Coperta: CRISTIAN STĂNESCU ISBN 973-48-0043-4 CASA EDITORIALA PENTRU TURISM ŞI CULTURA ABEONA Bucureşti, 1992

CUVÎNT îNAINTE
Cartea de faţă se adresează iubitorilor drumeţiei, în special tineretului, ea urmărind să pună la dispoziţia celor interesaţi o informaţie succintă, de mare accesibilitate şi adresabilitate, privind bogatul şi variatul potenţial turistic românesc. După cum arată şi titlul, atenţia noastră a fost precumpănitor îndreptată către prezentarea — uneori mai extinsă, alteori sintetică sau numai enunţiativă — unui segment bine determinat din vastul şi valorosul patrimoniu turistic al ţării: monumentele naturii, rezervaţiile naturale (geologice, paleontologice, speologice, botanice, cinegetice etc.), peşterile, arborii ocrotiţi, parcurile, staţiunile balneoclimatice sau climatice. În momentul cînd ne-am propus elaborarea volumului, demersul nostru a avut în vedere o dublă finalitate, bine definită: oferirea unui util instrument de lucru amatorilor de drumeţie, precum şi, mai ales, gruparea intre coperţile unei singure cărţi a aproape tuturor obiectivelor naturale de interes major de pe teritoriul patriei, în ultimă instanţă întreprinderea noastră fiind şi o caldă pledoarie pentru cunoaşterea şi, în primul rînd, ocrotirea şi protejarea mediului înconjurător, a impresionantului tezaur — de neînlocuit — cu care Natura a împodobit spaţiul românesc. Astfel, în opt itinerare de mărime variabilă, propunem cititorilor mai multe circuite prin majoritatea zonelor ţării, invitîndu-i la pasionante şi interesante excursii în Delta Dunării, pe litoralul Mării Negre, la Cazanele Dunării, pe văile Prahovei, Oltului, Cernei; Bistriţei, Crişurilor, Someşului şi Mureşului, pe platoul Bucegilor, pe piscurile semeţe ale Retezatului sau Făgăraşului, la Vulcanii noroioşi ori pe molcomele obcine ale Bucovinei, în Maramureş sau în Munţii Apuseni, în staţiuni de faimă europeană sau de simplu interes local, în peşteri, parcuri, rezervaţii naturale, în municipii, oraşe şi alte localităţi, majoritatea aşezări străvechi, cu bogate tradiţii în domeniul creaţiei materiale şi spirituale. Aşa cum era şi firesc, nu am intenţionat să ne oprim doar la o prezentare unilaterală a obiectivelor turistice şi cu toate că ponderea o deţine patrimoniul natural, am considerat util şi necesar să punctăm, pastilat, cîteva date esenţiale referitoare la istoria localităţilor urbane şi rurale întîlnite de-a lungul circuitelor propuse cititorilor, menţionînd, de asemenea, şi existenţa unor remarcabile monumente istorice, de artă şi arhitectură. Din raţiuni metodologice am adoptat un criteriu unitar de prezentare la municipii şi oraşe; astfel, după o succintă „fişa" istorică ne oprim asupra muzeelor, accentul fiind pus, acolo unde este cazul, pe muzeele (secţiile) de ştiinţe naturale, apoi asupra monumentelor de arhitectură sau de artă plastică, încheind expunerea cu grădinile botanice, parcurile, arborii ocrotiţi etc. existente în perimetrul localităţilor sau în împrejurimile lor. în privinţa staţiunilor balneoclimatice şi climatice am optat pentru oferirea unei informaţii la obiect privind clima, factorii naturali de cură, indicaţiile, amintind, desigur, acolo unde se impunea, obiectivele naturale ce merită a fi cunoscute de vizitatori. Din toate aşezările urbane şi rurale am îndrumat cititorii către rezervaţiile naturale, peşterile, pădurile, parcurile naturale sau dendrologice, punctele de mare pitoresc etc. aflate în vecinătatea lor. Volumul de faţă se dedică bravului nostru tineret care a dovedit, încă o dată, în zilele Revoluţiei din Decembrie 1989, cu deplină maturitate, că iubirea de patrie rămîne sentimentul cel mai profund, de neînlocuit, dus pînă la jertfa supremă. în numele acestui sentiment, al acestei jertfe, să păstrăm cu grijă, cu dăruire, să îmbogăţim, nu numai material, ci şi sufleteşte, acest patrimoniu de frumuseţe care este România. ITINERARUL I. BUCUREŞTI — PLOIEŞTI —VĂLENII DE MUNTE — SLĂNIC — BAICOI — SINAIA — BRAŞOV — FĂGĂRAŞ — SIBIU — RÎMNICU-VÎLCEA — PITEŞTI — CÎMPULUNG — TÎRGOVIŞTE — BUCUREŞTI a. BUCUREŞTI — BRAŞOV (228 km) Km 0 (DN 1) BUCUREŞTI Municipiul Bucureşti, capitala României, este situat în partea de sud a ţării, în Cîmpia Română, la

Secţie de grafică. s-a introdus iluminatul public cu lămpi de petrol (1854). pînă la hotare. vasul descoperit la Grădişton Muncelului cu inscripţia Decebalus per Scorillo. după planurile arhitectului D. prin întinsele sale parcuri şi frumoasele monumente ale naturii. industrie electronică.aproximativ 60 km de Dunăre. datează din paleoliticul inferior. s-a introdus tramvaiul (1872. din 1894 şi cel electric). Şcoala de Drumuri şi Poduri. Proclamaţia de la Islaz (1848). împreună cu Tîrgovişte. Nenciulescu. în urma Marii Uniri. piese aparţinînd culturii Cucuteni. Pantelimon. În evul mediu oraşul a jucat şi un însemnat rol cultural: tipografie la 1580. prin obiectivele cultural-artistice şi ştiinţifice. 298 de construcţii populare tradiţionale. precum şi al luptei pentru Unirea Principatelor. cu inventarul lor. Teritoriul Bucureştilor este străbătut de rîurile Dîmboviţa şi Colentina. În Piaţa 1848 se află borna kilometrică 0 de unde începe măsurătoarea şi numerotarea kilometrică a drumurilor naţionale. Obiectivele turistice. arhitect Rudolf Boroczyn. iar la 1 Decembrie 1918. una dintre primele instituţii de acest gen din lume. Plumbuita. în anul 1866 lua fiinţă Societatea Literară. fiind primul oraş din lume care a folosit această inovaţie. oraşul a devenit nod al reţelei de căi ferate. capitală a Ţării Româneşti. Floreasca. Dintre acestea amintim: MUZEUL DE ISTORIE AL ROMÂNIEI clădire monument de arhitectură. realizată de voievod la 1600. industriei constructoare de maşini. identificate în cartierele Pantelimon şi Colentina. tezaur istoric şi cabinet numismatic. Galerie Naţională. iar din anul 1874 Academia Română. apoi alte institute de învăţămînt superior (Conservatorul de Muzică. manuscrise. coiful de la Ciumesti — Satu-Mare. Din Bucureşti. act care se încheie cu menţiunea că a fost dat „în cetatea Bucureşti". 100 km de Carpaţi şi 250 km de litoralul Mării Negre. unele mari întreprinderi industriale (uzinele Malaxa. Galerie Universală. amplasate după criteriul zonelor geografice). Băneasa. Şcoala de Belle Arte. MUZEUL DE ARTA AL ROMÂNIEI (organizat într-o aripă a Palatului Regal. au apărut. fotografii. Săvulescu. prin numeroasele monumente istorice. clădire monument de arhitectură reconstruită în anii 1930—1937. Primele mărturii ale existenţei omeneşti pe teritoriul oraşului. a denumirii actuale o găsim într-un document emis de domnitorul Vlad Ţepeş la 20 septembrie 1459. Cea mai veche consemnare scrisă. copia Columnei lui Traian. prin potenţialul său turistic. Bucureştii au avut şi o importantă funcţie economică şi culturală. tezaurul de la Hinova. după primul război mondial. prima fabrică de bere (1854). MUZEUL SATULUI ŞI DE ARTA POPULARA (înfiinţat în 1936. ce conţine podoabe de aur în greutate de peste 4 kg. Secţie de artă decorativă) de care aparţin Muzeul Colecţiilor de Artă şi Muzeul Ceramicii şi Sticlei. La 24 ianuarie/5 februarie 1862 Bucureştii rămîn unica capitală a Principatelor Unite. MUZEUL LITERATURII ROMANE (clădire monument de arhitectură ridicată în anul 1863. După ce timp de aproape două secole a fost. el se desfăşoară pe direcţiile nord-sud (53 km) şi est-vest (46 km). ediţii princeps. Primul război mondial şi Marea Unire din 1918. s-a înfiinţat uzina de gaz aerian de la Filaret (1871). Oraşul de azi este o mare metropolă. textile. Municipiul Bucureşti. lapidariu antic şi medieval. „Gînditorul" celebră realizare a culturii Hamangia. Proclamaţia de la Padeş (1821). exponate şi documente privind lupta pentru Unirea Principatelor. continuitatea şi permanenţa de locuire în perimetrul Bucureştilor fiind atestate de vestigii aparţinînd celorlalte epoci istorice descoperite în toate zonele municipiului. numeroase mărturii referitoare la perioada interbelică. Fundeni. azi Faur). avînd suprafaţa de 1 521 km2. aici s-au înfiinţat: prima moară cu abur din ţară (1853). tezaurul de la Pietroasa cunoscut sub numele de Cloşca cu puii de aur. moment ce avea să ducă la prima unire politică a ţărilor române. caracterizată din punct de vedere economic prin unităţi ale industriei grele. Cernica şi altele. prelucrarea lemnului etc. diverse publicaţii literare menite să prezinte creaţia şi personalitatea marilor scriitori români). a ridicat Mihai Viteazul steagul luptei antiotomane în anul 1594. ceramica neolitică. Implicat în toate evenimentele majore ale ţării. au o mare valoare cultural-artistică şi istorică. fabrica de zahăr de la Chitila (1876). prin marile sale baze sportive. de utilaj chimic. ocupă 10 ha în Parcul Herăstrău. participarea României la războiul antifascist. Străuleşti. alimentară. s-au ridicat edificii publice. din anul 1659 rămîne singura capitală a statului muntean. iniţial cu cai. Academie domnească în anul 1694 etc. MUZEUL DE ISTORIE' ŞI ARTA AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI (clădire monument de arhitectură . În anul 1864 s-a înfiinţat Universitatea. devenită în 1867 Societatea Academică. chimică. Academia Comercială etc!). oraşul devine capitala statului naţional unitar. numite de atunci încolo România. confecţii. constituie o puternică atracţie pentru populaţia ţării. Facultatea de Medicină. Războiul pentru Independenţă. ridicată în anii 1894— 1900 după planurile arhitectului Al. Herăstrău. cunoscută pînă în prezent. numeroase. de artă şi de arhitectură. ultimul formînd în părţile de nord şi est ale capitalei o salbă de lacuri amenajate pentru odihnă şi recreere: Mogoşoaia. la 9 Mai 1877 aici s-a proclamat independenţa ţării. Bucureştii au fost centrul revoluţiilor ele la 1821 şi 1848. Tei. documente.

ARCUL DE TRIUMF (1935. peste 250 000 specii de fluturi.50 m şi greutatea de cca 25 kg). Secţie de artă românească şi străină). cu refaceri. şoarecele săritor din deşerturile asiatice (îşi sapă galerii cu mai multe tuneluri de refugiu). poate tîrî un urs sau poate omorî renul ori elanul). cu refaceri. STATUILE lui Mihai Viteazul (1876. Ballu). cu refaceri). A. gorila de munte (cel mai mare şi puternic reprezentant al primatelor. cu lungimea de pînă la 1—1. aici funcţionează Muzeul Curtea domnească — Palatul Voievodal. Constantin Baraschi). cea de-a doua urmăreşte relaţia animal-mediu ambiant. dromaderul. ctitorie a lui Constantin Şerban Basarab). materialul este sistematizat pe cîteva teme majore. ariciul. maimuţa năsoasă kahan (masculul are un nas lung care creşte o dată cu vîrsta). termitele africane arboricole (trăiesc în cuiburi construite la suprafaţa solului. Palatul de Justiţie (1895. Ricci). Zoe Băicoianu. Lidia Kotzebue): MONUMENTUL EROILOR PATRIEI din faţa Academiei Militare (1957. Dimitrie Maimarolu). pasărea nocturnă kiwi (are miros bine dezvoltat datorită deschiderii nărilor la extremitatea ciocului. ghitonul sau jderul-flămînzilă (foarte puternic pentru talia lui.). Ettore Ferrari). iakul (bun căţărător pe stînci. ctitorie a lui Mircea Ciobanul) Mihai Vodă (1591. babuinii. Ghica-Tei (1833. înfăţişează o parte a impresionantului patrimoniu ce numără peste 850 000 de piese. MONUMENTUL AVIATORILOR (1936. BISERICI.50 m înălţime). în interior fresce de Giacometti). Marius Butunoiu.30 m. gîndacul elefant din Brazilia tropical-ecuatorială (numit astfel după prelungirea în formă de trompă de elefant ce o poartă pe cap). poate atinge 7. T. Mihai Eminescu (Gheorghe Anghel) din faţa Ateneului Român (edificiu monument de arhitectură construit în anul 1888. înalt de 4. dar în schimb sînt bune alergătoare. numeroase CLĂDIRI MONUMENTE ISTORICE. Palatul Parlamentului (1907. capabil să ucidă şi păsărele. Palatul C. lemingul norvegian (animal cunoscut pentru înmulţirea sa masivă în anii cu hrană abundentă. dintre exemplarele mai deosebite ale faunei exotice amintim: struţul african (cea mai mare specie actuală de pasăre. trăieşte în Tibet pînă la 6 100 m alt. Corneliu Medrea. nandu (cele mai mari păsări din America. ctitor spătarul Mihai Cantacuzino). moluscă Tridacna gigas (trăieşte în recifii coralieri din Oceanul Indian şi atinge 400 kg greutate). cel mai mare muzeu de acest fel din ţară şi unul dintre cele mai reprezentative din lume. secţie a Muzeului de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti). Spiridon Georgescu). Ion Jalea) amplasate în faţa Universităţii (clădire monument de arhitectură ridicată în anii 1857— 1869 după planurile arhitectului Al. Orăscu). în caz de pericol rămîn sub apă cîteva minute. M. cu refaceri: ctitorie a lui Constantin Brîncoveanu care-şi are mormîntul aici). rezistent. Horia Maieu. marele păianjen sud-american Avicularia ivicularia. excelente înotătoare.E. dintre care amintim: Buna Vestire — Curtea Veche (secolul al XVI-lea. MONUMENTUL GENIULUI — LEUL (1926. casuarii (păsări de pădure. Sf. ctitorie a lui Mihai Viteazul). Paul Gottereau). MUZEUL DE ISTORIE NATURALĂ „GRIGORE ANTIPA" clădire construită în anul 1908 la stăruinţele savantului Grigore Antipa.]. guerza (maimuţă cu păr lung pe spate. unele măsurînd mai mulţi metri înălţime). cu labele de 30 cm lungime. morsa. ctitorie a lui Grigore Dimitrie Ghica) ş. Mihail Kogălniceanu (1936. ascuţite).20—1. expoziţia de bază. creveta uriaşă de Indonezia. Gheorghe Nou (1707. Căreia. Sala Palatului (1960. alcătuită pe criterii ştiinţifice riguroase. N. CURTEA VECHE (secolul al XVI-lea. Gheorghe Lazăr (1885. şi traversează înot rîurile şi fîşiile de apă din junglă). după proiectul arhitecţilor Albert Galleron şi C. atentă restaurare în anii 1968—1972) Palatul Ghica-Tei (1822. greutate pînă la 60 kg şi înălţimea 50 cm). MONUMENTE DE ARTA ŞI ARHITECTURA. scheletul unui Dinotherium qiqantissimus (unicat în lume. Dămăceanu. sculpturi de Ion Jalea.75 m înălţime şi 275 kg greutate). Banca Naţională a României (1885. Creţulescu (veacul al XVIII-lea). Albert Galleron şi Cassien Bemard). prima dintre ele are în vedere evoluţia Pămîntului şi a vieţuitoarelor. capibara (cea mai mare dintre rozătoare. Patriarhia (secolul al XVII-lea. Oscar Han). în paralel. scheletul porumbelului Didus ineptus. Institutul de Arhitectură „Ion Mincu" (1912—1927. ctitorie a lui Antim Ivireanul). putînd atinge 40—50 km pe oră. cangurul. somnul electric (musculatura sa produce suficientă electricitate pentru a comoţiona chiar şi un om). L. originar din Insula Mauritius etc.C. cu refaceri. Palatul Radiodifuziunii (1960: T. furnicarul (limba cu diametrul de numai 10—15 mm poate fi scoasă pînă la 60 cm). I. Ignat Şerban). Ion Georgescu).ridicată în anii 1832—1834.a. tucanii (au ciocuri mari. care-i amortizează şocurile cînd se aruncă dintr-un copac în altul). cu refaceri. Carrier Belleuse).5 m). Ionescu). Ricci. Ion Eliade Rădulescu (1879. puternice. T. arhitect Petre Antonescu. Spiru Haret (1935. DE ARTA ŞI ARHITECTURA şi anume: Hanul Manuc (începutul secolului al XIX-lea. puţin arcuite şi scot sunete croncănite sau stridente. fauna României. Radu Vodă (veacul al XVII-lea. refaceri în 1862.. (1896— 1900. cu înălţimea de 1. Fundenii Doamnei şi Colţea (secolul al XVII-lea. centrul de greutate al expoziţiei este reprezentat de tema privind fauna globului şi. Ricci. cufundării (păsări acvatice. care nu zboară. ctitorie a lui Radu Mihnea). reapărînd la suprafaţă la 200—300 m distanţă). Băicoianu). la fiecare trei-patru ani). noile clădiri ale Academiei de Studii Economice . Stavropoleos (1724. istoria oraşului din cele mai vechi timpuri pînă în prezent. Grigore Cerchez). Antim (1715. masculul putînd atinge 150 kg greutate şi 2. caz unic în lumea păsărilor).

4. În faţa intrării în parc este amplasată Fîntîna Zodiacului. Pe lac se află trei insule. cea mai veche grădină publică amenajată în Bucureşti. În parc vegetează un unicat dendrologic. numit iniţial Parcul Naţional. pe care se înalţă sălcii şi plopi. Steaua. Maica Smara). lacoban. sediul Televiziunii Române (1968. Cantacuzino. acoperit odinioară cu viţă de vie. loc de distracţii pentru tineret etc. Libocedrus decurrens. Centrul de Televiziune. înălţat în anul 1870. busturi ale unor oameni de cultură români şi străini.a. Romeo Belea. Nădrag.A. concepută de arhitectul Negrescu. Ştirbei Vodă nr. Deşi primele preocupări pentru crearea unui parc în zonă dateaza din anul 1864. în mare. Patinoarul artificial ş. Căciulă). aparţine sculptorului Mac Constantinescu. 8. unde atinge peste 100 m înălţime. legată de restul parcului prin poduri frumos arcuite şi situată în partea de sud a lacului. 12 ş. pentru reprezentaţii teatrale în aer liber. vîrstă şi particularităţi morfologice.a. a fost inaugurată la 22 martie 1860. Octav Doicescu). cunoscută sub numele de Insula Trandafirilor.a. pavilioane pentru biblioteci şi expoziţii. Horia Maieu. Belea). Cucu). N. Dintre celelalte parcuri bucureştene menţionăm: PARCUL TINERETULUI (cu Palatul Sporturilor şi Culturii. Polonă nr.). Expoflora. are faţada şi părţile laterale prevăzute cu basoreliefuri şi piloni de susţinere pe care sînt fixate plăci de ceramică înfăţişînd steme şi cavaleri medievali. terenuri şi baze sportive. 132 şi Tunari nr. BAZE TURISTICE ALE COMPANIEI DE TURISM PENTRU TINERET. a primit numele de Sophora japonică Bucureşti (existenţa salcîmului a înregistrat-o şi prestigioasa revistă „The American Horticultural Magazine". în str. Tot aici poate fi admirată Fîntîna Gheorghe Gr. actuala sa înfăţişare datorîndu-se. Olimpia. BAZE SPORTIVE ŞI STADIOANE (Naţional. PARCUL LIBERTĂŢII.U. a început să fie amenajat în anul 1936 pe un teren vast cuprins între Şoseaua Kiseleff şi lacurile Herăstrău şi Floreasca. NICOLAE BĂLCESCU. Berthelot nr. fîntîni arteziene. peisagistului Fr. monument în stil neoclasic. realizată din blocuri de piatră care imită stîncile. Construcţia. reprezentînd semnele zodiacului. În incinta parcului se găsesc un teatru în aer liber (3 000 locuri). cu coloane în stil doric. în anul 1960. lac. precum şi parcurile şi grădinile mai mici: COPILULUI. Aeroportul Internaţional Otopeni (1969). exemplare de peste 100 de ani.. Institutul Politehnic (1967—1972. Punctele de atracţie ale Cişmigiului sînt: lacul.George Panu. ocupă suprafaţa de 36 ha.). conifer din America.(1967—1968). Dintre arborii şi arbuştii care se evidenţiază prin raritatea speciei amintim: Pinus jeffreyi. Partea din faţă dispune de o firidă la baza căreia se găseşte un mic bazin de piatră din care ţîşneşte apa. Monumentul eroilor francezi (executat în marmură de Carrara de către sculptorul Ion Jalea în anul 1922). un parc de distracţii pentru copii. 1974). Decoraţia cuprinzînd un ciclu de mozaicuri în alb şi negru. un pin originar din America de Nord.). Rondul roman (unde sînt amplasate busturile mai multor scriitori clasici români). M. Palatul Sporturilor (Sala Polivalentă. care i-a subliniat valoarea ornamentală). IOANID. Întrucît era necunoscut în literatura de specialitate şi a fost descris pentru întîia dată de specialiştii din ţara noastră. parcul ocupă în prezent suprafaţa de 187 ha. hotelul Intercontinental (1970. Gh. Sergent Militam nr. T. Extins şi transformat în anul 1951. Giuleşti. două mai mici. Pe teritoriul oraşului sînt ocrotiţi o serie de arbori şi arbuşti care se evidenţiază prin raritatea speciei în această zonă geografică sau prin dimensiuni. I. În parc trăiesc copaci seculari printre care şi un exemplar din arborele mamut (Sequoia gigantea) originar din munţii Sierra Nevada şi California (S. Pe teritoriul Bucureştilor se află numeroase parcuri şi zone de agrement. parcul a fost inaugurat abia în anul 1906 după proiectul realizat de Louis Redon.a. amenajat pe Dealul măreţului. GRĂDINA CIŞMIGIU.). terasa cu trandafiri. o varietate a salcîmului japonez cu ramuri plîngătoare şi frunze pătate cu alb. GRĂDINA ICOANEI. Ha-riton. construită în anul 1934 după planurile arhitectului Octav Doicescu. specie ornamentală ocrotită la care florile . 34). o seră în care se cultivă plante necesare parcului. General Dona nr. Ricci. PARCUL CIRCULUI. un stejar masiv şi secular (Quercus robur). Asemenea arbori sînt: tisa (Taxus baccata. debarcadere. magnolia (Magnolia dianae. PARCUL KISELEFF. inclusiv lacul. Teatrul Naţional (1967— 1970. dintre acestea vom aminti pe cele mai importante. şi alta mai mare. Dinamo. vastă construcţie în formă de potcoavă. METROUL (trei magistrale a căror lungime însumează 60 km). PARCUL HERĂSTRĂU. Rebuhn. I. D. alunul turcesc (Corylus colura) ş. pînă la 10 m în diametru şi vîrstă impresionantă de peste 4 000 de ani. Moscu. În parc se află Arenele Libertăţii (capacitate 5 000 locuri). VITAN. busturile altor scriitori şi publicişti (Traian Demetrescu . DRUMUL TABEREI ş. 26. în str. T. avînd coronament bogat şi o mare valoare decorativă.

ulmul. pînă în comuna omonimă. Căciuiaţi. pînă în comuna Chitila şi apoi încă 3 km pe o ramificaţie asfaltată la dreapta. creatorul statuii lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului Român. remarcabil prin coroana sa ramificată şi frunze mici. alături de ei se remarcă carpeni. ulmi. 2) originar din China. 4. Batistei nr. jugastrul (Acer campestre). fie pe şoseaua Bucureşti — Tîrgovişte (DN 7). în pădure supravieţuiesc stejari monumentali (vîrsta în jur de 150— 160 de ani. frasinul (Frasinus excelsior). în grădina Casei Scriitorilor „Mihail Sadoveanu" (Calea Victorie nr. salcîmul. jugastrul şi alte specii. str.5 km . Iepurii. cu diametrul peste 1 m. 1 220 000 m3 volum de apă). teiul (Tilia pucios. Moara Vlăsiei pe DJ 101 + DJ 101 C) Pădurea. mistreţi. PĂDUREA MOGOŞOAIA. arţar tătăresc (Acer tataricum) şi alte specii. Aici vegetează cele mai frumoase arborete de tei din apropierea Bucureştilor. cea mai mare din ţară. vulpile. În lac trăiesc ştiuca (Exos luduş). Fauna de interes cinegetic este reprezentată de căprioare.8 km lungime. În apropierea pădurii se află Lacul Pustnicul şi mănăstirea Pasărea (1813). amenajată pentru prima dată la sfîrşitul secolului trecut (1882). căprioarele. cu diametrul de peste 50 cm aflat pe str. apoi la stînga pe un drum nemodernizat ce traversează pădurea de la vest la est sau se merge pe o ramificaţie laterală asfaltată. paltinul (Acer platanoides). Ser-ghiescu nr. ocupînd suprafaţa de 468 ha (din care 125 ha constituie REZERVAŢIE FORESTIERĂ). salcîmul. lung de 4. în suprafaţă de 224 ha. Grădina Zoologică. unde în anul 1864 s-a înfiinţat o şcoală primară şi un spital pentru locuitorii satelor din jur. cerbii lopătari şi fazanii sînt exemplarele de faună care populează pădurea. iepuri şi pe alocuri pisici sălbatice. în vîrstă de peste 200 de ani. Frumuseţea peisajului este completată de lacul Căldăruşani. dominaţi fiind plopii euroamericani. este accesibilă fie pe şoseaua Bucureşti — Ploieşti (DN 1 A).5. atestată documentar din vremea lui Mihai Viteazul (1598). PĂDUREA PUSTNICUL este accesibilă pe şoseaua Bucureşti . popasul turistic „Băneasa" (140 locuri în căsuţe). ocupă suprafaţa de 855 ha şi este populată de numeroase specii ca: stejarul. platanul (Platanus acerifolia. arţarul (Acer platanoides). În curtea mănăstirii din apropiere se întîlnesc doi stejari seculari în vîrstă de 250 de ani. salcia (Salix purpurea. frasinul. cer. liliacul (Syringa vulgaris). plătica (Brama brama). construit în anul 1930 după planurile arhitectului Octav Doicescu. M. pînă la valea Colentinei unde se află Lacul Cernica (341 ha şi un volum de apă de 7 000 000 m3). De asemenea. situată în partea sudică a municipiului. predominanţi fiind cerul şi gîrniţa. Km 10 (DN 1) PĂDUREA DĂNEASA Pădurea compusă din arbori de diferite esenţe. 41 km prin Băieţeşti. Ca obiective turistice amintim palatul construit în anul 1702 de către domnitorul Constantin Brîncoveanu şi lacul Mogoşoaia (92 ha suprafaţă.apar direct pe ramuri şi înainte de înfrunzire. Poligonul de tir sportiv Tunari. Pădurea. un exemplar mare. 11) plantat în anul 1910. braseria „Camping". plopii indigeni. tei. Km 21 (DN 1) PĂDUREA CALDARUŞANI (ramificaţie la dreapta. exemplar de peste 200 de ani. aici şi-a petrecut ultimii ani de viaţă sculptorul Gheorghe Anghel. În apele lacului creşte ostrăţelul bălţilor (Utricularia vulgaris). este alcătuită din stejari seculari. PĂDUREA JILAVA. salcîmul japonez (Sophora japonică.Călăraşi (DN 3) pînă la km 14. str. cu coroane mari şi frumoase. una dintre principalele zone turistice ale Capitalei. ÎMPREJURIMI PĂDUREA CERNICA se întinde de la şoseaua Bucureşti — Călăraşi (DN 3) spre sud. lîngă podul Cotroceni). diametrul de 40—50 cm şi trunchiuri drepte pe mari porţiuni. dudul alb (Morus alba. cerul (Quercus robur). stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora). Aici se găsesc restaurantul „Pădurea Băneasa". are alei bine întreţinute şi poieni pitoreşti. În apropiere se află comuna Mogoşoaia. Mihai Eminescu. Vegetaţia forestieră cuprinde teiul. stejarul. aninul (Alnus incăna). plantă carnivoră cu frunze lipicioase şi cozi lungi. gîrniţă (Quercus frainetto). linul (Ţinea ţinea) şi alte specii de peşti. bibanul (Perca fluviatilis). înălţimea de peste 30 m şi diametre de 80—100 cm). unul dintre cele mai moderne clin lume. carpenul (Carpinus betuluş). salcîmul (Robinia pseudacacia). 115) vegetează un exemplar unic de ulm de cîmp. unele exemplare avînd înălţimea de 25 m. spre Giurgiu (DN 5). are aspect de zăvoi.

fotografii. MUZEUL DE BIOLOGIE UMANĂ în compartimente distincte sînt prezentate bogate informaţii. Blendea).5 km) Alături de stejari monumentali. Negulici. raritate pentru ţara noastră. Cel mai pitoresc şi mai important dintre toate atracţiile turistice de aici este Lacul Snagov. Antonio Maria del Chiaro. pe valea Teleajenului. G. sînt înfăţişate zonele protejate din lume şi din ţara noastră (parcuri şi rezervaţii naturale). o adevărată desfătare pentru bucureşteni. se mai întîlneşte nufărul alb (Nymphaea alba). arborii au vîrsta de peste 100 de ani. printre numeroasele fosile şi unelte ce au aparţinut purtătorilor unor străvechi civilizaţii numărîndu-se cele de Australantrapus oltenensis identificat la Bugiuleşti-Vîlcea. mulaje. L. precum şi medicamente româneşti apreciate în ţară şi peste hotare. Secţie de artă (pictură şi sculptură românească modernă şi contemporană). Într-un sector al pădurii au fost amenajate începînd din anul 1929 parcul. în plină cîmpie. Km 35 (DN 1) PĂDUREA SNAGOV (ramificaţie dreapta 4. O. printre speciile acvatice protejate se numără otrăţelul. Iliescu). Tudor Vladimirescu (1971. N. produse petroliere. relict terţiar. I. Pe malul său s-a organizat o REZERVAŢIE NATURALĂ cuprinzînd 976 ha de pădure şi 180 ha din suprafaţa lacului. prin care vestitul domnitor decidea să-şi ridice aici curtea şi tabăra militară. cel mai vechi tip de om din Europa. L. săgeata apei (Sagittaria sagittifolia) şi nufărul indian (Nelumbo nucijera). ştrand). rulmenţi grei. Ploieştiul este cunoscut documentar din anul 1545. a devenit . La începutul veacului al XVIII-lea. ANSAMBLUL SCULPTURAL „TRIPTIC DOMNESC": Vlad Ţepeş (1971. începînd cu piese din secolul al XVII-lea). elementele de floră şi faună ocrotite de lege în România şi în alte părţi ale globului. Kruch).) şi cultural-ştiinţific (teatru. În zona pădurii se înalţă mănăstirea Căldăruşani. lac cu ambarcaţiuni. normală şi patologică prezintă corpul omenesc. alimentară etc. Caragiale (consacrate vieţii şi operei celor doi mari scriitori).). V. Kruch). BUSTURI I. Km 60 (DN 1) PLOIEŞTI Aşezat la confluenţa Prahovei cu Teleajenul la mică depărtare de dealurile subcarpatice. orchestră simfonică. muzeul expune diferite colecţii valoroase axate pe ştiinţele naturii. în cadrul unor expoziţii tematice periodice.şi cu adîncimea maximă de 5 m. Km 87 (DN 1 A) VĂLENII DE MUNTE Localitatea. În estul oraşului (5 km pe DN 1 B). nufărul galben (Nuphar luteum). diorame.5 km şi cu adîncimea maximă de 9 m (cel mai adînc din Cîmpia Română) Lacul Snagov prezintă şi interes ştiinţific. formînd plauri cu grosimea de pînă la 1 m. De la sfîrşitul secolului al XVII-lea. specii întîlnite la peste 60 km depărtare spre nord. monument reprezentativ pentru epoca lui Matei Basarab. Viola Muralis. Expoziţia „Ceasul de-a lungul vremii" (aproximativ 2 000 de ceasornice de tipuri diferite. se află PARCUL BUCOV (popas turistic. atestată documentar din secolul al XV-lea ca punct de vamă şi tîrg. lung de 16. sectorul de antropogeneză se ocupă de apariţia şi evoluţia omului. Expoziţia memorială Nichita Stănescu şi Secţia memorială I. aici. sectorul de ecologie se ocupă de raporturile stabilite în natură. tormi-nalis) şi plante ierbacee precum Himatoglosus. documente şi exponate privind evoluţia oraşului din cele mai vechi timpuri pînă în zilele noastre). între oameni şi biosferă. Hieracium. posibilităţi de adaptare a omului la diferite condiţii de mediu. considera Ploieştiul al patrulea ca importanţă. tezaur de monede geto-dace găsite la Rîfov. Muzeul Republican al Petrolului (evoluţia extragerii şi prelucrării petrolului). piese originale preparate adecvat. Obiective turistice: COMPLEXUL MUZEAL PRAHOVA cu Secţie de istorie (unelte din paleolitic şi neolitic. şi ştrandul Snagov. frasini şi tei. sorbul (Sorbus domestica. cresc în bune condiţii cca 30 de exemplare de fag caucazian (Fagus orientalis). Mihai Viteazul (1971. instalaţii electronice. sectorul de anatomie şi fiziologie umană. papura (Typha latifolia). MONUMENTUL VÎNĂTORILOR închinat eroilor din 1877—1878 (1898. STATUIA lui Dobrogeanu-Gherea (1971. Dezvoltarea oraşului capătă un ritm vertiginos o dată cu descoperirea zăcămintelor petrolifere. vorbind despre oraşele Ţării Româneşti. Vasilescu). Pe lîngă stuful (Phragmites communis) ce se întinde în larg. întins pe 576 ha. S. Caragiale etc. diametrul cuprins între 50—70 cm şi înălţimea de peste 25 m. care face parte din seria limanurilor fluviale din sectorul mijlociu al văii Ialomiţei. N. localitatea cunoaşte o continuă dezvoltare' datorită situării sale pe drumul ce lega capitala cu Braşovul. stînjenelul de baltă (Ins pseudacorus). Ploieştiul zilelor noastre este un puternic centru industrial (utilaj petrolier şi petrochimic. Mai semnalăm gorunul. ilustrate cu o mare diversitate de exponate: diapozitive. ceramică geto-dacă şi romană. institut de învăţămînt superior etc. industrie textilă. Actul de naştere propriu-zis al oraşului îi reprezintă iasă documentul emis de Mihai Viteazul în anul 1597.

apa minerală a lacurilor. Decebal. . Obiective turistice: CASA CĂMĂRĂŞIEI. Traian. Indicaţii: afecţiuni reumatismale. aflat în interiorul muntelui. nămol terapeutic din lacurile Baia Baciului şi Porcilor. un veritabil monument al naturii. microclimat în salina Unirea. în sectorul nordic al Subcarpaţilor Prahovei. afecţiuni respiratorii. precipitaţiile ating în medie cca 750 mm anual. SALINA UNIREA (în interior. Km 141 (DJ 102 C) BAICOI Fostă moşie domnească. Oraşul Slănic este important şi prin funcţia de STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL. bulevardul N. indicată în tratarea afecţiunilor aparatului locomotor. care a fost oficial declarată staţiune în 1889. Principala bogăţie naturală o zonei. Lacul Porcilor (1 m adîncime). considerat ca unul dintre cele mai frumoase şi interesante areale geologice şi geomorfologice ocrotite. cca —3. iar coroana mult ramificată. al cărui trunchi are diametrul de 1. DJ 101 A. informaţii referitoare la caracteristicile mineralogice şi chimice ale zăcămintelor de sare). la 210 m adîncime. cu şănţuleţe şi orificii tubulare separate de creste ascuţite. un plop negru (Populus nigra) în vîrstă de aproape 400 de ani.6 km2. Punctul a fost marcat prin construirea unui motel.cunoscută datorită Universităţii de vară întemeiată şi condusă de N. Km 152 (DN 1) BĂNEŞTI La intrarea în comună se înalţă MONUMENTUL închinat lui Aurel Vlaicu care. 7. linie imaginară care împarte emisfera nordică în două părţi egale (jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord). În raza administrativă a oraşului intră şi STAŢIUNEA BALNEOCLIMATICĂ DE INTERES LOCAL ŢINTEA. Brazilor. În apropiere se trece peste paralela 45°. apare atestat documentar într-un act emis în martie 1532 de către domnitorul Vlad Înecatul (1530—1532). cu grosimea de aproape 500 m. pe dreapta. MUNTELE DE SARE impresionează prin relieful carstic spectaculos. aşezat în partea centrală a judeţului. Km 108 (DN l. MONUMENT AL NATURII. precum şi Statuia lui Mihai Viteazul). a-fecţiuni ginecologice. desfăşurate într-un areal de 1. crăpături a-dînci datorate dizolvării sării pe fisuri etc. se află Sala Genezei. alveole. 19. DJ 102 C) SLĂNIC Oraşul.a. Scoarţa sa. prin care se solicitau sume de bani din fondul Băilor Slănic. temperatura medie anuală este de 9°C (în iulie. în ziua de 13 septembrie 1913. după cum reiese din două documente din 14 şi 20 mai 1853. Factori naturali de cură. cunoscută şi exploatată tot mai intens începînd cu secolul al XVII-lea. se află în sectorul central al localităţii. În partea de vest a oraşului.60 m. iar în ianuarie. s-a prăbuşit în perimetrul localităţii pe cînd încerca cea dintîi traversare a Carpaţilor cu avionul construit de el. După întretăierea cu str.8 ha şi mai cuprinde Lacul Miresii. a jucat un rol determinant în evoluţia economică a Slănicului. Iorga (1908—1914.5°C. Climat de dealuri şi coline împădurite. Iorga urcă spre cartierul Văleanca. bioclimat de cruţare. Lacul Baia Baciului (6 100 m2 suprafaţă. Mihai Eminescu. tot aici a funcţionat şi Tipografia „Datina românească" unde s-au tipărit numeroase lucrări ştiinţifice şi beletristice.5°C). sortimente de sare provenite din salinele ţării. este puternic „ridată". unde pot fi admirate busturile dăltuite în sare ale lui Burebista. Rezervaţia din care face parte Muntele de Sare se desfăşoară pe cca 1. de culoare cenuşie. variate forme rezultate din precipitarea sării. clorurosodică concentrată. Apa şi nămolul terapeutic din lacurile Baia Baciului şi Porcilor au permis apariţia şi dezvoltarea staţiunii încă din secolul trecut. Cea mai mare lentilă. afecţiuni neurologice periferice. unde există. unde este amenajat MUZEUL SĂRII (roci şi minerale salifere. sarea apare la suprafaţă sub forma unui munte în miniatură. sarea. Sarea de la Slănic este reprezentată prin mai multe nuclee şi lentile de grosimi variabile (grosimea medie atinge 340 m). afecţiuni posttraumatice. steluţa (Aster tripholium) ş. cu floră specifică: sărărica (Salicornia herbacaea)3 pelinul (Artemisia salina). donată de Mihai Viteazul moşnenilor din Ploieşti în anul 1599.62 m adîncimea maximă) şi versanţii înierbaţi. 1921—1944).

Km 185 (DN 1) SINAIA Oraş — STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL.5 km lungime) predomină aninul. unele boli profesionale. prezintă flora şi fauna din Munţii Bucegi). Declarată oraş în anul 1880. Km 170 (DN 1) COMARNIC Oraşul. amplasat pe ambele maluri ale Prahovei. În rezervaţie. pictură de Pîrvu Mutu. 14. Factorii naturali de cură: bioclimat tonic.şi fizioterapie sînt utilizate în tratarea afecţiunilor aparatului locomotor. păiuşul (Festuca pumila). afecţiunilor ginecologice.. călinul (Viburnum opulus). rogozul (Carex rupestres). bogat în radiaţii ultraviolete.a. stimulent.).) şi Coştila (2 490 m alt. Valea Albă şi Valea Jepilor. mana de apă (Glyceria plicata). hipertonă. EXPOZIŢIA „REZERVAŢIA NATURALĂ BUCEGI" (aflată în parcul oraşului. El a cunoscut o intensă dezvoltare o dată cu începerea exploatării zăcămintelor de ţiţei din zonă. străbătută de pîrîul Caşeria (1. sulfatată. este amintit în documentele secolelor XV—XVI ca vechi tîrg şi centru de schimb. cunoscută şi folosită încă din secolul trecut datorită izvoarelor sale cu apă minerală clorurosodică concentrată. —3. lipsit de praf şi alergeni. Obiective turistice: MĂNĂSTIREA SINAIA.). Sinaia a devenit o apreciată staţiune bine cunoscută în ţară şi peste hotare. şoarecele de pădure (Sylvaenus sylvaticus).7°C). la poalele Muntelui Furnica din masivul Bucegi. Dintre ierbacee abundă crinul de pădure (Litium martagon).5°C (în iulie. Comarnicul fiind cunoscut şi ca locul unde se tundeau oile. pe lîngă fabrica de ciment. la poalele munţilor Jepii Mici (2 143 m alt. în anul 1895 aici a intrat în funcţiune cea mai mare rafinărie din Europa epocii respective. BUSTUL actorului Ion Brezeanu. În perimetrul oraşului se găseşte şi STAŢIUNEA BALNEOCLIMATICĂ DE INTERES LOCAL POIANA CÎMPINA. În cartierul Cumpătu s-a organizat încă din anul 1940 o REZERVAŢIE FORESTIERĂ (1. piciorul cocoşului (Ranunculus polyanthemos).5—16°C. Obiective turistice: MUZEUL MEMORIAL „NICOLAE GRIGORESCU" (creaţii ale marelui pictor. de pîrtii de schi şi de bob etc. Sinaia. este atestat documentar din anul 1503. În zonele unde apa din izvoare sau cea scursă pe pantă se acumulează pot fi observate coada calului (Equisetum arvense).5—6. este situată la 798—970 m altitudine.. BUSTUL lui Aurel Vlaicu. bicarbonată. —4. Climat de culoar montan. floarea paştelui (Anemone nemorosaj. precipitaţii bogate. piciorul caprei (Aegopodium podagraria). captalanul (Petasites hybridus). iar în ianuarie. cea mai mică din Carpaţii Meridionali). Indicaţii: nevroza astenică.5. chiţcanul de munte (Sorex alpinus).). CASTELUL lui Bogdan Petriceicu Hasdeu. străbătut de trei pîraie ce coboară pe Valea Cerbului. Dintre mamifere. precum şi instalaţiile pentru aero-. Comarnicul este renumit pentru covoarele şi cusăturile confecţionate aici. denumită şi „Perla Carpaţilor". dispus în amfiteatru. La sfîrşitul secolului al XIX-lea aici sa construit o fabrică de var. Caraiman (2 384 m alt. Km 191 (DN 1) BUŞTENI ORAŞ-STAŢIUNE aşezat pe cursul superior al Prahovei. la contactul Munţilor Gîrbova cu Subcarpaţii. temperatura medie anuală este de 5. afecţiuni endocrine. socul (Sambucus nigra). în oraş. dominînd Valea Prahovei. ating o medie de 750—l 000 mm anual. situat la confluenţa Prahovei cu Doftana. vioreaua (Scilla bifolia). De asemenea. Localitatea se dezvoltă mai ales după construirea şoselei de pe Valea Prahovei şi după darea în .Km 152 (DN 1) CÎMPINA Oraşul. aer curat. gălbăjoara (Lysimachia nummularis) ş. afecţiuni ale tubului digestiv şi ale glandelor anexe. mobilier etc. de telecabina care urcă spre platoul Bucegilor.4 ha. apă minerală sulfuroasă. expoziţie de artă medievală). salcia. În prezent. creţuşca (Filipendula ulmaria). localnicii se ocupau cu cărăuşia. smeurul (Rubus idaeus). caprifoiul (Lonicera Xylosteum). Bazinele pentru băi minerale. vineriţa (Ajuga reptans). cele mai des întîlnite sînt: veveriţa (Sciurus vulgaris). mai funcţionează unităţi pentru prelucrarea lemnului şi pentru producerea materialelor de construcţii. Castelul Peleş. calcea calului (Caltha laeta). Ea dispune de moderne hoteluri. afecţiunilor sistemului nervos periferic. iar în locuri mai zvîntate nu-mă-uita (Myosotis alpestris). helio. păducelul (Crataegus intermedia). oligominerală. la altitudinea de 860—960 m. ctitorie a spătarului Mihai Cantacuzino (1695.

ÎMPREJURIMI MUNŢII BUCEGI. se află o zonă ştiinţifică de protecţie absolută (200 ha). o rezervaţie floristică. cu telecabina de la Babele la Peştera (traseu lung de 2 611 m). Rezervaţia Peştera-Babele mai include în arealul său şi Peştera Ialomiţei (1 128 m lungime). Cea mai întinsă (6 680 ha). lung de 4 351 m. Sfinxul şi Omu. cu trei feţe. carbonatate. singura specie arborescentă care creste în zona alpină şi care constituie un relict glaciar cu răspîndire limitată la noi. N. ridicate aproape vertical (Fisura Albastră din Valea Albă). iar în ianuarie cca —4. Acele Morarului. hornuri strîmte. —5°C). pădurii. Piatra Mare şi Clăbucet. nord şi nord-est. de forma unei potcoave. în Munţii Bucegi se mai găseşte REZERVAŢIA PEŞTERABABELE. în principal. în lucrarea sa Dacia preistorică (Bucureşti. Km 205 (DN 1) PREDEAL Oraş situat pe culmea care desparte Valea Prahovei de Valea Timişului. colţi. Vîrful Omu apare ca un bloc masiv. amintim Babele. ace. şiroirea. ocupă abrupturile şi înălţimile din est. întîlnită în exemplare izolate sau în pîlcuri.exploatare a căii ferate Bucureşti — Braşov. Cheile Urşilor. rahitism şi tulburări de creştere la copii. aici s-a înfiinţat în anul 1882 o fabrică de hîrtie. care impresionează prin formele de concreţiuni bine conservate. Despre Babele (înalte de 4—5 m) geograful Simion Mehedinţi nota că sînt „stînci ciudate. masiv impunător şi grav. cunoscută din secolul al XVI-lea. iar cabina trece la înălţimea de 160 m. vîntul). îl numea „Columna cerului". convalescenţă. Fig 01. surmenaj fizic şi intelectual. zonă cu. Traseul. Peştera Pustnicului. pajiştilor şi cîtorva puncte fosiliere. cablul este susţinut de şase piloni. aflat numai în cuprinsul rezervaţiei. văi adînci şi înguste (Valea Coştilei). asemănător cu un imens cap de om. arboretul de larice (Larix decidua). străjuit de masivele muntoase Bucegi. Apariţia Babelor şi a Sfinxului a fost determinată de alternanţa stratelor cu alcătuire diferită asupra cărora au acţionat agenţii externi (îngheţ-dezgheţ. stări de debilitate. dintre enigmaticele „sculpturi" în piatra stîncilor. cu elemente de relief extrem de spectaculoase. are o diferenţă de nivel de 1 235 m. hipertiroidie benignă. cu versanţi abrupţi de 150—200 m. Din anul 1946. precipitaţiile ating în medie 840 mm anual. Densuşianu. de cca 12 m lăţime şi 8 m înălţime. În apropierea lui există o stîncă uriaşă. ca o adevărată cetate de piatră. zîmbrul (Pinus cembra). una dintre cele mai reprezentative din lanţul carpatic. pereţi cu înclinaţie ameţitoare (Marele Perete al Galbenelor). Predealul este cea mai înaltă aşezare urbană din ţara noastră (1 040 m altitudine). Rezervaţia are un caracter mixt. Vegetaţia este reprezentată de tufişurile de jnepeni (Pinus muqo). actuala staţiune a fost declarată oraş. este de semnalat şi REZERVAŢIA ZĂNOAGA. înaltă de cca 20 m şi lată de 10 m. cea mai veche din ţară.5°C. Lîngă ele se află Sfinxul ce reprezintă un bloc.. Aici. Versantul prahovean adăposteşte pe distanţa de 12 km şi diferenţa de nivel de pînă la 1 600 m deasupra Văii Prahovei o „colecţie" de forme de relief. În cuprinsul ei. . Indicaţii: nevroză astenică. Postăvarul. în zona Zamora. ademenea unor momîi puse înadins să păzească singurătatea cea bîntuită de viscole". Climat de culoar montan. Ţancul Ascuţit). de asemenea. la cascada Urlătoarea şi în alte puncte din masiv. ţancuri (Colţul Galbenelor. ape minerale clorurate. Factori naturali de cură: bioclimat tonic stimulent. Ca rarităţi floristice remarcăm stînjenelul de munte (Iris dacica). Alături de rezervaţia principală. calcice şi magneziene hipotone. iodurate. pe versantul sudic al Caraimanului şi pe Valea Jepilor. la care se adaugă o bogată paletă floristică şi faunistică. Rezervaţia Zănoaga rămîne. Din anul 1982 se poate traversa platoul Bucegilor în continuare. sînt accesibili din Buşteni cu ajutorul telecabinei care urcă pînă la Babele. În Buşteni se află COMPLEXUL TURISTIC PENTRU TINERET care organizează interesante drumeţii şi excursii pe platoul Bucegilor. 1913). tisa. pe o mare suprafaţă a Munţilor Bucegi s-au constituit cîteva rezervaţii. Cheile Horoabei. salba moale (Evonymus latifolia). mare afluenţă turistică datorită reliefului complex.. temperatura medie anuală este de cca 6°C (în iulie aproximativ 15. nopticoasa (Hesperis moniltformis) şi păiuşul. sodice. LEGENDA Fig 02. În prezent.

Diham. STATUIA lui Johannes Honterus. Km 228 (DN 1) BRAŞOV Braşovul. Clăbucet-Plecare (1 456 m alt. În anul 1252 localitatea este amintită cu noua denumire de Barasu. Braşovul a întreţinut strînse şi constante relaţii cu cele două ţări române de la sud şi est de Carpaţi. PARCUL CENTRAL ş. ceea ce favorizează practicarea sporturilor de iarnă.). Factori naturali de cură: bioclimat tonic. temperatura medie anuală este de 5°C (în iulie. aici a funcţionat cea mai veche şcoală românească (şcoala din Schei). o suprafaţă de 188. CASA NEGUSTORILOR (veacul al XVI-lea cu refaceri ulterioare). transport electric pe cablu etc. trei trambuline (de 90 m. rahitism şi tulburări de creştere la copii. CLĂDIREA TEATRULUI DRAMATIC. fosta primărie a oraşului. iar din 1294 izvoarele documentare îl consemnează cu numele actual de Braşov. Trei Brazi (1 128 m alt.).5°C. MONUMENTUL închinat eroilor din primul război mondial: PALATUL POŞTEI. Climat montan. aici s-au construit noi şi confortabile hoteluri. muzee etc. modernă şi contemporană). cea mai importantă staţiune românească pentru sporturile de iarnă. dotate cu mijloace mecanice de transport. Prima menţiune documentară a locului actualei staţiuni datează de la începutul veacului al XV-lea (1427). s-a modernizat vechea bază de cazare. documente şi exponate referitoare la epocile medievală. — 5°C). MUZEUL CULTURII ROMÂNEŞTI'DIN SCHEII BRAŞOVULUI (istoria tiparului. secolele XV—XVI. Bastionul Ţesătorilor. începînd din anul 1838. Obiective turistice: MUZEUL JUDEŢEAN (găzduit într-o clădire monument de arhitectură din secolul al XV-lea. acoperit în întregime cu pădure. Oraşul este străjuit de Dealul Tîmpa (957 m alt. daco-romană şi românească. stimulent. NICOLAK DIN SCHEI (ctitorie din secolul al XV-lea ridicată cu sprijinul domnitorilor Ţării Româneşti). Climat de munte. POARTA ECATERINA (secolul al XVI-lea. precum şi cu funcţie cultural-artistică şi ştiinţifică (teatru. iar în ianuarie. ÎMPREJURIMI POIANA BRAŞOV (13 km pe DL) STAŢIUNE CLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL situată la 1 030 m altitudine.). presă. —5°C). centru universitar. În martie 1600. precipitaţii abundente care ating cca 950 mm anual. precipitaţiile înregistrează peste 900 mm anual. 70 m şi 40 m). stări de debilitate.STAŢIUNEA CLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL a cunoscut o amplă dezvoltare. Indicaţii: afecţiuni endocrine. cu grosimea medie în jur de 50 cm. sediul Secţiei muzeale „Cetatea Braşovului şi fortificaţiile din Ţara Bîrsei). stratul de zăpadă se menţine peste 100 zile. temperatura medie anuală este de cca 5°C (în iulie. precum şi de numeroase dotări ca: terenuri de minigolf. autocamioane etc. cea mai mare construcţie în stil gotic din ţara noastrăV BARTOLOMEU (veacul al XIII-lea.). Din Predeal se organizează excursii la cabanele Susai (1 350 m alt. s-au amenajat pîrtii de schi. Poiana Secuilor (1 070 m alt. baschet. iar în tipografia braşoveană diaconul Coresi a tipărit. artă medievală. dezvoltat pe o veche vatră de locuire şi permanenţă dacă.).2 ha constituie REZERVAŢIE ŞTIINŢIFICA. surmenaj şi convalescenţă cu stare generală bună. aici fiind descoperite obsiga bîrsana şi crucea voinicului. volei. sala de clasă a primei şcoli româneşti din Transilvania etc. Poiana Braşov dispune de o mare şi modernă bază de cazare.a. stratul de zăpadă. cel mai mare oraş din depresiunea omonimă. Pîrîul Rece.). numeroase cărţi în limba română. Braşovul contemporan este un oraş cu funcţie economică importantă — fabrici de tractoare. colecţii arheologice. înfiinţat de George Bariţiu. apare menţionat documentar pentru prima oară în anul 1234. . organ pus în slujba idealurilor naţionale. SF.). Azi. în a doua jumătate a veacului al XVI-lea. terenuri de tenis. gotic timpuriu). În timpul revoluţiei de la 1848 oraşul a constituit un punct de întîlnire al revoluţionarilor din toate cele trei ţări române. avea să devină una dintre revistele citite de românii de pretutindeni. în aşa-numitul Catalogus Nivinensis unde figura sub numele de Corona. vechile fortificaţii medievale (Turnul Alb şi Turnul Negru).5°C. ambele din veacul al XV-lea. sociale şi culturale ale românilor. Centru meşteşugăresc şi comercial de primă importanţă în tot cursul evului mediu. Gîrbova (1 350 m alt. iar în ianuarie. Oraşul a deţinut şi un însemnat rol cultural. 14. stadion. pîrtii de schi amenajate. cu vechea stemă a oraşului).). 14. patinoar. nevroza astenică. BISERICA NEAGRA (secolele XIV—XV. —. dieta Transilvaniei convocată de Mihai Viteazul recunoştea vechile drepturi ale românilor din Ţara Bîrsei. periodicul „Gazeta Transilvaniei".

În timp ce pantele vestice. Pînă la 1 400 m altitudine se găsesc pădurile de făgete compacte sau împreună cu bradul alb şi tisa. de la Zărneşti şi pînă aproape de Podul Dîmboviţei. Dintre animale şi păsări amintim: veveriţa. iar în sud şi est se află culoarul intramontan Bran — Rucăr. unde cercetările arheologice au identificat prezenţa umană încă din neolitic.). culmile vestice. Piatra Craiului Mare (2 238 m alt. feriga. Aici. Prezenţa stejarului la Cristian. ale Crovului. unelte agricole şi podoabe). din care 50% reprezintă lapoviţa şi ninsoarea. care formează un brîu continuu la poalele crestei. cuprind păduri de molid. ambele pe Valea Dîmboviţei. hornuri. prin pereţii săi stîncoşi. care-i conferă şi un profil de interes turistic (drumeţie. Dîmbovicioara — au un drenaj intermitent (datorită calcarelor) şi se găsesc numai la periferia lui. Se caracterizează printr-o înfăţişare unică în geografia Carpaţilor din ţara noastră prin faptul că este înconjurată din toate părţile de zone depresionare. mai scunde. În estul şi sud-estul comunei se află două perimetre ocupate cu stejari. aspectului lor impunător. corbul (Corvus corax). Depresiunea Ţara Bîrsei. declarate REZERVAŢIE FORESTIERĂ datorită altitudinii relativ înalte (600—700 m) la care cresc aceşti arbori. Acest etaj se continuă mai sus cu tufişuri de jneapăn şi ienupăr. măcrişul. Masivul Piatra Craiului poate fi împărţit în trei unităţi bine individualizate: Piatra Mică (1 816 m alt. iarba cîmpului (Agrostis tenuis). PIATRA CRAIULUI. chei. odihnă şi agrement). Vîrful La Om. unele forme de astm bronşic şi de bronşite astmatiforme. absorbind mai multă căldură. căprioara (Capreolus capreolus). stări de debilitate. hipertiroidie benignă. doline. 2238 m alt). Dîmboviţa. cu pereţi aproape verticali. mistreţul (Sus scrofa). dovedeşte că în trecut specia acoperea şi versanţii nord-vestici ai colinelor ce se desprind din Postăvar.) şi Pietricica (1 764 m alt.). s-au evidenţiat urmele unei aşezări dacice. Cantitatea medie anuală de precipitaţii atinge 1 200 mm. În etajul superior (1 700 m alt. epoca bronzului şi din cea de-a doua perioadă a fierului. Prezenţa absolută a calcarelor determină ca vegetaţia să conţină numeroase endemisme. şorecarul (Buteo buteo). CRISTIAN (11 km pe DN 73). daco-romane şi româneşti (ceramică. anemii secundare. nordice şi sudice sînt acoperite cu păduri de amestec de fag şi răşinoase. în zona superioară a masivului temperatura medie anuală se menţine la 0°C. iar în sud se găsesc Cheile Dîmbovicioarei (5 km lungime). În afara Cheilor Dîmbovicioarei aici se mai întîlnesc cheile de la Plaiul Mare şi cele de sub Muntele Ghimbavul. se opresc în Valea Dîmboviţei. firuţa (Poa nemoralis). de forma unui arc larg deschis. Versantul estic are şi el două avene: Vlăduşca (70 m adîncime) şi Grind (120 m adîncime). margaretele (Chrysanthemum leucanthenum) şi altele.se menţine aproximativ 200 de zile pe an. cele din Valea Cheii. localitate amintită documentar din secolul al XIII-lea. se întinde pe lungimea de 22 km. de fapt. cresc linariţa (Linaria alpină). Cea mai mare parte a peretelui vestic este acoperită la poale cu o întinsă cuvertură de grohotişuri fixate sau semifixate. masivitatea reliefului sau prin peisajul geografic general. precum şi a vechimii exemplarelor (400 de ani). ZĂRNEŞTI (27 km pe DN 73 A). Capătul de sud reprezintă. Văile ce străbat masivul — Bîrsa Mare. În nord se află Cheia Prăpăstiile Zărneştilor (un defileu lung de cca 4 km. izbucuri. Alături de stejar se mai remarcă aici jugastrul. ţepoşica (Nardus stricta) şi plante cu flori ca genţiana (Genţiana sp. La capetele ei creasta este limitată de tăieturi adînci. frasinul şi ulmul. cele estice. cerbul (Cervus elaphus). într-un cadru natural deosebit. surmenaj fizic şi intelectual. macul galben (Papaver pyrenaicum). se înşiruie limbile gigantice ale Marelui Grohotiş. Pe calcare apare o gamă variată de forme carstice: peştera şi portalul de la Cerdacul Stanciului. ca şi în Poiana Braşov. Valea Rudăriţa şi Valea Prepeleagului au pereţi abrupţi. Factori naturali de cură: bioclimat tonic.). Haina vegetală ce îmbracă staţiunea cuprinde poieni acoperite cu pajişti formate din păiuş roşu (Festuca rubra). Cheile Ghimbavului. În dreapta acestuia calcarele ajung pînă la grosimea de 800 m (în porţiunea cea mai înaltă. Între 1 800—2 100 m întîlnim o vegetaţie adaptată condiţiilor climatice aspre de la . cea mai puternică înmănunchere de chei din întreaga ţară. La nord. misterioasa Moara Dracului. pe lungimea de 4 km. domină. Rîul Mare al Zărneştilor. stimulent. brînduşele (Cracus vernus). Aceste unităţi se diferenţiază între ele prin înălţime. puternic înclinate. localitate amplasată la poalele masivului Piatra Craiului. cu pereţi înalţi de pînă la 200 m). o enormă excavaţie suspendată la înălţime.) pădurea este alcătuită din molidişuri compacte. cea mai grandioasă creastă calcaroasă din munţii României. Creasta principală (Piatra Craiului Mare) domină împrejurimile prin abrupturi înalte. ursul (Ursus arctos). Datorită faptului că rocile calcaroase predomină. Pe grohotişurile calcaroase. Indicaţii: nevroza astenică. rahitism şi tulburări de creştere la copii. situate la 1 600—l 650 m.

în lunca pîrîului Homorod. tradiţiile culturale fiind păstrate şi astăzi. care difuza ziare şi cărţi. una dintre cele mai interesante REZERVAŢII NATURALE MIXTE din munţii României.R. MONUMENT AL NATURII. cu debit mare în perioadele ploioase. pe linia Braşov — Sibiu. Măgura Codlei (1 292 m alt. endemism al Ţării Bîrsei. odo-leanu (Valeriana simplicifolia) bulbucii de munte (Trollius europaeus). calcice. realizată în anul 1600. zeci de mii de puieţi. Dintre păsări. Km 52 (DN 1) ŞERCAIA Localitatea. Munţii Jura. la confluenţa acestuia cu Oltul. acvila. în secolul trecut a activat o secţie a ASTREI. În perimetrul rezervaţiei se întîlnesc pajişti de coada iepurelui de mlaştină (Sesleria uliginosa). În masivul Piatra Craiuiui s-a organizat. Persani). În comună exista o pepinieră care oferă. mierla de stîncă (Monticola saxatilis). cele mai cunoscute sînt: cocoşul de munte. tufe de smîrdar. în etajul alpin trăieşte capra neagră. pe 400 ha. Ea se dezvoltă într-o pădure de stejari cu mari poieni şi se caracterizează printr-o neobişnuită abundenţă. REZERVAŢIA BOTANICĂ POIANA CU NARCISE din Dumbrava Vadului.). în lunile mai-iunie. apreciată drept cea mai mare fortificaţie de acest fel din Ţara Bîrsei). aflată la extremitatea nord-vestică a Ţării Bîrsei. muralis. . ciocul berzei (Genarius caerulatum). Apele minerale clorurate. trestişuri şi cenoze ale asociaţiei Scholneturn nigricantis). trifoistea (Menyanthes trifoliata). Km 27 (DN 1) DUMBRĂVIŢA (5 km derivaţie pe dreapta) Pe teritoriul localităţii. fîneţe. începînd cu anul 1938. poieni umede. deschizîndu-se astfel drumul către prima unire politică a ţărilor române. alimentată cu apa unor izvoare reci de terasă. Flori ce cresc obişnuit în păşuni. considerată de localnici drept barometrul lor (cînd vîrful măgurii este învăluit în ceaţă cei din Codlea ştiu sigur că vremea va fi urîtă). întîlnită numai în acest masiv. şapte degete (Comarum palustre). narcisele sînt răspîndite în Alpi. ciocănitoarea. ea cuprinde: arginţica (Dryas octopela). locul strălucitei victorii care avea să ducă la unirea Transilvaniei cu Ţara Românească. pe malul pîrîului Şercaia. vulpea. izvoare mezotermale (27°C) de la ştrandul Codlea şi amenajările din jurul lor etc. pentru portul tradiţional. care adăposteşte planta numită jimlă (Armeria maritima ssp barcensis).5 ha). În pădurile de la poalele Pietrei Craiului. căpriorul. În sudul Şercaiei (4 km pe DN 73 A şi spre vest încă 4 km pe DL) se întinde. se află o MLAŞTINA EUTROFĂ (6. întinsă pe 1 200 ha (pe versanţii nordici. declarată REZERVAŢIE NATURALĂA. În rezervaţie trăieşte unul dintre cele mai remarcabile elemente din Europa. este atestată din anul 1235. considerată printre cele mai înalte rezervaţii de acest fel din Europa. frecvent este şi ursul care populează mai ales pădurile compacte de conifere. aparţine de Munţii Codlea. organiza serbări. coborîndu-se la staţia C.. precum şi Lacerta vivipara. nord-vestici. vestici şi creasta masivului). precum şi nămolul sapropelic sînt indicate în tratamentul afecţiunilor reumatismale şi ginecologice (în comună se poate ajunge şi pe calea ferată. b. anual. garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus callizonus). bumbăcăriţa (Eriophorum vaginatum). Tirol. bicarbonatate. Localitate renumită prin celebrele sale sere de flori şi cu multe alte obiective turistice: monumente istorice (cetate ţărănească construită în anul 1432. lupul. Aici. din zona forestieră. Km 44 (DN 1) PERŞANI Localitate cu elemente de staţiune balneoclimatică. rîsul. cît şi cu Munţii Persani (existenţa rocilor vulcanogen-sedimentare). Din acest punct de vedere al structurii geologice Munţii Codlea se aseamănă atît cu Munţii Făgăraş (prin prezenţa şisturilor cristaline). Rezervaţia Piatra Craiului. care fac tranziţia între Munţii Făgăraş şi Munţii Persani. — genţiane. Reptilele sînt reprezentate prin şopîrlele Lacerta agilis şi L. conferinţe etc. cultiva dragostea pentru folclor. întîlnită pe stîncile din golul alpin. BRAŞOV — SIBIU (145 km) Km 14 (DN 1) CODLEA Oraş menţionat documentar din anul 1265 şi unde în luna octombrie 1599 a poposit Mihai Viteazul în drum spre Şelimbăr. a narciselor (Narcissus stellaris).F. gălbenele.marile altitudini. precum şi în etajul subalpin se găsesc numeroase mamifere: mistreţul.

. de la cele mai mici forme de viaţă pînă la om). cel mai mare lac glaciar din Munţii Făgăraşului (4. social şi cultural (Teatrul dramatic.). Oraşul a deţinut şi o funcţie culturală de mare însemnătate. Sibiul devine peste trei decenii. STATUIA LUI GH. edificiu monument de arhitectură.). mălaiul cucului (Luzula campestris) şi alte plante. făcînd legătura cu oraşul Curtea de Argeş. PRIMĂRIA VECHE (casa Altem-bergerPemfflinger. CETATEA MEDIEVALA (ziduri de incintă. În timpul revoluţiei de la 1848—1849. originar din China. aici au apărut publicaţii ca „Telegraful român". Secţie de Artă Populară (sector pavilionar şi în aer liber în Pădurea Dumbrava şi Muzeu de Ştiinţele Naturii (înfiinţat în urmă cu cca 130 de ani este unul dintre cele mai mari din ţară. CASA HALLER (secolul al XV-lea. Hunedoara. cu cca 500 000. în 1844 îşi deschidea cursurile Academia de Drept. activitatea teatrală debuta în 1778. nordul Greciei.3 m). stînjenelul siberian (Iris sibiria). opere reprezentative ale artiştilor români şi străini^ Muzeu de Istorie (amplasat în clădirea fostei primării. filarmonică. arin negru din Africa. cu 100 000 de piese. numeroşi arbori şi arbuşti ornamentali exotici ca: Ginkgo biloba. Mureş şi Prahova. modernă şi contemporană). cu peste 30% din lungime desfăşurată în gol alpin. Un reprezentant deosebit al faunei din zona alpină îl reprezintă capra neagră. gotic şi baroc). brazi argintii din Sierra Nevada (S. malacologie. situat la cota cea mai înaltă de traversare a Carpaţilor (2 040 m alt.167 km. cea mai mare parte din suprafaţa sa fiind alcătuită din pante abrupte. Narcisele cresc în asociaţie cu piciorul cocoşului.U. Prezenţa narciselor în număr foarte mare în această pădure veche de peste 100 de ani este determinată de slaba umbrire şi de solul podzolic ce a favorizat îmnlăştinirea terenului. Dintre alte specii. Gheorghe Lazăr înfiinţa Seminarul teologic în 1811. HOTELUL CONTINENTAL. unde s-au tipărit şi cele dintîi cărţi în limba română (Catehismul luteran. în 1224. cu înclinaţii de 25—45°. precum şi o atenţie trează la cel mai neînsemnat zgomot. în 1849 se organiza Societatea Ardeleană de Ştiinţe Naturale. Sibiul este un puternic centru economic (industrie grea. Maramureş. pe terasele Cibinului. tămîioara (Viola elatior).A. care cade spumegînd pe un perete de stîncă aproape vertical. gotic). bulbucii de munte. BISERICA ORTODOXA (secolul al XVIII-lea). În estul lacului se înalţă vîrful Vînătoarea lui Buteanu (2 508 m alt. pentru ca în a doua parte a secolului al XIV-lea (1376) să ajungă unul dintre cele mai mari oraşe ale Transilvaniei. cu refaceri. sediul unui comite. plop alb din Himalaya etc.). în strînse relaţii cu Ţara Românească. în Sibiu şi-a avut sediul Comitetul Naţional Român. Km 99 Intersecţia DN 1 cu DRUMUL TRANSFĂGĂRĂŞAN DRUMUL TRANSFĂGĂRĂŞAN.6 ha suprafaţă şi adîncimea maximă 11. iar spre sud de Munţii Cibinului (Cindrel). puternic centru meşteşugăresc şi comercial. numeroase scoli. situat în Depresiunea Sibiului.). „Transilvania" şi „Tribuna".). colecţii arheologice. de piese botanice. şi coboară la Lacul Bîlea. care prezintă evoluţia întregului regn animal. LAZĂR (1976). Km 145 (DN 1) SIBIU Municipiul Sibiu. Atestat documentar în anul 1192. prima şcoală datează de la 1380. Relieful rezervaţiei este accidentat. industrie poligrafică etc. este înconjurat spre nord de dealuri. ea are o extraordinară agilitate şi siguranţă în mişcări.Iugoslavia. BISERICA URSULINELOR (1479 cu refaceri. Nici un alt animal nu se încumetă să se ridice la înălţimea piscurilor stîncoase pe care le stăpîneşte capra neagră. orientate nord-sud. Lacul şi împrejurimile lui fac parte din REZERVAŢIA NATURALĂ BÎLEA întinsă pe 200. BISERICA EVANGHELICA (secolele XIV-XV. în anul 1528 se înfiinţa prima tipografie din Transilvania. în 1861 lua fiinţă Asociaţia Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA). bastioane. Obiective turistice: COMPLEXUL MUZEAL JUDEŢEAN cu Galeria de Artă Brukenthal (cel mai vechi muzeu de artă din ţară. gotic). secolele XV-XVI. documente şi alte exponate referitoare la epocile medievală. turnuri). în 1544 şi Evangheliarul slavo-român în 1551—1553).. străbate Munţii Făgăraş. situat în zona cu precipitaţii abundente din Depresiunea Făgăraşului. gotic şi Renaştere). gotic). ha. industrie textilă şi alimentară. în rezervaţie se mai găsesc răculeţul (Polygonum bistorta). În vestul oraşului se află PARCUL SUB ARINI (30 ha) amenajat în secolul trecut (1856). brazi caucazieni. publicaţii literare etc. el are lungimea de 90. un loc aparte îl deţine în cadrul muzeului Expoziţia „Sistematica lumii animale". la noi în ţară întîlnindu-se şi în judeţele Bistriţa-Năsăud. Transfăgărăşanul trece pe lîngă cascada Bîlea (50 m înălţime). cînd era un simplu sat. BISERICA FRANCISCANILOR (veacul XV. PASAJUL SCĂRILOR. ţepoşica. patrimoniu bogat şi variat din care se detaşează colecţiile de entomologie cu aproximativ 250 000 de piese.

.5 m (după alte surse 126 m). c. SIBIU — PITEŞTI (160 km) Km 19 (DN 7) TĂLMACIU . predomină stejarul în amestec cu gorunul.8°C (în iulie. dintre arbuşti amintim: păducelul. apoi 14 km pe DJ 106 B) STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL. În Pădurea Dumbrava se găsesc Grădina Zoologică (exemplare de faună din România şi din alte ţări). surmenaj fizic şi intelectual. implantate în masa de calcar. temperatura medie anuală atinge 8. tonic stimulent. Apariţia şi dezvoltarea localităţii. carpenul. 20°C. stări de debilitate. brad. întinsă pe 980 ha şi fiinţînd încă din veacul trecut. Lacul Avram Iancu şi altele). Crişan. nămol sapropelic extras din lacuri. Lacul Trestiilor. situat pe un deal izolat. construit din piatră în stil romanic. Lacul Avram Iancu se găseşte pe locul celei mai mari saline. Lacul fără Fund. stratul ele zăpadă (grosime medie 50— 60 cm) se menţine patru-sase luni pe an. iar în ianuarie. hipertiroidie benignă. asemănător cu un cioc de vultur. poiana şi vîrful Cindrel. Din staţiune se fac drumeţii spre Cheile Cibinului. suprafaţa de 1 320 m2. Păşunile şi fînaţele sînt alcătuite mai ales din graminee: păiuş roşu (Festuca rubra). Aici se găsesc cele mai multe lacuri saline din staţiunile din România precum şi cel mai adînc lac de ocnă din ţara noastră. procesul încheindu-se în jurul anului 1890. convalescenţă cu stare generală bună. în anul 1223. apa minerală clorurosodică. unul dintre cele mai vechi lăcaşuri din Transilvania.. alunul (Corylus avellana) şi cornul (Cornus mas). temperatura medie anuală este de 4°C (În iulie. Zonă de păduri cuprinzînd foioase în amestec cu răşinoase (fag. pe Transfăgărăşan şi pe Valea Oltului. într-o mică depresiune. precipitaţiile medii anuale înregistrează 600—700 mm. ceea ce favorizează practicarea sporturilor de iarnă. Lacul are formă circulară. s-a datorat exploatării sării încă de pe vremea romanilor. salcîmul. aproximativ —6°C). precipitaţiile medii anuale ating 1 000 mm. lungimea de 1 300 m şi lăţimea de peste 600 m. el a început să se formeze după 1850. Primele analize chimice ale apelor s-au efectuat în anul 1820. CISNĂDIOARA (8 km pe DN l. iar în ianuarie. Indicaţii: afecţiuni reumatismale. staţiune balneară. Ocniţa. Dintre cele 52 de lacuri numai 15 sînt mai mult folosite pentru tratament (Cloşca. laricele şi pinul. molid. muzeul deţine un bogat patrimoniu compus din 165 ele construcţii. Blocul este constituit din numeroase cochilii de hipuriţi. situată în Munţii Cindrel la altitudinea de 1 380—l 442 m (cea mai înaltă staţiune din ţară). Factori naturali de cură: apa minerală clorurosodică a unor lacuri. Valea Sadului. firuţa de livezi (Poa pratinsu. Indicaţii: nevroza astenică. apoi 12 km pe DJ 106) localitate unde se conservă un monument de arhitectură fortificat. Datorită salini-tăţii foarte ridicate (180—200 g/1 la suprafaţă şi pînă la 300 g/1 spre fund) lacul este mult solicitat pentru băi. situată la nord-vest de Sibiu. ovăz auriu (Trisetum jlavescens) şi trifoi (Trifolium badium). într-o zonă acoperită cu păduri de stejar.ÎMPREJURIMI PĂDUREA DUMBRAVA (3 km pe DJ 106). Masivul de sare are formă ovală. larice). Climat de depresiune intracolinară. OCNA SIBIULUI (5 km pe DN L. uşor bicarbonatată a izvoarelor Horea. ce stă ridicat la 3—4 m deasupra pîrîului Rîuşoru.—4°C). Factori naturali de cură: bioclimat alpin. numeroase instalaţii tehnice ţărăneşti şi peste 13 000 obiecte de inventar gospodăresc). rahitism şi tulburări de creştere la copii. afecţiuni asociate. oficial. Tot aici se află REZERVAŢIA GEOLOGICA „CALCARELE DE LA CISNĂDIOARA" (la cca 800 m sud-vest de comună) formată dintr-un bloc mare şi izolat de calcar. Climat de munte. bioclimat sedativ de cruţare. anemii secundare. PĂLTINIŞ (31 km pe DJ 106 A) STAŢIUNE CLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL. atestată documentar pentru prima dată în anul 1263. afecţiuni posttraumatice. precum şi Muzeul Tehnicii Populare (amenajat pe 100 ha.. închisă încă din anul 1817. la altitudinea de 408 m. voluimul de apă de 26 772 m3 şi adîncimea maximă de 132. la 585 m înălţime. Cloşca şi Crişan. amoniţi şi belemiţi de vîrstă cretacic superior. precum şi excursii la Răşinari. cuprinde numeroase specii. iar la 20 iunie 1858 Ocna Sibiului a devenit. cca 12CC. Sibiu.

fiind atestată documentar la 20 mai 1388. în sudul căreia. situată la poalele masivului Cozia. numeroase plante alpine. afecţiuni reumatismale. Cetatea a fost dărîmată în anul 1453..5°. calcice.. Km 41 (DN 7) CÎINENI Cea mai importantă comună din Defileul Oltului. Staţiunea a dobîndit o mare faimă încă din secolul trecut. cca 20 C. împăratul Napoleon al III-lea s-a tratat cu ape minerale existente aici. Oltul înregistrează un mare debit. afinul (Vaccinium myrtillus) ş. 1. iedera albă (Daplme blagayana). curgerea tumultoasă de altădată a fost îmblînzită. zidit de Mircea cel Bătrîn. măceşul argeşan.). afecţiuni respiratorii. . afecţiuni metabolice şi de nutriţie. considerată de marele cărturar Nicolae Iorga drept „Sinaia Vîlcii". afecţiuni neurologice periferice. În marginea sudică a localităţii se află CETATEA TURNU ROŞU. scumpia (Cotinus coggygria). Defileul Turnu Roşu — Cozia se desfăşoară pe mai mult de 50 km.. întîlnite într-un singur areal —. săpat între stînci cu nume ciudate şi pitoreşti: Foarfeca. este atestată documentar din anul 1415. subalpine —— firuţa (Poa alpina). lupul (Canis caniş). transportînd în medie 140 m3/s (în lunile foarte ploioase cantităţile sînt de peste 10 ori mai mari). cînd Iancu de Hunedoara a hotărît înlocuirea ei cu o fortificaţie ridicată chiar în marginea trecătorii Turnu Roşu. afecţiuni hepato-biliare. Munţii Făgăraş la est. Obiective turistice: CASTRUL ROMAN ARUTELA (secolul al II-lea e. Km 24 (DN 7) BOIŢA Aşezare situată pe malul drept al Oltului. s-a înfiinţat un sanatoriu pentru copii etc. În prezent. unde se află şi mormîntul lui Mircea cel Bătrîn. afecţiuni renale şi ale căilor urinare.n. iar în ianuarie.8°C (în iulie..a. cînd. temperatura medie a-nuală este de 9. în vremea lui Matei Basarab aici a funcţionat prima manufactură de hîrtie din Ţara Românească. Călimăneşti (38 MW) şi Gura Lotrului (25 MW). Defileul este străbătut de o modernă şosea şi de cale ferată.n. Clopotul ş. între două dintre cele mai mari masive muntoase ale Carpaţilor Orientali: Munţii Căpăţînii şi Lotrului. bioclimat de cruţare. gaiţa (Garrulus glandarius). se văd vestigiile CETĂŢII construite în anul 1370. bromoiodurate. Armăsarul. precipitaţiile medii anuale înregistrează cca 750—800 mm. În lungul defileului s-au construit hidrocentralele de la Turnu (putere instalata 70 MW). În staţiune funcţionează hoteluri cu baze proprii şi moderne de tratament.—2°C). Factori naturali de cură: ape minerale clorurosodice. reci sau calde. pe cele două maluri ale rîului. Între Văratica şi Călimăneşti. Învelişului vegetal bogat i se adaugă numeroase elemente faunistice. în zonă rîul face ocolişuri bruşte în puncte cu denumiri sugestive ca Cîrligul Mare şi Cîrligul Mic. Indicaţii: afecţiuni ale tubului degestiv. unde au fost descoperite o cetate dacică şi urmele unui CASTRU ROMAN (secolul al II-lea e. alcaline. sulfuroase. construită la sfîrşitul secolului al XIII-lea. s-a diversificat tratamentul balnear. cu adăugiri şi refaceri din secolele XVI — început XVIII. din vremea domniei lui Mircea cel Bătrîn. alunarul (Nucifraga caryocatactes). de pe linia fortificată cunoscută sub numele de Limes utanus). Km 81. magneziene. Climatul continental de dealuri şi coline. MĂNĂSTIREA COZIA (remarcabil monument de istorie şi de artă. pe un deal ce domină împrejurimile. pe lungimea de 14 km (defileul de la Cozia).5 (DN 7) CĂLIMĂNEŞTI—CĂCIULATA Oraş-STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL. laleaua pestriţă (Fritillaria orientalis) etc. pesma Coziei (Centaurea coziensis). jderul de copac (Martes martes).. lăcusta italiană (Calliptamus italicus). Ocupînd suprafaţa de 17 000 ha (din care 5 000 ha rezevaţie ştiinţifică propriu-zisă). rezervaţia include relieful de stîncărie dezvoltat pe gnaisul de Cozia. termofile — mojdreanul (Fraxinus ornus). —. provenite din izvoare sau din sonde. la vest. situată pe locul castrului roman Pons Vetus. Ultima poartă transcarpatică a Oltului în drumul său spre Dunăre o reprezintă defileul dintre Turnu Roşu — Cozia..Localitate situată la confluenţa Cibinului cu rîul Sadu.a. REZERVAŢIA NATURALĂ din masivul Cozia. afecţiuni posttraumatice. precum şi numeroase plante endemice: trandafirul de Cozia (Roşa argeşană). cerbul. colecţie de artă medievală românească). la recomandarea doctorului Carol Davila. Localitatea s-a dezvoltat pe vatra unei vechi aşezări de pe drumul roman ce mergea de-a lungul Oltului. bicarbonatate. la fel de diversificate zoogeografic: pisica sălbatică (Felis catus). afecţiuni asociate. rototelele Coziei (Achillea coziana) sau plante rare ca: garofiţa de munte (Dianthus superbus).

scorpionul carpatic (Euscorpius carpathicus) etc. unde cercetările arheologice au descoperit vestigii din neolitic. exponate referitoare la revoluţiile de la 1821 şi 1848. industrie alimentară). înconjurată de dealuri acoperite de păduri de fag. sodice. străbătută de Pîrîul Sărat.şi stejar. şi o însemnată funcţie turistică. pe valea rîului Olăneşti. apoi 3 km pe DL) STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ SEZONIERĂ DE INTERES LOCAL. războiul pentru independenţă. din perioada dacă şi daco-romană. ferestruite de apele înspumate ale mai multor pîraie. Bărbosul.). afluent al Oltului. situată în nord-estul Olteniei. PARCUL ZĂVOI (între malul Olăneştilor şi Iazul Morilor.L.1). Indicaţii: afecţiuni renale şi ale căilor urinare. situat pe malul drept al Oltului. în decursul existenţei sale localitatea fiind implicată în toate evenimentele majore ale istoriei medievale. Tăttărescu. afecţiuni respiratorii. tipografie înfiinţată de Antim Ivireanul. Climat continental de dealuri. care are izvoarele în . precipitaţiile ating în medie 750—800 mm anual. epoca contemporană). În Rîmnicu-Vîlcea s-au dezvoltat diferite unităţi industriale (chimie. Secţie de artă (pictură. colecţie de carte veche şi artă medievală). pe ai cărui pereţi stîncoşi vegetează 300 exemplare de tisa. afluent al Oltului. Tătarul. revoluţia de la 1848 ş. Un document din anul 1760 face primele referiri cu privire la apele minerale de la Băile Olăneşti. Localitatea. 15 sînt folosite pentru cura internă). la cantonul din Valea Cheii. DEALUL CAPELA (aflat în vestul municipiului. iar în ianuarie. BĂILE OLĂNEŞTI (18 km pe DN 64 A) STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL. afecţiuni hepatobiliare. confecţii. pot fi admirate înălţimile zvelte ale Muntelui Stoguşoarele. beneficiază de cele mai multe surse hidrominerale dintre toate staţiunile din zona exterioară a Carpaţilor (din cele peste 35 de izvoare. Deosebit de pitoresc este Muntele Cheia Strîmbă. Obiective turistice: MUZEUL JUDEŢEAN cu Secţie de Istorie ceramică. Vidra. Casa memorială „Anton Pann" (într-o clădire monument de arhitectură) şi Complexul muzeistic Magheru (în clădirea în care şi-a avut statul major generalul Gh. cu ocazia Expoziţiei Universale de la Viena. Atestat documentar la 4 septembrie 1389. Magheru în timpul revoluţiei de la 1848: steaguri. cînd eşantioane ale apelor minerale de aici au primit Medalia de Aur. picturi murale de Gh. COMPLEXUL ARHITECTONIC AL EPISCOPIEI (edificiu în stil postbrîncovenesc. oraşul a devenit. la altitudinea de 440 m. Ion Irimescu). ÎMPREJURIMI PĂUŞEŞTI-MĂGLAŞI (10 km pe DN 64 A) localitate unde cu secole în urmă trăiau „măglaşii". dar valoarea lor terapeutică va fi descoperită abia în anul 1821. oraşul avînd. La Rîmnicu-VîIrca a avut Curtea domnească Pătrascu cel Bun. colecţie de carte veche. cu veri răcoroase şi ierni blînde. Moşneagul. folosite în cura internă şi în cura externă. ce privesc cu atenţie masivul Cozia vor observa numeroase „chipuri de piatră" care poartă nume interesante: Sfinxul de la Stînişoara. hipotone sau izotone. Cei. s-a dezvoltat pe o veche vatră de locuire. conifer rar. podoabe. de asemenea. Mai sus. calcice. afecţiuni dermatologice. unde s-au tipărit 10 cărţi etc. Factori naturali de cură: ape minerale sulfuroase. afecţiuni ale tubului digestiv. în parcul a-menajat la mijlocul veacului trecut vegetează mulţi arbori seculari). oligominerale. colecţie numismatică. bioclimat sedativ-indiferent (de cruţare). datorită amplasării sale pe un drum intens circulat. este acoperit de o bogată pădure de foioase). tatăl lui Mihai Viteazul. documente. OCNELE MARI (12 km pe DN 67.2°C. slab iodurate. bromurate. BUSTUL lui Nicolae Bălcescu (1914. Constantin Mihăilescu). MONUMENTUL EROILOR din războiul pentru independenţă (1915. Dochia.. monument al naturii. Ursul. moderne şi contemporane (revoluţia de la 1821. —2. arme ptc. arme dacice şi romane. temperatura medie anuală este de 8.5°C). afecţiuni O. a-fecţiuni metabolice şi de nutriţie. Ion lordănescu). STATUIA ECVESTRA a lui Mircea cel Bătrîn (1966. un însemnat centru comercial. STATUIA lui Alexandru Ioan Cuza (Octav Iliescu). În oraş s-a desfăşurat şi o intensă viaţă culturala şcoală.R.). Km 99 (DN 7) RÎMNICU-VÎLCEA Municipiul Rîmnicu-Vîlcea. afecţiuni asociate. Consacrarea lor a avut loc în 1873.5°C (în iulie 21. într-un hrisov de la Mircea cel Bătrîn. sculptură şi grafică românească).a. clorurate. magneziene. lucrători la salinele de la Ocnele Mari. ai cărei versanţi se înalţă abrupt deasupra apei. Înţeleptul. epocile bronzului şi a fierului. unelte. De aici se poate merge către numeroasele obiective turistice înşirate pe Valea Cheii.

că cea mai mare parte a veniturilor obţinute din vînzarea sării de la Ocnele Mari Voievodul Mircea cel Bătrîn le-a folosit pentru construirea puternicei cetăţi Giurgiu. afecţiuni neurologice periferice şi centrale. apele minerale clorosodice au aceleaşi proprietăţi cu cele de la Ocnele Mari. Scurtă perioadă reşedinţă domnească (în veacurile XV—XVI). războiul pentru independenţă). cultural-artistic şi ştiinţific (teatru. pe pîrîul Hinţa.). încă înainte de domnia lui Mircea cel Bătrîn. revoluţia de la 1848. circuitul materiei şi fluxul de energie în ecosistem. Cea mai veche atestare documentară a localităţii datează din anul 1488. institute de cercetări etc. iar în ianuarie. —1°. Factori naturali de cură: ape minerale clorurosodice. relaţia om-natură. presă literară. a-fecţiuni neurologice periferice. Sibiu etc. originea materiei vii. Măldărăşti. lupta pentru Unire. documente referitoare la epocile medievală şi modernă).). numismatică. Piteştiul este astăzi un puternic centru economic (cea mai cunoscută unitate industrială fiind Uzina de Autoturisme „Dacia"). Factori naturali de cură: apa minerală sărată concentrată a lacului helioterm din staţiune. BISERICA DOMNEASCĂ (veacul al XVII-lea: zidire a domnitorului Constantin Şerban). prezintă într-o formulă muzeală inedită evoluţia vieţuitoarelor pe Terra. Turceşti şi Papuccşti în vest. Climat continental moderat de coline. ecosistem de pădure. CASA MEMORIALĂ „LIVIU REBREANU" DE LA VALEA MARE-PODGORIA. nămol sapropelic fosil extras din lac. 20—22°C. care aminteşte „Vîrful care fierbe". C. POARTA EROILOR ARGEŞENI (1926. despre izvoarele hidrominerale din zonă vorbeşte un document din 21 septembrie 1499. afecţiuni reumatismale.. relaţia omnatură în epoca tehnologiei. cu tema „Protecţia naturii pe baze ecologice". Ocnele Mari. şi înconjurat din trei părţi de dealuri: Ştefănesti şi Valea Mare în est. într-o depresiune subcarpatică înconjurată de dealuri acoperite cu păduri de fag şi brad.. afecţiuni asociate. să se inaugureze primul stabiliment de băi din actuala staţiune. Parcul şi pădurea din vecinătatea staţiunii sînt indicate pentru cura de teren.. Climat continental moderat. Secţie de artă (lucrări ale artiştilor plastici români din secolele XIX şi XX). sculptură.. În anul 1636. de culoar deluros. În apropiere se află un remarcabil monument istoric şi de arta. temperatura medie anuală este de cca 9°C (în iulie. bromurate concentrate: nămol mineral sapropelic (adus de la Ocnele Mari). ecosistem carstic. de asemenea. Goleşti în. la 1 iulie 1889.Dealul Morii. ecosisteme de baltă şi stepă. —2°C). Localitatea este aşezată pe un masiv de sare. Un document din 13 martie 1373 aminteste despre ocna de sare din zonă. domnitorul Matei Basarab a instalat aici o tipografie de sub teascurile căreia au ieşit cinci cărţi. afecţiuni posttraumatice. aşezat între Gîtejeşti şi Prajila. Prin amenajarea de către o societate petrolieră. tapiserie realizate de artişti populari) şi Secţie de ştiinţele naturii (inaugurată în anul 1977 ca expoziţie permanentă. construită. iar în ianuarie. Piteştiul a luat parte activă la toate marile evenimente ale epocii moderne (revoluţia de la 1821. Indicaţii: afecţiuni respiratorii. se ştie. iodurate.5°C (în iulie. pentru ca peste un deceniu. afecţiuni posttraumatice. STATUIA lui Nicolae Bălcescu (1969. MONUMENTUL EROILOR DIN 1877/1878 (I. MĂNĂSTIREA GOVORA. la confluenţa a-oestuia cu Rîul Doamnei. după tradiţie. . bioclimat de cruţare. afecţiuni cardiovasculare. este atestat documentar la 20 mai 1388. Horezu. BĂILE GOVORA (18 km pe DN 67. evoluţia activităţii de ocrotire a naturii din România etc.de la Balta Roşie (lac apărut pe locul unei foste saline). temperatura medie anuală este de 9. precipitaţii medii anuale în jur de 840 mm. în cinstea eroilor din primul război mondial). afecţiuni otorinolaringologice. apoi 3 km pe DL) STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL. MONUMENTUL 1907 (1960. Km 160 (DN 7) PITEŞTI Municipiul Piteşti. De la Băile Govora se organizează excursii la Rîmnicu-Vîlcea. afecţiuni ginecologice. gros de peste 600 m. acţiunea omului asupra animalelor. Obiective turistice: COMPLEXUL MUZEAL cu Secţia de istorie (colecţii de arheologie. exploatat încă de pe vremea geto-dacilor. a unui „punct de iod" începe întrebuinţarea apelor minerale de la Băile Govora. sud.. cu veri răcoroase şi ierni blînde. precipitaţii medii anuale în jur de 700 mm. La 2 km de Ocnele Mari se află STAŢIUNEA BALNEOCLIMATICĂ SEZONIERĂ DE INTERES LOCAL OCNIŢA. Baraschi). 19°C. în anul 1879. Veturia Ilica). Galerie de artă naivă (pictură. situată în nord-estul Olteniei. prima carte în limba română tipărită în Ţara Românească. Vasilescu). În anul 1833 este consemnată pentru prima oară folosirea terapeutică (băi calde) a apei sărate. într-un act din vremea lui Mircea cel Bătrîn. Indicaţii: afecţiuni reumatismale. bioclimat de cruţare. —3°C). printre care şi cunoscuta Pravilă. situat pe dreapta Argeşului.

ginco (Ginkgo biloba). Parcul impune însă. afecţiunilor tubului digestiv. BUSTUL lui C. aşezat într-o depresiune subcarpatică străjuită spre est de Dealul Măţău (1 040 m alt. ALBEŞTI (4 km de Bughea de Sus spre nord-vest) localitate pe teritoriul căreia se găseşte REZERVAŢIA GRANITUL DE ALBEŞTI şi CALCARELE DE ALBEŞTI. iar în 1669 se înfiinţa una dintre primele şcoli în limba română. şi prin speciile de arbori autohtoni. sînt indicate în tratarea afecţiunilor aparatului locomotor. salcîm etc. PARCUL TRIVALE (27 ha. într-o pădure de gorun. afecţiunilor ginecologice. Au trecut „examenul" aclimatizării specii exotice ca: pinul strob (Pinus strobus). tsuga (Tsuga canadiensis). D. stejarul american de mlaştină (Quercus palustris). din Muscel). ulmul. Saphora japonica ş. cu diametre impresionante şi valoare ornamentală deosebită. Florica Hociung). afecţiunilor sistemului nervos periferic. aici s-a amenajat o rezervaţie naturala botanică. Secţie de artă (pictură. gorunul. Un aspect peisagistic deosebit îl conferă parcului stejarul roşu (Quercus borealis). arborele de lalele (Lariodendron tulipifera). verde întunecat vara şi brun roşcat pînă la roşu toamna. modernă şi contemporană). Lor li se adaugă duglasul (Pseudotsuga taxi folia). frasinul. Apele minerale cu temperatura de 15°C.). sculptură şi grafică românească modernă şi contemporană.). cunoscut pînă în prezent.STADIONUL MUNICIPAL. multe exemplare avînd aspect viguros şi atingînd înălţimea de peste 30 m şi diametre de peste 40 cm. După 1330 devine capitală a Ţării Româneşti pînă în vremea lui Vladislav T — Vlaicu care mută reşedinţa domnească la Curtea de Argeş. tuia gigantică (Thuja gigantea). 1521). ANSAMBLUL ARHITECTONIC MEDIEVAL NEGRU VODĂ (în lăcaş cea mai veche piatră de mormînt a unui domnitor păstrată pînă în prezent). dată consemnată pe piatra de mormînt a comitelui Laurenţiu de Longo Campo. De localitate se leagă existenţa celui mai vechi document. D. bradul (Abies alba). fagul. PITEŞTI — BUCUREŞTI (196 km) Km 32 (DN 73) MIHAEŞTI Localitate situată pe terasele Rîului Tîrgului.a. Dintre aceştia amintim: stejarul peduncular. cu frunzar bogat. nucul cenuşiu (Juglans cinerea). ienupărul (Jeniperus communis) etc. Gingko biloba. În vremea lui Matei Basarab aici a funcţionat o tipografie. ÎMPREJURIMI BUGHEA DE SUS (6 km spre vest pe DL) STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ SEZONIERĂ DE INTERES LOCAL. cum a fost în decembrie 1933 cînd minima absolută a coborît pînă la —34°C). În Cîmpulung funcţionează uzina care produce automobile de teren Aro. în egală măsură. situată la poalele Dealului Măgura.a. bradul argintiu (Abies concolor). molidul înţepător (Picea pungcs var. în decursul timpului s-au înregistrat şi temperaturi extreme. scris în limba română (scrisoarea lui Neacşu din Cîmpulung către judele Braşovului. fiul revoluţionarului paşoptist Alexandru G. exista deja la 1300. SALA SPORTURILOR. pădure de stejar. cel mai înalt deal din ţară. Demetrescu-Mirea). unde în anul 1895 s-a înfiinţat un mare PARC DENDROLOGIC. ulterior. castanul alb (Castanea sativa). Măţăuanu). la originea colecţiilor s-a aflat donaţia scriitorului şi exploratorului muscelean Mihai Tican Rumano) şi Secţie ele etnografie şi artă populară (unelte. a-vînd în compoziţie fier şi sulf. parcul era populat la început numai cu arbori indigeni. tisa. exponate şi documente referitoare la epocile medievală. d. Golescu-Arăpilă. REZERVAŢIA GRANITUL DE ALBEŞTI este alcătuită din peste 80 de blocuri de dimensiuni . bradul caucazian (Abies normandiana). pin. laricele. introducerea acestora aici fiind determinată de clima mai blîndă a zonei (cu toate că. Km 52 (DN 73) CÎMPULUNG Oraşul.a. complexul arhitectonic medieval Bărăţia MONUMENTUL lui Radu Negru Basarab (1910. Obiective turistice: MUZEUL ORĂŞENESC cu Secţie de istorie (ceramică dacică. Întins pe 65 ha. vase greceşti şi romane. alături de specii forestiere locale fiind aclimatizate specii exotice ca: magnolii. Aricescu (1967. arme. piese de port etc. tei. MONUMENTUL EROILOR din primul război mondial (D. maclura (Maclura aurantiaca) ş. argentea). deosebit de severe.) ş. el s-a îmbogăţit cu numeroase specii exotice. PARCUL (realizat de inginerul silvic Vasile Golescu.

pene de păsări. tufişuri. Km 75 (DN 72 A) CETĂŢENI Localitatea se află la extremitatea sudică a Munţilor Leaota. topoclimatele diferite generate de expunere şi de energia de relief mare (200— 300 m). coloane etc. fie către vest. instalîndu-şi tabăra pentru 36 de zile. În depozitele oligocene au mai fost găsite urme aparţinînd şi altor vieţuitoare (vertebre de mamifere. coada iepurelui (Sesleria heufferiana). se întinde pe un platou intens fragmentat de văiugi adînci de 2—3 m şi late de 4—6 m. cuprinde strate oligocene constituite din alternanţe dese de roci argiloase friabile şi roci silicioase dure. ale căror urme s-au păstrat mai bine în rocile argiloase. declarat REZERVAŢIE PALEONTOLOGICĂ. iar eroziunea a creat un microrelief de vîrfuri ascuţite.5 m. dezagregare şi spălare areolară. lăţimi de pînă la 30 cm şi adîncimi sub 1. la bază. peste care urmează un orizont de calcare lipsite de material detritic. impregnate cu bitum. declarate REZERVAŢIE NATURALĂ. după Rucăr. În alcătuirea lor intră. caracteristice zonei de ţărm (genurile Serranus. are versanţi abrupţi pe ambele maluri. Scardinius) aduse de rîuri şi altele provenite din zona pelagică (Scomber. orientate fie către sud. apoi 3 km pe DL spre sud) localitate unde există un însemnat punct fosilier de identificare a unei bogate faune de peşti fosili din oligocen. iar în cele superioare specii autohtone. Între Cetăţeni (la sud) şi Cotencşti (la nord) predomină conglomerate. 4 km pe DN 72 A spre sud. atinge 917 m alt. crinul de pădure etc. Caranx) şi batială (Mrazecia. Cea mai frumoasă porţiune. cu treceri spre maroniu sau roşcat. ultimele culmi ale Leaotei atingînd aici înălţimea de 950—1 100 m. lărgite prin alterare. s-au descoperit urme de plante tipice florei tropicale (Fagus feroniae.). un calcar numulitic nisipos. vulturica (Hieracium transylvanicum). De asemenea. Îngustimea văii. cît şi exemplare ale pădurilor de dealuri înalte (îndeosebi fagul).diferite. Lepidopus). De-a lungul cheilor se remarcă. Capros). Quercus drymeria ş. După bătălia de la Călugăreni. care înaintează pe stînga Dîmboviţei cu peste 10 km dincolo de Depresiunea Cîmpulung. de asemenea atît elemente ale pădurii de conifere (molizi). Se remarcă un sector central cu blocuri mari pe feţele cărora apar muşchi. impresionant prin îngustime şi sălbăticie. Cea mai veche atestare documentară a Stoeneştilor datează din 9 iulie 1557. CALCARELE DE ALBEŞTI sînt reprezentate de un mamelon rare constituie sectorul sudic al carierei de aici şi are lungimea de cca 80 m. Dintre fosile se remarcă foraminiferele (ce au trăit în apele mării eocene acum 40 000 000 de ani). O bună parte din acest sector (2. cu înfăţişarea unor căpiţe. roci rezistente. brusturul negru (Symphytum cordatum). brahiopodeie (Terebratula hilarionis) şi altele. Fauna cuprinde specii diferite ca: vipera (Vipera berus). disparate pe cca 250 m2. crucea voinicului (Hepatica transylvanica). din 13/23 august 1595. Ciupea. breabănul (Cardamine glanduligera). Ele au frecvent lungimi de 80 cm. Km 66 (DN 72 A) STOENEŞTI Localitatea ocupă. varietatea rocilor (gresii. gros de cca 15 m.5 m înălţime şi 1. marne. galben-cenusie. Cele mai mari dintre ele. afinul. culoaroa lor este galbenă. Rezervaţia. unde se dezvoltă cîmpuri de lapiezuri şi între care se schiţează doline adînci în formă de pîlnie. În jurul acestuia se găsesc sase ansambluri cu blocuri ceva mai mici. aninul alb. de forma unor bănuţi cu diametrul de 2—3 mm său a unor secţiuni discoidale. multe exemplare avînd caracter endemic: omagul (Acanitum moldavicum). echinodermele (ConoclypeuK conoideus). Scorpaena). Crăpăturile dintre blocuri reprezintă planuri de fisurare vechi. Platoul.) dominat de mici dîlme. argile conglomerate) au permis dezvoltarea unei vegetaţii ierboase bogate. cuprinsă între Colţii Doamnei şi Valea Chiliilor. acvila de munte (Aquila . numit local Marlouz. licheni. acoperind cca 1 ha. Din Stoeneşti se poate merge în zona PLATOULUI CARSTIC PIATRA (cota cea mai înaltă. S-au identificat cca 30 de specii de peşti fosili. părţi din insecte etc. formează CHEILE DÎMBOVIŢEI.5 km).5—2.). Colţii-Stînii. specii de apă dulce (Barbus. la partea superioară întîlnim un nivel calcaros fin detritic. cimbrişorul (Thymus comosus) şi altele. lăţimon de 40 m şi înălţimea de 8 m. Mihai Viteazul s-a retras aici. Laurus tetranteroides. perişorul (Orthilia secundă). În orizontul inferior predomină formele pelagice (Squalodon. ŞUSLANEŞTI (5 km pe DN 73 spre est. Calcarele aparţin unui facies calcaros sublitoral.a.5 m diametru. Mai semnalăm: iarba căşunăturii (Saxifraga cuneifolia). au 1. locul al doilea ca întindere dintre aşezările rurale din bazinul Dîmboviţei.

cu veri răcoroase şi ierni blînde. BISERICA TÎRGULUI (veacul al XVII-lea).. Ion Eliade Rădulescu ş. creşte stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora). unităţi ale industriei alimentare.) şi Complexul arhitectonic medieval Curtea domnească (secolele XIV—XVII. documente medievale. Muzeul Scriitorilor Tîrgovişteni (consacrat mai multor creatori din zonă: Văcăreştii. arme.. tipărituri medievale etc. bicarbonatate. în pădure. exponate referitoare la epocile modernă şi contemporană). într-o zonă colinară împădurită. Km 118 (DN 72 A) TÎRGOVIŞTE Municipiul Tîrgovişte. în octombrie 1595 Mihai Viteazul a înfrînt aici oastea otomană condusă de Sinan Paşa. MĂNĂSTIREA DEALU (veacul al XV-lea. afecţiuni asociate. apare pentru prima oară atestat documentar în relaţia de călătorie a bavarezului Johann Schiltberger.n.a.). în 1848 Guvernul provizoriu s-a refugiat temporar aici.e. monede. Capitală a Ţării Româneşti pînă la mijlocul secolului al XVII-lea (cu unele întreruperi în favoarea Bucureştilor). pe locul unde exista grădina Curţii domneşti. Indicaţii: afecţiuni reumatismale. la nord-vest de comuna Chitila. Factori naturali de cură: ape minerale sulfuroase. cu refaceri). întreprindere de utilaj petrolier. pe suprafaţa de 1 388 ha.5 (DN 7) PĂDUREA RÎIOASĂ Situată în Cîmpia Română. denumit Cetăţuia sau Cetatea lui Negru Vodă. În partea nord-vestică a pădurii se întîlnesc frumoase exemplare de stejar şi cer. sculpturi. PARCUL CHINDIA (în lunca Ialomiţei.). (bioclimat ide cruţare. Km 151 (DN 71) CONŢEŞTI În nordul localităţii se află pădurea Boercasca. afecţiuni posttraumatice. 19°C. colecţie de pictură. sculptură. localnicii au militat pentru Unirea din 1859 şi au sprijinit cu entuziasm efortul ţării în războiul de independenţă. ale industriei uşoare etc. oraşul a cunoscut în cursul evului mediu o mare strălucire. calcice. La poalele platoului au fost scoase la lumină resturile unei aşezări geto-dacice din secolele III—I î. centrul unei formaţiuni geto-dacice dinaintea lui Burebista. Tîrgoviştea este azi un important centru economic (combinat de oţeluri speciale. în vîrstă de peste . temperatura medie anuală este de cca 9°C (în iulie. la 1821 Tudor Vladimirescu a fost asasinat de eteristi la Tîrgovişte. BUSTURILE a numeroşi domnitori şi scriitori. printre alte specii. ctitorie a lui Radu cel Mare. situată pe valea rîului Ialomiţa.. unde s-a amenajat o REZERVAŢIE CINEGETICĂ de mistreţi. afecţiuni dermatologice. cocosul de munte (Tetrao urogallus). Grigore Alexandrescu. afecţiuni neurologice periferice şi centrale. Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti (manuscrise. CASA-ATELIER VASILE BLENDEA (în casa pictorului. unde s-a identificat şi cercetat cea mai veche cetate geto-dacică de zid cunoscută pînă acum la sud de Carpaţi. foişorul brîncovenesc. —3°C). aici se află capul lui Mihai Viteazul). participant la cruciada de la Nicopole (1396). Obiective turistice: MUZEUL JUDEŢEAN cu Secţie de istorie (vestigii neolitice. Vasile Cîrlova. baia domnească. incunabule. odinioară cel mai temut loc de trecere pe aceste meleaguri. BISERICA BUZINCA (secolul'al XVII-lea). cărţi rare. în zona de contact dintre Subcarpaţi şi Cîmpia Română. amenajată pe vremea lui Petru Cercel) etc. Km 173. pictură de epocă brîncovenească. Turnul Chindiei. care sa dezvoltat pînă în jurul anului 70 î. ursul.). biserica domnească mare. Climat continental. lapidariu. sodice.n. casa doamnei Bălaşa etc.chrysaetus).). grafică. cu refaceri ulterioare. Faima locurilor este legată şi de vestigiile descoperite pe un mic platou stîncos. afecţiuni respiratorii. rîsul (Lynx lynx) etc. pădurea Rîioasă este un rest al vestitului codru al Vlăsiei. iar în ianuarie.e. BISERICA ANDRONEŞTI (secolul al XVI-lea. sulfatate. hipotone.. ÎMPREJURIMI PUCIOASA (17 km pe DN 71 spre vest) STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL. colecţie de pictură şi grafică). clorurate. CASA-ATELIER GHEORGHE PETRAŞCU (fosta locuinţă a artistului. Localitatea a fost strîns legată de aproape toate evenimentele majore ale istoriei Ţării Româneşti. corbul. acuarelă etc. BISERICA STELEA (secolul al XVII-lea). precipitaţiile înregistrează o medie anuală de 750 mm. situat pe Valea Ialomiţei.

dar mai ales tufişuri de soc. pisica sălbatică. Printre falnicii arbori. iar dintre păsări menţionăm fazanul (Phaseanus colchicus).100 de ani. mistreţul. vegetează tufe răzleţe de măcieş (Roşa canina). Dintre animale amintim: cerbul. păducel (C. firuţa etc. Km 196 (DN 7) BUCUREŞTI . mărarul porcului (Peucedanum alsa-ticum). care atrag atenţia prin florile mari. În poieni şi pajişti se întîlnesc plante ierboase precum păiuşul. scrîntitoarea (Potentilla alba). vulpea. albe şi umbrelate. Laevigata) şi porumbar (Primus spinosa).

care cuprinde gospodării tradiţionale. STATUIA lui Gh. documente medievale. presă literară. în efective reduse.8 ha formează REZERVAŢIE ŞTIINŢIFICĂ compusă din Parcul dendrologic mare. Din cele cca 400 de specii de arbori şi arbuşti exotici se remarcă stejarii (peste 20 de specii: Quercus montana. P. Parcul american şi o pepinieră pentru specii exotice. Obiective turistice: COMPLEXUL MUZEAL TIMIŞ cu secţie de istorie (vestigii neolitice. în special. aici fiind reşedinţa unui paşalîc al Porţii. TIMIŞOARA — DROBETA-TURNU SEVERIN (242 km) Km O (DN 6) TIMIŞOARA Municipiul Timişoara. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ (secolul al XVIII-lea. ovala. Doja. arţarul tătăresc.) şi are o importantă funcţie cultural-artistică şi ştiinţifică (centru universitar. reprezintă unul dintre locurile de agrement cele mai îndrăgite de localnici. MONUMENTUL OSTAŞULUI ROMÂN (1962. o porţiune de 7. În această perioadă s-a reconstruit cetatea. CATEDRALA ORTODOXA. Parcul Rozelor. în Pădurea Verde. operă ş. Parcul Poporului. numeroase exponate referitoare la epocile 48 modernă şi contemporană etc. chimică. Q. la 22 decembrie. magnoliile. NUMEROASE PARCURI (Parcul Central. caria (Carya nucet. Mercea). C. s-au înfiinţat primele manufacturi. cel mai mare oraş din vestul ţării. Climatul submediteranean şi solurile de luncă favorizează. textile.). BUSTUL lui Decebal (1974. Timişoara s-a numărat printre cele dintîi oraşe din lume unde s-a introdus tramvaiul cu cai (1869). CASTEL (secolul al XIV-lea. PALATUL DICASTERIAL (monument de arhitectură din secolul trecut. pe rîul Bega. prelucrarea lemnului. baroc).. la 16—17 decembrie 1989.a. ţesături. VESTIGII ALE VECHILOR FORTIFICAŢII. majoritatea aflate de-a lungul Begăi) etc. iepuri. velutina.). mistreţi. la răsturnarea dictaturii şi reinstaurarea libertăţii şi democraţiei în România. s-a trasat canalul Bega. alimentară. în proporţie redusă. Timişoara. încălţăminte etc. După 1718 în Banat s-a instaurat dominaţia habsburgică care a durat pînă la Marea Unire din 1918. unul dintre cei mai mari arbori din Europa. apoi 3 km pe DL) unde se află un PARC DENDROLOGIC (60. copac în genul nucului. stil baroc). dezvoltarea speciilor arboricole exotice. instalaţii tehnice populare etc. Parcul Elevilor etc. PRIMĂRIA VECHE (monument de arhitectură. ÎMPREJURIMI BAZOŞ (17 km pe DN 6.) şi Secţie de ştiinţele naturale (printre altele. al cărui canal (canalul Bega) îl străbate de la est la vest.ITINERARUL II. pictură pe sticlă. edituri. bogate colecţii ornitologice şi de lepidoptere).3 km2) legată de centrul Timişoarei prin linie directă de tramvai şi străbătută pe latura sa sud-vestică de mica şi îngusta albie a pîrîului Behela. TIMIŞOARA — BOCŞA — REŞIŢA — CARANSEBEŞ — BĂILE HERCULANE — ORŞOVA — DROBETA-TURNU SEVERIN — BAIA DE ARAMA — TÎRGU-JIU — BAIA DE FIER — NOVACI — HAŢEG — DEVA — BRAD — SEBIŞ — PINCOTA — ARAD — TIMIŞOARA a. paltinul roşu (A. glauca). C. jugastrul şi alte specii. cînd este consemnat Castrum Timisiensis (cetatea de pe Timiş). refaceri în veacul trecut). dar se mai întîlnesc. ceramică. teatru. unul dintre cele mai mari oraşe din ţară. rubrum). germană. edificiu cu 450 de camere). Între 1552—1718 Timişoara s-a aflat sub ocupaţie otomană. numismatică. dacice şi romane. oraşul fiind primul din România care a introdus iluminatul electric al străzilor (1884). În oraşul-martir Timişoara. OPERA DE STAT (stil românesc tradiţional). arme. flamandă). este situat în Cîmpia Banatului. Din suprafaţa totală a parcului. Secţie de artă (creaţii ale pictorilor români şi ale artiştilor din şcolile italiană. Prima atestare a localităţii datează de la începutul secolului al XIII-lea (1212). deţine în prezent un puternic profil economic (unităţi ale industriei electrotehnică. Iulia Oniţă). numeroase institute de cercetare ştiinţifică. Parcul Botanic. 1731—1734. aici s-a folosit pentru întîia oară transportul în comun pe apă (pe canalul Bega).4 ha) amenajat la sfîrşiul secolului trecut. borealis). PĂDUREA VERDE (6. Q. sector în aer liber. platanul american . căprioare. castanul. Fauna pădurii cuprinde. Oraşul va cunoaşte o rapidă evoluţie în veacurile XIV—XV ajungînd principalul centru urban al Banatului. precum şi o mare varietate de păsări locale şi de pasaj. Secţie de etnografie (sector pavilionar cu colecţii de costume. s-a aprins flacăra Revoluţiei care avea să ducă peste puţine zile. Stejarul constituie arborele majoritar în compoziţia pădurii (exemplarele monumentale de stejari bătrîni produc o impresie deosebită vizitatorilor).

cuptoare şi vetre pentru prelucrarea fierului. sodice.. STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL. la Reşiţa au fost construite primele două furnale înalte pentru piese de tuci.. 0. Km 84 (DN 58 B) BOCŞA Oraş situat pe Valea Bîrzavei. afecţiuni posttraumatice. furnalele intrînd în funcţiune la 3 iulie 1771. situată la contactul Cîmpiei Timişului cu Dealurile Pogănişului. ultima unitate fiind locul unde se fabrică locomotivele Diesel electrice. clorurate. deţinătoarea unor valoroase exponate de artă bănăţeană. MONUMENTUL REŞIŢA 200 (în formă de furnal din care se înalţă flăcările unui foc continuu). În oraş. acoperă un traseu lung de 2 972 m.. În anul 1873. Factori naturali de cură: bioclimat sedativ de cruţare. iar în ianuarie. catalpa (Catalpa bignonioides). temperatura medie anuală este de 11°C (în iulie. la extremitatea lacului de acumulare (cca 4 km lungime. Indicaţii: nevroza astenică.). Climatul continental moderat. un mare tezaur monetar roman ş. este astăzi un cunoscut centru metalurgic al Banatului. VĂLIUG (21 km pe DJ 582 spre sud-est). la punctul „Buza turcului" s-au găsit vestigiile unei cetăţi din epoca fierului. precipitaţiile ating în medie 800 mm anual. bogate în zăcăminte de fier şi cărbune.5°C (în iulie. afecţiuni respiratorii. afecţiuni reumatismale. depozit pentru minereuri şi combustibil. PLACA MEMORIALĂ 1848. construit de uzinele de la Reşiţa după sistemul unui singur cablu. În parcul staţiunii o colonadă de lemn. bujorul lemnos (Paeonia arborea). bicarbonatate. localitate înfiinţată după 1780 de cei ce pregăteau lemn pentru uzinele de la Reşiţa. precipitaţii medii anuale în jur de 750 mm. .8°C. într-o frumoasă poiană. temperatura medie anuală este de cca 9. afecţiuni endocrine. 21°C. —3°C). 59 ha suprafaţă volum de apă de cca 10700000 m3). cu caracter continental moderat. cca 14 400 000 m3 volum de apă) cu acelaşi nume. Pe locul numit „Cracul de aur" se află urmele unei mine romane de aur declarată rezervaţie arheologică. fapt atestat cie numeroasele descoperiri arheologice (unelte dacice. staţiunea este accesibilă şi pe DN 58 de la Caransebeş la Reşiţa. În extremitatea sudică a lacului (5 km pe DL de la yăliug). iar în ianuarie. Indicaţii: stări de debilitate. ciocane pentru forjare şi laminare. s-a dezvoltat pe o veche vatră de locuire şi permanenţă dacică. În anii 1769—1771. STAŢIUNE CLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL la care se poate ajunge cu telescaunul de la Văliug (în cca 35 de minute).(Platanus occidentalis). 18°C. afecţiuni asociate. Bocşa. mofetă. unde încă de la începutul veacului al XVIII-lea (1719) s-au înfiinţat un furnal şi o topitorie. diferenţa de nivel fiind de 658 m. de o parte şi alta a cursului Bîrzavei. bioclimat sedativ de cruţare. 20. Climat de cîmpie. PREJURIMI CU (10 km pe DL) STAŢIUNE CLIMATICĂ PERMANENTĂ DE IERES LOCAL situată pe valea rîului Bîrzava.1°C). precipitaţiile medii anuale ating 800 mm.5°C (în iulie. temperatura medie anuală este de cca 7. Telescaunul. daco-romană şi românească. Factori naturali de cură: bioclimat de cruţare. de dealuri şi coline. Climat de deal. destinată curei de teren. se găseşte STAŢIUNEA CLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL CRIVAIA. ultimul lac de pe Bîrzava înainte de a ajunge la obîrşiile văii. SEMENIC.a. surmenaj fizic şi intelectual. Reprezentative pentru municipiul Reşiţa sînt Combinatul siderurgic şi Uzina constructoare de maşini. Indicaţii: afecţiuni cardiovasculare. EXPOZIŢIA PERMANENTĂ DE LOCOMOTIVE (diferite tipuri de omotive produse la Reşiţa în decurs de peste 100 de ani). în atelierele reşiţene s-a construit prima locomotivă fabricată pe teritoriul ţării noastre. între înălţimi calcaroase. BUZIAŞ (37 km pe DJ 586). constituie o amenajare unică în staţiunile balneare din ţara noastră. 101 ha suprafaţă. iar în ianuarie. primul din ţara noastră. situat la poalele Munţilor Semenic. Factori naturali de cură: ape minerale carbogazoase. Km 105 (DN 58 B) REŞIŢA Municipiul Reşiţa. cu influenţe mediteraneene. —2°C). calcice. În amonte de Văliug se află lacul de acumulare omonim (peste 3 km lungime. apoi 27 km pe DL pînă la Văliug. majoritatea folosite în cura externă (apa minerală extrasă prin forajul Apemin se îmbuteliază). între Văliug şi Vîrful Piatra Goznei. Obiective turistice: MUZEUL JUDEŢEAN DE ISTORIE. afecţiuni neurologice periferice şi centrale. un obiectiv interesant îl reprezintă Colecţia Iuliana Folea Troceanu. decorată cu motive ornamentale. convalescenţă cu stare generală bună. cu abatere 8 km.

parcurs temporar de pîrîul Ponicova. PARCUL (printre alte specii se remarcă două exemplare de platan. stratul de zăpadă durează aproximativ cinci luni pe an. Factori naturali de cură: bioclimat tonic.. lacul de acumulare Văliug. cea mai mare clin Munţii Banatului.). respectiv. şi unul inferior. hipertiroidia benignă. Peştera Racoviţă. Obiective turistice: MUZEUL DE ISTORIE ŞI ETNOGRAFIE (colecţie de obiecte din neolitic. Indicaţii: nevroza astenică. ele au înălţimea de 21 m şi. Porţiunile cele mai minunat ornamentate de ape încărcate cu carbonat de calciu au căpătat denumiri sugestive: Orga Mică. este vizitabilă numai în grupuri conduse de ghidul specializat. Nuca de cocos. Lămîia. stimulent. spre sud. Ea este cea mai frumoasă peşteră din Banat şi una dintre cele mai mari (5 229 m lungime) şi mai impresionante peşteri din România.. Indicaţii: stări de debilitate. draperii. la vremea respectivă una dintre cele dintîi uzine electrice din Europa. stridii) şi gasteropode (melci). stări de debilitate. PEŞTERA COMARNIC (14 km spre sud. stimulent. arbore ocrotit. Muzeul. Crocodilul.30 m). La sfîrşitul secolului al XVI-lea în localitate a început să funcţioneze o şcoală românească. Spiridon Georgescu). convalescenţă cu stare generală bună. 22 m.a. situată în Munţii Aninei. există o rezervaţie paleontologică cu numeroase forme de gasteropode lamelibranhiate. precipitaţiile depăşesc 1 200 mm anual. este atestat documentar din anul 1290. Primele menţiuni despre acest autentic monument al naturii datează de la începutul secolului nostru (1912). reprezintă o străpungere hidrologică a pîrîului Ponicova în calcarele care alcătuiesc Cleanţul Putnata (681 m alt. gururi în trepte. —5°C). iar în ianuarie în jur de. unelte etc. VESTIGII ALE CETĂŢII FEUDALE (secolul al XVI-lea): STATUIA generalului Ion Dragalina (1927.. Grădişte şi Semenic — care formează rîul Timiş şi care fiind îndiguite se adună într-un lac de acu-> mulare cu trei braţe numit Trei Ape (45 ha suprafaţă. În peşteră întîlnim formaţiuni concreţionare excepţionale: valuri. Orga . cu nuanţe de ocru. Opera sau Sala de cristal. izbucul Lucăi. cca 14 800 000 m3 volum de apă). spongieri.). ceramică. ceea ce favorizează practicarea sporturilor de iarnă. argile. nevroza astenică. Factori naturali de cură: bioclimat tonic.Climat de munte cu unele influenţe submediteraneene. Ciupercile. po „Drumul Steagului-1. Zidurile chinezeşti. Km 125 (DN 58) APADIA (ramificaţie 6 km sud-est pe DL) PUNCTUL FOSILIER de aici este cunoscut pentru exemplarele de lamelîbranhiate (scoici. situat la confluenţa Sebeşului cu Timişul. sau 13 km pe DN 58. domuri şi coloane. peşti ş. moluşte. . textile. apoi 6 km pe drum forestier la stînga). temperatura medie anuală este de cca 7°C (în iulie. cca 16°C. Pe teritoriul satului Delinesti (2 km de Apadia) se găseşte un alt PUNCT FOSILIER în al cărui orizont superior de depozite tipic marine (marne. Cămila. menţionată şi în veacul următor. viermi. în colorit dominînd rozul. se organizează excursii la Poiana Goznei. cristale de calcită. TREI APE (13 km est de Văliug pe D J 582) STAŢIUNE CLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES LOCAL situată la confluenţa celor trei pîraie — Brebu. iar diametrul tulpinilor atinge 96 şi 106 cm la înălţimea de 1. aflat la faţa locului. Km 146 (DN 58) CARANSEBEŞ Oraşul. pietruit.. colecţii de port popular. 13°C. unde se întîlnesc numeroase formaţiuni carstice: Peştera Buhui. Climat de munte. iar în ianuarie. prin care apa nu mai circulă. Mare. perle de peşteră. nisipuri) se află resturi ele foraminifere. Peştera este alcătuită dintr-un nivel superior. considerată drept una dintre cele mai bogate zone fosiliere din România şi din Europa Centrală. cu statut de rezervaţie speologică începînd din anul 1946. —5°C). Din staţiune se organizează drumeţii la CHEILE CARAŞULUI (17 km lungime).. piese ale primei centrale electrice a oraşului. Km 118 (DN 58) SOCENI Pe teritoriul localităţii. Peştera Comarnic (rezervaţie speologică). Peştera. precipitaţiile medii anuale înregistrează 800—900 mm. De asemenea. Peştera Liliecilor etc. surmenaj fizic şi intelectual. situată pe văile Politioana şi Turislav. în raza comunei Caraşova. staţiunile Crivaia şi Trei Ape. gasteropode etc. REZERVAŢIE NATURALĂ.. surmenaj fizic şi intelectual. Gemenii. temperatura medie anuală este de cca 4°C (în iulie. afecţiuni ale căilor respiratorii.

). Abandonate după retragerea aureliană (271 e. În veacul nostru au vizitat staţiunea şi au scris despre ea Ionel Teodoreanu. într-o căldare deschisă pe versantul sudic al Muntelui Mic. stimulent. precipitaţiile medii anuale depăşesc 1100 mm. de cruţare. La intrarea în chei se conservă schitul rupestru Piatra Scrisă.5 m. Din staţiune se organizează excursii la Poiana Mărului.a. numit comandant al Banatului. romanii au construit numeroase terme. Factori naturali de cură: ape minerale clorurosodice.ÎMPREJURIMI MUNTELE MIC (11 km pe D J 608 A de la Borlova. slab sulfuroase. în Munţii Ţarcu-Godeanu. încă 11 km. cînd gene-ialul austriac Andreas Hamilton. se numără printre cele mai apreciate şi solicitate staţiuni din ţară. Km 202. în jur de —1°C). pe poetul Vasile Alecsandri (a urmat un tratament în perioada 7—19 iulie 1847) şi alte personalităţi româneşti şi străine. Zonă de mare pitoresc.5 km cu telefericul sau continuarea traseului. precum şi în municipiul Caransebeş. iar în ianuarie. afecţiuni metabolice şi de nutriţie. Ioan Slavici. surmenaj fizic şi intelectual. pe Dinicu Golescu (acesta a lăsat interesante relatări în legătură cu apele de aici şi efectul lor în tratarea reumatismului). cea mai veche staţiune balneoclimatică din ţara noastră. cît şi în cura externă. temperatura medie anuală este de cca 5° C (în iulie.5 km. Km 167—173 (DN 6) SADOVA VECHE — ARMENIŞ În sudul oraşului Caransebeş. Se va vorbi din nou despre fele abia după războiul austro-ruso-turc din 1735—1739. În primele decenii ale secolului trecut. lăsate în părăsire. cu picturi şi inscripţii din secolele XV-XVI. Pasul Domaşnea face legătura între Culoarul Timiş şi Depresiunea Mehadia. Climat montan. Pasul Domaşnea este străbătut de calea ferată printr-un tunel lung de 1. comandantul armatei revoluţionare ungare în timpul revoluţiei de la 1848—1849)..5 (DN 6) POARTA ORIENTALA SAU PASUL DOMAŞNEA Situat la 540 m altitudine. în timp ce şoseaua şerpuieşte pe „puntea" de legătură între rîuri. aproape de ieşirea acestuia din valea îngustă mărginită de Munţii Mehedinţi (la est) şi Munţii Cernei (la vest). Lucian Blaga. După cucerirea Daciei. afecţiuni posttraumatice. în parcul central. convalescenţă cu stare generală bună.n. în anul 106 e. a dispus cercetarea şi apoi refacerea lor. localitatea. ceea ce favorizează practicarea sporturilor de iarnă. Climat de depresiune intramontană. apoi 3. unde reîncepuse practicarea tratamentului balnear i-a avut ca oaspeţi pe Tudor Vladimirescu (a stat aici nouă săptămîni în 1815).5 (DN 6) BĂILE HERCULANE (ramificaţie 3 km pe DN 67 D) Localitatea. La Băile Herculane se află ARBORI OCROTIŢI. băile. Demostene Botez ş. Km 185. calcice. bicarbonatate. au fost distruse cu totul. Nicolae Iorga. Apele termale din actuala staţiune sînt cunoscute de aproximativ 2 000 dp ani. Indicaţii: afecţiuni reumatismale.n. astfel împărţite încît să dispună de spaţii pentru ficare otapă a balneaţiei. pe un drum nemodernizat) STAŢIUNE CLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES LOCAL situată în masivul Ţarcu-Godeanu. iar în ianuarie. printre care amintim: arborele mamut (WeZingtonia gigantea Lindl). bromoiodurate (cu termalitate cuprinsă între 17 şi 62°C) folosite atît în cura internă. aproximativ 14° C. între localităţile Sadova Veche şi Armeniş. bioclimat sedativ. Liviu Rebreanu. temperatura medie anuală este de 10°C (în iulie. afecţiuni asociate. Primele analize chimice ale apelor termale au fost efectuate în anul 1773 de către medicul vienez Johann Nepomus Crantz. stratul de zăpadă se menţine în jur de cinci luni pe an. pe Nicolae Bălcescu (intenţiona să-l întîlnească aici pe generalul Iosif Bem. —5° C). unde există hoteluri de cură cu baze proprii de tratament şi unde s-au captat noi surse hidrominerale. cca 22°C. lîngă terasă (înălţimea 29. este situată pe rîul Cerna. cu influenţe mediteraneene.76 m circumferinţă şi . se găsesc Cheile Timişului. Factori naturali de cură: bioclimat tonic. Băile Herculane. precipitaţiile medii anuale înregistrează 700— 800 mm. Indicaţii: stări de debilitate. 4.

Pararge roxelana. cînd i sa conferit rangul de municipium. în poşforă întîlnim stalagmite în formă de „teanc de farfurii" suprapuse). lungă de 143 m. după strămutarea Orşovei vechi. oase de peşte. pe două terase care domină golful Orşova.1. curios sculptată de agenţii externi (vînt. fragmente de ceramică. cuprind 1 500 de specii (45% din numărul total al speciilor de fluturi din ţara noastră). nucul turcesc. apoi prezenţa unor insecte şi animale au determinat crearea aici a unei interesante REZERVAŢII NATURALE. În timpul stăpînirii romane. cu influenţe mediteraneene. oferă condiţii favorabile pentru dezvoltarea plantelor şi animalelor. dintre ei amintim: Dayspolia templii. privit dinspre Valea Cernei el pare impunător deoarece în această parte se termină printr-un perete abrupt. amenajată încă din anul 1932. numită de localnici Sfinxul bănăţean. trăiesc vipera cu corn (Vipera ammodytes). Staţiunea este dominată ele masivul Domogled (Munţii Mehedinţi).5 (DN 6) ORŞOVA Oraşul. lungă de 14 m.5 m.2 ha în prezent. Pe văile adăpostite. Noul oraş se desfăşoară în arc. iar pe coastele însorite. ceramică) atestă că pe teritoriul vechii Orşove a existat aşezarea dacică Dierna. acoperită de apele lacului de acumulare de la hidrocentrala Porţile de Fier Vestigiile arheologice descoperite aici (tezaur de monede dacice de argint.30 m). În zonele însorite ale rezervaţiei cresc adevărate păduri de cer. Fluturii. În anii 33—34 e. spunea: „Trecătoarea de la Orşova este de o mare însemnătate pentru că aceasta constituie cheia Transilvaniei.a. dintre care importanţă deosebită au: Peştera lui Şerban (lipsită de umiditate în interior) şi Peştera Mare (unde galeriile şi sălile totalizează 135 m lungime şi 96 m denivelări. multe dintre ele endemice şi mediteraneene. edificarea sa fiind un exemplu remarcabil de integrare a cadrului construit cu cel natural. oraşul a atins apogeul dezvoltării sale sub Septimius Severus. Procm amphelophaga şi mulţi alţii. Erebia melas. a Ungariei. suprafaţa rezervaţiei a crescut de la cele 900 ha iniţiale la 1 192. circumfrinţa 1. se întîlnesc fagul moesiac.98 m şi diametrul tulpinii 63 cm la înălţimea de 1. localitatea a continuat să-şi păstreze funcţia de străjer al securităţii navigaţiei pe Dunăre. a Serbiei şi a Bulgariei". romanii au construit un drum care lega Singidunum (Belgrad) de această zonă.n. potîrnichea de stîncă (Alcctoris graeca). Km 207. la 400—500 m altitudine. Bazinetul de la Dubova desparte zona Cazanelor în două sectoare distincte: Cazanele . inul galben de Banat (Linum umnerve). Pe stîncile golaşe. în faţa complexului balnear „Hercules" (înălţimea 18 m. ÎMPREJURIMI CAZANELE DUNĂRII (22 km pe DN 57) constituie o REZERVAŢIE NATURALĂ MIXTĂ întinsă pe 150 ha. broasca ţestoasă (Testudo hermanni). declarată monument al naturii.30 m). Existenţa a peste 1 000 de specii de plante superioare. generalul austriac Veterani. scorpionul carpatic ş. şi ambianţa unui climat blînd. în pădure său printre pietre. măzărichea balcanică.51 m diametru la înălţimea de 1. pinul negru de Banat (Pinus nigra var. cu o mare sală de intrare. banatica). a Ţării Româneşti. în parcul cenItral (înălţimea 12. îngheţ). extrem de numeroşi. Prin includerea unor abrupturi cu stîncării. 54 cm circumferinţa tulpinii la înălţimea de 54 cm). PEŞTERA HAIDUCILOR. unde umezeala este mai mare. răzuitoare. Tn împrejurimi turiştii au posibilitatea să viziteze forme carstice unicat în ţara noastră: GROTA CU ABURI [degajaţi de apa unui izvor termal (52°C)]. precum şi 80 de rarităţi floristice. tisa. fag sau chiar gorun. Apreciind poziţia ei strategică. scoruşul. Km 216. ceea ce denotă locuirea ci în vremuri străvechi. Fig 03 În rezervaţie există mai multe peşteri. comandantul trupelor imperiale care luptau în anul 1688 împotriva Porţii. situat la vărsarea rîului Cerna în Dunăre.5 (DN 6) TOPLEŢ La intrarea în localitate şoseaua este străjuită de o stîncă de 9—10 m înălţime. acoperit de soluri deosebite ca natură. Substratul calcaros care a permis formarea unui relief foarte variat. sînt răspîndite tufişuri de liliac şi vişin turcesc (Corylus colurna). precipitaţii. După retragerea aureliană. a fost construit pe malul golfului Orşova. unde s-au găsit săgeţi. gîrniţă. Libo cedrus (Libocedrus decurrens Torr). Dintre endemismele locale şi dintre rarităţi amintim: garofiţa Domogledului (Dianthus domogledi). candeluţa (Campanula crasipes).

acvariu cu numeroase specii de peşti existenţi în Dunăre în zona Porţilor de Fier. MONUMENTUL PARTIZANILOR MEHEDINŢENI din primul război mondial (1977. printre alte exemplare remarcîndu-se endemismul Rebus severinen-tif. între localitatea Plavişeviţa şi bazinetul de la Dubova.) şi cultural. cu greutatea de peste 1 000 tone.5 (DN 6) GURA VĂII REZERVAŢIA BOTANICĂ GURA VAlI-VlRCIOROVA se întinde pe 300 ha. arme din veacurile XVIII— XIX. L. formate în majoritate din calcare mezozoice. a trecut prin ecluza de pe ţărmul românesc la 3 august 1968. 1858. Sălile turbinelor — care solicită fiecare în parte un debit de peste 700 m3/s — sînt impresionante: 240 m lungime. Burcă). şopîrle rare (Lacerta taurica. suprafaţa de 700 km2 şi un volum de apă de 3 000 000 000 m3. Construirea actualului oraş şi a portului a început în anii 1836 şi. care asigură tranzitul şi dispecerizarea modernă a convoaielor de nave. opaiţe. broasca ţestoasă. automobil de la începutul secolului nostru. înfloritoare în secolele II—VI.5 (DN 6) DROBETA-TURNU SEVERIN Aşezare dacică şi apoi oraş cunoscut ca un important centru militar şi politic. aici Dunărea este prinsă între înălţimile Cuicarului Mic (310 m) în România şi Ştir-băţul Mic (626 m) în Iugoslavia. aici fiind întîlnită o asociaţie vegetală unică în ţară. liliac sălbatic. BAZINUL de înot acoperit ş. vipera cu corn. în zona hidrocentralei s-du construit două sisteme de ecluze pe fiecare mal.1 m. Devenită municipium şi apoi colonia. practicola. numită „Dacia". tufişuri de tip submediteranean alcătuite din mojdrean. Porţile ecluzei. Cazanele Mari se desfăşoară pe 3. sălbatică. a unor convoaie de 8—10 ambarcaţiuni între 1 000 şi 2 000 tone sau a două vapoare cu auto-tracţiune de 5 000 tone. în special din lumea insectelor şi a reptilelor. pe cînd în alte regiuni vegetează de la 700—800 m în sus). arţar trilobat. găsit pe o terasă a Dunării. Pentru înlesnirea traficului pe Dunăre. Lucaci). vişin turcesc. Localitatea. Rezervaţia. paftale.n. statueta lui Jupiter. exponate referitoare la epoca contemporană) şi Secţie de ştiinţele naturii (nouă piese scheletice de Elephas trogontherii Pohling. MONUMENTUL ELIBERĂRI! (ridicat în memoria soldaţilor şi patrioţilor civili căzuţi în august 1944). podoabe medievale. fibule din bronz şi argint.8 km lungime şi 200—350 m lăţime.5 m. Th. MONUMENTUL EROILOR din primul război mondial (1925. fabrică de celuloză şi hîrtie. cărpiniţă. Adîncimea maximă a apei în ecluza noastră este de 4. fiind dominate de pereţii abrupţi ai Cuicarului Mare (316 m) în România şi Ştirbăţului Mare (768 m) în Iugoslavia. VESTIGIILE CETĂŢII MEDIEVALE (secolele XIIIXIV). Km 232. Tn zonă funcţionează BAZA TURISTICĂ PENTRU TINERET Gura Văii. este singurul loc de pe glob unde creşte. laleaua de Banat (Tulipa Hungarica). precum şi cu-specii de peştişori exotici). respectiv..5 (DN 6) PORŢILE DE FIER Cea mai mare hidrocentrală din ţară a intrat în funcţiune începînd din 30 octombrie 1971. pajişti de sadină şi de stîncării. ulm turcesc şi tisă (ca o curiozitate menţionăm că în zonă tisa trăieşte la 120 m altitudine. . iar în locuri umbrite păduri de fag. cuprinzînd malurile abrupte ale Dunării. de asemenea. urmele castrului roman). unităţi ale industriei alimentare etc. în mai puţin de o oră. Km 242. precum şi arborete (cer şi gîrniţă). Între bazinetul Dubovei şi localitatea Ogradena se află Cazanele Mici (3. stejar pufos. ceramică dacică din secolele III—II Le. cu ocazia împlinirii a 1850 de ani de la prima atestare documentară a primit numele de Drobeta-Turnu Severin. Prima navă românească. C. Drobeta este locul unde Apollodor din Damasc a construit celebrul său pod peste Dunăre în anii 103—105 e. multe dintre ele endemice sau termofile. Construcţiile au ridicat nivelul apei cu 33 m. Drobeta. peste 150 de elemente floristice şi faunistice specifice. Km 234. L. Puterea instalată a centralei electrice de pe partea românească a Dunării este de 1 025 MW. 80 m înălţime şi 40 m lăţime. este un puternic centru economic (şantiere navale. muralis) etc. care în 1972.n.6 km lungime şi 150— 350 m lăţime). nuc. întreprindere constructoare de vagoane. creîndu-se lacul de acumulare cu lungimea de 130 km. La toate acestea se adaugă bogăţia faunistică. PARC ARHEOLOGIC (vestigiile podului construit de Apollodor din Damasc.a.Mari şi Cazanele Mici. dintre care se detaşează incisivul superior stîng de 2. permit traversarea rapidă. a fost distrusă de huni. sediu al cartierului general roman în timpul războaielor daco-romane. la Batoţi-Mehedinţi. lemn rîios. Obiective turistice: MUZEUL REGIUNII PORŢILOR DE FIER cu Secţie de istorie (ceramică din epoca bronzului.. Aici se întîlnesc.

PODUL NATURAL DE LA PONOARE (5 km pe DJ 670 de sat) este o arcadă naturală lungă de 25 m. Pe lîngă liliac. se conservă CULA GUTUI. Istoricul eveniment este evocat astăzi prin MONUMENTUL ridicat pe Cîmpia Padeşului în anul 1921. în rezervaţie mai cresc mojdreanul. formînd pîrîul Bulba. legată de numele Domnului Tudor care în zilele de 23—25 ianuarie 1821 a trecut prin Baia de Aramă. căpitan de panduri în oastea lui Tudor Vladimirescu. Podul natural de la Ponoare face parte dintr-un complex de forme caracteristice: peşteri. Tamus communis ş. gîrniţa. un parc natural întins pe 12 ha. În partea de nord a oraşului se găseşte un alt obiectiv turistic. într-o zonă de „cornete" (mici măguri calcaroase. tot aici a locuit şi Tudor Vladimirescu pe cînd era administrator al boierului Iancu Glogoveanu. în drumul său de la Padeş către Strehaia. declarată REZERVAŢIE BOTANICĂ.În parcul arheologic întîlnim arborele vieţii (Thuya orientalis). situată pe valea cu acelaşi nume. situată pe malul Motrului. Km 51 (DJ 671 B) GLOGOVA Aşezare tipic mehedinţeană unde poate fi vizitat un monument de arhitectură feudală. aşezată într-o zonă de carst calcaros unde există numeroase fenomene carstice (izbucuri cu debite deosebit de puternice). lacuri carstice (Zătonu Mare şi Zătonu Mic). clădire masivă cu ziduri groase ca de cetate şi cu metereze. plantă ocrotită. caprifoi.a. Km 72 (DN 67 D) APA NEAGRĂ Sat situat lîngă apa Motrului. Interes prezintă Lacul Zătonu Mare (din partea de sud a complexului). H ederă helix. operă datorată sculptorilor Emil Bekher şi Gheorghe Tudor. la poalele muntelui Cioclovina. CULA GLOGOVEANU. aici creşte bujorul cu frunze mărunte. apa lacului se scurge printr-o albie subterană lungă de 1 km. DROBETA-TURNU SEVERIN — TÎRGU-JIU (108 km) Km 30 (DN 67) BROŞTENI În localitate. prin care trece un puternic şuvoi de apă provenit din xătoaiiele de la Ponoare. pădurea Crihala. lată de 8 m. unde se găseşte un cerdac care acoperă numai o parte din faţada casei. în cuprinsul unei întinse zone carstice cu multe doline mari şi adînci (numite aici . Aici a fost găzduit Neagoe Basarab. frasinul şi. Cheile Bulba. aici. La 4 km de Celei se găseşte localitatea Isvarna. Podul reprezintă resturile tavanului unei mari peşteri prăbuşită în vremuri îndepărtate. greu accesibilă. numite de localnici „piatră de cornet"). la 23 ianuarie 1821. şi cu Jupîneasa Neaga. Tudor Vladimirescu a citit Proclamaţia ce avea să fie semnalul declanşării revoluţiei de la 1821. La 5 km de Baia de Aramă (pe DN 67 D) se află satul Ponoarele. un canion calcaros şi Peştera Bulba. la ieşirea acestuia din munţi. În apropiere se întinde pe 20 ha o PĂDURE DE LILIAC SĂLBATIC. Demne de remarcat în cadrul complexului sînt şi Peştera Ponoarele. platou de lapiezuri. b. apariţia şi dezvoltarea liliacului în zonă datorîndu-se climatului cu influenţe submediteraneene. cu galerii a căror lungime atinge peste 4 800 m lungime. Cula prezintă un parter robust. Km 68 (DJ 671 B) BAIA DE ARAMĂ (ramificaţie 4 km din DN 6 D) Localitate situată la poalele Munţilor Mehedinţi. În nordul localităţii se întinde un platou cunoscut sub numele de Cîmpia Padeşului. tei. La 2 km de Isvarna întîlnim localitatea Pocruia. soţia boierului Pîrvu Craiovescu. Vitis silvestris. Doamna Anca. taula (Spiraea Vanhouttei) şi alte specii. împreună cu mama sa. dar care poate atinge cca 150 ha în perioada viiturilor de primăvară. măceşul. monument de arhitectură tradiţională românească ridicată de Ghiţă Gutui. cu intrarea direct din afară. văi oarbe. cu existenţă temporară. însoţit de 1 500 de panduri. o scară interioară duce la etaj. în vecinătatea căruia există cîteva monumente ale naturii de un excepţional interes. fagul şi abundă plantele agăţătoare ca Clematit vitalba. la confluenţa acesteia cu Pocruia şi cu Is-varna. ridicată la înălţimea de 14 m de la fundul văii peste care trece. Km 76 (DN 67 D) CELEI Sat situat pe apa Oriei.

pentru ca în veacul . Amplasată pe o poziţie dominantă. o puternică apariţie la zi a apelor subterane. ţurţuri. cascade solidificate. care curge cu presiune în timpul traversării peşterii. Peisajul pitoresc. precum şi numeroasele formaţiuni carstice pot constitui obiectul unor interesante excursii la PEŞTERA GURINA. pe suprafaţa de cca 2 ha se întinde o plantaţie de castani comestibili. modelată de apele de infiltraţie.50 m şi vîrsta de peste 200 de ani. Km 90 (DN 67 D) PEŞTIŞANI La 3 km de Peştişani (pe DJ 672) se află satul natal al marelui sculptor Constantin Brancuşi. modelată de un curs temporar de apă. merinana (Moehringia pendula). Peştera Gîrla Vacii (peste 750 m lungime). dumbeţul (Teulyjrium montanumvillosum). denumită „Inel". printre alte specii. „Norii". Peştera Pîrleazului (152 m lungime). este modelată de un braţ al rîului Sohodol. jaleşul (Stachys alpina). de unde izbucneşte un puternic şuvoi de apă ce trece pe sub temeliile mănăstirii şi cade de la 40 m înălţime pe fundul văii. mulţi arbori avînd circumferinţa de peste 1. În apropierea satului se află PEŞTERA POCRUI. Alături de frumuseţea carstului şi sălbăticia stîncilor se remarcă bogata vegetaţie compusă din: măcrişul ciobanului (Rumex scutatus). cu aspect de pîlnie. considerată cea mai lungă de pe partea stîngă a pîrîului Sohodol. sînt unice în ţară datorită aspectelor prezentate de tunelurile săpate de apă în pereţii „Căldării". piciorul răsucit (Streptopus amplextfollius).5 (DN 67 D) RUNCU (ramificaţie 5 km) În jurul satului. precum şi a cascadei Toaca dracilor de pe pîrîul Gropul. a cascadelor „colorate" (cad numai în perioadele ploioase). toate de proporţii uriaşe. iar în timpul revoluţiei de la 1821 Tudor Vladimirescu a folosit-o ca bază fortificată. Km 98. cea mai mare peşteră din zonă. Frumuseţile împrejurimilor i-au inspirat poetului Grigore Alexandrescu versurile pline de tonalităţi grave din poemul epic „Răsăritul lunii la Tismana". Peştera de la Colibituri (41 m lungime) conţine cea mai bogată faună cavernicolă dintre toate peşterile din Cheile Sohodolului. se găseşte PEŞTERA GURA PLAIULUI. EXPOZIŢIA MEMORIALĂ organizată în casa în care artistul a văzut lumina zilei păstrează obiecte ce au aparţinut familiei lui Constantin Brancuşi. frasinul. Km 80 (DN 67 D) TISMANA (ramificaţie 2 km pe DL) Tismana. aşezare tipic gorjenească. ce conţine un tip de cristale de calcită pură. a curioasei forme carstice rămasă suspendată. la Topeşti. declarată REZERVAŢIE FORESTIERĂ. mărul coricov sau pădureţ (Malus sylvestris). iar covorul ierbos cuprinde. se remarcă prin cruste de calcit. Papare atestat în secolul al XIV-lea sub numele de Jiu. Km 108 (DN 67 D) TÎRGU-JIU Municipiul Tîrgu-Jiu. precum şi paginile evocatoare din Memorialul de călătorie. remarcabile prin marea lor diversitate de înfăţişări: draperii. galeriile sale adăpostesc numeroase concreţiuni calcaroase. dintre Pocruia şi Tismana se întinde PĂDUREA POCRUIA-TISMANA (237. CHEILE SOHODOLULUI. ea a fost înzestrată cu turnuri de apărare. deosebit de rare. Tot în apropiere de Tismana (5 km). iarba şarpelui (Veronica bachofenii).5 ha). tătăneasca de fag (Symphytum cordatum). gorunul. precum şi la PEŞTERA CIOACA CU BREBENEI. În pădure cresc: castanul comestibil (Castanea sativa). a „Izvoarelor Pătrunsa". situată în versantul drept al cheilor.„Vîrtoape"). monument al naturii. lîngă hotarul Ţării Româneşti. conservă cea mai veche MĂNĂSTIRE. lungi de peste 10 km. REZERVAŢIE SPEOLOGICĂ. fagul. în special în partea sa terminală. situată la poalele muntelui Cioclovina. Peştera cu două coşuri (44 m lungime). păstrată pînă în zilele noastre. mănăstirea a jucat şi rolul unei cetăţi de apărare. Construcţia lăcaşului a început în 1375 şi s-a încheiat în anii 1377—1378. ctitorie din ultimii ani ai voievodului Vladislav I-Vlaicu Vodă. cornutul (Cerastium alpinum). De la Runcu pornesc drumurile ce duc spre Cheile Runcului şi Cheile Sohodolului. a zidurilor şi hornurilor care urcă adesea la peste 250 m. În chei există peste 30 de peşteri. are două intrări situate la altitudini diferite. stalagmite perlate. iar pe pantele dealurilor. frăguţa (Fragaria viridis). cele mai reprezentative fiind: Peştera de la Strunga (25 m lungime). brie (Ligusticum mutellina). obsida (Bromus mollia) pieptănăriţa (Cynosurus echinatus). aşezat pe malul stîng al Jiului la poalele ramificaţiilor sudice ale culmilor ce coboară din Munţii Parîng.

POARTA SĂRUTULUI. trifoiul brun (Trifolium patens). funcţiona o şcoală primară românească. bioclimat de cruţare. În ziua de 21 ianuarie 1821. cornutul. Peştera. afecţiuni otorinolaringologice. ALEEA SCAUNELOR şi MASA TĂCERII opere ale lui Constantin Brancuşi (în Grădina Publică). La nord de Polovragi. unităţi ale industriei sticlei. fragmente epigrafice de la termele romane descoperite la Săcelu. folosită de un vraci vestit. aici existînd o singură specie troglobiontă (Tranchysphaera spelaea). cît şi în cura externă. În Sala Lacului. găsit la Peştera Muierii. Brancuşi în anii 1936—1938 cînd a realizat monumentele din cadrul ansamblului sculptural din oraş). relativ caldă (temperatura medie în jur de 8°C). „polvrăgi". 20°C. la altitudinea de 670 m. Vegetaţia bogată cuprinde specii rare sau foarte rare ca: piciorul cocoşului. lăcrămiţa (Majanthemum bijolium). iar în ianuarie. anin negru. În casa lui D. Peştera Polovragi. exponate referitoare la epoca contemporană) şi Secţie de artă (pictură românească contemporană). plop euroamerican. a izvoarelor şi a stabilimentelor balneare de aici o găsim în Dicţionarul geografic al judeţului Gorj (1892). rămas de la voievodul Dan al II-lea. plop negru. Culoarul Stîlpului. iodurate. Km 49 (DN 67) POLOVRAGI (ramificaţie 2 km pe DL) Comună atestată documentar în anul 1480. situată într-o zonă de dealuri acoperită de păduri de fag şi stejar. al cărui nume ar veni de la o plantă rară ce creşte aici. La 2 km de comună. şi revine după cca 300 m într-un izvor carstic în chei. În oraş. lungi de 2 km şi cu pereţii înalţi de sute de metri. TÎRGU-JIU — DEVA (227 km) Km 25. Cercetările arheologice au identificat în perimetrul localităţii urmele unei cetăţi. CHEILE OLTEŢULUI. sodice. c. unelte de piatră şi os. Obiective turistice: MUZEUL JUDEŢEAN (întemeiat în anul 1894. se găseşte un lac de sifon a cărui apă se pierde în aval. aici a locuit C. salcîm etc.a. Milita Pătraşcu). ce trăia într-o peşteră din apropiere. iar la 1833 intra în funcţiune o manufactură de produse ceramice. formaţi ca urmare a acţiunii de erodare a rîului Olteţ asupra masivului calcaros Polovragi-Cernădia. În municipiul Tîrgu-Jiu funcţionează unităţi de prelucrarea lemnului. unelte agricole dacice din fier.. printre care şi lada de fier utilizată drept „casă de bani". pentru tratamentul bolilor de stomac şi ale oaselor. într-un alt sifon. . a adăpostit cîţiva haiduci şi chiar panduri de-ai lui Tudor Vladimirescu. Moangă credincios tovarăş de luptă al lui Tudor Vladimirescu. Climat continental moderat de coline şi păduri. confecţiilor etc. clădire construită în secolul al XVIII-lea. afecţiuni neurologice periferice şi centrale. LICEUL „TUDOR VLADIMIRESCU" (monument de arhitectură din 1896—1898). se găseşte un impresionant monument al naturii. bromurate. încă de la sfîrşitul secolului al XVIII-lea. afecţiuni ginecologice. una dintre cele mai uşor de vizitat. clorurate. CASA GANESCU (construita în anul 1790.următor. precipitaţiile medii anuale înregistrează 900 mm. în amonte pe rîul Olteţ. CASA „ECATERINA TEODOROIU" (expoziţie memorială). Peştera reprezintă o cavitate complexă formată din galerii dezvoltate relativ liniar (Sala Lacului). numeroase exemplare de faună) ş. COLOANA FĂRĂ SFÎRŞIT (Coloana Infinitului) şi MASA FESTIVA. o veche legendă menţionează că aici ar fi fost locul în care trăia Zamolxe. O inscripţie epigrafică de pe vremea împăratului roman Marcus Tiberius Marcianus atestă faptul că pe teritoriul localităţii Săcelu existau în perioada stăpînirii romane instalaţii balneare. Factori naturali de cură: ape minerale sulfuroase. afecţiuni asociate. folosite atît în cura internă. culoare (Culoarul Metroului. să fie consemnat cu actuala denumire.5 (DN 67) SĂCELU (ramificaţie 7 km pe DJ 661) STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL. PĂDUREA de pe Dealul Tîrgului (cca 270 ha. poate fi vizitată EXPOZIŢIA MUZEALĂ DE ISTORIE ŞI ETNOGRAFIE. în drum spre Padeş şi Glosam. se află cunoscuta PEŞTERA POLOVRAGI. un combinat de lianţi. arme şi diferite obiecte rămase din timpul revoluţiei lui Tudor Vladimirescu. Indicaţii: afecţiuni reumatismale. zeul suprem al dacilor. una dintre vechile instituţii de cultură ale oraşului) cu Secţie de istorie (craniu fosil de urs de cavernă — Ursus spelaeus —. lipsită dă curenţi de aer şi umedă. nămol terapeutic extras din lac. guşa porumbelului (Silene vulgaris). Tudor Vladimirescu s-a oprit la Tîrgu-Jiu. Brancuşi (în Parcul Tudor Vladimirescu). are o faună săracă. în versantul stîng al Cheilor Olteţului. Culoarul Liliecilor) şi hornuri de legătură între galerii. Prima descriere a staţiunii. MAUSOLEUL Ecaterinei Teodoroiu (1937. tot de C. —2°C). într-un document din anul 1429. temperatura medie anuală este de 9°C (în iulie. o încăpere mai spaţioasă. afecţiuni posttraumatice.

descoperind două noi specii de coleoptere carnivore: Duvaliotes voiteşti şi Sophrochaeta chappuisi. ca loc de extracţie a minereului de fier. are lungimea totală de 3 566 m. la bordura sudică a Carpaţilor Meridionali. între Olteţ şi Gilort. Intraţi în peşteră. Chappuis. la adăpost de vînturi reci dinspre munte. precipitaţiile medii anuale depăşesc 1 000 mm. iar iarna atinge 10° C. precum şi mohorîtă Sală a Liliecilor. Leurda. o porţiune de 600 m. vizitatorii vor vedea mai întîi. —4° C). declarat rezervaţie speologică (inaccesibil turiştilor). Jeannel şi P. pardina. precum şi resturi de la alte animale ca: trei specii de leu (Felix leo. prima peşteră electrificată din ţara noastră. temperatura medie anuală este de 4—5° C (în iulie. înaltă de 12 m şi lungă de 20 m. unde se dezvoltă mici animale troglobiene. părînd a fi un observator natural asupra regiunii înconjurătoare). caracteristice unora dintre microdepresiunile din Oltenia subcarpatică. la poalele versantului sudic al Munţilor Parîng. La nivelul superior temperatura aerului se ridică în timpul verii la 13° C. Ţeperig. unde stalagmitele sînt mai bine conservate. Din ultima sală. la cca 650 m altitudine. în Galeria electrificată. cerb (Cervus magaceros). Cele dintîi informaţii ştiinţifice despre peşteră datează din anul 1894 şi provin de la istoricul şi omul de cultură gorjean Alexandru Ştefulescu. pardus). PEŞTERA CORBULUI şi PEŞTERA VULPILOR. sprîncenica (Spiranthes spiralis) lungă de 2—8 m ş. convalescenţă cu stare generală bună. Domul Mic). o cupolă înaltă de peste 20 m. F. Din nivelul superior. în pereţii cărora se află numeroase peşteri. surmenaj fizic şi intelectual. doi colaboratori ai lui Emil Racoviţă. a unui cimitir de urşi de peşteră (cca 183 resturi fosile). apoi o frumoasă aliniere de coloane în Sala Altar şi. printre care PEŞTERA PÎRCĂLABULUI (cu mai multe intrări. F. cu aer ozonat. ÎMPREJURIMI RÎNCA (18 km pe DN 67 C) STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES LOCAL. primele concreţiuni calcaroase (Bazinele Mici.pa-racherniţa (Parietaria ramtflora). cca 13—14°. Km 64 (DJ 665) NOVACI Oraş situat la 560 m altitudine. Dincolo de chei se întîlnesc CABANELE Luncile Olteţului.. bour (Bison priscus). Factori naturali de cură: bioclimat tonic. ctitorie din anul 1643 a logofătului Danciu Pîrîianu. Climat montan. Mai tîrziu. biospeologii francezi R. Km 54 (DJ 605) BAIA DE FIER Comuna. La 3 km nord de Baia du Fior. în anul 1929. La intrarea în chei se înalţă MĂNĂSTIREA POLOVRAGI.. amintit pentru prima oară documentar în anul 1502. . a intrat în circuitul turistic. situată în Munţii Parîng. Cercetările reluate după cel de-al doilea război mondial au dus la identificarea.). cu înfăţişări şi obiceiuri ciudate (Lithobius. în anul 1951. Sala Minunilor. după cîţiva metri. este o străveche aşezare cunoscută. ibex (Capra ibex). iar în ianuarie. O frumoasă descriere a Cheilor Olteţului a lăsat-o Alexandru Vlahuţă în cunoscuta sa lucrare România pitorească. Orga. au efectuat o primă cercetare a faunei din peşteră. este compus din două sectoare: unul nordic (lung de 1 500 rn) şi altul sudic (lung de 800 m). În continuare. mamut (Elephas spelaea). peştera. Nivelul inferior. Trachysphaerti spelaea etc. se află PEŞTERA MUIERILOR. urmează Sala Turcului. cu ierni geroase şi veri răcoroase. stimulent. Indicaţii: stări de debilitate. Declarată monument al naturii în anul 1955. situată în nordul Olteniei. Cujba.a. cu depozite de guano. ea fiind. După ieşirea din peşteră se poate reface traseul în sens invers prin CHEILE GALBENULUI. în versantul drept al cheilor săpate de pîrîul Galben. începînd din anul 1963. totodată. studeniţa (Arenaria biflora). şi punct de plecare în drumeţii spre Munţii Parîng şi staţiunea Rînca. localitatea este indicată pentru cura de aer şi odihnă. după ce ajung sub Horn. într-un hrisov de la Radu cel Mare. Aşezată într-o zonă submontană bogat împădurită cu foioase şi conifere. se ajunge la deschiderea din aval. lung de 1 200 m. ale cărei galerii sînt dispuse pe trei niveluri clare.. bou primitiv (Boş primigenius). În împrejurimi se întinde o pădure de castani comestibili şi se remarcă multe elemente de floră submediteraneană. încă de pe vremea lui Mircea cel Bătrîn.

În defileu. la altitudinea de 720 m. turnul avea menirea de a supraveghea vechiul drum de pe artera văilor Mureşului şi Streiului. la cele două intrări ale defileului existau drumuri de căruţă'. se găseşte PEŞTERA BOLII. 10—12 m înălţime). unelte. din staţiune se organizează excursii la cabana Obîrşia Lotrului. în ale cărei picturi exterioare sînt înfăţişate cîteva personalităţi ale lumii antice: Pitagora. declarată monument al naturii în anul 1954. aproape la fiecare pas întîlnindu-se piscuri semeţe. stalagmite. cercetările ştiinţifice debutînd tn anul 1952. evoluţia „exploatărilor miniere). cu lungimea de 2. tipare pentru turnat metale etc. În nordul cetăţii. La Rînca s-a amenajat o interesantă GRĂDINĂ BOTANICĂ montană. prăpăstii ameţitoare. Km 164 (DN 66) PUI Comuna. Coborînd 12 m pe o scară de lemn se ajunge la fundul avenului de unde pornesc cele două galerii ale cavităţii. orientată spre sud. În extremitatea nordică a Crivadiei. coboară către Jiu cu abrupturi de cîteva sute de metri. Ovidiu ş. Km 153 (DN 66) CRIVADIA În localitate se conservă un TURN DE PAZA. aici se conservă o MĂNĂSTIRE ridicată în prima jumătate a secolului al XVIIIlea. cînd apa rîului este scăzută. Aici s-a descoperit coleopterul troglobiont endemic Sophrochaeta dacica şi un număr restrîns de lilieci aparţinînd speciei Rhinolophus ierrum-equinum. care la ieşirea din peşteră formează o mică cascadă. Obiective turistice: MUZEUL MINERITULUI (mai multe sectoare care prezintă evoluţia localităţii şi a împrejurimilor. se deschide avenul PEvŞTERII DE LA TECURI. în zona lacului Cîlcescu. În trecut. sute de grote în pereţii înalţi ai defileului. pe partea stîngă a văii superioare a Streiului. 54 m lăţime maximă. existenţa guanoului pe platformele din adîncul peşterii denotă adăpostirea pasageră a unei colonii de lilieci.5 m. 109 poduri. se găseşte o sală largă de 20 m. Pe traiectul celei de-a doua galerii. de la Bumbeşti se putea pătrunde pînă la Lainici. Km 144 (DN 66) BANIŢA Localitate pe teritoriul căreia s-au descoperit vestigiile unei CETĂŢI DACICE cuprinzînd: ziduri de incintă. platforme de luptă (terenul stîncos şi în pantă. formaţiuni coralifere. impusese amenajarea lor). lipsit de suprafeţe plape. activitatea economică gravitînd în jurul exploatărilor miniere. la obîrşia Gilortului etc.5 km ziduri de sprijin. datînd din evul mediu. stalactite. săracă. Se recomandă vizitarea peşterii vara şi toamna. care însumează lungimea de 485 m. perdele. un tunel săpat de rîul Jupîneasa (455 m lungime. numită Galeria Lacului. lung de 33 km. Peştera a fost descoperita întîmplător de către un localnic. Platon. Km 133 (DN 66) PETROŞANI „Capitala" de azi a Văii Jiului nu este un oraş prea vechi. cu ziduri albe. mai toate împădurite. este constituită din domuri. constituie punct de plecare spre versantul sud-vestic al . podeţe şi viaducte. În municipiul Petroşani funcţionează şi un institut de învăţămînt superior care pregăteşte ingineri şi subingineri specializaţi în toate ramurile mineritului modern. format între puternicele masive ale Parîngului şi Vîlcanului. construcţie rotundă. 15 palote (bolte din beton care protejează calea ferată de frecventele căderi de pietre). în sud-vestul Munţilor Sebeş.nevroza astenică. turnuri de veghe. ca o mică localitate rurală. de asemenea.2 km şi cca 2.a. poate fi vizitată numai cu aprobare şi cu ghid. pe cînd era urmărit de otomani. Fauna. cu peste 8 km lungime totală. manument istoric. Din municipiul Petroşani se pot organiza interesante drumeţii şi excursii în Munţii Parîng. În galeria principală concreţionarea. s-au construit 43 tuneluri. Km 95—128 (DN 66) BUMBEŞTI—LIVEZENI Între cele două localităţi se află Defileul Jiului. Aristotel. la Lainici s-a adăpostit Tudor Vladimirescu în anul 1817. important centru agroindustrial. În prezent. cuprinde cîteva nevertebrate. Petroşanii sînt un oraş modern. Culmile muntoase.. bogată. După unele izvoare a luat naştere în jurul anului 1780. ocupată de un lac a cărui adîncime la nivel scăzut este de 2. în mijlocul unei zone împădurite. Peştera. la începutul secolului nostru.

Bucura (2041 m alt. Dintre cele mai renumite lacuri glaciare. acvila. corbul. şi cel superior. prin numărul mare de urşi. PEŞTERA CIOCLOVINA. Comuna Pui este.) are mari suprafeţe ocupate şi de bradul alb.) se întinde de la limita pădurilor de molid şi pînă la piscurile. cu debit bogat şi permanent. precum şi numeroasele văi. cele mai numeroase endemisme şi locul unde s-a amenajat primul parc naţional din ţara noastră. Cele mai . pe suprafaţa lor fiind identificate peste 1 050 specii de plante. flămînzica. Intrarea peşterii este monumentală.a. carpen. (Jiul de Vest). este dependentă de altitudinea şi orientarea versanţilor. afinul etc. lupi. Dintre reptile amintim şopîrlele şi vipera cu corn. Tăul Agăţat (2 208 m alt. în rarişti şi poieni cresc: sînziana (Galium kitaibelianum). în poieni şi luminişuri cresc ochiul boului. mistreţi. rîşi. precum şi la peşterile Şura Mare şi Cioclovina. Vegetaţia. corneţelul. capre negre. fiind cei mai înalţi şi mai stîncoşi munţi dintre Jiu şi Dunăre. unul dintre cele mai impozante din Carpaţii Meridionali. ea etajîndu-se pe înălţimi. aici întîlnindu-se. bine reprezentate sînt: pescăruşul de munte. singura galerie activă măsoară 3 143 m lungime. Ohaba Ponor şi Cioclovina. aparţinînd unei femei de 30—40 de ani. fie Jiului. dintre arbuşti menţionăm: salcia. totodată.a. urzica moartă (Lamium cupreum). ş. şi Buta. sparceta etc. unul dintre punctele de acces Către Munţii Retezat. la peste 2000 m altitudine. scobari. constituie pentru zona temperată singurul exemplu cunoscut în literatura de specialitate. Etajul molidului (cca 1 000—cca 1 750 m alt. pe lîngă fag. zmeurul. se face foarte greu şi impune echipament de protecţie şi ghid. scaiul. ciocănitoarea ş. se deschide la baza versantului numit Fruntea Mare. extrem de bogată şi variată. Dintre numeroasele păsări. Zănoaga (1997 m alt. în parte.). păiuşul etc. situată în sudul localităţii cu acelaşi nume. cu mai multe zeci de mii de indivizi. trifoiul iepuresc. vetre cu gropi pentru păstrat focul. feriga. luntriţă. Lacul Mare al Custurii (2 226 m alt. situate într-o regiune carstică s cu multe doline. cu dorne. Un farmec aparte îl conferă peisajului cele 83 de lacuri de origine glaciară (numai în 29 dintre ele există condiţii de viaţă pentru dezvoltarea faunei piscicole).Munţilor Sebeş.. Fauna se remarcă. Cele două culmi (Peleaga. Rîuşor. Urmînd un drum local spre sud-est se ajunge în localităţile Ponor. păduchelui. în primul rînd.) sînt legate printr-o creastă îngustă şi zimţată numită Custura Păpuşii. cerbi. În nord se află Culmea Peleaga. cel mai înalt din masiv. 2 509 m alt. PEŞTERA ŞURA MARE. Colonia de Pipistrellus pipistrellus. mesteacăn şi paltin.a. cleanul etc. 2 482 m alt. Dintre cele 39 de specii endemice amintim: crusăteaua. masiv cu cele mai multe lacuri glaciare. tributare fie Mureşului (rîul Strei). Lăpuşnicul Mare. cascade şi sifoane. Turiştii pot admira numai intrarea monvtmentnlă. el constă dintro cutie craniană de Hnrno sapicns fo. dominat de jnepenişuri. trifoiul de Retezat. 2 333 m alt. principala zonă carstică aflîndu-se în Munţii Piule—Iorgovanu.). arţar. scoruşul pescăresc.). s-au mai găsit urme de locuinţe. iar în sud. botgrosul. situată la 500 m nord-est de Ponor. Etajul pădurilor mixte (550—800 m alt.a. se desprinde complexul orografic Piule— Iorgovanu. de la poalele munţilor pînă la piscurile înalte. situate. din care se desprinde creasta Retezat (Vîrful Retezat. datînd din paleoliticul superior. cer. Peleaga (2122 m alt).). custurile şi culmile Munţilor Retezat. lipani. mierla de piatră. Ei au două creste alpine aproape paralele.). bursuci (Meles meles). mărturie a efectelor glaciaţiei cuaternare.ssih's. a devenit cunoscută pentru că aici s-a identificat primul rest fosil uman din ţara noastră. unde calcarele ating grosimea de peste 1 200 m. molidul şi bradul alb. stîncăriile sînt acoperite de muşchi şi licheni. În apele rîurilor şi lacurilor se întîlnesc păstrăvi. el este împărţit în două subetaje: cel inferior. vioreaua (Viola silvestris) ş.) ocupă suprafeţe întinse. vulpi. sala de la intrare şi cel mult începutul galeriei. De asemenea. Munţii Retezat dispun de o deasă reţea de ape curgătoare. pisici sălbatice. din Culmea Buta. iar dintre arbuşti alunul. Printre atracţiile Munţilor Retezat se numără şi peşterile. străbaterea cursului subteran al peşterii. MUNŢII RETEZAT ocupă suprafaţa de 700 km 2. pînă la prima dornă. Aici s-au mai descoperit un gîndac din genul Sophrochaeta şi un crustaceu subteran (Bathynella). cocoşul de munte. cu tufişuri pitice. amintim: Tăul Porţii (2260 m alt. Etajul golului de munte şi cel de stîncării (cca 1 750—cca 2 500 m alt. ienuperul. lame de silex simple ş. cele mai importante cursuri de apă sînt: Rîul Mare. Etajul fagului (cca 700—cca 1 200 m alt. Peştera reprezintă un unicat în ţara noastră deoarece adăposteşte cele mai numeroase colonii de lilieci în hibernatie (distanţa de la intrare pînă în zona coloniilor mai mari este de 350 m). Munţii Retezat sînt dominaţi de păduri şi pajişti alpine. cunoscut şi sub numele de Retezatul Mic.). praguri. jderi de copac. avînd aproape 40 m în alţime şi 12 m lungime la bază (ceva mai lată în partea de sus).) cuprinde păduri de fag. Nucşoara şi Rîul Bărbat.

Printre primele specii lemnoase străine aduse aici se numără şi salcîmul. morene. 4 m lăţime şi adîncime). alături de Hunedoara. înfiinţate în anul 1863. lacuri). ce datează din vremea romanilor. culegerea de fructe. regele neîncoronat al străvechilor codri româneşti. De-a lungul timpului locuitorii Haţegului au menţinut strînse şi permanente legături cu Ţara Românească.). cînd la adăpostul unei păduri naturale. fauna agropastorală şi cinegetică. exemplare ale faunei (marmota. pe suprafaţa de 78 ha. într-o zonă cu umiditate ridicată datorită Mureşului. Km 214 (DN 66) SIMERIA (ramificaţie 2 km din DN 7) Oraşul. vegetaţia. amplasat în nord-vestul oraşului. Obiective turistice: PUNCT MUZEISTIC (piese etnografice referitoare la muncile agricole şi creşterea animalelor. la altitudinea de 190—200 m. cu suprafaţa iniţială de 13 500 ha. abia în anul 1879 bucurîndu-se de un aport masiv de plante exotice. s-a trecut la realizarea unui parc recreativ. situate pe malul stîng al Streiului. situat pe valea Mureşului. animal declarat monument al naturii. Km 182 (DN 66) HAŢEG Oraş situat în depresiunea omonimă. importat sub formă de puieţi din . În Haţeg funcţionează în prezent unităţi ale industriei alimentare şi prelucrării lemnului. magneziu. în evul mediu. parcul a cunoscut amenajări succesive. înconjurată de Munţii Poiana Ruscăi.. ÎMPREJURIMI PĂDUREA SLIVUŢ (2 km pe DN 66 şi 3 km pe DL la stînga). Peştera Zeicului (260 m lungime). În Parcul Naţional Retezat se efectuează cercetări privind flora. genţiana etc. calciu.). avene). PARCUL DENDROLOGIC. costume populare din zonă. cuprinde 40 de vîrfuri ce depăşesc 2 200 m altitudine. unde sînt interzise exploatarea minieră. suprapunîndu-se celei mai pitoreşti şi mai puţin alterate zone din masiv. întinsă pe 600 ha şi cuprinzînd ca specie predominantă stejarul. De-a lungul vremii. Parcul. declarată rezervaţie ştiinţifică. este. Apele minerale conţin carbonaţi de sodiu. constituie un obiectiv turistic deosebit de interesant. peşteri. uzinele metalurgice de aici. Pe lîngă alte bazine. centrat pe circul glaciar Bucura. Începuturile sale datează din primele decenii ale secolului al XVIII-lea. REZERVAŢIE FORESTIERĂ. canalului Strei şi a unor lacuri apropiate. Peştera din Dîlma cu Brazi (226 m lungime. sulfat de sodiu şi sare. păşunatul. recolonizată aici în anul 1973. în anul 1935 s-a creat PARCUL NAŢIONAL RETEZAT.a. campingul etc. au fost extinse şi reutilate. în Haţeg sînt consemnate primele bresle de olari şi cizmari din Transilvania. turismul. ierunca.La Păroasa" (2 150 m lungime). precum şi din dorinţa păstrării unor specii vegetale şi de faună rare. în anumite văi şi pajişti). În prezent. În rezervaţia amenajată aici mai trăiesc şi alte specii de animale ca: cerbi lopătari (Dama dama). Parcul cuprinde o zonă de protecţie mai puţin riguroasă. unele din Extremul Orient. Peştera de la Gura Cetăţii (200 m lungime) ş. alimentat prin trei izvoare cu ape minerale termale (temperatura apei: 29° C). documente şi obiecte privitoare la vechi meşteşuguri practicate în oraş etc. un important centru siderurgic al ţării. săpat în stîncă. vulturul sur). şi o zonă de protecţie integrală (1 840 ha). văi. unde este permis păşunatul (doar două luni pe an. strugurii ursului. La mică distanţă de oraş se află BĂILE CĂLAN. în mijlocul unei păduri de arini. doline. a luat fiinţă în anul 1866 ca aşezare feroviară în jurul depoului de locomotive şi al atelierelor de întreţinere şi reparaţii a materialului rulant. căprioare etc. Datorită valorii deosebite a peisajului. Km 200 (DN 66) CĂLAN Oraşul. forme şi fenomene carstice (văi seci. afecţiunilor dermatologice. în interiorul său aflîndu-se şi un lac). aici se mai păstrează un bazin oval (14 m lungime. dezvoltat pe locul vechii aşezări romane Aquae. vegetaţia cu specii endemice proprii Retezatului (îndeosebi vulturica sau plate declarate monumente ale naturii: floarea de colţ. fiind indicate în tratamentul afecţiunilor aparatului locomotor. Retezat şi Sebeş. Sub protecţie se află: relieful glaciar caracteristic (circuri. este unul dintre locurile unde a fost aclimatizat zimbrul (Bonatus bonatus).însemnate peşteri sînt: Peştera . extinsă în prezent la peste 20 000 ha. afecţiunilor reumatismale şi ginecologice.

una dintre primele tipărituri româneşti. Unele specii aclimatizate aici sînt de origine mediteraneeană. statuia lui Decebal (1936. străveche aşezare românească a cărei primă atestare documentară datează din anul 1 224. ienuperi. vestigiile cetăţii feudale. ÎMPREJURIMI . înfăţişează aspecte din Parcul Naţional Retezat şi din rezervaţiile Pădurea Bejan şi Simeria. un mic depozit de bronzuri etc. calcice. REZERVAŢIE FORESTIERĂ bine cunoscută în lumea ştiinţifică pentru varietatea speciilor de stejar întîlnite în perimetrul ei. sub conducerea lui Iancu de Hunedoara. De asemenea. dintre ele amintim iarba de şoaldină (Sedum acre).. nămol de turbă. temperatura mrdîf anuală este de cca 0° C (în iulie. Ion Vlasiu). Parcul cuprinde magnolii (M. Deva. pini. utilizate atît în cura internă. În staţiune funcţionează o BAZA TURISTICĂ PENTRU TINERET. Simeria. DEALUL CETĂŢII (monument al naturii). cu Secţie de istorie (are la bază o colecţie de antichităţi constituită în anul 1882. precum şi pe re-laţia om-natură. parcul dispune de o seră cu suprafaţa de 2 000 m2 şi de o pepinieră pentru plante ornamentale (cca 2 ha). cît şi în cura externă. a editat. peste 130 soiuri de trandafiri. la intrarea acestuia în defileul dintre Munţii Metaliferi şi Munţii Poiana Ruscăi. Locuitorii Devei au participat.. —2°. Radu Moga). vipera cu corn. Orăştie constituie punctul de plecare spre cetăţile dacice din Munţii Sebeşului: Costeşti. precipitaţii medii anuale 500 mm. omagul galben etc. Factori naturali de cură: ape minerale bicarbonate. tezaure de monede de argint. 7 km pe DN 7 şi 9 km pe DL) staţiune balneoclimaterică permanentă de interes general.. una dintre personalităţile remarcabile ale Şcolii ardelene. de asemenea. au luat parte activă la revoluţia de la 1848—1849. arţari. brazi uriaşi.. STATUIA ECVESTRĂ a lui Decebal (1976. Ion Jalea). În tipografia de aici.spuriun. folosind sistemul dioramelor. magneziene. bioclimat de cruţare. DEALUL CETĂŢII. Hunedoara etc. MONUMENTUL Horea. vaillenti). este locul unde cresc aproape jumătate din speciile plantelor fanerogame cunoscute în Transilvania. vestita Palie de la Orăştie. la bătălia cu oastea otomană desfăşurată la Zeicani. afecţiuni neurologice periferice. macrophile. iar în ianuarie. formă de relief de origine vulcanică. afecţiuni asociate. Şerban. Obiective turistice: COMPLEXUL MUZEAL JUDEŢEAN. a fost în evul mediu un important centru meşteşugăresc şi comercial al Transilvaniei. GEOAGIU-BĂI (16 km de Orăştie. fiul diaconului Coresi.—3° C). 20° C. situat pe Valea Mureşului. De asemenea. ceramică neolitică.. Blidaru. în apropierea culoarului Mureşului. cedri de Liban (Cedrus atlantica). şi. veveriţa ş. interesantă este succesiunea dioramelor. situată la poalele Munţilor Metaliferi. La marginea de sud a municipiului Deva se află PĂDUREA BEJAN. Climat continental moderat de depresiTine intradcluroasă. expoziţia de bază. afecţiuni posttraumatice. mult îmbogăţită în ultimii ani cu piese descoperite în urma cercetărilor arheologice efectuate la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei) şi Secţie de ştiinţele naturii (axată pe tema protecţiei mediului înconjurător şi conservarea naturii. ÎMPREJURIMI ORĂŞTIE (12 km pe DN 7 spre est). de aici se organizează excursii la Orăştie. fn anul 1582. Lipicioasa (Galium . Dintre obiectivele turistice din vecinătatea staţiunii amintim: aşezarea romană de la Germisara. unică la noi în ţară).a. vestigiile drumului roman. afecţiuni ginecologice. balcanică sau din Crimeea. în anul 1442. arborele mamut. Km 227 (DN 7) DEVA Oraşul. Piatra Roşie. Aici trăieşte o mare varietate de păsări şi animale ca: găinuşa de munte (Tetrastes bonasia). hipotone şi hipotermale (29—33o C). începînd de la cele ce prezintă natura zonelor joase şi încheindu-se cu cele ce oferă imaginea naturii zonelor înalte şi a lacurilor glaciare din Retezat). satul Cigmău locul de naştere al scriitorului şi iluministului român Ion BudaiDeleanu. Cloşca şi Crişan (1970. s-a dezvoltat în evul mediu la adăpostul cetăţii amintită documentar în anul 1269. Indicaţii: afecţiuni reumatismale. Sarmizegetusa Regia. În Muzeul de Artă Populară din localitate sînt expuse unelte de fier.Franţa (unde fusese introdus în 1602). cu frunze lungi de 60 cm.

În apropierea oraşului se întind pădurile Chizid şi Teliuc (ambele însumînd 560 ha). formate din eşantioane de aur nativ. cel mai important monument de arhitectură gotică civilă din ţara noastră). cît şi în amintiri legate de trecutul poporului nostru şi al meleagurilor zărăndene. despre care tradiţia afirmă că ar fi în vîrstă de 800 de ani.HUNEDOARA (18 km de Deva. se remarcă „Cerceii de aur". piesă formată din aur lamelar. La 7 km est pe DL întîlnim comuna Boholt cunoscută pentru i?. Ion Buteanu şi ale altor luptători paşoptişti care au comandat legiunile româneşti în timpul revoluţiei de la 1848—1849.voarele sale de apă minerală carbogazoasă de masă (punct de îmbuteliere. Km 36 (DN 76) BRAD Oraş situat pe valea Crişului Alb. Avram Iancu. refaceri în veacurile XVIII—XIX şi temeinică restaurare în anii 1965—1970. În apropiere de Baia de Criş se pot vizita două monumente ale naturii CHEILE UIBAREŞTI (10 km pe DL spre nord. În anul 1741. O ramură a gorunului. „Frunzele de aur".). iepure. localitate atestată documentar din anul 1267 şi devenită oraş la începutul secolului al XV-lea (1415). localitatea a devenit reşedinţa comitatului Zarand. străveche vatră de locuire şi permanenţă. cer. Vegetaţia forestieră este reprezentată de gorun. Obiective turistice: CASTELUL CORVINEŞTILOR (secolul al XV-lea. în anii 1882—1884). 5 km pe DN 7 spre est. groasă cît un trunchi de stejar. vulpe. cu aspect de pană înmuiată în călimară. DEVA — TIMIŞOARA (241 km) Km 6 (DN 76) ŞOIMUŞ Localitate străveche al cărei punct de atracţie îl constituie baza turistică şi de agrement situată pe malul Mureşului. d. cristal masiv de aur. Bradul a fost un important centru al marii răscoale populare de la 1784 de sub conducerea lui Horea. Km 53 (DN 76) VATA DE JOS (2 km pe DL) STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL. În centrul comunei se află un BUST al lui Avram Iancu. trăieşte şi azi. într-o depresiune de la poalele versantului vestic al Munţilor Metaliferi. viezurele. Aici. la 10 septembrie 1872. precum şi al revoluţiei de la 1848—1849. Obiective turistice: MUZEUL MINERALOGIC (printre alte exponate. locuri de recreere. „Pana lui Eminescu". umbrit de sălcii bătrîne. asemănătoare cu frunzele de stejar. operă a sculptorului Cornel Medrea. O faună bogată şi variată — mistreţ. în vreme ce vechiul trunchi a fost ajutat de specialişti să supravieţuiască prin încingerea lui cu legături trainice de fier şi bandaje de beton. pisica sălbatică. căprior. a hunedorenilor. din vremea lor păstrîndu-se galeria numită Adamul Vechi. săpată în stîncă cu ajutorul dălţilor. „Harta României" şi „Dodecaderul". Km 45 (DN 76) BAIA DE CRIŞ Aşezare bogată atît în vestigii istorice. apoi 2 km la dreapta) şi CHEILE BULZEŞTI (13 km pe DL spre nord). a murit „Craiul Munţilor". Cloşca şi Crişan. potîrnichea şi alte numeroase păsări — populează ambele păduri. EXPOZIŢIE DE ISTORIE şi EXPOZIŢIE DE ETNOGRAFIE ŞI ARTA POPULARĂ (în castel). În sat se află trunchiul masiv al gorunului numit de multe decenii „GORUNUL LUI HOREA". apoi 13 km pe DN 68 B la dreapta). Km 43 (DN 76) ŢEBEA Pe teritoriul Ţebei. de mai multe decenii. unde lucrau mineri aduşi din Dalmaţia. situată pe Valea . cercetările arheologice au identificat urme ale unei aşezări din neolitic (cultura Coţofeni) conţinînd ceramică ornamentală şi topoare de piatră. pe prispa casei brutarului Ion Stupină. care constau din firişoare fine şi alungite de aur. Baia de Criş era cuprinsă în categoria oraşelor transilvănene încă din prima jumătate a secolului al XV-lea (1427). mulţi arbori atingînd vîrsta de peste 120 de ani. precum şi trei piese unice în lume: „Şopîrla de aur". într-un cadru deosebit de pitoresc. Lîngă gorun sînt MORMINTELE lui Avram Iancu. Romanii au avut aici exploatări de aur. carpen şi alte specii. este azi un important centru siderurgic al ţării (primele trei furnale au fost construite încă de la sfîrşitul veacului trecut.

cu luciri puternice. răzuitoare. „Craiul Munţilor” fiind eliberat ulterior datorită presiunii maselor. Obiective turistice: PUNCT MUZEISTIC (ceramică de diferite tipuri lucrată în centrele de olari de pe valea Crişului Alb. clorurate. din 15 decembrie 1849. Frunzele sînt lungi de 3—8 cm. Pe Dealul Petrişor creste un GORUN. ARBORE OCROTIT. iar în ianuarie —2°C). afecţiuni hepato-biliare. iar în ianuarie. aşezare pitorească de unde se deschide o minunată privelişte spre munţii din jur. Factori naturali de cură: ape minerale bicarbonatate. piese caracteristice zonei etnografice Buteni: mobilă. La 10 km de Gurahonţ. bioclimat de cruţare. Km 94 (DN 79 A) GURAHONŢ În localitate.5°C (în iulie. calcice. Km 120 (DJ 793) SEBIŞ Situat pe valea Crişului Alb. în perimetrul satului Zimbru se află REZERVAŢIA BOTANICĂ „DOSUL LAURULUI" care reprezintă limita est-atlantică a extinderii europene a genului Ilex şi. sodice. boltit după spusele localnicilor. afecţiuni asociate. La 2 km de Vîrfurile se află localitatea Vidra. Factori naturali de cură. precipitaţii medii anuale în jur de 800—1 000 mm. de 3—4 m înălţime. cu marginea ondulată şi ţepos ascuţită. arbustul. în vîrstă de peste 400 de ani. Tunelul. calcice. Tufele formează desişuri în care se pătrunde cu mare greutate. nevroza astenică. dînd lăstari noi). unul dintre conducătorii revoluţiei de la 1848 din Muntenia. cînd doar galeriile laterale erau surpate. afecţiuni neurologice periferice şi centrale. Sebişul a devenit încă din anul 1840 centrul unei regiuni metalurgice. un tunel săpat în coasta dealului. sodice. —1. apoi dezvoltarea sa devine foarte înceată. unde meşterii comunităţilor primitive confecţionau arme şi unelte (vîrfuri de lance. azi sediul bibliotecii din localitate). . au culoare verde deschis. La marginea Hălmagiului se poate vizita grota de la Sortoc.Crişului Alb. creşte intens pînă la vîrsta de 50 de ani. Fructul este reprezentat ele o bacă sferică (de culoare roşie la coacere). cercetările arheologice au identificat două ateliere paleolitice. bioclimat de cruţare. Km 64 (DN 76) HĂLMAGIU Localitatea. temperatura medie anuală este de 9. autorităţile habsburgice l-au arestat pe Avram Iancu. aşezată pe două dealuri mai înalte. Indicaţii: afecţiuni ale aparatului locomotor şi ale sistemului nervos periferic. afecţiuni asociate. plecată apoi în Ţara Românească. Climat continental moderat de dealuri şi coline. cel numit Dealul Maghereştilor a constituit leagănul familiei Magheru. Climat continental moderat. lame etc. afecţiuni ginecologice. dintre acestea. Indicaţii: afecţiuni reumatismale. magneziene. singurul loc din ţară unde poate fi întîlnit acest arbust. temperatura medie anuală este 9. situată la poalele masivului Codru-Moma. din respectiva familie trăgîndu-se generalul Gheorghe Magheru. CASTEL (secolul al XVIII-lea.5°C (în iulie. cu patru-cinci seminţe. ape minerale sulfuroase. este atestată documentar în anul 1444. DEALUL PLEŞA (aici s-a amenajat o rezervaţie botanică). nevroza astenică. 20°C. afecţiuni ginecologice. steag şi pom de nuntă etc. a fost practicabil acum un sfert de veac pînă la o distanţă apreciabilă. După înnăbusirea revoluţiei de la 1848—1849. pictură pe sticlă. Sensibil la secetă şi frig (în iernile grele tulpina se usucă. ÎMPREJURIMI MONEASA (18 km pe DJ 792 B) STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL. mezotermale (temperatură de 24—32°C).). precipitaţiile medii anuale ating 750 mm.). de asemenea. tulnice război de ţesut. Km 74 (DN 76) VÎRFURILE Comună atestată documentar din secolul al XV-lea. afecţiuni metabolice şi de nutriţie. căuşe. afecţiuni neurologice periferice.5°C). dar regenerează primăvara. în tîrgul de aici. dăltiţe. centru al unui voievodat românesc. termale (35— 38. CLĂDIREA MORII CU 365 DE FERESTRE (lîngă Canalul Morilor). ca reşedinţă a unui voievodat românesc.1°C). 20°C. forma lor variind în raport de vîrstă. afecţiuni cardiovasculare.

VESTIGIILE CETĂŢII DEZNA (secolul al XIII-lea) etc.a.În vecinătatea staţiunii există mai multe obiective turistice de mare interes şi anume: PEŞTERA LILIECILOR (aflată într-un perete de calcar). prelucrării lemnului etc. se întinde pe 1 100 ha. CETATEA (secolului al XVIII-lea. Km 201 (DJ 709) ARAD Situat pe malul drept al Mureşului. paltinul. s-a dezvoltat în preajma cetăţii amintită în anul 1293 şi reconstruita în veacurile XVI—XVII.5 ha) ş. atestat documentar la începutul secolului al XIII-lea (1214). format dintr-un singur corp de clădire în formă de U. Un alt obiectiv de mare interes îl reprezintă CETATEA. În apropierea localităţii se află DEALUL MOCREA. Ioan Slavici. cu apa limpede. grafică. în veacurile XIV-XVI. PĂDUREA MÎNDRU. plopul alb.A. respectiv. a fofet reşedinţa unui cnezat. PARCURILE MUREŞULUI şi MIHAI EMINESCU (ambele totalizează cca 4.a. PEŞTERA CRISTALELOR. cea mai veche instituţie de acest gen din Transilvania). reminiscenţă a Pădurii Cia-la). filarmonică. impresionează prin mărimea şi vîrsta arborilor. din vechile construcţii se mai păstrează astăzi donjonul. REZERVAŢIE GEOLOGICA ŞI BOTANICĂA. unde au fost întemniţaţi conducători ai revoluţiei de la 1848—1849. ale industriei alimentare. Ioan Russu-Şirianu ş. şi aici stejarul peduncular reprezintă specia majoritară. institute de cercetare). în care predominant este stejarul peduncular. uzină constructoare de maşiniunelte. Km 173 (DJ 709) ŞIRIA Aşezarea. pictură românească şi străină. printre care şi Eftimie Murgu. PALATUL CULTURAL (monument de arhitectură de la începutul veacului nostru). în stil neoclasic. SALA POLIVALENTA. BAZINUL OLIMPIC. Expoziţia permanentă „Emil Mantia". chiparosul de baltă. alături de el întîlnindu-se şi alţi arbori ca: frasinul american. iar ca oraş în anul 1329. şi cultural (teatru. sculptură. arţarul american. În a doua parte a veacului al XVIII-lea (1763—1783) s-a construit cetatea nouă a Aradului. nucul american. TURNUL DE APĂ (1896). atestată documentar încă din secolul al XIV-lea. Gavril Covalschi). etnografie şi artă populară). În localitate creste arborele pagodelor (Ginkgo biloba). PĂDURICEA (8. precum şi o parte a zidurilor adăugate. specie ocrotită de lege. Aradul este menţionat docu-f mentar în secolul al XII-lea (lî56). întreprinderi ale industriei textile şi a confecţiilor. CLĂDIREA TEATRULUI (1817. lemnul cîinesc etc. Km 144 (DN 79 A) INEU Oraşul. O CARIERA DE MARMURA roz şi neagră. treptat. în formă de stea cu şase colţuri. Km 241 (DJ 709) TIMIŞOARA .T.8 ha. MONUMENTUL EROILOR PATRIEI (1960. ulmul. alunul. Din anul 1870 la Arad activa Asociaţia Generală a Muncitorilor care-şi stabilea ca obiective organizarea luptei pentru drepturi politico şi economice a proletariatului din oraş. aflată la 1 km de Arad. ce iese dintr-o gură strîmtă de peşteră). Aradul este un puternic centru economic (fabrică de vagoane. PĂDUREA CIALA. amplasată în estul localităţii.. cu trei rînduri de cazemate subterane). ridicat în secolul al XIII-lea. salcîmul. multe exemplare depăşind 75—100 de ani. plopul negru. În aripa dreaptă şi în cea centrală a castelului sînt organizate Expoziţia memorială „Ioan Slavici" şi. stil Vauban. În anul 1812 s-a deschis în localitate prima scoală pedagogică românească. La poalele Dealului Cetăţii se găseşte CASTELUL BOHUŞ ridicat în prima jumătate a veacului trecut. Obiective turistice: MUZEUL JUDEŢEAN (bogate colecţii de arheologie-istorie. STADIONUL U. IZVORUL BOULUI (mic izvor carstic. În preajma edificiului se află busturile mai multor personalităţi ale vieţii culturale româneşti: Mihai Eminescu.

Dealul Rîpos. Ladea).D. întreprindere de electronică industrială şi automatizări. este străjuit de dealuri ale căror înălţimi sînt cuprinse între 500—800 m (Dealul Popeşti. sector în aer liber. l-au sprijinit pe Mihai Viteazul. colecţii de pictură. fiul lui Mihai Viteazul. în 1213). CASA MATEI CORVIN (secolul al XV-lea. exponatele fiind organizate pe criteriul evoluţionist. românească şi străină). continuatoarea tradiţiilor Universităţii Daciei Superioare înfiinţată în anul 1919. Podişul Someşan şi Munţii Apuseni —. Atestat documentar la începutul secolului al XIII-lea (Castren-ses de Clus. în prima jumătate a veacului trecut. moderne şi contemporane. GRUPUL STATUAR HOREA. întreprindere de material rulant. oraşul a înregistrat o evoluţie ascendentă în evul mediu. Janus Fadrusz). în Pădurea Horia. Pe vatra aşezării dacice Napoca s-a dezvoltat oraşul roman cu acelaşi nume. Clujenii au participat la răscoala de la Bobîlna (1437).). Obiective turistice: MUZEUL DE ISTORIE (bogate colecţii cuprinzînd exponate şi obiecte preistorice antice. gotic. STATUIA LUI LUCIAN BLAGA (R. ridicată la rangul de colonia peste o jumătate de veac localitatea s-a numărat printre cele mai importante centre urbane ale Daciei romane. la Facultatea de chirurgie predînd celebrul medic oculist român Ioan PiuariuMolnar. Avram Iancu. Ladea). CLUJ NAPOCA – TURDA – OCNA MUREŞ – AIUD – ALBA IULIA – ZLATNA – ABRUD – CÎMPENI – NUCET – BEIUŞ – ORADEA – HUEDIN – CLUJNAPOCA a. . BISERICA REFORMATA (secolul al XV-lea. STATUIA ECVESTRA A LUI MIHAI VITEAZUL (1976. Marius Butunoiuj. dacice şi daco-romane medievale. operă. CATEDRALA ORTODOXA (1933). În evul mediu Clujul a avut şi însemnat rol cultural. GRUPUL STATUAR ŞCOALA ARDELEANA (1973. BASTIONUL CROITORILOR (secolul al XVII-lea).ITINERARUL III. precum şi instalaţii tehnice ţărăneşti şi ateliere meşteşugăreşti). cea mai veche clădire laică clin oraş. agronomic etc. situat pe Someşul Mic. combinat de pielărie şi încălţăminte. construită în anii 1774—1785. în anul 1872 s-a înfiinţat Universitatea din Cluj.) şi cultural (Universitate. unităţi ale industriei textile. MUZEUL DE ARTĂ (clădire monument de arhitectură în stil baroc. precum şi elemente ale Renaşterii şi barocului). Ion Buteanu şi alţi viitori conducători ai revoluţiei române de la 1848—1849. În anul 1776 îşi deschide porţile un alt colegiu. cu patru facultăţi. în zona de contact a trei mari unităţi geografice — Cîmpia Transilvaniei. iar printre absolvenţii Facultăţii de drept aflîndu-se. Han şi O. cu reprezentanţi indigeni şi exotici. R. MUZEUL ZOOLOGIC (deţine cca 200. institute de învăţământ superior politehnic. a devenit municipium şi capitală a Daciei Porolissensis în anul 124 e. MIHAIL (1349—1480. numeroase diorame înfăţişează aspecte din Delta Dunării sau din Cîmpia Română).S. teatre. STATUIA LUI BABA NOVAC (1975. pe baza principiului filogenetic. În 1550 se înfiinţa prima tipografie. BISERICA CATOLICA SF. alimentară. medico-farmaceutic. De asemenea. sociale şi politice (mari privilegii de natură politică. BISERICA ORTODOXA DIN DEAL (secolul al XVIII-lea). au luat parte activă la revoluţia de la 1848—1849. născut în localitate). cît şi procesul Memorandului (1894). STATUILE LUI MIHAI EMINESCU (O. între 1580 —1602 funcţiona la Cluj un colegiu academic de rang universitar. iar în 1891 constituindu-se Secţia locală a P. unul dintre cele mai remarcabile edificii din oraş. la războiul ţărănesc condus de Gheorghe Doja (1514).a. Oraşul este un mare centru economic (combinat de utilaj greu. a confecţiilor etc. au fost prezenţi la lupta naţională a românilor din Transilvania.. Virgil Fulkea). administrativă şi juridică a primit Clujul de la Matei Corvin. CLUJ-NAPOCA — ZLATNA (137 km) Km 0 (DN 1) CLUJ-NAPOCA Municipiul Cluj-Napoca. lapidariu roman şi lapidariu medieval). printre cei care au studiat aici numărîndu-se şi Nicolae Pătrascu. de numele oraşului fiind legate atît acţiunea cunoscutăt sub numele de Supplex Libellus Valahornm (1891). Dealul Fîneţele Satului. refaceri în veacurile XVI—XVIII. în anul 1316 obţinea calitatea de civitas. Maitec). MUZEUL ETNOGRAFIC (sector pavilionar.. se remarcă colecţia de păsări colibri şi cea de ouă de păsări. care prezintă gospodării ţărăneşti. presă literară. fabrică de maşini de rectificat. gotic şi Renaştere). VESTIGII ALE FORTIFICAŢIEI MEDIEVALE (secolele XV-XVI). iar în veacurile XV—XVI avea însemnate funcţii economice. edituri. La Cluj s-a afirmat o puternică mişcare muncitorească primele organizaţii muncitoreşti luînd fiinţă în 1860.000 de piese. sculptură şi grafică. Dealul Feleacu ş.n. institute de cercetare ştiinţifică. STATUIA ECVESTRA A LUI MATEI CORVIN (1902. cu trei facultăţi. cu refaceri).

CLOŞCA ŞI CRIŞAN (1973; Ion Vlasiu); BUSTURI ale unor personalităţi româneşti de seamă; STADIONUL MUNICIPAL; PARCUL CENTRAL; GRĂDINA BOTANICĂ etc. GRĂDINA BOTANICĂ, este una dintre cele mai frumoase, complete şi interesante instituţii de acest gen din sud-estul Europei, înfiinţată în anul 1920 datorită eforturilor profesorului Alexandru Borza şi deschisă pentru public în anul 1925, ocupă suprafaţa de 14,33 ha. Colecţiile Grădinii Botanice cuprind aproximativ 11 000 specii de plante grupate pe cîteva sectoare de bază: ornamental, fitogeografic, taxonomic, economic şi medical. În cadrul Grădinii Botanice se remarcă: un mare rozariu cu cca 600 de specii de trandafiri; Grădina mexicană cu plante de pustiu — plante suculente; Grădina sino-japoneză cu bogate colecţii de plante din Extremul Orient (glicina, gutuiul japonez, crini, cireşi japonezi etc.); colecţiile de cactacee (peste 500 de specii); elemente ale florei Alpilor, Pirineilor, Balcanilor zonei mediteraneene: serele cu plante tropicale şi subtropicale (bananieri, mangrove, papirus, plante carnivore etc.) şi serele cu plante mediteraneene şi australiene (măslini, rodii, palmieri pitici, ficuşi, eucaliptul etc) Bogat reprezentată este flora şi vegetaţia ţării noastre, expoziţia fiind organizată pe zone geografice: Bărăgan, Moldova, Dobrogea, Banat, Oltenia, Transilvania, Munţii Carpaţi. În cadrul Grădinii Botanice funcţionează Muzeul Botanic care dispune de interesante colecţii de plante utile indigene şi exotice (plante alimentare, aromatice, medicinale, textile ş.a.), precum şi de colecţii care prezintă plantele în ordinea lor evolutivă (alge, ciuperci, licheni, muşchi, ferigi, gimnosperme, angiosperme). În muzeu pot fi admirate două exemplare de Welwitschia miribilis din Angola, precum şi colecţia Emil Pop, axată pe flora fosilă pliocenă de la Borsec. ÎMPREJURIMI BĂILE SOMEŞENI (6 km pe DN 1 C) STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ SEZONIERĂ DE INTERES LOCAL (de fapt un cartier al municipiului), situată pe malul Someşului Mic, la altitudinea de 360 m. Staţiunea s-a dezvoltat deasupra unui masiv de sare aflat la mică adîncime. Climat de dealuri şi podişuri, cu veri răcoroase şi ierni geroase; temperatura medie anuală este de cca 8°C (în iulie, aproximativ 19°, iar în ianuarie, —4,5°C); precipitaţiile medii anuale înregistrează 600 mm. Factori naturali de cură: ape minerale clorurate, bicarbonatate, sulfatate, sodice; nămol sapropelic; bioclimat de cruţare. Indicaţii: afecţiuni reumatismale, afecţiuni posttraumatice, a-fecţiuni neurologice periferice, afecţiuni ale tubului digestiv, afecţiuni hepato-biliare, afecţiuni ginecologice. COJOCNA (11 km pe DN 1 C şi 11 km pe DL) comună atestată documentar în anul 1199 considerată drept una dintre cele mai vechi aşezări medievale din Transilvania. În estul localităţii se află STAŢIUNEA BALNEOCLIMATICĂ SEZONIERĂ DE INTERES LOCAL BĂILE COJOCNA, situată pe locuTunor vechi exploatări de sare care au funcţionat din timpurile romanilor pînă în evul mediu. Climat de dealuri şi podişuri cu veri răcoroase şi ierni geroase; temperatura medie anuală este de cca 8°C (în iulie, aproximativ 19°C, iar în ianuarie,...—4,5°O); precipitaţiile medii anuale înregistrează 600 —700 mm. Factori naturali de cară: ape minerale cloruro-sodice concentrate (extrase din lacurile saline Toroc şi Lacul Mare aflate în staţiune); bioclimat de cruţare. Indicaţii: afecţiuni reumatismale, afecţiuni ginecologice, afecţiuni endocrine. La 27 km de staţiune (derivaţie pe dreapta din DN 16) întîlnim REZERVAŢIA BOTANICĂ de la Suatu, compusă din două sectoare, aflate la distanţa de cca 1 km unul de celălalt: Suatu 1 (cea veche, ocupînd 3,8 ha şi înfiinţată de către prof. Alex. Borza) şi Suatu 2 (cea nouă, în suprafaţă de cca 4 ha, constituită în anul 1969). La Suatul se găseşte endemismul Astragalus peterfii, iar la Suatu 2 se dezvoltă relictul terţiar Ephedra distachya, ambele specii convieţuind cu numeroase elemente de stepă. Tot aici cresc şi alte plante ca: Salvia tramsylvanica, Ccphalaria radiata, Jurînea transsylvanica ş.a. Km 9 (DN 1) FELEACU Veche aşezare românească, atestată documentar în 28 ianuarie 1367 într-o diplomă de la regele

Ludovic I de Anjou, prin care locuitorii ei erau însărcinaţi cu paza drumului comercial dintre Cluj şi Turda, pentru aceasta ei primind o serie de privilegii. Dealul Feleacu, dominînd partea sudică a municipiului Cluj-Napoca, constituie o zonă de trecere între Munţii Apuseni şi Podişul Someşan, fiind acoperit, în parte, de o pădure care însumează peste 1 400 ha. În pădure predomină carpenul şi fagul, dar se mai întîlnesc aici molidul, laricele, duglasul, pinul negru, pinul silvestru, mesteacănul, frasinul, cireşul, -teiul, jugastrul, ulmul şi chiar salcîmul. Km 21 (DN 1) TURENI (derivaţie 2,5 km stînga) Din localitate se poate ajunge în CHEILE TURULUI ferăstruite de apele Turului sau a Răchitaşului, care şi-au săpat în calcare o sălbatică şi pitorească vale. Cheile, lungi de cca 1 850 m, au pereţii prăpăstioşi, înalţi de 100—150 m, presăraţi cu numeroase forme carstice ca: portaluri, cascade, marmite, 29 de peşteri. Dintre peşteri amintim: Peştera cu silex (64 m lungime), Peştera cu horn (29 m lungime), Peştera de sub grohotiş (27,5 m lungime), Peştera Zînelor (situată cu 25 m mai sus de firul apei şi lungă de 10 m), (Peştera Feciorilor) şi altele. În general Cheile Turului sînt greu de străbătut. Km 31 (DN 1) TURDA Municipiul Turda este situat în bazinul inferior al Arieşului, pe ambele părţi ale rîului. Localitatea, vechi centru de exploatare a sării, cunoscută de pe vremea dacilor şi apoi a romanilor sub denumirea de Potaissa, atestată pentru prima oară în anul 1075, apare menţionată ca oraş (dvitas Tardensis) la sfîrşitul secolului al XIII-lea (1297). În anii 1566—1567. Turda era considerată drept una dintre cele mai bogate aşezări urbane ale Transilvaniei. În Turda există unităţi ale industriei chimice, industriei sticlăriei, materialelor de construcţii etc.; de asemenea, în oraş funcţionează un teatru dramatic. Obiective turistice: MUZEUL DE ISTORIE (în clădirea Palatului voievodal, edificiu monument de arhitectură, datînd din secolul al XV-lea; stil gotic şi Renaştere; clădirea a găzduit mai multe diete ale Transilvaniei; muzeul deţine bogate colecţii de arheologie, istorie medievală, modernă şi contemporană; interesant lapidariu roman); CASTRUL ROMAN (pe platoul Dealului Cetăţii; ocupînd suprafaţa de 23 ha el este cel mai mare din România şi a fost ridicat de soldaţii Legiunii a V-a Macedonica cantonată la Potaissa); biserica reformată (secolul al XV-lea, cu refaceri; gotic şi baroc); MONUMENTUL lui Ioan Raţiu (1936; Cornel Medrea). ÎMPREJURIMI BĂILE TURDA (3 km pe DN 1) STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ SEZONIERĂ DE INTERES LOCAL, situată pe valea Arieşului, într-o zonă depresionară la altitudinea de 350 m. În antichitate aici era un cunoscut centru pentru exploatarea sării. În staţiune există 15 lacuri provenite prin surparea tavanelor vechilor ocne. Climat de depresiune intradeluroasă; temperatura medie anuală este de cca 9CC (în iulie, aproximativ 19,5°C, iar în ianuarie,...—4,5°C); precipitaţiile medii anuale însumează în jur de 550 mm. Factori naturali de cură: ape minerale cloruro-sodice concentrate; nămol sapropelic fosil; bioclimat de cruţare. Indicaţii: afecţiuni reumatismale, afecţiuni neurologice periferice, afecţiuni posttraumatice, afecţiuni cardiovasculare, afecţiuni ginecologice. Un obiectiv de mare atracţie îl reprezintă Parcul Zoologic, organizat în partea de sud-vest a staţiunii. Parcul dispune de exemplare de faună de pe toate continentele (rîşi, vulpi, jderi, viezuri, Mistreţi, boi tibetani, lei, tigri, maimuţe, numeroase păsări acvatice etc.). PLATOUL TURZII (4 km pe DN 75; 340 m alt.) este locul unde într-un frumos parc s-a amenajat MORMÎNTUL lui Mihai Viteazul. Vechea troiţă de lemn, cu inscripţia „Aici a fost răpus marele voievod Mihai Viteazul la 9 august 1601", a fost înlocuită printr-un impunător OBELISC de 16 m înălţime placat cu travertin de Ban-potoc şi marmură de Ruşchiţa (1977; Marius Butunoiu şi Vasile Rus-Batin). CHEILE TURZII (6 km pe DN 75 apoi 4 km pe, DL) întinse pe 175,5 ha, declarate REZERVAŢIE NATURALĂ MIXTĂ în anul 1938, au luat naştere datorită acţiunii rîului Hăşdate în culmea Petridului pe lungimea de 2 km. Faima cheilor constă atît în relieful lor de excepţie, cît şi în cele aproape 1 000 de specii vegetale, multe dintre ele rarităţi nu numai pentru ţara noastră, ci şi pentru continentul european. Cheile prezintă un relief constituit din pereţi verticali, stînci în dezordine, numeroase peşteri,

printre care mai importante sînt: Peştera Călăştur, Peşterile Morarilor, Peştera Ungurească, Peştera Liliecilor, Peştera cu două intrări. În peşteri s-au descoperit unelte de piatră şi os, ceramică simplă şi pictată, resturi de arme din bronz, oase de om, de animale domestice şi sălbatice, dovezi ale locuirii lor începînd cu epoca de piatră. Dintre plante amintim: usturoiul sălbatic (Allium obliquum), mărarul sălbatic (Ferrula sadleriana), omagul, garofiţa (Dianthus carthusianorum), vulturica; dintre insecte menţionăm fluturaşul de stîncă (Tichoăroma muraria) iar dintre păsări acvila de stîncă, lăstunul mare (Apus apus) ş.a. Pereţii abrupţi ai cheilor, numeroasele hornuri, fisuri şi jgheaburi constituie puncte de marc atractivitate pentru alpinişti. Km 51 (DN 1) OCNA MUREŞ (derivaţie 5 km pe dreapta) Aşezarea a fost locuită din preistorie, aici descoperindu-se vestigii din neolitic şi un mare depozit de bronzuri, alcătuit din 5 812 piese (ciocane, dălţi, topoare, vîrfuri de săgeţi) în greutate de 1 100 kg, datînd din epoca fierului (cca 1 200 î.e.n.). În perioada stăpînirii romane localitatea cunoscută sub numele de Saline, era una dintre cele mai importante exploatări de sare din Dacia. În anul 1859, datorită inundării vechilor galerii s-a săpat o nouă albie a Mureşului pentru protejarea exploatărilor, care produceau, în anul 1860, peste 45 000 tone de sare. În punctul cel mai înalt al oraşului se află urmele unui vechi castel medieval amintit în documente în anul 1290 sub denumirea de Castelul Nou. Lîngă oraş se găseşte STAŢIUNEA BALNEOCLIMATICĂ SEZONIERĂ DE INTERES LOCAL cu acelaşi nume. Climat continental; temperatura medie anuală este de 9°C (în iulie, peste 20°C, iar în ianuarie, —4°C); precipitaţiile medii anuale se situează în jur de 600 mm. Factori naturali de cură: ape minerale clorurosodice concentrate; bioclimat de cruţare. Indicaţii: afecţiuni reumatismale, afecţiuni posttraumatice, afecţiuni neurologice periferice, afecţiuni ginecologice. Fig 04 Din staţiune se pot organiza instructive excursii pe Valea Arieşului, la Aiud, Turda, Alba Iulia etc. Km 61 (DN 1) MIRĂSLAU Numele comunei aminteşte de două evenimente deosebite din trecutul zbuciumat al poporului nostru, de lupta pentru unitate şi independenţă naţională. Unul dintre ele este legat de locul bătăliei dintre oastea lui Mihai Viteazul şi armata generalului Basta, la 18/ 28 septembrie 1600, soldată cu înfrîngerea voievodului. Cel de-al doilea evocă luptele crîncene purtate de ostaşii români pentru eliberarea patriei de sub dominaţia fascistă. Km 67 (DN 1) AIUD Localitatea, situată pe Valea Mureşului la confluenţa acestuia cu pîrîul Aiud (în zona unde se crede că a existat aşezarea dacică şi romană Brucla), apare menţionată documentar încă de la sfîrşitul secolului al XIII-lea (1293) sub numele de Villa Enud; în anul 1462 ajunge tîrg, iar în veacul al XVI-lea oraş, proprietate a principilor Transilvaniei. În anul 1704, Habsburgii au atacat şi distrus localitatea întrucît aici se aflau partizanii lui Francisc al II-lea Rakoczi, conducătorul partidei antiimperiale din Transilvania. Tot aici a fost închisă Ecaterina Varga, în anii 1847—1849, iar în vremea revoluţiei de la 1848—1849 în oraş a locuit generalul Iosif Bem. Obiective turistice: MUZEUL DE ISTORIE (clădire monument de arhitectură din veacul al XVII-lea; bogate colecţii de arheologie, dintre exponate detaşîndu-se depozitul de bronzuri datînd din secolul al XIII-lea î.e.n., precum şi un coif roman de paradă, piesă unicat; colecţii de istorie medievală, modernă şi contemporană; colecţie de artă populară); MUZEUL DE ŞTIINŢE NATURALE (una dintre cele mai vechi instituţii de acest gen din ţară, în prezent cu un patrimoniu de peste 35 000 de piese; expoziţia de bază, avînd ca tematică evoluţia materiei, flora şi fauna ţării noastre, cuprinde colecţii ornitologice, colecţii de fluturi exotici, de mamifere etc., dintre piese remarcîndu-se eşantioane din meteoritul de la Mod, căzut în Podişul Transilvaniei în anul 1882, fosila palmierului Sabat major, fosile de mamut etc.); CETATEA (secolele XV-XVII; se conservă zidurile de incintă, înalte de 10 m şi groase de 1,20 m precum şi opt turnuri). În împrejurimi, la 11 km pe DJ 107 M, întîlnim CHEILE AIUDULUI, defileu spectaculos format de rîul Aiud în calcarele Munţilor Trascău pe lungimea de 4 km. Km 85 (DN 1) GALDA DE JOS (4 km derivaţie pe stînga pe DJ 671)

erodate. Isabella. VESTIGIILE CASTRULUI ROMAN (secolele II—III e. întreprindere a metalurgiei feroase. maiestuoasele chei au un peisaj de o mare frumuseţe. fotografii. şapte bastioane şi şase porţi. Străveche vatră de locuire şi permanenţă dacică. La 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia s-a desfăşurat Marea Adunare Naţională. înălţimile din stînga văii sînt prăpăstioase. de artă şi de arhitectură. oraşul devenind capitala voievodului unificator. În chei vegetează pe stînci floarea de colţ (Leontopodium alpinum). Ioan Sigismund. colecţii de arheologie. ridicată în anul 1921—1922. iar spre vest de dealurile piemontane ale Munţilor Trascău şi Metaliferi. Apullum devine în vremea stăpînirii romane muni-cipium şi colonia. Localitate implicată în multe evenimente de rezonanţă ale istoriei naţionale. înfiinţat în anul 1887. locul unde cei 1 228 delegaţi ai românilor au hotărît Unirea Transilvaniei cu România). medievală — cu accent pe momentul primei uniri din anii 1599—1600 —. numeroase monumente istorice. gotic. în oraşul celor două Uniri conservîndu-se. o incintă exterioară. lapidariu roman) şi SALA UNIRII (secţie a muzeului. de covoare. Alba Iulia este o localitate cu un însemnat profil economic (întreprindere de utilaj. aici a fost capitala principatului autonom al Transilvaniei. cărţi vechi româneşti şi străine). aici s-a înfiinţat. între anii 1714—1738. ceramică fină. De aici a pornit Iancu de Hunedoara campania sa victorioasă contra otomanilor lui Mezid bei în anul 1442. ziduri de incită. clădire monument de arhitectură. au fost descoperite urme materiale din epoca fierului şi vestigii ale unei aşezări daco-romane. care creste aici la cea mai mică altitudine din ţară (500—800 m). Mihai Viteazul). construcţii de maşini. steaguri etc. sediu al Legiunii a XIII-a Gemina. cu truda a peste 20 000 de iobagi. ajunge din veacul al XIII-lea unul dintre importantele oraşe ale Transilvaniei. stil romatic tîrziu. Alba Iulia a fost şi un important centru cultural românesc de factură umanistă. cu numeroase scobituri şi mici peşteri.n. componente ale REZERVAŢIEI NATURALE MIXTE cu acelaşi nume (403 ha). Cloşca şi Crişan . Între Galda de Sus şi Poiana Gălzii se află CHEILE GĂLZII. Alba Iulia. municipiul Alba Iulia este străjuit spre est de marginea Podişului Secaşelor. colecţii numismatice. aici a stat. deşi foarte scurte (300 m) cheile sînt cele mai abrupte de pe tot cursul văii Galda. menţionată documentar încă din anul 1287. Academia de obşte. în secolele IX—X centrul unei formaţiuni prestatale româneşti. situată în zona superioară a Văii Galda.În perimetrul localităţii. Km 99 (DN 1) ALBA IULIA Situat în vestul Transilvaniei. modernă — numeroase documente. cu participarea a peste 100 000 de români din toate părţile Transilvaniei care a hotărît Unirea acestei străvechi provincii cu restul României ceea ce a dus la constituirea statului naţional român. CATEDRALA ROMANO-CATOLICĂ (monument de arhitectură de mare valoare artistică ridicat în secolele XIII—XVII. la confluenţa Mureşului cu Ampoiul. la Alba Iulia s-a construit o cetate de mare amploare. datînd din veacul al VIII-lea —. totodată. ridicată în stil Vauban. prin Benic (prima atestare în anul 1209) la Galda de Sus. unităţi ale industriei alimentare). istorie antică. mormintele lui Iancu de Hunedoara. de încălţăminte. primul abecedar din istoria învăţămîntului românesc şi altele. conducătorii revoluţiei de la 1784. Edificată după planurile arhitectului Giovanni Maria Visconti. ea reprezintă cea mai mare cetate din Transilvania. în anul 1622 o scoală superioară. porţi monumentale bogat decorate). Cloşca şi Crişan. în pronaos portretul lui Mihai Viteazul). unde aveau dreptul să înveţe şi fii de iobagi români. acoperită cu păduri de stejar şi fag. PALATUL PRINCIAR (secolele XVI-XVII. După 8 km întîlnim CHEILE ÎNTREGALDE. Bucoavna (1699). BIBLIOTECA BATTHYANEUM (înfiinţată în secolul al XVIII-lea deţine valoroase şi rare manuscrise — între acestea un fragment din Codex aureus. capitală a Daciei Superioare apoi a Daciei Apulensis şi reşedinţa guvernatorului celor trei Dacii. MONUMENTUL Horea. referitoare la marele act de la 1 Decembrie 1918 — şi contemporană. După intrarea Transilvaniei sub stăpînirea habsburgică. Aici s-au tipărit numeroase cărţi în limba română. Obiective turistice: MUZEUL UNIRII (unul dintre cele mai vechi şi bogate muzee de istorie din Transilvania. în 1599—1600. între care Noul Testament de la Bălgrad (1648). însemnat centru economic. De la Galda de Jos şoseaua urcă pe valea Galda. CELULA LUI HOREA (în poarta a treia a cetăţii). fabrică de mobilă. În cetate au fost închişi Horea. incunabule. daco-romană şi românească. intrarea triumfală a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia a dus la unirea Transilvaniei cu Ţara Românească şi apoi la prima unire politică a ţărilor române realizată în anul 1600. CATEDRALA REÎNTREGIRII (monument de arhitectură în stil românesc.). Renaştere). Lungi de 3 km. politic şi cultural. cuprinzînd un fort central. CETATEA (fragmente ale cetăţii medievale şi cetatea modernă din veacul al XVIII-lea.

. de culoare albicioasă. constituie cel mai spectaculos fenomen de badland (şiroire) existent în ţara noastră. menţionat în anul 1245 şi atestat ca oraş în prima jumătate a secolului al XIV-lea (1345). Oscar Han). Ion Negrulea şi Octavian Mihălţan). Rîpa Roşie reprezintă importanţă şi datorită vegetaţiei ce şi-a găsit adăpost aici. colecţie de artă populară. iar în văgăuni trăiesc vulpi. MONUMENTUL de pe Dealul Furcilor.5—3 km de municipiu. născut în localitate.2 km. dînd naştere laj coloane. Pădurile cuprind un codru de gorun falnic. Km 130 (DN 74) FENEŞ Localitatea. Relieful cheilor este dominat de abruptul versanţilor şi de piscuri asemănătoare unor săgeţi. fag. Genista spathulata. Apele de şiroire au săpat adînc faţa Rîpei Roşii. situată la cca 3 km de oraş.) întinsă pe un front de 800 m şi o înălţime de. carpen. ritmică. 125 m. se ridică aproape vertical. colecţie de carte veche românească şi străină. în floarea vîrstei. predominante fiind motivele tradiţionale. pe care eroziunea apei a modelat-o în forme uimitoare. obeliscuri de dimensiuni apreciabile. În evul mediu Sebeşul a fost un renumit centru meşteşugăresc. Obiective turistice: MUZEUL ORĂŞENESC (clădire monument de arhitectură datînd din secolul al XV-lea. în acest edificiu a convocat Mihai Viteazul dieta Transilvaniei în septembrie 1600. către Măgura Pîclisci. colecţie de tablouri a pictorului Sava Hen-ţia. a fost una dintre cele mai mari aşezări de pe valea Ampoiului în secolele XIII—XIV. plante de stepă (Salvia nutans s. ca un perete gigantic. jmen-ţionată încă din anul 1276.). Km 110 (DN 74) AMPOIŢA (ramificaţie 4 km pe DL la dreapta) Pe teritoriul aşezării pot fi admirate PIETRELE AMPOIŢEI. se conservă ziduri de incintă şi cîteva dintre turnurile de apărare). Sebeşul contemporan a devenit un oraş cunoscut pentru unităţile industriei textile. pielăriei etc. STATUIA ECVESTRA a lui Mihai Viteazul (1968. spre vest. zonă de agrement şi recreere. stil gotic şi Renaştere. paltin. colorat prin dungi de gresii şi argile roşietice şi galbene. un endemism numit Dianthus serotinus var. situată la confluenţa rîului Feneş cu Ampoiul. Valea Popii şi Valea Viilor. jugastru. existente în anul 1376. Sicriul de'aur. Feneşul este renumit în zonă pentru măiestria cusăturilor cu care femeile împodobesc iile şi cămăşile bărbăteşti. se întind pădurile Valea Spidolului (Groapa Mare). bogate colecţii de istorie. 1581. Centaurea atropurpurea. FORTIFICAŢIE MEDIEVALA (secolele XVI—XVII. se întîlnesc plante rare ca: Ephedra dista-chya. înaltă de cca 100 m. de culoare roşie şi violacee. contraforturi şi piramide din pămînt. pe lîngă care cresc şi exemplare de pin silvestru. pin negru. alături de cele din Sibiu. MONUMENT AL NATURII. REZERVAŢIE NATURALĂ întinsă pe 10 ha. locul de execuţie al lui Horea şi Cloşca (1926). transsylvanica) ori plante de climat cald şi uscat (Quercus pubescens. RÎPA ROŞIE. Îmbogăţindu-şi vechile sale tradiţii meşteşugăreşti. lungi de 1. Agropyron cristatum ş. Astfel. breslele de aici. ÎMPREJURIMI SEBEŞ (14 km pe DN 7) oraş situat pe vatra unei străvechi aşezări româneşti. încheie salba de chei din cea mai ferestruită catenă calcaroasă a Munţilor Apuseni. demissarum. RÎPA ROŞIE etc. la intrarea în chei impresionante sînt Pietrele Caprei. preponderente fiind exponatele referitoare la activitatea breslelor.a. colecţie de etnografie africană şi de ştiinţele naturii a exploratorului Franz Binder din veacul trecut). turturici (Streptopelia ţurţur). roşu. Printre coloanele pereţilor verticali cuibăresc porumbei (Columna îivia). ele sînt numite „Stogurile popii"). Rîpa Roşie (495 m alt. Stînca. Braşov şi Cluj.(1937. 1683). La aproximativ 2. În tipografia de aici s-au tipărit în veacurile XVI şi XVII cărţi în limba română (Zbornicul slavonesc. ale prelucrării lemnului. Km 120 (DN 74) METEŞ În apropierea localităţii se află REZERVAŢIA GEOLOGICA CALCARELE CU ORBITOLINE de la Piatra Corbului. martori de eroziune din calcar (local. este formată din calcare dispuse în straturi de sedimentare normală. CHEILE FENEŞULUI. fiind printre primele din Transilvania. pin strob şi chiar salcîm. Onosma viride.

loc de garnizoană a unui detaşament din Legiunea a XIII-a Gemina.Km 137 (DN 74) ZLATNA Oraşul.) —. în toamna anului 1784 Horea şi-a instalat tabăra la Cîmpeni. CASA în care a locuit prefectul Simion Balint. unelte utilizate de minerii veacurilor trecute.) şi POIANA NARCISELOR de la Negrileasa. a celor 25 de tăbliţe cerate ascunse în galeriile minelor romane de către populaţia locală. pe valea Roşia şi străjuită de masivi în care se află bogate mine de aur — Cetatea (1 004 m alt. Dimitriu-Bîrlad). producînd detunături. pînă la Pătrîngeni. considerate printre cele mai interesante monumente ale naturii din România. În apropiere se găsesc două MONUMENTE ALE NATURII: DETUNATELE (Detunata Goală. cea mai veche dintre ele datează din anul 131 şi reprezintă prima menţiune documentară a localităţii. în anii 1820 şi 1855. Km 33 (DN 74 A) ROŞIA MONTANA (ramificaţie dreapta 7 km pe DL) Comuna. localitatea apare menţionată documentar abia în anul 1587. în anul 1838. Aici şi-a desfăşurat activitatea Simion Balint. 1 258 m alt. Nicolae Corcheş. Zlatna s-a afirmat ca un important centru minier. precum şi unităţi ale industriei alimentare şi prelucrării lemnului. Acum pot fi admiraţi doar pereţii exteriori ai muntelui. cei mai important centru administrativ.). aici extrăgîndu-se metale neferoase. C. Exploatările miniere au luat amploare în secolul al XVIIIlea. Clement Aiudeanu. tăbliţele sînt acoperite cu un strat de ceară. Ridicat la rangul de municipium în timpul lui Septimius Severus. Cîrnicu (1 016 m alt. cînd se numea Ampelum. CASELE tribunilor din timpul revoluţiei de la 1848—1849. iar în timpul revoluţiei ele la 1848—1849 la Cîmpeni şi-a avut cartierul general Avram Iancu. Confecţionate din lemn de tei. condusă de Horea. Cloşca şi Crişan. în oraş funcţionează o uzină chimico-metalurgică. a devenit celebră prin descoperirea. Detunata Flocoasă îşi trage numele de la bogata pădure de fag care o acoperă. colaborator al lui Avram Iancu în timpul revoluţiei de la 1848—1849. fenomen ce a dat denumirea locului. cînd la confruntările armate au luat parte şi femeile. Un interesant MONUMENT AL NATURII demn de a fi vizitat îl constituie DEALUL CETĂŢII. şi Detunata Flocoasă. precum şi din timpul revoluţiei de la 1848—1849. apoi 5 km pe DL) se află CHEILE CIBULUI. ultima fiind declarată rezervaţie naturală. basoreliefuri.) şi Ţarina (1 040 m alt. distanţa de 3 km putînd fi parcursă pe jos în cca 40 de minute. cînd s-au construit mai multe cuptoare pentru topit minereu. de asemenea. Mihai Andreica. interesante fenomene carstice. situat la confluenţa pîrîului Izvorul Ampoiului cu Ampoiul. ZLATNA — ORADEA (185 km) Km 23 (DN 74) BUCIUM-SAT (derivaţie 2 km pe DL) Localitate cunoscută prin tradiţiile de luptă din timpul revoluţiei de la 1784. Cloşca şi Crişan. instalaţii miniere din secolele XVIII—XIX. b. În apropiere de Zlatna (4 km pe DN 74 spre est. Accesul se face din satul Bucium-Sat. Deşi foarte veche. Km 46 (DN 75) VIDRA (ramificaţie 11 km pe DL) . 1 048 m alt. unul dintre conducătorii ASTREI pe aceste meleaguri. Aici a avut loc o puternică mişcare în mai 1782 care a reprezentat un preludiu al revoluţiei conduse de Horea. blocuri de rocă se prăbuşesc cu zgomot. Obiective turistice: MUZEUL MINERITULUI (inscripţii romane şi medievale. el a devenit cel mai important centru urban din Munţii Apuseni. economic şi politic al Ţării Moţilor. galerie de mină din vremea romanilor amenajată muzeistic pe lungimea de 400 m). asemenea unor ziduri de cetate. şteampuri. Km 40 (DN 74 A) CÎMPENI Oraş situat în apropierea confluenţei pîrîului Abrud cu Arieşul. mai rar întîlnite în partea de est a Munţilor Metaliferi. Piscul Detunatei Goale are forma unui trunchi de con şi datorită înclinării pereţilor. Detunatele sînt două piscuri formate din roci bazaltice. în care găurile de galerii au devenit ferestre. În urmă cu cca 300 de ani centrul masivului s-a prăbuşit datorită pătrunderii tot mai adînci a minerilor în măruntaiele muntelui. De numele Cîmpenilor este strîns legată lupta moţilor pentru drepturi naţionale şi sociale. situată la altitudinea de 750 m. Obiective turistice: STATUIA ECVESTRA a lui Avram Iancu (1927. s-a montat prima maşină cu aburi ce a acţionat pe teritoriul României. în care s-au săpat mari galerii. La Zlatna. este o veche aşezare cunoscută încă de pe vremea stăpînirii romano.

Intrarea în peşteră se face parcurgînd un drum tăiat în stîncă şi coborînd într-un aven cu diametrul de 60 m pe o scară metalică pînă la 48 m adîncime. fără nici o intrare la partea sa inferioară. tuneluri şi arcade uriaşe. unde în anul 1968 a fost dezvelit BUSTUL „Craiul Munţilor". într-o duminică apropiată datei de 20 iulie. aerul rece s-a acumulat de un an sub pămînt ducînd la constituirea unui microclimat glaciar. inaugurat în anul. Recif senonian fosil. boltit. iniţiatorul expediţiei care a străbătut pentru întîia dată zonele profunde ale peşterii şi a executat prima ei cartare completă.1967.). Prima sală (Sala Mare). el aruncă apa cu un gîlgîit puternic. În imediata apropiere a Dealului cu Melci se găseşte cascada Namneş. Dealul cu melci prezintă importanţă pentru marea densitate a organismelor (cochilii) păstrate într-un pachet de 8—10 m grosime. în apropierea căreia (13 km) se află unul dintre cele mai mari PUNCTE FOSILIERE din ţara noastră: DEALUL CU MELCI. deosebit de celelalte pentru că închide în aparatul său subteran nu o singură cavitate. unde temperatura nu depăşeşte niciodată 1°C. Km 53 (DN 75) ALBAC Comuna. care are acces într-o a doua sală denumită „Biserica". la un prim interval de 10—20 de minute. situată la înălţimea de 1 200 m. lamarki şi conica. izbucul se manifestă ca unul obişnuit. are lungimea de 45 m şi un tavan boltit de 20 m. reprezintă o cavitate unică cu dezvoltarea de 700 m în mijlocul căreia se află un imens bloc de gheaţă. se ţine celebrul Tîrg de fete. gheţarul se frînge într-un topogan abrupt de 12 ni (coborîrea se face pe scări metalice). precum şi interesului ştiinţific deosebit — fiind un fenomen destul de rar nu numai la noi. Datorită frumuseţii lui aparte. înaltă de 18 m. ce ating pînă la 5 m înălţime. împiedică formarea vreunui curent de aer. prima peşteră din România declarată monument al naturii (1938). Vara aerul cald şi mai uşor nu ajunge pînă în Sala Mare. Drumul ce porneşte din localitate către peşteră trece prin Cheile Ordîncuşei (lungi de 4 km) şi este atît de îngust încît uneori şoseaua cuprinde întreaga lăţime a văii. Predomină melcul Actaeonella. În apropiere se găsesc CHEILE ALBACULUI (4 km). operă a sculptorului Romul Ladea. În prezent. formată de pîrîul Arieş. cu tavanul înalt. căruia îi urmează un al doilea interval. Iarna aerul rece pătrunde în peşteră. Din comuna Avram Iancu se poate ajunge la Muntele Găina (1 848 m alt. În pereţii sălbatici şi verticali ai cheilor. cu speciile giganteea. ci două. cuprinde toate aşezările de pe cursul superior al Arieşului. înalţi de peste 100 m. Din comună se ajunge la IZBUCUL DE LA CĂLUGĂRI. dar abia în anul 1927. Este o sală circulară (20 m diametru). unde. închisă ca într-un fund de sac. cîntărind cca 5 000 tone (75 000 m3 volum şi vechime de aproximativ 4 000 de ani). La 18 km distanţă întîlnim comuna Avram Iancu. .Comună menţionată documentar în anul 1595. Primele informaţii ştiinţifice despre peşteră datează din secolul trecut (1863). anual. Km 76 (DN 75) ARIEŞENI Mică STAŢIUNE MONTANA unde s-a amenajat o pîrtie de schi şi unde există o instalaţie de teleschi. În latura opusă intrării. Apariţia blocului de gheaţă şi menţinerea lui se datoresc faptului că peştera. în ultima se găseşte Galeria Maxim Pop. Rezervaţia ştiinţifică din peşteră cuprinde două sectoare distincte: rezervaţia mică şi rezervaţia mare. Km 68 (DN 75) GÎRDA DE SUS Comuna este punct de acces către unul dintre cele mai remarcabile monumente ale naturii din România: PEŞTERA GHEŢARUL DE LA SCĂRIŞOARA. intrucît perimetrul este rezervaţie paleontologică vizitatorii au obligaţia să ocrotească fosilele. se deschid guri de peşteră. ci şi în lume — izbucul a fost declarat MONUMENT AL NATURII. cea mai frumoasă de pe valea Arieşului Mare. deseori ceva mai scurt. unde pot fi admirate peşterile Huda Laptelui de Piatră şi Coderia lui Putui. operă a sculptorului Romul Ladea. în care pe 3 000 m2 se găseşte faţa superioară a blocului. În centrul localităţii se află bustul lui Horea. cel mai spectaculos izbuc din ţara noastră. Peştera. alături de care apar diferite specii de bivalve. manifestare etno-culturală menţionată pentru prima oară documentar în anul 1816. după cercetări îndelungate Emil Racoviţă va publica un studiu monografic prin care atrăgea atenţia asupra valorii ştiinţifice reprezentată de peşteră. Astfel. şi populat cu stalagmite de gheaţă. fiind prins ca într-o capcană.

sala de aşteptare. Pe pereţii galeriei se observă zgîrîieturi adînci lăsate de labele urşilor. în anul 1975. Chiar de la intrare poate fi admirată extraordinara gamă de formaţiuni stalactitice şi stalagmitice. Km 113 (DN 76) STEI Străveche aşezare românească. dispuse pe două etaje. împodobită cu stalagmite. în care chei flancate de faleze abrupto alternează cu versanţi împăduriţi. În. ţesături de interior. printre cele mai frumoase întîlnite în peşterile din România. generate de deplasarea coloanelor de picături de alimentare. are pereţii distanţaţi la 10—15 m. lung de numai 9 km. aici se întîlneşte o bogată faună subterană. biospeologice şi paleontologice peştera a fost declarată monument al naturii. extrem de dantelate. aici funcţionînd unităţi ale industriei materialelor de construcţii. se vede un schelet întreg de urs. este cunoscută pentru excepţionala bogăţie şi diversitate a concreţiunilor pe care le adăposteşte. variate ca mărime şi forme. Peştera este constituită. În anii noştri oraşul este un centru industrial important al Ţării Moţilor. este un centru de mare interes etnografic şi folcloric: ferăstraie de scînduri acţionate de forţa apei. dintr-o galerie lipsită de ramificaţii. În Galeria Luminărilor vizitatorul este întîmpinat de o adevărată pădure de stalagmite. locul natal al folcloristului şi scriitorului Miron Pompiliu (1847— 1897). stalactitele de tip „macaroane". Parcurgerea traseului subteran durează 45 de minute. iar bolta ei atinge peste 10 m înălţime. cu un peisaj deosebit. de un alb imaculat. domuri. poate fi vizitată cu mai multă uşurinţă). localitatea a fost declarată oraş în anul 1960. leul şi hiena de peşteră) descoperite aici suscită şi ele (interesul specialiştilor. bazine cu apă. eventual. Nivelul superior. La accesul în peşteră (482 m alt. se află PEŞTERA MĂGURA. menţionată pentru prima oară în anul 1774. REZERVAŢIE NATURALĂ. stalactitele excentrice. precum şi depunerile numite „vermiculaţii". Impresionează stalagmitele fosile. Galeriile peşterii. a căror lungime însumează 1 500 m.Km 192 (DN 75) NUCET În apropierea oraşului se află PEŞTERA DE LA FÎNAŢE. a cărei descriere a fost publicată încă din anul 1887. numită „Emil Racoviţă". de asemenea. Vizita începe în Galeria Urşilor sau Galeria Oaselor care adăposteşte 1 500 de piese. Oraşul Stei reprezintă punctul de plecare spre VALEA SIGHIŞTELULUI. foarte rare. a căror dispariţie misterioasă poate fi urmarea unei epidemii sau. pitorească aşezare situată pe Crişul Pietros. în principal. Comuna Pietroasa este şi punctul de acces către zona carstică CETĂŢILE PONORULUI . iar vizitarea ei impune respectarea tuturor normelor de protecţie prevăzute de lege. Prima explorare completă a peşterii s-a realizat la 20 septembrie 1975 (de către Cercul de speologi amatori „Speodava" din oraşul Stei). predominant fiind co-leopterul (Pholeuonleptoderum hazayi). Datorită însemnătăţii sale cristalografice. iar la 16 iulie 1980 Peştera Urşilor a intrat în circuitul turistic ca cea dintîi cavitate subterană din România amenajată la nivelul tehnicii mondiale. lung de 488 m. mii de stalactite. Km 119 (DN 76) PIETROASA (ramificaţie la stînga 12 km pe DJ 763) Comuna. remarcabil port popular. imediat în aval de canionul pe care îl formează cursul superior al acestuia. a cărei lungime cunoscută însumează 300 m. versantul drept al văii. La capătul galeriei următoare. este amenajat pentru circulaţia turistică. însumează lungimea de 1 500 m. 15—20 m lăţime şi 10—25 m înălţime. s-a descoperit PEŞTERA URŞILOR. Pe teritoriul localităţii (lîngă satul component Chişcău). ca urmare a deschiderii artificiale a golului subteran în timpul lucrărilor de exploatare a calcarului în cariera locală.) s-a construit un frumos pavilion cu trei etaje cuprinzînd casa de bilete. Peştera. cu grosimi de peste 1 m. 140 de cranii şi numeroase „culcuşuri" ale ursului de peşteră. impresionantă prin proporţiile sălii subterane. expus în poziţia în care l-a surprins moartea. ibcxul. una dintre cele mai interesante din ţară. Galeria. valea sa adăposteşte unul dintre cele mai interesante şi mai spectaculoase complexe carstice din Munţii Bihor. cărţi etc. întreprindere de utilaj minier şi întreprindere de prelucrare a lemnului. un muzeu speologic şi ghişeul cu obiecte artizanale. În cheile săpate de rîu s-au descoperit peste 75 de peşteri şi avene. înălţaţi pe alocuri pînă la 400 m deasupra albiei. Fosilele altor animale dispărute în urmă cu multe zeci de mii de ani (o specie de capră neagră. în majoritate greu accesibile şi de interes turistic minor (Peştera Drăcoaia. a unui cataclism natural care ar fi blocat ieşirile peşterii. la altitudinea de 555 m. cu o reţea de galerii uşor accesibile. Deşi Sighiştelul este un mic afluent al Crişului Negru.

iar la începutul secolului al XV-lea Băile Oradei (Thermae Varadiensis) erau deja cunoscute în Europa. Condiţiile existente în peşteră sînt propice hibernării liliecilor. la Băile Felix — numite o lungă perioadă Băile Sînmartin — tratamentul începe să se efectueze organizat şi se amenajează cele dintîi izvoare. În Beiuş funcţionează o fabrică de maşini-unelte.). declarată MONUMENT AL NATURII. sumane. PEŞTERA MEZIAD a fost semnalată în literatura de specialitate în a doua jumătate a veacului trecut (1863). Peştera poate fi vizitată numai sub conducerea ghidului aflat la cabana din apropiere. Dintre obiectivele turistice din zonă amintim: CASCADA MOARA DRACULUI. precipitaţiile bogate depăşesc 1 500 mm anual. în drum spre Viena. localitatea este menţionată întîia oară în a doua jumătate a secolului al XIII-lea (1270). 20—30 m lăţime şi 15—20 m înălţime. În decembrie 1600. în care se decupează poate cea mai extraordinară formă din geometria atît de variată a carstului românesc: portalul Cetăţilor Ponorului. Rodica Stanca Pamfil). afecţiuni ale căilor respiratorii. o fabrică de mobilă. cum este Miniopterus schreibersii. înaltă de 20 m. de trei mari circuri calcaroase. Obiective turistice: MUZEUL ETNOGRAFIC (ţesături. ultima verigă a triadei de genuni îşi avîntă pe verticalele de peste 200 m zidurile sale împietrite. Banat şi Maramureş. Cel de-al treilea circ. Km 130 (DN 78) BEIUŞ Situată la confluenţa pîrîului Nimăieşli cu Crişul Negru. o pantă abruptă urcă pînă în fundul celui de-al doilea circ ai cărui pereţi perfecţi circulari străjuie o incintă complet închisă. —5°C). afecţiuni endocrine. datorită persistenţei stratului de zăpadă timp mai îndelungat. surmenaj şi convalescenţă. în dreapta. CLĂDIREA LICEULUI „SA-MUIL VULCAN". temperatura medie anuală este de cca 5°C (în iulie. cu latura măsurînd pînă la 300 m. De formă vag triunghiulară. dintre care cel central reprezintă închiderea în fund de sac a Văii Cetăţilor. Climat montan. rahitismul şi tulburările de creştere la copii. o dată cu primul foraj . MONUMENTUL EROILOR din Beiuş (1975. unităţi ale industriei alimentare. Nivelul superior are lungimea totală de 3 208 m. de altfel şi cel mai mare. cu diametru la gură de aproximativ 70 m. stări de debilitate. cojoace. Imediat după portal. Peştera se desfăşoară pe două niveluri de carstificare. Sala Liliecilor. Remarcabilul monument al naturii care sînt Cetăţile Ponorului poate fi vizitat fără restricţii de acces. VALEA IADEI. unele specii. Stîna de Vale oferă condiţii pentru practicarea sporturilor de iarnă. MEZIAD (18 km pe D J 764 A) localitate pe teritoriul căreia se află peştera omonimă. Km 179 (DN 76) BĂILE FELIX STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL situată în partea de nord-vest a Munţilor Apuseni. ÎMPREJURIMI STÎNA DE VALE (24 km pe DJ 764 A) STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL situată pe versantul vestic al Munţilor Bihor. formînd aici o colonie destul de mare în locul numit. Indicaţii: nevroza astenică. aproximativ 14°C. în anul 1441 documentele consemnînd-o ca oraş. Factori naturali de cură: bioclimat tonic stimulent. la Beiuş a poposit două zile Mihai Viteazul. iar în ianuarie. După anul 1885. tocmai din această cauză. lacul de acumulare Leşu etc. Albia acesteia ia sfîrşit la picioarele unui perete de peste 100 m înălţime. prelucrarea lemnului etc. PEŞTERA FOCUL VIU. Beiusul este oraşul unde în anul 1828 s-a înfiinţat un liceu pentru tinerii români din Crişana. În veacul al XVIII-lea. precum şi grosimii sale (cca 50 cm în ianuarie şi peste 90 cm în februarie). Nivelul inferior însumează 1 542 m lungime. cercetări biospeologice fiind întreprinse aici în anii 1921—1926 de către Emil Racoviţă şi colaboratorii săi. Cea mai veche menţiune documentară despre existenţa apelor termale în zonă datează din anul 1221. de un pitoresc deosebit. este despărţit de depresiunea centrală ce închide Valea Cetăţilor printr-o înşeuare utilizată şi de marcajul ce-i ghidează pe turişti în această lume ciclopică.considerat cel mai grandios fenomen carstic al României. Vechi centru de cultură românească. în fapt un ansamblu.

inclusiv umanistul român Nicolae Olahus. funcţiona o Academie de drept.30 m adîncime). cu mîl sapropelic pe fund. afecţiuni neurologice centrale şi periferice. afecţiuni ginecologice. alimentat cu apă termală adusă de pîrîul Peţa. în drum spre Viena. fiind centrul formaţiunii prestatale româneşti condusă de Menumorut. nămol terapeutic. cu nuanţe de excitare. la Biharea.). cu marginile dinţate şi cu diametru de 34—50 cm. s-au construit noi şi moderne hoteluri de cură cu baze proprii de tratament. În decembrie 1600. temperatura medie anuală este de 10. asociaţii culturale. afecţiuni asociate. biblioteci etc. cu diametrul de 12—16 cm. o perioadă. În parcul staţiunii se găseşte un lac (cca 4 000 m 2 suprafaţă. la fel ca şi Băile Felix. iar între 1880—1906 la Oradea se edita revista „Familia" condusă de Iosif Vulcan (Mihai Eminescu a debutat în revista „Familia" în anul .. o dată cu lipsa curenţilor de aer. viaţa lor durează 21 de zile.modern făcut aici. —2. cca 0. Băile Felix sînt una dintre cele mai mari şi mai bine dotate staţiuni din România. s-au diversificat procedurile de cură balneară. actuala staţiune s-a bucurat de un mare prestigiu în secolele XV— XIX.4°C (în iulie. În apropiere. calcice. lîngă Oradea. apoi sub cel de Băile Episcopeşti. Prima analiză chimică a apelor s-a efectuat în anul 1731. care în afară de o interesantă faună fosilă (resturi de vertebrate). adăposteşte un remarcabil monument al naturii: avenul Beftia.10C). thermalis). În rezervaţia naturală de aici se mai întîlnesc melci de genul Melanopsis şi un ^eşte endemic. precipitaţiile medii anuale ating în jur de 600 mm. rotunde. afecţiuni ginecologice. Oradea s-a impus în evul mediu ca important centru comercial. S-au extins vechile capacităţi de cazare. Planta are pînă la 60 de frunze. s-au dat în folosinţă două complexe balneare şi un spital de recuperare. Factori naturali de cură: ape minerale termale (20—48°C). afecţiuni posttraumatice. afecţiuni asociate. au culoarea albgălbui. silicoase. la Băile 1 Mai s-au extins vechile capacităţi de cazare. precipitaţii medii anuale de 615 mm. temperatura medie anuală este de 10. Avenul are o denivelare de 86 m. termale (temperatura lor este cuprinsă între 41—49°C). iar în veacul al XIX-lea existau mai multe şcoli. s-au amenajat piscine şi bazine cu apă termală. prezentînd chiar de la suprafaţă un puţ natural cu o verticală de 54 m. staţiunea a înregistrat o evoluţie ascendentă. 21. Factori naturali de cură: ape minerale bicarbonatate. condiţii propice de viaţă. bioclimat de cruţare cu nuanţe de excitare. sub numele de Thermae Varadiensis. Indicaţii: afecţiuni reumatismale. aşa cum reiese din relatările mai multor personalităţi ale epocii. ce supravieţuieşte în zonă de cca 300 000 (de ani. pe Dealul Şomleu (347 m alt. iar la Expoziţia Universală din anul 1896 apele termale de aici au primit medalia de aur şi diploma de onoare. În prezent. bioclimat de cruţare.3°C. la contactul dintre Cîmpia de Vest şi dealurile piemontane ce preced Munţii Apuseni. sodice. roşioara lui Racoviţă (Sardinius erythroplitalmus racovitzai). În prezent. aici fiind reşedinţa unui paşalîc. Climat continental moderat. Oradea a avut de-a lungul timpului şi un deosebit rol cultural.4°C. Lotusul a rezistat datorită izvoarelor termale care i-au asigurat. iar în ianuarie. în oraş s-a constituit în anul 1861 Societatea Literară a Junimii Române. afecţiuni neurologice periferice şi centrale. a trecut prin oraş Mihai Viteazul. afecţiuni posttraumatice. Florile. Climat continental temperat. nămol sapropelic fosil. unde creşte o plantă relictă: lotusul tropical (Nyrnphaea lotus var. între 1660—1692 Oradea s-a aflat sub stăpînire otomană. sulfatate. situat pe Crişul Repede. se află REZERVAŢIA PALEONTOLOGICA 'BEFTIA. Amintită ca oraş în prima jumătate a (secolului al XIII-lea (1235) şi ca civitas în anul 1324. s-a dezvoltat pe o veche vatră de locuire şi permanenţă românească. după care cad la fundul lacului şi prin putrezire îngroaşă nămolul. în anul 1778. s-a construit un modern complex balnear cu bază proprie de tratament şi s-au dat în folosinţă un mare ştrand şi 14 piscine cu apă termală. Aici. Cunoscute încă din evul mediu şi desemnate. aici fiind unicul Joc din lume unde poate fi întîlnit spontan. Km 185 (DN 76) ORADEA Municipiul Oradea. ÎMPREJURIMI BĂILE 1 MAI (2 km pe DL) STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES LOCAL. Indicaţii: afecţiuni reumatismale. mari. oligominerale.

sifoane. declaraţie citită apoi. textile. PARCUL etc. negru şi maro. manuscrise. fabrică de aluminiu. Peştera poate fi vizitată numai cu aprobare specială şi sub conducerea ghizilor autorizaţi. Expoziţia muzeală „Iosif Vulcan" şi Expoziţia muzeală „Ady Endre". cea mai lungă peşteră din România. ţesături. cu o singură galerie. cu înălţimea maximă de 20 m.N. explorată în anul 1903. la 5/18 octombrie. lacuri subterane. cascade şi adăposteşte o foarte interesantă floră şi faună. hornuri. arme.).1865. CATEDRALA ROMANO-CATOLICĂ (secolul al XVIII-lea. creaţii ale artiştilor români şi străini). portocaliu. La 7 km distanţă de Vadu Crişului se găseşte localitatea Şuncuiş. grafică. colecţie de ouă cu aproximativ 10 000 de piese aparţinînd unui număr de aproape 700 specii de păsări etc. olarii de aici fiind amintiţi în documente de la începutul secolului al XVIII-lea (1717). Peştera. întreprindere de maşini-unelte. VESTIGII ALE CETĂŢII (secolul al XVIII-lea). la 29 septembrie/12 octombrie 1918. Popovici). exponate referitoare la epocile modernă şi contemporană). colecţie ornitologică. sculptură. dispune de numeroase galerii a căror lungime însumează 34 km. stil secesion vienez). formaţiuni de prelingere. cel dintîi ghid al peşterii apărînd în anul 1905.). La 2 km de comună. Comitetul Executiv al P. Porţiuni bogat concreţionate. roşu crud. redactată de Vasile Goldiş. . cărţi vechi româneşti şi străine. După părerea specialiştilor aici se găsesc cele mai tipice meandre subterane din lume: Marile Meandre „Emil Racoviţă". considerată cea mai mare construcţie în stil baroc din ţară). în Parlamentul de la Budapesta. apa care iese din peşteră formează o cascadă înaltă de 12 m. unelte şi ustensile populare tradiţionale etc. seni dintr-o parte în alta. cînd aceasta apărea la Pesta) la care au colaborat cărturari din toate provinciile româneşti. tapiserii. Peştera. MONUMENTUL INDEPENDENŢEI (1982. existenţa acestor elemente. MONUMENTUL OSTAŞULUI ROMÂN (1959. În prezent. Iulia Oniţă). Oradea este un puternic centru economic în această parte a ţării (industrie chimică. Crişul Repede este singurul rîu care a reuşit să traverseze Munţii Apu-. precum şi pitorescul zonei. determinînd declararea defileului drept REZERVAŢIE NATURALĂ MIXTĂ. situat între localităţile Vadu Crişului şi Bologa. în care se afirma dreptul la autodeterminare al românilor. lung de 48 km. comuna este cunoscută ca unul dintre cele mai reprezentative centre de producere a obiectelor de ceramică din Bihor. Obiective turistice: COMPLEXUL MUZEAL BIHOR (găzduit într-o clădire monument de arhitectură. monede. înainte de vărsarea ei în Crişul Repede. Biospeologic se remarcă prezenţa unor forme interesante de nematode şi batinelacee. ridicată în anii 1750— 1779 în stil baroc tîrziu) cu Secţie de istorie (unelte dacice. De Oradea este legat şi un moment de referinţă al luptei românilor pentru unitate naţională. colecţie de scoici. confecţii etc. coridoare. îngustă. Secţia de artă (pictură. Defileul cuprinde peşteri. lungă de 1 000 m. întreprindere de prelucrare a lemnului. pe partea stîngă a Crişului Repede. aici. în prezent aici s-a organizat o EXPOZIŢIE MEMORIALĂ consacrata vieţii şi activităţii scriitorului. c.R. C. cascade. ORADEA — CLUJ-NAPOCA (139 km) Km 41 (DN 1) VADU CRIŞULUI (3 km derivaţie la stînga) Localitate situată pe valea Crişului Repede unde s-a descoperit ceramică neolitică de culoare albă. În evul mediu aşezarea ora punctul unde se vămuiau plutele cu sare. terase se succed de-a lungul unor mari galerii sau săli. la cca 100 m sud-est de comună întîlnim PEŞTERA VÎNTULUI. Secţie de ştiinţe naturale (oase de mamut. a adoptat o declaraţie. se află PEŞTERA VADU CRIŞULUI. legată de numele lui Octavian Goga care a locuit o perioadă în castelul din comună. În apropierea Ciucei întîlnim Defileul Crişului Repede. BISERICA ORTODOXA „CU LUNA" (veacul al XVIII-a). la 300 m altitudine.). descoperită în aprilie 1957. alimentară. PALATUL ŞI PASAJUL „VULTURUL NEGRU" (1907 —1908. precum şi un coleopter endemic. declarată REZERVAŢIE GEOLOGICĂ. adăposteşte o bogată faună cavernicole. unităţi ale industriei materialelor de construcţie. Secţie de artă populară şi etnografie (costume. O aripă a aceluiaşi castel l-a găzduit un timp şi pe poetul progresist maghiar Ady Endre. mică. Km 66 (DN 1) CIUCEA Veche aşezare românească amintită documentar în anul 1384.

REZERVAŢIE PALEONTOLOGICA. cunoscute pentru fenomenul de inversiune floristică.Km 68 (DN 1) VALEA DRĂGANULUI (ramificaţie 6 km la stînga pe DJ 764 A) Localitatea este punct de pornire în drumeţii şi excursii spre Munţii Vlădeasa şi Bihor. precum şi a unei aşezări daco-romane. Gheorghe Şincai a organizat o scoală românească. Km 139 (DN 1) CLUJ-NAPOCA . memoria acestui corifeu al Şcolii ardelene fiind astăzi perpetuată de BUSTUL cărturarului. ridicat în centrul comunei. în localitate. temperatura din chei este mai scăzută. cercetările arheologice au identificat urmele unor aşezări din vremuri îndepărtate. În Gilău pot fi vizitate vestigiile CASTRULUI ROMAN (2 ha suprafaţă) şi CETATEA. cochilii ynari de Campanila pariziene. În anul 1800. este locul unde s-a desfăşurat. Pentru paza drumului pe Someş şi a zăcămintelor aurifere din Munţii Apuseni. Datorită îngustimii văii. în mai 1660. unde se întîlnesc resturi de melci fosili. se găsesc CHEILE PĂNICENILOR. situată pe Valea Someşului Mic. la confluenţa cu Căpuşul. monument istoric şi de arhitectură (secolele XV—XVII). pe teritoriul căreia s-au descoperit urmele unei aşezări din epoca bronzului. Km 130 (DN 1) FLOREŞTI Comuna. localitatea s-a aflat în stăpînirea lui Mihai Viteazul care i-a acordat o deosebită importanţă. cetatea este înconjurată de un PARC NATURAL cu suprafaţa de cca 11 ha. masele de aer rece rămînînd aici timp îndelungat. Un interesant obiectiv îl reprezintă DEALUL CU MELCI. situată la cumpăna de ape dintre Someşul Mic şi Crişul Repede. Km 105 (DN 1) PĂNICENI Pe teritoriul localităţii. s-a amenajat Complexul turistic Valea Drăganului. bătălia dintre Gheorghe Râcoczi al II-lea şi otomani. Km 97 (DN 1) SAULA În apropierea localităţii.). se găseşte o REZERVAŢIE BOTANICĂ unde creşte liliacul sălbatic. deşi altitudinea cheilor este de numai 500 m. soldată cu înfrîngerea principelui Transilvaniei. la 550 m altitudine. Temperatura scăzută favorizează apariţia unei vegetaţii de conifere în partea inferioară a cheilor şi a vegetaţiei de foioase sus. în arhitectura căreia se remarcă apariţia primelor forme ale Renaşterii pe teritoriul Transilvaniei. Km 125 (DN 1) GILĂU În comună. Gisortia gigantica etc. În amonte pe Valea Drăganului. într-un cadru deosebit de pitoresc. pe Dealul Riseg (774 m alt. Atestată documentar la începutul secolului al XIII-lea (1212). romanii au construit un castru. Campanila giganteum. situat pe dreapta Someşului Mic.

expoziţie consacrată istoriei tehnicii). din staţiune se ajunge la mlaştinile oligotrofe Vlăschinescu şi Tăul lui Dumitru. în faţa clădirii sucursalei Băncii Naţionale a României. unde se găsesc specii rare de plante. afecţiuni respiratorii. pinul strob (Pinus strobus) şi alte specii indigene şi exotice În centrul municipiului. Se mai întîlnesc aici: bumbăcăriţa (Eriophorum vaginatnm). cane scena. surmenaj fizic şi intelectual. textile de interior. amenajat în coasta unei păduri la începutul secolului nostru. grafică şi sculptură datorate altor artişti români). cu înălţimea pereţilor. la poalele Munţilor Gutîi. precipitaţiile nuedii anuale ating 900—1 000 mm. Factori naturali de cură: climat tonic. Indicaţii: afecţiuni endocrine. istorie modernă şi contemporană. PARCUL etc. temperatura medie anuală este de 5°C (în iulie. Ion Luca Caragiale şi George Coşbuc...—5QC). s-au înfiinţat întreprinderi de maşini şi utilaj minier. (colecţii de arheologie. De asemenea. La mlaştina Vlăschinescu. Vechile tradiţii meşteşugăreşti. pe alocuri verticali. Secţie de artă (creaţii ale „Şcolii băimărene". originar din China. ţesături etc. cameră solară. ÎMPREJURIMI IZVOARELE (27 km pe DJ 183) STAŢIUNE CLIMATICĂ SEZONIERĂ DE INTERES LOCAL situată la poalele Munţilor Gutîi. TURNUL ŞTEFAN (ridicat în anii 1445—1468). de 40—90 m. situat pe valea rîului Săsar. . este atestat documentar pentru prima oară la începutul veacului al XVI-lea (1329) sub numele de Civitas Rivuli Dominarum. o formă incipientă de organizare a minerilor. Încă din anul 1789 la Baia Mare funcţiona o Casă de ajutor frăţesc.ITINERARUL IV. Amatorii de drumeţie se pot îndrepta spre Clicile Tătarului. În anul 1903 în localitate s-a desfăşurat Adunarea generală a Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA). predomină muşchiul de turbă şi diferite specii de rogoz (Carex pancijlora. C. GRUPUL STATUAR SFATUL BĂTRÎNILOR (1970. COMPLEXUL ASTRONOMIC POPULAR (planetariu. care s-a bucurat de sprijinul lui Iancu de Hunedoara şi Matei Corvin (ultimul hotăra în anul 1469 ca cetatea să fie împrejmuită cu întăriri dintre cele mai trainice. s-a dat în folosinţă o mare unitate de prelucrare a minereului. 14—15°C. în oraş îşi desfăşoară activitatea un teatru şi s-au ridicat numeroase edificii social-culturale. platanul. ceea ce reprezenta.. întinsă pe 3 ha. situate po cursul inferior al Văii Brazilor. stări de debilitate. BASTIONUL MĂCELARILOR (1347. expoziţie în aer liber grupînd gospodării şi instalaţii tehnice ţărăneşti) şi Expoziţia de Flori de Mină. Obiective turistice: MUZEUL JUDEŢEAN cu Secţie de istorie. iar în ianuarie. observator astronomic). dominat de silueta impunătoare a unor arbori monumentali. Climat montan. salcîmul japonez. istorie medievală. C. se află singurul exemplar din judeţul Maramureş de Koelrenteria paniculata. Andei Ostap). se remarcă: arborele de lalele (Liriodendron tulipifera). Aici. BAIA MARE — BAIA SPRIE — VADU IZEI — BORŞA — VIŞEU DE SUS — SIGHETU MARMAŢIEI — SĂPÎNŢA — NEGREŞTI-OAŞ — SEINI — BAIA MARE Km O (DN 18) BAIA MARE Municipiul Baia Mare. se găsesc BUSTRU1LE lui Mihai Eminescu. refaceri după anul 1445). de textile etc. mult îmbogăţite. s-a dezvoltat în evul mediu şi în epoca modernă ca centru meşteşugăresc legat de exploatarea şi prelucrarea metalelor neferoase. Vida Gheza). În PARC. de faianţă şi sticlărie. stejarul. rar întîlnit la noi în ţară. pinul negru (Pinus nigra). nevroză astenică. CASA IANCU DE HUNEDOARA (secolul al XV-lea). lungi de cca 600 m. de fapt. Oraşul. cu ziduri de piatră şi bastioane). rostrata) care toamna îi dau acestuia un colorit brun-roşcat. au transformat oraşul de astăzi într-un însemnat centru economic (s-au extins exploatările miniere anterioare şi au apărut altele noi. de maşiniunelte. numismatică. ca într-un adevărat parc dendrologic. străveche vatră de locuire şi permanenţă. MONUMENTUL OSTAŞULUI ROMÂN (1959..). Secţie de etnografie şi artă populară (sector pavilionar cu valoroase colecţii cuprinzînd port popular tradiţional. nucul american (Juglans nigra). arbore exotic. stimulent. de pe platoul Izvoarelor. puternic contrastant cu peisajul din jur. trifoiul de baltă. maclura (Maclura pomifera).

Fondul cenuşiu închis al rocii care formează creasta este punctat multicolor de diferite specii de licheni. Privită de la bază dă impresia unui uriaş ferăstrău care încearcă străpungerea cerului. Km 41 (DN 18) DESEŞTI Comună în perimetrul căreia se întinde pe 50 ha REZERVAŢIA GEOLOGICA CREASTA COCOŞULUI. „băile" de la Baia Sprie au rămas cunoscute ca unele dintre cele mai grele mine. Km 15. participant la procesul Memorandului. studiul ei aducînd noi precizări referitoare la evoluţia florei pliocene din România şi din restul Europei. Cele mai potrivite momente în vederea organizării unor excursii în rezervaţie sînt lunile iunie şi octombrie. Baia Sprie este un important centru minier din judeţul Maramureş. În istoria mineritului. care cuprinde. Km 8 (DN 18) CHIUZBAIA (ramificaţie 7 km pe DL) Veche şi pitoreasqă aşezare de mineri în vecinătatea căreia. Pîrtia de schi de aici. vizibilă prin impresiunile de frunze în roca friabilă de diatomit. castanul dulce. În prezent. unul dintre conducătorii luptei naţionale a românilor din Transilvania. iar în clădirea şcolii întemeiată de el în anul 1905 s-a organizat o EXPOZIŢIE MUZEALA referitoare la învăţămîntul în Maramureş. la temperaturi de 30—40°C. precum şi alte specii de mult dispărute de pe aceste meleaguri: magnolia şi arborele de lalele. la Baia Mare. alunul. Creasta reprezintă o porţiune dintr-un vechi crater vulcanic. are lunp mea de 2 100 m şi o diferenţă de nivel de 520 m. Pereţii ei sînt dantelaţi. abrupţi. La Tăuţii de Sus există cele mai frumoase exemplare. La 4 km de Şişeşti în localitatea Dăneşti se găsesc izvoare minerale sulfuroase. la 2. teiul. arţarul. Arboretul de pe Dealul Murgăul Mare este declarat rezervaţie naturală din anul 1970 şi ocupă suprafaţa de 51 ha. Km 10 (DN 18) BAIA SPRIE Oraş situat pe valea superioară a rîului Săsar. Săpînţa etc. Accesul la acest interesant punct turistic se face clin Pasul Gutîiului (de la hanul „Pintea Viteazul") pe . scoruşul. lor adăugîndu-lise mesteacănul.5 (DN 18) MOGOŞA (ramificaţie 3 km) Mogoşa este o adevărată Poiana Braşov a localnicilor. respectiv. vîrsta lor depăşind 500 de ani. localităţi situate în vecinătatea municipiului Baia Mare. avînd pe alocuri o linie verticală.planta carnivoră roua cerului (Droaera rotundifolia) ş. Existenţa castanului în zonă este amintită pentru prima oară în anul 1642. de coacere a fructelor. se află REZERVAŢIA DE CASTAN COMESTIBIL. cu înălţimea de 22 m şi circumferinţa de pînă la 8 m. nucul. dintre care reţin atenţia Cladonia chlorophaea. sodice indicate în tratarea afecţiunilor remuatismale şi a afecţiunilor tubului digestiv. De la. pe malul căruia s-a construit un hotel. Umbilicaria cylin-drica şi alţii. în vîrstă de 150 de ani. fiind constituită din punct de vedere petrografic din andezit bazaltoidic. Lacul Bodi. Vara. viţa-de-vic. Aici predomină castani proveniţi din sămînţă. una dintre cele mai apreciate din nordul ţării. Cladonia cornuta. În apropiere de Mogoşa se află BAZA TURISTICĂ PENTRU TINERET ŞUIOR care organizează excursii şi drumeţii pe văile Izei şi Vişeului. Între Tăuţii de Sus şi Tăuţii Măgheruş. dar şi cu o gigantică reptilă mezozoică. ÎMPREJURIMI ŞIŞEŞTI (4 km pe DJ 184) comună natală a lui Vasile Lucaciu. are amenajat un ştrand precum şi un debarcader pentru plimbări de agrement cu barca. întrucît în trecut „băieşii" erau nevoiţi să lucreze în subteran.5 km distanţă. atestat documentar în anul 1329 sub numele de Mons Medius. „una din cele mai bogate şi mai bine conservate flore pliocene din România". carpenul. frasinul. supranumit „Leul de la Şişeşti". care corespund cu perioada de înflorire şi. bicarbonatate. În pădurea pliocenă fosilizată predomina fagul în asociaţie cu 12 specii de stejar.a. cu vîrsta de 90 de ani. are o mare importanţă ştiinţifică.distanţă seamănă cu o creastă de cocoş (ceea ce a determinat pe localnici să-i dea această denumire). În casa în care a văzut lumina zilei Vasile Lucaciu s-a amenajat o EXPOZIŢIE MEMORIALĂ consacrată vieţii şi activităţii acestuia. Vama. Flora fosilă. fără nici o instalaţie de aerisire. precum şi castani apăruţi din lăstari. se află REZERVAŢIA PALEONTOLOGICA omonimă (50 ha suprafaţă).

Din cei 30 de oameni a reuşit să supravieţuiască. Km 98 (DN 17 C) BOGDAN VODĂ Comuna este strîns legată de unul din momentele însemnate ale istoriei medievale româneşti. afecţiuni neurologice periferice. capra neagră. 260 de case pierind mistuite de flăcări. aici s-au mai găsit vîrfuri de săgeţi. printre care Pleurocla de albescens şi Mnium blytii. de exemplu Pietrosu. Inaugurarea actualului. ceramică etc. Climat montan. cei ce nu muriseră după acest act barbar au fost ucişi cu baionetele. iar în ianuarie. mierea ursului (Pulmonaria offici-nalis). Săpînţa etc.. cioplite în piatră. Fig 05 În amintirea martirilor asasinaţi la Moisei. cascade. marmota etc. lacuri glaciare (Iezeru. ansamblu memorial a avut loc în anul 1972. guşa porumbelului. precipitaţiile anuale înregistrează în medie 800—900 mm. care ajutaseră pe partizani sau se opuseseră jafului săvîrşit de fascişti. Indicaţii: nevroză astenică. Factori naturali de cură: ape minerale clorurosodice concentrate. aproximativ. Indicaţii: afecţiuni reumatismale. povîrnişuri repezi. cel care a întemeiat statul feudal independent Moldova şi a fost primul domn de sine stătător al provinciei româneşti de la est de Carpaţi. Pasul Ştiol.. temperatura medie anuală este de 8°C (în iulie. temperatura medie anuală este de cca 5. Datorită unui complex de condiţii favorabile aici se întîlnesc numeroase specii de animale ca: ursul brun. pe valea Izei. afecţiuni endocrine. Iezerele Buhăescului). Cercetările arheologice au identificat la intrarea în comună temeliile de piatră ale unei locuinţe înconjurată cu pavaj fşi o palisadă. ghinţura (Genţiana punctata). lănci de fier. culmi prăpăstioase. O serie de specii vegetale din Munţii Rodnei sînt considerate rare.a. i-au închis în două case (si prin ferestre i-au secerat cu puştile mitraliere. Factori naturali de cură: bioclimat tonic stimulent. în apropierea Pasului Prislop (1 415 m alt. afecţiuni posttraumatice.5°C (în iulie. la Moiseni.Valea Şuierului pînă la Izvor (pe drumul către Mogoşa) şi apoi pe un drum forestier. Pasul Prislop. specii de muşchi cantonate numai în acest masiv. artistul Vida Gheza a ridicat în localitate un ANSAMBLU MEMORIAL (iniţial din lemn) compus din 12 siluete de bărbaţi. au un relief sălbatic. clădirea a dispărut în urma unui incendiu. precipitaţiile medii anuale înregistrează 750 mm. Din staţiune se pot organiza interesante drumeţii şi excursii la cabana şi vîrful Puzdrele. Climat de depresiune intramontană. MUNŢII RODNEI. în Munţii Rodnei. La plecare. aproximativ 15°C. la Sighetu Marmaţiei. Pietroasei. bioclimat de cruţare. Km 136 (DN 18) MOISEI Localitate cu profunde rezonanţe istorice datorită masacrului comis aici. De asemenea. în toamna anului 1944. căldări glaciare. floarea de colţ. . clopoţelul (Campanula carpatica). care sianbolizeăă cele 12 luni ale anului. smîrdarul. La 16 octombrie 1944. zîmbrul. ape minerale carbogazoase. de către horthyştii în retragere. în care sînt prezente urme ale glaciaţiei. De aici a plecat. horthyştii au dat foc satului. afecţiuni ginecologice. doar unul singur. acvila de munte. La 10 km de oraşul Borşa. tisa ş. cu 2 303 m). afecţiuni respiratorii. iar în ianuarie. grav rănit. specia de rogoz alpin Kobresia simpliciuscula. pinteni. rîsul. degetăruţ (Soldanclla pussilla). Km 143 (DN 18) BORŞA Oraşul situat la poalele Munţilor Rodnei şi întins pe 20 km pe văile Vişeului. Repedei şi Tîslei. — 7°C). neîntîlnite nicăieri în Carpaţii Orientali (o serie de piscuri depăşesc 2 000 m altitudine. Dintre speciile mai deosebite menţionăm. cerbul. se află STAŢIUNEA CLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL BORŞA. cu văi caracteristice. Km 46 (DN 18) OCNA MARAMUREŞULUI (ramificaţie 5 km) STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL situată la poalele lanţului de munţi vulcanici Ţibleş — Gutîi.—4°C)..). păiuşul. voievodul maramureşan Bogdan. este unul dintre punctele de plecare în ascensiunile în Munţii Rodnei. ocupanţii horthyşti au adus la Moisei 30 de ţărani din diferite sate maramureşene. unele dintre ele fiind endemisme carpatice sau rodniene. peste 18°C. remarcabili prin masivitate şi înălţimi. trecînd munţii prin Pasul Prislop.

sector în aer liber cu gospodării şi instalaţii tehnice populare) şi Secţie de ştiinţele naturii (colecţie de mamifere şi păsări. fuse şi furci de tors. la altitudinea de 274 m. Apele din zonă sînt săgetate de păstrăvi şi lipani. iar pe Valea Vinului întîlnim multe izvoare cu apă minerală.20 m şi vîrsta de peste 200 de ani). realizatorul unor frumoase porţi maramureşene de o concepţie deosebită. ceramică de Vama. în 1860 lua naştere Asociaţia pentru Cultura Poporului Român din Maramureş. măşti etc. considerat „capitala" Ţării Oaşului. localitate cu apă minerală carbogazoasă. Valea Vaserului. care prin relief şi culoare înfăţişează aspecte din viaţa şi preocupările oamenilor acestor străvechi meleaguri româneşti. ce se exfo-liază cu uşurinţă în plăci mari.-siunii Oaşului şi ocrotit de două masive vulcanice — Oaşului şi Gutîiului —. Popovici). Km 278 (DN 19) VAMA Vechi şi renumit centru de olărit. cel mai mare oraş din Depresiunea Maramureşului. În apropiere de Bixad se află o pădure cu numeroşi stejari de dimensiuni spectaculoase şi vîrstă multiseculară. ar fi existat exploatări de sare încă din secolul al VI-lea. Vama este cunoscută azi priii ceramica smălţuită şi decorată cu . Faima localităţii constă însă şi în operele de artă ale meşterului Stan Ion Pătraş. iar în 1862 se înfiinţa un Institut Pedagogic românesc. atestată documentar în anul 1363. Km 237 (DN 19) SĂPÎNŢA Comuna. netedă. unelte agricole. a fost atestat documentar în anul 1270. costume populare tradiţionale. La 5 km spre nord. de-a lungul vremii aici au funcţionat şcoli.). cu numeroase cruci sculptate şi pictate de Ion Stan Pătraş. cu circumferinţa de 8. Obiective turistice: MUZEUL ETNOGRAFIC cu Secţie de etnografie (sector pavilionar cu bogate şi variate colecţii de ţesături. cu scoarţă de culoare deschisă.40 m. este vorba de aşa-numitul Cimitir vesel. totodată. Sighetu Marmaţiei a devenit municipiu în anul 1968. sodică. vegetează un platan în vîrstă de 250 de ani. Un alt obiectiv turistic. D. piuă etc. bicarbonatată. situat în mijlocul Depre. calcică. al unor interesante şi amuzante epitafuri în versuri. una Dintre cele mai pitoreşti văi din ţară. poate fi vizitat la Săpînţa. Sighetu Marmaţiei a fost în evul mediu un cunoscut centru comercial şi cultural. Km 274 (DN 19) NEGREŞTI-OAŞ Oraşul. cu circumferinţa de 4. precum şi unul din locurile cu o faună cinegetică bine cunoscută şi apreciată. covoare vechi şi scoarţe maramureşene. Deşi localitatea în sine nu constituie un obiectiv turistic ea este cunoscută prin împrejurimile sale deosebit de frumoase. în 1883 se constituiau în localitate Reuniunea învăţătorilor Români din Maramureş şi Asociaţia Muzeală. Obiective turistice: MUZEUL ORĂŞENESC OAŞ (colecţii de artă. Atestat documentar din anul 1334. ). este atestat documentar din anul 1365. 35.Km 162 (DN 18) VIŞEU DE SUS Oraşul. Km 199 (DN 18) COŞTIUI (ramificaţie 3 km) Străveche aşezare românească unde. este considerat cel mai nordic municipiu din ţară. PARCUL NATURAL GRĂDINA MORII (printre alte specii. sectorul în aer liber prezintă gospodării tipice ţărăneşti cu anexele lor şi instalaţii le tehnică populară: moară de apă. specie exotică. ustensile de uz casnic. Iza şi Ronişoara şi avînd înfăţişarea unei insule în formă de triunghi. clorurată. pe strada Zimbrului nr.. cu caracter de unicat. cu circumferinţa de 4.60 m şi vîrsta de cca 350 de ani. înconjurat de rîurile Tisa. precum şi un plop înalt de 40 m. pe DJ 109 L se ajunge la Bixad. afecţiunilor sistemului nervos periferic şi afecţiunilor ginecologice. autor. costume populare tradiţionale etc. magnezică. indicate în tratamentul unor afecţiuni ale tubului digestiv şi ale glandelor anexe. Izvoarele clorurosodice din localitate şi nămolul sapropelic sînt utilizate în tratarea afecţiunilor reumatismale. Menţionăm că în oraş. lăzi de zestre încrustate. aşezat pe terasele Tisei.. după unele izvoare documentare. reprezintă împărăţia veşnic verde a coniferelor. înalt de 30 m. La Săpînţa există mlaştina denumită Poiana Brazilor unde se întîlneşte cea mai joasă staţiune de Pinus mugo din ţara noastră (970 m alt. aici trăiesc un gorun monumental. este un renumit centru de ţesături artizanale. MONUMENTUL OSTAŞULUI ROMÂN (1972. precum şi un ierbar cu 20000 de planşe). Km 218 (DN 18) SIGHETU MARMAŢIEI Sighetu Marmaţiei. asociaţii culturale şi s-au tipărit cărţi în limba română. situat la confluenţa rîurilor Vişeu şi Vaser. În anul 1836 îşi deschidea porţile o Academiei de drept. mobilier.

Iniţial. Km 319. care prin aşezare redau numele lui Mihai Eminescu.5 (DN 1 C) SEINI Aşezarea. într-o zonă de coline împădurite. pe Dealul Comja. Spre sud de Vama (9 km pe DL) se întîlneşte căldarea (4 km diametru) fostului vulcan din microdepresiunea Puturoasa. Km 297. a fost drenat prin captare. apa minerală bicarbonatată. carbogazoasă. s-a amenajat o plantaţie cuprinzînd mii de puieţi de molid. Km 326. are marginile bine conturate şi încorsetate de vîrfurile Celarul. sechele după traumatisme. Interiorul căldării. La 2 km de Vama. Mestecănisul. La 3 km de Seini. puternic fragmentat. afecţiuni endocrine.5 (DN 1 C) BAIA MARE .cornul lucrată aici (vase. iodurate indicate în tratarea unor boli ale aparatului locomotor şi ale sistemului nervos periferic. se află' localitatea Valea Măriei. blide. Factorii naturali de atracţie ai acestui loc îl constituie poienile largi. s-a format un lac. în apropiere de Dealul Soarelui. ducînd la scăderea adîncimii căldării. în nord-estul localităţii. clorurosodică. atestată documentar în anul 1334. se găsesc vestigiile unei fortificaţii medievale. Apa. o pădure de stejari. omagiu adus de ardeleni Luceafărului poeziei româneşti. oscilaţiile de temperatură au atacat puternic roca andezitică. Poiana Salheghiului şi Mica. ulcioare etc.5 (DN 1 C) APA SĂRATĂ (ramificaţie 1 km) Apa Sărată este cea mai solicitată bază de agrement a municipiului Baia Mare. este considerată limita nordică a extensiunii viţei de vie în ţara noastră. Dosul Comjii. vînturile. izotonă de la izvoarele de aici se foloseşte în tratarea unor afecţiuni reumatismale. care ulterior datorită intensificării acţiunii de eroziune a pîrîului Talna Mică.). afecţiuni ale sistemului nervos periferic. izvoarele de ape minerale sulfuroase. Pe Dealul Cetăţii.

STATUILE lui Alexandru Ioan Cuza (1909. în prezent. geologie. o dată cu strămutarea reşedinţei domneşti de la Suceava. Iaşul apare pentru întîia oară atestat documentar. ţevi sudate. Grigore Ureche. de asemenea. la 6 octombrie 1408. Şorogari. Romanelli). aici s-a înfiinţat prima tipografie din Moldova (veacul al XVII-lea). ca punct de vamă.). operă. Aflat într-o zonă de străveche locuire şi permanenţă dacică. din teritoriul vremelnic ocupat de Puterile Centrale. patrimoniul. Berindei).a. la 27 mai 1600. medical. în anul 1860 s-a înfiinţat prima universitate din ţara noastră şi tot aici şi-a avut sediul iniţial societatea cultural-literară Junimea. floră. MUZEUL DE ISTORIE NATURALĂ (clădire monument de arhitectură de la începutul secolului trecut. Miron Costin. Miroslava. filarmonică. al Ardealului şi a toată ţara Moldovei". civilizaţia dacică şi cea daco-romană — de istoria medievală. IAŞI — SUCEAVA (166 km) Km 0 (DN 28) IAŞI Municipiul Iaşi. bogate colecţii şi documente referitoare la epocile modernă şi contemporană). În evul mediu şi în epoca modernă oraşul a avut şi un însemnat rol cultural. bogat şi divers. şeful statului. cu peste 300 000 de exponate. precum şi prima şcoală superioară de la est şi sud de Carpaţi. Obiective turistice: COMPLEXUL MUZEAL IAŞI cu Secţie de istorie (colecţii de arheologie — paleolitic. instalaţii tehnice ţărăneşti etc. guvernul şi parlamentul României. STATUIA ECVESTRA A LUI ŞTEFAN CEL MARE (1888. BISERICA GOLI A (1650—1653). fabrică de antibiotice. situat în zona de contact a Podişului Central Moldovenesc cu Cîmpia Moldovei. agronomic ş. în apropiere de confluenţa Bahluiului cu pîrîul Nicolina. aici a dat Mihai Viteazul. mineralogie). institute de cercetare. BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI CETĂŢUIA (1669—1672).). şi o intensă viaţă cultural-artistică (universitate. operă a arhitectului I. în Casa Dosoftei. Secţie de etnografie şi artă populară (piese de port. IAŞI — TÎRGU FRUMOS — HÎRLAU — BOTOŞANI — SUCEAVA — GURA HUMORULUI — CÎMPULUNG MOLDOVENESC — VATRA DORNEI — POIANA STAMPEI — TIHUŢA — BISTRIŢA — REGHIN — SOVATA — GHEORGHENI — LACU ROŞU — BICAZ — PIATRA-NEAMŢ — BACĂU — ROMAN — IAŞI a. Iaşul a reprezentat locul declanşării revoluţiei de la 1848. un puternic centru al luptei pentru Unire. Dimitrie Cantemir.D. monument de arhitectură din veacul al XVII-lea.. numismatică.ITINERARUL V. flamandă. s-a dezvoltat. PALATUL CULTURII (1890—1926). creaţii ale şcolilor de pictură italiană. ctitorită de Petru Şchiopul). în a doua jumătate a secolului trecut aici s-a afirmat o activă mişcare muncitorească. ample refaceri la sfîrşitul veacului trecut. olandeză. Un moment decisiv în evoluţia Iaşilor l-a avut transformarea sa în capitală a Moldovei. pe versanţii a şapte coline: Copou. ION BOTEZĂTORUL (1635): BISERICA TREI IERARHI (1637—1639. R. celebrului său act în care s-a intitulat „domn al Ţării Româneşti. care avea să cuprindă apoi şi celelalte ţări române. franceză etc. în privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun negustorilor lipoveni. Ion Ne-culce şi alţi cărturari români din secolele XVII—XVIII. cu o vatră de formă stelată.. BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI CĂLATA (secolul al XVI-lea. Muzeul Literaturii (documente şi exponate referitoare la literatura română modernă şi contemporană. Repedea şi Cetăţuia. neolitic. edituri. este organizat pe cîteva teme principale: faună românească. Muzeul Unirii şi Muzeul Teatrului. stil neogotic. Breazului. faună exotică. cu nucleul central pe locul oraşului vechi. Secţie de artă (artă românească din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea pînă în zilele noastre. Fremiet). în intervalul decembrie 1916 — decembrie 1918 la Iaşi s-au retras. daco-romană şi românească. Oraşul de pe Bahlui se numără astăzi printre cele mai mari centre urbane ale României. cărţile tipărite la Iaşi circulînd pe întregul teritoriu românesc. avînd un ridicat potenţial economic (industrie electronică. şi a fost. sculptură şi grafică). Mihail . perioade mai lungi sau mai scurte. ca şi Roma. BISERICA SF. textile etc. Oraşul a fost strîns legat de numeroase evenimente majore ale istoriei poporului român. ale cărei baze s-au pus în anul 1843. teatru. ctitorie a lui Vasile Lupu). uzine constructoare de utilaj greu. institute de învăţămînt superior politehnic. Em. una dintre cele mai vechi instituţii de acest gen din ţara noastră. unităţi ale industriei alimentare. presă etc. Călata.. aici au trăit şi creat. în timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lăpuşneanu. confecţiilor. în anul 1566. mobilier. funcţionează Sectorul de literatură veche).

W. măslinul (Olea europaea). originar din Africa. Ciric şi Aroneanu II. Di-mitriu-Bîrlad). C. originară din Africa de Sud. din care anticii preparau acel material ce a premers hîrtia. Colecţia plantelor mediteraneene cuprinde: palmierul pitic (Cha-maerops humilis) care creşte spontan în sudul Europei. palmierul (Chamaedorea elegans) originar din Mexic. cu suprafaţa lipicioasă de pe care insectele nu se mai pot desprinde. Colecţia de plante utile. aranjate după modul de ademenire şi captare a prăzii. cu două lacuri artificiale. palmierul-curmal (Phoenix dactylifefa). GRĂDINA COPOU a fost amenajată ca parc în timpul domniei lui Mihail Sturdza. Georgescu). palmierul cu fructe de aur (Chrysalidocarpus lutescens) originar din Insula Mauritius ş. camforul (Cinnamomum camphora). atestat ca tîrg la mijlocul secolului al XV-lea (1448). GRĂDINA BOTANICĂ. tropicale şi subtropicalei deţine numeroase exemplare. Rebhun. Tot în Grădina Copou se găseşte celebrul tei al lui Mihai Eminescu. Gheorghe Asachi (1890. D. grupate pe interesante colecţii.5 ha. originară din India. Colecţia de plante ce se disting prin bogăţia frunzelor şi frumuseţea inflorescenţei cuprinde exemplare deosebit de interesante. MONUMENTUL EROILOR DIVIZIEI 2 CAVALERIE (1930. Vasile Alecsandri (1900. precum şi plantele Sarracenia purpufea din America boreală şi Cephaloius follicularis. Romanelli). Veronica Miele ş. I. I. trestia de zahăr (Saccharum officinarum). Ciprian Porumbescu. REZERVAŢIA DE FÎNEŢE DE PE VALEA LUI DAVID (12 km pe DL) ocupă o pajişte extrem de bogată. cunoscută zonă de agrement a ieşenilor. Km 46 (DN 28) TÎRGU FRUMOS Oraş situat în stînga Bahlueţului. pe coasta vestică a Dealului La Coşări. mimoza senzitivă (Mimosa pudica) ale cărei frunze în momentul atingerii se lasă în jos şi se strîng. înfiinţată în anul 1864. întîlnim aici planta numită Drosera. întinsă pe 50 ha. Hegel). . arbore ce atinge vîrsta de 500—600 de ani. aflate în mijlocul unei păduri de foioase. întinsă pe suprafaţa de 105 ha. din a cărui scoarţă se obţine prin distilare o substanţă cu întrebuinţări farmaceutice. Colecţia de plante carnivore prezintă două grupe mari.a. revenind apoi la poziţia iniţială. cultivat pentru fructele sale bogate în zaharuri. REZERVAŢIA GEOLOGICA ŞI PALEONTOLOGICA REPEDEA f4 km pe DN 24 spre sud-est din comuna Bîrnova. Baraschi). care au creat un microclimat variat. planta cunoscută sub numele de Cordyline. W. ambele înzestrate cu capcane de tip urnă. prima instituţie de acest gen din ţara noastră. unrlo chiar rarităţi floristice pentru ţara noastră. Miron Costin (1910. întinsă pe 38. A. dintre ele amintim: planta numită Croton. GRĂDINA COPOU. Km 26 (DN 28) PODU ILOAIEI Străveche aşezare situată pe terasele Bahlueţului şi atestată documentar în anul 1646. Aici s-a amenajat un lac de acumulare cu suprafaţa de 150 ha şi un volum de apă de 19 600 000 m3.Kogălniceanu (1909. ale cărei frunze îşi schimbă culoarea pe măsură ce îmbătrînesc. R. proiectat după planurile lui Gheorghe Asachi) înconjurat de busturi ale unor ilustre personalităţi ale vieţii cultural-artistice româneşti: Mihai Eminescu. Ion Creangă. ocupă ambii versanţi ai văii Podgoria Copou şi cea mai mare parte a Dealului Copou. GRĂDINA BOTANICĂ ş. peste 3 000 de specii de plante de pe toate meridianele globului. MONUMENTUL INDEPENDENŢEI (1982. Ea deţine. prezintă deosebită importanţă ştiinţifică datorită formaţiunilor sarmaţiene a căror studiere a contribuit la determinarea stratigrafie! Podişului Central Moldovenesc. Caragiale. printre care: papirusul (Cyperus papyrus). realizarea ei datorîndu-se arhitectului piesajist F. aici cresc plante foarte diferite din punct de vedere fitogeografic. Xenopol (1939. apoi încă 4 km pe DL). în care prada pătrunde şi rămîne acolo fără şanse de a mai scăpa. Rezervaţia botanică cuprinde numeroase alunecări vechi de teren.a. cu tulpina de pînă la 5 m înălţime. I. originară din sud-vestul Australiei. TEATRUL PENTRU TINERET. PANTEONUL VOIEVOZILOR. Iacob Negruzzi. locul de naştere a portului Theodor Neculuţă şi a criticului Garabet Ibrăileanu. Gabriela Manole-Adoc şi Gheorghe Adoc). cu frunze cu dungi longitudinale de diferite culori. a cărei tulpină conţine zahăr în proporţie de 20%. Mihai Eminescu (1925. Hegel).a. C. În lunii localităţii (dealurile Henciu şi Tintel) s-au descoperit fragmente ceramice din neoliticul dezvoltat. cunoscut sub numele de papirus. În centrul grădinii se află monumentul Obeliscul leilor (1834. ÎMPREJURIMI CIRIC (5 km spre nord-est pe DL).L. originară din Cuba. Schmidt-Faur).

tricotaje. Km 92 (DN 28 B) FLĂMÎNZI (ramificaţie 3 km pe DL) Comuna este locul de unde a izbucnit flacăra marii răscoale a ţăranilor din anul 1907. s-a descoperit cea mai completă staţiune neolitică din ţara noastră. daco-romană şi românească. datînd din mileniile IV—III î. era renumită pentru vinurile sale de calitate încă din secolul al XV-lea. Motivele decorative şi cromatica ceramicii culturii Cucuteni o situează printre cele mai remarcabile realizări neolitice din ţara noastră. peste 20°C. o statistică din anul 1832 consemnează că oraşul avea 49 de „fabrici" (de lumînări. unul dintre cele mai însemnate centre urbane ale Moldovei.a. calcice. Calafeteanu). În oraş se conservă VESTIGIILE FOSTEI CURŢI DOMNEŞTI unde săpăturile arheologice au scos la lumină material ceramic din veacul al XV-lea (plăci de sobă. la Cotnari domnitorul Despot Vodă a înfiinţat o şcoală cu predare în limba latină condusă de umanistul Ioan Sommer. castron etc. bioclimat de cruţare.e. sulfatate. În prezent. cu numeroase crame şi un mare combinat de vinificaţie. FI. ale blănarilor.a. afecţiuni ale tubului digestiv.. precum şi BISERICA construită de Ştefan cel Mare în anul 1492. textile.n. datînd din secolele IV—III î. după incendiul suferit de Curtea domnească din Iaşi. .. de la domnitorul Petru Şchiopul. important punct comercial pe drumul ce lega Marea Neagră de Marea Baltică (dintr-un document din anul 1579.). aflăm că la Botoşani se ţinea cel mai vechi şi mai mare iarmaroc din toată Moldova). în secolul al XVIII-lea fiind amintite breslele alămarilor armeni. temperatura medie anuală este de cca 9°C (în iulie. pictată cu motive originale. menţionată documentar pentru prima oară la 5 octombrie 1448. cupă. afecţiuni otorinolaringologice. Km 63.. bicarbonatate.5 (DN 28 B) COTNARI Străveche vatră de locuire unde în punctul numit la Dealul Cătălina s-au descoperit vestigiile unei aşezări fortificate. orchestră simfonică ş. iar în ianuarie. plăci decorative şi pavimentare etc.. Paralel cu comerţul s-au dezvoltat şi meşteşugurile. Km 122 (DN 28 B) BOTOŞANI Oraşul.). situat pe coamele unor dealuri cuprinse între văile Dres-leuca (la vest) şi Sinta (la est). Indicaţii: afecţiuni reumatismale. Vinurile produse în Cotnari au obţinut de-a lungul timpului multe medalii şi diplome la expoziţii şi tîrguri internaţionale. În sudul locolităţii. combinaţia lor respectînd regulile ritmului şi simetriei în raport de forma obiectului (ceaşcă. precum şi reprezentative unităţi cultural-artistice (teatru. sodice. Podgoria Cotnari. STRUNGA (9 km pe DN 28) STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ SEZONIERĂ DE INTERES LOCAL situată în sud-vestul oraşului Tîrgu Frumos. Pictura bicromă sau tricromă a pieselor ceramice utiliza motive spiralice şi meandrice. atestat documentar din anul 1384. veche vatră de locuire şi permanenţă dacică. Astăzi localitatea este un cunoscut centru viticol. În veacul al XVI-lea. de pînzeturi etc. pe Dealul Cetăţuia (140 m alt.n.—4"C).).). Hîrlăul. afecţiuni respiratorii. de ulei. în oraş funcţionează întreprinderi de confecţii.). afecţiuni neurologice periferice. a fost reşedinţă de vară a lui Ştefan cel Mare. precum şi o EXPOZIŢIE MUZEALA evocă evenimentele petrecute aici în urmă cu peste 84 de ani. Un MONUMENT aflat în centrul localităţii (1977. afecţiuni hepato-biliare.ÎMPREJURIMI CUCUTENI (12 km nord-vest pe DL) comună situată în coasta Dealului Spinoasa şi pe valea pîrîului Toleasa. Km 73 (DN 28 B) HÎRLAU Unul dintre cele mai vechi oraşe din Moldova.e. precipitaţiile ating o medie anuală de 500—550 mm. magneziene. Purtătorii culturii Cucuteniv răspîndită pe aproape întregul teritoriu al României. de un deosebit nivel tehnic şi calitativ. sînt creatorii unei ceramici cu forme variate. de asemenea. apare pentru întîia oară atestat documentar în anul 1439 şi devine. care prin caracteristicile ei se înscrie în rîndul cetăţilor geto-dacice din prima epocă a fierului. în anul 1624. Factori naturali de cură: ape minerale sulfuroase. bacalilor ş. Climat continental de dealuri şi podişuri. ciubotarilor. domnitorul Radu Mihnea a stat o perioadă la Hîrlău.. cu timpul.

localitatea natală a Luceafărului poeziei româneşti. sat. este unul dintre cele mai vechi centre urbane din ţara noastră. În.Obiective turistice: MUZEUL JUDEŢEAN cu Secţie de istorie (bogate colecţii de ceramică neolitică. în apropiere se găseşte REZERVAŢIA FORESTIERĂ „CODRUL LUI EMINESCU". În luna iunie pot fi admiraţi nufărul alb şi nufărul galben.v australis) acoperă cca 2/3 din suprafaţa apei şi reprezintă un adăpost ideal pentru broaşte ţestoase. care a construit numeroase monumente. 224). ale lui Mahomed al II-lea şi. iar şanţul este adînc de 6—7 m. raţe sălbatice etc. Ioan Albert. ctitorie a lui Ştefan cel Mare). datînd din secolele VI—III î. respectiv. maximă înflorire atingînd oraşul în timpul lui Ştefan cel Mare. comuna Mihai Eminescu. a refăcut şi extins cetatea. Secţie de etnografie (clădire monument de arhitectură de la începutul veacului trecut. comuna Mihai Eminescu. situat pe valea rîului cu acelaşi nume. precum şi expoziţie anuală cu lucrări realizate de participanţii la Tabăra de creaţie de la Agafton). figurine umane din lemn placat cu aur. Importanţa complexului a fost relevată încă din secolul trecut de către Alexandru Odobescu. înfiinţată în anul 1973.n.) şi Expoziţia memorială „Nicolae Iorga” (consacrată vieţii şi activităţii savantului). cu suprafaţa de 22 şi. apoi 3 km pe DL la stînga). ramificaţie 3 km pe DL. precum şi intrarea oraşului sub stăpînirea habsburgică (1775) au fost factorii care au contribuit la scăderea rolului şi importanţei Sucevei. prelucrarea lemnului. Km 158 (DN 29) SALCEA Pe teritoriul comunei există o REZERVAŢIE COMPLEXĂ DE NUFERI (2. războaiele din veacurile XVII—XVIII. puternic ancoraţi prin rădăcini groase la peste 1 m adîncime în mîlul apei. localitatea va juca un rol deosebit în evul mediu. şerpi de apă dulce. I. vîrfuri de săgeată din bronz şi vîrfuri de lance din fier.8 ha suprafaţă). STÎNCEŞTI (2 km pe DN 28 B. modernă şi contemporană. Miclescu). pe raza căruia s-a descoperit un complex fortificat traco-getic format din două cetăţi. stejar roşu. cetatea Sucevei care rezistase puternicelor asedii din anii 1476 şi 1497.e. obiecte şi podoabe geto-dacice. oraş există cîţiva ARBORI OCROTIŢI: pin (pe bulevardul Mihai Eminescu). valul are peste 5 m înălţime. G. STATUIA lui Ştefan Luchian (I. Km 131 (DN 29). o porţiune de pădure. cel care a realizat prima unire politică a celor trei ţări române.n.a. textile. unelte şi ustensile. modernă şi contemporană). institute de cercetare). MONUMENTUL E-ROILOR din primul război mondial (1929. combinat de celuloză şi hîrtie. cu exemplare tinere (pînă la 50 de ani) de gorun. port popular tradiţional etc. Transferarea capitalei Moldovei la Iaşi (1566). şi aşezat aproximativ în mijlocul Podişului Sucevei. situată la izvoarele pîrîului Agafton. Secţie de artă (pictură românească modernă şi contemporană).) şi cultural (teatru. prima lucrare de artă plastică care îl înfăţişează pe poet). perle din pastă sticloasă. Guguianu). PĂDUREA AGAFTON (peste 1 500 ha suprafaţă). unităţi ale industriei uşoare şi ale industriei alimentare etc. cînd Petru I Muşat mută capitala Moldovei de la Siret la Suceava. Stuful (Phrag-Tnite. redate schematizat etc. apoi 5 km pe DL la stînga). respectiv. numismatică. tei. PARCUL „MIHAI EMINESCU" etc.. ÎMPREJURIMI IPOTEŞTI (6 km pe DN 28 B. În mai 1600. şi IV—III î. Covalschi). Municipiul Suceava este un cunoscut centru economic (industrie constructoare de maşini. carpen. precum şi BUSTUL poetului realizat de sculptorul Gheorghe Anghel. săli . Galeria de artă „Ştefan Luchian" (creaţii ale pictorilor localnici şi din alte părţi ale ţării. este destinată agrementului şi recreerii. aproape de confluenţa acestuia cu pîrîul Dragomirna. 23 ha. stejar. Atestată documentar în anul 1388. Georgescu. Obiective turistice: MUZEUL JUDEŢEAN cu Secţie de istorie (patrimoniu bogat şi variat compus din colecţii de arheologic. H. pe Calea Naţională nr. şi-a deschis porţile în faţa lui Mihai Viteazul. asociaţii culturale. Km 166 (DN 29) SUCEAVA Municipiul Suceava. MONUMENTUL „OMAGIU ŢĂRĂNIMII" (1977. stejar secular (la intersecţia bulevardului Mihai Eiminescu cu strada Nicolae Iorga) ş. exponate şi documente referitoare la epocile medievală. prezenţa şi continuitatea comunităţilor omeneşti fiind identificată aici încă din preistorie. BUSTUL lui Mihai Eminescu (1890. de cca 80 ha. molid argintiu (Picea pungens engelm. BISERICA PO-PAUŢI (1496. S-au găsit aici fragmente ceramice. aici se află MUZEUL MEMORIAL „MIHAI EMINESCU". sat. istorie medievală.e. cu val şi şanţ de apărare.

malacologie. căpriorul. salcîmul japonez. PARCUL DENDROLOGIC ŞIPOT-CETATE (în sud-estul oraşului. cu o arie limitată de răspîndire în această zonă. ctitorie a lui Bogdan al III-lea). ienupărul ornamental. Coleophora bucovinella. cele 7 ha ale parcului au fost împărţite în sectoare de vegetaţie de munte. ruscuţa de primăvară (Adonis vernalis) etc. trifoistea. pisici sălbatice. CETATEA DE SCAUN (secolele XIV-XVII). Dintre speciile circumpolare întîlnim: feriga de mlaştină (Dryopteris thelypteris). tei. gorun. CURTEA DOMNEASCA (veacurile XIV-XVI). Fondul vegetaţiei îl constituie elemente euroasiatice: stînjenelul siberian (Iris sibirica).5 ha. FRUMOASA (6 km pe DJ 209 C) sat component al comunei Moara în perimetrul căruia se găseşte REZERVAŢIA BOTANICĂ FRU-MOASA-FÎNEŢELE SECULARE ce ocupă suprafaţa de 9. spălăcioasa (Senecio integri j olius). costume. BISERICA SF. mobilier. colecţii de geologie. De asemenea. obiecte şi ustensile gospodăreşti. pălămida (Cirsium decusatum). Centaurea (Centaurea banatica) şi multe altele. în comună se conservă unul dintre cele mai remarcabile MONUMENTE ISTORICE ŞI DE ARHITECTURA MEDIEVALA. Vegetaţia lemnoasă este dominată de molid şi pin în alternanţă cu ulm. BISERICILE îNVIEREA şi SF. salcia (Salix rosmarini-jolia) şi altele.). dediţelul.). ÎMPREJURIMI MOARA (8 km pe DJ 209 C) comună pe teritoriul căreia se află REZERVAŢIA FÎNEŢELE SECULARE DE LA PONOARE întinsă pe 24. laptele cîinelui (Euphorbia dulcis). textile de interior. capul şarpelui (Echium rossicum). gălbinarea (Serratusa woltfii). În afară de fag. plopul negru. toporaşul (Viola pumila). În evul mediu. Speciile continentale sînt reprezentate de: ciuful de Bărăgan fCerasus fruticosa). Vegetaţia are în compunere un număr variat şi bogat de specii dintre care amintim: rogozul. măşti. jderul. frasinul. DUMITRU (secolul al XVI-lea.a.) şi Fondul memorial „Simeon Florea Marian" (consacrat vieţii şi operei cunoscutului folclorist). Secţie de artă (pictură românească modernă şi contemporană). Fauna cuprinde căprioare. trifoiul galben (Trij'olium ponnonicum) etc. mesteacănul. cinci degete. ceramică etc. MĂNĂSTIREA DRAGOMIRNA. zambila pitică (Hyacinthella leucophaea). nucul american. rezervaţia este una dintre cele mai interesante datorită marelui număr de plante din cuprinsul ei. ornitologie etc.a.). STATUIA lui Petru I Muşat (1976. stînjenelul de stepă (Iris ruthenica). carpenul şi stejarul. Dintre elementele europene şi central-europene amintim: bulbucul (Trollius europaeus. antrppurpuraea —. pinul silvestru. pisica sălbatică. bufniţe etc. tisa. drobul (Cytisus ratis bonensis). dihori. Înfiinţată în anul 1921. limba boului (Anchusa ochroleuca). de deal. molidul. dintre speciile care populează parcul amintim: bradul. CETATEA SCHEI A (secolul al XIV-lea). bursuci. Bîrleanu). barba boierului (Ajuga laxmannii). ctitorită de cărturarul şi miniaturistul Anastasie Crimca laînceputul secolului al XVII-lea. vulpi. Vasilescu). stirigoaia (Veratrum album). declarat monument al naturii) etc. gălbinarea. Elementele pontice.5 ha la altitudinea de 324—405 m. drăgaica (Galium boreale). iepuri. în apropierea Cetăţii de Scaun. P. mai cresc aici gorunul. usturoiul sălbatic.consacrate reconstituirii unor momente din epoca lui Ştefan cel Mare etc. veveriţa ş. MITOCUL DRAGOMIRNEI (10 km pe DJ 209 D) comună unde se află o REZERVAŢIE FORESTIERĂ DE FAG în suprafaţă de 131 ha. şopîrliţa albă (Parnasia palustris) ş. curpenul (Clematis recta). PARCUL CENTRAL (aici vegetează un exemplar de fag roşu — Fagus silvatica v. STATUIA ECVESTRA a lui Ştefan cel Mare (1977 I. IOAN CEL NOU (veacul al XVI-lea.ştiinţele naturii (expoziţia de bază abordează cîteva probleme legate de ecosistem ca unitate fundamentală şi funcţională a biosferei. degetarul (Digitalis grandiflora).a. plopul alb. pontico-submediteraneene şi pontico-mediteraneene cuprind: odoleanu. hermine. de cîmpie şi de luncă. vulpea. MĂNĂSTIREA ZAMCA (secolul al XVII-lea). veronica. cosacul (Astragalus cicer). Pe teritoriul rezervaţiei s-a identificat o specie nouă de insecte. dediţelul (Pulsatilla patens). Secţie de. pe lîngă lăcaş a funcţionat . Dintre elementele de faună amintim: mistreţul. cu refaceri ulterioare. liliacul ş. paleontologie. potîrnichi. poroinicul (Orchis ustulata). clocotişul (Clematis integrifolia). ctitorii ale lui Petru Rareş). sipica (Cephalaria uralensis). carpen şi alte specii. Veronica (Veronica incana) etc. frăsinelul (Dictamnus albuş). fagul. cerbul. iarba albastră (Molinia coerulea). sparceta (Onobrychis arenaria). botanică. ce aparţine de pădurea Dragomirna (1 000 ha). fostul Han domnesc ridicat în secolele XVI—XVII. Secţie de etnografie şi artă populară (clădire monument de arhitectură.

o vestită scoală românească de caligrafi miniaturişti. precum. într-o mică depresiune intramontană de la confluenţa pîrîului Humor cu Valea Moldovei. Cîmpulung Moldovenesc a fost o lungă perioadă reşedinţa unui . Km 36 (DN 17) GURA HUMORULUI Oraşul Gura Humorului. MĂNĂSTIRE ctitorită în anul 1530 de către logofătul Toader Bubuiog cu sprijinul lui Petru Rareş. textile de interior. manuscrise caligrafiate şi miniate etc. şi arbuşti indigeni şi exotici. aici funcţionînd întreprinderi de prelucrarea lemnului. precum şi unele specii noi pentru ştiinţă ca Palaeorhychus humorensis (exemplar de 1. inventar gospodăresc. Pe lîngă lăcaş funcţionează o interesantă colecţie de arta medievală românească. Numeroasele galerii în. zăcămînt de sare gemă de formă oval-alungită (500X300 m). Obiective turistice: MUZEUL ETNOGRAFIC (piese de port popular tradiţional. Pictura exterioară a edificiului este considerată drept cel mai reuşit ansamblu al artei feudale moldoveneşti.ocol" cu conducere proprie. unităţi ale industriei alimentare etc. interpret virtuoz. militant pentru o creaţie muzicală inspirată din cîntecul popular. situat în apropierea punctului de contact a Obcinelor cu Podişul Sucevei. Scorpaena. ferecaturi în argint. lacul sărat pe care se pot face plimbări cu barca. a fost întemeiat la sfîrşitul secolului al XVIII-lea (1775). sala de festivităţi săpată în sare constituie interesante puncte de atracţie turistică. partituri în manuscris. EXPOZIŢIA MEMORIALĂ „CIPRIAN PORUMBESCU" prezintă vizitatorilor documente şi fotografii legate de viaţa şi creaţia artistului. Ciupea. o filatură. Atestat documentar în anul 1411. Aliosa.8 m lungime).. numeroase exemplare de arbori seculari. situată pe valea pîrîului Stupea. ce a avut în trecut doar o funcţie comercială. instrumente la care a cîntat compozitorul.). unităţi ale industriei materialelor de construcţii şi un combinat minier. Remarcabilă pictură interioară şi exterioară. diferite publicaţii etc. ctitorie a lui Ştefan cel Mare ridicată în anul 1488. SUCEAVA — BISTRIŢA (196 km) Km 17 (DN 17) CIPRIAN PORUMBESCU Comuna. Colecţia de artă veche deţine piese reprezentative formate din broderii. Localitatea. a devenit un însemnat centru economic din nordul Moldovei. subordonată doar domnitorului Moldovei. măşti etc. autorul primei operete româneşti („Crai nou"). Pe teritoriul comunei se găseşte şi frumoasa pădure de foioase Beranca. mănăstirea Voroneţ. simbol al politicii antiotomane a epocii. punct de agrement al localnicilor). VORONEŢ (4 km pe DL) localitate unde se păstrează unul dintre cele mai valoroase MONUMENTE DE ARTA ŞI DE ARHITECTURA din ţara noastră. este o străveche vatră de locuire şi permanenţă umană. Desfăşurată pe un spaţiu pictural vast. În apropiere întîlnim REZERVAŢIA GEOLOGICA PIATRA PINULUI unde s-au descoperit mai multe resturi de peşti aparţinînd genurilor Lepidopus. Toate scenele vibrează pe un fond cromatic în care se evidenţiază cel mai pur albastru. CACICA (18 km pe DL) comună cunoscută pentru exploatările de sare care au debutat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. situată în Depresiunea Cîmpulung şi întinsă pe aproape 10 km pe valea rîului Moldova. Sardinella. PARCUL DENDROLOGIC LUNCA MOLDOVEI (22 ha suprafaţă. vechile exploatări. Km 72 (DN 17) CÎMPULUNG MOLDOVENESC Localitatea. scena asediului emoţionează prin forţa cu care sînt evocate luptele pentru cucerirea oraşului. În oraş funcţionează în prezent întreprinderi de prelucrare a lemnului. tîrgul de aici fiind anterior constituirii statului feudal independent Moldova. b. ÎMPREJURIMI HUMOR (5 km pe DL) celebru MONUMENT DE ARTA ŞI ARHITECTURA MEDIEVALA. Obiective turistice: MUZEUL ARTA LEMNULUI (patrimoniu bogat şi variat cuprinzînd: . este locul natal al folcloristului Simeon Florea Marian şi a compozitorului Ciprian Po-rumbescu. frescele exterioare cuprind cîteva compoziţii mari dintre care se detaşează tema ce înfăţişează Asediul Constantinopolului. vestitul „albastru de Voroneţ" care figurează astăzi în toate publicaţiile internaţionale de artă alături de verdele Veronese şi roşu Titzian.

alge marine etc. ierunca. unelte şi ustensile casnice din lemn. la altitudinea de 790—l 353 m. floarea de colţ. cocoşul de munte. alături de care vegetează scoruşul. numeroase păsări printre care corbul. REZERVAŢIE GEOLOGICĂ. În . COLECŢIA ETNOGRAFICA PROF. specii mai rare ca tsuga (Tsugă canadensis) ori răşinoase ornamentale ca: tisa piramidală. încă din anul 1941. Pe lîngă Liceul „Dragoş Vodă" funcţionează o interesantă GRĂDINA BOTANICĂ. vindereii. paltinul de munte (Acer pseudoplatanus). un car folosit la munte construit în întregime din lemn. tetramerum). Mestecăniş. rîsul (monument al naturii). fagul. ienupărul. mesteacănul. (azaleele. tisa columnară. ierunca. salcia şi mesteacănul. usturoiul sălbatic. la Rezervaţia geologică Pietrele Doamnei etc. tulichina (Daphne mezereum). monede greceşti. muşcata dracului (Scabiosa lucida subspecia barbata). tuia columnară. P. plopul tremurător.mobilier. vulturica. foaie grasă.a. plantele suculente. păiuşul etc. afinul. veveriţa. rîsul. S. un exemplar de tisa. urechelniţa. merişorul etc. se află REZERVAŢIA GEOLOGICĂ FORMAŢIUNEA CU APTYCHUS. cocosul de munte. romane. Monstera. pe partea dreaptă a Moldovei. se află pe cursul superior al pîrîului Valea Caselor. iepurele. bîrboaca. viminalis). COMPLEXUL TURISTIC PENTRU TINERET (organizează drumeţii la cabanele Deia. de pe stîncile calcaroase ale rezervaţiei. REZERVAŢIA MIXTĂ PIETRELE DOAMNEI-RARĂU (15 km pe DL) este situată în partea nordică a masivului Rarău (punctul cel mai înalt al Rarăului atinge altitudinea de 1 651 m.). piesă unicat în ţara noastră.icale populare). sor cu frate (Melampyrum saxosum). jderul. şorecarul ş. Dintre endemismele carpatice amintim: micsandra sălbatică (Erysimum wittmanii). Pe ţancuri şi abrupturi calcaroase creste floarea de colţ.a. căldăruşa (Aquilegia nigricans).a. Dintre plantele exotice cultivate aici demne de amintit sînt cele de seră şi anume: bananul. afluent pe partea dreaptă a rîului Moldova.. realizate în ţară sau în străinătate.a. Pe versanţii calcaroşi ai cheii cresc bradul. cununiţa (Spirea ulmifolia). de brad. salcia (Salix silesciaca. veveriţa. ceramică.. al cărei colorit se aseamănă cu cel al liliacului. tuia globoasă. a fost declarată. PARCUL TINERETULUI ş.a. Phillodendron ş. Forma mai deosebită a celor doi munţi se datorează rocii din care sînt alcătuiţi — dolomită —.).). mistreţul. vechi de 400 de ani. molidul. Aici au găsit bune condiţii de viaţă ursul. clopoţeii. ştergare. tisa. mistreţul. jneapănul. inventarul unei stîne etc. scoruşul. vulpea. destul de rară în Carpaţi. plopul tremurător. corbul. eretele. alga roşie de apă dulce (Hildenbrandtia rivularis) de pe pietrele umede din văi etc. în suprafaţă de 274 ha. În pădure şi-au găsit adăpostul ursul. Colecţia de răşinoase cuprinde specii de pin. palmierul. ea creînd totdeauna reliefuri surprinzătoare. acoperiţi cu păduri de molid. margareta. în zonele pasajului de cale ferată dinspre Cîmpulung Moldovenesc. arginţica (Dryas octopetala) etc. O parte a pădurii Slătioara. feriguţa ş. cinerea. salcia. carpenul. Km 79 (DN 17) POJORÎTA Pe teritoriul comunei se întîlnesc doi munţi aproape simetrici alăturaţi. amoniţi. vulturica de stîncă (Hieracium pojoritense). Ca monumente ale naturii sau rarităţi amintim: papucul doamnei. lupul. Ficus. În apropiere de Pojorîta. cimbrişorul. vulpea. clopoţelul. gălbeneaua de munte (Ranunculus carpaticus). ION ŢUGUI (peste 5 000 de linguri din lemn. cu vîrfurile ascuţite şi povîrnişuri repezi. ÎMPREJURIMI CHEIA MOARA DRACULUI (7 km pe DL). MONUMENTUL DRAGOŞ ŞI ZIMBRUL (1979. moldoveneşti medievale etc. zmeurul (Rubus idaeux). arinul. Vegetaţia lemnoasă cuprinde numeroase specii: molidul. coada şoricelului (Achillea schurii). COLECŢIA ETNOGRAFICA MIHAI LĂCĂTUŞ (mobilier şi instrumente mux. lupul. ienupărul tîrîtor ş. S. bizantine. guşa porumbelului. datorită asemănării lor localnicii i-au numit Adam şi Eva. întreaga zonă cuprinzînd calcare cu încrustaţii de corali. REZERVAŢIE FORESTIERĂ. elomonte care formau mari recife în perioada cretacică. Vegetaţia lemnoasă are ca specie predominantă molidul. cînd aici se întindeau apele calde ale oceanului. L Jalea). tufe de bîrcoace (Cotoneaster integerrima). jderul. iar Pietrele Doamnei au 1 647 m înălţime). Phillanthus. CODRUL SECULAR DE LA SLĂTIOARA (14 km sud pe DL) este situat pe versantul estic al masivului Rarău. tulichina pitică. cărbuni (Phyteuma wagneri. pinul silvestru. agrişul (Ribes grossularia). cerbul carpatin.

teiul. fosilier. amplasat pe partea dreaptă a rîului Dorna şi urcînd în pantă pînă sub Dealul Negru. magneziană) recomandată în tratarea afecţiunilor gastrice. obiectul ocrotirii îl constituie un bloc relativ mic de calcar roşu. I. întins pe suprafaţa de 50 ha. stărilor limfatice etc. afecţiuni asociate. P. localitatea devine cunoscută la începutul veacului trecut după ce analizele chimice ale apelor de aici an evidenţiat puterea ilor curativă. bioclimat montan cu caracter tonic stimulent. unde s-au descoperit numeroase fosile. Km 113 (DN 17) VATRA DORNEI Oraşul. afecţiuni neurologice periferice şi centrale. OBIECTIVE TURISTICE: MUZEUL ORĂŞENESC cu Secţie de ştiinţele naturii (bogate colecţii cu faună din zonă). feruginoase. precum şi endemismul petrosia (Andryalla levitomento-sa). L.. vîrfuri de lance. rectecstatus. Saqeceras waltcri. temperatura medie anuală este de 5. iar în ianuarie. scoruşul. Climat continental de depresiune intramontană. În perimetrul localităţii întîlnim şi REZERVAŢIA FORESTIERĂ TINOVU ŞARU DORNEI (35 ha suprafaţă). Daonella. George Enescu şi alţi oameni de cultură români. sodică.). reprezintă un interesant monument al naturii. craniu de bour etc. Ciprian Porumbcscu. ulmul. iar din 1884 a început aplicarea de tratamente cu nămol de turbă.) de unde se deschide o vastă panoramă asupra staţiunii şi a împrejurimilor sale. este declarat parc dendrologic. paltinul de munte. care concurează în frumuseţe şi pitoresc parcul de pe Dealul Negru. violacee şi verzui se găsesc numeroase Aptychus: lamellaptychus. Factori naturali de cură: ane minerale carbogazoase. hepatice. —6°C): precipitaţiile medii anuale ating în jur de 700—800 mm. Vegetaţia lemnoasă cuprinde molidul. L.. carbogazoasă.. PARCUL STAŢIUNII. nămol de turbă (adus de la Poiana Stampei). în vîrstă de cca 140 000 000 de ani. Mihail Sadoveanu. Secţie de cinegetică (istoria vînatului. fildeş de mamut. specifice stîncăriilor. Din parc se ajunge în vîrful Dealului Negru (500 m alt. slab bicarbonatate. ÎMPREJURIMI CHEILE ZUGRENI (20 km nord-est pe DN 17 B). Numeroase alei străbat parcul. majoritatea îndreptîndu-se spre izvoarele de ape minerale. inflexico-tata etc. arbore ornamental unic în Bucovina. în vîrstă de cca 270 000 000 de ani. beyrichi. principalul centru urban din Ţara Dornelor. este situat la confluenţa Dornei cu Bistriţa. afecţiuni reumatismale. magneziene hipotone. unele neîntîlnite în Carpaţii româneşti (Protrachyceras rodcrici. Eremites orientale. Halobia ş. Iarna. L. afluent pe stînga a rîului Moldova).2°C (în iulie. cît şi muntele Runc oferă condiţii propice pentru practicarea schiului. ÎMPREJURIMI FUNDU MOLDOVEI (7 km nord-vest pe DL) comună renumită pentru meşteşugul confecţionării instrumentelor muzicale populare tradiţionale. 15. anemiilor.2CC. laciniata). Aşezare veche. vegetaţia este alcătuită din muşchi arctic de tip Sphagnum. sodice. Dintre elementele floristice. cornuri de praf de puşcă. afecţiuni posttraumatice. Caragiale. ŞARU DORNEI (18 km pe DL) comună pe teritoriul căreia se găsesc numeroase izvoare de apă minerală (arsenicală. plopul tremurător. În vestul oraşului se înalţă muntele Runc.a. dintre exemplarele ocrotite amintim arinul laciniat (Alnus incana v. Primul stabiliment balnear s-a construit în anul 1845. calcice.) şi Secţie de artă (pictură românească contemporană). transformat într-un imens parc. Rezervaţia acoperă suprafaţa de 100 ha. corn de elan. În lungul aleilor sînt amplasate busturile lui Mihai Eminescu. atît Dealul Negru. Celtites evolutus. se remarcă floarea de colţ.. aflată aici în cea mai joasă staţiune naturală din Moldova.marne şi calcare roşii. Indicaţii: afecţiuni cardiovasculare. altila. PARCUL. calcică. Din localitate se ajunge la REZERVAŢIA GEOLOGICA PÎRÎUL CAILOR (pe apa cu acelaşi nume. precum şi din arborete în care predomină pinul silvestru. . rezervaţie geologică situată pe rîul Bistriţa. atestată documentar de la sfîrşitul secolului al XVI-lea (1595). între acestea 15 amoniţi şi 11 bivalve. STAŢUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL. vîrfuri de săgeţi.

materialelor de construcţii. situată în Pasul Bîrgău (Tihuţa). G. situat în vestul culoarului Bîrgaielor. Fig 06 Oraşul este un însemnat centru economic (întreprinderi constructoare de maşini şi utilaj tehnologic. flora este destul de săracă. Datorită carenţei de substanţe minerale nutritive atît în sol. prăvălii cu arcade). unităţi ale industriei alimentare. CASA ARGINTARULUI (secolul al XVI-lea. o furnică şi trei specii de păianjeni. ambele fiind foarte acide. Secţie de artă populară (unelte şi ustensile gospodăreşti. Ladea). este renumită pentru izvorul său de ape minerale. La 16 km de Bistriţa se găseşte PARCUL DENDROLOGIC ARCALIA (cca 16 ha) cu mulţi arbori . inclusiv zona de protecţie).). specifice zonelor de turbă. relict glaciar. C. Medrea) şi George Coşbuc (1960. În secolul al XVI-lea aici s-au înfiinţat o tipografie şi un liceu umanist. caracteristic unor zone periferice de zăvoaie de tip finlandic. Menţionată documentar pentru prima oară în anul 1264. în interior se păstrează 20 de steaguri ale vechilor bresle). de prelucrarea lemnului. cît şi în apă. O remarcabilă însemnătate ştiinţifică are păianjenul Apoderus coryli ale cărui varietăţi susperbus şi negricolis n-au mai fost semnalate pînă acum decît în regiunea fluviului Amur. respectiv. iar în sud de zidul înalt al Munţilor Căliman. filatură etc. ARBORI OCROTIŢI. STADIONUL MUNICIPAL etc. Km 149 (DN 17) PIATRA FÎNTÎNELE Zona. precum şi prin excelentele condiţii de practicare a sporturilor de iarnă (poteci marcate. atingînd la vîrsta de 100 de ani diametre de 10—12 cm). daco-romană şi românească. În rezervaţie predomină briofitele (muşchi). cea mai întinsă rezervaţie naturală de turbă din ţara noastră (677 ha. istorie medie. Fauna este deosebit de interesantă şi variată. în anii 1543 şi. interior în stil baroc). pîrtii de schi. este renumită pentru izvoarele sale de apă minerală. rotiferul Dinocharis intermedia. utilizate. plopul. în parte încă din secolul trecut. muşchi frunzos. fragmente ale zidurilor de incintă şi Turnul Dogarilor. la altitudinea de 1 850 m.). instalaţii tehnice ţărăneşti etc. Km 191 (DN 17) BISTRIŢA Municipiul. relict arctic şi subarctic. pentru cel mai ridicat conţinut de iod din atmosferă.). reşedinţa judeţului Bistriţa-Năsăud. BISERICA ORTODOXA (veacul al XIII-lea. ancadramente în stil Renaştere). De asemenea. situată în sudul muntelui Ouşoru (1 639 m alt. iar celelalte la Poiana Negrii. şi dezvoltat pe o veche vatră de locuire şi permanenţă dacică. specie al cărei areal sudic mondial se află în ţara noastră. dintre acestea remarcîndu-se un tardigrad boreal necunoscut în centrul şi sudul Europei. numeroase exemplare ale faunei din zonă): CETATEA MEDIEVALA (secolele XIV-XVII.) şi Secţie de ştiinţele naturii (colecţii mineralogice şi petrografice. PĂDURILE CODRIŞOR (în sud) şi DUMBRAVA (În nord-vest). În prezent. aici trăind numeroase animale inferioare. COMPLEXUL ARHITECTONIC ŞUGALETE (veacurile XVI-XVII. Poiana Vinului şi Poiana Coşnii — valorifică superior izvoarele de apa minerală din localitate.Km 121 (DN 17) DORNA CANDRENILOR Comuna. arborele de lalele şi arborele pagodelor). dar cu existenţă anterioară invaziei tătarilor de la 1241. Bistriţa a devenit în evul mediu unul dintre cele mai însemnate centre meşteşugăreşti şi comerciale ale Transilvaniei. monumente ale naturii (plop secular. STATUILE lui Andrei Mureşanu (1937. modernă şi contemporană etc. Aici se găseşte REZERVAŢIA FORESTIERĂ TINOVUL MARE. străjuită în vest de Munţii Bîrgăului. Obiective turistice: COMPLEXUL MUZEAL cu Secţie de istorie (bogate colecţii de arheologie.) şi cultural. precum şi alte specii comune (scoruşul. BISERICA EVANGHELICA (secolele XIV-XV. se întinde în lungul Dornei şi. molidul) ce cresc în zona de protecţie. numismatică antică şi medievală. al afluentului acesteia Dornişoara. fabrică de sticlărie. cu altitudini mai joase. costume populare tradiţionale. întreţinînd strînse şi multiple relaţii cu Moldova (Petru Rareş a stăpînit o perioadă localitatea şi satele din jur). singurul conservat pînă azi). stil gotic şi Renaştere. se află aici în cea mai sudică staţiune europeană. Covalschi). transport mecanic pe cablu etc. 1596. Elementul forestier de bază îl constituie pinul silvestru (el se dezvoltă încet. pe cursul inferior al Bistriţei ardelene. respectiv. patru moderne staţii de îmbuteliere — una în centrul comunei. stil gotic timpuriu. BUSTUL lui Liviu Rebreanu (R. lui i se adaugă mesteacănul pufos. Km 133 (DN 17) POIANA STAMPEI Comuna. în special Sphagnum wuljiunum. remarcabil monument de arhitectură medievală. cu adăugiri şi refaceri ulterioare.

Indicaţii: afecţiuni ale tubului digestiv. magneziene. molidul caucazian (Picea orientalist pinul strob (Pinus strobus) — de vîrste şi dimensiuni impresionante —.10 m adîncimea maximă). teiul etc. De la Bistriţa se poate ajunge la SÎNGEORZ-BĂI. Factori naturali de cură: ape minerale bicarbonatate. La mică distanţă se întinde o POIANA CU NARCISE.5 m. care se înscrie pe o evoluţie ascendentă încă din perioada interbelică. situată la poalele Munţilcr Rodnei. a fost declarată rezervaţie forestieră. iar în ianua_ fie. este astăzi una dintre cele mai căutate şi apreciate staţiuni balneoclimatice din România. „despărţămînt" (filială) a Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura şi Cultura Poporului Român (ASTRA).. Dulce şi Negru — situate în zona masivelor de sare. primele forme de organizare a băilor sînt consemnate abia din a doua jumătate a secolului trecut. stejarul american. situată pe versantul vestic al Munţilor Gurghiu. artă populară. şi diametrul de 1. Şerpilor. o porţiune de 50 ha.2 ha suprafaţă. situată pe un platou la 490 m altitudine. la sfîrşitul secolului al XVIII-lea şi începutul veacului al XIX-lea. în stînga văii Gurghiului. reprezentant de seamă al Şcolii ardelene. În vecinătatea comunei. pe un uriaş bloc de sare.monumentali dintre care amintim: bradul argintiu (Abies concolor v.. apare menţionat documentar pentru prima oară în anul 1228 sub numele de Regnum. cu bune rezultate. cuprinzînd peste 1 400 de păsări din ţara noastră. la confluenţa Gurghiului cu Mureşul.5 km) Km 46. alcătuită mai ales din stejari cu înălţimea de poşte 18 m. precum şi exemplare exotice). Petru Maior. temperatura medie anuală este de 7. declarată REZERVAŢIE BOTANICĂ (3 ha). clorurate. Mierlei. precipitaţiile medii anuale ating 800 mm. monumente ale naturii. gerţ. Oraşul contemporan este cunoscut pentru unităţile producătoare de instrumente muzicale şi ambarcaţiuni sportive. calcice.5°C (în iulie. care a scris în oraş.—5. Deşi efectele terapeutice ale apelor de aici erau cunoscute din evul mediu. afecţiuni hepato-biliare. port popular tradiţional. se află PĂDUREA MOCIAR (2318 ha). La Sovata principalul factor natural terapeutic îl reprezintă cele 10 lacuri — Ursu. Climatul continental moderat de dealuri şi coline.5°C). situat în sud-estul Cîmpiei Transilvaniei. Din trupul pădurii. După anul 1861 aici a activat. În evul mediu aici s-a ridicat o puternică cetate folosită drept reşedinţă de unii voievozi ai Transilvaniei. Dintre acestea se detaşează Lacul Ursu. şi Istoria pentru începuturile românilor în Dacia. Sărat. în bazinul superior al Someşului Mare (20 km pe DN 17 C şi 42 km pe DN 17 D). arborele de lalele. 2 (bogată colecţie ornitologică. creat cu peste 200 de ani în urmă. În localitate există un mare PARC DENDROLOGIC. textile de interior etc. aproximativ 18°C. afecţiuni asociate. STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL. . 18.). sodice. care a luat naştere în anii 1870—1880 în urma unor fenomene de prăbuşire. cea mai bătrînă pădure din ţară. MUZEUL ŞTIINŢELOR NATURII de pe lîngă Liceul nr. SOVATA (44 km pe DN 15) STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL.. ÎMPREJURIMI GURGHIU (11 km pe DJ 153 C) comună pe teritoriul căreia cercetările arheologice au identificat urme ale unei cetăţi dacice. c. BISTRIŢA — GHEORGHENI (225. carbogazoase. Sovata obţinînd oficial statutul de staţiune în anul 1884.5 (DN 15 A) REGHIN Oraşul. 182 m lăţime. cel mai important lac sărat şi helioterm din ţara noastră (4. printre alte lucrări. afecţiuni metabolice şi de nutriţie. Aluniş. Verde. Obiective turistice: MUZEUL ETNOGRAFIC (unelte şi ustensile gospodăreşti. cu o largă varietate de arbori indigeni şi exotici. aici vegetînd numeroşi stejari bătrîni. Roşu. Cunoscut centru cornercial în evul mediu. Sovata. salcîmul japonez. bioclimat sedaţi v de cruţare. argentea). nămol mineral. Ea dispune de moderne hoteluri de cură cu bază proprie de tratament şi asigură diversificate proceduri de cură balneară. 306 m lungime. Reghinul este locul unde a trăit şi lucrat. spre confluenţa Gurghiului cu Mureşul.

Factori naturali de cură: ape minerale clorurate sodice. Demn de reţinut este faptul că diferenţele sezoniere de temperatură au implicaţii practice din punct de vedere terapeutic.La suprafaţa sa există un strat de aproximativ 10 cm grosime de apă dulce. În staţiune există un bazin de dimensiuni olimpice în aer liber. ea înregistrînd după această dată o scădere progresivă (30—35°C între 25 iunie — 15 august şi 24 —28°C între 15 august — 10 septembrie). bicarbonatate. în plus. Climat de depresiune intradeluroasă. Indicaţii: afecţiuni ginecologice. 17. iar în ianuarie. afecţiuni neurologice periferice. între Munţii Bistriţei şi Munţii Giurgeului. Dintre celelalte lacuri din staţiune. sodice. Pe malul stîng al pîrîului Topliţa se întinde PARCUL oraşului. Roşu. Indicaţii: afecţiuni cardiovasculare. la poalele vîrfului Răchitiş din Munţii Căliman. pe Valea Gurghiului etc. Sighişoara. termale.5 (DN 15) TOPLIŢA Oraşul. afecţiuni cardiovasculare. bioclimat de cruţare. Indicaţii: afecţiuni reumatismale.. cu nuanţe tonice. borice. cu apă mezotermală. Temperatura maximă a apei Lacului Ursu la adîncimea de 1. Menţionată pentru prima oară documentar pe o hartă din anul 1382. cu suprafaţa de 1 300 m2 şi adîncimea de 3—5 m. afecţiuni posttraumatice. Una dintre cele mai vechi staţiuni din ţara noastră (efectele apelor erau cunoscute în secolul al XVI-lea. care absoarbe căldura solară. unde s-au ridicat BUSTURILE lui Nicolae Bălcescu şi Mihai Eminescu. Climat de depresiune intramontană. —4°C). adusă de pîraiele Topliţa şi Auriu. PRAID (51 km pe DN 13 A) STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ SEZONIERĂ DE INTERES LOCAL. temperatura medie anuală este de 7.5°C. afecţiuni neurologice periferice. stări de debilitate. situată pe Valea Tîrnavei Mari. Tîrgu Mureş. considerată monument al naturii. daco-romană şi românească. afecţiuni posttraumatice. precipitaţii medii anuale în jur de 750 —800 mm. la poalele Munţilor Gurghiu. microclimat de salină. în depresiunea omonimă. afecţiuni respiratorii. Din Sovata se organizează interesante excursii la Reghin. situat pe Valea Mureşului. calcice.. Aluniş şi Negru a căror apă este utilizată la diferite proceduri şi tratamente. afecţiuni reumatismale. nu departe de Topliţa. care dispune de amenajări pentru aerohelioterapie. precipitaţiile medii anuale ating 755 mm. La ieşirea din oraş către Borsec se înalţă MONUMENTUL EROILOR din primul război mondial (1925). feruginoase. Factori naturali de cură: apa minerală clorurată sodică a lacurilor helioterme. nămolul de la lacurile $pşu şi Negru este folosit la bazele de tratament. Pe muntele Creangă. Topliţa este azi un cunoscut centru de exploatare şi industrializare a lemnului. afecţiuni asociate. iar în ianuarie. Factori naturali de cură: ape minerale mezotermale. bromoiodurate. bioclimat relaxant.. vegetează pinul de munte (Pinus montana). convalescenţă cu stare generală bună. În galeriile fostei saline din localitate s-a amenajat un sanatoriu pentru tratamentul afecţiunilor respiratorii.. iar în anul 1770 apărea o lucrare cu caracter ştiinţific consacrată apelor minerale de aici) care a înregistrat o mare dezvoltare în ultimele decenii. Climat continental moderat de depresiune intradeluroasă. specie rară.6°C (în iulie.5—2 m atinge 45—50° în intervalul 15 mai — 25 iunie. unii cercetători acreditînd chiar ideea că în apropiere s-ar fi aflat cetatea dacică Sangidava. s-a dezvoltat într-o zonă de intensă locuire şi permanenţă dacică. Praid. nevroza astenică. nămol sapropelic din lacuri. . întîlnim Lacul Iezer. fapt atestat de numeroasele descoperiri arheologice din zonă. În apropierea oraşului. bioclimat de cruţare. cu ierni geroase şi veri răcoroase. precipitaţiile medii anuale înregistrează 700—800 mm.. înmagazinează apoi straturile inferioare de apă sărată. magneziene. surmenaj fizic şi intelectual. în Depresiunea Giurgeului. aproximativ 17°C. însemnătate terapeutică au lacurile Verde. temperatura medie anuală este de aproximativ 8°C. situată în depresiunea omonimă. — 3. În perimetrul oraşului Topliţa se află şi STAŢIUNEA CLIMATICĂ SEZONIERĂ DE INTERES LOCAL BRADUL-TOPLIŢA. afecţiuni ale tubului digestiv şi ale ficatului. ÎMPREJURIMI BORSEC (25 km spre nord-est pe DN 15) STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL. temperatura medic anuală este de 7°C (în iulie.7°C). Km 118. concentrate..

La 18 km sud de Gheorgheni se găseşte STAŢIUNEA TINERETULUI DE la IZVORUL MUREŞULUI. istorie medievală. dintre acestea amintim: iarba cu trei frunze (Menyathes trifoliata). trunchiurile arborilor văzîndu-se şi astăzi în unele puncte deasupra apelor lacului (ele ies la suprafaţă ca nişte cioturi de l—2 m înălţime). calcice. carbogazoase. temperatura medie anuală este de aproximativ 5°C (în iulie. exista frumoase exemplare de stalactite şi stalagmite (mai ales în punctul cunoscut sub numele de „Sala buzduganelor". fiind alimentat de izvoare carbogazoase bogate în calciu. afecţiuni asociate. COMPLEXUL TURISTIC BELCHIA. PARC DENDROLOGIC (rezervaţie naturală pe suprafaţa de 13 ha. printre care Viola epipsila.) şi Suhărdelul (1 400 m alt. precum şi a unui cutremur. În apropiere de Gheorgheni se găseşte PEŞTERA ŞUGĂU. salcia pitică (Salix rcpens). situat între masivele Ghilcoş (1 384 m alt. bioclimat montan stimulent..). apele minerale magneziene. la altitudinea de 983 m. Lacul. nămol de turbă. Indicaţii: afecţiuni cardiovasculare. Grota Urşilor (o îngrămădire de stînci imense. iar în ianuarie. În localitate s-a născut poetul Salamon Erno. afecţiunilor hepato-biliare etc.. magneziene. d. ulmi. În împrejurimile staţiunii se pot efectua interesante excursii şi drumeţii la Poiana Zînelor.5 ha). colecţii de etnografie). despărţite de goluri adînci provenite în urma fenomenului de eroziune). pe valea Suhardului. BILBOR (12 km pe DN 15 apoi 'l3 km pe DL) localitate cu elemente de staţiune balneoclimatică atestată în anul 1778. declarată REZERVAŢIE BOTANICĂ. calcice. la vestigiile Cetăţii Bufniţelor. cu multe specii rare. modernă şi contemporană. aluni. 14—15°C. Iarna lacul îngheaţă pe întreaga sa suprafaţă pînă la adîncimea de 60—70 cm. lung de 400 m. a fost un însemnat centru comercial Şi meşteşugăresc ce a întreţinut în evul mediu şi în epoca modernă strînse şi constante legături cu Moldova şi restul Transivaniei.Climat de depresiune intramontană. —6°C). al cărui contur este asemănător cu o cizmă. În jurul lacului s-a dezvoltat STAŢIUNEA CLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES . hidrogencarbonatate de la cele 15 izvoare din comună sînt indicate în tratarea afecţiunilor tubului digestiv. lăţimea lor variază între 50—100 m. limba siberiană (Linguria sibilica) etc. Obiective turistice: MUZEUL ORĂŞENESC (clădire de la sfîr-secolului al XVIII-lea. afecţiuni endocrine. Cuveta lacustră este divizată în două braţe: unul cu lungimea de 1 000 rn pe valea principală. s-a format în anul 1837. colecţii de arheologie. cînd apele Bicazului au fost stăvilite datorită unei mari alunecări de teren de pe versantul nordvestic la muntelui Ghilcoş ca urmare a infiltrării apelor unei ploi puternice. Vegetaţia cuprinde o paletă variată. precipitaţii medii anuale în jur de 800 mm. VESTIGIILE CETĂŢII MEDIEVALE (veacurile XVI-XVII).5 km) Km 26 (DN 12 C) LACU ROŞU Lacu Roşu. specie foarte rară de viorea.5 (DN 12) GHEORGHENI Oraşul. volumul său de apă atingînd 680 000 m3.. aici vegetează relicte din epoca glaciară. Tudor Arghezi şi Panait Istrati. Pădurea de conifere întinsă de-a lungul Bicazului a fost înecată.. unul dintre cele mai cunoscute şi mai apreciate locuri de odihnă şi agrement al tineretului şi studenţilor din ţara noastră. unde acestea au forme impresionante). la altitudinea de 910 m. dispuse pe trei niveluri şi totalizînd cca 1 000 m lungime. situată la poalele sudice ale Dealului Sipoş. Şapte Izvoare. vegetaţia lemnoasă e reprezentată de molizi. carbogazoase. Factori naturali de cură: ape minerale bicarbonatate. Stratul de turbă atinge grosimea de 2—3 m. Km 225. În vestul localităţii. GHEORGHENI — PIATRA-NEAMŢ (224. cel mai mare lac de baraj natural din ţara noastră. situat în Depresiunea Giurgeului şi atestat documentar pentru prima oară în anul 1332. afecţiuni ale tubului digestiv. nevroza astenică. se află o REZERVAŢIE BOTANICĂ DE TURBA (3.). pe malul drept al pîrîului Dobreanu. în galeriile peşterii. cel ce a tradus în limba maghiară unele dintre operele lui Vasile Alecsandri. are perimetrul de 3 km. fagi consideraţi printre cei mai bătrîni din ţară). În vecinătatea peşterii se află o TURBĂRIE întinsă pe 60 ha (numită local „După luncă"). pe culmile Făget şi Făgeţel (cca 1 100 m alt. Suhardul Mare (1 507 m alt. unde se întîlnesc peste 2 500 specii de plante şi cca 185 specii de arbori). iar celălalt. la cariera de travertin de pe Dealul Rotund. afecţiuni hepato-biliare.

încolăcită de aproape 1. înălţimea de 120 m şi lăţimea de 100 m la bază şi 10 m la coronament. numit „Gîtul Iadului”. Realizarea lacului. o piramidă izolată de peste 200 m înălţime. scăpate de strîmtoarea pereţilor. la cabana Piatra Singuratică. Peştera. prezintă vizitatorilor interesante colecţii axate pe trei tematici de bază: locuirea văii Bistriţei din cele mai vechi timpuri. Barajul. dincolo de km 32. bărci şi hidrobiciclete. pe teritoriul căreia se găsesc bazinele unora dintre cele mai vechi păstrăvării din ţară. şi specii endemice localizate numai în Carpaţii Orientali ca: Melandriiitn zawadzkii. În prezent. cu crăpături. 13 din cele 40 de bazine (cu suprafaţa totală de 1200 m2) sînt populate cu păstrăvul curcubeu (Salmo gairdneri Richard). ţancuri cu piscuri. Pe versantul nord-estic al masivului se află PEŞTERA SUHARD.5 şi 28.a. pinul etc. precipitaţiile medii anuale înregistrează 700—750 mm. Km 78. Cheile prezintă o interesantă şi variată privelişte în care. Rîul curge zgomotos pe lîngă înaltul meterez al Suhardului Mic (1 126 m alt. REPEZIŞURILE CASCADA DE LA IANUŞ. Cupaş. Lacul. aici pereţii sînt foarte apropiaţi dînd acestui segment din chei aspectul de canion.7 se desfăşoară primul sector numit „între Chei". La ieşirea din chei. conţine un foarte mare număr de stalagmite-lumînare.5 (DN 12 C) CHEILE BICAZULUI Cheile Bicazului. În prezent Bicazul este un cunoscut centru al industriei materialelor ele construcţii (fabrici de ciment. precum şi REZERVAŢIA FORESTIERĂ GOŞMAN (173 ha) care cuprinde . ocupă suprafaţa de 3 200 ha. rahitismul şi tulburările de creştere la copii. În sectorul al patrulea. pe lîngă feţele netede. surmenaj fizic şi intelectual. spre ieşirea din sector constructorii au tăiat în coasta muntelui o fantastică serpentină. s-a dezvoltat o dată cu lucrările ce au dus la realizarea sistemului hidroenergetic de pe rîul Bistriţa. Din staţiune se organizează numeroase drumeţii şi excursii la vîrful Sicaş (1 676 m alt. convalescenţă cu stare generală bună. cele mai adînci (cca 400 m) şi mai impresionante din ţară s-au format prin acţiunea rîului Bicaz şi a afluenţilor săi (Bicăjel. lungă de 35 m. cu lăţimea variabilă între 200—2 000 m şi adîncimea maximă de 90 m. are lungimea de 435 m.5—59. Dianthus spiculifolius ş. aici pereţii sînt atît de înalţi (300—400 m) şi atît de apropiaţi încît razele soarelui nu ajung niciodată la oglinda apei. bîrne suspendate pe versantul golaş. În apropiere de oraş s-a amenajat cel mai mare lac de acumulare antropic de pe rîurile interioare din tara noastră. apele Bicazului. tisa. parcurg domol ultimii 2 km ai cheilor. descoperită în anul 1973. apar colţi de stîncă. Climat de munte. deschideri de grote. momente legate de construirea hidrocentralelor din zonă. iar în ianuarie. Al doilea sector.5 (DN 12 C) BICAZ Oraşul. Astragalus pseudopurpureus. Lapoş. În dreptul km 31 ajungem în sectorul al treilea.GENERAL cu acelaşi nume. înfiinţat în anul 1958. precum şi pîrtia de pe Suhardul Mare.7—31. 15°C. Indicaţii: nevroza astenică. stări de debilitate. zid cu strate colorate în ruginiu. Bîrnad şi Şugău) în pereţii de calcare mezozoice din zonă. temperatura medie anuală este de aproximativ 5. Alpiniştii începători sau avansaţi pot practica sportul preferat pe trasee cu grade diferite de dificultate (de la 2 B la 6). producerea varului etc. —7°C). pe lîngă însemnătatea ei economică. la Cheile Bicazului. atestat documentar pentru prima oară în anul 1616 şi menţionat ca tîrg la 1850. între km 26.). de azbociment. şalupe. amplasat în amonte de confluenţa pîrîului Izvorul Muntelui cu Bistriţa. lungă de 120 m. desfăşurat între km 28. garoafa cu flori albe. denumit „Poliţele Bardosului" este dominat de Piatra Altarului (Turnul Bardosului). Km 52. la vîrful Hăşmaşul Mare. Bicazul în arta plastică contemporană.) Muzeul orăşenesc. hipertiroidia benignă. lung de 34 km. a creat şi premisele dezvoltării unui complex turistic. Factori naturali de cură: bioclimat tonic stimulent. În cadrul cheilor se disting patru sectoare. Tot în perimetrul comunei Tarcău mai întîlnim CASCADA BOLOVĂNIŞ.). de unde se deschide o frumoasa perspectivă asupra depresiunilor Ciucului şi Giurgeului. ÎMPREJURIMI TARCĂU (4 km est pe DN 15) comună veche atestată documentar încă din secolul al XV-lea. precum şi plimbări de agrement pe lac cu vaporaşul. Cei ce poposesc pe malurile lui pot efectua excursii pe Ceahlău. Amatorii de schi au la dispoziţie pîrtia Poiana Raza Soarelui.5°C (în iulie. km. în baza calcaroasă Surduc-Munticelul se află Peştera Munticelului. Din punct de vedere floristic în Cheile Bicazului întîlnim specii lemnoase ca cetina de negi (Juniperus sabina).

Ştefan cel Mare a refăcut şi extins puternica cetate cu rol însemnat în sistemul defensiv al Moldovei. margareta. Cetatea a . orfevrărie. genţianele. printre cele mai vechi din România. fiind ridicat cu 300—500 m deasupra văilor. merişorul. apare atestat documentar în anul 1408 într-un privilegiu acordat de Alexandru cel Bun negustorilor lioveni. azi cartier al oraşului. după 5 km. situată la poalele versantului nord-vestic al Ceahlăului. dominînd cu cei 70 m înălţime întreaga zonă. — 5°C). pictură datorată lui Nicolae Grigorescu. paltin. etnografie etc. la STAŢIUNEA CLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL DURĂU. manuscrisul copiat de el în anul 1429 constituind una dintre piesele de valoare ale Bibliotecii Bodleyana din Oxford). dintre care amintim: zada (Larix decidua). considerată cea mai mare din Moldova. mobilier. stări de debilitate.27% din flora României). Fauna. În evul mediu aici a fiinţat un important centru de cultură vestit mai ales pentru cunoscuta şcoală de caligrafi şi miniaturişti (printre aceştia. pe culmea stîncoasă a Dealului Pleşu. Cercetările arheologice din ultimele decenii au dovedit că redutabila fortificaţie a fost ridicată la sfîrşitul secolului al XIV-lea. singurul conifer cu frunze căzătoare din ţara noastră.). Turnul lui Budu etc. Pe suprafaţa Munţilor Ceahlău se întîlnesc cca 1 100 specii de plante (33. CETATEA NEAMŢ este amplasată în partea de vest a oraşului. de către Petru I Muşat. jderul. MĂNĂSTIREA NEAMŢ. limba cucului. Pentru ocrotirea plantelor şi animalelor existente aici. unde se conservă vestigiile Palatului cnejilor. Factori naturali de cură: bioclimat tonic stimulent. Km 121.5 (DN 15 B) TÎRGU NEAMŢ Oraşul. la înălţimea de cca 100 m.arboret natural de molid. broderii. precum şi un iaz Cu reprezentative specii ale ihtiofaunei locale. Dezvoltarea localităţii începe o dată cu înălţarea Cetăţii Neamţului. floarea de colţ. mistreţul. jneapănul etc. cuprinde: rîsul. această izolare creînd impresia de veritabilă cetate. situat în Depresiunea Neamţului. fotografii. ctitorie succesivă a domnitorilor Petrii Muşat.5 (DN 15 B) VÎNĂTORI-NEAMŢ Comună menţionată documentar în anul 1446 pe teritoriul căreia se află unul dintre cele mai vechi şi mai de seama monumente de arta şi arhitectură feudală. la nord de Valea Bistricioarei şi la sud de Valea Bicazului. 15. referitoare la viaţa şi opera marelui creator). CEAHLĂUL delimitat la est de Valea Bistriţei. În apropiere întîlnim REZERVAŢIA ZOOLOGICA DE ZIMBRI „DRAGOŞ VODĂ" (pe lîngă zimbri în rezervaţie trăiesc şi alte animale specifice etajelor inferioare ale pădurilor montane). Obiective turistice: MUZEUL DE ISTORIE (patrimoniu bogat şi variat compus din colecţii de arheologie. deţine cca 12000 de volume şi numeroase manuscrise. arinul.care îl despart de vecinii săi. documente etc. păstrăvul. temperatura medie anuală este de 6°C (în iulie. Gavril Uric. CETATEA NEAMŢ. aşezarea fiind închegata încă din perioada premergătoare construirii statului feudal Moldova. înfiinţată în anul 1407. afinul. brad şi fag în vîrstă de 140—260 de ani. MO NUMENTUL EROILOR din primul război mondial (1939. pe valea Ozanei. o suprafaţă de 1 836 ha a fost declarată REZERVAŢIE NATURALĂ MIXTA. surmenaj fizic şi intelectual. Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare (secolele XIV-XV). Km 174. slăvocul. cocosul de munte. în anii 1382—1387. istorie medievală. ursul. Turnul Panaghiei. numismatică. Dintre alte obiective turistice din masiv menţionăm: cascada Duruitoarea (60 m). afecţiuni endocrine. modernă şi contemporană. Indicaţii: nevroza astenică. papucul doamnei. monument de arhitectură ridicat în veacul trecut.5 (DN 15) DURĂU (ramificaţie 21 km spre sud-vest pe DL) Din comuna Ceahlău.5°C. ceramică. alun şi scoruş. vulpea. cleanul etc. cahle smălţuite. ocupă suprafaţa de 2900 ha. se ajunge. EXPOZIŢIA MEMORIALĂ „ION CREANGĂ" (în casa natală a scriitorului. stupiniţa. Din staţiune se pot organiza excursii în masivul Ceahlău. cerbul. unul dintre cei mai îndrăgiţi munţi din ţara noastră. cel mai de seamă miniaturist din Moldova secolului al XV-lea. afecţiuni asociate. Climat de munte. iar în ianuarie. precipitaţii medii anuale în jur de 800—900 mm. Colecţia de istorie şi artă veche românească deţine tipărituri.Teodor Burcă). Biblioteca lăcaşului. din fostul sat Huinulesti. La sfîrşitul secolului al XV-lea aici exista un punct de vamă legat de comerţul de vite cu Transilvania. precum şi exemplare de ulm. bogată şi variată. Km 162.

MONUMENTUL DE ARHITECTURA MEDIEVALA BISERICA SF. colecţie numismatică. . Factori naturali de cură: ape minerale clorurate. Expoziţia memorială „Alexandru Vlauţă" deţine interesante exponate (mobilier. din anul 1647. afecţiuni posttraumatice. înconjurată de codri masivi de fag şi brad. Secţie de ştiinţele naturii (colecţii de roci. pictură pe lemn. W.. exponate şi documente referitoare la epocile medievală. lăcaş renumit pentru pictura interioară executată de Nicolae Grigorescu în anul 1860. ridicat de acelaşi domnitor). în special aparţinînd culturii Cucuteni. fabrică de îngrăşăminte etc. este străjuit de înălţimile Cernegura. PIATRA-NEAMŢ — IAŞI (222 km) Km 0 (DN 15) PIATRA-NEAMŢ Municipiul Piatra-Neamţ. sarea de Bălţăteşti extrasă din apa minerală (se comercializează şi în scopul utilizării ei la domiciliu). într-o zonă cu bogate păduri de brazi. În perimetrul localităţii se află MĂNĂSTIREA AGAPIA. Dezvoltată pe o vatră de permanenţă şi continuitate dacică (la Bîtca Doamnei se presupune că ar fi existat antica Petrodava). sulfatate. fratele domnitorului Vasile Lupu. afecţiuni neurologice periferice. ctitorie a lui Ştefan cel Mare) şi TURNUL-CLOPOTNIŢĂ (1499. apele minerale şi nămolul sapropelic de aici fiind indicate în tratamentul unor afecţiuni reumatismale şi ginecologice. CURTEA DOMNEASCA (secolul al XV-lea.5 (DN 15 C) AGAPIA (ramificaţie 3 km pe DL) Comună situată pe Valea Topoliţei. picturi de Nicolae Grigorescu. fragmente din vechile ziduri de incintă). Cozla şi Pietricica. ale industriei alimentare şi uşoare.rezistat de-a lungul vremii unor asedii îndelungate (în anul 1476 al lui Mohamed al II-lea. atestată ca tîrg în anul 1453 (sub numele de Piatra lui Crăciun). În anul 1840 aici lua fiinţă prima fabrică de hîrtie din Moldova. în anul 1691 al lui Ioan Sobieski). afecţiuni asociate e. precipitaţiile medii anuale înregistrează 655 mm. bioclimat scdativ de cruţare.). Km 188. avea să cunoască un rol important în vremea domniei lui Ştefan cel Mare care a construit aici o Curte domnească. fotografii. ctitorie a hatmanului Gavril. Secţie dr artă (creaţii româneşti moderne şi contemporane). broderii. manuscrise. fotografii în legătură cu viaţa şi creaţia scriitorului). dacoromană şi românească. realizatorul unei valoroase colecţii de lepidoptere. obiecte dacice şi romane.) referitoare la viaţa şi activitatea scriitorului.. printre care: covoare moldoveneşti. afecţiuni ginecologice. Hegel): BUSTUL lui Neagoe Basarab (1972. COMPLEXUL SPORTIV „CEAHLĂU".. documente. Oraşul este un centru economic (întreprindere constructoare de maşini. Obiective turistice: COMPLEXUL MUZEAL cu Secţie de istoric (ceramică neolitică. . într-o mira depresiune.) şi Expoziţia memorială „Calistrat Hogaş" (cărţi. diferite ediţii alo operei acestuia etc. temperatura medie anuală este de 8°C (în iulie. cea mai bogată colecţie din ţară de peşti fosili din oligocen etc. Climat continental. în estul Munţilor Stînişoarei.5 (DN 15 C) BĂLŢĂTEŞTI STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL situată în estul Munţilor Stînişoarei. faună din zonă. —4°C). una dintre cele mai vechi aşezări urbane ale Moldovei. VI. STATUILE lui Ştefan cel Mare (1974. Oscar Han) şi Mihail Kogălniceanu (lPOP. 18°C. situat pe cursul mijlociu al Bistriţei. Km 178. Colecţia de artă cuprinde exponate valoroase. Cetatea Neamţ a beneficiat de o atentă restaurare în anii 1963 —1970. Indicaţii: afecţiuni reumatismale.) şi cultural (teatru etc. manuscrise. unităţi ale industriei materialelor ele construcţii. IOAN (1497—1499. dar şi-a deschis porţile fără luptă în faţa lui Mihai Viteazul. documente. prelucrarea lemnului. Sulschi). pe DL la dreapta) comună pe teritoriul căreia există un PARC DENDROLOGIC şi casa naturalistului Aristide Caradja. iar în ianuarie. GRUMAZEŞTI (4 km sud pe D J 155 I şi 4 km. unele iodurate şi bromurate. localitatea. ÎMPREJURIMI OGLINZI (4 km nord pe DL) localitate cu elemente de staţiune balneoclimatică. modernă şi contemporană). Distrusă din ordinul otomanilor la sfîrşitul veacului al XVII-lea.

prin Curtea domnească ridicată de Ştefan cel Mare. pe un şes puţin ridicat deasupra luncii inundabile de pe dreapta Bistriţei. În oraşul contemporan. Km 37 (DN 15) RACOVA Pe teritoriul comunei funcţionează o uzină hidroelectrică. PARC ZOOLOGIC (în curtea conacului. fostul sat Bodeşti. I. cu flori în ciorchine. lua fiinţă una dintre primele fabrici de hîrtie din ţară. plopul negru. În localitate poate fi vizitată Expoziţia memorială „Ion Borcea" dedicată marelui naturalist. se remarcă plopul alb (Populus alba). precum şi unităţi de exploatare şi prelucrare a lemnului. aproape de confluenţa Bistriţei cu Siretul. cu o dezvoltare viguroasă. situat pe cursul inferior al Bistriţei. declarat REZERVAŢIE FORESTIERĂ. situat pe un sol brun de păduro în degradare. Pungens engelm). Dintre conifere amintim: molidul sîrbesc (Picea omarika purk). laricele. şi meşteşugăreşti. bradul. În apropierea oraşului se găseşte CODRUL SECULAR DE LA RUNC. întemeietorul şcolii româneşti de oceanografie şi fondatorul staţiunii pentru studiul zoologiei marine de la Agigea. lacul de acumulare de aici. pinul strob. care deţine peste 1 300 de specii de arbori şi arbuşti. În Roznov se află un PARC DENDROLOGIC (peste 3 ha suprafaţă) cu arbori seculari (fag. este o localitate veche. la altitudinea de 370— 420 m. Oraşul este un puternic centru economic . ce vamă se va plăti la Bacău. Km 58 (DN 15) BACĂU Municipiul Bacău. dintre lacurile construite pe Valea Bistriţei. corn. Km 34 (DN 15) BUHUŞI Buhuşiul. situat în estul Carpaţilor. Dintre speciile spontane. molidul argintiu (P. Însemnat centru comercial în evul mediu. precum şi prin faptul că aici. salcîm japonez. bradul de Cilicia (Abies cilicia carr). molidul înţepător de Colorado (P. oţetar etc. exponate referitoare la istoria oraşului şi la lupta clasei muncitoare şi a ţărănimii de po acecto meleaguri). platanul cu frunze mari.a. funcţionează un mare combinat chimic. fostul conac al familiei Buhuş. după cel de la Bicaz. Dimensiuni remarcabile au şi stejarul pedunculat (30.5 m înălţime). cireşul (Primus cerasus. Krn 14 (DN 15) ROZNOV Veche aşezare cunoscută ca un însemnat centru comercial. brad argintiu. cu un volum de 11000000 m3 de apă. pe destinaţii şi produse. la Piatra Şoimului. se remarcă prin cromatica deosebită dată de asociaţiile de colilie (Stipta stpnophylla). Km 48 (DN 15) HEMEIUŞ (ramificaţie 4 km pe DL) În comună poate fi vizitat PARCUL DENDROLOGIC (50 ha suprafaţă) amenajat în anul 1834. fiind al doilea ca mărime. pungens eng. localitate cu elemente de staţiune balneoclimatică. Buhuşiul devine cunoscut din a doua jumătate a secolului trecut prin fabrica de postav de aici. în care se specifică. stejar. scoarţă roşiatică şi foarte subţire. aici se întîlneşte o curiozitate unică în ţara noastră: îngemănarea a doi fagi aparţinînd Unor specii diferite (Fagus silvatica şi Fagus orientalis). Obiective turistice: EXPOZIŢIA DE ISTORIE MODERNA ŞI CONTEMPORANA (clădire din secolul al XVIII-lea. în privilegiul acordat de domnitorul Alexandru cel Bun negustorilor lîoveni. azi cartier al oraşului. Localitate cunoscută în evul mediu şi în epoca modernă prin funcţiile sale comerciale.). peste 30 m înălţime) şi mălinul (10 m înălţime şi 20 cm diametru). cu înălţimea de peste 40 m şi diametru] de 3 m. stil neoclasic. MONUMENTUL EROILOR*din primul război mondial (1926. apare menţionat documentar în anul 1408. Se mai întîlnesc castanul porcesc (Aesculus hyppocastanum). animale autohtone şi exotice). există ape minerale indicate în tratarea unor afecţiuni reumatismale. În vecinătate. chiparosul de baltă (Taxodium distichum) ş. În partea de est a culmii Pietricica. în anul 1885. unul dintre cele mai frumoase din Moldova. în apropierea lacului de baraj Racova. Acest „ochi de stepă". soc negru. cedrul de Oregon şi alte specii. ce atinge 33 m înălţime şi 2 m diametru şi frasinul comun. se găseşte REZERVAŢIA BOTANICĂ DEALUL VULPE -BOŢOAIA.PARCUL COZLA ş. loc unde în prima jumătate a secolului trecut se ţineau 12 iarmaroace pe an. Schmidt-Faur).a. fiind atestat în anul 1438. una dintre cele mai mari din ţară. azi o modernă unitate a industriei textile. castan) şi numeroase specii rare (tisa. argentea).

erou din războiul pentru independenţă. exponate şi documente referitoare la epocile medievală. ultimele din salba celor 12 ridicate pe rîul Bistriţa). este azi un important centru economic (uzină de ţevi sudate. textile de interior. care a avut importante funcţii comerciale în evul mediu şi în epoca modernă. ce au aparţinut marelui scriitor născut la Vatra-Paşcani în anul 1880). Secţie de artă (pictură. . colecţii de paleontologie.).) şi cultural. combinat de îngrăşăminte chimice. fiul lui Ştefan cel Mare). întreprindere metalurgică.a. distrusă în anul 1497 cu ocazia luptelor dintre Matei Corvin şi Ştefan cel Mare. manuscrise etc. În oraşul atestat documentar în anul 1392 domnitorul Roman I a ridicat o fortificaţie din pămînt şi lemn. colecţii de numismatică. sculptură şi grafică românească modernă şi contemporană). costumul de diplomat ş.). Obiective turistice: MUZEUL DE ISTORIE (ceramică neolitică de tip Cucuteni. alimentară. s-a dezvoltat la intersecţia unor vechi drumuri comerciale.(întreprindere de maşini-unelte. atentă restaurare în anii 1971— 1975. STATUIA lui George Bacovia (1971. a materialelor de construcţie etc. uşoară. fabrică de celuloză şi hîrtie. sculptură şi grafică românească contemporană).). unităţi ale industriei chimice. fabrică de mobilă. Km 102 (DN 2) ROMAN Municipiul Roman este situat în zona de confluenţă a rîurilor Moldova şi Siret. VESTIGIILE CETĂŢILOR MEDIEVALE (secolele XIV-XV). EXPOZIŢIA MEMORIALĂ „MIHAIL SADOVEANU" (mobilier. fragmente din zidurile de incintă. fotografii. pe ale căror văi trecea încă din antichitate una dintre cele mai importante căi de comunicaţie între Marea Neagră şi Marea Baltică. BISERICA PRECISTA (14i)l. Vasile Alecsandri. Obiective turistice: MUZEUL JUDEŢEAN cu Secţie de istorie (ceramică neolitică. fotografii. exponate şi documente. CLĂDIRI MONUMENTE DE ARHITECTURA din secolul trecut (Casa Done. Aici funcţionează o întreprindere de material rulant. Ion Creangă. BUSTUL lui Miron Costin (pe locul unde a fost decapitat cărturarul în anul 1691) etc. gasteropode. maior Constantin Ene. colecţie numismatică.a. de către muncitorii ceferişti. PARCUL GHERAlEŞTI (la 4 km sud-est de oraş. moluşte. SALA DE ATLETISM. În localitate poate fi vizitată EXPOZIŢIA MEMORIALĂ închinată poetului (în casa natală. STADIONUL MUNICIPAL.). (teatru.). precum şi unităţi ale industriilor uşoară şi alimentară. cumpărat de domnitor pentru a-l folosi ca reşedinţă personală. unităţi ale industriei uşoare şi alimentare etc. a ţăranilor răsculaţi). Km 116 (DN 2) MIRCEŞTI (4 km la dreapta pe DL) În comuna situată în lunca Siretului şi-a petrecut copilăria şi tot aici s-a stins din viaţă Vasile Alecsandri. exponate referitoare la epocile medievală. Ştefan cel Mare a construit o nouă cetate. aici se găseşte un lac de acumulare ce alimentează uzinele hidrocentrale Bacău I şi II. Casa Ştefănescu ş. biblioteca lui V. vivariu). situată în podişul cu acelaşi nume. piese de port. punct de observaţii astronomice. este atestată documentar în anul 1706. Obiective turistice: MUZEUL ETNOGRAFIC (clădire monument de arhitectură din secolul al XVII-lea. unelte şi ustensile gospodăreşti etc.a. modernă şi contemporană). Aici poate fi vizitată EXPOZIŢIA MEMORIALĂ „ALEXANDRU IOAN CUZA" (palat construit în anul 1811 în stil neogotic. Romanul. vestigii dacice. pe locul unde se întindea în pădure seculară de brazi şi foioase. documente. modernă şi contemporană). una dintre cele mai puternice din Moldova şi singura edificată în întregime de domnitor. în apropierea căreia se găseşte şi MAUSOLEUL scriitorului ridicat din inţiativa Academiei Române. beciuri). Popovici). BUSTURILE lui Mihail Kogălniceanu. Alecsandri. BASORELIEFUL 1907 (redă scena eliberării din vagoane. VESTIGIILE CURŢII DOMNEŞTI (secolul al XV-lea. EXPOZIŢIA DE ARTA (pictură. biblioteca şi apartamentul domnitorului. BAZINUL DE îNOT ş. Expoziţia memorială „Nicu Enea". C. Km 161 (DN 28 A) RUGINOASA Localitatea. al doilea ca mărime şi importanţă economică din judeţul Iaşi. colecţii de plante superioare şi inferioare. Secţie de ştiinţe naturale (bogate colecţii de fluturi. orchestră simfonică etc. MUZEUL DE ŞTIINŢE NATURALE (bogate colecţii prezentînd flora şi fauna din zonă). camera de lucru. ctitorie a lui Alexandrei. În anul 1483. fosta casă Cantacuzino-Paşcanu. manuscrise. Km 151 (DN 28 A) PAŞCANI Oraşul. obiecte dacice.

Km 222 (DN 28) IAŞI .

boli de nutriţie. — 5°C). afecţiuni renale şi ale căilor urinare. bicarbonatate. precipitaţii medii anuale în jur de 600—700 mm. 18°C. iar în ianuarie. Indicaţii: afecţiuni cardiovasculare. piese dacice şi romane. afecţiuni ale tubului digestiv. bioclimat uşor tonic stimulent. afecţiuni hepato-biliare. magneziene. exponate privind epocile modernă şi contemporană. Climat de depresiune intramontană cu veri răcoroase şi ierni geroase. magneziene. BRAŞOV — SFÎNTU GHEORGHE — BĂILE TUŞNAD — MIERCUREA-CIUC — COMĂNEŞTI — ONEŞTI — TÎRGU SECUIESC — COVASNA — BRAŞOV a. bicarbonatate. situată la poalele masivului cu acelaşi nume. iar în ianuarie. feruginoase.5°C (în iulie. 16. Balogh Peter). ÎMPREJURIMI ŞUGAŞ (8 km spre nord-vest pe DL) STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ SEZONIERĂ DE INTERES LOCAL situată pe versantul estic al Munţilor Baraolt. afecţiuni respiratorii. Km 47 (DN 12) BODOC STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ SEZONIERĂ DE INTERES LOCAL. —4°C). numeroase document o referitoare la revoluţia paşoptistă. Rădulescu Gir). CASA CU ARCADE (monument de arhitectură. precipitaţiile medii anuale ating 650— 700 mm. calcice. Km 36 (DJ 103) SFÎNTU GHEORGHE Situat în nord-estul Depresiunii Braşov.ITINERARUL VI. sodice. Prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1332. bicarbonatate. BRAŞOV — ONEŞTI (223 km) Km 0 (DJ 103) SÎNPETRU În localitate se conservă una dintre cele mai vechi şi puternice CETĂŢI ŢĂRĂNEŞTI din Ţara Bîrsei datînd din secolele XIV-XV. bioclimat de cruţare. Băile Tuşnad. Din staţiune se organizează excursii la Sfîntu Gheorghe.5°. PARCUL TINERETULUI etc. 1830). Factori naturaii de cură: ape minerale carbogazoase. precipitaţiile medii se situează la 700 mm anual Factori naturali de cură: izvoare minerale carbogazoase. oraşul s-a dezvoltat pe locul unei aşezări preistorice. . afecţiuni respiratorii. Km 25 (DJ 103) VÎLCELE STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ SEZONIERĂ DE INTERES LOCAL situată în sudul Munţilor Baraolt. Oraşul s-a aflat profund implicat în evenimentele din timpul revoluţiei de la 1848—1849. sodice. piese de port popular tradiţional specific zonei) EXPOZIŢIA PERMANENTĂ DE ARTA PLASTICA „GYARFAS JENO”. Covasna. Obiective turistice: COMPLEXUL MUZEAL (ceramică neolitica. Indicaţii: afecţiuni ale tubului digestiv. afecţiuni endocrine. afecţiuni ale tubului digestiv. in: în ianuarie. în timpul căreia la Sfîntu Gheorghe şi-n avut sediul un comitet revoluţionar. temperatura medie anuală este de 6. G. Indicaţii: afecţiuni cardiovasculare. calcice. afecţiuni hepato-biliare. pe o întinsă terasă în dreapta Oltului. Climat de depresiune intramontană. mofete. temperatura medie anuală este de cca 6°C (în iulie. în jur de —4°C). l7°C. nevroza astenică. sodice. colecţii numismatice. afecţiuni hepato-biliare. MONUMENTUL lui Mihai Viteazul (1982. Factori naturali de cură: ape minerale carbogazoase. MONUMENTUL OSTAŞULUI ROMAN (1974. ca oraş Sfîntu Gheorghe fiind menţionat într-o diplomă din anul 1461. Temperatura medie anuală este de cca 7°C (în iulie.

În 1845 s-a construit cel dintîi pavilion de băi (după ce cu trei ani înainte. Sfîntu Gheorghe. aer puternic ionizat. se găseşte nămol de turbă.5°C. Gradul redus de mineralizare al apei (50—70 mg/1)... Indicaţii: afecţiuni cardiovasculare. afecţiuni renale şi ale căilor urinare. într-un strat gros de 9—10 m. bioclimat de cruţare. Muntele Ciumatu. bicarbonatate. magneziene. care au forma unor turnuri uriaşe). precipitaţiile ating în medie 700 mm anual.. Stîncile Turnurilor (761 m alt. Lacul Ciucaş din centrul staţiunii a fost amenajat pentru canotaj şi înot (vara). —4°C). specialiştii declaraseră apele minerale drept „tămăduitoare"). afecţiuni cardiovasculare. clorurate sodice. cu adîncimea de aproximativ 90 m. Piscul Cetăţii (1 302 m alt. începînd cu anul 1900. este datorat rocilor prin solubile din con stituţia versanţilor. Indicaţii: afecţiuni ale tubului digestiv. cu suprafaţa de 76 ha. feruginoase. cea mai sudică localitate a judeţului Harghita. precum şi păianjenul de munţi înalţi (Mitropus mărio). care se menţine. bioclimat de cruţare. unde se află Lacul Sfînta Ana. la contactul masivului vulcanic Harghita cu Munţii Bodoc. Aşezarea. în apropierea Lacului Ciucaş s-au descoperit şi aPe termale. Km 71 (DN 12) BĂILE TUŞNAD Oraş-STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL situat pe malul stîng al Oltului. de menţionat că stratul de zăpadă. în 1866 s-au efectuat primele analize chimice ale apei minerale provenită din izvorul Stănescu şi tot atunci s-a amenajat o alee pentru plimbări. primele informaţii despre izvoarele minerale de aici datînd din anul 1600. nevroză astenică. afecţiuni respiratorii. care ating temperatura de 62°C la izvor. temperatura medie anuală înregistrează cca 7°C (în iulie. la Biborţeni (cunoscut centru de îmbuteliere a apei minerale de masă). În mlaştina situată la altitudinea de 1 120 m. Lacul face parte dintr-o REZERVAŢIE NATURALĂ MIXTĂ. Km 58 (DN 12) MALNAŞ BĂI STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ SEZONIERĂ DE INTERES LOCAL aflată în Defileul Oltului care desparte Munţii Bodoc de Munţii Baraolt. afecţiuni hepato-biliare. precum şi pentru patinaj (iarna). temperatura medie anuală este de cca 6°C (în iulie. la Stînca Şoimilor (1 046 m alt. Fauna lacului. la altitudinea medie de 650 m. crustacee inferioare şi somnul pitic (Ictalurus nebulosus). staţiunea fiind frecventata de peste 3 000 vizitatori. iar în ianuarie. una dintre particularităţile lacului. Din staţiune se organizează excursii la Ozunca-Băi (în apropierea localităţii se găseşte o TURBĂRIE DECLARATA MONUMENT AL NATURII).În localitate se conservă un edificiu fortificat. cu portaluri gotice monumentale. 18°C. Factori naturali de cură: ape minerale carbogazoase. Climat de depresiune intramontană. Factori naturali de cură: ape minerale bicarbonatate. calcice. în general săracă. punct unde se găsesc vestigiile unei cetăţi dacice). magneziene. calcice. În perioada interbelică numărul celor veniţi la cură sau odihnă la Băile Tuşnad a înregistrat o creştere deosebită. Pe locul mlaştinii exista un lac. pîlcuri de muşchi din speciile Polytrichum şi Sphag-num. mofete naturale uscate. Băile Tuşnad. datînd din veacul al XV-lea. afecţiuni ale tubului digestiv. nevroză astenică. ploşniţa de apă. a fost menţionată pentru prima dată în secolul al XV-lea (1421). iar în ianuarie. De asemenea. 80 de zile pe an. în 1842. unde se deschide o larga panoramă spre oraş şi Valea Oltului). . mofete. Prin forarea în anul 1971 a trei puţuri. favorizează practicarea sporturilor de iarnă. în anul 1937. precipitaţiile medii anuale ating 600—700 mm. carbogazoase (folosite atît în cura internă. care mai cuprinde şi mlaştina Mohoş. remarcabil monument de arhitectură. Din Băile Tuşnad se organizează numeroase drumeţii şi excursii în împrejurimi. la Covasna. tot de origine vulcanică. —5°C). colonizat aici din anul 1908 (Sfînta Ana este singurul lac de munte în care se găseşte această specie). cuprinde şarpele de casă (Natrix natrix). afecţiuni endocrine. pin). cît şi în cea externă). la care s-a adăugat colmatarea cu aluviuni aduse de apele de pe versanţi. dispărut datorită eroziunii produse de Pîrîul Roşu ce izvorăşte din mlaştină. feruginoase. de exemplu. unicul lac de origine vulcanică din ţară. Climat de culoar intramontan. denumită şi Lacul cu Muşchi. 17. în medie. sodice. au crescut posibilităţile de îmbuteliere a unei mari cantitcţi ele apă (120000 litri de apă carbogazoasă de masă într-o 2i). Pe teritoriul rezervaţiei se întîlnesc specii forestiere (mesteacăn. tritonul crestat (Tritonus monlandoni). bogat în aerosoli răşinoşi şi ioni negativi.

A. au participat la luptele sociale din veacurile XVII—XVIII. oraşul este un cunoscut centru economic (uzină de tractoare. temperatura medie anuală de cca 6. Miercurea-Ciuc este menţionată documentar abia în veacul al XVI-lea (1558). unul dintre cei mai vestiţi cărturari umanişti români. feruginoase folosite în cura internă (afecţiuni ale tubului digestiv). iar în anul 1675 a înfiinţat prima tipografie din zonă. roua cerului. iar alte două — Izvorul Nou şi Catalina —. bioclimat de cruţare.Km 99 (DN 12) SÎNCRĂIENI Pe raza aşezării se găsesc peste 120 de izvoare de ape minerale bicarbonatate şi feruginoase indicate în tratarea afecţiunilor cardio vasculare. Climat de depresiune intramontană. feruginoase. Km 180 (DN 12 A) COMĂNEŞTI Aşezarea. el a întemeiat în 1667—1669 şcoala din localitate. fratele scriitorului Liviu Rebreanu. Szobotka). COMPLEXUL ARHITECTONIC ŞUMULEU (monument de arhitectură din secolele XVII-XVIII.3°C (în iulie. iar în ianuarie. Indicaţii: afecţiuni cardiovasculare. apare în documente încă din anul 1332). precipitaţiile înregistrează 650—700 mm anual. în depresiunea intramontană a Ciucurilor. Factori naturali de cură: ape. istoric şi tipograf. precipitaţii medii anuale de cca 800 mm. apare menţionată documentar în anul 1399.5CC (în iulie. Indicaţii: afecţiuni ale aparatului cardiovascular. compozitor. cu aerosoli iodaţi. fostul sat Şumuleu. În localitate poate fi vizitată o interesantă colecţie etnografică.). În oraş se găsesc trei izvoare minerale: unul la Şumuleu. aromaţi de pădurea de conifere din jur. afecţiuni ale bului digestiv. reşedinţa judeţului Harghita. mofete. iar în ianuarie. în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. modernă şi contemporană. social şi cultural dispune de baze sportive (patinoar) şi de agrement. CASA NATALA şi GALERIA DE ARTA „NAGY IMRE". situat pe cursul superior al Oltului. aer ozonat. Bălcescu (1973. apoi 7 km pe DL la dreapta). floarea cenuşie (Ligularia sibirica) ş. sînt recomandate la tratarea afecţiunilor cardiovasculare. istorie medievală. —6°C). cca —6°C). ce ocupă 15 ha. deşi unele sate intrate de multă vreme în componenţa sa erau atestate încă din secolele XIII—XIV (de exemplu. Km un (DN 12) JIGODIN-BAI STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ SEZONIERĂ DE INTERES LOCAL. un OBELISC ridicat în memoria lui Emil Rebreanu. PATINOARUL ACOPERIT ş. stil baroc şi neoclasic). MONUMENTUL OSTAŞULUI ROMAN (1974. întreprinderi de prelucrare a lemnului. arhitect. La Miercurea-Ciuc a trăit şi lucrat. cartier al municipiului. În prezent.a. În anul 1953 la Sîncrăieni s-a descoperit un mare tezaur dacic de argint.minerale carbagazoase. s-au ridicat împotriva dominaţiei habsburgice şi au luat parte activă la evenimentele revoluţionare din anii 1848—1849. STATUILE lui N. D. situată pe malul drept al Oltului. 9°C. oraşul s-a afirmat ca un însemnat centru politic şi cultural al zonei. Km 106 (DN 12) MIERCUREA-CIUC Municipiul. „Mlaştina cu borviz". Ioan Căianu. cu ape minerale bicarbonatate. colecţii de arheologie. ÎMPREJURIMI HARGHITA-BĂI (14 km pe DN 13 A. sodice. STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ SEZONIERĂ DE INTERES LOCAL situată la altitudinea de 1 345 m. cu temperatura de 22°C. Temperatura medie anuală este de 4. industrie textilă etc. . bicarbonatate. Obiective turistice: COMPLEXUL MUZEAL (amenajat în cetatea construită în anii 1611—1621 şi refăcută la începutul veacului al XVIII-lea. Localnicii l-au sprijinit pe Mihai Viteazul în anii 1599—1600. Marius Butunoiu). adăposteşte o flora ce cuprinde specii rare. nevroza astenică. etnografie).a. organist. străveche vatră de locuire şi permanenţă românească şi tuată în depresiunea intramontană a Dărmăneştilor. artă' plastică. Reşedinţă de scaun secuiesc. 17°C. relicte glaciare. printre care amintim: mes teacănul pitic. Factori naturali de cură: ape minerale carbogazoase. Km 137 (DN 12 A) GHIMEŞ Monumentul din localitate. constituie un simbol al luptei pentru unitatea naţională a românilor de pretutindeni. s-a dezvoltat pe o străveche vatră de locuire şi permanenţă românească. Popovici) şi Petofi Şandor (1973.

aflate pe dealurile Măgura şi Ciresoaia. s-a dezvoltat în strînsă legătură cu exploatarea salinelor. —4. Datorită condiţiilor propice oferite de cadrul natural. Într-un hrisov de la domnitorul Constantin Cehan Racoviţă. Cătina. precum şi Ion L. se întinde pe 3 ha o pădure de tisă declarată REZERVAŢIE FORESTIERĂ. zonă unde se găsesc numeroase izvoare de apă minerală (Ciunget. situată pe valea pîrîului Slănic. întîlnim cea dintîi atestare documentară a Slănicului. de asemenea. participant la revoluţia de la 1848 şi luptător pentru unirea Moldovei cu Ţara Românească. într-o regiune cu păduri de fag şi brad. afecţiuni respiratorii. 17. începînd din anul 1973. Temperatura medie anuală este de 9°C. De la Tîrgu Ocna se organizează drumeţii şi excursii la barajul de acumulare de pe Valea Uzului. Dintre exemplarele remarcabile prin aspectul lor ornamental amintim pinul oriental. aşezat la confluenţa Slănicului cu Trotuşul. În salina „Trotuş". bromurate. bioclimat sedativ de cruţare. afecţiuni metabolice şi de nutriţie. precum şi bioclimatul zonei sînt indicate în tratarea afecţiunilor reumatismale. Poieniţa. Amintim că în anul 1861 la Tîrgu Ocna a intrat în funcţiune prima sondă forată mecanic din ţara noastră. scopul creării sale l-a constituit introducerea şi aclimatizarea în zonă a unor specii forestiere exotice (foioase. în spatele căruia s-a format un lac de acumulare — Valea Uzului — cu suprerfaţa de 334 ha şi un volum de apă de 98 000 000 m3. Km 187 (DN 12 A) DĂRMĂNEŞTI Pe teritoriul oraşului. alcaline. de asemenea. afecţiuni neurologice periferice. în anul 1827 a început să funcţioneze aici un stabiliment balnear. precum şi în municipiul Oneşti. carbogazoase. De la Slănic-Moldova se pot efectua drumeţii la păstrăvăria şi cascada de pe valea Slănicului. pe muntele Pufu şi. plante decorative etc.În apropierea oraşului. funcţionează. . temerar explorator al Africii de sud-est. precipitaţiile medii înregistrează 600 mm anual. afecţiuni hepato-biliare. iar precipitaţiile ating în medie 654 mm anual. se organizează excursii în municipiul Oneşti. Piatra-Neamţ. Factori naturali de cură: ape minerale (peste 20 izvoare) clorurosodice. cunoscute încă din vremea romanilor. localitatea îşi descoperă şi atribute de staţiune la sfîrşitul secolului trecut (1894). ienupărul de Virginia etc. în scurtul defileu de la Pivniceri. prozator şi publicist. Pe teritoriul comunei Dofteana se află un PARC DENDROLOGIC.1°C (în iulie.). la schela de foraj de aici a început forarea celei mai adînci sonde din ţară. slab sulfuroase. molidul. la Bacău. Cheile Dofteanei. afecţiuni asociate etc. În apropierea aşezării.8°C. afecţiuni ale rinichiului şi căilor urinare. Apele minerale sulfuroase şi clorurate sodice. înfiinţat de inginerul Iulian Moldovan în anii 1910—1920. Primul izvor din actuala staţiune a fost descoperit întîmplător la 20 iulie 1802 de către serdarul Mihalache Spiridon. la Cheile Bicazului. Piciorul Frasinului. iodurate. la adîncimea de 130 m. Climat de tranziţie între climatul de deal şi cel de munte. Indicaţii: afecţiuni ale tubului digestiv. din 1 ianuarie 1755. oligominerale. Km 210 (DN 12 A) TÎRGU OCNA Oraşul. stărilor alergice. afecţiuni posttraumatice. în marginea oraşului a apărut şi o STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ SEZONIERĂ DE INTERES LOCAL. s-a construit un baraj înalt de 84 m. un sanatoriu profilat pe tratarea afecţiunilor respiratorii. scriitor şi om de cultură.2°C). în 1977. Atestată documentar cu rangul de oraş în anul 1680. la monumentele închinate eroilor armatei române căzuţi pe aceste locuri în timpul primului război Mondial. temperatura medie anuală atinge 7. la puucftul cunoscut sub numele ck Goanţa (zonă de agrement a localnicilor) se deschide o frumoas perspectivă spre nordul Depresiunii Dărmăneşti şi spre defileul Trotuşului de la Straja. La Tîrgu Ocna s-au născut Costache Negri. microclimat de salină (la Tîrgu Ocna). la altitudinea de 600—700 m. afecţiunilor respiratorii. Km 200 (DN 12 A) DOFTEANA Localitatea este situată pe Valea Dofteanei. Valea Sălăriei) recomandate pentru tratarea afecţiunilor gastro-intestinale. iar în ianuarie. ÎMPREJURIMI SLĂNIC-MOLDOVA (18 km pe DN 12 B) STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL.

În evul mediu. construită în secolele XII—XIII. calcice. se întîlnesc cinci peşteri cu emanaţii solfateriene şi mofetice. Tazlăul Mare. atestate documentar din secolul al XV-lea. sînt indicate în tratamentul afecţiunilor reumatismale. Tîrgu Secuiesc a reprezentat cel mai important punct al revoluţiei din această parte a Transilvaniei. EXPOZIŢIA „ISTORIA BRESLELOR DIN TÎRGU SECUIESC". dezvoltîndu-se pe vatra vechilor localităţi Oneşti şi Borzeşti. iar precipitaţiile medii anuale ating 800 mm. În anii 1848—1849. feruginoase. ONEŞTI — BRAŞOV (147 km) Km 14 (DN 11) OITUZ În anii 1916—1917 aici au avut loc lupte grele împotriva trupelor germane şi austro-ungare care încercau să pătrundă în Moldova prin „poarta Oituzului". la altitudinea de 450 m. ÎMPREJURIMI TURIA (10 km pe DJ 115) punct în dreptul căruia. asemănătoare celor de la Slănic-Moldova. Prezenţa dacilor pe teritoriul actual al localităţii este atestată de ruinele cetăţii dacice de pe Dealul Zînelor (Cetatea Zînelor) construită la . Apele minerale de aici (10 izvoare captate). Peştera cea mai mare are lungimea de 14 m şi înălţimea de 6 m. pe pantele muntelui Puturosul. situat în nordul municipiului şi acoperit cu o pădure caracteristică silvostepei. mofete. la poalele Munţilor Bodoc. în zona colinară. Fig 07 De la Poiana Sărată se pot organiza interesante excursii în zona defileului şi Pasului Oituz. la poalele versantului vestic al Munţilor Breţcu. principalele bogăţii ale subsolului zonei. bioclimat tonic stimulent. s-a dezvoltat pe locul vechii aşezări romane Praetoria Augusta. pe muntele Puturosul se află şi o interesantă floră. situat la confluenţa rîului Turla cu Caşinul şi Rîul Negru. Km 91 (DJ 121) COVASNA STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL situată în sudul Depresiunii Tîrgu Secuiesc. BĂILE BALVANYOS (20 km pe DJ 115) STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL. Temperatura medie anuală este de 5° C. Factori naturali de cură: ape minerale carbogazoase. MONUMENTUL EROILOR. Oituz şi Caşin. Obiective turistice: REZERVAŢIA DE ARHITECTURA (din centrul oraşului) care cuprinde clădiri construite în veacurile XVI— XVII. Dealul Perchiu. Atmosfera ei este încărcată cu hidrogen sulfurat şi bioxid de carbon ce ies prin fisurile rocilor. REZERVAŢIE NATURALĂ MIXTĂ. b. peste Păltiniş. În pajiştile şi pădurea de aici cresc cca 600 specii de plante cu flori. ridicat pentru a cinsti vitejia şi jertfa ostaşilor români căzuţi în cele trei mari bătălii de la Oituz. a fost declarat REZERVAŢIE FORESTIERĂ. actualul municipiu a devenit aşezare urbană în anul 1956. EXPOZIŢIA PERMANENTĂ „GABOR ARON". Km 70 (DN 11) TÎRGU SECUIESC Oraşul. Acestea reprezintă ultimele manifestări ale unei activităţi vulcanice foarte intensă pînă acum 1 000 000 de ani. În afara acestor peşteri. Km 31 (DN 11) POIANA SĂRATĂ Localitate cu elemente de staţiune balneoclimatică situată pe Valea Oituzului. numeroase bresle existente aici au determinat ca Tîrgu Secuiesc să devină un puternic centru economic în secolele XVI-XVII. ceea ce a dus la punerea sub ocrotire a unei suprafeţe de 150 ha.Km 223 (DN 12 A) ONEŞTI Situat la convergenţa apelor Trotuş. În apropierea staţiunii pot fi vizitate vestigiile cetăţii Balvanyos. situată într-un parc natural. afecţiuni asociate. peste Halos spre Valea Caşinului. spre Valea Slănicului. nevroza astenică. Grupul industrial petrochimic din oraş prelucrează sarea si/1 petrolul. a fost realizat de sculptorul Vasile Ionescu-Varo în anul 1942. Indicaţii: afecţiuni cardiovasculare.

precipitaţiile medii ating 600 mm. Indicaţii: afecţiuni cardiovasculare. Cheile Bicazului etc. se află SINGURUL COMPLEX DE DUNE din Carpaţii româneşti. caracterizat prin ape mineralizate sau slab mineralizate. dînd naştere la mlaştini. rezervată naturală de la punctul numit Balta Dracului (emanaţii de bioxid de carbon). Dezvoltată pe această străveche vatră de permanenţă românească. Alte microdepresiuni sînt colmatate sau pe cale de colmatare. cu ape minerale puternic carbogazoase. Tîrgu Secuiesc. iodobromurate. piciorul cocoşului (Ranunculus repens). Din staţiune se organizează excursii la Sfîntu Gheorghe. Multe dintre microdepresiunile formate între dune reţin permanent apa de ploaie. de pe malul stîng al Rîului Negru). cca —3. dintre care 240 au fost analizate chimic. Covasna este amintită pentru prima oară documentar în anul 1567. Km 147 (DJ 121) BRAŞOV .. afecţiuni hepato-biliare. aşa încît ele sînt acoperite parţial cu vegetaţie ierboasă formată din: izmă (Mentha arvensia). cinci degete (Potenţială palustris).e. feruginoase. Dintre toate staţiunile din ţară. mana de apă (Clyceria aquatica).n.5°C (în iulie. Teodor Ionescu). Km 110 (DJ 121) RECI (ramificaţie 5 km pe DL) Pe teritoriul localităţii. şapte degete (Comarum palustre) ş.6°C. Lacu Roşu. aşa-numita „poartă de la Reci". Pe lîngă mesteceni. bogate în bioxid de carbon.mijlocul secolului I î. bicarbonatate. mofete. în timpul domniei lui Burebista. axa mare atinge 70—80 m. afecţiuni ale tubului digestiv. puternic alcaline. Covasna are cele mai multe izvoare minerale. cca 17. iar cea mică este în jur de 20—35 m. clorurosodice. rogoz (Carax le-porina. temperatura medie anuală este de 7. Obiective turistice: Cetatea Zînelor. afecţiuni asociate. unele ajung la debite de 50 000 1 în 24 de ore). Factori naturali de cură: ape minerale carbogazoase. arsenicale (cca 1 500 de izvoare. arini sau pini pitici cresc şi cîteva plante rare ca laleaua pestriţă (Fritilla-ria leleagris). situată la punctul de contact dintre Depresiunea Braşov şi Depresiunea Tîrgu Secuiesc (un coridor îngust de cca 8—9 km. Forajele efectuate aici au stabilit o zonalitate hidrochimică pe verticală: aproape de suprafaţă se află un strat acvifer freatic. vesicaria). Dunele au forma unor movile alungite pe direcţia sud-vest către nord-est. monumentul ostaşului român (1974. Ca o curiozitate semnalăm că în profilul dunelor se observă apariţia unor orizonturi de nisipuri de culoare roşcat-brun. ce prezintă o uşoară tendinţă de cimentare. lui îi urmează un strat acvifer de adîncime. C.a. Unele dune sînt atît de bine acoperite de pîlcuri de mesteceni încît nici nu se poate bănui existenţa lor.1CC). La majoritatea dunelor. iar în ianuarie. înălţimea lor creşte dinspre sectorul vestic (3—4 m) spre cel estic (10—12 m). bioclimat de cruţare. Climat de depresiune intramontană. în profunzime se găsesc apele carbogazoase sărate.

Astragalus dasyanthu*. balcanic şi mediteranean. numeroşi fii ai oraşului jertfindu-şi viaţa pe cîmpurile de luptă de la sud de Dunăre în timpul războiului pentru independenţă din 1877—1878. Fr. sub conducerea lui Anghel Saligny. migdal pitic etc. Situarea sa în zona fluvio-maritimă a Dunării i-a sporit mult şi funcţia portuară. plopişul de luncă. s-au reconstruit şi extins şantierele navale. un mare şantier naval. oraşul. rare pentru ţara noastră.ITINERARUL VII. A. între gurile de vărsare ale Siretului şi Prutului. de asemenea tot la sfîrşitul secolului trecut. obiecte personale. este centru al industriei siderurgice. PALATUL NAVIGAŢIEI. ihtiologic (cca 200 de exemplare de specii reprezentative pentru zonele piscicole ale ţării noastre). institute de cercetare etc. grafică şi artă decorativă). URECHIA" (colecţie de cărţi vechi şi manuscrise). I. precum şi unităţi ale industriei alimentare. Datorită importanţei deosebite a elementelor de floră şi faună cu caracter pontic. Grav afectat de distrugerile din timpul celui de-al doilea război mondial. Asparagus ponticus. Galaţiul este şi un oraş cu o intensă viaţă cultural-artistică şi ştiinţifică (teatru. muzeul prezintă vizitatorilor şi un acvariu cu 12 bazine cu peşti exotici]. Alex. Mihail Kogălniceanu. Obiective turistice: COMPLEXUL MUZEAL cu Sectei de istorie (vestigii din paleolitic. Cuza (1972. malacologice (cu elemente relicte ca Monodacna pontica din lacul Brateş sau toate speciile endemice de Alapia). situat pe malul Dunării. frasinul. entomologie (reprezentativă este colecţia de fluturi. I. Galaţiul devine din 1836 port liber. botanică (floră caracteristică zonelor naturale ale judeţului cum ar fi pădurile Gîrboavele şi Roşcani sau dunele fluviale de la Hanu Conachi). Stratul ierbaceu este tipic pădurii de silvostepă. Km 32 (DN 21) BRĂILA Al doilea mare oraş-port al ţării este situat în zona unde Dunărea devine accesibilă navelor de tonaj mediu. Gălăţenii au participat la revoluţia de la 1848 şi la lupta pentru Unirea Principatelor. Dianthus diutinus. BISERICILE PRECISTA (fortificat) şi MAVROMOLU (secolul al XVII-lea. Asperula scutelaris ş. MUZEUL DE ŞTIINŢE NATURALE [patrimoniu bogat. cu refaceri). situată în Cîmpia Covurluiului. Jalea). depozit de bronzuri găsit la Băleni. exponate prezentînd evoluţia oraşului în perioada contemporană) şi Secţie de artă contemporană (colecţii de pictură. Brăila. sculptură. cu cca 11 000 exemplare). În anul 1887. s-a dezvoltat pe o veche vatră de locuire geto-dacică. refăcut aproape integral. Dintre cele aproximativ 470 specii ale florei se remarcă stejarul pufos şi brumăriu. uşoare etc. Mihai Eminescu (1911. cu rol deosebit în menţinerea echilibrului natural. GALAŢI — BRĂILA — ÎNSURĂŢEI — SLOBOZIA — AMARA — POGOANELE — BUZĂU — RÎMNICU SĂRAT — FOCŞANI — HANU CONACHI — GALAŢI Km 0 (DN 21) GALAŢI Cel mai mare oraş-port fluvial al ţării. Atestat documentar în anul 1445 ajunge în secolul al XVI-lea cel mai important port al Moldovei. se întinde pe suprafaţa de 900 ha. cuprinzînd peste 40 000 de piese structurate pe mari colecţii: mineralogie-paleontologie (resturi fosile aparţinînd mamiferelor cuaternare de climă rece şi caldă). ornitologie (una dintre cele mai vechi colecţii ale muzeului). STATUILE lui Costache Negri (1912. BIBLIOTECA „V. o porţiune de 100 ha din partea de nord-vest a pădurii a fost declarată REZERVAŢIE FORESTIERĂ. Pe lîngă numeroasele specii de insecte rare. Tordănescu). carnivore sau răpitoare. în pădure cuibăresc multe păsări insectivore. păducel. el conţine numeroase specii sudice şi continentale. I. Galaţiul. unele rare în peisajul floristic al ţării noastre şi de mare importanţă fitogeografică ca: Adonis volgensis. diferite documente referitoare la activitatea lui Costache Negri. Alexandru Ioan Cuza. a început construirea docurilor din prefabricate. Străveche vatră de locuire şi permanenţă românească. totodată. aici funcţionînd. atestată pentru prima oară .). piese de mobilier. mineralogieflori de mină (reprezentativă pentru zona minieră a Banatului). tufişurile de porumbar. Stork). daco-romană şi românească.a. ÎMPREJURIMI PĂDUREA GÎRBOAVELE (17 km nord-est). colecţie de ceramică tip Stoicani-Aldeni şi Cucuteni. MONUMENTUL EROILOR din 1916—1918 (1931) etc. Ca urmare a progresului înregistrat după anul 1829.

sub aspectul concentraţiei de săruri minerale. gros de 10—20 cm. 23°C. în Delta Dunării etc. exponate şi documente privind epocile modernă şi contemporană). nămolul format pe fundul lacului datorită florei şi faunei abundente (protozoare. în plină stepă. fiind inaugurat în anul 1887. reduse.6 ha. nu depăşesc 450 mm anual. De la Lacu Sărat se organizează excursii la Brăila. Dintre alte specii care populează pădurea mai remarcăm stejarul pedunculat. C. dotat cu 32 de cabine şi un bazin pentru băi. ajungînd în anul 1835 port liber. din anul 1889. depozitele nisipoase cu granulaţie grosieră permiţînd prezenţa unor întinse pînze acvifere care umezesc orizontul biologic al profilului de sol. are culoarea neagră şi un miros caracteristic de hidrogen sulfurat. este unsuros la pipăit. unităţi ale industriei uşoare. Secţie de artă (pictură românească din secolele XIX—XX) şi Secţie de ştiinţele naturii (faună specifică zonelor de cîmpie şi de baltă). PARCUL-MONUMENT (rest al unei bătrîne păduri). Climat continental de cîmpie. Km 72 (DN 21) ÎNSURĂŢEI La 10 km est de localitate se află PĂDUREA VIIŞOARA. întinsă pe 1 693. pădurea. afecţiuni dermatologice. Brăila a fost refăcută după un plan original de sistematizare. arţarul tătăresc.a. frasinul. iar în ianuarie. la recomandarea medicilor. pe malul stîng al Ialomiţei. Lacul are suprafaţa de 1. V. în mijlocul unui parc cu suprafaţa de 40 ha. iar în ianuarie. dr. rezervele de nămol sînt estimate la 99 000 tone. —2. uzină constructoare de. Obiective turistice: MUZEUL BRĂILEI cu Secţie de istoric (mormînt princiar traco-getic. ÎMPREJURIMI LACU SĂRAT (7 km pe DN 2 B. S. afecţiuni endocrine. pe fundul lacului se formează nămol sapropelic. are lungimea de 2 km. Existenţa aici a stejarului brumăriu se explică prin umectarea freatică a substratului. afecţiuni neurologice periferice. precipitaţiile. sulfatată. Temperatura medie anuală este de 11. Ionescu-Varo). Apostoleanu a prezentat o comunicare în care arăta că apele lacului întrec. Reconstruită în întregime după 1829. Apa sărată şi nămolul sapropelic sînt indicate în tratamentul afecţiunilor reumatismale şi afecţiunilor neurologice periferice.5 m numai în sezonul ploios. situată pe malul lacului omonim. multe astfel de lacuri din Europa. salcîmul etc.80 km2 şi adîncimea maximă de 3 m. localitatea s-a dezvoltat din satul care . apoi 1 km pe DL) STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL. stabilimentul balnear. În oraş funcţionează şantiere navale. După conţinutul în săruri. între anii 1870—1872. oraşul a înregistrat o impetuoasă dezvoltare economică.3°C). colecţii de numismatică. afecţiuni ginecologice. iar adîncimea sa trece de 1—1. Revenit la Ţara Românească după aproape 300 de ani de ocupaţie otomană (1540— 1820). 23°C. mică STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ DE INTERES LOCAL. stratul de nămol. La Congresul de hidrologie şi balneologie de la Paris. magneziană. MOVILA MIRESII (25 km pe DJ 22). apa lacului este caracterizată ca apă clorurată.). antropode. efectuîndu-se primele tratamente balneare. lăţimea maximă de 900 m.1°C (în iulie. a reprezentat în veacurile XIV—XVI (prima jumătate) cel mai însemnat centru comercial şi punct de vamă al Ţării Româneşti. precipitaţii medii anuale în jur de 3—400 mm. Factori naturali de cură: apa sărată a lacului.documentar în ai ui 1350. MONUMENTUL Ecaterinei Teodoroiu (1928. prezintă interes prin faptul că. celulozei. cu străzi concentrice şi radiale faţă de port. afecţiuni posttraumatice.utilaj greu. temperatura medie anuală este de 11. declarată REZERVAŢIE FORESTIERĂ. Lacul ocupă suprafaţa de 178 ha. Galaţi. Km 112 (DN 21) SLOBOZIA Situată în Cîmpia Bărăganului. GRĂDINA PUBLICĂ ş. Situata pe cîmpul Mohreanu din Cîmpia tabulară a Bărăganului Ialomiţei. Calitatea terapeutică a lacului a fost atestată în anul 1861. alimentare etc.3°C). Indicaţii: afecţiuni reumatismale. amplasată pe malul lacului cu acelaşi nume. —2. stejarul brumăriu se dezvoltă mult mai bine decît stejarul pufos. Cele dintîi cabine pentru băi s-au construit în anul 1875. alge etc.1°C (în iulie.

