AURELIA PLE~EA

MJ\lM~Al~l [f))~lGiUE~ruJlruJ~

~

EDITURA TEHNICA Bucure!}ti, 1998

Aurelia Plesec

-

._ Manualul dulgherului
::J ::J s,

" ..s::

Ol

a
::J ::J

s::

:E

a

Editura fehnicd.

1989

CARPENTER'S HANDBOOK

The present work is meant as a support to those who wish to acquire the skills and craftsmanship of a carpenter's job. It is written in an accessible language and it contains a rich illustrative stuff (386 figures. 11 tables. 5 sketches). The work includes: a classification of carpentry works: the materials and the equipment necessary for these works; wood processing; usage and maintenance of cutting and hewing tools and utensils; wood-joining (design and technology principles for joining the wood elements used in carpentry): ways of supporting the diggings and the walls; scaffolding and frameworks used in construction-manufacturing and assembly: wooden walls. floors. ceilings and roofs: construction site scaffolds. devices and installations; wood buildings; general notions on work structure (organisation) and labour technique for the works of carpentry. The work is destined to the pupils in specialised professional schools. to carpenters and master carpenters. to the companies which want to qualifie their workers for this job. as well as to all those interested in doing small carpentry work themselves.

6

Manualul dulgherului

Cenee este scrisa imr-un limbaj accesibi/ publicu/ui larg !jf cuprinde hogar material ilustrativ (figuri, otense §i tabe/e). E« a tost concepute pentru a fi de lin real ajutor in tormeree unei noi generati; de iucreiori calificat; in eceeste meserie care ;mpiictJ, pe langa a/te tucreri imoonente. ~i o grija deosebita in ceea ce prive§te vaJorificarea soperioere §i pretuirce resurse!or lemnoase de care clispune tara noestre. Lucrarea se adreseaz8 elevilor din !jco/ile profesionale §i /icee/e de specia/itate. muncitorilor §i mai§trilor dulghen', firmelor care doresc sa-§i formeze muncitori calificat; in acest domeniu, precum §i tuturor celor care doresc sa execute singuri mici tucre« de du/gherie. Doresc sa muuumesc pe aceasta cete domnu/ui profesor Cornel Papa, care mi-e dat ideea e/aboradi acestei tucren §i m-a incurajat pe parcursul intocmirii ei, doamne/or Lucretia Ba/ea §i Doina Papa care m-eu sprijinit in cursul scriem cartH.
Uri

AUTORUL

CUPRINS

1. NOTIUNIINTRODUCTIVE 1.1 . Rolul !Ii clasificarea construcnuor 1.2. Clasificarea lucrarilor de dulgherie 2. MATERIALE PENTRU LUCRARILE DE DULGHERIE

11 11 13 14 14 15 29 35

2.1. Materiale lemnoase 2.1.1. Studiullemnului.................... 2.1.2. Sortimente de !emn folosite in constructii 2.1.3. Conservarea ~i depczitarea iemnului 2.2. Metate 2.3. Alte materiale folosite in lucrarile de dulgherie 2.3.1. Adezivi 2.3.2. Materiale de firusare 3.INSTRUMENTE, UNELTE, MA$INI $IINSTALATI! DE DULGHERIE

3i
. 39

39
39 PENTRU LUCRARILE 41 41 41 43 44 45 45 45 47 48 48 49 .. 50 ... 51 53 . 53 53 54 54 55 55

3.1. Instrumente 3.1.1. Instrumente pentru rnasurare 3.1.2. Instrumente pentru trasat.. 3.1.3. Instrumente pentru verificat. 3.2. Unelte folosite in dulgherie............ . 3.21. Unelte pentru cioplit. 3.2.2. Unelte pentru taiat....... . 3.2.3. Unelte pentru rindeluit 3.2.4. Unelte pentru razuit............................. 3.2.5. Unelte pentru daltuit.................... 3.2.6. Unelte pentru gaurit....... .. 3.2.7 Unelte pentru pili! . 3.2.8. Unelte pentru batut ~i seas cuie... 3.2.9 Unelte pentru lnsurubat ~i butonat.. 3.3 Ma!llni folosite in dulghene......... 3.3.1. Ma~ini pentru taiat.. .. .. 3.3.2. Ma~lni de nndeluit . 3.3.3. Ma~lni de frezaL.............................. 3.3.4. Ma!lim de burghlat ~i scobit. . 3.3.5. Ma~ini portabile .. .

.. . . .

. .

8
4. PRELUCRAREA LEMNULUI PENTRU LUCRARILE OE DULGHERIE

Manualul diJlgherulu; 59

4.1 Opera,ii pregatltoare 4.1.1. Sortarea 4.1.2. Masurarea pieselor 4.1.3. Trasarea pieselor 4.1.4. Verificarea pieselor 4.2. Operatii de prelucrare manuala.................................................................................. 4.2.1. Ciopllrea 4.2.2. Taierea 4.2.3. Rindeluirea 4.2.4. Rt,zuirea 4.2.5. Dattl.:irea 4.2.6. Gaurirea 4.2.7. Pilirea 4.2.8. Baterea $i scoaterea cuielor 4.2.9. Montarea ~i demontarea ~uruburilor 4.3. Operatii de prelucrare mecaruzata 5. iNTRETINEREA ~I EXPLOATAREA PRELUCRAREA LEMNULUI UNELTELOR $1 SCULELOR TAIEiOARE

59 59
60

60
61 62 62 ,,64 66 68

68
70 70 71

71
72 PENTRU 7.:1

5.1. Intretinerea uneltelor!'li sculelor 5.1.1. lntretinerea fcrastraului incordat 5.1.2. Intrepnerea dii:I'ilor 5.1.3. Intretinerea rindelelor 5.1.4. Intrennerea burqnietor 5.1.5. Intre~inerea sculeior taietoara ale ma~inilor........................ 5.2. Exptcatarea scuteior taietoare ,.,. 5.2.1. ExploatarGa panzelor pangiica 5.2.2. E:xp!catarea panzetor c~rcurare.................................................................. 5.2.3. Exploatarea frezelcr si burphielor 6. iM8iNAREA ELEMENTELOR DIN LEMN FOLOSITE iN DULGHERIE.................

7.t. 74
75 76 75 76 77 78 73 80 81 31 34 34 96 101 20 120 ~23 123

6.1. Clasificarea Imbinarilor d'Jighere$ti 6.2. E)(emp!e de imbinari dulghere~ti.. 6.2.1. !nnadiri 6.2.2. Solidarizari 6.2.3. Noduri (sau intalniri) 7. TEHNCLOGIA iMBINARII LEMNULUI

7.1 Trasarea 7.2. E)(ecutarea taieturilor 7.2.1. Prelucrarea rnanuala 7.2.2. Prelucrarea mecaruzata. 7.3. Asamctarea ~I consohdarea imblnarilor.............................. S. SPRIJINIREA SAPATURILOR ~I A ZJDURILOR....................... .

i27
... 'L35 139 139 .. i 39

8.1. Sprijmirea sapaturilor 8.1.1 Generaiitati .3' 2. Sprijiniri onzontale ,

.

.. ....140

. 249 252 252 254 258 259 9.... 9.3.2.4.... 9.....6.2..2. . invelitori.Cuprins 8..5..3. ...7.... 12...1. 12..2. Cofraje mobile 9. $arpante 12.2. 9.. Citirea planurilor de cofraj ~i intocmirea scnitelor 9. Sprijiniri verticale ...... 12.. Caracteristici generate Clasificarea cofrajelor Oimensionarea cofraj~lor ..5. Asamblarea ~i montarea cofrajelor fixe 9. Tavane 11...5.3. UTILIZATE iN CONSTRUCT" .4. Descrierea elementelor de cofraj Descrierea principalelcr tipuri de cofraje 9.5.. Prescrtptii tehnice pentru montarea cofrajelor Decofrarea Manipularea... Condi~il de calitate pentru acopensuri .3... 9... 9 145 148 149 150 151 151 152 153 154 154 155 155 163 163 175 187 197 198 198 203 . Elemente auxiliare ..4.....1. PLAN$EE.... Sprijinirea zidurilor 8. .4.1..1.3.... .7. Conditii de calitate pentru plan~ee. Realizarea pardoselilor 11 ..... .7..7.6.... 10.2.. Asamblarea ~i montarea cofrajelor demontabile 9. Atcatoirea acoperi~urilor. Confecuonarea cofrajelor 9. transportul ~i conservarea elementelor de cofraj .. 9. 12..1.1. Cofraje demontabile 9.1.. Plansee 11 ... Modularea dirnensionala a construcuuor industriale pentru folosirea cofrajelor unificate de inventar 9...4. 9. 8..6. Elemente componente ale cofrajelor 9. Pardoseli .4....8.6.2. 11.......3..4.. ACOPERI$URI DIN LEMN.... 9.. Conoitii de calitate pentru sprijiniri 8..9... Realizarea perenlor din lemn 10...1.3.. 220 221 224 231 232 232 239 240 243 248 .....6.5.1.. TAVANE $1 PARDOSELI DIN LEMN 11....1. ...3. Cofraje lixe 9......2......3.5. Alegerea materialelor 9.1..1. 204 211 211 211 212 214 216 216 218 .4.. 12..4. Cofraje speciale ..3.. COFRAJE 9. Conditii de calilate pentru elemenlele cofrajului Asamblarea ~i montarea cofrajelor 9.6.. Alcatuirea peretdor din lemn 10....2....1..... Confecnonarea elementelor cofrajului 9. PERETI DIN LEMN 10. Demontarea sprijinirilor 9...4.. Ccnditii de calitate pentru peretii din lemn 11. Marcarea elementelor cofrajului 9..3.. Materiale ulilizale la alcatuirea cofrajelor 9...

