CUPRINS

A. Cuno§tinte generale pentru toate categoriile de conducatorl auto 3

1. Notiuni tehnice generale §i aspecte privind utilizarea in ccnditil optime §i de siguranta rutiera a autovehiculului ,3 2. Conducerea in conditii de siguranta rutiera 12 3. Prevenirea accidentelor de munca in clrculatla rutiera 15 4. Reglementari privind transportul rutier, clrculatla pe drumurile publice 20 5. Reglementari sociale in transporturi, cunoasterea si utilizarea aparatelor de control (tahograf) 26 6. Cuno§tinte privind raspunderea conducatorului auto 44 B. Cunostlnte specifice pentru conducatorii auto care efectueaza transport rutier de rnarfurl cu vehicule a carer masa maxima autorizata este mai mare de 3,5 tone

48

1. Documente necesare efectuarii operatiunllor de transport 48 2. Principalele reguli de lncarcare si asigurare a marfurilor transportate .......•57 3. Asigurarea Incarcaturil 61 4. Cuno§tinte privind legislatia nationala si lnternatlonala aplicabila tipului de transport de marfuri 64 5. Cunostlnte despre conditille impuse pentru vehiculin trafic national si international de marfa 68 C. Cuno§tinte specifice pentru conducatoril rutier public de persoane auto care efectueaza transport 70

1. Generalitati 70 2. Cuno§tint~ privind legislatia natlonala si internatlonala aplicabila tipului de transport de persoane 70 • 3. Cuno§tinte despre condltille tehnice impuse pentru vehicul in trafic national si international de persoane 71 D. Cuno§tinte specifice pentru conducatoril auto care efectueaza transport rutier cu vehicule avand mase §i/sau dimensiuni de gabarit depa§ite

74

1. Mase §i dirnensiuni maxime admise pe drumurile din Romania 74 2. Conditii de efectuare a transporturilor cu depa§iri de limite maxi me admise .de gre'utate §ilsau de gabarit 78 Intrebarl recapitulative conducatori auto 80 - BUCURE§TI -

Seplembrie 2007

1

A. Cunostinte generale pentru toate categoriile de conducatori auto
1. Notiuni tehnice generale ~i aspecte privind utilizarea in conditli optime ~i de siquranta rutiera a autovehiculului
1.1. Caracteristici tehnice ale motoarelor pentru autovehicule

Motoarele utilizate pentru actionarea autovehiculelor, in marea lor majoritate, sunt motoare cu ardere intema cu piston. Un astfel de motor poate fi definit ca un motor termic care transforma caldura prod usa prin arderea combustibilului In lucru mecanic (prin intermediul evolutiilor unui fluid, numit fluid motor), disponibil la arborele cotit. Criteriul de clasificare cel mai important al motoarelor II constituie principiul de aprindere care sta la baza diferentierii motoarelor in motoare cu aprindere prin scanteie (MAS) si motoare cu aprindere prin comprimare (MAC). Motorul cu aprindere prin comprimare (MAC) in patru timpi se compune din urrnatoarele subansamble functionale: mecanismul motor care creeaza spatiul in care are loc transform area enerqiei combustibilului in energie mecanica. Mecanismul cuprinde elementele fixe:blocul cilindrilor. carterul superior, carterul inferior. cilindrii motorului, chiulasa §i elementele mobile: pistoanele,bielele §i arborele cotit. mecanismul de distributie care alirnenteaza cilindrii motorului cu aer §i cerrnite evacuarea din cilindri a gazelor rezultate din ardere. Mecanismul de cistributie este format din arborele cu came, tacheti. tije Impinqatcare, culbutori §i supapele de admisie si evacuare. sistemul de alimentare care asiqura injectia combustibilului, inmagazinarea motorinei necesare efectuarii unui anumit parcurs §i filtrarea ei In t.mpul functionarii rnotorului, precum §i filtrarea §i dirijarea aerului atmosferic in instalatie. In acest scop instalatia este prevazuta cu filtru de aero Motoarele cu aprindere prin comprimare utilizeaza cel mai frecvent sisteme de injectie a combustibilului compuse din pompe de injectie cu elernenti in linie sau pompe de njectie cu distribuitor rotativ. lnstalatia de ungere este subansamblul care are rolul de a lnlatura contactul direct dintre suprafetele pieselor In rniscare relativa, reducandu-se prin aceasta tucrul mecanic de frecare, incalzirea si uzura pieselor. Sistemul de racire evacueaza cantitatea de caldura ce constituie un surplus fata de cantitatea necesara asiqurarii temperaturii optime de functionare a motorului. Se deosebesc sisteme de racire cu lichid §i sisteme de racire cu aero Un sistem de racire cu lichid este alcatuit din doua circuite: circuitul cu lichid si circuitul de aero

3

Circuitul cu lichid este de obicei sub presiune. Pompa de lichid asiqura circulatia fortata a lichidului. 1.2. Utilizarea optima a treptelor de viteza in functie de fortele care actioneaza asupra vehiculului in miscare, incarcarea vehiculului si a profilului drumului Schimbarea corecta a vitezelor constituie una din qreutatile conducerii autovehiculelor. Analiza actiunilor necesare schimbarii vitezelor comports doua aspecte distincte: - alegerea momentului pentru efectuarea schirnbarii. in functie de viteza vehiculului, caracteristicile drumului si ale fluxului rutier; - tehnica manevrelor care sa prezinte 0 schimbare corecta a vitezelor. Schimbarea corecta a vitezelor este conditionata de alegerea turatiei optime a acestei manevre, In functie de calitatile dinamice ale autovehiculului, de caracteristicile drumului si de scopul urrnarit in alegerea acestei turatii. Urcarea rampelor solicits mult motoarele autovehiculelor, deplasarea neputandu-se efectua in ultima treapta a eutiei de viteze; trebuie folosite treptele inferioare de viteza in functie de inclinarea drumului, incarcatura vehieulului, sinuozitatile drumului §i aderenta suprafetei carosabile. 1.3. Cunostinte privind folosirea economica a vehiculelor

Energia care pune in rniscare autovehicuJul provine din arderea combustibilului. Aceasta energie este utilizata pentru invingerea rezistentei aerului, rezistentei la rulare, demarajului si rampelor. Viteza de deplasare a autovehiculului are 0 contributie majora la consumul de combustibil. Aeeasta deoarece rezistenta aerodinarnica este direct proportionala cu aria frontala a autovehiculului, coeficientul sau aerodinamic §i eel mai important cu patratul vitezei de deplasare. In aceste conditii rularea cu viteze mari are ca efect 0 crestere drastica a eonsumului de combustib'il. In consecinta este recomandabil sa se evite pe cat posibil rularea cu viteze foarte mari. In cazul autovehiculelor de marfa este recornandabila utilizarea deflectoarelor at at a celui de deasupra cabinei cat §i a celor laterale din spatele cabinei (Ia autotractoarele cu sa) deoarece aeestea reduc rezistenta aerodinarnica §i deci si consumul de eombustibil .. Conditiile de drum afecteaza economia de combustibil. Conducerea in zone muntoase echivaleaza cu 0 slaba economicitate deoarece se consurna 0 cantitate mare de combustibil pentru invingerea rampelor. motorul trebuind sa functioneze de multe ori la sarcina maxima. La coborare aceasta energie nu poate fi recuperata deoareee viteza de deplasare trebuie rnicsorata prin utilizarea franei de motor sau de serviciu. Treapta de viteza cu care se urea trebuie aleasa astfel tncat motorul sa dezvolte turatia de cuplu maxim.

4

De asemenea trebuie sa se evite urcarea rampelor cu viteza excesiva §I supraturarea motorului. Presiunea de umflare a anvelopelor are un efect semnificativ asupra consumului de combustibil. Anvelopele trebuie mentinute la presiunea recomandata de constructor, deoarece 0 anvelopa dezurnflata crests consumul de combustibil. Un factor major care deterrnina cantitatea de combustibil consumat este modul de conducere al autovehiculului. Viteza, accelerarea, franarea, mersul la ralanti si utilizarea diferitelor accesorii contribuie la cresterea consumului. Stilul de conducere anticipativ in care soferul, spre exemplu, nu accelereaza cand in fata este un semafor pe culoarea rosie pentru a frana apoi brusc poate avea 0 contributie insemnata la economia de combustibil. Utilizarea treptelor de viteza trebuie sa se faca in mod adecvat in functie de caracteristicile drumului §i de trafic. Pentru 0 economicitate rnarita este foarte mportanta urrnarirea permanents a acului turometrului care trebuie sa se situeze in oerrnanenta in zona verde (de economicitate maxima). Treptele de viteza se vor .niliza in concordanta cu indicatiile turometrului. Fac exceptie cazurile cand se efectueaza depasiri unde din motive de siquranta motoarele pot fi turate peste zona .erde. La circulatia pe autostrada sau pe drumuri cu mai multe benzi trebuie utilizata .ntima treapta de viteza, iar vitezade deplasare trebuie mentinuta constants. Momentul schirnbarii treptelor este de asemenea important pentru economicitate. Astfel momentul optim pentru schimbarea vitezei este acela cane .iteza atinsa poate fi mentinuta in treapta urmatoare fara 0 apasare puternica pe accelerator. Foarte util este si in acest caz urmarirea indicatiik>r turometrului pentru alegerea momentului de schimbare a vitezei. . Daca un motor merge timp indelungat la ralanti conSuma mai mult decat in :azul in care este oprit ~i repornit. Se recomanda ca timpuJ-de Incalzire la ralanti al iotorului rece sa fie cat mai redus. Un alt factor care contribuie la economicitatea vehiculului este starea sa .ehnica. Astfel trebuie respectata periodicitatea de prezentare a vehiculului la service oentru operatiile lntretinere ~i reglaje ~i pentru schimbarea unor piese. Spre exemplu, filtrele de aer trebuie lnlocuite la intervalele prescrise deoarece un filtru de aer colmatat conduce la cresterea consumul de combustibil, sistemul de injectie .rebuie mentinut in parametrii normali de functionarea atat prin efectuarea reglajelor cat ~i prin Inlocuirea unor componente. 1.4. Sistemele de franare ale autovehiculelor acestora Punctloneree sistemului $i utilizarea optima a

de trenere pneumatic, ABS

Sistemul de franare trebuie sa asigure 0 decelerare rapida pe un spatiu cat rnai scurt, sa fie capabila sa franeze autovehiculul la coborarea unor pante lungi asiqurandu-i 0 viteza constanta §i sa poata sa-l rnentina in repaus pe 0 panta.

5

In cazul mijloacelor de transport grele se utilizeaza frane cu aer comprimat la care forta conducatorului serveste doar la declansarea torte: franei alimentate cu aer comprimat. Sistemul de franare pneumatic cuprinde mai multe instalatii $i anume: - frana de serviciu fermata din doua circuite independente, unul care actioneaza rotile din fata $i altul care actioneaza rotile din spate; - frana de stationare fermata dintr-un circuit pneumatic asiqura franarea pe timpul stationarii §i actioneaza la rotile puntii spate $i asupra mecanismului de franare al remorcii si al semiremorcii; - frana de motor fermata dintr-un circuit pneumatic care actioneaza simultan obturarea tevii de evacuare si blocarea admisiei combustibilului la pompa de injectie: - instalatia de producere si Tnmagazinare a aerului comprimat. Pentru a rnari eficacitatea franarii (reducerea spatiului de franare, respectiv cresterea deceleratiei) $i a imbunatati stabilitatea si maniabilitatea autovehiculelor se folosesc sisteme anti-blocare (ASS) care evita blocarea rotilor indiferent de momentul de blocare aplicat si de coeficientul de aderenta. Prin dispozitiv antiblocare se lnteleqe un dispozitiv care reqleaza in mod automat gradul de alunecare in sensu I rotirii rotii In timpul franarii. La autovehiculele cu sistem de franare pneumatic ASS se compune din traductoare de turatie amplasate la roti, blocul electronic §i un ansamblu de electrosupape de modulare a presiunii aerului care intervin ta nivelul circuitului de franare. Caracteristici ale circuitului de

trenere oleo-pneumatic

Sistemul de franare pneuo-hidraulic cuprinde mai multe instalatii si anume: - frana de serviciu formata din doua circuite independente unul hidraulic care actioneaza rotile din faia $i altul pneumatic care actioneaza rotile din spate; - frana de stationare fermata dintr-un circuit pneumatic asiqura franarea pe timpul stationarii $i actioneaza la rotile puntii spate $i asupra mecanismului de franare al remorcii si al semiremorcii; - frana de motor fermata dintr-un circuit pneumatic care actioneaza simultan obturarea tevii de evacuare si blocarea adrnisiei combustibilului la pompa de injectie: instalatia de producere si Inmagazinare a aerului comprimat. Limitele utitizert! irene! de serviciu combinetii $i a ce/ei de motor, utilizarea lor

I

In circulatia rutiera franarea autovehiculelor are doua caracteristici distincte din punct de vedere al modului de actionare: franarea preventive $i franarea de urqenta. Franarea preventiva se foloseste In situatia in care conducatorul auto este avertizat de necesitatea unor eventuale reduceri de viteza astfel lncat aceste rnodificari ale miscar« autovehiculului sa poata fi realizate prin franari lente $i lipsite de socuri cu rnentinerea stabilitaiii si a unei permanente capacitati de franare, La franarea preventiva se toloseste frana de motor asociata la nevoie cu actionarea rnoderata a franei de serviciu.

6

Frana de motor sporeste efectul franarii, rnicsoreaza pericolul deraparii pe supratetele carosabile alunecoase, micsoreaza tendinta de lncalzire a franetor la franari prelungite (coborarea pantelor) ~i constituie a siguranta suplimentara in cazul defectarii sistemului de franare de serviciu. Incatzirea suprafetelor de franare conduce la micsorarea eficacitatu franelor cu efecte negative asupra timpului ~i spatiului opririi autovehiculului. Franarea cu motorul permite dozarea asupra pedalei de frana in functie de irnprejurari ~i realizarea unei franari progresive. Franarea de urqenta este caracterizata de a actiune prornpta ~i enerqica: actiunea de franare se realizeaza cu frana de serviciu. Franarea enerqica mai ales la viteze mari este a rnanevra periculoasa, conducand uneori la pierderea stabilitatii transversale a autovehiculului. Cunoscandu-se ca forta de frecare dintre roata si calea rutiera crests pe rnasura ce forta la pedala se rnareste, pana la a valoarea maxima, corespunzatoare coeficientului de aderenta, dupa care scade odata cu blocarea rotilor, efortul la oedala trebuie astfef dozat incat rotile sa fie franate pana fa limita de bfocare. In practica circulatiei rutiere, situatiile in care se foloseste franarea de urqenta sunt destul de complicate; evitarea unui accident necesita manevre combinate de franare ~i schimbare de directie, actiuni care -atooci cane rotile sunt blocate - se exclud din punct de vedere dinamic. in aceste ~ singura solutie este diminuarea efortului la pedala de frana, astfel lncat ca rotile sa lnceapa sa se rostoqoleasca ~i sa apara 0 forta de ghidare la rotile de direcfie. Verificarile si controalele aflate in sarcina conducatorului auto La controlul ~i lntretinerea ztlruca a vehiculului se executa urrnatoarele veriflcari ale sistemului de franare: -verificarea starii si fixari! busoanelor pompei centrale; -verificarea starii conductelor flexibile; -functionarea pedalei de frana; -etanseitatea conductelor, recipientelor ~i furtunelor de leqatura dintre autovehiculul tractor ~i rernorca sau semirernorca: -verificarea franei de stationare. 1.5 Cunostinte despre constructia, montarea si folosirea pneurilor

Structura unei anvelope, caracteristici tehnice ale carcasei anvelopei. Se disting in special, urmatoarele structuri: - diaqonala, a structure a anvelopei la care firele de cord ajung pana la taloane ~i sunt orientate astfel incat sa formeze unghiuri alternative sensibil mai mici de 90° in raport cu linia medians a benzii de rulare;

7

- radials, 0 structura a anvelopei la care firele de cord ajung pana la taloane si sunt orientate astfel lncat sa formeze un unghi aproximativ egal cu cel de 90° In raport cu linia rnediana a benzii de rulare ~i a carei carcasa este stabilizata printr-o centura circurnferentiara neextensibila: Elementele cornponente ale unei anvelope - talon, element al anvelopei, a carui forma ~i structura u permit sa se adapteze la janta ~i sa rnentina anvelopa pe aceasta ; - cord, fire care forrneaza tesatura pliurilor din anvelopa ; - pliu, un strat din fire cauciucate de cord, dispuse paralel unele fata de altele; - carcasa, parte a anvelopei, diterita de banda de rulare ~i flancuri, care suporta sarcina atunci cand anvelopa este umflata: - banda de rulare, partea anvelopei care intra in contact cu solul; aceasta parte protejeaza carcasa Impotriva deteriorarii mecanice ~i contribuie la asigurarea aderentei la sol; - flanc, partea laterala a anvelopei situata lntre banda de rulare ~i zona care trebuie sa fie acoperita de urnarul jantei ; - canelurile benzii de rulare, spatiul lntre doua nervuri si/sau doua proerninente adiacente ale profilului ; lnscriptii • • • pe anvelope marca de fabricatie sau cornerciala; indicarea rnarirnii anvelopei indicarea structurii, dupa cum urmeaza: pentru anvelopele cu structura diaqonala - nici 0 indicatie. sau litera 0; pentru anvelopele cu structura radiala - litera R, situata inaintea indican! diametrului jantei simbolul (simbolurile) categoriei de viteza; indicarea categoriei de viteza nominale careia ii apartine anvelopa inscriptia M+S sau M.S sau M&S, in cazul unei anvelope pentru zapada: indicii capacitatii de incarcare: cuvantul TUBELESS, In cazul unei anvelope destinata a fi utilizata fara camera de aer ; data de fabricatie in cazul anvelopelor care por fi reprofilate, pe fiecare flanc, simbolul u de cel putin 20 mm diametru, sau cuvantul REGROOVABLE, format in adancirne sau in relief; indicarea presiunii de umflare.

• • • • • • •

La utilizarea anvelopelor trebuie sa se tina cont de urrnatoarele aspecte: • Sa nu prezinte taieturi profunde pe banda de rulare sau pe flancurile pneului, uzura neuniforrna pronuntata. • Adancimea profilului principal (zona centrala de 3/4 din latimea benzii de rulare) minim 1,6 mm. • Aceleasi conditii de mai sus si pentru anvelopele de rezerva. • Sa fie umflate la presiunea indicata de constructor.

8

Cunostinte $i mas uri de protectie in timpul montsril $i demontsril rotiior In timpul montarii l?i demontarii rotilor trebuie sa respectaf urmatoarele: parcati vehiculul intr-un loc sigur In afara partii carosabile. Daca este necesar continuati deplasarea cu cauciucul dezumflat pana Intr-un loc care va permite lucrul in slquranta: asiqurati vehiculul cu frana de stationare, schimbatorul de viteze In pozifie neutra; blocati rotile cu calele de blocare ale rotilor atat In fata cat $i in spate; aprindeti semnalizarea de avarie $i asezati triunghiul reflectorizant in spatele vehiculului; scoateti cricul $i sculele; asiqurati-va ca exista 0 suprafata sigura pentru asezarea cricului; asiqurati cricul in locatia corespunzatoare, scoateti roata de rezerva din suport; scoateti capacul rotii care trebuie schimbate daca este cazul; slabiti piulitele rotii: ridicati vehiculul cu ajutorul cricului la 0 lnaltime corespunzatoare scoaterii rotii dezumflate $i introducerii rotii de rezerva: desurubati complet piulitele rotii cu pana; scoateti roata cu pana $i introduceti roata de rezerva: lnsurubati piulitele rotii: coborati cricul si strangeti piulitele rotii: asiqurati-va ca toate plulitele rotii sunt stranse: asezati cricul $i sculele la locullor; asiqurati roata In suportul ei; scoateti calele de blocare din fata ~i spate.

Masur; de protectie: • t.uati cunostinta de instructiunile de utilizare ale cricului • Utilizati numai cric (sau cricuri) adecvate vehiculului • Tineti vehiculul suspendat pe eric cat mai putin timp posibil • Nu stati cu nici 0 parte a corpului sub vehicul 1.6. Utilizarea dispozitivelor de remorcare

Un autovehicul poate tracta pe drumul public 0 sinqura remorca. Se excepteaza tractorul rutier care poate tracta doua remorci, precum si autovehiculele amenajate pentru formarea unui autotren de transport persoane In localitatile turistice, cu conditia ca acesta sa nu fie mai lung de 25 m $i sa nu circule cu viteza mai mare de 25 km/h. Cuplarea unui vehicul cu una sau doua remorci, pentru formarea unui ansamblu de vehicule, se poate efectua numai daca: a) elementele care compun dispozitivul de cuplare sunt omologate $i compatibile; 9

b) ansamblul de vehicule po ate realiza raza minima de virare a autovehiculului tragator; c) dimensiunile ansamblului de vehicule nu depasesc limitele prevazute de lege; d) elementele de cuplare ale echipamentelor de franare §i de iluminare §i semnalizare lurninoasa sunt compatibile; e) vehiculele care com pun ansamblul nu se ating la trecerea peste denivelari, la efectuarea virajelor sau la schimbarea directiei de mers. Remorcarea unui autovehicul se face cu respectarea urmatoarelor reguli: a) conducatorf autovehiculelor tragator si, respectiv, remorcat, trebuie sa posede permise de conducere valabile pentru categoriile din care face parte fiecare dintre autovehicule; b) autovehiculul traqator sa nu remorcheze un autovehicul mai greu decat masa lui proprie, cu exceptia cazului cand remorcarea se efectueaza de catre un autovehicul destinat special depanarii: c) remorcarea trebuie sa se realizeze prin intermediul unei bare metalice In lungime de cel mult 4 m. Autoturismul ale carui mecanism de directie §i sistem de franare nu sunt defecte poate fi remorcat cu 0 leqatura flexibila ornoloqata, In lungime de 3-5 m. Sara sau teqatura ftexibila trebuie fixata la elementele de remorcare cu care sunt prevazute autovehiculele; Daca remorcarea se realizeaza prin suspendarea cu 0 macara sau sprijinirea pe 0 plattorma de remorcare a partii din fata a autovehiculului remorcat, atunci In acesta nu trebuie sa se afle nici 0 persoana. 1.7. Cunostinte privind intretinerea si repararea vehiculelor

Organizarea activitatii de rnentenanta pentru autovehicule. Activitatile de mentenanta pot fi grupate, In doua grupe, dupa caracterul orqanizarii acestor lucrari: • lucrari de rnentenanta preventiva care au un caracter sistematic ;;i cuprind lucrari de lntretinere tehnica si reparatii planificate prin inlocuirea sau remedierea pieselor, respectiv agregatelor care au ajuns la limita de uzura; • lucrar: de mentenanta corectiva care, de obicei, au un caracter ocazional §i depind de intensitatea de defectare a elementelor componente ale autovehiculelor §i prevad lucrari de remediere §i inlocuire de piese, respectiv agregate, in scopul repunerii automobilului In stare de functionare intr-un timp cat mai scurt. Dupa natura lucrarilor efectuate activitatile de mentenanta pot fi grupate §i astfel: • operatii de intretinere care au un caracter preventiv cu scopul de a lnlatura probabilitatea de defectare prin asigurarea unei supravegheri permanente si a unei revizii tehnice periodice la autovehicule; • operatii de reparatii care pot avea un caracter preventiv sau corectiv, In functie de momentul in care se intervine pentru executarea lucrarf respective de rnentenanta §i de natura acestor lucrari. In categoria reparatiilor se includ cele planificate cu 0 anurnita periodicitate (reparatiile generale ;;i capitale), iar In

10

categoria reparatiilor corective pe cele. care apar In mod accidental In timpul exploatarii autovehiculelor (reparatiile curente). Exploatarea autovehiculelor si remorcilor auto in conditii de siquranta a circulatiei !?i Indeplinirea de catre acestea a normelor ciclurilor de exploatare cu minimum de cheltuieli se pot realiza numai printr-o serie de operatii de prevenire si lnlaturare a defectiunilor. Aceste operatii sunt: • controlul tehnic; • lntretinerea: • reparattile curente. Controlul !?i intretinerea autovehiculelor !?i remorcilor se executa periodic. Daca operatiile de Intretinere nu se executa la timp, atunci apar uzuri premature care conduc la scoaterea din exploatare a autovehiculului. Neexecutarea operatiilor de lntretinere la timp influenteaza starea tehnica autovehiculului, care se exprima !?iprin cresterea pretului de cost specific al reparatiilor curente. Planificarea §i urmeriree lucrsrilor de intretiner«

In prezent datorita cornplexitatii autovehiculelor precum §i particutaritatilor tehnice specifice fiecarui tip, majoritatea operatiilor de Intretinere si reparatii se executa in service-uri specializate si la periodicitatea specificata de fabricantul vehiculului. Rolul proprietarului de vehicul se rezuma doar la planificarea §i urmarirea efectuarii acestor operatii Planificarea lucrarilor de intretinere se poate efectua de catre firmele detinatoare de autovehicule, la inceputul lunii. Pentru aceasta se poate folosi un grafic lunar al evidentei termenelor de executare a proceselor tehnologice de Intretinere. In acest grafic se lnscriu parcursurile efective de la ultima operatie de intretinere si repartizarea la timp a diferitelor procese tehnologice in functie de kilometrii planifica~ de parcurs. Graficul cuprinde atat procesele tehnologice scadente, cat si cele realizate. Pentru usurarea activitatii de urmarire si de planificare a lucrarilor de intretinere se pot utiliza urrnatoarele tipuri de Inreqistrar! • Tabele care sa indice schimbarea uleiului etc.; • Fise cu istoricul aparute: datele la care trebuie trimise autovehiculele toate la

vehiculelor

in care sunt inregistrate

defectiunile

• Fise referitoare la reparatiile efectuate la autovehicul • Dosare de service Inregistrarea datelor !?iparcursului cand a fost efectuata servisarea; reparatiile/lntocuirile efectuate; costul pieselor si al manoperei; • Dosare ale anvelopelor amplasarea pe vehicul rulajul

11

date des pre resapare • Raportarea defectelor de catre soferi data raportarii data lnreqistrarii descrierea problemei

2. Conducerea in conditii de siquranta rutiera
2.1. Date de baza privind autovehicul in timpul conducerii comportamentul conducatorului de

lmportanta de principiu a unor elemente de comportament ale conducatorului de autovehicul, printre care se pot evidentia: Anticiparea intentiei partenerilor de trafic; Utilizarea inertiei In conducere; Conducerea pe drumuri accidentate; Conducerea pe timp de noapte si In conditii de vizibilitate redusa Principalele prevederi privind cresterea siqurantei In circulatie prin perfectionarea comportamentului conducatorului de autovehicul in timpul conducerii sunt aratate In Ordonanta de urgenta nr. 195/2002, aprobata, modificata §i completata de Legea nr. 49/2006 §i de HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a ordonantei de mai sus. 2.1.1. Anticiparea inten1iei partenerilor de trafic

Caracteristicile participantilor la trafic. In diverse situatli, unii conducatori de autovehicule se comports imprevizibil, ceea ce impune: recunoasterea lor dupa indiciile care de nota ca acestia actioneaza in mod periculos; cauza: vederea redusa; neatentia in conducere; confuzia care duce la faptul ca soferii nu observa vehiculul care se apropie: conducatorii nerabdatori, facultatile proprii conducatorilor de autovehicule sunt diminuate semne de neatentie: manevra brusca executata de un sofer care, privind in alta parte, este surprins de zgomotul autovehiculului ce se apropie si poate devia in calea acestuia; pietonii, biciclistii si copii purtarea unei discutii de catre soten sau pietoni; activitatea lucratorilor angajati in repararea drumurilor; comisionarii care incarca sau descarca marfuri: cautarea de clienti de catre soferii de taxi; persoane sau conducatori auto care examineaza locul unui accident sau cei care privesc magazine si vitrine;

12

2.1.2. Utilizarea inertiei in conducere procedura de economisit combustibil situatii de defectiuni tehnice 2.1.3 Conducerea pe drum uri accidentate elemente favorizante pentru conducerea fara a ave a surprize pe drumurile accidentate necesitatea evaluarii riscurilor, elemente tehnice privind evitarea surprizei: perceptia si reactia: rnentinerea culoarului maximal pentru vehicul, realizarea vizibilitatii maxime; asigurarea timpului si distantei necesare pentru evitarea pericolelor potentiate sau reale 2.1.4. Conducerea pe timp de noapte siin condiii! de vizibilitate redusa: corelatia viteza - distanta de vizibilitate spatiul vizibil nu trebuie sa depaseasca distanta de franare; relatia dintre viteza si campul de perceptie vizuala; reducerea de viteza cand vizibilitatea este redusa: Intuneric, noaptea se reduce mai mult viteza daca farurile indica existenta anumitor obstacole se mareste intervalul dintre vehicule daca anumite conditii de conducere impun acest lucru folosirea corecta a luminilor de drum, de lntalnire, de ceata, de avarie, evitarea opririlor si stationarea pe parte carosabila Elemente de conducere preventiva ce trebuie avute in vedere pe timp de noapte si in conditii de vizibilitate redusa: factori de risc elemente de comportament prudential al conducatorilor de autovehicule 2.2. Manevre specifice 2.2.1. Identificarea obstaco/e/or

Importanta detectaru obstacolelor care pot constitui un pericol potential: - franarea la iesirea de pe drum - pericolul real poate deveni 0 situatie de urgenta - metode de detectare a obstacolelor - atentia conducatorului auto trebuie sa fie canalizata intr-o directie corecta - conducatorul auto sa fie in masura sa poata interpreta situatia de pe drumul public - caracteristicile care pun in evidenta posibilitatea aparitiei unui obstacol - caracteristicile drumului - activitatea participantilor la trafic

13

Categorii de obstacole: - obstacole dispuse pe drumul public: cutii de carton, saci din plastic; - denivelari ale drumului public; - supratete inegale; - faga$ele umplute cu apa sau zapada: - profilul si traseul drumului public care pot lrnpiedica observarea altor participanti la trafic; - vehicule imobilizate pe drumul public din diverse motive; - stanci, pietre cazute de pe versantii dealurilor, rnuntilor prin care trece drumul public; - vantul puternic din. lateral care poate provoca 0 pierdere temporara a controlului vehiculului; - vehiculele ale carer conducatori nu pot observa alti participanti la trafic si care lsi schimba directia de mers in mod neasteptat. Modalitati de evitare a situatiilor conflictuale cauzate de existenta sau aparitia unui obstacol pe drumul public: - Importanta coridorului (culoarului) - riscurile nepastrarii unei distante suficiente fata de vehiculul care ruleaza in fata; - culoarul in spate - culoarul de deasupra, lnaltimea libera - culoarul pe fiecare latura - aprecierea spatiilor intre vehicule 2.2.2. Dispozitii comune pentru efectuarea manevrelor Conducatorul care intentioneaza sa execute 0 manevra: pornirea, oprirea, deviere la schimbarea directiei de mers, are obliqatia: sa nu lnceapa manevra decat dupa ce s-a asigurat ca poate face fara a constitui un pericol pentru ceilalti parteneri de trafic Tnainte de a efectua 0 manevra, conducatorul trebuie sa-si anunte intentia in mod clar si din timp prin punerea in functiune a lanternelor de directie ale vehiculului, iar in lipsa acestora, cu bratul distantele de semnalizare Preqatirea manevrei: - manevra de evitare - oprirea de urgenta - reactie de defectare a sistemului de franare - reactie la explozia unui pneu - iesirea din derapare si reluarea controlului vehiculului in caz de derapare

14

3. Prevenlrea accidentelor de munca in circulatia rutiera ,
3.1. Informatii generale 3.1.1. Definirea accidentului de munce

In conformitate cu Legea nr. 90 / 1996 privind protectia muncii, republicata In Monitorul Oficial al Rornaniei nr. 47 din 29 ianuarie 2001, prin accident de munca se inteleqe vatarnarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc In timpul procesului de munca sau In indeplinirea lndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractu lui in baza caruia se desfasoara activitatea, si care provoaca incapacitate ternporara de rnunca de cel putin 3 zile, invaliditate ori deces. Potrivit OMTCT nr. 1892/2006, accidentele de circulatie se clasifica astfel: a) accidente usoare - cele care au drept consecinta ranirea uneia sau mai multor persoane, determinand 0 incapacitate de munca individuala pana la 30 de zile inclusiv sau pagube materiale pana la 60% din valoarea autovehiculului; b) accidente grave - cele care au una sau mai multe dintre urmatcarele consecinte: - persoane accidentate mortal; - persoane ramase definitiv cu infirrnitati; - ranirea uneia sau mai multor persoane, determinand 0 incapacitate de munca individuala de peste 30 de zile; - pagube materiale de peste 60% din valoarea autovehiculului. La stabilirea pagubelor materiale, in vederea Incadrarii accidentului de circulatie, se iau in calcul: a) contravaloarea autovehiculelor distruse in accident sau a reparatiei celor avariate; b) contravaloarea celorlalte bunuri, rnarfuri transportate, distruse sau degradate. 3.1.2. Generalitati privind cauze/e producerii accidente/or consecintele acestora in plan uman, material §i financiar. rutiere §i

Principalele cauze ale producerii accidentelor rutiere: - cauze provocate de neomogenizarea relatiei om, drum, vehicul; - consecinte umane, materiale l?ifinanciare; - pierderea de vieti ornenesti, traumatizarea l?i handicaparea participantilor; - mari distrugeri de bunuri materiale materializate in vehicule angajate in accident l?i marfurile transportate; - prejudicii considerabile provocate mediului, in general locurilor unde s-au produs incidente (accidente) in special; - mari resurse financiare consumate pentru repararea prejudiciilor cauzate: membrilor familiilor celor decedati, celor traurnatizati l?i repararea autovehiculelor avariate precum l?i mari sume folosite de catre firmele de asiqurari,

15

3.1.3. autovehicul:

Influerita

alimentatiei

asupra

starii

conducetorutui

de

- efectele procesului de digestie - afectarea irigarii cu sanqe a creierului lntarzierea reactiilor conducatorului de autovehicul siqurantei circulatiei rutiere.

