P. 1
Manualul_dulgherului

Manualul_dulgherului

|Views: 255|Likes:
Published by florinescu61

More info:

Published by: florinescu61 on Jan 30, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/05/2014

pdf

text

original

AURELIA PLE~EA

MJ\lM~Al~l [f))~lGiUE~ruJlruJ~

~

EDITURA TEHNICA Bucure!}ti, 1998

Aurelia Plesec

-

._ Manualul dulgherului
::J ::J s,

" ..s::

Ol

a
::J ::J

s::

:E

a

Editura fehnicd.

1989

CARPENTER'S HANDBOOK

The present work is meant as a support to those who wish to acquire the skills and craftsmanship of a carpenter's job. It is written in an accessible language and it contains a rich illustrative stuff (386 figures. 11 tables. 5 sketches). The work includes: a classification of carpentry works: the materials and the equipment necessary for these works; wood processing; usage and maintenance of cutting and hewing tools and utensils; wood-joining (design and technology principles for joining the wood elements used in carpentry): ways of supporting the diggings and the walls; scaffolding and frameworks used in construction-manufacturing and assembly: wooden walls. floors. ceilings and roofs: construction site scaffolds. devices and installations; wood buildings; general notions on work structure (organisation) and labour technique for the works of carpentry. The work is destined to the pupils in specialised professional schools. to carpenters and master carpenters. to the companies which want to qualifie their workers for this job. as well as to all those interested in doing small carpentry work themselves.

6

Manualul dulgherului

Cenee este scrisa imr-un limbaj accesibi/ publicu/ui larg !jf cuprinde hogar material ilustrativ (figuri, otense §i tabe/e). E« a tost concepute pentru a fi de lin real ajutor in tormeree unei noi generati; de iucreiori calificat; in eceeste meserie care ;mpiictJ, pe langa a/te tucreri imoonente. ~i o grija deosebita in ceea ce prive§te vaJorificarea soperioere §i pretuirce resurse!or lemnoase de care clispune tara noestre. Lucrarea se adreseaz8 elevilor din !jco/ile profesionale §i /icee/e de specia/itate. muncitorilor §i mai§trilor dulghen', firmelor care doresc sa-§i formeze muncitori calificat; in acest domeniu, precum §i tuturor celor care doresc sa execute singuri mici tucre« de du/gherie. Doresc sa muuumesc pe aceasta cete domnu/ui profesor Cornel Papa, care mi-e dat ideea e/aboradi acestei tucren §i m-a incurajat pe parcursul intocmirii ei, doamne/or Lucretia Ba/ea §i Doina Papa care m-eu sprijinit in cursul scriem cartH.
Uri

AUTORUL

CUPRINS

1. NOTIUNIINTRODUCTIVE 1.1 . Rolul !Ii clasificarea construcnuor 1.2. Clasificarea lucrarilor de dulgherie 2. MATERIALE PENTRU LUCRARILE DE DULGHERIE

11 11 13 14 14 15 29 35

2.1. Materiale lemnoase 2.1.1. Studiullemnului.................... 2.1.2. Sortimente de !emn folosite in constructii 2.1.3. Conservarea ~i depczitarea iemnului 2.2. Metate 2.3. Alte materiale folosite in lucrarile de dulgherie 2.3.1. Adezivi 2.3.2. Materiale de firusare 3.INSTRUMENTE, UNELTE, MA$INI $IINSTALATI! DE DULGHERIE

3i
. 39

39
39 PENTRU LUCRARILE 41 41 41 43 44 45 45 45 47 48 48 49 .. 50 ... 51 53 . 53 53 54 54 55 55

3.1. Instrumente 3.1.1. Instrumente pentru rnasurare 3.1.2. Instrumente pentru trasat.. 3.1.3. Instrumente pentru verificat. 3.2. Unelte folosite in dulgherie............ . 3.21. Unelte pentru cioplit. 3.2.2. Unelte pentru taiat....... . 3.2.3. Unelte pentru rindeluit 3.2.4. Unelte pentru razuit............................. 3.2.5. Unelte pentru daltuit.................... 3.2.6. Unelte pentru gaurit....... .. 3.2.7 Unelte pentru pili! . 3.2.8. Unelte pentru batut ~i seas cuie... 3.2.9 Unelte pentru lnsurubat ~i butonat.. 3.3 Ma!llni folosite in dulghene......... 3.3.1. Ma~ini pentru taiat.. .. .. 3.3.2. Ma~lni de nndeluit . 3.3.3. Ma~lni de frezaL.............................. 3.3.4. Ma!lim de burghlat ~i scobit. . 3.3.5. Ma~ini portabile .. .

.. . . .

. .

8
4. PRELUCRAREA LEMNULUI PENTRU LUCRARILE OE DULGHERIE

Manualul diJlgherulu; 59

4.1 Opera,ii pregatltoare 4.1.1. Sortarea 4.1.2. Masurarea pieselor 4.1.3. Trasarea pieselor 4.1.4. Verificarea pieselor 4.2. Operatii de prelucrare manuala.................................................................................. 4.2.1. Ciopllrea 4.2.2. Taierea 4.2.3. Rindeluirea 4.2.4. Rt,zuirea 4.2.5. Dattl.:irea 4.2.6. Gaurirea 4.2.7. Pilirea 4.2.8. Baterea $i scoaterea cuielor 4.2.9. Montarea ~i demontarea ~uruburilor 4.3. Operatii de prelucrare mecaruzata 5. iNTRETINEREA ~I EXPLOATAREA PRELUCRAREA LEMNULUI UNELTELOR $1 SCULELOR TAIEiOARE

59 59
60

60
61 62 62 ,,64 66 68

68
70 70 71

71
72 PENTRU 7.:1

5.1. Intretinerea uneltelor!'li sculelor 5.1.1. lntretinerea fcrastraului incordat 5.1.2. Intrepnerea dii:I'ilor 5.1.3. Intretinerea rindelelor 5.1.4. Intrennerea burqnietor 5.1.5. Intre~inerea sculeior taietoara ale ma~inilor........................ 5.2. Exptcatarea scuteior taietoare ,.,. 5.2.1. ExploatarGa panzelor pangiica 5.2.2. E:xp!catarea panzetor c~rcurare.................................................................. 5.2.3. Exploatarea frezelcr si burphielor 6. iM8iNAREA ELEMENTELOR DIN LEMN FOLOSITE iN DULGHERIE.................

7.t. 74
75 76 75 76 77 78 73 80 81 31 34 34 96 101 20 120 ~23 123

6.1. Clasificarea Imbinarilor d'Jighere$ti 6.2. E)(emp!e de imbinari dulghere~ti.. 6.2.1. !nnadiri 6.2.2. Solidarizari 6.2.3. Noduri (sau intalniri) 7. TEHNCLOGIA iMBINARII LEMNULUI

7.1 Trasarea 7.2. E)(ecutarea taieturilor 7.2.1. Prelucrarea rnanuala 7.2.2. Prelucrarea mecaruzata. 7.3. Asamctarea ~I consohdarea imblnarilor.............................. S. SPRIJINIREA SAPATURILOR ~I A ZJDURILOR....................... .

i27
... 'L35 139 139 .. i 39

8.1. Sprijmirea sapaturilor 8.1.1 Generaiitati .3' 2. Sprijiniri onzontale ,

.

.. ....140

Cofraje lixe 9..3... TAVANE $1 PARDOSELI DIN LEMN 11. Conditii de calilate pentru elemenlele cofrajului Asamblarea ~i montarea cofrajelor 9.....7. 9.5... Cofraje mobile 9. Prescrtptii tehnice pentru montarea cofrajelor Decofrarea Manipularea. Atcatoirea acoperi~urilor.3... 9...6. PERETI DIN LEMN 10.4.4..2..5...3..... Sprijinirea zidurilor 8.4. 220 221 224 231 232 232 239 240 243 248 .. $arpante 12..2... Alegerea materialelor 9. 12..4.2.. Conditii de calitate pentru plan~ee.2....4. ....2....... Confecuonarea cofrajelor 9.3.1...4.....3. COFRAJE 9.. Demontarea sprijinirilor 9......1.5... Confecnonarea elementelor cofrajului 9.3.3.9...6... Alcatuirea peretdor din lemn 10... Condi~il de calitate pentru acopensuri ..1.1...... Cofraje demontabile 9. . 12. ..2.1. Caracteristici generate Clasificarea cofrajelor Oimensionarea cofraj~lor ...... Modularea dirnensionala a construcuuor industriale pentru folosirea cofrajelor unificate de inventar 9.6.1. 9.. Tavane 11. invelitori.. 9 145 148 149 150 151 151 152 153 154 154 155 155 163 163 175 187 197 198 198 203 . 10.4..3. Elemente auxiliare .7... 9...2. 204 211 211 211 212 214 216 216 218 .. 8.. Plansee 11 ...... Asamblarea ~i montarea cofrajelor fixe 9... Cofraje speciale .. transportul ~i conservarea elementelor de cofraj .3.. Asamblarea ~i montarea cofrajelor demontabile 9.. Materiale ulilizale la alcatuirea cofrajelor 9. Marcarea elementelor cofrajului 9... Elemente componente ale cofrajelor 9..2..5...4.1.1.1..1.. Realizarea perenlor din lemn 10. ACOPERI$URI DIN LEMN.. 9.6..5.3.1. 9.2. 12....1. PLAN$EE.6..... 11.. Descrierea elementelor de cofraj Descrierea principalelcr tipuri de cofraje 9... ..1. 12.Cuprins 8.8. Pardoseli . Conoitii de calitate pentru sprijiniri 8.. .. Realizarea pardoselilor 11 .....6. 249 252 252 254 258 259 9... Citirea planurilor de cofraj ~i intocmirea scnitelor 9..7.. 12.4.7. UTILIZATE iN CONSTRUCT" .. 9. ..3.5..... Ccnditii de calitate pentru peretii din lemn 11... Sprijiniri verticale ...4..

. 285 286 288 .4..i in imbinanle din lemn ..5... Procesu! de producne in constructii Subdiviziunile procesu!ui tehnologic Organizarea productiei. Condilii de calitate pentru consnuctlse din lemn 16.. 303 304 17.. Tensiur...... Metode de organrzare a muncii 174. .1...4. 13... 291 .ARILOR DIN LEMN. 13.5.4.4..2. TEHNICA SECURITATII BIBLIOGRAFIE. . . iM8IN....4.4.3. LUCRARILOR DE DULGHERIE .1 274 279 .3. 291 ..4.. 17.2. 16.294 295 296 297 297 298 .1 14.. PRlr~CIPIILE PROIECTARII 16. 16... . 17.3.. abateri..4. ... 15.1. DISPOZITIVE 14.2...299 . 14. Dimensiuni. .. Orqamzarea muncn 17.. PLAN$E .. 17.3.1.. . Tipuri de constructii din iemn 15.282 282 284 15.. 16.1. CONSTRUCTII DIN LEMN 27.. 270 271 272 272 264 14... . 17....3.10 Manualul duigherulUl 13.. .... . 13. Structura timpulUl de lucru 17. 14. Mese ~i bancun de lucru Cutii pentru depozttarea rnatensieior Varni~e Alte dispozitive ~i instalatii . 263 Schele confectionate pe sanner Schele de inventar (prefabncate) Conditii de calitate pentru schele Intretinerea !?idepozitarea schelelor ~IINSTALATII FOLOSITE PE SANTIER ..2. Orqaruzarea tocuun de rnunca.. 18.....2.1.. Fi!?e tehnologice MUNCII . 263 . 16. .1. tolerante Ajustaje Stabilirea !?i a!egerea claselor de precizie Precizia formei geometrice. 292 293 ..265 266 270 . . Formele de organrzare a rnuncii.. 17.2... ORGANIZAREA 17. SCHELE 13.

agrozootehnice (construcni legumicole.1. lucrarilor de executie a lernnanei 1. gaze etc. pentru prod use agricole): constructiile inqineresti. publice si administrative. constructii hidrotehnice. fizice. exista trei categorii de constructe cu cerinte ridicate. Aceasta clasificare tine seama de gradul de rezistenta a constructiei. industriale (cladiri de productie sau pentru deservirea producne). care pot fi civile (de locuit. chimice. canaie. care cuprind toate constructiile ce nu se pot incadra la cladiri (drum uri ~i poduri. activitatea orneneasca pentru care este destinata constructla: natura. alcatuirea ~i modul de execute sunt determinate de urmatorii factori: omul. turnuri. precum ~i de cerintele de exploatare. ell cerinte medii. . Oulgheria reprezinta ansamblul pentru constructn (in special fa cfadiri). tuneluri. a. pentru acaposurea arurnalelor. de durabilitatea ei. Rolul ~i clasificarea constructtllor Constructiile sunt destinate asigurarii unor conc1itii optime pentru acapostirea ~i desfasurarea vietii ~i activitatii umane. umiditate. Concepna. Dupa de stina tie . care exercta asupra constructiilor actiuni variabile (biologice. concucte de apa. cosuri de fum. mecanice).NOTIUNIINTRODUCTIVE .). socio-culturale). Duo« cslltete. exista urrnatoarete tipuri: ctadirile. care necesita anumite conditii de temperatura. eu donnte obisnuite .. b. Constructule se pot clasifica Tnfunctie de criteriile prezentate mai jos. lumina. igiena etc.

cu aicatuire mixta. din zidarii diverse. exista pereti portanti (asigur~ rezistenta clcldirii) ~i peren despartitori sau de umplutur.fundatia. 5 . care are doua componente principale. materiale lemnoase. cu rolul de sustinere a cI~dirii ~icare se poate executa din beton (simplu sau armat) sau piatra. .invelitori. materiale lemnoase.pererii. placi curbe etc. formand incaperile (camerele).} (pentru compartimentare). beton armat.perete exterior.planseu. care impart constructia in plan orizontal. din beton simplu sau armat (turnat sau monolit.plan§eele. acestea se pot contectiona din lemn. care impart constructia in plan vertical tormand niveluriJe. 1. 1): . care asigura circulana intre niveluri ~i pot fi exterioare sau interioare.trotuar. ~i anume: subsolul (sub nivelul terenuJui). olane. 11 . 7 . structuri speciale (cu arce. Elementele unei construcui sunt urmatoareie (fig. 9 .). . 10 . metal). .fereastra. 13.fundalie.balcon. . se intalnesc cladiri cu urmatoarele structuri: din lemn.~arpanta. Manualul dulgherului Fig. elemente prefabricate sau beton precomblnat): cu schelet metalic. tabla) ~i sarpanta (este scheletul de sustinere a invelitorii ~i se poate confecnona din beton armat. pere~i se pot executa din carclmida.sceme. 12.ecoperisa'.stenta. beton.soclu. Jemn sau grinzi metalice cu urnplutura: .subsol.parter. 4 . . Elementele generale ale unei cladiri: 1 . parterul (Ia nivelul terenului) ~i podul (intre etaje ~i acopens): ele se pot executa din beton annat. ~i anume: invelitoarea (se confecnoneaza din tigla. 8 . 2 .etaj(niveQ. metale. 3 . Dupa structura de rez. lemn. 6 .12 c.perete interior.

2. EI are sansa sa lucreze cu 0 materie deosebita. lucrarile de dulgherie au un rol important. lucrari de invelire (cu tabla.lucrar: de dulgherie secundare. a utilizarii lemnului in constructli .Notiuni introductive 13 in afara lucrarilor de dulgherie. la urrna. Pe un santier de construcni. aceste tipuri de lucrari se folosesc in cazul executarf unor constructii speciale: poduri. Dupa tmponeme lucrarilor §i gradul de calificare a muncii prestate. nivelari).20% pentru cofraje. pereti ~i plansee. tigle etc. zidarie ~i izolalii (hidrofuge.). lucran de betonare.). Ordinea normala de execune a lucranlor la 0 constructle este urmatoarea: sapaturi. alaturi de zidari. ele se dernonteaza. tuneluri. care nu trebuie risipita.lucran executate in ateliere. Dupa locul in care se executa lucrarile.).lucran cu caracter definitiv. baracamente etc. betomsti. cu care deseori conlucreaza. ~i anume: cai de acces. rnarrnura etc. schele sau alte lucran provizorii.). lucrari de placare (cu faianta. se constata o crestere anuala constanta. se realizeaza diferite dispozitive ~i instalatii de santier necesare bunei desfa~urari a lucrarilor.lucrari de dulgherie speciale. in conditiile moderne. electrice. se realizeaza: . . fierar . tencuieli. cofraje etc. Clasificarea lucrarllor de dulgherie t. elemente de sprijinire a sapaturilor. zugraveli. umpluturi. lemnul. puturi etc. de gaze etc. acoperisuri etc. .ucrarile de dulgherie sunt foarte variate ~i se pot clasifica dupa criteriile prezentate in continuare. placari. term ice ~i fonice). acoperis. . iar dulgherul este unul din principalii muncitori.3. ~i numai de 15 . care raman permanent in componenta constructlei respective.lucrari executate pe santiere: b.lucrari cu caracter provizoriu sau auxiliar. intalnim: . a. la executarea unei constructii sunt necesare ~i alte lucrari de specialitate. schelet de rezistenta. in acest caz.betonisti. in acest caz se contecnoneaza fie constructii intregi (case. 1. instalatii de ridicat etc. tapetari. cum ar fi: lucrari de terasare (sapaturi. pardoseli ~i. lemnul se foloseste in proporne de 85% la executa rea elementelor ~i structurilor de rezistenta.5 . vopsitorii. fie doar pa!\i din acestea (schelete de rezistenta. de 2. lucrari de zugraveli. lucrari de pardoseli. tapetari ~i vopsitorii.) care ajuta la contecnonarea unor parti de constructe. zid~kii. fundatii. alaturi de celelalte lucrari. la aceste tipuri de lucrarl este necesara 0 calificare deosebita a dulgherilor. Pe plan mondial.). iar la terminarea acestora.5%. in acest caz se executa elemente constructive (de exemplu: schelete.. . lucrart de mstalatu (sanitare.

~ de a alter materiale. Materialele lemnoase Matenalele lemnoase au 0 larga utilizare in executarea lucrArilor de constructil.F.1. ca otelut pentru accesorii.alte materia/e. semifabncate superioeredin lemn (P. Acestea implica efectuarea unor operatii suplimentare (impregnarea cu diferite substante ignifuge. acestea au ponderea cea mai mare. cherestea (Iemn ecarisat). scanduri rindeluite ~i profilate. tnsa..A. .meta/e. !ii P. Nu sunt de neglijat. ~i anume: elasticitate mare. otelul special folosit la fabricarea sculelor. 2. prelucrare. manipulare usoare. panel.).L. hidrofuge sau de prezervare a lemnului). produse stratificate (placaj. ca materialele pentru incleieri (adezivi) !ii materialele pentru finisare (lacuri. datorita faptului c~ afer~ 0 sene de avantaje in cornparatle cu alte materiale. furnire. pl~ci celulareetc. pericolul de incendii ~i durabilitatea redusa fa.materiale lemnoase.L. . niei dezavantajele: rezistentele neuniforme.).). parchet.MATERIALE PENTRU LucRARILE DE DULGHERIE " ~ in lucrarile de dulgherie se utilizeaz~ urmatoareie categorii de materiale: . . greutate mic~. asamblare !?i . tabla etc. vopsele etc. utilizanduse urmatoarele sortimente: lemn rotund.

Elementele anatomice ale lemnului: A . 0 mare parte din celuIe mor inca din timpul vie~ii arborelui.) !?ifoioase (fag. care are urmatoarele caracteristici: structure simpla ~i unforma.1. Din punctul de vedere al lemnului.2 . cea mai larga utilizare 0 are lemnul de rasinoase.secnunea radiala (1. larice etc. plop etc.arbori.alburn: 8 . carpen. duglas. Oeoarece rasmoasele sunt importante .raze medulare principale. durabilitate ndicata.coaia rnoarta: 1.maduva.1 . paltin.secnonea tangentiala (1 . 2. pin. fabricarea instrumentetor muzicale etc.inele anuale.secnenea transversale: B . . 4 . 7 a Fig. Cel mai valoros lemn se gase~te in trunchiul arborilor.i pentru alte domenii (fabricarea mobilei. se utilizeaza din ce in ce mai mult !?ilemnul de foioase.) !?iuneori e mai rentabtla folosirea lor acolo. 7 . Acestea difera prin: funcliile din timpul vietii arborelu. propnetan fizico-mecanice bune. nuc. plantele lemnoase se impart in doua subincrengaturi: rasinoase sau conifere (brad. tei..duramen). arbusti.coaja (scoarta): 2 .raze medulare secundare: 5 . ulm. liane lemnoase. Studiullemnului Lemnul este produsul unor plante . molid. stejar. frasin. in constructii. alcatuit dintr-un nurnar mare de celule vegetale. pozitia in arbore ~i cantitatea sau numarul lor.. 6 . forma ~i dimensiuni.Materiale pentru lucriuile de dulgherie 15 2. Lemnul este un material neomogen ~i foarte complex.coaia vie sau fiber): C . suoarbusti. care sunt foarte variate. numite ~i elemente anatomice.).1. avand doar rol de rensteota in cornponenta acestuia.cambiu: 3 .

insa.). defecteJe lemnului trebuie cunoscute de catre dulgher. crapaturi. Dintre speciile de ra!1inoase fara duramen fac parte molidul !1ibradul. tisa. Prin urmare. pinul strob. cire!1ul. in cazul in care culoarea lemnului matur este mai inchisa deec:\ta lemnului din alburn. Inelul anual are doua zone . Ine/ele anua/e reprezinta cantitatea de lemn fermata intr-o perioada vegetativa (un an). altele influenteaza negativ aspectullui. Lemnul din alburn este mai putin rezistent $i putrezeste. Ele dau aspect frumos lemnului.16 Manualul dulgherului 2.1. carpenul. duglasul. Cambiul este format din celule care asigura cresterea in grosime a cilindrului lemnos. mai ales in sectiunea radiale. avsnd aspect lipicios. se pot menncna pinul negru. 2. Este tmportanta cunoasterea ei deoarece. Coaja (sau scoarta) are doua componente: coaja vie !1icoaja rnoarta. iar dintre cele de foioase fagul. Modul de grupare a elementelor anatomice observabile cu ochiul tiber se nurneste structura macroscopica.1. laricele. Prin nurnararea inelelor anuale se poate determina varsta arborelui. MlJduva este formata din tesut moale.2. salcarnul. iar in sectiunea tangentiala se prezinta sub forma de zgarieturi de diferite dimensiuni. coloratn anormale !?i alteratii. in sectionea transversala au aspectul unor orificii. Principalele defecte ale lemnului sunt urmatoarele: defecte de forma a trunchiului.1. . sec1iuni radiale!1i seqiuni tangen~ale. Ele nu pot fi evitate in totalitate. frasinul. paltin etc. Albumul este situat in imediata apropiere a cOjii. in cazul lemnului pentru constructs.2). Structura macroscopica a lemnului. Lemnul matur este situat in zona central~ a trunchiului !1ieste format din celule moarte. lemnul prezinta defecte care limiteaza posibilitati1e de utilizare in construetii. la intrebuintarea lemnului fiind admise 0 parte din ele (Iimitandu-se. salcia. situat in centrul cilindrului lemnos. teiul. Arborele se poate section a dupa trei planuri (fig. Razele medulare se mai numesc !1i"Ienticele" (Ia fag) sau lIoglinzi" (la stejar. iar in cadrul aceleia~i specii difer~ in functie de pozi~ din arbore si planul de seqionare a arborelui. Razele medulare sunt formate din celule in care se depoziteaza suostante hranitoare. Cambiul este situat sub coaja !1i se observa usor. iar ca specii de foiase stejarul. el poarta denurnirea de duramen. iar prin el circula seva.1. in fiecare an se formeaza un tesut de coaja vie (Iiber) spre exterior !1i un inel anual spre interior. Ea este diferita in func1ie de specie. Ea constituie inveli~ul protector al arborelui. mesteacanul. Foarte des. de obicei el se inlatura prin cioplire. plopul negru ~i plopul alb.lemnul timpuriu (de primavara) ~i lemnul tarziu (de toamna) . nucul. Defectele lemnului.1. numarullor). defecte de structura. Unele defecte micsoreaza rezistenta lemnului. cat ~i ca densitate ~i rezistenta. aninul jugastru.care se deosebesc atat ca aspect. Ca specii de ra!1inoasecu duramen. se pot identifica diversele specii de lemn. imediat dupa tndepartarea acesteia. Din aceste motive. realizandu-se seqiuni transversale. plopul tremurator. noduri. gauri !1i galerii de insecte. in tuncte de aspectul acesteia. Porii sunt prezenti doar la lemnul de foioase. paltinul. ulmul. Acesta este un lemn cu calit~tisuperioare fatA de cele ale lemnului din alburn ~i rezista mai bine la putrezire.