. Procesu! de producne in constructii Subdiviziunile procesu!ui tehnologic Organizarea productiei..3.3.. Orqamzarea muncn 17. LUCRARILOR DE DULGHERIE ..299 . .1. 17.2. PLAN$E . 285 286 288 . .2.1..... 292 293 . Structura timpulUl de lucru 17.....4. abateri..4.1. .. .4. 303 304 17...1...... tolerante Ajustaje Stabilirea !?i a!egerea claselor de precizie Precizia formei geometrice. Tensiur... DISPOZITIVE 14.. .4.10 Manualul duigherulUl 13. 263 .. .. CONSTRUCTII DIN LEMN 27.3.4. 16.2. 13.2.1.. 13.. .. 17. Tipuri de constructii din iemn 15.. 14.1.265 266 270 .. ..2. Metode de organrzare a muncii 174. 270 271 272 272 264 14. . Formele de organrzare a rnuncii. 13.282 282 284 15..4.2.3. 291 .. Mese ~i bancun de lucru Cutii pentru depozttarea rnatensieior Varni~e Alte dispozitive ~i instalatii . 14. Orqaruzarea tocuun de rnunca. 17.i in imbinanle din lemn ..4. 17.294 295 296 297 297 298 ... 17.1 14. ORGANIZAREA 17.5.... 15. Condilii de calitate pentru consnuctlse din lemn 16. Fi!?e tehnologice MUNCII .4..3. SCHELE 13. 291 . 16.1 274 279 . 18... iM8IN.... TEHNICA SECURITATII BIBLIOGRAFIE. .. PRlr~CIPIILE PROIECTARII 16...ARILOR DIN LEMN. 16. Dimensiuni. .5.. 263 Schele confectionate pe sanner Schele de inventar (prefabncate) Conditii de calitate pentru schele Intretinerea !?idepozitarea schelelor ~IINSTALATII FOLOSITE PE SANTIER . 16.. . ......

activitatea orneneasca pentru care este destinata constructla: natura. umiditate. canaie. alcatuirea ~i modul de execute sunt determinate de urmatorii factori: omul. lumina. de durabilitatea ei. gaze etc. cosuri de fum. exista trei categorii de constructe cu cerinte ridicate. Oulgheria reprezinta ansamblul pentru constructn (in special fa cfadiri). care cuprind toate constructiile ce nu se pot incadra la cladiri (drum uri ~i poduri. tuneluri. concucte de apa. ell cerinte medii. socio-culturale). chimice. lucrarilor de executie a lernnanei 1. care necesita anumite conditii de temperatura. Duo« cslltete. a.). turnuri. fizice. Constructule se pot clasifica Tnfunctie de criteriile prezentate mai jos. industriale (cladiri de productie sau pentru deservirea producne). b.. care pot fi civile (de locuit. . pentru acaposurea arurnalelor. Concepna. eu donnte obisnuite .1. igiena etc. precum ~i de cerintele de exploatare. Rolul ~i clasificarea constructtllor Constructiile sunt destinate asigurarii unor conc1itii optime pentru acapostirea ~i desfasurarea vietii ~i activitatii umane. care exercta asupra constructiilor actiuni variabile (biologice. exista urrnatoarete tipuri: ctadirile. publice si administrative. pentru prod use agricole): constructiile inqineresti. Dupa de stina tie . mecanice). agrozootehnice (construcni legumicole.NOTIUNIINTRODUCTIVE . Aceasta clasificare tine seama de gradul de rezistenta a constructiei. constructii hidrotehnice.

care are doua componente principale. 2 . beton. formand incaperile (camerele). 12. care impart constructia in plan vertical tormand niveluriJe. Elementele unei construcui sunt urmatoareie (fig.trotuar. olane. care impart constructia in plan orizontal.fereastra. 11 .perete exterior.parter.ecoperisa'.pererii. din zidarii diverse. se intalnesc cladiri cu urmatoarele structuri: din lemn. 4 .} (pentru compartimentare). tabla) ~i sarpanta (este scheletul de sustinere a invelitorii ~i se poate confecnona din beton armat. structuri speciale (cu arce. metal). ~i anume: invelitoarea (se confecnoneaza din tigla.subsol. Manualul dulgherului Fig. metale. 13.soclu. 10 . din beton simplu sau armat (turnat sau monolit. cu aicatuire mixta. pere~i se pot executa din carclmida. 9 . 1. lemn. cu rolul de sustinere a cI~dirii ~icare se poate executa din beton (simplu sau armat) sau piatra.plan§eele. 3 . materiale lemnoase. placi curbe etc. acestea se pot contectiona din lemn.12 c. 8 .balcon. exista pereti portanti (asigur~ rezistenta clcldirii) ~i peren despartitori sau de umplutur.). 1): .invelitori.perete interior. . 7 . Dupa structura de rez. ~i anume: subsolul (sub nivelul terenuJui).fundatia. materiale lemnoase. .sceme. 5 . beton armat. parterul (Ia nivelul terenului) ~i podul (intre etaje ~i acopens): ele se pot executa din beton annat.stenta. Elementele generale ale unei cladiri: 1 . Jemn sau grinzi metalice cu urnplutura: . 6 .planseu. . care asigura circulana intre niveluri ~i pot fi exterioare sau interioare. .fundalie.etaj(niveQ. elemente prefabricate sau beton precomblnat): cu schelet metalic.~arpanta. .

Clasificarea lucrarllor de dulgherie t. se realizeaza: . pereti ~i plansee. ~i numai de 15 .lucrar: de dulgherie secundare. puturi etc. se realizeaza diferite dispozitive ~i instalatii de santier necesare bunei desfa~urari a lucrarilor. elemente de sprijinire a sapaturilor. fundatii. Pe un santier de construcni. electrice.). betomsti. lemnul se foloseste in proporne de 85% la executa rea elementelor ~i structurilor de rezistenta. de 2.5 . tuneluri.lucran cu caracter definitiv.lucrari executate pe santiere: b. se constata o crestere anuala constanta.). .20% pentru cofraje. ele se dernonteaza.ucrarile de dulgherie sunt foarte variate ~i se pot clasifica dupa criteriile prezentate in continuare.2. tigle etc. fie doar pa!\i din acestea (schelete de rezistenta. la urrna. schele sau alte lucran provizorii. lucrari de zugraveli. cofraje etc. de gaze etc.3.) care ajuta la contecnonarea unor parti de constructe. tencuieli. baracamente etc.). in acest caz se executa elemente constructive (de exemplu: schelete. a.betonisti. in conditiile moderne. Pe plan mondial. iar la terminarea acestora.5%. tapetari. rnarrnura etc. la executarea unei constructii sunt necesare ~i alte lucrari de specialitate. acoperis. care raman permanent in componenta constructlei respective. in acest caz se contecnoneaza fie constructii intregi (case. tapetari ~i vopsitorii. a utilizarii lemnului in constructli .lucrari cu caracter provizoriu sau auxiliar. lucrari de invelire (cu tabla. intalnim: . lucrari de placare (cu faianta. term ice ~i fonice). umpluturi. Ordinea normala de execune a lucranlor la 0 constructle este urmatoarea: sapaturi.. lucran de betonare. fierar . cu care deseori conlucreaza.Notiuni introductive 13 in afara lucrarilor de dulgherie. aceste tipuri de lucrari se folosesc in cazul executarf unor constructii speciale: poduri. Dupa locul in care se executa lucrarile. vopsitorii. cum ar fi: lucrari de terasare (sapaturi. lucrarile de dulgherie au un rol important. .). in acest caz. zugraveli. zidarie ~i izolalii (hidrofuge. la aceste tipuri de lucrarl este necesara 0 calificare deosebita a dulgherilor. lemnul.lucran executate in ateliere. 1. . nivelari). iar dulgherul este unul din principalii muncitori.lucrari de dulgherie speciale. zid~kii. placari. care nu trebuie risipita. . lucrart de mstalatu (sanitare. ~i anume: cai de acces. acoperisuri etc. EI are sansa sa lucreze cu 0 materie deosebita. alaturi de celelalte lucrari. Dupa tmponeme lucrarilor §i gradul de calificare a muncii prestate.). alaturi de zidari. pardoseli ~i. schelet de rezistenta. instalatii de ridicat etc. lucrari de pardoseli.

manipulare usoare. parchet.~ de a alter materiale. datorita faptului c~ afer~ 0 sene de avantaje in cornparatle cu alte materiale.meta/e. scanduri rindeluite ~i profilate..1.). cherestea (Iemn ecarisat). vopsele etc.). pericolul de incendii ~i durabilitatea redusa fa. Materialele lemnoase Matenalele lemnoase au 0 larga utilizare in executarea lucrArilor de constructil. hidrofuge sau de prezervare a lemnului). ca otelut pentru accesorii.L. semifabncate superioeredin lemn (P. utilizanduse urmatoarele sortimente: lemn rotund. panel.L. . Nu sunt de neglijat. Acestea implica efectuarea unor operatii suplimentare (impregnarea cu diferite substante ignifuge.alte materia/e.A. 2. greutate mic~. ~i anume: elasticitate mare.). niei dezavantajele: rezistentele neuniforme. . asamblare !?i . furnire.F.MATERIALE PENTRU LucRARILE DE DULGHERIE " ~ in lucrarile de dulgherie se utilizeaz~ urmatoareie categorii de materiale: . . acestea au ponderea cea mai mare. tabla etc. ca materialele pentru incleieri (adezivi) !ii materialele pentru finisare (lacuri. !ii P. prelucrare. otelul special folosit la fabricarea sculelor. tnsa.materiale lemnoase. pl~ci celulareetc. produse stratificate (placaj.