(insuficienta irigare) provoaca cu consecinte nefaste asupra

3.1.4. Efectele consumului de alcool sau alte substeme influenta comporlamentul conoucetorutui de autovehicul

care pot

- definifia alcoolemiei; - absorbtia alcoolului; - asimilarea In organism; - influenta factorilor individuali In difuzarea alcoolului In organismul conducatorului auto; - efectele consumului de alcool: - perturbarea mecanismelor coordonate de sistemul nervos central care controleaza diferite abilitati ale conducatorului de autovehicul; - tulburarea perceptiei, concentrarii, rnotricitatii de atitudine §i de personalitate, de Tnregistrare §i de asimilare a inforrnatiilor Efectele consumului de medicamente: - cauza importanta a rnodificarilor ce apar in comportamentul conducatorului auto; - efectele medicamentelor din categoriile: sedative tranchilizante, antidepresive, hipnotice, tonicardiace, anti-aritmice, anti-hipertensive, antivomitive, antihistaminice. antispastice. Efectele drogurilor: - excitare euforica; - aparitia halucinatiilor; - slabirea memoriei; - sensibilitate accentuata la lumina; - apatie, apare senzatia de somn; - stare generala alterata. 3.1.5. Simptomele, cauzele fundamental al ciclului lucru-odlhns evitarea $i efectele oboselii $i stresului. Rolul

oboseala: scaderea temporara a capacitatii de munca: reducerea potentialului de coordonare a miscarilor: greutati in comunicare §i distrrbutie a atentiei; la nivele mari de oboseala se adoarme la volan cauzele aparitiei starii de oboseala si rnasurile ce trebuie Tntreprinse pentru aparitiei acesteia

16

3.2. Prevenirea accidentelor de munca in circulatia rutiera 3.2.1. Atitudinea si atentia conducetorului

.

de autovehicul

-responsabilitatea pentru lucrul bine facut, element important al atitudinii conducatorului auto pentru indeplinirea obliqatiilor de serviciu in conditii ireprosabile -necesitatea observarti ~i concentrani in trafic; -calitatile atentiei conducatorilor auto pe timpul deplasaril: -privirea atenta in fata permite evitarea situatiilor de coliziune frontala; -atentia distributiva permite evitarea surprinderii -examinarea situatiilor de trafic oglinzile retrovizoare (cel putin la 5 - 7 secunde) sernnifica actiunea de a conduce si pentru altii -tehnici de conducere 3.2.2. intretinerea autovehiculului responsabilitatea conducatorului auto pentru asigurarea unei stari tehnice corespunzatoare a vehiculului; - controalele ce trebuie efectuate zilnic; • nivelul combustibilului, uleiului, lichidului de racire • starea echipamentului de franare, iluminare ~i semnalizare, starea pneurilor, lichidul de racire: - reflectarea imaqinii firmei prin prisma rnodului de prezentare ~i functionare a autovehiculelor. 3.2.3. Organizarea muncii - rolul soferilor profesionisti in realizarea transportului sigur si punctual de marfuri ~i persoane: • mediul de lucru; • climatul termal; calitatea aerului; • zgomotul, infrasunetul ~i vibratiile; • carnpul de vizibilitate si sistemul de iluminare $i semnalizare; • controlul autovehiculului inainte de plecarea la drum; pe parcursul deplasarii, semnalarea defectiunuor la vehicul 3.2.4. Infrastructura $i starea vremii Factori de rise in raport cu categoria de drum public pe care se efectueaza deplasarea: • pe drumurile modernizate si pe alte categorii de drumuri: pe drumurile cu denivelari; in rarnpa $i in panta in curbe cu vizibilitate redusa ; • influenta starii vremii asupra conducerii In siquranta si prevenirea accidentelor rutiere.

·

17

Factorii de risc pe timpul deplasarii efectuata In diverse conditii de stare a vremii: - pe timp de noapte; - pe timp de ceata; - pe timp de iarna: - pe timp de vara: - pe timp de toarnna ~i primavara - masurile ce se adopta pentru evitarea accidentelor rutiere In situatiile enumerate. 3.2.5. Prevenirea stetionere accidentelor pe timpul manevrelor la oprire $i

- factorii de risc care se evidentiaza pe timpul manevrelor, decelarea pericolelor - factorii de rise la efectuarea opririi - factorii de risc la trecerea In stationare - rnodalitati de realizare a diverselor manevre ca ~i la oprire ~i stationare In vederea prevenirii accidentelor rutiere In care pot fi anqajati conducatorii de autovehicul. 3.3. Prevenirea accidentelor de munca in stationare

Asigurarea lmobilizarli vehiculului La parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acestui scop, conducatorii auto vor lua urmatoarele rnasuri: -vor asigura distanta de manevrare in siquranta dintre autovehicule ~i intre acestea si constructii: -vor opri motorul; -vor frana autovehiculul cu frana de stationare: -vor scoate cheile din contact; -vor Inch ide ~i vor asigura prin incuiere usile cabinei; -vor scoate de sub tensiune instalatia electrica a autovehiculului, actionand intrerupatorul general (daca este cazul) Este interzisa parasirea autovehiculului cu motorul in functiune. La locul de parcare sunt interzise: efectuarea probelor de franare In mers; alimentarea cu combustibili sau lubrifianti: aruncarea carpelor Imbibate cu produse petroliere, etc. 3.4. Principii de ergonomie 3.4.1. Pozitii $i miscerl periculoase Conducatorii autovehiculelor de marfa si ai autobuzelor pot sa fie afectati de dureri ale spatelui, picioarelor si bratelor cauzate de 0 pozitie neconfortabila In scaun pentru perioade Indelungate si de vibratii.

18

Conducatorii auto pot suferi $i de afecliuni ale urnarului cauzate de vibratii in cazul in care bratul este sprijinit tntr-o pozitie ridicata pe geamul vehiculului 0 perioada indelunqata. Durerile de spate $i de articulatii (ale bratelor $i rnainilor) sunt cauzate de conducerea prelunqita, de drumurile cu denivelari si/sau de scaune inadecvate. Durerile spatelui pot fi provocate $i de ridicarea sau deplasarea obiectelor grele. Aparitia lumbagoului se datoreaza suspensiei necorespunzatoare a vehiculului, scaunului neconfortabil. Durerile din zona qatului sunt provocate de pozitionarea necorespunzatoare a scaunului. Conducerea indelunqata poate provoca de asemenea datorita apasarii indelungate a pedalei de acceleratie lntepeniri ale picioarelor ;;i pal\ii inferioare a spatelui. Timpul indelungat de conducere poate cauza stres, agrava problemele ergonomice $i contribui la accidente. Datorita faptului ca mainile sunt tinute un timp indelungat pe volan ;;i datorita pozitiei avansate a umerilor apar solicitari suplimentare ale asupra umerilor si asupra pal\ii superioare a coloanei vertebrale. In afara de conditiile ergonomice timpul indelungat de conducere de vibratii $i de zgomot soferii pot suferi de stres $i oboseala provocate de conditiile de trafic. De asemenea conducatoru auto se pot rani cand efectueaza reparatii la autovehicul, cand schimba rotile sau cane urea $i coboara din vehicul. 3.4.2. Poziti! normale in speiiul de conducere, coordonarea miscsrilor Se recomanda ca spatarul scaunului sa fie inclinat la 1100 fat de sezut pentru a reduce presiunea asupra discurilor coloanei vertebrale si pentru relaxarea rnuschilor. Spatele $i umerii trebuie sa fie in contact permanent cu spatarul scaunului. Nu este recornandabila 0 inclinare prea mare spre spate a spatarului scaunului deoarece in acest caz spate Ie si gatul vor trebui sa fie lntr-o pozitie curbata spre fata. Scaunul si volanul trebuie reg late corespunzator. Astfel 0 pozitie corespunzatoare a scaunului este aceea in care pedalele pot fi actionate fara ca spatele sa se deplaseze inainte fata de spatarul scaunului. La scaunele cu reglaj pe inaltime aceasta trebuie potrivita astfel Incat soferul sa aiba 0 vizibilitate maxima asupra drumului ;;i un bun control al pedalelor. Volanul trebuie reglat In profunzime si spre fata sau spate (daca este prevazut cu astfel de reglaje) astfel incat sa poata fi manevrat cu usurinta tinandu-se cont de faptul ca trebuie sa existe 0 vizibilitate buna asupra instrumentelor de bord. Pentru a preveni indoirea urnerilor conducatorul trebuie sa alba acces user la volan fara sa trebuiasca sa i$i intinda bratele $i in acelasi timp sa alba acces user la pedale fara sa lntinda picioarele. Se recornanda ca in limite rezonabile pozitia de conducere sa fie schimbata in mod regulat in timpul conducerii. 3.4.3. Masuri de protectie individuala Pentru evitarea durerilor de spate se recornanda echiparea vehiculelor cu scaune confortabile cu suspensie pneurnatica, lntreruperea periodica a conducerii

a

19

pentru perioade de odihna obligatorii prin aplicarea AETR ~i a Ordonantei 17/2002 precum ~i exercitii fizice. In anumite cazuri se pot utiliza suporturi lombare pentru scaune sau sunt suficiente acele bile care se pun pe scaune. Tetiera trebuie reglata astfel Incat sa fie redus riscul ranirii In cazul unei coliziuni din spate. In cazul centurilor de siquranta reglabile pe inaltime aceasta trebuie ajustata In functie de lnaltimea soferului. Centurile de tip vechi fara retractor trebuie ajustate astfet incat acestea sa fie cat mai aproape de corp.

4. Reglementari privind transportul rutier, circulatia pe drumurile publice
4.1. Reglementari persoane generale privind transportul rutier de marfuri si de

Documente necesare efectuarii operatiunilor de transport Potrivit Ordonantei de Urqenta nr. 109/2005, aprobata prin Legea 102/2006 ~i OMTCT nr. 1892/2006 pot desfasura operatiuni de transport rutier public operatorii de transport rutier inreqistrati In Registrul operatorilor de transport rutier, tinut de autoritatea cornpetenta. Pot desfasura transport rutier In cont propriu Intreprinderile Inregistrate In Registrullntreprinderilor tinut de autoritatea rutiera. licenta de transport se elibereaza de catre ARR, are 0 valabilitate de 5 ani si se pastreaza la sediul operatorului de transport rutier. Pentru vehiculele detinute de operatorul de transport In conditiile OUG nr. 109/2005, utilizate la cperatiuru de transport rutier public, ARR elibereaza la cerere copii conforme ale licentei de transport. Nurnarul maxim de copii conforme ale licente; de transport corespunde nurnarului de vehicule pentru care este indeptinita conditia de capacitate financiara a operatorului de transport rutier. Copiile conforme ale licentei de transport se elibereaza de catre autoritatea cornpetenta pentru perioade succesive de un an, pana la expirarea valabilitatii licentei de transport. , Intreprinderea care a dobandit calitatea de operator de transport poete efectua ~i transport rutier In cont propriu, pe baza licentei de transport ~i a copiilor conforme ale acesteia, existente la bordul autovehiculelor respective. Certificatul de transport In cont propriu se elibereaza Intreprinderii de catre autoritatea cornpetenta, are 0 valabilitate de 5 ani ~i se pastreaza ta sediul intreprinderii respective. Pentru fiecare dintre autovehiculele rutiere detinute de Intreprindere ~i utilizate la operatiuni de transport rutier In cont propriu, ARR elibereaza, la cerere, copii conforme ale certificatului de transport In cont propriu, cu valabilitate de un an. Efectuarea transportului rutier In cont propriu cu un vehicul detinut este perrnisa numai pe baza copiei conforme valabile a certificatului de transport In cont propriu.

20

lntreprindere care detine numai certificat de transport in cont propriu nu poate executa transport rutier public. 4.2. Reguli de circulatie rutiera 4.2.1. Stationarea §i oprirea Oprirea reprezinta imobilizarea voluntara a unui vehicul pe drumul public, pe o durata de cel mult 5 minute. Peste aceasta durata, imobilizarea se considera stationare. Nu se considera oprire: imobilizarea vehiculului, atata timp cat este necesar pentru imbarcarea sau debarcarea unor persoane, daca prin aceasta rnanevra nu a fost perturbate circulatia pe drumul public respectiv; imobilizarea vehiculului avand 0 rnasa totala maxima autorizata de pana la 3,5 tone, atata timp cat este necesar pentru operatiunea de distribuire a rnarfurilor alimentare la unitatile comerciale. Pentru vehiculele de marfuri, altele decat cele prevazute mai sus, organele abilitate vor stabili programe sau intervale orare pe timpul noptii, in care oprirea sau stationarea sunt permise pentru distribuirea marfurilor. Nu este permisa stationarea pe timpul noptii, pe partea carosabila, a tractoarelor sau a remorcilor. 4.2.2. Limiteri specifice de viteze • Vitezele maxime admise In afara localitafilor, pe categorii $i subcategorii de autovehicule, sunt: • 110 km/h pe autostrazi, 90 km/h pe drumurile expres sau pe cele nationale europene $i 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoriile C, CE, D $i DE $i subcategoriile D1 $i D1 E; • 90 km/h pe autostrazi, 80 km/h pe drumurile expres sau pe cele nationals europene (E) si 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din subcategoriile C 1 $i C 1E; • 45 km/h pentru tractoare; • Viteza maxima admisa in afara localitanlor pentru autovehiculele care tracteaza remorci sau semiremorci este cu 10 km/h mai mica decat viteza maxima adrnisa pentru categoria din care face parte vehiculul traqator. • Viteza maxima adrnisa pentru autovehiculele cu mase si/sau gabarite depasite ori care transports produse periculoase este de 40 km/h in localitat', iar in afara localitatitor de 70 km/h. • Viteza maxima adrnisa in afara localitatilor pentru autovehiculele ai carer conducatori au mai putin de un an practice de conducere sau pentru persoanele care efectueaza preqatirea practica in vederea obtinerii permisului de conducere este cu 20 km/h mai mica decat viteza maxima admisa pentru categoria din care fac parte autovehiculele conduse. 4.2.3. Controale §i senctiuni Controlul $i supravegherea modului de respectare a reqlementarilor privind activitatea de transport rutier se efectueaza in trafic de catre inspectori de trafic sau,

o

21

dupa caz, de catre inspectorii fmputerniciti In acest seep de ARR. Acestia au dreptul sa patrunda atat In spatiul destinat conducatorului auto, cat ~i In spatiul destinat transportului rutier de rnarfuri si/sau de persoane pentru efectuarea controlutui/verificartlor ce se impun. In cazul transportului rutier de rnarfuri. rnarfun periculoase sau de persoane, inspectorii mai sus mentionati au dreptul sa verifice l;>iconcordanta dintre Inscrisurile din documentele de transport ~i bunurile transportate sau identitatea persoanelor transportate. Inspectorii de trafic au obliqatia de a purta uniforma de serviciu si de a detine leqitimatie de control. Inspectorii de trafic au dreptul sa opreasca orice vehicul care executa activitati de transport rutier public sau In cont propriu si circula pe drumurile publice, sernnalizand reglementar din pozitie statica, In acelasi mod ca ~i politistii rutieri, sau din autovehiculul din dotare aflat ln mers, echipat cu dispozitiv de semnalizare luminoasa de culoare rosie cu mesaje variabile. Potrivit reqtementarilor privind organizarea $i efectuarea transporturilor rutiere, pot constata contraventiile $i pot aplica sanctiuni: a) personalul autoritati' competente Imputernicit in acest scop; b) ofiten/aqent' ai politiei rutiere; c) ofiteri/aqenf ai politiei de frontiera in punctele de trecere a frontierei; d) personalul cu atributii de control din cadrul Ministerului Finantelor Publice, conform cornpetentelor acordate. 4.3. Utilizarea infrastructurii de transport rutier

Tarifele de utilizare a infrastructurii de transport rutier sunt reglementate de Ordonanta nr. 15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier aprobata prin Legea. 424/2002. Normele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania au fost aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor §i locuintei nr. 1433/2002. Pentru plata tarifelor de utilizare a retelei de drumuri nationals din Romania utilizatorilor rete lei de drumuri nationals din Romania Ii se elibereaza de catre distribuitor rovinieta - document care atesta dreptul de utilizare a retelei de drumuri nationale - l;>ifactura fiscala corespunzatoare sumei Incasate, ernisa manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, dupa caz. Rovinieta se prezinta sub forma de auto-col ant. Rovinieta va fi aplicata obligatoriu vizibil, pe partea interioara a parbrizului autovehiculului, astfel lncat sa poata fi verificata. 0 copie a facturii fiscale va fi pastrata la bordul autovehiculului prin grija conducatorului auto. Responsabilitatea privind pastrarea In stare buna a rovinietei corespunzatoare tipului §i duratei de valabilitate $i a copiei facturii fiscale revine In exclusivitate conducatorului auto. Utilizatorii retelei de drum uri nationale din Romania cu autovehicule inmatriculate In Romania vor utiliza rovinieta valabila pe perioada lnscrisa pe aceasta.

22

4.4. Cunostinte

generale in domeniul

transporturilor

rutiere

4.4.1. Cunostinte generale privind geografia Romaniei si a Europei si de utilizare a hfJrtilor rutiere , Cunostinte generale privind geografia Rornaniei $i a Europei si de utilizare a hartilor rutiere. Cunostinte generale privind geografia Europei - Oenumire simbohca: batranul continent - Suprafata: peste 9000000 km2 - Numarul de state: 46 Cunostinte generale despre Romania - Pozitia : in centrul Europei la 0 distanta aproximativ eqala fata de limitele continentale (N,V,$i E 2900 Km) in bazinul dunarean langa coasta de vest a Marii Negre. - Vecini : Ungaria,Ucraina,Moldova,Bulgaria $i lugoslavia. - Suprafata : 237500 km2 - Populatia: aproximativ 22000000 locuitori - Forma de guvernare: republica - Repartizare administrativa : 40 de judete !?i municipiul Bucuresti cu statut similar unui judet ;260 de erase (din care 56 municipii ) $i 2688 de comune si aproximativ 13000 sate. Sistemul de transport rutier in Romania include 72816 km de drumuri (nu se includ !?istrazile) din care 14688 km de drumuri nationale) utilizarea hartilor rutiere: - Principalele elemente de geografie prezentate de hartile rutiere ; - Principalele denumiri nationaie prezentate pe hartile rutiere ; - Principalele drum uri europene care strabat Romania; - Traseul Vest-Est: E-60 ; E-68 ; E-70 - Traseul Nord-Sud :E-81 ;E-85; E-87 - La Nord de Romania : E-50 - La Sud de Romania: E-80 ; E-90 4.5. Cunostinte despre masurile ce trebuie luate dupa un accident in ceea ce priveste asigurarea automobilului sau

incident

Pentru recuperarea pagubelor produse ca urmare a accidentelor de autovehicule persoanele paqubite se vor adresa societatii de asigurare cu care detinatorul autovehiculului raspunzator de producerea accidentului a Incheiat asigurarea obligatorie de raspundere civila auto. Daca pentru recuperarea prejudiciului, persoana paqubita se adreseaza asiquratorului sau de bunuri, constatarea avariilor, evaluarea $i stabilirea despaqubirilor, efectuate cu respectarea prevederilor prezentelor norme, vor fi opozabile asiquratorului de raspundere civila al persoanei vinovate.

23

Incuviintarea cu pnvtre la stabilirea despaqubirii pe baza conventiei dintre asiqurati, persoane paqubite §i asiquratori se da: a) de catre detinatorul auto raspunzator de producerea pagubei sau de conducatorul acestuia - numai In cazul In care despaqubirile nu urrneaza sa fie recuperate potrivit prevederilor art. 58 din Legea nr. 136/1995 - pe actele eliberate de autoritatile publice cornpetente sa constate §i sa cerceteze accidentele de autovehicule, pe lnstiintarea sau pe procesul-verbal de constatare a pagubelor Intocrnit de asiqurator. Aceasta lncuviintare constituie §i avizare de dauna pentru asiquratorul de raspundere civila, in sensul art. 59 din Legea nr. 136/1995; b) de catre persoana paqubita (In cazul persoanelor juridice, de reprezentantul acestora) pe procesul-verbal de constatare a pagubelor, intocmit de asiqurator in dublu exemplar. Deschiderea dosarului de dauna, precum si constatarea pagubelor se efectueaza §i In cazurile in care nu s-aprimit Inca Instiintarea de la asiguratul raspunzator de producerea pagubei, tnsa persoanele paqubite se prezinta la asiquratorul acestuia cu dovezi privind raspunderea asiguratului. cauzele si lrnprejurarile accidentului. Procesul-verbal de constatare a pagubelor se sernneaza de toate persoanele care iau parte la intocmirea acestuia. Eventualele obiectii ale partilor cu privire la pagubele constatate vor fi rnentionate in procesul-verbal sau Intr-o anexa la acesta. Eventualele rnodificari in cuprinsul procesului-verbal trebuie certificate sub semnatura acelorasi persoane care I-au semnat. Daca prin demontarea sau reparatia bunuluiavariat au rezultat §i alte pagube prod use ca urmare a accidentului, ce nu au putut fi constatate initial, se va intocmi un proces-verbal suplimentar de constatare a pagubelor, cu participarea acelorasi persoane care au luat parte la constatarea initiala. Dupa efectuarea constatani asiquratorul este obligat sa elibereze paqubitului o copie de pe procesul-verbal de constatare a pagubelor, intocmit de asiqurator, prin care sa indice nurnarul de dosar deschis, piesele constatate ca avariate In accident si solutiile tehnice adoptate (inlocuire sau reparatie). Asiquratoni pot acorda despaqubiri §i in cazul in care persoana paqubita a procedat la repararea autovehiculului avariat inainte ca asiquratorii sa efectueze constatarea pagubei, daca Imprejurarile §i cauzele producerii evenimentului asigurat, precum si cuantumul pagubei rezulta din actele aflate la dosar. In asemenea situatii stabilirea rnarirnii avariilor §i a cuantumului pagubelor se va face In baza datelor consemnate In actele incheiate de organele de politie, unitatile de pompieri sau celelalte autoritati publice competente, a docurnentatiilor privind costul efectiv al reparatiilor efectuate, coroborate cu preturile practicate de unitatile de specialitate, a declaratiilor scrise ale paqubitului §i ale martorilor §i a altor dovezi prezentate. coroborate cu propriile constatari ale asiquratorului, rezultate in urma exarninarii reparanilor executate autovehiculului §i, dupa caz, a eventualelor parti componente sau piese avariate inlocuite, precum si cu investiqatiile In leqatura cu dinamica accidentului, localizarea acestuia etc. $i in aceste cazuri date Ie constatate vor fi consemnate in procesul-verbal de constatare a pagubelor la autovehicule, care va fi semnat de toate persoanele care iau parte la intocmirea acestuia.

24

4.6. Clasificarea, cercetarea $i tratarea accidentelor

de circulatie

4.6.1. Accidente/e de circulatie se clasifica dupa cum

.

urmeeziit

a) accidente usoare - cele care au drept consecinta ranirea uneia sau mai multor persoane, deterrninand 0 incapacitate de munca individuala pana la 30 de zile inclusiv sau pagube materiale pana la 60% din valoarea vehiculului rutier: b) accidente grave - cele care au una sau mai multe dintre urmatoarele consecinte: (i) - persoane accidentate mortal; (ii)- persoane ramase definitiv cu infirmitati; (iii)- ranirea uneia sau mai multor persoane. determinand 0 incapacitate de munca individuala de peste 30 de zile; (iv)- paqube materiale de peste 60% din valoarea autovehiculului. La stabitirea pagubelor materiale, In vederea Incadrarii accidentului de circulatie, se vor lua In calcul: a) contravaloarea vehiculelor distruse In accident sau a reparatiei celor avariate; b) contravaloarea celorlalte bunuri, rnarfuri transportate, distruse sau degradate. 4.6.2 Intreprinderile!operatorii de transport rutier care etectueezii ectiviteti de transport rutier vor intreprinde 0 investigatie pe linie administrativa, in toate cezurite de accidente de circuletie in care au fost angajate vehiculele utilizate, indiferent de gravitatea accidentului. 4.6.3. Rezultatele cercetsrit administrative vor sta la baza adoptarii mesurilor ce se impun pentru eliminarea repetarii cauzelor generatoare de evenimente rutiere. 4.6.4. Intreprinderi/eloperatorii de transport care eiectueeze activitati de transport rutier au ob/igatia sa inregistreze toate accidentele de circulatie $i sa trensmite agentiei teritorlele a Autoritatii Rutiere Romen« - AR.R. pe a cerei raza administrativa i$i au sediul social, in cazul accidentelor grave, un raport imediat dupa producerea acestuia. Raportul prevazut mai sus va contine urmatoarele elemente: a) Intreprinderea/operatorul de transport rutier: (i) - Denumirea ~i adresa; (ii)- Seria, nurnarul licentei de transport/certificatului de transport In cont propriu; b) data, ora ~i locul producerii accidentului gray de circulafie, inclusiv indicativul drumului; c) conducatorul auto: (i) - numele ~i prenumele; (ii)- varsta: (iii)- categoriile permisului de conducere detinut; (iv)- daca este angajat legal al Intreprinderii/operatorului de transport rutier;

25

(v)- certificat profesional ADR dupa caz; (vi)- certificat de preqatire profesionala marfa sau persoane; (vii)- avizele medical si psihologic valabile; d) autovehicul implicat: (i)- tipul autovehiculului; (ii)- nurnarul de inmatriculare; (iii)- seria, nurnarul ~i valabilitatea coprei conforme a ticentei de transport/certificatului de transport in cont propriu; (iv)- valabilitatea mspectiei tehnice periodice; (v)- valabilitatea certificatului de clasificare; (vi)- nurnarul de locuri in cazul transportului de persoane; (vii)- valabilitatea certificatului de agreare RAR si/sau IPROCHIM dupa caz; e) legalitatea cursei dovedita prin: (i)- diaqrarna tahograf; (ii)- copia conforrna a licente: de transport/certificatului de transport in cont propriu corespunzatoare tipului de transport efectuat; (iii)- licenta de traseu seria, nurnarul ~i valabilitatea; (iv)- autorizatii specifice; (v)- docurnentul de transport; (vi)- existents consilierului de siquranta daca este cazul; f) descrierea lmprejuranlor in care s-a produs accidentul; g) aprecieri privind cauzele producerii accidentului conform procesului-verbal de constatare lncheiat de organele de Politie; h) evaluarea prelirninara a consecintelor accidentului; i) organele de constatare si cercetare care au intervenit la fata locului; j) stabilirea vinovatilor, in conformitate cu procesul-verbal de constatare lncheiat de Politie: k) masurile luate la fata locului pentru lnlaturarea unor consecinte si cele luate lrnpotriva celor vinovati: I) denumirea altor institutii care au fost instiintate despre producerea accidentelor de circulatie. 4.6.5. in cazul producerii unor evenimente rutiere grave, conducerea Autoritetit Rutiere Romen« - A. R.R. va dispune verificarea ectivitetii de , , transport a intreprinderii/operatorului de transport rutier implicate/implicat, prin efectuarea unui control tematic.