de fapt.. .' .curbura multipla intr-un singur plan: c . Curbura este devierea curba a axei trunchiului de pe linia dreapta ~i poate fi de mai multe tipuri (fig.curbura in planun diferite. canelura. piesele respective se crapa ~i se deforrneaza mai usor in timpul uscarii. in m. In cm.. ' . L -Iungimea busteanului. L.: . ' . .. Defecte de fonna ale trunchiului sunt: curbura. in rn: d . 3. Tnsabierea trunchiului. 0 curba situata intr-un plan.. Oatorita faptului ca fibrele lemnului nu sunt paralele cu axa pieselor debitate din busteni cu acest defect. " " . Marimea curburii se exprirna prin raportul dintre saqeata maxima s ~i lungimea pornunri curbate I.. conicitatea snormeta.. in cm/m sau procente.3bar(area .. infurcirea.diametrul varfului.curbura simpla intr-un singur plan: b .3).. mai ales cand el este solicitat la compresiune. . I ~. lnsabierea apare foarte des la pin.. Prezenta curburii duce la scaderea rezistentei lemnului rotund folosit la constructs. labartarea trunchiului. .'.I': Fig. Tipuri de curburi ale trunchiului: a . . insabierea trunchiului (fig. insabierea.dlL in care: 0 este diametrul bazei busteanului..4) apare la arborii care cresc pe pante mari ~i este. . .Materiale pentru lucrarile de dulgherie 17 ~" . Ea ia nastere in partea mferioara a trunchiului. trunchiulin C = 0 .. Conicitatea anormala consta in diferenta prea mare dintre diametrele de la baza ~i varful unui bustean. 4.. Se calculeaza cu formula: Fig 5. ovalitatea. " Fig. .

inimi concrescute ~i coaja Intundata. 6. 7. Ovalitatea (fig. lemnul de cornpresiune: excentricitatea. fibra inclinata. dupa debitarea bustenilor. Aceste defecte sunt vizibile. 6) se considera defect doar cand este pronuntata. Conicitatea se considera defect numai oaca C > 1 cm/m. Ovalitatea. comportarea lemnului este diferita in cazul utilizarilor practice. Lemnu! din aceasta zona are structura nerequlata. de obicei. L3bartarea trunchiului (fig. imp~rtjta la rnanmea axei mari D. 8. Ea se exprima prin distantee. Ea micsoreaza calitatea sortimentelor obtinute din bustenii afectaf (apare defectul de fibra lnchnata). Canelura. Defectul se mascara prin diferenta dintre diametrul de la baza trunchiului 0 ~i diametrul d rnasurat la inaltimea de un metru. Defectele de structura ale lemnului sunt: neregularitatea latimii inelelor anuale. in metri. Fig.d). Lemnul din aceasta zona prezinta fibra inclinata. 8) apare atunci cano trunchiul se ramitica in doua sau mai multe parti. fibra creata: fibra incalcita. Ovalitatea se m~soar~ prin diterenta dintre lungimile axelor sectiunii transversale (0 . Canelura (fig. Arborii cu acest . rezultatul exprimandu-se in procente.18 Manuaful dulgherului o Fig. Inelele anuale au iatimi diferite ~i. Piesele debitate din bu~teniicu caneluri prezinta fibra inclinata. inima concrescuta ~i coaja tntundata. care primeste 0 culoare rosie-bruna inchisa. 7) consta in valunrea suoratetei trunchiului ~i apare mai ales la carpen. infurcirea trunchiului (fig. 5) consta in ingro~area pronuntata a bazei trunchiului. de la capatul gros al trunchiului pana la locul infurcirii. deci. Lemnul de compresiune (fig. infurcirea trunchiului. rasinoase ~i consta in ingro-'sarea puternica a lemnului tarziu din inelele anuale. 9) apare in special la Fig.

In acest caz. suprafetele fiind mai aspre ~i mai greu de finisat. dreapta. 11. conicitate sau in cazul taierii pieselor din lemn fara defecte. compozitia chimica lli proprietatile lemnului de compresiune ditera mult de cele ale lemnului normal. 11). 9. Fibra creata. jar piesele contectionate din acest lemn se deforrneaza puternic lli uneori crapa dupa uscare. tomice dupa linii ondulate. frasin etc. I. Fibra InC/inata (fig. Fibra Inclinata. Neregularitatea Ie. 10) apare mai des la foioase (paltin. insabiere. Paltinul cret este chiar foarte cautat pentru furnire estetice lli fabricarea instrumentelor muzicale. se despica ~i se Fig. Aceasta particularitate se considera defect doar pentru ca este 0 abatere de la cresterea norrnala. ine/elor anua- in acest caz. cu atat lemnul e mai neomogen lli se comports diferit. ~i lungimea de referinta considerata. dar dupa un plan inclinat fata de directia fibrerlor. Lemnul cu fibra rasucita este de calitate inferioara. Fibra resucn« (fig. cu mtrna excentrica. 12) consta in devierea ehccidala a fibrelor lemnului in jurul axei trunchiului ~i se recunoaste usor dupa crapaturile care lnsotesc acest defect. Fig. . Cu cat neregularitatea metelor anuale e mai accentuata. Fibra pretucreaza qreu. iar piesele se deformeaza puternic. 10.) lli consta in devierea elementelor anaFig. Fibra lnclmata apare in cazul bustenitor cu curbura. Lemn de compresiune. Structura. fiind exprimat in mm. labartare. Acest defect se mascara prin raportul dintre devierea fibrelor de la 0 linie paralela cu axa piesei.Materiale pentru lucrarile de dulgherie 19 defect au forma ovata. Fibra creafa (fig. rasucita. h. Fig. Acest defect rnicsoreaza rezistentele mecanice ale lemnului ~i ingreuneaza prelucrarea lui. inelele anuale au latimi diferite. 12. fibrele lli inelele anuale sunt deviate de la axa lonqitudinala a arborelui. in timp ce unele proprietati mecanice sunt mal bune.

considerate defecte deoarece lemnul lor are proprietan diferite ~i duritate de trei ori mai mare decat a lemnului din jur.) ~i consta in devierea locala a fibrelor. Lemnul cu acest defect are rezistenta scazuta. ~i se finiseaza greu. exista urmatoarele tipuri de noduri (fig. 13. Arborii din padure au noduri mai putine ~i mai mici decat eei crescuti izolat. Nodurile sunt cele mai raspandite defecte ~i apar pe trunchiul oricaruii arbore. 16): noduri concrescute. Fibra inca/cita apare in general la foioase (anin. Inima concrescuta. Dupa gradul de aderenta la lemnul din jur. Ra~inoasele au mai multe noduri decat foioasele. Din aeest motiv. se deasebesc: noduri sanatoase. /nima concrescute (fig. 15) apare in cazul cresterii irnpreuna a doua sau mai multe tulpini (trunchiul are 0 forma ovala nerequiata). Zonele de lemn cu acest defect se prelucreaza greu. Aeest defect este Insotit de ovalitatea ~i neregularitatea latimii inelelor anuale. cires. iar rezistentele lor mecaniee sunt scazute. noduri negre. Fibra incalcita este prezenta mai ales in portiuni cu umflaturi pe trunchi. Fig.incuib"). se lntalnesc: noduri izolate. se deformeaza putemic si se prelucreaza greu. se . 13) consta in devierea laterals a rnaduvei fata de axa trunchiului. rezultfmd supratete aspre chiar ~i dupa rindeluire. inirna concrescuta spare in zona de infurcire a tulpinii ~i e insotita foarte des de coaja infundata. noduri cazatoare (nu sunt legate de masa lernnoasa). noduri duble (. Coaja infundatA. noduri pe cant. noduri transversale. oduri mustata") ~i noduri grupate (. iar in apropierea lor fibrele sunt deviate. acestea se impart in: noduri pe fata. noduri longitudinale. noduri strapungatoare ~i noduri nestrapunqatoare. .. Dupa forma lor se disting: noduri rotunde. Excentricitatea (fig. noduri putrede. Excentricitatea. Dupa pozitia lor in piesa. nodurile creeaza dificultati la prelucrare. Lemnul cu acest defect este neomogen. noduri partial concrescute. noduri vicioase (partial putrezite). noduri crapate.20 Manualul dulgherului Fig. Dupa g~area lor pe piesa. n . rnesteacan. nuc etc. 14) desemneaza situatia in care coaja patrunde in cilindrullemnos. noduri ovale. deforrneaza ~i crapa mai usor. Dupa gradul de sanatate. noduri pe muchie. Nodurile sunt . noduri alungite. 14.. dar mai mici. Fig 15. fiind resturi de craci inglobate in masa lemnului. La arborii dezvoltati normal. Coaja infundata (fig.

Galeriile pot aparea la arborf in picioare. b . d . pe 0 anurnita lungime.complete): 0 .rulura (1 . 2 .diametrul trunchiului. b o Glurile ~i galeriile de inFig. rulura (fig. 17. t 2 a a- b Fig. Coloratiile anonnale ~i altera~ile sunt datorate bacteriilor sau ciupercilor. castan. el constituie hrana sau adapost pentru insecte (gandaci. Aoerenta nodurilor: secte. 17. ~i apare mai des la molid. Acestea produc galerii de diferite forme ~j dimensiuni. la lemnul umed doborat ~i la lemnul uscat din constructii sau mobilier.inchisa): b . care apare mal des la foloase datorita gerului ~i poate fj inchlsa sau deschisa (fig. fumici.Materiale pentru lucrarile de dulgherie 21 Crapaturile pot aparea la arborii in picioare sau la arborii ooboratioPrincipalele crapaturi care apar la arborii in picioare sunt: gelivura. Ea poate fi par1ialasau completa.partiala. .dlametrul rulurii. 17. Crapatur: care apar la arbon: gelivura (1 . Datorita faptului ca lemnul a . viespi. 16.deschisa: 2 . brad.b). rnicsorand rezistenta lemnului. care consta in desprinderea tesutului lemnos dupa limita inelului anual. este un material organic.nod concrescut. ulm.a).nod cAzAtor. larve de f1uturi) numite insecte xilofage.

care apare tot datorita ciupercilor xilofage. dar !ii la unele foioase albe . care se pot clasifica in felul urmator: proprietA\i fizice (densitatea. cat ~i pentru utilizarea ~i prelucrarea lemnului. Cele mai raspandite alteratii sunt: . lemnul devenind sfaramicios. in alburnul rA~inoaselor $i mai ales la pin.1. putregai. lemnul cu acest defect are aspectul marmorat (zone albicioase delimitate de linii negricioase). mirosul ~i textural. durabilitatea lemnului). Densitatea lemnului este raportul dintre masa m ~i volumul aparent al lemnului V. Lemnul are proprietA~ foarte variate.rascoacerea (fig. umflarea ~i contragerea. la foioasele afectate de incindere. structurii ~i proprietAtilor fizicomecanice. compresiune ~i incovoiere statica sau dinarnica. proprietati electrice ~i magnetice (rezistenta electnca). Dintre coloratii1e anormale mentionAm: albastreala (apare mai ales vara. absorotla sonora sau fonlca ~i rezonanta Iemnului). (se nurneste volum aparent deoarece lemnul are ~i goluri in structura sa). 18. Densitatea este importanta atat pentru transport. . caidura specfica. amortizarea sunetelor. rezistenta la tractiune.plansa I). Alteratii/e sunt cauzate de ciupercile xilofage. culoarea. mai ales la fag . iar aparitia lor duce la schimbarea culorii ~i proprietalilor lemnului. exista putregai brun (ciupercile distrug celuloza din lemn) ~i putregai alb (ciupercile distrug lignina din lemn). duritatea. dar in lemn au locmodificari insemnate ale culorii.22 Manualul dulgherului Coloratiile anormale sunt provocate de bacteru sau ciuperci ~i pot cuprinde intreaga rnasa a lemnului sau doar anumite zone. Proprietali1e fizice ale lemnului sunt prezentate in continuare.3. verde-cenusiu. incinderea (apare sub formA de pete sau benzi) !ii lunura (consta in aparitla unui inel anual cu proprietA\i1e ~i culoarea alburnului in zona duramenului.plansa III).plansa 11). Lemnul cu acest defect nu prezinta modificari importante in ceea ce pnveste rezlstenta. provocand neomogenitatea acestuia . sub formA de praf fin. care apare mai ales vara.mucegaiul apare la supratata lemnului umed ~i neaerisit. Deoarece densitatea este influenlata mult . plasticitatea. forfecarea !ii despicarea). rezistenta la smulgerea cutetor ~i suruburnor. Proprietatile lemnului. proprietati termice (conductivitatea.18). proprietati acustice (viteza de propagare a sunetelor. duramenul fals (apare la speciile fara duramen. umiditatea.putregaiul. . difuzivitatea termlca ~i puterea calorlca). 2. R~scoacerea. proprietAli mecanice (elasticitatea. mooincandu-se doar aspectul lui. prezinta un inceput de Fig. proprietati tehnologice (uzura.1.

volumul maxim allemnului la umiditatea de saturage a 3 fibrei.buton ell ac indicator.conductor de legc1ltura. .densitatea convennonala fe. I) .galvanometru. care arata cantitatea de masA lemnoasa absolut uscata pe care a confine un metru cub de lemn verde. Po = mo.intrerupAtor: 3 .Materiale pentru lucr~_ril_e_d_e_d_ul. in kg. in kg. 4 .electrozi. Umiditatea JemnuJui reprezinta cantitatea de apa pe care 0 con~ne lemnul ~i se sirnbouzeaza cu U. printr-un indice. aceasta se foloseste pentru compararea densitatilor anumitor specii. speciile noastre au densitate aparenta cuprinsa intre 300 ~i 990 kg/m3.potennometru. . 11 . Umiditatea se poate mi!isura cuaparatul electric prezentat in figura 19. p = mo 11 5 9 6 Fig. in m . 19. Vu . 'u p = mu. .densitatea aparenta a lemnului la 0 umiditate oarecare fu. Aparat electric pentru masurarea umiditc1lliilemnului: 1 . Aceste densit~ti se calculeaza cu formulele Vo v. 'e' vmax in care: ma este masa lemnului in stare absolut uscata (U = 0%). Vmax .densitatea aparenta a lemnului absolut uscat fo. m. !li umiditatea lemnului in momentul deterrnlnarii masei ~i volumului.buton de rnasurare: 10 .volumul lemnului la umidiJ tatea U.comutator.:. in m . .cabtu de legatur~ la retea: 2 . 7 . trebuie precizata.masa lemnului la umiditatea U.gh_e_ri_e 2_3 de umiditatea lemnului.scala de umiditate: 9 . . 5 .buton de grosime. 8 . in practica se folosec urmatoarele densttati.

Valorile recomandate pentru umiditatea lemnului folosit la diferite prod use sunt: . parchet etc.ferestre. ea se numeste apa legata. Contragerea §i umflarea lemnului. . numit3 Iii umiditatea de saturatie a lemnului (a nu se confunda cu umiditatea de saturatie a fibrei Us. mo . in cazul in care toate golurile Iii spatiile celulare sunt pline cu apa. = mu-111o x 100(%).umiditatea relativa. -Iemn zvantat (U = 24-30%). Cand connnutul de apa legata scade intre aceste valori (30%-0%) lemnul se contrage.). Apa legata influenteaza toate proprietati1e lemnului: prin cresterea ei de la 0% la US" lemnul se umfla !?i multe din valorile care caracterizeaza proprietatile lui scad. . care se calculeaza cu formula: U = mu. mu in lemn. este necesara eliminarea apei din lemn prin uscare (naturals sau artificiala) pana la umiditatea corespunzatcare conditiilor de utilizare a lemnului respectiv. Valoarea medie a acesteia este de circa 30% pentru lemnul din trunchi !?i difera de la specie la specie. Din aceasta cauza.: 19-20%. lemnul se umfla. lernnul se poate clasifica astfel: -Iemn verde (U > 30%). -Iemn uscat (U s 18%). micsorandu-si dimensiunile. aceasta patrunzand in peretii celulari sub forma de apa legata).umiditatea absoluta a lemnului U. in functie de umiditate.obiecte de interior (mobila.) U 8-12%. Apa care se gase!?te in golurile celulelor (lumen) ~i in spatille Iibere dintre acestea se nurneste apa libera.mox100 [%]. apa se poate gasi in peretii celulari.24 Manualul dulgherului in practica se folosesc urmatoarele umidita1i: . . el ilii modifica umiditatea absorbind sau cedand apa in functle de umiditatea relativa a aerului (~ ) Iii de temperatura ( t). u!?iexterioare U 10-13%. Cand toate golurile din peretii celulari sunt pline cu apa se atinge umiditatea de saturatie a fibrei (Us. in acest caz. Este important de re~inut faptul ca proprietatea lemnului de a se = = = = .). se atinge umiditatea maxima (UmiJx).obiecte in aer tiber U 12-15%. care se calculeaza cu formula: U.lemn in pivnita U. Aceasta apa se elimina rnai usor din lemn !?i nu influenteaza proprietatile acestuia. ajungand la umiditatea de echilibru higroscopic (Ue). Datorita cresterii continutuiui de apa legata de la 0 la 30%. Deoarece lemnul este un material higroscopic (are proprietatea de a absorbi apa din atmosfera. -Iemn anhidru (U = 0%). -Iemn semiuscat (U 18-24%).

7 7.26 0. Peste aceasta limita. mai puternica.5 19.39 0.5 6.ocul j lemnului".8 8. mai mult decat cel de raliinoase.1 7.38 0. in pracnca. (tv Contragerea pentru variatia umiditatii de 1 %. daca e proaspat tarat.5 5. de la alb la negru. in procente tangentiala. contragerii pieselor la diferite specii totata.39 0. Contragerea Iii umflarea variaza in functie de zona de lemn din care provine piesa (fig. Lemnul sanatos are culoarea distincta.18 0.. aceste proprietaf se Fig. In tabelul 1 sunt cuprinse valori ale contragerii pieselor la cateva specii.4 0. a i 0.19 0.3 0. in general.5 9. De asemenea. unitorrna ~i.29 0.48 0.22 0.5 radiala. Ea ne poate da indicant ~i asupra gradului de sanatate a lemnului. ~i . piesele de cherestea se vor deforma diferit prin uscare.8 11.25 0. Prezenta petelor arata ca lemnul nu e sanatos (vezi coloratiile ~i .38 0. volumica.4 at 7. 20).5 0.6 11.15 0.7 5.5 a" 0. Deformarea pieselor provenite din manifesta diferit de la 0 specie diferite zone ale busteanutui. deci pana la atingerea umidita1ii Usf.18 Brad Molid Fag Stejar Carpen Tel Nuc 11. Culoarea lemnului variaza in funcne de specie.30 0.55 0.6 15. lemnoasa la alta.8 3.5 0.3 0.6 0. din acest motiv.5 13. 20.8 4. constituind unul din cele mai mari dezavantaje ale lemnului folosit in constructii. nu se mai produc modificari ale dimensiunilor acestuia. in procente radiata. an 0. tangen~ala.0 14. in functle de pozitia lor in bustean.13 0. lemnul de foioase se contrage Iii se umfla.52 0.45 Contragerea Iii umflarea se mai numesc.12 0.1 0.Materiale pentru lucrarile de dulgherie 25 umfla Iii contrage se manifesta doar in domeniul apei legate (apei higroscopice).5 18.8 5. fabricarea mobilei etc.60 0. oricata apa absoarbe sau cedeaza lemnul. iar pentru aceteasi specii.contragereaIii umflareacresc odata cu cresterea densitatii aparente Iii a proportiei de lemn tarziu.8 11.25 voiumica Clv1 af 3. Tabelul1 Valorile Contragerea Specia longitudinala.

substante tanante etc.lemn brun-roz duramen de duglas.lemn alb-galbui molid. . par.. plop tremur~or. sau grosiera (neuniforma). tei. album de ulm de munte. Poate ti tina (unlforma). lemnul va atinge 0 temperatura mai micA decat alte materiale. conductivitatea termlca este influentata de densitate (conductivitatea se rnareste odata cu cresterea acesteia.lemn brun galbui. de exemplu la stejar. in funcne de culoare.lemn rosiatic-brun cire§. . duramen de pin. plop. lao cantitate de caldura data. ulm etc. . Caldura specifica a lemnului este mult rnai mare in raport cu a altor materiale. Proprietatile term ice se referA ia modul de comportare a lemnului fata de caldura. paltin. Mirosuf femnului se datoreaza componentilor chimici secundari ~i volatili ai lemnului (ra~ini..lemn brun-verzui. altele foarte slab.. Mirosul este mai putemic la lemnul verde sau proaspat talat. gorun. conductivitatea termica a lemnului este redusa Datorita acestei proprietati.lemn verde-brun guiac etc. se poate face urrnatoarea clasificare a lemnului: .lemn alb-galbui-ro§cat.lemn alb-cenusiu carpen.). de exemplu la tlsa. In cazul lemnului. duramen de larlce. duramen de stejar. Deci. conductivitatea creste). mesteaccln etc. . brad. de umiditate (conductivitatea creste direct propornonal cu cresterea umi~itatji) ~i de temperatura (Ia temperaturi mai ridicate. ..lemn ceousiu-albieos duramen de nuc ~i de plop negru. -Iemn negru abanos (exotic). .lemn gAlbui-brun duramen de pin negru. Unele specii au miros mai puternic. Conductivlteiee termics este proprietatea unui corp de a conduce caldura. -Iemn brun deschis ulm. . alburn de salcie alba etc. . . jugastru.26 Manualul dulgherului alteratllle). deci lemnul greu conduce mai bine caldura). duramen de castan.lemn brun-rosietic tisa. frasin. . platan. . salcam. -Iemn vlolet-roslatic palisandru (exotic). inima ro§ie Ia fag. Cafdura speciiice reprezinta cantitatea de caldura necesara pentru ridicarea temperaturii unui kilogram de lemn cu 1°C. frasin. duramen de salearn. album de nuc. -Iemn alb-galbui-roz album de frasin ~i cer. lemnul (mai ales cel usor) ~i materialele pe baza de lemn se pot folosi in construcni ca materiale de izolare terrruca. Textura lemnului reprezinta aspectul structurii lemnului ~i este deterrninata de rnarirnea §i modul de asezare a elementelor anatomice. plop alb. In cornparane cu alte materia Ie.

Lemnul are proprietatea de a nu se magnetiza. Rezistenta electrica este capacitatea lemnului de a se opune Ja trecerea curentului electric. in timpul arderii. Rezonsme lemnului este capacitatea lemnului de a amplifica sunetele (datorita acestei proprietan. la lemnul cu suprafete neregulate sau la lemnul neomogen. Ccmparativ cu alte materiale. chiar cu densitAli mai mari. Ea scade odatc1 cresterea umiditalii. la fabricarea rnanerelor de instrumente etc.Materiale pentru lucrarile de dulgherie 27 Difuzivitatea termice reprezinta viteza cu care lemnul i~i ridicc1 temperatura sub actiunea caldurii. . De asemenea. Cel mai bun pentru curbare este fagul. spectacole. chiar ~i in cadrul aceleiasi specii. apoi urmeaza ulmul. Izolarea sonora este capacitatea unui perete din lemn de a reduce intensitatea unui sunet care trece prin el. Proprieta~ile acustice ale lemnului vor fi enumerate mai jos. Absorbtia sonora este eapacitatea lemnului de a absorbi 0 parte din energia sonora.i magnetiee ale lemnului sunt enumerate in continuare. Plasticitatea temnu'ul este 0 proprietate care poate fi imbuncltatita prin tratamente speciale de plastifiere. (de exemplu frasinul. Speciile cu elastieitate rnai mare se folosesc In industria articolelor sportive. DatomA aeestei proprietati. lemnul absolut useat fiind bun izolator (are' rezistenta electricc1mare). lemnul este foarte valoros pentru fabricarea instrumentelor muzicate). Lemnul uscat se incalze~te rnai repede decat lemnul umed. absorblia sonora creste odata eu cresterea grosimii materialului lemnos. lemnul conduce mult mai bine sunetul. lar lemnul umed fiind bun ccnducator de electricitate (cu cresterea umiditA\ii. conterinte etc. lemnul este folosit la confectionarea instrumentelor muzicale. Proprietatlle mecanice sunt legate de capacitatea lemnului de a se opune fortelor exterioare care vor sc1·1 rupa. putandu-se apoi cenfecnona piese cu forme curbe. Proprietatile mecanice vanaza in functie de multi factori ~i sunt prezentate in continuare. Amortizarea sunetufui este 0 proprietate foarte importantA la alegerea lemnului pentru instrumentele muzicale. Rezistenta magnetica. cu Proprieta~ile eleetriee . frasinul. sa·j schimbe forma sau sa patrunda in masa lui. Lemnul masiv nu este bun izolator acustic. Viteza de propagare a sunetufui variaza foarte mult. Ea este influentatA eel mai tare de umiditate. stejarul Lemnul tanar este mai usor de curbat. scade rezistenta electrica). Ea este mai buna la lemnul cu densitate mai mare. Puterea calorica reprezinta cantitatea de cc1ldura degajatc1 de un kilogram de lemn. Celelalte materiale lemnoase ii sunt superioare din acest punct de vedere. Aceasta proprietate ofera posibilitatea folosirii materialelor lemnoase la captu~irea salilor de concerte. hicori ~i altele). Elasticitatea lemnu!ui variaza de la specie la specie.

i tenace (reziliente). frasinul. salcie albA).uruburi. fagul. specie. Rezisten1a la compresiune paralela cu fibrele este importantA pentru lemnul cu lungime mica ~i mijlocle (folosind la schele. scanter etc. stejarul. Compresiunea perpendicularA pe fibre se intalne. bradul. umiditate. in acest caz. urmeaza apoi lemnul de foioase moi. Lemnul cu rezistenta scazuta la soc se nerneste fragi!. molidul etc. ulm.foarte putin rezistent (molid. forta se aplicA brusc.mor. articole sportive. paltin. Rezistenta la incovoiere static~ rAspunde unei solicitari care apare des la lemnul folosit in constructii.te la elementele de constructii supuse la socuri !ji vibralii (avioane. desprindere). laricele.te. Rezistenta la lncovoiere dinamic~ (/a §oc) se mai numeste !ji rezilienta. Ea este importanta la asamiJIarea elementelor de consnucne cu buloane. ulmul. In constructii. Aceasta rezistenta variazA mult in funqie de planul de forfecare. Duritatea lemnului este proprietatea de a rezista la pAtrunderea in interiorul sau a unui material mai tare. fag. la pilo~ de poduri etc. Ea este mai slabs decat rezistenta la compresiunea perpendiculara pe fibre. frasin). mai ales in cazul confectionarii parchetelor. plopul. Rezistenta la despicare este 0 proprietate caracteristica a unor materiale fibroase cum este !ji lemnul. duglasul. . nuc. in functie de aceastA proprietate. in practica. Speciile cu rezistenta buna la soc se mai numesc . Dintre speciile cu rezistenta bunA la compresiune rnenponarn (in ordine descrescatoare): carpenul.i .). Tn funqie de aceasta proprietate. Uzura lemnului este distrugerea acestuia datorit~ frecarii cu corpuri mai dure (strivlre. defecte etc. molidul. la imbinArile din constructii. paralele sau perpendiculare pe fibre. Proprietatile tehnologice ale lemnului vor fi prezentate. temperatura. fagul. tei. mai ales in construqii. lemnele se pot clasifica in "tari" . Dintre acestea rnentionarn: frasinul. Lemnul tenace se folose. Lemnul are duritatea maximA in sectiunea transversala. molidul etc. Dintre toate caracteristicile mecanice ale lemnului. Cea mai buna rezisten1A la tractsme 0 are lemnul de rasmoase.28 Manualul dulgherului Rezistenta la trectiune reprezintA opunerea lemnului la forte care tind sa-l alungeasca. bradul. dintre care defectele prezente in lemn au rol important. carpen.). rnacinare. putin rezistent (brad. Astfel de specii sunt raslnoasele. plop). Rezistenta la incovoierea statica este influentata de mul1ifactori. frasinul. stejarul. cuie etc. castanet Rezistenta la forfecare corespunde solicitArii la forfecare care apare in multe utilizari ale lemnului. Rezistenta la compresiune este rezistenta lemnului la fortele care tind sa-I comprime. . iar cea mai slaba rezistenta la tracnune 0 are lemnul de foioase tari. cozi pentru unelte etc. la lemn de minA. pe scurt. Cateva specii cu rezistenta bunA la incovoiere sunt (in ordine descrescatoare): carpenul. bradul. lemnul se poate clasifica astfel: foarte rezistent (salcsm). dusurnelelor. lemnul e supus actiunii de uzura. in cele ce urmeaza. aceasta este cea mai bunA. rezistent (steiar.

0 $ 20 ern: sunt folosite la scheJe. frasin) ~i lemn putin durabil (plop.bile!e. duglas. d::: 4-7 ern: se folosesc ca !iiI manelele: . cu L :::3-6 m: d 28-11 em: sunt folosite la sprijiniri. Cele mai durabile (trainice) specii sunt cele care contin substante tanante sau cele cu rnulta ra~ina. diguri. Lemnul rotund (fig. deoarece asamb!area prin cuie !?i suruburi este foarte des folosita In practice in rupert cu pozitia cuiului fa~a de duirectia fibrelor. EI poate fi cojit sau necojit.bustenii. i"nfunctie de dimensiuni (tabelul 2): .6-4 m. Fig.pilotii. lemnul se poate ctasitica astfel: lemn foarte durabil (stejar. Fig. lemn durabil (molid. 22. s-a constatat ca rezistenta este maxima in cazul In care cuiele se introduc tanqential In lemn si minima cane cuiele se introduc paralel cu fibrele. in functie de durabilitate. brad.2. Pentru a-i man durabilitatea. castan.smulgerea cuie/or $i $uruburi/or este foarte irnportanta. . cu L ::: 3-15 m !iii diametrulla jurnatatea lungimii cuprins intre 20 !iii40 ern: se folosesc la fundatii. ulm. in contact cu solul sau partial ingropat in pam ant. rnesteacan. salcie. din trunchiuri sau crengi groase. Cioplilura. vopsele). Dureoliitstes lemnului (trainieia) este capacitatea lemnului de a-si pastra in tirnp insusirile naturale la acnunea factorilor de distrugere (fizici biologici. paltin. Sortimente de lemn folosite in constructii . tei. cu diametrul cel mai mare. Exista urmatoarele sortimente de lemn rotund. chirnici). schele etc: . 21 Lemn rotund.: . 21) se obtine prin doborarea arborilor in exploatanle forestiere. pin). deoarece altfel sunt predispusi la atacul ciupercilor §i insectelor xilofage. Bustenii de rasinoase se decojesc imediat dupa dooorare. lemnului i se pot aplica diferite tratamente de protectie sau se poate acoperi cu diferite substante peliculogene (Iacuri. rezulta ca acesta e mai trainic decat alburnul Cea mai mare durabilitate 0 are lemnul pastrat in aer liber.praJinile. salcam. esafodaje etc.1. poduri. emailuri.manelele. anin). cu L ::: 2. 2. Deoarece aceste substante se gasesc mal mult in duramen. d= 12-16 cm. de minimum 20 cm: .Maleriale pentru lucrarile de dulgherie 29 Rezistenta 13. care sunt varfuri sau trunchiuri cu urrnatoarele dirnensiuru: L ::: 6-9 m. carpen. tisa.

laturoi.cant.grinda eu trel fete: e . c . c Der.te~.grinda eu doua fele. ferastraie'or panglica sau ferastraielor circulare. em Lungimea lemn rotund BHe Manele Prajini 12-16 8-11 4-7 ~6m ?3m ? 2. 24 Fig. Cheresteaua (Iemnul ecarisat) se obtine prin debitarea busteniior paralel cu axa longitudinala. d .cherestea tivita: b . Sortimente de cherestea.30 Manualul dulghelului Tabelul2 Dimensiunile de fasonare a lemnului rotund pentru constructii Sentimentul de Diametrulla ca~tul sub~re (rata coaj~).umirea pieselor de cnerestea dllpc'\ gradul de prelucrare a cantuntor: a .tura. ~i are eel pulin o fala neteda . Cherestea elemente componente: 1 . Lemnul cioplit sau .lemn sferie. dupa forma geometrica a secnunii transversale: a . Fig. cu ajutorul gaterelor.margine: 9 .grinda cu patru fete: f .60 m 3 Fig 23. 25. traverse. poduri.cherestea semitivita: c . rezultimd grinzi cu fete netede ~i muchii tesite sau ascutite Lemnul cioplit se foloseste mult la constructii rurale.fala: 2 . 3 .much Ie: 5 .cioplitura' (fig.capat: 4 .lemn semirotund: b . 22) se obtlne prin cioplirea lemnului rotund.cherestea netivita.

grinzi sau prisme cu patru fete. care are arnbele canturi neprelucrate (are forma rezultata din f e d bustean): Fig. 25.. cherestea de a foioase tari (fag. mm 12. 350 38 . cheresteaua sernitivita.. 40 35 .. grinzi sau prisme cu doua fete. rigla. care are ambele canturi prelucrate (daca este tara te~ltura pe canturi. Sortimente de cherestea. in func~ie c) dupa forma geometrica a de grosime: sectiunii transversale (fig. cheresteaua netivita. fig. f. 24 100 .. mm 20.18. stejar... 25). molid.. ulm etc.. 96 12. 48 35 . exista: cherestea de rasmoase (brad.. exista urmatoac rele tipuri: cheresteaua tivita.i grosime Cherestea de foioase Grosimea...40 20....Materiale pentru lucrarile de dulgherie 31 Cheresteaua livrata santierelor de construcfii se poate clasifica dupa urrnatoarele criterii: a) dupa specia lemnoasa... 30 (32). pin etc.. exista urrnatoarele scrtimente: scandura. 100 20 . ea se nurneste .. rotund.).. 100 20. tei. c-margine. 300 28 . 300 120 . 95 . stert. d-grinda.. b-dulap. care are un singur cant prelucrat. salcie etc..$ip~.cherestea tivita curat")... 150 18 .. nelim.24 de ra$inoase GrosimeJla~ime. in tabelul 3 sunt cuprinse dimensiunile principalelor sortimente de cherestea.. margine. palb tin. urmatoarele sortimente: lemn semie .. grinda. dulap.. de foioase ~i rasinoase: a Tabe/u/3 Sortimente de cherestea dupa grosime sau dupJ raportul dintre latime . ~ipca. 25 GrosimeJIa~me ... Cherestea Grosimea.24 18..... cherestea de foioase moi (plop.. 26). grinzi sau prisme cu trei fete. 40 Frize Scanduri Dulapi Grinzi Rigle 50 . nelim. 300 50 . 75 100 .. 100 . 24). exista a-scandura.. anin. 120 mm/mm 80 . nelim. 300 28 .). carpen. Denumirea produselor de cherestea $ipci mm/mm 60 . b) dupa gradul de prelucrare a canturilor (fig.25. 100 . 26. margini. 100 numai stejar 50 .18.). 100 .30. laturoaie: d) dupa grosime (sau raportul intre grosime ~i lalime.rigla...

75 0.. precum ~i in funqie de calitatea prelucrarii. .80. avand canturi prelucrate astfel tncat sA se poata lrnbina intre ele. piese laterale ~i laturoaie: h) dupa calitate.00 .. g) dupa locul ocupat in sectiune« transversala a bu§tenilor (fig.50 ..cherestea tangen~iala.ia feteJor in raport cu inelele anuale: a .40 .. 27) exista urrnatoarele sortimente: cherestea radiala (unghiul dintre tangenta la inelele anuale ~i fata exterioara este cuprins intre 60 ~i90°).CO 1. mai ales de fag ~i stejar. exista unnatoarele sortimente de cherestea: lunga.29) este un produs semifabricat din lemn.. pervazuri.45 ..32 Manualul dulgherulUl [-S~rt"~. e) dupa lungime. f) dupa pozitia piesei de cherestea In raport cu inelele anua/e (fig.00 .95 0.. 6. 6.95 I! Crestere.cherestea raolala.00 .---5 - 25 _ .00 .. b . 1 I l cherestea Limitele lungimi'or.00 ~-9~~~ __ ~ a b c Fig. em 25 .00 peste 1..75 3. subscurta.'M-r:-_ de cherestea! -~~nG3 Scurta Subscurt~ Sortimente de cherestea dupi TabeJuJ 4 lungime Cherestea de ra~inoase Fnze --. frizuri de parchet. exista urrnatoarele sortimente: piesa axialA. em 10 10 Limite Ie lungimilor. piese centrale. in func~e de pozi... cherestea semiradiala (unghiul dintre tangenta la inelele anuale ~i fata exterioara este cuprins intre 45 ~i 60 cherestea tangentiala (unghiul dintre tangenta la inelele anuale ~i fata extenoara este cuprins intre 0° ~i45°).00 0. 6. 2.00 1. 0.. 0. lemnul se clasifiea in functie de prezenta defectelor (nurnarul ~i marimea lor). normala.. 28). Parchetul se fabrica din frize ~i sipci de foioase. Denumirea pieselor de cherestea.00 de foioase crestere.25 1. Parchetul (fig. 1. 0.00 .scurte -Iungi $ipci Rigle - 25 50 5 10 1. 2. 5 5 10 ... sub forma de lamele paralelipipedice.. 27. 0 0 0 ). m 1.. scurta.cherestea semiradialtl. 3. c .. Se foloseste la pardoseli ~i se fabrica in mai multe sortimente: piese de parchet.00 .70 0.20 .. m 3. 1.. dimensiunile acestor sortimente sunt cuprinse In tabeiul 4. in mai multe variante dimensionale.

Furnirele sunt foi subtiri obtinute prin deruiarea sau 2 1 taierea plana a bustenilor de 1-piesade parchet. ~i anume: placaj. cu grosimi de 0. Cele mai folosite placaje sunt cele din fag. 4 -I~turoaie. cu direcna fibrelor alternativ perpendicutara.piesa axiaiA. 29. Parchetul: .5-3.pervaze. Scandurile rindeluite . Scandurile rindeluite se folosesc la dusurnele.). peref despartltori. Produsele stratificate sunt de mai multe feluri. panelulul. Placajul prezinta multe avantaje fata de lemn. Placajui (fig. 3 .piese laterale. panel. placajele se pot folosi la pardoseli.piese centrale. incleiate intre ele.4-1 mm: 56 obtin prin taiere plana sau derulare excentrica ~i se folosesc la acoperirea unor suprafete de material !emnos. se oblin prin derulare centnca ~i se folosesc la fabricarea placajului. lemnului stratificat sau la acoperirea supratetetor cu subfurnir sau furnir de dos.tehnice.Materiale pentru lucrarile de dulgherie 33 3 1 3 Fig. Ele pot fi profilate pe canturi in diferite forme (lamba ~i uluc. care se folosesc in constructil fara alte prelucrari. Furnirele pot fi: . .estetice. panouri celulare etc. 2 . diferite specii. cofraje etc. dupA locul ocupat in sectiunea transversalA a bu. Fig. ~i anume: are latimi cu mult mai mari decat cele mai late sortimente de scanduri (deci se poate reduce nurnarul de Inadiri). in lucrarile de constructs.30) sunt produse semifabricate din lemn. 31. la placarea peretdor. Denumirea pieselor de cherestea. 2-frizuri de perete. 3.i profilate (fig. are structura mai omogena decat lemnul masiv. Placajul se fabrica cu diverse dimensiuni ~i numere de straturi. cu desen decorativ ~i grosimi de 0. platoanelor etc.1 mm.teanului: 1. 28. fait etc.a) este un panou alcatuit dintr-un numar impar de foi de furnire tehnice.

Iscui.profile diverse.b) este un panou din lemn format dintr-un miez din ~ipci acoperite pe ambele fe. Aceste panouri se pot l?lefui.placaj. b . .~ ~~ C Fig. prin lncleiere. Placajul se poate finisa in diferite moduri (transparent. colora. b are stabilitate dimensionala mai buns. furnirui. Fibrele furnirelor vor fi perpendiculare pe directia fibrelor l?ipcilor din miez.34 Manualul dulgherului a ~~ ~~ b Ji@S£\.cu lambi uluc. b ..i a ~ Fig.cu fait: c . nu craps ~i are greutate redusa: este estetic ~i placut. opac). 31. ScAnduri rindeluite ~i profilate: a .panel. . Panouri stratificate: a . vopsi.e cu un strat de furnir tehnic. 31. 30. Panelul (fig.

Conservarea .montantul ramei. Utilizarea acestor sortimente duce la importante economii de cherestea 7 3 4 pe sanner. Aceste panouri se utilizeaza in constructs pentru izolarile termice sau acustice ale planseelor ~i pere~lor. Ele se fapentru montarea broa§tei. 7 . presarea la temperaturi ridicate.miez celular. apoi.panou pentru u§i. avand in interior un miez care poate fi confectionat din diferite materia Ie.). Panou celular (structura): bricate din fibre de lemn im1 .tipuri melaminata.i depozitarea lemnului Conservarea lemnului. 4 . 3 . Ele se fabrice in mai multe sortimente ~i se pot folosi asa cum rezulta din fabricatie sau se pot innobila.fumir de talA. tencuieli uscate. Aceste panouri au urmAtoarele avantaje fa1A de lemn: sunt mai omogene (au aceleasi proprietati mecanice in toate direc1iile). fumiruitA sau imde miezuri celulare. cu in chid ere firA fall. 2. b .Materiale pentru lucrarile de dulgherie 35 Panourile celulare (fig. b Pliicile din fibre de temn (PFL) sunt panouri fa- c Fig. pot avea suprafata ernailata.adaos paslite ~i incleiate. cu inchidere in fal\. 6 . precum ~i la alte lucriri (captu~eli interioare.traversa ramei. 5 . 32) sunt alcatuite din rame de cherestea dublu placate cu panouri de placaj sau PFL.1. 32. rezistA mai bine la varia1iile de umiditate din atmosfera. primata.bordura. a .panou pentru u§i. Lemnul folosit in constructii trebuie conservat pentru a rezista la actiunea factorilor atmosferici ~i biologici (atacul ciupercilor .placarea cu PFL brica in mai multe sortimente ~i dur.3. lemn P/~cile din a§Chii de (PAL) sunt panouri 7 5 a obfinute prin aglomerarea aschiilor de lemn cu ajutorul unui adeziv ~i. Semifabricate superioare din lemn. c . cofraje etc. 2 .

Uscarea naturata se face in aer liber sausub soproane. Lemnul se mai poate antiseptiza !1i prin carbonizare (expunere partialft la foc). materia lui lemnos stivuindu-se in locuri uscate. 3 . .b .~ipci de stivuire: 4 . Lemnul se poate acoperi cu pelicule de lacuri sau vopsele protectoare. fosfat acid de magneziu etc. fosfat primar Iii secundar de amoniu. Sistemul de marcare este standardizat. carton asfaltat etc. Acest lucru se poate face prin mai multe metode: Antiseptizarea. 1 . In acest caz. Dupa debita rea (croirea) lemnului. in cel pulin doua straturi.teanc. se pastreaza culaarea unifonna. Uscarea naturala are a b Fig.cu spa~ii.pies~ de cherestea. Se apliea prin pensulare sau impregnare cu substante ignifuge ca: borax. ulei de creozot.e hidrofuge (solutie de bitum. 33). uscarea Ii depozitarea.36 Manualul dulgherului ~i insectelor xilofage). lemnul se impregneazft sau se vopseste cu substante antiseptice. incendii etc. Hidrofugarea. sulfat de cupru (piatn1 vanatj) etc.) pe partile expuse intemperiilor. rnarcandu-se (prin poansonare. este economica. 33. starnpilare sau vopsire) ctasa de calitate pe capetele pieselor. Sortarea. Urmeaza apoi uscarea lemnului pe cale naturala sau artificiala (in spafii prevazute cu instalatii speciale). 2. pe postamente din lemn sau beton (pentru aerisirea partii inferioare). MOdalita~de stivuire a cherestelei: a . Uscarea naturala prezinta unnatoarele avantaje fala de uscarea artificia:a: apa din lemn se evapora incet (deformftrile Iii crapaturile sunt reduse). fosfat de potasiu.compact. fluorura de sodiu. urmeaza sortarea lui in funcne de dimensiuni Iii defecte. cum ar fi: carbolineum. Acest lucru se face in scopul intarzierii aprinderii lemnului sau al transformftrii arderii rapide in ardere lentft. Ignifugarea. Lemnul se acopera cu substan. pentru a i se reduce capacitatea de a absorbi umiditate. reducandu-se astfel pericolul de incendiu. lntre piesele de lemn se asaza sipcl (fig. Uscarea artificiala se poate face in timp mai scurt ~i in toata perioada anului. Lacuirea sau vopsirea lemnului.

otel lat (/= 12-150 rnrn: 9 = = = rotund). I semi- .rasucire. 9 = 1-4 mm. in lucranle de dulgherie se folosesc urrnstoarele sortimente: 5-50 mm.otel special (deoarece are rezistenta mare. Fonta. 3 . 35) de diferite forme !ji dimensiuni.Banda de otel (I = 20-150 rnrn. otel ~i otel special. suruburile necesare pentru asamblare. 38). . !ji anume: cuie (fig.otet profilat (poate avea profile in forma de T. avand diametrul cuprins intre 5 mm ~i 40 mm. care pot avea forme !?idimensiuni diferite (fig.Materiale pentru lucrarne de dulgherie 37 3 Fig. L = 3-22 m).curbare.otel rotund sau otel beton. bombare. 34. crapaturi de uscare ~i fisuri. se foloseste la confectionarea sculelor necesare in dulgherie). unelte.arcuire. U. 2. 37). Defecte datorate depozitarii incorecte a cherestelei: 1 . Metale Produsele metalice utilizate in constructii sunt fabricate din fonta. 4 . Oil"! olel se pot confectiona diferite piese. zbannrri.2. se poate face doar in lunile maiseptembrie. Ote/ul. bride !ji coliere folosite pentru legarea pieselor din lemn (fig. L. fonta se foloseste la instalatii. Nu se folosesc piese din fonta la dulgherie.platbenda (I 160-600 rnrn: 9 6-40 mm: L = 3-12 rn): . Din cauza depozitarii incorectepot aparea urmatoarele defecte (fig. se foloseste pentru armarea betonului sau pentru piesele necesare la constructia sarpantei: . rasucire.bombare. . scoabe de diferite dimensiuni (fig. curbare. in constructs. 36). !?i urmatoarele dezavantaje: dureaza mult. placi pentru reazeme. L = 3-12 rn): . . 2 . 34): arcuire. dublu T.

c Fig. folosite pentru asamblarea elementelor de consfrucne din lemn.6 d h h= minim 0. eutata sau ondulata.cuie cu cloe: e . tare ~i ghimpata). de forma plana. care se toloseste in diferite sortimente. c . 36.cuie scoabe.cuie pentru montarea cartonului asfaltat. b . 37. Fig. cu tija cilindric4 sau pltratl. Cuie utilizate Tnconstruqii: a . c . sarma (moale. utilizate ca armaturi in constructii.cuie pentru construc1ii. tabla folosita la invelitorile acoper~urilor ~i putand fi neagra sau zinceta.cuie pentru montarea ljindrilei. 35. folosite pentru asamblarea tablelor sau a pieselor metalice.ljuruburi autofiletante (pentru lemn).38 Manualul dulgherului Ii h = minim a 0. Scoabe.6 d b ·I~ D~imO'2Sd h C d e Fig. impletituri metalice din sarma rasucita. nituri. 39).ljuruburi mecanice. inele metalice (fig. . d . ~uruburi folosite in construqii: a .buloane. b .

Piese de o~el pentru dulgherie: a . b . celuloza): sintetici. Adezivi Adezivii se folosesc ta incleierea pieselor din lemn.4. adezivi pe baza de ral1ini aminice (ureoformaldehidice.3.bride.. Se pot utiliza urm~toarele tipuri de adezivi: naturali.inele netede.).).Materiale pentru lucrarile de dulgherie 39 E 'I! 9 a b c I: I: ::$ a II II Fig. adezivi de contact' (de tip prenadez. cauciuc natural. 2. adezivi pe baza de rA~ini fenolice (fenoplac etc. 2. c . Materiale de finisare tarea Finisarea lemnului se practica din doua motive: pentru infrumuseelementelor confecticnate din lemn. pentru protectia materialelor . dau imbinari rezistente.. gutipren etc. b .inele dintate. unii adezivi sunt toxici (cei cu fenol). Alte materiale folosite in lucrarile de d. Utilizarea adezivilor sintetici prezinta urmatoarele avantaje fata de a celor naturali: au 0 rezistenta bun a la apa ~i la sctiunea ciupercilor. Utilizarea acestor adezivi prezinta ~i urrnatoarele dezavantaje: adezivii preparati dupa retete au timp-limita de utilizare.).3. sau in unele cazuri se folosesc ca atare. Inele metalice: a .zbanfuri.1.care sunt de origine animalA (clei de oasesaupiele ~i clei pe baz~ de cazein~) sau de origine vegetalA (pe bazA de amidon. etc. 38. se prepara mai rapid. regimurile de incleiere sunt Simple. melaminoformaldehidice).lgherle 2. If -t-I II b Fig.coliere.2. 39. care pot fi adezivi vinilici (sub forma de dispersii de tip aracet. taiate. crilorom.

care este primul strat aplicat pe supratata lemnului.re propriu-zisi. Pentru finisarea lemnului in constru~ii. Emailurile aunt lacuri pigmentate ~i se fabrica in aceleasi sortimente ca !li lacurile.). lovituri etc.40 Manualul dulgherului lemnoase impotriva actiunii factorilor atmosferici (umiditate. pentru chituire. . care poate fi de vopsea sau email. cele mai folosite lacuri !li vopsele sunt cele pebazA de rA!lini acritice!li alchidice. aer) !li impotriva factorilor mecanici (uzura. se scoate in evidenlA frumuse\8a naturalAa lemnului ~i se folosesc materiale lemnoase cu 0 valoare esteticA ridicatA) se folosesc urmatoarele materiale: grundul transparent. colotoniu) sau deriva~ cetulozici (Iacuri nitrocelulozice). cum ar fi uleiurile vegetale. Ea incepe dupa ultima operatie de prelucrare prin a!lchiere a materiaJului lemnos.obtinandu-se un efect estetic deosebit. care pot fi sub fonnA de pastA sau solide. poliesterice. ceara. -care au compoz~iiasemAnAtoare cu ale vopselelor !li se aplicA inainte de vopsire. Aceste materiale se folosesc in urmAtoarele scopuri: pentru curAlire (mecanicA. !li are compozina asernanatoare cu a lacurilor. care pot fi pe bazA de uleiuri vegetale (in etc. solven~ii$i diluan~i. pentru umplerea porilor (numai in cazul finisAriitransparente). in acest caz. inainte de IAcuiresau ceruire. cu adezivi sau chimica). Pentru finisarea elementelor de constructii din lemn de rA!linoase se folose!lte foarte des arderea superficia/a a lemnlllui. Materiale pentru pregatirea suprafete'or in vaderea finisirii.lelemnoase inferioare din punct de vedere estetic) se folosesc urmAtoarele materiale: grupArile opace. Se folosese toarte mult!li lacuri pe bazA de rA!lini sintetice. Vopselele sunt suspensii de pigmen~icolora~i!li materiaIe de umpluturA in diferite materiale peliculogene. lacurile. rA!linile.) rA!lini naturale !li artificiale (sertac. chiturile. Pentru finisarea opaca (aceasta metoda se foloseste pentru materiale. Se pot utiliza tipurile de materiale de finisare prezentate in cele ce urmeazA. suprafa~a lemnului se arde usor cu 0 f1acarA. pentru colorare. Materiale tehnologice de finis. cum sunt ra!linite alchidice. luminA. poliuretanice etc. Pentru finisarea transparenta (in acest caz. pentru !llefuire. pentru decolorare !li albire. Chiturile se aplicA peste grunduri !li fac legAtura intrEfacestea !li urmatorul strat.

centimetri. exterioare sau interioare. !?idiametrele exterioare !ii interioare. Rigla metahca se contecponeaza din otel ~i este gradata (fig. 3.1. FOR I ig. Poate avea lungimi de la 1 m la 2 m (fig. 2 m sau chiar 10-20 m) $.1. Ea este fermata dintr-o cutie rnetalica sau din mase piastice .4. Instrumente pentru masurare Instrumentele pentru masurarea lungimi/or sunt prevazute cu gradatii ~i se pot folosi tipurile prezentate in continuare. Micrometrele se folosese pentru rnasurarea dimensiunilor liniare !ii a diametreJor exterioare. care se foloseste pentru masurerea lungimilor. in interiorul careia se gase!?te rulata lama din otel care poate avea lungimi diferite (1 m. este gradata in metn. 41). instrumente pentru trasat. . Micrometrele se confecponeaza pe principiul transformarii mi~carii de rotate a unui surub micro metric cu pas fin in rmscere liniara. 40). Exista micrometre de interior $i de exterior. $ublerul se confectioneaza in mai multe variante (fig. MA~INI~IINSTALATII PENTRU LUCRARILE DE DULGHERIE y .} 3. Metrul este format din lamele din lemn sau metal care se pot plia. Se pot rnasura cu el dimensiunile liniare. Ruleta. toll (fig. de diferite forme. ':. 42).a INSTRUMENTE. Instrumente Instrumentele folosite in dulgherie se pot clasifica astfel: instrumente pentru masurare. ueta. 43). $ublerul este prevazut cu vernier.1. instrumente pentru verificat. UNELTE.

3 . 43. Metrol.~ublerul de adancime (1 lii 2 . Rigla metali~ flexibilA de mAsurat: de prindere.talpile cursorului.grosimea. 4 . Lp -Iungimea Fig. 42.cursor. b .~blerul cu doui1 perechi de ciocuri lii tija de adancime (1 ~i 2 .lIl1l1ll1l1ll1l1rlU'III~llIrllll 3 5 6 1 S b Fig.ciocuri pentru rnasurarea dimensiunilor interioare.rigl.!lmlmU"" a o 2 3 4 I 11'"I1II.dispozitiv de avans al cursorului). L .1 ingusta subtire pentru masurarea ad~ncimilor).42 Manualul dulgherului Fig. 1-IA~mea.lungimea. 41. 15 16 17 18 ullllllllllllllll/lllllu. . 3 . ~ublere: a . g .

45. economisindu-se astfel timp de lucru.2.echerele reglabile (fig. 5 . eel mai complex fiind raportorul cu verniere (fig. numite . 44.echerele fixe (fig. .dispozitiv de reglare. (5 . cu tnsemnetoru: (fig. 3 . 1 . care pot fi in forma de L. care se foloseste pentru trasarea cercurilor.riglA mobilA. Trasarea se poate face prin urmatoarele metode: cu sfoara. masim ~i instalatii pentru lucrArile de dulgherie 43 4 d c Fig.b). 44. Instrumente pentru trasat Trasarea se poate face cu creionul dulgheresc. 45.raportoarele. Instrumente pentru mAsurarea unghiurilor: a .d).1. cu compasul (fig. ssnne sau rigla in cazul liniilor drepte. 3. care se folosesc pentru masurarea unghiurilor interioare sau exterioare !fi sunt de mai multe feluri.semidisc. unelte. cu zganeciul (fig.a. care se fixeaza la unghiul necesar dupa raportor sau sablon. Pentru masurarea unghiurilor se folosesc urmatoarele instrumente: . 45. 45.echer reglabil. din lemn sau metal.echer fix la unghi de 45° (135°).d). sau pot fi in unghi de 45° (135°). .reporter tehnic cu vernier.IM'Istrumente. b .c). care se folosesc pentru trasarea diferitelor taieturi ale piesei.vernier. .a). c .b). 44.c).rigla mobile. 44. cat ~i la trasarea ~i verificarea lor. 2 . d .riglA fixA. 4 . cu creta sau prin zgarierea suprafetet lemnului. daca se utilizeaza saoloane pentru taiat.echer fix la unghi de 90°. care se foloseste la trasarea semnelor paralele cu muchiile pieselor. Se poate elimina operana de trasare.cottare' (sunt cele mai utilizate). Compasul de mssuret se foloseste pentru rnasurarea diametrelor pieselor. care se foloseste la trasarea semnelor perpendiculare pe fibre. cu §abloane pentru trasat (fig. aceste tipuri de echere se pot folosi atat la rnasurarea unghiurilor.

folosita pentru stabilirea . Instrumente pentru trasat: b . c a .1. Fig. furtunu/ de nive/. . firul cu plumb (pentru stabilirea verticalitalii). Furtunul de nivel. echerul dulgherului. 46.. Instrumente pentru verificat Se pot utiliza urmstcarele instrumente pentru verificat: rigla. cumosns dulgherului.3.~ablonul pentru trasat.tI . c .zg~rieciul.tnsemnatorul.i verticalita1ii pieselor. 3.t ". d .compasul. la care firul cu plumb este montat pe un cadru. la care firul cu plumb este montat la un coltar. 45. Fig. de aer (bolobocul). . nivela cu bula .i verificarea onzontalitatii .44 Manualul dulgherului a II' ".

. Unelte folosite in dulgherie Uneltele sunt folosite de catre dulgheri pentru prelucrarea manuala a lemnului. deoarece dintii se tocesc (daca nu se reascut. folosit la cioplirea. dAltuire. barda. dulgherul trebuie sa depuna un efort mai mare la taiere). iar la mijloc.folosita la retezari sau tAieri transversale): se recomanda reascutirea dintilor ferastraului dupa 3-4 ore de lucru. taiere. Unelte pentru talat Pentru taiat sunt folosite uneltele prezentate in continuare.1. 3. testa. folosita la cioplire. 47. pe 0 parte.2-2 m. care sunt de rnai multe marimi. 46). prin cioplire. securea (tcporisca). care are lama lata 9i lntcarsa putin intr-o parte.Instrumente. de la 25 em la 11 em) !?i joagare pentru tAieri transversale (au latura curba. Ferastraiele sunt folosite foarte mult in dulgherie 9i exista urmatoarele tipuri (fig. 3. 13-18 em.ferastraiele incordate. folosindu-se la fel ca acesta.2. care are coada mai scurta ~i greutate mai mica decat toporul.2. cu cate un tub din sticla la capete (fig. a grinzilor groase sau pieselor de lemn in pachete ~i are lungimea 1. pentru a putea taia prin retragere). Unelte pentru cioplit Uneltele pentru cioplit utilizate sunt: toporut. iar forma dintilor variaza in functie de felul taierii (au dinti cu fats oblicA in raport cu linia bazei. 48): . despicarea 9i retezarea lemnului. despicare.folosita la spintecari sau taieri longitudinale. la terminarea lucrului. dantura putand fi in L . Joagarul se foloseste pentru taierea bustenilor. retezare. ferastraul se decordeaza ~i se curata. unelte. rnasin: ~i instalatii pentru lucrftrile de dulgherie 45 care este folosit pentru trasarea ~i verificarea nivelului orizontalla 0 distanta oarecare ~i este contectionat din eauciuc.2. etc. baterea ~i scoaterea cuielor.2. folosindu-se la cioplirea lemnului ~i baterea cuielor. razutre. coada scurta 9i tAi. 3. lama avand la capete 6 cm. netezire. exista joagare pentru taieri longitudinale (panza aeestora se ingusteaza de la un capAt la celalalt. sau in forma de triunghi echilateral in T .

la taierea gaurilor !li locasurilor: . .ferAslrAu de potrivit cu maner mobil. dar care nu se ingusteaza spre varf.ferAstrAu de potrivit cu rnaner drept. f .46 Manualul dulgherului faari MaDtrt a ~ d _-40 c Fig_ 47_ Tipuri de ferAstraie manuale: a .ferastraul "coada de vulpe". care are dimensiuni mici ~i se foloseste la croirea furnirelor cu care se acopera unele suprafete.ferastraul"coada de soerece". precum ~i Ia talerea panourilor. . ~i are aceleasi utilizari. a b . care are panza de aceeasi latime Fig. Forma din\ilor ferAstraului incordat: ca la ferastraul "co ada de vulpe". a .coada de soarece": g .fera&trAu . 48. care este folosit la ajustarea imbinarilor sau la executa rea taieturilor fine la piesele mici sau subtiri.coada de vulpe".ferastraul lat cu msner.dantura in L.ferAstrAu de taiat furnir. b . e .ferastraul de potrivit cu maner fix sau mObil. c .ferastraul de taiat furnir. la piese cu dlmensiuni mici. .ferAstrAu .ferAstrAu lat cu rnaner. care se Ioloseste acolo unde nu se poate folosi ferastrau' incordat din cauza cadrului: la taieturi complicate. d . care are lama ingusta ~i ascutita la varf !li se foloseste la taierea canturilor curbe. b . la decupari. .dantura in T.ferhtrAu incordat.

gealau. 3.pA~1e componente ale unei lindele. unelte. b . a d CU\l1Unndeia ~ui1Dore h Fig.) sau cutii de ghidare a taieturilor.rindea ffituitoare.1llierii anuale a lemnului se pot folosi diferite sabloam ne de taiat (sablon pentru retezarea scandurilor in pachet etc. Pentru aceasta opera~e se folosesc tipurile de rindele (fig. pentru tcliierileoblice.rindea pentru cunt dublu. altemativ totr-o parte ~i in cealalta (sau de turtire a vc1irfurilordin~lor). Unelte pentru rindeluit (netezit) Rindeluireaeste operatia de indepartare de pe piesele de lemn a asperita~lor provocate de unelte sau de sculele ma~inilor cu care piesele au fost prelucrate inainte. in cazul t. d . Acest lucru se face in scopul ob~nerii unei taieturi mai largi decat grosimea p6nzei.3. ma~ini ~i instalatii pentru lucrarile de dulgherie 47 Pentru a se putea lucra cu ferastraiele.lindea reglabila pentru ~antuit. Pentru a economisi limp. h . Ceaprazuirea este operatla de indoire a din~lor ahltura~. 49. f . . acestea trebuie ceaprazuite ~i ascutite inainte de folosire.Instrumente.rindea pentru zimtuit.rindea pentru falluit.rindea cioplitoare. Tipuri de rindele: a .2. c . 49) prezentate in continuare. pentru a se evita infundarea din~lor in materialul lemnos. g . e .

4. iar talpa rindelei se unge periodic cu ulei de in.geafauf (geluitorul) sau rindeaua lunga. corpul gealAului este lung. Cutitul rindeletor se poate demonta ~i as- 3. Acestea sunt folosite de dulgheri pentru indreptarea pieselor de ternn de dimensiuni marl. manuite liber sau cu ajutorul unor suporturi. . se pot tndecarta prin razuire folosind lame de otel cu canturi drepte sau curbe. corpul rindelei este mai lat !1i are un cutit cu tai!1 drept. te!1irea muchiilor.rindeaua pentru ~antuit. .tindeeue fafuitor care se folosette la cun1ltarea supratetelor prelucrate cu rindeaua cioplitor sau la netezirea pieselor tAiate cu ferAstn1lul.elor prelucrate cu rindeaua fatuitor sau pentru piesele de lemn scurte. Unelte pentru rizuit Urmele lasate de cutitele rindelelor.2. care se foloseste la finisarea suprafe. Piesele din specii moi sau rA!1inoase nu se pot rAzui pentru ca. fasonari. cu care se pot executa diferite falluri. 50. montat la 45°.t. Rindele pentru fasonat . care nu au denivelari mari. locasur! pentru accesorii.i netezit suprafete curbe. indepartarea adezivului . . corpul rindelei este ingust!1i are un culit cu tAi!i convex. cufitul este dublat pe 0 anumita lungime cu un contrafier pentru indepArtarea a~chiilor. care se folose!1te pentru zimtuirea suprafetelor late (nu ~i a canturilor) care urmeaza a fi incleiate. montat la 45 . Acestea sunt de mai multe tipuri: . . iar cutitul poate fi simplu (pentru curAtire) sau cu contrafier (pentru netezire): . mai ales la speciile tari. care este reglabilA. a suprafetelor fumiruite sau a pelicuJelor de lac. care se folose!1te la netezirea primarA a suprafetei.48 Manualul dulgherului Rindele pentru indreptat Ii netezit suprafe~ plane. . care se foloseste pentru curaterea ~inetezirea pieselor de dimensiuni mari. taieri. cuti. Se folosesc pentru operatiile ~i Q .rindeaua pentru zimtu.rindeaua pentru fa/fuit. cu ea putandu-se executa uluce (santuri).rindele pentru profilat. .5. Unelte pentru diltuit • Daltuirea se executa la: scobituri pentru imbinare. se scemoseaza . Cu ajutorul lor se pot desprinde de pe suprafete aschli foarte fine.rindeaua ciop/itor. Cutitoaie (fig.rindeaua cu cUfit dublu. scobiri. 3. supratetele mentlonate.2. Razuitorul se poate folosi pentru rizuirea pieselor din lemn masiv din specii tari. Fig. Cu~toaie. 50). cu care se pot executa diferite profile.

dalfa lata. eticoidala. .dalta ingustA. rnasiru ~i instala\ii pentru lucrArile de dulgherie 49 rarnas sau scurs. c . . care are lama subnre: se toloseste pentru scobiturile pufin adanci !?ipentru fasonarea lemnului. da1ti1eetc. Coarbe pentru burghie: a . pentru a permite utitizarea altor unelte de prelucrat . 51. 51): .rnaner din metal. care are lama groasa !?i tai!? pe 0 fata. Se folosesc urrnatoarele tipuri de dalti (fig. Lama poate avea diferite forme: spirala. Daltile se ascut pe 0 singura parte a tai!?ului. executa rea locasunor pentru diferite accesorii. Burghiele se lntrebuinteaza in urmatoarele scopuri: executa rea locasurilor pentru cepuri cilindrice.6. ea se foloseste pentru scobituri adanct. Burghie eu rnaner: a . 52.dalta lata. a c b 3. contectlonate dintr-o tija de otel prevazuta la un capat cu 0 lama taietoare. b .da/fa semirotunda subtire.cu erie. Unelte pentru gaurit Pentru gaurit se folosesc diferite tipuri de burghie. lingura etc. Fig. sculpturi etc.dalta semirotundA sub~re. .ca de exemplu ferastraul ccada de soarece in cazul decupanlor. a b a b Fig. b .Instrumente. care se foloseste pentru sculpturi.simple.2. melc. pentru prelntarnpinarea craparii lemnului la introducerea cuielor sau suruburilor cu diametre mari.dalta ingusta. Tipuri He di~: a . Hii!?ul dalti~ lor patrunde in lemn datorita impingerii sau datorita loviturilor aplicate cu ciocanul in rnanerultor. 53. b . Fig. unelte.maner din lemn.

d .burghiu spiral. 3. 53) (care pot fi cu eric sau simple) sau cu vrile (fig. b . pentru gauri mari executate oblic fa1a de fibre. 54.burghiu melc.2. direqie. o b c d . in lemn tare. e . Tipuri de burghie: orice direqie. a .cu rotire altemativa. f . pentru gauri mari executate in lungul fibrelor.burghiul mete (sfredelul). . c .burghiu lat cu centru.burghiul spiral.burghiu pentru frezat. cu tai~ul diferit in functie de dimensi. Dulgherul foloseste mai multe tipuri de burghie. Cele mai folosite sunt burghiele cu coarbe. 55. folosit pentru gauri mici (cu diametrul de 2-12 mm). 52). cu coarbe (fig. in orice lingura.50 Manualul dulgherului a b Fig. Vrile: a . :i unea ~i directia gaurii fa1a de fibre (fig. Burghiele pot fi prevazute cu rnaner (fig. ~i anume: .7. 54). b . 55).burghiullingura.burghiu sit pentru gAuri man. pentru gauri adanci ~i mari (cu diametrul de 6-50 mm). . in Fig.burghiullat. Unelte pentru pilit Pilirea lemnului se executa pentru netezirea asperita~lor rezultate in urma prelucrarii lemnului cu diferite unelte de talat.burghiu .cu rotire intr-o singuri direc~e. .burghiul elicoidal. pentru rotunjirea muchiilor. pentru fasonarea pieselar din lemn ~i pentru tunderea furnirelor (taierea furnirelor care depasesc suprafetele furniruite). foloelicoidal.

iar pentru speciile tan sau mai uscate se recornanda pile cu dantura tina. . 56) §i pile (fig. c . 58). b .i instala1ii pentru lucrarile de dulgherie 51 tncruclsate: dantura pilei poate fi aspra. 60). a a- c d -~ a fa 0 __ d b c e Fig. de manme mijlocie sau fina: pentru speciile moi sau umede se folosesc pile cu dantura aspra. Pentru seas cuie se folosesc (fig. care prezinta avantajul ca lucrarea se poate executa mai rapid §i mai exact. Ral. ie§iti din planullamelei.2. 56. in functie de forma. exista mai multe tipuri de raspele (fig.dreptunghiular cu canturi curbe.I . 3. . ma§ini l. b .rotund. 57).rotunda. e . c .ra~pelele.semirolunda.8." " . simple sau Pentru pilire se folosesc: . Unelte pentru batut §i scos cuie Pentru batut cuie se folosesc eioeane de diferite forme §i marimi sau dispozitive pentru batut euie (fig. ele~tele patent.cu~t. unelte. care au dinlii in forma de cioc.patrata. Pile: dreptunghiulara. 57. d . r{mgile §i dispozitivele de seos cuie (fig. .semirotund.pilele.Instrumente. 59): cle~tele.. a- Fig. d . care au supratata prev8zuta cu crestatun oblice.pele: dreptunghiular cu canturi paralele.

filci. 60. 4 .brat de aqionare. c .cleste: b .rangA. 5 .maner.cleste pentru scos cuie din cofraje (1. 4 . curb.vergea QJ maner.dispozitiv (1 . d 0 fro :g~ E 0 11\ II) U -.bra.bra~ curb). d .prelungitor).guler.cle~te patent. .filei.rangi . 2 . 3 . Unelte pentru $COS cuie: a . 3 .palnie. Fig. 3 .man~n.eutie pentru euie. Dispozitive pentru scoaterea QJielor: a . b . Dispozitiv pentru batut euie: 1 .pieior de capri". 2 .tub. 59. 4 . 56. 2 .52 Manualul dulgherului 2 e a Fig.r 2 4 155 a b Fig.

Apare in cazul sculelor rotitoare (discuri. freze. Viteza de tetere v [m/s] reprezinta drumul parcurs de scuta taietoare prin lemn intr-o secunda. 61.3.cheie cu lemn necesare lucrarllor de dulghefalci mobile ("franceza"). Mafjini pentru taiat Ferastraiele panglica sunt masini-unelte care folosesc scule sub forma de benzi. b . 3.2. in functie de domeniul de utilizare. .urubat bulonat: lucreaza mecanizat sortimentele de a . danturate pe 0 margine. iar cea de avans . Banda (panglica) ruleaza pe doi volanti.piesa de prelucrat. precum ~i 0 productivitate mai mare a munciL Ma~inile folosite in dulgherie pot fi fixe sau portabile. Exista multe tipuri de ferastraie panglica. unul fiind pus in rniscare de rotate de un motor electric. unelte. economisirea materialului lemnos.Instrumente. c . Ma.lmin]. Aceste caracteristici sunt prezentate in continuare. cu atat supratetele prelucrate sunt mai netede. rie.ini folosite in dulgherie 'fJ Cu ajutorul rnasinilor se preFig. Milicarea principala (de taiere) 0 executa panglica.surubelnite. Cu cat viteza de taiere creste. . Viteza de avans u [m/min] este viteza cu care se deplaseaza materialul sub unealta taietoare. burghie) lii reprezinta numarut de rotatii pe care Ie face scula intr-un minut. 61). felul avansului. asigurandu-se 0 precizie de prelucrare sporita. direcpa de taiere in raport cu fibrele lemnului ~i dimensiunile maxime ale pieselor prelucrate. numarul de panze panglica. in funcfie de specia lernnoasa.cheie tixa. Unelte pentru infjurubat fji bulonat in acest scop se folosesc ~uf1Jbelnitef chei fixe (de diferite dimensiuni) ~i chei cu (alci mobile a ) (fig. Turatia n [rot. un timp mai scurt de executare a lucrarilor. ma. Oeplasarea se poate realiza manual sau mecanizat.3. Ele prezinta cateva caracteristici importante pentru stabilirea regimurilor de taiere a materialului lemnos.ini ~i instala~ii pentru lucrarile de dulgherie 53 3. pozitia panzei panglica.i 3.1.9. Unelte pentru in.

54 Manualul dulgherului greutatea ~i puterea rnasinii. 3. de mare productivitate ~i precizie. Se folosesc urmatoarele tipuri de rnasint . care pot executa operata de indreptare a unei fete ~i a unui cant. in scopul oblinerii unor forme geometrice regulate. spintecari. formatizari. .2. care se folosesc pentru a obune celelalte doua supratete. 3. creststuri (cu cele pentru tampl~rie).3. . Ma!jini de rindeluit Acestea fac parte din grupa rnasinilor de frezat universale. cea mai raspandita.ma:jini de rindeluit pe dous fete. cu rnasiru de frezat cu rnasa carusel). retezari (simple. paralele cu cele prelucrate la rnasina de indreptat. Ma!jini de frezat Prelucrarea prin frezare . taieri sub un unghi oarecare etc. cu ele se pot efectua ~i profilari pe suprafete. lucrand pe principiul frezarii cilindrice. necesare pentru asigurarea preciziei dimensionale ~i geometrice a piesei prelucrate. la capete sau in multipli). . cu suprefete netede (creandu-se baze de asezere pentru operatiile urmatoare) sau profilate. materialul prelucrat etc. se disting trei grupe principale de prefucrar': .este cel mai raspandit procedeu de prelucrare mecanica a lemnului. Aceste ma~ini se folosesc dupa debitarea lemnului masiv. cele din urma executand mi~c~ri de translalie sau pendulare. splntecarl (simple sau multiple). in plus fata de rniscarea de rotate in jurul axului pe care sunt montate. fixate pe arbori. In functie de varietatea posibilitati1or de prelucrare prin frezare. creand baza de asezare pentru prelucrarile ulterioare. preiucrandu-se concomitent doua suprafete.mesini de indreptat.prelucrarea suprafetelor deschise (cu masini normale de frezat. . in functie de tipul lor. in funcpe de tipul taierii.3. Culitele pot fi drepte sau profilate. care are cate doi arbon de lucru ce pot fi dispu~i paralel sau perpendicular. Fersstraiele circulare sunt foarte variate ~i au multe utiliz~ri. tivirea cherestelei. cu masini de frezat cu ax superior. Sculele taietoare sunt sub forma de cutite lungi ~i inguste. se pot efectua multe operatii: debitarea bustenilor.ma§ini de rindeluit pe trei sau patru fete. Ele au ca scule taietoare unul sau mai multe discuri circulare (de diferite forme ~i rnanrnl) care pot fi fixe sau mobile.ma:jini de rindeluit la grosime. Cu ferastraiele panglic~ se pot debita busteni (cu cele mari) sau se pot efectua decuoari.3. Discurile sunt prevazute cu danturi variate.

cand se utilizeaza ~i saoloane). dupa ~ablon. Ma§ini normale de frezat.4. .. oblice. in afara de ma~inile des crise anterior. cu rnasinl de frezat cu lant): . $i cu aceste ma~ini se poate lucra prin copiere. gauri. simple sau duble). Cu aceste rnasim se pot efectua mai multe tipuri de operant. oprite. care se poate confectiona in diferite forme ~i mArimi. Ma!jini de burghiat !ji scobit PrincipiuJ de lucru al acestor masini diferA mult de al celortalte masiruunelte. cu productivitate mare ~i precizie de prelucrare ndicata. care pot fi monta~i in pozitie orizontala sau verticala. Acestea ofera 0 gama largA de posibilitA~ de prelucrare: scobituri foarte variate ca forme ~i dimensiuni. Ma§ini de frezat cu ax superior.3. in practica se folosesc mult ~i rnasini combinate cu mai multi arbori de tucru. sunt prezentate in continuare.3. Ma~ina e prevazutA cu rigla de ghidaj (folosita in cazul pieselor rectilinii) ~i cu inel copier (folosit in cazul frez~rii pieselor cu contur curb.prelucrarea supratetelor cu contur inchis ~i prelucrarea scobiturilor (cu masim de frezat cu ax superior. Au un caracter universal. scula prelucratoare este fermata dintr-un lant cu zale prevazute cu tAi~. pe care se pot mont a diferite scule taietoare.Instrumente. Principalele tipuri de rnasini de frezat. cu cea mai larg~ tntrebuintare. frezarea canturilor interioare ~i exterioare dupa contur drept sau curb etc.. care se monteaza direct pe axul motorului. 3. strapunse. pentru obtinerea gAurilor sau scobiturilor se pot folosi ~i ma§ini de frezat cu Ian. Ete au greutate redusa ~i se pot manevra usor. 3. unelte. cu ele putandu-se efectua multe tipuri de operatii. Scula folosita este freza cu coaca.5. Se pot efectua diferite forme ~i mArimi de gAuri sau scobituri: drepte. Aceste tipuri de rnaslni pot fi prevazute ~i cu doi sau mai multi arbori de lucru. caz in care frezeaza concomitent douA canturi ale acelelasi piese sau doua piese. Ma!jini portabile Aceste masini se folosesc mult in iucrarile de dulgherie. rnasiru ~i instalatii pentru lucr~rile de dulgherie 55 . ExistA m8§ini de burghiat cu unul sau mai multi arbori de lucru. pentru ca burghierea este 0 operatie inchisA. in acest caz. Cu ajutorul rnasinilor portabile se poate realiza 0 gama larga de operata de prelucrare mecanica. deasupra mesei de lucru. canale.prelucrarea cepurilor (cu rnasint speciale de cepuit. Scuta prelucrAtoare este burghiul. in afara masinilor de burghiat.

b .it vibrator: a . FerasWu portabil cu disc circular. 63.56 Manualul dulgherului Fig. 62. a Fig.executarea decuparii cu ferAstraul portabil cu cufit vibrator. FerAstrau portabil cu cu.vibrator "coada de vulpe". b .ferAstrAu portabil cu cu~ .

. . La acest ferastrau se pot monta diferite tipuri de cu1ite._"- ----. Ma~ina portabila de burghiat: a ~i b . . Cu ma$ina portabita de frezat din figura 64 se pot executa freuri la contur. asernanatoare cu cele care se pot executa la rnasina de frezat cu ax superior. cu care se pot executa diferite taieri drepte sau inclinate la un unghi oarecare. Ma~ina portabila de frezat cu freza. deget. materiale plastice §i metale (sub fonna. de tabla. . a b Fig. rnasin: ~i instala\ii pentru lucrarile de dulgherie 57 In figura 62 este prezentat un ferastrau portabil electric cu disc circular.. : ~~ .posibilitati de utilizare." .Instrumente. " ._.. 65._CZ'. cu care se pot prelucra materiale lemnoase. in figura 63 este prezentat un ferestrAu portabil cu cu~t vibrator in forma de coada de vulpe. . cu care se pot executa tAieri diverse §i decupari. canale sau alte operatii. bare ~i profile)._.. Fig.. .. unelte. . ~ -_. 64. . .

La acestea exista posibilitatea de schimbare a materialelor abrazive in functie de gradul de finete dorit pentru suprafete. d . care variaza ca forma !?idimensiuni.58 Manualul dulqnerului o larga utilizare in lucrarile de dulgherie 0 au ~i ma§iniJe portabi/e de burghiat (fig. Ma~ini portabile de slefuit: a. 65). 66. cu banda sau vibratoare. 66).vibratoare.cu banda. d . b $i C . a b c Fig. Pentru operatiile de ~Iefuire se pot folosi diferite mesin. de §/efuit portabile (fig. Foarte mult se folosesc si rindelele electrice portative. Cu acestea se pot executa multe tipuri de gauri ~i locasuri.

1. Se realizeaza urmatoarele operatii preqatitoare: sortarea. precum ~i pentru economisirea materialului lemnos. . iar lungimile . Ele au rol important pentru asiqurarea preciziei de prelucrare. Operatii pregatitoare Aceste operatii sunt ajutatoare. conform cerintelor existente pentru piesa care se va prelucra din el.. Sortarea Sortarea se face in functie de urmatorii factori: .camatea pe care trebuie sa a aiba materialul lemnos.1. operatii de prelucrare rnanuala: operatii de prelucrare mecanizata.1. moloz etc. cat ~i la unele prelucrari mecanizate. 4.PRELUCRAREALEMNULUIPENTRU LucRARILE DE DULGHERIE Prelucrarea lemnului destinat pentru lucrArile de dulgherie se poate impa~i in urrnatoarele categorii: operatii pregatitoare. tratarea ~i verificarea.astfel incat sa fie cat mai apropiate de ale piesei: . u!1urand executarea operatldor urrnatoare.eventualele corpuri strsine. nu se vor prelucra sortimente care contin corpuri metalice. nici cele necuratate de resturi de parnant. 4. . alegandu-se sortimentele corespunzatoare ca grosime !1ifatime. masurarea.dimensiunile pe care Ie va avea piesa prelucrata. atat in cazul prelucrarf manuaJe.

67. iar cu creionul din cealaltil manil se traseaza de-a lungul cantului rig lei -Hpit de el ~i faril sa se incline. cu o mana se apasa. Sfoara se fixeatiliin cuie in dreptul semnelor.inilor cu care se va efectua prelucrarea.2. In continuare vor fi prezentate cateva reguli de utilizare a diferitelor instrumente de trasat.1. a . Pentru evitarea erorilor.68) se utilizeaza in cazul pieselor lungi. dupa ce a fost frecata cu creta. Ea constj in executarea liniilor sau conturitor necesare taierilor.i taie 0 datil". cu . 4. 68. Muchiile riglei nu trebuie sa fie strarnbe sau ~tirbite. Cind s-a stabilit dimensiunea necesara. este bine sil se respecte vestitul proverb rornanesc "Milsoaril de doua ori . b a in cazu'l milsurarii diametrelor exteFig. Trasarea cu rig/a.60 Manualul dulgherului deoarece vor deteriora uneltele manuale sau sculele ma. Masurarea cu compasul: rioare sau interioare cu ajutorul compasului. Aceasta opereue este necesaril pentru economisirea materialului lemnos.masurarea diamecu metrul (fig. Trasarea pieselor Aceasta opera1ie urmeazA dupil insemnarea dimensiunilor milsurate.masurarea diametrului la temdistanta dintre varfurile lui se mascara apoi nul rotund.i incadrarea materiei prime in clasa de calitate ceruta. Trasarea cu stoara sau serme (fig. iar dimensiunile prea mici duc la obtinerea unor piese inutilizabile (rebut irecuperabil).i vizibil. 4. trului unei 9iluri. Se folosesc numai instrumente de masura gradate corect . carbune etc. Rigla se fixeazil la semn. se inseamnil cu creionul sau creta extremitiltile ei. prelungirea duratei de folosire a sculelor . b . Fig.i manoperil.67).3. T rasarea sfoara. prin ajustilrile ulterioare necesare. citirea grada~ei filcandu-se cu privirea perpendicularj ~i nu oblic fatA de grada1ie. Masurarea pieselor Masurarea corecta a dimensiunilor este foarte importeota pentru obtinerea unor piese corespunzatoare.1. decuparilor sau executarii locasurilor. Dimensiunile prea mari duc la risipa de material .

59).rieciul. potriveste la deschiderea necesara !ii apoi se roteste. iar muchia limbii in dreptul semnului. Trasarea cu compasul. 71.Prelucrarea lemnului pentru lucrarile de dulgherie 61 Fig. Trasarea cu zga. Se flxeaza baza zgarieciului la distanta necesara. se verifica distanta !ii apoi are lac rniscarea de translalie a zgarieciului pe lungimea dorita.4. Dupa contectionare se verifica pianitatea supratetelor (se poate efectua cu rigla.1. cumpene dulgherului sau furtunul de nivet. 4. Trasarea cu echerul (fig. In mod asemanator se procedeaza cu trasorul !ii cu tnseronatorul Trasarea cu compasul (fig. in to ate direc1iile piesei) !ii perpendicularitatea suprafetelor alaturate (aeest lucru se poate face eu ajutorul ecneruluii. 71). Verificarea pieselor Verificarea pieselor este necesara in doua situani: dupa confectionarea pieselor ce intra in cornponenta constructlilor sau in timpul rnontarii pieselor (fig. . !ii verticalitatea (cu firul cu plumb sau cu polobocu~. In timpul rnontarf se verifica orizontalitatea (cu polobocul. Echerul se fotoseste la trasarea liniilor perpendiculare sau inclinate la diferite unghiuri. trasando-se apoi cu creionul de-a lungul ei (ca !ii in cazul riglei). se Fig. 69. Se fixeaza variul din otel al compasului in centrul insemnat. Se procedeaza in felul urrnator: se fixeaza talpa echerului pe cantul sau fata cea mai dreapta. 70). 72). Fig. Trasarea cu zgarieciul (fig. Trasarea cu echerul. 70.

cu nivela. securea.2. pilirea. . deoarece se pierde mult material. 4.1. taierea. topori§ca. scobirea ~i taierea la jumatate a bustenilor. Verificarea orizontalit~~i~i verticalit~'ii pieselor: a ~i b . barda ~i lesla.cu firul cu plumb. Cioplirea Aceasta operatie este greoaie. d ~i e . gaurirea.2.cu furtunul de nivel. preterandu-se alte metode). rindeluirea. cu precizie de prelucrare destul de mica ~i se poate executa cu toporul. Operatii de prelucrare manuala Principalele tipuri de operatii manuale folosite in dulgherie sunt: cioplirea. baterea cuielor ~i suruburilor. ingustarea ~i retezarea scandurilor (se reatizeaza mai rar prin cioplire. daltuirea.62 Manualul dulgherului o c d e f Fig. fasonarea lemnului rotund in grinzi. despicarea lemnului. 72. 4. f . Prin cioplire se pot efectua urmatoarele prelucrari. c. ascutirea taru~ilor.

4 ~i 5 . . Modul de lueru este urrnatorul: busteanul deeojit se fixeaza bine eu seoabe.·Prelucrarea lemnului pentru lucrArile de dulgherie 63 5 Fig. dupa care executa netezirea suprafetet pima la muchia trasata. obtinanou-se astfel prima fala eioplita. repetandu-se operafille deserise mai sus pana cand se obtin toate fetele grinzii.pentru evitarea a~ehierii puterniee.executarea crestAturilor. in eazul eioplirii trebuie respectate urrnatoarele conditii: . apoi reauzeaza cioplirea bruta. Fasonarea grinzilor din lemn rotund (fig.ciopllrea brutA a primei fete. Succesiunea opera~iilor de fasonare a grinzilor prin cioplirea lemnului rotund: 1 .trasarea muchiei ciopliturii. . Prima fala eioplita se va aseza pe suporturi. . pe 0 aoanclrne de maxim 2 em. eioplirea se face in lungul fibrelor.netezirea suprafetei pAnA la muchia trasatA. 73. 6 . apoi se traseaza muchia ciopliturii: dulgherul prinde cu doua rnaini toporul ~i face cateva crestaturi (Ia 20-30 em distanta) pe marginea ce se va ciopli. 2 ~i 3 . rnasurata de la un capat la celalalt. sa fie de maxim 1 em. lemnul trebuie rezemat pe suporturi ~i fixat eu seoabe.pentru a nu se rnisca in timpul cioplirii. 73).fetele eioplite trebuie sa fie netede ~i abaterea lor de la paralelism.

2 .finisarea lateralelor ulucului.cioplirea zonei insemnate. deoarece lemnul fara defecte (mai ales fara defecte de structura sau noduri) se despica usor in lungul fibrelor.cioplirea bruta a unui fait.) la semnul trasat.scobirea ulucului prin cioplire (1 . Despicarea lemnului. b .cioplirea celuilalt fall: 5 .forma finalA a piesei). in functie de direc. 4 . 74. Aceasta operate se fotoseste destul de mult. 74). Oulgherul fotoseste in unele cazuri ~i dalta la aceste operafil.trasarea muchiilor falturilor !ii crestarea. pana la despicare.executarea fa1lului (1 .cioplirea bruta a ulucului. Piesa va fi asezata ~i fixata pe un suport.ia tAierii fa1a . apoi va fi lovita cu toporul (toporisca.uri. Acestea sunt necesare pentru realizarea unor tipuri de imbinari dulghere~ti. 4 . scobirea ulucului prin cioplire. pe langa celelalte unelte.forma finalA a piesei). Modul de lucru este asernanator.tenilor: a .2.i 3 .iilor de tAiere la jumAtate Iii scobire a bu. Operatiile de taiere sunt de mai multe tipuri.64 Manualul dulgherului c 4 5 Fig. diferite fal.trasarea muchiilor !ii increstarea zonei cuprinse intre ele. doar ca se pot obnne: Uiierea la jumAtate a lemnului prin cioplire.taierea la jumatate a lemnului prin cioplire (f . 4. ~i anume in cazul operatslor de croire a pieselor la dimensiunile necesare ~i in cazul executarii imbinarilor.i tAierea pe semn. Taierea Taierile se folosesc in doua cazuri. 2 .finisarea ulucului cu dalta). barda etc. Scobirea §i taierea la jumatate a bu§tenilor (fig. 2 . 3 .insemnarea . 3 . securea. Succesiunea opera. c .2.

. DupA ce lama ferastraului a patruns putln in adancirne. exista urrnatoarele tipuri de taieturi: . in cazul taieturilor pe langA semn sau pe jumatatea semnului. in cazul spintecarilor.a de semn. Lama ferastraulu: se sprijina pe muchia din partea opusa dulgherului. spintecan. Ferastraui trebuie sA fie potrivit inainte de talere. la capete sau in multipli de lungime. pentru a putea unnari mai bine directia de taiere a lamei. Mi~carile se incetinesc atunei eand taierea se apropie de sfar~it. inal1imea de fixare va fi in functie de grosimea piesei (pentru a nu se produce vibratii). 77). taieri oblice sau decupari.taieturi pe semn. Tn funcfie de pozitla pe care trebuie sa 0 aiba taietura fa. 75. iar capatul piesei trebuie sprijinit pentru a nu se ascbia muehia eare a rarnas netaiata. piesa ramanand apoi la dimensiunea indicatA de semn. Spintecarile sunt tAieri longitudinale (paralel cu fibrele) ~i pot fi simple sau multiple. piesa poate fi asezata vertical (fig. Taierea cu ferastrau/ incordat. Telieri/e ob/ice au loc atunei cand direcna taierii face cu directia fibrelor un unghi oarecare. eu varfurile dinlilor indreptate inainte. piesa fiind fixata sau bine sprijinita. farA intreruperi sau devieri.ime. Joaqarele se folosesc doar in cazul taierii bustenilor sau a pieselor de dimensiuni mario Manuirea ferastraielor trebuie sa se face user. eare ramane pe piesa la 0 mica distanta. Retezarile sunt taieri transversale (perpendiculare fa.taieturi pe jumatatea semnului. in general. acestea se folosesc in eazul in care sunt lntrebulntate ambele piese care se separa prin taiere ~i. Oecupan1e au loc in cazul cand taietura urrnareste un contur rectilif'liu sau curbiliniu trasat pe lemn. se folosesc in eazul in care piesa va fi rindetuita. la care mijlocul semnului corespunde cu mijlocul tAieturii. Uneltele cele mai utilizate pentru taieri sunt ferastraiele. Lama Fig. prin miscarl de du-te-vino. 76) sau orizontal ~i este necesara folosirea menghinei de la tejgheaua de lucru. in cazul retezani scandurnor (fig. . Se realizeaza retezari. 75).taieturi pe /angel semn. dupa cum se va arata in continuare. cat ~i pe la. va pAtrunde atat in adancirne.a de fibre). piesa trebuie astfel fixatA.Prelucrarea lemnului pentru lucrarile de dulgherie 65 de fibre. se folosesc la exeeutarea imbinArilor. La inceputul taierii. Retezarea cu ferastr~ur incordat. in eazul spintecaru orizontale (fig. taierea se continua folosind intreaga lungime a lamei. incat taietura sa fie pe partea dreapta a semnului. atunei cand marginea tAieturii corespunde eu mijloeul semnului. Men1inerea pozinel lamei fala de semn se poate face cu 0 bucalica de lemn (se asigura astfel protecpe sporita) sau prin sprijinirea pa'1ilor nedintate ale lamei de varful degetului mare de la mana care apasa piesa. acestea se a~aza pe lalime pe un suport. la croire. ferastraul se . piesa se a~aza pe un suport astfei incat portiunea care se inlatura sa fie dincolo de marginea lui. cand taietura se face paralel eu semnul. iar poruunea eare se inlatura prin taiere va fi ltbera.

line cu mana dreapta de rnaner ~i se trage in sus pe semn. ca sa nu mai strAnga. Spintecarea scandurii in pozine onzontala. rnarimea denivelarilor pieselor. Ftg. in momentut lntepenirii lamei. 4. Apoi. 78). alternativa. Rindeluirea Netezirea pieselor cu rindelele se face in functie de dimensiunile pieselor. iar lemnul se a~aza pe un suport. cu mi~cari in jos insotite de 0 impingere usoara a dinlilor asupra lemnului. se executa taierea. Cand unul dintre muncitori trage de joagar. celalalt nu trebuie nici sa impinga. Teieree cu ferastrau/ de taiat fumir. Taierea este executata de catre doi muncitori. se apuca cu cealalta mana capatul oratului terastrauiui ~i. se introduce 0 pana in taietura.2. gradul de flnete (rugozitate) ce trebuie obtinut. in cazul decuparilor se executa mai inainte 0 gaura in oiesa.66 Manualul dulgherului Fig. unealta mentinandu-se permanent in contact cu ea. Pentru taierile Fig. Fiecare muncitor line cu 0 mana de joagar ~i cu cealalta fixeaza bine piesa.. pana rezulta 0 crestatura. . pentru a se obtine 0 taiere dreapta Taierea cu joagarul. nici sa apese pe joagar. Printr-o rniscare u~oara se cresteaza piesa in dreptul semnului. Folosirea cutiei de ghidare la inclinate (la diferite unghiuri) se poate executa rea taieturilor. Taierea cu ferastrau/ "coada de soerece". dupa care se executa taierea propnu-zisa printr-o miscare ritmica ~i uniforma. Se face in mod asemanator. 77. posibilitatea de manuire corecta ~i cornoda a rindelei in timpul prelucrarii. in care se introduce varful tamelel. 78.3. folosi cutia de ghidare (fig. Taierea cu ferastrau/ cu mener. Spintecarea scandurii in pozi~e verticala. Se executa prin deplasarea acestuia pe langa cantul unei rigle. 76.

netezirea grosiera a suprafetelor. astfel. MAnuirea rindelei obi~nuite. cat !?ilateral. in cazul rnanuirti rindelelor de profilat ~i falluit. partea din fata a corpului. cu atat tai!?ul va ie!?i mai putin in afara talpii. in acest moment. Numai a!?a profilul sau faltul vor fi paralele cu marginea piesei prelucrate. Se recornanda executarea rindeluirii in sensul fibrelor. ascutit ~i daca are tai!?ul putin ie!?it (cu maxim 0. Aceste operata pot fi executate si cu gealaul (rindeaua lunga) cu cutit simplu sau dublu. moloz sau alte impuritati se inla. repetand operatiile descrise mai sus. pentru a efectua 0 noua cursa: se procedeaza la fel. Cand rindeaua a ajuns sa se sprijine pe piesa cu toata talpa. talpa sprijinindu-se pe piesa doar cu ca.. se produc adancltur] in piesa.se executa cu rindeaua cu cutit dublu. rindeaua este sprijinta de piesa doar cu partea din fata a corpului (unde se ~i exercita apasarea). curatirea fetelor {fatui rea) se executa cu rindeaua faluitor. rindeaua trebuie apasata usor atat in jos. uzarea inutila a cutitulu. Piesa se fixeaza pe bancul sau tejgheaua de lucru. se apasa la fel pe ambele capete ale acesteia (mainile apasa cu aceeasi tarle !?i rnanerut ~i corpul). capatul din spate (in dreapta). pentru a se putea pastra permanent !?i contactul cu marginea de ghidare. apasanou-se pe maner atunci cand rindeaua inca e situata la Fig. . 79): se prinde manerul rindelei cu mana stanga. daca piesele sunt de dimensiuni mari. 79. inaintea executarii rindeluirii.tura cu 0 perie aspra pentru a nu ~tirbi cutitete).5 mm) fata de talpa rindelei Sand tai!?ul iese prea mult in afara talpii. de data aceasta.lcaiul.).se executa cu rindeaua cioplitor. se retrage apoi rindeaua spre capatut din dreapta. in timpul rindeluirii se poate face controlul netezirii fie cu muchia rindelei fie cu rigla sau cu lirnba echerului. in momentul in care rindeaua a ajuns la capatul opus al piesei (stanqa) se apasa numai calcaiul ei. daca este bine montat. iar rnanuirea rindelei se face in fetul urrnator (fig. iar mana dreapta se pune in imediata apropiere a cutitului. Cu cat netezirea trebuie sa fie mai fina. 80). Se verifica cutitul rindelei. Inclinand-o pe una din muchii (prevenind. este obligatorie verificarea curateniei suprafetei respective (eventualele urme de parnant. pana la obnnerea netezirii corespunzatoare tipului de rindea care se foloseste. Rindeaua lunga (gealaul) se rnanuieste in mod asemanator (fig. rindeaua astfel pnnsa se impinge inainte !?i paralel cu muchia piesei. rindeaua sprijinindu-se cu talpa pe piesa. cu deosebirea ca mana stanga va cuprinde.Prelucrarea lemnului pentru lucrflrile de dulgherie 67 Ordinea operatiilor de rindeluire este urmatoarea. finisarea suprafe(ei .2-0.

detormsnd-o putin. dar In ambele sensuri. R:'zuirea localA a mijlocullamei. Razuitorul se va suprafe\elor. razuitorut se rnanuieste tot oblic. Daltuirea se in cepe pe semnul marcat transversal fata de fibre ~i apoi se continua pe semnul din lungul ftbrelor. Daltuirea se foloseste des pentru executarea scobituri/or pentru imbinari sau pentru /oca~uri/e accesorii/or. in acest caz. in acest caz.2.2. c -controlul netezirii suprafetei cu muchia rindeJei. evitandu-se astfel craoarea lemnului.5. 81. b -Ia sfillitul cursei. Razuirea se peate executa ~i pentru netezire ~i nivelare pe toata . M:'nuirea geal:'ului: a . Diltuirea inainte de d~ltuire. Se razuiesc numai speciile de eseote tari.la inceputul cursei.4. Rizuirea Scopul razuirii poate fi nivelarea ~i netezirea suprafetei numai pe 0 portiene (fig. piesele se insemneaza in locul respectiv. deplasa schimbc'indu-~i pozitia fa fiecare cursa. Cu degetele se va apasa usor Fig. 4. 81).68 ManuaJul duJgherului a c Fig. .supratata piesei. pentru ca toate ondula~ile piesei sa fie nivelate. lama razuitorului se va sprijini oblic pe pies~ ~i acesta se va prinde de capete cu ambele mc'iini. 4. 80.

se aplica in rnanerul daltii cateva lovituri usoare. apoi piesa se intoarce ~i se executa daltuirea ~i pe cealalta jurnatate a grosimii.chiilor. 82. se pot produce raniri). . b .se executa apoi numai tsieturi oblice. . 82. c d . care se intalne~te cu prima (fig.c). . a~ezand-o cu tai~ul oblic spre interiorul scobiturii. ~i se executa taieturi pana cand ultima este ~i perpendiculara pe fata (verticala). Dsltuirea se face pe 0 parte a piesei.se a~aza dalta cu tai~ul la mica distanta de semn. . fara insa a se atinge marginile acesteia. obtinandu-se 0 noua taieturs.apoi. . astfel. Mana nu se tine in fata tai~ului (in caz contrar. pans cand direcfia tsieturii se apropie de perpendiculara pe fata (fig. 82. in interiorul scobiturii. retrasa.c). pana la jumatatea grosimii.se executa apoi.aschia obtinuta astfel se Fig.modul spre spate. fie cu ferastraul.se schimba pozitla daltii.d).se executa tiierea de intrerupere a fibrelor din loc in loc. din nou. pana cand Uii~ul patrunde in lemn. se scoate dalta ~i se a~aza oblic la 0 mica distanls de taietura verticals. se pot obtine: te~ituri sau rotunjiri ale muchiilor. 82. Daca scobitura este strapunsa pe intreaga grosime a piesei (fig.b). d . pana cand se obtine adancmea necesara ~i pana ce taietura se apropie de semnul care delimiteaza eelalalt caoat al scobiturii (fig. Modul de lucru cu dalta latA: lndeparteaza prin inclinarea dallii a . 82. pentru prevenirea craparii pieselor. sculpturi de diferite forme. taieturi perpendiculare pe piesa.b).strApungerea scobiturii. de semn (fig. cu ciocanul. 82. fie prin crestari cu dalta. cu partea inclinata spre interiorul scobiturii ~i lama perpendiculars pe piesa: . dups ce a fost putln de tC\iere a a. . Nu trebuie sa se scobeasca mult material odata. .a~zarea dAI~i fa~ de semn. alternand cu taieturi oblice. trasarea semnelor se face pe ambele par1i ale piesei. daltuirea suprafetelor curbe. Aceasta opera tie se face dupa urmatoarele reguli: . 82): . comprimand fibrele ~i b apropiindu-se.i c .a~chiile din interior se scot prin rniscarea unei dilli mai inguste (inainte ~i inapoi).Prelucrarea lemnului pentru lucrc\rile de dulgherie 69 Modul de lucru este urrnatorul (fig. in cazul fasonarii pieselor cu da1ti. pentru a nu se taia marginea scobiturii. pentru a nu se aschia lemnul ~i a nu se rupe dalta.

trasarea se face numai pe piesa de deasupra. in timpul manuirii.tnecarea" burghiului in piesa. . cand piesele nu sunt fixate. pe supratata piesei se formem mai intai un prag perpendicular pe directia de gellurire (fie cu dalta. gaurirea se face de pe 0 singura parte. Gaurirea Pentru a executa gaurirea pieselor. Pentru g~urirea inclinets. Trasarea se face pe fiecare piesa care trebuie gauritell. fie prin increstarea cu ferastraul). Pentru dellituire. fie in sus. in functie de forma piesei.70 Manualul dulgherului . sau cu 0 mana. in cazul folos'irii burghielor cu coarbe. se apasell manerul. pozi. burghiul trebuie scos din cand in cand (prin invartire in sens invers) pentru a fi curatat de aschli. se recomandell sprijinirea mainii care cuprinde rnanerut (cu fruntea.in. bratul coarbei se roteste uniform spre dreapta. Pentru a nu se frange tija' burghiului din cauza balansarf coarbei.. dar sunt multe cazuri in care se utilizeazell !ii in dulgherie. in timp ce rnansonul mobil se deplaseaza in sus !ii in jos de-a lungul tijei. rnennnancu-se contactul burghiului cu piesa.se evita taierea contra fibrelor. iar burghiul se poate rupe. pozlnonandu-se tclii!iul fie in jos.6. cu cealalta sprijinindu-se piesa. in cazul folosirii burghiului melc.7. Pentru executa rea gsunror strapunse. evitand astfel .OacA acesta se inclinA pu. Aceasta operatie este folosita mai des in tamplArie.2. pieptul sau barba). in care se va aseza varful burghiului. piesele mici se fixem pe bancul de lucru. Tn cazul in care piesele subliri sunt gellurite in pachet. trebuie sA se traseze mai intai centrul gaurii. evitAndu-se astfel aschierea pieselor in partea opusa gauririi. in cazul folosirii vrile].2. Pentru executarea gsurilor adanci in piesele groase. in cazul folosirii burghielor elicoidale. pentru ca varful burghiului sellnu alunece pe piesa. in functie de ina1limea de fixare a piesei care se gAure~te .ia burghiului trebuie sa fie perfect vertical ell. gaurirea se face de pe ambele pArti. apasand manerul uniform !ii urmarind pastrarea directiel corecte a burghiului. cand piesele sunt fixate. Pentru gellurire. piesele se a!iazc1lin pozitia cea mai convenabiiA !ii fArA sA se poatA deplasa. Pentru gAurirea perpendicularA pe suprafata piesei. uneletele de pilit se vor deplasa pe toata lungimea lor ~i se vor apasa numai cand sunt impinse. gaura burghiului va fi stramba. 4. Pilirea Raspelele ~i pilele se pot manui cu ambele maini. iar cele mari se fixeaza prin asezarea dulgherului peste ele. 4.

in cazul in care acesta va fi Fig.2. cuiele de la margine vor avea varful indreptat spre interior (fig. in general. Pentru usurarea acestei operatii. sub cleste se poate aseza 0 bucata mica de lemn. Dimensiunile cuielor. Se recornanda urmatoarele reguli in cazul bateril cuielor. Scoaterea cuielor se va face cu grija pentru a nu distruge suprafata lemnului.capetele cuielor se pot introduce cu un dorn de otel sub nielul suprafetelor pieselor de lemn in care se bat.8. Pentru aceasta. . 83. pentru construcplte irnportante: .2. Baterea $i scoaterea cuielor Aceste operaff sunt des utilizate in dulgherie.in cazul in care varfurile cuielor au strabatut piesa. pentru asamblarea pieselor sau pentru fixarea anumitor accesorii metaliee. pentru a se preintamoina smulgerea usoara a lor. Nu se vor scoate cuiele prin smulgere.9. ci numai prin apasarea in jos a falcilor clestelui.in cazul cuielor bat ute la capatul lemnului. Montarea $i demontarea suruburuor $uruburile pentru lemn (autofiletante) se vor introduce numai prin insurubare ~i niciodata prm batere (altfel. 83). scade rezistenta asarnblaril). . Diametrul cuiului nu va depil~i un sfert din grosimea celei mai sub1iri piese care se asambleaza Iii va fi de eel mult 1/5 din grosimea piesei. cand cuiele 0 strapung. . reutilizat.Prelucrarea lemnului pentru lucrarile de dulgherie 71 4. lungimea cuielor este egalil cu de doua sau trei on grosimea piesei pe care 0 fixeaza. 4. Cuiele se mai pot scoate prin baterea dinspre varf cu ciocanul (apoi. dimensiunile pieselor ~i modul in care actioneaza sarcinile care tind sa separe piesa. sunt in funqie de structura pieselor asamblate. suruburtie pot fi unse cu ceara sau sapun. cu ranga sau cu dispozitivul de scos cuie). acestea nu vor fi prea apropiate sau nu vor fi pe directia aceletasl fibre. vor fi bat ute cu ciocanul (tlnut oblic) in lungul fibrelor. Baterea cuielor in capatul pieselor. dimensiunile cuielor ~i distantele la care se bat vor fi precizate in proiect. precum ~i numilrul de cuie necesare. . pentru a nu ramane in afara acesteia cand lemnul se va usca.cand piesa trebuie pnnsa cu mai multe cuie. se scot cu clestele.

operat. dupa efectuarea tuturor operatiilor. decupari. la inceput. Este important ca muncitorii care lucreaza cu aeeste rnasini sa cunoasca bine caracteristicile tehnice ale rnasinilor respective. Oups executarea gAurii. operatii de gaurire ~i scobire. operatii de §/efuire. frezari. strunjire. Ma~inile portative se folosesc la prelucrarea lemnului pe santier. .uruburi mecanice (buloane). in cazul in care.care.uruburi groase).urubul nemaiputandu·~i face filet in lemn pnn tnsuruoere. adaosul se suplimenteaza cu 3-10% (in functie de umiditate). Tipurile de rnasini portative sunt foarte variate (vezi capitolul 3) ~i acestea se pot folesi pentru operanl de retezare. Ma~inile fixe se folosesc pentru prelucrarea lemnului in atelier.urubului sa se execute gauri cu burghiul. ln caz contrar. Tipurile de rnasini cu care se pot efectua aceste operatii. rindeluire. operatii de retezare fina/a. asamblarea nu va fi rezistenta. au fost prezentate succint in capitolul 3. apoi . . se mai fac ~i alte operatii de prelucrare mecanica (rindeluire. taierea diferitelor profile. apoi cu 0 cheie potrivitA mArimii ei. in care se rnonteaza . Oaca lemnul este umed. care includ retezari. . gauriri. operatiile care se pot executa. Pentru a preveni ruperea . precum ~i avantajele pe care Ie prezinta prelucrarea mecanizata fats de prelucrarea rnanuala. e neeesar ca in locurile insemnate pentru introdueerea . de indreptare §i rinde/uire. spintecare. cepuire etc. modul de intrelinere ~i exploatare.urubului sau craparea pieselor din lemn care se asambleaza (mai ales in cazul speciilor tari.i Manualul dulgherului 4. cepuire. operafii de frezare.aiba de protec\ie . pAns la strangerea maximA. ~Iefuirietc.)..72 $urubul inainteaza in piesa de lemn prin rAsucirea apasarea surubelnitei. Oiametrul acestor gAuri nu trebuie sa fie mai mare decat diametrul interior al pAr1iifiletate.urubului.urubul. decupAri. spintecari. piesa sa ajunga la dimensiunile finale necesare. se introduce . in locurile trasate pentru montarea lor se vor executa gAuri cu burghiul. tipurile de scule care se pot folosi ~i caracteristicile lor. Operatii de prelucrare mecanizati Principalele categorii de operatii care se pot executa mecanizat ~i succesiunea lor sunt urmatoarele: operat. reglarea corecta a masinilor pentru a obtine dimensiunile cerute la piesele prelucrate. se in~urubeaza cu mana. de croire a /emnu/ui.3.. dupa ee varful acesteia a fost potrivit in crestatura. in cazul in care se folosesc . tiviri. pentru ca. dupa executarea operanllor de croire menuonate.i apoi piulita . diametrul gAurilor respective avand diametrul egal cu eel al . este necesar ca dimensiunile de croire sa fie prevazute cu adaosuri de prelucrare.

Se procedeaza astfel: varful burghiului se fixeaza deasupra locului insemnat pentru gaurire. pana se atingte netezimea corespunzatoare a supratetelor. dulgherul poate incepe lucrul rniscand rindeaua inainte pe directla fibrelor. 84). in pozitie rasturnata. Se incepe taierea numai dupa 2-3 minute de mers in gol. se pune in functiune !?i se apasa usor in lemn.retezarea (taierea transversala). ferastraul circular trebuie tras atara. Daca gaurile sunt strapunse. in figura 84 sunt prezentate operatlle care se pot executa cu ferastraul circular portativ. in cazul in care s-a produs lntepenirea discului in piesa de lemn. in momentul apropierii burghiului de fundul gaurii. b . Se verifica directia de gaurire in timpul lucrului. fara smucituri !?i fara ca dulgherul sa apese pe ferastrau sau sa-i forteze lnaintarea.Prelucrarea lernnului pentru lucrarile de dulgherie 73 a b C Fig. Taierea cu ferastraul circular portativ (fig. deoarece discul se poate Intepeni. Gaurirea cu burghiul electric portativ. Se procedeaza astfel: rnasina este pusa sa functioneze in gol cateva minute. 84.taierea fal1urilor sau a cepurilor. Tipuri de taieturi realizate cu ferastraul circular portativ: a . paralel cu fibrele. Se a!?teapta revenirea la turatia normala !?i apoi se continua taierea. . Daca gaura este adanca.spintecarea (taierea longitudinalli). cu mi!icari usoare !?ifara smucituri !?i apasari. pana se atinge turatla norrnala. pentru ca rotirea discului sa ajunga la turatia norrnala Ferastraul se mi!?ca inainte pe linia trasata. iar motorul se poate suprafncalzt. Din acest moment. burghiul se poate scoate afara din cand in cand pentru inlaturarea talasului. Rindeluirea cu rindeaua electrica portativB. se reduce viteza de rotatie a burghiului pentru a se evita aschierea lemnului pepartea opusa. c . pentru a nu toci cutitul !?i a nu supralncalzi motoruL Se repeta cursele de inaintare pe piesa.

pe cand altele (mai ales in cazul uneltelor manuale) pot fi efectuate de catre dulgher. egalizarea dintilor ascu~iti. 5. curatarea uneltelor ~i sculelor. intre perelii ceaprazuiti nu trebuie s~ ramana spatiu gol (fig. ascutirea sculelor taietoare. fie tntinzand-o intre doua p'~ci de aluminiu sau cupru fixate in menghin~. se cur~l~ dintii cu pila (in goluri ~i la varf). fixandu-se ferastraul pe bancul dulgherului. dintii se indoaie mai mult (0.8 mm). . fie b~tand-o cu ciocanul pe 0 ptaca de otel. Unele dintre aceste operatii pot fi realizate in atelierele speciale de intrelinere a sculelor. desfa~urate in scopul marirf duratei de utilizare a acestora ~i al asigur~rii preciziei de prelucrare: indreptarea ~i tensionarea panzelor. Pentru taierea speciilor moi. Urrneaza ascunrea dinlilor.4-0. repararea dintilor.1.ii se inclina numai pe 1/3-1/2 din inaltimea lor.i sculelor Intretinerea uneltelor ~i sculelor consta din urmatoerele operatii. intretinerea ferastraului incordat Operatiile de intrelinere au loc in ordinea urrnatoare: se curala lama taietoare (cu petrol): se indreapt~ lama. 86}.1. de catre mecanici de intrelinere speclalizati in efectuarea acestor lucrari.iNTRETINEREA ~I EXPLOATAREA . Din. ceaprazuirea dinlilor panzelor taietoare. ~ UNELTELOR ~I SCULELORTAIETOARE PENTRU PRELUCRAREA LEMNULUI . 85). Pentru taierea spectilor tari. se ceaprazuiesc dintii (cu diferite ceaprazuitoare) ~i se verificA ceaprazuirea cu sabloane (fig. lntretlnerea uneltelor .3 mm.1. care se poate face cu pila. 5. dintii se indoaie alternativ cu aproximativ 0.

ferastraul se decordeaza. c b Fig. intretinerea daltilor . se poate unge cu vaselina sau ulei mineral.cle~te de ceaprazuit. La terminarea lucrului. Unelte pentru ceaprazuit: a . egalizarea dintllor. d . . Demontarea lindeleL cu~tului . in mod asernanater se procedeaza ~i la lntretinerea lamelor taietoare ale celorlalte ferastraie manuale. pe 0 piatra abraziva udata sau la polizor apoi se netezesc pe cealalta parte. Daltile se ascut pe 0 singura parte a taisului .~ablon pentru velificarea ceaprazului.gre~it~. care se face slabind coarda ~i tnclinand panza pana formeaza un unghi de 50-60° cu directia bratelor. iar apoi.corecta. Ultima operate este potrivirea lamei (panaei). 85. care se poate realiza cu egalizatorul sau trecand lama (panza) direct pe pila.1. la anumite intervale.2.ceaprazuitor cu opritor: c . 5. 87. Fig. lncordand cat este necesar. Ceaprazuirea dintilor fer~str~ului: a . 86. 75 o c d Fig. b .ceaprazuitor simplu: b . se ~terge bine lama sa nu se oxideze ~i se pastreaza in locuri curate ~i uscate.rntre~nerea ~i exploatarea uneftelor ~i sculelor taietoare pentru preluaarea lemnulu.prin frecare cu rniscari circulare.

88).1. 5. cutite ale masinilor de rindeluit. Finisarea' are lac pe piatra fina (fig.1. Intretinerea burghielor Burghiul se fixeaza in menghina ~i se ascute cu masina de ascutit sau cu pila. Se rnonteaza la lac cutltul.ascutirea bruta: b .8]: . Prin ascunre nu trebuie sa se modifice 'diametrul burghiului.indreptarea ~i tensionarea panzelor panglica ~i a discurilor circulare. ~i cuprinde. Talpa rindelei se unge periodic cu uleiul de in. . in ateliere de Intretinere. indreptarea ~i ascutirea cutitului (unghiul de ascunre este cuprins intre 30° ~i 35°). urrnatoarele operatii [6. b 5.) se poate face mecanizat. intretinerea rindelelor I Manualul dulgherului Se demonteaza cutitul cand acesta nu mai taie.ascutirea sculelor prin metode specifice fiecarui tip de scuta. a Fig. iar netezirea tai~ului se face pe piatra de gresie. Dupa folosire.76 5. Ascutirea bruta se face la polizor. 88. . burghiul se curata ~i se unge (cu vaselina sau ulei minerai).5.intretinerea ~i repararea panzelor panglica ~i a discurilor circulare: . freze. discuri circulare. Ascutirea cutitului rindeJei: a . Intretlnerea sculelor tclietoare ale maslnllor Intretinerea acestor scule (panze panqlica. Se face ajustarea. pilindu-se varful prin apasare usoara.3.4.1. operatiiled'e montare fiind prezentate in figura 89.ceprazuirea panzelor taietoare: . rindeaua !1i cutltele se pastreaza in locuri curate ~i uscate. prin lovituri usoare cu ciocanul de lemn.finisarea. Unghiul de ascutire este cuprins intre 28° ~i 40°. in general. 87). burghie etc. aplicate in spate (fig.

Tntre~nerea $i exploatarea uneltelor ~i sculelor taietoal"e pentru prelucrarea lemnului

77

a

b

c

d

e
Fig. 89. Montarea cuytului rindelei: a - introducerea cutitulul; b - sus~nerea cu1itului in corpul rindelei; c - aplicarea loviturilor in corpul rindelei; d - fixarea cu~tului prin lovire cu ciocanul; e - fixarea definitivi a cu,itului prin lovire in pana: f - verificarea pozi~iei cu~itului.

5.2. Exploatarea sculelor

taietoare

Dulgherul trebuie sa cunoasca 0 serie de lucruri legate de modul de folosire (exploatare) a sculelor, deoarece exlsta muite variante constructive, chiar ~i Jaacelasi tip de scuta, atat in ceea ce priveste forma. cat ~i in privinta parametrilor constructivi [6,8J. Dulgherul trebuie sa stie sa aleaga corect scula (cu forma, marirnea ~i numarul de dinti necesare), in funcne de specia ~i sortimentul de material lemnos care se prelucreaza, direclia de taiere ~i dimensiunile pieselor care se prelucreaza.

78

Manualul dulgherului

a
p

C

Fig. 90. Tipuri de danturi ale panzelor panglica: a-tipA; b-tip B; c-tip C.

5.2.1. Exploatarea

panzelor

panglica

Pimzele panglica au trei tipuri de danturi (fig. 90): - tipul A, pentru ferastraie panglica de tamplarie ~i pentru spintecat; la acestea, ceaprazul se formeaza prin indoire; - tipurile B §i C, pentru ferastraiele panglica de debitat cherestea din busteni ~i pentru spintecat, la care ceaprazul se formeaza prin turtire. Unghiul de degajare a a§chiilor va avea valori maxi me (30°) pentru specii!e moi ~i pentru ra~inoase (deoarece la taiere se desprind mai multe aschii) ~i valori minime (15°) pentru speciile foarte dure. Pasul !ii inaltimea dintilor vor avea valori maxime pentru speciile care se taie usor ~i valori minime pentru speciile foarte dure (pentru a preveni ruperea dintilor in lemn). Pentru stabilitatea panzetor, volantul superior pe care se sprijina panza se Inclina (Ia ma~inile moderne se pot inclina ambele volante). Stabilirea regimului de tucru al femstraielor panglica consta mai ales In determinarea vitezei de avans ( u) optime a materialului. La cresterea vitezei de avans, calitatea suprafelei prelucrate scade. Aceasta scadere se accentueaza cu cat grosimea piesei prelucrate este mai mare, uzura dintilor mai avansata !ii specia lemnului mai moale. 5.2.2. Exploatarea panzelor circulare

Din acest punct de vedere. dimensiunile importante ale panzelor circulare sunt diametrul exterior ~i grosimea. Diametrul exterior se alege in tuncne de tipul ma~inii pe care se monteaza panza ~i de dimensiunile

Tntretinerea !iiiexploatarea uneltelor !iiisculelor ~ietoare pentru prelucrarea lemnului

79

materialului prelucrat. EI se alege cat mai mic posibil, deoarece stabilitatea din timpul taierii este, astfel, mal buna. Grosimea corpului panzei trebuie sa satisfaca urrnatoarele cerinte: sa fie suficient de mare ca panza circulara sa aiba stabilitate laterala: sa nu fie exaqerata, pentru ca rezulta 0 cantitate mare de rurneaus la taiere ~i creste consumul de energie electnea. Tipurile de panze circulare sunt cele prezentate in continuare. Panze circulare cu grosime egali (fig. 91). Acestea se folosesc la spintecari, retezari, seqionari ~ise fabrica in doua tipuri, in funqie de forma danturii: - tipuf A, care se foloseste pentru talen longitudinale (exista doua variante: I, cu din1i triunghiulari inclinati, folosita pentru foioase moi ~i ra~i· noase; II, care are dinti cu ceata, folosita pentru foioase tari); - tipu/ B, folosit pentru taieri transversale-retezan (exista doua vanante: III, cu dinti triunghiulari isosceli, pentru foioase moi ~i rasmoase: IV, cu dinti triunghiulari drepti, pentru foioase tari).

9

a

b

Fig. 91. Discuri circulare cu grosimea egala: a - elementele constructive ale discului; b - tipuri de danturi (tip A: I, II; tip B: III, IV).

Pentru speciile tari, grosimea panzei ~i numarul de dinti vor fi mai mari, iar pasul ~i lnaltimile dinlilor vor fi mai mici decat ale discurilor folosite pentru foioase moi ~i ra~inoase. Pinze circulare armate cu carburi metalice (fig. 92). Aceste discuri circulare au placu1e din carburi metalice fixate pe ele. Forma dintilcr este foarte variata. Exista urrnatoarele tipuri constructive: - panze circulare conice, care se folosesc la spintecarea cherestelei de gresime mica (mai mica decat 20 mm) - panze circu/are biconice, care se folosesc pentru spintecarea in pa~i egale a pieselor; - oenze circufare geluitoare; in urma prelucrari: cu aceste discuri rezulta taieri cu netezime mare a suprefetei: ele se folosesc la spintecarea pieselor cu grosime mai mica oecat 30 mm. Pentru 0 buna taiere, panzele circulare trebuie montate corect ~i fixate bine pe arborii rnasinilor.

80

Manualul dulgherului

51

a

b

c

d

e

Fig. 92. Discuri circulare annate cu cart>uri metahce: a - elemente constructive; b, C - panze drculare conice; d - panzA circulara biconi~; e - pan~ circulara geluitoare.

5.2.3. Exploatarea frezelor

,i

burghielor

Datorita varietatii foarte man a acestor tipuri de scule ~i a conditiilor de exploatare, acestea sunt foarte diferite. Ele sunt prezentate pe larg in lucrarne de specialitate [6,8].

iMBINAREA ELEMENTELOR DIN LEMN FOLOSITE iN DULGHERIE

Pentru executarea elementelor de construcne din lemn, materialul lemnos trebuie asamblat pentru a se obune legaturile dintre piese, care trebuie sa aiba rezistenta prescrisa, ~i dimensiunile necesare pentru elementele de constructie, avand in vedere ca dimensiunile sortimentelor din lemn ~i dimensiunile bustenilor sunt limitate atat ca lungime, cat ~i ca sectiune (Ia\ime ~i grosime).

6.1. Clasificarea lrnbinarllor dulghere~ti
Deoarece in lucrarile de dulgherie se folosesc foarte multe tipuri de imbinari, este necesara 0 clasificare a lor in functie de mai multe criterii. Dupa rolul pe care il au in constructie. exista variantele prezentate in continuare (fig. 93). innadirile sunt imbinari cu ajutorul carora se obtin piese cu lungime sau latirne mai mare decat a materialului lemnos disponibil, corespunzatoare din punct de vedere a rezistentei. Innadirile pot fi de doua feluri: - innadiri in lungime (prelungiri), cand piesele de lemn se lrnbina in lungime. capat la capat, prin diferite metode de asamblare, pentru a se asigura lungimea necesara diferitelor elemente de constructie. - innadiri in latime. cand piesele de lemn se imbina pe canturi, paralel una fa\a de alta. pentru a se obtne la\imire necesare elementelor de constructie. SOlidarizarile se folosesc pentru lntarirea pieselor din lemn (obtinancu-se sectiuni compuse din mai multe piese de lemn) ~i sunt necesare

82

Manualul dulgherului

d

~

f
Fig. 93. imbiniri dulghere§ti: a - imbinare in lungime; b - imbinare in Ii~me; c - solidarizare; d - co1luri; e - ramifica,ii; f - incruci§iri.

pentru prelucrarea unor sarcini importante, acolo unde soHcitarile sunt foarte marl. in acest caz, piesele imbinate sunt tot paralele, insa sesuprapun. Nodurile (sau intalnirile) sunt imbinari cu ajutorul carora se obtin leqaturile dintre piese. Ele pot fi de mai multe feluri: - colturi, cand piesele imbinate se opresc la locul intAlnirii (pot forma un unghi de 90 sau un unghi oarecare); - ramificatii. cand numai una dintre piesele imbinate se opreste la locul lmbinarii, cealalta continuandu-se in ambele sensuri; - mcrucisan, in cazul cand ambele piese se continua in ambele sensuri. Dupa mijloacele cu care se realizeaza imbinarea, exlsta variantele prezentate mai jos. imbinarile prin teietuti sau chertari sunt cele mai folosite tipuri de lmbinan. In acest caz, supratetele pieselor care vin in contact direct se
0

fiind rezultatul unor calcule de rezistenta. imbinari prin piese de legatura.imbinarile vor fi astfel executate (mai ales in cazul solidarizarilor). in cazul executari.Innadirea pieselor orizontale sau oblice trebuie sa fie executata in apropierea unui reazem. se prevad gauri pentru scurgerea apei. buloanelor ~i penelor etc. lncat sa se evite efectele defavorabile ale umflarii ~i contragerii lemnului (Atentie la orienta rea fibrelor!). pentru a putea fi revizuite periodic. detaliile de executie (dimensiunile de taiere la chertari. . trebuie respectate cateva conditii.imbinarea elementelor din lemn folosite in dulgherie .elementele de stranqere a accesoriilor se vor monta in locuri vizibile ~i accesibile. . iar intarirea imbinelrilor se poate realiza cu piese auxiliare din lemn sau metal. Piesele de legeltura pot fi din lemn sau din metal. sub forma de tije. eclise etc. imbinarile pot fi executate in ateliere sau pe santiere.lemnul nu trebuie sa aiba umiditate pre a mare la montarea in constructe. Prin ele se transmit eforturile de la un element la altul. .trebuie sa se mentina in nod axialitatea eforturilor din bare (in caz contrar.innadirea pieselor verticale nu va depel~i 0 treime din lungimea total a a piesei. prin taieturi.la constructiile din lemn importante. deoarece nu permit deplasan intre elementele de lemn imbinate. . Piesele se imbina prin incleierea lor cu adezivi rezistenti la apa ~i solicitari. baterea cuielor. executandu-se la partea superioara a acesteia. numarut ~i dimensiunile cuielor. lamele. Cupa locul de executare.se vor 1010si numai imbinari de acelasi tip pentru transmiterea aceluiast efort.este important ca Imbinarile sa nu faciliteze aparitia mucegaiului (sa nu permita stagnarea apei ~i sa nu impiedice aerisirea). . Ele pot fi executate in variantel demontabilel sau in variantel nedernontabila (fixa). pentru a se asigura rezistenta necesara. noduri sau intalniri). apar fortecari): . imbinari orin incleiere. .imbinarea trebuie sa fie usor de executat ~ide intretinut. solidarizari. in locurile expuse umezelii. . pene.mbinarilor din lemn. inele. evitandu-se slabirea Imbinarilor ca urmare a contracnilor lemnului. dupa cum urmeaza: . Se intalnesc la toate tipurile de Imbinari (innadiri. .) trebuie sa fie date in proiect. .slablrea secfiunii prin chertare (talere). care permit ~i aerisirea sau uscarea naturala a pieselor imbinate. marirnea ecliselor. . 83 prelucreaza in diferite forme. fixarea suruburilor sau a altor accesorii trebuie sa fie minima. deoarece prin uscare se contrage ~i scade rezistenta Irnbinarilor: .suprafetele de contact imbinate trebuie sel fie netede. .

Exista urmcltoarele tipuri de prelungiri: cap la cap. innldiri prin chertlri in lungime (prelungiri). innadiri tnnAdirea pieselor in 1Alime sau lungime se poate face prin chertari.2. prin piese de legaturA sau prin incleiere. b -Iemn rotund. Eclisele pot fi din lemn sau meta lice !ii pot fi aplicate sau Tngropate (cu 1/6 din grosime).84 Manualul dulgherului 6. cu tAietura oblicA.2. cu cep ~i scobitura. cu prag.). innadirea la jumatatea lemnului (figurile 95 !ii 96) se realizeaza la piesele orizontale din constructil ~i se poate face in doua variante: dreapta (se consolideaza cu buloane asezate la distante ega1e ~idispuse pe diagonale) sau cu varf. 1ajumAtate.ti 6. cu scoabe etc. a -Iemn ecarisat. "U 'e ~ r d • I i~ a 1!r 6 1 b Fig. fnnadiri in lungime cap la cap prin tAiere dreaptA. Ele se pot fixa cu buloane (distanta intre doua buloane va fi egalA cu grosimea pieselor). La piesele verticale din lemn .1. ~ Innldirea cap la cap poate fi dreaptcl sau oblica. cu eclise. 94. InnAdirea dreaptA (fig. la 0 distanta eel putin egala cu grosimea piesei. innadirea se poate consolida cu buloane asezate pe axa pieselor. Exemple de imbiniri dulghere.1. 94) se foloseste pentru elementele verticale ~i se poate intari cu eclise. lnnAdirea oblicA se foloseste pentru elementele de construcne asezate in pozilie oblicA (Ia acoperi~uriinnadirea cclpriorilor etc. 6.2. Este mult mai rezistenta !ii impiedica deplasarea pieselor intre ele.1.

b .imbinarea elementelor din lemn folosite in dulgherie 85 Q Fig.dreaptA.. Innadirea cu prag se foloseste. Fig. unde d este diametrul pieselor).25 .cu capete drepte. fiind foarte rezistenta. innadirea cu taietura cblica cu prag (fig. lnnadlrea cu taietura obUca eu dinte (fig. Ea se poate eonsolida la lemnul eearisat. innadirea cu tAieturA oblica. la piese orizontale (Iemn ecarisat): a . in eazul elementelor orizontale ~i obliee. in general. la lemnul eearisat. 1 . . 97) se poate folosi la elementele vertieale. Nu se foloseste la elementele vertieale.5d. cu prag. orizontale ~i obliee. b . Piesele pot fi tntarite eu bride sau zbanturi. iar eel rotund . 98) se foloseste la prelungirea elementelor orizontale din temn eearisat.cu vilrf. rotund se foloseste innadirea la jumatate eu eapete drepte sau obliee.eu buloane sau bride metaliee asezate la 1. 96.. 97. innadirea la jumAtatea lemnului la piesele verticale (Iemnul rotund): a . Q Fig. 95 innadiri in lungime la jumatatea lemnului.cu capete oblice.

cep simplu drept. care se poate consolida aJ doua buloane fixate la jumatatea la~miipiesei. 100): cep simplu drept. e . innidlrea cu cep $i scobiturA. j . care se folos~te la talpile ~i contrafisele fermelor.1 ~~ 011 k l m n Fig. 1. m .dreapta. Fig.cap .cep simplu indinat: d . 100. 98. 99. cep simplu drept cu canturi rotunjite. ~j innadirea oblica cu prag. h .cep simplu drept cu eanturi rotunjite.cap multiplu drept.cep drept patrat. aJ umeri profilali. b .cepuri cilindrice aplicate.. c B. cep dublu drept.. peretilor din lemn etc.cep simplu drept aplieat.cep simplu cilindric aplicat sau propriu.cep simplu drept cu umeri. n . c . cep multiplu drept.oblica.cep simplu drept cu urneri profila~. cep simplu drept f f a 10 _ ~~ ~ ~ ~ b JI ~ 11. j .cep dublu drept. Innadirea in lungime. cep simplu inclinat.86 Manualul dulgherului Exista urmatoarele tipuri: inn~direa dreapta cu prag. Fig. cu prag: a . Tnnadirea cu tAieturA oblica. oadA de randunica". Aceasta se foloseste mult la piesele verticale. . Se lntrebuinteaza urmatoarele tipuri de cepuri (fig. cu dinte.cepuri drepte simple. f ~i9 . Tipuri de cepuri: b . k .

coaca de randunica". cu cepuri sau cu scoabe. b . aplicat.de mijloc. Adancimea scobiturii trebuie sa fie cu 1. ingropate sau sernilnqropsate.cu cep vizibil in forma de coada de randunica. c . La innadirea cu cepuri (fig.2. innadirea in 11I~meprin ailiturare. prin suprapunere. innadirea cu chingi (fig. oblica.1. innadirea prin chertari in li!ime. care poate fi aplicat ~i propriu. Pentru lemnul rotund. cu fait. . Se folosesc urmatoarete tipuri de chertari: prin alaturare.5-1 cm.2. cu lamba !?iuluc. Fig. mai mare oecat inal1imea cepului. cep cilindric aplicat. curbs. innadirea prin alaturare cu cepuri: a . cu chingi: a . Se poate realiza in urmatoarele variante: cu chingi. 102. 102) se utilizeaza mult pentru obnnerea panourilor. innlldirea ln lungime cu cep !ii scobitura pe toata grosimea lemnufui (fa lemn rotund).cu cep vizibil in forma de piscot. acestea sunt ingropate !?i pot sa aiba diferite Vedere din c:apcit Fig.simple. cu taietura dreapta. cep drept patrat: cep . innadlrea din figura 101 este cea mai raspandita. 103). b .de capat. 103. innidirea prin aliturare se mai numeste "imbinare neted if'. pentru a se evita transmiterea sarcinii prin capul cepului !?i pentru a permite tasarea pieselor in urma uscarf lemnului. 6. cep simplu cilindric. Chingile pot fi de capat sau de mijloc ~i pot fi aplicate. 101.1mbina rea elementelor din lemn tolosite in dulgherie 87 a b Fig.

104) se foloseste pentru dulapi !li scandur]. innadirea oblica poate fi cu tAietura simpls (tolosita pentru peretii cladirilor provizorii) sau cu taietura dublA (fig. Innadirea cu tiiieturi dreaptii sau curbi (fig. 105) se foloseste la lemnul rotund. in general. Piesele se pot prinde in cuie. forme: drepte. innadirea se poate intari fie cu cepuri pro prii sau aplicate in diferite forme. pentru a nu fi pe aceeasi verticals. b . folositA mult la palplanse. Cepurile se dispun altemativ. Fig. innAdirea prin alAturare se poate intAri cu buloane sau cepuri suplimentare. cilindrice. pentru scandurt !li dulapi !li se utilizeazc1 la contecnonarea peretilor din lemn sau a captuselilor. 104. 106. Innadirea cu laieturA oblica dublEi.lnnAdirea cu tAieturA curbA. TntiritA cu chingi (Ia lemn rotund). "pi!lcot" etc. innadirea prin suprapunere (fig. 107) se foloseste foarte mutt la dusumele. Fig. innadirea cu fait (fig. La grinzi. 105. Fig. . in "coada de randunica".in pendremea. Cepurile vor avea urmatoarele dimensiuni: grosimea cepului va fi egalA cu a treime din grosimea pieselor imbinate (in cazul cepului drept !li al celui cilindric) sau jumatate din grosimea pieselor imbinate (in cazul cepului "coadA de rAndunica" . lungimea cepurilor va fi aproximativ egalA cu dublul grosimii pieselor imbinate. 107. acoperillurilor!li a constructillor provizorii. inni!k:tirea prin suprapunere: a . 106). Aceste trei variante de intarire se folosesc.in caplama.88 Manualul dulgherului a b Fig. la contecnonerea peretilor. fie cu chingi. innadirea cu fait.

pin) sau din metal (fonta. Fig. Lamba poate fi fixa sau aplicata ~i poate avea forma dreapta.aceste imbinari pot fi consolidate cu buloane avand diametrul minim de 12 mm. montate la mijlocul distantei dintre pene (fara a trece.distanteie dintre pene vor fi cel putin egate cu lungimea penelor. ele vor fi mai lungi cu 2-3 cm decat piesele care se imbin~. La montare. iar inclinarea fetei tesite este de 1/6-1/10.3. Penele prismatice drepte pot fi montate longitudinal. Pene din lemn. tije cilindrice (cuie. Penele pot fi contectionate din lemn tare (stejar. 108. innadirea cu pene cilindrice la piese transversal sau oblic. Prescriptii pentru imbinarile cu pene din lemn: . innAdirea cu lambA trapezoidala (. prin ele). Se utilizeaza urmatoarele tipuri de piese de legaturA: pene. ~tifturi. Fig. Fig. buloane) ~i altele. Penele cilindrice se rnonteaza alipite. otel. cilindrice (fig. a.1. numai transversal. domuri. trapezoidala (coada de randunica). metale usoare).lungimea penei va fi cel putln egala cu de 5 on adancimea chertarii: .. Aceste pene permit 0 buna strangere a imbinarii. TnnAdirea cu pene te~ite.se pot realiza cu sau fara interspa1ii intre piesele componente. 109. . Acestea vor fi tAiate perpendicular pe fibre ~i pot avea forme te~ite (fig.2. 109).imbinarea elementelor din lemn folosite in dulgherie 89 innadirea cu lamba !ji uluc (fig. insa. . fag. triunghiulara. 110.co adA de randunica") ~i uluc. innadiri prin piese de legitur~. 110) sau prismatice drepte (fig. 108). 6. Penele te§ite sunt reglabile. 111). innidiri cu pene.se folosesc la innadirile in prelungire solicitate alternativ la intindere ~i compresiune. Piesele de legaturA se introduc in imbin~ri ~i impiedi~ deplasarea reciproca a elementelor de construcne imbinate. . .

. in acest caz. deoarece prezinta urrnatoarele avantaje: au capacitati portante mari. 111. vArful penei va fi previzut cu gaura pentru splint (cui de siguranta). se folosesc doua pene te.a).rii pentru pene va fi la lemnul ecarisat de eel pu~in 2 cm. . imbinarile cu pene din lemn se folosesc la: .adancirnea cherta. consolidarea realizandu-se cu eclisa ingropata.ite. c . in construc\iile moderne se folosesc din ce in ce mai mult penele metalice.b).prelungirile cap la cap.dreapta cu prag 'Ii pene te~e. fixata cu pene prismatice drepte ~i intarita cu buloane (fig. de 3 cm ~i egals cu eel mutt 1/4 din grosime. 111. ~iegala.variabila. au fiabilitate sponta.prelungirile cu taietura oblica (fig.unde exista . Pene meta/ice sau de construcfie specia/a. innAdirea in lungime cu pene din lemn prismatice ~i te~ite: a . cu grosimea egalii cu inaltirnea pragului. in acest caz. pentru a se evita fisurarea pieselor imbinate.prelungirile cu prag (fig. 111. pre- . .cap la cap cu eclise ingropate (Ia lemn rotund). .ocuri. a Fig. iar la\imea . b.pana ~i loca~ul ei vor avea colturile rotunjite.90 Manualul dulgherului . 111. unde consolidarea are loc cu eclise aplicate fixate cu buloane.cu tAieturAobli~ fi eclise aplicate. iar la lemnul rotund va avea adancimea minima.c). b . cu maximum 1/5 din grosimea piesei in care se fixeaza. unde pragurile pot fi drepte sau oblice.

dar cu precizarea ca diametrul gaurii va fi mai mic decat diametrul §urubului sau al cuiului. la executarea nodurilor grinzilor cu zabrele. . suruburi (vezi figurile 35. 112. in cazul in care se folosesc pene cu dinti !1igheare metaliee (fig. Conditiile de utilizare a penelor metaliee sunt urmatoarele: . TnnAdire in prelungire cu inele (pene metalice).se interziee montarea inelelor in piese cu defecte (mai ales cu fibre oblice. se procedeaza asa §i pentru diametre mai mici ale cuielor sau §uruburilor. Innadiri cu tije. aeestea nefiind rezistente. . iar daca elementele imbinate sunt din esenta tare.grosimea elementelor imbinate cu pene metalice trebuie sa fie cu cel puyn 3 cm mai mare decat inaltimea penei !1ide cel putln 5. tije lamelare). cu dispozitive speciale.8 cm.5 ori diametrul inelului. in atara de tijele cilindrice. deoarece nu se mai pregatesc inainte tocasurile de fixare a penelor .in special.fmbinarea elementelor din lemn folosite in dulgherie 91 zinta siguranta maxima.imbinarile cu pene metalice se pot solidariza cu §uruburi prevazute cu !1aibe. adecvate fiecarui tip de pana. .aeestea se introduc fortat. Fig. Se folosesc urmatoarele tipuri de tije cilindrice: cuie.latimea elementelor imbinate cu pene metaliee trebuie sa fie mai mare cu cel putin 4 cm decat diametrul interior al penelor. Penele metalice se folosesc uneori la lnnadirile in prelungire !1i. domuri etc. Tijele sunt piese metalice. suruburi pentru lemn §i cuie cu diametre mai mari decat 6 mm. se reduce manopera de executie a imbinarii. se folosesc la innadiri §i tije lamelare. Dupa modul de executie a imbinarilor cu tye. in figura 112 este prezentat un tip de innadire in lungime cu inele. care se introduc in elementele care se imbina. 113). . . noduri etc. . domuri ~i ~tifturi cu diametre mai mari decat 5 mm.distanta de la centrele inelelor la capetele pieselor innadite trebuie sa fie egala cu eel de putln 1. pentru a fi rezistenta imbinarea.imbinari la care tijele se introduc in locasuri sau gauri preqatite inainte (exemple: ~uruburi uzuale ~i buloane. care pot fi sub forma de ptacute din lemn tare sau placu1e din otel (placi flexibile). asezate in centrul fiecarei pene. din lemn tare (stejar) sau mase plastice.pana inelara neteda trebuie sa patrunda in ambele elemente imbinate cu jumatate din inaltimea sa.). 36). acestea pot fi: .

< .j I - 1 . j(D! U :l « 1I .... 'CI - . ! . ~ "ii _9- ... ~ Q..I $ : 2 I -_ t=.-~5 _I: '0 ~ a= ..

La imbinarile de prelungire realizate cu ajutorul buloanelor. cuie cu diametre mai mici decAt 6mm). dornurile $i $tifturile se amplaseaza pe un nurnar par de randun. drept.+. cat ~i impar.in ~iruri longitudinale. .---.25d a ~ ·oc 'a~ ~~rid 1* itl . . b . De regula.asimetrice. Dupa modu/ de so/icitare. pentru a se evita asezarea unui rand de tije in zona centrala a inimii lemnului (care are rezistenta scazuta): nu se recomanda asezarea in zig-zag. 114. Dispunerea cuielor folosite la imbinari: a .in ~iruri oblice.-+.fmbinarea elementelor din lemn folosite in dulgherie 93 Eli 2F Efu!T 2F WT ~2F 2F i 2F a Fig.imbinari la care tijele se introduc prin tnsurucare (suruburi cu diametre mai mici deccat 4mm). c . insa eel putin 25% vor fi buloane.imbinari la care tijele se introduc prin batere directa (domuri ~i $tifturi cu diametre mai mici decat 5 mm. in zigzag ~ipe diagonala (fig. 114). 0 parte din tijele cilindrice folosite pot fi domuri sau de alt tip. ~nr( II i min 15d 15. 115).-J-. b .~/ cE '~mn15d ~. Conditii/e de uti/izare a tye/or sunt prezentate in cele ce urrneaza $uruburile. imbinarile cu tije cilindrice pot fi simetrice sau asimetrice (fig.. 1mbinari cu tije: a . b .in zigzag. buloanele.-+- Fig. 115.5 2 1S-25d b I c -1L. Cuiele se pot amplasa pe un numar de randuri atat par.-i+.simetrice. d -t-.-. pentru economie. d -rnodol de batere a cuielor.

c . d d: 12mm Fig. 90 min 7d t min 3d min3.94 Manualul dulgherului roll se folosesc mai putin de 2 buloane la 0 imbinare.bulon.- . ~tifturilor ~i buloanelor la prelungiri.fururA. 2 .i buloane: Oistanta . ln cazul folosirii dornurilor. 116). in cazul imbinarii scandurilor ~i dulapilor. iar diametrul bulonului se alege de obicei intre 1/4 ~i 1/30 din grosimea pachetului care se strange. 116.. Nu se folosesc mai putin de 4 dornuri sau cuie la 0 imbinare. fnnAdirea in lungime cu domuri 1 . . iar la innadirea grinzilor cu secnene simpla se recomanda ca grosimea fururii sa fie egala cu cel pu1in 0. innadirea se face cu piese ajutatoare numite fururi (din lemn sau metal). 117. grosimea fururilor va fi egala cu cea a pieselor imbinate.. ~ mlmma Distanto minima a b C Fig. Baterea cuielor in adfmcimea pieselor: a lli b .6 din grosimea grinzii.. 3 .dorn. ..exterioare pe 0 fata ~i ascunse pe cealaltA. asezate intre piesele care se imbina (fig.exterioare pe ambele fete.Sd ~ 1---..

reprezentand de 3 ori a .2. . Innadinle incleiate prezinta urmatoarele avantaje: constructiile realizate din lemn au deschideri mai mari. Se folosesc urmatoarele tipuri de lnnadiri prin incleiere (fig.cap la cap (se folosesc la elementele supuse cornprirnarii sau incovoierii).imbinarea elementelor din lemn folosite in dulgherie 95 Nu se admit imbinari de prelungire la piesele solicitate la intindere realizate cu ajutorul cuielor. ceea ce permite mecanizarea aces tor operatii.4. Pentru a se evita craparea lemnului. numai pima la 45°C). la randurile oblice sau in zig-zag. Distanta rmmrna dintre b randurile de cuie va fi egala cu de Fig. Posibilita~ de pAtrundere a cuielor: 40ri diametrul cuiului. transversal fa~a de fibre a c (fig.in dinti (sunt foarte rezistente). este inlaturata posibilitatea deformarii independente a pieselor componente. la randurile longitudinale. tndraznete l?i tehnologii noi de montare ~i asamblare. realizandu-se cu ajutorul lor solun: constructive moderne. c . trebuie sa se tina . 117). Pentru ca lemnul sa nu crape. Posibilitatile de patrundere a cuielor in parchetul de imbinat sunt prezentate in figura 118. innadirile executate cu cuie se realizeaza cu ajutorul ecliselor sau furnurilor. in ultimul timp.1. in lungul fibrelor. sunt de 4-5 ori mai usoare ~i sunt de 25-30% mai ieftine decat construcfiile asernanatoare din beton armat. distanta dintre cuiele de pe un rand va fi de '15-25 ori diametrul cutuiul. imbinarile incleiate se folosese din ce in ce mai mult ~i in construcfii. 118. iar dlstanta de la cui la marginea piesei va fi de cel putin 15 ori diametrul cuiuiui.d). cuiele consecutive trebuie sa se bata deplasat (vezi fig. .inecat. se recornanda utilizarea unor sabloane pe care sunt trasate linii ~i noduri in care vin batute cuiele. 6. 119): . In cazul lrnbinarilor cu ajutorul cuielor.depa~ind grosimea pachetului. La executa rea Innadirilor trebuie aleasa imbinarea cea mai potrivita pentru legatura care trebuie sa se obtina. constructiile din lemn incleiat prelucrate corespunzator ~i bine ignifugate i~i pastreaza capacitatea portanta pana la 500°C (in timp ce constructiile metalice. Pentru aceasta. innadiri incleiate.pe suprsfata tesita cu inclinare 1/10-1120 (sunt rezistente). diametrul cuiului. b . pentru constructiile din lemn. 115. Tehnologiile modeme folosesc tot mai multe placi metalice perforate pentru baterea cuielor. pentru a se respecta drstantele prescrise. imbinarile incleiate sunt. de 0 irnportanta asernanatoare cu cea pe care au imbinarile sudate pentru constructsle metalice. se realizeaza imbinari fara slabiri ale secpunilor.pe intreaga grosime a pachetului. sau de 4 ori diametrul cuiului.

i oblica cu prag int€irit~ cu pene. spirale.compresiune. Solidarizari Solidariz~rile se oblin prin imbinarea pieselor in grosime sau in grosime !1i lalime. c . b . care se folosesc mult pentru elementele de constructil supuse la incovoiere. cum ar fi innadirea cap la cap int~rit~ cu scoabe sau innadirile in latime. Fig. b .2. cu t€iietur€i dreapt~ cu prag .cu inele.for1A Celelalte tipuri de innadiri. cu cep ~i scobitur~. La elementele supuse la . . . 6. piese de leg~tura sau incleieri. 120.ntindere se pot folosi urmatoarele inn~diri: cap la cap cu taieturA cu eclise fixate in buloane .i pene.intindere. -~ Q ~~ c Fig. rnansoane etc.tifturi. suprafata te~it~.cu din~ triunghiulari: (N . la jumatatea lemnului intarita cu inele. La elementele supuse la compresiune. rezultand piese cu rezisten~a sporlta.moment de torsiune). M ..cap la cap (N . Solicit~ri la elementele din lemn: a . buloane. c .120).for1t de compresiune).incovoiere. de traqiune.1nnAdiri Tncleiate: a . Ete se pot obtine prin chert~ri. se recornenda urmatoarele inn~diri: cap la cap cu taietura dreapta consolidata cu eclise. in functie de noua secnone. cu taietura oblica cu dinte. dornuri. sunt numai imbinari constructive care permit oblinerea marimilor necesare in lungime sau I~lime. cu t€iietura obhca. 119. bride.96 Manualul dulgherului cont !1i de natura solicitarilor la care sunt supuse elementele respective (fig. fara a fi imbinari de rezistenta.2.

de exemplu. Cele mai folosite sunt chertarile cu praguri consolidate cu buloane (fig. Cele rnai rezistente soudarizan sunt cele cu pene lli praguri sau cu pene !ii dinte (folosite. Se pot realiza dupa cum se va arata in continuare. la grinzile planseelor din lemn). . Aceste sofldenzan sunt rezistente. Solidarizarea pieselor alipite se face cu pene prismatice drepte montate longitudinal sau oblic.adancirnea de ingropare a lamelei trebuie sa fie eel putin egala cu de 2 ori grosimea ei ~i trebuie sa fie egala in ambele piese solidarizate. Lamelele pot fi din lemn tare ~i trebuie respectate urmatoarele conditii de utilizare: . Solidan'z. Aceste solidarizari trebuie consolidate cu alte piese. 122). la grinzile planseelor de lemn cu deschidere mare). la solidarizarea talpilor fermelor).grosimea lamelelor va fi egala cu 10-16 mm. la care adclncirnea pragurilor nu trebuie sa depaseasca 1/3 din suma grosimilor pieselor solidarizate (se folosesc. Solidarizari cu lameie (fig. Solidariziri prin piese de legitura.fibrele lemnului trebuie sa fie transversale fa1a de lamele. se realizeaza cu economii de material lli se folosesc cu acelea!ii prescriptii ca cele de la tnnadiri (se folosesc. Acestea sunt mai rezistente !ii se realizeaza cu economie de material.ari cu pene din lemn (fig.ari cu pene meta lice inelare. Solidarizare cu praguli.1mbinarea elementelor din lemn folosite in dulgherie 97 Fig. . iar solidarizarea pieselor cu lnterspetn se poate face cu pene prismatiee drepte sau tesite (reglabile). de exernplu. Solidan'z. 121. . de exemplu. Solidariziri prin chertari. 121). 123).

fara a se rnai folosi . montate longitudinal la piese cu interspa~u. 122. Piesele din lemn solidarizate prin incleiere formeaza un corp care preia eforturile direct. pe 0 parte ~ipe alta a latimii (vezi figura 123. lamelele se pot monta pe toata lalimea piesei sau.b).lungimea lamelelor poate fi egala cu latimea pieselor sau putin mai mare. placulele se rnonteaza in locasuri chertate in prealabil. Solidarizari prin incleiere. alternativ.ului nu trebuie sa depa~easca 1/5 din grosimea fiecarei piese care se imbina . montam longitudinalfa~ de piese f1rA interspatiu.cu pene prismatice drepte montate oblic fa~ de piese fara lnterspatlu: d .i trebuie sa fie maimare cu 1-2 mm decat inaltimea lamelei. iar oaca nu au dinti. . oaca au dint. a .cu pene prismatice drepte. ele se monteaza prin batere (acestea se folosesc mutt la executarea grinzilor compuse). b .distanta dintre lamele trebuie sa fie egala cu de aproximativ 9 ori grosimea lamelei.cu pene prismatice drepte.98 Manualul dulgherului A-A d Fig. . c . -Iame!ele pot fj din placute de otel cu sau fara dinti.adancimea totala a loca.cu pene prlsmatice te!jite. Solidarizare cu pene din lemn. montate la piese cu interspa~u.. .

Elementele masive din lemn lamelat lncleiat au rezistente mai mari la foe datorita dimensiunilor mai mari !?idatorita rosturilor de adeziv. in raport cu manrnea ~i natura solicitarii din sectiune.imbinarea elementelor din lemn folosite in dulgherie 99 a b Fig. asiqurandu-se astfel valorificarea superioara a materialului lemnos. Sporul de rezistsnta al elementelor incleiate se realizeaza pe seama dispunerii corecte a materialului lemnos de diferite calitali in alcatuirea sectiunii transversale. in zonele puternic solicitate se foloseste material de calitate superioara (clasa I sau II). De asemenea. b -Iamele pe 0 parte din I~timea piesei. iar in zonele mai slab solicitate se foloseste material de calitate interioara (clasa III sau IV). 123. La realizarea solidarizarilor prin incleiere nu se produce slabirea sectiunilor elementelor din lemn. alte elemente ajutatoara. Se pot folosi elementele din lemn cu sectiuni ~i lungimi reduse. se pot alcatui sectiuni . ~i au proprietati elastice ~i mecanice superioare fata de ale elementelor realizate din lemn obisnuit. Solidarizari cu Ismele: a -Iamele pe toa~ lalimea piesei. Astfel.

Executarea elementelor incleiate se realizeaza in locuri de rnunca inzestrate cu: utilajele necesare pentru prelucrarea lemnului ~i pregatirea solutie. 0 incleiere mai rezistenta. 124): . nurnarul pieselor intrerupte nu trebuie sa depa~easca 25% din numarut total al pieselor. alaturarea cap la cap trebuie sil altemeze in lungul piesei solidarizate. La solidarizarea lemnului prin incleiere se folosesc scanduri. amenajari speciale pentru uscarea lemnului ~i condi1ionarea lui dupa incleiere.prin alilturare cu te~irea pieselor. . in urmiltoarele condi~i: grosimea maxima a pieselor folosite este de 50 mm.e). de adeziv. . Fig. Solidarizjri prin indeiere: a . pete sau alte impurita1i. Solidarizarile in grosime §i lafime se pot realiza astfel (fig. alaturarea pe lungime trebuie sil alterneze la intervale eel putin egale cu de 10 ori grosimea pieselor incleiate.cu din~ pe grosimea piesei. pentru a evita desfaeerea imbinilrii datorna deformilrii lemnului (fig. la distante eel putin egale cu de 20 de ori grosimea pieselor. . incaperi incalzite pentru lucrarile de incleiere (Ia minimum 12°C.prin alilturare directil cap la cap ~i pe liltime. 124. dulapi sau rigle. precum ~i prese sau dispozitive de incleiere. Suprafe1ele care se Incleiaza trebuie sil fie neteele ~i bine cura1ate de praf. d . e . Intr-o sectiune transversal a a elementului incleiat.alaturare directi. b . pentru adeziv pe baza de cazeins. solidarizare care asigura. ~i la minimum 16°C. lemnul trebuie sa aiba umiditate scm:util (mai micA decAt 18%). pentru a fi rezistenta.cap la cap pe grosimea piesei. iar lungimea lor minimil este egalil cu de 20 de ori grosimea. pentru adezivii fenolformaldehidici). inainte de incleiere cu eel mult 12 ore. 124.alAturare cu te§ire. astfel. la incleierea pieselor trebuie sa se tinil seama de direC1ia inelelor anuale ~i a fibrelor.asezarea corecti a materialului in raport c:u inelele anuale. c .100 Manualul dulgherului compuse pentru elementele de constructa ~i se pot realiza pe cale industriala o serie de elemente ~i subansambluri neeesare ccnstructlilor.

pneumatice. Colt la treimea lemnului. piese de Fig. incleiere. cu scoabe. precum !ii de directia !ii natura solicitanl fa care este supusa piesa respectlva. Alegerea lor trebuie sa se taca. Colluri realizate prin chertare. sa nu fie toxici. sa fie rezistenti la actiunea ciupercilor.2. -fa jumatatea femnufui (fig. lnsa. la care rezistenta coltolui se asigur~ Fig. Aceste tipuri de noduri sunt prezentate in continuare. planseelor de lemn etc.2. 125). pentru a fi folosite la lemnul ecarisat. Coil cu taietura la jumatate.3. Dupa aplicarea adezivului. elementele imbinate se prind. 6. . Nodurile realizate prin chertare pot fi la 90° sau la un unghi oarecare.1-0. adeztvi ureo ~i melaminoformaldehidici etc. 6. legatura.. .I. Noduri executate prin chertari.1. Noduri (sau intalniri) Se folosesc multe tipuri de imbinari pentru atcatuirea nodurilor. 125. de obicei.imbinarea elementelor din lemn folosite in dulgherie 101 Adezivii fo!ositi trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie rezistenti la apa. hidraulice sau C.3 mm. 126. care se pot realiza prin taiere dreepta sau oblica dupa bisectoare. in functie de rolul ~i pozitia pe care 0 au in consfructie. Exista urmatoarele tipuri de astfel de imbinari: . Nodurile (atat colturile ~i ramtncatine.pn"n afaturare. Adezivii se pot aplica manual (cu pensula) sau mecanizat (cu va1turi sau lnstalatll speciale). sa fie usor lucrabili ~i ieftini.F. 126). piesele se preseaza in dispozitive sau prese manuale. soudanzarne incleiate nu se folosesc la elementele solicitate la intindere in directia perpendiculara pe pelicula de adeziv.fa treimea femnufui (fig. care se executa in aceleasi conditii ca cele de la innadiri !ii se folosesc la imbinarea colturilor grinzilor. cat !ii Incrucisarite) se pot executa prin: chertari. Grosimea peliculelor de adezivi va fi egal~ cu 0.3. de unghiul sub care se intafnesc piesele. in constructii se folosesc urmatorii adezivi: cleiuri pe baza de cazeina sau cleiuri pe baza de cazeina-ciment: adezivi fenolformaldehidici.

imbinarea po ate fi la 90 la 45 (in gherung) sau la un unghi oarecare. tesirea facanduse pe eel putin jumAtate din diametrul piesei ~ IAsandu·se pentru coada de randunica 0 portiune egala cu diametrul piesei. din lemn rotund. obliee etc. Col. un prag sau un cep ascuns pentru sporirea rezistentel. 0 0 . 128. 127. de obicei. in coada de randunicA. iar adAncimea de chertare va fi egalA aJ jumltate din diametrul bAmei. 130).te la pere~i confec1iona1i din bAme. aceste imbinlri se folosesc mult la perelii co nfectiona1i din lemn ecarisat. 129). . Colt cu t~ietura la jurnatate.in "coadtJ de ~ndunictJ· pe jumiJtate (fig. trapezoidale.cu cep /a ambe/e piese (fig. iar dacA se toloseste la pereti. drepte cu prag. se prevede. h =Q.uri in unghi drept sau ascutit. strapunse. aceasta imbinare se poate folosi fi la lemnul rotund.i la lemnul ecarisat. cu IAtimea piesei. care se asearnana cu collul la jumAtatea lemnului. 0 distan~ ega II . la care cepurile pot fi ascunse. 128). . de la capAtul piesei pc\nlla chertare. Fig.cu tiJietum curbiJ (fig.cu prag. .102 Manualul dulgherului Iisand. in plus. Colt cu taietura curb~. cu cep la ambele piese. . 129. 2 d Fig.cu cep §i scobitura (fig. care se foIose.). care se poate folosi atat la lemnul rotund. aceasta folosmdu-se la lemnul ecarisat. cat . . cu deosebirea cA fe1ele care merg in grosimea chertArii sunt obliee. tefirea fiind egalA cu 1/4·1/5 din IAlimea piesei. deschise fi pot avea forme variate (drepte. 127). semiascunse. distan~ de la margine la chertare va fi eel putin egall cu diametrul bamei. imbinarea cu prag poate fi pentru col. . bl3 Fig.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->