P. 1
Yoga-Sutras-Patanjali

Yoga-Sutras-Patanjali

|Views: 408|Likes:
Published by iosifoi

More info:

Published by: iosifoi on Jan 30, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/07/2014

pdf

text

original

YOGA SUTRAS - Patanjali

Prefaţă
INTRODUCERE

Capitolul 1 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Index termeni folosiţi

http://www.unique.ro/yoga_sutras/Capitolul%201.htm

Cap. I, Cap. II, Cap. III, Cap. IV, (prefaţă, introducere, index termeni folosiţi)

Prefaţă

Scopul sistemului YOGA aşa cum apare el în diferite tratate fundamentale

"YOGA SUTRAS" (sec. II sau III e.n.) - Patanjali

= Absorbirea întru totul a adeptului în "eul" său real (în conştiinţa sa pură, fără obiect). În stadiul respectiv, conştiinţa individuală se topeşte în conştiinţa cosmică, iar "eul" real se topeşte în fiinţa universală. Stabileşte cele 8 YOGA: 1. Abţineri 2. Respectarea prescripţiilor (non-violenţa; castitatea; izolarea; reguli dietetice) 3. Posturile 4. Respiraţia controlată 5. Retragerea simţurilor 6. Concentrarea 7. Meditaţia 8. Samadhi Tratează în detaliu cap. 1 şi 2 trecând repede şi în termeni generali peste cap. 3 şi 4. Referitor la Posturi se spune, pur şi simplu, că este preferabil de a se adopta "o postură în care adeptul se poate menţine mai multă vreme uşor", iar în privinţa Respiraţiei controlate, este la fel de laconic. Pentru a-şi putea permite şi tehnici mai avansate, adeptul trebuie să stăpânească perfect diferitele practici de purificare. Pe primul loc se află purificarea sistemului digestiv: Practici de purificare a sistemului digestiv: a. introducerea şi scoaterea lentă pe esofag a unei tulpini de trestie. b. înghiţirea unei cantităţi de apă călduţă, atât cât poate încăpea în stomac şi apoi scoaterea ei din stomac prin vomare.

c. înghiţirea unei bucăţi de pânză (faşă) de 7 m lungime şi 10 cm lăţime, şi apoi scoaterea ei afară. (Sunt necesare 1-2 luni de practică pentru ca adeptul să se obişnuiască să înghită cei 7 m de pânză în 10 minute). Prin acest procedeu se curăţă bine deşeurile ce acoperă pereţii stomacului. - YOGA în general pare a fi apărut sub formă de "RAJA YOGA" (=Unirea Supremă cu Absolutul, cu ajutorul meditaţiei). - RAJA YOGA a fost treptat înlocuită, acum mai bine de o mie de ani, cu HATHA YOGA (= Unirea forţată, cu ajutorul tehnicilor fiziologice). - HATHA YOGA a rămas în esenţa sa neschimbată pe parcursul ultimilor o mie de ani. - Simpatizanţii europeni nu cunosc (din pacate) - în privinţa doctrinei pe care ea este bazată - decât versiuni cenzurate. Astfel, părerea generală în Occident este că HATHA YOGA nu e decât un sistem de exerciţii de gimnastică, destinat să destindă corpul şi spiritul în vederea facilitării meditaţiei. Faţă de europeni, indienii trec sub tăcere faptul că ar exista şi ceva misterios sau ocult în HATHA YOGA. În realitate toţi adepţii indieni consideră că HATHA YOGA este o cale ce duce şi la puteri supranaturale. Ei văd în fiecare postură sau exerciţiu o semnificaţie simbolică şi un scop fiziologic în relaţie cu datele medicinii Ayurvedice, preferând să nu vorbească nimic străinilor despre aceasta. (Ronald Hutchinson spune: "Nu se poate progresa în domeniul YOGA fără a ajunge la ceea ce oamenii numesc cu respect <<paranormal>>. Cu YOGA totul pare posibil".

HATHA YOGA PRADIPIKA (Aparent prima lucrare de ansamblu asupra HATHA YOGA-ei, compusă, se pare, în sec. XII e.n., dar bazată pe o tradiţie mult mai veche)

= A servi ca scară neofiţilor care, în confuzia creată de numeroasele metode recomandate de diferite secte, sunt incapabili de a ajunge la "Calea Supremă" a RAJA YOGA-ei. Treptele scării sunt (direct) exerciţii corporale (cap 3 şi 4 din Patanjali pe care le tratează în detaliu, trecând repede şi în termeni generali peste partea de purificare fizică şi morală (cap. 1 şi 2 din Patanajali).

Bhagavad Gita: Orice pas făcut pe calea YOGA este un câştig, neexistând riscul niciunui pericol. Şi cel mai mic progres făcut este o eliberare de teamă".

SHIVA SAMHITA

- Prin aceste exerciţii devine posibilă inversarea peristaltismului şi crearea de efecte de sugere în tractele digestive şi urinare. "Prin practicarea acestor exerciţii se permite atingerea unor rezultate la care nu s-ar putea ajunge prin nici un alt procedeu modern cunoscut de ştiinţă" - (L'Hygične Yoga simplifié -Santa Cruz Yoga Institute - Bombay 1957).

GHERANDA SAMHITA

Cuprinde practici de purificare: -DHOUTIS -BASTIS (Yoga enemas)

DHOUTIS: Debarasează corpul de impurităţi.

Cele 4 feluri de DHOUTIS: 1. Vatasara-dhouti - Se contractează gura ca un cioc de corb şi "se bea aerul"încet, umplând (încet) stomacul. După ce se agită în interior, se dă drumul acestui aer prin anus. Este un exerciţiu foarte secret, ce determină purificarea corpului, suprimă toate bolile şi măreşte focul gastric. 2. Varisara- dhouti - Se umple gura cu apă până la gât, apoi apa va fi înghiţită încet. Se agită stomacul şi se forţează apa să iasă prin anus.
Acest procedeu trebuie păstrat foarte secret. El purifică corpul. Practicându-l cu grijă corpul va deveni luminos (strălucitor).- Este DHOUTI de gradul cel mai înalt. Cel care ajunge să-l practice cu uşurinţă îşi va purifica corpul de necurăţenia sa făcându-l luminos.

3. Agnisara-dhouti, sau "purificarea prin foc".

ori.

Se apasă nodul ombilicului sau intestinele spre şira spinării de o sută de

4. Bahiskrita-dhouti - Stând în apă până la ombilic, se scoate afară intestinul gros (saktinadi), se spală cu mâna până ce a fost curăţat de toate deşeurile, apoi se reintroduce în abdomen.

BASTIS (YOGA enemas)

1. Jalabasti - Stând "pe vine" în apă până la ombilic, se aspiră apă prin anus. 2. Vajroli mudra (stadiu mai avansat) - Aspirarea lichidelor prin penis. E necesar un antrenament considerabil, în special prin exerciţiile: Uddiyana Bandha; Nauli Kriya (= izolarea şi acţionarea independentă a muşchilor abdominali longitudinali şi transversali); Ashwini Mudra (= manevrarea sfincterului anal şi a anumitor muşchi viscerali).

Practicarea YOGA-ei urcă până în preistoric. Stau mărturie sigiliile găsite în săpăturile efectuate pe valea superioară a Indului, ce reprezintă unele personaje aşezate în anumite posturi YOGA. YOGA este forma cea mai veche imaginată de om, care urmăreşte eliberarea spirituală şi dezvoltarea armonioasă a personalităţii. Se cunoasc prea puţine lucruri despre istoria sistemului YOGA, datorită următoarelor 4 cauze: - mentalitatea indiană respinge preocuparea de a recenza faptele istorice. - dificultatea de a distinge în India deosebirile dintre realitate şi legendă. - cunoştinţele (şi mai ales cele secrete referitoare la YOGA) au fost totdeauna transmise oral, prin demonstraţii, de la maestru la discipol. Posibilităţile, nu întotdeauna excepţionale, de a memora, au determinat raritatea documentelor scrise. - YOGA a fost timp de milenii o tehnică foarte secretă, care era transmisă numai direct. Ţinută departe de notabilităţi, ea trecea drept "nerecomandabilă de a fi cunoscută de orice NECHEMAT (nepregătit moral şi mental)". Spre deosebire de yoghini, fakirii (la origine magicieni musulmani, deveniţi apoi o castă de amuzatori publici ce trăiau din cerşit) adoptau, numai ca să uluiască, unele tehnici de YOGA, însă obiectivul lor rămânea exclusiv comercial; ei nu urmăreau deloc un mod de viaţă divin, superior, şi nici nu

aspirau să atingă o înţelegere mai bună a cosmosului pentru a-l descoperi pe DUMNEZEU - scopul adevăratului yoghin. Un yoghin se poate, de exemplu, culca precum un fakir, pe un pat de cuie, dar dacă el ar face aceasta ar fi numai pentru a demonstra în mod detaşat ignoranţilor şi incredulilor puterea spiritului asupra materiei. Datorită dificultăţii sarcinilor (căutarea adevărului), yoghinii s-au ţinut întotdeauna "departe de societate". Vechile legende vorbesc de oamenii plini de înţelepciune, cu părul lung şi "îmbrăcaţi numai de vânt" (goi), sau de fiinţele umane înzestrate cu puteri paranormale (SIDDHIS) care îşi făceau "din cer sălaşul lor" în munţi. Precursorii yoghinilor au fost "VRATYAS". Menţionaţi în incantaţii magice ce datează din 1300 î.e.n., ei erau îmbrăcaţi complet în negru, cu o blană de berbec (cu negru şi alb) pe umeri. Ei cântau melopee, aşezaţi pe un fel de scaune numite "ASANDI". Vocabularul lor tehnic era uimitor de modern şi a fost reluat aproape în întregime de yoghini. Zeul lor principal era RUDRA, zeu vântului (devenit apoi SHIVA). De la VRATYAS s-au inspirat adepţii lui VISHNU când au compus mai târziu Bhagavad-Gita (poemul epic YOGA). Yogii au avut o influenţă uriaşă, din Orientul apropiat şi până în Extremul Orient. Se spune că unul din profesorii lui BUDDHA ar fi fost maestru de YOGA. Primul nume de maestru YOGA (şi magician în acelaşi timp) ce s-a păstrat, a fost cel al lui NAGARJUNA (întâiul mare conducător al mişcării Mahayana ramură a budismului). Apoi, în secolul 4 î.e.n., PATANAJALI a scris celebra sa lucrare Yoga Sutras - primul text pe care se bazează YOGA din era noastră, cu cele 8 etape ale sale. Acest text a provocat apariţia şi a altor scrieri, fapt ce a antrenat dezvoltarea tehnicilor YOGA. Apar primele două ramuri: 1. YOGACARA - baza budismului ZEN; 2. TANTRISMUL. Dezvoltarea tehnicilor YOGA s-a făcut mai ales pe calea TANTRISMULUI, unde există credinţa că polaritatea din cosmos este existentă şi în corpul uman (cei doi poli fiind situaţi la extremităţile coloanei vertebrale) în energia numită KUNDALINI (ce poate fi determinată să circule între aceşti doi poli), şi mai ales în existenţa unor puncte de conexiune între corpul fizic şi corpul subtil, la nivelul CHAKRAS-urilor şi NADIS-urilor. Nimic pozitiv nu poate exista fără corespondentul său negativ: nici o fiinţă masculină fără una feminină. De aceea în arta tantrică orice zeu este reprezentat în unirea sa cu contrapartea sa feminină, numită SHAKTI. Din Tantrism au decurs tehnicile corporale cunoscute azi în Occident sub numele de HATHA YOGA - sistem incomparabil pentru întărirea corpului, dar al cărui obiectiv iniţial era acela de a-l determina să conţină energie KUNDALINI, energie care , la rîndul ei, necontrolată corespunzător, poate avea un efect vătămător asupra întregului sistem somatic. Eficacitatea YOGA-ei este dovedită de continuitatea existenţei sale de 3-4 milenii. Deşi pornită odată cu religiile, scopul suprem al YOGA-ei fiind adevăratul progres uman la cel mai înalt nivel, scop dovedit în timp ca eficace,

Alt mare yogi. marele filosof yogi RAMAKRISHNA. în urma cărora unii mari maeştrii YOGA au început să caute să-şi facă cunoscute învăţăturile şi să atragă atenţia lumii asupra acestora. SWAMI SIVANANDA. unde a produs un mare efect. Chiar când "chela" îşi găsea GURU-l. în găsirea unui GURU şi în acceptarea de către acesta. a fondat prin anii 1920 în America "Confreria Realizării de Sine". evoluând în timp ce religiile ce o însoţeau la început. dacă-l găsea nedemn. Mulţi yogini se retrăgeau în munţi. În India. s-a străduit în scrierile sale să atragă atenţia lumii asupra necesităţii unei schimbări. Astfel.a făcut ca YOGA să se menţină cu vigoare intactă. din "Societatea de Viaţă Divină" creată de el ieşind un mare număr de profesori (internaţionali) de YOGA. YOGANANDA. SAI BABA. YOGA suferă datorită faptului că este foarte dificil. în ASHRAM-uri. ca sursă de informaţie. proces ce continuă în prezent. tind să se fosilizeze în jurul învăţăturilor fondatorilor lor. care există şi astăzi.n. maestrul yogi din Tibet MILAREPA (cca anii 1000 e. când respectivul "chela" fusese magician. acesta-l punea la grele încercări. a fondat "Societatea de Viaţă Divină" şi a început să dezvolte "Yoga Integrală" ce combină BHAKTI (YOGA devoţională) cu HATHA (YOGA fizică) şi RAJA (YOGA mentală).) a ordonat unui "chela" să-i construiască singur o casă cu 10 etaje pentru ca acest "chela" să scape de KARMA nocivă acumulată în el în timpul unei perioade anterioare. către sfârşitul sec. o cârje ce-i ajuta să-şi controleze respiraţia.de exemplu: o curea de piele ce-i ajuta să se instaleze într-o postură nouă. dacă nu imposibil. Alt yogi. Astfel. SRI AUROBINDO GHOSE a scris nenumărate lucrări despre YOGA ca mod de viaţă. şi deci şi îndepărtarea celor insuficient de entuziaşti sau de tenace pentru a suporta formarea dată cu multă zgârcenie de maeştri). Un alt gigant. părea supect anumitor persoane. s-a menţinut până în secolul 19 când s-au produs influenţe reciproce între Orient şi Occident. Sistemul presărat cu greutăţi. de a fi studiată în mod obiectiv din exterior. 19. îndepărtându-l apoi. şi-a trimis un discipol. . dar fiind indian. pentru care prima problemă era găsirea unui maestru (ceea ce implica adesea lungi peregrinări prin toată India. prin apăsarea pe nervii situaţi sub încheietura mâinii. Deşi poate avea un efect imens asupra întregii societăţi. De atunci datează anumite accesorii de YOGA folosite de "chela". Studierea aprofundată a YOGA-ei necesită timp şi linişte. pe VIVEKANANDA să facă cunoscută YOGA în America. la adăpost de elevii novici "chela" turbulenţi şi neadaptaţi. ASHRAM-ul lui SIVANANDA se află la Rishikesh.

dacă nu nefaste.Anchetă efectuată la California University -USA. Cei doi occidentali au oferit europenilor toate garanţiile ştiinţifice posibile.K. începând a fi studiată cu mijloacele ştiinţifice actuale.S. Aici s-a putut demonstra şi cu mijloacele tehnice moderne că tehnicile de meditaţie au un efect pozitiv şi benefic asupra chimiei corpului).controlului asupra ritmului cardiac 2.D.contrabalansării efectelor de stress şi creerii unui efect benefic asupra chimiei somatice prin tehnica de TM a yogi-lor (MAHARISHI MAHESH . El a trăit 12 ani în Tibet. De notat că yogi n-au recomandat niciodată utilizarea de droguri în acest scop. A scris numeroase cărţi. YOGA era rezervată numai unei elite în măsură să se izoleze de viaţa profană timp de ani de zile. RICHARD HITTLEMAN. ce descrie diverse tehnici pentru a ajunge la o conştiinţă transcendentală. EVANS-WENTZ . YOGA (atât în general cât şi în particularitatea anumitor practici) se învaţă mai bine prin demonstraţie decât prin lectură. Menţionăm aici că ulterior. a devenit yogi.judecător la Inalta Curte. astfel că abia după publicarea lucrărilor lor YOGA a fost luată în serios în tot Occidentul. tratând despre tehnica KUNDALINI.S. altfel nu veţi putea crede în ea. Alţi cunoscuţi yoghini contemporani: B. Sistematizată în formă scrisă.IYENGAR. fără a recurge la droguri. Astfel. aducându-şi binefacerile şi unor persoane care nu-i pot consacra decât o mică parte din timpul lor. ea a putut pătrunde în viaţa cotidiană din Occident. socotindu-le inutile.profesor la Universitatea din Oxford. printre care celebra "Tibetan Book of the Dead". au fost: Sir JOHN WOODROFFE (pseudonim ARTHUR AVALON).la Centru LONAVLA (Bombay) 3.înghiţirii de otravă în cantităţi mari fără afectarea subiecţilor (1 şi 2 . practicând-o temeinic înainte de a scrie despre ea. Adepţii YOGA se pot împărţi în general în două mari categorii: 1-cei ce urmăresc beneficii fizice 2-cei ce urmăresc un aport spiritual . TIM LEARY s-a servit de cartea lui EVANS-WENTZ pentru a analiza stările de superconştiinţă atinse prin utilizarea L.Pentru a-i înţelege efectele extraordinare trebuie să fie experimentată. Până recent.controlării funcţiilor corpului (la Spitalul KAROLINSKA (Stockholm) 4. rezultatele de laborator au dovedit posibilitatea: 1. Primii Occidentali ce au izbutit s-o studieze din interior. Dr. care a scris "The Serpent Power".

index termeni folosiţi) INTRODUCERE Doi pandits [învăţaţi (în textele tradiţionale Orientale)] au intrat în ashram pentru a participa la satsang (discuţie filosofică).Lumea se împarte în: 1. Dezbaterea a început. YOGA este un mijloc de a trezi virtuţile profunde ce dorm în străfundurile individului. Pandits-i (învăţaţii) erau primii ajunşi şi s-au aşezat direct pe rogojină în faţa locului guru-lui. somnambuli ce nu se gândesc decât la plăcerea imediată şi care-şi petrec timpul agitânduse pentru a şi-o procura..cei adormiţi (cei ce nu sunt conştienţi decât de viaţa cotidiană.. Un pandit (învăţat) a insistat: "Asamprajnata samadhi e cu siguranţă aceeaşi cu nirbija samadhi". IV. Iniţial a fost vorba despre asanas. (prefaţă. yoghinii susţin că potenţialul uman este mult mai înalt decât admit psihologii. Guru-l n-a putut scoate o vorbă aşa că a rămas tăcut. Cap. o vacă mare şi grasă ce trecea întâmplător pe acolo s-a aşezat pe rogojină ca şi când ar fi fost la ea acasă. unul s-a întors către el şi l-a întrebat: "Tu ce crezi?. la un moment dat. Curând au venit şi alţi oameni şi satsang-ul (discuţie filosofică) a început. Avem în noi o comoară a cărei cheie este YOGA. Dar înainte ca guru-l să poată răspunde.cei treji (cei care au luat cunoştinţă de semnificaţiile profunde ale existenţei) 2. II.. introducere.. cu excepţia celor doi pandits (învăţaţi) care erau atât de prinşi de discuţia lor .. Cap. Psihologii moderni sunt de acord cu yoghinii când spun că omul mijlociu nu trăieşte la nivelul aptitudinilor sale reale.. nu.. deodată. ele sunt diferite". Guru-l a rămas tăcut şi pandits-i (învăţaţii) şi-au continuat disputa. Era o seară răcoroasă şi pe pajişte era aşternută o rogojină mare. III. am venit să te întrebăm despre implicaţiile filosofice ale lui samadhi după doctrina lui Patanjali". sau nu?". Celălalt l-a contrazis: "Nu. tot el a continuat: "Cărţile pe care le-am citit spun că acestea două sunt cu totul diferite". Discuţia aprinsă a durat cam jumătate de oră când. Cap.. Fiecare a început să citeze din diferite scripturi pentru a-şi demonstra afirmaţia şi curând au ajuns la o dispută furioasă. Nu a mai fost atent la cearta celor doi până ce. pranayama şi alte tehnici yoga dar după un timp pandits-i (învăţaţii) s-au adresat guru-ului: "Noi am venit aici să discutăm lucruri mai importante. După un timp au început să ţipe unul la altul şi aproape că au ajuns la bătaie. este samprajnata diferit de nirbija samadhi. I. De fapt aici. te înşeli. Cap. Toţi cei prezenţi erau amuzaţi de venirea noului vizitator.

. De a da informaţiile de bază 2. Pentru prima dată în jumătate de oră nu-şi mai găseau cuvintele. ele sunt un ghid pentru călătoria de la nivelele obişnuite ale conştiinţei la cele superioare. Cu siguranţă că Patanjali însuşi ar fi zâmbit dacă ar fi auzit cuvintele înţelepte ale vacii. lucruri pe care le-ar putea omite datorită extremei conciziuni şi simplităţi a versurilor (aforismelor). Vaca părea sincer interesată de discuţia lor. el nu are intenţia de a fi un exerciţiu intelectual despre samadhi (extaz total). De a scoate în evidenţă incredibila consistenţă şi perfecţiune a versurilor astfel încât tu. Aforismele îi indică dacă se află pe direcţia cea bună sau nu. iar vaca s-a ridicat şi a plecat. De a sublinia unele lucruri pe care trebuie să le remarci. El va înţelege gradat versurile (aforismele) criptice ale lui Patanjali prin prisma propriei sale experienţe. Deodată. chiar şi pandits-ilor (învăţaţi) că YOGA SUTRAS a lui Patanjali nu a fost scrisă pentru a servi la dezbateri intelectuale şi speculaţii. Textul arată calea spre libertate perfectă prin practică yoghină susţinută. de a trece dincolo de minte. Acest lucru nu s-a făcut pentru a da naştere la înţelegere intelectuală numai. Tot ceea ce este necesar de spus este conţinut în versurile lui Patanjali şi în comentariu. arătându-şi astfel aprobarea. sau orice alt sistem YOGA. Aforismele nu pot fi înţelese niciodată la nivel intelectual şi nici n-au fost scrise în acest scop şi în acest mod. el s-a făcut pentru ca un sadhaka (aspirant la spiritualitate) care practică Yoga lui Patanjali. ajutându-l de asemenea să meargă mai departe. Scopul acestei introduceri este: 1. să-şi dezvolte progresiv introspecţia şi înţelegerea aspectelor cele mai profunde ale fiinţei sale.încât nici n-au observat-o. Toată lumea a râs. eventual. de explorare a potenţialelor minţii şi. contemplând în modul cel mai serios fiecare cuvânt spus de cei doi. să-ţi poţi da seama de adevărurile yoghine ştiinţifice şi psihologice conţinute în textul principal. sau poate tocmai pentru că ştia. Multe versuri (aforisme) se referă la lucruri care sunt dincolo de sfera experienţei obişnuite a vieţii şi a înţelegerii umane. probabil pentru a căuta alt satsang (discuţie filosofică) interesant în altă parte. 3. Cei doi pandits (învăţaţi) au sărit în sus cu groază. de dobândire a înţelepciunii profunde. ea a spus tuturor. Oamenii au făcut loc şi vaca s-a aşezat tăcută în spatele celor doi. Textul este orientat în primul rând spre practică. Vaca spusese cele mai înţelepte cuvinte din respectivul satsang (discuţie filosofică). cititorule. Ele au fost scrise pentru a servi drept hartă. Fără să ştie. vaca a mugit: "M-u-u-u-u-u-u-u-u-u". Ea a fost scrisă pentru a explica procesele şi metodele practice de elevare a conştiinţei. ducând în cele din urmă la eliberare.

şi cu mintea complet controlată. formând o filosofie completă. precum mărgelele pe o aţă. prin diferitele idei conexe. Scrierea mai este numită YOGA DARSHANA ceea ce se traduce prin "Filosofia yoga".scopul sistemului YOGA . Este un proces de a vedea cu ochii şi cu alte simţuri închise. Samadhi Pada (capitol despre samadhi) cuprinzând 51 de versuri.. cuvântul "sutra" înseamnă "fir". Yoga darshana este o metodă de percepţie superioară. este un mod de "a vedea invizibilul" sau "de a vedea cu pătrundere spirituală interioară". Acest capitol se ocupă de următoarele subiecte: . după cum urmează: 1. Prin urmare.moduri de a experimenta (practica) . Literal. şi e legat de "drashta" = "cel care vede".AUM . dar asta nu înseamnă a vedea cu ochii şi nici cu alte simţuri din lumea exterioară.definiţia sistemului YOGA . dar de fapt cuvântul "darshana" are un înţeles mult mai adânc. Acest cuvânt implică faptul că cele scrise constituie un gând care se continuă.samprajnata şi asamprajnata samadhi . El este derivat din cuvântul "drish" = "a vedea".Structura textului YOGA SUTRAS este o scriere secretă sacră care numără 196 sutras (versuri) scrise de înţeleptul Patanjali. el înseamnă "a vedea".practica şi detaşarea . Înseamnă a percepe ceva dincolo de simţuri şi dincolo de minte.. Ea este împărţită în patru capitole. yoga darshana înseamnă "un proces de a vedea prin yoga". În traducere textul s-ar putea numi "Versuri despre yoga" dar.ishwara (pura conştiinţă) . Scrierea e privită ca fiind cel mai precis şi ştiinţific text despre yoga care a fost scris vreodată. de fapt.vritti (modificare mentală) . Darshana este procesul de "a vedea".

parinama (transformări ale conştiinţei) . Vibhuti Pada (capitol despre puterile psihice) cuprinzând 56 de versuri. Se ocupă de următoarele subiecte: . Sadhana Pada (capitol despre practică) cuprinzând 55 de versuri.calea prajna (cunoaştere intuitivă) .pratyahara (retragerea simţurilor) 3.metodă de a controla gândurile negative .rezultatele procurate de yama şi niyama .samadhi (superconştiinţă) .yama (cod social şi moral) ..dharana (concentrare) .pranayama (controlul prana-ei) .kleshas (tensiuni de bază ale vieţii) .scopul pentru care se distruge klesha .obstacolele progresului .metode de a armoniza mintea .asana (poziţie) .conştiinţa şi lipsa de conştiinţă .samyama (identificarea totală) . Se ocupă de următoarele subiecte: .îndepărtarea lui klesha .dhyana (meditaţie) .sabija şi nirbija samadhi 2.niyama (cod personal) .cele opt părţi ale sistemului yoga al lui Patanjali .cunoscătorul şi cunoscutul .

Patanjali a eliminat toate cuvintele inutile din mai multe motive: 1. de la o topică (sau subiect) la alta cu o logică perfectă. câteodată. Multe cuvinte tehnice sunt definite chiar în text.karma (acţiuni şi gânduri predestinate) .unitatea tuturor lucrurilor .calea către kaivalya (izolarea finală) .cauza individualităţii . păstrând totuşi înţelesul şi cursivitatea. trebuie să ne amintim că în acea vreme nu exista tiparul. Fiecare cuvânt sanskrit are un înţeles exact în contextul scrierii..puterile psihice 4. Traducerea a depăşit aceste probleme. pentru a uşura memorizarea.natura aparenţei externe . 2. Acest lucru minimizează înţelegerea greşită şi confuzia care pot apărea datorită schimbării înţelesului unor cuvinte de-a lungul timpului. Multe cuvinte n-au echivalent exact în limba română. dar au implicaţii cu totul diferite în contextul practicii yoga. două sau mai multe cuvinte sanscrite au acelaşi înţeles literal în româneşte. . Patanjali trece de la un aforism la altul.kaivalya (izolarea finală) Toate versurile (aforismele) sunt în secvenţă metodică. pentru a permite aforismelor să fie obiect al meditaţiei. pentru a preveni citatele greşite şi interpretarea greşită. 3.mintea ca instrument inconştient . prea multe cuvinte duc la confuzie. Textul este o capodoperă de conciziune şi claritate.mintea individuală şi mintea cosmică .căi de a atinge puteri psihice . fiecare îşi are locul lui pentru un scop bine definit. Kaivalya Pada (capitol despre izolare) cuprinzând 34 de versuri. Discută următoarele subiecte: .teoria percepţiei .

Totuşi. I. III. El nu i-a dat vreo denumire specifică pentru a-l deosebi de alte căi yoghine. ceea ce cuprinde conştientul. În loc de a explora lumea exterioară ca orice altă ştiinţă. subconştientul şi inconştientul (sau superconştientul). noi preferăm să definim Patanjali Yoga ca fiind un sistem specific în vasta varietate a tehnicilor Raja Yoga. introducere. Kundalini Yoga. metoda lui a fost numită Patanjali Yoga (Yoga lui Patanjali). Totuşi. Dhyana Yoga aşa cum e descrisă în Bhagavad Gita 5. Patanjali Yoga e identificată amplu ca fiind aceeaşi cu Raja Yoga (calea regală Yoga). IV. Prin urmare. Cap. deoarece ele conţin maximum de informaţie în minimum de cuvinte. Mantra Yoga 4. Raja Yoga se ocupă cu explorarea lumii interioare şi cu eliberarea puterilor şi cunoaşterii conţinută în ea. Cap. Patanjali Yoga Raja Yoga (incluzând Patanjali Yoga) este ştiinţa minţii. index termeni folosiţi) Patanjali şi-a numit sistemul "YOGA". Însuşi Patanjali îşi defineşte metoda ca fiind: "eliminarea fluctuaţiilor mentale". Raja Yoga include următoarele sisteme: 1. Este ştiinţa disciplinei mentale şi include diferite metode de a focaliza mintea. Cap.Cu toate că sunt extrem de scurte. încă de pe vremea lui Patanjali. . versurile conţin esenţa sistemului YOGA al lui Patanjali de la început şi până la sfârşit. noi traducem definiţia lui Patanjali după cum urmează: "Yoga este controlul şabloanelor conştiinţei". Aforismele sunt poezie pură combinată cu precizie ştiinţifică sublimă. Preferăm să numim mintea "piscul vizibil al purei conştiinţe". numită şi Laya Yoga 2. II. Conform cu definiţia noastră. Definiţie Cap. Kriya Yoga 3. (prefaţă.

dar de dragul simplicităţii putem spune că el le-a formulat prin intermediul unui om numit Patanjali..e. pentru a ajuta sadhana (practica spirituală) acelora care sunt înclinaţi spre bhakti yoga. Sistemul Samkhya se dispensează de toate teoriile despre Dumnezeu. El nu a propovăduit nici credinţa şi nici necredinţa în Dumnezeu.n. numite MAHABHASHYA şi CHARAKAPRATISANSKRITA. II. Referitor la acest lucru el introduce conceptul de Dumnezeu. el susţine că existenţa sau non-existenţa lui Dumnezeu este irelevantă pentru sadhana (practica spirituală) personală. că el ar fi existat acum 5000 de ani. deşi nesigură. O dată larg acceptată. dar o face foarte inteligent.. Necazul cel mare este că textele vechi nu pot fi datate corect. Însuşi Buddha a studiat Samkhya la un ashram numit Alarkalam.Patanjali Yoga este acel sistem care constă din cele opt stadii: yama. Mai mult. influenţa filosofiei Samkhya asupra doctrinei lui Buddha se vede clar. În această privinţă. Un om numit Patanjali se pare că a mai scris încă două texte despre gramatica sanskrită şi despre medicină. atunci se poate ca Yoga Sutras să fi fost scrise cam în vremea lui Buddha şi a marelui gramatician Panini. în căutarea lui după iluminare. Cap. adică prin anul 500 î.n.e.. introducere. E posibil.. scriptura poate fi scrisă cu sute de ani după formularea. Totuşi. dharana. Unii experţi spun că Patanjali a trăit în secolul IV e. Nu se ştie sigur dacă este acelaşi Patanjali care a scris Yoga Sutras. nyama. este anul 400 î. Dacă da. Bazele şi datarea Yoga Sutras-urilor Cap. Baza Yoga sutras-urilor constă cu siguranţă în filosofia Samkhya. Una din aceste metode este compararea practicilor şi filosofiei Yoga sutras-urilor cu acelea conţinute în alte texte cum ar fi Upanishadele timpurii şi scripturile Samkhya şi Buddhiste. dezvoltarea şi proliferarea unei filosofii specifice. dhyana şi samadhi. Patanjali. pranayama. .n. Acest sistem a existat înainte de apariţia buddhismului. pe de altă parte. index termeni folosiţi) O tradiţie spune că Hiranyagarbha (Brahma) a fost cel care a formulat pentru prima dată Yoga Sutras.e. Buddha a spus acelaşi lucru. IV. Cap. (prefaţă. e dificil de spus într-adevăr cine a influenţat pe celălalt şi care text a fost primul şi încă. care se spune că a fost formulată de rishi (înţelept) Kapila. asana. pratyahara. Samkhya era o filosofie foarte populară în acel timp în India. o scriptură nu fixează deloc data apariţiei unui sistem filosofic. Această dată e estimată prin diferite metode. alţii spun că el a trăit prin anul 400 î. are o părere diferită atât faţă de Samkhya cât şi faţă de buddhism. iar alţii. I. Cap.n. nici una din aceste informaţii nu fixează data la care a fost scrisă Yoga Sutras. De aceea ea se mai numeşte ashtanga yoga (yoga celor opt stadii). III.

Oricine care cunoaşte câte ceva din buddhism va observa strânsa asemănare între învăţăturile buddhiste şi acelea ale lui Patanjali. Părerea noastră este că toate tehnicile de Raja Yoga au existat cu mult înainte de Patanjali. Unii spun că buddhismul e bazat în parte pe Yoga sutras. Nu are importanţă capitală dacă numele lui a fost Patanjali sau Buddha. deoarece nici un sistem n-a apărut izolat. Limbajul Yoga sutras-urilor poate fi acela folosit în vremea când acestea au fost copiate după manuscrisul original. chiar dacă numai în formă embrionară în subconştientul colectiv.n. indiferent de origine. alţii spun că el a influenţat pe Jaini. sau Yoga sutras-urile poate că existau mult timp înainte ca ele să fie puse pe hârtie. Important este conţinutul şi aplicarea Yoga sutras-urilor. în special la regulile de bază yama şi niyama şi în conceptele filosofice de bază. Pe de altă parte. Acest lucru se pare că fixează în mod concludent data la care a fost scrisă ca fiind în jurul anului 400 î.. care s-a pierdut. Cei mai cunoscuţi sunt: . deoarece el e numai un intermediar al înţelepciunii fără vârstă care este moştenirea întregii omeniri. Nu contează nici măcar când a fost scris textul. Ea e aplicabilă tuturor vârstelor şi tuturor naţiunilor. Probabil că toţi au dreptate. dacă a fost indian. Comentatori Mulţi comentatori au scris despre înţelesul ascuns în versurile Yoga Sutras. Geniul cuiva numit Patanjali a sintetizat acest sistem într-un tot comprehensiv. cum ar fi Vishuddhi Marga. Acest lucru ar putea sugera că sutras-urile au fost formulate înaintea multora din binecunoscutele scripturi şi sisteme religioase din India. Yoga sutras sunt probabil o compilare a unor aforisme anterioare care au fost transmise oral de la guru la discipol.e. Influenţa Yoga sutras-lor poate fi observată clar în textele buddhiste târzii.Unii spun că Patanjali a fost influenţat de Jaini. deoarece el conţine înţelepciune care e veşnică şi care nu aparţine unei anumite zone geografice. limbajul folosit în Yoga sutras e ulterior celui folosit în timpul lui Buddha. Nu suntem interesaţi în mod deosebit de identitatea sau data la care a trăit Patanjali. Fiecare sistem a fost şi continuă să fie influenţat de cele anterioare şi de cele contemporane. dar din nou apar alţi factori care trebuie consideraţi. dar dacă Yoga sutras au fost scrise înainte sau după Buddha nu se ştie precis. chinez sau arborigen. dar nici aceasta nu fixează data Yoga sutrasurilor. în timp ce alţii spun că Patanjali s-a bazat mult pe buddhism când a scris Yoga sutras. Singh sau Smith. E interesant de notat că Patanjali nu citează în mod direct şi nu se referă la nici un alt text. Data rămâne nesigură.

I. Raja Yoga - de Vhyasa (dată nesigură) de Vachaspati (sec.XIV) de Swami Vivekananda (sec. Bhoja Vritti 4. Multe comentarii au fost scrise în acest secol. Yama (cod personal + moral) 2. Niyama (cod personal) 3. şi chiar comentarii la comentarii. calea principală a lui Patanjali e conţinută în opt stadii fundamentale. IV. incluzând şi pe acesta de faţă. III. Yoga Vartika 5. introducere. Primele cinci sunt: 1. Totuşi.1. Cele opt stadii Cap. (prefaţă. De exemplu. Pranayama (controlul prana-ei sau a suflului) 5. Ele pregătesc progresiv corpul-minte pentru ultimele stadii: 6. Dharana (concentrare) . Mai există multe alte comentarii tradiţionale. atitudini corporale) 4. Yoga Bhasya 2. II. Cap. Pratyahara (retragerea simţurilor) Aceste prime cinci stadii sunt stadiile exoterice sau bahiranga (extern) ale practicii Yoga. Tattva Visharadi 3.XI) de Vijnana Bhiksu (sec.IX) de Bhoja Raja (sec. Cap. Cap.XIX) Toate aceste comentarii sunt disponibile. Asana (poziţie. index termeni folosiţi) Patanjali dă o mare varietate de tehnici care armonizează treptat mintea şi induce gradat o percepţie din ce în ce mai subtilă. Ganesha Bhatt a scris o explicaţie la comentariul Yoga Vartika.

Mişcarea este de la grosier la subtil. YAMA şi NIYAMA (codul moral şi codul personal) Cap. asteya (onestitate). fie om animal sau altceva). astfel încât mintea încetează să funcţioneze. Niyamas-urile sunt de asemenea cinci la număr: saucha (curăţenie). în timp ce practicile de la Dharana (concentrare) în jos distrug gândurile care deranjează şi manifestările psihice. Yamasurile şi Niyamas-urile tind să rupă acest cerc vicios şi prin urmare să calmeze mintea prin acţiuni înţelepte şi atitudini înţelepte faţă de sine. . Ambele. faţă de viaţă şi faţă de mediul înconjurător.7. Cap. Acesta e un cerc vicios. index termeni folosiţi) Yamas-urile constau din cinci aspecte: ahimsa (starea de non-violenţă faţă de orice. Învers. în timp ce ultimele trei o dilată. Cap. Yamas-urile sunt destinate să armonizeze interacţiunile sociale şi Niyamasurile sunt destinate să armonizeze simţurile interioare. Cele opt stadii armonizează progresiv cele cinci koshas (învelişuri) ale omului: annamaya (fizic). atunci mintea va fi deranjată. brahmacharya (control sexual sau continenţă). yamas-urile şi niyamas-urile. Dhyana (meditaţie) 8. în care tulburarea interioară duce la tulburarea exterioară şi invers. aparigraha (non-posesiune). tapas (austeritate). III. ale practicii Yoga. IV. IDA (lumea internă) e echilibrată de PINGALA (lumea externă) astfel încât SUSHUMNA (transcendentalul) începe să funcţioneze în SAMADHI (superconştiinţă sau extaz). Pranamaya (pranic sau bioplasmatic). Dacă acţiunile exterioare nu sunt armonioase. o minte deranjată tinde să producă acte dizarmonioase. Cap. au drept scop de a reduce fricţiunile între acţiunile exterioare ale omului şi atitudinile interioare ale lui. Scopul final este de a transcende limitările acestor învelişuri. Primele cinci stadii neagă conştiinţa. sau antaranga (intern). II. vijnanamaya (intuitiv). Samadhi (superconştiinţă sau extaz) Aceste ultime trei stadii sunt stadiile esoterice. Vom considera acum pe scurt cele opt stadii. manomaya (mental). (prefaţă. santosha (mulţumire). svadhyaya (studiul spiritual individual) şi ishwara pranidhana (supunerea faţă de voinţa cosmică şi consacrarea acţiunilor). I. introducere. anandamaya (divin). Stadiile avansate pot fi practicate numai după ce se stăpânesc perfect stadiile preparatorii. Stadiile până la Pratyahara (retragerea simţurilor) îndepărtează gradat distracţiile externe. Există o relaţie mutuală: mintea stimulează acţiunile exterioare şi acţiunile exterioare stimulează mintea.

DHARANA (concentrare) . Ele abordează problema tulburării mentale din punct de vedere extern. periferic. dar practic ea include numai câteva posturi de meditaţie. sentimente de durere sau plăcere. PRATYAHARA (retragerea simţurilor) Înseamnă "a se retrage înăuntru".Cu toate că yamas-urile şi niyamas-urile constau numai din zece imperative. siddhasana etc. astfel încât conştiinţa poate fi dirijată la voinţă spre interior. cum ar fi padmasana. Prin urmare. au drept scop iniţial inducerea acestei stări de pratyahara. sunt suspendate. Este imposibil de explorat tărâmurile interioare ale minţii atâta timp cât suntem atraşi. ajapa japa. dar aceasta constituie startul către schimbări mai profunde care pot lua naştere din explorarea mai profundă a minţii. Toate tehnicile meditative. include de asemenea eliminarea senzaţiilor interne psihice şi mentale. Acest lucru duce la control şi focalizare mentală. PRANAYAMA (controlul prana-ei sau al suflului) E practicată pentru a concentra forţele prana-ice ale structurii umane. ele cuprind o marjă întinsă a activităţii umane. într-un sens mai elevat.. dar chiar şi o aplicare aproximativă va duce la o pace mentală considerabilă. Aplicarea perfectă vine numai odată cu realizarea de sine. Regulile nu sunt uşor de aplicat. deranjaţi şi distraţi de experienţa externă a simţurilor. căldură şi frig şi toate celelalte senzaţii opuse. mirosul etc. Teoretic ea poate include multe dintre asanas-urile din Hatha-Yoga. cum ar fi sunetul. ASANA (atitudine corporală) E definită de Patanjali ca fiind stabilă şi confortabilă. În Patanjali-yoga scopul unei asana este de a echilibra diferitele impulsuri nervoase. Practica se ocupă cu controlul şi stăpânirea tendinţelor minţii îndreptate spre exterior. Pratyahara (retragerea simţurilor). trataka etc. cum ar fi antar mauna. experienţele simţurilor.

Se pot folosi diferite metode pentru a induce focalizarea mentală. Mintea gândeşte şi încearcă să retrăiască experienţele trecute plăcute. DHYANA (meditaţie) Este numai o extensie a lui dharana (conentrare). când chiar şi intelectul a încetat să funcţioneze atunci. Religiile în general încearcă să o facă prin intermediul ritualurilor. continuu al concentrării asupra simbolului intern o perioadă adecvată de timp. Acesta poate fi guru-l (învăţător spiritual) personal. chiar şi un deget de la mână. e obsedată de experienţe neplăcute. văzătorul. Trebuie să existe atracţie spontană. dar o definiţie bună este următoarea: "Atunci când cele cinci simţuri împreună cu mintea se odihnesc. Dharana (concentrare) cere practică regulată şi persistentă. Practicantul va intra în mod spontan în dhyana (meditaţie). Fluxul de conştiinţă e adesea comparat cu scurgerea continuă a uleiului. Patanjali-Yoga foloseşte un simbol psihic ca punct focar pentru concentrarea interioară. În cele din urmă acest lucru duce la eliminarea dualităţii. simbolul psihic. Trebuie să fie ceva care atrage în mod spontan atenţia şi trebuie ales în conformitate cu natura inerentă a minţii şi personalităţii fiinţei. rugăciuni ş. cânturi. excluzându-le pe toate celelalte. a slujbelor bisericeşti. văzutul şi vederea fuzionează în ceva unic şi fiinţa intră în starea de samadhi (superconştiinţă). Dacă starea de pratyahara (retragerea simţurilor) a fost dobândită. sau face planuri şi se teme pentru viitor.m. o zeitate. spun întelepţii. Katha Upanishad. Gradat se vor percepe aspecte din ce în ce mai adânci ale obiectului concentrării. altfel psihicul rămâne împrăştiat. poate fi aproape orice. kirtan. este atinsă starea supremă". o mantra (cuvânt care se repetă). puja (adorare). natura sa arhetipală va începe să se reveleze.Înseamnă concentrare a minţii.a. proiectat în faţa ochilor închişi. atunci toate distracţiile exterioare ar trebui să dispară.d. dar totuşi mintea e încă plină de divagaţii sau flecăreală interioară care ia forma amintirilor şi a anticipărilor viitorului. Mintea devine un mulaj al simbolului psihic. Patanjali enumeră diferite nivele de samadhi. trebuie să fie atât de covârşitor încât întreaga fiinţă să fie focalizată asupra lui. Este pasul dinaintea meditaţiei şi se ocupă cu fixarea conştiinţei asupra unui obiect. o întrebare. III:10 . Ea survine atunci când practicantul e capabil să menţină un flux neted.

I: 1.3 . Ele nu sunt destinate oamenilor obişnuiţi. Cuvintele "Acum. Samadhi (superconştiinţă. În Bhagavad Gita se spune: "Când intelectul. Hatha Yoga Pradipika. de milă Swatmarama descrie Hatha Yoga ca o torţă care îndepărtează ignoranţa". cele opt etape constituie tehnici cu adevărat avansate şi extrem de puternice pentru aceia care şi-au eliminat majoritatea problemelor şi conflictelor mentale. atunci vei obţine realizarea de sine". Douăsprezece (durate prelungite de) pratyahara (retragerea simţurilor) duc la dharana (concentrare). uimit de cuvintele auzite din scripturi. Douăsprezece astfel de dharanas (concentrare) duc la dhyana (meditaţie) şi douăsprezece astfel de dhyanas (meditaţie) duc la samadhi (extaz)". Yoga Sutras sunt bine cunoscute.2. III: 113 Cele opt etape sunt destinate aspiranţilor avansaţi. urmează instrucţiuni complete cu privire la yoga". extaz) aduce realizarea de sine. Yoga Chudamani Upanishad.Aceasta este starea în care lipsesc complet atât modificările externe cât şi cele interne ale minţii. prin urmare. Altă explicaţie şi definiţie a lui samadhi este: "Douăsprezece (cicluri prelungite de) pranayama (controlul suflului) duc la pratyahara (retragerea simţurilor). stă nemişcat în samadhi. În Hatha Yoga Pradipika se spune: "Plecăciuni lui SHIVA. Chiar la început se spune: "Acum. Din cauza confuziei şi prejudecăţilor majoritatea oamenilor sunt incapabili să practice Raja Yoga. cel care a predat Hatha Yoga ca pe o scară ce permite urcuşul pe culmile Raja Yoga-i). şi totuşi. Yoga Sutras sunt o continuare a unor texte anterioare şi a unor învăţături fundamentale. prin urmare" înseamnă că practicantul va fi în stare să practice cele opt etape numai după minuţioase şi îndelungi pregătiri. tot ceea ce rămâne este conştiinţa.

Numai atunci când fluctuaţiile minţii sunt mici se pot restrânge gândurile. Înainte de toate. totuşi. numai de oameni care şi-au consumat cea mai mare parte a dorinţelor şi şi-au purificat deja mintea. atunci ei vor deveni nevrozaţi. în loc să practice continenţa sub forma brahmacharya-ei. Omul poate cu uşurinţă să distrugă gândacii de bucătărie care ameninţă curăţenia unei grădini. încearcă să practice castitatea totală. omul poate practica unele tehnici afiliate celor sugerate în text. Regulile fundamentale Yama (cod social şi moral) şi Niyama (cod personal) sunt de asemenea foarte dificile pentru omul obişnuit. ca să nu spunem mai mult. 69 Fără această pregătire. Tehnici yoga afiliate Calea YOGA formulată de Patanjali nu e îngrădită de practica numai a celor opt stadii. trebuie stăpânită perfect. De ce sunt cele opt etape avansate? Un motiv este că ele cer oamenilor să-şi restrângă gândurile şi pentru majoritatea oamenilor care au mintea tulburată acest lucru va face mai mult rău decât bine. De asemenea. Hatha Yoga Pradipika. explicaţiile sale şi descrierea tehnicilor sunt foarte scurte şi neclare. sub forma asanas-urilor (poziţii). până ce practicantul e gata pentru Raja Yoga". Cele opt etape superioare ale sistemului Patanjali Yoga sunt destinate aspiranţilor avansaţi şi NU sunt pentru începători. Aceste reguli sunt pentru aceia care şi-au epuizat o mare parte din turbulenţa mentală şi dorinţe. Bhakti Yoga şi tehnici generale de meditaţie care cer mai mult participarea conştiinţei decât concentrare. Aceste metode îl vor pregăti pentru practica celor opt etape şi pentru întâlnirea cu guru-l (învăţător spiritual) care-l poate învăţa personal. Hatha Yoga. Ea poate fi practicată. dacă majoritatea oamenilor. ca abstinenţă deplină. Guru (învăţător spiritual). Patanjali enumeră şi sugerează o mare varietate de tehnici care ajută la armonizarea minţii şi a vieţii. Este foarte uşor de scăpat semnificaţia profundă a afirmaţiilor lui Patanjali fără îndrumarea expertă a unui maestru şi guru (învăţător spiritual). a pranayama-ei (controlul suflului) şi a altor practici."Hatha Yoga. Ea este un sistem integral care conţine multe alte practici yoga. . practicantul nu va reuşi cu adevărat în Raja sau Patanajali Yoga. I: 68. omul trebuie să-şi purifice mintea prin Karma Yoga. De exemplu. Nu este deloc de dorit suprimarea gândurilor haotice care există în mintea unei persoane obişnuite. dar e mult mai dificil să îmblânzeşti un elefant sălbatic.

în patru categorii fundamentale: emoţională. în mare. II:1. scoate clar în evidenţă implicaţiile ascunse în multe versuri obscure. II:23. Karma Yoga este implicit înţeleasă în aforismele sale despre Bhakti Yoga. El a spus: . El spune de asemenea în mod clar că toate cunoştinţele mentale sunt limitate. Jnana Yoga duce la perfecţiune în Raja Yoga. intuitivă şi voliţională. El recomandă reflecţie şi investigaţie asupra adevăratului înţeles al lui AUM (aforismele I:27-29 . De asemenea. şi aşa mai departe. De exemplu. dar ea e conţinută implicit în multe aforisme. Toate funcţiile negative şi limitate ale minţii trebuie distruse. Personalitatea umană poate fi împărţită.şi explică de asemenea o mare parte din filosofia Samkhya (aforismele II:20-28 etc. Deci el sugerează: BHAKTI YOGA pentru cei cu înclinaţie emoţională şi devoţională (vezi versurile I:23. versurile I: 32-39 descriu baza majorităţii tehnicilor meditative. Trataka etc. El ştia că o persoană angajată pe calea Raja Yoga trebuie să-şi integreze întreaga sa fiinţă. Patanjali ştia că succesul în Bhakti Yoga duce în mod automat la succes în Raja Yoga. ştia că Yoga trebuia să convină caracterelor specifice ale unui individ. Antar Mauna. precum şi faptul că fiecare persoană are un temperament diferit şi înclinaţii conforme cu una sau mai multe din aceste categorii. KARMA YOGA pentru cei care sunt activi prin natură nu e menţionată în mod specific. aceasta este tema întregii scrieri. incluzând Yoga Nidra.) ca un mijloc de realizare de sine. prin urmare. Khechari Mudra. Comentariul explică clar şi scoate în evidenţă aceste înţelesuri ascunse. Patanjali a înţeles clar acest fapt. Ingustimea mentală şi egoismul trebuie îndepărtate prin orice metodă disponibilă. Yamas-urile (cod social şi moral) şi Niyamas-urile (cod personal) implică practica Karma Yoga-i în acţiunile şi îndatoririle zilnice. activă. Mantra sau Japa Yoga e descrisă clar în versurile I: 27-29. El. RAJA sau PATANJALI YOGA pentru cei cu o voinţă puternică. II:45 etc). De exemplu. JNANA YOGA pentru cei cu natură intuitivă.cu intima sa cunoaştere şi experienţă personală yoghină.

care constituie baza Yoga sutras-urilor. Această experienţă va transforma profund viaţa practicantului. dar în Yoga sutras. Cum se poate explica această contradicţie? Ea poate fi explicată în termenii filosofiei Samkhya. Patanjali se referă la yoga ca fiind un proces de separare. adică. nu poate reprezenta cu adevărat realitatea. Purusha (conştiinţa) implică drashta (văzătorul) şi prakriti implică drishya (văzutul). a fiinţei lui. El va vedea atunci o nouă dimensiune. nebănuită până atunci. Nici una nu e exclusă. oricât ar fi de sublimă.uniune. văzătorul de văzut. ele sunt văzute ca formând acelaşi lucru. separând conştiinţa de identificarea cu vehiculul minte-corp. Purusha înseamnă fiinţă subiectivă şi prakriti înseamnă existenţă obiectivă. . Scopul yoga-i este de a elibera purusha (conştiinţa) de încătuşările limitatoare ale lui prakriti (natura). Procesele şi practicile yoga se ocupă de viyoga (practica yoga). după ce acest lucru s-a realizat. Această separare şi diferenţă între conştiinţă şi minte-corp poate fi înţeleasă numai prin experienţă personală. Procesul yoga are drept scop de a aduce această separare între văzător şi văzut. La început purusha (conştiinţa) şi prakriti (natura) trebuie separate şi apoi. Samkhya împarte existenţa şi fiinţa individuală în două aspecte fundamentale: purusha (conştiinţă) şi prakriti (natură. ca punct culminant. Nici vorbăria şi nici cititul nu vor convinge pe cineva de adevărul şi realitatea acestei diferenţe ci numai experienţa personală. Yoga (uniune) rezultă de aici". Existenţa şi fiinţa individuală iau naştere când purusha şi prakriti se unesc."Oprirea Vritttis-urilor (modificări mentale) poate fi realizată prin vairagya (detaşare) şi abhyasa (practica Yoga)". Această afirmaţie include toate căile şi tehnicile Yoga. Toate duc la succes în Yoga. externă. fiinţă manifestată). Viyoga (practica yoga) duce la yoga Mulţi oameni ştiu că cuvîntul yoga înseamnă uniune. energie. viyoga (practica yoga) duce la yoga la un nivel superior. Reamintiţi-vă că este numai o filosofie şi ca orice filosofie. îi va da o bază pe care să îşi reaşeze viaţa şi fiinţa. Astfel. separând purusha (conştiinţa) de prakriti (natură). Altă explicaţie a aceluiaşi lucru este că pura conştiinţă (purusha) e trasă în jos spre nivele inferioare ale conştiinţei prin identificarea greşită cu minteacorp (prakriti). ceea ce duce la yoga . Inţeleptul Satyananda defineşte yoga astfel: "(O metodă) prin care conştiinţa e deconectată de minte şi de lumea manifestată.

Toate căile yoga şi tehnicile respective folosesc acest proces de îndepărtare a limitărilor minţii şi corpului astfel încât jnana (cunoaşterea transcendentală) să poată străluci în toată gloria sa.mintea superconştientă . mintea poate fi clasificată în trei dimensiuni diferite: Conştient.mintea conştientă . spune că materia este forma grosieră de manifestare a minţii. Acestea pot fi legate de terminologia yoghină după cum urmează: .swapna (somn (cu vise)) .sthula (dimensiune grosieră) . Yoga. şi nu mintea de materie.sukshma (dimensiune subtilă) . În afară de aceste două diferenţe fundamentale.mintea subconştientă . Mintea NU se autoiluminează. Patanjali afirmă clar punctul de vedere yoghin atunci când spune că mintea nu poate fi sursa conştiinţei deoarece ea (mintea) poate fi percepută de asemenea ca un obiect (aforismul IV: 19).karana (dimensiune cauzală) . şi separarea lor. Lumea materială pe care o vedem în jurul nostru este o expresie a aspectelor mentale subtile ale existenţei. duce la realizarea că toate lucrurile fac parte din Unic. materia e controlată de minte.jagrat (stare de veghe) .Experienţa prin trăire directă a diferenţei dintre pura conştiinţă şi mintecorp. Perfecţiunea minţii duce la iluminarea spontană a purei conştiinţe. Subconştient şi Superconştient.gândirea superficială ("maimuţa mentală") şi percepţia lumii exterioare . pe de altă parte. Natura minţii Psihologia modernă are tendinţa să privească mintea ca fiind sursa cunoaşterii şi a conştiinţei.samskaras (tendinţe mentale) .memorie individuală . yoga şi gândirea modernă concordă în multe privinţe referitor la minte. Conform cu psihologia lui Jung. Ştiinţa modernă tinde să privească atât mintea cât şi conştiinţa ca fiind expresii şi manifestări ale materiei.

Acestea sunt ascunse şi stocate în inconştientul colectiv. Nici un sistem psihologic modern n-a încercat să-i definească conţinutul. 3. . Date latente neexprimate şi amintiri al evenimentelor trecute. Prana (energie bio-plasmatică) este de asemenea modalitatea prin care mintea execută acţiuni exterioare în conformitate cu gândurile. indiferent cât e de subtilă sau de grosieră. psihice şi intuitive ale omului. e compusă din prana. incredibila adâncime a minţii. unul din cei mai profunzi comentatori al Yoga sutras-urilor.sushupti (somn profund) . Puţini oameni înţeleg sau apreciază. prin însăşi natura sa. Prana (energie bio-plasmatică). Cap. Samskaras (impresii mentale) refulate cauzate de reprimare 2. Aceasta e o listă foarte comprehensivă şi are cu siguranţă darul de a pune pe gânduri. 4. 6. Aceste amintiri pot fi prenatale. Reflexe instinctive care controlează funcţionarea vegetativă a corpului fizic şi prana-ic (corpul subtil vital). Mintea. II. dincolo de limitările normale ale conştiinţei individuale. intelectuale.samskara cosmică şi memorie cosmică Cap. Puterile supranormale tind să se manifeste în Superconştient sau mintea cosmică. cu toate acestea. Acest lucru este deja pre-programat în mintea individuală. care se pare că a trăit acum două mii de ani. Fluctuaţii mentale înnăscute. Ea dă o indicaţie despre scopul şi natura minţii. I. Aceste aspecte diferite se manifestă progresiv pe calea yoga. Noi nu învăţăm să digerăm hrana. (prefaţă. introducere. chiar vag. Cap. Acestea sunt: 1. a împărţit şi clasificat mintea subconştientă şi cea superconştientă în şapte aspecte. Puteri psihice. Acesta este aspectul ereditar al omului. 5. Vhyasa. Samskaras care îl fac pe om să acţioneze într-un anumit fel. index termeni folosiţi) Aceste tărâmuri conţin aspectele instinctive. Ţelul este de a pleca de la conştient la subconştient şi de la subconştient la superconştient. IV. talente şi aşa mai departe. boli. are tendinţa să se schimbe odată cu ritmurile cosmice.. Scopul sistemului Patanjali-yoga este de a explora aceste sfere mentale astfel încât ele să devină cunoscute. determinând acţiuni. Mintea. III. 7. Cap.

Faţă de ele trebuie să fim perfect detaşaţi. Ele includ telepatie. Ele se pot manifesta în trecut. ele sunt doar expresii interne ale minţii. armonizaţi-vă fiinţa şi căutaţi să realizaţi o stare de echilibru interior şi pace. Totuşi textul atrage în mod clar atenţia că practicantul nu trebuie să aspire la ele sau să le folosească în scopuri degradante. Ele se manifestă prin intermediul tărâmurilor super-individuale ale minţii. inclusiv Buddha şi Isus. dacă ar apare. ele ar produce un haos total în minte şi în tărâmurile mult mai subtile ale psihicului. clarviziune. . deoarece fiecare le va descoperi personal pe calea yoga. premoniţie şi o paletă vastă de alte puteri mai puţin cunoscute. ci de a aduce realizarea naturii veritabile a fiinţei. clarauz. şi dacă nu rezişti vei regresa şi vei plăti un preţ mare pentru aceasta. Ea are straturi succesive de exprimare. vorbesc despre bătălia lor împotriva tentaţiilor. experimente ştiinţifice efectuate în Rusia şi în alte părţi au măsurat diferite fenomene psihice cu ajutorul instrumentelor. dacă sunt folosite în scopuri egoiste. Cu toate acestea. Ea conţine toate cunoştinţele care au existat. există şi vor exista în viitor. dar aceste experimente nu sunt cu adevărat necesare. Ele pot fi periculoase. Pe calea yoghină tentaţiile devin din ce în ce mai subtile. atât pentru sine cât şi pentru ceilalţi. în primul rând satisfaceţi-vă dorinţele în planul fizic. Siddhis-urile constituie numai un decor trecător care va veni cu siguranţă de îndată ce mintea va deveni focalizată şi purificată. Toţi marii sfinţi. în viitor şi chiar în tărâmurile de dincolo de spaţiutimp. indiferent cât de minunate ar părea. Scopul sistemului Patanjaliyoga este de a îndepărta progresiv restricţiile existente şi voalurile minţii individuale. de a explora şi scoate la lumină potenţialul său inerent şi de a transforma gradat mintea individuală într-un instrument şi o reflexie a minţii cosmice.Toate secretele universului sunt în minte. Puterile psihice sau supernormale Puterile psihice sunt numite siddhis în sanskrită. Din fericire. Este dificil să rezişti tentaţiei de a folosi puterile psihice. Multe din versurile textului Yoga-sutras descriu o mare varietate de siddhis (puteri psihice sau supranormale) cunoscute şi mai puţin cunoscute. yoghini etc. pe măsură ce progresăm. de la cel mai subtil la cel mai grosier. Deci.. aceste siddhis (puteri supranormale) apar rareori la indivizi egoişti. În ultimii ani. superconştiinţa. din care este o parte. Ele apar în superconştient unde fiecare persoană. Scopul sistemului Patanjali-yoga şi a tuturor celorlalte căi yoga este de a evolua şi de a sări în prăpastia non-minţii. Scopul sistemului yoga NU este de a dezvolta aceste siddhis (puteri supranormale).. fiecare minte individuală şi fiecare lucru e legat în mod intim şi inefabil de toate celelalte. nu practicaţi yoga ca să obţineţi siddhis (puteri supranormale).

respiraţia profundă poate fi folosită pentru a induce liniştea mentală. să-i confere realizarea de sine şi apoi libertatea perfectă. Acestea sunt date în aforismele I: 32-29. În final versul 39 recomandă meditaţie. nervozitatea şi respiraţia grea şi neregulată. Iată câteva exemple: Patanjali a enumerat pe scurt tehnicile de bază pe care psihiatria modernă le aplică în terapie. Acest lucru poate include terapia prin muzică. care aproape constituie baza unor sisteme psihiatrice moderne. Aforismele 35 şi 36 propun concentrarea asupra unui singur simţ. Nefericirea e problema universală a omenirii. fără să se piardă . dar ea merge mult mai departe. Ea încearcă să-i dea posibilitatea individului să-şi exploreze limitele propriei sale minţi. masajul etc. şi cu toate acestea el conţine mai puţin de două sute de versuri şi a fost scris acum mai bine de două mii de ani. Versul 37 sugerează meditaţia asupra unei persoane care a atins înalte stări de conştiinţă. şi poate aduce repede calmarea minţii. Simptomele tulburărilor mentale sunt de asemenea enumerate în versul I: 31.acesta poate fi un hobby sau o muncă şi constituie terapia ocupaţională. filosofii şi sisteme psihologice au încercat să facă fără succes. psihiatria modernă a început în ultimul timp să înţeleagă semnificaţia unei astfel de terapii. Toate aceste metode ajută la purificarea minţii şi ajută amintirile (Samskaras) să iasă la suprafaţă şi să fie distruse. Când veţi citi textul şi comentariul veţi vedea metoda folosită pentru a aborda problemele minţii. Versul 33 sugerează cultivarea atitudinilor pozitive faţă de alţii . Acesta poate fi un yoghin sau guru-l (învăţătorul spiritual) personal. el a explicat ceea ce mii de cărţi. Fără acest sentiment de încredere tratamentul nu poate reuşi. de fapt. În câteva versuri scurte dar profunde. care poate fi împărtăşit de psihiatru pacientului său.aceasta implică un grad de autosugestie.Sublimul sistem psihiatric-psihologic Majoritatea sistemelor psihiatrice contemporane se ocupă în special cu restaurarea "normalităţii" individului. Aforismul 38 sugerează terapia prin vis. depresiune. El sintetizează întreaga situaţie în câteva cuvinte. Patanjali defineşte cauza nefericirii umane precum şi terapia ei. dar se poate aplica de asemenea la un psihiatru. majoritatea terapiilor sunt total dependente de încrederea pe care o are pacientul în terapeut. Patanjali-yoga poate fi numită ultimul sistem psihiatricpsihologic înspre care toate celelalte îşi vor îndrepta privirea pentru a se ghida. Versul 34 sugerează controlul respiraţiei.. Patanjali-yoga încearcă de asemenea să aducă această normalitate. acestea sunt bolile propriu-zise. Versul 32 sugerează cultivarea interesului intens pentru un lucru unic . Relaţia între tulburarea mentală şi respiraţia neregulată e binecunoscută. indiferent de ce înseamnă acest termen.

tensiunile pot fi latente. într-o formă sau alta. Deoarece aceste versuri sunt atât de explicite.tensiuni minore. conştiente sau nu. atenuate. drept pur ceea ce este impur. Atenuate (tanu) . am modificat puţin traducerea. 4. Pentru a scoate în evidenţă unele lucruri. Patanjali defineşte tensiunile ca acţionând pe diferite nivele. vor exista totdeauna tensiuni şi nefericiri. Latente (prasupta) . Până ce fiinţa nu-şi cunoaşte natura sa proprie. cuprinzătoare şi logice.tensiuni conştiente care pot fi recunoscute clar în activitatea zilnică. ataşamentul. Ele vor apare pe măsură ce percepţia va deveni mai profundă prin practica yoga. permiţându-vă să vă armonizaţi acţiunile. Aceste tensiuni acoperă toată paleta de la cele mai grosiere până la cele mai subtile. conflictuale sau manifestate".tensiuni care aduc nevroze. este ignoranţa veritabilei naturi proprii. (vezi II:5) . Acest vers sintetizează întreaga cauză a nefericirii. drept sine ceea ce este non-sine". drept fericire ceea ce este nefericire. egoismul.înrădăcinate adânc în mintea subconştientă şi neconştientizate încă. Ce este însă această tensiune de bază numită ignoranţă? Patanjali explică în aforismul următor: "Ignoranţa poate fi definită prin faptul de a privi drept nepieritor ceea ce este efemer. fobii. Yoga va dizolva în cele din urmă aceste tensiuni. aversiunea şi frica de moarte". le vom discuta pe scurt aici. (vezi II: 3.în vorbărie prolixă şi detalii.4) Patanjali explică faptul că motivul de bază al nefericirii. Patanjali spune: "Tensiunile fundamentale ale minţii (care aduc nefericire) sunt ignorarea adevărului. Următoareale aforisme definesc implicaţiile tensiunilor fundamentale: "Ignorarea realităţii e tensiunea-rădăcină de la care apar toate celelalte tensiuni. cu toate că ele sunt explicate pe larg în comentariu. În primul rând. 2. Manifestate (udara) . Conflictuale (vichchhinna) . depresiuni etc. nesemnificative 3. Ele pot fi: 1.

duc la un conflict continuu şi nefericire în viaţă. plăcerea şi neplăcerea. deoarece fiinţa doreşte să-şi continue status-quo-ul de plăcere şi individualitate. eventual. Simţul ego-ului duce la aversiune şi ataşament faţă de lucrurile materiale. Patanjali spune: "Frica de moarte este o forţă inerentă şi dominantă în toate fiinţele. Cum se face acest lucru? "Aceste cauze de nefericire pot fi anihilate prin resorbţia lor în sursa care le-a produs şi prin îndepărtarea stărilor mentale asociate. De fapt. chiar şi la cele foarte învăţate". Fiecare încearcă să-şi impună propria voinţă asupra altora în scopuri egoiste. Acest lanţ de cauze ale tensiunilor şi nefericirii este foarte raţional. ataşamentul şi aversiunea.8) Aceste tensiuni. egoismul duce la plăceri şi neplăceri şi acestea duc la frica de moarte. mintea însăşi este o sursă de ignoranţă. Mintea este aceea care realizează falsa identificare a constiinţei cu mintea-corp. Ignoranţa este progresiv dispersată prin lumina înţelegerii care vine de la practica regulată şi perseverentă yoga. deoarece ego-ul nu poate fi niciodată satisfăcut." (vezi II:6) Oamenii se identifică în mod fals cu mintea-corp. Aversiunea poate fi definită ca fiind repulsia faţă de lucrurile lumii". deoarece ea lucrează pe principiul separării şi diferenţelor. Acest lucru este explicat în următorul vers: "Egoismul poate fi definit ca fiind identificarea greşită a văzătorului (purusha) cu instrumentul minte-corp. Indepărtarea ignoranţei şi a tuturor celorlalte tensiuni duce la fericirea perfectă. Aceasta este cauza profundă a nefericirii. trecerea dincolo de minte. Ignoranţa este treptat dizolvată prin pătrunderea naturii minţii şi. Ignoranţa duce la egoism. deoarece situaţiile vieţii rareori. (vezi II:7. ca să nu spunem niciodată. Aceste plăceri şi neplăceri duc la frica de moarte. acest lucru produce un puternic simţ al individualităţii. Ataşamentul poate fi definit ca fiind căutarea plăcerilor lumii. atunci fiinţa se îndreaptă spre distrugerea ignoranţei sale fundamentale şi deci a tuturor celorlalte cauze ale nefericirii. El caută plăcerea personală cu orice preţ.Ignoranţa este necunoaşterea swarupa-ei (naturii veritabile a fiinţei). Ignoranţa duce la egoism. prin meditaţie". Preţul este în general frustrarea şi nefericirea. . asigură satisfacerea nevoilor personale. Când viyoga (separarea) conştiinţei de minte-corp este realizată.

versurile trebuie explicate în termeni pe care omul modern să-i poată înţelege. Cap. 19. mai mult. 40. 30. 37. (prefaţă. 43. a fost un spirit superior. 41. 24. 36. 34. 49. 7. 48. 2. Cap. Patanjali dă dovadă de pătrundere psihologică a cauzelor fundamentale. 50. cu toate acestea fiecare cuvânt conţine o comoară de informaţie şi semnificaţie. Cap. 31. 4. I. a tensiunilor şi a nefericirii precum şi metoda de a le elimina. El a fost mai ştiinţific decât toţi oamenii de ştiinţă. Patanjali-yoga are drept scop abordarea chiar a surselor nefericirii umane. 22. El a făcut economie strictă şi drastică de cuvinte. Necesitatea acestui comentariu Patanjali. 11. 51 Capitolul 1 . 45. 9. index termeni folosiţi) Cap. 33. 18. 14. 3. tensiunile pot fi îndepărtate prin explorarea minţii cu ajutorul tehnicilor meditative. mai logic decât toţi logicienii. 21. 38. Din punctul nostru de vedere. Numai în acest fel omul poate găsi fericirea durabilă care sălăşluieşte dincolo de cele mai îndrăzneţe visuri ale lui. 12. Uneori structura frazei sale este incompletă. IV. 5. introducere. Inţelesurile criptice pot fi revelate numai de un maestru. 39. Patanjali a scris o comoară de cunoaştere condensată în câteva sute de versuri. 47.11) Astfel. 17. 13. I. 26. Cap. 28. sau cine a scris Yoga Sutras. El a evitat repetiţia. Ea trebuie să fie "Biblia" psihologiei şi psihiatriei. 16.(vezi II: 10. II. 8. 32. III. Acesta este respectul nostru pentru această capodoperă a înţelepciunii practice. 35. 42. cum poate fi vindecată nefericirea? Prin urmare sutras-urile definesc cauza şi apoi indică modul de îndepărtare a lor. 10. dar de cele mai multe ori ascunsă. sutra: 1. orice altă viziune poate doar zgâria suprafaţa suferinţelor umane. 46. şi fără această pătrundere. 15. Aceste câteva aforisme scurte sintetizează natura problemelor mentale. Se poate scrie o întreagă enciclopedie pentru a le elucida. Se poate dezvolta un întreg sistem psihiatric în jurul lor. ea trebuie să fie cartea de referinţă pentru toţi psihiatrii. 23. 25. 6. Este foarte uşor de omis sau de înţeles greşit implicaţiile din spatele versurilor. 44. câteodată evidentă. 27. 20. 29.

anushasanam = instrucţiuni complete Acum prin urmare instrucţiuni complete cu privire la YOGA. care înseamnă: "aici sunt instrucţiuni despre yoga". Poate că aţi citit alte comentarii la Yoga Sutras în care cuvântul anushasanam e tradus prin redeclarare. comenzi. Cuvântul "atha" e folosit aici pentru a sublinia faptul că instrucţiunile cu privire la yoga sunt date aspirantului după ce acesta s-a purificat prin karma-yoga (formă de yoga) şi după ce şi-a unificat tendinţele mentale prin bhakti yoga (formă de yoga). Dacă analizaţi însă cuvântul cu atenţie. bhakti yoga şi alte sisteme pregătitoare.SAMADHIPADA CAP I SUTRA 1 Atha yoganushasanam Atha = acum prin urmare. El ar fi putut să spună "atra yoganushasanam". yoga = (cu privire la) yoga. comandant. Shastra literal nu înseamnă scriptură. anu fiind un prefix pentru a sublinia completitudinea. "Atha" înseamnă "acum prin urmare". dar el a folosit cuvântul "atha". guvernator. Cuvântul shastra s-a dezvoltat din cuvântul shasan. Yoga: înţelesul cuvântului yoga e explicat în sutra următoare. Anushasanam: De fapt cuvântul este shasanam. instrucţiuni. şi care este folosit pentru a-l desemna pe Dumnezeu. vor deveni inteligibile şi palpabile numai acelora ale căror inimi sunt pure şi ale căror minţi sunt liniştite. Prin urmare. care înseamnă stăpânitor. ordine. Shastra înseamnă un proces de instruire şi de precepte. Shasan este un cuvânt care înseamnă a da reguli. altfel ele nu vor fi inteligibile. explicare. cuvântul atha a fost folosit pentru a sublinia necesitatea reuşitei prealabile în karma yoga. Atha: vom face o pauză şi vom încerca să aflăm de ce autorul a folosit cuvântul "atha". . Deci veţi înţelege că anushasanam înseamnă instrucţiuni. Prin aceasta se spune că acele instrucţiuni despre yoga care urmează. expunere. ceea ce înseamnă că aceste instrucţiuni despre yoga sunt continuarea unor alte instrucţiuni anterioare. Din acelaşi cuvânt a evoluat cuvântul Ishwara. Aceia care au mintea impură şi tendinţe schimbătoare nu vor fi capabili să practice ceea ce se spune în această shastra.

chitta înseamnă conştiinţa individuală. manas-conştiinţa subiectivă sau astrală şi . de concise. Deci. care include conştientul. explicaţii. note scurte. acestea sunt stările minţii.conştiinţa simţurilor sau conştiinţa obiectivă. subconştientul şi superconştientul. J. transformărilor sau modificărilor mentale fundamentale (VRITTIS). Chitta este derivat din ideea fundamentală de chit. Yoga e asta. B. Bhoja. G. a-şi da seama. există expuneri. care apar în toate dimensiunile paralele ale conştiinţei. E. stopare. comentarii. Sutra aceasta este compusă din patru cuvinte .şi alte asemenea. nirodhah = blocare. vritti. acesta este locul lui Dumnezeu în yoga . putem considera cuvântul anushasanam ca însemnând instrucţiuni complete. O. Prin urmare. scrise de mari cărturari cum ar fi Vhyasa. deoarece yoga-sutras sunt în ele însele atât de simple. F. de scurte. Ea nu este deloc în conformitate cu textul. aşa se practică. V. a fi conştient de. critici etc. Index termeni folosiţi A. constituie subiectul acestei cărţi. S.veţi ajunge la concluzia că această traducere este total incorectă. Bhikshu şi alţii. M. estompare lentă şi completă. L. Chitta are accepţiune diferită în Vedanta. despre yoga. în cele din urmă. care înseamnă a vedea. YOGA este suprimarea sau blocarea (NIRODHA) formelor. Y CAP I SUTRA 2 Yogaschitta vritti nirodhah Yogah = yoga. nici o expunere.yogas. chitta = conştiinţa. încât ele nu pot constitui nici o explicaţie. H. ele nu pot fi decât instrucţiuni. K. R. prin care se manifestă şi pe care le manifestă conştiinţa (CHITTA). Totalitatea acestor trei e simbolizată prin cuvântul chitta. vritti = formă sau formă circulară. nirodhah. I. C. D. Nu vom explica cuvântul yoga acum. deoarece după citirea celor 195 de sutras îl vom înţelege mai bine. aşa trebuie experimentat. W. N. pe care le ia. Vigyan. Desigur. dar aici chitta reprezintă totalitatea conştiinţei individuale compusă din trei stadii . T. P. chitta.

Toate acestea sunt vrittis (modificări mentale) care pătrund într-o stare diferită a conştiinţei datorită blocării vrittis-urilor comune. prin urmare. de acord cu această exprimare a sutraei. sau starea de potenţialitate adormită. Ce înţelegem prin blocare? Inseamnă oare blocarea gândurilor. şi anume că formele pe care le ia conştiinţa sunt blocate în starea de meditaţie. dar când prin chitta înţelegem conştiinţa totală a individului. care dă naştere la diferite manifestări pe plan mental sau astral. a respiraţiei. structura conştiinţei dvs. trăiţi evenimente diferite. conştiinţa individuală. atunci îndoiala cu privire la actul suprimării va fi dată deoparte. Acest lucru este adevărat numai când se are în vedere chitta ca semnificând mintea. fără îndoială. Aceste trei stări ale conştiinţei pure sunt desemnate în această sutra prin cuvântul chitta. În această sutra. ce se întâmplă cu conştiinţa simţurilor. dar nu trebuie să însemne un act de blocare a substratului fundamental al conştiinţei. Expresia nirodha înseamnă aparent un proces de blocare sau estompare lentă şi gradată. Fluxul vrittisurilor diferă şi. Când vă duceţi seara la culcare şi intraţi în starea inconştientă a conştiinţei. în forme şi dimensiuni diferite. acţiunile şi reacţiunile lui chitta. dar în această sutra se sugerează că o stare diferită şi fundamentală a conştiinţei se poate obţine prin blocarea fluxului mental al conştiinţei. veţi fi. diferit de planul fizic. putem spune că atman (sinele) plus chitta (conştiinţa) este jivatman. Aceste trei dimensiuni ale conştiinţei se numesc chitta. cu corpul şi cu creierul? Acestea mor oare. şi nu a conştiinţei. atunci Patanjali ar fi folosit cuvântul suprimare. locuri şi procese diferite. Un pic mai târziu în acest capitol veţi învăţa mai multe despre structura fundamentală. atman minus chitta este conştiinţa supremă (a patra dimensiune). În Mandukya Upanishad cele patru stări sau dimensiuni ale conştiinţei sunt tratate într-o formă foarte lucidă.superconştientul. voi experimentaţi un plan paralel de existenţă. vedeţi persoane diferite. Fiind un practicant yoga. instrumentul cunoaşterii generale. Dacă citiţi un comentariu la această Upanishada. sau acesta este numai un proces de blocare a fluxului conştiinţei simţurilor şi a conştiinţei mentale? Cu siguranţă este o stare în care funcţiile fiziologice sunt deconectate de conştiinţa individuală. vă va deveni clară. chitta reprezintă toate cele patru dimensiuni ale conştiinţei. dar este un simbol al celor trei dimensiuni ale ei. Aceasta este doar o explicaţie indirectă a cuvântului. natura. jivatman (conştiinţa individuală) minus chitta (conştiinţa) este atman (sinele). a dorinţelor şi a complexelor personale? Dacă ar fi fost aşa. iar a patra se numeşte atman. vedeţi obiecte diferite. Pe scurt. Dacă analizaţi toate aceste stări în care conştiinţa individuală se manifestă în moduri diferite. a viziunilor. veţi realiza că procesul vrittis-urilor e diferit de conştiinţă şi că acest flux de . De fapt din această sutra e clar că acesta este un act de blocare a formelor pe care le ia conştiinţa.

nici perpendiculare. infinită. Se pare că există o arie fantastică a conştiinţei. Pe scurt. aparte şi nelegat de tot ceea ce e legat de corpul fizic. şi că această conştinţă este aceea care se modifică continuu dintro stare în alta. Ea nu este numai retragerea din experienţa zilnică.vrittis(modificări mentale) poate fi blocat şi că fiinţa poate transcende limitările conştiinţei sau. Existenţa conştiinţei din noi nu este legată de corp. Aceste gânduri sunt o nimica toată. cuvântul nirodha nu înseamnă blocarea gândurilor. ci înseamnă actul sau actele de blocare a proceselor conştiinţei responsabile de ciclul reîncarnărilor. nu este fluxul sentimentelor. virodha este opoziţie. pasiunilor ş. Prin urmare. dincolo de acest corp. Deci. mai curând. Există multe cuvinte derivate de aici .d.rodha. mişcându-se circular. Fluxul conştiinţei la care ne referim nu este acela al minţii şi al gândurilor. pasiunilor şi dorinţelor. Reîntorcându-ne la punctul iniţial . atitudinile lui chitta. conştiinţa este ca un fir ce leagă multe vieţi şi încarnări. se poate produce. Nirodhah vine de la rădăcina rodha. şi se va produce un eveniment în care acest proces invizibil al conştiinţei poate fi blocat. Cinci stări mentale şi Kundalini Yoga . doar o scăpărare a conştiinţei noastre. atunci apare starea de yoga. ideea de blocare e clarificată. ambiţiilor. cu şi fără corp. mişcările apei sunt circulare.nesfârşită. avarodha.. simţuri şi prana (energie bioplasmatică). Deci. Acest proces este conştiinţa. virodha. prin anumite practici pe care le vom învăţa în capitolul următor. care apar în diferitele planuri. Aceasta e conştiinţa care trebuie blocată. sau fără el. Prin urmare. cu acest corp. Aceasta ne duce la concluzia că există un proces definit. şi aceasta este infinită. Noi o numim ananta . înăuntrul şi în afara corpului. nirodha este blocare. ci cuvântul chitta înseamnă conştiinţa luată ca întreg. ci este punerea la o parte a viziunilor pe care le avem în meditaţie profundă sau în samadhi. Când aruncaţi o piatră în apă. Când expresiile conştiinţei individuale. Avarodha este obstrucţie. nu este acumularea emoţiilor şi experienţelor. Nu gândurile obişnuite sunt acelea care trebuie suprimate. sunt depăşite. minte. o stare de constantă şi neîntreruptă atenţie. Analog. Vritti Vritta înseamnă cer şi vritti înseamnă circular. acestea nu sunt nici orizontale. nirodha.m. conştiinţa îşi are formele ei circulare. dorinţelor. Să înţelegem bine acest lucru. modurile minţii.ce este yoga? Sutra spune că yoga este blocarea formelor care apar în toate dimensiunile conştiinţei. ci circulare. inimaginabilă. ea poate fi în corp şi în acelaşi timp ea poate fi şi în afara lui. că poate pune capăt acestui flux de vrittis(modificări mentale) care revine veşnic. care înseamnă un act de blocare. dar câteodată fără acest corp. sunt numite chitta vritti.a.

se poate spune că stadiul moodha aparţine lui muladhara chakra. Evoluţia conştiinţei în om e clasificată în cinci stadii. Când predomină tamas. înclinat spre sinucidere. există întotdeauna posibilitatea pentru un aspirant spiritual să fie aruncat înapoi pe muladhara. Există totdeauna o influenţă combinată a tuturor celor trei gunas. Natura cosmică are în natura sa un caracter întreit. uneori aceasta încetează să se mai manifeste. mintea rămâne liniştită. sau a celor trei gunas (însuşiri fundamentale). şi de la ajna chakra în sus are loc starea de concentrare. De la manipura. În sanskrită se spune că kundalini e adormită. mintea va fi totdeauna greoaie. Acesta este efectul lui tamas asupra conştiinţei. După un anumit timp de practică. disipat. manifestându-se într-o stare de nevroză profundă. în sensul că vikshipta (stadiul al doilea) continuă până la ajna chakra. apoi pe manipura. Conştiinţa umană se va dezvolta ajungând liberă de încătuşările lui prakriti (natura). cea mai înaltă chakra. dar revine înapoi pe muladhara. rupt în bucăţi. crimă. în acest sens fiecare acţiune. atunci conştiinţa devine pregătită. Multe s-au scris despre gunas. dar nicăieri nu sunt mai bine explicate ca în filosofia Samkhya. Ea este dincolo de cele trei gunas (însuşiri fundamentale). Voi practicaţi acum yoga sau învăţaţi yoga. fiind apoi transmutată şi sublimată. Când tamas predomină. realizând o ruptură a personalităţii. este locul lui nirodha. inertă şi tensionată. gând sau eveniment sunt create datorită interacţiunii celor trei gunas. Aceasta este starea minţii numită moodha. puterea şarpelui doarme. Conştiinţa se trezeşte. sau centrul buricului. O singură guna nu influenţează personalitatea. sau veţi preda yoga. urcă pe swadhisthana. dominând celelalte două gunas. stimulată sau agitată. Comparând aceste stadii cu procesul de trezire al lui kundalini. atunci nimic pe lume nu vă poate face să fiţi activ. ceea ce va fi discutat pe larg în capitolul următor. Când predomină sattva guna. Mintea de asemenea este mult influenţată de interacţiunea lor. mintea intră într-o stare de inactivitate. vrittis-urile (modificări mentale) rămân concentrate şi nimic nu poate cauza tulburare. Aceasta este starea minţii numită kshipta. Sahasrara. noi am menţionat cele cinci stadii ale minţi. unde conştiinţa individuală e latentă sau adormită. În discuţia despre cuvântul chitta-vritti. Totuşi. non-activitatea mentală devine acută. mentalul este împrăştiat. încât ea urcă până la manipura chakra. Toate funcţiile corpului. dominând asupra lui sattva şi tamas. spiritual sau fericit. atunci când conştiinţa a atins manipura şi a stat acolo un timp. Când rajas predomină. deoarece asta e natura ei.Aceasta este ordinea sau secvenţa evoluţiei conştiinţei voastre. minţii şi lumii sunt dependente de interacţiunea celor trei gunas (însuşiri fundamentale). Când această stare se accentuează. Rezultă o gândire greoaie. . ea devine efervescentă.

meditaţie. Tehnica de a dezvolta influenţa pozitivă este mai importantă decât încercarea de a suprima influenţa sau guna negativă. fiinţa trebuie să realizeze care guna este la putere la un moment dat şi ce contra-balansări au loc. e întrerupt de instabilitate născută din rajas. printr-o metodă corespunzătoare. cu toate că îşi dă silinţa. apare unitatea gândirii. Sunt rare momentele când toate cele trei gunas sunt în echilibru. rezultând o stare de concentrare alternată cu una de împrăştiere. în aşa fel încât sunteţi incapabili să vă concentraţi asupra unui . atunci este rajas.Hatha Yoga va elimina presiunea tamas-ică în mare măsură. Prin urmare. De exemplu. conştiinţa individuală oscilează între stabilitate şi distracţie. Dacă există mai puţină concentrare şi mai puţină împrăştiere dar mai multă somnolenţă. lăsând totul baltă pentru câteva zile. aici începe yoga. Lucrul fizic este o mare putere pentru exterminarea chiar a existenţei tamas guna-ei. Dacă este mai multă concentrare şi mai puţină împrăştiere şi somnolenţă. dacă după o observaţie atentă şi minuţioasă aţi descoperit influenţa lui tamas în timpul meditaţiei. În această stare de conştiinţă apar viziuni şi percepţii subtile ale misterioaselor energii interne. înseamnă că predomină sattva. Dacă există mai multă împrăştiere şi mai puţină concentrare. În acest scop trebuie folosite asanas (poziţie. În această stare. ci chiar în timpul întregii vieţi. deodată. chiar dacă celelalte gunas au şanse egale de manifestare. Dacă sunteţi conduşi de forţa rajas guna-ei în timpul meditaţiei sau în viaţă în general. După ce am analizat influenţa gunas-urilor asupra conştiinţei. Il veţi vedea meditând ore întregi şi apoi. datorită interacţiunii gunas-urilor. există numai estompare şi inactivitate. postură). nu numai în timpul meditaţiei. se spune că avem starea conştiinţei numită vikshipta. Acest stadiu este foarte important. Aici cele trei gunas au libertate completă de exprimare individuală. trebuie să găsiţi mijloacele de a o reduce şi de a dezvolta predominanţa guna-ei opuse. e supus la instabilitate. născut din sattva. când rajas e la putere există tot timpul o contra-balansare a celorlalte gunas. trebuie să găsim modalităţi de eliminare a influenţelor negative şi de dezvoltare a influenţelor pozitive. mentală sau temporară . Este foarte important pentru un aspirant spiritual să analizeze predominanţa celor trei gunas (însuşiri fundamentale) şi să descopere care guna domină la un moment dat. pranayama (tehnica de ritmare a suflului) şi anumite tehnici de Hatha Yoga. De exemplu.Starea vikshipta este o stare oscilatorie a minţii. Când tamas apare în joc dispare atât unitatea gândirii cât şi împrăştierea. Aceasta este starea minţii unui bun student care. Aceasta este condiţia obişnuită a tuturor aspiranţilor spirituali când se aşează să facă puja. mintea este împrăştiată. concentrare sau antar mauna (linişte lăuntrică). Când fluxul concentrării. Când sattva se exprimă liber. Aspirantul este foarte senzitiv şi uneori e supus la capricii. Când rajas predomină. Nu are importanţă dacă tendinţa tamas -ică este constituţională. Totdeauna o guna domină peste celelalte două şi guvernează. înseamnă că predomină tamas.

deoarece sattva este dezirabilă. dacă vă daţi seama că timp de o lună întreagă mintea a fost concentrată şi numai uneori au existat stări de zăpăceală. Bhakti şi Japa Yoga. Numai sattva guna există. gândind la vrute şi nevrute. Dacă predomină sattva. samskaras (tendinţe mentale). Karma Yoga trebuie practicată. concentrarea va fi uşoară şi veţi putea să intraţi cu uşurinţă în meditaţie. dorinţe. şi în această focalizare rajas guna şi tamas guna sunt absente. Predominanţa tamas şi rajas gunas trebuie redusă. Starea moodha e departe de orice concept yoghin. Când mintea atinge starea de focalizare. Să presupunem că aţi descoperit că rajas guna este foarte puternică în timpul meditaţiei şi drept rezultat sunteţi incapabili să vă concentraţi mintea asupra unui obiect. cu toate că si celelalte gunas operează de asemenea una după cealaltă. Ele constituie ceea ce numim stările lumeşti (obişnuite) ale minţii. numai sattva predomină. nu aveţi decât să vă urmăriţi starea din meditaţie şi conform acesteia să luaţi măsurile care se impun. dar o simţiţi. Ekagrata înseamnă focalizare. poate dieta corespunzătoare. sadhana (practica spirituală) voastră se va reduce.poate dharana (concentrare). trebuie să încetaţi să luptaţi cu voi înşivă şi să folosiţi toate acele practici care reduc elementul rajas chiar din rădăcina vieţii. Nu vă daţi seama exact cum. Rajas guna este de asemenea indezirabilă şi trebuie de asemenea redusă. starea voastră e nestabilă. Astfel de practici sunt.subiect datorită tulburărilor mentale. de exemplu. iar când vă duceţi la culcare mintea începe să o ia razna. Ce trebuie să faceţi? Trebuie să folosiţi tehnicile prin care se reduce rajas guna şi vă amintim că acestea sunt Bhakti şi Japa Yoga. aceasta este starea oscilatorie a minţii sau vikshipta. Deci. Ea trebuie întărită. de exemplu. influenţa celor trei gunas. Următoarea stare spre care se . dar sattva guna trebuie întărită prin diferite metode. Cele două stări anterioare. kshipta (starea minţii în care predomină rajas guna) şi moodha (starea minţii în care predomină tamas guna). poate studierea cărţilor. ci măcar un timp suficient. Să zicem acum că. Aceasta nu pentru că aveţi nevoie de ea. Uneori vă daţi seama că sattva guna este puternică. Astfel. sattva guna nu trebuie eliminată. nu 24 de ore. Desigur. poate satsang-ul (frecventarea înţelepţilor). Trebuie să vă gândiţi bine care din tehnici vi se potriveşte pentru a vă întări sattva guna . Acum am ajuns la ekagrata. de asemenea trebuie făcută şi munca fizică. veţi avea tendinţa să regresaţi. atunci rajas şi tamas sunt ambele absente. Fiecare aspirant spiritual trebuie să analizeze. Se spune că yoga începe atunci când s-a ajuns la starea minţii numită vikshipta. ci pentru că este o necesitate a vieţii voastre spirituale. în general. nu o puteţi controla. Care guna este mai puternică? Dacă tamas guna este mai puternică. Tamas guna este indezirabilă şi ea trebuie redusă. enunţate în textele yoghine. sunt neyoghine. probleme de viaţă şi deprimări.

Y CAP I SUTRA 3 Tada drastuh swarupeavasthanam Tada = atunci. Realizarea vine dinăuntrul nostru şi nu poate fi înţeleasă de nivelul actual de conştiinţă. Index termeni folosiţi A. când mintea. . swarupe = natura proprie esenţială. SAU PURUSHA) e stabilit (locuieşte sau se odihneşte în el însuşi sau în propria sa natură esenţială (SVARUPA). G. drastuh = văzător. D. sau să înţelegem stările elevate de conştiinţă care apar în samadhi. I. false crezuri. B. S. principiul eu-lui. H. concepţii eronate. K. Aceasta este o stare a minţii numită trigunatita. N. cu înţelegerea noastră foarte limitată. care constituie schema noastră de gândire şi care este legată de asmita. şi când nu mai există sentimentul de identificare cu lumea obiectivă. Realizarea de sine poate avea loc numai când chitta-vrittis (modificările minţii) îşi încetează complet activitatea. ea a atins starea numită nirodha. F. E. nici rajas. V. sau cu alte cuvinte atunci când VRITTISurile sunt blocate. falsă gândire şi aşa mai departe. nu mai e afectată de jocul celor trei gunas (însuşiri fundamentale) şi de sentimentele nestatornice. nici tamas. avasthanam = stabilire. L. Când conştiinţa voastră individuală e eliberată de limitările celor trei gunas şi când ea stă singură. cea de dincolo de cele trei gunas. T. În starea de YOGA. Aceasta este comparaţia dintre trezirea lui kundalini şi terminologia yoghină asa cum s-a detaliat aici. văzătorul (DRASHTA. W. sau chitta.tinde după atingerea acesteia este nirodha. C. În această din urmă stare nu funcţionează nici sattva. M. J. încetarea completă a activităţii mentale. Noi nu suntem capabili să cunoaştem sau să înţelegem starea kaivalya (realizarea de sine). când conştiinţa e complet eliberată de limitările celor trei gunas. fără sentimente de prietenie sau alianţă faţă de aceste trei gunas. P. îmbibat cum este de plăceri şi neplăceri. O. R.

uitând că suntem numai spectatori la ceea ce se întâmplă În acelaşi fel. când nu e stabilit în natura sa esenţială se spune aici.Puritatea minţii. identificânduse cu chitta (mintea. N. O. care este kaivalya . V. şi acest lucru va fi discutat în capitolul al patrulea. În această stare purusha (Sinele Suprem) devine conştient de natura sa veritabilă. Când urmărim un film sau o piesă de teatru. L. noi tindem să ne identificăm cu ei. T. Sinele Suprem. M. G. . J. B. E. itaratra = în afara acestei stări. care au drept scop de a aduce mintea (sau chitta) într-o stare de nirodha (blocare). sarupyam = identificare. În afara stării de YOGA are loc identificarea lui PURUSHA sau DRASHTA cu modificările (VRITTIS) lui CHITTA. sunt toate necesare înainte ca omul să atingă scopul sistemului yoga. Suntem toţi obişnuiţi cu acest fel de identificare greşită. W. recomandă diferite tehnici aplicabile diferitelor caractere individuale. F. purusha este numai o conştiinţă martor. I. S. K. conştiinţa individuală) şi cu transformările ei în aşa măsură încât îi este foarte greu să se elibereze de această eroare. Cuvântul avasthanam indică reîntoarcerea la stadiul originar. dar ea şi-a "uitat" natura sa veritabilă.realizarea de sine. participând emoţional la ele. Index termeni folosiţi A. avem tendinţa să ne identificăm cu ceea ce se vede şi trăim intens experienţele vizionate. şablon. lipsa de dorinţe şi aşa mai departe. P. Când chitta vrittis (modificările minţii) nu sunt în starea de nirodha (blocare) atunci şabloanele sau modificările lui chitta (mintea. R. Cu toate că actorii interpretează numai un rol. completul control al simţurilor. aşa cum este prezentată de Patanjali. conştiinţa individuală) sunt suprapuse peste purusha (Sinele Suprem). H. Ce se întâmplă cu purusha. C. Ştiinţa YOGA. D. Y CAP I SUTRA 4 Vritti sarupyamitaratra Vritti = modificare.

L. Modificările sunt de cinci tipuri şi aceste cinci tipuri de modificări sunt ori dureroase ori nedureroase. N. Aceasta înseamnă că modificările minţii sunt zece toate. Inchideţi ochii . aklishtah = nedureros. Mintea vede o floare. dar ea este în realitate una din manifestările minţii voastre. J. K. Sutra spune că vrittis-urile minţii sunt de cinci feluri. R. Este vorba de manifestarea minţii în diferite planuri sau sfere de viaţă. dar înainte de a face aceasta trebuie să înţelegem bine ce a vrut să spună Patanjali. plăcute sau pure (AKLISHTA). plăcut. sau de cinci tipuri. sau dureroasă. un om sau un peisaj. klishta = dureros. cinci din acestea sunt dureroase şi cinci sunt nedureroase. modificările particulare ale minţii în cazul florii au fost nedureroase sau plăcute. dificil. Mintea priveşte prin intermediul ochilor şi asimilează percepţia. neplăcute sau impure (KLISHTA). greu. în general. Aceasta este numită aklishta. Acest lucru necesită o lămurire. au fost dureroase sau klishta. Apoi mintea vede un corp în descompunere al unui câine mort peste care a trecut un autovehicul. Y CAP I SUTRA 5 Vrittayah panchatayyah klistaklistah Vrittayah = modificări ale minţii. Deci. Aceasta este numită klishta. cum ar fi: priviţi un copac. În acelaşi fel. O. panchatayyah = de cinci feluri. M.Index termeni folosiţi A. F. sau nedureroase. B. lit. I. P. sau suferă. dar nu o agreează. S. Această sutra este o combinaţie de patru cuvinte. ele pot fi dureroase. mintea are. În cazul câinelui mort. Ascultaţi o melodie sau o povestire. T. C. dar vederea este de două feluri . dar cu toate acestea el mai necesită o explicaţie amănunţită şi de la această sutra începe explicaţia detaliată a lui vritti. Modificările fundamentale ale minţii (VRITTIS) sunt de cinci feluri. şi-i place floarea. modificări de cinci feluri. G. Cuvântul vritti v-a devenit cunoscut. Aceasta este de asemenea una din modificările minţii. W. E. V.klishta (dureroase) şi aklishta (nedureroase). D. H. Ce sunt aceste cinci vrittis? Le vom discuta în următoarele sutras. Modificarea este la fel: percepţia se face prin ochi. cu ajutorul ochilor ea sesizează forma florii. O faceţi prin intermediul ochilor.

marele cărturar scrie: "Cuvântul (VRITTI) se pare că nu înseamnă altceva decât una din formele modificărilor mentale pe care le suferă conştiinţa supremă". la prezent sau la viitor. ca sannyasin ((în India) fiinţă umană care renunţă total la lume pentru a trăi în totală detaşare şi care se consacră realizării eliberării spirituale). unul din şabloanele minţii. ca bărbat sau femeie. C. B. F. sfere sau dimensiuni paralele ale personalităţii. acestea sunt de asemeni şabloane ale minţii.şi vă gândiţi la trecut. T. fiecare fel de gând şi fiecare plan de conştiinţă este un vritti al minţii. J. invidie. a gândirii. şi aceste modificări particulare sunt numite vritti. anxios sau plin de mânie. a gândirii Fiinţei Supreme. ca rege. şi anume Mandukya Upanishad. diferitele stadii. În comentariul său. R. ca tâlhar. chiar şi somnul este considerat a fi una din condiţiile minţii. există o singură conştiinţă care se manifestă în om sub forma stării de veghe. L. E.toate acestea sunt de asemenea stări ale lui chitta (minte). Este un termen atât de ambiguu încât uneori filosofii şi gânditorii n-au fost în stare să-l explice în mod adecvat. K. P. compasiune. Acesta este o stare mentală. V. W. În yoga. Y CAP I SUTRA 6 . iluzia. Aceasta este una din modificările minţii. În acelaşi fel. În secolul XVII a trăit un mare cărturar al cărui nume era Goudapadacharya. El a scris un comentariu detaliat la o mică Upanishada. la prieteni sau duşmani. D. Visul este de asemenea o condiţie mentală.cum ar fi confundarea unei rădăcini cu un şarpe . S. Deci când folosim termenul modificare mentală înţelegem diferitele şabloane sau personalităţi ale minţii. şi aşa mai departe. Intr-o piesă de teatru. Conform sistemului yoga. a plăcerii sau neplăcerii. În mod asemănător. la relaţiile voastre. acelaşi om poate apărea pe scenă ca cerşetor. gelozie. fiecare dimensiune paralelă a cunoaşterii. iubire pentru Dumnezeu. I. nu numai Pământul. Index termeni folosiţi A. M. care se pare că joacă diferite roluri. Este o conştiinţă unică. În sanskrită şi mai ales în textele yoghine şi în textele filosofiei Vedanta cuvântul vritti apare iar şi iar. una din formaţiile minţii. O. poate fi dintr-un anumit punct de vedere ireal. el poate că este numai o expresie a gândirii mentale. Intreg cosmosul. iubire pentru oameni. G. sau vrittis (modificări mentale). H. o forţă cosmică gânditoare. Când sunteţi îngrijorat. N. a visului. a somnului. îndoiala. greşelile de gândire . o condiţie mentală. acestea fiind diferitele vrittis-uri (modificări mentale).

dar atunci când sunt distruse. imaginaţie. Cele cinci modificări fundamentale (VRITTIS) ale minţii sunt: cunoaşterea corectă (PRAMANA). uită de toate peisajele şi sunetele. viparyaya = cunoaştere incorectă. La fel.Pramana viparyaya vikalpa nidra smritayah Pramana = cunoaştere corectă. cunoaşterea non-discriminativă incorectă sau falsă (VIPARYAYA sau AVIDYA). Prin urmare. Tot ceea ce vedeţi. Ei cred atunci că au ajuns la stadiul final în yoga. Ei îşi închid ochii şi urechile. Se poate lua exemplul următor: diferiţi idoli (sau şabloane ale formei) pot fi făcuţi din lut. trebuie să înţelegeţi semnificaţia a ceea ce veţi face. Yoga spune că somnul e de asemenea o stare mentală şi în sutras-urile următoare. înainte de a vă apuca să faceţi yoga. Orice . În mod asemănător. Patanjali spune că chiar şi samadhi este o stare mentală care trebuie eliminată. trebuind prin urmare să fie depăşită. După mult timp de gândire veţi realiza că scopul final în yoga nu este altul decât distrugerea totală a şabloanelor manifestării conştiinţei. smritayah = memorie. ceea ce constituie scopul ultim în yoga. fierarul face diferite ornamente din fier care sunt cunoscute prin diferite nume şi forme. dar când sunt distruşi ei devin din nou lut. iar Patanjali vă ajută în acest sens. Yoga nu se ocupă numai cu stingerea lumii. diferite lucruri şi structuri iau naştere din minte fiind numite în mod diferit în decursul proceselor cosmice ale naturii. nidra = somn. dar ce este oare conştiinţa? Vă retrageţi conştiinţa de la sunetele exterioare. În ultimele trei sutras am vorbit despre cuvântul vritti. auziţi trăiţi. văzând minunate privelişti înăuntru. Savikalpa samadhi este de asemenea o modificare a minţii. trebuie eliminat. dar chiar şi acest lucru trebuie distrus. Cele cinci vrittis (modificări mentale) sunt clasificate cu grijă. tot ceea ce vrittis-urile . ele devin din nou fier. imaginaţia sau fantezia (VIKALPA). somnul (NIDRA) şi memoria (SMRITI). credeţi că somnul nu este o stare mentală. dar v-o puteţi retrage de la somn? Nu. amestecate. şi acest lucru e greşit înţeles de mulţi aspiranţi. vikalpa = fantezie. Scopul ultim în yoga este un proces de rafinare extremă şi în acest scop Patanjali ne dă o mână de ajutor.care are natura minţii. Mintea sau conştiinţa trebuie dezgolită de toate formele ei astfel încât conştiinţa să rămână fără nume şi fără formă. pentru că nici măcar nu credeţi că somnul este o stare mentală. Pentru un aspirant yoga este important să înţeleagă corect acest cuvânt. Uneori ni se spune să ne retragem conştiinţa.

Trebuie să nu . Fiecare stare mentală e inclusă în aceste cinci modificări. K. P. vorbitul. somn şi memorie. de exemplu. rishi (cei care au experimentat în mod direct aproape toate subiectele discutate în Agamas) încearcă să explice cunoaşterea corectă. inferenţa (ANUMANA) şi mărturia sau revelaţia celor care au perceput direct Adevărul (AGAMA) sunt sursele cunoaşterii corecte (PRAMANA). B. Y CAP I SUTRA 7 Pratyakshanumanagamah pramanani Pratyaksha = cunoaştere directă izvorâtă din experienţa practică. sentimentele. dacă nici unul din ele nu e bolnav. V. şi anume. evidenţa simţurilor. vedem o floare. Aceste cinci modificări constituie conştiinţa minţii. În această sutra. e clasificat în cinci grupe. agama = mărturie. starea de veghe. auzim pe cineva ţipând. O. Mintea nu ia totdeauna forma numai a cunoaşterii corecte. G. cunoaştere incorectă. Evidenţa simţurilor este cunoşterea produsă de contactul unuia sau a mai multor simţuri cu obiectul cunoaşterii.voastre fac prin intermediul minţii. ea poate manifesta de asemenea cunoaştere incorectă. simţim ceva ca fiind fierbinte sau rece. inferenţa şi mărturia. bătaia. atunci evidenţa simţurilor este una din sursele cunoaşterii corecte. al simţurilor. N. S. totul este inclus în acestea cinci. L. Cunoaşterea prin experienţă directă (PRATYAKSHA). D. atingerea. anumana = inferenţă. cum ar fi visul. emoţiile. M. Acestea constituie factorul mental al omului. de fapt. F. I. W. R. etc. revelaţie. cunoaştere corectă. Ea a fost deja menţionată în sutra precedentă ca fiind o manifestare a minţii. acţiunea. Ele formează cele trei dimensiuni ale conştiinţei individuale. E. şi anume evidenţa simţurilor. Cunoaşterea corectă poate fi obţinută prin intermediul a trei surse. Index termeni folosiţi A. C. H. pramana. J. T. pramanani = surse ale cunoaşterii corecte. imaginaţie. privitul. o mirosim. Această sutra explică ce se înţelege prin cunoaştere corectă. ţipatul. Dacă simţurile sunt intacte.

Această inferenţă se bazează pe experienţa care nu ne-a înşelat niciodată şi anume aceea că ori de câte ori sesizăm prezenţa fumului găsim de asemenea şi prezenţa focului. rupa = formă. iluzoriu. totuşi. Index termeni folosiţi A. inferenţa. Când două lucruri sau fenomene sunt legate între ele invariabil. T. Aici depindem numai de ceea ce spun alţii. V. constituie cunoaştere corectă. trebuie să îndeplinească două condiţii. şi care este numită apta. Acest lucru se numeşte concomitenţă invariabilă (samanyato sristam). Când aceste două condiţii sunt îndeplinite. putem deduce prezenţa unuia dintre ele atunci când îl vedem pe celălalt. Anumana. D. Ea este folositoare în anumite circumstanţe când nu e posibilă evidenţa simţurilor şi când nu există suficiente date pentru deducţie. O. S. ea trebuie să posede cunoaştere corectă şi în al doilea rând. devine o sursă de cunoaştere corectă atunci când se bazează pe judecată înţeleaptă. F. H. Agama înseamnă mărturie. B. N. P. Scripturile mai sunt numite AGAMAS deoarece ele sunt revelaţii ale rishis-lor care au experimentat prima oară subiectele discutate acolo. prathistham = bazat. atat = neadecvat. Mai mult. În yoga autoritatea aceasta este numită guru (învăţător spiritual) şi ceea ce-i spune el discipolului este luat de către acesta ca atare. deoarece un guru (învăţător spiritual) este o persoană care cunoaşte corect. R. deoarece ne putem da seama de iluzie atunci când încercăm să ne ducem în acel loc şi să aducem apă. L. Y CAP I SUTRA 8 Viparyayo mithyajnanamatadrupaprathistham Viparyayah = cunoaştere greşită. afirmaţiile scripturilor nu sunt demonstrabile nici prin evidenţa simţurilor şi nici prin inferenţă. În primul rând. K. W. de exemplu. E. cu o condiţie importantă însă. putem lua agama (mărturie) drept adevărată cunoaştere. C. Vedem fum şi imediat tragem concluzia că trebuie să existe foc. impropriu. Persoana a cărei autoritate poate fi considerată ca o sursă suficientă de cunoaştere corectă. J. mirajul produs într-un deşert datorită curenţilor calzi de aer. ea trebuie să dea acea cunoaştere fără nici o greşeală. jnanam = cunoaştere.uităm totuşi că aceasta nu este singura sursă de cunoaştere corectă deoarece uneori simţurile ne dezamăgesc. mithya = fals. G. În acest caz. . în realitate nu există apă dar ochii noştri ne fac să credem că existenţa apei este o realitate. dar. I. M. În acest caz evidenţa simţurilor nu constituie cunoaştere corectă.

simţim catifelarea petalelor şi cunoaşterea că aceasta este o floare se naşte în mintea noastră. vikalpa = fantezie.Cunoaşterea non-discriminativă. Viparyaya (falsa cunoaştere) mai este numită şi avidya. În cazul lui viparyaya nu este nici un obiect existent pe care cunoaşterea să poată fi bazată. jnana = cunoaştere. sau nu corespunde unui obiect real. Cunoaşterea corectă se bazează pe corespondenţa dintre obiectul real şi cunoaşterea noastră despre el. cunoaşterea noastră e incorectă deoarece lucrul care există în realitate în faţa noastră este o rădăcină. în timp ce noi credem că e un şarpe. El defineşte viparyaya ca fiind falsa cunoaştere care nu se bazează pe. sunet. care implică înţelegerea corectă a naturii adevărate a lui purusha şi prakriti. Această falsă cunoaştere poate fi corectată prin crearea condiţiilor necesare unei corecte cunoaşteri (ca. de exemplu. Această cunoaştere greşită e în cele din urmă înlocuită de viveka (discriminare). fiind prin urmare numită atadrupaprathistham. incorectă sau falsă (VIPARYAYA sau AVIDYA) este cunoaşterea care nu este bazată pe o formă adecvată (cunoaşterea în care unui obiect i se atribuie în mod fals proprietăţile altui obiect). De exemplu. fiinţa manifestată). când confundăm o rădăcină cu un şarpe. imaginaţie. o mirosim. anupati = a decurge. adică. De exemplu. vedem culoarea unei flori. shunyah = gol. există un obiect real pe care se bazează cunoaşterea noastră. . CAP I SUTRA 9 Shabda jnanupati vastu shunyo vikalpah Shabda = cuvânt. deoarece toate cunoaşterle noastre sunt bazate pe o înţelegere greşită a naturii reale a lui purusha (Sinele Suprem) şi prakriti (natura. vastu = obiect. Aceasta este cunoaştere corectă deoarece este tadrupaprathistha. Aceasta e opusă cunoaşterii corecte. Patanjali se ocupă aici cu al doilea tip de chitta vritti (modificările minţii) pe care trebuie să-l blocăm. lumină suficientă).

dar ele se deosebesc în aceea că cunoaşterea corectă (pramana) are un obiect real. găsim lucruri şi cuvinte care au un sens când stau într-o frază. creată de propria lor imaginaţie. este că uneori mintea devine plină de fantezii şi gărgăuni. Această sadhana (practică spirituală) este foarte folositoare unui începător în măsura în care îl poate transforma într-un aspirant capabil să intre din ce în ce mai adânc în starea de concentrare. De exemplu. cunoaşterea incorectă (viparyaya) şi imaginaţia (vikalpa) sunt de asemenea procese ale conştiinţei. Uneori în meditaţie are loc o fugă a imaginaţiei în dhyana (meditaţie).Cunoaşterea care decurge numai din cuvinte sau alţi factori dar care n-are un obiect real corespunzător. Această diferenţă trebuie bine înţeleasă. antar mauna (linişte lăuntrică). dar ele sunt foarte folositoare la început şi începătorul în yoga trebuie să se ajute de ele până ce va fi capabil să intre în stările mai profunde. cunoaşterea incorectă (viparyaya sau avidya) are un obiect fals. dhyana (meditaţie). Vikalpa este numai o creaţie a minţii noastre. chiar şi în cazul aspiranţilor spirituali. imaginaţii sau fantezii. Ea nu este totuşi complet lipsită de substanţă. în ultimă analiză. conform cu Patanjali. Ea constituie o sadhana (practică spirituală) aparte prin ea însăşi. este fantezie (VIKALPA). Acestea sunt exemple de vikalpa. această formă de vikalpa trebuie de asemenea îndepărtată. În stările de dharana (concentrare). Mulţi mari gânditori au spus că până la starea de nirvikalpa samadhi diferitele experienţe prin care trece un aspirant nu sunt decât planuri ale conştiinţei sale mentale. Totuşi. Ei trăiesc într-o lume de idei. care nu este altceva decât vikalpa. Asta nu înseamnă că ea n-are obiect. La fel. nu trebuie uitat că acest fel de sadhana (practică spirituală). în timp ce imaginaţia sau vikalpa nu are nici un obiect real. ci că obiectul menţionat este inexistent în planul fizic obiectiv. dar. . drept ireale şi fanteziste. Acestea pot fi considerate. sau "Călătoriile lui Guliver". Acest lucru este foarte plăcut şi interesant conferind plăcere şi satisfacţie minţii care meditează. dar conform lui Patanjali aceasta este o stare mentală greoaie şi trebuie depăşită prin cunoaştere adecvată. Vikalpa este imaginaţia fără baza unui obiect real. Cunoaşterea corectă (pramana). când citim poveşti minunate despre zâne. adică obiectul ei nu există în afara minţii. cu toate că folositoare unui începător. pentru a forma idei noi despre lucruri care de fapt nu există. aspirantul îşi imaginează anumite obiecte şi calităţi. trebuie evitată ulterior. Necazul pentru majoritatea dintre noi. dar de fapt nu există nici un obiect real cărora ele să le corespundă. în India există o ramură de meditaţie fantezistă care se numeşte chiar reverie. Noi ne luăm ideile din experienţe şi le combinăm. Există mulţi aspiranţi spirituali în această lume care caută să atingă un ţel imaginar.

Index termeni folosiţi A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, R, S, T, V, W, Y

CAP I SUTRA 10

Abhava pratyayalambana vrittirnidra

Abhava = absenţă; pratyaya = conţinut al minţii; alambana = suport; vritti = modificare; nidra = somn.

Somnul (NIDRA) este acel vritti care are drept suport absenţa activităţii mentale (PRATYAYA).

Aceasta este o sutra foarte importantă. În comparaţie cu ultimele trei vrittis (modificări mentale) menţionate anterior, acest vritti e caracterizat prin lipsa conştiinţei, a atenţiei sau a inconştienţei. Somnul e de asemeni o stare a minţii. Este foarte important să înţelegem acest lucru, deoarece dacă suntem capabili să analizăm starea de somn a minţii, putem să înţelegem cu uşurinţă starea de samadhi. Somnul este o stare a minţii care ascunde sau tăinuieşte cunoaşterea lumii externe. În Mandukya Upanishad se spune că în somn omul nu doreşte nimic, nici nu există vis sau orice altă percepţie. Toate vrittis-urile (modificările) minţii se concentrează la un loc şi energia acestui proces le fuzionează. Capacitatea facultăţii de percepţie este introvertită; obiectele exterioare nu mai sunt auzite sau văzute, nu mai există nici un simţ. Este o stare inconştientă a minţii. Aceasta este exact ideea pe care Patanjali încearcă s-o expună în această sutra. El spune că în somn nu există nici un obiect în faţa minţii - ea nu vede, nu aude, nu simte nimic. Toate formele de cunoaştere au amuţit. Atunci când avem experienţa mentală a unui obiect, acea experienţă e numită pratyaya, conţinut al minţii. Putem avea o pratyaya cu sau fără ajutorul simţurilor. Putem, de exemplu, să vedem un trandafir în mintea noastră or sub forma unei viziuni, ori sub forma unui vis, sau a unei idei. Conţinutul minţii în toate aceste stări e numit pratyaya. Când chiar şi ideea acelui obiect, adică însăşi conţinutul minţii e îndepărtat printr-un procedeu oarecare, mintea rămâne fără suport. Somnul

este un vritti în care conţinutul minţii este absent. În această stare, gândurile există dar nu sunt prezente în faţa minţii, astfel încât mintea nu vede, nu simte, nu aude şi nu are nici o experienţă mentală sau prin intermediul simţurilor. Din punct de vedere psihologic, în această stare creierul şi mintea sunt deconectate şi gândurile sunt suprimate temporar. În mod similar în dhyana (meditaţie) devenim uneori inconştienţi atunci când activitatea minţii se opreşte. Starea de somn e comparabilă cu starea de samadhi în ceea ce priveşte faptul că în ambele se constată absenţa conştiinţei lumii exterioare. Singura diferenţă dintre somn şi samadhi este că în ultima persistă noţiunea eu-lui într-o anumită măsură, în timp ce în somn nu există această noţiune. În starea de samadhi conştiinţa existenţei separate şi a calităţilor, cum ar fi faptul că un individ este hindus, că are un nume şi o formă, încetează complet, rămânând totuşi un anumit fel de conştiinţă. Aceasta însă este lipsită de orice particularităţi care aparţin lumii exterioare. Conştiinţa pe care o avem în stare de veghe e exact ca aceea din starea de samadhi, dar diferenţa constă în faptul că în samadhi obiectele sunt absente, dar conştiinţa (lor) e prezentă. Aici au apărut multe concepţii greşite, multe false înţelegeri şi multe interpretări greşite. Se presupune că samadhi este o stare de totală inconştienţă, în timp ce ea este exact contrariul, anume o stare de superconştiinţă hiperlucidă.

Index termeni folosiţi A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, R, S, T, V, W, Y

CAP I SUTRA 11

Anubhutavisayasampramosah smritih

Anubhuta = înregistrat; visayah = obiecte ale percepţiei simţurilor; asampramosah = a nu lăsa să dispară; smritih = memorie.

Memoria (SMRITI) este cunoaşterea trecută, care a fost înregistrată prin procesul de a nu lăsa să dispară sau să scape din minte obiectele înregistrate anterior. Aceste obiecte sunt readuse în minte prin intermediul SAMSKARAS-urilor.

Memoria este al cincilea vritti al minţii. Ea este de două feluri: memoria conştientă şi memoria subconştientă. Memoria conştientă implică amintirea lucrurilor deja trăite, rechemarea experienţelor trecutului. Memoria subconştientă este visul. În acest caz fiinţa nu-şi aminteşte conştient ci inconştent. Această memorie este de asemenea de două feluri: una este imaginară, cealaltă este reală. În vis omul are uneori experienţe fantastice care nu sunt nicidecum relevante pentru viaţa reală. Visătorul se poate vedea pe sine însuşi tăiat în bucăţi de roţile unui tren, sau se poate vedea pe sine murind. Acest lucru e o fantezie a minţii şi prin urmare e numit memorie subconştientă imaginară, dar totuşi trebuie să ne reamintim că fiecare vis are o bază şi că nu există vise fără bază. În cazul memoriei subconştiente reale, fiinţa îşi aminteşte în vis ceva care s-a întâmplat într-adevăr în trecut, fără distorsiunea faptelor. Această memorie care scoate la iveală înregistrările preconştientului şi le desfăşoară în plan conştient, este una din facultăţile conştiinţei noastre. Este una din modificările conştiinţei, fiind prin urmare clasată drept vritti (modificare a minţii). Obiectele experienţei sunt de cinci feluri, acelea care pot fi percepute prin intermediul ochilor, urechilor, pielii, limbii sau nasului. Când cunoaştem aceste obiecte, mintea noastră vine în contact cu ele prin intermediul indryas-urilor (organele de simţ). Când, după un timp, avem un contact similar, memoria experienţei trecute se deşteaptă, dacă nu i s-a permis să dispară din minte. Dacă experienţa dispare din minte, atunci memoria ne lasă. Astfel, Patanjali a folosit cuvântul asampramosha pentru a sublinia faptul de a nu lăsa experienţa să dispară din minte. Inţelesul cuvântului este următorul: a=nu; sam=complet; pra=înalt sau mare; mosha=a elibera, a scăpa. Astfel, literal, cuvântul înseamnă a nu lăsa să scape. Putem rezuma cele cinci vrittis (modificări mentale) menţionate de Patanjali în modul următor: primul vritti se ocupă de cunoaşterea corectă; al doilea de cunoaşterea incorectă; al treilea de cunoaşterea imaginară; al patrulea de nici o cunoaştere sau cunoaştere vidă şi, în sfârşit al cincilea, de cunoaşterea trecută. Aceasta acoperă întregul câmp al conştiinţei noastre. Când a definit YOGA, Patanjali a spus că esenţa sistemului YOGA constă în stoparea sau blocarea tuturor vrittis -urilor (modificărilor mentale). El descrie tehnicile care trebuiesc folosite în acest scop în sutra următoare.

Index termeni folosiţi A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, R, S, T, V, W, Y

CAP I SUTRA 12

Abhyasavairagyabhyam tannirodhah

Abhyasa = practică repetată; vairagyabhyam = prin vairagya; tat = acesta; nirodhah = stopare, blocare.

Stoparea (NIRODHA) acestor cinci VRITTIS se face prin practică repetată (ABHYASA) şi VAIRAGYA (detaşare).

În această sutra, Patanjali descrie două metode de a opri fluxul chitta vrittis (modificările minţii). Aceste două metode sunt abhyasa şi vairagya (detaşare). Abhyasa înseamnă practică repetată şi persistentă. Vairagya este o stare mentală de non-ataşament, sau detaşare, care reprezintă eliberarea de raga (atracţie) şi dwesha (repulsie). Când mintea devine eliberată de acestea două, starea ei în acel moment e numită vairagya. În India, vairagya desemnează un ordin tradiţional de sannyas. Patanjali a descris raga (atracţie) şi dwesha (repulsie) în capitolul următor. Raga (atracţie) este, am putea spune, atitudinea de a simpatiza şi de a se simţi irezistibil atras de un obiect oarecare. Pe de altă parte, dwesha (repulsie) este o atitudine a minţii care implică nesimpatia sau repulsia necontrolată pentru un obiect. Eliberarea de aceste două atitudini e numită vairagya. Intâlnim mulţi aspiranţi spirituali care încearcă să se concentreze fără să practice în prealabil abhyasa (practică repetată) şi vairagya (detaşare), fără să stăpânească mai întâi raga (atracţie) şi dwesha (repulsie). Nu are rost să impunem linişte minţii fără să îndepărtăm în prealabil factorii care produc tulburare, şi anume raga (atracţie) şi dwesha (repulsie), care conferă instabilitate minţii. Patanjali spune deci, pe drept cuvânt, că abhyasa (practica repetată) şi vairagya (detaşare) sunt mijloacele prin care fiinţa trebuie să se stăpânească, după acestea meditaţia urmând cu uşurinţă.

Index termeni folosiţi A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, R, S, T, V, W, Y

CAP I SUTRA 13

Tatra stitou yatnobhyasah

Tatra = acolo, din cele două; sthitou = fiind fixat, stabilit; yatnah = efort; abhyasah = practică.

Din cele două (menţionate în sutra anterioară) ABHYASA înseamnă stabilitatea efortului de a estompa VRITTIS-urile.

Patanjali explică în această sutra înţelesul lui abhyasa. Cuvântul tatra înseamnă de fapt "acolo", dar cu referire la contextul sutrei, cuvântul tatra înseamnă "din cele două". Abhyasa înseamnă a fi fixat perfect în efortul spiritual (sadhana). Aici efortul implică practica lui chitta vritti nirodhah. El poate include meditaţie, sau Karma Yoga, sau Bhakti Yoga, sau introspecţie sau alte practici. Trebuie amintit că practicarea a ceva numai pe o perioadă anume de timp nu este abhyasa. Abhyasa înseamnă practică continuă; ea nu poate fi abandonată. Ea devine o parte din personalitatea voastră, o parte din natura voastră individuală. Pentru a sublinia acest aspect, rishi (cel care experimentat în mod direct subiectele discutate în Agamas) a folosit cuvântul sthitou, care înseamnă a fi ferm fixat sau ferm stabilit. Cuvântul următor - yatna, efort - indică orice efort consacrat, fie Kriya Yoga, fie Hatha Yoga sau meditaţie. Există un punct important în ceea ce priveşte abhyasa (practica spirituală repetată) şi care trebuie bine înţeles. Atunci când abhyasa (practica repetată) devine ceva natural, ferm, înrădăcinat şi complet, ea duce la samadhi. Deci, fiecare aspirant spiritual trebuie să acorde cea mai mare atenţie practicii regulate şi continue care, atunci când devine perfectă, duce la completa blocare a vrittis-urilor (modificările mentale).

Index termeni folosiţi A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, R, S, T, V, W, Y

CAP I SUTRA 14

Sa tu dirghakala nairantaryasatkarasevito dridhabhumih

Sah = aceasta (abhyasa); tu = dar; dirgha = lung; kala = timp; nairantarya = fără întrerupere; satkara = adoraţie; asevitah = practicat; dridha = ferm; bhumih = întemeiat.

Ea devine ferm întemeiată fiind continuată fără întrerupere o lungă perioadă de timp, cu adoraţie şi aspiraţie infinită către ţelul suprem, cosmic, al fiinţei umane.

Sunt trei condiţii pentru practica plină de succes a lui abhyasa (practica repetată): 1. Ea trebuie practicată cu o încredere deplină; 2. trebuie să fie neîntreruptă şi, 3. trebuie să dureze un anumit timp. Când aceste trei condiţii sunt îndeplinite, abhyasa (practica spirituală repetată) devine ferm întemeiată şi parte din natura fiinţei. Se observă adesea că mulţi aspiranţi sunt foarte entuziaşti la început, dar credinţa lor diminuează pe măsură ce trece timpul. Acest lucru nu trebuie să se întâmple cu un student yoghin care vrea să atingă ţelul în viaţa aceasta. Un aspirant spiritual trebuie să-şi continue sadhana (practica spirituală) până ce obţine ceva foarte concret şi substanţial de pe urma ei, dar din păcate, foarte puţini aspiranţi pot face asta. Cuvântul nairantarya este foarte important. El înseamnă practică neîntreruptă. Antar înseamnă diferenţă; nairantarya înseamnă absenţa acestei diferenţe. Inseamnă deci continuitate. Acest lucru este foarte important deoarece dacă practica e întreruptă din când în când, studentul nu poate profita pe deplin de pe urma ei. Aceasta înseamnă maturitate spirituală. Aspirantul trebuie să fi atins maturitatea spirituală înainte de a începe să practice, şi practica trebuie continuată mult timp. Uneori se observă o concepţie greşită la unii, conform căreia sarcina evoluţiei spirituale poate fi îndeplinită numai în câteva luni, dar acest lucru este fals. Ea poate necesita multe naşteri până la realizare. Aspirantul nu trebuie să fie nerăbdător; nu trebuie să existe grabă sau pripeală. Literatura yoghină veche e plină de povestiri în care se spune că unui individ îi poate lua multe naşteri atingerea celui mai înalt ţel yoghin. Nu durata timpului e însă importantă, ci faptul că practica trebuie continuată fără nici un fel de întrerupere până ce ţelul este atins, indiferent cât timp ia acest lucru. Aspirantul nu trebuie să-şi piardă entuziasmul; el trebuie să continue să practice cu credinţă. Credinţa e cel mai important factor, deoarece numai prin credinţă obţinem răbdarea şi energia de a continua practica în ciuda tuturor necazurilor vieţii. Dacă aspirantul are încredere totală în faptul că el va atinge cu siguranţă ţelul prin practica sa, atunci puţin importă când se va petrece acest lucru. Un alt aspect important este acela că sadhana (practica spirituală) trebuie realmente îndrăgită în cel mai înalt grad. La fel cum o mamă se tulbură dacă copilul ei nu se întoarce acasă la timp, tot astfel aspirantul nu trebuie să rămână indiferent dacă nu şi-a făcut practica zilnică. El trebuie să îndrăgească ceea ce face la fel cum îşi îndrăgeşte propriul corp. El trebuie să fie atras de practică la fel cum este atras de o prăjitură preferată. Practica poate produce rezultatul dorit numai dacă e făcută cu dragoste şi afecţiune. Nu trebuie să existe sentimente de constrângere ci ea trebuie practicată cu plăcere. Acesta este înţelesul cuvântului satkara. El înseamnă onestitate, respect şi devoţiune.

Vairagya (detaşare) este posibilă chiar şi atunci când trebuie îndeplinite responsabilităţile faţă de familie şi societate. H. Y CAP I SUTRA 15 Dristanushravika visayavitrisnasya vashikarasanjna vairagyam Drishta = văzut. marilor yoghini). ea va aduce în mod sigur blocarea celor cinci vrittis (modificări) ale minţii. E. F. să renunţăm la datoriile noastre. V. starea aceasta de conştiinţă este VAIRAGYA. C. N. Ceea ce trebuie făcut nu este . K. dorinţă). atunci starea minţii lui e numită vairagya (detaşare). continuu. B. Index termeni folosiţi A. Drishta include şi plăcerile sau obiectele care aduc plăcere prin simţuri. J. când nu tânjeşte după toate obiectele plăcerii. sanjna = conştiinţă. pe care le-a auzit sau văzut în viaţa sa. L. I. Astfel. P. se înşeală. ea nu e o categorie în ea însăşi. D. Anushravika sunt acele obiecte pe care individul nu le-a experimentat. T. Toate experienţele care intră în raza de cunoaştere prin simţuri sunt numite drishta. vairagyam = absenţa dorinţei. vitrisnasya = aceluia care e liber de dorinţă (trisna = dor. cât şi pentru acelea de care a auzit vorbindu-se. ci de care a auzit vorbindu-se sau despre care a citit în cărţi. etc. W. R. Nu este deci deloc necesar şi nici recomandabil. Ataşamentul faţă de practică poate fi dezvoltat prin auto-analiză constantă şi satsang (frecventarea sfinţilor. vairagya este în totalitate un proces care aparţine lui buddhi (inteligenţă).Dacă fiinţa are aceste calităţi rezultatele dorite sunt asigurate. pe o perioadă lungă de timp. visaya = obiect. anushravika = auzit. Dacă cineva crede că pentru a practica vairagya (detaşare) va trebui să-şi schimbe viaţa. Când o persoană e fără de dorinţe. fără sete. Vairagya este evaluarea finală lucidă a tot ceea ce individul a experimentat în viaţă. Când individul se eliberează atât de dorinţele pentru obiectele cunoscute prin simţuri. M. S. înţelepţilor. vashikara = control. Patanjali declară deci că dacă practicăm abhyasa cu credinţă şi convingere. O. G.

sunt suficiente pentru a aduce un student în stări superioare. Se poate susţine în mod fals că un student îşi poate purifica mintea. dar mai există altele care nu sunt încă sub controlul minţii. Acest lucru e explicat foarte bine în Bhagavad Gita.să renunţăm la acte. aspectul conştient al lui raga (atracţie) şi dwesha (repulsie) e . Ceea ce este important pentru meditaţie nu e ceea ce individul face sau nu în viaţa exterioară. ci să renunţăm la raga (atracţie) şi dwesha (repulsie). care produc agonia subconştientă. Ea conferă o fericire de netulburat şi o linişte care rămâne neschimbată. care pot fi numite agonii subconştiente sau mizerii (kleshas). viaţa inhibiţiilor. ambiţii şi speranţe pe care vrem să le îndeplinim. Se poate susţine că celelalte tehnici yoga. În viaţa de toate zilele noi putem să nu fim conştienţi de aceste conflicte şi tensiuni. Practica lui vairagya (detaşare) începe totdeauna dinăuntru şi niciodată din afară. În al treilea stadiu. Nu are importanţă ce haine purtaţi sau în ce companie trăiţi. În al doilea stadiu unele raga (atracţie) şi dwesha (repulsie) sunt controlate. dar atunci când vrem să medităm descoperim că este imposibil să ne stăpânim mintea până ce aceste conflicte şi tensiuni nu sunt îndepărtate. meditaţia. mintea nu se poate menţine fermă în samadhi. Vairagya (detaşare) realizează o atitudine echilibrată şi o abordare integră. viaţa erorilor mentale şi psihice. Se face efort de a controla pasiunile naturale şi dorinţele. persoane şi evenimente cu care veniţi în contact de-a lungul vieţii. singura condiţie fiind să se detaşeze de efectele bune sau rele ale acţiunilor sale. cum ar fi pranayama. Vairagya constituie astfel o manifestare a purităţii şi păcii mentale a individului. dar opinia aceasta e falsă. făcând-o să tacă în starea de samadhi chiar fără practica lui vairagya (detaşare). viaţa interioară. În primul stadiu. Aici apare o întrebare importantă. veţi deveni constienţi de faptul că la nivelele profunde ale conştiinţei şi ale subconştientului. Aceste dorinţe nesatisfăcute dau naştere la conflicte şi tensiuni. şi cu toate acestea un fel de detaşare care este prezentă în toate acţiunile îndeplinite de persoana respectivă. există cinci tipuri de astfel de porniri fundamentale. Acest stadiu este caracterizat de lupta de a depăşi efectele lui raga (atracţie) şi dwesha (repulsie). Ceea ce contează cu adevărat este atitudinea pe care o aveţi faţă de diferitele lucruri. Ele trebuie toate îndepărtate. cum ar fi tendinţele de ură. Aşa cum Patanjali va explica într-un capitol ulterior. De aceea vairagya (detaşare) trebuie să fie prezentă permanent astfel încât atitudinea corectă să poată apare. fiecare dintre noi are anumite dorinţe. violenţă etc. Dacă vă analizaţi mintea în mod imparţial. deoarece până ce acest lucru nu se face. un sentiment de iubire şi compasiune pentru toţi. toate plăcerile şi neplăcerile sunt active în minte. în timp ce practicantul este confruntat cu evenimente care îl încântă sau cu evenimente care-i displac. vairagya (detaşare) fiind singura cale prin care agoniile subconştiente pot fi îndepărtate. etc. unde se spune că individul poate fi liber în viaţa sa chiar dacă îndeplineşte diferitele acte necesare vieţii sale. suprimărilor şi complexelor. Există trei stadii de vairagya (detaşare). aceasta joacă un rol decisiv în meditaţie.

I.complet evoluat şi mintea devine liberă de raga şi dwesha (atracţie şi repulsie). F. B. K. în timpul meditaţiei sau în samadhi. cu toate că rădăcinile lor subtile mai pot exista încă.una este forma inferioară de vairagya. M. O. T. El are atunci o cunoaştere intuitivă directă a lui purusha şi acest . Mintea exercită un control conştient şi dorinţele sunt ţinute sub control. L. Din forma inferioară de vairagya (detaşare) există posibilitatea recăderii dar când fiinţa a atins paravairagya nu mai există întoarcere la viaţa plăcerilor şi pasiunilor. În forma inferioară aspirantul transcende ataşamentul pentru obiectele simţurilor. Nu există dorinţă pentru plăcere. D. R. E. cunoaştere. bucurie. V. în primul stadiu există efort fără prea mare succes. C. param = cel mai înalt. Astfel. în stadiul al doilea succesul este parţial şi în al treilea stadiu aspirantul reuşeşte complet să extermine raga şi dwesha (atracţie şi repulsie). Paravairagya implică nu numai renunţarea la plăceri. Acest lucru se întâmplă când există conştiinţa naturii reale a lui purusha (Sinele Suprem). W. P. Aceea este cea mai înaltă VAIRAGYA în care există eliberare chiar şi faţă de dorinţa pentru GUNAS. Y CAP I SUTRA 16 Tatparam purusakhyatergunavaitrisnyam Tat = acela. iar cealaltă este forma superioară. Index termeni folosiţi A. Forma inferioară de vairagya (detaşare) implică un proces de suprimare în sensul că există discriminare şi control prin dezvoltarea conştiinţei spirituale şi satsang (frecventarea sfinţilor. Aspirantul spiritual devine conştient. N. dar acestea rămân totuşi active la nivel subtil. nici chiar pentru somn. S. Există două feluri de vairagya (detaşare) . purusakhyateh = adevărata cunoaştere a lui purusha. pe care am discutat-o deja. gunavaitrisnyam = eliberarea de dorinţa faţă de gunas. Acest lucru a fost explicat de asemeni în Bhagavad Gita. J. (adică detaşarea faţă de toate aspectele lui PRAKRITI) pe baza cunoaşterii adevărate a lui PURUSHA. de purusha din el însuşi. H. G. înţelepţilor). ci îndepărtarea chiar şi a rădăcinilor plăcerii. Paravairagya e caracterizată prin absenţa dorinţei sub toate formele.

prin rajas guna înţelegem lăcomie.m. Este o manifestare a conştiinţei fără nici unul din cele cinci feluri de vrittis (modificări mentale). din corpuri. Aspirantul depăşeşte toate atracţiile şi rămâne neclintit. Toate acestea la un loc formează tattvas-urile fundamentale din filosofia Samkya. a minţii şi a lui buddhi. pace şi lumină. eliberată de vrittis (modificări mentale) şi de orice tangenţă cu prakriti (natura). În meditaţie ea funcţionează la un nivel mai profund. Starea de paravairagya (îndepărtarea chiar şi a rădăcinilor plăcerii) nu se poate obţine citind cărţi sau participând la satsang (frecventarea înţelepţilor) ori printr-o tehnică specială.d. Ea este eliberată de orice conţinut al minţii. Cuvântul purusha e format din două cuvinte puri. tensiune. fiinţa manifestată) se creează Universul. . În final. Această conştiinţă supremă a lui purusha este dincolo de cele trei gunas (însuşiri fundamentale). furie. Trebuie să înţelegem clar ce înseamnă purushakhyateh (adevărata cunoaştere a lui purusha). din cele cinci jnanendriyas (organe de simţ ale cunoaşterii). ceea ce rămâne este conştiinţa numită purusha. arzând de dorinţa să ştie ce se întâmplă cu sufletul după moarte. conştiinţa noastră funcţionează prin intermediul simţurilor. Prakriti (natura) constă din cele cinci elemente primare (panchabhuta). fiind numai un singur neajuns. fiinţa subiectivă) cu prakriti (natura. purusha este conştiinţa golită de conţinutul minţii. care înseamnă oraş şi sha. zeul morţii. Conform cu yoga. În mod obişnuit.lucru duce la paravairagya. Există o poveste în Katha Upanishad. din cele trei corpuri şi din cele cinci obiecte ale plăcerii simţurilor. chiar şi atunci când i se oferă toate plăcerile lumii. prin tamas guna înţelegem amânare. Când purusha (Sinele divin Absolut) intră în relaţie cu prakriti (natura. şi anume noţiunea de "eu" (AHAMKARA). din cele patru funcţiuni ale minţii. şi tamas guna. îndepărtează toate plăcerile lumii oferite lui de către Yama. îngreunare. Purusha nu este altceva decât conştiinţa adormită. Mai există de asemenea un corp numit corpul pranic. fiinţa obiectivă). Ele sunt componente ale lui prakriti (natura). nemanifestată. dincolo de meditaţie. ş. În yoga. acel sentiment de "eu" dispare de asemenea. din cele cinci karmendriyas (cele cinci organe ale fiinţei umane). care descrie cum Natchiketa. rajas guna. corpul nostru fizic e considerat a fi un oraş cu nouă porţi. existând totuşi pratyaya (sau conţinut al minţii) prezentă în acea stare. Conform cu Samkhya. Ea apare când aveţi cunoaşterea intuitivă directă a lui purusha (Sinele Suprem). din cele cinci pranas (energii subtile vitale). sentimentul că "eu sunt". În limbaj filosofic. care sunt numite: sattva guna. Corpul mental e considerat a fi un oraş cu patru porţi. Eliberarea de gunas înseamnă că mintea nu mai este influenţată de cele trei gunas şi acest lucru se petrece numai atunci când se manifestă conştiinţa lui purusha (Sinele divin Absolut). Universul a apărut în urma unirii lui purusha (conştiinţa. care înseamnă somn. Prin sattva guna putem înţelege cunoaştere. Conştiinţa despre lume se presupune a fi o funcţie a corpului subtil. În final el dobândeşte cunoaşterea adevărată deoarece s-a dovedit demn de a primi cea mai înaltă cunoaştere.a. renunţând la toate plăcerile lumii. lene. purusha e privit ca fiind cea mai înaltă formă de manifestare a conştiinţei.

Inseamnă a atinge cel mai profund nivel al conştiinţei. raţiune discriminativă. vichara = reflecţie. R. B. K. D. Aspectul complementar negativ este reprezentat de chitta vritti nirodha. L. asmita = simţul individualităţii. deja am menţionat trei din ele. O. Celelalte două sunt . vijnanamaya kosha şi anandamaya kosha. În SAMPRAJNATA baza subtilă pentru fixarea sau concentrarea minţii (PRATYAYA) este judecata (VITARKA). ananda = beatitudine. T. rămânând numai cu conştiinţa mentală. W. P. C. anugamat = prin asociere. El este aspectul pozitiv. J. Dacă cineva este capabil să-şi retragă atât conştiinţa fizică cât şi conştiinţa pranică. fiecăreia din aceste baze corespunzându-i o stare de SAMADHI. în care nici chiar simţul individualităţii (ahamkara) nu mai funcţionează. acesta reprezintă începutul lui samadhi. dincolo de care nu mai rămâne nici o conştiinţă. Există cu totul cinci sfere de conştiinţă.Index termeni folosiţi A. sau maya. Linia de demarcaţie dintre lumea simţurilor. se sfârşeşte acolo unde începe pura conştiinţă mentală. Putem defini samadhi spunând că în această stare aspirantul ajunge la un punct culminant al conştiinţei. beatitudinea (ANANDA) sau simţul individualităţii (ASMITA). Y CAP I SUTRA 17 Vitarka vicharanandasmitanugamat samprajnatah Vitarka = judecata verbală. ATMAN nu este o sferă a minţii. Samadhi este scopul sistemului yoga. M. şi anume manomaya kosha. Există foarte multe neînţelegeri cu privire la acest subiect important despre samadhi. E. Cei vechi descriau samadhi ca pe o stare de conştiinţă superioară în care corpurile mentale nu mai funcţionează. V. Nu este nevoie de un conţinut sau o bază a cunoaşterii. reflecţia (VICHARA). Numai vehiculul atmic funcţionează în această stare. Menţionăm aici cele trei sfere ale minţii. ATMAN e mai subtil şi mai fin decât oricare din acestea. gândire. Samadhi începe numai după ce conştiinţa s-a eliberat de sfera fizică. ci e pură conştiinţă. I. Acest samadhi începe atunci când conştiinţa a pătruns adânc în manomaya kosha (corpul mental) în care nu există nici o urmă de conştiinţă fizică sau pranică. S. samprajnatah = samadhi cu prajna. F. G. H. N.

ambele puncte de vedere sunt parţiale şi imperfecte. un centru sau un simbol. Noţiunea de pratyaya (conţinut al minţii) e extrem de importantă pentru înţelegerea stării de samadhi. R. Unii îl agreează. un sunet. Anandamaya kosha este cea mai subtilă sferă de conştiinţă. Y CAP I SUTRA 18 . a mişcării. W. el pătrunde din ce în ce mai adânc până ce la un moment dat pratyaya (conţinutul minţii) dispare. vijnanamaya şi anandamaya kosha. L. minimum de obiecte asupra cărora mintea se odihneşte. dar atunci când conştiinţa atinge anandamaya kosha. pranică şi altele. care este mai subtil decât annamaya kosha. fiinţa atinge starea de samadhi. În sabija samadhi mintea e fixată asupra unui simbol grosier sau subtil. care nu este altceva decât pură beatitudine. dar atunci când. În întreaga lume există o mare neînţelegere cu privire la termenul pratyaya. ea devine practic liberă de limitările lui prakriti (natura). E. un lotus. pratyaya e în cele din urmă îndepărtată. fără sămânţă. Sabija este starea inferioară şi nirbija este starea superioară. alţii dimpotrivă. P. transcenzând sferele obiectelor. conform cu yoga. K. samadhi e un domeniu special în care începătorul porneşte cu minimum de pratyaya. G. Incepătorul trebuie să folosească o anumită bază pentru a fixa mintea. Astfel. cunoscută sub numele de purusha. T. existând deci pratyaya sattva-ică. Gradat. În filosofia yoga se spune că pratyaya depinde de cele trei gunas (însuşiri fundamentale). În sabija samadhi avem o bază. sau o lumină în brumadhya. rajas-ică şi tamas-ică. Samadhi este realizat atunci când conştiinţa pătrunde din ce în ce mai profund în stări din ce în ce mai subtile. Index termeni folosiţi A. M. a instinctului. adică conţinutul mental al simbolului. un conţinut. Există patru feluri de astfel de baze. Toate sferele conştiinţei sunt legate de prakriti. F. pentru pratyaya se poate folosi japa mantra sau rupa (formă) pentru meditaţie. Apoi avem manomaya. Chiar şi ultima bază de sprijin a conştiinţei e îndepărtată şi mintea devine liberă de pratyaya. C. un miros. dar mai târziu acestea sunt îndepărtate. atingând în cele din urmă sfera conştiinţei. pranayama. Nu există conţinut fizic. Astfel. Dincolo de aceste cinci sfere de conştiinţă există conştiinţa ultimă. S. pentru pratyaya se poate folosi o chakra. care sunt din ce în ce mai subtile.annamaya kosha. şi există pratyaya. I. sau guru-l personal. D. N. Toate nuanţele stării de samadhi sunt clasificate în două categorii: anume sabija. cu sămânţă. care este corpul grosier şi pranamaya kosha. dar. H. fiecăreia corespunzându-i o stare de samadhi. V. o mudra. O. B. printr-un proces de rafinare. J. În acest proces conştiinţa se eliberează de sferele fizică. o senzaţie pe muladhara. La început. nirbija.

la fel este şi cu alte simboluri. nici alte atribute. La fel se întâmplă cu ananda şi asmita samadhi. E adevărat că Dumnezeu sau Suprema Fiinţă nu are nici formă. grosieră sau subtilă. Asmita samprajnata samadhi culminează în cele din urmă cu nirbija samadhi.Viramapratyayabhyasapurvah samskarashesonyah Virama = oprire. forma AUM este pratyaya pentru minte. În asamprajnata nu există conştiinţa nici unui simbol. ea este urmată de asamprajnata. Dacă este perfecţionată. samskarashesa = în care numai urmele rămân. în minte rămânând numai obiectul. care poate fi un simbol sau o idee oarecare. Când aspirantul pleacă de la dhyana (meditaţie) şi intră în samadhi. abhyasa = practică continuă. Acest suport. anyah = celălalt samadhi. Atunci când meditaţi asupra lui AUM. Acest lucru e numit virama pratyaya. reflexia mentală şi SAMSKARA acelei activităţi. Asamprajnata are în spate o stare dinamică de conştiinţă. această stare e cunoscută sub numele de vitarka samprajnata. încetarea conştiinţei despre simbol. Conştiinţa noastră trebuie să se sprijine de ceva în timpul concentrării. cu privire la acest samadhi. dar mintea aspirantului trebuie să se sprijine pe ceva în timpul meditaţiei. ASAMPRAJNATA desemnează starea meditativă în care activitatea mentală subtilă responsabilă de cunoaşterea (PRAJNA) obiectului este eliminată complet. e numit pratyaya. nici greutate. Revenind la sutra. care e din nou urmată de asamprajnata. Asamprajnata samadhi aparţine categoriei sabija samadhi. purvah = a veni după. Trebuie să ne reamintim că fiecare profunzime de samprajnata samadhi este urmată de o stare de asamprajnata samadhi şi că asamprajnata samadhi nu e nirbija samadhi. Această stare de laya care vine între vitarka şi . samprajnata samadhi şi asamprajnata samadhi fiind prin urmare varietăţi de sabija samadhi. Diferenţa dintre samprajnata şi asamprajnata este prin urmare expusă clar de Patanjali. Pratyaya este conţinutul minţii. Există o înţelegere greşită. creată de intelectuali. dar acest lucru este doar o confuzie teologică şi filosofică creată de oameni. Uneori se susţine că nu este necesar nici un simbol deoarece Fiinţa Supremă nu are formă. Următorul stadiu este vichara samprajnata. Nirbija samadhi e cea mai înaltă formă de samadhi. virama înseamnă stopare sau punere a punctului final. pratyaya = conţinut mental. dar simpla absenţă a conştiinţei unui simbol nu înseamnă asamprajnata.

dar atunci când ele sunt dizolvate prin practică. De la această stare de laya. fără a exista conştiinţa altui lucru. Se poate întâmpla chiar ca el să recadă în starea de dhyana (meditaţie) sau dharana (concentrare). În vitarka samadhi. Samskara e sămânţa conştiinţei care supravieţuieşte până la starea de samprajnata samadhi. dând naştere la nirbija samadhi. obiectul poate fi văzut clar. conştiinţa obiectului dispărând datorită practicii (abhyasa). conştiinţa este complet dizolvată. Starea asamprajnata este aceeaşi cu starea de nirodha (blocare). Conştiinţa despre obiect nu dispare complet. Practica include stările de vitarka. vichara şi ananda etc. oscilaţie a minţii). În mod obişnuit noi experimentăm simbolul prin intermediul acestor nivele. cu toate că simbolul e absent. În dharana (concentrare) obiectul apare ca un şablon al conştiinţei . Astfel. vichara etc. Nirbija samadhi nu e nicidecum o stare. aspirantul e conştient numai de un singur obiect. puterea conştientă de voinţă îşi opreşte activitatea. ori el poate recădea într-o stare în care conştiinţa simbolului e iarăşi prezentă. aceasta fiind starea de laya. dar probabil acesta nu este înţelesul corect. e obţinută atunci când numai samskara rămâne. fiinţa poate ori să intre într-o stare de conştiinţă superioară. E important de notat că atunci când fiinţa intră în starea vitarka. Chiar şi în timpul stării de laya există un dinamism numit samskara. Ea implică stabilitate. adică de conştiinţa dinamică care-l duce pe aspirant mai departe.vichara. Când samskara (tendinţe mentale) încetează cu desăvârşire. îndepărtarea lui pratyaya şi a doua. ea e o stare lipsită de conştiinţă. conform cu această sutra. întreaga gamă de operaţii fiind executată de samskara. Aici conştiinţa nu este statică. Confuzia constă în credinţa că conştiinţa obiectivă (samskara) e în cele din urmă îndepărtată. ci abordează numai intelectual aceste lucruri. etc. Conform cu yoga. Aceeaşi conştiinţă dinamică îl aduce înapoi în starea de dhyana (meditaţie). dharana (concentrare) sau vikshepa (distracţie. necesită să fie clarificată. această stare este nirbija samadhi pentru că aici nu mai este nevoie de conştiinţă. dar nirbija samadhi nu e o stare de mişcare sau vibraţie. nu este liberă încă de samskaras (tendinţe mentale). Această stare este precedată de o perioadă necesară de practică. aspirantul ori e proiectat în sus în starea mai înaltă. conştiinţa există sub formă de mişcare sau vibraţie. ori să fie reîntoarsă la o stare mai grosieră. Când această practică continuă. Cuvântul samskara poate fi tradus şi ca înregistrare latentă. conştiinţa acestui simbol (pratyaya) încetează de asemeni. în asamprajnata există două caracteristici distincte: prima. dar de fapt nu e aşa. Astfel.. O confuzie des întâlnită printre cărturarii care nu practică. ea doar schimbă nivelele experienţelor noastre trecute. sau impresie trecută sau adormită. De la ea. După această stare ea dispare. Acest lucru este foarte important. prezenţa lui samskara (tendinţe fundamentale). asamprajnata samadhi. Acest lucru se întâmplă când un student trece de la vitarka la vichara.

în vitarka samadhi există un şablon supra-mental al conştiinţei. în ananda există şablonul beatitudinii. Trebuie. L. J. dar nu în aceeaşi stare de conştiinţă. prakritilayanam = yoghini care sunt fuzionaţi în prakriti.grosiere. Yoghinii VIDEHA (dezincarnaţi) şi PRAKRITILAYA (fuzionaţi în PRAKRITI) au naşterea drept cauză a lui ASAMPRAJNATA SAMADHI. M. o shivalinga sau orice alt obiect de genul acesta.. Aceasta este BHAVAPRATYAYA ASAMPRAJNATA SAMADHI. Se poate spune că majoritatea dintre noi experimentăm vitarka şi celelalte stadii. ea e doar o stare intermediară în care conştiinţa încearcă să transceandă diferite planuri. I. B. E doar o perioadă de tranziţie. . oricare ar fi acesta . Este ca o persoană care se dă jos dintr-o maşină şi se urcă într-un avion. ele fluctuează. Noua stare de conştiinţă poate fi acum ori mai înaltă. K. Asamprajnata samadhi nu e o stare permanentă. trecerea de la un plan la altul. V. P. În asamprajnata samadhi. S.o cruce. E. Y CAP I SUTRA 19 Bhavapratyayo videhaprakritilayanam Bhavapratyayah = naşterea e cauza. D. dar numai temporar. în cele din urmă. H. când e numită virama pratyaya. prin practică continuă. W. să încercăm să intrăm în stări din ce în ce mai profunde până ce. la fel ca şi starea asmaprajnata. T. ceea ce este într-adevăr foarte dificil. etc. pratyaya. Index termeni folosiţi A. F. Ea încetează numai cu intermitenţe. N. G. ori mai grosieră. dar singura dificultate este că acestea nu sunt stabile. Ea apare din nou. C. sau conştiinţa simbolului dispare. R. se atinge starea asamprajnata. O. Deci nu trebuie să renunţăm niciodată la obiect sau la simbol. în vichara există un şablon contemplativ. dar pratyaya (conţinut al minţii) rămâne până la sfârşit. videha = yoghini dezincarnaţi. în dhyana (meditaţie) şablonul se concentrează.

există exemple de persoane care au trecut barierele conştiinţei obişnuite încă de la o vârstă fragedă. H. anume videha şi prakritilaya. S. I. voinţă puternică. smriti = memorie. Y CAP I SUTRA 20 Shraddhaviryasmritisamadhiprajnapurvaka itaresam Shraddha = credinţă. aşa cum am văzut deja. Astfel. B. V. care pot atinge asamprajnata samadhi direct de la naştere. adică reamintirea stărilor identice) şi inteligenţă cognitivă derivată din SAMPRAJNATA SAMADHI (SAMADHIPRAJNA). G. O. D. şi anume. voinţă intensă. marele înţelept Jnaneshwar şi la fel Ramana Maharishi din Arunachala. Aceasta este pentru că la naştere ei au avut toate urmele karma-ei lor trecute. R. K. există unele fiinţe care n-au practicat nimic şi care intră totuşi în starea de samadhi foarte uşor. aspirantul poate atinge samadhi mai devreme sau mai târziu. efort susţinut şi energie puternică (VIRYA). dar aceştia sunt rari. memorie şi forme superioare de inteligenţă şi prin aceste diferite metode. conform cu intensitatea practicii şi a aspiraţiei. curaj. W. samadhiprajna = inteligenţă cognitivă care izvorăşte din samadhi. itaresam = altele. J. aceia dezincarnaţi şi aceia care sunt fuzionaţi în prakriti (natura).De obicei samadhi e atins prin credinţă. dhyana (meditaţie) sau vitarka ("întrebare" sau gândire verbală). vichara (reflectare intuitivă) etc. Majoritatea . E. Cele două tipuri de yoghini. care a atins samadhi în adolescenţă. virya = energie. P. N. Ceilalţi (decât cei dezincarnaţi (VIDEHA) şi fuzionaţi în diferite aspecte ale lui PRAKRITI (PRAKRITILAYA)) ating ASAMPRAJNATA trecând prin stadiile de credinţă (SHRADDHA). De exemplu. T. respectiv. memorie (SMRITI. L. C. ating samadhi încă de la naştere. Index termeni folosiţi A. F. Ei nu trebuie să practice stadiile preliminare cum ar fi dharana (concentrare). M. Totuşi. purvaka = precedată de. În această sutra Patanjali spune că există două tipuri de yoghini.

ci numai încredere sau credinţă. Ea implică voinţă puternică şi determinare. totuşi. Inteligenţa. este de două tipuri: inteligenţa obişnuită. încrederea e totdeauna fermă. Al treilea factor este memoria. Ea presupune realizarea spirituală. În contextul lui samadhi ea înseamnă curaj. a stăpâni. shraddha înseamnă ceea ce stăpâneşte adevărul. de care avem nevoie în viaţa de toate zilele. Dumnezeu. acest samadhi prajna este o facultate specială. Shraddha se poate dobândi numai după ce s-a întrevăzut o licărire de adevăr. virya. prin care putem depăşi numeroasele obstacole care apar pe calea yoga. Adevărul nu este. Acest tip de inteligenţă e absent la majoritatea dintre noi. ci doar o licărire. dar shraddha vine numai după înţelegerea adevărului. conform cu sistemul yoga. adică energie . Credinţa se învaţă totdeauna de la alţii. Calea trebuie continuată cu orice preţ. Shraddha ia naştere din experienţă veritabilă. sau mentală. Următoarea calitate esenţială e numită virya. Credinţa e de obicei oarbă. Se poate spune că Swami Vivekananda avea această facultate şi datorită ei el a putut face progrese rapide. şi un tip superior de inteligenţă care se dezvoltă ca urmare a lui samprajnata samadhi. Ceea ce avem majoritatea dintre noi nu este shraddha. însemnând adevăr.celorlalţi aspiranţi trebuie să practice regulat diferite tehnici. Acesta este esenţial pentru a atinge asamprajnata samadhi. destinul uman etc. Prin smriti putem obţine realizarea conştiinţei în planul conştient. Deci. aspirantul poate face progrese uimitoare într-un timp foarte scurt. dar ea poate fi dezvoltată prin practică regulată. în timp ce shraddha nu eşuează niciodată. întreg. Ea nu este un rezultat al realizării adevărului. sau samadhi.atât fizică cât şi psihică. la fel cum Swami Vivekananda şi Swami Yogananda au întrevăzut o licărire de adevăr în clipa când au luat contact cu gurus-i lor. . Guru-l introduce în discipol o experienţă de adevăr. Cuvântul "credinţă" nu e poate o traducere corectă a cuvântului shraddha. De fapt cuvântul smriti înseamnă aici dhyana (meditaţie) în care aspirantul îşi aminteşte din când în când simbolul. ea este atitudinea spirituală sau viziunea spirituală pe care fiinţa şi-o dezvoltă prin satsang (frecventarea înţelepţilor) şi prin autopurificare. Apoi ajungem la samadhi prajna. prin puterea sa şi astfel shraddha apare. Shraddha este primul principiu esenţial cerut unui aspirant yoga. Astfel. Acestea sunt descrise în sutra de faţă. Mintea trebuie controlată în mod corespunzător. iar o minte controlată e plină de curaj. este doar începutul căii yoga. Ea se deosebeşte de simpla credinţă. Când ea s-a dezvoltat. În Vedas există o rugăciune în care rishi cere virya şi ojas (formă de energie) pentru a dobândi curaj şi energie. în ciuda diferitelor idei conflictuale care erau în mintea lui cu privire la religie. şi dha. Ea poate fi descrisă ca fiind un punct de vedere particular sau favorabil. Cuvântul shraddha e constituit din două părţi: shrat.

J. D. adhimatra = extrem de puternic. L. T. J. B. M. D. S. F. P. B. Aceia care au o dorinţă (SAMVEGA) extrem de puternică ating ASAMPRAJNATA SAMADHI foarte repede. mai repede sau foarte repede. de la slabă la medie şi apoi la extrem de puternică. F.Index termeni folosiţi A. E. mai mult decât atât. W. api = de asemenea. P. G. Y CAP I SUTRA 21 Tivrasamveganamasannah Tivra = intens. Y CAP I SUTRA 22 Mridu madhyadhimatratvattatopi vishesah Mridu = slab. S. R. C. Se observă că dintr-un număr de aspiranţi care practică aceeaşi . G. N. O. este destul de uşor pentru aceia a căror dorinţă este foarte puternică. K. H. Inţelesul general al acestei sutra este că samadhi. particular. R. C. H. samvega = dorinţă. Index termeni folosiţi A. I. Cu dorinţa (SAMVEGA) crescând în intensitate. E. care se atinge prin efort susţinut. asannah = foarte aproape. M. V. L. V. tvat = datorită. K. O. ASAMPRAJNATA SAMADHI poate fi atins mai târziu. madhya = mediu. W. vishesah = special. I. N. T.

Onestitatea este lucrul cel mai important. L. N. În decursul timpului. M. Ei pot continua în această stare fără prea mari speranţe. K. R. În urmatoarea sutra sunt descrise stadiile dorinţei. astfel că ei nu obţin rezultate foarte promiţătoare. interesul lor scade. dar aceasta îl impulsionează pe aspirant în aşa măsură încât acesta nu-şi mai găseşte liniştea până ce ţelul nu e atins. dar impulsul lor slăbeşte curând. V. T. W. pranidhanat = devoţiune. . J. El a ajuns la Dumnezeu datorită sincerităţii sale şi dorinţei intense. D. ei pierzându-şi curajul şi energia cu care au început. conform cu intensitatea dorinţei lor. Onestitate nu înseamnă o saddhana (practică spirituală) grea sau dificilă. respectiv. C. unii ating ţelul repede în timp ce alţii întârzie. Intensitatea medie este fără îndoială onestă. Chiar şi cea mai uşoară saddhana (practică spirituală) vă poate aduce aproape de realizare. cu condiţia să aveţi samvega (intensă). Ea trebuie să fie tot atât de intensă ca şi aceea a lui Dhruva. E. Ei sunt exemple de intensitate slabă a dorinţei. Analog. deoarece la început nu există sadhana (practica spirituală) superioară sau inferioară. Patanjali spune că pentru cei oneşti. B. medie şi extrem de puternică. slabă. Onestitatea este o atitudine mentală.saddhana. O. G. Mulţi aspiranţi sunt foarte entuziaşti la început. va = sau. samadhi e aproape. Un bun aspirant nu trebuie să ceară o sadhhana (practică spirituală) superioară încă de la început. Intensitatea extrem de puternică a dorinţei e un lucru rar. I. Aceste trei tipuri de aspiranţi au trei tipuri diferite de sadhanas (practici spirituale). Index termeni folosiţi A. Y CAP I SUTRA 23 Ishwarapranidhanadva Ishwara = Dumnezeu. chiar dacă practică saddhana (practica spirituală) foarte mult timp. S. Ele sunt numite. marele adorator al lui Vishnu. H. De obicei cei care predau lecţii spirituale îşi dau seama de intensitatea dorinţei aspirantului şi-l ghidează în consecinţă. un aspirant trebuie să aibe aceste atitudini mentale. F. P. dar aspirantul care o posedă nu e încă pregătit să treacă printr-o saddhana (practică spirituală) intensă pentru a atinge samadhi repede. El trebuie să practice cu onestitate sadhana primită de la guru (învăţătorul spiritual). A nu se confunda intensitatea dorinţei cu nerăbdarea. Viteza depinde de onestitatea şi sinceritatea fiinţei.

cuvântul acesta este folosit în mod diferit. conştiinţa este aceea care trebuie încredinţată lui Dumnezeu. Unele religii cred într-un Dumnezeu personal.. că înţelesul ei este că samadhi se obţine prin autoabandonare lui Dumnezeu. El era pe deplin conştient de faptul că un îndrumător spiritual nu trebuie să prezinte propria sa experienţă atunci când dă instrucţiuni unui începător. chiar dacă el însuşi este ateu. prin consacrare. dar prin Dumnezeu nu trebuie să înţelegem o persoană. vorbeşte de Dumnezeu şi devoţiunea către El. cum ar fi devoţiunea intensă pentru Dumnezeu. Cuvântul pranidhana înseamnă a încredinţa complet. Patanjali a adus ideea de Dumnezeu în ale sale Yoga-sutras. limitările şi supoziţiile sale. absolut. De obicei Ishwara se traduce prin cuvântul Dumnezeu. care şi-a luat ideile filosofice din Samkhya. şi . ISHWARA. gândurilor şi atenţiei lui Ishwara. deoarece majoritatea oamenilor din toate ţările găsesc mare consolare în ideea de Dumnezeu. ci numai în existenţa conştiinţei universale. În diferitele religii.Sau prin devoţiune pentru ISHWARA (ASAMPRAJNATA SAMADHI poate fi atins). alţii trebuie să facă un efort cât mai onest de o intensitate cât mai mare. pentru a atinge acest ţel. Această sutra a fost explicată în diferite feluri de diferiţi comentatori. minţii. deoarece ştia că principalul scop al sistemului yoga era de a da o cale practică de viaţă omenirii. atunci el trebuie să folosească alte mijloace pentru a atinge ţelul suprem. energie. aceasta fiind de asemenea o cale sigură pentru atingerea ţelului. Pentru a înţelege sutra corect. sau că samadhi se obţine fixând mintea asupra lui Dumnezeu. Cuvântul "va" din această sutra indică faptul că metoda indicată este opţională. care este o doctrină ateistă. Sunt mulţi aspiranţi care nu pot depune efortul necesar pentru că nu posedă facultăţile necesare. Dacă aspirantul descoperă că e incapabil de credinţă. trebuie să avem însă o idee justă şi clară despre Dumnezeu. De asemenea. altele îl privesc ca pe stăpânitorul şi creatorul Universului. etc. în care fiinţa să poată progresa pe calea spirituală conform cu credinţele sale. Poate el a adus conceptul. Unii yoghini ating samadhi încă de la naştere. Unii spun că. Unii oameni nu cred în existenţa lui Dumnezeu. Patanjali recomandă intensă devoţiune către Dumnezeu. Trebuie notat aici că yoga este un produs al filosofiei Samkhya. Şi totuşi există speranţă şi pentru ei. ci pur spiritual. în totalitate. ci o conştiinţă spirituală SUPREMă. de exemplu. Se spune. nici în buddhism nu există Dumnezeu. de Dumnezeu în discuţie pentru binele umanităţii. El nu e nici fizic. cu toate că şi-a dat seama că nu se potriveşte cu ateismul filosofiei Samkhya. Este într-adevăr o minune că Patanjali. Trebuie subliniat că un profesor de yoga nu trebuie să propovăduiască ateismul. Este încredinţarea completă a conştiinţei. nici mental.