5. Reglementari sociale in transporturi, cunoasterea sl utilizarea aparatelor de control (tahoqraf)
5.1. Reglementari privind timpul de conducere si perioadele de repaus

Reglementari nationa/e Ordonanta nr. 37 din 7 august 2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele ~i perioadele de odihna ale conducatorilor auto ~i utilizarea aparatelor de inregistrare a activitatii acestora. Dispozitiile ordonantei se aplica transporturilor rutiere de rnarfuri ~i de persoane care se efectueaza, integral sau partial, pe drumurile publice din Romania

26

de catre operatorii de transport autorizati in conditiile leqislatiei in vigoare, respectarea reqlementanlor privind circulatia pe drumurile publice.

cu

Reqlementeri lnternetione!e REGULAMENTUL CONSILIULUI (CEE) nr. 3821/1985 privind aparatura de inregistrare in transportul rutier ~i REGULAMENTUL (EC) nr.561/2006 privind perioadele de conducere, pauzele ~i perioadele de odihna ale conducatorilor auto. 5.2. Definitii "Transport rutier" Insearnna orice calatorie efectuata in intregime sau partial pe drumurile deschise circulatiei publice, cu un vehicul incarcat sau gol, utilizat pentru transportul rnarfurilor sau al persoanelor; (b) "vehicule" inseamna autovehicule, tractoare, remorci sau semiremorci definite astfel: - "autovehicul": orice vehicul rutier cu autopropulsie rnecanica, altul decat un vehicul care circula pe sine, ~i care este destinat transportului de marfuri sau persoane - "tractor": orice vehicul rutier cu autopropulsie mecanica, altul decat un vehicul care circula pe sine, proiectat special pentru a trage, a impinge sau a deplasa remorci, semi-remorci, echipamente sau utilaje; - "remorca": orice vehicul destinat sa fie cuplat la un autovehicul sau tractor; - "serni-remorca": 0 rernorca fara osia din fata, cuplata in asa fel incat o mare parte din greutatea sa ~i a incarcaturii este preluata de catre tractor sau autovehicul. (cj.conducator auto" desernneaza oricepersoana care conduce vehiculul chiar ~i pentru 0 perioada scurta de timp, sau care este transportat lntr-un vehicul, cu scopul de a conduce daca este necesar, acest lucru facand parte din datoriile sale de serviciu; (dj.pauza" insearnna orice perioada in cursul careia un conducator auto nu poate conduce sau efectua alta activitate ~i care este utilizata in special pentru recuperare; (e) "alta activitate" sernnifica toate activitatile care sunt definite ca ~i activitate de lucru la Articolul 3(a) din Directiva 2002/15/EC cu exceptia .sofatului", inclusiv orice activitate pentru acelasi angajat sau altul, in interiorul sau in afara sectorului de transport; (f) .odihna" insearnna orice perioada neintrerupta in care un conducator auto poate dispune in orice mod de timpul sau liber; (g) .perioada zilnica de odihna" sernnifica perioada ziinica in cursul careia un sofer poate dispune in orice mod de timpul sau liber si acopera ,,0 perioada zilnica requlata de odihna" si ,,0 perioada zilnica redusa de odihna", .perioada de odihna zilnica" semnifica orice perioada de odihna de cel putin 11 ore. Alternativ, aceasta perioada de odihna poate fi lmpartita in doua perioade, prima, care trebuie sa alba cel putin 3 ore neintrerupte ~i a doua, 0 perioada neintrerupta de cel putin 9 ore, (a)

27

(h)

(i) U)

(k)

(I)

.perioada zilnica redusa de odihna" semnifica orice perioada de odihna de cel putin noua ore dar mai putin de 11 ore; .perioada de odihna saptamanala" semnifica perioada saptamanala in cursul careia un sofer poate dispune in mod liber de timpul sau ~i acopera 0 .perioada de odihna saptarnanala normala" ~i 0 .perioada redusa de odihna saptarnanala": .perioada de odihna saptarnanala normala" lnseamna orice perioada de odihna de cel putin 45 de ore. .perioada redusa de odihna saptamanala" sernnifica orice perioada de odihna mai scurta de 45 de ore care, conform prevederilor Articolul 8(6), poate fi redusa la minimum 24 de ore consecutive; ,,0 saptarnana" semnifica perioada cuprinsa in intervalul luni, ora 00.00, pana durninica, ora 24.00; .perioada de conducere" sernnifica perioada de conducere inregistrata: automat sau semi-automat prin echipamentul de inregistrare asa cum este definit in Anexa I ~i Anexa IB din Reglementarea (EEC) nr. 3821/85 (echipament destinat insteterlt la bordul vehiculelor rutiere pentru a Inregistra automat sau semiautomat detalii privind misceree acestor vehicule §i anumite perioade de lucru ale conoucsiorllor auto ...); manual, precum este stipulat in Articolul 16(2) din Reglementarea (EEC) nr. 3821/85 (In intervalul In care aparatura este inutilizabila sau tunctioneeze defectuos, conduceiotii auto trebuie sa lnregistreze In foaia sau foile de Inregistreze sau pe foaia temporere care se ata§eaza la foaia de Inregistrare, toate intotmeiiite privind diferitele perioadede timp in care aparatura nu a lnregistrat corect); .perioada de conducere zilnica" insearnna intreaga perioada de conducere dintre sfarsitul unei perioade de odihna zilnica ~i inceputul urmatoarei perioade zilnice de odihna sau intre 0 penoada zilnica de odihna ~i 0 perioada saptarnanala de odihna; .perioada de conducere saptarnanala" semnifica intreaga perioada de conducere pe parcursul unei saptarnani:

(m) .rnasa maxima adrnisa" semnifica masa maxima autorizata a vehiculului atunci cand este complet incarcat: (n) .servlciile regulate de calator!" semnifica serviciile nationale ~i internationale asa cum au fost definite in Articolul 2 din Reglementarea Consiliului (EEC) nr. 684/92 din 16 martie 1992, privind regulile comune pentru transportul international de calatori cu autocarul ~i autobuzul (1); (0) .lucrul In echipa" semnifica situatia in care, pe parcursul fiecarei perioade de conducere dintre oricare doua perioade zilnice de odihna, sau dintre 0 pericada zilnica de odihna ~i una saptarnanala, exista cel putin doi soferi in vehicul care conduc. Pentru prima ora de conducere In echipa. prezenta unui alt sofer sau soferi este optionala dar, pentru restul perioadei, este obligatorie; (p) "Intreprindere de transport" inseamna orice persoana fizica, orice persoana juridica, orice asociatie sau grup de persoane fara personalitate juridica, cu sau fara scop patrimonial, sau orice alt organism oficial care are personalitate

28

juridica sau depinde de 0 autoritate care are asemenea personalitate care etectueaza transport rutier public sau in cont propriu; (q) .perioada de conducere" Insearnna perioada de conducere dintre momentul in care un sofer lncepe sa conduca dupa 0 perioada de odihna sau 0 pauza pana in momentul in care acesta ia 0 perioada de odihna sau 0 pauza. Perioada de conducere poate fi continua sau lntrerupta.

5.3. Conditii de varsta pentru soferi 1. Varsta minima pentru conducatorii auto va fi de 18 ani. 2. Varsta minima pentru partenerii de echipa ai scterilor va fi de 18 ani. In orice caz: Statele Membre pot reduce varsta minima a acestora la 16 ani daca: (a) transportul rutier este efectuat in cadrul unui Stat Membru pe 0 raza de 50 km din locul unde se afla vehiculul, inclusiv zonele locale administrative al carer centru este situat pe raza respectiva: (b) reducerea varstei minime este in scopul pregatirii profesionale; (c) este in conformitate cu limitele impuse de reqlernentarile nationale ale Statelor Membre in domeniul anqajarii fortei de munca. 5.4. Domeniu de aplicabilitate 1. Regulamentul (CEE) 561/2006 se aplica transportului rutier: (a) de marfuri, cu vehicule avand masa maxima adrnisa a vehiculului, inclusiv remorca, sau semi-remorca, peste 3,5 tone sau (b) vehicule utilizate pentru transportul de calatori care din punct de vedere constructiv §i al echipamentelor, sunt destinate sa transporte mai mult de 9 persoane, inclusiv soferul §i sunt folosite in acest scop 2. Acest Regulament se va aplica, indiferent de tara de inmatriculare a vehiculului, transportului rutier efectuat: (a) exclusiv in cadrul Cornunitatii; sau (b) intre Comunitate, Elvetia §i tarile semnatare la Acordul privind Zona Econornica Europeana. 3. AETR se va aplica, in locul acestei Reglementari, operatiunilor de transport rutier international efectuate partial in afara zonelor mentionate in paragraful 2, pentru: (a) vehiculele inmatriculate in Comunitate sau in tarile care sunt parti contractante la AETR, pentru intregul traseu; (b) vehiculele inmatriculate Intr-o tara terta care nu este parte contractanta la AETR, numai pentru acea parte a traseului efectuata in interiorul Comunitatii sau al tarilor care sunt parti contractante la AETR. Prevederile AETR trebuie aliniate celor cuprinse in Regulamentul CEE 561/2006, astfel lncat principalele prevederi ale acestui Regulament sa se aplice acestor vehicule, prin intermediul AETR, pe oricare portiune a traseului din interiorul Cornunitatii.

29

4. Acest Regulament nu se va aplica transportului rutier cu: (a) vehiculele utilizate la transportul de persoane, prin servicii regulate, in care traseul serviciului respectiv nu depaseste 50 km; (b) vehicule a carer viteza maxima autorizata nu depaseste 40 km pe ora; (c) vehiculele detinute sau inchiriate tara sofer de catre serviciile armatei, ale apararii civile, ale pompierilor si ale fortelor de rnentinere a ordinii publice cand transportul este efectuat ca urmare a sarcinilor ce revin acestor servicii ~i care se afla sub controlul acestora; (d) vehiculele, inclusiv cele utilizate in transportul in scop ne-comercial al ajutoarelor umanitare, utilizat pentru urqente sau operatiuni de salvare; (e) vehicule specializate utilizate in scopuri medicale; (f) vehicule specializate pentru depanari care opereaza pe 0 raza de 100 km distanta de baza lor; (g) vehicule care efectueaza teste rutiere pentru Irnbunatatiri tehnice, reparatii sau lntretinere l?i vehicule noi sau transformate care nu au fost puse inca in circulatie (h) vehicule sau cornbinatii de vehicule cu 0 rnasa maxima adrnisa care nu depaseste 7,5 tone utilizate pentru transportul necomercial de rnarfuri: (i) vehicule comerciale care au un statut istoric conform leqislatiei Statului Membru in care acestea circula si care sunt utilizate pentru transportul necomercial de rnarfuri sau calatori.

5.5. Timpul de conducere a vehiculului 1. Timpul de conducere zilnica nu trebuie sa depaseasca noua ore. Cu toate acestea, timpul de conducere zilnica se poate extinde la 10 ore, nu mai mult de doua ori pe saptamana. 2. Timpul de conducere saptamanata nu trebuie sa depaseasca 56 de ore ~i nu va avea ca urmare depasirea perioadei saptarnanale de lucru stipulata in Directiva 2002/15/EC. 3. Timpul total de conducere pe parcursul oricaror doua saptarnani consecutive nu va depasi 90 de ore. 4. Perioada zilnica ~i saptarnanala de conducere va cuprinde intreaga perioada de conducere pe teritoriul Cornunitatii sau pe teritoriul unei tari terte. 5. Un sofer va inregistra ca alt gen de activitate orice interval de timp petrecut asa cum a fost descris la Articolul 4(e) precum si orice alta perioada de conducere a unui vehicul utilizat pentru activitati comerciale ce nu sunt rnentionate In aceasta Reglementare, l?i va Tnregistra orice perioade de disponibilitate, definita In Articolul 15(3)(c) din Reglementarea (EEC) nr. 3821/85, de la ultima sa perioada de odihna zilnica sau saptarnanala. Aceasta Inregistrare va fi introdusa, fie manual pe 0 foaie de Tnregistrare sau o foaie imprirnata fie prin utilizarea rnanuala a unor dispozitive din cadrul echipamentului de Tnregistrare.

30

5.6. Pauze Si perioade de odihna 5.6.1 Pauze Dupa 0 pericada de conducere de patru ore ~i jumatate un sofer va lua 0 pauza neintrerupta de cel putin 45 de minute, aceasta in cazul in care nu-si ia 0 perioada de odihna. Aceasta pauza poate fi lnlocuita cu una de cel putin 15 minute urmata de 0 pauza de cel putin 30 de minute distribuite fiecare astfel incat sa fie in conformitate cu prevederile primului paragraf. 5.6.2. Perioade de odihna 1. Un sofer trebuie sa beneficieze de perioade de odihna zilnice si saptarnanale. 2. In intervalul de 24 de ore de la incheierea perioadei precedente de odihna zilnica sau saptarnanala, un sofer i~i va lua 0 noua perioada de odihna zilnica. Daca perioada de odihna zilnica din intervalul de 24 de ore este de cel putin noua ore, dar nu depaseste 11 ore, perioada de odihna zilnica respectiva va fi considerata 0 perioada redusa de odinna zilnica. 3. 0 perioada zilnica de odihna poate fi extinsa pentru a forma 0 perioada normala de odihna saptarnanala sau 0 perioada redusa de odihna saptamanala. 4. Un sofer poate avea cel mult trei perioade reduse de odihna zilnica intre oricare coua perioade de odihna saptarnanale. 5. Prin derogare de la paragraful 2, in intervalul de 30 de ore de la incheierea unei perioade de odihna zilnica sau saptarnanala, un sofer ce lucreaza in echipa i~i va lua 0 noua perioada de cel putin noua ore. 6. in oricare doua saptarnan! consecutive un ~ofer i~i va lua cel putin: - doua perioade norma Ie de odihna saptamanala, sau - 0 perioada normala de odrhna saptarnanala ~i una redusa, de cel putin 24 de ore. Cu toate acestea, perioada redusa va fi cornpensata cu 0 pericada echivalenta de odihna luata in intregime lnainte de sfa~itut celei de-a treia saptarnani ce urrneaza saptarnanli in discutie. perioada de odihna saptarnanala nu va Incepe mai tarziu de sfarsitul celei de-a sasea perioade de 24 de ore de la sfarsitul perioadei precedente de odihna saptarnanala. 7. Orice perioada de odihna luata ca 0 compensare pentru 0 perioada de odihna saptarnanala redusa va fi atasata unei alte perioade de odihna de cel putin noua ore. 8. in cazul in care un sofer alege aceasta varianta, perioadele reduse de odihna zilnica ~i saptarnanala pot fi luate la bordul unui vehicul care stationeaza, atata timp cat acesta este dotat cu conditii de odihna pentru fiecare sofer. 9. 0 perioada de odihna saptarnanala dintr-un interval de doua saptarnani poate fi incadrata in oricare dintre cele doua saptarnarn, dar nu in ambele.

o

5.6.3. Derogari
1. Prin derogare de la Articolul 8, in cazul in care un conducator auto lnsoteste un vehicul transportat cu feribotul sau trenul, si are 0 perioada normala de odihna zilnica, acea perioada poate fi lntrerupta, maximum de doua ori, prin

31

alte actrvitaf care sa nu depaseasca, cumulate, 0 ora. Pe parcursul perioadei normale de odihna zilnica, soferul va ave a acces la 0 cabina de odihna sau cuseta. 2. Orice perioada de timp in care se calatoreste spre 0 destinatie pentru a prelua un vehicul ce se lnscrte in prevederile acestei Regulament, sau pentru a se lntoarce de la acea destinatie, in cazul in care vehiculul nu este nici la domiciliul conducatorului auto, nici la punctul de lucru la care este angajat soferul, nu va fi considerate perioada de odihna sau pauza decat daca conducatorul auto se afla pe un feribot sau in tren $i are acces la 0 cabina de odihna sau cuseta. 3. Orice perioada de timp in care un conducator auto conduce un vehicul ce nu se inscrie in prevederile acestui Regulament spre/de la locul unde se qaseste un vehicul care se tnscrie in prevederile acestui Regulament si care nu reprezinta nici domiciliul conducatorului auto, nici punctul de lucru unde este angajat soferul, se va considera perioada de prestare a unei alte activitati. 5.7 Utilizarea tahografului si a foilor de inregistrare (diagramelor tahograf) 5.7.1 Tahograful

Fig. 1 Tipuride tahograf Vehiculele lnrnatriculate precizate in domeniul de aplicare trebuie dotate cu un aparat de control (tahograf), care trebuie sa aib[·aprobare de model. Tahograful este prevazut cu 0 eticheta care are inscriptionata marca aprobarii de model. placa de montare este instalata la loc vizibil pe vehicul, limga tahograf sau chiar pe tahograf, dupa verificarea facuta cu ocazia primei instalari. Dupa fiecare interventie a unui instalator sau a unui atelier autorizat, care necesita 0 modificare a reqlarii propriu-zise, trebuie sa fie atasata 0 noua placa, care 0 inlocuieste pe cea anterioara. Tahograful trebuie verificat periodic 0 data la doi ani, ocazie cu care se lnlocuieste placa de instalare. Urmatoarele elemente ale tahografului trebuie sa fie sigilate: a) placa de instalare, numai daca ea nu este aplicata astfel lncat sa nu poata fi desprinsa, fara sa se deterioreze indicatiile: b) capetele legaturii dintre tahograful propriu-zis §i vehicul;

o

32

c) adaptorul propriu-zis si inserarea sa in circuit; d) dispozitivul de comutare pentru vehiculele cu mai multe rapoarte in punte; e) leqaturile adaptorului §i dispozitivului de comutare cu celelalte elemente de instalare: f) carcasa tahografului Doar sigiliile de leqatura rnentionate la lit. b), c) §i e) pot fi inlaturate in caz de urqenta: orice rupere a acestor sigilii trebuie sa constituie obiectul unei justificari scris, care sa stea la dispozitia autoritatii competente.

in

5.7.2 Utilizarea tahografului
Manevrarea selectorului dispozitivului de control (tahograf) Majoritatea tahografelor inreqistreaza timpul de conducere, complet EI inreqistreaza, de asemenea dupa efectuarea unei corespunzatoare a selectorului celelalte grupe de tirnp, dupa cum urmeaza: -(i) sub semnul : timpul de conducere (numai pentru tahografele inreqistreaza acest timp automat); automat. manevre care nu

(:0 Ie

-(ii) sub semnul

: toti ceilalti timpi de lucru;

-(iii) sub semnul

: timpul disponibil,

X"

adica:

- timpul de asteptare - perioada In care soferii nu sunt obliqati sa rarnana la posturile lor de rnunca, decat doar pentru a raspunde la un eventual apel, pentru a porni sau a relua cursa sau pentru a efectua alte activitati; - timpul petrecut alaturi de un sofer in timpul mersului vehiculului; - timpul petrecut pe 0 cuseta, In timpul mersului vehiculului; - (iv) sub semnul : pauze §i perioade de odihna zilnica. Perioadele de timp mention ate la pct. (ii) si (iii) de mai sus pot sa fie toate

~
Tnregistrate sub semnul:

Distinctia dintre diverse Ie grupe de timp este reprezentata In diaqrarna prin diferenta de grosime a liniilor corespunzatoare acestora sau prin orice alt sistem care sa fie cel putin la fel de eficace din punct de vedere allizibilitatii §i interpretarii diagramei.

5.7.3. Utilizarea foilor de inregistrare(diagramelor

tahograf)

Foile de Inregistrare cuprind urrnatoarele zone de Inregistrare: zona rezervata exclusiv indicatiilor privind viteza; ozona rezervata exclusiv indicatiilor privind distantele parcurse; ozona sau zone pentru indicatiile privind timpii de conducere, alti timpi de lucru, tim pi disponibili, Intreruperile de lucru si repausul soferilor Spatiulliber pentru Inscrieri de mana (pe fata §i pe verso) permite soferului sa adauge In acest spatiu, de mana, rnentiunile de mai jos: - numele si prenumele soferului;

- data ~i locul cand incepe ~i se terrnina folosirea foii; - nurnarul de Inmatriculare al vehiculului sau vehiculelor pe care Ie conduce soferut in timpul cat foloseste foaia; - contoarele kilometrice ale vehiculului sau vehiculelor pe care Ie conduce soferul In: timpul cat foloseste foaia; - ora schimbarii de vehicul - introducerea manuala a perioadelor de conducere ~i de repaus lndicatii tiparite pe foile de inregistrare - numele ~i adresa sau marca fabricantului; - marca de omologare a modelului foii de Inregistrare; - marca de omologare a modelului sau modelelor de aparate, in care se poate folosi foaia de inregistrare; .,' - limita superioara a vitezei care se poate inregistra in km/h.

Fig. 2. Aspectul unei diagrame (fata)

34

Fig. 3. Aspectul unei diagrame (verso) Conducatorul auto trebulesaInscrie pe diagrame, fara sa Ie deterioreze ~i fara sa afecteze lizibilitatea Inreqistrarilor, indicatiile urmatoare: a) numele si prenumele sau, la Inceputul folosirii diagramei; b) data ~i locul, la Inceputul ~i sfarsitu: folosirii diagramei; c) numarul de Inmatriculare al vehiculului pe care iI conduce d) contorul de kilometraj: - Inainte de prima cursa lnreqistrata pe diaqrarna: - la sfarsitul ultimei curse Inregistrate pe diaqrarna: -In cazul schimbarii vehiculului, In timpul zilei de lucru (contorul vehiculului pe care I-a condus ~i contorul vehiculului pe care iI va conduce);'

Fig. 4 Completarea unei diagrame

35

In cazul schimbarii vehiculului §i utilizarii aceleasi diagrame conducatorul auto trebuie sa completeze de mana, in spatiul de pe verso al diagramei de inregistrare, cel putin rnentiunile de mai jos: - numarul sau numerele de inmatriculare al vehiculului sau vehiculelor pe care Ie conduce soferul In timpul cat foloseste foaia; - contoarele kilometrice de parcurs ale vehiculului sau vehiculelor pe care Ie conduce soferul in timpul cat foloseste foaia; - ora schimbarii de vehicul.
cazul vehiculelor folosite de un echipaj compus din mai multi soferi, lnreqistrarite trebuie sa fie fa cute pe doua foi distincte, fiecare fiind atribuita unui sofer. Daca nu se poate folosi in mod normal §i intr-un mod adecvat un aparat de control instalat pe un vehicul (In caz de defectare), fiecare membru al echipajului trebuie sa scrie de mana, pe foaia de inregistrare in zona special destinata acestui scop, folosind simboluri grafice adecvate. indicatiile privind etapele sale de activitate profesionala si de repaus. Daca, datorita departarii de vehicul, membrii echipajului nu au fost in rnasura sa foloseasca aparatul, ei trebuie sa adauge de mana, folosind simboluri grafice adecvate, pe foaia de inregistrare, diversii timpi corespunzatori activitatilor lor profesionale in perioada cand ei nu erau in vehicul. 5.8. Evaluarea vizuala a tehnicii de conducere utilizand diagrama Aspectul lnreqistrarilor vitezei de pe diaqrarna poate da inforrnatii despre tehnica de conducere a vehiculului. Astfel: - inreqistrari ale vitezei cu varfuri tesite si relativ lndepartate intre ele indica 0 conducere econornica - lnreqistrari ale vitezei cu varfuri ascutite §i foarte apropiate intre ele indica 0 conducere neeconornica (soferul accelereaza si franeaza cu violenta) Trebuie avute In vedere la aceasta evaluare si conditrile de trafic din timpul deplasarii autovehiculului. 5.9. Obligatiile operatorilor de transport si ale conducatorilor auto Operatorii de transport rutier au urmatoarele obliqatii: a) sa monteze, prin agenti economici autorizati, tahografe cu aprobare de modella vehiculele pentru care acestea sunt obligatorii; b) sa nu permits plecarea in cursa a vehiculelor care au tahograful defect, nesigilat sau fara suficiente foi de inregistrare pentru efectuarea intregului parcurs al transportului; c) sa informeze conducatorii auto cu privire la reglementarule nationals relevante, regulamentele interne ale operatorului de transport rutier si prevederile relevante ale contractelor colective de munca; d) sa verifice pe foile de inregistrare utilizate modul in care acestia respecta perioadele de conducere, de odihna si de repaus si sa ia masurile necesare pentru a lmpiedica repetarea unor nereguli in acest sens;

In

36

e) sa angajeze transporturile si sa Intocmeasca programul de executare a transporturilor, astfel incat conducatorul auto sa poata respecta timpul de lucru, de odihna si de repaus; f) sa tina evidenta foilor de Inregistrare pentru fiecare conducator auto distinct, In ordine cronologica, pentru 0 perioada de 2 ani Conoucatorii auto au urmatoarele obliqatii: - sa nu piece In cursa cu tahograful defect, nesigilat, fara suficiente foi de inregistrare pentru efectuarea Intregului transport; - sa respecte perioadele de conducere, de odihna si de repaus stabilite - sa utilizeze corect tahografele, si foile de Inregistrare, cornpletand pe foile de Inregistrare rnentiunue necesare; - sa nu utilizeze foi de Inregistrare falsificate ori deteriorate; - sa prezinte la cererea organelor de control abilitate, pe parcurs sau la punctele de trecere a frontierei, foile de Inregistrare utilizate pentru saptarnana In curs si pentru cel putin ultima zi din saptarnana precedenta. 5.10. Contraventii si sanctiuni in cazul neutilizarii sau utilizarii defectuoase a tahografului (conform Ordonantei 37/2007 cu modificarile ulterioare) 5.10.1. Controlul privind respectarea timpului de munce §i de odihna de

cetre conducetorit auto

In cursul exercitarii atributiilor, personalul cu atributii de control are dreptul: a)sa patrunca In orice vehicul care face obiectul prezentei ordonante ~i sa inspecteze orice parte a vehiculului $i a tahografului. putand sa verifice, sa retina si/sau sa copieze orice document sau lnregistrare relevanta pentru activitatea de control; b)sa solicite conducatorului auto sau Intreprinderii/operatorului de transport rutier sa prezinte de Indata vehiculul spre a fi inspectat intr-o locate dotata corespunzator pentru evaluari tehnice arnanuntite, daca exista indicii privind interventii neautorizate asupra tahografului sau indicii privind existenta unor mijloace ilegale de manipulare a tahografului care nu pot fi verificate corespunzator In trafic; c)sa patrunda, In vederea efectuarii controlului ~i In timpul programului normal de lucru, In orice spatiu In care I~i desfasoara activitatea intreprinderea/operatorul de transport rutier, unde pot exista inforrnatii relevante pentru activitatea de control al respectarii regulilor privind perioadele de conducere. pauzele si perioadele de odihna ale conducatorilor auto. 5.10.2. Contraventii

.

Constituie contraventii, In rnasura In care, potrivit legii penale, nu sunt considerate infractiuni, si se sanctioneaza ca atare urmatoarele fapte: 1.utilizarea unui vehicul fara tahograf sau tahograf digital ori utilizarea unor tahografe sau tahografe digitale neomologate; 2.montarea unor tahografe sau tahografe digitale neomologate; 3.utilizarea unor tahografe sautahografe digitale nesigilate;

37

4.utilizarea unor tahografe sau tahografe digitale montatel reparate/calibrate de operatori economici neautorizati; 5.utilizarea unor tahografe digitale necalibrate; 6.utilizarea unor tahografe sau tahografe digitale cu termenul de valabilitate al verificarli/calibrarf period ice depasit: 7.calibrarea incorecta a unui tahograf sau tahograf digital; 8.utilizarea unor dispozitive ilegale de manipulare a tahografului; 9.montarea unor dispozitive ilegale de manipulare a tahografului; 10.conducerea unui vehicul dotat cu tahograf tara a utiliza diagrame tahograt; 11.conducerea unui vehicul dotat cu tahograf digital tara a utiliza cartela tahoqrafica: 12.nerespectarea prevederilor art. 14 alin. (1) din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85, privind asigurarea unui numar suficient de diagrame tahografice corespunzatoare pentru efectuarea operatiunilor de transport; 13.nerespectarea obliqatiei de a asigura posibilitatea utilizarii imprimantei tahografului digital in trafic la solicitarea personalului de control, conform prevederilor art. 14 alin. (1) din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85; 14.nerespectarea prevederilor art. 14 alin. (4) lit. a) teza a treia din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85, privind detinerea, de catre un conducator auto. a mai mult de 0 cartela tahografica valida: 15.nerespectarea prevederilor art. 14 alin. (4) lit. a) teza a treia, din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85, privind utilizarea, de catre un conducator auto, a unei cartele tahografice eliberate altei persoane; 16.nerespectarea prevederilor art. 14 alin. (4 lit. a) teza a treia din Regulamentul Consiliului ( CEE) nr. 3.821/85, privind utilizarea unei cartele tahografice defecte sau expirate; 17.nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (1) teza a cincea din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85, privind modul de utilizare a tahografului digital atunci cand cartela tahoqrafica este defecta sau nu este in posesia conducatorului auto; 18.nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (1) teza intai din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85. privind utilizarea unor diagrame tahografice sau cartele tahografice murdare sau deteriorate; 19.nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (2) teza lntai din Regulamentul Consiliuiui (CEE) nr. 3.821/85, privind scoaterea neautorizata a diagramei tahografice din tahograf sau a cartelei tahografice din tahograful digital inaintea terminarii zilei de lucru sau utilizarea lor pentru 0 perioada mai lunga decat cea prevazuta: . 20.nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (2) teza a treia din Regulamentul Consiliului (Cf;:E) nr. 3.821/85, privind utilizarea diagramelor tahograf sau a cartelelor tahografice atunci cand vehiculul este condus de un echipaj format din mai multi concucatori auto;' 21.nerespectarea de catre conducatorul auto a obliqatiei prevazute la art. 15 alin. (2) teza a doua din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85, privind introducerea manuals a unor date; 22.nerespectarea prevederilor art. 15 ali;'. (3) din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85, privind reglarea ceasului tahografului ~i utilizarea comutatorului; 23.necompletarea pe diagrama tahograf a datelor prevazute la art. 15 alin. (5) din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85;

38

24.omisiunea de a introduce manual in tahograful digital datele prevazute la art. 15 alin. (5) din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85; 25.nerespectarea prevederilor art. 16 din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85, privind utilizarea vehiculului !?i Inregistrarea datelor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducatorilor auto In eventualitatea defectarii sau functionarii defectuoase a tahografului ori In eventualitatea In care conducatorul auto nu poate utiliza cartela tahograf fiind distrusa, defecta, pierduta sau furata: 26.depa!?irea perioadei maxime de conducere neintrerupta cu pana la 0 ora; 27.depa!?irea perioadei maxime de conducere neintrerupta cu pana la doua ore; 28.depa!?irea perioadei maxime de conducere nelntrerupta cu pana la 3 ore; 29.depa!?irea perioadei maxime de conducere neintrerupta cu pana la 4 ore; 30.depa!?irea perioadei maxime de conducere neintrerupta cu 4 ore sau mai mult; 31.depa!?irea perioadei maxime zilnice de conducere cu pana la 0 ora; 32.depa!?irea perioadei maxime zilnice de conducere cu pana la doua ore; 33.depa!?irea perioadei maxime zilnice de conducere cu pana la 3 ore; 34.depa!?irea perioadei maxime zilnice de conducere cu pana la 4 ore; 35.depa!?irea perioadei maxime zilnice de conducere cu 4 ore sau mai mult; 36.depa!?irea perioadei maxime de conducere lntr-un interval de doua saptarnaru: 37.nerespectarea perioadei minime de odihna intr-un interval de 24 de ore cu pana la 0 ora; 38.nerespectarea perioadei minime de cdihna lntr-un interval de 24 de ore cu pana la doua ore; 39.nerespectarea perioadei minime de odihna lntr-un interval de 24 de ore cu pana la 3 ore; 40.nerespectarea perioadei minime de odihna lntr-un interval de 24 de ore cu pana la 4 ore; 41.nerespectarea perioadei minime de odihna lntr-un interval de 24 de ore cu 4 ore sau mai mult; 42.nerespectarea perioadei minime de odihna Intr-un interval de 30 de ore, atunci cand vehiculul este condus de un echipaj format din minimum 2 conducatori auto, cu pana la 0 ora; 43.nerespectarea perioadei minime de odihna lntr-un interval de 30 de ore, atunci cand vehiculul este condus de un echipaj format din minimum 2 conducatori auto, cu pana la doua ore; . 44.nerespectarea perioadei minime de odihna intr-un interval de 30 de ore, atunci cand vehiculul este condus de un echipaj format din minimum 2 conducatori auto, cu pana la 3 ore; 45.nerespectarea perioadei minime de odihna lntr-un interval de 30 de ore, atunci cane vehiculul este condus de un echipaj format din minimum 2 conducatori auto, cu pana la 4 ore; 46.nerespectarea perioadei minime de odihna lntr-un interval de 30 de ore, atunci cane vehiculul este condus de un echipaj format din minimum 2 conducatori auto, cu 4 ore sau mai mult; 47.nerespectarea perioadei minime de odihna saptarnanala dupa 6 perioade zilnice de conducere;

39

48.nerespectarea perioadei rninirne de odihna saptamanala dupa 12 perioade zilnice de conducere; 49.conducerea unui vehicul imobilizat de catre autontatea cornpetenta: 50.refuzul In cursul controlului de a permite verificarea, retinerea sau copierea oricarei inreqistrari privind perioadele de conducere, pauzele ~i perioadele de odihna ale conducatorilor auto; 51.neprezentarea, In trafic, a numarului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listarilor efectuate cu imprimanta tahografului digital, conform prevederilor Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 3.821/85 sau Acordului AETR, dupa caz; 52.neprezentarea, In cursul controlului la sediul Intreprinderii/operatorului de transport rutier, a Inreqistrarilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducatorilor auto solicitate de personalul de control; 53.lipsa, la sediul intreprinderii/operatorului de transport rutier, a registrului de sarcini si a orarului serviciului regulat, prevazute la art. 16 alin. (1) din Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006; 54.nelnscrierea in registrul de sarcini a tuturor date lor prevazute la art. 16 alin, (2) ~i alin. (3) lit. a) din Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006; 55.nesemnarea registrului de sarciru de catre conducatorul Intreprinderii/operatorului de transport rutier sau de catre 0 persoana Imputernicita de acesta, potrivit prevederilor art. 16 alin. (3) lit. b) din Regulamentul Parlamentului European ~i al Consiliului (CE) nr. 561/2006; 56.neprezentarea de catre conducatorul auto, In cursul controlului In trafic, a unei copii a registrului de sarcini si a orarului serviciului regulat, conform prevederilor art. 16 alin. (2) din Regulamentul Parlamentului European !?i al Consiliului (CE) nr. 561/2006; 57.nerespectarea obliqatiei de a pastra registrul de sarcini 0 perioada de cel putin un an de la expirarea perioadei la care se refera ~i de a pune la dispozitia conducatorilor auto cate 0 co pie a acestuia, conform prevederilor art. 16 alin. (3) lit. c) din Regulamentul Parlamentului European ~i al Consiliului (CE) nr. 561/2006; 58.nereturnarea diagramelor tahografice utilizate de catre conducatorul auto Intreprinderii/operatorului de transport rutier, spre a fi pastrate la sediu, dupa 28 de zile de la utilizarea lor; 59.nerespectarea obliqatiei Intreprinderii/operatorului de transport rutier de a descarca si stoca la sediu, cel mai tarziu la fiecare 28 de zile, date Ie din cartelele tahografice ale conducatorilor auto si/sau nerespectarea obliqatiei de a descarca si stoca la sediu, cel mai tarziu la fiecare 90 de zile, date Ie din tahografele digitale ale vehiculelor pe care Ie utilizeaza: 60.nerespectarea obliqatiei intreprinderii/operatorului de transport rutier de a pastra inreqistrarile privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducatorilor auto cel putin un an de la efectuarea acestora, In ordine cronoloqica ~i separat pentru fiecare conducator auto; 61.acordarea de catre intreprindere/operatorul de transport rutier a unor plati conducatorilor auto, chiar !?isub forma de bonificatii sau prime, in functie de distanta parcursa si/sau de cantitatea de rnarfuri transportata.

40

5.10.3. Senctiuni Contraventiile prevazute la subeapitolul 5.10.2. se sanctioneaza urrneaza:

dupa eum

a)eele de la pet. 1, 3, 8, 49, 50 !?i60, cu amenda de la 9.000 lei la 10.000 lei, aplicabila intreprinderii/operatorului de transport rutier; b)cele de la pet. 2 si 9, cu arnenda de la 9.000 lei la 10.000 lei, aplicabila atelierului care a montat tahograful, tahograful digital sau dispozitivul ilegal; e)eele de la pct. 4, 53 §i 57. eu amends de la 4.500 lei la 5.000 lei. aplicabila Intreprinderiiloperatorului de transport rutier: d)eele de la pct. 10, 11 si 15, eu amenda de la 4.500 lei la 5.000 lei. aplicabila Intreprinderiiloperatorului de transport rutier sau ccnducatorutui auto, dupa eaz; . e)eea de la pet. 7, eu amenda de la 4.500 lei la 5.000 lei, aplicabila atelierului eare a ealibrat tahograful sau tahograful digital; f)eele de la pet. 5, 6, 12, 13 $i 61, eu amends de la 3.500 lei la 4.000 lei, aplicabila intreprinderii/operatorului de transport rutier; g)eele de la pet. 14 $i 16, eu amenda de la 3.500 lei la 4.000 lei, aplicabila conducatorului auto; h)cele de la pet. 51, 52, 58 si 59, cu arnenda de la 3.000 lei la 3.500 lei, aplicabila Intreprinderiiloperatorului de transport rutier; i)eele de la pct. 54, 55 $i 56, cu arnenda de la 2.000 lei la 2.500 lei, aplicabila lntreprinderiiioperatorului de transport rutier; j)cele de la pet. 30, 35, 41 $i 46, cu arnenda de la 3.000 lei la 5.000 lei, aplicabila IntreprinderiiJoperatorului de transport rutier; k)eele de la pct. 29, 34, 40 $i 45, cu arnenda de la 2.500 lei la 3.000 lei. aplicabita intreprinderii/operatorului de transport rutier; I)cele de la pct. 28, 33, 39 si 44, eu arnenda de la 2.000 lei la 2.500 lei, apticabila Intreprinderii/operatorului de transport rutier; m)eele de la pct. 27, 32,.38 $i 43, cu arnenda de la 1.500 lei la 2.000 lei, aplicabila Intreprinderii/operatorului de transport rutier; n)eele de la pct. 26, 31, 36, 37, 42, 47 $i 48, eu amend de la 1.000 lei la 1.500 lei, aplicabila intreprinderiiioperatorului de transport rutier; o)eele de la pet. 17, 18, 19,20,21,22,23,24 si 25, cu amenda de la 1.000 lei la 1.500 lei, aplicabila conducatorului auto. (2)ln rnasura in care contraventiile la care se face referire la art. 8 pet. 26-35 si 37-48 sunt depistate In trafic, precum si In toate eelelalte situatii in eare conducatorul auto nu poate dovedi efectuarea pauzelor si/sau perioadelor minime de odihna prevazute de leqislatia In vigoare, suplimentar fata de sanctiunea eu amenda prevazuta la alin. (1), se va aplica si sanctiunea imobilizarii vehieulului pana la indeplinirea conditiilor de legalitate pentru continuarea transportului. (3)Contravenientul poate aehita, pe loe sau in termen de eel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal, ori, dupa eaz, de la data ccrnunicarii aeestuia, jurnatate din minimul amenzii prevazute la alin. (1), agentul constatator Iacand mentiune in procesul-verbal despre aceasta posibilitate. (4)Contraventiile prevazute in prezenta ordonanta se constata si se sanctioneaza de catre personalul cu atributii de inspectie $i control din eadrul Autoritatit Rutiere Romane - A.R.R., de catre personalul cu atributii de inspectie si control din cadrul lnspectiei Muncii - I.M., Ministerului Muncii, Familiei $i Egalitatii de $anse $; de catre politistii rutieri, potrivit cornpetentelor ce Ie revin.

a

41

5.11. Calendarul de dotare cu tahografe a autovehiculelor destinate transportului de marfa $i de persoane Incepand cu 01 ianuarie 2006, toate vehiculele utilizate la transportul de persoane, avand capacitatea de peste 9 locuri, inclusiv locul conducatorului auto, precum ~i vehiculele destinate transportului rutier de marfa, cu mase maxime totale autorizate mai mari sau egale cu 3,5 tone sunt obligatoriu dotate cu tahografe. 5.12. Sumar al normelor UE despre timpul de conducere $i timpul de odihna al conducatorilor auto:

CERINTE (OBLIGATII)

Prevederi ale AETR (Obligatorii pe teritoriul statelor necomunitare)

TIMPUL DE CONDUCERE ZILNIC

Durata totala de conducere a vehiculului cuprinsa intre doua repausuri zilnice sau intre un repaus zilnic ~i un repaus saptarnanal.

Prevederi ale Regulamentului (EC) Nr. 561/2006 (Obligatorii pe teritoriul state lor comunitare) Perioada de conducere dintre sfarsitul unei perioade de odihna zilnica ~i inceputul urrnatoarei perioade zilnice de odihna sau intre 0 perioada zilnica de odihna ~i 0 perioada saptarnanala de odihna, 9 ore ( 10 ore de doua ori pe saptarnana) 12 la 15 ore. Este limitate de normele de repaus. Asadar, in mod normal are 12 ore tnsa poate fi prelunqita pana 19 15 ore daca este respectata perioada de repaus de minim 9 ore. Maxim 6 perioade de conducere zilnlca, Maxim 56 de ore de conducere intr-o saptarnana calendaristica. Nu se specifica explicit in regulament lnsa este vorba practic de patru ori cate 9 ore plus de doua ori cate 10 ore intr-o saptarnana, Limita de 90 de ore in doua saptamani consecutive este rnentinuta.

ZIUA DE LUCRU Nu este prevazut explicit dar se deduce TIMPUL DE CONDUCERE SAPTAMANAL

9 ore ( 10 ore de doua ori pe saptarnana) 12 la 15 ore. Este lirnitata de normele de repaus. Asadar, in mod normal are 12 ore insa poate fi prelunqita pana la 15 ore daca este respectata perioada de repaus de minim 9 ore. Maxim 6 perioade de conducere zilnica. Nu este mentionata durata maxima. saptarnanala.

DURATA TOTALA DE CONDUCERE IN oous SAPTAMANI CONSECUTIVE PAUZA

Durata maxima de conducere este de 90 de ore in 2 saptarnani consecutive.

Minim 45 de minute dupa 0 perioada de conducere de cel mult 4 ore ~i 30 de minute Aceasta pauza poate fi fractionata in doua sau trei perioade de minim 15 minute fiecare.Ultima dintre aceste perioade este luata cel mai tarziu la starsltut perioadei de conducere de 4 ore ~i 30 de minute

Pauza de cel punn 45 de minute dupa 0 perioada de conducere de cel putin 4 ore ~i 30 de minute este mentinuta Aceasta perioada de odihna poate fi fractionata in doua perioade, prima de 15 minute, a doua de minim 30 de minute luata cel mai tarziu la sfarsitut perioadei

42

REPAUSUL ZILNIC

REPAUSUL SAPTAMANAL

Repaus normal: 11 ore Repaus redus: 9 ore de cel mult 3 ori pe saptamana cu conditia ca un timp de repaus corespunzator sa fie acordat prin compensare,inainte de sfarsitul saptamanu urrnatoare. Repaus fractionat: 12 ore. Repausul zilnic poate fi luat in doua sau trei perioade, din care una trebuie sa fie de minimum 8 ore consecutive, iar celeelalte de minim 1 ora Repaus saptamanal normal: 45 de ore Repaus saptamanal redus: 36 de ore daca este luat in cuseta sau la domiciliul conducatorului auto si 24 de ore daca este luat intr-un alt loc, cu compensarea corespunzatoare luata cel mai tarziu in timpul celei de-a treia saptarnarn ce urrneaza saptarnanii in curs.

de conducere de 4 ore ~i 30 de minute Durata de 11 ore este pastrata. Repaus redus: 9 ore, de cel mult 3 ori pe saptamana. Obliqatia de compensare dispare. Repaus fractionat: 12 ore. Repausul poate fi luat in doua perioade, prima dintre ele de minim 3 ore, cea de a doua de minim 9 ore.

CONDUCERE iN ECHIPAJ

Fiecare membru al echipajului trebuie sa beneficieze de cel putin 8 ore consecutive de odihna in cursul fiecarei perioade de 30 de ore

Durata de 45 de ore este mentinuta Repaus saptarnanal redus: 24 de ore cu compensare in cele trei saptarnani. Repausul poate fi redus la 24 de ore oricare ar fi locul unde este luat. in timpul a doua saptaman: consecutive: trebuie sa se ia cel putin un repaus saptarnanal normal de 45 de ore ~i un repaus saptarnanal redus de 24 de ore. Fiecare membru al echipajului trebuie sa beneficieze de cel putin 9 ore consecutive de odihna in cursul fiecarei perioade de 30 de ore

In cazul in care exista 001 $OFERIIN VEHICUL, unul dintre soferi i§i poate lua pauza de 45 de minute in timp ce al doilea este la volan lnsa repausul zilnic nu poate fi efectuat intr-un vehiculin miscare. Deci repausul zilnic se ia concomitent de catre cei doi soferi. Daca repausurile sunt respectate, vehiculul poate rula fara oprire pana la 21 de ore, intr-un interval de 30 de ore. Pentru a beneficia de aceasta, tahograful folosit trebuie sa alba capacitatea de a inregistra pe doua grafice simultan.

43

6. Cunostinte privind raspunderea conducatorului auto
Cadrul legislativ In Romania domeniul asiqurarilor si reasiqurarilor este reglementat de: Legea 136/1995 privind asiqurarile si reasiqurarile in Romania; Legea 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asiqurarilor: ordine emise de Consiliul de supraveghere a activitatii de asigurare (CSA). Generalitati privind asigurarile Prin « asigurarea rnarfurilor in transport» se inteleqe atat asigurarea obtinuta de proprietarul marfurilor pentru asigurarea expedierilor in transport cat si la asigurarea obtinuta de transportator pentru a-si proteja raspunderea contractuala in baza contractului de transport cu privire la marfurile proprietarului. Pentru limitarea raspunderii, transportatorul incheie
0

asigurare de tip CMR

t.eqislatia internationala limiteaza raspunderea transportatorului pentru toate modurile de transport (aerian, maritim, feroviar) cu exceptia transportatorului rutier a carui raspundere este lirnitata de conditiile impuse de contractul international de transport (CMR). Pentru protectia transportatorilor companiile de asiqurari au pus la dispozitia acestora diferite tipuri de asiqurari care sunt descrise mai jos. In Romania activitatea de asigurare se destasoara sub forma asiqurarilor facultative si obligatorii. In asigurarea facultativa raporturile dintre asigurat si asigurator, drepturile si obliqatlile fiecarei parti sunt stabilite prin contractul de asigurare. In asigurarea obligatorie raporturile dintre asigurat si asigurator, drepturile si cbliqatiile fiecarei parti sunt stabilite prin lege. Este obligatorie asigurarea de raspundere civila pentru pagube prod use tertllor din accidente de autovehicule. Asigurarea obligatorie se practica numai de asiguratorii autorizati de CSA. Contractu I de asigurare Prin contractul de asigurare, asiguratul se obliga sa plateasca 0 prima asiguratorului, iar acesta se obliga ca, la producerea unui anume rise, sa plateasca asiguratului sau beneficiarului despaqubirea sau suma asigurata, in limitele si termenele convenite. Contractul de asigurare nu se poate dovedi prin martori, chiar daca exista un lnceput de dovada scrisa. Dovada lncheierii contractului de asigurare rezulta si din emiterea si trimiterea unui document de asigurare, cum ar fi polita sau certificatul, cererea de plata a primei ori inscrisul prin care se manifesta vointa asiguratorului de a incheia contract.

44

Tipuri de asigurari practicate in Romania Asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagube prod use tertilor prin accidente de autovehicule Persoanele fizice si cele juridice care detin autovehicule supuse Inmatricularii in Romania sunt obligate sa Ie asigure pentru cazurile de raspundere civila ca urmare a pagubelor produse tertilor prin accidente de autovehicule pe teritoriul Romaniei. Persoanele care intra pe teritoriul Rornaniei cu autovehicule Inmatriculate in strainatate se considera asigurate, daca indeplinesc una din urmatoarele conditii: - posed a documentele internationale de asigurare valabile pe teritoriul Romaniei; - nurnarul de inmatriculare atesta existenta asiqurarf potrivit conventiei bilaterale incheiate intre Biroul asiguratorilor de autovehicule din Romania si Biroul asiguratorilor de autovehicule din tara de origine. Se considera ca sunt intrunite elementele raspunderii civile tata de terte persoane (raspundere civila delictuala) §i se acorda despaqubiri atunci cand rezulta cumulativ: a) savarsirea unei fapte ilicite de catre detinatorul sau conducatorul autovehiculului care a produs accidentul, ca de exemplu: nerespectarea regulilor de circulatie, acte de neglijenta In conducerea sau paza autovehiculului etc.: . b) existents unui prejudiciu produs persoanei paqubite: c) existenta unui raport de cauzalitate Intre prejudiciul suferit de persoana pagubita si fapta ilicita a detinatorului sau conducatorului autovehiculului care a produs accidentul; d) culpa detinatorului sau conducatorului autovehiculului In savarsirea faptei ilicite, cauzatoare a accidentului. Este In culpa cel care savarseste fapta cu intentie, din neqlijenta sau irnprudenta. Asiguratorii acorda despagubiri: a. indiferent de locul In care a fost produs accidentul de autovehicul (pe drumuri publice, pe drumuri care nu sunt deschise circulatiei publice, in incinte §i In orice alte locuri), atat in timpul deplasarii, cat si In timpul stationarii autovehiculului asigurat; b. pentru pagubele produse de dispozitivele sau instalatiile cu care au fost echipate autovehiculele, precum si pentru pagubele cauzate de remorci, semiremorci ori atasate, dar numai in timpul in care acestea sunt atasate unui autovehicul asigurat, inciusiv pentru pagubele produse din cauza desprinderii accidentale a acestora de autovehicule; c. daca paguba a fost produsa din culpa conducatorului autovehiculului, prin fapta lucrului (cand paguba i§i are cauza in Insusirile, actiunea sau interactiunea lucrului), prin intermediul altui lucru antrenat de deplasarea autovehiculului, prin scurgerea, risipirea ori caderea accidentala a substantelor, materialelor sau a obiectelor transportate.

45

Asigurarea de bunuri In asigurarea de bunuri, asiguratorul se obliga ca la producerea riscului asigurat sa plateasca asiguratului, beneficiarului desemnat sau celor de drept 0 despaqubire. Asiguratul trebuie sa alba un interes cu privire la bunul asigurat. Asiguratul este obligat sa intretina bunul asigurat in bune conditii si in conformitate cu dispozitiile legale, in scopul de a preveni producerea riscului asigurat. Despaqubirile ce se platesc de asigurator se stabilesc in functie se starea bunului din momentul producerii riscului asigurat. Despaqubirile nu pot depasi valoarea bunului din momentul producerii riscului asigurat, cuantumul pagubei si nici suma la care s-a facut asigurarea, daca nu s-a prevazut altfel in contractul de asigurare. Asigurarea CASCO Prin aceasta asigurare se asigura autovehiculele pentru avarii si furt. Prin acesta asigurare sunt asigurate autovehicufefe si remorcile trase de autovehicule asigurate , supuse Inmatricularf in Romania. Riscurile pentru care se acorda despagubtri pentru pagube materiale direct cauzate autovehiculului descris in polita, atat in stationare cat si in circulatie sunt: avarii accidentale ca urmare a ciocnirii, lovirii sau izbirii cu alte vehicule sau cu orice alte corpuri mobile sau imobile aftate in afara ori in interiorul vehiculului asigurat, rasturnarii, derapari, zqarieri, caderi in prapastii sau apa, caderi pe autovehicule a unor corpuri . De asemenea sunt despaqubite avarii ca urmare a incendiului, trasnetului, exploziei, ploi torentiale, furtuna uragan, cutremur de parnant, alunecare de teren. Sunt de asemenea despaqubite, in limita sumei asigurare cheltuielile legate de transportare, 0 singura data pe eveniment a autovehiculul avariat , in scopul salvarii sau repararu, cheltuielile fa cute in vederea lirnitarf pagubei , daca acestea sunt necesare in urma unor evenimente asigurate. Documentele care trebuie depuse de asigurat pentru a lichida dauna In conditiile unei polite de asigurare CASCO La producerea evenimentului asiguratul avizeaza in scris asiguratorul direct la aqentia teritoriala juceteana, in termenul specificat pe polita. Avizarea trebuie sa cuprinda numarul politei, data, ora, locul producerii evenimentului si circumstantele in care s-a prod us acesta, numerele de circulatie ale vehiculelor, unele date privind amploarea pagubei. Urmarea avizarii asiguratorul va stabili data constatarii daunei cu care ocazie va intocmi 0 nota de constatare . Ulterior avizarii paqubitul va prezenta asiguratorului in original procesul verbal de constatare intocmit de reprezentantul institutiei abilitate (politie, pompieri, etc.) Tmpreuna cu lista bunurilor avariate, precum si facturile si chitantele privind manopera si materialele utilizate pentru remedierea pagubei. Asigurarea de bunuri tip CARGO Asigurarea CARGO este destinata transportatorilor rutieri si se refera la asigurarea bunurilor transportate pe timpul transportului at at pentru transporturile interne cat si internationals. pentru situatiile in care localitatea de expediere sau de destinatie se afla pe teritoriul Romaniei.

46

Asigurarea 'TOATE RISCURILE" - CONDITIA "A" Asigurarea acopera toate riscurile de pierdere sau de deteriorare a bunurilor asigurate, mai putin excluderile generale. Asigurarea "PROTECTIE GENERALA" - CONDITIA "S" Asigurarea acopera pierderea sau deteriorarea bunurilor asigurate, cauzata de: a) incendiu sau explozie; b) impotmolire, esuare, scufundare sau rasturnare a arnbarcatiunii ori navei; c) rasturnare sau deraiere a mijlocului de transport terestru; d) coliziune sau contact al ambarcatiunii, navei sau mijlocului de transport cu un obiect exterior, altul decat apa; e) descarcare a lncarcaturii intr-un port de refugiu; f) cutremur, eruptie vulcanica sau trasnet: g) sacrificiu in avaria generala (comuna); h) aruncare sau luare de valuri peste bord; i) intrare a apei de mare, lac sau rau in ambarcatiune, nava, cala (magazie), mijloc de transport, container sau loc de depozitare. Asigurarea "PROTECTIE PARTICULARA" - CONDITIA "C" Asigurarea acopera pierderea sau deteriorarea bunurilor asigurate, cauzata de: a) incendiu sau explozie; b) Impotmolire, esuare, scufundare sau rasturnare a arnbarcatiunii ori navei; c) rasturnare sau deraiere a mijlocului de transport terestru; d) coliziune sau contact al arnbarcatiunii, navei sau mijlocului de transport cu un obiect exterior, altul decat apa; e) descarcare a lncarcaturf intr-un port de refugiu; f) sacrificiu in avaria generala (comuna); g) aruncare peste bordo In schimbul platii unei prime de asigurare suplimentare, se pot acoperi si riscurile de depozitare, razboi si greve, precum si de scurgere, spargere sau risipire ordinara. Pe timpul depozitarii sunt acoperite riscurile de incendiu, trasnet, explozie (chiar daca trasnetul sau explozia nu au fost urmate de incendiu), ploaie torentiala (inclusiv efectele indirecte ale acesteia), inundatie, furtuna, uragan, grindina, cutremur de parnant, prabusire sau alunecare de teren, greutate a stratului de zapada sau de gheata, avalanse de zapada, cadere pe cladiri sau alte constructii in care se gasesc depozitate bunurile asigurate a unor corpuri, furt prin efractie (numai daca bunurile asigurate sunt depozitate In magazii inchise). Alte tipuri de asigurari Asigurarea de raspundere a transportatorului in calitate de caraus, pentru rnarfurile transportate in trafic international pe sosele (CMR) Asigurarea de raspundere a transportatorului pentru pagube produse calatorilor prin accidente de. transport Asiqurari de viata Asiqurari de accidente Asiqurari de sanatate, etc.

47

Asigurarea facultativa de tip "BUCHET" pentru transportatorii in regim international Aceasta asigurare complexa este oferita transportatorilor In regim international sub forma unui pachet de asiqurari si se poate incheia atat pentru autovehiculele de transport marfa cat si pentru cele de transport persoane. Pachetul de bazaeste compus din asiqurarite CASCO, C.M.R. si CARTE VERDE, suplimentar oferindu-se asigurarea de accidente a conducatorului auto si a persoanelor aflate In autovehiculul asigurat. Asigurarea tip BUCHET are avantajul acordarii unor prime de asigurare reduse fata de situatia in care cele trei asiqurari ar fi lncheiate fiecare separat.

B. Cunostinte specifice pentru conducatorii auto care efectueaza transport rutier de rnarfuri cu vehicule a caror rnasa maxima autorizata este mai mare de 3,5 tone
1. Documente necesare efectuarii operatiunllor de transport
1.1. Documente de insotire

a marfurilor

Operatorul de transport rutier are obliqatia sa asigure existenta la bordul autovehiculului, pe toata durata executarii transportului, a documentelor impuse de categoria de transport rutier efectuata si de prevederile legale in vigoare, respectiv: 1). Pentru to ate categoriile de transport rutier: • ate stat profesional valabil; • copia contorrna a licentei de transport I certificatului de transport in cont propriu; • foaia de parcurs; • diagrame tahograf; • certificatul de lnmatriculare al vehiculului, talonul cu inspectia tehnica valabila; • contractul de inchiriere sau contractul de leasinq in original sau copie leqalizata. 2) In mod suplimentar, in cazul transportului de marfa: • documentele de lnsotire a rnarfii; • scrisoarea de transport CMR;

48

• •

• •

carnet TIR, dupa caz (In cazul transportului rutier international de marfa); autorizatia speciala emisa de Compania Nationala "Adrninistratia Nationala a Drumurilor din Romania" (In cazul transportului rutier de rnarfuri cu greutati si/sau gabarite depasite): certificatul de atestare profesionala pentru soteri, conform Ordinului Ministrului transporturilor nr. 82/1995 privind eliberarea certificatelor de atestare profesionala pentru soferii care efectueaza transporturi de prod use clasificate periculoase in conformitate cu prevederile Acordului european referitor la transportul rutier international al rnarfurilor periculoase A.D.R.(ln cazul transportului rutier de produse periculoase si materiale radioactive); documentele privind vehiculul si marfa transportata, conform Hotararii Guvernului nr. 1.374/2000 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea etapizata In traficul intern a prevederilor Acordului european referitor la transportul rutier international al rnarfurilor periculoase (A. D.R.), lncheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care Romania a aderat prin Legea nr. 31/1994 (In cazul transportului rutier de prod use periculoase si materiale radioactive) ; fisa de siquranta pentru categoria de prod use transportate (In cazul transportului rutier de produse periculoase si materiale radioactive). contractul de Inchiriere se va afla in original sau in copie legalizata la bordul vehiculului (in cazul efectuarii de transporturi rutiere cu vehicule inchiriate) .

1.2. Utilizarea autorizatiilor de transport international
Autorizatii bilaterale Autorizatiile de tranzit bilateral trebuie sa se qaseasca la bordul vehiculului ~i sa fie prezentata la orice cerere a aqentilor lnsarcinati cu controlul acesteia. La trecerea frontierei este necesara prezentarea acesteia autoritatilor de control. Nu este admis transportul de marfuri lntre doua tocalitaf de pe teritoriul tarii care a eliberat autorizatia. Autorizatia nu este valabila daca confine modificari si stersaturi nelegalizate de autoritatea cornpetenta. Autorizatia nu permite sa se efectueze decat nurnarul indicat de calatorii. Nu este valabila pentru transporturile nationals §i nu po ate fi transferata la un tert. Pentru unele tari autorizatiile bilaterale pot fi de mai multe tipuri. Autorizatii bilaterale de tranzit, autorizatii bilaterale de destinatie, autorizatii bilaterale terte. Atentie: autorizatiile bilaterale trebuie completate cu coordonatele firmei, numarul de lnmatriculare al mijlocului de transport ce utilizeaza autorizatia $i data utilizarii ei. Autorizatia trebuie sa contina de asemenea $i semnatura $i$tampila organului ce a eliberat autorizatia (ARR). Un tip nou de autorizatii de transport este reprezentat de autorizatiile bilaterale pentru mijloace de transport ce se lncadreaza in categoria Euro 2, 3. Un alt tip de autorizatie bilaterala este autorizatia valabila pe parcursul unui an de zile. Ex: autorizatia anuala de Franta.
j , !

Foarte important!!! Toate rubricile ce se afla pe autorizatia bilaterala trebuie completate de catre utilizator.