7 . 2.cambiu: 3 . nuc. ulm. plantele lemnoase se impart in doua subincrengaturi: rasinoase sau conifere (brad.secnenea transversale: B . Lemnul este un material neomogen ~i foarte complex. care sunt foarte variate. stejar.1 .2 . Din punctul de vedere al lemnului.secnonea tangentiala (1 .Materiale pentru lucriuile de dulgherie 15 2. paltin.i pentru alte domenii (fabricarea mobilei. Cel mai valoros lemn se gase~te in trunchiul arborilor.1. larice etc. 0 mare parte din celuIe mor inca din timpul vie~ii arborelui. arbusti. . numite ~i elemente anatomice. se utilizeaza din ce in ce mai mult !?ilemnul de foioase.arbori.) !?ifoioase (fag.). Acestea difera prin: funcliile din timpul vietii arborelu.maduva. 6 . alcatuit dintr-un nurnar mare de celule vegetale. molid..) !?iuneori e mai rentabtla folosirea lor acolo. care are urmatoarele caracteristici: structure simpla ~i unforma.coaia rnoarta: 1. plop etc. forma ~i dimensiuni. carpen.duramen). durabilitate ndicata. pozitia in arbore ~i cantitatea sau numarul lor.secnunea radiala (1.1.. propnetan fizico-mecanice bune. liane lemnoase. Studiullemnului Lemnul este produsul unor plante .raze medulare secundare: 5 . tei.coaja (scoarta): 2 .alburn: 8 . duglas. pin. 4 . cea mai larga utilizare 0 are lemnul de rasinoase. in constructii.inele anuale. suoarbusti. Oeoarece rasmoasele sunt importante . fabricarea instrumentetor muzicale etc. Elementele anatomice ale lemnului: A .coaia vie sau fiber): C . frasin. 7 a Fig.raze medulare principale. avand doar rol de rensteota in cornponenta acestuia.

2. . in cazul in care culoarea lemnului matur este mai inchisa deec:\ta lemnului din alburn. carpenul. in sectionea transversala au aspectul unor orificii. iar in sectiunea tangentiala se prezinta sub forma de zgarieturi de diferite dimensiuni.lemnul timpuriu (de primavara) ~i lemnul tarziu (de toamna) . Coaja (sau scoarta) are doua componente: coaja vie !1icoaja rnoarta. de obicei el se inlatura prin cioplire.2.). cat ~i ca densitate ~i rezistenta. in tuncte de aspectul acesteia. iar dintre cele de foioase fagul. Razele medulare sunt formate din celule in care se depoziteaza suostante hranitoare. sec1iuni radiale!1i seqiuni tangen~ale. salcarnul. Ine/ele anua/e reprezinta cantitatea de lemn fermata intr-o perioada vegetativa (un an). imediat dupa tndepartarea acesteia. Arborele se poate section a dupa trei planuri (fig. Acesta este un lemn cu calit~tisuperioare fatA de cele ale lemnului din alburn ~i rezista mai bine la putrezire. Inelul anual are doua zone . nucul. iar ca specii de foiase stejarul. realizandu-se seqiuni transversale. tisa. Ea constituie inveli~ul protector al arborelui. se pot identifica diversele specii de lemn. Defectele lemnului. frasinul.1. coloratn anormale !?i alteratii.1. Prin urmare. Structura macroscopica a lemnului. teiul. noduri.care se deosebesc atat ca aspect.1. laricele. in fiecare an se formeaza un tesut de coaja vie (Iiber) spre exterior !1i un inel anual spre interior. ulmul. situat in centrul cilindrului lemnos. Foarte des. duglasul. altele influenteaza negativ aspectullui. Lemnul matur este situat in zona central~ a trunchiului !1ieste format din celule moarte. lemnul prezinta defecte care limiteaza posibilitati1e de utilizare in construetii. Principalele defecte ale lemnului sunt urmatoarele: defecte de forma a trunchiului. salcia. paltin etc. gauri !1i galerii de insecte. Unele defecte micsoreaza rezistenta lemnului. Ele dau aspect frumos lemnului. Este tmportanta cunoasterea ei deoarece.16 Manualul dulgherului 2. mai ales in sectiunea radiale. insa. Dintre speciile de ra!1inoase fara duramen fac parte molidul !1ibradul. Modul de grupare a elementelor anatomice observabile cu ochiul tiber se nurneste structura macroscopica. plopul tremurator. Albumul este situat in imediata apropiere a cOjii. cire!1ul. avsnd aspect lipicios. MlJduva este formata din tesut moale. Lemnul din alburn este mai putin rezistent $i putrezeste. Ca specii de ra!1inoasecu duramen. numarullor).1. crapaturi. Ele nu pot fi evitate in totalitate. Ea este diferita in func1ie de specie. Cambiul este situat sub coaja !1i se observa usor. mesteacanul. plopul negru ~i plopul alb. iar in cadrul aceleia~i specii difer~ in functie de pozi~ din arbore si planul de seqionare a arborelui. Din aceste motive. la intrebuintarea lemnului fiind admise 0 parte din ele (Iimitandu-se.2). Razele medulare se mai numesc !1i"Ienticele" (Ia fag) sau lIoglinzi" (la stejar. aninul jugastru.1. defecteJe lemnului trebuie cunoscute de catre dulgher. pinul strob. iar prin el circula seva. defecte de structura. se pot menncna pinul negru. Porii sunt prezenti doar la lemnul de foioase. el poarta denurnirea de duramen. Cambiul este format din celule care asigura cresterea in grosime a cilindrului lemnos. Prin nurnararea inelelor anuale se poate determina varsta arborelui. in cazul lemnului pentru constructs. paltinul.

curbura simpla intr-un singur plan: b . I ~. ' .. .'. . . Defecte de fonna ale trunchiului sunt: curbura.I': Fig.diametrul varfului. Tipuri de curburi ale trunchiului: a . 0 curba situata intr-un plan. In cm. Se calculeaza cu formula: Fig 5. Marimea curburii se exprirna prin raportul dintre saqeata maxima s ~i lungimea pornunri curbate I... labartarea trunchiului.. Conicitatea anormala consta in diferenta prea mare dintre diametrele de la baza ~i varful unui bustean. Ea ia nastere in partea mferioara a trunchiului.. in m.3).curbura multipla intr-un singur plan: c ... .' . insabierea trunchiului (fig. in cm/m sau procente. piesele respective se crapa ~i se deforrneaza mai usor in timpul uscarii.3bar(area .. in rn: d . L. ovalitatea. Oatorita faptului ca fibrele lemnului nu sunt paralele cu axa pieselor debitate din busteni cu acest defect.dlL in care: 0 este diametrul bazei busteanului. .: .4) apare la arborii care cresc pe pante mari ~i este. Tnsabierea trunchiului. conicitatea snormeta. insabierea. L -Iungimea busteanului. 4. " Fig. Curbura este devierea curba a axei trunchiului de pe linia dreapta ~i poate fi de mai multe tipuri (fig. 3. mai ales cand el este solicitat la compresiune. canelura. . " " ... de fapt. trunchiulin C = 0 . ' .. lnsabierea apare foarte des la pin.curbura in planun diferite. . Prezenta curburii duce la scaderea rezistentei lemnului rotund folosit la constructs. infurcirea. .Materiale pentru lucrarile de dulgherie 17 ~" ..

de la capatul gros al trunchiului pana la locul infurcirii. Ea micsoreaza calitatea sortimentelor obtinute din bustenii afectaf (apare defectul de fibra lnchnata). fibra creata: fibra incalcita. lemnul de cornpresiune: excentricitatea. 8) apare atunci cano trunchiul se ramitica in doua sau mai multe parti. Ovalitatea. Defectele de structura ale lemnului sunt: neregularitatea latimii inelelor anuale. Ovalitatea se m~soar~ prin diterenta dintre lungimile axelor sectiunii transversale (0 . dupa debitarea bustenilor. care primeste 0 culoare rosie-bruna inchisa. 7. inimi concrescute ~i coaja Intundata. Lemnul de compresiune (fig. infurcirea trunchiului (fig. rezultatul exprimandu-se in procente. Conicitatea se considera defect numai oaca C > 1 cm/m. Lemnu! din aceasta zona are structura nerequlata. Lemnul din aceasta zona prezinta fibra inclinata. Ea se exprima prin distantee. 5) consta in ingro~area pronuntata a bazei trunchiului. 9) apare in special la Fig. Fig. 6.18 Manuaful dulgherului o Fig. comportarea lemnului este diferita in cazul utilizarilor practice. Ovalitatea (fig. 8. Canelura. Canelura (fig. 6) se considera defect doar cand este pronuntata. inima concrescuta ~i coaja tntundata.d). Piesele debitate din bu~teniicu caneluri prezinta fibra inclinata. L3bartarea trunchiului (fig. imp~rtjta la rnanmea axei mari D. de obicei. Defectul se mascara prin diferenta dintre diametrul de la baza trunchiului 0 ~i diametrul d rnasurat la inaltimea de un metru. Arborii cu acest . 7) consta in valunrea suoratetei trunchiului ~i apare mai ales la carpen. rasinoase ~i consta in ingro-'sarea puternica a lemnului tarziu din inelele anuale. deci. infurcirea trunchiului. Aceste defecte sunt vizibile. Inelele anuale au iatimi diferite ~i. in metri. fibra inclinata.

insabiere. Cu cat neregularitatea metelor anuale e mai accentuata. 11).) lli consta in devierea elementelor anaFig. Fibra lnclmata apare in cazul bustenitor cu curbura. rasucita. Fibra pretucreaza qreu. compozitia chimica lli proprietatile lemnului de compresiune ditera mult de cele ale lemnului normal. I. Fig. Fibra Inclinata. cu mtrna excentrica. inelele anuale au latimi diferite. fibrele lli inelele anuale sunt deviate de la axa lonqitudinala a arborelui. In acest caz. Structura. dreapta.Materiale pentru lucrarile de dulgherie 19 defect au forma ovata. Aceasta particularitate se considera defect doar pentru ca este 0 abatere de la cresterea norrnala. Acest defect se mascara prin raportul dintre devierea fibrelor de la 0 linie paralela cu axa piesei. in timp ce unele proprietati mecanice sunt mal bune. conicitate sau in cazul taierii pieselor din lemn fara defecte. 11. Fibra resucn« (fig. 10) apare mai des la foioase (paltin. se despica ~i se Fig. fiind exprimat in mm. Lemnul cu fibra rasucita este de calitate inferioara. Fig. h. Neregularitatea Ie. ~i lungimea de referinta considerata. ine/elor anua- in acest caz. 9. Fibra creafa (fig. suprafetele fiind mai aspre ~i mai greu de finisat. Acest defect rnicsoreaza rezistentele mecanice ale lemnului ~i ingreuneaza prelucrarea lui. iar piesele se deformeaza puternic. 12) consta in devierea ehccidala a fibrelor lemnului in jurul axei trunchiului ~i se recunoaste usor dupa crapaturile care lnsotesc acest defect. tomice dupa linii ondulate. . labartare. Fibra InC/inata (fig. 10. Fibra creata. frasin etc. jar piesele contectionate din acest lemn se deforrneaza puternic lli uneori crapa dupa uscare. cu atat lemnul e mai neomogen lli se comports diferit. Paltinul cret este chiar foarte cautat pentru furnire estetice lli fabricarea instrumentelor muzicale. 12. dar dupa un plan inclinat fata de directia fibrerlor. Lemn de compresiune.

nodurile creeaza dificultati la prelucrare. se lntalnesc: noduri izolate. acestea se impart in: noduri pe fata. Fig. iar rezistentele lor mecaniee sunt scazute. noduri duble (. Dupa pozitia lor in piesa. Arborii din padure au noduri mai putine ~i mai mici decat eei crescuti izolat. Excentricitatea (fig.. noduri putrede. Inima concrescuta. iar in apropierea lor fibrele sunt deviate. rnesteacan. se . deforrneaza ~i crapa mai usor. Coaja infundata (fig. 14) desemneaza situatia in care coaja patrunde in cilindrullemnos. Fibra incalcita este prezenta mai ales in portiuni cu umflaturi pe trunchi. 15) apare in cazul cresterii irnpreuna a doua sau mai multe tulpini (trunchiul are 0 forma ovala nerequiata). exista urmatoarele tipuri de noduri (fig. Lemnul cu acest defect are rezistenta scazuta. 16): noduri concrescute. Fig 15. Dupa gradul de sanatate. Nodurile sunt . noduri transversale. fiind resturi de craci inglobate in masa lemnului. noduri partial concrescute. noduri longitudinale. noduri crapate. cires. se deasebesc: noduri sanatoase. /nima concrescute (fig. rezultfmd supratete aspre chiar ~i dupa rindeluire. . nuc etc.) ~i consta in devierea locala a fibrelor. oduri mustata") ~i noduri grupate (. dar mai mici. se deformeaza putemic si se prelucreaza greu. noduri negre. Dupa g~area lor pe piesa. noduri vicioase (partial putrezite).considerate defecte deoarece lemnul lor are proprietan diferite ~i duritate de trei ori mai mare decat a lemnului din jur. inirna concrescuta spare in zona de infurcire a tulpinii ~i e insotita foarte des de coaja infundata. Nodurile sunt cele mai raspandite defecte ~i apar pe trunchiul oricaruii arbore. Fibra inca/cita apare in general la foioase (anin. noduri pe muchie.20 Manualul dulgherului Fig. Lemnul cu acest defect este neomogen. Zonele de lemn cu acest defect se prelucreaza greu. noduri strapungatoare ~i noduri nestrapunqatoare.. Excentricitatea. Dupa gradul de aderenta la lemnul din jur. 13. Dupa forma lor se disting: noduri rotunde. La arborii dezvoltati normal. Ra~inoasele au mai multe noduri decat foioasele. noduri alungite. Aeest defect este Insotit de ovalitatea ~i neregularitatea latimii inelelor anuale. noduri ovale. noduri cazatoare (nu sunt legate de masa lernnoasa). noduri pe cant. n . 13) consta in devierea laterals a rnaduvei fata de axa trunchiului. 14.incuib"). Coaja infundatA. ~i se finiseaza greu. Din aeest motiv.

~i apare mai des la molid.a). Aoerenta nodurilor: secte.diametrul trunchiului. .inchisa): b . viespi.deschisa: 2 . Datorita faptului ca lemnul a . el constituie hrana sau adapost pentru insecte (gandaci. brad. Galeriile pot aparea la arborf in picioare. rnicsorand rezistenta lemnului.partiala. fumici. 16.complete): 0 .nod concrescut. b .b). care consta in desprinderea tesutului lemnos dupa limita inelului anual. Coloratiile anonnale ~i altera~ile sunt datorate bacteriilor sau ciupercilor. care apare mal des la foloase datorita gerului ~i poate fj inchlsa sau deschisa (fig. 17. Ea poate fi par1ialasau completa. 17. castan.Materiale pentru lucrarile de dulgherie 21 Crapaturile pot aparea la arborii in picioare sau la arborii ooboratioPrincipalele crapaturi care apar la arborii in picioare sunt: gelivura.dlametrul rulurii. este un material organic. Crapatur: care apar la arbon: gelivura (1 . Acestea produc galerii de diferite forme ~j dimensiuni. larve de f1uturi) numite insecte xilofage. ulm. 2 . pe 0 anurnita lungime. t 2 a a- b Fig.nod cAzAtor. d .rulura (1 . rulura (fig. la lemnul umed doborat ~i la lemnul uscat din constructii sau mobilier. b o Glurile ~i galeriile de inFig. 17.

Lemnul are proprietA~ foarte variate. umiditatea. (se nurneste volum aparent deoarece lemnul are ~i goluri in structura sa). rezistenta la smulgerea cutetor ~i suruburnor. iar aparitia lor duce la schimbarea culorii ~i proprietalilor lemnului. . proprietAli mecanice (elasticitatea. R~scoacerea. prezinta un inceput de Fig.mucegaiul apare la supratata lemnului umed ~i neaerisit.18). caidura specfica. mooincandu-se doar aspectul lui. difuzivitatea termlca ~i puterea calorlca). Proprietali1e fizice ale lemnului sunt prezentate in continuare. . rezistenta la tractiune. absorotla sonora sau fonlca ~i rezonanta Iemnului). forfecarea !ii despicarea). umflarea ~i contragerea. dar !ii la unele foioase albe .plansa 11). proprietati acustice (viteza de propagare a sunetelor. plasticitatea.1. culoarea. Alteratii/e sunt cauzate de ciupercile xilofage. putregai. durabilitatea lemnului). 18. la foioasele afectate de incindere.22 Manualul dulgherului Coloratiile anormale sunt provocate de bacteru sau ciuperci ~i pot cuprinde intreaga rnasa a lemnului sau doar anumite zone.3. Densitatea este importanta atat pentru transport. Proprietatile lemnului. care apare tot datorita ciupercilor xilofage.plansa III). Cele mai raspandite alteratii sunt: . duramenul fals (apare la speciile fara duramen. duritatea. Dintre coloratii1e anormale mentionAm: albastreala (apare mai ales vara. mai ales la fag . incinderea (apare sub formA de pete sau benzi) !ii lunura (consta in aparitla unui inel anual cu proprietA\i1e ~i culoarea alburnului in zona duramenului.plansa I). 2. proprietati electrice ~i magnetice (rezistenta electnca). in alburnul rA~inoaselor $i mai ales la pin. Lemnul cu acest defect nu prezinta modificari importante in ceea ce pnveste rezlstenta.1. compresiune ~i incovoiere statica sau dinarnica. verde-cenusiu. amortizarea sunetelor. lemnul devenind sfaramicios. cat ~i pentru utilizarea ~i prelucrarea lemnului. lemnul cu acest defect are aspectul marmorat (zone albicioase delimitate de linii negricioase). mirosul ~i textural. provocand neomogenitatea acestuia . Densitatea lemnului este raportul dintre masa m ~i volumul aparent al lemnului V. care apare mai ales vara. Deoarece densitatea este influenlata mult . care se pot clasifica in felul urmator: proprietA\i fizice (densitatea. proprietati tehnologice (uzura.putregaiul. sub formA de praf fin. structurii ~i proprietAtilor fizicomecanice.rascoacerea (fig. exista putregai brun (ciupercile distrug celuloza din lemn) ~i putregai alb (ciupercile distrug lignina din lemn). dar in lemn au locmodificari insemnate ale culorii. proprietati termice (conductivitatea.

potennometru. aceasta se foloseste pentru compararea densitatilor anumitor specii.intrerupAtor: 3 .gh_e_ri_e 2_3 de umiditatea lemnului. 5 .cabtu de legatur~ la retea: 2 . 19. .densitatea aparenta a lemnului la 0 umiditate oarecare fu. 4 . m. in practica se folosec urmatoarele densttati.Materiale pentru lucr~_ril_e_d_e_d_ul. . p = mo 11 5 9 6 Fig. Aparat electric pentru masurarea umiditc1lliilemnului: 1 . 'e' vmax in care: ma este masa lemnului in stare absolut uscata (U = 0%).scala de umiditate: 9 .comutator.conductor de legc1ltura. Po = mo. in kg. care arata cantitatea de masA lemnoasa absolut uscata pe care a confine un metru cub de lemn verde. .buton de grosime. .buton de rnasurare: 10 .volumul lemnului la umidiJ tatea U.galvanometru. printr-un indice. . in kg.masa lemnului la umiditatea U. Umiditatea se poate mi!isura cuaparatul electric prezentat in figura 19.densitatea aparenta a lemnului absolut uscat fo. Vu . 11 .electrozi. !li umiditatea lemnului in momentul deterrnlnarii masei ~i volumului.buton ell ac indicator. in m . Vmax . 'u p = mu. 7 .:. in m .volumul maxim allemnului la umiditatea de saturage a 3 fibrei. 8 . I) . trebuie precizata. speciile noastre au densitate aparenta cuprinsa intre 300 ~i 990 kg/m3.densitatea convennonala fe. Umiditatea JemnuJui reprezinta cantitatea de apa pe care 0 con~ne lemnul ~i se sirnbouzeaza cu U. Aceste densit~ti se calculeaza cu formulele Vo v.

numit3 Iii umiditatea de saturatie a lemnului (a nu se confunda cu umiditatea de saturatie a fibrei Us. .ferestre.umiditatea relativa. Contragerea §i umflarea lemnului. Apa legata influenteaza toate proprietati1e lemnului: prin cresterea ei de la 0% la US" lemnul se umfla !?i multe din valorile care caracterizeaza proprietatile lui scad. parchet etc. care se calculeaza cu formula: U = mu. -Iemn semiuscat (U 18-24%). aceasta patrunzand in peretii celulari sub forma de apa legata).24 Manualul dulgherului in practica se folosesc urmatoarele umidita1i: .: 19-20%.). Valoarea medie a acesteia este de circa 30% pentru lemnul din trunchi !?i difera de la specie la specie.obiecte in aer tiber U 12-15%. este necesara eliminarea apei din lemn prin uscare (naturals sau artificiala) pana la umiditatea corespunzatcare conditiilor de utilizare a lemnului respectiv. Este important de re~inut faptul ca proprietatea lemnului de a se = = = = .mox100 [%].obiecte de interior (mobila. micsorandu-si dimensiunile. in acest caz. el ilii modifica umiditatea absorbind sau cedand apa in functle de umiditatea relativa a aerului (~ ) Iii de temperatura ( t). = mu-111o x 100(%). mo . -Iemn anhidru (U = 0%). in cazul in care toate golurile Iii spatiile celulare sunt pline cu apa.lemn in pivnita U. . Aceasta apa se elimina rnai usor din lemn !?i nu influenteaza proprietatile acestuia. Deoarece lemnul este un material higroscopic (are proprietatea de a absorbi apa din atmosfera. Apa care se gase!?te in golurile celulelor (lumen) ~i in spatille Iibere dintre acestea se nurneste apa libera. Cand toate golurile din peretii celulari sunt pline cu apa se atinge umiditatea de saturatie a fibrei (Us. se atinge umiditatea maxima (UmiJx). u!?iexterioare U 10-13%. ajungand la umiditatea de echilibru higroscopic (Ue). in functie de umiditate. Datorita cresterii continutuiui de apa legata de la 0 la 30%. . mu in lemn. Cand connnutul de apa legata scade intre aceste valori (30%-0%) lemnul se contrage. -Iemn uscat (U s 18%). -Iemn zvantat (U = 24-30%). ea se numeste apa legata. apa se poate gasi in peretii celulari. lemnul se umfla.). Valorile recomandate pentru umiditatea lemnului folosit la diferite prod use sunt: .) U 8-12%. lernnul se poate clasifica astfel: -Iemn verde (U > 30%). Din aceasta cauza.umiditatea absoluta a lemnului U. care se calculeaza cu formula: U.

iar pentru aceteasi specii.52 0. tangen~ala. Contragerea Iii umflarea variaza in functie de zona de lemn din care provine piesa (fig.6 0.8 11. in procente radiata.7 7.5 radiala.8 11.4 0.8 4.5 18.5 19.55 0.13 0.8 3. aceste proprietaf se Fig.15 0.12 0. in functle de pozitia lor in bustean.38 0.39 0. Ea ne poate da indicant ~i asupra gradului de sanatate a lemnului. contragerii pieselor la diferite specii totata.48 0.38 0. constituind unul din cele mai mari dezavantaje ale lemnului folosit in constructii. 20. din acest motiv.6 11. fabricarea mobilei etc. lemnul de foioase se contrage Iii se umfla.7 5.1 0. Peste aceasta limita. piesele de cherestea se vor deforma diferit prin uscare.6 15. nu se mai produc modificari ale dimensiunilor acestuia. Deformarea pieselor provenite din manifesta diferit de la 0 specie diferite zone ale busteanutui. mai mult decat cel de raliinoase.29 0. an 0.45 Contragerea Iii umflarea se mai numesc.5 a" 0. mai puternica.18 0.ocul j lemnului".contragereaIii umflareacresc odata cu cresterea densitatii aparente Iii a proportiei de lemn tarziu.30 0. Culoarea lemnului variaza in funcne de specie. (tv Contragerea pentru variatia umiditatii de 1 %.26 0.0 14. Tabelul1 Valorile Contragerea Specia longitudinala.4 at 7.1 7. ~i .8 5. in general. oricata apa absoarbe sau cedeaza lemnul. 20). De asemenea. a i 0.5 13.3 0.8 8. lemnoasa la alta. In tabelul 1 sunt cuprinse valori ale contragerii pieselor la cateva specii.3 0. unitorrna ~i. de la alb la negru.60 0.5 0.25 0.22 0.5 6.18 Brad Molid Fag Stejar Carpen Tel Nuc 11.Materiale pentru lucrarile de dulgherie 25 umfla Iii contrage se manifesta doar in domeniul apei legate (apei higroscopice).. in pracnca. in procente tangentiala.25 voiumica Clv1 af 3. Lemnul sanatos are culoarea distincta.19 0.5 5. Prezenta petelor arata ca lemnul nu e sanatos (vezi coloratiile ~i . deci pana la atingerea umidita1ii Usf.5 9. volumica.39 0. daca e proaspat tarat.5 0.

lemn alb-galbui-ro§cat.lemn verde-brun guiac etc. -Iemn vlolet-roslatic palisandru (exotic). se poate face urrnatoarea clasificare a lemnului: . gorun. Conductivlteiee termics este proprietatea unui corp de a conduce caldura.26 Manualul dulgherului alteratllle). -Iemn brun deschis ulm. -Iemn alb-galbui-roz album de frasin ~i cer. plop alb. Textura lemnului reprezinta aspectul structurii lemnului ~i este deterrninata de rnarirnea §i modul de asezare a elementelor anatomice. de exemplu la tlsa.lemn alb-galbui molid. . mesteaccln etc. . album de ulm de munte. -Iemn negru abanos (exotic). salcam. plop. duramen de pin.. duramen de stejar. Mirosuf femnului se datoreaza componentilor chimici secundari ~i volatili ai lemnului (ra~ini. de umiditate (conductivitatea creste direct propornonal cu cresterea umi~itatji) ~i de temperatura (Ia temperaturi mai ridicate.lemn alb-cenusiu carpen. duramen de castan. duramen de salearn. conductivitatea termica a lemnului este redusa Datorita acestei proprietati. frasin. . in funcne de culoare.lemn brun-roz duramen de duglas. paltin. In cornparane cu alte materia Ie. lemnul va atinge 0 temperatura mai micA decat alte materiale. . ulm etc.lemn brun-rosietic tisa.. album de nuc.lemn brun-verzui.. In cazul lemnului. frasin. de exemplu la stejar. duramen de larlce. . Mirosul este mai putemic la lemnul verde sau proaspat talat. altele foarte slab. . substante tanante etc. . par. Deci. Proprietatile term ice se referA ia modul de comportare a lemnului fata de caldura. tei. alburn de salcie alba etc. platan. plop tremur~or. . Poate ti tina (unlforma). jugastru.. lao cantitate de caldura data. inima ro§ie Ia fag. Unele specii au miros mai puternic. deci lemnul greu conduce mai bine caldura).). conductivitatea creste). conductivitatea termlca este influentata de densitate (conductivitatea se rnareste odata cu cresterea acesteia.lemn brun galbui. . Cafdura speciiice reprezinta cantitatea de caldura necesara pentru ridicarea temperaturii unui kilogram de lemn cu 1°C.lemn ceousiu-albieos duramen de nuc ~i de plop negru.lemn gAlbui-brun duramen de pin negru.lemn rosiatic-brun cire§. Caldura specifica a lemnului este mult rnai mare in raport cu a altor materiale. . sau grosiera (neuniforma). lemnul (mai ales cel usor) ~i materialele pe baza de lemn se pot folosi in construcni ca materiale de izolare terrruca. brad. .

Proprietatile mecanice vanaza in functie de multi factori ~i sunt prezentate in continuare. Proprietatlle mecanice sunt legate de capacitatea lemnului de a se opune fortelor exterioare care vor sc1·1 rupa. Puterea calorica reprezinta cantitatea de cc1ldura degajatc1 de un kilogram de lemn. frasinul. Absorbtia sonora este eapacitatea lemnului de a absorbi 0 parte din energia sonora. Cel mai bun pentru curbare este fagul. Speciile cu elastieitate rnai mare se folosesc In industria articolelor sportive. . Ea scade odatc1 cresterea umiditalii. Lemnul uscat se incalze~te rnai repede decat lemnul umed. lemnul absolut useat fiind bun izolator (are' rezistenta electricc1mare). in timpul arderii. Ccmparativ cu alte materiale.i magnetiee ale lemnului sunt enumerate in continuare. lemnul este folosit la confectionarea instrumentelor muzicale. absorblia sonora creste odata eu cresterea grosimii materialului lemnos. chiar cu densitAli mai mari. (de exemplu frasinul. chiar ~i in cadrul aceleiasi specii. Plasticitatea temnu'ul este 0 proprietate care poate fi imbuncltatita prin tratamente speciale de plastifiere. Rezistenta electrica este capacitatea lemnului de a se opune Ja trecerea curentului electric. DatomA aeestei proprietati. Ea este mai buna la lemnul cu densitate mai mare. putandu-se apoi cenfecnona piese cu forme curbe. la lemnul cu suprafete neregulate sau la lemnul neomogen. lemnul este foarte valoros pentru fabricarea instrumentelor muzicate). lar lemnul umed fiind bun ccnducator de electricitate (cu cresterea umiditA\ii. cu Proprieta~ile eleetriee . Proprieta~ile acustice ale lemnului vor fi enumerate mai jos. stejarul Lemnul tanar este mai usor de curbat. la fabricarea rnanerelor de instrumente etc. apoi urmeaza ulmul. spectacole. scade rezistenta electrica). sa·j schimbe forma sau sa patrunda in masa lui. Lemnul are proprietatea de a nu se magnetiza. hicori ~i altele). De asemenea. Rezistenta magnetica. Aceasta proprietate ofera posibilitatea folosirii materialelor lemnoase la captu~irea salilor de concerte. Viteza de propagare a sunetufui variaza foarte mult. Rezonsme lemnului este capacitatea lemnului de a amplifica sunetele (datorita acestei proprietan. Ea este influentatA eel mai tare de umiditate. Izolarea sonora este capacitatea unui perete din lemn de a reduce intensitatea unui sunet care trece prin el. lemnul conduce mult mai bine sunetul. Lemnul masiv nu este bun izolator acustic. Celelalte materiale lemnoase ii sunt superioare din acest punct de vedere.Materiale pentru lucrarile de dulgherie 27 Difuzivitatea termice reprezinta viteza cu care lemnul i~i ridicc1 temperatura sub actiunea caldurii. conterinte etc. Elasticitatea lemnu!ui variaza de la specie la specie. Amortizarea sunetufui este 0 proprietate foarte importantA la alegerea lemnului pentru instrumentele muzicale.

Rezisten1a la compresiune paralela cu fibrele este importantA pentru lemnul cu lungime mica ~i mijlocle (folosind la schele. Dintre toate caracteristicile mecanice ale lemnului. temperatura. carpen. laricele. in practica. salcie albA). Cea mai buna rezisten1A la tractsme 0 are lemnul de rasmoase. tei. castanet Rezistenta la forfecare corespunde solicitArii la forfecare care apare in multe utilizari ale lemnului. Rezistenta la despicare este 0 proprietate caracteristica a unor materiale fibroase cum este !ji lemnul. Dintre speciile cu rezistenta bunA la compresiune rnenponarn (in ordine descrescatoare): carpenul. in functie de aceastA proprietate. fagul. la imbinArile din constructii. stejarul.). articole sportive. Rezistenta la compresiune este rezistenta lemnului la fortele care tind sa-I comprime. Lemnul tenace se folose. cuie etc. scanter etc. la pilo~ de poduri etc. bradul.i . putin rezistent (brad. la lemn de minA. dusurnelelor. lemnul e supus actiunii de uzura. in acest caz. mai ales in cazul confectionarii parchetelor. stejarul. pe scurt. frasinul. mai ales in construqii. desprindere). Compresiunea perpendicularA pe fibre se intalne.te la elementele de constructii supuse la socuri !ji vibralii (avioane. forta se aplicA brusc.i tenace (reziliente). . Rezistenta la lncovoiere dinamic~ (/a §oc) se mai numeste !ji rezilienta. aceasta este cea mai bunA. duglasul. paltin. molidul. plopul. fagul. cozi pentru unelte etc. bradul. Rezistenta la incovoierea statica este influentata de mul1ifactori. dintre care defectele prezente in lemn au rol important. molidul etc. Cateva specii cu rezistenta bunA la incovoiere sunt (in ordine descrescatoare): carpenul. frasin). defecte etc. Uzura lemnului este distrugerea acestuia datorit~ frecarii cu corpuri mai dure (strivlre. fag. specie.te. rezistent (steiar. ulm. molidul etc. ulmul.mor. frasinul. Proprietatile tehnologice ale lemnului vor fi prezentate. Lemnul cu rezistenta scazuta la soc se nerneste fragi!. iar cea mai slaba rezistenta la tracnune 0 are lemnul de foioase tari. Aceasta rezistenta variazA mult in funqie de planul de forfecare. umiditate. In constructii.28 Manualul dulgherului Rezistenta la trectiune reprezintA opunerea lemnului la forte care tind sa-l alungeasca.uruburi. Astfel de specii sunt raslnoasele. Dintre acestea rnentionarn: frasinul. urmeaza apoi lemnul de foioase moi. Lemnul are duritatea maximA in sectiunea transversala. rnacinare. nuc. Ea este mai slabs decat rezistenta la compresiunea perpendiculara pe fibre. Speciile cu rezistenta buna la soc se mai numesc . paralele sau perpendiculare pe fibre. lemnele se pot clasifica in "tari" . Rezistenta la incovoiere static~ rAspunde unei solicitari care apare des la lemnul folosit in constructii. plop). bradul.). lemnul se poate clasifica astfel: foarte rezistent (salcsm). Tn funqie de aceasta proprietate. Ea este importanta la asamiJIarea elementelor de consnucne cu buloane.foarte putin rezistent (molid. . in cele ce urmeaza. Duritatea lemnului este proprietatea de a rezista la pAtrunderea in interiorul sau a unui material mai tare.

deoarece altfel sunt predispusi la atacul ciupercilor §i insectelor xilofage. lemnului i se pot aplica diferite tratamente de protectie sau se poate acoperi cu diferite substante peliculogene (Iacuri. salcie. Deoarece aceste substante se gasesc mal mult in duramen. diguri. Sortimente de lemn folosite in constructii . vopsele). castan. tei. duglas. 21) se obtine prin doborarea arborilor in exploatanle forestiere. Dureoliitstes lemnului (trainieia) este capacitatea lemnului de a-si pastra in tirnp insusirile naturale la acnunea factorilor de distrugere (fizici biologici. i"nfunctie de dimensiuni (tabelul 2): . de minimum 20 cm: . salcam. paltin.: . Cioplilura.bile!e. cu L :::3-6 m: d 28-11 em: sunt folosite la sprijiniri. Bustenii de rasinoase se decojesc imediat dupa dooorare. rezulta ca acesta e mai trainic decat alburnul Cea mai mare durabilitate 0 are lemnul pastrat in aer liber.6-4 m.pilotii. 2. rnesteacan. emailuri. EI poate fi cojit sau necojit.1.smulgerea cuie/or $i $uruburi/or este foarte irnportanta. s-a constatat ca rezistenta este maxima in cazul In care cuiele se introduc tanqential In lemn si minima cane cuiele se introduc paralel cu fibrele.2. pin). lemnul se poate ctasitica astfel: lemn foarte durabil (stejar. ulm. cu diametrul cel mai mare. Cele mai durabile (trainice) specii sunt cele care contin substante tanante sau cele cu rnulta ra~ina. in contact cu solul sau partial ingropat in pam ant. 0 $ 20 ern: sunt folosite la scheJe. anin).manelele. d= 12-16 cm. . chirnici). Lemnul rotund (fig. tisa. in functie de durabilitate. carpen. 22. Fig. cu L ::: 3-15 m !iii diametrulla jurnatatea lungimii cuprins intre 20 !iii40 ern: se folosesc la fundatii. frasin) ~i lemn putin durabil (plop. din trunchiuri sau crengi groase. deoarece asamb!area prin cuie !?i suruburi este foarte des folosita In practice in rupert cu pozitia cuiului fa~a de duirectia fibrelor. poduri.bustenii. Pentru a-i man durabilitatea. brad. cu L ::: 2.Maleriale pentru lucrarile de dulgherie 29 Rezistenta 13. Fig. schele etc: . 21 Lemn rotund. lemn durabil (molid. esafodaje etc.praJinile. Exista urmatoarele sortimente de lemn rotund. d::: 4-7 ern: se folosesc ca !iiI manelele: . care sunt varfuri sau trunchiuri cu urrnatoarele dirnensiuru: L ::: 6-9 m.

dupa forma geometrica a secnunii transversale: a .grinda eu trel fete: e .grinda eu doua fele. 24 Fig.margine: 9 .capat: 4 .grinda cu patru fete: f .te~.laturoi.cherestea tivita: b .tura. poduri. traverse. rezultimd grinzi cu fete netede ~i muchii tesite sau ascutite Lemnul cioplit se foloseste mult la constructii rurale.cioplitura' (fig. c Der. cu ajutorul gaterelor. ~i are eel pulin o fala neteda .cant.fala: 2 . Cheresteaua (Iemnul ecarisat) se obtine prin debitarea busteniior paralel cu axa longitudinala.60 m 3 Fig 23. 22) se obtlne prin cioplirea lemnului rotund.cherestea netivita. em Lungimea lemn rotund BHe Manele Prajini 12-16 8-11 4-7 ~6m ?3m ? 2.lemn sferie.cherestea semitivita: c . Cherestea elemente componente: 1 . 25. ferastraie'or panglica sau ferastraielor circulare. Sortimente de cherestea.umirea pieselor de cnerestea dllpc'\ gradul de prelucrare a cantuntor: a . d . Fig.lemn semirotund: b .30 Manualul dulghelului Tabelul2 Dimensiunile de fasonare a lemnului rotund pentru constructii Sentimentul de Diametrulla ca~tul sub~re (rata coaj~). c . 3 .much Ie: 5 . Lemnul cioplit sau .

fig.. carpen. dulap.. 100 20 .. margine... c-margine..... cheresteaua netivita.. salcie etc. mm 20... cherestea de a foioase tari (fag. 300 50 . margini.. anin. b) dupa gradul de prelucrare a canturilor (fig. exista a-scandura. grinzi sau prisme cu patru fete.cherestea tivita curat").).i grosime Cherestea de foioase Grosimea. 26)..24 18. exista urmatoac rele tipuri: cheresteaua tivita. care are ambele canturi prelucrate (daca este tara te~ltura pe canturi.$ip~. molid.. in func~ie c) dupa forma geometrica a de grosime: sectiunii transversale (fig. exista: cherestea de rasmoase (brad. 120 mm/mm 80 .). 40 35 . grinzi sau prisme cu doua fete.. tei.25.... 95 .... cheresteaua sernitivita.). pin etc.. 25. 100 numai stejar 50 .. care are arnbele canturi neprelucrate (are forma rezultata din f e d bustean): Fig. exista urrnatoarele scrtimente: scandura. d-grinda. Sortimente de cherestea.rigla. 150 18 ..24 de ra$inoase GrosimeJla~ime. f. 40 Frize Scanduri Dulapi Grinzi Rigle 50 .Materiale pentru lucrarile de dulgherie 31 Cheresteaua livrata santierelor de construcfii se poate clasifica dupa urrnatoarele criterii: a) dupa specia lemnoasa. 300 28 . Denumirea produselor de cherestea $ipci mm/mm 60 .. ulm etc. cherestea de foioase moi (plop. 100 ... mm 12. nelim. nelim.. laturoaie: d) dupa grosime (sau raportul intre grosime ~i lalime.. grinda.30. grinzi sau prisme cu trei fete. 75 100 . Cherestea Grosimea.. 100 .. 96 12. b-dulap. 30 (32).. 100 20. ~ipca.. 25 GrosimeJIa~me . 300 120 . 300 28 . 25). de foioase ~i rasinoase: a Tabe/u/3 Sortimente de cherestea dupa grosime sau dupJ raportul dintre latime ..40 20. nelim.18. care are un singur cant prelucrat. 48 35 .18. rigla. 350 38 . 24 100 . 26. stert. stejar. 100 .. 24).. ea se nurneste . urmatoarele sortimente: lemn semie . palb tin.. in tabelul 3 sunt cuprinse dimensiunile principalelor sortimente de cherestea. rotund.

.70 0. m 1.00 . 1. cherestea semiradiala (unghiul dintre tangenta la inelele anuale ~i fata exterioara este cuprins intre 45 ~i 60 cherestea tangentiala (unghiul dintre tangenta la inelele anuale ~i fata extenoara este cuprins intre 0° ~i45°)..95 0.'M-r:-_ de cherestea! -~~nG3 Scurta Subscurt~ Sortimente de cherestea dupi TabeJuJ 4 lungime Cherestea de ra~inoase Fnze --.. b .80. avand canturi prelucrate astfel tncat sA se poata lrnbina intre ele..25 1... pervazuri. 27) exista urrnatoarele sortimente: cherestea radiala (unghiul dintre tangenta la inelele anuale ~i fata exterioara este cuprins intre 60 ~i90°). 2.. .75 0. scurta. 27. in mai multe variante dimensionale. subscurta. exista unnatoarele sortimente de cherestea: lunga. dimensiunile acestor sortimente sunt cuprinse In tabeiul 4.00 1. g) dupa locul ocupat in sectiune« transversala a bu§tenilor (fig. 3..45 . m 3.00 . 0..32 Manualul dulgherulUl [-S~rt"~. 5 5 10 . piese laterale ~i laturoaie: h) dupa calitate.00 . 6. precum ~i in funqie de calitatea prelucrarii.00 . Parchetul (fig.. Denumirea pieselor de cherestea..00 ~-9~~~ __ ~ a b c Fig.cherestea tangen~iala.ia feteJor in raport cu inelele anuale: a .29) este un produs semifabricat din lemn.. frizuri de parchet. Se foloseste la pardoseli ~i se fabrica in mai multe sortimente: piese de parchet.75 3.. 0. 6.50 .cherestea raolala. piese centrale.00 de foioase crestere. normala. in func~e de pozi..20 .. mai ales de fag ~i stejar. sub forma de lamele paralelipipedice. 2.00 .00 0. Parchetul se fabrica din frize ~i sipci de foioase.40 . c .. lemnul se clasifiea in functie de prezenta defectelor (nurnarul ~i marimea lor).. e) dupa lungime. 1 I l cherestea Limitele lungimi'or. 28).. 1. f) dupa pozitia piesei de cherestea In raport cu inelele anua/e (fig. exista urrnatoarele sortimente: piesa axialA. 6.CO 1..00 ..---5 - 25 _ . 0. em 25 .00 peste 1.95 I! Crestere. em 10 10 Limite Ie lungimilor. 0 0 0 ).scurte -Iungi $ipci Rigle - 25 50 5 10 1.cherestea semiradialtl.

peref despartltori. lemnului stratificat sau la acoperirea supratetetor cu subfurnir sau furnir de dos. se oblin prin derulare centnca ~i se folosesc la fabricarea placajului. Ele pot fi profilate pe canturi in diferite forme (lamba ~i uluc. fait etc. 29. Scandurile rindeluite se folosesc la dusurnele.piese centrale. platoanelor etc. Placajul prezinta multe avantaje fata de lemn. panouri celulare etc. 3. cu grosimi de 0. Denumirea pieselor de cherestea. dupA locul ocupat in sectiunea transversalA a bu. Furnirele sunt foi subtiri obtinute prin deruiarea sau 2 1 taierea plana a bustenilor de 1-piesade parchet. in lucrarile de constructs.4-1 mm: 56 obtin prin taiere plana sau derulare excentrica ~i se folosesc la acoperirea unor suprafete de material !emnos. ~i anume: are latimi cu mult mai mari decat cele mai late sortimente de scanduri (deci se poate reduce nurnarul de Inadiri).i profilate (fig. ~i anume: placaj.1 mm. 28.pervaze.piesa axiaiA. cofraje etc.piese laterale.teanului: 1. Scandurile rindeluite .5-3. Cele mai folosite placaje sunt cele din fag. cu direcna fibrelor alternativ perpendicutara. 3 .estetice.30) sunt produse semifabricate din lemn. Placajui (fig. panel. . placajele se pot folosi la pardoseli. diferite specii. care se folosesc in constructil fara alte prelucrari. Fig. la placarea peretdor.Materiale pentru lucrarile de dulgherie 33 3 1 3 Fig. Parchetul: . Produsele stratificate sunt de mai multe feluri.tehnice. incleiate intre ele. panelulul. Placajul se fabrica cu diverse dimensiuni ~i numere de straturi. 4 -I~turoaie. 2 . 31. cu desen decorativ ~i grosimi de 0.).a) este un panou alcatuit dintr-un numar impar de foi de furnire tehnice. Furnirele pot fi: . are structura mai omogena decat lemnul masiv. 2-frizuri de perete.

b) este un panou din lemn format dintr-un miez din ~ipci acoperite pe ambele fe. .cu lambi uluc. Panouri stratificate: a .~ ~~ C Fig. colora. Placajul se poate finisa in diferite moduri (transparent. .34 Manualul dulgherului a ~~ ~~ b Ji@S£\.placaj. Aceste panouri se pot l?lefui. Fibrele furnirelor vor fi perpendiculare pe directia fibrelor l?ipcilor din miez. 30. b . 31.profile diverse.e cu un strat de furnir tehnic.. furnirui.panel. 31. b .i a ~ Fig.cu fait: c . opac). prin lncleiere. nu craps ~i are greutate redusa: este estetic ~i placut. ScAnduri rindeluite ~i profilate: a . vopsi. Iscui. b are stabilitate dimensionala mai buns. Panelul (fig.

fumir de talA.placarea cu PFL brica in mai multe sortimente ~i dur. Aceste panouri au urmAtoarele avantaje fa1A de lemn: sunt mai omogene (au aceleasi proprietati mecanice in toate direc1iile). 3 . Ele se fabrice in mai multe sortimente ~i se pot folosi asa cum rezulta din fabricatie sau se pot innobila. cu inchidere in fal\.i depozitarea lemnului Conservarea lemnului. 2.panou pentru u§i. Lemnul folosit in constructii trebuie conservat pentru a rezista la actiunea factorilor atmosferici ~i biologici (atacul ciupercilor . precum ~i la alte lucriri (captu~eli interioare. b Pliicile din fibre de temn (PFL) sunt panouri fa- c Fig. 7 .). Aceste panouri se utilizeaza in constructs pentru izolarile termice sau acustice ale planseelor ~i pere~lor. Semifabricate superioare din lemn. Ele se fapentru montarea broa§tei.1. apoi. fumiruitA sau imde miezuri celulare. Panou celular (structura): bricate din fibre de lemn im1 .bordura. 2 . cu in chid ere firA fall. tencuieli uscate. Utilizarea acestor sortimente duce la importante economii de cherestea 7 3 4 pe sanner.traversa ramei. Conservarea .montantul ramei. 32) sunt alcatuite din rame de cherestea dublu placate cu panouri de placaj sau PFL. primata. 32. pot avea suprafata ernailata. 6 .tipuri melaminata. lemn P/~cile din a§Chii de (PAL) sunt panouri 7 5 a obfinute prin aglomerarea aschiilor de lemn cu ajutorul unui adeziv ~i. 4 .panou pentru u§i. presarea la temperaturi ridicate. c . rezistA mai bine la varia1iile de umiditate din atmosfera.adaos paslite ~i incleiate. a .Materiale pentru lucrarile de dulgherie 35 Panourile celulare (fig. avand in interior un miez care poate fi confectionat din diferite materia Ie. cofraje etc. 5 .3.miez celular. b .

carton asfaltat etc. incendii etc. fluorura de sodiu. uscarea Ii depozitarea. se pastreaza culaarea unifonna. rnarcandu-se (prin poansonare. Lacuirea sau vopsirea lemnului. este economica. Lemnul se acopera cu substan. Sortarea. reducandu-se astfel pericolul de incendiu. In acest caz. Uscarea naturata se face in aer liber sausub soproane. in cel pulin doua straturi.b . pentru a i se reduce capacitatea de a absorbi umiditate. Se apliea prin pensulare sau impregnare cu substante ignifuge ca: borax. starnpilare sau vopsire) ctasa de calitate pe capetele pieselor. sulfat de cupru (piatn1 vanatj) etc. Uscarea naturala prezinta unnatoarele avantaje fala de uscarea artificia:a: apa din lemn se evapora incet (deformftrile Iii crapaturile sunt reduse). Acest lucru se poate face prin mai multe metode: Antiseptizarea. Acest lucru se face in scopul intarzierii aprinderii lemnului sau al transformftrii arderii rapide in ardere lentft. lemnul se impregneazft sau se vopseste cu substante antiseptice. cum ar fi: carbolineum. Sistemul de marcare este standardizat. fosfat de potasiu. 3 .pies~ de cherestea. . urmeaza sortarea lui in funcne de dimensiuni Iii defecte. 1 . Lemnul se poate acoperi cu pelicule de lacuri sau vopsele protectoare. Hidrofugarea. fosfat primar Iii secundar de amoniu. lntre piesele de lemn se asaza sipcl (fig.36 Manualul dulgherului ~i insectelor xilofage). MOdalita~de stivuire a cherestelei: a . Urmeaza apoi uscarea lemnului pe cale naturala sau artificiala (in spafii prevazute cu instalatii speciale). 2.cu spa~ii.compact. fosfat acid de magneziu etc. Uscarea artificiala se poate face in timp mai scurt ~i in toata perioada anului. Lemnul se mai poate antiseptiza !1i prin carbonizare (expunere partialft la foc).teanc. Uscarea naturala are a b Fig. ulei de creozot. 33). pe postamente din lemn sau beton (pentru aerisirea partii inferioare). Ignifugarea. materia lui lemnos stivuindu-se in locuri uscate.e hidrofuge (solutie de bitum.~ipci de stivuire: 4 . 33. Dupa debita rea (croirea) lemnului.) pe partile expuse intemperiilor.