T. cu toate că el însuşi poate fi ateu. cum ar fi Raja Yoga. Prin urmare. Ei cred că Dumnezeu este în ceruri şi că omul trebuie să se elibereze de legăturile sale cu lumea pentru a-L atinge. purusavishesa = fel aparte de suflet. R. În această sutra s-a clarificat natura lui Ishwara. ashaya = depozit al urmelor karma-ei trecute. aparamristah = neatins. P.majoritatea oamenilor cred într-o dualitate om . F. Ideea sa despre Dumnezeu este aceea despre o conştiinţă spirituală care este atât de pură. Patanjali nu crede într-un Dumnezeu personal. O. Index termeni folosiţi A. L. concepţia lui Patanjali despre Dumnezeu este o idee minunată din punct de vedere practic. B. Inţelegerea acestei sutra presupune o înţelegere clară a spiritului fundamental al sadhana-ei (practica spirituală) hinduse. Există trei concepţii despre Dumnezeu. loc în filosofia Yoga. N. cu toate că din punct de vedere teoretic ea nu are poate.prin urmare el trebuie să admită ideea de Dumnezeu. Există multe varietăţi de yoga incluse în sadhana (practica spirituală) hindusă. încât e complet liberă de orice legătură cu karma (suma tuturor consecinţelor acţiunilor unei fiinţe umane comise în această viaţă sau într-o viaţă anterioară) şi cu efectele sale. S. A treia . ISHWARA (esenţa purei conştiinţe macrocosmice) este supremul PURUSHA transcedental. Y CAP I SUTRA 24 Kleshakarmavipakashayairaparamristah purusavishesa Ishvarah Klesha = necazuri. W. A doua . karmavipaka = fructul acţiunilor trecute. Prima . Hatha .Dumnezeu. ei spunând că atman este Paramatman.filosofii Indiei L-au considerat a nu fi diferit de om. J. M. C. acţiuni (KARMAS) consecinţe şi fructe ale acţiunilor. I. K.unii cred că Dumnezeu este în inima omului şi că omul nu trebuie să-L caute în altă parte decât în el însuşi. Ishvarah = Dumnezeu. D. neatins de necazuri sau tensiuni fundamentale ale minţii (KLESHAS). G. H. E. V.

şi se va supune complet lui Dumnezeu. simţul eu-lui. complet liber de aspectele care influenţează ceilalţi purushas. Datorită karma -ei noastre trecute noi ne naştem în circumstanţe favorabile sau nefavorabile. Dumnezeu e complet liber de aceste karmashaya. Supunerea faţă de Dumnezeu este una din cele mai rapide căi spre realizare. Acţiunile sau karma sunt de trei feluri: bune. există mulţi purushas în Univers şi Ishwara este cel mai superior dintre ei. Laya Yoga şi Tantra. Bhakti începe atunci când vă cunoaşteţi cu adevărat. de cele trei feluri de fructe ale acţiunii şi de sămânţa karma-ei. aspirantul trebuie să practice şi propria lui sadhana (practica spirituală). se măreşte şi vom avea de suportat efectele sale bune sau rele în următoarele naşteri. Conform cu Samkhya. Omul este slab. depozitul efectelor. dar din ignoranţă el crede că este puternic şi capabil. Analog. Purusha vishesha este o stare specială de conştiinţă care este dincolo de toate cele menţionate aici. de cele trei feluri de acţiuni. la fel ca un rege. dar baza fundamentală a sadhana-ei (practica spirituală) hinduse este supunerea faţă de Realitatea Supremă. e posibil pentru fiecare om. Aceste necazuri îşi au rădăcini în mintea fiecăruia. Atâta timp cât individul crede că are anumite calităţi importante. Ishwara pranidhana nu înseamnă numai a te duce la biserică. are un statut special în virtutea faptului că este conducătorul. nivelul de dezvoltare mentală şi durata vieţii noastre sunt efecte ale faptelor noastre trecute. dar pentru asta fiinţa trebuie să aibe o idee despre Ishwara dobândită pe cale practică. şi cu toate acestea ea se manifestă în fiecare om. Pe lângă Ishwara pranidhana. Astfel. dwesha (repulsia) şi frica de moarte. Cu acestea noi continuăm să acumulăm noi efecte ale faptelor noastre. cum ar fi durata vieţii. pentru fiecare individ. Ishwara este veşnic liber. Dumnezeu este liber de toate aceste aspecte. Supremă) special care rămâne neatins de cele cinci necazuri. ea necesită supunere completă lui Dumnezeu printr-un proces continuu de introspecţie pe o durată mare de timp. care cu toate că este şi el o fiinţă umană ca şi celelalte. Când individul îşi cunoaşte limitările el nu va mai fi purtat de colo colo. Sănătatea noastră. rele şi combinate. raga (plăcerea. deoarece numai conceptul intelectual pe care îl avem în mod obişnuit nu e suficient. Karma Yoga. Prin urmare. bucuriile. Necazurile sunt cinci: ignoranţa. bucuriile şi felurile de naşteri. Mantra Yoga. el nu poate fi un bhakta veritabil. atracţia). dar ei vin în contact cu prakriti şi datorită acestui contact ei trec prin diferite naşteri şi renaşteri. Acest lucru este valabil atât pentru laici cât şi pentru filosofii hinduşi. dar Dumnezeu e eliberat de ele. rele şi combinate. . Un individ se poate supune lui Dumnezeu numai dacă este conştient de limitările sale. numit karmashaya.Yoga. Aceştia sunt de asemenea liberi de prakriti prin natura lor. Ishwara e un purusha(Fiinţa eternă. Dumnezeu este un tip special de purusha. când vă cunoaşteţi natura voastră veritabilă şi sunteţi siguri de ea. Ele au fructe bune. să atingă Fiinţa Supremă care este purusha vishesha.

B. P. D. Y CAP I SUTRA 26 Purvesamapi guruh kalenanavachhedat Purvesam = al acelora care vin înainte. Y CAP I SUTRA 27 . T. sămânţă. C. E. K. S. F. Nefiind limitat de timp. guruh = maestru. T. anavachhedat = fiind nelimitat de timp. P. O. D. W.Index termeni folosiţi A. V. N. C. R. E. bijam = principiu. N. M. Index termeni folosiţi A. H. M. B. I. C. D. M. R. L. S. L. I. H. învăţător. sarvajna = omniscienţă. H. W. P. V. niratishayam = nelimitat. I. Index termeni folosiţi A. W. V. G. K. E. F. F. B. În ISHWARA este condensată sub formă de esenţă sămânţa (BIJA) omnişcienţei nelimitate (SARVAJNA). kalena = prin timp. T. S. J. G. K. O. J. G. R. Y CAP I SUTRA 25 Tatra niratishayam sarvajna bijam Tatra = acolo (în Dumnezeu). O. N. J. api = chiar. el este GURU-l GURUS-ilor. L.

P. H. B. artha = obiect. AUM e cuvântul sau sunetul subtil de rezonanţă care îl desemnează sau îl manifestă pe ISHWARA. japa = repetare a cuvântului. examinându-i mental semnificaţia (BHAVANA) (sau meditând asupra înţelesului acestuia). J. bhavanam = examinând mental. Y CAP I SUTRA 28 Tajjapastadarthabhavanam Tat = acesta. vachakah = desemnând. conştiinţa mentală a lumii exterioare e descrisă în Vedanta sub numele de vaishwanar purusha. Dumnezeu e supremul purusha care guvernează peste toţi purushas. K. Conştiinţa din starea de vis e numită tejomaya purusha. pranavah = AUM. N. L. Acesta (cuvântul AUM) trebuie recitat în mod repetat (JAPA). O. S. şi că există un număr infinit de stadii ale acestui proces deoarece există un număr infinit de purushas în Univers. Ishwara este cea mai înaltă manifestare a conştiinţei în om. G. Natura lui Ishwara şi a lui Ishwara pranidhana a fost clarificată în aceste patru sutras. În el există sămânţa oricărei cunoaşteri. F. Index termeni folosiţi A. indicând. Culmea ultimă a conştiinţei divinităţii în noi este samadhi. E. Atunci când trecem prin diferite experienţe ale vieţii. I. T.Tasya vachakah pranavah Tasya = al lui. C. Am văzut deja că purusha este manifestarea conştiinţei în cursul evoluţiei. D. În somn ea e numită prajna purusha. M. W. Purusha nu trebuie să însemne spirit în sensul obişnuit al . R. V.

dar această cunoaştere nu e primită din afară. Am văzut că suprema conştiinţă. El este maestrul maeştrilor. El spune că AUM este cuvântul care îl denotă pe Ishwara. în diferite încarnări. El nu poate fi atins numai prin intermediul gândirii.om. e fără formă. Ea este expresia materiei în energie. Acest vehicul e descris de yantra. Ishwara este guru-l (învăţător spiritual) chiar şi celor mai vechi gurus-i. cu toate că nu e neapărat necesar ca aceasta să fie adusă la nivelul cunoaşterii simţurilor. Este o abordare raţională a conştiinţei supreme. Supremul purusha este Ishwara. e în afara timpului. fiind în afara timpului şi fără început. fiinţa transcendentală. nici prin învăţăturile despre el date de oameni realizaţi sau din scripturi. Tattva chintana dă naştere la cele şase sisteme ale filosofiei indiene. şi un aspirant care a atins cea mai înaltă stare de conştiinţă este în legătură cu toată cunoaşterea. Starea manifestată continuă să se manifeste de-a lungul a diferite naşteri. Tattva chintana înseamnă contemplare şi reflecţie a conştiinţei supreme. animal etc. în timp ce Ishwara este starea cea mai înaltă sau manifestată a conştiinţei. odată cu moartea corpului fizic. sau Ishwara. Gândirea şi experienţa sunt două lucruri diferite. Ishwara este punctul culminant al supremei conştiinţe. mantra şi tantra. Aceasta este cunoaşterea a tot ceea ce există. deoarece el nu e condiţionat de timp. Intreaga structură a filosofiei indiene e împărţită în tattva chintana şi tattva darshan. În cele din urmă ea capătă un corp mai subtil şi mai fin atunci când atinge cel mai înalt punct al evoluţiei. de exemplu formula E=mc˛. Ishwara manifestă această cunoaştere. Această ecuaţie a fost dată de Einstein. El e numit sarvajna (omniscienţă). Chiar şi marii înţelepţi şi văzători.cuvântului. Stadiul cel mai înalt de evoluţie include cunoaşterea nelimitată. El nu este în planul manifestat ci în plan nemanifestat (avyakta). pe care n-o putem vedea. este guru-l (învăţător spiritual) chiar şi al acestor profeţi şi maeştri. Ishwara e descris de AUM. Acesta e numit Parabrahman. bhakti. Astfel. prin intermediul a diferite corpuri . deoarece nu există nimic în Univers care să fie în afara sa. Chintana este cunoaştere. nici prin intelect. dar care se exprimă în . dar ea rămâne incompletă. în timp ce tattva darshan înseamnă percepţie a conştiinţei supreme. în timp ce darshan este experimentare. Patanjali a sugerat o schemă de a ajunge de la starea de cunoaştere la starea de percepţie sau experienţă. dar trebuie să existe un vehicul care s-o exprime. În viaţa de toate zilele fiecare manifestă numai o urmă a acestei cunoaşteri. la fel cum în matematică se folosesc diferite formule pentru a exprima diferite procese. Acestea trei sunt expresii ale conştiinţei fără formă. Diferenţa dintre om şi Ishwara este că omul este starea manifestată a conştiinţei. Ishwara. practici mistice şi oculte etc. fiind nelegat de naştere şi moarte. dar care nu moare niciodată. În el sămânţa e sămânţa cunoaşterii nelimitate. Nu-l putem atinge nici prin vorbărie sau discursuri. Starea de conştiinţă care se presupune a fi cea mai înaltă şi care este totuşi în noi. ci trebuie să însemne o manifestare particulară a conştiinţei. Prin urmare tattva darshan trebuie dezvoltată prin yoga. profeţi şi învăţători sunt posteriori lui Ishwara.

Această exprimare poate fi sub formă de mantra. Prin repetare constantă a cuvântului AUM şi prin dhyana (meditaţie) asupra înţelesului său. viziunea sau cunoaşterea supremă. Pentru aceasta trebuie să înţelegem semnificaţia lui AUM. pasiunea. meditaţia devine completă. Cuvântul AUM e alcătuit din trei litere şi anume A. deoarece tantra trebuie să aibe un simbol uman. AUM este mantra care îl desemnează pe Ishwara. AUM e atât mantra cât şi yantra. Probabil Patanjali a realizat faptul că acest lucru era posibil numai în cazul unei minorităţi foarte evoluate. Acestea sunt numai o privire fugară luată din Mandukya Upanishad. cu uitarea. şi anume o abordare din punct de vedere bhakti. O găsim clar expusă în Mandukya Upanishad. cu plăcerile obiective şi cu vishva purusha ("lumea" MACROCOSMOSUL lui PURUSHA(Sinele Suprem DIVIN). formându-se astfel o combinaţie de sunet şi formă. El nu e tantra. dar tantra nu are sunete. Nu putem avea percepţia lui Ishwara cu ajutorul ochilor sau urechilor. cu lipsa de plăceri sau starea prajna a lui purusha. deoarece sistemul Samkhya nu crede în nici o fiinţă supremă. de plăcerile subiective sau de starea de taijas a lui purusha. Yantra este un simbol psihic. Ea poate fi numai văzută. noi avem mantras. cu corpul. Suprema conştiinţă e desemnată printr-o formulă-sunet. Ea consideră că cea mai înaltă cunoaştere se poate obţine numai prin înţelegerea corectă a celor douăzeci şi cinci de tattvas-uri fundamentale. el a introdus un suport în forma lui AUM. În loc să vă ceară să meditaţi asupra unei fiinţe fără formă.un sunet şi o formă. U şi M. furia. Mantra înseamnă o desemnare sub forma unui sunet. şi în acelaşi timp are un sunet. Ea explică faptul silabele A. Numai japa (repetarea unei mantra-e) nu e suficientă. Acesta este înţelesul lui vachaka. o desemnare a conştiinţei supreme a lui Ishwara. yantra sau tantra. la fel Patanjali a dat o exprimare. AUM are o formă vizibilă cu ochii. cum ar fi gândul. cum ar fi figurile în formă umană sau în formă animală. AUM e o mantra şi fiecare mantra are două forme . Silaba U e legată de subconştient. dar îl putem percepe cu ajutorul unei mantra. Aceasta este probabil o deviere completă de la filosofia Samkhya. În tantra simbolismul este sub forma figurilor umane sau animale. nu auzită. yantras folosite în Tantra Shastra. el trebuie să devină conştient de această japa şi să-şi pună mintea la contribuţie pentru a înţelege. Yantra are de asemenea diagrame şi sunete. A este în relaţie cu lumea simţurilor. În yantra se adaugă o bija mantra. U şi M . Patanjali recomandă ca mantra AUM să fie repetată şi înţelesul ei să fie contemplat. Ea e expusă în termenii supremei conştiinţe a fiinţei cosmice. Astfel. Oamenii din diferite ţări au formulat întotdeauna anumite simboluri pentru a desemna forţele subtile. astfel că el a elaborat această sadhana (practică spirituală) cu mantra-japa lui AUM. Silaba M e în legătură cu inconştientul.procesele naturii. Aşa cum omul de ştiinţă exprimă principiul energiei pe care îl vede sau îl experimentează prin intermediul intuiţiei. La fel cum în ştiinţă se folosesc formule. Japa şi meditaţia trebuie să meargă mână în mână. Patanjali recomandă ca în timp ce aspirantul execută japa lui AUM. Aceasta este o abordare cu totul nouă. AUM ca mantra este subiect al percepţiei vizuale şi auditive.

omul obişnuit va obţine în cele din urmă inteligenţă superioară şi agerime a minţii. W. Două lucruri se întâmplă ca rezultat al practicii japa cu AUM: 1. D. Practicând aceasta. oscilantă. care este nemanifestatul. şi pentru cei care n-au shraddha (credinţă). I. T. Când un aspirant încearcă să meargă pe calea yoga. chetana = conştiinţă. . Index termeni folosiţi A. neauzitul şi neexprimatul. F. Prin această practică se ajunge gradat la sesizarea aspectelor ultime ale fiinţei (introspecţie) şi obstacolele pe calea YOGA sunt depăşite. E. B. M. Avem astfel o sadhana (practică spirituală) complet descrisă pentru omul obişnuit în sutras-urile 2329. P. Această sadhana (practică spirituală) numită Ishwara pranidhana.sunt legate de starea de conştiinţă. el întâmpină multe obstacole care-i blochează calea. adhigama = atingere. C. api = de asemenea. astfel încât el va putea urma sadhanas-urile superioare şi mai profunde. obstacolele dispar. O. care au ataşament pentru lucrurile inferioare ale vieţii. G. Patanjali va da o listă a acestor obstacole în următoarea sutra. H. putând astfel atinge ţelul suprem. V. e destinată acelora care nu sunt nici videhas (yoghini dezincarnaţi) nici prakritilayas (yoghini fuzionaţi doar în prakriti). pratiyak = întors. R. K. veerya şi celelalte calităţi. Y CAP I SUTRA 29 Tatah pratyakchetanadhigamopyantarayabhavascha Tatah = din această (practică de meditaţie cu AUM). abhava = absenţă. Ea e destinată celor care au o minte instabilă. antaraya = obstacol. 2. aspirantul transcende cele trei stări ale conştiinţei manifestate. N. în direcţie opusă. cha = şi. conştiinţa se introverteşte şi. atingând în cele din urmă cea de-a patra stare. numită starea turya. J. În acest fel. L. S. Patanjali a fost foarte amabil cu aceştia descriind sadhana (practică spirituală) preliminară în sutras-urile 23-29.

P. fiind de obicei tulburări de stomac sau care sunt legate de creier sau alte organe. Acestea sunt cele nouă forţe care scindează conştiinţa. pramada = amânare. Ele constituie puncte distincte în ţesătura conştiinţei. moleşeala sau lenea mentală. B. dorinţa pentru plăcerile simţurilor. alasya = letargia. N. sau dacă până la urmă el va atinge sau nu ţelul. Din ştiinţa secreţiilor glandulare ştim că atunci când conştiinţa e introvertită. În acelaşi fel. apare uneori o stare de percepţie eronată. bhrantidarsana = percepţie eronată. C. L. . Aspiranţii spirituali trebuie să ştie calea de a le îndepărta prin practica lui japa. îndoiala. avirati = dorinţa de plăceri. S. F. Am văzut că practica lui japa(repetarea unei mantra) duce la introversiune şi la îndepărtarea obstacolelor. W. alabdhabhumikatva = incapacitate de a realiza o stare superioară. percepţia eronată. ele sunt o parte din ea. metabolismul şi celelalte funcţii ale corpului sunt modificate. Obstacolele sunt enumerate în această sutra. Suferinţele vor veni mai repede sau mai târziu.Index termeni folosiţi A. Un aspirant sincer trebuie săşi de-a seama că în decursul practicii sale aceste obstacole apar în mod necesar. amânarea. Trebuie notat că aceste obstacole nu sunt exterioare conştiinţei. styana = moleşeală. E. I. J. D. astfel că progresul pe calea spirituală să fie nestânjenit. M. K. letargia sau lipsa entuziasmului. samsaya= îndoială. H. R. Când vă aşezaţi pentru meditaţie. Poate exista îndoială în mintea sa cu privire dacă o anumită sadhana (practică spirituală) e corectă. antarayah = obstacole. chittaviksepah = obstacole ale minţii. Indoiala e obligatoriu acolo. după o practică îndelungată. G. V. anavasthitatva = instabilitate. Aspirantul spiritual e deseori neglijent în ceea ce priveşte viaţa sa personală. te = ei. îndatoririle de familie şi alte obligaţii. incapacitatea de a realiza stări superioare de concentrare şi instabilitatea stărilor superioare odată obţinute sunt obstacolele pe calea YOGA. T. Boala. O. uneori vă fură somnul. Y CAP I SUTRA 30 Vyadhistyanasamsayapramadalasyaviratibhrantidarsanalabdabhumikatv anavasthitatvani chittaviksepasteantarayah Vyadhi = boală.

R. W. Boala poate apărea ca un proces natural sau când fiinţa se introverteşte în procesul meditaţiei. I. G. D. I. E. Ele sunt comune atât omului obişnuit cât şi aspirantului a cărui minte trece printrun proces de introversiune în timpul meditaţiei. Y . este supus celor nouă obstacole şi simptomelor lor auxiliare. M. G. chiar şi o persoană care practică meditaţia poate fi plină de îndoieli. R. M. O. T. L. sau agitaţie a corpului. Fiinţa trebuie să-şi dea seama dacă un obstacol apare în mod natural. viksepa = distracţie. J. W. depresiunea (apatia psihică). Simptomele prezentate sub formă de distracţii şi acelea enumerate în sutra anterioară nu sunt procese mentale. fie că este sau nu un aspirant spiritual. C. B. sau e datorat meditaţiei şi altor practici. B. ele sunt manifestări psihice. teamă. K. agitaţia corpului sau nervozitatea şi respiraţia neregulată sunt simptomele auxiliare ale distracţiei mentale (VIKSHEPA). La unii.Index termeni folosiţi A. H. angamejayatva = agitaţia corpului. N. F. sahabhuvah = simptome auxiliare. depresiune mentală. Index termeni folosiţi A. shvasaprashvasa = inspiraţie şi expiraţie. ori respiraţie neregulată în timpul sadhana-ei (practica spirituală). V. C. V. Y CAP I SUTRA 31 Duhkhadaurmanasyangamejayatvashvasaprashvasaviksepasahanbh uvah Duhkha = durere. K. O. născociri. daurmanasya = depresiune. S. L. Distracţiile care au loc în procesul de introversiune trebuie studiate cu atenţie. acestea devin stări permanente. S. puteţi fi siguri că chitta (mintea) suferă de o stare de distracţie. De exemplu. Oricine. H. T. Durerea sau suferinţa. P. D. P. F. J. N. E. Sutra ne spune că dacă există durere.

Aceia care au intenţii serioase despre realizare. sadhana numită tantra foloseşte multe simboluri. despre atingerea stărilor profunde de conştiinţă. datorită faptului că erau folosite prea multe simboluri pentru concentrare. deoarece procesul de meditaţie e doar o bază prin care conştiinţa pătrunde din ce în ce mai profund. Adevăraţii gurus (învăţători spirituali) ţin seama de acest fapt şi nu schimbă mantra odată ce au dat-o discipolului. trebuie să înţeleagă bine această sutra. Dacă o schimbaţi mereu fiţi siguri că veţi eşua. Dacă practicaţi dhyana (meditaţie). Simbolul meditaţiei nu trebuie schimbat. Un .CAP I SUTRA 32 Tatpratisedharthamekatattvabhyasah Tat = aceasta. şi ca urmare sunt mulţi practicanţi care suferă din această cauză. tehnicile şi simbolurile vor suferi de pe urma obstacolelor. Pentru aceia care sunt slabi şi infirmi spiritual el a recomandat devoţiune intensă către Dumnezeu şi japa (repetarea cuvântului) lui AUM. De exemplu. Pentru îndepărtarea acestora (a obstacolelor şi a simptomelor auxiliare) practica concentrării mentale asupra unui principiu (TATTVA) unic (este recomandată) (EKATATTVABHYASA). Am văzut deja că Patanjali a recomandat aspiranţilor care au voinţă puternică şi curaj. poate apărea confuzie în mintea discipolului. Prin urmare Patanjali a expus în această sutra o sadhana (practică spirituală). Această cale implică concentrarea minţii asupra unei singure tattva (principiu). cele patru calităţi care sunt shraddha. eka = unu. ignorând principiul ekatattvabhyasa. Dacă practicaţi mantra (cuvânt sau grup de cuvinte prin repetarea căruia se pune în rezonanţă cu anumite energii). În această sutra el arată o cale de a depăşi obstacolele şi simptomele auxiliare. Dacă mantra e schimbată. care n-au înflorit niciodată. veerya etc. Dacă această bază e schimbată într-una. va rezulta confuzie. mantra trebuie să fie unică. chiar dacă ea a fost dată acestuia şi de către alt guru (învăţător spiritual) anterior. Acest lucru îl întâlnim în cazul acelor secte în care accentul se pune pe simboluri diversificate. Aceia care schimbă într-una metodele. în India. practicaţi-o pe un singur simbol. Trebuie să înţelegem ce înseamnă acest lucru. La fel se întâmplă şi cu anumite sadhanas (practici spirituale) din vechiul buddhism. pratisedhartham = pentru îndepărtarea. abyasah = practică. tattva = principiu.

Este imposibil să se practice concentrarea minţii dacă aceasta nu e purificată. sau lui Kali ş. Index termeni folosiţi A. mudita = bucurie. conform nivelului său de evoluţie. duhka = mizerie. D.. împăcare. compasiune pentru nefericire. C. bucurie şi indiferenţă faţă de oamenii care ne provoacă fericire. care sunt virtuoşi sau vicioşi. compasiune (KARUNA). virtutea (PUNYA) şi viciul sau nebunia (APUNYA). J. apekshanam = indiferenţă. bucurie (MUDITA) şi indiferenţă (APEKSHANA). O. cultivând respectiv atitudini de simpatie (MAITRI). H. Menţinând această atitudine. Obstacolele pot fi îndepărtate din calea aspirantului numai dacă acesta nu-i permite minţii sale s-o ia razna. bhavanatah = atitudine. K. compasiune. Cineva poate fi devotat lui Ganesha sau lui Shiva. M. karuna = compasiune. În legătură cu fericirea (SUKHA). B. Y CAP I SUTRA 33 Maitrikarunamuditopeksanam sukhaduhkhapunyapunyavisayanam bhavanataschittaprasadanam Maitri = simpatie. punya = virtute. adică simpatie pentru fericire. F. atunci apare confuzia. visayanam = ale obiectelor. mintea (CHITTA) devine pură şi împăcată. ci o sadhana care i se potriveşte acestuia. apunya = viciu.m. bucurie pentru virtute şi . sukha = fericire. V. W. S. De fapt. R. ci o fixează pe o singură tattva (principiu). prasadanam = purificare. G. mizeria (DUHKA). chitta = minte. I. El nu va da o sadhana (practică spirituală) care-i place discipolului.a. Cea mai bună cale pentru a obţine acest lucru e arătată în această sutra. împăcată. mizerie. L. Este calea de a cultiva atitudini de prietenie. N. P.d. dar dacă el schimbă obiectul devoţiunii după ce acesta a fost ales. E. nu există diferenţă între diferitele simboluri. Cea mai bună cale de a evita această confuzie este de a păstra un singur simbol. T.guru (învăţător spiritual) înţelept nu va permite niciodată apariţia acestei confuzii. adică liniştită. este ekatattvabhyasa (practica concentrării mentale ferme şi continue asupra unui principiu).

devenind liniştită şi netulburată. mintea aspirantului se eliberează de influenţele perturbatoare. nu toţi oamenii se pot supune lui Dumnezeu. prin natura sa. Nu e în natura minţii de a se introverti. pietre etc. criticăm adesea pe cei virtuoşi şi-i respectăm. pranasya = a respiraţiei. H. E. P. Procesul de introversiune are loc atunci cu uşurinţă. Index termeni folosiţi A. V. pe cei vicioşi. M. Aceasta este de asemenea una din impurităţile minţii. S. I. J. kumbhaka. O. trebuie să îndepărtaţi în prealabil obstacolele şi impurităţile. C. Cele patru atitudini care se cer dezvoltate dau naştere la pace interioară prin îndepărtarea factorilor perturbatori. nu numai de la nivel conştient. şi de la nivelele profunde ale subconştientului. Y CAP I SUTRA 34 Prachchhardana vidharanabhyam va pranasya Prachchhardana = expiraţie sau rechaka. G. R. Acest lucru provoacă tulburări în subconştient şi împiedică concentrarea minţii. Când întâlnim o persoană care suferă ne bucurăm dacă aceasta se întâmplă să fie un duşman de-al nostru. Chiar dacă cineva crede în Dumnezeu. ura. Mintea. elementul de competitivitate. T. D. Prin urmare. cauzează multe impurităţi în minte. În Katha Upanishad se spune că mintea are o tendinţă naturală de a fi atrasă de lumea exterioară. F. e neliniştită. N. W.indiferenţă faţă de cei vicioşi. Din punct de vedere temperamental. la fel ca un lac a cărui suprafaţă se tulbură ori de câte ori cad frunze. atunci când încercaţi să introvertiţi mintea. va = sau. e posibil ca el să nu poată . ci de asemenea. L. K. Sau prin expiraţie (RECHAKA) şi reţinerea respiraţiei (KUMBHAKA) se poate controla mintea. Patanjali a arătat o cale de a îndepărta aceste tulburări. vidharanabhyam = reţinere. La fel. Atunci când vedem o persoană fericită şi prosperă suntem geloşi pe ea. Mintea neliniştită nu se poate concentra uşor. Toate acestea provoacă tulburări în minte împiedicând pacea mentală şi meditaţia. B. Gelozia.

Samana e formată în membre şi nadis. . Bhakti e mai bună pentru cei care sunt emoţionali. kumbhaka (reţinere) şi a celor trei bandhas (bandha=a obliga. Al patrulea tip îl constituie puţinii jnana yoghini. ei formează majoritatea populaţiei. adică expiraţie . Acestea sunt suporturile pe care mintea se odihneşte şi pe care conştiinţa lucrează. iar prana grosieră sub formă de respiraţie. etc. prin urmare trebuie prescris un amestec al acestor practici şi deci Patanjali a descris o mare varietate de practici. adică cei mistici. Patanjali a descris diferite tipuri de sadhana (practică spirituală) pentru diferite tipuri de aspiranţi. Trebuie să înţelegem semnificaţia lui prachchhardana şi vidharana. şi anume jalandhara. Unii dintre noi sunt dinamici prin temperament.prana (totalitatea forţelor vitale subtile ale naturii) şi vasana (samskaras(întipăriri mentale)). în timp ce se face kumbhaka. Noi ne putem alege sadhana (practică spirituală) care e cea mai potrivită pentru noi. Aceasta se poate numi kapalbhati sau agnisar. samana şi vyana. Apana provoacă excreţia şi elimină impurităţile din corp. întreaga structură mentală poate fi împărţită în aceste patru categorii. Pentru astfel de oameni. kurma. Deci. în care sunt descrise aspectele profunde ale vieţii.face Ishwara pranidhana (supunere completă sau dăruire de sine lui Dumnezeu). Mintea poate fi adusă într-o stare de linişte numai prin practica lui rechaka (expiraţie). digeră hrana. În această sutra el descrie pranayama (controlul suflurilor subtile vitale). Prana e responsabilă de inspiraţie. Sfera sa de acţiune este de la buric până la tălpile picioarelor. Există cinci pranas-uri majore: prana. sunt potriviţi să practice Raja Yoga şi tehnici afiliate de Hatha Yoga. uddiyana şi mula bandha. converteşte apa în sudoare şi urină şi controlează secreţiile glandulare. Al treilea grup. Cele cinci pranas-uri minore sunt: devadatta. care include cele trei bandhas-uri la un loc. cea mai potrivită e Karma Yoga. apana. etc. Lor le place să citească Upanishadele. Aceasta constituie maha bandha. Incepătorul nu trebuie să practice maha bandha. de 51 de ori sau de 100 de ori. se spune că conştiinţa are două suporturi .de 21 de ori. nada. Dacă unul din ele este îndepărtat. Nada Yoga şi Trataka. Sfera sa de acţiune este de la gât la cap. Intr-una din cărţile vechi. Pentru cel dinamic. Sfera sa de acţiune este între inimă şi buric. celălalt dispare automat. Toate sunt responsabile de diferitele activităţi din corpul uman. Patanjali dă aici o cale prin care se poate purifica mintea. El trebuie să facă numai rechaka. Kriya Yoga. alţii sunt emoţionali iar alţii sunt mistici ori raţionali. Prana e atât subtilă cât şi grosieră. Universului şi meditaţiei. acţionând la nivelul gurii şi nasului. udana. Swara Yoga. Ea provoacă mişcarea spre în jos. Prana subtilă se manifestă sub formă de energie. separă materialele digerate. Bhagavad Gita. Incepând de la videha (yoghini dezincarnaţi) şi prakritilaya (yoghini fuzionaţi doar în prakriti). Prin controlul lui udana yoghinul poate călători prin aer. krikara şi dhananjaya. căci ei se pot supune lui Dumnezeu prin adoraţie. Mulţi dintre noi avem un amestec al acestor patru tendinţe. Sfera sa de acţiune este de la nas până la inimă. legătură). Udana menţine tonusul muscular şi e responsabilă de separarea corpului karmic de corpul grosier în momentul morţii. Primul cuvânt înseamnă exhalaţie iar ultimul înseamnă reţinerea suflului afară.

ashwini. Munca fizică grea se poate face când respiraţia curge prin pingala sau nadis-ul soarelui. kuhoo. Acest lucru îl cunoaştem de la ştiinţa numită shiva swara yoga. Cei trei nadis pornesc din muladhara. Inăuntrul lui chittra există un canal fin numit brahmanadi. Ganga. Pe lângă acestea mai există încă cincisprezece curenţi fini de prana. Conştiinţa. sau chandra. Respiraţia are un efect direct asupra comportamentului individual. Meditaţia trebuie practicată atunci când respiraţia curge prin sushumna. shoora. În timpul schimbării de la ida la pingala sau de la pingala la ida. S-a descoperit că procesul de respiraţie are un program stabilit şi că fazele lunii au o influenţă asupra mişcării şi controlului lui swara. Nadis-urile transportă impulsurile la şi de la creier. Dintre pranas-urile minore. Fluxul respiraţiei poate fi . Sushumna este un traiect foarte fin situat în centrul măduvii spinării. saraswati. Astfel. Inăuntrul lui sushumna mai sunt alţi trei nadis-uri. kurma provoacă contracţiile. Trei dintre ei sunt de o importanţă majoră. sau medulla oblongata. adică respiraţia. gandhari. la nivel subtil. unul e numit vajra nadi (cel exterior). care e numită muktatriveni. respiraţia curge prin nara stângă la răsăritul soarelui. În timpul perioadei de lună nouă. ida e numită Yamuna. ajna chakra e numită yuktatriveni. Devadatta provoacă moţăiala şi somnul. există 72000 de nadis în corp. În timpul unei boli această ordine poate fi inversă. Sushumna e cel mai important din cei trei. unificându-se. shankhini. în timp ce krikara provoacă foamea şi setea. el urcă până la ajna chakra. nadis care transportă senzaţii şi impulsuri extrem de fine. iar munca fizică uşoară şi migăloasă se poate face atunci când respiraţia curge prin ida sau nadis-ul lunii. Bolile se pot prezice cu ajutorul ştiinţei swara yoga. prezente şi viitoare ale vieţii. Ea e situată în regiunea anală. sushumna se activează pentru un moment. Ei sunt numiţi nadis. Nadi înseamnă nerv sau curent subtil de energie. poosha. pingala şi sushumna. senzaţiile sunt eliberate aici. ida. În următoarele trei zile respiraţia curge prin nara dreaptă timp de o oră de la răsărit. Respiraţia controlează atât gândirea cât şi evenimentele trecute. În primele trei zile ale perioadei lunii pline. respiraţia îşi schimbă poziţia la nivelul nărilor. sau şuviţă de sânge. varuni. iar cel interior e numit chittra. şi apoi la fiecare oră se schimbă nara. pingala. Plecând de la rădăcina anusului (muladhara chakra). Numele lor este: sushumna. Triveni e un loc în India unde cele trei râuri. Ei se întâlnesc din nou în ajna chakra.Vyana guvernează circulaţia sângelui şi se mişcă prin nervi. În decurs de 24 de ore omul respiră de 12 ori pe oră pe nara dreaptă de 12 ori pe nara stângă. În total. hastijihwa. Dhananjaya întreţine hrănirea. După fiecare oră. Analog. În comparaţie cu aceasta. Aceşti trei nadis sunt foarte importanţi în yoga deoarece ei transportă curenţii cunoaşterii superioare. alambusha. acest ciclu se schimbă la fiecare trei zile. nara dreaptă e numită pingala sau surya. şi anume ida. nada provoacă tusea şi strănutul. Yamuna şi Saraswati se întâlnesc. wishwodari. chittra. Nara stângă e numită ida. respiraţia curge prin nara dreaptă la răsărit în primele trei zile.

se poate schimba fluxul respiraţiei de la această nară. Ei respiră de 29 şi de 19 ori respectiv. Y CAP I SUTRA 35 Visayavati va pravrittirutpanna manasahsthitinibandhani Visayavati = senzorial. mintea poate fi stăpânită şi făcută fermă concentrândo asupra experienţei simţurilor. F.schimbat prin anumite tehnici. Omul respiră de 13 ori pe minut şi ar trebui să trăiască 120 de ani. manasah = al minţii. E. B. P. S. G. va = sau. dar acest lucru depinde de profunzimea concentrării. astfel încât să simţim vie. iar broasca ţestoasă respiră de 5 ori pe minut şi trăieşte 3000 de ani. V. Altă metodă de a schimba fluxul respiraţiei este de a înfunda nara prin care nu vrem să curgă respiraţia cu un ghemotoc de bumbac. care trăieşte 1000 de ani. mahabandha (tehnică yoga importantă) sau pranayama (controlul suflului). Este adevărat că mulţi aspiranţi găsesc dificilă practica pranayama-ei din lipsa unei îndrumări competente. Index termeni folosiţi A. Iepurele respiră de 80 de ori pe minut şi trăieşte numai opt ani. H. intensă şi constantă plăcerea pe care aceste simţuri ne-o procură. Altfel. sthiti = fermitate. respiră numai de 8 ori pe minut. Inchizând ochii şi meditând asupra nării stângi. pravrittih = funcţionare. L. N. nibandhani = care leagă. datorită . utpanna = ivit. Kumbhaka la care se referă sutra este făcută pe vid. J. pe minut. W. M. T. Aceia care respiră încet şi profund trăiesc mult. Mai există multe alte metode. O. C. Câinele trăieşte 12 ani şi calul 25 de ani. Maimuţa respiră de 32 de ori pe minut şi trăieşte 10 ani. Această sutra descrie o tehnică adiţională care poate fi practicată de aceia care nu pot face Ishwara pranidhana (supunere completă sau dăruire deplină de sine lui Dumnezeu). K. I. Şarpele. Respiraţia poate fi făcută să curgă prin nara dreaptă culcându-ne pe partea stângă şi ţinând o pernă la subsoară. Acest lucru arată importanţa reţinerii respiraţiei. Respiraţia în pranayama trebuie făcută foarte încet. R. D.

Acesta e un principiu de Nada Yoga. O. percepţia prin intermediul vederii. F. dar e importantă deoarece ea poate duce uşor la dharana (concentrare) şi dhyana (meditaţie). dar adevărul este că dacă se pătrunde adânc. studentul începe prin concentrarea asupra lor. Y CAP I SUTRA 36 . auzului. Există metode diferite. Auzul psihic e dezvoltat prin concentrarea asupra rădăcinii limbii. S. Aceasta e o sadhana (practică spirituală) elementară. preotul bate toba şi meditează asupra sunetului. Altfel spus. dar e folositoare multora dintre noi. R. Prima apare atunci când guru-l îl atinge pe discipol pe cap. O fiinţă rafinată poate că nu găseşte această metodă ca fiind interesantă. Cântăreţul poate cânta ore întregi numai o singură notă sau numai un singur cântec. Conştiinţa gustului e dezvoltată prin concentrarea asupra vârfului limbii. Mintea poate fi de asemenea controlată dezvoltând conştiinţa formei prin trataka. indriyas. Când ele sunt dezvoltate. iar cea de-a doua survine odată cu practica lui khechari mudra (tehnică specială yoga). Această sutra furnizează o metodă mai simplă de a controla mintea prin trezirea activităţii percepţiei simţurilor. Toate acestea implică activitatea simţurilor. Bhajan e una din cele mai populare sadhana din India. E. şi în mod similar. În anumite şcoli de meditaţie buddhistă. gustului şi pipăitului. P. D. Fuzionând conştiinţa mentală cu aceste percepţii senzoriale. ea poate aduce controlul minţii. Viziunile colorate apar prin concentrare asupra palatului în khechari mudra. I. în dharana (concentrare) şi pratyahara (retragerea simţurilor). kirtan. Concentrând mintea asupra vârfului nasului. apare un miros subtil sau psihic. K. Aici. B. mirosului. producând efecte extraordinare asupra auditoriului. prin dezvoltarea conştiinţei pipăitului şi a mirosului. V. Aceasta este starea de complet control mental. L. C. Uneori ea poate dura 24 de ore. Index termeni folosiţi A. mintea intră sub control. adică. H. J. iar după un timp mintea le depăşeşte. neauzind şi nevăzând nimic altceva decât sunetul bhajanului.incapacităţii sau din cauza lipsei de hrană corespunzătoare. T. Kirtan (reuniuni publice în care se recită cu fervoare şi se cântă anumite texte spirituale şi chiar se dansează în cinstea lui Dumnezeu) e de asemenea una din cele mai uşoare şi mai eficiente sadhana. Pipăitul psihic e experimentat prin concentrarea asupra părţii centrale a limbii. bhajan. conştiinţa mentală poate fi fuzionată cu conştiinţa sunetului prin intermediul mantras-urilor. G. Toate aceste procese psihice devin baza pentru auto-control. care poate fi folosit pentru a controla mintea. Aceasta e o sadhana elementară. atingând nivele mai profunde. etc. M. W. care constă din concentrarea asupra unei forme oarecare. mintea e pusă să se autoobserve în decursul procesului de percepţie senzorială. N. Ea se face cu o persoană care conduce şi celelalte o urmează.

S. O. care e foarte neplăcută. Index termeni folosiţi A. J. Sau meditând asupra lotusului luminos din inimă (ANAH) (JYOTISMATI) care e dincolo de orice supărări (VISHOKA) (se poate controla mintea). Mintea poate fi controlată prin experimentarea acestei lumini senine. M. C. N. B. T. G. alta. Luminozitatea interioară e senină. care a depăşit raga. Ea poate fi experimentată în timpul meditaţiei profunde. W. calmă.Vishoka va jyotismati Vishoka = fără supărare. R. Uneori. H. va = sau. K. I. Ea e de două feluri. ea nu e o lumină vie. plin de lumină. visayam = obiect. în somn apare o explozie bruscă de lumină. L. Y CAP I SUTRA 37 Vitaragavisayam va chittam Vitaraga = persoană lipsită de pasiuni. Una din ele este concentrarea asupra centrului dintre sprâncene. chittam = minte. este concentrarea pe o nada (sunet). . va = sau. jyotismati = luminos. El vorbeşte despre lumina interioară care e tăcută. V. care se obţine prin concentrarea asupra nada-ei sau asupra lui bhrumadhya. F. D. Mintea poate fi făcută să fie fermă prin manifestarea luminozităţii senine interioare. tăcută şi liniştită. Patanjali nu vorbeşte aici despre aceasta. P. Există multe metode prin care această lumină poate fi văzută. centrul dintre sprâncene. E.

D. ori. G. Y CAP I SUTRA 38 Svapnanidrajnanalambanam va Svapna = vis. subconştient sau inconştient. B. Există o metodă de a visa conştient. ele sunt trăite. Mintea poate fi controlată şi prin metode de somn conştient. Noi nu avem control. K. asupra acestora. E. Cunoaşterea sau . F. În timpul viselor conştiente practicantul nu aude nimic din ceea ce se întâmplă afară. aspirantul devine capabil să le producă şi să le controleze în mod conştient. I. L. mintea poate fi făcută fermă dându-i ca suport (al meditaţiei) (ALAMBANA) cunoaşterea (JNANA) din vis (SVAPNA) şi somn (NIDRA). ci chiar şi acţiunile subconştiente. Sau altfel. Vitaraga este o fiinţă care a renunţat la raga (plăcerea). dar în cazul metodei recomandate aici. N.Altfel mintea poate fi controlată prin concentrarea şi identificarea telepatică cu fiinţele extrem de evoluate care au atins realizarea supremă şi care sunt total lipsite de pasiuni (VITARAGA). Index termeni folosiţi A. dar este periculoasă şi numai iniţiaţii o pot practica. Somnul conştient e stadiul ultim în antar mauna (linişte lăuntrică). Noi ne putem controla gândurile în mod conştient. V. S. Concentrându-ne mintea asupra unor astfel de persoane. De obicei visele noastre sunt inconştiente. J. va = sau. jnana = cunoaştere. ea poate fi făcută fermă şi poate fi controlată. P. Acest proces poate fi benefic mai ales acelora care sunt nervoşi. adică pasiunea umană. M. C. T. W. R. alambana = suport. O. H. În acest proces nu sunt controlate numai acţiunile conştiente şi intelectul. Prin tehnicile de visare şi somn conştient se dezvoltă conştiinţa visului şi a somnului în timp ce fiinţa se găseşte în aceste stări. dar nu vizionate. nidra = somn.

B. un idol sau pur şi simplu AUM . P. F. I. R. Y CAP I SUTRA 39 Yathabhimatadhyanadva Yatha = . T. Aici se dă libertate completă de alegere. Index termeni folosiţi A. L. abhimata = dorit. cum ar fi obiectul devoţiunii. ele nu sunt pentru oricine. D. M. G. E. S. N. Sau prin meditaţia asupra obiectului de adoraţie mintea poate fi liniştită. S. W. P. T. W. e calea cea mai sigură de a linişti mintea. M. N. E. Aceste metode sunt desemnate acelora cu un temperament special. J. F. Obiectul ales poate fi o cruce.conştiinţa acestor două stări poate fi făcută suportul pe care mintea să se poată concentra. I. V. Aspirantul trebuie să-şi aleagă acele obiecte asupra cărora să-şi poată concentra mintea. K. O. J. Index termeni folosiţi A. C. Aceasta pentru că dhyana (meditaţie) făcută asupra unui obiect care atrage. dhyana = prin meditaţie. C. de a o controla şi de a o focaliza. R.orice este agreabil (abhimata). Y CAP I SUTRA 40 Paramanuparamamahattvantoasya vasikarah . va = sau. H. B. O. V. swastika. K. D. H. G. L.

şi a doua zi le aducea înapoi. Se poate pune întrebarea: aceste practici descrise în ultimele sutras sunt capabile să ducă la atingerea stării de samadhi? Răspunsul este: nu.A. care este îndepărtată apoi. Există stări de samadhi în care aspirantul nu e conştient decât de efortul de control pe care-l face. la nivel intelectual numai. antah = a se sfârşi. Astfel prin liniştirea şi controlarea minţii yoghinul dobândeşte stăpânire completă asupra tuturor obiectelor meditaţiei. Aceasta arată felul în care un yoghin stăpâneşte atât lucrurile cele mai fine cât şi pe cele mai grosiere. Samadhi nu se poate atinge prin aceste practici. Prin antrenament. Acest efort trebuie să ia forma unei idei. El devine stăpân atât al forţelor cele mai mici cât şi al forţelor cele mai mari. Aceste practici sunt absolut necesare pentru a putea progresa spre percepţia subtilă a stărilor de samadhi. este dificil să controlăm în mod eficient mintea. spre marea sa surprindere.Paramanu = ultima particulă. Aceste sadhanas (practici spirituale) îi conferă puterea omnipotenţei..U. Prima putere psihică în yoga este dobândirea acestui control. Apoi mintea poate fi fixată asupra oricărui obiect grosier sau subtil. fiind apoi pregătiţi să intrăm la facultate. Acest lucru se observă atât în cazul rezolvării problemelor de matematică cât şi în cazul meditaţiei. Aşa cum savantul ajunge la o concepţie elevată despre materie şi energie. Astfel. Fiinţa poate intra în samadhi numai atunci când ea e capabilă să perceapă chiar şi ideile şi gândurile. Aceasta este pentru că ei n-au control asupra minţii lor. întrebându-se dacă atâtea cărţi pot fi citite în numai o singură zi. Este ca şi cum am da examenul de bacalaureat. asya = a acesteia. a vrut să-l pună la încercare pe swami şi. paramamahattva = ultima extindere (imensitatea). Intotdeauna se găsesc oameni care să nu-şi dea seama de înţelesul ascuns al lucrurilor. Este foarte dificil de înţeles. aspirantul pune stăpânire atât pe cel mai mic atom. în mod analog yoghinul devine capabil să mediteze atât asupra lucrurilor cele mai mici cât şi asupra infinitului. prin practica diferitelor sadhanas (practici spirituale) menţionate. Practicile de concentrare menţionate pot rafina foarte mult conştiinţa. vasikarah = stăpânire. el a descoperit că acesta îşi reamintea fiecare cuvânt citit. Când Swami Vivekananda era în S. Bibliotecarul. de la cel mai mic (PARAMANU) până la cel mai mare (PARAMAMAHATTVA). dar prin ele se poate ajunge la puterile psihice sau spirituale necesare pentru stările subtile de samadhi. el obişnuia să împrumute zilnic câteva cărţi de la un bibliotecar. În lipsa antrenamentului. Mintea poate fi introvertită la voinţă. cât şi pe cea mai mare infinitate. Şi aceasta pentru că în stările subtile da samadhi. Iată un exemplu interesant. mintea poate fi făcută să se concentreze în mod adecvat. fiinţa trebuie să sesizeze conştiinţa dinamică (samskara) şi s-o blocheze. .

tatstha = pe care stă sau se odihneşte.acest lucru. în care acesta (mentalul) devine ceea ce reflectă [(cele trei tipuri de obiecte. de completă absorbţie a mentalului care a devenit complet liber de VRITTIS. purificat. Este stadiul imediat anterior . V. M. R. H. din obişnuiţă. F. formei şi obiectului desemnat prin numele respectiv. Este o stare a minţii la care se ajunge prin diferite practici. Cuvântul samapatti înseamnă acceptare completă. penitenţă. forma vacă. grahana = simţuri. SAMAPATTI este acea stare de identificare perfectă. O. I. fără ca intervenţia numelui sau formei să fie necesară. fiinţa trebuie să aibă control asupra numelui. T. avem tendinţa să amestecăm aceste trei lucruri în înţelegerea noastră. Y CAP I SUTRA 41 Kisnavritterabhijatasyeva manergrahitrigrahanagrahyesu tatsthatadanjanata samapattih Kisnavritteh = în care vrittis-urile au slăbit. Fiinţa trebuie să fie capabilă să practice meditaţia asupra unui obiect. este imposibil să se progreseze mai departe. maneh = al cristalului. G. C. N. L. În stările mai subtile de samadhi. E. Acest lucru nu e posibil fără antrenament deoarece. Până când acest lucru nu este realizat. cunoscut şi cunoaştere] la fel cum un cristal pur ia culoarea obiectelor pe care stă. În acea stare fiinţa e capabilă să anihileze toate celelalte gânduri cu excepţia gândului de anihilare şi acest lucru se poate face numai dacă se stăpânesc perfect cele patru procese care nu constituie procese de gândire. grahyesu = în obiectele cunoaşterii. K. Un yoghin care are control asupra minţii sale poate să înţeleagă aceşti factori separaţi. la fel cum oceanul acceptă toate apele care se revarsă în el prin râuri. iva = la fel. de exemplu. tadanjanata = a lua culoarea aceea. numele vacă. grahita = cunoscător. abhijatasya = bine finisat. D. cum ar fi) cunoscător. B. J. Trebuie sesizată diferenţa dintre acestea. W. Index termeni folosiţi A. samapattih = absorbţie completă. P. cum ar fi pranayama (controlul suflului). sadhana (practica spirituală) etc. şi obiectul vacă. S.

înţelesul expresiei "practici superioare" şi "practici inferioare" depinzând de capacităţile individuale. În această stare. numite respectiv. Ea poate fi pusă pe orice obiect. Atunci când chiar şi conştiinţa fragmentară dispare. starea de meditaţie poate veni la fel de uşor ca şi somnul. putem să folosim expresia simplu sau greu. dar conştiinţa noastră nu e complet trează. În loc de a folosi cuvintele "superior" şi "inferior". forma şi înţelesul pot fi experimentate separat. vrittis-urile (modificările mentale) se diminuează încet. şablon). meditaţia. Când apare fuziunea. Atât timp cât fiinţa nu a atins starea de samapatti (absorbţie completă). ca atunci când ne plimbăm. Există o conştiinţă simultană a celor trei vrittis (modificări mentale. În acea stare numai forma meditaţiei străluceşte. Ea poate fi obţinută prin diferite tehnici de liniştire a minţii. O bucată de cretă albă pusă pe o hârtie colorată nu ia culoarea hârtiei dar dacă puneţi în locul bucăţii de cretă un cristal. ea e conştientă de aceste trei lucruri. nirvitarka. mintea devine la fel de pură ca un cristal. De exemplu. Acest lucru se întâmplă pentru că bucata de cristal e absolut pură. Acest lucru se numeşte ekagrata . dar pentru acei a căror minte e plină de gânduri. există o diferenţă între o minte care e în samapatti şi o minte obişnuită. de plecarea şi oprirea trenului. nirvichara. cum ar fi o shiva-linga. În momentul când vrittis-urile sunt îndepărtate din minte. de exemplu. ele trebuie doar diminuate. transformările conştiinţei sunt aproape anihilate din conştiinţă. în final venind o vreme când obiectul dispare. slăbite. un om cu o conştiinţă superioară nu are nevoie de japa (formă de yoga) sau kirtan (formă de practică yoga). tehnici menţionate în precedentele sutras. aceasta începe să funcţioneze ca un cristal. În samapatti aceste trei feluri de conştiinţă fuzionează într-una singură.practicii lui samadhi. Această stare e numită stare de conştiinţă redusă. această stare poate fi considerată foarte profundă. Suntem conştienţi de forfota oamenilor. Pentru aceasta vrittis-urile (modificări mentale) trebuie diminuate. el poate intra în stări profunde doar închizând ochii. aşa încât nu se mai percepe nimic cu excepţia formei. Este samapatti. Trebuie reamintit că vrittis-urile nu trebuie anihilate complet. Este ca şi cum am dormi într-un tren. Cele trei faţete ale obiectului. Până ce samapatti nu a fost atins nu se poate vorbi de practici superioare. . obiectul şi conştiinţa devin un singur lucru. Analog. Acest lucru dă naştere la pura conştiinţă obiectivă a obiectului asupra căruia mintea se concetrează. acesta va lua imediat culoarea hârtiei. savitarka. ananda şi asmita. şi anume. Când practicaţi trataka sau meditaţie asupra unui obiect. numele. Ele sunt stadii de fuziune a conştiinţei cu obiectul asupra căruia meditaţi. încet.focalizare. Nu se poate intra în meditaţie dacă mintea nu a fost limpezită. Trebuie să reţineţi că numai atunci când obiectul a dispărut puteţi spune că aţi obţinut ceva. în cele din urmă apărând o străfulgerare bruscă a conştiinţei în momentul când mintea fuzionează complet cu obiectul. Dacă mintea e limpede. Există şase tipuri de fuziune. savichara.

M.vachaka . V. numite shabda. Cunoaşterea acestor calităţi e amestecată în mintea noastră în legătură cu conceptul de trandafir. obiectul propriu-zis (ARTHA) şi cunoaşterea mentală (JNANA) este o stare amestecată a minţii (VITARKA) şi e numită SAVITARKA SAMAPATTI. R. G. În mod analog. S. şi anume cuvântul. jnana = judecată. B. Atunci când mintea trece dincolo de aceste calităţi şi devine una cu obiectul. ea acoperă un întreg evantai de stări de conştiinţă care includ un câmp de superconştiinţă. shabda = cuvânt. Shabda este cuvântul . P. mersul.Index termeni folosiţi A. F. miros. structură etc. în această stare. Când ne gândim la un trandafir. fără nici o referire la vreo calitate anume. În acest stadiu. artha şi jnana. L. există un amestec de trei elemente. În acest fel cunoaşterea noastră despre obiect e realizată prin amestecarea acestora.culoare. O. aspirantul pătrunde în tărâmuri din ce în ce mai subtile de conştiinţă. K. Pe măsură ce samadhi devine din ce în ce mai profund. mintea continuă să se mişte între trei lucruri. J. râsul etc. T. Obiectul . Primul stadiu al minţii superconştiente e numit savitarka. samapattih = absorbţie completă. deoarece în ea sunt incluse anumite activităţi cum ar fi vorbitul. E. vikalpaih = prin alternare. samapatti include diferite stări. confuz. numit savikalpa. Această stare e savitarka şi ea trebuie depăşită în decursul meditaţiei. N. D. greutate.desemnează obiectul. Acea stare (de SAMADHI) care apare atunci când conştiinţa alternează între cuvânt (SHABDA). artha = obiect propriu-zis. rezultă starea de samadhi. sankirna = amestecat. I. cunoaşterea şi percepţia simţurilor. ne trec prin minte multe calităţi ale acestuia . W. H. savitarka = cu gândire în vorbe. C. Trebuie subliniat că samapatti sau samadhi nu e o stare anumită. Y CAP I SUTRA 42 Tatra shabdarthajnanavikalpaih sankirna savitarka samapattih Tatra = aici. Starea de veghe poate fi descrisă ca fiind de asemenea un câmp de conştiinţă. În primul stadiu.

Aceasta este ceea ce se întâmplă în samyama. dacă meditaţi.propriu-zis e numit artha. şi acest lucru e foarte dificil. Conştiinţa simţurilor este învelişul exterior al seminţei. artha şi jnana. savichara şi nirvichara. Rezultatul absorbţiei complete sau fuziunii cu diferite obiecte e diferit. iar în final se îndepărtează învelişul cel mai interior. În cele din urmă ea percepe cea mai subtilă entitate. Jnana este percepţie internă şi artha e obiectul. Când atingeţi samadhi prin intermediul unui obiect. forma rămâne. Savitarka este învelişul exterior al seminţei. sămânţă. Fără o sămânţă conştiinţa nu poate funcţiona. nivelul exterior este învelişul. trebuie să existe o conştiinţă continuă a unui singur factor. dhyana (meditaţie) şi samadhi. care include cele trei procese numite dharana (concentrare). bază. Mai mult. Artha înseamnă scopul ultim. Ştim că. dar continuitatea conştiinţei se schimbă neâncetat. Este adevărata cunoaştere despre obiect. iar dincolo de ea există învelişurile numite nirvitarka. În yoga sămânţa e numită pratyaya. aveţi control complet asupra conştiinţei obiectului asupra căruia meditaţi. artha şi jnana. De fapt. etc. Sămânţa este o bază pentru minte. Este absolut fără sens să spuneţi că obţineţi numai un singur lucru meditând asupra a diferite obiecte. De exemplu. Apoi pot fi vizualizate aspectele mai profunde. numită drashta sau atman (Sinele Divin Suprem). În savitarka acestea două nu pot fi separate. Această sămânţă are nivele diferite. Toate aceste trei elemente sunt aspecte necesare ale procesului de concentrare. să spunem asupra . alteori există conştiinţa a numai una dintre ele odată. Apoi trebuie de asemenea un simbol. nivelul interior constituie partea cea mai importantă. dar acest lucru nu se întâmplă. numit linga. Shabda e un proces de gândire în cuvinte. conştiinţa alternează între shabda. alteori de linga. în timp ce obiectul shivalinga e alta. Uneori apare conştiinţa simultană a lui shabda. cuvântul shivalinga e una. de exemplu. Aceia care practică japa şi meditaţie cu mantra şi formă îşi reamintesc probabil că după ce au văzut forma în meditaţie. cunoaşterea care apare în mintea noastră cu privire la shivalinga este cu totul altceva decât celelalte două lucruri. ne imaginăm la început forma. ele sunt amestecate. cum ar fi shivalinga. alteori de mantra. aceasta este pratyaya (conţinut al minţii) care apare în mintea noastră şi e numită jnana. Datorită acestei seminţe adică impurităţi cauzate de experienţele trecute . Acest lucru e datorat lui bija. elementele amestecându-se. Când ea trece de pratyahara (retragerea simţurilor). uneori sunteţi conştienţi de shivalinga. Dacă sunteţi concentraţi pe o formă. dharana (concentrare) şi dhyana (meditaţie). În savitarka ele sunt amestecate.elementele cunoaşterii se amestecă. Atunci când medităm. Ea este conştiinţa suportului pe care se sprijină mintea. ea transcende şi savitarka samadhi şi celelalte stări mai subtile. Samyama înseamnă menţinerea completă a obiectului în conştiinţă şi controlul complet al conştiinţei obiectului. Aceste două stări trec una în alta în mod continuu. Este argumentare mentală. este ca şi cum am îndepărta învelişul exterior.

trebuie să practicaţi numai japa (formă de yoga care se realizează prin repetarea unui cuvânt sau a unui grup de cuvinte) în care nu se aude cuvântul. T. La scop se ajunge prin separare. În cele din urmă încercaţi să le vedeţi pe fiecare separat. svarupa = forma proprie. artha = obiect. Intâi gândiţi-vă la cuvânt şi rostiţi-l. dar aceasta durează numai câteva clipe. O. În timpul procesului de samyama rezultatul ultim pe care-l obţinem este artha. cum ar fi puterea fizică etc. scop. S. I. trebuie să încercaţi să vedeţi cele trei aspecte ale obiectului în mod separat. şi separarea are loc în mod spontan. V. nirbhasa = strălucind. formă şi înţeles în acelaşi timp. vă puteţi gândi la diferitele sale calităţi. . Dacă vi se pare dificil să conştientizaţi alternativ aceste trei stări. pari = complet. matra = numai. Trebuie să fiţi conştient de nume. H. Trebuie să le vizualizaţi. shunya = lipsit de. Este dificil să se dea o explicaţie corectă a acestei stări mentale. shuddhau = purificare. forma şi înţelesul. B. N. cu toate că puteţi sau nu să fiţi conştienţi de asta. În savitarka samadhi conştiinţa e eliberată de imperfecţiuni. apoi puteţi adăuga şi forma obiectului. E.bumbacului. Aceasta e una dintre cele mai importante metode de dhyana (meditaţie). nirvitarka = fără vitarka. dar scopul este acolo. Există pace absolută şi linişte. eva = ca şi. Apoi trebuie să încercaţi să le vedeţi ca fiind un singur lucru. D. K. P. Index termeni folosiţi A. Mai există un alt fel de samadhi numit nirvitarka. dar este o metodă minunată de control mental separarea celor trei elemente ale conştiinţei şi apoi fuzionarea lor iarăşi în ceva unic. Aceasta va fi o metodă minunată de concentrare. G. Atunci când aveţi un obiect pentru meditaţie. După asta. L. Trebuie să încercaţi să vedeţi propria voastră conştiinţă pe baza acestor elemente. Nu există oscilaţii ale minţii. rezultatul va fi cu totul diferit faţă de acela obţinut dacă meditaţi asupra altor obiecte. W. C. alternând numele. R. Y CAP I SUTRA 43 Smritiparisuddhau svarupashunyevarthamatranirbhasa nirvitarka Smriti = memorie. J. F. M. Este important de notat că există deja în noi un fragment de stare superconştientă.

După limpezirea memoriei (SMRITI) (adică eliminarea sau atenuarea SAMSKARAS-urilor). când mintea e ca şi când ar fi lipsită de conştiinţa de sine (SWARUPASUNYAEVA) şi când numai cunoaşterea pură a obiectului (JNANA) mai există. şi anume numele. aceasta e NIRVITARKA. obiectul e prezent. Pe placa lu smriti există impresii trecute (samskara) care se revelează în stările profunde. Mintea şi . În mod similar. Memoria devine absolut liberă de impresiile trecute (samskara) şi de asocieri. După un timp. nici aceea a cuvântului. nu mai sunteţi conştienţi de el şi este ca şi când mintea ar deveni absolut lipsită de impresiile despre obiect. Este o stare de conştiinţă de sine care apare ca şi când totul ar fi devenit vid. În starea de veghe reproducerea se face prin gândire conştientă. Astfel. smriti rămâne. cu toate că această cunoaştere. ci impresiile infiltrează întreaga structură a conştiinţei. Smriti este o conştiinţă independentă în care impresiile sunt acumulate. deoarece memoria e altceva decât impresiile. memoria noastră nu e limpede. La fel cum apa se amestecă complet şi inseparabil cu sarea. forma şi înţelesul. Vă amintiţi că vă concentraţi asupra unui obiect. În această stare mintea îşi pierde conştiinţa subiectivă. dar conştiinţa că meditaţi asupra lui a dispărut. dar de fapt nu e aşa. purificarea memoriei este cauza lui swarupashunyaeva. el este acolo. E la fel cum creierul este diferit de minte şi gând. dar de fapt nu e vid. Acesta este specificul acestei stări. nereamintindu-vă că vă concentraţi asupra lui. Aceasta este pentru că mintea este complet umplută cu memoria obiectului. mintea va recădea în stare de tulburare. De obicei. Adică. Este necesar să reamintim că dacă smriti (memoria) nu e pură. Uneori în aceste stări profunde de conştiinţă sunt văzute imagini din copilărie. atunci când impresiile trecute despre obiect dispar. Mintea pare că a devenit în întregime vidă. Mintea pierde cunoaşterea obiectului. pentru noi memoria constituie acumularea impresiilor trecute. Fiecare parte a ei devine îmbibată cu impresiile obiectului. dar în samadhi ea are loc spontan. Smriti nu devine liber de impresiile obiectului. în acelaşi fel forma sau conştiinţa obiectului umple întreaga minte.purificarea memoriei. sunt prezente în minte. dar dacă toate acestea sunt îndepărtate. atunci obiectul va umple în totalitate conştiinţa şi va deveni una cu starea minţii. Nirvitarka este samadhi fără amestecarea celor trei aspecte ale unui obiect. atunci memoria nu dispare. Dacă smriti e purificat. dar nu este aşa. Smriti poate fi purificat prin diferite sadhanas (practici spirituale). precum şi conştiinţa. Smriti e conştiinţa despre propriul sine. Acest fenomen este numit parishuddi . Cuvântul "eva" e folosit pentru a arăta faptul că deşi nu sunteţi conştienţi de obiect. el devenind atunci swarupashunya-eva. acel vritti numit memorie e diferit de impresiile trecute. apoi rămâne numai obiectul. În această stare nu există nici conştiinţa subiectivă a obiectului. şi chiar şi atunci când totul din trecut dispare. astfel încât ea nu poate fi cunoscută separat.

şi dacă aţi realizat-o. În vis experienţa e foarte intensă.shunya. Ea vorbeşte despre cer şi iad şi despre torturile din regatul Zeului Morţii. Acea stare a minţii e diferită şi această stare a minţii e diferită şi până ce nu sunteţi în stare să puneţi la treabă acea minte. În acea stare apare adevărata cunoaştere a obiectului. doarme sau visează. Acest lucru se întâmplă deoarece mintea nu funcţionează în starea de nirvitarka. Acest lucru trebuie înţeles în felul următor: diferiţi purushas conduc mintea în stări din ce în ce mai profunde de conştiinţă. fie acesta un trandafir sau o shivalinga.zei . tot n-aţi realizat meditaţia. o stare diferită a minţii ia în primire conştiinţa. Când apare adevărata cunoaştere în starea de nirvitarka. pentru a concluziona. În acest moment apare o stare momentană de vid . atunci conştiinţa voastră normală e foarte elevată. Trebuie să fiţi conştient de cunoaşterea reală sau de forma reală a obiectului concentrării. Apoi al treilea purusha vine şi vă preia. Deci. Aceasta e o stare diferită a minţii şi. În acest fel puteţi trece prin diferite plane de conştiinţă. Această stare a minţii e foarte bine definită prin absenţa memoriei. conştiinţei nu i se permite să pătrundă starea de meditaţie. din cauza absenţei minţii.obiectul vor deveni una. În acelaşi fel. deoarece altfel puteţi fi înşelaţi de propria minte. e posibil ca nici măcar să nu v-o reamintiţi din cauza absenţei memoriei. de exemplu shivalinga a dispărut şi dincolo de ea vedeţi numai lumină strălucitoare. Purusha (Dinele divin Absolut) cel conştient se opreşte din lucru şi un alt purusha îi ia locul. o furnică nu e capabilă să vadă un elefant. ea e revelată aspirantului. De exemplu. Când ajungeţi la starea de nirvitarka. Aceasta e diferenţa între nirvitarka. trebuie să cunoaşteţi forma reală a simbolului. dacă cumva aţi avut vreodată această stare binecuvântată. ceea ce dă naştere la veritabila cunoaştere a obiectului concentrării. Noi trebuie să înţelegem purana ca vorbind despre poziţia transcendentă a conştiinţei. memoria nu există separat. deoarece subiectivitatea minţii s-a pierdut. furnica trebuie să mai crească în mărime. În acest context putem cita una dintre cele mai greşit înţelese fraze din Garuda Purana. pentru a-l vedea. starea de nirvitarka implică purificarea lui smriti (memorie). În prima există adevărata cunoaştere. Diferenţa dintre starea interioară şi starea exterioară s-a pierdut. samadhi şi laya. Chiar dacă vă reamintiţi experienţa meditaţiei.dar de fapt nu există moarte deloc. a lui samadhi. şi acea formă nu e a lui Shiva ci a lui Shakti. Nu mintea este aceea care gândeşte. şi acolo se opreşte. Este starea de laya în care conştiinţa memoriei obiectului fuzionează complet cu mintea. Ea spune că jiva (fiinţa umană vie) după moarte e dus în diferite plane de către diferiţi devatas . Nu mintea e aceea care visează sau care îşi aminteşte visele dimineaţa sau care e conştientă în timpul visului. astfel încât nu vă reaminţiţi niciodată experienţa meditaţiei pentru că conştiinţa normală nu funcţionează. Această stare continuă până la un anumit punct. Mintea şi memoria formei devin inseparabile. forma trebuie adusă din nou. În acea stare de somn prezentarea memoriei nu e prezentă. Adevărata cunoaştere va apare. nu veţi fi capabili să vă reamintiţi ceea ce aţi văzut. În consecinţă. Pentru moment mintea doarme. dar în samadhi e şi mai intensă. . Ea este de obicei recitată atunci când moare un membru al familiei.

V. B. F. nirvichara. prezent sau viitor. Cuvântul suksma visaya desemnează stadiile mai subtile de samadhi . nirvichara = samadhi fără reflectare. suksma = subtil. el se numeşte vichara. L. S. Y CAP I SUTRA 44 Etayaiva savichara nirvichara cha suksmavisaya vyakhyata Etaya = prin aceasta. O. ananada şi asmita. R. Limbajul este prezent şi în stările de savitarka şi nirvitarka. El e conştient numai de forma viziunii.Supremul Absolut ca fiind dezgolit (dezvelit) de orice calitate şi de orice formă). Există conştiinţa absolută pură a fiecăruia . visaya = obiect. J. D.timp. K. istorie. După nirvitarka mai există încă patru stadii şi anume savichara. În samadhi de dinainte de savichara aspirantul este conştient de un obiect.în care obiectul fuziunii este beatitudinea şi conştiinţa. cum e cazul limbajului. P. Există diferenţe între Samkhya şi yoga cu privire la meditaţie. de numele său. T. dhyana (meditaţie) şi samadhi. Acestea trei alternează sau se percepe natura esenţială a obiectului. Prin aceasta s-au explicat şi SAVICHARA SAMADHI. Procesul de reflecţie nu are limbaj în timp ce gândirea obişnuită (vitarka) întotdeauna amestecă şi limbajul. savichara = samadhi cu reflectare. religie. respectiv. G. cha = şi. de exemplu. Acest lucru e dificil de explicat. vyakhyata = explicat. eva = numai. Nu există fuziune. nu există nici un cuvânt. H. C. E. N. W. În savichara mintea alternează între timp. când ne gândim la geografie. Concentrarea este sub formă de reflecţie.Index termeni folosiţi A. în Samkhya nu există diferenţe între stările de dharana (concentrare). În savichara întregul proces are loc prin intermediul reflecţiei: nu există nici o formă prezentă. Când gândul este golit de limbaj. I. spaţiu şi idee. M.ananda şi asmita samadhi . NIRVICHARA SAMADHI şi celelalte stadii mai subtile de SAMADHI. ştiinţă. În savichara există trei lucruri . În Samkhya aspirantul devine conştient de nirakara (Brahman. Trebuie să staţi jos tăcuţi şi să meditaţi asupra lui Shiva sau a oricărui alt obiect. noi folosim un anumit limbaj. spaţiu şi idee. el nu gândeşte despre un obiect în termenii înţelegerii normale. Este o sadhana (practică spirituală) superioară. de forma şi calităţile sale.

separat. Timpul, spaţiul şi ideea sunt numite vichara. Nu este gândire. Vichara este atunci când conştiinţa pluteşte fără a avea drept bază limbajul. Trebuie notat faptul că meditaţia asupra unei forme implică limbajul; chiar şi focalizarea minţii se bazează tot pe limbaj. Fiinţa poate transcende baza limbajului numai printr-o viziune. În ananda samadhi apare sentimentul de pace absolută şi beatitudine absolută, dar această beatitudine nu e rezultatul experienţei simţurilor. Când argumentarea specifică minţii, sub forma limbajului (vitarka), a fost îndepărtată, se ajunge la savichara. Acesta e un plan profund de conştiinţă. În savichara conştiinţa e numită pratyabhijna, care înseamnă cunoaştere iluminată. Ea vă ghidează toate procesele din stările mai profunde de conştiinţă. În nirvichara spaţiul, timpul şi ideea sunt îndepărtate, dar dincolo de acestea rămâne ceva care e numit natura esenţială a gândirii. În asmita conştiinţa e absolut pură, nu există nici un gând, nu există noţiunea timpului şi spaţiului şi apare înţelegerea deplină sau realizarea esenţei acelei noţiuni.

Index termeni folosiţi A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, R, S, T, V, W, Y

CAP I SUTRA 45

Sukshmavisayatvam chalingaparyavasanam

Sukshmavisayatvam = stadiile subtile de samadhi; cha = şi; alinga = prakriti; prayavasanam = extensie.

Stadiile de SAMADHI referitoare la obiectele subtile (adică VITARKA, VICHARA, ANANDA şi ASMITA SAMADHI) se extind până la ALINGA (indisolubilul).

Domeniul experienţelor în ananda şi asmita samadhi se extinde până la alinga. Alinga înseamnă ultima stare în care cele trei gunas (însuşiri fundamentale) mai sunt amestecate în mod egal şi complet una cu celelalte. Există patru stadii ale gunas-urilor, ultima numindu-se alinga. Ea nu are nici o marcă sau caracteristică care s-o diferenţieze.

Primul stadiu al gunas-urilor (însuşiri fundamentale) este un stadiu particular numit specific. Al doilea stadiu este arhetip, sau non-specific. Al treilea este cu semn distinctiv, iar al patrulea este fără semn distinctiv. După meditaţia în savitarka, nirvitarka şi asamprajnata, savichara, nirvichara şi asamprajnata, ananda asamprajnata şi asmita asamprajnata, începe nirbija samadhi. Până acum am discutat despre samadhi cu sămânţă. Uneori el are o sămânţă specifică, o bază specifică, cum ar fi Rama, Krishna sau Shiva. Cu cât mergeţi mai departe apare arhetipul, care e universal, dincolo de care există o marcă, un semn distinctiv. Un simbol poate veni sub forma lui Christos, a unei cruci, a lui Shiva, a lui AUM, dar acesta va fi diferit de acela pe care l-aţi văzut deja. Este numai cu semnul distinctiv. Conştiinţa vă apare atunci numai ca semn distinctiv. În al patrulea stadiu nu mai există semn distinctiv; aici nu mai puteţi spune unde e conştiinţa. Aici există numai Conştiinţă, prin urmare alinga este cel de-al patrulea stadiu al celor trei gunas, sattva, rajas şi tamas. În primul stadiu există combinaţia celor trei gunas (însuşiri fundamentale). În al doilea stadiu sattva se dezvoltă, rajas şi tamas devenind subordonate. În al treilea stadiu rămâne numai sattva iar în al patrulea stadiu sattva, rajas şi tamas sunt în echilibru. Atunci când cele trei gunas sunt în echilibru, stadiul alinga a fost atins.

Index termeni folosiţi A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, R, S, T, V, W, Y

CAP I SUTRA 46

Ta eva sabijah samadhih

Tah = acesta; eva = numai; sabijah = cu sămânţă; samadhih = samadhi.

Stadiile subtile care au fost explicate anterior constituie numai SAMADHI cu sămânţă.

Obiectul asupra căruia meditaţi este bija, sau sămânţă. El formează baza sau suportul pentru conştiinţă. În cele din urmă, când conştiinţa devine concentrată sub forma acelei bija, acestea două devin una, precum sarea dizolvată în apă, şi subiectivitatea minţii dispare. Mintea se pierde în sămânţă

şi vice-versa, dar dincolo de asta există un stadiu în care chiar şi conştiinţa trebuie eliminată. Conştiinţa asmita este ultima, cea mai înaltă stare de conştiinţă. Aici conştiinţa nu e nici pierdută, dar nici obiectul conştiinţei nu e pierdut, ci acestea două se găsesc într-o stare de interdependenţă una cu cealaltă. Nu există diferenţă. După aceasta, conştiinţa stării de asmita trebuie eliminată. În acest fel, atât conştiinţa cât şi sămânţa trebuie eliminate. Este la fel ca şi cum am evapora apa dintr-un amestec de apă şi sare. Este eliminat chiar procesul conştiinţei, şi acest lucru este foarte dificil într-adevăr. Intregul proces de la vitarka (primul stadiu al gunas-urilor) la asmita (simţul individualităţii) este sabija samadhi asamprajnata. Aici superconştiinţa are o bază pe care să stea. După aceasta este nirbija. Conştiinţa personală este săgeata care trece prin diferite planuri sau lokas. În fiecare loka (plan) avem savitarka şi nirvitarka; adică întâi se dezvoltă pozitivul şi apoi negativul. La început există un limbaj ca bază a conştiinţei, apoi baza e sub formă de reflecţie, şi după asta este numai experienţă. Nu mai există cuvânt, idee, nimic. Nu ştiţi ce este; este numai conştiinţă. Trebuie notat faptul că există o diferenţă între samprajnata şi sabija samadhi. Asamprajnata, nirbija şi nirvikalpa sunt stadii diferite de samadhi. Ele nu trebuie confundate sau considerate ca fiind acelaşi lucru.

Index termeni folosiţi A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, R, S, T, V, W, Y

CAP I SUTRA 47

Nirvicharavaisharadyeadhyatmaprasadah

Nirvichara = nirvichara samadhi; vaisharadye = după ce a devenit absolut expert; adhyatma = spiritual; prasadah = iluminare sau puritate.

După ce s-a atins perfecţiunea în NIRVICHARA SAMADHI răsare lumina spirituală.

Nirvichara samadhi este cea mai înaltă formă de superconştiinţă. Iluminarea spirituală e dobândită de minte în ultimele stadii ale lui nirvichara samadhi. După aceasta conştiinţa se sfârşeşte - funcţionarea intelectuală încetează complet, iar o nouă conştiinţă se revelează aspirantului. Sub formă

de poveşti s-a spus în multe puranas (străvechi culegeri de legende indiene) că după moartea lui jiva (finţa umană încarnată), acesta e condus de diferiţi purushas în diferite plane, lokas-uri sau lumi. Aici moarte înseamnă moartea intelectului şi nu a corpului fizic. Există un stadiu în meditaţia spirituală în care conştiinţa, îmbibată şi permeată de conştiinţa intelectuală, moare complet. În mod analog, conştiinţa intelectuală dă naştere la diferite feluri de conştiinţă. Acest stadiu e atins de fiinţele realizate, de cei care percep sinele. El este un instrument special, o formă specială de conştiinţă; aceste fiinţe sunt numite atmadrashta. Atunci când stadiul nirvichara este perfecţionat, se naşte un nou aspect al conştiinţei. Aceia care practică dhyana (meditaţie) îşi dezvoltă un aspect diferit al conştiinţei, despre care se spune că este umbra văzută în trataka (formă de practică yoga), atunci când nu mai există conştiinţa despre lume şi despre sine însuşi. Acea umbră, numită chhaya purusha, este ultima urmă a intelectului, ea fiind înlocuită din nou cu altceva. Cei care practică magia neagră nu pot ajunge mai departe de acest stadiu. Prin intermediul acestui stadiu ei realizează multe minuni. În mod analog, acei siddhas (adepţi) care sunt înzestraţi cu puteri psihice pot face minuni, dar ei ignoră fructele superioare ale existenţei. Stadiul lor de conştiinţă este materializarea conştiinţei sub forma unei umbre, în care principiul lui buddhi este eliminat.

Index termeni folosiţi A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, R, S, T, V, W, Y

CAP I SUTRA 48

Ritambhara tatra prajna

Ritambhara = plin de experienţă adevărată (justă); tatra = aici; prajna = conştiinţă cognitivă superioară.

În NIRVICHARA SAMADHI superconştiinţa cognitivă (PRAJNA) devine plină de veritabila experienţă cosmică (RITAMBHARA).

Ritam şi satyam sunt două cuvinte pe care se bazează întreaga structură a credinţei hinduse. Credinţa oarbă şi superstiţia nu constituie baza filosofiei hinduse şi a religiei - această bază este ritam şi satyam. Filosofii hinduşi consideră că această lume şi creaţia sunt procese de evoluţie, dar ei nu consideră că acest univers este numai o manifestare a naturii sau a materiei. Ei consideră că energia este cauza primară a Universului. Sat e mai subtil decât energia; sat înseamnă existenţă. El are două aspecte, numite ritam şi satyam. Satyam este aspectul relativ al creaţiei şi ritam este aspectul absolut sau cosmic. Primul aspect e perceptibil de către simţuri şi inteligibil de către minte; în el pot exista modificări. El este interdependent; ritam nu este aşa; el este neschimbat. Acestea sunt cele două aspecte ale întregului univers. Lumea planetelor şi a stelelor este satyam deoarece ea este relativă, dar absolutul, ritam e dincolo de energie şi schimbare. Ritam este adevărul ultim de dincolo de materie şi energie. După nirvichara, superconştiinţa aspirantului devine plină de ritam, cunoaştere absolută, în care simţurile nu lucrează. Este la fel cum sunetul nu se mai aude atunci când atinge o frecvenţă de vibraţie foarte înaltă; atunci când lumina atinge o frecvenţă de vibraţie foarte înaltă ea devine întuneric. Analog, atunci când experienţa interioară atinge cea mai înaltă vibraţie, ea apare ca fiind vid. Această stare particulară de vid, shunya, vibrează cu o frecvenţă foarte mare, devenind în acest fel nemişcată. Ea nu e văzută şi se spune că e cosmică - ritam. Creaţia Universului a început cu ritam şi satyam. În cele din urmă satyam a devenit o parte din ritam. În filosofia hindusă se consideră că creaţia este eternă - nu există nici creaţie, nici distrugere. Universul n-a fost creat niciodată. Energia şi materia au existat în diferite forme şi în urmă cu milioane de ani. Ele nu pot fi create. Nu există nici Creator, nici zi a creaţiei, deoarece Universul nu poate apare din nimic, şi cum poate fi, la urma urmei "nimic"? Cum poate da el naştere la ceva? Prin urmare, folosofia hindusă nu crede într-un Creator. Aşa cum este fără început, Universul trebuie să fie şi fără sfârşit. Materia şi energia îşi vor schimba numele şi formele, dar această lege cosmică poate fi înţeleasă numai prin intermediul conştiinţei spirituale.

Index termeni folosiţi A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, R, S, T, V, W, Y

CAP I SUTRA 49

Shrutanumanaprajnabhyamanyavisya vishesarthatvat

Shruta = auzit; anumana = inferenţă; prajnabhyam = din cele două tipuri de conştiinţă; anyavisaya = alt obiect; vishesarthatvat = deoarece are un obiect particular.

Această cunoaştere (prin RITAMBHARA) e diferită de aceea dobândită din auzite (SHRUTA) sau prin inferenţă (ANUMANA), deoarece ea are un obiect special.

Conştiinţa este de două tipuri - grosieră şi subtilă. Cea grosieră depinde de simţuri pentru a dobândi cunoaşterea; adică noi nu putem vedea sau auzi fără ochi sau urechi. Aceasta este tipul de cunoaştere shruta şi anumana. La conştiinţa subtilă se poate ajunge în două feluri; există o cale directă, ca în Vedanta, cealaltă cale e indirectă. Auziţi de atman de la guru (învăţător spiritual) sau din scripturi. Shruta desemnează Vedele, deoarece ele sunt revelate. Prin intermediul lor noi cunoaştem fiinţa supremă şi pe atman (Sinele Divin Suprem). Anumana este inferenţă. Noi putem avea cunoştinţe despre lucruri imperceptible prin inferenţă. Prin inferenţă ştim că această lume trebuie să aibă un creator. Inferenţa e bazată pe teologie, ontologie şi cosmologie. Cunoaşterea prin inferenţă şi mărturie diferă de la individ la individ. Acesta este motivul pentru care există discordie între indivizi şi naţiuni, dar oamenii realizaţi nu diferă prin cunoştinţele supreme. Senzaţiile transmise prin indriyas (organele de simţ) sunt diferite, dar cunoaşterea supremă este una. Diferenţa între conştiinţa grosieră şi cea subtilă este că ultima vede lucrurile direct aşa cum sunt ele, în timp ce prima depinde de simţuri, mărturie şi inferenţă. Cunoaşterea bazată pe informaţie, fie de la o persoană, fie dintr-o carte, nu e suficientă. Aceasta e cunoaştere indirectă, un tip inferior de cunoaştere. Al doilea tip este cunoaşterea directă. Ea nu e clasică, ci reală. Acela care a văzut sinele nu poate vorbi despre el, cu toate că are cunoaşterea directă a lui atman, deoarece acesta nu e un subiect al vorbirii şi al minţii. Natura spirituală a conştiinţei poate fi cunoscută numai prin experientă personală. Conştiinţa grosieră are două faze, indriyas sau simţurile, şi buddhi (inteligenţa).

Index termeni folosiţi A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, R, S, T, V, W, Y

CAP I SUTRA 50

Tajjah samskaroanyasamskarapratibandhi

Tajjah = născut din aceasta; samskarah = conştiinţă dinamică; anya = a altuia; samskara = conştiinţă dinamică; pratibandhi = ceea ce preîntâmpină.

Conştiinţa dinamică născută din acest SAMADHI depăşeşte cu mult în elevare şi anihilează celelalte SAMSKARAS-uri născute din stările inferioare.

Samskara este o stare dinamică de conştiinţă care apare în învelişurile profunde ale seminţei (bija) şi care poate fi trezită în conştiinţă; de exemplu shivalinga este sămânţa, sau un alt simbol. Samskara nu e o stare de conştiinţă adormită. Ea este o stare de conştiinţă dinamică. În stadiile superioare ale lui sabija samadhi, conştiinţa lui bija rămâne, dar conştiinţa altor obiecte este eliminată. Chiar şi în viaţa obişnuită, atunci când un gând predomină în minte celelalte sunt subordonate lui. În mod analog, o samskara poate preveni sau preîntâmpina celelalte samskaras. Atunci când chitta (minte) e plină de conştiinţă exterioară, cum ar fi vederea, auzul, pipăitul, etc., aceasta este de asemenea o conştiinţă dinamică şi trebuie să fie prevenită. Acest lucru e făcut prin pratyahara (retragerea simţurilor) şi dharana (concentrare) ca şi prin dhyana (meditaţie). Atunci când mintea nu se gândeşte la nimic sau nu e concentrată, apar multe gânduri. Acest lucru se întâmplă la stadiile inferioare ale lui sabija samadhi chiar. În această stare există viziuni ca şi chitta vrittis (modificările minţii). Când apare ritambhara prajna (conştiinţă cognitivă superioară), atunci s-a atins cea mai înaltă stare de sabija samadhi. Atunci celelalte samskaras (tendinţe mentale) sunt nu numai prevenite, ci şi eliminate. Cele trei stări, şi anume concentrare, meditaţie şi samadhi la un loc constituie samyama, care este controlul mental complet asupra conştiinţei obiectului. În samyama celelalte stări de conştiinţă dispar, dar sămânţa rămâne. Sămânţa, cum ar fi shivalinga, mai este numită pratyaya. Ea este baza conştiinţei. Acest lucru se întâmplă în asamprajnata în asmita. Din asmita, aspirantul plonjează în nirbija samadhi. Până acum, conştiinţa a pătruns din ce în ce mai adânc, dar nu a devenit una cu drashta (văzătorul). După sabija samadhi există oceanul numit identitate cu drashta. Aici trebuie reamintite două lucruri: în primul rând, trebuie să îndepărtăm credinţa greşită conform căreia calea spirituală e o cale scurtă. Aceasta e o greşeală a studenţilor entuziaşti; ea trebuie îndreptată. În al doilea rând, trebuie să existe înţelegere clară, prin meditaţie, asupra formei concrete de conştiinţă. În momentul în care aspirantul a depăşit sagunopasana (cu calităţi) el poate intra în nirgunopasana (concept care

desemnează divinul din punctul de vedere a celor două aspecte ale sale: cu calităţi şi fără calităţi) după ce a realizat ritambhara prajna. De exemplu, în cazul lui Ramana Maharishi, care era un mukta (eliberat spiritual) încă de la naştere. El nu a practicat sadhana (practica spirituală). Dar aceia care nu sunt dezvoltaţi spiritual, care n-au control, voluntar asupra funcţiilor lor mentale, trebuie întâi să practice sagunopasana. Conform cu yoga, întreaga încrengătură a upasana-ei e împărţită în două categorii, şi anume - mijloace şi ţeluri. Meditaţia este mijlocul de a ajunge în samadhi, dharana (concentrarea) e mijlocul de a ajunge în dhyana (meditaţie), pratyahara (retragerea simţurilor) e mijlocul de a ajunge în dharana (concentrare); în variatele stări de samadhi, fiecare stare inferioară este mijlocul de a ajunge într-o stare superioară. Prin urmare toate aceste practici îndepărtează mai întâi anumite şabloane ale conştiinţei şi în cele din urmă duc dincolo de sfera lui prakriti.

Index termeni folosiţi A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, R, S, T, V, W, Y

CAP I SUTRA 51

Tasyapi nirodhe sarvanirodhannirbijah samadhih

Tasya = a acelora; api = de asemenea; nirodha = prin blocarea; sarva= toate; nirodhan = prin blocarea; nirbijah = fără sămânţă; samadhih = samadhi.

După blocarea chiar şi a acelor SAMSKARAS datorate blocării tuturor CHITTA VRITTIS-urilor, se atinge SAMADHI fără sămânţă.

Sămânţa are calitatea de a se înmulţi. Ea trebuie arsă, astfel încât să nu se dividă şi să nu încolţească. Chiar şi această samskara care are forma lui purusha (Sinele Divin Absolut), lui Shiva, lui AUM, etc. trebuie eliminată. Pentru aceasta aveţi nevoie de o conştiinţă specială, numită ritambhara prajna, care face toată treaba. Atunci când sămânţa care constituie baza upasana-ei este distrusă există o altă conştiinţă, şi până când această sămânţă nu e eliminată, samadhi fără sămânţă nu poate apare.

În timp ce alte samskaras (tendinţe mentale) se multiplică, ritambhara prajna (conştiinţă cognitivă superioară) dă naştere stării fără sămânţă. A vedea, a auzi, a pipăi, etc. constituie seminţe ale conştiinţei. Chiar şi studiul Yoga sutras-urilor e o samskara. Ea s-a multiplicat ca o sămânţă şi ajungeţi să credeţi că citiţi Upanishadele, etc. Totuşi, în stadiul final toate samskarasurile (tendinţe mentale) sunt eliminate prin ritambhara prajna (conştiinţă cognitivă superioară). Acest lucru se petrece deoarece hotarele intelectului sunt depăşite şi aspirantul atinge o stare de beatitudine. Forma a dispărut. Această stare de shunya (vid) nu e statică, ea e dinamică; ea este o statică transcendentală. Ea apare ca vid numai în aspectul dinamic. Starea ultimă este liniştită şi totuşi dinamică. Lumina lui purusha este aceea care iluminează întreaga conştiinţă. Acea lumină particulară care a luminat obiectele până acum a fost retrasă; acesta este unicul proces. Ea este retrasă din lumea exterioară şi pătrunde în interior, iar în timp ce pătrunde în interior, ea luminează calea, ea luminează camerele interioare unde se găsesc vitarka (gîndire verbală), vichara (reflectarea intuitivă), ananda (beatitudine) şi asmita (simţul individualităţii). Acest lucru este foarte dificil de explicat. Nu este posibil să se explice natura exactă a lui nirbija samadhi deoarece acela care o cunoaşte nu o poate exprima sau ascunde.

Cap. I, sutra: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51 Cap. I, Cap. II, Cap. III, Cap. IV, (prefaţă, introducere, index termeni folosiţi) Cap. II, sutra: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55 Cap. II, Cap. III, Cap. IV, (prefaţă, introducere, index termeni folosiţi)

Capitolul 2

SADHANAPADA

CAP II SUTRA 1

Tapahsvadhyayeshvarapranidhanani kriyayogah

Tapah = austeritate; svadhyaya = studiu individual, studiul scripturilor; ishwara pranidhana = supunere lui Dumnezeu; kriya yoga = yoga practică.

TAPAS, SVADHYAYA şi ISHWARA PRANIDHANA constituie KRIYA YOGA.

Literal, cuvântul tapas înseamnă a arde, a crea căldură sau energie. De obicei tapas este tradus prin cuvântul ascetism, austeritate sau penitenţă, dar în realitate el desemnează un proces care elimină complet impurităţile, zaţurile personalităţii interioare. În Bhagavad Gita se spune că focul lui jnana (cunoaştere) arde întreaga acumulare karmică, ceea ce înseamnă că el arde karma acumulată, karma prezentă şi karma care este deja sacrificată. Nagarjuna spune că numai o singură sămânţă, atunci când nu este arsă, e capabilă de a da naştere la multe seminţe şi plante. În acelaşi fel, atunci când chitta (minte) nu este eliberată de samskaras (tendinţe mentale), ea este capabilă să producă mult mai multe samskaras, corpuri şi reîncarnări. O sămânţă prăjită sau arsă devine incapabilă de a se reproduce. Acest proces este tapas, care implică auto-purificare. Uneori impuritatea este mică şi necesită puţină curăţire, dar când avidya (ignoranţa) este prea mare, este necesară acţiunea focului. Tapas este o sadhana (practică spirituală) care curăţă o minte extrem de murdară şi plină de avidya (ignoranţa). Tapas înseamnă de asemenea conservarea căldurii şi energiei. Ea creează chiar căldura fizică, ca în pranayama (formă de yoga). În cazul de faţă cuvântul tapas este folosit într-un context foarte elevat. În sutra 32 a acestui capitol va apare din nou cuvântul tapas. Acolo însă el va desemna o sadhana (practică spirituală) elementară. În sutra de faţă tapas nu e folosit numai în sensul de austeritate sau penitenţă, ci şi în sensul de a genera un fel de căldură. Această căldură poate fi generată prin pranayama (controlul suflului), prin Hatha Yoga, prin mudras (gesturi de punere în rezonanţă) şi bandhas ("legături") sau prin concentrarea minţii, prin brahmacharya (continenţa sexuală) sau ahimsa (non-violenţă). Această căldură nu e numai fizică, este în acelaşi timp căldură pranică, mentală sau spirituală. Ea are o natură psihică. Atunci când vreţi să eliminaţi un obicei prost, cu cât vreţi să scăpaţi mai mult de el, cu atât el devine mai puternic. Când adormiţi, vă urmăreşte în

E. mental. adică aspectele fizic. El este în noi. care va acţiona chiar la nivele subconştiente dacă este cazul. el devine o parte din comportarea voastră. S. Ea implică tehnici de purificare. Dacă este oprit în vis. J. Samskara sau complexul trebuie de asemenea eliminat. H. La fel este şi cu Ishwara pranidhana. care e psihică. dar aici se desemnează prin el plasarea completă a fiinţei în conştiinţa cea mai intimă. ceea ce înseamnă fuzionarea completă a conştiinţei cu conştiinţa cea mai profundă. N. Astfel. Diferitele practici din Kriya Yoga duc la percepţia sinelui. dar este folosit pentru studiul scripturilor cum ar fi Bhagavad Gita sau Biblia. Nu acesta este înţelesul lui svadhyaya în această sutra. în această sutra cuvântul svadhyaya nu înseamnă studiul scripturilor sau practica lui Japa. auto-observaţie şi dezvoltare a conştiinţei.somn. Dacă încercaţi să percepeţi un miros psihic. În mod analog. Acesta este procesul de a vă vedea propria conştiinţă. el va da naştere la boli. adică studiu detaliat. Atunci când vă priviţi nasul sau dinţii în oglindă. Acesta este înţelesul în sutra 32. sau studiu. G. I. acest act se numeşte adhyaya. Acest obicei trebuie distrus chiar de la rădăcina sa. Index termeni folosiţi A. F. B. sau dacă nu. şi nu numai la nivel conştient. Pentru aceasta este necesară o activitate psihică cum ar fi pranayama (controlul suflului) sau ahimsa (nonviolenţa). M. W. Kriya yoga înseamnă yoga practică . R. în care vă uitaţi la propria voastră conştiinţă. C. Y . ceea ce implică conştiinţa sinelui. Aceasta este svadhyaya. Kriya Yoga este una din metodele de Raja Yoga. Ea mai poate fi definită ca fiind anumite kriyas care produc şi conservă căldură. V. rishi a dat numai o sutra despre ea. şi kriyas-uri prin care mintea este pusă la dispoziţia conştiinţei interioare. Cuvântul svadhyaya necesită o explicaţie similară. Aceste trei acte constituie Kriya Yoga. Deoarece nu este un lucru obişnuit să se scrie despre Kriya Yoga. D. îl veţi percepe sub forma unui miros. El nu este un sine personal exterior. Acesta este sensul cuvântului tapas. svadhyaya înseamnă studiul detaliat al propriului sine.adică yoga împreună cu tehnicile practice. Acest cuvânt înseamnă de obicei supunere lui Dumnezeu. ceea ce include studiul întregii structuri a personalităţii voastre. emoţional şi spiritual. P. şi în Kriya Yoga mintea este pusă în întregime la dispoziţia sinelui interior. K. L. Ishwara este conştiinţa interioară. Rishi Patanjali foloseşte acelaşi cuvânt în locuri diferite şi cu înţelesuri diferite. dar aici el înseamnă încercarea de percepere a propriului sine în diferite perspective. el înseamnă analiză personală. T. Etimologic. O.

ea este o stare de fuziune. Pentru dezvoltarea conştiinţei din SAMADHI şi pentru a disipa cauza suferinţelor (KLESHAS) se practică KRIYA YOGA. Kriya yoga se practică în scopul de a dezvolta conştiinţa din samadhi şi de a disipa kleshas-urile. Prin practica Kriya Yoga se atinge o stare emoţională de samadhi. Prin Kriya Yoga kleshas-urile sunt îndepărtate. numită transă. cha = şi. karanartha = pentru a face. Cauzele suferinţei sunt diminuate gradat şi în acest scop trebuie practicată Kriya Yoga. D. P. tanu = disipare. F. C. E. V. bhavanarthah = pentru a dezvolta starea de. W. klesha = cauza suferinţei. N. Ca rezultat al acestui lucru.CAP II SUTRA 2 Samadhibhavanarthah kleshatanukaranarthashcha Samadhi = samadhi. L. stările superioare de samadhi fiind prin urmare uşurate. Probabil că prin Kriya Yoga corpurile fizic. Acest samadhi este complet diferit de starea de transă obţinută prin Bhakti (yoga devoţională) intensă sau prin intonarea cântecelor devoţionale. O. M. I. K. R. întreaga structură a stării de samadhi se manifestă pe un nivel diferit. Totuşi. Y CAP II SUTRA 3 Avidyasmitaragadvesabhiniveshah kleshah . El este unul din scopurile tehnicilor de Kriya Yoga. Index termeni folosiţi A. G. Acestea constituie cele două ţeluri în Kriya Yoga. Al doilea scop este îndepărtarea kleshas-urilor. Samadhi nu mai are nevoie de explicaţii acum. psihic şi emoţional sunt în mare măsură modificate. S. T. B. H. J. dar o fuziune la un nivel emoţional.

Astfel. L. analoagă acţiunii reflexe de a ne feri de un automobil atunci când îl auzim venind. C. I. dar ne ferim de ea. În acest caz noi nu suntem conştienţi de moarte. K. şi că sinele intim al omului se comportă în mod diferit. dwesha = repulsie. dar ea există în subconştient. sentimentul eu-lui (ASMITA). care ne spune că adevărata fericire nu este la nivel superficial.abhinivesha. N. F. B. Aceasta este o acţiune reflexă. Klesha este un fel de agonie care are loc chiar în interiorul fiinţei noastre. R. Comportamentele omului exterior şi ale omului interior sunt exact opuse. O. Ignoranţa (AVIDYA). omul crede că mizeriile egoiste sunt singurele sale mizerii. sau poate fi într-o continuă beatitudine. care pare a fi fericit din exterior. Atunci când cineva vrea să facă ceva şi îi este frică. chiar şi un om bogat şi educat. Explicaţia lui Patanjali despre kleshas trebuie înţeleasă din punctul de vedere al psihologiei abisale. E. T. altfel am simţi durerea în toată vivacitatea ei. poate fi extrem de nefericit în interiorul fiinţei sale. dar activităţile noastre zilnice superficiale nu ne permit să le conştientizăm. W. În mod obişnuit noi nu suntem conştienţi de frica de moarte. Fiecare om are dureri subconştiente. Index termeni folosiţi A. Y . Chiar şi animalele au kleshas. D. În psihologia abisală se spune că există diferite faze ale vieţii umane. el minte în interior. H. Datorită tendinţelor materialiste. În primul capitol chitta vrittis-urile (modificările minţii) au fost împărţite în dureroase şi nedureroase. G. Filosofii şi psihologii au încercat să găsească baza durerii şi au descoperit că durerea sau suferinţa nu îşi are rădăcinile în prezent. Viaţa interioară poate fi foarte diferită de viaţa exterioară. abhiniveshah = frica de moarte. Frica de moarte este rădăcina cauzei care ne face să ne ferim. Este dificil de înţeles că omul exterior este foarte diferit de omul interior. J. Acum rishi dă detaliat kleshas-urile. neplăcere. ci în trecutul îndepărtat. V. M. această frică este frica de moarte . aşa că nu putem judeca un om după viaţa exterioară. Acolo s-a folosit cuvântul klesha şi s-a spus că klesha este îndepărtat prin samadhi. Atunci când omul spune adevărul în exterior. P.Avidya = ignoranţă. asmita = sentimentul eu-lui. S. raga = plăcere. neplăcerea (DWESHA) şi frica de moarte (ABHINIVESHA) sunt durerile sau tensiunile fundamentale ale minţii (KLESHAS). kleshah = suferinţe. plăcerea (RAGA). Yoghinul trebuie să cunoască psihologia abisală.

când nu le puteţi percepe. raga (plăcerea). care le stăpânesc. AVIDYA este câmpul acestor KLESHAS care pot fi în stările adormită sau latentă (PRASUPTA). Acest lucru pare complet natural. Nu dorim să suferim iarna de frig. din asmita. În acest context cuvântul klesha nu este individual . în acelaşi fel avidya (ignoranţa) este sursa celorlalte patru kleshas. Exceptând cazul marilor yoghini. nu se poate realiza sinele. dispersată (VICHCHHINNA) sau în plină activitate (manifestate) (UDARANA). facem baie de multe ori pe zi. kleshas-urile sunt prezente în orice om. Evitarea situaţiilor neplăcute ale vieţii se face tot sub un impuls klesha. vichchhinna . Kleshas-urile au patru stadii de exprimare. în ultimul caz ele pot fi în plină activitate. dar ele se comportă. dar dacă veţi analiza psihologia comportării veţi observa că schimbarea aceasta nu se datoreşte iernii. Scenariul este următorul: din avidya se naşte asmita (principiul ego-ului). Ele pot fi adormite. ci în spate ei este filosofia kleshas-urilor. Uneori ele devin atenuate şi pot fi sesizate vag. în consecinţă instinctiv şi natural. La fel cum sămânţa este cauza existenţei întregului copac. udaranam = în plină activitate. Kleshas-urile nu se exprimă numai prin durere. tanu = disipare. atenuare. Avidya (ignoranţa) este cauza tuturor. Animalele nu ştiu asta. Avidya (ignoranţa) este sursa lui asmita (principiul ego-ului). ksetram = câmp.CAP II SUTRA 4 Avidyaksetramuttaresam prasuptatanuvichchhinnodaranam Avidya = avidya. În starea dispersată ele dau naştere la o stare oscilatorie sau alternantă. Datorită unui impuls klesha un individ sau o naţiune se poate mobiliza pentru atingerea unui ţel nou. prasupta = adormit.dispersat. Aceste stadii diferite ale kleshas-urilor pot fi observate la diferiţi oameni în diferite momente. iar când e iarnă facem baie mai rar şi nu ne dă prin minte să aruncăm hainele de pe noi. Atât timp cât acestea sunt prezente.el este colectiv. raga (plăcerea). Ambiţia şi efortul pentru succes înseamnă klesha. ci prin întreg comportamentul uman. Dacă analizaţi psihologia comportamentală umană de-a lungul a diferite anotimpuri şi în condiţii diferite. uttaresam = al următoarelor. extins. Această dorinţă nu este la suprafaţă ci în interior. Vara vrem răcoare şi aer condiţionat. veţi observa că schimbările de comportament au drept bază kleshas. atenuată (TANU). din . dwesha (repulsie) şi abhinivesha (frica de moarte). În mod obişnuit nu suntem niciodată liberi de ele.

Conştiinţa este eternă. În mod obişnuit avidya înseamnă ignoranţă. abhinivesha (frica de moarte). Dacă fiinţa e capabilă să controleze avidya. E. Ea are calitatea de a fabrica ceva care poate fi folosit. atma = sine. sukha = fericire. nitya = etern. dharma (termen desemnând "ceea ce constituie Adevărata Natură a noastră") este confundată cu adharma şi vice-versa. V. I. Intregul proces de dezrădăcinare trebuie să înceapă de la rădăcină. C. dar nu în sens de nevroză. G. H. D. O. Y CAP II SUTRA 5 Anityashuchiduhkhanatmasu nityashuchisukhatmakhyatiravidya Anitya = non-etern. . rău şi non-ATMA. corpul şi buddhi îşi au limitările lor. Ea este o eroare în percepţia spirituală. iar din dwesha. Acesta este un proces de involuţie. Index termeni folosiţi A. În Vedanta se spune că simţurile. B. pur. T. N. J. impur. Procesul de evoluţie este de la abhinivesha (frica de moarte) la dwesha (repulsie). dwesha (repulsia). total diferite.raga. khyati = cunoaştere. K. bun şi ATMA. prin urmare ea trebuie înţeleasă bine. în timp ce baza este non-eternă. Atunci când o rădăcină este confundată cu un şarpe. Cauza rădăcină a tuturor acestora este avidya (ignoranţa). S. R. L. Avidya este un fel de psihoză. P. avidya = avidya. dar în această sutra ea înseamnă ceva diferit. dincolo de acestea există o nelimitată conştiinţă unică. Prin urmare avidya trebuie să fie diferită de atman deoarece avidya este identificarea cu corpul. duhkha = durere. ea va fi capabilă să controleze toate celelalte kleshas (tensiuni fundamentale ale minţii). Această sutra dă cea mai clasică definiţie a lui avidya. Ea reprezintă confundarea unor anumite lucruri cu alte lucruri. AVIDYA este confundarea a ceea ce este non-etern. În Bhagavad Gita se spune că sub influenţa lui avidya. F. apoi la avidya (ignoranţă) şi apoi la vidya sau iluminare. W. apoi la asmita (sentimentul eu-lui). conştiinţa ia atunci o formă numită avidya. ashuchi = impur. M. în timp ce baza ei este impură. Conştiinţa este perfect pură. anatmasu = non-atma. efemer. respectiv cu ceea ce este etern. shuchi = pur.

dar acest lucru este foarte dificil. care poate separa laptele de apă. în noi materia şi energia par să fie un singur lucru. P. E. Y CAP II SUTRA 6 Drigidarshanashaktyorekatmatevasmita . adică iluminare. Nu putem înţelege şi percepe esenţa ultimă a lucrurilor deoarece noi cunoaştem lucrurile numai superficial şi mărginit.el este îndepărtat prin lumină. Avidya este o mentalitate greşită care a apărut odată cu jivatman (ATMAN. În context cosmic. prin care noi putem distinge între corp şi atman. Noi putem percepe direct şi putem înţelege în mod corespunzător şi complet esenţa numai prin intermediul lui viveka (discriminare). F. I. Viveka este primul tip de iluminare. În prezent. numită hamsa.Avidya este iluzia divină. un defect sau o neputinţă a percepţiei noastre psihice. Incetarea ei marchează începutul iluminării. N. Acest lucru este posibil numai printr-o distincţie completă între conştiinţă şi corp. manifestându-se sub forma unui Sine încarnat) chiar de la început. Acesta este un proces de viveka. dar nu le putem sesiza direct din cauza lui avidya (ignoranţa). ea este maya. L. Eroarea influenţează creierul şi gândirea. În mitologia indiană există o pasăre legendară. D. S. dar înainte de aceasta a trebuit ca cele două să fie separate. În mod analog. Sinele Suprem Etern. Index termeni folosiţi A. W. B. Avidya este numită maya în Vedanta. adică un proces care îndepărtează avidya (ignoranţa) şi revelează vidya (cunoaşterea). Din punct de vedere intelectual numai. dar în realitate corpul este complet diferit de atman şi de minte. Numai în anumite forme de meditaţie profundă le putem percepe separat. M. şi această bază este Brahman. G. nu este posibil să realizăm acest lucru. K. un voal amăgitor. R. avidya (ignoranţa) este îndepărtată prin viveka. Noi înţelegem greşit relaţia noastră cu oamenii datorită lui avidya. la fel cum confundăm o rădăcină cu un şarpe. C. în context individual ea este avidya. Noţiunea de avidya poate apare numai pe o bază pozitivă. un drog halucinant. Iluminarea este de două tipuri . O. V. Avidya (ignoranţa) este un aspect negativ. Este la fel cum atunci când este întuneric noi nu trebuie să luptăm cu el pentru a-l îndepărta . H. Aceasta este viveka (discriminare). Nici chiar în meditaţie nu putem separa conştiinţa de buddhi (inteligenţă). T. Ţărăncile aruncă tărâţele şi păstrează grâul. este absenţa stării pozitive. J. Din punct de vedere intelectual putem admite şi le putem considera ca fiind separate.temporară şi permanentă.

Chiar şi filosofii şi gânditorii identifică purusha cu corpul şi buddhi. Atman sau purusha este acela care realizează cunoaşterea.Drig = purusha. se afirmă prin intermediul corpului. . În cazul omului primitiv care are un intelect nedezvoltat. putere a conştiinţei. cunoscut. Ea are stadii diferite. de exemplu. Atunci când purusha este perceput interior. darshana = ceea ce este văzut. Shakti. astfel încât nouă ni se pare că ochii sunt cei care văd. dar acest lucru este transmis vehiculului său. În Katha Upanishad se spune foarte clar că numai prin puterea sinelui (atma) ochii văd. dar această putere este transferată sau transmisă lui buddhi şi simţurilor. dar noi în mod obişnuit nu putem realiza această percepţie. Buddhi este numai un vehicul şi la fel este şi cu simţurile. shaktyoh = una din cele două puteri. cu acţiunile şi cu mintea. asmita este bazată pe identificarea cu corpul şi organele. puterea lui purusha este aceea care gândeşte. a lui buddhi şi a simţurilor. de a gândi şi de a auzi aparţine lui purusha. înţelegem prin asta că autobuzul este condus de un şofer. reprezentând cel mai înalt adevăr din om. Puterea de a vedea. putere de a vedea. vede etc. asmita = sentimentul eu-lui. pranas-urile (totalitatea forţelor subtile ale naturii) se mişcă şi mintea gândeşte. ekatmata = identitate. O persoană dezvoltată intelectual se identifică pe sine cu funcţionarea superioară a minţii. Puterea de a vedea adevărul nu se poate obţine nici prin citirea textelor filosofice. cu corpul. Astfel. etc. deci nu este posibil să se îndepărteze asmita numai prin intelect. nu mai există identificare cu corpul sau intelectul. nici prin ascultarea marilor cărturari. urechile aud. Atunci când conştiinţa internă (purusha). Mantras-urile din Katha Upanishad arată clar distincţia dintre puterea de cunoaştere (drig shakti) şi vehiculul ei (darshanashakti). ASMITA constă în a identifica în mod eronat PURUSHA cu BUDDHI. Mintea nu-l cunoaşte pe atman. asmita este o conştiinţă care identifică în mod eronat purusha cu vehiculul său. şi această non-conştiinţă este asmita. este asmita. Conştiinţa faptului că "eu sunt" este amalgamată cu existenţa. Concepţia aceasta de amestecare este numită asmita. Este ca şi cum un prinţ în haine de cerşetor s-ar identifica cu rolul pe care-l joacă. Acest lucru se poate face numai prin meditaţie. dar ea cunoaşte totul numai prin intermediul lui atman. Ideea omului primitiv despre sine se identifică cu corpul fizic. atunci când spunem că vine autobuzul. iva = ca şi cum. Aceasta este asmita.

ragah = ataşament. Amândoi s-au dus la Prajapati pentru a primi instrucţiuni. V. F. . D. că el stătea şi observa propriul său corp. în această sutra se spune că acest aspect particular al lui asmita nu este altceva decât "eu sunt". prin urmare. care a fost folosită de Indra. Acest "eu sunt" constituie identificarea lui atman cu vehiculele inferioare. care erau respectiv. I. Ramana Maharishi a avut această experienţă la o vârstă foarte tânără. şi a văzut de asemenea. Majoritatea dintre noi suntem în asmita. În acest moment asmita (principiul ego-ului) e depăşită. N. Virochana a confundat aham cu corpul său şi a fost în cele din urmă distrus datorită lui asmita. RAGA este ataşamentul care însoţeşte plăcerea. Astfel. un vlăstar a lui avidya (ignoranţa). E. regele zeilor şi regele rakshas-ilor (demoni). una este metoda puternică. trecând dincolo de avidya. Index termeni folosiţi A. T. dar această metodă necesită o purificare a inimii şi a intelectului. K.corpul. Există o poveste despre Indra şi Virochana. Indra a meditat asupra înţelesului real. W. puteţi realiza natura reală a lui purusha (Sinele divin Absolut). dar dificilă. Y CAP II SUTRA 7 Sukhanushayi ragah Sukha = plăcere. J. Deci erau trei persoane . şi anume AHAM BRAHMASMI (Eu sunt Brahman) şi TATVAMASI (tu eşti acesta). iar cealaltă este metoda analitică din jnana yoga (yoga cunoaşterii). H. anushayi = care însoţeşte. Acesta le-a spus cele două mari instrucţiuni. O. În acest fel. El şi-a văzut propriul corp în meditaţie. Astfel se poate depăşi asmita (sentimentul eu-lui). G. B. dacă sunteţi capabili să pătrundeţi adânc în meditaţie. C. Acest lucru este realizabil prin două metode. L. cel care-l vedea. S. M. R.Se întâmplă uneori în meditaţie să iasă ceva la iveală astfel încât să-l puteţi vedea. a dhyana-ei (meditaţie). şi a ajuns fericit. asmita este amestecarea acestui principiu dublu sau triplu. P. şi cel care-l vedea pe cel care-l vedea.

Dwesha (repulsie) trebuie îndepărtată prima şi apoi raga (plăcere) va dispare de la sine. Dwesha (repulsie) este forţa cea mai puternică care încătuşează. Trebuie reamintit că ele sunt două feţe ale aceleiaşi monezi. J. Atunci când dwesha (repulsie) este îndepărtată. M. C. Ea constituie un mare obstacol. T. L. mintea nu poate fi ridicată spre culmi spirituale. creat de natură sau creat artificial. Amândouă încătuşează nenumărate fiinţe şi lucruri. O. Y . W. S. B. Atât timp cât ele se manifestă. Dwesha (repulsie) este opusul lui raga (plăcere). R. O.Index termeni folosiţi A. M. Dwesha este aversiunea care însoţeşte durerea. T. E. P. spre nivele inferioare ale conştiinţei. H. L. K. Index termeni folosiţi A. dvesah = aversiune. D. P. Y CAP II SUTRA 8 Duhkhanushayi dvesah Duhkha = durere. R. ci reprezintă două feţe ale minţii noastre. G. Raga (plăcere) şi dwesha (repulsie) ne trag în jos. Ele constituie expresia dublă a unei raga (plăcere) interne. S. K. I. V. F. Chiar şi aspiranţii spirituali au raga (plăcere) şi dwesha (repulsie). Atunci când există un obiect al plăcerii şi când mintea îl caută. fiinţa îl poate elimina printr-un mic şoc. aşa încât ele nu sunt opuse unul altuia. Se spune că omul este afectat mai mult de dwesha (repulsie) decât de raga (plăcere). N. N. F. D. Raga nu este foarte dificil de eliminat. G. Plăcerea pentru un lucru implică repulsia faţă de altul. anusayi = care însoţeşte. avem dea face cu raga (plăcere). pozitiv sau negativ. E. H. C. V. W. Ele sunt stări bine definite ale minţii noastre iar aceste stări se bazează pe simţul plăcerii sau repulsiei. B. prin urmare ura trebuie îndepărtată. J. I. meditaţia devine mai profundă şi apoi raga (plăcere) poate fi îndepărtată uşor. voind cu tot dinadinsul să repete într-una experienţa plăcută oferită de acesta.

În scripturile hinduse se spune că abhinivesha (frica de moarte) se datorează ataşamentului faţă de corp. asmita (sentimentul eu-lui). Această klesha (cauza suferinţei) este pe cale de dispariţie la cei care au dobândit viveka (discriminare). instinctul de conservare.CAP II SUTRA 9 Svarasavahi vidusoapi tatharudhoabhiniveshah Svarasavahi = susţinut de propria sa forţă. Acest lucru apare pe la 35-45 de ani şi se intensifică în ultima parte a vieţii. Chiar şi celor învăţaţi le este frică de moarte. care-i domină chiar şi pe cei învăţaţi. susţinută de propria sa forţă. dar când creştem şi vedem pe alţii murind ea devine activă. dar în majoritatea oamenilor o veţi găsi într-o stare cât se poate de activă. vidusah = a celui învăţat. Ea este latentă la sannyasini (fiinţe care renunţă total la lume şi care se consacră în întregime realizării eliberării spirituale). ABHINIVESHA este dorinţa de a trăi. Vidushah înseamnă învăţat sau înţelept. tatha = ca aceasta. avidya (ignoranţa) şi în cele din urmă vidya (cunoaşterea). Veţi găsi această klesha (cauza suferinţei) în stare latentă. Ea poate apare din când în când. raga (plăcere). în aşa fel încât dacă cineva este bolnav. Aceasta este calea întoarcerii. Dacă acest ataşament este redus de la o . api = chiar. Aceasta se poate vedea în orice corp. Procesul de involuţie este exact opus procesului de evoluţie. Această panică se datorează lui abhinivesha (frica de moarte). fiinţa trebuie să înceapă cu abhinivesha (frica de moarte) şi să ajungă în cele din urmă la avidya (ignoranţă). Ei au o dorinţă puternică de a trăi. abhiniveshah = frica de moarte. Il veţi găsi într-o creatură oarecare. Nici aceştia nu sunt liberi de această dorinţă. o maimuţă sau o pasăre. Pentru a depăşi kleshasurile (cauza suferinţei). printre oamenii bogaţi sau săraci. Reamintim că aceasta este una din cele mai dominante kleshas (cauza suferinţei). fiind prin urmare numit svarasavahi. Ea este asociată cu fiecare încarnare. rudhah = care domină. adormită sau activă. Acest lucru se aplică atât filosofului. El începe cu abhinivesha (frica de moarte). toată lumea intră în panică. el reprezintă o forţă naturală inerentă. cât şi omului obişnuit. În copilărie ea este adormită. Abhinivesha (frica de moarte) este un adevăr universal. învăţaţi sau analfabeţi. o insectă. apoi continuă cu dwesha (repulsie).

atunci frica de moarte se poate reduce la minimum. K. O. tadvrittayah = transformările lor. Y CAP II SUTRA 11 Dhyanaheyastadvrittayah Dhyana = meditaţie. E. Y CAP II SUTRA 10 Te pratiprasavaheyah suksmah Te = ele (kleshash-urile). G. V. L. pratiprasava = involuţie. D. W. suksmah = subtil. M. Index termeni folosiţi A. T. K. L. E. C. N. P. W. Index termeni folosiţi A. KLESHAS-urile pot fi reduse prin involuţie atunci când ele sunt subtile. heyah = care pot fi reduse. F. B. H. R. I. D. V. N. I. Transformările KLESHAS-urilor pot fi reduse prin meditaţie (DHYANA). S. C. F. B. J. O. R. S. T. M.stare activă la o stare potenţială sau latentă. G. . heyah = reducere. P. H. J.

activ.De fapt cea de-a unsprezecea sutra trebuia pusă înainte de cea de-a zecea. Toate însă pot fi aduse la forma latentă de la forma atenuată. acestea pot fi în cele din urmă anihilate. Stadiile diferitelor kleshas nu pot fi văzute la nivelele conştiente şi subconştiente ale minţii. Astfel. Aspirantul spiritual va descoperi că mulţi ani nu este tulburat de vrittis (modificări mentale) şi că se simte bine pentru o perioadă mare de timp. iar în cele din urmă cele patru trebuie resorbite în avidya (ignoranţă). Acest lucru include atât procesul evolutiv cât şi procesul involutiv. Acest eşec neaşteptat se datorează prezenţei seminţelor kleshas-urilor din mintea sa. Cele cinci kleshas (tensiuni fundamentale ale minţii) au fiecare câte patru stadii. nu numai intelectual. dar lucrul cel mai straniu care se petrece cu acest . există oricând posiblitatea ca seminţele kleshas-urilor să devină din nou active. aspirantul trebuie să taie întregul copac al avidya-ei (ignoranţei). acestea trei spre asmita (sentimentul eu-lui). şi anume latent. fiinţa trebuie să înţeleagă întregul proces involutiv în acţiune. nicidecum înainte. de aici în starea atenuată şi. epuizată. Acestea două trebuie resorbite înapoi spre raga (plăcere). faze capabilă de a produce dar care nu produce şi care este numită faza latentă. în cele din urmă. deoarece abhinivesha (frica de moarte) trebuie resorbită înapoi spre dwesha (repulsie). forma alternativă trebuie redusă la starea inactivă. Astfel. ci există şi în mintea conştientă. dar devin treptat din ce în ce mai active. La început. Nu putem percepe kleshas-urile (tensiuni fundamentale ale minţii) decât dacă suntem foarte atenţi. dar acest lucru nu este adevărat. dar într-o zi brusc îşi dă seama că eşuează în mod neaşteptat. În ambele procese există stadiile subtil. Kleshas-urile îşi măresc forţa la fel ca un râu. există trei faze şi anume. alternativ şi activ. de la vârf până la rădăcină. în starea latentă. După cum ştiţi. Pentru a arde seminţele kleshas-urilor (tensiuni fundamentale ale minţii). faza care produce este numită faza activă. De exemplu. Ele trebuie aduse din starea activă în starea alternativă. Fiinţa poate înţelege aceste kleshas (tensiuni fundamentale ale minţii) numai prin meditaţie asupra minţii sale. Atunci când sămânţa devine incapabilă să producă ceva ea este numită arsă. Deci. până la kaivalya (eliberare). Atunci când ajunge la ocean este deja foarte mare. etc. Uneori crede că a eliminat toate samskaras-urile (impresii mentale) şi toate kleshas-urile (tensiuni fundamentale ale minţii). Ele nu sunt numai în subconştient. la început ele sunt latente. puteţi spune că nu aveţi frică de moarte. Astfel. atenuat. deoarece numai după ce s-a atins dharmamegha samadhi se spune că seminţele au fost complet arse. Acest lucru este foarte important şi prin urmare trebuie făcut primul. meditând asupra diferitelor stadii ale kleshas-urilor. Acest lucru se aseamănă cu un pârâu care izvorăşte din munte şi devine din ce în ce mai mare. Procesul evolutiv este de la avidya (ignoranţa) la abhinivesha (frica de moarte) în timp ce de la abhinivesha (frica de moarte) la avidya (ignoranţa) este procesul involutiv.

Aspirantul devine împăcat şi liniştit. trebuie să urmăriţi toate gândurile. ci deoarece kleshas-urile (tensiuni fundamentale ale minţii) sunt subordonate. Acest lucru nu se întâmplă deoarece fiinţa a devenit eliberată de vasanas (impresii ascunse). mintea neastâmpărată. În practica lui antar mauna (linişte lăuntrică) veţi observa cum aceste vrittis (modificări mentale) apar. poate fi liniştită prin meditaţie şi Kriya Yoga. Procedând astfel fiinţa trebuie să încerce să îndepărteze aceste cauze prin examinare. atunci acesta este un proces intelectual profitabil. Viveka (discriminare) trebuie introdusă atunci când acest lucru s-a produs. Se poate descoperi astfel că există ataşament faţă de mamă sau fiu. kleshas-urile sunt în totalitate psihice. În acest fel el poate depăşi sau elimina kleshas-urile (tensiuni fundamentale ale minţii). dar acest lucru se întâmplă rar. Prin observaţie atentă. Pentru acest proces va trebui folosită întreaga disciplină yoga. şi îndepărtate. prin urmare veţi observa că aspiranţii spirituali care practică meditaţia devin din ce în ce mai calmi. vrittis-urile (modificările mentale ) active se reîntorc la starea atenuată şi de aici la starea subtilă. Procesul de a le elimina este format din două părţi: . Dhyana (meditaţie) practicată pentru reducerea kleshas-urilor (cauza suferinţei) include observaţie. Veţi dobândi astfel cunoaştere completă. Aici se poate profita mult de pe urma Kriya Yogăi (yoga practică).copac este că vârful lui este la rădăcină şi rădăcina lui este la vârf. sau metodele de Kriya Yoga. metoda raţională a Raja Yogăi. ea poate eşua. Acest fel de dhyana (meditaţie) nu este focalizare. Acest proces nu aparţine intelectului. Cauzele kleshas-urilor trebuie găsite prin abordare raţională. prin Jnana Yoga (yoga cunoaşterii). reguli fixe) şi Kriya Yoga (yoga practică). autostăpânire). Dacă procesul de găsire a cauzelor este început chiar din start. ci este antar mauna. Aspirantul trebuie să se retragă întrun loc singuratic pentru o perioadă de timp pentru a descoperi seminţele kleshas-urilor în forma lor manifestată. aspirantul trebuie să înceapă procesul de viveka (discriminare). ele trebuie suprimate. Trebuie să fiţi capabil să observaţi kleshas-urile printr-un proces de dhyana (meditaţie) în care nu meditaţi numai la Ishta. Dacă aplicaţi viveka (discriminare) atunci când kleshas-urile sunt active. deoarece viveka (discriminare) necesită o anumită pregătire mentală. Astfel mintea răutăcioasă. bune sau rele. Prin meditaţie fiinţa depăşeşte tensiunile create de kleshas-uri. niyama (cod personal. Prin retragerea în pustiu şi prin revenirea înapoi în societate kleshas-urile pot fi eliminate. sau că se urmăreşte un mare succes într-un anumit domeniu. Atunci când kleshas-urile (cauza suferinţei) sunt aduse într-o stare latentă. Ele sunt încrustate în viaţa noastră. ci sunteţi capabil să vedeţi diferitele faze ale fenomenelor mentale care au loc în interiorul vostru. sau observarea transformărilor kleshas-urilor active. inclusiv yama (cod social şi moral. ceea ce este foarte dificil. Atunci când practicaţi acest fel de observaţie. O cale este arătată în cea de-a zecea sutra. Apoi se poate aplica viveka (discriminare) pentru a dezactiva complet seminţele. În forma lor subtilă.

în sfera vizibilă sau invizibilă. Acest lucru se petrece deoarece fiecare individ trebuie să sufere în mod ineluctabil. experienţe care vor genera noi karmas. viitor. V. şi în acest caz Karma şi Bhakti yoga vă vor fi de un ajutor imens. T. În acest caz e posibil să nu mai puteţi să vă retrageţi în pustiu încă odată. B. devine esenţială întoarcerea la sursa ei. L. D. cele cinci suferinţe (kleshas). prezent. R.dhyana (meditaţie) şi viveka (discriminare). În această sutra se face referire la legile karmei şi a reîncarnării. Intr-o sutra următoare se va spune că aceste obstrucţii sau baraje trebuie să fie îndepărtate. consecinţele karmei sale trecute. şi anume. N. care sprijină şi mai mult cauza suferinţelor. adrista = nevăzut. drista = văzut. vedaniyah = a fi experimentat. Odată cu noile karmas se acumulează noi samskaras (tendinţe mentale). C. O. ashayo = rezervor. M. Dacă se doreşte anihilarea karmei. K. janma = naştere. deoarece uneori presiunea produce o explozie atât de mare încât ne găseşte nepregătiţi. I. E. Aceasta înseamnă că karma este cauzată de suferinţe. S. karma = acţiune. G. care îşi are originea în manifestarea suferinţelor (KLESHAS). Y CAP II SUTRA 12 Kleshamulah karmashayo dristadristajanmavedaniyah Klesha = suferinţă. Acumularea de KARMAS (KARMASHAYA). şi că odată cu încetarea karmas-urilor aceste legi nu mai acţionează. Este foarte dificil să observaţi kleshas-urile subtile şi să descoperiţi dacă le aveţi. H. deoarece ele fac parte din natura voastră intimă. P. karmas-urile dau naştere la kleshas iar kleshas-urile dau naştere la karmas-uri noi. Ele constituie colacul de salvare pentru cel care se aruncă în oceanul realizării de sine. prezente şi viitoare. Se spune că suferinţele (kleshas) sunt înlănţuite de-a lungul naşterilor trecute. J. ultima de Jnana Yoga. este experimentată în naşterile prezente şi viitoare. mulah = rădăcină. Index termeni folosiţi A. F. . Alături de acestea trebuie practicate Karma şi Bhakti Yoga. ele vor da naştere la experienţe în vieţile prezente şi viitoare. dar atâta timp cât suferinţele există. Prima este o metodă de Raja Yoga. W. Acest proces are două căi.

B. dureroase şi mixte. Durata vieţii poate fi lungă sau scurtă. N. Acumularea acestor întipăriri e numită karmashaya. copacul trebuie să înflorească. I. Aceste întipăriri nu se pierd niciodată şi ele dau naştere memoriei. R. orice activitate a corpului şi a . O. T. C. W. P. tat = a acesteia. Toate acestea trei sunt fructele lui karmashaya (depozitul efectelor). Experienţele sunt de trei feluri. El nu va produce nici un fruct. Astfel. Doctorii fiziologi cunosc bine diferitele activităţi ale creierului. M. S. G. adică suferinţele (kleshas). a se maturiza. La fel. Dacă rădăcina este tăiată .acest copac al suferinţei va deveni un copac fără viaţă. karmashaya (acumularea de karmas) depinde de rădăcinile suferinţei (kleshas). durata şi evenimentele vieţii. societate sau familie e numită jati. viaţa constând numai din naştere. D. ayuh = durata vieţii. V. Atâta timp cât rădăcina este prezentă. şi anume plăcute. care este urmarea karmasurilor trecute.cele cinci suferinţe sunt învinse . bhogah = experienţă. K. în mod analog naşterea. Y CAP II SUTRA 13 Sati mule tadvipako jatyayurbhogah Sati mule = atâta timp cât rădăcina este acolo. Dacă coacerea fructelor trebuie oprită. sunt legate de viaţă. L. jati = naştere. Deoarece orice fruct e legat de copac şi fiecare copac e legat de rădăcini. Atâta timp cât rădăcina lui KARMASHAYA este prezentă. J. şi dacă nu este deranjat. Copacul este viaţa aceasta iar suferinţele (kleshas) sunt rădăcinile sale. E. durată şi experienţe. ea se maturizează şi roadele ei sunt: naşterea sau situaţia socială. clasă socială. F. etc. şi experienţa. vipakah = a se coace. trebuie tăiate. Cei care cunosc teoria reîncarnării au spus că orice acţiune lasă în urma ei o întipărire. atunci el trebuie de asemenea să dea fruct. H. şi ei spun că noi suntem capabili să ne reamintim ceva din trecut datorită întipăririlor (samskaras) pe care trecutul le-a produs în creier. atunci copacul trebuie distrus şi pentru aceasta rădăcinile lui. categorie.Index termeni folosiţi A. Naşterea într-o anumită ţară.

A doua constă din depozitul de unde se nasc noi karmas. rezultând astfel noi karmas-uri.minţii este fidel înregistrată. Prima constă din întipăririle şi samskaras-urile acumulate. aceasta se numeşte vipaka. o parte din ea este din nou păstrată. Această karmashaya (depozitul efectelor) este aidoma unui film al acţiunilor trecute. rămânând în stare latentă. nu corpul este cel care transmigrează. Acesta este unul din vehiculele subtile ale conştiinţei care este dincolo de manomaya kosha. Pentru a ne convinge că există reîncarnare. La fel este şi cu karma. Fructele lui sunt experimentate în naşterea prezentă şi în cele viitoare. acest lucru fiind numit karana sharira în Vedanta. Conform cu teoria transmigraţiei. El îşi are rădăcina în suferinţe (kleshas). un fermier se duce şi ia un sac de seminţe de care are nevoie. După culegerea recoltei. mai devreme sau mai târziu. se pot folosi două metode. Atâta timp cât există suferinţe. uneori el se derulează iar alteori rămâne ascuns.adică suferinţele (kleshas) . Apoi el se duce pe câmp şi seamănă seminţele. Este absurd şi imposibil să postulăm o cauză care n-are efect sau un efect care n-are cauză. karmashaya este locul unde karmas-urile dorm. Una o cunoaşteţi este practica yoga. Toate acestea se numesc prarabdha. karana sharira. De exemplu. fructificare sau coacere. nici chiar mintea.rădăcinile lui sunt acelea care trebuie distruse. Aceasta este karma prezentă. Trebuie să admitem că ceva extrem de subtil din noi continuă să existe chiar şi după ce corpul fizic a murit şi a fost ars sau înmormântat. Ar fi ilogic şi absurd să credem că întipăririle karmas-urilor sunt distruse odată cu corpul. în cursul timpului ea este transferată primei diviziuni. Acesta este locul unde dorm karmas-urile care se deplasează de la un corp fizic la altul. . Karana sharira se manifestă prin transmigrare în viaţa prezentă sau viitoare. la efecte. numai întipăririle actelor noastre trecute (samskaras) transmigrează. Acestea reprezintă prima diviziune a lui karmashaya. El nu este un obiect în plan fizic. A treia diviziune include întipăririle care se manifestă în viaţă şi care sunt luate din stocul de întipăriri. După câteva luni el culege recolta. Intipăririle lăsate de acesta se adaugă stocului de karmashaya. şi în special puterile psihice. iar acest ceva este chiar karana sharira. numit în Vedanta. soartă sau destin. Orice act făcut acum se numeşte karma curentă (agami). Aici karmasurile îşi aşteaptă efectele. acestea se numesc întipăriri stocate (sancita). vor exista karmashayah care vor da naştere cu siguranţă. Karmashaya are trei diviziuni. Aceste trei diviziuni ale lui karmashaya fac parte din corpul cauzal. şi în special rădăcinile lui . Din această teorie putem înţelege în mod logic teoria reîncarnării.trebuie distruse. Cealaltă metodă este epistemologia logică şi analiza imparţială a legilor cauzei şi efectului. Acest act de a semăna este karma prezentă. Prin tăierea unui copac nu-l puteţi distruge complet . Astfel. Prin urmare nu corpul ci karana sharira.

Acţiunea legii karma-ei şi aplicarea ei este implacabilă şi universală. în durata vieţii sau în diferite experienţe. rezultând astfel naşterea. Fericirea şi suferinţa depind de natura actelor (karma) realizate în trecut. B. punya = merit. J. Fructele lui JATI. Efectele karma-ei se obţin cu precizie matematică. W. ele vor da naştere fericirii. H. C. de timpul de expunere. K. Dacă acestea au fost acte merituoase. R. G. I. T. E. I. AYUH şi BHOGA sunt fericire sau tristeţe. F. C. K. depinzând de merit sau virtute (PUNYA) sau non-merit sau viciu (APUNYA). F. T. mentale sau spirituale) trecute. R. paritapa = tristeţe. noi ne bucurăm de două feluri de fructe ale karma-ei (consecinţelor actelor fizice. non-meritul dă naştere la suferinţă. G.Index termeni folosiţi A. D. N. Y . Acestea se pot manifesta în naştere. Religia ortodoxă consideră acest lucru de la sine cunoscut. şi nu explică ce este virtutea sau viciul. M. H. N. viciu. O. şi ce înseamnă non-merit (apunya) sau viciu. apunya = non-merit.bune sau rele. J. La fel cum calitatea unei fotografii depinde de calitatea hârtiei. Fericirea şi suferinţa nu depind numai de situaţia financiară şi socială. durata vieţii şi diferite experienţe. V. etc. psihice. hlada = bucurie.. Y CAP II SUTRA 14 Te hladaparitapaphalah punyapunyahetutvat Te = ei. E. Meritul dă naştere la bucurie şi fericire. M. virtute. phalah = fructe. L. D. W. P. acestea pot fi la rândul lor plăcute sau neplăcute. Noi trebuie să le înţelegem însă în mod ştiinţific. la fel experienţele noastre actuale depind de acţiunile noastre trecute . în conformitate cu legea morală universală. B. L. V. dacă nu ele vor produce mizerie. hetutvat = depinzând de. S. O. Index termeni folosiţi A. Nu este necesar să specificăm ce înseamnă merit (punya) sau virtute. S. Conform cu meritul sau non-meritul nostru. P.

Bogăţia şi sănătatea pot deveni cauze ale suferinţei dacă omul se teme să nu le piardă. Pentru cel care are putere de discriminare (VIVEKA) totul este în cele din urmă suferinţă. dar în adâncul sufletului său va exista anxietate acută. dau naştere mai devreme sau mai târziu la suferinţă. care este capabil de a deosebi adevărul de neadevăr şi lumina de întuneric. mizeria şi întipărirea. sarvam = tot.succesul. De exemplu. opunând. cineva poate avea o mare avere. puterea ş. orice este plăcut în ultimă analiză este dureros. dau naştere la anxietate. datorită GUNAS-urilor şi VRITTISurilor în opoziţie. obiceiurilor. vritti = modificare a minţii. chiar şi aşa-numita fericire . duhkhaih = prin aceste trei dureri. consecinţă. guna = (cele trei) gunas. duhkham = durere. virodhat = pe seama. tapa = suferinţă acută.m. de asemeni. Următoarea este suferinţa acută (tapa). eva = numai. Este durerea psihică. A treia durere este samskara.d. ceea ce dă naştere la durere. El poate părea fericit. Succesul.d. sau obiceiul. pentru un astfel de om totul este dureros. poziţia socială. din cauza consecinţelor datorate schimbării (PARINAMA). şi ei continuă să pună accent pe cauze mărunte. laptele devine lapte bătut.CAP II SUTRA 15 Parinamatapasamskaradukhairgunavrittivirodhachcha duhkhameva sarvam vivekinah Parinama = rezultat. care a analizat viaţa cu atenţie. a suferinţei (TAPA) generată de anxietăţile şi grijile inerente vieţii întrupate a SAMSKARAS-urilor care rămân şi dau naştere la dorinţe şi. vivekinah = aceia care au putere de discriminare.m. bogăţia. Pentru acela care şi-a dezvoltat puterea de discriminare. iubirea etc. afacerile ilegale etc. Omul devine în acest fel sclavul circumstanţelor.a. Prima durere este schimbarea (parinama). Acest lucru nu este de obicei înţeles de psihiatri. care pot să nu aibe nici o legătură cu cauza . samskara = întipărire. În acest fel. cha = şi. Inşelătoriile. Acest lucru se datoreşte faptului că orice acţiune este totdeauna însoţită de trei lucruri şi anume: schimbarea. De exemplu. Este durerea din profunzime. Ne obişnuim în aşa măsură cu fericirea şi cu luxul încât ne temem să nu le pierdem. viaţa se schimbă în moarte ş.a.

el ar vrea să înveţe de la mai mulţi odată. vreau să mă relaxez. P. D. filosofia. acest lucru dă naştere la durere. Există totdeauna un conflict la nivel conştient sau la nivel subconştient. va exista durere. H. Acest lucru trebuie bine înţeles. C. Nici chiar un aspirant spiritual nu are o minte liberă de conflicte. dacă nu chiar şi la suprafaţă. Existenţa conflictului în personalitatea noastră dovedeşte că tot ceea ce experimentăm pe această lume este plin de durere. Astfel apare conflictul între gunas şi tendinţele noastre mentale. anagatam = viitor. Y CAP II SUTRA 16 Heyam duhkhamanagatam Heyam = a fi evitat. mintea lor nu e liberă de conflicte. Aceasta este cererea lui tamas guna. În acest fel. S. O. De ce este aşa se descrie în sutra următoare. n-am chef de lucru. Suferinţa trebuie evitată. Chiar şi cei învăţaţi au conflicte mentale. Suferinţa prezentă trebuie eliminată şi depăşită. AGAMI KARMA sau suferinţa care n-a venit încă poate şi trebuie să fie evitată. religia sau ştiinţa. Trebuie să se înţeleagă că orice este dureros în profunzime. T. R. I. Numai dacă se ajunge la rădăcina acesteia ea poate fi eliminată. F. dar trebuie s-o faceţi. N.anxietăţii. Dar dacă vreau să-mi hrănesc nevasta şi copii. Un alt factor important este acela că există totdeauna conflict între cele trei gunas (însuşiri fundamentale) şi tendinţele mentale (vrittis). în timp ce eu aşa vrea să fac un cu totul alt lucru. De exemplu. Conform cu legea . Cu toate că citesc şi învaţă scripturile. J. Index termeni folosiţi A. Mintea sa poate dori o sadhana (practică spirituală) mai profundă sau una diferită. duhkham = mizerie. M. B. Poate că doriţi o schimbare care nu apare. ceea ce dă naştere la conflict. Acest lucru se aplică oamenilor inteligenţi. Acest lucru dă naştere la conflicte. G. Atâta timp cât există această neînţelegere. L. dar noi putem evita numai ceea ce nu s-a produs încă. ele nu sunt niciodată în acord. K. orice este dureros în esenţă. W. trebuie să lucrez. V. sensibili. E. Poate că nu vă place slujba pe care o aveţi. Gunasurile mă îndeamnă să fac un lucru.

N. sutra spune că suferinţa care n-a sosit încă poate fi evitată. F. Conform cu legea karmei există un domeniu (prarabdha karma) care nu poate fi controlat de voi. Analog. C. W. Karma noastră trecută şi prezentă face parte din întipăririle stocate (samskara).karmei. Fiecare karma (acţiune) este capabilă să producă un efect. dar mai există un alt domeniu al karmei (agami karma) pe care-l puteţi ameliora sau modifica. D. el trebuie să sufere. De exemplu. R. dar acele karmas generate prin acţiunile noastre prezente şi care urmează să se maturizeze pot fi îndepărtate acum prin acţiuni corespunzătoare. Y CAP II SUTRA 17 Drastadrishyayoh samyogo heyahetuh Drastri = văzător. dar recolta viitoare poate fi modificată prin schimbarea calităţii seminţelor. În viaţa umană există anumite karmas care s-au maturizat şi efectele lor trebuie consumate sub forma destinului. suferinţa prezentă care a apucat să se maturizeze nu poate fi eliminată. Este foarte important să ştim cum să evităm suferinţa care n-a venit încă. drishyayoh = văzut. cauza a ceea ce trebuie evitat. O. I. fructul. pentru a le consuma. H. E. G. Prin urmare. L. Nu puteţi contracara manifestarea fructelor . dar durerea şi mizeria viitoare trebuie evitată. dar în ceea ce priveşte viitorul acesta poate fi schimbat. recolta pe care trebuie s-o strângeţi nu poate fi schimbată. Aceasta este o lege universală. P. Atâta timp cât omul are un corp. heyahetuh = cauza lui heya. Index termeni folosiţi A. T. M. V. Ea trebuie eliminată prin consumare. J. dar acela care este încă pe ţeavă poate fi oprit. sub forma fericirii sau mizeriei. sadhana (practică spirituală) etc. K. să facă tapasya (austeritate). S. Fiinţa trebuie. Glonţul care a fost tras nu mai poate fi întors. discriminare. Uniunea sau identificarea dintre văzător (DRASHTA sau PURUSHA) şi văzut (DRISHYA sau PRAKRITI) este cauza lui HEYA (suferinţa care poate şi trebuie să fie evitată). B. samyogo = uniune. viitoarele fructe ale karmei pot fi modificate dacă vă plătiţi în mod corespunzător karma prezentă.

bhoga = experienţă. Se pare că are loc un fel de identificare. kriya (acţiune). kriya = activitate. Văzutul (DRISHYA) sau PRAKRITI are proprietăţile sau calităţile luminii (PRAKASHA). un fel de uniune sau asociere a lor. R. care trebuie evitată pe viitor dacă vreţi să evitaţi suferinţele. Drashta este văzătorul iar drishya este văzutul. shilam = calităţi. Trebuie să suferiţi atât efectele bune cât şi pe cele rele împreună. el are natura elementelor (BHUTAS) şi organelor de simţ (INDRIYAS) şi obiectivele sale esenţiale sunt experienţa (BHOGA) şi eliberarea (APAVARGA). Y CAP II SUTRA 18 Prakashakriyasthitishilam bhutendriyatmakam bhogapavargartham drishyam Prakasha = lumină. sthiti = fermitate. . Acestea sunt cele trei gunas (însuşiri fundamentale). B. Deci. Văzutul are trei calităţi. iluminare. atmakam = având natura. Această cauză este uniunea sau asocierea văzătorului. P. F. şi se spune că văzutul este făcut din cele trei gunas. şi anume. artham = de dragul. Suferinţa începe datorită acestei identificări. purusha. apavarga = eliberare. buddhi. V. E. Elementele şi organele la un loc alcătuiesc drishya (văzutul). activităţii (KRIYA) şi stabilităţii (STHITI). dar există o metodă prin care stocul vechilor karmas care se găsesc în karmashaya (depozitul efectelor) poate fi anihilat. W. dintre subiect şi obiect.unei karme rele trecute prin fapte bune prezente şi vice-versa. Sutra de faţă ne spune că există o cauză a karmas-urilor. C. N. şi anume experienţa şi eliberarea. Acest subiect al lui drishya va fi discutat în sutra următoare. G. L. prakasha (lumina) şi sthiti (fermitate). S. J. H. cu văzutul. indriya = organe de simţ. O. Index termeni folosiţi A. D. M. pentru a evita cauza suferinţei. adică efectele. K. T. va trebui să înţelegem procesul de uniune dintre văzător şi văzut. I. El are două scopuri. drishyam = văzut. bhuta = elemente.

V. care are un fel de ritm. prin raţiune. buddhi (inteligenţă). toată lumea. ci văzut cu toate simţurile. iar inerţia este tamas. Prakriti este compusă din aceste trei calităţi. Aceasta include de asemenea şi gândirea. M. şi anume sattva . cum ar fi pipăitul. Puteţi cunoaşte conştient sau subconştient. Toate acestea împreună sunt manifestările lui prakriti (natura) sau drishya (văzutul). O. a auzi etc. Tamas este o mulţime de oameni care stă pe loc.ea se face în direcţii diferite. cunoaştere prin gândire. manifestarea subiectivă. ("capacitate de reflexie").a. F. mişcare şi inerţie. Mişcarea poate fi ilustrată de mişcarea unei mulţimi de oameni . chitta (minte. sattva nu este ceva anume.m. înseamnă a cunoaşte prin intermediul oricăruia dintre simţuri.d. ci este efectul armonizării acestor două principii ale mişcării şi inerţiei în natura lor proprie. G. o armonie între rajas şi tamas dă naştere la sattva. iar drashta este văzătorul. D. aer. aceasta este rajas. din care cinci sunt simţuri ale acţiunii şi cinci sunt simţuri ale cunoaşterii. când se dezvoltă conştiinţa supremă. L. P. Acestea sunt respectiv. mişcarea şi inerţia sunt proprietăţile fizice ale naturii. Simţurile sunt zece. În plus. drishya înseamnă tot ceea ce este cunoscut prin intermediul acestor mijloace. Prakriti are natura elementelor şi organelor de simţ. N. vine eliberarea. Y CAP II SUTRA 19 . rajas . Inseamnă experienţă. E.adică prakasha (lumina). Mişcarea este rajas.pământ. Pentru prakriti există două scopuri finale: ele sunt experienţa şi eliberarea lui purusha. Astfel. Ritmul poate fi ilustrat de soldaţii care merg în ritm de paradă. Astfel. El nu înseamnă numai văzut cu ochii fizici. iar drashta înseamnă subiectul care cunoaşte. Elementele sunt de cinci feluri . există patru organe interne numite manas. H. Index termeni folosiţi A. apanajul lui manas ("capacitatea de reflexie"). În ştiinţa modernă ele sunt numite vibraţie. conştiinţa individuală) şi ahamkara (conştiinţa parţială atma-ică). El înseamnă prakriti plus toate obiectele cognoscibile. În cele din urmă. A vedea. Ea poate avea loc chiar şi în vis sau în meditaţie. ahamkara (conştiinţa parţială atma-ică). foc şi eter. Cunoaşterea nu e limitată la starea de veghe. apă. Gândirea este împărţită în patru varietăţi. şi chitta (minte). prin memorie şi numai prin simţire. buddhi (inteligenţa). W. Prin urmare. Dacă vrem să cunoaştem proprietăţile naturii universale trebuie să înţelegem bine cele trei gunas. Drashta (văzător) vede pe drishya (văzutul) şi astfel au loc diferitele experienţe în viaţă. auzul ş. B. drishya include toate manifestările obiective. I. şi tamas . rajas şi tamas. Astfel.adică activitatea. Prakriti are trei proprietăţi. T. K. S. J.Drishya reprezintă tot ceea ce este văzut. Vibraţia este prakasha sau sattva. de exemplu. R. C. Când există armonie între rajas şi tamas se dezvoltă sattva.adică stabilitatea. În filosofia Samkhya ele sunt numite sattva. Astfel ritmul.

numit asmita samadhi. Primul stadiu. VISHESHA. gunaparvani = starea gunas-urilor. . Al treilea stadiu. LINGAMATRA şi ALINGA sunt stadiile GUNAS-urilor. existând completa fuziune cu obiectul. văzută prin samyama (cunoscătorul. acestea sunt cele patru stadii ale gunas-urilor. În legătură cu procesul involuţionar al superconştiinţei există patru stadii ale gunas-urilor (însuşiri fundamentale. Aici puteţi vedea arhetipul obiectului. este stadiul mental al lui vitarka (gândire verbală. Al doilea stadiu. Trebuie reţinut faptul că şi conştiinţa are de asemenea trei gunas. Aici conştiinţa pătrunde în cu totul alt domeniu. Al doilea stadiu implică lipsa diferenţelor. Prin urmare. În al treilea stadiu există numai o singură marcă. numit ananda (beatitudine). Ele corespund cu cele patru stadii ale lui samprajna samadhi.Vishesavishesalingamatralingani gunaparvani Vishesa = cu diferenţă. lipsit de particularităţi. care se schimbă pe măsură ce procesul involutiv avansează. adică esenţa sa. În stadiul final al gunasurilor. este stadiul astral. nu mai există nici o marcă. conform cu nivelul conştiinţei noastre. alingani = fără nici o marcă (semn distinctiv). Atunci când percepeţi o marcă în acea stare profundă de conştiinţă. obiectul de cunoscut şi cunoaşterea care rezultă fac una). când sunteţi complet stabilit în cea mai înaltă stare de conştiinţă. Natura esenţială a obiectului este percepută cu o marcă. În el există diferenţe şi le puteţi conştientiza. AVISHESHA. avishesa = fără diferenţă. Dincolo de acesta este aria lui nirbeeja samadhi. vishesha. să ştiţi că sunteţi în ananda samadhi. numit vichara samadhi. e legat de conştiinţa cauzală a lui lingamatra. Acesta este numit avishesha. Ea este fără nici o marcă. aici avishesha este suportul minţii. iar al patrulea. Este stadiul experienţelor particulare. iar starea de samadhi corespunzătoare este vichara. Vitarka este primul stadiu al gunas-urilor. lingamatra = numai cu o marcă (semn distinctiv). primul stadiu al gunas-urilor). este starea atmică legată de alinga (prakriti(natura)). iar mărcile sunt diferite în funcţie de obiect. care pot fi subtile şi fine. când există control complet al obiectului exercitat de minte.

Index termeni folosiţi A. R. dar există o diferenţă în ceea ce priveşte expresia cunoaşterii. dacă există numai unul din acestea două atunci n-ar mai exista cunoaştere. cine pe cine ar mai mirosi şi vedea? Cunoaşterea apare numai atunci când există atât subiect cât şi obiect. Y CAP II SUTRA 20 Drasta drishimatrah suddhoapi pratyanupashyah Drasta = văzător. Omul civilizat are o cunoaştere superioară aceleia a unui tigru sau a unui copilaş. Ţipătul unui copilaş. anupashyah = pare că percepe. drishimatrah = numai pură conştiinţă. Analog. lumina se poate manifesta mai clar. ura etc. M. aceasta este drishya. iar în final. este drishya. W. un vis sau somnul. Purusha iscodeşte lumea prin intermediul conceptelor mentale cum ar fi raga (plăcerea). un sunet. cunoaşterii. el percepe numai prin intelect (BUDDHI). deşi. precum şi gândurile unui bătrân sunt toate drishya. dar nu vom putea cunoaşte lumina aşa cum este ea. shuddhah = pur. ci numai obiect. El spune că dacă n-ar fi nici un subiect în stările superioare de samadhi. Această sutra şi următoarea sunt importante deoarece ele conţin filosofia Samkhya. dar în ciuda purităţii lui. purusha. D. Drashta este văzătorul care cunoaşte drishya. Văzătorul (DRASHTA sau PURUSHA) este conştiinţa pură. G. El nu poate fi văzut sau perceput. L. Dacă o veioză aprinsă este acoperită de un voal colorat. K. B. conversaţia şi râsul unui tânăr. În yoga. S. dwesha (repulsia). pratyaya = concept. F. atunci . Tot ceea ce este subiect al experienţei. T. H. E. J. dar vede prin conceptul mental. văzătorul este pură conştiinţă. atunci când se află înglobat în natură. noi ne putem da seama din exterior că acolo este lumină. P. Cunoaşterea n-ar mai avea loc dacă n-ar exista subiect. Atunci când acestea sunt îndepărtate cu grijă. N. În Brihat Aranyak Upanishad avem un dialog între înţeleptul Yajnavalkya şi Maitreiy. El e foarte pur. un gând. El se schimbă veşnic şi prin urmare şi cunoaşterea se schimbă veşnic. C. V. O. Cunoaşterea este aceeaşi în ceea ce priveşte tigrul sau omul civilizat. purusha este pur dar el apare a fi impur datorită lui pratyaya. I. api = de asemenea. El poate fi o formă.

W. pare că posedă cunoaştere. G. Prakriti dă naştere la Univers numai pentru instruirea lui purusha şi în final pentru eliberarea lui. Purusha este pură conştiinţă fără nimic altceva. Prakriti există numai de dragul lui purusha. R. este totdeauna necesar să îndepărtăm conceptele mentale. S. e destinat pentru a servi scopului lui purusha. . PRAKRITI (DRISHYA sau văzutul) există numai de dragul lui PURUSHA şi existenţa lui PRAKRITI nu e decât o vagă reflectare a existenţei veritabile a lui ATMA. astfel. Purusha este cunoscătorul iar prakriti este mediul în care se exercită cunoaşterea. Intregul proces al evoluţiei. B. ci voalurile care o acopereau au fost îndepărtate. T. adică pratyayas-urile. În scripturi se spune că întreaga structură a Universului este manifestarea unirii dintre purusha şi prakriti. La fel cum apa ţinută în pahare colorate pare că este colorată. La fel cum apa cu toate că e incoloră pare colorată datorită culorii paharelor. astfel încât apare o diferenţă în ceea ce priveşte cunoaşterea. O. Prakriti este numai un biet vehicul. atma = natură. K. J. cu toate că este pur. M. Index termeni folosiţi A. ale lui avidya (ignoranţă). Lumina n-a fost afectată. D. exact în acelaşi fel purusha. la fel este şi cu purusha care. H. ale morţii. ea străluceşte în toată splendoarea ei originară. ea a apărut numai diferit datorită lui pratyaya. N. F. I. încă de la începuturi. De fapt lumina nu s-a schimbat. pentru a purifica cunoaşterea. L. dar el pare afectat de pratyayas-urile fericirii. drishyasya = a văzutului. E. pare să aibe conştiinţă datorită diferitelor pratyayas. Y CAP II SUTRA 21 Tadartha eva drishyasyatma Tadartha = de dragul lui (purusha). ale naşterii. C.când ultimul voal a fost îndepărtat. V. cu toate că n-are nici o calitate. eva = numai. P.

atunci când un purusha este eliberat şi experienţele lui sunt consumate. W. H. anya = celălalt. cunoaşterea poate deveni nonexistentă pentru acel purusha. Y CAP II SUTRA 22 Kritartham prati nastamapyanastam tadanyasadharanatvat Kritartham = o persoană care şi-a atins ţelul. D. T. va auzi. se va mişca ş. Pura conştiinţă care trece prin diferite faze de evoluţie.Este la fel cum un cal şi un călăreţ merg în pelerinaj. el este numai un vehicul pentru ca scopul călăreţului să fie atins. dar faptele cunoaşterii vor continua să se manifeste în individul respectiv . deoarece scopul lui prakriti a fost atins. când şi-a atins scopul. I. anastam = nedistrus. tat = acesta. şi când ea atinge starea de eliberare. S. Atunci când pelerinajul lui purusha şi-a atins ţelul. F.d. E. Din când în când călăreţul descalecă şi îngrijeşte calul. el nemaifiind de folos. J. O. adică serveşte experienţei acestuia. Calul serveşte călătoriei şi scopului terminării ei.el va vedea. api = cu toate că. Calul îl ajută pe călăreţ şi aceştia doi merg din ce în ce mai departe. trece de fapt prin diferite tipuri de experienţe. C. La fel.a. G. calul este părăsit. Aceasta este starea de jivanmukti ("eliberat în această viaţă"). el nu mai are ce face cu prakriti. Index termeni folosiţi A. văzutul (PRAKRITI sau DRISHYA) devine non-existent (în sensul că finalitatea sa a fost realizată). precum şi eliberării lui. V. iar atunci când purusha atinge eliberarea finală. La fel. prati = înspre. L. atunci când un purusha este eliberat. Pentru acela care şi-a atins ţelul (adică s-a eliberat). P. atunci prakriti devine non-existenţă pentru acel purusha. ea se retrage complet cu privire la acel purusha. Prakriti acţionează totdeauna pentru a îndeplini întregul plan al evoluţiei. N.m. în care fiinţa . B. dar calul poate folosi în continuare altora. dar pentru ceilalţi şi prin ceilalţi el continuă să acţioneze. sadharanatvat = deoarece este comun. nastam = distrus. Totuşi. M. K. deoarece el este comun tuturor. R. prakriti este numai o modalitate pentru purusha.

la fel purusha eliberat nu mai are grijă de prakriti. upalabdhi = dobândire. a lui chitta. a simţurilor etc. I. dar după ce stau separate mai mulţi ani. Index termeni folosiţi A. Prakriti este vibraţie. dar prakriti supravieţuieşte şi-şi face treaba prin intermediul corpului unui jivanmukta.nu încetează să existe. G. E. D. şi nu-l protejează. pentru a manifesta puterile inerente din fiecare din ei. svami = maestru. R. părăsind în cele din urmă pe jivanmukta. K. nu vine în contact cu prakriti (natura). scopul este de a manifesta puterile şi Universul care sunt inerente în ea. B. nu are grijă de el. Y CAP II SUTRA 23 Svasvamishaktayoh svarupopalabdhihetuh samyogah Sva = al său propriu. F. Un jivanmukta acţionează pe tărâmul lui prakriti. W. Acest lucru este numit videhmukti. hetuh = cauză. M. S. T. svarupa = natura esenţială a sa. şi prin urmare acestea continuă să experimenteze lumea deoarece ele nu mor odată cu atingerea stării de eliberare. În ciuda faptului că el este eliberat. V. samyogah = a se uni. Purusha şi prakriti se unesc din două motive . H. Conştiinţa. sau purusha. Astfel. care spune că realizarea este scopul unirii dintre purusha şi prakriti. iar conştiinţa se eliberează numai prin natură. Aceasta este o sutra foarte importantă. deoarece ea este proprietatea comună a minţii. Analog. N. La fel cum un călăreţ îşi lasă calul după ce şi-a atins scopul călătoriei. shaktayoh = dintre cele două puteri. J. Există de asemeni unele puteri inerente şi în purusha. doi. Pentru prakriti. L. O. . prakriti devine searbădă. C. Calul va slăbi şi într-o zi va muri.unu. prakriti se eliberează. prakriti va deveni searbădă şi slabă. prakriti continuă să acţioneze. P. pentru a dobândi realizarea de sine. Purusha este pură conştiinţă. Scopul uniunii (SAMYOGA) lui PURUSHA cu PRAKRITI este dobândirea cunoaşterii ultime prin experimentarea sau realizarea directă a naturii eterne esenţiale (SVARUPA) şi prin dobândirea de către ei a puterilor inerente lui PURUSHA şi PRAKRITI adică natura nu există decât pentru şi prin conştiinţă.

indriyas-urile etc. atunci ce sens are ca el să se elibereze din nou? Aceasta este o chestiune care transcende logica. Corpul. Diferenţa se datorează diferenţei în manifestarea puterilor inerente. N. Index termeni folosiţi A. J. ea poate fi rezolvată numai în meditaţie.dacă purusha este totdeauna eliberat. Trebuie să existe o cauză pentru uniunea dintre purusha (pura conştiinţă) şi prakriti (natura). B. Această cauză este avidya. Puterile spirituale sunt inerente lui purusha iar puterile naturale aparţin lui prakriti. L. ori lui prakriti. E. purusha este totdeauna eliberat. Prakriti şi purusha sunt amândoi fără început. dar se poate pune întrebarea . Sălbaticul nu şi-a manifestat puterile inerente. toate sunt în prakriti. gunas-urile. R. Cauza. W. la nivel Macrocosmic. Creierul unui sălbatic şi creierul unui om civilizat este alcătuit din aceeaşi materie cenuşie. T. V. hetuh = cauza. ei existau încă de la începutul Universului. Există anumite puteri spirituale şi anumite puteri naturale. cele cinci elemente. chiar dacă suntem sau nu conştienţi de acest fapt. a uniunii (SAMYOGA) este manifestarea supremei iluzii MAYA sau AVIDYA. G. H. M. în timp ce şarpele sau tigrul le manifestă foarte puţin.mişcare. Prin evoluţia lui purusha şi a lui prakriti are loc manifestarea şi în acest fel fiecare dintre noi a evoluat din punct de vedere spiritual şi supernatural. inerţie. C. mintea. şi aceste puteri aparţin ori lui purusha. dar omul civilizat şi le-a manifestat. S. O. . Y CAP II SUTRA 24 Tasya heturavidya Tasya = a acesteia (uniunii). dar între cele două există diferenţe. De fapt. D. Omul dezvoltat din punct de vedere spiritual le manifestă în cel mai înalt grad. F. avidya = lipsa conştiinţei interne. P. K. I.

Această avidya este suprema putere numită MAYA. E. V. Index termeni folosiţi A. Y CAP II SUTRA 25 Tadabhavat samyogabhavo hanam taddrisheh kaivalyam Tat = acesta. samyoga = uniune. T. M. esenţială. D. L. kaivalyam = eliberare. Se pare ca această avidya este cauza primordială. Prin absenţa sau îndepărtarea lui AVIDYA (sau MAYA) uniunea (SAMYOGA) (dintre PURUSHA şi PRAKRITI) dispare. care este mai presus decât orice. efectul . dar această avidya nu este ignoranţă. . J. abhavat = prin absenţa. numită eliberarea lui PURUSHA. I. (avidya). B. F. purusha şi prakriti sunt eterne. H. O. iar prin îndepărtarea acestei cauze. N. apoi atât prakriti cât şi purusha devin procese iluzorii. cauza contactului dintre purusha şi prakriti este de asemenea îndepărtată. Acest lucru este numit hana. Acest lucru poate fi înţeles numai prin intermediul filosofiei Advaita. a relaţiei mutuale dintre purusha şi prakriti. şi deci ea poate explica Brahman şi maya ca fiind o singură entitate. Este eliberarea (kaivalya). Este baza tuturor energiilor şi tuturor conştiinţelor. G. pe care scripturile n-au fost în stare s-o definească.şi anume. abhavah = absenţă. hanam = evitare. W. În Vedanta ele sunt una. C. Aceasta este HANA (evitare). S. deoarece în Samkhya. drisheh = al văzătorului. numit Brahman. aşa că nu este cazul să dăm detalii aici. şi aici purusha este izolat de orice. dar Vedanta este monistă. P. dar în această conştiinţă există o putere care este numită maya. tat = această (stare). Odată cu îndepărtarea lui avidya. R. Nu este aceeaşi avidya despre care am discutat atunci când a fost vorba despre kleshas-uri (tensiuni fundamentale ale minţii). încetează de asemenea să existe. Pe seama acestei maya se creează un voal din care se naşte prakriti. Topica lui kaivalya va fi discutată complet în alt capitol.Se spune că avidya este cauza uniunii. contactul. K. Pentru Samkhya ele nu sunt iluzorii deoarece Samkhya crede în dualism.

J. prin experienţă personală. cunoaştere a diferenţelor. T. Dacă vrem să realizăm natura reală a lui purusha.vedeţi două lucruri în acelaşi timp. K. M. dar aici. B. prin raţiune. hanopayah = căile de evitare (hana). Puteţi nega unul din ele. Acest lucru necesită un cu totul alt tip de cunoaştere. dar o puteţi calcula folosind legile fizicii.Index termeni folosiţi A. în acest context. Această cunoaştere este numită vivekakhyati. Y CAP II SUTRA 26 Vivekakhyatiraviplava hanopayah Viveka = discriminare. C. P. L. nici prin percepţie superioară. nici prin intelect. Ea înseamnă că pe baza practicii constante a cunoaşterii-de-sine. E. imaginaţiei şi memoriei. Această conştiinţă este o conştiinţă duală . G. prin intelect. O. trebuie să folosiţi procesul numit cunoaştere prin viveka (vivekakhyati). conştiinţa trebuie să se devolte în voi. aviplava = statornic. nu o puteţi face folosind vreo unitate de măsură. De obicei viveka înseamnă discriminare. al contemplării şi meditaţiei. dar acest lucru se întâmplă pe tărâmul reflecţiei. N. Pentru a cântări Pământul nu putem folosi un cântar deoarece este imposibil. Ea este un fel de bun-simţ. D. acest lucru se poate face prin calcule matematice. I. . Există diferite tipuri de cunoaştere. prin intermediul auzului. khyatih = conştiinţă. înţelesul său este diferit. V. În mod analog. la un anumit stadiu. ignoranţa). F. nu ne putem baza pe cunoaşterea izvorâtă din aceste surse. Dacă vreţi să măsuraţi distanţa dintre Lună şi Soare. dacă vreţi să cunoaşteţi Sinele Suprem. S. cum ar fi cunoaştere prin indriyas (organele de simţ). Acesta este un proces de cunoaştere care nu se desfăşoară nici prin intermediul simţurilor. R. W. H. Conştiinţa statornică a realului (VIVEKAKHYATI) este calea pentru evitarea sau îndepărtarea lui AVIDYA (sau MAYA). dacă vreţi să împrăştiaţi avidya (voalul iluziei.

B. în al şaptelea rând. S. în al patrulea rând conştiinţa desăvârşirii şi împlinirii. Y CAP II SUTRA 27 Tasya saptadha prantabhumih prajna Tasya = al acestuia. W. K. vine realizarea a ceea ce trebuie evitat. conştiinţa căilor posibile pentru această îndepărtare. O. N. R. D.Index termeni folosiţi A. L. în al şaselea rând. V. P. C. R. Aceste experienţe sunt contemplative. G. Prin urmare. E. E. conştiinţa îndeplinirii misiunii gunas-urilor. I. G. Vivekakhyati conferă constiinţa celor şapte stadii. prantabhumih = zonă de hotar. purusha sau conştiinţa trece prin diferite stadii de experienţă. M. P. T. conştiinţa propriului sine. H. M. fiecare stadiu fiind superior celuilalt. purusha. Prin intermediul acestor şapte stadii se dezvoltă un nou tip de conştiinţă. în al treilea rând. I. Prantabhumi înseamnă o zonă sau provincie particulară. conştiinţa evoluţiei spirituale. saptadha = şapte stadii. Y CAP II SUTRA 28 Yoganganusthanadashuddhiksaye jnanadiptiravivekakhyateh . J. S. V. în procesul vivekakhyati. conştiinţa scopului experienţei şi eliberării. Există şapte stadii sau faze ale cunoaşterii (PRAJNA) directe a lui PURUSHA. N. F. F. Index termeni folosiţi A. C. L. D. O. în al cincilea rând. H. numită vivekakhyati. K. prajna = conştiinţa cognitivă. T. în al doilea rând. J. în primul rând. W. B.

în acest fel impurităţile sunt distruse. anusthanat = prin practică. diptih = radiaţie. H. G. O. profunda conştiinţă a realităţii. ksaye = distrugere. T. K. Acest lucru trebuie înţeles bine. asana = posturi. P. Prin urmare. M. L. F. deci el a explicat sistemul yoga din punct de vedere al lui viyoga. ci separare. Prin practica părţilor sistemului YOGA impurităţile se diminuează până ce are loc naşterea cunoaşterii spirituale (JNANA) şi culminarea ei în conştiinţa realităţii (VIVEKAKHYATI). dar trebuie reamintit că ea este mai întâi separare. la care se ajunge odată cu distrugerea gradată a impurităţilor.Yoganga = parte a sistemului yoga. Indată ce apare această conştiinţă. B. Este un proces de evitare a legăturii dintre purusha şi prakriti. S. yoga nu înseamnă unire. avidya (ignoranţa. dharana = . W. iluzia) şi prakriti (natura) dispar. ci ea se dezvoltă numai prin iluminare spirituală. din acest punct de vedere. N. Y CAP II SUTRA 29 Yamaniyamasanapranayamapratyaharadharanadhyanasamadhayoast avangani Yama = auto-stăpânire. pratyahara = retragerea simţurilor. Impurităţile minţii sunt distruse prin practica yoga. Pentru a cunoaşte sinele suprem (ATMA). pranayama = control al respiraţiei. I. viyoga. care nu este nici mentală nici intelectuală. V. D. disjuncţie. În mod obişnuit se susţine că yoga este uniune. Index termeni folosiţi A. Diferitele aspecte ale sistemului yoga trebuie practicate gradat. Patanjali subliniază faptul că yoga este separare. J. R. C. trebuie să ne dezvoltăm adevărata conştiinţă a realităţii. care la rândul ei duce la adevărata. ceea ce dă naştere la iluminare spirituală. E. niyama = reguli fixe. ashuddhi = impuritate. avivekakhyateh = până la conştiinţa realităţii. jnana = cunoaştere spirituală.

samadhi = samadhi. posturi (ASANA). Acesta e unul din motivele pentru care meditaţia eşuează. pranayama. dar de fapt ea include o gamă largă de discipline care pregătesc şi purifică aparatul mental. dhyana şi samadhi formează yoga esoterică. Graniţele nu pot fi cunoscute dinainte. yama. De obicei se crede că yoga începe numai odată cu meditaţia. angani = părţi. prin urmare toate aceste părţi sunt interdependente. pranayama. Nu trebuie să existe pripeală. al sistemului yoga. aparent fără a mai trece prin stadiile iniţiale yama şi niyama. Impărţirea în opt este făcută numai pentru a-i atrage atenţia aspirantului. astfel încât să nu apară reacţii de oprimare. dhyana şi samadhi formează aspectul esoteric.concentrare. dhyana = meditaţie. Părţile interne şi externe sunt interdependente. deoarece în aceste practici aspirantul trece de la metoda de contemplare obiectivă la cea subiectivă. niyama şi pratyahara formează bahiranga yoga. să fie posibilă practica directă a meditaţiei. Yama şi niyama sunt universale. niyama. începând cu yama (cod social şi moral) şi niyama (cod personal). Raja Yoga a lui Patanjali este împărţită în opt părţi. S-ar putea ca pentru unii oameni. concentrare (DHARANA). Prin bahiranga se înţelege acea yoga care se practică cu ajutorul obiectelor exterioare în relaţie cu corpul. Yama. control al respiraţiei (PRANAYAMA). reguli fixe (NIYAMA). Dharana. Este interesant faptul că întregul sistem yoga este împărţit în două bahiranga şi antaranga. retragerea simţurilor (PRATYAHARA). Meditaţia nu trebuie practicată în grabă. Aceasta este o cale completă care-l duce pe aspirant pe culmi. bahiranga sau yoga exoterică. Auto-stăpânire (YAMA). antaranga. Dharana. Fiecare stadiu din Raja Yoga deschide calea pentru stadiul imediat superior. ea trebuie lăsată să vină de la sine. ele pot fi cunoscute numai prin experienţă practică. Pentru majoritatea însă este necesară parcurgerea pas cu pas. meditaţie (DHYANA) şi SAMADHI sunt cele opt părţi (ANGAS) ale disciplinei YOGA. asta = opt. Uneori astfel de explozii au loc în timpul meditaţiei. născuţi cu samskaras-uri (tendinţe mentale) corespunzătoare. deoarece ele sunt respectate peste tot. Partea . în relaţie cu societatea. Asana. Cea mai înţeleaptă cale pentru aspirant este practicarea tuturor acestor stadii cât mai încet posibil. deranjând astfel acest proces. în relaţie cu multe alte lucruri exterioare. iar aceste părţi sunt interdependente şi au valoare egală. Cu această sutra începe Raja Yoga. deoarece o viaţă în care omul nu se stăpâneşte şi nu urmează o anumită disciplină poate duce la o explozie subconştientă care poate crea tulburare mentală. şi pratyahara formează aspectul extern.

P. Non-violenţa (AHIMSA). F. N. Ele vor fi discutate pe rând în următoarele sutras. H. J. L. R. O. societatea a exploatat individul. G. I. R. puteţi să vă reîntoarceţi în societate şi să vă duceţi viaţa acolo. J. de aceea practicantul trebuie să stea un timp sub supravegherea unui guru (învăţător spiritual). Pretutindeni. T. Y CAP II SUTRA 31 Jatideshakalasamayanavachchhinnah sarvabhauma mahavratam . în care aspirantul trebuie să trăiască un timp. K. D.preliminară Raja Yoga trebuie practicată în sânul unui grup. C. B. satya = veracitate. L. aparigraha = non-posesiune. Atunci când mintea este stăpânită perfect. S. deci nu este necesar să le explicăm aici. G. D. ea a încercat să-l abată de la ţelul spiritual. controlul energiei sexuale (BRAHMACHARYA) şi nonposesiunea (APARIGRAHA) sunt cele cinci auto-stăpâniri (YAMA). E. K. Index termeni folosiţi A. V. Index termeni folosiţi A. asteya = onestitate. E. S. C. N. P. Y CAP II SUTRA 30 Ahimsasatyasteyabrahmacharyaparigraha yamah Ahimsa = non-violenţă. O. onestitatea (ASTEYA). yamah = auto-stăpânire. M. M. W. brahmacharya = abstinenţă sexuală şi senzuală. B. H. adevărul (SATYA). I. F. Această sutra enumeră yamas-urile. T. W. V.

F. Se observă că locul. B. Când sunt practicate în mod universal. fără excepţii datorate naşterii. W. M. S. acestea (YAMAS-urile) devin mari discipline. G. O. timpul. N. B. austeritatea (TAPAS). C. F. W. naşterii. locului. ishvarapranidhana = supunere lui Dumnezeu.Jati = fel de naştere. Index termeni folosiţi A. R. timpului şi împrejurărilor. D. T. fără excepţie. Curăţenia (SAUCHA). H. P. V. samaya = circumstanţe. Y . J. loc. C. S. naşterea (într-un anumit cadru social) etc. L. I. datorită limitărilor personale. locului şi împrejurărilor. K. L. N. timpului. pun oprelişti în practica yamas-urilor (autostăpâniri). niyamah = reguli fixe. mahavratam = marea disciplină. E. G. H. tapah = tapas. sarvabhauma = universal. Y CAP II SUTRA 32 Sauchasantosatapahsvadhyayeshvarapranidhanani niyamah Shaucha = curăţenie. M. T. I. J. desha = ţară. studiul individual (SVADHYAYA) şi supunerea prin activitate integrată şi subordonată faţă de ABSOLUT (ISHWARA PRANIDHANA) constituie regulile fixe (NIYAMA). santosa = mulţumire. dar se recomandă ca acestea să fie practicate în mod universal. anavachchhinnah = necondiţionat. R. D. K. svadhyaya = studiu individual. nelimitat. P. E. V. austeritate. Index termeni folosiţi A. Ele sunt dificil de practicat. Nu trebuie să existe modificări datorate ţării. O. mulţumirea (SANTOSHA). kala = timp.

şi observă că adesea oamenii necinstiţi reuşesc în viaţă. În timpul practicii lui yama şi niyama. în mintea lui se poate naşte gândul negativ că şi el trebuie să fie necinstit. şi anume că numai prin cinste fiinţa poate reuşi pe calea spirituală. Aceasta este vitarka. În această situaţie trebuie cultivat opusul necinstei. Suprimarea acestor pasiuni sau impulsuri nu este suficientă. ura se depăşeşte prin iubire. prin meditare asupra ei. Acest lucru este numit pratipaksha bhavana (înlocuirea pornirilor negative cu contrariul lor). pasiunile sau impulsurile negative apar datorită obiceiului. trebuie să se practice pratipaksha bhavana. când apare vitarka. Atunci când în minte apare gândul că cinstea nu ţine de foame şi că nimănui nu-i pasă de un om cinstit. pentru că acestea două sunt opuse una alteia. ea creează tulburare şi poate să-l îndrepte pe aspirant pe drumul cel rău. B. a argumenta. De exemplu. I. T. K. mental. dând naştere la tulburare. sau tulburarea datorată gândurilor negative. C. M. trebuie să se mediteze intens asupra contrariilor lor (PRATIPAKSHA BHAVANA). N. L. E. trebuie să existe gata pregătit gândul opus. H. D. G. Y CAP II SUTRA 34 . adică cinstea. tendinţelor rele etc. S.CAP II SUTRA 33 Vitarkabadhane pratipaksabhavanam Vitarka = pasiuni. R. dacă cineva vrea să fie onest. badhane = tulburare. Cel mai bun lucru ar fi să se mediteze asupra opuselor lor. F. este partea rea a argumentului. Astfel. J. bhavanam = a chibzui. W. O. Când mintea (CHITTA) este tulburată de pasiuni (VITARKA) sau porniri inferioare datorate gândurilor negative sau tentaţiilor. Când această parte rea este acceptată de minte. pratipaksa = opusul. V. P. În acest fel. în timp ce aceia cinstiţi eşuează. Index termeni folosiţi A.

intenţionate. duhkha = durere. iti = astfel. acest lucru devine pratipaksha bhavana. P. S. madhya = mediu. acest argument se numeşte pratipaksha bhavana. adhimatra = intens. T. Atunci când el este acceptat. sau confuziei. bhavanam = a gândi. I. H. lobha = lăcomie. medii sau intense. dar dacă realizează că acestea îi vor face rău. Aceasta se aplică şi altor vitarkas. mânie şi confuzie. krodha = mânie. M. D. (cum ar fi violenţa şi alte asemenea) conţin în ele durere şi ignoranţă infinită. pratipaksha = opusul. W. himsadayah = violenţă şi alte asemenea. F. realizate prin alţii. ori medii. C.Vitarka himsadayah kritakaritanumodita lobhakrodhamohapurvaka mridumadhyadhimatra duhkhajnananantaphala iti pratipaksabhavanam Vitarka = pasiuni negative. ajnana = ignoranţă. krita = făcută de sine. Acest lucru trebuie evitat în yoga. L. J. B. Vitarkas-urile pot fi ori slabe. mridu = slab. Index termeni folosiţi A. de intensitate sau de efect. G. Gândurile negative (VITARKA). O. anumodita = aprobată. N. ori intense. mintea depăşeşte pasiunile rele. moha = confuzie. E. şi rezultă din lăcomie. sau tolerate (aprobate). V. R. K. Dacă acest lucru este realizat sau controversat în minte. cum ar fi minciuna. sau poate tolera violenţa făcută de alţii. şi aspirantul poate urma calea lui yama şi niyama fără dificultate. Toate aceste pasiuni rele aduc în cele din urmă două lucruri şi anume durere şi ignoranţă. hoţia etc. karita = făcută prin alţii. indiferent de cauza lor. dar el poate acţiona violent prin intermediul altora. Uneori aceste vitarkas sunt realizate datorită lăcomiei sau furiei. indiferent dacă sunt realizate de propria persoană. dar toate acestea trebuie evitate. Uneori individul nu este el însuşi violent. Acestea pot fi slabe. Y . se formează un complex pozitiv. Fiinţa se poate gândi să mănânce şi să bea alimente interzise. deoarece fiinţa este făcută responsabilă chiar şi atunci când tolerează violenţa sau o exercită prin alţii. ele trebuie înlăturate. ananta = infinit. PRATIPAKSHA BHAVANA constă în a gândi intens contrariul lor. purvaka = precedată de. phalah = rezultate.

dar în India au existat mulţi oameni care n-au avut nici un duşman pentru că practicau ahimsa perfect. non-vătămare.CAP II SUTRA 35 Ahimsapratisthayam tatsamnidhau vairatyagah Ahimsa = non-violenţă. În ashram-ul lui Patanjali vaca. dar cu toate acestea avea şi el duşmani. capra şi tigrul puteau vieţui împreună datorită ahimsa-ei practicată de marele înţelept. El este liber de un complex foarte periculos şi rău . ea trebuie să însemne de asemenea absenţa intenţiei negative. Mohamed a fost ucis cu pietre. tatsamnidhau = în vecinătatea ei. Aceasta este o necesitate psihologică. non-violenţă. În istoria Indiei au existat mulţi oameni care puteau înmuia chiar şi cele mai crude şi demoniace inimi. că trebuie să ne iubim între noi. Odată el s-a întâlnit cu un tâlhar care venise să-l omoare. dar conceptul de iubire este prea mare pentru a-l putea înţelege. Este foarte uşor să spui că nu trebuie să fim violenţi. Ea înseamnă absenţa duşmăniei. Acest lucru este concludent pentru a dovedi cât de greu este să se practice ahimsa. a ostilităţii şi a vătămării. Pratishta înseamnă a fi ferm stabilit. care influenţează pe oricine se apropie. Acest lucru este de asemeni ahimsa. . vaira = ostilitate. Christos a fost crucificat. Toţi aceştia au avut duşmani. Aceasta este puterea lui ahimsa. Fiind ferm stabilit în AHIMSA. şi numai privindu-l l-a făcut pe acesta să-i îmbrăţişeze doctrina. iubire înseamnă securitate sau pavăză împotriva fricii de moarte. Pentru aspirantul spiritual. Buddha a dezvoltat practica lui ahimsa la un asemenea grad încât putea să transforme cel mai crud om într-un inimos. atunci ahimsa înseamnă eliminarea complexului de duşmănie. non-ucidere. Mahatma Gandhi. Atunci când fiinţa este stabilită în ahimsa. iar dacă vrem să discutăm subiectul mai profund. Cel mai important lucru este să nu ne opunem nici chiar celui mai violent om. nu nutrea nici un gând rău. dar iubirea este ceva mult mai mare. Pentru noi. apare abandonul total al ostilităţii atunci când ne aflăm în vecinătatea ei.acela al violenţei şi ostilităţii. marele sufit Mansur a fost torturat de muslimi şi i s-a jupuit pielea. şi până la urmă a fost doborât. ea creează un fel de magnetism în jurul ei. Ahimsa înseamnă iubire. tyagah = abandon. şi nimic mai mult. care era un devotat lui ahimsa. pratisthayam = fiind stabilit ferm.

În acest fel chiar şi uciderea animalelor trebuie să fie suprimată. Sutra mai poate fi interpretată şi în felul următor: semnificaţia ei este că individul capătă adevărul vorbirii. În India. Shankara obişnuiau să critice şcolile celelalte care existau pe lângă cele ale lor. necondiţionată de timp. Y CAP II SUTRA 36 Satyapratisthayam kriyaphalashrayatvam Fiind ferm stabilit în SATYA (adevăr). F. I. De obicei. Astfel. dar disciplina yoga spune că ahimsa trebuie practicată complet. J. Prin urmare înţelesul sutrei este că atunci când aspirantul este ferm stabilit în ahimsa. Krishna. Acesta este înţelesul cuvântului satyagraha. se pare că nici chiar cei mai mari sfinţi şi profeţi n-au fost ferm stabiliţi în ahimsa. chiar şi ultimele urme de violenţă dispar. T. numit vairatyagah. el depinzând în întregime numai de voinţa noastră şi nu de acţiune şi efort. V. rezultatul acţiunilor va fi dobândit cu uşurinţă fără realizarea propriu-zisă a acţiunii respective. Prin practica lui satya aspirantul dobândeşte o anumită putere. În yoga acest lucru este numit vorbire psihică. astfel încât ea reflectă tot ceea ce spune. N. Buddha. De exemplu. C. prin practica acesteia ca lege universală. dar acest lucru nu este valabil în cazul unui om care a realizat perfect satya (adevăr). Atunci când aspirantul devine ferm stabilit în veracitate. Tot ceea ce spune va deveni adevărat. naştere şi circumstanţe. B. mintea sa devine la fel de clară ca o oglindă. se va realiza. Trebuie să existe o cale demnă de a face faţă neuniformităţii societăţii. el capătă un buddhi (intelect) divin. K. M. L. R. rezultatul oricărei . S. D. Astfel. Index termeni folosiţi A. ţară. O. E. rezultatul karmei este independent de dorinţele noastre. P. W. G. o astfel de persoană este numită ajatashatru născut fără duşmani. sufletul se manifestă în exterior sub forma unui câmp magnetic.de dezaprobare. H. care este abandonarea ostilităţii. El este capabil să dobândească fructul karmei sale conform cu dorinţa sa. Cultul Jainilor este faimos pentru practica lui ahimsa.

universale. T. C. În primul rând. ea înseamnă că rezultatul acţiunilor depinde numai de voinţa sa. upasthanam = a veni singure. care-şi pot da seama cât de bogat este un om din apropiere. W. Acestea sunt cele două înţelesuri ale acestei sutra. Poate pentru că el are control perfect asupra vorbirii. Există unele persoane. acest lucru devine o condiţie a vorbirii sale. dar acest lucru este foarte dificil. necondiţionate. Prin intermediul acestei facultăţi de cunoaştere aspirantul devine conştient de pietrele preţioase din apropiere. P. ea înseamnă că orice spune fiinţa se realizează. N. D. se poate spune că acela care a atins perfecţiunea în satya (adevăr) e capabil să cântărească perfect orice cuvânt pe care-l rosteşte. toate comorile. Y CAP II SUTRA 37 Asteyapratisthayam sarvaratnopasthanam Asteya = onestitate. R. sarva = tot. Sau. H. F. În acest fel el poate controla în aşa măsură vehiculul vorbirii încât orice îi iese din gură se realizează. I. G.rezultatul nu mai depinde de schimbare sau prarabdha (destin)). Scopul ei este de a face întreaga viaţă curată. K.acţiuni este în totalitate dependent de el . pratistayam = a fi ferm stabilit. Index termeni folosiţi A. L. Numai acela care ştie să-şi cântărească fiecare cuvânt poate spune adevărul. ratna = comori. posibilă datorită unei onestităţi absolute. Este exact aceeaşi facultate pe care o posedă profeţii. Când aspirantul spiritual s-a stabilit ferm în virtutea yoghină a onestităţii el capătă o putere de cunoaştere asemănătoare clarviziunii (conştiinţă intuitivă). S. atât fizice cât şi spirituale ni se prezintă singure. Fiind ferm stabiliţi în ASTEYA. Aceasta este un fel de conştiinţă intuitivă. B. J. E. M. O. El nu exprimă nimic care să nu fi fost cântărit prin puterea spirituală. de a purifica întreaga structură a . cum ar fi Swami Sivananda. V. şi în al doilea rând.

totuşi. procesul acesta este numit reta - . R. Atunci când oglinda este curată. Brahman înseamnă fiinţa supremă iar charya înseamnă a trăi. Mulţi oameni de ştiinţă susţin că ea nu este nimic altceva decât secreţie hormonală. dar aici cuvântul desemnează opt feluri de plăceri sexuale. energie şi curaj. V. L. eliberându-se în acelaşi timp de frica de moarte. T. Fiind ferm stabilit în BRAHMACHARYA. M. Ea este esenţa vieţii. se dobândeşte energie pe toate planurile (VIRYA). virya = curaj de neînfrânt.personalităţii. S. Când acest lucru a fost realizat. B. labhah = câştig. Virtutea de a fi onest (asteya) conferă un fel de conştiinţă prin intermediul căreia puteţi deveni conştient de comorile ascunse. trebuie să ne păstrăm energia sexuală numită ojas. Prin urmare. În yoga este binecunoscut faptul că există o legătură intimă între energia sexuală şi energia psihică şi spirituală. Patanjali nu este de acord cu asta. Deci. O. P. D. transformându-se în final în energie. Pentru a avea putere spirituală. Virya înseamnă spermă. brahmacharya este o cale de a îndepărta klesha (tensiuni fundamentale ale minţii) numită abhinivesha. H. atunci când devine ferm stabilit în brahmacharya. care înseamnă frica de moarte. pratisthanam = a fi ferm stabilit. yoghinul dobândeşte vigoare. E. I. N. G. K. Y CAP II SUTRA 38 Brahmacharyapratisthanam viryalabhah Brahmacharya = abstinenţă sexuală. W. Ojas este formată din conservarea lui virya. vă puteţi vedea faţa clar în ea. despre care se spune că o picătură este făcută din patruzeci de picături de sânge. C. J. Ea conferă vitalitate. Brahmacharya are opt părţi. Atunci când fluidul fizic numit spermă este conservat şi transformat în ojas prin transmutare. F. Index termeni folosiţi A. care este esenţial pentru sadhana (practica spirituală). personalitatea devine ca o oglindă în care mintea divină se reflectă. Virya mai înseamnă şi curaj de neînfrânt.

Mintea lor este atât de liberă şi relaxată încât ei pot face orice. Aspirantul păstrează numai acele obiecte strict esenţiale pentru trai. Acest lucru a fost posibil deoarece el n-a pierdut nici măcar o singură picătură de spermă pe toată durata vieţii sale. oriunde. E. Intr-o Upanishada se spune că prin practica lui brahmacharya zeii şi-au înfrânt complet frica de moarte. Când ea este sublimată şi transmutată. El era un mare luptător. Acest lucru eliberează mintea de preocupări şi de griji. Aparigraha este una dintre cele mai importante virtuţi. janma = naştere. aspirantul poate avea şi alte lucruri. Index termeni folosiţi A. ci moartea a survenit la voinţa lui. Y CAP II SUTRA 39 Aparigrahasthairye janmakathantasambodhah Aparigraha = non-posesiune.. Ei nu au un loc fix de viaţă. . D. P. O. precum şi scopul acesteia. W. R. Samskaras-urile (tendinţe mentale) posesiunii trebuie mai întâi eliminate complet.energie seminală. prezentă şi viitoare). aflăm prin simţire directă cum şi de unde vine naşterea (trecută. kathanta = cum şi de unde. dacă are de făcut o muncă specială. masă etc. F. G. Bhisma. V. Ea înseamnă renunţarea la tendinţa de a acumula obiecte de utilitate şi plăcere. el a înfrânt moartea. T. după antrenarea corespunzătoare a minţii. n-avea frică de moarte deoarece practicase perfect brahmacharya. B. conferă energie atât corpului fizic cât şi structurilor subtile. El n-a murit pe câmpul de bătaie. de exemplu. cum ar fi scaun. L. stairye = devenind ferm. S. N. Fiinţa care a realizat acest lucru este numită urdhvareta. (Realizarea cauzelor ultime ale existenţei). sambodhah = cunoaştere. K. Mulţi aspiranţi nici nu folosesc focul pentru a se încălzi şi au numai un schimb de haine. I. H. C. Aceasta este aparigraha. M. Devenind ferm stabilit în APARIGRAHA. fiinţa putând apoi începe o nouă viaţă. J.

Când acestea sunt eliminate. S. adică faţă de unirea spiritului cu alte corpuri. Fiinţa poate să ajungă să-şi cunoască chiar viitoarea naştere. Din SAUCHA rezultă indiferenţă (în sensul de non&Index_termeni. P.htm#8209.Astfel aparigraha (non-posesiune) constituie o sadhana (practică spirituală) temporară în viaţa aspirantului. Tot aşa cum atunci când vedeţi nori pe cer ştiţi că va fi ploaie. ea dă naştere la slăbiciune şi obsesii. detaşare) faţă de propriul corp (care este perceput acum ca vehicul al SINELUI (ATMA)) şi aversiune faţă de unirea spiritului cu alte corpuri (unire care se realizează prin reîncarnare). O. J.htm#8209. aspirantul ajunge să cunoască vieţile sale anterioare . V. fiinţa poate poseda diferite lucruri care să-i servească pentru lucru şi pentru ajutorarea umanităţii.htm#8209.urilor. D. W. . Se spune că prin curăţenie fizică sau corporală apare în decursul timpului un fel de indiferenţă (sau detaşare) faţă de propriul corp şi în acelaşi timp non&Index_termeni. Prima regulă. L. Aceste discipline sunt necesare pentru practica meditaţiei şi a lui samadhi. este descrisă în această sutra. E. F. şi anume curăţenia sau puritatea. B.vis de transmigrare.htm#8209. M. ataşament. Dacă acest fel de sadhana este continuată dincolo de limitele obişnuite. pentru a îndepărta obiceiurile rele. G.ataşamentul sau repulsia vis&Index_termeni. I.a&Index_termeni. H.felul lor.htm#8209. paraih = cu alţii. jugupsa = indiferenţă. De la această sutra începe discutarea niyamas&Index_termeni. Index termeni folosiţi A. Atunci când această sadhana (practică spirituală) este ferm stabilită. N. dar ea este necesară la început. similar aflaţi informaţii despre viitoarea naştere dacă aţi ajuns să fiţi ferm stabiliţi în aparigraha (non-posesiune).ataşament. asamsargah = non&Index_termeni. când s-au desfăşurat şi ce scop au avut. T.htm#8209. K. Toate acestea sunt modalităţi şi nu scopuri. Y CAP II SUTRA 40 Sauchatsvangajugupsa parairasamsargah Sauchat = din curăţenie. R. svanga = propriul corp. C.

P. E. S. G. M. E. yogyatvani = corespondenţă. K.urilor. Y CAP II SUTRA 42 Santoshadanuttamasukhalabhah . indryajaya = control al simţurilor. O. N. L. V. C. stare inefabilă de bucurie. J. cha = şi. B. T. ekagrya = focalizare. I. B. D. R. R. datorită purităţii mentale. M. Y CAP II SUTRA 41 Sattvashuddhisaumanasyaikagryendryajayatmadarshana yogyatvani cha Sattvashuddhi = puritate internă. Index termeni folosiţi A. Prin practica purităţii mentale (SAUCHA) se dobândeşte reglarea şi echilibrarea GUNAS&Index_termeni. este capabilă să aibe viziunea sinelui (atmadarshana).htm#8209. V. G. H. O. T. F. W. Acest lucru este descris de asemenea în Bhagavad Gita. S. focalizare uşoară a minţii. C. control al simţurilor şi viziunea sinelui (comunicare directă cu ATMA).Index termeni folosiţi A. saumanasya = veselie. H. N. W. Atunci cînd mintea este purificată sau când se practică purificarea mentală. P. F. potrivire. K. D. atmadarshana = viziunea sinelui. L. e veselă şi. I. J. fiinţa devine capabilă să practice concentrarea şi controlul simţurilor.

Ca rezultat al acestui lucru. Yama şi niyama trebuie practicate perseverent de acela care vrea să ajungă în stadiul de meditaţie. Nemulţumirea este unul din voalurile lui avidya (iluzia. În meditaţie conştiinţa trebuie eliberată de toate erorile mentale. P. B. G. E. C. deoarece ea provoacă multe complexe indezirabile şi induce o stare de boală psihică. D. Y CAP II SUTRA 43 Kayendriyasiddhirashuddiksayattapasah kaya = corpul. prin urmare fiinţa trebuie să practice santosha (mulţumire). siddhi = perfecţiune. diferitele complexe mentale ies la iveală şi o astfel de persoană este nepotrivită pentru meditaţie. tapasah = prin austeritate. sukha = plăcere. Este imposibil pentru cineva care este nemulţumit de sine sau de ceea ce&Index_termeni. W. . anuttamah = neţărmurit. Fericirea care rezultă de aici este neegalată. L. S. ignoranţa).l înconjoară să realizeze conştiinţa supremă. fericire. Santosha este una din niyamas&Index_termeni.Santoshat = din mulţumire. I. labhah = cîştig. V. voalurile şi complexele inhibitoare. În absenţa mulţumirii. T. indriya = organe de simţ.htm#8209.urile care se impun unui aspirant spiritual care are gânduri foarte serioase în ceea ce priveşte yoga şi realizarea de sine. M. ashuddhi = impuritate. Fericirea neţărmurită şi perfectă rezultă din practica lui SANTOSHA. H. fiinţa poate ajunge la nivele foarte profunde în meditaţie. N. iar dacă mintea este bolnavă nici o sadhana (practică spirituală) nu este posibilă. K. O. ksayat = distrugere. J.htm#8209. F. Index termeni folosiţi A. R. trebuind prin urmare să fie îndepărtată.

Supunerea corpului la căldura a&Index_termeni. Impurităţile fizice trebuie îndepărtate din creier. trebuie să aveţi un corp sănătos.m. D. se face pentru a crea căldură în corp. şi deci Patanjali recomandă ca organele de simţ şi corpul să funcţioneze perfect. Pranayama. şi pentru asta este necesar să se practice tapas. Y CAP II SUTRA 44 . Meditaţia necesită un corp perfect şi organe de simţ care să funcţioneze perfect.. trebuie să se desfăşoare perfect. B. Dacă vreţi să practicaţi zilnic meditaţia. E. N. W. Există cinci tipuri de austerităţi: 1. urechi. O. 2. Expunerea corpului la soare. circulaţia sângelui. 3. pentru a face pielea rezistentă.TAPAS distruge impurităţile şi conferă puteri oculte corpului (KAYA) şi organelor de simţ (INDRIYAS). K. Aceia care practică meditaţia avînd un corp bolnav pot avea de suferit. R.d.d. ochi. S. Focul concentrării asupra unui singur punct trebuie înteţit 5. astfel încît el să poată îndura căldura. nas. ş. 4.htm#8209. pe perioade mari de timp. pentru a putea practica meditaţia. Pot exista dureri în articulaţii sau pot fi produse toxine în corp. digestia. Pentru meditaţie este necesar un corp puternic. Focul postului.a. Acest tapas nu este acelaşi tapas ca în Kriya Yoga. Nu trebuie să existe stânjeneală sau disconfort în timpul meditaţiei din cauza slăbiciunii unui organ. F. secreţiile etc. V. H. altfel meditaţia este împiedicată. Aceste cinci focuri îndepărtează toxinele şi întăresc corpul. O meditaţie care se întinde pe durata a mai multe ore este un lucru obişnuit. C. G.m. Toate funcţiile corpului. T. cum ar fi respiraţia. Toate organele trebuie să fie sănătoase şi perfecte. L. astfel încât el devine apt pentru meditaţie. otrava ş. focului pentru Index termeni folosiţi A. I. El implică supunerea corpului la austerităţi.a. P. frigul.l face subţire şi maroniu. J. piele. M.

E. K. ishwara = Dumnezeu. Index termeni folosiţi A. Y CAP II SUTRA 45 Samadhisiddhirishvarapranidhanat Samadhi = transă. M. P.o stare specială de transă. B. siddhi = perfecţiune. J. N. fiinţa devine capabilă să intre într&Index_termeni. Această transă nu este chiar starea de samadhi descrisă în . C. T. istadevata). F. Realizarea transei identificatoare (SAMADHI) se obţine în urma supunerii complete faţă de ISHWARA. V. D. Svadhyaya înseamnă a închide ochii şi a observa propriul sine. istadevata = zeitatea de predilecţie. L.Svadhyayadistadevatasamprayogah Svadhyayat = prin auto&Index_termeni. W. S. pranidhanat = supunere. Prin SVADHYAYA se obţine comuniunea cu ISHTADEVATA (zeitatea care e obiectul devoţiunii interioare).htm#8209. R.htm#8209. G. I.observaţie. O. H.htm#8209. ceea ce este încă foarte greu de realizat. Când acest lucru este practicat. el dă naştere la o facultate prin care fiinţa devine capabilă să se concentreze profund asupra zeului sau zeiţei de predilecţie (zeitatea interioară &Index_termeni. ca în antar mauna (linişte lăuntrică). samprayogah = comuniune. Prin supunere completă faţă de ABSOLUT.

Aici "asana" nu înseamnă exerciţii posturale yoga.htm#8209. O. Cuvîntul "asana" este pentru a desemna postura pentru meditaţie. dar aici el desemnează numai postura în care se face meditaţie. E. Nu există nici un impediment ca un raja yoghin să practice aceste asanas. Postura (ASANA) trebuie să fie fermă (stabilă) şi confortabilă. Mult mai tîrziu. G. H. siddhasana. dar acolo ea are un scop diferit. Aici ea este descrisă ca o parte a niyamas&Index_termeni.urilor. Ea este un fel de transă în care aspirantul nu mai are conştiinţa corpului fizic. Index termeni folosiţi A. aspirantul trebuie să practice cele cinci yamas şi cele cinci niyamas. De exemplu. ea este folosită în special pentru a realiza îndepărtarea tulburărilor corpului şi minţii.capitolul anterior. W. cu scopul de a se ajunge la conştiinţa necesară pentru meditaţie. P. padmasana. sukhasana şi samasana. N. cum ar fi sirshasana etc. sthirasana. Asta nu înseamnă . T. D. asanam = postură. K. L. J. F. M. el trebuie înţeles în acest fel. sukham = confortabil. rishis (cei care au experimentat în mod direct aproape toate subiectele discutate în Agamas) au inclus şi alte exerciţii sub numele de asanas. R.htm#8209. În general. Acest lucru este posibil prin supunere totală faţă de Dumnezeu. B. Astfel. cuvîntul "asana" desemnează exerciţiile yoghine. şi rămâne într&Index_termeni. I. putând astfel să abordeze stările superioare de conştiinţă. S. acestea sunt posturile pentru meditaţie. Această tehnică (ishwara pranidhana) este inclusă şi în Kriya Yoga. nu sunt excluse şi celelalte posturi care trec drept asanas. C.o stare de linişte completă şi uniune cu ABSOLUTUL. Aici Dumnezeu desemnează ideea pe care o are aspirantul faţă de divinitate. swastikasana. Totuşi. Y CAP II SUTRA 46 Sthirasukhamasanam Sthira = ferm. Deoarece cuvîntul ASANA înseamnă de fapt "o metodă de a şedea". V.

Prin dispariţia treptată a efortului fizic (RELAXARE) şi prin meditaţia (SAMAPATTI) asupra infinitului (şarpelui ANANTA. sau el poate folosi orice altă metodă de concentrare asupra lui kundalini. Pentru a deveni perfect ferm şi confortabil în asana aleasă pentru meditaţie. ananta înseamnă "şarpe". V. W. samapattibhyam = prin meditaţie. shaithilya = pierdere.că ele nu sunt necesare. E. B. ci numai că ele nu sunt incluse în sutras&Index_termeni.htm#8209. S. C. I. L. K. în mod simbolic. ananta = şarpele numit ananta. asanas&Index_termeni. H. Studentul trebuie să se concentreze asupra puterii şarpelui din Muladhara chakra. Asana trebuie să fie perfect agreabilă. apoi mintea trebuie concentrată asupra lui ananta. O. trebuie să se depăşească tensiunile şi efortul. creatoare.htm#8209. P. Y CAP II SUTRA 47 Prayatnashaithilyanantasamapattibhyam Prayatna= efort. Deci. F. Deci trebui să se realizeze relaxarea musculară în acea asana. Index termeni folosiţi A. Astfel. Cuvântul relaxare sau pierdere a efortului înseamnă că nu trebuie folosită nicidecum forţa pentru a realiza asana.o realizeze fără efort trebuie aleasă pentru meditaţie. Cuvîntul "ananta" înseamnă "infinit". fără să existe nici o tensiune musculară sau nervoasă. T. prin urmare. cosmică care există în stare latentă în fiecare fiinţă umană).urile care conferă echilibru corpului trebuie de asemenea practicate. D.htm#8209. R. G. sau KUNDALINI) ASANA este stăpînită perfect. dar în această sutra şarpele se referă la Kundalini shakti (forţă colosală nesfârşită. M. . N. El desemnează de asemenea şarpele pe care stă Vishnu şi se odihneşte în oceanul de lapte. cu toate că ele nu sunt menţionate de Patanjali.urile lui Patanjali. J. acea asana pe care practicantul poate s&Index_termeni.

iar în timpul iernii ne e frig.m. Corpul nu trebuie să fie deranjat de căldură sau frig. ceilalţi membri sunt sfătuiţi să nu aibă contact cu el. Astfel.d. În timpul zilelor călduroase transpirăm şi nu ne găsim locul. În fiecare clipă. K.urilor. durerea şi boala ş. Stările psihice nu trebuie să se schimbe din moment în moment. foamea şi setea. Rezistenţa joacă un mare rol în contracararea acţiunii microorganismelor. Există multe slăbiciuni în personalitatea umană care micşorează puterea de rezistenţă.Index termeni folosiţi A. B.htm#8209. dvandva = cuplul contrariilor. Dvandvas&Index_termeni. care poate fi dobândit prin practica asanas&Index_termeni.htm#8209.htm#8209. W. Trebuie să avem rezistenţă atât fizică cât şi psihică. Acest lucru produce tulburare. V. M. Mintea noastră slăbeşte dacă ne gândim tot timpul la boală. niyama şi asana. atunci când un membru al familiei capătă guturai. Trebuie să fim capabili să menţinem echilibrul fizic şi mental. L. deoarece rezistenţa lui este micşorată de acţiunea microorganismelor care provoacă această boală. I. N.urile. anabhighatah = lipsa impactului. cuplul contrariilor (DVANDVA) nu mai acţionează. Drept urmare. şi acest lucru este posibil numai prin yama. Trebuie îndepărtate toate dvandvas&Index_termeni.htm#8209.urile aparţin atît planului fizic cît şi celui mental. J. O. C. D. noi am vrea ca vara să ne fie răcoare şi iarna să ne fie cald. În acest mod mintea este deranjată de cuplul contrariilor. P. T. Dvandvas&Index_termeni. astfel încît trebuie să ne mărim rezistenţa la tulburările produse de dvandvas. Astfel. Aspirantul trebuie să devină rezistent la acestea.a. mintea noastră este supusă acestora de către împrejurările exterioare sau interioare. R. G. Aceste dvandvas trebuie depăşite dacă vrem să progresăm în meditaţie. dar un aspirant spiritual trebuie să aibă un nivel înalt de rezistenţă.urile psihice sau mentale sunt fericirea şi tristeţea. fie fizice. Y CAP II SUTRA 48 Tato dvandvanabhighatah Tatah = din aceasta. E. fie mentale. Acelea care aparţin planului fizic sunt căldura şi frigul. . H. F. S.

este numai kumbhaka (KEVALA KUMBHAKA). B. Viaţa omului poate fi de asemenea prelungită dacă respiraţia este reţinută. M. aspirantul trebuie să abordeze pranayama. niyama şi asana. Nu este nici puraka. N. H. K. Analog. ayama este lungire sau lărgire conrolată. O.htm#8209. vichchhedah = încetare. gati = mişcare. starea fizică şi alţi factori. Este interesant de notat că şerpii.htm#8209. fie fizic. J. broaştele ţestoase etc. pranayamah = pranayama. Aceasta este încetarea inspiraţiei şi expiraţiei. L. D. nici rechaka. Dacă apare vreun neajuns. expiraţie. După ce s&Index_termeni. practica trebuie întreruptă timp de câteva zile. elefanţii. Se spune că prana este precum un elefant sălbatic. realizat prin încetarea mişcărilor de inspiraţie şi expiraţie (KEVALA KUMBHAKA). Trebuie să aveţi răbdare şi perseverenţă. S. Prana înseamnă respiraţie. V. nu trebuie să vă grăbiţi în nici un fel. P.Index termeni folosiţi A. W.a realizat ASANA (postura). R. Trebuie să se . shvasaprashvasayah = inspiraţie. T. Atunci cînd respiraţia este controlată cu scopul de a o opri. reţinerea respiraţiei pînă la limita rezistenţei nu are nimic de&Index_termeni. G. dar acest lucru necesită antrenament şi practică sistematică. E. sati = fiind. trăiesc foarte mult deoarece ei respiră de mai puţine ori pe minut faţă de fiinţele umane. Inainte de a începe practica trebuie luate în considerare condiţiile atmosferice. PRANAYAMA este controlul suflului. După ce a practicat suficient timp yama. F. I. Trebuie subliniat că pranayama nu înseamnă respiraţie profundă. C. Dacă vreţi să îmblânziţi prana trebuie să aveţi tot atâta grijă ca şi cum aţi vrea să îmblânziţi un elefant sălbatic. fie mental. aceasta este pranayama. pauză. dieta. săptămâni sau luni. Retenţia trebuie practicată încet şi cu atenţie. Y CAP II SUTRA 49 Tasminsati shvasaprashvasayorgativichchhedah pranayamah Tasmin = după aceasta. vârsta.a face cu pranayama.

htm#8209. paridristah = măsurat. dar numărul de respiraţii pe minut este micşorat. V. kumbhaka şi rechaka provoacă diferite efecte în corp. Index termeni folosiţi A. R. B. D. rechaka şi kumbhaka. suksmah = subtil. S.ei este oprirea respiraţiei ori în afară. L.htm#8209. o anumită schimbare în măduva spinării şi în corpul fizic. E. W. Y CAP II SUTRA 50 Bahyabhyantaranstambhavrittirdeshakalasankhyabhih dirghasuksmah paridristo Bahyah = exterior. Acesta n&Index_termeni. ori înăuntru. Astfel. dar aspirantul trebuie să ştie precis care sunt acestea. H. Puraka. antaranga şi bahiranga. Pe de altă parte. P. stambhavrittih = suprimare. O. Pranayama influenţează sistemul nervos.htm#8209. dar are legătură cu energia vieţii. în pranayama respirăm numai odată sau de două ori pe minut. Pentru aceasta.are nici o legătură cu plămânii. N. este mărită.htm#8209. I. . K. G. puraka. Ea nu e legată de plămâni.htm#8209. sankhyabhih = număr. prin urmare şi creierul.ei &Index_termeni. C.htm#8209. trebuie înţeles bine sensul cuvîntului "prana". J. În HATHA YOGA este subliniat clar că tehnicile de control al respiraţiei nu trebuie practicate în timpul asanas&Index_termeni. Ayama-distanţa sau lungimea suflului sau prana&Index_termeni. M. există anumite posturi în care pranayama poate fi practicată.urilor. este de două tipuri &Index_termeni. abhyantara = intern. dirgha = prelungit. Astfel. Al patrulea tip. dacă în mod normal noi respirăm de 14 ori pe minut. desha = loc. kala = timp. Scopul final al tehnicilor de pranayama este de a deveni capabil să reţineţi respiraţia. F. şi anume.procedeze cu grijă. numit kevala kumbhaka. T. Este o eroare să controlăm respiraţia în anumite poziţii. Retenţia suflului provoacă o anumită stare în creier. Există trei tipuri de pranayama. metoda pranayama&Index_termeni.

urile sunt prelungite şi retenţia este realizată pe o durată mai mare. D. Factorii determinanţi sunt variaţi. puteţi practica de 20 de ori vara. F. L. O matra este timpul necesar pentru două lovituri şi o pocnitură. internă (inspiraţia) sau suprimată (retenţie). Incepând cu ritmul 6:8:6 matras. T. C. I. V. E. El mai desemnează şi anotimpul. Pranayama are trei stadii numite puraka. respiraţia devine prelungită şi subtilă. de numărul repetărilor şi devine prelungită şi subtilă. S. cum ar fi un climat tropical sau unul temperat. W. Y CAP II SUTRA 51 Bahyabhyantaravisayaksepi chaturthah . La început.urilor sau unităţilor de timp. Acesta este ritmul cel mai bun. pranayama este legată de desha (loc). kala (timp) şi samkhya (numărul repetărilor). R. Toate cele trei stadii. atunci el este considerat a fi cel mai bun sadhaka (aspirant spiritual). K. în cele din urmă. Samkhya înseamnă numărul repetărilor. kumbhaka şi rechaka. durata relativă trebuie să fie 6:8:6. Acesta este determinat de numărul matras&Index_termeni. kumbhaka şi rechaka. dacă practicaţi de 15 ori iarna. O descriere detaliată a acestui subiect este dată în cărţile de Hatha Yoga. patru unităţi de timp pentru kumbhaka şi două unităţi de timp pentru rechaka. şi anume puraka. Calitatea depinde de numărul de repetări. Ea depinde de asemenea de dietă. trebuie prelungite. În acest fel. G. În acest fel pranas&Index_termeni. P. O. adică o unitate de timp pentru puraka. Dacă un aspirant este capabil să practice pranayama în ritmul 20:80:40 matras. rechaka şi kumbhaka. După un timp puteţi merge până la 20:80:40. Index termeni folosiţi A. şi în felul acesta procesul devine subtil. H. Astfel. Acum ea devine 1:4:2. trebuie să se ajungă în cele din urmă la ritmul 20:80:40 matras. B. N. Ea este legată de locul practicii. Tehnica de pranayama trebuie învăţată de la un guru.htm#8209.PRANAYAMA este externă (expiraţia). legată de loc (DESHA) timp (KALA). Timpul înseamnă durata relativă a lui puraka. J.htm#8209. M.

Este exact ca în Bhagavad Gita. F. G. prakasha = lumină.htm#8209. R. P.urile interne nu trebuie lăsate să se manifeste în exterior. Y CAP II SUTRA 52 Tatah ksiyate prakashavaranam Tatah = prin aceasta. visaya = obiect. avaranam = înveliş. Experienţele exterioare ale obiectelor trebuie lăsate afară. ksiyate = dispare. W. Manifestarea exterioară nu trebuie lăsată înăuntru şi samskaras&Index_termeni.o faceţi respirând în ujjayi (formă de pranayama) şi încercând să vă concentraţi mintea asupra unui pasaj psihic oarecare.ei şi direcţionarea ei spre obiectele din interior sau exterior. În mod gradat trebuie să deveniţi capabil să eliminaţi experienţele. Cea de&Index_termeni. L. În Gita se spune că apana (energia subtilă descendentă) trebuie unită cu prana (energia care acţionează la nivelul gurii şi nasului) şi prana trebuie unită cu apana.a patra PRANAYAMA este aceea care constă în absorbţia PRANA&Index_termeni. J. În acest al patrulea tip de pranayama nu rebuie să faceţi nici antaranga nici bahiranga kumbhaka.htm#8209. în acelaşi timp trebuie să faceţi kumbhaka. De fapt. E.htm#8209. S. . O.htm#8209. Senzaţiile organelor de simţ nu trebuie lăsate să se infiltreze. Prin urmare. aksepi = transcenzînd. K. iar samskaras&Index_termeni. M. acesta este ajapa ajapa.urile (tendinţele mentale) sau experienţele interne trebuie lăsate înăuntru.Bahya = extern. aspirantul opreşte senzaţia de intrare şi ieşire prin unirea suflului care intră cu acela care iese. fără a controla sau opri respiraţia sub forma lui antaranga sau bahiranga kumbhaka. H.htm#8209. N.htm#8209. C. Index termeni folosiţi A. În al doilea rând. chaturtha = al patrulea. D. V.a patra pranayama. suflul care intră trebuie unit cu suflul care iese. I. Aceasta este cea de&Index_termeni. să blocaţi calea experienţelor simţurilor şi ajungeţi astfel la cel de-al patrulea tip de pranayama. În al treilea rând. abhyantara = intern. B. Puteţi s&Index_termeni. T.

C. manasah = a minţii. F. V. prin care facultăţile psihice inerente sunt eliberate. T. Y CAP II SUTRA 53 Dharanasu cha yogyata manasah Dharanasu = în dharana. R. M. W. yoghyata = potrivit.Prin aceasta voalul (AVARANA) care acoperă lumina cunoaşterii (PRAKASHA) dispare. N. S. L. Pranayama (controlul suflului) creează o situaţie similară în creier. Acest înveliş este îndepărtat prin pranayama (controlul suflului). . Aceşti centri psihici sunt de obicei acoperiţi sau voalaţi datorită experienţei simţurilor. şi mintea devine astfel pregătită pentru concentrare (DHARANA) (prin practica lui PRANAYAMA). Prin practica lui pranayama (controlul suflului) se activează centrii psihici (sau chakras) şi drept rezultat voalul care acoperă cunoaşterea este îndepărtat. Acest lucru înseamnă că atunci cînd practicaţi pranayama se întâmplă ceva în voi prin care puterile psihice sunt eliberate de voalul sau controlul ori obstrucţia mecanismelor fizice ale creierului. D. cha = şi. Această îndepărtare a învelişului de materie fizică de pe materia psihică este numită îndepărtarea voalului care acoperă lumina. G. Aici prakasha (lumina) desemnează centrii psihici. K. O. B. J. H. Index termeni folosiţi A. I. Energia este eliberată chiar şi atunci când apăsaţi pe un buton. P. Luminozitatea acestor vehicule subtile este limitată sau acoperită de materia fizică a creierului. E.

P. indriyanam = al simţurilor. Mirosul. C. iva = ca şi cînd. I. G. D. G. V. H. W. visaya = obiect. şi nu invers. ele imită mintea şi o urmează înăuntru. S. Y CAP II SUTRA 54 Svavisayasamprayoge pratyaharah chittasyasvarupanukara ivendriyanam Sva = al să propriu. J. C. vederea. K. svarupa = forma proprie. N. Urmează stadiul numit pratyahara (retragerea simţurilor). Retragerea minţii de la activităţile simţurilor se face în aşa măsură încât organele de simţ se introvertesc odată cu mintea. Acest lucru se datoreşte faptului că voalul care acoperea cunoaşterea a fost îndepărtat. pipăitul şi auzul sunt retrase de la obiectele lor şi simţurile încep să urmeze mintea înăuntru şi nu în afară. anukarah = imitând. Trebuie subliniat că pratyahara înseamnă retragerea minţii de la obiectele experienţei simţurilor. D. W. S.Prin practica lui pranayama (controlul suflului) se dezvoltă o capacitate de concentrare a minţii şi fiinţa devine pregătită să realizeze concentrarea minţii în dharana. B. PRATYAHARA este faptul de a imita cu simţurile orientarea spre interior a minţii (interiorizarea). K. T. M. J. O. R. gustul. R. E. L. P. asamprayoge = a nu veni în contact. Y . În acest fel. F. Index termeni folosiţi A. T. I. M. O. B. V. pratyaharah = retragere. E. H. L. N. chitta = minte. simţurile funcţionează conform cu mintea. Index termeni folosiţi A. adică de a introverti simţurile prin retragerea lor de la obiectele respective. F.

Ea nu este abordabilă prin intermediul intelectului. muzica. vashyate = stăpânire. Existenţa supremă ATMA. pratyahara (retragerea simţurilor) este un proces de involuţie.a. sufletul. de fapt nu evoluează. dar pentru acela care vrea să mediteze şi să se cufunde în profunzimile minţii sale este foarte important să fie capabil să se introvertească. Alţii.m.CAP II SUTRA 55 Tatah parama vashyatendriyanam Tatah = prin aceasta.htm#8209. aflăm că există o faţetă infinită a existenţei în noi. Atunci când mintea este în contact cu lumea exterioară. Singura diferenţă este că sinele nostru inferior sau sinele individualizat devine conştient de această formă supremă în mod gradat. parama = cel mai înalt. Nu este adevărată afirmaţia că sufletele noastre au evoluat de la stadiul primitiv la stadiul actual. este aceeaşi ca şi acum o mie de ani. iar alteori nu vă reuşeşte deloc. ea nu este conştientă de faţetele profunde ale conştiinţei. Trataka. Nu există evoluţie a lui atman.d. deci conştiinţa. Japa. kirtan ş. Ei consideră acest lucru ca fiind o stare anormală.o introvertească. Unii cărturari consideră că a stăpâni simţurile înseamnă numai a le suprima. Prin urmare această problemă a lui pratyahara devine foarte dificilă. indriyanam = al simţurilor. contactul cu obiectul trebuie întrerupt. Este important de subliniat că atman sau sinele. Dacă stăpâniţi . prin urmare acest capitol are drept scop să dea o sadhana (practică spirituală) care porneşte de la yama (cod social şi moral) şi nyama (cod personal) şi se termină la pratyahara (retragerea simţurilor). Ea nu suferă schimbări. Atunci când ne retragem mintea din lumea exterioară în lumea interioară. care poate fi experimentată numai în samadhi. de exemplu. poate că vor găsi că e mai uşor cu japa. sau sufletul. Pentru a ajunge în profunzimile minţii. Unii pot realiza această stare după numai o practică a lui Nada Yoga. ea nu mai este conştientă de lumea simţurilor. Prin aceasta se dobândeşte stăpânirea completă a simţurilor. Atunci când fiinţa devine conştientă de aceste aspecte profunde. Uneori puteţi menţine pratyahara (retregerea simţurilor) mult timp. Prin practica lui pratyahara (retragerea simţurilor) nu evoluăm de fapt. Există multe feluri de pratyahara (retragerea simţurilor). Toate au drept scop să purifice conştiinţa simţurilor şi s&Index_termeni. Nada Yoga.

36. 18. 25. atunci concentrarea devine foarte uşoară. 3. index termeni folosiţi) Capitolul 3 VIBHUTIPADA CAP III SUTRA 1 Deshabandhaschchittasya dharana Desha = loc. 11. 35. 23. 38. Cap. 40. 27. IV. 47. 4. 45. 37. Este imposibil să ajungeţi la dharana (concentrare) şi dhyana (meditaţie) până ce nu s&Index_termeni. 11. 39. 29. sutra: 1. 27. Cap. 15. . 20. 12. 32. 39. 38. 54.htm#8209. 7. 41. 51. 43. 9. 5. 40. 42. 48. 52. index termeni folosiţi) Cap. 5. 45. 41. chittasya = a minţii. Cap. sutra: 1. 52. Cap. bandha = a obliga. 34. 14. 32. IV. Cap. 6. 17. 49. II.tehnica de pratyahara (retragerea simţurilor). 43. 21. 19. 29. 31. 55. 16. 50. Există multe sadhanas (practici spirituale) care duc la pratyahara (retragerea simţurilor). 2. II. dharana = concentrare. 10. 50. introducere. 16. 30. 42. Guru-l alege sadhana (practica spirituală) potrivită pentru discipol în momentul iniţierii. 21. 13. 4. 25. 26. 31. 56 Cap. 26. 24. 22. introducere. 34. 19. 37. 47. 18. 46. 13. 15. III. 51. 7. III. 22. 54. 33. 2. 48. 17. 33. 46. 3. 28. Cap. 12. 28. 6. 14. 35. 44. (prefaţă. 30. 36. I. II. 53.a trecut la pratyahara (retragerea simţurilor). 9. 44. 24. 10. 49. 8. 8. 23. 53. 55 Cap. (prefaţă. III. 20.

Aici "loc" înseamnă loc fizic sau psihic. Arjuna a răspuns că el vedea numai ochiul păsării care era ţinta şi nimic altceva. În diferite scripturi se spune că există trei baze pe care se poate sprijini concentrarea şi anume. i-a întrebat care era obiectul pe care-l vedeau. o idee sau un cuvânt. iar concentrarea va fi dificilă. Când ochii sunt închişi obiectul. fără să existe nici cea mai mică întrerupere. percepţia devine intensă. inclusiv obiectul. iar apoi închideţi ochii. atenţia trebuie să fie complet captivată de aceasta. Dacă vă uitaţi la un punct cu ochii deschişi şi nu clipiţi un timp. asupra unui singur punct sau obiect. Pentru aceasta. mantra este un factor şi forma este al doilea factor. În timpul concentrării nu trebuie să existe decât conştiinţa obiectului concentrării. Pentru un începător. această stare este numită shunya samadhi sau laya. De exemplu. dar concentrarea trebuie să includă atenţie dirijată asupra unui singur obiect. Dacă ea se mişcă. nu-i permiteţi acest lucru. în mod analog vibraţiile creierului pot fi oprite prin îndepărtarea diferiţilor factori perturbatori. Dacă uitaţi totul. guru-l (învăţătorul spiritual) lor. Chiar şi creierul fiziologic trebuie să fie oprit. Iată un exemplu de concentrare. Dacă vă concentraţi asupra unei mantra-e (cuvânt). Pentru asta. concentrarea se poate face fără japa. atunci când faceţi japa mantra (repetarea unei mantra (a unui cuvânt)). Atâta timp cât va exista fluxul de sânge din creier vor exista şi vibraţiile. fixându-ne conştiinţa asupra acesteia. în acest timp are loc concentrarea. Mai târziu. dharana (concentrare) înseamnă îngrădirea minţii într-un singur loc. Fluxul de sânge trebuie redus şi nu trebuie să existe nici o vibraţie. La fel cum opriţi valurile sau unduirile de pe suprafaţa unei ape lăsând ca acea apă se se liniştească. Atunci când mintea este concentrată asupra unui punct. cum ar fi o chakra din corp. Mintea nu se mişcă şi nu părăseşte obiectul concetrării. În acest fel activităţile cerebrale încetează pentru un timp. de exemplu muladhara. şi nimic altceva. Dacă mintea oscilează. acest lucru este numit vikshepa. apare intens în conştiinţă. În Mahabharata se dă un exemplu bun despre ce înseamnă atenţie focalizată. În timp ce-i învăţa pe Pandavas să tragă cu arcul. La început nu este posibil să se realizeze concentrarea pe durate mari de timp. Dacă apare . Deci. Concentrarea nu este o stare de uitare. obiectivă. veţi adormi în câteva minute. noi fixăm mintea asupra unui singur punct. Vikshepa înseamnă oscilaţie. Se spune uneori că puteţi avea două locuri asupra cărora se realizează concetrarea. care poate fi un gând. ne folosim de sistemul optic (ochi). concentrarea cu japa asupra a doi factori este mai bună. vibraţiile creierului fizic sunt reduse.Concentrarea (DHARANA) este obligarea (BANDHA) minţii (CHITTA) să se fixeze sau să stea focalizată într-un singur loc (DESHA). Prin intermediul sistemului optic. Drona. subiectivă şi vizionară. manipura sau ajna.

Trebuie subliniat că în timpul concentrării suntem conştienţi că ne concentrăm. S. M. Atunci când corpul este absolut stabil. B. pratyaya = bază sau conţinut al conştiinţei. Este o tulburare. Y CAP III SUTRA 2 Tatra pratyayaikatanata dhyanam Tatra = acolo (în desha). Uneori întreruperile sunt de aşa natură încât nu ne mai putem concentra din nou. Astfel. Uneori el este capabil să-şi readucă mintea la loc. J. R. Iată de ce stabilitatea corpului este atât de esenţială. atunci starea este dhyana (meditaţie). N. un sunet sau un obiect oarecare. Atenţia poate fi întreruptă datorită unui zgomot exterior sau datorită unor gânduri care trec prin minte. concentrarea devine fermă. inima începe să bată mai repede. o distracţie. DHYANA este fluxul neântrerupt al activităţii mentale a conştiinţei (PRATYAYA) Pratyaya înseamnă activitate mentală aconştiinţei. ca o stâncă. I. W. V. atunci dharana (concentrare) este înlocuită. P. O. alteori nu. Meditaţia nu diferă de concentrare.întreruperea. dharana este concentrarea conştiinţei cu pauze intermitente. subtil sau grosier. dhyanam = meditaţie. Index termeni folosiţi A. dacă nu există întrerupere. Acest lucru este numit vikshepa. C. ekatanata = continuitate. respiraţia se precipită şi acest lucru dă naştere la tulburare. Acest lucru se întâmplă deoarece corpul fizic nu are o poziţie stabilă. F. Incepătorul se loveşte întotdeauna de această dificultate. sau se transformă în dhyana (meditaţie). În dharana există conştiinţa obiectului. D. care este din când în când întreruptă. G. H. Odată cu cea mai mică mişcare a corpului. astfel încât ea nu este întreruptă de nici un gând auxiliar. atunci starea este concentrare. L. care poate fi focalizată pe o idee. Se întâmplă uneori să realizăm dhyana atunci când practicăm dharana . E. ea este numai o concentrare de o calitate superioară. T. K. Dacă în dharana (concentrare) conştiinţa sau atenţia devine fluidă şi continuă.

Ceea ce se întâmplă de obicei în timpul concentrării este faptul că. Aceste două tipuri de conştiinţă merg mână în mână. numită sakshi bhava. numai obiectul (ARTHA). dar rămâne conştiinţa dhyana&Index_termeni. Dacă vizualizaţi un obiect. D. al cărui flux este focalizat asupra unui singur obiect. Această stare devine SAMADHI atunci când se percepe interior.(concentrare). iva = ca şi. în dhyana (meditaţie) ea este neîntreruptă. I. samadhih = samadhi. G.htm#8209. svarupa = forma proprie. Prin urmare. T. M. E. K. dacă mintea o ia razna. o activitate mentală neîntreruptă. În dhyana (meditaţie) există un flux neîntrerupt al activităţii conştiinţei. adică obiectul concentrării. O. J. shunyam = gol. conştiinţa stării de dhyana. fără conştiinţa propriului sine. W. Uneori puteţi neglija obiectul. B. prin fuziune totală. În samadhi fiinţa nu este conştientă că practică concentrarea. ci trebuie să vă vizualizaţi şi pe voi practicând dhyana. Trebuie remarcat că dharana (concentrare) se transformă în dhyana (meditaţie) şi dhyana (meditaţie) se transformă în samadhi. R. Acest lucru este important. C. S. Acest lucru nu trebuie să se întâmple. adică conştiinţa faptului că practicaţi concentrarea neîntreruptă. L. Acesta poate fi subtil sau grosier. N. în timp ce în samadhi ea devine una cu artha. artha = obiectul dhyana-ei. P. H. şi 2. V. nirbhasam = a apare. F. nu trebuie să vizualizaţi numai acel obiect. matra = numai. Y CAP III SUTRA 3 Tadevarthamatranirbhasam svarupashunyamiva samadhih Tadeva = aceeaşi. În dharana (concentrare) conştiinţa este intermitentă. nu vă daţi seama de asta.ei. . Index termeni folosiţi A. dhyana (meditaţie) include două lucruri: 1.

V.Uneori se spune că în starea de concentrare profundă obiectul dispare. De fapt. Apoi. mintea sau conştiinţa nu este anihilată. concentrarea merge bine un timp. simbolul lui AUM (numit artha) va fi prezent în samadhi. O. Deoarece nu există decât conştiinţa obiectului. Acesta este primul stadiu al lui samadhi . I. N. ea pare numai temporar a fi non-existenţă. B. T. tot ceea ce rămâne este obiectul şi doi. începeţi cu dharana şi imediat intraţi în dhyana. W. D. S. Obiectul meditaţiei devine din ce în ce mai clar. numai el rămâne. deoarece nu sunteţi conşienţi de voi înşivă în tot acest proces de concentrare. P. nu există conştiinţa acestui proces sau al sinelui. nu mai există nici măcar conştiinţa că practicaţi concentrare. H. dar ea nu este goală. nu rămâneţi conştient de propria existenţă. Y CAP III SUTRA 4 Trayamekatra samyamah Trayam = cele trei. G. C. mintea pare că nu mai funcţionează. şi apoi intervine o cădere. Acesta este primul stadiu. ci va străluci singur în câmpul conştiinţei. samyamah = samyama. dar această sutra ne spune că obiectul nu dispare. vă amintiţi obiectul. În al doilea stadiu există mai mult dhyana şi din ce în ce mai puţine "căderi". mai este un punct important. Deci. F. Astfel. R. E. imaginea sa devine din ce în ce mai vie pe măsură ce pătrundeţi mai profund în stadiile lui samadhi. M. L. ekatra = împreună. samadhi are două caracteristici: unu. la început aceasta este întreruptă din când în când. K. J. Pe măsură ce studentul progresează pe calea concentrării. din contră. În al treilea stadiu. pentru a sublinia acest lucru s-a folosit cuvântul "iva". El nu va dispare. . Index termeni folosiţi A. DHYANA şi SAMADHI) constituie SAMYAMA. Astfel. apoi deodată totul devine vid. dar nimic altceva. dacă vă concentraţi asupra lui AUM. Cele trei realizate împreună (DHARANA.

lucrul văzut în interior devine din ce în ce mai clar şi în acelaşi timp conştiinţa personală se pierde. H. Index termeni folosiţi A. M. Samyama începe cu conştiinţa subiectivă şi obiectivă. astfel încât vezi numai lucrul care este în interior. El ne revelează secretul puterilor yoghine. şi când obiectul devine foarte clar. G. C. Aceasta este dhyana (meditaţie). Eşti conştient de obiectul meditaţiei atât în lumea interioară cât şi în lumea exterioară. societăţii sau bunurilor personale. Obiectul meditaţiei trebuie să devină foarte clar şi nu trebuie să existe conştiinţă personală. jayat = prin stăpânirea. Ea conţine două părţi. Obiectul poate aparţine corpului. aceasta este o conştiinţă duală. dar porţile lumii exterioare se închid treptat. W. I. Cele trei împreună se numesc samyama.Samyama este totalitatea celor trei procese descrise mai sus. Deci. R. E. Aplicarea lui samyama asupra diferitelor obiecte sau gânduri va da naştere la puterile psihice numite vibhutis. prajna = conştiinţă cognitivă superioară. se realizează starea de samyama (identificare). Samyama nu poate fi completă până ce nu există fuziune a celor trei procese de concentrare. Y CAP III SUTRA 5 Tajjayatprajnalokah Tat = acesta. Apoi. F. D. Acesta este un subiect foarte important din yoga. J. N. minţii. V. lokah = iluminare. O. nemaiexistând conştiinţa personală pentru moment. dar indiferent de acestea. B. trebuie să existe aceşti doi factori. Aceasta este numită samadhi. Ea dă nştere . S. P. T. Prin stăpânirea ei (SAMYAMA-ei) răsare lumina conştiinţei cognitive superioare (PRAJNA). K. samyama înseamnă stăpânire completă a procesului psihic sau control complet al concentrării mentale. sam înseamnă perfect sau complet. L. Atunci când contemplarea este continuată asupra unui obiect. yama înseamnă control.

apoi din nou conştiinţa revine. K. de existenţa sa. V.de exemplu AUM . ceea ce înseamnă răsăritul luminii conştiinţei cognitive superioare. Acestea sunt stadiile subtile ale conştiinţei numite bhumi. O. De acum încolo cuvântul samyamam (identificare) va fi folosit pentru dharana (concentrare). W. conştiinţa percepe din nou strălucirea obiectului în chidakasha (domeniul Conştiinţei Absolute şi Omniprezente (CHIT)). dhyana (meditaţie) şi samadhi (extaz. dar din nou el clipeşte. în care obiectul meditaţiei străluceşte în forma sa cea mai pură. viniyogah = aplicare.apare sub forma unei umbre. J. În această stare apare manifestarea lui prajna (conştiinţa cognitivă superioară). Atunci când văd un lucru cu ajutorul ochilor. Atunci când el străluceşte deodată înăuntru în toată splendoarea sa. D. După aceasta. dar de data aceasta conştiinţa sinelui este pierdută. C. de conştiinţa sa şi de lucrurile lumii exterioare. vichara (reflectare intuitivă) . Atunci când închid ochii şi încerc să văd acel obiect prin vizualizare. SAMYAMA trebuie practicată gradat în diferitele stări subtile ale conştiinţei. G. B. Dacă se meditează asupra lui AUM . F. acesta se manifestă cel în stadiul de conştiinţă superioară. aceasta este conştiinţa mentală. M. gândire verbală). Cu alte cuvinte. T. P. bhumisu = în stările subtile. ANANDA şi ASMITA. Samyama trebuie practicată asupra diferitelor obiecte. S. aceasta este conştiinţa senzorială. Când acel obiect . I. este conştiinţa profundă. este conştiinţa cognitivă superioară. R. acestea sunt stările de vitarka ("întrebare". anume în stările de VITARKA. Simbolul sau obiectul străluceşte clar. E. H. N.conştiinţei cognitive superioare a obiectului concentrării. VICHARA. L. Index termeni folosiţi A. Y CAP III SUTRA 6 Tasya bhumisu viniyogah Tasya = a acesteia. Acest lucru este numit prajnaloka. identificare totală). Aspirantul poate fi conştient de corpul său.

antarangam = intern. R.ananda (beatitudine) şi asmita (simţul individualităţii). ajungând treptat la fundamentul problemei. M. un sannyasin sau un aspirant yoghin practică samyama asupra unui obiect grosier. N. H. D. ci în toate stadiile sadhana-ei (practica spirituală). L. samyama (identificare) poate fi practicată asupra unui individ sau unui lucru. El întreţine o gândire şi o atenţie continuă. În mod analog. Atunci când apare o nouă idee sau un nou adevăr. C. S. purvebhyah = în legătură cu precedentele. şi mai adânci. el se ţine de acestea. Il abandonează pe primul şi-l ia în consideraţie pe acesta din urmă. Dincolo de nume şi formă. asupra calităţilor lui. Acest proces este numit aplicarea lui samyama (identificare). Să presupunem că un om de ştiinţă abordează o problemă care aparţine lumii simţurilor. Această aplicare a samyama-i (identificare) asupra stadiilor subtile trebuie făcută nu numai în starea de samadhi. el se gândeşte la ea în toate stadiile muncii sale. P. Astfel. el stă faţă în faţă cu adevărul sau realitatea fundamentală. Prin intermediul lui. Acesta i se revelează în starea de cea mai profundă absorbire. şi în cele din urmă asupra principiului fundamental (SINELE sau ATMA). E. Index termeni folosiţi A. V. O. care este dincolo de orice limitare sau maya (iluzie). Y CAP III SUTRA 7 Trayamantarangam purvebhyah Trayam = cele trei împreună. T. B. W. ajungând la adevăruri şi mai fine. I. G. Nu se mai gândeşte la nimic altceva şi în cele din urmă ajunge la un fapt fundamental care i se revelează în cel de-al treilea stadiu. Această aplicare este un proces foarte dificil. . Acest proces este un fel de samyamam (identificare). K. În cele din urmă el ajunge la esenţă. J. el ajunge să cunoască adevărul care se ascunde în spatele acelei probleme. Aceasta este aplicarea lui samyama (identificare) asupra stadiilor subtile şi grosiere. F. El continuă să contemple acel adevăr şi după un timp ajunge să descopere un adevăr încă şi mai profund.

S. organelor de simţ şi prana-ei (totalitatea forţelor vitale subtile ale naturii). asana (poziţie. H. este yama (cod social şi moral). J. dhyana (meditaţie) şi samadhi (extaz identificator) împreună constituie disciplinele interne (ele operează cu energiile intime. Antaranga înseamnă intern. introvertit. T. asana (poziţie. E. G. K. bahiranga = extern. Ele n-au nimic de-a face cu straturile profunde ale conştiinţei. F. dhyana (meditaţie) şi samadhi (extaz. Toate cele cinci părţi până la pratyahara (retragerea simţurilor) aparţin obiceiurilor voastre personale. DHYANA. introvertit). W. manierelor. nirbijasya = lui nirbeeja samadhi. caracterului. când vă uitaţi afară. PRATYAHARA). Trinitatea care constă din dharana (concentrare). în această sutra se spune că dharana concentrare). V. ele aparţin lumii exterioare. minţii. SAMADHI) sunt interne în relaţie cu precedentele (YAMA. interioare. M. Primele cinci părţi aparţin lui buddhi (intelect.Cele trei împreună (DHARANA. D. Ele aparţin lui annamaya kosha (corpul fizic). Intern înseamnă mai subtil sau mai fin. ci vă uitaţi înăuntru. postură) şi pranayama (controlul suflului). B. adică yama (cod social şi moral). R. . ale fiinţei). ASANA. Y CAP III SUTRA 8 Tadapi bahirangam nirbijasya Tadapi = iar acestea. C. prin urmare. Ele aparţin lumii exterioare (lucrează preponderent cu energii exterioare). prin urmare sunt numite Părţile externe sau exterioare . este antaranga (intern. L.bahiranga. Index termeni folosiţi A. inteligenţă). obiceiurilor. niyama (cod persona). identificare totală) este internă în comparaţie cu primele cinci părţi ale sistemului yoga. N. postură). P. PRANAYAMA. NIYAMA. O. Atunci când nu sunteţi pe prag. I. pranayama (controlul suflului) şi pratyahara (retragerea simţurilor). niyama (cod social). Când staţi pe pragul unei uşi sunteţi conştienţi atât de interior cât şi de exterior. pranamaya kosha (corpul vital) şi manomaya kosha (corpul mental). Aceasta este pratyahara (retragerea simţurilor).

dhyana (meditaţie) şi samadhi. niyama (cod personal). ci numai pură conştiinţă. F.d. pranayama (ritmarea suflului) şi pratyahara (retragerea simţurilor) sunt externe lui dharana (concentrare). care nu este stadiul final. Index termeni folosiţi A.Iar acestea (cele trei stadii sau trinitatea (SAMYAMA)) sunt la rândul lor externe lui NIRBIJA SAMADHI. Samyama (identificare) aparţine lui sabija samadhi. H. cum ar fi naşterile anterioare. chiar dacă noi obţinem puteri supranaturale prin samyama (identificare). L. M. Cel mai înalt stadiu. Samyama (identificare) poate fi practicată asupra unui obiect care există în propriul corp sau care este în lumea exterioară. acesta poate fi grosier sau subtil sau poate fi o parte a corpului vostru. Y CAP III SUTRA 9 Vyutthananirodhasamskarayorabhibhavapradurbhavau nirodhaksana chittanvayo nirodha parinamah . şi anume nirbija samadhi. B. sau naşterile viitoare. Acestea din urmă la rândul lor sunt externe lui nirbija samadhi. În nirbija samadhi nu există pratyaya (conţinul al minţii). Nirbija samadhi este cea mai interioară sau mai fină stare. D. adică nirbija samadhi. I. deci cele patru stadii ale lui samprajnata trebuie considerate ca fiind externe lui nirbija samadhi. nici obiect nici sămânţă. S. N. Facultăţile psihice pe care le dobândim prin samyama (identificare) aparţin lui sabija samadhi. dar trebuie subliniat că orice fel de samyama (identificare) este externă lui nirbija samadhi. dhyana (meditaţie) şi samadhi (extaz ) sunt externe în comparaţie cu nirbija samadhi. ci trebuie să încerce să ajungă la cel mai înalt nivel. J. ci şi asupra obiectelor trecute. primele cinci părţi. este cu totul diferit. Samyama (identificare) poate fi practicată nu numai asupra unui obiect prezent. asana (poziţie. G. acestea nu constituie cel mai înalt stadiu. scopul pentru care se menţionează că sabija samadhi este externă lui nirbija samadhi este că. C. V. O. deci chiar dharana (concentrare). P.a. T. W. Prin urmare.m. R. aspirantul spiritual nu trebuie să se mulţumească cu sabija samadhi. şi anume yama (cod social şi moral). E. cum ar fi vârful nasului sau al limbii ş. K. postură). Astfel.

de exemplu asupra lui AUM. ekagrata parinama urmează după aceasta. cu excepţia lui AUM. Când practicaţi samyama (identificare). existând continuitate. samskarayoh = a celor două întipăriri. În acea stare. mintea suferă transformări în trei stadii. Sutra prezentă descrie transformarea sub forma suprimării. abhibhava = suprimare. chitta = mintea. Toate distracţiile sunt înlăturate. Aceasta este ordinea. pradurbhavau = emergenţă. anavayah = pătrundere. al doilea ekagrata (concentrarea întregii noastre atenţii asupra unui singur focar) şi al treilea nirodha (blocare). mintea suferă o transformare numită ekagrata parinama. şi nirodha parinama este ultima. parinamah = transformare. infiltrare. laptele bătut este o parinama a laptelui. Nirodha este suprimarea obiectului meditaţiei. Totul este suprimat. Iată care este procesul: Când aţi început practica lui samyama (identificare). Parinama este schimbare. În această sutra se explică starea fundamentală a transformării mentale implicată în practica yoga. Acesta este un subiect foarte interesant. Este la fel cum flacăra unei lămpi de ulei este continuă. încercaţi să fiţi conştienţi de el şi de nimic altceva. conştiinţa voastră a suferit o transformare bine definită. mintea suferă aceste trei feluri de transformări după ce a atins samadhi. şi că această schimbare are loc pe tărâmul conştiinţei. nirodha = a opri. Intreaga gamă a acestor transformări este clasificată în trei. În acest proces.Vyutthana = a ieşi la iveală (renaşterea conştiinţei precedente). nirodhaksana = moment de suprimare. Ele sunt numite transformări sub forma liniştii şi transformări sub forma concentrării. nirodha = suprimare. De exemplu. moment care apare în spaţiul dintre manifestările succesive ale acestui obiect. Mai există încă două forme. Astfel. un AUM este urmat de altul. În samadhi. NIRODHA PARINAMA este acea stare de vid a minţii (CHITTA) care apare în momentul suprimării sau anihilării obiectului meditaţiei. chiar şi gândul la guru (învăţător spiritual). dar în sutra ea este schimbată. sau chiar şi în sadhana (practica spirituală) preliminară. Primul stadiu este samadhi. la Dumnezeu sau orice altă idee. luând forma unui flux continuu în mintea voastră. Acestea au loc în puncte diferite şi sunt de grade diferite. Trebuie subliniat că samadhi parinama este primul. starea de linişte. Atunci când atingeţi samadhi trebuie să ştiţi că. . mintea suferă transformări. care sunt descrise în următoarele două sutras. Acest lucru se numeşte samadhi parinama şi voi atingeţi deci. Apoi AUM devine clar.

şi nu nirodha. În samadhi parinama încercaţi să puneţi o bază solidă pratya-ei şi să eliminaţi celelalte gânduri. El trebuie îndepărtat. Apoi are loc suprimarea ei şi AUM apare. urmat de o nouă apariţie a lui pratyaya. Transformarea care constă în suprimarea voluntară este ultima transformare a minţii. Astfel. adolescenţa. Laya (fuziune. în timpul meditaţiei. Vyutthana (ivirea) şi nirodha (blocarea) sunt cele două tipuri de activităţi ale conştiinţei. va trebui să vă concentraţi asupra perioadei de suprimare survenite şi să încercaţi să-l îndepărtaţi pe AUM din minte. dar acea pratyaya trebuie de asemenea suprimată. Corpul fizic suferă de asemenea transformări. Nirodha este suprimare voluntară. Din nou apare şi din nou trebuie îndepărtat. poate. Aceste două feluri de samskaras (tendinţe mentale) dinamice sunt întipăririle conştiinţei responsabile de stadiile de suprimare şi manifestare. contopire. şi apoi îndepărtând-o. după ce primul cui este îndepărtat. de la dharana (concentrare) la samadhi. din timp în timp există nirodha parinama între manifestările a două pratyayas succesive. un simbol sau o idee. pratyaya factorilor care deranjează este suprimată. Aspirantul trebuie să ştie cum să îndepărteze complet pratyaya (conţinutul minţii). perioada de suprimare se va mări şi pratyaya (conţinututl minţii) va dispare în cele din urmă. Metoda aceasta este o metodă specială de yoga. Mintea suferă transformări similare. se îndepătează şi cel de-al doilea. şi odată cu ele pratyaya (conţinutul minţii) vine şi pleacă. acea perioadă de suprimare este numită nirodha. După aceasta. nirodha parinama este îndepărtarea pratyaya-ei pe care. numite samadhi parinama. Astfel. care trebuie înţeleasă corect. în care totul dispare. În samadhi parinama. care este numai renaşterea conştiinţei precedente. de exemplu. aceasta nu este nirodha (blocare). aceasta este laya. Atunci va fi vid absolut. ekagrata parinama şi nirodha parinama. am folosit-o ani de zile. deoarece în momentul când încercaţi să vă goliţi conştiinţa. în loc să vă concentraţi asupra lui AUM. Yoga încearcă să provoace o transformare în conştiinţă introducând o pratyaya oarecare. Aceasta este o parinama. aceste două stări de suprimare şi expresie vin şi pleacă. chiar şi atunci când există numai o singură pratyaya în conştiinţă. AUM va apare din nou. copilăria. ci este vyutthana. Odată cu practica. să realizaţi shunya (starea de vid). Apare atunci un vid complet. În ekagrata parinama încercaţi să continuaţi acea pratyaya . deodată apare o idee (parazită). Astfel. dizolvare) este diferită de nirodha. care se deosebeşte de laya. prin intermediul celor trei transformări sau stadii. Yoga încearcă să scoată mai întâi un cui cu ajutorul altui cui şi apoi. Nu trebuie să existe nici o neînţelegere în legătură cu această nirodha. Uneori. bătrâneţea şi moartea. Ea este involuntară. Apoi vine o perioadă în care mintea suferă o nouă transformare în ekagrata parinama. Aceasta este perioada lui nirodha parinama. Este foarte dificil să îndepărtaţi pratyaya din minte. apare un vid momentan.Dacă continuaţi.

apoi apare din nou o întrerupere. Stadiul final al transformării minţii devine liniştit şi puternic prin practică repetată. deoarece nu mai există distracţii acum. F. O. În viitor va trebui să schimbaţi întregul şablon. apoi vine laptele bătut. vahita = flux. R. în care nu mai există nici o întipărire. Acest lucru se va întâmpla numai după ce există conştiinţă continuă. C. Deodată. fără formă. conştiinţa trece în planul următor al concentrării focalizate. G. ekagrata parinama şi nirodha parinama trebuie să urmeze una alteia. prashanta = liniştit. samskarat = prin întimpăriri repetate. transcendeţi domeniul lui sabija samadhi şi realizaţi nirbija samadhi. în mod analog samadhi parinama. vor intra de două ori în întuneric. Y CAP III SUTRA 10 Tasya prashantavahita samskarat Tasya = prin aceasta. Odată ce pratyaya . N. I. J. S. iar aceia care urmează calea nirakara. veţi intra în laya sau întuneric. D. apoi untul. uneori întipărirea dispare. P. L. În nirodha parinama încercaţi să diminuaţi pratyaya pe care aţi folosit-o şi încercaţi să realizaţi shunyata (starea de vid). M. Dacă această nirodha (blocare) este practicată înainte de ekagrata (concentrarea întregii noastre atenţii asupra unui singur focar) sau de samadhi. V. W. T. H. Index termeni folosiţi A. Fluxul lui NIRODHA PARINAMA devine continuu şi liniştit prin întipăriri (SAMSKARAS) sau exersări repetate. Când conştiinţa devine continuă şi între două întipăriri apare deodată un vid. shunya.(conţinut al minţii). B. În timp ce practicaţi meditaţia profundă. mintea este liniştită. şi această dispariţie este numită nirodha. fiind prin urmare numită nirodha. E. această stare de suprimare nu trebuie niciodată încercată de un aspirant înainte ca el să stăpânească ekagrata parinama. În acest fel. La fel cum laptele este întâi. K. Deci. Acesta este un punct crucial. Atunci acea stare nu este întreruptă de apariţia unei pratyaya (conţinut al minţii). acesta este numit nirodha.

B.devine continuă. trebuie să încercaţi s-o întrerupeţi. atunci vine samadhi. discontinuă şi difuză. Astfel. Y CAP III SUTRA 11 Sarvarthataikagratayoh ksayodayau chittasya samadhiparinamah Sarvarthata = atenţie multilaterală. care are loc în trei stadii este la rândul ei împărţită în multe substadii. samadhi = linişte. I. E. F. dar nu vom intra aici în detalii. D. distracţia dispare şi fixitatea apare. devine din ce în ce mai clară şi deodată apare o nouă întrerupere. ekagratayoh = fixitate. W. M. fără nici o altă intervenţie. întipărirea reapare. SAMADHI PARINAMA este dispariţia şi apariţia consecutivă a distracţiei (SARVARTHATA) şi fixităţii (EKAGRATA) minţii (CHITTA) Samadhi parinama este o stare în care concentrarea şi distracţia minţii apare şi dispare. Aceasta este o stare superioară. O. o întrerupere. dar va apare din nou. Chiar şi creierul este schimbat. P. Atunci pratyaya simbolului. Aceasta este tot nirodha. Se încearcă realizarea unei transformări în minte. deci stricaţi ceea ce tocmai aţi realizat. kshayodayau = dispariţie şi apariţie. T. cum ar fi AUM. o transformare a conştiinţei. Index termeni folosiţi A. brusc. Atunci când aţi ajuns la stadiul în care nirodha predomină iar vyutthana ("manifestarea") se diminuează. Prin urmare. V. . chittasya = a minţii. yoga este numită vyoga. J. şi acea transformare este realizată în trei stadii. Din nou trebuie s-o întrerupeţi. parinamah = transformare. Acesta nu este un cerc imaginar. C. G. Acest proces este simultan. R. În momentul când reapare. apărând deodată după câteva luni de practică. ea este o stare a minţii. întipărirea se sesizează continuu. N. S. L. Ea va dispare. Această transformare specială a minţii. H. ci este o schimbare veritabilă în structura moleculară a minţii. După aceasta. K. trebuie să aşteptaţi un timp până ce apare suprimarea voluntară.

uditau = manifestat. dar intervalul dintre acestea este atât de scurt încât este dificil pentru un aspirant obişnuit să-l conştientizeze. tulya = egal. T. I. este starea minţii numită EKAGRATA PARINAMA. E. pratyayau = conţinut al minţii. R. O. Efortul de a stabiliza o singură întipărire. Acesta este primul stadiu al transformării care are loc în conştiinţă. Deodată un gând vine şi deranjează întipărirea. ş. AUM suprimă toate distracţiile celelalte (vikshepa). G. Index termeni folosiţi A. Atunci suprimaţi distracţia şi AUM reapare. de exemplu AUM. dar stratul actual încearcă să suprime distracţia. Din nou. J. Intipăririle. F. L. AUM şi distraţia apar şi reapar simultan. H. N. apoi simultan distracţia apare şi ea. M. K. apar şi dispar alternativ. S. B. parinamah = transformare. Este exact ceea ce faceţi în practica zilnică. V. ca o explozie. D. Apoi aduceţi din nou întipărirea în minte şi suprimaţi distracţia. de exemplu AUM. Atunci când staţi jos. Atunci când obiectele (PRATYAYA) care dispar şi apar consecutiv sunt similare sau identice. chittasya = al minţii.În această stare specială apare întipărirea. P. Stratul anterior de samskaras (tendinţe mentale) încearcă să suprime concentrarea. Y CAP III SUTRA 12 Tatah parinamah punah shantoditau tulyapratyayau chittasyaikagrata Tatah = atunci. W. Astfel. ekagrata = fixitate. încercaţi să practicaţi ekagrata (concentrarea totală) asupra unei întipăriri particulare.m. Această stare este numită samadhi parinama. C.d. un nou gând apare.a. . În ekagrata parinama aceaşi întipărire apare şi dispare din timp în timp. punah = din nou. shanta = liniştit. Distracţia revine şi este suprimată din nou. Calitatea întipăririlor care diminuează şi a acelora care apar trebuie să fie aceeaşi. îndepărtând întipărirea.

Index termeni folosiţi A. Mintea este ferm fixată în concentrare. dar în celelelate stări. L. T. dharma = calitate. Aici este mişcarea lui pratyaya (conţinut al minţii). G. datorită lui samyama. K. parinamah = transformare. proprietăţi) (DHARMA). şi ar fi o eroare din partea noastră să credem că este numai o singură stare. Transformările sau schimbările din elemente sau organe de simţ trebuie înţelese ca fiind analoage cu transformările explicate în sutras-urile precedente. În samadhi mintea este complet suprimată. sub forma lui samadhi. El este numit ekagrata parinama al minţii. Acest proces continuă un timp. S. şi în acest caz noi percepem diferenţele dintre cele două stări. şi acesta este motivul pentru care în scripturi se spune că mintea se mişcă de la un obiect la altul. P. Aşa cum mintea suferă întreita schimbare sau transformare. ea există totuşi.Atunci când vedem un film pe un ecran. caracterul (LAKSHANA) şi condiţia (AVASTHA). laksana = caracteristic. pentru noi există continuitate. şi apoi tot ea reapare. O. Analog este şi în cazul lui ekagrata parinama. B. proprietate. Prin asta sunt explicate şi cele trei PARINAMAS suferite în timpul meditaţiei de către elemente (BHUTAS) şi organele de simţ (INDRYAS). avastha = condiţie. C. Apariţia şi dispariţia întipăririi poate fi atât de rapidă încât ea scapă atenţiei noastre. şi anume: natura (structură. I. dar în mod obişnuit mintea noastră sare de la un obiect la altul. H. J. chiar dacă este focalizată. E. N. vyakhyatah = sunt explicate. V. încontinuu. Cu toate că diferenţa dintre cele două stadii este dificil de perceput. noi nu putem vedea fiecare imagine separat. ea continuă să se mişte. R. Y CAP III SUTRA 13 Etena bhutendriyesu dharmalaksanavasthaparinama vyakhyatah Etena = prin asta. o pratyaya apare. W. D. bhuta = element. M. indriyesu = în organele simţurilor. F. şi noi avem impresia că există un flux continuu al acelei pratyaya (conţinut al minţii). ekagrata (focalizare) şi .

d.a. în toate cele trei stadii ea trece prin dharma. de exemplu. numite dharma. Odată cu creşterea corpului au loc anumite schimbări. care este o calitate a aerului ş. pământ. prin samyama. urechile percep sunetul. Lakshana parinama . o transformare similară are loc în percepţia simţurilor şi în organele de simţ. Prima transformare este în samadhi. Exact în aceeaşi manieră au loc şi transformările din organele de simţ şi din elemente. au loc transformări în corp şi în obiectele percepţiei. Apoi. dar simţurile nu lucreză independent. astfel ca să înţelegeţi cum. apă. chitta suferă o anumită schimbare în ceea ce priveşte natura sa. Avastha parinama . lakshana şi avastha. lakshana (caracteristic) şi avastha (condiţie. la fel elementele şi organele de simţ suferă trei tipuri de schimbări. Astfel. proprietate). Analizând aceste concepte în profunzime. lakshana şi avastha parinama. Atunci când chitta suferă cele trei tipuri de transformări. Pe măsură ce îmbătrâniţi au loc schimbări în corp şi în organe. Există cinci elemente. altfel acestea n-au cui trimite impulsurile respective. Semnificaţia acestei sutra este că atunci când mintea suferă o transformare. va suferi o a treia transformare în proprietăţi. stare). caracter şi condiţie. organele de simţ şi cele cinci elemente suferă de asemenea în urma acestor schimbări. Aceste transformări sunt după cum urmează: 1. Ele trebuie conectate cu mintea sau chitta. 3. Elementele şi indriyas-urile (organele de simţ) suferă treptat schimbările numite dharma (calitate. ekagrata şi nirodha.chitta este transformată din punctul de vedere al caracteristicilor ei. Percepţia este dharma celor cinci simţuri.chitta este transformată din punctul de vedere al proprietăţii sau structurii (dharma) ei.m. Ea este un fel de dovadă. mintea suferă transformări şi corespunzător acestor transformări ale lui chitta (minte). În ekagrata.nirodha (blocare). când chitta trece prin nirodha parinama. 2. care este o calitate a eterului. chitta va suferi altă schimbare în structură sau proprietate. foc. Dharma parinama . Atunci când încercaţi să eliminaţi distracţiile minţii în timpul practicii lui samyama.. yoghinul este capabil să facă multe feluri de miracole. lakshana . aer şi eter. schimbări ce au loc în timpul lui samadhi. pielea percepe pipăitul. conştiinţa individuală). şi zece organe de simţ. şi această dharma este modificată odată cu transformările lui chitta (minte.chitta este transformată din punctul de vedere al condiţiei sale. Scopul acestei sutra este de a dovedi că în decursul timpului. prin concentrare dharma. în caracter şi condiţie. Organele cognitive sunt legate de bhuta (element) corespondentă. cinci din ele fiind cognitive şi cinci fiind motorii.

dar care de fapt se schimbă în fiecare moment. W. îmi sunt atribuite numai pentru că în mine există un principiu care nu este afectat de schimbare. Acest principiu este numit "dharmi". Buddhiştii nu cred în ideea de dharmi. H. care este comun tuturor acestor schimbări. N. G. fie latente (adică nerealizate sau nemanifestate încă). nu numai pe durata acestei naşteri. E. D. I. dar eu-l sau sinele rămâne neschimbat. dharma = proprietăţile. este un fapt comun ca dincolo de toate schimbările să existe un factor care să fie dincolo de orice schimbare. Ei spun că orice suferă o anumită schimbare în decursul vieţii. L. F. trebuie să existe ceva care rămâne neschimbat. T. Buddhiştii nu cred în nici un lucru permanent. DHARMI este substratul comun în toate proprietăţile sau structurile (DHARMA). K. P. C. Y CAP III SUTRA 14 Shantoditavyapadeshyadharmanupati dharmi Shanta = liniştit. totul pe lume se schimbă în fiecare moment. Index termeni folosiţi A. fie active (prezente). aparţinând simţurilor şi elementelor. pot fi transformate. B. dharmi = substratum-ul proprietăţilor. În mod similar. dar filosofia Yoga . fie nemanifestate (realizabile sau care urmează să fie manifestate în viitor). latent. J. Corpul se schimbă odată cu vârsta. udita = manifestat. avyapadesha = nemanifestat. Stările mele schimbătoare. S. În filosofia yoga. ca o flacără care arde continuu. ci de-a lungul întregului şir de naşteri. Acest lucru se va clarifica în discuţia puterilor psihice. anupati = comun. O.şi avastha. caracteristicile şi stările lui chitta (minte). Acesta nu este corpul sau mintea ori constiinţa sau întipăririle (samskaras). bhutas (elemente) şi indriyas (organe de simţ). deoarece toate acestea se schimbă cu timpul. de la copilărie până la bătrâneţe. V. M. R. În timp ce au loc transformări în proprietăţile.

K. se spune în această sutra că dharmi este substratum-ul tuturor schimbărilor. W. R. N. G. K. E. L. R. G. I. D. Diferenţa în procesul de succesiune (KRAMA) este cauza transformării (PARINAMA). simţurilor şi ale elementelor. P. L. ekagrata şi nirodha. o anumită chitta va suferi transformări într-un mod anume. B. T. F. chitta va suferi această stare de transformare. dar acest lucru poate lua mai multe naşteri. S. hetuh = cauză. N. E. în decursul timpului. F. S. un proces numit involuţie. D. În acelaşi fel. de exemplu. anyatve = pentru diferenţă. T. un bulgăre de lut poate fi transformat într-o oală. H. M. O. M. J. Această diferenţă în ordinea evenimentelor dă naştere la diferite transformări ale lui chitta. I. trecute şi prezente sau chiar viitoare. Intreaga structură a lui chitta trebuie să sufere o schimbare. W. C. anyatvam = diferenţă. Index termeni folosiţi A. sutra spune că schimbarea care are loc în structura minţii este acolo deoarece ea trebuie să fie acolo. B. Index termeni folosiţi A. Y . H. C. conform cu legile fundamentale ale naturii sale. J. chiar şi atunci. Prin urmare. V. Chiar dacă nu practicaţi nici o sadhana (practică spirituală). Y CAP III SUTRA 15 Kramanyatvam parinamanyatve hetuh Krama = ordine. Există o diferenţă în succesiunea evenimentelor diferitelor lucruri. P. O. parinamah = transformare. Deoarece în structura lui chitta este implicat întregul proces de samadhi. el va fi distrus şi va deveni din nou un bulgăre de lut.are nevoie de ideea de dharmi pentru a putea explica posibilitatea miracolelor. V.

deci. Acest lucru este numit samyama asupra celor trei transformări. O. Samadhi. K. traya = trei. Aceste trei samyamas elimină distracţiile minţii. încet apare conştiinţa stării. samyama asupra lui nirodha înseamnă a deveni conştient de aceasta. Index termeni folosiţi A. S. I. G. F. EKAGRATA PARINAMA şi NIRODHA PARINAMA) se dobândeşte cunoaşterea trecutului şi viitorului. odată cu îndepărtarea distracţiilor. L. J. N. H. la fel. M. E. anagatah = viitor. Apoi practicaţi samyama asupra conştiinţei fixităţii. Y CAP III SUTRA 17 Shabdarthapratyayanamitaretaradhyasat sankarastatpravibhagasamyamat sarvabhutarutajnanam . A realiza samyama asupra acestor trei înseamnă a realiza samyama mai întâi asupra lui samadhi. încet.CAP III SUTRA 16 Parinamatrayasamyamadatitanagatajnanam Parinama = transformare. ekagrata (focalizare) şi nirodha (blocare) sunt cele trei transformări. D. R. Realizând SAMYAMA asupra celor trei transformări (SAMADHI PARINAMA. încet. trebuie să deveniţi conştient de această îndepărtare. Atunci chitta devine atât de fină încât ea transcende barierele timpului şi poate cunoaşte întâmplările trecutului şi viitorului. Incet. B. W. apoi asupra lui ekagrata şi în cele din urmă asupra lui nirodha. V. T. samyamat = prin samyama. atita = trecut. Aceasta înseamnă că realizaţi samyama sub forma conştiinţei distracţiilor şi le eliminaţi. jnanam = cunoaştere. P. C.

de exemplu. se dobândeşte cunoaştera telepatică a limbajului tuturor fiinţelor precum şi a înţelesurilor ascunse. pe care oamenii nu le aplică. B. C. T. prin urmare suprapunerea dintre cuvânt. Cuvântul (SHABDA). Fiecare obiect din lume are trei constituiente sau vibhaga. şi când faceţi samyama asupra celor trei. D. R. Diferiţi oameni au diferite experienţe mentale cu obiectul "vacă". pravibhaga = separat. pratyayanam = conţinut mental. obiectul "vacă" şi pratyaya "vacă". În mod analog. putem înţelege limbajul animalelor. F. cum ar fi cuvântul "vacă". E. Realizând SAMYAMA asupra lor.Shabda = cuvânt. P. obiectul (ARTHA) şi cunoaşterea sau conţinutul mental (JNANA) sau (PRATYAYA) sunt confundate datorită suprapunerii lor în minte. G. V. luate separat. I. O. N. Aceasta este diferenţa în pratyaya. De exemplu un hindus va spune că acesta trebuie protejat. în diferite limbi există diferite cuvinte pentru obiectul "vacă". şi anume sunetul sau cuvântul. obiect şi pratyaya este îndepărtată. Trebuie să fiţi capabil să faceţi samyama asupra vibraţiilor sunetului separat. W. L. forma şi ideea. H. asupra formei separat şi de asemenea asupra ideii separat. Acestea sunt secretele yoghine. Dacă facem samyama asupra lor separat. există diferenţe între cuvinte. itaretaradhyasat = din cauza suprapunerii mentale. ruta = limbaj. Atunci când faceţi diferenţa între forma "vacă" numele "vacă" şi ideea "vacă". sarvabhuta = toate fiinţele vii. Samyama trebuie făcută asupra acestor trei separat. Y CAP III SUTRA 18 . cunoaşterea noastră despre obiecte este confuză din cauza confundării lui shabda (cuvânt). samyamat = prin samyama. J. Index termeni folosiţi A. K. S. în timp ce un muslim va spune că ea trebuie tăiată. M. tat = acesta. artha = obiect. Acest lucru este foarte dificil. Astfel. deoarece sunt foarte dificile. sutra spune că veţi ajunge să cunoaşteţi limbajul vacilor sau a oricăror alte animale sau creaturi. jnanam = cunoaştere. De obicei. sunetul trebuie separat de obiect şi obiectul trebuie separat de idee. sankara = confuzie. artha (obiect) şi pratyaya (conţinutul minţii).

G. Y CAP III SUTRA 19 Pratyayasyo parachittajnanam Pratyayasya = a conţinutului minţii. T. jnanam = cunoaştere.memoria şi vasana. O. Prin percepţia directă a întipăririlor subconştiente (SAMSKARAS) (realizată prin SAMYAMA asupra lor). yoghinul poate avea acces la cunoaşterea naşterilor trecute. saksatkaranat = prin percepţie directă. Când sunt în memorie. J. Făcând samyama asupra întipăririlor care pot fi văzute în timpul stărilor profunde de conştiinţă. Practicând samyama asupra acestor trei samskaras. când sunt în inconştient. se dobândeşte cunoaşterea existenţelor sau naşterilor (JATI) anterioare. . Memoria este subconştientă şi vasana este inconştientă. N. H. purva = anterior. M. D. Realizând SAMYAMA asupra PRATYAYAS-urilor. ele nu sunt în mod necesar aranjate. P. R. se dobândeşte cunoaşterea (JNANA). L.karma activă). W. I. C. chitta = minte. jnanam = cunoaştere. cât şi inconştientul.Samskarasaksatkaranat purvajati jnanam Samskara = întipărire. samskaras-urile sunt aşezate într-o ordine anumită. Samskaras-urile (întipăririle mentale) care dau naştere la fructe sau la efecte sunt stocate sub forma prarabdha (soartă. ca un sunet înregistrat pe un disc de gramofon. K. S. jati = naştere. E. se poate sonda atât subconştientul. B. F. Index termeni folosiţi A. Samskaras-urile sunt de două tipuri . para = altul. V.

G.Contactul clarvăzător dintre doi indivizi poate avea loc numai atunci când percepţia obiectivă a personalităţii este clar dobândită în toate cele trei stadii. Dar prin aceasta nu se dobândeşte şi cunoaşterea conţinutului mental sau a altor factori mentali care aparţin imaginii mentale. Index termeni folosiţi A. mânie. R. raga (plăcerea). avisayibhutatvat = pentru că nu acesta a fost subiectul samyama-ei. Pratyaya poate fi înţeleasă prin dhyana (meditaţie). ne putem da seama ce vrittis-uri (modificări mentale) se nasc în acea minte: ură. iar în al doilea stadiu există posibilitatea citirii amănunţite a gândurilor. sau prin studiul viselor sau prin observarea comportamentului. V. repulsia) etc. pasiune. De exemplu. deoarece ea are o natură generală. cha = şi. M. Dacă sunteţi conştienţi de o imagine anumită sau o pratyaya (conţinut al minţii) care domină în mintea altuia. există două stadii. I. dobândită prin samyama. puteţi cunoaşte factori cum ar fi lăcomia. dar gândurile pot fi citite numai în general. cunoaştem gândurile acelei persoane numai în general . P. H. atunci puteţi cunoaşte acea minte.numai natura gândurilor poate fi cunoscută. F. salambanam = cu suport. iubire. Acest lucru este realizat prin înţelegerea pratyaya-ei (conţinutul minţii). anxietate etc. În primul stadiu se pot citi gândurile în general. K. O. Aveţi nevoie de o dublă capacitate. tat = aceasta. C. Atunci când realizăm samyama asupra minţii unei persoane. D. T. tasya = a lui. pentru că nu acesta a fost subiectul SAMYAMA-ei. nu include imaginea mentală a acelei minţi. şi nu prin intermediul fizionomiei. J. W. dwesha (neplăcerea. N. B. Acestea sunt tot atâtea metode de a înţelege minţile altor oameni. deci pratyaya are o natură generală. S.de exemplu. E. L. Y CAP III SUTRA 20 Na cha tat samalbanam tasyavisayibhutatvat Na = nu. . Nu puteţi cunoaşte un gând anumit din acea minte . teamă. Cunoaşterea minţii altora. Conţinutul acelei minţi nu este obiectul samyama-ei.

F. nemaiexistând contact între ochi şi lumină. stambhe = în suspensie. B. Realizând SAMYAMA asupra formei corpului şi suspendând receptivitatea faţă de formă. antardhanam = a fi invizibil. D. puteţi cunoaşte natura generală a minţii sale. grahya = receptiv. P. În al doilea stadiu. Va trebui să-i daţi câteva simboluri şi să-i cereţi să lucreze cu ele. O. samyamat = prin samyama. rupa = formă. Acest lucru creează un fel de legătură între mintea lui şi mintea voastră. puterea de a recepţiona forma se opreşte brusc şi nu mai există contact între ochii observatorilor şi corpul yoghinului. L. chaksuh = ochi.Deci. V. G. Index termeni folosiţi A. yoghinul practică samyama asupra propriului corp în faţa unei oglinzi. J. În yoga există cinci tanmatras. orice gând sau reacţie. Apoi. prakasha = lumină. trebuie să-i induceţi nişte sugestii negative şi să-i înţelegeţi reacţia la acestea. Un obiect este vizibil atunci când razele de lumină reflectate de suprafaţa sa intră în ochii unui observator. când o formă se dizolvă în faţa ochilor cuiva. atunci fiinţa devine invizibilă. Y CAP III SUTRA 21 Kayarupasamyamat chaksuhprakashasamprayogeantardhanam tadgrahyashaktistambhe Kaya = corp. sau forme subtile ale elementelor. C. Practica ei este înspăimântătoare. Dacă această lumină este oprită prin puterea samyama-ei. R. Aceasta este o binecunoscută siddhi sau putere psihică. poate fi văzută direct prin samyama. H. tat = acesta. El devine astfel invizibil. Atunci. după ce aţi reuşit să realizaţi samyama asupra reacţiilor ei. S. I. suspendare. T. Obiectul samyama-ei yoghinului este rupa tanmatra. pentru a înţelege mintea altei persoane. M. în aşa fel încât tot ceea ce se petrece în mintea lui. K. La început. trebuie să începeţi cu gânduri particulare care există în mintea sa. Atunci când yoghinul face samyama asupra propriului corp. yoghinul poate deveni invizibil. E. apoi apare suspendarea . este la fel de înspăimântător ca şi moartea. W. shakti = putere. asamprayoga = absenţa contactului. N.

şi apoi. S. Y CAP III SUTRA 22 Etena shabdadyantardhanam uktam Etena = prin aceasta. shabdadi = sunet şi altele. antardhanam = dispariţie. P. K. el devine invizibil şi altora. Acest lucru necesită meditaţie asupra formei fizice aşa cum este văzută într-o oglindă. D. S. E. uktam = spus. yoghinul poate opri alte senzaţii şi poate controla fenomenele care sunt legate de acestea. este altceva. C. În această sutra se spune că în acelaşi fel. Index termeni folosiţi A. pe măsură ce practica înaintează. J. K. W. M. Pentru un timp nu există contact între observator şi corpul yoghinului. sau rupa. C. L. aceşti factori sunt făcuţi să dispară. mai întâi corpul fizic devine invizibil însuşi yoghinului. Astfel. R. N. V. M. O. H. I.puterii de a recepţiona forma. I. W. O. B. pipăitului. V. G. gustului etc. P. G.. În mod analog. Practicând samyama asupra propriului corp. F. J. N. R. E. F. Acest lucru se datoreşte faptului că nu există nici o legătură între obiect şi observator. H. L. poate fi înţeleasă dispariţia sunetului subtil şi a altor TANMATRAS. Index termeni folosiţi A. T. B. Y CAP III SUTRA 23 . Nu este ceea ce faceţi în Kriya Yoga. T. vă puteţi face invizibil. adică făcând samyama asupra sunetului. D. Prin ceea ce s-a spus.

M. numită arishta. Realizând SAMYAMA asupra acestor două feluri de KARMA. S. N. acesta se mai poate cunoaşte şi după anumite semne (prevestitoare) (ARISHTA). karma = acţiune. P. karmas-urile pot fi împărţite în trei. J. Y CAP III SUTRA 24 . K. O. nirupakramam = karma adormită (latentă). putem cunoaşte momentul morţii. aparanta = moarte. T. va = sau. aceasta nu are urechea stângă. există două feluri de posibilităţi de a cunoaşte moartea dinainte. Index termeni folosiţi A. tat = acesta. H. cum ar fi incapacitatea de a privi nasul. Ele sunt studiate în Swara Yoga şi în chhaya upadana. B.Sopakramam nirupakramam tatsamyamadaparantajnanamaristebhyo va cha karma Sopakramam = karma activă. E. Karma este făcută de două feluri. samyamat = făcând samyama. faptul că atunci când vă priviţi umbra. D. Mai există de asemenea şi o altă cale de a cunoaşte momentul morţii.d. cha = şi. momentul morţii poate fi cunoscut dinainte. aristebhyam = prin semne (prevestitoare). Au existat multe asemenea cazuri în istorie. Primul tip mai este numit prarabdha. G. Toate acestea sunt numite arishtas. care înseamnă "acea rămasă în depozit". R. Există anumite semne. dar în această sutra ele sunt împărţite în două. L. dispariţia completă a umbrei ş. şi dacă facem samyama asupra karmei. W. Patanjali nu include kriyamana karma pentru că aceasta face parte din categoria nirupakrama karma. Nirupakrama karma este acea karma care este latentă în prezent şi care se va manifesta în viitor.a. Sopakrama înseamnă acea karma care a început să dea fruct. De fapt. Karma este de două tipuri.m. oamenii îşi pot cunoaşte momentul morţii cu şase luni în avans. iar cel de-al doilea tip sancita. PRARABDHA (actuală) şi latentă. Naşterea şi moartea sunt efectele karma-ei. chiar şi oamenii obişnuiţi pot face asta. Acesta este un lucru foarte obişnuit. jnanam = cunoaştere. Realizând samyama asupra acestor două tipuri de karma. activă. Prin cunoaşterea lui arishta. SANCITA. V. F. Deci. C. I. se dobândeşte cunoaşterea momentului morţii.

L.Maitryadisu balani Maitri = simpatie. M. I. D. T. O. H. S. diferite puteri se realizează prin practica lui samyama asupra celor patru tendinţe. adisu = etc. Y CAP III SUTRA 25 Balesu hastibaladini Balesu = prin samyama asupra puterilor. R. anume maitri (simpatie). W. Index termeni folosiţi A. K. hasti = elefant. compasiunii (KARUNA). fericirii (MUDITA) şi indiferenţei (APEKSHANA) se dobândesc şi se amplifică în propria fiinţă aceste puteri. F. adini = etc. puterea corespondentă este dobândită. N. V. Astfel. mudita (fericire) şi apekshana (indiferenţă). P. B. C. compasiunea faţă de mizerie (DUHKA). karuna (compasiune). balani = puteri.. Acestea au fost descrise în primul capitol. anumite puteri sunt dobândite. E. Realizând SAMYAMA asupra simpatiei (MAITRI). Simpatia faţă de fericire (SUKHA). bala = forţă. fericirea sau bucuria faţă de virtute (PUNYA) şi indiferenţa faţă de viciu (APUNYA) sunt cele patru tendinţe pe care trebuie să le cultive un yoghin. G. . J. Prin SAMYAMA asupra forţei unui elefant sau a diferitelor aptitudini ale animalelor. Se spune că atunci când se face samyama (identificare) asupra acestor tendinţe.

J. E. cum ar fi atomii sau celulele din corp. Pot fi observate chiar şi lucrurile subtile. N. sau obiectele foarte depărtate. cum ar fi leul. K. La fel. G. comorile ascunse sub pământ. B.un om sau un animal sau un eveniment subiectul samyama-ei (identificare) sale. În această sutra. M. Mintea poate dobândi de asemenea o facultate superfizică numită jyotismati pravriti. aceeaşi agerime o poate dobândi el însuşi. Există două metode pentru a practica aceasta. W. dacă se face samyama asupra agilităţii unui tigru. yoghinul poate vedea obiectele ascunse sau obscure. P. jnanam = cunoaştere. V. Cunoaşterea obiectelor subtile (obscure) sau depărtate este dobândită prin proiecţia (NYASA) asupra lor a luminii facultăţii superfizice (JYOTISMATI PRAVRITI) interioare. facultatea iluminatoare. Atunci când subiectul samyama-ei este un animal puternic. apoi aceeaşi putere poate fi dobândită de yoghin. se poate dobândi puterea acelui animal. apare imediat cunoaşterea despre locul unde se află acea persoană sau acel obiect. suksma = fin. R. O. Dacă această facultate iluminatorie este dirijată înspre o persoană sau un obiect care lipseşte. cuvântul pravriti este folosit pentru a indica această facultate. S. L. Index termeni folosiţi A. vyavahita = ascuns. Y CAP III SUTRA 26 Pravrityalokanyasat suksmavyavahitaviprakristajnanam Pravriti = facultate superfizică. I. . care este capabilă de a pătrunde pretutindeni. F. aloca = lumină. T. acea agilitate poate fi dobândită de yoghin. În sutra 36 a primului capitol s-a spus că în minte se poate dezvolta o facultate numită vishoka (fără supărare). H. Astfel. nyasat = prin proiecţie. C. Dacă acesta face samyma asupra agerimii tigrului. pot fi percepute direct. Puterea acestor animale constituie subiectul samyamaei. elefantul sau tigrul. Prin dezvoltarea acestei facultăţi iluminatoare a minţii. D.Fiinţa poate face din orice . viprakrista = depărtat.

soarele fizic ş. cum ar fi surya nadi. Metoda vedică. I. C. J. Această cunoaştere poate fi dobândită practicând samyama asupra soarelui. L. Cuvântul "soare" poate însemna diferite lucruri. M. 3. cristalul joacă un rol foarte important. dar este necesar ca persoana respectivă să aibe dezvoltată facultatea superfizică numită jyotismati pravriti. şi cu toate acestea. În timpurile vechi. nu trebuie discutată aici. care constituie un tot în Cosmos. Ea constă din diferite metode de a proiecta facultatea iluminatorie superfizică printr-un cristal. Y CAP III SUTRA 27 Bhuvanajnanam suryesamyamat Bhuvana = sistem solar. solar este dobândită făcând Cunoaşterea sistemului solar are trei părţi: 1. care înseamnă necunoscut. H. a doua este metoda yoghină. Acelaşi lucru se poate face prin reflexia luminii realizată de orice suprafaţă strălucitoare.m.d. . jnanam = cunoaştere.Prima este metoda vedică. rishis (cei care au experimentat în mod direct aproape toate subiectele discutate în Agamas) erau capabili să calculeze foarte corect diferite evenimente astronomice. sau tantrică. W. S. Legea care guvernează mişcarea planetelor şi stelelor. În practica yoghină. K. F. P. Index termeni folosiţi A. N. samyamat = prin samyama. tehnicile actuale ale astronomiei nu erau disponibile. R.a. D. B. Cunoaşterea sistemului SAMYAMA asupra soarelui. Aranjamentul stelelor în grupe numite galaxii. V. T. O. sushumna. 2. surye = asupra soarelui. deoarece este o metodă absolut ritualistică. Structura sistemului solar. G. În India de sud există o ştiinţă numită anajanam. E.

D. Atunci când aţi devenit capabili să faceţi asta. G. T. deveniţi treptat capabili să localizaţi soarele microcosmosului din voi. K. sau asupra imaginii lui mentale. I. J. I. K. V. J. deci înclinăm să credem că această cunoaştere a fost dobândită prin samyama asupra soarelui. W. S. tara = stele. H. S. asemănător cu un telescop. N.Ei ar fi putut ajunge la extraordinarele lor descoperiri numai în două feluri. vyuha = aranjament. C. N. jnanam = cunoaştere. L. M. M. B. ori au construit un aparat. C. G. L. Index termeni folosiţi A. E. veţi afla totul despre structura şi aranjamentul Universului. O. ceea ce se întâmplă în ekagrata (focalizare). R. P. D. Când încercaţi să faceţi samyama asupra soarelui fizic. O. E. ca şi despre legea care îl guvernează. B. Nu ştim dacă ei au folosit vreun aparat. W. P. T. F. Ori ei şi-au dezvoltat minţile prin samyama (identificare). Realizând SAMYAMA asupra Lunii se dobândeşte cunoaşterea poziţiei stelelor. Y CAP III SUTRA 29 Dhruve tadgatijnanam . R. H. Y CAP III SUTRA 28 Chandre taravyuhajnanam Chandre = Luna. altfel ei n-ar fi fost capabili să facă calcule atât de corecte. Index termeni folosiţi A. F. V.

N. I. Dacă vreţi să cunoaşteţi mişcarea lor absolută şi relativă. M. B. N. Vechii noştri rishis ştiau o mulţime de lucruri foarte exacte despre stele şi corpuri cereşti. J. jnanam = cunoaştere. Index termeni folosiţi A. E. trebuie să faceţi samyama (identificare) asupra Stelei Polare. G. chakre = centru. Aceasta se datora probabil faptului că ei au realizat samyama asupra lui surya. T. vyuha = aranjament. Realizând SAMYAMA asupra Stelei Polare. M. G. L. L. E. Y . O.Dhruve = realizând samyama asupra Stelei Polare. În sutra 28 s-a arătat că prin realizarea lui samyama asupra Lunii. Index termeni folosiţi A. H. R. R. chandra şi asupra Stelei Polare. W. B. I. se dobândeşte cunoaşterea mişcării stelelor. gati = mişcare. O. P. Trebuie subliniat că nabhi chakra nu înseamnă manipura chakra. W. S. Realizând SAMYAMA asupra centrului buricului se dobândeşte cunoaşterea aranjării corpului fizic. se poate cunoaşte poziţia stelelor. T. Y CAP III SUTRA 30 Nabhichakre kayavyuhajnanam Nabhi = buric. J. kaya = corp. V. F. tat = aceasta. H. P. C. C. S. D. F. K. D. V. K. ci desemnează centrul buricului de unde pornesc diferite nadis spre toate părţile corpului.

M. nivrittih = îndepărtare. pipasa = sete. Aici prin "scobitura gâtlejului" se desemnează centrul care corespunde glandei care secretă fluidul ce provoacă uscăciunea gâtului. şi care provoacă arsuri în stomac. N. L. Index termeni folosiţi A. R. V. I. F. prin aceasta yoghinul stăpânind setea şi foamea. J. D. K. E. Stabilitatea mentală şi fizică SAMYAMA asupra lui KURMA NADI. ceea ce dă senzaţia de foame. O. Y CAP III SUTRA 32 Kurmanadyam sthairyam Kurmanadyam = realizând samyama asupra lui kurma nadi. W. G. C. sthairyam = stabilitate.CAP III SUTRA 31 Kanthakupe ksutpipasa nivrittih Kanthakupe = realizând samyama asupra scobiturii gâtlejului. B. P. Realizând samyama asupra acestui centru. se poate controla secreţia glandei respective. ksut = foame. T. este dobândită realizând . S. Realizând SAMYAMA asupra scobiturii gâtlejului foamea şi setea sunt îndepărtate. H. ceea ce dă senzaţia de sete.

P. cât şi capacitatea aparent miraculoasă. Toate acestea pot fi dobândite făcând samyama (identificare) asupra lui kurma nadi. ea dă naştere viziunii spirituale. Yoghinul poate deveni atât de stabil. jyotisi = asupra luminii. fiind numiţi . Maeştrii sunt capabili să trăiască fără corp. Index termeni folosiţi A. siddha = adept. de aici venind denumirea de kurma nadi. Samyama asupra lui ajna chakra poate aduce rezultatul mai repede. deci ei pot rupe legătura cu corpul. În aceste două tehnici bărbia atinge pieptul aproape de kurma nadi. Ea mai poate însemna şi stabilitate mentală perfectă. L. F. Lumina este legată mai mult de ajna chakra. R. B. G. S. Stabilitatea mai poate însemna stabilitatea corpului în timpul stării de meditaţie. O. D. E. Cea mai uşoară metodă de a practica samyama (identificare) asupra acestui nadi este de a medita asupra punctului unde bărbia atinge pieptul în jalandharabandha sau în sarvangasana.Aici stabilitate înseamnă atât capacitatea obişnuită. Când această lumină străluceşte în faţa minţii. în care aspirantul are percepţia directă a diferţilor maeştri yoghini. J. Ei pot trăi fără corp fizic. C. W. deoarece ei au dobândit control complet asupra funcţiilor lor psihice voluntare şi involuntare. fiind uşor prin urmare de a localiza kurma nadi pentru a practica samyama asupra lui. darshanam = viziune spirituală. situată între sprâncene. Kurma nadi se presupune a fi situată dedesubtul scobiturii gâtlejului. El are forma unei broaşte ţestoase. M. Y CAP III SUTRA 33 Murdhajyotisi siddhadarshanam Murdha = creştetul capului. K. N. H. încât el nu poate fi mişcat nici chiar prin aplicarea unei mari forţe. I. V. Aici murdha înseamnă sahasrara. T. Realizând SAMYAMA asupra luminii din creştetul capului (SAHASRARA) se dobândeşte viziunea spirituală a maeştrilor yoghini.

V. o lumină specială este proiectată asupra obiectelor cu care se confruntă mintea. M. E. I. P. La fel cum lumina soarelui face să dispară orice umbră. Index termeni folosiţi A. F. B. va = sau. S. O. K. B. Sau totul poate fi dobândit prin PRATIBHA (cunoaştere intuitivă transcendentală). Este un proces de cunoaştere care e dincolo de raţiune. K. N. F. Acest lucru se numeşte cunoaştere prin pratibha. T. G. E. J. L. Ea desemnează un fel de intuiţie superioară. J. ori toate odată. D. Y . adică cunoaşterea dobândită prin separarea materiei de energie. M. V. Toate puterile psihice menţionate până acum pot fi dobândite printr-o facultate specială numită pratibha. I. H. deoarece ei n-au corp fizic ca noi. Deci. N. H. O. Index termeni folosiţi A. sarvam = totul. yoghinul îi poate întâlni şi poate comunica cu ei. Y CAP III SUTRA 34 Pratibhad va sarvam Pratibhad = prin pratibha. C. dar atunci când se practică samyama asupra lui ajna chakra sau sahasrara. În mod obişnuit noi nu-i putem vedea. W. S. existând astfel posibilitatea ca el să fie ghidat şi sfătuit de ei. D. L. T. C. R. G. Pe măsură ce constiinţa superioară se dezvoltă. Această calitate este primul stadiu al lui viveka jnana. prin pratibha. W. R. Ideea de pratibha va fi clarificată în sutra 45 a acestui capitol. această facultate superioară devine capabilă să înţeleagă oricât şi orice. P. puterile psihice pot fi dobândite ori individual.siddhas.

L. acea conştiinţă este numită chittasamvit. K. E. Prin SAMYAMA asupra inimii apare conştiinţa lui CHITTA. CHITTA şi PURUSHA sunt extrem de distincte. pratyaya = conştiinţă. Realizând SAMYAMA asupra conştiinţei subiective. Index termeni folosiţi A. Din cauza nondiferenţei conştiinţei amândurora există experienţă obiectivă sau subiectivă. purushayoh = a lui purusha. D. J. chittasamvit = conştiinţa lui chitta. G. H. Prin meditaţie sau samyama asupra lui anahata chakra. Aici inimă înseamnă lotusul numit anahata chakra. bhogah = experienţă. M. Y CAP III SUTRA 36 Sattva purushayoratyantasankirnayoh pratyayavishesa bhogah pararthatvatsvarthasamyamat purusajnanam Sattva = chitta. artha = conştiinţă subiectivă. samyamat = prin samyama. purushajnanam = cunoaşterea lui purusha. P. T. R. yoghinul dobândeşte cunoaşterea naturii minţii sale. B. F. V. O. pararthatvat = din conştiinţă obiectivă. Atunci când materia şi mintea sunt asociate. sva = al său propriu.CAP III SUTRA 35 Hridaye chittasamvit Hridaye = realizând samyama asupra inimii. I. W. avishesah = non-distinct. . atyanta = extrem = asankirnayoh = distinct. N. C. S.

adarsha = vizualizare. Conştiinţa obiectivă se bazează pe greşeala că purusha şi chitta sunt acelaşi lucru. O. deoarece avidya (ignoranţa. Index termeni folosiţi A. Prin samyama natura lui purusha este înţeleasă. Trebuie să înţelegem ce este conştiinţă obiectivă şi ce este conştiinţă subiectivă. iluzia).despărţită de conştiinţa obiectivă. T. Y CAP III SUTRA 37 Tatah pratibhashravanavedanadarshashvadavarta jayante Tatah = de aici. S. P. În filosofia Samkhya există un principiu de bază care spune că chitta şi purusha sunt foarte diferiţi şi sunt separaţi prin natura lor. D. Datorită ei cunoaşterea că purusha şi chitta sunt total diferite. se dobândeste cunoaşterea lui PURUSHA (PURUSHAJNANA). M. C. Pentru a realiza purusha. În samyama medităm asupra acestei diferenţe. acest lucru este numit bhoga sau experienţă. nu mai există bhoga. Atunci când realizăm sau simţim că purusha şi chitta sunt unul şi acelaşi lucru. B. F. Atunci distincţia dintre purusha şi prakriti este realizată plenar. în timp ce chitta se schimbă. adică conştiinţă obiectivă. H. distinctă de conştiinţa obiectivă. varta = facultatea mirosului. După ce s-a realizat acest lucru. Aceasta este un produs al lui avidya (ignoranţă). J. . V. se dobândeşte cunoaşterea lui purusha. jayante = se produc. este uitată sau ascunsă. Conştiinţa de sine apare după ce prakriti a fost depăşit. K. I. Aceasta este conştiinţa subiectivă sau conştiinţa de sine. dar atunci când se realizează distincţia lor. iluzia) a dispărut. pratibha = facultatea de conştiinţă superioară. N. Purusha este neschimbat. conştiinţa obiectivă este înlocuită de conştiinţa subiectivă. L. Realizând samyama asupra conştiinţei de sine. asvada = facultatea gustului. W. shravana = facultatea de a auzi. vedana = conştiinţa pipăitului. trebuie să treceţi dincolo de prakriti. dar ei par să fie acelaşi lucru datorită lui avidya (ignoranţ. G. R. E.

De aici (adică din PURUSHAJNANA) rezultă cunoaşterea intuitivă transcendentală a audiţiei, a senzaţiei, a percepţiei vizuale, a gustului şi a mirosului.

Facultăţile transcendentale care privesc organele de simţ sunt numite facultăţi pratibha, cum ar fi pratibhashravan, pratibhadarshan ş.a.m.d. Cuvântul pratibha este comun tuturor celor cinci facultăţi. Prin practicarea lui samyama asupra lui purusha sau conştiinţa subiectivă, aşa cum s-a descris în sutra precedentă, facultăţile transcendentale care aparţin organelor de simţ îşi fac apariţia. Uneori întâlnim oameni care au aceste facultăţi, dar ele nu trebuie confundate cu telepatia, clarviziunea etc. Aceste facultăţi sunt rezultatul lui samyama asupra conştiinţei subiective. Ele aparţin lui Ishwara, şi sunt omniscienţa, omnipotenţa etc. Ele sunt obţinute prin samyama asupra lui purusha.

Index termeni folosiţi A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, R, S, T, V, W, Y

CAP III SUTRA 38
Te samadhavupasarga vyutthane siddhayah

Te = ele; samadhau = în samadhi; upasarga = obstacole; vyuthane = în starea de conştiinţă a lumii; siddhayah = puteri psihice.

Aceste puteri psihice (menţionate în sutra anterioară) constituie obstacole în SAMADHI, dar în starea de conştiinţă (obişnuită) a lumii ele sunt puteri psihice.

Din punct de vedere extrovert, ele sunt puteri psihice, dar în ceea ce priveşte samadhi, ele acţionează ca piedici. Mintea unui yoghin nu rămâne tot timpul în samadhi. Ea fluctuează, având şi conştiinţa lumii. În această stare, aceste puteri pot fi manifestate, dar atunci când yoghinul este în samadhi, aceste puteri creează tulburări dacă li se permite să se manifeste. Yoghinul poate face uz de ele după ce iese din meditaţie.

Primul stadiu de siddhi este atunci când aspirantul este în samadhi. Chiar dacă el nu doreşte aceste siddhis, ele vor veni la el automat, datorită dezvoltării conştiinţei superioare în meditaţie profundă. Atunci când aceste siddhis se manifestă, ele creează tulburare în samadhi, prin generarea unui fel de vibraţie psihică. Acest lucru deranjează starea de samadhi, dar în afara acestei stări aspirantul poate percepe sau proba efectele acestora.

Index termeni folosiţi A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, R, S, T, V, W, Y

CAP III SUTRA 39
Bandhakaranashaithilyatpracharasamvedanachcha parashariraveshah chittasya

Bandha = legătură; karana = cauză; shaithilat = prin slăbirea; prachara = modalitate; samvedanat = prin cunoaşterea; cha = şi; chittasya = a corpului subtil; para = a altora; sharira = corp; aveshah = intrare.

Prin slăbirea cauzei legăturii dintre corpul fizic şi cel subtil şi prin cunoaşterea modalităţii, corpul subtil poate intra şi se poate manifesta în corpul altei persoane.

Această putere psihică este foarte elevată. Aspirantul iese din corpul său şi intră în corpul altei persoane. Pentru asta, aspirantul poate folosi şi ajutorul discipolului său. Intâlnim acest lucru la multe fiinţe eliberate şi yoghini avansaţi, cum ar fi Sankaracharya. Pentru a realiza acest lucru, trebuie îndeplinite două condiţii: slăbirea cauzei legăturii şi cunoaşterea căii sau modalităţii de intrare. Cauza legăturii este dragostea pentru corpul fizic, teama de moarte şi kleshas-urile. Această cauză de legătură trebuie slăbită, ceea ce se face prin meditaţie şi samyama. Sukshma sharira sau corpul subtil trebuie separat de corpul grosier, la fel cum două bucăţi de pânză cusute se separă prin ruperea sau slăbirea cusăturii. Analog, corpul subtil este îndepărtat şi separat de corpul

fizic prin slăbirea kleshas-urilor (tensiuni fundamentale ale minţii), fricii, etc. În timp ce corpul subtil este afară şi separat de corpul fizic, acesta din urmă trebuie îngrijit, altfel va deveni imposibilă reîntoarcerea, deci cauza legăturii trebuie relaxată şi corpul trebuie păstrat în bune condiţii. Trebuie cunoscută calea, adică acel nadi de-a lungul căruia chitta intră în corpul altei persoane. Numai atunci devine posibilă intrarea în corpul altei persoane.

Index termeni folosiţi A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, R, S, T, V, W, Y

CAP III SUTRA 40
Udanajayajjalapankakantakadisvasanga utkrantishcha

Udana = una dintre cele cinci pranas-uri; jayat = prin stăpânirea; jala = apă; panka = noroi; kantakadisu = spini, etc.; asanga = non-contact; utkrantih = levitaţie; cha = şi.

Prin stăpânirea lui UDANA apare non-contactul cu apa, noroiul, spinii, etc. şi corpul levitează.

Centrul lui udana (formă de energie subtilă) este în gât, dar acesta se mişcă în sus în regiunea capului. În momentul morţii această prana, şi anume udana, eliberează corpul fizic de corpul subtil. Metoda de a ajunge la stăpânirea lui udana nu este dată în scripturi. Nu se ştie dacă aceasta este o pranayama sau o samyama, sau dacă se face prin intermediul unui nadi, etc. dar este sigur că acest nadi îşi are funcţia lui specializată şi dacă aceasta este stăpânită, atunci puteţi domina forţa de gravitaţie terestră. Levitaţia este un fenomen binecunoscut. Ea este realizată prin practica lui pranayama, deci se poate spune că stăpânirea lui udana se realizează prin practica lui pranayama (controlul suflurilor subtile, vitale realizat prin intermediul respiraţiei conştient controlate) .

Index termeni folosiţi A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, R, S, T, V, W, Y

CAP III SUTRA 41
Samanajayajjivalanam

Samana = samana vayu; jayat = prin stăpânirea; jvalanam = strălucire.

Prin stăpânirea lui SAMANA corpul străluceşte.

Samana vayu (formă de energie subtilă) dă naştere la fluidul digestiv şi e legat de focul care digeră hrana în stomac. Sfera sa de acţiune este de la inimă la buric. Atunci când samana vayu este stăpânit prin dezvoltarea în fiinţă a principiului arzător, corpul capătă o aură în jurul său. Acest lucru mai este posibil şi prin pranayama, prin brahmacharia şi prin alte tehnici de purificare.

Index termeni folosiţi A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, R, S, T, V, W, Y

CAP III SUTRA 42
Shrotrakashayoh sambandhasamyamaddivyam shrotram

Shrotra = ureche; akashayoh = spaţiu; sambandha = relaţie; samyamat = prin samyama; divyam = divin; shrotram = organul auzului.

Realizând SAMYAMA asupra legăturii dintre ureche şi spaţiu se dobândeşte auzul divin.

Akasha este mediul prin care se propagă sunetul, iar urechea este organul care percepe sunetul. Samyama asupra relaţiei acestora dă naştere la sunete superfizice, care nu diferă de sunetele planului fizic. Continuitatea sunetului există totdeauna, indiferent dacă planul este fizic sau superfizic. De exemplu, în Nada Yoga există patru stadii ale sunetului, şi anume sunet fizic, auzibil, mental şi transcendental, sau vaikhari, madhyama, pashyanti şi para. Acestea sunt cele patru nivele ale sunetului. Urechea noastră are capacitatea de a auzi sunete într-o anumită bandă de frecvenţe, dar akasha, fiind mediul de propagare, are capacitatea de a transmite orice sunet. Undelor sonore le trebuie timp să ajungă de la un loc la altul; dar odată generate, ele există undeva în formă grosieră sau subtilă. Ele nu încetează niciodată. Analog, în yoga se consideră că sunetele planului superfizic nu sunt fără legatură cu sunetele planului fizic; şi în planul superfizic sunetele sunt continue. Realizând samyama asupra urechii şi asupra relaţiei sale cu akasha, fiinţa poate dobândi capacitatea superfizică de a auzi sunete; acestea sunt numite sunete superfizice. Auzul divin nu este altceva decât capacitatea de a auzi sunetele subtile care sunt dincolo de banda de frecvenţe pe care le poate percepe urechea în mod obişnuit. Atunci când un sunet grosier încetează, mai poate fi auzit un sunet subtil. Când şi acesta încetează, mai poate fi auzit un sunet încă şi mai subtil. În cele din urmă mintea devine atât de sensibilă încât ea poate percepe cele mai subtile sunete. Când şi acestea încetează, vă puteţi auzi inima cum bate. După asta, puteţi prinde vibraţiile sunetelor foarte subtile, iar prin samyama asupra lui akasha şi asupra relaţiei cu urechile, puteţi începe să auziţi sunete divine.

Index termeni folosiţi A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, R, S, T, V, W, Y

CAP III SUTRA 43
Kayakashayoh samapatteshchakashagamanam sambandhasamyamatlaghutula

Kaya = corp; akashayoh = a spaţiului; sambandha = relaţie; samtamat = prin samyama; laghu = uşor; tula = bumbac; samapatteh = prin fuziunea minţii; cha = şi; akasha = spaţiu; gamanam = a se deplasa prin.

Prin SAMYAMA asupra relaţiei dintre corp şi akasha şi prin fuzionarea minţii cu uşurătatea bumbacului, se dobândeşte capacitatea de deplasare prin spaţiu.

Toola desemnează cele mai fine fire de bumbac, care sunt extrem de uşoare, putând astfel pluti prin aer. Analog, un yoghin poate pluti în aer dacă el face samyama asupra relaţiei dintre corpul său şi akasha, şi se concentrează în acelaşi timp asupra firelor de bumbac extrem de uşoare. Aici, a se deplasa prin spaţiu nu înseamnă a deplasa corpul fizic prin spaţiu. Atunci când samyama descrisă în această sutra este practicată, apare o stare în care corpul subtil se poate deplasa prin spaţiu. Acest lucru nu implică mişcarea corpului fizic, ci mai degrabă aceea a corpului subtil, sau psihic. Corpul fizic va rămâne pe loc, iar corpul subtil este separat de el şi se mişcă prin spaţiu. La prima vedere se pare că numai realizând samyama asupra corpului, asupra lui akasha şi asupra bumbacului extrem de uşor, fiinţa nu se poate mişca în akasha, dar tehnica depinde mai mult de cunoştinţele despre particulele care alcătuiesc corpul fizic şi mental. La fel cum un dulgher poate asambla o mobilă dacă recunoaşte structura părţilor componente, analog un yoghin îşi poate dezintegra corpul dacă cunoaşte constituţia corpurilor fizic şi mental. Acest siddhi necesită o înţelegere clară a componentelor corpului şi minţii, numai în acest fel yoghinul devine capabil să-şi dezintegreze corpul. Uşurătatea corpului fizic poate fi resimţită prin concentrarea asupra firelor de bumbac, dar aceasta este o uşurătate subiectivă. Este numai o părere. Aspirantul spiritual trebuie să-şi dizolve mental corpul fizic în spaţiu, astfel încât, în mod gradat, sentimentul existenţei corpului fizic dispare, dar acest lucru este numai o părere subiectivă.

Index termeni folosiţi A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O, P, R, S, T, V, W, Y

CAP III SUTRA 44
Bahirakalpita vrittirmahavideha tatah prakashavaranaksayah

Index termeni folosiţi A. prakasha = lumină. K. în această stare lumina spirituală străluceşte clar. O. Ea depinde de contactul cu lumea exterioară vie. R. T. akalpita = inimaginabil. voalul care acoperă lumina este distrus. H. există starea numită mintea universală. G. Conţinutul minţii noastre este format din două lucruri: 1. S. În starea de MAHAVIDEHA. vrittih = stare a minţii. C. J. mahavideha = existenţa fără corp. şi în acelaşi timp voalul (AVARANA) care acoperă lumina (PRAKASHA) este distrus. organele de simţ.d. Mintea individuală este compusă din înregistrări de diferite tipuri. ceea ce ar rămâne ar fi mintea universală. Această noţiune trebuie bine înţeleasă. B. Acest conţinut al minţii depinde de acumularea imaginilor şi înregistrărilor trecute. Atunci când perseveraţi în negarea impresiilor dobândite prin contactul simţurilor cu lumea externă. W. E. avarana = voal. M.a. tatah = de aici. ea este fundamentul comun tuturor fiinţelor umane. Lucrurile pe care le învăţăm şi le trăim în viaţa de toate zilele. ksayah = distracţie. P. Starea de mahavideha este de asemenea un vritti. dar îşi are fundamentul în mintea universală: Mintea universală este originală. datorită îndepărtării voalului care o acoperea. F. Atunci când această stare se stabilizează. Este o stare a minţii. În plus. ajungeţi la o stare a minţii în care mintea universală funcţionează independent de corp. N. Starea de mahavideha înseamnă a fi conştient de această minte universală. Atunci când acest rezultat a fost obţinut prin samyama (identificare). De asemenea. dar acest lucru este diferit de îndepărtarea voalului obţinută prin practica lui pranayama. L. Cuvântul mahavideha înseamnă marea sau universala stare a minţii care funcţionează fără corpul fizic. I. VRITTIS-urile sunt inimaginabile şi total exterioare domeniului corpului. minte şi simţuri. fiinţa poate exista fără corp.m. care este infinită şi nelimitată. D. înregistrările vieţilor anterioare ş. Dacă s-ar elimina toate înregistrările experienţelor din minte. V. Y CAP III SUTRA 45 . 2.Bahih = extern.

şi anume: purusha. Index termeni folosiţi A. T. E. D. samyama trebuie realizată nu numai asupra formei grosiere. cinci organe motorii. eterul. Astfel. bhutajayh = stăpânirea elementelor. trei organe interne. Cu toate că ele sunt diferite între ele. El desemnează principiile componenete. C. anvaya = interpenetrant. În Samkhya şi Yoga există nenumărate tattvas (principii). F. fluiditate. derivă totuşi dintr-un principiu suprem Cele cinci tattvas desemnează elementele numite pământ. Natura fundamentală a pământului este mirosul. Samyama se practică şi asupra acestora. P. aer şi eter. J. R. care este aceeaşi pentru toate. formă. apă. Prin SAMYAMA asupra stadiilor BHUTAS-urilor sau a stărilor grosiere (STHULA). Practica lui samyama asupra acestor stări ale elementelor conferă stăpânire asupra lor. G. svarupa = forma reală. este sunetul. K. V. fundamentală şi universală. I. se dobândeşte stăpânirea acestora. arthavattva = servind scopului. ci aşa-itate.Sthulasvarupasuksmanvayarthavattvasamyamad bhutajayah Sthula = grosier. Apoi se meditează asupra scopului şi funcţiei bhutas-urilor. cinci elemente. O. M. Există cinci stări ale celor cinci elemente. şi asupra scopului BHUTAS-urilor. pipăit şi sunet. subtile (SUKSMA) şi interpenetrante (ANVAYA). cinci organe cognitive. Samyama se practică asupra acestor calităţi fundamentale. H. forma universală şi scopul lor. Funcţiile lor înseamnă cele 25 de tattvas din Samkhya. Acestea constituie obiectul samyama-ei. Aceste 25 de tattvas din Samkhya constituie funcţiile bhutas-urilor (elementelor subtile). aceea a aerului este mişcarea. Y . La fel. funcţiilor şi naturii obiectului. Aici tattva nu înseamnă calitate. esenţiale (SVARUPA). samyamat = prin samyama. N. şi aceea a lui akasha. care sunt numite miros. El se referă la starea existenţei. aceea a focului este căldura. ci şi asupra formelor subtilă. L. Stadiile lor subtile însemnă tanmatras-urile lor. foc. forma reală. forma subtilă. samyama se practică şi asupra formei lor universale. prakriti. W. cinci tanmatras. S. şi anume forma grosieră. B. aceea a apei este fluiditatea. suksma = subtil.

Mahima . 5.capacitatea de a crea şi de a distruge după voinţă. 6.corpul poate fi făcut mare. Corpul său devine perfect şi el depăşeşte toate limitările corpului şi bhutasurilor (elementelor). cha = şi.CAP III SUTRA 46 Tatoanimadipradurbhavahkayasampattaddharmanabhighatashcha Tatah = de aici. În plus de acestea.yoghinul îşi poate face corpul la fel de mic ca un atom. Laghima . apar trei factori. apariţia lui anima şi a altor puteri. A treia . 1. depăşirea tuturor obstrucţiilor. Garima . animadi = anima. tat = aceasta. 2.corpul poate fi făcut uşor. etc. Prapti . Vashitva . Ishitva . perfecţiunea corpului. Anima . Există opt feluri de puteri psihice care sunt legate între ele şi sunt numite ashta siddhis: 1. Prakamya. 3. kayasampat = bunăstare corporală. organice şi anorganice. pradurbhavah = aparenţă. aşa cum s-a spus în sutra anterioară.controlul asupra tuturor obiectelor. dharma = funcţie. 7.capacitatea de a ajunge oriunde.. 3. laghima. apare perfecţiunea corpului. Aceste opt siddhis apar ca rezultat al stăpânirii complete asupra celor cinci mahabhutas. etc.corpul poate fi făcut greu. Având stăpânire asupra celor cinci elemente. yoghinul îşi dezvoltă puteri psihice cum ar fi anima. anabhighatah = non-obstrucţie. 2. Astfel. Din aceasta urmează apariţia lui ANIMA şi a celorlalte opt puteri (MAHASIDDHIS) care duc la perfecţiunea corpului (realizarea aşa-zisului "corp de diamant") şi la non-obstrucţia funcţiilor lui.îndeplinirea totală a dorinţelor. 4. 8.

R. B. D. bala = forţă. Index termeni folosiţi A. M. W. Index termeni folosiţi A. şi frumuseţea este altceva decât înfăţişarea. T. lavanya = graţie. W. energie. O.realizare este aceea că yoghinul nu mai este influenţat de obstrucţiile lui prakriti sau ale elementelor. N. V. L. Y CAP III SUTRA 48 Grahanasvarupasmitanvayarthavattvasamyamadindriyajayah Grahana = puterea de cunoaştere. C. graţie. vajrasamhananatvani = duritate. J. H. P. asmita = egoism. svarupa = natura reală. H. I. E. R. S. F. V. G. energie şi duritate. G. T. N. K. samyamat = prin samyama. sampat = sănătate. S. frumuseţe. J. Trebuie reamintit că graţia este diferită de urâţenie. Y CAP III SUTRA 47 Rupalavanyabalavajrasamhananatvani kayasampat Rupa = formă. P. kaya = fizic. indriyajaya = stăpânirea asupra organelor de simţ. K. Perfecţiunea corpului fizic şi non-obstrucţia funcţiilor lui include frumuseţe. C. D. I. O. L. . E. M. B. F.

Calitatea esenţială a organului de simţ. E. M. N. Egoismul ochilor înseamnă conştiinţa că "eu văd". 2. care se exprimă prin organele de simţ. 3. Scopul. puteţi să vă daţi seama prin intermediul ochilor dacă acesta este un câine sau un elefant. dar ea depinde în mod egal şi simultan de diferitele organe de simţ.a. atot-pătrunderii şi scopului acestor INDRIYAS. De exemplu. G. P. sau individualitatea persoanei. individualizării. Cunoaşterea este una. K.Stăpânirea asupra organelor de simţ (INDRIYAS) se dobândeşte prin SAMYAMA asupra puterii de cunoaştere. S. care înseamnă corelaţia acestor organe între ele. Apoi. Samyama trebuie realizată asupra tuturor celor cinci stadii ale indriyasurilor (organele de simţ). aceasta este percepţia. Fiecare organ de simţ are un scop bine definit în schema vieţii umane. simţi atingerea ş. Pentru a avea control şi stăpânire asupra organelor de simţ este necesar să realizăm samyama (identificare) asupra a cinci elemente: 1. Există două scopuri: bhoga sau experienţa. 5. Cunoaşterea care apare în minte este o combinaţie între impulsurile tuturor organelor. sau eliberarea. L. R. de exemplu. 4. naturii reale. T. Egoismul. Puterea de cunoaştere a organului de simţ respectiv. B. meditaţi asupra naturii reale a ochilor. atunci când vedeţi un animal. îi puteţi auzi zgomotul. C. F. I. J. Astfel trebuie practicată samyama asupra organelor de simţ. cunoaşterea dobândită prin percepţia oculară depinde şi de celelalte organe. şi apavarga. W. D. Atot-pătrunderea. V. Index termeni folosiţi A. Y CAP III SUTRA 49 Tato manojavitvam vikaranabhavah pradhanajayascha . O.d. H. separat.m.

B. J. P. sau un tigru în cameră. H. Y CAP III SUTRA 50 . El transcende indriyas-urile (organele de simţ) complet. G. I. Iuţeala minţii. manojavitvam = iuţeala minţii. Este la fel ca şi cum individul ar avea foarte mulţi bani şi ar trăi în anturajul unor tâlhari. Dobândirea puterilor yoghine este plină de responsabilităţi. R. L. analog este şi cu yoghinul care are siddhis. Capacitatea de a funcţiona fără nici un instrument. Pradhana înseamnă prakriti. F. Yoghinul vede fără ajutorul ochilor şi se mişcă fără ajutorul membrelor. Index termeni folosiţi A. Yoghinul se poate bucura de siddhis-urile lui aşa cum un om obişnuit se bucură de miere. eliberarea de orice mediu de instrumentalitate precum şi cucerirea şi depăşirea limitărilor lui PRAKRITI. D. V. Prin aceasta se dobândeşte o putere psihică numită madhupratika. K. el nu mai are nevoie de instrumentalitatea vreunui organ cognitiv sau motor. M. Controlul complet asupra lui prakriti. marile calităţi care rezultă sunt următoarele: 1. Siddhis-urile pot deveni plăcute ca mierea numai atunci când aveţi control complet asupra transformărilor lui prakriti. Este la fel cum aţi ţine o cobră în jurul gâtului. N. 3. S. W. E. La fel cum el nu poate să fie cu mintea liniştită până ce nu îi stăpâneşte complet pe tâlhari. pradhanajayah = cucerirea lui prakriti.Tatah = de aici. altfel ele creează agitaţie şi tulburare. C. O. Devenind stăpân asupra organelor de simţ. Acesta este înţelesul cuvântului vikaranabhavah. De aici urmează iuţeala minţii. vikaranabhavah = eliberarea de organele de simţ. T. inclusiv transformările ei. 2. cha = şi.

şi anume: omnipotenţa. Atunci aspirantul devine omnipotent şi omnişcient. omniprezenţa şi omnişcienţa. cha = şi. P. Atunci Ishwara începe să funcţioneze în om. M. Ishwara are trei calităţi. L. . W. Y CAP III SUTRA 51 Tadvairagyadapi dosabijaksaye kaivalyam Tat = aceasta. E. ksaye = datorită distrugerii. T.Sattvapurusanyatakhyatimatrasya sarvajnatritvam cha sarvabhavadhisthatritvam Sattva = chitta. devenind capabil să-şi manifeste natura sa esenţială sub forma omnipotenţei şi omnişcienţei. sarvajnatritvam = omnişcienţă. bija = sămânţă. O. R. aspirantul realizează faptul că purusha (Sinele Suprem) este complet diferit de chitta (minte). matrasya = numai. Index termeni folosiţi A. dosa = defect. S. I. H. kaivalyam = izolare. K. vairagyat = prin vairagya. C. Purusha se eliberează de legăturile lui chitta. B. D. adhisthatritvam = supremaţie. bhava = stări de existenţă. khyati = conştiinţă. Atunci când se face samyama asupra diferenţei dintre chitta şi purusha. F. api = chiar. sarva = tot. V. şi când această diferenţă este cunoscută complet. J. anyata = diferenţă. În urma cunoaşterii efective prin realizare directă la nivelul conştiinţei a diferenţelor dintre CHITTA şi PURUSHA se dobândeşte omnipotenţă (supremaţia asupra tuturor stărilor şi formelor de existenţă) şi omnişcienţă. Acesta este motivul pentru care fiinţele care au dobândit aceste calităţi sunt numite profeţi sau încarnări ale lui Dumnezeu. purusha = sinele. G. N.

este dobândită vivekakhyati (procesul de îndepărtare a lui avidya (ignoranţa)) şi. I. kaivalya înseamnă izolare. Este o stare de non-dualitate. care înseamnă unul absolut. Ea poate fi dobândită numai prin renunţarea la absolut totul. R. De asemeni. S-au spus multe. G. C. Kaivalya este tradusă prin eliberare sau libertate. sanga = ataşament. anisto = nedorit. M. de unicitate. însingurare. O. D. Atunci sămânţa legăturii (avidya) este distrusă. S. L. fără ceilalţi. sau advaita. prin realizarea diferenţei dintre chitta şi purusha. dar de fapt ea nu este asta. Noţiunea de kaivalya trebuie bine înţeleasă de aspirantul yoghin. Atunci când. sămânţa suferinţei (DOSHA) sau legătura creată de AVIDYA este distrusă şi se dobândeşte KAIVALYA. N. nici a lui Dumnezeu sau al fiinţei supreme. de asemenea. smaya = mândrie. şi cele două puteri ale omnipotenţei şi omnişcienţei. J. K. În momentul apariţiei lui kaivalya apare posibilitatea folosirii sistemului Vedanta. upanimantrane = fiind respectuos invitat. V. Ea nu este starea realizării nici unei cunoaşteri pozitive. T. realizarea lui Dumnezeu este diferită de această stare. Este o stare de deplinătate. despre kaivalya. W. punah = din nou.Prin VAIRAGYA chiar şi faţă de aceste puteri (omnipotenţa şi omnişcienţa). prasangat = prin renaşterea. P. B. Ea nu este o stare care să poată fi explicată. . Index termeni folosiţi A. Cuvântul kaivalya este derivat din cuvântul "keval". şi se vor mai spune. akaranam = nefăcând. H. E. F. Aceasta este starea kaivalya. Prin urmare. yoghinul este complet detaşat şi renunţă la efectele şi realizările obţinute. Y CAP III SUTRA 52 Sthanyupanimantrane punaranistaprasangat sangasmayakaranam Sthani = zei (devata).

de exemplu DEVATAS: În asemenea ocazii. M. Aici ei trebuie să manifeste absolută renunţare. deoarece există posibilitatea renaşterii nedoritului. B. şi numai după asta ei pot continua să meargă până acolo de unde nu mai există întoarcere. Index termeni folosiţi A. prin urmare în această sutra se spune că el trebuie să fie atent şi să nu aibe ataşament sau mândrie. 2. Ei trebuie să evite ataşamentul şi mândria. Y CAP III SUTRA 53 Ksanatatkramayoh samyamatvivekajam jnanam . dar dacă ei nu-şi iau aceste precauţii. Prajnajyoti. F. D. L. Prin urmare. V. ea trebuie în primul şi în primul rând să îndeplinească aceste două condiţii. K. C. E. S. H. T. În diferitele stadii. G. Atikranta bhavaniya. el nu trebuie să arate nici ataşament nici mândrie. Prathama kalpika. W. 4. atunci ei trebuie să sufere o pedeapsă. el poate merge mai departe. Yoghinii sunt de patru tipuri: 1. Madhubhumika. N. Acest lucru mai înseamnă şi că atunci când fiinţa a dobândit o putere spirituală. El a terminat întregul curs al practicilor spirituale. yoghinii sunt invitaţi de autorităţile planelor superioare astrale. Până ce aceste două condiţii nu sunt îndeplinite el nu trebuie să-şi folosească puterile psihice sau oculte. altfel apare posibilitatea renaşterii acţiunilor nedorite: yoghinul poate suferi de tulburări fizice sau mentale.Atunci când suntem invitaţi sau tentaţi de DEVATAS ori de alte fiinţe celeste nu trebuie să existe ataşament sau mândrie. sau acela care a gustat mierea puterilor yoghine. yoghinul devine subiectul invitaţiei respectuoase a puterilor care realizează diferite acţiuni. acela care vede lumina purei constiinţe. I. R. P. J. O. adică eliberarea de ataşament şi eliberarea de mândrie. numai atunci când se eliberează de aceste două piedici. După dobândirea puterilor. 3. acela care devine absolut detaşat şi renunţă chiar şi la realizarea supremă. sau începători în samadhi.

Ksana înseamnă cea mai mică unitate de timp. Prin SAMYAMA asupra momentului şi ordinii sale de succesiune se naşte discernământul. S. Este cel mai înalt nivel de superconştiinţă. Pentru a-l dobândi. H. B. . D. Astfel. anyata = diferenţă. E. Viveka este o idee crucială în Samkhya şi Yoga. O. care duce la cunoaşterea realizării realităţii ultime. laksana = caracteristic. iar samyama (identificare) este practicată asupra acestei succesiuni de momente. jnanam = cunoaştere. anavachchhedat = pe seama nici unei definiţii.Ksana = moment. Cunoaşterea care apare de aici este numită viveka jnana. F. ea se naşte din discriminarea dintre purusha (sinele) şi prakriti (natura). W. tatah = de aici. yoghinul realizează izolarea completă pentru sinele său. Y CAP III SUTRA 54 Jatilaksanadeshairanyatamavachchhedat pratipattih tulyayostatah Jati = naştere. fiinţa trebuie să închidă ochii şi să încerce să fie conştientă de neîncetata curgere a momentelor. P. G. L. T. tulyayoh = a celor două obiecte similare. tatkramayoh = în ordinea sa de succesiune. Timpul este o succesiune perpetuă de momente. pratipattih = cunoaştere. Este înţelegerea corectă a lui purusha şi prakriti. K. C. V. deshayoh = deloc. I. M. viveka include cunoaşterea absolutei diferenţe dintre purusha şi prakriti. Prin realizarea diferenţei. R. momentul. samyamat = prin samyama. N. vivekajam = născut din realizarea. Viveka jnana este cunoaşterea născută din conştiinţa ultimei realităţi. J. şi să facă samyama asupra acestei curgeri. Index termeni folosiţi A.

D. fiinţa trece dincolo de existenţa obişnuită. Cea mai înaltă cunoaştere este cunoaşterea ultimei realităţi. iti = aceasta e tot. fiinţa îşi dezvoltă o facultate prin care poate face distincţie clară între cele două stări diferite ale unui obiect. acest lucru este dificil de înţeles. V. sarvathavisayam = obiectele de pretutindeni. R. vivekajam = născut din viveka. Atingând acest stadiu. Caracteristicile. de aceea s-a folosit aici . poziţia şi locul unui individ se schimbă odată cu naşterea. Prin vivekaja jnana se dobândeşte cunoaşterea dintre două obiecte similare care nu sunt diferenţiate de naştere. S. J. Prin aceasta yoghinul cunoaşte diferitele transformări care au loc în jiva (fiinţa umană vie încarnată) şi cunoaşte substanţa materiei perfect. şi ia naştere din VIVEKA. O. C. B. H. precum şi continuitatea conştiinţei. Totuşi. este de fapt unul şi acelaşi. F.De aici vine cunoşterea paranormală a acelor obiecte aparent similare. jnanam = cunoaştere. din cauza lipsei de definiţie. I. P. Asta e tot. T. Y CAP III SUTRA 55 Tarakam sarvavisayam sarvathavisayamakramam cheti vivekajam jnanam Tarakam = transcendental. La fel cum cărămizile pot fi făcute din lut. în mod analog sinele. N. E. prezente şi viitoare. cha = şi. L. caracter şi poziţie. redevenind lut. K. sarvavisayam = toate obiectele. G. M. dincolo de toate ordinele de succesiune. akramam = dincolo de ordinea succesiunii. dar sinele rămâne acelaşi. caracteristici sau poziţie. W. Prin această facultate sunt determinate naşterile trecute. deşi pare diferit în diferitele naşteri. Cunoaşterea transcendentală eliberează de orice legături şi include cunoaşterea tuturor obiectelor. care nu se disting deloc ca separate nefiind diferenţiate de naştere. Index termeni folosiţi A. Prin cunoaşterea realităţii ultime. Acest lucru este cunoscut prin conştiinţa superioară.

fiind la fel de pură ca Spiritul Pur. N. V. Index termeni folosiţi A. M. În acea stare. G. dar atunci când chitta este purificată ea reflectă totul aşa cum este. Atunci când conştiinţa ultimei realităţi apare pe firmamentul lui chitta. intelectului şi organelor de simţ. chitta este plină de impurităţi. Atunci când există distracţii. P. Purificarea lui chitta înseamnă această realizare progresivă şi gradată. Kaivalya survine atunci când întreaga structură a lui chitta este complet purificată şi când este recunoscută diferenţa dintre chitta şi purusha. Este la fel cum am curăţa o oglindă. K. B. Lumea exterioară este reflectată în chitta impură distorsionat. samye = devenind egal. S. I.cuvântul akrama. kaivalyam = izolare. T. shuddhi = purificare. Acesta este purusha captiv. O. Există un proces de diviziune şi discriminare. W. El desemnează cunoaşterea prin care fiinţa poate trece dincolo. L. incluzând purusha. KAIVALYA este atinsă prin egalizarea şi purificarea iluminării lui PURUSHA şi CHITTA (SATTVA) (adică atunci când CHITTA. Realizarea acestei diferenţe vine gradat. purushayoh = a lui purusha. F. Jiva care a fost implicat în limitările lui maya este complet eliberat prin dobândirea acestei cunoaşteri. C. sinele individual transcende barierele timpului şi spaţiului. Atunci când purusha acţioneză prin intermediul minţii. Prin dobândirea acestei cunoaşteri. Y CAP III SUTRA 56 Sattvapurusayoh shuddhisamye kaivalyamiti Sattva = chitta. reflectă atât pe PRAKRITI cât şi pe PURUSHA simultan). astfel încât ea să reflecte realitatea fără distorsiuni. J. D. R. iti = sfârşit. putem spune că ea este purificată sau iluminată. el nu este liber. Cunoaşterea ultimei realităţi eliberează pe aspirant de durere pentru veşnicie. . Aceasta este de fapt starea de kaivalya. purusha este liber de influenţa lui prakriti. E. H.

17. sutra: 1. 10. siddhayoh = siddhis. tapah = austeritate. 17. 53. 7. index termeni folosiţi) Cap. 20. II. Cap. 16. jah = născut din. 21. 29. mantra = mantra. 3. 55. 16. 50. 13. La diferite stadii de realizare psihică. Cap. 14. introducere. 23. IV. Cap. 12. 14. IV. 18. 52. Prin urmare. 30. independent de chitta şi prakriti. 21. 40. 11. 13. 34 (prefaţă. (prefaţă. I. index termeni folosiţi) Capitolul 4 KAIVALYAPADA CAP IV SUTRA 1 Janmausa dhimantratapahsamadhijah siddhayah Janma = naştere. introducere. purusha poate vedea fără ochi şi poate acţiona fără ajutorul simţurilor. 9. 4. 32. Aceasta nu este o izolare la nivel emotiv. 32. 10. 4. 19. 47. samadhi = samadhi. 11. 23. 45. 51. 41. 15. 42. purusha devine complet izolat de sfera lui prakriti. 29. III. 8. ci este o izolare spirituală.Scopul sistemului yoga este de a da o metodă de involuţie prin care purusha devine capabil să funcţioneze izolat. 28. 22. III. 44. 19. 2. 31. 22. 31. introducere. 33. 6. 56 Cap. 25. 34. 2. 30. 24. Cap. 35. 37. 18. 48. III. sutra: 1. kaivalya se atinge atunci când chitta este purificată şi purusha este eliberat de legătura efectului de colorare din partea lui chitta. I. 27. . 26. 5. 36. Când este atins acest proces de iluminare în sfera lui chitta şi a lui purusha prin sadhana (practică spirituală). 20. 15. Cap. index termeni folosiţi) Cap. Acea stare de kaivalya este scopul sistemului yoga. 8. 39. 28. (prefaţă. 12. 5. 6. 25. 3. 24. Cap. 9. 7. Cap. 26. anushadhi = ierburi. 46. 54. 27. 38. 49. IV. 43. în care conştiinţa subiectivă a individului poate funcţiona în toate stadiile fără a fi deranjată de lumea exterioară sau de chitta. 33. II.

aushadi înseamnă sucul anumitor ierburi. Există multe mantras. Siddhis-urile obţinute prin naştere sau prin aushadi nu sunt sub stăpânirea voinţei. Aceste lucruri nu sunt întâmplătoare. psihice şi oculte. în viaţa următoare el culege fructele acelei sadhana (practica spirituală) şi îşi continuă evoluţia de la acel nivel. austerităţilor sau a lui SAMADHI. Aceste droguri produc depresiunea anumitor centri nervoşi şi dau stări de samadhi. dar el nu desemnează LSD sau ganja. Acest lucru este explicat clar în Bhagavad-Gita. Există anumite preparate ale mercurului care sunt de o mare importanţă şi de un folos imens pentru corp. etc. A patra modalitate de a obţine puteri yoghine este tapas. Efectele acestor ierburi este controlabil prin fenomenele mentale superioare. Acest lucru este rezultatul sadhana-ei (practică spirituală) realizate în vieţile anterioare. de o spiritualitate extrem de elevată. El a doborât imperiul buddhist din India înainte de vârsta de 32 de ani. având în vedere proprietăţile lor şi cererile sistemului yoga.SIDDHIS-urile apar datorită naşterii. numit Gyaneshwar. Un alt băiat. care trăiesc în munţii Himalaya. deoarece ele provoacă boală şi tulburări nervoase. cum ar fi anjana. ierburilor. Metoda de preparare este cunoscută numai de puţini oameni. şi aceste sucuri dau naştere la stări supramentale de conştiinţă. Acesta este un foarte mare siddhi. dar acestea nu trebuie incluse în ierburile care conferă siddhis. Mantra conţine facultăţile spirituale. Siddhis-urile mai pot fi dobândite şi cu ajutorul ierburilor. A treia cale de a obţine siddhis este prin mantra. Astfel de persoane se nasc cu calităţi spirituale. rosayana. dar cea mai importantă şi înaltă cale de a realiza siddhis este samyama (identificare) sau samadhi. dar acelea obţinute prin mantra sunt foarte importante deoarece ele se pot dezvolta după voinţă. Acest subiect l-am discutat deja în detaliu. Tradiţional. Este o modalitate foarte puternică de a dobândi puteri spirituale. deoarece ele sunt de un tip inferior. MANTRASurilor. iar în Tantra Shastra este făcut un studiu ştiinţific al lor. . cum ar fi telepatia. Există oameni care se nasc cu anumite puteri. Acolo se spune că atunci când un sadhaka (aspirant spiritual) realizează ceva prin sadhana şi moare. sau austerităţi. dar aici nu se includ droguri cum ar fi LSD şi ganja. efortul fiind pe deplin conştient. El a renunţat la totul la vârsta de opt ani şi a scris comentarii minunate la scripturile sacre. Această metodă aparţine unui ordin foarte înalt. a realizat o muncă spirituală imensă şi s-a eliberat. care a murit la o vârstă tânără. Shankaracharya este un exemplu. Puterile psihice pot fi obţinute în cinci feluri. ci ele sunt datorate samskaras-urilor (tendinţe mentale) acumulate în vieţile anterioare. Ei nu trebuie să facă nici o sadhana pentru a obţine aceste calităţi în viaţa asta. dar ele nu trebuie incluse printre ierburi.

Astfel. De exemplu. el este transformat în cenuşă. . proces prin care mintea obişnuită face un salt într-o stare extraordinară. Prakriti înseamnă natură. T. E. H. ea nu va suferi o transformare fundamentală ci îşi va schimba doar culoarea şi duritatea. De exemplu. iar apurat Înseamnă a compensa. cineva se naşte ca Brahmin. Y CAP IV SUTRA 2 Jatyantara parinamah prakrityapurat Jatyantara = altă naştere. prakriti = natura. K. totuşi. Aici cuvântul "jati" înseamnă gruparea sau substanţa căreia fiinţa îi aparţine. o cărămidă este pusă în foc. supraîncărcare. Jatyanatara parinama este rezultatul lui prakrityapurat. are loc o transformare completă a formei şi a naturii. kleshas (tensiuni fundamentale ale minţii) şi impurităţi este transformată în pură conştiinţă. altcineva ca maimuţă etc. Aici se descrie procesul logic prin care se poate mări viteza tendinţelor naturale. B. Prin supraîncărcarea potenţialităţilor aparţinând naturii inerente (PRAKRITIAPURAT) survine transformarea fundamentală a unei substanţe. M. atunci când lemnul este pus pe foc. L. Acest lucru este realizat prin compensare şi prin supraîncărcarea diferenţelor în legea naturii. C. F. W. Ea este numită jatyanatara parinama. N. P. caracteristici (sau naşteri) în alta net superioară (JATYANTARA PARINAMA). S. R. J. Atunci când apa se transformă în vapori sau gheaţă. G. Dacă. nu s-a produs o transformare fundamentală. V. acest lucru este o schimbare fundamentală. I. apurat = prin adăugare. O schimbare în jati implică o transformare fundamentală în substanţă. sau când un ornament de aur este transformat în alt ornament de aur. parinamah = transformare. O. D. prakrityapurat înseamnă supraîncărcarea golului în natură. altcineva ca shudra.Index termeni folosiţi A. dar atunci când o minte plină de avidya (ignoranţă). dharma inerentă.

Samskaras-urile (tendinţe mentale) sunt responsabile de mişcarea rapidă a lui prakriti (natura).Schimbarea fundamentală nu apare din exterior. ksetrikavat = ca fermierul. Dacă cunoaşteţi cum să accelaraţi procesul de evoluţie . aprayojakam = indirect. şi are loc datorită îndeplinirii anumitor condiţii ale lui prakriti. apa curgând cu consimţământul lui prin canale. Nici o sadhana sau practică spirituală nu poate avea un efect direct. supraîncărcarea lui prakriti. B. Diferitele sadhanas (practici spirituale) şi metode de a obţine siddhis (puteri psihice paranormale) nu sunt adevărata cauză instrumentală a deşteptării potenţialităţilor. ea trebuie să fie inerentă materialului. tatah = de aici. în mod analog aceste sadhanas îndepărtează obstacolele din calea lui . R. trebuie să existe un proces de transmigraţie sau o lege care s-o coordoneze. Schimbarea de la avidya la superconştiinţă poate necesita mai multe naşteri. Index termeni folosiţi A. varana = obstacole. numai atunci ea poate suferi o schimbare fundamentală. sau poate fi realizată chiar în viaţa următoare. N. K. E. I. mişcare care produce jatyantara parinama. Legea care decide transformarea în ordinea fundamentală a unei substanţe este numită prakrityapurat. Y CAP IV SUTRA 3 Nimittamaprayojakam prakritinam varanabhedastu tatah ksetrikavat Nimitta = instrument. O. F. Astfel. Cauza instrumentală nu stimulează diferitele naturi. C.atunci evoluţia poate fi realizată în mai puţine vieţi. L. de la câine la elefant .de exemplu. dezvoltarea superconştiinţei este inerentă naturii minţii. G. Pentru asta. tu = dar. J. S. W. M. De exemplu. Potenţialitatea trebuie să existe în substanţă. ci ea doar îndepărtează obstacolele. T. D. V. mintea poate fi transformată în superconştiinţă numai pentru că sinele sau atman este deja acolo. prakritinam = a diferitelor tendinţe naturale. P. La fel cum un fermier care-şi irigă terenul îndepărtează obstacolele. H. Numai avidya (ignoranţa) trebuie îndepărtată. bhedhah = îndepărtare. transformarea realizată este indirectă.

T. Necunoaşterea adevărului (avarana) Cuvintele tehnice pentru acestea sunt: mala. care sunt: 1. S. Ele îndepărtează numai obstacolele din calea lui prakriti. trebuie mai întâi îndepărtate. sau chitta. Pentru îndepărtarea lor trebuie continuată practica spirituală cu entuziasm şi onestitate. P. şi acesta este scopul sadhanas-urilor. Vikshepas sunt corectate prin concentrare. K. ele nu conferă în mod direct realizarea. Practicile spirituale aduc o transformare în ordinea constiinţei. Obstacolele din calea lui prakriti sunt îndepărtate prin sadhana (practica spirituală). apa curge în mod automat prin canal. Analog. W. J. D. este în natura lui prakriti de a crea experienţe pentru purusha şi de a aduce starea de eliberare. H. Y CAP IV SUTRA 4 Nirmanachittanyasmitamatrat . N. Oscilaţia (vikshepa) 3. Ele constituie metode foarte puternice de a îndepărta impurităţile din calea conştiinţei şi de a crea o trecere liberă prin care natura divină să se manifeste nestânjenit. Prin urmare. Sadhanas-urile acţionează numai indirect. cu propriul său acord. de exemplu. Ele acţionează în mod indirect. B. În acest context trebuie înţeleasă sutra.prakriti. aceasta se datorează obstacolelor. Index termeni folosiţi A. G. R. O. deoarece este în natura apei să se scurgă spre un nivel inferior. impurităţile minţii sunt îndepărtate prin bhakti sau iubire pentru Dumnezeu. M. În comentariul său la Vedanta Sutra. Impuritatea (mala) 2. Atunci când îndepărtaţi obstacolele dintr-un canal de apă. bhakti yoga sau jnana yoga nu pot conferi mukti direct. C. V. Pentru a le îndepărta se folosesc diferite metode. F. iar cunoaşterea ultimă este dobândită prin pură conştiinţă. conştiinţa individuală are trei defecte. toate tipurile de sadhana sunt instrumentale. E. L. Shankaracharya spune că. I. şi astfel prakriti face restul. vikshepa şi avarana. Obstacolele care în mod obişnuit împiedică aspirantul să aibe o viziune a naturii sale veritabile. Karma yoga. Dacă apare o întârziere în obţinerea realizării.

Yoghinul poate crea din asmita sa diferite minţi. matrat = singur. I. Aceste vehicule artificiale ale conştiinţei sunt create prin manipularea forţelor din planurile superioare prin samyama (identificare). asmita = egoism. În Yoga. care este numită ahamkara sau asmita în Samkhya şi Yoga. La oamenii obişnuiţi.d. pot fi create numai din asmita. individualitatea este dependentă de mulţi factori ai vieţii. Acest lucru se realizează prin samyama asupra lui mahatattva. El este conştient simultan de toate chittas-urile. W.a. Minţile artificiale sunt sub controlul complet al aspirantului. M. Prin intermediul acestor minţi create. C. dar pentru yoghin supremul este în el însuşi. N. yoghinul poate opera în diferite sfere ale conştiinţei simultan. cu ar fi veghe. somn ş. E. K. mahattatva înseamnă centrul individualităţii din om. Aceste noi minţi. L. sau vehicule ale conştiinţei. Subiectul minţilor create este foarte interesant şi folositor pentru arderea lui karmashaya (acumularea de karmas). S. F. P. G. R. H. vis. O. şi astfel acea minte se eliberează de karmashaya (depozitul efectelor) datorită consumării fructelor sale.m. B. Y CAP IV SUTRA 5 Pravrittibhede prayojakam chittamekamanekesam . Aceste experienţe sunt transmise minţii naturale a yoghinului. după voinţa sa. prin care el poate experimenta diferitele fructe ale karmas-urilor trecute în mod simultan. V. Dumnezeu este puterea supremă. Minţile create (NIRMANACHITTA) sunt născute sau create numai de către ASMITA (conştiinţa cosmică a individualităţii). T.Nirmana = creaţie. chittani = minţi. Pentru omul obişnuit. individualitatea sa are un suport în el însuşi. Nirmana chitta înseamnă conştiinţa care este făcută sau creată sau care este pusă în funcţiune separat. în jurul căruia individul se manifestă în diferitele stări de conştiinţă. El le poate crea sau le poate dizolva. Astfel. J. D. Index termeni folosiţi A.

Yoghinul îşi multiplică conştiinţa în diferite planuri şi cu privire la diferite activităţi cu ajutorul minţii sale originare naturale. Uneori ele manifestă capacităţi minunate în diferite privinţe. Mintea unică le dirijează pe celelalte. În multe cazuri inteligenţa din mintea unui guru (învăţător spiritual) joacă rolul minţii naturale. în legătură cu diferitele Mintea unică este mintea originară a yoghinului. anekesam = a multor. ea acţionând prin intermediul discipolului. dacă s-au creat vehicule artificiale ale conştiinţei. direcţionează şi însufleţeşte minţile create în diferitele lor activităţi din diferitele sfere ale conştiinţei. Ea decide. chittam = minte. mintea sa naturală şi această minte naturală este directorul. din acestea. prayojakam = mişcându-se. acţiuni. bhede = în legătură cu diferenţa. mintea sa proprie devine progresiv liberă de întipăririle trecute. Prin aceste minţi (CHITTA). Minţile create sunt în totalitate dependente de mintea naturală şi acţionează în conformitate cu conştiinţa acesteia. cea născută din meditaţie devine progresiv liberă de întipăriri (SAMSKARAS).Pravritti = activitate. însufleţitorul şi controlorul minţilor create. CAP IV SUTRA 6 Tatra dhyanajamanashayam Tatra = acolo. Minţile artificiale nu au . Atunci când yoghinul creează câteva minţi artificiale. anashayam = fără stocul întipăririlor trecute. ekam = unu. dhyanajam = născut din meditaţie.

mintea şi corpul nostru sunt vehicule sau medii ale karma-ei. F. adică karma bună. Acţiunile yoghinilor nu sunt nici albe. Yoghinii nu operează prin intermediul minţii inferioare. K. mintea naturală. W. G. ele sunt numite nici bune. J. Index termeni folosiţi A. în diferite corpuri şi în diferite locuri. făcând în acelaşi timp şi karma. Atunci când karmas-urile sunt realizate prin indryas (organe de simţ). M. şi servesc. acela de a servi mintea naturală. B. akrisnam = nici negre. Karma albă implică acţiuni care implică virtute. Analog. acele acţiuni care implică viciu. ei operează prin nirmana chitta (minţile create). nici rele. S. Karma neagră înseamnă acţiuni rele. trividham = alcătuit din trei părţi. Yoghinii sunt capabili de a opera în diferite minţi. a celorlalţi sunt de trei feluri.karmashaya (acumularea de karmas). conform cu deciziile luate la sediu. Aceste acţiuni sunt posibile deoarece mintea yoghinului este purificată prin sadhana (practică spirituală) şi astfel el n-are un motiv egoist care să stea la baza acţiunilor sale. C. nici negre. Oamenii obişnuiţi operează în această lume prin mintea inferioară. Y CAP IV SUTRA 7 Karmashuklakrisnam yoginastrividhamitaresam Karma = acţiune. H. N. astfel aceasta devenind progresiv liberă de karmashaya. P. O. itaresam = a altora. D. deoarece ele au un singur scop. . L. iar simţurile. ashukla = nici albe. dar ele depind de. yoginah = a yoghinilor. În timp ce yoghinul realizează acţiuni care nu sunt nici bune. Yoghinul acţionează într-un asemenea mod încît acţiunile lui nu pot fi clasificate ca fiind bune sau rele. Intipăririle sunt îndepărtate din mintea naturală. V. E. minte şi corp. R. T. nici rele. minţile create pot fi considerate ca fiind filiale temporare ale minţii naturale. I. Ele n-au independenţă. Este la fel ca un mare concern industrial care are filiale în diferite locuri. acţiunile celorlalţi oameni sunt de trei feluri. Filialele sunt deschise sau închise.

Index termeni folosiţi A. I. cu maturizarea fructelor acestor acţiuni (KARMAS). R. a corpului şi a minţii. karmas-uri bune. W. C. în timp ce mango are nevoie de 5-10 ani. La fel cum există varietăţi timpurii şi târzii de vegetale. Un copac guava va face fructe numai după trei ani. În el există o conştiinţă. o minte care este supusă suferinţelor şi plăcerii. o karma. Oamenii obişnuiţi au de suferit pentru că ei n-au control asupra maturizării karmas-urilor. E. experienţele pe care fiinţa le are în viaţa asta pot fi urmarea acţiunilor realizate în vieţile anterioare. cu toate că putem face acţiuni rele sau. La fel este şi cu karmas-urile. B. Y CAP IV SUTRA 8 Tatastadvipakanugunanamevabhivyaktirvasananam Manifestarea dorinţelor potenţiale latente (VASANAS) are loc în conformitate. D. În mod analog anumite karmas-uri se fructifică foarte devreme. K. în timp ce altele se maturizează numai după multă vreme. trec prin multe suferinţe. cu toate că facem numai acţiuni bune. oamenii obişnuiţi care trăiesc în lumea simţurilor. S. necunoscând secretele lui nishkarma (activitate DIVIN INTEGRATă). Yoghinul are control complet asupra condiţiilor care dau naştere la efectele karma-ei. Astfel. Astfel. dimpotrivă. trebuind prin urmare să fie înţeles corect. T. fiind guvernată de legile naturii. De exemplu. V. suferim. şi anume. P. . ci conform cu adaptarea lor. H. în această viaţă nu suferim. M. Acesta este faptul fundamental în yoga. Acest lucru se datorează posibilităţii de manifestare a dorinţelor potenţiale conform cu condiţiile de maturizare a fructelor. J. Prarabdha karma (karma activă) nu se maturizează conform cu secvenţa karmas-urilor. dar mai există o altă minte în el care este absolut liberă. F.atunci ele dau naştere la aceste efecte întreite. De obicei. O. L. şi simultan. Manifestarea vasanas-urilor în diferitele vieţi depinde de posibilitatea şi de condiţiile de maturizare a lui karma. N. acesta va creşte în 2-3 luni. karmas-uri rele şi karmas-uri amestecate. dacă plantaţi spanac azi. G.

C. W. la fel ca mintea unui om obişnuit. T. În timp ce omul obişnuit se supune legilor karma-ei cu tristeţe şi se plânge. Yoghinul deci decoperă poarta prin care poate scăpa de cruzimile vieţii. Yoghinul. Aceştia nu înţeleg faptul că chiar şi un yoghin nu poate trece dincolo de prarabdha (karma activă). ele sunt înlănţuite în decursul existenţelor . Nimeni nu poate anihila sau încălca legile karma-ei. api = chiar. kala = timp. P. N. prin urmare el suferă. inferioară. datorită lui nirmana chitta. O. S. V. D.Astfel. una care este supusă efectelor lui prarabdha (karma activă). însă. yoghinul şi jnani sunt supuşi suferinţei cu cunoaştere. care este vehiculul superior al conştiinţei. sau asmita (principiul egoului). ekarupatvat = datorită asemănării formei. care se bucură de ceea ce este bun sau rău în karma sa trecută. Acesta este secretul pe care mulţi nu-l cunosc. dezvoltându-şi o nouă metodă de a o înfrunta. Prin aceasta dispare durerea şi plăcerea. J. smritisamskarayoh = a memoriei şi a impresiilor. Deoarece memoria (SMRITI) şi întipăririle (SAMSKARAS) au aceeaşi formă în minte. dar datorită meditaţiei asupra lui mahatattva. L. înţelegere şi putere absolută. dar yoghinul poate rămâne neafectat. K. desha = loc. Acest lucru se datorează lui nirmana chitta. I. Index termeni folosiţi A. un yoghin are două minţi. în viaţa de toate zilele. F. B. că acela care are corp trebuie să fie supus durerii şi plăcerii. G. chiar dacă el se găseşte în vâltoarea karmas-urilor şi efectelor lor. vyavahitanam = separat. E. nici rele. yoghinul deschide în el un alt canal numit nirmana chitta (mintea creată). Omul obişnuit are numai mintea obişnuită. Kabir a spus că nu există excepţie de la regulă. R. M. dar există totuşi o diferenţă. H. Y CAP IV SUTRA 9 Jatideshakalavyavahitanamapyanantaryam smritisamskarayorekarupatvat Jati = naştere. nu are nici karmas-uri bune. anantaryam = secvenţă.

nityatvat = permanent. W. J. Acesta este un subiect foarte important care priveşte teoria transmigraţiei lui jivatma (Sinele Suprem. C. Y CAP IV SUTRA 10 Tasamanaditvam chashiso nityatvat Tasam = este. ashisah = voinţa de a trăi. După ce reîncarnarea a avut loc în alt corp. diferenţa de naştere. Aparent. deoarece dorinţa de a trăi este eternă. cu toate că aparent pot fi împărţite sau separate după naştere (JATI). . Atunci când jiva (fiinţa umană vie încarnată) migrează de la un corp la altul în decursul nenumăratelor naşteri. S. etern. loc (DESHA) şi timp (KALA). D. memoria şi întipăririle fiind aceleaşi în diferitele încarnări. există continuitate între diferitele naşteri şi memoria şi întipăririle tuturor naşterilor trecute sunt continuate în viaţa prezentă. Mai mult. (VASANAS) sunt dorinţe potenţiale latente care dau naştere la noi KARMAS şi ele n-au început. manifestându-se sub forma unui Sine încarnat). R. G. H. F. P. naşterea asta este separată de naşterile anterioare în ceea ce priveşte faptul că ea are loc într-o anumită pătură socială (jati) într-un loc diferit şi într-un timp diferit. cunoaşterea minţii conştiente nu se leagă în nici un fel de nici o naştere anterioară şi. I. cha = şi. datorită acestui fapt. K. O. T. M. V. B. dar de fapt naşterile sunt toate ale aceluiaşi jiva. Index termeni folosiţi A. N. locul şi timpul nu pot fi aceleaşi. L.prin relaţia cauză-efect. Astfel. E. anaditvam = fără început. este foarte dificil să înţelegem că cele două naşteri au ceva comun. loc şi timp nu contează. Acest lucru se datoreşte faptului că există o înlănţuire neîntreruptă a personalităţii de-a lungul acestor încarnări.

sangrihitatvat = deoarece sunt legate împreună. S. Y CAP IV SUTRA 11 Hetuphalashrayalambanaih sangrihitatvadesamabhave tadabhavah Hetu = cauză. ea fiind prezentă de asemeni în toate creaturile vii. C. acest flux există deasemenea în orice fiinţă. . K. deci vasanas sunt fără început. prin urmare vasanas-urile sunt numite anadi. iar voinţa individuală este o manifestare a acestuia. ele desemnează dorinţe subconştiente. M. Această sutra descrie sursa vasanas-urilor. mai există o minte numită mintea divină. Procesul de acumulare a întipăririlor este fără început. Pe lângă mintea individuală şi mintea cosmică. Ea a fost folosită foarte des de acei gânditori inspiraţi din est şi vest. L. Este mintea divină. Ele sunt potenţialităţile latente ale dorinţelor. Index termeni folosiţi A. phala = efect. Corpul cauzal mai este numit vasana deha. Vasanas sunt o parte a corpului cauzal sau a corpului subtil. Voinţa de a trăi se găseşte în fiinţele umane încă de la naştere. existând prin urmare continuitatea memoriei şi a întipăririlor. De obicei. ele existând chiar şi în mintea cosmică care suferă diferite transformări. V. F. E. vasana înseamnă potenţialităţile latente care dau naştere la karmas. tadabhavah = dispariţia lor. R. abhave = la dispariţia. W. N. O. T. I. Nu există creatură care să fie eliberată de voinţa de a trăi. Lipsa de început a vasanas-urilor este dovedită de eternitatea voinţei de a trăi. apare o manifestare a acestui flux în el. alambanaih = obiect. dar în Yoga. Este un alt flux de conştiinţă. El este etern. ashraya = suport.Legea cauzei şi efectului încătuşează mintea oamenilor obişnuiţi. deoarece vasanas-urile sunt o parte din el. Vasanas-urile se găsesc în sferele subtile ale acestui corp. Atunci când un yoghin devine capabil să-şi dezvolte nirmana chitta. G. B. D. H. J. P. Ele se pot manifesta sub forma dorinţelor atunci când găsesc o împrejurare favorabilă. esam = a acestora. Nirmanakayachitta este manifestarea microcosmică a descoperirii acestei minţi supreme.

Index termeni folosiţi A. Analog. sunt obiectele plăcerii. Totuşi. Y CAP IV SUTRA 12 Atitanagatam svarupatoastyadhvabhedaddharmanam Atita = trecut.Deoarece cauza acestor VASANAS (KLESHAS-urile). adhvabhedat-dharmanam = a proprităţilor inerente. şi anume avidya (ignoranţa). celălalt va dispare şi el. atunci în mod firesc şi vasanas-urile vor dispare. Dacă aceşti patru factori sunt îndepărtaţi. H. suportul (CHITTA) şi baza VASANAS-urilor (obiectele plăcerii) sunt legate între ele. nici nu poate fi vorba de chitta (minte). Vasanas-urile sunt fără început. experienţa şi viaţa. T. Chitta poate fi eliminată prin meditaţie. cunoscând faptul că vasanas-urile sunt dependente de patru factori. I. S. naştere şi experienţă. cauza. N. atunci nu mai poate fi viaţă. O. W. iar dacă nu există naştere. cu toate că obiectele plăcerii sunt prezente. Prin urmare. după aceasta nemaiputând să existe nici o vasana. G. astfel încât dacă unul dispare. efectul (JATI. . Dacă chitta nu există înseamnă că nu există suportul vasanas-urilor. asti = există. P. asmita (egoism). svarupatah = în forma ei esenţială. dwesha (repulsia) şi abhinivesha (frica de moarte). dacă nu există suport. L. E. R. C. efectul. D. Dacă kleshas-urile nu mai există. Astfel. anagatam = viitor. vasanas-urile vor dispare complet. obiectul nu va exista. B. dar ele dispar atunci când suportul sau cauza lor dispare. Substraum-ul vasanas-urilor este chitta (mintea). M. prin dispariţia lor aceste dorinţe potenţiale latente (VASANAS) vor dispare de asemenea. suportul şi obiectul vasanas-urilor fac ca acestea să fie continue de-a lungul ciclului renaşterilor. Efectul lor este naşterea. K. F. J. Cauza şi efectul sunt legate. analog. atunci când substratum-ul şi obiectele sunt eliminate. substratum-ul şi obiectul sunt legate. Dacă nu există cauză nu poate exista efect. raga (plăcerea). iar alambana sau baza vasanas-urilor. deoarece acestea sunt efectele kleshas-urilor. Substraum-ul tuturor acestor experienţe este chitta. Cauza vasanas-urilor sunt kleshas-urile (tensiunile fundamentale ale minţii). V. BHOGA şi AYUH). prin eliminarea acestor patru factori vasanas-urile sunt de asemenea făcute să dispară.

Acest azi există şi va continua să existe chiar şi peste un an. I. În acelaşi timp. R. Deci am aflat că lumea există în trecut. Index termeni folosiţi A. Există diferite stări ale acestei lumi. dar în fiecare moment există schimbare. Nu puteţi schimba acest lucru. Ceea ce este azi va deveni ieri. B. şi de asemenea lumea trecutului. prezentul şi viitorul există în forma lor reală. devenind astfel profeţi. E. După o zi sau două. este deja aici. deoarece este dincolo de puterile voastre. F. Acest lucru nu se poate schimba. Conform cu Yoga. J. Deveniţi capabili de a cunoaşte secretul lumii timpului. Din punct de vedere al timpului. iar trecutul. ele nu se pierd. Ele nu se amestecă. în prezent şi în viitor. iar după un timp un eveniment în trecutul îndepărtat. lumea viitorului. viitorul devine prezent. Acesta arată numai ce este pe ecran. Există două căi . dar el nu va exista în prezent. În cel de-al doilea caz. procesele lumii sunt trecute. În cazul determinismului. Forma esenţială a lumii timpului este un subiect controversat. lumea care va veni.una este determinarea. G. În conformitate cu aceste două căi. K. ci în trecut. neputând să proiecteze altceva. se spune în această sutra că lumea timpului sub forma trecutului şi viitorului poate fi considerată ca separată. M. prezente şi viitoare. Se pot schimba multe întâmplări. care se manifestă sub forma evenimentelor sau proceselor. fiecare întâmplare trebuie planificată dinainte în spaţiu şi timp. cealaltă este voinţa liberă.Trecutul şi viitorul există în forma lor proprie sau esenţială (SVARUPA) datorită diferenţei proprietăţilor lor inerente (DHARMA). Există oameni care au capacitatea de a intra în această lume a timpului pe care voi o numiţi viitor. Aceasta este viziunea clasică a filosofiei YOGA. Astfel. Totul se petrece ca un film proiectat pe un ecran. H. Trecutul şi viitorul rămân diferite. V. Y CAP IV SUTRA 13 . N. iar prezentul devine trecut. C. dar există diferenţă între proprietăţile inerente (dharmas). sau după un an sau mai mulţi. D. T. conform cu voinţa noastră. deoarece aveţi capacitatea de a schimba. L. Forma lor esenţială şi identitatea lor nu se pierd. există diferenţă între proprietăţile inerente. Cealaltă cale este aceea a voinţei libere. W. Ceea ce este mai important este diferenţa proprietăţilor inerente. O. Determinarea este ca un film proiectat pe un ecran. Această diferenţă se datorează diferenţei căilor iar diferenţa căilor este ceea ce numim determinare şi voinţă liberă. lumea viitorului va deveni lumea prezentului. viitorul devine prezent iar prezentul devine trecut. S. P.

H. N. suksma = subtil. dar trebuie să vă reamintiţi că timpul este de asemenea un factor care este implicat în această creaţie. gunatmanah = de natura gunas-urilor. şi anume sattva. Trebuie înţeles faptul că timpul este tot atât de important ca parte constituentă a lumii ca şi obiectele. apare posibilitatea înţelegerii şi stăpânirii timpului. cât şi cele nemanifestate ale lumii derivă din cele trei gunas. Prin urmare. J. "Ele" înseamnă proprietăţile inerente ale lumii timpului (dharmas). I. care pot fi manifestate sau nemanifestate. deoarece ele sunt alcătuite din gunas. R. ci ele sunt diferitele combinaţii de dharmas şi de obiecte pe care le percepeţi. atât calităţile manifestate. ceea ce înseamnă că ele sunt îmbibate de cele trei gunas. Sutra spune foarte clar că dharmasurile. Ele se combină în diferite proporţii. ci ele au o existenţă definită. O. mentale şi spirituale. alteori sunt manifestate sub forma trecutului sau viitorului. Ele nu sunt simple evenimente. proprietăţile inerente ale timpului sunt de natura gunas-urilor. Ele au natura gunas-urilor. Atunci când cele trei gunas sunt eliminate din individ sau din cosmos. K. P. M. G. C. D. Aceste trei gunas sunt factorii fundamentali ai existenţei şi creaţiei. Chiar dacă sunt manifestate sau nemanifestate. rajas şi tamas. S. F. Aceste dharmas sunt uneori manifestate sub forma prezentului. vyakta = manifestat. V. W.Te vyaktasuksma gunatmanah Te = ele. L. T. B. În mod obişnuit se consideră că lumea este doar o creaţie de obiecte materiale. E. Y CAP IV SUTRA 14 . Index termeni folosiţi A. dând astfel naştere obiectelor lumii. Gunas-urile sunt principiul fundamental din individ şi din cosmos. nu sunt numai imaginaţie.

I. O. care sunt o parte din prakriti. vastu = obiect. N. anorganice. M. ci o şi diferenţiază. G. C. L. fizice. V. iar aceste transformări au particularităţi şi unicităţi. Esenţa obiectului sau unitatea esenţială a tuturor lucrurilor se datorează unicităţii transformărilor GUNAS-urilor. unicitatea transformării gunasurilor este acceptată de Patanjali. D. Y CAP IV SUTRA 15 Vastusamye chittabhedattayorvibhaktah panthah . Datorită unicităţii transformării apar diferite combinaţii ale gunas-urilor. Percepţia mentală în viaţa de toate zilele se datorează unicităţii transformării gunas-urilor. P. ekatvat = datorată unicităţii. S. Gunas-urile suferă procese de transformare. suferă transformări de la avyakta la vyakta. Cele trei gunas. combinaţii care dau naştere diferitelor obiecte. J. Index termeni folosiţi A. Realitatea obiectului este inerentă în cele trei gunas din cauza acestei unicităţi a transformării. F. W. încât în interiorul structurii lui sunt produse timpul şi spaţiul. Există o transformare absolut unică. Bineînţeles. T. tattvam = esenţa. Gunas-urile creează lumile organice. B. Acesta este un proces atât de fin. de la nemanifestat la manifestat. grosiere sau subtile. H. R. K. psihice şi astrale ale Universului.Parinamaikatvadvastutattvam Parinama = transformare. Este foarte dificil de realizat un concept metafizic sau o cunoaştere a celor trei gunas. E. Cele trei gunas nu numai creează şi controlează materia. mentale.

M. Index termeni folosiţi A. apramanakam = non-cunoscător. Y CAP IV SUTRA 16 Na chaika chittatantram vastu tadapramanakam tada syat Na = nu. tada = atunci. K. B. I. vastu = obiect. panthah = calea de manifestare. tat = acesta. Chiar dacă obiectul este unic. C. H. Din cauza asemănării obiectului şi diferenţei de nivel a minţii. Obiectul poate fi unic. Această diferenţă a lui chitta este responsabilă pentru diferenţa în cunoaştere. syat = s-ar întâmpla. percepţia lui diferă în conformitate cu diferenţa lui chitta. Obiectul percepţiei nu depinde de o anumită CHITTA deoarece atunci când mediul cunoaşterii nu este prezent (adică atunci când CHITTA a fost depăşită prin realizarea stării de KAIVALYA) obiectul percepţiei continuă să existe pentru celelalte fiinţe care n-au ajuns încă la eliberare. kim = ce. căile cunoaşterii sunt diferite. Această sutra explică teoria yoghină a percepţiei. dar el pare diferit datorită diferenţei de nivel şi de timp care corespunde facultăţii care cunoaşte. chittabhedat = prin diferenţa minţii. P. O. G. eka = unu. S. tayoh = a acestor două. F. . E. W. N. Acelaşi obiect este perceput diferit în momente de timp diferite din cauza diferenţei stării mentale sau a instrumentului de cunoaştere. chitta = minte. tantram = dependent. V. vibhaktah = separat. D. L. R.Vastusamye = prin asemănarea obiectului. T. cha = şi. J.

aceasta nu poate realiza cunoaşterea lui. B. Obiectul nu este dependent de o singură minte. dar ea nu este dependentă de o minte sau de o formă de cunoaştere a lui chitta (minte). C. dar ea nu dispare atunci când o fiinţă atinge kaivalya (realizare de sine). de asemenea.Percepţia unui obiect se face prin intermediul indriyas-urilor (organele de simţ). chiar şi atunci când chitta este retrasă. iar sistemul filosofic Charvaka este realist. M. Index termeni folosiţi A. T. Dacă consideraţi că obiectul percepţiei este dependent de o singură minte care a fost eliminată. L. Prin urmare. ea continuă pentru ceilalţi oameni care n-au atins kaivalya. J. Acest lucru înseamnă că lumea fenomenală este subiectivă pentru fiecare minte. atunci cunoaşterea n-ar continua în absenţa mediului de cunoaştere. I. D. în indriyas-uri. Vedanta este idealistă. Se pare că Yoga este o cale de mijloc. R. în minte. S. lumea va continua să existe. numai atunci cunoaşterea acelui obiect are loc. H. K. ca tot. există în materie. P. deoarece lumea. Yoga crede în existenţa obiectelor la fel ca şi în existenţa faţetelor superioare ale existenţei. Y CAP IV SUTRA 17 Taduparagapeksitvachchittasya vastu jnatajnatam Mintea are nevoie de reflectarea internă a obiectului pentru cunoaştere. în timp şi spaţiu. atunci se poate pune întrebarea: ce se întâmplă cu obiectul percepţiei atunci când nu este cunoscut de minte? Răspunsul este: obiectul continuă să existe pentru ceilalţi oameni. V. Dacă ea ar fi dependentă. N. . nu respinge partea obiectivă. Ea nu respinge faţetele superioare ale lumii simţurilor şi percepţiei şi. Teoria idealistă neagă chiar existenţa lumii. O. Mintea are nevoie de obiectul cunoaşterii pentru a-l reflecta. E. W. G. Teoria realistă susţine că lumea există în forma sa obiectivă aşa cum o vedem. F. Atâta timp cât obiectul nu este reflectat în chitta (minte). Există două teorii despre acest subiect.

prin urmare el poate cunoaşte întotdeauna modificările minţii (VRITTIS). M. chittavrittayah = modificările minţii. Cunoaşterea se naşte numai atunci când are loc o reflectare a obiectului în chitta (minte). jnatah = sunt cunoscute. care este sufletul. Mai mult. E. K. el este constant. W. S. C. timpului. o bază permanentă. Y . H. chiar dacă obiectul şi chitta sunt faţă în faţă. tatprabhoh = stăpânul său. D. cu toate că orice altceva se schimbă. F. ori necunoscut.. B. Index termeni folosiţi A. Prin urmare. tot ceea ce se petrece în chitta (minte) este în mod automat cunoscut de suflet. M. conform cu prezenţa sau absenţa reflectării acelui obiect în minte. T. a calităţilor şi a cunoştinţelor. T. dar aceste schimbări au un fundament care este permanent şi nu se schimbă niciodată. W. L. L. F. înţelesul acestei sutra este că un obiect este ori cunoscut. aparinamitvat = datorită neschimbării. I. Purusha nu se schimbă niciodată. O.Dacă un obiect este plasat în faţa chitta-ei. este neschimbător. Index termeni folosiţi A. dar nu are loc nici o reflectare. B. G. R. G. J. K. R. stăpânul şi însufleţitorul CHITTA-ei. E. P. P. N. J. Y CAP IV SUTRA 18 Sada jnatashchittavrittayastatprabhoh purushasyaparinamitvat Sada = întotdeauna. O. C. V. V. purushasya = a lui purusha. PURUSHA. S. I. etc. N. atunci nu va exista nici o cunoaştere. suferă schimbări continue. Lumea spaţiului. Prin urmare. D. cunoaşterea unui obiect nu are loc numai pentru că obiectul este prezent. H. deoarece el este stăpânul chitta-ei.

Sadhana (practica spirituală) nu se ocupă atât de conştiinţa lui purusha cât de eliminarea formelor inferioare. E. tat = aceasta.CAP IV SUTRA 19 Na tatsvabhasam drishyatvat Na = nu. yoghinul poate deveni conştient de purusha. Analog. K. CHITTA nu se auto-iluminează adică nu este însufleţită prin ea însăşi. N. mintea este în totalitate separată şi scoasă în afara domeniului experienţei. el nu este perceptibil prin chitta. W. atunci aceasta devine subiectul percepţiei şi cunoaşterii. D. svabhasam = auto-iluminată. dar luna n-are lumină proprie. V. fiinţa supremă sau purusha nu este subiectul cunoaşterii prin intermediul minţii. sufletul este auto-iluminat. vehiculele inferioare ale conştiinţei. dar purusha este neschimbat. yoghinul depinde de cea mai înaltă facultate de autocunoaştere. Purusha nu este realizat prin intermediul minţii. G. Pentru a-l realiza. care este diferit de chitta. cu alte cuvinte el este acela care o însufleţeşte. F. P. Prin urmare. drishyatvat = din cauza perceptibilităţii. Soarele străluceşte de la el putere. În timp ce omul obişnuit depinde de simţuri pentru cunoaştere. dar chitta (minte) nu. Numai după ce instrumentul schimbător al cunoaşterii este schimbat (chitta) se poate realiza purusha. Y . I. H. T. În momentul în care mintea este introvertită şi transcende limitările simţurilor. deoarece şi ea este subiectul cunoaşterii şi percepţiei. Cu toate că purusha se auto-iluminează. R. J. Purusha iluminează chitta. B. Atunci când yoghinii percep diferite sfere ale lui chitta în variatele stări de samadhi. ci este subiectul cunoaşterii prin el însuşi. O. M. sau omul de ştiinţă de instrumentele sale. L. C. S. Index termeni folosiţi A.

prin ea nu se poate realiza înţelegerea celor doi (PRAKRITI şi PURUSHA). CHITTA fiind limitată. J. G. N. ea nu poate fi percepută. T. M. anavadharanam = non-înţelegere. S. H. O. Atunci când mintea percepe. Puteţi cunoaşte unul din ei odată. buddhibuddheh = cunoaşterea celor cunoscute. sankarah = confuzie. . Această facultate duală a percepţiei şi perceputului nu există în minte. C. Y CAP IV SUTRA 21 Chittantaradrishye buddhibuddheratiprasangah smritisankarashcha Chittantaradrishye = într-o minte fiind cunoscută de alta. I. cha = şi. V. Index termeni folosiţi A. F. ubhaya = cei doi. şi acest lucru constituie o limitare. L. K. deoarece mintea poate percepe numai anumite experienţe. cunoscătorul (mintea) şi cunoscutul (obiectul) simultan. cha = şi. R. atiprasangah = superfluitate absurdă. W. D. Chitta îşi are propria ei iluminare. P. cunoscătorul şi cunoscutul. E. smriti = memorie. Aici se subliniază că nu puteţi înţelege în mod simultan pe cel ce percepe şi pe cel perceput. B.CAP IV SUTRA 20 Ekasamaye chobhayanavadharanam Ekasamaye = simultan.

realizată prin autocunoaştere la nivelele cele mai profunde ale fiinţei (SVABUDDHI). C. dar în cazul acesta ar trebui să existe un lanţ neîntrerupt de minţi care să se vadă una pe alta. Buddhismul nu-l recunoaşte pe purusha. apattau = îndeplinind. atunci ar apare cunoaşterea celor cunoscute. tadakara = forma proprie. în timp ce orice altceva suferă o schimbare constantă. apratisankramayah = care nu trece de la unul la altul. H. J. W. I. ceea ce duce la absurditate şi la confuzia memoriei. L. F. D. Chitta nu poate fi cunoscătorul. ci de către o altă minte. svabuddhi = autocunoaştere.Dacă s-ar accepta cunoaşterea minţii nu de către PURUSHA. adevăratul cunoscător este purusha. Yoga este de părere că în loc să acceptăm ca chitta însăşi să fie cunoscătorul altei chitta. Cunoaşterea naturii esenţiale a Sinelui (ATMA). M. samvedanam = cunoaşterea. deoarece el rămâne neschimbat. . Y CAP IV SUTRA 22 Chitterapratisankramayastadakarapattau svabuddhisamvedanam Chitteh = a conştiinţei. este dobândită atunci când conştiinţa ia acea formă în care nu trece de la un stadiu la altul. El spune că mintea poate percepe altă minte. trebuie să acceptăm purusha ca bază de cunoaştere. B. Deci doctrina buddhistă este foarte greşită. G. Index termeni folosiţi A. nici prin intermediul altui instrument. O. P. E. T. K. R. V. S. Purusha nu poate fi cunoscut prin intermediul minţii. N.

Cunoaşterea corpului. chitta are o pratyaya constantă neschimbătoare. Atunci văzătorul îşi realizează forma lui proprie. În yoga.Cunoaşterea prin chitta depinde de diferitele nivele de conştiinţă. Ea este diferită de orice concept intelectual. şi aparţine ultimei categorii de samadhi. Atunci s-a realizat cunoaşterea de sine. experienţele continuă să se schimbe. care este absolut omogenă şi statică. Numai atunci când nivelul conştiinţei încetează să se mai schimbe. adică cunoaşterea completă a propriei minţi. Aceasta este numită tadakarapatti. Există un stadiu al lui samadhi în care procesele experienţei se opresc şi nu mai există posibilitatea transcenderii limitărilor lui chitta. Atâta vreme cât meditaţia continuă în tărâmul minţii. nu mai există schimbare. În Gita se spune că realitatea supremă este dincolo de buddhi sau conştiinţa de sine. Cunoaşterea lui buddhi este cunoaşterea naturii voastre intime. adică a formei proprii. ananda. La început. ci aceea care lucrează este conştiinţa supremă. Ea survine atunci când fiinţa transcende limitele lui chitta şi se stabileşte în pura conştiinţă neschimbătoare. dar în stadiul final există o singură formă care nu se schimbă. Acest lucru are o legătură cu acea stare a lui purusha numită swarupawasthanam. apare o unică şi neschimbătoare conştiinţă a naturii interne. Acest stadiu final este descris în Upanishade şi în Bhagavad-Gita. este pură existenţă. Structura psihologică şi fiziologică a minţii se schimbă întruna. nemaiexistând decât cunoaşterea neschimbătoare a lui swarupa. a simţurilor şi a minţii se opreşte complet. care nu este limitată de minte. Mintea nu e stabilă. cât şi conştiinţă supremă. În stadiul final. Ea oferă o experienţă omogenă. . cum ar fi shivalinga sau AUM. aceasta poate avea mai multe forme. Cuvântul buddhi desemnează în această sutra acea stare de conştiinţă supremă. Atunci când conştiinţa capătă forma acelei pratyaya (conţinut al minţii) în care experienţa nu trece de la un nivel la altul din cauza absenţei vehiculului mental. Atunci când conştiinţa mentală evoluează sau devine din ce în ce mai subtilă. experienţele de asemeni se schimbă. Este starea de pură conştiinţă care are atributele lui sat. Schimbările sunt mai pronunţate în meditaţie. se naşte autocunoaşterea. Ea apare atunci când mintea nu lucrează. El înseamnă conştiinţă. dobândindu-se astfel cunoaşterea naturii veritabile a sinelui. ea se dezvoltă continuu. chit. Aceste experienţe continuă să se schimbe. În acea stare apare swabuddhi samvedanam. deoarece există schimbare constantă. Este pratisankram. buddhi neavând aici sensul de intelect sau minte. Experienţele din meditaţie nu sunt ultime. buddhi înseamnă atât intelect. Structura internă a minţii suferă transformări colosale în timpul meditaţiei. Această stare apare atunci când chitta ia forma acelei pratyaya care se naşte din ritambhara. în care experienţa nu se schimbă. deoarece conştiinţa ia acele forme de buddhi prin care trece mintea.

. M. În această sutra cuvântul chitta este folosit în legătură cu transcendentalul purusha. dar ea nu funcţionează în consecinţă. P. V. W. chitta e capabilă de a înţelege totul. H. J. ea devine capabilă să înţeleagă totul. D. astfel încât ea poate acum să-l reflecte pe purusha. atunci înseamnă că kaivalya e foarte departe. T. Mintea. acum ea a îndepărtat limitările şi a devenit pură. de conştiinţa obiectivă şi de cele trei gunas. trebuie bine înţeles. chittam = minte. chiar şi după ce el a făcut progrese considerabile în plan spiritual. N. Acesta este un stadiu foarte elevat al vieţii spirituale. drishya = prakriti. Chiar şi în stadiile preliminare ale practicilor spirituale. F. dar dacă această stare de conştiinţă atotcuprinzătoare nu este menţinută în mod constant şi dacă există încă oscilaţii ale conştiinţei. Y CAP IV SUTRA 23 Drastridrishyoparaktum chittam sarvartham Drastri = văzătorul (văzătorului). Aici cuvântul chitta nu desemnează funcţiile obişnuite ale minţii. Astfel ea devine cu adevărat sarvartham.Index termeni folosiţi A. ci el se referă la expresia superioară a conştiinţei prin care sferele superioare ale lui atman pot fi percepute. Chitta devine capabilă să reflecte în acelaşi timp şi subiectul şi obiectul. ci şi purusha. Trebuie să înţelegem că orizontul lui chitta este vast. O. R. L. G. Reamintiţi-vă faptul că mintea unui sadhaka (practicant spiritual) continuă să fie aceeaşi. K. Ea poate percepe numai ceea ce este cognoscibil. sarvartham = totul inclusiv. uparaktam = colorat. el incluzând nu numai prakriti. E. Când această stare se permanentizează. capabil de a înţelege totul. putându-l vedea şi pe drashta (văzător). aspirantul trebuie să ştie că starea de kaivalya (realizarea de sine) este foarte aproape. C. înţelege totul. dar atunci când devine pură ea dobândeşte o conştiinţă superioară. Astfel. B. S. purificată fiind. Cuvântul sarvartham. I. colorată simultan atât de văzător (PURUSHA) cât şi de văzut (PRAKRITI). Singura diferenţă este că în timp ce la început mintea era colorată de prakriti.

dorinţe. M. J. Trebuie înţeles deci că mintea noastră. fiind colorată în mod diferit de acestea. Ea nu este o dorinţă ascunsă. cu toate că este colorată de nenumărate impresii şi dorinţe. restul fiind eliminat. O. Este stimulentul principal pentru toată creaţia planului inferior. N. mintea acţionează numai pentru PURUSHA. S. ci pentru familia lui. chitram = împestriţată. R.Index termeni folosiţi A. B. Y CAP IV SUTRA 24 Tadasankhyeyavasanabhishchitramapi parartham samhatyakaritvat Tat = aceasta. Analog. Scopul minţii este purusha şi nimic altceva. Mintea este făcută din nenumărate vasanas (dorinţe. asankhyeya = nenumărat. V. H. La fel cum un muncitor nu lucrează pentru fabrică sau pentru ceilalţi muncitori. api = cu toate că. Cu toate că purusha este stăpânul sau scopul obiectiv al minţii. vasanabhih = de vasanas. Deşi împestriţată de nenumărate VASANAS. dar acest lucru nu este pentru ea însăşi. chitta nu este făcută pentru vasanas. ş. F. parartham = de dragul lui purusha. deoarece ea lucrează în asociere cu acesta. ea este fără început. deci aspiranţii care sunt torturaţi de ataşamente şi de diferite vasanas . G. ci pentru purusha. P. C. ea este făcută de fapt pentru purusha. ea lucrează tot timpul pentru purusha. înclinaţii. mintea are atât de multe vasanas pentru că ea trebuie să producă diferite distracţii pentru purusha. D.a. I. primitivul vehicul inconştient al dorinţei.d. Ea este desemnată în totalitate pentru scopul lui purusha. suferinţe. din care numai o parte este reţinută de organism. Vasanas-urile nu acţionează pe planurile superioare ale conştiinţei supreme. în acest caz noi nu mâncăm de dragul acestor multor lucruri. este plină de tot felul de ataşamente. Vasana este originalul. L. Este la fel cum mâncăm multe lucruri. E. în mod analog chitta. T. impresii ascunse). care se leagă totdeauna de obiectele lumii inferioare.m. Nenumăratele vasanas nu formează scopul minţii. K. W. samhatyakaritvat = datorită acţiunii asociate.

Atunci vasanas-urile dispar. K. atmabhava = conştiinţa de sine. Chiar şi conştiinţa sinelui (ATMA BHAVA) încetează complet pentru acela care vede diferenţa dintre PRAKRITI şi PURUSHA. M. Există două interpretări ale acestei sutra foarte confuză. B. T. Conform cu prima. naştere după naştere. deoarece ele au servit scopului lor de a crea bhoga pentru purusha. I. şi vrea să transceandă chiar şi această conştiinţă. C. Acest lucru se întâmplă atunci când el devine conştient de prakriti şi de purusha. a conştiinţei sinelui. încetează complet după ce s-a dobândit întregul domeniu al conştiinţei mentale. W. conştiinţa lui prakriti. bhavana = simţământ. vinivrittih = încetare completă. N. R. J. până ce în cele din urmă vine un moment în care ea devine capabilă să reflecte atât văzătorul cât şi văzutul. Procesul începe cu prakriti şi se termină cu purusha. G. Ei trebuie să înţeleagă că ţelul ultim al călătorului este purusha. darshinah = al aceluia care vede. L. şi că vasanas-urile servesc în cele din urmă unui scop esenţial al lui purusha. el îşi poate da seama de diferenţa dintre cele două puncte . E. Facultatea care diferenţiază. Viaţă după viaţă. D. mintea continuă să migreze de la o sferă de conştiinţă la alta.unul. F. P. Y CAP IV SUTRA 25 Vishesadarshinah atmabhavabhavanavinivrittih Vishesa = diferenţa. de diferenţa dintre ele. S. de la un plan de evoluţie la următorul. Index termeni folosiţi A. O. în acelaşi timp. el înţelege diferenţa dintre cele două puncte ale unui proces. Atunci apare în el hotărârea (sankalpa) de a se retrage de la conştiinţa sinelui. H. După ce yoghinul a acoperit întreg domeniul procesului. Ei nu trebuie să fie deprimaţi atunci când vasanasurile lucrează în minte. . conştiinţa lui purusha.nu trebuie să fie pesimişti. cunoscătorul şi cunoscutul. şi al doilea. atunci când yoghinul devine capabil să perceapă conştiinţele mentale opuse. V.

G. sunt de asemenea inadecvate pentru realizarea absolutului. Y CAP IV SUTRA 26 Tada vivekanimnam kaivalyapragbharam chittam Tadam = atunci. F. el poate face distincţie între prakriti şi purusha.Conform cu cea de-a doua interpretare. L. Atunci când el realizează starea perfectă de samadhi. uită de tot ceea ce îl priveşte şi de tot ce-i în jurul său. vasanasurile. Ştim că în cea mai înaltă stare de samadhi conştiinţa nu se schimbă. de renunţare la beatitudinea şi cunoaşterea care se nasc din cel mai înalt plan atmic. V. distincţie prin care el devine capabil să vadă că purusha este diferit de prakriti. chittam = mintea. kaivalyapragbharam = înclinat spre kaivalya. Când yoghinul realizează că însăşi ritambhara (conştiinţa cosmică) şi atma bhava. M. N. ea devine statică. E. D. H. inconştient. În această stare diferenţa dintre văzător şi văzut este cunoscută perfect. şi se îndreaptă spre KAIVALYA. J. conştiinţa celui mai înalt punct al sinelui. Mai mult. Atunci mintea este cu adevărat înclinată spre discriminare (VIVEKA). vivekanimnam = înclinat spre viveka. W. atunci apare în el un sentiment special. C. ci numai mijloace. B. care constituie structura generală a minţii şi a conştiinţei mentale. şi când s-a hotărât să îndepărteze chiar şi cele mai elevate caracteristici ale factorilor mentali. În acest punct conştiinţa sinelui este depăşită. T. Prima interpretare pare a fi cea mai corectă. pe care l-a depăşit. R. . se autodizolvă. La acest stadiu vine experienţa lui kaivalya (realizarea de sine). O. S. Prin urmare. dar în acelaşi timp el este capabil să vizualizeze întregul domeniu al conştiinţei. nu sunt scopuri. atunci când yoghinul dobândeşte cea mai înaltă stare a conştiinţei sinelui. scopul ultim al minţii este de a se transcende pe ea însăşi: Atmabhava este cel mai fin punct unde mintea. Index termeni folosiţi A. K. I. ca entitate. P.

Astfel. R. mintea este atrasă spre centrul de gravitaţie. curenţii subtili. adică kaivalya. Y CAP IV SUTRA 27 . având ceea ce noi numim greutate. Atunci realizaţi că toate aceste experienţe au fost în planul lui prakriti. mintea este înclinată spre viveka (discriminare) prin analiză discriminatorie. clarauzul etc. pentru că ele sunt inadecvate. toate experienţele sunt în domeniul lui prakriti. El include conştiinţa supramentală precum şi viziunile. care începe de la planul grosier şi se continuă până la planurile mai profunde. este văzută de el. G. În mod analog. inclusiv meditaţia şi extazul sunt relative. Este o experienţă deosebită să stai liniştit şi să priveşti retrospectiv propria ta viaţă. Nici chiar calitatea transei şi a conştiinţei sinelui şi cunoaşterea supremă nu sunt absolute. fiind atras spre starea de kaivalya. O. L. Aici. S. dar în timpul perioadei de sadhana (practică spirituală). I. H. se poate vedea întreaga serie de experienţe. şi vede întregul trecut în mod panoramic. Atunci vedeţi factorii care se dezvoltă. chiar şi cele mai fine. aspirantul simte că toate aceste experienţe trebuie depăşite. în stadiul final al sadhana-ei. întreaga mişcare. F. N. Atunci el realizează că toate acestea. Index termeni folosiţi A. calitatea experienţei se schimbă. atunci când toţi agenţii conştiinţei sunt îndepărtaţi. Acesta este planul conştiinţei mentale. Ca urmare. B.În acel moment. senzoriale. Conştiinţa are tendinţa să graviteze spre kaivalya. M. Acesta este punctul lui purusha. puteţi transcende întreaga cale a sferei mentale. J. dacă comparaţi ultima experienţă cu prima. de-a lungul multor naşteri. de la cel mai înalt punct spiritual la cel mai jos. Atunci când mintea este introvertită. cu continuitatea lor. Astfel. W. E. K. Totuşi. puteţi vedea totdeauna diferenţa. Acest lucru este descris prin minunatul cuvânt kaivalyapragbharama. V. T. şi nu absolute. purusha se umple de conştiinţă absolută. el îşi aminteşte toate experienţele spirituale pe care le-a avut încă de la începutul vieţii sale spirituale. C. Experienţele pot fi simţite. Atunci el devine capabil să creeze un sentiment de distincţie între experienţele de diferite dimensiuni. P. Se spune că beatitudinea şi jnana născută din conştiinţa supremă este neschimbată şi permanentă. Din fizică ştim că orice lucru gravitează spre centrul Pământului. Totul formează un proces continuu. Până ce nu este atins. vibraţiile telepatice. D. clarviziunea.

şi apoi adormim la loc. Atunci când un yoghin este stabilit în cea mai înaltă formă de meditaţie. N. dar în realitate nu este aşa. Y CAP IV SUTRA 28 . J. samskarebhyah = prin samskaras. O. deoarece seminţele sunt aproape arse. dar intervalul de întrerupere nu-l aduce într-o stare inferioară. G. dar acest lucru nu dă naştere la tulburare. ele dau naştere la vyuthana (ivirea) din starea de viveka. până ce el atinge punctul final. S. Chiar şi atunci când mintea este plină de vairagya (detaşare spirituală). Intre stările acestea de discriminare (VIVEKA). Analog este şi cu mintea care se simte atrasă spre kaivalya. mai pot apare temporar alte PRATYAYAS. I. K. T. V. apar momente când el nu poate menţine conştiinţa lui viveka din cauză că relaxarea efortului e urmată de o pratyaya. părăsind sfera lui prakriti şi fiind atrasă catre kaivalya. această meditaţie este întreruptă numai puţin şi temporar. W. F. H. Unii cred că arunci când un yoghin atinge stadiul final el nu mai este capabil să privească înapoi datorită fuziunii complete. P. pratyayantarani = alte pratyayasuri. Este la fel cum în timpul nopţii ne trezim uneori pentru câteva clipe. B. Acest fapt nu trebuie înţeles greşit. E. care nu sunt altceva decât urme ale vechilor samskaras-uri (tendinţe mentale) care pătrund prin starea de viveka. Aici pratyaya semnifică ultima urmă care a rămas după arderea karmei şi a samskaras-urilor. acolo unde a intrat în sfera lui nirbija samadhi. datorită remanenţei impresiilor trecute (SAMSKARAS). L. După ce yoghinul realizează starea de vivekakhyati (de îndepărtare a ignoranţei). M. dar această stare nu este constantă.Tachchhidresu pratyayantarani samskarebhyah Tachchhidresu = în intervalul acesta. dar viveka continuă apoi. Atâta timp cât seminţele sunt prezente. Ea intervine numai printre fluxurile de viveka. Index termeni folosiţi A. există stadii intermediare în care ea este întoarsă înapoi. R. Acest lucru se datoreşte urmelor de ignoranţă (avidyaklesha). C. D. atunci când urmele întipăririlor pătrund prin viveka.

S. Pratyayas-urile din samadhi sunt datorate de asemenea karma-ei trecute şi întipăririlor ei. J. Acest lucru se face prin îndepărtarea pratyayas-urilor (conţinuturile minţii) care se nasc datorită urmelor de personalitate. R. Indepărtarea definitivă a acestora (PRATYAYAS) este realizată la fel ca în cazul KLESHAS-urilor. Atunci când avidya (ignoranţa) este îndepărtată. G. V. F. B. D. O. dharmameghah = ploaia dharma-ei. . vivekakhyateh = prin discriminare. kleshas-urile dispar. Index termeni folosiţi A. samadhi = samadhi. Y CAP IV SUTRA 29 Prasankhyaneapyakusidasya sarvatha vivekakhyaterdharmameghah samadhi Prasankhyane = în cea mai înaltă meditaţie. C. esam = a acestora. P. W. În acest fel se face regresia pratyayas-urilor până la rădăcina lor. la fel pratyayas-urile din timpul stării de vivekakhyati (procesul de îndepărtare a ignoranţei) pot fi eliminate prin mărirea fermităţii şi stabilităţii stării de vivekakhyati. M.Hanamesam kleshavaduktam Hanam = distrugere. puterea de discriminare evoluează. Kleshas-urile sunt îndepărtate prin înţelegerea naturii lor şi a relaţiei lor cu karma. N. Procesul de renaştere al conştiinţei anterioare trebuie oprit complet. H. K. akusidasya = a aceluia care nu mai are interes. sarvatha = în toate felurile. Aceste întipăriri îşi au rădăcinile în kleshas. iar kleshas-urile îşi au rădăcinile în avidya (ignoranţă). uktam = spus. I. L. La fel cum kleshas-urile sunt îndepărtate prin meditaţie (dhyana) şi prin starea de vivekakhyati. T. api = chiar. E. cum ar fi kleshas-urile (tensiuni fundamentale ale minţii). kleshavad = la fel ca kleshasurile. dar datorită întipăririlor trecute apar de asemenea pratyayas conştiente.

De îndată ce el se apropie de punctul culminant. atunci când un om moare. El nu poate fi descris prin limbaj. El îşi priveşte viaţa ca şi cum ar privi un peisaj. pune capăt sadhana-ei. Până acum el a fost impulsionat de ambiţia de a atinge kaivalya. dorinţa de a atinge acel punct se stinge. Dharma implicată aici este SAT. numită dharmamegha samadhi. acum. dorinţă care-l ghidează pe aspirant de la cel mai inferior punct al conştiinţei până la realizarea conştiinţei supreme. meditaţiei şi lui samadhi. Este foarte interesant de observat că dorinţa pentru a atinge kaivalya. dar nu se urmăreşte nimic de pe urma ei. şi întipăririle care provoacă întrerupere sunt de asemenea stăpânite. Cuvântul dharma nu înseamnă aici nici religie. Nu există ataşament nici chiar faţă de kaivalya. Sadhana este realizată. CHIT. Ea este norul care aduce ploaia experienţei lui sat. ultimul moment al vieţii sale este momentul în care îşi vede întreaga viaţă trecându-i prin faţa ochilor. Acest lucru devine posibil atunci când s-a atins ultimul stadiu al lui nirbija samadhi. Megha este un termen tehnic care înseamnă o stare mistică care poate fi descrisă ca fiind o stare foarte superioară de conştiinţă. .Atunci când nu mai există interes nici chiar pentru cea mai înaltă meditaţie. karma este dizolvată şi porţile Realităţii sunt deschise. Akusida înseamnă a nu aştepta nici un rezultat. dar are un fel de conştiinţă mistică a tot ceea ce s-a întâmplat de-a lungul vieţii sale. chit şi ananda. ceea ce este o caracteristică universală sau o funcţie a conştiinţei superioare. Marea experienţă din dharmamegha samadhi este asemănătoare şi are loc chiar în momentul eliberării. nici datorie. datorită completei discriminări (VIVEKAKHYATI). chit şi ananda. se realizează DHARMAMEGHA SAMADHI. chiar şi acea sete este depăşită. Există o vairagya (detaşare spirituală) totală. Acest lucru dă naştere la dharmamegha samadhi. Este interesant de remarcat că la acest nivel yoghinul este detaşat chiar şi faţă de iluminare. Să luăm un exemplu. prin intermediul căreia avem experienţa lui sat-chitananda. Se poate spune că este o stare extrem de înaltă în care are loc experienţa omogenă a lui sat. "megha" înseamnă "nor". Ambiţia şi interesul sunt depăşite. Misterele şi curiozităţile nu mai există. prin cuvinte. este în mod automat părăsită chiar când fiinţa este pe punctul de a atinge kaivalya. ANANDA. El nu vede nimic clar. chiar şi în ceea ce priveşte vivekakhyati şi yoghinul devine liber de dorinţa de a atinge kaivalya. meditaţia culminează cu cea mai fină stare de samadhi. El desemnează proprietatea inerentă sau funcţia caracteristică. În această sutra toate seminţele întipăririlor trecute sunt complet arse. Când starea de vivekakhyati este în totalitate realizată. Acesta este o stare în care yoghinul renuţă la ideea de a dobândi ceva sau de a realiza ceva prin meditaţia pe care o face. În sanskrită. Acest lucru pune capăt tuturor eforturilor.

acest lucru este dincolo de domeniul lui prakriti. M. V. P. Jivanmukti ("eliberat în această viaţă") este rădăcina ultimă în Yoga. R. F. C. yoghinul intră într-un nou domeniu al existenţei şi activităţii. Domeniul lui prakriti începe cu avidya (ignoranţa) şi se termină cu jivanmukti ("eliberat în această viaţă"). E. Index termeni folosiţi A. D. Realizarea lui kaivalya (realizarea de sine) nu este efectul direct ci ea este un efect indirect. H. Ea desemnează starea de eliberare de captivitatea lui prakriti şi a celor trei gunas (însuşiri fundamentale). K. N. klesha = suferinţă. Atunci când jivanmukti experimentează beatitudinea eternă. iar dharmamegha samadhi este punctul ultim al scopului urmărit de Yoga abhyasa.Eliberarea înseamnă rupere. sunt complet dizolvate de influenţa lui dharmamegha samadhi. S. După aceea apare eliberarea de KLESHAS şi KARMAS. Jivanmukta poate privi prakriti din afară. B. Odată ce aceste două instrumente sunt distruse. Este numai descoperirea unei stări care era deja acolo prin însăşi natura lui purusha. O. . L. Aceste două instrumente de legătură. G. deoarece el însuşi nu mai este în ea. El realizează în acelaşi timp înţelegerea practică atât a lui prakriti cât şi a lui mukti (eliberat spiritual). I. karma = acţiune. W. sadhana (practica spirituală) yoghină se termină. T. J. el nu mai este afectat de kleshas-uri şi de karmas-uri. După ce acesta a fost atins. Y CAP IV SUTRA 30 Tatah kleshakarmanivrittih Tatah = după aceea. care îl trag pe jiva (sinele încarnat) în lumea experienţei. nivrittih = încetare. Trebuie înţeles că scopul imediat al sistemului Yoga este de a elimina avidya (ignoranţa) şi kleshas-urile (tensiunile fundamentale ale minţii). obţinut prin îndepărtarea kleshas-urilor. După ce yoghinul atinge sat-chit-ananda prin dharmamegha samadhi.

C. Un om bogat care stă într-o cameră cu aer condiţionat în timp ce afară este vară şi caniculă. nu. I. N. Y . cu toate că aceasta este chiar în faţa lor. fiind complet separat de prakriti. până ce nu a atins în cele din urmă experienţa beatitudinii. Atunci când un individ se eliberează de kleshas şi karmas acestea există totuşi undeva în prakriti. R. ea este însă ascunsă de avidya şi de întipăririle acţiunilor trecute. ei rămân în dharmamegha samadhi şi nu evadează în kaivalya. W. totul se cufundă în prakriti. S. T. Index termeni folosiţi A. Acest lucru este prakriti moksha. ci practică. atunci când simte că a arătat calea milioanelor de oameni care suferă. Eforturile făcute de oamenii de aici şi din alte părţi vizează numai eliberarea individuală. Eliberarea individuală nu este nicidecum eliberare. F. una este abordarea evazionistă. O. Astfel. J. mizeriei. M. ci este exact opusul. Profeţi ca Isus. El trebuie să-şi continue lupta împotriva durerii. tot ceea ce poate face el este de a realiza o sadhana (practică spirituală) intensă pentru a obţine eliberarea pentru el însuşi. D. dar din punct de vedere practic. Deci acestea sunt cele două aspecte ale lui mukti . poate fi comparat cu un jivanmukta. chiar dacă este eliberat. cealaltă este abordarea practică. celălalt universal. el transcende domeniul lui prakriti şi devine videha mukta. în virtutea eliminării lui prakriti şi a celor trei gunas. Sankara. El caută să aducă mângâiere şi pace indivizilor care suferă. Individul eliberat trebuie să lupte. Procesul de mukti este format din două părţi.m. Acestea sunt cele două faţete ale eliberării. Atunci când yoghinul consideră că şi-a împlinit misiunea.unul individual. Eliberarea universală nu poate fi realizată de un singur individ. V. În cele din urmă.Cu toate că este adevărat că starea ultimă de mukti este deja în noi. el nu evadeză în tărâmul de dincolo de prakriti. El trebuie să continue calea yoga până ce el devine un centru de pură conştiinţă în Realitatea Supremă. Pentru el.a. kleshas-urile şi karmas-urile nu-l mai leagă pe yoghin. G. Cea de-a doua este eliberarea atât de prakriti cât şi de purusha. Dispariţia căldurii după sezonul ploios poate fi comparată cu prakriti moksha. L. P. Bineînţeles. în starea de kaivalya. H. Astfel. acestea devin non-existente. starea care era deja acolo este descoperită ca nouă. K. Atunci când acestea sunt îndepărtate prin yoga. Prin urmare. E. şi anume mukti individuală şi mukti cosmică (prakriti moksha). din punct de vedere academic. Buddha.d. Jivanmukta care s-a eliberat practic acţionează pentru binele umanităţii. Abordarea unui yoghin nu trebuie să fie evazionistă. el trece dincolo. După ce s-a realizat dharmamegha samadhi. sunt exemple de eliberare individuală. La sfârşitul unui ciclu. cu toate că pentru el au dispărut. el răspândeşte mesajul vieţii fericite. ea este eliberare. cauzelor durerii ş. aspirantul spiritual nu trebuie să renunţe niciodată la sadhana sa. B.

este îndepărtată şi vikshepa (oscilaţia minţii). apetasya = a aceleia de la care este îndepărtat. dar atunci când atinge dharmamegha samadhi. şi yoghinul vede că puţin este ceea ce i-a rămas de cunoscut. rămânând deci numai cele două menţionate în sutra.CAP IV SUTRA 31 Tada sarvavaranamalapetasya jnanasyanantyajjneyamalpam Tada = atunci. El ajunge să . sarva = totul. Pentru el nu mai rămâne nimic de cunoscut. el îndepărtează voalul cunoaşterii. La început el este un căutător. aptajnana şi antasankalpa. el devine un siddha. el are de făcut progrese prin disciplină riguroasă şi prin sadhana (practică spirituală). În plus. puţin este ceea ce mai rămâne de cunoscut. Aici se spune că după dharmamegha samadhi are loc marele eveniment al îndepărtarii impurităţilor şi al voalului care acoperă cunoaşterea. aspirantul simte că el ştie foarte puţin. dar atunci când voalul cunoaşterii este îndepărtat mai rămâne puţin de cunoscut sau de dobândit. faţă de primele două. este numit sadhaka (aspirant spiritual). avarana = voal. În realitate. Atunci. deoarece nu mai există voal care să acopere cunoaşterea. anantyat = infinit. iar în al doilea rând el îndepărtează complet toate impurităţile. datorită îndepărtării tuturor voalurilor şi impurităţilor. jneya = cognoscibil. dar vikshepa a fost deja eliminată prin abhyasa (practica spirituală repetată). alpam = numai puţin. de înţelepciune şi pace este potolită de ploaia care cade din norul lui dharma ("ceea ce constituie Adevărata noastră Natură"). Setea lui de cunoaştere. Aceasta devine natura lui. Pentru el orice şi oricând devine cunoscut atunci când doreşte acest lucru. în primul rând. dar până ce această iluminare nu s-a produs. mala = impuritate. La început. de câştigat sau de dorit. şi că are mult de învăţat şi cunoscut. sunt trei lucruri care sunt îndepărtate. jnanasya = a cunoaşterii. Dharmamegha samadhi permite realizarea a două lucruri. de împlinit. Atunci când el devine stabilit în sadhana. În Upanishade şi în alte scripturi se spune că întunericul şi teama nu-l părăsesc pe individ până ce lumina cunoaşterii (jnanasurya) nu răsare pe firmamentul superconştiinţei. Yoghinul devine aptakama. deoarece cunoaşterea este infinită.

Ele trebuie înţelese nu numai la nivel intelectual. rămâne neclintit. V. parinama = schimbărilor. El este eliberat acum de suprapunerea vrittisurilor (modificărilor) minţii. O. purusha. L. 4. samaptih = sfârşit. deoarece şi-au îndeplinit menirea şi procesele schimbărilor (PARINAMAS) au luat sfârşit definitiv. T. în forma şi natura sa proprie. . gunanam = al gunas-urilor. Tatwamasi: Tu eşti acesta (Brahman). K. E. în propria sa viaţă. Ahambrahmasmi: Eu sunt Brahman.experimenteze mahavakyas. N. D. C. P. ci şi la nivelul experienţei şi realizării. 3. H. R. 2. După aceasta. kritarthanam = deoarece şi-au îndeplinit menirea. GUNAS-urile se retrag sau se resorb în cauza care le-a produs. marile dictoane. dar acest lucru este posibil numai în dharmamegha samadhi. I. W. Y CAP IV SUTRA 32 Tatah kritarthanam parinamakramasamaptirgunanam Tatah = după aceasta. După ce a atins dharmamegha samadhi. Index termeni folosiţi A. G. M. realitatea cosmică este conştiinţa. Acestea sunt cele patru adevăruri nemuritoare care sintetizează întreaga filososfie a Upanishadelor. krama = proces. B. S. Ayamatma Brahma: Acest suflet individual este Brahman. F. Aceste mari dictoane pot fi rezumate astfel: 1. Prajnanam Brahma: adevărul ultim. J.

D. V. Index termeni folosiţi A. C. N. dar noi le considerăm bătrâne numai la sfârşitul procesului.Yoghinul devine kritartha prin atingerea lui dharmamegha samadhi. adică în momentul morţii. aparanta = în cele din urmă. şi prin urmare procesul morţii are loc constant. Acest scop fiind atins. Este adevărat că orice este un produs al celor trei gunas. Acest proces care este în legătură cu timpul şi cu evenimentul este numit krama. deoarece momentele de transformare sunt urmate imediat de o altă formă de existenţă. KRAMA este procesul care corespunde schimbării sau succesiunii momentelor. L. W. kramah = proces. G.acela de a crea experienţe pentru purusha. gunas-urile se retrag. R. J. Un proces este o serie de întâmplări. E. în ceea ce-l priveşte pe yoghin. pratiyogi = corespunzător. M. Procesul schimbărilor din minte şi din gunas-uri se opreşte de asemenea. Numai sufletul. deoarece pentru el nu mai rămâne nimic de dobândit. P. El poate fi cunoscut numai atunci când este complet. parinama = schimbare. Y CAP IV SUTRA 33 Ksanahpratiyogi parinamaparantanirgrahyah kramah Ksana = moment. K. De exemplu. deoarece gunas-urile se schimbă în fiecare moment. în DHARMAMEGHA SAMADHI el devine complet aprehensibil deoarece acest SAMADHI este punctul terminus al tuturor schimbărilor (PARINAMAS). B. S. Intregul proces al gunas-urilor are un singur scop . este dincolo de aceste transformări. sfârşitul acestui corp devine aprehensibil numai la sfârşitul procesului. nirgrahyah = complet aprehensibil. F. sau purusha. T. şi în cele din urmă să aducă eliberarea. Lucrurile îmbătrânesc în fiecare moment. Legea cauzei şi efectului nu mai acţionează împreună cu legea schimbării. dar el nu se opreşte aici. O. I. Există cinci stări de parinama: . H.

Odată cu acesta iau sfârşit toate transformările din toate domeniile de existenţă.m. D. dar noi nu le putem cunoaşte în mod separat în fiecare moment. O. De fapt. de la o naştere la alta. putem remarca schimbările pe care le-a suferit. 5. De la uman la superuman. P. Prin urmare există oameni care nu cred în reîncarnare. M. N. T. dar acest lucru este pentru că ei n-o pot vedea. L. şi nu în fazele lui intermediare. 3. astfel încât nu mai există renaştere după ce moksha (eliberarea) a fost atinsă. de la animal la om ş. acele schimbări s-au produs în fiecare moment. H. care este punctul final al transformărilor celor trei gunas. Atunci când ne întâlnim cu o persoană pe care n-am văzut-o de 10-15 ani. De la vegetal la animal. C. De obicei noi nu remarcăm schimbările individuale de la un stadiu la altul. Y CAP IV SUTRA 34 Purusharthashunyanam gunanam pratiprasavah kaivalyam svarupa pratistha va chitshakteriti . analog transformările lui jiva de la un regn la altul.d. I. ea este aprehensibilă numai la sfârşitul procesului. de la o încarnare a lui la alta. În aceste clase diferite există de asemenea diferite stadii de evoluţie. K. W. nu sunt aprehensibile. deoarece ele nu sunt foarte pronunţate. De la mineral la vegetal. Dincolo de el nu mai există transformare. J. Acest proces de schimbare ia sfârşit în dharmamegha samadhi. 2.a. De la nemanifestat la manifestat. De la animal la om. Se poate spune că nu este posibil ca aceasta să fie văzută. Această sutra dă un raţionament logic pentru teoria reîncarnării. S.1. deoarece transformările din planurile fizic şi mental sunt oprite de asemenea.. Tot aşa cum nu ştim exact când un copil devine adolescent sau când un adolescent devine matur. adică de la vegetal la animal. E. F. V. 4. R. B. Index termeni folosiţi A. G.

samyamam etc. va = sau. până ce. etc. Conform cu cealaltă definiţie. şi nu un scop în ea însăşi. sau este reintegrarea lui PURUSHA în forma sa veritabilă. tanmatra. pentru bucuria lui purusha. astfel încât în cele din urmă cele trei gunas (însuşi fundamentale) rămân într-o stare netulburată. obiectele experienţei se manifestă în diverse stadii. . svarupa = natura proprie. dar există alţi gânditori. Acest lucru se datoreşte faptului că în natură există un proces dublu care poate avea loc: unul este evoluţia. kaivalyam = eliberare.Purushartha = scopul lui purusha. Se pare că deocamdată kaivalya este punctul cel mai de sus pentru noi. dar chiar şi atunci este posibil ca să mai rămână unele voaluri de îndepărtat. adică purushartha. voalul care acoperă natura reală alui purusha este îndepărtat. gunanam = a gunas-urilor. KAIVALYA este involuţia sau resorbţia GUNAS-urilor în cauza care le-a produs. etc. datorată împlinirii menirii lor. care consideră că kaivalya este numai un stadiu al conştiinţei. Acesta este punctul de vedere yoghin. Nu ştim câtă conştiinţă mai rămâne de dezvoltat dincolo de pragul realizării. Datorită acestui fapt. cum ar fi meditaţie. Astfel. în termeni de involuţie a gunas-urilor. anume bhoga (conştiinţă obiectivă) şi kaivalya (realizarea de sine) lui purusha. kaivalya poate fi definită ca fiind involuţia gunas-urilor datorată împlinirii menirii lor. în al doilea rând în termeni legaţi de purusha. pratiprasavah = involuţie. iti = aceasta e totul (marchează sfârşitul cărţii). celălalt este involuţia. sau involuţia gunas-urilor. chittishakteh = purusha. Starea de kaivalya este definită aici în două feluri: în primul rând. Yoga este astfel o modalitate. cum ar fi asmita (simţul individualităţii)... în cele din urmă. Buddha a scris de asemenea undeva că kaivalya este atinsă atunci când voalurile ignoranţei sunt îndepărtate unul câte unul prin practica lui dhyana (meditaţie). Astfel. în care obiectele fuzionează cu cauza lor progresiv. cum ar fi acei rishis care au primit revelaţia Upanishadelor. este împlinit. se termină în kaivalya lui purusha. prin dharmamegha samadhi. kaivalya este punctul suprem al tuturor sadhanas-urilor. samadhi. Procesul de involuţie este opusul acestuia. şi prin urmare întreaga sadhana yoghină este dedicată acestui scop. Individul caută să-şi purifice conştiinţa prin diferite sadhanas (practici spirituale). pratistha = stabilire. Acest lucru se întâmplă atunci când scopul gunas-urilor. kaivalya este starea lui purusha în propria sa natură de pură conştiinţă. care este pura conştiinţă. în mod direct sau indirect. În procesul evoluţiei. Procesul de pratiprasava. conştiinţa devine extrem de pură şi realizează natura proprie (swarupa pratishtha). shunyanam = lipsit de. bhutas (elemente subtile).

8. C. D. 17. este un concept care defineşte o cauză ce nu are altă origine decât pe ea însăşi şi din care derivă celelalte existenţe. 7. III. I. Cap. 15. 14. 12. 16. IV. 6. 26. IV. R. E. M.Cap. 23. P. I. Cap. purificat ABHIMATA = agreabil. 33. introducere. (prefaţă. S. Cap. 13. IV. 10. index termeni folosiţi) Cap. 4. index termeni folosiţi) Index termeni folosiţi A. Cap. V. 30. L. III. Cap. 11. B. 19. I. 5. instinctul de conservare ABHYANTARA = intern ABHYASA = practica YOGA. introducere. N. 31. J. Y A Cap. II. 32. index termeni folosiţi) A = nu ABHAVA(H) = absenţă ABHAVAT = prin absenţa ABHAVE = la dispariţia ABHIBHAVA = suprimare ABHIJATASYA = bine finisat. Cap. W. plăcut ABHINIVESHA(H) = frica de moarte. 21. 24. II. O. 27. H. practică spirituală repetată ABSOLUT = Ca principiu prim. 2. 28. reprezentarea mentală a unei imagini . 9. 29. 34 (prefaţă. G. F. (prefaţă. introducere. ADARSHA = vizualizare. 3. 25. K. 18. 20. T. 22. sutra: 1.

) şi de a fi eu singur cel care realizează acţiunile. De la identificarea totală cu EUL (EGOUL) EFEMER trebuie să accedem cât mai repede şi pe deplin la identificarea permanentă şi plenar divină cu SINELE ETERN sau SPIRITUL DIVIN ce există în centrul ultim al fiinţei noastre. vibraţiile ce face posibile manifestarea şi evoluţia (TATTVAS). În realitate este vorba de ceva cu mult mai profund şi esenţial care implică să se atingă cât mai repede transcenderea completă a EGO-ului care atrage după sine eliminarea cunoaşterii parţiale. viitor AGAMA = mărturie. copiii mei. soţia mea. Toate tradiţiile spirituale autentice (în frunte cu YOGA) afirmă faptul că simţul limitator şi penibil al egoului trebuie să fie cât mai repede şi definitiv transcens. de a avea anumite lucruri. Scopul esenţial al sistemului . revelaţie AGAMI KARMA = suferinţa care n-a venit încă dar care urmează să apară la un moment dat în viitor. Totuşi cel mai adesea el desemnează pur şi simplu iluzia Eului. Literal. efemere şi iluzorii. etc. energii subtile sau caracteristici proprii cu privire la care avem FALSA IMPRESIE că ne aparţin (exemplu: sentimentele mele. sau cu alte cuvinte simţul limitator (şi penibil pentru cel care l-a transcens) de a fi o minte şi un corp individual. înseamnă în limba sanscrită "cel care face Eul inferior". prietenii mei. Aceasta este de fapt egoul sau principiul individualizării. ADRISTA = nevăzut.ADHIGAMA = atingere ADHIMATRA = extrem de puternic. ideile mele. ADISU = etc. În filosofia Samkhya este privit ca fiind unul dintre cele opt evolute (aspecte manifestate) primare ale naturii şi astfel el susţine toate categoriile subtile. sau simţul individualităţii. Uneori această idee sublimă (dătătoare de adevărată libertate) este interpretată în mod complet greşit ca fiind doar un îndemn de a fi altruişti. intens ADHISTHATRITSAM = supremaţie ADHVABHEDAT-DHARMANAM = a proprietăţilor inerente ADHYATMA = spiritual ADHYAYA = actul de a privi cu atenţie nasul sau dinţii în oglindă ADINI = etc. AGNISARA = tehnica yoghină de curăţire fizică şi purificare aurică prin intermediul focului subtil AHAMKARA = conştiinţa parţială ATMA-ică sau o manifestare palidă a EU-lui Suprem. iubita mea.

VIDYA) care ne conduce la cunoaşterea reală a Sinelui Nemuritor (ATMAN) şi în final face cu putinţă eliberarea spirituală.-PĂMÂNT. fiind ciclic supuşi la naştere şi moarte. AJNANA = ignoranţă.YOGA este să conducă cât mai reppede fiinţa umană de la Conştiinţa dureroasă şi limitată a EGOULUI la Conştiinţa beatifică şi nelimitată a Sinelui nemuritor (ATMAN). AJATASHATRU = născut fără duşmani (se spune astfel în India. În centrul (focarul rezonant) al lui AJNA CHAKRA vibrează energia fundamentală a creaţiei. Acest cuvânt sanscrit este un sinonim al termenului AVIDYA sau NEŞTIINŢĂ: El semnifică starea de orbire spirituală şi ca rezultat al acesteia noi trăim ca fiinţe egotice şi individualizate ce cunosc durerea fizică şi psihică.-ETERUL (AKASHA)). zgomotul specific alternat al respiraţiei (inspiraţia şi expiraţia) unei fiinţe vii constituie o invocaţie inconştientă către Divin ale cărei sunete sunt uneori faimoasa MANTRA SO HAM "El (Divinul) este eu". centrul de forţă situat în plan subtil în zona din mijlocul frunţii (sinonim: "al treilea ochi". 3.-FOCUL.Corespunde Mentalului Divin Macrocosmic iar trezirea sa completă conferă yoghinului Iluminarea spirituală. AKALPITA = inimaginabil AKARANAM = nefăcând AKASHA = element care pătrunde tot spaţiul. distrugerea definitivă a legăturilor KARMA-ei şi îi permite să dobândească uluitoarele puteri paranormale (SIDDHIS). divin AUM. Conform învăţăturilor din HATHA-YOGA. sunetul fundamental subtil. 4. Cel care realizează LAYA YOGA cu acest sunet (AUM) îşi poate arde cu uşurinţă KARMA de suferinţă. eliberându-se de toate mizeriile fizice sau subtile. AHIMSA = non-violenţă AJAPA AJAPA = al 4-lea tip de PRANAYAMA.Eterul cel subtil sau AKASHA este o substanţă fundamentală despre care yoghinii avansaţi şi înţelepţii spun că umple şi pătrunde tot MACROCOSMOSUL. alteori HAM SA "Eu sunt El (Divinul)". ultimă. "ochiul lui SHIVA"). referitor la o anumită persoană) AJNA CHAKRA = centrul mental. (AJAPA MANTRA = repetarea sau rostirea involuntară în timpul respiraţiei a unei MANTRA-e sau a unei formule sacre care facilitează punerea la unison sau rezonanţa cu Divinul. element subtil fundamental pe care înţelepţii yoghini l-au descoperit de mii de ani ca pătrunzând totul. AKASHA sau eterul atotcuprinzător este cel mai subtil dintre cele cinci elemente (1. 2. În Orient. În AKASHA se înregistrează instantaneu tot ceea ce se întâmplă în .AERUL. fiind suportul de bază al vieţii şi al sunetului. secret de comandă cel de-al 6-lea dintre cei 7 centri spirituali subtili ai fiinţei umane. prostie. Ignoranţa sau prostia este opusul înţelepciunii spirituale (JNANA. În unele texte secrete el este considerat eterul spaţial care cuprinde şi înregistrează cu fidelitate totul.-APA. 5.

MACROCOSMOS iar imaginile înregistrate pot fi citite de yoghini şi se numesc CLIŞEE AKASHA-ice. ci bucuria oceanică a unei stări copleşitoare. termen ce desemnează nu numai plăcerea legată de senzaţiile simţurilor. pure. Parte integrantă a Samskaras-urilor. bază ALAMBUSHA = Nadi secret (canal subtil prin care circulă energia fluidică) ALASYA = letargia ALINGA = PRAKRITI (natura) ALINGANI = fără nici o marcă (semn distinctiv) ALOKA = lumină ALPAM = numai puţin ANABHIGHATAH = lipsa impactului. După Yoga şi Vedanta. fericire supremă. în mod necesar efemere. ele sunt atât de apropiate de acestea încât sunt adesea considerate ca sinonime. non-obstrucţie ANADI = denumirea VASANAS-urilor = dorinţe. ambiţii care persistă în străfundurile fiinţei. impresii ascunse. este vorba de o . dar care pot în orice moment să revină la suprafaţă. AKASHAYOH = a spaţiului AKLISTAH = nedureros AKRAMAN = dincolo de ordinea succesiunii AKRISHNAM = nici negre AKSEPT = transcenzând AKUSIDASYA = a aceluia care nu mai are interes ALABDHABHUMIKATVA = incapacitate de a realiza o stare superioară ALAMBANA = suport ALAMBANAIH = obiect. ce situează gradat sufletul dincolo de orice dualitate şi deorice opoziţie. înclinaţii. ANADITVAM = fără început ANAGATAH = viitor ANAJANAM = necunoscut (în India există o ştiinţă numită astfel) ANANDA = beatitudine.

este legat de conştiinţa cauzală a lui LINGAMATRA ANANDAMAYA KOSHA = ultimul înveliş care acoperă Sinele Etern (ATMAN). aparţine conştiinţei extatice divine. HAMSANANDA). continuă nu poate fi pe deplin şi intens resimţită decât în starea de SAMADHI care. fericirea divină absolută. de asemenea. nelimitat ANAVADHARANAM = non-înţelegere ANAVASTHITATVA = instabilitate ANAYAH = pătrundere. infiltrare ANEKESAM = a multor ANGAMEJAYATVA = agitaţia corpului ANGANI (ANGAS) = fără nici o marcă (sau semn distinctiv). Găsim att în YOGA cât şi în VEDANTA. nici moarte. Este numit. nici griji.stare paradisiacă de conştiinţă în care CONŞTIINŢA noastră este cu ADEVĂRAT liberă de orice gând şi care face ca în universul nostru lăuntric să nu se proiecteze ATUNCI nici boală. în cursul unei lungi perifraze abstracte ce îl desemnează pe BRAHMAN (ABSOLUTUL DIVIN). părţi . SIVANANDA. ci doar o stare intensă care ne pune în inefabilă rezonanţă cu INFINITA fericire pură. nici teamă. nici bătrâneţe. şarpele numit ANANTA ANANTARYAM = secvenţă ANASHAYAM = fără stocul întipăririlor trecute ANASTAM = nedistrus ANATMASU = non-ATMA ANATYAT = infinit ANAVACHCHHEDAT = pe seama nici unei definiţii ANAVACHHEDAT = fiind nelimitat de timp ANAVACHCHHINNAH = necondiţionat. nici suferinţă. ANANDA. formularea "SAT-CHIT-ANANDA". al 3-lea stadiu al lui SAMPRAJNATA SAMADHI. În şcolile yoghine autentice ale tradiţiei SHANKARA. după cum susţin YOGHINII. numele SANNYAS-ilor sau ale aspiranţilor la eliberare spirituală se termină cu cuvântul sanscrit ANANDA (de exemplu: VIVEKANANDA. nici tristeţe. ANANTA = infinit. Învelişul beatitudinii sau Învelişul Cauzei.

intern. efemer ANTAH = a se sfârşi ANTAR MAUNA = tăcere. dispariţie ANU = prefix care subliniază completitudinea ANUBHUTA = înregistrat ANUGAMAT = prin asociere ANUKARAH = imitând ANUMANA = inferenţă (extragerea dintr-un aspect sau aserţiune dată a tuturor consecinţelor care pot rezulta ANUMODITA = aprobată ANUPASHYAH = pare că percepe ANUPATI = comun ANUSHADHI = ierburi ANUSHASANAM = instrucţiuni complete ANUSHAYI = care însoţeşte ANUSHRAVIKA = auzit ANUSTHANAT = prin practică ANUTTAMAH = neţărmurit ANVAYA = interpenetrant . introvertit. aspectul esoteric ANTARAYA = obstacol ANTARAYAH = obstacole ANTARDHANAM = a fi invizibil. linişte lăuntrică ANTARANGA = formă de KEVALA KUMBHAKA.ANIMADI = ANIMA = putere psihică paranormală: yoghinul îşi poate face corpul şi conştiinţa la fel de mici ca şi un atom ANISTO = nedorit ANITYA = non-etern.

ANYA = a altuia. conştiinţă ARTHAM = de dragul . non-merit APURAT = prin adăugare. cu toate că APRAMANAKAM = non-cunoscător APRATISANKRAMAYAH = care nu trece de la unul la altul APRAYOJAKAM = indirect APUNYA = viciu (sau nebunia). deşi. celălalt ANYAH = celălalt SAMADHI ANYATA = diferenţă ANYATVAM = diferenţă ANYATVE = pentru diferenţă ANYAVISAYA = alt obiect APANA = energia subtilă descendentă (una dintre cele 5 PRANAS-uri majore). de asemenea. mai mult decât atât. Acţionează din zona anusului până la tălpile picioarelor APARAMRISTAH = neatins APARANTA = moarte APARIGRAHA = non-posesiune APARINAMITVAT = datorită neschimbării APATTAV = îndeplinind APAVARGA = eliberare APEKSHANA(M) = indiferenţă APETASYA = a aceluia care nu mai are interes API = chiar. supraâncărcare ARISHTA = cale de a cunoaşte momentul morţii ARISTEBHYAM = prin semne (prevestitoare) ARTHA = obiect. obiectul DHYANA-ei (al meditaţiei).

a nu o lăsa să scape ASAMPRAYOGA = absenţa contactului ASAMPRAYOGE = a nu veni în contact ASAMSARGAH = non-ataşament ASANA(M) = postură corporală specială în YOGA care face posibilă punerea în inefabilă rezonanţă cu anumite energii subtile benefice din MACROCOSMOS. în minte rămânând numai obiectul. ASANGA = non-contact ASANKHYEYA = nenumărat ASANKIRNAYOH = distinct ASEVITAH = practicat ASHAYA = depozit al urmelor KARMA-ei trecute ASHAYO = rezervor (acumulare) ASHISAH = voinţa de a trăi ASHRAYA = suport ASHUCHI = impur ASHUDDHI= impuritate ASHUKLA = nici albe ASHWINI MUDRA = GESTUL ANUSULUI DE CAL: Una dintre cele 25 de MUDRAS descrise în faimosul tratat YOGA. este o stare de conştiinţă inferioară care identifică în mod eronat PURUSHA cu vehiculul său. responsabilă de cunoaşterea obiectului (PRAJNA) este eliminată complet. . ASMITA SAMADHI = al 4-lea stadiu din cele 4 stadii ale lui SAMPRAJNATA SAMADHI. ASMITA = principiul ego-ului (egoism). reflexia mentală şi SAMSKARA acelei activităţi ASAMPRAMOSAH = a nu lăsa să dispară (experienţa din minte). simţul individualităţii. este starea ATMA-ică legată de ALINGA .ARTHAVATTVA = servind scopului ASAMPRAJNATA = desemnează starea meditativă profundă în care activitatea mentală subtilă.Gheranda Samhita.

Cuvântul AVASTHA este folosit. . înveliş. divin ATMAKAM = având natura ATYANTA = extrem AVANGA = propriul corp AVARANA(M) = voalul care acoperă lumina cunoaşterii. respectul proprietăţii (a bunurilor celorlalţi) ASTI = există ASVADA = facultatea gustului ASYA = a acesteia ATAT = neadecvat ATHA = acum. conştiinţa celui mai înalt nivel al sinelui divin. etern.69) vorbeşte despre starea iniţială (ARAMBHA-AVASTHA). Yoghinii disting câteva stări sau stadii distincte de maturitate lăuntrică pe calea spirituală. "starea acumulării" (PARICAYA-AVASTHA) şi "starea de maturitate spirituală" (NISHPATTYAVASTHA). aşa cum sunt ele prezentate în conformitate cu tradiţia Vedanta. prin urmare ATIKRANTA BHAVANIYA = (tip de yoghin) acela care devine absolut detaşat şi renunţă chiar şi la realizarea supremă ATIPRASANGAH = superfluitate absurdă ATITA = trecut ATMA = sinele divin suprem. etern. pentru a descrie cele patru sau cinci stări distincte de conştiinţă. Scânteia din dumnezeire în fiinţa umană ATMA BHAVA = conştiinţa divină de sine. etern. Acestea mai sunt numite uneori "nivele" de realizare (BHUMI). Faimosul tratat Hatha-YogaPradipika (IV. voal.ASTA = opt ASTEYA = onestitate. etern ATMADARSHANA = viziunea sinelui Suprem. starea activă sau starea "uleiorului" (GHATA-AVASTHA). necunoaşterea adevărului AVASTHA = condiţie. stare. divin ATMADRASHTA = denumire pentru fiinţele care percep Sinele Suprem. de asemenea. Acestea sunt: starea de veghe (JAGRAT).

suportul minţii. implică lipsa diferenţelor existând completa fuziune cu obiectul. tot în YOGA. li se mai adaugă starea care o transcende pe cea de "a patra" (TURIYAATITA) sau eliberarea spirituală totală. D. În sfârşit. F. al 2-lea stadiu al GUNAS-urilor.starea de somn cu vise (SVAPNA). Acestora. R. index termeni folosiţi) . C. cuvântul AVASTHA desemnează şi diferite stadii sau etape ale controlului suflurilor subtile (PRANAYAMA) de către yoghini. lipsa conştiinţei interne. introducere. E. II. care este de fapt starea realizării de sine. Y B Cap. AVASTHA PARINAMA : CHITTA este transformată din punctul de vedere al condiţiei sale AVASTHANAM = stabilire AVESHAH = intrare AVIDYA = cunoaşterea non-discriminativă. prostia AVIPLAVA = statornic AVIRATI = dorinţa de plăceri AVISAYIBHUTATVAT = pentru că nu acesta a fost subiectul SAMYAMA-ei AVISHESHA= fără diferenţă. S. IV. N. W. H. J. B. K. Cap. I. incorectă sau falsă. I. O. Cap. T. uneori. L. III. starea de somn fără vise (SUSHUPTI) şi "a patra stare" (TURIYA). (prefaţă. G. V. P. starea de SAMADHI corespunzătoare este VICHARA AVISHESHAH = non-distinct AVIVEKAKHYATEH = până la conştiinţa realităţii AVYAKTA = plan nemanifestat AVYAPADESHA = nemanifestat AYAMA = lungire sau lărgire controlată (lungimea suflului subtil) AYUH = durata vieţii A. M. Cap. ignoranţa.

a gândi BHAVANATHAH = atitudine BHAVAPRATYAYA ASAMPRAJNATA SAMADHI = BHAVAPRATYAYAH = naşterea e cauza BHEDE = în legătură cu diferenţa BHEDHAH = îndepărtare BHOGA(H) = experienţă. legătură BHAJAN = formă de adoraţie a lui Dumnezeu sau a unuia dintre Avataras-i (trimişii lui Dumnezeu) însoţită de cântece rostite la unison şi acompaniată de muzică. a argumenta mental. Calea iubirii nesfârşite pentru Dumnezeu. energie. BHAVA = stări de existenţă BHAVANA = simţământ BHAVANAM = examinând mental. a chibzui. BHAKTI YOGA = formă de YOGA (YOGA devoţională). conştiinţă obiectivă BHRANTIDARSHANA = percepţie eronată BHUMI = stadii subtile ale conştiinţei BHUMIH = întemeiat . putere BALANI = puteri BANDHA = a obliga. aspectul extern sau YOGA exoterică BAHYA = extern BALA = forţă.BADHAN = tulburare BAESU = prin SAMYAMA asupra puterilor BAHIH = extern BAHIRANGA = formă de KEVALA KUMBHAKA.

Componentă care permite să se clasifice impresiile sensibile datorită capacităţii sale de discriminare. CHAKSUH = ochi CHANDRA = Lună CHATURTHA = al patrulea CHETANA = conştiinţă . P. F. H. C. I. BRAHMANADI = canal foarte fin înlăuntrul lui SUSHUMNA NADI BRUMADHYA = tehnică yoghină de concentrare mentală care implică să se fixeze ferm şi continuu atenţia în zona focarului subtil dintre sprâncene. T.BHUMISU = în stările subtile BHUTA(S) = elemente subtile BHUTAJAYH = stăpânirea elementelor subtile BHUVANA = sistem solar BIJA(M) = principiu. (prefaţă. E. iar energia rezultantă este sublimată în mod armonios pentru a accelera evoluţia spirituală. M. Cap. O. sămânţă subtilă BRAHMACHARYA = abstinenţă sau continenţă sexuală şi senzuală prin care potenţialul sexual al fiinţei umane este transmutat în energie. J. V. D. IV. Y C Cap. introducere. K. S. I. transformă şi redistribuie energiile care îi traversează. L. Cap. W. G. III. N. II. R. BUDDHIBUDDHEH = cunoaşterea celor cunoscute A. B. Aceşti centri (CHAKRAS) acumulează. index termeni folosiţi) CHA = şi CHAKRA = centru subtil energetic prin care trec anumite forme de energie subtilă. BUDDHI = inteligenţă. Cap.

G. conştiinţa individuală care include conştientul. a corpului subtil CHITTAVIKSEPAH = obstacole ale minţii CHITTAVRITTAYAH = modificările minţii CHITTEH = a conştiinţei CHITTISHAKTEH = PURUSHA = Fiinţa eternă. E. P.CHHAYA PURUSHA = ultima urmă a intelectului CHHAYA UPADANA = ultima urmă de ataşament. O. Cap. V. J. subconştientul şi superconştientul CHITTABHEDAT = prin diferenţa minţii CHITTANI = minţi CHITTANTARADRISHYE = într-o minte. fiind cunoscută de alta CHITTASAMVIT = conştiinţa lui CHITTA CHITTASYA = a minţii. R. D. DUMNEZEU) CHITRAM = împestriţată CHITTA(M) = minte. I. I. creând legături care înlănţuie fiinţele umane în existenţă şi le angrenează dintr-o existenţă (încarnare) într-alta. CHIDAKASHA = domeniul Conştiinţei absolute şi omniprezente (Chit) identică cu Brahman (Supremul Absolut. F. W. II. T. B. S. conştiinţa pură CHITTRA = Nadi extrem de fin şi foarte important A. Cap. M. H. L. K. introducere. III. Cap. C. IV. index termeni folosiţi) DARSHANA = ceea ce este văzut. Sinele DIVIN Absolut. una dintre cele două realităţi recunoscute de filosofia Samkhya. Y D Cap. (prefaţă. N. cunoscut . Supremă.

Meditaţia este o curgere neîntreruptă a gândirii către obiectul concentrării minţii (DHARANA). ţară DESHAYOH = de loc DEVADATTA = formă subtilă de energie (una dintre cele 5 PRANAS-uri minore). DHARMA PARINAMA: CHITTA este transformată din punctul de vedere al proprietăţii sau structurii (DHARMA) ei DHARMAMEGHA SAMADHI = cea mai înaltă formă de extaz divin (Samadhi) care este admis a exista în tratatele clasice YOGA. reculegere. funcţie. Intreţine şi face să apară dorinţa de hrănire DHARANA = concentrare mentală fermă şi continuă. Fără DHYANA este absolut imposibil să fie atinse de către yoghin stările superioare de conştiinţă. DHYANAJAM = născut din meditaţie DIPTIH = radiaţie DIRGHA = lung DIVYAM = divin DOSHA = defect . meditaţie. permiţând yoghinului să atingă starea de SAMADHI. Termen generic desemnând "ceea ce constituie Adevărata Natură a noastră". proprietate. Condiţie importantă care permite să fie atinsă în YOGA meditaţia profundă DHARMA = calitate.DARSHANA SHAKTI = vehiculul puterii de cunoaştere DARSHANAM = viziune spirituală DARSHINAH = al aceluia care vede DAURMANASYA = depresiune DESHA = loc. Provoacă moţăiala şi somnul DHANANJAYA = formă subtilă de energie (una dintre cele 5 PRANAS-uri minore). proprietăţile. DHARMAMEGHAH = ploaia DHARAMA-ei DHARMI = substratum-ul proprietăţilor DHRUVE = realizând SAMYAMA asupra Stelei Polare DHYANA(M) = meditaţie.

E. aversitate.DRASHTA = văzătorul DRASTRI = văzător = văzătorul (văzătorului) DRASTUH = văzător (sau PURUSHA) DRIDHA = ferm DRIG = PURUSHA. suferinţă DUHKHAIH = prin aceste trei dureri DVANDVA = cuplul contrariilor DVESHAH = aversiune DWESHA = neplăcere. repulsie (opusul lui RAGA) A. S. III. Y E Cap. H. prezent DRISHYA = văzutul (PRAKRITI) DRISHYASYA = a văzutului DRISHYATVAT = din cauza perceptibilităţii DRISHYAYOH = văzut DUHKHA(M) = durere. M. mizerie. V. N. R. J. W. Cap. introducere. (prefaţă. G. C. P. putere a conştiinţei. O. B. II. putere de a vedea DRIG SHAKTI = puterea de cunoaştere DRISHEH = al văzătorului DRISHIMATRAH = numai pură conştiinţă DRISHTA = văzut. Cap. Cap. T. index termeni folosiţi) EGO = EKA = unu . F. D. L. K. I. I. IV.

M. introducere.EKAGRATA = focalizare (în această stare RAJO GUNA şi TAMO GUNA sunt absente). W. situaţie în care toate energiile psihice sunt focalizate asupra unui aceluiaşi obiect. III. T. O. B. N. G. I. S. I. Y F Cap. D. P. numai A. Cap. EKAGRATA PARINAMA = efortul de a face mintea să sară de la un obiect la acelaşi obiect. (prefaţă. H. F. IV. V. E. C. index termeni folosiţi) FOCARE DE PUTERE = . L. J. Concentrarea întregii noastre atenţii asupra unui singur (Eka) punct (focar) sau asupra unui singu obiect. R. II. Cap. focalizarea numai asupra acelei PRATYAYA fără intervenţia nici unei distrageri EKAGRATAYOH = fixitate EKAGRYA = focalizare EKAM = unu EKARUPATVAT = datorită asemănării formei EKASAMYE = simultan EKATANATA = continuitate EKATATTVABHYASA = practica concentrării mentale ferme şi continue asupra unui principiu unic EKATMATA = identitate EKATRA = împreună EKATVAT = datorată unicităţii ESAM = a acestora ETENA = prin aceasta EVA = ca şi. K. Cap.

B. I. H. W. C. F. T. Cap. L. B. K. M. F.A. T. R. M. I. P. E. H. K. W. I. S. D. O. P. E. D. RAJAS GUNA. N. O. SATVA GUNA. S. învăţător spiritual A. J. V. Y . J. III. N. puterea de cunoaştere GRAHITA = cunoscător GRAHYA = receptiv GRAHYESU = în obiectele cunoaşterii GUNA(S) = cele trei însuşiri fundamentale: KRIYA=activitate. V. R. (prefaţă. IV. PRAKASHA=lumina. C. G. introducere. STHITI=fermitate. II. G. L. index termeni folosiţi) GAMANAM = a se deplasa prin GANDHARI = un Nadi GARIMA = putere psihică paranormală prin care corpul fizic poate fi făcut să fie extraordinar de greu GATI = mişcare GRAHANA = simţuri. Obiectele lumii fenomenale (PRAKRITI) sunt toate structurate în jurul celor trei GUNAS: TAMAS GUNA. GUNANAM = al GUNAS-urilor GUNAPARVANI = starea GUNAS-urilor GUNATMANAH = de natura GUNAS-urilor GUNAVAITRISNYAM = eliberarea de dorinţa faţă de GUNAS GURU(GURUH) = maestru. Cap. Cap. Y G Cap.

index termeni folosiţi) HANA: prin îndepărtarea lui AVIDYA (ignoranţa). J. Se spune că el ajunge la ochiul drept HATHA YOGA = formă de YOGA al cărui scop este să armonizeze HA (suflul subtil solar (+). T. I. distrugere HANOPAYAH = căile de evitare (HANA) HASTI = elefant HASTIJIHWA = un Nadi. I. HETU(H) = cauză HETUTVAT = depinzând de HEYAH = care pot fi reduse. P. unul dintre cele 14 canale subtile (NADIS) prin care circulă energiile subtile în fiinţă. L. Cap. S. N. efectul încetează să mai existe. K. W. O. permite lui KUNDALINI să se trezească şi să se ridice gradat din CHAKRA în CHAKRA. D. Cap. III. reducere HEYAHETUH = cauza lui HEYA. mentale şi spirituale celui care o practică în mod consecvent şi totodată. E. R. Y I . cauza contactului dintre PURUSHA şi PRAKRITI este îndepărtată şi deci. II. V. Această echilibrare conferă nenumărate puteri paranormale psihice. F.H Cap. IV. cunoscut sub numele de APANA). C. cunoscut sub numele de PRANA) cu THA (suflul subtil lunar (-). G. Cap. (prefaţă. cauză a ceea ce trebuie evitat HEYAM = a fi evitat HIMSADAYAH = violenţă şi alte asemenea acesteia HLADA = bucurie HRIDAYE = realizând SAMYAMA asupra inimii A. M. H. Aceasta se numeşte HANA HANAM = evitare. introducere. B.

un AVATAR. gustul. mâinile. IUBIREA lui DUMNEZEU) care îl atrage foarte mult. Yoghinul care are nevoie de un obiect sau fiinţă concretă asupra căreia să-şi focalizeze adoraţia şi iubirea sa. II. un sfânt. Cap. Cap. auzul împreună cu cele cinci organe funcţionale: organele de eliminare. introducere.Cap. feminină ILUMINARE = INDRIYA(S) = organele de simţ: mirosul. organele de reproducere. sfârşit. ca şi când. III. (prefaţă. sau cel care domneşte asupra Macrocosmosului) ISHWARAPRANIDHANA = SADHANA completă pentru omul obişnuit. I. ca şi cum. index termeni folosiţi) IDA = Nadi prin care circulă energia subtilă (-) receptivă. ITARETARADHYASAT = din cauza suprapunerii mentale ITARATRA = în afara acestei stări ITARESAM = altele. caută un anumit ideal divin ce există (de exemplu SHIVA) şi îşi concentrează întreaga sa adoraţie şi atenţie asupra lui. un mare yoghin. INDRIYAJAYA = control al simţurilor INDRIYANAM = al simţurilor INDRIYESU = în organele simţurilor INDRYAJAYA = stăpânire deplină asupra organelor de simţ INTUIŢIE = ISHITVA = capacitatea paranormală de a crea şi de a distruge după voinţă nu contează ce în cele 3 Lumi fundamentale ISHVARA = Dumnezeu (stăpân. lunară. vocea. Cap. pipăitul. aceasta e tot. Acest ideal divin poate să fie o manifestare particulară a lui DUMNEZEU. ideal spiritual ales. picioarele. aceasta e totul IVA = la fel. IV. vederea. sau orice alt aspect divin (de exemplu. supunerea completă sau dăruire deplină de sine lui Dumnezeu ISTADEVATA = model divin la care ne raportăm cu predilecţie. ca şi . a altora ITI = astfel.

J. Fiinţă umană care. el îşi creează iluzia unei dualităţi şi a unei cauzalităţi şi se înlănţuie astfel în ciclul naşterii şi morţii. Cap. P. Y J Cap. I. cu toate că trăieşte într-un corp fizic. JATI = fel de naştere. O. C. F. N. T. divin manifestându-se sub forma unui Sine încarnat. categorie. JANMA = naştere JAPA(MANTRA) = repetarea continuă a unei MANTRA pentru a intra în rezonanţă cu o anumită energie benefică subtilă sau cu o sferă sublimă de forţă din MACROCOSMOS. care este realizată prin plasarea şi menţinerea bărbiei în adâncitura de sub "mărul lui Adam" imediat după inspiraţie. B. index termeni folosiţi) JAH = născut din JALA = apă JALANDHARA BANDHA = o tehnică foarte importantă în HATHA YOGA care constă în "contracţia de închidere a gâtului". L. JIVATMA = ATMAN Sinele Suprem. El locuieşte într-un corp pe care îl utilizează ca instrument cu toate că ştie că în realitate el este şi rămâne totdeauna ATMAN. D. (prefaţă. Cap. IV. II. H. Devenit EGO. etern. R. S. Sinele încarnat se identifică astfel cu un corp fizic şi cu o gândire. . clasă socială JATYANTARA = altă naştere JATYANTARA PARINAMA = rezultatul lui PRAKRITYAPURAT JAYANTE = se produc JAYAT = prin stăpânirea JIVA = fiinţa umană încarnată şi prin urmare muritoare. JIVANMUKTA = "Eliberat în această viaţă". I. introducere. K. Cap. E. Se spune că ea împiedică scurgerea fluidului de ambrozie (AMRITA) în zona subtilă a trunchiului.A. este complet eliberată de ignoranţă (AVIDYA) şi de MAYA. G. III. M. V. W.

O. T.JNANA YOGA = formă de YOGA (YOGA cunoaşterii). Y K Cap. D. IV. N. W. P. J. index termeni folosiţi) KAIVALYA = realizarea de sine KAIVALYA PRAGBHARAM = înclinat spre KAIVALYA KAIVALYAM = eliberare. L. S. R. K. JNANA(M) = cunoaştere (transcedentală) spirituală JNANASURYA = lumina cunoaşterii JNANASYA = a cunoaşterii JNANENDRIYAS = vezi INDRIYAS JNATAH = sunt cunoscute JNEYA = cognoscibil JUBUPSA = indiferenţă JVALANAM = strălucire JYOTISMATI = luminos. V. F. de asemeni. B. Cap. plin de lumină JYOTISI = asupra luminii JYOTISMATI PRAVRITI = facultatea spirituală iluminatorie A. I. III. Cap. E. H. izolare KALA = timp KALENA = printimp KAMTHAKUPE = realizând continuu SAMYAMA asupra scobiturii gâtlejului . care implică nu numai o inteligenţă foarte mare. C. M. ci şi o stare de detaşare spirituală dublată de o deplină renunţare la fructele tuturor acţiunilor şi. Cap. I. o mare puritate a gândirii. II. G. introducere. (prefaţă.

4-mâinile (în legătură cu ANAHATA CHAKRA). mişcare de inspiraţie şi expiraţie (tip special de control al suflului în PRANAYAMA). KARUNA = compasiune KATHANTA = cum şi de unde KAYA = corpul. 3-picioarele (în legătură cu MANIPURA CHAKRA). 5-organele de reproducere (în legătură cu SVADHISHTANA CHAKRA). acumularea de KARMAS. să ne revină nouă (în această viaţă sau în cele viitoare) sub forma unor consecinţe (fructe) care trebuie să le suportăm. act. suma tuturor consecinţelor acţiunilor unei fiinţe umane comise în această viaţă sau într-o viaţă anterioară. KHECHARI = acela care călătoreşte complet liber prin Lumile subtile .KANTAKADISU = spini KAPALBHATI = Este una dintre cele "şase acţiuni (tehnice)" (SHAT-KARMA). înregistrărilor subtile KARMAVIPAKA = fructul acţiunilor trecute KARMENDRIYAS = (KARMA = activitate. care altfel (în afara acestei consacrări depline lui DUMNEZEU) ar trebui. Textele clasice YOGA definesc această tehnică ca fiind o retenţie spontană de foarte lungă durată a suflului fără a mai fi nevoie de inspiraţie şi de expiraţie. INDRIYA = organ) Cele 5 organe ale activităţii fiinţei umane sunt: 1-organele de eliminare (în legătură cu MULADHARA CHAKRA). consecinţele unei acţiuni fizice. oferind în întregime lui DUMNEZEU toate aceste roade. 2-corzile vocale (în legătură cu VISHUDDHA CHAKRA). lanţul cauzalităţii lumii morale. KARANA SHARIRA = denumirea corpului cauzal (în VEDANTA) KARANA = cauză KARITA = făcută prin alţii KARMA = acţiune. acumularea tuturor întipăririlor. mai devreme sau mai târziu. psihice. KARMASHAYA = depozitul efectelor. mentale ori spirituale. Este o tehnică de PRANAYAMA care se face prin respiraţie rapidă. KARMA YOGA = formă de YOGA care constă în a adapta permanent o atitudine total detaşată faţă de fructele acţiunilor realizate. fizic KAYASAMPAT = bunăstare corporală KEVALA KUMBHAKA = ("absoluta reţinere a suflului subtil").

conştiinţă KIM = ce KIRTAN = reuniuni publice în care mai ales BHAKTI YOGHINI recită recită cu fervoare şi cântă anumite texte spirituale sacre sau chiar dansează în cinstea lui DUMNEZEU. Execuţie eficientă când ne aflăm pe Calea YOGA. KISNAVRITTEH = în care VRITTIS-urile au slăbit KLESHAS = necazuri. KRIYA = activitate. efort. dificil KRAM = ordine KRAMA = proces KRIKARA = formă de energie subtilă (una dintre cele 5 PRANAS-uri minore). acţiune.impuritate. Greşit executată ea generează moartea. KRIYAMANA KARMA = fel de KARMA. printr-un fel de înghiţire datorită răsucirii. Exerciţiu spiritual destinat să ne permită să atingem o cunoaştere superioară. Aceste manifestări colective joacă un rol important în BHAKTI YOGA. studiu spiritual (SVADHYAYA) şi dăruire plină de dragoste faţă de DUMNEZEU (Ishvara-Pranidhana). suferinţă KLESHAVAD = la fel ca KLESHAS-urile KLISHTA = dureros. realizare.KHECHARI MUDRA = tehnică specială YOGA foarte secretă şi periculoasă care implică printre altele să fie tăiat gradat frenumul limbii şi alungirea acesteia pentru a se astupa apoi cu ea. KHYATI(H) = cunoaştere. zona gâtului. urmă. (lit. divină.)-greu. Provoacă foamea şi setea KRITA = făcută de sine KRITARTHAM = o persoană care şi-a atins ţelul KRITARTHANAM = deoarece şi-au îndeplinit menirea KRIYA YOGA = formă de YOGA (YOGA PRACTICă) a acţiunilor transmutative care anulează (anihilează) "activatorii subliminali" (SAMSKARAS) prin ascetism (TAPAS). tensiuni fundamentale ale minţii. Face parte din NIRUPAKRAMA KARMA (KARMA latentă) KRODHA = mânie .

cosmică. F. în plan subtil. J. R. IV. C. V. creatoare. I. L. dedesuptul scobiturii gâtlejului. Cap. K.KSANA = moment KSAYAH = distracţie KSAYAT = distrugere KSAYE = distrugere. M. S. KURMA = formă de energie subtilă (una dintre cele 5 PRANAS-uri minore). P. III. KUNDALINI = forţă colosală nesfârşită. KURMA NADI = Nadi care este situat. G. Y L Cap. B. T. II. H. Provoacă contracţiilede închidere şi deschidere a ochilor. N. Cap. I. (prefaţă. E. W. Cap. KURMANADYAM = realizând constant SAMYAMA asupra lui KURMA NADI A. D. O. index termeni folosiţi) . datorită distrugerii KSAYODAYAN = dispariţie şi apariţie KSETRAM = câmp KSETRIKAVAT = ca fermierul KSHIPTA = starea minţii fiinţei umane în care predomină RAJAS GUNA KSIYATE = dispare KSUT = foame KUHOO = un Nadi KUMBHAKA = reţinere a suflului pe o anumită perioadă de timp între inspiraţie şi respiraţie şi invers. introducere. care există în stare latentă în fiecare fiinţă umană la baza coloanei vertebrale (în plan subtil în MULADHARA CHAKRA) şi care poate fi gradat trezită prin exerciţii adecvate YOGA sau prin transmutarea în energie a potenţialului creator sexual al fiinţei umane.

Ascensiunea sufletului şi Spiritului individual al fiinţei umane la Absolutul Suprem. LAGHU = uşor LAKSANA = caracteristic LAKSHANA PARINAMA: CHITTA (conştiinţa) este transformată din punctul de vedere al caracteristicilor ei LAVANYA = graţie LAYA = fuziune.LABHAH = câştig LAGHIMA = putere psihică paranormală prin care corpul fizic poate fi făcut să devină atât de uşor încât se înalţă de la sol şi se poate menţine ore întregi la zeci de metri înălţime în aer (LEVITAŢIE). K. D. B. contopire. I. Cap. T. V. N. Implică anularea deplină a acţiunii energiilor gravitaţionale asupra corpului fizic. introducere. III. II. Unire inefabilă şi extatică cu Dumnezeu. P. F. R. J. IV. Cap. comuniune perfectă datorată unei stări depline de rezonanţă cu ceva subtil. O. E. LOKAH = iluminare A. I. H. Y M Cap. G. S. (prefaţă. M. W. LINGAMATRA = numai cu o marcă (semn distinctiv) LOBHA = lăcomie LOKA(S) = planuri distincte de conştiinţă care au fiecare o frecvenţă specifică de vibraţie şi ne pun în inefabilă stare de rezonanţă cu planurile sau straturile conştiinţei MACROCOSMICE sau universale. L. C. index termeni folosiţi) MADHUBHUMIKA = acela care deja a gustat mierea puterilor paranormale yoghine (tip superior de yoghin) MADHYA = mediu MADHYAM = sunetul auzibil . dizolvare. Cap.

MANASAH = al minţii MANEH = al cristalului MANOJAVITVAM = iuţeala minţii MANOMAYA KOSHA = corpul mental MANTRA(S) = MATRA = numai MATRASYA = numai . MAHVRATAM = marea disciplină MAITRI = simpatie profundă MALA = impuritate MANAS = "Capacitate de reflexie". imediat după aceea trebuie să apăsăm în mod ferm bărbia în piept şi totodată să contractăm (menţinând astfel strâns) sfincterul anal. cu piciorul drept aşezat cu călcâiul astfel încât să apese zona perineului (YONI). După o pauză adecvată în care vom remarca lăuntric efectele acestei tehnici vom trece la executarea ei invers. Datorită lui MANAS noi primim toate impresiile din lumea exterioară care sunt apoi supuse puterii de discriminare a lui BUDDHI (Inteligenţa). poate fi făcută mare şi ajunge să cuprindă subtil planeta. Trebuie apoi să ne reţinem astfel respiraţia cât mai mult timp posibil dar fără să forţăm deloc şi în final vom respira încetişor. După ce inspirăm lent şi profund. MAHA SAMADHI = MAHAVAKYAS = marile dictoane MAHAVIDEHA = existenţa fără corp MAHIMA = putere psihică paranormală prin care fiinţa yoghinului şi în special conştiinţa sa.MAHA BANDHA = "Marea contracţie". MANAS ne incită să ne îndoim în anumite momente. Organul mental intern. constelaţiile şi chiar tot Universul. concentrându-ne intens mentalul asupra canalului subtil central (SUSHUMNA NADI) prin care trebuie să conştientizăm ascensiunea în flux intens a energiilor subtile. sistemul solar. Acest procedeu printre alte efecte reîntinereşte corpul şi face să se trezească KUNDALINI SHAKTI. ne ajută să luăm anumite hotărâri şi face cu putinţă să ne transformăm dorinţele în acţiuni. Tehnică YOGA importantă descrisă astfel în Hatha-Yoga-Pradipika: "Trebuie să se aşeze piciorul stâng cu călcâiul apăsând în zona perineului (YONI) şi piciorul drept va fi aşezat pe coapsa stângă.

mentale sau spirituale. trezeşte energia colosală KUNDALINI. iluzoriu MOHA = confuzie MOODHA = stadiul de trezire a lui KUNDALINI în care acesta aparţine doar lui MULADHARA CHAKRA.3) există patru tipuri sau grade distincte de asemenea eliberare: SALOKYA-MUKTI . face să se diminueze urina şi fecalele deoarece amorsează procese de transmutaţie biologică prin care acestea devin energie care poate fi apoi sublimată în mod armonios în sferele superioare ale fiinţei yoghinului. 41. JNANA. ce se realizează cu anumite zone ale corpului. SAMNIDHYA-MUKTI .MATRAT = singur MAYA = MITHYA = fals. MUKTA = eliberat spiritual (MUKTI = eliberare spirituală.este eliberarea spirituală prin asumarea aceleiaşi existenţe ca şi cea a lui Dumnezeu.este eliberarea spirituală prin apropierea de Dumnezeu. Ea face să se unească şi să fie sublimată cu uşurinţă APANA în PRANA. a scăpa MRIDU = slab MUDITA = bucurie MUDRA = gest de punere în REZONANŢă. întreţine şi stimulează în mod armonios focul subtil lăuntric. MOSHA = a elibera. amplificarea şi realizarea anumitor stări lăuntrice binefăcătoare.este eliberarea spirituală în care suntem perfect uniţi cu Dumnezeu. psihice. SARUPYA-MUKTI . anticipând astfel manifestarea acestora şi contribuind la stabilirea unei comuniuni între fiinţa umană şi anumite nivele subtile din MACROCOSMOS.este eliberarea spirituală atinsă prin faptul de a locui în acelaşi spaţiu (LOKA) cu Dumnezeu. sau atitudine. 1) defineşte acest termen ca fiind operaţia (VIYOGA) de accelerare a evoluţiei spirituale care face posibilă înălţarea de la starea de ignoranţă până la zorii adevăratei înţelepciuni. În conformitate cu textul lui Shiva-Purana (IV. Eliberarea spirituală determină identificarea şi identitatea fiinţei (AIKYA) cu Absolutul şi non-identificarea cu constituenţii primari (GUNAS) ai Naturii. Generează o stare predominantă a minţii în care predomină TAMAS GUNA MULA BANDHA = tehnică yoghină secretă în care se contractă ferm pentru o perioadă cât mai mare de timp zona perineului. pentru a facilita trezirea. Markandeya-Purana (XXXIX. Acest cuvânt sanscrit este un sinonim pentru MOKSHA. SAYUJYA-MUKTI . fără ca prin aceasta să dispărem topiţi în EL . organe sau chiar cu mâinile.

ele sunt în realitate nenumărate. (prefaţă. Darshana-Upanishad (IV. IV. J. HITA şi SIRA. F. L. NADIS-urile sunt canale subtile prin care este condusă indispensabila energie subtilă (PRANA) în diferitele zone sau vehicule invizibile ale fiinţei pentru a le permite să se menţină în viaţă. index termeni folosiţi) NA = nu NABHI = buric NADA YOGA = formă de YOGA în care se percepe lăuntric până la o profundă identificare sunetul (SHABDA) ce este sesizat în zona inimii. . Cap. 12 sau 14. MULAH = rădăcină MULADHARA CHAKRA = MURDHA = creştetul capului A. O interpretare recentă mai sofisticată a unor cercetători numeşte NADIS-urile ca fiind matrici ale fluxurilor subtile ale energiei psihosomatice. V. M. Uneori cuvântul NADI se referă atât la venele şi arterele care conduc sângele. Numărul lor este în general considerat a fi 72000 deşi.6) numeşte l4 canale subtile majore ale energiei misterioase a vieţii. S. K. cât şi la canalele subtile prin care circulă forţa vieţii (PRANA). E. Acest sunet face cu putinţă apariţia unei stări de beatitudine.care sunt: SUSHUMNA. introducere. cu alte cuvinte.sau. III. aşa cum TriShikhi-Brahmana-Upanishad (II. I. Ele mai sunt numite. PUSHA. I. Shiva-Samhita (II. O. C. D. R. Cap. N. de asemenea. II. W. să ne pierdem conştiinţa existenţei extatice ca Sine Suprem (ATMAN) divin şi nemuritor. G. NADI = tub luminos sau canal subtil prin care circulă diferiţi curenţi subtili de energie. P. Y N Cap.76) menţionează. SARASVATI. B. PINGALA. T. IDA. Anumite lucrări yoghine secrete spun că 72 sunt în principal mai importante dar multe menţionează doar numele a 10. atunci când se astupă urechile cu degetele mari de la mâini. H. Astfel.13) afirmă existenţa a 350000 de NADIS-uri în total. la nivel subtil (ANAHATA CHAKRA). Cap.

NIRBHASA = strălucind NIRBHASAM = a apare NIRBIJAH = fără sămânţă NIRBIJASYA = lui NIRBEEJA SAMADHI NIRGRAHYAH = complet aprehensibil NIRGUNOPASANA = concept extras din Upanishade care desemnează drumul considerat din punctul de vedere a celor două aspecte ale sale: cu calităţi şi fără calităţi. susceptibili să provoace o eventuală renaştere (reîncarnare). caracterizată prin liniştirea deplină a gândirii şi prin abolirea oricărei dualităţi. SHANKHINI. YASHASVINI. KUHU. NAGA = formă de energie subtilă (una dintre cele 5 PRANAS-uri minore). NIRATISHAYAM = nelimitat NIRBEEJA SAMADHI = stare de SAMADHI (superioară lui SAMPRAJNATA SAMADHI) care desemnează starea de conştiinţă supremă. Acest termen evocă o fiinţă supremă în acelaşi timp imanentă.VARUNA. NAIRANTARYA = fără întrerupere NASTAM = distrus NIBANDHANI = care leagă NIDRA = starea de somn profund (fără vise) NIMITTA = instrument NIRAKARA = fără formă. HASTI-JIHVA. Termen care îl desemnează pe BRAHMAN-Supremul Absolut sau DUMNEZEU ca fiind dezgolit (dezvelit) de orice calitate şi deorice formă. NIRMANA CHITTA = conştiinţa creată sau. transcendentă şi superioară acestor două stări. PAYASVINI. "CONşTIINŢA INDIVIDUALIZATă" NIRMANA = creaţie . Provoacă tusea şi strănutul. Este numită "SAMADHI fără germeni" pentru că ea distruge germenii KARMA-ei viitoare (AGAMI KARMA sau SANCHITA KARMA). altfel spus. VISHVA-UDARA. GANDHARA. ALAMBUSA.

suprimare. încetare NIYAMA(H) = cod personal. NISHKARMA KARMA este o activitate DIVIN INTEGRATă . EGO-transcendentă şi trebuie să fie clar delimitată (diferenţiată) de acţiunea simplă (egoistă) (KARMAN) şi de inacţiune (AKARMAN). O. fenomenul sau fiinţa asupra căruia se meditează atunci NIRVICHARA = SAMADHI fără reflectare NIRVIKALPA SAMADHI = NIRVITARKA = fără VITARKA NISHKARMA KARMA = "Acţiune realizată în TRANS-ACŢIUNE". P. divine NIRODHA PARINAMA = sesizarea şi conştientizarea momentului de salt între două PRATYAYAS. a opri. Fructele acestor acţiuni trebuie să fie dăruite în totalitate lui DUMNEZEU. T. C. R. De aici derivă: AVARODHA=obstrucţie. S. E. V. care înseamnă un act de blocare. NIRODHA=blocare. Y . M.NIRMANAKAYACHITTA = manifestarea microcosmică a descoperirii sau revelării minţii supreme. B. Vine de la rădăcina RODHA. W. H. reguli fixe NYASAT = prin proiecţie A. Principiu fundamental în KARMA YOGA care afirmă că o fiinţă umană nu este niciodată afectată (din punct de vedere KARMA-ic) de nici una din acţiunile ei. NIRODHAKSAPA = moment de suprimare NIRUPAKRAMAM = KARMA adormită (latentă) NIRVICHARA = stadiu de fuziune a conştiinţei cu obiectul. VIRODHA=opoziţie. I. G. K. N. stopare. Mintea intră atunci în stare de vid NIRODHA(H) = blocare. D. estompare lentă şi completă. dacă aceste acţiuni sunt în întregime realizate într-o stare lăuntrică de consacrare transfiguratoare şi sacrificiu oferit cu umilinţă divinului. F. J. L. NITYA = etern NITYATVAT = permanent NIVRITTIH = îndepărtare.

6. fie împreună. Cea mai mare cantitate sau concentraţie de OJAS poate să rezulte. sublimează. 5. ce rezultă prin transmutaţie biologică (de exemplu. index termeni folosiţi) OJAS = energie. această realizare este confirmată la femeie de suspendarea completă a ciclului menstrual. le regenerează şi le hrăneşte neîncetat. II. transmutaţia potenţialului sexual. introducere. sau fluid subtil binefăcător.Grăsimea (MEDA).O Cap.Sperma şi Ţesuturile reproducătoare -atât la bărbat cât şi la femeie. rezultantă prin transmutaţia biologică a potenţialului creator (sexual). 4. iar la bărbat de absenţa deplină a POLUŢIILOR NOCTURNE sau DIURNE). III. vigoare (vitală.Muşchii (MAMSA). Cap. cât şi al bărbatului. în energie) şi. are loc o accelerare a evoluţiei psihice. în care atât bărbatul. dupa aceea. mentală.Plasma (RASA).Măduva. cât şi secreţiile sexuale ale femeii (menstruaţia) pot fi transformate cu usurinţă în energie. . Nervii (MAJJA). 3. Cap. cât şi în timpul fuziunii amoroase sexuale (în care cei doi realizează la unison o perfectă continenţă sexuală). 2. un principiu vital foarte important. Cap.(SUKRA)). explică de ce toate tradiţiile spirituale autentice recomandă fie o abstinenţă activă (în care potenţialul sexual este integral transmutat (PRIN PRACTICI SPIRITUALE) în energie. subtilă. în care cei doi iubiţi realizează perfect continenţa sexuală şi sublimează după aceea în mod armonios energia binefăcătoare subtila (OJAS) care rezultă. OJAS este CHINTESENŢA constituenţilor (DHATUS) ai corpului fizic. Derivat din rădăcina verbală sanscrită VAJ. fiind distribuită în tot corpul şi în întreaga fiinţă le vitalizează. psihică. întregul potenţial sexual în energie şi. fie o continenţă sexuală permanentă (cu excepţia momentelor când cuplul urmăreşte de comun acord să aibă un copil). creşterea inteligenţei. atât al femeii cât şi al bărbatului. în afara menopauzei. cuvântul OJAS semnifică "forţă uriaşă. IV. spirituală)". care este conţinut şi acumulat (stocat) în cele şapte DHATUS (1. OJAS este. prin urmare. în timpul şi după o fuziune amoroasă sexuală plenară. energie sublimată. prin transmutaţia biologică care se produce atât în timpul realizării corecte a anumitor tehnici speciale YOGA. Faptul că atât sperma bărbatului. (prefaţă. care înseamnă "a fi puternic".Oasele (ASTHI). Prin transmutaţia biologică şi sublimarea în energii rafinate a forţei care rezultă cu uşurinţă din potenţialul sexual (CREATOR) atât al femeii. mentale şi spirituale. graţie transmutaţiei biologice. Yoghinii consideră că OJAS este mai degrabă o forţă benefică. amplificarea puterii de pătrundere mentală.Sângele (RAKTA). I. care se reflectă în fiinţă prin trezirea anumitor puteri paranormale (SIDDHIS). În Ayurveda. dinamizarea intuiţiei etc. 7. cât şi femeia transmută la unison. care este după aceea sublimată armonios în sferele superioare ale fiinţei. în mod biologic.

inspiraţie spirituala. atotputernică. potenţialul sexual (atât al femeii. devine din ce în ce mai rafinat şi mai pur. este profund nocivă pentru echilibrul lăuntric şi pentru sănătatea corpului femeii. veselie şi încredere în sine. la nivelul lui VISHUDDHA CHAKRA fluidul OJAS conferă intuitie. în special. putem înţelege mult mai bine de ce fluidul OJAS este considerat de către yoghini -în fiinţa umană. puritate. la nivelul lui MANIPURA CHAKRA fluidul OJAS conferă expansivitate. cât şi în timpul CONTINENŢEI SEXUALE PERFECTE. ciclul menstrual este foarte abundent şi durează multe zile. cât şi la bărbat. face să crească extraordinar de mult câmpul conştiinţei care. în unele cazuri această situaţie putând să determine tulburări psihice şi mentale serioase (PARANOIA şi SCHIZOFRENIE). mai ales în situaţiile în care apar frecvent poluţii nocturne sau diurne precedate de stări de frustrare şi tensiune. UDDIYANA BANDHA. dilatare euforică şi iubire copleşitoare. la nivelul lui ANAHATA CHAKRA fluidul OJAS conferă bucurie. la nivelul lui SAHASRARA fluidul OJAS conferă înţelepciune. în cazul femeii. totodată. La nivelul lui MULADHARA CHAKRA fluidul OJAS conferă o vitalitate ieşită din comun. la nivelul lui AJNA CHAKRA fluidul OJAS conferă forţă de pătrundere mentală extraordinară. beatitudine şi comuniune inefabilă cu Supremul AbsolutDUMNEZEU. Unele texte yoghine secrete consideră că fluidul subtil OJAS este forma supremă a energiei binefăcătoare subtile în MICROCOSMOSUL fiinţei umane. NAULI. realizată într-un cuplu unit. clarviziune. din care face parte şi corpul fizic. anumite substanţe care există în corpul fizic. Datorită unor tehnici speciale yoghine (cum ar fi: MULA BANDHA. este de asemenea profund nocivă pentru echilibrul lăuntric şi pentru sănătatea corpului bărbatului. . cât şi al bărbatului). şi aceasta nu numai că îmbunătăţeşte şi măreşte în scurt timp sănătatea dar. care vor putea fi cu uşurinţă dirijate şi acumulate la nivelul celor 7 CENTRI DE FORŢă ASCUNşI ai fiinţei umane. ori apare de două sau de trei ori pe lună. Acelaşi gen de abstinenţă sexuală pasivă. datorită proceselor complexe de sublimare ulterioară. energia rezultantă. face să se amplifice cantitatea de fluid subtil OJAS în MICROCOSMOSUL fiinţei umane. pot să fie transmutate în mod biologic în energie subtilă sau fluid binefăcător OJAS care. vor deveni forme din ce în ce mai elevate de energie. O abstinenţă sexuală pasivă în care. Având în vedere toate aceste aspecte. Ideea fundamentală în YOGA este că păstrarea permanentă a controlului deplin asupra potenţialului sexual atât la femeie. printre care. şi chiar este uneori supranumit ENERGIA VITALă SUBTILă ESENŢIALă. transfigurator şi iubitor.fie separat. la nivelul lui SVADHISTHANA CHAKRA fluidul OJAS conferă imaginaţie creatoare controlată. realizate cu consecvenţă atât în timpul ABSTINENŢEI ACTIVE. SHAKTI CHALANA MUDRA etc. idei geniale. atunci când acest CONTROL este însoţit de transmutaţia biologică în energie a respectivului potenţial.).drept o forţă binefăcătoare. în unele cazuri această situaţie putând să determine tulburări psihice şi mentale serioase (PARANOIA). fie prin ABSTINENŢă SEXUALă ACTIVă. gradat. canalizând-o în mod armonios în sferele subtile superioare ale fiinţei lor. fie prin CONTINENŢă SEXUALă PERFECTă. YONI MUDRA. în cazul bărbatului.

divin. S. T. sunetul transcedental PARAIH = cu alţii PARAM = cel mai înalt PARAMA = cel mai înalt PARAMAHATTVA = ultima extindere (imensitatea) PARAMANU = ultima particulă PARARTHAM = de dragul lui PURUSHA PARARTHATVAT = din conştiinţă obiectivă PARAVAIRAGYA = îndepărtarea chiar şi a rădăcinilor plăcerii (absenţa completă a dorinţelor sub toate formele) PARI = complet . la cel mai înalt nivel. E. Cap. la Marii Înţelepţi sau la Iluminaţi. B. în care este acumulat foarte mult fluid OJAS. N. D. R.Termenul de OJAS-SHAKTI desemnează efectul extraordinar produs de energia subtilă manifestată sub forma unei SFERE URIAşE DE FORŢă RADIANTă. II. generalii). I. în zonele cele mai înalte ale conştiinţei. la mari politicieni. şefii naţiunilor. cât şi în domeniul spiritual sau intelectual. C. O. în cazul cărora fluidul OJAS cel mai pur îi ajută să fuzioneze. IV. L. directorii de intreprinderi. index termeni folosiţi) PANCHATAYYAH = de cinci feluri PANKA = noroi PANTHAH = calea de manifestare PARA = altul. F. M. P. la Marii Eliberaţi. Cap. introducere. J. III. Cap. la descoperitorii anumitor sisteme filosofice sau în domeniul pur spiritual. atât în cazul existenţei obişnuite (de exemplu. conducători de partide. Y P Cap. liderii unor grupări. G. I. A. K. la mentorii anumitor căi spirituale. V. cu CONşTIINŢA ABSOLUTă A LUI DUMNEZEU. H. a altora. (prefaţă. W.

subtil. schimbare PARINAMAH = transformare PARISHUDDHI = purificarea memoriei PARITAPA = tristeţe PARYAVASANAM = extensie PASHYANTI = sunetul sublim.PARINAMA = rezultat. mental PHALA = efect PHALAH = fructe. consecinţă. sau RECHAKA PRADHANA = PRAKRITI PRADHANAJAYAH = cucerirea şi controlul (stăpânirea) asupra lui PRAKRITI PRADURBHAVAH = aparenţă PRADURBHAVAV = emergenţă PRAJNA = conştiinţă cognitivă superioară PRAJNA PURUSHA = conştiinţa în starea de somn (după VEDANTA) PRAJNABHYAM = din cele două tipuri de conştiinţă PRAJNAJYOTI = (tip de yoghin) acela care vede lumina purei conştiinţe PRAJNALOKA = răsăritul luminii conştiinţei cognitive superioare PRAKAMYA = putere psihică paranormală care duce la îndeplinirea totală. schimbărilor. . rezultate PINGALA = Nadi prin care circulă energia subtilă (+). solară. masculină PIPASA = sete POOSHA = un Nadi PRA = înalt sau mare PRACHARA = modalitate PRACHHARDANA = expiraţie. emisivă. într-un mod rapid şi extraordinar a tuturor dorinţelor binefăcătoare pe care yoghinul le manifestă acum în mod detaşat.

energie. care îi permite yoghinului să se dedubleze şi să se proiecteze. cu o viteză superioară vitezei luminii oriunde doreşte să fie prezent. dintre care unele acţionează la nivelul gurii şi nasului). vitale. fiinţa obiectivă. iluminare PRAKRITI = natura. fiinţă manifestată. totalitatea forţelor vitale subtile ale naturii (în care sunt incluse cele 5 PRANAS-uri principale. pentru a vedea şi a şti tot ceea ce îl interesează să afle). PRANAMAYA KOSHA = PRANASYA = a respiraţiei PRANAVAH = AUM vezi fişe PRANAYAMA = control al suflurilor subtile. PRARABDHA = soartă sau destin (KARMA activă) PRASADAH = iluminare divină sau puritate PRASADANAM = purificare subtilă.PRAKASHA = lumina divină. împăcare cu DUMNEZEU PRASANGAT = prin renaşterea . majore. realizat prin intermediul respiraţiei conştient controlate PRANIDHANAT = supunere. atât în lumea fizică. devoţiune PRANTABHUMIH = zonă de hotar PRAPTI = capacitatea psihică şi mentală paranormală care îi permite yoghinului de a ajunge instantaneu oriunde doreşte. externă PRAKRITILAYANAM = yoghini care sunt fuzionaţi doar în PRAKRITI PRAKRITINAM = a diferitelor tendinţe naturale PRAKRITYAPURAT = supraîncărcarea golului în natură PRAMADA = amânare PRAMANA = cunoaştere corectă PRAMANANI = surse ale cunoaşterii corecte PRANA = energie bio-plasmatică. cât şi în astral sau cauzal (putere psihică extraordinară.

PRATIBHADARSHAN=facultatea de a vedea sau clarviziunea ce permite vederea în aceleaşi lumi sublime) PRATIBHAD = prin PRATIBHA PRATIPAKSA = opusul PRATIPAKSA BHAVANA = a medita intens asupra contrariilor pentru a face să dispară (datorită amplificării energiilor benefice corespondente prin REZONANŢă) foarte repede anumite defecte sau vicii. invizibile. începători în ceea ce priveşte intrarea în starea de SAMADHI PRATHISTHAM = bazat PRATI = înspre PRATIBANDHI = ceea ce preîntâmpină PRATIBHA = facultate spirituală a conştiinţei superioare. slăbiciune-PUTERE PRATIPATTIH = cunoaştere PRATIPRASAVAH = involuţie PRATISEDHARTHAM = pentru îndepărtarea PRATISHTA = a fi ferm stabilit. care constă . răutate-BUNăTATE. de exemplu: ură-IUBIRE. laşitate-CURAJ. prostie-INTELIGENŢă. stabilire PRATISHTHANAM = a fi ferm stabilit PRATISTHAYAM = a fi stabilit ferm PRATIYOGI = corespunzător PRATYABHIJNA = conştiinţa în starea de SAVICHARA SAMADHI PRATYAHARA = retragerea simţurilor. Practică yoghină.PRASANKHYANE = în cea mai înaltă meditaţie PRASHANTA = liniştit PRASUPTA = latente. prin care pot fi dobândite foarte repede puterile psihice paranormale. care privesc organele de simţ (exemplu: PRATIBHASHRAVAN=facultatea de a auzi în lumile sublime. facultăţi transcedentale. adormite PRATHAMA KALPIKA = yoghini.

activitate PRAVRITTIH = funcţionare PRAYATNA = efort PRAYOJAKAM = mişcându-se PUNAH = din nou PUNYA = virtute. conştiinţă PRATYAYANAM = conţinut mental PRATYAYANTARANI = alte PRATYAYAS-uri PRATYAYASYA = a conţinutului minţii PRATYAYAU = conţinut al minţii PRAVIBHAGA = separat PRAVRITI = facultate superfizică. Fiinţa eternă. pentru ca acestea să nu mai distragă deloc gândirea yoghinului. PURUSHA VISHESA = fel aparte de suflet PURUSHAJNANAM = cunoaşterea lui PURUSHA . concept. conştiinţa pură. care evocă şi pun în primplan pe anumiţi zei faimoşi.în retragerea sau deturnarea în totalitate a simţurilor de la obiectele sensibile. fiinţă subiectivă. în direcţie opusă PRATYAYA = conţinut al minţii. merit PURAKA = stadiu în pranayama PURANAS = străvechi culegeri de legende indiene. una dintre cele două realităţi recunoscute de filosofia Samkhya. Sinele divin Absolut. permiţându-i să-şi poată concentra întreaga sa atenţie asupra obiectului lăuntric care a fost ales. supremă. PRATYAKSHA = cunoaştere directă. PURUSAKHYATEH = adevărata cunoaştere a lui PURUSHA PURUSASYA = a lui PURUSHA PURUSHA = conştiinţă. Acest exerciţiu constituie condiţia prealabilă indispensabilă pentru a realiza concentrarea mentală (DHARANA). Sinele. izvorâtă din experienţa practică PRATYAR = întors.

Ea se manifestă în PRAKRITI sub forma activităţii. B. se spune despre acesta că este RAJASIKA. Una dintre cele patru mari forme de YOGA. index termeni folosiţi) RAGA = plăcerea RAGAH = ataşament RAJA YOGA = formă de YOGA (YOGA regală). L. cea de a doua GUNA: în cazul predominanţei sale. Ea este forţa care permite să fie învinsă apatia (TAMAS). S. I. RAKSHAS = demoni . (prefaţă. C. crimă. RAJAS(GUNA) = a doua dintre cele trei GUNAS. a dorinţei. E. introducere. a aspiraţiei. J. RAJAS = una din cele 3 proprietăţii ale lui PRAKRITI=activitate. P. rupt în bucăţi. înclinat spre sinucidere. II. T. W. N. K. H. D. a agitaţiei şi a îndrăznelii. G. mentalul este împrăştiat. Y R Cap.KSHIPTA). III. M. care vizează unirea cu DUMNEZEU după sistemul descris de Patanjali în faimosul său tratat Yoga sutras. F. O. Cap. Cap. R.PURUSHARTHA = scopul lui PURUSHA PURUSHAYOH = a lui PURUSHA PURVA = anterior PURVAH = a veni după PURVAKA = precedată de PURVAVAT = "după ceea ce precede" PURVEBHYAH = în legătură cu precedentele PURVESAM = al acelora care vin înainte A. Cap. disipat. I. Atunci când RAJAS domină activitatea sau gândirea unui individ. IV. realizând adeseori o ruptură a personalităţii (starea minţii . V.

nu sunt distruşi. M. cu alte cuvinte. W. H. K. S. SABEEJA SAMADHI ASAMPRAJNATA = întregul proces de la VITARKA (nivel de conştiinţă) la ASMITA (stadiu de fuziune al conştiinţei cu obiectul) SABIJAH = cu sămânţă SADA = întotdeauna SADHANA = practica spirituală. Cap. frumuseţe RUTA = limbaj A. "mijloc de perfecţionare spirituală". (prefaţă. Y S Cap. Cap. susceptibili de a provoca o eventual a renaştere (reîncarnare). E. I. Demonstraţie scrisă sau orală) RITAM = aspectul absolut sau cosmic vezi fişe RITAMBHARA = plin de experienţă adevărată. stadiu în PRANAYAMA RISHIS = cei care au experimentat în mod direct aproape toate subiectele discutate în AGAMAS (Izvor al Doctrinei. V. II. I. D. RITAMBHARA PRAJNA = conştiinţă cognitivă superioară. index termeni folosiţi) SABEEJA SAMADHI = formă de SAMADHI în care germenii KARMA-ei viitoare (AGAMI KARMA sau SANCHITA KARMA). Cap. J. F. C.RATNA = comori RECHAKA = expiraţie. O. P. IV. G. justă. introducere. Derivat din cuvântul sanscrit SADH: "a ajunge la ţel". care apare datorită unei experienţe spirituale adevărate RUDHAH = care domină RUPA = formă. L. B. conştiinţa cosmică. Exerciţii care permit să fie stăpânită una dintre ramurile sistemului YOGA. III. N. . R. T.

SAMANA = formă de energie subtilă (una dintre cele 5 PRANAS-uri majore). acceptarea completă. inclusiv asupra membrelor inferioare. fuziune în obiectul concentrării SAMAPATTIBHYAM = prin meditaţie SAMAPTIH = sfârşit SAMASANA = postură YOGA SAMAYA = circumstanţe SAMBANDHA = relaţie . SAKSATKARANAT = prin percepţie directă SALAMBANAM = cu suport SAM = complet SAMADHAU = în SAMADHI SAMADHI(H) = transă. deasupra creştetului capului. SAMANYATO DRSTAM = "văzut împreună" SAMAPATTEH = prin fuziunea minţii SAMAPATTI(H) = meditaţia. în afara corpului fizic. în plan subtil. Efortul minţii de a stabiliza o singură PRATYAYA.SADHARANATVAT = deoarece este comun SAGUNOPASANA = cu calităţi SAH = aceasta SAHABHUVAH = simptome auxiliare SAHASRARA = centrul esenţial de forţă care face posibilă comuniunea cu DUMNEZEU. se află. linişte SAMADHI PRAJNA = inteligenţă cognitivă care izvorăşte din SAMADHI SAMADHI PARINAMA = starea de concentrare în care se elimină treptat celelalte gânduri. absorbţia totală. Acţionează în zona dintre inimă şi buric. =SAMANA VAYU (dă naştere fluidului digestiv şi este legat de focul subtil care digeră hrana în stomac).

Adiţia tuturor SAMSKARAS-urilor constituie caracterul unui om. gusturi. repercursiuni ale întipăririlor. CUNOSCăTORUL. care împiedică acest SAMADHI să fie în întregime pur. şi anume: VITARKA. În această stare superioară de identificare a conştiinţei. extincţia VASANAS-urilor şi abandonarea oricărei legături generate de KARMA SAMPRAYOGAH = comuniune SAMSAYA = îndoială SAMSKARA(S) = tendinţe mentale. DHYANA şi SAMADHI. care este în totalitate debarasat de germeni (NIRBEEJA SAMADHI). caracterizat prin abolirea KLESHAS-urilor. dorinţele profunde şi ascunse (VASANAS) există în continuare în germene şi pot să reapară în orice moment. realizate împreună în acelaşi timp. întipăriri. impresii mentale. În această forma de SAMADHI subzistă încă unele procese psihice. potenţialităţi care se dezvoltă în conştiinţă ca urmare a acţiunilor sau a gândurilor trecute (din viaţa actuală sau din existenţele anterioare). spre deosebire de ASAMPRAJNATA SAMADHI sau SAMADHI suprem. ANANDA şi ASMITA SAMPRAJNATAH = SAMADHI cu PRAJNA (focalizarea mentală cognitivă). cum ar fi KLESHAS-urile. OBIECTUL DE CUNOSCUT şI CUNOAşTEREA .SAMBHODHAH = cunoaştere SAMHATYAKARITVAT = datorită acţiunii asociate SAMKHYA = SAMPAT = sănătate SAMPRAJNATA = desemnează starea meditativă în care cunoaşterea se realizează prin intermediul fluxului continuu al uneia dintre activităţile mentale fundamentale. "fără germeni". care face posibilă şi fuziunea cu obiectul ales să fie cunoscut. VICHARA. SAMSKARASHE SA = în care urmele rămân SAMSKARAT = prin întipăriri repetate SAMSKARAYOH = a celor două întipăriri SAMSKAREBHYAH = prin SAMSKARA SAMTAMAT= prin SAMYAMA SAMVEDANAT = prin cunoaşterea SAMVEGA = dorinţa SAMYAMA(H) = DHARANA.

absenţa concepţiilor dualiste. atracţia sau dezgustul (respingerea). SAMYAMYAT = prin SAMYAMA (făcând SAMYAMA) SAMYE = devenind egal SAMYOGA(H) = a se uni. KARMA latentă SANGA = ataşament SANGRIHITATVAT = deoarece sunt legate împreună SANJNA = conştiinţă SANKALPA = hotărârea de a se retrage de la conştiinţa Sinelui SANKARA(H) = confuzie SANKIRNA = amestecat. ceea ce mistica creştină numeşte "sărăcia în minte" sau. uniune SAMYOGO = uniune SANCITA = întipăriri stocate (prima diviziune a lui KARMASHAYA). totul SARVABHUTA = toate fiinţele vii SARVABHAUMA = universal SARVAJNA = omniscienţă .CARE REZULTă NU FAC DECÂT UNA. SANTOSAT = din mulţumire SANTOSHA = mulţumire SAPTADHA = şapte stadii SARASWATI = un Nadi SARUPYAM = identificare SARVA = toate. cum ar fi binele şi răul. Sărăcia unui SANNYASIN nu este numai materială. frica sau dorinţa etc. de asemenea. cu alte cuvinte. confuz SANNYASIN = fiinţă umană care în India renunţă complet la lume pentru a trăi în cea mai deplină detaşare şi se consacră în întregime realizării Eliberării Spirituale (MOKSHA). tot. ea include.

SATTVA = una dintre cele 3 GUNAS-uri. înţelepţilor. eternă şi permanentă.SARVAJNATRITVAM = omniscienţă SARVAM = totul. în ciuda supravieţuirii unei relaţii a . autentic". SATI MULE = atâta timp cât rădăcina este acolo SATI = fiind SATKARA = adoraţie SATSANG = (SAT: "bun. În prezenţa unui mare yoghin. la fel precum CHIT sau ANANDA. =CHITTA (minte). tot SARVARTHAM = totul inclusiv SARVARTHATA = atenţie multilaterală. SANGA: "frecventare") Frecventarea sfinţilor. a marilor yoghini sau a fiinţelor umane care îl caută în mod sincer pe DUMNEZEU. VRITTIS-urile rămân concentrate şi nimic nu poate cauza tulburare. este cu putinţă ca o scânteie de intuiţie divină să ţâşnească de la el. =PRAKASHA (lumina) SATTVASHUDDHI = puritate internă SATYA = veracitate SATYAM = aspectul relativ al creaţiei vezi fişe SAUCHAT = din curăţenie SAUMANASYA = veselie SAVICHARA = stadiu de fuziune a conştiinţei cu obiectul asupra căruia se meditează SAVIKALPA SAMADHI = Stare de conştiinţă caracterizată prin ascensiunea la cunoaşterea lui DUMNEZEU sau BRAHMAN. identică cu BRAHMAN. una dintre cele 3 proprietăţi ale lui PRAKRITI. discontinuă şi difuză SARVATHA = în toate felurile SARVATHAVISAYAM = obiectele de pretutindeni SARVAVISAYAM = toate obiectele SAT = existenţă absolută. fiinţa absolută. în care mintea rămâne profund liniştită. inspirând şi impulsionând şi alte persoane care sunt apte să primească această scânteie.

SAVITARKA = stadiu de fuziune a conştiinţei cu obiectul asupra căruia se meditează. care împiedică fiziunea totală cu DUMNEZEU. Spre deosebire de NIRVIKALPA SAMADHI.subiectului cu obiectul. SHASAN=a da reguli) SHASTRA = proces de instruire şi de precepte SHAUCHA = curăţenie SHILAM = calităţi SHIVALINGA = LINGA SHOORA = un Nadi SHRADDHA = credinţă SHRAVANA = facultatea de a auzi SHROTRA = ureche . SAVIKALPA SAMADHI se poate compara cu VISIO DEI a misticilor creştini. această stare conservă o urmă de dualitate. sunet SHABDADI = sunet şi altele SHAITHILYA = pierdere SHAITHILYAT = prin slăbirea SHAKTAYOH = dintre cele două puteri SHAKTI = putere SHAKTYOH = una dintre cele două puteri SHANKHINI = un Nadi SHANTA = liniştit. SESAVAT = "după ceea ce rămâne" SHABDA = cuvânt. latent SHARIRA = corp vezi fişe SHASANAM = instrucţiuni complete = ANU SHASANAM (ANU=prefix care subliniază completitudinea. "cu gândire în vorbe".

SHUNYAM = gol.SHROTRAM = organul auzului SHRUTA = auzit SHUCHI = pur SHUDDHAH = pur SHUDDHAU = purificare SHUDDHI = purificare SHULA = grosier SHUNYA = lipsit de. SHUNYANAM = lipsit de SHVASAPRASHVASA = inspiraţie şi expiraţie SHVASAPRASHVASAYAH = inspiraţie. SAMADHI este descrisă ca fiind vid beatific (SHUNYA) şi plin (PURNA) în acelaşi timp. expiraţie SIDDHA = adept SIDDHASANA = postură YOGA SIDDHAYAH = puteri psihice paranormale SIDDHAYOH = SIDDHIS SIDDHI = perfecţiune sau măiestrie în practica anumitor tehnici YOGA SIDDHIS = puteri psihice paranormale SIRSHASANA = postură YOGA extrem de importantă SMAYA = mândrie SMRITAYAM = memorie (SMRITI) SMRITI(H) = memorie SMRITISAMSKARAYOH = a memoriei şi a impresiilor SOMA = . stare de vid SHUNYA SAMADHI = cea mai înaltă stare de extaz divin.

subtil SUKSHMA SHARIRA = corpul subtil SUKSHMAVISAYATVAM = stadiile subtile de SAMADHI SUKSMA(H) = subtil. materială. suspendare STHAIRYAM = stabilitate STHAIRYE = devenind ferm STHANI = zei (DEVA) STHIRA = ferm STHIRASANA = postură YOGA STHITI = fermitate STHITOU = fiind fixat. stabilit STHULA = dimensiune grosieră. plăcere SUKHAM = confortabil SUKHASANA = postură YOGA SUKSHMA = dimensiune subtilă.SOPAKRAMAN = KARMA activă STAMBHE = în suspensie. fizică STYANA = moleşeală SUKHA = fericire. fin SURYA = Soare SURYE = asupra Soarelui SUSHUMNA = Nadis-ul principal vezi fişe SUSHUPTI = somn profund vezi fişe SVA = al său propriu SVABHASAM = autoiluminată SVABUDDHI = autocunoaştere .

introducere. III. II. SWASTIKASANA = postură YOGA SYAT = s-ar întâmpla A. L. P. F. J. Cap. tradiţionale SVADHYAYAT = prin autoobservaţie SVARASAVAHI = denumire pentru dorinţa tuturor oamenilor de a trăi SVARASAVAHT = susţinut de propria sa forţă SVARUPA = forma proprie. R. IV. Y T Cap. natura proprie SVARUPATAH = în forma ei esenţială SWABUDDHI SAMVEDANAM = cunoaşterea completă a propriei minţi SWAMI = maestru (spiritual) în YOGA. V. (prefaţă. M. divine. Cap. care este considerat a fi locul sau focarul în MICROCOSMOSUL fiinţei umane al "soarelui" nostru lăuntric (SURYA). O. G. studiul scrierilor spirituale. lunarul). S. I. W. H. D. Cap. T. HA ((+). B. SWAPNA = vis (somn cu vise) SWARA YOGA = ştiinţă ce poate da informaţii despre boli SWARUPASHUNYAEVA = natura esenţială a vidului beatific SWARUPE = natura proprie esenţială SWASTIKA = acest cuvânt este compus din termenii sanscriţi SU ("bine") şi ASTI ("acesta este") care. natura esenţială a sa. index termeni folosiţi) . este uneori asociat în YOGA cu centrul psihoenergetic al buricului. K. E. Acest străvechi simbol al celor două energii fundamentale ale manifestării. combinate împreună.SVADHYAYA = studiu individual. solarul) şi THA ((-). înseamnă "norocos" sau "de bun augur". C. ce se află prezente de asemenea în fiinţă ca YANG. (-). (+) şi YIN. natura reală. I. N.

în situaţia în care. mintea este greoaie. acest GUNA reprezintă una dintre cele 3 proprietăţi ale lui PRAKRITI. TAMAS este predominant. disipare. atenuare TAPA = suferinţă acută TAPAH =austeritate TAPAS = austeritate vezi fişe TAPASAH = prin austeritate TARA = stele TARAKAM = transcedental TASAM = este TASMIN = după aceasta . în fiinţa umană. inertă şi tensionată. TANTRAM = dependent TANU = atenuate. stabilitate.TACHCHHIDRESU = în intervalul acesta TADA = atunci TADABHAVAH = dispariţia lor TADAKARA = forma proprie TADAM = atunci TADANJANATA = a lua culoarea aceea TADAPI = iar acestea TADARTHA = de dragul lui (PURUSHA) TADEVA = aceeaşi TAH = acesta TAIJAS = starea lui PURUSHA TAJJAH = născut din aceasta TAMAS = una dintre cele 3 GUNAS.

din cele două. a acesteia. după aceea. prin aceasta TAT = acesta. aici. de aici. dorinţă TRIVIDHAM TU = dar TULA = bumbac TULYA = egal = alcătuit din trei părţi . atunci. după aceasta TATHA = ca aceasta TATKRAMAYOH = în ordinea sa de succesiune TATPRABHOH = stăpânul său TATRA = acolo. în această stare. din acestea TATSAMNIDHAU = în vecinătatea ei TATSTHA = pe care stă sau se odihneşte TATTVA = principiu TATTVA CHINTANA = contemplare şi reflecţie a conştiinţei supreme TATTVA DARSHAN = percepţia conştiinţei supreme TATTVAM = esenţa TATVRITTAYAH = transformările lor TAYOH = a acestor două TE = ei. a acelora. a acestuia. ele TEJOMAYA PURUSHA = conştiinţa în stare de vis (după VEDANTA) TRATAKA = TRAYA = trei TRAYAM = cele trei (împreună) TRISNA = dor. a acesteia TATAH = din această (practică de meditaţie cu AUM).TASYA = al lui. acela.

J. care îndreaptă energia lăuntrică în sus". M. T. L. cât şi sub buric. III. B. Ea acţionează de la gât până la cap şi stimulează progresul spiritual. (prefaţă. amorsează procesele foarte puternice de transmutaţie biologică în energie a potenţialelor existente în corpul uman. 10): "După ce am expirat profund şi am eliminat aproape tot aerul din plămâni. Cap. neauzitul şi neexprimatul TVAT = datorită TYAGAH = abandon A. P. W. UDARA = manifestate UDARANAM = în plină activitate. I. G. Această contracţie (BANDHA) este descrisă în felul următor în tratatul YOGA fundamental Gheranda Samhita (III. II. Această retracţie abdominală. rămânând în retenţie pe vid (cu plămânii fără aer). de asemenea. urmată de o anumită contracţie moderată (BANDHA) şi însoţită de o concentrare mentală adecvată. UDDANA şi este o tehnică yoghină foarte importantă şi extraordinar de eficientă în HATHA YOGA. R. cât şi pentru îmbunătăţirea sau menţinerea în formă în cazul angrenării CONTINENŢEI SEXUALE. Prin intermediul acestei retracţii. . K. urmărind să tragem întreaga zonă abdominală. mai este numită. O. I. Cap. UDDIYANA BANDHA este deosebit de utilă atât pentru realizarea plină de succes a unei ABSTINENŢE SEXUALE ACTIVE. Y U Cap. Cap. nu mai inspirăm imediat după aceea deloc şi. pentru a o lipi cât mai mult de zona din interior a coloanei vertebrale. trebuie să retractăm prin sugere (datorită vidului din plămâni) abdomenul atât deasupra. V. E. introducere. D. printre care menţionăm în special potenţialul sexual (sperma la bărbat şi secreţiile sexuale specifice la femeie). C. H. index termeni folosiţi) UBHAYA = cei doi UDANA = formă de energie subtilă (una dintre cele 5 PRANAS-uri majore).TULYAYOH = a celor două obiecte similare TURYA = starea care este nemanifestatul. şi face totodată posibilă sublimarea energiilor rezultante în sferele subtile superioare ale fiinţei. extins UDDIYANA BANDHA = "retracţia abdomenului. N. IV. F. S.

N. introducere. D. C. P. H. I. Gheranda Samhita numeşte UDDIYANA BANDHA: "leul care poate înfrânge cu uşurinţă elefantul morţii". Cap. vom resimţi. pe măsură ce executăm din ce în ce mai bine. III. ori VACHAKA(H) = desemnând. Cap. K. (prefaţă. G. O. M. W. index termeni folosiţi) VA = sau. constant este ferm determinată să zboare cu repeziciune în sus (UDDINA). IV. R. Atunci când UDDIYANA BANDHA se încheie. mai ales prin canalul central al lui SUSHUMNA NADI. indicând . F. cum apare un val de energie subtilă lăuntrică (PRANA) care. II. UDITA = manifestat UDITAV = manifestat UKTAM = spus UPALABDHI = dobândire UPANIMANTRANE = fiind respectuos invitat UPANISHADE = UPARAKTAM = colorat UPASARGA = obstacole UPASTHANAM = a veni singure UTKRANTIH = levitaţie UTPANNA = ivit UTTARES = al următoarelor A. T. I.menţinută cât mai mult timp (fără a forţa) şi însoţită de un fel de contracţie interioară ce generează o stare de "sugere" către în sus. S. vom relaxa mai întâi abdomenul şi NUMAI DUPă ACEEA VOM INSPIRA". L. V. Cap. Y V Cap. E. B. J.

care este abandonarea ostilităţii. VAISHARADYE = după ce a devenit absolut expert VAISHWANAR PURUSHA : conştiinţa mentală a lumii exterioare (după Vedanta) VAJRA NADI = Nadi exterior VAJRASAMHANANATVANI = duritate VARANA = obstacole VARTA = facultatea mirosului VARUNI = un Nadi VASANA(S) = (SAMSKARAS-urile) : . înclinaţii. sufletul se manifestă în exterior sub forma unui câmp magnetic. impresii ascunse. numit VAIRATYAGAH.VAHITA = flux VAIKHARI = sunetul fizic VAIRA = ostilitate VAIRAGYA = detaşare spirituală VAIRAGYABHYAM = prin VAIRAGYA VAIRAGYAM = absenţa dorinţei VAIRAGYAT = prin VAIRAGYA VAIRATYAGAH : atunci când aspirantul este ferm stabilit în AHIMSA. dar care pot în orice moment să revină la suprafaţă în conştiinţă.VASANA (inconştienţă). chiar şi ultimele urme de violenţă dispar. . VASANABHIH = produs de VASANAS VASHIKARA = control VASHITWA = putere psihică paranormală care conduce la controlul deplin realizat asupra tuturor obiectelor organice şi anorganice VASHYATE = stăpânire VASIKARAH = stăpânire VASTU = obiect . ambiţii care persistă în străfundurile fiinţei.memorie (conştientă). Dorinţe.

învăţat sau înţelept VIDYA = iluminare vezi fişe VIJNANAMAYAKOSHA = VIKALPA = fantezie. yoghinii care s-au oprit înainte de a atinge eliberarea. PRAKRITI va deveni astfel serbădă şi slabă. conflictuale VIDEH = yoghini dezincarnaţi VIDEHA PRAKRITILAYA = yoghinii care nu şi-au angrenat toate structurile în procesul de eliberare spirituală. imaginaţie VIKALPAIH = prin alternare VIKARANABHAVAH = eliberarea de organele de simţ VIKSHEPA = distracţie. VIDEHMUKTI : PURUSHA. oscilaţia (minţii) VIKSHIPTA = (stadiul al doilea al lui KUNDALINI). . părăsind în cele din urmă pe JIVANMUKTA VIDHARANABHYAM = reţinere. nu mai are deloc grijă de PRAKRITI. Este o stare oscilatorie a minţii în care conştiinţa individuală oscilează între stabilitate şi distracţie-(YOGA începe când s-a ajuns la această stare a minţii). o dată eliberat. KUMBHAKA VIDUSHAH = a celui învăţat. pauză VICHCHHINNA = dispersat.VASTUSAMYE = prin asemănarea obiectului VEDANA = conştiinţa pipăitului VEDANTA = VEDANTYAH = a fi experimentat VIBHAGA = constituente VIBHAKTAH = separat VICHARA = reflectarea intuitivă VICHARA SAMADHI = stadiul astral (din cele 4 stadii ale lui SAMPRAJNATA SAMADHI) VICHCHHEDAH = încetare.

care a depăşit RAGA (atracţie) VITARKA = "întrebare" sau gândire verbală. încetarea completă VIPAKA = fructificare sau coacere VIPAKAH = a secoace. particular VISHESARTHATVAT = deoarece are un obiect particular VISHOKA = fără supărare VISHVA PURUSHA = "lumea" sau MACROCOSMOSUL lui PURUSHA (Sinele Suprem DIVIN) VISHWANAR PURUSHA = conştiinţa mentală a lumii exterioare (după Vedanta) VITARAGA = persoană lipsită de pasiuni. stadiul mental al lui VITARKA (unul dintre cele 4 stadii ale lui SAMPRAJNATA SAMADHI). pasiuni. diferenţa VISHESAH = special. îndoială. opunând VIRYA = energie. În el există diferenţe şi le putem conştientiza. primul stadiu al GUNAS-urilor. nivele sau stări de conştiinţă. incertitudine VITARKA SAMADHI = formă de SAMADHI în care există un şablon supramental al conştiinţei . a se maturiza VIPARYAYA(H) = cunoaştere greşită (incorectă) sau eronată. curaj de neînfrânt VISAYA = obiect VISAYAH = obiecte ale percepţiei simţurilor VISAYAM = obiect VISAYANAM = ale obiectelor VISAYAVATI = senzorial VISHESA = cu diferenţă.VINIVRITTIH = aplicare. prin alternare. VIPRAKRISTA = depărtat VIRAMA = oprire VIRODHAT = pe seama. voinţă puternică.

VIVEKA JNANA = cunoaşterea dobândită prin separarea materiei de energie VIVEKAJA JNANA = cunoaşterea născută din conştiinţa ultimei realităţi. separare VRITTAYAH = modificări ale minţii VRITTI(S) = modificări mentale. a ieşi la iveală VYUTTHANE = în starea de conştiinţă a lumii . guvernează circulaţia sângelui VYAVAHITA = ascuns VYAVAHITANAM = separat VYUHA = aranjament VYUTTHANA = exprimarea. Cel mai înalt nivel de superconştiinţă VIVEKAJAM = născut din realizarea. ivirea. discriminare reală. născut din VIVEKA VIVEKAKHYATEH = prin discriminare VIVEKAKHYATI = procesul de cunoaştere prin VIVEKA (de îndepărtare a lui AVIDYA(ignoranţa)) VIVEKANIMNAM = înclinat spre VIVEKA VIVEKINAH = aceia care au o mare putere de discriminare VIYOGA = practica YOGA. manifestarea. şablon VRITTIH = stare a minţii VYADHI = boală VYAKHYATA = explicat VYAKHYATAH = sunt explicate VYAKTA = manifestat VYANA = formă de energie subtilă (una dintre cele 5 PRANAS-uri majore). exhibiţia.VITRISNASYA = aceluia care e liber de dorinţă VIVEKA = înţelegerea corectă a naturii adevărate a lui PURUSHA şi PRAKRITI. Acţionează în regiunea anală.

T. M. Y Y Cap. L. (prefaţă. D. I. R. index termeni folosiţi) . autostăpânire YAMUNA = o altă denumire a lui IDA. Cap. B. III. III. (prefaţă. W. IV. E. introducere. S. O. L. (prefaţă. Cap. C. G. M. Cap. G. W. Cap. K. P. Cap.W Cap. F. Nadi. III. P. Cap. II. E. D. S. Cap. B. K. II. T. H. index termeni folosiţi) WISHWODARI = un Nadi A. index termeni folosiţi) YAMA(H) = cod social şi moral al yoghinului. IV. YATNAH = efort YOGAH = YOGA YOGANGA = parte a sistemului YOGA YOGINAH = a yoghinului YOGYATVANI = corespondenţă. C. V. I. H. Cap. introducere. introducere. I. F. I. I. Y Cap. V. Cap. R. N. IV. J. N. II. O. potrivire YONI = YUKTATRIVENI = o altă denumire a lui AJNA CHAKRA A. J.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->