49

Ex: necompletarea datei pe autorizatia de transport a dus la plata unei amenzi de 600 Euro. In cazul Italiei autorizatiile trebuie starnpilate la intrare in tara de catre vama italiana. Autorizatii multilaterale CEMT Autorizatiile CEMT sunt autorizatii multilaterale emise de CEMT pentru transportul international rutier de rnarfuri in folosul altuia de intreprinderi de transport, stabilite intr-o tara membra CEMT, pe baza unui sistem de contingent, pe relatiile: intre tarile membre CEMT ; si/sau in tranzit pe teritoriul uneia sau mai multor tari membre CEMT de catre vehicule in matriculate lntr-o tara membra CEMT. Ele nu se aplica transportului intre 0 tara membra ~i 0 tara terta. Ex. Norvegia -Iran CEMT- ul nu poate fi folosit. Autorizatia nu poate fi utilizata decat de un singur vehicul 0 data. Ea trebuie sa se gaseasca la bordul vehiculului, intre locul de lncarcare ~i locul de cescarcare. Autorizatia po ate fi utilizata pentru vehicule luate in locatie sau in leasing, fara soter, de societatea de transport careia i-a fost atribuita. Vehiculul trebuie sa fie la dispozitia exclusiva a Intreprinderii care-I utinzeaza de-a lungul perioadei contractului de locatie si trebuie sa fie condus de personalul propriu din aceasta Intreprindere. In acest caz trebuie sa se afle la bordul vehiculului toate documentele necesare. Autorizatiile multilaterale CEMT sunt de doua feluri d.p.d.v. al termenului de valabilitate. Autorizatii muttilaterale CEMT anuale si autonzatii multilaterale CEMT lunare. Autorizatiile tip CEMT anuale sunt de doua feluri d.p.d.v. al restrictiilor. Autorizatii cu restrictii pe Austria, Italia, Grecia sau fara restrictii. Autorizatiile tip CEMT lunare sunt numai cu restrictii pe Austria, Italia, Grecia. Autorizatia nu poate f utilizata decat de un singur vehicul 0 data. Ea trebuie sa se gaseasca la bordul vehiculului, intre locul de incarcare §i locul de descarcare Conform manualului CEMT soferii trebuie sa alba la bordul mijlocului de transport urmatoarele documente in original: 1. Carnetul de drum, eliberat de ARR. 2. Autorizatia CEMT, eliberata de ARR. 3. Atestatul de conformitate la normele tehnice referitoare la emisiile sonore §i poluante pentru camionul Euro 3 sigur (anexa 6A din manualul CEMT), eliberat de fabricant. 4. Atestatul de conformitate la normele de securitate pentru camionul Euro 3 sigur (anexa 68 din manualul CEMT) eliberat de fabricant. Recornandarn operatorilor de transport sa solicite de la fabricant anexele 6A si 68 In original In limba germana, enqleza, franceza. 5. Atestatul de conformitate la normele de securitate a remorcii sau semiremorcii (anexa 7 din manual), eliberat de RAR. 6. Atestatul controlului tehnic al tractorului ~i a remorcii sau semiremorcii (anexa 8 din manual), eliberat de RAR.

50

Foarte important!!! Autorizatiile tip CEMT nu se folosesc In cornbinatie cu autorizatiile bilaterale. Ex. La comenzile de transport pe relatia Italia, au fost confiscate CEMT - uri la intrarea In Slovenia pentru folosirea necorespunzatoare. Autorizatii tranzit comunitar , Este 0 autorizatie de transport ce permite transportul rutier In tranzit al rnarfurilor prin acele state membre ale Cornunitatii Europene pentru care timbrele adezive au fost lipite si anulate. Autorizatia apartine detinatoruiui $i este netransferabila. Autorizatia poate fi retrasa de catre autoritatea cornpetenta a statului care a emis-o sau, In cazul in care este falsiticata, de catre statui In care se desfasoara operatiunile de tranzit. Autorizatia poate fi utitizata doar pentru un singur autovehicul 0 data. Autorizatia trebuie pastrata la bordul vehiculului $i este valabila pe parcursul unei calatorii dus $i al unei calatorii Inters. Transportatorul trebuie sa respecte toate legile si reqlernentarile nationals ale statului membru al Cornunitatii Europene tranzitat, referitoare la transport §i trafic. Standardele tehnice privind constructia §i echipamentele utilizate de vehicule pentru a derula operatiunile de tranzit trebuie sa se conformeze celor stabilite pentru vehicule aflate In circulatie In transportul international §i In plus sa corespunda cel putin standardelor Euro 1. Dovada conformitatii cu aceasta prevedere va fi pastrata la bordul vehiculului de-a lungul Intregii calatorii. Autorizatia trebuie inapoiata autontatii competente emitente In decurs de 15 zile de la utilizare. Foarte important I!! Toate rubricile trebuie completate de catre utilizator. Nu uitati de starnpilarea autorizatiei In frontiera la intrarea $i iesirea din Romania. 1.3. Transportul marfurilor sub acoperirea carnetelor TIR Agrearea vehicule/or. Principii fundamenta/e Vor putea fi agreate pentru transportul international de rnarfuri sub sigiliu vamal numai vehiculele al carer compartiment destinat incarcaturii este construit §i amenajat astfel ca : - nici 0 marfa sa nu poata fi scoasa sau intrcdusa din partea sigilata a vehiculului fara a lasa urme vizibile de efractie sau rupere a sigiliului vamal - sigiliul vamal sa poata fi aplicat lntr-un mod simplu §i eficace - sa nu alba nici un spatiu ascuns care sa permits dosirea marfurilor - toate spatiile susceptibile de a contine rnarfuri sa fie usor accesibile pentru controlul vamal Dupa agreare se va elibera un certificat de agreare a carui valabilitate este de 2 ani.

51

Cand un vehicul agreat care transports marfuri sub acoperirea unui carnet TIR prezinta defecte de importanta majora, autoritatile competente ale partilor contractante vor putea sa refuze autorizarea vehiculului de a-si continua drumul sub acoperirea carnetului TIR. In aceasta situatie autoritatile vamale vor puntea face adnotari in rubrica 10 a certificatului de agreare. Dupa repunerea vehiculului in starea care sa justifice agrearea acesta va fi prezentat autorttatilor vamale care vor valida din nou certificatul , adauqand in rubrica 11 0 rnentiunea care anuleaza adnotarile precedente. Nu se va cere certificat de agreare pentru vehiculele rutiere sau containerele transportand rnarfuri grele sau voluminoase. Carnetul TIR utilizat va trebui sa poarte pe coperta sa si pe totl voletii indicatia rnarfuri grele sau voluminoase cu litere grease, ln enqleza sau in franceza. Autoritatile vamale din tara de plecare vor putea cere ca la carnetul TIR sa fie anexate specificatia coletelor, fotografii, schite, care sunt necesare pentru identificarea marfurilor. In acest caz ele vor fi atasate pe coperta carnetului TIR iar pe toate manifestele carnetului se va face mentiune despre aceste documente. Modelul carnetului TIR Carnetul TIR este imprimat in limba franceza. Carnetul TIR este em is in tara de plecare sau in tara in care titularul este stabilit sau domiciliat Valabilitatea carnetului TIR este stabilita de asociatia garanta - specificand ultima zi de valabilitate dupa care carnetul nu mai poate fi luat ln evidenta. Carnetul TIR ramane valabil pana la terminarea operatiunii TIR, cu conditia ca el sa fi fost luat In evidenta In ultima zi de valabilitate sau Tnaintea acestei date. Procedura transportului sub acoperirea carnetului TIR. Carnetul TIR va fi valabil pentru 0 sinqura cursa. Se va emite un singur carnet TIR pentru un ansamblu de vehicule rutiere, sau pentru mai multe containere incarcate fie pe un singur vehicul rutier, fie pe un ansamblu de vehicule operatiune TIR comports mai multe birouri vamale de plecare si de destinatie dar nurnarul lor nu va depasi 4. Nurnarul de voleti corespunzator se calculeaza in functie de nr. puncte vamale de plecare , de destinatie , de tranzit cate 2 voleti. Marfurile lrnpreuna cu vehiculul rutier si carnetul TIR se vor prezenta autoritatii vamale ale tarii de plecare care vor lua rnasurile corespunzatoare pentru a se asigura de exactitatea manifestului marfurilor ~i pentru aplicarea sigiliilor vamale. La fiecare birou vamal de trecere, ca si la bireurile vamale de destinatie, vehiculul rutier, ansamblul de vehicule sau containerul vor fi prezentate autoritatilor vamale pentru control cu incarcatura ~i carnetul TIR aferent.

o

Modul de completare a carnetului TIR Carnetul TIR nu va prezenta stersaturi ~i ruci scnen suprapuse rectificare trebui sa fie aprobata si vizata de autoritatea varnala.

. Orice

52

lndicatii referitoare la Inmatriculare. Cand dispozitiile nationals nu prevad Inmatricularea remorcilor §i semiremorcilor, se va indica nurnarul de identificare sau de fabricatie, Manifestul: - va fi completat In limba tarii de plecare, cu exceptia cazului In care autoritatile vamale ar autoriza folosirea unei alte limbi. Autoritatile vamale ale unei tari tranzitate pot cere 0 traducere in limba lor - indicatiile lnscrise pe manifest trebuie sa fie dactilografiate astfel lncat sa fie user de citit pe to ate filele. Filele ilizibile vor fi refuzate de autoritatile vamale. - cand nu exista spatiu suficient pentru a lnscrie pe manifest toate marfurile transportate, pot fi atasate voletilor foi anexa, de acelasi model cu manifestul sau sub forma de documente comerciale - daca exista mai multe birouri vamale de plecare sau de destinatie, Inscrierile referitoare la marfurile luate In evidenta vor fi net separate unele de altele pe manifest - listele specificative de colete, fotografii , planuri vor fi vizate de autoritatile vamale ~i atasate la pagina 2 a copertii carnetului - toti voletii (rubrica 16, 17) vor fi dataf ~i sernnati de titularul carnetului TIR sau reprezentantul sau. Incidente sau accidente - daca pe parcurs dintr-o cauza fortuna se Intampla ca un sigiliu vamal sa fie rupt sau ca marfurile sa fie distruse sau deteriorate, transportatorul se va adresa imediat autoritatilor vamale sau autoritatii competente care vor Intocmi un proces verbal de constatare care figureaza In carnetul TIR. - In cazul unui accident care necesita transbordarea pe un alt vehicul aceasta se po ate face doar in prezenta autoritatilor competente - Procesul verbal va rarnane atasat la carnetul TIR pana la biroul vamal de destinatie. 1.4. Conventia CMR, formulare CMR Conventia CMR reglementeaza conditiile generale in care se Incheie $i se executa contractul de transport international sau national de marfuri - reprezentat prin scrisoarea de trasura tip CMR. Conventia CMR se aplica oricarui contract de transport de rnarfuri pe sosele, cu titlu oneros, cu vehicule, cane locul primirii marfii §i locul prevazut In contract pentru eliberare sunt situate in doua tari diferite dintre care cel putin una este tara contractanta. Contractul de transport tip CMR, care se prezinta sub forma scrisorii de trasura, se considera incheiat atunci cane marfa a fost tncarcata in autocamion, iar . conducatorul auto a semnat scrisoarea de trasura, de preluarea rnarfii. Scrisoarea de trasura se intocmeste in trei exemplare, semnate atat de expediter cat §i de

caraus.

Primul exemplar se remite expeditorului, al doilea Insoteste marfa pana la destlnatie, iar al treilea exemplar rarnane la caraus. Scrisoarea de trasura se

53

intocmeste pentru fiecare autocamion in parte, chiar daca lotul de marfa expediat este mai mare §i se lncarca pe mai multe autocamioane, apartinand aceluiasi

caraus.

Scrisoarea de trasura trebuie sa cuprinda: Numele §i adresa expeditorului Locul si data intocmirii scrisorii de trasura Numele §i adresa carausului Locul si data primirii rnarff pentru transport Locul prevazut pentru eliberarea marfii Numele si adresa destinatarului rnarfu. Denumirea curenta a rnarfii §i felul ambalajului, iar pentru marfurite periculoase se va indica denumirea general recunoscuta Numarul coletelor, rnentionandu-se si marcajele respective Cantitatea exprirnata in kg, precum si alte unitati dupa caz ( bucati, perechi, etc.) lnstructiunile privind forrnalitatile vamale Menfumea ca transportul respectiv este supus regimului stabilit prin CMR si nici unei alte clauze contrare. Mentiuni privind modul de plata al taxelor de transport Termenul in care transportul trebuie efectuat. In unele situatii se prevad penalizari pentru fiecare zi lntarziata fa\a de termenul fixat. Valoarea declarata a rnarfu. Raspunderea carausului este limitata. In cazul in care se declara valoarea rnarfii, iar carausul preia asupra sa raspunderea pentru intreaga valoare, se vor mari in mod corespunzator si tarifele de transport. lnstructiunile expeditorului catre caraus cu privire la conservarea calitatii marfii in timpul transportului §i rnanipularilor Lista documentelor remise carausului pentru ca aceasta sa raspunda in caz de ratacire sau de deteriorare a lor. Mentionarea express de interzicere a transbordarii marfii, in cazul cand in contractul de vanzare - curnparare se stipuleaza acest lucru. Carausul este obligat sa constate prin conducatorul auto starea aparenta a marfii §i ambalajelor, precum §i exactitatea numarului de colete, In baza observatiilor si constataruor facute. EI poate lnscrie anumite remarci pe scrisoarea de trasura, remarci care pot conduce la refuzul de plata a marfii catre destinatar sau la pretentii $i reclarnatii fa,a de incarcator. Diverqentele dintre incarcator si caraus cu privire la numarul de colete sau asupra altor date se pot rezolva printr-o verificarea ( numarare, cantarire, masurare, etc.) urrnand ca cel care a gre§it sa suporte cheltuielile de manipulare suplimentare §i de tntarzlere a transportului. Daca In scrisoarea de trasura nu s-a facut nici 0 rernarca cu privire la calitatea sau cantitatea rnarfii sau ambalajului, exists prezurntia ca preluarea marfil de catre caraus s-a facut conform celor inscrise, deci In stare aparent buna. 1. Raspunderea expeditorului Expeditorul raspunde fata de caraus pentru nedeclararea corecta a rnarfii sau de proasta ambalare, care ar putea produce avarierea autovehiculului sau a

54

altor marfuri pe care Ie transports sau care ar putea provoca daune persoanelor care vin In contact cu marfa. Expeditorul raspunde de insuficienta, lipsa sau proasta completare a documentelor necesare tranzitarii, Indeplinirii forrnalitatilor de varnuire la frontierele de tranzit sau In tara de destinate. EI trebuie sa furnizeze toate informatiile pentru ca transportul sa se poata executa In bune conditii, carausul nefiind obligat sa examineze toate documentele primite, daca sunt suficiente, daca contin toate datele sau daca sunt corect intocmite. Daca marfa este periculoasa la transport, se impune ca acest lucru sa fie facut cunoscut carausului ~i sa mentioneze ca atare pe scrisoarea de trasura. In cazul in care nu s-a comunicat acest lucru carausului, acesta din urma nu numai ca este exonerat de raspundere. ci poate solicita despaqubiri pentru orice avarie a autovehiculului sau a rnarfurilor. De asemenea, carausul poate in orice moment, sa descarce ~i sa distruqa marfa prim ita la transport, iar expeditorul este tinut raspunzator pentru toate cheltuielile ~i daunele ce ar rezulta din predarea la transport a unor astfel de marfuri. 2. Dificultati, in executarea contractului Daca din anumite motive carausul nu poate executa contractul de transport in conditifle stipulate, fiind impiedicat de diverse motive sa ajunqa la locul de destinatie nominalizat sau sa efectueze transportul pe rut a stabilita, acesta este obligat sa sohcite instructiuni expeditorului sau altei persoane care are drept sa dispuna de marfa. Daca circurnstantele permit totusi efectuarea In continuare a transportului, dar In alte conditit dedit cele prevazute In scrisoarea de trasura, iar carausul n-a putut obtine la timp instructiunlle de la persoana lndreptatita sa dispuna de marfa, atunci acesta va continua cursa In conditiile ca cele mai bune pentru expediter, avand dreptul la despaqubiri. 3. Dificultati la eliberarea mertutitor Carausul rutier este obligat sa predea rnarfurile la destinatie destinatarului nominalizat. Sunt situatii cand carausui nu poate preda marfa destinatarului, fie ca acesta refuza primireamarfii, fie ca nu poate fi identificat. In cazul ca destinatarul refuza primirea marfii, expeditorul poate sa dispuna de aceasta, tara sa mai fie necesar sa prezinte carausului al doilea exemplar al scrisorii de trasura. Daca destinatarul revine, dupa refuzul initial ~i solicita carausului sa-i elibereze totusi marfa, atunci acesta din urrna se va conforma numai in cazul ln care, intre timp, nu a primit de la expeditor raspuns cu instructiuni complete. Daca dupa refuzul de primire al rnarfii de catre destinatar nu se dispune de catre expediter asupra procedeului de urmat, carausul poate sa descarce marfa la un antrepozit sau in magaziile proprii. 4. Predarea merturitor la destinatie. Marfurile inscrise In scrisoarea de trasura se elibereaza destinatarului, In cantitatea ~i calitatea prevazute In acest document. Daca destinatarul nu face nici 0 observatie cu privire la cantitatea sau calitatea rnarfii se presupune, pana la proba contrarie, carausul a predat-o conform celor lnscrise In contractul de transport.

55

Constatarea starii marfii se face In momentul eliberarii, In cazul In care pierderea sau avaria este aparenta. Daca pierderea §i avaria pot fi observate la eliberare, atunci eontestarea se faee In maxim 7 zile. In termenul rnentionat nu se inelud duminieile §i sarbatorile legale. 5. Respunderee carau$ului rutier Carausul este obligat ea la preluarea rnarfii sa verifice cantitatea §i confirrna cele Inscrise In scrisoarea de trasura, prin conducatorul auto. In cazul ca nu s-a facut nici 0 mentiune pe scrisoarea de trasura, se presupune ca marfa a fost preluata In bune conditii §i In conformitate eu cele descrise in documentul rnentionat. Prin urmare carausul nu poate fi exonerat de raspundere pe motiv ca soferul nu a putut sa eonstate daca s-a incarcat toata cantitatea sau ea unele colete au fost avariate. Carausul raspunde de pierderea totala sau partiala a marfii. precum si de avarierea care a avut loc In timpul efectuarii transportului. EI nu poate invoca nici faptul ca In timpul transportului s-a produs avarierea autovehiculului §i aceasta a avut drept urmare avarierea rnarfii, el ramanand raspunzator de predarea marfii In bune conditii la destinatie. Fac exceptie urmatoarele situatii in care carausul nu raspunde de avarierea marfii: a) S-au folosit autocamioane descoperite ( fara prelate ), daca acest lucru a fost convenit In prealabil cu expeditorul §i a fost rnentionat expres In scrisoarea de trasura. b) Avarierea sau pierderea ca urmare a unui ambalaj defectuos sau necorespunzator specificului marfi! c) Operatiunile de incarcare, descarcare si stivuire s-au tacut de catre expediter, destinatar sau persoanele Imputernicite de acestia. d) Avarierea, pierderea totala sau partiala s-au produs ca urmare a lnsasi naturii rnarturilor (in special ruginire, scurgere, uscare evaporare) e) Ratacirea §i pierderea s-au datorat insuficientei sau trnperfectiunii marcajelor facute de expeditor pe colete. f) Transportul de animale vii. Pentru toate aceste situatii, carausul nu raspunde, cu conditia de a face dovada ca a luat toate masurile care-i reveneau In mod normal sica s-a conform at instructiunilor date de expediter. Carausul rutier trebuie sa conserve calitatea §i cantitatea rnarfii In timpul transportului §i s-o predea In bune conditii la timpul prevazut In contract. Carausul raspunde pentru executa rea cu lntarziere a contractului de transport. Carausul este raspunzator de eventualele consecinte negative ce ar putea apare ca urmare a pierderii, ratacirf sau inexactei utilizari a documentelor sau instructiunii date de expediter. Despaqubirea expeditorului, din aceste motive, nu poate depasi lnsa pe cea care ar fi rezultat din pierderea totala a marfii. Pentru a putea dovedi culpa carausului, este necesar ca expeditorul sa mentioneze pe scrisoarea de trasuradocumentele §i instructiunile anexate.

56

1.5. Obligatii la trecerea frontierelor La transportul rnarfuritor pe cale rutiera, transportatorul este obligat sa prezinte la biroul vamal , la intrarea sau la iesirea din tara a autovehiculului, certificatul de inmatriculare al acestuia si documentele de insotire ale rnarfurilor. Controlul vamal al mijloacelor de transport de rnarfuri la birourile va male de frontiera. La transportul rnarfurilor pe cale rutiera autoritatea va mala controleaza exteriorul autovehiculului, cabina acestuia, $i dupa caz agreatul frigorific. La mijloacele de transport rutiere fara lncarcatura se efectueaza $i controlul compartimentului de marfuri. Daca la controlul exterior se constata sigilii lipsa sau cane sigiliile aplicate la expediere au fost violate, ori compartimentulin care se afla marfurile a fost violat, se efectueaza controlul interior al autovehiculului $i controlul marfurilor. Autoritatea varnala consernneaza rezultatele controlului in procesul verbal de constatare, care se sernneaza si de transportator. Autoritatea vamala poate dispune efectuarea controlului vamal la unul din birourile vamale de interior, cand nu sunt conditii corespunzatoare de control vamal la intrarea in tara a autovehiculelor. In aceste cazuri, autovehiculele se tranziteaza sub sigiliu vamal sau se dirijeaza cu insotitor vamal la cel mai apropiat birou vamal din interiorul tarii, pe directia de destinatie a autovehiculului, unde exista conditii de control vama!. Cheltuielile de transport $i de manipulare a marfurilor si cele de deplasare a autorltatii vamale sunt in sarcina transportatorului.

2. Principalele reguli de incarcare si asigurare a rnarfurilor transportate
2.1. incarcarea marfurilor 2.1.1. Calculul Definitii mase: Masa proprie a vehiculului (masa vehiculului gata de drum) : - masa vehiculului carosat, gata de drum fara incarcatura, cu dispozitivul de atelare, daca este vorba de un vehicul tractor, sau masa sasiului-cabina, daca constructorul nu rnonteaza caroserie si/sau dispozitivul de atelare, inclusiv lichidul de racire, lubrifianti, 90% din carburant, 100% din alte lichide, cu exceptia apelor uzate, scule, roata de rezerva $i conducatorul (75 kg) $i pentru autobuze si autocare masa Insotitorului (75 kg), daca acest loc este prevazut in vehicul

tncercsturii utile a unui vehicul sau ansamblu de vehicule

57

Masa totala maxima autorizata (pentru vehicul/ansamblu de vehicule) - masa totala maxima a vehiculului sau ansamblului de vehicule lncarcate. autorizata pentru circulatia pe drumurile publice din Romania, conform leqislatiei in vigoare. Ea nu poate sa depaseasca masa maxima tehnic adrnisibila stabilita de constructor Masa maxima tehnic adrnisibila (constructiva) - masa proprie a vehiculului la care se adauqa masa Incarcaturii, stabilita de constructorul acestuia, tinand seama de dimensionarea componentelor si echipamentelor acestuia Incarcatura utila (sarcina utila) pentru un vehicul este eqala cu diferenta dintre Masa totala maxima autorizata (pentru vehicul) ~i Masa proprie a vehiculului. Sarcina utita (stabilita de constructorul vehiculului) pentru un vehicul este eqala cu diterenta dintre Masa maxima tehnic adrnisibila si Masa proprie a vehiculului. Sarcina utila stabilita de constructorul vehiculului poate fi mai mare sau eqala cu sarcina utila calculate anterior. Cand se calculeaza sarcina utila trebuie sa se tina cont in primul rand de reqlernentarile nationale si internationale referitoare la masa totala maxima autorizata. Oaca avem un ansamblu de vehicule alcatuit dintr-un vehicul tractor ~i 0 rernorca sarcina utila a ansamblului va fi data de suma sarcinii utile a vehiculului tractor si a remorcii. 2.1.2. Calculul volumului util Volumul util al unui vehicul este dat de formula: Vu = Su x h, (m") Unde : Sueste suprafata utila de incarcare a vehiculului (rn") ~i hu este inaltimea utila a compartimentului de incarcare al vehiculului

Unde : Lu ~i lu sunt lungimea utilatinterioara) a suprafetei de incarcare a vehiculului. 2.1.3. Plan de

respectiv latime utila (interioara)

incercere, incompatibilitati

lnainte de efectuarea lncarcarii unui vehicul este necesara elaborarea unui plan de incarcare. Necesitatea planului de incarcare este data de respectarea masei totale maxima autorizata a vehiculului, a maselor maxi me autorizate pe axa / grup de axe precum ~i de faptul ca trebuie utilizat la maximum volum util al vehiculului pentru a putea utiliza la maximum capacitatea de transport a vehiculului.
La alcatuirea planului de incarcare trebuie sa se tina cont de urrnatoarele - dimensiunile ~i masele fiecarei unitati de marfa de transportat;

58

- nurnarul de bucati dintr-un anumit tip de marfa; - dimensiunile interioare al compartimentului de incarcare al vehiculului; - repartizarea diferitelor marfuri astfel Incat sa se umple cat mai bine volumul util al vehiculului §i in acelasi timp sa nu se depaseasca masa totala maxima autorizata a vehiculului §i masele maxime autorizate pe axa 1 grup de axe. In final trebuie sa rezulte un plan In care sa fie indicate dispunerea fiecarei unitati de marfa In interiorul compartimentului de lncarcare al vehiculului. , In cazul utilizarii paletilor acest plan este mult simplificat datorita dimensiunilor standard ale paletilor. Prezentarn un exemplu de plan de incarcare In containere de 20 §i respectiv 40 de picioare In cazul utilizarii diferitelor tipuri de paleti. Dimen. palet [mm] [inch] 1000 x 800 40" x 32" 1100 x 800 44" x 32" 1100 x 900 44" x 35 1/2" 1100 x 1100 44" x 44" 1100 x 1400 44" x 55" 1200 800 48" 32" 1200 1000 48" 40" x x x x 3 10 89 2 sau 3 20 87.0 2 sau 3 11 78.4 2 sau 3 23 80.1 20' Container Tip stivuire Nr. max palef Utilizare suprafata podea [%] 83.2 40' Container Tip stivuire Nr. max paleti Utilizare suprafata podea [%]

1

14

1

28

81.2

1

14

91.4

1

28

89.3

1

12

88.1

1

26

93.3

1

10

99.7

1

20

87.7

1

8

91.3

1

16

89.3

59

2.1.4. Repartizarea

tncerceturii, consecintele incarcarii pe

0

axa

La lncarcarea unui vehicul trebuie respectate limitele legale pentru mase. De asemenea trebuie respectate masa totala tehnic adrnisibila si sarcinile pe axe tehnic admisibile ale vehiculului respectiv. Depasirea maselor legale atrage dupa sine amenzi, oprirea §i descarcarea vehiculului etc. In functie de tara. Supraincarcarea vehiculului are efecte negative asupra directiei, franarii si controlului vitezei de deplasare. Autovehiculele supraincarcate se deplaseaza incet in rarnpa, iar la coborarea pantelor capata 0 viteza mare. Spatiul de franare creste. Franele pot ceda cand sunt solicitate la maximum. La un vehicul supraincarcat pot aparea de asemenea avarieri ale suspensiei, puntilor sau explozii ale anvelopelor. Plasarea necorespunzatoare a lncarcaturii poate duce la manevrarea periculoasa a autovehiculului. 0 lncarcare prea mare a axei fata (cauzata de plasarea prea in fa,a a lncarcaturii) poate provoca manevrarea grea a directiei, avarierea axei directoare si anvelopelor. Subincarcarea axei fata (cauzata de plasarea prea in spate a lncarcaturu) provoaca descarcarea axei directoare si manevrarea nesiqura a directiei. 0 incarcare prea mica a axei(lor) motoare poate provoca 0 tractiune scazuta rotile putand pierde aderenta cu usurinta (fig. 1). Plasarea lncarcaturii mai mult Tntr-una din partile latera Ie ale autovehiculului poate afecta stabilitatea, franarea sau uzura pneurilor (fig. 2).

a) incorect

b) incorect

c) corect

Fig. 1 Exemple de plasare a incarcaturii ln plan longitudinal

a) incorect

b) corect

Fig. 2 Exemple de plasare a incarcaturii in plan transversal

60

2.1.5. Stabilitatea vehiculului §i centrul de greutate lnaltirnea centrului de greutate este foarte importanta pentru conducerea in siguranta a autovehiculului. Un centru de greutate inalt (incarcatura plasata in partea de sus a vehiculului) poate provoca rasturnarea cu usurinta a vehiculului, mai ales in curbe sau la efectuarea unei manevre bruste de depasire pentru evitarea unui pericol. Din aceasta cauza este foarte irnportanta distribuirea incarcaturu cat mai jos posibil §i piasa rea partilor de incarcatura mai grele in partea de jos.

2.1.6. Tipuri de ambalaje Ambalajele utilizate pentru marfuri pot fi cutii de carton, de plastic sau de lemn de forma paralelipipedica, containere de mici dimensiuni. Pentru rnarfuri in stare lichida se utilizeaza butoaie din metal sau material plastic, canistre etc. Pentru gruparea mai multor unitati de marfa se utilizeaza europaleti, paleti din material plastic din metal, boxpaleti, containere etc. Dimensiunile europaletilor sunt 800x1200x172 mm Containerul este 0 cutie de marfa de forma paralelipipedica care confine mai multe unitatl de marfa, de multe ori omogene §i care constituie 0 incarcatura mare ca volum $i greutate §i care se manipuleaza lmpreuna (incarcatura §i containerul) cu mijloace mecanizate iar tncarcarea si descarcarea containerului se face doar la expeditor §i destinatar, nu pe parcurs. Avantajele folosirii containerului sunt multiple, in primul rand se rnecanizeaza activitatea de manipulare la lncarcare, descarcare sau transbordare. Se reduce timpul general de tranzit ca urmare a reducerii timpilor de transbordare. Containerul protejeaza marfa pe durata deplasarii $i este 0 modalitate de depozitare protejata a bunurilor §i atunci cane se afla sub cerul liber, reduce deci costurile de depozitare . . Se evita sustragerile iar potentialul de pierdere sau distrugere datorita rnanipularf se reduce, cerintele de ambalare a produselor introduse in container sunt mai mici. Containerele cele mai utilizate sunt cele de 20 de picioare sau de 40 de picioare lungime, ele se pot aseza pe vagon sau pe semiremorca auto pentru deplasarea pe uscat.

3. Asigurarea lncarcaturii
3.1. Modalitati de fixare si ancorare
Daca vehiculul este lncarcat gre§it sau incarcatura nu este asiqurata, aceasta poate constitui un pericol pentru ceilalti participanti la trafic saupentru sofer. Pierderea sau caderea lncarcaturu poate cauza probleme traficului sau poate rani sau chiar ornori alte persoane. De asemenea in timpul unei franari bruste incarcatura neasigurata corespunzator poate sa raneasca sau sa omoare chiar pe soferul vehiculului in cauza. In cazul unei supralncarcari autovehiculul se poate defecta sau chiar avaria.

61

Blocarea

incerceturii.

Blocarea Incarcaturii este utilizata pentru partea din fata, spate, si/sau partite laterale ale acesteia pentru a preveni deplasarea. Dispozitivele de blocare trebuie sa alba 0 forma care sa se potriveasca cu incarcatura transportata si trebuie sa fie asigurate fata de podeaua vehiculului. Asigurarea cu legaturi. Pe semiremorcile platforrna sau fara obloane laterale, incarcatura trebuie asiqurata cu leqaturi pentru a preveni deplasarea sau caderea acesteia. In furgoanele lnchise asigurarea cu legaturi este de asemenea necesara pentru a preveni deplasarea lncarcaturii care poate afecta conducerea vehiculului. Leqaturile trebuie sa fie de un tip §i 0 rezistenta corespunzatoare. Rezistenta cornbinata atuturor leqaturilor trebuie sa fie astfel incat acestea sa poata sa ridice 0 greutate de 1,5 orimai mare decat a incarcaturii asigurate. Trebuie utilizate echipamente de legare corespunzatoare cum ar fi chingi, lanturi, cabluri precum si dispozitive de Intindere corespunzatoare (vinciuri, dispozitive cu clichet). Legaturile trebuie atasate de vehiculln mod corect cu ajutorul carliqelor, suruburilor, sinelor sau inelelor. Indiferent de cat de mica este 0 incarcatura aceasta trebuie asiqurata cu cel putin doua leqaturi. Obloanele din fata sau parte din fata a compartimentului furgonului protejeaza soferii de incarcatura In cazul unei coliziuni sau al unei franari bruste. De aceea trebuie verificata starea structurii din fata. 3.2. Verificarea ancorarii marfurilor Inainte de plecarea in cursa soferul trebuie sa se asigure ca autovehiculul nu este supraincarcat si ca tncarcatura este echilibrata si asigurata corespunzator, Dupa primii 25 km parcursi este bine ca incarcatura si dispozitivele de asigurare sa fie verificate ~i sa se faca, daca este cazul, ajustarile necesare respectiv intinderea chingilor slabite. In timpul calatoriei este bine ca lncarcatura §i dispozitivele de asigurare sa fie verificate cat mai des posibil. Conditii care trebuie respectate de ccnducatorii auto la executarea transporturilor rutiere. Transportul rutier de marfuri generale In trafic national: - soferul are obliqatia sa asiste la Inca rca rea §i descarcarea rnarfurilor transportate, permitand efectuarea acestor operatiuni astfel lncat pe parcursul transportului sa se asigure securitatea rnarfurilor si sa se prelntarnpine deplasarea acestora §i producerea unor evenimente rutiere; - soferul are obliqatia sa nu permita incarcarea rnarfurilor din alte categorii pentru care vehiculul nu detine licenta; - sa nu se tncarce vehiculul peste capacitatea utila de transport; - transportul rnarfurilor agabaritice sau periculoase se va efectua pe rutele aprobate. Transportul rutier international de rnarfuri: - ccnducatorul auto va asista la Inca rca rea marfii, urmarind numaru' coletelor incarcate. marcajul acestora, starea aparenta a ambalajului §i a marfii. indicand modul optim de repartizare a lncarcaturii §i ancorarea acesteia

62

3.3. Asigurarea accesului pentru incarcare/descarcare
La manevrarea, pozitionarea ~i fixarea autovehiculelor pentru incarcare/descarcare. conducatorii auto trebuie sa respecte prevederile normelor de protectie a muncii specifice locurilor de rnunca respective. Este interzis accesul la locul de Incarcare/descarcare al persoanelor care nu au nici 0 atributie la aceste operatii. Conducatorul auto nu va efectua controlul sau repararea autovehiculului in timpul lncarcarii sau descarcarii acestuia. La lncarcarea autovehiculelor cu ajutorul macaralelor trebuie respectate urrnatoarele rnasuri: incarcarea se va face dinspre partite laterale ale autovehiculului sau dinspre partea din spate; conducatorul auto nu va permite stationarea de persoane pe platforma autovehiculului, in cabina sau pe scari: conducatorul autovehiculului va parasi cabina ~i se va indeparta de zona de actiune a macaralei; in cazul lncarcarii marfurilor care depasesc gabaritul este interzisa prezenta conducatorului auto in cabina, indiferent de mijloacele de incarcare utilizate si de capacitatea vehiculului. La autovehiculele dotate cu obion ridicator in timpul rnanipulani oblonului este interzisa stationarea oricarei persoane pe obion, sub obion sau in spatele vehiculului.

3.4. Aranjarea si asigurarea incarcaturii
Incarcatura unui autovehicul trebuie sa fie asezata si, la nevoie, astfel fixata tncat: a) sa nu puna in pericol persoane ori sa nu cauzeze daune proprietatii publice sau private; b) sa nu stanjeneasca vizibilitatea conducatorului sau sa pericliteze stabilitatea ori conducerea vehiculului; c) sa nu fie tarata, sa nu se scurqa ori sa nu cada pe drum; d) sa nu mascheze dispozitivele de semnalizare, catadioptrii si placutele cu numerele de inmatriculare sau inregistrare, iar in cazul vehiculelor fara motor, semnalele facute cu bratele de conducatorul acestora; l.anturile. cablurile, prelatele ~i alte accesorii ce servesc la asigurarea sau protectia incarcaturu trebuie sa 0 fixeze cat mai bine de vehicul I?i sa nu constituie, ele insele, un pericol pentru siquranta circulatiei. Acoperirea incerceturii Se recomanda pentru marfurile care se pot irnprastia in timpul transportului cum ar fi cele pulverulente. Aceasta se face din doua motive: a) sa protejeze pe ceilalti participanti la trafic sau pietonii de lmprastierea lncarcaturii ~i b) sa protejeze incarcatura de conditiile meteorologice. Se recomanda ca soferii sa supravegheze in timpul conducerii acoperitorile prin intermediul oglinzilor.

63

Stivuirea

incercetuti!

Marfurile cu forme geometrice regulate sau ambalate In forme geometrice regulate trebuie incarcate In vehicule In stive, cu randuri Intretesute asiqurandu-se 0 buna stabilitate. Pentru situatia In care se cepaseste inaltimea obloanelor, trebuie asiqurata stabilitatea marfurilor. Paletii trebuie asezati In caroseria vehiculului cu latura mica lnspre cabina mijlocului de transport. Paletii de dimensiuni mici vor fi stivuiti In caroserie lntretesut.

Fig. 3 Exemple de asezare a butoaielor

4. Cunostlnte privind leqlslatia nationala ~i internationala aplicabila tipului de transport de rnarfuri
Transportul rutier de rnarfuri se efectueaza numai In conditiile respectarii prevederilor Ordonantei de urgenta nr. 109/2005, precum §i a acordurilor si conventiilor internationale la care Romania este parte. Transportul rutier de marfuri periculoase se efectueaza numai In conditiile respectarii prevederilor Acordului european referitor la transportul rutier international al rnarfurilor periculoase (A.D.R.), lncheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care Romania a aderat prin Legea nr. 31/1994, cu rnodificarile ulterioare, §i a reqlernentarilor specifice In vigoare. Transportul rutier al deseurilor periculoase se efectueaza numai In conditiile respectarii reqlementarilor specifice In vigoare. Transportul rnarfurilor sau produselor periculoase se efectueaza numai daca sunt Indeplinite urrnatoarele conditii: a) vehlculul lndeplineste conditiile tehnice si de agreare, prevazute In Acordul european referitor la transportul rutier international al rnarfurilor periculoase (ADR), Incheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care Romania a aderat prin Legea nr. 31/1994, cu rnodiflcarile ulterioare; b) vehiculul are dotarile si echipamentele necesare prevazute In reqlementarile In vigoare;

64

c) conducatorul vehiculului detine certificat ADR corespunzator, Administratorul drumului public stabileste, cu avizul politiei rutiere, traseele interzise accesului vehiculelor care efectueaza transport de marfuri sau prod use periculoase, cu indica rea rutelor ocolitoare sau alternative si a semnalizarii corespunzatoare acestora .. ./ Conducatorul vehiculului care efectueaza transport de rnarfuri sau produse periculoase trebuie sa alba asupra sa documentele de transport prevazute de lege, sa cunoasca normele referitoare la transportul si la manipularea lncarcaturti, putand fi Insotit de persoane care sa cunoasca bine caracteristicile acestora . ./ 'in cabina autovehiculului care transporta rnarfuri sau prod use periculoase se pot afla numai membrii echipajului. ./ Daca din cauza deteriorani ambalajului sau din alte cauze marfa ori produsul periculos se imprastie pe drum, conducatorul este obligat sa opreasca imediat, sa ia masuri de avertizare a celorlalti conducatori care circula pe drumul public si a persoanelor din jur, sa semnalizeze pericolul cu mijloacele pe care Ie are la Indernana si sa anunte administratorul drumului sau cea mai apropiata unitate de politie. Se interzice conducatorului de autovehicul care transporta rnarfuri sau prod use periculoase: a) sa provoace socuri autovehiculului in mers; b) sa fumeze in timpul mersului ori sa aprinda foc la oprire sau stationare, la 0 distanta mai mica de 50 m de autovehicul; c) sa lase autovehiculul si lncarcatura fara supravegherea sa, a Insotitorului ori a unei alte persoane calificate; d) sa remorcheze un vehicul rarnas in pana; e) sa urmeze alte trasee sau sa stationeze in alte locuri decat cele stabilite, precum si pe partea carosabila a drumului pe timp de noapte; f) sa transporte alte incarcaturi care, prin natura lor, ar putea determina 0 sporire a pericolului; g) sa permita prezenta In autovehicul a altor persoane, cu exceptia celuilalt conducator, a lnsotitonlor sau a celor care Inca rca ori descarca rnarfurile sau produsele transportate; h) sa intre pe sectoarele de drum pe care Ii este interzis accesul; i) sa pastreze In autovehicul rezerve de combustibil in ambalaje care nu sunt special confection ate in acest scop. Transportul rutier de marfuri sau de persoane se poate efectua numai In conditiile respectarii prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere ~i a perioadelor de odlhna ale conducatorilor vehiculelor care efectueaza transporturi rutiere si organizarea timpului de rnunca al lucratorilor rnobili In transportul rutier de rnarfuri si persoane, aprobata cu modificari si cornpletari prin Legea nr 466/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, ~i ale Acordului european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectueaza transporturi rutiere internationale (AE.T.R.), inclusiv ale anexelor la acesta, Incheiat la Geneva la 1 iulie 1970, la care Romania a aderat prin Legea nr. 101/1994.

65

Orice conducator auto care efectueaza operatiuni de transport rutier, ce fac obiectul prezentei ordonante de urgenta, are obliqatia de a urma cursurile de preqatire profesionala ale carer ternatica ~i mod de organizare sunt stabilite de autoritatea cornpetenta, Cursurile de preqatire profesionala prevazute la alin. (1) se finalizeaza cu un examen. In urma prornovarii examenului se elibereaza un certificat de cornpetenta profesionala. Transportul rutier public este transportul rutier efectuat pe baza de contract, contra plata, prin lncasarea unui tarif sau a echivalentului In natura ori In servicii, cu vehicule detinute si utilizate In conditiile prezentei ordonante de urqenta. Transportul rutier In cont propriu se efectueaza fara lncasarea unui tarif sau a echivalentului In natura ori In servicii al acestuia si se realizeaza In urrnatcarele conditii cumulative: a) este 0 activitate secundara sau suplirnentara celorlalte activitati principale autorizate ale Intreprinderii; b) marfurile transportate sunt proprietatea Intreprinderii ori au fost vandute, cumparate sau Inchiriate ori au fost produse, extrase, prelucrate sau reparate de aceasta; c) scopul depiasarii este transportul marfurilor sau al persoanelor spre sau de la Intreprindere ori Intre punctele de lucru ale acesteia; d) persoanele transportate sunt anqajatii Intreprinderii, scopul transportului fiind in interesul activitatilor proprii; e) Intreprinderea foloseste vehicule rutiere detinute In proprietate sau obtinute de aceasta printr-un contract de vanzare-cumparare cu plata ultericara ori In baza unui contract de leasing pe termen lung sau. In cazul transportului de marfuri, vehiculele putand fi Inchiriate fara sofer; f) vehiculele utilizate pentru astfel de transporturi sunt conduse de catre conducatori auto angajati ai Intreprinderii, de catre persoana fizica sau de catre un membru al asociatiei familiale, dupa caz. Operatorii de transport rutier romani pot efectua transport rutier public In trafic national si/sau international numai cu vehicule rutiere detinute ~i utilizate In conditiile prezentei ordonante de urqenta, inmatriculate In Romania, conduse de persoane cu cetatenie rornana sau de cetateni straini cu drept de munca in Romania. Transportul rutier public de rnarfuri este efectuat de catre operatorii de transport rutier numai cu vehicule rutiere la bordul carora exista, pe toata durata transportului, 0 copie conform a a licentei de transport, documentul de transport, precum si celelalte documente specifice tipului de transport efectuat, stabilite prin reqlernentarile In vigoare. Transportul rutier de rnarfuri In cont propriu poate fi efectuat de catre Intreprinderi numai cu vehicule rutiere la bordul carora se afla, pe toata durata transportului, 0 copie conforma a certificatului de transport In cont propriu, documentul din care sa rezulte faptul ca transportul efectuat este in cont propriu, precum ~i documentele specifice tipului de transport efectuat, stabilite prin reqlernentarile In vigoare.

66

in vederea efectuarii transportului rutier public de marfuri In trafic international, suplimentar fata de documentele prevazute la art. 28 alin.(1), la bordul vehiculului rutier trebuie sa se mai afle si certificatul privind incadrarea vehiculului rutier in normele de poluare §i siquranta rutiera, Circulatia rutiera Este reglementata de Ordonanta de urqenta nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, aprobata, rnodificata §i cornpletata de Legea nr. 49/2006 si de Hotararea de Guvern nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a ordonantei de mai sus. Transportul de marfuri periculoase (ADR) Este reglementat de urrnatoarele acte normative: Legea 31/1994 pentru aderarea Romaniei la Acordul European referitor la transportul rutier international de marfuri periculoase (ADR), incheiat la Geneva la 30 septem brie 1957. Hotararea Guvernului nr. 1374/2000 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea etapizata In traficul intern a prevederilor Acordului european referitor la transportul rutier international al rnarfurilor periculoase (A.D.R.). Ordinul ministrului transporturilor nr. 82/1995 privind eliberarea certificatelor de atestare profesionala pentru soferii care efectueaza transporturi de prod use clasificate periculoase In conformitate cu prevederile Acordului european referitor la transportul rutier international al marfunlor periculoase (A.D.R.) Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 592/1998 pentru aprobarea Reqlernentarilor privind omologarea in vederea admiterii In circulatie pe drumurile publice din Romania, agrearea si efectuarea inspectiei tehnice period ice a vehiculelor destinate transportului de rnarfuri periculoase - RNTR 3 Transport de marfuri perisabile (ATP) Transportul international de prod use perisabile pot fi efectuate pe teritoriul Rornaniei numai cu vehicule agreate in conditiile prevazute in Acordul cu privire la transporturile internationale de produse perisabile si cu privire la mijloacele de transport speciale care trebuie folosite pentru aceste transporturi (ATP) adoptat la Geneva la 1 septembrie 1970, la care Romania a aderat prin Ordonanta Guvernului nr. 75/1998 aprobata prin Legea 2/1999. Transporturile interne de prod use perisabile, realizate cu vehicule frigorifice ori frigorifice, care depasesc masa maxima autorizata de 7.5 tone, sau cu vehicule frigorifice ori calorifice, indiferent de masa totala maxima autorizata, pot fi efectuate numai cu vehicule agreate conform Reglementarilor privind agrearea si verificarea tehnica a vehiculelor destinate transportului de produse perisabile RNTR 5 aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 208/2000. Transport de animale vii HG nr. 267/1991 privind aderarea Rornaniei la Conventia europeana privind protectia animalelor in transportul international. Ordinul nr. 70/1998 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condifiile si procedura de avizare sanitara veterinara a importului, exportului, tranzitului

67

cu animale, prod use si subproduse de origine animala , furajelor si alte prod use si materii care pot influenta starea de sanatate a animalelor si sanatatea publica. Conventia europeana privind protectia animalelor vii in transportul international stabileste cadrul de reglementare privind protectia vietii animalelor, modul de efectuare a transportului, obliqatiile expeditorilor si destinatarilor precum si ale carausului de animale vii. Se aplica at at la transportul rutier, cat ~i la transportul pe cale terata §i transportul pe apa. Contractul international de transport Conventia referitoare la contractul international de transport de rnarfuri pe sosele (CMR). , Conventia CMR reglementeaza conditiile generale In care se Incheie §i se executa contractul de transport intern si international de rnarfuri - reprezentat prin scrisoarea de trasura tip CMR. Conventia CMR se aplica oricarui contract de transport de rnarfuri pe sosele, cu titlu oneros, cu vehicule, cand locul primirii rnarfii §i locul prevazut In contract pentru eliberare sunt situate In doua tari diferite, dintre care cel putin una este tara contractanta. 4.1. Conducatorii auto anaaiati ai intreprinderilor/operatorilor de transport rutier, care efectueaza operatiuni de transport, au urmatoarele obligatii: a) sa respecte regulile privind prevenirea accidentelor de munca In circulatia rutiera: b) sa respecte regulile privind incarcarea, repartizarea Incarcaturii, asigurarea si fixarea marfurilor transportate; c) sa cunoasca §i sa respecte rnasurile ce trebuie luate dupa un accident sau incident in ceea ce priveste asigurarea vehiculului, protectia personals §i a celortalti participanti la trafic, protectia mediului, protectia bunurilor; d) sa respecte perioadele de conducere si perioadele de odihna, conform reqlementarilor legale In vigoare, §i sa utilizeze corect aparatul tahograf; e) sa nu intervina asupra aparatului tahograf sau a limitatorului de viteza pentru scoaterea acestuia din uz sau modificarea caracteristicilor de functionare.

i

5. Cunostinte despre condltille impuse pentru vehicul in trafic national si international de marfa , ,
5.1. Conditii tehnice ale vehiculelor Pentru a circula pe drumurile publice, autovehiculele si remorcile trebuie sa Indeplineasca conditiite tehnice stabilite prin Reglernentarile privind conditiile tehnice pe care trebuie sa Ie lndeplineasca vehiculele rutiere In vederea admiterii In circutatie pe drumurile publice din Romania RNTR 2 (aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor §i locuintei nr. 211/11.02.2003 §i modificate prin Ordinul ministrului transporturilor constructiilor §i turismului nr. 1043/2003). Aceste norme definesc cerintele pe care trebuie sa Ie lndeplineasca

68

vehiculele rutiere la omologarea ln vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania, sub aspectul siqurantei active ~i pasive, protectiei mediului ambiant ~i protectiei drumurilor publice. 5.2. Starea tehnica a vehiculelor si controlul acesteia

Pentru a putea fi rnentinute in circulatie, autovehiculele, remorcile trebuie sa fie in buna stare de functionare si se inspecteaza periodic din punct de vedere tehnic, in conditiile stabilite prin Reqlernentarile privind certificarea lncadrar!i vehiculelor rutiere, inmatriculate, In normele tehnice privind siquranta circulatiei rutiere, protectia mediului si folosinta conform destinatiei, prin inspectia tehnica periodica - RNTR 1 (aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 353/1998 ~i modificate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 565/2000, Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor ~i locuintei nr. 418/2001, Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 756/2002, Ordinul ministrului transporturilor constructiilor ~i turismului nr. 61/2003 ~i Ordinul ministrului transporturilor constructiilor ~i turismului nr. 693/2004). Conform RNTR 1 periodicitatea efectuarii inspectiei tehnice period ice este urrnatoarea: - autovehicule destinate transportului de rnarfuri, avand 0 masa totala maxima autorizata mai mare de 3.500 kg - la un an; - remorci ~i semiremorci avand 0 masa totala maxima autorizata mai mare de 3.500 kg - la un an 5.3. Dotarea vehiculelor de transport marfa cu limitatoare de viteza

Vehiculele de transport marfa trebuie sa fie dotate cu limitator de viteza, reglat astfel incat viteza autovehiculelor din categoriile N2 si N3 sa nu poata depasi 90 km/h. Aceasta dotare s-a realizat dupa urmatorul calendar (conform Ordinului Ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 84/2003 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de autorizare si efectuare a transporturilor rutiere si a activitatilor conexe acestora, aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 1842/2001, in vigoare la acea data): (1) Autovehiculele Tn matriculate lncepand cu data de 1 ianuarie 1988 si care fac parte din categoria N3 au fost dotate cu limitatoare de viteza omologate conform reglementarilor Tnvigoare, astfel: a) in anul 2001, autovehiculele utilizate in trafic international; b) pana la data de 1 ianuarie 2004, autovehiculele din categoria N3 avand mase totale maxime autorizate mai mari de 15 tone; c) pana la data de 1 ianuarie 2006, toate autovehiculele din cateqoria N3. (2) Autovehiculele ale carer emisii poluante se lncadreaza In lirnitele prevazute in Directiva Consiliului nr. 88/77/CEE si care fac parte din categoriile N2, au fost dotate cu limitatoare de viteza omologate conform reglementarilor in vigoare, dupa cum urmeaza: a) de la 1 ianuarie 2005, autovehiculele in matriculate Incepand cu aceasta data; b) pana la data de 1 ianuarie 2006, autovehiculele in matriculate lntre 1 octombrie 2001 si 1 ianuarie 2005, care sunt utilizate in trafic international;

69

c) pana la data de 1 ianuarie 2007, autovehiculele in matriculate tntre 1 octombrie 2001 si 1 ianuarie 2005, care fac parte din categoria N2 avand mase totale maxime autorizate cuprinse Tntre 7,5 si 12 tone, utilizate in trafic intern; d) pana la data de 1 ianuarie 2008, autovehiculele inmatriculate lntre 1 octombrie 2001 si 1 ianuarie 2005, utilizate In trafic intern si care fac parte din categoria N2 avand mase totale maxime autorizate cuprinse intre 3,5 si 7,5 tone. Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) si (2): a) autovehiculele destinate fortelor armate, protectiei civile, serviciilor de lupta Impotriva incendiilor si altor servicii de urgenta, precum si fortelor de aparare a ordinii publice; b) autovehiculele din categoriile N2 si N3 care din punct de vedere constructiv nu pot depasi viteza de 90 km/h; c) autovehiculele utilizate pe drumurile publice pentru lncercari In scopuri stiintifice: d) autovehiculele care efectueaza transport rutier public numai In localitati

c. Cunostinte

specifice pentru conducatorii auto care efectueaza transport rutier public de persoane
1. Generalitati

Transportul rutier public de persoane se efectueaza de catre operatorii de transport rutier numai cu autobuze la bordul carora se afla, pe toata durata transportului, 0 copie conforma a licentei de transport, precum §i licenta de traseu ori autorizatia de transport international sau documentul de transport corespunzator serviciilor ocazionale, dupa caz. Transportul rutier In cont propriu de persoane poate fi efectuat de catre intreprinderi numai cu autovehicule la bordul carora se afla, pe toata durata transportului, 0 copie conform a a certificatului de transport In cont propriu, precum si documente din care sa rezulte faptul ca transportul efectuat este In cont propriu.

2. Cunostlnte privind leqislatia nationala ~i internationala aplicabila tipului de transport de persoane
Pentru a efectua transport rutier public de persoane, operatorul de transport rutier trebuie sa detina la bordul vehiculului 0 copie conforma a Iicentei de transport, precum §i to ate documentele prevazute de reqlernentarile In vigoare. (2) Pentru a efectua transport rutier de persoane in cont propriu, Intreprinderea trebuie sa detina la bordul vehiculului copia conforma a certificatului de transport In cont propriu, precum si documente prin care se dovedeste faptul ca transportul efectuat este in cont propriu.

70

Transportul rutier public de persoane se poate realiza prin servicii regulate, regulate speciale si ocazionale, numai cu autovehicule destinate transportului de persoane, care prin constructie si echipare au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducatorului auto. Clasificarea autobuze/or $i autocare/or Hotararea guvernului nr. 951/1995 privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice In trafic intern si international si pentru transporturi publice de I persoane Tntrafic international; Ordinul MT nr. 254/85 din 1996 (modificat de Ordinul MT nr. 55/1997) pentru I aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice In trafic intern §i international §i pentru transporturi publice de persoane In trafic international; Ordinul MT nr. 458/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea pe categorii a autobuzelor §i microbuzelor utilizate pentru transporturi publice de persoane prin servicii regulate ln trafic national; Clasificarea autocarelor se face de catre Registrul Auto Roman pentru toate autocarele si autobuzele Tnmatriculate Tn Romania, detinute de persoane juridice sau fizice romans, care Ie utilizeaza pentru transportul de turisti In trafic intern §i international si pentru transportul public de persoane in trafic international. Clasificarea pe categorii a autobuzelor si microbuzelor utilizate pentru transporturi publice de persoane prin servicii regulate in trafic national se face de catre Registrul Auto Roman. Acordul INTERBUS - Acordul privind transportul international ocazional de calatori cu autocarul si autobuzul (Acordul INTERBUS) din 2 octombrie 2000 ratificat de Romania prin Legea 439/2002 trebuie Condipi care se aplica operatorilor de transport rutier de calatori Accesul la plata

3. Cunostinte despre condltlile tehnice impuse pentru vehicul in trafic national si international de persoane
3.1. Conditii tehnice ale vehiculelor Pentru a circula pe drumurile publice, autovehiculele §i remorcile trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice stabilite de autoritatea cornpetenta din Ministerul Constructiilor, Transporturilor $i Turismului prin Reglementarile privind conditiile tehnice pe care trebuie sa Ie lndeptineasca vehiculele rutiere in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania RNTR 2 (aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor §i locuintei nr. 211/11.02.2003 si modificate prin Ordinul ministrului transporturilor constructiilor §i turismului nr. 1043/2003). Aceste norme definesc cerintele pe care trebuie sa Ie Indeplineasca vehiculele rutiere la omologarea in vederea admiterii Tn circulatie pe drumurile publice din Romania, sub aspectul siqurantei active §i pasive, protectiei mediului ambiant §i protectiei drumurilor publice.

71

3.2. Starea tehnica a vehiculelor

Si controiul acesteia

Pentru a putea fi mentinute in circulatie, autovehiculele, remorcile trebuie sa fie in buna stare de functionare ~i se inspecteaza periodic din punct de vedere tehnic, in conditiile stabsite prin Reqlernentarite privind certificarea lncadrarii vehiculelor rutiere, in matriculate, in normele tehnice privind siquranta circulatiei rutiere, protectia mediului ~i folosinta conform destinatiei, prin inspectia tehnica periodica - RNTR 1(aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 353/1998 ~i modificate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 565/2000, Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor ~i locuintei nr. 418/2001, Ordinul ministrului lucrariior publice, transporturilor ~i locuintei nr. 756/2002, Ordinul ministrului transporturilor constructiilor ~i turismului nr. 61/2003 ~i Ordinul ministrului transporturilor constructiilor ~i turismului nr. 693/2004). Conform RNTR 1 periodicitatea efectuarii inspectiei tehnice periodice este de 6 luni pentru autovehiculele destinate transportului de persoane si care efectueaza transport public de persoane sau transport de persoane in folos propriu. 3.3. Standarde tehnice aplicabile autobuzelor si autocarelor utilizate in transportul international Autobuzele ~i autocarele utilizate pentru efectuarea serviciilor ocazionale internationale prevazute In AcordullNTERBUS din 2 octombrie 2000 ratificat de Romania prin Legea 439/2002 trebuie sa se conformeze standardelor tehnice prezentate mai jos. Autobuzele ~i autocarele utilizate In transportul international ocazional de calatori trebuie sa lndeplineasca conditiile stabilite in urrnatoarele texte legale: a)Oirectiva Consiliului 96/96/CE privind armonizarea leqislatiei statelor membre referitoare la inspectia tehnica a autovehiculelor si remorcilor acestora b)Oirectiva Consiliului 92/6/CEE privind instalarea si utilizarea in Comunitate a dispozitivelor pentru limitarea vitezei pe anumite categorii de autovehicule c)Oirectiva Consiliului 96/53/CEE privind qreutatile, dimensiunile si alte caracteristici tehnice ale unor vehicule de transport rutier d)Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3821/85 privind echipamentul de inregistrare utilizat in transporturile rutiere sau prin regulile echivalente din Acordul AETR, inclusiv protocoalele la acesta. Autobuzele ~i autocarele utilizate sunt supuse urmatoarelor reguli: 1. autobuzele l?i autocarele In matriculate pentru prima data inainte de 1 ianuarie 1980 nu pot fi utilizate pentru a opera serviciile ocazionale care fac obiectul Acordului INTERBUS; 2. autobuzele l?i autocarele in matriculate pentru prima data intre 1 ianuarie 1980 ~i 31 decembrie 1981 pot fi utilizate numai pana la data de 31 decembrie 2000; 3. autobuzele l?i autocarele inmatriculate pentru prima data intre 1 ianuarie 1982 ~i 31 decembrie 1983 pot fi utilizate numai pana la data de 31 decembrie 2001; 4. autobuzele l?i autocarele in matriculate pentru prima data Intre 1 ianuarie 1984 l?i 31 decembrie 1985 pot fi utilizate numai pana la data de 31 decembrie 2002; 72

5. autobuzele ~i autocarele inmatriculate pentru prima data intre 1 ianuarie 1986 ~i 31 decembrie 1987 pot fi utilizate numai pana la data de 31 decembrie 2003; 6. autobuzele ~i autocarele in matriculate pentru prima data intre 1 ianuarie 1988 ~i 31 decembrie 1989 pot fi utilizate numai pana la data de 31 decembrie 2004; 7. lncepand cu 1 ianuarie 2005 pot fi utilizate numai autobuzele si autocarele inrnatnculate pentru prima data dupa data de 1 ianuarie 1990 (euro 0); 8. lncepand cu 1 ianuarie 2007 pot fi utilizate numai autobuzele ~i autocarele inmatriculate pentru prima data dupa data de 1 octombrie 1993 (euro 1). Un document care atesta data primei Inrnatriculari a vehiculului trebuie pastrat la bord ~i prezentat la cererea oricarui functionar autorizat. In sensul prezentei anexe, termenul data primei lnrnatriculari a vehiculului inseamna prima inmatriculare a vehiculului dupa fabricatie, Cand aceasta data a Inmatricularii nu se cunoaste. data constructiei va fi data de referinta.

In cazul in care motorul original a fost inlocuit cu un alt motor documentulla care se face referire in paragraful 1 va fi Inlocuit cu un document care sa certifice compatibilitatea noului motor cu regulile ornoloqarii mentionate mai sus.
3.4. Dotarea cu limitatoare de vitez3 Vehiculele de transport persoane trebuie sa fie dotate cu limitator de viteza reglat astfe I lncat viteza autovehiculelor din categoriile M2 si M3 sa nu poata depasi 100 km/h. (1) Autovehiculele in matriculate lncepand cu data de 1 ianuarie 1988 si care fac parte din categoria M3, avand mase totale maxime autorizate mai mari de 10 tone, au fost dotate cu limitatoare de viteza omologate conform reglementarilor in vigoare, dupa cum urrneaza: a) din anul 2001, autovehiculele utilizate in trafic international; b) pana la data de 1 ianuarie 2004, autovehiculele din categoria M3 avand mase totale maxime autorizate mai mari de 10 tone, utilizate in trafic interjudetean: c) pana la data de 1 ianuarie 2006, autovehiculele din categoria M3 avand mase totale maxime autorizate mai mari de 10 tone, utilizate in trafic judetean, (2) Autovehiculele ale carer emisii poluante se incadreaza in limitele prevazute in Directiva Consiliului nr. 88/77/CEE si care fac parte din categoriile M2 sau M3, avand mase totale maxime autorizate cuprinse lntre 5 si 10 tone, vor fi dotate cu limitatoare de viteza omologate conform reglementarilor in vigoare, dupa cum urmeaza: a) de la 1 ianuarie 2005, autovehiculele inmatriculate lncepand cu aceasta data; b) pana la data de 1 ianuarie 2006, autovehiculele in matriculate intre 1 octombrie 2001 si 1 ianuarie 2005, care sunt utilizate in trafic international; d) pana la data de 1 ianuarie 2008, autovehiculele inmatriculate intre 1 octombrie 2001 si 1 ianuarie 2005, utilizate in trafic intern si care fac parte din categoria M2.

73

(3) Autovehiculele care apartin categoriei M3 avand masa maxima mai mare de 10 tone si care sunt Inmatriculate anterior datei de 1 ianuarie 2005 pot continua sa fie echipate cu limitatoare de viteza la care viteza maxima este reglata la 100 km/h. (4) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) si (2): a) autovehiculele destinate fortelor armate, protectiei civile, serviciilor de lupta Impotriva incendiilor si altor servicii de urgenta, precum si fortelor de aparare a ordinii publice; b) autovehiculele din categoriile M2 si M3 care din punct de vedere constructiv nu pot depasi viteza de 100 km/h; c) autovehiculele utilizate pe drumurile publice pentru Incercari In scopuri stiintitice; d) autovehiculele care efectueaza transport rutier public numai In tocatitati.

D. Cunostinte specifice pentru conducatorii auto care efectueaza transport rutier cu vehicule avand mase sl/sau dimensiuni de gabarit depastte
1. Mase ~i dimensiuni maxime admise pe drumurile din Romania
Autovehiculele destinate transportului de marfuri in trafic national trebuie sa respecte masele ~i dimensiunile maxime admise prevazute In Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor modificata ~i cornpletata de Ordonanta nr. 26/2003, aprobata prin Legea 227/2003 Pentru circulatta autovehiculelor in Uniunea Europeana trebuie respectate masele ~i dimensiunile specificate In Directiva 96/53/EC referitoare la dimensiunile autorizate In trafic national ~i international si la masele maxime autorizate in trafic international. Masele ~i dimensiunile maxime ad mise sunt prezentate in tabelul de mai jos conform Anexei nr. 2 la Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor reoublicata, cu rnodiftcarile ~i cornpletarile ulterioare

Categoriile de drumuri din punct de vedere al maselor ~i dimensiunilor admise: ER drum European Reabilitat E drum European M drum Modernizat P drum Pietruit

maxi me

= = =

=

74

I

1. DIMENSIUNI MAXIME ADMISE (in metri) 1.1 Lungime 12,00 Autovehicul, altul decat autobuz Remorca 12,00 Vehicul articulat 16,50 Tren rutier 18,75 Autobuz cu doua osii 13,50 Autobuz cu mai mult de doua osii 15,00 I I Autobuz cu remorca 18,75 I I Autobuz articulat 18,75 1.2. t.atlrne (a)

·

ER

E

M

P

m m m m m m m m

12,00 12,00 16,50 18,75 13,50 15,00 18,75 18,75

m m m m m m m m

12,00 12,00 16,50 18,75 13,50 15,00 18,75 18,75

m m m m m m m m

12,00 12,00 16,50 18,75 13,50 15,00 18,75 18,75

m m m m m m m m

Orice vehicul, cu exceptia celor frigorifice 2,55 m 2,55 m 2,55 m ~,55 m avand caroseria izoterma (b) iVehicul frigorific avand caroseria izoterma 2,60m ~.60 m 2,60 m 2,60 m 1.3. lnaltime (orice vehicul) 4,00m 4,00 m 4,00 m 4,00 m Suprastructuri demontabile :?i unitati de transport standardizate cum ar fi containe1.4. rele vor respecta dimensiunile precizate la 1.1., 1.2., 1.3., 1.6., 1.7., 1.8. si 4.4. Daca in spatele autobuzului sunt montate dispozitive detasabile exterioare, cum ar 1.4.a. i cutiile pentru schiuri, lungimea autovehiculului, inclusiv aceste dispozitive, nu rebuie sa depaseasca lungimea maxima prevazuta la pct. 1.1. [Foate autovehiculele sau ansamblurile de vehicule trebuie sa aiba posibilitatea de 11.5. a lntoarce Intr-o coroana circulara cu 0 raza exterioara de 12,5 m !?i 0 raza ! interioara de 5,3 m 1.5.a. Cerinte suplimentare pentru autobuze. Cu vehiculul in stationare, prin trasarea unei linii pe sol, se fixeaza un plan vertical tangent la latura vehiculului plasata spre cercul exterior. In cazul unui vehicul articulat, cele doua pa~i rigide ale acestuia trebuie sa fie pe acelasi aliniament cu planul. Atunci cane vehiculul intra, ~upa 0 traiectorie liniara, pe suprafata circulara descrisa la pet. 1.5., nici 0 parte a rvehiculului nu trebuie sa depaseasca acest plan vertical cu mai mult de 0,6 m. Distanta maxima intre axa pivotului de 1.6. cuplare al semiremorcii si partea din 12,00 m 12,00 m 12,00 m 12,00 m spate a semiremorcii Distanta maxima masurata para lei cu " axa lonqitudinala a trenului rutier din punctul extern aflat cel mai In fata al zonei de tncarcare din spatele cabinei, 1.7. 15,65 m 15,65 m 15,65 m 15,65 m pana la punctul cel mai din spate al remorcii din ansamblu, minus distanta ~intre partea din spate a autovehicul'ului §i partea din fata a remorcii Distanta maxima rnasurata para lei cu axa lonqitudinala a trenului rutier din punctul extern aflat cel mai in fata al zonei de lncarcare din spatele cabinei pana la punctul cel mai din spate al remorcii din ansamblu

1.8.

16,40 m 16,40 m

16,40 m

16,40 m

75

I

2. MASA TOTAlA MAXIMA ADMISA A VEHICUlUlUI (in tone) 2.1. ~ehicule care fac parte dintr-un ansamblu de vehicule 2.1.1. Remorca cu doua osii 17 t 17 t 16 t 18 t 2.1.2. Rernorca cu trei osii 24 t 22 t 20 t 122t 2.2. Ansamblu de vehicule 2.2.1. Tren rutier cu cinci sau sase osii (a) Autovehicul cu doua osii cu remorca cu :40 t 38 t ~Ot ~O t rei osii (b) ~utovehicul cu trei osii cu remorca cu 38 t 140t 140 t 140t ~oua sau trei osii 2.2.2. rv'ehicul articulat cu cinci sau sase osii (a) ~utovehicul cu doua osii cu 38 t 40 t 40 t 140 t semiremorca cu trei osii ~utovehicul cu trei osii cu semiremorca (b) 40 t 38 t 401 140 t cu doua sau trei osii fA.utovehiculcu trei osii cu semiremorca ~u doua sau trei osii care transporta un (c) 42 t 40 t 40 t 144 t container ISO de 40 de picioare tntr-o operatiune de transport combinat rrren rutier cu patru osii compus dintr-un 2.2.3. autovehicul cu doua osii si 0 rernorca cu 36 t 34 t 36 t 36 t ~oua osii ~ehicul articulat cu patru osii compus dintr-un autovehicul cu doua osii ~i 0 ~.2.4. semlrernorca cu doua osii, daca distanta (d) dintre osiile semiremorcii este: 2.2.4. mai mare sau egala cu 1,3 m dar mai mica 34 t 36 t 36 t 36 t 1. sau egala cu 1,8 m 2.2.4. mai mare de 1,8 m 34 t 36 t* 36 t 36 t 2. 2.3. [Autovehicule 2.3.1. ~utovehicul cu doua osii 17 t 18 16 t

~.3.2. ~utovehicul cu trei osii

25 ~26 **

22 t124 t** 22 t

2.3.3. ~utovehicul cu patru osii din care doua osii 32 ~e directie [l**

30 t

30 t

2.4. ~utobuz articulat cu trei osii

28 t 28 t

26 t

3. 3.1.

MASA MAXIMA ADMISA PE OSII (in tone) asia slmpla Osia simpla nemotoare 10 t 10 t

8t

76

I

3.2.

Osia dubla (tandem) a remorcilor ~i semiremorcilor Suma maselor pe osiile componente, daca distanta (d) dintre ele este:

I

3.2.1. mai mica de 1,0 m (d < 1,0)

11 till
i

t

11 t

3.2.2.

mai mare sau egala cu 1,0 m dar mai mica de 1,3 m (1,0 ~ d < 1,3)

16 t 16 t

15t

3.2.3.

mai marc sau egala cu 1,3 m dar mai mica kie 1,8 m (1,3 ~ d < 1,8)

18 t 117t 20 t 20 t

16 t 16 t

3.2.4. mai mare sau egala cu 1,8 m (1,8 ~ d)

psia tripla (trident) a remorcilor ~i semiremorcilor ~uma maselor pe osiile componente, daca distanta (d) dintre ele este: 3.3.1. mai mica sau egala cu 1,3 m (d ~ 1,3) 19 t ~1 t 21 t
3.3.

3.3.2. 3.4. 3.4.1.

mai mare de 1,3 m dar mai mica sau egala cu 1,4 m (1,3 <d ~ 1,4)

24 t 22 t

20 t

!Osia simpla motoare
Osia motoare a vehiculelor la care se face referire la punctele 2.2.1. si 2.2.2.

11,5 10 t ~

9t

3.4.2. 3.5.

11,5 Osia motoare a vehiculelor la care se face 10 t referire la punctele 2.2.3.,2.2.4.,2.3. si 2.4. ~

9t

Osia dubla (tandem) a autovehiculelor Suma maselor pe osiile componente, daca distanta (d) dintre ele este: 10 t 3.5.1. mai mica de 1,0 m (d < 1,0) 11,5 10 t ~

3.5.2. mai mare sau egala cu 1,0 m dar mai mica

16 t 15 t

14 tl15 t***

77

de 1,3 m (1,0 S d < 1,3)

3.5.3. 4. 4.1.

mai mare sau egala eu 1,3 m dar mai mica de 1,8 m (1,3 S d < 1,8)
AL TE CONDITII CONSTRUCTIVE

18

tl19 **

17 t118 t*** 16 t

IMPUSE VEHICULELOR

4.2. 4.3.

4.4.

Pentru toate vehieulele Masa suportata de osia motoare sau osiile motoare ale unui vehieul sau ansamblu pe vehieule va fi de eel putin 25% din masa totala eu tncarcatura a vehieulului sau ansarnblului de vehieule, atunei cand aeestea sunt utilizate in trafie international. Trenuri rutiere Distanta dintre osia din spate a unui autovehicul l?iosia din fata a remoreii va fi de eel putin 3,0 m. Masa maxima adrnisa in functie de ampatament Masa maxima admisa, exprimata in tone, a unui autovehicul cu patru osii nu poate (Jepal?ide cinei ori distanta, exprirnata in metri, dintre axele osiilor extreme ale autovehiculului. Semiremorci Distanta masurata In plan orizontallntre axa pivotului de cuplare si orice punct din partea frontala a semiremorcii nu trebuie sa depaseasca 2,04 m.

*) Plus 0 limita de 2 tone, atunci cand masa maxima adrnisa a vehiculului motor este de 18 tone l?i masa maxima adrnisa a osiei tandem a semiremorcii este de 20 tone l?i osia motoare este prevazuta eu roti jumelate l?i cu suspensie pneumatics sau echivalenta acesteia., **) Se aplica In cazul In care osia motoare este prevazuta cu rof jumelate l?i eu suspensie pneumatics sau echivalenta acesteia, sau In cazul in care fiecare osie motoare este prevazuta cu roti jumelate !iii masa maxima a fiecarei osii nu depaseste 9,5 tone. ***) Se aplica In cazul in care osia este prevazuta cu suspensie pneurnatica sau echivalenta acesteia.

2. Conditii de efectuare a transporturilor cu depasiri de limite maxime admise de greutate ~i/sau de gabarit
HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice stabileste urrnatoarele reguli privind circulatia autovehiculelor cu mase si/sau dimensiuni de gabarit depasite: • Autovehieulul sau ansamblul de vehicule care, prin constructie sau datorita tncarcaturii transportate, depaseste masa totala de 80 tone si/sau lungimea de 40 m ori latirnea de 5 m sau inaltimea de 5 m poate eircula pe drumul public numai in baza autorizatie: speciale emise de administratorul acestuia, cu avizul politlei rutiere. • in circulatia pe drumurile publica, autovehiculul sau ansamblul de vehicule care, cu sau fara incarcatura, are 0 latime intre 3,2 m si 4,5 m inclusiv

78

sau 0 lungime de 25 m trebuie sa fie precedat de un autovehicul de lnsotire, iar cel cu latirnea mai mare de 4,5 m sau lungimea mai mare de 30 m trebuie sa fie lnsotit de doua autovehicule care sa circule unul in fata si celalalt In spate. (2) Pe autostrazi autovehiculul care, cu sau fara incarcatura. depaseste latirnea de 3,2 m trebuie sa fie urmat de un autovehicul de Insotire. (3) Autovehiculul de lnsotire trebuie sa fie echipat cu un dispozitiv special de avertizare cu lumina qalbena si sa aiba montata, In functie de locul ocupat la lnsotire, la partea stanqa din fata sau din spate, placuta de identificare reflectorizanta. avand fondul alb si chenarul rosu (4) Conducatorul autovehiculului cu masa si/sau dimensiuni de gabarit depasite, precum si conducatorii autovehiculelor de lnsotire sunt obliqat] sa puna si sa mentina tn functiune semnalele speciale de avertizare cu lumina galbena, prevazute la art. 32 alin. (1) lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, republicata, cu rnodificarile ~i completarile ulterioare, pe toata perioada deplasarii pe drumul public. • depasite: Este interzisa circulatia autovehiculelor cu mase si/sau gabarite

a) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoare de interzicere, restrictie sau limitare a accesului acestora, daca vehiculul sau ansamblul de vehicule atinge ori depaseste latimea, inaltimea. lungimea sau masele pe axe ori masa totala maxima adrnisa: b) cand vizibilitatea este redusa sau partea carosabila este acoperita cu polei, gheata sau zapada.

79

iNTREBARI RECAPITU LATIVE CONDUcATORI AUTO
1. TRANSPORT RUTIER DE MARFA
1. La efectuarea unui transport rutier public, la bordul unui vehicul trebuie sa se afle: a. licente de transport rutier public; b. certificatul de transport rutier in folos propriu ; c. copia conforrna a licentei de transport ; d. copia conforrna a certificatului de transport rutier in cont propriu .

2.

In cazul efectuarii transportului rutier public de marfuri in trafic national prin document de transport se lnteleqe : a. scrisoarea de transport CMR ; b. avizul de Insotire al rnarfurilor ; c. copia conforma a licentel de transport ; d. copia conforma a certificatului de transport in cont propriu .

3. Autocamioanele cu masa totala maxima autorizata mai mare de 3.5 tone vor efectua inspectia tehnica periodica la intervale de : a. 2 ani de la ultima inspectie ; - b. 1 an de la ultima inspecfie ; c. 6 luni de la ultima inspectie d. 3 ani de la ultima inspectie .

4.

Suplimentar fata de documentul de transport, in cazul transportului marfuri generale in trafic national, la bordul vehiculului trebuie sa se afle : a. fisa de siquranta ; b. certificatul de formare profeslonala ; c. certificatul de agreare ADR ; d. legitimatia de serviciu valabila a conducatorului auto.

public de

5. Viteza concepute a. .. b. c. d.

maxima reglata la limitatoarele de viteza care echipeaza autovehiculele ~i construite pentru transportul de marfuri, nu trebuie sa depaseasca : 85 de Km la ora; \ 90 de Km la ora; 95 de Km la ora ; 100 de Km la ora. a rnarfurilor sau

6. Cine este responsabil de pierderea totala sau partiala deteriorarea rnarfurilor sau lntarzierea la transport : a expeditorul; b. destinatarul; c. intermediarul; -d. transportatorul.

80

7. Pana cane este valabilcarnetul TIR : a. pana la ultima zi de valabilitate stabilita de asociatia qaranta ; • b. pana la data luarii In evidenta de catre biroul vamal de plecare ; c. pana la ultima zi de valabilitate stabilita de Ministerul Transporturilor ; d. pana la ultima zi de valabilitate stabilita de societatea de asiqurari care a eliberat carnetul . 8. Scrisoarea de transport se lntocmeste Tnminimum: a. un exemplar; b. doua exemplare ; c. trei exemplare ;. d. patru exemplare . 9. Conform regulamentului (CE) nr. 561/2006 un conducator auto trebuie sa prezinte cu ocazia unui control ln trafic foile de Tnregistrare (diagramele tahograf) pentru : a. saptamana In curs; b. saptamana In curs ~i ultima zi lucrata din saptamana precedenta ; c. saptarnana In curs ~i ultimele 15 zile anterioare acestei saptarnani ; d. ultimele 28 de zile : 10. Conform regulamentului (CE) nr. 561/2006 durata totala de conducere pentru doua saptamani consecutive nu trebuie sa depaseasca ; a. 80 de ore; b. 86 de ore; c. 90 de ore ; , d. 112 ore. 11. Timpul de odihna zilnic se poate lua lntr-un autovehicul ? a. nu; b. da, daca este condus de celalalt membru al echipajului si cabina este dotata cu pat de dormit ; c. da, daca este stationat ~i echipat cu pat de dormit ;. d. da, daca acesta a fost descarcat . 12. Timpul de odihna zilnic poate fi luat in perioade separate. Care din urrnatoarele variante corespunde prevederilor Regulamentelor Parlamentului European ~i al Consiliului (CE) nr.561/2006 a. 9 ore+3 ore; b. 3 ore+9 ore ;' c. 4 ore+8 ore ; d. 8 ore+4 ore.

13. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006, timpul de odihna zilnic redus pentru conducatorii auto este de : a. minim de 8 ore dar mai mic de 10 ore; b. minim 8 ore dar mai mic de 11 ore; c. minim 9 ore dar mai mic de 11 ore;'

81

d. minim 9 ore dar mai mic de 12 ore. 14. Care din urrnatoarele variante satisfac cerintele Regulamentului (CE) nr.561/2006, privind inlocuirea pauzei de 45 de minute a concucatorului auto prin pauze separate: a. 15 min+15 min+15 min; b. 20 min+25 min; c. 30 min+15min ; d. 15 min+30 min'. 15. Care din urrnatoarele date trebuie mentionate de catre conducatorul diagrama tahograf la inceputul utilizarii acestuia : a. ora introducerii diagramei in tahograf ; b. timpul de condus din ziua anterioara: c. perioada de odihna zilnica ; d. numele ~i prenumele conducatorului auto '. auto pe

16. Viteza de deplasare trebuie adaptata astfel tncat : a. sa permita oprirea autovehiculului in limita carnpului de vizibilitate ;b. sa perrnlta oprirea cat mai rapida a autovehiculului ; c. sa nu depaseasca viteza reg lata a limitatorului de viteza ;d. sa fie cel putin egala cu cea a autovehiculului care circula in fata durnneavoastra pe aceeasi banda. 17. Pentru a controla un derapaj, va trebui : a. sa nu accelerati, nu franati, contrabracati rotile ;. b. sa franali progresiv autovehiculul ; c. sa nu accelerati, franati progresiv ~i contrabracati rotile ; d. sa rotiti volanul pana cand rotile directoare devin paralele lonqitudinala a autovehiculului .

cu axa

18. Conducatorul de autovehicul implicat intr-un accident de circulatle in urma caruia a rezultat numai avarierea autovehiculului este obligat : a. sa nu modifice pozitla vehiculului pana la sosirea unui echipaj de polltie, care va face constatarea la fata locului ; b. sa anunte primul post de politie ~i sa nu modifice pozitia vehiculului pentru a se putea face 0 constatare la locul accidentului ; c. sa semnalizeze locul accidentului cu triunghiurile reflectorizante din dotare; d. sa-I scoata in afara partii carosabile ori daca starea acestuia nu permite, sa-l deplaseze cat mai aproape de bordura sau acostament, sernnalizandu-l corespunzator ~ 19. Factorii care influenteaza distanta de franare : a. numai viteza de deplasare ; b. dimensiunea ~i profilul anvelopei ; c. viteza, masa vehiculului, aderenta ;'

82

d. aderenta partll carosabile ~i viteza . 20. A fi prevazator in conducere lnseamna : a. sa conduci cu viteza constanta: b. sa atentionezi ceilalf participanti la trafic privind qreselile facute ; c. sa respecti regulile de circulatie pe drumurile publice ; d. sa anticipezi situatiile ce pot deveni periculoasecazul transporturilor rutiere efectuate cu autovehicule inchiriate este necesar : a. contractul de inchiriere sa fie la bordul autovehiculului - in copie; b. contractul de inchiriere sa fie la bordul autovehiculului - in original sau in copie conforma cu originalul ;'. c. contractu I de inchiriere nu este necesar sa fie la bordul autovehiculului, se rnentioneaza valabilitatea contractului in foaia de parcurs de catre administratorul firmei; d. ca autovehiculul sa detina licenta de executie . 22. Sunt exceptate de la dobandirea copiei conforme a licente! de transport : a. vehiculele care transports rnarfuri periculoase ; b. vehiculele destinate serviciilor medicale ;'. c. vehiculele cu masa totala maxima autorizata de 4.5 tone; d. vehiculele care transports produse perisabile refrigerate. 23. lnspectiile tehnice period ice se efectueaza : - a. in cadrul statiilor autorizate de RAR ; b. in orice statie tehnica autorizata de RAR;., c. in orice statle tehnica autorizata de constructorul autovehiculului; d. in orice statie service pentru reparatil. 24. Conform Regulamentului Parlamentului European sl al Consiliului nr.561/2006 durata de conducere zilnica de 9 ore poate fi extinsa la 10 ore: a. 0 data pe saptarnana ; b: de doua ori pe saptamana; c. de trei ori pe saptamana ; d. niciodata . 25. Verificarea tahografelor trebuie sa fie facuta la fiecare : 8. 5 ani; b. 4 ani; c. 3 ani; d: 2 ani; (CE) 21.

In

26. lnspectla tehnica periodica la autovehiculele destinate transportului de rnarfuri a carer rnasa totala maxima autorizata este mai mare de 3.5 tone se efectueaza la intervale de cel mult : a. 6luni; b: 12luni; c. 18luni; d. 24 luni .

83

27. Conducatorul auto trebuie sa prezinte in cazul unui control in trafic urmatoarele documente: a. licenta de transport in original; b. cartea de identitate a vehiculului ; c. licenta de executie ; d7 copia conforms a licentei de transport . 28. Saptarnana de lucru conform reqlernentarilor in vigoare privind stabilirea perioadelor de conducere ~i a perioadelor de odihna ale conducatoritor auto este definita astfel : a. orice perioada de timp avand 7 zile consecutive in care conducatorul auto i~i desfasoara activitatea ; b. orice saptarnana care incepe duminica la 00 ~i tine pana luni la 00; c. orice perioada de timp avand 7 zile in care conducatorul auto nu poate avea rnai mult de 5 perioade zilnice de odihna ; d- perioada cuprinsa intre ora 00 a zilei de luni ~i ora 24 a zilei de durninica . 29. Operatorul de transport este raspunzator, conform conventiei CMR, pentru : a. pierderea totala sau partlala a rnarfii, produse intre momentul primirii ~i cel al eliberarii acesteia ; b. transportul rnarfurilor periculoase a carer natura ~i caracteristici au fost tinute ascunse cu intentie de catre expediter; c. avarierea marfll din cauza unui viciu ; d. provenienta rnarfii .

30. Operatorul de transport are obliqatia sa asigure la bord transportului rutier de rnarfuri in trafic international in Turcia ; a. copia conforrna a licente! de transport, in copie ; b. licenta de transport, in original; c: carnetul TIR ; d. avizul medical ~i psihologic al conducatorulul auto.

existenta, in cazul

31. Conform Regulamentului (CE) nr.561/2006 timpul de odihna zilnica normal este de cel putin : a. 9 ore consecutive; b. 10 ore consecutive; c- 11 ore consecutive ; d. 12 ore consecutive ; 32. Conventia CMR se a. transporturilor b. transporturilor c. transporturilor d: transporturilor aplica : funerare lnternationale ; efectelor de stramutare ; efectuate pe baza conventiilor postale internationale ; de rnarfuri perisabile , in trafic international.

84

33. Conducatorul auto este obligat, la primirea marfii sa verifice : a: exactitatea rnentiunilor din scrisoarea de transport ; b. continutul flecarui colet ; c. starea tehnica a autovehiculului ; d. daca marfa acopera 70%din sarcina utila. 34. Documentul care permite reducerea ~i simplificarea formalitatilor ~i controalelor vamale este denumit : a. certificat ADR ; b. scrisoare de transport ; c. ~.]ctura fiscala ; d: carnetul TIR . 35. Conducatorii auto care au peste 45 de ani ~i efectueaza transport de marfuri trebuie sa efectueze examinarea rnedicala ~i psiholoqica la urmatoarele intervale: a. 1 an examinarea medicala ~i 1 an examinarea psiholoqica ; b. 1 an examinarea rnedicala ~i 2 ani examinarea psiholoqica ; c: 1 an examinarea rnedicala ~i 3 ani examinarea psiholoqica: d. 2 ani examinarea rnedlcala ~i 5 ani examinarea psiholoqica. 36. Cui trebuie sa acordati prioritate de trecere intr-o intersectie cu sens giratoriu: a: vehiculelor care circula in interiorul intersectiei ; b. vehiculelor care vin din partea dreapta, c. tuturor vehiculelor care intra in intersectia respective: d. circuland pe drumul cu prioritate aveti prioritate . 37. Pentru care categorie de autovehicule este obligatorie dotarea cu limitatoare de viteza : a. destinate transportului de marfuri, indiferent de capacitate, daca viteza maxima constructiva este mai mare de 100 Km Ih ; b. destinate transporturilor de rnarfuri in trafic international a carer viteza maxima constructive este mai mare de 100km/h ; c- destinate transportului de marfurl ~i care au 0 masa totala maxima autorizata mai mare de 3.5 tone daca viteza maxima constructive este mai mare de 90 km/h ; d. destinate transportului de marfuri ~i care are 0 rnasa totala maxima autorizata mai mare de 3.5 tone indiferent de viteza maxima constructiva. 38. Ce conditii trebuie indeplinite de vehiculele utilizate la transportul rutier de rnarfuri generale : a. vehicule destinate acestui tip de transport trebuie sa fie in proprietatea operatorului de transport ; b. vehicule destinate acestui tip de transport trebuie sa fie inmatriculate definitiv in Romania ; c- vehiculele trebuie sa se incadreze in normele legale de siquranta ~i securitate ce se reqasesc in reqlernentarlle in vigoare privind transporturile rutiere ; d. vehiculele trebuie sa fie prevazute cu sisteme de franare ABS .

85

39. Care din urrnatoarele date trebuie sa fie rnentionate de catre conducatorul auto pe foaia de inregistrare (diagrama tahograf) la lnceputul folosirii acesteia : a. ora introducerii foii de inregistrare in aparatul tahograf ; b. viteza maxima care poate fi inregistrata pe foaia de inregistrare; c. perioada de conducere din ziua anterioara ; d: kilometrajul afisat pe aparatul tahograf la inceputul zilei de rnunca. 40. Pentru care vehicule rutiere este necesar certificatul de agreare eliberat de a. vehicule b.. vehicule c. vehicule d. vehicule care care care care transports transports transporta transports animale vii; rnarfuri periculoase ; marfuri agabaritice ; valori .

RAR:

41. La ce organism se poate adresa conducatorul auto in cazul ruperii unui sigiliu vamal sau al deteriorarii rnarfurilor pe parcurs : a: autorltatnor vamale sau in lipsa acestora altor autoritati competente din tara in care se gase~te ; b. autoritatile vamale din tara de destinatie ; c. autoritaffle vamale sau altor autoritatl competente din tara de plecare ; d. autoritatilor locale din regiunea unde se afla in momentul respectiv . 42. Conform reqlernentarilor in vigoare privind stabilirea perioadelor de conducere ~i a perioadelor de odihna ale conducatorului auto, timpul zilnic de odlhna normal S9 poate efectua in perioade separate a caror durata tnsurnata trebuie sa fie de minim : a. 13 ore; b. 12.5 ore; c: 12 ore; d. 11 ore. 43. Marfurile transportate sub prevederile Conventiei vamale referitoare la transportul rutier de marfuri in trafic international sub acoperirea carnetelor TIR sunt supuse controlului vamal ? a~ da, daca organele vamale considers ca este necesar ; b. nu; c. da, cu avizul asociatiilor garante; d. intotdeauna. 44. in cazul efectuarii transportului rutier de rnarfuri in cont propriu , conducator auto trebuie sa prezinte cu ocazia unui control in trafic urmatoarele documente : a. cartea de identitate a vehiculului ; b. licenla de transport, in copie ; c: copia conforma a certificatului de transport ; d. certificatuI de transport in cont propriu . 45. La bordul autovehiculului trebuie sa se afle : care efectueaza transport rutier public de rnarfu

86

a. b. cd.

cartea de identitate a vehiculului ; licenta de transport ; scrisoarea de transport ; certificatul de transport .

46. Cu ocazia unui control in trafic, conducatorul auto care efectueaza transport rutier public de rnarfuri generale trebuie sa prezinte : a~ certificatul de cornpetenta profesionala a conducatorului auto; b. avizul medical ~i psihologic al conducatorului auto; c. fisa de slquranta pentru marfurile transportate ; d. avizul de expeditie al marfurilor . 47. Scrisoarea de transport prevazuta de conventia CMR constituie : a- proba contractu lui de transport ; b. dovada efectuarii formalitatllor va male ; c. documentul care permite accesulla profesia de transportator ; d. dovada calitalii de operator de transport rutier public. 48. Carnetul TIR poate fi folosit : a. pentru mai multe calatorii, functie de numarul de valef ; b. pentru 0 singura calatorie ; c. pana la data stabillta de Ministerul Transporturilor ; '. d. pentru mai multe autovehicule, functie de nurnarul de volef . 49. Obliga1iile de a respecta regulile privind in ca rca rea , repartizarea tncarcaturii, asigurarea ~i fixarea rnarfurilor transportate revin: a. expeditorului; b. destinatarului; c. Incarcatorului: d: conducatorului auto. 50. Conform Regulamentului (CE) nr.561/2006 timpul de odihna zilnica norrnala poate fi redus astfel ; a. de cel mult 4 ori intre doi timpi de odihna saptamanala ; b: de cel mult trei ori intre doi timpi de odlhna saptamanala ; c. de cel mult 2 ori intre doi timpi de odihna saptamanala ; d. 0 data pe saptarnana . 51. Elementele conducerii preventive sunt; a: viqilenta, prevederea , judecata; b. vlqilenta ~i tndernanarea: c. numai prevederea ~i judecata ; d. numai viqilenta ~i prevederea . 52. Ordinea de interventle pentru acordarea primului ajutor unei persoane care a suferit mai multe leziuni este : a: degajarea caller respiratorii, oprirea hemoragiilor, imobilizarea fracturilor ; b. imobilizarea fracturilor, degajarea caller respiratorii, ~i oprirea hemoragiilor;

87

c. oprirea hemoragiilor, degajarea caller respiratorii, imobilizarea fracturilor; d. nu are irnportanta . 53. lnfluenteaza masa Incarcaturii distanta de franare: a. nu; b. cu cat masa este mai mare, cu atat distants de franare este mai mica deoarece creste aderenta ; c: cu cat masa este mai mare, cu atat distanta de franare este mai mare; d. depinde de pneurile cu care este echipat autovehiculul. 54. Imobilizarea unui vehicul se dispune in cazul savar~irii de catre conducatorul acestuia a uneia dintre urmatoarele fapte : a! nu respecta timpii de conducere ~i de odihna prevazute de lege; b. conducerea unui vehicul despre care exista date sau inforrnatii ca face obiectul unei fapte de natura contraventionala ; c. neprezentarea copiei conforme a licentei de transport ; d. conducerea unui vehicul tnmatricutat in alta tara . 55. Care dip urmatoarele sisteme este proiectat pentru a fi utilizat la parcurgerea pantelor lungi: a. sistemul de control al tractlunii ; b: sistemul de franare de incetinire; c. sistemul ASS; d. sistemul de blocare hidraulica a dlferentialului . 56. Conducatorul auto poate sa intervina asupra aparatului tahograf: a. da, daca constata ca nu functioneaza corect; b. da, daca acesta nu inregistreaza corect dar numai daca se afla in cursa ~i nu poate revenii in 24 de ore la locul unde autovehiculul este parcat in mod curent; c. da, daca interventia se realizeaza cu acordul persoanei desemnate ; d: nu. 57. Conform nr.561/2006 , in timpul de odihna a. minim b: minim c. minim d. minim Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) cazul conducerii autovehiculelor in echipaj de doi conducatori auto, , este de : 8 ore in 24 de ore; 8 ore in 30 de ore ; 9 ore in 24 de ore; 9 ore in 30 de ore.

58. Prin dlstanta de oprire Inteleqern: a: suma dintre distants parcursa in timpul de reactie ~i distanta parcursa in timpul de franare ; b. distanta de franare pana la oprire ; c. dlstanta parcursa din momentul actionarii pedalei de frana pana la oprire ; d. distanta parcursa intre momentul sesizarii obstacolului ~i actionarea pedalei de frana .

88

59. Prin rnasa totala maxima autorizata se lnteleqe : a: masa maxima a unui autovehicul lncarcat, declarana adrnisiblla In urma omoloqarii de catre autoritatea cornpetenta ; b. masa proprie a autovehiculului ; c. masa sarcinii utile autorizate pentru transport ; d. masa maxima adrnisa pentru drumurile de categoria E . 60. Consumul de carburant crests : a. la ridicarea piciorului de pe pedala de acceleratie ; b: la rularea cu prelata nefixata ; c. la 0 turatie joasa ; d. la coborarea pantelor lungi . 61. Timpul de odihna zilnic normal poate f luat In perioade separate . Care din urmatoarele variante corespunde prevederilor Regulamentului Parlamentului European !?ial Consiliului (CE) nr.561/2006 : a. 90re+20re+2 ore; b. 8 ore +3 ore +1 ora; c. 8 ore + 4 ore; d: 3 ore + 9 ore. 62.

In

ce conditii carnetul TIR va putea fi prezentat birourilor vamale de destinatie : a. doar daca toate birourile de politie de frontiers au acceptat carnetul TIR ; b. doar daca toate birourile CNADNR din frontiera au acceptat carnetul TIR ; c- doar daca toate birourile vamale de plecare au acceptat carnetul TIR ;~ d. doar daca este cornpletata prima paqina a carnetului TIR .

63. In cazul unui echipaj dublu, In timp ce vehiculul se afla In mers, cel de-al doilea conducator auto care nu este la volan poate sa-si efectueze odihna zilnica : a. da, daca autovehiculul este echipat cu pat de dormit ; b: nu, autovehiculul trebuie sa fie oprit ; c. nu, se considera timp de conducere ; d. da, daca odihna este minim 9 ore consecutive. 64. Arimarea marfurilor este obtlqatia : a: conducatorului auto; b. expeditorului; c. persoanei desemnate sa conduca activitatea de transport rutier ; d. consilierului de siquranta . 65. Pentru transportul rutier public de rnarfuri In trafic national, prin documentul de transport se lnteleqe : a. licenta de transport valabila pentru transportul rutier de rnarfuri ; b: scrisoarea de transport CMR ; c. copia conforrna a licentei de transport ; d. autorizatia de transport marfa prin servicii regulate. 66. Transportatorul este raspunzator, conform conventiei CMR pentru :

89

a. avarierea ambalajelor din cauza conditiilor meteorologice ; b. lncarcarea vehiculului sub sarcina utila a acestuia; c. avarierea marfii din cauza unui viciu propriu al acesteia ; d: pierderea totala sau partiala a marfii . 67. Cine are obliqafia sa verifice exactitatea mentiunilor din scrisoarea de transport CMR: a. expeditorul; b. destinatarul; c." conducatorul auto; d. incarcatorul . 68. in timpul unei zile de lucru un conducator auto schirnba autovehiculul. Ce obliqatie are privind utilizarea diagramei tahograf : a. introduce 0 noua diaqrama in aparatul tahograf al celui de-al doilea autovehicul ; b. foloseste acelasi diaqrarna tahograf, notand noul nurnar de inmatriculare langa cel al primului autovehicul ; c. foloseste aceiasi dlaqrarna tahograf dar consernneaza manual pe verso timpii de conduceresi de odihna ; d: foloseste aceiasi diaqrarna tahograf, notand in prealabil pe verso nurnarul de inmatriculare al celui de-al doilea autovehicul ~i ora la care a facut schimbarea . 69. Transportul rutier international de marfuri poate fi executat cu capul de tractor inmatriculat in Romania iar semiremorca in stralnatate ? a~ da; b. nu, lntrucat cabotajul este interzis in Romania; c. da, daca vehiculul intra in categoria de clasificare EURO 3 ; d. da, daca vehiculul intra in grupa de clasificare EURO 4 .

90

2. TRANSPORT RUTIER DE PERSOANE
1. In efectuarea transportului ocazional de persoane in trafic national, la bordul autovehiculului trebuie sa existe : a. documentul de control ; b. licenta de executie ; c. lista persoanelor transportate lntocmlta, parafata ~i barata dupa ultima persoana lnscrlsa de catre beneficiar ; d. documentul de control prevazut de acordullNTERBUS . 2. Care este termenul maxim de preluare a persoanelor din autovehiculele rarnase imobilizate pe un traseu interjudetean : a. 3 ore; b. 4 ore; c. 5 ore; d. 6 ore. 3. Timpul de odihna zilnic normal poate fi luat in perioade separate. Care din urrnatoarele variante corespunde prevederilor Regulamentului Parlamentului European ~i al Consiliului (CE) nr.561/2006 a. 9 ore+ 4 ore; b. 9 ore + 2 ore + 2 ore; c. 3 ore + 9 ore ; d. 9 ore + 3 ore. 4. Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate poate fi : a. ocazional sau turistic ; b. in regim de taxi; c. efectuat conform graficului de circulatie ; d. in regim rent a car. 5. Conducatorii auto care au peste 45 de ani ~i efectueaza transport de persoane trebuie sa efectueze examinarea medlcala ~i psiholoqica la urmatoarele intervale: a. 1 an examinarea medicala ~i 1 an examinarea psiholoqica; b. 1 an examinarea rnedicala ~i 2 ani examinarea psiholoqica: c. 1 an examinarea rnedicala ~i 3 ani examinarea pslholoqica: d. 2 ani examinarea rnedicala ~i 5 ani examinarea psiholoqica. 6. Operatorul de transport are obllqatia sa asigure, in cazul transportului de persoane prin servicii regulate, existenta la bordul autovehiculului a unuia dintre urmatoarele documente: a. llcenta de traseu - in copie ; b. caietul de sarcini al licente! de traseu - in copie ; c. certificatul de cornpetenta profesionala al conducatorului auto; d. licenta de transport - in original. 91

7. In cazul efectuarli unui transport ocazional de persoane Bucurestl-lstarnbul, bordul autovehiculului trebuie sa existe : a. documentul de control prevazut de acordul INTERBUS ; b. avizul medical !?ipsihologic al conducatorului auto; c. licenta de traseu - Tnoriginal; d. graficul de circulatle .

la

8. Transportul public de persoane prin servicii ocazionale Tntrafic international poate fi efectuat cu autobuze clasificate Tncategoria a-2-a pe distante de cel mult : a. 500 km pe sens ; b. 1000 km pe sens ; c. 1500 km pe sens ; d. 2500 km pe sens ;
9. Care din urmatoarele variante satisfac cerintele Parlamentului European !?i al Consiliului (CE) nr.561/2006 privind Tnlocuirea pauzei de 45 de minute a conducatorului auto .prin pauze separate: a. 30 de minute + 25 de minute; b. 15 minute + 30 de minute; c. 15 minute + 15 minute +15 minute; d. 30 de minute + 15 minute. 10. Ce conditii se impun cu privire la autovehiculele utilizate pentru transportul rutier de persoane prin servicii regulate Tntrafic interjudetean : a. autovehiculele sa alba certificat de agreare eliberat de RAR. b. autovehiculele vor fi dotate cu aparat tahograf ; c. autovehiculele vor fi dotate cu aparate de aer condltionat ; d. autovehiculele trebuie sa alba 0 capacitate de cel putln 17 locuri pe scaune, inclusiv locul soferului . 11. Viteza maxima reg lata la limitatoarele de viteza care echipeaza autovehiculele concepute !?iconstruite pentru transportul de persoane, nu trebuie sa depaseasca : a. 80 km Ih ; b. 90 km/h ; c. 100 km/h ; d. 110 km/h . 12. In cazul transporturilor rutiere efectuate cu autovehicule inchiriate este necesar : a. contractu I de inchiriere sa fie la bordul autovehiculului in copie ; b. contractul de inchiriere sa fie la bordul autovehiculului Tn original sau Tn copie conforma cu originalul ; c. contractul de Tnchiriere nu este necesar sa fie la bordul autovehiculului ; d. ca vehiculul sa detina llcenta de executie . 13. Regulamentul Parlamentului European !?ial Consiliului (CE ) nr.561 I 2006 nu se aplica : a. autovehiculelor de transport persoane cu 0 capacitate mai mica de 17 locuri, inclusiv locul conducatorului auto;

92

b. transporturilor de persoane prin servicii regulate speciale; c. transporturilor de persoane prin servicii ocazionale ; d. autovehiculelor de transport persoane cu 0 capacitate locuri, inclusiv locul conducatorului auto.

mai mica de 9

14. Conducatorli auto din grupa de varsta 21-45 ani, care efectueaza transport public de persoane trebuie sa efectueze examinarea rnedicala ~i psiholoqica la urrnatoarele intervale : a. 1 an examinarea medicala ~i 1 an examinarea psiholoqica ; b. 1 an examinarea rnedicala ~i 2 ani examinarea psihcloqica: c. 1 an examinarea rnedicala ~i 3 ani examinarea psiholoqica: d. 2 ani examinarea rnedicala ~i 5 ani examinarea pslholoqica, 15. Cum a. b. c. d. 16. influenteaza viteza de deplasare, distants de oprire in siquranta : la dublarea vitezei, distanta de oprire se mareste patru ori ; la dublarea vitezei, distanta de oprire se rnareste de doua ori ; nu i~i modifies valorile prin dublarea vitezei ; la dublarea vitezei, distanta de oprire se rnareste de trei ori .

Conform Regulamentului Parlamentului European §i al Consiliului ( CE ) nr. un conducator auto nu trebuie sa conduca in doua saptarnani consecutive mai mult de: a. 90 ore; b. 92 ore; c. 96 ore; d. 120 ore.
561/2006

17. Conform Regulamentului European §i al Consiliului ( CE ) nr.561/2006 conducere saptarnanala nu trebuie sa depaseasca : a. 45 ore; b. 54 ore; c. 56 ore; d. 60 ore.

durata de

18. Conform Parlamentului European ~i al Consiliului ( CE ) nr.561/2006 un conducator auto trebuie sa prezinte cu ocazia unui control in trafic foile de inregistrare (diagrama tahograf ) pentru : a. saptamana in curs; b. saptamana in curs ~i ultima zi din saptarnana precedenta ; c. saptarnana in curs ~i ultimele 15 zile anterioare acestei saptarnanl ; d. ultimele 28 de zile . 19. Prin distanta de oprire se Inteleqe: a. suma dintre distanta parcursa in timpul de reactie §i distanta parcursa in timpul de franare ; b. distanta de franare pana la oprire ; c. dlstanta parcursa din momentul actionarii pedalei de frana pana la oprire ;

93

d. distanta pedaJei de frana .

parcursa

Tntre momentuJ sesizarf

obstacoJuJui l?i actionarea

20. in cazul unui echipaj dublu, In timp ce vehiculul se afla tn mers, cel de - al doilea conducator auto care nu este la voJan poate sa-sl efectueze odihna zilnica ? a. da, daca autovehiculul este echipat cu pat de dormit ; b. nu, autovehiculul trebuie sa fie oprit ; c. nu, se considera timp de conducere ; d. da, daca odihna este de minim·g ore consecutiv . 21. Tnainte de prima cursa a zilei, un sofer trebuie sa mentioneze tahograf urmatoarele date : a. localitatea de la care tn cepe sa foloseasca diagrama ; b. perioada de conducere din ziua anterioara ; c. durata serviciului din ziua curenta: d. seria permisului de conducere . in diaqrarna

22. Care din condifiile de mai jos se impun pentru executarea transporturilor de persoane : a. sa nu circule cu usite deschise sau cu pasageri pe scara autobuzului ; b. sa se asigure urcarea l?i coborarea bagajelor inclusiv In salonul autovehiculelor ; c. sa se opreasca pentru urcarea sau coborarea pasagerilor, la cere rea expresa a acestora ; d. sistem de franars ABS . 23. Conform Regulamentului Parlamentului European l?i al Consiliului 561/2006 durata de conducere zilnlca de 9 ore poate fi extinsa la 10 ore? a. 0 data pe saptamana ; b. de doua ori pe saptarnana ; c. de trei ori pe saptamana ; d. niciodata . (CE) nr.

24. Care din condltiile de mai jos se impun la transportul de persoane prin curse ocazionale sau turistice In trafic national : a. utilizarea documentului de control INTERBUS sau lista de pasageri ; b. sa nu se Tmbarce suplimentar persoane fata de cei prevazuti in documentul de control ; c. sa detina lista pasagerilor la bordul autobuzului l?i biletele de calatorie ; d. utilizarea de bilete de calatorie pentru fiecare calatorle . 25. In salonul autobuzului pot fi transportate : a. bagaje de mana; b. bagajele asezate pe culoare de acces ; c. bagaje asezate pe scaunele libere din salonul autobuzului ; d. bagaje a carer greutate este mai mica de 30 de kg . 26. Autocarele de scurta dlstanta, care efectueaza transport international, autocare destinate transportului public de persoane pe 0 distanta maxima de : 94 sunt

a. b. c. d.

500 de km pe sens ; 1000 de km pe sens ; 1500 de km pe sens ; 2500 de km pe sens .

27. lnspectla tehnica periodlca la autobuzele destinate transportului de persoane in regim interurban se efectueaza la : a. 1 an de la ultimul ITP ; b. 3 luni de la ultimul ITP ; c. 6 luni de la ultimul ITP ; d. 2 ani de la ultimul ITP . 28. Conform Regulamentului Parlamentului European l?i al Consiliului nr.561/2006 timpul de odihna zilnic redus pentru conducatorii auto este de: a. minim 8 ore dar mai mic de 9 ore; b. minim 8 ore dar rnai mic de 10 ore; c. minim 9 ore dar mai mic de 10 ore; d. minim 9 ore dar mai mic de 11 ore. (CE)

29. Conform Regulamentului Parlamentului European l?i al Consiliului (CE) nr.561/2006, in cazul conducerii autovehiculului in echipaj de doi conducatori auto, timpul de odihna este : a. minim 8 ore in 24 de ore; b. minim 8 ore in 30 de ore; c. minim 9 ore in 24 de ore; d. minim 9 ore in 30 de ore. 30. De ce este necesar sa se pastreze dupa 0 ploaie torentiala 0 distanta mult mai mare fata de autovehiculul din fala : a. deoarece distanta de oprire este mult mai mare; b. in asemenea conditii nu apare nici un pericol ; c. distanta de oprire in slquranta nu se modifica fala de carosabilul uscat ; d. pentru ca vizibilitatea este dirninuata . 31. Conform Regulamentului Parlamentului European l?i al Consiliului (CE) nr.561/2006 un conducator auto trebuie sa prezinte cu ocazia unui control in trafic foile de inregistrare (diagramele tahograf) pentru : a. saptarnana in curs; b. saptamana in curs l?i ultima zi lucrata din saptarnana precedenta ; c. saptarnana in curs l?iultimele 15 zile anterioare acestei saptaman' ; d. ultimele 28 de zile . 32. in cazul efectuarli transportului ocazional de persoane in trafic international In state din afara Uniunii Europene, la bordul autovehiculului trebuie sa existe : a. documentul de control prevazut de acordul INTERBUS ; b. avizul medical si psihologic al conducatorului auto; c. licenta de traseu in original ; d. documentul doveditor pentru existenta locului de parcare al vehiculului .

95

33. Care este termenul maxim de preluare a persoanelor din autovehiculele rarnase imobilizate pe un traseu judetean : a. 6 ore; b. 5 ore; c. 3 ore; d. 4 ore. 34. Regulamentul Parlamentului European ~i al Consiliului nr.561/2006 nu se apllca : a. autovehiculelor care efectueaza transport de persoane prin servicii regulate la care parcursul liniei nu depaseste 50 km/h ; b. autovehiculelor de transport persoane cu 0 capacitate mai mica de 10 locuri, inclusiv conducatorul auto; c. transportul de persoane prin servicii ocazionale ; d. transportul de persoane prin servicii regulate speciale. 35. Transportul rutier de persoane prin servicii ocazionale in trafic national se poate efectua pe baza : a. autorizatiei eliberate de autoritatea competenta ; b. licenta de traseu ; c. documentului de control; d. leqitirnatiilor de transport .

36. Potrivit Regulamentului (CE) nr.561/2006 durata zllnica de conducere maxima este de: a. 9 ore, poate fi prelungita la 10 ore de trei ori intr-o saptamana ; b. 9 ore, poate fi prelungita la 10 ore de doua ori lntr-o saptamana ; c. 9 ore, poate fi prelungita la 10 ore de patru ori Intr-o saptarnana ; d. 9 ore, poate fi prelungita la 11 ore intr-o saptamana de doua ori . 37. Documentul de control INTERBUS este obligatoriu la transportul : a. prin servicii regulate nationals ; b. prin servicii regulate speciale; c. prin servicii ocazionale in trafic national; d. prin servicii ocazionale liberalizate in trafic international. 38. Ce concltii se impun in cazul efectuarii transportului rutier public de persoane prin servicii regulate: a. sa utilizeze pe timpul executarii transportului placa de traseu ; b. autovehiculele utilizate sa fie dotate cu aparat de taxare ; c. la bord sa se afle lista de pasageri ; d. sa se imbarce pasagerii numai in limita nurnarului de locuri pe scaune.

39. Unul dintre documentele care trebuie sa se gaseasca la bordul autovehiculului ce efectueaza transport rutier public de persoane este :

96

a. b. riscuri de c. d.

copia conforma a licentei de transport, in copie ; asigurarea pentru persoanele transportate ~i bagajele acestora pentru accidente ce cad in sarcina operatorului de transport rutier, in copie : avizul medical ~i psihologic ; licenta de transport, in copie .

40. Prin documentul de transport pentru transportul rutier public de persoane prin servicii regulate in trafic national se Inteleqe : • a. documentul de control; b. scrisoarea de transport CMR ; c. licenta de traseu insotita de graficul de circulatie aferent ; d. licente de traseu . 41. Copia conforms a licentei de transport sau a certificatului de transport in cont propriu confine informatii privind : a. intreprinderea ~i tipul de transport efectuat ; b. intreprinderea ~i nurnarul de inmatriculare a vehiculului ; c. nurnarul de inmatriculare a vehiculului ~i nurnarul sasiului ; d. inspectia tehnica periodica . 42. Ce obliqatle are conducatorul auto in cazul defectarii aparatului tahograf : a. indicatiile referitoare la diferitele perioade de activitate trebuie sa fie scrise de mana pe spatele diagramelor, utilizand simbolurile corespunzatoare ; b. sa opreasca imediat ~i sa nu mai conduca pana la repararea tahografului ; c. pana la terminarea cursei nu are nici 0 obliqatie, d. sa anunte imediat persoana desernnata. 43. Un conducator auto angajat la un operator de transport roman care efectueaza transport in trafic national trebuie sa prezinte cu ocazia unui control in trafic diagramele tahograf pentru : a. saptamana in curs; b. saptarnana in curs ~i ultima zi lucrata din saptarnana precedenta: . c. saptamana in curs ~i ultimele 15 zile anterioare acestei saptarnani ; d. ultimele 28 de zile . 44. In cazul efectuarii carui tip de transport rutier de persoane, dintre cele enumerate, este prevazuta de lege obligativitatea asiqurarii afisarn, in interiorul vehiculului a tarifului de transport pe baza de leqitirnatie de calatorie : a. servicii regulate speciale in trafic national; b. servicii regulate in trafic international; c. servicii regulate in trafic national; d. servicii regulate speciale in trafic international. 45. Care din urmatoarele sisteme este proiectat pentru a fi utilizat pantelor lungi: a. sistem ASR; b. sistem ASS; c. sistem de franare de incetinire; la parcurgerea

97

d. sistem de blocare a diterentiahrlui

.

46. Viteza maxima reglata la limitatoarele de viteza care echipeaza autovehiculele concepute l?i construite pentru transportul de persoane , nu trebuie sa depaseasca : a. 85 de km/h ; b. 90 de km/h ; c. 100 de km/h ; d. 110 km/h . 47. lnfluenteaza masa autovehiculului dlstanta de franare : a. nu; b. cu cat masa este mai mare, cu atat distanta de franare este mai mica deoarece creste aderenta ; c. cu cat masa este mai mare, cu atat distanta de franare este mai mare; d. depinde de pneurile cu care este echipat vehiculul . 48. In timpul unei zile de lucru un conducator auto schlmba autovehiculul. Ce obliqatii are privind utilizarea diagramei tahograf : a. introduce 0 noua dlaqrarna in aparatul tahograf al celui de-al doilea autovehicul; b. foloseste acelasi diaqrarna tahograf, notand noul nurnar de inmatriculare langa cel al primului autovehicul ; c. foloseste aceiasi dlaqrarna dar consernneaza manual pe verso timpii de conducere l?ide odihna ; d. foloseste aceiasi diaqrama tahograf dar consemneaza manual pe verso nurnarul de inmatriculare al celui de-al doilea autovehicul, kilometrajul acestuia ~i ora la care a facut schimbarea . 49. Care din conditille de mai jos trebuie sa Ie Indeplineasca autovehiculele transport persoane : a. autovehiculele trebuie sa alba viza de inspectie tehnica valabila ; b. autovehiculele trebuie sa fie obligatoriu supraetajate ; c: autovehiculele trebuie sa fie dotate cu sistem ABS (Ia sistemul franare) ; d. fiecare loc trebuie sa alba centura de siquranta . de

de

50. Care din conditiile de mai jos trebuie sa Ie indeplineasca autovehiculele care executa curse regulate de calatori : a. afisarea in interiorul salonului a numelui societatii detlnatoare a autovehiculului ; b. sa alba placuta de c1asificare apllcata lateral dreapta ~i spate; c. locuri prevazute cu scaune ergonomice prevazute cu scaune pentru invalizi ~i batrani ; d. sa fie dotat cu aparat radio ~i aer condlfionat . 51. Care din conditlile comerciale de mai jos se impun la transportul de persoane prin servicii regulate in trafic national:

98

a. b. c. d.

transportul transportul transportul transportul

gratuit al copiilor sub 5 ani pentru care nu se soliclta loc separat; gratuit al copiilor sub 6 ani pentru care nu se solicita loc separat; gratuit al copiilor sub 7 ani pentru care nu se solicita loc separat; gratuit al tuturor copiilor pentru care nu se solicita loc separat.

52. Statiile utilizate la transportul de persoane prin servicii regulate pot fi ; a. capete de traseu, In incinta societatii ; b. autoqan autorizate de aqentille ARR ; c. statii detinute de persoane juridice ; d. oprirea se poate face In statille autorizate de RAR . 53. Autocarele sunt autovehicule destinate transportului de persoane avand minim: a. 10 locuri pe scaune, inclusiv cel al conducatorului auto; b. 22 de locuri pe scaune, inclusiv cel al conducatorului auto; c. minim 40 de locuri, inclusiv cel al conducatorului auto; d. maxim 18 locuri, inclusiv cel al conducatorului auto.
I I 54.

I.T.P.-ul la microbuzele destinate transportului de persoane In regim interurban se efectueaza periodic la : a. 1 an; b. 3luni; c. 6luni; . d. 2 ani; European ~i al Consiliului (CE ) nu nu nu nu depaseste depaseste depaseste depaseste 30 40 50 60 de de de de km/h ; krn/ora ; km/h ; km/h .

55. Prevederile Regulamentului Parlamentului nr.561/2006 nu se aplica la : a. vehiculele a carer viteza maxima admisa b. vehiculele a carer viteza maxima adrnisa c. vehiculele a carer viteza maxima adrnisa d. vehiculele a carer viteza maxima adrnisa

56. Perioada de conducere zilnlca poate depasi 9 ore? a. nu poate depasl 9 ore; b. da, pana la 10 ore pe saptamana; c. da, pana la 10 ore de doua ori pe saptamana: d. da, pana la 10 ore de trei ori pe saptamana. 57. Odihna zilnica se poate lua lntr-un vehicul : a. nu decat In alta localitate ; b. da, daca sltuatia 0 impune; c. da, daca acesta este stationat; d. da, daca acesta a fost descarcat 58. Un sofer trebuie sa returneze diagrama tahograf patronului: a. in 14 zile de la completarea sa; b. in 12 zile de la completarea sa ; c. in 21 de zile de la completare ; d. cand este fortat de catre patron.

99

59. Conform Prevederilor Regulamentului Parlamentului European ~i al Consiliului (CE) nr.561/2006 un conducator auto poate sa-si reduca odihna la : a. 8 ore intr-o perioada de 30 de ore; b. 9 ore intr-o perioada de 30 de ore; c. 8 ore intr-o perioada de 24 de ore; d. 9 ore intr-o perioada de 24 de ore. 60. Discurile utilizate la un tahograf trebuie sa poata inregistra continuu cel putin: a. 12 ore; b. 18 ore; c. 24 ore; d. 48 ore.

61. Factorii care dirninueaza capacitatea de conducere sunt : a. alcoolul ~i medicamentele; b. oboseala si alcoolul ; c. numai stupefiantele ; d. oboseala, alcoolul, stupefiantele. 62. Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de catre 0 persoana care are 0 imbibalie alcoolica de 0.85g/l alcool pur in sanqe se pedepseste cu: a. arnenda penala ~i retinerea permisului de conducere; b. amend a penala ~i anularea permisului de conducere ; c. inchisoare ~i anularea permisului de conducere ; d. numai amend a penala. 63. Este permisa circulatla cu un autovehicul avariat in urma unei coliziuni usoare : a. da, daca define autorizatie ellberata de politle ; b. da, pana cand posesorul are posibilitatea sa-I repare ; c. da, dar nu mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei ; d. da, dar numai pana la primul service auto. 64. La examinarea unor inreqistrari de viteza pe 0 diaqrarna tahograf se constata C sunt multe va rfu ri ascutite in sus ~i in jos foarte apropriate intre ele. Acest lucr indica: a. 0 conducere nesatisfacuta .neeconornica ; b. 0 conducere buna: c. 0 conducere norrnala, dar necesitand lrnbunatatiri; d. 0 conducere norrnala. 65. Controlul starii tehnice a vehiculelor in trafic se efectueaza de: a. Compania Nationala de Autostrazi ~i Drumuri Nationale din Romani (C.N.A.D.N.R.); b. ARR in comun cu Politia Rutiera ; c. ARR in comun cu C.N.AD.N.R ; d. Polltla Rutiera in comun cu RAR .
W

100

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful