei trebuie alese astfel'incat sa fie satisfacute rela\iilc (3.1') ~i (3.2') enun\ate anterior. Notand raportullaturilor

LIB = 'A., condi\iile pentru gruparea fundamentala devin:

(3.1 ")

Denumirea pamantului Indicclc p""" (kPa)
porilor, ~ Consiste$
Cu.plastieitate rcdusa (lr<1 O'k') Ie O,S
O,S I,. 1,0
nisip aruilos, praf nisipos, nraf 300 350
0,7
Cu plasticitate rnijlocic (!(l'k. I 27S -
~o'y,·' '.' . . ' < p< 0,5 300
. . ' ): rusrp argiles, praf nisipos 300 ~50
argilos, pral argilos argila p 0 f ' - 0,7 275
i., ' 0 .' , ra Oaxa 1,0 300
~~IPoa~a, argila nisipoasa, argila ZOO 250 -
raloasa
Cu pla~tieitate marc ~i foartc marc
(l,~20':): argila nisipoasa, argila 0,5 550
0,6 650
I prafoasa, argita, argila grasa 450 525
O,R 300 '350
1,1 225
100 P

'A.B2 + Of . Y Ired S PeonY

p 6(M+H·Df)

--2 + Of . Y med + 2 3 S 1,2 Pconv

'A.B 'A. ·B

(3.2")

Corcctia d ' . d' .

c a ancrmc atunci cand . d" .

, a anctmea de fund' . dc '

rclatia: arc cpascstc 2 metri, cstc data de

Raportul 'A. depinde, 'in prineipiu, de relalia dintre moment ~i forta centrica; de regula, el se ia 'intre 1,1 ~i 1,5, valorile mai mari fiind necesare In cazul transmiterii unor momente

importante.

Daca valoarea finala B difera cu mai putin decat 0,5 m fala dc valoarea prezumata

inilial pentru stahilirea corectici de lalime ~ PB - In cazul de fala 2,5 m - atunci aeeasta coreC\ic

~i implicit Pem" nu sc mai modi fica.

In caz contrar, ca\culul sc reia de la 1:nccput, considcrandu-se pentru B 0 valoare mai apropiata

de cea finala.

Cu aceste valori obtinutc sc veri fica ~i condi\iile pentru gruparea specials de 'incarcari.

Dupa verificarea tuturor condi\iilor, valorilc B si L , rotunjite la 5 em sau preferabil la

10 ern, raman definiti vc.

CO=K2y(Dr-2)

In care Dr cste cxprirnata In metri _ 'I (:l.X)

. ' Y (in kN/m,) este greutatea volumica de .. .

xrtuatc dcasupra nivclului haze' f .' " . c calcui a stratelor

. I undatici, ~I sc calculeaza ca medi ,

accstor strate iar K este u r . . ie ponderata cu grosimilc

• .' ' 2' n coe rcicnt adimensional, care sc ia e al cu ".

necocztvc (eu exceptia nisiouril ' g 2,5 pentru pamantunlc

isipun or prafoase), 2 () pent ... v

, ru nisipurile prafoase ~i parnanturilc

Universitatea Tehnica de Construqii Bucurc~ti Catcdra de Geotehnicli ~i Fundalii

Univ~rsitatea Tehnica de Constructii Bu .

( ated d r- curesu

, e ra e Geotehnica ~i Fundatii

46

111.4. Proiectarea fundatiei directe izolate

Dupa stabilirea dimensiunilor bazei (tal ii)

celelalte I . a pu fundatie] este nccesar sa se determine

e ernentc geometnce ale c I' f ..'

. orpu UI undatie], In cazul ternei "

rmportanta solicitarilor ~i de faptul ca stalpu] d h ct, [rnand scama de

e eton armat pe care I va I' f

urmeaza a fi turnat pc loc, se alege de regula u di - sus InC undalia

. . na mtre urrnatoarelc variantc de proiectare:

- funda\le din beton simplu cu cuzinei d b t

e eon annat:

- Iundatie (talpa) elastica de beton armat. '

Dimcnsiunile 'n I'

s a pu UI, ~J si b., sum considerate stahilite si

structurii. < cunoscute din calculu]

La proiectare se v

. or respecta indicaliilc din "Normativul " d

executare I aril privm proiectan:a ~i

a ucr I or de fundalii directe la construc(ii ", indicativ P.l ()-X6.

In aceasta varianta, hlocul inferior de bet . I .

on simp u poatc avea 1~1 tre t'"' .

sc vor prevedea doua trepte. . . p e; In cazu] tcmei

Cuzinetu] de beton arm' t .

v • a , care transmin- solicitarile de la st.ilp la blocul infe . >

forma pnsmaticii (Fig. III. I ); laturile bazei sale f" error. are II

, " b (In metn) se aleg astfel lncat sa satisfaca

urmatoarele conditii privind raporturile flL, b/B:

f b

L '" B = 0,55 '" 0,65 0.12)

Figura IIU

H

daca blocul inferior arc II singura treapta, ~i f b

L'" B = 0,40 '" 0,50 n.n)

daca blocul inferior arc 2 sau 3 trepte, ca In eazul tcmei.

Ina1limea h (i

In metri) a euzinetul~i

trebuie sa satisfacav • I

simu tan urmatoarele trci

conditii:

h 20,3 m;

h 2

tgl3=-2- C 3

h

f 20,25,

(3.14)

Uni versitatea Tehnica de Canst ... B .

C ' rucui ucuresn

.atedra de Geotehnica Ii Fundalii

47

in care s-au avut in vedere notatiile din figura IILl.

h

Daca valoarea h sc alegc astfel incat t9 13 = - 21, nu mai este necesara verificarea c

sec{iunii la forta taietoare.

Inallimea total a H (in metri) a blocului de beton simplu, atunci cand acesta are 0 singura treapta, trebuie sa fie de minimum 0,4 metri. In cazul temei, blocul avand doua trepte, inallimea fiecareia HI> H, va fi de eel putin 0,3 metri. Raporturile H,IL,; H21L2 = tg a (si, implicit, H,IB,; H21B,) trebuic sa res pectc conditiile de minim din Tabelul III-2.

Tabelul1Il-2

Presiunea maxima Valorile minime ale tg a pentru beton de clasa:
pe teren [kPa I Be 3.5 Be 5 Be 7.5 Be 10
Pm" <; 200 1,3 1,2 I, I 1,0
p~", = 300 1,6 1,4 1,3 I,!
Pom = 400 1,8 1,6 1,5 1,3
Pm •• = 600 - - 1,8 1,6 Armarea cuzinetului la partea inferioara se face eu 0 retea de bare dispuse paralel cu laturile, diametrul minim al barelor fiind 8 mm, iar distanta intre ele fiind cuprinsa intrc 10 si 25cm.

Dimensionarea armatutii de rezistenta se face pe baza momentelor incovoietoare, calculate asa cum sc va arata mai departe, in paragraful referitor la varianta fundatiei elastice (IIl.4.2), avand in vedere dirnensiunile t~i bale cuzinetului §i presiunile p' pe talpa acestuia.

Presiunilc extreme p'm~ ~i p'm'" (in kPa) pe talpa cuzinetului (rostul cuzinet/bloc beton simplu) se calculeaza cu relatia:

P 6(M+H·h)

p'max = e:-b ± 02. b

mm {_

(3.15)

flira a se lua in considerare greutatea proprie a cuzinetului.

Procentajul minim de armare, raportat la sectiunile utile ho R §i respectiv h, b de la marginile stalpului, este de 0,05% (h; fiind inaltimea utila a sectiunii),

Daca valoarea mornentului exterior M cste mare in raport cu solicitarea normal a, este posibil ca intre cuzinet si blocul de beton simplu sa apara eforturi de intindere (p'm'" < 0). In astfel de cazuri, pentru preluarea acestora se poate recurge la ancorarea cuzinetului in blocul de sub el, prin arrnaturi capabile sa preia intreaga forta de tractiune T (in kN). Cu notatiile din Figura m.2, distanta pe care se exercita eforturi unitare norrnale de tractiune este data de:

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii

48

49

H

H"

:beton egalizare

L

1 .

eompreslUni

Figura 1II.2

e - p'min,e

t - pi ,

min +P max

(3.16)

Figura II!.3

iar for{a totala de intindere se ealculeaza ca volumul eforturi\or in

relatia: zona corespunzatoare, eu

III.4.2. Fundatie elastica (talpa) de beton armat

in jurul bazci stalpului sc asigura 0 portiune orizontala de 5+10 em, pentru a pcrmitc corectarca eventualclor erori de trasaj ~i a asigura 0 buna rczcmare a cotrajelor stalpului.

In baza fundatiei ~i tcrcn sc prevede un strat de beton de cgalizare cu grosirnea de :1 em, care poate fi mar it pana la 10 em, atunei cand terenul estc umcd sau suprafata lui prczinta nercgularitati.

Pcntru asigurarca rigiditatii neccsarc in vedcrca repartizarii presiunilor pc tcrcn, raportul H/L intrc IniH\imea blocului fundatici si latura mare a hazci va rcspccta valorilc limitative din Tahclul 111-1. Pc considcrcntc econornice, In scopul reduccrii cantitatii de armature, sc rccornanda ca raportul HII, sa fie cuprins intrc 0,25 si 0,15; 111 cazul icmci sc va lua HII, '" 0,10, valoarea H astfel oh\inula rotunjindu-se In plus la 5 em.

T - _ _1_, '. 1 p' e b

P e b min' .

2 min r : =-.

2 p' ,

min +Pmax 0.17)

J\rmaturile de an di

corare se lmenslOneaza eonsiderand s > • • •

ca 0 sectiune de beton armat sup 0 I' .' . cctiunea de la baza euzllletului

. usa a compre.slUne exeentriea.

Daca se adopt 0 •

a vananta fundatie, de beton armat '

blocu] de fund~tie' ' llltrucat aria bazci depa~qte rrr',

va avea forma unui obelisc, cu fe{ele lateralc tesite,

figura II!.3. < asa cum se arata In

, H H

Inaltirnca H' la marginca obcliscului sc va lua de rcguHIH'= 3"'''2" ' dcpasindu-sc, In

orice caz, 0,20 metri.

Univ.ersitatea Tehnica de Constructii Bucure~ti Latedra de Geotehnica ~i Fundati]

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii

Momcntcle M, si My fiind astfcl cunoscute, sectiunile de armaturaA,u ~i A", sc calculeaza cu relatiile stabilite la cursul de beton armat pcntru seC\iunilc dreptunghlulare simplu armate supuse la ineovoicre (conform STAS 10107/0).

Armature de rezistcnta se dispune uniform (cu harelc asczate la distantc egalc), paralcl

cu Iiecarc din Iaturile fundatici. celc paralele cu latura marc (L) plasandu-sc dedesubt.

P I atura calculata A (paralela cu latura mica B) sc dispunc uniform pc

c atura marc, arm" "Y

• v fl. '.V' trc drcptcle la 45" dusc din colturile hazci sialpului Wig.

poruunea centrala at-' cupnnsa Hl . .

"1 . ale ba si fly sc prcvcdc 0 arrnatura suplimentara, de acccast sec\lUnC

lIlA); pc por\lUl1l e margma , t-' '

pe metrul !iniar ca ~i cca din portiunea ccntrala.

La fundatiile in forma de obelisc este nccesara ~i 0 arrnatura constructiva, care sc v '. v (Fi III 5) Ea este alcatuita din doua sau mai muIte bare cu plaseaza la Iata supenoara 19. .., v

I d v di .. , ii astfel incat distan\a diametrul de eel putin 12 mm, dispuse pe Iiecare din cc e oua !fCC"

dintrc doua bare vecine sa nu depa~easca 50 cm. v ..

Pentru calculul exact al presiunilor pe teren este necesara cunoastcrca precis a a greuta\ll

. ' , v' doua parti: partea superioara, In

fundatiei. In acest scop volumul COrpUIUl fundatici sc separa in '

51

50

Tahelul1ll-3

y

Presiunca maxima Valori HlL peste care nu mai este HlL
neccsaraverlflcarea la furta taietoarc
pc teren, Pm" [kPaj Be 7.5 Be 10 minim
100 0,20 0,20 0,20
200 0,21 0,21 0,21
30O 0,23 0,22 0,22
400 0,26 (),23 0,23
500 0,28 0,26 0,24
600 0,30 (J,28 0,25 Pcntru Iundatia elastica se va utiliza un beton de marca Be 10.

Armarea fundatiei se [ace la partea infcrioara cu o rctea din bare drepte dispuse paralel cu laturilc, diarnctrul minim al barelor fiind de 8 mm, iar distanta dintre acestea fiind cuprinsa intrc I 0 si 25 em. Pe fiecare directie, procentajul minim de armare cste de 0,05'y,:,.

Sectiunea de arrnatura la fundatiilc elastice (prccum si la cuzineti, In varianta precedent a) se dctcrrnina pe baza mornentclor incovoietoare produse in scctiunile din dreptul fctclor latcralc ale stalpului de catre presiunile reactive, p de pe talpa, Pcntru calculul acestor momente sc iau in considcrare presiunile pe supraf~\ele aferente fiecarei laturi a stalpului, stabilite prin duccrca catc unei drepte inclinate la 45" fala de axcle de sirnetrie, din Iiecarc colt al stalpului, pana ce intersectcaza latura corespunzatoare a talpii: fundatiei.

Pentru cazul temci - fundatie dreptunghiulara cu incarcarc cxcentrica pc 0 directie (prcsiune liniar variabila pc dircctia x-x), in situatia in care f, > fy (Fig. Ill.a) - morncntele M" My (In kNm) pc ccle doua directii sunt:

I" -)o+oE:--- _Iy .~
K· IL
'r(-- ---)-.
1- _~
Pmax
p" Pv
Figura JII.4 2 ( 2 12 J

Mx = }_. (PlIlax + fJlIlin) HI x _.l"

4 PlIlax + 2Pmin 2 3

(3.18)

Plllcd·t: ( )

My = -6- 3eo + 4ly

(3.19)

In care

P _ Pm•x + Pm;n

med - 2

(kPa)

(3.20)

Valorilc presiuniior Po ~i p, se oolin prin interpolare liniara intrc Pm;n ~i Pnm' in punctele indicate in figura rnA,

t

Universitatea Tehnica de Constructii Bucurejti Catedra de Geotehnicil ji Fundatii

Uuiversitatea Tehnica de Coastructii Bucuresti Catedra de Geotehnicii Ii Fundatii

52

Figura 111.5

II
"
II'
y y
>< Figura II/.6

iar greutatea:

G, = Y b . V + Y (V - V)

U ex ,

forma de obclisc, avand Inal(imea H-H' si bazck- th"

, .,,, ~I

r. B, undc t = (I" + 2d ~i h' = or) + 2d (d fiilld cvazarca ill jurul bazci staIpului), si parlea

illkriuara.

paralclipipedica. avanu Illallimla H' ~i haza I.

(Fig. lll.()). Nolalld vlllulllCk ,accslor doua parli cu V. ~i V (ill rni, expresiile carl' Ie dctcrmina sum:

1 [2(t'b'+1 B) ~

VI = - (H .- H') "

6 + ("8 + Lb' J

(1.211)

H'·LB

Volumul total csh:

V = V, + V,.

(1.22)

ill can: y" estc greutatea volurnica a bet I'

OIlU UI annat din care cstc I

a ci1luilii fUllda\ia. y" cslc grcutatca volurnica a urnpt I •. de .- '

U UrI! e pamanl de dcasupra {' d (' . .

un auci. iar V .. = I. B I

volurnu] lolal ex" . t ' d . ), cslL'

cava III vc crca exeeularii funda\iei.

Valoarca astfe] ealculata (j C k .

h. , " III N) se mtroducc ill rclariilc (1 I) 1

() \Il1andu-se aSlfel valorile > • 'I>' I '. . .., ( .. 2) ~i n.1 J.

exac e a c presIUIlIior pc planul talpii funda(ici.

III.S. Cafeulul tasarlt probabiJe a fundafiei directe iZillate

Determinarea valorii tasari: prohahile a lunda i " .... " ,

starea limila de deformati' . tc I' tel eslacadel se Incadreaza 111 calculul la

I a crenu ui. Acest valcul estc rccorn. d' h'l '

fundate pc tcrenuri nestanc 9 all a I pcntru toatc cOllslructiilc

, aneoase 1n cadrul proi I' .

. roicctu UI urmcaza a se stahili

lasarea ab.,olula.

l1niv,ersitatea Tehnica de ('oDstruqii Hucuresti

(aledra de Geotehnica ~i Fundatf .

53

n:speeliv dcplasarca probahila pc vcrticala a fundatiei izolatc, ca urrnare a dcformarii tcrenului; ill accst scop sc utilizeaza, l:a ~i III cazul calculului tasarilor digului (vezi subcap. 11.3) metoda Illsumlirii pe strate clcmcntare, adoptata la caracteristicile fundatiei, Aceasta metoda cstc dcscrisa In STAS 330012-R5.

Actiunile care se iau 111 considcrarc In calcul sunt celt: din gruparea fundamentala.

Cara.:terislicile gcotehnicc ale pamantului se iau eu valorile de calcul cu un nivel de asigurare

a.=O.ll5 (STAS ~:l()()/I-S5).

Pentru clcctuarca calculului dcforrnatiilor probabile ale tcrenului de fundare trebuie indcplinitc conditiilc:

- pentru Iundatii incarcatc centric: Pe''O PI"

- pentru Iundatii Illcarcate exccntric: p,., <; PI"; p,.,,,,,,, <; 1.2p",; P ,.,."",,<; lAp""

(~.24) (3.25)

In care:

Per - presiunca medic verticala pc talpa fundatiei, provenita din incarcarile de cal cul din gruparca fundamentala:

P .. ,,,,,,, - prcsiunca maxima vcrticala pe talpa fundatici, proven ita din Inclircarilc de calcul din gruparea Iundamentala, In cazul cxcentricitatii dupa 0 singura dircctie:

Pef not" - presiunea maxima vcrticala pe talpa fundatiei provcnita din Incarcarilc de calcul din gruparea fundamentala, In cazul exccntricitatii dupa ambelc dircctii:

P", - prcsiunea corespunzatoarc unci extinderi limitate a zonei plastice In terenul de Iundare. Pentru fundatiilc dreptunghiulare se calculcaza CU relatiile:

- pentru constructii fara subsol:

0.26)

- pentru constructii cu subsol:

(3.27)

In care:

m. - cocficient al couditiiior de Iucru, conform tabelului III-4;

Y - media pondcrata a greutatii volurnice de calcul a sraturilor de sub fundatie cuprinse

pe 0 adancimc 1314 masurata de la talpa fundatiei, (kN/m\ B - latura mica a fundatiei (m):

q - suprasarcina de calcul la nivelu) talpii Iundatiei, lateral falii de fundatie (kPa);

4" 4i - suprasarcina de calcul la nivelul talpii fundatiei la exteriorul si respecti v interiorul fundatiei de subsol (kPa);

\lni versitatea Tehnica de Construciii Bucuresti Catedra de Geotchnica ~i Fundatii

54

55

Tabelul JIJ-5

Denumirea terenului de fundare m,
I Bolovani~uri eu interspaliile umplutc cu nisip, pietrisun si nisipuri cu eXeePlia 2.0
nisir?_urilor fine si _E!afoase
2 Nisipuri fine: 1.7
-uscatc sau umede (S :s; 0.8)
- Ioarte umede sau saturate (S > O.S) 1.6
:1 Nisipuri prafoase: 1.5
- uscate sau umede (S :s; O.S)
- roark umede sau saturate (S > 0.8) 1.1
4 Bolovani~uri ~i pictri~ufi eu interspatine umplute cu pamiinturi coezive eu Ie? U
0.5
5 Pamanluri eoezive eu k? 0.5 1.4
6 Bolovani§uri si pietrisuri cu interspa(iilc umplute eu pamantun coczive cu Ie < 1.1
0.5
7 Pamantun coezive cu I < 0.5 l.l TabelullII-4.

<1>(") Nt N2 N.l
0.00 1.00 3.14
0 1.12 :n2
2 0.01 1.51
0.06 1.25
4 1.39 1.71
O.W
6 1.55 3.93
8 0.14 4.17
0.18 1.73
!O 1.94 4.42
12 0.23
2.17 4.6')
14 0.29 5.00
0.36 2.43
16 2.72 5.11
18 0.41 5.66
3.06
20 0.51 6.04
22 0.61 3.44
3.87 6.45
24 o.n 6.90
0.84 4.:n
26 4.91 7.40
28 0.98
5.59 7.95
30 1.15 8.55
32 1.34 6.35
7.21 9.21
34 1.55 9.98
1.81 8.25
36 10.80
38 2.11 9.44
2.46 10.84 11.73
40 12.50 12.77
42 2.87 13.96
3.37 14.48
44 15.64 14.M
45 3.66 c - valoarea de calcul a eoeziunii stratulu] de pamant de sub talpa fundatiei (kPa):

N" N" N, - cocficicnj] adimensionali in tunctie de valoarea de calcul a unghiului de freeare inlerioara a terenulu: de sub talpa fundatiei conform tabelului III-5.

Pcntru ealeulul tasarii fundatiei este necesara eunoa§ter~a modulului de dcformatic liniara E (In kPa) al fieearui strat de pamant euprins in zona activa, delimitata asa cum se va arala mai dcparte. Inlrucat valorile acestui modul nu au fost stabilite direct pe teren, ele se pol obtinc pc haza valorilor modulului de dcforrnatie edometrie M determinate in laboralor ~i inscrisc in Iiscle sondajelor geotehniee cfcctuate pe amplasainent.

Sc va apliea rclatia:

Tabelul JIJ-fJ

(kPa)

(3.28)

Coeficientul de coreetle M" pentru indicele
Denumirea I,. p()rilor,e,egalcu:
0,41 :0,60 O,61"_1l,80 0,81: 1,00 1,(11: 1,10
pamanturllor
Nisipuri (cu exceptia ni- 1,0 1,() -
-
sipului argilos l.3 I,()
Nisip argilos, praf nisipos, O,OO"_I,OO 1,6
argila_prafoasa 1,7 l,:l 1,1
Praf, praf argilos, 0,76: 1,00 2,3 1,0
0,50: 0,75 1,9 1,5 1,2
argila prafoasa 1,5 IJ 1,2
Argila, 0,76: 1,00 1,8 1,0
1,:1 1,1
argi la grasa 0,50:0,75 1,5 In carl' M" cstc un coeficient de eorectic adimcnsional, care poate fi stabilit orientativ conform Tahclului 111-6, In functic de indicele de consislen\a I,. ~i de indicele pori lor e ale stralelor de pamanl respecli vc.

Se preeizeaza ca valoarea modulului edometrie M este variabila, in func\ie de intervalul de prcsiuni luat in considerare; in consecinta el trebuie stabilit, pentru fieeare strat de calcul, in intcrvalul cuprins intre presiunea geologica (cr,,) §i presiunea sporita prin inearearile transmise de Iundatie (crg, + o.) la adaneimea rcspectiva.

, • > ibilitatc ale Iiecarui strat, se pot Iolosi,

Atunei cand nu sc dispune de curbcle de comprcsi I

. . d I· I()() la '"l()() kPa sau de la

orientativ, valorile M determinate pentru intervalul de preslum e a _

hi ., fis I de sondaj

200 la 300 kPa, valori care se tree de 0 icei III I~e c. .

Universitalea Tehnica de Construqii Bucure~ti ( 'atedra de Geotehnica ~i Fundalii

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotchnica si l-undatii

56

Starea de eforturi In teren sc stahile~tc pornind de la valoarea presiunii ncte p" pc talp, funda\iei, calculatg cu rela\ia:

In care Y (In kN/m') cstc grcutatea volumica a pamantului situat deasupra nivclului tal pi; fUnda\ici, Dr (In m) este adancimea de fundare, iar p (in kPa) extc presiunlOa bruia sau raporlui intre surna Incarcarilor de calcul ale construqiei (fundaliei) si suprafala talpi: accstcia:

P+Gf

P=~-

L·B

Se reaminte~te ca In greutato., funda\ici Cit (In kN) sc cuprind« ~i grcutatca ulllpluturi, de paman; aflatc deasupr., corpulu. tundaliei (conform relaliei :1.2:1).

Pentru aplicarca mctodei Insumarii pe strate elemcntare, pamantul situat suh nivl'lul talpii funda\iei se Imparte In strate de calcuj pana la limita infcrioara a zone: active: fi,'c'lI" strat elementar va avea grosimca mai mica dedit OA B (undi- Beste lalimea funda\ici) ~i va II C<lnstituit din pamant omogen (dec] separaliile irurc stratek litologict: vor cort:spundc III orin' caz cu separa\ii Intre strate de calcul).

Pc vertical a centrului fUndaliei, la limitele de scparalit: ale stratelor eielllclltarL'. ei()rturile unuare verticale datorate presiunii nete transmisc de talpa funda\iei SL' calculcaza ell rcla\ia:

In care:

(2.:11 )

~) - este coefieientul de distrihu\ie al eforturilor verlicale, In ccntrul I'unda\it:i pcntru presiunca medie uniform distrihuita pe talpa, dat in Tahelul lJI-7 In "unqic de rapoarl<:1c r .Ill ~i zlB (I. ~i B fiind IUngimea ~i lalimea In mctri a talpii funda\iei, iar z cstc adancilllt:a planului d,' SCparalit: al stratului demen'lar, In m(;[ri, masurata suh nivelu] talpii fundatit:ij.

p" - estc presiunt:a neta pe talpa fundaliei, In kl-a, deterlllinat,j conform rcla\ici (3.2LJ). Pcntru valori intermediarc all' rapoartelor LIB ~i zlB, In Tahdu I 1Il- 7 se va intnpola

liniar,

Tasarca absoluta prohahila Ii a funda\iei se calculeaza cu relalia: n crll1cd. h

s = p 2: --A___~I

I Ei

In care:

P - este un cDeficient de corectie cgal cu O,X;

cr~ed - este efortut unitar vertical mediu In stratulclcmcntar "i", calculat

cu rela\ia:

Universitatea Tehnicg de ('ons(ruqii Bucurqli Catedra de Geotehnica ~i Fundan]

57

sup + cr inf ~ __ z_,

CU3)

undc

2 . v

• c • • '. su erioara ~i rcspectiv infcrioara a " o inf sunt cfortul urutar la limita : p

cr sup ~l Zl

" . 11' kl'a:

I ' ... " calculat cu rclatia (3'_l ) 111 ,

stratu UI I,

"',, in metri:

h. - cstc grosimca stratului clcrncntar I , I ,

, 1''''''inkPa'

' d I I de deformatie liniara al stratu UI I, ,

I:; - mo u u . " ,. ctiva

v I de strate clcmcntarc cupnns 111 zona a .

n - numaru ,

t, I I 1111 7

aoe u -
pl ntru fundatii sub forma de:
a" e Dreptunghi eu raportulla;urilor LIB > 10
z/B - 1 2 1,00
Cere 1,00 1,00
~),O 1,00 1,00 0,96 O,LJ6
0,95 0,LJ6 0,96 0)18 (J,8X
0,2 0,80 0,X7 0,75
1--0,4 0,76 0,61 o,n 0,75 0,04
1--0,6 0,55 0,53 0,63
0,8 0,:19 0,45 0,45 0,5) U,S5
r--1,O 0,29 O,:l4 0,:19 0,41 O,4X
1,2 0,22 0,26 OJ:' (U8 0,42
1,4 0,17 0,20 0,')7 0,32 0,37
r-1,6 o,n 0,16 0,19 0,24 o.n
2,0 O,OLJ 0,11 0,10 0,1:1 0,21
(J,05 0,16
3,0 0,04 O,O:! 0,08 O,OX o,n
4,0 o.oz 0,04 0,0:;
5,0 o,m 0,02 Om 0,(J4 0,10
6,0 0,01 o.o:
v . • . . I Tahelului 1lI-8; valoarca cantata

., fi ir aruzat cu ajutot u

Calculul tasarii prohahilc poate I, g .

se obtinc insurnand valorilc de pc coloana 8.

Tabclul JIJ-8

I
med h, E; Sj y, o gzi
Strst I Zj 7JU ao aZi cr zi IkN/m"I [kl'al
"i" [m] [kPal [m]
[m] - - [kl'al [kPal 7 X LJ 10
- 5 6
0 I 2 3 4 (YIDr)
0 0 1,00 (p,,)





~
I Universitaiea Tehnicd de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica Ii Fundatii

58

In coloana I () din tabcl sc tree valorile presiunii geologice crg zi pentru separaliile dintre stratele de calcul. Aceste valor] se calculeaza cu relatia recurenta.

(kPa)

(3.34)

Zona activa In cuprinsut carcia sc calculcaza deformaliile stratelor are ca Iirnita infcrioara adancimea /' sub talpa fundaliei, la care se indepline~te condilia:

(3.35 )

Tasarca probahila calculata a fundaliei nu trebuie sa depa~easca valorile admisihile stahilitc de proiectant de la caz la caz, In fUnclie de tipul structurii ~i de sistemul de fundare. In mod orientativ, pcntru construe\ii cu structuri In cadre (din care fae parte cele prcvazuts in tcma) sau cu ziduri portante, rn ST AS 3300-85 se prevad valori admisibile ale tasarilor ahsolute cup rinse intre 8 ~i 15 em.

III.6. CaJculul terenului de fundare la starea Iimita de capacitate portanta

In cazul funda(iilor directe cu talpa orizontala se recomanda verificarea capacitalii portante cu rclatia.

P'cf < me' Per (kPa)

in care:

(1.37)

V P'cf = L7Ir

0.38)

v - eomponcnta verticala a rczultantei Incarcarii de calcul provenita din gruparea speciala, (kN)

I.', B' - dimensiunile reduse ale talpii fundaliei:

L' == L - 2e, B' = B - 2e2

L, B - lungimea respectiv lalimea talpii fundaliei (rn) e" c, - cxcentricita\ile rezultantei Incarcarii de calcul rata de axa transversala respeetiv

0.39) 0.40)

longitudinala a fundaliei (01) 11"\. - coeficient al conditiilor de lucru, egal cu 0.9

Universitatea Tehnieii de Construqii Bucure~ti Catedra de Geotehnicii ~i Fundalii

59

• v v', de calcu I mai midi

.. v' ,"' ul unci inclinari a rezultantci incarcarii

p" - presiunca cntica. In caz ... ,'. t Ie prcsiunca criuca sc poatc

e c c.: 'n conditiile unci stratificatii aproapc orizon a ,

de,J ~t 1

calcula cu relatia: (3.41)

'N . ley +q·Nq Ieq+c*·Ne·lee (kPa)

Per"'y*·B· y

in care: . d • A t de sub talpa fundatici (kN/m')

I mica de calcul a straturilor e paman . y* - greutatea vo u

B' - lalimea redusa a talpii fundatici (m) . I I

. t ta care depind de valoarca de ca cu a

N N N coeficierui de capacitate por an . d \' "

Y' 4' C - • d " ant de suh talpa fun aIel

. tc . ara C!J* al straturilor e pam

unghiului de frecare 111 cno ,

conform tabelului III-9. talpii fundatici, lateral f"a\a de

. , de calcul care actioneaza la nivelul

q - suprasarcma

fundatie (kPa) "'1 de amant de suh talpa fundatici (kPa)

d '!CuI a coeziunii stratun or e pa

e* - valoarea e ca , I I . IlI-IO

. l' • , ' talpii fundatici conform tahc u UI .

1 Ie Ie. - coeficienti de orrna at

'vy, q- L

bllIII9

1'a eu -
N. N,.
«1>* Ny 1,0 5,1
0° 0,0 1,6 6,5
5° 0,1 2,5 8)
10° 0,2 3,9 11,0
15° 0,7 6,4 14,8
20° 1,8 8,2 17,5
22°30' 2,7 10,7 20,7
25° 4,1 13,9 24,9
27°30' 6,1 18,4 30,1
30° 9,0 24,6 37,0 __
32°30' 13,6 33,3 46,1
t- 35° 20,4 45,~ 58,4
37°30' 31,0 64,2 75,J
40° 47,7 91,9 99,3
42°30' 75,0 134,9 113,9
45° 120,5 T b I I III 10

a e u
A, A. A.
Forma fundatiei 1,0
1.0
continua I + 0.3 13'/L' I - 0.4 B'IL'
dreotunahiulara 13/L > 0,2 1,3 0,6
patrat, cere . . '1' hnica de Constructii Bucuresti

Universitatea e .. _ ..

Catedra de Geotehnica 11 Fundatii

60

In cazul in care inclinarca rezultantei incarcarilor de calcul [ala de verticals 15 > 5° ~i cand stratificaua este aproximativ orizontala, prcsiunea critica se poate calcula eu rclatia:

(1.42)

unde i., i", i, sunt coeficienti datorati inclinarii rezultantei, luati din ST AS DOO-I IX5.

111.7. Calculul tasarll suplimentare prin umezire in cazul arnplasiirli fundatiei pe loess

In astfcl de sit"a\ii, stabilirca tasarii suplirncntare estc ncccsara pcntru luarca unor mas uri de prcvenire a urnczirii terenului sau, eventual, de rcrncdicre a dcgradarilor constructici, in cazul in care tasarea s-a produs.

Proiectarea constructiilor fundate pe loess se realizeaza pe haza normativului P7-92.

Din punctul de vcdcrc al modului in care sc taseaza suplimcntar, la umczirc. tcrcnurilc de tundare care cuprind pamanturi sensibilc la umczire (PS U) sc Imparl In doua grupe:

- grupa A, care la umevirc nu sc taseaza scmnificativ suh propria lor grcutatc (lasari infcr ioare valorii de Scm);

- grupa 8, care la urnczirc se tascaza suplimentar at at suh actiunca incarcarilur adusc de Iundatii, cat ~i sub actiunca greutatii proprii.

Verificarea la deforrnatiile din umezire pentru PSU din grupa A nu cste ncccsara dad prcsiunca cfectiva pe teren nu depascstc :

- rczistcnta structurala. cro, care reprezinta prcsiunea minima pcntru carl' sc produce tcnomcnul de tasare suplimentara prin umczirc, in conformitate cu P 7-92.

- prcsiunea conventionala de calcul, p,.,,,,.

Se prccizcaza ca pcntni dirncnsionarea pc haza prcsiunilor convcntionalc, valorilc acestora din urrna sunt modificate (tahclul Ill-II).

Tabelul Ill-Ll . Presiuni conventionale de calcul pentru terenurile drjundarc constituitc din piimanturi sensibile la umezire av/tnd S, .<{!I.1i.

Natura p""". (kPa)
parnantului Pamanturi cu structure naturala, cu Pamanturi compactatc cu dcnsitatca
densitatea In stare uscata, p", kN/m' In stare uscata, P." kN/m'
1.35 1.55 1.60 1.70
Nisipos 140 ... 160 170 ... 190 190 ... 210 240 .. 260 I
Argiles 150 ... 170 190 ... 210 240 ... 260 290. .110 l Jniversitatca Tehnica de Constructii Bucuresu Catedra de Geotchnica ~i Fundatii

61

". ,.', S' calculeaza eu reiatia:

I tala" suplimentara pnn umezrrc ,. se

Tasarea 0 .

(3.43 )

S = I"" + In", v.,.. > sub sarcina geologica si I",p este lasarea

-ste lasarea suplimenlara pnn uml'Zlre" . .'

unde 1m, e. "' ' ." de funda\iile construqIllor.

. "r'ln umezire, sub lnearearea transmlsa e

suphmentara PI'" I se calculeaza cu

. ". " . e sub sarcina geo oglca, m.·

Tasarea suplimentara prm umCZlr, '

formula:

(3.44 )

'"1"·, . I'mentara prin cstc tasarca speer lea sup I

mijlocului slratului dementar, iar h,

umezire calculata pcntru adiincimea

I . ,I -rncntar de este grosimea stratu Ul 1'.(O

corespunzaloare

, A "." care nu trcbuie sa depa~easca l m. . .

pamanl I'd "dupa realizarea construc\lcl, . " ". darea sc pro ucc

[)aca sc consldera ca mun ..

se calculeaza

valoarea redusa:

(1.45)

at presiunii geologice a

, a pamanlului umezit, corespunza oarc

unde: 10" estc tasarca spccifica

pamantului In stare inundata, cr" " ".,.

,T " . pamantului natural corespunzatoare prcstutut p,,'.

10,,,, cste tasarea speer rca a (:1.46)

Pn=crgn+crz, .. ',1'

I" .: esiunea sub [undalrc a

." "'1 lui de tocss In stare natura a ~l o, pr .

sarcina geologica a depozi u

cu cr~1I

adanci mea z. . I' sare 1)<: prohe cu

h I de comprcslUne - a. ~

. .: sc detcrmina din cur c c

Valonle 10" ~l 10,,,, .

. . . undata (figura I1!.7).

umiditatea naturala Sl 111 stare III undc o. cstc ro.isten\a struclurala.

vt., 'i h . sc stahilcsc din condi\ia ali <;cr", . ,

Valonlc h,,,,, ~ ,,,I . A. jarca (sc consldera

c aeeslea nu sc va lace msun .

Dadi pc adancimc sunt zone 'in care cr">cr,,, p .

i,,,,=O). umezirc sub indircarca transmisa de funda\ie, 1",,, sc

Tasarea suplimentarli prin

calculcaza cu torrmrla:

hdcl

Imp = Limp' hi' m he D,

(147)

'in care:

, , ." . C troctii B uc.:urqli

lJniversitatca I ehmca de _~ns, d~'.

Catcdra de Ocotehnidi ~I i'un a\1I

62

imp este tasarea specifica suplirnentara prin umezire a stratului de pamant de ordinul "i"; h, - grosimea stratului de pamant de ordinul "i", stabilit ca mai sus;

m - coeficientul conditiilor de lucru

- pentru B (Iatimea fundatiei) ;:> 12m. se ia egal cu I

- pentru B :s 3m se calculeaza cu formula:

m = 0.5+ 1,5 (p-O"o) 100 kPa

(3AR)

unde peste presiunea medic pe talpa fundatiei. In kPa ~i 0"11 rczistcnta structural a a stratului de loess, in kPa.

- pentru 3m < B < 12m, se deterrnina prin interpol are intre valorile m obtinutc pentru B=3m ~i B=12m.

Valoarea imp se calculeaza pentru fiecare strat elementar pe haza curbclor de compresiune - tasare cu ajutorul relatiei (figura III. 7):

unde:

(3AlJ)

Ep; este tasarea specified a probei inundate de la inccput (curb a "i") pentru presiunca Pi = 0" gi + 0" z;

Eg; este tasarea specifica a probei inundate pentru sarcina geologica 0". .

gr

Insumarea se face pentru to ate stratele aflate sub fundatie pana la 0 adancirne h sub

1 lief'

care 0", < 0, I O"gi'

s rcm/m)

"0 "gn "gi Pn Pi

... _._+-.+-+. _ .. __ .. , -+- . __ .

rr(kPa) •

Figura III. 7

Universitatea Tehnica de Constructii Bucurcsti Catedra de Geotehnicii ~i Fundatii

63

In cele ce urrneaza se considera 0 fundatie patrata cu latura B, situata la adancimea de fundare 0, ~i incarcata eu 0 presiune bruta uniforrna g, conform figurii

NT. _II

//l\'~~~\\\! rY777"'r\

l\ i g I

J l.U...Ltt...tu. t_LI

r- __Ii. -____.j ! H

III. 8.

Pentru a calcula tasarea

Loess

sup limen tara prin umezire sub incarcarea transmisa de fundatie se au in vedere urrnatoarele situatii:

a) tasarea sup limen tara prin umezire in centrul fundatiei, sub efectul unci inundari generale a terenului (lmpO);

I --T7' T7T;TT1TT /lIlT TT7~T

Figura III.8

suplimentara

h)

tasarea

datorata unci umeziri locale intr-un

colt al fundatiei (Imp,);

c) tasarea suplirnentara datorata unei umeziri locale la mijlocul unei laturi a fundatiei

d) tasarea rclativa diferentiala, respectiv inclinarea constructiei, ca urrnare a umezirii locale conform cazului precedent.

Pentru calcul, pe lilnga cunoasterea greutatii specifice a pamantului (y,), cste necesara

detcrminarea porozitatii ~i umiditatii sale in stare naturals (n., w,,) §i dupa umezire (inundare) (n, w),

Valorile sarcinii geologice se calculeaza cu expresiile:

0" gi = Y i (Of + Zi) O"gn = Yn(Df +zi)

(3.50)

unde Y; este greutatea volumica in stare inundata, iar y" greutatea volumica In stare naturala.

Pentru situatia a) - tasarea (medic) in centru - valoarea efortului unitar 0", se calculcaza cu relatia:

(3.51)

in care Uo este un coeficient de reducere, in functie de raportul laturilor Iundatiei, LIB si de raportul Z;IB. Coeficientul este valabil pentru presiuni uniform distribuite pe talpa si poate fi luat din tabelul5, STAS 3300-85.

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii

64

Pentru situatia (h) - tasarca la coltul fundatiei - cfortul (J, sc calculcaza cu rclatia:

(1.52)

In care cocficientul o; este stabilit pentru 0 vcrticala situata sub coltul fundatiei ~i poate fi luat

din tabclul 8, STAS :B()() - 85.

Pentru situatia (c) - tasarca la mijlocul laturii .

valoarea (J, se stabileste astfcl: se impartc aria fundatici In doua drcptunghiuri alaturate , pcntru Iiccare punctul cautat M aflandu-se In colt (Iigura II!.Y). Coeficicntul «'. sc calculcaza pentru Iiecarc

drcptunghi tot cu ajutorul tahelului 8 din ST AS 11()() - 85, raportul LIB hind de data accasta egal cu 2, iar pentru valorile z/B socotindu-se 2z/B. Valoarea efortului (J, sc obtine prin insumarc.

Tasarea relativa a fundatici In ipotcza (d), In care parnantul soar umczi ~i soar tasa numai la mijlocul unci laturi, se cxprima prin inclinarea talpii sub forma:

Ill:?

eM

Ill:?

,

B

i.-------------- --

Figura IIJ.9

Impm tg8=-B

In care I",,,,,, este tasarea suplirnentara prin umezire la mijlocul unei laturi, stahilita pcntru situatia (c).

d) Tinand seama de valoarca obtinutii la punctul c), tasarea relative cste data de relatia:

tg8 = lmpm B

(1.51)

Rcprczentarca grafica a eforturilor vcrticalc (J,,, si (J.i (inainte ~i dupa inundare) ~i (J, (In ccle trei situatii) se face la scari convenabilc ( de cxemplu 1: 1 ()O pcntru adancirni ~i 1 cm=O.25 daN/em' pentru eforturi) obtinandu-se 0 diagrama ca In figura 111.10.

Valorile tasarilor probabile calculate sc cornpara cu cele adrnisihile prcvazute In ST AS 110() pcntru catcgoriilc de constructii respective; In cazul cand aceste valori sunt depasitc, cstc ncccsara luarea de masuri pentru prcvenirea ~i cornbaterea tasarilor suplimentare prin umczirc a tcrenului.

65

c-

Uni vcrsitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii

Universitatea Tehnica de Constructii Bucurc~ti Catedra de Geotehnica si Fundatii

66

IV. CALCULUL UNEI FUNDATII CONTINUE PRIN METODA WINKLER

IV.I. ELEMENTE CONSTRUCTIVE

Fundatia continua se realizeaza sub forma unci grinzi din beton armat ca in figura IV.I.

1- ~

Lo

SECTIUNEA I-I

Figura IV. 1 In sectiune transversala grinzil f

... . ' nnzi e se ac de regula sub forma prezentata in figura IV ~

fund alcatuna din g . d '. .-.

'. . fin a propnu-zlsa cu scctiune dreptunghiulara si () placa de haza dezvoltata

stmctric rata de grinda, in eon sola.

Figura Iv.2

Unive~sitate. Tehnica de Constructii Bucurqti C.atedra de Gcotehnica ~i Fundatii

67

Recomandari:

- Se considcra dimensiunile stalpilor (b., 4) cunoscute din dimensionarea suprastructurii;

- Inaltimea grinzii HI = (± ··D Lo;

- Placa de la partea inferioara a grinzii sc realizeaza orizontala (H = h) doar daca aceasta arc 0 grosime de maxim 0,30 m. Peste aceasta inaltime ea sc va realiza in panta;

- Inaltimea H a placii in dreptul grinzii se ia astfel incat H = (0,25 .. 0,35) B, oricum

mai mare de 0,30 m;

- Indl\imea h a placii la exterior h = (~ .±) H, oricum de eel putin 0,20 m;

- Latimea la partea superioara rezulta din conditia ca in jurul stalpilor sa sc realizeze o bancheta orizontala de 2,5 - 5 cm;

- Functie de latimea B a placii, inaltimea poate sa rezulte egala cu inaltimea grinzii

- Lungimea consolelor L, = (0,25 .. 0.30) Lo.

Armarea grinzilor continue sub stalpi se face cu armaturi longitudinale ~i transversale.

Procentul minim de armare pentru arrnatura longitudinala din otel cu profil periodic (PC) este de 0,10 % din sectiunea utila iar pentru cea transversala sin otel OB 37 estc de 0,05 %.

Momentele incovoietoare la care sc dimensioneaza arrnatura longitudinala se iau in sectiunile de la fetelc stalpilor. In sectiunile in care placa grinzii este cornprimata, calculul se face ca pentru 0 sectiune T. Toata arrnatura longitudinala de rezistenta sc amplaseaza in inima grinzii.

De 0 parte ~i de alta a grinzii se prcvad in placa accsteia arrnaturi longitudinalc de repartitie eu 0 sectiune pe ml de eel putin 10 % din arrnatura transversals de rezistenta a placii pe ml dar minim 3<!J8/m. Aceasta arrnatura poate fi luata in calcule pentru preluarca momentelor pe reazeme.

Armarea placii grinzii sc realizeaza cu plase sudate in toate situatiile cand este posibil.

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii

68

69

IV.2. ELEMENTE DE CALCUL

TabelullV-2

(4.1)

k o/a k
h/a
1.00 0,5')~n 6,00 0,25X4
1.')5 (),4740 7,00 0,2465
150 0,4:>57 X,OO 0,2:>70
1,75 0,4070 'J,OO O,2')'J')
2,0(} OJX45 IO,()O 0,')226
".23 ().3663 "O,O() ().I X6X
" ,50 ().35 I " 10,0() 0.1705
2.75 O,:nX5 40,00 (),1606
:>,()O 0,:>"75 50,00 O,15:l7
3,50 O,30'J:l 60,00 O,14X4
4.00 O.2'J5:l 70.00 0,1442
4.50 0.')X:l6 XO,OO 0,1407
5.()() 0.273'J 'JO,OO 0.137X
I ()O.OO ().1353 Mediul de tip Winkler se caractcnzeaza prin rclatia de propor\ionalitate Intre prcsiunca p imr-un punct al mcdiului si tasarea y a acelui punct:

In care K, cste dcnumit cocficient de pat. Valoarea acestu] cocficicn] sc dclcrmina experimental, fiind Iunctie de natura tcrcnului, valoarea incarcari] cilt si de rnarimca ~i forma fundatiei. Uncle valori oricntative ale acestuia pentru solicitan staticc sunt prezcntatc In tabclu]

IV-I.

Nr. Natura terenului K,
crt. (kPa/ m)
I Parnanturi maloasc, umpluturi necompactate, pamanturi argiloase I ()OO ... 50()0
plastic curgatoare-plastic moi, nisipuri afanate
2 Umpluturi cornpactate, pamanturj argiloasc plastic consistcnte, 5000 ... 3()000
nisipuri de indesarc medic
.1 Pal1lanturi argiloase plastic vartoasc, nisipuri indcsate 5 ()OO() ... I O()OOO
4 Argile tari, pictrisuri, holovani~uri IOOOO() .. 20(J0(J(J TahelullV-/

Pornind de la ccuatia difercntiala a unci grinzi incovoiate:

De ascmcnca cocficicntu] de pat sc poatc determine cu rclatia (conform PI o/X6):

d~\ EI~4+pB = 0 dx

~i tinand scama de relatia de mai inainte. sc aiungc la forma: d~\

-'+4A.·\.~()

dx~

In can: A. = 4(i(;S (cm') cu urrnatoarclc notatii:

V4E.i

(4.2)

(4.3)

E

x, = kll1 -(--2-) a 1-· v

Il = latimca grinzii (em)

I: - modulul de clasticitatc al bctonului din care cstc alcatuita grinda. clasa Ilc IS ( marca 1l2()()) sc ia I: = 2.4- I ()7 kla,

BH' I" morncntul de incrtic al scctiunii grinzii obtinut prin rclatia 1 = -12--.

Pcntru hctonul

unde:

kill cste un cocficienr ce line scarna de raportul intrc lungimca ~i Iatimca de

contact a grinzii, dat In tabelul IV -2;

E - modulul de deforma\ie liniara a tercnului:

v - coeficientut de dcforrnatie liniara a tcrcnului: a - semilalil1lea suprafe\ei de contact a grinzii;

h - semilungimea suprafetei de contact a grinzii.

S"lu\ia generals a ccuaiici difcrcntialc (4.:l) estc:

(4.4)

dc ] .. A I' C' D sc dctcrrnina punand conditiilc de eontur:

Constantcle e mtegrare . , 1.., ..

llnivcrsitatca Tehnica de Constructii Bucurc~ti Catedra de Geotehnica ~i Fuudatii

Universitatca Tchnica de Constructii Bucurcsri Catcdra de Gcotchnica ~i lundntii

70

- daca se considcra 0 grind a de lungimc infinita, supusa unei incarcari concentrate P

intr-un punet, din conditia y = 0 pentru + lOA dv

x = _00 rczu ta = B = 0, iar din conditia ~ = 0

dx

pentru x = 0 rezulta C = D;

In eontinuare, din conditia T = -PI2 pentru x

0, ~tiind ca d \ = - _!_ rezulta

dx1 EI'

Cu aceste rezultate, daca se exarnincaza 0 grinda infinita actionata de mai mulle Iortc

concentrate Pj" .. P", prin suprapunerea t' t I . '

e ec e or se ajunge la urmatoareIc expresii pcntru

valorile y, T ~i M intr-o sectiunc data:

).._

v = - L: P . Y('f' )

. KsB I I

T = L: Pi . f3('f'i) I

M = i L: Pi . a('f', )

(4.5)

In care 'I'=A.X este un parametru adimensional, respectiv valoarca norrnalizata a distaruclor rcale x, In raport eu faetorul lungimii elastice A..

Introducerea lui \jI permite utilizarea functiilor y, 13 si a eu vaJori nurncricc intabulate pentru valori date ale lui \1' (tahelele IV-3 - IV-5) .

Exprcsiile analitice ale acestor functii sunt:

I -'f'

r=2e (cos'I'+sin'I')

I 'f'

f3 = =e" cos 'P 2

a = ~[e-'I' (cos'P - sin 'l')]

(4.0)

In practica estc ncccsar sa se ca!culczc solicitarilc 'In grinzi de lungimc finita. in accst scop, sc po ate recurge la metoda "fortelor fictive" introdusa de Bleich. Se proccdeaza asncl:

Grinda reala !\B sc prclungcsie de 0 parte si de alta a cxtrcmitatilnr !\ ~i B. transformandu-se intr-o grinda infinita (figura IV.3).

Universiratea Tehnica de Constructii Bucuresti

Catedra de Geotehnica ~i Fundati] .

71

VI V2 p\ 12 .............. Po V1 V4
l L tL .J B t 1
D 1'4~'2:_~- _~_l~_____ _ __ __.,

*- _xJ~ ~ . ~1~ ---------.-----Jo"

Figura IV.3

In afara de fortelc reale care aqioneaza pe portiunea AB, ~i anurne PI'P2''' .. , P", pe grinda se mai introduc fortele fictive V, ~i V21a stanga lui A ~i V] ~i V, la dreapta lui B. Pentru ca fortele fictive sa nu modifice solicitarile si deformatiile grinzii AB, daca capetele grinzii realc sunt libere, va trebui ca in acestc puncte rnomentele Incovoietoare §i fortele taietoare sa fie nule. Daca rezernarile capctelor sunt diferite, conditiile la limita sunt si de diferite.

Presupunand ca grinda reala are capetele A si B Iibcre, pentru deterrninarca intensitatii si pozitiei fortelor fictive se scriu condtiile MA=O, TA=O §i MB=O, T8=O, ajungandu-se astfel la urrnatoarele relatii:

V ~L:PiuiA

I - 0,052

V - L: Pif3iA

2 -0J6()

L: Pia. ill V3=-~

V - _ L: Pif3iB

4 - 0,160

(4.7)

unde ex, si l3i sunt functii de \Vi=A.X;, iar X;A §i X;B sunt distantele de la Iortele Pi ~i Vi la extremitatile A ~i respectiv Bale grinzii reale.

Pozitiile Iortclor fictive Vi .... V, In raport cu cele doua extrernitati ale grinzii sunt: 1,575

xlA =--).._-

0,7&5

x2A =--).._-

0,785 x3H =-).._-

(4.8)

1,575 x411 =-).._-

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii

72

Valorilc ahsciselor x sc iau Intlltdeauna cu scmn negativ .laca" ,. r-t .1...· v

u (l.,C C n;specllve sc gasl:sc

la stanga scctiunii considerate si cu scmn pozitiv daca sc gasesc la dreapta scctiunii

In continuarc, pcntru calculul deformatiilo- y si ale solicitarj lor T S··I M " .: ' .

\ " ', 111 oricc sectiunc a

grinzii finite, sc proccdeaza la Iel ca pentru grinda infinita, cu prceizarea ca In randul lortclor P

din cxprcsiile y, T ~i M se includ ~.·i cclc pentru ,. I'" .

ortc icuve V1 .... V4, situate la distaniclc

corcspunzatoan-.

'f'abelullV-3. Valorile me/i('ientulul a

\jI a IJ) a IJ) a IJ) ~J
0.000 0.250 a a
0.350 0.105 1.025 -0.030 2.300
O_(JIO 0.245 0.365 -0.035 3 .. 1K"i -O.(J06
O.IO(J I.OXO 0.<J:l5 2.310
0.020 0.240 0.3XO -0.035 3.400 -0.1)06
0.095 1.100 -().036 2.350 -O_(J34
0.030 0.235 0.400 3.465 -O.IJ(J5
0.090 1.115 -O.03X '.JX5 -0.032
0.045 0.230 0.415 .1.500 -0.004
0.085 1.155 -0.040 2.400 -0.032 3.550 -0.004
(U)52 0.225 0.430 0.080 1.190 -0.042 2.425 -0.031
3.60{) -0.003
0.065 0.220 0.445 0.075 1.200 -O.1J43 ').461J -0.030
IJ.075 0.215 0.465 3.650 -o.O(n
0.070 1.245 -(J.()45 2.500 0.029
0.085 0.21 () O.4XO 3.705 -IJ.()IP
0.065 1.300 -(J.()48 2.541J -O.02X
0.095 0.205 1.770 -IJ.IJO I
1J.500 (J.()60 1.300 -O.(J4'J 2.575 -1J.(J26
0.100 0.203 0.520 0.55 .1. XOO -(J.IJIJI
1.390 -O.051J 2.601J -0.025
1J.105 0.201J 0.540 0.050 3.X50 -IJ.IJOI
1.400 -0.O5() 2.615 -0.025
1J.114 0.195 0.560 3.900 -IJ.OOIJ
().1J45 1.450 -0.05 r ') .6lJ5 -(J.(J22
0.127 3.n7 +I).()I)()
O.I'lO 0.580 0.041J 1.500 -1J.052 2.700 -(J.(J2')
O.141J 0.185 0.600 O.iJ36 3.970 O.OOIJ
1.570 -1J.05') 2.740 -0.021
0.155 4.020 (J.()(P
0.180 0.605 (Un5 1.600 -0.052 ').no
-(J.(j')O 4.060 O.O() I
1J.165 0.175 0.630 0.030 1.690 -0.051 2.XOO -0.019
4.IO(J O.IJOI
0.175 0.170 0.655 0.025 1.775 -0.050 2.8')5 -0.019
0.IX5 (J.165 0.675 4.150 0.001
0.020 I.X41J -O_()49 2.X70 -0.017 4.200 0.001
(J.20() 0.160 0.700 (J.OI5 i.sco -0.048 2.9()O -0.017
4.220 (J.()()')
0.21') (U55 0.725 0.010 1.945 -0.046 2.'l15 -1J.()16
0.225 O.15() 0.755 4.300 0.002
0.005 1.9LJ5 -0.045 2.%5 -1J.1J15 4.400 IJ.OIl'"
0.240 0.145 O.7X5 +().OOIJ 2.0()O -().()45 .1.0()O -0.014
4.500 0.(1)')
0.255 0.140 O.XOO -1J.002 2.035 -0.044 3.015 -0.014
4.600 O.IJ()'"
0.265 1J.135 O.X20 -O.IJ05 2.0X5 -O.1J4') 3.035 -0.012
0.277 o.no 4.700 0.00')
O.X50 -IU) 10 2.100 -0.042 TIOO -0.012
1)_')'lO 0.125 4.710 O.O()')
O.XX5 -(J.(J15 2.120 -O_()41 1.120 o.o: I
IUOO 0.122 O.LJOO 4.XOO O.OIl2
-0.016 2.155 -0.040 :UXO -IU II 0 4.900 0.00')
0.305 0.120 O.LJ30 -0.020 2.2()O . -o.rnLJ 3.200 -0.1)10
5.()()O (J.()()'"
0.120 0.1 15 0.975 -OJ),)5 2.215 -o.mx 1.245 -O.OO'l
O.:n5 f).IIO I .OO() -O.02X 2.270 -0.036 1.110 -O.OOX IJnivc~sitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Gcotehnica ~i Fundaui

73

TahelullV-4. Valorile coeficientului fJ

'¥ f3 '¥ !3 '¥ !3 '¥ [3 '¥ !3
0000 -0.500 0.800 -0.157 1.537 +0.000 2.700 0.030 3.800 0.009
0.050 -0.475 0.820 -0.150 1.600 0.003 2.715 0.030 3.855 0.008
0.100 -0.450 0.900 -0.125 1.625 0.005 2.800 0.029 3.900 0.007
0.155 -0.425 1.000 -0.100 1.680 0.010 2.855 0.027 3.920 0.007
0.200 -0.401 I 100 -0076 1.700 0.012 2.900 0.027 3.995 0.006
0.205 -0.400 I 105 -0075 1.745 0.015 2.985 0.025 4.075 0.005
0.255 -0.375 1.200 -0.055 1.800 0.019 3.000 0.025 4.100 0005
0.300 -0.354 1.220 -0.050 1.820 0.020 3.100 0.022 4.165 0.004
0.310 -0350 1.250 -0045 1.900 0.024 3.200 0.020 4.200 0.004
0.360 -0.325 1.280 -0040 1.925 0025 3.220 0.020 4.270 0.003
0.400 -0.309 1.300 -0036 2.000 0.028 3.300 0.018 4300 0.003
0.420 -0300 1.310 -0.035 2.065 0.030 3.330 0.017 4.390 0.002
0.480 -0.275 1.350 -0030 2.100 0.031 3.400 0.016 4.400 0.002
0500 -0.266 1.375 -0025 2.200 0.032 3.456 0.015 4.500 0.001
0.540 -0.250 1.400 -0.021 2.300 0.033 3.500 0.014 4.600 0.001
0.600 -0.227 1.415 -0020 2.365 0.034 3.590 0.013 4.700 ±O.OOO
0.605 -0.225 1.465 -0015 2.400 0.033 3.600 0.012 4.800 +0.000
0.670 -0.200 1.485 -0010 2.500 0.033 3.700 0.011 4.830 ±O.OOO
0.700 -0.199 1.500 -0008 2.530 0.032 3.720 0.10 4.930 -0001
0.740 -0.175 1.525 -0.005 2.600 0.032 3.785 0.009 5.000 -0001 Tabelul lv-S. Valorile coeficientului y

'¥ y '¥ y '¥ y '¥ y '¥ y
0000 0.500 0.800 0.312 1.500 0119 2.500 -0008 3.700 -0017
0100 0.495 0.855 0.300 1.580 0.100 2.540 -0.010 3.800 -0016
0.200 0.482 0.900 0.286 1.600 0.098 2.600 -0013 3.845 -0015
0.240 0.475 0.935 0.275 1.700 0.079 2.700 -0016 3.900 -0014
0.300 0.463 1.000 0.254 1.720 0075 2.800 -0018 4.000 -0013
0.350 0.450 1.015 0.250 1.800 0.062 2.900 -0.020 4.100 -0.012
0.400 0.439 1.095 0.225 1.880 0.050 3.000 -0.021 4.200 -0.010
0.450 0.425 I 100 0.224 1.900 0.047 3.100 -0.021 4.300 -0009
0.500 0.412 I 185 0.200 2.000 0.033 3.141 -0.021 4.400 -0.008
0.545 0.400 1.200 0195 2070 0.025 3.200 -0021 4.500 -0007
0.600 0.381 1.275 0175 2.100 0.022 3.300 -0021 4.600 -0006
0.620 0375 1.300 0.168 2.200 0.012 3.400 -0020 4.665 -0.005
0.650 0.350 1.375 0.150 2.300 0.004 3.445 -0020 4.700 -0.005
0.700 0350 1.400 0142 2.352 +0.000 3500 -0019 4.800 -0004
0.780 0.325 1.475 0.125 2.400 -0003 3.600 -0018 5.000 -0001 Universitatea Tchnica de Constructii Bucuresti ( 'atcdra de Geotehnica ~i Fundaui

74

75

totala h, conform figurii V.I. Sectiunca aleasa estc apoi supusa unor vcrificari de stabilitatc, asa cum se va arata mai departc.

V.PROIECTAREA UNUI ZID DE SPRIJIN DE GREUTATE, MONO LIT

Zidurilc de sprijin se amplaseaza de regula la baza vcrsantilor sau taluzurilor ~i au ca scop principal realizarca unei suprafetc praclic verticalc pc inaltimea respectiva, prcluand totodata impingerea activa a masivului din spate (amonte). Pe langa aceasta, zidurile asigura, dupa caz, protectia impotriva eroziunii, degradarilor din Inghc\, etc.

In zonclc cu versanti instabili, fundatia zidurilor trebuie incastrata In forrnatiunea

geologica intacta, stabila, aflata sub suprafata de alunccare.

Zidurile de sprijin pot fi de diferite tipuri: - ziduri de sprijin de grcutate;

- ziduri de sprijin tip cornier;

- ziduri de sprijin din clemente prefabricate, gahioane, casoaie:

- masive de pamant armat, etc.

Pcntru zidurilc de sprijin de greutatc, materialele eel mai freevent utilizate sunt betonul simplu si zidaria de piatra.

Scctiunca unui zid de sprijin monolit estc In general trapczoidala, cu paramentul amontc al clevatiei vertical sau foarte mclinat si eu fundatia evazata (fig. V.l).

In amonte de zid se prevede un dren pentru colectarea apeJor, executat din material perrncabil (pietris, halast), cu 0 rigola la baza,

V.l. GENERALIT A'p

~I

B=h/L2h/3

Figura V.l

V.2.ELEMENTE DE CALCUL

Zidurile de sprijin de greutate sunt constructii masive, care rezista prin propria lor greutate la Impingerea activa a pamantului. Aceasta se poate calcula cu ajutorul teorici lui Coulomh, prin metoda analities Rankine sau grafo-analitic prin metoda Culmann.

V.2.1. Calculul 'impingerii active a pamantului din spatele zidului. Metoda Rankine

Accasta metoda presupune urrnatoarele ipoteze: perete!e zidului de sprijin este vertical; suprafata tercnului natural estc orizontala; frccarca intre zid ~i pamant se neglijeaza.

In aceste conditii, impingerea activa a unui masiv nccocziv se poatc calcula conform

figurii V.2.

H

care se descarca In aval prin h barbacanc ce traverseaza elcvatia zidului.

Zidurile sunt impartitc In tronsoane prin rosturi de tasare, care

Figura V.2

Astfel: p".! cste impingerea activa datorata sarcinii geologico iar P rczultatji din suprasarcina iar k, este cocficicntul de 'impingere activa :

k,,= tg2 (450 - <1>/2) (5.1)

De aici rezulta valoarea impingerii totale:

patrund pana la baza fundatiei.

In prima faza a proiectarii se procedeaza la 0 predimcnsionare, sectiunea transversala a zidului fiind deterrninata In functie de inaltimea

(5.2)

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii

76

V.2.2. Calculullmpingcrii activc a pamantului din spatele zidului. Teoria Coulomh.

Pq_C

'.11 ~~l

ii"

..

II" i [--Ma-\

" .. _._._-'

*P-" ..J'~

Pa~ •

,. "_". ~I

[n cazu] unui pamant cocziv, presiunca aetiva P" la nivclul tiilpii estc data de (Iigura V.3):

t I

Pa=P,,<p _ Pac IkPal 15.1)

h In care:

- Pa<P. = prcsiunca corespunzatoarl' frecarii interne a pamantului;

- Pac = aportul cocziunii,

Tinand scama de clcrncntch-

gcornctrice

de

Irccarca

~I

Fixura V.3

pamantihcton, valoarca P,,<p cstc data

de relatia:

sin8

Pa<!) = coso yhKa, [kPa]

(5.4)

In care:

8 = unghiul fata de orizontala al paramentulu] arnonte al zidului: 0= unghiul de frecare pamantiheton;

y = grcutatea volumica a pamaqtulu] din spatele zidului IkN/m']; K" = cucficientu] impingerii active a pamill1tului;

Pac = 2cJK: [kl''a] cu c = cocziunea pamantulu] din spatcle zidului [kl-a].

Conform metodei Coulornh, coeficientul K" cstc dat, In accst caz, de rclatia:

Ka =-----

, sin(8-6)sin28

(5.5 )

[I +

sin(CP + 6) sin(CP -~)

. . .... _..... . ]2

sll1(8 - 6)sin(8 +~)

In care:

Universitatea Tehnica de ('O"struetii Bucurcsti

Catedra de Geotehnica ~i Fundati] .

77

cP = unghiul de frecare interna a pamantului;

~ = unghiul rata de orizontala al suprafetci terenului in arnontc.

Valoarea Inal\imii ho la care se anuleaza irnpingerca acti va este data de relatia:

~

h

k h h Pac

de unde () = -- [rn]

Pa<l) Pa<!)

(5.6)

Netinand scama de portiunea cu presiuni negative, valoarca impingcrii active totalc P" pe un metru liniar de zid va fi:

(.'1.7)

avand cornponentele :

- pc orizontala H,,=P,P1S6 IkN/m]

- pc vcrticala V,,=P"sino IkN/m].

lnal\imea punctului de aplicare al irnpingerii PO' masurata de la talpa fundatiei, este:

(5.g)

In cazul unui masiv de pamant necoeziv, diagrama irnpingcrii sc manifests pe tnata inallimea zidului si p,,=p,,<1>.

V.2.). Calculul impingcrii active a pamantului din spatele zidu)ui. Metoda Culmann

Metoda grafica claborata de Culmann are la haza tcoria lui Coulomb asupra impiugcrii parnantului.

Pcntru construirea epurci Culmann se reprezinta printr-un segment vertical, la scara, planul AB pe care se considcra ca se cxcrcita irnpingerea (Fig. V.4).

Din punetul B de la baza zidului se traseaza dreapta de refcrinta BC, inclinata cu unghiul cP fala de orizontala, pana cc intalnestc In C linia terenului natural.

Se traseaza apoi, tot prin punetul B, dreapta de orientare Ll, inclinata cu unghiul cP = 8 - o t"ala de dreapta de referinta, Unghiul de free are intre zid ~i umplutura se recornanda a sc lua

0= (1/3 - 213) CPo

Universitatea Tehnica de Constructii Bucurcsti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii

79

78

,fI

In vederea calcularii irnpingerii dupa planck BCI, BC" ... , pcntru stahilirea valorii rnaxime, incepand din punctul B se plascaza pc drcapta de rcferinta, la 0 scara convcnahila a fortelor, greutatile G1, G2, G3, ••...• date de:

G\ = G'\

G2 = G'\+G'2

G3 = G'\+G'2+G'3

(S.IO)

h

n

o, = LG'i i=\

Figura V.4

In continuarc pe linia tercnului natural t bil I

sc s a I esc puncte e Clo C" C" ... la distantc

cgalc b: unind aceste puncte cu eel de baza B se defincsc portiuni prismatiee din masivul ~e

Rcprezcntarea greutatilor G, sc face eu originea In B.

Se recornanda ca scara fortelor sa se aleaga astfel incat G', sa fie rcprezcntata printr-un segment cu lungimca cuprinsa intre I ,2b si 1,5b.

Din cxtrernitatile Iortclor GI, G,. G, •... se trascaza segrncntc paralclc cu drcapta de orientate D pana ee se intersectcaza razele corespunzatoarc BCI• BC,. BC" '" obtinandu-sc astfel punetele Plo P" PJ' ... (Fig. V.4). Scgmentclc GIPI, G2P" G"P" ... rcprczinta, la scara Iortclor, irnpingerile pe AB corespunzatoare unor planuri de cedare avand dircctiilc BCI, BC" BC, .... Curba impingerilor posihile se traseaza unind punctele PI. p,. PJ, ...

Valoarea irnpingerii active P, sc obtine ducand, la curba impinger ilor, 0 tangcnta paralcla lOU dreapta de referinta BC si unind punetul de tangenta lOU accasta dreapta printr-un segment paralel eu dreapta de orientarc.

Cunoscand valoarea irnpingcrii active totale P" (rnasurata la scara Iortelor), diagrama trapezoidala de rcpartitie a presiunilor pc planul AB se construieste deterrninand valorilc presiunilor active PaA ~i P"B in punctcle A ~i rcspectiv E, prin rczolvarea sistcmului de ccuatii:

umplutura avand scctiunilc ABCI. CIBC_, C,_BC1,... I v.. 1

a e caror aru sunt egale eu -. h b 2 .

Distanta h, rotunjita, se ia aproxirnativ cgala cu 0, I h.

St: calculcaza apoi greutatilc prismelor astfel ohtinutc, inclusiv suprasareinile afercnu:

cu rclatiilc: .

(5.9)

(5.11 )

- 1

G'1 = Y . A A8C, ·1 + q- AC 1 ·1 = '2 . y . h b· 1 + q- b· 1

G'2 = Y . A C,8C, ·1 + q C1C2 ·1 = ~. y . h b· 1 + q. b.1

PaA -~ PaB - he + h

Punctul de aplicatie a rezultantci P" se poatc ohtinc dcterminand grafie ccntrul trapczului irnpingcrilor (considerate orizontale): diagrama reala a impingerilor cste insii inclinata cu

....................................................

Se ohserva ca, in eazul de rata G' = G' = G' _

'1 2 3 -

Figura V.5

unghiul <t> fa\a de normal a la planul AB (Fig. V.S).

Univc~silalea Tehnica de Constructi] Bucuresti Catedra de Geotchnica ~i Fundati]

Universitatca Tehnica de Constructii Bucuresu Catedra de Gcotehnica ~i Fundatii

80

V.2.4. Verificarea zidului la alunecare pc talpa

In cazul In care talpa zidului este orizontala, coeficientul de siguranta la alunccare sc deterrnina cu relatia:

(512)

(a se vcdea ~i fig. V.61 In care N §i H" sunt rezultantelc Iortclor vcrticalc, rcspcctiv orizontal« care actioneaza pc sectiunea considerata (aici talpa) (din gruparea Iundarncntala de caicul), iar J.! este un coeficient de frecare (alunecare) ale carui valori suntdate In tahclul V-I .. In functic de natura pamantului de sub zid.

Tabelul V-I

Dcnumirca pamantului 11
Araile cu 0.25 < I . < 0.5 0,20
Argile cu 0.5 < I. < 0,75 0,25
Argile cu Ie > 0,75 0,10
Argile nisipoase, nisinuri arailoase si namanturi nrafoase 0,10
Nisipuri fine 0,40
Nisinuri mijlocii si mari 0,45
Pietrisuri si holovanisuri 0,50
Tcrcnuri stancoase 0,60 Valoarea F,I trebuie sa fie eel putin 1.3 ... 1.5. Pentru Imhunata\irea conditiilor de stahilitate din accst punct de vcdcrc, talpa zidului poatc fi Inciinala din aval sprc amontc cu un unghi o; care nu po ale dcpasi de regula 100 (fig. V.6). In accst caz, cocficicntul de siguranta devine:

J.!( N cos a. + H a si n a.)

Fsi = .

Ha cos a. - N Sill a.

H"

(511)

Figura V.6.

De ohicei, verificarca la alunecarea pe talpa cstc conditia de stahilitate cca mai exigcnta.

Universiratea Tehnica de Consrructii Bucuresu

Catedra de Gcotehnica ~i !'unda!ii .

81

V .2.5. Verificarea presiunilor pe tcren

Fortele care actioneaza asupra zidului sunt: - grcutatca proprie, vertical a;

_ Impingerca pamantului, orizontala sau inclinata.

In consecinta, sectiunea de la baza zidului, la contactul cu tercnul de fundare, este supusa unci compresiuni excentrice. Adrnitand variatia liniara a presiunii pe talpa, valorile extreme ale accstei presiuni (fig. V.7) sunt date de:

LN MO LN 6MO

P . =--+--=---+-- [kPa[

max nun B. I - I. B 2 B - B 2 '

6

(5.14)

in care:

L N = suma tuturor forte lor verticale;

B = latimea talpii zidului;

Mo = mornentul tuturor tortelor (greutati, impingere) 'in raport cu punctul 0 de la mijlocul

talpii.

Presiunile pe talpa calculate din

gruparea

fundamentala

trebuie

sa

Va

Indeplineasea urmatoarele conditii:

Pmax + Pmin

Prred = 2 S Peonv

PlllaxS;1.2Pcon ....

(5.15)

Pmilf-O

B/2 ~-----~

~ B . _-.I

'in care Peonv este presiunea conventionala de calcul, detcrrninata conform prevedcrilor

Pmaxlili. rrTTITI. I TnTI Pm;n

ilL il l j l

ST AS :BOO.

gruparea

specials

de

Pentru

Figura V.7

incarcari presiunea efectiva maxima trebuie sa indeplinesca conditia P'fm~ S 1,4 Pc",,,'

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnicll ~i Fundatii

82

Rclatia Pntil\20 exprima conditia ca rczultanta fortelor P" ~i LN sa se situeze in trcirnca

Mo B

mijlocie a talpii, respectiv excentricitatea e = -- < -

LN-6

V.2.n. Vcrifiearea stahilitiijii la rasturnarc

Suh actiunca rmpingcrii active Pit' cunoscuta ca pozitie, directie si marime, zidul se poatc

rasturna (roli) In jurul punctului A de la extrernitatea aval a talpii (fig. V.S).

Momentul de rasturnare M, cste dat

de Coria Pit' iar mornentul de stabilitatc Ms'

P,

care i se opune, cste dat de grcutatea zidului G.

Coeficientul

de

siguranta

rasturnare F" se determina cu relatia:

Ms G·dGA

Fsr =M=P-d'

r a PA

(S.16)

:... '!ci6 __ .. :,

:

in care dOA ~i dPA sunt distantelc de la Iorta care reprezinta greutatea zidului ~i

Figura V.II

rcspcctiv de la forta de irnpingcre activa pan a la punctul A.

Din accst punct de vedcre sc cere ca F,,>1,5 ... 2.

V.2.7. Vcrificarea zidului la ac\iuni seismicc

In timpul actiunii scismicc, clcmcntclc de sustinerc sunt actionatc suplimcntar faia de solicitarca statics. de Iortelc de incrtic ale prismclor de parnant cc le sustin.

Calculul Impingerii active a pamantului In conditi: seisrnice sc poatc rcaliza cu metoda Mononohe - Okabc, prezentata in Indrumatorul tehnic provizoriu C 2:N-92.

Rczultanta impingcrii active scismice pentru un masiv coeziv se calculeaza cu formula:

(5.17)

In care:

y - greutatea volumica a parnantului, H - inallimea zidului de sprijin

Universitatea Tehnidi de Constructii Bucurcsti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii

la

83

c- coeziunea pamantului

K" - coeficientul impingcrii active scisrnice:

(l±kv)cos2(<1>-'f'-a) I

Kas = 2 x 2 (S.IX)

cos'P . cos a: cos(8 + a + 'f') J 1 J sin(<1> + 8) sin (<1> - p - 'f') T/2j

. 1 l costa - p)cos(8 +a + 'f') J f

k, - eoeficientul seismic pc directie verticala, cgal cu raportul intrc cornponcnta vcrticala a accelcratiei maxi me seismice ~i accclcratia gravitationala. In cazul in care nu st: cunoaste accelcratia seismic a verticala, se po ale considcra k,=O.Skh. Cocficicntul seismic pc dircctic verticala poate avea valori pozitive sau negative. De regula, in cazul zidurilm de sprijin, sc ia in consideratie, in scns acoperitor, valoarca negativa a lui k, fie k,=O.

k, - coeficientul seismic pc directie orizontala, egal cu raportul intrc acceleratia maxima orizonlala a rniscarii seismice ~i acceleratia gravitationala. In cazul in care nu sc eUIlOSc accxlc valori, se poate lua egal cu K, (vczi paragrafullI.2.1 si ancxa).

<1> - unghiul de frecare interna al pamantulu:

(5.IY)

a - unghiul pe care planul pcretc - parnant II face cu un plan vertical p - unghiul facut de supratata libera a tercnului ~i orizontala

8- unghiul de frecare dintre perete ~i pamant, 8=(1 rl - 2/3)<1>.

In cazul in care exista 0 suprasarcina uniform distrihuita q, pe supratata inclinata a terenului din spatele zidului, Irnpingerea seismica produsa de accasta se calculcaza cu formula:

q. Hcosa

pas.q = _( ) Kas

co",a - p

(S.20)

Valoarea p",." se adauga la rczultanta P,,, calculatji cu formula (5.17).

Punctul de aplicatie al rczultantei impingcrii active, P,,, se dctcrrnina (inand scarna de punctcle de aplicatie a componcntclor sale, astfel:

a) componenta impingerii active in regim static, P" ohlinuta prin In!oeuirca In formula

a valorilor k,,=k,,='f'=O, are punctul de aplicatie la HI} deasupra bazei zidului de sprijin: h) cornponehta seisrnica, P,=P,,, - Po, are' punctul de aplicare la H/2.

Punctul de aplicatie al rezultantci p,." sc detcrrnina astfel:

a) componenta statica Pa.q, determinata din inlocuirca in formula (S.20) a valorilor k,=kh='f'=O, are punctul de aplicatic la H/2;

Uni versitatea Tehnica de Construcu: Bucuresti Catedra de Geotchnica si Fundal;;

84

b) componenta seismica, P &l=P ",,'1 - P",'1 are punctul de aplicare la ().66H de la haza zidului de sprijin,

Efectul seismic sc introduce si prin aplicarea unei forte de inertie rezultata din grcutatca proprie a zidului de sprijin, pe directie orizontala si verticala. Pentru calculul acestor valori se utilizeaza expresiile:

(5.21 )

unde K, este coefieientul seismic luat conform normativului P 1 ()O-LJ2 (Figura 1.11 ) ~i

(5.22)

A sc vedea deasemenea anexa elaborata de Prof. A. Marcu privind cvaluarea aciiunu

seisrruce.

Verificarile la alunecare pe talpa, la rasturnare ~i la I?rcsiunilc pe tercn sc rcalizca/a ca si In cazul static.

~

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnicii ~i Fundatii

85

VI. PROIECTAREA UNEI INCINTE DE PALPLAN~E ANCORATE

In vedcrea realizarii unei constructii suhterane de mica adancime (magistrala de canalizarc, galcric de metrou, pasaj pietonal, etc) apare neccsitatea cxccutarii unei sapaturi dcschise cu pereti laterali vcrticali, sprijiniti cu palplanse, in general ancorate prin tiranti (pcntru reducerea momcntelor incovoietoare ~i asigurarea spatiului libcr In incinta).

In figura VI.I estc Infa\i~ata scctiunea transversala curenta a lucrarii: inaltimea libera a palplansei estc h, iar fisa sau adancimea de In fig ere (suh nivelul fundului excavatiei) sc notcaza

eu 1.

NT

1 Ulmt

Tirant

Nisip rnijlociu

h

NIl

Figura VI.J

Pc terenul natural se considcra ca exista 0 suprasarcina uniform rcpartizata, 4 (In mod curcnt se consider a q=15 ... 20kPa).

Calculul palplansci sc efcctucaza pcntru situatia prcmergatoarc inccperii cxecutici lucrarii, atunci cand nivelul apei se gascste la cot a NH.

In cazul de fala se considers ca terenul cstc constituit dintr-un depozit practic uniform de nisip mijlociu In stare de indcsare medie, caruia i sc cunosc greutatea spccifica y" porozitatea III stare naturala n, umiditatea w (desupra NH) si unghiul de frecarc intern a <1>, coeziunea fiind nula,

Etapele de proieetare sunt urrnatoarele:

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii

86

I. Calculul solicitarilor asupra palplanselor

2. Calculul static al palplanselor

3. Determinarea fisci

4. Calculul momentului incovoietor maxim in palplansa

5. Alegerea tipului si dimensiunilor palplanselor

6. Dimensionarea grinzii de solidarizare

7. Dimensionarea tirantului

R. Stabilirea lungimii tirantului

VI.1.Calculul sollcltarilor asupra palplanselor

Se cunosc datele de baza h, g, y" n, W si <1>. Cu ajutorul accstora se calculcaza urrnatorii parametri:

Y=(I-I~O)'YS(I+I~O) [kN/m3]

Y'=(I-I~O)(yS-Yw)CUYw=IOkN/m3; [kN/m3] q

he =-

Y

Ka = tg2( 450-~} Kp = tg2( 450+~)

Momente incovoietoare

t

I

'o

~

A'

h

Figura VI.2

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii

(n.l)

87

Cu schema din figura VI.2 si cu notatiile respective, presiunile cxercitatc din impingerea

pamantului si a apei in diferitc punch: caractcristice ale palplanselor se deterrnina cu relatiile:

PA' =y·he ·Ka,

PA = Y{he + h - hA)Ka, PB' =Y(he +h-hw)Ka;

(6.2)

P B = P B' + Y 'h w K a + Y w h w ; Pc =PB -Y'y(Kp -Ka)=O

Adancirnca y a punctului de irnpingere nula este deci:

PB

y = Y'(Kp - Ka)

Po = PB -Y'to(Kp - Ka)

(6.3)

VI.2. Calculul static al palplanselor

Calculul se face pe metrul liniar de palplansa, utilizandu-se metoda grinzii inlocuitoare.

Aceasta presupune palplansa impartita in doua portiuni independente, AT ~i CD, arnbele simplu rezemate in A ~i C ~i respectiv C ~i D. In punctul C se considers ca se anuleaza impingerile (in realitate, acest punct este putin mai jos); pe aceasta baza se deterrnina, a~a cum s-a aratat mai sus, adancimea y a punctului C.

Pentru calculul reactiunilor RA ~i Rc se egaleaza cu zero momentele in punctclc C ~i rcspectiv A.

Pentru verificarea calculului numeric se insumeaza toate solicitarile orizontale.

V1.3. Determinarea adancimll de intigere "t" a palplanselor

Cunoscand valoarea rcactiunii Re, se considera grind a inlcrioara CD si sc anulcaza momcntul tuturor fortelor in punctul 0; din ecuatia respcctiva se deduce adancimea de calcul

Fisa efectiva a palplanselor sc obtine sporind cu 20% fisa de calcul: t=l ,2to·

Pentru aceasta valoare a fisei palplansei se verifies stabilitatea la antrenare hidrodinamica. In accst sens, gradientul hidraulic, i trebuic sa fie mai mic decat gradientul hidraulic critic, i,,=y'lyw'

Cu notatiile din figura VI. I , gradientul hidraulic se calculeaza cu formula:

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii

88

. hi

1=---

hi + 2t

(6.4)

Daca aceasta conditio nu estc vcrificata, se marcste valoarca fisei.

VI.4. Calculul momentului Incovoietor maxim In palplanse

Pentru portiunea superioara AT, pozitia momcntului Incovoictor maxim se stabilestc punand conditia anularii fortci taietoare si sc dctermina valoarca x I'

Pentru portiunea inferioara CD se procedeaza In mod ascmanator ~i se determina x2·

Sc calculeaza momentele maxime pe cele doua portiuni, M 1 max si M2 max ' iar momentul maxim pe Intreaga palplansa estc eel mai mare dintre cleo

VI.S. Alegerea tipului ~i dimensiunilor palplanselor

Cunoscand rnornentul maxim, modulul de rczistenta necesar (pentru un metru liniar de palaplansa) se obtine din relatia:

MllIax

Wnec =-- [em'] Ga

(6.5)

In care rezistenta admisibila G" = 2 I OO()O kPa.

Folosind tabelul VI - I, in care sunt trecute caracteristieile palplanselor metalice uzualc, sc

alcgc un tip la care Wx ?: Wnec·

Se prccizeaza ea la palplansele Larssen, la care Imhinarilc sunt situate in axa medic, trcbuic sa se reduca modulul W X eu 25 % daca profilcle sunt introduse independent ~i cu 15 'j" daea sunt introduse doua cate doua, sudate, deci Wx ?: Wne/().75 §i respectiv Wx?: WnjO.K5.

VI.6. Dimensionarea grinzii de solidarizare

Pcntru solidarizarea palplanseior ~i lcgatura eu tirantii se adopta 0 percche de grinzi metalicc U, dispusc de 0 parte ~i de alta a tirantului, ca in Figura V1.1.

Grinda sc considers simplu rczernata intn.: doi tiranti succesivi , prin urmare momcntul incovoietor maxim este:

RA .16

M g max = --8--

(6.6)

mtrucat Rc\ este socotit a actiona uniform distribuit pe metrul liniar, iar 10 este distanta intre doi

tiranti succesivi, care se ia 10=1 ... 3m Iiind un multiplu de 2B (B=la\imea palplansei),

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii

Scctiunc orizontala a-a

h

Sectiunc verticals b-b

a~~rn~·a

89

Intrucat se iau doua grinzi U, vom avea:

Mgmax

W gnec = ~ , undc Ga = 140()O() kPa. a

Din tahelul VI-2 sc alegc un profil U cu

VI. 7. Dimensionarea tirantului

Forta de calcul in tirant sc obtine cu relatia:

(67)

unde K = cocficient de supraincarcare ( de obicei K=] ,5).

Sectiunea neta necesara a tirantului rezulta

din:

Rt Anctnec = kGt

undc G, este rezistenta de calcul a otelului din care este confectionat tirantul (pcntru pe52 sc

(6.K)

po ate lua G, = 2Y()()()() kPa si k cstc un coeficicnt de siguranta care po ate fi luat egal cu 1.5.

Intrueiit scctiunea tirantului este circulara, diametrul net necesar (diamctrul clcctiv in portiunilc filctate) se obtine cu rclatia:

d net nee =

4A net nee 7t

~i In final sc adopta pcntru tirant un diametru d ?: dnclncc + (6 ... Kmm).

VI.S. Stahilirea lungimii tirantului

Pcntru stahilirea lungimii tirantului, sc pun doua conditii care sa asigurc Iixarca ancurajuiui in portiunea stabila a masivului din spatele palplanselor (conform figurii VI.4):

Universitatca Tehnica de Constructii Bucuresri Catedra de Gcotehnica ~i Fundatii

90

: .... ····'!4·J.::112 90°

(a) , .. "" .

(b)

Figura VI.4

(6.10)

(6.11)

b) Lrnill= h·etg<ll.

. " ., ai marc dintre cdc doua valori

Lungimea nrantului trcbuie sa fie eel putm egala eu cca m

Lmin: L, 2" max(Lmin)·

Universitatea Tehnica de Constructii Bucure~ti Catedra de Geotehnicii ,i Fundatii

91
Tabelul VI-l. Tipuri uzuale de palplanse mew/ice
Schita Denu Dimensiuni (mm) Musil pe 1ml
perete
prufilului mire R h t tj g G W, A
(kWm) (kWm2) (em') (cnr')
LARSSEN Ie 405 100 6.5 - 30.1 74.4 262 94.6
I. 400 126 6.6 - 32.9 82.3 360 105
~h 31 450 150 9.5 45.0 100 460 127
I 400 ISO 7.X - 40.0 100 500 127
II 4()() 200 10.0 - 4X.X 122 850 156
\4---13 -., III 400 247 14.0 - 62.0 155 1360 193
IV 400 ::1l0 15.5 - 74.X 187 2040 239
V 420 344 21.0 - 100.0 238 2960 300
VI 420 440 22.0 - 122.0 290 4200 369
HOI~~CH [ 425 160 7.0 7.0 37.X XL) 600 113.4
normal 1 425 I()O X.O X.O 42.5 lCX) 7(x) 127.4
1 [ 425 170 10.5 10.5 5l.X 122 650 155.4
IlL +
Ih II 425 2(X) 9.5 X.5 5l.X 122 II(){) 155.4
y III 400 230 12.0 0.5 (,2 155 16(X) 197.5
"" 13 ~ IV 400 2(,7 14.0 10.5 74 IX5 2200 235.7
V 425 290 18.0 12 101.2 238 3000 303.2
HOESCH O. 400 100 9.0 9.0 38.0 95 358 121.0
special O. 400 100 9.5 9.5 3':>.2 98 374 124.8
t 1, r, 425 150 12.0 12.0 54.4 128 713 163.1
II 1"
J
Tabelul VI-2. Projile de otel "U"
Schita Denumi- Dimensiuni (mm) Secpune Mllsll W.
11
profilului rca h a g t (ern'] (k~m) (em')
X XO 45 6 8 11.0 M.6 26.5
10 J(){) 50 6 8.5 13.5 10.6 41.2
12 120 55 7 9 17.0 13.4 60.7
,Y 14 140 60 7 lO 20.4 16.0 86.4
•. li+
r. 16 160 65 7.5 10.5 24.0 18.8 116
18 180 70 8 II 28.0 22.0 150
... 11 20 200 75 8.5 11.5 32.2 25.3 191
~1 22 220 80 9 12.5 37.4 29.4 245
24 240 85 9.5 13 42.3 33.2 300
26 260 L)O 10 14 4X.3 37.':> 371
30 300 100 JO 16 58.8 46.2 535

..J.. Universitatea Tehnicii de Constructii Bucuresti
ee, Catedra de Geotehnica !i Fundatii 92

ANExA

elaborata de Prof. dr. ing. Anatolie MARCU

Evaluarea actiunii seismice pentru calculul stabilitalii taluzurilor ~i al lucrarilor de suslinere prin metoda pseudostatica

I. In conformitate cu prescriptiile rornanesti pcntru proiectarea antiscisrnica a constructiilor (Normativul P100-92), acceleratia maxima a miscarii scismice a terenului ncconstruit (considerata cu 0 perioada medie de revenire de cca. 50 de ani) se stabilestc cu relatia:

(A.I)

In care:

g este acceleratiagravitatici terestre;

k - coeficicnt corespunzator zonei seismice de calcul, indicat pc harta din figura 11.11.

s

2. Fortele de inertie (actiunile seismicc) generate de oscilatiile masivelor de pamant antrenatc In miscarea seismica au 0 directie orientata ohligatoriu In spatiu. In cazul constructiilor care pol fi analizate intr-un sistem de coordonate bidimensional (ziduri de spijin, diguri ~i harajc cu sectiune transvcrsala constanta pc lungimi mari) accelcratia seismica estc introdusa prin cclc doua cornponcnte:

orizontala: all = kll·g vcrticala: <ly = kv·g

(1\.2) (1\.1 )

3. Evaluarea acliunii scismicc pcntru metode pseudostaticc dc caleul, In conformitate eu prenorma curopeana Eurocodc 8 - Partea 5 (ENV 1998-5: 1994 J

1.1. Tinand searna de capacitatea de amortizare a masivului de pamant, de detazarca oscilatiilor pc orizontala ~i pc vcrticala, precum ~i de efectcl~ specificc de amplificare in zona superioara a taluzurilor si versantilor sau de rigidizare a lucrarilor de sustincre, prescriptia ENV 1998- 5:1994 prevede urrnatoarele valori ale coeficientilor seismici:

(1\.4) (1\.5)

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundatii

93

3.2. In cazul vcrsantilor si al taluzurilor, pentru valoarea a sc pate adrnite 0 variatie lincara pc Inal\ime, astfcl:

la haza: a = 0.5

la partea superioara (coronament): a = 0,5 - pcntru 13 S 15"

a = 0,6 - pentru 15" < 13 s 10" a = 0,7 - pentru 13 > 10"

undo 13 estc unghiul mcdiu de inclinarc a taluzului (versantului) [ala de orizontala.

Nntii: In calculelc practice de stahilitate sc poate acccpta 0 valoare medic a cocficientului a, egalil cu semisuma valorilor respective pentru haza ~i parte a superioara a taluzului (vcrsantului J.

:1.1. In cazul lucrarilor de sustincre (ziduri de sprijin, percti mulati, pereti de paiplanse. ctc.) cocficicntul a se adopta dupa cum urrneaza:

pcntru ziduri de sprijin de greutate (In functie de deplasarea acceptata) - a = 0,5 ... 0,67 pentru ziduri de sprijin fundate pe piloti, culee de poduri, pereti ancorati sau spraituit: a = I

1.4. Valorile kll ~i k. pot servi direct In calculul stahilitatii taluzurilor ~i versantilor sau al prcsiunii active sau pasivc a parnantului, prccurn ~i petru determinarca actiunilor scisrnicc: orizontala (SII)' respectiv verticala (Sv) cu relatiile:

(1\.6)

Sv = kv·(i

In care (i cste rczultanta incarcarilor gravitauonatc,

(1\.7)

4. Reducer] ale cocficientului seismic kll In raport cu ks, comparahile cu cclc aratau: la pet. 1.1 ... 1.1 sunt prcvazute si in forma rcvizuita a Normativului departamental PI: 729-92, In care - In functie de clasa de irnportanta a construcjiilor hidrotehnicc si de zona scisrnici; a amplasamentului - sc recornanda valori: kll = o,rn '" 0,13.

l Jni versitatea Tehnica de Constructii Bucuresri Catcdra de Geotchnica ~i Fundatii'

94

BIBLIOGRAFIE

1. Andrei, S., Antonescu, I. (1980) - Geotehnica ~i Fundatii vol. I si II, ICB

2. Antonescu, I., Manea, S. (1983) - Indrumator pentru proiectul de fundatii, ICB

3. Manoliu, I. (1984) - Fundatii ~i procedee de fundare, Editura Tehnica

4. Marcu, A. (1991) - Curs de geotehnica ~i fundatii, partea I, ICB

5. Marcu, A., Corneaga, L. (1991) - Indrumator pcntru proicctarca fundatiilor pc piloti,

ICB

6. Priscu, R. Popovici, A. ~i altii (19RO)- Ingineria scismica a marilor barajc, Ed itura Academiei

7. xxx (1979) - Tabele, grafice ~i formule pentru proiectarea fundatiilor, Catedra de

Geotehnica si Fundatii, ICB

R. xxx - STAS 3990-74 - Geotehnica, Terminologie, simboluri, unitau de masura

9. xxx - STAS 3300/2-85 - Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe

10. xxx - PI00-92. Normativ pentru proiectarea antiseisrnica a constructiilor de locuinte, social - culturale. agrozootehnice ~i industriale.

11. xxx - P!O-86. Normativ pentru proiectarea ~i executarea lucrarilor de Iundatii directe la constructii, INCERC, Bul. Constructiilor nr. 111987

12. xxx - P7-92. Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarca constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la umezire, INCERC, Buletinul Constructiilor nr.211 Y93

13. xxx - C239-92. Indrumator tehnic provizoriu pentru calculul terenului de fundarc, al presiunii pamantului pe lucrari de sustinere ~i al stabilitatii taluzurilor si vcrsantilor, la ctiuni seismice, INCERC, Birletinul Constructiilor nr. 3/19Y3

14. xxx - STAS !O10010-75. Principii gencrale de verificare a sigurantei constructiilor

15. xxx - STAS 1010110-75. Actiuni in constructii

16. xxx - STAS JOIOI/oA-77. Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparca actiunilor pentru constructii civile si industriale.

17. xxx - PE 72Y-Y2. "Norrnativ departamental pentru c1asificarea, gruparca ~I evaluarea actiunilor hidrotehnice" (proiect)

18. xxx - ENV 1998 - 5:1994 "Eurocode 8. Design provisions for earthquake resistance of strucutures - Part 5: Foundations, retaining strucutres and geotechnical aspects"

19. xxx (1997) - Environmental Geotechnics. Report of the ISSMFE TC 5

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnica ~i Fundaui

95

CUPRINS

I. GENERALITJi.TI PRIVIND ACTIUNILE IN CONSTRUCTII 3

II. PROIECTAREA UNUI DIG DE pAMANT CU SECTIUNE OMOGENJi. 5

11.1. Prcdimensionarea pantel or taluzurilor digului 5

II.2. Verificarea stabilitatii unui taluz 8

11.2.1. Verificarea stabiltatii taluzului la actiuni seismice 16

II.3. Calculul tasarilor probabiie ale terenului sub dig 20

II.4. Vcrificarea stabilitatii terenului de fundare 27

1I.5. Specificul calculului depozitelor de deseuri 33

1I.5.1. Problematica gcnerala 33

1I.52. Clasiticarea depozitelor. 33

11.5.3. Alcatuirea depozitelor capsulate 34

II.5.4. Principii pentru realizarea depozitelor capsulate 36

III. PROIECTAREA UNEI FUNDATII DIRECTE IZOLATE .41

III.I. Principii de proicctare 41

1Il.2. Stabilirea presiunii conventionale de calcul 43

1II.3. Stabilirea dimensiunilor bazei fundatiei directe .45

1Il.4. Proiectarea fundatiei directe izolate 46

III.4.I. Fundatie de beton simplu cu cuzinet de beton armat 46

III.4.2. Fundatie elastica (talpa) de beton armat.. .48

111.5. Calculul tasarii probabile a fundatiei directe izolate 52

III. 6. Calculul terenului de fundare la starea limita de capacitate portanta 58

III.7. Calculul tasarii suplimentare prin umezire in cazul amplasarii fundatiei pe loess 60

IV. CALCULUL UNEI FUNDATII CONTINUE PRIN METODA WINKLER 66

IV.I. Elemente constructive .

rV.2. Elemente de calcul :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::~~

V. PROIECTAREA UNUI ZID DE SPRIJIN DE GREUTATE, MONOLIT 74

V.I. GENERALITA.TI... 74

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catedra de Geotehnicii ~i Fundatii

96

V.2. EIJ:MENTI: DI: CALCUL .

. ... 7)

V.2.1. Calcului impingerii active a pamantului din spatelc zidului. Metoda Rankine 7)

V.2.2. Calculul impingcrii active a pamantului din spatelc zidului. Teoria Coulomb 7h

V.2.3. Calculul irnpingerii active din spatelc zidului. Metoda Culrnann 77

V.2.4. Verificarca zidului la alunccarc pe talpa . .. X(J

V.2.5. Verificarea presiunilor pe teren X I

V.2.h. Verificarea stabilitatii la rasturnarc X2

V.2.7. Verificarea zidului la actiuni seisrnicc X2

VI. PROIECTAREA UNEI INCINTE DE PALPLAN~E ANCORATE X5

VI.l. Calculul solicitarilor asupra palplanselor Xh

VI.2. Calculul static al palplanselor X7

V1.3. Dcterrninarea adancimii de infigerc "t" a palplanselor , X7

VI.4. Calculul mornentului incovoietor maxim In palplanse XX

VI.5. Alegcrea tipului ~i dimensiunilor palplansclor. XX

Vl.o. Dimensionarea grinzii de solidarizare XX

VI.7. Dimcnsionarca tirantuJui : W!

VI.X. Stabilirea lungimii tirantului , Xl)

ANEXA; Evaluarea actiunii seisrnicc pcntru ealculul stabilitatii taluzurilor ~i al lucrarilor de

sustinere prin metoda pseudostatica, autor Prof. Dr. ing. Anatolie Marcu l)2

BIBIJOCrRAI:IE l)4

Univcrsitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Catcdra de Geotehnica ~i Fundatii