Mediul padurilor de foioase (si de amestec

)

Acest mediu se dezvolta intr-un climat cu precipitatii tot timpul anului, dar cu veri calde si cu ierni cu atat mai friguroase cu cat ne departam de vestul continentului euro-asiatic si american catre est. Este specific emisferei nordice. LOCALIZARE Daca in Europa si vestul Asiei, acest mediu se intalneste aproximativ intre paralele de 43o si 60o (in Asia numai intre 52o si 55o), in Estul Asiei el coboara intre 24 si 50 N. In America, mediul padurilor temperate se dezvolta ca o fasie larga pe fatada atlantica a continentului. Catre Pacific, mediul respectiv este situat ceva mai la Nord. In emisfera sudica, tipul acesta de mediu aproape nu exista. Este intalnit pe coasta Pacifica din Sudul statului Chile, in sud-estul Africii, in sud-estul Australiei, in Tasmania si Noua Zeelanda. CLIMA La modul general, este deosebit de favorabila dezvoltarii padurilor cu frunze cazatoare, chiar si a unor tipuri de conifere. Conditia este insa sa existe si suficienta apa, iar vegetatia sa prezinte o mare adaptibilitate la alternanta anilor ploiosi cu cei secetosi , precum si la anumite conditii locale (de roca, expunere, panta etc.). In mare, clima se afla sub influenta latitudinii si a vanturilor de vest, respectiv sub influenta deplasarii ciclonilor tropicali si subpolari. Exista 4 anotimpuri, dintre care 2 extreme: veri calde si ierni friguroase, dar cu zapada multa, ceea ce face ca solul, in general, sa nu inghete. De aceea, in afara caracterului temperat, care reprezinta o medie mai mult teoretica, aceasta clima se remarca prin schimbari frecvente si uneori bruste de vreme, prin alternante neperiodice, de zile si luni ploioase cu altele secetoase, prin ani foarte ploiosi si altii saraci in precipitatii. In Romania, dar si in alte tari, agricultorii parafrazeaza

. Frunzele cazute toamna influenteaza fertilitatea prin descompunerea lor si. SOLURILE Sunt brune de padure si mult mai fertile decat podzolurile. Diferentieri locale. in cazul climatului oceanic. Totusi. expozitia versantilor. multe culturi sunt salvate prin apa inmagazinata in prealabil in solul profund. Exist si 2 varietati extreme de sol: •Un sol mai levigat (in climatul oceanic. de obicei sub stejar) cu un orizont A. zilele sunt foarte lungi si calde. •Un sol podzolic intalnit in sectoarele cu un continentalism mai pronuntat si sub paduri de amestec fag-conifer. avand o nuanta de bej-malos. frecventa ploilor este mai mare iarna. iar cel B mai ruginiu (datorita prezentei oxizilor de fier). Anotimpul acesta se caracterizeaza prin zile scurte si reci. care contin astfel de elemente. Precipitatiile cad tot timpul anului. deoarece au un grad mai redus de levigare. Este vorba de ani in care conditiile meteo au fost favorabile unei culturi anume. Iarna aici stagneaza aer polar. astfel formandu-se un humus finisat bine amestecat cu minerale. In anii secetosi. fapt ce implica precipitatii cu o repartitie foarte neregulata. avand o medie anuala de 550-1200 mm. pastreaza umezeala. pe parcursul anului. sunt impuse de roci. panta si drenaj. importante in orizontul de sol. fiind formate pe paturi de dezagregari periglaciare pe nisip. ajung aici fronturi calde si reci. pietrisuri sau loess. vreme relativ uscata si frumoasa cu inghet frecvent. cu precadere vara. solurile sunt profunde si bogate in elemente interschimbabile. Orizontul A este cenusiu. De asemenea. insa.astfel de intamplari prin expresii de genul “anul strugurilor”.totodata. Vara. “anul prunelor” etc.

rasul. toate etajele padurii sunt bine populate. Apar si conifere precum pinul. . plop. frasin.VEGETATIA Specifica este cea de frunze cazatoare in anotimpul rece. Formatiunile vegetale prezinta o stratificare complexa in care se pot deosebi arbori inalti. lupul. asociatiile de cer si garnita. ulm. Clima combinata cu factorii locali (relieful) conduce la o adaptare a vietuitoarelor de unde rezulta o diversificare regionala a faunei. Acesta din urma infloreste primavara cand razele solare patrund pana la sol. arici s. Mai pot fi amintite ca reprezentative mistretul sau chiar iepurele. carnivorele gasindu-se aici in numar tot mai redus. Se mai intalnesc: rozatoare. lilieci. in special in partile mai reci. Vara.a. de sol. arbustii si stratul inferior. cauza fiind amestecul impus de oscilatiile climatice cuaternare. dintre carnivore. care urmeaza cel mai adesea raurile. Specifice sunt o serie de erbivore. In partile mai reci si in etajul montan de tranzitie. vulpea. Adesea se formeaza asociatii de catre 2-3 specii dominante care pot fi impuse de roca. tisa. FAUNA Este destul de bogata datorita resurselor mari de hrana. cornul s. de salcie si anin. dar mult mai redusa in prezent din cauza antropizarii puternice. animale insectivore. fag. Dintre erbivore. dominata de stejar si fag. iar dintre arbusti alunul. iar dintre insectivore numeroase specii de pasari. Asa sunt de exemplu. de gradul de drenaj. cele mai cunoscute sunt cerbul si caprioara. nevastuica. Bogatia speciilor este cu mult mai mare decat in mediul boreal. bufnita. salcie. carpen. anina. Acest mediu vegetal a suferit defrisari masive si astazi apare puternic transformat datorita interventiei antropice. Arborii care domina sunt diferitele tipuri de stejar. ca si omnivorele (ursul brun). bradul. artar. precum si o bogasta pedofauna. de expunere a versantului. eretele. pe cand iarna majoritatea animalelor se refugiaza in sol sau la nivelul solului. Temperaturile influenteaza intensitatea vietii.a. castan. multe insecte fitofage.

de suprafete si niveluri de eroziune. Atunci s-au nivelat multe dintre podurile foarte largi de terase. de obicei tropicale. intre fund si frontale depozite fluvio-glaciare. predominand campiile.RELIEFUL Relieful acestui mediu este de altitudine joasa. In urma defrisarilor. in consecinta. dar si prin morene glaciare cu toata gama lor de forme (morene de fund. De la relieful cuaternar s-au mostenit atat depozite superficiale variate. Depozitele superficiale sunt reprezentate prin straturi groase. Asa se prezinta arealele Scandinaviei sudice. Este vorba. iar versantii sufereau o intensa modelare pana la atingerea unor profile care puteau mentine o patura de dezagregari. in stratul de frunze sau in dezagregarile vechi(periglaciare). Germania nordica si Polonia. unde sedimente glaciare si depozite periglaciare apar pana mult in sudul Marilor Lacuri. din punct de vedere al mediului. mosteniti. pe de o parte. In momentul de fata.In rest. consta intr-o dubla mostenire. padurile tampon impun . depuneri de tip Loess. podisurile.Versantii actuali sunt.desi densitatea fragmentarii prin vai este puternica. iar pe de alta de reliefuri cuaternare modelate alternativ in faze periglaciare si temperate. precum si prin relief fluvioglaciar).sau in anumite conditii locale provocate de om. Pe acestea s-au format ulterior solurile. Aceeasi situatie se intalneste in America de Nord. procesele de eroziune devin active. cat si reliefuri intre care o densitate mare de vai bine adancite. reliefuri colinare si de acumulare. Specificul reliefului. de dezagregari periglaciare. Morfogeneza cea mai activa a existat aici in conditiile de tundra din timpul glaciatiunii cuaternare cand raurile carau multe pietrisuri si creau vai largi pe care le pardoseau cu aluviuni. frontale. versanti relativ stabili. eroziunea este mult incetinita. precipitatiile infiltrandu-se cu usurinta in sol. iar muntii fiind dezvoltati sub 1000 m altitudine.

araturile. Umiditatea este permanenta datorita precipitatiilor care se infiltreaza in aceste straturi si. In aceste locuri omul a creat si diverse ecosisteme antropizate (orase. Specific acestui mediu este faptul ca domina dizolvarea si foarte putin descompunerea chimica. Antropizarea a avut un efect puternic asupra acestui mediu. inevitabil. mod de utilizare al terenurilor etc.precum cele din Apalasi. Diferentele vazandu-se in functie de roca. Datorita popularii dense mediul initial a fost transformat radical. locurile respective devenind niste “openfields” (campuri deschise). ramanand in limitele albiilor minore.despaduririle iau amplare si in America de Nord. locul padurii a fost luat de . pe cand in cel oceanic. Necesitate de agricultura a atras dupa sine despaduririle si.In Europa s-au mai pastrat unele areale impaduritepentru vanatori. exceptand mediul montan.o evolutie in echilibru a peisajului. in urma despaduririi.In regimul climei continentale. unde inca au mai ramas areale intinse de padure. cea temperata a fost puternic umanizata inca din Antichitate.unde modificarile sunt mai putin intense. sate). Hidrografia este constanta.in februarie.Cele mai timpurii defrisari au avut loc in China si apoi in Europa.odata cu acestea. insa in China au fost aproape totale. VARIETATILE MEDIULUI TEMPERAT ANTROPIZAT Spre deosebire de padurea boreala. duce la dizolvare. In unele situatii. Omul a intervenit prin defrisari si prin geosisteme naturalantropice sau antropizate. cu alimentatie pluvio-nivala.datorita apelor acumulate in subteran ce alimenteaza numeroase izvoare limpezi. panta. Luncile largi ale vailor raurilor fac distinctia intre acest mediu si alte medii. nivelurile raurilor atingand nivelul maxim in martie – aprilie.astfel luand nastere “civilizatia lemnului”.Mai recent. expunere.inundatiile ce pot aparea brusc.

.suprapasunata. Mediul de deal si de munte jos este in echilibru doar daca este impadurit.astfel gorunul sau stejarul au luat locul fagului.a. sunt acele terenuri rezultate in urma despaduririlor haotice.In acesta situatie se gasesc delurile si muntii josi din Anglia. In locul padurilor s-a instalat stepa secundara.un alt efect al antropizarii.castanele avand mare cautare in lipsa cartofului. Terenurile degradate.alta vegetatie naturala. odata devenit teren agricol fiind afectat si acest echilibru. PodIsul Transivaniei s. Starea de subechilibru si degradare apare odata cu lipsa intretinerii pantelor si teraselor special amenajate. putem da ca exemplu Subcarpatii.iar in climatul continental (cu ploi mai neregulate). Omul a mai introdus in multe locuri si canstanul comestibil. afectata de ravene si torenti.numita “vegetatie secundara”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful