P. 1
C-G-Jung-Amintiri-Si-Reflexii

C-G-Jung-Amintiri-Si-Reflexii

|Views: 122|Likes:
Published by Fluffigt Ekorren

More info:

Published by: Fluffigt Ekorren on Jan 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/16/2015

pdf

text

original

Cartea autobiografica a lui Jung - una dintre cele mai tulburatoare piese memorialistice ale secolului - este saraca in fapte de viata exterioara: schita copilariei intr-o familie de pastori, 0 trecere in revista a practicii de medic pSihiatru,intTInirea cu Freud, construirea turnului de la Bollingen, citeva calatorii in locuri exotice (Africa, India). Oar pe fundalul acestor sumare evenimente exterioare se deseneaza conturul viguros al unei alte vieti, de infinita bogatie. Treptele ei cronologice sint intuitia, la 0 virsta incredibil de mica, a unei entitati psihice autonome, formidabila coliziune cu incon~tientul, tirzia lui autorealizare (<< Viata mea, spune Jung de la bun inceput, este povestea unei realizari de sine a incon~tientului »). Aceasta « a doua » viata, cea launtrica, s-a exprimat in vise, viziuni, calatorii in spatH extramundane, experienta nemijlocita a lui Oumnezeu - marturisite public de Jung, alaturi de premonitiile sale asupra viitorului umanitatii ~i gindurile cele mai intime despre religie, numai in Amintiri. $i din acelea~i experiente launtrice s-a nascut originala opera jungiana. Considerindu-Ie incompatibile cu contributia sa ~tiintifica, Jung nu ~i-a inclus Aminfirile in corpusul Operelor complete. $i totu~i aceasta carte autobiografica ramine cea mai buna introducere in psihologia analitica jungiana: aici pot fi gasite originea ~isemnificatia conceptelor ei fundamentale - de la «incon~tient colectiv » ~i «arhetipuri» pina la «individuatie ».

ISBN 973-28-0699-0

Foto copertii:

HENRI CARTIER- BRESSON

COLECTIA

memoriijjurnale

DIE SCHoNE FAMILI£ T 0 FAN

CARL GUSTAV JUNG (1875-1961), psiholog ~i psihiatru elve(ian. Nascut la KeJ3wil (cantonul Thurgau), a facut studii de medicina generala ~i psihiatrie la Basel, a fost profesor la Facultatea de Medicina din Zurich, ~i medic-~ef la clinica psihiatrica universitara BurghOlzli. S-a consacrat insa precumpanitor psihoterapiei clinice ~i, concomitent, cercetarii experimentale ~i teoretice. In 1904 intemeiaza la ZUrich un laborator de psihopato10gie experimentala, valorificind obserfatii personafe ~i descoperiri In domeniul asociatii10r verbale norma1e ~i pato10gice, al dementei precoce ~i al complexelor. Intre 1907 ~i 1912 co1aboreaza intens Cll Freud, atras In special de cercetarile acestuia legate de isterie ~i de vise. Ruptura cu Freud, provocata mai cu seama de rigiditalea concep(iei acestuia, inseamna pentru Jung angajarea ferma pe un drum propriu. Ea 11va duce la elaborarea unui sistem autonom de gindire, axat pe reintroducerea spiritului ca dimensiune fundamentala a fiin(ei ~i pe un ansamb1u de concepte noi, deduse in temeiul unei inde1ungate ~i vaste experien(e clinice. Intre 1921 ~i 1938 intreprinde dilatorii de studii in Africa de nord, in lumea arab a, la indienii pueblo din Arizona, in Kenya, Uganda ~i India. In 1935 este ales pre~edinte al proaspat Intemeiatei "Societa(i e1ve(iene pentru psihologie $i domeniile conexe". In 1944 i se creeaza la Basel 0 catedra de "psihologie medical!:',". In 1948 se infiin\eaza 1a ZUrich institutul care ii poana numele, iar in 1958, inspirata de cercetariie sale, "Societatea international a de psihologie a..'1alitidi". Ultimii ani de viata ~i-i petrece la Bollingen, linga Zi.irich, 10cuind In faimosul turn, unde l~i redacteaza ~i partial i~i dicteaza mernoriile. Scrieri: Uber die Psychologie der Dementia praecox (1907), Wandlungen und Symbole der Libido (1912), Psychologische Typen (1921), Die Beziehungen zwischen dem leh und dem Unbe\vui3ten (1928), Psychologie und Religion (1940), Uber die Psychologie des UnbewuJ3ten (1943), Psychologie und Alchemie (1944), Die Psychologie der Ubertragung (1946), Antwort auf Hiob (1952), Synchronizitiit als ein Prinzip akausaler Zusammenhiinge (1952), Ein modemer My thus (1957). La citevaluni dupa moartea lui ii apar memoriile, Erinnerungen, Triiume, Gedanken, consemnate ~i editate de Aniela Jaffe.

ANIELA JAFFE (1903-1991) s-a nascut la Berlin, Intr-o familie de evrei. In timp ee studia medicina la Hamburg, regimul nazist a c0115trins-o sa paraseasca Germania 5i, astfel, a emigrat in Elvetia. La ZUrich a facut cuno5tirt\a cu C. G. Jung 5i cu eereul psihologiei analitice. eu timpul, a ajuns ea insa~i 0 analista reeunoscutiL Intre 1948-1954 a fast seeretara]a lnstitutul C. G. Jung proaspat infiintat. In ultimii a..'1i e viara ai lui lung, I-a Insot!t ea d seeretara personala ~i colaboratoare. iar din 1957 au luerat amlndoi la alcatuirea biografiei lui. A ]oeuit la Ziirieh pina la moartea survenita in 1991, aetivind ea anaJista 5i seriind ea insa~j numeroase cart! ce slnt considerate importante pentru In(elegerea de catre un eere mai larg a psihologiei jungienc. Cele mai eOnoseute sint Der Myrhus vom Sinn ~i C. G. lung - Bild und Wort.

c. G. lUNG
AMINTIRI, VISE, REFLECTII
Consemnate $i editate de

ANIELA JAFFE
Traducere ~i nota de DANIELA ~TEFANESCU

HUMANITAS
B UCURE~TI

II
DIE SCHoNE FAMILIE T 0 FAN

Coperta IOANA
MEI\;fORJES,

DRAGOMIRESCU
DREAMS, REFLECTIONS

MARDARE
BY C. G . .rUNG

Recorded and edited hy ANJELA JAFFE © ]961, 1962, 1963 by Pantheon Books, a Division of Random House~ Inc. © renewed 1989, 1990, 199] by Random House, Inc. Books,

This translation published by arrangement with Pantheon a Division of Random House~ Inc., Nev.,' I'" ark Traducerea
ERJNNERUNGEN.

s-a efectuat dupa editia a VIII-a din TRAUME, GEDANKEN \iON C. G. JUNG

\,:O/alter-

Aufgezeichnet und herausgegehen van Aniela Jaffe, \t~er1ag, Olten und Freiburg im Breisgdu, 1992. 1996, pentru prezent8. versiune romaneasca

© HUM~t\NITAS;

ISBN973-28-0699-0

Slr.1!ugen C"<lda rn, 1. :SeCI~r 3. 8UCURF4-T1 Tel./Fa~:40 1614.31.49

Nota traduditorului

Prin aceasta apant1e Ii se of era un document unic ~i indelung a~teptat tuturor cititorilor care-l iubesc pe acela care, prin personalitatea ~i opera IUI, a marcat pro fund epoca no astra, fiind, alaturi de S. Freud ~i de A. Adler, unul dintre cei "trei mari" ai psihologiei secolului XX. Opera lui C. G. Jung n-a influen~at numai anumite ~coli psihologice, ci impresioneaza ~i astazi uncerc tot mai larg de oameni, care gasesc in ideile Iui confirmari, sprijin, precum ~i calea spre descoperirea con~tienta a sinelui. In vasta Iui opera ce ramine un monument al secolului, el a ~tiut sa creeze 0 imagine a omului in plenitudinea sa de fiinfa culturala - 0 imagine depa~ind domeniul strict al psihiatriei ~i intrind in eel al antropologiei, al antropologiei culturale. Originalul lung ne ofed ni~te memorii la fel de originale, ce nu seaseamana ca stil eu nid 0 alta carte de amintiri. Specificitatea lor este marcata mai ales prin aceea di putinele evenimente exterioare din carte nu sint evocate ~i nu capata pentm lung 0 semnificatie dedt raportate la evenimentul interior intr-adevar major al vietii lui - intiinirea con~tientului cu ineon~tientul. "Viata mea este povestea unei realiziiri de sine a incon~tientului", marturise~te lung in deschiderea Pro1ogului, pentru ea putin mai jos sa spuna: In fata evenimentelor interioare, celela1te amintiri palesc - ca1atoriile, oamenii ~i iucrurile inconjuri:itoare. [... ] Amintirea faptelor exterioare ale vietii mele S-3. estompat in cea mai mare parte sau a disparut. 1ns3.intilniri1e Cll cealalta realitate, co1iziunea Cll incon~tientul, mi s-au Intiparit in memorie ~i fin mai pot fi ~terse. Acolo a fast intotdeauna abundenta, a fost intotdeauna bogatie, ~i orice altceva a trecut pe un plan secundar," Dar in realizarea acestui caracter eu towl aparte a1 "autobiografiei" ~i-a 1asat eu siguranta amprenta ~ipersonalitatea Anielei Jaffe, care, 1uerind la sfir~itul anilor '30 1a ZUrich ca secretara Si simtindu-se pre a 5

impovarata de maladii fiziee ~i psihice, s-a adresat unui psiholog pentru analiza; in eele din urma, j s-a aeordat 0 ~edinta ell insu~i Jung, iar de aiei a pomit 0 eolaborare ee avea sa dureze tot restul zilelor maestrului, eulminind cu ultimii lui patru ani, dnd, angajindu-lin conversatii intense despre viata lui (mai ales launtrica), i-a stenografiat replicile, pentru ca mai tirziu sa Ie prelucreze ~i editeze. "Aniela Jaffe a fost unica in bllndetea ~i amabilitatea ei, in spiritualitatea ei receptiva, in talentul ei de a minui condeiul ~i loialitatea fata de omul a carui psihologie a Insemnat atit de mult pentru ea. Pastr1ndu-~i cele mai bune calitati din trecutul ei de mundi grea de secretariat - simtul organiziirii ~i ochiul ager pentru ceea ce este esential - a progresat, devenind un analist bine cunoscut ~i foarte apreciat ~i un autor in adevaratul sens al cuvintului", se scrie in necrologul aparut in gazeta londoneza The Independent, la 5 noiembrie 1991. Ce introducere poate fi mai buna in lumea spirituala a unui cercetator decit relatarea trairilor subiective care se aflii in spatele gindurilor, ideilor ~i cunoa~terilor lui? Dar astfel, cartea devine o invitatie pentru fiecare sa tina cont de propriul sau incon~tient ~i de resursele lui. Ea este ~i 0 salvare sau 0 posibilitate de salyare; cei care au de suferit de pe urma dialecticii lor cu incon~tientul vor gasi cu siguranta, gratie miirturiei lui Jung, 0 reconfortare in elanul ~i cutezanta primului om care a plonjat In profunzimile lumii interioare atIt de nelini~titoare dar ~ide bogate ~icare a cautat ~i a intilnit incon~tientul in toata amploarea sa (mai IntIi cu Freud, apoi singur). Ce a Insemnat pentru el aceasta descoperire dramatic a ne-o reveleaza Amintirile - 0 marturie inedita de luciditate, de sineeritate, de euraj. Ele slnt deopotriva un document uman, medical, psihologic, cultural, istoric, indispensabil celor care doresc sa-l Inteleaga pe aeest psiholog fin, psihiatru pasionat, gInditor complex ~i scriitor prolific. Traducerea unei astfel de carti bogate din atitea puncte de vedere este ea insa~i 0 experienta unica in felul ei, datorita imbinarii de catre Jung a unui stil narativ-descriptiv - Insotit pe-alocuri de un umor subtil - cu 0 exprimare inaripata, acolo unde Jung devine liric, cu un limbaj tehnic, obieetiv, atunci cind relateaza probleme de stricta specialitate, eu un stil colocvial, acolo unde a vrut pur ~i simplu sa lase "sa curga" povestea; uneori, Jung formuleaza frazele voit neglijent, adoptInd atitudinea boemului care plute~te pe deasupra incorsetarilor lingvistice; se lntimpIa,
6

nu lnsa clnd e yorba de 0 interpretare. In mod deliberat. Tradudnd. a~adar. in principaL la Dicrionarul enciclopedic de psihiatrie. fiecare element. Jung". netinind cont de omisiunile destul de freevente din traducerea in limba engleza. am tradus textul integral. Olten. fiecare dintre cele douii fatete ale personalitatii lui manifestindu-se conform tipicului lor . cu cele ale 7 . Editura Medicala. Ne\v Yark. eu formulari ie~ite din cadrul conventional. Pentru traducerea termenilor de specialitate am recurs. Zamfirescu. Asupra tuturor acestor variatii de stil i~i lasa amprenta ceea ce Jung a nurnit la el "personalitatea nr. ma refer atit la absenta unor pasaje. se exprima alteori echivoc. 1987 -1992 ~i la Focabularul psihanalizei de Jean Lap1anche / J. 2". inainte de a face invitatia la lectura. mai scurte sau mai lungi. 0 versiune completa a Amintirilor ~i anexelor. limba pe care 0 vorbest~ trebuie sa fie "cu dublu sens. G. Bucure~ti. inainte de a trage 0 concluzie. Richard Wilhelm.totul contribuind la conturarea unei imagini fascinante a omului Jung in intreaga-i complexitate. caci « sensul » nu este tautologie. ci cuprinde intotdeauna mai mult in sine dedt obiectul concret al enuntului". Ie-am alternat pe cele ale editiei germane. Completarea la Cartea ro~ie ~i paginile in care Aniela Jaff6 a relatat des pre stramo~ii lui Jung. intitulate: "Cite ceva despre familia lui C.-B. ~i anume 0 parte din scrisori. in patru volume. coordonator: Vasile Dem. ed. textele despre Theodore Flournoy. am consultat permanent atit editia a VIII-a a ariginalului german.. Jung recurge nu de putine ori la un limbaj indraznet. dt ~i versiunea englezeascii. publicatii in anul 1989 de Vintage Books. Respectlnd onginalul german. A~ dori sa atrag atemia asupra cltorva aspecte "tehnice" ale traducerii. germ. cit ~i la cea a unor subcapitole. 1" ~i "personalitatea nr. exprimarea cu doua intelesuri fiind superioara univocitatii ~i corespunzind naturii fiinteL Cea univoca are sens "doar dnd se constata fapte. pe care am incercat sa Ie redau cu elt mai multii fidelitate.~i aspectul ei dublu". dupa propriile-i cuvinte. Heinrich Ziminer.in schimb. Pontalis. Cititorului roman i se ofera. care apar cu mentiunea (n. aparuta in anul1992la Walter-Verlag. sa eizeleze portiuni de text la maximum. In ceea ce priveste notele de subsol. Inc. 1994. aparute sub redactia lui Constantin Gorgos. eu migala analistului care cerceteazB. Editura Humanitas. pentru a tine cont de natura pSihic'iJ. lucrlnd cu acest text.). intrudt. a Division of Random House. intrucit copyrightul este detinut cu aceasta talmacire de Pantheon Books.

DANIELA $TEFANESCU . pentru faptul ca a urmarit pas cu pas traducerea. G.) . I~ final. In Glosar am reluat insa. doamnei Mariana Balura-Skultety. la Faust. Acolo unde am intllnit pentru prima oara un termen care urmeaza a fi explicat de Aniela Jaffe in Glosar.care apat1in ~i ele editiei germane -. I-am mentionat atit in original.). fiica lui C. Candid etc. J. Elvetia. talmacirile imi apartin.). la elucidarea anumitor probleme: doamnei Helene Hoemi-Jung. pentru indrumarile la traducerea unora dintre citatele 1nlatina ~i1ngreaca veche. Marie-Claire ~telanescu. pentru datele bio-bibliografice despre Aniela Jaffe.lui Jung (c. ~ianume prof. J. Odiseea.Icajr pentru promptitudinea cu care a raspuns solicitarilor mele legate de anumite versete biblice. dt ~i in traducere. ~i domnului dr Robert Hinshaw. la prima aparitie. de la Editura Daimon din Einsiedeln. precum ~i mamei mele. engl. ori de cite ori i-am rugat. I-am redat doar in limba romana. pentru informatiile geografice ~iculturale fumizate. Pentru traducerea diferitelor citate presarate de Jung de-a lungul Amintirilor. in continuare. ~ dori sa multumesc pe aceasta cale celor care m-au ajutat. am apelat pe cit posibilla traduceri publicate (de exemplu. confruntlnd-o cu originalul ~i facind observatii pertinente. sorilor Roth din Elveria. loan 1. G. ed. in rest. diac. termenulin Glosar. Anne-Beatrice Schmid-Roth ~idr Fritz Roth. Jung. Pe parcursulintregii traduceri am cautat sa respect urmatorul principiu in legatura cu citarea lucrarilor: clnd apare un titlu pentru prima data. titlurile ~i in germana.) ~i ale Anielei Jaffe (A. t.) ~i cu ale mele (n. am notat in subsol: V. cu citeva din editia engleza (n.

9 . in legaturii cu eare imi relatase deja multe. Atitudinea pozitiva a lui Jung fata de rnunca noastra comuna a dus la sfir$itul anului 1957 la un pas decisiv. insa eurind a inceput sa povesteasea Cll interes crescind despre sine. Jung a fost mai degraba reticent $i ezitant. Tinind cont de programul lui de lucru incarcat ~i de faptul di. des pre visele $i gindurile sale. Initial. dki se cuno$tea aversiunea pe care 0 resimtea Jung la ideea de a se prezenta pe sine ~i de a-~i etala viata in fafa ochilor lumii. din New York.Introducere He looked at his own Soul with a Telescope. and he added to the Consciousness hidden worlds within worlds. apoi. despre evolutia lui. COLERIDGE. Am inceput in primavara lui 1957. aceasta insemna foarte mult. a propus sa mi se acorde mie rolul de biografa.in timpul Conferintei Eranos din Ascona -. rni-a rezervat totu~i' cite 0 dupa-amiaza pe saptarnina ca sa lucram irnpreuna. Dupa 0 perioada. G. he saw and shewed to be beautiful Constellations. Dr Jolande Jacobi. Notebooks In vara lui 1956 . dar nici pe departe tot. editorul Kurt Wolff a discutat pentru prima oara cu ni$te prieteni din Zurich despre dorinta sa de a publica 0 biografie a lui Carl Gustav Jung la Editura Pantheon. A ~i acceptat abia dupa indelungi ezitari. obosea repede. Jung. dar nu-l putea sesiza inca foarte claro Intr-o diminea\a ill-a intimpinat comunicindu-mi ca ar dori sa serie el insu$i des pre copilaria lui. Kurt Wolfflmi comunicase planul sau de a infati~a cartea nu ca pe 0 "biografie". datorita virstei. Jung intuia ca exista un raport intre aeestea $i diferite idei din opera lui de biitrinete. de nelini$te interioara au inceput sa se iveasca irnagini din eopilarie de mult disparute.Jung insu~i sa fie cel care vorbe$te. Tuturor le-a fost clar cii nu va fi vorba despre 0 misiune u~oara. Acest aspect a decis asupra modului de alcatuire a cartii $i prima mea sarcina a constat doar in a pune intrebari Si a nota raspunsurile lui Jung. What seemed all irregular. una dintre colaboratoarele lui C. ci in fom1a unei "autobiografii" .

Aceasta n-a fost insa singura contributie direct a adusa de Jung la carte." In aprilie 1958.Hotarirea a fost pe cit de imbucudttoare. A nu 10 .. F. A-mi asterne pe hirtie primele amintiri este a necesitate. mi-a spus: "A fost atins ceva in mine. anii de Scoala Si de studentie. Pentru completarea capitolelor "Sigmund Freud" Si "Confruntarea Cll inconstientul" am preluat diverse pasaje dintr-un seminar tinut in 1925. la lacul Zurich inferior. in casa lui de la tara. subcapitolul despre "Kenya Si Uganda".ian 1959. C. dimas neterminat. Discutiile avusesera lac in casa Iui Jung din Kusnacht1• 1 Localitate situata in cantonul Zurich. De indata ce m-apuc de Iucru. Mann. tot la Bollingen.. Capitolul "Activitate psihiatricii" a luat fiinta pe baza unar discutii dintre Jung si tinerii medici secundari ai spitalului psihiatric BurghOlzli din Zurich. in anu} 1956. Jung a terminat cele !rei capitole despre copilarie.. Lienert. a . nepublicat. Toate diminetile Si Ie dedica lecturii capitolelor deja compuse ale cartii noastre. Jung a seris. In ea salasluieste ceva imprevizibil si nu-mi pot prestabili sau propune nimic." ASa a Iuat nastere capitolul "Ginduri tirzii". precum Th. S-a format ea un virtej Si trebuie sa scriu.0 carte de-a mea este intotdeauna un destin. Ele se incheie eu absolvirea studiului medicinei in anul 1900. Gnd mi-a inapoiat capitolul "Despre viata de dincola de moarte". unul dintre nepotii sai lucra acolo ca psihi3Jru. M.. Astfel.?r. Pe vremea aceea. La citva timp dupa aceasta schimbare de atitudine mi-am notat urmatoarele sale cuvinte: . care se ocupa de problemele generale ale psihologiei primitive. ill care Jung relatase pentru prima oara cite ceva des pre dezvoltarea sa launtrica. dat fiind ca stiam cit de mult il obosea pe Jung scrisul Si ca n-ar intreprinde un asemenea lucru dad nu I-ar simti ca pe 0 "misiune" venita din striifundurile fiintei sale. Daca neglijez asta chiar Si numai timp de 0 zi. ele dispar si mintea mea devine cit se poate de !impede..autobiografiei". ehiar daca poate cele mai indeDartate. autobiografia 0 ia deja de pe-acum pe un alt fagas decit imi imaginasem la inceput. In ianuarie 1959 se afla Ia Bollingen. in care iSi gasesc expresie gindurile-i cele mai profunde. Le-a intitulat: "Despre primele evenimente ale vieW mele". Cel des pre indienii pueblo provine dintr-un manuscris din anul 1926. aid au locuit ~i alte personalitati. Mey. Intemia Iui mi s-u parut a confirma astfel justificarea interioara. se instaleaza imediat simptome fizice neplaeute. pe atit de neasteptata. In vara aceluia.

elevii mei m-au detenninat la un moment dat sa explic cum am ajuns la cODceptia mea despre incon~tieDt. Cu elt progresa cm'tea.trinim. in "hohle Gasse" (=defiIeu). numai esenta spirituala a trairilor era pentru el de neuitat ~i demna de a fi relatata. " . atit din interior..Jung a citit manuscrisul ~i I-a aprobat. am dezvoltat indicatiile lui care adesea erau doar in stil telegrafic ~i am eliminat repetitiile. 1 Seminarul din 1925 mentional mai devreme (n. Cunosc prea multe autobiografii cu autoamagirile lor ~i minciunile lor de circumstanta ~i stiu prea multe in legatura cu imposibilitatea unei descrieri de sine. ed. dt 5i din exterior. Modul in care a luat na5tere car'tea a determinat intr-o anurnita privinta ~i continutul ei.ri lui Jung in legatura cu lucrurile exterioare. ele transmit atmosfera universului sau spiritual ~i trairile unui om pentru care sutletul a insemnat realitatea cea mai autentica.). la amintirile tineretii. la Lacul celor Palm Cantoane. am facut adaugiri la capitolele scrise de el. t. KliBnacht a dimas celebm datorita legendei despre Wilhelm TeII care I-ar fi ucis acolo in apropiere..] In ultimul timp am tot fost solicitat in diverse reprize sa scriu ceva de tipul unei «autobiografii ». pentru ca macar sa indraznesc sa fac incercari in acest domeniu. pe tiranicul guvemalor GeJ3Jer (n. Inca aeum treizeci de ani.). Discu\ia sau povestirea spontana poarta caracterul irnprovizatiei. Pe alocuri. engl. de natura mai personaEi. sintem readu~i. Capitolele sint ca ni~te raze rapide care lurnineaza numai fugitiv viata exterioara a lui Jung ~i opera sa. ~i aceea~i trasatura 0 poarta ~i "autobiografia". Ai perfecta dreptate! Cind imb3. Mai importante dedt dificultatile formale ale elaborarii au fost altele. cu atit mai puternica devenea amalgarnarea dintre rnunca sa ~i a mea. Acesta 11rugase sa-si serie amintirile din tinerete. In schirnb. utilizind material din procesele-verbale ale discutiilor noastre. a corectat cite un pasaj ~i a propus completari sau le-a efectuat el insu~i. De curind mi s-au cerut insa ni~te informat!i autobiografice ~i cu aceasta ocazie am descoperit di in materialul furnizat de catre se confunda cu KliBnacht (fujj Rigi). Corespondenta dintre ei a avut loe la sfir~itul anului 1957. care se afla in canlonul Schwyz. Asa ceva nici nu-mi puteam imagina. Adesea mi s-a intimplat sa-i pun in van intreb3. 11 . Am facut-o atuDci sub forma unul seminar. La rindul meu. Jung s-a referit la ele intr-o scrisoare catre un prieten din studentie.

Aceasta sarcina este atit de grea :. care nu-mi mai pot maripa fantezia in niei un fel..amintirile mele se afla ascunse diferite probleme obiective care ar merita pesemne 0 privire mal atent~L Drept care am reflectat la aceasta posibilitate ~i am ajuns la concluzia de a fudeparta futr-atit celelalte obligatii ale mde ludt sa reu:.. Din pacate nu pot implini din aceste motive nid dorinta ta.tea :. nici n-o mai pot revigora. de care nu ma simt capabil. 0 condirie preliminara extrem de nefavorabila pentru 0 relatare obiectiva! Scrisoarea ta a picat « bineinteles » in momentul in care. la 12 . ...luasem decizia de a ma apuca de treaba. ca to ate acele amintiri care mi-au ramas vii se refera la trairi emotion ale care transpun spiritul intr-o stare de nelini:. intr-adevar. ca sa zic a:. tocmai din cauza ca eu . Prin urmare. arice amintire a unor intimplari exterioare a palit :.te ~i pasiune." Aceasta scrlsoare caracterizeazil atitudinea lui Jung. cu putine exceptii.. Or. Masura mi s-a pamt esentiala pentru a-mi asigura lini:.ipoate ca trairile « exterioare » nici IT-aufast vreodata esenrialul sau au fost doar in inasura in care au coincis cu faze de dezvoltare interioara. de~i luase deja hotarirea de a se "apuca de treaba". Indt a trebuit mai intii sa-mi promit sa nu public rezultatele in timpul vierii. destinul vrea . cel putin nu pentru moment. Am constatat.a. 0 sfiaEi in fata viitorilor cititori..esc sa supun unei examinari obiective mikar inceputul inceputului vierii mele.a:. Dar ele au devenit. Acestea insa sint elementele care aldituiesc 0 biografie inteligibila: persoane pe care le-ai intilnit in viata. Infinit de multe astfel de manifestari « exterioare » ale existentei mde s-au scufundat in uitare.a cum a vrut-o dintotdeauna . ni~te Mnturi de care de abia imi mai amintesc. aventuri. ci vorbea ~i scria des pre ea numind-o "proiectul Anielei Jaffe". Nu considera carte a de amintiri drept 0 lucrare ~tiin\ifica ~i nki drept cartea sa... cillatarii.inumai Uiuntricul sa fie incarcat de substantii :. scrisoarea se incheie cu un refuz! Conflictul dintre accept ~i refuz nu s-a potolH la el niciodata complet.ide neobi:.. camplicatii.ideterminant.participasem la ele cu toata fort.a.nuit1i. eu atit mai vii ~i mai colorate sint amintirile mele legate de trairile « interioare ». r.ca in viata mea toate elementele exterioare sa fie accidentale :....1ereu existuu un rest de scepticism. Aid se ive~te insa problema redilrii. ceea ce regret foarte mult. pina in ziua morti!.asa mi se parea .idistanta necesara. iovituri ale sort.H si altele de acest gen.

rile intilnirilor lui. Ele sint tipice pentru el lntr-un grad fnalt ~i au fcrma~ fundamentul vieW lui.prin relatarea experiente10r Iauntrice ale lui lung ~i printr-o bogatie de idei 9i ginduri care. ~rerke (n. Intllnirile n-au fast un eveniment. dar. 0 sete nestap]'nWi de cunoa~tere. trebuie privite drept biografice. dupa cum elinsu~i spunea. raminind fara consecinfe mal profunde. 1" . ci ~i a lor. 0 traire semnificativa. trebuie sa recunosc di doar pu\ine diotrc aeeste intilniri au reprezentat pentru mine un eveniment. ace~ti oameni ilni ~i solicitau dte cevu ce nu pot sau nu am Ebertatea sa divulg. Deosebit de retinut a fast Jung in relata. Voi folosi aceea~i prescurtare ca ~iin originalul german: tIes. Jung. Aceasta eoincidea eu descoperirea Iui di sut1etul produce spontan imagini 1 In decursul textullli. eu prieteni. printi ~i magnati. eu marile nume ale ~tiintei ~i politieii.fletul. "Am stat de yorba eu multi oameni celebri ai epocH.care el adusese anumite contributii. G. Cartea contine erezul religios allui lung. Despre relatii1e care au insemnat ceva pentru mine ~i care mi-au revenit in mintc ea amintiri ale unor vremuri indepartate nu pot povesti. indiferent de ceea ce reprezentau aceste personalitati in oehii lumii. fie ell oameni apropiati. Conform dorintei sale. cu exploratori. s-au estompat eurind.).con~tiin\a sa de medic. se vor face multe referiri Ia diferite volume din seria Opere/or complete ale lui C. Aceasta e valabil mai ales in ceea ce prive~te ideile sale religioase. Nu-i sdipase faptul cii atitudinea religioasa joaca un rol esential in terapia omului suferind psihic. A~a di nu mi-au ramas amintiri. care se saluta cu pavilionul. did ele il-au fost Dumai via~a mea ceo. eontinuturile ~i manifestarile sale Si 11Ci:lracteriz!t ca orn de ~tiintii ~i -. Intilnirile noastre erau ca ale vapoarelor in largul marii. Oid lung se simtea si se considera ]'n primul rind medic. Nu mi-e mgiiduit sa deschid privirilor lurnii aceie u~i lTIchise pentru totdeauna~~' Lipsa de date exterioarc cstc insa abundent compensata prin altceva . t. dad e sa fiu sincer. fie eu personalitati cunoscute. arti~ti ~i scriitori.last but not least . lung a fast condus pe csj rnultiple 91 variate la confruntarea cu problemele religioase: anumite experiente care-l plasasera inca de pe dnd era copilill realitatea trairilor religioase ~i ilinsorisera pha la sfir~itul vie~ii. ea nu este inclusa in seria Operelor complete (Gesammelte Werke)l. care cuprindea tot ce avea vreun raport cu su. mai launtrica. De cele mai multe ori.

Conceptia religioasa a lui Jung se deosebe~te in anumite privinte de cre~tinismul traditional. In ceHUalt. ale cami 14 . " Consider ca toate idcile mele se invirtesc in jurullui Dumnezeu ca planetele in jurul soarelui "i ca sint atrase de Eliu mod irezistibil. ci des pre "imaginea lui Dumnezeu in sufletul omului". intr-un caz. Precedind astfel. ~i de eea obieetiva. stiintifid. Intr-una din zilele cind seria despre razvratirea lUl juvenila impotriva Biserieii. 0 data vorbe~te oroul ale cami ginduri sint determinate ~i de sentimente pasionale. In aJ doilea caz. ea de un soare. e] opunea exigentei crestine a credintei necesitatea inrelegerii Si a refleqiei. Jung s-a marturisit intotdeauna crestin. Jung nu vorbeste despre Dumnezeu. eel putin pentru mine. Si operele Iui cele mai importante abordeaza probiemele religioase ale omului cre~tin. ca este cieci religios "prin natura sa"." In lucrarile sale ~tiintifice. ii seria el in 1952 unui tinar cleric. bazata pe experienta direeta. In cartea iui de amintiri. Pentru el. acest lucru se intelegea de la sine $i era vital. Ar trebui s-o resimt drept paeatul eel mai grosolan daca ar fi sa opun rezistenla aeestei forte". Mai cu seama in a doua parte a vietii. eel care ia euvintul este cercetatorul. privindu-Ie din punctul de vedere al psihologiei $i delimitindu-le con~tient de problematic a teologica. de intuitie ~i de experientele interioare ~i exterioare ale unei vieti lungi ~i bogate. in ciuda renumeIui mondial de care se bucura. Aid nu este yorba de 0 contradictie. lung a realizat ca 0 deviere de la aceasta natura de baza a sufletului era 0 cauza a numeroase nevroze. Asta I-a fikut sa sufere Si chiar din rindurile cartii de fata emana ici-colo dezamagirea cercetatorului care nu se simte pe deplin inteles in ceea ce prive~te ideile sale religioase. Nu 0 data a exclamat minios: "In Evul Mediu ill-ar fi ars pe rug!" Abia dupa moartea Iui s-au inmultit vocile teologilor care constata ca lung nu mai poate fi indepihtat din istoria ecleziastica a secolului nostru. IVIai ales prin feluJ in care raspunde la problema raului si prin imaginea unui Dumnezeu care nu este numai iubitor. Jung era un outsider. lung vorbeste pentru prima ~i singura oara des pre Dumnezeu ~i propria sa experiema religioasa. una dintre experientele imediate cele mai sigure. Din perspectiva crqtinismului dogmatic. a spus: "Atunci mi-a devenit clar ca Dumnezeu a fost. Acest lucru I-a resimtit mereU in reaqiiIe la opera sa. nu este numai "bunul Dumnezeu". ci de afinnatia subiectiva.cu continut religios.

asertiuni nu depa~esc frontiera teoriei cunoa~terii. inch sagetile sa nu ma mai atinga ~i sa pot suporta reaqiile negative. 0 carte ca aceea despre lav s-a lovit deja de atita lipsa de Intelegere.iata ceea ce slnt eu. Felul cum sint Si felul cum seriu alcatuiesc 0 unitate. Ostilitatea en care fusese primlta cartea sa Antwort aufHioh (Rdsplll1S !ui 101') era inca prea recenta." In decursul anilor in care cartea de memorii a capatat forma. A~a ca « autobiografia .i mai negativ.. Se temea de reactia cititorilor. m-as simti si mai afectat decit 111 cazul altar carti de-ale mele. Pe cit de pozitiv ~i de activ a participat Jung laelaborarea "autobiografiei".J . m. Altfel spus: acela care poarta in sut1etul sau 0 imagine a lui Dumnezeu avilld niste trasaturi analoage sau identiee... atunci nu ma pot masura declt dupa 1<: . Si nu invers. Toate glndurile mele si toata nazuinta mea . Iua drept premisa solicitudinea cititorilor. Ca am de ~tiinta. nu in ultimul rind din cauza sinceritatii eu care l~i dezvaluise trairile religioase ~i ideile. "Am pazit acest materia! toata viata SI II-am vrut sa-lIas sa fie expus intregii lumi. Atunci dnd relata pentru eartea lui de amintiri despre experientele ~i sentimentele sale religioase personale. Dar numai acela care a trecut prin experiente similare poate sa recllnoasca ~i va reCUl1O<L')te afirmatiile subiective ale lui Jung ca fiind valabile ~i pentru sine insusi. atunci Amintirile mele vor avea un efect:. de la distanta. ci se limiteaza in mod con~tient la fapte ~i la ceea ce poate fi dovedit. Viata mea este intr-un anumit sens chintesenta a ceea ce am scris. a !urnii erau prea dureroase.ceea ee este de inteles. Nu stiu dadi voi fi deja atit de departe de aceasta lume. "Daea Imi pun problema valorii vietii mele. Dad. ca sa zic a~a. in Jung s-a desfiis.li este doar punctul pe i. ~i mai mult de sine Insusi ~i a 'l. pe atit de eritiea Si de negativil a fast timp indelungat atitudinea Iui fata de proiectul publicarii ei . jar neilltelegerea. « Autobiografia» este viata mea privita din lumina a ceea ce am elaborat.. Cu fiece capitol.~ns in cele din urma sa se priveasca pe sine. ~i astfellectura acestei carti e dificilii pentru oamenii care nu-mi cnnose gindurile sau nu Ie Inteleg. Jung era empirist. Una este identiea cu cealaW'i. cit SI Intelegerea gresiti:i.i operei sale. el s-a departat. precum s. cad in fata unor atacuri la adresa lui.i importanta vietii s. Am suferit suficient din cauza lipsei de fntelegere de care ai parte ~i a izolarii in care ajungi daca spui lucruri pe care oamenii nu Ie pricep.urat un fel de proces de transformare Si obiectivare. dispu~i sa-l urmareasca pe drumul trairilor lui subiective.

Pur ~i simplu n-a~ fi capabil sa redau fntr-o forma mai succinta ceea ce am prezentat pe larg cu atita eforl. Seurtul glosar pe care I-am anexat cartii la dorinta editorilor Ii ofed celui nefamiiiarizat cu opera ~i terminologia lul Jung dteva explicatii introductive. a~adar." Caracterul impersonal al acestei afirmatii. ~i 5a-1 lase sa actioneze ea atare asupra sa. este pentru mine contrariul a ceea ce stimuleaza pofta de milleare . Nu exista insa. ceea ce n-ar inlesni Cll nimic dificultatile de intelegere a rezultatelor la eare am ajuns. 16 . 0 scurta privire de ansamblu asupra lumii ideilor sale . " Cititorul sa considere.ifice... Ori de cite ori a fost posibil. Totu~i citatele nu trebuie concepute decit ca ni~te aper~'u-uri sugestive. determinata de moment. am elueidat conceptele psihologiei jungiene prin citate din lucrarile sale. Telul unei introduceri in universul lui lung prin mijlocirea sentimentelor este indeplinit de "autobiografia" sa intr-o mare masur3. a batrillului maestru. inseamna ceva..ii istorice care razbat din aceste cuvinte sint tipice pentm lung. Ie-a lasat sa ramina 0 enigma sau un secret. Dar masurata dupa ideile de azi.. 0 introducere mai buna in lumea spirituala a unui cercetator decit istorisirea modului in care a ajuns la ideile sale ~i relatarea experientelor subiective care se afla indaratul descoperirilor sale. lung nu ar fi fost niciodata dispus sa of ere un rezumat. capitolul "Despre na~terea operei" numai drept 0 privire retrospectiv3. iar elementele de neexplieat.. trebuie intr-adevar sa marturisesc ca ceva de genul acesta se afla complet in afara posibilitatilor mele. lung a tot reformuJat ~i redefinit eoneeptele folosite de el. ca ~i sentimentul continuita. rara indoiala. putin cam drastic: " . Activitatea rumegatoare caracteristidi familiei animalelor paricopitate.a pe parcursul diferitelor capitole ale cartii. Cind i s-a cerut la un moment dat acest lucru.ideile veacurilor trecute ~i sint nevoit sa spun: Da.niei in discu. Ambele ies ~i mai tare in eviden.ie. proprii realitatii psihice. Capitolul "Despre na~terea operei" a ramas ~i el neterminat. amintirile lui lung sint strins impletite cu ideile sale ~tiin. In fapt.i cum s-ar fi putut altfel.adopt un stil apodictic. ea nu inseamna nimic. S. niei in seris. fiind vorba de 0 opera ce ctlprinde mai mult de douazeci de volume? In plus. a notat in stilul Sail caracteristie. care consm in regurgitarea a ceea ee s-a mincat deja. Ar trebui atunci sa elimin intregul material doveditor ~i sa ma straduiesc numai S8.

fie insotind cu interes 1entul proces de evolutie.Multi sint cei care m-au ajutat in sarcina mea pe cit de frumoasa pe atit de grea. Decembrie 1961 ANIELA JAFFE . Ii voi mentiona aici numai pe Helene ~i Kurt Wolff (Locarno).ct. care mi-au fost aliituri. ZUrich). cel care m-a sfiituit cu 0 riibdare ce n-a sliibit nici 0 clipa. care au sprijinit transformarea ideii cartii in realitate. atit cu vorba cit ~i cu fapta. pe Marianne ~i Walther Niehus-Jung (KUsnacht . Tuturor Ie adresez multumirile mele. Hull (Palma de Mallorca). in anii genezei luciarii. precum ~i pe Richard F. C. fie stimulindu-mi munca prin incurajari ~i critici constructive.

pot doar "sa spun pove~ti". pe care n-o stapine~te . pamind de la care sa poti judeca. nici copac. Numai 0 fiinta mitica depii~e~te omul. Sint om. ~i sa se traiasca pe sine ca intreg. Pentru a infati~a acest proces al devenirii mele. Cum sa aiba el atunci despre sine 0 parere definitiva? Omul este 0 desfa~urare psihica. Nu se pune problema daca sint adevarate. care sint prea generale pentm a putea satisface multitudinea subiectiva a unei vieti individuale. iar personalitatea vrea ~i ea sa evolueze. Tot ceea ce se afla in incon~tient vrea sa devina eveniment. am inceput sa povestesc mitul vietii mele.Prolog Viata mea este povestea unei realizari de sine a incon~tientului. Aeeasta lucreaza cu concepte medii. Intrebarea este numai: este aceasta povestea mea. nici 0 baza obiectiva. Numai printr-un mit se poate exprima ceea ce este omul conform intuitiei sale liiuntriee ~i ceea ce pare el a fi sub specie aeternitatis. ~tiu ca in multe privinte eu nu sint ca altii. adevarul meu? Greutatea in scrierea unei autobiografii eonsta in faptul ca nu posezi nici un etalon de masura. ie~ind din conditiile ei incon~tiente. dar nu ~tiu cum sint eu adevarat. dar nu ma pot compara cu nici un animal.sau poate ca 0 stapine~te. Ca urmare. Nu exista posibilitati pertinente de camparatie. ~i eu am fost desprins din divinitatea infinita. obi~nuite. caci eu nu ma pot afla pe mine ca problema ~tiintifica. Omul nu se poate campara cu nimic: nu este nici maimuta. Deci astazi. cu nici 0 planta ~i nici o piatra. Mitul este mai individual ~i exprima viata intr-un mod mai precis dedt 0 face ~tiinta. nu ma pot folosi de limbajul ~tiintific. el nu are 0 18 . dar numai partial. Dar ce inseamna asta? Ca orice fiinta. Pot insa daar sa fac constatari nemijlocite. nici vaca. la aproape optzeci ~i trei de ani.

a fast i'ntotdeauna bogatie. celelalte arnintiri palese .u seris despre eo. :. Rizomul dainuie. ea i~i are siHa~ul in rizom. dar eu n-am pierdut niciodata sentimentul perenitiltii vietii sub etema schimbare.1 ariee altceva a trecut pe un plan secundar. iar telul p03te fi indicat doar aproximativ. De fapt. Apoi se ofileste . Din e1e fac parte visele Si lnchipuirile mele. din C3. De aceea vorbesc eu predidere despre trairile interioare. In eel mai bUDcaz. intr-un anume punet. ni se contureaza impresia unei deSerL&ciuni absolute. de insuficienta. Viata sa propriu-zisa nu este vizibila. oamenii au devenit Si ei ni~te amintiri de neuitat numai in masura in care In cartea destinului meu numele 19 . omul i~i imagineaza doar. Insa inti'lnirile cu cealalta realitate. De aceea.calatoriile. Amintirea faptelor exterioare ale vietii mele s-a estompat In cea mai mare parte san a disp3. Asta ill-a impresionat inca de pe cind eram tinaI' student in medicina ~i mi se parea 0 adevaxata minune sa nu fiu distrus inainte devreme. cititorul poate afla de aeolo rnai multe in legatura ell ea sau poate ruga pe cineva sa i-o relateze.. Sint numerosi eei care au cunoscut istoria timpului ~i o. Ceca ce se vede este floarea. Viata omului este 0 incercare indoielnica.0 aparitie efemeri:L Daca ne gindim la devenirea ~i disparHia infi11ita a viefii ~i culturilor. 1.11i s-au intiparit in memorie Si nu mai pot fi ~terse.?tiintifice. coliziunea cu ineon~tie!1tul. Ele au fost asemenea bazaltului incandescent ~i top it. merita sa fie povestite numai acele evenimente ale vietii mele in care lumea nepieritoare a irupt in cea efemera.rut. dar chiar ~i aeolo totul era deja extrem de complicat Nu stim ce va cleveni viata no astra. Povestea unei vieti incepe undeva.judecata incheiata asupra sa ori a vietii sale. Ceea ce devine vizibii deasupra pihnintului dureaza doar o vara. Astfel.re se cristallzeaza piatra ce urmeaza a fi urelucrati:L In fata ev~nimentelor interioare. Altfel ar ~ti totuI despre sine. care fom1eaza 111acela~i timp materia originara a muncii mele . despre care tocmai se intimpHi sa mai pastram a amintire. nu stirn niciodata cum S-3U derulat lucrurile.. Viata am asemuit-o intotdeauna unei plante care traie~te din rizomul ei. oamenii ~i lucrurile inconjuratoare. Acolo a fost Intotdeauna abundenta. E :ltlt de fugitiva. povestea este fara de fnceput. ea este cea care dispare.. ceea ce. In fond. Numai din punet de vedere numeric constituie un fenamen uria~. incH este de-a dreptul 0 rninune daca ceva poate exista Si se poate dezvolta. pentru mine.

Circumstantele exterioare nu pot inlocui experientele interioare. . in tinerete sau mai tirziu. Nu pot istorisi multe despre ele. caci mi s-ar parea ceva vid ~i lipsit de substanta. viata mea este saraca in evenimente exterioare. acestea nu spun pina la urma mare lucru. Foarte de timpuriu am ajuns la concluzia ca atunci cind nu exista un raspuns si 0 solutie din interior la complicatiile vietii.lor era inscris dintotdeauna. Tot sub semnul experientei launtrice au stat ~i evenimentele care au venit spre mine din exterior. iar a face cuno~tin\a eu ei eehivala eoncomitent eu un fel de reamintire. Eu ma pot intelege pe mine doar prin intimplarile launtrice. devenindu-mi importante. Ele reprezinta specifieul vietii mele ~i de ele se ocupa "autobiografia" mea. De aeeea.

a alta amintire: Sint in sufrageria noastra. Aceasta amintire este ~i ea foarte veche. aparent fara nici 0 legatura intre ele. a matu~a mi-a spus: "Acum o sa-ti arat ceva. de spalatorie. toti munfii s1nt ro~ii. Sau: 0 seara frumoasa de vara. Vad soarele scinteind printre frunzele ~i Dorile pomiloI'. cerul e albastru. la orizpnt.1 CopiHiria La 0 jumatate de an dupa na~terea mea (1875)."l 1 Matu~a lui lung i se adreseaza In dialect (n. poate cea mai timpurie din viafa mea ~i. de micul castel Worth ~i de gospodaria parac1iserului. superb. 5int tot felul de amintiri razlete. se intindea lanwl Alpilor in ro~ul incandescent al apusului. ca sa zic ~a. de linga lacul Constanfa. t. Este 0 zi frumoasa ~i calda de vara. Laptele are gust bun ~i miros caracteristic. Acesta a fost momentul in care am devenit. la umbra unui copac. Deodata rasare 0 amintire. ce plutesc ca ni~te insule pe 0 mare nesigura. Departe. de gradina. Imi amintesc de casa parohiala. Copertina caruciorului a fost ridicata. in parohia castelului Laufen de deasupra cascadei Rinului. pe drumul ce duce la Dachsen. Ii puteai vedea deosebit de clar in ace a seara. parintii s-au mutat din KeJ3wil (cantonul Thurgau). Amintirile mele incep earn din al doilea sau al treilea an de viata. de castel. Era prima data cind ii percepeam con~tient mirosul. Lumina aurie a soarelui se joaca printre frunzele verzi. intr-un scaun inalt pentru copii ~i maninc cu lingura lapte cald in care au fost muiate budtele de piine. de biserid." M-a luat in fata casei. tocmai de aceea.). de cascada Rinului. situata pe latura dinspre apus a casei. mai degraba 0 impresie destul de vaga: Ma aDu intr-un drucior. Totul este minunat. 21 . Tocmai m-am trezit in mijlocul acestei splendori ~i am a senzafie de bine de nedescris. con~tient de simtul mirosului. "Acum uita-te acoIo. colorat.

Nu implinisem inca patru ani pe atunci. Se mai contureaza ~i 0 alta imagine: Sint agitat. pentru a vizita ni~te prieteni. Apa se intindea in departare.Da .). da.r I Am vawt atunci pentru prima oma A1pii! Apoi am auzit ca a doua zi copiii din Dachsen 'lor face 0 excursie cu ~coa1a spre Zurich.. Din clipa aceca.. Imi amintesc mai eu seama de unul. "tara fagaduintei". am febra. 1. in timp ce-mi dnta vechile lui cinteee de pe vremea studentiei. nu pot dormi. Dupa plecarea barbatilor. Zurich si Uetliberg au fost pentru mine tara dorita Si de neatins. asemenea unor nervuri. omu1 pur Si simp1u nu poate exista. Asta m-a interesat extraordinar . m-am furi.Pescarii au gasit un cadavru . a splendoare fara pereche.. care mi-a plaeut in mod deosebit Si m-a linistit intotdeauna..-1aduca in spaUitorie. Atunci s-a fixat solid in mintea mea ideea ca va trebui sa traiesc 1a 0 margine de lac. ca niste copii mid ca mine n-aveau voie sa mearga . pe Uetliberg.. jeder neige . Am vrut sa vad cadavrul irnediat. agitatie. Am suferit. Atunei mi s-a exp1icat. Slujnica veni in fuga: . Soare1e sdnteia pe apt!. 1 Cam asa suna inceputul.spre spalatorie. de 0 eczema genera1a. spre durerea mea. Era aSa-zisul dntec despre suveran: Alles schweige. 1a nesfirsit. zise tatal meu. asa gindeam. Tata ma poarta pe brate. Acestia aveau un castel pe ma1ul1acu1ui Constanta. dupa cum mi-a povestit mama mai tirziu. De-acolo pieura apa eu singe. merge prin camera ineolo Si lncoaee. ~ivor s3. iar aceast~i imensitate era pentru mine 0 pJacere inimaginabila. IVlama m-a retinut linga ea si mi-a interzis eu severitate sa ma due in gradina. Inca (. Atunei am facut ineonjuruJ easel. Am vrut sa merg ~i eu neaparat eu ei... amintire: oameni strain:' animatie.. aflata in vecinatatea munti10r aeoperiti eu zapada 5i stralucitori. ]\i-au putut sa ma mai dezlipeasca de tarmu11acului. fiecare sa se incline (n. Fara apa. P1uteau in jurul meu aluzii obscure in legatura 1 Toti sa tadi.at prin griidini?. .. 22 .. Insa usa era ineuiata. a venit in jos pe cascada Rinu1ui . Dintr-o perioada ceva mai tlrzie: Mama mea a pIecat cu mine in Thurgau..asta era situatia 5i n-aveai ce-i face. dntind pe deasupra mea in linistea noptii. ~i azi imi mai aduc aminte de vocea tatei. Va1urile facute de vaporas ajungeau pina 1a mal si modelasera nisipul de pe fundu11acuIui in forma de dungulite. In spate se afla 0 rigo1a care dadea in jos spre panta...

de grtul cu pielea putemic pigmentata ~i de urechea ei. am revizuit aceasta impresie timpurie: Am crezut ca am prieteni. ci numai mie ~i ar fi fost legata intr-un mod incomprehensibil de alte lucruri misterioase. ~i nu m-au dezamagit. Totul mi se parea atit de strain ~i totu~i atit de ciudat de familiar. Am revazut-o abia dupa ce am implinit douazeci ~i unu de ani. in apropierea micului castel Worth.eu greutati in casmcla parintilor. II admira pe tatal meu. neputinta. Glosarul de la sfir~itul cart. Mergeam de-a lungul Rinului. pe 0 zi albastra de toamna. "Tata" insemna pentru mine incredere. care sint Intrebuin\ati In mod obi~nuit de Jung pe parcursul Amintirilor. Sentimentul care se lega in mintea mea de notiunea de "feminin" a fost mult timp: lipsa de incredere. foarte draguta. Tipul acestei fete a devenit mai tirziu un aspect al animei1 mele.dar ~i slabiciune. De atunci incolo am devenit neincrezator ori de cite ori se pronunta cuvintul "dragoste". Simtamintul a ceva ce era strain ~i totu~i cunoscut dintotdeauna ~i pe care ea fl comunica a fost caracteristica acelei figuri care a reprezentat pentru mine mai trrziu chintesenta femininului. 1 Pentru acest tennen de specialitate. pe sub cascada. ~i acum mai tin minte cum ma lua rn brate. iar pe jos zaceau frunze aurii. 23 . tenul masliniu ~i era cu totul altfel decit mama. Imi amintesc de firele ei de par. In intervalul in care a lipsit mama. cu ochii aIba~tri~iparul blond ma ducea la plimbare. Era de parca ea n-ar fi apartinut familiei mele. Mama a stat intemata mai multe luni in spitalul din Basel ~i probabil ca maladia ei a fost urmarea unei dezamagiri conjugale. t. In perioada aceea s-a ocupat de mine 0 matu~a. Este handicapul cu care am pomit in viata. Fata cea trnara mi-a devenit mai tfrziu soacra. a avut grija de mine ~i slujnica noastra. iar eu rmi lasam capul pe umarul ei.). Soarele batea prin frunzi~. de siguranta. Pesemne ca boala s-a aflat intr-un raport direct cu 0 despartire temporara a parintilor mei (1878).v. Absenta indelungata a mamei m-a tulburat ~i preocupat profund. Ulterior. Ayea parul negru. siguranta . ~i m-au deziluzionat.ii (11. ca ~i pentru altii. pe care nu Ie puteam intelege. sub ni~te artari ~i castani aurii. amabila. cam cu douazeci de ani mai in virsta decit mama. am fost nerncrezator fata de femei. Din perioada despartirii parintilor dateaza ~i 0 alta imagine rememorata de mine: 0 fata tinara.

cu ni~te paUirii neobi~nuit de inalte ~i pantofi negri lustruiti. brusc. pe care trebuia s-o spun in fiecare seara. Aflu ca este inmormintat cineva In fundul acestei gropi. care pina deunazi fusesera prezenti.\ 0 "Domnul Isus" era reconfortant. Imbracat in talar ~i vorbind cu 0 voce rasunatoare. un cadavru cade peste stinci . Femeile pling. in redingote negre. mceam cu placere. bucuria mea / $i ia puiul tau. pe atunci. /0. transporHi 0 cutie neagra. t. Imi amintesc de dureri ~i singe.Acestea sint amintirile mele "exterioare". So laft die Englein sing en: Dies Kind solI unverletzet sein. Aceste lucruri indica 0 inclinatie incon~tienta spre sinucidere. putemic. pentru cii Imi conferea un anume sentiment de confort sufletesc fata de nesigurantele nelamurite ale noptii: Breit aus die Flugel heide. am cazut. 24 . un "damn" tor. Ceea ce urmeaza acum sint lucruri mai viguroase. un doctor imi coase rana la cap. A veam. Isuse. ni~te senzatii nelamurite de frica. ~a ca "domnul" Wegenstein de La castel- amabil. cum.. Se petreceau chestii ciudate. respectiv 0 rezistenta falsa la viata din aceasta lume. iar un picior mi-a alunecat sub parapet. Tata e ~i el printre ei. iar toata zona din jurul sau era plina de pri~ejdii: Oameni se ineaca. un morman pro aspat de pamint maroniu. Se auzea mereu vuietul Inabusit al cascadei Rinului. Fata a reu~it sa ma prinda in ultimul moment. 1 "Intinde-ti arnbele aripi. Mama mi-a povestit cum am plecat odata la Neuhausen Impreuna Cll slujnica noastra. in timpul noptii. traglndu-ma spre ea. o Jesu meine Freude Und nimm dein Kuchlein ein. Mama ma invatase 0 rugaciune. a lovitura intr-un cant al piciorului sobei.. In ~imitirul apropiat. Barbati imbracati solemn. rana a ciirei cicatrice a fost vizibila pina in ultimii mei ani de liceu. paracliserul sapa 0 groapa. trecind pe podul de la cascada Rinului. de unele dintre ele imi aduc numai vag aminte: 0 prabu~ire in josul scarilor.). Deodata dispareau anumiti oameni. binevoibogat. Will Satan es verschlingen. / Dad Satana vrea sa-linfulece. ba chiar cople~itoare. / Atunci fa ingerii sa clnte: I Acest copil sa rlimina nevatamat" (n. Auzeam atunci cii au fost inmormintati sau ca "Domnul Isus" i-a "luat" la el.

asemanarea dintre cele doua cuvinte flind mult mai evidenta (ll. Asadar. trehuia 1mpiedieat sa-i 1nfulece. in redingota. ~i cuvlntul dialectal. Ii man1nca totusi pentru ca sa nu-i ia Satana. Dar se spunea si ca "Domnul Isus" "ia" in genere si alti oameni la el. coborind dins pre padure. Dar mult mai important pentru mine ~i cauza a numeroase reflectii era faptul ca se comparau capiii miei eu "Chlieehli"l. din casa se putea vedea 0 portiune buna de drum. pentru ca apoi sa se piarda sus. singur pe strada din fata casei si ma jucam in nisip. ~i-a pierdut in ochii mei aspectul de pas are mare.-. desi "Domnului Isus" nu-i plae. Era eeva ce nu puteam intelege.e yorba de dialectelc elvetiene SchwizercWlsch . avind un soi de roM neagra. recanfortanta sl binevoitoare si a fost asociat cu oamenii sumbri. tocmai de aceea. ". eu joben ~i pamofi negri lustrui\i. Astfel. Dar cuvintul "Isus" mi-era cunoscut din mica mea rugikiune. Jesus. pe jumatate iritat.•• <. chiar 9i pentru tatal meu. in mod evident. De ce trebuia sa fie inaripat asemenea unei pasiiri? Era a mica minune care nu m-a preoeupat l11sa mai Indelung.respectal ~i atent Cll copiii naaptea. "Domnul lsus" Ii "lua" numai in sila. ea de obicei. pe jumatate temator.2 1 Confuzia copilului intre cuvintul german Kiichlein. neagra. ma cuprinse 0 teama care se amplifidi. al remarcHor lui imi crease Impresia di .J . in padure. Tonul impatimit.Cfliiechfi (scris ~i Kziechli). de moarte. Concluzia sinistra facuta prin analogie a avut unnari fatale.. negri. lnsemnind prajituridi (n. Plna aiei. mdreptfndu-se catre un deal. I. iar Isus. Am inceput sa nu ma mai incred in "Domnul Isus". r. ca pe un medicament amar. 1ntr-o zi caniculara de vara ma aflam. De fapt. pe care-l urea. argumentul meu era "recanfortant". Ceea ce pricepeam 1nsa fara probleme era ca diavolului ii plikeau Chiiechli ~i di. care se ocupau de cutia eea neagra. iezuit '" Jesz:it. pui~or de gaina. ce-i ajungea pina 1a g1ezne. Vazindu-l.). Semana eu un barbat care poarta un fel de imbracaminte de dama. 2 In germ~J1a. Am zarit atunci pe acea strada 0 silueta eu a palarie lata ~i 0 haina lunga.iezuitii" ar reprezenta ceva dcosebit de periculos.. Silueta se apropia incet ~i am putut constata ca era intr-adevar a unui barbat..) . Aceste rumegari ale mele au dus la prima mea trauma constiepta. nu ~tiam ce insemna cuvintul "iezuiti". . Strada treeea pe linga casa. del imi fulged prin minte ideea inspaimintatoare: "Este un iezuit!" Cu pu~in timp inainte auzisem 0 discu\ie dintre tata ~i un c01eg despre m~ina\iile "iezui\ilor". rapid intr-o spaim~. ceea ce era eehivalent cu ingroparea in pamiDt. pc care.

minunat ~i bogat. in vis. Pe aceasta platform a se gasea un tron de aur. cind am inceput sa ies din nou pe strada la jaaca. Am zarit 0 scara de piatra care ducea in adincime. Casa parohiala sta singura in apropierea castelului Laufen ~i in spatele gospodariei parac1iserului se intinde 0 poiana mare. am dat-o deoparte ~i am zarit a incapere dreptunghiulara. ~i am privit inauntru. de la intrare pina la 0 estrada joasii.acaperita ~i ea cu dale din piatra. un adevarat tron regesc ! Pe el se afla ceva. Draperia era mare ~i grea. Nu sint sigur. iar podeaua . intr-un ungher intunecat. Nu stiu cit am ramas acolo. zidita in pamiDt. Acesta era motivul pentru care purta haine femeie~ti. Trebuie sa fi trecut insa destul de mult timp. nu se mai vedea in lung ~i in lat nici urma de silueta neagra. plin de curiozitate. Frica aceea infernal a mi-a stat inca zile intregi implintata in miidulare. ca silueta cea neagra nu fusese de fapt decit un preot catolic inofensiv. Deodata am descoperit 0 gaudi intunecata. caci atunci cind am coborit cu grija pina la etajul intii Si am scos extrem de precaut capul pe fereastra. pe poiana asta. bineinteles. Tavanul boltit era din piatra. acoperita de 0 draperie verde. Speriat de moarte. am luat-o in sus pe scari pina in pod. Ma aflam.am avut primul vis de care-mi pot aduce aminte ~i care urma sa ma preocupe.:l in lumina crepusculului. parca ar fi fost confeqionata din material impletit sau brocart. Diametrul avea in jur de cincizeci-~aizeci de centimetri. intreaga viata. unde m-am strecurat sub 0 grinda. Jos se afla 0 u~a cu balta. Am coborit cu ezitare ~i teama. Fiind curios ce s-ar putea ascunde indaratul ei.nici macar n-a~ ~ti sa spun cu 0 exactitate absoluta daca nu fusese inaintea evenimentului pe care tocmai I-am mentionat . lunga de vreo zece metri. liziera padurii a continuat sa fie pentru mine obiectul unei atentii pline de ingrijarare. in mijloc se i'ntindea un covar ro~u. scaldat. dreptunghiulara. iar inaltimea vreo patru-cinci metri. M-am apropiat. determinindu-ma sa nu ma mi~c din casa. Mai tirziu m-am lamurit. N-o vazusem niciodata pina atunci. ~i m-a frapat aspectul ei somptuas. lar mai apoi. dar s-ar putea ca pe el sa fi fost 0 perna ro~ie. Obiectul era insa ciudat a1catuit: compus din 26 . ca in basme.'1 M-am gindit di barbatul care cobora strada era. Cam in aceea~i perioada . Tronul era splendid. am alergat acasa in fuga mare. Pe atunci aveam trei sau patru ani. Probabil ca avea intentii rele. un obiect uria~ care aproape ca atingea tavanuL Am crezut mai intii ca-i un trunchi inalt de capac. ca sa zic a~a. in mod evident. deghizat.

piele ~i carne vie. exista un singur ochi. trezind in mine 0 rezonanta de fiecare data cind 1 Cf. urm. De atunci Incolo. In acest moment insuportabil am auzit.ista e minditorul de oameni" sau "Asta e mzncatorul de oameni". ca venind din afara ~i de sus. temlndu-ma ca nu cumva sa am din nou un vis asemanator. In primul caz ar fi vrut sa spuna ca nu "Isus" sau "iezuitul" era mlncatorul de copii. ca mlncatorul de oameni este reprezentat In general prin falus. iezuitul ~i falusul sint identici. p. Acest vis m-a preocupat ani intregi. Indiperea era relativ luminoasa. Nu poate fi vorba. 279 ~. vocca mamei. avea deasupra un fel de cap In forma conidi. Doar mult mai tirziu. fara fata ~i fara par. bruse. pentru a se catara pe mine. Nu m-am putut lamuri niciodata daca mama voia sa zica in vis: . ci falusul. trimite la etimologia cuvintului falus (<I>aA6<. 27 . lac de sudoare ~i speriat de moarte. multe seri mi-a fost frica sa adorm. dar aveam impresia ca ar putea cobori ill orice clipa de pe tron. germ. Asta e capcaunul. simbo]izind deci aici misterul pamintului acoperit eu 0 vegetatie verde. = luminos. 1973. Eram ca paralizat de frica. care privea nemi~cat in sus. afiadar. In cel de-al doilea caz. Ges. Covorul este ro~u ca singele. ed. care striga: "Da. a carui cortina verde amintefite de poiana. La fel de necunoscut este izvorul unui falus corect din punct de vedere anatomic. de 0 reminiscenta.). numai sus de tot. stralucitor) 1. deci ca intunecatul "Domn Isus".. Obiectul nu se mi~ca. Astfel mi-a dimas el de-a lungul intregii cbpilarii. Werke F. Importanta abstracta a falusului este caracterizata prin faptul ca membrul este intronat pentru sine in mod "itifalic" (i1}u<. Falusul din acest vis pare in orice caz a fi un zeu subteran fii care nu trebuie mentionat. Interpretarea lui orificium urethrae drept oehi. Deasupra capului plana Insa 0 oarecare luminozitate.. cu to ate di n-avea nici ferestre ~i nici lumina. G. De unde illsa bolta? Fusesem atunci deja pe Munot. = drept in sus). Jung. C. donjonul cetatii din Schaffhausen? Putin probabil ca un copil de trei ani sa fi fost dus acolo. asemenea unui vierme. Gaura din poiana reprezenta pesemne un mormint. Mormintul insu~i este un templu subteran. chiar in cre~tet. (n. mlncatorul de oameni!" M-a cuprins 0 spaima infemala ~i m-am trezit. avind deasupra probabil o sursa luminoasa. am descoperit ca acel obiect ciudat era un falus ~i abia dupa nifite decenii am aflat ca era un falus ritual. uita-te bine la el.

In anii urmatori. De multe orl mi s-a intimplat sa ma uit intr-acalo sus. ci faptul ca el sta pe un tron subpamlntean de aUf. camp let acceptabil. insa in clipa urmatoare pareau sa rida in taina. "iezuitul". coborind dinspre padurea din munte. esentialul este stran1a prezentare simboliea ~i uimitoarea interpretare ea "mlncator de cameni".ca sa nu mai vorbim despre preotii catoliei eare veneau oeazional si ma dueeau din nou eu gindulia "iezuitul" ce ma speriase. sari tar. intrucit ma gindeam tot mereu la perechea sa subterana ca la 0 revelatie groaznica. tocInai de la acest Damn Isus venea. Erau colegii tatalui meu si opt unchi. Mi-au inspirat ani de-a rindul teama . stateau bunul Dumnezeu ~i Domnul Isus. 28 . Dar in van. s1 nu ea e eea care a fost esentialul aeelei experiente.ce-i drept. care evoeau intotdeauna in mine inmormintarile. un fel de funeralii.-mi depa~ese tainica nelneredere. Nu fantoma capilareasca a "mincatorului de aameni" este esentialul. Ea imi aparea adesea ca 0 mascarada solemna. Este adevarat ca oamenii puteau sa arboreze acolo 0 mina serioasa sau trista. si in visul meu. in robi1 neagra de dama. nefiind in fond deloc afectati. "Domnul Isus" n-a fast pentru mine niciodata complet real. "Deghizarea" iezuitului ~i-a aruncat umbra asupra lnvataturii cre~tine ce mi-a fost Imparta~ita. indoielnice. Frica de "omul negru" 0 are in definitiv orice eopil. care imi erau laudate tara incetare. dar el insusi infrico~iitor. mi-am dat toata silinra sa stabilesc fata de Cristos relatia pozitiva care mi se pretindea. Or. Dragostea ~i bunatatea lui. pentru a vedea daca nu ne ameninta iara~i vreo primejdie. pe care eu nu 0 cautasem. cea de copil. pe un tron de aur ~edea intii ~i-ntii rcgele. in cerul albastru. n-am reusit niciodata s3. pina la confirmare. intr-ascuns. iar iezuitii ii provocasera chiar si tatei teama si suparare. pe un tron eu mult mai frumos 9i mal lnalt ~i mai auriu. cu cunun! de aur ~i ve~m1nte albe. Pentru con~tiinta mea de atunci. " Tot astfel. iar apai. mai ales deoarece despre "Domnul Isus cel bun" vorbeau in special oameni in redingote negre ~i pantofi lustruiti ~i luciosi. deoarece speria ~i ganea stafiile noptii. toti preoti. mi se pareau. sus departe. fiind rastignit pe cruce ~i un cadavru singerind. ci formularea gnoseologica ce-~i facea lac In mod ehinuitor in creieml meu de copil: "Acesta este un iezuit. complet demn de a fi iubit.venea vorba putin prea emfatic despre Domnul Isus Cristos. "Domnul Isus" era pentru mine oarecum asemenea unui zeu al moI1ii .

Asta a fost dupa eruptia vukanului Krakatau. a aha fiinta.idespre "hazard". in care era yorba despre motivul fundamental antropofag in simbolistica imparta9aniei. Ce prindea glas pe-atunci in mine? Cine ridica ni~te probleme care-mi depas. Cine vorbea atunci in mine? Ai cui era spiritul ce imaginase aceste trairi ? Ce inteligenta superioara actiona aiei ? ~tiu ci1pentru arice cap see este foarte tentant sa fabuleze despre "omulliegru" 5. de coapta. 29 . in cea mai putin adinca dintre toate apeJe. Intr-o baltoaca formata dupa ploaie.In vis coboram in grata 9i gaseam acolo. 5. sanatos. ca nu eumva sa fie perturbata imaginea familiara a inocentei copilariei. tata m-a luat din pat s. ea privea in sus 91 se hranea din carne de am. ALanci a inccput in mod ineon~tient viata mea spirituala. ba chiar de matura era ideea care incepuse sa incoJteasca in con9tiinta mea prin aceste doua experiente.iau trecut ani pina ce am revenit 1a suprafata.i Imilasa intotdeauna impresia unor mormoloci optimisti care stau la saare. ace~ti oarneni buni. 9i des pre "interpretari facute ulterior". Abia atunci m-am Uimurit eit de necopilareasca. a inmormintare in pamint 8. in 1879. strlHucind in amurg intr-un verde de a splendoare de neuitat.idespre "ml'nditorul de oameni". baltoaca va seea. a doua zi deja. pentru a-mi arata eerul. nec1intita. Ah. De-abia cincizeci de ani mai tl'rziu mi-a sarit in ochi un pasaj dintr-un comentariu asupra unor ritualuri religioase. b.eau cunostintele? Cine alciituia ~i alatura Susul ~i JosuL punind astfel bazele pentru tot ceea ce urma sa umple Cll pasiuni furtunoase toata cea de-a doua jumatate a vietii mele? Cine tulbura eopilaria cea mai calma s.i inocenta eu aeeasta presimtire apasatoare a unei vieti omenesti extrem de mature? Cine altul declt oaspeteJe strain care venea 5i de Sus 8. ca sa zic asa. AsHizi stiu ea s-a intimplat as.i ffi-a dus in brate pinil. pentru a s. Inghesui\i unul intr-altul.a pentru a aduee cea mai mare cantitate posibilii de lumina in intunerie. linga Basel. ci doar de un eveniment petrecut citiva ani mai tirziu: Intr-o searii.ide Jos? Prin acest vis de copil am fast initiat in misterele pamintului. fara a banui macar ca. pe un tron din aur. Nu-mi mai amintesc de mutarea noastra la K1ein-Huningen. vrednici. A avut lac aiunci. A fast un fel de initiere in imperiul tenebrelor. in 1883. dind voios din coada. neomeneasci1 9i nascuta din tenebre.terge s.i inlatura rapid ceva mgrozitor de incomod. veranda no astra orientata spre apus.

rviatu~a mea ma tot zorea sa plecam. La ora patm au sunat clopotele. Dupa retragerea apei. originalul fiind la Luvru. la orizontul dinspre rasarit. pentru a contempla aeeasta frumusete . iar pe pereti atlmau tablouri vechi. Se mai afla acalo un tablou care e acum in easa fiului meu: un peisaj din Basel.parea sa fi fost surprins chiar pe dnd se intorcea de la biserica! Zacea acolo. de vreo ~ase ani o matu~a m-a luat intr-o zi eu ea la Basel. inch ide ochii. Din clipa aceea n-am mai avut lini~te! Am descoperit cadavrul unui barbat intre doua virste.i striga: "Baiat rau ee e~ti. exista 0 incapere solemna ~i intunecoasa. am desehis ni~te oehi mari. un de mi-a aratat animalele impaiate de la muzeu. pe jumatate acoperit de nisip. Nu ma puteam satura privind. s-a spus ca in nisip s-ar afla cadavre. a trebuit s-o luam pe alt drum ca sa ajungem la scara. care trece prin sat. Spre groaza mamei mele. Am zabovit mult timp aeolo. cu un brat peste ochi. 0 parohie din secolul al XVIII-lea. Odata a avut loc 0 inundatie puternica. inehide oehii!" 30 . biliat diu ~ ee qti. dar eu nu ma puteam dezlipi de vitrine. Deodata m-am trezit in fata aces tor statui superbe! Cople~it profund.eu ramineam mereu eu un pas in urma ei ----. Riul Wiese. Adesea ma streeuram pe neobservate in camera lntunecoasa ~i izolata ~i ~edeam ore intregi in fata tablourilor. Cum intTe timp sala fusese inehisa. pentru ea voiam sa privese totul eu mare atentie. Un pod se prabu~ise in amonte. fortase ~i rupsese digurile. ~i anume prin galeria eu antichitati. caei nu vazusem nieiodata ceva de 0 frumusete asemanatoare.eram inca foarte mie. Toate aceste lucruri imi suscitau nespus interesuL In anii petrecuti la Klein-Htiningen i~i au obir~ia ~i primele mele amintiri legate de artele plastice. de la inceputul seeolului al XIX-lea. ea semn ca muzeul se inehide. Se inecasera paisprezece oameni ~i fusesera du~i de apele involburate ~i galbene in Rin. Era 0 copie in oglinda din atelierul lui Guido Reni. Pe vremea aceea . Nu ~tiu cum a ajuns la noi in familie. Acolo se gasea mobila cea buna. Tmi amintesc mai cu seama de 0 pictura italieneasca. In casa parinteasca. ma fascina ~i sa asist la tiiierea porcului.singura pe care 0 cuno~team. mari de tot. tata m-a dus afara ~i mi-a aratat 0 cometa mare. reprezentindu-i pe David ~i Goliath. in redingota neagra . Matu~a mea ma tragea de mina spre ie~ire .AWl daHi.

singeram rau. aveam simtamL.Catedrala Sf. cind am intrat in Stephansdom .perie verde . In aceasta imagine foarte timpurie pe care am pastrat-o in memorie. deodata. In celelalte amintiri ale mele este intotdeauna mai in virsta ~i corpolenta.Abia in clipa aceea am remarcat di trupurile erau goale ~i purtau frunze de smochin.ma mai avansat decit ceilalti. parintii mei au facut cu mine b excursie la Arlesheim. m-a facut sa fug de ling a mama. Ei sint de vina ca m-am impiedicat si am tipat! Ani fn sir n-am mai putut pasi intr-o biserica catolica. Astfel s-a desHi9urat prima mea intilnire cu artele frumoase.. . Cind aveam ~ase ani.am putut s-o simt pe Mater Ecclesia Hid aceasta senzatie de apasare. La sase ani au inceput orele de latina.secretul capcaunului. Matu~a mea fierbea de indignare. chinuind-o in schimb pe mama sa-mi citeasca. pentru a privi inauntru. Vecinatatea unui preot catolic ma facea sa ma simt. Ea m-a fascinat insa intotdeauna. si mai putin in largul meu. Imi amintesc insa de perioada cind inca nu stiam. Nu-mi displacea sa merg la scoala. aceea care are de-a face cu iezuitii. si 31 . Pe de 0 parte mi-era rusine ca prin tipatul meu atrasesem asupra mea atentia credinciosilor aflati in biserica. mama imi apare ca femeie tinara ~i zvelta.. m-am impiedicat de 0 treapta ~i mi-am ranit barbia intr-un razuitor de fier. Aveam 0 stare de spirit ciudata. pe de alta. Stefan din Viena . cazatura si iezuiti. imprimat cu niste desene mici ~i verzi in forma de semiluna.$tiu doar ca atunci cind parintii mei m-au ridicat de jos. fara sa ma simt cuprins de 0 teama tainica la ideea de singe. Am ajuns la 0 biserica ~i mama a spus: "Asta e 0 biserica catolica. prin usa deschisd . daca se putea.dra. Stiam sa citesc inca inainte de a merge la scoala. Abia pe la treizeci de ani. Am mai apucat sa vad luminarile mari pe un altar bogat impodobit (era in perioada Pastelui).. amestecata cu teama. Acestea alcatuiau ambianta sau atmosfera care 0 impresurau. N!ci macar nu observasem asta pina atunci. iar mama a purtat 0 rochie pe care n-am putut s-o uit." Curiozitatea mea. pe care mi Ie preda tata. Aceasta este deci biserica catolica. cind. pentru ca am fost intotde'l'. fiind de altfel singura roc hie a ei pe care mi-o mai amintesc: era dintr-un material negru. de parca ar fi fost tir1ta printr-un institut pomografic. Imi venea usor.'1tulde a fi comis ceva interzis: iezuiti -..

Imi aduc aminte insa ca. Mama imi confirma aceasta hotarire intr-un mod indirect.de singudhatea mare resimtitii in copilarie. 0 carte veche pentru cop ii. deoarece nu-mi scapa tonul de u~or dispre~ cu care vorbea despre "pagIni". Parintii mei donneau sepamt.) !'vla jucam singur ~i in stilul meu. nu-mi mai amintesc ce anume ma jucam. Apoi am umplut un caiet intreg eu pete de cemealii ~i ma incinta interpretarea fantastidi pe care le-o dadeam. 1 A nu se eonfunda ell Orbis pictlls. ci doar faptul ca nu voiam sa fiu deranjat. pe de 0 parte. Inainte de a relata aceasta. Intre opt ~i unsprezece ani. care se deta~a iara~i. Intr-o noapte. prin "cutremure". A~a. de la ~apte la opt ani. de o mare sensibilitate ~i vulnerabilitate. de exemplu. Inrudite cu "revelatia mea originara".). De la u~a care dadea spre odaia mamei veneau influente ne]ini~titoare. A veam vise de groaza despre lucruri care ba erau mari. In care se gasea 0 descriere a religiilor exotice. ceea ce reprezenta pentru mine o sursa inepuizabila de interes. A. ca 0 luna mica.. cu voluptate. Eu dormeam in camera tatei. Acest proces se repeta de ~ase. asedieri. in jocurile mele ~i nu suportam sa fiu privit sau judecal. Din pacate. 0 resimtisem auta timp. ba mici. Se petreceau tot felul de lucruri. trebuie sa mentionez dl atmosfera nocturna incepea sa devina apasatoare. construind tummi. Le simteam atunci. Unul din motivele pentru care indrageam ~coala era ca acala gasisem ill cele din urma camarazii de joaca a caror lips8. pe de aM parte . Vishnu ~i Shiv a. bombardamente. nec1ara. Comenius (n. ~tiam ca mi-ar fi respins ingrozita "revelaiia". ell cucernicie chiar. desenam la nesfir~it scene de lupta. Acest comportament necopilaresc era legat. de care nu pomenisem niciodata nimanui. (Sora mea era cu noua ani mai mica decit mine.anume din Orbis pictLlS1. Imediat se forma un cap nou. mama era infrico~atoare ~i misterioas3 . fiind pentru mine un secret de nedivulgat. de J. despre 0 bila mica. 32 . mai ales a celei indiene. ed. care-mi produceau teama $i erau de neinteles. Noaptea. ~apte ori. Mama mi-a paves tit mai tlrziu cum tot reveneam la aceste imagini. germ. ca sa Ie distrug apoi. am vazut pa~ind din u~a ei 0 silueta oarecum luminoasa. plutind inaintea lui in aer. Nu voiam sa ma expun unei astfel de raniri. In mod obscur.~i mai ales . Eram absorbit adine. precum ~i biltalii navale. Dar am mai gasit lnca ceva care a provocatin mine 0 reactie ciudata. Erau ilustrati Brahma. mil pasiona jocul cu cuburi. al carei cap se deta~a de git.

Cu ei. Cu to ate ca visele acestea erau in legatura cu pregatirea fiziologica a adolescentei. Jung de fieeare data cind a recurs la un eitat biblie (n. Mi se parea insa ca datoram aceasta 1 Aeest cintee de Craeiun fneepe eu un eitat biblie. de marimea unei luni pline.aflata foarte departe. Pe locul al doiIea se afla noaptea Anului Nou. Deasupra mea am vazut un cere albastru scinteietor. pe care ~edeau pasari.eitate din uimatoarea versiune romaneasea a Bibliei: Biblia. din fnalta ini\iativa a Majestatii Sale Regelui Carol II". ~i ill interiorul sau se mi~cau ni~te fapturi aurii. care se apropia treptat. din versetul 24 al Psalmului 118. G. In timpul acestor crize ~edeam la pieioarele patului. Era singura sarbatoare cre~tina pe care 0 celebram cu ardoare. sau des pre fire de telegraf. CoraIuI de Craciun: Aceasta este ziua pe care a facut-o Domnul1 imi placea nespus de mull. pe care Ie credeam a fi ingeri. Se auzea un murmur. Fundatia pentru Literatura ~i Arta "Regele Carol II". vremea rea ~i vintul . deveneam eu totuI aItfeI decit atunei cind eram singur acasa. adica Dumnezeiasca Scriptura a Vechiu/ui ~iNou/Ili Testament. au avut totu~i un preludiu. ~tiam totu~i foarte bine ca ~i atunei eind eram singur acasa puteam nascoei atitea ~i atltea. pina ce ma trezea. din cite mi se pare.~i eu intunericul casei. t. Dar ea aparea din nou in vise. crescind imens ~i fiind gata sa ma striveasca. Singura exceptie era de Craciun. Avea de-a face eu noaptea. Bueuresti. un factor psihogen: atmosfera spirituala din casa incepuse sa devina sufocanta. Toate celelaIte sarbatori ma Iasau reee. despre care mi se parea ca nu mi-ar fi treeut niciodata prin minte daca a~ fi fost acasa. Din acea perioada timpurie a eopilariei mele dateaza 0 descoperire pe care am faeut-o in compania eolegilor mei din sat: ma instrainau de mine insumi. AdventuI avea in sine ceva care nu prea se potrivea in mintea mea eu venirea CraciunuIui. Rolul decisiv l-ajucat aici. Am ales aeeasta talmacire nu doar datorita frumusetii ei.). aplecat spre spate. Am folosit. 33 . Aceasta viziune imi imbllnzea de fiecare data teama de sufocare. "tradusa dupa textele originale ebraiee ~i greee~ti de preo\ii profesori Vasile Radu ~i Gala Galaetion. Luam parte la pozne sau inventam ehiar eu tot feluI de nazbitii. se petreceau lueruri stranii. ei si pentru ca reda eel mai fidel ideile pe care a vrut sa Ie exprime C. iar frica mea se tot amplifica. ~i tata ma tinea de subsuori. pe pareursulfntregii car1. Nu-mi placeacteIoe sa merg Ia biseriea. 1938. cam pe la ~apte ani: Am suferit in perioada aceea de un pseudocrup cu crize de sufocare. Seara urma pomul de Craciun. Firele se faceau tot mai groase.i. irespirabila.

~ 1 V. ~i incertitudinea mea era insotita de sentimentul unei obscuritati stranii ~i fascinante.piatra mea. aflu aiei. acesta a reprezentat iooul rueu preferat. Ce-i drept. 21 (n.. .i atunci ma ridicam. indoindu-ma in legatura eu mine insumi ~i tot cugetind: "Cine este ce?" Asta imi raminea obseur. In rata zidului cobora" 0 panta in care se ana 0 piatra u~or proeminenta . p. Eu sint sus. in care faceam cuno~tinta ell alti oameni decit parintii mei. Chiar alilturi de eo. in care "lumina auric a soarelui se joaca printre frunzele verzi" 1." Atunei s-ar ivi mtrebarea: "Sint en aeela care ~ade pc piatra sau slnt piatra pe care ~ade el?" Aceasta intrebare ma dezorienta intotdeauna :. rugaciunea mea de seara im! conferea 0 aerotire rituala.transformare influentei colegilor mei care. intr-un fel ~au <tItul. pop111ata cu intrebari infrico~atoare.naua ani) imi faeea plaeere sa ma jac eu focu\. Influenta lumii mai largi. 0 data ce incheia zina cum se cuvine si era 0 introducere 10. 34 . Numa! eu aveam voie sa veghez acest Toe. !a care ma ajutau ~i alti eopii .1gindm-iIor care suna cam a~a: "Eu ~ed pe aceasta piatd.dina nao. intuiam insa o lume a umbrelor ce nu putea fi inabu~ita. sa ma ased pe eo. imi aparea indoielnidi. iar ca este jos. Se IntJ'rnpla deseori. Cei1a1ti puteau aprinde in alte "pe~teri" a1te focuri. tara de raspuns.. dadi nu chiar suspecta ~i ostilii intr-un mod obscuI. Dar nonl perieo! pindea in timpul zilei. sa fie deci intretinut permanent.). iar el ~ade pe mine.stra se afla un zid vechi din blacuri mari de piatriL ale caror interstitii formau ni~te grate interesante.Dar ~i piatra ar putea sa spuna: "eu" ~i sa gindeasea: "Eu mil. 10. S!guranta mea launtrica era amenintata. Era nevoie in acest scop de eforturile noastre unite. In gril.." . se gasea intr-o relatie misterioasa cu mine. care constau in a aduna lemnul necesaI. Percepeam in masura crescinda frumusetea lumii luminoase a zilei. Aici obi~nuiam sa intretin un mie foe. Era co. vrajit de enigma pe care mi-o dildea de dezlegat.fel de corecta a noptii si somnului. paragraful al treilea din acest capitol. 1m! amintesc ca in aceasta Derioada (de 10.un foe care trebud'sa arda "mereu". Doar focul meu era viu ~i avea un caracter sacru.saDte 10.discretia carora ma simteam. Puteam ~edea ore intregi pe eo. Neindoielnic era insa faptul cii aceasta piatra.l \ .~i cum as fi simtit 0 dezbinare eu mine insumi ~i m-a~ fi temut de ea. t. dar acelea erau profane ~i nu ma interesau. cind eram singur. ~i atunci ineepea un joc 0.ma "demeneau ori ma constringeau sa fiu altfel decit credeam eu ca sint. pe aceasta panta. Mult timp.

0 pastraSelT\ rnuIt timp 1n buzunarul pantalonilor. iar eu fusesem rupt de ea si ma prabusisem intr-un timp ce se derula rara oprire. Am simtit 0 mare multumire facInd a9a. caci mi-a luminat ca fulgerul caracterul de etemitate al copiliiriei mele. un loc pe lume ~i un cap doldora de idei ~i planuri ~i. Stiam ca acolo nu-l va putea gasi uimeni. pe care 0 pictasem 111acuareHi il1 culari diferite. TomI eonstituia pcntru mine un mare secret. Aceasta clipa imi este de neuitat. mi s-a dezvaluit ce se intelege prin aceasta "eternitate'. cind facusem vreo prostie sau cind scnsibilitatea mea fusese ranita. asemenea unui mesaj dintr-o aWi lumesi Yreme. aprinde un foc si sade pe piatra despre care nu se stie dadi ea este eu sau eu sint ea. indepartindu-se din ce in ce mai multo Trebuia sa parasesc CLlforta acest loc. lunguiata si negricioasa. caci nici un om nu-I va vedea. Tineam aeolo si un line:d. era vesnica. in taina.. joben si pantofi lustruiti >. Era piatra lui. eu "redingota. di nimeni nu-mi va putea descoperi 91 distruge seeretul. Lumea copilariei mele. plin de o importanta tainidi. lucioasa. intrucit scindurile podelei era1. en a incuietoare mica. in cel de-al zecelea an al vietiimele. Am dus. Am pus Enga el 0 piatra din Rin. Era deopotriya ademenitoare si inspaimintatoare. eram casatorit. ma gindeam la omu]ctul meu pus la culcare ~i 1nvclit eu grija si Ia piatra Iui 35 . unde i-am pregatit un patut. Scindarea mea interioara si nesiguranta mea in lumea cea larga m-au condus la 0 ms. astfe1111cit S3. sau cind cram aps.. Viata mea 1a ZUrich mi-a venit brusc In minte si mi s-a parut straina. In roate situatiile dificile. in podni care era un ioe interzis (il1te1'zis. pentru a nu-mi pierde yiitorul.sura care pe atunci iml era de nC1Dteles: intrebuintam pe yremea aceea un penal' galben. fie iillpartita intr-o parte superioara si una inferioara.. penarul cu omuletul meu sus. Curind dupa aceea.Treizeci de ani mai tlrziu am fast din nOLlpe acea panta. in care tocmai ma cufundasem. am redeyenit copilul care. Ma simteam sigur si sentimentul ehinuitor al dezbinarii eu mine Jnsumi disparu astfel. La unul din eapetele lui am cioplit UIl amulet de vreo sase centimetri.sat de irascibilitatea tatei ori de stare a bolnavicioasa a mamei. L-am colorat Jfl negru eu ajutorul cemelii. I-am geut chia1' 51 un paltona9 dintr-o bueata de llna. 0 casa. asa cum au elevii de la ~eoa1a primar5 . netada.1mincate de can. ayeam copii. Eicuit. din care nu pricepeam IDSa nimic. I-am taiat de pe lineal eu ferastraul 9i I-am pus 1n penar. deodata. putrezite si de aceea periculoase) 9i I-am aseuns pe 0 bima de sus\inere a 9arpantei acopeIisului.

Atunci a sporit interesul meu pentru plante. eram religios in sensul cre~tin . Nu ma preocupau pe-atunci nici sensul acestui mod de a aqiona.chiar dad intotdeauna cu re~inerea: "Dar nu-i chiar atit de sigur!" sau cu intrebarea: . Nu ma Intrebam de ceo Era pur ~i simplu ~a." 36 .~i ce-i cu ceea ce se afla sub pamint?" lar cind mi se inoculau Invataturi religioase ~i mi se spunea: "Asta e frumos ~i asta e bine".adesea dupa ni~te pauze de saptamini intregi . Ma multumeam cu sentimentul sigurantei nou doblndite ~i aveam satisfaqia de a poseda ceva la care nu putea ajunge nimeni ~i de care nu ~tia nimeni. de~i nu sint sigur. Ma aflam intr-o cautare permanenta de ceva misterios. atunci gindeam in sinea mea: "Da. Din cind in cind . de a da forma secretului. nu-mi mai aduc aminte ce voiam sa-i comunic omuletului.Puneam de fiecare data inauntru ~i un cocolo~ de hmie pe care scrisesem in prealabil ceva. Figurina din lemn cu piatra sa era 0 prima incercare. In timpul orelor de la ~coala. inca incon~tient copilareasca. scrise marunt-marunt. nici explicatia pe care a~ fi putut s-o dau In legatura cu el. despre care oamenii nu ~tiu. pe care apoi Ie Iaceam mototol ~i i Ie dadeam omuletu1ui In piistrare.neteda. Acolo ma cataram pe grinzi. ~tiu doar cii "scrisorile" mele insemnau pentru el un fel de biblioteca. Tot ~a. Mereu eram absorbit de ea. Imi amintesc ca adaugarea unui cocolo~ nou avea Intotdeauna caracterul unui act ceremonial solemn. fiindcii siguranta existentei mele depindea de asta. n-am povestit niciodata nimanui visul meu de copil despre falus. ce nu avea voie sa fie tradat niciodata. avind senzatia ca ar trebui aprofundata. ca or fi fost diferite cugetiiri care Imi placusera in mod deosebit. cu un scris secret. iar iezuitul apartinea ~i el imperiului nelini~titor despre care nu era voie sa se vorbeasca. inventat de mine. Erau fi~ii de hirtie. Mereu speram ca s-ar putea giisi ceva.urcam In pod intr-ascuns ~i numai cind eram sigur cii nu ma va putea vedea nimeni. drept un eveniment de maxima importantii pentm mine. care sa dea 0 explicatie sau care sa-mi arate unde sau care era secretul. Presupun. animale ~i pietre.. Din pacate. ~i totu~i nu ~tiam ce era ceea ce voiam sa exprim. dar exista inca ceva foarte tainic ~i diferit. Aceasta posesie a unui secret a avut atunci 0 putemidi influenta formativa asupra mea. eventual in natura. Era pentm mine un secret inviolabil. lucioasa ~i frumos colorata. 0 vad drept elementul esential al primei mele tinereti. De fapt. deschideam penarul ~i ma uitam la omulet ~i la piatra.

reprezenta(i ba ca pitici. J 37 . Aceasta imagine mi se pam Intruc1tva cunoscuta ~i ei i se asocie atunci amintirea unei cutii gal bene. nota bene. lucioasa ~i In a~a fel pictata. ~i despre churingas ale australieni1or. de~i nu vazusem niciodata 0 reproducere a ei. Intereslndu-ma.breath of life suflarea vietii. gol care a durat pina la treizeci ~i cinci de ani.pe care. precum ~i a unui omulet. incon~tientul mi-a sugerat numele. deci un impuls creator. de fapt. Ea este 0 dezvoltare ulterioara a acelui obiect cvasisexual a! copilariei. a unui penar galben. care pe urma s-a revelat Insa a fi breath of life. am aflat ca nici tata nu ~tia nimic despre astfel de lucruri. caci. Am descoperit brusc di-mi faceam 0 imagine foarte precisa despre 0 astfel de piatra. Au fast pu~i in legatura eu elementul creator ~i cu na~terea vie(ii (n. am cioplit doua figurine asemanatoare dintr-o ramura subtire. Inde1etnicindu-ma cu lucrarile preliminare la cartea mea Wandlungen und Symbole der Libido (Transformiiri $i simboluri ale libidoului). Fiind ill 1920 in Anglia. ba ca uria~i. un Telesphoros. am capatat pentru prima data ~i convingerea ca exista componente suflete~ti arhaice. Abia atunci. numind statuia "Atmavictu" .). In dime~siuni mai mari. eu revenirea amintirii respective. erau divinita(i ale naturii. ed. E1 s-a intins pe 0 perioada de aproximativ un an. Omuletul era un mic zeu ascuns al Antichitatii. Atunci s-a ridicat din negura copilariei aceasta frintura de amintire. iar aceasta statuie se gase~te In gractina mea din Ktisnacht. In biblioteca tatiilui meu . Invelit Cabirii.Episodul cu omuletul cioplit a alcatuit punctul culminant al copilariei mele ~i totodata incheierea ei. fara sa-mi amintesc c1tu~i de putin de episodul din copilarie. citindu-i acestuia dintr-un suI. am citit cu acea ocazie despre cache. Inc1t era separata Intr-o parte superioara ~i una inferioara. care apare uneori reprezentat In arta antica alaturi 'de Esculap. al caror cult era de cele mai multe ori raportat la cel al zei(ei Demeter. care nu au cum sa fi patruns In sufletul individual prin nici 0 traditie. Intr-adevar. Am pus sa mi se ciopleasca una dintre ele In piatra. cu 0 claritate imediata. germ. am studiat-o abia cu mult mai tlrziu . ascunzatoarea pietrelor-suflete In apropiere de Arlesheim. Totul este In fond un cabirl.nu exist a nici 0 singura carte care sa fi continut informatii de acest gen. Mi-o reprezentam ca pe 0 piatra neteda. A survenit apoi un golin memoria mea in legatura cu acest eveniment. numi(i ~i "zeii cei mari".

1 Caseta.intr-un paltona~. inarmat eu 0 provizie de fona vitala . Gnd eram eopil. t.). Abia mult mai tirziu se gindese la ceea ce au fkut. . toate mi se intimplau intr-un mod similar celui pe care I-am vazut ulterior la indigenii din Africa: mai intii actioneaza ~i habar n-au ee fac. lunguiata. cutie (n.piatra eea negrieioasa. Acestea sint insa eonexiuni care mi s-au clarificat abia mult mai tirziu. aseuns in kista1.

Am aflat de 10.lucm ciudat . 10. co.u in calqti costisitoare. erau colegii mei de clasa. termenul in Glasar (n. ciHatoreo.lpile pantofilor rupte ~i trebuia sa stea ~ase ore 10. M-a cuprins mila mai ales pentru tata.ceva mai putin. trebuia sa-~i judece parintii. ei. ba chiar 10. Fiii lor. ni~te fiinte dintr-o aWl lume. Asta nu era tocmai favorabil formarii caracterului meu. era mai putemidi. ca fusesera in timpul vacantelor in Alpi. eram saraci. am preluat roIuI 0. in care oameni putemici. superbe. liceu in Basel. dintre ei doi.-mi privesc parintii ell alti ochi ~i sa Ie inteleg grijile ~i supararile. ~eoala ell ciorapii uzi.devar in "lumea mare". acei "munti acoperiti cu zapada ~i stralucitori" de lingii ZUrich. eo. avind maniere elegante ~i multi bani de buzunar. Am fost rupt astfel de camaro. caci atunci am intrat 10. pogorite din acea splendoare de neatins a muntilor inzapeziti ~i incandescenti sau venite din acea indepartare de nemasurat a marii. Am inceput sa. ajungind intr-o. I Cel de-al unsprezecelea an 0.zii mei de joo. iar eu un ~i mal s2rman fiu de preot. Mi se parea ca. pentm mama .1'bitrului superior care. Spre a ma elibera de aceste conflicte. Lucrul acesta a produs in mine un fel de lnflat1e1. pe care nu mi-o puteam nici macar imagina. Cu toate aces tea. mult mai putemici dedt tata! meu. ma simteam de partea ei cind tat a nu-~i putea stapini nervozitatea plina de toane. ceea ce reu~i sa puna virf 10.1 vietii mele a fost foarte important pentm mine. un baieta~ care u~nbla cu ti3.ca de 10. Cll stupoare ~i 0 teribilii lnvidie secreta. bine imbracati. t. trase de cai magnifici ~i se exprimau intr-o germana sau franceza distinse. ca tata era un sarman preot de tara.'"'" Anii de scoaHi . nolens volens. 39 . toate. ce-mi umfla ~i 1 V. Mil uitam 10. !ocuiauln case mari.L . Am realizat atunci C2.). tara. ei cu uimlre. mare.

din amor-propriu Si vanitate. "Asta-noapte ai capatat 0 surioara". Caci aceste ocazii 40 . mama avea obiceiul neplacut sa strige in urma mea toate sfaturile bune posibile. Aceasta brusca aparitie a surorii mele mi-a liisat un sentiment vag de neincredere. Obiectul avea pe spate elteva fire de par riizlete. ochii inchi~i. avilsesem de mult grija ca aparitia mea sa fie elt se poate de irepro~abila. nu ca barza a adus vitelu!. luindu-ma total prin surprindere. povestea nu m-a preocupat prea mult. pina ce-i aducea pe toti ? ~i cum era la vaci? Nu-mi puteam inchipui cum ar fi reusit barza sa tina un vitel intreg in cioc. iar ea tinea in brate 0 faptura micuta. Cind plecam intr-o vizita sau eram invitat undeva. care arata teribil de dezamagitor: fata ro~ie. probabil oarba cum sint ciitelu~ii. Nu ma frapase faptul ca mama ~ezuse ceva mai des la pat ca de obicei. mama a nascut 0 fetita. N-aveam atunci numai hainele cele mai bune ~i pantofii lustruiti. a~a ca 0 luam ca pe 0 injosire ca oamenii de pe strada sa auda ce fel de lucruri ofen sato are striga mama dupa mine: "Nu uita sa transmiti salutari de la tata ~i mama· ~i sa-ti sufli nasul .ai 0 batista la tine? Dar pe miini te-ai spa~ lat?" etc. mi-a spus. ci Si sentimentul demnitatii a ceea ce intentionam sa fac ~i a aparitiei mele in public. taranii ziceau cii vaca a fatat vitelul. lungi ~i blond-ro~cate.diminua in acela~i timp sentimentul de incredere in mine. Eram sigur cii mama fiicuse din nou ceva ce eu nu trebuia sa ~tiu. Anumite reactii ulterioare suspecte ale mamei ini-au confirmat banuielile: ceva regretabil era legat de aceasta na~tere. care ~i a~a era instabi!. Povestea asta era evident iarasi unul din trucurile ale a pe care mi Ie debitau ca sa scape de mine. ~i apoi. Gaseam deosebit de deplasat sa fie expuse lumii in acest mod sentimentele mele de inferioritate care insoteau inflatia. care mi-a ascutit curiozitatea ~i observatia. Asta mi se parea oricum 0 sliibiciune de neiertat.oare ar fi trebuit sa aevina maimuta? Eram ~ocat ~i nu mai ~tiam ce Si cum sa simt. atunci cind eu. dar a facut probabil sa se intensifice in memoria mea un eveniment petrecut cind aveam doisprezece ani. Tata ill-a dus la capatiiul mamei. zbircita. ca a unui om batrin. care mi-au fost aratate . Tata era surescitat ~i bucuros. A~a aratau nou-nascutii? Mi s-a ingaimat ceva despre barza care ar fi adus copilu!. Cind aveam noua ani. In rest. pentru ca nu observasem nimic pina atunci. Cum era atunci cu seria de pui pe care 0 pisicii ii fiita 0 data? De cite ori trebuia barza sa tot zboare incolo ~i incoace.

Eram umbrit atunci de impresia de maretie ~i putere degajata de ace~ti oameni. pe care tablourile!l reprezentau acoperit cu haine pestrite ~i cu care oamenii se purtau ailt de familiar. miinile la fel. Pina in ziua de azi. asemanatoare unui mormint. N-am batista.piatra ~i omuletu1 cu redingota ~i joben. ~i omuletul din penar. incapatinat ~i timid. aproximativ de la virsta de unsprezece ani. nu mi-a devenit inca foarte cIar ce raport exista mtre amintirile mele cele J1lai timpurii: ele sint ca mladitele izolate ale unui singur rizom subteran. gitul meu e negru".insemnau foarte mult pentru mine. dnd. imi scriu amintirile. hainele mele de duminica. respectiv iezuitul cu roba neagra. Visul despre zeitatea itifalici:i a fost primul meu secret. Ma simteam intimidat ~i speriat ca un dine pripa~it. idee a de Dumnezeu a inceput sa ma intereseze. intr-o zi de saptamina. nu transmiteam complimentele parintilor sau eram. pentm ci:i mi se parea a fi ceva lipsit de contradictii. Imaginea se schimba insa considerabil. "Pantofii mei sint murdari. in micimea mea. imi aminteam ci:i eu mai eram ~i acel celalalt care poseda secretul inviolabil . de indata ce casa straina ajungea in raza mea vizuala. Sint ca etapele unui proces evolutiv incon~tient. tare a~ fi dorit sa dispar la paisprezece stinjeni adincime sub pamint. EI nu era un om cu rob a neagra ~i nu era nici "Domnul Isus". Tiriitul care se auzea inauntru rasuna in urechile mele ca 0 fatalitate. In plus. ma gindeam la comoara mea ascunsa in pod. in clipa in care se declan~a soneria. la optzeci ~i trei de ani. oamenii in redingota ~i joben de la marginea unui monnint. Astazi mi se pare insa ca a~ fi avut presimtirea vaga a unei inrudiri a "pietrei-suflet" cu piatra care era ~i "eu". imi tot suna in urechi. Nu-mi pot aduce aminte ca in tineretea mea sa ma fi gindit vreodata la posibilitatea unei legaturi intre "Domnul Isus". ceea ce ma ajuta sa-mi recapat demnitatea de om: in toata confuzia mea. gaura. ma simteam important ~i demn. Atunci. pe de alta. In timp ceomi-a fost tot mai imposibil sa gasesc 0 relatie pozitiva cu "Domnul Isus". Era ~i mai rau atunci dnd mama ma pregatise inainte "cum se cuvine". ca mtotdeauna dnd purtam. din poiana ~i templul falic subteran pe de 0 parte. fara motiv. El 41 . omuletul a fost al doilea. din indaratnicie. imi amintesc ci:i. In drum spre casa unde eram invitat. Daca situatia se inrautatea prea mult.Ma temeam de ei ~i. Am inceput sa ma rog lui Dumnezeu. Dumnezeu nu devenea mai complicat prin neincrederea mea. ceea ce imi conferea 0 oarecare multumire.

. ceva earn in genuJ unui batr'l'n puternic." Nu cu E1 atlt de familiar cum 0 fikeai ell nu era un "secret". ca sa nu mai vorbim de a fi egalullui c! Cind este vorba de 0 egalitate. reI de bine sa exprimi a printr-o alun3. co. :. in cele din urma..-mi explice scopul aeestei operatiuni eiudate de a transpune cantitati inteligibile in sunete. eu ajutorul caruia multe: cantitati puteau fi reprezentate intr-o formula ablcviata. ca profesorul ~i-a dat toata silinta s9. speriat. Spre dezorientarea mea.. niei alta asemanare. Mi se parea 0 escrocherie stupida. y ~i x erau nesugestive si nu-mi explicau nimie din esenta eifrei. realmente frica. din cYte auzisem. cantitatile erau inloeuite prin litere. deci "Domnu1 Isus".. pe care nu puteam si nu voiam s-o accept! Etica 42 . spre TI1area rnea satisfacde: "SiI nu-ti te puteai pm-to. Am priceput. Imi rapea prea mult timp. ci daar ni~te cantitati care rezultau din numarare. iar de ora de matematica mi-ero. ca se intcf'tiona astfel obtinerea unui soi de sistem de preseurtare. Ma cuprindea aceeasi revolta atunci dnd profesorul afirma.'italie ~i jUelndu-ma ell focuI. Nimeni TIu-mi putea spune ce sint cifrele si en nu stiam niei cum sa formulez intrebarea. Profesorul pretindea ca algebra era un lucru elt se poate de firese. In mod ciudat. puteai 10. Asta nu ma interesa insi'j dtm. infinit. eolegii mei se descurcau eu ele si Ii se parea ceva absolut normal. ca nn exista nimeni care sa-mi inteleaga greutatile. 0 anumita analogie eu a mijit atunci . per dej/nitionem. nimie ce ti-ai fi putut reprezenta. sa zicem asa. nu putea fi egalul lui h. la fel de putin eo. fiind eeva diferit. r"Juerau niei flori.coo. b. b printr-o banana ~i x printr-un semn de intrebare. ca acestea s-ar intilni 10. ~i 0 aluna. atunci a = c. c. a~a indt. Am eonstatat. Trebuie sa reeunosc. sine. gindeam ca a exprima cifrele prin sunete era ceva camp let arbitrar. Mil. niei fosile. putean fi auzite. contrar propriei sale definitii a paralelelor. pe care a~ fi preferat sa-1 petree desenind scene de bi. dar se spunea.(Dumnezeu) era mai curind 0 fiinta ljnica~ des pre care. in timp ce a = b mi se parea a fi de-a dreptul 0 minciuna sau 0 inselaciune. care secretul meu din pod facl chip ciopl!t.la ma plictisea. a. eel mai tare ma revolta principiul: daca a = b si b = c. ce~i drept. 0 data ce. era stabilit ca a desemna altceva dedt b si deei. b = b etc. atunci se spune a = a. niei animale. Era. iar eu inca nici macar nu ~tiam ce erau cifrele propriu-zise. e-adevarat..i de putin. nu-ti puteai face 0 imagine eoreeta. care se intelegea de 10. Orele de religic erau nespus de anoste. care insemnau sunete.

asa cum o racusera colegii mei de scoala. Intrucit celelaJte materii mi se p2ireau u~oare ~i lntruclt am putut sa ma descurc mult timp si 10.} plna acurTl. care mi-au faeut seoala nesuferita la maximum. a putea £i egal cu b. respectiv soare = luna. 0 datii ce nu mii indoiam de raptnl ca se puteo.m in minte ce combinatie de litere statuse intr-un loc anumit de pe tabl§>. ineonjura [j-au provocat in mine doar 0 senzatie de siIa. ceea ce. NEi intimida aut de tare faprul ca uli erL:m capabi1 S. ". care-mi bJocau calea de "ccces catre iDtelegerea mateincorigibil ca nlaticii. despre care nu realiZalTI pe atunci~ ce-i drept. continuare. fiindcii se intimpla din clnd in clnd co.. profesorul 43 . Iar in sehimb eram obligat sa copiez modele de zeitati grecesti eu oehi gai. prin cl~tigul de timp ce a insemnat.H In cde . fiindca R\/earn 0 oaxecare iscusinta la des en. A_D. oreJe de matematica. slabilesc 0 relatie ell matematica.rea insa dubiul meu moral in eeea ce pri\·'e~te matematica. silntamlntul dadi atunci as fi putut admite fara>conflicte interioare.1carol' continut nu-l pricepeam. lrlClt nici ea mai aveam curajul sa pun In'Lrebari. a calculu]ui. sensu] operatici. De-a lungulintregii mele vieti a ramas insa 0 enigma pentru mine cum de nu mi-a fast dat sa izbutesc vreodata sa.tematicadatorita memoriei mele vizuale bune. profesorul sa spuna: "Aiai introducern expresia »"' si sa serie citcva 1itere pe tabla.. pentm cii imi copiam fol'mu]ele algebrice. optzeci si trei de ani am reusit sa realizez oarecum in ce masura o.eventual spre a face posibil un sfir~it 0. lT12. din cauza totalei meJe incapaeitati. cline = pisidi etc. ca. dar a reprezentat si o nalia J'nfrlngerc. am fast si exc1us de 10 arele de desen. In plus. de ce si pentru ce . eu nu puteam desena dcdt eeea ce-mi preocupa fantezia. si fiindca nu reuscam. la batrinete. printr-o verificare concrcta. Puteam sa-mi fae ecuatiile inteligibile numai inlocuind de fiecare data literele valori nurnerice ~iconfi11111ndu-mi. ca depindea in esenta de ceea ce simteam.rfi racut-o. ~i anume. abia 10. ei si un fel de disperare muta. am UVi. am putut sa fac intrucitva fatii ]0.?~ fDteleg. Nu stiam de unde le scotea. matematica m-ar Ii amagit pentru totdeauna. Cel mai de neinteles mi se p3. si imi intipareo. Ore!e de rnatematica crau pentru mine 0 teroare S1un supliciu. mi-a fost extrem de binevenit.eu verificarea socotelilor nu ma mal descurcam.mea intelectuaEi se i'mpotrivea unor asemenea inconsecvente copiEirqti. socoti intr-un mod valabi!.mai multe cazuri note bune.1procedurii satisfacator pentru e1. dar teama mea de esec si micimea existentci mele In raport cu maretia lumii ce mil.

fadndu-ma sa-mi pierd aproape cuno~tinta. mla~tini. Al doisprezecelea an al vietii mele a devenit de fapt pentru mine anul hotaritor. Totu~i nu ma simteam mai fericit. dar regretam ingrijorarea parintilor mei. (~i azi imi mai apar din dnd in cind in fata ochilor astfel de caricaturi. Deodata am prim it 0 lovitura de la un alt Miat. In momentulloviturii m-a fulgerat gindul : "Acum nu mai trebuie sa mergi la ~coalii!" Eram doar semiincon~tient ~i am ramas intins pe jos cu citeva dipe in plus decit ar fi fost necesar .meu s-a gindit pesemne ca a~ avea nevoie de ceva mai naturalist ~i mi-a pus in fata reproducerea unui cap de capra. cu care aveam drum comun spre casa. De atunci au inceput sa ma apuce crize de le~in de fiecare data cind se punea problema sa merg din nou la ~coalii. sa stau pe unde doream. Puteam sa fiu liber. coleqionind ~i jucindu-ma. care m-a trintit jos. fie incendiate sau umpleam pagini peste pagini cu caricaturi. Pictam scene salbatice de razboi sau cetati vechi care erau fie atacate. citind. E~ecul in indeplinirea acestei sarcini fiind total. Odata. ape.in primul rind dintr-un sentiment de razbunare impotriva agresorului meu perfid.) Dar mai ales ma puteam cufunda in. Gara de-acolo a fost pentru mine 0 sursa permanenta de 44 . Uneori erau figuri de oameni pe care-i cuno~team ~i care mureau curind dupa aceea. undeva la 0 margine de apa ori in paduti sau sa desenez. iar lovitura m-a ametit. pietre.intregime in lumea enigmaticului. la inceputul verii lui 1887. Am cazut cu capul pe bordura trotuarului. sa visez ore intregi. la ni~te rude. precum ~i atunci dnd parintii mei voiau sa ma convinga sa-mi fac temele ~colare. Uitasem compIet cum de ajunsesem aici. la ora amiezii. ma aflam dupa terminarea ~colii. Vreo jumatate de ora am fost cam buimikit. Imi iroseam timpul hoinarind. avind In acela~i timp u~oare mustrari de con~tiinta. ace~tia consultara diver~i medici. Apoi am fost ridicat ~i dus in casa apropiata a doua matu~ele batrine ~i necasatorite. in piata catedralei. Ma indepartam insa tot mai mult de lume. Am lipsit de la ~coala mai mult de jumatate de an. Toate erau rriinunate. animale ~i biblioteca tatei. ceea ce mi s-a parut 0 adevarata mana cereasca. care se scarpinara in cap ~i ma trimisera in vacanta la Winterthur. a~teptindu-mi un coleg. el a pus capat orelor mele de desen. ci aveam con~tiinta obscura ca fugeam de mine insumi. Din ea faceau parte copaci. inainte de a adormi: mutre arborind un rinjet schimonosit ~i care sint in ve~nica schimbare.

caei eram de o euriozitate nesatioasa. A trecut ca ~i prima. ~tiam deja pe-atunci ce erau erizele de epilepsie ~i rideam in sinea mea de aee~sta ineptie. mi-am reamintit ee se intimplase ~imi-am dat !impede seama di eu fusesem cel care aranjase toata povestea asta ru~inoasa. mi-a trecut prin cap. pina ee am avut sentimentul di mi-am invins crizele. "Aha. . Clteva saptamini mai tirziu m-am reintors la ~coaHi ~in-am mai avut niei acolo crize. Oar clnd m-am intors acasa. Se gindesc la epilepsie.. "Fir-ar sa fie.Ah. mi-am spus. e 0 poveste trista. deci trebuie sa munce~ti". De aceea n-am fost niciodata cuadevarat suparat pe colegul care ma trintise pe jos. iar eu m-am aseuns intr-un tufi~ des din spatele lor. A durat aproximativ un sfert de ora pina la a doua eriza. ~tiam ca el fusese.indntare. Treptat. "pus de soarta". Odata a venit un prieten la tata in vizita. Asta a reprezentat coliziunea mea cu realitatea. crizele nu s-au mai repetat ~i de atunci am studiat in fiecare zi cartea mea de gramatica ~i am lucrat in caietele de clasa. Nu mi-era ingiiduit sa patesc a doua oara ~a ceva! Nutreamun sentiment de furie contra propriei mele persoane ~i-mi era totodata ru~ine de mine. S-au a~ezat amindoi in gradina. Medicii nu ~tiu ee-i cu el. ca sa zic a~a. L-am auzit pe vizitator intrebindu-l pe tata: . m-am simtit mai bine decit in toate lunile trecute. Parintii mei.~i ee mai face fiul tau? La care tata a raspuns: . . a fos~la fel ea inainte. M-am fofilat pe virful picioarelor. Din acel moment am devenit un copil serios. Ie~isem de sub vraja. iar din partea mea fusese un aranjament diabolic. Aproape ca am cazut de pe scaun. in sehimb. Intr-adevar. am seas cartea de gramatica latina ~i am inceput sa toeesc eoncentraL Dupa zece minute am avut 0 criza de le~in. Eu mi-am pierdut picul de avere ~i ce 0 sa se inumple cu el daca nu-~i va putea c1~tigaexistenta? Am fost ca lovit de trasnet. Caci ~tiam ca gre~isem eu fata de mine 45 .De aiei am invatat ce este 0 nevroza. Ar fi cumplit daca ar fi incurabil. dar dupa citeva minute m-am simtit din nou eeva mai bine ~iam lucrat in continuare. erau mai ingrijorati ea oricind. m-am dus in camera de lueru a tatalui meu. gata eu le~inul!" ~i am perseverat. Nu m-am lasat nici de data asta ~iam mai luerat 0 ora.~i acum te apuei de lucru!" M-am pus mai departe pe treaba ~i dupa inca o jumatate de ora a urmat a treia criza. Deodata. Un medic a erewt ca a~ avea epilepsie.

0 constiinciozitatc fa~a de mine IDsumi.rn dar wtul mi se 1n- .1 exi. eu erarn ~e~ care v:li~m. <\.i griji din pricina mea sau 58.lmplan~mai.lci Dli se volatilizase orice arnlntire legats. Slot ell.-i aud vorbindu-mi pe un ton compatimitor.Ii inainte C':lS:'il.. Eu singur erarn dezertorul 'hiesternat! De atunc~ IDcolo l1-am mai putut suporta sa-i \'ad pe parintii n1ei faclndu-s.tunci am fost inv}tat de catre ofarnilie prietena. departe de arice fume orneneasca. . aVlnd cODstiinta ea aCUill.!it. erarrL l)ar In acel moment. ~arn ~:~?t. sa lucn.vrozei rnele de pe umla accidentuluL pierdusem lotaJ arnhltire-El.dea toata vina. l.1i-l insufla COIIloara. con10rii din altfel ill-ar fi frapat probabil inca.c. :. care avea 0 cclsa la \!ier\valdstattersee1 ~ sa-rni Detrec vacanta acolo..~in c:ipa :c:ea. dupa care plecam la scoaEt Ceea ce ma dusese pc 0 cale gresita era pasiunea mea pentru solitudine. In spatele rneu ern ca un perete de IndD. pe care r. ex.~.osebit2L De atunci se trage con~tiinciozitatea mea. ca sa zi.L fiecare planta.. ]l1ciutarea de a fi singur. toate pare au i'nsu±letite ~i indescriptibileo l~tunci In-am adll1cit In natura. in esenta ei. ! Lacul eelaT PatEl Cantoane (n.:z~ iar uneori munceam inca de la tre.a. ca ~iin luniJic ne. 'in vren1ea acceD-. Fiecare piatri. la urrrl~i la 0 rigurozitate accentuat1 ~i la 0 sirguinta de. pe 3. I\Jimeni altul nu era Vlnovat. In perioada aceea a ill_ai a\/ut loc un c"'/eniIl1ent lrrlp!Jri~arlt O-a intlluplat in drumul DJeU lung spre ~coala.Insumi ~1ell pe 111ine c3. care TIU e de forma.ceasta trrtir(~ rn1 s-a paru~ extrem de Importanta $1de TIona.: Sil~t eUJ acu:11 iDcunte.:stat atunci 0 clipa in care an1 fast brusc invadat de sentirnentuI cople9itof ca toclnai arn ie~it dintr-o negura c1easa. pina la ~apte.::m·tontate" nl0a ciudat. unde inv8_tarrl. 46 . de pe-atunci analogia dintre sentimentul rncu de autoritate ~i acel sentirnent de vclk!ar"e. ]\. in-am aratat mie ITii s-a revelat mie insumi propriul sine. Natura mi se parea plina de minuni in care voiam sa ma afund. vcn2U aCU111insa.dituJ carUta eu IHc:a DU. Ma scularn in mod regulat 13. diminea'(a.c :-1.t eJe. pentru a-mi da a aparen~a de valoare~ ci e co.S2\. Ea ill-a condus In~3. dar unul rusinos de data asta~ 0 infrlngere. ora cinci dim_ineata~ co. de la unde locui~1n1} la Basel. Dar nu se intirnDlLl a. de penaL earn. taceau dIn rnIne ce acuI:.evroza a fast un alt secret de-cd men. rucrunle TI11 se HltInlplau.n mIne era . m-am strecurat. m-am vir]l.

.tc·rl'tal:e un barbat cu care nu era de :. dar ne-a pus strict in vedere sa nu facem imprudeme. ~i cum ar fi rasarit deodata din emotionat: secolul al X'VlrI-le~'.de pe vremea nlca!" l\. .Spre marea mea incintare. un om mai Era un baxbat care traieste in secolul al x:\lIII-lea ~i poarta pantofi ell catarame 5i 0 pernca alba $i caJatore~te lnJr-o calea9ca avind l'Otile din spate concave. Una era elevul care nu putea cepe rrlaterTlaticc_ :::. inclt. C'i"~d arn Z3xit-c\ ill-aiD ~.admit ca fikusem exact morala pc care mi-o tinvse era. spre Tflareo.tunci. easei noastre~ v'enind dinspre Ptidurea N"eagra. C~ontrastul ell realitatea era atlt de grotesc.f:~recunoscL1t-o~ pentru ca era de acela~i fel eu cea'in care calatoriserTI en l'nsuIT1i! I\l-a napadit apoi un sentirnent d o 47 . 0 perSCcC113. stiam deja cum se dirijeaza 0 luntre ~i cum se visleste. caci ill.1.h! Iat-o~ . Din nefericire..::-rite. Ade"varul este ca l'ni se IIltlmplase ceva ciudat: clnd locuialTI Basel. o autoritate. intre care casul sta suspendat pe arcu11 ~i cL1rele de pieL::. Aveam acasa un oaiecr mic ~i . eLl un om barrin.if.j\. pun caleasca 3. iar e1 este e~ti tata de farl1ilie si un Offl puternic ~i bogat.'e~:e!~e c!'ni~ copil de ~coala.. M-am simtit foarte 2. co. urmare.i de zile mari.i nui influent dedI acest fabricant.i-a dat ghes intrebarea: "Day cine oi fi tu~ l'rl de-firtit!'v? Reactionezi ca $i curn ai fi cine ~tie foelrte bine d. rne~t deruta~ 3JTl constatat L ca eu erarn In realitate doua persoane J. UTe in barca in partea din spate si 5-0 imping cu visla direct spre largo Asta a fost prea de tot pentru stapinul easeL A fluierat dupa nol sa ne intoarcem 5i mi-a tras 0 sapunea!!. Incercasem acolo toate imprudentele posibile.i justificata. Stap'inul casei ne-a permis [iuJui sau Si mie sa folosim barca. in Klein-HUningen. Acest mine nu era Dumai adult. Concomitent ill-am infuriat insa ca acel badaraD glas 9i necioplit putea Indrazni sa ma insulte pe mine.~~~Ll f. De-abia ai Implinit dc)isp.. treeD Intr-o zi un cupeu verde. casa era situata pe malullaeului ~i avea un hangar pentru barci ~i 0 barea eu 'lisle.S3. care are doua case ~i m_ai mulri cai superbL~' . rnl'nia r:necL a incetaL. Primullucru pe care I-am fkut a fost deci sa ma.bawt 5i a trebuit S3. subiect de respect S1 'veneratie. de fapt. prin ceea ce De interzisese e~. fos"L ca $i cum a~ fl e! vazut-·o din nou $1 i:E. \. ~i anume stind in picioare.i nu ~~ra niei macar pe sine insu~i? cealalta era in1pOrtanta~ de ornare a1. extrem de meritata :. glumit. pe vechiul ~ant al fortificatiei HUningen pe malul Rinului.~ubred de acest gen. bruse. ceHUalt are dreptate! cine: S1.. foarte vecn. ci ~i important.

. Dupa escapada mea cu barca pe Vierwaldstattersee ~i sapuneala binemeritata. Or. am meditat la toate. opersonalitate 10caHi bine cunoscuta a vietii din Basel de pe la sfir~itul secolului al XVIII-lea. In clipa aeeea. doetorul fugi de-acolo. de dor de casa sau 0 recunoa~tere: "Da. Ia scoateti limb a ~i inehideti oehii!" Ceea ce femeia ~i facu. exact ap a fost!" Inca 0 intimplare m-a tnmis cu gindul spre secolul al XVIII-lea: vazusem acasa la una din matu~ile me Ie 0 statueta de epoca. "Bine. Cum de apartineam eu secolului al XVIII-lea? Mi se intimpla inca deseori pe-atunci sa scnu 1786 in loc de 1886 ~i in acele momente ma cuprindea un dor de easa inexplicabil. 48 . din secolul al XVIII-lea. incaWiri pe care le~am recunoseut.spre amuzamentul trecatorilor. Exista o legenda in jurul aces tor doua personaje: se povestea ca batrinul Stlickelberger travers a odata podul de pe Rin. ~i eram tentat s-o pun in seama numeroaselor pove~ti pe care Ie auzisem de la parinti ~i rude des pre bunieul meu. dar astea au fost ghetele mele !" Le simteam inca in picioarele mele ~i nu-mi puteam explica de unde provenea senzatia asta bizara. care scotea limba ~i-~i tinea ochii inchi~i. nu eram alteeva decit micul ~colar care-~i merita pedeapsa ~i trebuie sa se poarte conform virstei lui. ea fiind ale mele sau asemanatoare cu ele. ~i anume in legatura cu trecutul meu drag. Aceasta descoperire m-a tulburat ~i m-a umplut pina la refuz eu 0 multime de refleqii. pe moment eel putin. cind se trezi ca aceasta pacienta. care il siciise de atitea ori. se indreapta spre el. Pina la urma am constatat insa dezamagit ca. t. lamentindu-se din nou. a~a era! Da. in mod straniu. Dar nici asta eclEurantl. da. Eram convins: "Astea sint ni~te ghete pe care Ie-am purtat. cu siguranta aveti ceva. Restul trebuia sa fie 0 prostie. cealalta figurina era una dintre pacientele sale. Batrinul domn zise: "Da. Cupeul era 0 rama~ita din acele vremuri! Nu pot descrie ce s-a petrecut atunci in mine sau ce era acel ceva care m-a impresionat atit de puternic: un sentiment de nostalgie. statueta batrinului doctor avea ghete cu catarame. facuta din teracota pictata. lasind-o eu limba scoasa .). un grup compus din doua figurine. ~i impresiile pina atunci disparate s-au rotunjit intr-o imagine unitara: eu traiesc in doua epoci ~i sint doua persoane diferite." Aceasta convingere m-a dezonentat total.de parca mi-ar fi furat cineva ceva sau a~ fi fost in~elat. 1 Un sentiment de dezgust (n. II reprezenta pe biltrinul doctor Sttickelberger.

Nu-mi pot am inti dadi pe-atunei aflasem deja despre Inrudirea legendara cu Goethe. nu poate fi el. o oarecare teama fizica pe care n-am putut s-o Inving dedt mult dupa aceea ~i doar Intr-o oarecare masura. Exista. eerul era de un albastru splendid 9i soarele stralucea puternic. germ. conform eareia bunicul meu ar fi fost fiul natural allui Goethe. dar plina de primejdii nedefinite ~i absurde.1 E~ecurilor me1e la matematica ~i desen Ii s-a asociat un al treilea: n-am putut sa sufar niciodata gimnastica. In eerul albastru. Intr-o frumoasa zi estivaia a acelui~i an (1887). o istorie suparatoare. acoperite cu un strat de email coloral. la rlndul ei. am fost indntat. In seeolul al XIX-lea. Nu puteam fi identic eu el." Aid urma un gol In glndurile mele 9i am avut 0 senzatie sufocanta. Gare avea iara~i Iegatura cu mama care ma pariisise pe 0 perioada de dteva Iuni? In oriee caz. Ea era legata. Lumea mi se parea frumoasa ~i dezirabiIa. propriu-zis. voiam sa ~tiu Intotdeauna de Ia ineeput eu ce urma sa ma eonfrunt 1iiIn cine sa ma incred. Eram ea paralizat 9i nu mai 9tiam dedt: Sa nu cumva sa gfndesc mai departe aeum! Vine eeva Ingrozitor. 394-395 (11. aeeste refleetii au fost la vremea respeetiva numai un fel de banuieli vagi. Cel mai mare pacat 1 Cf. de care nici maear n-am voie sa ma apropii. Fire~te. pe un tron de aur. sus departe. pp. fntr-adevar. ed. de 0 neincredere In rata Iumii ~i a posibiIitatilor ei. Sciipasem de 0 povara~i incasasem 0 noua infringere. De aceea. din cauza traumatismului suferit. 9i.nu se potrivea intoemai. De ce? Pentru cii a9 comite paeatul eel mai mare. la care nu vreau sa ma gindese. ca 0 urmare tlrzie a aecidentelor mele timpurii. Apendicele. iar soarele se oglindea in caramizile noi. 1ii1iade deasupra. fiinddi el se naseuse In 1795. Care este pacatul cel mai mare? Gmorul? Nu. 49 .. Nu ered. Acoperi9uI catedralei sdnteia in lumina. S-a adaugat aici. Frumusetea acestei priveIi~ti m-a copIe9it 9i m-a facut sa ma gindesc: "Lumea e frumoasa ~i biserica e frumoasa. Mergeam la ~coalii pentru a invata ceva ~i nu ca sa fac acrobatii inutile ~i lipsite de sens. deci traise. Nu-i permiteam nimanui sa-mi dicteze cum sa ma mi~c. pentru di ~tiu di am auzit povestea asta prima oara de la straini. de visari.. dnd medicul mi-a interzis sa fac sport. murise eu mult inainte ea eu sa apar pe lume. 9i Dumezeu a creat totul. ma Intorceam Ia prinz de la 1icoali19i ajunsesem in piata catedralei.). In plus.

Dar de ce sa gindesc ceva ce nu ~tiu ? Pentru numele lui Dumnezeu. Apoi. incerca tot mereu sa-~i croiasca drum. ~i anume sa-mi gindesc gindurile pina la capat. Imi repetam mereu ~i mereu: "Sa nu cumva sa te ginde~ti la asta. Ea doar nu banuia nimic. aceea de a comite pacatul de neiertat ~i de a ma prabu~i astfel in inferno Am alungat gindul unei marturisiri ~i am incercat. tortura mea a devenit atit de insuportabila. Urmatoarele doua zile au fast chinuitoare ~i i-au intarit mamei convingerea ca sint bolnav. ca nu mai ~tiam ce sa fac. la care tin atit de mult. Ma trezisem dintr-un somn agitat ~i m-am surprins gindindu-ma din nou la catedraHi ~i la bunul Dumnezeu. Dar in cea de-a treia noapte.este eel impotriva Sfintului Duh. Mama a observat ca ceva nu era in ordine ~i m-a intrebat: "Ce-i cu tine? S-a intimplat ceva la ~coala?" Am putut s-o asigur. ce-i drept. Pe drumul meu lung spre casa am incercat sa cuget la tot felul de alte lucruri. Acu' e acu'! Trebuie sa gfndesc. ~i ii era imposibil sa ~tie ca ma aflam in cea mai mare primejdie. sa ma comport in a~a fel. care ~edea pe tron. sarmana ~i bun a mea mama. Am rezistat tentatiei de a ma spovedi. ca la ~coala nu se petrecuse nimic. Era cit pe ce sa-mi las gindurile sa-~i continue cursul! Am simtit ca fortele mele de rezistenta slabesc. gindul interzis. Dar atunci ar fi trebuit sa fac exact ceea ce mi se parea imposibil. pe cit era cu putinta. d mi-ar putea fi de ajutor dad i-a~ marturisi mamei adevaratul motiv al tulburarii mele. pentru a-mi scutum somnul: "Acum vine.. insa am constatat ca gindurile imi tot reveneau la catedrala cea frumoasa. In timpul noptii am dormit prost. fiindu-mi de un mare ajutor ideea di. Transpiram de frica ~i m-am ridicat in capul oaselor. Insa atunci cine 0 vrea? Cine vrea sa ma constnnga 50 . Nu Ie pot face a~a ceva parintilor mei. iar eu luptam din rasputeri ca sa-l gonesc. pe care 0 iubeam atit de mult. zburau iar~i in alta parte. acela nu se iarta. incit sa nu atrag atentia asupra mea. Trebuie mai intii sa-mi gindesc gindul asta pina la capat. Mi-a trecut prin minte. ar fi damnat la osinda ve~nid . doar e clar d nu vreau asta. fara a minti. ca atinse de un ~oc electric. Ar fi prea trist pentru parintii mei daca unicullor fiu. sa nu cumva sa te ginde~ti la asta!" Am ajuns acasa intr-o stare destul de tulbure. pe care nu-l cuno~team. Cine II comite este condamnat pe veci la caznele infernului. le-a~ pricinui parintilor cea mai mare suparare. N-am voie in nici un caz sa gindesc mai departe! Ceea ce a fost mai u~or de gindit dedt de facut. ~i la bunul Dumnezeu. dad a~ ceda.

spre a ajunge in final la Adam ~i Eva. Am parcurs in graM intregul ~i lungul ~ir de stramo~i necunoscuti. Dumnezeu in oITh'1i:. Apoi m-am gindit la bunicii mei. N-am stiut la inceput daca. pentm ca au facut ceea ce Dumnezeu n·a vrut. astfel El dorea ea eu sa comit pikatul sau. A fost deci intenfia [ui Dumnezeu ca ei sa pacatuiasca. Sau poate di parintii mei au vrut asta? Dar bunii mei parinti nid macar nu s-ar fi gindit vreodata la a~a ceva. ei D-au avut parin~i." Aceasta idee mi se parea total ridicola. Ii eram recunosditor pentm acest cadou incomensurabil. ci au fast creati direct de Dumnezeu. Asta reiese $i din prezen\a sarpelui. pentm ca eu nu pot ~i nici macar n-am voie sa ma aventurez in apropierea acestui gind. A tabar!t peste mine ca un vis mit. f3xa riscul de a fi obligat sa-I gindesc imediat. caci acum ~tiam ea Dumnezeu Insu~i ma adusese in aceasta stare.ceea ce a suscitat un alt argument: 51 . ca primii S parinti sa trebuiasdl sii comita pi:lcatul. Cum de a fast posibil ? Ei n-ar fi putut sa faca a~a ceva. Ei n-au avut de ales. ci au trebuit sa fie a$a cum ii facuse Dumnezeu. opinia Lui eu insumi si eu singur eram eel care trebuia sa caute calea de ie~ire . lipsit de orice ajutor. 0 asemenea infamie nu Ie-ar fi trecut niciodata prin minte. Nici n-am facut. Erau fapturi desavir~ite ale Domnului. au fost creati in mod intentionat astfel.. $i atunci. Eram sigur ea dupa. pentru a inlatura orice suspiciune despre 0 posibila vina a lor.tiinta a a orinduit totul astfe1. sa nu-l eomit. daca Dumnezeu n-ar fi pus in ei aceasta posibilltate. Cum? Doar nu m-am creat singur. a data ee Dumnezeu ma pusese in aceasta situatie fara vola mea si ma Hisase acolo. veni ~i gindul decisiv: Adam ~i Eva sint primii oameni. ci am venit pe lume a~a cum m-a facut Dumnezeu. dimpotriva. Aveau un aer suficient de binevoitor ~i de demn. pe care nu-i cuno~team decit din portrete. ~i totu~i au comis primul pacat. evident cu scopnl ca el sa-i duca in ispita pe Adam ~i Eva. Nici macar nu ~tiau cum ar fi putut fl altfel.sa gindesc ceva ce nu ~tiu ~i nu vreau? De uncle vine aceasta vointa teribilii? ~i de ce sa-i fiu tocmai eu supus? Ma gindisem cu lauda ~i pretuire la Creatorul acestei lumi frumoase. pe care Dumnezeu 11crease inca inainte de a-I crea pe ei. nici n-am vrut a~a ceva. atunci de ce sa ginclesc tocmai eu ceva inimaginabil de rau? Chiar ca nu ~tiu de ce. adica a~a cum am ie~it infaptuit din parintii mei. Gindul acesta m-a eliberat pe loe de chlnul meu eel mai cumplit. caei El creeaza numai perfeetiunea. Nu ma mai gindeam sa ma rag pentm iluminatie. De uncle vin astfel de lucruri? Mi s-a intimplat fad voia mea.

ba chiar impotriva propriilor Sale porunci. Este oare posibil ca Dumnezeu sa doreasdi sa vada dad. Somnul meu tulburat ~i chinul meu sufletesc ma abatusera intr-atit. era lips it de puteri in fata lui Dumnezeu. oricum. ~tiam di voi fi silit sa cedez in final. Unitatea." Mi-am adunat tot curajul. Dar n-o face. maretia ~i supraomenescullui Dumnezeuincepusera sa-mi preocupe fantezia cam din momentul ie~irii mele din ceata. nu m-am gindit nici 0 clipa ca diavolul mi-ar putea juca 0 festa. desi credinta ~i ratiunea mea ma sperie cu spectrul infemului Si al damnarii? S-ar putea sa fie a~a! Insa acestea sint doar gindurile mele. " Este adevarat ~i ~tiam ca dupa morala convemionala era de la sine inteles ca pacatul trebuie evitat. slnt capabil sa ma supun vointei Lui. dar ~tiam ca nu puteam continua sa procedez a~a. caCl era yorba de mintuirea etema a sufletului meu: "Dumnezeu ~tie di nu mai pot rezista mult Si nu ma ajuta. El detinea in starea mea spiritual a de atunci un rol neinsemnat ~i. atunci El imi va da indurarea Si iluminarea Sa. Mi-era insa imposibil sa cedez inainte de a fi inteles care era vointa lui Dumnezeu Si ce intentiona EI. Trebuie sa ma gindesc inca a data bine la tot!" Am ajuns insa din nou la aceea~i conc1uzie. inert acel nu-vreau-sa-gindesc al meu se transformase intr-o incordare insuportabila. In mod ciudat. caci eram sigur ca El era initiatorul acestei probleme de 0 dificultate disperata. deasupra ei este cerul albastru. 52 . clnd devenisem eu fnsumi. Eu ma pot In~ela. deSi sint pe cale de a fi fortat sa comit pacatul care nu se iarta. impunindu-mi sarcina neobi~nuita de a face un lucru caruia incerc sa-i rezist eu toate fortele. intrucit mi-e teama de osinda ve~nicii? Pentru di ar insemna sa pacatuiesc impotriva propriei mele judecati morale Si a invataturilor religiei mele. Dad asa stau lucrurile Si eu reu~esc. am reflectat. Si am lasat gindul sa-mi vina: In fata ochilor mele se inalta catedrala cea frumoasa. Gratie atotputemiciei Sale mi-ar putea inlatura uSor aceasta constringere. "E clar ca Dumnezeu vrea Si curajul meu. Nu pot indrazni sa ma incred intr-atlt in propriile mele cugetari. de parca ar fi trebuit sa sar in focuI iadului. numai di acest lucru nu trebuia sa aiba loc rara intelegerea mea. Gare vrea sa-mi puna la incercare supunerea. A~a nu mai putea continua. Tocmai asta ~i facusem pina acum.~i trebuie s-o aflu chiar acum."ee vrea Dumnezeu? sa actionez sau sa nu actionez? Trebuie sa descopar ce vrea Dumnezeu de la mine . Era deci in afara oricarei indoieli pentru mine ca Dumnezeu ma punea la 0 incercare hotaritoare ~i ca esentialul era sa-L inteleg corect.

M-au cuprins 0 u~urare imensa Si un sentiment de eliberare ce nu poate fi descris. mi s-a trezit presimtirea eli si Dumnezeu ar putea fi ceva cumplit. pentru a lndeplini lara rezerve cerintele Lui. a~a cum prescrie Biblia si cum llinvatasera stramo~ii sai. peste lume. 0 data cu el. Va avea El grija. 53 . dupa ce fusesem coplesit de asprimea Sa nelnduplecata. 0 beatitudine inexprimabila. a~a cum nu cunoscusem Inca niciodata. al harului. Ellmi poate cere astfel Si mie ceva ce. Dumnezeu nu se lasa influentat de traditii. I~iluase drept regula de conduita comandamentele Bibliei. supunerea a fost cea care mi-a adus lndurarea. apoi rupe In bucati peretii bisericii. pe deasupra Bibliei si a Bisericii. Dar el nu-L cunostea pe Dumnezeul cel viu si imediat. careia el i se opunea din motivele cele mai bune ~i cu credinta cea mai profunda. De aceea nu traise niciodata miracolullndurarii. 11strive~te. Cine lmplineste voia Domnului poate fi sigur ca merge pe drumul cel bun. lndt sa fie nevoiti a glndi ceea ce nu voiau sa glndeasca. Am pIlns de fericire si recunostinta ca mi se dezv[Huisera lntelepciunea si bunatatea Domnului. credea 1n Dumnezeu. In locul oSlndei a~teptate pogOrlse asupra mea lndurarea si. A facut asta pentru a sti daca slnt ascultatori. si de la acea experienta lncoace am stiut ce este harul divinoAflasem ca slnt la dispozitia lui Dumnezeu si ca nu conteaza nimic altceva decIt a-I lndep1ini vointa. care sta. Altfel slnt W. iar de sub tron cade un excrement uria~ pe acoperi~ul nou. care a lnsemnat pentru mine 0 chestiune cumplita ~i sumbra. as dori sa resping. ca din aceste probe de curaj sa nu iasa nimic cu adevarat rau. In omnipotenta Lui. In testarea curajului omenesc. Hicusem experienta unui secret cumplit. oridt de sacre ar fi ele. sus. Dumnezeu Ii crease si pe Adam ~i Eva In asa fel. Glndul pe care trebuia sa-l glndesc era pentru mine ceva cumplit si. care vindeca tot ~i face totul comprehensibil. Or. 0 data cu aceasta. Multe din lucrurile pe care nu Ie putusem lntelege lnainte mi s-au c1arificat atunci. atotputemic Si liber.vointa Domnului. Ea a aruncat 0 umbra asupra vietii mele ~i m-a lacut sa devin foarte meditativ. Asta mi-a dat senzatia de a fi trait 0 iluminare. Atunci a lnceput adevarata mea responsabiiitate.Dumnezeu ~ade pe tronul de aur. llindeamna pe om spre propria-i libertate si 11poate sili sa renunte la opiniile Si convingerile sale. Facusem experienta a ceea ce tatal meu nu pricepuse . Deci asta era.satprada nonsensului. colorat ~i stralucitor al bisericii. pomind de la traditia religioasa.

in arice caz. eu nu eram niciodata sigur de mine insumi. Diidusem de ceva rau. ci Tatal meu cel din cemri.. Dar apoi am inceput sa cercetez in ascuns Biblia tatalui meu. despre povestea fariseului . Dar era 0 traire umilitoare.ca si cum as fi vorbit mereu despre pietre care cad din cer. ~ovaielnicul. pc vremea dnd aeesta zabovea inca in memoria mea. f $i eu ifi zic tie ca tu e9ti Petru 9i pe aceastii piatrii voi zidi biserica mea 9i portile iadului nu vor bind-a. ] Piatra pe care avea sa fie ridicata biserica ]ui Isus: Fericit qti tu. Cu cit crestea sentimentul meu de inferioritate. N-am reusit niciodata sa gasesc la altii nici macar urma de asa ceva. $tiam ca n-as fi in stare. si totusi era in acelasi timp ca 0 distinctie. m-am gindit. Celelalte evenimente i Ie-am comunicat poate sotiei mele.). sinistru sau sumbru. t. iar acum as fi tinut una in mina. f $i iti voi da tie cheile impari'itiei cerurilor 9i orice vei lega pe pamim va Ii legat 9i in ceruri. cii nu trup 9i singe fi-au dezviiluit tie aceasta [si anume ca E] este "Christosu]. Cind mama mi-a spus odata: "Ai fost intotdeauna un baiat bun". tangibil care facea parte din marele secret . ell 0 anumita satisfaqie.Aceasta experienta am resim(it-o ~i ca pe 0 dovada a propriei mele inferiorita(i. fiullui lona. dar tot abia multi ani mai tirziu. este numit piatra 1. Nu mi-ar fi trecut 1nsa vreodata prin minte sa vorbesc direct despre aventura mea. Eu . Simone.un baiat bun? Era 0 noutate pentru mine. Prin acel eveniment al catedralei exista in sfirsit ceva real. Am citit in Evanghelie. Crezusem intotdeauna d sint un om corupt si inferior. Sint un demon sau un porc. Decenii intregi a planat peste ele un tabu riguros. ]7-19) . 9i orice vei deslega pe piimint va Ii deslegat 9i in ceruri (Matei 16. blestemat sau binecuvintat. $i astfel a Iuat nastere in mine simtamintul de a fi repudiat sau ales. Fiu! ]ui Dumnezeu ce]ui viu"]. cu atit mai de necuprins cu mintea mi se parea harul divino La urma urmei.ia vamesului si am descoperit ca tocmai cei repudia(i sint cei alqi. des pre care nu se stie nimic. 54 ..(n. ceva de repudiat. M-a impresionat indelung ca intendentul necredincios este Eiudat si ca Petru. pur si simplu n-am putut concepe acest lucm. Uneori simteam un imbold straniu de a vorbi. provenind din copilarie. nid des pre visul eu falusul din templul subteran sau des pre omuietul cioplit. fara a sti de fapt despre ceo V oiam sa incerc sa pun intrebari pentru a afla dad si alti oameni au traversat experiente asemanatoare sau voiam sa dau a intelege ca ar exista lucruri ciudate. Despre visul eu falusul am vorbit abia la saized si cinci de ani.

Celelalte evenimente Ie-am comunicat poate sotiei mele. ceva de repudiat. t. Am citit in Evanghelie. pur ~i simplu n-am putut concepe acest lucru. m-am gindit. ci Tata! meu eel din cerw·i. i 1 Piatra pe care avea sa fie ridicata biserica lui Isus: Fericit qti tu. Prin acel eveniment al catedralei exista in sfir~it ceva real. 'Ii orice vei deslega pe pamint va fi deslegat 'Ii in ceruri (Matei 16.'l-a impresionat indelung ca intendentul necredincios este laudat ~i ca Petru. Cll 0 anumita satisfaqie. sinistru sau sumbru. Simone. ~ovaielnicul. cu atit mai de necuprins cu mintea mi se parea haml divino La urma urmei. Y'. tangibil care facea parte din marele secret . Sint un demon sau un porc. 54 . 17-19) .i zic lie ca tu e'lti Petru 'Iipe aceasta piatra voi zidi biserica mea !iiporlile iadului nu vor bind-a. Uneori simteam un imbold straniu de a vorbi. I Si iti voi da tie cheile imparariei cerurilor 'Ii orice vei lega pe pamint va jl legat 'Ii in cemri. Stiam di n-a~ fi m stare. Dar era 0 traire umilitoare. Dar apoi am inceput sa cercetez in ascuns Biblia tatalui meu. pe vremea cind aeesta zabovea inca in memoria mea. iar acum a~ fi tinut una in mma. Crezusem intotdeauna di si11tun om compt ~i inferior. eu nu eram niciodata sigur de mine insumi. in orice caz.un Miat bun? Era 0 noutate pentru mine. Si astfel a Iuat na~tere in mine simtamintul de a fi repudiat sau ales. Nu mi-ar fi trecut insa vreodatii prin minte sa vorbese direct despre aventura mea. Cind mama mi-a spus odata: "Ai fost intotdeauna un baiat bun". nici despre visul ell falusul din templul subteran sau despre omuletul eioplit. ca nu tmp 'Ii singe li·au dezvaluit lie aceasta [~i anume ca El este "ChristosuI.Aceasta experienta am resimtit-o ~i ca pe 0 dovada a propriei mele inferioritati.(n. fiullui lana.ca ~i cum as fi vorbit mereu despre pietre care cad din cer. I Si eu i. N-am reu~it niciodata sa gasese la altii niei macar urma de a~a eeva. Voiam sa incerc sa pun intrebari pentru a afla dad ~i alti oameni au travers at experiente asemanatoare sau voiam sa dau a intelege ca ar exista lucruri ciudate. filra a ~ti de fapt despre ee. despre care nu se ~tie nimic. dar tot abia multi ani mai tirziu. ~i totu~i era in acela~i timp ca 0 distinctie. FiuI Iui Dumnezeu celui viu"]. Eu . despre povestea fariseului :?ia vame~ului ~i am descoperit ea tocmai cei repudiati sint cei alqi. Despre visul eu falusul am vorbit abia la ~aizeci ~i cinei de ani. Deeenii intregi a planat peste ele un tabu riguros. Dadusem de ceva diu. este numit piatral.). provenind din copili'lrie. blestemat sau bineeuvrntat. Cu cit cre~tea sentimentul meu de inferioritate.

Dar cum e cu secretul? Doar este si secretul indurarii. Din nefericire. "inaltatoare". Sfinta Treime. ~i anume in capitolul 9.. Atunei tu m' ai baga In groapa cu liituri. Cugetam: "Pentru numele Iui Dumnezeu. nici nu var sa Ie stie. in acea vreme eram adesea deprimat. traieste intru milenii. Astfel.Intreaga mea tinerete paate fi inteleasa sub semnul secretului. nepieritoare. De fapt. Nu ~titi ca Dumnezeu vrea ca eu sa eomit chiar ~i cev2. Clnd ma gindeam ca a~ fi piatra. 55 . sa gindesc chiar ~i ceva blestemat. pentru ca ~tiu ~i trebuie sa indic lucruri pe care altii nu Ie ~tiu ~i. spirit. ca apoi sa se stinga. rela~ia mea eu lumea era inca de atunci prefigurata. In familia mamei erau ~ase preati. Simteam 0 lini~te ciudata. in cele mai multe cazuri. Ea m-a eliberat de toate indoielile. discutii teologice ~i predici. ci preocupat de secretul meu. da. a~a cum este astazi: ~i astazi sint singuratic. ce izbucne~te rapid. nu sint decit un fenomen trecator. ~i nu doar ei. Atunci." Tot ceea ce spuneau ceilaJti nimerea pe de laturi. nid 0 nevoie de a se exprima ~i este ve~nica.nedrept. nu eram abatut. Nu ~titi nimic despre el. interpretarea obi~nuita. Mama mi-a povestit mai tirziuca. De aceea am auzit numeroase eonversatii pe teme religioase. ca a t1acara. in schimb. fara a deveni mai luminat ~i fntelept. "reconfortandi" a Cartii lui Iov imi anihilase orice interes mai profund. Tot mereu trebuia sa gindesc: "Nici aia n-au habar!" Am citit ~i Biblia tatei. care se mistuie in toate emotiile posibile. De fiecare data aveam sentimentul: "Da. Altfel a~ fi gasit 0 mingiiere in ea. 0 adevarata beatitudine. toate conflictele incetau. con~tiintii Am devorat cartile. cea tradusa de Luther. al harului. Undeva trebuie sa se afle adevarul. pentru ca eu sa aflu harul Sau.." Cotrobaiam prin biblioteca tatalui meu ~i citeam orice puteam gasi despre Dumnezeu. Din aeeasta eauza m-am eufundat intr-o singuratate aproape insupartabiIa. ei ~i tata ~i dai dintre fratii sai erau tot preoti. reflectam: "Piatra n-are nici 0 incertitudine. versetele 30-31: Dad! m' a~ sputa eu zapada . toate astea sint cit se poate de frumoase. dnd Sedeam pe piatra aceea. ~i azi eonsider a mare realizare faptul ca am reu~it sa rezist tentatiei de a vorbi cu eineva despre seeretul meu. Eu." Eu eram suma emotiilor mele ~i un Altul in mine era piatra atemporala. cineva trebuie sa ~tie eeva despre asta.

de anosta. " Eu ma gindeam: "Nu. Am inceput sa leg prietenii. Eu ~tiam latina inca de la ~ase ani. ceea ee imi era eu mult mai agreabil. am purtat multe discutii cu taHll meu. In anii urmatori am reu~it ehiar sa fiu in fruntea clasei. Am remarcat Insa ell. pe de alta ma temeam sa scot la suprafata acel sentiment de autoritate. dar nu ~tiam cum. II iritau ~i intristau. tu vrei mereu sa glnde~ti. fiindca ma invatase tata. obi~nuia sa spuna. Cind II auzeam predidnd despre harul divin. putini la numar. De-atunci incolo am ramas pe loeul al doilea. Insa diseutiile noastre aveau intotdeauna un sfir~it nesatisrncator.in urma mea erau c1tiva colegi care ma invidiau ~i voiau cu orice prilej sa ma Intreaca. ma gindeam mereu la experienta mea proprie. ridicind din umen. nutrind de fiecare data speranta tainica de a-I face sa simta ceva din harul IaCatorde minuni ~ide a-I ajuta astfelin eonflictele sale de eon~tiintiLEram convins ca totul s-ar rezolva cu bine dad ar implini vointa divina. intorceam spatele jocului. Asta-mi striea pli1cerea. Eu nu puteam sa sufar competitiile ~i atunci dnd cineva fiicea din joc 0 coneurenta. un soi de timiditate ma retinea sa-i comunic ceea ce traisem sau sa ma amestec in mdeletnicirile lui personale. prostii. pe care mi-l insufla "cea de-a doua personalitate" a mea. Rezultatele mele ~colare s-au imbunatatit. de origine modesta. Au fost dtiva profesori. a~a ca atunci dnd cineva spune 0 poveste pe care nici mikar elinsu~i n-o prea poate crede sau pe care 0 ~tie doar din auzite. care mi-au acordat 0 deosebita incredere ~i la care ma glndesc cu recuno~tinta. Nu trebuie sa ginde~ti. 56 .II Atunci au aparut ~i indoielile profunde legate de tot ce zicea tata. Munca pentru ~eoaUiera ~i ~a destul de deranjanta. A~a ca acest profesor ma trimitea adesea in timpul exercitiilor la biblioteca universitatii. Mai tirziu. de cele mai multe ori eu baieti timizi. dar cu voce tare ziceam: "Da-mi acea credinta". indt nu voiam sa mi-o mai impovarez ~i prin ambitii ~iintreceri. De altfel. ei sa crezi. Pentm asta ma simteam pe de 0 parte prea mic. Era profesor universitar ~iun om foarte inteligent. la care el pleca totdeauna resemnat. Ceea ce istorisea el suna searbad ~i sec. Voiam sa-l ajut. la optsprezece ani. "Ah. Mai cu seama profesorului de latina ii pastrez 0 amintire pHicuta. trebuie sa afli prin experienta directa ~i sa ~tii".

sceptic. cumsecade ~i curat dedt multi altii. sau . Tot ce mi se repro~a ma supara. acela mergea la ~coaIa ~i era mai putin inteligent. Ie rasfoiam cu Indntare. $tiam atlt de putin despre mine. nici 0 acuzatie. departe de lumea omeneasca. tnntindu-i pe jos. eu mlna pe con~tiinta. In schimb. s-ar fi putut foarte bine sa-l fi facut. de vise ~ide tot ceea ce "Dumnezeu" 57 . M1:iimteam de-a dreptul u~urat. am fast implicat doar 0 data Intr-o bataie. un punct vulnerabil.mai bine zis .pentru a-i aduee dirti. iar putinul acela era a~a de contradictoriu.~im-au atacat pe nea~teptate. dar lmi amintesc doar vag de 0 pedeapsa care mi s-a parut nedreapta. de creaturile pline de viatil ~imai ales de noapte. Nimeni nu s-a mai Incumetat sa ma atace. Imi compensam nesiguranta Iauntrica afi~ind 0 siguranta exterioara. fiind con~tient ant de vina mea reala dt ~i de cea potentiaHi. eram deja putemic ~i mare ~i Inclinat spre accese de furie. celalalt. mai mult sau mai putin. pe mine ma suspectau primul. Cei mai multi profesod ma considerau un prost ~i un ~mecher. pe drumul de Intoareere pe care 11prelungeam la maximum. Motiv pentru care eram deosebit de sensibil la repro~uri: ele nimereau toate drept la tinta.erau ~apte. sa fie nevinovat. Era Insa apropiat de natura. Aveam de fapt Intotdeauna con~tiinta lncarcatil. macar ~tiam de ce sa am mustrari de con~tiinta. Chiar dad In realitate nu facusem un lucru. Fire~te. Daea la ~coala ceva era In neregula. de pamlnt. Faptul ca aveam du~mani ~i ca eram adesea bilnuit In mod nedrept ma surprindea. dar nu mi se parea cu totul de nelnteles. dar ar dori. Unul era fiul parintilor Iui.se presupunea ca eu fusesem instigatorul. atinglnd. chiar biitrin. era adult. silitor. I-am rotit In jurul meu ~i i-am izbit cu picioarele lui pe airi dtiva. De atunci am avut Insi1lini~te. atunci dnd mceam Intr-as devar eeva rau. Am vilzut deodata ro~u In fata oehilor. rara aportul voiutei mele. atent. Indt nu puteam respinge. Insa In sinea mea nu puteam contesta Invinuirile care mi se aduceau. Undeva.defectul se compensa singur. ~tiam dintotdeauna ca eu cram "doi". iar eu aeea ocazie am descoperit ca aveam 0 multime de eolegi care Imi erau ostilL Mi-au Intins 0 eursa . Atunei. la cincisprezece ani. de soare. neincrezator. de luna. Uncori Imi ticluiam notite cu alibiuri pentru cazul ca ~ fi fost acuzat.. Povestea a ajuns la urechile profesorilor. In adlncul fiintei mele. I-am apucat pe unul din ei de ambele brate. in realitate. Mil consideram eu Insumi drept cineva care este vinovat. de vreme. Oriunde se isea 0 Indiierare. in acel~i timp.

co.co. care-L cunostea pe Dumnezeu co. caci acolo se predica tare . mai arzatoare. Non-Dumnezeu. pomii frumo~i.2. Alaturi de aceasta lume exista insa un domeniu . Jocul altemant al personalitatilor nr. Biserica a devenit pentru mine treptat un chin. 58 . ci doar intr-o presimtire tulburatoare ~i in sentimentul cel mai intens. De indata ce eram singur. Cautam de aceea lini~tea ~i solitudinea Celuilalt.aproape ca a~ zice: intr-un mod lipsit de pudoare . ei se desfasoara in fiecare individ. nimic nu-l despartea pe om de Dumnezeu. Coplqit de viziunea universului ~i uitind de sine. elevul anului 1890. rimile. Aici. expresie a So. ~i eu tnslIfni . ce nu putea fi tradata prin nici un cuvint. despanita. 2 este 0 figura tipica. 2 a jucat rolul principal ~i am incercat mereu sa dau friu liber 10. 2. detronata de Dumnezeu. ca sint am in adevaratul sens al cuvintului. de cele mai multe ori insa. despre ce face El. falsitatea ~i egocentrismul lor respingator. Aici trilia "Celalalt". a personalitatii nr. co. Oamenii erau exortati sa aiba acele sentimente. simultan cu Dumnezeu. 2 a omului. Ba chiar mi se parea ca muntii ina1ti.i-ar fi evoeat in mod nemijiocit. mai intima.despre Dumnezeu. 1 ~i nr. 1. des pre ce intentioneaza E1. prostia.om. adica de 10. Mai ales religiile sint cele care s-au adresat dintotdeauna personalitatii nr. personal ~i supro. puteam trece in cealalta stare. in josnicia. despre care eu ~tiam ca era certitudinea ceo. nu mai putea decit sa mire ~i sa admire. Era co. deoareee natura imi aparea . lacurile. Cuno~team to ate aceste insu~iri doar prea bine de 10. Pun aiei "Dumnezeu" intre ghiiimele.mine insumi. ceo. In viata mea. de~i fusese creata de E1 co. Aici ~tiam ca sint demn. Nr. vanitatea.ceea ce voia sa vina spre mine din in. "omului interior". asupra creatiei. ~i cum spiritul omenesc ar fi privit.unde cel care intra era metamorfozat.un templu . care s-a intins pe parcursul intregii mele vieti. Din contra. intelegerea noastra con~tienta nu este suficienta pentru a vedea ca sintem ~i asta. n-are nimie in comun cu 0 "scindare" in sensul medical obi~nuit.acea personalitate nr. nr. pe un secret tainic.terior. florile ~i anima1ele intruchipau mult mai bine esenta divina decit oamenii in hainele lor ridieole.co. sa creada in aGel mister.persona1 deopotriva. Ceea ce exprim astazi in fraze care decurg una din alto. este ceva ce nu-mi era con~tient pe-atunci intr-o forma articulata. Insu~L Nu voia sa-mi intre in cap ca asemanarea ell Dumnezeu trebuia sa se raporteze doar 10.

fara a-~i pune mintea la contributie. dar. a~a ca pe Isus? Nu. fiul lui. interziee paeatul ~i ehiar 11 pedepse:?te eu osinda ve~nica in focul iadului. de Vfeme ce eu ~tiam din experienta ca de acest har dumnezeiesc are parte doar eel care impline~te rara rezerve voia Domnului. Sceptieismul meu a luat amploare. aceste exortatii erau doar super59 . pentm ea ernul sa nu fie constrins sa inteleaga aeeasta vaima divina. Nimeni altul nu purta raspunderea universului decit Dumnezeu. Mi se parea tot mai indoielnic ~i stingheritor atunci dnd "bunul Dumnezeu". Mult timp. eu tORte aeestea. diavolul n-a jucat niei un rol in glndurile mele. caci altfel n-ar fi i'ndraznit niciodata sa divulge secretul Domnului In public ~i sa profaneze sentimentele inefabile printr-o sentimentalitate insipida. dupa cum 0 ~tiam prea bine. iar predieile tatei ~i ale altor preoti mi-au devenit tot mai penibile. n-ar putea implini vointa Domnului care. toate eontradietiile. dragostea Domnului pentm oameni ~i cea a oamenilor pentru Dumnezeu erau preamarite ~i recomandate in predicile Incarcate de sentiment ale tatei. incit ei au fost nevoiti sa padituiasea ~i. A veam deseori senzatia ca prescriptiile religiaase existau pentm a fi puse chiar in Ioeul vointei lui Dumnezeu . Nr. Era pentm mine asemenea ciinelui de curte rau al unui om puternic. EI a creat oamenii in a~a fel.care putea fi atlt de nea~teptata ~i de Inspaimintatoare -. poate fi pur ~i simplu teribili:i. nici macar preotul. eram sigur ca a~ face-o imediat cum s-ar ivi un motiv presant in acest sens. In plus. dupa cit se parea. Mi se trezea dubiul: "Gare ~tie ce vorbe~te? Ar putea Eisa el ca eu. ~i anume. In schimb. ~i El putea fi ~i cumplit. printre altele. Deci. sau il1-ar putea preda unui tribunal nedrept." M-am li:imurit ca atunci dnd eram indemnati. mie imi aparea ca lucml eel mai necunoscut cu putinta. sa fiu injunghiat ca jertfa umana. n-ar fi capabil. Este adevarat ca asta se ~i predica. in cazul de rata. eram sigur ca era 0 cale gre~ita spre a ajunge la Dumnezeu. nimeni nu ~tia despre acest secret. A veam impresia d. presupunindu-se ca vointa divina este cunoscuta prin revelatie. care ffi-ar rastigni. vointa lui Dumnezeu ar fi trebuit de fapt cercetata zilnic. Toti oamenii din anturajul meu pareau sa eonsidere jargonul ~i obscuritatea densa pe care 0 raspindea ca fiind de la sine Intelese ~i sa Inghita. Dqi n-o faceam. intotdeauna. a~a ca Isaac. ea de exemplu ea Dumnezeu e atot~tiutor ~i ca binelnteles a prevazut istoria omenirii. sa-L ascultam mai mult pe Dumnezeu dedt pe om. 1 ma monopoliza prea des ~i prea mull.N-am putut conchide de aici decit ca. dupa cum o arata insa~i Biblia.

in teate situatiile cruciale. a~a cum mi se intimplase mie. care pretinde sa cunoasca vointa divina. Asta imi dadea deseori impresia de a fi. nu cu oamenii. Intotdeauna cind eram "acole" uncle nu mai eram singur. Stiam ca trebuia sa dau raspunsul eu insumi. adesea in pofida oricarei convingeri contrarii. mai ales Cartea lui Iov. Nimeni nu mi-a putut lua certitudinea eli eram pus aici ca sa fac ce vrea Dumnezeu ~i nu ce vreau eu. ci singur eu Dumnezeu. Nu eu aveam siguranta. de parca a~ fi fost plasat intr-o viata care trebuia sa fie implinita. Vechiul Testament. caci simteam cu certitudine ca nu eu inventasem acele ginduri ~i imagini. era considerata drept invechita. macar din pura frica de Dumnezeu. intr-un templu ? Cine ma face sa gindesc eli Dumnezeu j~i distruge Biserica in acest mod atit de abominabil? Diavolul a fost eel eare a aranjat aeeste lucruri?" Nu m-am indoit niciodata ca acela care vorbise ~i actionase astfel fusese Dumnezeu sau diavolul. dar care mi-era dovedita. Ar fi putut prevedea cineva. care se mentiona. Frica de Dumnezeu. din adincurile forului meu interior: eram singur In fata lui Dumnezeu ~inumai Dumnezeu ma intreba In legatura cu aceste lucruri cumplite. De la bun Inceput am avut in mine sentimentul fiira seaman al unui destin implacabil. ci ea ma avea pe mine. care. imi era pe-atunci inca prea putin familiar ~i nici la orele de instruire pe care Ie urmam in vremea aceea in vederea confirmarii nu auzeam nimic similar. in Noul Testament nu scria nimic asemanator. la ce ma determinase pe mine? Oricum. I~i poate impune vointa inspaimintatoare asupra omului neajutorat. "iudaica" ~i depa~ita de mult de catre mesajul cre~tin al dragostei ~i buniltatii Domnului. bineinteles. caci altfel aceasta problema eentrala ar fi fost tratata eu 0 pudoare sfinta. Mil intrebam: "Cine vorbe~te de fapt a~a? Cine are neru~inarea sa reprezinte un falus in toata goliciunea lui ~i. Atunci mi-a incoltit ideea: eu sint eel raspunzator ~ide mine depinde cum mi se modeleaza destinul.ficiale ~i negindite. pe deasupra. Simbolistica evenimentelor triiite in copilarie ~i violenta imaginilor m-au tulburat in eel mai inalt grad. Mi s-a pus 0 problema la care trebuie sa raspund. in omnipotenta Sa. Exista 0 siguranta interioara pe care eu nu mi-am putut-o dovedi niciodata. Dar cine pune problema? Nimeni nu mi-a raspuns la aceasta intrebare. care m-ar fi putut lumina in acest sens. Era evident ca nu se cuno~tea absolut delac vointa lui Dumnezeu. ma aflam in 60 . Acestea au fost evenimentele hotantoare ale vietii mele.

Ea parea sa gindeasca asemanator eu mine. Eram sigur ca ~i ea era alcatuita diq doua persoane: una era inofensiva ~i umana. A yea toate opiniile traditionale eonventionale care se pot avea. lupta singeroasa. Dar aceste ealiti1ti nu-~i gilseau nidiieri 0 exprimare propriu-zisa. Erau de fapt ora~eni care-~i gateau ~i impopotonau copiii. iar prezenta ei era extraordinar de confortabili1. indntare suprema. manu~ele albe. era 1ii foarte eorpolenta. A veau trei copii. dar de fiecare data in mod nea~teptat ~i Inspaimintator.pantofiori de lac. cealalta. pe de alta. eu nimeni. dotara cu 0 autoritate intangibila -.afara timpului. Si astfel am ramas singur eu gindurile mele. A yea evidente inelinatii literare.0 figura sumbra. din contra. Eram al veacurilor ~i Acela care dadea atunci raspuns era eel care fusese deja dintotdeauna aeolo ~i care va fi mereu acolo. ceea ee nu era bine pentru mine. nu exista nici un dubiu In acest sens. Mama ma admira mai ales. dar deodata se intimpla sa iasil la iveaHi 0 personalitate incon~tienta. iar vorba ei se auzea ca un murmur vesel. dadi purtau spalati ~i pieptanati eu grija ~i in zilele de lucru. Primul caz de care-mi pot aminti in acest sens s-a petrecut cind aveam vreo ~ase ani. Plini de teama. dragi ~i cumsecade. M-am jucat singur. impunihoare. am visat ell oehii desehi~i ~i mi-am format 0 lume tainica. numai ~i numai pentru mine. de fapt. eventual. Raspindea 0 mare caldura animal3. a. Despre toate aeestea nu puteam vorbi. ele ramineau ascunse indaratul unci femei grase ~i batrlne. bineinteles. care gatea minunat ~i era inzestrata eu simtul umorului. A~a ma ~i simteam eel mai bine. in afara mamei. pantalon~i ell danteHi. gust ~i profunzime. de 0 f011a nebanuita . $tia sa-~i piece urechea la fieeare... Mama mi-a fast 0 mama foarte buna. foarte ospitaliere. dar cele spuse mi se adresau de fapt mie ~i ma atingeau de obicei in profunzimea fiintei mele. copila~ii 61 . rnsa cUrlnd am remareat ca diseutiile eu ea nu-mi ajungeau. indeosebi duminica.~aca de regula dimineam Tara grai. eel mai mare era un biliat cam de virsta mea ~i avea doua surori. Atunei parca vorbea cu sine ins~i. m-am plimbat singur. mi se parea redutabiHL Aceasta se manifesta numai din cind In dnd. Nu euno~team pe nimeni in jurul meu caruia i le-a~ fi putut eomunica. Veeinii no~tri de pe atunci erau persoane eu 0 situatie materiaIa buna. Discutiik cu acel "Altul" erau trairile me Ie cele mai profunde: pe de 0 parte. ii pl3. doar pentru mine. nu mergeam inca la ~coala.cea sa stca la 0 ~ueta. intr-un mod ridicol.

se tineau la distanta de ~trengarui eel mare eu pantaIoni rupti, pantofi gaurid ~i miini murdare care eram eu ~i aveau maniere frumoase. Mama ma tot necajea cu comparatii, indemnuri Si mustrari: "Uita-te la acesti copii draguti, sint atit de bine crescuti si de politico~i, iar tu esti un biidaran, cu care nu ~tiu ce sa ma fac." Nu ramineam nepasator la aceste admonestari, dupa cum e ~i firesc, a~a ca am decis sa-i trag baiatului 0 mama de bataie. Ceea ce am ~i pus apoi in aplieare. Furioasa la culme din cauza incidentului nefericit, maica-sa a alergat la a mea ~i a protestat cu mare tam-tam impotriva faptei mele brutale. Mama a fast ingrozita, a~a cum se cuvenea, ~i mi-a tinut 0 predidi lungS., plina de precepte morale si condimentata cu lacrimi, cum nu mai patisem nicicind din partea ea. Eu insa nu ma simteam vinovat cu nimic, ci, dimpotriva, eram deosebit de indntat de fapta mea, caci mi se parea ca astfel a9 fi eompensat intrudtva inconvenientul prezentei acestui strain in satui nostru. Am fost adinc impresionat ::;imihnit de agitatia mamei ~i m-am cuibarit in spatele vechii noastre spinete, la masuta mea, unde am inceput sa construiesc eu jocul rneu de cuburi. Un timp, in camera a domnit linistea. Mama se relrB.sese 9i ea la Iocui ei obi::;nuit de llnga fereastra si tlicota. Deodata am auzit-o ~u~otind, ~i din ceIe dteva cuvinte pe care Ie-am putut prinde am dedus ca 0 preocupa intimplarea, dar de data asta in sens contrar. Suna de pardi mi-ar fi gas it justificare. Deodata, zise cu glas tare: "Astfei de corcituri nici n-ar fi trebuit pastrate, bineinteles !"' Am ~tiut la fel de bmsc di vorbea despre "maimutelele" impopotonate. Fratele ei preferat em vinatoy; avea ciini ~i vorbea tot mereu despre cre~terea dinilor, desprc rase si corcituri. Am constatat, spre u~urarea mea, ca. iji ea ii privea pe ace~ti capii nesuferiti ca pe ni::;te avortoni inferiori Si ca deci mu~truluiala ei nu trebuia Iuata prea ill serios. Dar Ia epoca aceea ~tiam deja ca era cazul sa stau tacut in banca mea f?isa flU cumva sa izbucnesc triumfator: "V ezi, ~i tu e~ti de parerea mea." Cad a:?a ceva ar fi fost respins de ea eu indignare: "Copilingrozitor ee qti, cum poti sa scornesti astfel de barbarii despre mama ta!" Trag de aici concluzia ca trebuia sa fi existat 0 serie de incidente anterioare similare, pe care insa Ie-am uitat. In~ir aceasta poveste deoarece in Vfemea in care scepticismul meu incepea sa se manifeste a mai avut lac 0 intimplare care a aruncat 0 lumina asupra dualitatii mamei mele. La masa a venit odata vorba despre cit de plicticoase puteau fi melodiile anumitor
A2

corale. S-a discutat despre posibilitatea revizuirii dirtii de cihtece biserice~ti. Mama murmura deodata: ,,0 du Liebe meiner Liebe, du verwUnschte Seligkeit." 1 Ca ~i In cazul precedent. m-am facut ca n-aud nimic ~i m-am ferit sa-mi exprim cu prea mult zgomot bucuria, In ciuda sentimentului de triumf care m-a cuprins. Exista 0 diferenta considerabila Intre cele doua personalitati ale mamei mele. Mi se Intlmpla adesea, cind eram copil, sa am co~maruri legate de ea. In timpul zilei era 0 mama iubitoare, dar noaptea Imi parea Inspaimlntatoare. Era atunci ca 0 vizionara, care e, deopotriva, un animal ciudat, ca 0 preoteasa Intr-un blrlog de urs. Arhaica ~i mlrsava. Mlrsava ca adevarul si natura. Atunci era Intruchiparea a ceea ce am desemnat eu drept natural mineP-o Recunosc si in mine ceva din aceasta natura arhaica. Ea mi-a conferit daml, nu Intotdeauna pJacut, de a vedea oamenii ~i lucrurilc asa cum slnt. Ma pot Insela pe mine Insumi, ce-i drept, pacalindu-ma singur, daca nu doresc sa sesizez un aspect. Dar in fond stiu exact cum stau lucrurile. "Adevarata cunoastere" se bazeaza pe un instinct sau pe 0 participation mystique3 cu a1tii. S-ar putea spune ea sint "ochii din planul seeund", care vad intr-un act impersonal de intuitie. Am Inteles asta abia mai tirziu, cind mi s-au intimplat niste lucruri stranii, de exemplu cind la un moment dat am povestit istoria vietii unui om tara a-I cunaaste. Era la nunta unei prietene a satiei mele. Mireasa si familia ei mi-erau total necunoseute. La masa a stat vizavi de mine un damn intre doua virste, eu a barba lunga si frumoasa, des pre care am aflat, cInd s-au facut prezentarile, ca era avoeal. Am purtat a discutie animata des pre 1,,0. tu, iubire a iubirii mele, tu, fericire blestemata." .Toede cuvinte intre enrltnscht (dorit) $i venriinscht (blestemat), rolosit de mama lui C. G . .Tung
(n. t,).

e "Natural mind este spirit, care izvora~le din natura ;;1n-are nimie de-a race cu can;ile. El rasare din natura omului, cum ti~ne9te un izvor din pamint, 9i exprima in\elepciunea specifica a naturii. El spune lucrurile tara menajamente ~i mlrsav." (Extras dintr-o prelegere de seminar nepublicata, 1940.) Traducere din engleza de Aniela Jaffe (n. ed. germ.). 3 Tennen Impmmutat de Jung de la antropologul Levy-Bruhl ca sa denumeasca 0 re!atie in care cei doi parteneri se identifica atlt de intens unul cu ceHilalt, incH nu-;;i mai dau seama de existen\a lor separata; este un reI de contopire apriorica intre obiect 9i subiect, subiectul nemaiputlndu-se distinge clar de obiect; de regula, ea se produce intre persoane, mai rar intre 0 persoana $i un lucru (n. t.).

63

psihologia criminaliL Pentru a-i raspunde la 0 anum ita Intrebare mi-am imaginat povestea unui caz si am impodobit-o eu tot felul de detalii. Inca in timp ce vorbeam,'am observat di interloeutorul meu ~i-a schimbat expresia fetei ~i ca in jurul mesei s-a a~temut o lini~te ciudata. M-am oprit, surprins. Slava DomnuJui ca ajunsesem deja la desert, a~a ca m-am ridicat curi'nd de pe scaun 1?i m-am dus in holul hotelului. Acolo m-am retras intr-un colt, mi-am aprins 0 tigara ~i am incercat sa reflectez asupra situatiei. In acel moment s-a apropiat unul dintre domnii care ~ezuse la masacu mine ~i mi-a repro~at: - Cum de-ati putut comite 0 asemenea indiscretie '? - Indiscretie '? - Da, povestea aceea pe care ati spus-o! - Pai... am inventat-o! Spre groaza mea, s-a dovedit ca relatasem cu toate amanunte1e povestea persoanei din fata mea. In plus, am descoperit in acea clipa ca nu-mi mai aminteam absolut nimic din intreaga istorisire - nici pina in ziua de azi n-a..'11 fost in stare sa-mi mai aduc a..'11inte de ea. In autobiografia saI, Heinrich Zschokke descrie 0 intimplare asemanatoare: cum 11 demasca intr-un restaurant pe un tinar necunoscut ca fiind hot, intrudt a V8.zut in fata ochiului sau interior furtul comis de el. In decursul vietii mi s-a intimplat deseori sa ~tiu ceva ce de fapt n-aveam cum sa ~tiu. Cuno~tintele respective mi-au venit a~a ca ~i cum ar fi fost ideea mea proprie. Lucruri similare patea ~i mama. In astfel de momente nu ~tia ce spune, ci era ca 0 voce de o autoritate absoluta, care exprima exact ceca ce se potrivea Cll situatia in cauz3.. Mama ma considera ~i trata de cele mai multe ori ca superior vlrstei mele ~i discuta Cll mine cum ar fi fikut-o eu un adult. Era evident ca-mi spunea tot ceea ce nu-i putea marturisi tatei, transformindu-ma prea devreme in confidentul grijilor ei multiple. Cind aveam vreo unsprezece ani mi-a comunicat 0 problema eare-l privea pe tata ~i m-a alarmat. Mi-am biitut capul in cautarea unei solutii ~i in cele din urma am ajuns la concluzia ca ar trebui sa-i cer sfatul unui anumit prieten al tatalui meu, des pre care ~tiam din auzite ca era 0 personalitate influenta. Fara a-i sufla mamei

I Selbstschau, de Johann Heinrich Daniel Zschokke (1771-1848), autor elve\ian de remane istorice ~i studii ale istoriei Elve\iei si Bavariei. N-a fost numai scriitor, ci ~i politician (n. t.).
64

o yorba In acest sens, m-am dus in ora~, Intr-o dupa-amiaza dnd l1-aveam ~coala, ~i am sunat la u~a acestui domn. Mi-a deschis 0 slujnica ~i mi-a spus dl stapInul e plecat. Deceptionat ~i mIhnit, m-am Intors acasa. Dar chiar ca a~ putea spune ca a fost 0 pro videntia specialis ca nu era acasa! Curind dupa aceea, mama a revenit in cursul unei conversatii asupra chestiunii respective ~i, de asta data, mi-a prezentat-o cu totul altfel, In arice caz, Intr-o lumina mult mai inofensiva, a~a Indt intreaga poveste s-a risipit In fum. Incidentul m-a afectat profund ~i m-am gindit: "lar tu ai fost suficient de prost ca sa crezi ce-ai auzit ~i erai dt pe ce sa produci un dezastru cu modulIn care ai luat totul prea In serios !" Am decis ca din ziua aceea sa Impart la doi tot ce relata mama. Increderea mea In ea era de-acum limitata, ceea ce m-a Impiedicat sa-i Imparta~esc vreodata ceva ce ma preocupa realmente intens. Dar existau ~i clipe dnd izbucnea cea de-a doua personalitate a ei ~i ce spunea all!:lci era atlt de to the point - la obiect - ~i i':iceasa ma cutremur. Daca mama s-ar atit de adevarat, Incit fi Hisatsub influenta acestci fatctc a ci, atunci a~ fi avut In ea un interlocutor veritabil. In ceea ce-l prive~te pe tata, situatia era cu totul alta. Mi-ar fi pHicut sa-i Infilti~ez dificu!tatile mele religioase ~i sa-i cer sfatul, dar n-o filcearn, pentm ca mi se parea ca a~~ti dinainte ce ar trebui sa-m! raspunda din motive onorabile, din respect fata de profesia sa. Curind dupa aceea mi s-a adeverit dta dreptate am avut cu aceste presupuneri. Orele de instmire In vederea confirmarii, In care ma plictiseam Ingrozitor, mi Ie tinea tat~Hmeu. Intr-o zi rasfoiam prin catehism, pentm a gasi ~i altceva In afara expunerilor despre "Domnul lsus" care-mi sunau sentimental, dar in rest mi-erau de neinteles ~i mi se pareau total neinteresante. Deodata am dat peste paragraful referitor la trinitatea lui Dumnezeu. In sfir~it, ceva ce-mi suscita interesul: 0 unitate care este in acel~i timp 0 trinitate. Era 0 problema a carei contradictie intema ma captiva. Am ~teptat cu nerabdare momentul dnd yom aborda aceasta chestiune. Clnd am ajuns la ea, tatal meu a spus: "Acum ar trebui sa discutam de fapt despre Trinitate, dar 0 sa trecem peste ea, pentru ca, la drept vorbind, n-o Inteleg deloc." Pe de 0 parte, am admirat sinceritatea tatei, pe de alta parte InSa,arn fost dezarnagit la maximum ~iarn reflectat: "Iata-i - n-au habar de nimic ~i nici nu vor sa gmdeasca nimic. Cum a~ putea vorbi eu atunci despre problema mea?"
11 ::,

65

Am Incercat In van sa fac dteva aluzii anumitor co1egi care-mi dar.Jeau impresia ca ar fi meditativi. N-am gasit nici un ecou, ci dimpotriva, 0 uimire care m-a pus in garda. In ciuda plictisului, mi-am dat toata silinta sa ma fortez sa cred fara a intelege - 0 atitudine care parea sa corespunda cu cea a tatalui meu - ~i m-am pregatit pentru imparta~anie, in care mi-am pus ultima nadejde. Era, ce-i drept, doar un ceremonial comemorativ, un fel de solemnitate in memoria "Domnului Isus", mort cu 1890-30= 1860 de ani in urma. Doar EI facuse anumite aluzii ca "Luati, mincati, aceasta este trupul meu"l, referindu-se la piinea cuminecaturii, piine pe care trebuia s-o mine am ca fiind trupul Sau, care totu~i la origine fusese came. Tot a~a, trebuia sa bem vinul, care la origine fusese singe. Intelesesem ca in acest mod trebuia sa ni-L Incorporam. Asta mi se parea insa 0 imposibilitate atlt de evidenta, incit In spatele ei nu putea sta decit un mare mister. In imparta~ania careia tatal meu parea sa-i acorde o asemenea importanta, aveam sa aflu dez1egarea lui. Pregarirea mea pentru Imparta~anie a constat In mod esentia1 in aceasta a~teptare plina de speranta. Dupa cum era obiceiul, am avut drept na~ un membru al consistoriului, un barbat in virsta Si tacut, care-mi era simpatic, un rotar pe care 11urmarisem adesea in atelierul sau muncind cu Indemlnare la stnmg ~i minaind iscusit toporul de dulgher. A aparut, transform at solemn prin redingota ~i joben, ~i n"l-adus la biserica, unde tata, in odajdiile sale bine cunoscute, statea In spatele altarului ~i citea fligaciuni din liturghie. Pe masa altarului se aflau ni~te tavi mari, pe care erau puse bucati mici de Pline. Piinea provenea, dupa cum mi-am dat seama, de la brutarul nostru, care avea 0 pline nu foarte buna, ell gust fad. Dintr-o cana cositorita se tuma vin Intr-un pahar cositorit. Tata mind 0 buditidi de piine, bau 0 Inghititura de yin, despre care ~tiam din ce circiuma fusese luat Inainte 1iidadu paharul mai departe unuia dintre batrlnii prezenti. Toti erau tepeni, ceremonio~i, indiferenti, din cite Imi Iasau impresia. Priveam curios ~i incordat, dar nu puteam nici sa yad, nici sa ghicesc daca In ei se petrecea ceva deosebit. Era ca la toate activitatile biserice~ti, la botezuri, Inmormlntari etc. A yearn senzatia ca aici totul se practica In mod scrupulos conform traditiei. :;Ii tata parea di se straduieste sa execute lucrurile mai ales

I Matei

26, 26 (n. t.).

66

corespunziitor regulilor; din ele fikeau parte ~i cuvintele adecvate, rostite, respectiv citite cu accentuarea ~i gravitatea de rigoare. Nu se pomeni dl se implineau 1860 de ani de la moartea lui Isus, ceea ce de obicei se scoate in evidema la toate festivitatile comemorative. N-am vawt nici tristete, nici bucurie, iar solemnitatea mi se pam - tinind cont de insemnatatea extraordinara a personalitatii celebrate - surpdnzator de slaM din to ate punctele de vedere. Nu rezista in niei un chip eomparatiei eu jubileele laiee. Deodata, imi veni rlndul. Am mincat piinea; era fada, dupa cum ma ~teptam. VinuL din care am luat numai 0 inghititura foarte midi, era slab 5i acru, in mod vizibil nu de cea mai buna calitate. Veni apoi momentul rugaciunii finale ~i toti parasira biserica, fara a fi niei deprimati, nici bucuro5i, ci cu ni5te fete care spuneau: "Ei, 0 facuram 5i pe-asta." Am plecat cu tata acasa, con5tient in mod intens ca purtam 0 palarie neagra nOlia de fetm si un costum negru nou, care era pe cale sa se transfonne lntr-o redingota. Era un fel de haina prelungita, care se Jargea jos, la spate, in doua aripioare, separate de un slit eu un buzunar, in care se putea pune batista, ceea mi se parea a fi un gest barbatesc, adult. Ma simteam ridicat pe plan social 5i acceptat implicit in comunitatea barbatilor; am avut parte in acea zi ~i de un prinz deosebit de bun ~i mi s-a ingaduit sa ma plimb toata ziua in costumul meu cel nou. Dar in rest eram gol pe dinauntru 5i habar n-aveam cum ma simteam. Numai treptat am inceput sa ma luminez, in zilele urmatoare: Nu se intlinplase nimic! Dqi atinsesem apogeul initierii religioase, unde asteptasem sL'i gasesc ceva - nu 5tiam ce -, nu se intimplase nimie. ~tiam ca Dumnezeu s-ar fi putut manifesta fiicindu-mi lucruri neauzite, creind obiecte din foe 5i lumina supraterestra, divina, dar aceasta sarbatorire solemna nu continuse, cel putin pentru mine, niei 0 urma de Dumnezeu. Fusese yorba de EI, e drept, dar fusesera numai vorbe. Nici la ceilalti nu percepusem 0 deznadejde fara margini, 0 emotie covir5itoare sau 0 revarsare de hal', care constituiau pentm mine esenta lui Dumnezeu. Nu remarcasem nimie din C0I11I1111nio1, nimic dintr-o unire sau unifieare. Sa devii una eu cine? eu Isus? Doar era un om care murise cu 1860 de ani in urma. De ce sa devenim una cu el? Este

! Commz/Ilio j'nsearnna in latina comuniune, comunitate, lmparta~anie. In gerrnana, j'mpartasania se numeste KommlllZioi1 (sau Abendmahl). j'n franceza cOl1l11z1l1ziol1, 'n engleza communion j etc. (n. I.).
67

numit "Fiul Domnului", a fost deci probabil un semizeu, ca eroii greci - cum s-ar putea uni atunei un om obi~nuit eu el? Asta se nume~te "religie cre~tina", dar nimie din toate aeestea n-are de-a face cu acel Dumnezeu a carui experien\a 0 facusem. Este in schimb foarte clar ca Isus, omul, avea de-a face cu Dumnezeu; a fost cuprins de deznadejde in Ghetsemani ~i pe cruce, dupa ee propovaduise ca Domnul era un tata bun ~i iubitor. Apoi vazuse insa ~i cit de teribil putea fi Dumnezeu. Puteam in\elege asta. Dar atunci la ce folosea aeeasta biata eeremonie comemorativa, cu piine fada ~i vin aeru? Treptat m-am lamurit ca imparta~ania fusese pentru mine un eveniment fatal. In urma ei ramasese un mare gol, ba mai mult, era 0 pierdere. ~tiam ca nu mai puteam partieipa nieiodata la aceasta ceremonie. Pentru mine ea nu era o religie, ci a absen\a a Dornnului. Biserica reprezenta un loc unde nu mai aveam ce cauta. Pentru mine, acolo nu era viaTa; era moarte. M-a cuprins 0 mila ne\armurita fala de tatal meu. Am inteles deodata tragicul meseriei sale ~i al vietii sale. Doar se lupta cu 0 momte a carei existenta n-o putea admite. Se desehisese 0 prapastie intre el ~i mine ~i nu vedeam niei 0 posibilitate de a arunca o punte peste acest abis infinit. Pe tatal meu a~a de drag ~i de generos, care-mi daruise atita ~i ma lasase sa-mi vad de-ale mele, netiranizindu-ma nieiodata, nu-l puteam azvirli in acea deznadejde ~i in acel sacrilegiu, care erau necesare pentru a trili experienta harului divino Numai un dumnezeu 0 poate face. Eu nu am voie. Ar fi inuman. Dumnezeu nu este uman, m-am gindit. Asta este maretia Sa: nu e atins de nimie uman. Este bun ~i cumplit, ~i una ~i alta, iar, tocmai de aceea, 0 mare primejdie in fata careia, bineinteles, trebuie sa incerci sa te salvezi. Oamenii se cramponeaza, in mod unilateral, de dragostea ~i bunatatea Lui, pentru a nu didea prada ispititorului ~i distrugatorului. ~i Isus a observat asta ~i de aceea ne-a invatat: ,,~i nu ne duce pre noi in ispita." Armonia dintre mine, Biserica ~i lumea omeneasca inconjuratoare, a~a cum 0 cuno~team, s-a spulberat. A veam impresia ca suferisem cea mai mare infringere a vietii mele. Se prabu~ise conceptia mea religioasa care-mi aparea drept uniea legatura profunda ~i plina de sens dintre mine ~i univers, adidi nu mai puteam partieipa la credinta general a, ci ma gaseam implicat in eeva inexprimabil, in "secretul meu", pe care nu-l puteam imparti eu nimeni. Era teribil ~i - ceea ce era cel mai rau - vulgar ~i ridieol, ca un hohot de ris diabolic. 68

Am inceput sa cuget: Ce trebuie sa crezi despre Dumnezeu? Nu inventasem singur acea imagine despre Dumnezeu ~i catedraHi ~i cu atit mai putin acel vis care ma asaltase la virsta de trei ani. vointa mai puternica decit a mea mi Ie impusese pe amindoua. facuse natura in mine? Dar natura nu-i altceva decit vointa Creatorului. La ce bun sa-l acuz aici pe diavol, cind ~i el era 0 creatura a Domnului? Numai Dumnezeu era adevarat - foc pustiitor ~i har indescriptibil. E~ecul imparta~aniei ? Era e~ecul meu? Ma pregatisem cu toata seriozitatea ~i sperasem intr-o traire a harului ~i a iluminarii, dar nu se intimplase nimic. Dumnezeu ramasese absent. Din voia Domnului ~i de dragul Domnului m-am trezit despartit de Biserica ~i de credinta tatalui meu ~i a tuturor celorlalti, in masura in care ace~tia reprezentau religia cre~tina. Cilzusem in afara Bisericii. Asta m-a umplut de 0 tristete care avea sa-mi adumbreasca toti anii pina la inceputul studiului meu universitar.

a a

III
Am inceput sa cam in biblioteca relativ modesta a tatei - care mi se parea insa atunci considerabila - cani care mi-ar fi putut spune ce se ~tia despre Dumnezeu. Mai intii n-am gas it decit conceptiile traditionale, iar nu ceea ce cautam, ~i anume un autor care sa reflecteze independent, de la sine, pina ce am dat peste Christliche Dogmatik (Dogmatica cre$tinii) a lui Biedermann!, din anu! 1869. Parea sa fie un om care gindise singur ~i i~i organizase ~i formase ni~te conceptii proprii. Am aflat ca religia este "un act spiritual al relatiei personale pe care omul ~i-o stabile~te cu Dumnezeu". Afirmatia aceasta m-a contrariat, fiindca eu intelegeam prin religie ceva ce face Dumnezeu cu mine; ea este un act care vine din partea Lui, iar eu sint complet la discretia acestui act, pentm ca cel tare este El. "Religia" mea pur ~i simplu nu cuno~tea nki un fel de relatie umana cu Duhmezeu, did cum puteai intra in relatii eu ceva ee cuno~teai atit de putin, a~a cum era Dumnezeu? Deci trebuia sa ~tiu mai mult despre Dumnezeu, pentru a stabili 0 relatie eu El. In capitolul "Ese~ta lui Dumnezeu" am gasit ca Dumnezeu se atesta singur ca "personalitate", "reprezentabili'i prin analogie
1 Alois

Emanuel Biedermann (1819-1885). teolog evanghelic elve\ian (n. t.).

69

in definitiv. ducea lips a de multe virtuti ~i talente pe care Ie admiram plin de invidie la ceilalti. domic sa fie iubit. Dumnezeu are personalitate ~i este eul universului. Un camcter este acesta ~i nu un altul. exigent.a.0 expresie a naturii Lui sacre". caci altfel nu se poate stabili 0 relatie cu El. caci indata mi-a venit in minte imaginea blasfematorie pe care Dumnezeu mi-o impusese. Am descoperit cum. 0 stare de fapt greu de cuprins cu mintea. emotiilor. conform paragrafului 172. pur si simplu suprapamintean." A fast o catastrorn. eul era atit intr-o forma cit Si in cealalta ceva o~trem de limitat. nedrept. Simteam cum rezistentele cele mai putemice pe care le aveam se opuneau sa mi-L reprezint pe Dumnezeu prin analogie cu eul meu. era supus tuturor autoamagirilor Si erorilor posibile. ~i ce fel de caracter sau ce fel de personalitate are El? Asta este de fapt ceea ce importa. Aici m-am lovit ins~l k un obstacol putemic: personalitatea inseamna. lene~. Mi s-ar fi parut. ci si . asa cum eu insumi sint eu! modului meu psihic si fizic de aparitie. indaratnic. impotriva voin~ei mele. pasiunilor ~i pacatelor.. AS fi sperat sa aflu din acest paragraf ceva 70 . el avea parte mai mult de infringeri decit de succese. iresponsabil ~. "expresia cea mai imediata penlru esenta supraterestra a lui Dumnezeu este 1) negativii: «Faptul ca este invizibil pentru om » etc. In primul rind. egoist. Din cite stiam din Biblie. caruia ii apat1ine lumea intreaga". Spre regretul meu. un caracter. daca nu direct 0 blasfemie. limitate. iar dreptatea Sa nu este doar cea a unui "judecator".d..cu eul omenesc. ~i anume ca eul unic in felul sau.m. Paragraful 183 ma invata ca "esenta supraterestra a lui Dumnezeu fata de lumea morala" consta in "dreptatea" Sa. vanitos. 1 si nr. Daca insa Dumnezeu este tot. capriciilor. susceptibil. aceasta definitie imi paru sa corespunda. "Eul" mi se parea. 2. oricum. ~i aceasta urma sa fie analogia dupa care sa ne fi reprezentat esenta lui Dumnezeu? Am cautat cu infrigurare alte insu~iri ale Domnului Si Ie-am gasit pe toate asa cum Ie cunosteam deja din orele de instruire in vederea confirmarii. era infantil. atunci cum mai poate avea El un caracter distinctiv? Dar de poseda caracter. adica el poseda anumite insusiri determinate. atunci El nu poate fi decit eul unei lumi subiective. direct sau indirect (prin intermediul diavolului). acest factor avea in ochii mei doua aspecte contradictorii: eul nr. 2) pozitivii: «Faptul ca 10cuieste in cer » etc. in orice caz de o insolenta rnra margini. in al do ilea rind.

des pre comportamentul Sau de neinteles fata de fapturile create de atotputernicia Lui. iar . vrea sa 0 umple cu dragostea Lui··. "Armoniile minunate" ale legilor naturii imi ereau mai degraba impresia unui haos tinut cu greu in friu. vazusem deja muIte din realitatile vietii la om ~i animal ~i auzisem la biserica ~i la ~coala destule despre suferinta ~i coruptia acestei lumi.despre laturile obscure ale lui Dumnezeu. din cauza aeelei lipse generale de idei a instruirii religioase care imi sarea tot mai mult in ochi. Oratie atotputerniciei Sale ar fi trebuit sa ~tie cit erau ele de incapabile.. dar chiar si aici avusese singur grija ca aceasta splendoare sa nu eumva sa dureze prea mult. "in calitatea ei de lume naturala. intr-un satuc.maiin detaliu ~i mai pe fata decit in alta parte. des pre irascibilitatea Sa periculoasa. ei ca. in care unul il devora pe celalaIt ~i viata era 0 na~tere in vederea mOriii. iar "eternul" eer instelat eu orbitele sale predeterminate mi se parea a fi 0 ingramadire vadita de contingente fiira ordine ~i sens. boala ~i moartea" sint traitemaiintens. Care este atunci caracterul Domnului? Ce este 0 personalitate umana care procedeaza astfel? Nu cutezam sa gindesc aceasta problema pina la capat. care-mi dadeau de furea: despre setea Lui de dizbunare. De~i inca nu implinisem ~aisprezece ani. lumea este ineomensurabil de frumoasa. de~i ~tia de la bun inceput rezuItatul experimentelor Sale. "biitrinetea. unde exista oameni putini ~i evenimente putine. Mie insumi. turuia pur ~i simplu in mod inaltator ~i niei nu observa ce absurditati debita.diavolul insu~i. 0 data ee virise acolo ~arpele veninos ~i perieulos . caci constelatiile 71 . Dumnezeu putea sa fi simtit satisfaqie eel mult in legatura cu paradisul. apoi am citit chiar ca Dumnezeu a creat lumea "spre satisfaqia Sa". Dar Lui Ii placea sa Ie mai ~i duca in ispita sau sa Ie puna la incercare. de~i I~i era suficient Sie Insu~i si n-avea nevoie pentru Sine Insu~i decit de EI Insu~i" ~i ca. La tara. Fusese ~i acesta un prilej de satisfaqie? Eram sigur. Desigur. ca Biedermann nu la asta se gindise. Satisfaetie fata de ce sau de cine? Evident ea fata de lume. nu mi se parea totu~i nicideeum nesabuit sa gindese ca El intentionase sa ereeze 0 lume a contrariilor. Intii am tot rumegat la cuvintullkc'lll1Ccrtant satisfaetie (Wohlgefallen). 0 data ce El considera ci1 munca Lui era buna. 111 calitatea ei de lume morala. ce-i drept. dar este ~i inspaimintatoare in egala masura. Dar tocmai asta nu pricepusem nieiodata. a umplut-o cu bunatatea Lui". de~i nu presupuneam ca Dumnezeu simtea 0 satisfaqie crunta in fata suferintei nemeritate a oamenilor ~i animalelor.

~i anume personalitatea ei nr. Ar fi putut fi mal de~tept ~i mai moral! Mi se parea pueril sa-~i puna In joc ~i sa-~i piarda sufletul Jntr-un fel atit de nechibzuit. In aceasta epoca s-a Inti'mplat ca mama. Doar parea a fi un personaj deosebit de important. 2. N-ar fi fost pacat de el. dci dupa parerea mea n-ar fi trebuit sa fie atit de unilateral ~i de orbit. Dar undeva ~i dndva trebuie sa fi existat oameni care.creatia Lui . ba ~i mai mult: eram revoltat. Mi-am deschis deci iara~i Dogmatica ~i am cautat un raspuns la aceasta Intrebare arzatoare despre temeiurile suferintei. ale imperfectiunii ~i ale raului ~i nu am putut gasi nimic. Daca Dumnezeu este "Binele suprem". care sa nu fi vmt sa se In~ele pe sine ~i Sa-I amageasca pe altii ~i nici sa nege realitatea dureroasa a lumii. In mod evident. nimie altceva dedt vorbarie goala sau chiar mai rau. In ce masura Dumnezeu umplea lumea naturaEi cu bunatatea Sa.pentru ca e marcata de diavol ~i adusa de eli'ntr-o stare de adevarata harababura. atund de ce lumea Lui . de vrednica de mila? Evident . sa-mi spuna bruse." Am regretat modul de aqiune allui Faust. de corupta. fara alt preambul: "Trebuie sa cite~ti odata Faust al lui Goethe.care putea numai sa camufleze adevarul. Era In mod clar iara~i una din acele probleme la eare nu aveai voie sa reflectezi. ca ~i mine. dat fiind ca Mefisto era tot ce vrei In afara unui diavol prost.m-am gi'ndit . sa fi cautat adevarul. Bram dezamagit. N-~ fi regretat daca sufletullui Faust ar fi ajuns in iad. In sufletul meu parca s-ar fi revarsat un balsam miraculos. Mefisto ramasese padilit i'ntr-un eu totul alt sens: el n-a obtinut dreptul 72 . care sa fi g'indit in mod rational." Aveam 0 editie frumoasa din Goethe ~i am luat de acolo Faust. Imi rami'nea obscur. care ar fi putut fi dus de nas de ni~te i'ngera~i nerozi. M-am gi'ndit: . "Diavolul padilit" de la urma nu mi-a pli'icut deloc. respectiv extrem de Indoielnic. Insa ~i diavolul este tot fiiptura lui Dumnezeu. 0 prostie neobi~nuita.In sfir~it.este ati't de nedesavi'r~ita. ci pe care trebuia sa Ie crezi pur ~i simplu ca atare.. Mi se parea i'nsa dl. Asta punea virf la toate! Dogmatica aceasta nu era. Faust era evident un u~uratic! Ba chiar aveam senzatia ca esentialul ~i ponderea acestei drarne erau In principal de partea lui Mefisto.despre care se vorbea nici macar nu puteau fi vazute i'n realitate. Erau ni~te pure combinatii arbitrare. un om care ia diavoluli'n serios ~i chiar Incheie un pact de si'nge cu adversarul care are puterea sa eontracareze intentia lui Dumnezeu de a crea 0 lumea perfecta. Trebuia deci sa caut acum sa citesc des pre diavol.

poate existau filozofi care reflectasera la probleme1e ce ma framintau ~i deci m-ar fi putut lumina. care provenea "incontestabil" de la "gut" (bun) ~i care desemna ens summum sau pelfectissimum2• Mai departe scria ca nu se puteau dovedi nici existenta lui Oumnezeu si nici caracteru1 i'nnascut a1 ideii de Dumnezeu. M-am gindit ca. Oar nu-i puteam ierta ca il lichida pe Mefisto printr-un simplu artificiu. mai mult dedt atIt. daca nu actu3. a Dicrionarului general al ~tiinfelor fllozofice a1 lui Krug. percepeau rolul enigmatic pe care-l joadi el in eliberarea oamenilor din bezna ~i suferinta. Oescoperisem in timpul lecturii ca Faust fusese un fel de filazof ~i. Fiinta suprema sail cea mai desavlr~ita In mod efectiv. . IIU merita sa fie initiat in marile mistere.erau suspecti. atunci macar potentia4• In once caz. prea u~uratic ~i superficial. pentru ca gindeau -.atit de amagitoare .). cu un tour de passe-passel. t. a trebuit sa ma multumesc cu editia a doua. t. cu 0 etimologie a cuvintu1ui "Gott" (Dumnezeu). N-auzisem pina atunci mai nimic de filozofie ~i mi se paru ca intrevad 0 noua speranta. Intr-at1't. Gasisem in cele din urma confirmarea di mai existau sau mai existasera totu~i oameni care vedeau raul ~i puterea sa ce cuprindea intreaga lume ~i. ci Faust.sau intarit in scris. Intrucit in biblioteca tatalui meu nu se gaseau filozofi . In mod potential (n. El incepea. t.). Mefisto ~i marea initiere finala au ramas pentru mine un eveniment minunat ~i tainic la hotarele lumii con~tiintei mele. ~i-a continuat In~elatoria pina pe lumea cealalta. int1'-o clipitiL Pentru mine asta era prea teologic. Goethe a devenit pentru mine un profet. a carui figura m-a impresionat adinc ~i in legatura eu care intuiam nec1ar 0 rela~ie cu misterul Mumelor. Aceasta putea fi din capu110cului in om. acest tip nitel earn flu~turatic ~i lipsit de caracter. M-am adincit imediat in artico1ul des pre Dumnezeu. I-a~ mai fi acordat cu draga inima pu~in purgatoriu! Problema reala 0 vedeam zikind in Mefisto. din 1832. E adevarat ca acolo a ie~it la ivealii infantilitatea sa. In orice caz. In realitate (n. t). dupa parerea mea insa. eu toate ca se indepartase de filozofie. era evident ca invatase de 1a ea sa fie desehis in fata adevaru1ui. Mi-a pamt foarte rau ca ~i Goethe cazuse victima tendintei .). spre nemuJtumirea mea. "capacitatea no astra spirituala" trebuie deja sa fi "atins 1 2 3 4 Printr-o scamatorie (n. 73 (11.de bagatelizare a raului. prea iresponsabil.

un fel de presupunere arbitrara care poate fi "creatil" sau nu. Insa dupa aceea a pagont asupra mea un har inefabil. De pilda. in mod manifest. aveau astfel de idei. ~i salbaticii. una dintre experientele cele mai sigure ~i imediate. De ce n-o spune direct? De ce se preface a fi intr-adevar de parere ca omul "produce" ideea de Dumnezeu ~i ca e capabil de asta abia pe 0 anumita treapta de dezvoltare? Din cite ~tiu. ceva nu era in regula cu filozofii. povestea cu "DomnuI Isus" mi se paruse intotdeauna suspecta ~i n-am crezut-o niciodata cu adevarat. Nimic nu ma convinsese. aceia macar sint siguri ca Dumnezeu exista. Cu teologii Iucrurile stau altfel. Eram 74 . Totu~i ea-mi fusese impusa mai mult dedt "Dumnezeu" care era sugerat de obicei numai in fundal. Am ajuns la concluzia ca. Doar nu inventasem acea poveste infioratoare cu catedrala. Acest Krug se exprima atit de intortocheat. ea mi-a fost impusa ~i am fost constrins. Cum am ajuns eu oare la certitudinea mea ca Dumnezeu exista? Mi se povestisera atitea in aceasta privinta ~i totu~i n-am putut crede in fond nimic. dar reiese limpede ca de fapt ar vrea sa afirme ca este suficient de convins de existenta lui Dumnezeu. Nici eu inca n-am "creat 0 idee de Dumnezeu". Bineinteles ca Dumnezeu nu poate fi dovedit. inainte de a fi in stare sa creeze 0 idee atit de sublima". nici nu era 0 idee sau rodul a ceva gindit. Din contra. Jar ei doar nu erau "filozofi" care se a~ezau la masa de lucru pentru a "crea o idee de Dumnezeu". cel putin pentru mine. caci cum ar putea de exemplu 0 mohe care maninca llna australiana sa-i dovedeasca alteia ca Australia exista? Existenta lui Dumnezeu nu depinde de dovezile noastre. Aceasta explica\ie m-a surprins la culme. chiar daca fac asertiuni contradictorii despre El. Nu era a~a ca ~i cum ti-ai fi imaginat ~i reprezentat un lucru ~i apoi l-ai fi crezut. nu de aid provine ideea mea. De fapt. Ma intrebam: Ce se intimpla oare cu acqti "filazofi"? Este clar ca nu-L cunosc pe Dumnezeu decit din auzite. care hoinareau goi prin padurile lor. Deci e sigur ca. caci aveau ideea ciudata ca Dumnezeu este lntr-o oarecare masura 0 ipoteza care putea fi discutata. eu cea mai mare cruzime. s-o gfudesc. 0 data ce El este la fel de evident precum e ci1derea unei caramizi in capul cuiva? Atunci mi-a devenit deodata clar ca Dumnezeu era. Atunci de ce imi era Dumnezeu ceva de la sine inteles? De ce pretind ace~ti filozofi ca Dumnezeu ar fi 0 idee.un anumit grad de dezvoltare.

intrerupte de intervale mai lungi de timp. atunci ne-am indlci in contradictii evidente. ~i anume orgoliul. in primul rind clasicii. Lectura nu era numai interesanta. In rest. deci am ajunge la un dualism. trebuia sa Ie cada earn greu tealogilor. din cite imelegeam eu. 2 ~i erau strict secrete. t. scrise ca urmare a celor patru calatorii efectuate de el in jurul lumii ~i a numeroaselor expeditii de mai mica amploare (11. fiira a cere vaie ~i numai in ascuns. iar mai tirziu lucrari de ~tiinte ale naturii. scriitor german. Am inceput sa citesc ~i literatura germana. 2. demne de a atemie ~i 0 consideratie filozofica speciala. ariginea raului era "neexplicata ~i inexplicabila".a~a scria acolo ca fiind initial rau. Dezamagirea mea fata de faptul ca filozofii pareau sa nici nu ~tie macar despre asta era cu atit mai mare. Citeam. A~a ca ar fi mai bine sa presupunem ca diavolul a fost creat initial ca fiinta buna ~ica I-a carupt abia orgoliul sau. Aceastil relatare in ~uvoi continuu se refera la evolutii care. I Friedrich Gerstacker (1816-1872). Ele au avut loc exclusiv in persanalitatea mea nr. bibliateca tatalui meu. Spre marea mea indntare. nr. 1 citea insa pe fata taate romanele lui Gerstacker1. s-au intins pe mai multi ani. 75 . lirica. ca ~itraducerile in germana ale romanelor engleze~ti c1asice. Am trecut de aceea la urmatorul articol. care imi pricinuiau intr-un grad tot mai mare depresiuni. dupa parerea mea.). Acestea ar fi fost. Daca I-am concepe pe acesta . teatm. in masura in care nu-mi devenisera inca nesuferiti din cauza ~colii ~i a explicatiilor inutil de laboriaase pe care Ie dildea ea unor chestiuni care se intelegeau de la sine. nici el nu vrea sa mediteze la aceasta problema. Ele constituiau cu adevarat a problema care. Intre timp. cunoscut mai ales prin romanele sale etnologice de calatorie ~i prin impresiile de calatorie. istorie. ci imi aferea ~i a distractie ~idistragere binefiicataare de la preocuparile mele in calitate de nr.deosebit de deziluzionat ~i din pricina ca nu gaseam nici a apinie ~i nici 0 explicatie referitoare la actiunile obscure ale lui Dumnezeu. in cantitati mari ~i rara nici un plan.ma laveam de deceptii. ceea ce pentru mine insemna: similar cu tealagii. caci nu gaseam pe tarimul problemelor religiaase decit u~iinchise. Articolul despre rau ~i originea lui s-a dovedit la fel de needificator. Pentru aceste studii am folosit. ~ianume la paragraful despre diavol. iar acala unde acestea se deschideau oarecum i'ntimplator. autarul arata insa ca aceasta afirmatie presupunea deja raul pe care voia sa-l explice.

de~i ma iritau adesea prostia ~i ignoranta lor. Eram lene~ ~i ma plietiseam. Nu ~tiam ce sa cred: De ce nu trece nimeni prin experiente asemanatoare cu ale mde? De ce nu serie nimic despre ele nici in carlile savante? Sint singurul care are astfel de trairi? De ce a~ fi singurul? Nu m-am gindit niciodata ca a~ fi putut fi eventual nebun. intuiam in ceilalti 0 uimire.Ceilalti oameni pareau eu totii sa traiasca intr-adevar pe aIta lume decit mine. dar unul din urmatoarele. ma interesa. pentru ca se potrivea cu tendinta mea general a de a nu bate eumva la ochi. pe de aWl parte. Asta ma deprima. veneau de nicaieri. De altfel. "Singularitatea" in care am fost impins mi se parea amenintiitoare. La orele de germana eram mai eurind medioeru.sintaxa german a -. nu ma interesa citu~i de putin. care ii indepartau de mine pe. cad lumina ~i intunericul Domnului. Imi of ere au insa. eeea ce imi eonvenea. intruclt materia predata. Ma streeuram eu ni~te note mediocre. In mijloeul aeestei situatii a cazut ca 0 lovitura de trasnet urmatoarea intimplare: Ni se daduse 0 tema de compunere care de data asta. mai ales gramatica . imi apareau ea ni~te realitati inteligibile. pareau a fi nebanuitori ~i nu observau nimie neobi~nuit la mine. in care eram imp ins din cele mai diverse parti. cu cit eram considerat tap ispa~itor.ci. fie elaborate anevoios. "Singularitatea" mea incepu sa-mi provoace treptat sentimentul neplacut ~i nelini~titor ca trebuia sa posed insu~iri respingatoare. vrind sa scap eu orice pret de aceasta "izolare blestemata in singularitate". fie superfieiale. Simpatia mea se indrepta spre bi:iietii din familii nevoia~e care. pentru ca ea insemna izolare. A~a ca m-am apucat eu zel de treaba ~i am tacut 0 lucrare care mi s-a parut ingrijita ~i reu~itiL Am sperat pentru ea macar unul dintre primele locuri. Temele eompunerilor mi se pareau de regula anoste sau ehiar stupide ~i eompozitiile me Ie erau ~i ele in eonformitate ell temele. nu primul. profesori ~i colegi. dar nu gaseam nicaieri un punct de contact . cad atunci n-a~ mai fi trecut neobservat. in mod exceptional. ea ~i mine. pe nedrept. 0 suspiciune. dqi tmi eople~eau simtirea. mai des decit mi-ar fi placut. ~i deseori chiar spre eei care erau mai putin dotati. 0 teama de a veni spre mine care ma lasau fara grai. se lntlmplase ceva la ~coala care avea sa-mi lase 0 impresie durabila. Tare a~ fi vorbit cu cineva des pre ele. avantajul dorit Cll ardoare: in naivitatea lor. mie incon~tiente. ~i aceasta imi era cu atit mai dezagreabiJa. Mii simleam complet singur eu certitudinile mele. dimpotriva. 76 .

. ca luerarea mea sa fie atlt de slaba. ai zbura din ~coaHi. Din pacate insa. Mi s-au clarificat aeum multe lucruri pe care Inainte nu Ie intelegeam. ceca ce in fond nu ma 77 . Au unnat compunerile celorlalri. Este de departe eea mai buna ~i i-a5 fi aeardat loculintii. pe aceea a Iui Jung. care ma ealifica drept mincinos ~i ~arlatan. "Doar nu e posibil. de exemplu cum de un profesor Ii spusese tatei.. e mediocru. care se interesase de comportamentul meu la ~coala: "Ah. ei. Profesorul a ramas imperturbabil ~i a raspuns :. e 0 in~eHkiune. Cum Dumnezeu a~ fi putut dovedi di nu eopia. De unde ai copiat-a? Marturise~te adevarul! M-am ridieat pc eft de indignat pc atil de furias ~i am strigat: . deci sar iara~i In oehi ~i sint izolat in modul eel mai dezagreabi17" Dupa ce au fost diseutate toate lucrarile. el se indipatlna sa nu vina .teptat zadamic sa-mi aud numele.." Eram COilsiderat destul de prost ~i de superficial. A~a ca . dimpotriva. ]a unna unnei.Profesorul nostru diseuta luerarile lntotdeauna in ordinea calitatH lor. Din c1ipa aceea m-am simtit stigmatizat.N·am copiat-a.Ceva pot sa-ti spun: Daca a~ ~ti de unde ai eapiat-o. de unde ai copiat-o? Degeaba mi-am sustinut nevinovatia.em luerarea? Am intors zile intregi in mintea mea aceasta istorie pe toate fetele ~i am ajuns de fiecare data din nou la concluzia ca eram neputincios ~i la discretia unui destin orb ~i stupid. ~i toate diile care m-ar fi putut seoate din "singularitate" imi erau taiate. Ce s-a lntlmplat? Sau. Colegii mei mi-au aruncat priviri pline de indoialii ~i am constatat ell groaza ca glndeau: "Aha. Nimeni nu te crede. slnt hors concours. Dezamagit ~i neeajit la eulme. Inch sa vina ehiar dupa cele mai slabe. ~i am a. $i mi-a Intors spatele.. profesorul a fikut 0 pauza pentru a·~i trage suflarea ~i apoi a spus: .Mai am aici 0 campozitie.Minti! Nu e~ti In stare sa scrii 0 asemenea lucrare. m-am glndit. deci a~a stau lucrurile!" Protestele mele au ram as fara eeou. mi-am dat taata silinta sa seriu 0 compunere bun a : Dar el a tipat la mine: . Asta era In ardine.. Prima a fost a baiatului din fruntea clasei.. am jurat sa ma razbull pe profesor ~i daea ~ f1 avut 0 oeazie s-ar fi putut Intimpla atunei ceva ea pe vremea dreptului celui mai tare. dar l~i da silinta..

rn".). adica mai bine zis 11intelege la fel de putin ca ~i tine. ne prabu~im lesne intr-o stare de agitatie. in atemporalitate. ~i din aceasta cauza te apropii de cei simpli. care nu-ti intelege felul de-a fi. Tu n-ai incredere nici in tine insuti. 78 . putere.deranja. despartindu-ma astfel de 0 inciipere plina de zgomot. Peripetii de acest gen erau invaluite in haloul unul numen2• Bineinteles ca pe vremea aceea nu m-as fi putut exprima niciodata in acest fel. 1 n-a putut-o intelege. De aceea este neincrezator ca ~i tine. unul care ar fi disparut de mult in treeut si totu5i ar fi prezent necontenit. dar atunci s-a produs ceva ce mai rem areas em si in trecut de dteva ori. ca ~i cum s-ar fi inchis 0 usa izolata fonic. divinitate. t. Citeva luni dupa evenimentul descris aici. nici in altii. t. s-a facut deodata liniste in mine. cael. Tristetea ~i furia mea amenintau sa depa~easdi masura. Ce ma scotea insa din sarite era ca ma credeau capabil de 0 frauda. Vointa divinil." In lumina acestor consideratii sine ira et studioi am fost frapat de analogia ell cealalta refleqie care mi se impusese atit de categoric cind nu voiam sa gindesc pina la capat gindul interzis. ci revendicam ~i lumea Jui 2 drept lumea mea personali1. Toate aluziile la ceea ce se petrecea in adincul meu imi erau penibile. ci incerc doar sa luminez cu mijloacele de care dispun acum acea lume a penumbrelor. ~i totu~i exista ill pennanenta un sentiment In fundal ca in afara de mine insumi mai era implicat 5i altceva .a~a de parca m-ar fi atins 0 boare din universul stele lor 5i al spatiilor infinite sau de parca un spirit ar fi p~it invizibil in camera. Este indubitabil ca pe vremea aceea inca nu intuiam diferenta dintre personalitatile nr. totusi eu nu adaug acum nimic la starea de atunci a con~tiintei mele. Nr. maiestate (n. Era ca ~i cum m-ar fi cuprins 0 curiozitate rece ~i m-am intrebat. colegii mei de clasa mi-au dat poreda "patriarhul Avraa. 2. ell atit mi se amplifica senzatia ca toate elementele eu care luam en aeum cunostintl1 ca fiind realitate apartineau altei oroini a lucrurilor 1 2 Fara resentiment 9i partinire (11. pina in viitorul indepartat. "Ce s-a petrecut oare aici? E~ti atit de agitat! Profesorul e cu siguranta un prost. naivi ~i u~or de citit in ei. 1 ~i nr. considerind-o prosteasca ~i ridicoHL In strafundul fiintei mele simteam insa ca ma nimerise intrucitva.). cu cit eiteam mai mult $i ma familiarizam mai bine cu lumea citadina. Atunci cind nu intelegem. desfiintindu-ma astfel pe plan moral.

ei se adunau in grup. dragostea ~i ura. Fiintele din aceasta categoric erau obiecte de eercetare ~i colectie. co. Nu era doar a localitate pe harta. ~i chiar din aparitia sigma de sine a pisieilor. ~i noi ~i.i totul a ::. ~i chiar ~i animalele pierdusera oarecum simtul de a 0 percepe. pentru a vedea ce se putea utiliza ~i in ce scop.imurit. locuinta ~i teren de vinatoare. Ele tr1:liesc co. simple curiozitati. in timp ce in oameni ma incredeam tot mai putin. intr-un satuc scaldat in lumina soarelui . Regnul vegetal marco. care se cramponau de am. pe drumul spre insecte. din devotamentul ciinilor. ele constituiau manifestari ale unei vieri impersonale Si erau inrudite mai curind cu plantele decit cu oamenii. inceputul exprimarii terestre a lumii lui Dumnezeu. a~a credeam eu. eonsideram ca eo. ~i cum am fi privit peste umarul Creatorului . vorbirii. care-~i alesesera casa ~i hambarul co. intunecata. ei priveau in jos pamintul sau in sus copacii.decit acea imagine a lumii care crescuse 0 data cu mine 10. Iubeam toate animalele cu singe cald fiinddi sint inrudite indeaproape eu noi ~i participa 10.care se credea neobservat . ceea ce se putea vedea din privirile triste. ~i vertebratele cu singe rece alcatuiau doar 0 etapa intermediara. din cite credeam eu. se imperecheau ~i se luptau ~i nu vedeau cii locuiau in cosmos. ~i oamenii mi se pareau a fi incon~tienti. ignoranta noastriL Le iubearn fiindcii au un suflet co.in vreme ce confection a juciiriile ~i piesele de decor. pierdute ale vacilor ~i din cele resemnate ale cailor. umpluta cu lucruri indefinibile. a ~tiimei. un fel de comunicare directa. foarnea ~i setea. Asemenea animalelor. in lumea Iui Dumnezeu. De~i 0 admiram pe eea din urma in maniera conventionaHi. cu exceptio. Era co. frica Si increderea . in etemitate. fiind stranii ~i extraomenqti. a con~tiintei ascutite. unde totul se na~te ::. astfel orinduita de El ~i plina de un tainic tile. ci lumea Iui Dumnezeu. ~i noi. In schimb. Gamenii nu pareau a ~ti nimic. bueuria ~i tristetea. printre riuri ~i paduri.i demni de incredere. Ie putem intelege instinetiv.continea posibilitatea unei distaIltan ~i rataciri de lumea lui Dumnezeu ~i a unei degenerari de care animalul nu era capabil. Insectele nu erau animale "adevarate". asemenea animalelor. omul ~i animalele "adevarate" erau pafti ale lui Dumnezeu de79 .un satuc peste care treceau vinturile ~i norii ~i care era invaIuit in noapte adinca.toate continuturile esentiale ale existenrei. rara. printre animale ~i oameni. neapreciata in mod deosebit. Animalele erau cei dragi ~i fideli. eei neschimbatori ::.

0 chintesenta a spiritului. iar ~tiinta mea tot mai ampUl.venite independente. Am citit astfeI 0 mica introdueere in istoria fiIozofiei. starea mea sufIeteasca depresiva s-u imbunatatit ~i Dr. ca numeroase din inspiratiile mele i9i aveau inrudirile istorice. dar pu~in earn departate. cl~tigind 0 anumitii privire de ansamblu asupra a tot ce se gindise deja In acest domeniu. dominican german. ceata dilemei mele s-a ridicat ineet. in materia moarta ~i in cea vie. 80 . Pe el 9i int1uenta lui Ie tdiisem intr-un mod ciudat de neref1ectat: clnd eI era prezent. 1. de locul ei de amplasare. 1 a ie~it tot mai clar in relief. 1. Ea nu exprima doar frumusetea. a sensului ~i a Iipsei de sens. Aici insa. De Ia 9aisprezece Ia nouasprezece ani. Papa loan al XXII-lea i-a condamnat teoriile mistice ~i panteiste (n. t. Scoala 9i viata citadina ma solicitau mult. De aceea puteau sa se deplaseze de bunavoie ~i sa-~i aleaga re~edintele. Pe vremea aceea n-a9 fi fost In stare. care apartinea veacurilor. Heraclit. infinitatea cosmosului ~i a haosului. in timp ee eul meu activ 9i comprehensiv. Abia la Meister Eckhart! am I Johannes Eckhart (Eckart. caci ele aveau lac in personalitatea nr. ~i dnd eul. pe clnd lumea plantelor era legata neconditionat.dad imi mai aminteam de el . Padurea era de aceea locul unde te simteai cum nu se poate mai aproape de sensul eel mai pro fund ~i de activitatea care inspira fiori de groazii. raminea pasiv 9i era absorbit in sfera "omului batrin".). Am inceput sa urmaresc sistematic diferite probleme pe care Ie formulasem c0119tient. Enigmatici erau in special pomii.(1260-1327). Indrageam mai cu seama ideile Iui Pitagora.era un vis indepartat ~i irea!. Erau frumoase 9i academice ca 0 galerie de tabloun. spre satisfactia mea. care devenea in mare masura identic cu nr. nr. nr. a intentionalitatii impersonale 9i a legitatii mecanice era ascunsa in piatriL Ea continea 9i era totodata misterul nemarginit al fiintei. sa-mi formulez simtirile ~i presimtirile intr-un mod clar. 2. Drept consecinta. Ia bine ~i la rau. Am constatat. a impregnat sau a inlocuit treptat universuI inspiratiilor pline de premonitii. stapinea scena. Aceasta impresie mi s-a reintarit dnd am cunoscut catedralele gotice. EmpedocIe ~i Platon in ciuda Iungimii intortocheate a argumentarii socratice. "omuI batrin" . Asta era ce percepeam in mod obscur ca fiind inrudirea mea eu piatra: natura divina in ambele. 1 piHea pina Ia inexistenta. fad vreo intentie sau abatere. care mi se pareau ca intruchipeaza in mod direct sensul incomprehensibil al vietii. Eckehart) . dupa cum am spus deja. ci ~i ideile lumii lui Dumnezeu.

ci spunea c1ar ca Ia baza procesulul de suferinte a1 istoriei omenirii $i a cruzimii naturii se afla 0 gt:e~eala. limbaj pe care I-am privit eu 0 suspiciune nedisimulata. Imi spuneam: "V or Cll totii sa oNiDa cu forfa. Mi se parea a fi unul din acei ginditorl care crau ferecati intre zidurile propriului edificiu de cLjvinte ~i se mal ~i agitau in inchisoarea lor. de un animal.simtit suflul vietii. Acum incercau sa demonstreze ell argumente ca trebuie sa existe astfel de animale din motive logice $i sa fie constituite a$a cum sint.oniea ceea ce a devenit . atunci dild. nici des pre 0 armonie a devenitului1. despre dezordine. rau. ceva ee n-au sesizat ~i ce nu cunosc eu adevarat. Marea descopeJire a ccrcetarilor mele a fast insa Schapenhauer. arborind 0 mina plina de orgoliu. pe atit de pretentios. a iiltregii tragedii nemiloase ce zacea carnuf12Ja Int. 81 . pe care toti cellal}i de abia pareau sa Ie ia in considerare $1voiau sa Ie rezo]ve intotdeauna 'in "lrmonie ~i inteligibilitate.J arIT:. este vorba despre experienta!" Imi lasav impresia unar oamenl care ~tiau din auzite ca exista elefanti. Filozofia critlea a secolului al XVIII-lea nu mi-a fast limpede la inceput.cte care se sfirteca reciproc bucatici'i de bucalica ~i asa mai departe. nUTD. Hegel il1-a speriat prin limbajul sau pe cit de obositor $i de anevoios. din rathmi explicabile. Ma cunosteam pe mineil1sumi suficient de bine pentru a ~ti cii ma deosebearr:. lata in s5r$it pe cineva care avea curajul sa vacta ca lucrurile nu stateau chiar atlt de bine pentm fundamentele universului.eine I-larnzonie des Getvordenen 0 (n. a pasarilor illCJartede frig sau de foame. El nu varbea nici des pre 0 providenta infinil de buna ~i atotinteleapta a creatiei.r~o poiana lrnpodobita en flori: rIme care slnt tortur.ai gradat~ ca sa zic a~a. rara ca ei In~i$i sa fi viizut vreunul vreodata. Dar ~i experientele mele legate de am ma imatased orice altceva In afad de credint8 In originara bunatate omeneasca ~i In moralitate. iar inte1eetualismul aristotelic al S5ntului Toma illi se parea mai lips it de via~a dedt un de~ert de nisip. El era primui care vorbea des pre suferinta lumii care ne iEconjoarii vizibil ~i staruitor. inse. de fapt. asupra vulpilor riioase. pasiune. prin artificii logice. fihi'i sa-1 fi inteles complet. Ccnsideram d\ asta se confiI1ua prin observatiile mele anteriaare asupra pe$tilor bolnavi ~i muribunzi. V or sa-~i dovedeasca 0 credinta. Scolastica cre~tina ma lasa rece.). t. ~i 'lnume orbirea '/oin~ei care crease lumea.tte de moarte de catre furrdci. ] S2~.

chiar de-ar fi putut s-o vada. Cum putea oare vointa sa vadii aeeasta imagine. slab ~i de 0 sanatate aparent ~ubreda. in mod mai accesibil $i mai comunicativ. a~teptind ca acesta sa fie orbit de ea. Stradaniile mi-au fost recompensate. Mi se parea complet inade~vat $. Am devenit. Eram sigur ca prin "vointa" el se referea de fapt la Dumnezeu. sa fIe incitata sa se inverseze. pe care un eopil 0 pune fata in fata cu soarele. Cu atit mal mult ma dezamagea 'insa ideea Iui ca intelectul trebuie sa opuna vointei oarbe numai imaginea sa. pe cit se poate.tiam ce voiarn ~i incercam s-o obtin..ea din teoria kantiana a cunoas.Aprobam fara rezerve tabloul sumbru allumii a~a cum 11 zugravea Schopenhauer.terii. . un "lueru in sine" (Ding an sid. departe. justifieata prin fapte. de vreme ce imaginea i-ar arata exact ceea ce vointa dorea de fapt'? Si ce e intelectul? El este 0 funqie a sufletului omenese. eoneeptia Iui Schopenhauer nu m1-a pricinuit nici 0 suparare. pentru ca El nu dorea Dumai latLlfa luminoasa ~i pozitiva a omului. Am ineeput deei sa citese operele accstui filozof. pentru a 0 detennina pe aeeasta sa se inverseze. acum mi s-a trezit 0 pofta imensa in taate privini:de.-l studiez $i mai temeinic. A avut drept consecinta 0 transfonnare radicaUi a atitudinii mele fata de lume ~i viatiL Dad inainte cram timid. la Creator ~i ca pe Acesta desemna drept "orb". 0 data ce era oarba? ~i de ee. dedt imaginea schopenhaueriana "pesimista" des pre lume. ci 0 oglinjoara infinitezimala. nu 0 agEnda.1califiea un simplu nOli/nenan. 0 consideram a fi 0 judecati".). Am deseoperit ea sarikia ilU era un dezavantaj ~i niei pe departe motivul principal al suferintelor ~i di fjji eelor 82 . neincrezator. dimpotrivii. ell mare bataie de cap.iraminea 0 enigma pentru mine cum de Schopenhauer putuse ajunge la 0 asemenea idee. nu insa ~i modul sau de a rezolva problema.. care a reprezentat pentru mine 0 iluminare mai mare. palid. mai ales Kl'itik del' reinen Vernunjt (O'itica rar:iuniipure). temator. caei am crezut dl c. ci. ehiar 0 putea provoca. ill perioada cit am studiat medicina. aceca de a ipostazia $. II Aceasta dezvoltare filozoficii s-a i'ntins de dnd am implinit ~aptesprezece ani pinf'. ci ~i iDtunecimile sale ~i opozitiile sale fata de divinitate. Aceasta reie$. Am fost astfel determinat s8. iar relatia Iui eu Kant m-a impresionat tot mai puternie. ~tiind din experienta ca pe Dumnezeu nu-L ranea niei 0 blasfemie.m descoperit gre~eala de baza din sistemullui Schopenhauer: comisese pacatul fatal de a fi fikut 0 asertiune metafizica.

De~i am protestat la repro~urile sale. N-are nimic din stralucirea ta. a~a. Uita-te la ce a scris D." Mihnirea mea n-a fost la fel de profunda ca prima data. "Asta-i lucrarea lui lung.a contreCrEur . lung. chiar daca intr-o forma putin diferita. Dar nu ma poti face sa cred ca asta-i valabil ~i in eazullucrarii tale. spuse profesorul. Ea a fost doar aruncata pe hirtie cu u~urinta ~i-fara nici 0 stradanie. In urma unor investigatii prudente. ca unii oameni ma considerau fanfaron ~i blagueur. Mi-am batut capul tot intrebindu-ma prin ce mi-am putut aU'ageastfel de calomnieri. . spre marea mea surprindere ~i neplacere. cu aceasta superficialitate n-o sa razbati in viata.impresionat de compunerea mea ~imacar n-a sustinut ca a~ fi furat-o. care imi stimise interesul. de munca ~i osteneala. dteva idei bune in ea. dar atit de mult improvizata. este de-a dreptul stralucitoare. caci profesorul a fost totu~i . indt se vede dt de putina seriozitate ~ice efort mic is-au eonsacrat. am aflat ca eram privit cu neincredere. asupra carora insa profesorul nici macar nu s-a oprit. eu toate ca aeest incident m-a revoltat. poezia eea mai buna este aceea la care nu se simte efortul cu care a fost creata. suspiciunile in rindul colegilor mei erau cele care ma atingeau mai serios. deoarece faceam adesea remarci sau aluzii la lueruri pe care doar nlei n-aveam cum sa Ie ~tiu. Asta a fost insa. de care urma sa ma caiesc. Am simfit pamintul mai sigur sub picioare ~i am gasit chiar eurajul de a vorbi deschis despre gindurile ~i ideile mele." Erau. M-am lovit nu numai de uimire sau de batjocura. De aeeea am scris lucrarea eu 0 grija deosebita. Am descoperit. lata drumul spre reu~ita in viata. ci ~i de 0 respingere ostila. Rezultatul a fost doboritor.bogati nu erau nicidecum in avantaj fata de bilietii saraci ~i prost imbraca\i. imi dadeam aere ca a~ intelege ceva din Kant 83 r. doar 0 nein\elegere. pentru ca amenintau din nou sa ma azvirle in izolarea ~i depresiunea mea de odinioara.dupa cum 9tiam. A fost din nou yorba despre 0 tema de compozitie. dupa cum aveam sa aflu din pacate foarte curind. de pilda. ce-i drept. Pentru asta este nevoie de seriozitate ~i con~tiinciozitate. am fast concediat cu remarca: "Dupa Ars poetica. in schimb este cinstit. Am d~tigat prietenii mai multe ~i mai bune dedt vreodata pina atunci. con~tiincios ~isilitor. Existau cauze mult mai adinci pentru fericire ~i nefericire decit cantitatea banilor de buzunar. S-a repetat ~ibilnuiala de altactata ca a~ fi un impostor. S-o ~tii de la mine. dindu-mi silinta sa-mi cizelez stilulla maximum.

1a eea din mma. l1-avea pentru mine cltu9i de putin acest caracter. pe de alt2. imi lipsea factorul semnificatiei. numai l'n11tator ~i reconfortant. despre care era mai cuminte sa se tadi.problematica spirituaEi. In eazul eelei dintii. $tlintele naturii ma sa. eram fascinat de tot ee avea un raport eu istoria comparata a religiilor. Stiintele naturii corespundeau in mare masura eerintelor spirituale ale personalitatii nr. Tot mereu se iveau intimplari care ma scoteau din existenta mea obisnuita. apatia reee a infinitului iD timp ~i spat. ms.cea realitatea concreta eu stadiile ei istorice oreliminare.a colegilor mei.-era necunoscut cit de mult corespundea naturii mele duble Reeasta seleqie a unar discipline dintre cele mai diverse: 10. Cele calc-m] stimeau euriozitatea in mod deosebit erau. in primul euz. paleoiltologia ~i geologia. IV Fe masura ce cre$team cram intrebat tot mai freevent de parintii mei ~i de a1ti oameni ee voiam sa devin in fond. nu. in ceEUa1t .i nu ~tiam pe nid unul eu care 219 fi putut discuta. egipteanii 9i preistoridL E drept ca atund mi. iar printre adult. diseipIinele umaniste. tenebrele abisale. care suna sentimental pentru anumite meehi. eotidiana 9i ma impingeau in "lumea lui Dumnezeu" eea infinita.~i Sehopenhauer sau din paleontologie. 2.arheologia greco-romana. Ce mi se parea eel mai penibil aiei era i'mpiediearea 9i paralizarea incercarilor mek de a depasi ill mine separarea dintre cele daua lumi. Pe de 0 parte. asemenea primului meu secret. la ~tiinta religiilor . fara a trebui sa ma tem ca voi fi considerat un laudaros ~i un impostor. Interesele mele ma solicit au in directii diferite. respeetiv cele istorice. empirismul. 1.tisf3. Expresia "lumea lui Dumnezeu". ale spiritului. in car~ intra 9i filozofia. parte. M-am ferit de atunci incolo sa mentionez aceste subiecte "ezotence" in prezent. zoologla. reprezentau in schimb ED l!1vatamint intuitiv bineHkiitor pentru n1. 84 .a cotidianii. "Dumnezeu" era pentru mine tot. "Lumii lui Dumnezeu" ii apartinea tot ce era "supraomenesc"-lumina orbitoare. de lumea lui Dumnezeu.iu ~i groteseullugubru allumii irationa1e a hozardului. N-aveam idei clare in aceasta pnvinta. cj. pe care niei nu le "t<'.eeam" la ~coala. Aceste constatari surprinzatoare mi-au aratat ca de fapt toate problemele arzatoare nu tineau de viat. atrageau puternic ~tiintele naturii eu adevarullor bazat pe fapte.

te eu vreunul dintre fiii sili. prinz 10. Cit am mers 10. Aceste discutii la masa nu mi-an creat insa impresia ca ii preocupau experiente reale sau eniar unele co. t. care ma fikeau sa ma simt foarte jenat din eauza numeroaselor povesti en miraeole putin eredibile. in definitiv. Nu i-am fost insa recunoscator numai pentm asta. iar eel allui Jacob Burckhardt era rostit doar eu 0 apreclere relicenta. de 1aParintii Bisericii pina la tealogia cea mai recenta. intrucit era chinuit de indoieli launtrice. Am observat ca unchiul meu. constringind-o printr-un efort disperat sa vina ~i neputind s-o receptioneze ca pe un har. cu sine. liceu am avut voie sa maninc in fiecare joi 10. care erau ell to\ii teoIog!. I'.masa. Unchiul meu si velii mei puteau discuta Cll calm dogmele religioase. care era preot 121 Saint Alban din Basel si purta printre rude poreda "Isemannli "1. Nu-i scapase cu ce atentie neobisnuita urmaream conversatia 10. ci :.). Incerca sa fuga de el insu~i ~i de aceea insista in credinta oarM pe care trebuia s-o cl~tige printr-o lupta aprig3. ma impingea usurel spre teologie.ipentm avantajul unie ca 10. stiind deci mai multe dedt tata. 85 .masa lui imi era pennis sa asist uneari la a canversatie matur~i. Numai ca aiel numele de Nietzsche nu se pronunta absolut deloe. Burckhardt era numit " liberal ". barbatul eel mai In virsta din familia mamei me1e.. ci se analizau exclusiv dogme bib lice. "putin prea liber cugetator" ~i astfel se sugera ca el se afla fntr-o pozitie cam strimba fata de ordinea etema a lucrurilor. Pareau bine impllntati in siguranta unci ordini de 1a sine intelese a lumi!. Abia citiva ani mai tirziu am priceput ca sarmanul men tata nu indraznea sa gindeasca. atunei cind discuta 0 problema de specio. nu existau teologi care sa fie in !egaturii mai directa cu inaltimile ametitoare ale universitatii. Incercam uneari sa discut eu tata.lito. acest unchi al meu. Eram cOl1stient de faptul ca unchiul meu m: banuia cit de mult ma indepihtasem eu de teologie :?iimi parea foarie rau dl trebuia sa-1 deZfui1agesc.Jueram deloe sigur ca. Insa 1 Omule~ul de fief (n. dar ma intlmpinau de fieeare data 0 nerabdare de neinteles si 0 atitudine defensiva plina de teama.Mult timp nu m-am putnt orienta in aceasta situatie contradictorie. inteligenta si intelectuaHL A fost un mare eveniment pentm mine sa constat ca exista a~a ceva. caci in anturajul meu nu auzisem niciodata pe nimeni intretinlndu-se asupra unor subiecte savante. ale mele.

0 realitate pe eare nu mi-am mai putut-o ascunde mull timp. esti un impostor.~ personalitatea nr. Chiar daea a puteam uita la ~coala "i in prezenta eoiegilor mei. Cind ma reintoreeam 86 . un v v ••• /' In consecmta.. Am iDeercat sa anihilez personalitatea nr. 1 lnsa $i preocuparile sale in legatura eil alegerea unei prafesii se seufundau.pe-atunci n-a~ fi eutezat niei in TUptul eapului s2-1 expUiJ framlntarile mele. minti ~i 1n~eli oamenii care 'lor binele. Ea era tin uta numai eu gren in ~ah de eatre marturia istoriei 5i de catre Critica ratiwzii pure. T. Cuna"tintele mele in domeniul ~tiintelor naturii l~i gaseau ~i aiei un loe 1. ca religia lor este totodata ~i profesia lor remunerata ~i ca. care acolo mai cadeau ocazional. dar nu am izbutit.iumpleau vastul tablou eu culari ~i forme. din 00meniul ~tiin\e!or naturii. blasfemie.ce-i drept inca saradicioase. Trebuie deoi si~iau asupra mea i aceasta povara ~i sa invat sa 0 supon.buia sa-mi marturisesc mie insumi: "Da. IvIa simteam tot mai putin in Iargul meu in aeest climat de siguranta ~i destindere soeiala ~i spirituaIa. precum ~i in timpul studiului "tiintelar naturii dnd ea se eclipsa.i. nu-~i fae probleme eum de chiar Dumnezeu poate sa smulga un am din ordinea propriei sale lumi spirituale ~i sa-l condamne 13. pe care nimeni in juru-mi nu p3xea s-o imeleaga. de~i tinjeam dupa picaturile stimularii inteleetuale.ici~ fe~. marea "lume a lul Dumnezeu". am meeput sa ma simt tot mal jenat Clnel urma sa ma a5ez 1a masa eu unehiul si familia sa. apar. de indata ee eram singur acasa sau ill natura. principiile Iui erau aplicate doar la punctul de vedere advers." Este adevarat insa ca nu-mi prea reu~ise pina atnnci. ca nu ~tiu nimie des pre saracie. 1 cl~tiga In mod hotarit teren. Schapenhauer . Mi se parea ea sint neeinstit ~i tidlos.p. N-as fi 2lvut CUlll S2~InS.1 Kant 1mi reapareau eu violenta 111 minte 1. ea un episod neinsemnat din anii nouazeei ai seealului al XIX-lea. Ascutirea conflictului moral din mine a avut drept conseein(a ca nr. Nu-i vina lor 011traiesc 1ntr-o lume a securitatii sociale 5i spirituale. pe mas un!. 2. De~i teologii mei J] mentionau pe Kant pe un ton elogios. Din contrJ. 2 mi-a devenit tot mai dubios ~i neplacut -. Nr. in mod evident. Eu n-am posibilitatea sa Ie explic. nu ~i la eel propriu.. Nici la astQ nu rip~stam in n. fiinaca ~tiarl1 prea bine ce catastroffi irnensa ar fi rezultat de aici pentru rnine. disparind sub orizont. Joile au devenit niste zile negre din eauza eODstiintei mele de obieei incarcate. care erau total impregnate eu materiaIismul ~tiintific al epocii. ce se Iargeau ~i cuno~tintele mele . a data ell ei.

Ambele ma atrageau navalnic. un fel de intelegere tacita intre noi ca anumite Iucruri se puteau spune ~i face fara comentarii. "Eu".. Nr. nu-m! puteam imagina nimic prin eo. erau insa ni~te oameni mult mai draguti. OsciIam. t. adid nr. cu atit ma simteam mal uqurat.biserica mi se pareau a avea intre ei mai putina "comuniune" sau "comunitate" ~i a forma ~i mai putin 0 "comunitate" decit "laicii". din obi~nuinta. trebuia S3. Nu-mi ceruse de pilda niciodata sa-i explic de ce trageam chiulul cit puteam de mult de 10. daca era sa-i urmez sfatuI. cacl oamenii care. 1 se revolta impotriva lui: el voia sa aqioneze ~i sa fie eficace.).din caHhoria mea in veacuri. dar. eu cit ma indepartam mal tare de Biserica. ocupata numai in treacat (n. Duma! teolog nu!" Exista inca de pe-atunci co. 0 idee despre ee profesie avea sa imbrati~eze. Nu duceam dedt Jipsa orgii 9i a coralului. in el ma simteam ca un ochi in cosmo suI eel cu mii de oehi. Tata a stat de citeva on serios de vorba cu mine: puteam alege Grice studiu. V acanta era de fiecare data perioada anului cind ma puteam intretine ell mine 1 Locuinta provizorie. in taina. obisnuiam sa spun: filolog. L-am putut lini~ti pe tata ca nu voiam cu nici un chip sa devin teolog. merge au eu regularitate 10. 87 . sa astept pentru a vedea ce se va intimpla. intre ~tiintele naturii ~i cele umaniste. am rabdare. nehotarlt. mai devreme sau mai tifziu. Aceasta expresie nu msemna absolut nimic pentru mine. "Poti sa devii oriee. In realitate. studlam insa stiintele naturii si fllozofia in orele mele de ragaz Si mal cu seama in timpu! vacantelor pe care Ie petreceam Cll mama Si eu sora mea acasa. E drept ca ace~tia din urma erau mai putin virtuo~i. Cind ma lDtreba pe-atunci cineva ce voiam sa devin. imi imaginam arheologie asiriana si egipteana. mai calzi ~i mai cordiali. 1. insa incapabil de a misea din loc pe pallint chiar Si 0 pietridca. cu sentimente naturale. In el eram eliberat de orice Acum 'Ii Aici. 2 nu avea un pied-iI-terre!. traia acum ~i aid ~i trebuia sa-~i faca. atunci mai bine nu teologia. nici gind insa pe cea a "comunitatii parohiale". eram cople~it ca de 0 stare de mahmureaEi. dar se gasea intr-o dilema momentan insolubiliL Era evident C3.biserica ~i nu mai participam niciodata 10. nu ~tiu ce sa fac!" trecusera de mult. erau mai prieteno~i ~i mai veseli. prin care.imparta~anie. Vremurile cind fugeam 1a mama ~i ma lamentam: "Ma plictisesc. A ineeput sa-mi fie insa clar ca nr.

insumi. In plus, tata era atunci. plecat, eel putin 'lara, pentru ca i~i petrecea concediul aproape ell regularitate in Sachseln 1, Doar 0 data s-a intimplat sa fac ~i eu 0 ciilatone in timpul vacantei. Aveam paisprezece ani, dud medieul nostTU mi-a prescris o cura la Entlebuch2, din cauza sanatiitii mele ~ubrede $i a apetitului meu instabil. Am fost pentru prima data atunci singur printre adulti straini, instalat in easa preotului catolic. A reprezentat pentru mine 0 aventura infrico$atoare $i fascinanta deopotriva. Pe preot abia dad. I-am vawt, lar menajera Jui era 0 persoana cam posaca $i baloasa, dar In rest nicidecum nelini$titoare. Nu s-au petrecut lucruri amenintatoare. Eram sub supravegherea unui medic de tara biitrl'll, care conducea un soi de hotel-sanatoriu pentru convalescenti de tot felul. Era 0 societate pestrita din toate punctele de vedere: oameni de la tara, mid funqionari ~i negustori $i cWva oameni cultivati din Basel, printre care un dr. phil., un chimist. .~i tatal meu era dr. phil., dar era filolog ~i lingvist. Chimistul era insa pentru mine 0 noutate extrem de interesanta, un om de ~tiinta, cineva care poate ca intelegea chiar secretele pietrelor! Era un barbai tinar, care ma invata sa joc crochet, dar nu-~i divulga nimie din ~tiinta Iui (probabil imensa); eram preaAtimid, prea stingaci ~i mult plea nC9tiutor ca sa-I pun mtrebiiri. II admiram Ins3. ca pe primul cunoscr.tor a1 misterelor naturii (sau eel putin al unei parti a lor) pc care-1 vcdeam ell ochii mei, In carne ~i oase. ~edea 1a aceea$i rnasa ca $1 mine, minca acelea~i feluri de mine are ca $i mine $i schimba chiar din cmd in cind citeva vorbe cu mine. Mil.simteam ridicat 111 sfera , , mai inalta a adultilor. Inaltarea mea in rang ~ fast eonfhmati.i. si . prin pennisiunea care mi s-a dat de a participa 1a excursiile pacientilor. Cu ocazia unei astfel de iC$iri am vizitat 0 distilerie .'?i am fost invitati 1a 0 degustare; a fost 0 implinire rextuaE'. a versurilor c1asice: Nun aher naht sich das MaWr. Denn dies Getrallke ist Likor ...3 fiindca diferitele paharele ffi-au melt m-am simtit transpus Intr-o stare de
J

~i Infl3.cB.rat Intr-B.tit, naua ~i nea~teptata

La marginea lacului Samen, In cantonul Obwa!d (11. t,). 0 vl1cea ill cantonul Lucema (n, t,). 3 "Acum se aproplc-ncurcatura I Caci lichior este bliutura." Citat din Die .Tobsiade, de umoristul clasic genna., Wilhelm Busch (1832-·1908) - (n. t.),
2

88

nllne: nu rrla.l existau nici un interior ~i exterior, 11lel un "eu" Si "ceilalti", "ki un nr. 1 ~i nr. 2, nid 0 prudentil ~i anxietatc. Pamlntul ;31cert.ll~ Iun-lea s,i tot ce mi9ca, se Invlrte9te, se ridica sau cade devenisera ,mo.. Mil imbi:1Jasem - ~i eram pHn de ru~ine si de 0 beatitudine triumfatoare in acela~i timp. Pardi m-a~ fi Inecat'intr-o mBre de meditatii fericite ~i m-a~ fi cran1ponat~ ca urman:; a 111i:;;c;ib'ii violente a marE involburate, cu oehi!, miinile si picioarele de t03.te obiectele soHde, pentm a-mi pastra echilibrul pe strada unduitoare ~i Intre case ~i pomi ce se Inclinau. i'Ainunat, m-am giadit, numai ca din nefericire nite!u~ prea multo Intfmplarea a avut un sfir~it earn jainic, raminind totu~j 0 descoperire ~i 0 intuire a frumusetii Si sensuIui, pe care Ie stricasem, din pacate, numai din cauza prastiei mele. La capiitul sejurului meu a venit tata sa ma ia ~i m-a dus 1a Lucerna, de unde - ee fericire! - ne-am suit la bordul unui vas cu aburi. Nu vazusem inea niciodata a;;a ceva. Nu ma saturam privind cum funqiona motaml cu abur! ~i deodata S-i3, anuntar ca am ajuns la Vitznau. ~vlai sus de loealitate se afla un munte iilalt ~i tata mi-a explicat ca era Rigi-ul ~i ca exista un tren, ~i anume o eale ferat8. eu cremaliera, care merge a pina aeolo. Ne-am dus 1a 0 gad midi unde am vawt ceo. mai ciudata loeomotiva de pe lurne, eu caz3.tiul eu aburi stind in SUi>, dar pus str1mb. In vagon, chlar ~i locurile pe eare te a;;ezai erau strimbe. Tata mi-a Vlrlt un bilet in mina ~i mi-a spus: "Poti sa ure! acum singur pina pe viTf. Eu ramm aid. fiindea e prea scump pentru amindoi. Ai grlja sa nu cazi." Imi pierise glasul de fericire. Acest munte putemic, ailt de Ina1t, cum nu mai vazusem pina atunei nirnie asemanator, ~i at'lt de aproape de munj:ii de foe ai copiEiriei mele deja de mult trecute! Eram, Intr-adevar, mai-mai un bilrbat in toata legea. Imi cum.pansem pentm aceasta dilatorie un baston din bambus ~i 0 cascheta cnglezeasdl de jaenen, a~a cum i se clivine unui dlator prin lumea largi'i, si acum ... eu, pe acest munte imens! Nu mai c.are cEntre DOl era rnai rnare, eu sau rnuntele. Locoynotiva minunata ma propulsa, eu suflu-i 'liguros, hurducaind, catre In~ntimi ametitoare, unde privirilor mele Ii se deschideau adincimi si departari tot mereu noi" ~i in cele din UiTD3.nl-am trezit pe pisc, 'inconjurat de un aer non, rarefiat, care 1mi era necunoscut, strain, nl8. gl'ndeam~ rn~arr.i.tre.zit Intr-o in1cnsltate de neimaginat: aceasta este Iumea, lUfnea nlea, IU1neapropriu·-zisa~ n11sterul unde tiU exist~i pl'OI~esori, ~coaUi~Intrebari f~irEide raspuns~ uncle
89

Mergeam Cll grija pe poted, dki peste tot se aflau prapastii adinci. Era solemn, trebuia S3 fii politicos ~i lini~tit, caci te gaseai in lumea Iui Dumnezeu. Aiei. ea era l'ntruchipata, era prezenta fizie. A fast cadoul eel mai pretios ~i bun pe care mi I-a facut tata vreodata. Impresia a fast atit de profunda, il1dt amintiTea a ceca ce s-a iiltimplat ulterior s-a ~ters complct. Dar ~i nT. 1. iesise 1a socoteala in aceasta exeursie, ~i impresiile sale au ramas vii pe parcursul eelei mai mari parti a vietii mele. Ma vedeam adult 9i independent, eu 0 palarie tare, neagra 9i un baston eostisitor, ~ezind pe teras a din fata unuia din hotelurile de lux cople9itoare, impozante, extraordinar de distinse din Lucema, de pc chei; sau intr-una din gradinile splendide din Vitznau, stind la 0 masuta aeoperita cu 0 fafa de masa alba, sub a marehiza luminata de stralueirea soarelui diminetii, bindu-mi eafeaua ~i mincind eomulete unse eu unt galben ca aurul ~i eu diferite soiuri de dulceata ~i famind In acest timp tot felul de planuri de excursii pentru intreaga ~i lunga zi de vara care ma a~tepta. Dupa ee-mi terminam cafeaua, ma indreptam calm, fara graba ~i agitatie, eu pas domol, eatre un vas cu abUTi,care dueea in directia Gotthard, la poalele acelor munti uria~i, care sint acoperiti in partea de sus cu ghetari scinteietori. Timp de multe deeenii, aceasta imagine produsa de fantezia mea mi-a revenit adesea cind, abosit dupa, mundi multa, eautam un "punet de repaus". In realitate, de~i mi-am tot prom is aceasta minunatie, nu m-am tinut nieiodat3. de cuvlnt Aceasta prima calatarie eon~tienta a mea a fast urmatii un an sau doi mai tirziu de a alta. Am avut voie s3.-1 vizitez pe tata, care-~i petrecea vacanta in Saehseln. Am anat de 1a el vestea impresionanta ca se imprietenise eu preotul eatolic de aeolo. Mi s-a parut un act de 0 cutezanta colosala ~i O.m admirat in tacere curajul tat;,ilui meu. Am vizitat aeolo Fltie1i, sihastria ~i moa~tele fericitului frate Klaus, de curind beatifieat. Ma intrebam de un de ~tiau catolicii ca fratele Klaus ar fi fericit. Gare mai aparea prin imprejurimi ~i le-o spusese oamenilor? Am fast profund tulburat de genius ioei, de spiritul loeului, ~i am putut nu numai sa-mi imaginez posibilitatea unei astfel de vieti Inehinate Domnului, ci chiar s-o Inteleg - eu un fior Eiuntric ~i 0 intrebare, la care nu cuno~team niei un raspuns: cum puteau suporta sotia 'Ii copiii sai faptul ca barbatul ~i tatal lor era un Stillt, dnd toemai anumite gre~eli 9i Iipsuri erau eeea ee facea co.tats.! meu sa-mi fie deosebit 90

t~idsa intrebi."

de drag? Ma glndeam: "Oare cum se putea trai Impreuna cu un sfint?" Evident ca asta n-a fost nici pentru el posibil ~i de aceea a trebuit sa devina pustnic. Oricum, de la celula lui plna la el acasa nu era prea departe. Aceasta idee nici nu mi s-a parut atlt de rea: sa-mi ~tiu familia Intr-o casa, iar eu sa am Intr-un alt pavilion, ceva mai Incolo, 0 multime de carti ~i 0 masa de scris ~i un foc arzlnd deschis, 111 care sa coc castane ~i pe care sa pun oala mea cu supa pe un trepied. In cali tate de sihastru sfint nid n-ar mai trebui sa ma duc la biserica, ci a~ avea capela mea personala. De la Fllieli am mai mers 0 bucata de drum In sus, pierdut printre glndmi ca printre meandrele unui vis, ~i tocmai ma pregateam sa cobor, cInd din stlnga a rasarit silueta mladioasa a unei fete tinere. Era Imbracata In portullocului, avea 0 fata draguta ~i m-a salutat din ochii ei alba~tri prieteno~i. Ca ~i cum ar fi fost de la sine Inteles, am pornit-o Impreuna la vale. Era aproximativ de-o vlrsta cu mine. Intruclt nu cuno~team alte fete 111 afara veri~oarelor mele, m-am simtit oarecum stingher, ne~tiind cum sa vorbesc cu ea. Am Inceput de aceea sa-i explic ~ovaitor ca ma aflam acolo In vacanta, pentru clteva zile, ca Invatam la liceul din Basel ~i voiam sa studiez mai tlrziu la universitate. In timp ce vorbeam, am fost cuprins de un simtamlnt ciudat de "fatalitate". "Ea a aparut, m-am glndit, chiar In acest moment; merge atlt de firesc alaturi de mine, ca ~i cum am fi facuti unul pentru celiilalt." Am privit-o dintr-o parte ~i am vazut pe fata ei 0 expresie ca de sfiala ~i admiratie, care ma facu sa ma simt jenat ~i Intr-un fel ma atinse. Era oare posibil ca aid sa ma plndeasca- un destin? Este pura coincidenta ca 0 Intllnesc? 0 tarancuta - sa fie oare posibil? E catolica, dar poate ca preotul ei este acela~i cu cel cu care s-a Imprietenit tata. Ea nici macar nu ~tie cine slnt. N-a~ putea, oricum, sa vorbesc cu ea despre Schopenhauer ~i negarea vointei, nu-i ~a? Nu pare a fi cltu~i de putin Il1frico~atoare. Poate ca preotul ei nu este iezuit, unul din popii aia periculo~i. Nu pot nici sa-i spun ca tatal meu e preot reformat, caci ar putea sa se sperie sau sa se simta jignita. -Si nici sa-i tLlrui, colac peste pupaza, despre filozofie ~i des pre diavolul care este mai important decIt Faust ~i pe care Goethe I-a simplificat grosolan, cu atlta nepasare - nu, este exclus! Ea se afla In Indepiirtata tara a inocentei, iar eu am cazut ill realitate, In splendoarea ~i cruzimea creatiei. Cum ar putea suporta a~a ceva? Intre noi sta un zid de nepatruns. Nu exista ~i nu are voie sa existe nici un fel de Inrudire. 91

Cu tristete in suflet, m-am retras in mine insumi ~i am dat conversatiei 0 aWi intorsaturii. Nu coboara spre Sachseln? Vremea este frumoasa; ce vedere superba etc. Privita din afara, aceasta intilnire a fost totallipsita de importanta. Dar vazuta din interior, a avut 0 greutate atit de mare, incit m-a preocupat zile in ~ir ~i a ramas pentru totdeauna ~i de neclintit in memoria mea, ca un monument la margine de drum. Eram pe atunci inca in acea stare copilareasca in care viata e alcatuita din evenimente disparate, necorelate intre ele. Caci cine ar putea des co peri firul destinului care duce de la fratele Klaus la fata cea draguta? Epoca aceea a fost plina de conflicte de -idei. Schopenhauer ~i cre~tinismul, pe de 0 parte, nu reu~eau sa se armonizeze, iar pe de alta parte, or. 1 voia sa se elibereze de sub presiunea sau melancolia personalitatii or. 2. Nu or. 2 era deprimat, ci or. 1 atunci cind i~i amintea de or. 2. Or, s-a intimplat tocmai in aceasta perioada ca din ciocnirea contrariilor sa se nasca prima fantezie sistematica a vietii mele. I~i facu aparitia bucatica dupa bucatica ~i avu originea, din cite-mi amintesc, intr-o traire care ma tulburase pro fund. Era intr-o zi cind 0 furtuna din nord-vest provoca valuri inspumate pe Rin. Drumul meu spre ~coala ducea de-a lungullui. Deodata am V8.zut venind dinspre nord 0 corabie cu 0 mare vela patrata, mergind inaintea furtunii in sus pe Rin - un eveniment complet nou pentru mine: 0 nava cu pinze pe Rin! Asta imi inaripa imaginatia. Daca in locul fluviului cu ape repezi s-ar afla acolo un lac care ar acoperi intreaga Alsacie! Atunci am avea nave cu vele ~i vase mari cu aburi. Atunci Basel ar fi un ora~ portuar. Atunci am fi ca ~i la mare! Atunci totul ar fi altfel ~i noi am trai ca intr-o alili vreme ~i intr-o alta lume. Atunci n-ar exista nici liceu, nici drum lung spre ~coala, iar eu a~ fi adult ~i mi-~ organiza singur viata. Din lac s-ar ridica 0 colina stincoasa, legata de uscat printr-o limba ingusta de pamint, taiata de un canallat, peste care duce un pod de lemn pina la 0 poarta flancata de turnuri, 0 poarta care se deschide spre un ora~el medieval, construit pe versante. Pe stinca se gase~te 0 fortareata, cu un donjon inalt, un foisor. Era casa mea. Nu existau inauntru sali mari sau vreun semn de fast. Incaperile erau mai curind mid ~i lambrisate simplu, biblioteca - extraordinar de atragatoare; se putea gasi in ea tot ce merita sa fie cunoscut. Exista ~i 0 coleqie de arme, iar basti92

oanele erau inzestrate cu tunuri impunatoare. In mica cetate se afla !Ii 0 gamizoana formata din cincizeci de indivizi Inarma~i. Ora!lelul avea dteva sute de locuitori, fiind guvemat de catre un primar !Ii un consiliu al batrinilor. Eu eram arbitrul care se facea vazut doar rareori, eram juge de paix !Ii consilier. Ora!lelul avea pe partea dins pre uscat. un port, in care era acostata nava mea cu doua catarge, echipata cu mai multe tunuri mici. Secretul donjonului, pe care-l !ltiam numai eu, era nervus rerum !Iitotodata raison d' erre ale acestui Intreg aranjament. GIndul ma lovise ca un !l0C. Caci in turn se intindea, din virf !Ii pina la bolta pivnitei, 0 coloana din cupru sau un cablu metalic gros, care se despa~ea sus In firi!loare foarte fine, ca ni!lte crengute, asemenea coroanei unui copac sau - !Ii mai bine - ca un rizom cu toate radacinu~ele sale orientate In sus, rididndu-se In aer. Ele trageau din aer un anume "ceva" inimaginabil, care era dirijat Inspre pivni~a prin coloana de cupru de grosimea unui bra~ de om. Acolo aveam 0 aparatura la fel de inimaginabiIa, un soi de laborator, In care fabricam aur, !Ii anume din acea substanta secreta pe care 0 extrageau din aer radacinile de cupm. Era Intr-adevar un arcanum1 despre a carui natura nu-mi faceam sau nu-mi puteam face o idee. Nu-mi imaginam nici natura procesului de transformare. Peste ceea ce se petrecea In acest laborator, fantezia mea trecea Cll tact sau, mai curind, cu un soi de sfiala. Exista ca un fel de interdic~ie intema: sa nu prive!lti cu precizie !Ii nici sa·nu prive!lti la ceea ce se extragea din aer. De aceea domnea 0 jena tacuta, cum spune Goethe despre "Mume": Von ihnen sprechen ist Verlegenheit.2 "Spiritul" era pentru mine, binein~eles, ceva inefabil, dar In fond nu se deosebea esential de aerul foarte rarefiat. Ceea ce sugeau radacinile !Ii transmiteau trunchiului era un fel de esenta spirituala, care devenea vizibila jos In pivnitii sub forma unor monede de aur finis?te. Nu era in nici un caz doar un simplu truc de magician, ci un secret al naturii venerabil !Ii de 0 importan~a vitala, care-mi fusese impart~it - nu !ltiu cum - !Ii pe care nu numai ca trebuia sa nu-l divulg consiliului batrinilor, ci trebuia sa mi-l tainuiesc intrudtva chiar !Ii mie insumi. Drumul meu lung !Ii plictisitor spre !lcoala Incepu sa se scurteze Intr-un mod binevenit. Nici nu ie1?eam bine din c1adirea
Secret, lucru ascuns, tainic (n. t.). Vorbim deele In perplexitate, Goethe, Faust ll, actul I, "Galerie mtunecata", versul6215, Editura Univers, Bucure~ti, 1983, trad. de ~tefan Aug. Doina~ (11. n.
j
2

93

~colii ~i ma ~i trezeam in cetate, un de erau in curs diferite operatiuni de transformare, se tineau ~edinte de consiliu, se judecau raufiicatori, se aplanau litigii ~i se tragea cu tunul. Corabia se pregatea de plecare, se ridicau plnzele, vasul era drmit cu prudenta afara din port, datorita unei brize u~oare, pentm ca apoi, faclndu-~i aparitia de dupa stinci, sa navigheze impotriva unui vint puternic dinspre nord-vest. ~i iata, a~a ajungeam deodata acasa, de parca nu s-ar fi scurs dedt putine minute. Ie~eam atunci din reveria mea, ca dintr-o trasura care m-ar fi adus acasa fadi nici 0 greutate. Aceasta indeletnicire extrem de placuta a durat citeva luni, pina ce m-am saturat de ea. Apoi, fantezia aceasta a mea mi se pam stupida ~i ridicola. In loc de a visa, am inceput sa construiesc, din pietricele ~i argila folosite pe post de mortar, cetati ~i locuri ingenios fortificate, pentru care mi-a servit drept model fortareata Hiiningen, care pe vremea aceea era conservata inca In toate detaliile. Am studiat in acela~i timp toate planuri!e de fortificatii ale lui Vauban1 de care am putut face rost ~i In scurt timp am fost la curent cu to ate denumirile tehnice. Dupa Vauban ill-am adincit ~i in studiul metodelor moderne de fortificatie de oriee tip ~i am incercat, eu mijloacele mele limitate, sa Ie imit arta. Aceasta preocupare mi-a umplut orele de ragaz timp de peste doi ani, perioada In care mi s-a accentuat inclinatia spre studiul naturii ~i spre lucrurile concrete, indetrimentul personalitatii mele m. 2. Atita vreme cit ~tiam a~a de putin despre lucrurile reale, consideram ca nici n-avea rost sa meditez asupra lor. A fantaza poate oricine, dar a ~ti cu adevarat este 0 aWi treabii. Mi s-a pennis sa ma abonez la 0 revista de ~tiinte ale naturii, pe care am citit-o cu un interes pI in de pasiune. Cautam ~i adunam fosilele pe care Ie gaseam in muntii no~tri Jura ~i toate mineralele accesibile, precum ~i insecte, apoi oase de mamut ~i oseminte de om, primeie din ni~te gropi de pietri~ din dmpia Rinului, celelalte dintr-o groapa comuna de llnga Hiiningen, datlnd din anu! 1811. Plantele ma interesau ~i ele, insa nu din punct de vedere ~tiintific. Dintr-un mativ care nu-mi era foarte clar, ma simteam atras de ele, avind ~i sentimentul cii n-ar fi trebuit sa fie rupte ~i uscate. Erau fiinte care traiau ~i nu capatau un sens dedt lasate sa ereasca ~i sa Infloreasca - un tile ascuns, enigmatic, un gind de-a! Domnului. Trebuiau privite cu respect, contemplate cu mirare filozofica. De~i

I Sebastien Le Prestre de Vauban (1633-1707), mare~al al Fran\ei; numit In 1678 comisar general al fOltifica\iilor, a perfec\ionat apararea ora~elor (11. I.).
94

ceea ce biologia avea de spus despre ele era interesant, nu asta reprezenta esentialuL Nu parveneam sa sesizez ciar ce era acest esential. In ce raport, de pilrla, se gaseau plantele fata de credinta cre~tina sau de negarea ~ointei? 1mi era inexplicabil. Apartineau in mod evident sti:irii divine a inocentei, pe care era mai bine sa nu 0 tulburi. In contrast ell ele, insecteie erau plante denaturate, flori ~i fmete care j'~i perrnisesera sa se tirascii de colo-colo pe un soi ciudat de picioare sau de catalige ~i sa zboare cu aripi, de parca ar fi avut ni~te petale sau sepale, pentru a-~i indeplini roIul de daunatari ai planteIor. Din pricina acestei aetivitati care contrazieea legea, au fast condamnate la exterminari in rnasa, iar expedifiile de pedepsire vizau mai ales diri:ibu~ii ~i omizile. "Mila rata de toate fiintele" se lildta exclusiv la animalele cu singe eald. Exeeptate din eategoria animalelor eu singe reee emu doar broa~tele si broilstele riioase, datorita asemanilrii lor CD. oamenii.

=,"1

u- i-\nii de In ch. am spus dintr-o data. fac arheoIog. I S:1U fI. Am ajuns la 0 colina. iar aeolo nIl existau profesori pentnl aceste specialit2J. Dar IlU ~tie ee vrea. ~Atunci VOl ~ti ceva reaL r~. 1:~5tami~>aSUSGiUXl extra-" Studiul ~tiintelor umaniste sau a1 ~tiinteIor nB}UI~j(n. un l:umul fUln. arn avut doua vise.8. 96 .1 j-\. eu clteva saptamlni "lnainte~ in perioada. oseminte ale unor anin1ale p]~eJlst. spre 111are:. ~i am Inun tirnp 8JTI oat.lda interesului meu cresclnd pentru $tiintele naturii. mi se intlmpla sa rev in din cind in dud 13 ciArtile mele filozofice. Atunci voi il1erge 10.egerii unei profesii se aprDpia In rilod aIarmanL De abia a~teptarn sa tern1in $coala.:l Jne::::~ peste ceput sa sap. dar i-am Hi. Dar n-a\'earn bani ell sa pot studia in aWl parte dedt Ia Base!.sta d. Cind examenuJ de maturitate s-a apropiat ell pa9i repezi ~i a trebuit sa ne hot~h1m la ce facultate vrem sa ne mscriem. ded ~tiintele naturii.~i. stud. mergeam printr-o padure Intunecoasa.ce. c5r a ~i Incol~it Indoiala: sa flU ma Indrept n13i degrab2~ spre istorie ~i filozofie? /\poi :rD-an1 atras intens d~ ~i de civUizatia Babilonului ~i a~ fi preferat sa ma. rna referf:am Intr-adevar 1a stud. bineln1eles~ ~tiintele naturii. hotar1ri.Jicinu-mi facusem bine aceasHi prornisiune.ar.~r.ecizie aparent rapida a R\'ut Insa HDtecedente. "in care :ox. Deci foarte cUlind an1 pllS capat planu1ui meu. Tatal Ineu 191facea 0 graxflada de griji din aceasHl CaUZEl. midi. Proble!na aJ. phil. universitate ~i voi studia. Mult timp nu m-am put'lt hotan $1 am tot aminat luarea unei" decizii.). '" Nu puteam decit Sa-I dau dreptatc.satpc colegii me] in dubiu dad. tot felul de lucruri. care se l'ntindea de-a Iungul Rinu1ui. Intr-o zi spuse: bliiat 11intereseaz8. t. disputau pentru luarea unei.01'l(:e.

1 Animal din ordinul protozoarelor marine. a~ fi preferat-o fata de 0 cariera in invatamintul ~colar. Ca zoolog. lumea 1n care traim ~i lucrurilecare ne inconjoara. dispuse radial (n_ t. Am constatat ca trebuia sa consimt sa. un ele~teu rotund ca un cerc. a~a ca m-am trezit cu inima batindu-mi putemic. Deviza mea era: "Sa nu' cumva sa imiti. Un radiolarl gigant. de exempiu. angajat la 0 gradina zoologica. 1ntr-un loc ascuns. avind la exterior numeroase pseudopode. fara a fi deranjata. 97 . reflectez in sfir~it cu seriozitate la aceasta problema. cu un diametru de aproximativ un metru. lmi paream mie 1nsumi ciudal. In timp ce ma aflam in acest impas mi-a venit deodata ideea inspirata ca a~ putea -studia medicina. Oricum. adinca. nici in condi~iile unor pretentii modeste. Asta nu -era 0 perspectiva. Urma un al do ilea vis. in apa limpede. despre care auzisem at1t de multe. Tocmai de aceea manifestasem chiar 0 anumita rezistenta fata de aceasta profesie. Cele doua vise m-au determinat cu 0 forta cov1r~itoare sa ma decid pentru ~tiintele naturii. cu toate ca bunicul meu patem. era deja sigur ca urma sa studieze teologia. Mi s-a parut 0 minune de nedescris ca aceasta creatura magnifica statea. care-mi fusese prezentat de catre profesorul meu de germana drept prototipul hamiciei ~i al con~tiinciozita~ii. inliitur1nd orice indoiala in aceasta privin~a. in care ma gaseam din nou 1ntr-o padure. fusese medic. In acest scop trebuia sa fii ceva anume ~i ma impresiona profund ca toti colegii mei erau patrun~i de aceasta necesitate ~i ca nu g1ndeau absolut deloc dincolo de ea. plasmuirea cea mai stranie ~i miraculoasa cu putin~a: un animal rotund. Este straniu.. De ce nu ma puteam hotarl ~i fixa definitiv? Chiar ~i tocilarul D.). Cu ocazia respectiva mi-a devenit clar ca traiam 1ntr-o epoca ~i intr-un loc in care erai obligat sa-~i d~tigi existenta. ~i 1n acel moment am ~tiut: Trebuie sa cunosc natura. scinteind in multe culori ~i campus dintr-o mul~ime de celule mici sau din organe aV1nd forma unor tentacule. nu puteam deveni dedt institutor sau. pe jumatate sc~fundata. In privin~a aceasta a~ face 1n orice caz ceva ce-mi placea. dar ea nu-mi trecuse niciodata 1nainte prin minte.ordinar interesul. A st1mit 1n mine cea mai intensa dorin~a de cunoa~tere posibila. 1mprejmuit de maracinis des. Era strabatuta de cursuri de apa ~i 1ntr-un loc aflat 1n intunericul cel mai ad1nc am vazut." Acum 1nsa mi-am spus ca studiul medicinei macar incepea cu eel al ~tiintelor naturii. in eel mai bun caz. In apa zacea.

nascut. ba deceptionat in mod pueril. incit gaseai intotdeauna 0 posibiIitate sa activezi rntr-o anume direc~ie ~tiintifica. avind sentimentul nepIacut ca nu era bine sa-ti. Eu n-a~ fi sperat ~i nu m-a~ fi a~teptat niciodata la aceasta bunatate "de sus". Nr. In cel mai bun caz puteam deveni un diletant in ~tiinta. de prestigiul tatalui meu. drept 0 fiinta nu deosebit de simpatica ~i care genera suspiciuni ~i repro~uri. despre mine doua opinii divergente. ca sa ma pregatesc pentru o cariera ~tiintifica. Oricum. ~i fiind in adincurile fiintei sale un obscurantist izolat de lume. un fel de leqie care trebuia parcursa ~i tocita neaparat. am ~i ob~inut-o apoi. ba entuziasmat in mod naiv.). Intrebarea era cloar: cum? Trebuia sa-mi ci~tig piinea ~i. spre ru~inea mea. Nr.In plus. A~a ca. Simteam cii sint extrem de diferit de el. nici cre~tin. Profitasem. ca sa zic a~a. Nr. entuziasm inept pentru idei ~i lucruri pe care nu Ie apreciaza nimeni. prietenii imaginare. m-am decis sa studiez medicina. domeniul medicinei era atit de vast ~i de variat. Intrucit. prostie(matematica-!). Optasem cIaI' pentru . 2 nu era de fapt un caracter. A solicitat insa 0 bursa la universitate pe care. eram considerat de multi dintre colegii mei. I drept intruchiparea unei sarcini morale dificile ~i ingrate. A veam. Ma ru~inam mai putin din cauza faptului ca saracia noastra era a~tfel confirmata in fata tuturor. intrucit n-aveam bani. confuzie ~i dezordine in chestiuni tinind de domeniul concep~iei asupra lumii. t.~tiinta". in cele din urma. in mod evident.rncepi viata cu un asemenea compromis. aceasta decizie irevocabila m-a facut sa ma simt considerabil u~urat. deprimare. nu exista nici speranta de a gasi un protector care mi-ar fi putut sprijini dorinta. in plus. dar avind pretentii ambitioase. ca lene sporadica. prejudecata. I Viata implinita (n. 1 vedea personalitatea mea ca pe un tinar putin simpatic ~i dotat mediocru. un temperament necontrolat ~i maniere indoielnice. ci 0 vita peracta1. precum ~i de oamenii (cite~te: profesorii) care aveau autoritate in domeniu. nu-mi erau binevoitori.. lipsa de intelegere fata de alti oameni. Dar acum se na~tea intrebarea penibiIa: De unde sa vina banii necesari studiului? Tata putea face rost de ei numai partial. ingreunata de 0 serie de defecte. cit mai degraba din cauza convingerii mele intime cii toti oamenii "de sus". 98 . • care era un om bun ~i fara ·compIicatii. 2 II considera pe nr. Iimitare. nu puteam frecventa 0 universitate striiina. de fapt. deci cei cu autoritate in materie. Iipsa de curaj. nici altceva.

pe dnd Faust era un echivalent viu allui 2. ale carui ferestre inalte se deschideau spre un peisaj scaldat in soare. 2. dar ~i mai strain Imi era Mlntuitorul sinoptic. personificat in Faust. dar incapabil ~i indecis in a se exprima pe sine insu~i prin intermediul dens ~i obscur allui 1. continut in acesta Si anulat. pHicere. precum ~i certitudinea de a apartine sociellitii omenesti. Aici. ci mi-a conferit ~i o siguranta iriterioara sporilli. Eu tineam cu arnbe1e I Joe. pe care 0 Indragearn atlt.nr. Cristos cel al Sfintului loan mi-era strain. 2 resimtea expresia posibila a sinelui sau ca pe 0 piatra care era aruncata de la marginea lumii ~i se scufunda fara zgomot in infinitatea noptii. Nu mai erarn un unicat Si 0 simpIa curiozitate. mai mult declt Sfinta Evanghelie cea de la loan. 99 . Aici. totulintr-una. un a~a-zis lususl al naturii crude. ceea ce ma convingea ca el constituia raspunsul dat de Goethe la intrebarea timpului sau. In elinsu~i (adica in nr. In plus. N~ul ~i garantul meu era Insu~i marele Goethe. 0 viziune totala a inse~i naturii umane. ce-i drept. criticam soiutia definitiva din Faust. 2) domnea I'nsa lumina ca In incaperile spatioase ale unui palat regal. Ma aflam in pEn a noapte. In ciuda admiratiei mele. Subaprecierea copilareasca a lui Mefisto ma mlhnea personal.~i aceasra era marea mea mlngliere . sensul ~i continuitatea istorica stapineau In cea mai stricta contradiqie fata de hazardul incoerent al vietii lui 1. 1 era. se lasase ~i 0 negurii deasa. Deci Si pentru el . Nr.traind. gIuma (11.). 2 il privea pe celalalt drept un univers launtric Intunecat. Nr. dnd predomina nr. 0 intuiam cu 0 oarecare teama. intocmai ca infumurarea lipsita de scrupu1e a lui Faust ~i mai ales uciderea lui Philemon ~i Baucis. cu mo~tenirea timpurilor trecute de care Goethe era vizibil impresionat pina in rarunchi. dimpotriva. Nr. care m-a speriat ~i incurajat totodata. de 0 claritate nemiloasa fata de sine. care nu gasea de fapt In vecinatatea sa imediata nici un punct de contact. In el traia ceva ce aqiona In mod nemijlocit asupra simtirii mele. In schimb. amuzament. In aceasta perioada am avut un vis de neuitat. se simtea intr-un acord secret cu Evul Mediu. Faust Insemna pentru mine. de~i de fapt ar fi nazuit s-o faca. 2. Aceasta lntelegere nu numai ca m-a consolat. intr-un loc necunoscut Si inaintam numai anevoie impotriva unei vijelii violente. mort. 2 constituia 0 realitate. nr. t. Inceta intelegerea provizorie.

care ma urmare~te insa pas cu pas.mlini 0 lumina mica. singura mea lumina. Totul insa depindea de reu~ita mea in a tine aceasta luminWi in viata. Aveam impresia ca Adam parasise odinioara Paradisul in acest chip. totodata. Acest vis a insemnat pentru mine 0 mare iluminare: acum ~tiam ca nr. Am ~tiut. Propria mea cunoa~tere e unica. 1 era purtatorulluminii. 1 trebuia sa merg mai departe spre studiu. totu~i e 0 lumina. erori. incilciri. Trebuia sa inaintez impotriva furtunii. la fel de fara preget ~i de direct. 1 Munte in masivul Harz din Germania. In calitate de nr.ca trebuia sa-mi salvez luminita prin noapte ~i furtuna. mi-am dat imediat seama: este "stafia din Brackenl". 2 11urma ca 0 umbra. Trecutul este colosal de real ~i de prezent ~i ia cu el pe oricine nu se poate rascumpara printr-un raspuns satisfacator. Imaginea mea des pre lume a cunoscut atunci 0 Intoarcere de inca 90 de grade: am realizat ca drumul meu ducea irevocabil spre exterior. Furtuna care sufla inspre mine era timpul care curge fara incetare spre trecut. care aspira in sine cu nesat tot ce exista ~i careia nu i se sustrage pentru 0 clipa decit ceea ce-~i face loc inainte. prapria-mi umbra proiectata pe direle invirtejite ale cetii ~i generata de catre luminita pe care 0 duceam in fata mea. care cauta sa ma impinga inapoi in obscuritatea incomensurabila a lumii. in tot felul de dependente. Deodata am avut impresia ca ma urmarea ceva. ea este reprezentata Intr-o scena celebra din Faust de Goethe ~i In opera ell acela~i nume de Gounod (n. in ciuda tuturor primejdiilor. Cind m-am trezit. Am privit indarat ~i am zarit 0 forma neagra uria~a. supuneri ~i infringeri. care venea in spatele meu. t. EI exercita 0 putemica forta de suqiune. Sarcina mea era aceea de a men tine lumina ~i de a nu privi inapoi in vita peracta. ca luminita era con~tiinta mea.).cu toata spaima mea . acolo unde m: se vede ~i nu se percepe nimic in afara de suprafetele unor secrete de nepatruns. este singura lumina pe care 0 am. 100 . dezordini. In acela~i moment am fost ins a con~tient . e cea mai mare comoara pe care 0 posed. spre limitarea ~i obscuritatea tridimensionalitatii. iar nr. Imagina\ia populara a plasat acolo Intllnirea vrajitoarelor ~i a diavolilor In timpul "noPtii walpurgice". incercind s-o feresc de rafalele de vint care amenintau in fiece c1ipa s-o stinga. spre ci~tigul de bani. care era un imperiu luminos de alta natura ~i interzis in mod manifest. Este adevarat ca-i infinit de midi ~i de fragila in comparatie cu forte Ie intunericului.

.

U de parte.i face en producerea viselDr~ 91illte1igen~a superioara necesara se putea c:tribui ell u~uriITta. ca inteligenta rnea e'.ra putere en obscuritate.-.sta nu iitm:. fapt de ce avusese loc un astfel d.sOlnnia a [)eo flzfssaJ i~j~CUrf1 0 aslrrdlasei.. caCI TiE ITii~-3Y fi trecut niciodat2:. asta imi era c1ar. t.e praces Si de.)cLUc. care era rr~u1.l fantornatic.I:lsepernfU e.\cum am in~e.inarii care trecea de fiecare data pe fetele o::nnenilof clnd se s~.re o pers()nalit?~te 1'ntruc1t\l8.1 ceva Cie-(.1sa atlta critica gnoseologica7 i"ncl't alYl fDst 2ts21tat de IDJoieli. ill'. 2 In urrna rnea..les deodata lTIulte lucruri care In trecut lrni fusesers.Jte~. ce se i\rrise In con~tiint2L Doar nu facuserD.fac aluzie la ceva ce aInlntea de uni:versul interior. caz~ Intre Tiline $i ''''lr~ 2 se proausese 0 mptul's. Cl tTa. Dar f. 2 era in rea1itate 0 pfanton1a~i. de exemplu.1Llrit~ chicn~daca~ din ID mod de vedere 1'1cOTI:?dentizarn indiscutabil.De uncle vine un astfel de 'vis ?~. In lumina constiintei.e de DUTunezeu (n.. nirnie ITiele pentru a sustine aceasta dezvoltare.lrni era inca ~i atJJncL dupa CUIT1 pot constata retro~ doar un lucru neHi:D. aoar ca 0 UITlbdi }.1 'l'. Intr-o luasurti rot :rIled mare identic ell nr.:~ rEl~_su.In su-· De'\ ·:.lcluase ~i brusc la iveaEi Tn vis la un I110rnent dat.-avearn ~-' pentru nhnic 111 lume sa-l reneg fata de mine lnsumi oie . prin minte ideea geniaUi ca lumjnosul imperiu interior apare. 1 S1.-utcnoDJ. acesta era ~i cazuL Dar asta nu-i 0 explicatie.~'L .tma.. 1 ~ iax aceasta stare sc do\/edi ca 0 cornponent.i zator ~i eu care" tocrnai din acest moth/ ~nu ma rn&£ puteam i. E'..ginil rr~ai fi existat absolut nici 0 posibilitate de . Ar fi fast 0 a:utorrlutilare s in ri-a-r a ofl..:. adica en care Sc.a a latuni lui 2. '1n acel rnornent lni se paTuse de la sine lnteles ca asernenea vise era. care de nf. L ave:. care se punt. In orice caz ce\"a mai inteligent deci't . ~i lumina era acolc' dc'area trebuia S2~ un agor pietros. Eu lDsurni In3~simtearn. i p·.SE ClffiI::. ci doar 0 clescriere.). L ~nainle 51. rr:s. are l\lI~'arnlr1trebat arunci: ~. este de.e'm:rnai in.der:Jlc. ~ ~/iselor. distanta in de nr.i. Trebuia deci sa actioneze ce\"Ct In cc-va inteEgent. \J. Se putea spune.a lun1ii . 29 ca. inexplicabile: ~i anUIl1e ace-a umbra rece a uluirii ~i i'Dsrra.~hL1r a-l declay nul. 101 .".a cealalta.1J trimise direct Durnnezeu . T'rebL~ia s~tul Jas pe tlf.\. Pentru iTilne nu era nici un dubiu ca. T":1.

datorita individualitatii lui.). de~i datorita originii °mele de Ia tara 0 astfel de posibilitate ar fi fost pe deplin acceptabiHi. copilul se adapteaza incon~tient. 0 perioada vasta de pregatire. t. carora mai tlrziu tata avea sa Ie cada. caci ea era oarecum ancorata intr-un 1 2 Strigoi. desigur. erau pUismuiri nascute sponian.. t. dupa cum nici nu mi-am facut 0 idee despre existenta sa spatiala. atunci se na~te sentimentul de nesiguranta in raport cu Iumea. Singurul Iucru c..lar Ia acest spirit era caracterul lui istoric. Spiritul familial poarta lnsa. EI juca rolul unui factor care nu era clar definit. respectiv atemporalitatea lui.:~ sentiment de siguranta in raport cu lumea. acord universal (n. lntinderea lui ln timp. Caci Ia tara se crede ln aceste Iucruri In functie de circumstante. victima. este de acord doar In mod Iimitat. adica in el se produc corelatii de natura compensatorie. care. fire~te. .N-am legat de asta nici 0 reprezentare a unei individualitati anume. fiind totu~i prezent ln mod definitiv . amprenta spiritului epocii. care. daca el se afla lnsa in opozitie fata de ce-' multi ~i este el insu~i brazdat de contradictii. care trebuiau intelese ca reaqii la anturajul meu parintesc. Toate astea nu mi Ie-am spus. Reprezentarile "religioase" ciudate. ~i a lumii in general. ele slnt ~i nu siot. Acord al tutmor. care ma asaItasera deja in copilaria cea mai frageda. In sine. In fundalul. In mod evident. lncepe sa se contureze ~i sa-~i arunce umbra cu muIt timp inainte. In premiseIe existentei mele . 102 . Indoielile religioase. stafie (n. Ie este celor mai multi oameni incon~tient. cu care. Omul vine pe Iume. impresia ca astfel de influente ar fi emanat eventual de la mama. La aceasta. Copiii reaqioneaza mult mai putin la ceea ce spun adultii dedt la factorii imponderabili din atmosfera inconjuratoare. N-am avut niciodata. Este de inteIes ca unele presimtiri II cufundau pe tata intr-o stare de nelini~te. ca de exemplu pe aceea a unui revenant1. Daca spiritul familial constituie un consensus omnium2. bineinteles. 0 asemenea revolutionare a propriei lumi. cu dt con~tiinta s-a ferit cu mai mare disperare de puterea ei. ln atitea cuvinte. se repercuta ~i asupra mea. la rindul sau. atunci el va reprezenta . ~i anume cu atit mai mult. fizic ~i psihic.). cu ni~te predispozitii individuale ~i ia cuno~tinta mai lntli de mediul sau parintesc ~i spiritul acestuia. au cunoscut In el.

~' ..prarat3._.•.•. Epoca sa erOlca se dl.nume..... totu~i viata.e r-:-. aici .c!.. C'COi('-o-p l' bi" t"l t ? Ifl':".. in interiore homine habitat veritos n\'u \fa duceti in afara. tnE?.' ~j s? rm descoperirn niciodata ca am fost in principal :pc: scen~ leatrului bmii. Acest fundal Inele c.. ci s-a conturat eu mult 'J':nairrcc> avenl noastra personaHi~ slntem. onen a e.:uh anticioat dezvoltarea mea a . Exista insa fapte care. cuno~tinta con~tiintei de S'J.a eu -lntru~=lt\/a de-a f. care contT2stau in mod stro. moda'!l'ta~tl' l-'-''''''C''-'-'' ~ .cU ct'.al ~.... rflare rntisura reprezentantii. 0 parte a fiintei noastre in veacuri. t. care se adreseaza ex~ verbis' acestui em}..).' . pe de aha parte~ IT... religioasa a tataJui meu.' In (Tedin'... 2 al mamei Injnte ell de Tnele rni-·era sprijinul cel1nai putemic in conflictul care se na~tea ~i pHisro.. pe care irtre crlstientul TlleU er~~s~irn..1terior ~i inceard de aproape doua mii ne arE in mod serios sa-l aduc3_ 10. constatarea mi-a conferit de fiecare data un sentiment de securitate ~i convingerea ca.. chiar Cl...aUI ~1 .str['i occidentala. 103 . ·v '.. pentru uzul meu Cee Cii ea 1111 este 0 curiozitate individualii 0 ci'cmo[<streazl'i flo:. parts anii 1892 ~i 1894 am pmtat 0 serie de discutii vehemente ·C'l ._'-. ei't ~i a irnaginii de azi asupra lumii.•. care rnel ea flU s-a naSCLEd.'e". ..fJ'Y."po"0..e azi pe mIlne.•. Putem 0 i'ntreagzc sa crectem di facem totul dupa Eost~l.:.c())Jstiente.lnt ir:.raja a Lmtarn Lmtanlor.Leren lnsa niciodata ca fiind EI aveaa~a simteam pomiL muntii~ clmpiile ~i '}Ig:'[tc.·V-"~L""" '"" 11h~']'''''''F~i .~cecu 2xdrllC'le H1 "'.i21at sa Ie '/2/i -:it d."o·11'p'!" '-' I ·-"-:.acar~.. din contra. Si cere cu am desemnat-o.U"..m 'V 1 a' r. !~e il1fluenleaz3. CULoastelD. ~p . inclt de 1a el n-a pornit nici un fel de . :-c SfL:'_'l~'~_i'~:U~_l.-'..e • .ist21 un tenen solid pe care se putea 5to....Se 0 verSElne ?.Nu mi-a trecut niciodata era aceasta fandare. victimele ~i unu~ spirit colecti"v~ ai c3xui ani de viata Insealnna secole.~~n::... f Ce: a~a (:!. . ~i persoDalisr:"ului acesteia: Noli foras ire.~.niu suprafata ei en crt. i- Prin cu\'inte precise (n.L~ so. __' '~'u._tLcu cit ::. Nr.uirile ciudate."..c+~' ~_. ~i asta ell atlt 5 rnai rrn. in omul interior ade'/axul !) pe. compensatorii.2C=~2. Inc:recen.':".sdnb si rnaDifestarile ei conventionale.•••.titudini intr-atlt.

cazu l'ntr. Ca pieot de Lauten.". de plina de sperante de a-I avusese parte ftlfa ~rn::buia s§~~.3. ill.l\e cu cine'c ~j . mult bine . Din incerdirile mele de a incfopi eu \'1 21m anat i'ntr-adevar ca trebuia sa existe ceva aserlJ.'<.m ~ '-' -. care-mi incita spiritul de contra(:11(:tll::.- pe inimaginabil ca el sa flU fi Iacur ~i sa nn fi a\'ut Ci3a Tn8.l:rt· san tearll:i ITI.. Oil Sli:mitla sa. umeri. 1ritarea si nemu)tumirea sa se amplific21sera Iui ma umplu de grijil... fie de {) ridicare resernnata . cea a lui Dt..jp'Jice c"iestiniJl deQ~~e.nt8.eCe. fata posibilitatilor lumii Doctume. aceste lllil'~ll.iT al1ta despre teoria cunoa~terH spre :l ITL~)fi Elm_L~rit ca c 83t['~1 de cunoa~tere nu poate fi dovedita.u mare siIinta sa duca 0 viatil pioasa.C. era pre. Nu cum de uu profita de Olice oeazie pentru a se C0I1fru._. Caci ~-nj~er~~ c~ era chinuit de ceva ~i presupuncarD eEl acel ceva avea de~a face cu conceptia sa religioasa asupra lumii. In 2prcpierea cascadei Rinului.nJclttoaLe intrebarile mele erau unnate fie de raSpllriStlf de viaia ~i atlt de familiare mie. Arnb-ii mer lsi dad. mm spen". Desi vedeam ca Intrebiirile mele critice 11i!11tl1:sta.bH (:'.\.~un el-i.ze lunga pip a studenteasca ~i era de:Z2lm :'ct[H de casnici2 32" Face. a fi Intr~o c.'rTl2. c.E"-" II zdruncinara mai tirziu si credinto .ccesibilz. cu uitarii talentul Sall filologic. it'll parea ca luerurile puteau sta a~a nmnai dad j'j necesara. ell [fzuitaWl c:a mult prea frecvent la scene.tr~ziasnl senT-rElent3-. De~i trebuia sa recunosc atitudinii ei. Ca urmare. Mama evita tot ce l-ar fi putut aglta Sl nu se preta la nici 0 disputa. Iv1i se a.' 5e cufunda in amintiri ale \de~ii de student.:.tmr-lJrl cncd fn foarte nemdelTll'natic.e~='.1} ...L. E drept ca rarnineam cJ:lpllo:cii1crlui nervoase.arL~tOf. 'inca sa ajungem Ia (} conversarie CODstrUCt1va. Tlai rn1~dte J cere am sa leg ell el 0 discutie. in de a afla ce\'£}.ldC':} lilcheiase 0 data.unnezell. 8a-1 trans:rnit aceste S. continL1z~ furne. 'in 111 legatura ell procesele care se petreceau in interiard 1ui ~i ell clilr ceea ce l'n1elegea eI despre sine Insu~i.des:03. dar rni~era 1~~ de ciar CR nici reI D-avea nevoie de vreo tot a~a de putin preCUi1i trebuia sa mi se dernonstreze frurnusetea unni iqaSEirit de SO. D·intr-o serle de 2dt~zii seserrl Ia convingerea ell era vorba de maoie-Ii relifzlosse.:. 1':Tt. Este de iuteles c3. deseori uu eram in stape in frlu temperament. pros'.1 evidenta dintre toate experientele.. dar cind imi pares.1..prea mull. 9i suferea de 0 irascibilitEte cronica..

N-avea niei un prieten cu care sa se fi putut sfatui. spre a nu-i decIan~a emotiile. care nu poate lumina bezna in care orbeeaie ei. dupa ce ii bloeasera toate posibilitatiIe de a ajunge nemijlocit la Dumnezeu. Nu ~tiam de ce . Aveam senzatia ea i I-a~ fi putut eventual imparta~i daea ar fi fost capabil sa inteleaga experienta directa a lui Dumnezeu.era pur ~i simplu a~a. Teologia ne instrainase reeiproc pe tata ~i pe mine. Ele il parasisera. pe care nu aveam voie sau nu puteam sa-l dezvaIui nici tatei. Mi se parea ridicoI sa admit ea oamenii ar fi putut determina astfeI de dezvoltari. infidele. fiindea vedeam cit de fara sperante cazuse prada Bisericii ~i gindirii ei teologiee. Odata I-am auzit rugindu-se: se Iupta cu disperare pentru eredinta sa. Aeeste discutii sterile ne necajeau pe amindoi ~i in ceIe din urma ne retrageam. pentru ca 0 abordam intotdeauna intr-o maniera foarte nepsihoIogiea ~i inteIectuaIa ~i evitam pe cit posibil aspectul sentimental. eu eel putin nu cuno~team pe nimeni in anturajul nostru pe care sa-l ered in stare a-i aduee cuvintuI salvator. Atunci am inteIes cit se poate de adine ceea ce triiisem: Dumnezeu Insu~i dezavuase in visul meu teoIogia ~i Biseriea intemeiata pe ea. De ce n-o facea ell Dumnezeu. Era singuratie. pe care mi Ie trimisese mie chiar fara sa-L fi intrebat. fiecare avind sentimentuI sau specific de inferioritate. 105 . t. Dar acest mod de apropiere avea mereu un efect asemanator cu eel aI basmaIei ro~ii asupra taurului ~i ducea Ia reaqii de enervare. Am fost zguduit ~i revoltat deopotriva. asemenea tuturor fapturilor Domnului. Gare ce erau oamenii? Se na~teau pro~ti ~i orbi asemenea eatelu~iIor. Ba imi permisese chiar sa arunc 0 privire in propria Sa fiinta. sumbrul auctor rerum creatarum1. Pe de aIta parte. pecetluindu-mi astfeI soarta. unicuI care este cu adevarat responsabil pentru suferinta lumii? I-ar fi trimis cu siguran~a ca raspuns unul din acele vise magice.atunei 0 faeea cu familia lui ~i eu sine insu~i. infinit de profunde. care mie imi erau de neinteIes. inzestrati cu cea mai saraeacioasa lumina. fiindca eram incapabil sa pricep cum de un argument perfect rational se putea lovi de 0 rezistenta emotionala. Aceasta din urma era cu siguranta un mare secret. Dar nu inaintam niciodata atit de mult in discutiile pe care Ie purtam cu eI. De I Autor allucrurilor create (n. Am simtit asta din nou ca pe 0 infringere fatal a.). toIerase teologia. in care insa nu ma simteam singur. nici macar nu ajungeam in raza problemei. ca ~i atitea alte lucruri. A veam 0 presimtire sumbrii ea tata ei:izuse inevitabiI vietima destinuIui sau.

dupa cum am deseoperit la aeea vreme. de fapt. "spiritual". De un numar 1 Citat din loan 1. dar e~uase. eredeau in definitiile lor ~i mai ~tiam ~i di tata. ~i nu numai lui. aidoma teologilor. Tot a~a de putin se putea apara tata ~i impotriva materialismului ridicol al psihiatrilor. ineercase tatal meu. pe care ii cuno~team. Prieepusem ca acea eredinta ce-mi era mereu superlaudata ii jucase 0 festii fatala. Ea ii pretindea omului sa creada. Tatal meu traia in mod vizibil sub impresia ca psihiatrii ar fi descoperit in creier ceva care dovedea ca inloeul unde ar fi trebuit sa fie spiritul se afla materia ~i nimie "aerat". ed. De unde ~tiau teologii ea Dumnezeu orinduise anumite lucruri in mod deliberat ~i di "permitea" altele ~i de unde ~tiau psihiatrii ca materia poseda proprietatile spiritului uman? Eu nu eram deloe in perieol de a cadea vietima materialismului. Pentru mine insa.asta eram sigur ~i la fel eram ~i de faptul di niei unul dintre teologii pe eare-i euno~team nu vazuse eu propriii oehi "lumina [care] lumineaza in intunerie"l. N-aveam ee sa fae eu a "religie teologidi". dar tatiHmeu. Cineva ii ~optise eu siguranta eeva la ureche despre "sugestie". germ. da. la fel ea ~i in teologie! Eram mai sigur ca nieiodata ca ambele dueeau lipsa de eritidi gnoseologidi ~i de experienta. altfel n-ar fi putut propovadui a "religie teologidi". asta imi devenea tot mai cIar. dici doar ~tiam ea materiali~tii. ei majoritatii oamenilor eultivati ~i serio~i.). A~a se expliea de ce ma avertizase tata in diverse rinduri ca nu cumva sa devin materialist. t. Toate cartile "inteligente" ~i interesante pareau a-i fi interzise. la fel ea ~i ipohondria lui. dizuse pur ~i simplu din lac in put. Leipzig ~i Viena. sa nu care cumva sa cred ceva. dadi studiam medieina. 1888 (n. pentru ca el citea atunei. Toanele sale depresive se Inmulteau ~i se intensificau.). eartea lui Bernheim asupra sugestiei.2 Era pentru mine eeva nou ~i important. tradusa de Sigmund Freud.5: Si lumina lumineazii fn fntuneric $i fntunericul n'a cuprins-o (n. E ceea ce. fara nadejdea de a ~ti vreodata. ea nu corespundea felului in care traisem eu experienta Domnului. cu mare efort. caei pina atunci iI vazusem pe tata eitind doar romane sau eventual cite a deseriere de calatorie. 2 Die Suggestion und ihre Heilwirkung (Sugestia $i efectul ei terapeutic). avertismentul sau insemna. Leetura nu-l faeea insa ferieit. saraeul. Pacatul suprem al credintei mi se parea a fi faptul di ea anticipa experienta. 106 . Doar ~i aeesta era eeva in care trebuia sa erezi.

1 trecutuIui sau studentesc. a iesit iar 10. din punct de vedere anatomic Si fiziologic.zutpe ginduri. comoriIe infinite ale !ltiintei fusesera etalate in fata Iui.adica anii de ScoaIa .) J 107 . jerum. t. Doar fusese Si el pe vremuri un student entuziast in primul sau semestru. acestea se va adauga cunoasterea starilor biologice de exceptie. fara co. inceputul anuIui 1896. in cantonul Aargau. ca propria lui viatii incetase definitiv 0 data cu terminarea studiilor si mi-au trecut prin minte versurile unui cintec studentesc: Privind fn jos. 2 0. Si in fata mea. ce-l inacrise !Ii inveninase? Nu gaseam nici un raspuns sau gaseam prea multe. medicuI sa fi putut constata ceva precis. fulgerator. o quae mutatio rerum!2 Aceste cuvinte m-au apasat greu pe suflet. si anume a boIilor. o jerum. am putut intra intr-o asociatie purtind culori. si 10. dar in ceIe din urma medicuI a C8. un pahar de vin in acea seara de vara a fost parea ultima scaparare a unei amintiri vii dintr-o epoea in care el fusese ceea ce ar fi trebuit sa fie. ce mutatie a lucrurilor! (N. pat !Ii inceta din viata 10. careia ii apartinuse si tata odinioara. starea lui se inrautati. ei plecarii Spre-a filistinilor {ara. Acum se pIingea de senzatia de a avea "pietre in burta". Curind dupa aceea. lumea se deschisese pentru el. spre incintarea mea. Spre sfiqitul toamnei Iui 1895 cazu bolnav 10. co. Oare ce-l frinsese. Muit timp n-a fost Iuat de noi in serios. Era Ia sfirsituI verii Iui 1895. In plus. se viiitase de toate simptomele abdominale posibile. Zofingia I. intr-un sat viticol din Markgrafenland.se incheiase Si acum mi se deschideau portile de aur spie universitas litterarum Si spre libertatea academica: voi afla adevaruI despre natura in aspecteIe sale principale. In primavara imi incepusem studiile 10. iveal1i spiritul vesel 0. si a tinut acoIo un discurs plin de haz. asa cum mi se deschidea!li mie. Singura perioada a vietii meIe in care ma pIictisisem . Numele vine de la ora~elul Zofingen. Pe cInd eram inca "boboc" m-a insotit chiar intr-o excursie a asociatiei. Universitatea din Basel. voi invata tot ce se putea sti des pre am. asa cum eram eu acum.). jerum. in care.de ani deja. In acelasi timp am recunoscut. unde a fost infiintata aceasta asociatie studenteasca (n. Discursul tinut de eI 10. t.

. M-am gindit ca avea sa-mi repro~eze ca ma instal as em in camera lui. sa-i dau mamei saptaminal banii pentru menaj. Mama mea avea treaba in camera de alaturi. Acest punct de vedere mi se paru a eorespunde cu personalitatea nr.. putine amintiri de atunci mi-au ramas intiparite in minte.Ah. Stateam linga patul Iui nemi~eat. Pe de aWi parte. de data asta tata se intorcea acasa insanato~it dupa boala. visul s-a repetat. Zilele urmatoare au fost apasatoare ~i pline de durere.Cit de repede s-a ispravit totul. Trebuia. M-am tot intrebat apoi: 108 . tata mi-a aparut in vis.Moare. Dupa moartea tatei. EI ii ~opti eeva. La aproximativ ~ase saptamini dupa ee a murit. mama vorbi pe vocea ei "cea de-a doua" eu mine sau cu aerul care ma inconjura: . La un moment dat. . totul a deeurs bine. fiindca ea nu ~tia cum sa gospodareasca ~i sa dramuiasc~. S-a apropiat cu mine de pat ~i a vazut ca tata murise. unde am gasit-o ~ezind la fereastra ~i tricound. Mi-am dat seama ca era cazul sa mint: . 2 a mamei mele. ca se odihnise bine ~iacum se intoreea acasa. se trezi la viata in mine 0 bucata de barhiltie ~i de libertate. ca tintuit sub efectul unei vraji. Atunci mi-am amintit de mama ~i m-am dus in camera veeina. e Ia fel ea de obicei.Da.. Tata horcaia ~i am realizat ca intrase in agonie. A oftat u~urat ~i a inehis oehii. Deodata. m-am intors la el. Ceva mai tirziu. zise mama. mirata parca. banii. m-am mutat in camera lui ~i i-am luat locul in cadml familiei. de exemplu. Am ~teptat ~i am tot a~teptat suflarea urmatoare . dindu-mi a intelege din priviri ca tata delira: Vrea sa ~tie daca ai trecut deja examenul de stat. am zis. Nu mai vazusem niciodata un om murind. Este foarte sIabit. Peste cueva zile. Aeest "pentru tine" ma lovi cumplit ~i am simtit di 0 bueata de trecut se incheiase in mod irevocabil. mi-a spus. ~i ea spuse. Dar ea nu a mai venit. Deodata s-a aflat in fata mea ~i mi-a spus ca tocmai venise din eoneediu. . Era singur. Dar nici gind! Mi-a fast totu~i ru~ine ca imi imaginasem ca murise.Pentru tine a murit la timp.Dupa cursuri. iar eu imi faceam din nou repro~uri ca putusem sa cred ca murise. ma intorsesem acasa in ziua aceea ~i ma interesasem cum se simte. Ceea ce-mi dildu senzatia ca trebuia sa insemne: Nu v-ati inteles ~i ar fi putut sa-ti devina un obstaeol. a ineetat sa mai respire.

La sfir~itul studiilor mele ii datoram trei mii de franci. Printre prietenii mei cei mai apropiati se numara Albert Oeri1• Prietenia dintre noi. Omul invata atunci sa aprecieze lucrurile simple. 0 parte din rudele mateme era de parere ca ar fi trebuit sa-mi caut un loc de amploiat comercial la 0 casa de comert.pe care soarta i-a despartit treptat in anii de mai tirziu. Dar.. M-a ajutat un unchi dinspre tata. data cu moartea tatalui meu s-au ridicat probleme serioase ~i grave in legatura cu continuarea studiilor me1e. deoarece incepuse deja la sfir~itul anilor ~aizeci ai secolului trecut cu prietenia dintre tatii no~tri. 0 formatie clasica ~i 0 traditie intelectuala ingrijita . pentru a ci~tiga cit mai curind ceva bani. Totul era insufletit spiritualice~te ~i a fost ~i 0 epodi a prieteniilor. Privind in urma pot sa spun: anii studentiei au fost ani frumo~i pentru mine. Se putea presupune la fiecare. Legatura dintre noi avea de fapt cu vreo douazeci de ani mai mult dedt noi in~ine. 109 o . pe care am preluat-o de la 0 matu~a Mtrina ~i am. In cadrul asociatiei Zofingia am tinut mai multe discursuri pe teme teologice ~i psihologice. Restul I-am cl~tigat lucrind ca asistent preparator ~i ocupindu-ma cu vinzarea unei colectii mici de antichitati. incasind un profit foarte binevenit."Ce iIlseamna aceasta intoarcere a tatei in vis? Cum de pare atit de «real»?" A fost 0 experienta de neuitat care m-a obligat sa meditez pentru prima oara la viata de dupa moarte. bucata cu bucata. intrudt mijloacele de care dispuneam nu erau nici pe departe suficiente pentru trai. cad mi-am acordat mie insumi permisiunea de a lua doar cite una in fiecare duminica. vindut-o in mod avantajos. pe I Personalitate marcanta care a jucat un rol important In via\a politica ~i cultural a a ora~ului Basel (11.a durat pina la sfir~itul vietii lui (1950). Discutam in contradictoriu in legatura cu Schopenhauer ~i Kant. Fratele mezin al mamei s-a oferit s-o ajute. Mi-au tinut un an intreg. Purtam conversatii dintre cele mai animate ~i nici gind ca ele sa fi abordat numai subiecte medicale.). N-a~ dori sa nu fi avut parte de aceasta perioada de saracie. . t. Imi amintesc inca foarte bine ca am prim it odata cadou 0 cutiuta plina cu tigari de foi. spre deosebire de ei. Aveam cuno~tinte despre diferitele stiluri ale lui Cicero ~i ne interesau teologia ~i filozofia. M-am simtit imparate~te. ca sa zic ~a.

Hesiod. Virgiliu. sub soarele striilucitor sau sub luna in permanenta transformare. Da. nu ne-am vazut prea mult in deceniul care a urmat. pe care noi. a mijlocit 0 buna cunoa~tere a culturii antice ~i a constituit 0 sursa de inspiratie a c1asicismului german (n. surprinzatoare la virsta aceea. lmpin~i de un vint racoros. Clnd am implinit treizeci ~i cinci de ani. ora solemna a miezului vie\ii. Calatoria a durat patru zile. lnaintam.). 11 veneram ca pe marele am ajuns deja legendar. t. decedat din pac ate prematur. Aceste conversa\ii au alcatuit punctul culminant ~i de neuitat al vietii mele studente~ti. iar "marea" noastra a fost lacul Zurich. Oeri adusese tradueerea lui VOEl din Odiseea ~i ne citea in timpul I Johann Heinrich VoB (1751'-1826). care luerau pe atunci la mine. pe care. am racut amindoi. dar ne-a unit pina in ultima c1ipa ~i prin legatura fidelitatii. Partea cea mai valoroasa a operei sale . eu spinaeherul. il intilnisem uneori pe strada. de sensibilitate ~i un povestitor excelent. M-a impresionat ca era stranepotul lui Jacob Burckhardt.Oeri ~i pe mine destinul nu numai ca ne-a tinut impreuna.tiilmacirile din Homer. Eehipajul s-a compus din trei medici tineri. scrii!or iluminist german. 0 calatorie memorabila eu vaporul. in Asia Mica. rara a biinui ce ne ~tepta de la via\ii. Obi~nuiam sa ne adunam eu toW ~i sa discutam la "Adler" din Weil ~i la "Hirzen" din Haltingen. Oeri amintea pu\in de aspectul exterior aI acestui om rar. tinerii studenti ai Baselului. Era pe dt de plin de umor. modul in care privea evenimentele istorice. pe atit de plin de suflet. ca ~i pe Burckhardt. ltinerarul nost~ a fost pina la Walenstadt ~i inapoi. Scepticismul lui descoperea vanitatea ~i nimicnicia chiar ~i sub faldurile cele mai stralucitoare ale draperiilor. eel de-al treilea in alian\a era Andreas Vischer. a judecatii sale politice ~i precizia lui adesea uluitoare in in(elegerea personalita\ilor contemporane. Dar dnd s-a apropiat de Oeri ~i de mine. Am aflat cite ceva de la prietenul meu ~i despre Bachofen. 110 . care eram de-o virsta. matuntatea. II cunoscusem pe Oeri ca membru al asocia(iei Zofingia. dar care traise ~i activase in mijlocul nostru. destinul ne-a adus din nou mai des impreuna. de fapt eu velierul meu. pe care spiritul ~i hazul sau Ie puteau schi\a intr-un chip inimitabil. Aristofan. prin gesturile ~i mi~cariIe lui ~i prin felul sau de a vorbi. ~i anume prin unele trasaturi ale fe(ei. Intrudt profesia ~i locul de munca ~e separau. dupa ce a fost ani de zile conduditorul spitalului din Urfa. la un pahar de Markgrafler. Ovidiu ~i Hora~iu -. Insa mai mult dedt aceste elemente exterioare m-au atras stilul sau meditativ.

Dar intre noi a inceput 0 conversatie interioara. Nu se distingea numai prin apetitul sau fenomenal. s-a casiitorit nu mult dupa aceea. Acasa mi se oferea prilejul extrem de binevenit de a ma intretine cu un teolog. ginduri legate de diHitoria mai mare peste pelagus mundi2 pe care urma sa ne-o rezerve viitorul. de la V€XUc. Aceasta intelegere tacita sifidelitatea sa nestramutata au insemnat foarte mult pentru mine. 3 "Nekyia". ~i mai ales am I Homer. Bucure~ti. caci amindoi ~tiam ca umbrele deveneau tot mai lungi. (= cadavru) este titlul Cintului al Xl-lea al Odiseei. ci ~i prin marea-i eruditie. De la el am invatat multe despre patristidi. 1 Dar indiiratul imaginilor homerice scinteietoare se iveau. coborirea in Hades. care pina atunci tot ezitase. 0 Nekyia.3 Au urmat anii de razboi. 1979. precum lui Ulise. Cuvl'ntul desemneaza ofrand a adusa pentru invocarea din Hades a celor disparu\i. Era un prieten inteligent ~i ma cuno~tea in felul sau.). Nu se mai vorbea de fapt dedt despre evenimentele din prim-planul actualitatii. ca de exemplu In Divino Comedie sau In "Noaptea walpurgica c. de George Mumu (n."sica" din Faust. Nekyia este de aceea un termen adecvat pentru a indica 0 coborire In Impara~a mortilor. Editura Univer~. istoria dogmelor. III . Odiseeo. 2 Oceanullumii (n. trad. 0 stralucire se a~temuse peste lacul sdnteietor ~i peste malurile inviiluite in piela argintie. ~i iar I-am vazut doar rareori. a~a cum am putut ghici din diferite intrebiiri disparate pe care mi Ie punea. iar mie mi-a daruit destinul. De dupa vasul eel eu botul negru Cuvfntatoarea vajnica zeira Cu par de aur. Sor bun de drum. care-l eelipsa pe al meu.). umpllndu-ma de nelini~te.calatoriei din aventura lui Ulise pe insula lui Circe ~idin "Nekyia". J. t. 0 coborire in intunecatul Hades. t. Au amutit ~i marile discutii. In legiitura cu problemele religioase am primit in timpul studentiei mele multe stimuliiri. ne trimise Un vfnt prielnic umj7ator de pfnze.). Circe. lung II folose~te aici In sens figurat ~i face a1uzie la "coborirea" sa In lurnea de imagini a incon~tientului. Oeri. despre care va fi yorba In capitolul "Confruntarea cu incon~tientul" (A. vicarul raposatului meu tata. In ultimul deceniu al vietii lui ne-am vazut din nou mai des.

iar aceasta in principal de 0 natura specializata. I'n mod naiv cu imaginea cre~tina a Domnului. de cea mai adl'nca nel'ntelegere. Sfintul Duh I'nsemna pentru mine 0 ilustrare adecvata a lui Dumnezeu.L. 157. pe care-l identificam. In decursuI primilor mei ani de studentie am facut descoperirea ca ~tiintele naturii dadeau I'ntr-adevar posibilitatea dobl'ndirii a infinit de multe cuno~tinte. p. ba chiar cu pl'na Ia 180 de grade de cea teologica.) "Domnul Isus" era pentru mine I'n mod nelndoielnic un om ~i tocmai de aceea I'ndoieinic. transforml'ndu-L In singura figura hotaritoare I'n drama dintre Dumnezeu ~i om. Ideea nu mi se parea numai stupida. prin care intelegeam ~tiinta naturii. 2 Citat din Candide au L'Optimisme (1759).). Cel de neconceput. I'n sensull'n care-mi fusese Infati~at In timpul instruirii mele I'n vederea confirmarii..mais itfaut cultiver notre jardin2. cu care discutam I'n cadrul asociatiei Zofingia. dar plna una-alta trebuie sa ne lucram gractina" (Candid sau aptimismul. I'mi lasau impresia ca se multumeau toti cu ideea efectului istoric care pomise de la viata lui Cristos. trad.(n. II va I'nlocui printre oameni dupa moartea Lui. 112 . Aceasta conceptie extrem de neortodoxa. Actiunile Sale nu erau numai de o natura sublima.aflat 0 grfunada de noutati In domeniul teologiei protestante. bineinteles. (Pe atunci nu eram con~tient nici de faptul ca adevaratul diavol se nascuse abia 0 data cu cre~tinismul. Nu puteam fi nici adeptul teoriei care-L pIasa pe Cristos I'n prim-plan. Teologia lui Ritschl era pe-atunci la ordinea zilei.). care-L procrease. 1969. ~i aceasta impulsionare se transmite lntregului tren: tot astfel s-ar perpetua prin veacuri imboldul dat de Cristos (A 1. se lovea. ~i convingerea mea ca aici nu putea decide dedt experienta se I'ntan tot mai multo Puteam sa spun I'mpreuna cu Candide. Philippide) . pe care-l citeam atunci: Tout cela est bien dit . locomotiva lmpinge din spate. Concepti a ei istorica ~i mai cu seama parabola trenului ma iritau. respectiv un simplu purtator de cuvl'nt al Sfintului Duh.P. Dezamagirea resimtita de mine din aceasta cauza ma duse treptat la un fel de dezinteres resemnat. care diferea cu 90. povestirea filozofica a lui Voltaire: "Foarte bine ai vorbit. Bucure~ti. dar fumizau numai 0 cunoa~tere foarte saracacioasa. de AI. E. Era I'n contradiqie absoluta cu propria conceptie a lui Cristos ca Sfintul Duh.U. I ~i studentii la teologie. asemenea faptelor Iui Iehova. ci chiar total lipsita de viata. ~ti1 Albrecht Ritschl (1822-1889) folose~te parabola unui tren care este manevrat pe 1inia de triaj. ci ~i de 0 maniera stranie ~i chiar dubioasa. t.

o cartieidi din anii saptezeci despre aparitii de spirite. Era 0 relatare a inceputurilor spiritismului. G. dar ~i aeolo unde era pomenit. au reactionat fie in bataie de joe si manifestind neineredere. pictor. am putut sa constat c1ar ca in toate timpurile ~i in eele mai diferite Iocuri de pe pamint se relatau tot mereu acelea~i istorii. Niei eu nu eram sigur de tot de veridieitatea 1 Carl Gustav Carns (1789-1869). Fara suflet nu existau niei euno~tinte. 113 . Oridt de stranii ~i de indoielnice mi s-ar fi parut. nu se putea afla nimic in afara de ceea ce spuneau filozofii. Aeest Iueru trebuia sa aiM un motiv. La sfir~itul eelui de-al doilea semestru am fikut insa 0 descoperire. Dar tocmai despre aceasta problema esentiala. Nu se auzea insa absolut nimie despre suflet. ee-i drept. medic. deci trebuia sa fie ceva legat de comportamentul obiectiv al sufletului omenesc. ~i anume natura obiectiva a sufletului. spre marea mea surprindere. care parea sa aiba un caraeter temator. fie eu 0 respingere plina de teama. EI nu trebuia cautat in niei un caz in faptul ca peste tot cxistau acele~i premise religioase. Evident nu aceasta era situatia. Nu prieepeam nimie din aeeasta observatie eiudata. observatiile spiritistilor au constituit totusi pentru mine primele relatari ale unor fenomene psihice obiective. toata literatura asupra spiritismului care mi-a fost aeeesibiia atunci. cercetator al ~tiin\elor naturii. Dar marea iutrebare daea aeeste pove~ti sint adevarate ~i din punet de vedere fizk raminea tot fara un raspuns sigur. Dubiile mele initiale s-au risipit repede. nici eunoa~tere. Cams!. El era. t. M-am mirat pe de 0 parte de siguranta ell care puteau afirma ca niste chestii ca fantomele ~i mi~carea mesei crau imposibile ~i prin urmare 0 in~clatorie. Nume ca Zoellner ~i Crookes m-au impresionat ~i am eitit. de atitudinea lor defensiva.). menita sa aiba eonseeinte importante: am gas it in biblioteca unui istorie de arta. Orieum. nu exista 0 eunoa~tere reala.am din lecturile mele filozofice ca la baza tuturor se afla realitatea psihieului. pe de alta parte. ca sa zie ~a. Fire~te ea Ie-am vorbit des pre ea si eamarazilor mei care. presupus pretutindeni in mod tacit. iar aeeasta putea foarte bine sa aiba un sens sau altul. caei n-am putut sa nu rem arc ca in prineipiu era vorba despre povestiri identice sau asemanatoare cu cele pe care Ie tot auzisem la tara inca din eopiEiria mea cea mai fragedi:L Materialul era rara indoiala autentic. scrisa de un teolog. tatal unuia dintre prietenii mei de studentie. ca la C. ei doar 0 speculatie filozofici:i. fi!ozof german (n.

in orice caz. Passavant. ceasuri care se opreau in clipa mortii. mi-a amplificat mai intii stima fata de propria-mi persoana. la urma urmei.rI I I i i ! i I I absoluta a povestirilor. ba chiar motiv de teama. acum eranf aparent siT1gurul care auzise de astfel de lucruri! Imi puneam in chipul eel mai serios Intrebarea in ce fel de lume nimerisem de fapt. a padurilor ~i riurilor. Lumea ci~tiga in profunzime ~i i~i imbogati fundalul. dar ce1elalte persoane din anturajul meu erau descurajante. Justinus Kerner ~i Garres ~i am citit ~apte volume de Swedenborg. Nr. ~i asta la prietenii mei cei mai apropiati. ceva nemaiauzit sau care facea sa se cutremure lumea? Existau chiar animale care presimteau furtunile ~i cutremurele. la 0 tendinta critica deplasata ~i la agresivitate. era lumea citadina. a animalelor ~i a gindurilor Domnului (cite~te: a plantelor ~i cristalelor). I-am dezgropat pe Eschenmayer. Interesul meu Ii se parea ~i mai suspect dedt preocuparile mele teologice! Aveam senzatia de a fi impins la marginea lumii. Aceasta idee era periculoasa pentru mine.ce putea sa insemne teama? Eu insumi consideram astfel de posibilitati extrem de interesante ~i de atragatoare. de-a face ~i cu spiritele? Lucrarea Triiume eines Geistersehers (Visele unui vizionar) a lui Kant mi-a cazut in mina la momentul potrivit ~i curind I-am descoperit ~i pe Karl Duprel. acum m-am lovit insa de otelul prejudecatilor ~i al unei incapacitati reale de a admite posibilitatile neconventionale. Teama fata de ce? Nu puteam gasi nici 0 explicatie. ~i iata. insa in definitiv de ce sa nu existe stafii? De unde ~tiam noi de fapt ca ceva era" imposibil" ? ~i . Evident. ceea 114 . 2 al mamei mele era pe deplin de acord cu entuziasmul meu. Ceea ce-mi provoca interesul eel mai arzator era pentru ceilalti praf ~i fum. de exemplu. spatiului ~i cauzalitatii doar nu era. Oare sa fi avut visele. pahare care se spargeau in momentul critic. tot felul de lucruri care erau de la sine intelese in universul meu de pina atunci. care nu ~tia nimic des pre cea de la tara. caci m-am lamurit ca lumea urbana era limitata spiritual.mai ales . Explicatia mi s-a parut consolatoare ~i. Ideea ca ar fi putut sa existe evenimente care depa~eau categoriile limitative ale timpului. vise care indicau moartea anumitor persoane. despre lumea real a a muntilor. in ciuda abundentei sale ~tiinte docte. fiindca ma ducea la accese de superioritate. Imi infrumusetau considerabil existenta. Pina in acel moment ma ciocnisem doar de blocul de piatra al ideilor traditionale. care valorificase aceste idei din punct de vedere filozofic ~i psihologic.

Se discuta mult despre Nietzsche pe vremea aceea. fiind de obicei respins. dar ezitam sa incep sa-l citesc. Aeestea din urma au reactivat. incit examenul meu 1a aeeasta materie a ~i deeurs intr-un mod eorespunzator de prost. tot simteam di demonstratia unor asemenea experimente era barbara 9i respingatoare 9i mai cu seama inutila. Repulsia mea fata de fiziologie era atit de puternica.. In eonseeinta. Ma dezgusta profund din cauza vivisectiei. Dupa primul examen de propedeutica am devenit asistent preparator la catedra de anatomie ~i in semestm! urmator prosectorul mi-a lasat chiar eonducerea cursului de histologie . in conseeinta. eel mai violent de catre studentii in filozofie " competenti' . nesimtindu-ma sufieient de bine pregatit. (Fi/ozafia incon. Nu mai voiam sa stau in afara lumii ~i sa dobindesc faima suspecta de a fi 0 "euriozitate".ce mi-a provoeat antipatii mentate.tiel11u/ui) - autar allucdirii Phi/osophie des (n. eiteam eu zel 9i pe Eduard von Hartmann!. Nu ma puteam elibera deloe de sentimentul ca animalele eu singe eald erau inmdite eu noi ~i in niei un eaz ni~te simple automate eu ereier. Mila mea fata de animale nu data eventual de la ideile budiste ale filozofiei schopenhaueriene. Avearn suficienta fafltezie spre a-mi imagina. Aeeasta realitate psihologiea importanta mi-era insa pe-atunei total neeunoseuta. vechile indoieli. trageam ehiulul pe cit posibil de la aeeste are de demonstratii. dupa simpla lor desenere.). sentimente de infenoritate ~i depresiuni . anurne a identitatii incon9tiente eu animalul. ca nu mi-a mai ramas aproape deloe timp pentru ineursiunile mele in domenii indepartate. spre marea mea satisfactie. c1 se sprijinea pe baza mai adinca a unei stari spirituale primitive. 115 . Pe atunei ma ocupam in principal de teona evolutionista ~i de anatomia eomparata 9i m-am familianzat 9i eu teoria neovitalistiL eel mai puternie ma fascina punctul de vedere marfologic in sensul cel mai largo La polul opus se ana pentm mine fiziologia. Urmatoarele semestre cliniee au fost arit de incareate. Nietzsche figura in programul meu de citva timp deja. procesele demonstrate. am reu9it sa-l tree. Numai duminiea 11puteam studia pe Kant. de unde am 9i tras eoncluziile mde personale in 1egatura eu rezistentele ce domneau II ! Filozof Unbe\\'ufllen ~i savant german (1842-1906). Orieum. eare se praetiea doar in seopuri demonstrative..un eiclu pe care m-am deeis sa-l intremp cu ariee pret. De9i imi dadeam seama ca trebuia sa se faea experimente pe astfel de animale.bineinteles. t.

. ce-i drept pastrind distanta potrivita. Autoritatea suprema era bineiilteles Jacob Burckhardt..cine ~tie? . Bineinteles .. Zarathustra era Faustul lul Nietzsche. de exemplu de aerele de gentleman pe care ~i Ie dadea. Nietzsche vorbea 0 germana literara cizelata. provenea ~i el dintr-o familie de teologi. pe dnd eu eram dt de cit sigur .0 aparitie ciudata".im-am hotiint sa-l citesc. ar fi constituit pentru mine stimulentul eel mai puternic -.dimpotriva. In ciuda temerilor mele eram curios . Era evident un excentric sau.sagrait-a Zarathustra).. Mai intii mi-au ciizut in mina Unzeitgemiifle Betrachtungen (Considerarii intempestive). de la care erau colportate diferite opinii critice referito are la Nietzsche.). in arice caz. in timp ce eu nu eram dedt elvetian ~i ma trageam dintr-o familie modesta de preot dintr-un satuc de graIl!!a. dar eu n-aveam cum sa ~tiu in ce masur3. aceste elemente nu mi-au servit ca pretext spre a amina lectura lui Nietzsche . El. ceea ce eu nu-mi doream sa fiu pentru nimic in lume. Dadi e permis sa se compare lucJUlile mid cu cele mari (n. sa vorbeasca ~i care nu fusesera intelese de nimeni.i putea permite la urma urmei 0 anum ita excentricitate.si parva componere magnis licet2 . de maniera sa de a c1nta la pian. t.el fusese profesor universitar. 0 fi avut . din nefericire.. drept un lusus naturae1. dar din Germania cea mare ~i vasta. 1 2 Joe al naturii (n.). de exagerarile lui stilistice.. ca ~i Faust allui Goethe.i stapin numai pe dialectul din Basel.. . eei mai multi nu eitisera un rind seris de el ~i se legau de aceea de diferite elemente echivoce exterioare. in posesia tuturor acestor minunatii.trairi launtrice. eel pUtin in ce prive~te "secretul" care-l izola in mediul sau. 2 era Zarathustra al meu. italiana .Iso sprach Zarathustra (A. 116 . \>tialatina . poate ~i franceza.ispaniola.. i. trecea drept unul.. t. 0 traire dintre cele mai puternice. atinsese deci inaltimi fabuloase. scrisese carti.. care se intindea pina la mare. iar nr. ci simteam 0 teama ascunsa ca a~ putea sa-i seman.. ma puteam asemana cu el. adid de tot soiul de particularitati care trebuiau sa-l calee pe nervi pe omul din Basel din acea epod. A reprezentat.r i in sferele mai inalte. Am fost entuziasmat tara rezerve ~i curind dupa aceea am citit A. In plus. Ma tern earn de posibila descoperire ca eram ~i eu..igreaca. Fire~te. idei despre care ar fi vrut. existau unii oameni care-l eunoscusera personal pe Nietzsche. asemenea Iui Nietzsche. fiind astfel in stare sa relateze despre el tot felul de curiozitati nu toemai simpatice.

intr-o lume care nu ~tia ~i nu prieepea nimie des pre astfel de lucruri. indt venise de tinar la Basel ca profesor universitar1. entuziasmul imnie. uitate de Dumnezeu. care incerca in van sa se faca perceput de catre aceasta lume ce se dediease unei acumuIari incoerente de cuno~tinte. Nu-~i gasi loculin aceasta lume . Nietzsche i~i descoperise nr. 1a douazeci ~i cinci de ani . era atit de genial. 117 . t.ca profesor extraordinar de fi101ogie c1asidi 1a Universitatea din Basel.morbid. nu se intelese pe sine dnd C3.zU universul celor misin terioase ~i de nerostit ~i vru sa-Ilaude in fata unei multimi obtuze. ca ~i cum totul ar fi fost in ordine.). lucrul de nenumit. plin de curaj ~i de naivitate. Printre prietenii ~i cunoscutii mei ~tiam doar doi care credeau in Nietzsche ~i-l aprobau deschis. Ilinsufletea speranta copili:ireasca de a descoperi oameni care-i puteau impart~i extazul ~i intelege "rasturnarea tuturor valorilor"2. iar Zarathustra era . Eu am vazut insa foarte curind di astfel se fac experiente proaste.). t. Nietzsche vorbise naiv ~i imprudent des pre acest arrheton. i~i facea simtita din dnd in cind prezenta in momente inoportune $i ma constringea sa reflectez asupra propriei mele persoane. Or. Nu gasi insa dedt filistini instruiti ~i. in timp ce eu fl cuno~team inca din prima tinerete. Eseu asupra rastumiirii tuturor valaritar) . In anul Umlator a fost nurnit profesor titular. toemai datorita genialitatii sale ar fi trebuit sa-~i dea seama la timp ca ceva nu era in regula. Der Wiile rur /vlacht.1a propunerea profesoru1ui sau din anii studen\iei. de neexprimat. Friedrich Wilhelm Ritschi . el insu~i era unul. \iersuch einer Umwertung aller Werte (Vaillfa de putere. neintuind nimie din eeea ce urma sa-l a~tepte. m-am gindit eu. fiind de aceea un posedat.nu aveam nici un dubiu .dans ce meilleur des mondes possibles -. Pe de alta parte insa. al doilea a 1 Friedrich Nietzsche a fast chern at in anu1 1869. ca intr-o situatie de tragicomedie. De aici limbajul bombastic. neintelegerea sa bolnavicioasa: ca. 2. ea ma tinea totu~i cu sufletulla gura. 2 bolnavicios? Aceasta posibilitate m-a cufundat intr-o spaima pe care mult timp n-am vrut sa mi-o marturisesc. 2 V. ambii homosexuali. metaforele abundente.similara celei care des parte un mu~uroi de cirtita de Mont Blanc. Aceasta a fost. Era ~i nr.acest dansator pe sirma . unul cu care cei din anturajul sau se puteau purta numai cu maxima prudenta. Iar el . ~i-lli:isase liber pe nr. Va \ine aid pre1egeri timp de zece ani (n. Unul dintre ei a sfir~it prin a se sinucide. 2 al sau abia mai tirziu in viata. asemenea tuturor celorlalti.cazu pina la urma chiar dincolo de sine insu~i. dupa ce trecuse de virsta mijlocie.(n.

care de altfel imi lipseau cu desavirsire. Cunnd am tras concluzia ca trebuia sa ma specializez. ci pur ~i simplu imuni. in absenta a ceva mai bun.1a 0 privire mai atenta nu ma puteam convinge nici macar pe mine insumi . Eu pricepusem ca 0 idee noua . intrebat de fiul sau cum de a~a ceva era posibi!. la un post remunerat. Le-o luam filozofilor in nume de rau ca perorau despre tot ce nu era accesibil experientei ~i taceau acolo unde ar fi trebuit sa se raspunda la 0 experienta. i-a raspuns: "Baiete." Am constatat di nu ajungi nidier! daca nu vorbe~ti despre lucrurile ~tiute de toti. ziaristului sau poetului. mai cunnd decit intr-o clinica.ca probe Ie petrografice pe care Ie adusesem erau altceva decit pietris obi~nuit. caci odata ~i odatii tot treee pe linga ele cineva care ~tie ce a gasit. Mi-era ingrozitor de penibil ca trebuia sa fac datorii. Nu intrau atunci In discutie dedt chirurgia sau medicina intema. unde se putea spera. Cel naiv in aceasta privinta nu intelege ce jignire inseamna pentru semenul sau sa i se vorbeasca despre eeva ce lui ii este necunoscut. ~i a facut-o cu violenta ~i pentru timp indelungat. Toti ceilalti erau fara de fenomenul Zarathustra nn uluiti sau dezorientati. nu faceam dedt sa vorbesc in loc dea prezenta fapte.decazut . despre astfel de lucruri nu se vorbe~te. Dqi aveam senzatia ca undeva si cindva trecusem prin valea diamantelor. ~i mai mult ca sigur a~ fi ales chirurgia ca meserie. 0 asemenea ticalosie i se iarta numai scriitorului. daca as fi dispus de mijloacele financiare necesare. Mi-am dat seama ca. Dupa cum Faust mi-a deschis 0 u~a. Angajarea la 0 clinic a depindea insa in mare masura de proteqia avuta sau 118 . Mi s-a inumplat ca taranului batrin care a descoperit ca doua dintre vacile sale au fost vrajite ~i Ie-au fost prinse capetele in acela~i capastru.sau chiar ~i numai un aspect neobisnuit . Nu detineam nimie CODcret. Zarathllstra mi-a inchis una. nu puteam convinge pe nimeni . Inclinam in directia primeia dintre ele datorita pregatirii mele deosebite in anatomie Si preferintei me Ie pentru anatomia patologicii. Faptele ramin ~i nu pot fi des considerate pentru multa vreme. De aceea m-am gindit la 0 cariera de medic la vreun spital cantonal oarecare.un geniu nei'nteles. S. Eram impins mai mult ca niciodata catre empirism.tiam d1 eram constrins sa-mi cistig existenta Cll de curind dupa examenul final. Eram in anul 1898 dnd am inceput sa ref!ectez serios la cariera mea viitoare de medic. in fond.se poate comunica doar prin fapte. chiar ~i pentru a putea studia.

ce s-a intimplat? A fost chiar llnga mine . In timpul vacantei de vara s-a petrecut ceva care urma sa ma influenreze profu~d. da. Restul avea sa depinda de vrednicia mea. Provenea din zestrea bunicii me Ie pateme ~i avea pe-atunci 0 vechime de vreo ~aptezeci de ani. Am ramas fara grai. A bolborosit. Mama dadu din cap ~i spuse Cll vocea personalitatii ei nr. nu cutezam sa ma gindesc la 0 imprejurare norocoasa ~i ma multumeam deci cu perspectiva modesta de a ajunge medic macar la vreunul din spitalele locale. obi~nuita la noi ? Inreleg daci:i ar fi fost linga soba inci:ilzita. Cautasera peste tot. In incaperea de alaturi. adica pe mama. De asta data nu fusese yorba de masa deja deteriorata. pe sora mea de paisprezece ani ~i pe slujnica no astra.. uscat de ~aptezeci de ani. Deodata. Tinind cont de popularitatea mea indqielnici:i ~i de uimirea ~i rezerva pe care Ie trezisem de atitea ori. ci zgomotul venise din direcria bufetului. privind spre masa: "Ce . Iarlliii se auzise cu circa 0 ora in urma 0 impu~catura asurzitoare. datind de la inceputul secolului al XIX-lea. Aceea era sufrageria noastra. mama statea ~i tricota.. Cum se putea intimpla a~a ceva? Un lemn masiv de nuc. care crapa din senin intr-o zi de vara. intr-o stare de agitarie maxima..de simpatia personaHi a ~efului. Vreo doua saptamini mai tlrziu. a ci:irei u~a era intredeschisa. Intr-o buna zi ~edeam in camera mea de lucru ~i studiam. asta inseamna ceva.. Imediat m-am apucat sa cercetez bufetul ~i ceea ce se afla in jurul lui. " Fara sa vreau. fara a gasi '[nsa vreo crapatura. la bucatarie. " Ne-am uitat ce se petrecuse: Tablia mesei se crapase pina dincolo de mijloc ~i nu intr-un loc incleiat. s-a auzit 0 pocnitura ca 0 impu~ci:itura de pistol. Sora mea era la ~coala. Am examinat apoi interiorul bufetului 119 . ci in pI in lemn solid. in care se afla masa rotunda din lemn de nuc la care mincam. 0 piesa de mobila grea. de capacitatea ~i eficacitatea mea. la urma urmei. intr-o zi rece ~i uscata de iama! Care ar fi putut fi oare cauza unei asemenea explozii? M-am gmdit ci:iexista. am fost impresionat ~i m-a suparat faptul ca n-am putut spune nimic. tot fara succes. m-am intors seara la ora ~ase acasa ~i am gasit pe toata lumea. iar slujnica. Mama ~edea la fereastra. coincidente stranii. la 0 distanta de aproximativ un metru de masa. Am sarit in picioare ~i am alergat in camera vecina. de unde auzisem explozia. iar lucrul de mina ii sci:ipase in poale. in ciuda umiditarii relativ mari a aerului. Mama inlemnise in fotoliu. 2: "Da.

Nr. Cineva a rupt cutitul bucata cu bucata. Otelul e de buna calitate. In cercul respectiv se vehicula mai de mult ideea de a mi se face cuno~tinta cu acest mediu.turi cutitul de Pline. impreuna cu fata cea tlnara 9i ell alte persoane interesate. ~i In fiecare dintre celelalte trei colturi era dte 0 bucata din lama.if.~- ~i continutul sau. Asta se poate face. Otelul n-are nimic. 0 fata tinara. Mlnerul zacea lntr-unul din colturile cO~lllui dreptunghiular. de exemplu. care de-abia trecuse de cincisprezece ani. Am lnceput deci. iar eu n-am putut dedt sa taco Habar n-aveam ce se intimplase ~i nu gas earn niei un fel de explieatie. iar alte posibilitati erau excluse eo ipso. Consideram extrem de improbabil ca Rinul sa curga 0 data intimplator in sus . este in ordine. Era problematic ca astfel de mi9cari ale mesei sa fie independente de mediu. m-am gindit pe loc la intimpiarile noastre ciudate ~i am presupus di ar fi fost In legatura cu acest mediu. Vi s-au lndrugat povqti. . eventual.Acest cUtit. 120 . A analizat cu lupa marginile crapaturilor ~i a clatinat din cap. Cind am auzit. Curind am constatat ca arice conditii limitative aveau in general un efect stinjenitor.Sau. Rezultatele au fost ni~te comunicari 9i ni~te sunete asemanatoare ciocanitului in pereti ~i in masa..-~-~--------- f. A~a ceva nu poate exploda. 1. in fiecare simbiita seara. 2 al mamei ma privi plin de inteles. In sertarulin care se afla co~ul de Pline. A9a ca m-am declarat multumit cu autonomia 1 Cu\itul mpt in patm a fost pastrat eu grija de catre Jung (A. a earui lama se rupsese In bueati.). In ziua urmatoare am dus cutitul rupt la unul dintre eei mai buni meseria~i cutitari din ora~. care producea stari de somnambulism ~i fenomene de spiritism. i s-o fi dat drumul sa cada de Ia mare inaltime pe 0 piatra.! Mama ~i cu sora mea se aflasera in camera dnd Ie speriase pocnitura brusca. imi spuse. ceea ce ma supara cu atit mai mult cu cit trebuia sa admit ca eram adinc impresionat. Cutitul fusese lntrebuintat dnd se servise cafeaua de ora patru. Atunci ce putea fi? Citeva saptamini mai tirziu am aflat de la diferite rude de-ale mele ca se ocupau de un timp lncoace de spiritism ~i ca aveau un mediu. virindu-l in deschizatura sertarului ~i rupindu-l apoi bueatiea dupa bueatica. De ce 9i cum crapa masa ~i se rupea cutitul? Ipoteza hazardului mi se parea evident prea lndepartata. am gas it o pline ~i aIa. apoi pus la loc ~i de atunci nimeni nu mai umblase in bufet.. sa tin ~edinte regulate.

2. germ. Aflasem ceva obiectiv despre sufletul omenesc. caci mal tirziu. am aflat de la familia sa ca in ultimele luni de viata caracterul ei se dezintegrase fanma ell farima.spre marele meu regret. s-a instalat 0 anumita lincezeala ~i am prins mediulincercind sa produca fenomene prin in~elatorie. ~i din aceasta conditie se adincise apoi in ultimu-i somn. ceva ce merita sa i se acorde mai multa reflectie. Probabil di s-ar ~i ajuns la asta. Asta m-a determinat sa intrerup ~edintele . dei invatasem din exemplullor cum ia na~tere un nr. Ii 1 Zur Psych%gie und Patlwiogie sogenannter occulter Phiinomene (Despre psihoiugla "I paralogia asa-ziselur lenomene ocultej. Am V3. Am rev3. Am int11nit la yon MUller un spirit pe placul meu. dad nu s-ar fi intl'mplat intre timp ceva care mi-a inliiturat orice indoialil rereritoare la cariera mea medicala viitoare. Experienta era insa de 0 asemenea natura.ann. Am prezentat in teza mea de doctoratI rezultatele acestorobservatii. $i el. nerezolvat. Dupa ce a murit. cum patrunde intr-o con~tiinta de copil ~i cum 0 integreaza in cele din urma in el insu~i. pina ce revenise la starea unui copil de doi ani. Oferta lui era dt pe ce sa ma convinga sa ma dedic medicinei interne. Werke I. Abia citiva ani mai tlrziu a luat na~tere de aici teza mea de doctoral. mi-a propus sa-l insotesc ca medic la MUnchen unde fusese cnemat.). parea sa vada ceva in mine. incitiara~i nu puteam scoate un cuvint in legatura cu ea. Asta a fost deci in mare experienta importanta care a zdruncinat filozofia mea timpurie ~i mi-a dat posibilitatea de a ajunge la un punct de vedere psihologic. la rindul lui.manifesta a ciocaniturilor care se auzeau ~i mi-am indreptat atentia catre continutul comunicarilor.zut-o 0 data dnd avea douazeci ~i patru de ani ~i am fost profund impresionat de independenta ~i maturitatea personalitatii ei. La douazeci ~i ~ase de ani a murit de tuberculoza. A trebuit sa las din nOli deoparte. Fata era a fiinta maturizata inainte de vreme. 121 . 1966 (n. 1902. in Ges. spre incheierea studlilor mele. ed. Dupa ce am efectuat experimentele aproximativ doi ani la rind. Friedrich von MUller 11 inlocuise pe batrinul Immemi.zut cum 0 inteligenta ascutita in~fad 0 problema ~i fonnuleaza acele intrebari care reprezentau in sine deja 0 jumatate de solutie. La 'clinica medical2i. Nu cuno~team pe nimeni caruia sa-i fi putut Imparta~i intreaga stare de lucruri.

dupa cum urma sa aflu curind ~i din proprie experien!a.r. 1890 ed. Nimanui nu-i pHicea sa priveasca mtr-acolo. in mod semnificativ. A trebuit sa ma ridic in picioare ~i sa trag adinc aer in piept. Ma simteam prada unei stari de agitatie extrema. Pentru a scuza aceasta atitudine aroganta. am Hisat manualul de psihiatrie. tot ~a ~i acesta era inchis in sine ~i se afla izolat afara din ora~.i participesem la leqii cli- nice. Numai aiei se puteau 1 Lehrbuch der Psychiatrie (Manual de psihiatrie). dci m-a iluminat ~i strafulgerat deodata ideea limpede ca pentru mine nu putea exista un alt !elin afara psihiatriei. ca 0 veche leprozerie cu lepro~ii ei. Am citit deci in Cuvintul inainte: "Se datoreaza pesemne specificului acestui domeniu al ~tiin!ei ~i imperfeqiunii dezvoltarii sale ca manualele de psihiatrie au 0 caracteristiea mai mult sau mai putin subiectiva. Medicii stiau aproape la fel de pu!in ca ~i profanii ~i Ie impart~eau de aceea sentimentele. In perioada pregatirii mele pentru examenul de stat.i audiu. Nimeni nu ~tia mare lucru des pre ea ~i nu exista 0 psihologie care sa-l fi privit pe om ca pe un intreg ~i sa fi inc1us ~i particularitatea lui bolnavicioasa in vederea de ansamblu. (11. Inca imi mai amintesc cum am deschis cartea lui Krafft-Ebing1 cu gindul: "Bun. 122 . germ. Nu-mi puteam aduce aminte de nici un singur caz demonstrat clinic." Citeva rinduri mai jos. profesorul de psihiatrie de atunci nu era tocmai incitant." Cursu rile ~i orele la c1inica nu ma impresionasera ~i influentasera nici in cea mai mica masura. Am inceput ell Cuvintul inainte in inten!ia de a descoperi cum te introduce un psihiatru in disciplina lui sau cum argumenteaza in fond si justifica intrucitva existen!a ei.em .). la urma de tot.""un p. trebuie sa mentionez in arice caz ca in lumea medicala de atunci psihiatria nu se bucura de un prestigiu deosebit. De. fatala. Boala mintala era 0 problema lipsita de speranta.ihiatti. iar aceasta umbra cadea si asupra psihiatriei.-~ -I I . ~i daca imi aminteam de efectele pe care Ie avusesera asupra tatalui meu experienta lui in spitalul de boli mintale ~i in special cea legata de psihiatrie. Nu a~teptam nimic de la el. autorul numea psihozele "boli ale persoanei". A~a cum directorul spitalului era inc1us impreuna cu bolnavii sai in acela~i stabiliment. lnima mea incepu deodata sa bata cu putere.e . Psihiatrul era 0 figura stranie. nu aveam motive sa aleg psihiatria. ia sa vedem ce-o avea de spus un psihiatru despre materia lui. ci doar de plictiseala ~i saturatie. Editia a IV-a.

Aici era in sfir~it locul unde coliziunea dintre natura ~i spirit devenea realitate. indaratul obiectivitatii experientelor lui ~i raspunde la" boala persoanei" cu totalitatea propriei personalitati.manualul este partial ~i confesiunea subiectiva a autorului. ca ea era destinul. pe un drum lateral. ajungind la contluenta. Am comis eroarea ridicola de a nu vedea intr-un preparat.ca m-ar putea interesa aceasta lume aparte.mintul increzator ~i euforic al "unificarii unei naturi dedublate" care m-a transportat ca pe un val magic prin examenul pe care I-am trecut situindu-ma pe primulloc. ca ~i cum cursurile a doua ape s-ar fi unit ~i m-ar fi purtat irevocabil. al felului sau de a fi. Insa ~tiam . obscura. Era simt3. deveni din nou dureroasa.nici macar mie insumi . In mod caracteristic. De~i cartea in discutie nu se deosebea de fapt de alte caI1i de acela~i gen.am cugetat . intr-un mare toreDt. catre teluri fndepartate. i~i puteau croi albic comuna. in mod vizibil.ca decizia mea era ferma. senzatia de instrainare ~i izolare. soarta mi-a jucat 0 festa tocmai la materia la care eram cu adevarat bun. Reaqia mea violenta s-a produs atunci dnd am citit la Krafft-Ebing des pre "caracteristica subiectiva" a manualului de psihiatrie.uni cursurile celor doua ~uvoaie ale interesului meu ~i. fara a-I gasi nicaieri. cu intregul fiintei sale. Am realizat ca ajunsesem din nou. aceste dteva sugestii facura sa cada 0 lumina transfiguranta asupra problemei psihiatriei ~i ea ma atrase irevocabil sub vraja sa. adica la anatomia patologica. care mi s-a pamt sa contina pe linga tot felul de debris1-uri 1 Rama~ite (Il. Prietenii mei erau surprin~i. 123 . dupa cum se intimpla in mai toate minunile care au reu~it prea bine. Vechea mea rana. am putut citi pe fata lui 0 expresie de dezamagire ~i mirare. Aici era dmpul empiric comun al faptelor biologice ~i spirituale pe care il cautasem pretutindeni. Asemenea lucruri nu auzisem niciodata de la profesorii mei din c1inica. care sc atla cu toate cuno~tintele sale prealabile. Cind i-am comunicat-o profesorului meu de medicina interna.~i nimeni ~i nimic nu-mi puteau c1inti aceasta convingere . care reprezenta un domeniu pe fntelesul tuturor ~i-mi statea sub nas fntr-un chip a~a de atragator ~i de demn de invidiat. Deci . Decizia mea era luata.). pe care nimeni nu voia sau nu putea sa ma urmeze. chiar ~ocati ~i considerau ca nu-s zdravan sa abandonez de dragul acestui nonsens psihiatric ~ansa unei cariere frumoase in medicina interna. Dar acum am inteles mai bine pentru ceo Nimanui nu-i trecuse prin minte . t.

iar dnd. in care raspundeam la "boala unei persoane" cu ajutorul premiselor propriei mele personalitati: Psihiatria in sensul eel mai larg este dialogul unui psihic bolnav cu psihicul desemnat drept "normal" al medicului. aparent. care mi-au oferit nu numai posibilitatea sa ma due la opera. In s'eara de dupa ultimul examen. Prima mea carte a fost consacrata psihologiei dementei precoce . A yea deopotriva un aer de superioritate ~i de inferioritate ori de jena ~i niciodata nu se adapta ca lumea unei situatii. mi-am permis luxul de mult rivnit de a merge 0 data . La putini ani dupa absolvirea studiilor. 0 confruntare a persoanei "bolnave" cu personalitatea in principiu la fel de subiectiva a celui care 0 trateaza. am fast lnsotit de melodiile din Carmen. ci 5. Reaqiona la tot cu un zimbet enigmatic. care amintea de eel al figurilor de pe unele frontoane din Egina.tintelor medicale. faptelor s. Mentionez aceasta coincidenta ca pe un fenomen caracteristic al paralelismului evenimentelor. batind din toba ~i cintlnd din trompeta".dementia praecox . ca dintr-o razbunare a sortii. nu arata interes pentru nimic altceva in afara datelor. trenul m-a purtat dincolo de gran ita lntr-o lume mai larga. Pina atunci.----- soor (muguet). Imi mai ramasesera ihsa ni~te bani de pe urma vrnzarii coleqiei de antichitati. La MUnchen am vilzut pentru prima oad Tn viata mea 124 . La celelalte discipline numai celule epiteliale. Stradania mea a fost sa explic ca maniile ~i halucinatiile nu erau doar simptome specifice bolilor mintale. Singurul lucru cert care se putea constata la el era acela ca. Altfel a~ fi trecut examenul de stat cu punctajul maxim. chestiuni profesionale. acel colt in care se gaseau ciupercile de am intuit chiar intrebarile care mi se vor pune. s-a imbolnavit de schizofrenie. situatia mea financiara nu-mi ingaduise 0 asemenea extravaganta. ci aveau si un sens omenesc.iStuttgart.i cople~it asemenea valurilor unei mari !ara de sfir~it.(schizofrenia). N-aveai ce face cu el altceva dedt sa discuti necontenit. Un alt candidat a atins acela~i numar de puncte ca ~i mine. 0 personalitate impenetrabila.la teatru. in ziua urmatoare.i sa fae 0 cillatorie la MUnchen 5. Bizet m-a fmbatat 5. lasa impresia unui ambitios aproape monomaniac care.pentru prima data in viata mea . am ocolit unele obstacole dificile "fluturind drapelul in vint. In schimb. suspect de banaEi pentru mine. am cazut apoi in cursa intr-un mod grotesc tocmai acolo un de ma simteam cel mai sigur. Era un solitar. Datorita acestei conjuncturi.icunos. Nu I-am descifrat bine niciodata. unilateral ~i pina ]a plictis.

Jung. nu ~i euprinde eu mintea. dintr-un anumit grup spiritual ~i dintr-un "set" social determinat. cu Virginie de Lassaulx. a creat in mine 0 atmosfera ale carei profunzimi ~i Insemnatate Ie puteam doar intui. atmosfera din Basel mi se parea de nelntrecut ~i de 0 reeeptivitate fata de tot ce exista in lume care era demna de invidiat.1 bunicului meu. dnd In ] Mic afluent al Rinului. Faceam parte. t. Mi-a fileut plikere sa ma instalez in aces! ora~.). Era fiica din prima casatorie a bunicului meu. sa zic a~a.rich. Mi se parea Inconjurata de 0 lume plina de fantezii impalpabile ~i de amintiri ce nu pot fi in3. imposibil. curg'1nd la panile Baselului (11. SoWl ei era medic psihiatru. am resimtit foarte putemic aeeasta diferentiL Legatura dintre Zurich ~i lume nu se face prin spirit.I . caei In decursul anilor Basel Jmi devenise prea strimt Pentru locuitorii din Basel nu exista dedt orru:. Dar aid. doamna dr Reimer-Jung. chiar dad se depllngea absenta fundalului cultural bogat. ell toate ca ~tiu ca nu mal e~te ce a fost odata.bu~ite .cea dintre 1 si 9 deeembrie 1900. co. La Stuttgart am vazut-o (pentru ultima data) pe matu~a mea.alia antidi autentidi. de~i in exterior a fast 0 saptamlna tulbure . Ajuns la ZUrich. Manifestam rezistenta fata de toate acestea. Nidiieri nu se simtea aici negura sumbra a veaeurilor trecute. ~i astazi mai am 0 slabieiune dureroasa rata de Basel. In combinatie cu muzica Iui Bizet. Dinpunet de vedere spiritual.1 preotului Paul lung ~i nepot 0. aerul era libel'. ceea ec imi era Ins3. dici nu voiam ~i nu puteam sa ma las inlantuit. Toate acestea m-au transpus 1ntr-o stare de spirit primavaratidi. cu ni~te oehi alba~tri sclipitori si un temperament scinteietor ~i viu. nuptiaHi. ci prin cornert. in timp ce dincolo de Birs! incepea "mizeria". fiindcii in Basel fusesem etichetat 0 data pentru totdeauna drept fiu 0. G. profesorul Carl Gustav lung. La 10 decembrie 1900 mi-am oeupat postul de medic la spitalul Burgholzli din ZU. ceea ce am ~i apreeiat in mod deosebit. 0 despartire definitiva de nostalgia copilariei mele.ultima adiere a unui treeut pe cale de disparitie.ulJar: numai in Basel totul era "cum trebuie". Prietenii mei nu puteau pricepe ea plecam ~i erau eonvinsi cii ma voi Intoarce curind. 125 I~ . Era 0 doamna batrina fermecatoare. imposibil de adus 1napoi. Imi amintesc inca de zilele clud existau un Bachoren ~i un Jacob Burckhardt. iar aceasta. insa presiunea tmditiei dntarea prea greu pe umerii mei. profesorul C.

nic calma. care s-a produs in 1923. A trebuit sa se supuna unei operatii considerate inofensiva. Pard. Apoi s-a mutat Impreuna eu ea la Zlirieh. n-o puteam cruta de aceasta durere ~i ea a suportat-o cu curaj. neatinsa de judecata si camunieare" (11. Existau doar suprafete care nu acopereau nimic. Eu eram mult mai emotiv.d. dar i-am purtat un respect adlnc. contingente fara eoerenta.spatele catedralei se mai afla Inca vechea cas a a adunarii canonicilor.reia insa nu i-a supravietuit. pina la moarte. pastrfnd 0 atitudine desavirsita. iar apoi. a trait singura. a bunicului meu lung. ar fi fast nascuta sa dud. Viara ei exterioara era linistita. fara sa se pllnga. nu s-a maritat niciodata. cu chiva ani mai tlnara. doar inceputuri tara continuari. Timp de 0 jumatate de an m-am lnehis liltre ziduri1e acestei mlnastiri.a cum lntr-un astfeJ de a~ezamint pentru domni~oare tr~iise ~i unica sora. insuficiente care pretindeau d.-:. 126 .ise deosebea de mine In toate privintele. slnt probleme. pe dnd ea era ve:..i orlnduise In prealabil toate treburile plna la eel mai mic detaliu. de a renunta la tot ce e strain ~i lnsemnat ~i de a reduce Ja obi~nuit tot ce-i neobi~nuit. viata unei "fete batrlne" ~i. toata numai intentie. iar batrlnul pod de peste Rin era pe jumatate din lemn. unde a locuit mai fntfi pfna In 1909 la Zollikon. buna si Ie refuza eelar din jur sa arunce 0 privire curioasa In viara ei launtricii. nefaclnd nici 0 mentiune referitor la propriul destin. la Ktisnacht. care avea cu noua ani mai putin dedt mine. M-a impresionat profund cind s-a descoperit d. Dupa moartea mamei ei. Era intrarea In minastirea lumii ~i supunerea fata de legamlntul de a crede numai probabi1ul. ed. orizonturi de 0 lngustime apasatoare ~i pustiul nesfir~it al rutinei. a:. sora mea Gertrud a trait cu mama ei In Basel. A dezvoltat lnsa 0 personalitate remarcabila :. era 0 natura delicata ~i bolnavicioasa :. Era 0 "lady" lnnascuta ~i a~a a ~i murit. Era politieoasa. Mamei Ii veni foarte greu ca paraseam Baselul. banalu1 ~i ceea ce este sarac In semnificatii. Tot asa si muri. In fond. mediocrul.. Dar eu ~tiam . prietenoasa. datorie ~i raspundere.l Cu munca la Burgholzli lncepu viata mea lntr-o realitate nedivizata.). con~tienta (Bewufltheit). Locuia lmpreuna cu sora mea.ieu i-am admirat atitudinea. de~i foarte sensibiHi In adlncul fiintei ei. Ineheiase 0 viata fmplinita in interior.. germ.. lntr-adevar. Mi-a~ fi putut-o imagina petrec1ndu-~i zilele lntr-o fundatie pentru fete biltrine nobile.. mi-a fost lntotdeauna 0 straina. cuno~tinte care se restringeau In cercuri tot mai mici. pentru a ma obi~nui ell viata ~i spiritu1 unui spital 1 lmediat dupa moartea surorii sale. d. retrasa si se desIasura fn eereul mgust al relariilor de rudenie si de prietenie. Jung a seris urmatoarele nnduri: "Plna In anul 1904.

de la inceputurile ei. La urma urmei. Ei n-aveau cum sa ~tie cit de mult ma uimea psihiatria ~i cit imi doream sa-i eunose spiritul. omul este un eveniment. incit sa pot privi propriu-mi destin intr-un mod eu adevarat obiectiv. ei ~i pentru intelegerea reactiei psihiatriee. ci eade prada mai degraba judecatii altora . Pe atunci nu ma atragea inca interesul terapeutic. ci ma captivau putemic variantele patologice ale a~a-numitei normalitati. V oiam sa ~tiu cum reaetioneaza spiritul uman la priveli~tea propriei sale distrugeri. Colegii mei de specialitate imi dadeau impresia ea slnt la fel de interesanti ca ~i bolnavii. . N-am niei chef. Am intocmit de aceea in anii urmatori 0 statistica pe cit de tainica pe atit de instructiva asupra conditiilor preliminare ereditare ale colegilor mei elvetieni. din care a ie~it la iveala viata mea obiectiva.de boli mintale ~i am eitit de la cap la eoada eele eineizeei de volume din Allgemeine Zeitschrift fur Psychiatrie. A~ co mite cunoseuta gre~eaIa autobiografica de a dezvolta 0 iluzie despre cum ar fi trebuit sa fie sau de a serie 0 apologie pro vita S!la. caci psihiatria imi aparea drept 0 expresie articulata a acelei reactii biologice eare-l euprinde pe a~a-zisul spirit sanatos la vederea bolii mintale.for better or worse. nu numai pentru edifiearea mea personala. Nu ered ca are fost sa mentionez ca toata coneentrarea mea ~i c1austrarea autoimpusii ii surprindeau pe colegii mei. ca sa ma familiarizez eu mentalitatea psihiatriea. care nu se judeca singur. niei nu ma simt in stare sa ma plasez atit de mult in afara mea insumi. intrucit imi of ere au in general posibilitatea dorita eu ardo are de a atinge 0 eunoa~tefe mai adinca a psihieului. in aceste eonditii a ineeput eih>1era mea psihiatrica .experimentul meu subiectiv.

In prim-planul interesului ~i al eereetarii mele statea intrebarea arzatoare: ee se petrece In bolnavii mintali? Era eeva ee inca ilU infelegeam pe atunei. ei ei trebuiau sa-1 trateze pe pacientul nr. si anume mai ales prin cercetarile lui fundamentale in dorneniul psihologiei isteriei ~i a visului. ~i cu aceastR caz. clinic a universitara psihiatrica din Ziirich. examinari fizice ~. Eram inca om tinar.ul era in cea mai mare parte rezo]vat. au fost anii mei de ucenieie.Iitotu~i. teste. de personalitatea bo1nava. Freud a introdus in psihiatrie problema psihologica. X.uta sa faca abstraqie. ea individualitate. ci nevrolog. si n-a~ fi cutezat sa pun un diagnostic diferit. Pronosticul: negativ Mai intii n-am indraznit sa ma indoiesc de diagnostic. Imi adue iDea bine aminte de un caz care m-a impresionat profund la vremea lui. In aceasta situatie. multumindu-se eu diagnostice. cu deserieri de simptome ~i efectuari de statistiei.d. marcat eu un diagnostic. Invatamintul psihiatric c~. Diagnostieu1: schizofrenie sau. Psihologia bolnavului minta1 nu juea absolut nici un rol.4 Activitate psihiatrica Anii petreeuti de mine la Burgholzli. Era vorba despre 0 femeie tinara care fusese intemata eu eticheta "n1elancolie" ~i se gasea in seqia mea. :. Conceptiile sale mi-au aratat ce eale sa urmez spre aIte cercetari si spre intelegerea cazurilor individua1e. desi el insu~i nu era psihiatru.a. "dementia praecox". cum se spunea pe atunci. iar printre eolegii mei nu se gasea niei UTIulpe care sa-l fi preocupat aceasta problema. medieii nu se oeupau de bolnavul mintal ca om.m. ca sa spunem a~a. S-au fiicut investigatiile cu aceeasi grija ca de obicei: anamneza. Era "etichetat". Pomind de la a~a-zisu1 punet de vedere clinic predominant atunei. ineepator in meserie. cazui mi se parea ciudaL A yearn sen12S . Freud a devenit peDtru mine esential. care avea 0 lista 1unga de diagnostiee ~i simptome.

Dar el nu pam sa-i acorde vreo atentie deosebita. dici deja incepea sa fie marcata de depresiunea incipienta. Era.. Fiind foane dragura. Ma ocupam pe vremea aceea cu studii diagnostice pe baza metodei asociatiilor. In plus. ~i din ele a rezultat 0 poveste sumbra ~i tragidi. cunoscuse un barb at . fetira se imbolnavi de febra tifoida ~i muri. domnul X al dumneavoastra" (adid. Am reu~it astfel sa-i luminez trecutul ~i sa afIu elemente esenriale. a~a di am facut cu ea experimentul asociativ. am discutat cu ea visele ei. Traia intr-o regiune in care alimentarea cu apa nu era impecabila din punct de vedere igienic. bineinreles. 129 . infectata. Baiatul nu se contarninase. Care era situ aria ei din punct de vedere terapeutic? Pina atunci i se administrasera narcotice din cauza insomniilor'~i. In rest. era rinuta sub supraveghere. Sanatatea ei fizica era bun~i. 0 vazu sugind buretele. dar n-o irnpiedidi. direct de la incon~tient.zaria di n-ar fi yorba despre schizofrenie. in mod incon~tient sau doar semicon~tient. care stimea interesul tuturor fetelor dimprejur. Cinci ani mai tfrziu. Din experimentul asociativ dedusesem faptul di era 0 criminaJa. fiind suspectata ca va fncerca sa se sinucida. un caz de tulburare psihogena. Era copilul ei preferat. precum ~i numeraase amanunte legate de secretul ei ~i mi-a fost limpede di aici exista un motiv suficient pentru depresiunea ei. in esenra. Inainte ca femeia sa se fi casatorit. primi vizita unui vechi prieten. Facu asta. Evocara fmpreuna amintiri ~i cu aceasta ocazie prietenul ii spuse: "Cind v-ati casatOlit. In timp ce-~i imbaia fetira. care nu se clarificasera prin anamneza curenta. Fiului ei ii 'dadu chiar sa bea un pahar cu apa nepurificata. ca sa zic a~a. exista apa pura de izvor. cineva a avutun ~oc. nu se facuse nimic. depresiunea deveni acuta ~i femeia fu intemata in spital. Acesta fu momentul! In acea clip a se declan~a depresiunea care in citeva saptamini duse la catas trafa : Intr-o zi i~i imbaia copiii. pentru baut ~i apa de riu nepotabila. pentru baie ~i spalat. fiul unui mare industria~. fiul marelui industria~). mai intii fetira de patru ani ~i pe urma baierelul de doi ani.. Purin dupa aceea. In acel moment. ci des pre 0 depresiune 6bi~nuita ~i mi-am propus sa examinez pacienta dupa metodele mele personale. ea crezuse ca el 0 place ~i ca are ~anse la el. Am dipatat informariile. a~a ca ea se marita cu aItul. la capatul perioadei de incubarie.

. pesemne ca m-ar fi prevenit: "Pentru numele lui Dumnezeu. 130 . totu~i 0 asemenea discutie ar fi putut avea consecinte catastrofale pentru ea. terapia propriu-zisa incepe abia dupa analizarea acestei istorii personale. Totodata. eu ~i cu mine. Medicul trebuie doar sa ~tie cum sa procedeze ca s-o aile.. In multe cazuri psihiatrice.iu~ura accesul.irea Incepuse deja o data cu depresiunea ~i intemarea in spital.. in funqie de faptul di. N-ati faee-o dedt sa-~i iasa ~i mai riiu din minti. cad daca mi-a~ fi intrebat colegii.easca. ea contine cheia catre tratamentullui. pentru a-~i ispa:. Parasind spitalul. ma tragea ~i pe mine dupa ea! M-am hotarit totu~i sa rise 0 terapie. Dar efectul a fost ca paisprezece zile mai tirziu a putut fi externata ~i ca n-a mai ajuns niciodata in viatil intr-un spital de boli mintale. a plecat cu 0 mare povara pe umeri. Ispa:.M-am vazut acum pus in fata dilemei: Sa vorbesc eu ea deschis sau nu? Sa Intreprind marea Incercare? Insemna pentru mine 0 problema grea de con~tiinta. iar pierderea copilului constituia pentru ea 0 imensa durere. Se poate raspunde ia 0 intrebare intr-un fel sau altul. sa nu-i spuneti femeii astfel de lucruri.i acolo vina." Dupa parerea mea. Ea reprezinta secretul pacientului. De altfe!. experimentul asociativ poate deschide :. ~i a fost ceva tragic pentru pacienta sa audil cele rostite de mine ~i sa Ie accepte. Pentru mine. Era crucea ei ~i trebuia s-o poarte. M-au mai determinat ~i alte motive sa pastrez seeretul rata de colegii mei: ma temeam ca ar discuta despre caz ~i ca ar putea ridica anumite probleme legale. Mi se parea mai folositor sa se intoarca la viata.. Insa trebuia sa-I rezolv singur. Nu e lucru u~or sa-i arunci cuiva drept in fata ca a comis 0 crima. secretul care I-a faeut sa se prabu:. Trebuie sa puna intrebar~e care-l vizeaza pe om in intregime ~i nu numai simptomul sau. pacientul define 0 poveste care nu a fost relatata ~i pe care de regula n-o ~tie nimeni. Va puteti imagina cit de greu mi-a venit. in psihologie nu exista mai nieiodata un adevar univoc. eram con~tient ~i de riscul pe care mi-I asumam: dadi pacienta ajungea in infern. explorarea materialului con~tient nu ajunge. Soarta 0 pedepsise suficient. efectul putea fi insa ~i contrar. la fel ~i interpretarea viselor sau contactul uman indelungat ~i riibdator ell pacientul. In m~oritatea cazurilor. I-am spus tot ce descoperisem prin experimentul asociativ. In anumite imprejurari. Fire~te. un neasemuit conflict al datoriei. al carei punet de pornire mi-era foarte nesigur. E adevarat ca nu se putea proba nimic impotriva pacientei. se tine sau nu cant de factorii incon~tienti.

n-am reu~it. yorba. tlul filozofului Paul Janet. M-am alarmat si mi-a venit ideea ca s-ar putea sa am pma 10. Mergea in cirje. .. psihoiog e]vetian." Nici n-am TOstit bine aceste cuvinte. in legatura cu acesta din urma. clientela mea partieulara devenise atit de numeroasa. mine 0 femeie mai in virsta. el. Mi-am continuat insa activitatea profesoralii pinain anulI913. 131 . rara nici un fel de hipnozii! M-am mirat. cUI"smile asupra hipnozei ma interesam de povestea personala a pacientilor pe care ii prezentam studentilor. carora doream sa Ie fac demonstratia unei hipnoze! Cind am vrut dupa 0 jumatate de ora s-o trezesc. de vreo cincizeci ~i opt de ani. care reprezentau 0 experienta destul de adinca a inconstientului. incit nu mai tineam pas cu munca mea. Acestea erau materiile principale. care parea sa aiba 0 atitudine religioasa in fata vietii. Theodore Flournoy (1854-1920). a cerceta! mai ales fenomenele parapsihologice. Suferea de ~aptesprezece ani de 0 paralizie dureroasa a piciorului sting. A ineeput sa povesteasca ~i sa se lamenteze. Vorbea fara oprire ~i povestea visele cele mai stranii. Dupa o. Am inteles asta insa rnult mai tirziu. condusa de slujnica ei. In acest timp a trebuit sa 1 Pierre Janet (1859-1947). fundamentele psihanalizei freudiene. ivealii intreaga istorie a bolii ei. Au trecut aproximativ zece minute pina ce am izbutit s-o trezesc. In primele semestre ma Ocupam 10. Am oeupat acest post timp de patm ani. Am a~ezat-o intr-un scaun comod ~i am rugat-o sa-mi relateze povestea ei. ca a inchis ochii ~i a ~i eazut 1ntr-o trans a profunda . nu mai avem timp sa ne intindem 10. dar am lasat-o in pace. urma de-a face cu un caz de psihoza latenta.$i 10. am predat cursul de psihiatrie 10.ceea (in 1909). precum ~i psihologia primitivilor. si Apendicele (11. unul dintre promotorii psihologiei experimentalefn Fran\a. ~i de Janet ~i Flournoy]. Erau prezenti douazeci de studenti. ~i astfel a ie~it 10. In cele din UnTla am intrerupt-o ~i i-am spus: "Ei bine. Acum trebuie sa va hipnotizez. Mai tirziu.. Predam psihopatologia ~i. bineinteles. Universitatea din Zurich ~i tot in aeela~i an am devenit medie-~ef 10. Atunei am presupus ca ar fi fast un fel de delir. intmcit aveam de lucru pina peste cap.In 1905 am obtinut titlul de docent. t. cursuri mai ales de hipnoza. cf. Mai am inca bine in minte unul dintre cazuri: A venit odata 10. am fost nevoit sa renunt 10.). problema psihanalizei freudiene ajunse in prim-plan . Dar situatia a fost carn neplikuta. clinica psihiatricii universitara. Cll toate elementele ~i imprejurarile caracteristice. co. In decursul anilor.

am seas de la ea ca durerile se instalaseril Intr-adevar in ziua si ora dnd ii piease sub oehi ammwl din ziar al e). I\lu consideram exclus eel ele sa alba un oarecare raport cu reluarea prelegerilor mele.. Pe atunci eram un medic tinar care Intruchipa Intocmai idealul ei de fiu. La primul curs din semestrul de vara al anului urmator aparu din nou. fndt studentii sa nu-m! simta paDica! Atunci clnd ~i-a revenit. fiu ~i-si anunta. fiinddi ea purta numele celui de-al doilea sot. N-aveam Insa nici eea mai vaga idee des pre ee se Intimplase. Nu stiusem nimk.Eu slnt doctorul si totul este in ordine. l'\. dorintele ei ambitioase. In ciuda scepticismuiui meu. Bineinreles di sperase sa aiba un baiat inzestrat ~i plin de suceese ~ia fast profund deziluzionata cInd el s-a fmbolnavit psihic chiar ill anii fragezi.lrsurilor mele.Acum ati vawt ee se poate obfine prin hipnoza. Mil adopta. co. strigfnd: . sa zicem 3. rnsa durerile nu i-au revenit. 132 .so. Am constatat astfel ca avea un fiu bolnav mintal internat in clinica. Am fncercat s-o linistesc: .fac fn ap fel. dar remeia se facuse intr-adevar bine ~i a pleeat ferieita de aeola. se rasfrinsera asupra mea. Am rugat-o sa ma tina la curent cu starea ei. Asta mi-a eonfirmat banuiala. Mi s-a suit singele la cap. m-am rosit tot si ]e-am spus studentilor: . caei prevedeam a recidiv3. femeia era ametita ~i confuz3. De asta data se pllngea de dureri violente de spate. sa accept realitatea vindedirii ei. asa di a trebuit. urbi et orbi.co. De aceea. Intr-un tirziu. dupa care n-a mai avut dureri. in eel mult douazeci si patru de are.Dar ill-am vindecat! si-a aruncat clrjele ~i a putut sa umble. pentru a afla amanunte din viata ei. ca ~i prima data. La care a izbucnit. adica a cazut.. A fost una dintre experientele care m-au detenninat sa renunt la hipnoz1L Nu pricepeam ce se petrecuse in reaiitate. Nu-~i putea insa aminti ca s-ar fi mtimplat ceva anume la un moment dat ~i nu gasea pur ~i simplu nki 0 explicatie. Dupa prelegere am retinut-o. In vreme ce fiul provenea din pJima ei casatorie.ln sectia mea. vindeeareo. Poate citise 111 ziar anuntul cursului meu. Am Intrebat-o clnd Incepusera dureriie ~i ce Ie cauzase. dar tot l1-am priceput ee putuse determina tamaduirea miraculoasa.ill hipnotizat-o din nou. de erou. care survenisera abia de curlnd. illIraculoasa. Era singurul sau eapil. spontanlD transa. pe care Ie nutrea ea mams.

am amenajat un laborator de psihopatologie experimentaEi 10. Aveam acolo un numar de elevi eu care cercetam reactiile psihice (adica asociatiile). iar eu m-am opus intotdeauna sa actionez In incertitudine. J.). 1903. gern. d In anii 1904-1905. iar en mi-am compus lucrarea Zur psychologischen Tatbestandsdiagnostik1 (Despre diagnosticul psihologic al stiirii de fapt). ~i primii mei pacienti particulari. Nu mai avu niciodata vreo recidiva.) .1 fiului ei. La inceput am aplic. intuneric. I Zentralbiatt fiir Nervwheilkunde !md Psychiatrie. Asta 0 ajutase. Erau Si citiva americani. ed.Pe plan local i-am datorat. dar am renuntat foarte curind la ea. Asta a fost prima mea experienta terapeutidl reala. Studiilor mele asupra asociatiilor2 Ie datorez di am fost invitat mai tlrziu. printre care Carl Peterson ~i Charles Ricksher. Barth. Concomitent ~i independent de mine a fast invitat Freud. XXVIII. t. In acest scop aveam nevoie de analiza atenti'[ a viselor ~i a altar manifestari ale incon~tientului. 10. Wake !. Practica mea psihoterapeutica incepu cu faptul ca 0 mama ma pusese in locul fiului ei bolnav mintal! Fire~te. Leipzig. Eram mult mai interesat sa afJu chiar de la pacient in ce directie se va dezvolta In mod natural. 1966 (n. 1905. a~ putea spune: prima mea analiza. Ni s-a acordat amindurora titlul de Doctor of Laws honoris causa. Imi placea la fel de putin sa fiu eu eel care decide ce ar trebui sa fadi pacientul. 2 Diagl10srische Assoziatioiisswdiel1 (Swdii diagnostice pe baza merodei asociatiilor). in anul 1909.at hipnoza ~i in cabinetul meu particular. intr-adevar. in care lung a pubiicat iucdirile sale care abordeaza acest subiect (n.clinica psihiatrica.. renumele meu de magician ~i. cum povestea se raspindi curind. Franz Riklin senior era colaboratorul meu. Era inteligenta ~i extraordinar de recunoscatoare 0 luasem in serios ~i manifestasem un viu interes pentru destinul ei ~i 0. deoarece astfel tatonezi prin . Ludwig Binswanger si-a scris atund teza de doctorat asupra experimentului asociativ in re1atie cu efectul psihogalvanic. unde urma sa conferentiez despre munca Si lucrarile me1e.Clark University. In Ges. Imi amintesc distinct de discutia mea ell acea femeie. i-am explicat corelatiile ~i ea receptiona ~i accepta totul cu 0 mare putere de intelegere. Lucrarile lor au aparut in reviste americane de specialitate. A. 133 . Nu ~tii niciodata dt timp dureaza un progres sau 0 vindecare.

avea 0 sotie simpatidi si era. Bolnavul intra la consultatie ~i. De fapt. ar fi trebuit sa renunte deja de mult la subordonarea apasatoare fata de mama sa. neobi~nuit de dotat. :. Intr-o zi am fost chemat de ea. Doar ca bea prea mult. Imi amintesc inca bine de unul dintrc primele cazuri: Un coleg american imi trimisese un bolnav. dar nu se putea decide sa-~i sacrifice pozitia excelenta. a reinceput sa bea. atestind ca din cauza alcoolismului el nu-si mai putea 134 . impotriva propriului instinct. respectiv a se elibera de ele.Tot datorita experimentului asociativ ~i celui psihogalvanic am devenit cunoscut in America. dar posedata de un formidabil demon al puterii. Drept urmare. Insa in fond el nici nu voia sa iasa din cuibul dildut.. iar fiul. Mama Iui era proprietara unei intreprinderi mari. curind au sosit la mine numero~i pacienti de acoio. Diagnosticul suna: "neurastenie alcoolica". caci prevedea di incercarea mea de a-I trata nu avea sa duca la nimic. De indata ce s-a trezit iarasi sub influenta mamei. pentru 0 consultatie.in aparenta. Pronosticul era: "incurabil". a renuntat la bautura si s-a considerat vindecat. Era 0 femeie inteligenta. Fara stirea Iui. pentru a uita de situatia lui apasatoare. incepea sa bea spre a-si inabusi afectele. Provenea dintr-o familie bogata ~i stimata. ci se Eisa ademenit de bunastare si confort. Dupa un tratament scurt. dupa ce am stat putin CD el de yorba. Dar eu i-am spus: "Nu garantez ca nu ajungeti din nou in aceeasi stare daca va intoarceti l~ vechea dumneavoastra situatie. colegul meu ii dMuse deja pacientului sfatul de a se adresa la Berlin unei anumite autoritati in neurologie." Nu m-a crezut insa si a plecat acasa in America bine dispus. De fiecare data cind era impreuna cu ea sau trebuia sa accepte 0 interventie a ei. Asa di riimase incatusat de mama. m-am decis Ia 0 lovitura de f0rta. am vazut ca omul suferea de 0 nevroza obisnuita. s-ar putea spune.i fiziceste. lipsit de griji . intr-o irrcercare disperata de a se narcotiza. el era 0 aparitie delicata care pur si simplu nu putea sa-i faca fata mamei lui. in timpul unui sejur de-al ei in Elvetia. fiinddi ei ii datora situatia. Am facut cu el experimerrtul asociativ ~iam descoperit cu aceasta ocazie di suferea de pe umla unui complex matem formidabil. Din prudenta. Bineinteles ca nu reusea sa scape in acest fel de greutatile sale. detinea in cadml ei 0 functie de conduc'~re. Am vazut cui ar fi trebuit sa i se opuna fiul si am stiut ca nu avea forra necesara spre a-i rezista. am pregatit pentru mama sa un certificat. de a carei origine psihidi nu avea nici cea mai mica idee.

Refuza sa-~i spuna numele: acesta nu era relevant. dad nu era deseoperita. Daca voia sa-I ia in casatorie pe sotul prietenei ei. de care era foarte legata. pina ce disparu din anturajul mamei ei care pierdu oriee contact cu ea. dar el muri foarte curind. Aeest sfat a ~i fost pus in aplieare ~i e firese ca fiul s-a infuriat pe mine. Stiam insa exact ca numai un act de farta iI putea salva. In anii urmatari se petrecura lueruri stranii: fiica rezultata din casatoria lor incerca sa se indeparteze de mama ei. 0 crima nu eonta pentru ea. de indata ce crescu m~are. Apartinea evident paturilor inalte ale societatii. caei barbatul ei nu numai ca-~i invinsese alcoolismul. Sotia lui imi fu reeunoseatoare. Nu lua in considerare niei un fel de serupule morale. ~i apoi? Ce-i drept. Trebuia sa fie eliberat din functie. i~i putu dezvolta personalitatea: Fileu 0 eariera stralueita .cest dine sa paralizeze. Aeesta era punctul ei de vedere. In cele din urma trebui sa renunte la calarie. Se marita de tinara ~i se retrase la o distanta tot mai mare de ea. Avea un dine lup deosebit de fmmos. spre binele pacientului. deoarece dorea sa se marite eu sotul aceleia. ~i iata ca "intimplarea" facu ca tocmai a. Se apropie atunci mai mult de dinii ei. I~i otravise cea mai buna prietena.in eiuda sau toemai datorita tratamentului drastic la care-l supusesem. 0 daamna veni la orele mele de cansultatie. eomisese 0 erima din gelozie. Mai este un caz pe care nu I-am uitat. zicea ea.indeplini obligatiile impuse de pozitia detinuta in afaeerea ei. atunei putea s-o elimine pur ~i simplu din drum. Paharul se umplu 135 . relativ tinar. ~tiam insa ca eram constrins sa iau vina asupra mea. Ceea ee intreprinsesem aici nu se impaca u~or in mod normal eu eon~tiinta medicului. Ani de zile am avut eon~tiin\a incarcata fata de el. Ii dispar~ astfel ~i nevraza. din cauza ca intocmisem certificatul pe aseuns. Ce avea sa-mi cornu nice era 0 marturisire: eu douazeei de ani in urma. ei-~i urma aeum ealea propri~ eu eel mai mare sueces. Chiar ~i calul ei preferat se speria de ea. Femeia era 0 dlareata pasionata ~i avea mai multi cai de dIarie care-i captau interesul. Cum evolua aeesta in continuare? Fiind acum separat de mama. se cabra ~i 0 azvlrlea la sol. Dupa parerea ei. se casatori eu acel biirbat. Intr-o zi constata cum caii ineepura sa devina nervo~i sub ea. asumindu-mi riseul. Pretindea ca ar fi fost doctorita. deoarece nu avea de gind sa ma consulte dedt a singura data.

Batrina nu mai putea vorbi ~i nici absorbi decit hrana lichida sau semiliehida. se omorlse ~i pe sine. spre a relnnoda astfel.~i femeia se sim~i "tenninata din punet de vedere moral". S-o fi terminat eventual printr-o sinucidere? Nu-mi inchipui cum ar fi putut sa tdiasca mai departe in acea singuratate extrema. Caei cine face 0 asemenea crima i~i distruge sufletul. m-a facut confidentul ei. 0 legatura cu omenirea. introducindu-~i cu ele intr-un fel hrana in gura. nici nu am vreo dovada ca povestea ei corespundea realita~ii. dar. Trebuia sa aiM un confident care sa nu fie criminal. Uneori i~i lasa impresia ca ~i animalele ~i plantele "ar ~ti-o". Am vazut asta foarte clar si dintr-un alt caz: Era yorba despre 0 pacienta batrlna de la seqia de femei. N-am aflat niciodata cine era. Era 0 ueiga~a. Diagnozele clinice slnt importante. ~i ramine nedescoperit. V oia sa gaseasca un om care sa-i poata accepta marturisirea necondi~ionat. dupa cum 0 arata cazul nostru. La un duhovnic ar fi suspectat ca ar asculta-o din obliga~ie profesionaIa. crima iese la lumina zilei. mai ~tia cite ceva despre povestea ei. Mai tlrziu mi s-a Intlmplat sa ma Intreb citeodata cum i-o fi decurs via~a In continuare. Vazuse ca oamenii ~i animalele 0 paraseau ~i era atit de lovita de acest verdict mut:incit n-ar mai fi putut suporta 0 noua oslnda. bolnava la pat de patruzeci de ani. dar ele nu-l ajuta cu nimic pe pacient. Daca a racut-o in ascuns. ca nu ar recep~iona faptele ca atare. Cine ucide s-a eondamnat deja singur. Minca doar cu degetele. in virsta de ~aptezeci ~i cinci de ani. atunci pedeapsa tot 11poate ajunge. Pina la sfir~it. to~i murisera intre timp. Uneori Ii lua aproape doua ore pentru 0 cana 136 . atunci 11ajunge pedeapsa judiciara. care lucra In aeeasta institutie de treizeci ~i cinci de ani. in plus. Doar 0 sora-~eIa. Nu trebuia sa fie Insa un duhovnic de meserie. ci un medic. Pentru a seapa de izolare. Prin aceasta crima femeia le-a devenit straina chiar ~i animaleIor ~i s-a cufundat intr-o singuratate insuportabila. Trebuia sa se spovedeasca ~i veni la mine in aeest seop. dar nimeni nu-~i mai amintea de momentul internarii ei. Intr-o oarecare ~asura. Punctul deeisiv este problema "pove~tii" pacientuIui. intrucit of era 0 oarecare orientare. caci povestea ei nu se Incheiase atunei. caci ea dezvaluie fundalul uman ~i suferin~a umana ~i numai atunci poate incepe terapia medicului. Venise la spital cu aproape cincizeei de ani in unna. ci cu scopul de a Ie judeca moral. Daca eineva a com is 0 crima ~i este prins. rara s-o con~tientizeze in plan moral.

care dura la rlloarte.isens nu Ie lDtelegearn. Tn-am dus prin sectie.i trageau firele prin piele eu mi.=--zintegrare a conduitei psiholTIotorii. Impresia H\sata de acest caz asupra mea caracterizeaza reaqia nlea la psihiatria de atuncL Clnd am ajuns medic arrI avut senzalia ca nu pricepeam nimic din eeea ee pretindea psihiatria a fi.r a. prin dilTi.derea sau dispari\ia cficieatei ~iadecvarii S acest:cr3 l" ]h - (n.e1'11 ..ifratele ei mai mare veni pentru Inmoffi1lntare.sate se mai paate vedea asta ~i astazi.?" I-am lntrebat. ale caror natura :. ~ nrn raspuDse.atau identificarea ei eu omu! iubit.~i originea mi~ciirilor ei ciudate.J). aeolo scria despre eo. ca avea ni~te gesturi de parca ar fi facut cizmarie. Bucuresti. 1987-] 992: Catatol!.tiam inca nimic. iar despre aceasta Eli .." Apci i-am studiat inca 0 data veehea poveste.. A'~ ~ ". in conferintele clinice era prezentata ca 0 forma catatonica1 de dementa pl'ecoce. J\1i1 simteam extrem de jenat pe llnga Seful meu Si eolegii care afiSau ?ctiVIsiguran~a. oar sera Cllnalntea n1ea A· povestea ca pe vremUfl• 1m! bolnava confeqiona pantofi..1 erd.'e . dar TIn gaseam nici 0 expIicatie. cu mlinile si bratele.cari foarte asemanatoare.. EraI~l prafund impresionat de gradul distrugerii pe eare-l poate produce 0 boala mintala.inuarea sau ini~i8ti\!ei rno[():iiil tradusa prin reducerea la un nivel semiauto1nat ~i stereotip a li1iscirilcr CEt i pfin 5c8.. Eram antrenat deei intr-o meserie in care nu ma orientam deIoe! IntT-o seara~ tlfziu..trina noastra sor11-. t. am vazut-o pe batfIna eu mi~carile ei enigmatice Si ill-am intrebat din nou: De ce 0 fi a~a? Care 0 fi expliea\ia? M-am dus la b3.. care insa nu voise sa se insoare ell ea dintr-un oarecare mativ . ritmice. in patnl volume. Dadi. 137 .o. "Do. Odinioara.en lapte. aparute sub redac(ia !ui Constantin Gorgas. Ccnsideram ca misiunea principaia a psihiatriei este cunoa. in timp ee eu orbeciEam nedumerit prin intuneric. IvIi-a povest it di sora lui iubise un cizmar.. nu:.i atunei ea"o luase razna". "De ce s-a imbolnavit sora dumneavoastr3.) Pacienta mmi curlud ~.terea luerurilor care se petree in interiorul spiritului bolnav. (La cizmarii de 10. Editura IvledicaJa.ra ocupata eu mll1earea.i m-am imeresat dadl pacienta 1'usese dintotdeauna astfel..). cizmarii tineau pantofii intre genunchi . Mj~drile de C1Z11'. ::Citez diE DiCfionaru.:iclopedic de psihiatrie. fikea ni~te mi~diri ciudate.. ceea ce nu-rni spunea nimic~ caci nu rna Himurea absolut deloc In legatura ell selnnifica~ia .

de pilda: "Eu slnt Lorelei" ~i asta din cauza ca medieul. Viena. iar tatal. 1966 (11. considerata pina atunci a fi lipsita de sens. am facut incercarea de a prieepe eontinutul exprimarilor ei confuze." Exprimari absurde ca: "Sint dublul politehnic de neinlocuit". din ulitele inguste ~i murdare. Babette era complet nebuna ~i spunea lucruri pe care nu Ie puteai intelege absolut deloc. Pacienta provenea din partea veche a ora~ului ZUrich. prezentind o forma paranoida de dementa precoce. germ. In Ges. Printr-o munca asidua. Halle. 1908. a carei poveste am publicat-o. spunea intotdeauna: "lch weifl nicht.. Din acel moment am acordat toata atentia corelatiilor de sens dintr-o psihoza. unde venise pe lume ~i traise intr-un mediu saracacios ~i in conditii mizere. Ocupindu-ma de Babette Si de alte cazuri analoage. deci compensari ale unui complex de inferioritate. "2 Sau se lamenta. Datorita acestui caz am Inteles pentru prima oara limba schizofrenicilor. 2 "Nu ~tiu ce poate sa lnsemne" .voia sa semnifice: "Sint la fel de nedrept acuzata ca ~i Socrate. Imi amintesc bine de pacienta a carei poveste m-a ajutat sa mi se clarifice fundalul psihologic al psihozei ~i mai ales al ideilor fixe absurde. 1907 ~i Der Jnhalt der Psychose (Con{illutul psillOzei). Era unul dintre obiectele clasice de demonstratie ale clinicii. Este yorba despre Babette S. 138 . dnd incerca sa se explice. t. was sol! es bedeuten. Multe sute de studenti iSi faceau pe baza cazului ei o idee despre procesul inspaimintator al dezintegrarii psihice. ed. "Sint Germania Si Helvetia exclusiv din unt dulce".dupa cum am descoperit ulterior . "Neapole Si cu mine trebuie sa aprovizionam lumea cu ti:iitei" indicau cresteri ale valorii proprii. zicind: "Sint reprezentanta lui Socrate". m-am convins cii multe din manifestarile pe care noi Ie considerasem 1 Uber die Psychologie der Dementia praecox (Despre psihologio demen{ei precoce).). Werke I.).Atunei am capatat primele idei des pre originile psihice ale a~a-numitei demente precoce.! In anul 1908 am tinut la primaria din ZUrich 0 conferinta pe acest subiect.este primul vers al celebrei poezii a lui Heinrich Heine des pre Lorelei din cic1ul Die Heimkehr (11. ceea ce . cu megalomanie caracteristica. Zicea. Sora ei era prostituata. "Sint prajitura de prune pe blat din malai". betiv. Atunci dnd am cunoscut-o. se afla deja de douazeci de ani in spital. Ea se imbolnavi la treizeci Si noua de ani.

J. Am procedat a~a timp de vreo sapte ani.de obicei prin intermediul vocilor sau 0.sa zic a~a.pina atunci drept fara sens nu erau deloc 3tit de "aiurite" precum pareau. "Pe eo. lvI-am lamurit pentru prima data ca in psihoza zace ascunsa 0 psihologie generalii a personalit3. in timp ce ceo. E numai vina no astra dacs. povestea unei vieti. ci a dimas 10. . De regula. citita ~i rascitita. pina atunci. 10. Aveam odata de tratat 0 schizofrenica in virsta. roluI meu mi se paru cam ciudat. dar dupa cltva timp m-am lamurit ce semnifica de fapt acest exercitiu: atentia pacientei era tinuta treaza prin procedeul respectiv.tii. La inceput. Rezultatul a fost ca dupa vreo ~ase ani vocile care inainte erau raspindite peste tot se retrasera exclusiv ~i exact pe jumatatea stinga a corpului.1viselor . caci nu-mi imaginasem niciodata ca lectura noastra din Biblie ar putea avea un efect terapeutic. stii si observa. La un moment dat. In spatele lor se aflii 0 personalitate.astfel de pacien~i se gase~te ascunsa in planul din fund 0 "persoana". S-ar putea spune ca pacienta era cel putin "vindecata pe jumatate". Co.1incon~tientului. co. Intensitatea fenomenului pe partea stinga nu s-a dublat. Femeia auzea voci care erau dispersate pe intregul trup. ca ~i aici se regasesc vechile conflicte ale omenirii. poate . Data urmatoare trebuia s-o ascult din el. nu Ie intelegem sensul. ci doar ingrijit. A fost un succes nesperat. trebuie sa ne bazam. aceasta voce fiicea observatii foarte rezonabile ~i cu ajutoml ei ma descurcam bine eu pacienta. iar 0 voce In mijlocul toracelui era "vocea Domnului". Din clnd in clnd eo. aveam si eu pacien~i care trebuiau Insotiti pina 10. surprins de propriu-mi curaj. sa ajunga iar in prim-plan.moarte.?i in mintea pacientilor care creeaza impresia ca ar fi 139 ." i-am spus. care trebuie desemnata drept nonnala $i care. Am aflat nu 0 data ca 10. Era un caz ce nu putea fi vindecat.Z de imbolnavire fizidi. dreapta era complet eliberata. 0 data la paisprezece zile. Prin preocuparile mele legate de pacienti am int~les ca ideile de persecu~ie si halucinatiile au un simbure de sens. fel co. de exemplu in C. asa incit nu se prabusea si mai adinc in visul dezintegrant 0. 0 Biblie veche.care persoana "normaHi" din fundal mi-a devenit foarte clara. iar eu trebuia sa-i indic de fiecare data un capitol pe care 5a-1 citeasca.sa formuleze remarci ~i obieqii perfect rezonabile si este chiar posibil. faclndu-l pe pacient sa para aproape normal. vocea spuse: "Sa te asculte din Biblie!" Aduse cu eo. 0 speranta ~i 0 dorinta. fara speranta de vindecare. arice medic.

ei Intllnim temelio. Nu se punea niciodata intrebarea ce insemnau fantasmele pacien~iIor ~i de ce un padent avea 0 eu totLll aita fai1tasma dedt celiUaIt. Aceasta descoperire a reprezentat pentrn mine la vremea ei un putemic eveniment emotIOnaL Intotdeauna m-a mirat dt de mult timp a trebu1t sa se scurga pina co. Insa am vazut alte cazun la care aeeastil rnaniera de a te apleca pEn de grijii asupra bolnavului a avut un efect terapeutic durabil. pUliet ~e vedere ter~pe~tic" la Bab~t~e 11: s-a l:tlmp~at nimic: cael era deja de prea mUlt tImp bolnava.tria sa se indrepte in suqit spre continuturile psihozei. se zicea pur ~i simplu ca de fapt nu fusese schizofrenie. lung. La drept vorbind. Dupa aceea mi-a spus: "Stiti. altul ca evreii vor sa-l otraveasca. de ce. acuzatia de a Hutri idei himerice. Cil limp m-am aflat in clinica a trebuit sa-mi tratez Cll foarte multi! discrefie pacienfii schizofrenici. Privind din ceea ce se . acest gind netredndu-mi niciodata prin minte. 1aurma urmei. ci se vorbea doar in general despre "idei de persecutie".rea la prima vedere. lar un al treilea ca politia e pe urmele iuL ContinuturiIe fantasmelor nu erau luate In serios. faptura omeneasca dlsarea ~iIa ea dintr-un nor de nonsens grotesc. Cllm se Dumea pe-atuncL dementa precoce. Dar cum de at! rezistat oare sa petreeeti are 5i zile In ~ir ell femeia asta fenomenal de urita?" Probabil ca I-am privit destu1 de uimit. Ea n-a fost descoperiti'. Schizofrenia sau. am tratat schizofrenii inca de 10. ~i. Pentru mine ea era. Dar a mai neeesitat foarte mult timp pina ee s-a purces la acceptarea ~i introducerea psihologiei in psihoterapie. 0 creatura batrlna ~i prietenoasii. nceputul secoluIui prin i metoda psihoterapeutica.aceasta pacienta este ell siguranta interesant.obtuzi s. ee ati descoperit 10. abia in ziua de azi. propriei noastre no. llnr-un anumit sens. era considerata incurabiia. nu descoperim in bolnavul mintal nirnie nou 51 necunoseut.rit de lezuiti.. Ciudat mi se pare ca astazi cereetarile mele de atunci sint aproape compiet uitate. de exemplu.psihio.turi.i apatici sau cretinizati se petree lucruri mai multe ~imai pEne de sens decIt s-ar pa./eGe la bolnavii mintali e numai distrugerea tragica~ rareori "lnsa viata acelei laturi a sufIetului care 140 . Daca 0 schizofrenie era tratata ell succes. Cind ill-a vizitat Freud in anui 1908 la Zurich. ~in. Or. Trebuia sa fiu extrem de precaut dadi voiam sa evit sa mi se aduc8. i-am prezentat cazul !ui Babette. unul credea d:i este urn13. intrudt avea idei fixe atlt de frumoase ~i spunea lucruri atlL de interesante.

I-a ascuns printre yeSminte Si i-a lliiteptat sosirea. dupa cum am constatat. In decursul multor saptamini am izbutit. cu mina pe cutit. lliiaca nu s-a mai putut foloside cutit. indt niGi n-ar mai fi fost in stare sa infiga cutitulin el. priyirea vampirului a fascinat-o intr-atit. unde ramase internata un an si jumatate. In plus. Atunci. De la Saisprezece ani se izola din ce in ce mai multo Se ascunse de oameni. Ayea mai multe perechi de aripi. asa indt populatia lunara era amenintata cu distrugerea. Auzea yoci. Aceasta era populata. Ciici pe muntii selenari inalti locuia un yampir. aripile s-au deschis brusc Si in fata ei a rasarit un biirbat de 0 frumusete suprapaminteana. dar la inceput yazuse doar barbati care 0 luasera imediat cu ei Si 0 dusesera intr-o locuinta "sublunara". A prins-o. Deyeni tot mai ciudata. refuza hrana Si intrase intr-o faza de mutenie tatala. inchizind-o cu o strinsoare de fier intre bratele sale inaripate. Ayea optsprezece ~ni Si proyenea dintr-o familie cultiYata. Dupa niste pregatiri indelungate. A ridicat-o de jos Si a zburat cu ea. Pacienta mea a decis atunci sa faca ceya pentru locuitorii selenari Si Si-a propus sa nimiceasca vampirul. Ea si-a luat marele ei cutit folosit la sacrificii. aparenta inSala. La cincisprezece ani fusese sedusa de fratele ei Si yiolatii de niste colegi de Scoalii. asa ca ea n-a putut sa vada nimi~ in afara penelor. s-a trezit cu yampirulin fata ei. S-a apropiat de el. Adesea. unde se aflau copiii Si sotiile lor. I-a yazut in sfirsit rasarind din departare Si apropiindu-se in zbor. Deodatii. care fusese construit in acest scop. pacienta mea a putut vorbi din nou fara inhibitii. asemenea unei pasari mari si negre. I-a asteptat pe platforma unui turn.nu se afBi cu fata la noi. si atunci au iesit la suprafata si rezistentele ei: eu i-as fi blocat drumul de intoarcere spre luna si de aceea ii era im- 141 . in cazul unei tinere paciente catatonice. care riipea Si omora femei Si copii. iar la saptesprezece ani ajunse la balamuc. Dupa un Sir intreg de nopti. Dupa aceasta revelatie. pina ce nu mai ayu dedt 0 relatie afectiya cu un dine de curte rau. Cind am yazut-o pentru prima data. se afla intr-o stare tipic catatonica. care apartinea altor persoane Si pe care incerca sa-limblinzeasca. spre surprinderea mea. s-o fac sa yorbeasca. Dupa depasirea unor rezistente putemice mi-a poyestit ca triiise pe luna. incetul cu incetul. Obrazul Si intreaga lui faptura erau acoperite de ele. Era uimita Si a cuprins-o curiozitatea sa descopere cum arata. Acesta era motiyul existentei "sublunare" ajumiitiitii feminine a populatiei.

sfir~itul tratamentului. in spatiul celest. Prin povestirea ei ilin~elase intrucitva pe demon in favoarea mea ~i se legase astfel de 0 fiima terestra.fata tlnara. De asta data a fost extemata mai repede ~i s-a supus eu resemnare destinului ei. 0 prerogativa a regelui ~i a zeilor.sa spunem a~a. intr-un imperiu mitic.i despre evenimentele importante ale trairii lor interioare.se instaleaza psihoza. 0 perioada de timp a suferit de dementa furioasa. 142 . Astfel rezulta insa 0 instdiinare totala de lume . ca oricine care ar fi incercat s-o convinga sa dUeli 0 existenta umana normaEi. Se casatori. dadi ati fi dat gre~ !" Clnd se aplana agitatia iscata de irnpu~catura. avu rnai mul~i copii ~i supravietui in Est eel or doua razboaie mondiale. fu transpusa. putu sa se into area 10. La intrebarea mea mirata. In ultima ~edinta. Aeeasta lume nu era frumoasa. unde se intilni Cll demanul inaripat. caci acum aveam cuno~tinta :. Eu insumi am vazut de atunci suferinta bolnavilor mintali eu alti ochi. Spre norocullui. conform traditiei. Clnd a fost externata dupa doua luni. Ea deveni. co. sa zicem. ~i acol0 viata era incarcata de sens. 10. viata ~i chiar sa se disatoreasca. ~i treptat ~i-a dat seama ca viata pe pamint era inevitabila. elevata insa in imparatia fanteziei. conform regulei. a~a ca a fost internata din nou la spital. fara a mai cunoa~te vreodata o recidiviL Ce se poate spune intm interpretarea fantasmelor ei? Prin incestul suferit co.posibil sa pIece de pe pamint.. a~a ea i-a raspuns cu un foe de revolver. a scapat doar cu 0 rana u~oara. caci incestul este. Am vizitat-o 0 data in celula ei ~i i-am spus: "Toate astea nu va folosese 10. luna. ea un revolver iDcarcat. Transfera fiiptura lui In timpul tratamentului. mi-l adusese. se putea vorbi din nou cu eo. se simtea i'njosita In ochii oamenilor. A ocupat un post de infirmiera intr-un sanatoriu. Se scufunda in departari cosmice. nimic. se reintoarse in locul ei natal. extrapaminteana ~i pierdu contactul cu oamenii. A luptat insa eu disperare impotriva acestei inevitabilitati ~i a consecintelor ei. do. in schimb. raspunsese: "V -a~ fi i'mpu~cat ell el.. Eram deci automat amenintat cu moartea. asupra mea. nu va puteti intoaree pe luna!" A reeeptionat vorbele mele in tikere ~i complet indiferenta. Ceva mai tirziu a avut 0 recidiva: a recazut in catatonie. Acol0 luera un medic secundar care a ineereat sa se apropie mtr-un mod cam imprudent de ea. De aceea. I~i procurase deci un revolver! :?i inainte purtase 10.

tinta. indt un pacient sa se inteleaga pe sine insuSi. de fapt. studiul psihiatric singur nu ajunge. eliberat de toate presupunerile teoretice. Bineinteles ca un medic trebuie sa cunoasca pretinsele "metode". psihiatrul are nevoie de mai mult dedt simplele cuno~tinte de specialitate.Adesea sInt mtrebat despre metoda mea psihoterapeutica sau anaIitica. Un adevar psihologic este doar atunci valabil. Daca un medic imi spune ca "urmare~te" strict 0 "metoda" sau alta. Se vorbe~te in literatura de specialitate atit de mu!t despre rezistenra pacientului. In cazul pacientilor cultivati ~i inteligenri. Psihoterapia ~i analizele sint atit de diferite precum indivizii umani. Analistul ~i pacientul stau unulin fata celuilalt . Astazi pot fi valabile. Cum in psihoterapie esentialul nu este sa se "aplice 0 metoda". Ipotezele teoretice SInt de aplicat daar cu prudent. In analizele mele ele nu joaca nici un 1'01. in alta. fo!osind limbajul freudian. Dar el trebuie sa se fereasca sa se fixeze pe 0 anumita cale de rutina. Analiza este un dialog care necesita doi parteneri.ochi in ochi. despre care doctorul ar trebui sa aiM cuno:. 0 solutie care pentru mine nici nu intra in discutie poate fi pentru a!tcineva tocmai cea co recta. In mod foarte intentionat eu nu sint sistematico Pentru mine nu exist a fata de individ decit intelegerea individuala. Inca din 1909 am realizat ca nu pot trata psihozele latente. Doar nu se pune problema confirmarii unei teorii.!i. ci aceea de a face in a~a fel. caci solutia problemei este intotdeauna una individuala. Punctul decisiv este di eu. Astfel. miine ar putea fi inlocuite cu a!tele. ca om. Este nevoie pentru fiecare pacient de un alt limbaj. forte1e tamaduitoare ar trebui sa creasdi in mod firesc din el. atunci am indoieli in ceea ce privqte efectul terapeutic. stau fata in fata cu un aIt om. Pentru aceasta nu este suficienta 0 143 . A trebuit ca eu iilsumi sa mai lucrez mult pina sa obtin materialul necesar psihoterapiei. Medicul are ceva de spus.litate de individ. Terapia difera de la caz la caz. indt aproape ri se creeaza senzatia ca psihiatrul incearca sa-i impuna ceva. Acest lucru nu este insa posibil fad comparatia cu punctele de vedere colective. dnd poate fi ~i inversat. a!tfel treze~te rezistente superflue. dnd. dar ~i pacientul are. eu pot fi auzit vorbind intr-o analiza in limbaj adlerian. Atunci am inceput sa studiez mitologia. EI trebuie sa inteleaga. Nu pot da un raspuns univoc. Eu 11 tratez pe fiecare bolnav pe cit de individual posibil. daca nu Ie inteleg simbolistica. ce-l determina si zbuciuma in realitate pe bolnav. Reguli general valabile se pot stabili numai Cllm grana salis.. in c:.

EI e. In calitate de analizatl. Sufletul este cu mult mai complicat ~i mai inaccesibil dedt trupul. iar psihiatrul are de-a face cu 0 lume Intreaga. doar daca acesta ~tie cum sa se descurce cu sine ~i cu propriile sale probleme. ca ea este 0 bucata de viata reala ~i nu o metoda care poate fi Invatata pe dinafara (In sensul literal !). ci de la om. 11 poate Invata ~i pe bolnav cum s-o faca. ci una universala. ~i a~a-numita "mica psihoterapie". nici pacientul n-o sa Invete sa faca a~a. dar In analiza propriu-zisa este solicitat omul In Intregime. elt ~i medicul. De aceea. Dar numai atunci. ce-i drept. cu toata personalitatea lui. el trebuie sa realizeze ca analiza II prive~te pe el personal. Daca nu este capabil. iar In engJeza prin analysand (n. la fel de important este sa se Inteleaga pe sine. de al\ii prin "analizand". atlt pacientul. caci orizontul sufletului omenesc cuprinde infinit mai multe dedt cellimitat al cabinetului de consultatie al doctorului. acest lucru se poate vedea mai c1ar ca oridnd In trecut: pericolul care ne ameninta pe toti nu vine de la natura. Se poate spune ca terapia pacientului Incepe la medic. Medicul sau terapeutul care nu pricepe acest lucru In analiza sa didactica va trebui sa plateasca mai tlrziu scump. ca sa zic a~a. sufletul nu este doar 0 problema personala. Daca In zma de azi anumiti oameni I~i pierd capu!. acea jumatate a lumii care exista numai In masura In care omul devine con~tient de ea.simpla formatie medicala. t. In franceza prin analyse. a~a-zisa analiza didactica. Exista. I~i pierde Insa astfel 0 bucata din suflet. Conditia sine qua non a pregatirii sale este de aceea propria analiza. redat In limba romana de unii speciaJi~ti prin "anaJizat".) 144 . In analiza didactica. De aceea nu este suficient ca doctorul sa-si Insu~easca i'n analiza didactica un sistem de concepte. atunci explodeaza 0 bomba cu hidrogen! Psihoterapeutul nu trebuie Insa sa-llnte1eaga numai pe pacient. Ci'nd e yorba despre lucrurile importante este hotarltor daca doctorul se considera pe sine ca 0 parte a dramei sau daca ramlne I Jung foJose~te termenuJ Analysand. medicul trebuie sa Invete sa-si cunoasca sufletul ~i sa ~i-l ia In serios. dupa cum ~i medicul ~i-a pierdut bucata de suflet pe care n-a i'nvatat s-o cunoasca. Astazi. de la sufletul individului ~i al celor multi. Sint multe cazuri care nu pot fi vindecate fara ca medicul sa se implice pe sine. Alterarea psihica a omului este pericolul! Totul depinde de funqionarea corecta sau incorecta a psihicului nostru.

in lumina soarelui de amurg. Eu imi iau pacientii in serios. asemenea unei armuri. mai ales ca. printr-o vale. ceea ce avu drept consecinta 0 modificare imediata a situatiei ~i tratamentul i~i relua fluxul normal. careimi parea insa din anumite motive putin dubioasa. Pentru a 0 putea vedea bine. niei ei nu-i scapase faptul ca eeva nu era in regula. I-am descris visul ~i i-am comunicat interpretarea mea." Daca insa medicul poarta 0 masca. Sus se afla un castel. Doar visele sint compensari ale atitudinii con~tiente. dar dupa dtva timp am avut senzatia di nimere am mereu alaturi in interpretarea viselor ~i am crezut ca rem arc ~i 0 banalizare a discutiei dintre noi. analiza s-a desfaf. un fel de cIreel. este afectat el insu~i. lata ce vis am avut in noaptea premergatoare urmatoarei ei vizite: Ma plimbam pe 0 ~osea. micile artificii sugestive nu pot fi de folos. munea sa ramine fara efect. probabil ca in realitate 0 privisem de sus. M-am trezit eu 0 senzatie dureroasa in ceafa. termenulln Glosar (11. a~adar. bineinteles. La inceput. 0 femeie foarte inteligenta.). trebuia sa dau capu! tare spre spate. Interpretarea mi-a fost limpede indata: daca in vis trebuia sa privesc astfel de jos in sus spre pacienta mea. drapindu-se in autoritatea sa. Aqiunea medieului are efeet numai aeolo unde este atins. Inca din vis reeunoscusem ca femeia era pacienta mea. in caz contrar intregu! tratament poate da gre~. n-am niei un punct de atac. 145 . in dreapta se ridica 0 colina abrupta.lurat bine. iar pe tumul eel mai inalt ~edea 0 femeie pe un soi de balustrada. "Numai eel ranit vindeca. atunci este solicitat medieul cu intreaga sa fiima. sint obligat sa ma intreb mereu ce fel de mesaj imi aduce pacientul. Ce inseamna pacientul pentru mine? Daca el nu inseamna nimie pentru mine. sa cautam sa ne intelegem visele. dnd se pune problema de a fi sau a nu fi. 0 persona 1. t. Am hotarit deei sa vorbesc eu paeienta mea despre asta. Doar nu reaqionam numai eu con~tiinta. Terapeutul trebuie sa-~i dea in orice moment seama cum reaqioneaza el insu~i la eonfruntarea eu pacientul.la distanta. sa ne acordam cea mai metieuloasa atentie ~i sa ne observam pe noi in~ine la fel ca ~i pe pacient. Aveam odata 0 pacicl1ta. ci trebuie sa ne ~i intrebam intotdeauna: "Cum traie~te subcon~tientul meu situatia?" Trebuie. In calitate de medic. Vreau sa va dau un exemplu in acest sens. Poate ca ~i eu 1 V. in clipele supreme. in marile crize ale vietii.

Eu: . spre a lua cuno~tinta de inca un punct de vedere. de exemplu. 146 . avea un venit normal ~i probabil ~i 0 hrana normal a ! V oia sa devina analist. De aceea inca nici 0 femeie n-a fast convins. Era medic ~i a venit la mine cu recomandarile cele mai bune din partea unui vechi coleg.sau tocmai pentru el. Eu ii sfiituiesc intotdeauna pe anali~ti: "Sa aveti un « duhovnic ». nu se vede silit s-o faca. Daca nu sinteti a~a cum trebuie. Ayea un succes normal. atunci ia sa va examinam visele. daca este insa "normal". Ele au deseori o intuitie excelenta ~i 0 putere critica ascutita ~i pot ghici jocul barbatilor ~i eventual ~i intrigile animei lor. mi-a replicat. am avut un elev pe deplin "normal". . atunci cum 11 puteti convinge pe el? Dumneavoastra sinteti eel care trebuie sa fie adevarata substanta. atunci sa va ajute Dumnezeu! Atunci yeti induce bolnavii in eroare. Chiar ~i papa are un duhovnic.N-am nimic problematic sa va povestesc! Asta ar fi trebuit sa ma puna in garda. De aici se pot na~te situatii dificile ~i pentru doctor .. Omul a fost de acord. in fata unei probleme. atunci cum poate pacientul sa devina el ~a cum trebuie? Daca nu sinteti convins. Fiecare terapeut ar trebui sa aiba 0 posibilitate de control printr-o terta persoana. e de inteles ca se supune unei analize. insa a adaugat pe data: . locuia intr-o casuta normal a dintr-un ora~el normal. Fusese asistentul lui ~i ii preluase mai tirziu c1ientela. 0 c1ientela normala.$titi ce inseamna asta? Inseamna ca mai intii trebuie sa va cunoa~teti pe dumneavoastra in~iva.. Instrumentul sinteti dumneavoastra in~iva.o sotie normala. Dar va pot asigura ca am trecut prin experiente uimitoare cu a~a-numita "normalitate": Odata. barbat sau femeie!" Ciki femeile sint deosebit de inzestrate pentru a~a ceva. I-am spus: .Bun.a ca barbatul ei ar fi Supraomul! Daca cineva are 0 nevroza. Ele vad aspecte pe care barbatul nu Ie sesizeaza.In curind 0 sa aveti. ni~te copii normali.Eu n-am vise.sint pus. . Adesea se intimpIa ca bolnavul sa fie exact plasturele potrivit pentru locul ~i punctul slab al medicului. Trebuie deci intii ~i-ntii sa acceptati sa fiti analizat 0 data dumneavoastra. i-am spus. Dar daca nu sinteti. la fel ca ~i ei.

)itimp seama ca nu intilnise nici tipenie de om. ce-i drept. descoperi ca et. Striibatu coridoare lungi ~i pa~i in mcapeli frumoase. Faptul trebuia impiedicat. incit nu putea deslu~i nici macar peretele de vizavi. Acum ~tiam suficient: era 0 psihoza latenta! Trebuie sa va spun cii am nadu~it tot. Trenul avea intr-un anumit ora~ 0 oprire de doua ore. In cele din urma veni un vis impresionant. a~a ceva se poate mtimpla cu u~urinra 0 data. Cind mi-a istorisit visul.aun copil idiot. Era atit de intuneric. N-am intrat deloc in amanunte. Pentru copiii mici. ceea ce incepu sa ma cam nelini~teascii. pe ai ciiror pereti atimau tablouri vechi ~i goblenuri minunate. era adult.exact in mijlocul camerei . Se sperie rau de tot ~i alerga prin incaperea mare ~i goala. M-am straduit sa-i infati~ez visul pe cit de inofensiv posibil. Fecalele Ie atrag interesul. astfel de maniere proaste sint. In cele din urma am II 147 . riisuflind u~urat: "lata ie~irea!" Deschise u~a ~i descoperi cii ajunsese intr-o camera uria~a. ciici psihoza lui latenta era pe cale sa izbucneasca ~i sa devina manifesta. nu era copil. Se gindi: "Trebuie sa ma intorc la gara!" In acel moment realiza cii se ratacise ~i nu mai $tia pe unde era ie~irea. dar posibil. Dar acel medic.ceva alb pe jos ~i. Tocmai de aceea. spermd sa gaseascii pe partea cealalta a salii u~a de ie~ire. 1ncepu sa se alarmeze ~i iuti pasul. pe ultima suta de metri. incercind sa-l fac sa iasa din vis. Apoi ajunse la 0 u~a mare ~i se gindi. Continua a~a timp de vreo paisprezece zile. $edea pe 0 olita de noapte ~i se rnInjise cu fecale. Se sperie ~i i~i dadu in acela. intr-o stare de panica. El nu-~i putu am inti insade nici un vis. 0 pomi spre centru. apropiindu-se. In acea c1ipa se trezi cu un tipat. Dar nu intllni pe nimeni. in speranta de a da peste cineva.. Deodata constata ca se facuse mai intuneric ~i soarele apusese. caci sint colorate ~i au miros! and un copil cre~te la or~. ceva neobi~nuit. Acolo gasi 0 casa medievala.Altul ar fi visat probabil chiar in noaptea urmatoare. in virsta de vreo doi ani. Acol0 ramine insa doar scurt timp. persoana care a visat. Visul relateaza aproximativ urmatoarele: Calatoria cu care incepe este ciilatoria la ZUrich. Copilul din centru este el insu~i pe vremea cind avea doi ani. probabil primaria. prinsesem in ultima clipa. Atunci vazu . eventual ~i intr-o familie severa. Visa eli mergea cu trenul. m-am lamurit di normalitatea sa era 0 compensare. Intrucit acest ora~ ii era complet necunoscut ~i ar fi dorit sa-l cunoascii. De jur-imprejur se aflau obiecte vechi ~i pretioase.'. imaginea oniridi din centru constituia un simbol nefast. ~i intra in ea.

Am observat ca-i eram ca un ghimpe In ochi din cauza influentei pe care 0 exercitam asupra sotului ei.izbutit sa gasesc.mai cu seama daca intervine un transfer (Ubertragung) din partea pacientului asupra medicului sau 0 identificare mai mult sau mai putin incon~tienta lntre medic ~i pacient . Am Tacut In ~a fel. un mijloc plauzibil spre a pune capat analizei didactice. N-a mai atins niciodata incon~tientul. ci doar ar fi explodat. Am lntllnit de mai multe ori astfel de situatii. lndt sa nu afle nimic des pre diagnosticul meu. Insa eu am constatat tot ~ereu din experienta: nespeciali~tii. cu ajutorul unuia dintre visele sale. Clnd am vazut-o prima data. ar trebui sa-i ceara sfatul. 148 . De lndata . La asta se adauga faptul ca nu exista suficienti medici care practica psihoterapia. De aceea slnt adeptul ideii ca profanii sa lucreze ca anali~ti.sa duca ocazionalla fenomene de natura parapsihologica. t. Am sustinut punctul de vedere ca ~i aceia care nu slnt medici sa poata studia psihoterapia ~i s-o exercite. nu s-ar fi dezvoltat. caci adesea slnt foarte greu de recunoscut. Chiar ~i pentru medici este adesea dificil sa recunoasca 0 schizofrenie latenta si s-o trateze. prin confruntarea cu incon~tientul. se lntoarse acasa. darmite pentru un amator. dar pesemne ca lntelesese ca se apropia 0 stare fatal a. ~tiu ceva ~i slnt capabili de ceva. Pentru acest sfir~it ne-am fost reciproc foarte recunoscatori. mie lnsa sotia lui nu mi-a placut. lucruri care te persecuta (n. care-mi era recunoscator. Deosebit de impresionant mi se pare cazul unui pacient pe care-l scosesem dintr-o depresiune psihogeha. Aceste psihoze latente slnt les beres noiresl ale psihoterapeutilor. Aceasti'i meserie necesita 0 pregatire foarte lndelungata ~i temeinidi ~i 0 cultura generala. Tendinta sa spre normalitate corespundea unei personalitati care. Dupa aceea s-a lntors acasa ~i s-a casatorit. Indata dupa aceea. In cazurile respective este extrem de important sa se lnteleaga visele. dar In cazul psihozelor latente pot u~or nimeri pe de laturi. pe care numai foarte putini Ie poseda.ce au cea mai mica nesiguranta. Ajungem astfel la problema analizei Tacute de nespeciali~ti. dnd fu ln~tiintat de un vis ca era urmarit de un bolnav mintal periculos. Relatia dintre medic ~i pacient poate . lucruri detestabile. Se I Co~maruri.). dar sub controlul unui medic specialist. care s-au ocupat ani lntregi de psihoterapie ~i care au trecut ei ln~i~i printr-o analiza. m-a cuprins un sentiment nelini~titor.

) Ii gre~it cineva u~a ~i m-am uitat de-a lungul coridomlui. Nu-mi dadu nie! un semn.r tennenul sincronicitare (fl. convins ea intrase cineva la mine in camera. Prin relativizarea timpului ~i a iD incoD~tient este positil ca eu sa fi perceput ceva ce avu:. ca ~i cum s-ar fi lovit eeva de fmntea mea. La un an dupa disawrie ajunse iads! intr-o stare depresiva. In acest caz.. I~i zburase creierii. I\r1i-a trecut prin minte ca . tocmai pentm cii de insele nu-i apartin. lTI-am gindit. seam mii Sl'm'(lsern ciudat de nelini$tit $i de nerves.u prieteni. dar n-am vazut nimic.). nu fara ca nevasta iui sa fi al/ut aici un aport. lilsa aeolo era 0 tikere de morrninL "Ciudat. bagatelizindu-i depresiunea. Incon~tienml colectb/ este comun tutufor. Mai tirziu am aflat ca glontu1 i se oprise in peretele poste-rior al craniului. Am mai stat 1nsa mult timp treaz.ste fundamentul a ceea ce anticii desemnau "simpatia tuturor luerurilor".tocmai adormisem .In ziua urm~toare am primit 0 telegrama ca aeel padent se sinncisese. am al/ut ~i impresia ca usa ar fi fast deschisa in mare grab?h Am aprins irnediat lumina.in cazul de fafa. Neglija msa sa procedeze astfel. careia nu putea sa-i faea fata. . Convenisem ell prevazind aceasta posibilitate . intr-un mod foarte de disDozitia mea obi~nuiHl. moartea. ~i m-am bagat indata in pat. did cinasem dupa conferinta :. . La acest eveniment a fost vorba de un fenomen pur sincro!listie1.ese loc in realitate in ell totul aWl parte. Pe la vreo doua . cum se poate remarca nu rareari in raport eu 0 situatie arhetipala . Am :ljuns 1a hotel pc 1a miezul nopth.sa intre in eu mine imediat cum ar fi remarcat 0 scMere a bunei sale dispozitii. el- perioada aceea fusesem jnvitat sa tin 0 prelegere la B. totusi a intrat cineva in cameri:t!" Apoi am iilcercat sa-mi amintesc exact ce se Intimplase ~i mi-a revenit in rnemorie ca ma trezisem din pricina unei duren surde. 149 . Atitudinea femeii reprezenta pentru paeient 0 impovarare neobisnuita.m-am trezit speriat. care . in Glos8. e. t.-ar fi ciocnit de partea din spate a craniului men. incon~tientul meu ~tiuse des pre starea pacientului meu. din cauza presiunii sub care trala.1l1tlmpla frecvent ca femei care nu-si iubesc barbatul cu adevarat sa fie ge!oase 91sa-i distnlg~i prieteniileo Ele vor ca el sa Ie aparLina ell totul.probabil c3. Simburele oricarei gelozii este 0 !ipsa de dragoste. Toat3.

a fost rabin. Iviai intii. nu mai vina 1a el.ar. a~a cum obisnuiesc s. de team a ea ea 53. fara a descoperi 1nsa eeva deosebit. Facuse. Ceea ce m:1 intereseaza Inainte de toate este Cd pacicntul S2l djunga sa aiba propria sa conceptie. mi~care populara religioasa evreiasca. 'fatui Incepu ell un vis de-al rneu.Incerc niC10data sa con"ttresc un toln.Do. 1mi anlintesc bine de cazui unei e\Te-ice pierduse credinta.gln.'n TI1aduva oaselor. Nu pricep despre ee e vorba!" Dar deodata 1mi treeD prin minte di ar fi putut avea un complex patern neobisnuit.). referij:i 10. 0 evreica. ini(iata de Israel Baal-Sem in secolul al XVIII-lea (II.av la ce\:a ~l nu exercit asupra 1ui nie] un fel de presiuni. Denumire ce se dadea si rabinilor hasidici (n. Era 0 c\reica occidentaUi adaptat?~j ilunl1nata pi'Q3. tlnara.c~~ asta corespunde destinului sau. onest si foarte evlavios. deja 0 d&r 111cdicul suferise un transfer asupra ei ~i 0 implora in cele din unTIa sa. . In agenda mea era trecut: consultatie.'i procedez in astfel de cazuri. . Fata avea de ani de zile 0 serioasa ne\/fozu anxioasiL c.'i despre bunicul ei ~i am aflat di fusese rabin ~i apaninuse nnd seete evreieilti.).Dad. in care 0 fats. Aeesta fu visul. dJ. se spune di ar fi fost un fe1 de snnt 'ii ca ar fi avut daml previziunii.oar toate astea sint prostii! Doo. rnint un ps.Va. un cre~tin un cre~tin~ iar un evreu un evreu.. r\rU doua zi. 150 .-(]inte1eg deloc. 1mi infa~i~a cazul ei Si~ in tin'lp ce povestea~ illa gindeam: . despre bunieul ei. Am vazut cum a inchis oehii pret de 0 clipa ~i am ~tiut pe loc: aiei e huba! Am mgat-o deei sa-mi povesteasci.l~ binelnteles ca se agra\. veni 13 mine 111 calitate de pacienta. Brusc. DostimiL eleganta ~i -foarte inteIigenta. Mi-a raspuns ca da. hasidiei I? am intrebat-o. pe care n-o cuno~t~am. mi-a trecut prin glnd visul avut ~i an1 reflectat: "Doamne Durrirlezeule~ e rata ~iceea din'\-" is !~' Cum n-arn putut depista Ia ea nie: uffi1a de conlplex flm intrebat-o.r nu exista a'ia eeva! 1 Adepti ai hasidismului. t.ra In urrna acestei experiente. Am intrebat-o mai departe: .~ .l. Aparu () rata t1:nara. ora patru. fiiea unui bancher bogat. Un pagin devine 18. nu-i distruga casnicia. t. j\rn ell anamneza. 2 Tadic = om drept. 0 fi fast poate chiar tadic2? Ea: -. nu i-am putut intelege caw!.

~i iata. Dar ee s-a intimplat atunci? In lac sa i-o Intind simplu. am tot mo~mondit eu degetele ea s-o deschid Si am vrut s~ci-o dau. Toate intentiile ei se orientau in directia flirtului. ceea ce a dus la vindecarea ei.si nid unna de nevroza! La acest eaz n-am apEcat 0 "metoda". fata era ~i ea prezent~L Se indrepta spre mine ~i ma intreba: "N-aveti 0 umbrela? Ploua atit de tare. intrebarile vieJ. caei facea parte din categoria acelor oameni de 10. TIU izbutea sa se exprime. Daca pot evolua catre a personalitate mai euprinzatoare./~l. stind in geD.). A trebuit sa trezese in eo. n-are sens. suprafata zacea 0 sfinta. chiar daca au obtinut ee cautau. Am constatat adesea ca oamenii se rrnbolnavesc de nervi atunei cind se muJtumesc eu raspunsuri insuficiente sau false 10.A~CUIl1 0 sa '. BunicuI dumne(:l'voastra a fast un Tadll dumneavoastra a renegat credinta iudaiciL A trAdat secretul ~i I-a uitat pe DUlnnezeu.~sta0 lovi ca un trasnet! In noaptea urmatoare am avut din nOll un vis: In casa mea se dadea 0 receptie.. Cunostea daar intelectul ~i traia 0 viata lipsita de sens.spun ce\"{ice s-ar putea sa nu in stare sa acceptati.'1tnclestati de obicei Intr-o prea mare i ingustim. Dar eo. reputatie. sueees exterior si bani si dmin nefericiti Si nevrotici.e spirituaiit Viata lor !1-are destul continut. viata ei capati§' un sens . casatorie. In realitate era un capll al Domnului care ar fi trebuit sa implineasca voima Sa tainica. 151 . ci intuisem prezenta nunlcJ>~ului.Incheiasem astfel anamneza ~i In~elesesem povestea neVfDZei pe care i-am ~i e:plicat-o: -. Iar durnneavoastra aveti aceasta nevroza.unchl in fata ei : I-am povestit aceSf Si in opt zile nevroza ei a disparut. ce a contat a fast frica de Dun1nezeu. Asemenea oameni 51. i-am inmlnat-o ca unci zeitati. l1U era exclusiv 0 persoana superficia13. pentru ca suferiti.! Visul mi-a aratat C3. pentru ca altceva TIn stia. ci ca sub aceast3. I-arTI explicat pacientei acest lucru. care se cere activitate spiritualiL Astfel. a toaletelar ~i a sexualitatii. 1.ii. de frica de Dumnezeu! p. Aiei [l-a fast vorba de a metoda." Am gash intr-adevar 0 umbreEi. n-avea nici un fel de reprezentari mitologice ~i de aceea esentialul in eo. idei mitologice si religioase. Ei cauta pozitie. de cele ! Cazul se deosebe~te de rnajoritatea celorlalte de acest gen prin durata scurta a tratarnentului (A.

In asemenea cazuri sintem redu~i la a observa daca incon~tientul nu produce spontan simboluri care inlocuiesc ceea ce lipse~te. el ~i-ar fi putut aminti de fapt de "ele~teul" ale carui ape erau mi~cate de un vint brusc ~i in care erau scufundati bolnavii . des pre Sfintul Duh se vorbqte doar in ocazii festive. ca teolog. dar.. Pacientul D-a acceptat dedt cu greu asocierea cu ele~teul Bethesda. Adierea u~oara de vint este pneuma. Am descris un asemenea caz in Uber die Archetypen des kollektiven Unbewuflten1 (Despre arhetipurile incon$tientului colectiv). Eu ~tiu ca omul care a visat ar fi trebuit sa-~i domine frica ~i. dar El nu este in nici un caz un fen amen a carui experienta 0 poti face. germ. vrea sa-~i duca planulla indeplinire. in predica de duminica dimineata. Majoritatea pacientilor mei nu consta din oameni credincio~i. sa-~i depa~easca panica. la imitatio Christi ~i la multe altele. Visul pare mai intii de neinteles. care bate unde vrea. De aceea. iar ea ii lipse~te foarte des omului din ziua de azi. De asta data insa. Omul credincios are ~i azi prilejul sa triiiasca in biserica simbolurile. 0 boare u~oara de vint adie peste suprafata apei. ~i asta ii provoaca 0 teama de moarte celui care viseaza. 0 refuza deoarece astfel de lucruri apar numai in Biblie ~i. Oricum. ed. idee a de dezvoltare a avut pentru mine de la bun inceput cea mai mare insemnatate. Se treze~te cu un tipat de spaima. Atunci insa tot mai ramine deschisa intrebarea daca un om. Cind se apropie de lac. 1976 (11. care capata astfel puteri tamaduitoare. N-au nimic de-a face eu psihologia. 1935.). de unde are 0 vedere frumoasa asupra unei vai adinci ~i cu paduri dese. al botezului.ele~teul Bethesda. ca sa zic a~a. 152 . Dar a trai ~i simti astfel simbolul presupune participarea vie a credinciosului. care traie~te prin sine insu~i ~i in fata caruia omul este cuprins de fiori. un numen. Sa ne gindim la evenimentul slujbei. ~tie ca pina atunci ceva I-a tot retinut sa mearga acolo. care se increte~te ~i se intuneca. La mine veneau "oile ratacite". ci din aceia care i~i pierdusera credinta. care are astfer de vise sau viziuni. Wake lX/l. deodaHi. Se sugereaza 0 prezenta invizibila. eventual. atmosfera devine ciudata ~i.mai multe ori Ie inceteaza ~i nevroza. In Ges. este capabil sa Ie inteleaga sensul ~i sa-~i asume consecintele. Un teolog avea un vis care se repeta destul de des: Viseaza ca sta pe 0 coasta de deal. Un Inger pogoara ~i atinge apa. Insa eu nu insist niciodata 1 Uber die Archetypen des kollekliven Unbewufllen.

daca intra in discutie ceea ce este cel mai personal Intr-o fiinta. pacientul ~i afectele sale. Eu nu consider ca aceasta cale este intotdeauna cea corecta. aventura spirituaIa. iDalta de ~ase picioare . in definitiv. ci trebuia doar tratata cu manu~i.v-a spun eu. nu-i a~a?! El 0 trimise atunci la un alt medic.dar psihic? In fata acestei intrebiiri izbucne~te adesea un dispret pe cit de nebanuit pe atit de profund al sufletului. inclusiv pe medicii ei. care avea obiceiul sa-!?i palmuiasdi angajatii. Intr-o zi se prezenta la mine 0 doamna din inalta nobilime. pentru ca adesea ele reprezinta avertismente care nu vor sa fie trecute cu vederea. Riscul trairii interioare.rte impunatoare. A~a s-a intimplat !?icu acest teolog. Trebuie sa aiba un fundan1ent "supranatural" sau cel putin "istorie" . Rezistentele . Era 0 persoana foa. pentru a spune lli?a. asta era capabila sa bata. Intrucit cucoana nu era. atunci majoritatea oamenilor se sperie ~i multi 0 iau la goana. amenintindu-m" ca ma pocne~te. decit un valet de chambre de un rang ceva mai malt. Pe de 0 parte sint mai aproape de elementul religios. pe de aha. In ochii ei nu era. an furioasa la mine. Apoi sosi momentul ciod trebui ~-' spun ceva neplacu. mai strins legati prin Biserica ~i dogma. Posibilitatea ca ar fi 0 realitate psihicii este anatema. Sint bineinteles con~tient de faptul ca teologii se afla intr-o situatie mai dificila decit altii.mai ales daca sint indJrjite merita atentie. Uneori e necesara ~i interventia activa din partea doctorului. la drept vorbind.cind cineva nu este dispus sa mearga pe propriul Sall drum !?isa preia partea lui de responsabilitate. doctorul se V3zU pus in incurcatura ~i 0 trimise la mine. Doar 11 pliitea. Nu slnt de acord cu presupunerea ieftina ca nu este yorba despre "nimic altceva" dedt rezistente obi~nuite. In psihoterapia actuala i se pretinde freevent medicului sau psihoterapeutului sa "insoteasca pas cu pas". nu gluma! I~i facu deei aparitia ~i purtaram 0 discutie cum nu se poat . Suferea de nevroza obsesionala (Zwangsneurose) ~i fusese in tratament intr-o clinidi. Am sarit ~ u in picioare ~i i-am spus: 153 . una ~i civilizata. Remediul poate fi 0 otrava pe care nu 0 suporta oricine sau 0 operatie care are efect mortal. nebuna. Fire~te ca-i aplicase medicului-~ef palma de rigoare. ~i acolo povestea se repeta. daca este contraindicata. Daca se pune problema triiirii interioare. este strain eelor mai multi oameni.

incit nu ~tii daca ai de-a face cu un geniu sau cu un caz de dezvoltare fragmentara. . 0 statistica a rezultatelor tratamentelor mele." Am avut citeva cazuri. exprimindu-ma cu precautie. insa. Nu rareori se intimpla sa infloreasca in conditii improbabile bogatii ale sufletului. dumnea'J6astrii loviti prima . spre fericirea sau nefericirea lor. In viara unui medic este ceva firesc ca in decursul activitarii sale practice sa intilneasca oameni care sa aiba importanra ~i pentru el insu~i. Ceea ce-i treb ia acestei 'ente era reaqia barbateasca. Cazu inapoi pe scaun. Dar tocmai cazurile neameliorate sint greu de judecat. El intilne~te personalitari care. este deseori dificil sa se traga concluzii in legatura cu succesul unui tratament. n-au trezit niciodata interesul publicului ~i totu~i . Nu mai tin minte cifre exacte. pe care n-ai 154 . pr¥fu~indu-se efectiv sub ochii mei. 0 treime a fost intr-adevar vindecata. Insa din clipa aceea. In acest caz ar fi fost to eronat s-o "insotesc pas cu pas". De aceea. Am efectuat odata. Nu i-ar fi folosit citu~i de putin. purine la numar.tocmai prin simptomele compulsive.. Un or astfel de oameni Ii se impun limite de catre natura . Dar ~i printre ace~tia s-au gasit unii care mi-au trimis ulterior relatari pozitive.A~a ceva nu mi-a spus inca nime " se lamenta. carora un altu1 ~i-ar putea consacra intreaga viata intr-un entuziasm inepuizabil. pentru ca multe lucruri se realizeaza ~i se inteleg doar dupa ani ~i abia atunci pot deveni ~i eficace.ladies first! Da' dupa aia dau eu! ~i vorbisem serios. in care pacientul m-a parasit. 0 treime a cunoscut 0 ameliorare apreciabiHi ~i 0 treime n-a fost influentata iIi mod esenrial.Bun. Uneori e yorba despre talente ie~ite din com un. dar care aici sint implantate intr-o dispozitie psihica atlt de ciudat de nefavorabiUi. iar foarte rar a trebuit eu sa expediez un bolnav. fiindca nu-~i putea impune sie inse~i ingradiri morale.sau tocmai de aceea . dumneavoastdi sinteti doamna. cu ani in urma. terapia dev 1 eficienta. De dte ori mi s-a intimplat ca fo~ti pacienri sa-mi scrie: "Abia dupa ce au trecut zece ani de cind am fost la dumneavoastra am realizat ce s-a petrecut de fapt.poseda ni~te dimensiuni neobi~nuite. sau sint oameni care au trecut prin evolurii ~i catastrofe fara precedent. Suferea de 0 nevroza obsesionala.

dar numai bidimensionale. dintr-un anume motiv. Cine nu cunoa~te din proprie experienta efectul numinos2 al arhetipurilor va scapa cu greu de a. atunci ar fi fost crutati de dezbinarea cu propria lor persoanii.). adicii In conflict cu ei In~i~i. Intrucit poseda acum doar 0 notiune intelectuala. dintre care prima este Incercarea de a domina totul prin intelect. atunci procesul psihoterapeutic· va ramlne fara rezultat ~i nu se va realiza nici 0 schimbare. adicii spre imaginea asupra lumii furnizata de ~tiintele naturii. astfel. in favoarea unei lumi conceptuale arti . de natura traita ~i nu doar viizuta din exterior. aparen igure. Dad!. Ea serve~te scopului tainic de a se sustrage efectului arhetipal ~i astfel a v tei experiente. nici nu sint satisIacuti de jocul cu cuvintele . iale. t. V. Acest raport consta In comparatia ~i adaptarea permanenta. nu insa ~i 0 masura empiricii. Care scapa de aparentul element bolnavicios de Indata ce dispare golul care se cascase intre eu ~i incon~tient.acele cai gre~ite ingrijoratoare. Daca doctorul ~i pacientul nu devin 0 problema unul pentru celalalt.fi banuit niciodata cii Ie vei Intilni In platitudinea vietii sociale. Aceste victime ale sciziunii suflete~ti a vremii noastre slnt ni~te simpli "nevrotici facultativi". Este vorba despre oameni care nu suporta pierderea mitului ~inu gasesc nici drumul spre 0 lume pur exterioara. Aici Incep .). atunci nu se va giisi nici raspunsul. aceste impresii nu au efect la unul sau la altul. Cine a trait adlnc aceasta scindare cu propria fiinta este ~i cel mai in masura sa dobindeascii 0 Inteiegere mai bun a a proceselor psihice incon~tiente ~i sa evite prirnejdia aceea tipicii ce-l ameninta pe psiholog. In Glosar termenul Auminosum (11. nu slnt putini la numar cei care pe vremuri nu ar fi ajuns nevrotici.joc intelectual al fanteziei care nu are citu~i de putin a face cu intelepciunea.cest efect negativ. daca este confruntat cu el in praxi. EI va supraaprecia sau subaprecia. in confruntarea dialectidi a celor doua realitati psihice care slnt opuse una alteia. cea a inflarieiJ.nu numai pentru medic . 155 '" . care ar dori 1 2 termenulln Glosar\(n. Printre pacientii ~a-zis nevrotici din ziua de azi. Dacii ar fi trait intr-un timp ~i un mediu in care omul era inca legat prin mit de lumea striimo~ilor ~i. Rapoftul necesar pentru ca psihoterapia sa fie eficienta nu-i Ingaduie medicului sa se sustraga impresiilor puternice provocate de sui~urile~i cobori~urile oamenilor suferinzi. t.

iata ca se instaleaza nevroza. ~i tocmai acesta este avantajul cautat.. totu~i acest procedeu este repetat la infinit.. Printre ei am gasit oameni a caror prietenie a dainuit decenii de-a rindul. Cu un intelect care nu este cantrolat prin nici un sentiment se poate solutiona orice . Dintre pacientii cei mai dificili ~i nerecunoscatori fac de aceea parte. ci in fapte ~i realitati.. propagindu-mi ideile In Iume. Pacientii ~i analizatii mei mi-au adus atlt de aproape realitatea vietii omene~ti. ( . Unii dintre analizati au devenit discipolii mei in sensul propriu-zis al cuvintului..~i asta nu in ultimul rind din gre~e!i Si infrlngeri. Ei cultiva a psihologie a compartiments. pretin~ii intelectuali. D ep Iasarea catre onceptualli ia experientei stanta ~i 0 canfera unui simplu nume. ci mai ales sa dobindesc 0 intelegere a propriei fiinte . nu doar. indt n-am putut sa nu aflu de aici lucruri esentiale. Intllnirea cu oameni de cele mai diverse tipuri ~i niveluri psihologice a fost pentru mine de 0 Insemn~tate incomparabil mai mare dedt a discutie fragmentara Cll 0 celebritate. I . Conversatii1e cele mai frumoase ~i incaIcate de semnificatii ~i consecinte pe care Ie-am purtat in viata mea sint anonime. PersoaneJe analizate de mine au fost mai cu seama de sex feminin. pe lInga mincina~ii abi~nuiti. 0 comprehensiune ~i 0 inteligenta extraordinare. Nimeni nu se simte in atorat fata de un concept. Intilnirea Cll analizatii mei ~i confruntarea cu fenomenul psihic. caci la ei. de exemplu. de cele mai multe ori. m-au invatat infinit de multe lucruri.. 're de acum A 0 este pus In locul realitatii. ele se puneau pe treaba cu 0 con~tiinciozitate.. . Spiritul nu triiie~te insa in natiuni. pe care ei ~i pacientii mei mi I-au prezentat Intr-o succesiune inepuizabiHi de imagini. sa acopere cu nI~te notmnI a~a-ZIS care r r· Itatea vIetH.~i totu~i. Au contribuit in mod esential ca eu sa patpomi in terapie pe drumuri noi. dupa experienta mea. Nimic nu se obtine doar prin cuvinte. mina dreapta nu ~tie ce face cea stinga. care promite protectie contra experientei. 0 serie de date ~tiintifice.

geml. din exterior. lung a denumit aceasta lucrare "epocala". interesul meu s-a concentrat tot mai mult asupra acelui gen de bolnavi aJaturi de care Hiceam experienta a ceva inteligibil. ed. ~i Sigmund Freud als kulll!rhistorische £rseheinung (Sigmund Freud cafenomen al istoriei eulturii). in Ges. care erau considerate a fi fost suficient evaluate atunci dnd fusesera etichetate drept "patologice".. Werke IV. studiile lui Breuer ~i Freud. a constituit un izvor de iluminare. sa observ din punct de vedere clinic. germ. Mai ales cautarca freudiana a unei meta de de analiza a viselor ~i de interpretare a lor mi-a fost folositoare pentru intelegerea formelor schizofrenice de exprimare. psihiatrii tineri de atunci.. Inca de la debutul carierei mele psihiatlice. Citisem Traumdeutung (Interpretarea viselor) a lui Freud inca din 1900. care s-a intreprins vreodata. 1932. cu £Oatanaivitatea. adica asupra cazurilor paranoide. enigmele psihicului incon~tient. de a cunoa~te ~i stapini. Cele mai multe sint con~inute in Ges. a nebuniil~r maniaco-depresive ~i a tulburarilor psihogene. Werke XV. 1971). in Ges. pe tarimul aparent solid ai empirismului.). precum ~i "incercarea pesemne cea mai temerara. In decursul timpuiui. 1969. Procedind astfel. 1939. in timp ce pentm colegii no~tri mai in virsta a fost un . m-au stimulat putemic ~i imbogatit substantial. lung despre Sigmund Freud ~i opera sa. G. 1971 (n. 2 In necrologul sau consacrat lui Freud (Basler Naehrichten. ~i Sigmund Freud: £in Naehruf(Sigmund Freud: Un necrologY. Cf. obiect de batjocura" (n.2 1 Capitolul trebuie conceput doar ca 0 completare a numeroaselor scrieri ale lui C. Am inceput. pacientii bolnavi mintal. ed. pe care Ie-am inregistrat ~iclasificat rara a intelege dtu~i de putin continuturile lor. laolaWi cu lucrarile lui Pierre Janet.5 Sigmund Freud1 Aventura dezvoltarii mele spirituale a demarat atunci dnd lli"l1 devenit psihiatru. DIE S CH0NE 157 FAMILlL T 0 FAN . Pentru noi. Werke XV. am dat peste ni~te procese psihice de 0 natura surprinzatoare. 1 octombrie 1939.).

Munca mea practica ma facuse sa cunosc multe cazuri. EI considera trauma sexuala drept cauza a refuliirii. Am capatat-o abia mai tirziu. Asta nu ma satisfacea deloc. Alta era situatia legata de continutul refuliirii. Lectura lnterpretiirii vise/or a lui Freud mi-a aratat ca aici actiona mecanismul de refulare ~i ca realitatile observate de mine erau In concordanta cu teoria sa. intrucit intilnisem frecvent refuliirile In experimentele mele cu asociatiile de cuvinte: la anumite cuvinte-stimul. Era important pentru mine. In 1903 am recitit lnterpretarea vise/or ~i am descoperit legatura cu propriile mele idei. provenind din psihologia nevrozelor. "Oamenii importanti" il mentionau cel mult in secret. a exigentelor legate de prestigiu etc. La Inceput nu mi-a venit u~or sa-i acord lui Freud locul corect in viata mea sau sa adopt atitudinea justa fata de el. ei raspundeau adesea rntr-un chip ciudat de altificial la intrebarile mele legate de cauza dereglarii. a reprimarii determinate de anumite imprejurari tragice de viata. pacientii fie nu gaseau nici un riispuns asociativ. de nevroze. Ceea ce ma interesa inainte de toate la aceasta scriere era utilizarea in domeniul visului a conceptului de "mecanism de refulare" (Verdriingungsmeclzanismus). In care sexualitateajuca doar un rol secundar. iar la congrese se discuta despre el numai pe coridoare. iar eu ma aflam In preajma incheierii unei lucriiri care urma sa ma propulseze in cadrul universitatii. altii fiind factorii care state au In prim-plan. Aici nu-i puteam da dreptate lui Freud. De cele mai multe ori Insa. Clnd am Iacut cuno~tinta cu opera lui. inaintea mea se contura 0 cariera academica. 158 . Insa Freud era in lumea academica a acelor vremuri categoric 0 persona non grata ~i relatia cu el era de aceea daunatoare oricarui renume ~tiintific. fie mi-l dadeau dupa un timp de reaqie considerabil prelungit. ceea ce mie nu-mi ajungea. pacientii nu erau con~tienti de acest lucru. dar el nu accepta drept cauze valabile alti factori In afara de sexualitate. niciodata in plen. pentru ca n-o Intelegeam Inca. La douazeci ~i cinci de ani Imi lip sea experienta necesara spre a verifica teoriile lui Freud. Mai tirziu i-am infati~at lui Freud astfel de cazuri. N-am putut decit sa-i confirm expunerile. Dupa cum am constatat ulterior.Uisasem la vremea respectiva cartea deoparte. A~a di nu mi-a fost citu~i de putin pIacut sa trebuiasca sa constat concordanta dintre experientele me Ie asociative ~i teoriile freudiene. ca de exemplu problema adaptarii sociale. o astfel de tulburare survenea de fiecare data dnd cuvintul-stimul atinsese 0 durere sufleteasca sau un conflict psihic.

lui Freud lucrarea sa despre Studii diaDupa lV. Jung ii tritnise lui Freud si scrierea sa Ea continua pina demelltei precoce (A. Am raspuns: "Dad ceea ce spune Freud este adevarul.. Pentru anumite cazuri." ~i am continuat sa-l apar pe Freud ~i sa pledez pentru ideil~ sale.1 In urma acestui articol. M-a invitat la el. bazindu-ma pe propria experienta. Freud deschisese 0 noua cale de cercetare. am considerat cazul incheiat. Am scos prima data sabia in apararea lui cu ocazia unui congres desfa~urat la Munchen. 59 . doi profesori germani mi-au trimis scrisori de avertisment: daca ramineam de partea lui Freud ~i continuam sa-l apar. co!espondell\a intre\cei doi cercetatori demara. Despre psihologia in anu11913. curind dupa acest incident. deodata. 0 replica la critica [ui Aschaffenburg). ~i revolta de atunci impotriva lui mi se parea absurda. am scris un articol pentru revista Miinchner Medizinische Wochenschriji despre teoria freudiana asupra nevrozei. 1. daca ea presupune sa trunchiezi cercetarea ~i sa treei sub taeere adevarul. insa pentru altele nu. care contribuise intr-un mod aut de substantialIa intelegerea nevrozelor obsesionale. ca toate nevrozele ar fi fost eauzate de refulare sexuala sau traume sexuale. imi elaborasem lucrarile cu mult inainte de a intelege ceva din ideile luL Oar. ~i. viitorul meu academic era periclitat. Oar prin aceasta lucr e am ajuns sa-l cunosc p' sonal pe Freud. In definitiv.).1nfebruarie 1907 a avut loc la iena 1 Die Hysterielehre Freudsl eine Erwiderung auf die Aschaffenburg'sche Kritik (Teoriafreudialla asupra fsteriei. In 1907. fara a-I mentiona pe Freud.2 Werke ce Jung ii(11. . De atunci incolo. indeletnicindu-ma cu aceste probleme. am auzit glasul personalitalii mele nr. Nu-ti poti cladi viata pe 0 minciuna. dnd s-au tinut referate despre nevrozele obsesionale.Ma aflam la un moment dat in laboratorul meu. Oricum. iar numele lui a fost trecut sub tacere in mod intentionat. gen{ll.). ed. atunci sint de partea lui. am luat deschis partea lui Freud ~i am luptat pentru el.. Ges. dnd diavolul mi-a ~optit la ureche d a~ fi indreptalit sa public rezultatele experimentelor mele ~i concluziile mele. 1969 trimise (t906) gnostice . precoce ~i colegll ei rideau de mine. In 1906. Nu dau doi bani pe cariera. 2: "Este 0 in~elatorie sa actionezi ca ~i cum nu l-ai cunoa~te pe Freud. acest lucru era valabil.2 Nu intimpinasem multa intelegere fat~ ile exprimate de mine in Despre psihologia dement ." ~i cu aceasta. Numai ca tot nu puteam admite.

Freud avea dreptate: pe-atunci nu aveam inca suficienta experien~a . Asta ma impresiona profund: sexualitatea insemna pentm el un l1uminosum. chiar nelini~tit ~i nu se mai observa nimic din felul sau critic ~i sceptic de a fi. N~-a~ fara opnre. tonul sau d6venea pripit. 0 expresie ciudata de agita\ie. Mai ales atitudinea 1ui Freud fa~a de spirit mi se parea foarte discutabila. dar de fiecare data Ie-a atribuit lipsei mele de experien~.Ii insufle~ea atunci fizionomia.. Am obiectat ca ipoteza lui. nici un alt om I-am putea masura experienta mea cu adevar¥ important pe care nu se cunoscut. e1 0 suspecta ~i lasa sa se l.prinz. E un blestcm al sOI1ii. in sens personal ~i filozofic deopotriva. gindita logic pina la capat. Era evident ca teoria sexualii 11preocupa mult pe Freud. Cu to ate aceste mtele lui nu-mi puteau indeparta ezitarile ~i risipi mdoieii1e pe care i Ie-am ~i expus in mai muite rinduri. dar nu ma puteam lamuri in ce masura aprecierea pozitiva era l~gata 1a el de prezum~ii subiective ~i in ce masura de cxperiente concludente. a carei cauza nu mi-o puteam explica. Am realizat ca teoria lui sexuala era extrem de importanta pentru el.:clese. patrunzator ~i rem~cabil in toate pri- vin~ele. confirma el. . multumindu-ma cu acest raspuns.11\eleaga ca ar fi yorba de "sexualitate refulata". chiar intr-un mod Cll totul neobi~nuit. M-a impresi tee mi-a spus des pre teoria sexuala. ca un rezultat morbid al sexualitatii refulate. $i totu~i." Nu eram deloc dispus sa-i dau dreptate sau sa las lucmrile a~a. priI}lele mele impresii legate de el au ramas neclare. impotriva caruia sintem lipsiti de orice putere. se refera insa la lucruri pe care Ie-am putut aprofunda ~i in~elege cu desavir~ire abia dupa sfir~itul prieteniei noastre. ~i timp fost primul om de pina atimci. Ce nu se putea interpreta direct ca sexua1itate era etichetat de el drept "psihosexualitate". "Da. Dar nu ma sim~eam deocamdata in stare sa fac fata unei astfel de discutii cu el. ea era foarte aproape de sufletul sau. partial nein. Din cu el. Freud a ore am vorblt i~t~lnit l~ ca ~a ~ra unu. spre a-mi motiva obieqiile. In atitudinea sa ill) exista nimic banal. sa ZIC a~a. Ori de dte ori ie~ea 1a iveala la un om sau intr-o opera de arta expresia unei spiritualitati. Inca ceva ~i se pam important la prima noastra int11nire. Cultura ar aparea ca 0 simpla farsa.. Clnd vorbea despre ea. a~a este.\ prima. Impresia mea fu 160 .noastra de trelsprezece intilnire. consideram Ii extraordinar de inteligez't. ar duce la 0 judecata cu efect distrugator asupra culturii. Asta m-a impresionat. Dlat.

c2ici0 dogma.. vei merge in fiecare duminidi la biserica!" . in miezul prieteniei rlOastre.. Pentru mine.iscutie contribui la confuzia meo.Dragul meu . unei aparari comune impotriva continuturilor ~ncon~tiente a. t. pentru a adauga apoi: .Impotriva torentului negru de noroi. Pentru Freud. promiteti-mi sa nu renumati niciodata la :eoria sexuala. ~tiam ca n-o si1 ma impac niciodata eu 0 asemenea pozifie. dar I1U un anicol de credinta. eLl s1'i3. ci :iDar DosibiLl . indusiv parapsihologia care lua na~tere in acea epoca. Am inca vii iI1 amintire vorbele Iui Freud: .). Ceca ce parea sa inteleaga Freud prin "ocultism" era aproximativ tot ce ~tiau sa spuna despre suflet filozofia ~i religia. Mi se adresase pEn de patima ~i pe tonuI unui tata care ar zice: . mi-a raspuns. Mal inti1 au fost "bastionul" ~i "dogma" care m-au alarmat.. se elaboreaza Dumai acolo unde se vizeaza 0 data pentru totdeauna inabusirea indcieIiloL Asta insa nu mai are nimic a face eu judecata ::tiintific2. Vedeti.confinnata de 0 cGEversatie pc care am avut-o vreo trei ani mai tlrziu (1910) tot la Viena. Aici a ezitat 0 clipa. . .1 .re fnj-o li3.. pc c".Un bastion . de teama sa D-O pierzi..adica nu a ipoteza dovedita. adica 0 indiscutabila profesiune de credinta. el voia sa ma reeruteze in vderee. A fest 0 Jovitura care nimeri in substanta.ci pln3. observasem Ia Freud 0 iruptie de factori religio~i inconstienti.. un bastion de neclintit. trebuie sa facem din ea 0 dogma. impotriva cui? I-am intrebat. sexua1itatea insemna pare-se mai mult deelt pentru airi oamenL Ea era pentru el 0 res religiose obserwmda1• Pus In rata unor astfel de probleme ~i reomul se comporti\ de regula.$i promite-mi un lucru. A~a ca I Un lucru ce trebuie respectat eu religiozitate 61 (n.1 ci Dumai cu 0 sete personala de putere. Un adevar era pentru mine 0 ipotezii pe moment satisfiicatoare. nesigure. putin miral. a 0 pricepe bine pc atnnei. valabil pentru to ate timpurile. eu nu-i atribuisem sexualitatii imporcanta unei chestiuni iluctuante. careia trebuie sa-i ramli ~idel.1a~i retinere. Este lucrul esential..Tung.sa aceasta d. Fad. dragul meu fiu: c3. al ocultismului. teoria sexuaHi era 1a fel de "oeult2:' ... c3. in mod evident.rnenin~atoare.ca multe alte conceptii speculative.

eo.prima noastra Intllnire. Mil frapase Inca de 10. MuIt timp mi-a ramas de neinte1es.Iehova ~i sexualitatea -. mai degraba.caracterul lui Freud.i-au dezvaluit intreaga semnificatie. care facea mereu caz de ireligiozitatea sa. Si anumr cea a sexualitatii. amenintatoare si ambivalenta din punct de vedere moral.iinstinctualitatea sau cum se scapa de ele. cind am reflectat 10. necunoscut. plna. Abia muIt mai tirziu. Eram adlnc tulburat. Avantajul acestei transfonnari consta la Freud aparent In aceea di noul principiu numinos i se parea a fi irepro~abil din punet de vedere stiintific Si eliberat de orice Incarcatura religioasa. "libidoul sexual" preluase 1a el rolul unui delis absconditLis. jenat 9i derutat. idealiste. sentimentul de vina. In fond Insa. unui Dumnezeu gelos. obsesional etc. Numai agitatia. pretentioasa. din care-Si luau zborul ditre mine stoluri de idei noi. E adevarat ca pentru Freud. ce-i drept. tot astfel. biologica. numinozitatea. atunci In!r-adevar unul ar fi fost distrus ~i celi:ilalt pus In locullui. Aceste idei mi-au strabatut creierul asemenea unor fiacari tl~nite Intr-o clipa.cu aceasta. Si punctul de vedere: nu sus trebuia cautat ceea ee se pierduse. Un lucm mi-era limpede: Freud. 0 imagine care nu era mai putin insistenta. Daca nu se izbute~te din direqia laturii luminoase. temator. imperioasa. Dar ce conteaza de fapt pentru cel care e mai tare daca este Dumit intr-un fel sau Intr-altul? Daca n-ar exista 0 psihologie. elementul presant. In calitate de trasatura psihologica a contrariilor rational incomensurabile . incon~tienta s. ci jos. i se substituise 0 alta imagine stringenti:i. ci numai obiecte concrete. constringerea. Tot ramine deschisa intrebarea cum se inving teama. sexualitatea IDsemna un numinosum. adica al unui Dumnezeu ascuns. In realitate.dialogul se sfir~i curlnd. ramlnea aeeeasi. atunci se va reuSi. con~tiinta l'ncarcata. fata de sexualitate. dupa dteva Incercari bliblite din pmtea mea. nu s-a pierdut defel. A veam senzatia ca as fi aruncat 0 privire fugitiva Intr-un tinut nou. lyE1preocupa mai ales 0 trasatura de caracter: amar1kiunea lui Freud.este exprimata exclusiv ca functie biologica. Nu se modificase dedt denumirea . adica In domeniul experientei psihologice. pe care el II pierduse. eventual. 19i elaborase 0 dogma sau. obscura. ce am fost in stare s-o 'lad In corelatie cu atitudinea so. emotia eu care vorbea despre 162 . ele au capatat pentm mine importanta ~i s. Insa 111 terminologia ~i teoria so. Dupa cum celui care este psihic mai tare ~i de aceea mai de temut Ii revin atributele de "divin" sau "demonic". dinspre ceo.

urrnei~ el voia sa-i lilvete pe ceilal~i . La Ufl118. sexualitatea cuprinde Si spirituaJitate s21uare un sens intrinsec. Freud nu-l citise~ CUlTIIni-a spns-o el rnsu~i~ niciodata pe \fietzsche. d Dupa cea de-a dOll a convorbire purtata la '/iena eu Freud. ?oate d. probler. co.::pl.qie.sau a ErosuIui . Nu se putea face nimie contra acestei unilateralitati a Iui Freud. direia nu-i acordasern plDa atunci suficienta~ aten~ie: Aser. tel ~i Impotriva sa insusi.::. pentru a compensa divinizarea 163 . Freud se simtea amenintat de un "torent negru de noroi".9i a puterii cazu peste rDine ca un cbiect greu de plumb. 1\1-0. si nu exista 0 lrnaraciune nlai decit aceea a unul om care l~i este ~ie~i :el mai crincen dusman. AS3 irnpotriva propriului sih.ta con~tient de faptul ca in "mono:onia interpretarii" Sc' e..patrundiI 111aintea tuturor In adlncurile negre? sa le de~arte con. Tenninologia Iui concrerista era Insa prea ingusta spre a exprima el imi orea impresia ca 211'ue1'a de fapt l 3-Ceasta idee. care Incercase S3. cefacea. 9L ceea ce este ~i Inai mult. "ITlistica". interioara personaEi i-ax fi deschis ochii. el. nevoia sa orbeasdi. un Oll1 mistuit de foeul sacru. }\.a~a.atunci nu se ia In considerare decit una dintre jumatati .uturilor incon~tientului ~i nu ~tia ca tot :eea ce survine din incoH5tient are un sus si un jos. i'mi dadea mie senzdtia .sexuaEtate'· sau . Freud nu si-a pus niciodata intrebarea de ce simteo. Cind 5e vorbeste despre exterior . 0 experient2.Tcna fuga de sine sau de cealo.oenea multor alti fii. privita din interior. eel pu~in.. din incoDstient se naste 0 reo. liar pese~clne ca S3.lta latura 0 .1.U Sf fi redus-o si pe ea la 0 simpHi . I-am perceput atunci psihologia ca pe 0 mutare pe tabla de sah a istoriei spirituale. pentru ca a fost un mare oro. an1 jI1teles ~i ipoteza Iui AJfred Adler asupra puterii.inutul si sa Ie epuizeze.Iui ceea ce spunea acesta5 ci ceea. Freud ramine 'victirna unul . ajunge :1iciodata ill conSOtlanta CU:sine insu~i. luiJ care ar fi puttH fi nUITlita} eventual. te Hisau sa intuie~ti C8~ ea atingea In el fibre mai adli1cL facinjn~le sa 'vibre:.ca. Pentru a relua cuvintele sale. 0 consecintii logica. nu puteo.si asta fikea Freud .)ingur aspect. Era orb In fala paradoxului si a ambiguit~Hii conti:J.2. ~i tocrnai de aceea eu v~td ln el 0 figura tragica.. fast niciodo.ze.. tot mereu despre sex. de ce era atit de cople:!it de 2ceasta idee. un interior 51 In exterior. OrJ fara a :-ecunoaste aceasta latura a personalitatii Iui.na dragostei .dler nu In\'iltase ~i retinuse de la "tatal .

ra eVI ent ca pro bl ema nu era "Freud versu Adler". ca pe un numen religios. atunci nu s-ar fi impotmolit in ingustimea unui concept biologic. un om cade lntr-un "da" absolut. Trairea numinoasa inalra ~i injose~te concomitent. Ode fIl. A~a se procedeaza de ceie mai multe ori cu numinozitarile. fii ai unui singur tata i unei forte psihice motivatoare. adica Eros. indt vrea sa-1 ridice. iar cealalta ca un agens. chiar la rangul de dogma . Nirdvandva ("eliberat de cei doi") spune Orientul. ca un patiens. t.asemenea sarcinii lectrice pozitive ~i negative . Mi se parea a insemna mu mai mult dedt 0 cearta domestica in domeniul psihopatolo 'ei. neadevarate in cealalta. ci "Freud versus Nietzsche". omul este supus pulsiunii. Ce-ar fi una dintre pulsiuni fiira cealalta? Pe de 0 parte. iar Adler.~i invers. neajutorat in miini1e destinului sau 9i obligat sa i se supuna. cum omul folose9te pulsiunea. S-a infiripat atunci in mintea meaideea ca Eros ~i pulsi ea puterii erau ca doi frati invrajbiti.ea este un Dumnezeu ~i un demon -. pentm a violenta obiectul. cad ele slnt adevarate intr-o privinra. Perico1u1 numinosum-ului consta in aceea ca ademene9te spre extreme ~i ca I Mai trainic dedt arama (Hora~iu.). adid pulsiunea puterii . ce-i drept. foarte zgomotos. el incearca sa 0 domine. iar altul lntr-un "nu" la fel de abso1ut. ceea ce este corect.se manifesta in experienra in forme opuse: una. dad s-ar fi rinut mai aproape de bazele existenrei umane. apare pericolul ca fim1 de care sintem agatati sa se rupa. 164 . 9i Freud concureaza chiar cu Biserica ill intentia lui de a canoniza principii ~i doctrine. Freud arata cum obiectul este supus pulsiunii.aere perenniusl• Nu este nici un secret ca Zarathustra e vestitorul unei evanghelii.. Am rerinut asta. "E 'd ~ metzsc h eeana' a pI ll' nClpm ill puteD!. Am conchis d Freud trebuie sa se afle atit de adinc sub impresia puterii Erosului. v. Atunci. Iar Nietzsche. a trebuit sa-9i creeze un "Supraom". 1) (n. Ori de dte ori sufletul intra in vibrarii puternice datorita unei trairi numinoase. Pendula spirituaIa oscileaza illtre sens 9i nonsens ~i nu intre corect 9i incorect. Nietzsche. 30. Erosul solicita pulsiunea puterii la fel de mult cum 11solicita ~i aceasta pe el. N-a facut-o. in schimb m-a suspectat pe mine ca a~ vrea sa trec drept profet. care . poate ca n-ar fi cazut dincolo de marginile lumii. cu exuberanra sa. Dad Freud ar fi luat ceva mai mult in considerare adevarul psiho1ogic -ca sexualitatea este numinoasa . E1 emite 9i in acela~i timp face sa dispara pretentia tragica. pe de alta.

Sub influenta prejudecatii sale materialiste. iar ceea ce se credea alaltaieri a fi concluzie gre~ita poate fi miine 0 revelatie .atunci un adevar modest este considerat adevarulinsu~i. Mi s-a parut ca diafragma mea ar fi din fier ~i ar deveni deodata fierbinte.. des pre care in realitate nu ~tim inca dedt foarte putin. In caftea mea urmatoare1.0 bolta incandescenta. R 'tare: Symbole der Wandlung (Simboluri ale transformiirU). ngen und Symbole der Libido (Transformiiri ~i simboluri ale Ubidoului).n-a observat ceva in acest sens! Conversatia cu Freud imi aratase ca el se temea ca lumina numinoasa a teoriei sale sexuale sa nu fie stinsa de catre un "torent negru de noroi". Nu ne-am lamurit deocamdata nici pe departe ce inseamna (aptul ca nu exista absolut nimic. invocind in sustinerea punctului sau de vedere un pozitivism atit de wperficial.). el a respins intregul complex de probleme ca fiind nonsens. germ. I-am intrebat cum gindea in legatura cu aceasta chestiune. pe de alta. atit de efemera . Au mai trecut dtiva ani pina ce Freud a admis seriozitatea parapsihologiei ~i existenta pozitiva. Asta explica numinozitatea problemei ~i imediata recurgere la un mijloc religios de aparare: dogma. 1912. Ges. pe de 0 parte. Wake V. Interpretarea sexuala. intinzindu-se pe dteva decenii. Se crea astfel 0 situatie mitologica: lupta dintre lumina $i intunerie. 1973 (n.~i. incit doar cu greu m-am abtinut sa nu-j dau 0 replica mai ascutita. precum ~i la polaritatea ~i energetica sufletului. reala a fenomenelor "oculte". iar 0 eroare mica trece drept 0 ratacire fatala. atita timp cit 0 con~tiinta mica . vai. investigarea "torentului negru de noroi" al ocultismului. aceasta fiind j~ '. 165 . In Limp ce Freud i~i expunea argumentele. Tout passe . m-au condus in decursul anilor la problema tipologica. Lor le-a urmat. ar Iua foc . am avut 0 s~nzatie stranie. care s-a ocupat de psihologia luptei eroice. In acel moment. rasuna oasemenea trosnitura in biblioteca.ce era ieri adevar este astazi 0 amagire. Ma interesa sa aflu conceptiile lui Freud des pre precognitie ~i parapsihologie in general. adica ~m mcercat sa inteleg premisele istorice con~tiente ~i incon~tiente ale psihologiei noastre contemporane. ~i intentiile de putere ale "dogmei".mai cu seama in chestiuni psihologice. am reluat ~i dezvoltat ideea fundalului mitologic al reaqiei ciudate a lui Freud. Cind I-am vizitat in 1909la VietJa.

Independent de mine primise ~i Freud 0 invitatie ~i ne-am hotarit sa pomirn impreuna 10.)tiam ca.indirect . $i ca dovada ca am dreptate va spun de pe-acum d'i imediat va urma un 0. ~i anume lqinullui Freud. In~elatL domnule profesor.Bn nu~ i~an1 raspuns. Am fost invito.contine acizi humici ce distmg oasele ~i in acela~i timp tabikesc pielea. Danemarca ~i Suedia. Apa de mla~tini:l. in cursul caruia mlastina apo.ca si pam!. sOfiei sale". 5. Apendicele. N-am ma.lD unele regiuni ale Germanici de nord se gasesc a~a-numitele cadavre din mla~tini. ed. Aceste co. in Holstein. pina ce ele de}lin complet plate. a~a incit aceasta .A. vOf()it niciodala cu eI despre aces! incident. Bremen.din cauza interesului manifestat de mine pentru "cado. a trosnit din DOU ! Nu am Dici astazi idee de uDde 1mi venise acea certitudine.davre din mla~tini. I\ie-2-. "Din scrisorile trimise de Jung din S. inert alTIlndoi ne-am speriat ingrozitor.sa le~urile prin greutatea ei. imi venira in gind pe dud er3ill la Bremen.. p. unn. Sint descoperite intimplator. 367 ~.vre1e din m]a~tini". 166 . dar amintirile mele se inceto~asera 1 (11. \/8. "Din scrisorile lui Freud ditre Jung". . ca biblioteco. germ. Cf.).As. fi facut lui personal cevo. intr-adevar: nici n-am restit bine acele cuvinte. drum. Are dec! lac un proces natural de mumificare. cu ocazia extragerii turbei. (n.chiar llnga noi.). Freud nu a facut dedt sa ma priveasca ingrozit.ramine conservata perfect.2 Ne-am intilnit 10.rn gindit cii bib1ioteca se va prabu~i peste DOi. germ.) despre experimentul asociativ.t sa tin niste prelegcri la Clark University eN orcester. de altfel . Este exact impresia pe care ne-o cUiduse acel zgomot. p. Dar stiam cu precizie ca zgomotul urma sa se repete. mm. 2 Cf. Mass. despre care citisem. iar Ferenczi ne-a inso~it. 361 ~.lata un asa-numit fenomen catalitic de exteriorizare.1doilea trosnet! Si. ed. asta-i 0 ! -. I-am spus iui Freud: . Apendicele.sera in mla~tini sau fusesera Inmormlntati acola. sint 1e~uri (unele provenind din preistorie) de oameni care se ineco. Acolo avu loc incidentul mult disentat ulterior. Acesteo. Nu ce i-a trecut prin minte sau ce semnificatie a avut pri\'ire~lluL arice caz~ IEtlmplarea aceea i-a trezit nelDcrederea 'In mine si am avut senzatia ca i-a~.U. EI se produse . replica el. 1 Anul 1909 se dovedi a fi un an decisiv pentru relatia noastra.

vecina Si I-am intins pe 0 canapea. I-am dus in incapere::J. monoteista Si universaHi. "Ce tot aveti ell aceste cadavre?" ma intrebase de mai multe ori. cultului lui Amon. t. A substituit re1igia lui Aton. ~i a1ti faraoni inlocuisera numele stramoSilor lor reali sau divini de pe monumente Si statui prin ale lor proprii.). In acel moment. t. frecvente in Antichitate (n. Toti i-au inconjurat neputincioSi. sor al1ui Nefertiti. ii putea declanSa un leSin. si anume 0 religie monoteista. II deranja intr-un mod vizibil Si. ca el crease ceva atit de important. pierzindu-Si cuno~tinta. din cauza atitudinii sale negative fata de tata11ui.). drept care confundasem aceste cadavre cu mumiile din minele de plumb din Bremen! Interesul meu 11ca]ca pe Freud pe nervi. iar privirea pe I Amenophis al IV-lea Akhenaton (adica "cel care place globu1ui"). Ulterior imi spuse ca era convins di aceasta sporovaiala despre cadavre insemna ca ii doream moartea.si se incurcasera nitel. am fost chiar speriat. Inca pe cind 11duceam si-a revenit pe jumatate. 167 . De altfeI. Atunci I-am luat pe brate. am mai aratat. Era in timpd congresului psihanalitic din Mlinchen. de asemenea. Freud a cazut de pe scaun. iar zeIuI Iui de distrugere nu se orientase dedt impotriva numelui zeului Amon. Nu mai stiu cine adusese yorba despre Amenophis al IV-leal. in timpul unei discutii de-a noastra 1a masa pe acest subiect. Am fast mai mult decit surprins de prezumtia emisa de el. ei nu inaugurasera nid un nou sti!. wcmai datorita complexului sau paterno Asta m-a iritat si am i'ncercat sa-mi expun punctul de vedere ca Amenophis fusese un am creator Si profund religios.). in 1912. fiind incamari ale aceluiaSi zeu. ale carui aqiuni nu ar putea fi explicate ca niste forme de rezistenta personaEi impotriva tatalui. nu i-a supravietuit (n. Freud mai lesina 0 data in prezenta mea. el acordase mare onoare Si cinstire memoriei tatalui sau. in forma de coloana sau de pilastru. ii distrusese carruSele de pe stele2 Si. Chr. Din contra. 2 E vorba de micile monumente comemorative sau funerare de piatra. pe care-l facu sa dispara de pretutindeni ~iprobabil de aceea Si de pe cartuSele tatalui sau Amon-hotep. 1ntr-o situatie asemanatoare. isi pierdu cunos:inta. se simtisera indreptiititi sa procedeze asa. asezate vertical Si omamentate. S-a scos in evidenta faptul ca. rege al Egiptu1ui (1372-1354 a. neinteleasa. dar reforma lui. nid o nOlia religie. Dar. in mod evident. Si anume de intensitatea imaginatiei lui care.

dura ~apte saptamini. Din adincul sEi. II consideram pe Freud ca fEnd personali". Freud avu un vis. iar reJada noastra era ceva deosebit de pre~ios pentru mine. caci nu insemna pentru mine nimic mai mult decit 0 abatere de la.privirea lui era plina de suspiciune .ambele cazuri au ca element comun fantasma uciderii tatalui. peste capul meu. Inainte. in 1909. A fast un qec omenesc care nu m-ar fi determinat niciodata sa intrerup analizele noastre onirice. Calatoria noastra spre Statele Unite. caci ~tiam di nu voi fi niciodata in stare sa-i reprezint opiniile coreet. Freud se uidi la mine lntr-uil chip straniu . Pe mine ma interesa cercetarea adevarului ~i nu problema prestigiului personal. Eram zilnic Impreuna .~i spuse: "Doar nu-mi pot risca autarhatea!" In c1ipa aceea.biciunii. Eu am avut atunci ni~te vise importante. al neajutorarii sale se uitase la mine a~a. ~i respectu] meu fata de el era prea mare ca sa vreau sa-l provoc la 0 confruntare definitiviL Ideea di a~ fi putut fi impovarat.atmosfera era foarte tensionata . iar pe mine ca pe un fiu.. caci ~i celui mai bun analist i se poate intimpla sa nu dezlege enigma unui vis. In ea. a1 dimi subiect nu ma simt autorizat sa-l dezvalui. eu conducerea unui "partid" mi-era neplacuta din multiple motive. telurile mele reale. zacea deja 'in fa~a sfir~jtul relatiei noastre. Nu i-am repro~at nirnic. Freud pIasa autoritatea personaJa mai presLE dedt adev~iruL 168 . !ineam foarte mult ca ele sa continue. Se petrecu insa atunci ceva care dadu 0 lovitura serioasa relatiei dintre noi. Nu mi se potrivea. in care am pomit din Bremen. La aceste cuvinte. Orice altceva 0 mai fi contribuit la acest lqin . Nici nu reu~isem inca sa-mi elaborez obieqiile ~i argumente]e in a~a fel. indt el sa Ie poata aprecia. L·am interpretat elt de bine af['l fast capabi!.care mi-a aruncat-o nu 0 voi uita niciodata. iar aceasta cre~tere a prestigiulu! imi dispJacea. Aceasta propozitJe mi se l'mpllntii in memorie. Freud imi dad use in repetate rinduri a lntelege ca ma considera a fi succesorul sau. nu-m! convenea un asemenea rol. Din contra. Aceste aluzii ma stinghereau. Cll care insa Freud nu a ~tiut ce sa fadi. ca sa zic a~a. de pardi a~ fi fast tatallui. dar am adaugat ca a~ putea spune mult mai multe daca voia sa-mi comunice dteva detalii suplimentare din viata sa particulara.1 ne analizam visele. mai matura ~i mai experimemata. adica in sensul pe care II dorea el. ~i-o pierdu. Nu-mi puteam sacrifica independenta spirituaHi. tatea mai in virsta.

Mobilierul ~i instalatia erau medievale. lata visul: Ma gas earn I'otr-o casa necunoscuta care avea doua etaje. evident foarte vechi ~i pe jumatate dezintegrate. care duceau jos in adincime. Freud nu a fost I'n stare sa interpreteze visele mele de-atunci decIt incomplet sau chiar deloc. Ceea ce-l interesa pe Freud in primul rind la acest vis fura cele doua cranii. Ma aflam la etajul superior. alcatuind de aceea un fel de preludiu la cartea mea. Peste tot . Oare ce gindeam des pre cranii? ~i ale cui erau? ~tiam bineinteles exact unde voia sa ajunga: ca aici ar fi ascunse dorinte tainice de moarte. aflau oase. Eram uimit ca ar fi putut fi casa mea ~i ma gl'ndeam: "Nu-i rau!" Dar atunci I'mi trecu prin minte di I'nca nici nu ~tiam macar cum arata nivelul de jos. Tragind de el. din caramida ro~ie. Am coborit scara ~i am ajuns la parter.destul de I'ntunecat." Am ajuns la 0 u~a grea pe care am deschis-o. mortarul continea resturi de caramida. . precum ~i vase sparte. sugerindu-mi sa descopar in legatura cu ele 0 dorinra. dala s-a ridicat. cu 0 abundenta de material simbolic. Am examinat ~i podeaua care era acoperita cu dale de piatra. reflectl'nd: "Acum trebuie sa explorez Intreaga casa. Le-am coborit ~i am ajuns I'ntr-o pe~tera joasa. frumos boltita. iar in el se. Tot revenea in discutie asupra lor. 'In una dintre ele am descoperit un beIciug. Am descoperit doua cranii umane. Acolo era un fel de camera de zi. Transformari ~i simboluri ale libidoului. Mergeam dintr-o camera I'n alta. Am coborit-o ~i m-am trezit intr-o incapere cu aspect arhaic. Mai ales unul mi se paru important. Era "casa mea". "Oare ce-o fi vrind de fapt? m-am gindit ill sinea mea. Iasind sa se vada 0 alta scara: ni~te trepte inguste. totul era mult mai vechi ~i am constatat ca acea parte a casei data de prin secolul al XV -lea sau al XVI-lea. Am cercetat peretii ~i am observat ca printre pietrele obi~nuite de zid se aflau straturi de caramizi. sapata in stl'nca. ca ni~te rama~ite ale unei civilizatii primitive. Era yorba de vise cu continut colectiv. . In spatele ei am descoperit 0 scara de piatra care ducea I'n pivnita. Acolo. cad el ma conduse pentru prima oadi la conceptul de "incon~tient colectiv". Vazind aceasta am realizat ca zidurile proveneau din epoca romana. care avea ni~te piese vechi ~i frumoase de mobiIa I'n stil rococo ~i tablouri vechi ~i pretioase pe pereti. iar podelele. Cui sa-i doresc moartea?" Am simtit rezistente putemice la 0 astfel de interpretare ~i 169 . Interesul meu era astfel amplificat la maximum.Dupa cum am mai spus. Pe jos era un strat gros de praf.Atunci m-am trezit.

Freud paru eliberat datorita raspunsului meu. V oiam s11. Con~tiinfa era repl'ezentata prin camera de zi. de imelegere din partea Iul ~i de 0 rezistema violenta. Pe mine insa ma interesa sa descopar adevaratul sens a1 visuIuL Mi-era limpede di acea casa reprezenta un fel de imagine a psihicuIui. 0 Iume care de-abia mai poate fi atinsa sau luminata de catre cOI1'itiinti:LSuf1etul primitiv al omuIui se invecineaza cu viata suf1etului animaIu1ui. . adica Iumea omului primitiv din mine. Dar pe vremea aceea inca nu ma iDcredeam In judecata mea ~i voiam sa aud parerea lui Freud. lmi dadeam perfect seama ca purtarea mea nu era il'epro~abmi din punct de vedere moral. dad. Prapastia dintre al men ~i aI lui era prea adinca. Eu crescusem in atmosfera intens istorica a Baselului de la sfir~itul secolului trecut ~i acumu1asem datorita 1ecturii vechilor fi1020fi anumite 170 .. Am reallzat astfel ca era neajutorat in faro. in ciuda stilu1ui inveehit. Nu ma simteam capabil sa Ie tin piept ~i ma temeam ~i sa nu-i pierd prietenia. La parter incepea deja incon~tientul.rii de atunci a con~tiintei mele.caci. eu atit devenea mai strain 91mai intunecat. A yea atmosfera unei incaperi ce putea fi locuita. 10. inainte ca oamenii sa Ie fi acaparat pentru e1. cu completari inca incon~tiente pina atunei. trebuia sa numesc pe cineva d'\ruia merita sa i se doreasca moartea! Pe-atunci eram abia proaspat casatorit ~i ~tiam precis ca in mine nu exista nimic care sa fi indicat asemenea dorinte. Am devenit atunci con~tient elt de putemic percepearn diferenta dintre atitudinea intelectuaIa a Iui Freud ~i a mea. invat de Ia eL A~a ca ill-am supus intemiei Iui ~i am spus: "So'[ia mea ~i cumnata mea" . Cu cit ajungeam mai jos. dupa cum ~i pe~terile epocii primitive erau Iocuite mai eu seama de animale.am ayut ~i ni~te presupuneri legate de ceea ce trehuia de fapt sa insemne visul.~sac~ii-am. doream sa ~tiu ce-ar rezulta din raspunsul meu ~l cum ar reactiona Freud daca l-a~ fi indus In eroare In spiritul doctrinei sale. povestit 0 minciuna. In pe9tera am descoperit rama9Jte ale unei culturi primitive. proprie. unna Ulmei. a~ fi persistat asupra punctuIui meu de vedere. unor vise de acest tip ~i gasea refugiu in doetrina so. a st3. fara a ma lovl de lips?. Pe de aWl parte. Dar n-a~ fi putut sa-j expun Iui Freud propriile mele idei in legatura cu 0 interpretare a visuIui. Intr-adevar. Dar mi-ar fi fost imposibil sa-lIas pe Freud sa arunce 0 privire in universuI gindurilor mele. adid'.

xno'~t:in1. bazele istoriei culturii" a istorie a uncr stari succesive de con~tiinta. un model. Sau auzirn prost. pot sa I~-am putut niciodata sa-i dau dreptate lux Freud ca visul aT fi o "fatads_".yeam impresia ca "istoria spiritualao. 0 prernisa de I1&tura esentialmente inzpersonalZt. 3.:.ca 0 care cre~te sau un anirrial care-~i caut~i de rr1l'ncare3 alII de bine elLpot 8-0 faca. apoi pivnita rOlnana ~i In cele jin unna grata preistoridL Ele reprezinta timpuri trecute ~i stadii ale cCHi~?tiinlei. a lui Freud ar fi lilceput ell Buchner. ca ochii no~tri sint miopi. in vremea studentiei folosisem :ie flecare data In asemenea ocazii vechiullexicon de filozofie 0. it clicked. Multe Intreb2xi ma fra:mlntasera. nici ochii TIU vor sa dar p02tte ne li1'.bia mai tlrziu~ c}'nd am doblndit o exr)er']ent~i ~i 0 cUD.lt. ?". El reprezerrta un fel de diagrarna structurala a sufletului uman. ca sa zic a~a. care IlU cuprinde nid o inteiLllJledelIlgelare~ C1care spune ce are de spus atft de bine pe clt e ea In stare -.fl. pe vestigii ale unar rnoduri f:1Tlcticnale dnterioare. cum spune englezul.v nu mai fu.1 :ui Cuno~team in special autorii secolului a1 XVIII-lea. fvIoleschott.iI1lUl:m"il!c il1corl~t. .inuit con~tiintei cu malitiozitate. Aceastii idee se patrivi de minune. Dubois-Reymond ~i Darwin.sese locuit de mu.oas. vise in cCinl. arzator In zilele premergatoare : Pe ce p.'elnIse se bazeaza psihologia freudiana? Carei :ategorii a L~InaneIi apartine ea? Ce raport exista iotre Dersonalismul ei aproape exclusiv ~i conditiile istarice generale? Visul meu dildea raspunsuL El se intorcea evident pina 10.'ci12lITlilOi. ~lrecum ~ipe cei ai lTIceputului secolului al XI}{-lea.tere lTIai salida pe care sa m3~ am recul10scul rcodurile fUI1cfionale ca fonne de instinct. Indaratul careia S-3X ascunde sensul Sail. pe care tocmai am relatat-o. Pentru mine visele sint natura. dar urechile TIU vor sa He In~ele. visul aCUID aIte stratu:ri ale con~tiinrei: pa:rterullil stil medieval. pe care I-am conceput mai intii co. In schimb. ~i visul deveni pentm mine un fir conducatar.-.1 istorice.tului. care mi se confirma in uTIIlatoare l"ntr-o ITIasura pe~atunci de nebanuiL El imi oferi primele intuiri ale existentei unui a priori colectiv al psihicului personal. La starea cOI1~tiintei mele. Cu muIt timp inainte de a-I cu171 . Aceasta lume ildituia atmosfera camerei mele de zi de la etajul liltli. un sens ce este dar care-i este ti3. Tot astfel.e domeniul istoriei psihologieL Daca reflectam 10. fiindca urechile ne slut nite! surde.ieD.asta nu se intimpla niciodata fara Oct recurg 121 ccnTip11ri3.

incercind sa-mi sap un fiig~ printr-un munte de material mitologic ~i in cele din urma ~i gnostic. ceea ce m-a indemnat la un studiu intensiv al celei din urma. din ele ~i din cuno~tintele dobindite de mine in domeniul miturilor Iua fiinra cartea mea despre Transformari ~i simboluri ale libidoului. 1810-1823 172 (n. mi-am luat 0 carte despre sapaturile din Babilon ~i am citit ~i diferite scrieri despre mituri. ca pe un proces natural. Aqionara ca un catalizator asupra ideilor inca neordonate care se acumulasera in mine. experienta zilnidi ma iilvata ce rezistenre indirjite opune incon~tientul tendinrelor con~tiintei.). Treptat. Materialul fusese publicat in Archives de Psychologie (Geneva) de catre Theodore Flournoy. necunoscute mie. germ. lipsit de orice caracter arbitrar ~i mai ales de brice intenrie de prestidigitarie. Am fast pe loc impresionat de caracterul mitologic al fantasmelor. am avut ni~te vise I Leipzig ~iDarmstadt.'1tid ~i psihologia primitivilor. pentm ca in final sa ajung la 0 dezorientare totala. In focul acest'or studii am dat peste materialul fantasmatic al unei tinere americance. am inceput sa "tratez" tori centaurii. Imi cazu atunci in miini Symbolik und My thologie der alten Volkerl (Simbolistica ~imitologie la popoarele antice). ed. Dimpotriva. Nu cuno~team nici un fel de motive pentm presupunerea ca ~iretlicurile con~tiiniei s-ar extinde ~i asupra procese]or naturale ale incon~tientului. Ma gaseam intr-o situatie de perplexitate asemanatoare celei in care fusesem pe vremuri. de Friedrich Creuzer. toti zeii ~i toate zeitele din cartea lui Creuzer ~i sa-i analizez de pard ar fi fost pacienrii mei. Visul despre casa avu un efect curios asupra mea: imi retrezi vechile interese arheologice. privisem incon~tientul. Era ca ~i cum m-a~ fi aflat intr-o casa imaginara de nebuni. in masura in care am crezut ca recunosc aici 0 predominare a teoriei sale in raport Cll faptele. toate nimfe1e. Miss Miller. precum ~i visele care sint expresia lui imediata. In timp ce lucram la ea. . cind incercasem sa inteleg la c1inidi sensul starilor psihotice de spirit. ~i cartea ma inflacara! Citeam ca un posedat ~i lucram Cll un interes arzator. Dupa ce m-am intors la ZUrich. Interesul manifestat de Freud in aceIa~i timp ~i in acela~i domeniu imi pricinui 0 oarecare indispozitie.noa~te pe Freud. In decursul acestei indeletniciri n-am putut sa nu descopar relatia apropiata dintre mitologia a. prieten patern stimat de mine.

Pe de 0 parte e~ti dependent. Controlul la varna . "E unul din aceia care n-au putut muri".era pe vremea visului inca departe de a disparea. in ipostaza unui funqionar morocanos al monarhiei cezaro-craie~ti. Clnd. asupra careia proiectam imaginea tatalui. k. ~i pe de alta simti rezistente. a unui vame~ decedat ~i care inca "bintuie". Imi spuneam: "Freud este mult mai de~tept ~imai experimentat dedt tine. Clnd are loc 0 asemenea proiectie nu e~ti obiectiv. purin aplecat.m-am apucat sa-l analizez. al Imperiului austro-ungar (11. Ce-i drept." :. N-am putut InJatura analogia cu Freud.semnificative. Deocamdata ascu1ti pur ~i. Clnd am avut acel vis. In decursul activitarii sale. Se mai aflau ~i aW oameni acolo ~i cineva ma lamuri ca batdou] nu era de fapt real. t. din cauza contrabandei posibile. dar eram ~i critic. pe de alta parte. II apreciam Inca mult pe Freud. cezaro-craiesc. 173 .simplu ce zice ~i inveri de la el. Visul ma in~ita sa incerc sa ma lamuresc asupra acestei teme.pe de 0 parte. Aceasta este prima parte a visului. iar aceasHi proieqie. Era premisa ca sa pot colabora cu el. la propria mea judeca!a ~i Imi ln~bu~isem critica. Lucrul e caracteristic pentm toate proiectiile. illtr-un anume sens. ci ai 0 judecata disociata.). pe dt po sibil. pe de alta. Sub impresia personalitatii lui Freud renuntasem.\ Trecu pe llnga mine. ill ochii mei Freud I~i pierduse atunci (1911) autoritatea. Atitudinea divizata este un semn ca eram inca incon~tient de aceasta situatie ~i n-o supusesem reflectiei. se spunea. Procedind astfel.de 0 minutiozitate penibila ~ mi se pam 0 aluzie la analiza. Indt viziunea sa asupra lumii era de-a dreptul acritii. La granita se des chid bagajele ~i se controleaza. care indicau deja ruptura de Freud. la cea dintre opiniile lui Freud ~i ale mele. se des cop era presupuneri incon~tiente. batdnul vame~ avusese evident parte de atit de putine lucruri Imbucuratoare ~i muJtumitoare. reprezenta pentru mine aceea~i personalitate superioara. Era spre seara ~i am vazut un om mai batrin In uniforma unui funqionar vamal k. Unul dintre cele mai tulburatoare se desfa~udi intr-o regiune muntoasa din apropierea granirei elvetiano-austriece. Dar inainte ca ~i dupa. iar "granira" . ci spiritul unui funqionar vamal mort cu ani in urma. la cea dintre con~tient ~i incon~tient. u~or melancolica $i suparata. Expresia fetei lui era morocanoasa. fad sa-mi acorde nici 0 atenrie.ii apoi I-am visat. "varna" ma facu imediat sa ma gind~sc la "cenzura". spre surprinderea mea. Sa fie asta oare 1 Kaiserliclz-koniglic1z.

Va puteti imagina ce am simtit cind. perplex. soarele stralucitor se afla la zenit ~i 0 lumina intensa scalda totul. am vazut venind spre mine un cruciat! M-a frapat mai ales ca nici unul din numero~ii oameni care treceau pe acolo nu parea sa-i remarce prezenta. Nimeni nu se intorcea sau nu se uita dupa el. iar deasupra. 0 compensare a aprecierii ~i admira~iei mele con~tiente. Cavalerul ~i funqionarul vamal erau figuri opuse una alteia. Ma gas earn intr-un ora~ italienesc ~i era pe la ora prinzLilui.dar de fapt nimeni nu-mi spuse nimic: . parca cineva mi-ar fi raspuns . iar eu ~tiam ca acum se inchideau magazinele ~i lumea se indrepta spre casa. Ma intrebam ce putea semnifica aparitia aceasta. Era vara. dezorientat. pentru masa de prinz. deodata. intre douasprezece ~i unu. ceva in genullui Bergamo. Deci n-aveam nici un' temei spre a-i dori moartea. a tout prix.dorin~a de moarte sugerata de Freud? Nu puteam gasi nici 0 particica in mine care sa fi nutrit in mod normal 0 asemenea dorin~a. ro~ie. 0 astfel de scara ducea in jos pina la BarfliBerplatz. ~i totu~i era un ora~ italienesc. remarcabiHi. Or~ul era ridicat pe coline ~i-mi amintea de un anumit loc in Basel. care strabate or~ul. aveam senza~ia ca ar fi fost total invizibil pentru ceilalti. sint in parte ulicioare in trepte. Un soare fierbinte ardea pe uli~e. caci voiam. Eram abatut. Urea scara. Visul recomanda 0 atitudine pu~in mai critica. Stradutele ce coboara de acolo spre valea Birsigului.. ma dezorienta. Visul nu se incheiase 0 data cu episodul funqionarului vamal. care . 0 tunica alba. cu toate ca propozi~ia finala a visului imi parea sa con~ina 0 aluzie la nemurire. ~i iata. Kohlenberg.intr-un mod nedorit de minemergea evident prea departe. la 0 ora de virf. Funqionarul vamal era fantomatic. Cavalerul trece pe aici intotdeauna intre douasprezece ~i unu ~i face a~a de foarte mult timp (am avut impresia ca de seco1e) ~i fiecare ~tie asta. sa colaborez ~i sa iau parte cu un egoism lipsit de teama la boga~ia experien~ei sale ~i ~ineam mult la prietenia noastra. Multi oameni veneau catre mine. In mijlocul acestui ~uvoi de oameni. asemenea cuiva care "inca nu 174 .. dar pe vremea aceea nu I-am inteles deloc. ca sa zic ~a. mergea un cavaler in armura. in fa~a ~i pe spatele ei era intre~esuta cite 0 cruce mare. la prinz. Asta ma uimi la culme. ci dupa un hiat urma 0 a doua parte. venind in direqia mea. e 0 apari~ie obi~nuita. Purta un coif de o~el cu crestaturi in dreptul ochilor ~i un pieptar de zale.Da." Visul m-a tulburat adine. Era Basel. Visul putea fi insa 0 corijare. mtr-un or~ modem.

Ap ca mi se paru foarte firesc ca visul sa rein vie lumea cavalerilor Graalului ~i a calatoriilor lor in cautarea sa. deoarece nu sint adaptati la realitatile vietii. ~i trebuie lamuriti. ca sa zic a~a. era plin de viata ~i complet real. bine ascuns. care nu ~tiu nimic des pre natura ~i grajdul omenesc. aidoma copiilor. Apartineau. Trebuie sa recunosc ca nu puteam descoperi aici nici 0 idee care sa ma ajute cu ceva. figura enigmatica a cavalerului mi-a dat mult de gindit. aparent nu se putea descoperi nimic altceva in adincurile sufletului decit "preaomenescul" deja arhicunoscut. fara a-i putea sesiza insa in intregime semnificatia. A doua parte a visului era in mare masura numinoasa. Este epoca in care au inceput a1chimia ~i plecarile cavalerilor in cautarea sfintului Graal. ~i ceea ce n-am putut invata in staul am aflat prin spiritul ~i duhul lui Rabelais ~i fantezia lara perdea a fo1clorului taranilor no~tri. abia reflectiile tesute in jurul ei ma afectasera. lumea mea care nu prea avea nimic in comun cu cea a lui Freud. Pove~tile in jurullegendei Graalului au jucat pentru mine inca din adolescenta un rol important. un mister. Ei sint inca prea naivi. in schimb. acelei scursori negre care-mi altera gustul de viata. care sa dea un sens banalitatii vietii. caci aceasta a1catuia. impreuna ell criminalitatea. Cavalerul. Mi se parea de la sine inteles ca varza sa creasca ~i sa infloreasca pe gunoaie. Bineinteles ca oamenii care nu ~tiu nimic despre natura sint nevrotici.putea sa moara" . Am crescut la tara printre tarani. lncestul ~i perversiunile nu erau pentru mine noutati demne de luat in seama sau care sa fi meritat vreo explicatie deosebita. Doar mult mai tirziu. scena de la granita . infati~ind cit se poate de limpede ochilor mei uritenia ~i stupiditatea existentei umane. dupa ce am meditat indelung asupra visului.0 impresie care nu mi s-a mai ~ters niciodata! Banuiam ca indaratul lor se afla inca. Sigur ca prin aceasta bolnavii de nervi 175 . Am resimtit 0 mare dezamagire in mine ca. Intreaga mea fiinta cauta ceva inca necunoscut. in sensul eel mai profund. In perioada urmatoare. ma gindeam. La cincisprezece ani Ie citisem pentru prima oara ~i a fost un eveniment de neuitat . i-am putut intelege sensul intrucitva. ca sint oameni ca toti ceilalti. in ciuda tuturor eforturilor mintii cercetatoare.prozaica ~i nu foarte impresionanta in sine. Inca din vis am ~tiut ca acel cavaler apartinea secolului al XII-lea. de mult satul de toate aceste lucruri dezgustatoare. Toti a~tia sint pur ~i simplu ora~eni.0 aparitie pe cale de adisparea.

analiza nu-i face con~tienti de existenta a ceva diferit ~i mai bun? ~i daca Insa~i teoria Ii tine fixati In aceasta stare ~i nu Ie da ca posibilitate de solutie dedt decizia rationalii sau "rezonabila" de a renunta In sfir~it la copilarii? Ei nu slnt In stare de a~a ceva. Nu eram Insa nicidecum gata sa ma multumesc cu atlt. Vazusem ca nici Freud. Acum ochii mei vedeau clar: El Insu~i suferea de nevroza. In care ma deosebeam de Freud. 176 . ~i cum sa iasa de acolo. conform experientei. transformarea decisiva a conceptului de libido ~i inca alte idei. iar ca sa obtin un raspuns la ea eram dispus sa sacrific multe. mai ales daca cineva e prill natura sa atlt de nerezonabil ca un nevrotic. Clnd ~i-a anuntat apoi intentia de a identifica teoria ~i metoda ~i de a Ie dogmatiza. am ~tiut dinainte cii ma va costa prietenia cu Freud. {nsa Freud se tinea ferm de sensul literal ~i nu putea sesiza semnifieatia spirituala a incestului ca simbol. nki elevii lui nu puteau Intelege ce Insemna pentm teoria ~i practica psihanalizei faptul ca nki macar maestrul nu reu~ea sa iasa din propria sa nevroza.Inca nu sint vindecati ~i nu se pot lnsanato~i dedt i~ind din nou din mocirla cotidiana. daca nu descoperii eeva pe care sa se sprijine? Nu se poate renunta la 0 forma de viata. ~tiam ca nu va fi capabil sa aceepte niciodata opiniile mele pe aceasta tema. un mod . imposi~ bil. farii a 0 schimba cu 0 alta. Era pentru mine 0 Intrebare vitala. la capitolul despre "Sacrificiu". Ma invatase atunei ca lumea Intreaga e putin nevrotica ~i de aceea trebuie sa fim toleranti. De obicei reprezinta un continut Inalt religios. Dar ei se complac In a ramlne In ceea ce fusese Inainte refulat. Acum am Inteles de ce psihologia petsonala a lui Freud prezenta pentru mine un interes atlt de arzator. Trebuia sa ~tiu cu orice pret cum statyau lucrurile cu solutia sa "rezonabila". ci doream sa ~tiu mai degraba cum se putea evita 0 nevroza. De regula. a~a cum am descoperit In timpul calatoriei noastre In America. Pentru mine. motiv pentm care ~i joaca un rol hotihltor In aproape to ate cosmogoniile ~i In numeroase mituri. Gnd am ajuns In lucrarea mea Transformari ~i simboluri ale libidoului catre final. incestul lnseamna 0 complicatie personal a numai In cazuri extrem de rare. n-am mai putut colabora eu el ~i nu mi-a ramas alta eale dedt aceea de a ma retrage. 'ii anume de una u~or de diagnosticat. ~i cum sa fie. dad. cu ni~te simptome foarte neplacute.de viata total rezonabil este. Acolo urmau sa fie expuse propriile-mi coneeptii asupra incestului.

Doar Riklin si Maeder au ramas de partea mea.ehiar dad. ehiar daea nu l-ar putea accepta pentm e1 insusi. tulburare nfofundlL 1 'i''ij 1 .explico dincolo de semnificatia sa personala si de ceo. tr~c sub tae. Timp de doua luni il-am fast eapabil sa ma atin~ d~ candei.Am discutat eu mea ~i i-am comunicat temerile mele. Problemele spiritului htonian m-8.. De f2i. Preocuparea mea principala a fast insa sa-i 91. a unci l21tur21 spirituala ~i sensul nurninos. problemei i se puse punct. fad a-I putea intelege. eLl nu vild valoarea sexualitatii este 0 eroare larg raspindlta."fJt. fara a-mi puteo..rii avute eu Freud.insa. Eu 1nsa eram convins ea nu va fi i'n stare de asa eeva. ccle doua probleme care I-au interesat pe Freud eel mal mult: aceea a . A Incercat sa ma lini~teasdi. m··am decis sa seliu . sexualitatea este de cea mai ma. considerat un mistic 5i eu asta. Eu imi prevazusem insa izolarea 9i nu-mi fikusem Uuzii In legatura eu reaetia pretin~ilor mei prieteni.: .:. ten. care rneditasem temeinic. Privind retrospectiv. Dupa ruptura Cll Freud S-3U indepartat de mine toti prietenii si cunoscutii mei.Sacrificiu!" reFezc!1ta s21crificiul meu.' . eu.ii Ca expresie a unui spirit htonian..sa. deci sa ex prim ace11ucru de care Freud era fascinat.e importantlL Caei acel spirit este "ccalalta fata a Jui Dumnezeu".i ~tiam dinainte ca nimeni nu-nli va Intelcge conceptia.!e 1Jie Psychologie del' ()bertragung (lDSihosi Coniui?ctionis cantin ideile mele pe aceast:?. ~iind ch!nuit de co~flict~I.. sexualitatea joad un rol important In psiholagia IDea. explica iDsa aceasta. nu unica .a lntregului ps1hic. in spiritullor. Scrier~.im-a costat. Era 0 chestiune 10. a imaginii divine. Din contra.U preocupat de cind am intrat In contact en lumea ideatica a alchirI1iei. hitum sumbri3. prietenia Iui Freud. 0'1anume Cd. de:. m-am putut pune din nou pe seris.ere eeeva ce gmaesc sau sa nsc plerderea pnetemel 1m? In eele dm urma. pot afinna ea sint singurul eare a dus mai departe. Ajuns 10. expresie esen~iaIa . Am realizat ca acel capitol intitulat . c1nd am simtit cit era de zguduit de sexualitate. fiind de parere ca Freud va admite eu generozitatc fcluJ meu de a vedea lucrurile. ~tiam ca in joc era towl ~i ea trebuia sa persist In eonvingerile mele ~i sa stau cheza~ie pentru ele.. aeeasta eoncluzie. ele au fast trezite la viala in timpul ace!ei disCUtii timpD.iesturilor arhaice" ~j aeeea a sexuali(8. Cartea mea a fast declarata drept proasta. intr-adevar.

Co . In aceasta privinta era obiectiv.tiinta cuIturala. desigur. mai mare a lui Freud a constat Hira lDdoiala in faptul di s. Vedea.i-a propus sa demoleze zeii fals.ia lui Eduard 'Ion Hartmann. fara idei preconcepute s.i dadea dovada de curaj.i civilizatiei noastre descoperirea unui acces spre incons. patrunzind in psihologia lor specifica s.terea visuIui co.easca 0 multime de prejudecati. s. ceea ce-i ingiidui sa depas.postulat filozofic. ell ochii pacientului s.tientului s. Prin recunoas. A demonslrat empiric existenta unui psihic incolls. 11-0.i fundamentale ca existenta noastra psihidi are dol poli ramine inca ill sarcina viitorului. Aidoma unul profet din Vechiul Testament s. A avut curajul sa lase cazuistica sa vorbeasca.icOllsecintele sale. sursa primordiala de informare asupra proceselor din incons.ianume i11filozofia lui Carl Gustav Carus s. sa traga perdeaua 10.tient a smuls trecutului s. Asimilarea conceptiei generale s.iindividuala. Se poate.i a ajuns astfella a Intelegere mai adindi a bolii dedt fusese posibil pina atunci. afirma ca actual a cons.i sa dezvaluie f3.ReaHzarea ceo.i.i uitarii 0 v 0. Nu s-a sfiit sa-s. co.i-a luat in serios pacientii care sufereau de boli nervoase.i asume riscul nepopularitatii pe care a aducea cu sine 0 asemenea intreprindere. Impulsul constat in pe care I-a dat astfel culturii s.ra mila putrezlciunea sufletului contemporan. in masura ill care este refJectatii filozofic. lumina zilei. sa zicem asa. penetrind in acest chip in psihologia individuala a bolnavului. preluat inca ideea incol1s. care nu fusese prezent lnainte dedt co. desi se confrunta de mai bine de 0 jumatate de veac cu ea.tient. scotind-o 10.itot atita necinste s. 0 parte de pe a seama de ipocrizli s.tient.10 are care parea pierduta iremediabil.

Am trait atunci un moment de claritate neobi~nuita." Dar indata am auzit ~optindu-se in mine: "De ce sa deschizi toate portile?" $i s-a ~iiscat intrebarea: Oare ce realizasem de fapt? Explicasem miturile unor popoare din trecut. Am lasat deoparte punctele de vedere teoretice ~i m-am multumit sa-i ajut pe pacienti sa-~i inteleaga imaginile prin ei in~i~i. despre mitul in care omul a trait dintotdeauna. 179 . iar eu n-am facut dedt sa pun cHeva intrebari: "Ce va vine in minte in legatura cu asta?" Sau: "Ce intelegeti prin asta?" "De unde vine asta?" Interpretarile au decurs ca de la sine din raspunsurile ~i asociatiile lor. ~ putea chiar spune: necesitatea unei orientari initiale. caci inca nu-mi gasisem propria pozitie.6 Confruntarea eu ineon~tientul Dupa despartirea de Freud a inceput pentm mine 0 perioada de incertitudine interioara. A~a ca m-am hotarit sa las lucrurile in voia intimpl1irii. cad aceasta Ie e menirea. chiar de dezorientare. Ele sint realitatea de la care trebuie sa pomim. Am decis deci sa vad mai intii. Se simtea tot mai putemic necesitatea gasirii unui criteriu. Rezultatul s-a vadit curind. fara a face prezumtii. Ma interesa mai ales sa dobindesc 0 noua atitudine fata de pacientii mei. Ma simteam ca suspendat in neant. au inceput sa-mi povesteasca spontan visele ~i fantasmele lor. Dupa scurt timp mi-am ~i dat seama ca era corect sa iau ca baza a interpretarii visele ca atare. scrisesem 0 carte des pre erou. in cursul camia s-a derulat in fata mea drumul pe care-l parcursesem pina acolo. ce vor povesti ei de la sine. a~a cum sint ele. M-am gindit: "Acum ai in posesia ta 0 cheie catre mitologie ~i ai posibilitatea sa deschizi cu ea toate portile spre psihicul omenesc incon~tient. Bineinteles ca din "metoda" mea a rezultat 0 multitudine de aspecte aproape de necuprins cu mintea.

C "" b 1 • " .y . aurit. ~edeam ~i priveam in departare.ngmeL In cele (lIn a trebult sa renunt. e evident dl nu mai avem nici un mit. Ajunsesem la un impas. ~edeam aeolo pe un scaun in stir renascentist. s-ar putea spune. ref]ectlDd 1a ceea ce tocmai se IDtlmplase ~i triljsem."Dar in ce mit traiqte omu! astazi 7" "In mitul crqtin. iar porumbelul reaparu ~irosti Incet~ell glas omenesc: mai In prime Ie ore ale noptii ma transfor1na in om. Pleca in fuga impreuna eu copiii ~i se jucara in minunatele galerii eu coloane ale casteluluL Am ramas pe lac.u ffil-(i rL'Ul~'. loggia se gasea sus de tot. cu coloane. Erau ~i copiii mei in jurul mesei.nele zodiacale.la~sem. Se pare ca ar fi Elsat In Urnl3.. Se lasa cu gratie pe masa. fetita se intoarse ~i i91 puse eu tandrete braWl pe dupa uDl. i~i lua zboruliDspre ceml a11bastJ-0. cufundat in gindmi." "Atunci nu rnai avem nici un mit?" "Nu." "Dar care-i oare mitul tau? JVIitui in care traie~ti tu ?~' Deodata dialogul deveni neplacut. iVIa giisellil1intr-o loggia italieneasca superba.3.j . Bruse dispanl din nou.as :::~lta -:0(\ iO.. porumbelul se transformfi lntr-o fetiti'[ de vreo opt ani. ba:D~. 0 pasare alba coberi in zbor. auntnee . incoD~tientuluL Dar nu c-uno&team nici 0 tehnic~ipentru a ajunge pIna la radacinile proceselor 1" . In jurul Craciunului. ca sa ilU sperie frumoasa pas are alba. Singurul lucru pe care I-am putnt spune despre vis c~fast ca el indica 0 activare neobi~nuita 8. am avut un vis. ell un par blond-auriu. In 1912. iar eu Ie-am facut copiilor un semn sa stea lini~titi. . Indatii. in tin1p ce porumbelul biirbatu~ este ocupat eu cei doisprezece mortL" eu aceasta. e ro~te ~ve~ a race un ~orum el. "Ca sa fiu sincer. M-am gindit si la eei doisprezece apostoli." "Tu traiesti In el?" a rasunat mai departe intrebarea In mine. In turnul unui castel. pardi ar fi fast smarald. PJ. Atunci.arul meu. podea de marmura ~i 0 balustrada de marmura. sa 0 masa In care era gravata in grecqte esenta iD. Era fikuta dintr-o piatrii verde.te1epciunii alchimice. la cele douasprezece Iuni ale an~lui.tus C~1~QOlS?rezece morp? in legatura cu masa de smanud Iml vem m mlnte povestea Cll "tabula smaragdina" din legenda alchiTDica a lui Her~ mes Trismegistos. pentru C. eu rn-am trezit din iar somn. Da~ t1-~amgasit ~ ~ici 0 dc::legare : er. un mie pescaru~ sau un porumbel. Dintr-o data. Si am incetat sa mal gindesc. . iar in rata mea se af1a 0 masa de 0 fmmusete rara. nu I N u este mitu] in care traiesc eu.

L-am privit timp indelungat.i cu am ~tiut c9. M-am uitat eu interes la . Se petrecu acela~i lUcru: cind I-am privit. avind un lung Sir de morminte. care ~edea ~i el intins ~i cu miinile impreunate. Visul ma preocupa muIt timp. ed. ~i reveni la viata. convins ca era intr-adevar mort. Erau postamente eu placi de piatra pe care stateau intin~i mortH. in secolul al XII-lea. Bineinteles c3. engl. initial imparta· sisem opinia lui Freud ci1in incon~tient s-ar aDo. Zaceau acolo. De exemplu. 10.ea ceva mort care totuSi mai traia. ~i de aiel s-a dezvolta! in decursul anilor teoria arhetipurilor. ei mumificati intr-un mod eludat. ca in vechile capele mortuare cavalerii in armuri1e lor. pina ce am ajuns. Trupul lui parea dopEt in lemn.:.-.ainele lui. ci apartin psihicului viu.-'.rles. un cruciat in pieptar de za1e. maarte. numai cu deosebirea ca monii din visul meu nu erau sculptati in piatra. ca sa mil.). Am pleeat mai departe cu un sentiment neplEieut ~i am ajuns 1a un mort care apartinea seco1u1ui a1 XVIII-lea. Dar. Bruse se mi~ca.1acorda atentie fantasmelor me1e.11ededt aceea de a a~tepta. 1 Freud vorbe~te despre resturi arhaice (n. I~i desfaeu miinile . Aeolo se gase:?te 0 alee eu sareofage care ajung pina in iinastia Merovingienilor. in vestimentatia lor de pe vremuri ~i cu miinile impreunate la piept. asta se intimpla numai pentru ca-l priveam eu.exprim astfel.vestigii ale unar experiente vechi. deodata. In visul meu.1 Vise Cii acesta ~i trairea realii a incon~tientului m-au condus la parerea ca aceste vestigii l1-ar fi totu~i forme consumate. veneam dinspre ora~ ~i am '>azut in fata mea a alee asemanatoare. Am mers tot a~a de-a lungulintregului rind. Se repeta des pe-atunci a fantasma inspaimlntatoare: se tot '. 181 . Aceste fantasme cu1minara Si in acela~i :imp lSi gasira deznodarnintul intr-un vis: Mi:i aflam lutr-un loc care-m! amintea de Alyscamps de llnga . de a-mi trai mai departe viata si de . Cercetarile mele ulterioare au confkmat aceasta ipoteza. am vazut cum un deget de la mina sti'nga incepe sa i se mi~te u~or. in cuptoarele :rematOliului erau introduse cadavre Si deodata se constata ca mai ildeau semne de viata. a prins viafa ~i ~i-a mi~cat miinile. Era un barbat din anii '30 ai seeolului a1 XIX-lea. trecute. M-am Jprit in fata primului mormint ~i am privit mortul.

amintirlle din copilarie: cael m-am gindit ea ar putea exista cevo.aeest joe. partial de la malullacului. unsprezece ani.t constieot prada impulsurilor inconstientului. ie~i 10.minrire. iar in loe de mortar. Spre surplinderea mea. partial din apa. ca de obicei.ViseIe n1-UU ImpresionaL clur nu m-au putut ajuta sa depa::. lTneori era :}r'l't de putel11ica~ illcit an1 presupus ca trebuie: sa fie vorba 10. si s~ reiau Ia no fOe viata de copll.i a trebuit sa-mi admit ignoranta.7" Pentru omul adult care eram eu mi se parea insurmol1tabiEi dlstanta dintre prezent ~i eel de-al uDsprezeeelea an 0..eu toate detaIiilc.i am strins pietre din pietri5ul de pe mal. Atunci mi-arl1 spus: "Cum tot nu stiu nimie. iviai inti'! ie~i la suprafata 0 arnintire din copililrje~ poate de pe Imi amintesc clar CUITl construiarn casu~e si castele ~i arcuiam porti eu bolti. "Aha. A5a ca m-am pus pe treaba: am inceput sa adun pietre potrivite.1vietii mele. biserica are ~i un altar. Aeeste constructii ma fascinars. Dadi voiam sa restabilesc 1ma eontactul eu acea perioada. dupa care am inceput sa construiesc: casule. Nu insa J'nainte de a trai dureros umilinta de a nu putea face cu adevarat nimic altceva dedt a ma juea.eo. ori in 111irff_cIDtrcaga-mi viat2~. la zece.iveaEi toemai aceasIa o.un sat Intreg. 0 sii fac de-acum '1ncolo pur 51 simplu ce-mi vine. nu aveam incotro: trebuia sa ma reintorc 13. Dar cum pot ajunge 10. eo. Deodata am zarit 0 piatra rosie: 0 piramida eu patm laturi." Acestea fiind zise.. mult timp. tralaln ca sub 0 constanta presiune inten13.. un castel . de vreo patm centimetri inaltime. Mal lipsea doar biserica.esc senzatia de dezorientare. Dar mi-a fost teama sa-l construiese. ridicindu-Ie pc deasupra unoI' sticle. am pornit-o intr-o zi. jut. 10 treeutul men care sa fie luat In seama drept cauza a tulburarii. CLl jocmiJe-"i copila:esti . aici pulseaza viata! Baietelul inca este pe-aei pe undeva 5i are 0 viata creatoare. caei dupa infinit de multe rezistente si resimtind 0 resemnare extrema m-am pretal in cele din urrrdi 10. Cevo. care mie-mi lipse~te. Pe atunci eranl pasionat de jocul cu cuburi. 0 Preocupat de intrebarea cum a~ putea rezolva problema. Era 0 182 . mi-am spus. bsotita de 0 anumita emotie. mai tirziu am folosit char pietre adevarate. Dar trecerea In revistii n-2\ dat rezultat ::. Din1porrl\'a. Acest moment a reprezemat un punet de raseruee m destmul meu. mal eu seama.mine despre 0 tulburare psihieiL De aceea~ anI parcurs de clauS. m-am laso. de-a lungul lacului ::. eu un fel de toba hexagonala deasupra si 0 cupola patrata. drept care am facut un edificiu patrat.

227 noiembrie 1955 (11. Bineinteles ca imi faceam ginduri in Iegatura cu sensu1 jocului meu 9i ma intrebam: "Ce faci. fusese I)Iefuita plna ce capatase aceasta fOmla . gindurile mi se limpezeau 9i puteam intelege fantasmele a caror prezenta doar 0 presimteam vag. germ. ed. germ. in acest timp. M-a costat mult ca sit ma regasesc. ed. deci Gegenwart und Zukunft (Prezent 'Ii viitor). pe care Ie-am notat mai tirziu cu mare grija. iar eontactul eu piatra m-a ajutat. atmosfera mi se parea mai sumbd ca pina atunci. tot rostogo1indu-se in apa I)i plintre '. de fapt? Construiqti 0 midi agezare I)i Savirge9ti acest Iucm ca pe un ritual!" Nu 9tiam care era raspunsul. In fiecare zi construiam dupa mas a de prinz. ma intorceam la activitatea de constructor. Das Gewissen in psychologischer Sicht (Con:. Ori de cite ori mi s-a mai intimplat in viata sa ma poticnesc.un simp1L. sfir>.aluri. produs al hazarduiui. sa ma impotmolesc. Corelatia a trezit in mine un sentiment de satisfactie. Caci construirea era numai inceputul. Inspre toamna lui 1913. am 9i 9tiut: acesta este dtarul! Am agezat-o deci ln mijloc sub cupola 9i. s-a nascut in decursul cioplirii unei pietre. In acest timp. Situatii de acest gen au continuat sa apara de-a lungul anilor.). de pardi ar fi planat ceva in aer. De cum am zarit-o. Implinirea existentei ei. ma aflam pe drumul care ducea spre mitu! meu. doar 0 intuiam ca zacea in mine. Tot ce-am scris in acest an 1. presiunea pe care 0 simtisem pma atunci in mine paru sa se deplaseze in afara. sa ma fixez I)i sa ma reechilibrez.bucata dintr-o piatd care. De indata ce terminam de mincat incepeam sa :na joc pina ce apareau pacientii. mi-a revenit In minte falusul subteran din visul meu de copil. 183 . iar seara. am pictat un tab Iou sau am prelucrat 0 piatd I)i intotdeauna asta a reprezentat un rite d' entree pentm ideile I)i lucrarile ce au unnat.itul vietii ei 9i tot ce mi s-a clarificat cu acest prilej ma smulsesera putemic din mine Insumi.). Era ca ~i cum n-ar mai fi fost yorba de 0 situatie 1 1957 (11. intr-adevar. dar aveam convingerea intima ca. atunci cind vremea 0 pennitea. Ein moderner My thus (Un mit modern). EI declan9a un flux de fantasme. cind ispraveam mai devreme lucrul. munca pe care am Hkut-o dupa moartea sotiei ~ele2.tiinta moralii in perspectivii psihologica).

iar lacurile 91riurile . impresie mi se intari tot mai multo In octombrie. Am vazur valurile gaIbene invrajbite. devenind din ce in ce mai inal(1.psihica. ruinele operelor civilizatiei plutind prin tOTent 5i moartea a mii 9i mii de oameni. am fost deodata asaltat de 0 viziune: Am vazut un potop imens. viziunea nu-mi dildea pace. Acest vis avu 111saun final neasteptat: Se af1a acolo un copac eu frunze. cineva ma intreba ce gindeam des pre evenimentele mondiale din viitorul apropiaL I-am spus c3. dupa care viziunea reveni in aeeleasi conditii. cumplit. care se revarsa peste toate tarile nordice S1peste cele "-sezate putin mai la sud. Purin dupa aceea . de exemplu. este perfect real 9i se va intimpla intocmai. fara nici un suflet de am.inghepte si ele. Cind atinse Elve(ia. Ma intrebam dad viziunile indicau a revolutie. Aceasta viziune dura aproximariv 0 ora. Am cules boabele ~i Ie-am daruit unei mul~imi de oameni care stateau In a~teptare. Murise ariee vegetatie. ca pentru a apafa tara noastriL Se dezUintuia 0 catastrofa ingrozitoare. 0 voce interioara rmi vorai: "Ia te uita. din spatiile cosmice se liisa din nOli un ge. am \lawt ca mUllti! cresteau.un vis mi se repeta de trei od: In mijlocul verii patrundea un ge. neputindu-mi reprezenta insa bine acest lucru. In eel de-al treilea vis. Mi-era rus.1l-lDtr-ociil2Sorie. Asa ca am conch1S di ar avea de-a face eu mine insumi ~i am presupus ca a~ fi amenintat de 0 psihoziL Ideea riizboiului nu-mi treeu prin mime. 184 . numai ca transfol1narea in singe fu de asta data ~i mai cumpIita.era In primavara Iui 1914 ~i apoi pe 1a inceputul verii . cum intregul tinut al Lorenei ~i canalele sale inghetaseriL Toata regiunea era pustie. iar paminruI impietrea. ma zapaci si imi facu grea\a." In iama unnatoare. nu incape nici a indoiala. ale carui frunze se transfOlmasera prin aC1[mneagerului in boabe dulei de strugure. pline de un sue tamaduitor. in zona dintre Marea Nordului si Potapu! se intindea din AngEa pina in Rusia Si de Ia coasta MarH Nordului pina aproape de Alpi. Apoi. imepenea sub gheata. dar lipsit de rod (arborele vietii mele. rnarea se transforma in singe. dar d vedeam torente de slnge. iar ultima oara in iunie 1914. ill-am gindit).ine de sHibiciunea mea. arctie. ma tulbura. in timp ce ma aDam s1ng\. Trecura doua saptamini. Aceste imagini oni[ice se produsera III aprilie 'Ii mai. Vedeam astfel.nu gil1deam nimie. ci de 0 realitate concretii Aceasr3.

Ferice de eel ce a scaput de rnoarte" (Odiseea) . 1968 (n.~rno-~ia dinlauntrLll sau. ed.scolit.. tot s.j:Jnse acum in prim-planui activitatii mde. demonicii 91inca de !a inceput ml . 185 .). n starea mea de atunci ~i Ia temerile pe care I ~::. Inceputul . J." Eram deseori atit de rL\. 1914. La 1 august izbucni primul razboi mondiaL Acum.cestor reflect!i i-a reprezentat notarea fantasmelor pe care Ie .iatitia aItiL :ala. Si tot\11mi se parea dificil :.iaveam ades senzatia ca ni~te b10curi gi~antice s.. 0 succeda pe -:ealalt1L Faptnl ca reuSeam sa rezist era 0 chestiune de forta bro·· Holderlin :.. furtun2'. ~rebuia mai intii sa chibzuiesc asupra persoanei mek. sarcina :nca era dari.\usesem in timpul eu cuburile de construit. genn. lncit trebuia s3.11 fast sfarlmati! Nietzsche :. neajutorat.'.stin.ide neinteles. Drept mota a1 capitolului 1111i : . Se declanSa astfel un flux necontenit de fantasme ~i m-am omlduit sa fac tot posibilul pentru a nu pierde orientarea :. In acest sens.ar prabuSi de sus asupra mea.nutre&111~ni se r a fi un se. Ie facean1 numai plna ce-mi redoblndeam lini~tea care sa-mi pennila sa relan munca mea eu incOrl9tientul...'.. Munca asta .ndeplini sarcina. In British A1edical Journal~ Londra II.'..3.a fost Hmpede ca trebuia SE gasesc semnificatia a ceea ce traiam in fautasmele mele. elli n..(A. Traiam neil1trerupt intr-o mare tensiune :.i a :eseoperi calea de urmaL 1\'1a aflam..mn at sortii chiar ~i faptul ca ~Jcnlai atunci :a trebuit s~ivorbesc despre i1nportanta incon~ti~ntului. Sentimentul de a aseulta de 0 vointa superioara jaca tineari1 piept asaltului incon~tientului era de neinlaturat ~i a ramas ca un fir conducatar. Insa CUlTi ~elul meu era sa aflu ce se petrecea In rnine..!: sa incerc sa inteleg ce seiDtimpla ~i in ce masura :ropria-mi triiire era legata de cea a colectivitiitii. sus!inindu-ma in 111cercarea de a . 21n thnp ce Sung lrni v()rbea des pre aceasta arnintire.timentul de a fi din nou eu 111sumi.1 in mine saliiSluia insa 0 fona.-mi stapinesc emotiile prin exercitii yoga.se inseamna d..n~..::rnai sin1teau \'ibrind agita~ia Si ..abandonam 0 PreIegerea a aparut in engleza sub titlul ~IOnthe In1portance or the Unconscious ID Psychopa::hoiogy".La lunii lulie 1914 fusesem invitat de cam:: British dedical Association la Aberdeen..). diei asemenea viziuni ~i . in Ges.:e"l. unde urma sa Ia un congres :' prelegere "hnportanla mcc. Mil a~1eptam sa se intimple ceva. tFerkc !fl.entulU1in psihopatolo... De indata ce aveam se:i.tl. intr-o Iume strama.

probabil ca as fi fast sflsiat de continuturile ineon:. Una dintre cele mai man dificultati pe care a trebuit s-o depaSesc a fost sa-mi rezolv sentimentele mele negative.. dar i'nsu5i destinul a fost eel care mi-a aruncat manu~a.eantrolul :. ele sint un amestec diabolic de subJim 5i ridicol. dar atunei as fi eazut indiscutabil victima nevrozei 5i in eele din urma continuturile incon:. Uneori era de pardi a~ Ii auzit totul Cll urechile.. as putea spune ~i di era un cKperiment care se faeea cu mine. Arhetipurile vorbesc Intr-o manied patetica Si ehiar bombastica. Am notat fantasmele cit am putut eu de bine :. M-am lasat voluntar prada emot]iloT. pe care totusi nu Ie puteam aproba.deseo. ce-i drept. Ci:ki. l1U aveam aWl cale. Sub pragul constiin[ei. Pe masura ce izbuteam sa rraduc elTIotiile in iInaginL adica sa gasese aeele imagini care se ascundeau in ele.tientului. Numai in Uffi1aunui efort suprem am fast eapabil sa ies In final din labirint. se instaura linistea interioara. inceput concepusem confruntarea ell ineoD$tientul co. Astazi.tientului tot m-ar fi distrus. atlta timp elt nu Ie Intelegi sensul. 186 . provocindu-ma..idadeam iarasi cuvintul imaginilar :. neadecvat.ivoeilar launtrice.pe un experiment stiintifie pe eare-] niceam eu Cll mine insumi ~i de 0. 1'imultumit ell ernotiile :. Dad.. caci el corespunde stilului arhetipurilor. Astemeam pe hirtie fantasmele eare o. Alteori il simteam eu gura.im-am straduit sa exprim in cuvinte Si eonditiile psihiee in care se ivisera. Nu-mi raminea nimie altceva decit sa notez totul In stilul pe care-l alesese chiar incon~tientul. Experimentu1 meu ma lnvata dt de salutar este din punet de vedere terapeutic sa poti constientiza imaginile care zac indaratul emotiilor.. ~i apoi mi se intirnpla sa ma aud pe mine insumi ~usotind euvinte. seinda. Inca de 10.. sursit. Stilul limbii lor Imi este neplacut si-mi zglrie sentimentele. JVI-a costat mult sa lndur pina 10.1caroi deznod1hnlnt eram interesat In mod vital. totul era viu. adica de cele mai mulce ori intr-un "limbaj elevat". in sehimb. Mai intli am formulat fantasmele asa cum le percepusem. ca ~i cum limba mea ar fi formulat vOTbele. IndianuI. Paate ca Ie-as fi putut disoeia.ias fi lasat luerurile aSa.mi se pareau a fi niste absurditi:W ~i impotriva earora resim(eam Tezistente putemice. face exercitii yoga in seopul de a elimina ell desavlrsire multitudinea eontinuturilor ')l imaginilor psihiee.. Numai ca n-am putut face asta decit intT-un limbaj foarte greoi. m-a:. ca atunci dnd cineva i~i zgirie auzul scrijeJind un perete cu unghiile sau 0 farfurie cu cutituL Insa cum eu nu ~tiam des pre ce era vorba.

Intr-o masa moale. in calitate de psihiatru. Am avut efectiv senz3. in sensul propriu 0. In fata rnea se afla intrarea Intr-o pe~tera obscura. ~i nu 1a fcarte mare adincime. celalalt capa. ci ~i pentru pacientii mei. dar in cele din unna am zarit in adiDcime 0 apa curgatoare. Un motiv important In cadrul acestor reflectii I-a constituit faptul cii de 10. am 187 I I 1 I I I ! I I I ] I . Pretextul di pacientul avea ali:ituri de el un ajutor nu reu~ea s~.i domeniuI din proprie experienta.. de pardi aT fi fost mumificat. AcoIo. ci ca eu posedam referitor la (Ie In eel ITlai bun caz ni~te prejudec3_ti teoretice de 0 \'aloare i'ndoielnidL In mai multe faze critice m-3. Trebuia totu~i siI cutez sa pun stapinire pe aceste imaginL Dadi n-o facearn. Era in anul ! 913. UD tinar ell paml blond. ca sa ITI3. ajutat enorm gindul ciL 1a urma in aceasta imreplindere aventuroasa. care-mi ajungea pi'Da 10.a de a fi facut din piele tabikita. de~i ma gasearn j)-ltr-o bezn~ aproape totala. M-am strecurat cu greu pe linga el.tia di pamintul ceda sub mine.1cuvintului. in care ma implicam 'Ii ma lnci'lceam. m-am trezit c2. Nu resimteam l1umai rezistente impotriva acestui lucru. .genunchi. Dar bruse. trebuia. dadea senzat·!.mfi opresc in picioare. nou-nascut.spre irnensa mea u~urare. treeind prin intrarea i'ngusta ~i mi-am croit drum pina 10. ochii mei s~au obi~nuit eu intunericul. vlscoasa . inca nu cuno~tea materia :. Un cadavru plutea pe suprafata apei. ~i cii ma prabu~eam lntr-un hau tenebros. am ridicat·o ~i am descoperit cii dedesubt era un Spatiu goL La inceput D-am putut distinge nimie.t 211 pe~teTii. se afla un cristal ro~u. ei ~i 0 reala teama. mergind prin apa reee ca gheata. \iu ma putearn elibera de UD sentiment de panid.las sa cad in ele. pe 0 stind.exprinl a~a. care acum semana eu un crepuscul far3. striilucitoL Am luat piatra. sa mB. ~edeam 1a masa de lucru ~i reflectam incii 0 data asupra temerilor me1e. iar ceea ce lnsemna acest lucru mi-era cil se poate de clar mie. luminozitate. sa aibiI erect asupra mea. adica eu. ranit la cap. Era urmat de un scarabeu Degm uria~ ~i apoi aparu. -Stiam ca aSiI-zisul ajutor. clnd m-am hotaril sa fac pasul decisiv (12 decembrie). apoi m-am Hisat sa cad.Pentru a cuprinde fantasmele care ma agitau "subteran". iar acolo state a un pitic.-mi impuna. Dupa~un tinlp. riscam sa puna ele staFinire pe mine.paeientii mei nu puteam a~tepta nieiodata ceva ee eu Insumi nu indrazneam sa fae. Orbit de lumina. eu TIU ma hazardam numai pentru mine personal. Mi-era fridi sa nu-mi piei'd autocontroluL devenind 0 prada a incon~tientuIui. un soare ro~u. i'naintea Craciunului. venind din adi'Dcul apei.

m-am tot gindit 1a visul avut.jrl revolver :incarcat ~i mi se facu frica.sa acea revarsare insupOltabila de singe. sa adOffi1 din nouj Insa 0 voce lnli spunea: 11'-frebuie sz. Am Inceput sa cuget din nOli ~i. din cite mi se piJxu mie. lTlinat de teama sa nu se descopere crima. din cIte mi se parea. Siegfried se ivi brusc sus. 188 . Deodata. viziunea lua sfir~it. am Gat sii fug. iar eu ~tiam dl. a~adar. iar el se prabusi. ~ase zile mai tirziu (18 decembrie 1913) am avut urmatorul VIS. pc lac!" Zbuciumul interior se amplificil pina 1a momentul cumplit dqd glasul zise: "Dad nu deslu~qti visul. un renomen extrem de anormal. La sfiqit ar fi trebuit sa urmeze Daua zi. in locu1 ei se isca 1. iar stelele erau pe cale de a se stinge. Atunci incepu sa cada a ploaie puternica 9i am ~tiut ea ea va sterge to ate urmele faptel.i departe. SCEipasem de primejdia de a fi dcscoperit. Imaginile ma consternari:L Binell1~eles ca am vawt ca la piece de resistance era un mit eroic ~isolar~ 0 drama a monE ~i relonoirii. Ma gaseam impreuna cu un tinax necunoscut. Plin de seirba dar si de remuscarea de a fi distms eeva atlt de mare si de frumos. Eram inarmati eu pu~ti si il pindeam pe 0 carare lngusta dintre stincl. stincos.'alui: nEt bine~ dur asta~i problerna care se des's fa~oara acum in lUTI1e! Siegfried reprezinta ce-ea ce voiau gerr[la. eLl pie1e de cu'Ioare 'illchisa. dintr-o data. Cobor11I1 mare viteza panta abrupta ~i stineoasa. eu aceasta. partea de rasarit a cerulni se luminase deja. via\a putea merge rno. sensul visului mi se dez\. ceea ce ma tacu sa renunt 1a orice aWi incercare de a intelege. atins mortal. pe creasta muntelui. trebuie sa te ~!'mpu~ti!'~In noptiera mea se afla. Cind ill-am trezit din somn. Jetul de sInge dura.vrut sa acopar iara~i deschizatura cu piarraj cind un lichid l~i faCll loc prin orificiuo Era singe! Tl~ni In jet giOS ~imi se facti greata. trehuia sa-l ucidem. Imi veni atunci in minte viziunea singelui pe care 0 avusesem i11Wamna aceluiasi an. dar ceea ce ramase fu un sentiInent intolerabil de culpa. Am incercat.~ nii sa rcalizezc~ adica irnpuna 'in rnod craie propria vointa. ~i anume acum. Cind coti dupa un colt i1 impusearam. un salbatic. Rena~terea era simbolizata prin scambeul egiptean. intr-o trasura filcuta din oseminte. inlelegi visul. insuportabil de mulL In cele din Uffi1a sed ~i. pe deasupra muntilor rasuna comullui Siegfried. Era inainte de revarsatul zoriIor. in prima raza a soarelui ce tocmai rasarea. pe un munte singuratie. dar mi-a fost imposibil sa-llnte1eg.

Visul arata ca atitudinea Intruchipata de Siegfried. Eliahu ~i cu mine purtaram 0 diseutie mai lunga. un barbat batrin cu barM alba ~i 0 fata tinara frumoasa. Ce pereche stranie: Salomeea ~i Eliahu! Dar Eliahu ma asigura ca el ~i cu Salomeea erau legati de dnd lumea ~i reu~i sa ma dezorienteze total.: una capat acestei idenp titati cu idealul eroului. Fata ma descumpani ~i mai tare. ca ~i cum ar fi fost oameni reali. Era ca 0 calatorie spre luna sau ca 0 coborlre In spatiul gol. La poalele unui perete stincos Inalt am zarit doua fapturi. mai Inalte decit vointa eului."Unde exista vointa. Mi-am luat inima-n dinti ~i am ie~it in Intimpinarea lor. am simtit 0 compasiune cople~itoare. Spre a Intelege fantasmele. Eram nelncrezator fata de Salomeea. Prima oad am atins. intrucit parea a fi cel mai Intelept dintre ei trei ~i a dispune de 0 minte agera. care dovedi In mod manifest 0 Inclinatie deosebita pentru mine. 0 adincime de trei sute de metri. al carei tile nu I-am putut insa deseifra. Ploaia indica solutionarea tensiunii dintre con~tient ~i incon~tient. 189 . este 0 incorporare a umbrei primitive. Batrinul mi-a explicat ca era Eliahu. Impreuna cu ei traia un ~arpe negru. Salbaticul cu piele de culoare Inchisa. Am ascultat ell atentie ce mi-au spus. eroul. care ma insotise ~i luase In fond initiativa de a comite fapta. De aceea el trebuia rapus. precum ~i suferinta pe care 0 traie~te omul daca este constrins sa-~i jertfeasca idealul ~i atitudinea con~tienta. Numai ca asta nu mai era posibil acum. Prin aceasta l~i gaseau expresie tainica mea identitate cu eroul. nu mi se mai potrivea mie. data urmatoare a fost deja 0 profunzime cosmica. a~a ca am putut adormi din nou. iar eu am avut senzatia de a ma afla pe tarimul morti1or. ceea ce-mi provoca un ~oc. De~i pe atunci inca nu-mi era cuputinta sa inteleg sensul visului dincolo de acele putine indicii. fura eliberate forte noi. Ma tineam aproape de Eliahu. Imi imaginam deseori 0 eoborlre. caci exista valori mai inalte carora omul trebuie sa Ii se supuna. caci l~i spunea Salomeea! Era oarba. exista ~i 0 cale!" Acela~i lucru il voiam ~i eu. ca ~i cum eu insumi a~ fi fost impu~cat. Odata fura necesare chiar mai-multe Incercari pentru a ajunge pina in profunzime. Trebuia insa sa i s<. Aeeste glnduri mi-au fost indeajuns pentru inceput. Dupa implinirea faptei. ca sa zic a~a. care ma ajutara sa due plna la sfir~it experimentul eu incon~tientul. Mai intli s-a ivit imaginea unui crater.

Lao Zi ~i dansatoarea pot fi ~i ei mentionati In acestcontext. deoarece nu vede sensullucrurilor. lasind sa apara printre ei apa albastra a marii. prezenta ~arpelui indica deci un mit eroic. de exemplu. ~arpele este deseori pandantul eroului. Apa era insa cerul albastru. In cursul unor asemenea peregrinari onirice te Intllne~ti frecvent cu un batrln care este Insotit de 0 tmara . dupa cum am spus deja. Klingsor ~i Kundry. dinspre dreapta plana In zbor p fiinta Inaripata: un batrln ell coarne de 190 . se afla. undeva se spune.?im multe povestiri mitice se gasesc exemple pentru 0 astfel de pereche. conform traditiei gnostice. A~a. L-am nurnit Philemon. legatura Iptre omul cel batrin ~i fata cea tInara avea sa-mi apara ca fiind perfect naturala. Dar asta nu larriurea Inca nimic. in timp ce Salomeea simbolizeaza elementul erotic. Exista multe relatari des pre legatura apropiata dintre ei. Este mai judicios sa lasam mai mtli personajele sa fie ceea ce mi-au aparut mie atunci a fi. Dar 0 astfel de definitie ar fi deja prea intelectuala. ca eroul are ochi de ~arpe. Intr-adevar. de pilda. Se numea Elena ~i era considerata a fi reIncarnarea Elenei din Troia. CUrlnd dupa aceasta fantasma. de ai fi zis ca-i Intinderea marii. Era acoperit .a. Deodata.E firesc ca am incercat sa gasesc 0 explicatie plauzibila pentru aparitia personajelor biblice in imaginatia mea. ci de bulgari maronii de pamint. S-ar putea afirma ca aceste doua figuri sint personificari ale Logosului ~i Erosului. cea a marelui ~arpe negru. In a!ta parte ca a fost transformat dupa moarte Intr-un ~arpe ~i venerat ca atare. Astfel. Salomeea este 0 reprezentare a animei.m. E oarba. Se dezvoltase din figura lui Eliahu. In imaginatia mea. un alt personaj rasari din incon~tient. Bulgarii pareau sa se desfaea in bucati. ~i anume expresii ale unor procese incon~tiente care se deruleaza In fundal. In cadrul faritasmei me1e. Figura lui Imi aparu mai intii intr-un VIS: Se vedea un cer albastru. Eliahu este figura profetului batrln ~i mlelept ~i intruchipeaza cunoa~terea.d. mea 0 a treia figura. despre care se spune ca ar fi cules-o dintr-un bordel. sau ca ~arpele este mama lui ~. Simon Magul colinda In compania unei fete tinere. Philemon era un pagin ~i aduse Cll sine 0 atmosfera egipteano-elenistica de tonalitate gnostica. In mituri. pe llnga Eliahu ~i Salomeea. invocind faptul di tata fusese preot. cind aveam sa ~tiu mult mai multe.nu de nori. Caci ce semnifica batrlnul? Ce semnifica Salomeea? De ce sInt Impreuna? Abia ani mai tIrziu.

era doar un produs al hazardului. Le~ul era Inca destul de proaspat. am gasit la malul lacului gradinii mele un pescaru~ mort! Am fost ca lovit de trasnet! Numai extrem de rar se pot vedea pescaru~i In Imprejurimile Ztirichului. ar avea viata proprie. Era pentru mine 0 figura p!ina de mister. Avea aripi care erau ca acelea ale pescaru~ilor.taur. Datorita dialogurilor cu Philemon mi se clarifica diferenta dintre mine ~i obiectul gindurilor me1e. 0 resimteam aproape ca pe 0 infringere personala. Philemon ~i alte personaje ale imaginatiei mi-au deschis ochii asupra faptului de 0 importanta decisiva ca exista lucruri In suflet pe care nu eu Ie fac. EIImi explidi faptul ca ma purtam cu gindurile de parca le-a~ fi produs eu Insumi. Ma plimbam cu el prin gradina Incoace ~i Incolo ~i el era pentru mine ceea ce indienii numesc guru. sau ca pasarile din viizduh: "Nici daca vezi oameni Intr-o camera. cel putin In aparenta. Purta 0 legatura cu patru chei ~i tinea una dintre ele In a~a fel. ci care se fac ele singure ~i au viata lor proprie. dupa parerea lui. n-ayea mai mult de doua. Intr-una din zilele In care ma Indeletniceam cu aceasta activitate. Uneori aproape ca mi se parea a fi real fizic. de parca ar fi fost gata sa descuie 0 broasca. "realitatea sufletului". In imaginatia mea. ca sa zic ~a. iar el rostea lucruri pe care eu nu Ie gindisem In mod con~tient. Din punct de vedere psihologic. am pictat-o. Imi diideam !impede seama ca el era cel ce vorbea ~i nu eu. eventual. nu ti-ar veni sa afirmi ca i-ai facut tu sau ca e~ti responsabil pentru ei". De fiecare data cind se contura 0 noua personificare. Philemon reprezenta 0 forta care nu eram eu. purtam cu el discutii. ~i el se confruntase-cu mine. Philemon reprezenta ointelegere superioara. De aceea am fost atit de impresionat de aceasta Intimplare care. Intr-o maniera obiectiva ~i am inreles ca exista ceva In mine care poate rosti lucruri pe care eu nu Ie ~tiu ~i nu Ie gindesc sau intenrionez ~i care. In acest mod ma facu treptat sa Inteleg obiectivitatea psihica. pentru a mi-o reprezenta mai bine. cel mult trei zile ~i nu se vedeau pe el leziuni externe. In vreme ce ele. sint chiar orientate Impotriva mea. aidoma animalelor din padure ori oamenilor dintr-o Incapere. ma Invata el. Caci ea msernna: "Nici asta n-ai ~tiut-o pma acum!" ~i ma cuprindea teama ca ~irul unor astfel de personaje ar putea fi nesfir~it ~i m-a~ putea [ataci in 191 . Cum nu Intelegeam aceasta imagine onirica. cu culorile lor caracteristice.

In "tenebrele" mele de atunci (horridas nostrae mentis purga tenebras. ca "psihagog". . In fantasma mea. care sa-mi fi descilcit produsele involuntare ale fanteziei mele.). concret. Eul meu se simtea devalorizat. imi spuse spre marea mea surprindere. L-am intrebat ~ovaind daca mi-ar putea da informatii in legatura cu natura ~i earacterul propriului sau guru. Doar a murit cu multe secole in urma. ci Iacusem doar experienta a eeea ce Ii se poate intimpla oamenilor care au preoeupari ~i stradanii asemanatoare. L-am pictat in intruchiparea lui terestra. ~i ne-am intretinut des pre educatia indiana. nolens volens. Aeeasta informatie a fost pentru mine pe cit de eonsolatoare pe atit de revelatoare. mi-am amintit de Philemon. de~i numeroasele succese exterioare m-ar fi putut lini~ti in aceasta direqie. ed. era Chankaracharya. la eare-mi raspunse pe un ton cit se poate de prozaic: . pe care I-am nurnit Ka. se spune in Aurora COllsurgens)I nu mi-a~ fi dorit nimic mai mult decit un guru adevarat. Traducere: Purificii tenebrele cumplite ale spiritului nostru (11. Sus de tot in pictura apare 0 aripa a pyscaru~ului ~i intre ea ~i capullui Ka plute~te 0 I 0 scriere alchimic1i. din pamlnt. intruparea sufletului. In aeel moment. adauga interlocutorul meu. soc1ul sau fiind alcatuit din piatra. un prieten de-allui Gandhi. .Sigur ca era un spirit. la el ma refer.V orbiti deci despre un spirit? am continuat sa intreb. sufletul-Ka venea de jos. . Cei mai multi au drept guru oameni vii. posedind 0 ~tiinta. mai cu seama despre relatia dintre guru ~i chelah. Mai tirziu.Exista ~i guru spirituali. imi confirma. o cunoa~tere ~i 0 putinta superioare. . ca pe un bust din bronz. Philemon a fost relativizat prin aparitia unui alt personaj. germ. el mi-a transmis idei ~i ginduri care m-au dus la multe c1arificari interioare. da. atribuitii Sfintului Toma din Aquino. Intr-adevar. . ca dintr-un put adine. In Egiptul antic.abisuri de ignoranta insondabila. "Ka' al regelui" era considerat a fi forma sa paminteana. pe care a trebuit sa-l accept in aceasta privinta. Nu cazusem deei nicideeum in afara lumii omene~ti. 192 .Va referiti cumva la comentatorul Vedelor? am intrebat. Sarcina a fost preluata de Philemon. Vreo cincisprezece ani mai tirziu m-a vizitat un indian mai in virsta ~i foarte cultivat. Dar exisrn intotdeauna ~i din aceia care au ea profesor un spirit.0.Desigur. .

Cu timpul. ca antroparionul din alchimia greceasdi. Din grupul antroparionilor fac parte gnomii. Intr-o mina ~ine 0 forma care seamana cu 0 pagoda colorata sau 0 cutie cu moa~te. Deci ce e?" Atunci. Fire~te ca nu era ~tiin~a ceea ce faceam. caci nu mi-ar fi trecut prin minte ca fantasmele mele ar putea avea ceva a face cu arta. dar care. este natura.nebuloasa stelara rotunda. Din contra.1 Ka este insa acela care face totul real. Atunci ce putea fi altceva decit arta? Pe lume nu pareau sa existe decit aceste doua posibilitati! Este modalitatea tipic feminina de a argumenta. nu este. i-am explicat vocii ca fant'!Smele mele n-ar avea nimic in comun cu arta. prin "reflexul etem". pe atunci inca nu-mi era cunoscut. care nu este eu ~i care ar dori sa-~i exprime propriul punct de vedere. care invaluie. homunculusul alchimi~tilor. am reu~it sa integrez ambele personaje." Am fost profund uimit. Apoi veni urmatorul atac . cum insa n-a urmat nimie de acest gen. ce-i drept. s-ar putea spune chiar mefistofelic. care manifesta un putemic transfer fata de mine. 0 psihopata talentata. sensul." Philemon are un picior paralizat. ~i Mercur al alchimiei era. un antroparion (A. 193 . in schimb. "sensul". "femeia din mine" nu poseda un centru 1 Anthroparion (antroparion) este un "omulet". este insa un spirit inaripat. Spune des pre sine: "Sint cel care inmorminteaza zeii in aur ~i nestemate." M-am pregatit pentru 0 noua obieqie ~i disputa." ~tiam ca. iar eu am continuat sa seriu.). dar mi-am spus: "Poate ca incon~tientul meu a format 0 personalitate. ascunde spiritul pescaru~ului. 0 voce din mine rosti: "Este arta. cu care prelucreaza cutia. ca spirit al mercurului. m-am intrebat: "Ce fac de fapt? Cu siguranta ca n-are nimic comun cu ~tiin~a. un spirit al naturii. iar in cealalta un stilet. M-a ajutat aici studiul alchimiei. luminoasa. Devenise 0 fiiptura vie inlauntrul meu.aeeea~i afirmatie: "Asta este arta. vocea provenea de la 0 femeie ~i am recunoscut-o ca fiind cea a unei paciente. in timp ce Ka reprezinta un fel de demon al pamintului sau metalului. sau 1l inlocuie~te prin frumuse~e. Pe clnd imi notam fantasmele. Manifestind multe rezistente~i accentuind fiecare cuvint. Drept care ea taeu. 1." Am protestat din nou: "Nu. m-am gindit ca. dactilii Antichitatii. un fel de homunculus. Ka. Philemon este aspectul spiritual. Expresia lui Ka are ceva demonic.

omul a fi feminin? i Mai tirziu am reo. Apoi am incereat sa gasesc un nou mod de a ma raporta la eo. odata scrise. co. "sufletul". 1mi accepta oferta Si-~i expuse pe datil pUDctul de vedere IDtr-UD discurs lung. Parca as fi fast un paeient in analiza pe llnga un spirit feminin! In fiecare seara imi asterneam insemnarile pe hirtie. si vei primi. a~a ca i-am prop us sa se serveasca de limbajul meu. caci ma gindeam: "Daca nu-i scriu animei.si am d. In "scrisorile" mele am incercat sa fiu pe cit de orrest posibil.patat raspunsuri uimitoare si neobi~nuite. sa-mi atribuie banalitati. spuneam: "Da. In acest sens. un contact ell ele. Am resimtit sfiala In fata ei. ca 10. sf'ir~itul vietii mele. este 0 imensa deosebire daca ai pur ~i simplu in minte sa povestesti un lueru sau daea-l ~i notezi intr-adevar pe hirtie. Pesemne. Ii scriam. care reprezenta un alt punet de vedere dedt con~tiinta mea . Figura eorespunzatoare din inconstientul femeii am numit-o animus. 1 In german a." Mai exista insa un motiv pentru con~tiineiozitatea mea: ideile.sa teasa tot felul de intrigi de aici. urmind veehea indicatie greceasca.1o. Daca voia. nu mai puteau fi deformate.lizat ca In cazul figurii feminine din mine era vorba de un personaj tipie sau arhetipal In ineonstientul biirbatului Si am desemnat-o cu termenul de anima. Intrucit continuturile incon~tientului au un anumit grad de autonomie. unci prezente invizibile.al vorbirii. Ma interesa extraordinar de mult ca. pe care altfel 0 exercita asupra eonstiintei.i IntIi fu aspectul nego.). Numai a$a Ii se poate extrage puterea. la rel ca in latina (n." Numai treptat am invatat sa discern imre gli1durile mele ~i eontinuturile vocii. De ee Si-l imagino. unei pani a sinelui meu. t. Ceea ce ma impresiona mo. Continuturi1e trebuie izolate. pomind dins pre eon~tiinta. 194 . este vorba des pre "suflet" In sens primitiv Si m-am intrebat de ce sufletu1 a fost denumit "anima".tiv 0.nimei. Si am privit insemnarile fantasmelor mele drept scrisori adresate ei. am cugetat. e adevarat. die Seele. de exemplu. este reminin.adreso. rastalmaeite de catre anima.· "Sa dai ceea ce posezi. De ce aceasta umilinta?" Ceea ce importa in primul rind este diferen!ierea dintre con~tiinta ~i continuturile ineon~tientului. a~a am glndit ~i simtit odata. nu-mi poate intelege fantasmele. ~i asta are loc eel mai usor personifidndu-le ~i stabilind apoi. Dar nu sint obligat sa ader 1a aeeste idei pina 10. 0 femeie din interiorul meu se amesteca In gindurile mele. ca sa zie asa.

de vocea ei.ezi? . la fel ca ~i pe un "vis. purtatoare de cuvlnt a inconstientului. ea producea In mod regulat imaginea pe care 0 vedea.poi vorbearn en anirna despre 1magini. . Acesta a crezut-o i-a cazut victima.~:easta telmica nu of era dificultati deosebite. atunei mai mult :3.. fatala asupra barbatilor.. mtrebam amma: "Acum ce mal al! Ce '.ductie si de 0 viclenie eXIrema. LL\I~JnCl. ci dupa aprecierea altora. deoarece 195 . Dupa clteva rezisterite.'in nemijlocit con~tiente. caci treInteleg elt se putea de bine.ensul eu care te lndeletnicesti este art3. ouia sa l~~ i\sttizi nu mai sirri! l~e\/oia sa port discutii en aniIna.:'are i'ntelcge lOr.interes 9i curiozitate fata =Iecontinutul ei. d " . caci ceea ce spune ea este ades de 0 mare fortii de . Cu totu! altceva este .rile inCOIl$tientului 91 ia atitudine In fata Dar anima an~ si U:l aspect pozitiv Ea este cea care mij10ceste :cnstientului imaginile incon~tientului. sigur ca Intr-o zi lni-ar fi spus: lilChipui cumva ca non. Daca as fi ascnltat iDSS.fi considerat fantasfnelc inconstientului ca fiind arta. PlTI3. Intreaga energie a emotiilo"r rnele se transfonna in. D~i. Anima :-ni-ar fi putut inocula Si mie ideea cii a~ fi UD artist nelnteles ~i :a pretinsa mea natura artisticii mi-ar da dreptul de a neglija realitatea. agitatia sau senzatia de apasare dispareau.on?~lent. liltrucit nu mai ani astfel de errlotii. De Indata ce desluseam imaginea. $i totusi. Cauza e~ecului SdU? EI nu se ghida dupa :. Izbutise sa-i inoculeze unui 20leg de-al meu ideea ca ar fi un artist neinteles. a~ proceda In :1celasi rnod. ~mnci le-a~ f1 putnt contempla en ochiul meu interior sau vedea :ierulindu-se ea un film. ' f"" ~ram c-u?r~ns e nellnIst~. c !fl astfel de momente. ~i asta e ceea ce ma lnteresa rnai nlulL de d~cenii ill-an1 adresat anin1ei de :-iecare data cind sirnteaEl C2:. LA.. Astfel a devenit nesigur pe el Si sensibilIa insinuarile .rclaca le-a~ avea. rnanifesta.ropria apreciere de sine. poate :iistruge cOTDplet un 01Tl." -\mbignitatea animei. e-:Tase pre 19ura in Inc. i\stazL ide-He lrni de\. afectivitatea mea era perturbata ~i .:"imei. Daca a::. I te familimizezi ell faptul autonomiei continuturilor incon~ti~:-lte.? Niei vorba de asa ceva.~Svrea sa ~tiu!'.1a UITI1a. Ele il-ar fi fast inzestrate eu mai multii putere de convingere decit arice aWl percepere senzoriala ~i eu :1-a~ fi resimtit nid urrni'i de indatorire etiea rata de ele. pacienta Cl C21"::. chiar in aceasta rezidii posibilitatea de a te In:detnici Cll inconstientuL In realitate.1 voce gliisuia in mine exercita 0 :lfluent3. decisiva este tot con~tHnta. Este un lucru :ericulos.

utel:r:pI"eU'na iI: cadrul cercului protector.te favoriza introducerea l.).~~t~t autoreprezentarea proceselor psihice de cenlrare pe sine. Ea reprezint2. oApendicele. i in Glasar terrl1enul Nlondalc (n. iar mcj tirziu Ie-am transferat in Rotes Buch (Cartea rosie).tendinta estetizo.E descoper2. aceasta realitate era i'ntelegerea ~tiintifica... cd. Ie Stiu cum trebuie sa ma comport f41 de imagmile interioar'O.~~. trag concluzii concrete . in existt':?J. Sub aspectul de )"8.ui nOl.~C:~St2~ cleveni continutu1 muncii ~i operei mele de-o 1 Car-tea neagra cuplinde ~ase volurne mai miei legate in piele neagra Cartea ro~ie. (iS3 ca nu mal am nevoie de intermediari. concentrJndu-rna in mod v serios 21supra problemei intelegerii" Am realizat ca mila fantezie riecesita un teren solid ~i ca rnai Intli trebuia s~1rra reIn tore in i'ntregime i'n realitatea omeneasca.. sau in imagini eidetice. mandala apare mintala ~i dezorientare in cadrul visului.~~~r.~l~'~. 196 . 380-381 (n.l~ supr8.~~~~~. "Completare la Cartee rosie'" pp. ci ~i lil cr'~9tinisrrYJi EVtllui l\ilediu timpuriuo In viziunea sa. prodUCtTea un.. dar D-alYl ca Inca flU terminat-o niciodatiL' Am devenit constient de vorbeam limba corecta.i pune! central al personalitatii. H (Dicfional' $ enciclopedic de psihiatrie.~a. genn. contine ace-Ieasi fantasme Intr-o forma ~i un limbaj elaborat si este scrisa in carD-ctere gC·itice caligrafice in stilul manuscriselor medievale (A.:.arul patru ~irnultipl1i sai.2 Am intreprins in Cartea incercarc2.1 Ea cuprinde majorit2.am invatat sa accept continuturile inc'JE~tientului Sl S2.il•. 2 AJandala .Termen provenit din saDscri.1 sirn.esul de cere Pentru lamaism ~i yoga yantrica.si ~. }\m notat rantasmele care-mi \"enir3~ minte In perloada aceea In mai 1ntii in Schwarzes Buch (Cartea neagra).ntii.ts. sensul de h: :~~~~~~. de obicei in situatii de c()nfuzie iI: deserleIe executate schematic. un volum in-folio legat in piele ro~ie. instnlment ce poa.~~~~~7~e:~. mandala nUTIlai in sinul culturilor orientale. Jung cOEsidedi mandala C2. Din cuno~tir1teIe pe care mi Ie incon~tientul trebuia 53.~Vi·~~~:~~2~~ ] . t. fi reprezentata . 3 Cf. Pentru mine. . rnarcat eu 0 cruce sau un cere c!ivi:zat in patn.Dolic l::-i~tl cen:'.ntra. Jur~g D. patrat sau aranjamente obtinute din nUIT!. In aceSI sens un rl10del al ordinii.c-u-rTI~e. op.tea reprezentind mal1dala.Juei ordin).l1d8.pus peste haosul psihic~ astfel incit elementele haDtice sint rIlerl'~in. am renuntat 121 reme 10. decorlnd-o eu imagini 'ii desenelor facute de minedesene. J. ('iL) ~v. rna. Pot citi sensul imaginilor direct din visele mele. Asadar. semicon~tient. di trcbuia inc~. zadarnica a unei elaborari estetice a f~n:ILaSrTlelor Inele. 5-0 tmeluc.1a capatiJ.

\tiente. F-:iust 1. E vorba de acea lume a imaginilor incon~tiente. Desi famezia mitidl. r). ~i apare chiar co.la un ~ir . ~vIaglndesc 1a cU'/lntele lui Goethe: VerJnesse dich. op. Pentru a ob~ine eliberarea de sub tirania conditiilor ineoD'. care. tocmai in perioada in care Lucran1 121.l)e.xperirrlent riscaI Sail ell 0 aventura lndoielnica sa te incredintezi faga~ului nesigur care duce in adll1curile incon~tientului. care transpune bolnavul E'.celillalt pol allumii. strain~L Familia 5i proresia ramaStTa pentru mine baza 10. an.1. 197 .i. orielt de desavlr:. \/ersurile 710-711. la tot pasul. eit. Bineinteles ca am avut nevoie.ie a fost necesara.in '11ajoritatea cazurilor intr-un mod nepopular. E cons iderat a fi un fagas al erorii. . eo. nu lnlocuie~te viata.(peditie pina 10. ~-7esc~ 2 AtU"2a Catena (1an~ulde 8. leaga pamintul ell cerul (A . un ~.. m-am intilnit in eadrul experimentelor mele. die Pforten ~uj~ureWen.. e prezenta pretutindeni. se g5. deschide aczun elf ('erbicie I Acele'porri de care cu forii se GoeL. de la inceputurile alchirniei filozofice ~i ale gnosti:ismului ~i piniI la Zarathustra Iui Nietzsche.>Jo:3.de oarneni Inte1epti. care a disparut din epoca noastra rationala. :are1 incepind cu Herrnes Trismegistos.intal intr-o confuzie fataIa. Dadi Incea.Elaborarea estetizanUliD Cartea ro:. are nevoie de ambele: atit de aehitarea obligatiei intelectuale.0 e. reprezintil . ci ~i IDsa9i viata. Ea a inf1uemat deeisi" inodul meu de viatiL M-am Eimurit ca Dici o limba.se~te ~i la spitalul de boli nervoase. antasfnele Inele~ de un punct de sprijin in "aceasta f ~ulne" j ~i pot spune ca ellTli-a fOSi dat de catre farnilie ~i munca mea profesionaHL Irni ca absolut necesar sa due i?i 0 viata normala~ ca (. c:ontrapondere la lulnea launtric2 . ~i 0 matrice a fameziei pJasmuitoare de mituri.vorii~erschleicht..rca sa lillocuiasca nu se deterioreaza doar ea... (n.-lr) este 0 aluzie la 0 scriere de alchimiej Aurea J Ccrena I-l(}J!7eri (1723). dar este. care ma puteam Cureazli r~i.l ~a:t~t 1I este msa mal mult declt 0 mcercare lIterara. eu aeel material psihie care fumizeaza pietrele de constructie ale unei psihoze ~i care.ita ar fi ea.).pte". ca sa zic a~a. de aceea. caci abia 0 data cu ea a venit ~il'ITtelegerea l'ndatoririi etice fata de ilnagini. dejien jeder gem. este pc elt de dezavuata pe atit de temuta. totodata. Fire~te di este 0 ironie a sortii ca eu.1ambiguitatii ~i incomprehensiunii. El este 0 venga m Aurea Catena2. Se refera la un 1ant . ca psihiatru. . In ciuda iritarii destul de lTlari pe care r01-0 producea uneori.. clt si de cea a obliga~iei etice. echivoc i?i primej:lios . 0.

i a garantie ca aveam ~i 0 existenta norma18. De jur-imprejurul meu era 0 atmosfera ciudata. Dimineata 1 2 Aici e Rhodos. Astfelluara nastere Septer!ZSermones ad Mortuos r5apte predici catre mortO eu limbajullor 2pecia1.iaeeasta viata. Aceasta irealitate era pentru mine ehintesenta groazei.. caci ce aveam eu in vedere erau aeeasra lume :. ale carei dimensiuni :.fi fast de pierau! printre gindurile mele 5i de minat ici-colo de suflu1 acelui vint al sp1ritului..2 Totul lncepu astfel: simteam 0 neliniste. de aceea a dizut victima exagerarii :.. Apoi. Nietzsche pierduse pamintul de sub picioare. aici sa dansezi! ..Intoarce intotdeauna $i care-mr do\:edi ell eram un arn obisnuit~ care exisUJ. V. dar nu :. t.). in mine se produse 0 metamorfoza.11 Astfel. in casa incepura sa bintuie stafiile: fiica mea cea mare vazu In timpul noptii trecind 0 silueta alba prin camera. :. 0 agitatie in mine. incarcata ~i aveam senzatia ca vazduhul ar fi fost plin de entitati fantomatice.iplutea pe deasupra pami'ntu1ui. eram doar o frunza purtata aiurea de vlntul spiritu1ui. de a!tfe!. Se intimpla ca uneori continuturile incon:..mar. ca trebuie s21-1ajut pe pacientii mei.tientului sa D13. 382 ~.realmente.isemnificatie ma straduiam sa Ie implinesc. Cealalta fata povesti .iirealitiItii.tiam ce putea sa insemne sau ce "se" voia de la mine. ca an1 a sotie ~i cinei copii ~i CB.i adevarat~L Treptat. t.. p. :.. i1 poseda mai curind ea pe eI decit invers. In anul 1916 am simtit dorinta de a da 0 forma creatoare tdiirii mele interioare: Am fast. 198 .(11.. (11. intrudt nu poseda nimie altceva dedt lumea interioara a gindurilor sale .).iprofesia mea au fost permanent 0 n::alitate binefacatoare :... urrn. ca sa zic a~a. scoata din slirite. Era dezradacinat :. Deviza mea era: Hie Rhodus..independent de prima .care. Oridt a:. familia :. hie salta.. Apendicele.tiam mereu ca tot ce triliam avea in vedere aceasta viata reala a mea. aidoma unui J\:ietzsche.ca de doua ori ii fusese smulsa plapuma noaptea si fiuI meu de noua ani avu un co:. Ele imi demonstrau zi dupa zi ca existam eu adevarat si ca nl'. Dar familia precum ~i con~tiinta ca Stm 0 diploma de medic.. locuiesc pe Seestra13e 228 in Klisnacht erau realitati care mii solicitau si-mi impuneal'. constrins dinlauntrul meu sa formulez ~i sa exprim ceea ee aT fi putut fi spus intr-o oarecare masur-a de Philemon.

Atunci. Erau peste tot. reproduse imaginea visata. mal. Dar deasupra pesearului plute~te un Inger care spune: "N-ai voie sa-i faci nimie. u~a. 0 poartii scfrtfie. In camera se Eisa lini~tea ~i atmosfera se limpezi. va rag sa ma credeti! Am ~tiut imediat: Acum trebuie sa se intimple ceva. numen 0. erusaIim. A prins un pe~te. Ne-apar l'edenii. sWine. Pe capu! pescarului se gase~te un ~emineu din care ies limbi de foe ~i se rididi fum. Era o constelatie incon~tientiL iar atmosfera singulara a unei asemenea eonstelatii mi-era bine cunoscuta co. 0 numi "lmaginea pescarului". Es eignet sieh. intrare se auzi rasunind in toata casa. cuvintele incepura sa eurga din mine direct pe hirtie ~i In trel seri treaba fu serisa. Casa intreaga pardi ar fi fost umpluta de 0 multime de fiinte. in 1916. re11la(i de sl/persritii. parca ar fi fost ticsita de spirite. catre ora cinei. De indata ce am Iuat condeiul In mina. aItii! Atmosfera era incarcata. Dinspre cealalta parte a malului. Dar pina in seara urmataare tensiunea reveni putin ~i lucrurile se derulara iara~i in aceIa~i fei. dar am ~i vazut limbile clopotelului mi~clndu-se. toata ceata de spirite se evapora. Duminidi dupa-amiaza. Asta se petree eo. Eu eram in apropierea soneriei ~i nu numo. in cor: "Ne intoarcem de 10. stateau pina sub u~a ~i aveai senzatia di de-abia mai puteai respira. pre11l0nitii! lYe teli/Oll. pentru a vedea cine sun a astfeL dar aeola nu era nimeni! Am ramas a~a. clopotelul de 10. Toti am alergat imediat 10. Blestema ca i-ar fi fost [urati pestii. ce-o mai fi ~i asta?" La care. uitindu-ne unii 10.. Pesemne ca era legat de starea de emotie In care ma aflam atunci ~i in care se puteau mstala fenomene parapsihologice.1unui arhetip. ne ferim de ipochimeni . Prin centrul desenului trece un riu. el nu face decit sa prinda pe~tii cei rai!" Aceasta imagine a fost desenata de fiul meu intr-o simbata dimineata. Era 0 zi senina de vara ~i eeie doua servitoare se aflau in budltarie de unde se putea vedea ee se intimpIa in spatiu1liber din fata intrarii. unde n-am gas it ee-fuTicautat. " Aceste cuvinte coresI pund primelor rinduri din Septem Sermones ad Mortuos. Bineinteles ca ardeam sa aflu dispunsuIIa intrebarea: "Pentru numele Iui Dumnezeu. iar un pescar sta eu 0 undita 10. es zeigt sieh an!l Flre~te ca intelectul ar dori sa-~i aroge 11 1 [/1 :ori ~i-amllrg. strigara tare.ceru mamei sale creioane colorate. /1ll illtra ! ! 199 . Bintuiaia ineeta. diavolul vine zburind prin aer.i ci1 am auzit-o. Acest eveniment trebuie Iuat a~a cum a fost sau cum pare a fi fost. ~i eL care nu facuse pina atunci niei un desen.

sufletui produce 0 stimulare secreta 5i da forrna umKlor aneestrale. caei. eaei ineon~tientul eorespunde midee a manilor. Ie eonfera "mon-ilor" posibilitatea sa se manifeste. ele trebuiau pur ~i sirnplu Sa-51 alba sorgintea in lumea interioara .:put sa nu-mi mai aparlin claar n1ie Insun1i~ sa TIU rnai am acest drept. ald.. aparura ia mine "mortii" 5i Iuara na5tere Seprem Sermones ad lvlorllios. ~i anume di ar fi zburat sufletul din mine. este 5i 0 rel. un fenomen care se intilnqte relativ freevent 1a primitivi. Sutletul. 11417. t. lI1treagc. tarii strabunilor.tuiau un fel de preiudiu 1a ceea ce aveam de comunicat lumii In legatura eu inco!1~tientul . reallzeaza rdatia en incoo~tientul.un fel de schema de ordonare 5i 0 interpretare a continuturi1or generale ale ineon~tientului. Aidoma unui mediu.qie eu coleclivitatea maniIar. Septem Sermones.. A~adar. cum intrebarile 5i cerintele la care destinul meu 1m! pretindea sa raspl'nd nu veneau la mine din exterior.san mai curind sa a eunaa~tere ~tiintifica in aceasea nimiceasca lTItregul eveniInent.i. inseamna ca s-a retras in ineoD5tient sau in "tarimul rno[\i10r". Faust de noapte". eontinuturilor eolective ale ineonstientuiui. A$u am inc. foarte curind dupa disparitia sufletului. Daca privesc astazi retrospect!v 5i reflectez Ia sensul celm intimplate in perioada pe care am eonsacrat-o fant8smelor. "l\/Iiez 200 . ci $i pe multi altii. in "rarirnul mOftilar". Intr-un anumit sens. eit. Asta eorespunde a5a-numitei pierderi a sufletului. In imagini erau lucwri care nu ma priveau numai pe mine.. dad 1nt1'-o fant3. anima. am impresia di am fost subjugat de catre un mesaj care a ve"it spre mine eu 0 forta copleZ/itoare.sma dispare sufletul.) {Joethe. Astfel.. morti! mi-au deven!t intr-un mod tot mal clar ni5te 'loci a ceea ce este Hid de raspuns. De aceea. actul '\I. Era un eveniment important pentru mine·. Ce dezalanta ar fi a lume fara anomalii : Putin inaintea aeestei intimplari eonsemnasem a fantasma. (Este yorba de eel de-al doilea dintre \'e:"suri. II. Atune! ~i de atunci ineolo. a ceea ce este nerezo1vat 5i a ceea ee este nemintuit. l~rebuia sa tree etI lI1sun}j prin experienta primordiala si i'n Dins sil l'ncerc sa Dlantez in nirneni. conversatiile ell mortii. (n. op. Viata mea a apartinut din acel moment comunitiitiL Cunoa~terile care erau importante pentru mine sau pe care Ie cautam inca nu puteau fi gasite In ~tiin~a acelor zile.traire ca fiind 0 anomalie.

ar fi dimas In stcdiul unei suflesubiecti'/e ne~/iabile.saa luat nastere In n~tine sentirl1entul .cees.pitolul "Sigmund FreudH.ilfJ. 201 .sabilitate.de ~ ma retrage de la LTniversitate9p din :Ztirich.. Li ':~areacti"vasern timp de opt ani ca docent (din 1905)~ l'raln:a ~i incoi19tientului ma Infrlnasera enorm pe intelectuaL Dupa_ te. Ilnaginile incon~tientului Ii impun omului 0 grea respon. coe altfe!.a fast unica posibilitate de a-rni duce existenta eel 0 totalitate relativa si de a 0 indepartat niciodata de expe~ 1~oata opera mea~ tot ce am realizat pe plan enn in1agin<itiil. pJtfeL materialul s-a. 165 (lI. Neln·~elegerea lor precurn 9i 1ipsa fndat'Jlilii IT1Grale prl.ca D.. ~i visele initiale.). El1asa inlaginile sa iasa la este UiTi1it e-\entual de ele .:.8.si lDai ales sa-l rea1izez In viati"L Caei asta omull'n rnajoritatea cazurilor..". sa-l orlnduiesc r2".ea au trecut aproape cincizeci de ani de atunci! Tot ce am facu'L ulterior in '\"iat3~ este deja continut in ele.~tientuluL Intr-o oarecare masura~ dar se rnul~ $i eel ce pdcepe ·~ume~reell atft~ corDite 0 gre~eala fataH1.n epoca In ~2xe nl~au preocupat irnagini1e dateaza.' ~-.iQrlaJ . A demarat in 1912 . individuale caracterul neplacut al t"". t. terenul Astazi Cd nu ill-am Di.zi CB. I\Tu-~i da nici nlaCf:1: s~ ie darmite S3. de san imaginL rnea a fest !IIOdalitatea ~i singura posibilitate de a rna eHbeTcl din acel haas.1narea cartE Transjorfl1iiri $i sinl-boluri ale libidoului (. p.1-am ~)vlndut" lui . UJJ. eu" ve. chiar daca mal E1Lll daar sub fo:rrns.j fiecaTe irtlagine Tn parte~ fiecare grija deGsebita sa nut.~i la aceasta rarDine.\ 1~ ~:.1n masura In care acest lucru .1 S1. A~tunci m-·anl pus In tuluL L-am iubit i-am dar a fast boga~ia mea cea Dlai mare. de '. eLl ffi-am dedicat lui ."T.ie. C~ici cine C2~pe C obligatie IT10raUi cade vietima principiului De aiel pot rezulta erecte nin1icitoare care nu-i distrug doar pe C1chiar ~i pe eel care ~tie. traga din ele cc)11se:clul:eJe eticeo In acest el invoca efectele negative ale incon.: de :::ei a. hotarlTea rnt-.tB.r fi agatat de mine ca ca Dlantele de A~rnavut \.ni !1-an1 fast In stare nie! D1acar sa cnesc 0 C:.:/eaza existenta de tota1itatea.11 p..

profesor titular in cadrul unei catedre de psihologie medicala creata pentm el. eram ehiar furios pe destin ~i imi pareo. plamadita doar din indoieli. J. nimic. Perioada s-a incheiat cu publicarea cartii Psychologische Typen (Tipuri psihologice. Iar des pre ceea ee ma preocupa Intr-adeviIr Diei n-a~ fi putut vorbi. ma rag. fie urmez imboldurile personalitatii mele interioare. La urrna urrnei. un final. fost numit profesor universitar titular. In multe privinte diu ca nu ma puteam limita la ceea ce era pe Intelesul tuturOf.Tung a scris doar putin: dteva articole in engleza ~i lucrarea Das Unbelvuflte im iZormalen /!Izd kranken Seelenleben (lnconpientul Iii viara sllfleteasca normaiii ~i boZ'wni) care. ale "rariunii superioare". 202 .c~i n-as rnai putea participc~ activ In cadrul lumii intelectului. In Ges. editia a II-a.ltiam ca-mi va umple viata ~i eram pregatit pentru ariee cutezanta. in sehimb. :. pentru ariee rise. deoarece nu pl~~tearnaparea in public inainte de a ajunge cu experimentul meu 10. ~i ca n-ar fi corect 53.). daca am fast sau nu profesor? Bineinteles di ma SUpaia. ~i anum" la Facultatea Tehnidi Federala din Zurich. de nu inseamna. rvlaterialul seas la lUlnina din incoll~. ~i daca te eoncentrezi asupra a ceea ce vrea si spune persona1itatea in1 In aces! interval de timp. Ie predau tinerilor studenri atita timp cit eu eram intr-o stare spirituaHi.acest post din motive de sanatate. 2 n. 1921) - (A. Pe atunci nu puteam nie: sa-I Inte1eg. am cladit pe eeea ce suh specie aeternitatis mi se parea a fi mai important. a aparut sub titlul aber die PSYc!lOlogie des Unbewuflten (Despre psihoiogia incon\~iientului). dupa ce a fost revizuita." Simteam ca mi se intimpla ceva maret ~i am mizat. Dupa primul curs a fost insa nevoit sa renunte ~i aici la activitatea sa didactica din cauza unei imbolnaviri grave ~i sa demisioneze un an mai tirziu (A.Tung~i-a reluat abia in 1933 activitatea didactidi universitara. cu totul diferita. Dlel s~i-i dau 0 forma oarecare. . La universitate mli atlam 1nsa 1Dtr-o pozitie expusa ~i simteam c8. 1974. Restul. ar fi trebuit sa gi'isesc mai 1ntli 0 orientare noua. Am abandonat aeei dt se poate de con~tient cariera rnea acaden1ica. in virtutea acestui teL Ce eonta. Werke VII. ~i due mai departe aceasta sarcini1 stTanie~ experimentul confrun-tarii mele eu incon~tientul. In 19358.tient 11'13-li1sase Iiteralmente fara grai. dar in 1944 a acceptat numirea la Universitatea din Basel co. n1-am trezit pus In fata unei alternative: fie Imi continuu cariera universitara care-mi statea atunei deschisa. Dar emotiile de acest gen sIn! trecatoare. este important. . In 1942 a renun\at 10.! Astfel.

--' . 1 t'1t~e 1~18: 919. inca il--O dintre cele doua lUlIli. j". D-ar fi fast decit gre~it iEtelese. am inceput insa mai eu seama 51i-mi inteleg desenele reprezentind mandale. am primit 0 sc1"isoare de 1a acea doamna estetica. Intr-o zi.. Am resimtit cit se poate de ascutit contradictia dintre Iumea e:{terioar8. care se pot l'epeta ~i la altl oameni.tunci ms. ~ 1 parea sa coreSpUDa3. Pe Daza acestor imagini am putut observa transfornlarile mele psihice de 1a zi Ia zi.a.. ~ . Consecinta deciziei mele ~i a preoeuparii mele eu 1ucruri pe care niei eu. Abia spre sfirsitul primului razboi mondia! am ie~it treptat din Intuneric. dar intotdeauna dnd emotia ajungea 1a apogeu. distan~ talTI de tot Si de toate $1 ceea ce plna de curlnd ma agitase Si iritase parea a apanine untii trecut lndepartat.*" fast in Ch~te~. puteam sesiza DJuDCl. Daua elernente au cGntribuit la HDJ. ei ca trairi co1ective. \l edean1 claar 0 opozitie interior ~iextel"ior. as gasi eontaetul eu !umea de afara Si eu oamenii numai daca m-as stradui intens sa arat cum eominuturile experientei psihiee sint "reale". E ceea ce am incercat sa dovedesc mai tirziu in 1ucrarile mele stiintifice.atunci durerea dispare. dupa ce terminasem de scris Septem Sermones ad Mortlios.A. de 11ecare data starll mele launtrlce. tinerete eram iute la mi'nie.ud'~~x ~oma~ndantlaRegion Anglalse des ll1lemes de GuelTe. . de exemplu. Interactiunea care astazi arn cunostint. ~i anume fiU numai ca trai. v . 111 tlece dlmmeata SChl\am acolo intr-un camet un mie desen in forma" de cere.pezirea aerului: Am rupt eontactul eu femeia care voia sa-m! sugereze ca fantasmele me1e ar avea 0 vaioare artistica.. Bineinte1es ca 11-0 prieepusem. Mai intli am facut insa towl pentm a-I invata pc cei din apropierea mea un nou mod de a vedea lucrurile.. 0 mandala..sta se petrecea prin 1918-1919.HI renuntat 1a eariem academica.. care v'" " '-'~.i personale ale mele. In care sustinea din nou eu indaratnicie punctu1 203 . se r2~stuma ~?i se instaura un feI de liniste cosrnica . Purtam in mine ~i cu mine ginduri despre care Eli puteam vorbi ell nirneni. de nelITlpacat intre Mi-am dat insa de la inceput seama c3. Prime Ie experiente de acest gen Ie-am avut inca de copil. Stiam ca as fi rost condamnat la 0 izolare absoluta daca nu izbuteam. E ceva ce am trait iara :?l iara~ nu :mma] atunci clnd ". De asta m-ain lamurit foarte curind.. Pictasem prima mandala in 1916. niei altii nu Ie puteam pricepe a fast 0 mare singuratate. ~i eea interioara.

de vedere d fantasmele provenite din incon1?tient ar avea valoare artistica 1?i,ca atare, ar trebui considerate arta. Scrisoarea ma dId pe nervi. Nu era nici pe departe 0 prostie, 1?itocmai de aceea deosebit de insinuanta. Doar se !ltie di artistul modern se straduie!lte sa plasmuiasdi arta din inconstient. Utilitarismul1?i grandomania care emanau dintre rinduri atinsera un dubiu in mine, !Ii anume incertitudinea dad fantasmele create erau intr-adevar spontane !Ii naturale sau daca. nu cumva erau, la urma urmei, propria mea produqie arbitrarii. Nu eram nicidecum eliberat de prejudecata generala !Ii de hybrisul con1?tiin~ei ca orice idee intrucitva valoroasa era propriul merit, in timp ce reaqiile inferioare soar isca doar intimplator sau ar proveni chiar din surse straine. Din aceasta iritare 1?iacest dezacord cu mine insumi ie~i la iveala a doua zi 0 mandala modificata: 0 parte a rotunjimii cercului era rupta 1?isimetria perturbata. Doar treptat am realizat ce este mandala de fapt: Gestaltung - Umgestaltung, des ewigen Sinnes ewige Unterhaltung.1 Este sinele2 (das Selbst), este totalitatea personalita~ii, care, dad totul decurge bine, e armonioasa, dar care nu suporta nici un fel de autoamagiri. Imaginile mele reprezentind mandale erau criptograme despre starea sinelui meu, care imi erau fumizate zilnic. Vedeam cum lucra sinele, adica totalitatea mea. La inceput, am putut sesiza asta, ce-i drept, numai intuitiv; insa mi se paru inca de atunci ca desenele me Ie aveau cea mai mare semnifica~ie, ~a cii Ie-am aparat ca pe ni1?te perle rare. Aveam senzatia deslu1?ita a ceva central 1?icu 'timpul am dobindit 0 imagine vie a sinelui. Mi se parea a fi ca monada, care sint eu 1?i are este lumea mea. Mandala c reprezinta aceasta monada 1?icorespunde naturii microcosinice a sufletului. Nu mai 1?tiucite mandaIe am desenat atunci. Au fost foarte multe. In timp ce lucram la ele, se ivea tot mereu intrebarea: "Unde duce procesul in care sint implicat? Care-i este ~elul?" ~tiam din proprie experien~a d nu ~ fi putut alege cu de la mine putere 0 ~inta care sa-mi fi aparut demna de incredere. Traisem experien~a necesitiitii de a renun~ totalla ideea suveranita~ii eului. Tocmai aid suferisem un e!lec: voiam sa continuu prelucrarea ~i aprofundarea

I Formare,
Faust
2

I, "Galerie intunecata", versurile 6287-6288, V. termenulin Glosar (n. f.).

l!, actul

fransfoTmare, / A noimelor efeme etermi perindare, Goethe, op. cif. (n. f.).

204

~tiin~ifidi a miturilor, a~a cum Ie incepusem in Transformari $i simboluri ale libidoului. Era ~elul meu. Clnd colo, nici gind de a~a ceva! Am fost silit sa parcurg singur procesul incon~tientului. A trebuit sa ma las mai intii dus cu fona de acest curent, fara a ~ti incotro ma va purta. Abia cind am inceput sa desenez mandalele, am vazut di totul, toate diile pe care mergeam ~i to~i pa~ii pe care-i faceam duceau inapoi la un punct, ~i anume la punctul din mijloc. Am in~eles tot mai cIar di mandala este centrul. Ea este expresia tuturor drumurilor. Ea este drumul spre centru, spre
individuarie1•

intre anii 1918 ~i (aproximativ) 1920 mi-a devenit limpede ca ~inta dezvoltarii psihice este sinele. Nu exista nici 0 dezvoltare lineara, ci numai 0 apropiere circulara, 0 "circumambu!atie" (Cirdezvoltare intr-un singur sens exista cumambulation) a sinelui. in cel mai bun caz la inceput; ulterior, totul indica inspre centru. Aceasta recunoa~tere imi conferi stabilitate ~i treptat se instaura din nOli lini~tea interioara. ~tiam ca atinsesem, prin mandala ca expresie a sineiui, punctul ultim la care imi era dat sa ajung. Poate ca altcineva ~tie mai mu!t, insa nu eu. confirmare a idei!or mele des pre centru ~i sine am obtinut ci~iva ani mai tirziu (1927) printr-un vis. I-am reprezentat esen~a intr-o mandala, pe care am numit-o "fereastra ditre ve~nicie". Imaginea este reprodusa in Das Geheimnis der Goldenen Bliite2 (Secretul Florii de Aur). Un an mai tirziu am pictat 0 a doua imagine, tot 0 mandala, care reprezinta in centru un castel de aur.3 Cind am terminat, m-am intrebat: "De ce arata alit de chineze~te?" Am fost impresionat de forma ~i de alegerea culorilor, care-mi pareau chineze~ti, de~i in exterior acea mandala n-avea nimic chinezesc in ea. Dar asta era impresia pe care mi-o Iasa imaginea. A fost 0 coinciden~a stranie di putin dupa aceea am primit 0 scrisoare de la Richard Wilhelm; imi trimitea manuscrisul unui tratat daoist -alchimic chinezesc, cu titlul: Secretul Florii de Aur ~i ma ruga sa-l comentez. Am devorat pur ~i simplu manuscrisul, caci textul mi-a adus 0 confirmare nebanuita a ideilor mele des pre mandala ~i mi~carea de lnconjurare a centrului. A fast primul eveniment care mi-a strapuns solitudinea. Am devenit

0

o

Glosar (n. t.). Fig. 3. In Ges. Werke IXIl, 1976, il. 6 (n. ed. gemz.). 3 Secrewl Florii de Aur, editia a X-a, 1973, fig. 10. In Ges. Werke IXIl, 1976, i!. 36 (n. ed. germ.).
2

I V. termenulin

205

con~tient de existenta unei afinitati ~i de posibilitatea de a stabili ni~te legaturi l'ntre ideile rnele :;i cele de 3.co10. l In amintirea acestei coincidente~ a acestei sincronicirari2• aIn scris atunci sub mandala: .;In 1928~ crnd arn pictat imaginea care arata castelul fortificat de aUf, Richard \Vilhelrn mi-a trimis din Frankfurt textul chinezesc: vechi de 0 mie de ani. despre- castelul garben, gem1encle trupului nemuritor. .. mandaEi reprezenta ~i visui din arml 1927. 10.care am fikut deja referire: 1vH1 gasean~,-intr-un ora~ rnurdat: negru de funingine. Pioua ~i era Intuneric~ iama ~i noapte. Ora~ul era Li\!erpooL ~\/Iergealn pe strazile i!1tunecate, impreuna cu cltiva elvetieni, sa ziaem 0 jmnatate de duzina. LL\ vearrl senzatiE ca am fi \Tnit dinspre mare ~dinspre port ~i d1 ora~ul propriu-zis s-ar afla sus. pe faleza. Urcam in directia aceea. Imi amintea de Basel: piata se jos ~i 0 straduta duce prin Totengiiflchen (StradLr~a spre un platou situat mai sus~ spre piata Sf Petru ell rnarea bist-rica Sf. Petru. Clnd am ajuns pe platoL1~ arn g2~Sit 0 larga. slab h1mlnav1 de erau felinare~ in care dadeau IYlulte strazi. (:a:tierele

o

~~:~~Si:;:~~~·l, ; !::~lli&i~~~~r~l.n~~~~~n~~ ~;~O~~l eraitlv~~~~;1~
ploaie5 cea1a, furn ~i In lurnina slaba a .'\tralucea in bataia soareIui. Cre$tea acolo un porn izol;:;:;_t~ rna,s;nOl'cL acoperita 0 de flori ro~ietice. Era de pares. P01TIUl a~ fi stat 1'nlurrdna soarelui 91.ar fi fest, 'in acela~i timp, "lumina e} roei co-

mentau vremea mizerabiLi ~i era clar ca [;u \/edeau pornul. "] Ofbeau despre un alt elvetian care locuia in L,i.''/erpool si se Inirau ca se stabilise tocmai aici. Eu eram e-'-'IUziasrna: de pOil1uluj intl,orit ~i a insulei scaJdate In soare si ITl--arn eu ~e ce'"; apoi ITI-am trezit. In legatura cu un deo~2liu din vis trebuie sa adaug acum 0 observatie: diferitele cartiere ale ora~ului erau, la {j'nduI lor, 0[jurul unni punet central. l-\cesta alc3.tuia 0 piata ganizate radial 111 deschisa~ luminata de un felinar rnare, rep]~e:lt:D astfel locuia In o imitatie Ina! mica a insulei. ~tiarn ca ce13Jalt apropierea unui asernenea centn.J seC;}nd.2x.
1 Despre Richard '\Vilhelm, c:L j--\pendicele~ p. 375 s. urril. Vi. ed germ.), 2 V. terr:.'1enul in Glasar (il. t.).

206

Acest vis I'ntruchipa situatia mea de atunci. lY1aivad ~i acum mantalele cenu~iu-giilbiji de ploaie, lucind din cauza umidit2tii. Totul era elt se poate de neplikut, de negru ~[ impenetrabil privirii - adica a5a cum mii sim(eam eu pe-atunci. Dar aveam viziunea fmmusetii supraterestre 51pentm asta traiam de fapt. Liverpool este the "ele5teu1 vietii". Liver, ficat, este, conform unei vechi conceptii, sediuJ vietii. Experienta acestui vis se asocia 1'n fiint8. mea cu sentimentul a ceva definitiv. Vedeam ca aid era exprimat teluL Centrul e te1u1 5i peste el nu se trece. Prin intermediul visului am inteles ca sinele este un principiu ~i un 3xhetip al orientarii si al sensului. in asta consta fUilctia sa ta.maduitoare. Aceasta cunoa5tere m-a facut sa intrevad pentru prima data ce ar putea fi mitul meu. Dupa acesr vis am renumat sa mai desenez sau sa pictez mandale. El exprima apogeuI dezvoltarii con~tiintei. Ma satisfikea in intregime, dici I'mi dadea 0 imagine completa a situatiei me!e" ~tiusem~ ce-} drepL CD.Tn3.preocupa ceva irnportant, dar IDCa Imi !ipsea Intelegerea, ;;i In jurul meu ilU era nimeni care sa fi In(eJes. Clarificarea adus3. de vis Ifni dadu posibilitatea de a privi obiectiv ceea ce ma preocupa lI1.tr-atir. Fara 0 astfel de viziune poate d'i mi-a~ fi pierdut orientarea ~i ar fi treouit sa abandoDa ceea ce intreprindeam. Dar aici era exprimat sensul. Cind m3. despartisem de Freud reaJizasem dl ma aventuram in ne;;riur, oa ma prabu~eam in necunoscut. La drept
vorbindj la vremea &ceea nu

~tiarn rnare- lucru dincolo de Freud;

dar cutezasem sa pasesc In Il1tuneric. Cind vine apoi un astfel de vis, afoul 11 resi1:~nte co. pt: un actus gratiae10 lvl-a costaL, ca S3. ZlC a~a~patruzeci ~icinci de ani pentru a cuprinde in recipientul operei mele stiintifice lucrurile pe care Ie-am trait ~; notat atunci. Ca tlnar, telul meu a fost sa realizez
ceva In dOD1eniul careia ms. consacrasem. Dupa aceea anl

dat insa peste acest taren! de lava, 5i patima care ardea in focul sau mi-a remodeJat 5i orinduit viata. Aceasta a fost materia -",.L PrimordiaEi care s-a inrous~ si ODera mea este 0 stradanie mai mull sau mai putin reu';3iLilde a include aceasta materie arzinda in concepti a despre Iurne a timpului meu. Primele imaginatE 5i vise au fost ca bazaltullichid-fierbinte, din ele s-a cristalizat piatra pe
care
arYl ,

puttl~s-o prelucrez.
i.;.

1

Act de fs,oa;-e

207

i-\nii in care m-am ocupat de imaginile interioare ali constituit cea IT!ai important2!. a vietii rnele~ in dec'..:rsul careia s-au de-cis toate lucrurile esentiale. Aturrci a Inceput r[lea care au unnat slilt doar niste corrlpletari 0i lamuriri~ activitate ulterioara a constat in a elabora c.eeace ani din inconstient Si !Ylai Tutti rrl3. inundase} illa c()ple~l:;e. luateria primordial~ ..pentru opera unei vietL

7 I
.LI

r-~;p=.~nrp· '-" C>
'><'

r-'- nasterea
,

onerel
.i.

() data ell debutul eelei d,:>a doua jumatati a vietii mele incepuse "~cnJrunt2,Teaeu incol1stientul. Munca mea in acest domeniu se mult timp :;;1 abia dupa douazeci de ani am fost in masura sa InteIeg Intrucltva conllDuturile in1uginal,iilor meie. Mal intii a Lfebuit si:t-mi aduc dovada prefigurarii 1storice a tri1irilor acLca sa raspund 1a intrebarea: "Unde se ga,esc premlsele "nele in istorie?" Daca. nu as fi reusit sa pro due 0 ?semenea nu as fi putm fumiza niciodata 0 confirmare a ideilor fLeek. Experiel"l~a decisiva in acest sens a reprezentat-o inIllnirea ell alchlmia, cael 3.01aacolo am gas it bazele istorice care-mi lipsisera plna atunci. an2Jitica] f3.ce fundamental parte din :;;tiintele nadar este supusa premiselor personale ale observatorului mult ;-,laimult declt oTice 211t<1 De aceea ea este tributara in mare 'T,§sura istcrico-documentare, pentru a elimina din udlec;at.B. illaC8.r e-ro1"11e cele ITlai grosolane. 1.91 8 ~.i t S>26 n studiasern in n1.od serios pe gnostici, deoarece S1ei Si;3cOl1frUrHasera cu lUTI1ea primordiala a incoll9tientului. Se ()cupasers. de continuturile ~i imaginile sale, care erau vizibil contaminate ek, 1umea pulsiunilor. Este insa dificil de spus in ce mod 'llTteleflea~~. ei ircla£1Tlile. c2:.cine lipsesc In mare parte
A.::easta estf: denu.nlirea pe care lung a dat-o contributiei sale la spre a 0 diferen(ia de psihanaliza Jui Freud. Cele doua mari ~coli dinarnice (prima 8. fost initiata de Franz Anton ale celei de-a dCl1ti IVlesmer\ In carG pacienu..1l pcrticips ,.ccn~!ierl'LH la tratame.ntul propriu, au fost analiza psihclogica a 1:.11 Pierre Janet, axata pe investigarea SUbCOll$tientului,ii psih:mali 'ui Sigmund Freud, bazata pc; teoria incon~tientului. Curentu] freudie,n " dat Dstere 1a dous orientar] divergente: psihologia individuaH't a }~Ji A~lfred ~4.d}er 51 psihologia analitica 8. luj Carl Gustav Jung (n. t.).

I

209

informatiile necesare, iar cele pe care Ie detinem Ie datoram in majoritatea cazurilor adversarilor lor, Pi'xintii Bisericii. Nu este nicidecum probabil ca ei sa fi avut 0 conceptie psihologica. Gnostic!i erau prea indepartati in timp de mine pentru a-mi servi arept punct .de plecare, drept legatura cu felul meu de a pune problema. Trad!tia dintre gnoza ~i prezent mi se pihea a fi rupta ~i mult timp nu mi-a fost posibil sa gasesc puntea care ducea de la gnosticism - sau neoplatonism -la prezent. Abia cind am inceput sa int'eleg alchimia, am realizat ca din ea reiese legatura !storic3. ell gnosticismul, ca prin alchimie se stabile~te continuitatea de la treeut la prezent. Ca filozofie medicvala a narm!i ea arunca 0 punte atit spre trecut, 5i anume spre gnosticism, eit 5i spre vi iter, spre psihologia moderna a incon~tientului. Psihologia incon~tientului fusese introdusa de Freud prin motivele gnostice clasice ale sexualitatii, pe de 0 parte, 5i prin cele ale autoritatii pateme nocive, pe de alta. Mot!vul gnosticului Iehova 5i Dumnezeu-Creator api:irea din nOli 111 mitul lui Freud despre tatal originar ~i in supraeul (Doer-Jell) sumbru care provenea de la acest tata. In mitul lui Freud se revela ca un demon, care a produs 0 lume de deceptii, iluzii ~i suferime. Dar dezvoltarea sprc materialism, schitata inca din preocuparea alchimiei cu tainele materiei, avusese drept consecinta impiedicarea perspectivei lui Freud asupra unui alt aspect esential a1 gnosticismului, ~i anume asupra imaginii originare a spiritului constituind un alt Dumnezeu, superior. Conform traditiei gnostice, aces! Dunmezeu superior fusese eel care trimisese oamenilor dTept ajutor cratel'ul (recipient de amestee), vasul metamorfozei spiritua1e.1 Craterul este un principiu feminin, care nu ~i-a gasit lac In lumea patriaxhala a ini Freud. Ce-i drept, Freud nu este singuru1 care sa judece astfel. In lumea spirituali'i catolica, i\1aica Domnului 5i Mireasa lui Cristos a fast acceptati'i abia de curind, dupa 0 ezitare de secole, in thalami/52-ul divin, doblndind astfel macar 0 recunoastere aproximativi'i} In
1 Craterul semnifica in scrierile IUlPoirnandres, care apartinea unei secte gnostice pagine, un vas care, urnplut cu spirit, era trimis de catre Dumnezeu-Creatorul pe pamint, pentru ca sa poata boteza\i In el eei ce nazuiau catre 0 con~tienta mai inalta. Era un fel de uter a1 innoirii ~i a1 renasterii spirituale (A. 1.). 2 Camera nuptiaHi (n. t.). 3 Aid, lung face aluzie la bula papala a ILliPius al XII-lea, care promulga dogma despre Assltlllptio Mariae (1950). Acolo se spune cii.Maria a fast unila

ii

210

lumea protestanta ~i evreiasca stapine~te acum ca ~i deunazi tatal. Spre deosebire de asta, in filozofia ermetica a alchimiei principiul feminin a jucat un rol remarcabil ~i egal cu eel masculin. Unul dintre simbolurile feminine cele mai insemnate ale alchimiei era vasul in care urma sa se produca transformarea substantelor. Or, in centrul descoperirilor mele psihologice se afla un proces al transformarii interne: individuatia. Inainte de a fi descoperit alchimia, avusesem in repetate rinduri vise in care era mereu vorba des pre acelasi motiv: linga casa mea se mai afla 0 alta, adica 0 alta aripa sau 0 construqie care-mi era straina. De fiecare data ma miram in vis di nu cuno~team casa, de~i parea sa fi fost dintotdeauna acolo. In sfir~it, am avut un vis, in care ajungeam in aripa cealalta. Descop<:ream acolo 0 biblioteca minunata, care provenea in cea mai mare parte din secolele al XVI-lea ~i al XVII-lea. De-a lungul peretilor stateau volume in-folio mari ~i groase, legate in piele de pore. Printre ele erau citeva impodobite cu gravuri in arama de 0 natura ciudata ~i continind ilustratii ale unor simboluri minunate, cum nu mai vazusem niciodata. Pe atunci nu ~tiam 1a ce se refereau ~i am recunoscut abia mult mai tirziu ca era yorba de simboluri din alchimie. In vis am simtit doar o fascinatie de nedescris, care emana de la ele ~i de la intreaga biblioteca. Era 0 coleqie medievaIa de incunabule ~i tiparituri din veacul al XVI-lea. Aripa necunoscuta mie este 0 parte a personalitatii mele, un aspect din mine insumi; reprezinta ceva care face parte din mine, dar de care inca nu eram con~tient pe-atunci. Ea ~i mai cu seama biblioteca se raportau la alchimie, pe care, de asemenea, inca nu o cunosteam, de al carei studiu insa urma sa ma apuc. Vreo cincisprezece ani mai tirziu, am reus it sa adun ~i in realitate 0 biblioteca. intrucitva asemaoatoare celei din vis. Visul decisiv, care anticipa intllnirea mea cu alchimia, surveni earn prin 1926: Ma aflu in Tirolul de sud. Este razboi. Ma gasesc pe frontul italian si parasesc zona de front impreuna cu un barbat scund, un tarfu1, in caruta lui trasa de cai. De jur-imprejur explodeaza grein camera nup\iala celesta ca mireasa cu Fiul ~i ca Sofia (in\elepciune) cu divinitatea. Astfel, principiul feminitatii a fost plasat in apropiere imediata de Trinitatea masculina. Cf. Riispuns lui Iav, in Ges. Werke XI, edi\ia a II-a, 1973, p. 492 ~. unn. (11. ed. germ.) ..

211

10. Strada duce pe linga castel. a religiei ~i a filozofiei. In psihic. ed. a~a este. pentru a strabate apoi un tunel. aripi~i pavilioane. Intimplarea din vis indica faptul ca razboiul. Punctul ei culminant se afla in veacul al XVII-lea. se intimpla ceva nea~teptat: Ambele porti se inchid cu un zgomot surd. 1 Grenadele care cad din cer trebuie In\elese ca proiectile ce vin din "partea cealalta". aIchimie. dupa ni~te ani. In mod eiudat. Inca nu s-a tem1inat. Ma simt u~urat ~i 0 pomim ins pre c1mpia !ombarda. Dar ce-i de facut? Sintem aeum prizonieri aici pentru ani intregi!" Dar imi ~i vine ideea consolatoare: Odata ~i-odata. Drumul duee prin frumosul peisaj primavaratie ~i vedem orezarii.. ~urele ~i alte eEldiri secundare. 212 . zarim in fata noastra un peisaj insorit ~i reeunose regiunea Veronei. in stinga sint loeuintele personalului de servieiu ~i grajdurile. germ. privind printr-o a doua poarta indepartata. intruclt este foarte perieulos. Cind ajungem in mijlocul cUr1. Ajun~i 10. maslini ~i vita de vie. observ 0 eHidire mare.). de la dusman. 1914 (n.. peisajul scaldat in soare. Ma uit in jurul meu: In dreapta este fatada easei senioriale. Sub mine se afla ora~ul.ii. m-am eufundat in lectura unor volume groase despre istoria universaIa. plasata de-a eurmezi~ul strazii.chiar in fata intrarii principale. ci continua pe plan interior. 0.1 carui tavan boltit este partial distrus de obuze. dinspre latura "umbrei". Deodata. 0 easa senioriala de dimensiuni intinse.nade. eapatul tunelului. verde ~i inflorita. 2 Probleme del' Mystik und ihrer Symbolik (Probleme ale misticii ~i ale simbo/isticii ei). a~a co. Este 0 loeuinta senioriaIa earacteristidl. J. care nu putuse fi gasita in exterior (A. Taranul sare de pe capra earutei ~i striga: "Acum sintem prin~i in seeolul al XVII-lea!" Ma gindesc resemnat: "Do. eeva in genul palatului unui principe din ltalia de nord.2 Atunci c1nd i se edita cartea. treclnd printr-o curte mare. Sint deci efecte care pomesc de la inconstient. iar eu '~tiu ca trebuie sa ne indepartam c1t mai repede posibil de loeul aeela. Dupa acest vis. uitasem complet ce scrisese Herbert Silberer des pre aIchimie. Aparent aici zace solu\ia problemelor.) . Abia mult mai tirziu am inteles ca visul se referea 10. care se intind pina departe.rta ~i de aiei putem zari iara~i. fara a descoperi eeva ce mi I-ar fi putut elucida. I Trebuie sa tree em peste un pod. care cu cl\iva ani inainte se derulase in exterior. totul straluee~te in plin soare. Micul vizitiu ~i cu mine intram printr-o poo. voi ie~i de aiei. Luvru. avind multe cliidiri anexe.

aIchimia mi se parea a fi ceva colateral ~i grotesc. care tind spre sensu 1 latent.) - (n. al lui Silberer. In iama urmatoare m-am pus pe treaba ~i. Eram pe vremea aceea in corespondenta cuel ~i mi-am exprimat aprobarea fata de ideile lui. conceptiile lui n-au fost insotite de 0 intelegere mai profunda a lor. Artis Auriferae Volumina Duo (Arta de a produce aurul. Abia prin textul des pre Secretul Florii de Aur." (DiCfionar enciclopedic de psihiatrie. ed. aceasta carte a stat necitita aproape doi ani. asta trebuie sa invat sa pricep. Intr-o noapte. Iectura deveni fascinanta ~i suscitanta. printre care se afla 0 serie de "clasici"." Dar nu-mi dadea pace.ine lui Jung. care-mi erau cuno~tinte vechi. t. In doua volume). Lansarea termenului ii apar1. Mai intii ins a. mi-am spus. imi veni deodata in minte visul in care se spunea ca sint "prizonier in secolul al XVII-lea".). 2 op.). E adevarat ca textul continua sa mi se para un nonsens evident. germ. m-am putut apropia de esenta aIchimiei. care nu-mi puteau fi de mare ajutor. numai daca ~tii deja sa Ie interpretezi recuno~ti ca ~i in ele zac multe elemente valoroase. pe cind studiam iarasi textele. 1593. curind. Curind dupa aceea imi parveni prima trimitere: 0 culegere voluminoasa de tratate latine~ti. In sfir~it. deci diferit de interpretarile psihanalitice. Am insarciriat un librar din Munchen sa ma in~tiinteze daca aveau sa-i cada in mina carti de alchimie. ce absurditate! A~a ceva este imposibil de inteles. Textele alchimice tirzii sint fantastice ~i baroce. Silberer intrebuintase mai ales materiale tirzii. Git. dar adesea dadeam peste fragmente care imi pareau semnificative ~i ocazional gaseam chiar anumite fraze pe care credeam ca Ie inteleg. oridt de mult am ~tiut sa apreciez punctul de vedere anagogic1. particular-individual. deci constructiv. Atunci s-a nascut in mine dorinta de a cunoa~te alchimi~tii. a~a ca mi-am propus sa studiez temeinic lucrarea. Din dnd in cind ma uitam la ilustratiile ei ~i de fiecare data gindeam: "Doamne. Dupa cum 0 arata finalul sau tragic2. Silberer s-a sinucis (n. i-am inteles sensul ~i mi-am dat seama: "Da. asta este! lata-ma deci condamnat sa studiez intreaga aIchimie de la inceputurile ei !" 1 "Tennen utilizat de Silberer in 1914 pentru a defini interpretarea simbolurilor ~i a miturilor ill funqie de detenninarile tematice morale universaie. In cele din urma am recunoscut ca era yorba de simboluri." Acum eram complet captivat ~i ma adinceam in citirea volumelor ori de cite ori timpul mi-o permitea. 213 . care face parte din alchimia chinezeasca ~i pe care-l capatasem in 1928 de la Richard Wilhelm. "E fantastic.

ntru a gasi firul in labirintullneandrelor gi'ndirii a. Mi se adinci intelegerea pentru caracterullor tipie. bineinteles. Scriere anonin1a. Lrimitere la un alt pasaj din aceea~i carte (n. care se conturase inca prin cereetarile mele asupra miturilor. lmaginile originare4 ~i esen1. 1593 (n.1chiri1ice~ caci n:.i am recunoscut C8~ fara istorie nu exista. lvi-am hotarit deei sa-n1i alcatuiesc un dictionar de cuvinte-titlu ell cross ref. Con(inuta In Artis Ikriferae.. 2 Dizolva ~i preeipita (lneheaga).a arhetipului ajunsera in centrul investiga1. germ. rnaterialul empiric pe care-l adunasem in practica mea ~i concluziile pe care Ie trasesem de aiei. 3 Referire. lapis" prinla JJloteria. 4 V. materie primar!.: coagula? UJlllln de exemplu"oh'c et vas. In decursul timpuluL am adunat fnulte rnii de cuvinte-titlu Si aIn umplut niste volume Dumai eu excerpte.reevent f anumite exprcsii Si loeutiuni ciudatc.iilor mele .line. Asta a fast pent:m l!. t. Foarte cunnd an1 constatat eEt psihoJogia anetlitica ~i alchirnia concordau intr-un mod ciudaL Experientele pnn care Lrecusera alchirrli~tii erau expelientele mele. de descifrar·ea unei limbi necunoscute.Mi-a trebuit Inuit timp pe. II.$a ca ~icrnd ar fi fost \/orb3.. piatra. caei gasisem astfel replica istorica la mea a incon~tientului.m inceput sa pricep aeum ce serrmificau eontinuturile in perspectiv3. Prin preocuparile pina. A_. dar deja explicarea unei nevroze neeesita 0 anamneza. tatea comparatiei Ea se baza acum pe un teren 1stor1c Posibilieu alchimia. 0 desccperire ideaHi. . 0 metoda pur filologica~ 8.TOobseTvat ca in Rusarizuli se repeL~~. A.L Mereur (n. In felul acesta Ini se deslusi ineetul cu ineetul sensul modului de expriInare alchirnic. Alerclu"ius2 etc..}. ed. vol. iar lUTI1ealor era Intr-un anun1e sens lumea mea. 1550. Inapoi la gnosticism eu textele veehi.~rence3. 214 .umi eu cunoa~terea vietii personale.).). totlrI gasi locul: lumea de imagini a imaginatiilor.. nici 0 psihologie ~iIn orice eaz niei 0 psihologie a incon~tientului. pe care nu-l puteam deslusi ima eu certitudine. termenul In Glosar ( n. care patrunde ] Rosariunl Philosoplzorulll (Rozariu[ filo:(~lilor). Am um-lari. E drept cii 0 psihologie a constientului se poate mul1.).). /~ceasta ITtunca ma absorl)i timp de peste un deceniu. t..IT1 vazut 6 ea aceste expresii erau folosite tot mereu lntr-un anumit sens. istond!. t. un singur vas. precum ~i continuitatea spirituala Ii cUideau substantli. exista nici 0 Ariadne care sa mi-l ff pus In mina.

furil unnate de cele doua scrieri psihiatrice: Despre psihologia dementei precoee (1907) Si COi1tinutul psihozei (l908V In 19121mi aparu eaftea Transformari 0i simboluri ale iibidoului. am de realizat 0 opera principala. De atunci a trebuit . ~i eu am fost prins ih mrejele aceluiaSi vis si am 0 "ocupatie prineipala". Abia cind ele se mai domoliril Si clnd n-am mai fost prizonier in interiorul muntelui vrajit. Viata mea este impregnata. Aceasta perioada dura din 1913 pina in 1917..sa-mi croiesc drum smgur. In Indeletnicirea mea eu alchimia vad un semn 0.un proces suprapersonal.. care puse capat prieteniei mele ell Freud.1 lui mlilldus archetYPlls. Prima L'1trebare pe care mi-am pus-o atunei suna astfel: "Ce faci eu ineonstientu17" Ca raspuns Iuara nasters: Die Beziehungen zwischen dem lch zli1d dem Unbevvuflten (Relatiile I Toate cele trei lucrari au fast deja citate In capitolul "Activitate psihiatricii" (. apoi fluxul fantasmelor se diminua. Si anume: patrunderea in tainele personalitiltii. Intretesuta si unificata de 0 lucrare si un tel. marele vis 0. EI si-a Inteles Faust-ul ca pe un opus magman sau dil'illum. E impresionant cit de bine se observa ca i'n el trilia Si aqiona 0 substanta vie . si daca se ajunge in decursul tratamentului la momentulluarii unor deeizii neobisnuite. Studii diagnostice . atunei se ivesc vise a carar interpretare cere mai mult decit reminiseente personale.1 relatiei mele interne ell Goethe.'1. allumii arhetipaIe. Atunei am i'neeput sa exprim idei ce-mi erau proprii.nolens volens . t.mai profund decit ~tiint3 constiintei. Totul se poate expliea pomind de la acest punet central Si toate lucrarile se raporteaza la aceasta tema. proees ee se Intinde de-a lungul veaeurilor.). 215 . Adevarata mea munca stiintificil a debutat eu experimentul asociativ (1903). 0 consider a fi prima mea lucrare in sensul unei intreprinderi pe tarimul ~tiintelor naturE. El incepu prin preoeuparea eu imaginile propriului meu inconstient. De aceea spunea corect ea Faust era "ocupatia" lul "prinelpala" si de aeeea viata Iui a fast Ineadrata de aeeasta drama. Secretul Iui Goethe este de a f1 fast prins In mreje1e procesului metamorfozei arhetipale. am putut sa adopt 0 aritudine obiectiva fata de toate aces tea ~i am "lnceput sa reflectez asupra lor. care a i'nceput clnd aveam unsprezece ani.

a Iui Schiller. am clltezat sa. mal ales confruntarea indlvidului Cll lumea. Werke Vll. ~Y2rkeVI) editia a II-E. de exemplu. 1971 (n. i s-[t decem. hai.XD atins atunci In rer1ectiile !?i cercetarile D1ele punctul central al psihologiei rnele. relatia so. Geneva. 2 Tipuri psihologice.tlseaZ2cdiferitele aspecte ale constiintei. La Paris mn 0 prelegere pe aceasr2. 192L In Ges. s.Psychologie de fa Suisse Romande. germ.sesc En raspuns.iv£s de . a venit luna mai ! Cartea despre tipuri a adus ell sine cunDa~terea ca fiecare judecata a unni om este limitata prin tipul sau ~i fiecale mod de a privi este unul relativ. Astfel s. in special Prometheus und Epimetheus.). i'. Inf::'. In 1929 a luat cartea Secreru! Florii de Aur. cit ~i ceo.i anurne 1 S-a publicat mai intii ca articoI in Arcl:l. in german~L sub forrn2~de carte. tema (1916) 1.). trimit Iul Spitteler un exemplar ai cartii me1e. Nietzsche 9i istoria spirituala antica ~l medievaEi. . Descriarn acolo anurnite continuturi tipke ale incon~tientului Si demonstram ca nu este nicidecum indiferent ce atitudine adopts cOi1stientul fara de tIe.ll it: 216 . nu mi . 3 Carl Spitteler (1845-1924). cu oarneni Si lucruri. m-am lovit de problema tipurilor' diei tipnl esee eel care determina Si limiteaza de la lncepur judecata ornului. 0 prezentare a psihologiei con~tiimeL privita dintr-Q per . hai. Ges. dar a tinut 0 conferint~i 10. ed. 1964 (n. spectiva asa-zis clinidL Am incorporat ~i prelucrati:n acectsta carte multa documentatie. scriitor elvetian. 1916. Ea 'D-a condus direct 1a unea chinezeasca de dao. b germ.l"]ia 1919 Premiul Nobel per:rru literatura (n.). au jucat un rol atlt opera lui Spitteler:.." raspuns.. poslbilitatile atitudinii sale fata de lume Sl constituie. Cino.ea asigurari ca lucrarile sale nu ~~lnsemnau:' nirnic.tr-o versiune Hirgita.. aT fi PUl:ut la fel de bine. aSadar.dintre ell ~i incon~tient). Am povestir deja despre dintre dezvoltarea inea interioara Si trirniterea UEui text daaist de catre Richard Wilhelm. d. 111 lac sa serie Dei' Olympische Friihling.a riaicat problema unit8_tii care compenseazii aceasta rnultitudine. scurt timp dupa aceea in care d1k'. Cartea despre tipuri trateaz8. ca. cartea despre tipuri. Simultan m-am dedicat si lucrarilor preliminare 10. sa clnte "Hai. sub titlul: "La strucnre de l'incoI1Scient". care aparu abia mai tirziu (1928) IG. . publicata in colaboral'e eu el.2 Un rol insemnat in geneza sa au avut irmebarile: "Cum rna deosebese de Freud Si cum de Adler') Care slnt diferemele dintre conceptii1e noastre?" Tot incercind sa g3.. ed.

Dupa cum fizicianului de azi nu i-ar trece prin minte sa derive toate fortele. contineau raspunsuri la Intrebari care imi fusesera puse de cititorii ~i pacientii mei. 2 Articoleie acestui volum sint reunite in Ges. Werke XVI. Mi se parea important sa stabilese ~i pentru domeniul psihologiei 0 unificare. mai tIrziu a eoreetat-o prin ipoteza "puIsiunilor eului" (lchtriebe). luminii ~. Aceasta a fost gre~eala initiala a lui Freud. putere. a~a cum exista ea In ~tiintele naturii ca energetica generala. Am Inceput sa tin conferinte ~i sa fac diverse calatorii mai mici.. Werke Vlll. ealdura etc. ed. des pre un plus sau un minus). Werke X.daca e sexualitate.. Abia dupa aceea mi-am gasit drumulinapoi in lume. 217 .d. iar formele de manifestare pot fi foarte diverse.m. Concepeam libidoul ca pe 0 analogie psihicii a energiei fizice.ideea sinelui. Prin coneeperea energetica a libidoului se semnaleaza 0 anumita unificare a punetelor de vedere.a fel este ~i In psihologie. agresive sau sexuale etc. germ. 1974. $i aici e In primul rind yorba despre energie (adica despre valori ale intensitatii. ed. este Ia fel de putin admisibiI In psihologie sa subordonezi toate puIsiunile conceptului puterii sau celui al sexualit1:itii. Acesta era seopul urmarit de mine In eaftea Uber die Energetik del' Seele (Despre energetica sujletului). $i In fizica se vorbe~te des pre energie ~i modurile sale de manifestare. editia a II-a.). Mi se parea important sa ma eliberez de concretismul caracteristic pina atunci teoriei libidoului.a. deci ca pe un termen aproximativ cantitativ ~i respingeam de aceea orice determinare calitativa a libidoului. Numeroase articole izolate ~i prelegeri formara Intrudtva contraponderea preocuparii launtrice ce durase ani de zile. lumina. germ. ~i Ges. 1967 (n. exclusiv din caldura. pentru ca Inca ~i mai lirziu sa-i acorde supraeului ~a-zisa suprematie.! tema care ma captivase Inca de pe clnd lucram la cartea mea despre Transformari ~i simboluri ale libidoului era teoria libidoului. ci sa privesc toate aceste fenomene laolalta. 1976 (n. deci sa nu mai pomenesc despre pulsiuni de foame. 1928. cum ar fi electricitatea. o 1 Articolele se ami in Ges. foame sau altceva ..).trec In plan seeund. ca fiind expresii felurite ale energiei psihice. de exemplu.2 Privesc de exemplu pulsiunile omene~ti ca pe ni~te forme de manifestare ale un or proeese energetice ~i astfel ca pe ni~te forte analoage caldurii.. In timp ce problemele adesea eontroversate legate de natura libidoului . J.

Si apoi 'in Paracelsica.i reIigie). psihologiei mele. m-am exprimat pe brg 'in legatura ell aceste probleme..tient constatasern nun-lai ca rna ~~~~e~e~ Cd ineonstientul~~l~. In lumea eolectiv3. linga el. 1940.. Un aspect esential alluerarilor mele este Cd ele abordeaza inca de timpuriu probleme privind concepti a des pre lume Si trateaza confruntarea psihologiei ell problema religioasa.)i incoJu. Mai cu seama al doilea capitol din carte. ineonstientul este un pr0ces Si ci'i rebtia eului eu eontinuturi!e ineonstientului dec!anseaz3 a veritabilil transformare sau dezvoltare a psihi'Cului. a]tfel se afla pe undeva pe l1nga timp. Am ajuns astfel In sfirsit pe terenul care alcatuise fundamentul propriilor mele experiente Intre anii 1913 -·1917.3. Bineint-eles ca In mintea mea se isca tot Inereu intrebarea ce raport exista intre simbolistica incon~tientului ~i religia cre~tina sau aite religii. suscita transfonnari. Am 218 .~~r~~ ~~'~Jl::~~:n~~re~:~~~:~~~~r~ i. ci consider ca el j'~j are loeu1 In centrul omnlui occidental.celsus a fast cea care ill-a determinat in cele din unna s~iprezint esen. este semnificativ In aceasta privinta.In Reiariile dintre ell . Studierea lui Par3.cut In Psychologie und Alchernie (Psihologie .c. Insa abia in Psychologie wid Religion (Psihologie . "In cazurile indi"v'iduale~procesul se poate eiti din vise Si fantasme. Scrierile lui Paracelsus cantin 0 gramada de idei originale5 incluzlnd fonnu]an clare ale problemelor puse de al\:bim. 1942. am ajuns la notiunea centraIa a. Nu Dumai ca Ias 0 poarta deschisa mesajului crestin.sau s-ar putea spune ~i: aJchimia in aspectul ei de filozofie E ceea ee am fa. el isi g~. E adevarat ca are nevoie de 0 perspectiv3_ DOUa.seste expresia mai ales in diferitele sisteme religioase Si 111 trans formarea simbolurilor loT.. procesltl illdividuatiei (lndiv iduatiol1sproze fl). aichirr1ieL ~i anume 'in relatia ei eu re]igia ~i eu psihologia -..sti. hiD studiul proceselor individuale Si coleetive de transfonnare Si prin iDtelegerea simbolisticii alchimiee.. Este ceea ce m-am straduit sa infati~ez in scrierile mele. ce-i drept Intr-o fOD112i tlfzie $i baroca.i alchimie). "Paracelsus ca fenomen spiritual.. c~iciprocesul prin care trecusem atunci corespundea procesului de metamorfoza alchimica despre care este vorba 111 Psihologie . l~bia clnd am facut cunostinta eLl al~hirnia~ m-am Eimurit d. in 1944.'s~:~~ i~t(~:7 ~~u mele mil fikuse sa intuiesc se transforma sau ci'. iar totalitatea omului pe undeva pe.i (ilchitnie. pentru a corespunde modificarilor seculare ale spiritului timpuIui.

resc "Comp8.dat 0 telTiJ'ei:. sc8. Viziunea pare.ui Isus".yercitia Spiritualia ale lui Ignatiu de .nia 1. J.1urnc~.1 vietH. obicei ceva n·eobisnuit pentru nl. In Cf'S.stignit pe cruce.g3..cest s-a infi1. dHugD. piatra (lapis). in del' !~12SS£ (Sirnbolullranjjoi'nzCirii 1942.osimos din un alchirnist $1gnostic din secolul al III-lea.ralela ell cea a lui Cristos. a lui reconfortat A.~ Cind am fnteles ca imaginea indica spre aceste simbolm1 aJchirnlce c/: era vorba de fapt despre 0 viziune alchimicii.. era Insa~ foarte clar ~i arn 'V3. In anul 1939 am un seminar des pre E. caei vad deseori imagini plastice hipnagogice+. ci ~i in nar. Co. pe ei ii interesau va]orile spirituale si problema transforrnarii psihice (A. 0 meditatie din Exercitio. 2 Des ~. anima mundi sau filius macrocosmi.ldat In lumina~ pe Cristos ra. 1973 (ii. Imagini care ap8.reprezentarecr centraHi a alchimiei. editia a II-a. ed.r.'stfel de viziuni nu sin! de. Pe atunci ref1ect'lsem mult ]a Anima Christi. ci produce-rea unui aururn non vulgi~ deci a UDU: aUf care nu e eel cornun sau aUrIun philosophicwn~ deci aur filozofic. germ.-urul \-'erde este c~.l'.. Intr-o noapte ill-am trezit ~i L-an1 z3xit la picioa[e~e patu]ui..e pe care alchiTf1i$tii n-o vedeau claar ID onl. 1973 (n.a vi.trat plUrl Si in materia 1 In 1942. Concomitent~ ma Indeletniceam '~i ell studiile. !-'. confirrnat chlugar spaniol. Werke Xl.2 carea rnea de confruntare a psihologiei analitice cu conceptiile cre~tine ill-a condu~ In cele din Ul1Tla la problen1a Iui Cristos ca figura psihologidL Ind'! In Psilwlogie. . eu aIte cuvinte.i alchimie (1944). e-ditia a II-a. Dispar 0 ordinul iezui\ilor. pentru Psihologie si alchinlie. 219 . ed. putusem demonstra cii.). fn liturghie). anthropos-ul care In intn~a.ine.r 'm faza premergatoare data cu instal area lUl (n. E~ste expresia unui spirit 3. t.~l. A illtemeiat ordinul de papa in 1540 sub numele de instalarii somnului. 5 Alchirni:5tii eej ffiai scri0~i realizau ca telul muncii lor nu era transmutatia metalelor cornune in aUf. Si textului liturghiei. este Q Figura pJ. pC ace=~la l~'aIn cOfnparat in plus cu textullui Z. Nu chiar in maxinle naturalS.anorganica.). in Oes.). si anUIl1e analogia lui Cristos cu aUrUl1i non vulgi care flU e eel comun) Si en viriditas (verdele) al alchimi~Li1or. 1Verke Xl.u.vandll{ngssynzbo! 3 Igna~iu de Loyola (1491-1556).a sa-rni sugereze ca I'n timpul reflectiilor mele ofl11sesern ceva.are Trinitiitii l.). 1.Zut ca trupul Sau era alc2Juit din aur verzuL Era un SlY~ctUC!D] dor care rna sperie .}Jitate.. genn..

de Fiul DomnuJui. Seoaterea in evidenta a metalului imi arata insa eoneeperea desehisa aIchimiea a lui Cristos ea pe 0 unire a materiei spirituale vii eu eea fiziea moarta. a~ fi fost tentat sa presupun ell in eoneeptia mea "ere~tina" Iipse~te eeva esential. 220 . Ideea antica a anthropos-ului. In timpul luerului s-a ivit ~i intrebarea in legatura eu figura istorid. caei ea eorespundea spiritului epoeii. Ar fi insa 0 eonfuzie grava sa eonsideri drept pura "eoincidenta" faptul d Isus. Ea este semnifieativa intrucit mentalitatea eoleetiva a epoeii Sale . Ideea respeetiva faeu din problema initial iudaica a lui Mesia 0 problema a lumii intregi. mintuitorullumii. a timpului Sau. eu alte euvinte. Era yorba de "Fiul Omului". opus lui divus Augustus. deei eu omul Isus.anorganiea. pe de alta in mitul egiptean allui Horus. impreuna eu toate aeele glose eiudate care se adunasera in jurul Lui de-a lungul seeolelor. Aiei nu m-am mai oprit la diversele paralele pe tanmul istoriei spirituale. fiul dulgh. ea imaginea mea traditionaHi este intr-o oareeare masura insufieienta ~i ca deei a~ mai avea de reeuperat cite 0 faza de dezvoltare ere~tina. E eeea ee voiam sa evoe. un profet evreu aproape neeunoseut. ~i anume fiul maeroeosmosului. Trebuie sa fi fost 0 personalitate de 0 anvergura ie~ita din comun dad a putut sa exprime ~i sa reprezinte atit de desavlr~it expeetativa generala. viziunea mea era 0 unifieare a imaginii lui Cristos eu analogi a sa care se afla in materie. el este prezent ~i in metal ~i piatra. Astfel. ei am vrut sa scot in relief dezvoltarea de-a lungul veaeurilor a eontinutului religios reprezentat prin EI. eaptase oamenii la ineeputul erei ere~tine. ~i anume imaginea originara a anthropos-ului . ehiar dadi ineon~tienta. Nimeni altcineva n-ar fi putut fi purtatorul unui astfel de mesaj in afara toemai a aeestui om isus.s-a preeipitat asupra Lui. stapinul aeestei lumi.s-ar putea spune: arhetipul prefigurat atunei. ale carei radaeini sint impllntate pe de 0 parte in traditia iudaica. In Aion (1951) am reluat problema lui Cristos. a fost eel care a anuntat Evanghelia ~i a devenit sa/vator mundi. ei m-a preoeupat eonfruntarea figurii lui Cristos eu psihologia. Niei nu L-am eonsiderat pe Cristos drept 0 faptura eliberata de toate aspeetele exterioare. Dad nu m-ar fi frapat aurul verde. Ma interesa ~i cum putea fi Cristos prezis astrologie ~i cum a fost inteles in spiritul epoeii Sale ~i in deeursul eel or doua mii de ani de era ere~tina.erului.

~i anume in reprezentarea unirii . Mi-am propus sa 0 vizitez ~i pIna la urma am intrat In ea. Werke X. In Ges. In aceasta privin~a. conceptia lui Freud ~i a mea coincid perfect. termenul in G10sar (Ii.N. care strivea totul In jurul ei. lntr-unul din aceste vise ea fu sugerata. care sfnt viizute pe cer). Von Dingen.Z. Problema centraUi. Impreuna cu problema lui Cristos. 1958.Puterea Romei.coniunctio a carei semnificatie inalta il frapase inca pe Silberer. crease atunci 0 lume In care nu numai unui numar mare de indivizi. ed.e ~i pe cele speciale ale psihoterapiei. aeoperita cu multe reeipiente de sticla ~i toate accesoriile unui laborator zoologic. Dupa cum mai toate problemele care ma preocupau omene~te sau ~tiintific erau Insotite sau anticipate de vise. este transferu(2. printr-o imagine stranie ~i nea~teptata. $i aici am putut demonstra 0 coresponden~a in cadrul a1chimiei. in care inca nu fusesem niciDdata. m-am trezit intr-o incapere unde era amenajat un laborator. die am Himmel geselzen werden (Un mit modern. Cind am deschis-o. ci chiar unor popoare mtregi Ii se dipisera forma autonoma de via~a ~i independen~a spirituala. Ce-i drept.pericolul pierderii individualita~ii. Am visat din nou cum casa mea ar avea 0 aripa mare. Intruchipata prin cezarul divin. ci este un copil specific "erei tehnicii".am fost interesat sa cercetez ~i sa descopar In lucrarile alchimice pe lInga problemele religioa<.! lntrucit telul meu a fost sa arat cit mai amplu po sibil In ce masura psihologia mea corespunde a1chimiei . germ. 221 . La pereti ] Cf. tot a~a ~i cea a transferului. EI nu se afla insa acolo.sau invers . Am ajuns la 0 u~a mare. al contopirii cu masa. 2 V. t.). ea apare astazi Iotr-o forma care nu se poate compara cu nimic din trecut.). Ein moderner My thus. lndividul din ziua de azi ~i comunitati1e culturale contemporane se afla In fa~a unei amenintari asemanatoare . Despre obiecte. 1974 (n. Era locul de munca al tawui meu. Concordan~a aceasta reie~ise deja din cartea mea Psihologie $i alchimie. punctul principal· al psihoterapiei medieale. Este raspIndi:-ea pe intreaga planeta a fenomenului O. eu doua eanaturi. De aceea se discuta deja In multe locuri des pre posibilitatea ~i speranta unei reaparitii a lui Cristos ~i circula deja un zvon vizionar care exprima a~teptarea unei illIntuiri. In fata ferestrei statea 0 masa. Cercetarile mele au dus doi ani mai tirziu la elaborarea scrierii Psihologia transferului (1946) ~i in cele din urma la Mysterium Coniunctionis (1955-1956).

222 . Am deschis-o ~i am intrat Intr-o hala uria~a. pe care Ie observasem In Kenya. 0 fanfara cinta zgomotos. Atmosfera era apasatoare. ~i I-am rugat sa se uite daca in incaperea din spatele perdelei era vreun geam deschis. aeestea petree apoi noaptea. al unui bolnav care trebuie sa fie vindeeat. pentru a se intoarce Inainte de ivirea zorilor In padurea de bambusi. care petreceau acolo noaptea sau chiar ~i ziua. un tinar de la tara. unde zace bolnavul pe care vor sa vina sa ~i·1ia. ca sa zic a~a. re$edin~a lor propriu-zisa (c. cu fotolii. 0 caricatura a bonomiei mele ~i a jovialitatii mele lume~ti.). atirnin. Nu era nimeni acolo. eonfec\ionat din argila sau lut. Fanfara din holul hotelului indica 0 veselie ~i 0 mundaneitate ostentativa. dansurile ~i mar~urile. Nu era nimeni in hol. J. Nici un om n-ar fi intuit in spatele acestei fatade galagioase cealalta lume care exista ~i ea in casa. bintuie 0 fantoma!" Atunci m-am dus eu insumi in camera cealalta ~i am gasit 0 u~a care dadea in odaia mamei mele. Rosti numai: "Da. lara sa ~tiu insa de unde vine. colonade ~i tot luxul aferent. 0 auzisem tot timpul in fundal. Indariit zace cu totul altceva.. Aratau ca ni~te mici chio~curi de gradina cu 0 suprafata earn de doi pe doi metri. imi amintea de holul unui hotel mare. ~tiam ca mama. Eram surprins: "Acum tata se ocupa de ihtiologie!" Stind acolo ~i privind in jurul meu. masute. Erau spirite ce veneau perechi-perechi.d earn la doua picioare distanta de sol. Deodata aparu Hans. care in realitate murise de mult. In incaperea foarte mare se aflau suspendate de tavan doua ~iruri a cite cinci liizi. fiecare continind doua paturi. care nu se poate analiza in nici un 1 Asta imi evoca acele "capcane ale spiritelor". Se duse dincolo ~i cind se intoarse dupa citva timp. cupluri casatorite de spirite. Sint ni~te disu\e in care oamenii pregatesc paturi micu\e ~i pun ~i ceva provizii.. In "capcana spiriteJor". G.! Vizavi de camera mamei mele se afla 0 u~a. ca sa zic lli)a. e ceva acolo . Imagiriea onirica a holului este. posho. Un drum care deseori este pavat artistic eu pietre miei duce de la poteca la aceste casu\e. numai acea brassband i~i revarsa melodiile. Adesea.se gaseau rafturi cu sute de borcane cu toate speciile imaginabile de pe~ti. Acesta este insa numai aspectul exterior. I-am vazut adinc zguduit. am remarcat 0 perdea care se umfla din cind in cind ca ~i cum ar fi suflat un vint puternic. in pat se afla chiar un simulacru. era vizitata in acest loc ~i ca instalase aici paturi pentru ca spiritele sa poata dormi. pentru ea spiritele sa intre acolo ~i nu in kraal (sat).

care este EI Insu~i pe~tele (ichthys). vol. inca nu era incheiata nici munca depusa in vederea studierii legendei Graalului. cura animarum. rezervat viitorului. care de fapt este sarcina mea. Emma lung ~i Marie-Louise . iar iaboratorul indica preocuparea mea cu problema lui Cristos. eu am fost martorul acestei boli in anii tineretii mele I Dupa moartea sotiei mele In 1955. a~adar. coniunctio. Caci inca nu ma confruntasem cu problema principala a alchimiei "filozofice".). Ambele erau sala~e 'impresionante. ar fi trebuit sa includ legenda Graalului in cercetarile mele asupra alchimiei. ZUrich. pentru care alchimi~tii cautau leacul (panaceul). caci acestea slnt dupa stravechile conceptii pe~ti. XII. ambii mei parinti sint inc3. Daca nu m-ar fi impiedicat consideraria fatii de munca sotiei mele. in timp ce holul reprezenta lumea zilei ~i caracterul sau lumesc plin de superficialitate. Asemenea unui Parsifal naiv. Este ciudat ca indeletnicirea cu pe~tele e atribuita in vis tatalui meu. Cind imi amintesc de tatal meu imi revine in memorie un om suferind. a carui rana nu voia sa se vindece .1 Imi amintesc de cite ori mi-au venit in minte Queste du St. 223 .on Franz. J. un "rege pescar". Die Graalslegende in psyehologischer Sieht (Legenda Graalului In perspectivii psihologicii). din care sotia mea I~i facus'e misiunea vietii. ~i nu raspunsesem deci la acea intrebare pe care mi-o punea sufletul omului cre~tin. La fel de ciudat este faptul di mama mea apare ca pazitoare a sufletelor raposate. G. G. In vis. Ceva ramasese neimplinit ~i de aceea imi aparea ca aflindu-se Inca la parinti. Prima exprima intr-un mod cam grotesc problema lui coniuncrio sau a transferului. care sint prin~i In pIasa lui Petru. era inca latent In incon~tient ~i. Astfel. pe dnd lucram la Aion la simbolul pe~telui (ichthys). Cf. Cele mai importante imagini ale visului erau "Incaperea de primire a spiritelor" ~i laboratorul cu pe~ti. Studii din lnstitutul C. A veam senzatia ca aici saJa~luia noaptea. lung. In care domnea un calm misterios. EI este oarecum cel care poarta de grija sufletelor cre~tine.rcati cu problema ingrijirii sufletelor.caz in zarva muzicii de fanfara: laboratorul cu pe~ti ~i pavilioanele suspendate pentru spirite. care se chinuia de pe urma ranii lui Amfortas. Ambele continuturi ma tinura sub tensiune mai mult de un deceniu. 1960 Cc. dr Marie-Louise von Franz a continuat acest studiu ~i I-a dus la bun sfir~it In 1958. Graal (Ciiutarea Sf Graal) ~i regele pescar. prin aceasta.suferinta cre~tina.

caci In materie religioasa avea oroare de orice gindire. fara a fi fost con~tient de consecimele acestei imitatio Christi. in legatura cu care te duci la medic ea sa ceri un sfat.). nu i-au fost clare In adevarata lor greutate ~i semnificatie. Sint suflete de 0 natura incon~tienta. Voia sa se multumeasca eu credinta. adica in incon~tient. ci Christos trdiqte zntru mine. Cine poare sa znreleaga. n-am putut rosti 0 yorba. pe care natura 0 alatura imaginii lor luminoase. znreleaga (Matei 19.~i problema trece astfel In sarcina generatiei urmatoare. ci ~i In zonele "subomene~ti" ale vietii. ~ar eredinta nu i-a fost credincioasii. Am avut daar ni~te vagi bi:inuieli.. !ii sunt fameni care s'au facut fameni pe sine. Nu toti pricep cuvantul acesta. Radacina intema a acestei scrieri se afla Jnca in Aion. ca ~i el. tot a~a ~i cel ce vindeca se vindeca singur. ci aceia carora Ie esre dar . In mod semnificativ. in schimb. care au nevoie de cura animarum. ~i nu ca fiind suferinta omului crqtin in genere. Laboratorul eu pe~ti este deei un sinonim a1 giijii ecleziastice pentru suflete. De multe ori sacrificium intellectus se rasplate~te ~a. 11-12). pe atunci inca nu-mi devenise nieideeum con~tient un aspect esential al sareinii mele ~i de aceea nici n-a~ fi fost capabil sa interpretez visul in mod satisfacator. Detinerea unor atribute teriomorfe indica faptul ca zeii nu ajung numai in regiuni supraomene~ti. Acolo ma confruntasem cu psihologia crqtinismului. penrru zmpardria cerurilor. Pisciculi Chrisrianorum arata ca aceia care-L urmeaza pe Cristos slnt ei In~i~i pe~ti. mai aveam Insa de depa~it cele mai mari rezistente Hiuntrice pina sa pot a~teme pe hirtie Rdspuns lui fov. Dupa cum cel ce rane~te se rane~te singur. t. I~i considera chinul ca fiind 0 problema personala.care i$i irnprumutii irnaginile din lumea animalii (n. Cuvintele din Ga!ateni 2. ~i anume in lumea de dincolo de con~tiinta. Tata nu s-a ocupat In realitate niciodata de simbolistica teriomorfa] a lui Cristos. 20: !ii nu eu mai traiesc. In vis activitatea decisiva e praeticata de la mort la mort.~i. trecuse literalmente plna la moarte prin suferinta aratata ~i anuntata de Cristos.. 224 . 0 acceptare oarbi:i nu duce niciclnd la solutie. Animalele reprezinta lntr-o oarecare masura umbra zeilor. Ii puteam doar intui sensul. Intr-adevar. iar lov este intr-o I Sirnbolistica teriornorfa . ci in cel mai bun caz la 0 stagnare .

nu intentioneaza nici el sa exprime prin aceasta un adevar etem.~i nu ne duce pre Doi in ispita". Asta duce neaparat la intrebarea: Cine poarta vina acestui pacat? La urma urmei. Dar e ceea ce-mi repro~eaza teologii. iar suferinta omului cre~tin este raspunsul sau general. $i problema lui lav. Dumnezeu este Cel care a creat lumea ~i pacatul ei ~i EI Insu9i trebuie sa sufere in Cristos destinul uman. lata tern a principalii in Raspuns lui fov. intrucit gindirea teologica este obi~nuita sa se ocupe de adevaruri eteme. decedat de mull.. Imaginea ambivalenta a lui Dumnezeu joaca un rol decisiv in Cartea biblica a lui lov. Dar in cele din urma n-am putut sa nu ma las cuprins de urgenta ~i dificultatea problemei ~i m-am vazut silit sa dau un raspuns. ni~te fapte care apar mai frecvent ~i in locuri diferite. Materialul psihologiei analitice. Multe din intrebarile ridicate de public ~i de pacienti ma constrinsesera sa ma exprim mai clar in legatura cu problemele religioase ale omului modem. intr-un loc necunoscut mie. Scrierea mea urma sa fie numai vocea ~i intrebarea unui individ izolat care spera sau se a~teapta sa faca publicul sa reflecteze. Ezita<.veam s-o dezlantui. ~i anume in cea a unei trairi ale carei emotii nu Ie-am inabu~il. lov se a~teapta ca Dumnezeu sa fie oarecum aIaturi de el impotriva lui Dumnezeu. Am mentionat "minia lui Dumnezeu". ceea ce provoadi suferinta este pacatul lumii. acel . mi se anuntase intr-un vis.em ani de-a rindul. 9i in timpuri diferite. ~i asta a fost ~i Iov. Dar teologii nu cunosc gindirea specifica ~tiintelor naturii ~i mai ales pe cea psihologica. fiind con~tient de furtuna pe care . datele ei esentiale sint afirmatii omene~ti. Cristos este servitorul suferind allui Dumnezeu.oarecare masura 0 prefigurare a lui Cristos. In Aion se gasesc indicii in legatura cu tema dificila a laturii luminoase ~i a laturii sumbre a imaginii lui Dumnezeu. Radacina extern a a acestei scrieri se afla in lumea mea inconjuratoare. porunca de a te teme de Dumnezeu. Am facut-o in forma in care mi se infati~ase ea mie. Nu-mi trecu niciodata prin minte ca a~ putea fi suspectat ca pretind sa proclam un adevar metafizic. Pe amindoi ii leaga ideea suferintei. Era un vis in care ii faceam 0 vizita tatalui meu. Am 225 . Cind fizicianul spune ca atomul are cutare sau cutare compozitie ~i ii proiecteaza un model. iar prin aceasta se da expresie tragicului caracter contradictoriu al acestuia. Locuia la tara. 9i se intimpla sa concorde. Alesesem aceasta forma cu un scop precis: sa evit sa las impresia di voiam sa proclam un "adevar etem". ~i anume. La Cristos. cu toate consecintele ei.

in arice caz. ca sa zic a~a.carn de-o virsta cu mine . fusese un han intr-o localitate balneara. ca ~i cum bucati mari de lemn ar fi fast aruncate in jos ~i in to ate direqiile. Ei intruchipeaza umbra mea. am aflat ~i ca de-a 1ungul timpului se oprisera acolo multe personaje inalte. Apoi. de lucru ~i acolo se aflau. un volum in-folio gros. Am remareat doar di ceeo. nici cuprinde cu mintea. ell citeva constructii anexe mari. Biblia pe care 0 tinea tata era legata in piele lueioasa de pe~te. nu ~tiu cum . ci. oameni renumiti ~i printi. ~i dr Y. scena s-a transformat: Tata ~i ell mine eram in fata casei. dar n-o puteam niei aprecia exact. nu intelegea absolut nimic ~i ca fiul sau ineepuse sa rida. Initial. 0 deschise 10.vazut 0 casa in stilul seeolului 0.Veehiul Testament . incit 11-o. in prima ~i a doua editie. care imi este bineinteles ~i mie propriu. Pareo. 0 226 . amindoi psihiatri. ci despre un argument aUt de inteligent ~i de savant. ee spunea dovedea 0 imensitate de cuno~tinte de tot feluL a caror importanta 0 intuiam intrucitva. dupa cum am observat curind. Se auzea multa galagie. era un mare savant fara funqie publica. Ma necajeam la gindul cit era de pacat ca trebuia sa vorbeasca in fata a trei natarai co. in mod ciudat. Am vazut ca dr Y. asemanator Bibliei Merian care se gase~te in biblioteca mea. Apoi.~i incepu sa interpreteze un anumit facu atlt de rapid ~i de savant. iar sarcofagele lor s-ar gasi in cripta care apartinea casei. Se mai zicea ~i ca unii dintre ei ar fi murit. Tatal meu supraveghea totul in calitate de custode.mfast in stare pasaj. in calitate (~ r~edic. invadat de idei pline de profunzime. co. .1XVIII-lea. iar vizavi se gasea un fel de hambar unde fusesera pare-se ingramadite provizii de lemne. in contrast total cu ceea ce fusese in timpul vietii. L-am intilnit in camera so. tatal meu lua 0 Biblie mare dintr-un raft. Dar tata nu era numai custode. Mie mi-era insa perfect clar ca nu era yorba despre 0 agitatie bolnavicioasa ~i in Grice caz nu despre 0 peroratie fara sens. Amindoi gindeau ca tatiil meu s-ar afla intr-un fel de stare de agitatie seniEl ~i ca s-ar fi lasat prada unui torent de vorbe fara noima.~i fiul sau. foarte spatioasa. De aceea vorbea cu 0 asemenea intensitate. noi. sa-l urmaresc. incit prostia noastra efectiv nu era capabila sa-l urmareasca ~i des pre ceva foarte important care-l fascina.pusesem eu 0 intrebare sau tata voise sa explice ceva din proprie initiativa? -.banuiam ca era Pentateuhul . tata ~i fiu. eei doi psihiatri reprezinta un punct de vedere medical !imitat.

Scena initials. Dar dintr-un motiv oarecare n-am putut duce fruntea chiar pina jos la sol. caci pqtii sint muti ~i incon~tienti. iar eu I-am imitat. Ambian\a indiana ilustreaza "partea cealalta". ca in spatele u~ii. De aeola Ii se adresa consilierilor ~i filozofilor sai. Ie poruncisc soldatilor sai sa-l paraseasca. sus. Apai am intrat in casa ~i am remarcat ce ziduri groase avea.~i se straduie~te sa ne transmita punctul Iui de vedere. Bazinul se sprijinea pe 0 calaana uria~a ~i alcatuia jetu] rotund al sultanului. Dupa acest e~ec. generalul regelui David. ajungind pe "partea cealalta". EI este preocupat in mod evident de Biblie . 0 scara abrupta ducea spre partea de sus a perete]ui . trecem strada.Aveam impresia ca acolo ar lucra cel putin doi muncitori. ca sa zic ~a. Pielea de pe~te califica Biblia drept un continut incon~tient. dar tat~H meu ma lamuri ca bintuiau fantome. Era 0 incapere inalta ~i rotunda cu 0 galerie de-a lungul perete]ui. lasindu-l fata in fata cu du~manul. de-a lungul peretilor. care ~edeau 1n galerie. 0 Hisasem in seama tata]ui meu. Apoi a ingenuncheat ~i a atins solul cu fmntea.Facerea? . de asemenea. Tatal meu nu izbute~te sa se fadi inteles. de spirite zgamotaase. Erau deci un fel de Poltergeister. ingenunchind. din centm.asta nu mai corespundea realitatii. pub lieu I este partial incapabil.1 sultanului Akbar din Fatehpur-Sikri. In tim227 I I . Sus se aHa 0 u~a midi ~i tata spuse: "Acum te voi conduce in fata prezentei celei mai inalte!" Parca mi-ar fi spus : "highest presence". locuia Uric. Aceste fenomene se produc de cele mai multe ori in apropierea tinerilor in prag de pubertate. arata ce repercusiuni avea sarcina mie pe-atunci inca incon~tienta. Ramase poate 0 distanta de un milimetru intre frunte ~i pamint. Acolo ni se oferi o priveli~te ciudata: 0 saia care era reproducerea fidela a lui diwan-i-kaas (salade consiliu) 0. pe care-l vazusem in India. pe care. Am urcat pe 0 scad ingusta pina la etajul intii. ceea ce inseamna ca eu sint inca necopt ~i prea incon~tient. Totul era a mandala gigantica. unde se pare ca sint acei Poltergeister in aqiune. adidi a incon~tientului corespunzator. partial de 0 pros tie rautikioasa. intr-o incapere izolata. Bat~eba. Dar facusem ~i eu gestul impreuna cu tatal meu ~i brusc am ~tiut. cu mare emotie. Trebuie sa adaug citeva remarci explicative in legatura Cll acest vis. Ea corespundea exact acelui diwan-i-kaas. David il tractase pe Urie in mod ru~inos de dragul sotiei acestuia. In vis am observat deodata ca. de unde patm poduri duceau spre centm] in forma de bazin. poate datorita tatei.

omul este abilitat sa dobindeasca a cunoa~tere. in afara de aceasta.pul ~ederii mele in India ma impresionase profund structura de mandala pe care 0 avea diwan-i-kaas ca reprezentare a unui continut raportat la un centru. Urie este 0 prefiguro. J II Samuil 11. ~i daca n-ar fi a~o. pe care David 11abandoneo. 0 expresie care nu se intrebuinteaza in fond dedt pentru Dumnezeu. Fara indoiala. el"l pe femeio.~i anume con~tiinta des pre lume a omului. dupa cum 0 spune visul. il1 ce ar consta libertatea lui. cum ar fi David.rIi trebuit de fapt sa pot atinge solul cu fruntea. EI este chiar. moartea a smuls-o pe sotia mea de ling3_mine . t. credinciosul sau general Urie.re a Iui Cristos." Ceva in mine se impotrive~te ~i nu vrea sa fie un pqte mut. dar nu chiar de tot. bine. lui Urie. unde ar fi ea? ~i care i-ar fl sensul daca ea n-ar fi in stare sa-L ameninte pe Cel ce 0 ameninta? Urie locuie~te mai sus dedt Akbar. Nu pot sa nu ma gindesc in <\cest context 1a Buddha ~i relatia lui eu zeii. dar. pentru co. lantul nidana . Ceva m-a impiedicat insa . highest presence.t-o 10. Dar mai sus dedt acesta sta victima lui ceo. atunci niei n-o. Am inteles abia mai tlrziu ce semnifica aceasta aluzie la Urie: nu numai ca m-am vazut nevoit sa vorbesc in public ~i foarte in detrimentul meu despre imaginea ambivalenta din Vechiul Testament a Domnului ~i despre consecintele sale. Ero. chiar in fata hotaririi divine.r fi fast conceput un lovell dteva secole Inainte de na~terea lui Cristos. EI are chiar posibilitatea de a distmge creatia in aspectul ei esential ..). foarte pe nedrept. nevi novata. ascunse In incon~tient. David . Gra\ie fortei zeilor.za. Caei altfel. omul-Dumnezeu care este abandonat de Dumnezeu. 0 intelegere a Creatomlui sau.relatiile.pret de eel putin un miIimetru.. al "stapinului lumii". pentru asiaticul credincios Tathagata este supremul. dadi facem abstracfie de bizantinisme. 228 . Ceva in mine rostea: "Da-da. omul poate ~terge prin radioactivitate mice vi4a superioara de pe suprafata pamintului.~i-a luo. in omul liber. Centrul este scaunul lui Akbar cel Mare (care domne~te peste un subcontinent). Ideea unei distrugeri a lumii i~i are riidacinile inca la Buddha: prin iluminare. lata lucrurile care ma a~teptau. Mai mult dedt atit. ASt3Zi. lasindu-I prada du~manului.m nevoit sa ma inclin in fata acestui destin ~i o. absolutuL lata de ce budismul Hinayana a fost suspeetat de ateism. supunerea mea sa fie totala. Omul i~i rezerva 0 marja. 27 (II.

Abia eu Mysterium Coniunctionis psihologia mea a fost plasata definitiv in realitate ~i consolidata. Aid este vorba despre interactiunea dintre incon~tient ~i con~tiinta.asupra vietii fiecarui individ in parte. pe temelii istorice. sarcina mea era rezoI) Echinoc(iul. Din aceste date mi-a rezultat problema sincronicitatii. I I lnUintuirile cauzale. t. Problema Iui Cristos tratata in Aion ma conduse in cele din urma la intrebarea cum se exprimil aparitia anthropos-uIui. Cu aceasta. ='Jegarea schopenhaueriana a vointei trimite profetic spre 0 problema a viitorului. pozitia soarelui la 21 martie (Il. a~a incH iluzia fiintei i~i afla sfir~itul.vorbind in termeni psihologici: a "sinelui" . Cristos este "Pe~tele" ~i apare ca stapin al noii epoci (precum Hammurabi ca stapin al zodiei Berbecului). Mysterium Coniwlctionis a eonstituit incheierea confruntarii dintre alchimie ~i psihologia mea a incon~tientului.). Incercasem sa scot in evidenta simultaneitatea dintre aparitia lui Cristos ~i inceputul unei noi ere. germ.). mi-am urmarit insa mai cu seama intentia initiala de a prezenta Intregul domeniu al alchimiei ca pe un fel de psihologie a alchimiei sau ea pe 0 fundamentare alchimica a psihologiei abisale. Werke \ill!. in Ges.I . ideea creaturii care-L depa~e~te pe Creator eu foarte putin. 1967 (Il. care necesita 0 tratare separata.zodia Pe~tilor. Visul dezvaluie un glnd ~i 0 presimtire prezente inca de mult in omenire. boala ~i moarte . Aici am abordat din nou problema transferului. 21952. 1954. care due inevitabil la biltrinete.in experienta individului. 229 ."omul interior" . ed. ca Intreg. Dupa aceasta digresiune in lumea onirica ma reintorc in cea a cartUor mele: in Aioll mai fusese abordat ~i un alt perimetru de probleme. care s-a apropiat deja ingrijoditor de mult de noi. dar un putin care este hotaritor. De aceea. a omului celui mare . ~i anume intrarea "punctului primaverii"l sub semnul Pe~tilor. pe care am inrati~at-o in scrierea: Synchronizitat als ein Prinzip akausaler Zusammenhiinge2 (Sincronicitatea ca principiu al relaiiilor acauzale). innurirea personalitatii mai vaste . Am incercat sa dau raspunsul la aceasta intrebare in Von den Wurzeln des Bewufltseins (Despre radacinile con~tiintei). trebuie desemnata drept sincronicitate. despre dezvoltarea din incon~tient a con~tiintei ~i despre impactul. Aceasta concomi" tenta intre viata Iui Cristos ~i evenimentul astronomic obiectiv.se poate rupe. a unei noi epoci .

Ele reprezinta 0 compensare adusa lumii mele contemporane ~i a trebuit sa spun ceea ce nimeni nu vrea sa auda. caci preocuparea cu continuturile incon~tientului modeleaza omul ~i-i determina transformarea. Viata mea este actiunea mea. Spiritului care m-a framintat i-am dat cuvintul.vata. ca sa formulez a~a. N-am contat niciodata pe Vl ecou putemic al lucrarilor mele. ca sint atit de pierdut. este ceea ce am facut. Astazi pot spune: este chiar miraculos ce succes am avut. mai mult decit m-as fi putut a~tepta v[eodata. Toate scrierile mele sint.). Una nu se poate despik[i de cealalta. doar una sumariL Ar trebui sa spun de fapt mult mai mult sau mult mai putin. sarcini impuse din interior. Bineinteles ca ar fi putut fi mai mult ~i mai bine. Pentru mine. este munca mea spirituala. opera terminata. la fel ca tot ceea ce va povestesc. mai ales la inceput. Scrierile mele pot fi privite drept ni~te statii de-a lungul vietii mele. des pre care ~tiintifice. In mosolid. fire~te. ~i acum ea mentul in care am atins pamintul limita extrema a ceea ce puteam ~tiintific. Ce am scris m-a invadat. De aceea mi s-a pamt adesea. dar nu pe baza capacitatilor mele. t. ele au luat nastere sub presiunea destinului. redata aici literal (11. . am ajuns concomitent la eu intelege din punet de vedere arhetipului in sine. Capitolul este improvizat ~i s-a nascut din c1ipa1. esenta nu se mai pol face alte afirmatii putea sa stea In picioare. ele sint expresia dezvoltarii mele interioare. ~tiam ca oamenii vor reaqiona res pingindu-ma. la transcendent. Vederea de ansamblu pe care v-am oferit-o aici asupra operei mele este. m-a asaltat dinsp:~ interior. J Este formularea lui lung. Am sentimentul de a fi facut ce-mi statea mie in puteri. pentru ca este dificil sa accepte compensarea la lumea con~tienta. esentialul a fost intotdeauna sa spun ceea ce trebuia sa spun.

" Pina Ja 0 vfrsta fnaintata. Meinrad ~i este pamint al bisericii. la care mai participa tot felul de animale domestice mici.8 Turnul Prin munca mea ~tiintifica. a insemnat pentru mine nu doar 0 satisfaqie nemaipomenita. Trebuia sa dau intr-un anumit fel 0 infati~are in piatra celor mai intime ginduri ale mele ~i ~tiintei me Ie proprii. Jung se destindea spargind !emne. inainte tinuse de minastirea St. Am vazut in fata ochilor mintii 0 cabana africana. nu j Tumul din Bollingen n-a fost pentru Jung numai 0 cas a de vacanta. la batrine\e petrecea acolo cam 0 jumatate din an. in care focul. Aeesta a fost inceputul turnului pe care mi I-am construit la Bollingen. sa fae 0 marturisire in piatra. Mai intii TI-am planuit 0 easa veritabili'i.soar putea spune. lucrind ~i odihnindu-se. I Mi-a fost de la bun ineeput cIar eli urma sa construiesc la malul apei. Farmecul ell totul deosebit pe care-l emana tarmullacului Zurich superior ma fascinase dintotdeauna. mai simteam nevoia de ceva. fusese velist pasionat ~i era inclinat spre orice sport nautic (A.). Gallen. plantfnd ~i recoltind. "Fara pamfntuJ meu. 1. ci ~i 0 implinire plina de sens. inconjurat de citeva pietre. Totu~i CUVlntul ~i hfrtia nu mi se pareau sufident de reale. cu ~emineulin centru ~i culcu~urile la pereti. Trebuia sa degaje 0 senzatie de siguranta ~i adapost. opera mea n-ar fi putut Jua na~tere. a unei totalitati familiale. E situat in districtul St. cabanele primitive realizeaza 0 idee a totalita\ii . am reu~it sa pun treptat pe un teren solid fanteziile mele ~i continuturile incon~tientului. un soi de locuinta primitiva. iar intreaga existentii a familiei se deruleaza in jurul acestui centru. 231 . ci doar 0 construqie cu un etaj. a~a di in 1922 am cumparat terenul din Boilingen. sau. arde in mijloc. In fond. In anii tinere\ii. dar am realizat -0. V oiam sa construiesc ceva asemanator: 0 locuinta care sa corespunda sentimentelor primare ale omului. altfel spus. sapind. Ideea poate parea absurda.

sau fac exercitii yoga. atit de mica ~i ascunsa. Dupa dtva timp am avut din nou 0 senzatie de incompletitudine. In acest spatiu inchis eu sint numai pentru mine insumi. intre cele doua tur232 .0 curte ~i 0 loggia ins pre lac. Dupa moartea sotiei mele. separata de trinitatea complexului principal. i se adauga constructia centrala cu 0 anexa asemanatoare unui turn. Am inteles ca trebuia sa ridic 0 casa adevarata.numai in sens fizic. am simtit obligatia interioara de a deveni eel ce sint de fapt. vreo jumatate de ora sau chiar numai un sfert de ora. ell doua etaje.se scursesera alti patm ani . Este un colti~or al reflectiei ~i imaginatiei . Dar am sehimbat planul inca din timpul primelor stadii de lucru. Atunci. A~a ca dupa patru ani. in 1923. ~i in aceasta forma cladirea mi se parea prea primitiva. Sentimentul de lini~te ~i reinnoire pe care mi-l dadea turnul a fost inca de la ineeput foarte intens. in 1955. 0 cuaternitate .chiar dadi e yorba doar de coltul unei camere despartit de rest printr-o perdea .patru parti de constructie diferite. din prezent in atemporalitate. mi se parea prea primitiv. Astfel s-a inaliat. Cind a fost terminata.un laca~ de concentrare spirituala. exprimind astfel toate lucrurile care ma transpuneau din agitatia timpului in solitudine.eidin Bollingen: Am descoperit deodata di partea centraJa a cli:idirii. Aveam in vedere casele indiene in care de obicei se afla un spatiu . Din aceste considerente am adaugat .unde te poti retrage. In 1935 se trezi in mine dorinta de a avea 0 bucata de pamint imprejmuit.trecuse iar~i un interval de patru ani .anexa care semana cu un turn fu reconstruita. In limbajul ca<. M-am gindit ca in acest de-al doilea turn 0 incapere sa-mi fie destinata exclusiv mie. Ele alciltuiesc a patra parte a intregului. in 1931 . Am intotdeauna cheia la mine. care pina atunci zacea chircita. in 1927. Acolo oamenii mediteaza. Luase astfel fiinta un grup de patru. devenind un turn adevarat. ~i nu doar 0 cabana. care sta ghemuita la pamint. In decursul anilor am pictat peretii. prima casa rotunda.adesea al unor imaginatii foarte neplacute ~i al c~lei mai anevoioase gindiri. am constatat di devenise un veritabil turn de locuit. ~i anume in decursu\ a doisprezece ani. Turnul semnifica pentm mine ceva aidoma unui laca~ matern. nimeni n-are voie sa intre . ci ~i psihic. Mi se eontura insa incetul cu ineetul impresia ca el inca nu exprima tot ce era de spus. di mai lipsea ceva. Imi trebuia un spatiu mai larg care sa stea deschis cerului ~i naturii.dedt cu permisiunea mea.

pintecele mamei sau 0 forma materna in care puteam fi din nou a. Am inalpt-o atunci printr-un etaj superior. In fantasmele mele. "fiul strabun al mamei". sau a con~tiintei. ansamblul era incheiat. Inca de la inceput.. Cu aeeasta. ma reprezenta. Construqia primului turn i'ncepuse in 1923. a~ fi considerat asta doar drept 0 indrazneata relevare a propriei mele persoane. de morti. obtinuta 0 data eu virsta. ca o acceptare a ceea ce eram. Sta in afara timpului ~i este fiu al incon~tientului matern. Am renuntat la electricitate ~i fac eu insumi focuI in camin ~i soba. ca sa zie ~a. cad turnul este legat. exprima superioritatea eului. in nori. Turnul imi dadea senzatia de a rena~te in piatra. La Bollingen ma aflu in fiinta mea cea mai autentica. 164 (n. In realitate insa. Aceste date sint inearcate de sens. nota de la p.nun. Imi aparea ca 0 realizare a ceea ce inainte era doar banuit ~i ca 0 reprezentare a individuatiei. Nu exista nimic in turn care sa nu fi devenit ~i crescut in decursul deceniilor ~i de care sa nu fiu legat. pe mine sau reprezenta eul meu. care a trait dintotdeauna ~i va trai intotdeauna. ~i la Bollingen acesta este viu. t.zutce ie~ise ~i ca rezultase 0 forma plina de tile: un simbol aI totalitatii psihice. ca sa zic a~a. a carui experienta 0 facusem inca pe clnd eram copil. la un an dupa moartea sotiei mele. "omul strabun" lua chipullui Philemon. Aici sint. A~a vorbe~te intelepciunea alchimiei. Nu exista nid apa curenta. S-ar putea spune ca am construit turnuI intr-un soi de vis.>a cum sint. Nu am reflectat niciodata asupra conexiunilor interne. 2. 233 . in ceea ce-mi corespunde. 1 V. in animalele care vin ~i pleaca ~i in obiecte.). 0 amintire aere perennius 1. cum am fost ~i cum voi fi. in c1ipocitul valurilor. Se dezvoltase aidoma unei seminte vechi ce incoltise. Uneori sint ca raspindit in peisaj ~i in lucruri ~i traiesc eu insumi in fiece porn. Totul are propria sa istorie ~i propria mea istorie ~i aiei este spatiu pentru imperiul fara de spatiu al planului din fund. Am construit casa in perioade diferite ~i am urmarit intotdeauna numai necesitatile concrete de moment. la doua luni de la moartea mamei mele. turnul a devenit pentru mine un loc al maturizarii . "strabunul". A avut un efect binefacator asupra mea. dupa cum yom vedea. caci "batrinul". Abia mai tirziu am VD. Seam aprind vechile lampi. este personalitatea nr. Mai inainte nu a~ fi fast capabil de a~a ceva.

zidarul ii dictase propnetarului carierei toate dimensiuni!e si acesta Si Ie trecuse in carnete!. In anul 1950 am ridicat un fel de monument din piatra in cinsteo.Si cit de greu este sa fii simplu: ~ La Bollingen. asta e piatra mea . pe care se afla un batrln scund intr-un peisaj eroic (A. sint ineonjurat de lini~te si se tri'lieste ill modest harmoll}' Yl'irh naturel. Aiei. de dimensiuni mult mai mari deeit fusese eomandat. mine este 0 poveste stranie: Ond am construit zidul de imprejmuire a a~a-zisei gradini. I Titlul unei vechi gravuri chineze~ti In lemn. piatra alchimica. dispretuita ~i repudiata de catre eei ignoranti. In prezenta mea. Oar cind am zarit eu piatra. mi se potrivea perfect ~i ca voiam sa fac ceva cu ea. trebuie sa fie a mea!" Oki realizasem pe loc d. se constata ca a~a-zisa piatra de colt avea ni~te dimensiuni total gresite: in locul unei pietre Tn trei muchii se adusese un cub. cu 0 latura de vreo 50 de centimetrL Zidarul se infurie Si Ie spuse matelotilor di puteau duce piatra imediat inapoi. am zis: "Nu. Aceste lueruri simple 11fac pc am simplu . ce-i drept Este dispretllita de cei pro~ti. Mai lntii lmi trecura prin minte niste versuri latinesti ale alchimistului Amaldus de Villanova (mort in 1313) Si fu Si primul iueru ciopiit de mine in piatra. creatia ~i jocul sint 10. Numai ca inca nu stiam ee anume. aveam nevoie de pietre Si Ie-am comandat de la cariera af!ata in apropiere de Bollingen. Era un cub perfect. Cum a venit piatra 10. Aceste versuri se refera la lapis. ele suna astfel. in traducere.. chinul creatiei se diminueaza. Rasar ginduri care coboara pina in strafundul veacurilor Si anticipeaza in mod corespunzator un viltor indepartat. Cind sosira insa pietrele eu vaporul ~i fura desdircate. Dar ell atlt mai illbita de cei In!elepti. 1.. a ceea ce inseamna tumul pentru mine. eea nearatoasa Ca pre! e ieftina.).trebuie sa pompez singur apa.01 alta. 234 . lata piatra. Eu sparg lemnele ~i tot eu gatese mine area.

Pentru celelalte inscrip\ii. un cerculet. Leipzig si Berlin. iar in ccntru am plasat un omulet. Inscriptia este in grecqte. fragmentul Fragmente del" Vorsokratiker (Fragmentele presocraticilor). 9).unul dupa altul . 235 . In Glosar termenul alchil7lie (A. 1. totusi pot fi gas ita pretutindeni. v. ultima propozi\ie se refera la Homer (Odiseea. dar sint ascunsa in locul eel mal launtric al omului.in timp ce lucram la piatriL Pe cea de-a treia suprafatii. Acesta este Telesphoros. iata traducerea: Timpul e un copil . Totodata.regatul copilului.jucindu-se ca un copil . Este papusica ce corespunde pupilei ochiului (oupilla)l. Sint om tinar ~i om batriil totodata.! nu sint niciodata atinsa de sehimbare a vremurilor.judnd un joc pe esichier . Omuieful poarta 0 pelerina eu gluga si duce 0 lanterna. Toate frazele reprezinta citate din alchimie. sa vorbeasca singura intr-o inscriptie latineasca. Dieterich. Eine Mithraslitlirgie. singura.).). El indica drumul catre porrile soarelui si tara viselor. am lasat piatra. care ratacqte prin regiunile tenebroase ale acestui cosmos si straluceste ca 0 stea din adi!1curi. un soi de cabir sau de Tclesphoros allui Eseulap. versuI12). ca sa zic asa.2 Aceste cuvinte mi-au venit in minte .Curind a mai rezultat ~ialtceva.. cfntul24. intrucit trebuie sa fiu scoasa din adincuri asemenea unui peste. In incheiere. 1923. un fel de oehi care ma privea. lata traducerea lor: Eu sint 0 orfana. Sau intrucit cad din eer ca 0 piatra alba. 2 Prima propozi\ie este un fragment din Heraclit (H. 52). asa cum poate fi vazut pe anumite reprezentaxi clntice.i pe acesta in piatra. t. fraza urmatoare face aluzie la liturghia lui Mithra (A. L-am d~jtuit :. Eu sint una. Hoinarese prin pi'iduri ~i munti. Diels: Die 1903. Muritoare sint pentru orieine si totu:. este eel care indica drumurile! Lui i-am dedicat cJteva cuvinte care-mi venisera in minte in timp ce munceam. N-am cunoscut nici tata nici mama. Pe suprafara frontala am distins. cea intoarsa catre lac. dar opusa mie il1sami. dar poate fi si un diminutiv de la pupa = piipusii (n. am pus In !imba latina sub spusele lui Arnaldus de Villanova um1atoarele cuvinte: "In amintirea celei de-a 75-a 1 Pupilla inseamna In latina pupila a ochiului si feti\a. p. in structura naturala a pietrei.

Apoi a fost preluat de catre psihologia mea a incon~tientului ~i . Suna de pardi s-ar fi auzit mai multe voci sau ni~te instrumente ell coarde. in seeolul al XII-lea. Parsifal este eroul ere~tin. dnd a luat na~tere legenda. ca fiu al diavolului ~i al unei feeioare pure. dupa ee disparuse deja din lume. Intr-o seara. sa clnte.aniversari a zilei sale de na~tere. pe vremea dnd toemai se tennina constructia primului turn. Am stat singur. care de asta data mi se parea totu~i deosebita ~i deci interesantii. C. Nu-l traisem inca niciodata atit de intens. Merlin reprezinta incerearea ineon~tientului medieval de a erea 0 figura paralela eu a lui Parsifal. G. poate vreo saptamina. Ea este plasata In afara turnului ~i-i ca un fel de explicatie a lui. inca nu existau premisele neeesare spre a intelege ceea ce reprezenta el. Ca 0 muzicii polifonica. Era de parca 0 orchestra s-ar 236 . Intrudt celor mai multi oarneni viata eu incon~tientul Ie este pur ~i simplu incomprehensibila! Una dintre experientele mele cele mai remareabile e sa constat dt de straina Ie este oamenilor. Povestea sa nu este terminata de faptnici azi ~i el tot mai colinda. Domnea un calm de nedescris. in semn de recuno~tinta. Gamenii tot ii mai aud strigatul. imi aduc inca perfect aminte. dar nu-l pot intelege sau talmaci. care mai rasuna din padure ~i dupa moartea lui. ca sa-mi incalzesc apa pentm a spala vasele. lung a fikut-o ~i a pus-o aici. trebuie sa fi fost spre inceputul primaverii.ramine ~i pina in ziua de azi tot neinteles. S-ar putea spune ea secretullui Merlin a fost continuat de alchimie. nu era zapada. Apoi. sau 0 orchestra intreaga. este fratele sau obseur." Cind piatra fu gata. iar Merlin. Era in iama dintre 1923 -1924. Acest strigat pe care nimeni nu-l poate pricepe arata ca el traie~te mai departe ca faptura nemintuita. care ramine insa de neInteles pentru ceilalti oamenL ~titi ce intentionasem sa eioplese pe spatele pietrei? Le cri de Merlin! Caei ceea ce exprima piatra imi aminte~te de manifestarea Iui Merlin din padure. pe care eu n-o pot suferi. Din cite-mi amintese. in anul 1950. m-am tot minunat ~i m-am intrebat ce 0 semnifica oare sa faci a~a ceva. a~a spune legend a. poate ceva mai mull. Ma gaseam odata la Bollingen. De aceea sfir~e~te el in exil ~i de aici Ie cri de Merlin. mai cu seama in figura lui Mercur. ill-am tot uitat la ea. apa incepu sa fiarba ~i eazanul . Este un mod de manifestare al locuitorului sau. ~edeam in fata focului caminului ~i pusesem pe el un eazan mare.

am avut imaginea vizuala a mai multor sute de fapturi. la fel de lini~tita. dar cu to ate disonanteie naturii. De obieei. 237 . Era 0 muzica dulce. M-am bagat din nou in pat ~i am cugetat cum se putea in~ela omul ~i m-am intrebat de uncle pina unde avusesem un asemenea vis. lar asta era corect. A~a era ~i muzica: un flux. La acest gind. eu mult tropait.imediat incepu acela9i vis: din nou am auzit pa~i. am deschis geamurile ~i obloanele. Atunci m-am gindit ca trebuie sa fie pur ~i simplu fahtome care bintuie. ce semnificatie avea faptul ca un vis insista atit de mult pe realitatea sa ~i pe starea mea de trezie. a dracului sa fie de treaba!" Crezusem ca-i un vis ~i iata ca totu~i este reaJitate. In timpul noprii ma trezirii ni~te pa~i u~ori. M-am trezit. In acela~i timp. ci ~i cumplit de contradictorie ~i de haotici'i. Eram singur ~i-mi incalzisem soba. am adormit iara~i ~i . absolut nimic. poate fii de rarani in hainele lor de duminidi. aceasta melodie naturala feeridi. pesemne. risetele ~i discutiile fusesera reale! Dar. Vi suI constituie deci 0 situatie eehivalenta realitarii ill care el creeaza un fel de stare de veghe. Se auzea ~i 0 muzica indepartata.rlsete ~i vorbe. Am ridicat obloanele ~i. risete. asemenea naturii apei ~i celei a vintului . Mai mult de 0 ora am tot ascultat concertul. care inconjurau turnu!.atit de straniu. ca ~i cum ~i-ar fi dat reciproc replica . . Iara9i am sarit din pat.. La inceputul primaverii lui 1924 am fost din nou la Bollingen. mi-am zis. M-am glndit: "Oare cine umbla pe-acolo? Ce-o mai fi ~i asta? Doar nu exista decit cararea aceea mica de-a lungul lacului ~i rareori calea pe ea cineva!" Tot reflectind <L5a. Nu se vedea nici ripenie de am. "E ciudat". discutii.. Ba predomina una. iar apci am perceput glasuri . nu se auzea nici un sunet. pretutindeni. muzica. dar totul era la fel ca inainte: 0 noapte luminata de luna ~i cufundata Intr-o lini~te de mOlmint. asta se intimpla numai cind e vorba de fantome. ~i care cob oris era din munri ~i asaltau tumul din ambele parti. visasem doar. ba cealalta. dici natura nu este numai plina de armonie.nimic. fiind inca sub imperiul acestei emotii.. A fi treaz inseamna a percepe realitatea.fi aflat in interiorul turnului ~i 0 alta afara. M-am gindit iritat: "Ei.$edeam ~i ascultam fascinat. eu risete. imbraeate in culori intunecate. 0 revarsare de sunete. incit nici nu se pOole descrie. -am trezit de-a m binelea ~i m-am dus la fcreastra. M-am intrebat bineinteles. cintat din gura ~i din acordeon. perfecta lini~te. care se apropia tot mai mult. Era 0 seara asemanatoare. nn era pie de vint . Eram convins ca pa~ii.

Ce insemnau acei fii de tarani care faceau muzica ~i treceau intr-un cortegiu lung? Imi dadeau senzatia ci1 ar fi venit din cmiozitate. A doua zi 11intreba pe ciobanul la care lnnoptase ce puteau sa semnifice oele petrecute. care este ~i mai accentuata prin recurema.este a haJucinatie TIu-mi 1 In dialect elve(ian: raposa(i (i!. $i anume. care reprezinta tot compensari. De atunci nu mi s-a mal intimplat niciodata sa tdiesc sau sa visez ceva asemanator. Dar acea aventura In-a lasat fara grai ~i nu-mi puteam aminti sa fi auzit vreodata ceva similar. in timpul unei ascensiuni a muntelui Pilatus. pe de 0 parte. Explicatia evenimentului ca 0 compensare psihica nu ill-a multumit niciodata total.. totul era de un rea! atlt de desavlr~lt..Acest tip de vis trildeaza. exact cum mi se intimplase ~i mie sa aud din turn. pentru a privi tumu1. Ca explieatie pentru Intimplarea traita de mine se poate spune ca ar fi fost yorba despre un fenomen de solitudine la care vidn! ~i calmu! din exterior ar fi fast compensate prin imaginea unei mul~imi de oarnenL Asta ar corespunde halucinatiilor pustnicilor. incit de abia imi gaseam drumul Intre cele doua reaiitati..chipurlie Wodan mai bintuie ~i azi acolo . Acesta Ji diidu imediat oexplicalie: trebuie sa fi fast salig Lidl. Co. . acompaniindu-se eu muzidi ~i dntec. Se poate citl acalo urmatoarea poveste: 111tr-ost1na de pe muntele Pilatus. d~n secolul al XVII-lea. dnd am luat cuno~tinta de cronica din Lucema a Iul Rennward Cysat. care are reputatia de a fi vizitata de fantome . sau ce! putin a~a parea. In acea noapte. IncH am perceput convoiul acelor sdlig Lut care tocmai treceau pe acolo. pe de aha insa. niel a declara d'i. n. figur. " . spre deosebire de visele obisnuite. 238 . de catre un convol de oameni care treceau de ambele parti ale cabanei. Abia mult mai tirziu i-am dibuit un sens. tendinta incon~tientlllui de a conferi celui care viseaza 0 pronuntara impresie de realitate.Cysat fu deranjat noaptea. Dar oare se $tie din ce fel de realitati se trag astfe! de pove~ti? S-ar putea emite ~i ideea ca a$ fi fost atit de sensibilizat datorita singuratatii.ile :"rhetipal~. Nu intelegeam mai nimic din aceasta chestiune. am1ata luiWodan formata din sufletele defuncte. senzatille corporale.i-~iface mendrele! . Obi~nuiau sa "blntuie" astfel ~i S8. atraga atentia asupra lor. surse ale unor astfel de realitati cunoa~tem.

plecau din Elvetia central a catre Locamo. aici construie~ti? Doar slm cadavre aici!" Am gindit. 400 ed. care fusese luat cu asalt de francezi. bineinteles: "Prostii! Niei yorba de asa ceva!" Dar cind. p. Apendicele. care se organizau in mod regular primavara Si iSi luau.20 m. am gasit intr-adevar un schelet. deveneau soldati si luptau in solda straina. Ie percepem sau intuim ell un simt interior. Cercetind oasele. ramas bun de 13 patrie. am construit din nou. fiica mea eea mai mare. patm ani mai tirziu. se adunau acolo in "Casa di Ferro".eel mai adesea primavara . "'>. Fantezia mea s-a mai preocupat inca mult timp de aeest eveniment onine iesit din comun. pentru d. Asta se petrecu dupa ce austriecii aruncasera in aer podul de la Grynau. Am organizat atunei pe terenul meu 0 inmomlintare adevarata pentru soldat 9i am tras trei salve la mormint. venita in vizit3. ell dutee Si voioSie. dupa care fusesera adu~i de ape la malul lacului superior.. In turn se afla 0 fotografie a mar·· mintului deschis. dici in Evul Mediu au avut lac astfcl de procesiuni de tineri. Exista insa realmente 0 corespondenta conereta eu evenimentul trait de mine. Darul ei de a presimti este 0 rno~tenire din partea bunicii mele mateme. germ. la Minutia. dupa care iSi continuau marSul inspre Milano. Cind am iDeeput In 1923 sa cODStruim Ia Bollingen.). care se inecaserii in 1799 in Linth. In Italia. Putea deci sa fi fost imaginea unnia dintre aceste convoaie. exclama: "Ce.poii-am a~ezat acolo 0 piatra funerara eu a inseriptie.I ajungea. li j j 1 (11. Zaeea la 0 adi!1cime de 2. In cotul drept avea un glonte vechi de pu~di. Erau eonvoaiele de Reislaufer (mercenari) care . 22 august 1927. Ar putea fi mai de grab a un fenamen sincronistic. Era unul dintre nume· raSii soidati francezi.1 V. Fiiea mea simtise prezenta eadavrului. Aceste fenomene arata di intimplari pe care credem ca Ie stim. 239 . se putn constata di leSul fusese aruneat in groapa mtr-o stare probabil foarte avansata de putrefactie. eu scheletul Si data zilei in care fusese gas it eadavrul. Mai ales dad aveam in vedere di exista 0 relatarc paraleIa datind din seeolul al XVII-lea. Ma simteam obligat sa tin cant ~i de posibi1u1 sau caraeter real. au foarte free vent ~i o corespondenta in realitatea exterioara.

intr-o grinda albastra. 2 Aurul filozofilor. fiindca tine de contextul istoric al gindirii si vietii mele. J. un cunoscut alchimist Si contemporan mai tinar al mai putin cunoscutului.). Sigismund lung. dar mai insernnatului Gerardus Domeus (sfirsitul secolului al XVI-lea). in calitatea lul de comes palatinus (conte palatin) si de medic de curte allui Rudolph al II-lea.i din cele ale ginerilor mei. acel aurum philosophorum2• Rozacrucienii iSi au obirSia in filozofia ermetici'i. intinerire. In arice caz. doctor in medicina Si in drept. Bunicul meu schimbase elementele blazonului. ca :. JlIgend.ca sirnbol al reinnoirii ve~nice (n. Verjiingllng]. 0 stea de auf. Simbolul unificator este reprezentat prin steaua de aur. din 1602. tot astfel erucea Si strugurele sint simboluri ale spiritului eel est Si htonian. 240 . Mentionez acest fapt care in sine este lipsit de importanta. Era un entuziast francmason Si mare maestru al Lojei elvetiene. ceea ce are evident a oarecare legatura cu jllng.ci de piatra pe care Ie-am plasat in loggia. ale ciirui tratate umplu primul volum din Theatrum Chemicum. tinere\e. un civis Moguntinus (cetatean din Mainz) . respectiv alchimidi. iar intre ele.). de contradiqie fata de tatal sau. Blazonul meu nu mai contine. Familia lung avea initial un fenix ca animal heraldic.Si asta din cauza ca arhivele muni1 TInar. am cioplit numele stramo~ilor mei paterni in trei pl3. pasarea fenix initiala. unde au trait cei doi. Pasarea phoenix . In Mainzul invecinat traia pe vremea aceea Carl lung (mort in 1654). si anume elementul crestin Si eel dionisiac. Acestei imprejurari i se datoreaza pesemne modificarea specificii pe care 0 aduse el blazonului. t.In iama 1955-1956. intrucit arborele genealogic se intrerupe la strastrabunicul meu. Plafonul I-am pictat cu motive din blazonul meu ~i al sotiei mele. Dupa cum crucea si roza reprezinta problematica rozacruciana a contrastelor (per crucem ad rosam). respectiv rozacruciana. pare sa fi fast pe-atunci un centru a! filozofiei alchimiee. Aceasta simbolisticii suparatoare este francmasonicii. era o personalitate cunoscuta si respectata pe plan local. ci in dreapta sus 0 cruce albastra Si in stinga jos un strugure albastru intr-un cimp auriu. Michael Majer. probabil din spirit de rezistenta. nascut la inceputul secolului al XVIII-lea. Frankfurt. adica al alchirni~tilor (A. in urma corecturii aduse de bunicul meu. despre care in rest nu se stie nimic. Unul dintre intemeietorii lor a fost Michael Majer (1568-1622).

orma uneia personale ~i treze~te atunci in anumite f cazuri impresia ca pe tarimul psihicului personal ceva n-ar fi in ardine. care trece de 10.atlta timp elt nu este recunoscuta co. care deocamdata nu s-a gasit raspuns sau di ar trebui co. eu sa desavir~esc sau macar sa continuu lucruri pe care cei dinaintea mea Ie-au las'lt nerezolv'lte. Domeus era un paracelsist categoric ~i a campus chiar un comentariu amplu 10. Astfel.cipale din Mainz cazura prada fJacarilor 10. Faust rostise. . sub influenta putemica a lui Paracelsus. Mie mi se pare di mai cunnd ultimul este cazu!. Cum ar face oricine care este capabil de ceva introspectie.ri puse de destin strabunilor mei.de la sine inteles ca sciziunea personalitatii mele este problema ~i raspunderea mea personala. copii. de altfel. Este mai mult decit probabil ca lui Carl lung.ate neterminate ~i fara raspuns de catre parintii ~i bunicii mei. ci mai curind in situatia coleetiva. Am 0 senzatie foarte putemicii de a ma afJa sub inf1uenta un or lucruri sau probleme lEL<. De aceea. tratatul lui Paracelsus. mi-a devenit clara comuniunea ciudata de destin care ma leaga de stramo~i. problema colectiva 10. caci farmacologia de atunci statea ind. cauza tulburarii nu trebuie cautata in anturajul personal. precum ~i de ditre 5tramo~ii mal indepartati. motiv pentm care am ~i vrut sa Ie imparta~esc cititorilor tnel. urmare a unel modificari neprielnice a climatului social. Pare adesea ca intr-o f'lmilie ar exista un 50i de karma1 impersonal.). 241 . ii erau cunoscute scrierile celor doi alchimi~ti. placa strabunilor. Dintre toti alchimi~tii. De vita longa. t. el a fost cel care s-a confruntat eel mai mult cu ceea ce se nume~te procesul inc'lividuatiei. am avut dintotdeauna impresia di ~i eu a~ avea de raspuns 10. greu de distins daca aceste intreoari sint mai degrabii de natura personaEi sau generala (colectiva). 1 0 J Mo~tenire (buna sau rea) a aqiunilor trecute (n. am considerat mai intii co. dar aceste dereglari nu sint necesarmente primare. ci mai curlnd secundare. E drept ca sfera personala este tulburata. aceste evenimente anticipative nu sint lipsite de farmec. dar 10. atare de fiecare datE!. A vind in vedere ca 0 mare parte a muncii mele de o viata a fost dedicata cercetarii problematicii contrastelor ~i mai cu seama simbolisticii ei aichimice. intreb3. 0 asediere din timpul razboiului spaniol de succesiune. Cind am lucrat 10. care evident era un om erudit. Psihoterapia de pina acum n-a tinut suficient cant de aceasta circumstanta. parinti 10. Este. co. intr-un astfel de caz.

Hybrisul epocii wilhelmine ~oca Europa ~i pregati catastrofa din 1914. ~i daca Faust a cauzat.ce-i drept.nici ca viitorul se pregate~te cu mult timp inainte in incon~tient ~i de aceea poate fi ghicit in avans de catre cIarvazatori. spiritul ~i materia. 0 data cu ele. dnd a aflat vestea incoronarii imparatului la Versailles. Ce m-a impresionat cel mai adinc a fost problema contrariilor . t. In anii tinerefii mele (cam prin 1893). ~i pentru mine vorbele eliberatoare: Zwei See/en v. de pilda. (n. Jacob Burckhardt a exclamat: "Aceasta este decaderea Germaniei!" ~i deja incepura sa bata la u~a arhetipurile lui Wagner ~i. ~i am socotit ca este de datoria mea sa ispa~esc vina sau sa impiedic repetarea unei astfel de crime. m-am cons iderat a fi eu vinovat. dt. A~a. filozoful inept ~i naiv. se ciocne~te de latura-i obscura.). 242 . dar nu aruncase nici 0 lumina asupra problemei acestei dezbinari. in meiner Brust]. op. Faust a facut sa vibreze in mine 0 coarda ~i m-a atins intr-un mod pe care nu-l puteam infelege in alt fel dedt ca pe ceva personal. Aceasta istorie iritanta avu efect asupra mea in masura in care parea sa intareasca ~i sa explice totodata reactiile mele ciudate la Faust. 0 intelegere psihologica a reactiilor mele mi-era imposibila. "In fata portii ". de exemplu. Fallst !. Am aflat ca circula 0 legenda in legatura cu bunicul meu lung care ar fi fost fiul natural allui Goethe. Cum pe-atunci n-aveam idee de existenta incon~tientului. Pe vremea dnd am luat contact cu Faust nu puteam banui dt de colectiv era ciudatul mit eroic goetheean ~i cum anticipa in mod profetic destinul german. ach. am fost ~i eu in mod incon~tient prizonierul acestui spirit al epocii ~i n-am avut nici un fel de mijloace de a ma sustrage influentei lui. se ivi ~i expelienta dionisiaca a lui N~~tzsche. crima asupra lui Philemon ~i Baucis. ca urrnare a hybrisului ~i a inflatiei sale. Conceptia lui Faust parea sa mi se potriveasca exact.binele ~i raul. Faust. ca ~i cum. intunericul ~i lumina. Nu ~tiam -in orice caz nu mai mult dedt se ~tie in general chiar ~i azi . De~i nu credeam in reincarnare. De aceea m-am simtit atins personal. Concluzia mea falsa a mai fost sprijinita ~i de 0 inforrnatie pe care am capatat-o colateralin acei ani de tinerete. nOfiunea aceea pe care indianul 0 denume~te karma mi-era familiara instinctiv. a~ fi fost part~ in trecut la uciderea celor doi batrini. de umbra-i nelini~] Ah! dOlia suflete-mi siila$llliesc fn piept! Goethe.'ohnen. Wodan. Aceasta idee stranie m-a speriat. pe care mai bine 0 atribuim zeului betiei. versul 1113.

lipsa radacinilor sint cele care produc un asemenea "disconfort in civilizatie" ~i 0 astfel de graba. minati de un sentiment crescind de insuficienta. intruclt acesta era destinul meu. Sin tern departe de a 0 fi lichidat cu Evul Mediu. Mefisto. cu alte cuvinte. 243 . decit in prezentul pina la care fundalul nostru evolutionist nici macar n-a ajuns inca. Niei 0 solutie nu-mi putea fi indiferenta. Goethe daduse intrucitva 0 schita de baza ~i 0 schema a propriilor mele conflicte ~i solutii. cu pasiune.peniten(a lui Faust). tdsaturile ancestrale se regasesc acolo doar partial. ici sa confirm. ci din promisiuni. J. Nu mai tdim din ceea ce avem. nu mai traim in lumina zilei prezente. cu cit ne smulge mai tare din radacinile noastre. cola sa combat. trebuia.1 Atit sufletul cit ~i trupul nostru sint compuse din elemente care toate au fost prezente deja in ~irul stdmo~ilor no~tri. to ate peripetiile dramei ma afeetau personal. ~i acela eram eu. de insatisfactie ~i fdmintare. odata vechiul stdpuns. Mai tirziu am pomit in opera mea in mod con~tient de la ceea ce Faust • Eisase deoparte: respectarea drepturilor eteme ale omului.titoare. a~a cum pretinde psihicul nostru. Mefisto reprezintit in opozitie cu savantul arid. Tocmai pierderea acestei legaturi cu trecutul. Dihotomia Faust-Mefisto se contopi pentru mine intr-un singur om. care ne impinge cu 0 violenta cu atlt mai salbatidi inainte inspre viitor. unde a~teptam ivirea adevaratului rasarit de soare. incit tdim mai mult in viitor ~i intr-o promisiune himerica a unei epoci de aUf. "Noul" din sufletul individual este 0 recombinare variata la infinit a unor parti componente extrem de vechi. cu Antiehitatea ~i primitivitatea.). Ne napustim neinfrinat in nou. In ciuda naturii lui negativiste. Dar.Fausti Pamitentia (sanctuamllui Philemon . Contradiqiile mele launtrice apareau aiei sub forma dramatizata. in abia atunci alcatuitul. Nu vrem sa admitem di tot ce este mai bun este rascumparat prin ceea 1 Atitudinea lui Jung rciese dintr-o inscrip(ie pe care 0 scrisese inWal peste intrarea casei sale din Bollingen: Philemonis Sacrum . eram atins ~i ma simteam recunoscut ~i. scrise cuvintele acestea deasupra intrarii celui de-al doilea turn (A. el este de obicei distrus. ne-am prabu~it intr-o cataracta a progresului. Ond locul fu zidit. ci in intunericul viitorului. recuno~terea vechiului ~i continuitatea culturii ~i a istoriei spirituale. spiritul vital propriu-zis. care trece foarte aproape pe llnga sinucidere. Cind colo. iar mi~carea inspre inainte nu mai poate fi oprita. de aceea trupul ~i sufletul au un caracter eminamente istoric si nu-si gasesc un loc adecvat in ceea ce este nou. CLJalte cuvinte.

eu atit ne intelegem mai putin pe noi in~ine ~i eontribuim cu toate fortele la augmentarea lipsei de instinete ~i de ri'idaeini a individului.obi~nuiau sa spuna veehii mae~tri. convingatoare pe loe. Lini~tea ~i multumirea noastra interioara depind in mare masura de faptul ca familia istoridi. ea sa nu mai vorbim de primejdiile eumplite la care ne expun deseopeririJe eele mai stralueitoare ale ~tiin\ei. Daca vedern ~i auzim prea clar. In aceasta carte. din contra. prin metode noi sau gadgets! sint. EJe nu sporese nicideeum tihna. din paeate. iar prin pozitie ~i stil evoea timpuri de mult treeute. ee-i drept. 1 Dispozitive. el nu mai urmeaza decit "spiritul gravitatiei". lului . care. Imbunata\irile orientate inspre inainte. radio. eeanomisese timp. El imi va supravietui. care nu reprezinta insa 0 naseoeire a ratiunii. accesorii sau mecanisme ingenioase (11.). televiziune ~i taate eeIeIalte inova\ii care. nu fac decit sa aecelereze ritmul ~i astfel ne lasa mai putin timp ea oricind. Speranta unei libertati sporite este anihilata printr-o sclavie tot mai mare fata de stat. In turnul" meu din Bollingen se traje~te ea in muite seeole. imbunata\irile orientate inspre inapoi sint in general mai putin eostisitoare ~i in sehimb de durata.m sa vedem ~i sa auzirn.oriee graba este a diavo-. ea de pilda masurile de scurtare a timpului. adid. atunei sintem ingriiditi Ia ora ~i minutullui "azi" ~i nu simtim deloe cum ~i dad. cum reaqioneaza incon~tientu1. ell oehi semiinehi~i ~i ureehi nitel astupate. a~a incit. Este mai degraba a viziune ce rezulta atunei cind ineerca. multumirea sau ferieirea in general. caci se intore la caile mai simple ~i verifieate ale trecutului ~i nu fae uz decit in ehipul eel mai maderat de ziare. Omnis festinatio ex parte diaboli est . forma ~i giasul fiintei. dar in timp indelungat devin indoielnice ~i sint in oriee eaz scump platite. devenit 0 partieuli'i in masa. t. vorbese mult despre concepti a mea subieetlva. ehipurile. este in armonie sau nu cu conditiile efemere ale acestui azi al nostru. eu alte euvinte. 244 . Dimpotriva. Numai foarte putine elemente amintesc de "azi". eu cit intelegem mai putin eeea ee au cautat tatii ~i strabunii nostri. personificata prin individ. Ne ramine astfel neclar dadi lumea strabunilor participa eu 0 placere primordiali:i Ia viata noastra sau. dad! se indeparteaza cu dezgust de ea. sufletele noastre ancestrale percep ~i prieep aeest azi sau.ce e mai rau. Sint de cele mai multe ori indulciri eaduee ale existentei.

Dadi un om al secolului al XVI-lea ar intra in casa. cu tot restul s-ar descurca fi:ira probleme. Sut1etele stramo~ilor mei sint insa intretinute ~i prin atmosfera spirituaIa a casei. odinioara.nici lumina electridi. dici eu Ie raspund .la Intrebiiri pe care. doar lampa cu petrol ~i chibriturile ar fi pentru el ceva nOli. a~a cum slnt in stare . . Eu traiesc acolo ca "persoana a doua" ~i vad viata In mare . Nimic nu tulbura mortii .viata care va fi ~i va trece. Este ca ~i cum a tacuta familie mai mare. care se extinde peste veacuri. viata lor le-a lasat in urma ei nerezolvate.bine sau prost. I-am desenat chiar pe pereti sub forma de tablouri. nici telefon. ar popula casa.

Era un iz de singe.). Pasind pe pamint maur am avut . unde I-am Iasat pe prietenul meu sa-Si vada de afaceri. Singurul 1 Cf. Si anume intr-o tara neeuropeana. unue nu se vorbea nici 0 limba europeana si nu domneau nici un fel de conceptii crestim\ unde traia 0 alta rasa si unde 0 aIta traditie istorica si 0 viziune diferita des pre lume marc au fata multimii. am putut observa cu atit mai atent oamenii Si comportamentul lor.Si cum solul ar fi fost imbibat cu singe. DeSi am deplins adinc faptul ca nu cunosteam limbo.1 Eram deci in sfirsit acolo unde mi-o dorisem adesea sa fiu.reflectata intr-un mediu strain in orice privinta. calm Si apatie orientale mi se pafU 0 masca indaratul careia am intuit 0 framintare. chiar surescitare. pp.imaginea so. sa vad cu alti ochi si sa-l observ pe "omul alb" in afara mediului lui propriu. ~70-371 (11.0 preocupare pe care n-o intelegeam: tara imi dadea impresia ca mirosea ciudat. Tunis Si de acolo 10. pe european din exterior . Tinindu-ne de-a Iungul coastei. intr-o oarecare masura. Sousse. Mi se intimpla de multe ori sa stau ore intregi intr-o cafenea araba si sa ascult diverse discutii din care nu pricepeam 0 yorba. mai intii spre Alger. un prieten ma instiinta ca avea de Iacut o calatorie de afaceri in Tunisia Si ma intrebii daca nu doream sa-l insotesc. Am pomit-o in luna martie. studiam cu atentie mimica Si mai ales manifestarile afective ale oamenilor. intr-o bun a zi.9 CaHitorii Africa de nord La inceputul anului 1920. germ. ed. Imi dorisem adesea sa-l vad.in mod straniu . araba. pe care nu mi Ie puteam explica bine. am ajuns 10. remarcam schimbarea subtila a gesturilor lor atunci dnd vorbeau cu un european Si invatam astfel. Ceea ce percepe europeanul a fi singe rece. Am acceptat imediat. 246 . Apendicele. co. In acest timp.

Ma simteam readus cu multe secole in urma intr-o lume infinit mai naiva de adolescenti care de-abia incepeau. bine acoperite cu un val. Acesta era pesemne intunecatul nor nelinistitor care trecea ameninta. dupa cum imi explica dragomanul meu. Ora~ul este situat la 0 aarecare altitudine. Ramine de vazut ce va face din islamism era tehnicii. unde aceasta inclinatie forma cimentul societatii barbatesti si al polisului ce-~i are sorgintea in ea. alfa. sub care crqteau din abundenta piersici. pe eI. prostituate. m-am dus spre sud. M-am lamurit ca aici barbatii vorbeau cu barbatii Si femeile cu femeile. sa se smulga din starea crepusculara initiala. cu ajutorul unei cunoasteri saracacioase a Coranului. In relativa racoare a acestei umbre verzi umblau siluete inve~mintate in alb. u~or sarate. la marginea unui platau. Sarmanul om nu putea banui ce ginduri ma strabatura ca un fulger.ce inca mai amintqte de ve~nicie . Mi s-au parut a fi asemenea unor animale salbatice care nu vad vinatorul. printre care frapau multe perechi tandre. Curmali inalti formau un acoperi~ verde ~i umbros. minute ~i secunde. irigind oaza printr-o mie de canale mici. m-am gindit deodata la ceasul meu de buzunar ~i mi-am amintit de timpul accelerat al europeanului. ca 0 forma de aparare in fata destramarii ce ameninta din nord. iar dedesubt. I J . cea punica. la Sfax. Dragomanul meu imi confirma ca homosexualitatea era in general frecventa Si de la sine inteleasa Si imi facu pe data propuneri corespunzatoare. Am vazut citeva Si [ara val. existenta din timpuri stravechi. Pe strazile principale. ~i sa devina constienti de propria lor existenta. la ale carui poale ti~nesc in ~uvoi bogat izvoare caldute. zeul timpului care Ie va imbucatati ~i marunti nemilos durata . strins imbratisate.tor pe deasupra capetelor acestor oameni candizi. barbatii ~i copiii dominau imaginea.lucru care-mi trecu prin minte a fost ca aceasta bucata de pamint lichidase deja trei civi!izatii. cea ramana ~i cea cre~tina. dar il adulmeca printr-o senzatie nedefinita de nelini~te. luminindu-mi brusc pozitia.1 J I . Erau. ore. asemenea unor calugarite. . intr-o prietenie vizibil homosexuaUL M-am simtit deodata transpus in Antichitatea greaca.in ziIe. Am intilnit doar putine fapturi feminine. In timp ce ma aflam inca sub impresia cople~itoare de durata infinita ~i de existenta statica. cai~i ~i smochini. orasul oazei. 247 1 l . la Tazeur. Pescaru~i stralucind aidrp'11anestematelor zburau prin verdeata ca ni~te sageti. a iarba de un verde incredibil. Parasind Sousse. ~i de aici in Sahara.

eu un harna$ament frumos de piele. Dragomanul meu ma Iamuri ca astazi avea loc 0 mare sarbatoare. In timpul noptE venisera nil?te triburi din de~ert pentm a presta doua zile de munca a elmpului pentru marabuL Acesta era sinonim cu administratorul bunulilor saracilor ~i poseda muIte cimpuli In oaza. tara a saluta. Garnenii urmau sa pregateasca un nou ermp l?i canalele de irigalie aferente. Pierderea In greutate l?ieorespunzatorul sentiment d'incomplititude Ie eompenseaza prin iluzia sueeeselor sale. dar nu ~tie Inca ee a devenit 1ntre timp. care cu 0 seara 1nainte fusese pustie. care nu prea inspira incredere. Cu bagajul u~urat. impresionanta. Oarnenii alergau incoace l?i incolo. eu care se 1nainta repede. eu atlt mai putin eeas de mina. Cu elt avansam mai ad1nc in Sahara. timpull?i eu sinonimul sau. iar magarii Ie concurau cu tipetele lor disonante. Carnilele gemeau ~i l~i comunicau in variante multiple de ton nemultumirea Iorcronica. i~i continua calatoria spre teluri nebuloase. am fost trezit In hanulin care innoptasem de zgomotele diverse din fata easei . eu pas iute. cum ar fi trenurile. Ii lip sea inca aeea nota u~oara de nebunie proprie europeanului. se 1ndrepta spre noi eu 0 (jnuta m1ndrii un calaret 1nfa~urat 1n alb. ayioanele ~i rachetele. dar acum era plina de oameni. vocifennd l?i gesticulind. mi se paru ca totul acolo era a5a cum fusese dintotdeauna. eu garnitura In argint. Dogoarea scinteinda care tot cre~tea contribui In mare masura la starea mea de vis. Sigur nu avea inca eeas de buzunar.De la Tozeur am pomit-o dilare catre oaza Nefta. motonayele. care. eu at1t mi se 111cetinea mai mult timpull?i ameninta chiar s-o pomeasca 1napoi. 1ntr-o agitatie evidenta. and ne apropiaram de oaza. Ce-i drept. eu 0 viteza progresiva. treeu pe Ilnga noi pe un eat1r negru. care Ii rapesc prin rapiditatea lor tot mai mult din durata lui ~i 11transpun tot mai actlne 1ntr-o alta realitate a vitezelor l?ia aeceleratiilor explozive. In mod evident ~i tara sa 0 ~tie. s-au furi~at in el ~i i-au luat eeea ee este ireeuperabil. Ceasulii spune ea. caei el era. eel care fusese dintotdeauna. Se afla acolo 0 piata mare. 1neep1nd eu a~a-numitul Ey Mediu. Impreuna eu dragomanul meu.un gen de rumoare cu care nu eram obil?nuit. 248 . A doua zi dimineata. camile. desehisa. imediat dupa rasaritul soareluL Animalele noastre de calarie emu ni~te catiri mali. A veau un aspect salbatic. devreme. Era 0 aparitie eleganta. progresul. l?i elnd ajunseram la primii palmieri ~i plimele case ale oazei. europeanul este eonvins ea el nu mai e ee a fost odaHi. dis-de-dimineata. cat1ri ~i magari.

care se vindeca dupa dteva zile dupa obiceiul locului. cu barM alba. marabutul se deplasa dilare pe cati'ml sau alb. tipetele Si ritmul. pe de alta parte ea este agitata de impulsuri liiuntrice Si emotii. In mijlocul acestui haos giiHigios. Din toate partile. ceea ce se manifesta in exterior printr-o enterita infectioasa. In arice caz. Era marabutul pe un catir alb. ConStiinta lor Ie mijloceste pe de 0 parte orientarea in Spatiu Si Ie comunica impresiile provenind din exterior. tipetele ragusite. praful Si caldura. salbatice. Spre seara. Peste tot domneau agitatia. Ceea ce ne lipseste noua este mai de graM intensitatea vietii. In fruntea unui lung cortegiu alcatuit din sute de oarneni salbatid. Foarte diferit nu se comporta ea nici la european. dar fara a reflecta. adicii ele ii fac sa traiasca. ie~ind din oaza. ehema la rugaciunea de dimineata. se desfa~ura un steag verde ~i se auzira biltai de toba. pina ce am ajuns la locul unde se "lucra". multimea fu vizibil epuizata si potolita si oamenii se adincira curind in somn.La capiitul eel mai indepartat al pietei. rasunau batai de toba si strigate salbatice. sporeau zelul. 249 . Aici surescitarea era. dispunem de 0 oarecare doza de vointa ~i de intentie chibzuita. aparu un biitrin venerabii. dfnd in mod clar indicatii. lingi1 camilele lor. blinde si obosite ale virstei inaintate. Oriunde ajungea. si mal intensa. convoiul trecu prin fata no astra. dupa obisnuitul mare concert de dini. care pmtau co~uri din rafie Si sape scurte Si late. altii loveau eu frenezie solul. Am urmat acest tumult la 0 distanta rezonabil3. locul semana cu un musuroi de fumid ce a fost deranjat. Nu-mi doream sa fac schimb. nefiind nicidecum incurajat de dragomanul meu sa ma apropii prea tare. pina ce. se ridica deodata un nor de praf. ca si cum ar fi pomit la lupta. daca se poate. iar eului Ii lipse~te orice autonomie. se a~temu 0 liniste totala. inconjurat de biirbati care dansau ~i aveau in mina tobe mici. care se compOlta de parca dintotdeauna ar fi avut 0 suta de ani. totuSi sintem ceva mai complicati. Toata scena reprezenta pentru mine 0 leqie: Acesti oameni traiesc din afectele lor. cu gesturile demne. dar eram infestat psihic. un om de 0 demnitate naturaJa de neimitat. la primele raze ale soarelui. totul se petrecea in cea mai mare graba. sapau gropi si ridicau diguri. formind acel fundal in fata caruia se reliefa eu mare efect silueta calma a sfintului.. In timpul noptH. avfnd coSurile umplute cu 0 cantitate mare de nisip. Fanatic si agitat. eu apii de orez ~i calomel. invocare ce ma impresiona profund. Multi dansau in ritmul tobelor. invocarea muezinului.

care voia sa exprime ceva ~i n-o putea face mai bine dedt sub forma de vis. cu 0 Infati~are eleganta.ceea ce nu-i insa cazul in acele regiuni -inconjurata de un sant lat. la culoare se aflau canapele joase. care mi-era cunoscuta din fragmentele maniheene din Turfan. ~tiam ca era principele ce-Si avea reSedinta acolo. scena oniricii se schimba 5i arabul se afla acum cu mine intr-o incapere mare. In timpu] luptei. am pasit pe pod. De-a lungul peretilor din marmura deschisa. 0 carte deschisa. Am visat ca ma gaseam intr-un ora~ arab si. Sedea pe jos. cu care pina adineauri ma luptasem. iar in fata mea. nu cunosteam continutul. Nu doream sa-l ucid. Apoi. Ce-i drept. Camera era complet alba. in dreapta mea. Asa ~i trebuia. Ciod am ajuns cam pe la mijloc. aveam totuSi sentimentul ca era "cartea mea". am [evenit atunci la Tunis ~i in noaptea premergatoare imbardirii noastre spre I\1arsilia am avut un vis care pam a pune capat acestei experienfe. Am procedat astfel. un tinar intr-un bumus alb. Domic sa vad citadela ~i din interior. unde el incerca sa-mi apese capul sub apa ca sa ma inece. trasate extraordinar de frumos pe un pergament alb ca laptele. ci doar sa-l fac sa-~i piarda cuno~tinta si sa nu mai poata lupta. Stateam in fata unui pod de lemn care ducea peste apa la una dintre ponile intunecate la culoare Si in forma de potcoava. Ne baturam 5i ne luptaram. foarte simpla si impresionanta. care voia sa inteleaga ~i nu putea. ca in majoritatea acestor ora~e. ]a rindul meu. 0 data ce-l invinsesem. Ajuns in fata mea. Forma sa era patrata Si existau patm portio Citadela din interiorul orasului era . Tinarul principe. asta intrece orice masura!" ~i I-am bagat. umplut cu apa. pe care eu 0 scrisesem. Mi-am pus bratul pe dupa umamllui ~i I-am sili1. cu caractere negre. caci ma obisnuisem sa traiesc mereu pe doua planuri concomitent. desi simteam 0 mare admira~ie pentru el.Debordind de impresii ~i ginduri. Nu era 0 scriere araba. Era deschisa. ma ataca Si vru sa ma trinteasca pe jos. dar nu voiam sa ma las omorit. din Turkistanul occidental. ne loviram de balustrada care ceda Si amindoi dizuram in sant. "Nu. Si unul inconstient. octogonala Si boltita. I-am explicat ca. cu bunatate 250 . ca sa zic asa. el trebuia sa citeasca acum cartea. a casbah. ell capul sub apa. ~i aici se afla 0 citadel a. Dar se impotrivi. unul constient. aproape regeasca. din poarta mi-a aparut in cale un arab smead. ci arata mai curind a scriere uiguricii. in mijlocul citadelei. pe jos. m-am gindit. Ora~ul era situat intr-o dmpie vasta ~i un zid ]] imprejmuia.

EI cunoa~te insa numai adevarul "angelic" ~i ignora arice des pre om. Este evident ca intilnirea mea cu cultura araba m-a impresionat In mod cople~itor.spre a vorbi in limbajul Bibliei . avind patru poni. este 0 figura a sinelui. care vrea sa ueida omul.i a primitivului treze~te in adultul civilizat nostalgii care provin din dorinte ~i necesitati nesatisfacute. eeda. ingerul ar fi trebuit sa-si aiM laca~ul in mine. astfel. sa ia cuno~tinta de gindurile t mele si sa cunoasca deci in acelasi timp omu!. credem ca Ie-am depa~it.i. termenul In Glasar (n. Visul imi Elsa 0 impresie profunda. dar care. TInarul arab este un duplicat al arabului mindru. mai bine-zis. s-o citeasca. Da. inconjurata de un zid patrat. De aceea el apare mai intii ca du~man al meu. eu eft eonstiinta noastra incearca sa se indeparteze mai mult de treeut. De fapt. t. in conseeinta. $tiam ca trebuia sa se intimple astfel 5.). Aeestea corespund un or parti ale personalitatii care fusesera retusate si.. 251 . Caci acea casbah din care vine este 0 mandala desavirsita: 0 citadela. ne impune noi infringeri. insu~irea de a sehita. in favoarea adaptarii. el srii la picioarele mele :. vederea copilului ". sugestiv asupra aeelor straturi istoriee din noi pe care tocrnai Ie-am depa~it sau. un mesager sau un tnmis al sinelui.~i rabdare patema. dar eu ma apar impotriva lui. sau. la cea mai uSoara provoeare. el este . exercita un efect putemic. a omu1ui intreg in individualitatea sa nedenaturata. a personei1• Cind intreprind 0 caEitorie in Africa pentru a gasi un loc psihic in afara sferei europeanului.in cele din unna. eare trecuse calare pe lInga noi rara a saluta. Este ca paradisul copi1ariei. In a doua parte a visului sint eu stapinul citadelei.. atunci vreau in mod ineon~tient sa descopar in mine acea parte a personalitatii care a devenit ] V. un sol al lui Dumnezeu. pe de alta parte. 0 imagine mai eompleta a sine1ui. eel putin. Copilaria are insa.asemenea ingerului Domnului. Intentia lui de a ma ucide amintqte de motivul luptei lui Iacob cu ingerul. din care ne imaginam ca am evadat. intrueft nu-] eunoa~te. cultul nostru pentru progres se afla in primejdia de a se lasa prada unor vise de viitor cu atit mai eopilaroase. Natura emotionaHi. mai apropiata de viata a acestor oameni ce traiesc din afecte. Ca locuitor ai citadelei. ~terse din imaginea totala a omului.i rebuie. fara a reflecta. datonta naivitatii Si ineon~tientei ei.

Visull-a exprimat prin imagine a une! tentative de omor. Din vis reiese limpede in ce sens m-a inriurit intilnirea mea cu Africa de nord: Mai intii am fost amenintat de 0 cople~ire a con~tiintei mele europene printr-un nea~teptat ~i violent atac a1 psihicului incon~tient. determinat in mare parte de ratiune. iar el W face din aceasta un titlu de glorie fara sa remarce ca asta are loc in detrimentul intensitatii vietii lui ~i ca partea primitiva a personalitatii este. el este. neavind nimic de-a face cu persoana mea con~tienta. nu ma puteam elibera de un sentiment de superioritate. 11caracterizeaza pe arab drept "umbra". 252 . Adevarata natura a acestei tulburari n-am recunoscut-o dedt peste citiva ani. condamnata la 0 existenta partial subterana. E1e arata ca ceva in noi nu se supune doar pasiv influentei incon~tiente. ca sa ma exprim a~a. Lucrul era inevitabil ~i accentua 0 anumita distanta ~i instdiinare fata de ace~ti oameni atit de diferiti de mine. mi se amintea de calitatea mea de european. "Dar unde e primejdie. cre~te ~i salvarea". Nici n-am realizat aceasta situatie in mod con~tient. deci cu sinele meu. in consecinta. un pericol psihic in mare masura subestimat. t. Culoarea pielii lui. ci mai mult cu totalitatea personalitatii mele. pentm a ma omori. ii este strain mult din ceea ce e omenesc.pentm ca nu 0 admit.invizibilii sub influenta ~i presiunea faptului de a fi european.). eu vreau sa 0 fac insa. Aceasta parte se afla in opozitie incon~tienta fata de mine. care-l ameninta in Africa pe europeanul dezradacinat. "Salvarea" consta in aceea ca putem con~tientiza infIuenta incon~tienta cu ajutorul viselor de avertizare. cind m-am aflat in Africa tropicala: a fost primul indiciu in legatura cu acel going black under the skin I. ci mai degraba etnidi. aceste cuvinte ale lui Holderlin 1mi trecura de mai multe ori prin minte in astfel de situatii. prin cunoa~tere. ci. Europeanului. Dar nu eram pregatit sa gasesc in mine forte incon~tiente care sa se intereseze cu 0 asemenea intensitate de cauza celorlaIti. dimpotriva. aproape neagra. pentm ca. incH de aici sa rezulte un con'flict putemic. chiar se napuste~te ell laeomie asupra 1 A deveni negro sub piele (n. Conform naturii ei. caci astfel am putea gasi un modus vivendi camun. vrea sa ma faca incon~tient (sa ma apese sub apa). un fel de umbra a sinelui. mai con~tienta. Ca stapin peste casbah. la tot pasul. din contra. dar nu drept una personala.

A o retrai naiv ar insemna 0 reddere in barbarie. in care sintem implicati.a. ci totul se insereaza in economia intreguIui. spre a pIasa :. pe atunci n-aveam nici cea mai midi idee despre natura acestei experiente arhetipale :.ia pune in mi~care in mod eficace pirghia criticii. Cum insa constiinta nu are niciodata 0 privire de ansamblu asupra Intregului. ceea ce pa.sta ciocnire eu "umbra sinelui"? In orice caz. nu poate.. i'ncercihd sa se identifice cu umbra. Fara ca ultima semnificatie a visului sa mi se dezvaluie atunci ell toata limpezimea. Dar dad ea vine din nou spre noi sub forma unui conflict. tot a~. pare-se. I-am fi uitat de tot. atunci ar trebui s-o pastram in comitiinta ~i sa confruntam ambele posibilitati . Dupa cum 0 amintire din copiIarie poate pune stiIpinire asupra con~tiintei eu 0 emotie atlt de vie.tiam inca :.. lasind in unna-i dorinta eea mai vie de a reveni in Africa Ia primul prilej ce se va ivi..i:. In structura psihid vie.i mai putine despre paraleIeIe istorice. nimie nu se intimplil doar In mod mecanic. De aceea preferam s-o uitam. de diferite particularitati nationale. Asta este valabil In mod special pentm faptele psihoIogice. lndienii pueblo A vem intotdeauna nevoie de un punct de vedere situat in afara obiectului.e a fi pierdut nu ~i-ar fi anuntat din nOli prezenta. In acest scap. daca n-am avut niciodata prilejul sa ne privim din exterior propria natiune? A privi din exterior inseamna a vedea din perspectiva unei alte natiuni.cea traita ~i cea uitata. firqte. De aceea trebuie la inceput sa ne mul\umim eu constatarea faptelor ~i sa lasam in seama viitorului si a unor cercetiiri ulterioare sarcina de a gasi un raspuns Ia intrebarea: Ce poate sa insemne ace<1. indt ne simtim retranspu~i total ill situatia initiaIa.. acest mediu arab. intr-un mod mult mai subiectiv dedt in ariee aIta ~tiinta. Cum am putea deveni eon~tienti. aparent total diferit ~i strain. el mi se intipari in memorie ~i ramase de neuitat. dar pe care. de exempIu. de regula. treze~te 0 amintire originara a unui trecut indepartat prea bine cunoscut. Aceasta dorinta mi se implini abia cinci ani mai tlrziu. sa Inteleaga acest sens. trebuie sa dobindim a cunoa~tere suficienta 253 . dici rara motive suficiente. Este amintirea unei posibilitati de viata inca existente care a fost insa mascata de civilizatie. este raportat la intreg: este adecvat scopului ~i are sens.ei.

Faptului ca am facut cuno~tinta ell numerosi americani si caliltoriilor spre ~i prin America Ie datorez intr-o foarte mare masura intelegerea ~i critica mea la adresa caracterului european. inconjurat de 0 civilizatie care sta fata de a noastra earn in aceeasi relatie ca Antichitatea romana fata de epoca modema. ~i anume la indienii pueblo. adica un am care ilU apartinea rasei albe. Era capetenia a~a-numitilor Taos pueblos. ca si limba lor. adinei. Acolo am avut pentm prima data noroeul sa vorbesc eu un neeuropean.priveli$tea unor tiirmuri noi sau deseoperirea unor aceese noi la ceea ce este de muIt cunoscut ~i aproape uitat. Si in acest timp. 1nso\it de niste prieteni americani. . " in realitate sint numai ni$te sate. in lume. la indienii din New Mexico. problema no astra cea mai mare. 11 chema Ochwia Biano (Lac de Munte).il. intre patruzeci ~i eincizeci de ani. ~i in acest proces de asimilare ne lovim apoi de toate incompatibilitatile care alcatuiesc prejudecata nationala ~i specificul national. cei care construiesc orlli. vaporul navigheaza pe mari straine. illi s-a parut ca n-ar putea exista nimie mai folositor pentru un european dedt sa priveasca 0 data Europa de pe acoperisul unui zgirie-nori. mi-a spus Ochwia Biano. Atunci s-a copt in mine dorinta de a continua comparatiile istorice cobori'nd Ia un nivcl cultural ~i mai pU1. Pentru prima oara contemplasem dinspre Sahara spectacolul european. era ancorat in lumea lui. fetele brazdate de rjduri $i schimonosite. ca ~i intreguI lor fel de a fi. Ia fel cum e un european in a sa . sint ve~nic nelinistiti ~i tara 254 . .inevoluat.dar in ce fel de lume! Daca stai de yorba eu un european. oehii lor au 0 privire flxa.>e. ajungi pretutindeni pe nisipul unor terenuri de mult eunoscute ~i totu~i neintelese. Atunei am inteles elt de puternic mai eram ancorat ~i prins chiar si in America in cOl1stiinta cultural a a omului alb. Ora$e" este. cauta mereu cite ceva. Am putut vorbi ell el a~a cum Tareori mi s-a intimplat sa discut ell un european. dar casele lor inghesuite ~i construite unele peste celelalte sugereaza cuvintul "oras". nasurile ascutite. Europa. In urmatoarea mea calatorie am ajuns. un bilrbat inteligent.a sufletului colectiv strain. Desigur. earn mult spus. nu ~tii ce emaiincintator. ca european. 0 inteleg abia atunci cind vild unde anume nu ma potrivesc eu.nglia 0 inteleg abia atunci dnd vad unde anume nu ma potrivesc eu ca elvetian. ce-i arept. Tot ceca ce ma irita la altulimi poate servi intru cunoa~terea propriei me Ie persoane. Buzele lor sint subtiri. cit de cruzi amta aIbii. pe cind acoIo.Dite. Ce cauta? Aibii vor mereu cite eeva.

De aeola se vedeau indivizi pe celelalte acoperi~uri. ceea ce mi-a spus el se afla intr-o legatura ati't de strinsa Cll atmosfera deosebita a discutiei noastre. credinta cre:. Acest indian nimerise punctu! nostru vulnerabil :. M-am cufundat 1"ntr-o meditatie prelunga. .odihna. retu~ate sentimental. Am vazut yulturuI roman la Marea NorduIui ~i pe maIul Nilului Alb.i atinsese ceva fata de care noi sintem orbi. Cortez ~i ceilalti conchistadori. care visau pa~nic la soare.Noi gindim aici. Ceea ce denumim noi colonizare. a~a cum invadau ele ora~ele Galiei. Am senzatia d.. 0 fata de pasare dipitoare. Noi nu ~tim ce 'lOr. mentiona nimie in acest sens. misiune pe linga pagini. mai intli legiunile romane.. . Noi credem ca sint nebuni. care este demna de un neam de pirati $i de tllhari de drumuI mare. raspindire a civilizatiei etc. tortura ~i crestinism chiar pe aeesti indieni pueblo indepi'irtati. cineva imi schitase 0 imagine a albului autentie. apoi Scipio Africanul. sifilis si scarlatina adusa cu hainele infestate. mai are Si 0 aWi fata. transmitind britanilor. 0 fat3. imi sari in ochi vanitatea romanticii traditionale a cruciadelor. adinciti in contemplarea soarelui 255 .. Era destul. a~a mi se pam. Toti vulturii :. L-am intrebat de ce era de parere ca albii erau nebuni cu totii. Era ca ~i cum pina atunci a~ fi vazut doar reproduceri color. infa$urati in paturile lor de lina.1 toate celelalte anima1e de prada care ne impodobesc biazoanele imi pareau a fi exponentii psihologici adecvati ai adevaratei noastre naturi. Pompei. Pentru prima oara in viata. tatal lor. Urmara Columb. Apoi I-am vazut pe Sf. Am stc< de vorba pe acoperisul etajului al cincilea a1 cladirii principale.. Am simtit cum ceva necunoseut ~i totu~i pro fund familiar se ridid in mine ca 0 ceata lipsita de forma. sabie. care pinde$te cu 0 concentrare cumplita victima indepartata. Noi nu-i inte1egem.tina si pc Carol eel Mare cu faimoasele lui convertiri ale paginilor. a zis ~i mi-a indicat inima !ui. Mi se intipari in illillte ~i altceva din cele zise de Ochwia Biano. mi-a raspuns. pe vlrfurile laneilar romane..iastfel. dintr-o data.Ei spun ca gindesc cu capu!. incit relatarea mea at fi ineompleta dadi n-a:. eare ii speriau eu foc. Tu unde gindqti? m-am mirat eu. trasaturile putemic conturate ale lui Iuliu Cezar.Dar bineinteles. . Augustin. Am vazut si deeimarea populatiei insulelor din MariIe Sudului prin rachiu tare. $i din aceasta ceata se desprinsera acum imagine dupa imagine. :. apoi cetele cotropitoare ~i ucigatoare ale armatelor cruciatilor.

Am Inteles ce simtea un Pausanias san un Herodot. nu a fost totu~i tradat niciodata. care se ridica zilnic pe un cer pur. aici aerul era impregnat de un secret care Ie era cunoscut lor tuturor. sacramentele lor au incetat de mult sa mai fie un mister. ci I-am simtit ca pe un secret vital. al earui mister. anticipind 10tr-o maniedi ciudata perspectiva unci metro pole amerieane eu zgirie-norii sai in centru. La aproximativ 0 jumatate de ora in susul riului se inalta un munte masiv ~i izolat. construite din caramida uscata la aer (adobe). fiind 0 metoda lips ita de orice ~ansa de reu~Wi. care n-are oume.. unde anumite piscuri conice (vulcani vechi) se ridicau pina la 0 altitudine de 4000 m. iar in chestiuni legate de religia lui devine total inaccesibil. bi'irbatii 0 pornesc inspre el ~i dispar acolo pentm a exercita ni~te rituri misterioase. dici religiile popoarelor eivilizate de azi sint accesibile tuturor.diHltar.iforta de rezistenta impotriva albului care-i atit de putemic. Legenda spune ca in zilele clnd Muntele este illvaluit in negura. desi cunoscut unei natiuni intregi. " Totu$i acest fel de a fi ilU mi s-a pamt ca inseamna a face pe misteriosul. dar la care albii n-aveau acces. Or. cu scari caracteristice. In jurul nostru se grupau casele mai joase. Indianul pueblo e extrem de inchis in e!. (In vremurile agitate din trecut. patrate. Face special un mister din practicile lui religioase. In spatele nostru. un riu !impede curgea de-a lungul caselor. intrarea era de obicei prin acoperi~. cladite una peste aHa catre centrul a~ezarii. care duceau de la sol pina pe acoperi~ sau de la un acoperi~ la altul spre etajele superioare. a carlii tradare reprezenta 0 primejdie atit pentm individul in parte. Ea ii confera coeziune ~i unitate ~i mi se pare 0 certitudine faptul ca indienii pueblo vor dainui atita timp ca 0 colectivitate individuala elt mistcrele lor nu 'lor fi detronate sau profanate. 256 . atunci cind scria: W" a rosti numele acelui zen nu imi este Ingaduit.) In fata naastra se intindea podi~ul onduJat Taos (circa 2300 m deasupra nivelului marii) pina la orizont. Pastrarea secretului Ii da indianului pueblo mindrie :. Muntele. indt am rcnuntat la calea abordarii directe prin Intrebari. clt ~i pentm colectivitate. Aceasta situatie stranie m-a ajutat sii-mi fac 0 idee des pre ceea ee putuse fi Eleusis. Nu simtisem inca niciodata in trecut 0 astfel de atmosfera de taina. iar pe celalalt mal se afla un al doilea pueblo cu ale sale case ro~ietice din adobe. Seeretul este pastrat eu atita strictete.

a trebuit sa renun! 10.l.spuns pe care I-am prim it a fast: . soarele~ a fast totu~i pentru Inine 0 experienta nOlla ce ill-a Iniscat aorTIC s2t-i vad pe ace~ti oameni maturi ~i demni cum cuprindea 0 enD tie pe care 0-0 puteau disimula. de 0 considerabiHi stapinire de sine si demnitate. dar en taaie semnele unei emotii profunde. faceam unele remarci prin t3. TIici macaI' nu-mi considera mtrebarea stupid~L Illasa complet reee. darrnite 53.fel de mare ~i impresionanta co. In lImp ce stateam CLl vchWia Blano pe aeopens. ochii i se umpleau de lacrimi. nn reaqiona absolut nLcnicIn e. dad. Am avut impresia de a fi ajuns la un perete peste caxe Il\l se puteE'. Daca voiam Insa sa aflu ceva cu adevarat important.. Agita~ia sa.tonare si observam fata interlocutoru1ui meu spre a depista eventuc. Oricine poate vedea asta. nu credea ca soarele este un glob de foc. Ce sa faca un GEl singur ill munti? Nici macar nu-~i poate face foeul Tara eL L-am l'ntrebat dad. In schimb. De~i nimeni nu se poate sustrage impresiei puterniee pe care o las9. Dupa cum am mai spus. dindu-mi seama ca astfel nu voi ajunge nicaieri. ConceptiiIe Iui nu sint pentru e1 teorii (care ar trebui sa fie alcatuite foarte straniu.Am constatat en uimire cum se transforma expresia fetei indianului dtunci cind vorbe~te des pre reprezentarile lui religioase.. daca ar fi sa smulga cuiva lacrimi). Daca atine geam esentialul. l~i cauta cuvintele ~i exclama ih cele din unTIa: -. In viat3. !ar soarele se Tidica tot mai sus pe cer. 'ti realitilti1e e~terioare ~are l~. l tacea sau dadea un raspuns evaziv.Soarele este Dumnezeu.lele mi~cari afeetive atit de bine eunoseute mie. indianul zise. merglnd pin3.satisfacerea curiozitatii me1e. eu 0 lumina orbitoare. ii 2)/ .-1irrdispuniL In mod evident. Singurul r~. !a un calm aproape apatic. atuDci dud vorbeau de-spre scare. Intrebarea mea niei macar nu-l mira. II cuprinde 0 emotie surprinzatoare. C1 fapte de 0 Insemnatate 10.Nu este eel care urea acolo tata1 nostru? Cum se poate spnne altfel? Cum poate exista un alt Dumnezeu? Nimic nu poate fi fara soare. e drept d•.co~espund . obisnuita de zi eu 2i da dovadiJ.interogarea directa.. aratind spre soare: .treee. pe care n-o poate ascunde un aspect ce a contribl1it mult 10. se accentua ~i mai mult. care deja era perceptibila. vorbeste des pre lucruri care tin de misterele lui. caruia un zeu invizibilii daduse forma. adesea.

barbatii care.Nu crezi ca tot ce-i viata vine din munte? Un indian mai in virsta se apropiase de mine pe mocasini ce nu faceau zgomot ~i imi puse aceasta intrebare despre care nu stiu privire inspre riul care caboara din cit de departe batea de fapt. discutia noastra a fast curind intrerupta. Deodata. ca n-am reusit sa capat 0 1nte1egere mai adillca a simbo1ist1c1i apei si a muntelui. vorbi din spate in urechea mea stinga: . Le folose~te tuturor.'i~urari in paturi.. I-am replicat: . Do. talnica. vibrind de 0 emotie profunda. cu un gest semnificativ. rostirea cuvintului "munte" si m-am gindit 10. imi indicii soare]e.Bineinteles. stateau pe acoperisuri1e cele mai inalte din mutl ~i cufundati in ei insi~i. discutau in schimb cu multa pHicere ~i ardoare des pre wlatia lor eu americanii. C~lC \iata. nedomici sa vorbeasca despre ceva ce privea religia lor. 0 voce groasa. Am observat ca indienii pueblo. 0 258 .Sinteti de parere ca ceea ce fiJceti in religia dumneavoastra poate fi de folos lumii intregi? 1mi raspunse eu multa yioiciune: . 1mi spuse Lac de [VIUnIe. .Oricine poate sa yada ca spui adcdxul. as2.De ce. 0 facem pentru lumea Intreaga. De ce nu ne pot lasa in pace? Doar nu facem numai pentru noi ceea ce facen1. in fata soare1ui. Am remarcat din agitatia lui ca. continua: Americanii 'lor sa ne interzica religia. inf. Am simtit in aceasta intrebare a emotie care crestea 10. . Tocmai ma gindeam ca acesta era acoperi~u1 continentului american ~i ca oamenii locuiau aici in rata soare1ui co.i priveam in sus spre muntele care se inaJta cu aproape 2000 m peste podi.. ce··ar deveni lumea? ~i. c1 ~i pentru americani. cl Ekea aluzie 1a ceya foarte important din religia lui.nu ne lasa americanii in pace? De ce VOl' sa ne interzica dansurile? De ce riu vor sa Ie Ingaduie tineri10r no~tri sa paraseasdi ~coala clDd vrem s11-iIuam in kiwa (laca~ de cult) ea sa-i instruim In religia noastra? Doar nu facem nimie impotriva americanilor! Dupa 0 tacere mal lunga.. zvonul despre lituri1e tainice care se celebrau pe munte. caci unde este apa. Era clar ca aici tot ce-i viata venea din munte. Daca n-am face as a. in mod clar. munte imi arata imaginea exterioad care generase aceasta idee.. Din pacate. De aceea I-am lntrcbat .Alta data stateam 1a riu . Nimic nu putea fi mai evident.

tina. spuse el. Dad vrem sa comparam cu asta autojustificarea noastra. inaintea tuturor. atunci incepem sa intelegem punctul de vedere al indianului pueblo. e impregnata de ideea d prin aqiuni speciale sau printr-un mod special de a 259 J . ~i totu.este convingerea lui nemijlocita. ci ne Indeparteaza tot mai mult de lumea mitid. atunci nu putem decit sa fim impresionati de saracia acestuia. Atunci va fi noapte pentfU totdeauna. La fel de pro fund este con~tient .Am simtit ca ajunsesem pe un teren foarte delicat. pentru a nu descoperi de fapt cit de saraciti sintem ~i cit de jos am ajuns. "Tot ce-i viata vine din munte" .i 0 schimbam pe un orizont ce pare incomensurabil ~i pe 0 ignoranta a lumii de dincolo de el.. In zece ani soarele nu va mai rasari. care locuie~te pe acoperi~ul lumii. inspiratia pe care a primit-o Nietzsche in Engadin sint situate pe aceea~i linie. 0 data ce-~i ajuta tatiH . ca de altfel oricare alta.cel ce mentine tot ce e viata -In urcarea ~i coborirea sa zilnid. .. mai putin irationala. i~i plead divinitatea urechea. ci pentru Intreaga lume. sintem fiii soarelui-tata ~i cu religia no astra 11ajutam zilnic pe tatal nostru sa se rid ice pe eel' ~i sa-l strabata. ce-i drept. Nu facem asta numai pentru noi. Macar din invidie ~i trebuie sa suridem in fata naivitatii indiene ~i sa ne socotim superiori ~i tare grozavi in dqteptaciunea noastra.. ~tiinta no astra nu ne Imbogateiite. Inspre el. care coboara pe 0 latura in intinsele prerii continentale ~i pe cealalta spre Oceanul Pacific. ~i actul sau ritual va fi eel care va atinge eel mai curind soarele indepartat. Dadi ne intoarcem 0 clipa privirile de la orice rationalism european ~i ne transpunem in aerullimpede alinaltimilor acelui podi~ solitar. daca ne dezbaram concomitent de con. Religia noastra cre. Daca nu ne mai putem practica religia.. In acel moment m-am lamurit pe ce se bazau "demnitatea" ~i calmul firesc. Caracterul sacru al muntilor.. Ideea. revelatia lui Iehova de pe Sinai.ul unei lumi nelimitate. d 0 actiune rituala ar putea "produce" in mod magic soarele. in care odinioara eram indreptatiti sa ne consideram la noi acasa. foarte aproape de Dumnezeu. sensul pe care ratiunea no astra 11confera vietii noastre. viata lui este plina detilc cosmologic.i ne este mult mal familiara decit am putea bilnui la prima vedere..tiinta noastra des pre lume .Doar sintem un popor. privita mai indeaptoape. evident al fiecarui individ in parte: EI este fiul soarelui. care noua ne pare absurda. care se invecina cu misterele tribului.i de faptul di locuie~te pe acoperi. nu este.

1a Mombasa. ill-a stimulat puternic prezentarea exeelenta a populatiilor triiind sub sa do~i. ~i poate ca DU Duma! ID aceasta calitate. dizenteriei ~5ipneumoniei. ROUSSEAU Clnd am vlzltat Wemhiey Exhibition la Landra (1925).. In toamna lui 1925 aiD plecat ell doi prietenL un englez ~i UIl american. Faptul di omul se simte in stare puternlca sa dea.. Inca de mule illa preocupase donnta de a petrece un timp mai Indelungat i'nt:--o tar9~~i printre oameni care aveau de-a face eil mai putin posibil eLl Europa. inainte de ciilatoria mea de into arc ere des pre soarta mai multora dintre persoanele ell care ill-am aflat atunci pc vapor.TIn percepi unde- va In ton a QUanta de 0 seriozitate ineonfundabiEi. ci se tndreptau spre un destin.chiar dadi nu este declt un sU!is-entendu ineon~tient .1Domnului genereaza un sentiment de mindrie care ridica individul uman la demnitatea unui factor metafizic.itii asupra omului stem fCitriin rata eu actul cultic al omului ea un raspuns s! 0 aqiune re':roactiva.. C~izura victima 11lalariei tfopicale. Deql &desea predomina voio~ia zgolTlotoasit era irrlposibil S2. Impreuna ell multi englezi care 3.".?ati~ ~ritani~a ~i~ dec:isA !n:lreprind l~tr-ui1 viitor a~n)piat o calatene m Afnca troplcala. Printre morti se numara si tinaml care statuse 10. atota IUl Dumnezeu Sl sa OIere In schlmb ceva ce 11 este esential chiar :. ca 0 constringere magid.CCeptLlsed1 p2ls2lg(~n 1n diverse colonii africane. UneIe dintre ele murira inca in cursul urmatoarelor dou{i luni. 5i chiar am aflat inca. ci ~i ca a "produeere" activa. Kenya :ji Uganda Tout est bien sortan£ de.u~l raspuns pe deplin va~ab~lla ~qiunea ~i influent~. de pEcta prin rituri SClU prin rugikiune sau printr-o moraEi pEicma DorrmuluL Aqiunea ~i influenta diviniti.1 cuvintului 1a locul potrivit.mas:'. "Dumnezeu ~i noi" . In permanenta vizavi de mine. care avusese meriwl de a face 260 .acest raport echivalent sta desigur la baza acelui calm de invidiat.:: nlains de ['Auteur des chose:'. Un astfel de am este in eel mai depJin sens 3. Am pemit in diUitorie pe un vapor \'/oerman. Altul fu or Akley.actiona tl putem influenta pc Dumnezeu. Se simtea din atrnosfera oa nu c5Jatoreau de pHicere.

Dar cind s-:.t in somn. cind am zan!. Ala.: l"ntimplat~ D-an1 rost absolut deloe mirat.eolo doua zi1e. dupa ee m-am Intors. Pornise 0 data eu mine.ci:lliitoria mea in Africa. un fenoInen parapsihologic. Parca toemai m-a~ fi Intors In tara tineretii mele Si pardi. Cind prima raza. Curind. t~. Mcmbasa ramine 0 a~ezare europeana. numai di dinspre vest. apoi. Pina atunci l'mi in1aginasem ca va trebui sa de daca mi-era dat sE.turl se ridica un imens caetus-eo. stma nemi~eata pe un VITf stincos. umed-eanieularii. am pleeat spre Nairobi. de soare anunta ineeputul noii zile.dea totu~i eoncomitent un sentiment intens de deja vu. ~i stapina deveni noaptea neagra eo. in aeela~i timp. catre seari3. care-mi diJ. In care oamenii stateau de vorba In jurul unor foeuri mici.eforturi in directia ocratirii gorilelor ~i ell care ma intilnisem la New York putin inainte d::. pe dupa un povimi~ ab.tie. In interior. care rnli a~tepta de cinei rnii de ani. De-a lungu1 tarmului am trecut pe IInga numeroase sate de negri. in noaptea tropieala. Am auzit despre moartea Iui abio. in timp ee eu ma aflam inca 1a illuntele Elgon. fi eunoscut pe aeel b3xbat intuneeat. patrunzind.. In amintirea mea. eu un tren pe linie ingusta. Am stat o. Privelistea ma fascina. I) senz3. invaluit intr-un nor de praf ro~u. intr-o expeditie In regiunea populata de gorile si a murit aeolo. de pardi as fi trait deja 0 data aeest moment Si as fi cunoscut dintotdeauna aeea lume eare nu era despartita de mine decit printr-o distanta in timp. ~i anume atunei dnd am observat pentru prima oara. Tonalitatea afectiva a acestei intlmplari surprinzatoare ma insoti de-a lungullntregii ea12torii prin salbatiea Africa.ndelabru. Si de negri. Impreuna CD fostul meu ~ef. ci anl considerat fenamenul perfect 110lTflaL ca ~i cu.. m-am trezit. profesorul Eugen Bleuler. 261 .n ar fi fost de Ia sine inteles ~i rni-2f fl f051 de IT1Ultcunoscut. Trenul toemai I) lua. Treptat se faeH mai reee. Asezarile se sfir~ira. zvelt2" proptita intr-o lance lunga ~i privind in jos spre tren. trenul incepu sa urce. precum ~i Indians.'upt eu stinci roSii. VaG ceva atlt de irnposibil.ti doar de 0 singura aha experienta aselnanatoare a ne- cunoscumlui. situatii extraordinar de pitorese 1a un port natural Si dominata de un veehi fort portughez. Imi mai pot arnin.eiunele. iar eu m-am eufundo. 0 siluem maroniu-negricioasa. Era 0 imagine stranie. nieicind vazuta. aseunsa Intr-o padure de palmieri SI arbori de mango.

mirarea TI1ea. cHitinlnd di. zebre~ paTel mistreti africani ~. TUfElele se mi~cau iilcet.1 cTeatiei desavir~irea. dupa ni~te reguli cunoscute dinainte ~i predeterminate. existenta abiectivi'!. a zonei depresionare.. Mi-a revenit in minte batrinul meu prieten.sari de prada. Inca absorbit de visul . ars pel/feit (ce:ea ce natura lasa nedes~. era calrnui e~D'ului inceput.C"ii: lUD1ina orbitoare. desaviqe~te aria). a fi singuL A~a eEl am fast prirn. de lina gri ~i alb?" pe care obi~IlUiai sa ie vezi sau chiar sa Ie porti 10.0 buna a. cind se iese din ceata hiberna19.oil-ratoare in Alpi Impotriva "vi'ntului glaciaL aiei j'nsa lInpotriva caldurii arzatoare.ci daar pustiul unor procese calculate.boys" aflatj la gara purtau caciulile de schi demodate. pina ce au ie9it din cimpul meu vizual si am avut sentirnentui dc. Pornind de la I~airobi aiD \1izitat ::u un rDle "Ford [\ mare de vlnat.n1.rriilenii f8Xd. (:1[r1 zarit tUITne irnense de anin1ale: gazelc~ anti1ope-gnu..sa vibreze In rnine Nu banuiam ue-atunci ce coard2~a nUIT1. lvI-am iudepartat de ]'11sotitorii mei. indianul pueblo: el credea ca ratiunea de a fi a indienilor sai era dataria de a-I ajuta 262 .Slufitel n-li se clarifi:~5. lmpreuna en psihicul uman.. ciiL ace~1"stEi s~-r\'~:~na 'intinsa ne a. lunlea lui era a rHea de. Na:lrobL situat la 0 altitudine de 1800 IT1.:: cap .i ca el a creat-o ell ade\'arat abia in aced prin ~tiin\a sa. a~a cum a fost ea dintotdeaUI1EL in starea de nefiinta. privim viata ~i existenta ca pe 0 masina calculata pina la ultimul detuliu 9i care merge mai departe. de abia de se perccpe~l sunetul melancalic al unei pa.ii ab1a 111 actul irl\/izibil 3.!a "nol tannuriH .eu . Noi am utribuit acest act doar Creatorului ~i ilU ne-am gindit ca. care-lni arnirttea di~stra}ucin::'a soarelui In Engadin.Athi Plains. se spune In alchimie. rizGntuJ eel rnai o indepartat. 1ntr-o astfel de fantezie dezolanta de mecanism de ceasomic nu exista nid 0 zi" care drama a omului. niei 0 sa dues. ]rrlruc1t marginea lor ridicata se putea cobor]: ea 0 viziedi .s. . procedind astfel. am In jurul pril1ZLlluiJ8.:ent care sa slie ca era "aceasta lume". Engadin. caci pina de curind nll fusese nimeni pre:.nurn~Lf.vlr~it.a.neu. pascind. hTtportanta cosD11ca a on. Aici. in rnod cople~itor. nurr1ero~ii ~.d. Emu extrem de apreciate. era lumea. a lurnii ~i a 1ui Dumnezeu.scaldat lnrr-~i ini:lec. Quod natura relinquit inzpe:f'ectlii11. Pe 0 cclin~l .}1 ca la vederea acelui -Vlnator intuf~ec8t ~i solitar.ul om acol~] care a Inreles C3~aceasta era lumea s. On1ul .tepta un spectacol ra1'1 egaL Pln~ 121.a dat lum. rara sens.

Then may I gil'e you a piece of advice? You know. cil e1 este de fapt eel dc-:d eloilea creator 0. i-am raspuns. M-am a~ezat pe 0 chop box (cutie eu alimente. I. eel putin in aceasta parte a Africii. 263 .Do. I'ara de Cdle' III med s-ar derula spre un sfir~it nedeI'mit .1 fiintei. meditind asupra faptului ca ne atlam aici. A~a ca. Sigistifour (sixty-four). murind. So. ba mai mull.zilnie pe taUDlor. Erau. ~i astfel.Is this the first time you are in Africa? f am here since forty years. se a~eza ~i i~i scoase ~i el pipa. daca ar fi sa se intimple ceva.neauzita. ma intreba: . Mister. abia e1 da lumii fiima obiectiva.statia terminus provizorie. deci nu vointa ~i intentia. Abia con~tiinta omului a ere at existenta obiectiva ~i sensul. Dupa ce i-am schitat te1ul nostru. co. ci 0 rlnduial2i impenetrabila. fiecare eonstituind povara pentru un cap) Si mi-am aprins 0 pipa. Aeei "boys" ai nostri au descarcat bagajele voluminoase de expeditie. devorind in tacere. Ii invidiasem pentru greaua lor lncarcatura de sens ~i ma uitasem deznadiljduit in jur in diutarea prcpriului nostru mil.1 lumii.l La care se ridica fara a saluta ~i disparu in ceata negrilor care veneau gramadiL Cuvintele lui mi se parura a avea 0 oarecare insemnatate ~i am incercat sa-mi imaginez carei stari psihologice Ii corespundean. . tot dind din capete prin sute de milioane de ani. sa zic asa. Se interesa un de mergeam. omul ~i-a gasit locul indispensabi1 in marele proees 0. domnule. nevazuta. Pot atunci sa va dau un sfat? Stiti. if anything should happen. aiei nu omul. nasci'nd. . 10. Cu trenu1 ugandez care era atunei in Iueru. se apropie de mine un englez mai in etate. it is God's country. ne-am deplasat pina 10. sit down and don't worry.. de unde pomeau la nesfir~it piste ~i carari peste continent. stati pur ~i simplu jos si nu va faceti griji (n. ei Dumnezeu este eel care domina.). aceasta tara nu este a Omului. ci este a Domnului.margine de oikumene (gr. In mod manifest. un squatter evident. I Asta-i prima oad ca sinteti in Africa? Eu sint aici de patruzeci de ani.: pamint locuit). prin noaptea eea mai aclinea a nefiintei. sa traverseze eeruI. Dupa citeva clipe. 0 chintesenta a experientei lui. warde. Acum II aflasem ~i mai aflasem si altele: c3 omul cste indispensabil pcntru desavir~irea ereatiei. this here country is not 1\1an's.

In mijloeu1 indiperii elegante se gasea 0 masa mare aeoperita eu juma1e engleze~ti. Ne-am catarat pe bagaje . ajunsedlm inrr-o stare de tatala epuizare 10. absolut oribil de falsa.eram opt oameni .fel de bine pe 0 mo~ie din Sussex. reconfortindu-ne ell un whisky. nu lips eo. sediul unul D.mulieri produce doua dintre eele mai duIei 9i melodioase sunete de flo.:ele .kamega. un pirru intr-un obstacol pericules. dar omite ultima nota ~i 0 ia iar~.Nu-mi ineheiasem inca ref1ectiile clnd se auz.~i de la incepm. Seara se apropia ~i. eare se remarca prin aeeea ca obi9rmie~te sa dilte 0 gama eoreed. iar ploaia torentiala ne uda intr-o clip1ta din cap pina-n picioare ~i transformS. C. Slmultan se dezlal1tu. Puteam sa ma aflu 10.rea numita brainfever bird.Ko. deodata. Ca muzica de acompaniament 121 febra nu se poate imagina ceva mai enervant. trasnete ~i tunete aproape neintrerupte. nimic. Abia 0 jumatate de ora dupa miezul noPtii. se Eisa noaptea.. ore nu lasara loe gindurilor.~i ne-am tinut aco]o sLim. cind cerull'neepu sa se mai degaje. Clnd clnta era de pardi un clopot ar fi lnconjurat orizontul eu al S211 sunet.C. militari. unde D.1 fOffi1at2. ne-am constituit cu sprijinul D.cine ar f1 crezut? . t. Eram atit de obosit.pa·· sariklopot" se disting printr-o frumusetc ne~tirbita. al unei garnizoane rniei de African Rifles.C-uI'll ooloo. Quod natura relinquit impeifectum." Numai sune. Un alt loeuitor dotat eu pene a1 plantaliilor de bo.na de caratori.ut pe care ni Ie putem inchipui ~i incheie pc :) a treia nota.a1 unul mic ospiciu. 264 .pentru prima oara. era mult mal mult decit se presupusese. a1 ci:imi ] Soldat indigen dintr-Q colonie africana (n. (District Commissioner). Spre noroeu1 nostru.din rrei ~i astfel IDcepu expeditia no astra spre muntcJe ElgGD.). incit nu mai 9Iiam dadi fusesem transpus din realitate mti-Un vis sau dintr-uI1 vis in realltate. A doua zi. In dimineata urmatoare m-am trezit eu 1aringiti:i 9i rebra 91 a trebuit sa stau a zi 10. semnalui de plecare al celor doua ma~ini ale noastre. Aeestei imprejurari i-am datorat eunostinta memorabila pe care am faeut-o eu pasa. Pina la prima loealitate. completata de 0 escorts. Apoi a mai trebuit sa ne montam 9i eorturile .i 0 furtuna tropicala eumplita eu fulgere. al unui spital ~i . In ~emineu ardea un foe vesel sL a! atlt de binevenit. Kakamega.pat. Zdruncinaturile care uru1anl timp de clte\/3. elL de bine am fast in stare.-ul ne intimpina in drawing-room.

in rindul caratorilor risetele parusera a nu mai conteni. inalt de 4400 m.. Bucatarul nostru insa n-avea ~a ceva. mai ales atunci dnd. chiar atunci. Dar era dt pe ce sa-i fie fatala. ~edeam inca fumind in jurul focului. rotunzi. Drumul ducea printr-o savana relativ uscata. 0 lanterna aprinsa. prima mea impresie fu: e 0 scena comica la circul Barnum ~i Bailey. ni~te sunete ciudate. in spatele casei de odihna rasuna un cumplit tipat de om. situatia deveni mai amenintatoare: eram inconjurati de pretutindeni de un grup mare de hiene infometate.perete de crater. bucatarul navaIi in mijlocul nostru cuprins de mare panid ~i ne anunta ca 0 flzi (hiena) venise in coliba lui ~i era ell. Restul noptii se desfa~ura intr-o Iini~te ~i pace netulburate de nimeni ~i nimic. Caci cu 0 zi inainte in~facasera din coliba lui un batrinel care dormea ~i 11mincasera . colibe din adobe. de care era foarte indntat. inelt pariisi scena protestind zgomotos. ba latratul ~i scheunatul unor dini. deodata. avea in schimb 0 coliba mica proprie. nu eram chiar atit de siguri pe noi. la intrare se punea. care cu siguranta adulmecasera singele de oaie. pe care noi 0 obtinusem pe cinci ~iIingi ugandezi ~i preparase pentru cina noastra ni~te mutton chops cu un gust excelent. Executau un concert infernal ~i in vapaia focului Ii se vedeau luminitele ochilor sdnteind prin iarba malta a savanei. ~efullocal ne aduse cadou doua gaini ~i un co~ plin cu oua ~i ne implora sa mai raminem 0 zi. A~a ca ne-am repezit imediat la arme (0 pu~ca Mannlicher de 9 mm ~i o pu~ca de vinatoare) ~i am tras dteva focuri in direqia luminitelor sdnteinde. I-am zarit curind profilIndu-se la orizont. la inceput. presarata cu acacia.. ceea ce sperie haita de hiene intr-un asemenea hal. dupa terminarea mesei. caci taiase cu 0 zi inainte in fata ei 0 oaie. rafalele de hohote de ris rasunara din nou in tabara de "boys". In ciuda bogatelor noastre cuno~tinte teoretice in ceea ce prive~te comportamentul hienelor. iar apoi tot mai aproape de noi. Intreaga zona era acoperita eu tumuli mici. care chipurile nu ataca omul. care erau deschise ~i goale. Pricina era 0 reprezentatie pe care 0 o 265 . Curind insa. Intreaga tabara era in agitatie. dupa ce. am auzit in departare.de Africa nihil certum! data eu ivirea zorilor. ca proteqie impotriva intru~ilor. Ba pareau a fi mormaitul unor ur~i. Noaptea. ba erau ni~te sunete stridente. ~i anume ni~te colonii vechi de terrriite. acoperite cu iarba ~i rotunde. Ond. cum ar fi tipete ~i rIsete isterice . Pentru calatori existau de-a lungul drumului case de odihna. inalti de doi-trei metri. In dimineata urmatoare. pentru a impu~ea hienele. pe ce sa-l omoare.

Calatoria noastra avea un caracter semioficial. spre delectarea publicului. t.non lucet) . Am primit 0 scrisoare din partea guvematorului Ugandei in care ne ruga sa acceptam sa ne incredinteze 0 englezoaica. Se ~tia d avem acel~i itinerar ~i. safariul nostru spre muntele Elgon fu insotit de un caporal1ii doi soldati. cei trei albi. nefireasca. N-am vazut decit foarte putini oameni cu parul alb. Unul dintre ei il interpret a pe bucatarul dOlmind. Virsta inaintata era acolo lucru rar. ceea ce se dovedi a fi avantajos. care-mi reveni in cali tate de conducator al lui Bugishu Psychological Expedition. Am invatat astfel foarte mull. ~i acesta era un mod de a Ie intra pe sub piele. iar unul dintre soldati. Una dintre caile lor intuitive de cunoa~tere consta in a ~ti sa imite intr-o maniera inegalabila felul de exprimare. cum 0 intllnisem deja pe doamna respectiva la ] "Dumbrava / p1idure [provine] de la a nu luci": expresie folosita intr-o interpretare gre~ita. Ea nu era superflua. glosa fOI1ata. nu lumineaza . bucatarul primi poreda "Fizi". E adevarat ca i-am vizitat pe bugishu. Prin urmare. eram mzee (batrinul) ~i in etate de 0 suta de ani. caci ill felul acesta puteam tocmi mai u1ior caratorii ~i pnmeam 1ii 0 escorta militara.[ucus prin faptul ca e fntunecata.(n. Mi se paru uimitor cum cuno1iteau natura emotionala a celorlalti. Negrii mei se dovedira a fi ni~te excelenti cunoscatori ai caracterului uman. aveam deja trade-marks ale noastre. conform legendei. Astfel. era poreclit bwana maredadi (gentlemanul eel ~ic). ceafa ro~ie. Aceasta urma sa se intoard in Egipt trecind prin Sudan. deoarece se spunea ca toti englezii ar avea. Noi. Americanul. confuza (incercarea cuiva de a explica termenul "padure" . dar cea mai mare parte a timpului am petrecut-o cu elgonii. Mzee este ~i un titlu onorific. fiindd aveam de gind sa ajungem prin regiuni care inca nu se af1au sub controlul albilor. Din acel moment. Nu ma dadeam inapoi de la discutiile lungi.). de nu ~tiu cite ori. respectiv "cel cu ceafa ro~ie". englezul. gestica ~i mersul celor care erau obiectul interesului lor. care deja pe-atunci aveam parul alb (aveam cincizeci de ani). 0 denumire pompoasa care ne fusese impusa ca un lucus a non lucendo1 de catre Foreign Office din Londra. Eu. hiena care se furi~a ~i se apropia cu intentii uciga~e de eel ce dormea. respectiv explicatie lipsita de sens.dadeau reiterind evenimentele din noaptea precedenta. era "Git ro~u". care avea realmente 0 garderoba eleganta. atit de indragite de ei. Aceasta sceneta se repeta. prietenul meu. 266 .

miles from anywhere.Nairobi. presarati cu flori ro~ii ca vapaia. Mentionez acest episod spre a arata pe ce cai subtile un arhetip ne influenteaza aqiunile.). in ciuda rugamintilor capeteniei locale. i-am urat bun sosit doamnei in grupul nostru de trei barbati. Am ajuns. De la el am aflat ca tribul sau tinea de masai. Cunnd ne-am aflat In padurea deasa tropicala. de citeva zile deja. i-am fost recunoscatori ei pentru experienta pe care 0 dobindise . Regiunea era aldtuita mai cu seama din savana joasa. ~i cum se dovedi a fi 0 fire sportiva ~i cur-ajoasa. "the medicine man"1. ca infirmiera In timpul primului razboi mondial. tara incidente. ne simteam foarte indatorati guvernatorului pentru ajutorul multiplu pe care nH acordase. dar ducea. Dupa aventura noastra cu hienele ne-am continuat drumul. nu exista nici un temei pentru a-I refuza rugamintea. padurea de nandi. adid avind 0 raza a curbei de trei pina la ~ase metri. Gindaci gigantici ~i fluturi ~i mai mari in culori bogate populau lizierele ~i lumini~urile. a~a cum s-a tot vazut in istoria acestui arhetip. 0 viata soli tara pe pante1e muntelui Eigon. Maimute curioase leganau ramurile. Am fast intimpinati de ~eful local. la 0 casa de odihna la poalele muntelui Eigon. Acest lucru a fost de ajuns pentru a profila conjunctura incon~tientului sau a destinului. Pa~eam In general pe potecile ba~tina~ilor. t. care. 0 lume de paradis. Aici incepea urcu~ul pe poted ingusta. Cum sint inclinat sa accept hazardul care vine catre mine. In plus. Eu mai rugasem ~i pe un al treilea prieten sa vina eu noi. tot cre~tea deasupra noastra. Se ivi sub forma arhetipului triadei care-l cheama pe cel de-al patrulea. singurul cal pe care-lintllnisem pina atunci. Calarea pe un ponei. Terenul urca u~or. Drumul nostru ne ducea in regiunea de nandi ~i prin Nandi Forest. Cll arborii lor uri~i nandi-flame. Cind prietenul meu mai tinar suferi mai tIrziu de un atac periculos de malarie tropical a. ~i ele ~erpuiau prin jungla in serpentine izbitor de stnnse. un complex enom1 de padure seculara. Eram trei barbati. fu 0 compensare folositoare la masculinitatea noastra unilateraIa. cu un sol caramiziu. 1 Vraciul (n. ceea ce reprezenta 0 pura lntlmplare. Am trecut prin ni~te fi~ii superbe de jungla. fiul laibon-ului. 267 . Dar anumite imprejurari potrivnice llimpiedicasera sa accepte. Semnele unor torente tertiare de lava se Inmulteau. independent de aee~tia.

Ca podoaba. balansindu-~i amforele de apa pe cap. Dimineata imi facea pHicere sa ascult clinchetul u~or al inelelor lor de fier pe care Ie purtau la picioare. din inalta iarba galbena a savanei. curind dupa aceea. Aveau purtari frumoase ~i ne salutau de fiecare data cu un fermecator suns timid. care se folosesc ~i ca bani (n.). Barbatii vorbesc. barbatul se ocupa de vitele mari ~i de vinatoare. care locuiau cu totii in aceea~i coliba rotunda. umbrita de acacia. iar buza inferioara era strapunsa de un ac din os sau fier. raspunsul a sunat astfel: "Se culca cu femeile noastre. venind In sus dinspre piriu.i de ce. aveau inele la picioare ~i bratari din cositor pentru brate ~i git. strabatut de un plrlia~ limpede ~i rece. goale. Conform obiceiului. 1 2 268 . identica cu shamba (plantatie de banane. pe 0 panta dulce. Orice altceva inseamna love-making. DellLl1itatea ~i naturaletea ei decurgeau din faptul ca este un partener activ in afaceri. In forma unor mici bobine. t. Societatea Planta spinoasa numita in engleza "spinul-a~teapta-un-pic" (n. cu barbatii. germ. apoi cercei din cupru sau din lemn. ed.Erau de culoarea ciocolatei ~i de 0 frumusete izbitoare. cu 0 singuraexceptie. cartofi dulci. cu 0 cascada de vreo trei metri inaltime. neavlnd pe ele dedt 0 centura de kaurz"2. iar femeia era. EI stabili care sa fie caratoarele noastre de apa: 0 femeie cu doua fiice in prag de adolescenta. In apropiere se afla un sat de negri (un kraaf). al carei bazin I-am ochit imediat ca sa ne scaldam in el.). n-am vorbit niciodata cu 0 femeie indigena. capre ~i gaini. am observat mai multe cazuri foarte instructive In acest sens. mei perlat ~i porumb). Era compus din dteva colibe ~i 0 barna. cu 0 silueta supla ~i mi~cari de 0 non~alanta eleganta. uscata. ~i sa Ie vad aparlnd. Kauri (sau kowri) sint scoici micute. ci este supus ~i pericolului acelui going black." Intrebindu. pe care 0 voi mentiona. in mers leganat. ca sa zic a~a. ca ~i la noi in sud. un loc imprejmuit de un gard viu din wait-a-bit-thorn 1.Dupa citeva ore bune de urcu~ am ajuns Intr-un lumini~ frumos ~i larg. cu femeile. Cu ~eful tribului m-am putut intelege In suaheli. iar femeile. Avea copii. In repetate nnduri am auzit negri decretlnd despre un anumit alb: "Este un om rau. Locul nostru de tabara era situat la 0 oarecare distanta. Notiunea de "drepturi egale pentru femei" este rodul unei epoci In care 0 asemenea asociere ~i-a pierdut sensu!." La elgonii mei. Un alb care procedeaza altfel nu numai ca-~i risca autoritatea.

al easei ~i al gradinii. Discutia no astra se des~ura in cadrul conventional al unei conversatii semifamiliare de drawing-room . Dura o gramada de timp pina ce prinsera curaj sa apara. radia tot. Aceasta ordine incon~tienta se descompune de indata ce se produce 0 dereglare. ~i indarat. ~i-a exprimat dorinta total nea~teptata de a-mi face cuno~tinta eu familia lui.de salon . de unde priveau prin erapaturile u~ii ~i chi coteau agitati. Se referea la 0 sora mai in virsta. care. fiul unui ~ef de trib. ca sa-i dau ocazia sa ma cunoasca. iar ambele 0 scot din plin la capat. se afla coliba barbatului. ea ii tinea loc de mama. de bucurie ca incercarea ii reu~ise. mtrucit nu exista nimic pe care am fi putut Iua loc in afara pamintului plin de praf.primitiva este Insa reglata printr-un egoism ~i un altruism incon~tient.sibil. La rugamintea mea ii lasa sa vina afara. E drept ea accepta bueuros tigfu1le pe care i Ie ofere am. . era amabil -I?i u maniere e1egante.care se invirtea in jurul familiei. in calitate de a doua sotie.multe lucruri interesante ~i. speram sa capat 0 privire de ansamblu asupra vietii de familie. in afara de centura obligatorie de kauri purta inele la brate ~i la picioare. dar nu era avid sa capete cadouri a~a ca altii.ceva podoabe din cupru. care ar putea ~i ar trebui sa fie compensata numai printr-un act con~tient. acoperit eu gainat ~i excremente de capra. Prima sotie a sotului ei ~i care era mai in virsta decit gazda mea avea 0 proprietate ce se invecina cu a ei ~i ~ase copii. Era 0 femeie draguta. pe nume Gibroat. Dar eu ~tiam ca el era necasatorit ~i di parintii lui murisera. Imi istorisea. Nu ne a~ezaram. Abia dupa ce ne-am cunoscut mai bine. in lobul excesiv de intins al urechii . Cei patru mici mtotos ~i-i ineuiase in coIibi'i. Evident. adica de vreo treizeci de ani. El i~i dorea foarte mult sa-i fac surorii lui 0 vizita. iar eu ii cistigasem in mod vizibil incredee ~ea. Boma "surorii" se gasea la 0 distanta de aproximativ optzeci de metri. earn la mijloc intre colibele celor doua femei. ~i am acceptat pentru ea in acest mod. ca dorea ceva. social.. Femeia avea acelea~i maniere impecabile ca ~i fratele ei. de virsta fQijlocie. la vreo 269 . din cind in cind. ~i avea patru copii. iar pieptul i-I acoperea 0 bIanita de animal salbatic. imi Iacea cite 0 viziili.l1 ca-~i pusese ceva in minte. ca sa-i zicem a~a. Imi amintesc cu placere de cineva care mi-a fumizat informatii importante despre relatiile de familie la elgoni: Era un tinar de 0 mare frumusete. Madame etait chez elie .. dar formind un triunghi cu ele. ie~i din coliba cind sosiram ~i ma saluta in chipul cel mai natural po. Era casatorita. ca intre gentlemeni. Simtea. al copiilor.

Statele cele mai rationale ~terg eel mai tare deosebirea dintre sexe. copii. Ceea ce se petrece In interiorul acestor suflete "simple" este incon~tient. animale mici. ba a nu fi. un veritabil pied-a-terre al barbatului.cincizeci de metri departare. cartofi du1ci. dad ea era acolo In plenitudinea ei ~i ca un centru "geomagnetic" al barbatului ei care colinda cu turmele sale. cu frumusetea-i inegalabila ~i suferintele ei la fel de adlnci. locuita de fiul deja adult al primei soW. Fiecare dintre cele doua femei poseda shamba ei. de care gazda mea era vizibil mlndra. mama tuturor demonilor.nu tu telegrama. Rolul pe care-l joaca homosexualitatea In societatea moderna e enorm. ~i daca feminizarea barbatului alb nu reprezinta 0 alta consecinta. scrisoare sau vizite! Asta era 0 componenta esentiala a Expeditiei Psihologice Bugishu. ~i anume ca 0 compensare pentru saracirea ei. Chestiunea nu parea a fi dad el era sau nu acola. Nu privisem pilla atunci niciodata astfel: "Omul ~i celelalte animale" (Herodot).procul negotiis et integer vitae scelerisque purus (departe de afaceri. era 0 coliba mica. mai degraba. 270 .fizicul ei care nu era neatragator. partial un fen omen natural aVlnd un anumit scop (lmpiedicarea reproducerii !). casa proprie ~i foc de saba). Mamentan se afla Intr-un lac necunoscul. Fortele mele suflete~ti eliberate curgeau fericite Inapoi In departari preistorice. Ea este partial urmarea complexului matern. Parea ba a fi acolo. mei ~i porumb. casa. care aici nu ma puteau ajunge . nu tu apel telefonic. de aceea nu este ~tiut ~i nu poate fi dedus declt cu ajutorul materialului de comparatie european de diferentiere "avansata". Viata noastra de tabarii a fost una dintre perioadele cele mai frumoase ale vietii me Ie . adicii 0 plantatie de banane. Tovara~ii mei de drum ~i cu mine am avut parte de fericirea de a vedea lumea africana primitiva putin Inainte de sfir~itul sau. Gazda mea Intruchipa In mod plenar ~i lipsit de probleme prezenta. nealterat de viata ~i curat de orice vina). animaJe mici. shamba ~i -last but not least . am savurat "pacea divina" a uneilumi illdi primitive. A veam impresia ca siguranta ~i sentimentul propriei valori ce-i caracterizau comportamentul se bazau In mare masura pe a identitate cu totalitatea ei manifesta. Nu s-au facut declt putine aluzii la barbal. ci. Mi-am pus Intrebarea dad masculinizarea femeii de rasa alba nu se afla In legatura cu pierderea totalitatii ei naturale (shamba. Erau mii de mile Intre mine ~i Europa. lumea ei a1catuita din copii.

pe care trebuia sa ~ed. Cind I-am intrebat despre visele lui. ma denumisera "Omul Cartii" ~i ma considerau un mahomedan camuflat. facind gesturi elocvente. se ~tie ca negrilor Ie e frica sa fie fotografiati.Ne era u~or sa organizam in fiecare dimineata 0 "palavra" cu indigenii curio~i care inconjurau zile intregi tabara noastra ~i ne urmareau cu interes ne~tirbit toate mi~carile. Adesea. caci oamenii oboseau evident ~i. Carticica era obiectul unei neobosite admiratii. Aparu intr-o mantie splendida. Am oferit mici recompense. batnnni ~ef. izbuteam sa dau expresie dorintei mele. adica ordinea de zi a paIavrei.care oamenii erau foarte avizi sa Ie capete. Daca aveau dubii in legatura cu 0 interpretare. motiv pentru care palavrele se bucurau de mare popularitate. Dar de cind intrasera albii in Africa. Am avut 0 data 0 palavra cu laibon-ul. Presupun ca din teama ~i neincredere. MijIoacele mele limitate de exprimare ma sileau Ia 0 simplitate necesara. Dar rareori . ghidul meu. chibrituri. Zadamic! Retinerea lor in a povesti visele n-am putut-o elucida niciodata compIet. conversatia se asemana cu 0 dezlegare amuzanta de ~arade. nimeni nu mai avea vise. se lamentau: "Ah. Cei mai multi participanti vorbeau acceptabil pidgin-suaheli. de exemplu tigari. dar Ia inceput n-am reu~it sa-i fac sa-mi povesteasca nici unul." Bunicul lui inca mai visase a~a. laibon-ii aveau vise ~i ~tiau daca va fi razboi sau vor fi boli. chiar imi cereau sfatul. Apoi incepeam alocutiunea ~i explicam shauri-ul. ace de siguranta pe. caci acum. Aveau 0 carte araba despre vise. englezii ~tiau tot. mi-a explicat cu lacrimi in ochi: "Inainte. intrucit cuno~team Coranul. De altfe!. in special in timpul mersului. m-a initiat in eticheta palavrei: Toti barbatii (femeile nu ne vizitau niciodata) trebuiau sa stea pe jos. un taburet din mahon cu patru picioare.se intimpla sa dureze peste 0 ora." Bineinteles ca m-am interesat de visele negriIor. fiicuta din blana de maimuta albastra ~i constituind un valoros obiect de lux. sintem atit de obositi. "the medicine man". daca vine ploaia ~i incotro trebuie minate turmele. folosind din plin un mic diqionar. Ibrahim imi procurase un scaun de ~ef de trib. care erau somalezi de pe coasta ~i suaheli. 271 . Headman-ul Ibrahim. lucrul acesta nu era valabil pentru ai no~tri "boys". ceea ce era suficient spre a ma intelege. atunci ci'nd. Nici nu mai era nevoie de vise. pe care 0 consuitau ziinic. se tern ca astfel sa nu Ii se rapeasca sufletul ~i poate ca Ie e teama ~i ca prin cunoa~terea viselor lor Ii se poate face Vreun rau.

~i inele pentru picioare.C. Se insinua cIar ca mortul era mincat de catre celalalt sat. murmurind in acela~i timp: ayik adhista. La elgoni insa. in mijlocul strazii rurale agitate. Cind murea cineva acolo. ie~im din 272 . sustineau ei. In centru erau 0 centura de kauri. in fata unei colibe goale. Laibon-ul nostru nu era 0 personalitate impunatoare in vreun fel. . Nu s-a auzit niei un cuvint des pre vreo ceremonie funerara. Intreaga valoare a vietii a fost transferata in lumea de dincoace. observasem daar 0 singura data ceva intr-un satuc. Din partea cealalta. eercei ~i cioburi de la tot felul de oale. In acest sens. Odinioara. ce-i drept. Nu mai era nevoie de vocea divina.Raspunsul sau arata ca vraciul i~i pierduse ratiunea de a fi. La palavra. satul eel mai apropiat era in~tiintat ~i seara se transporta cadavrul pina la jumatatea drumului dintre cele doua sate. Este adevarat ca n-am gas it niciodata urmele vreunei inmormintiiri. Totu~i sau toemai de aeeea reprezenta in mod elocvent ~i impresionant dezintegrarea subterana ~i progresiva a unei lumi depa~ite ~i ce nu avea sa se mai intoarca vreodata. care avusese loc inainte. Acolo se gasea. vraciul negocia cu zeii sau cu forta destinului '~i dadea sfaturi poporului sau. in mijlocul colibei. bratari . a~a ceva nu se intimpla niciodata. autoritatea vraciului era inlocuita cu cea a D. adhista ayik! Cuno~team semnificatia acestor cuvinte dintr-o palavra memorabila. ei mai eurind un domn batrin nitel plingaret.-ului. un batrin striga deodata: "De dimineata. tot a~a cum in vechea Grecie cuvintul Pitiei avea autoritate suprema. se aduceau in acel loc cadouri de tot felul ~i in ziua urmatoare cadavrul nu se mai afla acolo. In numeroase eazuri am deviat diseutia la numina. avind un diametru de citiva metri. oamenii m-au asigurat Cll emfaza ca vecinii lor din vest erau oameni "rai". Laibon-ul umbla in jurul lui ~i strope~te pe jos cu lapte dintr-o cea~ca. Acum. care sfatuia tribul. In incheierea acelei palavre. Singurullucru pe care I-am putut afla a fost ca in aeeasta coliba murise 0 femeie. ~i mi se parea a fi numai 0 chestiune de timp ~i de vitali tate a rasei negre pina dnd negrii vor deveni con~tienti de important a fortei fiziee. le~urile se puneau in tufi~uri. dnd apare soarele. El exercita 0 mare influenta. 0 data ce "englezii ~tiau mai bine". Cu aceasta ocazie am aflat insa ca. atunci dnd moare un barbat. mai ales la rituri si ceremonii. unde hienele rezolvau in decursul noptii problema inmormintiirii. precum ~i un bat pentru sapat. cadavrul sau este pus pe jos. un loc maturatcu grija.

scuipam in rdini $1 Ie Onem spre soare. facuse totnl bine :'IifmInas.tunci mi-au suus: 273 . .aprindem pomul de Cdlciun.colibe. nu $i ce fae. Daca-i rasuflare. contine mana personala. vint ~i spirit. in conceptia primitiva. "Dintotdeauna s-a fiieut <:1$3".luiqte in pamint :'11 este un sheitan (diavol). general. care ar putea suna 1a fel de tine ~i asd'el: "Doamne. in arabil ruch.9 a. fo11a tamaduitoare. Prima secera delicata de aur a lunii noi in purpura cerului de vest este ~i ea Dumnezeu. Numai atunci. .. atunci e rohe. "did frumos. Degeaba .Dar animalele rele care va omoara vitele? mi-au raspuns: . Si: . Creatorul. Seuipau sau suflau cu putere In miinile tinute in rata gurii $i apoi Ie rasueeau. toate triburile. Dacii-i atunci e SUbSlaLtacare. in greaca pneurna --. eit puteai vedea ell ochii de pe munte :'Iiinca pina in departari nesflr$ite. Dar $i noi indeplinim ceremoniale . care este divin in momentul rasaritului sau.u convingerea ca El. Actd inseamna deci: "Ii ofer Domnului sufletul meu viu. toti venerem adhfsta.toti kevirondo. in ebraica ruach. un vint rece care-l pfnde$te pe ciilatoml nocturn "pre a-I aplica 0 Jovitura." L-am pus sa-mi arate ceremonia $1 sa mi-o deserie ell precizie. de ce faeeau 3." Am af1at in continuare ca elgonii venereaza." Este 0 rugaciune fara de cuvinte. adid soareole in clipa rasaritului. e tot ce-mi raspundeau. ~i pe ayfk. pe linga adhfsta.Dar bolile voastre cumplite? p. Batrinul a fluierat un anumit motiv a ilustra cum colinda aytk prin iarba 'lnaltii ~i tainica a savanei. Dumnezeu. eu palmele inspre soare. el esic mungu. Era imposibil de obtinut vreo explieatie $i m-am lamurit ca intr-adevar ei $tiu cloar co fae. EI este in 'zuri. sl tot ce a fikut este in' zuri. Nu vedeau un sens In aeeasta aqiune. E1 e creatorul frieli. in rest. B~hrlnul spuse eLi aceasta era adevarata religie a tuturor popoardor .Leul este bun ill frumos. in miinile Tale imi 1ncredintez spiritul. Dar numai atunci. care salas.. de ce suflau sau scuipau In miini. buyanda.Cind i-anI lntrebat: .fara a $ti clar ce facem. Am intrebat ee voia sa insemne asta. in aqiune. oamenii 1mbrati:'l3. magicii ~i vitala. ascundem ouale de Pa$ti etc. DtL In mod evident. in ceremonia elgonilor e vorba despre 0 ofranda catre scare. El este dincolo de bine :'Iide rib.

lumea lui ayfk: a raului. Priveam aceasdi splendoare eu 0 incintare nesatula sau.Stai intins la soare Si este frumos. ca nistc pahare colorate. de un verde ce dadea aproape in negru. Mai intii. transparente. Era mai putin tisnirea grandioasa a primelor raze cit ceea ce se intimpla dupa aceea. A fast pentm mine un eveniment ce ill-a tu1burat profund sa aud evodndu-se la izvoarele Nilului reprezentarea egipteana primitiva a ambilor aco1iti ai lui Osiris: Horus Si Set . tomI transformindu-se in cristal scJipitor. Intunericul. Optimismullor ma impresiona. ca Horus. orizontul era de un alb sdnteietor.. a pericolului. deasupra. o data ce perioada dominatiei lor. ca sa zic aSa. 274 . au in mod vizibil 0 durata de dte douasprezeee are. lumea tenebrelor. lumina care urca patrundea. ziua precum Si noaptea. Imediat dupa rasaritul soarelui obiSnuiam sa ma asez pe scaunul meu pliant sub 0 acacia. in obiecte. dupa cum am descoperit curind.. totul capata forma si contur in lumina care umplea valea cu 0 intensitate Si stralucire de-a dreptul compacta. domneste 0 alta lume. In cadrul ritualului simplu al mortilor. soarele ce rasare. lumina. Era ora cea mai sunta a zilei. In acele momente pardi . fikind eoncomitent jertfe pentru ambele.-as fi aflat intr-un templu. a frieii.0 experienta africana primordiaIacare cursese Si se raspludise. 0 data cu apusul soarelui. asemenea apelor sfinte ale Nilului. cel ce provoaca frica. Cu rasiiritul soarelui revine apoi. optimismul. iar de partea cealalta. cuvintele laibon-ului si ofranda sa In lapte unesc contrariile. ayfk. Filozofia optimista ia sfiqit Si Incepe 0 filozofie a frieii de fantome Si a obiceiurilor magice. cu 0 repeziciune eeuatoriala. iar noaptea cedeaza in fata unei lumini pline de viat21Rasaritul soarelui la aceasta latitudine constituia un fenomen care ma subjuga in fiecare zi iara Eliiara. care se luminau ea din interior Si in cele din urma luceau. Strigatul pasarii-clopot invaluia orizontul. pIna la malurile Marii Mediterane: adhfsta. nidi contradictii interne. Treptat. se intindea 0 fisie intunecata de padure tropicala. se ridica marginea platoului. 1a ora pse. dominau contraste putemice intre clar Si obscur. intr-un extaz atemporal. apoi. Seam lnsa. acea~ta filozofie inceta brusc. mai bine zis. Deasupra. in adillcimea micii vai. care trebuie sa apere de rau. Cel mai important este insa momentul in care prima raza de lumina strapunge ca 0 sageata Intunericul. In fata mea. Amindoua sint de 0 egaHi putere Si insemnatate.

. pe creasta. Clipa in care se face lumina este Dumnezeu.ederea noastra bineeuvintata de 1a muntele Elgon se apropie de sfir~iI. in restul zilei. In ochiul animalului e tristete ~i noi nu :.Inseamna deja 0 rationalizare. ~i este deja pierduta ~i uitata clnd se crede ca soareIe este Dumnezeu. Pareau a venera rasaritul soarelui. iar la noi 0 trezire brutala ne intrerupse visul cultural. Cind vine noaptea cea mare. na~terea soarelui dimineata este 0 tri1ire cop le~itoare pentru negri.nenumaratele milioane de ani ill decursul carora totul a fost a. in Egipt. Treptat. Culoarea locuitorilor se facu mal neagra. Imi aminteau de pavianii mari din templul de la Abu Simbel. unde traiau maimute mari (babuini.~a cum inca este 1ii azi. experienta solitudinilor ei. caracterul peisajului se schimba. la Kakamegas fura descoperite terenuri aurifere. De aceea. in latura insorita a stincii. E 0 experienta originara a momentului trait. ivindu-se bruse. Sint tenebrele primordiale. Dorul de lumina este dorul de con~tiinta.. Nu mi-a~ fi putut imagina atund ci:inu-mi era dat sa mai traiesc vreodaHl experienta acestei nebanuite splendori. trupuli~i pierdu eleganta masai-ilor 275 . Atunci am inteles CB. eliberarea. umpleau padurea cu "trancanitul" 1ii tipetele lor ascutite.. In realitate. Coborlram de-a lungul versantului sudic al muntelui Elgon. lumina celesta stralucitoare. mun~ii erau mai inal~i. paviani).iceea ce se poate citi ~i in ochii animalelor. in care bintuie spiritele. Cind :. in suflet saJa~luiesc inca de la inceputul inceputului 0 nostalgie de lumina 1i10 dorinti:i inepuizabila de a ie1i1din originara-i obscuritate. In fiecare dimineata stateau lini1itite. un secret matern. "Sintem bucuro1ii ca noaptea. care executa gesturile de adoratie.tim dadi ea tine de sufletullui sau contine 0 semnificatie dureroasa care emana din acea fiinta primitiva. ne demontaram ell tristete corturile 1iine promiseram S8. din marele intuneric. ca 1iimine. In apropierea cimpiei. Clipa aduce mintuirea. totul capata 0 nota de 0 adinca melancolie ~i de un nespus dor de lumina. Este ceea ce exprima ochii primitivilor :. De atunci. acoperiti de padure virgina deasa. s-a sfiqit acum!" . in timp ce. Ei spun mereu aceea1ii poveste: Dintotdeauna n01 I-am venerat pe marele zeu. Asta-i atmosfera Africii. 0 ell totul alta obscuritate decit noaptea natural a apasa greu asupra acelui loc de pe pamint: E originara noapte psihica . revenim. aproape nemi1icate. peste tara mea cea indepartata sufla mi~carea Mau-Mau.In apropierea locului meu se ridica 0 stinca inaWi. care elibereaza lumea.

Fura i'nconjurati de barbati. M-am uitat dupa "baietii" no~tri ~i dupa soldati . am acceptat bueuros ideea. guvemator 276 (Il.l-ul din Mimule ne daduse trei askari pentru a ne proteja. am avut parte de 0 aventura de neuitat: capetenia loeala. Acolo ne urearam cu bagaje eu tot intr-un camion ~i ajunseram astfella Masinditown. litera!: prefect delegat. dar am constatat eurind ca ei. de unde ajunseram in cele din urma eu doua camioane Ford la Jinja.. care formara un cerc exterior. bite ~i sabii. eopii ~i chiar sugari. Ne eontinuaram drumul spre Mbala. Speram sa raminem astfel in termeni buni cu acest trib. Corul barbatesc ineepu sa dnte ni~te melodii razboinice navalnice care nu erau I EI Marnur. disparusera de~acolo rara urme! In scop de captatio benevolentiae am distribuit tigari. care mergea 0 data la paisprezeee zile spre laeul Chioga.). chibrituri ~i ace de siguranta. In eiuda caldurii care tot nu eoborise sub 34 de grade se aprinse un foe mare. Un vapor cu zbaturi la pupa al earui eazan se incalzea cu lemne ne lua la bord ~i ne duse. Ne incarearam bagajele in trenul pe linie ingusta. eehipati de razboi ~i ell Ianei sclipitoare. Nu ~tiam daca aceasta desfa~urare in masa trebuia sa ma bucure sau sa ma ingrijoreze. Mamw. De acolo. ed. dupa dteva incidente.. . Aveau numai dte trei eartu~e pentru pu~tile lor. auziram tobe ~i sunete de corn ~i eurind aparura vreo ~aizeci de barbati. Intr-un sat. germ. Pa~iram pe tarimul bugishu-ilor ~i poposiram dtva timp la casa de odihna. Clnd se lasa noaptea ~i toti de abia ~teptam sa ne culcam. din Bunamba!e. Prezenta lor era deei un gest pur simbolic din partea guvernamintului. la fel ea ~i eeilalJi "boys" ai no~tri. carati de marne in spinare. situat pe platoul care desparte lacu] Chioga de Albert Nyanza. Intreaga companie nu prea inspira incredere. Erau negrii cei mai negri pe care ii vazusem vreodata. pina la Masindiport. ni se deschise 0 priveli~te minunata asupra vaii largi a Nilului. la laeul Victoria. ~a cum observasem odata la 0 turma de elefanti ce se simtea amenintata. urmati la 0 oareeare distanta de femei. nu se simteau deloe in largullor. in jurul caruia femeile ~i eopiii alcatuira un cere. In mod evident era yorba de 0 oeazie soeiala ~i 0 manifestare de mare amploare.~i deveni mai greoi. aparu eu suita sa. Cind ~eful imi propuse sa organizeze seara un n'goma (dans). un barb at inalt ~i inca tinar. mai masiv. plasata la mare altitudine. pe drumul de la laeul Albert la Rejafin Sudan.

Pe fetele lor radioase am citit ca au apreciat participarea noastra. a mie de ginduri ma asaltau iii am realizat cu durere cum capacitatea mea de a asimila impresii noi ~i de a 277 . biitind in tobe ~i sufllnd in comi. pentru ca apoi sa inainteze iar. Zelullor se dubla. dar se pare ca exact asta era ce trebuia. Apoi mi-am agitat. Mi-am amintit cum un compatriot de-al meu. oamenii se despartira. netinind cant de rugamintile ~efului. I-am facut semn ~efului cii era timpul ca totul sa se telmine ~i sa pIece cu oamenii lui la cuIcare. barbatii dansau fluturindu-~i pu~tile ins pre foe ~i se retrageau din nou. ritmul dansului ~i al tobelor se accelera. in samn. pe Nil. tipa ~i transpira din abundenta. ~i intreaga adunatura tropaia. Dansatorii nu mai formau decit 0 hoarda salbaticii ~i m-am temut de tumura pe care ar fi putut s-o ia lucrurile. cinta. Femeile ~i copiii tropaiau cu pa~i marunti in jurul focului. a data cu aceasta. agitatia incepu sa debordeze ~i toata treaba mi se paru deodata foarte stranie. La astfel de dansuri ~i de muzicii negrii cad u~or intr-o stare de parca ar fi posedati. apoi. de 0 lance ratacita. In cele din urma. fusese nimerit in timpul expeditiei in Celebes. Inca mult timp auziram chiotele 1ii tobele in depmare. in direqii diferite. A~a ~i aici: dnd se apropie de unsprezece. in !ipsa de ceva mai bun. Fire~te. Prietenul meu ~i cu mine am sarit de pe locurile noastre ~i ne-am amestecat printre dansatori. scaldata in lumina sdnteietoare a focului ~i clarul feeric al lunii. am impartit tigari ~i am facut gestul dormitului. lini~tea se lasa ~i ne cufundaram. ~i inca unul. cintind saibatic. La Rejaf. Treptat. expeditia noastra se incheie. Se isca un rIset general. Ne inghesuiram acolo pe un vapor cu zbaturi la pupa care de abia reu1ii sa acosteze la RejM din cauza apelor joase. oamenii au observat ca eu doar mceam pc miniosul. Inca ma simteam cople~it de bogatia celor traite. biciul pentru rinoceri ~i. am "adunat multimea. 1iiinca unul". I-am fluturat in aer ~i am inceput sa dansez ~i eu. picioarele se pusera in mi~care. plecind cu miiicari iuti iii disparind in noapte. amenintator dar rIzind. epuizati. ~i anume unul din cei doi veri Sarasin.Iipsite de armonie ~i. m-am apucat sa tip in Schweizerdeutsch ca acum era destul. EI mai voia insa "inca un dans. Era a scena de a salbaticie care te umplea de entuziasm. cii era cazul sa se duca acasa in pat ~i sa se cuIce. la un n' goma de acest fel. A~a ca. Ca singura arma aveam un bici pentru rinoceri.

cuprinde marea netarmurita sfir~it. Am luat visul drept un avertisment din parteo. In Tennessee! Un negru american! In vis. Intrudt el arata ca ceea ce era primitiv reprezenta pentru mine 0 primejdie. atunci ma aflam eel mai aproape de acel going black. privea problemele me Ie cele mai personale. dar a trebuit sa meditez indelung pina sa-mi amintesc unde-l mai intllnisem. Evident. Fata sa mi se paru ciudat de cunoscuta. fadnu-l co. tinea Inspre capul meu un fier de frizat uria~. care visa prea multe scene de razboi. trebuie retras de pe linia frontului. incon~tientului. ilustrind exclusiv scene de-acasa ~i trezind astfel impresia ca in fond nu considerau caHitoria in Africa drept cevo. inconstientul meu mobilizase 0 amintire veche de doisprezece ani . unui fenomen observo. 0 singura data in decursulintregii dUatorii visasem un negru. Notasem tot ce era a gindurilor mele se apropia rapid de sa mai trec 0 data In revista toate mele. cu orice pret. nu cumva sa aminteasca de prezent. de negru. Asta ma constrinse observatiile ~i intimplarile interne. Din aceasta realitate n-am putut trage alta concluzie decit ca personalitatea mea europeana trebuia. 278 . Visele mele se tinusera in timpulintregii calatorii cu indaratnicie de tactica lor interna de a nega Africa. ci mai degraba drept 0 actiune simptomatica. prin faptul ca evenimentele exterioare cele mai impresionante pareau excluse in mod intentionat din visele mele.ca parul kinky.t inca in primul razboi mondial. Principiul psihiatrilor militari era acela ca un harbat.frizerul meu negru din America . inro~it si voia sa-mi fo. Soldatii pe cimpul de lupta viseaza mult mai putin razboiul cit lumea de acasa.. pentru a Ie detecta corelatiile demn sa fie consemnat. sa fie mentinuta intacta. respectiv simbolid . care-mi diminuase desigur forta psihica de rezistenta. adidi sa mi-l Increteasca. ce-i drept. Simteam deja dogoarea dureroasa si m-am trezit cu un sentiment de teama. Eo. deoarece atunci el nu mai dispunea de forte psihice de aparare impotriva impresiilor din exterior. Comportamentul ciudo. Spre a reprezenta un negru care ma ameninta. In cele din urma am reusit: era frizerul meu din Chattanooga. dadi este ingaduit a merge atit de departe cu personificarea proceselor incon~tiente.pentru co. Aceasta presupunere mi s-a impus.t al viselor mele corespunde. real. Sufeream de un atac de sandj7y fever. de altfel. Paralel cu evenimentele din mediul african exigent. ill visele mele se pastra ~ se impuse cu succes 0 linie interioara..

dupa cum am constatat cu surprindere. Ele mi-erau mai de pret decit orice recolta etnologidi.inspre Europa.i concomitent cu mine. Sperasem ca. litere negre pe chop boxes!) . urmind cursul geografic al Nilului ~i astfel ~i pe cel al timpului. EI aiost istorisit dupa ce din intunericul original' al timpurilor preL"orice s-a revelat pentru prima data mintuirea prin cultura.Din uimirea mea s-a nascut ill mine banuiala ca legasem de aventura mea africana 0 intentie tainicii: sa ma eliberez de Europa ~i complexul sau de probleme chiar cu riscul de a ramine acolo. Astfel. Cea mai mare lumina pe care am plimit-o in sensul acesta a fost episodul referitor la Horus. ~tiintifica. mi se implinira dorinta ~i planul de a ma apropia de aceasta sfera culturala venind nu dinspre vest . ciilatoria din interiorul Africii spre Egipt a devenit pentru mine ca un fel de drama a genezei luminii. A fost pentru mine ca 0 iluminare. Calatoria mi se parea a fi m<!j putin 0 investigare a psihologiei primitive Bugislzu Psychological Expedition (B. poarta sudicii a Egiptului.P. de psihologia mea. ea era mai degraba una intens personaEi. decit arme. nu atit 0 1ntrebare obiectiva. de care am avut parte la elgoni ~i care e readus in memorie at1t de intens prin gestul de veneratie al pavianilor de la Abu Simbel. A trebuit deci sa-mi marturisesc ca decizia de a intreprinde aceasta ciilatorie nu 0 luasem atit datorita lui Wembley Exhibition cit mai cur1nd datorita faptului cii aerul din Europa 1mi devenise irespirabil.E. ~i orice incercare de a raspunde la ea atingea toate punctele nevralgice posibile ale propriei mele psihologii. Acolo incepea Egiptul. dar aici se aflau raspunsul ~i experienta care ma satisHiceau. inspre viitor. dar m-am simtit incapabil s-o exprim in cuvinte. 111ciuda proiectului intelectului meu de astudia reaqia europeanului in fata conditiilor de viata ale lumii primitive.dins pre Europa.cit mai cur111dun prilej de a gasi un raspuns la 1ntrebarea oarecum jenanta: Ce se va intimpla cu psihologul lung in the wilds of Africa? 0 1ntrebare pe care ciiutam s-o evit tot mereu. intim legata de mine. bijuterii ~i oale 279 . CaEitdria se 1ncheie la Khartum. Nu ~tiusem inainte ce-mi va aduce Africa. ca atitia ahii inaintea mea ". ci dinspre sud. Grecia -. din direqia izvoarelor Nilului. Mitul despre Horus este povestea luminii divine ce tocmai s-a nascut. sa aflu ceva in aceasta privinta. adicii prin con~tiinta. Astfel. Asta era 1nsa. In tumultul unor astfel de ginduri alunecam pe apele lini~tite ale Nilului inspre nord .. Mai mult decit complexa contributie asiatica la cultura egipteana ma interesa aportul hamitic.

Astfel."Lumea ca de vis a Indiei") ~i "Was Indien uns lehren kalm" ("What India Can Teach Us" . asemanatoare sau eel putin comparabile.1Universitatii Calcutta. cana.u sa aiba loc in cinstea celui de-al 25-lea jubileu 0. un homunculus in retorta. V dam sa $tiu ce imiurire va avea Africa asupra mea ~i am aflat-o. ci ma determina sa iau Cll mine primul volum din Theatrunl Chemicum din 1602. In India m-am aflat pentm prima oara sub impresia directa a unei culturi straine.tii mele. eu reprezentanti ai spiritului indian ~i sa-l campar pe acesta eu eel europe<lL Era ceva foarte important pentm mine. In timpul ciHatoriei am studiat serios cartea de la prima pina 10.T. !Yerke X. un vis. puternie diferenj:iate. ianuarie ~i Yebruarie 1939)-. 1974. Dar trebuia sa fac aceo. Ele au apamt imediat dupa Intoarcerea lui In revista ASIA (New Yark."Ce ne poate lTIva(aIndia"). ArrSndoua izvorisera in linie dreapta ncintreruptii din experienrele psihice primordiale ale incon~tientului si produsesera de aceea conceprii identice. propriile concluzii ~i am dimas in mine insum! co. Cll totul alte impresii decit cele culturale fusesera hoti'lxltoare.(A. sa zic a~a.sta ciilatorie co.sau trofee V]natore~ti. Patrimoniu1 gindirii originar-europene era pus in acest mod in contact constant eu impresiile unui spirit de civilizatie strain. ciilatoria a reprezentat un intennezzo In acea perioada in care eram intens preoeupat de filozofio.'1 cuvinte cultura sa. "Die trauTI1ende '\Ve1t IndieasH C~The I)reanl1ike V/Gr1d of India" . alchimicii. religiei acestui popor ~i eram pe deplin convins de valoarea in\elepciunii orientale. a adevarului ce··mi este mie propriu. care contine scrierile cele mai importante ale lui Gerardus Domeus. Jung relateaza impresii din dilatoria sa. co.torat-o unei invitatii din partea guvemului britank din India de a participa la festivitatile ce urmo. Acum aveam insa prilejul sa stau de vorba. ci am do. In Ges. did am fost ~i am ramas in cautarea individualitiJ. In calatoria mea afri·.ultima filil. iar in Africa de nord nu avusesem niciodata ocazia sa discut ell un om care sa fie in stare sa explime 1.). India Caliitoria in India (1938) ll-am fikut-o din initiativa mea. M-am intretinut in detaliu en 1 In dOlla articole. 280 . India m-a atins co. sa-mi trag.) Citisem deja mult despre filozofia indiana ~i istor1o. . Aceasta nu-mi dadu pace.

S. in schimb. se simte in afara binelui ~i a rau11. indianul. iar mie imi apartine numai ceea ce provine din mine insumi.. Ele semnifidi mai degraba ceea ce este binele 281 . AiGi se ridid lnsa obiectia mea: la 0 astfe1 de atitudine niei binele. al carui oaspete am fast pentru un timp.iilU aveam voie sa accept nimie in afari'. In calitate de fenomen izolat. de pilda.din ce imi spune fiinta mea interioara sau din ce-mi aeuce natura. con\inute in natura ~i. in conformitate cu sensullor. in fond.a-zisul "rau" poate sa fie integrat. nid un suflet (individual).'1j trecator..1i ri cauta sa atinga aceasta stare p11n meditatie sau o yoga. guru al maharadjahului din Mysore. ci trebuie sa traiesc prin mine insumi . Iv1-a izbit profund constatarea ca spiritualitatea indiana are la fel de mult din bine elt :.. Nu subestimez nicidecum persona1itatea importanta a "sfintului" indian. de ceea ce puteam obtine singur." A fost ceva unie? A fast eeva tipic indian? Ceea ce ill-a preocupat in India in primu1 rind a fast i:ntrebarea J:nlegatura cu natura psihologica a raului. roti1e carutelor a doi tarani se incurcara illtre ele. Am evitat In sehimb Intllnirea ell a~a-zi$ii oameni "sfinti". nu se erede eu adevarat in bine. Cre~tinu1 nazuiqte catre bine ~j cade v1ctima raului. fib') "a pierde fata".gnare. In lac sa um1eze eearta 1a care te-ai fi patu. problema morala nu pare a sta pe primu1 loc. niei raul i1-au de fapt contur. 111Occident. N u se crede cu adevarat in rau. In plus. am mai diseutat ~i eu multi altii..isa accept pentru mine adevarullor. SubrBmanya Iyer.i In diseutiile eu chinezi cultivati ma frapa tot mereu ca u:. Mi S-af fi parut a fi un fel de dad a~ fi vmt sa il1vat de la "sfinti" :. in Europa nu pot imprumuta nimie din Orient. nu este a:.idin rau. Imi vine in minte o intlmpwe tipica din Ceylon. dar nici nu-mi arag capacitatea de a-I aprecia. Inte1epciunea lor Ie apartine.. Pentru omul din Orient. Ma impresiona In mod deosebit cum este integrata aceasta problema In viata spirituaHi indiana ~i am V8.t a~tepta.zut-o lmr-o lumina nouit :. Biude $1 raul sint pentru el. Nu ~tiu. ca la DOi. fiecare murmura cu politere retinuta ni~te cuvinte care sunara In genul adukan anatman ~i Insemnau: "Dera. numai ni~te deosebiri de grad ale uDuia ~i aceluia~i lucru. La noi. dacillntelepciunea pe care 0 roste~te este 0 revelatie proprie sau un proverb care cireulii de 0 mie de ani pe strazi.a. ale caror nume din paeate Ie-am ultat. I-am ocolit. ceea ce are drept urmare 0 oarecare stJ... la justa-i valoare. intrucit trebuia sa ma muHumesc ell propriul meu adevar :. Pe 0 strada ingusta.

Se poate intimpla. Nu dorese sa fiu eliberat niei de oameni. sa ajunga ~i in meditatie 10. Pagoda este acoperita de 10.indicind un grup de tarani tiner!. La Konarak (Orissa) am intilnit un pandit care m-a insotit ~i mi-a servit eu amabilitate drept ghid cit timp am vizitat templul ~i marele "templu-car". nici de mine. Am obiectat . participarea sa mi se para prea dificila ~i sa existe suficiente motive pentru a nu ma putea darui total. dar. fara co.meu sau rauI meu. 0 astfel de cunoa~tere patrunzatoare a incapacitatii mele inlocuie~te absenta actului pozitlv.starea rara imagini. ~i de bine sau ca este atil de Impovarata de cOlltraste. 0 flacara poate sa iasa ~i sa se intinda spre propria lui casa. 0 desf~urare a divinitafii . a~ dori sa ma men tin in contemp1area vie a naturii ~i a imaginilor psihice. lasa prea multe In urma sau practic Ie uita. de eliberarea de contrarii ~i de ce1e zece mii de lueruri. el sa-~i dea seama. Ele ard atunci in casa de alaturi. illelt are nevoie de nirdmndm. El vrea sa se elibereze de natura ~i. Un om care n-a trecut prin infernul pasiunilor sale oici nu Ie-a depa~it vreodata. Telul indianului nu este desavir~irea morala. sufletul ~i viata Imi apar co. dimpotriva. adica. sensul suprem 0. S-ar putea zice in mod paradoxal ca spiritualitatea indiana duce !ipsa In egala masura de rau co. baza pina in virf cu sculpturi obscene rafinate. Am discutat mult despre acest fapt remarcabil pe care mi I-a explicat ca pe un mijloc de a atinge spiritualizarea. nici de natura. firqte. Atita timp cit omul renunta 10.1 fiintel poate consta numai in aceea ca eo. Natura. ~i ce mi-a~ putea dor! mai mult? Pentru mine. Nu exista pentru mine 0 eliberare a tout prix. lucrur!le abandonate sau lasate in urma sa revina cu forta dubla. ci atingerea eonditiei de nirvana. Eu. 282 . este ~i nu in aceea ca nl! este sau di nu mai este. atunci amputez intrueitva partea de suflet ce-i corespunde. co. ill mod corespunzator. Nu pot fi eliberat de ceva ce nu posed. ceea ce-mi apare mie drept bine sau drept diu. Daca ma sustrag de 10. 0 adevarata eliberare este posibila numai dadi am facut ceea ce puteam face. dadi m-am daruit total ~i am luat parte cu totul. 10. caci toate acestea sint pentru mine minuni de nedescris. exista posibilitatea ~i per!colul co. starea de vid. Dar atunci ma vad silit sa marturisese un non possumus ~i sa admit ca s-ar putea sa fi omis ceva esential ~i sa fi neglijat Indeplinirea unei sarcini. pre a multe. a participa... ce ll-am facut sau n-am triEt.

ci mai curind i~i impuiau capetele cu fantezii sexuale. caci noi am atins un grad de con~tienta care se afla dincolo de aceste lucruri. L-am privit stupefiat. 2 Aceste pietre sInt panile intime ale barbatului (n. in acest s'cop. Cultul sau este dovedit (arheologic) Inca in secolul I a. In iconografia shivaitica. Semnifica acela~i lucru.). yoni apare adesea ca soclu. fara a carei con~tientizare ~i implinire ei n-ar fi avut parte de nici 0 spiritualizare." 1 Linga(m) corespunde grecescului phallus.(n.These stones are man's private parts. Chr. a~a este. Cum s-ar putea spiritualiza vreodata. Inteleptul meu insa 0 tinea una ~i buna ca ei erau incon~tienti ca animalele si ar avea intr-adevar nevoie de un avertisment pr~sant. ca animalele in afara perioadei de rut. ii zimbeau celui ce intra. care. ES. Bineinteles di nu se aplica la oameni ca dumneavoastra ~i ca mine.teun simbol al zeului Shiva Si e infatisat adesea in forma unui trunchi de coloana. )'oni. imi spuse deodata. .ca tinerii nu prea se aflau in acest moment pe cale de a fi spiritualizati. leganindu-~i ~oldurile seducator. i'nainte de a intra in templu.2 M-a~ fi a~teptat sa-mi spuna ca-l reprezentau pe marele zeu Shiva. Reprezinta forta creatoare si se pune de obicei in legatura cu replica sa feminina. t.care tocmai admirau cu gurile cascate acele splendori .Vedeti aceste doua dansatoare? imi spuse. din al carui centru se ridica linga. ca ~i cum ar fi vrut sa zid: "Da. cu ignoranta ta europeana. Dar pentru fiii ace~tia de tarani e 0 invatatura ~i 0 avertizare care sint indispensabile. Dupa ce parasiram templul.Dar exact asta este. t. in timp ce ne plimbam de-a lungul unci alei de lingam1: . Clnd pd~iram pe poarta templului.Vedeti aceste pietre? $titi ce semnifica? Vreau sa va spun un mare secret! Eram mirat caci ma gindeam di oricarui copil Ii era cunoscuta natura falid a acestor monumente. Atunci mi-a replicat: . altfel ace~ti incon~tienti ar fi capabili s-o uite! Mi se pam foarte straniu ca el era in stare sa creada di oamenii tineri i~i puteau uita sexualitatea.sculpturile a doua dansatoare. . nu te-ai fi gindit niciodata la a~a ceva. EI insa i'mi ~opti in ureche cu cea mai mare seriozitate: . dar el dadu cu gravitate din cap. daca nu-~i implinesc mai intii karma? Aceste imagini evident obscene au ca scop tocmai sa Ie aminteasca oamenilor de dharma (legea) lor.). Tu. decoratia lui exterioara Ie amintea de dharma. insotitorul meu imi arata cele doua "ispititoare" . 283 .

subjugat. de fapt doua uria~e cupe de orez puse una deasupra celeilalre (concav peste coneav). corespunzator prescriptiei Iui Buddha din Maha-Parinibbana-Sutra.). stiipa-urile Insele. bateau Intf". care duce in acela~i sens.. respectiv cutii de relieve in forma de emisfera. Cind intri. Ele ill-au cople~it cu a forta nea~teptata ~im-au transpus lntr«o stare emorionala care se naste de obicei In mine aU. ~ v '-''' _••..lDci ci'nd descopar un lucru~ 0 persoana sau 0 idee a drar semnificatie imi este inca incon$tient~L Aceste stiipa sint situate pe 0 colina stincoasa. in atmosfera aceeo. n. a exclarnat Indntat: "In sfir~it. care m-a acaparat ~i m-a • "" • ~ 1 A V •• ~ .T1ade fngaciune. dupa care pe cuvintul hum.dea stitpa-urilor.1nani padnle hlUYt2~ iar bataia gongului c2. 379-380 (n ed. ni~te sunete ritmice de gong. Panorar(l(i vasta asupra platoului. Au fost restaurate de englezi in chip foarte fidel. orn ~ilUflll slnt formu!e sacre in.. clntind un imn in fata fiecarei statui a lui Buddha.. din lotus. Apci parcurgeau acel oeal dublu. genn. HeiIh~chZinlmer~ cL Apendice1e. drumul duce 1a stinga spre un oeo1 circular. In cele patru puncte cardinale se afla statui ale Iui Buddha .:un ITlic gong. minele templului 'Ii lini~tea solitara a looului S8-cm alcatuiesc un tot indescriptibil. o ~.. Se Inclinau actinc 1n intrau pe poart~L Acolo se prosternau din no. pp.. hum = fOffi1UHi tibeta.raductibile (11. Inaintea statuii Iu! Buddha 91 intonau un sOl de cintec coral. Ia al curei virf se poate ajunge pe un drUI11placut~ facut din ni$te pH-lei mari de piatra care strabat 0 paji~te verde. Era un grup de pelerini japonezi care. 2 01n> giu'vaerul i In legatura eu 284 . • "prms In mre]ele sale.circurrlambulatie'" In sensul acelor ceasornicului. Daca ai Incheiat primul inconjur~ pa~e~ti pe un al do ilea drurn circulHr~ plasat mai sus. SCClndau astfel rugaciunea straveche: On1 .Clnd i-am spus Iui Zimmer] aceasta poveste. Cea mai mare dintre aceste cEidiri este 'inconjurata de un zid ell patru porti artistic lucrate.•• . venind din departare. Sint monumente funerare. $i sufletul rneu erau vreme ce ochii rnei Yi um1areau~ ali'ituri de ei ~i ccva m mine Ie multumea in tacere ca veniseriA Intr-un rnod atlt de adecvat In ajutoru_t incapacitatE mele de a-!ni altlcula sentimentele. Deodata am auzit. Inca mClOdata un loc nu ma Vra]lSe mtr-atlL M-am despaqit de insotitorii mei ~i lTI-am adincit. cople~itoare. mergind unulll1 spatele celuilalt. aud ceva real des pre India!" sa i'~J~o uit niciodata acele Slftpa din Sanchi.

a~a cum.sformat~ ca S2.. Intr-o ilnago a devenirii un nI0del care este irnitat.. bele m Gai slnt corecte. f'Vleritul imens allui Schopenhauer a fast acela ca a m.ctivitatea lui Cristos 111 calitate de Cristos a durat probabii nurnai fcarte scurt Ulte.lui. ~_~ (':ristos este. de fapt. 285 . in timp ce Buddha s-a ridicat inca in timpul vjetii deasupra COilditiei de Oin (A.:~ u~:~~ fi altfel decit ca o!11-DiJr:ti. mult rnai greu de cu mintea. aceea.o~e~~. dar lntr-un sens ell tot'.Intensitatea emotiilor mele 1rf1i arata ell acea colina de la Sanchi reprezenta pentru. dar Tn sensul indian I3uddha este ernul n1ai conl~ b 0 Orl3.or de inteles. el cuprinde atlt aspectul fiintei in sine. Gar. nu=~i era compreA -..~~:~~~U ~:~i~~:a~~~~. Cristos este om istoric .:a care sufera. $1 oucuria in acela~i ~i-a t1~~~~~!. rationalS." Buddha a vazut ~i lilteles prea bine demnitatea cosmogonidi a coqtiintei omene9ti. 0 incorporare a sinelui. prin aceasta:.. Sacrific. • hensibil nid Sie Dumai d. j. trebuk sa Se jertfeasd. iar C~ristos de'/enind confarDO} dcstinuluL In creGtin{sm se ]nc. ca fiini.). El este mai uman Si mai real deert Buddha. Am Inteles via.a existentei orne-nesti ~i a lumii In genere. trait si El murit la 0 'iirst8.-zic a~a.1ntlInplat~· ca un act z~ldestinu.riOf5 In budisrn Buddha §~a acela91 lucru ca lr1 crestinism: §-2. Iui B-uddha.i.ai recunoscut sau -ell a redescoperit acest lucru. mine ceva central.-d d.. Cristos recunoaste in suferinta 0 valoare poziti'/8 si. In fond. lung i-a campara! pe Buddha ~i pe Crlstos in atitudil1ea lor In fata suferln~ei. tr2~D.lul Situ I S-a .~enteior 0~E~r~~1~:.a Iui Buddha ca pe realitatea sinelui care a patruns 0 viatii personalii ~i a revcndicat-o pentru sine. de~i.. Buddha a ghidat de cuno~tin~~a~i $i-o. lumea s-ar cufunda In nean~.lc istoridi IE C()[lse:c!nja. ell "Ii pc acela a1 fiintei-ce-este-recunoscuta.!lti~. In tirnD ce ell'nsusi a proclarnat 1 In cadrul discutiilor mai tlrzii.~iDumnezeu ~i.~~z. -.1l1prerieJt1siuni. Sinele sta pentru Buddha deasupra tuturor zeilor ~i reprezinta esent.4~mbii au biruit Iurnea: Buddha a fact~t-o printr-o :o. asemenea..iferit. ca sa zlcenl asa. calitate de unus l1Elnd!!s.. Budili12_ interzis suferinta.ura ma!c In bu(E~~mse \'ede ~i se face rnai InuIt A. rara de care 0 lume nu existz.Z 2..nezeu.1naintat~L i\. Era budismul care mi se revela aeale lntr-o realitate noaa. El D-a 'lncetat niciodata sa fie om. de aceea a vazut limpede ca dad i··ar izbLlti cuiva sa stiIH!a lumina C()D9t1h1t(. pentru om mai de us. I se impunea din siTafundul fiintei Sale.

dar oamenii nu au fast capabili sa-L auda. de asemenea. a$a-zisul Occident "cre$tin" se apropie cu pa$i uria$i de posibilitatea de a distruge 0 lume In loc de a crea una nouiL] India m-a onorat Cll trei diplome de doctor . tot a$a. In partea sudidi. Werke XII. situata probabil In vecinatatea coastei de sud a Angliei.i mizeria-i inexprimabiIa. cf.cii prin depa$irea lantului nidana fiecare om In parte ar putea deveni un iluminat. iar noi. G.$dori s3. ci Incearca S8. caci m-am Imbolnavit de dizenterie la Calcutta. Prima reprezinta islamuL a dOUdhinduismul $i a treia medicina $i $tiinte!e naturii indo-britanice.. ne g2<seamIn eurtea lui. 34). prin a cami 1 In legatura eu problema lui imitatio. se Inalta un castel medieval..). In schimb. ea a dus. lung. cit de dt restabilit fizic. m-am putut Intoarce la hotel.-1 relatez: Ma aflam eu mal multi prieteni :.te In fiecare om cre$tin ca expresie a personalitatii sale integrale.icunoscuti din ZUrich pe 0 insula pe care nu 0 $tiam. ed. in Ges. 0 fi$ie de pamlnt de vrea 30 km lungime. la care individu! nu-si urrneaza propriul drum catre totali tate a~a cum a fost trasat de destin. $i am regasit pamintul. ceea ce a constituit deja 0 sIabire a ideii sale. Cind. Einleitung in die religionspsycholcgische ProNcma!!k der Alchemie (Introducere Inprobiema!ica religioasii ~i psillOlogicii a a/chimiei). In Orient. frumusetea $i tenebrele sale. 0 insula salvatoare. la 0 imitatio fidelii a lui Buddha. adica un loc stahl de unde puteam contempla cele zece mii de lucruri :. Mi-a oferit-o 0 $edere de zece zile In spital. In mijlocul inepuizabilei mari a impresiilor. Insula era 1ngusta. Dezvoltarea istorica a dus Insa la imitatio Christi.. EI a devenit modelul imitat.. dupa cum imitatio Christi este 0 anticipare a stagnarii fatale a evolutiei ideii cre$tine. un grup de turi$ti. splendoarea Indiei . chiar ~i deasupra zeilor brahmanismului.Allahabad. Benares $i Calcutta. 1976 (11.imite drumul parcurs de Cristos. A fost earn muJt $i am simtit nevoia unei retrageri. C. In fata noastra se ridica un donjon impunator. Buddha s-a ridicat. un buddha. editia a III-a. Cristos s-a adresat evreilor: "Dumnezei sunteti" (loan 10. intinzlndu-se pe direqia nord-sud. In mod asemanator se lotlmplii $i In cre$tinism: Cristos este modelul care traie:. Era mica ~i aproape nelocuita.i agitatia lor ametitoare. am avut un vis atlt de caracteristic incit 3. pe coasta stlncoasa. germ. Astfel mi s-a ivit. ureu$urile $i coborl$urile. gratie Intelegerii sale. 286 .

~i visul s-a transfom1at. am reperat miscare in frunzi~. sa nu perceapa anturajul nostru real imediat. in timp ee pe mine amindoua ma tulburo. 287 ..in afara cetatii. fiindca se comporto. caci un profesor german. i-am strigat uimit profesowlui. ci din fier negru. nu era niei macar con~tient de sensullegendei. 10. apoi am distins i insa clar un amulet din fier. din lemn. care se numara printre noi ~i semana izbitor cu batrinul Mommsen.obicei. co. de~i trebuia sa fie celebrat chiar in acea sear~i. vrejuri si struguri. singura care se afla acolo. asemenea unar ni~e micute. Pe ramurile orizontale se aflau 10. Deodata.0 distanta de cite doi metri ni~te caSUte facute tot din fier.supra particularitatii situatiei. Aparent. Am purtat cu el 0 discutie deosebit de animata ~i m-au frapat eruditia co. Am privit in jur putin neajutarat ~i am descoperit ca stateam llnga zidul unei cliidir1 inalte a castelului. intr-un peisaj stincos. nceput a parut sa provina de 10. nu avea nici vreo idee despre prezenta ei vie.acela~i grup co. De abia reu~eam sa vedem cum se termina sus Intr-o haHi cu coloane.. ~tiam ca era sarcina noastra sa aducem Graalul de acolo. Un singur lucru ma deranja: vorbea incontinuu des pre un treeut mort ~i tinea prelegeri savante despre relatia dintre izvoarele britanice ~i cele frantuze~ti ale pove~tii Graalului. un butuc de vie.u profund. made1at artistic co. care se strecura dintr-o cas uta in alto. Nu era insa confeqionat. Pareo. Se spunea ca ar fi fost ascuns in partea de nord a insulei intr-o caSUta nelocuita. latimea apei avea aproximativ 0 sura de metri. Se spunea ca era cetatea Graalului ~i ca in acea seara va avea lac acolo 0 "celebrare a Graalului". de . sclipitoare. " In acel moment a avut loc un hiat. dar rara profesor .un ~oarece. Aceasta informatie parea a avea 0 natura secreta. Dupa citeva ore de mers extenuant am ajuns in 10cuI cel mai ingust al insuki si am descoperit ca era despartita In doua jumatati de un brat al marii. ~i inteligenta so. pina acum. a carei parte inferioara era acoperitii cu un fel de spa1ier. "Ei bine. de parca ar fi vorbit intr-o sala de curs in fata studentilor lui. Eram . $tiam ca urma sa se intimple ceva. In zadar am incercat sa-i atrag atentia o.poarta se putea zari 0 scara lata de piatra. Nu vedea scara ~i niei luminile de sarbataare ale salii. nu ~tia nimic. caci Graalul nu ajunsese inca in cetate. cu gluga. ia uitati acolo .. un cucullatus. lipsit de pomi. In portiunea cea mai ingusta. cu frunze. Eram vreo ~ase persoane si cu tOtii am pomit-o la drum ins pre nord. luminata slab de licarul unor luminari. Soarele apusese ~i se lasa noaptea.

~i figuri putemice pe care constiinta le-a banalizat .i Ie-a rectus la nimicuri ridicole sint reinviate de poet . sa traverscz singur canalul lnot si sa aduc GraaluL AIn rnceput Sa-m! scot hainele. pe care ziua Ie uita. Nici un suflet de am in aceasta regiune pustie. Acest fapt ma impresionase eu atit mal mult cu cit Imi devenise limpede eoncordanta dintre mitul poetic 51asertiunile alchimlei despre unum vas. si ma transpuse in preocuparile prea Indelungat neglijate ale Occidentului. ci doar 0 bucati:l. de aceea. wws lapis. de drum . nu tu porn. in acel moment m-am trezit.ievoca intmdtva paradisul In care nu poti zabovi prea multo Curlnd am lasat in urma Hoastra Colombo . sa ma eliberez de multitudinea eoplesitoare a impresiilor indiene. elt vedeai cu oehii .un port international faarte activ. unul dupa alu!. precum si in ceo.nici un pod 5i niei un vapor. Intre cinei ~i sase. De abia reusisem. Am fost smuls din !urnea Indiei ~i mi s-a adus aminte ca India nu era sarcina mea. Am reflectat ce era de facut 5i am ajuns la eoncluzia ca trebui::. numai iarb~" :'. ~i"lntr-o forma rnodificataH. a "pietrei filozofale".. "In talie ginga5' in forta uria~"." In Ceylon am eules ultimele impresii ale ciililtoriei mele.. acel salva tor mu.care urma sa ma apropie de tel.Ne-am instalat obositi pe jos. unde pc seara. una medicina. Nu mai e India. Mituri.ndi de care aveti 0 nevoie atit de stringentiL Dour slnteti pe calt> de a ruina tat ceea ce veaeuri intregi au edifieat.1 stinca.surat in valuri se muta intr-o noua casa. nu tu tufis. Acoia se 288 . cabirul infil. Era de parca visul ill-ar fi intrebat: "Ce faei In India? Cauta mai bine pentru cei de-o seama eu tine vasul sfint. Visul sterse impetuos toate impresiile indiene diurne. de bine de diu.chiar dad una importanta . continuau sa fie povestite noaptea.nurit. in ciuda intregii eruditE acumulate in jurul legendelor si al poemelor sale.. Era fGarte frig. ele pot fi recunoscute. se pravalesc din cer senin cantitati mari de apa spre a ne Indrepta catre regiunea deluroasa din interior. sint deja Marile Sudului :. Cei mari de a]tadatb\ n-au r. de catre 0 fiintii care mediteaza. iar 111sotitorii mei au adormit toti. orieit de intense ar fi fost ele. Putusem constata deja eu vreo zece ani inainte ca in multe locuri din AngEa ViS111 espre Graal inca nu d S-R spulberat. cum ne imaginam noi.i inviorate 'in chip vizionar. care l~i gasisera odinioara expresie i11diutarea sfintului Graal. cind se ivi acest vis esentialmente european. ci 5i-au schirnbat doar numele.

se pIasa in mijloc. germ. ci unul din numeroasele acte de autoizhavire ale fiintei omene~ti de~teptate. pentru a aduce "ofranda sunetului". cafeniu inchis ~i lucind. acesta nu "roaga". Ceremonia a fost deschisa de un concert de to be care a durat o ora ~i s-a tinut in mondapam sau ceea ce este desemnat 1a templele indiene drept saUi de a~teptare. 1 Pentru Dumnezeu a fost folosit aici cuvintul sanscrit deva . are un farmec deosebit de~i este mic. nu ne putem ruga lui. "I Faptul ca tinerii dnta astfe1 este autentic indian. vechiuI ora~ regal. ci genereaza mantra cel "meritoriu" sau "expresia" meditativa. Am asistat aeolo la 0 memorabila ceremonie de seara. cintind u~or in acest timp 0 rugaciune.Inger piizitor (n. Templul Dalada-Maligawa. Am petrecut timpul mai muh prin bibliotedi.un tinar frtHTIOS . Din cei cinci tobo~ari. De-ar imparti Dumnezeul meu cu mine meritul acestei ofran de. Baieti tineri ~i fete tinere impra~tiau in fata aItarelor munti intregi de flori de iasomie fad codite. Ei cinta: Trecatoare ca frumusetea aces tor Hori este viata. burtii sau plexului solar. invaluit intr-o negura fina. el stind in fata intrarii spre mandapam. L-am vazut din spate. pa~i cu toba sa dublii in fata Iui Buddha celde aur. Acolo batu singur din toba 0 melodie stranie cu 0 arts. care comine reiicva Sfintului Dinte (allui Buddha). dar dilugarul care ma conducea 1mi explica: "Nu. indt la Bombay niei nu am coborit pe uscat. 289 . cu bratele acoperite de bratari scinteietoare. 1ntr-o limba originara. eu bustul gol. cu 0 centura ro~ie. Credeam ca se roaga lui Buddha. ce mentine in umezeala-i dildut-racoroasa 0 vegetatie luxurianta. el este in nirvana.afJa Kandy. iar al cincilea .ajungind pina la picioare) alba ~i un turban alb.dimpotriva. a lasat urme in mine care se preumbEi de la 0 infinitate spre 0 alta. Toba vorbe~te. cite unul se instaJa in fiecare colt al siBii patrate. atit de coplqit de impresii. Nu este deci o venerare a unui buddha inexistent. incadrata eu mid lampi de ulei. ed. desavir$ita ~i mi~cari frumoase ale trupului $i miinilor. d m-am ingropat in textele mek latine de alchimie. Pe Ja inceputul primaverii am pomit in calatorie spre cas a. un mantra. 0 shoka (mantie lunga. Dar India n-a treeut fad urme pe linga mine . purtind discufii cu dilugarii ~i contemplind textele eanonului gravate pe folii de argint. Era solistul ~i un adevarat artist in domeniu.). Buddha nu mai este.

diferitele pietre ale mozaicului. care este gata sa se scufunde In apa. ultimul pe care I-am eontemplat. 0 a doua in nord . ~i indata dupa aceea ne-am dus in baptisteriu. Cel mai impresionant a fost al patrulea mozaic din vestul baptisteriului. fara ca acest detaliu sa ma mire insa c1tu~i de putin. mormintul imparatesei Galla Placidia ma tuiburase profund.era doar a viziti'i scurta . botezul era la origine 0 "imersiune" veritabila care eel putin sugera primejdia ineeului. Nu-mi faeeam niei un fel de probleme in legatura cu originea ei ~i astfel miracolullipsei unei surse de lumina nici nu-mi trecu prin minte. M-am necajit ca nu ma puteam bizui deloc pe memoria mea. La a doua mea vizita. Cum timpul ne presa . benzile cu inscriptiile cuvintelor eare ie~eau din gum lui Cristos ~i a lui Petru ~i pe care IDcercam sa Ie descifrez. vreo douazeci de ani mai tirziu. Dupa ee am parasit baptisteriul. in special despre coneePtia eiudata a botezu]ui ca initiere. Am stat eel putin douazeci de minute inaintea aeestui mozaic.am aminat eumpararea lor pe mai tl'rziu. mi-am pus in gind sa comand de la Zurich pozele. Astfel. Cea mai clara amintire am pastrat-o din mozaicul reprezentindu-l pe sfintul Petru scufundindu-se in apa ~i vad inca ~i azi in fata oehilor fieeare amanunt: albastrul marii. Am fost acola cu 0 cuno~tinta. mi se paruse semnificativ ~i ma fascinase intr-un mod ie~it din comun. 0 doamna.mi cumpara fotografii ale mozaicurilor. cea dinspre est.. In vechea Biblie Merian din biblioteca mea se gase~te 0 ilustrare foarte asemanatoare a acestei minuni. a treia in schimb. pentru a. Spre uimirea mea. acolo un de in amintirea mea se gaseau ni~te ferestre. Imaginea de pe partea sudica reprezenta botezul in Iordan. m-am dus imediat Ia Alinari.treeerea eopiilor Israelului prin Marea Ro~ie. Astfel de initieri erau adesea legate de 0 punere in perieol a vietii.Ravenna :)i Roma Inca in timpul primei mele vizite Ia Ravenna (1914). pe care paream sa Ie fi uitat. II infati~a pe Cristos intinzindu-i mina lui Petru. care eomporta un real pericol de moarte. Mormintul ma transpuse din nou intr-o stare de spirit ciudata. Ceea ee ma izbi aici inainte de taate fu 0 lumina albastra blinda care scalda incaperea. dar D-am gasit. Poate ca arata spalarea lui Naaman de lepra in Iordan. mi se ~terse curind din amintire. diseutind desp~e ritul initial al botezului. am avut aceea~i senzatie. am vazut patru mari fresce din mozaic de 0 frumusete inexprimabila. 290 . ceea ee exprima ideea arhetipala a mortii ~i a rena~terii.

in cazul in care ar fi fost salvata. 1932 (n. am rugat 0 cuno~tinta. Am fast direct afectat de personalitatea Gallei Placidia ~i m-a preocupat intrebarea ce putea sa fi insemnat pentru aceasta femeie erudita. In Evul Mediu timpuriu. viata alaturi de un principe barbar. Jung n-a explicat viz'iunea ca pe un fenomen de sincronicitate. pe care a decorat-o cu mozaicuri. Destinul si felul ei de a fi m-au tulburat profund ~i ill natura ei intensa anima mea a gasit 0 expresie istoridi adecvata.Ajuns acasa.! Amintirea acestor reprezentari mi-este inca si astazi clara. In timpul unei calatorii in plina iama pe o mare furtunoasa din Bizant spre Ravenna a facut un legamint sa cliideasdi 0 biserica ~i sa puna sa fie zugravite pericolele marii. $i-a implinit fagaduiala punind sa se construiasca la Ravenna bazilica San Giovanni. ed. ci ca pe o creare noua de moment a incon~tientu1ui. Intimplarea din Ravenna este una dintre cele mai stranii traite vreodata de mine. in raport cu ideea arhetipala a 1 2 291 .). este foarte dificil sa constati daca si in ce masura doua persoane 'lad simultan acela~i lucru. sa-mi procure reproducerile. insa in Ambrosiana din Milano se mai gase~te schita reprezentind-o pe Galla Placidia intr-o barca. In acest caz m-am putut insa asigura suficient ca macar trasaturile esentiale a ceea ce vazuseram amindoi erau acelea~i. Doamna care m-a insotit n-a putut crede multa vreme di ceea ce "v3. care pleca la scurt timp dupa aceea la Ravenna. 0 data ce a constatat di mozaicurile descrise de mine nici macar nu existau! Intre timp vorbisem deja intr-un seminar despre conceptia originara a botezului ca initiere ~i mentionasem cu acest prilej ~i mozaicurile pe care Ie vazusem in baptisteriu. Prin aceasta proieqie erau atinse acel element atemporal al incon~tientului ~i acea atmosfera. Bineinteles ca n-a putut face rost de ele. germ. In momentul respectiv ea nu se deosebea cu nimic de realitate:2 Seminarul Tantra-Yoga. Dupa cum se ~tie. unde se putea produce miracolul viziunii. San Giovanni a fost distrusa intr-un incendiu impreuna cu mozaicurile sale. de 0 cultura extrem de diferentiata. Ea nu poate fi explicata. Mormintul ei mi se parea ultimul vestigiu prin care mai puteam ajunge la ea in mod personal. Un eveniment din istoria imparatesei Galla Placidia (moarta in anul 450) aduce eventual 0 oarecare lumina.zuse cu propriii ochi" nu exista.

Cauza imediata a concretizarii ar consta in relatia animei sale eu Galla Placidia ~iin emo\ia astfel pricinuita (iI. eu Ie apar celorlalti intr-un anumit fel.Anima omului are un caracter eminamente istoric. J. Mi s-a intimplat asemenea lui Petru. Ca personificare a incon~tientului. si integrarea continuturilor inconstiente a contribuit substantialIa desaviqirea personalitatii mele. care a strigat dupa ajutor ~i a fost salvat de Isus. 292 . Daca prin integrare a avut loc o transformare si care a fost ea . sint ca un barbar care de fapt n-are iswrie .. fara vreo pierdere. tot a~a. pe care ochii mei fizici i-au vazut pesenme. dintr-o "imagine oficiala asupra lumii". tara un "dupa aceea". Este 0 chestiune indiscutabil subiectiva: eu ma percep lntr-un anum it fel ~i acesta este pentru mine un fapt pe care nici nu pot. Anima cuprinde continuturile trecutului ~i supline~te in om ceea ce ar trebui el sa ~tie despre "preistoria" luL Tot ce a fost viata in trecut ~i e inca viu in el este anima. ). Am scapat ell bine. Din cite stirn. a~a ca Petru si ca Naaman. ceva exterior ca fiind interioL Peretii reali ai baptisteriului. fara un "inainte". de asemenea. Era sa ma Inec. A~ fi putut sa am soarta armatei faraonului. Cu taate di nu constituie un fapt susceptibil de a fi calificat ~tiintific ~i ar putea deci lipsi. Ce i se intimpla cuiva atunci cind integreaza constiintei continuturi inainte inconstiente aproape ca nu poate fi descris prin cuvinte. ceea ce la rindul sau este un fapt care nu poate fi pus la indoiala.ca 0 fiinta iqita din neant. niei n-are seilS sa-l pun la IndoiaUi. $tiu de atunci c3. integrarea ramine totu~i un factor ce este practic extrem de important ~i de bagat in conseciute si care nu are voie sa fie trecut in nici un caz eu vederea de psihaterapeutii reali~ti ~i de psihologii care se intereseaza de terapeuticii.este si ramine 0 convingere subiectiva. erau acoperiti ~i transformati printr-o viziune la fel de inifierii. nu exisHi niei 0 instanta care sa fie capabila sa lichideze divergentele probabile dintre impresii ~i opinii. poate fi numai trait. Experienta traim in baptisteriul din Ravenna a brazdat in mine o impresie adinca. In timpul confruntarii cu anima ill-am izbit intr-adevar de pericolele pc care ie-am vazut reprezentate in mozaicuri. ceva interior poate arata ca fiind exterior si. In comparatie cu ea. ea este imbibata de istorie ~i preistorie. mi s-a pamt dintotdeauna d.si.

Clnd am vrut. ajuns la 0 vlrsdi Ihaintata. dar daca ti se intimp!a chiar tie un !uem asemanator. impresiile mai ca au deps-sit capacitatea mea de asimilare. este cu totul altceva! Inca de la Pompei anumite lucruri neprevazute devenira con~tiente ~i se conturara intrebari carora nivelul ~tiintei mele nu Ie facu fata. atit una cit ~i celelalte pot fi savurate estetic. am ajuns la concluzia ca referitor la incon~tient mai avem nevoie de multe experiente inainte de a ne stabili la 0 teorie sau la aha. Stateam la balustrada puntii in timp ce vasul naviga de-a lungul coastei pe latitudinea Romel. . dnd un rest de zid ici Si 0 coloana colo te privesc cu 0 fata pe care 0 recunosti imediat. Fire~te. In 1917 am plecat cu vaporul de la Genova la Neapale. in intreaga-i splendoare $i intreaga-i cruzime. la astfel de pove~ti gase~ti repede tot felul de explicatii. nu poti sa nu-l iei mai in serias decit atunei dnd auzi sau eite~ti pe undeva despre a~a eeva. Pompei a fost deja ultrasuficient. Mil mi. dar atunci dnd la orice pas esti atins pina in striifundul fiintei tale de spiritul care a domnit aici. Apoi. sa recuperez cele neglijate. am reu$it sa-mi fac a idee asupra psihologiei Antichitatii. am le~inat la cumpararea biletelor de calatarie. Eu. dar nu ma simteam capabil sa fac fata impresiei pe care mi-ar fi liisat-o acest ora~. planul unui drum la Roma a fast pus deoparte a data pentru totdeauna. In general. inchis in incilceala de riidacini a Evului Mediu cre~tin si occidental. Acolo. Acalo zs-cea inca Antichitate vie. in urma studiilor mele dintre 1910 ~i 1913. in spate. in ariee caz. Ce era real in ace! moment? Cazul meu nu este nicidecum unic in felul sau. Am putut vizita Pompei abia dupa ce. in 1949. era Roma! Acolo se afla focarulinca fumegind ~i incandescent al vechilor culturi. dnd aud de oameni care calatoresc la Rama cum ar merge de pilda la Paris sau Londra.adevaraHi ca $i cristelnita nemodificata. Am calatorit mult de-a lungul vietii mele ~i tare m-a~ fi dus ~i la Rama.

iar contururile lui scinteiau asemenea argintului prin minunata lumina albastra. lucruri tulburatoare pentru mine incepura sa se deruleze. Spre "dreapta" nu ma uitam. Vedeam marea de un albastru intens ~i cantinentele. dar forma sa sfericii putea fi u~or recunoscuHi. Era de pard m-a~ fi gasit sus in spatiul cosmic. ~tiam cii eram pe punctul de a parasi pamintul. fi inceput atunci cind. iar in fata mea. in departare. ~i muntii inzapeziti ai Himalaiei. Argintiul pamintului parea sa fi capatat acolo 0 nuanta auriu-ro~cata. Infirmiera mea imi spuse mai tirziu: "Parca ati fi fost inconjurat de un halo luminos!" Era un fenomen pe care-l remarcase uneori la muribunzi. In orice caz. "La stinga". Atinsesem limita extrema ~inu ~tiu daca pluteam intr-un vis sau eram in extaz. incit eu insumi am tras conc1uziaca trebuia sa ma aflu in pragul mortii.10 Viziuni La inceputul anului 1944 mi-am rupt Diciorul. globul pamintesc parea colorat sau presarat cu pete de un verde inchis. fiind in pericol de moarte. Raza mea vizuala nu cuprindea intreg pamintul. In stare dCe incon~tienta.de~ertul ro~u-galbui al Arabiei. Departe sub mine zaream glabul pamintesc sdJdat intr-o superba lumina albastra. La mare adincime sub picioarele mele se afla Ceylonul. ce-i drept. iar la scurt timp dupa aceea. Mai tirziu m-am interesat cit de sus trebuie sa te afli in spatiu pentru a imbditi~a un cimp vizual de 0 asemenea intindere. Am vazut. ca argintul oxidat. mi se administrau oxigen ~i camfor. mai puteam zari exact un co1ti~ordin Marea Mediterana. am delirat ~i am avut viziuni care trebuie S3. Venea apoi Marea Ro~ie ~i departe in spate. am facut infarct. ca ~i cum ar fi fost "in stinga sus" pe 0 harta. E 294 . Privirea mea se indrepta mai Cll seama intr-acolo. Imaginile erau atit de navalnice. era 0 intindere vasta . fie innourat. subcontinentul Indiei. tot restul parindu-mi-se numai neclar. In anumite locuri. dar acolo era fie negura.

ca un meteorit. La inceput predomina sentimentul de a-fi-fost-distrus. Cind vizitasem la Kandy. Din contra: aveam tot ce eram Si nu aveam decit asta. intrare ducea mtr-un antreu mic. obiectiv: eram ceea ce traisem. templul Sfintului Dinte. in care uneori au fost sapate temple. ea sa zie a~a. Piatra plutea in univers. dar. sapate in niSe mici. cam de marimea casei mele. tot ce se intimplase in jurul meu.tot ce existase pma atunci se indeparta de mine. La acest antreu duceau doua trepte. In raza mea vizuaHi se ivi ceva nou. mi-am intors privirea. a unei satisfactii extreme. In dreapta. ce doream sau gindeam. mtreaga fantasmagorie a existentei pamintesti se detaSara de mine sau imi fura rapite . Numeroase adincituri.yorba de aproximativ 1500 km SpectacoluJ Terrei de la aeeasta inaltime a fost luerul cel mai deosebit ~i feerie pe care I-am trait vreodata. statea un indian negru in pozitie de lotus." Acest incident imi ere a senzatia unei saracii extreme. TotuI paru a fi de domeniul trecutului. poate eeva mai mare. Nu mai voiam. Statusem. mi s-a i'ntimplat eeva ciudat: am avut senzatia c3. Era inve~mintat in alb ~i Sedea destins. Apropiindu-ma de treptele de la intrarea spre stinca. 0 295 . Smt bloeuri de granit negru-maroniu. pe 0 banca de piatra. iar eu insumi pluteam in univers. de a-fi-fost-deposedat. erau linga mine Si ca eu eram ele. AS putea spune chiar c3. dar deodata si acesta disparu. cu spatele spre Oceanul Indian ~i cu fata spre nord. ci existam. umplute eu ulei de cocos Si fitiluri arzinde. din ele. fara vreo referire la ceea ce a fost mai Inainte. Ni~te pietre asemanatoare am vazut pe coasta Golfului Bengal. Dar ceva ramase. in rcpaus total.in tacere. Apoi mi s-a pamt cii mii intorc spre sud. Tot ce credeam. pe insula Ceylon. ASa ma astepta . ca sa zic as a. J Dupa ee am eontemplat un timp. iar in interior. inconjurau uSa cu 0 cununa de flacami luminoase. Eram compus din istoria mea Si aveam simtamintul cert: "Asta e ceea ce sint. ramase doar un fait accompli. Eram alcatuit. totodata.un proces extrem de dureros. se afla poarta spre templu. Sint acest manunchi constituit din ceea ce s-a savi'rsit Si ceea ce a fost. caci era de parca as fi avut linga mine tot ce traisem sau facusem vreodata. nu-mi mai doream nimic. Vazusem asta 0 data si in realitate. in stinga. Am zarit la mica distanta in spatiu un bloc imens ~i intunecat de piatra. ardeau mai multe Siruri de astfel de lampi de ulei Si inconjurau poana. Nu mai exista regretul ca ceva fusese Indepmat sau luat. ca sa zic asa. Piatra mea era Si ea un astfel de bloc uria~ Si inchis la culoare.

Procesul dureros al "defolierii" fusese inutil ~i n-aveam dreptul sa merg in templu. de ce am devenit ceea ce sint S1dhre ee continua sa se deruleze viata mea. sa ma alatur oamenilor carora Ie apartineam.) - (n. dins pre Europa. N-aveam voie sa parasesc pamintul ~i trebuia sa ma intorc. asta-i medieul meu care m-a tratat. nici sTIrSit. ci doar imi inehipui ca 0 fi fost asa. AS sti ce a fost inaintea mea. el fusese un avatar al acestui basileus. intre noi a avut loc 0 transmitere tacuta de ginduri. De ce s-a desfasurat aSa? De ee am adus cu mine aceste premise? Ce am facut din ele? Ce va rezulta de aici ? La toate aceste intrebari as capata raspuns . 296 . viziunea inceta. Pesemne ca ~i eu eram in forma mea originara. Acum vine in forma sa primara. Am realizat imediat: lata. ChI. Aeolo as ajunge la oamenii care cunose raspunsul la intrebarea mea despre "inainte" Si "dupa aceea". Eram profund dezamagit. toate pareau acum a fi fost zadarnice. Era medicul meu . A veam impresia ca eram 0 pericopa istonca. al V-lea a. 1 Basi/ellS = rege. E adevarat ca nu observasem aeest lueru.era Si aceasta 0 certitudine . Aco]o a~ pricepe in sfir~it . care a existat dintotdeauna. Viata mea traita rni se paruse adesea ca 0 poveste. se intimpla eeva ce-mi capta atentia: De jos.Ma mai preocupa ~i altceva: in timp ce ma apropiam de templu avusesem certitudinea ca voi ajunge intr-o indipere luminata Si ca ii voi intilni pe toti acei oameni carom Ie apanin in realitate. Viata mea parea ca Uiiata ell foarfeeele dintr-un lant lung de evenimente Si multe intrebari ramasesera tara de raspuns. care n-are nici inceput.sau mai curind imaginea lui .ineadrat de un lant de am sau de 0 eununa aurita de lauri.din ce context istoric fac parte eu . Acolo as afla de ce totul a fost ap ~i nu altfe!. Dupa ce a plutit spre mine ea 0 imagine din adincuri Si s-a postat in fata mea. incamarea temporal a a fOlmei originare. Dar aeum apart: in forma sa primordiala. In viata. sau viata mea. se ridica 0 imagine... Caci medicul meu era delegat de pamint sa-mi aduea un mesaj: Se protesta ca eram pe cale sa plec. ed. ca a istorie. genn). In timp ce reflectam inca la aceste lucruri. un fragment caruia ii Iipseau textul precedent ~i cel urmator. In clipa in care am receptat mesajul. un basiieus din KosI. Kos era renumit In Antichitate datorita tempiuiui iu! Esculap ~i era locui natal al medicului Hipocrat (sec.eram sigur de astade indata ce a~ pa~i in templul de piatd.

a~a ca toti ceilalti oameni -in interiorul unei cutiute. pentru numele lui Dumnezeu ! Mi s-a lnmti~at in forma sa originara! Cind cineva a atins aeeasta fonna.-i spun sa aiba grija de el!" Eram ferm convin:. se afla In pericol intmdt 11intilnisem In forma sa primara. ~i acum se terminase cu to ate aeestea! Am simtit rezistente putemice impotriva doctorului I11eufiinddi ma readusese la viata. Intr-adevar. Avea dreptate. La 4 aprilie 1944 . Iar acum ar fi trebuit sa-mi inchipui din nou ca asta avea vreo valoare! Viata ~i lumea intreaga erau ca 0 lnchisoare ~i ma necajemn peste masura ca voi gasi din nou toate astea in ardine. Clnd ma aflam in spatiu eram imponderabil ~i nimie nu ma putea trage.In realitate au mai trecut trei saptamini bune pina ce m-am decis sa traiesc din nou. "De ce tot pretinde ca nu ~tie ca este un basi/eus din Kos? $i ca ~i-a luat deja forma initiaHi? Vrea sa ma faca sa ered ca nu ~tie !" Asta ma irita. dar eu i-o luam foarte in nume de rau ca nu voia sa vorbeasca despre to ate cele traite de mine ~i de el in viziunea mea. Curlnd a mudt de septicemie. trebuie sa fie atent. Cugetam deziluzionat: "Acum trebuie sa ma reintorc la « sistemul cutiutelor » !" Caci aveam senzatia ca in spatele orizontului cosmosului fusese clMita artificial 0 lume tridimensionaUi. doar nu poate fi adt de imprudent! Vreau s3. dar nu ffi-a inteles. iar acum era iara~i de pardi a~ fi fost agatat de ni~te fire . avind gauri negre sau ea 0 foaie gaurita de ziar plina eu fotografii. d 297 . Atunci face deja parte din comunitatea « alor sai » !" Deodata imi veni ideea inspaimintatoare ca trebuia sa moanl . Fusesem bucuras ca in sfir~it lepadasem toate de pe mine. Dumnezeule. Sotia mea imi repro~a ca nu eram amabil ell el. Altrel niei nu mi-ar fj aparut ca principe de Kos. este in prag de moarte. imi mceam griji pentru el: "Doar e amenintat. Priveli~tea ora~.~tiu inca data precisa . in care fiecare om ~edea singur lntr-o cutiuta. Arn auzit ca uvea atacuri intermitente de febra.In locul meu! lvI-am strMuit din rasp uteri sa discut ell el pe aceasta tema. Atunei ffi-am suparat pe el. simtind un degout fata de to ate D11ncaruriJe. care nu-mi spuneau nimie. "Doamne.arn avut voie sa stau pentru prima data pe marginea patului ~i in acee~i zi el a dizut la pat ~i nu I-a mai parasit. Nu puteam miDea. Pe de alta parte.ului ~j a muntilor pe care 0 pereepeam din patul meu de spital imi aparea asemenea unei perdele pictate. am fost ultimullui pacient. A fast un medic bun ~i avea 0 sclipire de geniu.

unde avea loc nunta lui Tiferet cu Malhut. cu~er.lata gradina de rodii! lata nunta lui Malhut eu Tiferet!" Nu ~tiu exact ce rol jucam eu acolo. Mi'i simream mizerabil ~i slabit ~i de-abia cutezam sa fac 0 mi~care. Valea se terrnina intr-un amfiteatru antic. din secolul al XVI-lea. Reprezinta un principiu feminin ~iunul masculin in interiorul divinitatii CA.asa aveam senzatia -in Par'des rimmonim. Treptat. mult mai in virsta dedt era in realitate.1 Sau eram ca Rabi Simon ben Iohai a carui nunta in lumea de dincolo se celebra. pina sus. in teatru. Iar acolo. Un timp mi se paru ca infirmiera ar fi fost 0 evreica batrina. Nu sint in stare sa descriu in detaliu. in care Dumnezeu iese din ascunderea Sa.). eram de cele mai multe ori deprimat. ~i totulin jurul meu parea fermecat. Erau stari inefabile de beatitudine. Malhut ~i Tiferet sint in conceptie cabalistica doua dintre cele zece sfere de manifestari divine. Nu puteam decit sa gindesc continuu: . gradina de radii. 298 . dar intr-o stare cu totul modificata. Ma simteam ca ~i cum as fi plutit in spatiu. In timpul zilei. avea loc hieros ] Pardes rimmonim este titlul unui tratat cabalistic allui Moses Cordovero. Eu insumi ma aflam . La acea ora din noapte infirmiera imi incalzea mincarea. Nu va pot spune cit era de minunat. atH e de minunata!" m-am gindit. Disparu ~i ea ~i aparu 0 noua reprezentare. Urrna "cununia mielului". ca ~i cum a~ fi fost la adapost in sinul universului -intr-un vid imens. Mergeam intr-o vale larga. 1. Era cununia mistica. Atunci imi reveneam ~i stateam treaz pret de vreo ora." Spre seara adormeam ~i somnul meu dura pina spre miezul noptii. Ma gindeam sumbru ~i abatut: "Trebuie sa ma reintorc in lumea aia cenu~ie. De fapt. a~a cum apare ea in reprezentarile tradiriei Cabalei. care nici nu poate fi descrisa. Cind ma uitam spre ea mi se parea di avea un halo albastru in jurul capului. insa umplut de cel mai inalt sentiment de fericire posibil. ultima viziune. situat superb in peisajul verde. la capatul ei. eu ingeri ~i lumina. Pardi a~ fi fost ill extaz sau intr-o stare de suprema beatitudine. la marginea unui Ian! lin de coline. Iar beatitudinea mea era cea a unei cununii fericite. viziunea gradinii de radii se estompa ~i se trans forma. "Este beatitudinea etema.In acele saptamini am trait intr-un ritm ciudat. eram eu insumi: eu eram nunta. Eu insumi eram "cununia mielului".. si ca mi-ar fi pregatit mincaruri rituale. caci numai atunci puteam inghiti ceva ~i mincam cu pofta. in Ierusalimul impodobit de sarbatoare.

N-a~ fi crewt niciodata ca se putea trece printr-o asemenea experienta. termenul In Glosar (11. De fapt. 299 . ce absurditate cumplita!" Caci stiirile launtrice erau atit de fantastice. a carei manifestare era mysterium coniunctionis. de atunci n-am mai scapat niciodata complet de impresia ca "viata" ar fi un segment de existent a care se deruleaza intr-un sistem universal tridimensional prevazut in acest scop. La inceput. Fire~te ca nu m-a inteles. apoi. De obicei. am rugat-o pe sora sa ma scuze daca unna sa fie vatiimata. Treptat. Mai e ceva de care-mi amintesc distinct. De aeeea mi-am cerut scuze: nu era vina mea. Au fost lucrul eel mai grozav pe care I-am trait vreodata. Zeus-tatal ~i Hera eonsumau hieros gamos-ul. Este imposibil sa infati~ez frumusetea ~i intensitatea sentimentului din timpul viziunilor. Pentru mine. indt. mireasma care umple incaperea. Totul era prea material. comparativ. dnd doar i se sesizase clar de~ertaciunea. spre dimineata deja. prea grosolan ~i prea greoi. noapte de noapte.gamos1-uL Aparura dansatori ~i dansatoare. in ciuda revalorizarii ulterioare a credintei mele in lume. t. Toate aceste viziuni erau splendide ~i. ingustat artificial pentru un scop de nerecunoscut ~i detinind totu~i un fel de forta hipnotica de a face sa se creada ca ar fi fost insa~i realitatea. adormeam din nou ~i.). "inconjurat de imaginile intregii creatii". Viziunile 1 V. Atunci am priceput de ce se vorbe~te despre "mire~ma" Sfintului Duh. motivele se amestecara ~i devenira mai palide. pe timpul viziunii despre gradina cu radii. iar pe un culcu~ impodobit cu flori. Totul ma irita. limitat spatial ~i spiritual. Asta era. i-am spus ca in incapere se afla 0 sfintenie mare. viziunile durau cam 0 ora. simteam: "Acum se intoarce dimineata cea eenu~ie! lata cum vine din nou lumea cea gri cu sistemul ei de cutiute! Ce prostie. ma cufundam in starea celei mai pure beatitudini. lumea aceasta parea de-a dreptul ridieola. prezenta sacrului crea 0 atmosfera vrajita. ca era macar posibiHi 0 beatitudine continua. dar mi-era teama sa nu Ie fie insuportabila altora. $i apoi acel contrast: ziua! Ziua eram chinuit ~i cu nervii complet la pamint. ceea ce era periculos ~i putea sa-i fie daunator. a~a cum este descris in Iliada. Pe masura ce ma apropiam din nou de viata. exact la trei saptamini dupa prima viziune. In camera era un pneuma de 0 sfintenie inexprimabiIa. starile vizionare incetara.

in vreme ce altceva ar fi deja incheiat . Mai urziu. poate rochia cea mai frumoasa pe care 0 imbracase vreodatiL Expresia fetei ei nu era nici vesela. acordam 0 mare importanta ata~amentului afectiv. mediul. Fa iilseamna 0 desprindere de evaluarl ~i de ceca ce numim atasament afectiv. Continea il1ceputul relatici noastre.i lipsa de libertate. ceHUalt ~i noi inqine ne pierdem 300 . Era in floarea virstei. ~i de trebuie Iuate inapoi pentru a ajunge la noi In~ine ~i la obiectivitate. ~tiam ca nu era ea.~i totu~i.ca 0 stare emotionala. surprinderea fata de ceea ce tocmai s-a produs. fara nici cea mai mica reactie emotionaUi. ci totul . precum ~i sfir~itul vietii ei. In fata unei asemenea totalitati ramii fani glas. In general. desfa~urat in timp sau nu mai putea fi masurat prin concepte temporale. azi ~i poimiine? Atunci. care contine deopotriva expectativa legata de ceea ce va incepe.de 0 obiectivitate absoluta. Relatiile afective SL.'1t relutH de dorintkl 9i cerere. Ne sfiim In fata cuvintului "etem". caci de-abia de 0 poti cuprinde Cll mintea. Nimic nu mai era separat. Cele trilite ar putea Ii definite eel mai bine ca 0 stare . Un intreg indescriptibilin care smtem mtretesuti ~i noi. toate ar fi Unul. ~i totu~i II percepem eu 0 tatala obiectivitate. am mai trait 0 data aceasta obiectivitate. nici trista. Era dupa moartea sotiei mele..aceasta. in care prezent. dar eu nu pot descrie ceea ce am trait decit ca beatitudine a unei stari atemporale. a~teptam ceva de 1a ceElIah. Se afla Ia a oarecare departare ~i ma privea direct. evenimentele din timpul eelor cincizeci ~i trei de ani ai casniciei noastre. Cum sa-mi reprezint ca eu sint simultan alaltaieri. avind vreo treizeci de ani ~i pUrta rochia pe care veri~oara mea. ci obiectiv ~tiutoare ~i cunosditoare. Am vazut-o intr-un vis care a fast ca 0 viziune. impovarate de(constnngere . .iat.~i trarile erau perfect reale. care nu poate fi insa imaginata. Tot ce se intimpla In timp era concentrat acolo 1ntr-o totaiitate obiectiva. ci 0 imagine compusa de ea sau detenninata de ea pentru mine. trecut ~i viitar sint una. Obiectivitatea traWl de mine In acest vis ~i in viziuni tine de individuatia savirqita. 0 totalitate sclipitoare. ceva ar Ii prezentul cel mai evident. ceva inca n-ar fi inceput. i-o confeqionase cu ani in urma. de parca s-ar fi aflat dincolo de negura afectelor. Singurullucru pe care sentimentull-ar putea cuprinde ar fi 0 suma. precum ~i satisfaqia sau dezamagirea fata de rezultatul a ceea ce s-a petrecut. Daf acesta tot mai contine proiectii. nimic nu era [ortat sau fals in ele.

caei prezenta gindurilor este mal importanta dedt aprecierea lor subieetiva. Cine 0 ia pe drumul eel sigur este ca ~imort. Caei in felul acesta exista un eu care nu da gre~ nid cind se intimpHi ceva de neil1teles.eum Ie vad eu. Multe din lucrarile mek importante au luat n~tere abia dupa aceea. 0 infringere este totodata 0 victorie. ii93.. Cunoa~terea sau intuitia sfir~itului tuturor lucrurilor mi-au dat curajul unor formula. care supar!a adevarul ~i care face fata lumii ~i destinului. In calitatea lor de gi:uduri existente.niei in afara. DIE S C H ti N E 0 0 301 T FAMlllE 0 FAN . problema dUDa alta au venit astfelinspre mine. cad fac 9i ele parte din expresia totalitatii. 0 acceptare a fiintei~· un "da" neconditionat la acceptare a conditiilor ceea ce este. Categoriile de adevarat 9i fals sint. am avut scntimentul di atitudinea mea ar fi fost gre~iHl ~i dl a~ fi fost deci lmrucitva eu insumi responsabil pentru aecidentul avut. trebuie sa luam in ealenl ~i gre. ce-i drept. cael propria eontinuitate a tinut piept t1uxului vietii ~i timpului. dine010 de ariee evaluare. Dar acesta ar fi drumul moqilor. ea pe eeva ce exista realmente. cind ne traim viata. Putem eventual crede cii exista ~i un drum mal sigur. A mal rezultat un lucm din boala mea. niei inauntru. Abia dupa boala am priceput cit de importanta este aceeptarea propriului destin. cum Ie inteleg eu. a93. asta se poate intimpla numai dad nu ne anlestecam cu indraznealii in intentiile destinului. s-au copt 9i au capatat forma.. Dupa boaUi iDcepu pentm mine 0 perioada rodoidi de munca. N-am mai incercat S8. Cunoa1?terea obiectiva zace Indaratul relatiilor afective. Am realizat ~i ca trebuie sa acceptam gindurile. Abia ca face posibila coniunctio real~1. existemei. Or.libertatea. putea sa-l denumesc 0 afirmare. ci m-am iDcredintat cursului gindurilor mele.eala. A:. La inceputul bolji. Un eu eare rezista.in niei 0 clipa . mereu prezente. Dar clnd mergem pe calea individuatiei. Nimic nu-i tulburat . in oriee caz. impun propria-mi parere. Atunei nu se mal intimpla nimie sau. pentru di au un earacter neob!igatoriu.ri noi. E?i0 aeceptare a propriel mek flinte. Atunei. ahfel viata D-ar fi completa.di nu comitem 0 gre~eaHi sau DU ajungem sa ne afHim in pericol de moarte. niei judecatile nu sint insa de reprimat. a felulul cum sint pur ~i simplu. nu ceea ce trebuie. dar stau in planul a1 doilea. rara obiectii subjective. ea pare a fi misterul central. Nu exista nid 0 garantie . care se formeaza de la sine ih noi insine.

sa "mitologizez". nici d. nu Ie reprim dintr-o prejudecata sau aIta. Dar eu n-am scris niciodata expressis verbis despre 0 viata de dincolo de moarte. pe llnga multe alte reprezentari mitice. dintre "aici" si "dincolo".. trebuie sa constat ca. dar ~tiu cii sint prezente si cii pot fi exprimate. pentm a-i da adevarului cuvintul. Nici acum nu pot face insa mai muIt decit sa spun pove~ti pe acest subiect.i numai 0 vaga idee despre psihologie i~i poate cia u~or seama cit de ingradita este aceasta cunoa~tere. In ultimul timp. in caz d. Se vor mai descoperi 302 . in definitiv. ciki atunci ar fi trebuit sa-mi dovedesc ideile. Nu stiu dacii sint adevarate ori false. Ideile preconcepute impiedicii insa ~i yatama manifestarea plenara a vietii psihice.11 Despre viata de dincolo de rnoarte Ceea ce 0 sa va spun despre lumea cealalHi ~i despre 0 viata de dupa moarte consta numai din amintiri. Acest lucru a fost posibil numai din cauza ca oamenii din ziua de azi se identificii indeobste exclusiv cu con~tiinta lor ~i isi imagineaza ca sint doar ceea ce stiu ei despre sine. pe care 0 cunosc mult prea putin ca s-o pot corecta printr-o cunoa~tere superioara. Poate di este nevoie de apropierea mortii pentm a dobindi libertatea necesara spre a proceda astfel. dar. Rationalismul si doctrinarismul sint bolile epocii noastre. Oricine are chiar . astfel de ginduri imi dau tircoale. Sint imagini ~i ginduri in mijlocul carora am trait ~i care m-au framintat. Intr-o oarecare privinta. nu-mi doresc sa ayem 0 viata dincolo de moarte si nici n-a~ vrea sa cultiy asemenea idei. fara dorinta si fara concursul meu. Nu pot afirma nici ca-mi doresc. ~i ideea vietii de dupa moarte. si asta n-am cum. Ei bine. fac parte ~i ele din fundamentul !ucrarilor mele care nu sint. ele pretind cii ~tiu tot. 0 sa mi Ie exprim aici. ratiunea critic a a eliminat. nimic altceva decit incercari tot reinnoite de a da un raspuns Ia intrebarea Iegata de interferenta dintre lumea de aici ~i lumea de dincolo. pare-se.

Nici nu avem motivesuficiente ea s-o facem. Prin struetura noastra innascuta sintem strict limitati ~j deci legati cu fiinta ~i gindirea noastra de aceasta lume a DO astra. fie prin intermediul unui mediu . Parapsihologia vede a dovada valabila ~tiintific pentru CODtinuarea vietii dupa moarte in aceea ca un defunct se manifesta . ea confera existentei 0 striilueire la care ll-am dori sa renuntam. ea inseamna 1'ns3. EI nu mai poate nascoei pove~ti. indiferent daca se potrive~te sau nu cu ipotezele mele teoretice.insa multe pe care astazi Ie consideram. Omul mitic revendicii. Nu ~tim ce inseamna "in realitate" miturile sau pove~tile des pre 0 viata de dupa moarte sau ce fel de realitate zace indaratul lor. care a contribuit la constituirea 5i modelarea spiritului nostru ~i a premiselor noastre psihiee. 1967 (n. din punctul nostru limitat de vedere. ramiD deschise intrebarile dadi fantoma sau vocea smt identice ell mortul sau sint 0 proiectie psihica ~i dadi cele spuse provin ell adevarat de la cel decedat sau izvorase din cuno~tintele prezente in inconstient. Este ca 0 poveste buna cu fantome. Ar trebui. Nu putem deteeta daca mai au vreo valabilitate dincolo de valoarea lor ea proiectii antropomOlfe. G.). cf. In ziua de azi latura mitica a omului este de cele mai multe ori nedreptatita.~i comunica lucruri pe care nu Ie ~tiuse dedt el. eventual. ce-i drept. Nici nu ne putem imagina a aha lume cu ni5te conditii ell totul diferite. C. 0 activitate vitala salutara. 0 "trecere dincolo de aceasta". Tinind cont de astfel de posibilitati. Wake \lllI.1 i Referitor la "cunoa~terea absoluta" din incon~tient. Notiunile noastre de spatiu ~i timp au doar 0 valabilitate aproximativa ~i de aceea lasa deschis un dmp larg de devieri relative ~i absolute. Jung. a fi imposibile. ciici este important ~i salutar sa se vorbeasca ~i despre lucruri pe care mintea nu Ie poate cuprinde. pe care 0 ascultam stind la foc in fata caminului ~i tragind din pipa. acord 0 atentie deosebita miturilor ciudate ale sufletului ~i observ ceea ce mi se intimpla.fie ca fantoma. Sincro- nicitatea ca principiu al relariilor acauwle. germ. deoarece traim intr-o lume anume. in Ges. Din nefericire. dar omul raspuDzator ~tiintific nu poate cODsimti. Pentru ratiune. ed. 303 . "mitologizarea" este 0 speculatie sterila. pentru suflet ~i afectivitate. Chiar dadi exista astfel de cazuri confirmate. sa aceeptam clar ca nu exista niei 0 posibilitate de a obtine 0 certitudine asupra unor lucruri care depasesc iDtelegerea no astra. Pierde astfel mult.

care ar don sa se adauge vietii noastre. viata lor are 0 continuitate nedefinitii Atunci trioiiescmai rezonabil. asIa nu se aplidi oricui.-111i fonnez 0 conceptie. Cu cYtratiunea critica 304 . Au secole intregi in fa~a. Insa In majoritatea cazurilor.tientului. Acestui scepticism u~or de lDteles eu Ii opun urmatoarele reflectii: Daca nu pot 9ti un Iucm trebuie sa renunt 1a el ca problema intelectuaIa.atunci Vieau s-o re~in. Trebuie ~. traim zi de zi muIt peste Iimitele constiintei noastre. le e mai bine ~i sint mai lini~titi. de exempiu in vise.lntr-un cadru cunoscut. spre a 0 intregi. un arhetip. asa are de pierdut Cad ansamblul de Intrebari care i se pun este mo~tenirea straveche a omenilii. au la dispozitie 0 perioada de timp inimaginabila! Ce rost are atunci aceasta haituialil.de pilda din vise sau din traditii mitice . imediata si de neinlaturat. rara stiinta noastrii.chiar dad asta ar lllsemna sa-si marturiseasca neputinta. nu avem voie sa uitam ceva: pentru majoritatea oamenilor inseamna foarte mult sa poata presupune ca... Adesea ne lmpotrivim ideii de a lua in serias indicatiilc incom. Cine nu procedeaziJ. Dar daca mi se ofera 0 idee despre asta . Asa ca tTebuie sa renunt sa fac din aceasta problema una ~tiintifica sau inteJectual3. chiar daca va ramIne pentru totdeauna 0 ipoteza si ~tiu ca nu poate fi demonstrata. Nu stiu din ce cauza s-a format universul si n-o s-o ~tiu niciodata. dincolo de existenta actuala.~i chiar si aceasta ell restrictii . intrudt slntem convinsi de imposibiiitatea dc J. Omul trebuie sa poata dovedi ca a fikut tot ce i-a stat in puteri spre a-si forma 0 conceptie des pre viata de dupil moarte on spre a-s1 erea 0 imagine . absurda ? Desigur.i sa lndraznesc S3.. Dar -cum? Ipoteza mea este ca 0 putem face eu ajutorul aluziil()I . Exista aameni care nu simt nici un fel de nevoie de nemurire si care se gindesc CD groaza ca ar trehui sa sada zece mii de ani pe un nor si sa cinte la harpa! Mai sint destui carora viap Ie-a jucat niste feste adt de mite sau care resimt 0 asemenea sila In fata propriei existente. se raspunde Ia lntrebare. bogat in viata secretiJ. Incit un st1r~it absolut Ie pare mai bun decit arice continuare. ca ~i cum am cunoaste extinderea reala a vietii! De fapt. viata inconstientului participa 9i ea la a noastra. incit trebuie riscata Incercarea de a ne forma 0 conceptie pe aceasta tema. d indiciilor pe care ni Ie trimite inconstientul. problema imartalitatii este asa stringenta. Ratiunea ne impune limite muIt prea inguste si ne lndeamna sa traim numai ceea ce este cunoscut .In ciuda tuturor reflectiiIor rationale care pledeaza impotriva unei certitudini in acest domeniu.

parasise Pari suI ~i se Intorsese in Elve(ia. Fratele lui mai mare II ajutase sa iasa din apa. E destul de adfne acolo 'ii. cel mai mie pe atunci. Toti copiii pareau nauci si cind i-am intrebat ce se iDtlmplase mi-au povestit: Adrian. M-am gindit nelinistit: "Oare ce s-o fi intimplat? 0 fi fost vreun accident?" La Erlenbach am coborft din tren ~i m-am indreptat spre easa. cu oricita logica. Am auzit deodata un oftat adine. In gradina se af1au copiil celei de-a doua dintre fiicele mele. c3. Gfndi~i-va la fenomene de sineronicitate. dar cu elt sintem capabili sa con~tientizam mai mult incon~tient ~i mai mult mit. diel fn c1ipa in care trenul s-a pus in miscare. Era amintirea unui accident ce avusese loc ih timpul serviciului meu militar. Deci inconstientul imi fikuse un semn. urmant in eontinuare de aceasta amintire ~i ingrijorat. EI este in stare sa ne comunice uneori lucruri pe care. Am visat atunci ca patul so~iei mele ar fi fast o groapa adinca si cu pere!i zidi~i. incit m-am gindit pe data ca ar putea indica moartea euiva. Inconstientul ne da 0 sansa. nu insa despre o cunoastere anticipata. era sa se inece.zduh. Visul era atlt de straniu. Era pe vremea celui de-al doilea razooi mondial. in care erau tesute ni~te semne negre ciudate. Purta un vesmint alb. Aveam cu mine 0 carte. Era un mormint ~i iti crea intrucitva 0 senzatie de antic. eu atit mai saradi devine via~a. dar nu puteam citi. de dnd. eu atlt integram mal multa viata. Ia vise premonitorii si presimtiri! Intr-o zi ma intoreeam acasa de la Bollingen. cum nu stia sa inoate. Scena avusese loc exact in timp ce ma napadise in tren acea amintire. La sapte am fost in~tiin~ati ca o veri$oara a nevestei mele murise Ia ora trei! Adesea este vorba numai despre 0 premonitie.zuse in apa ill locul unde tineam barca. eft a durat dilatOlia. am trezit-o Si pe sotia mea ~i m-am uitat Ia ceas. mea se ridid. comunicindu-ne ceva sau oferindu-ne aluzii plastice. fiiptura care semana cu so~ia ca Si cum cineva Si-ar fi dat duhul. nu Ie putem ~ti. m-a asaltat imaginea unui om care se ineaca. n-am reusit sa ma eliberez de acea imagine. din cauza razboiului.predomina mai mult. Ea locuia ell familia ei la noi. M-am trezit. Era ora trei dimineata. De ce sa nu-mi poata da atunci informatii ~i des pre altele? Am trecut prin eeva asemanator inaintea mortii cuiva din familia sotiei mele. Ratiunea supraestimata are comun ell statu] absolutist faptul ca sub dominatia sa individul sarace~te. din groapa ~i disparu plutind in v3. Tot asa am avut la un moment dat un vis ° 305 .

Ond m-am trezit. Bineinteles cii nu voi scrie pe aceasta tema 0 Carte a revelatiilor. Ceilalti invitati erau cuno~tinte care inca traiau. ~tiam cine era ~i ca locuia la Base!. Am zarit-o pe sora mea. oridt efort am facut. de~i ar fi trebuit. In incercarea de a-mi evoca persoana din vis. ceea ce ma mira foarte tare. Imi aminteam de ea foarte clar ~i cu multe detalii. "E deja marcata". m-am gindit. dupa toate probabilitatile. procedez astfel. Clnd vorbesc despre lucrurile de dincolo de moarte. caci fusese 0 perioada mai lunga. Era de fata ~i un prieten al meu decedat. Am ~tiut imediat: ea era cea pe care 0 vazusem in vis. Impotriva acestei obieqii n-am alt argument dedt insu~i mitul. caci murise cu citiva ani in urma.tot ce-i viata dorqte etemitate. impins de 0 emotie launtrica ~i nu pot face nimic mai mult dedt sa povestesc vise ~i mituri pe acest subiect. 306 . In vis. Sora mea se afla in compania unei doamne pe care 0 ~tiam foarte bine ~i inca din vis am tras conc1uzia ca era probabil atinsa de suflul mortii. Miturile sint formele cele mai timpurii ale ~tiintei. ci voi recunoa~te ca am un "mit" care-mi treze~te interesul ~i ma determina sa aprofundez problema. nu mi-am mai putut aminti des pre cine era vorba. Fire~te ca se poate obiecta inca de la bun inceput di miturile ~i visele despre 0 continuitate a vietii dupa moarte sint exclusiv fantezii compensatorii inerente naturii noastre --. Cind treci prin asemenea experieme capeti un oarecare respect fata de posibilitatile ~i capacitatile incon~tientului. Trebuie doar sa-ti pastrezi spiritul critic ~i sa ~tii ca astfel de "comunicari" pot avea intotdeauna ~i 0 semnifieatie subiectivii Pot sa corespunda realiti'itii sau nu. dqi aveam intregul vis viu ~i clar in fata ochilor.in care participam la un garden party. Nimic! Clteva saptamini mai tlrziu am primit vestea accidentului mortal al unei doamne cu care eram prieten. tocmai imaginea ei nu aparuse in lungul ~ir al cuno~timelor mele din Basel. Eu am invatat totu~i ca acele conceptii pe care Ie-am putut dobindi pe baza unor asemenea indicii ale incon~tientului mi-au adus lamuriri ~i mi-au deschis perspective asupra unor tilcuri noi.. dar pe care il-O putusem identifica. pina ell un an inainte de moarte. pacienta mea. imi evoca vreo amintire. fiind in acela~i timp atent daca imaginea vreunuia trezea in mine vreo rezonanta. Am trecut ill revista toti cunoscutii din Basel. sa se afle chiar printre primele.

Atunci. totalitatea fenomenelor ar putea fi explieata omogen. Nu vad nici a posibilitate de a contesta ca cel putin a parte a existentei noastre psihice se caracterizeaza printr-o relativitate a spatiului ~i timpului. Domnea 0 atmosfera de a~teptare generali:i.i de joe eapacitatea omului de a avea percep\ii extrasenzoriale (A. care sta in spatele ei sau sub ea ~i in care nici "aiei ~i acolo". exista ~i indicii di eel putin 0 parte a psihicului nu este supusa legilor spatiului ~i timpului. sint incomplete. la a iloilspatialitate ~i 0 atemporalitate absolute. nici "mai devreme ~i mai tirziu" nu sint esentiale. a imagine completa a lumii ar trebui chiar. il avu cu vreo doua luni inainte de moarte: Ajungea in lumea de dincolo. Duke University. perceptii nonspatiale ~i altele asemenea. devine a problema de necontestat ~i trebuie sa tinem eont de faptul ca Iumea noastdi eu timp. aflata indaratul aparentelor.U. aceasta relativitate pare sa se amplifiee piil9.).. a dovedit prin experimentele sale eu car1. Rhine. De aici rezulta ca reprezentarile noastre de spatiu :)i timp. deci ~i de cauzalitate. imaginea rationalista a universului este invalidata. a data cu i'ndepartarea de con~tiinta. largita cu 0 aWi dimeniune. posibilitatea unei alte realitati cu alte valori. abia atunci. revizuira sau eonfirmara ocazional conceptiile despre a viata dincolo de moarte. Durham. Nu numai visele mele proprii. dar nu descoperi pe nimeni.Oricum. Pe IInga nenumarate cazuri de premonitii spontane. ci ~i cele ale altora imi formara. in legatura eu care v-am relatat exemple din viata mea. a9a ca :)i cum faptele 1 J. S. De aceea. 307 . Acolo se afla a clasa. In a carei banca din fata ~edeau prietenele ei decedate. rationali~tii insista ~i astazi ca nu exista experiente parapsihologice. 1. ca sa zic a~a. ele aduc dovada ca psihicul functioneaza uneori dincolo de legea cauzalii spatio-temporaIa. spatiu ~i cauzalitate se raporteaza Ia 0 alta ordine a lucrurilor. fiind incompleta.A. cad toti defunctii ar trebui sa prezinte imediat dupa moarte un rap art asupra experientei lor generale de viatiL Pe morti Ii interesa In mod deosebit experienta pe care raposatii 0 aduceau cu ei. De 0 insemnatate deosebita fu visul pe care a eleva de-a mea. B. Privi in jur dupa un profesor sau vorbitor. Daca insa se produc asemenea fenomene. I se dadu a intelege ea ea insa:)i era vorbitoarea. cad ar fi fatale conceptiei lor des pre Iume. Dovada ~tiintifica in acest sens a fost adusa de eunoscutele incercari ale lui Rhine!. a femeie de aproape ~aizeci de ani.

Insa In tlmp ce eel care neaga se mdreapta spre neant. in acest scap. Clnd am inceput sa lucrez eu SalofD.cuno~tinte". dupa felul nostru de a judeea. imagini care sa-l ajute ~i sa-I imboga\easca. 189-190 (il. Dadl el creae in eIe sau dadlle aeorda m1kar ceva credit. care eu greu ar putea gasi ega! pe pamim: se manifesta un interes arzator pentru rezultatul psihologic final al unei vieti omene~ti care.~i evolutiile ee avusesera lac in viata paminteasca ar fj fost evenimentele decisive. uuul merge Illsa impotriva instinctului s:h. pp. cum nu are niei concluzia ee ar putea fi trasa de-aeolo. despre viata in \ara mortilar. In perioada cind~avu 'lac visul. ar fi bine ca omul sa aiba un mit despre moarte.$i fapturile inconstientu1ui sint "neinformate" 5i au nevoie de OIn sau de contactul ell con$tjjnta~ spre a dobindi ~. a~a cum aparusera in imaginatia . pe cit posibil. unde "desfa~urare".). Omului i se pune un ansamblu de Intlebiiri imperioase ~i el ar trebui sa raspunda la eIe. atunci s-ar putea interesa in mod special tocmai de ceea ce Iui ii lipse~te in starea in care se gaseste. feI d~ m~lt ca un~l care nu creae m ele. femei! Ii era frica de moarte ~i voia. mitul ar putea oferi privirii sale alte imagini. Or. t. au jucat un rol important. sa tina aeeasta eventualitate elt mai departe de gindirea ei eon~tienta. Dar daca "publicul" se afla intr-un nontimp relativ.eei 91cea a Iui Eliahu. visul relateaza des pre 0 audientil foarte neobi~nuita. Apo! au trecut in secund. eeliJJalt ell el. In ariee caz. dar dupa circa dOl ani au reaparut. "eveniment". "dezvoltare" au devenit notiunl discutabile. vorbcau ~i actionau de parca. ceea ce Inseamna 0 diferenta 5i un avantaj eonsiderabil in favoarea eelui din urrna. 1'11 f8. A trebu. Dar un "interes" de seama a1 omului cind imbatrine~te II eonstituie toemai famiJiarizarea Iui eu pasibilitatea martii. 5?itotu~i. Ce-i drept.stimpul scurs nu s-ar fi i'ntlmplat absolut nimie.trec:us lucrurile cele Inai incredibile. amindoi plutesc in incertitudine. 308 . . atune! are la fel de :nulta ~re~t~te ~au se insala 10. caci "ratiunea" nu-i amta nimie altceva dedt groapa intunecata in care \'3. nu are nimk remarcabil.it~ co. Spre marea n1ea ujfnire~ erau complet neschinl-bari. eel care se lncrede in arhetlp merge pe urrne!e plna 1a moarte. in viata mea se p~. eobori. sa zic a9a~ 5-0 iau de la Iflceput ~i i V.

.i imi puse a intrebare dificila. incH emotia ill-a trezit din d SOlTill. De acolo voiam sa ne suim in tren spre ZUrich. Am trait asta pentru prima data in timpul unui tur ell bicicleta prin nordul Italiei. sa ucrez! ca so. L-arn inteles.l in ei fns.is.tiintcL inca de timpuriu am simtit trebuia sa instruicsc personajele incons. :." . Abia mal tJrziu am inteles ee se intimplase: eel dol se scurundasera intre timp in incons.~formiiri ~i simboluri ale libidoului.i circumstamele sale sehimbatoare. 1:ns5. Un damn eu 0 peruca lunga mi se adresa s.iam innoptat acolo. Ea Imi era pusa de stramo~ii ITlei spirituali in speranta ca var In\1ata lucruri pe care TIU Ie putusera afla pe vren1ea lor. DiscLltia se purta in latineste. dar aveam 0 presimtire ca prin munca la caftea mea voi da faspuns la intrebarea care mi se pusese. cSxuia sa-i sacrific inca trei ziie.tient s.tientului sau "spiriteJe defunqiIor". In drum spre casa am ajuns de la Pavia la Arona.inat. pe care I-am facut in 1911 eu un prieten.1 apoi prin Tessin pin a la Faido. Ramasesera Tara contact Cll euI s. ceea ce m-a mirat atunci roarte tare. ind! am luat imediat trenul spre casa.s-ar putea spune la fel de bine: in atemporalitate. pentru a ma apuca de lucru. Intentionam s-o luam de-a lungullacnlui :..i de rus. s. care deseori de abia pot fi deosebite de cle. I)aca Intrebare ~ifaspuns ar fi existat din309 . Mi-ar fi fast imposibil sa continuu turul en bicicleta. Tran. In vis ma gasearn in mijlocul unei adunari de spirite ilustre din veacurile trecute Si traiam un sentiment asemanator celui avut mai tirziu rata de "stramosii Hustri". Trebuia v v v .. ceea ce m-a facut sa ma simt atlt de jenat . gasesc raspunsuL I Abia rl1ult rnai tlfziu 8Hllnreles .i.tiam sa raspund 1a ele! Era prea devreme dtunci. Chiar in aeel moment mi-a venit in minte studiul la care lucram pe-atunci. care se aflau: in piatra neagra din viziunea mea din 1944. iar eu un :. ilU ajunsesem inca atit de departe. de al carei eontirmt nu mi-am mai putut aduce aminte dupa ce ffj-am trezit. Dar la Arona am avut un vis care ne-a dat planurile peste cap.i am avut un sentiment atit de putemic de inferioritate din cauza Intrebarii la care nu raspunsesem. ignorind astfeI ce se petrecuse ill lumea cons.. 0 data ce urmau sa fie create abia in secolole ulterioare."'isul ~ireactia ITlea: Dornnul ell peruca lunga era un fel de "spirit al strabunilor sau al martilar" care-mi adresase mle intrebarile lui.. in parte a de jos a lacului Maggiore.sa Ie explic ~i povestesc tGtu!. u stapineam latina sufin dent de bine spre a-I raspunde in aceasta limbS.

a~a spuneau .. adidi de la cei care Ie-au supravietuit ~i exista intr-o lume in continua transformare. Asta m-a mirat atunci foarte tare. ceea ce "acolo". 0 astfel de operatie ni se pare de neimaginat in starea unei omni~tiinte difuze sau a unei constiinte lipsite de subiect. poate ca un "nor de cunoa~tere" difuz in jurul unui arhetip. mortii sint eei care detin marea ~tiinta. Am impresia ca tot ce ii intereseaza este sa obtina raspunsuri la intrebarile lor de la cei In viata.intr-un suflet prins in inehisoarea trupului. un "inainte ~i dupa aceea". ci acestea ar putea patrunde doar in sufletul celor vii . Cind am scris. E drept d in natura pare sa fie prezenta 0 eunoa~tere nelimitata. pentru ca acolo "n-au gasit ce-au dutat". imi apare ca un sistem de coordonate: el este descompus aici in ordonata ~i abscisa. ar putea aparea ca imagine originara eu multe aspecte. stradania lor de a piitrunde in viata spre a se imparta~i din ~tiinta oameniloL Adesea am senzatia ca s-ar afla chiar in spatele nostru. un "aiei ~i acolo". Se emite parerea ea ei ar ~ti mult mai multe dedt noi. Septem SernlOnes ad Martz/os. Se pare insa ca sufletele celor raposati .inapoi de la Ierusalim. caci in opinia traditionala. ~i anume in capacitatea de a dobindi cuno~tinfe clare ~i decisive. Lumea tridimensionala. Mortii intreaba ca ~i cum omni~tiinta sau "omni~tiutul" nu le-ar sta la dispozitie. tot moftii au fost cei care mi-au adresat intrebarile hotaritoare. 310 . pentru ea doctrina erqtina presupune ca "dineolo" vom vedea luerurile "fata-n fata". dar ea nu poate fi sesizata de eon~tiinta dedt atunei dnd conditiile temporale sint prop ice.~tiu" numai ceea ee ~tiau in clip a mortii lor ~i nimie in plus. devine insa eu adevarat con~tient de acest ceva abia mai tirziu. in timp ~i spatiu. Se intimpla probabil ea in sufletul individului: EI poate purta ani in ~ir cu sine presimtirea a ceva. in nonspatialitate ~i atemporalitate.totdeauna. a~teptind sa auda ce raspuns Ie vom da lor ~i pe care-l vom da destinului. Spiritul celor vii pare de aceea a fi macar intr-un punct in avantaj fap. de cel al mortilor. De aiei. atunci n-ar fi fost nicideeum nevoie de eforturile mele. un contrast. ca ~i zamislirea. intr-un anume moment al vietii. ulterior. un "sus ~i jos". diei totuI ar fi putut fi cautat ~i gasit in oriee alt veae. Ei veneau . fara determinare spatio-temporala. Cunoa~terea presupune. Este insa nevoie de un sistem de coordonate pentru ca sa fie posibila 0 diferentiere a continuturilor distincte.

Daca ar fi co. dupa moarte sa mai avem parte de 0 existenta con~tienta, atunci eo. ar continua sa mearga, din cite mi se pare mie, ill aceeo.~i directie co. ~i ceo. a con~tiintei omenirii, care are in fiecare epodi 0 limita superioara, dar deplaso.bila. Sint multi oameni care au riimas, in clipa mortii lor, nu numai in urma propriilor posibilitati, ci mai ales mult indaratul a ceea ce, in timpul vietii lor, a fost con~tientizat de aIti oameni. De aici pretentia lor de a obtine in moarte partea de con~tienta pe care n-au dobindit-o in viata. Am ajuns 10. aceasta conc1uzie analizind visele des pre defunqi. Am visat astfel odata ca mi-am vizitat un prieten care murise cu vreo paisprezece zile In urma. In timpul vietii, nu cunoscuse altceva in afara unei conceptii conventionale despre lume ~i se impotmolise in aceasta atitudine iipsita de refleqie. Locuinta lui era situo.ta pe 0 colina, o.semanatoare dealului Ti.illinger de linga Basel. Acolo se afla un castel vechi, 0.1 carui zid circular inconjura o piateta cu 0 bisericuta ~i citeva cHidiri mai mici. Imi amintea de piata din apropierea castelului Rapperswil. Era toamniL Frunzele pomilor batrini capatasera nuante aurii ~i soarele blind transfigura intreaga scena. Acolo ~edea prietenul meu 10. 0 masa cu fiica lui, care studiase 10. Zurich psihologia. ~tiam ca eo. ii dadea lamuririle necesare in psihologie. Era atit de fascinat de ceea ce auzea, inch m-a salutat doar dintr-o mi~care fugitiva a miinii, co. ~i cind mi-ar fi dat a intelege: "Nu ma deranja!" Salutul era in acela~i timp un gest prin care-mi facea semn sa plec. Visul imi spuse ca el pesemne realiza acum, bineinteles intr-un mod pe care nu-l cuno~tearn, realitatea existentei sale psihice, ceea ce in timpul vietii nu fusese niciodata in stare. in legatura cu imaginile acestui vis imi venira mai tlrziu in minte cuvintele: Anahoretii in scena finala Heilige Anachoreten gebirgaufverteilt...1 a partii a doua din Faust sint ginditi co.reprezentari a diferite etape de dezvoltare, care se cornpleteaza ~i se inalta reciproc. alta experiema a evolutiei sufletului dupa moarte am facut-o cind - cam 10. un an dupa moartea sotiei mele - m-am trezit intr-o noapte brusc ~i am ~tiut ca fusesem 10. eo.in sudul Frantei, in Provence, ~i ca petrecuseram 0 zi intreaga impreuna. Hicea acolo

o

I Sjlnli

anahore!i.

risipiri, stlnd lntre prapastii,

Goethe, Fallst II, actul Y,

"Munti cu prapastii", op. eit. (n. t.).

311

studii despre Graal. Faptul mi se pam semnificativ: caci ea murise rnainte de a-~i fi incheiat lucrarea pe aceasta tern!:!.. Explicatia pe planul subiectului - ca anima mea inca nu terminase cu munca impusa ei - nu-mi spune nimic; fiindca eu ~tiu ca nu sint gata. Dar ideea ca sOfia mea continua sa lucreze ~i dupa moarte la dezvoltarea ei psihicaarice s-ar lntelege prin asta - mi se paru plina de tlic, a~a ca visul avu un efect lini'ititor asupra mea. Reprezentali de acest fel sint, fire~te, incorecte ~i dau 0 imagine insuficienta, ca un corp proiectat pe un plan sau ca, invers, construirea unei forme cu patru dimensiuni pomind de la un corp. Spre a se ilustra, ele se servesc de determinarile unci lumi tridimensionale. Dupa cum matematica nu se teme sa creeze 0 expresie pentru raporturi care depa~esc arice empirism, tot a~a tine de esenta unei fantezii disciplinate sa proiecteze imagini a ceea ce scapa intelegerii, dupa principii logice ~i pe baza unor date empirice, ca de pilda enunturile viselor. Metoda folosita este cca a "enuntului necesar", dupa cum I-am numit eu. Ea reprezinta principiul amplificarii in interpretarea viselor, poate fi insa demonstrata cel mai u~or prin enunturile implicate in numerek intregi simple. Unu este, ca prima cifra, 0 unitate. El este insa ~i "unitatea", Unul, Atot-Unul, Unicul ~i Non-Doiul - nu un numeral, nu cuvintul ce denume~te un numar, ci 0 idee filozofica sau un arhetip ~i atribut al Domnului, monada. Este desigur corect ca ratiunea omeneasdi face aceste enunturi, dar ea e in acela~i timp determinata ~i legata de conceptia ei des pre Unu ~i implicatii1e sale. Nu sint, cu alte cuvinte, enunturi arbitrare, ci ele slnt determinate de esenta lui Unu ~i deci necesare. Aceeasi operatie logica s--ar putea efectua teoretic in legatura Cll tOi:'Jereprezentarile individuale ale cifrelor ce urmeaza, dar se ajunge practic curind la sfir~it din cauza complicatiilor sporinde care devin de necuprins. Fiecare aha unitate aduce Cll sine proprietati Si modifican nOlo Asa, de exemplu, 0 proprietate a cifrei patru este aceea d. ecuatiile de gradul patm mai pot fi Inca rezolvate, cele de gradul cind Insa, nu. Un "enunt necesar" dfrei palTUeste dcci ca e deopotriva punet culminant 9i terminus al unei ureari prcmergatoare. IntrucYt cu fiecare aWl unitate apar una sau mai multe proprietati Doi de natura matematicii, enunfurile se compiica atl! de mult, indt nu mai pot fi formulate. 312

Seria infinita de D.urnere corespunde numaruJui infinit de faptmi individu3.le. EJ este compusa tot din indivizi, ~i proprietatile primilor ei zeee membri reprezinta deja - dad e sa reprezinte ceva - 0 cosmogenic a.bstracta derivata din monadii. Proprietatile numerelor slnt 1m3 in acela~i timp proprieti1ti ale materiei ~i de aceea anumite ecuadi sint capabile sa anticipeze comportamentui materiel.

A~ dori,

din aceasta cauza, sa acord

~ialtor

enunturi ale ratiunii

noastre - In afara eelat matematice (care exista de la natura) posibilitatea de a indica dineolo de ele insele realitati nonpereeptibilc. Ma gindesc, de exemplu, 1a plasmuiri ale imaginatiei care se bueura de consensus omnium sau care se disting printr-o mare free vema a ap"ritiei, precum ~i 1a motivele arhetipale. Exista ecuatii matematice despre care nu ~tim caror realit8_ti fizice Ie corespund; de asemenea, exista realit~W mitice despre care nu ~tim 1a Inceput ]3. ce realitati psihice se refera. S-au gasit, de pildii, ecuatii care pun ordine in turbu)en\a gazelor fierbinti cu mult inainte ca acestea sa fi fost cercetate cu precizie; de un timp Si mai indelungat exista mitologeme care exprima desfasurarea anumitor procese subliminale, dar pe care abia a<;tazi Ie putem recilnoa~te ca atare. Gradu1 maxim de con~tienta care a fast deja atins undeva fonneaza, din cite mi se pare, limita superioara de cunoastere la care pot ajunge mortii. Pesemne ci1 de aceea viat,a pamillteasca are 0 semnificatie atit de mare, iar ceea ce omul duce "dineola", atunci dnd moare, este asa de important. Numai aici, in viat,a terestril, uncle contrariile se ciocnesc, poate fi ridicat nivelul general a1 canstiint,ei. Asta pare a fi sarcina metafizica a omului, pe care lnsii. fad a "mitolagiza", el n-o paate Indeplini dedt partial. Mitul e etapa intemiediara inevitabila $1 indispensabila Intre incon~t.ient ~i cunoa~terea con~tient;i. Este srabilit ca incon~tientul ~tie mal multe deci"t con~tiinta! dar ~tiinta sa este de 0 anume. factura~ 0 ~tiinta intru eterr:draie; de cele rnai multe. ori fara referire 1a "aici" ~i "ucum" ~i care nu tine cant de lirnbajul intelectului nostru. Nurn,ai daca Ie dam enunturilor sale- prilejul sa se arnplifice~ cum s-a aratat 111ai sus in exem.plul nUlnerelor~ ajunge in d0111e.niul
lrnelegerii proces se
noastre

~i -';/On1 putea
at'lL

repet~i'lnt!"-unTIlod convingator
~ 1 '4 ~'.l- ~]

a viselor. De aceea este

un aspect nOLl. .,£\cest la fiecare analiza reu~ita de irnportailt sa nu avern pareri

percepe

doctrinare preconcepute in legatura cu ceea ce afinna visele. De indatii ce frapeaza 0 anumita "monotonie a interpretarii" se ~tie di interpretarea a devenit doctrinad, a~adar, nerodnica. Chiar daca nu este posibil sa se aduca. 0 dovada valabiUi a continuarii vietii sufletului dupa moarte, tot exista evenimente care dau de gindit. Eu Ie iau co. pe ni~te indicii, fad sa-mi asum cutezanta de a Ie atribui valoare de cunoasteri. Intr-o noapte nu puteam donni ~i ma gindeam 10. moartea subita a unui prieten, care fusese mmonnintat in ziua precedenta. Moartea lui ma preocupa adinc. Deodata am avut senzatia di s-ar fi aflat in camera. Era de parca ar fi stat 10. pieioarele patului meu ~i mi-ar fi eerut sa merg cu el. N-am avut senzatia unei aparitii, ci 0 imagine vizuala interioad a lui, pe care mi-am explicat-o co. pe 0 'imaginatie. Dar a trebuit sa ma intreb cu toata franchetea: "Am vreo dovada ca este 0 imaginatie? Dar daca nu este? Daca prietenul meu chiar se afla aici, iar eu il iau drept un produs 0.1 fanteziei, n-ar fi asto. 0 nesimtire din partea mea?" A veam insa 10. fel de putin dovada ca statea in fata mea co. aparitie, deci in mod "real". Atunci mi-am spus: "Dovada sau nu ... in loc sa-l explic doar co. pe 0 imaginatie, a~ putea 10. fel de bine sa-l accept co. aparitie ~i sa-i acord realitate macar cu titlu de proba." In clipa in care am gindit astfel, s-a indreptat spre u~a ~i mi-a facut semn sa-l unnez. Trebuia, co. sa zic a~a, sa iau parte 10. joc. Asta nu era insa prevazut! A~a ca a trebuit sa-mi repet argumentul. Abia dupa aceea I-am unnat in imaginatia mea. M-a condus afara din casa, in gradina, pc strada ~i in cele din unna 10. el acasa. (In realitate, casa lui era situata 10. 0 distanta de citeva sute de metri de a mea.) Am intra!. iar el m-a dus pina in camera so. de lucru. S-a suit pe un taburet ~i mi-a indicat a doua carte din cele cinci legate in ro~u care stateau pe raftul 0.1 do ilea de sus. Apoi, viziunea inceta. Nu-i euno~team biblioteca ~i nu ~tiam ce carti avea. In plus, n-a~ fi putut descifra de jos titlurile volumelor pe care mi Ie aratase, caci erau plasate pe penultima etajera. Incidentul din vis mi se paru atit de straniu, incit a doua zi dimineata m-am dus 10. vaduva prietenului meu ~i i-am cerut pennisiunea sa ma uit dupa ceva prin biblioteca lui. ~i intr-adevar, sub raftul pe care-l vazusem in fantezia mea se afla un taburet ~i inca de departe am zarit cele cinci volume legate in ro~u. M-am urcat pe scaunel pentru a putea citi titlurile. Erau traduceri ale 314

romanelor lui Emile Zola; titlul celui de-al doilea volum era: Das Vermachtnis der Totenl• Confinutul mi se paru neinteresant, insa titlul era extrem de semnificativ i'n legatura cu experienta pe care o traisem. Un alt eveniment care-mi dMu de gindit se praduse i'naintea mortii mamei mele. Cid inceta din viata, eu ma aflam in Tessin. Vestea ma zgudui, mai ales c3. moartea ei veni pe nea~teptate. In noaptea dinaintea mortii ei, am avut un vis i'nspaimintator: Ma gaseam intr-o padure deasa ~i intunecoasa; printre copaci gigantici, ca de jungla, erau presarate blocuri de stinc3. fantastice, uria~e. Era un peisaj eraic, preistoric. Deodata am auzit un fluierat ascutit, care lncepu sa riisune prin univers. Genunchii mi se muiara de fridi. In tufi~uri se auzi un trosnet, ~i un cline-lup imens cu botul cumplit cascat tisni de-acolo. ViIzindu-l, singele imi ingheta in vine. Se napusti pe linga mine, iar eu am ~tiut ca Vinatorul Salbatic ii poruncise sa-i aduca un am. 0 spaima de moarte m-a trezit din somn, iar in dimineata urmatoare am primit vestea mortii mamei mele. Rareori m-a intors un vis atit de tare pe dos, ciki la 0 privire superficiaHi parea a spune ca diavolul 0 luase pe mama. Or, era de fapt Vinatorul Salbatic, "Grtinhtitl" - "cel cu palaria verde" -, care vina cu lupii sai in acea noapte de ianuarie clnd bate foehnul. Era W odan, zeul strabunilor alemanici, care 0 chema pe mama s1\.se alature adunarii stramosilor ei, Si anume in mod negativ armatei salbatice, dar pozitiv, raposatilor, acelor sa[ig Liit. Abia misionarii cre~tini au facut din \Vodan un diavol. El este in sine un zeu important - un i\1ercur sau Hennes, cum au recunoscut ramanii in mod just; un spirit al naturii care s-a reintors la viata in figura lui Merlin din legenda Graalului si a devenit, ca spiritus mercurialis, arcanunz2-ul cautat al alchimistilor. Astfel, visul spune ca sufletul mamei mele a fost preluat in acel context mai vast al sinelui, dincolo de aspectul crestin-moral, si anume in acea totalitate de natura si spirit care inglobeaza conflictul contrariilor. Am plecat imediat spre casa Si, noaptea in tren, am resimtit 0 mare tristete, dar in adincul inimii nu puteam fi mihnit, Si asta dintr-un motiv ciudat: pe parcursul iDtregii calatorii am auzit
1 2

Titlul original este: Le Vee/t d'ulle Morte (n. t.). v. nota 1, p. 93 (n. t.).

315

nelncetat muzica de dans, rl'sete. ~i gaJ3~gie'voioasa ..ca ~i cun1 s-ar fi celebrat 0 nunta. Era In contrast izbitor fata de inlpresia CUillplita lasara de vis. AiGi rasunau muzica vese]:i de dans :;;irisete zglobii, a~a Cd mi-a fast imposibil sa ma reculeg, ded1clndu-ma total tr1ste\ii. Tot mereu voia sa ma domine, dar in clipa urn1atoare ma regaseam in mijlocul melodiilor vesele. Era un sentiment de caldura :'Ii bucurie, pe de 0 parte. :;;ide spaima ~ijale. pc de alta - 0 alternare continua de contraste emoticnale, Contrastul se poate explica prin aceea ca moartea este infilti:;;ata 0 data din punctul de vedere al eului $1de cealalta data din perspectiva sufletului. In primul caz, ea apare ca a catastrofil, ca ~i cum for1;e rele $i nemiloase ar fi dipus un om. Caci moartea este 0 brutalitate cumplita - nu trebuie sa ne amagim in aceasta privintil - nu numai co. eveniment fizk, ci in primul rind ca LHml psihic; un om e smuh 'vietii si ceea ce ramine este 0 lini~te glaciaEi de maarte. Nu mai exista niei 0 speranta de a stabili vreo relatie eu el, caei toate puntile au fost taiate. Gameni carora Ie-am fi dorit 0 viata lunga sint secera\i in floarea virstei, in timp ce altii, care nu sint buni de nimic, ajung Ia 0 virsta inaintata. Este 0 reaHtate cmnta pe care n-ar trebui sa ne-o tainuim. Brutalitatea si arbitrarul mortii pot invenina oamenii atit de tare, lodt sa traga de aid concluzia di nu exista un Dumnezeu milostiv, nid dreptate sau bunatate. Dintr-un alt punet de vedere, moanea apare insa ca eveniment Imbucurator. Suh specie aeternitatis este 0 cununie, un mysterium coniunctionis, Sufietul ajunge, ca sa ma exprirn usa, la jllmatatea care Ii lipsqte, el reaJizcaza totalitate8.. Pc sarcofagele grecesti, elementul de bucurie e reprezentat prin dansatoare, pe mormintele etrusce, prin ospete. Li!c moartea cabalistului pios Rabi Simon ben Iohai, prietenii sai au spus ca i~i serbeaza nunta. ~i astazi, in anumite regiuni este traditie sa se organizeze de Ziua i'vlortilor un "picnic" pc mmminte. Toate acestea exprima sentimentul ca moartea ar fi de fapt 0 sarbiltGare a bucuriei. Cu citeva bni inainte de moarwa marnei, in septernbrie 1922, am a'vut un vis care mi-o prevestea, Era despre taHU rneu ~i ma impresion~l adlrico De la moartea deci din 1996~ nu~l !nai visasem niciodata. /~.cum lrni aparu iara~i l'ntr·~un 'vis~ eLl. ~i cum s~ar fi retnton~ dintr-o calatorie lnde:piirtatil.Ac~,·2ta iD.tinerit~i nu manifesta nici un tel de autoritate patem.a. rVl~anl.Jus cu elll1 biblioteca A fast mea ~i iT} ,arn bucurat nespns sa af1u ce· se rnai

i

316

o mare plikcre pentru mine saoi prezint sotia $i copiii mei, 53.-1 arat casa ~i siI-i relatez ce am mai fiient Intre timp 1i1ce am deveniL \1(dam sa-i povestr~sc ~i de cartea despre tipuril care-rni fusese publicata de curYnd. Dar mi-am dat imediat seama ca nu era posibil, Intrucit tata ",,,'ea un aei preocupat. Parco. sa vrea ceva de 10. mine. Am simtit-o clar, a$a ca am batut in retro.gere. Deodata mi-a spus cil dorea sa ma consulte, pentru ca eram psiholog, $i anum;; In legatura eu psihoIogia casniciei, M2i pregateam sa-i tin o prelegere mai lunga despre complicatiile casatoriei, tiar atunci m-an1 tre-zit t~-am inteies cum trebuie ~\/isul,c~ici nu n1i-a trecut prin miDtc CPt. s-ar putea referi Ja rnoartea m.amei rnele. M-am Uimurit a.l)ia clnd a murit subit J'n ianuarie 1923.
Casnicia paxintilor mei n-(1 fost G irg:oiaHi fericita, ci 0 proba de lilcerciJ.re a rifbdarii de muIte greuti!tL Amindoi au comis gTe,~e1i!etipice ffilJ.tor perechi casatorite. Din visul men. a~ fi pUEnt prevedea TIIOartea I11amei: dupa a absentS. de dou3.zee-i ~i ~ase ch:-ani, tata.! rneu se interesa in -vis la psiholog In legatud.l en vederile ~i cLm'o"~ti'lt c~ele :;:Ylui recente referitoare Ia cOlTI.plisa reia cafii1e Cit~G,3reCt:: per.~tru e1 1,!CnlSe

in. stare a sa at,ernrlorala nu achizitioa~a ca trebuia sa se adreseze celui In care:. 0 data ell schimbi3xile aduse de tirnp5 ar fi putut dobindi ni;~te puncte de 'vedere DoL Asa spuile visuL DacEl i-a~ fi In~eles sensul subiectiv a~ rnai fi putut~ fara multe; dar de ce l~an1 a'vut chiar inainte de IT10artea ITlarnei pe care nu anl p!'c1;irl1\it in niei un fel? ~~r~sul ra ad.entat clar spre tata de care Ina lega 0 simpatie e t .•. , ' care se 8.UlnC1Se ell anll. problerna. In r.nod nase inf:)lTIlatii mai
1~n·tc"cl1 i,:,':::on~tler:,u «1 "", '"" '1'"'n:-1re a re18tivl't"'i; ,l "alp' ~pa'o i ~ ~_ ,,"' c,~p ••...•••.,...•. !.,i.~ .•. ~~ ~ ,,1 lio-temporale~ surse rnal bune de infonnare ciecit con~tiin~a care
J.

.!.J. .•. -''"''~

_

'

••..•. _

dispune

Dumai de

S~'l1:w;rial:::, sIn tern redusi.

In ceea e-e

de dupa moarte~ 1a aluziile
insuficiente ale visu1-.J.l $1 a_he ITlartifestad Spollt~m'e ale incon~tiatrlbui entului. Bine"j'nteles a~a ('·urn am" rnai spus, flU se

Ii

acestor indicii \/alGar·~ de cunoa~teri sau chiar de do'vezi. Eko; pot servi ins3, ca baze adcc\'~te unor arnplificari rnitice; ele of eTa
intelecruh.li necesare

care cerc~~teaz~~ acel.
"\/ltalltatl1 sale D~C2'i

de- p(jsibi.lit~Ati absolut

lurnea irrtenl]ediara a
1911

f:1n--

pSlho!ogice

fu:;;eB'..~

pubIicata In anul precedent, .: 1

lIT

(fl. t.),

teZlel mltIce, atunci spiritul este amenintat de incremenire in doctrinarism. Invers, luarea in considerare a gerrnenilor mitici inseamna ~i un pericol pentru spiritele slabe ~i influentabile de a lua presentimentele drept moduri de cunoa~tere ~i de a ipostazia fantasmele. Un mit deosebit de raspindit allumii de dincolo iI fonneaza ideile ~i imaginile despre reincarnare. Intr-o tara a carei cultura spirituala este foarte diferentiati'i ~i mult mai veche decit a noastra, ~i anume India, ideea reineamarii e la fel de natural a ca la noi aceea ca Dumnezeu a creat lumea sau d exista un spiritus rector. Indienii cultivati ~tiu ca noi nu gindim ca ei, dar nu Ie pasa. Corespunzator particularitatilor spirituale orientale, succesiunea na~tere-moarte este giDdita ca 0 desfa~urare nesfir~ita, ca 0 roata eterna care continua sa se iDvirteasca tara tel. Omul traie~te ~i dobinde~te cunoa~tere, ~i moare, ~i 0 ia din nou de la inceput. Numai la Buddha iese Ia .iveaIa ideea unui tel, adica a depa~irii fiintei paminte~ti. Necesitatea mitid a omului occidental cere 0 imagine cvolutiva a lumii, cu fnceput ~i rei. Ea respinge imaginea unci lumi eu inceput ~i sfir:jit pur ~i simplu, dupa cum nu aecepta niei conceptia unui ciclu static ctern, inchis in sine. In schimb, orientalul pare a putea tolera aceasta din urrna idee. In mod c1ar, nu existi un consens referitor la esenta lumii ~i, tot a~a. nici astronomii n-au putut didea pina acum de acord in legaturii cu aeeasta problema. Occidentalului ii este insuportabila absurditatea unei Iumi exclusiv statice, el trebuie sa-i presupuna un sens. Orientalul nu are nevoie de aceasta presupunere, caci el 0 intruchipeazi'i. In timp ce primul vrea sa desavir~easca sensullumii, cel din urma tinde catre implinirea sensului in om ~i se dezbara de lume ~i existenta (Buddha). Eu a~ da dreptate ambilor; cad omul din Occident pare a fi mai cu seama extravertit, cel din Orient, mai cu seama introvertit. Primul proiecteaza sensul ~i il presupune in obiecte; celiilalt 11 simte in sine insu~i. Sensul este insa atit in exterior, cit ~i in interior. Nu se poate separa idee a de karma de cea a ren~sterii. Intrebarea decisiva este dad acel karma al unni om este sau nu personal. In cazul in care coordonatele destinului eu care un om pa~e~te in viata reprezinta rezultatul unor actiuni ::;ireaJizari ale unor vieti anterioare, exista 0 continuitate personaEi. In celalalt 318

dar la care D-au putut raspunde. Mi-~ puteo. Cind voi mmi. invers: Eu insumi sint 0 intrebare adresata lumii. Gare de aceea sint impresionat de faptul ca finalul lui Faust nu contine 0 solutie? Sau de problema la care a quat Nietzsche: trairea dionisiaca ce pare a fi scapat omului cre~tin? Sau este acel W odan-Hermes nelini~tit al stramo~ilor mei alemanici ~i frand care-mi pune intrebari provocatoare? Sau Richard Wilhdm are dreptate cind presupune in gluma ca in viata mea anterioara oi fi fost un chinez rebel care trebuie. De ambele dati. Buddha a lasat intrebarea deschisa ~i imi vine sa presupun ca niei el n-a ~tiut sa dea cu certitudine un raspuns. Este sensul existentei mele ca viata sa aiba sa-mi puna 0 intrebare. iar eu trebuie sa fumizez raspunsul meu. imagina foarte bine ca a~ fi trait in secolele tree ute ~i ca m-a~ fi lovit aeolo de intrebari la care inca nu puteam raspunde. Nu ~tiu ce sa raspund la intrebarea daca acel karma pe care-I td-iiesc este rezultatul vietilor mele anterioare sau mai degraba achizitia stramo~ilor mei. caci aItfel sint redus doar la raspunsul pe care mi-l va da lumea. Buddha considera mai folositor ca discipolii sai sa mediteze asupra lanWlui nidana. Plna atunci se pune Insa problema sa nu ajung sa stau la sfir~itul vietii mele cu miinile goale. la eliberarea de iluzia fiintei. a ocolit intrebarea ~i n-a intrat mai adinc in problema. a spus el. a batrinetii ~i a mortii. E ceea ce pare sa fi gindit ~i Buddha ciud a incercat sa-~i opreasca devii de la tot felul de specularii inutile. faptele mele ma vor urma . ca trebuia sa ma nasc din nou fiindca nu indeplinisem sarcina care mi se dMuse.caz. a~a ca se incorporeaza din nou tara sa existe 0 continuitate personaEL Buddha a fost intrebat de doua ori de elevii lui daca acel karma al omului este personal sau nu. Poate ca ea reprezinta ceva ce i-a preocupat inca pe strabunii mei. a caror mo~tenire se reune~te in mine. un karma este intrucitva cuprins de catre 0 na~tere. Aceasta este sarcina suprapersonala a vietii mele ~i 0 realizez numai cu greu. ca pedeapsa. asupra cauzei ~i efectului evenimentelor dureroase. ea nu ar contribui. Sau. sa descopere in Europa sufletul sau oriental? 319 . Sint eu 0 combinatie a vietilor strabunilor ~i Ie intrupez din nou vietile? Am mai trait 0 data in trecut ca persoana anume ~i am progresat atit de mult in acea viata indt sa pot incerca acum sa caut a solutie? Nu ~tiu.a~a imi inchipui cel putin. V oi aduce cu mine ceea ce am facut. ~i anume asupra na~terii. a vietii.

Jicloclata11-8. Ia intrebarea gnostica a originii raului.n1 Tnai observat sau auzlt nirnic aserrlanatol. pentru a cIa un raspuns mai eompleL De aceea mi-a~ putea imagina cii nu ma voi na~te din nou atita timp cit lumea n-are nevoie de un faspuns ~i c8. eu 0 probabilitate ce nu. descriu procesul reinCaiTIarii la 0 personalitate decedata~ pe care 0 cunosc. Pina "inultimii ani l1-am putut descoperi nirnic convingalor in aceasta privinta. Acest continut trebuie sa mi se reveleze empiric. De exemplu.. in sine. cu alte cuvinte. ca de exemplu dezvoltarea seculara a triadei divine o:.ilumite aspecte s-ar putea uImari chiaf. pln3~la terrninarea prelucrarii rl1uncii deja reaJizate.~. Observatia mea fiind deci subiectiva 1 eu giudire Jibera ~i Jipsita de prejudecati 320 (n.. a~a cfi n-arn nici un fel de posibilita!i de comparatie. plna In reaJitatea empirica. In cluda cu care in-arn lndrep~ rat spre respectbnll fennmen.reritele. cineva care are karma al meu . Dar de cUI'lnd am obser-'.pun intrebarea ca o:. sau rilspunsul..af trebui sa se nascil din nou.adica eventual eu insumi . care inca mai trebuie gas it. penoL-lda Q de caIrn.~ riile. co. ulldeva Si cum va. ineompletitudinea imaginii cre~tine a di'vinitarii. in lumea expcrien\ei mek. spre a constata daca.r putea fi nesatisfikatoare.fat chiar la nline Insumi un $ir de 'vise care.Ce simt a fi un rezultat al vietilor strabunilor mei sau un karnza doblndit Intr-o Via\3.i ispunsul d meu o. l. i\m impresia ca ar putea fi in:. relatlv nurneroase la l1oi7 ale cnedjni.ei In relrlcarnare. pentru a fi acceptar.te.. Fac binel'nTeles abstrac'~ie de martu.anterioara personala ar putea flla fel de bine un arhetip impersonaL care tine azi Intreaga lume sub tensiune ~i a pus in mod deosebit staplnire pe mine.taurata acuD. Libera et V(lcua meilte 1. Problema despre kartna mi-a ranlas ob5cura. Caei o credinta I1'ni demonstreaza numai fenornenul credintei~ nicidecum Insa realitatea continutului care face obiectul credintei. LJ .iconfruntarea ei cu principiul feminin. pina sa fie iara~i ne'/oie de c1neva care se intereseaza de astfel de lucruri 0i ar pUle a relua sarcina cu fo10s. a~ fi Indre-ptatit la mai multe sute de ani de lini:. iau nota ell respect de profesiunea indiana de credinta lIT legatura eu rena~terea ~i privesc in jur. _ dup~1toate ap'c1. ~icea a rena~te1'ii personale sau a metempsihozei. nu se produce ceva ce af putea eu adevarat indica relDcan1area.~i total de neglijat. j\. fclul in eare. Mil gindesc Si la posibilitatea ca prin realizarile individuale sa se nasca in lume 0 Intrebare la care se cere sa se gaseasca un raspuns. In aceste conditii.

filozofia reprezinta 0 pregatire intru moarte.).. batdinii vO$tri vise vor visa. Astfel.sero medicina paratur cum mala per longas cOllvaluere moras2. cantemplarea. De aeeea.] Aceasta presupune ins a ca sufletul biitrinilor nu s-a lignificat sau pietrificat . cind raul s-a fortificat prin timp mde1ungat (11. Ei ramin prizonierii aeestor amintiri. in timp ce retrospectiva. Sf. in majoritatea eazurilor. un TOItot mai mare: . Imaginile interioare ma impiedica sa ma pierd in retrospectiva personala. atunei nu ne putem inehipui 0 alta forma de existenta decit eea psihidi. furnizeaza materialul pentru toate speeulatiile mitiee des pre 0 viata de dineolo. Exista multi oameni batrini care se impotmolesc in amintirea evenimentelor exterioare.). in imaginile interioare ~i exterioare ale treeutului. in mod firesc.. inseamna un reeuler pour mieux sauter3. Trebuie sa marturisesc insa ca dupa aceasta experienta privese problema reinearnarii eu oehi putin diferifi. in concepti a lui Platon. Apost. lumii de dineolo i se asoFapt. Cad a data eu inaintarea in virsta. Din punet de vedere psihologic.~i singulara. prin gindire. refleqia ~i imaginile launtriee joaca. t. In general. t.). sufletul al' putea fi aeea existenta in care se gase~te "lumea de dineolo" sau "tarimul mortilor". iar pe aeeasta mi-o imaginez ca pe un mers progresiv prin lumea imaginilor. ~ dori doar sa mentionez existenta ei. dupa cum. Ineon~tientul ~i "tarimul mortilar" sint in aceasta privinta sinonime. Daca presupunem ca "aeolo" exista 0 eontinuare. Existenta psihica. 2. prin viata mea. Ineere sa vad linia care. reprezentarile pe care ~i Ie fae oamenii despre lumea de dincolo sint determinate ~i de dorintele ~i prejudecatile lor. 17 (II. a condus in lume ~i duee din nou afara din lume. 1 2 321 . La batl'inete ineepem sa ne derulam amintirile in fata oehilor mintii ~i sa ne recunoa~tem. fara a fi totu~i in masura sa sustin 0 anumita opinie. "viata in lumea de dineolo" apare ca 0 eontinuare eOl1seeventa a vietii psihiee la batrinete. Medicarnentu1 este preparat prea tlrziu. t. Este ea un stadiu preliminar sau ea 0 pregatire pentru 0 existenta in lumea de dincolo. 3 A se da inapoi pentru a sari mai bine (II. niei de timp. mai eu seama imaginile launtrice de care ne oeupam inca de pe aeum. nu ~i continutul ei. deoareee viata sufletului nu are nevoie niei de spatiu. dad este reflect~ta ~i tradusa in imagini.

eliberarea de povara trupului ~i pel'Ceperea sensului . ar trebui sa existe ~i 0 comunicare amicala lntre noi ~i tot felul de spirite fericite intru Domnul. e a lui Dumnezeu. Lumea in care ajungem dupa moarte va fi mareata ~i teribila.ciaza numai reprezentari luminoase. Daca In lumea de dincolo totul ar fi luminos ~i bun. iar omul cre~tin spera intr-un sfir~it apropiat allumii ? Mi se pare probabil ca ~i In lumea de dincolo sa existe anumite ingradiri. Nu-mi pot imagina nici ca suferinta ar lnceta cu totul. Mi-a~ putea imagina ca anumite suflete simt starea existentei tridimensionale ca fiind mai fericita decit cea a "ve~niciei". Ginditi-va la stinca neagra la care am ajuns! Era intunecata ~i din granitul cel mai duro Ce lnseamna asta? Daca la baza creatiei n-ar exista nici 0 imper~ fectiune. ca sufletele mortilor sa descopere insa numai treptat unde se afla frontierele starii eliberate. t. Dar asta nu mi se pare convingator. in felul ei. Exista undeva "acolo" 0 necesitate stringenta care conditioneaza lumea ~i care vrea sa puna capat starii de "dincolo". Nici yorba insa de a~a ceva. Ce-i drept. De ce aceasta separare insurmontabila lntre cei morti ~i cei vii? Cel putin jumatate din relatarile asupra lntllnirilor cu spiritele mortilor vorbesc despre ni~te incidente lnfrico~atoare cu spirite sumbre. Dar 1 Nu este a~a (n.ce suflete vor plonja din nou in n~tere. ceea ce am trait in viziunile mele din 1944 . atunci lumea imi apare unitara intr-o masura mult prea mare ca sa mai poata exista un "dincolo". nepasatoare la durerea celor abandonati. Cu to ate acestea. de ce acest dor de ceea ce trebuie implinit? De ce acorda zeii 0 asemenea importanta omului ~i creatiei? Continuarii ~antului nidana la infinit? Cind de fapt un ~uddha a opus iluziei dureroase a existentei al sau quod non 1. nici un defect primordial. ~i acolo domnea intunericul. ~i din starea prenatala ar putea sa vina lnspre noi efuziuni de frumusete ~i bunatate. in care natura contrariilor sa lipseasca total. ~i este 0 regula ca tarlmul mortilor sa manifeste 0 tacere glaciala. ~i acolo este "natura" care. 322 . ~i acolo am constatat 0 incetare ciudata a caldurii umane. Daca ascult glndurile care se formeaza in mine involuntar. Nu-mi pot imagina ca dupa moarte aterizam pe 0 lncintatoare cimpie cu flori. Aceasta necesitate creatoare va decide . atunci de ce aceasta sete de a crea.a~a imi inchipui eu . a~a ca divinitatea ~i natura pe care 0 cunoa~tem.).m-a umplut de adinca fericire.

Daca se simte nevoia fonnani unei paren in aceasta chestiune. vocile bolnavilor mintali sint personiflcate. Ele pot fi 0 marturie in favoarea unei men323 . ca ~i cum compJexul ar avea 0 con~tiinta de sine. 0 anumita probabilitate ca ceva din psihicul nostru sa continue sa dainuie dincolo de moartea noastra fizica. ca sa zicem a~a. perceperi ale lumii exterioare. In ambele situatii se pot semnala. procedind astfel poate chiar din convingerea ci'i mai este ceva de desavir~it. pentru a descoperi reprezentari mitice. pomind de la aluziile slabe ale incognoscibilului.poate d. ceea ce mi-a provocat na~terea trebuie sa fi fost in pnmul rind 0 sete pasionata de a intelege. astfel de fenomene ramin astazi inca fara explicatie. daca vrem. Putem cel mult sa spunem ca exist8. Aceasta pomire nesatioasa spre inte1egere ~i-a creat. acest lucru depinde de cantitatea de completitudine sau incompletitudine a existentei lor umane pe care au luat-o cu ei dincolo. chiar ~i cind e yorba de cea mai profunda stare de incon~tienta. pentru a cunoa~te ce este ~i ce se intimpla ~i. Caci este elementul cel mai putemic a1 fiintei mele. Noi nu slntem nicidecum in stare sa dovedim ca ceva din noi se pastreaza in veci. se poate ca sufletul sa nu mai trebuiasca sa se intoarca ~i o intelegere superioariI sa impiedice donnra de reincarnare. sufletul cade din nou in lumea dorintelor ~i se intoarce in viata. In majontatea cazunlor in care se manifesta un complex scindat. aceasta are loc in fonna unei personalitati. Daca mai ramine insa un karma care trebuie ispravit. atunci s-ar putea lua eventual in considerare ceea ce s-a aflat din fenomenele psihice de disociere. Ele ar putea fi invocate. este scoasa din circuit in timpul le~inului. Este po sibil ca 0 continuare a vietii tridimensionale sa nu mai aiba sens. ~tim la fel de putin daca ceea ce continu~. 0 con~tiinta. de clivaj. Intrucit scoarta cerebrala a creierului mare. in sprijinul unei continuitati a con~tiintei. pe deasupra. In favoarea unei astfel de presupuneri pledeaza ~i observatiile uimitoare care se fac in cazul unor le~inuri adinci dupa leziuni cerebrale acute ~i in cazul unar stan grave de colaps. In cazu1 meu. precum ~i train onince intense. Sufletul ar disparea atunci din lumea tridimensiona1a ~i ar ajunge intr-o stare pe care budi~tii 0 desemneaza drept nirvana. De aceea. atunci. M-am ocupat de fenomenul complexelor personificate inca in teza mea de doctorat. sa existe este con~tient in sine. de exemplu. sediul con~tiintei. 0 data ce sufletuJ a atios anumite stadii ale intelegerii.

ed. Se opri 0 clip a 1a a distanta de vreo patru-cinei sute de metri. In Ges. Mai visasem 0 data ceva despre relatia dintre sine .z. urn1. In acest sens Sincronicitatea ca principill al relatiilor aeal/zate. Apoi am vazut lnSa ca pe jos. Spre surprinderea mea. Jung. 1 Problema raportului dintre "omu] atemporal" . Apoi. Dar cine minuie~te aparatul ?. Am avut acest vis dupa boala mea din 1944. atunci dnd se treze~te. G. ca sa zic a~a. un obiectiv cu 0 prelungire din metal care ducea la 0 cutie . Deodata am ajuns la 0 capela mica. Werke VIfI. 0 panorama larga.). un aIt corp. EI reprezinta 0 parabola: sinele meu se cufunda in meditatie.. soarele batca. In acel vis avut demult ma aflam intr-o drumetie.in pozitie lotus ~i cufundat in meditatie adinca. p. Se opri in aer. ca obiectivu1 unui telescop. Intr-unul avut in octombrie 1958 am zarit din easa mea doua discuri de metal stralucitor in fOffila de Ientile. zburind prin aer. Erau doua O. ca un yoghin. M-am trezit. la 0 departare de vreo ~aizeci-~aptezeci de metri. 324 . 9i mediteaza la forma mea paminteasdi. Doua vise au aruncat 0 lumina asupra ei. U~a era data de perete. Cufundat inca pe jumatate 'in vis. situata la marginea drumului." $tiam eli. eu nu voi mai fi. un alt corp se indrepta in zbor chiar spre mine: 0 lentil a perfect rotunda. ehiar ~i in starea unei aparente incon~tiente. prada unui sentiment de mirare. un gind imi treeu prin minte: "Noi credem mereu ca O. Are un vis ~i acest vis sint eu. am recunoscut ca avea figura mea. Acum se dovede~te ciI noi sintem proieqiile lor. iar sub ochii mei se deschidea. pe traiectorie curM. 563 s. Privindu-l mai atent. a9a ca am intrat. ~edea un yoghin .N. S-ar putea 1 Cf. 1967. iata-l pe cel care ma ginde~te.. Indata dupa aceea sosi.N.(n. ~i ma viza direct.0 lanterna magid. ci am remarcat numai un aranjament ±loral minunat.-uri. Mergeam pc un drum care trecea printr-un peisaj deluros. pc altar nu se aflau nici vreo icoana a Maicii Domnului ~i niei vreun crucifix. M-am speriat ingrozitor 9i m-am trezit Cll gindul: "Aha. inspre lac. germ.i eu.-urile sint proiectiile noastre. de jur-imprejur. sinele ~i omul terestru in timp ~i spatiu ridica intrebari de cea mai mare dificultate. inaintea altamlui.Z. Eu sint proiectat de catre lanterna magid sub forma Iui C. ele zburau pe deasupra casei. dupa care 'i~i continua imediat zborul. Cll rata spre mine.tineri cel putin subiective a capacitatii con~tiintei.

2 JV. De regula. in viziunea "celeilalte parti".a~a cum adesea este cazul in vise . Este clar ca acest punct de vedere se asemuie~te mult eu concepti a orientala des pre lume. Inversarea indica faptul ca. care exprima totalitatea. opusa con~tiintei. Ambele vise tind sa inverseze total raportul dintre con~tiinta eului i?i incon~tient ~i sa infati~eze incon~tientul ca pe creatorul persoanei empirice. ca un fel de vis care. l:. adicii figuri circulare ~i figuri cuaternare1. pare a fi realitate atita timp cit ne gasim 1'nel. Cf. IUlnd o atitudine religioasa. ci au propria lor realitate ~i spontaneitate. ~i el. Baza noastra este con~tiinta eului.0 stare psihica straina noua.). iar Orientul indepartat . EI poate trece. ca ~i cum cineva ~i-ar pune haine de scafandru spre a plonja in mare. in general. copil fiind. !e considedim doar ca pe un fel de fenomene marginale.!ncertitudinea In a ~ti cui sau dimi "loc" ar trebui sa i se atribuie realitatea mai juease 0 data un ral in via\a lui Jung: cind ~edea. iar lumea no astra con~tienta reprezinta un fel de iluzie sau 0 realitate aparenta. ~i meditatia yoghinului "proiecteaza" realitatea mea empiridi. in masura in care aceasta crede in majii. prin experientele lumii tridimensionale ~i poate face. juc:ndll-se eu glndul ca aceasta ar spune sau ar fi "eu". noi con~tientizam insa aceasta corelatie cauzala in sens invers: descoperim in produsele incon~tientului simboluri mandala. ~i cunoscutul vis al :t1uturelui allui Tchuang-Tsi CA. un pas inainte catre realizarea sa.spune ~i: el ia forma omeneasca. existenta noastra incon~tienta este cea real a. un dmp luminos. pe piatra. indicata ~i de capela din imaginea onirica. pentru a ajunge in existenta tridimensionala. in forma terestra.). printr-o con~tien~a mai mare.J. Sinele renunta la existenta de dincolo. In Glosar termenul ciia/ernitate (n. Dar o observatie mai atenta arata ca. 325 . centrat pe punctul focal al eului ~i care constituie lumea no astra. 0 privire superficiala se multume~te cu presupunerea cii urmele ~i umbrele siDt cauzate de con~tiinta. fabricata cu un anume scop. imaginile incon~tientului nu sint produse ale con~tiintei. Figura yoghinului ar reprezenta intr-o oarecare masura to talitate a mea prenatala incon~tienta. Cu toate aces tea. Asemenea lantemei magice. t. folosim tocmai astfel de figuri. iar daca vrem sa exprimam totalitatea. Din acest punct privim la 0 lume obscura ~i enigmatica ~i nu ~tim in ce masura urmele ~i umbrele ei slnt determinate de con~tiinta noastra sau detin 0 realitate proprie.

a tout prix. 326 . atit unul ell s. Daca intelegem si simtim ca inca din timpul acestei vieti sintem legati de nemarginire.tientului. in definitiv. iar de aici rezulta invidie si gelozie. ~tiindu-ma unic in combinatia mea personal a. a cunoas.tienta eu ma descopar a fi limitat s. Fara ele nu exista 0 percepere a nelimitatului . Ating insa sentimentul de nemarginire numai daca am ca limita extremul. ln cawl omului. In aceasta cons. din cauza unei insusiri sau a alteia pe care 0 concep ca pe 0 avere personala: talentul "meu" sau. frumusetea "mea". El se simte ingriidit pentru di are intentii ingradite. el se manifesta in trairea lui: "Eu sint numai asla!" Doar constiinta limitarii mele celei mai ingusle in sinele meu se racordeaza la nelimitarea incons. cu at1t mai nesatisfacatoare ii este viata. Orientul atribuie indubitabil sinelui semnificatie "divina". Dar numai atunci. noi valoram numai datorita esentialului si daca nu avem asa ceva. Ea tinde catre o realizare totala. Limitarea cea mai mare a omului este sinele.Totalitatea inconstienta imi apare deci ca veritabilul spiritus rector al tuturor fenomenelor biologice Si psihice. am posibilitatea sa devin constient s. Constientizarea e cultura 1n sensul eel mai larg. Unicitate si limitare sint sinonime. ee se manifesta in betia eifrelor mari si in puterea politica. Numai daca stiu ca nemarginirea este esentialul. viata este irosita. nu-mi fixez interesul pe futiliJill. ~~ Intrebarea hotari'toare pentru om e: Te raportezi sau nu la . catre 0 constientizare totala. dorintele si atitudinea se modifica. Cu cit omul pune mai mult accent pe 0 posesiune falsa Si cu cit percepe mai putin ceea ce este esential. ~i in relatia cu semenul nostru e hotaritor daca nemarginirea se exprima in ea sau nu. adica. exigenta suprema este aceea de a fi constienti de unicitatea si de limitarea noastra. eventual. Si cunoasterea de sine este deci esenta si inima acestui proces.i si pe lucruri care nu slnt de 0 insemnatate decisiva. La urma urmei. ei doar 0 identitate iluzorie eu el. asadar. Daca nu stiu.-. infinit? Acesta este criteriul vietii sale. si conform vechii conceptii crestine cunoasterea de sine este calea catre cunoasterea Domnului.terii rationale. catre cognitio Dei. limitat.ietem deopotriva.i de nemarginire. Intr-o epodi orientata exclusiv pe Eirgirea spatiului de viatii si pe cresterea. atunci insist sa mi se recunoasca 0 anumita valoare in lume.i celalalt.si deci nu este posibilii nici constientizarea lui -.

In ambele cazuri. Aparitia dictatorilor ~i a Intregii mizerii pe care au adus-o cu ei provine de la faptul ca omului i-a fost rapit. de sporirea con~tiintei noastre. dupa cum incon~tientul aqioneaza asupra noastra. EI a dizut. unicul sens al existentei umane este sa aprinda o lumina In tenebrele fiintei ca atare. . tot a~a e ~i el influentat. din contra. Caci misiunea omului ar fi.Epoca noastra a pus Intregul accent pe omul "de aici". la rlndullui. Este chiar de presupus ca. orice simt al "lumii de dincolo". ca ~i ace~tia. dUelnd astfella 0 demonizare a omului ~ia lumii lui. victima incon~tientei. ar deveni infidel menirii sale de a crea con~tiinta. prin miopia celor care se vor prea de~tepti. In lac sa ramlna necon~tient de acest continut sau identic cu el. Pe elt putem disceme. sa con~tientizeze ceea ce provine 5i i se impune din incon~tient.

ea reprezinta un mod de trai. de~i cititorului i-ar putea parea teoretice. fiigaduindu-le 0 con~tienta sporita (scientes bonum et malum2). a invadare "precipitata" a lumii oamenilor de catre continuturi incon~tiente. este gata sa devoreze ~i oamenii. ed. deci a transform are istoridi de "partea cealalta". care nu reprezinta altceva dedt gindurile ~i intuitiile Stapinului lor. sub aspect de ~arpe. In cazul ciiderii ingerilor. de observare a lumii" sau al cuvintului german Weltanschauung (n. engi.12 Ginduri tirzii Pentru c1arificarea biografiei mele. I Remarcabilla cre~tinism este faptul ca anticipeaza prin doctrina sa a metamorfoza in divinitate. dupa cum se relateaza in Cartea lui Enoh.). unde apare. Ei declan~eaza efectul bine cunoscut al inflatiei. Ingerii siut a specie singulara. t. Aceasta "teorie"] este insa a forma de existenta ce face parte din viata mea. este yorba dcci exclusiv despre ingeri "rai". pe care il putem observa ~i astazi in delirul dictatorilor: ingerii creeaza impreuna cu oamenii 0 rasa de uria~i care. un adversar al Creatorului care ii indeamna pe primii oameni la nesupunere. in final. 328 . refleqiile acestui capitol sint indispensabile. Sint exact ceea ce sint ~i nu pot fi nimic altceva: In sine fiinte fara suflet. 0 funqie la fel de necesara cum sint mincatul ~i bautul. Aceasta are lac sub forma unui mit nou despre a sciziune in cer. Cel de-al doilea indiciu este ciiderea ingerilor. "aqiunea de contemplare.). indicata prima data in mitul Creatiei. 2 Care ~tie bine1e ~i raul (n. 1 In sensul originar al grecescului thearfa.

Nu mai poate fi eliminat din lume printr-o schimbare de nume. ci si pentru Creator: In oehii celor eliberati din tenebr~ EI s-a dezbar~t de insusirile Sale sumbre 9i a devenit surmnul7l bonum. A vem in orice caz nevoie de 0 reorientare. Si anume al unui hybris al constiintei: "Nimic nu e mai mare ca omul Si ale sale fapte. raul nu mai poate fi bagat~lizat prin eufemismullui privatio bone. t. pina ce. dar a declansat prima izbucnire incendiara violenta la nemti. Totalitatea inconstienta p~ttrundea astfelin domeniul psihic al experientei launtrice. 0 data cu el.)." Caracterul de transcendenta al mitului crestin s-a pierdut Si. si conceptia cre~tina asupra totalita.nsformari ulterioare a constiintei. neabatut. Trebuie sa lilvatam cum sa umblam ell el. minciuna. prefacere (n. Raul a devenit realitate determinanta. ed. de Christlis in nobis . eealalta fata a Creatorului. 1976 (n."Cristos in noi".Treapta a treia ::. ca 0 implinire a ideii din Vechiui Testament a casatoriei divine :. lumea crestina este realmente confruntata. editia a II-a. Aceasta dezvoltare i~i atinge apogeul in secolul XX. a unei amenintari a constiimei.). Cum ar fi acest lucm eu putinta fara a produce mari pagube nu poate fi Intrevazut la ora actuaUi. in secolul al Xl-lea. Ce-i drept. Ea consta in fenomenul uriaSilor. Se reveleaza astfel incontestabil cit de tare a fost subminat crestinismul secolului XX. slntem amenintati stringent de pericolul 1 Aceasta tema a fast lratata de Jung in Aioil. 2 Lipsa binelui (11. a inceput sa se contureze imaginea unei catastrofe universale.i a consecintelor ei.mplifiease pina la conceptio. mai intii. Luminii Ii succeda umbra. cum sa-l manevram. ideea l'ncarnarii se o. N-a fost un eveniment hotarltor doar Dentm am. 1951. 3 Schimbare. au aparut primele semne ale unei tro. la sfirsitul celui de-al doilea mileniu. sclavie ~i constringere morala. Werke IX/2. Acum. Fata de aeeasta. adica. si anume cu nedreptate fariSa. In Ges. dki el vrea sa participe la viata. tiranie. t.i decisiva a mitului estc insa chiar realizarea de sine a Iui Dumnezeu in forma omeneasca. adidi de 0 metanoia3. I De aici incolo s-au Inmultit simptomele neliniStii Si ale indoielii. 329 . cu principiul raului. 0 forma permanenta. pina ce. pare-se. germ.). aceasta manifestare a raului gol-golUt a Iuat la poporul rus. Daca atingem raul. binele supremo Acest mit a ramas viu timp de un mileniu. Inca din perioada erestinismului primitiv.. conferind omului 0 intuitie a configuratiei lui totale.tii ce se fmpline~te in lumea de dineoio.

Putem fi ~i victima unei judecati gre~ite. 0 data eazuti prada lui. Fata 330 . Cu aIte cuvinte: sa nu cadem prada contrariilor. indiferent de faptul ca. daci:i decizia etica 0 cere. Nu in sensul cii in sine ar deveni rau. nu este afectata de acest impuls. adica decizia intre bine ~i rau. Deci nu avem voie sa "eadem prada" absolut nimanui. Dar trebuie. Dupa cum am mai semnalat in aWi parte. Practic. nedreptatea comisa. Relativitatea lui "bine" ~i "rau" sau "paeatos" nu inseamna nicidecum ca aceste categorii n-ar fi valabile sau n-ar exista. Judecata moraEi este prezenta intotdeauna ~i pretutindeni. nici macar binelui. Nu mai avem voie sa ne lasam sedu~i de contrarii. Caracterul imperfect al judecatii umane ne face insa sa ne indoim ca opinia noastra e intotdeauna cea corecta. cu consecintele-i psihologice caracteristice. intentionata sau numai gindita se va razbuna in viitor. Problema etica este afectata de aceasta numai in masura in care ne simtim nesiguri de evaluarea morala. Etica. ci devine doar mai dificila pentru noi. lumea s-a rastumat pentru noi sau nu.concedente Deo.de a-I cadea prada. de care ne putem asigura numai daca Dumnezeu consimte . binele se relativizeaza in mod necesar. aparind ca una din jumatatile unui contrariu. Ele formeaza impreuna un tot paradoxal. Criteriul aqiunilor etice nu mai poate consta in faptul ca ceea ce recunoa~tem drept "bun" are caracterul unui imperativ categoric ~i ca a~a-numitul rau este neaparat de evitat. decizia etici:i devine un act creator subiectiv. Grice forma de patima e ceva rau. el declan~eaza urmari negative. caruia ii eadem prada. Totu~i trebuie sa luam decizii pe plan etic. asta Inseamna ca binele ~i raul i~i pierd caracterul absolut ~i slntem constrin~i sa realizam ca ele reprezinta judecati. i~i pierde caracterul moral. dnd ~tim dt de nesigura este baza. intre timp. dar. sau idealism. Nimic nu ne poate scuti de chinul deciziei etice. oridt de dur ar suna. avem deci nevoie de un impuls spontan ~i hotaritor din partea incon~tientului. pe stifletul nostru. Un a~a-zis bine. sa avem libertatea sa evitam in anumite imprejurari ceea ce este cunoscut drept bine moral ~i sa facem ceea ce este recunoscut drept rau. indiferent daea este yorba despre alcool sau morfina. ca ~i pina acum. Acela~i lucru este valabil ~i pentru rau. Acum insa. Prin recunoa~terea realitatii raului. Aprecierea morala se bazeaza Intotdeauna pe codul moral care ne pare noua a fi cert ~i care pretinde ca ~tie precis ce e bine ~i ce e rau. Numai continuturile judeciitii sint supuse conditiilor temp orale ~i locale ~i se transforma in mod corespunzator.

ci el s-a manifestat inca din timpuri prepsihologice. nici de cea1alta. pentm cii numai prin ea ne putem apropia de acel strat fundamental sau de acel nueleu al naturii umane.vrea sa traiascii rara a se minti ~i rara a se amagi pe sine.expresie pe care ~i-o tot repeta eel care mediteaza. sub forma unui "conflict al datoriilor". in ultima instanta. Astfel. de~i posibilitatea unei autocunoa~teri mai profunde exista cu siguranta la multi oameni modemi. 0 astfel de autocunoastere ar fi deci necesara.a individului. 331 . a~a cum se pune azi.modelullui neti-netil din filozofia indiana. In forma moraUI. 0 distanta foarte mare. codul moral este abrogat iremediabil ~i decizia etica este lasata la aprecierea individului. Insa de un asemcnea grad de cunoa~tere ne desparte Inca. Abstraqie fikind de neajunsurile general umane. aproape fara speranta. Cine vrea sa capete un raspuns la problema rau1ui. 0 buna parte de vina apartine educatiei care se orienteaza exelusiv dupa cele ce se ~tiu in general. t. Astfel se propovaduiesc idea1ismedespre care de cele mai multe ori se ~tie Cll certitudine ca nu vor putea fi Implinite niciodata ~iele slnt predicate din oficiu de aceia care ~tiu d ei in~i~i nu Ie-au implinit niciodata ~i nici il-O vor face vreodata. adid 0 cunoa~tere dt se poate de bun a a tota1itatii sale. unde dam de instincte. se tot uita temator in jurul lui dupa reguli ~i legi exterioare de care. s-ar putea tine. din aceasta cauza. lnstinctele sint factori dinamici prezenti a priori. ambele sint adevarate ~i el nu va scapa total nid de una. a~adar. Ca posibilitate. fara sa vorbeasca vreodata despre ceea ce este experienta personaHl. Aceasta situatie este suportata. dadi .a~a cum ar trebui s-o facii de fapt de la sine . Sint inconstientul ~i continuturile sale despre care nu exista a 1 "Nu inca-nu inca" . In sine. are nevoie. nu-i nimic nou in acest aspect. In nedumerirea sa. In general. in primul rind de 0 cunoa~tere temeinidi de sine.). In cazul dat. lndividul este insa de obicei atit de incon~tient indt nu-~i cunoa~te absolut deloc propriile posibilitati decizionale ~i. deciziile etice ale con~tiintei noastre. de care depind. fara a fi cercetata mai indeaproape.I de a asemenea unilateralitate avem. Trebuie sa ~tie fara menajamente de cit bine ~i de cite fapte ru~inoase este capabi1 ~i sa se fereasca s-o ia pe una drept rcala ~i pc cea1alta drept iluzie. in timp ce strabate diferitele niveluri ale fiintei in cautarea realitatii neconditionate (n.

Nici maear nu sc'prieepe ca un mit este mort atunci dnd nu mai traie~te si nu se mai dezvolta. cu doua. darmite sa venim eu un raspuns. dar ne are ea pe noi. Raul a devenit azi in mod vizibil 0 mare putere: 0 jumatate a omenirii se sprijina pc 0 doctrina fabricata din tot felul de naseoeiri omene~ti. Un am de stat a declarat. In feml In care este expus In Simta ~cnptura. E dt se poate de coreet: noi nu avem pic de imaginatie In eeea ce prive~te raul.. niei sa-i trasam grani1e rationale. in ariee caz. ea n-are pic de "imaginatie in ceea ce prive~te raul".ln el. 332 . iar ceilalti s-au identificat ell ea.hart. Nimeni nu construie~te un telescop sau un microscop eu una. cre~tinismul lor a atipit ~i a neglijat sa-~i edifice in eontinuare mitul in deeursul veaeurilor. Nil Ii s-a acordat aseultare celor care au dat expresie mi9carilor obscure de dezvoltare ale reprezentarilor mitiee. ceilahi i-au dizut insa prada ~i nu mai vad binele.. tot nu am pricepe "cum de s-a putut ajunge aiei".! Dar nid 1Tlaearnu se ~tie la ee ma refer dnd afirm a:. Se ajunge 1a 0 cuno~tere a naturii numai printr-o ~tiinta care large~te eon~tiinta. de psihologie. Raminem perpleqi ~i dezorientati in fata fenomenului nationa1-socialismului ~i a1 bol~evismului. caei nu slntem capabili sa euprindem ell ~tiinta noastra natura ineon~tientului. In ceea ee prive~te popoarele ere~tine. a~adar. ca sa zic a~a. Nu putem avea dedt prejudediti In aeeasta privinta. Avem astazi nevoie de psihologie din motive vitale. un Meister Eck. Unii nu vor sa ~tie nimie despre aceasta stare de lueruri.).Gre~~eal~n~ :ez~d~. Cl eXClUSIV In TIm 1 Cf. 210-211. adidJ. un Jacob Boehme Si multi a1tii au ramas ni~te dileme ~i Difitc punete obscure pentm fflarea masiL Singllra raza de lumina este Pius al XII-lea ell dogma sa. cealalta jumatate sufera de lipsa unui mit pe potriva situatiei. situatia ar fi alta. avem 0 imagine unilaterala si denaturata a 1uL Daca am detine 0 anumita eunoa~tere de sine. Un Gioaechino da Fiore. ~i numai cu bunavointa.judecata definitiva. cu a geniala naivitate.u a ~amutit si nu dii nic~ un :aspu~-lS . fi'lra sa aiba euno~tinte de optica. dic! nu ~tim nimie despre om sau.a ceva. $i chiar dad am cunoa~te-o. Situatia psihologica a lumii de azi arata astfel: unii tot i~i Inehipuie cii sint cre~tini ~i ered di mai pot ca1ca in picioare a~a-zisul rau. germ. pp. cunoasterea aprofundata de sine are nevoie ~i de ~tiintii. ed. Mitul ?ostr. nota 3 (n. Ne aflam fati:i in fata eu problema cumplita a raului ~i niei macar nu o eunoa~tem.

pe acesta f{ savt!l·:. In snr~it. Intrebarea pus a odinio8. iar nol stam a~a. co.1'a de gnostici: "De unde vine rauI'?" n-a gasit raspuns in bmea ere~tina.. Se pun de exemplu pe seama lui Cristos cuvintele: Firi dar fnrelepti ca ~Bpii sf fcira rautate ca porumbeii.tea de eopil 0. dar chiar am inabu~it toate Ineercarile in acest sens.$i cd/cator allegii.titoare. Continuarea dczvoltarii mitului ar trebui sa Inceapa de o. 333 . ~i a succeselor teribile.. eu miinile goalc.esc. uimiti ~i nedumerlti ~i niei maear nu ne putem da seama di nid un mit nu ne vine in ajutor. t. clod Sfintul Apostol Pavel marturise~te. de~i am o.! De ce are omul nevoie de in~elepciunea ~erpilor? ~i in ce raport se afla. fiind I Matei 10.2 Dar cine lie ginde~te cum sint copiii in realitate? Prin ce moralil justifidl Domoul uzurpa1'ea magarului de care are nevoie pentru a intra dilare in Ierusalim ca triumfator? $i cine este apoi prost dispus ca un copit ~i blestcma smochinul ? Ce fel de morala reiese din parabola intendentului nee1'edincios? Ce eunoa~tere cu implica~ii largi pentru situatia in care ne aflam se gase~te In cuvintele apoe1'ife ale iui Dumnezeu: Omule.considerale In general jename -. diei nu ii se acords.).1 Domnului.i dupa ei au primit jiliatio. genn.care nu numai di nu am continuat s11-1dezvoltarn. Ce-i drept.. dar nu ~tim ce sa facem $i numai foarte putini slut eei care trag concluzia ca de asta data este vorba desp1'e suflewl onzenesc de mult uitat.vea 0 ncvoie atlt de urgema de e1. caIito. daea ilU :jtii. ea ell nevinovatia porumbeilor? De IlU va veti f/ltoaree ca sa/iti ea pruncii . .. In versiunea iniTialii a mitului se gasesc destule puncte de pomire care poarta in sine germenele unOi ciii de dezvoltare. 2 3 -+ t.). t. estifericit. bo. cd. ~i aluzia Iui Origene la 0 posibila illintuire a diavolului a fast etichetata drept erezie.tii ce feci.. 16 (n. rind pe care llu-l voiese. $1nu numai din ei. niei un credit. Codex Bezae ad Lucam 6: 4 Rornani 7~ 19 (n. intrebarea ne asalteaza ~i t1'ebuie sa dam raspuns. urmare a situatiei politice co.)..col0 unde Silntul Duh S-a revarsat asupra apostolilor Si a faeut din ei fii ai Domnulu1.~Nici nu vreau sa memionez profetiile clare din Apocalips . esti hlestemat.3 Ce l.).[lSeamna. dadi . ~1atei 18~ 3 (n. chiar demonice ale ~tiintei sintem cuprin~i de fiori tainici ~i de presimtiri nelini. Astazi insa. (n. ei din toti cei care prin ei 5.

invizibil i~i avea originea Si viitorul in imaginea originara a tota!itatii. din expelienta lui Iov sau din larg raspindita Carte a lui Enoh care apartine epocii imediat precre~tine. Werke IX/l. confoilll premiselor dogmatice ale cre~tinismului. care in Vechiul Testament se afla inca in anturajul imediat allui Jehova. Dumnezeu se afla in intregime in fiecare dintre cele trei persoane ale Treimii. contribuind astfella dezvoltarea ulterioara a mitului. ca de doua ori nascuti. in Tat~il etem. este prezent in totalitate ~i in fiecare dintre partile in care S-a revarsat Sfintul Duh. a rezultat 0 sciziune a totalitatii. E adevarat di nu se poate suprima nimic din reprezentarea totalitatii divine. ar trebui sa fie 0 totalitate. printre altele. A fost batut astfel gongul marcind debutul celel de-a doua jumatati a erei cre~tine. si plasmuirea Sa. Nu a mai putut fi dezradacinat. 1 (n. ded Fiul Sau. dupa cum spune mitul istoriei cre~tine a mintuirii. Simbolul mandala proiectat de Boehme reprezinta divinitatea scindata: cercul sau interior se despaxte in doua semicercuri care stau spate-n spate. orice om se poate imparta~i din totalitatea lui Dumnezeu ~i deci dinfiliatio.l Intmcit. fig. fizicii era de pe acest pamint. 1950. Dupa cum Creatorul este 0 totalitate. In acest fel. De aceea nu este de mirare cd inca la inceputul secolului al XI-lea a aparut credinta ca nu Dumnezeu a creat lumea. 1976. a reprezentat de acum opozitia diametrala ~i etema fata de lumea divina. ~i anume. i~i aveau radacinile in insa~i divinitatea. ci diavolul. ~i in cre~tinism aceasta sciziune metafizica a continuat sa persiste la fel de !impede: Satana. Gare ce-ar fi spus acesti vechi povestitori viizlnd Hiroshima? Viziunea geniala a lui Jacob Boehme a recunoscut natura paradoxala a imaginii lui Dumnezeu.). Au Iuat na~tere un imperiu alluminii ~i unul al intunericului. Viata lor vizibiEi. ci de conflict. 334 . jumatatea Intunecata I Reprodus in Gestaltungen des Unbewuflten (Contigurar!! ale !ncon"t!emu/ui). dupa ce mitul despre cMerea ingerilor ariitase deja ca ingerii cazuti fusesera eel care ii invatasera pe oameni ~tiinta ~i artele primejdioase. dupa cum se poate intrevedea.astfel parta~i ~i la certitudinea ca nu erau doar animalia autohtone. dar omullor Iauntric. Complexio oppositorwn a imaginii lui Dumnezeu patrunde astfel in am. ed. in Ges. dar fara a fi con~tienti de cele intimplate. izvorl'te din pamint. Rezultatul a fost pregatit clar inca inainte de aparitia Iui Cristos. ci. germ. nu sub forma de unitate. plan~a a 3-a.

convingerea ca ne aflam ]0. de care am auzit pentru prima data in 1945. .). De aceste imagini tine ~i zvonul.-uri. Se trece cu vederea. Este ceea ce da de ~tire ~i zvonullegat de O. Deoarece acest proces are loc in incon~tientul colectiv.a imaginii lovindu-se de reprezentarea deja receptata ca Dumnezeu e "lumina".Z.-uri. e simptomul unei dispozitii general prezente. se remarca deja 0 compensare psihiciL Ea se manifesta ~i prin imagini circulare unitare. Confruntarea 1 Jung. Cu peste patruzeci de ani in urma (1918).\ Mandala este 0 imagine arhetipaEi. de natura asemanatoare .este yorba de simbolul mandala.Z. despre O. Acesta este procesul care se deruleaza in vremurile noastre. "umbra" sa devina con~tienta. ceo.Z. un important punct de rascruce 0. ca de obicei. 10. respectiv depa~irea ei anticipata. Eo. inainte de a 0 publica. Secrellli Florii de Aur 335 (11.1 epocii. despre care se presupune ca provin fie de pe alte planete.-urile sint interpretate ca masini zburatoare. dar sintem de parere ca el a fost suscitat de fisiunea ~i fuziunea atomului sau de racheta spatiala. cauta a echilibrare in unitate.N. Pentru a fi sigur de descoperirea mea am adunat timp de peste un deceniu ~i alte observatii. rindul lor. ed. fie chiar din"a patra dimensiune".N. A .N. pentru prima data in 1929. raspindit in intreaga lume. care.exprimat in termeni mitici: manifestarea divinitatii incarnate in om. adicii reprezinta 0 compensare a sciziunii. In masura in care tratamentul analitic face co. germ. modema tinde spre unitate. el produce 0 sciziune ~i 0 tensiune a contrariilor. ce se intimpla concomitent in sufletul omenesc. fie pe realitati. Nutrim. el se manifesta pretutindeni. cu titlu de probii. ce-i drept. Spre deosebire de mandala lui Boehme. desemneaza totalitatea sinelui sail ilustreaza totalitatea temeliei sufletului . fara a fi inteles de catre profesorii raspunzatori de oameni. O. ce apar spontan ~i reprezinta 0 sinteza a contrariilor in interiorul sufletului.Wilhelm. Se bazeaza fie pe viziuni. am descoperit in decursul cercetiirilor mele privind incon~tientul colectiv prezenta unui simbol aparent central. de~i ar fi sarcina lor sa discearna aceste lucruri. a carei existenta poate fi confirmata de-a lungul mileniilor. In masura in care imaginea lui Dumnezeu este din punct de vedere psihologic 0 ilustrare a strafundurilor sufletului ~i in masura in care incepe acum sa fie con~tientizata sub forma unei scindari adinci ce se intinde pina in politica mondiali'i.

de aiei incolo.si numa! atunci .zu drept mana2. e un amestec de cele mai multe ori impenetrabil de factori cODstienti si inconstienti si deci un "simbol" (a monedi'i friota in doua. demon sau Dumnezeu. In acest caz. solutio. Asemenea experiente exercita asupra omului 0 influenta salutara ori distruetiviL El nu ie poate pricepe. Psihicu! nostru cste configurat in acord cu structura universului si ceea ce se intimpla. ale carei jumatati se potrivesc perfect intre ele). Survenind din confruntarea si lupta contrariilor. care mai intii este de natura pur personaEl. 0 semnificatle numinoasa.e eonvingi'itoare. erau luate eu sine de dai prieteni clnd urmau sa se desparta (n. Ie desemneo. 1. moneda rupta in doua. de la natura. imaginatia se elibereaza de purul caracter obiectual concret ~ilncearcil sa schiteze imaginea unul "ee" invizibil aBat Indaratul aparen\ei. Mi:1glndesc aid 10. forma circulara. lupta lor si reconcilierea lor in noi. Imaginea lui Dumnezeu este de aceea intotdeauna 0 proieetie a experientei launtrice traite in rata unui "vizavi" puternie. e curind urmata de imelegerea ca tensiunea sublectiva dintre OPWiieste doar un caz individuali'n cadrul conflictului universal dintre contrarii. 2 V.). cuprinde. in mare are loc ~i in dimensiunea cea mai mica '11 mai subiectiva a sufletului. Este resimtita ca "har". ed. germ. Atunci . Cunoasterea stiintifica uti1izeaza termenu! 1 Una dintre semnifica\iile lui symbolol1 este tessera lzospitalitGtis.dintre cantradi atinge limita suportabilului dadi Ie luam in serias sau daca sintem luati in serias de ele. daea nu cumva el este caraeterizat prin numinozitatea lui fji forta ei cople~itoare. Se adevereste acel tertium non datur al logicii: nu se paate intrevedea nici 0 solutie. conform traditiei antiee. Confruntarea. respectiv crucea. Recunoscind coreet ca ere nu izvorase din personalitatea Iui con~tienta. pentm a Infatisa contrariile.l Ea constituie rezultatul cooperi'irii dintre constient si inconstient si ajunge la ana10gia cu imagine a Iul Dumnezeu in forma mandaiei care este eu siguranta modelul eel mai simplu al unei reprezendri a totalitatii si se ofera spontan imaginatiei. resimtindu-Ie deci ca extrem de putemiee. 336 . fOlma fundamental a ceo. Acesta e simbolizat prin obiectele de la care a pomit trairea Jauntrlca ~i care-~i pastreaza. ea se prezinta tatusi spontan. nu se poate elibera de ele sau nu poate scapa de cle.). ale carei jumata\i. termenuliTI Glasar (11. stapini. Daca totul merge bine. ~i la impartirea (mentaIa) cea mai simpHi a cercului: patratul. mai simpla a mandaiei.

ed. 1942. ca sa se dovedeasdi in practidi de mare ajutor imaginatiei. De aceea nu se poate niei contesta. Prime1e trei denumiri au marele avantaj sa Imbrati~eze ~i evoce calitatea emotionala a numinosu1ui.de "incon~tient". niei eonfirma va1abilitatea denumirii de mana. ci e1e iau na~tere cumva din ele insele. adidi realitatea de zi eu zi. Daca ms. este intr-adevar mai [olositor ~i eficient decit un concept ~tiin\ific. decit anumite concepte transcendente care-s contestabile ~i astfel tind sa ademeneasca spre un anumit fanatism. dadi a~ dori sa ma exprim mitie. pc dnd ultima .incon~tientul .~i. "demon" ~i "Dumnezeu" sint sinonime ale incon~tientului. straine. de 1a Dumnezeu sau de 1a incon~tient. p. astfel. Werke XI. admitlndu-~i astfel ignoranta in ceea ee-l prive~te. MarcIe avantaj a1 conceptelor de "demon" ~i "Dumnezeu" este ca ele permit 0 obiectivare mult mai buna a "vizavi"-ului. de 1a un demon. "mana". EI a fost introdus tocmai pentru uz ~tiintific si este mult mai propice unei observatii nepatima~e. pentru anumite scopuri. dat fiind di DB se poate ajunge 1a eunoa~tere dedt toemai prin intermediul aeestui psihic. Ce ni se intimplil in acest fel putem desemna drept efeet emanind de la un mana. termenul de "incon~tient". mai apropiata de realitate. 1973. Noi numai credem ca ~tim mult mai mult despre primele. caci n-are cum sa ~tie ceva despre substanta psihieului. ceea ce. cad des pre primele ~tim exact la fel de mult sau de putin ca ~i despre ultimul. Acest din urma concept include domeniul experimentabilului. Astfel. germ. Eu prefer. 273 (n. Incon~tientul e un concept prea neutru S1rational. exprim insa mitie 0 fac fiind pe deplin con~tient ca. dar se poate constata ca senzatia de ciudatenie legata de experienta a ceva abiectiv este autenticiL Noi ~tim ca ni se intimp1a in viata lucruri ce ne par necunoscute. ~i anume personificarea. dupa cum ~tim ~i ca ilU noi fabricam un vis sau 0 idee. a~adar.este bana13. teama ~i veneratia intra In scena confruntarii ~i 0 dramatizeaza in eel mai inalt grad. ~tiind perfect ca a~ putea vorbi la fel de bine de "Dumnezeu" ~i "demon". in Ges. demon sau Dumnezeu.). editia a II-a. care nu ridka pretentii metafizice. ceea ce fusese doar "prezentat" devine ceva "inraptuit".l Este provocat ! Cf. Ura ~i dragostea. a~a cum nc este cunascuta ~i accesibiIa noua. Simboiul tran~formiirii fn liturghie. Calitatea lor emotionaUi Ie confera viata ~i eficacitate. 337 .

datorita simbolului. Cel ce. este inlocuit in interior de "Dunmezeu".jaulndll-se uamenilor asemUlea ~i la f11fari.mre dovedindu-se ca un om (n. Numai atunci Dumnezeului unie Ii pot fi eonferite atlt totalitatea ceo! revine. ~i el intra ell intreaga Iui realitate 1n lupta. t. specula1. 1 2 338 . ~i ehiar Si din aces! motiv este eel pU1. 5-7: Ave{i in voi simrirea care era i/1 Chrisios liSliS. Aceluia care a trait experienta ca "pdn natura lor" contrariile se pot uni. 9 (n. iar Dumnezeu devine io exterior om. monorcismul ~i ss. Ci s' a golit pe sine. faelnd abstraqie de faptul ca omul exterior nu prea pare potrivit spre a fi ilustrarea unui dumnezeu. confoffi1 spuselor In] Cristos: Cel ce m'a wizlIt pe mine a \'CiZllt pe Taru!. Filipeni 2.aceluia ambivalenta din imaginea unui Dumnezeu 0. omul. daca acest Dumnezeu vrea sa devina am. un adversar ve~nic ?i sumbru.. t. in a~a fel melt sa nu mai tinda sa se separe si sa nu se mai lupte l'ntre ele. renunte ia la duaiismul sau (negat ofieia!). care aCt'IT1 a liisat sa pe llnga binele atotputernie. dar ~i atunci se intelege cu greu cum de omul nu este sfarimat in bucati prin incamare. De aceea. flind in chipullui Dumnezeu.' ajunge b nie1~:ti.'i"1fC si "Ducmezeu poate sa Se nasca". Imaginea pe care (\ are in mod curent cres[inul despre Dumnezeu este cea a unui Creator al lumii ~i Tata atotputemic. ell ~i sinteza contrariilor.in un om-Dumnezeu sau un semi-Dumnezeu. pata pacatului originar). n' a {inut ca la 0 prada lo egaliriiteo so ell Dumnezeu. Numai io aeest fel el poa. Imaginea erestina a lui Dumnezeu nu se poate ineama fad eontradictii in omul ernpiric.1 naturii ~i loan 14.. Prill acest act de lI1carnare.. ci sa se completeze mutual si sa dea vietii 0 forma plina de sens . adica eul sau. obi~nuita. Lui Ii lipse~te mai eu seama macula peccati (eusurui. este necesara 0 nemaipomenita kenosis (goliref.ia dogmatica a trebuit desigur sa-L inzestreze pe Isus Cll lnwSiri care-L elibereaza de conditia uman~. a luat chip de rub.). II situeaza dincolo de ea. Mitul trebuie in sfirsit s~_ in serio'. prin care totalitatea divina este redusa la scara umana infinitezimala.). atot~tiutor ~i de 0 bunatate depliniL Or. adica sa imre in rea]llU[Ca llmana ~j sa i Se asocieze omului sub forma de " om".omulin totalitatea so. El trebuie sa dea euvintul aeelei compiexio oppositonun filozofice a unui Cusanus ~i ambivalentei morale a Iui Boehme.: Cu aceasta constatare i~i face aparHia inconvenientul tenninologiei mitice.

Dad! ar fj c0119tient de Sine.te C spre un anum.e.ZalD masura ultra5uficienta ~i istoria biologics.sitin sfir~it drumul spre manifestare pc treapta vietuitoare1or eu singe cald ~i a unui ereier diferentiat.'..-1. ~i este putin probabil ca acele cai extrem de indirecte ale erealiei. ceea ce n-ar fi tara 0 ref1ectie con~tienta. ma satisface. sa fie rczultatul unei intentii Orlent. ~i el demonstreaza prin spiritul ILli di natura a instituit iIi eI un premiu mare tocmai pentru dezvoltarea ccm.tim1. ridicindu-se din lumea mlimala. c:lpune staplnire pe natura. Acesta cstc sensu I "serviciului divin". recunosclnd existenta lUlnii $i confinnlnd-o Intrucitva Creatorului. aparent lips ita de Doima. atunci Creatorul n-ar avea nevoie d-~ rapturi con~tiente. indt nu po\i sa flU presupui c1 pe undeva. acea coniunc. conferindu-i astfel sens ~i ei. viata devine fe:'lOmen. mesajul cre~tin arept 0 confruntare creatoare a omului ell contrariile ~i sinteza lor 1t1totalitatea personalitatii sale: sinele. aclica al serviciului pe care omul 1-1poate face lui Dumnezcu.. endicele. p pp.al creaticI :nu-i va pricinui 2TCUtJt1.). Ir:1portanta con:. Cu ajutorul ci..it scop. Aiei 5e strecoara minunea con~tiintei ref1exive. ed. AcesLa este (elul ..facultatilm sale rellexive. care risipe9te milioane de ani pe producerea a nerllllYl8rate specii ~i fapturi. a eelei de-a doua cosmogonii. ?. E un tel pe eare-l pot rccunoa~te ~i aprecia ~i care.tio ()J7J)ositorunl a a!chimi~t. ci C011tradictia din insa:.tiintei cstc atit de mare.iCreatorul 53. ?v1ultumit3. a omeniriL 1storia spirituala ofera insa 0 alta imagine.devina constient de crearia Sa. 372-373 (ll. iar omul de sine i'nswii. 5i politid.lor sau eet unio In cxperienta sinel~i nu se mai surrrlonteaza~ ca inaintc. Renn. Contrariile interne necesare din imaginea unui Dumnezeu-Creator pot fi impacate in unitatea si totalitatc:a sine1ui ca.sau un tel care-l intcgreaza eu tile pc om in ereatie. Astfel. Este un mit explicativ.i imaginea lui Dumnezeu. 5-ar afla ascuns elementul de sens. Istoria naturii ne po\reste:)te !ransformare: si incidentaUi a speciilor de-a lungul a sutc de milioanc de ani ~idespre a devora ~i a fi devoraL Despre cele din unna rch1tC3. contrariiIe . Cd din intuneric sa se nasca lumina :. a~adar.~Dunlnezcu" ~i "GIY1~'. calea a fost£!asit8.. ce a ereseut incet-incet in mine pe parcursul deceniilor. care a g!:'. ca din Intlnlplare~ deci nu In n10d intentionat imuita ~i tatonata dintr-un a fc. DinlpotrivJ. omul s-a evidentiat.l 1 Cf. prin toata acea desfa~urare biologidi imensa. 339 . el va rntelege mitul despre it1carnarea necesara a iui Dumnezeu in om.

la dispozitie} deci 1'11 produsele mie cunoscute ale in. sine. germ. 340 . sugerat prin simbalul Capricomului. en anthropos.ltul erei noastre aflate sub semnul P-e9tilor ~i poate ~i ceea ce trebuie spus. In I:nine domne~te tacere5 ca ~i in materialul experimental care-mi stB.. (Jura lui este fOfTl13.pe~te1ujaustral".devinii sUlpi:Jrtabile poate chiar totuL l>I1ci0 nu vr: lnlocui \/reodat2:l l}JJ rn1! nu se poate face din Hici 0 stiinta. Aceasta fiint8. neam caruia E apartine.tisfacut8~dacB.1:a din steaua fixa Fomalhaut (in araba = .continutul urciorului In gura iu! piscis austrinus1 care simbolizeaza un fiu~ un element Inca incon~tienL Din acesta se va na~te un viitar.). dar cred Cd este ceea ce se ponte spune 10. Ea are un se pr'O(iuce de 10.SJ] e:o. Este un element nou In istoria pentru care nu exista temrre:nl de cOIT.~ 0 care explica suficient ser.gura pc~telui~')sub constelatia 'Varsatorului (11. 0Iecesitatea exprin1arii ITlltice este s~J. Sensul face s~.a. 2 CODste19. din totalitatea sufletului.ceasta pri\!inta.r ultinl.a Iulin Cezar (n. Capricornul sau aigokeros este monstrul pe~tell!i-capra2~ unind rnuntele ~i adincullnaxiL UE contrast din dOU2~ elemente anirrlale crescute irnpreuna. a-VelY.ereera care \'ine.c(m~ti("':[lL Lipsa de sens plenitudinea ~i In con. avind In 'vecl. De aceea TIU se ~tie ce potentialitati sBJa~luiesc In nie: daca eSfe sa se prezidi speciei homo sapiens a IDftorire ~i apoi () disparitie asernanatoare celor ale speciilor de anima!e. insearryn..secint2.)'·Ju-mi imagirrez ca prin ideile mete despre sensul ~i mitul ornului S-(i rostit un adeva.iparatie. boaU1.jstentei ornioIle~tJ. in COSITIOS 0 conceptie care izv()r. Daca 0 comprehensiune nu de 5. :r~oi nu 9tim clt de departe poate ajuDge procesul con~tientiz3xii ~i unde-l va mai duce pe on}. cea a 'Vars8_torului care este 0 fom12 uman~L \!arsritorul succeda celor doi Pe~ti in opozitie (unei coniullctio oppositoru. a.~ns. "did nedifereI1tiabile..e curn aT fi cazuL de sens dear a.con~tientului altor oan1eni sau in documentele istorice. singulara ar putea fi cu usurin~a irnaginea prhnitiva a unui zeu-creator care se confrunta ell "on1ul".na ini~ial Este animaInl hFraldic al Iulianilor. ed.torului. dUp3.). gerrn. adica din cooperarea dintre $i ir.n) ~ipare a reprezenta sinele< Ell~i de~arta ell suveranitate. speculatia est.tia Capriccrrrului se cher.'isu. ed. Caci nu este un ci mitul este ~ j Constela~ie a ~. flU ne poate fUfniza contraargU1l1ente 1a 0 astfel de posibilitate.scurgerea unei noi ere de peste doua milenii. cap.colo uncle exista d2Je pentru era '/ars2:.

A_biaclnd s-a asigurat de aceasta cucerire} ~i daar atuf1cI. nostru" 0\ "inspiratie" 11-0 putem explica.vorse~este identic.revelatia unei vorbe~te divine In om. bine ~i rau .gindirea vorbele lul.i" vine la noi. De aceea omnl ~i raporteaza totu1la sine ciud incepe sa gindeasca. better or 1.sint 1a fel de DClSibile. el presupune ell 0 naivitate copilaroO-sa ca-:.in "sine insu~i". noi f11nduranl~ caci slntem. Cad toate prin care se ex:pl'ir:n3.. in ajutor. este In situutia de a recunGa~te ca se confrunta ell fundarnentele ~i fnceputurile sale involuntare . Nu putem ~i uici 1m ar trebui SEt renuntam la uzul niei sa abandon am sperar"1tadi instinctul se grabeqte sa ne sara.o nOlla. La Inceput.-1atribuim prooriei noastre ratiuni ? In astfel de cawri nici nu se ~tie. un dumnezeu sprijinindu-ne atunci impotriva Iu! Dumnezeu. ci gindul a asupra no astra venind de undeva "din aWl parte". Cuvi'ntul ~~nise 111tlmpIa. "cealalti:i vointa" sint material modelat de om . deci adevar ~i eroare.?tie ce este "el Nu banuieste insa ca sElbiciunea con~tiintei llli 9i teama oore5punzatoare de incon~tient 11impiedica sa distinga ceea ce a inventat intentionat de ceea ce i-a parvenit spontan dintr-o aWl sursa. InceDuturile J. imaginile Inl 'ii taate limitarile Iui. iar noi n-avenl nick un 1]1ijloc spre a daca ~i cum nirrlie nu c necunoscut difera de DUITinezeu. in termeni psihologici ~i crede ca totul ar izvori din intentia sa 9i d. cum am putea 53. $i chiar de-ar fi vorba despre un vis precognitiv. Precedind astfel.i cunoa~te taate resonurile ~i . Se sustrage arbitrarv.. ca visul constituia de fapt 0 cunoa~tere prealabila sau 1a distanta. stingaci. precum oracolul din Delfi san un ~i vis. expu~i unei profunde nesigurante: ell Dunmezeu ca 0 CG>rnplexio oppositorum "toate lucrurile slnt posibile" in sensul deplin al expresiei. Mitul este san poate fi echivoc.caci Ii slnt circumstante datE pe care nu ie poate face sa dispara din lun1e. ~i adesea p~ntru mult timp.1ui. I~u noi inventarn ci el ne ca un nCuvint a1 Domnului~('" D01TiDulu. Stirn ca 0 "idee" care ne vine in minte nu-i rezultatu! judeditii noastre. dupa cum a inte1es-o deja Iov. totul e i\Ylpins Inspre se intimpla $i "cade pe capulIui" ~i numai en greu izbute$te la urma sa cucereasca ~i sa pastreze pentru sine 0 sfera de libertate relativ3 . El ll-are obiectivitate fata de sine IDsuSi 91inca nu se poate privi ca fUnd un fenon1en pe care I-a gasit existInd $i CD care. La acest ~i neomenesc in afara de circumstanta di vine spontan spre noi 9i ne impune ni~te obligatii.ui HU i 3ft 1 .

Societatea secreta este 0 etapa intermediara pe drumul spre individuatie: individul lasa inca in seama unei organizatii colective efectuarea diferentierii lui de ea. care sint apoi . aproape lipsita de speranta. se inventeaza sau se ticluiesc "secrete".sint insa numai lucruri trecute. se tot desface. II Nu exista nici un mijloc mai bun cans sa apere individul de riscul de a se confunda ~i contopi cu ceilalti dedt posedarea unui secret pe care vrea sau trebuie sa-I pazeasca. profesiunile de credinta pentru cutare 342 . ~i anume a unui individ con~tient de specificui lui. care au avut privilegiul unei initieri. de pilda in acele societiiti care ~i-au imprumutat "secretul" mai cu seama din traditia alchimicii. Nevoia de a se inconjurq de secrete este de 0 importanta vitala in stadiul primitiv. iar con~tiinta sa depinde cel putin la fel de mult de colaborarea lor ca de mediul fizic inconjurator. care-I asalteaza pe om din afara ~i dinauntru. In stadiul social. distingindu-se de tOti ceilalti. ca apartenenta la organizatii. din cauza Ul'IOF reciideri constante in identitatea initiala. Acolo unde nu exista secrete de protejat din motive suficiente. mai curind ele traiesc cu el ca baza permanenta a existentei lui. intrudt ~i comunitatea unor indivizi in parte. in cazul rozacrucienilor ~i al multor altora. iar efectele lor le-a descris cu ajutorul mitului pe care I-a inteles ca pe un "Cuvint al Domnului". impunindu-i-se cu 0 forta covir~itoare.. la rindul ei.secrete veritabile..ta . au fost rezumate de elin conceptia divinitatii. Atingerea telului. tot numai printr-o identita"te ne~tiuta. deci ca pe o inspiratie ~i revelatie a numen-ului din "partea cealalta". Aceste fapte. care nici macar nu sint ~tiute de initiati. deci inca nu s-a recunoscut cii de fapt este sarcina individului sa stea pe propriile sale picioare. secretul inseamna 0 compensare folositoare pentru !ipsa de coeziune a personalitatii individuale care. de exemplu. Printre aceste pseudosecrete exi:. Toate identitatile colective. chiar daca aici este yorba de 0 identitafe diferentiata social. Inceputurile formarii societatii lasa deja sa se i~te nevoia de organizatii secrete. ca.in mod ironic . este realizata. caci secretul comun furnizeaza cimentul necesar coeziunii grupului. incon~tienta cu ceilalti.~tiute" ~i "intelese" doar de initiatii privilegiati. devine astfel o munca educativa indelungata.

arGoa-:.-ism" ~i altele asemenea stau ca 0 piedica in calea indeplinirii <'\Cestelsarcini. din diferite motive. Impotriva acestora din urma nu exista.sau cutare . 343 . un port protector pentru naufragiati. atmosferele ce i so ofera nu Ie gase~te pe acelea de care are el nevoie. paturi pentru lene~i. pe cela 1t1 ~ senos. el va fi in dubiu eu sine insu~i ~i i se va parea foarte greu sa-si unifice propria diversitate intr-o aqiune comuna. de altfel. E yorba de nevroticii sa se de-a v-ati ascunselea cu ceilalti ca Si cu ei ". dar constituie. Se poate totu~i intimpla ca un individ sa se vada cOl1stril1s. Ar fi. Aceasta etapa intennediara este inca atit de esentiala in epoca noastra..din motive suficiente. la care ii ineurajeaza toate opiniile. pentru ratacitori dezamagiti. ca tel final. 0 turma ~i un tare sigur pentru oi rataeite ~i 0 mama. amenintat de anonimat.. in timp ce ariee incercare de a sugera omului eventualitatea ul1ui pas in plus pe drumul independentei apare drept impertinenta sau arogama. In .:vi2i nu pOL suporta aceasta izolare. '" 'J . tot asa ~i individul are nevoie pe poteca lui singuratica de un secret care. Din contra. Va merge singur Si va reprezenta societatea proprie lui. nu Deate san nu are voie sa fie divulgat. Foarte multi ino. Dup2\ cum eel initiat in secretul societatii sale i~i afla scaparea intr-o colectivitate nediferentiata. ea inseamna pentru foarte mult timp de acum incolo singura posibilitate de existenta a individului. scutmi pentru frieo~i. Acestea nu merg insa necesarmente in aceea~i direqie. care pare. intrucit in toate inveli~urile. inclt e eonsiderata de multi. El va fi propria lui multiplicitate. drept fantasma sau imposibilitate. . dimpotriva. adaposturile. ~i adaposturi pentru saraei ~i slabl.ea ma mCl pe unll mel. azi mai mult ca oricind. care-l dezbina de sine insu~i Si-l face sa afle scapare in identitatea eu lumea din afara. alcatuita din felurite pareri ~i tendinte. Chiar daca in exterior este aparat prin formele sociale ale etapei intermediare. Un astfel de secret 11 eonstringe sa se izoleze in proieetul sau individual. •. farmele. un sin al familiei pentru orfani. sa efectueze pe propriile picioare drumul spre departari. cre~e pentru iresponsabili. care inseamna hrana ~i ere~tere. . convingerile ~i idealurile din jur. modurlle de viara. eu 0 anumita justifieare. pc:. 0 tara a fagaduintei pentru pelerini obositi. D e e1 individual nevoli lor de asimilare in celectiv. in egalil masura. incorect sa privim etapa intermediara ca obstacol. asta inca nu inseamna ca poseda 0 protectie contra diversitatii interioare. Identitatile eolective sint cirje pentru pariditici. 0 tinta glorioasa. de mult rivnita. a~adar.

ci o dira necessitas inexplieabila individului.[prin nedorit e. "Ga- lerie !ntunecatii". pentru eazul l-[FAUST: $1 drumul? I MEFlSTO: Nu-i!] in neCilldtorit e. incit se produe ginduri :. Adesea. se incumeta sa pa~easca dincolo de granita treptei intermediare. Faust ii. Un lacob al zilelor noastre ar fi pur 9i simplu intimpinat cu un zlmbet semnificativ. nicht zu Betretende1 unde nu mai sint ciii sigure care sa-l ghideze ~i nki adaposturi care sa-i ridice un acoperi~ protector pe deasupra capului. daca nu ar reu9i sa fadl pe ipocritul tot restul vietii.. mai cu seama dad ar trebui sa-9i forrneze 0 parere personaIa in legatura cu mesagerullui Iehova.lacob" nu ~i-a admis sie9i ca.nid un fel de argumente rationale. dintre ei dei. 344 . dar astfel a impiedicat 0 crima. versurile 6222-6224. sa nn vorbeasca despre asemenea lucruri. eel ce. t. Ar prefera. indaratullor nu zac capriciu :. a ie9it din aceasta batalie cu un 90ld luxat. aceasta reservatio mentalis ar razbate pina la urma la lumina. ingerul a fest totu9i mai tare.(n. Un exemplu sugestiv este povestea lui lacob care s-u luptat cu ingerul. op.. Literal: [drum] nebatatorit.ji-de-doril]. Goethe. cit. de nepa~it) . Nevrotie devine insa oricine incearca sa obtina ambele deodata: sa-9i urmeze felul individua19i sa se adapteze cclectivitatii.. adica unul care ne inspira teama sau pc care nu-l putem exprima in euvinte descriptive (~i care de aceea apartine aparent categoriei "ideilor nebunqti") poate impiedica regresul altminteri inevitabil.)..iaqiuni de care nu mai putem fi responsabili. Fire9te. poate pentru prima data in viata lul. Aceasta necesitate cruda il napadqte pe om cu 0 fatalitate ineluctabila 9i ii demonstreaza ad Dculos. lacob cel de atunci era in situatia avantajata ca toata lumea acorda credit eel or relatate de el. prezenta unor factori straini mai putemici decit el in domeniul sau cel mai intim. 0 data ce nu s-a auzit apci nimie despre faptul ca 9i ingerul s-ar fi ales ell un 9chiopatat de pe urma luptei. impins de al sau daimon. in consecinta. (Este vorba de citatul care nu este intre paranteze drepte. unde se credea stapin. ajunge deci de fapt in acel Unbetretene. Nevoia unui astfei de secret este in multe cazuri atit de stringenta. AI' ajunge astfel nolens volens in posesia unui secret ce nu poate fi discutat 9i ar ie9i din cercul colectivitatii./ Dar Hu-n strabatere. Un asemenea . Numai un secret pe care nu-J putem trada.iaroganta./ Dar lilt spre ce-ar. Acolo nu exista nici legi. actuJ I.

Nu numai acuzarea e cea care scoate la ivealii fapte pina atunci nebanuiIe. sa zicem. dadi este adulmecat chiar ~i numai de departe. pierde prerogativa simplului acuzator ~i in schimbul ei dobinde~te inconvenientul de a aparea ~i in postma de acuzat. ci ~i instanta care dezbate problema legata de ceea ce valoreaza el In sine. prin aceasta. ea a ~i fost saracita sau despovarata de aceasta poniune. Eul devine ambivalent ~i ambiguu ~i chiar este prins intre 345 . v3z1ndu-se ridicata la rangul unui tribunal al deciziilor etice. E in posesia unui secret care nu suporta 0 discutie in public.li conflict de datorii pe proprie raspundere ~i in fata unui judedtor care dezbate zi ~i noapte cauza lui. nu i-o pot lua in nume de rau. in aceasta situatie. Dar tocmai aceasta virtute este cea care Ii interzice acceptarea unei decizii a colectivitatii. Intrucit dispretu1 meu nu-i prieinuie~te in rest niei un rau. pe de aWi parte. ci. Daca. curtea de judecata a lumii exterioare este transpusa in cea interioara. cineva 0 ia la sanatoasa. De regula. Dar nici nu pot sa aprob dad vrea sa-~i faca un merit din sHibiciunea ~i la~itatea sa. de exemplu un conf1ict de datorii ce nu pot fi solutionate in grab~i. De aceea. chiar ~i din cauz3. 0 portiune considerabiIa din lumea exterioara a ajuns in interior. acuzindu-se fara mila ~i aparindu-se eu inver~unare. lumea interioara a c1stigat in greutate la fel de mult. ca elinsu~i a garantat in fata sa.care ar intilni 0 situatie neprev3. ~i nu existajudecator. dar. 0 dilatorie In No Man's Land dureaza numai atlta timp elt la orizont nu apare un astfel de conflict ~i se incheie elt se poate de rapid. Aceasta schimbare Ii confera Insa individului 0 semnifieatie Inainte necunoscuta.zuta. El presupune intotdeauna 0 con~tiinta mai inalta a responsabiIitatii. pe de 0 parte. Nu va mai fi de acum incolo numai sediul 111 eului sau bine cunoscut 5i definit social. Nimie nu intensifica mai muH procesul con~tientizarii dedt confruntarea launtrid a contrariilor. Dad! insa cineva risdi sa gaseasd solutia unl. care inainte era. ci ~i apararea trebuie sa mediteze la ni~te argumente la care nu s-ar fi gindit nimeni pina atunci. Eul. fie ellaic sau bisericesc. care sa-i poata reda somnuL Daca n-ar fi cunoscut hotaririle unor astfel de judecatori pina la saturatie. Nu numai d astfel. unde decizia se ia in spatele u~ilor inchise. atunci este transpus in situatia "individului izolat". atunci niei n-ar fi ajuns vreodata la un conflict de datorii. il pot rosti fara probleme. univoc.

In~elegerea acestei stari de lueruri duce la concluzia ca e indicat "sa ramii acasa". in favoarea impulsului de a o.1" argumenta in legatura ell ele ~i s-ar diseuta despre ele la nesfir~it. inalt ~i adinc etc. Aceasta echiJibrare are loc in procesul energetic. baza vietii psihice con~tiente e preexistenta acesteia ~i de aceea este intii ~i-ntli inconstienta. si este. Ea este. Nu putini Slot insa eei care se trezesc impinsi afara pe drumul individual.a. Viata praetid. Energia care sUi 10. al caror numen pare a fi izvorul de forta ce conditioneaz3.. pe de alta parte. care debuteaza ell coliziunea dintre cald $i rece. sau lsi lI1chipuie chiar ca 0 poseda. Vor face cunostima in eel mai scurt timp ell pozitivul ~i negativul nalurii omenqti. constien: de 0 polaritC!te care if este Nu se "rezolvil. sl peate niei mikar unuL chi"r dadi S-2. adidi sa nu parasesti niciodata Imprejmuirea sigma si adapostul caldut oredte de colectiv. Dupa cum toata energia izvora~te din contraril. 346 .meninta in mod constant unitateo.1se aflil cu certitudine aiei in miinile cele mai bune.-lfei u echivoce: pe de 0 parte.ctiona." niei pe depmte cu adev8xo. Cii un eu chiar a fast posibil pare sa provina din faptul di taate contrariile au tendinta de a se ecllilibra. atita limp ci't energia e privita sub aceasta forma.t teate eonflietele de datorii.d. care s-a format treptaL in decursul mileniilor. desi se retrag pentru un moment in planul secund. pare sa intre 111 acestei surse de ~ianun1C in sensu} deplin . Intr-o buna zl.Clocan ~i nico\'ala.to. Fata in fata eu aceasta conditie putemica sta unitatea Toarte fragila a eului. premisa indispensabilii a vitalitiitii lui. nu poate fi suspendata intr-o eontradiqie ve~nica. atunci ea apare proiectata mai intii 'in figuri ca mana. Cine nu este col1strfns sa-si paraseasca mama $i tatiJ. clemeni s.~. Dar in masura in care forma paleste si devine ineficiem::: euL adid omul empiric. precum a recunoscut inca Heraclit. tot astfel ~i sufletul are polaritatea so. fJe\'inf sup ra 0 rd O!1 au!. personalitatii si Inlantuie vio.diqia lor nu dispar rnsa. interioara co. numai cu ajutorul a nenumarate masuri de protectie. at'lt teoretic cit si practic. Perechile de contrarii ~i contro. este posedat de ea. zei. decizia se ive~te pur ~i simplu. ornul incearca sa puna p~ aceasta energie~ respectiv sa ajungil in posesia ei. Daca energia se apropie insil de stadiul de a deveni constienta. inerenta tuturor celm ce sint vii. viata Si care practic chiar aso.m. Ele o.printr-un soi de scurt-circuit. co. dat fiind ca doar acestea promit 0 proteetie in fata conflictelor interloare.I rrnZttOf.iar si iar In eontradiqii.

Bineinteles ca arhetipurile nu sint singurele cauze pentru aceasta particularitate de a fi a reprezentarilor.anumite modalitati de comportament sau impu1suri. forta posesiva sau obsesiva (numinozitate !). suspectat drept inexistent. ~i anume ca forme structurale apriorice ale fundamentului instinctiv al con~tiintei. prin constringere . adica ele au. prin schimbarea numelui n-am indepartat nimic din realitate. cominuturile proieqiei pot fi integrate in fonne instinctive innascute care premerg con~tiintei. am adoptat 0 atitudine falsa fata de ea. EI nu numai ca nu este indepartat sau anihilat. Conceperea lor drept daimonia este deci in acord cu natura lor. cel mult. Ramlnem exact la fel de tare posedati ca mai inainte.Situatia asta grotesca se poate ivi fire~te numai atunci cind daar continuturile con~tiintei tree drept forma psihica de existenta. Arhetipuri1e care sint preexistente con~tiintei ~i 0 conditioneaza apar atunci In rolul pe care-I joaca In realitate. Fiind 0 proprietate a instinctului. se mentin obiectivitatea ~i autonomia lor ~i se evita inflatia. ci e chiar impins In apropierea eel or ce pot fi aflate. a experimentabilului. a~adar. Daturile reale nu se modifica daca Ii se confera un alt nume. inflatia datorata unor proiectii recurente nu poate fi evitata. Cind este a~a. ele participa 1a natura sa dinamica ~i poseda. daca numele eel nau implica 0 negare. Clnd se admite insa existenta unui psihic incon~tient. Ele nu reprezinta nicidecum un In-sine al lucrurilor. In unele Imprejurari. drept urmare. Astfel. 0 face numai deoarece acorda vorbelor 0 incredere prea mare. invers. 0 energie specifica ce determina . atunci nu s-a spus nimic des pre adevarata Sa esenta. ci mai degraba formele sub care sint ele percepute ~i concepute. atunci acest lucru n-ar avea nimic de-a face cu datul unui principiu supraordonat. Numai pe noi ne afecteaza. Astfel recunoastem Insa di "Dumnezeu" este inscris In sufletul nostru care preexista con~tiintei ~i ca. Aceasta din um1a circumstanta nu-i lipsita de importanta in masura in care un lucru ce nu detine calitatea de a fi experimentabil poate fi lesne . 0 denumire pozitiva a incognoscibilului are ca rezultat ca ne transpune mtr-o atitudine pozitiva corespunzatoare. Aceasta suspectare este atit de atra347 . Daca-L desemnam deci pe Dumnezeu drept arhetip. Daca cineva ar fi sa-L conceapa pe "Dumnezeu" ca "pur neant". nu poate fi considerat dtuSi de putin drept 0 invcntie a constiintei. Prin aceasta. Ele stau doar la baza componentei colective a unei conceptii. Daca cineva este inclinat sa creada ca prin astfel de formulari s-ar schimba ceva In natura lucrurilor. ci.eventual.

ca sa zic a~a. fara etape premergatoare. inzestrat cu toate instinctele specific omene~ti. in orice caz. $i dadi incerdim sa circumscriem mai precis. Dupa cum din perspeetiva evolutiei istorice. Daca incon~tientul chiar este ceva. tot a~a se intimpHi ~i eu psihicul. a~a cum e incon~tientul.sau. sau 0 porund. acest proces de diferen!iere. Dupa cum trupul are 0 preistorie anatomica de milioane de ani. a~a cum s-a intimplat. el este prefonnat individual intr-un mod deja recognoscibil ~i. incH anumiti a~a-zi~i credincio~i vild. ~i dupa cum trupul omului modem reprezinta in fiecare particica a Iui rezultatul acestei evolutii ~i lasa peste tot sa mai transpara stadiile preliminare ale starii sale prezente. numele unul daimon personal. ca 0 obligatie sau 0 vointa. caci ce poate ea sa faca dadi mie-mi lipse~te imboldul endagen de a 0 Iua in stapinire? Nici 0 vointa con~tienta nu va inlocui la nesfTr~it pulsiunea de viata. 348 . In legatura ell psihicul. ei nu vad realitate psihica. Fara de ea. punctulin care acest daimon ne cuprinde. Cind baza nu functioneaza. prin conceptuJ arhetipului. Psihicul eopilului in starea sa precon~tienta e orice altceva decit tabula rasa. in plus. este totu~i nitel pre a simplista ~i arhaica pentru a ne mai satisface. con~tiinta a iilceput dintr-o stare eonsiderata incon~tienta ~i asemanatoare celei a animalelor. conceptii1e arhaice dainuie insa in continuare: el n-are premise arhetipale. Viata ~i realitatea acestei baze sint de 0 importanta vitala.gatoare. este tabula rasa. e nOli creat 1a na~tere ~i este numai ceea ce elinsu~i i~i imagineaza ca este.in incercarea mea de a reconstrui sut1etul primitiv incon~tient.i ea este cea care-I poarta prin il1treaga Iui viata. Eul se fonneaza pe aceasta baza complicata . Con~tiinta e secundara din punct de vedere filogenetic si ontogenetic. chiar ~i lumea exterioara are 0 insernnatate secundara. pur ~i simplu ateism . survin mai intii mersul in gal ~i apoi moartea. dimotdeauna. S-a earn ajuns la un acord in privinta fapwIui ea presupunerea dupa care omul ar fi fast creat in intreaga sa glorie in cea de-a ~asea zi a Creatiei. fara a cauta mai departe. precum ~i ell fundamentele apriorice ale funqiilor superioare. atunci mikar am exprimat in mod adecvat starea psihologica de fapt. Ar trebui recunoscut odata acest fapt evident. eventual. Aceasta pulsiune survine in noi din interior. iar dadi noi Ii atribuim.. gnosticism . atunci trebuie sa se compuna din stadii prelim in are de evolutie ale psihicului nostTU con~tient. tot a~a are ~i sistemul psihic. tot a~a fiecare copU repeta.

Faptul ca la baza dinamicii sufletulul st3.in domeniullor de specialitate.ate practic.n1phI~ cuno$tinte istorice sau teologice In domeniul psihoterapiei. El nu va fi nici de parere ca medicul a vrut sa-l critice daca aeesta din urma Ii atrage aten\ia a.atunci D·am eliminat nimie. de exe. din cite mi-am dat seama din experienta. Este natural ca eu.supra anurnitor proprietati tare ale ra.toare sau salu- DacE'iapHc. Bineinteles ca este de dataria mea sa raportez des pre aceasta uUizare ~i urmariJe ei. seliltimpJa uneori ca radioterapia sa aiba consecinte peliculoase.sind deoparte pretentia lor de a fi adevaruri independente. cil a fikut imprumuturi din taate domeniile posibilc. ~i anume In mod inevitabil.n In rnedicina~ pe [notiv ca erau 0 descoperi. Cite ar fi ramas ascunse. ell toate aspectele-i religioase ~i fi1ozofice~ _Aceste aspecte l~ipierd astfel-caracterul independent pe care~l posediJ. ea a erescut ~i §-(l dezvoltat Intr-o ~tiinta de 0 imensil cornplexitate.lea. ca psihiatru (eare inseamna "medic al suf1etului") sa inclin spre 0 asemenea conceptie..dioscopieL dauna. nu in ultima instanta din cauz3.. 0 polaritate are drept unnare aducerea problematieii contrariilor in sensul eel mai larg In disc:J. Dimpotrivii.. intr-a aWi lumina ~i due la alte conc1uzii dedt aLund dud dmin limitate la domeniul lor de specialitate. ci mal degraba sint examinate spre a se constata ee cantin din pUDet de vedere al intemeierii 9i al semnificatiei lor psihologice. N-am nicidecum de gind sa demanstrez ceva altor discipline. dar uLi neaparat 5i pentru fizician. adidi din perspectiva ~ti349 . adidi nu mal 5i'at privite aid din unghiul vizual a1 adevarului religios sau filozofic. care se serve~te de razele sale intr-un mod en totu] diferit ~i In aIte scopuri.tia psihologica. binei'nreles. uncIe serv'esc altor seopuri. Ciki se fac tot [elul de descoperiri atunci cind cuno~tintele mmi domeniu sint transferate in altu! pemru a fi uti!i.. Caei. ele apar. atunci acest Iuem este interesant pentru doctor. diei in primul rInd ma intereseaza cum imi pot ajuta bolnavul sa-~i regaseasca baza sanatoasiL In aeest sens slnt necesare. ramine valabil faptnl dl. daca nu s-ar fi folosit razele Ri:\ntg. euno~tintc atit de variate! Nici eu medieina in generallucrurile nu au stat altfel. ci doar ne-am adus pe noi i:n~ine mai aproape de izvorul vietii. I:llivite empiric. did sint abordate din per5pectiva psihologica. ci il1cerc pur '7i simplu sa folosesc cuno~tintele lor ~i in domeniul meu. Ea n-a inregistrat progrese prin faptul c11a descoperit in cele din urma trueul vindecarii ~i ~i-a simplifieat astfe! in mod uluitor metodele. la.re a fizicii? {'.

caracterul antitetic sau de polaritate al psihicului ~i al continuturilor lui s-a dovedit a fi un rezultat esential al empirismului psihologic. pentm ca nu vede sau Inca nu vede vreo aHa stare. ci. Psihologia ignora judediti ca "numai religios" sau "numai filozofic". trebuie sa ne limitam ~i In psihologie la ei. afirmatiile despre 0 realitate metafizica . spre deosebire de repro~ul de "numai psihic". Intrudt principiile explicative nu trebuie Inmultite dincolo de necesitate :?imodul de abordare energetic s-a confirmat ca principiu explicativ general al ~tiintelor naturii. adicii nu poate statua nici un fel de adevaruri absolute. ca proces dinamic ce se sprijina pe opozitia care-i sta la baza ~i pe caracterul antitetic al continuturilor lui :?i reprezinta 0 tensiune Intre polii sai. Devine 0 succesiune nereflectata (caci nu este reflectabila) de stan psihice. dintre care fiecare se crede fondata In sine Insa~i. Nu exista nici fapte sigure care ar arata 0 alta conceptie ca fiind mai potrivita :?i. psihicul se dezintegreaza el Ynsu~i :?i pierde capacitatea de a cunoa:?te. Despre psihic se fac toate afirma~iile imaginabile.intelor naturii. caci polaritatea ce-i este proprie conditioneaza relativitatea afirmatiilor lui. de exemplu. pe care prea des. caci "totul este tranzitie". printre altele. se depa~e~te granita. S-ar putea la fel de bine afirma: "esen\a etema este nemi:?carea" sau "esenta etema este Totul".ca. eu aceasta nu ex prim bineYnteles vreo evaluare. ~i chiar In mod inevitabil.In plus.ea de pilda.slnt posibile doar ca paradoxuri. din contra. Psihicul nu se poate aVlnta dincolo de sine Insu~i. ele slnt In primul rlndfenomene psihice. Ca ele pretind a fi fondate In ele Insele :?iprin ele Insele face parte din modul psihologic de abordare care nu numai ca nu exclude aceasta exigen~a ca nejustificata. In momentul In care ar vrea sa ridice pretentii la vreo valabilitate anume. iar lntre cele doua se na~te ca lysis un al treilea factor 350 . ci mai degraba formulez ideea eli foarte adesea. Acest fapt mi se pare incontestabil.II auzim adresat. 0 trateaza cu 0 atentie deosebita.cade nolens volens Intr-unul sau altul dintre contrarii. mai ales de catre teologi. Prin uoilateralitate. Oriunde proclama psihicul adevaruri absolute . afirmatiile care Incearca sa depa:?easca Iimita pusa de po]aritate . EI apare. Teza este urmata de antiteza. "esen\a etema este mi:?carea" sau "esenta etema este Unul" . Daca 0 conceptie energetica a psihicului exista cu adevarat.

Grice intelegere ~i tot ceea ce s-a Inteles este. psi hi cui 11-3. ~i 5)-0 presupunem ~1_ in acc.). 351 . Avem totu~i suficiente motive sa presupunern existe-nta. deei a unei fonne numai conditionat psihice. pc care le desemnanl in IT10d curcnt drept ~. In sine.D1ai cu seamS. mai ell seama aeolo unde organu! de pereeptie esie deficient sau chiar iipseste Si unde nu exista forme adeevate de gindire sau eJe abia trebuie create. in eel al fenornenelor psihlce .se sprijin~t pc existenta unei baze . Afim1atiile despre r'~)sihil1tate Sl irnposibilitJ. nll vreau sa sugerez Insa d exist!'" Ilumai psihic. Cu stradania mea de a arata limitarea psihicului. De aeeea chiar an1 em is postDJatul c~afenomenul configuratiUor arhetipalc .te sint valabjlc nurnai 111 1 "v. Prin acest praces. tennellul in Glosar i. ci In legatul's_ ell natura psihieului If! genere. dificulta\ile se amplifid 121 proportii uria~e. $tiintele natmii sint '\n mod tacit convinse ca exisra un obiect transcendent. pentru oa D-am fost niciodata de pafere ca perceptia no astra af fi in stare sa sesizeze toate formele fiintei. respectiv diferitc a fiintei. Ele Stiu Insa $i cit de difieil este sa reeunosti veritabila natura.le cc~zuri . nici aparatele lor auxiliare artificiale nu ne garanteaza prezenta unui obiect real. Dar acolo unde ~i In masura In care este vorb:. In cazurile in care nici organele noastre senzoriale. a obicctului.care sint evenimente psihice prin excelenta .t percepere ~i eunaa~tere.care inainte nu era pereeptibil. chim' daca nu stiu In ce-consta natura lor real~i. ce~/{lpsihic. pur ::. ~iJ'n aceasta privinta sintem inchi~i fara sperante 1ntr-o lume exclusiv psihica. a$a IncH ne simtim tentati sa afirmam ca nu exista pur ~i simplu niei un obiect reaL N-am tras niciodata aceasta concluzie pripita. In spatele acestui vaL a obiectului absolut dar neinteIes care· ne produce Si ne infIuenteaza. care arbc tipurile se dovedese pentru mine sint adcvaratc.unde flU pot fi facute constatari reale. nonpsihic. Orice ar afilma des pre el Insu~i.Acest lucru este valabil bineln~eles l1U nun1ai despre arhetipuri.i nll putem sa veclem dincclo de psihic. fiicut deelt sa-~j manifeste data in plus natura antitetidi ~i DU a In niei 0 privintd eu adevarat din propriilc sale limite.spirituaie". Trebujc sa rna multumesc en mea. Din lipsa de date empirice n-am nici ~tiinta nici cuno~:jtint~ide astfel de fonne ale fiintei. Insa in ill_asura In. niciodatii nu se va depa~i pe sine. Din punctu] de "vedere al este irelcvant ce cred eu despre asta.

In acest caz este insa vorba des pre 0 motivatie psihodinamica. Celt.interiorul domeniilor spedalizate. Ce vrea eul se incruci~eaza 1D8a. ce exista in mod colectiv.sura considerabila ~i 1ntr-o maniera de cele mai muIte ori incon9tienta. atunci survin. iar aeolo unde este vorba despre oameni incapabili de 0 nevroza . caci un numar nedefinit de indivizi se 'lad indemnati. ci ca obiectiva din punct de vedere psiholagic. dupa cum Ie-a numit Levy-Bruhl In mod just. Nu omul personal face afirmatia. Se comite astfel gre~eala de a nu se distinge dadi afirmatia porne~te intr-adevar numai de la un subiect izolat ~i este determinata de motive exc1usiv personale sau dad apare in general ~i izvora~te dintr-unpattern dinamic. ci arhetipul se exprima prin ea. In cazurile individuale vor aparea simptome nevrotice. AfilTIla~iile arhetipale se sprijina pe premise instinctive ~i D-au nimic de-a face ell ratiunea. 352 . pe care 0 calificam de obicei ca subiectiva ~i 0 privim ca fiind pur personaHi. Au fast ~i sint dintotdeauna particele ale imaginii 1umii.intr-o ma. dintr-un punct de vedere obiectiv. In acest din urma caz. in afara Jor sint pure prezumtii arogante. A tine cont de ele in plan praetie constituie esenta religiei. nu sint nid Intemeiatc rational.joadi un lOl important. dupa cum 0 arata atit experienta medicala cit ~i 0 cuno3. in masura in care ea poate fi supusa unui mod psihologic de abordare. dintr-un imbold launtnc. adid rara motive suficiente. este interzis sa se faca afirmatii in 'lint. representations collectives. eu autonomia 9i numinozitatea proceselor arhetipa1e.deliruri colective. fenomene psihiee de carenta. afirmatia nu trebuie conceputa ca subiectiva. ci e inzestrat ~i cu 0 energie specifici1. sa faca 0 afirmatie identica. Daca afirmatiile sint impiedicate sau nu sint luate in considerare. III In acest lac mi se impune a aIta realitate. aceea ci:i pe linga dmpul refleetiei exista ~i un aIt domeniu. poate fi considerat causa efficiens a unar astfel de afirmatii ~i inteles ca subiectul care Ie determina. eul 91vointa so.9tere obi9nuita a oamenilor. De~i. eel pUtin 13. respectiv chiar sa resimta ca. exista totu~i afirmatii care aparent trebuie emise rad ratiuni obiective. niei nu pot fi 1nliiturate prin argumente rationale. 0 anumita viziune este de 0 necesitate vitaliL Intrucit arhetipul nu-i 0 forma pur ~i simplu inactiva. fel de extins.

7). m'amfiicut aramii suniitoare. victimele sau mijloacele Iiiinstrumentele "iubirii" cosmogonice.dadl nu cumva Iiimai vast. in sensul eel mai profund. cuvintele sale confirma divinitatea drept compfexio oppositorum. a. sa-mi pUll mfna fa gurii! 0 datii am vorbit # flU mai fncep iar. unit Iiinedivizat. 4-5 (n. "daca nu am dragoste"l. in care inrelegerea rarionala Iiireprezentarea rarionalii abia gasesc ceva pe care sa puna stapinire. care este supraordonat fiintei individuale. favorizare. dacii nu am dragoste. de ceea ce e eel mai departe Iiieel mai aproape.). nu exista nici un cuvint care sa exprime totalitatea. al ciirui domeniu de acriune se intinde de la spatiile nesfirliite ale cerului pfna la abisurile tenebroase ale infernului. Nici un limbaj nu-i pe masura acestui paradox. Este cimpul Erosului. dar imi lipselite curajul sa caut acel limbaj capabil sa exprime adecvat paradoxurile incalculabile ale iubirii. Orice ar fi ceea ce am spune. Caci sintem. Aceste vorbe spun tot. Anticul Eros este . 3 lov 40. Nu Ii se mai poate adauga nimie. sa ma aventurez in abordarea acestui daimon.). A vorbi despre aspecte parriale este intotdeauna prea mult sau prea purin. a trebuit mai mare Iiieel mai mic. preferinta. ori chimbaZ giiZiigios(I Corinteni 13. Iubirea "toate Ie sufera" Iii "toate Ie rabda" (I Corinteni 13. t. 8 ~i 16 (n. nici reprezentat. Pun acest cuvint intre ghilimele pentru a arata ca nu fnreleg prin el 0 simpla pofta. El n-are decit sa spuna "da" sau sa se revolte . t. dorinra Iiiallele asemanatoare. chiar de douii ori $i n' am ce mai adaoga 13 E yorba aici de ceea ce e eel Experienra mea medicaIa precum Iiipropria-mi viata m-au pus nelncetat fara fn fata eu problema iubirii. t. ar fi prima dintre toate cuno~terile Iiichintesenra dumnezeirii inselii. 2 I loan 4.~acum au Iacut-o atitia a1tiiinaintea mea. un creator Iiitata-mama a tot ce e COnlitiema. ii este subordonat. dar n-am fast niciodatii capabil sa dau 0 explicatie valabilii. Omul ca parte nu intelege intregul.). Eros este un kosmoA gonos.(n. m senzaria cii acea formulare condirionalii a lui Pavel.fntr-un mod plin de tHe un zeu a ciirui divinitate depiilielitelimitele umanului Iiide aceea nu poate fi nici inre1es. 353 . Oricare ar putea fi interpretarea savanta a propoziriei: Dumnezeu este iubire2. de ceea ce e cel mai fnalt Iiieel mai adine. Iiiniciodata una nu poate fi spusa fad cealalta. Ali putea. ci un intreg. 0 data ce numai totalitatea are sens. Asemenea lui Iov.tot prins Iii inchis fn el 1 Toate Zimbile omene~ti ~i fngere~ti de Ze-a~vorbi. 1) .

ramine.). Iubirea ii este lumina ~i intuneric ~i nu ii intrevede sfir~itul. t. 1 (11. t. t.). ~adar. Este 0 marturisire a subordonarii. Un lucru necunoscut printr-un lucru ~i mai necunoscut (n. a imperfeqiunii ~idependentei sale. Omul poate da iubirii toate numele care-i stau la dispozitie . 1 2 3 I Corinteni 18. cu numele Domnului. 8 (11.). I Corinteni 13. Daca poseda un dram de intelepciune va depune armele ~i va numi ignotum per ignotius3. "Dragostea nu piere niciodata"\ chiar daca omul ar grai "limbile ingere~ti"2 sau ar urmari. viata celulei pina in ultimul sau colti~or.nu va face decit sa se piarda in nesfir~ite autoiluzionari. cu meticulozitate ~tiintifica. Intotdeauna depinde de el ~i este intemeiat in el. . dar totodata ~i 0 marturie a libertatii sale de a alege mtre adevar ~i eroare.

p. 3 Strom se reda In limba romanii fie prin "fluviu"' (v. Sint la malul fluviului. "puhoi. de ce nu mai exista ~i astazi?" La care. ed. urm. germ. trebuie sa te eam apleci. dar considera de cele mai multe ori c3. Stau aici. Nu glndese niciodata ca eu sint acela care trebuie sa aiba grija ca cire~ele sa aiM codite. fie prin "torent". Nu ~tiu ee a dec1an~at faptul ca eu pot percepe fluxul' vietii. 1 2 355 .cum am considerat eu aici . Apendicele. Cel care nu vede nimie n-are nici sigurama ~i nu poate trage eoncluzii sau nu se inerede in propriile concluzii. Cineva a seos 0 data 0 pali:ilie cu apa dintr-un fluviu. fie . Ceilal\i oameni slnt la malul aceluia~i fluviu. cele doua paragrafe anterioare). "A scoate apa" se spune In germarla Wasser schopfen. Eu percep intrudtva procesele ce se deruleaza in fundal. curent". La al\ii sint adesea atit de gro~i incit ilU vild nimie indaratullor -' ~i asta-i face sa ereada ca aeolo niei nu se afla absolut nimie.). Pesemne ea a fast insu~i ineon~tientul. spre a seoate apa2 din fluviu. Este particularitatea mea. rabinul a raspuns: "Pentru ca astazi nimeni nu se mai poate apleca atit de adine.). ei In~i~i ar trebui sa scoata apa. Exista a legenda veche ~i frumoasa despre un rabin pe care un elev I-a intrebat odam: "Inainte au existat oameni care au vazut fata lui Dumnezeu. admirind ce poate natura. dar nu fac nimie. (n. ceea ee-mi confed 0 siguranta launtrica. t. Schopf en este foarte apropiat de der Schopfer. Ei ~i? Eu nu sint acest fluviu. Deosebirca dintre· majoritatea oamenilor ~i mine eonsta in aceea di la mine "peretii despartitori" sint transparen\i. 371 ~. Cf." Intr-adevar.prin "flux" (n n. Eu nu fac nimic. Creatorul (n.Privire retrospectiva 1 Nu pot aeeepta cind se spune despre mine di a~ fi i'n\elept sau "eunosditor".

Ele mi-au determinat evolutia de la bun ineeput. Ne~teptatul :'Iiincredibilul tin de aceasta lume. Numai atunci viata este intreaga.! -. 55. ~i in cele din urma prezen\a lui a fast decisiva. ma simteam singuratic 'ii la fel sint 'ii in ziua de azi. ~i comunitate a inflore~te numai acolo unde fiecare singuratic Iiii aminte:'ltc de specifieul sau ~i nu se identifidi dcci Cll ceilalti. chiar daca ramin inexplicabiIe. ci mai degraba din cauza di nu Ie putem comunica lucruri \1 care noua ni se par importante sau din cauza di socotim valabile v ginduri care celor1al~i Ii se par improbabile.Solitudinea nu survine din cauza ca nu avem oameni in jurul . sa simta ca in ea se intimpla ~i lucruri a caror experienta 0 poate face. nici nu vor sa 'itie nimic. Mil domina ~i mi-o Iua inainte. Mi-a venit [oarte greu sa ma afirm alatmi de glndurile mele. In fond. t. contemporanii mei nu puteau percepe viziunea mea. did de l'ndata ce observam ca nu ma intelegeau. in cele mai multe cazuri. dupa cum e lesne de inteles. pentru a-mi ajunge din urma viziunea. Nu ma puteam opri niciodata la ceea ce obtinusem deja. Era un demon in mine. cu ~ un numinosum. vedeau In mine doar pc cineva care tot fuge aiurea. ea a fost inca din copilaria mea a~a cum este ~i astazi. Intrucit. lumea a fast de la bun inceput infinit de mare ~i de insesizabila. Cine n-a facut niciodata experienta acestui lucru a pierdut ceva esen~ial. iar cind se illtimpla sa nu mai ~in seama de nimic era fiindca el ma presa. 'Ii nu numai acelea care se desIa~oara in Iimitele a:'lteptarilor. Pentru mine. cad nimeni nu simte comunitatea mai pro fund decit 0 simte singuraticul.). nu 'itiu nimic 'ii. pare-se. Cunoasterea proeeselor derulate in fundal mi-a preformat de timpuriu r~latia eu lumea. Solitudinea mea a inceput 0 data cu experienta viselor mele precoce 'Ii iii-a atins apogeul pe vremea cind Iucram Ia problema incon'itientului. pentru mine cazul era Incheiat. Ne umple viata cu 0 nuanta de impersonal.Poate di au fost visele mele avute atit de devreme. 356 . Copil fiind. Singuratatea nu este insa necesarmente opusa comunitiitii. CInd cineva ~tie mai multe decit ceilaI~i. E important sa avem un secret ~i presimtirea a ceva ce nu I poate fi cunoscut. p. Omul trebuie sa simta ca traie'ite Intr-o lume care este misterioasa Intr-o anumita privinta. !:7"'. nostru. pentru di 'itiu 'ii trebuie sa indic lueruri de care ceilalti. devine singuratic. Trebuia sa merg 1 Cf. Am ofens at mul\i oameni. alineatul 1 (n. Trebuia sa contimm sa alerg.

nu.Pe moment. nu pot sa ramin. nu e~ti liber. Mi-amfiiCut multi du~mani astfel. Exceptie fadnd pacientii mei. A& putc:a spune eventual: am 0 nevoie mult mai mare de acellli. dar nu pot ramine! . dat fiind ca nu mai exista nimic care sa ma lege de ei. este ceva sfi$ietor. "intern intotdeauna prea aproape :?iprea departe. Dar ca am creator e~ti la discretia demonului.! daca una a fost fnsa neglijatii. dar apoi se putea Intimpla ea. Demonul :?i creativitatea s-au impus in mine in chip absolut ~i 1ipsit de scrupule. in contrast flagrant Cll "infidelitatea" mea. de indata ceii . Adesea aveam senzatia eli ma gasesc pe un dmp de lupta. cind faruli~i indrepta raza in alta directie. n-o urmam de fiecare data. dar eu trebuie sa continuu! Eu nu pot.!inima ne-o smulge 0 putere. ci inIantuit ~i minat de el. in clipa urmatoare. 1!lult mai mica.li timp. iar binecuvintata inconsecventa are grija ca. bmsc. farmec:ld sa dispara. dar numai cind apareau In cercul magic al psihologiei. Imi umplu pipa din punga Cll tutun a bunicului meu ~i pastrez inca alpen~tocullui impodobit cu un corn 357 Ie· v .! nimic bun n-a rezultat vreodatii (HOIderlin). Multi trezeau In mine sentimentul unei umanitati vii. bunul meu camarad.li in tens . De aceea am simtamintul ca sint conservator pina-n maduva oaselor. Acum ai dizut tu. Intotdeauna trebuia sa-mi urmez legea interioara eare-mi era impusa ~i nu-mi Eisa libertatea alegerii. Lipsa de libertate m-a umplut de tristete.. pentru ca. Am Invatat anevoie ca oamenii continua sa fie prezenti. nu mai exista nimic. nu pot ramIne! Caci "in mod ru~inos inima ne-o smulge 0 putere". chiar ~i atunci dnd nu mai au nimie a-mi spune.desc:ifrasem". sa nu mai fiu acolo eu ei. Actiunile obi:?nuite pe care mi Ie pIanuiam pierdeau de cele mai multe od prioritatea .de~i nu intotdeaunrr ~i nu pretutindeni. Ciki eu insumi sint victima. Dar demonul aranjeaza lucrurile astfel./ Caci fie care din zeita?i 0 jertfa cere. Cum am putea s-o scoatem la capat fara inconsecvente? Pentru unii oameni eram nemijlocit prezent. Numai clnd tace putem pastra masura moderata. Cind s-a pus oarneni declt altii ~L}n pe treaba daimon-ul. In mod l"ll:jinos. devenind vizibili. sa pot ramine credincios intr-o masura nebiinuita. n-aveam rabdare eu oamenii. te iubesc chiar. U!1iioameI?:ima2!:1~~all il1teresain modul cel ~.mai departe. Ce-i drept Insa. Mi-e~ti drag. indt s-o scoatem la capat. In masura In care se aflau in contact cu lumea launtridi.

__ .nu mi-a~fiatins .n1itde mine.•.. ar disparea tot mai mult. A fost bogata ~i mi-a oferit multe. Dar nu acesta este . intrucit fenomenul viata ~i fenomenul om sint prea mari._ u ~ .de capra neagra. Cele mai multe s-au dezvoltat insa in mod natural ~i prin destin.~ite_. . entuziast. Cum a~ fi putut sa ma a~tept vreodata la atitea? S-au intimplat tot felul de lucruri la care nu ma a~teptam. pentru ca eu sint cum sint. am trait lucruri minunate legate de ei ~i am realizat eu . sa ma eunosc sau sa ~tiu despre mine. Qe nilnic nu sint foarte sigur. Cu cit am inaintat in Vlrsta..._. Nutresc speranta anxioasa Ciisensul va fi'preponderent ~i va ci~tiga biitaJia ..JulmaLci:!. C. Nu sint capabil slCstabilesc 0 valoare sau 0 nonvaloare definitiva. eu atit mai putin am reu~it sa ma inteleg. A~a. Sint ~itoate acestea ~i nu pot sa fae suma.rament. De fapt. Multe s-au produs intentionat._. dar nu totdeauna s-au dovedit a fi in avantajul meu. abatut..~. care a vazut atit valoarea cit ~i nonvaloarea.entimentul ca a§fi fostpurtat.cl1e~tiune de tempe. sint dezamagit ~i nu sint deiariiagit deopotriva~Siri. n-am 0 convingere definitiva despre nimic. Sint multumit ca viata mea s-a desfa~urat astfel. Sint intristat.multumit. Sa credem ca predomina lipsa de sens sau sensul esteo. Am aflat lucruri minunate des pre oa- \i meni. ~in!~i. totul a fost cum trebuia sa fie. •. a§a ca in to ate problemele metafizice. Probabil ca.la b~~i:" Lao Zi e exemplul unui om cu 0 inte1egere superioara._~. dezama_~it. __ . nons. n-am 0 judecata despre mine ~i viata mea. ambele sint adevarate: viat~ e. Regret multe prostii iZ\'9... Daca lipsa de sens ar prevala in mod absolut.enss~u . ~umeain carepatrundem nascindu~ne este cruda §i crunta~i totodata de 0 frumusete dumnezeiasca. Nu-mi pot forma 0 judecata definitiva.1JidTao Zi spune: "Toate sint clare. pe masura evolutiei.are sens ~i nonsens. caracteristica vietii de a fi plina de sens. a facut experienta lor ~i 358 . In ciuda tuturor incertitudinilor simt o solidi tate a ceea ce exista §i 0 continuitate a fiintei mele a~a cum este ea. '" .telui. numai eu singur sint ~r~prima exact ceea ce simt eu acum.. A~a insa.cazul. Unele s-ar fi putut derula altfel daca eu insumi a~ fi fost altfel.' insumi mai multe dedt a~teptam de la mine.sau nu-mi pare mie cii este . Exist pe baia a ceva ce nu cunosc. m-am nascut §i ca exist ~i arrts.cli~ineapatinareamea'cl~r daca aC:easta n-ar fi fost 0 insu~ire de-a mea. ~tiu. caci s-a intimplat a~a.< . •• ~.__. pe care I-a adus din Pontresina unde fusese unul dintre primii vilegiaturi~ti.~t~ sens Ji.t dezamagit de oameni ~i sint dezamagit de mine insumi.

<ir~~Illa ~jJarase atita timp de lume s-ar fi mutatln !t!~1p_ea2!1. ea~~ta~necunoscuta 0 n diI1lensiune~ propriei mele fiinte.. Q(l'llm senzatia ea acea ~~a.-"-'-"-'--"~--~'------=~-~~- - .. b §l.animalele. ... cu atlt s-a amplificat in mine s~t1tlli:1entulliinlcrlmcu toate lucrurile. -~ _ -" .~~l~l!ntri~!>_£eyel~ndu-mi. ~iua ~i noaptea. precumJlct~inUI_Cli~on:!: £ll~m devenit mai n~sigur ill legiituracu-mfneinsumi. ~~. Acest tip apare pe fiece treapta a inteligentei ~i este identic cu sine insu~i . ar dori sa se rein to area in propria fiinta. 6~(l-iatrlnetea ._.!otu~i exista atitea care ma implinesc: plantele.ea e un taran batrill sau un mare filozof ca Lao Zi. Arhetipul omului batrin care a vazut destule este etern adevarat. la sfir~itul vietii.care.. in tilcul ve~nic incognoscibil.este deci 0 limitare.n~l~~S. norii.

) (11.U A. Colectia este pur ~i simplu unica pentru filogeneza mamiferului tertiar. Stnmloare. etc. de unde alll luat. t. Stanley Hail Clark University. prill sound3-ul din spatele lui Long Island. Pe toti trei ne-au chinuit diareea ~i durerile ba mai slabe. multli plidure. care tocmai picase din Europa. trecind pc sub padurile Brooklyn ~i Manhattan. germ..1909. t. Era umed ~i rece. aveam diaree ~i sufeream de foame. creaturile de co~mar ale bunului Dumnezeu. unde erau reuniti toti mon~trii stravechi. ~a di ne-am vlnt repede in pat. mlaqtini.un vapor. sotiei sale 6. 361 . Am plecat imediat mai departe la Worcester. Ne aflam fnca pe drum dnd eeru! s-a inseninat. drept prin fumiearul nesfir~it de remorchere. fneonjunnd vlrful Manhattanului eu zglJie-noriigiganti. lacuri mieu~e.. ne dureau burtile. am luat-o pc East River In sus. bra\ (11..).luni la prof. Acalo am Inehiriat ni~teeabine ~i am pomit de la West River. ba mai violente d~ stomac. Sfmbiita trecuta vremea la New Yark a fost fnchisa.IX. Imi este imposibil sa-ti descriu tot ce-am vawt aeolo.). Duminicii dimineata am ajuns pe pamfnt. Peisajul era de-a dreptui indntator.Acum am ajunsl eu bine ia Worcester! Trebuie siHi relatez diliitoria. treuul spre Boston. in Fail River City. Ferenczi ~ilung eu trenul aerian (n. fenboturi etc. ed. M-am fntflnit apoi eu John. satucuri ell 1 2 3 Freud.Apendice Din scrisorile trimise de lung din S. Pe la ora trei ~ijumatate am pleeat per elevated2 din Strada 42 la debareader ~i ne-am ureat pe 0 eonstructie imensa ~i ciudata .b!ocuri eratice uria~e. In ciuda mizeriei fizice ~i a regimului alimentar sever rn-am dus sa vad colectia paleontologic a. care avea vreo einci punti albe. pe ploaie.. eu dealuri joase. Worcester .

Stomacul meu ~i-a revenit aproape complet. Clark University Worcester. totul e ingrijit.Toti oamenii de aici sint foarte amabili ~i au un nivel cultural placut. Iara gard la gradina. unde ne refacem zilnic dupa oboseala newyorkeza. Intii i-a venit rindul profesomlui X. Worcester... Am fost extrem 362 . chiar si cele de la toaleta si de la intrare. stie m schimb sa gateascii formidabil. deosebit de cultivate. este midi. care a debitat tot soiul de chestii plicticoase. fermeciitor ineonjurate de flori ~i tufisuri inflorite. asa ca ne-a fost vizibil mai bine. insa distinsa si de 0 eleganta simpJa si autentica.000 de loeuitori) este situata intr-o piidure eu pomi batrini. Am avut astazi 0 discutie des pre psihanaliza cu doua doamne mai in vlrsta. verde sau gri ~1eu ferestre ell rame albe (Olanda!). La Standish Hotel am gasit un adapost foarte agreabil si ieftin 0/1 the American plan. Este un damn batrin extrem de fin ~i de distillS. care umbrese toate strazile.'11mutat la fa. curat. Multa bunastare. acoperite de vita siilbaticii si glicine. Am petrecut 0 noapte foarte buna la hotel.. deschise. Pretutindeni.IX. Cele mai multe case sint mai mici decit a no astra. Universitatea. mai zgfndiire pUtin. vopsite in ro~u. ascunse pe dupa niste copaci mari s1 fmmosi. dar sigur. Massachusetts Miercuri. dar foarte urita.'11ilia Hall. vesel a ~i blajina. deci cu pensiune. [otul e Spatios si comod. dar starea generala este buna. in juml easel . Este 0 odihna reconfortanta dupa viata din New York . am fost mcintati de privelistea fmmoasa si linistitoare.1909 . toate usile. Ci~tigam aiei teren ~i cauza noastra cre~te incet. ferestrele ajung pina la podea.case din lemn. covoare. Ne-am facut curind nevazuti si am pomit la plimbare prin Imprejurimile orasului care este inconjurat peste tot de lacuri mici si foarte mici si de paduri racoroase... Seara. Casa este amenajata eolosal de amuzant. imbriicati in smoking. Freud ~i-a inceput ieri prelegerile ~i a repurtat un mare succes. de 0 solemnitate grotescii. care $-au dovedit foarte informate si cu 0 gfndire libera. din dnd in dnd mil. la ~ase. de peste tot se intra s1 se iese. este deci foarte batrin. bine intretinut si extrem de pasnic si confortabil. iar azi-dimineata ne-a. Au 0 camera de lucm superb a cu multe mii de carti si de tigari de foi. Jumatate din oras (circa 180. Smtem excelent ingrijiti la familia Hall. Are 0 sotie grasa. abundent dotata. care are aproape saptezeci de ani ~i ne-a primit cu cea mai mare ospitalitate. 0 cu totul alta America! Este asa-numita New England.gazon englezesc.in vizita la Stanley Hall. Servitorii sint doi negri tuciurii ca noaptea. Azi-dimineata a avut loc sedinta de deschidere. Orasul a fost mtemeiat mea din 1690. 8. Ne-a eonsiderat de indata pe Freud ~i pe mine "boys" ai ei ~i ne-a coplesit cu mine are excelenta si vin nobil. Ora unsprezece ~i jumatate. dupa 0 odihna buna .

prof. Dupa toate aceste minuni S1. Am voie sa adaug aeum in urma numelui meu L. Am fast 9i intervievati de Bostol1 Evening Transcript.. Am fast promovat. 1mi vijlie capu!. 16. ne-a dus cu automobilulla margii1ea unui lac fmmos pentm IUllch. doc tori honoris causa ai Universitatii. dici familia Hall a invitat astazi in cinstea noastdi citeva persoane lafive o' clock. Peisajul a fast incmtator. in fata mea e un imens ~emineu zidit. Simt cii libidoul meu savureaza asta eu inghitituri mari. In asta. eu toate robele ro~ii 9i negre posibile ~i palari! patrate eu Giueur! de auf. Timpul ni se umple intr-un mod teribil..IX.m .dar in ce englezeasca! Miine tin prima conferinta. in fond. iar apei ma voi Ugezasatu!. Asta-seara se tine in easa Hall inca 0 private conference despre psychology of sex. M. eu mare pompa. Am putu! chiar sa fae glume engleze~ti . 363 ..l1t earn ostenit 9i mi-e dor de linistea din munti.. Iau acum cu mine in fuga tot ce se mai peate apuca. Fortat de imprejurari. Ne face bine sa traim a data 9i aceasta fateta a vietii. in eadrul unei ceremonii fastuoase. ciici auditoriul este mofensiv ~i doar domic sa afle noutati.. la rangul de Doctor of Laws honoris causa. Impunator.D.Y. Aid ne gasim intr-un virtej aproape continuu. de ab!a-ti lasa timp sa resphi.1909 . dici ma a~teptasem la rezistente. Seara va avea lac oformal reception. ii 9i putem oferi....de mirat. iti trimit 0 scrisoare scurta. . Massachusetts 14.'s Camp Keene Valley Adirondacks. Clark University Worcester. Sintem aici oarnenii zilei.. 9i Freud la fel.Aseara a avut lac eu ta-'ll-tarn 0 mare mascarada. P. Ma bucur grozav sa ajung din nOli pe mare unde suf1etul rascolit i~i poate reveni datorita lini9tii si intinderii nesfir~ite. De curind am avut un garden party mare eu cindzeci de oarneni ~i am fast inconjurat de cinci cucoane. 8 1/2 a. Aseara a trcbuit sa lin eu oeazia numirii un discurs improvizat in fata a vreo trei sute de persoaneo . a~a di ma pot bucura de toate. ceea ce. Mul~umesc lui Dumnezeu ca mi-arn recapatat intreaga capacitate de a gusta si savura. N. Se spune ca vom fi numiti simbata viitoare. Slnt intr-o cabana mare de lemn care are a singura ineapere. insa mi-a pielit orice spaima.L. Ai fi nespus de uimita daca ai vedea unde arn aterizat acum in aceasta ~ara a posibilitatilor realmente nelimitate.IXo1909. arnerieanii sint eu adevarat maestri. nu-i asa? Astazi..

In ceea ce mil privqte. Sintem toti de aeord ca de pe urma acestei calMorii ne vor ramine cele mai frumoase amintiri. Nome ca in regiunea asta nu exisHi ~erpi eu clopatei. ici locuiesc femelle. este am de pHieut! Peste tot unde ai cuno~tin\e. la sosirea noastra. S-au prabu9it cu miile ~i. pini.dure~i descoperi foarte curind ca este vorba de 0 pacture virgina nordica. Daca urci mai departe pe ciirarea moale. elani.i daca pa~e~tiafara.. Aid mai traiesc ur~i. Cabana se afla pe un versant. cola restaurantul.. ered cli ar trebui sa venim 0 data impreuna aici. un cieion a smuls din pfurJnt sute de copaci uria~i.ajungi pe un virfrotund de stmca. Jupi.)idin desi~. cola barba\ii. ~i 0 familie x. aeoperit camplet de piidure virgina inca din epoca glaciara.. e~ti [ratai ~i ingrijit minunat. pord spino~i. ~i de acolo prive~ti in jos spre un peisaj glaciar sii!batic. ne-a intimpinat unul lung de doua picioare. deasupra. Acest (inut straniu ~i siilbatic este sHuat la extremitatea nord-esticii a Statelor Unite. Pc alocuri.. care searnana cu sequoia. iar ploaia susura dulce. nu mi-ar ajunge nici doua luni. dUdnd peste lemn putred. multe cih1i~ialtele asemenea. brazi. Cll dmpii ~i lacuri. pe malurile lacurilor mai ealde George ~i Champlain. Daca 0 iei in susul piriului care curge prin rata. Cll a gramadii mare de lemne inaintea lui. 0 incolacire de crengi ~i trunchiuri marl ~i putrezite. totul ni\el straniu. din care se ridica din nou capaci tineri.. intre ele pasc vad ~i cai.intr-o dezordine sii!batid!. Este bine sa pledim atit timp elt incii este atit de frumos . dai pe drum de urme de cerb. aproape de grani\a canadianii. in statuI New York. nu vezi Ia mceput dedt pomi: fagi.facut din caramida nears a. scurgindu-se blInd.durece se intinde pe citeva mile. cu personalullor de serviciu cu tot. au alcatuit 0 inc1lciturade nepiitnms. Mil de pomi inal(i ~imorti (i~nescgolft. In sIIT~it. iar Ia perete: 0 droaie de vesela. a~ainclt acum riidacinile Ii se ridica spre eer. in gauri adinci. Solul e alcatuit din grohoti~ din epoca glaciara.. Locuim intr-o cabana midi. zmeura ~i 0 combina\ie ciudata intre cele doua. Dadl ar fi sa iau cu mine tot ce a~ putea lua. ajungi in p3. iei este bucatiiria. ajungi mtr-o zona de cring extrem de des. Un incendiu a pustiit eu ni~te ani in urma 0 zona de p3. acoperit eu piidure. intre\esut Cll mure. particip intens la tot ~i-mi place. Freud l~i eroie~ie drum eu un zimbet filazofie prin asHi lume pUna de pitoresc. 364 . cazi. acoperita numai eu lemn putrezit. in sehimb se pot intilni multe exemplare la citeva ore distan\a. tuia. acoperit eu un covor moale ~i gros de mu~chi ~i feriga. $i ~erpi sint peste tot. Printre copaci se zarqte un peisaj montan. Cad aici s-au instalat doua familii P.. ciodinitorile au ciocanit in pomi gauri marl cit capul. Chiar ieri. cerbi. inalt de peste J000 m. ceva mai jos sint io~irate vreo zece CaSU\ede lemn. prabu~itil. Cabana emconjurata de 0 veranda acoperita :. iar obieetul pe care dormim este ceva intre hamac ~i pat de carnpanie ..in cadere. Te furi~ezica\1irlndu-te pe ~i pe sub trunchiuri groase de copaci.

"in de~ertul trist al mani".1909 .'1 365 .. s1 anurne a U11uia nebiiut..1909 Wilhelm der GroBe" . In largui mlirii en noi L. Blirbatilor Ie merge aiei atlt de bine pe elt 0 permite gradul de civiliza\ie. cad Y..-ii m-au primit eu 0 ~ampa.Y. docurile etc. IvEirturisesc ca sint un adevlirat paditos . la 0 distan\a de muite mile in urma Amendi.. inghefind pina in maduya oaselor in yiutul reee ca ghea(a.?isper ea voi putea astfel sa fezist filra emotie pe viitar la vederea unul pahar eu vin.rtadeja in sine germenele sffr~ituluL Trebuie sa-ti povestesc multe. caei ce-ar putea rasti omul aid. 18. Tottll are implicafii mult prea vaste. din Hoboken.leri ma aflam inca pe un virf stincos gola9' la 0 altitudine de aproape 1700 m. in dreaptaco~urile fumeginde. in mijloeul unor piiduri virgine imense 9i privearn in deplirtare spre infiniturile albastre ale Ameridi.IX. stlnga ... Dar acurn sintern obositi de America. Dal' toate astea costa ingrozitor de mult sl poa. iar astazi sint in viltoarea citadina din Albfu"1Y. Este ca intotdeauna de 0 maretie .pe un teren fame ~ubred.. Mai sint doua zile pina la plecare! Totul e ca-ntr-un v1:rtej.'11 ajuns acum . Cu abstinenta a.. este mult prea mare $i incalculabil. N..?isimplitate cosmica ~i si!este la tacere. iar pe 21 septembrie.. La nava-far ne-am desplirtit de pilatul american si am ie~it in larg. mai ales f1oaptea.. eapitala statului New Yark! Cele 0 suta de mii de impresii pe care Ie iau eu mine din aceasta lara a minunilor nu se pot deserie eu ajutorul eondeiului. Cred ca Il-ar !reolli sa-mi interzic prea multe .. Ceva ce mi s-a clarificat treptat in ultimele zite este reeunoa9terea cli un ideal de posibilitate de viatii a devenit aid realitate. dnd oeeanul este singur eu eeml instelat? Privim muti in depihrtare. C1iUitoriaa mceput ieri la ora 10. Bremen Nava "Kaiser 22. Milne dimineata pleeam la New York. Simem.lX. Ce-am trait in aceasta cali1torie nu voi uita niciodatii. Asa-1intotdeauna.. Curind New York-ul a displirut ~i nu dupa mult timp a inceput hula.'1ie m1nunata. foarte mu!te. a9a cii onoarea ma obliga sa ies di.'1asoeiatiile mele de cumpatare. renuntlnd la orice t:ufie.in ceea ce priYe~teprincipiile .Albany. in vreme ce multe cuvinte 9i irnagini 1.tumurile foarte inalte ale zglrie-norilor albictosi 9i rosietid din New York City. A fost 0 dimineatii eetoasa. eu inima u~oara ~i eapul ea dupa 0 mahmureaiil. Norddeutscher Lloyd. numai fmctul oprit te atrage. in ceea ee prive9te civiliza\ia tehnidi. Am vP'zutaiel lucruri care iti suscitii eea mai mare admiratie 9i altele care te provoaca la 0 meditatie profunda asupra dezvoltlirii sociale. iar femeHor .prost. leri mi-am scuturat prafui Amerieii de pe taIpi..

despre Leueoteea.). Caei una dintre bucatarii se aHa jos. Marea este ea muzica. infinita "mare care vuie~te in departiiri". a$a ca ne-am dus sa bem un ceai. sub podeaua mea . Acolo lnsa.de~ertul trist al mani".IX. un pantof care zikuse pe podea se ridid. leri s-a iscat 0 furtuna care a durat toata ziua. autoerelndu-ne. cinci sute de farfurii se trezisera din somnolema lor asemanatoare mortii $i. Se facu reee. De aceea m-am retras in pat. tlrslindu-se incet. Acesta lncepu sa se clatine cumplit din cauza mliului $i. zeita dragala$a care. zomait. eu ajutorul unei mUDci a incon~tientului. despre iubirea dintre Hero ~i Leandm (Il. $i am admirat spectacolu! grandios oferi! de coamele valurilor rostogolindu-se spre noi ~i revarslnd un nor invirtejit de spuma peste vapor.un cumplit vuiet. pentm a Iua de acolo valiza 5i servieta mea. 366 . are in sine $i atinge toate visele sufletului. Toate obiectele din Indpere prins era viala: perna canapelei se tIn In semiintuneric pe jos. prelungindu-se pina spre miezul nOPiii.. unde m-am simtit curind faarte bine ~i am servit chiar 0 cina placutiL Din dud ln dna. impingj'nd pe sub stomac in sus. Frumusetea ~i maretia marii constau In aceea dl ea ne eonstringe sa coborim in striifundurile rodnice al propriului suftet uncle ne confruntam cu noi in~ine. tunlnd $i bubuind. titlul unei tragedii a scriitom!Ul viencz Franz Grillparzer (1791-1872).1909 . sub sofa. Dintr-un foe.. pusesera capitt rapid I Des Meeres ulld der Liebe Wellen. p1ivi uimit de jur-lmprejur 5i se duse apci. animind . toata societatea a pomi spre geamantanui eel mare de sub pat. despre .. t. ti~nlnd din spuma valurilor agitate.valurile mfu:ii ~i ale iubilii"l. pantofii se dusesera sub sofa. eel obosit de atita drum. Deodata.. afara se izbea dte un val de vas. prin tot ceea ce a rasco!it America ln noLo Norddeutscher Lloyd. pantoful care statea In picioare se lasa obosH pe 0 parte $i 0 porni dupa celalalt. Acum insa spectacolul se modifidi. pinit. Dupa cite am observat. Bremen Nava "Kaiser Wilhelm der GroBe" 25. sub puntea de comanda. il pregate$te lui Odiseu. 0 mined a camasii mele de pe sofa Ie facu un semn pHn de dor. de mai multe ori. Acum inca slntem obositi de "chinul acestor din urma zik' $i refleetam ~i facem ordine.vechi ne tree prin minte: 0 voce dulce roste$te ceva despre batrina. Cea mai mare parte a zilei am stat in fata. creierul se scurse pe canalul spinal $i cauta sa se ridlce din nou. chiar sub cabina mea. asupra no astra se abaturii aversele sMate. iar in interiorul dulapurilor $i a! sertarelor rasunara fO$nete ~i pacanituri. valul de perle eel fin $i salvator. printr-un salt Indraznet. intr-un lac iniiltat $i ferit. trosnet.

dind din cap ell intelepciune in legatura eu problema psihosintezei. Imi pun deci din nou ochelarii de tata eu rame din com si Ii atrag atentia fiului drag sa-Si pastreze eapullimpede $1mai degraba sa nu vrea sa prieeapa ceva ciecit sa aduca jertfe atlt de mali cauzei intelegerii. mobilierul lipsit de spirite sta tacut in fata mea. Acum mi-e teama sa nu recad fata de dumneavoastra in wIul de tata. dad zgomotul atit de frecvent elt timp ati fost dumneavoastra prezent nu s-ar mai fi auzit deloc dupa ce ati pleeat . dupa dlsparitia zeilor Greciel. acolo unde cele doua stele2 egiptene grele stau pe rafturiie de stejar ale bibliotecii.) Observatia i$i pierdu insa curind valoarea din alta cauza. destituire ce pare a va fi plikut la fel de mult ca mle instituirea persoanei dumneavoastra in dernnitatea respectiva. IX. t. In cea de-a doua. lVIi-am propus sa observ fenomenul dupa plecarea dmnneavoastra si va dau aici rezultatele. nu neg ca experimentul $i comuniciirile dumneavoastra mi-au lasat 0 impresie putemica. germ.. dad va vorbesc despre punctul meu de vedere refelitor la fenomenul spiritelor zgomotoase (Poltergeister). 167 (11. se bueura eu adevarat numai atund Cu autorizatia amabila a lui Ernst Freud. 1 2 (11.ln prima mea camera trosneste tot timpul. insa niciodata in legiitura eu gindurile mele $i niciodata dnd ma gindeam la dumneavoastra sau la problemele dunmeavoastra specifice. In eabinele din jur. gindese: Da. Credulitatea mea sau eel putin disponibilitatea mea in a erede disparu 0 data ell vraja prezentei dumneavoastrii aid. din fu'1umite motive launtrice mi se pare iaraSi total improbabil sa se petreaca un lueru de aeest gen. de atunei s-a repetat deseori.dumneavoastra m-ati destituit din derr.iprint mO$tenitor . Am dormit minunat. Din scrisorile luz"Freud ditre lung! 16 aprilie 1909 Viena. (Nici acum . asta este deci evident. fiindca lucrurile stau totu$i altfel dedt ati putea crede. Asadar.). nota 2 de la p. oo'Este remarcabil ca exact in seara in care eu v-am adoptat fomlal ca fiu prim-nascut $i v-am uns urma$ :. Berggasse 19 Draga prietene. trebuie insa s-o fac. ee sa-i fad.in partibus illfidelium . trosneste foarte rar. iar de azi-dimineatii v1ntul a inceput sa bata dintr-o alta directieoo. 367 . acolo unde am auzit noi zgomotul.zadarnidei sortii lor de sclave. asemenea naturii lipsite de zei in fata poetului. ed. La ineeput am crezut ca s-ar putea considera aceasta un fel de dovadii.adaug ca provocare. gemete inexprimabile tradau seeretele menuului.).nitatea mea de tata. Si. a~a-s tinerii. Londra V.or.

superstiiia s-a declan~at in anul ataeului sau. eeea ce in acel moment mi s-a paTutinca un termen Yndepartat. Aid ve~igasi din nou confirmata natura specific evreiasca a misticii mele. cad aid nu putea intra in discutie nr. amplifieatii enorm prin ineon~tient. deei 61 sau 62? Deodata exista metoda in oriee sminteala sau absurditate. care joaea aeela~i rol in formarea halucina~ii1or. mai eu seama la mijloaeele de transport . pe eare-l mai am ~i azi: 14362.\1 doilea rind al prin "solieitudinea hazardului" prezenta in mod incontestabil. 31 (cu spiritul meu fatalist I-am V3. 368 . In primul rind. asociat bueuros eu un 2. Iat-o! Convingerea mea i~i are r1idiicinile in anul 1899. este postdatata). t. eu 1900.preeum solicitudinea somatica in simptomul isteric ~i cea lingvistica in joeurile de cuvinte.). ea nu mai trebuie sa spun nimic 'ii pot muri !ini:.cind n-au nevoie sa ne tirasca ~i pe noi dupa ei. mi-a riimas fidel. Superstitia ea voi muri iutre 61 'Ii 62 de ani se dovede~te a fi eehivalenta ell eonvingerea ea mi-am implinit eu eartea despre vise opera vieiH. am seris Interpretarea viselor (care. ~i 1.)l Am pleeat apoi eu fratele meu YnGreeia ~i am eunoscut 0 senzatie de-a dreptul nelini~titoare vazmd cum cifra 61 .ceea ee arn 91notat cu con~tiinciozitate. eilld an1 seris lnterpretarea vise/or. am incercat de atunci sa fac 0 analiza a acestei convingeri. numai atunci dnd noi nu putem tine pasul.sperind sa scap de atmosfera apaslitoare. mai intii prin ateniia. Cind am ajuns la hotelul din Atena ~i ni s-au dat eamere la etajulYntli am rasuflat U9urat. Da. care nu poate fi inteleasa. acest 31. caci ni se taie rasuflarea ~i avem picioareie obosite. in 1899. Veti fi de aeord ea nu mai suna atit de absurd dupa aeeasta experieni1LDe altfel. mi s-a dat un nou numar de telefon. folosindu-ma de dreptul conferit de anii mei.tit. FlieB. Un element camun se paate siabili usor intre aceste doua fapte. dar am primit nr. care vede a Elena in fiecare femeie. Atunci. Atunci s-au petreeut simultan doua evenimente. devin vorbiire~ ~iva povestese despre 0 alta chestiune dintre cer ~ipamint.sau 60 YnIeg1ituracu 1 ~i eu 2 . De la calatoria de intoarcere ~i pilla foarte de eurind.zuttotu~i ca pe jumiltatea lui 61-62) ~i aeeasta cifd mai desteaptli si mai iute s-a dovedit mai eonsecventa in urmiirire decit prima. (Numai opt ani ma mai despart aeum de el. 6 I. in al doilea rind. aveam 43 de fuli. In rest sint inclinat sa spun doar ca aventuri ca aeeasta ell cifra 61 se explidi prin doua momente. Aeum citiva ani am deseoperit in mine convingerea cii voi muri intre 61 ~i 62 de ani. Ynspatele acestor lueruri zace influenta tainic? a lui W.se repeta ell oriee oeazie la toate abieetele care aveau un numar. Ce alteeva era oare mai la illdemina dedt ideea cli eelelalte dfre urmau sa semnifiee sfir~itul vieiii mele. 1 Freud a muri! la Vlrstade 83 de ani (n. lntrucit am si anumite zone in sistemul meu in care sint numai avid de cunoa~tere ~inicidecum supersti~ios.

caei important este sa domne~ti 8~casa . genn.ueavoastra ~i frumoasei case. urrn.\l:iei de "mistic". 369 . ed.sa ell 0 tnC3. Va 5alut cordial 31 apcr di 51 dumneavoastra imi veii serie dupa un lnte.Ieatur2i. S31uti).ri cordiale durr.rnanunte despre cercetarile dumneavoastra complexe legate de problema fantomelor. Jones) ~Das Lehen und lVerk van Signnmd Freud (Fiata !ii opera !tli Signiluzd Freud).:.. Berggasse '" . eu salutari cordiale dumneavoastra. 1962~ p. Re!YUHIC-ledurnneavoastta dobil1dit prin cercetarca problemei dementei va un timp bun ac:u. IX..cut S&~ara eft de ell rezonabiL I~u 0 fac p bucuros~ asta. (n.).. I)ar hybrisul rneu a fast zdruncinat de-atunci.arl\uin~a impulsurilor iui procedeaza drept. dacii unul dintre dumneavoastra se hEzardeaza sa intreprinda pasuI periculos al pubiicarii ~i-mi imaginez ea convenit sa pastrati 0 totala independenta in timpui lucrului. Al durruleavoastra Freud 12 mai 1911 Viena.. Fn1. Berggasse 19 prietene~ pl':::bleme ale ocuItismului am devenit umil de dnd cu marea lectie pe care am prirnit-o de la experienta racuta de Ferenczi.a mult acolo~ In colonii1e de lu tropice. 5i e>ricine ascultii de in!. Numai sa nu ne ramineti pr. ca despre 0 duke 51 gratioasa amagire pe care eu insumi n-o impartasesc.r'!'al Dial scurt de timp.1 Promit sa erect tot ceea ce poale fi f5. E. sotiei 5i copiilar. . Al dumneavoastra credincios Freud 1 Cf. Ai dumneavoastra credincios Freud 15 iunie 1911 Viena.nkl'urt. iJraga pnetene~ '" 19 .':. A~ dari tare ITluh sa V3~:$tiu fn Qeord ell F. 447 ~..t1u ca va liisati ghidat de l!1clinatiile dumneavoastra cele mai HluEtTiceditre studiul fenomenelor oculte 51nu ma fudoiesc ca veti reveni flu se poate face nimic contra acestui lucru ac...A~tept deci en interes sa ailn ~i alte a. IX...

un muezin dnta rugaciunea amiezii. Din pac ate nu pot sa seriu eoerent. un call de cer de un albastru adinc. 0 coloana romana.coava ~i incadrata de majolica.ai ci:teva trasaturi rapide de condei. albe. imense ca intiIldere. Dimineata se ridica mare!e zeu ~i umple ambele orizonturi ell bucuria si puterea lui. arbori ar. in eterul bineelivinlaL pe minaretul alb. Granada ~i pove~tile din Bagdad. Cll virfuri inalte de palmieri ridici:ndu-se dintre ei. Noaptea.III. trimisa din Sousse. pe care pase rarele capre negre. fo~nind in briza marii. sala~uri fantastice de zei. racoroasa. fesuri ro~ii. Pe dealuri ondulate gri-verzui. un cizmar coase cu rivna pantofi intr-o nisa mica 5i boHita. Case ~i striizi luminoase. cu uria~e riidacini aeriene ca ni~te man~tri. Astazi. rasul spahiilar. Dupa 0 vreme grea ~i rece pe mare. 0 dimineafa racaroasa in Alger.l920 Grand Hotel. Tunisia Luni. pe zid se liW'lie in soare 0 pisidi riioasa. de turbane albe :')ifesuri rqii. 0 evreicii batrina de 0 urltenie greu de zugravit in cuvinte trece in pantaloni albi bufanti.. 0 fofilare tiptila de picioare negre go ale etc. uniforme. care se inalta pentm a forma nobilele 9i vastele altitudini ale marelui Atlas. in apropiere. un du-ie-vina de ma. pfkuri de capaci de-un verde sumbru. ci este dizolvat in aceasta diversitate ce nu poate fi evaluata 5i cu atit mai putin descrisa: in zid. roiuri de muste. Sousse Aceasta Africa este incredibilii' . Horus s-a ridicat dintr-un mUlite indepiirtat ~i palid peste 0 cimpie nesfirsit1i. sumnd Inspre largul marii de un albastm inehis. 0 paUl. camile si magari. un strigator se inghesuie cu 0 lncarciHura de burnuzUl1 prin mul\ime si lipa eu sunete guturale. albastre. muzieanti orbi eu to be si !ilute minuscule cu trei' coarde.. cu frunzi~ dens. etc. apoi Gradina Botanicii . eu coloane si 0 POa!1:aill forma de po. aburi de la prajituri in ulei. Intre Alger si Tunis se intind 900 kIn de piirfljnt african. care-i tot numai zdrenle. fete Cll pie!ea de 1a alb ~i galben-deschis pina la negru ca tikiunele. indt nimeni nu se indoiqte de Astarte. printre ele gaibenul tiraliorilor Africii. vai largi ~i podi~uri doldora devin. tre- ° 370 . pe salteaua din fata Iui. Ora~ul arab este Antichitate 5i Ev Mediu maur. Omul nu se mai gfnde5te la sine. sus. 0 tirsiiala de papuci galbeni ~i ro~ii. treizeci de ore de c31atorie cu trenul pina la Tunis. luna este at1t de argintie si stralueeste cu claritate atit de dumnezeiasca. iar din desert s-a pornit un 'lInt puternic. grine si piiduri ve. maro. 0 tabara de beduini cu eorturi negre.vatta sacri. sint prea multe de spus.Scrisoare dare sotia [ui. Num. Apoi. :')itot ce-i viu Ii da ascultare.padure tropicala vriijita. galbene. jos. care ar putea proveni din cantonul ZUrich. Bumuzuri albe. viziune indiana. resturi galben-maronii de orase romane. verde profund. o cupola de moschee alba ca zapada.. 0 curte umbroasa. un cersetor. verde 5i maIO.zi de stejar de pluta. calda 51 stralucitoare de soare.. 15.l1tale ro~ii.

inchipuie-ti . jos. Nu si'nt . toate culorile de 0 foq3. nu de ce-lni spune Africa. apoi Sousse. rasare un oras alb ca zapada.. IlU lIlsa cirid e vorba de 0 interpretare.spus Si mai precis . Eu tind cOTI~tient ~i intentional catre exprin1area ell doua intelesuri. dar ea vorbe~te. 0 alergatura con1inui1~se striga. Adesea m! se rcpro~eazil. Irnagineaza-ti un soare putemic.11tice.j teJeologia ei. caci doar trebuie Sfl fiu ~i ceva onoraoi1.j\. rasfirat magnit1c pe a coiin~. In mod intentionat las sa rasune toate tcnalitatile :si nUCLl1tarile.r cind se constatti fapte.. c:. am dezgropat din panllnt~ eu ajutorul bastonului n1eu~ un vas ron1c. dltre care se lndreapta toate cforturile mele. este tulburarea sufleteasca . peste zidul partuar. fiindca~ elc. 1 . siluete albe. siD. caci problematica mea escntialiJ. rntlrnplat sa faca 0 data 0 p. dau 0 imagine ITlai fidel a a realitatii.111 realizat ceva. cae! "sensu!" nn este tautologie. ba de un albastruadinc. un aCTlimpcde ca pe muntii eei TIla11J. respectiv ell dublu sens) pentru a tine cont de natura Si Hspe. ca sint un filozof prost ~i binefnteles ea nu-nli place sa fin ceva 111ediocnl. in porl se at1a veliel1l1 ell cele doua vele latine pe care Ie-am pictal dndva!!! Te impiedici la tot pasul de vestigii romane.-.Dintr-o scrisoare catre un tfndr savant (1952) . cn zidurile ~i tumurilc-i aibe. Din paduri de maslini ~i din palmieri ~l garduri vii de cactu~i urja~i. Ca enlpiric. Acestea sint predispozitiile pe care Ie-arD gasit in mine ~i i -'.decft psihiatru. incredibiUi. cu cup ole 5i lummi de un alb celest. Toate astea sint aoar 0 bilb'i'ial3. in piete mal gase~tl de cumpilrat amforele a. 0 11l:lre Inai albastra dectt ai V3zut vreodata.. Limba pe care 0 vorbesc trebuie sa fie echivoca. in limitele sarcinii paniculare ce mi-a revenit.1 enuntului. marea de un :ilbastru profund.Eu IDsurni ma definesc drept erYlpiric. ~i tot mereu marea. sa fiu un bun medic aI suf1etelor.J. pe de 0 parte.ra univocitatii :?i corespunde naturii fiintei.1 .sta nu-i greu. Orlee altceva joaca la rnine un rol auxiliar. Conform dispozitiei mele naturale a~ putea foa.lci este supe-noa. p. T~uIlia sinn~chernat nici sa fondez 0 religie.ra ca a tryst un paHirier prost~ pentlu ca S-3.ctul ei dublu. s··a potrl'vit. se gesticuleaza. Unui CiZIT13I bun care se $i considera a fi ca atare doar n-{) sa se t~crie pe piatra funera. mizera. portul. Exprimarea univoca ar-e sens doa..11. .fenoIIlenologia~ etiologia ~.ITHirie care nu. este insa In detrilnentuI ade\/arului.nul trece peste 0 camila care nu se putea decide sa coboare de pe linie ~i0 omoar8~. plutind in 8. nici sa profesez vreuna..~i ce mal luna!!!.t oricum prezente~ iar pc de alta. .Jie bine sa fiu univac. ci cuprinde lTItotdeauna mai mult in sine declt obiectul c-Oucret 0.cl1lice sclipe~te in soare. ba sticlind in soarele scinteietor de te dor ochii. Nu cultiv I1ici 0 filozo:fie~ ci ma gindesc doar ca.ialti. !T1aCar 3.

Conceptul de ordine (m ereatie) nu este identiecu eel de "sens". desprinzindu-ne de experienta omeneasca...neaparat plina de sens in contextul general . de exemplu. organica nu este nici ea .in ciuda rmduirii ei eare. ~i de aceea ne ~i sfiim sa vorbim prea tare despre ea sau. pe de alta. Daca nu fae experienta Lui. t. Cauzalitatea ~i teleologia dau gre~ aici. caci omul e. a aluzie extrem de inadecvata ~i 0 expresie a incapacitatii ~i perpIexitatii umane.. Nu se poate imagina prin ee fel de hazarduri ~i riscuri a trecut procesul de evoiutie.. caci fenomenele sincronistice se comparta ea hazardul.).a~a funqionez ea membru al soeietatii omene~ti. ea sa ne putem permite 0 asemenea indrazneala. eare. in ciuda presentimentului apasator al incomensurabilului. astfel. au putut efeetua. Spatiul sufletului este imens ~i pI in de realitate vie. cum pot sa spun di El exista? Experienta mea este insa foarte ingusta ~i restrmsa ~i. pma la stadiul de om. al unui lemurian arboricol. In acest haos al eontingentelor au aqionat probabil fenomene sincronistice. fata-n fata cu legile eunoseute ale naturii ~i ell ajutorul aeestora. Nu ~tim sa indieam in ce consta faetorul eonstructiv al dezvoltarii biologice. Gnd e yorba de experienta. eonfoml experientei noastre. respectiv al sensului. Experienta eea mai mare este totodata cea mai mica ~i limitata. singura fiinta care poate eonstata "sensul". inseamna pe de 0 parte un ens potentissimum1 inexprimabil. eventual. 372 . acesta este cadrulin interiorul caruia imi pot exprima experienta . In sine. m momente arhetipale. Pentru mine.. sa mai ~i filozolam pe seama ei. Nu neg nicideeum ca alti oameni ~tiu mai multe dec1't mine. are sens .. sinteze ce ne par minl!nate. De aceea prefer limbajul eehivoc. ~i eeea ce reveieaza ea ramine. Smtem prea mici ~i prea nepotriviti. con~tiinta reflexiva a omului lumea este de un nonsens imens. Dintr-o scrisoare catre un coleg (1959) . iar asta vedem cel mai pregnant dnd ineeream s-o exprimam. derulat de-a lungul a milioane de ani. de pilda. caci el tine cont in acee~i masura de subiectivitatea reprezentarilor arhetipale ~i de autonamia arhetipului. o fiinta 1 Fiinta atotputernidi (n. La marginea lui se afla secretul materiei ~i eel al spiritului. nimie nu seapa de ambiguitatea psihieului. ~tim insa ca homeotermia si diferentierea ereierului au fost necesare pentru formarea con~tiintei ~i deci ~i pentru manifestarea unui sens. deci 0 tdire de natura elt se poate de paradoxaHi. Eu nu ~tiu. Far2. cum ar putea fi faeuta vreodata experienta lui Dumnezeu. "Dumnezeu". restrins ~i la scad omeneasca.

caei. I-am scris ca a~ vrea s-o traduc in germ ana. pe linga omniscientia Lui.fntrucit probabilitatea legilor natmii nu alimenteaza cu nimic supozi~ia ca doar din hazard ar putea Iua na~tere sinteze superioare. avem nevoie de ipoteza unui sens latent. desemnase deja un alt traducator. Theodore Flournoy in timpul rela~iilor mele cu Freud gasisem ill Theodore Flournoy un prieten paterno Era deja in virsta cind I-am cunoscut. calitatea de a fi inzestrat cu sens pare illtotdeauna a fi ceva incon~tient ~i de aceea nu poate fi descoperita decit post hoc. 0 a doua con~tiin~a. caci spunea lucruri inteligente la adresa IuL Mi-a atras mai cu seama atenlia asupra rationalismului iluminist allui Freud. in 1912 I-am convins pe Flournoy sa ia parte la congresul de la Mtinchen. A vem nevoie de experien~ele sincronistice pentru a putea justifica ipoteza unui sens latent care este independent de con~tiin~a. Prezen~a lui a insernnat pentru mine un suport considerabil. Mai tirziu I-am vizitat peFlournoy la Geneva. Cum 0 crea~ie n-are un sens recognoscibil fara con~tiin~a reflexiva a omului. ca sa stam de yorba. ci ~i pentru Creator: EI este asemanator sau identic cu omul. ~i cind am ajuns treptat sa recunosc care erau limitele lui Freud. adica este la fel de incon~tient ca acesta sau ~i mai incon~tient. pentru a explica nu numai fenomenele sincronistice. care mi-a Hisat 0 impresie profunda. 0 data ce El ~tie deja unde ar putea sa Se oglindeasca. Am primit raspuns abia peste 0 jurnatate de-an. Era important pe_ntru mine sa aflu ce gilldea despre Freud. 0 data ce este deja con~tient de Sine? De ce ar crea. ca de exemplu psihicul. la care s-a produs apoi ruptura dintre Freud ~i nnne. Spre regretul meu. ceea ce clarifica multe aspecte ale gindirii sale ~i Ii explica ~i unilateralitatea." nu este valabila numai pentru om. ci ~i siiltezele superioare. Daca.. Din pacate a murit dvva ani dupa aceea. 0 veritabila raison d' hre. Creatorului I Se atribuie sensullatent ca plan con~tient de crea~ie. in schimb. Mai intii. conform mitului incarnarii Se simte chiar obligat sa devina om ~i sa Se of ere omului ca jerWL. inferioara -intr-un fel miliarde de oglinjoare tulburi des pre care ~tie anticipat cum va fi imagine a pe care 0 pot reda? Dupa toate aceste considera~ii am ajuns la concluzia ca no~iunea de a fi creat "dupa chipul ~i asemanarea . ~i de ce S-ar oglindi. am inceput sa-I fac din cind in cilld cite 0 vizita. 373 . i-mn citit cartea Des lndes a la Planete Mars. se scuza ca oferta mea ramasese atita timp fara raspuns. astfel exista tot mereu ~i pericolul sa se atribuie sens acolo unde de fapt nu exista a~a ceva. acestuia i se confera prin ipoteza unui sens latent 0 insemnatate cosmogonica.. Pe vremea cind mai eram medic la BurghOlzli. se na~te illtrebarea: De ce ar organiza Creatorul tot acest fen omen universal.

a$a ca el a reprezentat curind pentlU mine un soi de contrapondere 1a Freud. adh'1cirea plina de simpatie $i ih(elegere in povestea lui. Flournoy m-a ajutat sa Ie inteleg mai bine. astfel reU$ea sa nu piarda din vedere intregul. influent a puternicii exercita asupra lui pragmatismullui James.senzatia cit sint inca mult prea tinsx spre a fi de sine statalOr. in ciuda unui interes viu $i cald pentm pacient. Ceea ce am apreciat in mod deosebit la Flournoy a fast modul sau filozofic de a considera lucrurile 0 ! (Mod de) abordare (n. Conceptiile lui Flournoy erau exact pe aceea$i linie cu ale mele.e1. ill consecinta. n-a obtinut din partea acestuia recunoa$terea pe care ar fi mentat-o. Pentm el. dar multe nn mi s-au clarificat. Privea de departe ~i vedea dar.mbulism. Flournoy m-a invalat sa iau distanla fala de obiect $i a sprijinit $i linut treaza in mbe niizuinla catre rinduirea lucruri!or intr-o perspectiva vasta.el. Stilul sau era mai curind descriptiv. adica ceea ce se petrece. Pragmatismul este inss.Aveam in anii aceia . Am invatat multe de 10. tocmai pentru psihologie de 0 importanta ce nu trebuie neglijata. Cu el puteam sta de vorba $i despre toate problemele care ma preocupau din punct de vedere $tiin(ific. iar asta Illi se parea remarcabil in comparalie cu cele viizute la Freud. Freud avea un sti! dinamic $i patrunzator: a~tepta ceva de la cazuriJe pe care Ie trata. importante erau faptele.mai ales dupa despar(irea de Freud . De aceea am $i preluat un caz de 10. Datorita influenlei lui Freud a. nu se lasa in seama presupunerilor $i. Flournoy era 0 personalitate instruita $i distinsa. Impresi: mea clara despre atitudinea $tiintifica a lui Flournoy era ca avea un approach! realmente obiectiv. :tvfaicu seamS. Era profesor de filozofie $i psihologie. despre parapsihologie $i psihologia religiilor. de pilda despre somna. se tinea mereu fata de acesta la 0 distan\a necesara examinarii. foarte fin cultivata. Toate acestea aveau 0 inriurire benefica asupra mea. El vedea problemele in totalitatea lor $1. Se apropia cu prudenta de un caz $i nu pierdea niciodata din vedere illtregu1. Conceptul de imagination creatrice.m dobindit multe cuno$tLr1te. care ma interesa in mod deosebit.). $i anume pe eel al lui Miss l'vliHer. psihic echilibranta ~i inzestrata cu un simt diferentiat al propor(iilor. maniera de a considera un pacient. I-am implUmutat de la el. Or. tv!ai simteam nevoia unui sprijin $i imi trebuia mal ales eineva eu care sa pot diseuta desehis. stimuIlndu-ma in repetate rinduri. t. un mod de a concepe lucrurile care nu sta in spiritul german ~i. Dear nu aveam pe atunci pe nimeni care sa fi imparta$it intcresele mele in aceasta privinta. 374 . Flournoy nu voia nimic.in primul rind. Este ceea ce am gasit in Flournoy. In Transformari si simboluri ale libidolilui (1912) I-am supus unei analize minu(ioase. Ie vedea obiectiv. Ma preocupasera inca de mult corela(iile din produsele fanteziilor la schizofrenici.

adica fara sa numere. pe care nu mi Ie puteam explica. EI nu ~tie cite tulpin! se afla ill fiecare dintre miinunchiuri. dintr-o mi~care. In lacul tulpinilor de coada-~oricelului care se falasesc fn metoda clasicii. Inea inainte de a-I cunoa~te ma ocupasem de filozofia orientala ~i incepusem prin anul1920 sa experimentez pe baza lui I Ging. bazata pe 0 cultura cuprinzatoare. germ. 375 ..~i mai cu seama critica Iui bine chibzuita. In cazul in care chiar exista vreo relatie cauzala psihiea. cu prilejul unei sesiuni a . ca intr-un joc de fntrebari ~i raspunsuri. sub pfuul secular. dnd am luat hotanrea sa aprofundez misterele acestei carti.~calii inteIepciunii". Richard Wilhelm Pe Richard Wilhelm I-am cunoscut Ia Dannstadt. ea am uitat complet sa-mi fac insemnari. Pe parcursul illtregii vacante de vara ma preocupara atunci intrebiirile: Au raspunsurile din I Ging sens sau nu? Daca au. Se simtea insa nesigur ~i se temea de posibilitatea ca.). Mal tirziu am reluat insa de atftea ori experimentul cu pacientii mei. cum i-am spus mai tirziu). sub I Carte veche chinezeasca de intelepciune si oracole. ed. Reie~eau astfel tat felul de ciudatenii de netagaduit . Am fost atit de fascinat de aceste experimente. Dorea sa se insoare ~i facuse cuno~tinta Cll 0 fata care i se parea potrivita. la baronul Keyserling. Singura interventie subiectiva in decursul experimentului consta in aceea ea experimentatorul fmparte miinunchiul de 49 de tulpini ill mod arbitrar. eu I Ging linga mine ~i am exersat tehnica. in eaderea intfmpIatoare a monedelor). ceea ce am regretat ulterior foarte tare. Era pe la inceputul anilar '20. In 1923 I-am invitat Ia ZUrich. atunci aceasta nu poate sa rezide dedt in impfu1irea aleatorie a miinunchiului (sau. ChI. ale carei origini se ami in mileniul al IV-lea a. (11. dar de acest raport numeric depinde rezultatul. fncit m-am putut convinge de numfuul relativ mare al raspunsurilor care 0 nimereau vizibil. in alta metoda. Era fn timpul unei veri petrecute la Bollingen. Toate celelalte manipuliiri sint rfnduite mecanic ~i nu permit nici 0 interferenta a vointei. Voi da ca exemplu cazul unui barbat mal tinar cu un pronuntat complex matern. unde a tinut la Clubul de psihologie 0 conferima despre I Ging I. atunci cum se produc legaturile dintre ~irul psihic ~i cel fizic de evenimente? M-am lovit tot mereu de coincidente uimitoare care m-au dus cu gilldulla un paralelism acauzal (0 sincronicitate. Apoi am ~ezut adesea ore 1ntregi pe jos. raportind unulla altul "oracolele" rezultate. mi-am tiliat tulpini de trestle.corelatii pline de tilc cu propriile-mi procese de gindire.

Au intrat impreuna in templu ~i i-au cerut preotului un oracoll Ging. Amintindu-mi de cunoscuta poveste despre "bunul prieten" care face tot ceea ce nu vrem sa ne atribuim nOlla i'n~ine." Zis ~i filcut. I-a." Prin 1935 m-am intllnit cu filozoful chinez Hu Shih. nu-i altceva decit 0 culegere de formule magice rarii importantal Nu cuno~tea metoda practica ~i nici utilizarea ei .rn filcut imediat rast de carte ~i am constatat cu satlsfactie oil vedea corelatiile de sens intr-un chip foarte asemanator eu cel in care m! Ie reprezentasem eu. L-arn intrebat daca oracolul fusese coreet.Mda. un prieten i-ar fi relatat povestea sa nefericita in dragoste. L-arn intrebat des pre I Ging ~i am primit raspunsul urmator: . iwea capacitatea 376 . sa.t eu in kgatura cu rezultatele cercetiirilor mele in domeniul incon~tientului: did a recunoscut in ele ceea ce considerase pin~.influent a eomplexului sau matern. Ceea ce e personal atecteaza lineod obiectivitatea. Tocmai treceau pe Jinga un ternplu daoist. Textul hexagramei (rezultatului) sau a suna! astfel: "Fata este putemica. La citiva ani dupa primele mele experimente eu tulpinile de trestie aparu I Ging cu comentariullui Wilhelm. Clud a venit 1a Zurich am avut oeazia sa diseut pe larg cu el ~i sa vorbim despre religie ~i filozofie chinezeasdL Ceea ce mi-a comunicat din abundenp cuno~tintelor lui referireare la spiritul chinezesc mi-a arutlcat atlli"1ci0 lmnina asupra dtorva dintre cele mai dificiJe probleme pe care m!.0. ell vederi largi 31clare. La care mi-a raspuns recalcitrant: .rn pus ~i eu in gluma a intrebare. Pe de alta parte. i-a. mi-a raspuns.Si a tinut oracolul cont de ea? A ezitat. dad se poate spune a~a.. .a~a sustinea.0. Wilhelm plecase in China in slujba misiunii crestine ~i acolo i se dezviiluise lumea spiritualitatii OrientuluL \Vilhelm em 0 persona1itate autentic religioasa. Ie puneo. nu ajunga din nOli. fi spus prietenului sau in gluma: "Aid poti consulta oracolul in aceasta privinta. Bineinteles ca a. Dar Wilhelm cuno~tea intreaga literatura de specialitate 'Ii putea astfel umple golurile care-mi rilmasesera mie. I-am intrebat eu precautie daca n-a profitat ~i el insu~i de acest prilej. . incoD'itientul european.. da . din nebagare de seama. Era clar ca subiectul Ii era neplacut. sub dominatia unei alte marne Gare sa-l cople~easdL Am facut experimentul cu eJ. at\Ll1ci a fi exdusiv tradi\ie a fiJozonei chineze~ti.Ba da. Chipurile. El insa pretindea di nu credea in aceasta absurditate. sigur ca da. I-a mirat nespus ceea ce i-am povest!. . In tirnpul unei plimbari. ar fi avut doar 0 data de-a face cu ea. Tinar fiind. Nu e bine sa ia cineva in ciisatorie 0 astfel de fata.

Or. Wilhelm a avut noroeul rar sa-l cunoasca in China pe unul dintre inte1eptii vechii ~coli pe care revolutia il alungase din interior. I-a initiat in ~tiinta filozofiei chineze~ti yoga ~i a psihologiei lui I Ging. atit in mimica ~i scris. Datoram eolaborarii eelor doi barbati editia lui I Ging eu comentmiul ei remarcabil.11 ciuda filiatiei sale cre~tine nu putea sa nu recunoasca profunda logica ~i claritate a spiritului chinezesc. Nil era numai influentat de el pina in ramnchi. Preluase punetu! de vedere oriental ~i fusese complet impregnat de vechea cultura chinezeasca. din cite am crezut sa recunosc. odata imi spuse: "E 0 mare multumire pentru mine ca n-am botezat niciodata un chinez!" 1. exista riscul unui conflict relativ incon~tient. aici. atunci 377 . ca ~i la conferintele lui in fata profanilor. batrinul maestru Lau Nai SUan a incetat din viata. adica de 0 influentare prin mediu. Cum era yorba. el a dat doI GUlg de 0 adaptare fara pereche la . ci efectiv cople~it ~i asimilat. Cind a fost terminata ultima pagina a traducerii ~i au ie~it primele ~palturi. Consider ca public area acestei lucrari este realizarea cea mai de seama a lui Wilhelm. Lumea conceptiei cre~tine treeea in planul secund. s-a dedicat carierei didactice la Institutul chinezesc din Fnmkfurt pe Main. Ea a adus pentru prima oara aeeasti:'i lucrare orientala de 0 inegalabila profunzime in fata ochilor Occidentului intr-un mod viu ~i comprehensibil. Mi-a fost teama sa nu ajunga astfelin conflict cu sine. I-au cople~it insa din nou necesita\ile spiritului european. daca acest proces are loc fara 0 confruntare con~tienta profunda.psihologia vada in comentariulla chinezeasca. pe nume Lau Nai Si.sa asculte cu 0 atitudine lipsita de prejudecati revelatiile unui spirit straiu ~i sa savir~easca acea minune a empatiei (Einfiihlung) care-l abilita sa faca accesibile Europei comorile spirituale ale Chinei. Ajuns in Europa. Era de parca ~i-ar fi incheiat opera ~i ar fi transmis europeanului ultimul mesaj al b1imnei Chine muribunde. Retransformarea lui Wilhelm ~i reasimilarea lui la Occident mi s-au pamt nitel nechibzuite ~i deci periculoase. Daca" dupa cum banuiese eu. al unei ciocniri a sufletului occidental cu cel oriental.ian. cit ~i in limbaj. o rezerva moralii de 0 asemenea importanta incit condition a destinul. parea un adevarat chinez. ci alcatuia 0 reservatio mentalis. Wilhelm i-a implinit visul des pre discipolul fara egal. Acest maestru bamn. acum se putea insa produce contrariul . Cu toata claritatea ~i inteligibilitatea spiritului sau occidental. dar nu disparea nieiodata cu desavir~ire. Era adinc impresionat de cultura chinezeasca. atitudinea cre~tina cedase initial in fata influentei Chinei.sfera europeana putea ci~tiga din nou prioritate in fata Orientului. de 0 asimilare pasiva. Aspectele ~i formele cre~tine au ie~it iara~i tot mai mult la suprafatlL Unele prelegeri tinute de el ~i pe care Ie-am auzit mai tirziu de abia de se mai puteau deosebi de ni~te predici. Cind I-am cunoscut pe Wilhelm.

La dteva saptamini inaintea mOf\ii lui. Am sperat ~i eu impreunii cu el. Problema lui Wilhelm se poate concepe ~i drept conflict intre con~tient ~i incon~tient. despre meditatii sau probleme de psihologie a religiei. se gasea din nou pe nesfir~itele carari ale stepelor asiatice pustii . Ceea ce-mi incredin\a atunci imi adeveri banuielile. In lunile urmatoare. totul era in ordine. Nu numai cii vedeam fiecare rid de pe fata lui. Ce-i drept..Dragul meu Wilhelm. in timp ce Wilhelm se afla la mine acasa ca oaspete. simteam de indata 0 ezitare ~i 0 inchidere m sine. . Interesul lui dura msa numai atIt timp elt era yorba despre lucruri obiective. medicii nu aballdonasera orice speranta ~i chiar ~i Wilhelm vorbea des pre planuri pe care urma sa Ie traduca in via\a dnd se va simti mai bine. de 0 viziune. un fenomen pe care I-am remarcat la multi oameni de seama.in China parasita -. dar aveam mdoielile mele. Aici. care la el luase forma up-ui conflict dintre Vest ~i Est. Dar Cltiva ani mai tirziu. Ciudata la aceasta viziune era claritatea ei extraordinarii. Am observat totu~i cii era extrem de interesat cInd introduceam punctul de vedere psihologic. dar ~i fiecare fir din \esatura ve~mintului sau. Se inc1ina adinc in fata mea. ci:nd nu mai aveam de mai multa vreme ve~ti de la el. Dupa ce am ascultat prelegerile lui Wilhelm. nu putuse gasi 0 solutie. ce e de fkut? ceva ma subjuga aiei. Dad insa incercam sa abordez problemele actuale ale conflictului sau launtric. Boala se taragana luni de zile. In visele pe care Ie avea. 0 data ce aveam aceea~i problema ca ~i el ~i ~tiam ce insemna sa te afli implicat mtr-un asemenea conflict. dar am sentimentul ca Occidentul va cople~e~te din nou ~i ca deveni\i infidel misiunii dumneavoastra de a trans mite Orientul Occidentului. E-adevarat ca Wilhelm nu se exprimase !impede in fata mea nlei 1a ultima noastra intllnire. De~i era con~tient de aceasta problema.planeaza pericolul unui conflict incon~tient care poate afecta ~i starea sanata\ii fizice. starea i se inrauta\i ~i am auzit di era internat in spital. am fost tinut treaz.tice pe care 0 contractase cu vreo douazeci de ani m urma. acaparat iar de problema pe care i-o pusese China ~i al direi raspuns Occidentul i-I refuzase. cu miinile incruei~ate in mineei. toemai cmd eram pe punctul de a adormi. I-am spus textual: . Am plecat la Frankfurt sa-l vizitez ~i I-am gas it gray bolnav.mmt albastru mehis. ~tiam des pre ce era yorba. avu 0 recidiva a dizenteriei est-asi2. Am crezut cii-i inteleg situatia. La patul meu statea un chinez intr-un ve:. Este 378 . va rog sa nu mi-o lua\i in nume de rau. mi-a raspuns. am incercat sa-I atrag aten\ia asupra primejdiei care-l amenin\a. ca ~i cum ar fi vrut sa-mi transmita un mesaj.Cred d aveti dreptate. caei il atingea pina la smge.

Este de 0 onestitate neobi~nuita Si reconfortanta. resirnti 0 anumita euriozitate sa afle ce avea de fapt de spus psihologia intr-un astfel de eaz. Spuse textual . era insa capabi! ~i sa asculte cu o atentie intensa. 5i un sens. Ridica volumul de pe jos si incepu sa citeasdi. Doar "sufletul" n-are nimic a face cu astfel de texte care au un interes pur istorie! Asta poate fi numai 0 dovada de !ipsa de abordare ~tiintifica. ed..din cauza comentariului meu psihologic. materialul deosebit de valoros pentru mine. Heinrich Zimmer Pe Heinrich Zimmer I-am cunoscut !a inceputul anilor '30. 344 (n. germ. sintactice. dici imi era cunoscut de mult. Fallst II. indeosebi daca ne amintim de acei Goethe. Cmd Zimmer avu mtre mlini Secretul Florii de AuI' 5i rasfoi cartea se infurie . Aceasta reaqie caracteristica nu ma mira.'tistica si yoga 1m-era mca necunoscuta. asa indt nu-i putusem folos.eu ceva ironie in glas: "Atunci am realizat brusc ca textele mele sanscrite nu prezentau numai dificultati grama~cale. pentru care il ajutara foarte mult pronuntata sa clarviziune artistica si intuitia-i iesita din comun. pe linga aeestea. Kunst/arm und Yoga2 ~i-mi dorisem inca de mult sa-l cunosc personal. 1926 (n. Ca atitia a1tii. reaqionase la cuvintul "psihologic" ca taurulla culoarea rosie. de simple idei fantastice 1 Dupa dtva timp cind Isi rec15tiga judecata ~i astfel 5i constiinta stiintifica. nota de la p. v. un destin ce ilL! suporta interventia umana.mrner despre forma a. Secretui Florii de Aur. 1 2 379 . Citisem cartea lu! fascinanta. dar numai in mod indirect. Am gasit in el un om genial cu un temperament extrem de viu. FEnd un mare cunoscator de literatura indiaria. Cu aceasta ocazie imi povesti cum reactionase la cartea publicata de Richard Wilhelm ~i de mine. nu putu sa nu descopere 0 serie de paralele interesante. Berlin.). ceea ce am regretat apoi nespus. Zvirli cartea de perete. nicht zu Betretende1 al unui domeniu unde nu trebuie sa se patrunda. apreciez in mod deosebit miirturisirea lui Zimmer. V orbea foarte mult ~i foarte iute.acel Unbetretene. la vremea dnd 0 scrisesem. Din pacate. t. care nu se poate fort a ~i nu trebuie fortat. KlIllsiform lI11dYoga im illdischell KlIltbild (Forma artistica $i yoga /n imaginea indica de clllt). Am petrecut impreuna citeva zile frumoase in decursul carora am purtat discutii bogate in continut ~i colosal de stimulatoare pentm mine. V orbeam mai ales despre mitologia indiana. ealtea lui Z." Chiar daca aceasta remarea exagerata trebuie inteleasa cum grana salis.a5a mi-a povestit . Zimmer a fast primul sa-mi povesteasca nemijlocit despre acest subiect. cum se manifestase in cazuri asemanatoare.). ci ca aveau.

pentm a ineheia ultima imagine. singura paginaa aeestei eiJ. In locul ei.rtipe care a scris-o eu serisul sau de mina obi~nuit.'llila anului 1959 lung reIua. In loe de aeestea. faeea sa inf10reasea toti mugurii gractinilor legendelor indiene. dnd Wilhelm inri trimise textu1 tratatului alehimic Secretul Florii de AuI'. Zimmer a fost un puer aeternus. Manii I-au ehemat ia ei.f1orea intr-o abundenta inepuizabiHi. lata textu1: . 380 . Arnindoi pareau sa traiasdi in realitate ca intr-o lume striiina. Ocazional.\ dii minorum gentium! eare ne asigura eu un resentiment prost disimulat di au ~tiut toate astea de mull.1959. zicea el. Ea avea. in timp ce fiinta lor eea mai launtridi urma. M-a~ fi a~teptat la lueruri mari de la el.. ~i de asta data serise eu muM grija. Aut Zimmer cit ~i Wilhelm aveau 0 naivitate gepjalii.. eu tu~ negm. dici "tinar moare cel ee e iubit de zei". Din piicate. Nu putu insa sau nu '1m s-o termine nid atunci. de-a faee eu moartea. Salomeea ~i ~arpele. eare. fara insa ca acea latura a "eternului eopil" sa fi devenit vizibila in aeeea~i masura ea la Zimmer. ea se intrerupe in nrijlocul uIlei fraze. neexplorata ~i neatinsa. In ineheiere exista 0 eompletare. Completare la Cartea ro~ie In toa. ce ranlasese neterminata. M-am intrebat adesea ce efeet ar fi putut avea asupra lui eontaetul nemijlocit eu India. inaripat cu un limbaj stralucitor. I-a imparta~it ~i soarta. in seriere gotidi pres~curtata. Am banuit totu~i di ~i in Wilhelm se aseundea eeva asemanator in modul cum a asimilat China sau. despre care aveai senzatia ea inverzea ~i It. avind in vedere deschiderea lui ~i eapacitatea lui de asimilare. moartea timpurie a lui Zimmer i-a Iaeut imposibiHi 0 eiUatorie in India.). Partenerii de diSeutie erau din nou Eliahu. ~ternu pe hirtie 0 noua diseutie imaginara mai iunga ~i eare se leaga de unul dintre dialogurile de ineeput ale diI1ii. literele ini(iale erau ornate cu motive pictate. N-am mai putut luera la ea. Inceputul sf'lf~itului veni in 1928. dupa 0 perioada mai lunga de indispozitie. ~i Wilhelm a murit prematur. mai bine-zis. Continutul aeestei ciJ. eum I-a asimilat China pe el. t. In intreaga sa fiinta. linia sumbra a destinului. eunoa~terea profunda a literaturii indice ~i intuiiia lui ie~ita din com un. 1 Zei de "ordin inferior" (n.rti gasi atunci dmmul ditre realitate. M-a tinut departe de ea cuno~tinta pe eare am faeut-o in 1930 ell alehinria. Am lucrat timp de 16 ani la aceasta carte. Cartea ro:fie.

In ciuda unei munci imense ~i a unor diversiuni. dar. .stiusem dintotdeauna cii acele evenimente contineau lucruri pretioase ~i de aceea n-am ~tiut ce sa fac altceva mai bun decit sa Ie notez Intr-o carte « pretioasii ». ceea ce ar ti ~i devenit. chiar dadi niciodata o aHa posibilitate .." . ~i sa pictez imaginile care mi se iveau pe dnd Ie retraiam .stiu cH de Inspairrlintator de neadecvata a fost aceasta Incercare. dacii n-~ fi putut capta foI1a cople~itoare a evenimentelor initiale.Observatorului superficialli va piirea ca 0 nebunie.. adicii scumpa. . i-am ramas fidel.atlt de bine cit am reu~it s-o fac.

Rezolvarea anagramei din finalul cfu:tii n-. Limbajul corespunde aproximativ celui din Cartea rD$ie. deZVfuUlt-O nici~ odata. Septem Sermones reprezinta un tol inchis in sine. ceea ce-l \inuse pe lung sub tensiune intre ani 1913 -1917 ~i a ceea ce crease e1 atunci.l1ticipariideatice caTe au jucat ulterior un rol in opera ~tiintitica a Iui .j. mai ales natura contradictorie a spiritului. De aceea au fast alese ca exelnplu. Mal tirziu ~i-a numil aceasta acfiune un "pikat de ti'1erete" ~i a regretat-o. de exemplu: Dumnezeu ca ABRAXAS. a vietH ~i a asen.iunilor psihologice.I Identificat aid Cll gnosticul Basilides (mceputul secolu1ui a1 II-lea) $1 s-a tinut in parte $i de terminologia acestuia. Daruia ocazional clte una prietenilor. Ele transmit 0 irripfesie~ chiar daca fragrnentara.direa in paradoxuri a fast ceea ce-l atrasese pe lung la gnosticL De aceea S-. Aceasta a corespuns unul . Scrierea contine "luzii imagistice sau a.. lung $i-a dar numai dupa ezitiiri $i "de dragul onestitatil" cOTIsim· tamintul ca Septem Sermanes ad Mortuas sa fie publicate in canea iul de amintiri. Faia de discutiile infinit de lungi Cll figuri LTlterioare din Carrell ro"ie. . Nu s-uu putut proema niciodata fn librarii.ioc inten\ionat de mlstific:rre. Gt. i:~.Septem Sermones ad lvlortuos (1916) lung a pennis ca Septem Sermones ad Mortuos ($apte predici cafre morti) sa apara sub forma de bro~ura pentm un cere privat.lung.

pHn este aeelasi lucru eu gal. intmdt.'lieri divizata. PHnd 0 parte a etemului ~i infmitului. M-au rugat sa-i las sa intre. unde n-au gasit ce-au cautat. Nirnicul este gol 5. ci ESENTIAL. pleroma este eel mai mie punet (numai presupus. asu cum lumina soarelui patmnde peste tot prin aer.1 niei intunecat prin lumina care il strabate. De aceea vorbese numai simbolie des pre creatura ea parte a pleromei. ca nu este sau este. pentru dl atunci el ar fi diferit de pleromii si ar avea proprietati. eterna s. gindirea 5. care-i peste tot intreg ~i eontinuu. Dar nu avem pfu"'tede ca. Puteti spune la fel de bine 5. Desi pleroma patrunde In intregime. ci sintem la 0 depiirtare nesf1r~ita de pleroma. care l-a1' distinge de plerorna ea fiind eeva diferit. CREA TURA iln este in pleroma. cad mie si mare sint proprietiiti eontinute in ea. In ea nu este nimeni. de pild1i ca este alb sau negru. In infinitate. ea se afla si in noi.1altceva des pre nimic. ne deosebim in esenia de plerorna.iplin.i fiinta inceteaza.iinfinit nu are proprietati. Este nimicul. ci in sine insas!. did pleroma nu este de fapt nici. nu care fiinteaza) in noi ~i infinitul 3R3 . Nimicul sau pHnul Te nurnirn PLEROMA.VII SERMO~"'ES AD MORTUOS Cele $apte fnl'a(aturi carre mur(f. ereatura nu are parte de ea. si mr-au cerut invi1\11tura. ora$ul unde Esrul atfnge Vesrul Senna I Ivlortii s-au intors de la Ierusalim. in calitatea noastra de ereatura limitata in timp s. Ceva infinit si etem nu are proprieti'iti. Trece prin ea. intrucit are toate proprietiitile. Acolo inHiul1tm. Scrise de Basilides la Alexandria.iintreaga pina ~i in punctul eel mai mle. Pleroma este infinita. Cum si-ntem insa parti ale pleromei. Pleroma este inceputnl s. In pleroma nu este nimic si este tot: nu merit a sa meditiim asupra pleromei. del ceca ce este etem 5. nu spatial sau temporal. si astfel am ineeput sa-i invat: Aseultati dad: ineep eu nlmieul. dupa cum un corp ell desavir~ire transparent nu devine nid lurninos S. del asta ar insenma sa ne dizolvam pe noi Insine.i.itul ereaturii. Nimicul este acelasi lucru eu plinul.i sfirs. caei. simbolie. noi sintem iilsa pJeroma 'insas. 0 data ce este nimicuL Noi sintem ~i intreaga pleroma.i spa\iu.

A vorbi insa des pre diferentierea noastra este necesar ca sa ne putem diferenp. caci natura lui este diferentierea. Diferentierea este creatura. atunci vorbim din diferentierea noastra ~i despre diferentierea noastra. care este cealalta proprietate a pleromei. ca sa va alung iluzia ca undeva. Numai ce este supus schimbarii e stabilit ~i determinat. Tot ce este a~a-zis stabilit sau determinat este numai relativ. ba chiar este ea insa~i proprietate. diferen~iere ~i nediferentiere. De aceea trebuie sa diferentiem proprietatile pleromei. dad ea este tot ~i nimic? Vorbesc despre ea ca sa incep de undeva. Ea este diferita. Ceea ce-i transformabil este insa creatura. Cadem prada destramiirii in nimic. Voi spuneti: Ce fOSt are sa se vorbeasca despre eIe? Doar ai spus chiar tu ca nu merita sa ne glndim la pleroma. Se ridica intrebarea: Cum a Iuat fiin~a creatura? Creaturile au luat fiinta. Daca diferentiem proprietatik pleromei. De aceea. E ceea ce se nume~tePRINCIPIUM !NDIVIDUATIONIS.ca: DE Efidentul & Ineficientul. fie afara. 384 . oare de ce mai vorbim despre pleroma. atunci ne diferentiem insuficient. Natura noastra este diferentiere. caei are proprieta~i. deoarece ea este proplietatea pleromei inse~i. a~adar. Diferentierea este natura ei. Va zic toate acestea pentm a va elibera de iluzia tii ne-am putea gindi Ia pleroma. stradania natural a a creaturii se indreaptil. Vedeti de aid de ce nediferentierea ~i nondistingerea constituie un mare pericol pentm creatura. De aceea omul trebuie sa vorbeasca despre proprietati ale pleromei care nu sint. De aceea el diferentiaza ~i proprietati ale pleromei care nu sinL El Ie diferentiaza pomind din propria lui natura. exista ceva stabilit dinainte sau in vreun fel determinat dinainte. Cadem in pleroma ins~i ~i renuntiim sa mai fim creatura. la fel ca ~i noncrea~ia. Omul diferentiaza. catre egalitatea periculoasii. dar n-am spus nimic des pre pleroma. fie inauntru. catre diferentiere. in fond.~moartea etema. Dar. Creatura este intotdeauna ~i pretutindeni. ea este unica sta. Proprietatile slnt PERECHILE CONTRARII. nu insa creatura. dincolo de creatura ~i cadem in nediferentiere. Plinul & Golul. A~a ca trebuie sa facem diferen~ieri ale proprietatilor. catre lupta contra inceputului pril'lordial. bilita ~i determinata. de aceea ea ~i diferentiaza. Viul & Mortul. Voi intrebati: ~i ce-i rau daca nu ne diferentiem? Daca nu diferentiem atunci ajungem undeva dincolo de propria nOaStra natura. moartea este intotdeauna ~i pretutind~ni. Daca nu sintem credincio~i acestei naturi.a suficient. Pleroma are totul.firmament dimprejurul nostru. Murim deci in masura in care nu diferentiem. Acest principiu este esenta creaturii. Asta e moartea creaturii.

dar. si anume diferentierii. in noi nu. Cum este dadi aspiram la diferenta? Atunci nu sfntem credinciosi naturii noastre? Si trebuie sa eadem prada ~i egalitiitii. Proprietiitile smt diferite ~i separate in noi unele de altele. Voi replicati: Ai spus ea si diferitul si identicul sint proprietati ale pleromei. ~i nu eadem in pleroma. Noi Ie cream prin gindire. adiea in nimic ~i in destramare. dacii aspiram la diferentii? Sa nu uitati eli pleroma n-are propriet1iti. ci fiinia voastrii este diferentiere. atunci ne diferentiem de bine ~i frumos si. iar noi putem ~i trebuie sa Ie posedam sau sa Ie triiim daar In numele ~i sub semnul diferentierii. Diferentierea de ele elibereaza. uitam de natura noastra care este diferentiere ~i eadem prada proprietatilor pleromei. care sint perechile de contrarii. Daea aspirati deci la diferenta. astfel. Intrucft slntem pleroma fnsii~i. Daca aii avea aceasta aspiraiie. ~a cum 0 gindiii voi. ceea ce inseamnii: 1. ca se anuleaza. Dacii aspiram la bine sau la frumos. Binele & Raul. In pleroma ele se anuleazii. de aceea nu se anuleazii. Proprietiitile apartin pleromei. Luminosul & Intunecatul. Alergind dupii aceste ginduri. Ne striiduim sa dobindim binele ~i frumosul. Daca raminem msa credinciosi naturii noastre.ii slnt proprietatile pleromei care nu smt pentru •. Timpul & Spatiul. Noi trebuie sa ne diferentiem de proprietiiti.avem si toate aceste proprietiiti m noi. Insa mtrucit gfndirea instriiineaza de fiinia. De aceea nu exista in fond decit 0 aspiratie. si anume gillduri despre proprietiiiile nonexistente ale pleromei.. Perechile de contra. si de rau si unt. ci LA FIINTA YOASTRA. De aceea sfntem victima perechilor de contrarii. trebuie sa va mviii stiinta cu ajutorul ciireia va puteii iine gmdirea in fnu. cum fundamentul naturii noastre este diferentierea. pleroma este dezbinatii.Diferitul & ldenticul. avem proprietiitile in numele ~j sub semnul diferentierii. Fierbintele & Recele Forta & Materia. Frumosul & Untul. caci ele sint m pleroma una cu binele si frumosul. ~i anume aspiraiia la propria fiinia. n-ar trebui sii ~tiii absolut nimic despre pleromii si proprietatile ei si tot ati ajunge graiie fiiniei voastre la te1ul corect. In noi. 385 . nu trebuie sa aspiraii la difereniii. totodata. atunci a~pirati la ginduri care vin inspre voi din pleromii. ci sint eficiente. De aceea. Unul & Multiplul etc. cadeti din nou in pleroma ~i atingeti in acela~i timp diferenta si egalitatea. la egalitate sau la oricare alte proprietati. Nu gindirea voastrii. 2. cuprindem ~i raul si untul.

atunci abundenta eficienta este anulata pentru noi. Abraxas este efect. EI este si mai nedefinit dedt Dumnezeu si diavolul. de aceea liber se desfiisoara natura-i eficienta. Tot ceea ce nu diferentiem cade in pleroma si este anulat cu contrariul sau. Tot ceea ce separarea scoate din pleroma este pereche de contrarii. caci in toate ea se anuleaza pe sine insasi. did oarnenii I-au uitat. ci exista. Dumnezeu si diavol sint primele deslusiri ale nimicului pe care-l numim pleroma. EFICIENTA Ie este comuna. Nu la fel se intimpHi eu creatura. 386 . Unde este Dumnezeu? este mort? Dumnezeu Dumnezeu nu-i mort. ciici uneste plinul si golul in efectul ei. Nu avem nevoie de nici 0 dovada a existentei lor. eficienta sta peste ambii. atit de indisolubila si in viata voastra. ei nu se anuleaza. De aceea. EI este mai putin diferit dedt creatura. caci este ceva definit si de aceea diferit de pleroma. Dumnezeu este si pleroma insasi. Abraxas sta pe deasupra soarelui si pe deasupra diavolului. !ui nu i se opune nimic in afara nerealului. Dumnezeu e creatura. Ii spunem pe numele lui de ABRAXAS. dupa cum ati aflat. de aceea de Dumnezeu tine intotdeauna si diavolul. dad nu-l diferentiem pe Dumnezeu. In masura in care Dumnezeu si diavolul sint creaturi. si numai in masura in care e! este definit si diferit este creatura. De aceea. E! se deosebeste insa de creatura prin aceea ca este mult mai nedes Ius it si mai nedeterminabil dedt creatura. Aceasta inseparabilitate este atit de strinsa si. Golul eficient este natura diavolului. creatura tot i-ar distinge mereu din pleroma gratie naturii ei care diferentiaza. dupa cum si fiecare punct minuscui din creat si din necreat este pleroma insasi. Nerealul nu este si nu se impotriveste. Dumnezeu este proprietate a pleromei. este suficient ca trebuie tot mereu sa vorbim des pre ei. Asta provine de la faptul ca ambii stau foarte aproape de pleroma in care toate contrariile sint anulate si devin una. Eficienta ii leaga. E indiferent daca pleroma este sau nu este. si tot ceea ce am spus despre creatura este valabil si des pre el. dci fundamentul fiintei sale e abundenta eficienta.Senno II Mortii stateau in noapte de-a lungul peretilor si strigau: Vrem sa stirn despre Dumnezeu. Dumnezeu si diavolul se deosebesc prin plin si gol. Pentru a-I diferentia pe Dumnezeu de el. Acesta este un Dumnezeu despre care voi n-ati stiut. fiind un Dumnezeu deasupra lui Dumnezeu. precum pleroma insasi. este la fel de viu ca pururi. stind unul fata de celiilalt ca opusi eficienti. Chiar dad cei doi n-ar fi. il numim pe Dumnezeu HELlOS sau soare. ziimislire si distrugere. si in aceasHi masura el este deslusirea abundentei eficiente a pleromei.

caci in ochii vo~tri se anuleaza elementele opuse.Voi Insa n-o vedeti. schimbare. eficienta insa~i. abisul ve~nic absorbitor al golului. Viata pare a fi mai mica ~i mai slaba dedt summum bonum. Ceea ce roste~te diavolul este moarte. Este Priapos. EI are efect nereal. Abraxas este soarele ~i. Abraxas z3rnisle~te adevar ~i minciunii. bine ~i rau. care doar este elInsu~i izvorul striilucitor a tot ce-i foqa de via~a. ci efectul In genere. Abraxas este cumplit. Ceea ce roste~te Dumnezeul-soare este viata. el e insu~i marele Pan ~i micul Pan. lumina ~i Intuneric In acel~i cuvint ~iin acee~i fapta. de aceea este ~i greu de imaginat di Abraxas dep~e~te In foqa chiar ~i soarele. la fel ~i diavolul. din diavol infimum malum. Este hermafroditul celui mai de jos inceput. De aceea. orientate unul catre altul. Este sfinta Impreunare. care este viata ~i moarte simultan. este ceea ce are efect nereal. El este foqa. atunci Abraxas ar fi fast deslu~irea ei. Este plinul care se uneste cu golul. Este dragostea ~i uciderea ei. 387 . EI este ~i creatura. Din soare el vede summum bonum. care locuiesc In apa ~i urea pe piimint. dar nu un efect anume. durata. Este monstrul tanmului de jos. al diminuatorului ~i allmbucatatitorului. al diavolului. ce-i drept. EI este frumos aidoma unei zile de primavara. EI este. care c1ntaIn cor la prinz ~i la miezul noptii. Saarele are un anumit efect. EI este splendid asemenea leului In clipa In care-~i doboara victima. din Abraxas msa. A sa-i puterea cea mai mare. Este stiipinul broa~telor riioase ~i al broa~telor. un polip cu 0 mie de brate. Dacii pleroma ar fi avut a fiin~a. care este mama binelui ~i a raului. Intrudt omul nu 0 vede. Foqa lui Abraxas este dubHi. ciici erau cre~tini. Dar Abraxas rostqte cuvintul venerabil ~i blestemat. furie nebunii. Da. VIATA cea In toate privintele nedeterminata. totodata. ale acestei foqe. Incolacire Inaripata de ~erpi. de aceea ei ne apar mult mai eficienti dedt nedeterminabilul Abraxas. moqii Iacura mare tarabai. caci este diferit de plerama. ciici n-are un efect anume. Aici.EI este probabilitatea improbabila. Sermo III Mor~ii se aprapiara ca negura iscata din mla~tini ~i strigara: Vorbe~te-ne mai departe despre Dumnezeul supremo Abraxas este Dumnezeul eel greu de cunoscut.

A. Este realitatea in~elatoare. A i te inchina insearnna moarte. Este rostirea omului. Tot ce creati eu Durnnezeul-soare ii diiruie~te diavolului farta aqiunii. blestematule. Dumnezeu locuie~te indaratul soarelui. CEEA CE CRE~TE. A nu-i rezista insearnna izbavire. Este contradiqia revelatii a ereaturii fata de pleroma ~i de nimicul sau. diavolul este opusul. SemlO IV Mortii umplura incaperea mormaind ~i spusera: Vorbe~te-ne despre durnnezei ~i diavoli. mortii urlara ~i vociferara. Asupra fieciirui dar al Dumnezeului-soare. Este actiunea diferentierii. Este viata creaturii. Este dragostea marnei pentru fiu. diavolul locuie~te indiiratul noptii. Este lumina cea mai luminoasii a zilei ~i noaptea cea mai adinca a nebuniei. Este groaza fiului in fata mamei. deci aveti doi durnnezei. 388 . diavolul trage in noapte. A te teme de el insearnna intelepciune. Este incintarea pamintului ~i eruzimea cerurilor. Aici. devenirea ei ~itrecerea ei. Este dragostea omului. Tot ce obtineti implorindu-l pe Durnnezeul-soare ziirnisle~te 0 faptii a diavolului. Abraxas insa este lumea. in el. Exista insa multe lueruri bune ~i inalte ~i multe rele ~i grele. Omul riirnine stana de piatra in fata chipului sau. iar printre aeestea exista doi diavoli-dumnezei. Este creatura cea mai putemica ~i. creatura se sperie de ea ins~i.sta-i cumplitul Abraxas. Dumnezeul-soare este bine1esuprem. A-I vedea insearnna orbire. in fata lui nu exista nici intrebare. Este aparenta ~i umbra omului. iar celalalt.Este srmtul ~i triidiitorullui. Ce n~te Durnnezeu din lumina. A-I cunoa~te insearnna boala. unul este CEEA CE ARDE. ciici erau nedesavir~i\i. diavolul i~i trirnite blestemul. nici riispuns.

Omul are parte de natura dumnezeilor. Multimea dumnezeilor corespunde multimii oamenilor. Domneasca egalitatea de dragul omului. acumulfnd fn cre~tere materie vie. Dumnezeii sfnt putemici ~i-~isuporta diversitatea. tot astfel nu merita sa adorarn multimea dumnezeilor. el este distrugiitorul. NoroGpe mine. dar vai de voi. viata ~i dragostea stau fata fn fata. caci deschide tot ce-i fnchis. pe dnd arborele vietH cre~te fncet ~i constant prin timpuri nelimitate. fiindca mi-este dat sa cunosc multiplicitatea ~ivarietatea dumnezeilor. pentru a-~i putea purta particularitatea. abundenta eficienta ~i summum bonum. Patru este diavolul. deoarece. astfel. stau fn singuratate ~i la 0 imensa distanta unii de altii. Cum sfnteti fideli naturii voastre.Ceea ce arde este EROSUL sub forma fUidirii. pe dnd oameni sint putini. caci golul efident inghite totul in sine. Durnnezeul-soare este stapfnul ei supremo 389 . lncomensurabil aidoma multimii stelelor este numarul dumnezeilor ~i al diavolilor. Oamenii sint slabi ~i nu-~i suporta diversitatea. Ea da lumina. dar nu de dragul Domnului. ~i fiece spa~iu pe care-I umple 0 stea . fiindca fnlocuiti printr-un singur Dumnezeu aceasta multitudine inconciliabila Astfel produceti chinul nonintelegerii ~imutilarea creaturii. Ceea ce cre~te este ARBORELE VIETH. el dizolva tot ce e format ~i corporal. caci dumnezei sint multi. Doi este Erosul. Unu este fnceputul. Dar plinul gol al fntregului este pleroma. caci patru este cifra masuratorilor lumii. El fnverze~te. caci une~te doi intre ei ~i se raspfnde~te straJucind. lui nu i se opune decft nerealul. Fiece stea este un dumnezeu. fiinta voastra este mutilata. dici umple spatiul cu trupuri. De dragul mfntuirii va fnvat reprababilul. Patru este numarul dumnezeilor principali. el vine de la dumnezei ~i merge catre Dumnezeu. in divinitatea lor. Binele ~i raul se unesc in flacara.un diavol. Efectul fntregului e Abraxas. ale carei natura ~i nlizuinta sint diferentierea. deoarece locuiesc unul fn apropierea celuilalt ~i au nevoie de comunitate. asemenea stelelor. ea este multipHi ~i se intinde ~i se mare~te la infinit. Nenumarati dumnezei ~teapta evolutia st1iriiomene~ti. din cauza caruia am fost reprabat. mistuind. Dumnezeul-soare. Trei este arborele vietH. Erosul se aprinde ~i se stinge. Prin rugaciunea noastra nu-i putem adauga nimic. Dupa cum nu merita sa reflectarn la pleroma. daca vreti sa faceti din multitudine unul singur? Ceea ce Ie faceti dumnezeilor vi se intfmpla ~i voult Toti sfnteti Iacuti egali ~i. Binele ~i raul se unesc in cre~terea arborelui. nici nu-i putem lua nimic. Durnnezeii lumino~i formeaza lumea celesta. Nenumarati durnnezei au fost oameni. fn care totul devine nimic. Cel mai putin merita sa adorarn primul Dumnezeu.

Ei slnt mai eficienti pentm noi dedt dumnezeii. Spiritualitatea biirbatului este mai mult celesta. caci slnt strins inmditi cu natura no astra. Sexualitatea biirbatului este mai mult piimlnteasca. Spiritualitatea ~i sexualitatea nu slnt proprietatile voastre. tatal piimintesc. Omul sa se deosebeasca de spiritualitate ~i de sexualitate. Ea este biirbateascii ~i de aceea 0 numim PHALLOS. Biirbatul ~i fcmeia devin diavoli unul pentm celiilalt. Sa numeasca spiritualitatea Mama ~i s-o a~eze intre cer ~i piimint. 390 . despre biserica ~i comunitatea sacra. sexualitatea femeii este mai mult spirituala. ea merge spre ce-i Mincinoasa ~i demonicaeste spiritualitatea biirbatului. sexualitatea femeii se indreapta spre spiritual. mama celesta. Daca nu va distingeti de sexualitate ~i spiritualitate ~i nu Ie priviti ca natura peste voi ~i in jurul vostru. Spiritualitatea primqte ~i cuprinde. Mincinoasa ~i demonic a este spiritualitatea femeii. ea merge spre ce-i mai mare. Spiritualitatea mai mic. Lumea dumnezeilor se deslu~e~te in spiritualitate ~i in sexualitate. care merge spre ce-i mai mic. spiritul selenar. Ea este femeiascii ~i de aceea 0 numim MATER COELESTIS. Sexualitatea procreeaza ~i creeaza. Stapfnul ei cel mai de jos este diavolul. Biirbatul sa cunoasca ce-i mai mic. Sexualitatea biirbatului se lndreapta spre piimlntesc. Fiecare sa mearga la locul sau. nebunule. care merge spre ce-i mai mare. cei piiminte~ti in sexualitate. mai mic ~i mai rece ~i mai mort dedt piimlntul. satelitul piimlntului. femeii este mai mult piimlnteasca. Nu exista diferen~a intre puterea dumnezeilor cele~ti ~i a celor pamlnte~ti. daca nu-~i separa sexualitatea. caci natura creaturii este diferenp. Sa numeascii sexualitatea Phallos ~i sa-l a~eze lntre sine ~i piimlnt. Cei cele~ti apar In spiritualitate. Senno V Mortii risera a batjocura ~i strigara: Invata-ne. Cei cele~ti miiresc. Biirbatul ~i femeia devin diavoli unul pentru celiilalt. Incomensurabila este direc~ia ambilor. cei piimlnte~ti mic~oreaza. dacii nu-~i separa caile spirituale. ciici Mama ~i Phallos slnt demoni supraomene~ti ~i deslu~iri ale lumii divine. ce-i mai mare. femeia.erea.Dumnezeii lntunecati fonneaza lumea piimfnteasdL Ea este simpla ~i se miqoreaza ~i se diminueaza la infinit. atunci Ie cadeti prada ca proprieta~i ale pleromei.

ilU de dragul oamenilor. pe care Ie poseda~i ~i Ie con~ine~i. pentru ca fiecare sa ajunga la sine insu~i ~i sa evite sclavia. ca pe 0 povara comuna. ~i el roie~te prin lucrurile parnintului ~i ne face sa ne temern de ele sau Ie face sa ne stimuleze pof- 391 . fiecare sa se subordoneze celuilalt. c5. Nici o comunitate . Astfel. purific5. lucruri care ajung dincolo de voi ~i existain sine.este dezbinare ~i dizolvare. Sa Ie priviti ca pe ni~te demoni ~i ca pe 0 cauza COmllna ~i 0 primejdie comuna.ci aveti nevoie de ea. Masura corecta in comunitate Masura corecta in singuratate Comunitatea ne da ciildura. ~i adauga. Diferentierea duce la singuratate. singuratatea ne da lumina. Cll care viata v-a inciircat. ~i mentine. Dar din cauza slabiciunii omului fata de dumnezei si de demoni ~i de legea lor invincibila. manifestiiri ale dumnezeilor ~i. asadar. Comunitatea este adincime. fiecare sa se supraordoneze celuilalt. De aceea. mai mult de atit ~ine de domeniul raului.nu sint lucruri. In comunitate. ~arpele este un suflet pamintesc. de aceea comunitatea este indispensabila. ~i inrudit cu spiritele moqilor. Singuratatea este impotriva comunitatii. Omul nu are 0 spiritualitate pentru sine sau 0 sexllalitate pentru sine. singuratatea este iniiltime. nu este sub semnul Mamei. la fel ~i dumnezeii ~i in primul rind Abraxas cel cumplit. Atit cit va silesc ei. Omul e slab. ci se afla sub legea spiritualita~ii ~i a sexualitatii. pe jumatate demonic.ci sint ni~te demoni putemici. in singuratate sa fie risipa. comunitatea este necesara. atunci comunitatea este sub semnullui Phallos. ~i viata va este 0 cauza comuna ~i 0 primejdie comuna. nimeni nu scapa de ace~ti demoni. Este pe jurnatate suflet omenesc ~i se numqte dorinta gindului. Aidorna acestora. dac5. ci ele va poseda ~i va con~in pe voi. un spirit. c5. In comunitate sa fie abtinere. Dumnezeii va silesc la comunitate. pentru ca aceasta sa se mentina. Demonul spiritualitatii pogoara in sufletul nostru ca pas5.re alba. atita comunitate este necesara. purific5.este suferin~a ~i boaUL Comunitate in tot . De aceea sa fie atita comunitate cit e nevoie. Senno VI Demonul sexualitatii se apropie de sufletul nostru ca ~arpe. ci al dumnezeilor. In singuratate. Este pe jumatate suflet omenesc si se nume~te gindul dorin~ei.

Este unicul Dumnezeu al acestui un om. in el. omul se indreapta spre lini~te.. omul e Abraxas. masculin in gerrnana (n.. t. . spre el 0 pome~te lunga calatorie a sufletului dupa moarte. este lumea sa. Omul este 0 poarta. Toate astea Ie ~tiamde fapt de mult. Pas1irea la este b1irbateasca2 ~i este gind in actiune. care creeaza sau devoreaza lumea lui. Aduce veste de la cei de departe care au luat-o inainte ~i care sint desavir~iti. Ea este un recipient al soarelui. Pas1irea alba este un suflet semicelest al omului.arpele coboara ~i paralizeaza cu viclenie demonul falic sau Ii da ghes. ca va ~i aflati in spatiul eel f1irade sfir~it.tele. dar n-are putere impotriva dumnezeilor. pleroma sa.). in el str1iluce~teca lumina tot ceea ce omul retrage din lumea mai mare. 392 . Ea s1ila~luie~te Mama ~i coboara din dnd in dnd.). aceia care n-au gasit drumul spre dincolo.arpele este de natura femeiasd[l ~i cauta intotdeauna societatea mortilor care se afla sub vraja parnintului. a demonilor ~i a sufletelor in lumea interioara. divinitatea sa. Mic ~i de nimic este omul. Pasarea = der Vogel. Pretinde singuratatea.. . De~i nu vrea. Acesta este unicul sau Dumnezeu c1ilauzitor. feminin in gerrnana (n. previne. demoni ~i suflete. Ea ne poarta cuvintul sus la Mama. El duce in sus ginduri1eviclene ale pamintescului. care se furi~eaza prin toate gaurile ~i se prind cu pofta de orice. 1 2 $arpele = die Schlange. din lumea mai mare in lumea mai mica. El scapa de prinsoarea noastra ~ine arata astfel drumul pe care cu ratiunea noastra umana nu I-am putut gasi. Aceasta stea este Dumnezeul ~i telul omului. prin care intrati din lumea exterioara a dumnezeilor. adica spre singuriitate. mortii venira din nou cu ni~te mine lamentabile ~i rostirii: Mai e ceva despre care am uitat sa vorbim: invata-ne despre om. Mortii privira cu dispret ~i griiir1i:Inceteaza sa tot vorbe~ti despre dumnezei. un tiran malefic care tortureaza. ademenind mereu la compania cea mai rea. Zboara sus pe deasupra pamintului. In depiirtarea incomensurabila sta 0 singura stea la zenit.arpele este 0 tim ~i se atine cu diavolul ~i cu spiritele rele. un sol al Mamei. . Senno VII In timpul noptii insa. Intervine. de abia J-ati lasat in unna. Este casta ~i solitara. ~arpele trebuie sa ne fie folositor. in infinitatea mai midi sau launtrica. t. In aceasta lume.

atita timp cit omul 1~1 poate intoarce privirea de la spectacolul scaldat in flacari al Iui Abraxas. ANAGRAMMA: NAHTRIHECCUNDE GAHlNNEVERAHTUNIN ZEHGESSURKLACH ZUNNUS. Dumnezeu acoio. steaua straluce~te. Siabiciune ~i zadiirnicie aici. arunca 0 punte peste moarte. Rugaciunea mare~te lumina stelei. mortii tacura ~i se ridicara aidoma fumului deasupra focului ciobanului care-~i pazea tunna in noapte. Nimic nu este intre am ~i unul Dumnezeul sau. .Clitre acest unic Dumnezeu indreapHi-se rugaciunea omului. Ciud lumea mai mare devine rece. Aici numai intuneric ~i umezeaHi rece. La care. Acolo numai soare. etema forta creatoare acolo. Om aici. pregate~te viata lumii mai mid ~i diminueaza dorinta tara de speranta a lumii mai mari.

Jung"). lungl de Aniela . apoi jumalul bunicului sau. Poveste~te doar ca-l vazuse pe Goethe la Weimar. nascut la Mannheim. a fost cancelar bavarez. Carl Gustav Jung (1794-1864). consilierul de legatie Kestner. In timpul asedierii de catre francezi in 1688. Goethe nu era Pe llnga povestirile orale ale lui Jung am folosit a~a-numita "Carte a familiei". a stat pilla putin inaintea mortii. Ci\iva apj mai tirziu. G. Sigismund von lung (1745-1824). arhiva din casa lui Goethe de la Frankfurt pe Main ~i registrul de botez al parohiei or~ene~ti arhiepiscopale (Biserica Iezuitilor) nu s-a putut dovedi nimic. Karl August. nepoata lui Lottchen a lui Goethe. ~i cu sora ei frecventau cercul teatrului din Mannheim. arhive1e au ars. un volum in-folio legat ill pergament. G. Ernst Jung. dupa cum a mentionat lung in capitolul "Tumul". lung mai povestea urmatoarele: "Cea de-a doua sotie a striibunicului meu Franz Ignaz Jung. Despre istoria amintita de doua ori ill carte.) J 394 . Personalitatea cea mai cunoscuta din ~irul striimo~ilor patemi ai lui lung este bunicul sau. ca sa zic ~a." Din sursele existente. probabil din cauza relatiilor prietene~ti cu casa Jung. In plus. pentru a-I vedea pe bunicul meu. Jungs Basler Vorfahren" ("Stramo~ii baselezi ai lui C.Taffe Familia Jung e originara din Mainz. aparot ill Basler Nachrichten la 24 iulie 1955. Koelbing. care contine scrisori ~i documente vechi ~i a fost permanent completat de Jung. ~i numai din spate! Sophie lung-Ziegler s-a imprietenit mai tirziu cu Lotte Kestner. Carl Gustav Jung. ca de altfel ~i Franz Liszt. ca bunicullui ar fi fost un fiu nelegitim allui Goethe. a~a indt arborele genealogic nu poate fi urmiirit dedt pina la inceputul veacului al XVIII-lea. "Wie Carl Gustav Jung Basler Professor wurde" ("Cum a devenit Carl Gustav Jung profesor la Basel"). ~i "C. G. ~i printre prietenii lor se numiirau multi poeti. La timpul respectiv. Frate1e lui. Lotte Kestner s-a stabilit la Basel. (Toate notele acestui capitol Ii aparfin Anielei Jaffe. care trma la Roma ~i ill a ciirui casa fiullui Goethe. am avut la dispozitie rezultatele unei cercetari genealogice Iacute illtre 1928 ~i 1929. doctorul Franz Ignaz lung (1759-1831). Carl Gustav Jung (editat de catre fiul acestuia. Asta trecea. drept fapt mai mult ca sigur. Venea des ill vizita. Bunicul meu avea legaturi ~i cu fratele ei. H. Se spune ca Sophie Ziegler ar fi nascut un fiu nelegitim allui Goethe ~i ca acest copil ar fi fost bunicul meu. fara an de aparitie) ~i doua articole de M. Totu~i bunicul meu nu mentioneaza nimie in acest sens in jurnalul sau. Sophie Ziegler. s-a mutat de la Mainz la Mannheim. S-a casatorit cu sora mezina a lui Sch1eiermacher. innobilat ulterior. pe care 0 soarta ciudata I-a adus la 28 de ani in Elvetia.Cite ceva despre familia lui C. Striibunicul lui Jung. In timpul campaniilor lui Napoleon a condus un spital militar. aparut In Basler Nachrichten la 26 septembrie 1954.

doi ani mai tirziu. rector al Universitatii din Mainz. Sub influenta celui din urma. Ludwig Tieck si Friedrich Schleiermacher. Clnd. Sophie Ziegler 0 fi fost la Weimar sau in apropierea lui Goethe. 1 In octornbrie 1817.! Aici. Cercurile literare berlineze i-au fost de la inceput deschise tmiirului medic. studentii din mtreaga Germanie ~i-au proclamat dorinta unei Germanii libere ~i unite. spre amuzamentul intregului Heidelberg. pe care-l scotea la plimbare prin ora~. Pe atunci. care sa spuna astfel de povc~ti despre« tata! necunoscut »". prietenullui Jung. i se parea semnificativa. caci ea ii revela un anume aspect tainic al fascinatiei produse de Faust-ullui Goethe asupra lui: ea tinea. I-a ucis pe poetul german si consilierul rus de stat August Kotzebue (1761-1819). 2". Carl Gustav Jung a studiat la Heidelberg ~tiintele naturii ~i medicina ~i ~i-a sustinut acolo m 1816 examenul de doctorat summa cum laude. a facut parte din societatea de gimnastica a lui Jahn (1778-1852). TInar fiind.la Mannheim ~i nu s-a putut stabili dadi. Pe de alta parte. sarbatoare universitara revolutionara in arnintirea Reformei (1517) si a bataIiei de la Leipzig (1813). I se parea "de prost gust" ~i sustinea ca exista din pacate "prea multi pro~ti. Aici el a intrat in cercul unor oameni de seama. diferitele discipline erau mai strins apropiate intre ele dedt smt astazi! In timpul anilor petrecuti la Berlin. predind chimia la ~coala regala prusaca de razboi. in primul rind cea prin Carl Jung. organizata de corporatiile studentesti din Jena. docent. in locul unui ditel. si a participat la marea sarbatoare de la Wartburg. despre care este vorba la sfir~itul capitolului "Tuffiul". Tineretea lui a coincis cu 0 perioada politica agitata. Iar ascendenta legitima. a trecut la protestantism (el fiind catolic). Printre ei s-a numarat si Carl Gustav Jung. una dintre poezii i s-a public at in Teutsches Liederbuch. ca sa zicem a~a. in acela~i timp. Jung poveste~te ca. infierat din cauza mentalitatii lui reaqionare ~i suspectat a fi spion. Era considerat acolo un copil al farniliei. 395 . a locuit (probabil de la sfir~itul lui 1817) in casa librarului ~i editorului Georg Andreas Reimer. studentul in teologie si membrul unei corporatii studentesti Karl Ludwig Sand (nascut in anul 1795). EI insusi avea anumite inclinatii poetice. iar doamna Reimer I-a tratat toata viata ca pe un fiu. m schimb. avea un purcelu~. catolicul ~i eruditul doctor in medicina ~i in drept (mort in anul 1654). Jung nu vorbea fara 0 oarecare placere despre aceasta istorie care se afirma cu tenacitate. de lumea personalitatii sale "m. Nurnerosi universitari de tendinta liberala au fost arestati ca "demagogi". califica acest zvon drept "supar1itor". printre care se numarau fratii Schlegel. "tatal gimnasticii". La 24 de ani era deja chirurg asistent al medicului oculist Rust la Charite din Berlin si. student fiind. toate corporatiile studentesti ~i asociatiile de gimnastica au fost inabu~ite.

Casalorit ell sora mezina a lui Schleicrmachc:r) Virginie de LassauJx (1804-1830) Ooamna dr."n trei disllicii Johannes Rauschenbach (1856-1932) (1856-1905) ~ Emma Rauschenbach CARL GUSTAV lUNG . (187:5-1%1) (1882-1955) I Marianne Niehus Franz lung . Sigismund von Jung (1745-1824. Reimer-lung Stuttgart I Elisabeth Catherine Carl Gustav Jung Reyenlhaler (1794-1864) -----Fal>e-O Augusta (1805-1865) Sophie Frey (1812-1855) Emilie Preiswcrk (1848-1923) Bertlll.I.. L COpll .l Schenk --r.e':'~ ARBORE GENEALOGIC Sophie Ziegler Joh.[---.

Jung aminte~tede vizita pe care i-a Iaeut-o la Stuttgart doamnei dr Reimer. Aici. fapt este di Humboldt II recomanda pe tinarul medic mai Intii (In 1821) Academiei din Bema. socrul lui. Koelbing "Poezie ~i adevar". iar cilld acest plan dactu gre~. in cazulin care acest post Ii suridea. a plecat In 1821 la Paris. Wilhelm. S-a illsurat eu mea lui Carl Gustav lung din prima casatorie a aeestuia eu Virginie de Lassaulx. La care veni riispunsul: «Numele n-are nici 0 importanta. a fost "abordat la unul din ospetele date de marele chirurg Dupuytren de catre un domn necunoscut lui. avea des de-a face cu taml meu. H. Reimer mai adauga: "A. care I-a rugat sa-l urmeze dupa masa In loeuinta lui. numita de M. Alexander yon Humboldt (1769-1859). Prima int11nire Cll Humboldt ne este transmisa ill diferite versiuni. putea avea cuno~tinta de cele prin care trecuse Jung fiinddi. dar ~i de la fratele lui. pe atunci centrul european eel mai important de cereetare in domeniul medicinei. Acolo. Din 1806 pilla In 1814. Universitatii din Basel.dici politia a gasit la el ull cadou de la uciga~.dupa examenullui de stat. Anatomistul ~i botanistul Johann Jakob Burckhardt a fost timp de mai multi ani unicul profesor la Facultatea de Medicina. Conform unei traditii a farniliei. de virsta mijlocie ~i cu un aer respectabil." Oricum ar sta adeviirulill legatura cu aceste anecdote. caci avea sa-I propuna ceva. din motive literare. ca fost "demagog". 397 . 125. Jung 11urma orbe~te ~i se dezmetici abia dnd. nu a gasit nici In restul Germaniei vreo posibilitate convenabila de mlmdi. ~ianume un ciocan pentru cercet1iri mineralogice. ~ianume la p.caraeteristic! . tinIndu-~i cursulill fata unui singur student ill medicina si a cltorva calfe de barbier. Intruclt. un an mai lirziu. Este ceea ce mi-a povestit ~i lung. Acum Jung nu se mai putu abtine.Urmatorul citat 11preiau din articolul deja amintit allui Koelbing despre "Cum a devenit Carl Gustav Jung profesor la Basel". Intr-o relatare a medicului Hermann Reimer!. Humboldt 11Intllni pe tiniirul medic stind Infometat afara pe 0 bancs ~i lllua sub obl1iduirealui. Carl Gustav Jung a avut ocazia sa lucreze in calitate de chirurg ~i sa se perfectioneze. nu se acordase nici un titlu de doctor. protectomllui Ii spuse eii era vorba despre o catedra de anatomie ~i chirurgie la Universitatea din Basel. ajun~i ill biroul sau de lucm. situatia era foarte proasta din motive politice ~i tehnico-administrative. (In rapoarte este yorba . se arata cum Carl Gustav Jung.tot mereu despre un topor!) A fost Inehis In Inchisoarea din Berlin. In 1818 s~au emis ni~te legi pentru 0 re~rganizare marinimoasa a ii 1 Hermann Reimer era fiullibrarului ~ieditorului din Berlin. Acolo I-a eunoscut pe marele cereetator al ~tiintelor naturii.In anul 1900. ci-~i lua inima-n dinti ~i Intreba cui datora atita bunavointa ~i acest noroc. care I-a recomandat mai intli seetiei de chirurgie de la Hotel Dieu din Paris. »" H. v. care-~i parasise ill 1819 descurajat postul de ministru. ma cheama Alexander van Humboldt. H. eliberat dupa treisprezeee luni lara a fi fost judecat ~iexpulzat din Prusia.

chirurgie ~i obstetrica. la fel. Intr-un discurs tipant mai tirziu anonim se poate citi: "In epoca noastra. cu fiul editorului Georg Andreas Reimer. Da. Un mare organizator. G. El ceruse mlna fiicei primarului Frey. in cele din urma. a fost tatallui C. dar fusese refuzat." lung insu~i spunea despre bunicullui: "A fost 0 personalitate puternica ~i frapanta. lung povestea: "Cu ReyenthaIer s-a casatorit din razbunare! Era chelnerita intr-o circiuma studenteasca din Basel. profesorul lung a fost cineva! se spunea prin Basel. Dupa masa de prinz obi~nuia sa doarma vreun sfert de ora. extraordinar de activ. in care terapeutica psihica retine intr-o asemenea masura atentia medicilor incit exista reviste speciale care se ocupa excIusiv de aceasta ramura a ~tiintei medicale. Necajit. un stabiliment care i-ar oferi studentului in ~tiintamedicaIa prilejul unor astfel de observatii sub indrumarea profesorului ar onora Universitatea care ar fi inzestrata cu el. a fost chemat (In 1822) sa-~i tina cursurile ~inumit dupa un semestru profesor titular. Aceasta a murit cUrlnd de iuberculoza." A treia oara a luat-o de nevasta. Nu-mi imaginez prin aceasta un ospiciu obi~nuit. Sophie lung s-a stins din viata in 1855 in virsta de 43 de ani. i se datoreaza in mare parte lui. Eu Insumi am mai navigat in siajul lui.Universitatii. ci se ~i temeau de el. Nu voi repeta decit pe scurt 398 . lung. A reorganizat mal intii predarea anatomiei. da. ci un spital care ar primi bolnavi de tot felul. in care de cele mal multe ori sint ingrijiti doar bolnavii incurabili. care a murit foarte devreme. ~ila Facultatea de Medicina numlirul profesorilor s-a ridicat la patru. A doua oara a luat-o de sotie pe Elisabeth Catharine Reyenthaler. stralucitor. a caror Insanato~ire trebuie incercata ~i pe cale psihica. Astfel a ajuns familia lung in Elvetia. s-a dus direct la circiuma ~i s-a casatorit cu chelnerita. Singura fiica rezultata din aceasta casatorie s-a mantat. Mormintul parinti10r ei se gase~te in gaIeria catedraIei din Basel. La Paris s-a insurat cu Virginie de Lassaulx (nascuta in 1804). ia 26 de ani. chiar disperat. Dezvoltarea ~i extinderea SpitaIului ora~enesc ("Btirgerspital"). iar copiii ei. familia lui numeroasa trebuia sa ramina a~ezata la masa fara sa scoata 0 vorbulita. " Carl Gustav lung a fost casatorit de trei ori. pe Sophie Frey. Copiii lui erau foarte impresionati de el. lung a muncit 0 viata intreaga neobosit ~i cu mult succes pentru dezvoltarea Facultatii de Medicina ~i a stabilimentelor medicaIe din Basel. Nu-l inconjurau doar cu admiratie. Cind lung a solicitat catedra de anatomie. Despre el Jung a scris detaIiat in primul capitol al acestei diI1i. in 1842. Interesant pentru noi este efortul depus de el in vederea crearii unui spitaI de psihiatrie. Fiul mezin. Johann Paul Achilles Jung (1842-1896). caci era un tata destu} de tiranic. fiica primarului. spiritual ~i exprimlndu-se cu u~urinta. iar mai tirziu a infiintat Institutul sperantei ("AnstaIt zur Hoffnung") pentru copii debili mintaI. dupa cum am mention at deja. Doi fii mal mari au murit in tinerete. In acest timp. la care 10cuise lung la Berlin.

prim-pastoml Samuel Preiswerk avea un scaun special. 1961. a~a 1 Din: Hans Jelmy. la ~coala de teologie a Societatii Evanghelice. "In camera lui de lucm. Apoi. Mama mi-a povestit adesea cum trebuia sa se a~eze fndaratul lui. In 1879 a fost ales In fmntea parohiei de la Klein-Htiningen de llnga Basel. s-a pronuntat pentm redobindirea Palestinei de catre evrei.datele exterioare: Paul lung a fost teolog ~i a activat mai Intii ca preot la KeBwil (cantonul Thurgau). i se potriyea bine. Das Morgenland (Orientul).preabaseleze).A[[zubaslerisches (Baseleze . TImplarul venise deja cu sicriul. Samuel Preiswerk a fost mai illtii pastor la Muttenz. "1 Jung relateaza des pre el: "Pe bunicul meu matem nu I-am cunoscut personal. spiritele . Credea ca In cel' se vorbeste ebraica Si de aceea s-a dedicat eu mare zel studiului aeestei limbi. emditul ~i poetic talentatul prim-pastor baselez. Cei din familia Faber erau protestanti francezi. Basel. sa stea de yorba In taina. Nu putea suporta ca spiritele sa treaca prin spatele lui ill timp ce studia Si sa-l deranjeze! Daca Indaratullui se a$eza un om viu. G.erau alungate!" Pe seama sotiei lui. Preiswerk obi~nuia. Emilie lung. Augusta Faber (1805 -1862) din Ntirtingen In Wtirttemberg. Pe llnga activitatea de pastor. Augusta Preiswerk. 399 . era originara din Basel. Augusta. Cltiva ani mai tIrziu a fost chemat illapoi la Basel ~i a ajuns pastor la parohia St. am impresia ca numele lui biblic. In fie care saptarmna. timp de patm ani. lung In 1875. Leonhard. ~i astazi se mai povestesc la Basel anecdote pe seama lui. care se eredea permanent Inconjurat de spirite. decedate. bunica materna a lui lung. limba ebraica ~i teologia Vechiului Testament. a fost preot la Laufen. aceasta a cunoscut mai multe tiraje. spre supararea celei de-a doua sotii. ~i a celei de-a doua sotii a acestuia. nascuta Hopf. Era o natura generoasa ~i un om tolerant. "Gustele". Baslerisches . a adus-o din nou la viata cu un fier de calcat tinut pe ceafli. A scris 0 gramatica ebraica. veniti In Germania dupa revocarea edictului de la Nantes (1685). Dar din tot ce am auzit despre el. nascuta Faber. dar a trebuit sa se mute ill or~ul Basel dupa separarea cantonului In Basel-Stadt (Basel-ora~) ~i Basel-Land (Basel-sat). dnd I$i scria predicile. Nu era numai foarte invatat. Mama lui lung. rezervat pentm spiritul primei lui sotii. cu spiritul Magda1enei. In 1833. exista multe pove"ti. 0 parohie situata deasupra cascadei Rinului. dar era un om nitel ciudat. la 0 ora anume. ceea ce reiese ~i din faptul ca Intr-o revista lunara editata de el. ci avea ~i un simt poetic pronuntat. a obtinut ~i titlul de docent pentm limbii ebraica ~i literatura. Samuel. Negasindu-se aici pentm el nici un loc de pastor. nascuta Preiswerk. Magdalene. s-a dus la Geneva ~i a predat acolo. La 18 ani s-a Imbolnavit gray illgrijindu-$i un frate bolnav de scarlatina ~i a stat timp de 36 de ore in letargie. dnd mama ei. unde s-a nascut C. llnga Schaffhausen. care nu putea crede ca murise. Era fiica mezina a lui Samuel Preiswerk (1799-1871).

lung povestea: "A vearn un prieten de studentie.. de vreo paisprezece ani. care a zacut de atunci mcoace timp de peste un deceniu nedeschis mtr-un sertar. » Cind.i se spunea. provenea din familia de industria. G. Vnnd sa-l vizitez odata de la Basel. Abia m 1913. ci Simon.. S-a stins din viata in virsta de 57 de ani. mama mi-a spus: «Daca-i faci 0 vizita prietenului tau la Schaffhausen. I-a schimbatin actuala sa forma: . Sotia lui C.i. a cami familie loeuia la Schaffhausen.ase ani mai tirziu. 400 . In capitolul dedicat copilanei lui.tere. cu eodite. "eruditul doctor in medieina ~iin drept" din Mainz (mort in 1654). iar dnd am intrat in casa. cu familia Schenk. doarnna Gret Baumann-lung. Emma (1882-1955)".Din casatoriile celor cinci copii ai lui. de. . Am ~tiut pe loc : Iat-o pe sotia mea! Am fost putemic zguduit. mi-a rasarit din nou m memorie. pe care am cunoscut-o pe dnd era fata.dupa cum a adaugat nr. lung istorise~te ca tatal sau se imprietenise. doamna Agathe Niehus-lung. C. caci..te. dar 0 sa traie~ti . dupa moartea tataIui meu -.. eu n-aveam nici drciumii familiara in care sa ma refugiez.. Conformunei traditii familiale. Despre prima intilnire cu sotia lui. Dar. stiusem imediat eu 0 certitudine absoluta ca urma sa-mi devina sotie.i 0 sa vezi. spre deosebire de el.lung avea pe-atunci patru ani -la plimbare. iar astfel. I-am replicat: «N-ai dedt sa nzi. Are numero. mai exista 0 a doua versiune in legatura eu blazonul initial. care avea sa devina doamna Bertha Rauschenbaeh.. iar nT. mentionat de lung in capitolul "Tumul". sub presiunea grelelor presimtiri. Pina in 1902 tinusem un fel de jurnal intim. De ce sa fiu scutit de dezamagiri m Ie meilleur des mondes possibIes? ..ieu mai intti refuzat. la fel ca bunicul meu la vremea lui. lmi ~ai amintesc . in ceea ce ma prive.." lung s-a casatorit in 1903. ci un sirnplu medic secundar cu un viitor nebulos.. foaia s-a mtors insa..i «nu »-u1s-a transforrnat intr-un « da ». Dupa citeva saptiimlni.i Rauschenbach din Schaffhausen. au rezultat nouasprezece nepoti. ... un « da» spus vietii. doarnna Marianne Niehus-lung ~i doarnna Helene Hoemi-lung. Bineinteles. blazon care inrati..iastiizi exact ca indata dupa aceea i-am spus asta prietenului meu.. arn fost .. personalitatea mea nr.2 a dispamt pentru unsprezece ani din mintea mea.prenumelelui lung.i pe eare bunicullui. Franz lung-Merker.i anume un fluture care se tira.i Ulma. » Asta am ~i facut. am cerut-o in casatorie pe Emma Rauschenbach.1 I Dupa cum am putut afla ulterior.. 1 s-a afirmat. din care facta parte ~i viitoarea lui soacra. G. am viizut pe scan 0 fata.te afara dintr-o crisalida.aun fenix.i n-o viizusem dedt un moment scurt. lung. nu a fost Carl. 2.ii ei aparente.i promitatoare in fata mea. nici nu eram profesor titular cu o sarcina clar conturata . treci ~i pe la doamna Rauschenbach. iar numaml stranepotilor se afla in continua cre. ceea ce familia punea in legatura cu incidentul mort. avea darnl previziunii. nici chelnerita atragatoare.era in 1896. lung. ~ica aceasta il ducea uneori . pe vremea dnd era preot la Laufen (1875-1879). A devenit. il-a facut dedt sa ndii de mine.

Astfel.spiritul din materie . termenul mai jos) ~i eu ajutorul unor paralele din istoria simbolurilor ~i eea spirituala a omenirii (mitologie. dimpotriva. religie. ci. intuneeoasii ~i primitivii. etnologie. despre natura ~iom. In neeunoseutul materiei erau proieetate multe simboluri.Alchimistul cauta "seeretullui Dumnezeu" in materia necunoscuta -5iajungea astfella procedee~i cai ce se asemuiesc celor ale psihologiei modeme a incon~tientului.Glosar Alchimie. 401 . alchimia este un soi de imagine in oglindii. era eonsiderat a fi eeva ee trebuie dep~it. dupa cum a putut dovedi lung in Psyclwlogie und Religion (Psihologie ~i religie) pe baza analogiei dintre reprezentarea alchirnidi centrala a pietrei (lapis) ~i Cristos. mistiea. Preludiu al ehimiei modeme. De aeeea se spune.nu giisise in cre~tinism un loc ~i0 evaluare adecvata. foIclor. arta etc." Nici unul nu-i exprima total esenta . iute ca un cerb. ~i aeeasta se vede confruntata ell tID fenomen obieetiv necunoseut: ineon-5tientul. Alchimia filozofidi a Evuiui Mediu trebuie inteleasa din perspeetiva istoriei spiritului ca 0 mi~care compensatorie fatii de cre~tinism.imperiul naturii ~i al materiei . a lumi. astfelincft sensul ei devine accesibil interpretiirii. de exemplu. Ambele corespund naturii insesizabile a vietH ~i a psihicului incon~tient. fiinddi este insesizabiL "El are 0 mie de nume. cad obieetul meditatiilor ~itehnicH alchimiste . Amplificare.dupa cum nici a defmitie nu este capabila sa contureze cu claritate maxima esenta unui concept psihic.). plastic-intuitive. pe care astazi Ie recuno~tem ca fiind continuturi ale ineon-5tientului. partial religioase. ca piatra nu e piatra (adica ea este totodatii un concept spiritual ~i religios) sau di Mercurul alchimie . mi~care pomind de la incon~tient. chimia experimentalii in sensul de azi era amesteeata aid eu speeulatH generale.este evaziv.ide imagini ~i idei apartinind cre~tinismului. Extindere ~i aprofundare a tmei imagini onirice prin asociatii directionate (v. Tipice pentru limbajul alchimiei sint imaginea simbolica ~iparadoxul.

1925. Traducere din engleza. In mod corespunzator. Aceasta bisexualitate psihicii este 0 reflect are a realitatii biologice cii numiirul mai mare de gene masculine (respectiv feminine) este factorul decisiv in deterrninarea sexului masculin (respectiv feminin). care ulterior vor influenta. ~a cum persona reprezinta un fel de punte spre lume. mai jos). Werke XVlI.. cit ~i asupra altor« eroi » (inclusiv tenori." Prelegere de seminar nepublicata. in timp ce la biirbat este mai degraba o imagine a femeii. ci a unei femei in genere. p. un conglomerat ereditar incon~tient. I. G. 1925. Personificare a unei naturi feminine in incon~tientul biirbatului ~i a unei naturi masculine in incon~tientul femeii. neintentionat de opinii. 1970. un sistem psihic de adaptare mo~tenit. nu imaginea cutiirei femei anume. deci ~i animus ~i anima. Animus ~i anima ar trebui sa functioneze ca 0 punte sau ca 0 poarta conducind la imaginile incon~tientului colectiv. "Functia naturala a animusului (ca ~i a animei) consta in stabilirea unei legaturi intre con~tiinta individuala ~i incon~tientul colectiy (Y. JUNG: "Animusul este in forma lui primarii incon~tienta un conglomerat spontan. G. de obicei incon~tient. mai jos) obtinut din toate experientele ancestrale legate de fiinta feminina. in fond. Toate manifestiirile arhetipale. Intrucit aceasta imagine este incon~tienta. un rezultat al tuturor impresiilor despre femeie. JUNG: "Fiecare biirbat poarta in sine imagine a femeii eteme. mai jos) reprezinta 0 zona intermediara intre con~tiinta eului ~i obiectele lurnii exterioare. animusul se proiecteazii cu predileqie asupra autoritiitilor «in ale spiritului ». 224. genereaza spontan sentimente. Numiirul mai mic al genelor sexului opus pare sa formeze un caracter corespunzind sexului opus. C. in schimb. Uber die Entwicklung der Personlichkeit (Despre dezvoltarea personalitiirii). persona (v. datorita faptului ca se afla in inferioritate." Die Ehe als ps)'chologische Beziehung (Ciisnicia ca relatie psihologicii). Anima pune bucuros stiipinire 402 . (<< Ea i-a sucit capul. Acela~i lucru este valabil ~i la femeie. au un aspect negativ ~i unul pozitiv. C. vol. anima. Aceasta imagine este. un «tip» (<< arhetip ») (v. ~i ea poarta in sine 0 imagine despre biirbat. ») De aceea. provenind din timpuri stravechi ~i ingropat in sistemul viu.Anima ~i animus. in Ges. care ramine insa. ea e intotdeauna proiectatii incon~tient asupra fiintei iubite ~i este unul din motivele esentiale ale atractiei pasionale sau ale contrariului ei. unul primitiY ~i unul diferentiat. care exercita a influenta dominatoare asupra vietii afective. Experienta ne inyata cii ar trebui spus mai exact: 0 imagine despre biirbafi. « arti~ti» ~i celebritiiti sportive). respectiv distorsiona ratiunea..

p. de~i el este de parere ca ea ar veni spre el prin ratiune (mind). de~i ea presupune ca Eros este eel care i-a aduce. habitual prin Eros. Ne impresioneaza. in: Das Gewissen. 'in Ges. C.-lung-Institut (COll$tiinra moralii. msu~irea de a fi insotite de ni~te tonalitati afeetive deosebit de vii. mai jos) are un eontinut determinat doar din momentulm 403 . 1946.0 preforma incon~tienta. peste tot ~i ca fenomen spontan. Este dovedibil ca 0 imagine originara (v. vine catre femeie prin ratiunea care este intruehipata in ea prin animus. lipsit de relatie. 323. Werke XVI. Aceste imagini ~ieonexiuni tipice smt denumite reprezentari arhetipale. editia a II-a. insa viata adevarata.. ea traie~te." Prelegere de seminar nepublicata Traducere din engleza. adica ar fi un reI de « reprezentari » incon~tiente. G. Arhetip.. lar secretul femeii este ca viata vine spre ea sub forma spirituala a animusului. 1976. eu dt smt mai distinete. animusul ei vrea sa diferentieze si sa reeunoasca.. dar viata traie~te in el prin anima. Caci viata vine eatre barbat prin anima. ~i chiar ~i aeeasta numai mtr-un mod foarte limitat. G. 1937. "Anima este arhetipul vietii. Ea stapine~te viata. p. Ele au." Das Gewissen in psychologiseher Sieht (Con~tiinra moralii fn perspeetivii psihologieii). de exemplu. frigid.. lung).. visele. Studien aus dem C. ci doar alformei.. ea sa zicem ~a. Studii din Institutul C. JUNG: "Coneeptul de arhetip . obseur ~i eehivoe in femeie . delirurile ~i obsesiile indivizilor din ziua de azi. care pare sa apaqina structurii mo~tenite a psihicului ~i se poate manifesta..-G. 1958. De aeeea mai trebuie subliniat 0 data ca arhetipurile nu sint determinate din punet de vedere al eontinutului. Aeelea~i motive Ie mtilnim in fanteziile. "Tot mereu mtilnesc ideea gre~ita ca arhetipurile ar fi determinate din punct de vedere al eontinutului.pe eeea ee este ineon~tient. m consecinta. neajutorat. chiar daca relatia con~tienta a eelor doi indivizi este armonioasa.. In realitatea eon~tiintei el insearnna 0 situatie conf1ictualli.. Acesta este un contrast strict. deriva din observatia adesea repetata ca." Die Psychologie der Ubertragung (Psihologia transferului). miturile si pove~tile literaturii universale contin anumite motive care reapar mereu ~i pretutindeni. ne inf1uenteaza ~i ne fascineaza. 199~. Ele izvorase din arhetipulm sine ireprezentabil . Praxis der Psyehotherapie (Praetiea psihoterapiei). unn. vid. unde ea este ~i vietima. despreZarathustra lui Nietzsche. EI stapine~te viata prin ratiune.. ZUrich. Anima lui cauta sa unifiee ~i sa uneasca. maseulin. Suf1etul care (in proeesul individuatiei) se aUitura eon~tiintei eului are deci la barbat semn feminin. iar la femeie.

Werke [XIl. sint determinate doar ca forma. rela~ie. lung: idei spontane. percepiii etc. de asemenea. 0 posibilitate data a priori a formei de reprezentare. Werke [XIl. opoziiie sau succesiune. 1976. 1946. "Nu avem voie nici 0 c1ipa sa ne abandonam iluziei ca in cele din urma un arhetip poate fi explicat ~i astfel lichidat. Nici cea mai buna incercare explicativa nu este altceva decit 0 transpunere mai mult sau mai pUiin reu~ita intr-un alt limbaj al imaginilor. poate fi dovedita ~i cea a instinctelor. "Mi se pare probabil ca esenia propriu-zisii a arhetipului nu-i capabila sa devina con~tienta. 95. Imbinare de reprezentiiri. Freud: inliintuire asociativa spontana a celui care viseaza. in schimb. Aceasta apare abia in modul de grupare a ionilor ~i apoi a moleculelor. Forma ei.. in Ges. Dintre caracteristicile complexului fac parte: timpul prelungit de reaciie sau calitatea subiectiv particulara a raspunsurilor. 1940." Die psychologischen Aspekte des Mutterarchetypus (Aspectele psihologice ale arhetipului mamei)." Theoretisehe Uberlegungen zum Wesen des Psyehischen (Refleefii teoretice eu privire la esenfa psihicului). Asociarii directionate sau controlate In prelucrarea vise/or de catre C. 174. 1967.." Zur Psychologie des Kind-Arehetypus (Despre psihologia arhetipului infans). p. La fel de pu~in cum poate fi dovedita existen~a arhetipurilor in sine. Die Arehetypen und das kol/ektive Unbewuflte (Arhetipurile ~i ineon~tientul colectiv). p. umpluta cu materialul experien~ei con~tiente. 1976. 1938. Die Dynamik des Unbewuflten (Dinamiea inco~tientului). Werke VlII. mai jos). a~adar. 404 . Arhetipul este in sine un element formal gol. 244. p. Experimentu/ asociativ: Metoda psihologica de testare pentru detectarea de complexe cu ajutorul masuriirii timpilor de reac~ie~ial interpretiirii raspunsurilor la cuvinte-stimul date. adica este transcendenta.care a devenit con~tienta ~i. G. este. De mo~tenit nu se mo~tenesc reprezentiirile. comparabila eventual cu sistemul axial al unui cristal.. Asocia~ie. daea prin cuvintele-stimul sint atinse complexe pe care subiectul vrea sa Ie treaea sub tacere sau care nu Ii sint con~tiente. care pomesc de la situaiia oniriea data ~i se raporteaza intotdeauna la ea. care preformeaza intrucitva structura cristalina in solu~ia-mama. in Ges. in Ges. Arhetipurile ~i inco~tientul colectiv. dupa asemiinare. atita timp cit acestea nu se manifesta in concreto. flira ca el insu~i sa aiba 0 existen~a materiala. ci formele ce corespund In aceasta privin~a exact instinctelor care. care nu-i nimic altceva decit 0 facultas praeformandi. Asociarii libere In prelucrarea vise lor de catre S. care nu se raporteaza neaplirat la situa~ia onirica. motiv pentru care 0 denumesc psihoida (v.

0 minune intre minuni . Daca vrem sa emitem 0 asemenea judecata. JUNG: "Cuaternitatea este un arhetip care apare. Werke XI. patru caste in India. Intotdeauna existii patru elemente.. mandala). De aceea exista ~ipatru aspecte psihologice ale orientarii psihice. de exemplu. o cuaternitate sau quaternio are adesea 0 structura de 3 + 1. 0 a treia funqie care spune dacli asta ne convine sau nu. prelegere de seminar nepublicata. p. ci izvor~te din profunzimi necunoscute. pe parcursul vietii. este necesar ca ea sa aiba un aspect cvadruplu. 1943. Zur Psychologie westlicher und ostlicher Religion (Despre psihologia religiei occidentale ~i orientale). Este ca un copil care se na~te zilnic din pintecele matern al incon~tientului. JUNG: "Dadi meditam la ceea ce este p~opriu-zis con~tiinta. 1973. deci ca el se desf~oara. Idealul completitudinii este rotundul. sintem adinc impresionati de faptul . in principiu. numim cele patru puncte cardinale. Spre a desemna. cercul (v. Cuaternitate. patru cai ale dezvoltarii spirituale in budism. In psihologia analitica. in sensul ca una dintre marimile sale ocupa 0 pozitie de exceptie ~i este de natura diferita fata de celelalte. " Zur Psychologie ostlicher Meditation (Despre psihologia medita(iei orientale). ia n~tere "Unul". ca sa spunem a~a.) Cind a patra marime Ii se aIatura celorlalte trei. Despre psihologia religiei occidentale # orientale.Con~tiin~a. funqia "inferioara" (adica acea functie care nu se afla la dispo405 . editia a II-a. C. dar diviziunea sa natural a minimal a este cuaternitatea. In Ges. edi\ia a II-a. 0 a doua care stabile~te ce este (gindire). nu mai este nimic de spus. G. daca vrem s-o acceptam sau nu (simtire) ~i 0 a patra funqie care indica de unde vine asta ~i incotro se duce (intuitie). dincolo de care. in Ges. adica: devine con~tient. 616. "Con~tiinta noastra doar nu se creeaza singura.. C. ~i in interor. patru culori. 1948. Ea formeaza premisa logica pentru orice judecatii a totalitiifii." Versuch einer psychologischen Deutung des Trinitiitsdogmas (incercarea lInei interpretezri psihologice a dogmei Trinitii(ii). nu mai e nimic de spus. p. trei dintre simbolurile evangheli~tilor sint animale ~iunul este inger. 1934. dintr-o stare incon~tienta. G." Seminarul de la Basel. Dincolo de ele. in mod universal. Werke XI. totalitatea orizontului. Ea se treze~te treptat in copil ~i.di despre un eveniment care are loc in cosmos se produce simultan launtric 0 imagine. 182. (De exemplu. se treze~te in fiecare dimineata din adincul somnului. 1973. patru calitati primare. ca sa zic a~a. simbolizmd totalitatea. Pentru a ne orienta trebuie sa avem 0 funqie care constata ca ceva este (senzatie).

invers. sinele ca pe a imago Dei in homine". adidi nu se poate stabili daca divinitatea ~i incon~tientul constituie doua entitati diferite. Exemple tipice sint reprezentarea lui Cristos ~i a Bisericii ca mire ~i mireasa (sponsus et sponsa) ~i unirea alchimica (coniunctio) a soarelui cu luna.a. De aceea nu pare improbabil ca arhetipul totalitatii are ill sine a anume pozitie centrala care 11apropie de imaginea lui Dumnezeu. Imaginea lui Dumnezeu nu coincide cu incon~tientul pur ~i simplu. Hieros gamos. mai jos). in Ges. 1973.d. viziuni ~.m.zitia con~tienta a omului) este de multe ori cea care-l Intruchipeaza pe "al patrulea". Dad a astfel de imagine se ive~te spontan In vise. Termen folosit initial de 406 . (Jacob Burckhardt) Jung pentru "arhetip" (v. Wake Xl. Extraversie. Concept ce dateaza de la Parintii Bisericii. Imagine originara. dupa care imago Dei (imaginea lui Dumnezeu) este Intiparita In sufletul omului. urIll. Atitudine tipid. Integrarea ei In con~tiinta reprezinta una dintre sarcinile principale ale procesului individuatiei (v. Incercarea unei interpretari psihologice a dogmei Trinitatii. Despre psihologia religiei occidentale $i orientale. marcata poo concentrarea interesului pe un obiect exterior. Se poate constata illsa empiric cu suficienta probabilitate d ill incon~tient exista un arhetip al totalitatii. 1952. Asemanarea este subliniata mai ales ~i prin aceea ca arhetipul produce a simbolistid ce a caracterizat ~i exprimat divinitatea dintotdeauna . fantezii. 1948. mai jos). ~i ca exista a tendinti'i independenti'i de vointa con~tienta de a raporta alte arhetipuri la acest centru. G. 1973. care se manifesta spontan In vise etc. trebuie Inteleasa din punct de vedere psihologic drept un simbol al sinelui (v. Pe cale empirica nu mai sintem capabili sa deosebim imagine a lui Dumnezeu de acest arhetip. Werke Xl. Putem explica imaginea lui Dumnezeu "ca pe a oglindire a sinelui sau. Despre psihologia religiei occidentale $i orientale. in Ges. p. mai sus). C. in misterele antice. dar nu silltem capabili sa distingem dad aceste aqiuni provin de la Dumnezeu sau de la incon~tient. 207. Ambele sint concepte-limiti'i pentru continuturi transcendentale. JUNG: "Putem constata numai prin intermediul psihicului ca divinitatea aqioneaza asupra noastra. 502 ~. Cununie simta sau religioasa. Imaginea lui Dumnezeu. Termen opus: Introversie (v.. Unire a unor figuri arhetipale In miturile despre rena~tere. " Antwort auf Hiob (Raspuns lui lov). p.. precum ~i In alchimie. editia a II-a. mai jos). editia a II-a. ci cu un anume continut al acestuia: cu arhetipul sinelui..

toate acestea sint continutul incon~tientului. Acesta din urma este constituit din tot ceea ce nu se ~tie." Ges. Acest din urma domeniu este ceea ce numim incon~tientul." Reflecfii teoretiee eu prlvire la esenfa pslhleulul. 12. Dincolo de asta gasim insa in incon~tient ~i insu~irile pe care nu Ie-am dobindit individual. Empiric insa. caci. identic a permanent cu sine insa~i. C. doresc ~i fac neintentionat ~i fara a-i acorda atentie. adic1imai mult sau mai putin unice. " Instlnkt und Unbewufites (Instinct sl Ineonstient). Dlnamiea ineo~tientulul. unn. p. imi amintesc. dar acum este uitat. ci Ie-am mo~tenit. 214. JUNG: "Teoretic." Ges. dar nu-i luat in seama de con~tiinta mea. "Tot ce ~tiu. 1976. ci unele raspindite in mod general ~i regulat. Wake IX/2.Incon~tient. gindesc. deci din ceea ce nu are nici 0 relatie cu eul in calitate de centru al cimpului con~tiintei. spre deosebire de incon~tientul definit mai sus. "La aceste continuturi se adauga ~i toate refularile mai mult sau mai putin intentionate ale unor reprezentari ~i impresii neplacute. el i~i afla intotdeauna granita dnd atinge domeniul necunoscutului. ca impulsuri spre actiuni care rezulta rara o motivatie con~tienta. tot ce e perceput de simturile mele. 1976.. 1946. dar la care nu ma gindesc pe moment. a caror experienta se poate face cu ajutorul simturilor. tot ce mi-a fost odata con~tient. Alon. 407 .. deci instinctele. 1967. "Primul grup include continuturi care constituie componente integrante ale personalitatii individuale ~i de aceea ar putea fi la fel de bine ~i con~tiente. in Ges. Dinamlca inco~tientulul. (In acest strat "mai adinc" al psihicului intilnim ~i arhetipurile.. 1919. celiilalt constituie necunoscutul universului launtric. ~i cele interioare.. eel din urma grup insearnna ceva ca 0 condirie sau baza a psihicului in genere. Wake VIII. p. dintr-o constringere . cimpului con~tiintei nu i se pot fixa granite. G. Primul grup reprezinta necunoscutul mediului inconjurator. adic1iin mod incon~tient. Necunoscutul se divizeaza in doua grupuri de obiecte: cele exterioare. Eu il numesc colectiv. Numesc incon~tlent personal suma tuturor acestor continuturi. 1967. 16.) Instinctele ~i arhetipurile. ~i anume una omniprezenta. p. nu are continuturi individuale. intrudt el e capabil sa se extinda pina la 0 dimensiune nedefrnita. Aion. Wake VIII. tot ce simt. p. formeaza incon~tientul colectiv. 153 ~. Wake IX/2. care fac obiectul experientei nemijlocite. in Ges. toate lucrurile viitoare ce se pregatesc in mine ~i vor ajunge la nivelul con~tiintei abia mai tirziu.

In Ges. deci in masura in care se apropie de sistemele functionale autonome. pina ce se universalizeaza in materialitatea corpului . De aceea. de exagerare a importantei personale. 1940. 1967.. « straturile » mai profunde ale psihicului i~i pierd unicitatea individual1LEle devin tot mai colective cu cit sint mai adinci (mai "jos"). p. JUNG: "Intrebuintez notiunea de « individuatie » in sensul acelui proces care produce un «individ» psihologic. 1939. Werke lXI!. "in strafund"." Despre psihologia arhetipului infans. p. 187. incon. El este la fel de mult acela sau ceilalti. Werke vn. p. edi\ia a II-a. Arhetipurile incon!ftientului colectiv. In Ges. mai sus) san. Wake \illl." Die Beziehungen zwischen dem Ich und dem Unbewufiten (Relatiile dintre eu \. cum este $i eu. 258. Si este compensata de regula prin sentimente corespunzatoare de inferioritate. In Ges. Ref/ecrii teoretiee euprivire la esenrapsihieului. adidi 0 unitate separata. Infla~ie. Werke lXIl. p. 1974. 293. G. ultima ~i necomparabila.wient !fi individuatie). 1928."Pe masura ce adincimea ~i intunericul cresc. 1976. mai jos). Individuatia nu exclude lumea. "Cel mai jos". Extindere a personalitatii dincolo de limitele individuale. Zwei Schriften uber Analytische Psychologie (Doua scrieri despre psihologia analitica). Dinamiea ineol1!ftientlllui. "Vad tot mereu ca procesul individuatiei este confundat cu con~tientizarea eului ~i astfel eul este identificat Cll sinele (v.~i anume in corpurile chimice . psihicul este pur ~i simplu «univers ». 408 .. am putea traduce «individuatie» ~i prin «ajungere la propriul sine» sau « realizare de sine». 1946. Carbonul corpului este pur ~i simplu carbon. C. In Ges. Or. prin identificarea cu un arhetip (v. In cazurile patologice. iar in masura in care prin individualitate intelegem unicitatea noastra cea mai intima. sinele cuprinde infinit mai mult in el insu~i decit numai un eu. un fntreg. iar de aici se na~te fire~te 0 incurcatura infernal a de concepte.i incon!ftient). eu 0 figura istorica sau religioasa. 191." Bewufitsein. Individua~ie. "Individuatie insearnna: a deveni 0 fiintii individuala. inseamna a deveni propriul sine. UnbewlIfites und Individuation (Con!ftiinra. ci 0 include. Arhetipllrile !fi incon!ftientlll colectiv. 1976. indivizibilil. Cad in acest fel individuatia devine pur egocentrism $i autoerotism.~i se sting in acela~i timp. Actioneaza in cazurile normale ca un fel de Infumurare.

marcata prin concentrarea interesului asupra proceselor intrapsihice. 1958. Arhetipul astfel eonstelat reprezintii o schema ordonatoare plasatii ca un fel de "retieul" psihologic.. mandala are forma unei flori. Zivilisation im (jbergang (Civilizarie fn tranzirie). mai exact. Mana. Termen opus: Extraversie (v. Mandala (sanscrita). Jung: Simbol al centrului. cu 0 tendinia mareata de a lua cifra patru drept baza a strueturii sale. Nevroza. de la fiiil\e supranaturale ~ispirite. mandala este instrument de contemplaiie (yantra). Mandalele nu sint riispindite numai in intregul Orient. JUNO:"Mandala inseamna cere. In majoritatea cazuriIor. a producerii unui nou centru al personalitaiii. cerc magic. Concept primitiv al energiei psihice.Introversie. 461. ci sint atestate ~i la noi in numar mare. Mandala perturbata: Orice forma care se abate de la cerc. Aceasta conceptie trebuie sa fie foarte veche. respeetiv ea un cere imPil. pe deasupra haosului psihic. Werke XlII. de catre egipteni. un obiect. a unei cruci. din cite arata experienta . Autoreprezentare a unui proces psihic de centrare. La C. Mandalele apar. Ein moderner My thus. Despre obieete. Cere magic. dintre nemultumi409 . 0 data ce ~i Horus a fost astfel reprezentat. in punctele cardinale. 1974. al telului ~i al sinelui (v. in Ges. prin cercul care imprejmuie$te ~i apara.. impreuna eu cei patru fii ai lui. edi\ia a X-a. Exprimata simbolic prin forma circulara sau prin aranjamentul simetric al cifrei patru ~i al multiplilor sai (v. Atitudine tipidi. Mai cu seama in lumea cre~tina ele exista inca din Evul Mediu timpuriu. Studien uber a/chemistische VOTstellungen (Sludii despre reprezentari a/chimice). 1973. ~ielementele intregului care se afla in pericolul de a se destrama in vag ~i nedeterminat sint iinute laolalta." Comentariu la: Das Geheimnis der Go/denen BlUte (Secretu/ F/orii de Aur). G. apare In Ges. a unei roti. incepind cu Evul Mediu. Werke X. care sfnt vazute pe eer). mai jos) ca totalitate psihica. 1929. cele mai muite II au pe Cristos in mijloc iar pe cei patru evangheli~ti sau simbolurile lor. forta tamaduitoare ~i magid. emanind de la un om. G. In lamaism ~i in yoga tantricii. pricinuita de eontradictia dintre necesitatile instinctuale ~i cerintele civilizatiei. patrat ~i crucea cu brate egale ori a carei cifra de baza nu este patru sau opt. sediu ~i loc de na~tere al zeilor. a~a inelt fiecare i continut i~i capata locul. Inseamna ~i sanatate. de la aCiiuni ~i evenimente. in situatii ee se caracterizeaza prin eonfuzie ~iperplexitate. Tennen melanezian desemnind 0 forta extraordinar de eficace. in eoeziune.l1it n patm. C. mai sus). die am Himme/ gesehen werden (Un mil modern.. cuaternitate). prestigiu.. Van Dillgen. Stare de dezbinare eu sine insu~i. p.

. Psihoid.." Uber Wiedergeburt (Despre renastere). 1976.Sacrul) pentru ceea ce este inexprimabil. mal sus) constituie un psihic care. p.. p. spre deosebire de fenomenele psihiee cunoscute de noi. care nu sint legate intre ele cauza!. JUNG:"Dereglarea psihologica in caz de nevroza ~i nevroza ins~i pot fi concepute drept 0 incercare nereu~itii de adaptare. ediiia a II-a. de exemplu. in Ges. p. "Nevroza este intotdeauna un inlocuitor a! suferintei legitime. dintre obligatiile colective ~i cele individua!e. S-ar putea spune. C. 1973. 1952. a! incon~tientului colectiv (v. 1967. nu poate fi reprezentat. Nevroza este un semna! de oprire inaintea unui drum gresit ~i un strigat de avertisment care sa incite la procesul persona! de vindecare. arhetipurile (v.] este la unison cu parerea lui Freud ca 0 nevroza e oarecum 0 incereare de aut