sulfatată. În timpul războiului ruso-turc din 1806—1812. cloruro-sodică. contactoarc. este populat de stejari multiseculari la umbra cărora se întîlneşte o vegetaţie variată şi interesantă. Iordănescu). frasinul. MONUMENTUL EROILOR din 1916—1918 (I. declarată REZERVAŢIE FORESTIERĂ. CASA MANAILA-VERGU (secolul al XVIII-lea). Obiective turistice: MUZEUL JUDP:ŢEAN (bogate colecţii de etnografic şi artă populară ce ilustrează ocupaţiile şi meşteşugurile din Cîmpia Bărăganului. geamuri. situată la obîrşia pîrîului Negrească. teiul. pus în evidenţă mai ales primăvara. 10 ha au fost amenajate ca parc. iar în ianuarie. afecţiuni posttraumatice. un cunoscut loc de agrement al localnicilor. cu refaceri ulterioare. arţarul tătăresc. sodică. de prelucrare a maselor plastice. daco-romană şi românească fapt atestat de numeroase descoperiri arheologice.—3°C). Dintre alte specii se remarcă stejarul pedunculat. s-a dezvoltat pe o veche vatră du locuire. MONUMENTUL BUZĂU 1600 (1976. nămol sapropelic de lac. slab bromurată. aşezată pe malul drept al rîului Buzău. bioclimat excitant de stepă. În evul mediu Buzăul este întîia oară menţionat în hrisovul voievodului Dan al II-lea în anul 1431. C. magneziană. afluent pe stînga al Călmăţuiului şi declarată REZERVAŢIE FORESTIERĂ. Alături de salcîm întîlnim aici stejari cu diametrul de 80—130 cm şi înălţimea de 20—30 m. PARCUL TINERETULUI ş. BISERICA EPISCOPIEI (1649. lăcrămioarele (Colivalaria majalis) etc. înfăţişează prin compoziţia sa floristică condiţiile de mediu în care s-a dezvoltat de-a lungul timpului. un armistiţiu care a dus la încetarea operaţiunilor militare mai binc de trei ani.se numea iniţial Slobozia lui lanache. Dintre speciile . aşezare înfiinţată în anul 1614. cît ocupă în prezent pădurea. monument de arhitectură).3°C (în iulie. În secolul al IV-lea e. 23°C. Medrea). cît şi în restul anului de bălţile frecvente din poienile pădurii. magneziană. Caracteristic zonei este excesul de umiditate. ocrenţelul Geum urbanuni). unităţi ale industriei alimentare etc. a-fecţiuni neurologice periferice. CRÎNGUL BUZĂULUI. În secolul al XVIII-lea aici a funcţionat o tipografie unde s-au tipărit numeroase cărţi în limba română. usturoiata (Alliaria officinalis). Km 118 (DN 2 C) AMARA Localitatea. Din suprafaţa de 184 ha. Fiind un lac fără scurgere. Obiective turistice: MUZEUL JUDEŢEAN (colecţii de arheologic şi istorie). În Buzău funcţionează întreprinderi de utilaj tehnologic. de sîrmă.a.4 ha). rămăşiţă a vechiului codru de stejari ai Vlăsiei. slab sulfatată. Factori naturali de cură: apa lacului Amara. ÎMPREJURIMI PĂDUREA FRASINU (7 km po DN 2 B).n. în condiţiile climatului mai arid. s-a produs o concentraţie treptată a sărurilor ceea ce a avut ca rezultat formarea nămolului cu calităţi terapeutice (cca 409 000 m 3 rezervă de nămol). Climat continental de stepă. MĂNĂSTIREA SLOBOZIA (secolul al XVTT-loa). permanenţa şi continuitatea daco-getică. beligeranţii au încheiat aici. Lacul Amara are suprafaţa de 156 ha şi adîncimea maximă de 3 m. remarcabile fiind sica (Statice grădini) şi laleaua de crîng (Tulipa biebersteiniana). afecţiuni asociate. cu ierni reci şi veri călduroase. temperatura medie anuală este de 10. atestată încă din vremea lui Matei Basarab (secolul al XVII-lea). Km 148 (DN 2 C) POGOANELE Pe teritoriul localităţii se află PĂDUREA VĂLEANCA (1. apa minerală sulfuroasă. rămăşiţă a extremităţii nord-estice a vechilor codri ai Vlăsiei. situată în zona Bărăganului Central. precipitaţiile medii anuale nu depăşesc 400 mm. de stepă. ctitorie a lui Matei Basarab). MONUMENTUL 1907 (1958. deci cu evaporaţie ridicată. mierea ursului (Pulmonaria ojficinalis). PALATUL ADMINISTRATIV (1903. stejarul brumăriu. în anul 1807. Florin Codre). hipotonă de la sonda pentru cura internă. Km 187 (DN 2) BUZĂU Localitatea. s-a afirmat ca STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL abia în ultimele decenii. bicarbonatată. pe malul nord-vestic al Lacului Amara. afecţiuni ginecologice. Indicaţii: afecţiuni reumatismale. În două documente în limba greacă apare pentru prima dată consemnat numele oraşului. cu vîrsta cuprinsă între 150—170 de ani.

este condiţionată de presiunea gazelor. În . aici se întîlnesc numai fierbători de noroi (excavaţii de formă aproape circulară. în drumul lor spre suprafaţă antrenează apele infiltrate. Vulcanii noroioşi de la Pîclele Mici se întind pe 16. Climat continental moderat. STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL.arboricole. afecţiuni ginecologice. La Sărata-Monteoru. două esenţe lemnoase care nu mai vegetează împreună în alt loc din ţara noastră. o dată cu ascensiunea apei. iar pe margini creşte stînjenelul galben. calcice. prin galerii şi puţ colector. Astfel. apoi jugastrul. zălogul şi altele. influenţat de colinele împădurite din jur. s-au descoperit numeroase obiecte aparţinînd culturii Monteoru din epoca bronzului. Factori naturali de cură: ape minerale sărate. ca şi în minele de cărbune. care atinge aici limita extrem vestică a arealului său mondial. Noroiul nu se formează spontan. Zona în care se întîlnesc vulcanii noroioşi — fenomen rar. bioclimat de cruţare. apoi 10 pe DL) constituie principalul punct de acces spre VULCANII NOROIOŞI. pe un platou de formă alungită. precedate şi însoţite de zgomote caracteristice. au dimensiuni mai mici şi sînt mai puţini ca număr. moşie a lui Constantin Brîncoveanu. Vulcanii noroioşi din punctul „La Fierbători" se află la cca 290 m altitudine. de existenţa căilor de transport spre suprafaţă. materialele marnoase şi argilele înmuiate. cu înălţimea de 0. În această zonă se găseşte şi Dealul cu liliac. în punctul la Cetăţuie. al doilea din Europa. Formarea vulcanilor. mărul pădureţ. muzeul înfăţişează o exploatare tradiţională. Fauna cuprinde două specii mai rare: scorpionul. ulmul de cîmpie. apoi 10 km pe DL). BERCA (20 km pe DN 10. 22°C. ci se înmagazinează în profunzime. Pe un platou arid (Pîclele Mari) se găsesc vulcani noroioşi activi (3 m înălţime). situată pe valea pîrîului Sărata. precum şi cu arbustul puternic ramificat. De obicei. se poate vizita un obiectiv turistic inedit. numit Obione verrucifera. Ambele plante constituie specii endemice şi sînt ocrotite de lege. şi o termită (Reticulitermes lucijugus) mai puţin cunoscută. iodurate. temperatura medie anuală este de cca 10°C (în iulie. localitatea este amintită documentar din anul 1481. localitatea devenind cu timpul cea mai mare schelă petroliferă a judeţului Buzău. Indicaţii: afecţiuni reumatismale. Muzeul „Minei de păcură". Pe lîngă frasinul pufos. de asemenea. precum şi vulcani fosili a căror înălţime atinge 8 m. pe Dealul Pragu. papură. constînd dintr-o pădure de cca 10 ha alcătuită din tufani în amestec cu tei alb. cu ridicarea acestuia la înălţimi mici. iar ascensiunea se produce numai cînd apar condiţii favorabile. precipitaţiile ating cca 550 mm anual. nu sînt continui. situată la sud-vest de Buzău. declaraţi MONUMENT AL NATURII. nămol mineral.5 ha. afecţiuni posttraumatice. dar poate fi explozivă. Solurile sărăturoase ale platourilor sînt acoperite cu tufişuri de gărdurăriţă (Nitraria schoberi). unde s-a folosit o metodă ingenioasă de extragere a petrolului. a cărui muşcătură nu este periculoasă pentru om. La sfîrşitul secolului al XVII-lea (1694) stolnicul Mihalcea Cîndescu a ridicat aici o Cetăţuie în interiorul căreia a construit un palat. aflată într-o veche şi importantă regiune petroliferă. Revărsările de material noroios (gazele. SĂRATA-MONTEORU (10 km pe DN 1 B. purtînd pînă în anul 1885 numele de Sărata. arţarul tătăresc şi alte specii. de regimul precipitaţiilor (manifestările vulcanilor noroioşi se intensifică în perioada ce urmează precipitaţiilor abundente). ieşirea materialului la zi e liniştită. după cel similar din Peninsula Apşeron (Uniunea Sovietică) — prezintă un deosebit interes şi din punct de vedere al vegetaţiei şi faunei. predominante sînt frasinul pufos şi frasinul de luncă. se mai întîlnesc. După 1850 în Depresiunea Berea au apărut primele exploatări petrolifere. —3°C). constituie o altă REZERVAŢIE FORESTIERĂ întinsă pe 436 ha. Menţionată documentar în anul 1525. aşa cum dovedesc şi numeroasele mărturii arheologice identificate în zonă. magneziene. aşezarea este mult mai veche. Km 219 (DN 2) RÎMNICU SĂRAT Situată pe malul stîng al rîului Rîmnicu Sărat. cînd în apropiere s-a desfăşurat lupta dintre oştile lui Ştefan cel Mare şi cele ale lui Basarab cel Tînăr. rare exemplare de stejar brumăriu. producîndu-se la intervale inegale de timp. vatra lor aflîndu-se la peste 3 000 m adîncime. majoritar. ce ocupă suprafaţa de 22 ha. pe care le depun la zi în zona craterelor). gladias. cu diametru ce atinge uneori 6 m). pe vremea domniei lui Radu de la Afumaţi. În locurile unde apa bălteşte tot timpul anului apar insule de stuf. în pădure mai vegetează stejarul pedunculat. bromurate. în cazul celor din Depresiunea Berea. cu zăcăminte petrolifere degradate. liliac sălbatic şi scumpie.5—2 m. PĂDUREA SPĂTARU (10 km pe DN 2). stejarul. ulmul. iar în ianuarie.

relieful micului defileu a căpătat forme bizare. cele două părţi ale localităţii s-au contopit într-o singură aşezare. i-a dedicat un întreg capitol în jurnalul său de călătorie. punct de hotar pînă la 1859 între Ţara Românească şi Moldova. afecţiuni asociate. sub aspect fitogeografic. care a obţinut în aceste locuri o strălucita victorie împotriva otomanilor în anul 1789. bioclimat excitant de stepă. împachetări în nămol la cald şi băi calde cu spumantul Pell-Amar (obţinut din nămolul sapropelic al lacului). sală memorială dedicată actriţei Florica Cristoforeanu). se află STATUIA ECVESTRA a generalului Suvorov. —3°C). Obiective turistice: COMPLEXUL MUZEAL JUDEŢEAN VRANCEA. precipitaţiile medii anuale înregistrează 450 mm. ceea ce a dus la atribuirea denumirii de Balta Albă. atestat documentar în anul 1552. afecţiuni dermatologice. a-fecţiuni neurologice periferice. Milcovul.anul 1594. MONUMENTUL UNIRII (1976. centraleuropene şi circumpolare. sodică. 22°C. în apropierea lacului cu acelaşi nume. ctitorie a lui Nicolae Mavrocordat). IOAN (secolul al XVII-lea. BORNA DE HOTAR (monumentul consemnează locul unde se afla pînă în 1859 linia de demarcaţie între cele două ţări surori). Km 218 (DN 2) DUMBRĂVENI La intrarea în localitate. O. nămol sapropelic de lac. Ion Jalea). (monument de arhitectură. dispuse în strate verticale.BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI SF. Datorită fenomenului de eroziune. s-a dezvoltat pînă la Unirea Principatelor sub forma a două tîrguri separate de rîul Milcov. Obiective turistice: MUZEUL ORĂŞENESC (unelte. calităţile curative ale lacului începînd să fie folosite încă din jurul anului 1840. slab sulfatată. analize reluate riguros de către Carol Davila în 1873. Fig 08 Indicaţii: afecţiuni reumatismale. GRĂDINA PUBLICA cu arbori seculari. clorurată. obiecte de artă populară. cercetările botanice au evidenţiat că rezervaţia prezintă un interes ştiinţific remarcabil şi din punct de vedere floristic. cu rezultate spectaculoase. etnografie şi ştiinţele naturii). Spăethe). pe un dîmb. în acest act de cancelarie fiind consemnat pentru prima oară numele de azi al oraşului. În unele veri foarte sărace în precipitaţii pe marginea lacului apar bogate eflorescente de săruri. ctitorie a lui Grigore Ghica). Factori naturali de cură: apa minerală a lacului. ÎMPREJURIMI BALTA ALBĂ (20 km pe DN 22) STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ SEZONIERĂ DE INTERES LOCAL. CLĂDIREA GĂRII C. temperatura medie anuală este de 9. TEATRUL MUNICIPAL (1913. avînd aspectul unor ziduri de cetate frumos crenelate.R. în care alternează cu calcare şi marne uşor friabile. cu ierni reci şi veri călduroase. se practică. situată pe partea stîngă a Văii Buzăului. Km 257 (DN 2) FOCŞANI Municipiul Focşani. a săpat uii adevărat defileu. sînt formate din plăci înguste de gresii. Aici. afecţiuni ginecologice. ÎMPREJURIMI REGHIU-SCRUNTARU (32 km pe DL). Mihai Viteazul întăreşte pe apa Rîmnicului două vaduri de moară. REZERVAŢIE GEOLOGICĂ şi PALEONTOLOGICĂ situată la confluenţa Milcovului cu pîrîul Reghiu. construit de Anghel Saligny în anul 1892). celor suferinzi de boli astmatice li se aplică inhalaţii cu pulberi de Pell-Amar. Vasile Alecsandri.F. Specialiştii au identificat 300 de specii de plante vasculare.5°C (în iulie. Tot în 1847 s-au făcut primele analize chimice ale apelor de aici. Este una dintre cele mai vechi staţiuni din această parte a ţării. afecţiuni posttraumatice. Din anul 1862. BISERICA PRECISTA (secolul al XVIII-lea. Pe lîngă valoarea deosebită a peisajului. care a vizitat-o în 1847. MONUMENTUL INDEPENDENŢEI (1916. Climat continental de stepă. costume populare tradiţionale din zonă. Rocile din zonă. ponderea cea mai mare o au elementele euroasiatice. . Lacul ocupă suprafaţa de 1 021 ha şi are adîncime maximă de 2—4 m (în funcţie de nivel). urmate de cele europene. clădire monument de arhitectură). întîlnind roci mai dure. (cu secţii de istorie. pictură. adică după desăvîrşirea Unirii. iar în ianuarie.

Dintre numeroasele specii existente aici amintim: ovăsciorul, gălbenelele, bărboasa, iarba fiarelor, cimbrişorul, limba boului, buruiana de in, cosaciu şi altele. La 4 km distanţă, tot pe valea Milcovului, pot fi admirate FOCURILE NESTINSE de la Andreiaşu de Jos. Cunoscute din cele mai vechi timpuri, Focurile nestinse nu sînt altceva decît emanaţii de gaze naturale strecurate prin crăpăturile scoarţei, care în contact cu aerul se aprind accidental. Apariţia lor, ca şi cea a vulcanilor noroioşi de la Berea se explică prin existenţa unor cîmpuri petrolifere şi gazeifere. La 150 m de valea Milcovului, pe o suprafaţă dreptunghiulară (cca 40x20 m) lipsită de vegetaţie şi acoperită cu piatră măruntă ţîşnesc gazele care se aprind şi a căror flacără ajunge pînă la 30—40 cm înălţime. Flăcările sînt greu de sesizat ziua; chiar şi noaptea ele pîlpîie fără să emită o lumină intensă. Locul de ieşire al gazelor nu este fix, schimbîndu-se în funcţie de închiderea şi deschiderea unor orificii. Emanaţiile de gaze de la Andreiaşu de Jos, spre deosebire de cele din alte zone ale ţării, sînt permanente, deşi variază ca intensitate, în raport de regimul precipitaţiilor şi nivelul freatic. Studierea acestui proces ajută la cunoaşterea trecutului pămîntului românesc, precum şi la stabilirea condiţiilor în care au luat naştere în subsolul patriei noastre acumulări de substanţe utile. Din asemenea considerente, Focurile nestinse şi izvoarele de apă minerală din zona de dealuri înalte de pe teritoriul localităţii Andreiaşu de Jos sînt puse sub ocrotirea legii ca rezervaţie geologică. Km 297 (DN 25) HANU CONACHI Pe teritoriul comunei se află REZERVAŢIA NATURALĂ MIXTA DE DUNE CONTINENTALE de forma unei fîşii cu lăţime variabilă (0,5—l km) şi lungimea de 4,2 km, orientată nord-sud. Relieful, accidentat, este compus din dune de diferite înălţimi şi depresiuni interdunare închise. Substratul geologic, variaţia microreliefului, condiţiile climatice au determinat instalarea aici a unei flore şi faune specifice. Zona adăposteşte cea mai bogată floră de nisip din Moldova şi cuprinde numeroase specii rare ca: Festuca vaginata, troscotul de nisip (Polygonom arenarium), coada şoricelului de nisip (Achillea kitaibeliana), sălcioara de nisip (Salix rosmarinifolia) ş.a. Dintre elementele de faună cu influenţă pontică şi mediteraneană instalate pe fondul vegetaţiei acestei zone, unele dintre ele unice pe teritoriul Moldovei, amintim: şopîrla de nisip (Eremias arguta deşerţi) şi şarpele de nisip (Coluber caspius). Pentru conservarea acestui complex în anul 1940 o suprafaţă de 13 ha a fost declarată rezervaţie; în anul 1976, perimetrul pus sub ocrotirea legii a fost extins la aproximativ 200 ha. Km 341 (DN 25) GALAŢI

ITINERARUL VIII. LITORALUL ROMANESC AL MARII NEGRE ŞI DELTA DUNĂRII MAREA NEAGRA are suprafaţa de 413 490 km2, adîncimea medie de 1 282 m, adîncimea maximă de 2 245 m, volumul apelor sale atingînd cca 529 955 km3. Ţărmurile ei puţin crestate au determinat apariţia unui număr redus de peninsule. Malul românesc, desfăşurat pe 235 km, între braţul Chilia (cel mai nordic dintre cele trei braţe ale Deltei Dunării) şi localitatea Vama Veche (lîngă graniţa cu Bulgaria), prezintă două forme distincte de relief: de la braţul Chilia şi pînă la Constanţa se întîlneşte un ţărm jos, nisipos; de la Constanţa şi pînă la Vama Veche malul este înalt de pînă la 20 m. Temperatura medie anuală a apei la suprafaţă în zona ţărmului românesc este de 12,6°C. Datorită aportului substanţial de apă dulce adus de numeroasele fluvii care se varsă în ea, Marea Neagră are salinitatea de 20— 22%, mult mai scăzută decît a oceanului planetar. Curenţii marini alcătuiesc două ramuri închise. Malul românesc se află sub influenţa ramurii vestice, cu lăţimea de cca 15—20 km, care acţionează de la nord la sud. Acest curent principal transportă apele dulci ale Dunării şi ale altor fluvii către strîmtoarea Bosfor cu o viteză medie de 1 km/oră. Din Golful Odessa pleacă un alt curent, secundar, lat de numai 4—6 km; el întîlneşte curentul principal la sud de vărsarea braţului Sfîntu Gheorghe în mare. Mareele, foarte reduse, de cca 7—10 cm, sînt aproape lipsite de importanţă. Fenomenul se explică prin situarea Mării Negre departe de Oceanul Atlantic, în inima masei continentale euroasiatică. O altă caracteristică a Mării Negre constă în numărul redus de insule, numai cinci: Fidonisia, Berezaia, Sfîntu Ioan, Kefkeu şi Şerpilor. Vegetaţia este formată din grupe de alge, iarbă de mare, plesnitoarea, anghinare. Acvifauna cuprinde: meduza de apă rece, melci, scoici, unghiuţa, creveta de iarbă, crabul de iarbă, morunul, hamsia chefalul de mare, foca de Caliacra, cîinele de mare (singurul rechin din Marea Neagră), delfinii. a. CONSTANŢA — MAMAIA — BABADAG — TULCEA —DELTA DUNĂRII Km 0 (DN 22) CONSTANŢA Municipiul Constanţa, situat la ţărmul Mării Negre, este cel mai mare port maritim al ţării. Vechea aşezare antică, numită Tomis, întemeiată de coloniştii ionieni veniţi din Milet, în secolele VII—Vi î.e.n., s-a format pe o mică peninsulă care ocroteşte golful Tomis, cu timpul aria sa extinzîndu-se spre vest şi nordvest. După instaurarea stăpînirii romane asupra Dobrogei, Tomisul a devenit un oraş înfloritor, centru politic al comunităţii pontice şi, mai tîrziu, în vremea lui Diocleţian, capitală a provinciei Scythia. La Tomis a trăit ultimii ani de viaţă poetul Publius Ovidius Naso, exilat din Roma de către împăratul Augustus. În secolul al Xl-lea, vechiul port al cetăţii — cunoscut sub numele de Constanţia — era folosit ca loc de escală pentru flota bizantină. În timpul domniei lui Mircea cel Mare, Constanţa, ca şi restul Dobrogei, făcea parte din Ţara Românească. După instaurarea dominaţiei otomane, Constanta a cunoscut o perioadă de regres. După războiul de independenţă şi revenirea Dobrogei la România, Constanţa se va înscrie pe drumul dezvoltării şi modernizării; iau fiinţă întreprinderi industriale, se construiesc silozuri, iar în anul 1909 s-a inaugurat noul port, realizat după planurile lui Anghel Saligny. În anul 1960 a intrat în funcţiune farul nou, înalt de 58 m, semnalele lui luminoase fiind vizibile de la 24 mile. La începutul anului 1988 săpăturile arheologice au scos la lumină un mormînt pictat (secolul al IV-lea e.n.) unic în România; el este construit din cărămidă, iar pereţii sînt decoraţi cu reprezentări antropomorfe, zoomorfe şi fitomorfe. În prezent Constanţa este un centru economic (şantiere navale, unităţi ale industriei alimentare, un mare port etc.), cultural-artistic (teatru, învăţămînt superior etc.) şi turistic, bine cunoscut în ţară şi peste hotare. Obiective turistice: MUZEUL DE ISTORIE NAŢIONALA, ARHEOLOGIE ŞI ARTA cu Secţie de istorie (sabie miceniană de bronz din secolul al XIV-lea î.e.n., statui descoperite lîngă vechea gara, între care Fortuna cu Pontus, şarpele Glykon etc., piese de podoabă elenistică şi romană, exponate referitoare la epocile medievală, modernă şi contemporană) şi Secţie de artă (colecţii de pictură şi sculptură); MUZEUL MARINEI ROMÂNE (machete de nave, tipuri de ambarcaţiuni, tablouri avînd ca tematică marea etc.); COMPLEXUL MUZEAL DE ŞTIINŢELE NATURII cu Planetariul şi Observatorul Astronomic (pe fundalul sonor al unui comentariu ştiinţific este prezentată bolta cerească, cu variaţiunile de latitudine şi timp; Expoziţia de bază „Civilizaţia Cosmosului" înfăţişează etapele mai importante ale explorării Cosmosului de către om, realizările obţinute de ţara noastră în domeniul spaţial, contribuţia astronauticii la progresul civilizaţiei, ştiinţei şi culturii; un alt punct de atracţie îl constituie luneta-telescop, cu putere de

amplificare a imaginii de 375 ori), Muzeul Mării (bogate colecţii de faună şi floră acvatică din Marea Neagră şi oceanul planetar), Delfinariul (delfini dresaţi şi expoziţia „Cetaceele lumii"), Microdelta (reconstituirea fenomenelor naturale petrecute în Delta Dunări timp de milenii) şi Acvariul (cea mai bogată colecţie de sturioni din lume expusă într-un bazin cu capacitatea de 50 tone, precum şi alte exemplare din fauna mărilor şi oceanelor: rîndunică de mare, rechini, tipări de mare, guvizi, creveţi, căluţi de mare, anghile, vulpi de mare etc.); ZIDUL ROMAN DE INCINTA; EDIFICIUL ROMAN CU MOZAIC; STATUIA lui Ovidiu (1887; Ettore Ferrari); STATUIA lui Mihai Eminescu (1930; Oscar Han); MONUMENTUL VICTORIEI, dedicat eroilor din cel de-al doilea război mondial (1968; B. Caragea); GEAMIA HUNCHIAR (1868; stil maur); CATEDRALA ORTODOXĂ (1885; arhitect Ion Mincu); MOSCHEEA (1910; stil egipteano-bizantin şi motive arhitecturale româneşti); HOTELUL TINERETULUI etc. ÎMPREJURIMI REZERVAŢIA NATURALA MIXTA FÎNTÎNIŢA-MURFATLAR (18 km pe DN 3), situată pe teritoriul comunei Basarabi, ocupă 66,4 ha; aici s-au identificat 515 specii de plante, precum şi numeroase specii de animale caracteristice zonei sudice a Dobrogei. Dintre plante amintim: irisul sălbatic (Iris pumila), piciorul cocoşului (Ranunculus illiricus), dediţei (Pulsatila montana) etc.; lor li se adaugă arbori precum stejarul tătăresc, jugastrul ş.a. În rezervaţie trăiesc şi numeroase animale ca: dihorul de stepă (Vormela eversmanii), dihorul pătat (V. peregusna), grivanul (Mesocricetus newtoni), broasca ţestoasă dobrogeană şi altele. Km 5 (DL) MAMAIA STAŢIUNE CLIMATICĂ SEZONIERĂ DE INTERES GENERAL situată între Marea Neagră şi Lacul Mamaia. Lacul Mamaia, în suprafaţă de 2 105 ha, are lungimea de 8 km, lăţime variabilă, între 700— 4 000 m, şi adîncimea de 7—8 m. Izvoarele subterane care îl alimentează au contribuit la îndulcirea apei. Climat de litoral marin; temperatura medie anuală depăşeşte 11°C (în iulie, peste 22°C, iar în ianuarie, cca 0,3°C). Factori naturali de cură: apa mării; bioclimat marin, bogat în aerosoli salini şi în radiaţie solară cu efect solicitant. Indicaţii: anemii secundare, stări de debilitate, unele afecţiuni reumatismale. Staţiunea beneficiază de o frumoasă plajă, lungă de 8 km şi lată de 100—200 m. Pe Lacul Mamaia se pot face plimbări cu vaporaşul, se practică diferite sporturi nautice, precum şi pescuitul sportiv. Km 18 (DL) NĂVODARI Oraş situat pe malul Lacului Taşaul (suprafaţă de 25 km2), între lac şi mare aflîndu-se Combinatul Petrochimic Midia. În apropierea localităţii s-a amenajat şi dezvoltat STAŢIUNEA CLIMATICĂ SEZONIERĂ DE INTERES GENERAL NĂVODARI. Climat de litoral marin; temperatura medie anuală depăşeşte 11°C (în iulie, 22°C, iar în ianuarie, cca 0,5°C; precipitaţii medii anuale sub 400 mm. Factori naturali de cură: apa mării; bioclimat marin bogat în aerosoli salini şi în radiaţie solară cu efect excitant. Indicaţii: hipotiroidism, anemii secundare, rahitism, stări de debilitate, unele afecţiuni reumatismale. Km 53 (DN 22) NUNTAŞI (6 km pe DL) Localitate cu elemente de staţiune balneoclimatică, unde sînt valorificate calităţile terapeutice excepţionale ale Lacului Nuntaşi, vechi liman fluvio-maritim al lagunei Sinoie. Spre est, la 8 km, se găsesc vestigiile CETĂŢII HISTRIA, cel mai vechi oraş de pe teritoriul ţării noastre, întemeiată pe la mijlocul veacului al VII-lea î.e.n. de colonişti veniţi din Milet. Cercetările arheologice începute aici de către Vasile Pârvan în anul 1914, continuate şi extinse în ultimele decenii, au scos la lumină numeroase mărturii privind începuturile cetăţii şi evoluţia sa de-a lungul vremii. Un MUZEU organizat de specialiştii constănţeni în preajma cetăţii prezintă pe larg, prin numeroase exponate, trecutul Histriei.

LICEUL „SPIRU HARET" (1883. constituie poarta de pătrundere în Delta Dunării. locul preferat de clocire al călifarului roşu (Tadorna ferruginea). Tulcea. Municipiul Tulcea. Isacoval (1100 ha). Enisala. precum şi diferite obiecte de ceramică feudală.Km 97 (DN 22) BABADAG Oraşul. Jalea). Obiective turistice: COMPLEXUL MUZEAL „DELTA DUNĂRII" cu Secţie de arheologie şi istorie (parc arheologic în aer liber. ÎMPREJURIMI DELTA DUNĂRII.6 km2) şi Babadag (23. Km 133 (DN 22) TULCEA Municipiul Tulcea. cel mai nou pămînt al ţării şi partea cea mai joasă a reliefului patriei noastre. Zmeica (54. unităţi ale industriei alimentare etc. Pe vremea lui Mircea cel Bătrîn. . prin intermediul biogrupelor şi dioramelor sînt prezentate peste 2/3 din speciile de păsări şi mamifere care populează delta în diferite anotimpuri integrate în mediul lor natural. iar cea minimă de 1. într-un acvariu este redată bogăţia piscicolă din lacurile deltei şi bălţile limitrofe. I. În largul lacului se află insula Popina (98 ha suprafaţă. are suprafaţa de 415 km2. fiind o „poartă" a Deltei Dunării. începuturile localităţii datează de acum 2 500 de ani. colecţii de numismatică. supranumit „Sinaia Dobrogei" datorită înălţimilor împădurite care-l străjuie. oraşul a intrat într-o nouă etapă istorică de evoluţie: s-a amenajat portul. pentru a se conserva fauna piscicolă a fost necesară alimentarea lacului cu apă dulce din Dunăre. documente. scoarţe. Matiţa (600 ha). lung de 30 km (de la nord la sud). Caraorman şi sectorul maritim din faţa Deltei. Puiu (800 ha). are o deosebită funcţie turistică. Secţie de etnografie (costume. sculptură şi grafică inspirate din peisajul dobrogean. au apărut cîteva întreprinderi industriale.7 km2). plaurul şi stuful. G. luminişul apelor.5 km. era în secolul al XVII-lea cel mai însemnat centru economic şi militar din nordul Dobrogei. cînd aici se afla o aşezare geto-dacică. VESTIGII ALE CETĂŢII ANTICE. ale industriei materialelor de construcţii. După înlăturarea dominaţiei otomane care a durat mai bine de patru veacuri (1420—1878). Delta fluvio-maritimă cuprinde grindurile Letea. aflată sub acţiunea mării şi a Dunării.7 km2). Localitatea a intrat în circuitul economiei naţionale prin produsele industriei alimentare. unde lacurile sînt foarte rare. podoabe. Vasilescu. ca şi localităţile Unirea şi Sarichioi. Roşuleţ şi Puiuleţ (cîte 30 ha). şantier naval. de la sturioni'pînă la speciile de apă dulce). Babina (400 ha). colecţie de artă orientală) şi Secţie de ştiinţele naturii (înfăţişează sintetic tot ceea ce este caracteristic florei şi faunei Deltei Dunării. precum şi Gorgova (1300 ha). aşezat pe malul drept al Dunării. toate la nord de canalul Sulina. făcea parte din Ţara Românească. Sinoie (171. s-au intensificat activităţile comerciale şi economice. Delta este compusă din două mari compartimente: Delta fluvială şi Delta fluvio-maritimă.). restaurat şi completat în 1977). construită de genovezi spre sfîrşitul veacului al XIII-lea în scopul supravegherii navigaţiei în Golful Babadag şi pe braţele Dunării. ocupă suprafaţa de 5 640 km2 din care 4 340 km2 revin României. se găseşte pe malul LACULUI RAZIM. Lacul Razim. pasăre ocrotită de lege. Între braţul Sfîntu Gheorghe şi Complexul Razim-Sinoie se găseşte cel mai mare lac al Deltei fluviale — Dranov (2 500 ha) —. cele mai însemnate fiind Merheiul Mare (1 100 ha). cu lăţimea maximă de 20 km. hărţi vechi etc. Uzlina (500 ha) la sud de canalul Sulina.7 km2). ceramică). Fortuna (400 ha). FALEZA etc. Goloviţa (118. prin moderna sa staţie de vinificaţie. unelte. ÎMPREJURIMI ENISALA (8 km pe DL) comună pe teritoriul căreia şei află ruinele CETĂŢII HERACLEEA.). pe lîngă rolul său economic (combinat de alumină. dar şi uscatul cel mai întins. MONUMENTUL INDEPENDENŢEI '(1904. 47 m înălţime). cel mai mare lac şi cel mai mare complex lacustru din ţară. împreună cu toată Dobrogea. Secţie de artă (pictură. Din punct de vedere geografic. Fiind o unitate de relief în formare. între braţele Sulina şi Sfîntu Gheorghe se găsesc lacurile Roşu (1 300 ha). grindurile şi platformele cu tot ce au ele specific şi dominant. precum şi zonele inundabile. STATUIA ECVESTRA a lui Mircea cel Bătrîn (1972. Delta fluvială cuprinde numeroase lacuri. Lumina (900 ha). cea mai veche instituţie de învăţămînt liceal din Dobrogea). În componenţa complexului lacustru intră lacurile Razim. Aici s-au descoperit două tezaure monetare din secolul al XIV-lea conţinînd monede din timpul domniei lui Mircea cel Bătrîn.

unde sînt concentrate majoritatea speciilor lacustre: lebede.cea mai mare parte a Deltei este ocupată de apă. nisetrul. somnul. precum şi pe Dunărea Veche (traseul iniţial al braţului Sulina. situate între dune) alcătuite din amestecul mai multor specii. La Ceatalul Ismail (nu departe de Tulcea) apele Dunării se despart în două braţe: Chilia.8% din debitul total al Dunării. braţul Tulcea. pisica sălbatică. cu grosimea de pînă la 1 m (uneori se rup. culicul mare (Numenius c. precum viţa de vie sălbatică. se împarte în alte două braţe: Sulina. gîşte cu piept roşu (Branta ruficollis) etc. Dintre toate haşmacurile grindului Letea. care traversează aproape prin mijloc delta. 5—8 m. iar lăţimea albiei sale irămîne în general constantă. pelicanul comun ş. morunul. asociaţie de plante acvatice ale căror rădăcini se ţes cu rizomi de stuf. hameiul. cu hidrobu-zul sau cu ponton-dormitor. frasinul. La rîndul său. lucioase. plopul. în delta fluvio-maritimă. plopul negru. polierul argintiu (Pluvialis apricaria). ciulinii de baltă. păstruga cega etc. Vegetaţia deltei. fiind luate de vînt şi purtate de ape). pe braţele Sulina şi Sfîntu Gheorghe. la est de Lacul Dranov. de fapt un canal amenajat. care . şi Sfîntu Gheorghe. vipera etc. Pentru vegetaţia lemnoasă a deltei reprezentative sînt: salcia albă. mistreţul. creează un peisaj deosebit de interesant din punct de vedere ştiinţific prin haşmacurile ei (fîşii de pădure. cu maluri supraînalţate prin diguri bine consolidate şi protejate de un dolaj de piatră. volbura. Dintre numeroasele exemplare ale ornitofaunei amintim: vulturul pleşuv brun (Aegypius monachus). Dintre plantele ierbacee amintim: nufărul alb. de asemenea brosca ţestoasă.rquata). el are cel mai sinuos traseu. adîncimea medie atinge. raţa roşie. Suprafaţa acoperită de ape variază de la 60—65% în perioada apelor scăzute. gîrliţa mare (Anser albifrons). în primul rînd. racul. primeşte 18. lebăda de vară. inclusiv stejari de dimensiuni uriaşe. unde cuibăreşte cea mai mare colonie de pelicani din Europa) şi REZERVAŢIA SFÎNTU GHEORGHE — PALADA — PERIŞOR [16 400 ha. rareori depăşind 20 m. şarpele de apă. peştele fiind una dintre bogăţiile inestimabilă ale acestei lumi mirifice Delta adăposteşte şi numeroase specii de mamifere: vidra (Lutra Intra). Peste 110 specii de peşti dintre care menţionăm. Fauna deltei cuprinde un vast mozaic de specii. pe alocuri depăşind chiar 1 km. Excursiile în Delta Dunării se organizează. iedera. Alături de periploca. după aprecierea specialiştilor.a. dispărută de peste 150 de ani din apele continentale ale Europei.a. dezvoltată' pe grindul cu acelaşi nume. arinul. ce se îndreaptă spre nord. Haşmacul Mare (cca 10 km lungime) cuprinde cea mai remarcabilă vegetaţie în compunerea căreia intră stejarul brumăriu. cuprinde. PĂDUREA LETEA (182.4 ha). nurca (nstela luVeola). spre ţărmul mării. extrem de bogată. În acest sens. Braţul Sfîntu Gheorghe (109 km lungime) primeşte 21. toate formînd o mică deltă ale cărei ape se varsă prin 45 de guri. Braţul Chilia se despleteşte într-o mulţime de brăţişoare. papura etc. plopul alb. cîinele enot (Nyctereus procynoide) ş.2% din debitul total al Dunării. O formaţie specifică lacurilor deltei o constituie plaurul. în general.în primul rînd. hoitarul alb. de obicei. late de 10—250 m. Într-o formaţie de plaur se găsesc cca 20 de plante aşezate întro anumită ordine. În zona comolexului de lacuri Roşu — Roşuleţ — Lumina — Puiu se află SATUL DE yACANŢA PENTRU TINERET ROŞU (de aici se organizează excursii de una-două sau patru zile. Braţul Sulina (110 km lungime). este demn de precizat că prin cele trei braţe ale Deltei trec anual în jur de 200 000 000 000 m3 de apă. pe unele canale ce leagă aceste două braţe. fără egal pe continentul european şi chiar cu unicate mondiale. şalăul. se încolăcesc pe ramurile copacilor şi alte plante agăţătoare. între grindurile Chilia şi Letea. cea mai veche REZERVAŢIE NATURALĂ din Dobrogea. limba apei. raţa sunătoare. Pentru ocrotirea fondului biologic al Deltei Dunării au fost delimitate două zone principale de un excepţional interes ştiinţific: REZERVAŢIA ROŞCA — BUHAIOVA — HRECISCA (14 000 ha. populează Delta Dunării. prin cantitatea şi calitatea sa. cu scoarţa roşie-brumă-rie şi cu frunze simple. Ea se înfăţişează sub forma unor coarde lungi de 10—25 m. plantă mediteraneană ce-$i găseşte refugiul cel mai nordic în delta noastră. lung de 17 km. rizacul. vulpea. fugaciul de ţărm (Calidris alpină). precum şi pădurile combinate ale grindurilor Letea şi Caraorman. iarba broastelor. Aspectul tropical al pădurii Letea este dat. în Deltă). egreta mare. crapul. formînd un fel de „insule" plutitoare. în jur de 1 150 specii de plante. înfiinţată în anul 1938. în delta fluvială. lupul. Braţul Chilia (117 km lungime) primeşte 60% din debitul total al Dunării şi graţie acestei mari cantităţi de apă albia lui are lăţimea medie de 500 m. ea fiind de 300—400 m. şi Tulcea ce porneşte spre sud. Dintre alte exemplare ale faunei mai semnalăm. pînă la peste 90% în momentul marilor inundaţii. nufărul galben. salcia albă şi frasinul pufos. gîşte gulerate (Branta bernicla). de liana numită periploca (Periploca graeca).

La ambele capete — Cernavoda şi Agigea — sînt construite două mari ecluze. bogat în aerosoli salini şi în radiaţie solară. Dintre speciile de plante care participă cu un procent important în elementele organice ale nămolului. Cele dintîi amenajări la actuala staţiune datează de la sfîrşitul secolului trecut cînd. afecţiuni asociate. cînd a devenit oraş. de cinci ori mai sărată decît apa mării. iar în ianuarie. a început să fie practicat. pînă atunci. a Lacului Techirghiol.75 m. concentrată.2 km. se formează permanent depozite de nămol sapropelic.90 şi 120 m.descrie un M larg între milele 9 şi 19). ce trăieşte sub formă de colonii. amintim Cladophora cnslaiina. dezvoltarea lui este atît de mare încît constituie autenr ticc bancuri la ţărm. în 1899. Lacul Techirghiol. 22°C. În acest rezervor natural de apă. În anul 1894 Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti a construit un sanatoriu pentru tratarea bolnavilor reumatici. complet izolat de mare printr-un cordon de nisip lat de 300 m. De remarcat ca specialiştii apreciază rezerva de nămol a Lacului Techirghiol la peste 1 000 000 tone. La 2. iar în ianuarie 0. de Techirghiol. Fig 09 b. favorizînd dezvoltarea a milioane de larve şi insecte. În unele perioade ale anului. Indicaţii: afecţiuni reumatismale. Climat de litoral marin. pentru prima dată pe litoralul românesc. de culoare roşcată. în corturi. apa mării: nămol sapropelic extras din Lacul Techirghiol. între mare şi Lacul Te-chirphiol. afecţiuni asociate.5 m sub nivelul mării. 22—23CC. între 70. situată pe malul nord-vestic al lacului omonim. ocupă suprafaţa de 11. afecţiuni respiratorii. în anul 1892. iar adîncimea maximă n lacului atinge 9. localitate ce a aparţinut pînă 1933. afecţiuni ale sistemului nervos central. Eforie Nord. sistemul împachetărilor cu nămol. cazaţi. Factori naturali de cură: apa sărată. temperatura medie anuală este de 11. compus din elemente organice amestecate cu substanţe minerale. afecţiuni neurologice periferice.2°C (in iulie. cu efect stimulant asupra organismului.5 km distantă de Eforie Nord se află STAŢIUNEA BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL TECHIRGHIOL. care cad la fund o dată cu scuturarea acestor „insule" de vegetaţie. care începe de la Cernavodă. începînd să funcţioneze şi primul spital de recuperare. deschis de către Eforia Spitalelor Civile. bioclimat marin. de asemenea. Climat de litoral marin. Aici ele sînt supuse unor procese de transformare ce dau naştere unor cantităţi apreciabile de hidrogen sulfurat şi sulfura de fier coioidal. unde s-au ridicat numeroase hoteluri de cură (cu baze proprii de tratament) şi odihnă. Ea formează adevărate cîmpuri plutitoare pe suprafaţa lacului.5°C). şi adîncimea la nivel normal de exploatare de 7 m. sa inaugurat hotelul Hagi Pândele. nămolul sapropelic extras din lac. ambele avînd camere de ecluzare de 310 m lungime şi 25 m lăţime. din anul 1952. cel mai sărat de pe litoralul românesc şi cel mai bogat în nămol sapropelic. Km 14 (DN 39) EFORIE NORD STAŢIUNE BALNEOCLIMATERICA PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL situată pe litoralul Mării Negre. temperatura medie anuală este de 11°C iulie. sanatoriul a construit nucleul viitoarei staţiuni. peste şapte ani. Nivelul apei este cu aproape 1. Resturile organice ale florei şi faunei moarte se depozitează pe fundul lacului. bioclimat excitant de stepă cu influenţe marine. precipitaţiile medii anuale sub 400 mm.6 km2. Dintre reprezentanţii faunei cităm crustaceul Artemia salina. precipitaţiile anuale însumează în medie cca 380 mm. Canalul are lungimea de 64. Factori naturali de cură: apa sărată concentrată a Lacului Techirghiol. că la Techirghiol. elemente componente ale nămolului. . afecţiuni posttraumatice afecţiuni ale sistemului nervos central. a devenit una dintre cele mai mari staţiuni de pe litoralul românesc al Mării Negre. afecţiuni dermatologice. Indicaţii: afecţiuni reumatismale. CONSTANŢA — MANGALIA (44 km) Km 10 (DN 39) AGIGEA În zona localităţii şoseaua traversează Canalul Dunăre — Marea Neagră. în jur de 0°C). Precizăm. lăţimea variabilă.

rahitism. stări de debilitate. Mangalia. Indicaţii: afecţiuni reumatismale. în Delta Dunării etc. iar în ianuarie. la care au participat şi specialişti străini. Climat de litoral marin. la Constanţa. lacul este separat de mare printr-un cordon de nisip). Din Costineşti se organizează excursii la celelalte staţiuni de pe litoralul românesc. iar în ianuarie. temperatura medie anuală este de 11°C (în iulie. singurele exemplare rămase pînă astăzi din întinsa pădure de stejari care acoperea odinioară aceste meleaguri. 22°C. situată între Marea Neagră şi Lacul Techirghiol. La 2 km de Jupiter se găseşte STAŢIUNEA CLIMATICĂ SEZONIERĂ DE INTERES LOCAL . s-a optat pentru două modalităţi arhitectonice inedite. Indicaţii: hipotiroidism. s-au ridicat hoteluri înalte. Farul Tuzla. În perioada interbelică staţiunea a cunoscut o dezvoltare apreciabilă. În (momentul amenajării staţiunii. stări de debilitate. 0°C). Climat de litoral marin. Comparativ cu toate celelalte staţiuni ale litoralului românesc. precum şi vestigii ale aşezării romane Stratonis. bioclimat marin. datează din anul 1900. Climat de litoral marin. Factori naturali de cură: apa mării. Din Eforie Sud se organizează excursii la celelalte staţiuni de pe litoralul românesc al Mării Negre.Km 17 (DN 39) EFORIE SUD Sstaţiune balneoclimatică sezonieră de interes general. spre satul Schitul a unui valoros tezaur de denari romani. cetatea Histria. rahitism. stări de debilitate. ce pun din plin în valoare bogata vegetaţie din zonă. unele afecţiuni reumatismale. Km 23 (DN 39) TUZLA Pe teritoriul localităţii s-au găsit numeroase dovezi materiale privind existenţa comunităţilor omeneşti pe aceste meleaguri încă din neolitic. Adamclisi. bogat în aerosoli salini şi radiaţie solară. în care a fost inclusă şi staţiunea Olimp. afecţiuni reumatismale. temperatura medie anuală este de 11.2°C (în iulie. bioclimat marin. rahitism. unele dermatoze. anemii. 22°C. luîndu-se în consideraţie specificul terenului. bioclimat marin. cetatea Histria. temperatura medie anuală este de 11CC (în iulie. precipitaţii medii anuale în jur de 400 mm. iar în ianuarie. Indicaţii: anemii. Factori naturali de cură: apa sărată.2 km2 suprafaţă). anemii secundare. apa sărată a mării. Km 29 (DN 39) COSTINEŞTI (derivaţie 3 km pe DL) STAŢIUNE CLIMATICĂ SEZONIERĂ DE INTERES GENERAL PENTRU TINERET situată pe litoralul Mării Negre. cu opt etaje. la Constanţa. 0°C). Km 38 (DN 39) NEPTUN (derivaţie 2 km pe DL) STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL. a Lacului Techirghiol. pe faleză. pe ale cărui maluri s-au grupat mari complexe hoteliere. cel mai mare centru de recreere şi odihnă al tineretului din ţara noastră (peste 6 000 de locuri pe serie). Mangalia. 0°C). bioclimat marin. înalt de 44 m. Pe actualul perimetru al localităţii primul hotel s-a ridicat în anul 1889. ceea ce a determinat ca aici să-şi desfăşoare lucrările cel de-al X-lea congres balnear român. încă din epoca paleoliticului tîrziu. Centrul staţiunii gravitează în jurul lacului artificial Tismana. Climat de litoral marin. precipitaţii medii anuale sub 400 mm. afecţiuni reumatismale. la Constanţa. concentrată. Mangalia. precipitaţii medii anuale în jur de 400 mm. Neptunul beneficiază de cea mai bogată şi frumoasă zonă verde: PĂDUREA COMOROVA (1. Cercetările arheologice desfăşurate în zonă au dus la descoperirea prezenţei umane. Factori naturali de cură: apa mării. mai în interior s-au preferat construcţiile joase. Din Neptun se organizează excursii la celelalte staţiuni de pe litoralul românesc. Permanenţa şi continuitatea de locuire a fost atestată şi de identificarea pe malul nordic al Lacului Costineşti (avînd suprafaţa de 7 ha şi adîncimea sub 1 m. în Delta Dunării. construită la sfîrşitul anilor '60. Km 40 (DN 39) JUPITER (derivaţie 2 km pe DL) STAŢIUNE CLIMATICĂ SEZONIERĂ DE INTERES GENERAL. unde s-a creat o plajă. 22°C. anemii secundare. concomitent cu el construindu-se şi un stabiliment de băi calde. Factori naturali de cură: apa mării. Indicaţii: hipotiroidism. care cuprinde 60 de stejari brumării.

este un liman maritim. precum şi pentru bogatele izvoare sulfuroase din nordul Lacului Mangalia. iar în ianuarie. bioclimat marin. afecţiuni posttraumatice. În adîncurile ei (peştera măsoară 3 km lungime). iar în ianuarie. bogat în aerosoli şi în radiaţie solară. afecţiuni asociate. bicarbonatate. cu suprafaţa de 261 ha. precipitaţiile medii anuale se situează în jur de 400 mm.3—0. Indicaţii: unele afecţiuni reumatismale. anemii secundare. REZERVAŢIE SPEOLOGICĂ.2°C). VESTIGIILE BAZILICII ROMANO-BIZANTINE (secolele V-VI).AURORA. . în Delta Dunării. de către colonişti greci din Heracleea Pontică. Obiective turistice: MUZEUL DE ISTORIE. Spre deosebire de alte peşteri aceasta este uscată. dintr-un ansamblu de hoteluri în formă de piramidă în terase. influenţat de Marea Neagră. iasomia etc. La sfîrşitul secolului trecut Mangalia devine oraş. Indicaţii: afecţiuni reumatismale. Staţiunea Mangalia. La 1 km de Aurora se află STAŢIUNEA BALNEOCLIMATICĂ SEZONIERĂ DE INTERES GENERAL VENUS. vegetaţia de aici prezintă mari afinităţi floristice cu zonele păduroase din nord-estul Peninsulei Balcanice. se întinde pe 392 ha. sînt principalele lui caracteristici. REZERVAŢIE NATURALĂ. afecţiuni ale sistemului nervos central. cu unele caractere submediteraneene. stărilor de debiltate. fragmente de ceramică romană. iar cea maximă de 13 m. Lăţimea mică (0. la Costanţa. compusă. apoi 8 km pe DL). construită în anul 1590). Dintre speciile lemnoase mai deosebite întîlnite în. Aurora este indicată în tratarea anemiilor secundare. Factori naturali de cură: apa mării. Climat de litoral marin. apa mării. nămol de turbă extras din turbăria aflată în partea de nord a localităţii. multe dintre ele fiind sulfatate şi uşor termale (22°C). mojdreanul. de fapt. ÎMPREJURIMI PĂDUREA HAGIENI (5 km pe DN 39. Staţiunea este indicată în tratarea limfatismului. se găseşte pe malul sudic al lacului Mangalia. LACUL MANGALIA. 21. a unor afecţiuni secundare. care-şi desfăşoară hotelurile pe malul golfului omonim. unităţi ale industriei alimentare şi s-a amenajat un mare port maritim. ce coboară lin sub apa mării care nu depăşeşte 1 m adîncime pînă la aproape 200 m de ţărm. afecţiuni ginecologice. Actuala Mangalie s-a dezvoltat pe locul unei vechi aşezări urbane. cetatea Callatis. adîncimea medie de 6 m. jugastrul. peste 0. cu o multitudine de galerii ce creează un veritabil labirint. cea mai sudică dintre staţiunile litoralului românesc al Mării Negre.2°C). a stărilor de debilitate. stejarul pufos. a anemiilor secundare. în jurul căruia hotelurile formează un arc de cerc. PEŞTERA LIMANU. 22°C. Dintre exemplare de faună reţin interesul broasca ţestoasă şi vipera de pădure. de-a lungul plajei ce mărgineşte un larg golf. bioclimat marin. stări de debilitate. are numeroase izvoare subterane. cetatea Histria. Climat de cîmpie. precipitaţiile medii anuale sînt sub 400 mm.5 km) şi aspectul sinuos. MOSCHEEA ESMAHAN SULTAN (monument de arhitectură în stil maur. sodice.e. În Mangalia funcţionează un şantier naval. vestigiile oraşului roman).8°C. COMPLEXUL ARHEOLOGIC din parcul localităţii. Km 43 (DN 39) MANGALIA Oraş-STAŢIUNE BALNEOCLIMATICĂ PERMANENTĂ DE INTERES GENERAL. decalcifierilor. afecţiuni neurologice periferice. pădurea Hagieni amintim stejarul brumăriu. situat în sudul staţiunii. este mult căutată de turişti datorită plajei lungi de peste 500 m şi late de 50—100 m. nămol sapropelic extras din Lacul Techirghiol. Factori naturali de cură: ape minerale sulfuroase. Adamclisi (monumentul Tropaeum Traiani.2°C (în iulie. cu maluri abrupte.2°C (în iulie. Din Mangalia se organizează excursii la celelalte staţiuni ale litoralului românesc. temperatura medie anuală este de 11. s-au descoperit numeroase vestigii de la începutul erei noastre. temperatura medie anuală este de 11. aşezată pe malul unui golf nu prea adînc.8 km) în raport cu lungimea (9. precum şi urmele unei exploatări de calcar. dar funcţia sa balneoclimatică avea să se contureze mai ales în perioada interbelică (în anul 1924 începe construirea unui sanatoriu). Lacul. clorurate. rahitismului. Km 42 (DN 39) SATURN STAŢIUNE CLIMATICĂ SEZONIERĂ DE INTERES GENERAL dezvoltată la nord de Mangalia. întemeiată la începutul secolului al VI-lea î.n. 0.

.CUPRINS CUVÎNT ÎNAINTE Itinerarul I: BUCUREŞTI — PLOIEŞTI — VĂLENII DE MUNTE — SLĂNIC — BAICOI — SINAIA — BRAŞOV — FĂGĂRAŞ — SIBIU RÎMNICU-VÎLCEA — PITEŞTI — CÎMPULUNG — TÎRGOVIŞTE — BUCUREŞTI Itinerarul II: TIMIŞOARA — BOCŞA — REŞIŢA — CARANSEBEŞ — BĂILE HERCULANE — ORŞOVA — DROBETA-TURNU SEVERIN — BAIA DE ARAMA — TÎRGU JIU — BAIA DE FIER — NOVACI — HAŢEG — DEVA — BRAD — SEBIŞ — PÎNCOTA — TIMIŞOARA. 40 România Scanare.ORADEA — HUEDIN — CLUJ-NAPOCA. Sibiu.com/ Carte obţinută prin amabilitatea dlui. 019187 la POLSIB S.com Alte titluri disponibile la : grupul HARTI_CARTI la http://groups. şos.VATRA DORNEI — POIANA STAMPEI — TIHUŢA — BISTRIŢA REGHIN — SOVATA — GHEORGHENI — LACU ROŞU — BICAZ .PIATRANEAMŢ — BACĂU — ROMAN — IAŞI. S. Babei.5 +24 pag. OCR şi corectura : Roşioru Gabi rosiorug@yahoo. Itinerarul VI: BRAŞOV — SFÎNTU GHEORGHE — BĂILE TUŞNAD MIERCUREA-CIUC — COMĂNEŞTI — ONEŞTI — TÎRGU SECU-SC — COVASNA — BRAŞOV Itinerarul VII: GALAŢI — BRĂILA — ÎNSURĂŢEI — SLOBOZIA — MARA — POGOANELE — BUZĂU — RÎMNICU SĂRAT — FOCŞANI HANU CONACHI — GALAŢI Itinerarul VIII: LITORALUL ROMÂNESC AL MARII NEGRE ŞI DELTA DUNĂRII Redactor: GEORGETA COPEL Tehnoredactor: ECATERINA ALBICI Bun de tipar: 25 octombrie 1991 Coli de tipar: 12. Alba Iulia nr.yahoo. Itinerarul IV: BAIA MARE — BAIA SPRIE — VADU IZEI — BORŞA VIŞEU DE SUS — SIGHETU MARMAŢIEI — SĂPÎNŢA — NE-REŞTI-OAŞ — SEINI — BAIA MARE Itinerarul V: IAŞI — TÎRGU FRUMOS — HÎRLAU — BOTOŞANI — SUCEAVA — GURA HUMORULUI — CÎMPULUNG MOLDOVENESC .A. planşe Lucrare executată sub comanda nr. Itinerarul III: CLUJ-NAPOCA — TURDA — OCNA MUREŞ — AIUD— LBA IULIA — ZLATNA — ABRUD — CÎMPENI — NUCET — BEIUŞ .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times

Cancel anytime.