Elemente de psihologia dezvoltarii copilului si adolescentului 1.

Analiza conceptelor fundamentale: personalitate, dezvoltare, maturizare, stadial itate în dezvoltare etc. Se impune mai întâi sa deosebim termenul persoana de personalitate. Termenul de pers oana desemneaza individul uman concret. Personalitatea, dimpotriva, este o constructie teoretica elaborata elaborata de psihologie în scopul întelegerii si explicarii modalitatii de fiintare si functionar e ce caracterizeaza persoana umana. G. Allport: Personalitatea este organizarea dinamica în cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determina gândirea si comportamentul sau caracteristic. Caracteristicile personalitatii (Perron): -globalitate: personalitatea cuiva este construita din ansamblul de caracteristici care permite descrierea unei persoane; -coerenta: exista o anumita organizare si exista interdependente ale elementelor componente ale personalitatii; -permanenta temporala: desi o persoana se transforma, se dezvolta, ea îsi pastreaz a identitatea psihica. Definita din perspectiva genetica, dezvoltarea psihoindividuala este un proces i nterior, care evolueaza odata cu vârsta printr-o constructie progresiva a structurilor psihice, în scopul unei ada ptari din ce în ce mai perfectionate, pe baza schimbarilor bio-psiho-sociale intervenite. Privita din perspectiva psihoindividuala, ea este înteleasa ca un proces dinamic s i constructiv de la simplu la complex, de la actiune la gândire, de la prelogic la logic, de la empiric la stiin tific, proces realizat prin învatare, sub influenta mediului socio-cultural. În determinarea dezvoltarii psihice, rolul principal îl au interactiunile dintre com ponenta geneticasi factorii de mediu. Premisele ereditare capata continut si se dezvolta sub influenta factoril or din mediul socio-cultural, din cadrul carora educatia are rolul hotarâtor. Desi copilul se maturizeaza învatând, iar maturizarea biologica este o conditie a realizarii procesului de învatatura. Stadialitatea. Consideratii generale: -are caracter deschis; -nu este o problema noua, dar prin complexitatea sa ramâne în alenta investigatiei p sihologice; -vârsta cronologica nu corespunde cu vârsta biologicasi nici cu cea psihica; -modalitatea de definire a stadiului genetic si a stadiului de vârsta sunt diferit e. 2. Stadiile dezvoltarii psihosomatice: interval de vârsta, caracterizare generala, analiza schimbarilor în plan fizic, cognitiv, afectiv, motivational, volitiv, psihomotric, trasaturi de personalitate

1 3 ani: vârsta anteprescolara. Educ atia are mai mult caracter de dresaj. morala.ro [Arhiva :: Download] . În baza psihologiei vârstelor.Procesul educativ începe odata cu nasterea (sau chiar înainte). Treptat. el înregistreaza pasiv influentele educative exercitate asupra sa. cu cresterea si dezvoltarea co pilului.cnpetrurares. 1 academic. devine un par tener al educatorului si subiect al educatiei. în care se formeaza deprinderi elementare cu o pregnanta semnificatie inte lectuala. Educatia înseamna relatia educator-educat. acesta nu mai suporta pasiv influentele educative si adopta o pozitie receptiva. -3 6 (7) ani: vâsta prescolara. În primii ani. estetica. copilul e doar un baiat al educatiei. în pedagogie s-a stabilit urmatoarea periodizare: -0 0 3 ani: prima copilarie: 1 an: pruncia.

Se dezvolta foarte mult gândirea si limbajul (voca bularul se îmbogateste: 800 4000 cuvinte). 14 ani: preadolescenta. Copilul se naste cu un sistem nervos central (S. copilul cauta sa cunoascasi sa asimileze activitatea adultilor. Jocul e cadrul p rincipal pentru educatie fitica. Prin joc copilul solutioneaza contradictia dintre dorinta sa de a cuceri lumea s i puterile limitate. estetica. Ele se manifesta . Interesele de cunoastere ale copilului sporesc. Fiecare etapa de vârsta înseamna reorganizarea pe un plan nou. în functie de sex. morala. intelectuala. 80 ani: ani de prima batrânete. N. creste în greutate si în înaltime. având posibilitatea de a desfasura diferite miscari. -35 64 ani: etapa adulta: 35 45 45 ani: vârsta adulta precoce. Acum se fac modeste începuturi de educatii intelectuala. 80 90 ani: ani de a II-a batrânete. morala. 14 18 ani: adolescenta.-6 (7) 6 11 7 (18) ani: vârsta scolaritatii: 10 ani: vârsta scolara mica. -18 25 ani spre 35 ani: vârsta tineretii. se înregistreaza progresiv la nivelul S. N. copilul trece de la viata vegetativa la v iata de relatie cu lumea înconjuratoare. Afectivitatea transmisa e vitamina de crestere. educatia e axata pe educarea unor simturi. Treptat. Observatie: termenele stabilite trebuie abordate aproximativ. Un rol important îl are atmosfera de familie în primii ani de viata. superior a întregii vie ti psihice. ritmul inegal de dezvoltare la diferiti copii. Prin joc. -dupa 65 ani: vârsta a III-a: 65 70 70 ani: ani de adaptare. Activitatea predominanta e jocul. estetica . m ediu. în primii ani învata mersul si limbajul prin care se deschide catre me diu si stabileste relatii cu persoanele din jur. La vârsta prescolara (3 6 (7) ani) organismul copilului cunoste o puternica dezvolta re anatomo-fiziologica. Acum activitatea dominanta o constituie prima încercare de stapânire a lumii prin mers si vorbire.. careia îi corespund anumite nevoi educative ce trebuie satisfacute.) senzitiv si motor bine d ezvoltat. 55 64 ani: vârsta adulta prelungita. 55 ani: vârsta adulta medie. C.

S. sistematica. pripita. Se dezvolta imaginatia. Activitatea dominanta este învatatura. Se pun bazele personalitatii morale. N. dar superficialasi incompleta. Perceptia este foarte vie. N. Vârsta prescolara e vârsta basmelor. Continua sa se dezvolte S.prin întrebari specifice: ce?. vie. d ar prin învatatura copilul patrunde în cultura elementara. memoria. copilul prezinta capacitatea de a avea sentimente vii. preadolescentul patrunde în cultura stiintifica. dar înca instabile. Vointa este putin tenace . Se desavârseste sub raport functional. Gândirea este prompta. Copilul cunoaste puterni Preadolescenta (10 (11) ce transformari fizice. sexuale. dispune de suficiente ca pacitîti de concentrare. Vârsta primei scolaritati (6 (7) 10 (11) ani): Copilul are formate deprinderile necesare scolaritatii. Se realizeaza un echilibru între cele doua sisteme de semnalizare. dar instabila. el manifesta o dorinta de a cucer i lumea prin cunoastere. a povestilor. iar pe orizontala o crestere mai rapi da. Memoria este preponderent mecanica. Interesul pentru cunoastere e foarte viu. Preadolescentul prezinta o afectivitate bogata. dar superficiala . de un limbaj destul de dezvoltat. Activitatea dominanta este învatatura. Basmul (jocul) reprezinta mijloac e de educatie. se dezvolta sist emul sau osos si muscular. este supusa impulsurilor. Adolescenta (11 (15) 17 (18) ani) Pe verticala are loc o crestere mai lenta. Se traieste foarte mult în acest plan si mai putin în cel ref lexiv. stabilasi prezinta o vointa ferm a. de ce?.ro [Arhiva :: Download] . psihice. Pe plan afectiv. sporeste forta fizicasi totodata capoacitatea de a desfasura activitati inte lectuale (care încep sa devina 2 academic.cnpetrurares. capriciilor. dar se complica sub raport functional. pentru domenii foarte variate si sussi nut de o gândire mai abstracta.. pentru ce?. Prin aceasta. perceptii). Atentia este labilasi involuntara. Copilul creste în înaltime si greutate. obiectiva. Între cele doua sisteme de semnalizare predomina acum primul (senzatii. 14 (15) ani) este vârsta ingrata. Creierul nu creste prea mult. Jocul continua sa ocupe un rol important.

Se pune acut problema orientarii scolare si profesionale. Stadialitatea psiho-genetica. el simte ca este o individualitate distincta. gândirea e închegata (cu caracter abstract. sentimentele sunt puternice si bogate. -stadiul operatiilor formale: substadiul operatiilor formale 11 (12) 14 ani. este vârsta jurnalelor intime. Se imagineza o schimbare de perspectiva. . îsi descopera propriul eu. Tânarul îsi structureaza personalitatea într-o forma durabila. cognitivasi morala Piaget distinge pentru dezvoltarea cognitiva urmatoarele stadii si substadii: -stadiul senzorio-motor (al inteligentei preverbale) 0 2 ani: 8 (9) luni. adolescentul trecând printr-un proces de interiorizare. Se manifesta accentuat spiritul de independent si afirmare de sine. El prezinta o anumita responsabilitate ce constituie proba maturitatii sale. Copilul se elibereza de sub tutela familiei si cauta mediul favorit al manifesta rilor sale în afara familiei. nuantarea acesteia. substadiul gândirii preoperatorii: al intuitiei simple 4 5 (6) ani si cel al intui tiei articulate 5 (6) 7 (8) ani. a spiritului cr itic si autocritic. individul ajunge sa capete constiinta de sine. trecerea de la activitatea reflexa la aparitia intentionalitatii 0 trecerea de la intentionalitate la reprezentare 8 (9) luni -stadiul preoperational 2 11 (12) ani: substadiul gândirii simbolice 2 4 ani. se manifesta capacitatea lui de a se autoinstrui si de a se autoeduca. 2 ani. o personalitate. atentia e voluntara. memoria e verbal -logica. Din punct de vedere psihic. es te apt de a întelege personalitatea umana în toata plenitudinea ei si de a participa constient la viata sociala. generalizat). substadiul operatiilor concrete (al logicii concrete): 7 (8) 11 (12) ani. Se manifesta mai puternic cu oricând conflictul între generatii. dezvoltarea capacitatii de întelegere. Idealurile de viata capata un caracter realist. Viata pe rsonala devine subiectul unor analize minutioase. imaginatia e bogata. adâncirea preocuparilor spirituale. Se dezvolta spiritul autocritic. Se înregistreaza o sporir e considerabila a gândirii.predominante). 24 (25) ani) Prima tinerete (17 (18) Se desavârseste dezvoltarea anatomo-fiziologicasi psihica. vointa este sustin uta. El manifesta interes pentru activitatile psihice. Adolescentul capata interese si capacitate de a întelege oamenii si societatea.

Metode si tehnici de cunoastere a particularitatilor de vârstasi individuale al e copilului si adolescentului (observatia. experimentul psihopedagogic. Moralitatea se dezvolta treptat.substadiul structurilor operatorii lormale 14 16 (17) ani. c hestionarul. iar dupa aceasta vârsta îsi dezvolta capacitatea pentru un comportament bazat pe principii morale abstracte. stadiul moralitatii principiilor individuale de conduita. pedeapsasi recompensa). stadiul moralitatii legii si ordinii.cnpetrurares.ro [Arhiva :: Download] . Acum individul se orienteaza spre principii morale abstracte si spre o etica per sonala. -nivelul moralitatii conventionale 10 13 ani: stadiul moralitatii bunelor relatii. idealul în viasa al omului este placerea). de-a lungul acestui stadiu. studiul de caz s. Kohlberg prezinta evolutia judecatii morale cu implicatii în conduita moralasi dis tinge trei niveluri: -nivelul premoral 4 10 ani: stadiul moralitatii ascultarii (criteriu. studiul produselor activitatii. Stadiul operatiilor formale continua pâna la vârsta adulta. anamneza.) 3 academic. testele. scopul. stadiul moralitatii hedonismului instrumental naiv (hedonismul este un curent de gândire etica. Înainte de 6(7) ani i ndividul e preocupat doar de aspectele tangibile ale comportamentului. 3. -nivelul autonomiei morale (al interiorizarii si acceptarii personale a principi ilor morale) 13 16 ani: stadiul moralitatii contractuale si acceptarii democratice a legii. a.

-date asupra scolaritatii (situatia scolara. . succese deosebite sau esecuri rasunatoare. sunt recomandate vizite la domiciliu precedate de sedinta cu parintii. teme. -date asupra mediului familial (conditiiloe pe care le are copilul în familie. Stadiul produselor activitatii -activitatea elevilor ca subiecti ai educatiei se poate materializa în diverse pro duse: caiete de teme. lucrari. Testul psihologic -se refera la inteligenta. interese). dac a exista eforturi în familie pentru scolarizarea lui sau dimpotriva. locul nasterii. de temperament. Metoda sociometrica -permite evaluarea statutului elevilor. -profesorul trebuie sa aiba în vedere situatiile umane cu care s-a confruntat elevul pe parcurs. de afectivitat e. relatia pe care o are cadrul didactic cu familia. a colegilor în cadrul clasei). ce urmare sc obtinerea unor raspunsuri ajutatoare pentru o anumita tema. -aprecieri sintetice. valorizare. preocupari în afara scolii. cor espondenta). limi te Fisa psihopedagogica este un document scolar ce ofera o imagine analitico-sintetica sugestiva privind personalitatea scolarului. a schimbarilor relatiilor interpersonale. -date asupra starii de sanatate. -date asupra structurii psihologice (caracteristici intelectuale. determinarea liderilor spontani recunosc uti de grup. propuneri ameliorative). -este o metoda de cunoastere psihologica strâns legata de metoda biografica. hobby-uri. convorbiri telefonice.Observatia -reprezinta înregistrarea datelor si constatarilor asa cum se prezinta. a modului de perceptie sociala a elevului (imaginea d e sine. desene etc. trasaturi de caracter. -este important sa ne dam seama de modul în care se percepe elevul pe sine si modu l în care îl percep ceilalti. factori explicativi ai reusitei sau nereusitei scolare. Ea cuprinde: -date personale ale scolarului (data. de abilitati practice. aptitudini specifice. de temperament. de inteligenta tehnica. Fisa de caracterizare psihopedagogica. de interese sau vocationale. anumite sensibilitati. scoli urmate anterior). aptitudini. gradul de integrare a elevului în sco alati în clasa. 4. Valori instrumentale. Chestionarul -este o succesiune de întrebari ce trebuie sa respecte anumite exigente. Anamneza -reprezinta retrospectiva istorica asupra evolutiei situatiilor unei individuali tati.

posibilitatile si aspiratiile scolarului. Fisa psihopedagogica are un rol important în optimizarea activitatii scolare. abservatii ale cadrelor didactice care lucreaza cu clasa respectiva.-date privind orientarea scolarasi profesionala (trebuintele. aspiratiile familiei.ro [Arhiva :: Download] . o piniile dirigintelui). 4 academic.cnpetrurares.