crapaturi de uscare ~i fisuri. 38). in constructs. .bombare.curbare. in lucranle de dulgherie se folosesc urrnstoarele sortimente: 5-50 mm. 34.otel rotund sau otel beton.Materiale pentru lucrarne de dulgherie 37 3 Fig. Defecte datorate depozitarii incorecte a cherestelei: 1 . !ji anume: cuie (fig. Oil"! olel se pot confectiona diferite piese. L = 3-12 rn): . 3 . 35) de diferite forme !ji dimensiuni. scoabe de diferite dimensiuni (fig. 34): arcuire.rasucire. bombare.otel special (deoarece are rezistenta mare. avand diametrul cuprins intre 5 mm ~i 40 mm. se poate face doar in lunile maiseptembrie. zbannrri. !?i urmatoarele dezavantaje: dureaza mult. rasucire. otel ~i otel special.arcuire. L = 3-22 m). U. 2.otel lat (/= 12-150 rnrn: 9 = = = rotund). . fonta se foloseste la instalatii. dublu T. bride !ji coliere folosite pentru legarea pieselor din lemn (fig. Ote/ul. Nu se folosesc piese din fonta la dulgherie. 9 = 1-4 mm.2. 36). Din cauza depozitarii incorectepot aparea urmatoarele defecte (fig. curbare. L.Banda de otel (I = 20-150 rnrn. se foloseste pentru armarea betonului sau pentru piesele necesare la constructia sarpantei: . care pot avea forme !?idimensiuni diferite (fig. suruburile necesare pentru asamblare.otet profilat (poate avea profile in forma de T. se foloseste la confectionarea sculelor necesare in dulgherie). 4 . . placi pentru reazeme. unelte. 2 .platbenda (I 160-600 rnrn: 9 6-40 mm: L = 3-12 rn): . I semi- . Fonta. 37). Metale Produsele metalice utilizate in constructii sunt fabricate din fonta.

cuie pentru montarea cartonului asfaltat. tare ~i ghimpata).cuie cu cloe: e . c . d . tabla folosita la invelitorile acoper~urilor ~i putand fi neagra sau zinceta.ljuruburi autofiletante (pentru lemn).cuie pentru montarea ljindrilei. eutata sau ondulata. 37.ljuruburi mecanice. sarma (moale.38 Manualul dulgherului Ii h = minim a 0. c .6 d b ·I~ D~imO'2Sd h C d e Fig. b . nituri.6 d h h= minim 0. . 35. ~uruburi folosite in construqii: a . Fig. Cuie utilizate Tnconstruqii: a . folosite pentru asamblarea tablelor sau a pieselor metalice. b . 36. de forma plana. Scoabe. 39). folosite pentru asamblarea elementelor de consfrucne din lemn. inele metalice (fig. utilizate ca armaturi in constructii.cuie scoabe. cu tija cilindric4 sau pltratl. impletituri metalice din sarma rasucita. care se toloseste in diferite sortimente. c Fig.cuie pentru construc1ii.buloane.

unii adezivi sunt toxici (cei cu fenol). c .2. crilorom. adezivi pe baza de rA~ini fenolice (fenoplac etc.lgherle 2.inele netede. If -t-I II b Fig. 39. Materiale de finisare tarea Finisarea lemnului se practica din doua motive: pentru infrumuseelementelor confecticnate din lemn. celuloza): sintetici. melaminoformaldehidice). etc.). sau in unele cazuri se folosesc ca atare.3. adezivi de contact' (de tip prenadez.bride.).inele dintate. Utilizarea adezivilor sintetici prezinta urmatoarele avantaje fata de a celor naturali: au 0 rezistenta bun a la apa ~i la sctiunea ciupercilor.Materiale pentru lucrarile de dulgherie 39 E 'I! 9 a b c I: I: ::$ a II II Fig. care pot fi adezivi vinilici (sub forma de dispersii de tip aracet.coliere. 2. adezivi pe baza de ral1ini aminice (ureoformaldehidice. b . Alte materiale folosite in lucrarile de d. Utilizarea acestor adezivi prezinta ~i urrnatoarele dezavantaje: adezivii preparati dupa retete au timp-limita de utilizare.care sunt de origine animalA (clei de oasesaupiele ~i clei pe baz~ de cazein~) sau de origine vegetalA (pe bazA de amidon. gutipren etc. 2. se prepara mai rapid. Inele metalice: a . Se pot utiliza urm~toarele tipuri de adezivi: naturali.).4.. b . dau imbinari rezistente. 38. Piese de o~el pentru dulgherie: a . cauciuc natural. taiate.3..zbanfuri.1. Adezivi Adezivii se folosesc ta incleierea pieselor din lemn. regimurile de incleiere sunt Simple. pentru protectia materialelor .

care pot fi pe bazA de uleiuri vegetale (in etc. solven~ii$i diluan~i. Se pot utiliza tipurile de materiale de finisare prezentate in cele ce urmeazA. pentru colorare. inainte de IAcuiresau ceruire.lelemnoase inferioare din punct de vedere estetic) se folosesc urmAtoarele materiale: grupArile opace. ceara. Pentru finisarea transparenta (in acest caz. chiturile. Emailurile aunt lacuri pigmentate ~i se fabrica in aceleasi sortimente ca !li lacurile. Materiale pentru pregatirea suprafete'or in vaderea finisirii. rA!linile. Materiale tehnologice de finis. pentru chituire. poliuretanice etc.re propriu-zisi. Se folosese toarte mult!li lacuri pe bazA de rA!lini sintetice. cele mai folosite lacuri !li vopsele sunt cele pebazA de rA!lini acritice!li alchidice. luminA. Pentru finisarea elementelor de constructii din lemn de rA!linoase se folose!lte foarte des arderea superficia/a a lemnlllui. cu adezivi sau chimica). poliesterice.obtinandu-se un efect estetic deosebit. care este primul strat aplicat pe supratata lemnului. Chiturile se aplicA peste grunduri !li fac legAtura intrEfacestea !li urmatorul strat. care pot fi sub fonnA de pastA sau solide. se scoate in evidenlA frumuse\8a naturalAa lemnului ~i se folosesc materiale lemnoase cu 0 valoare esteticA ridicatA) se folosesc urmatoarele materiale: grundul transparent. lacurile. aer) !li impotriva factorilor mecanici (uzura.40 Manualul dulgherului lemnoase impotriva actiunii factorilor atmosferici (umiditate. Aceste materiale se folosesc in urmAtoarele scopuri: pentru curAlire (mecanicA. pentru umplerea porilor (numai in cazul finisAriitransparente). !li are compozina asernanatoare cu a lacurilor.). cum ar fi uleiurile vegetale. colotoniu) sau deriva~ cetulozici (Iacuri nitrocelulozice). . pentru !llefuire. Vopselele sunt suspensii de pigmen~icolora~i!li materiaIe de umpluturA in diferite materiale peliculogene. Pentru finisarea lemnului in constru~ii. Ea incepe dupa ultima operatie de prelucrare prin a!lchiere a materiaJului lemnos. lovituri etc. cum sunt ra!linite alchidice. -care au compoz~iiasemAnAtoare cu ale vopselelor !li se aplicA inainte de vopsire. in acest caz. pentru decolorare !li albire.) rA!lini naturale !li artificiale (sertac. suprafa~a lemnului se arde usor cu 0 f1acarA. care poate fi de vopsea sau email. Pentru finisarea opaca (aceasta metoda se foloseste pentru materiale.

$ublerul este prevazut cu vernier.1.4. 40). Se pot rnasura cu el dimensiunile liniare.a INSTRUMENTE. 43). . Instrumente Instrumentele folosite in dulgherie se pot clasifica astfel: instrumente pentru masurare. Poate avea lungimi de la 1 m la 2 m (fig. Ruleta. 42). toll (fig.1. de diferite forme. 41). Instrumente pentru masurare Instrumentele pentru masurarea lungimi/or sunt prevazute cu gradatii ~i se pot folosi tipurile prezentate in continuare. instrumente pentru verificat. Rigla metahca se contecponeaza din otel ~i este gradata (fig. in interiorul careia se gase!?te rulata lama din otel care poate avea lungimi diferite (1 m. !?idiametrele exterioare !ii interioare. instrumente pentru trasat. MA~INI~IINSTALATII PENTRU LUCRARILE DE DULGHERIE y . Micrometrele se folosese pentru rnasurarea dimensiunilor liniare !ii a diametreJor exterioare. care se foloseste pentru masurerea lungimilor. ':. exterioare sau interioare.1. 2 m sau chiar 10-20 m) $. centimetri. Exista micrometre de interior $i de exterior. ueta. este gradata in metn. Metrul este format din lamele din lemn sau metal care se pot plia. UNELTE. Ea este fermata dintr-o cutie rnetalica sau din mase piastice . 3.} 3. Micrometrele se confecponeaza pe principiul transformarii mi~carii de rotate a unui surub micro metric cu pas fin in rmscere liniara. FOR I ig. $ublerul se confectioneaza in mai multe variante (fig.

L . 43. 3 . Rigla metali~ flexibilA de mAsurat: de prindere.42 Manualul dulgherului Fig. g . 4 .dispozitiv de avans al cursorului).rigl.~ublerul de adancime (1 lii 2 .1 ingusta subtire pentru masurarea ad~ncimilor).ciocuri pentru rnasurarea dimensiunilor interioare. ~ublere: a . 1-IA~mea.lungimea.~blerul cu doui1 perechi de ciocuri lii tija de adancime (1 ~i 2 . 41. b .!lmlmU"" a o 2 3 4 I 11'"I1II. Lp -Iungimea Fig. . 15 16 17 18 ullllllllllllllll/lllllu.cursor. 42.lIl1l1ll1l1ll1l1rlU'III~llIrllll 3 5 6 1 S b Fig. Metrol.talpile cursorului.grosimea. 3 .

dispozitiv de reglare. Se poate elimina operana de trasare. ssnne sau rigla in cazul liniilor drepte. 44. b .rigla mobile. aceste tipuri de echere se pot folosi atat la rnasurarea unghiurilor.raportoarele. cu creta sau prin zgarierea suprafetet lemnului. Instrumente pentru trasat Trasarea se poate face cu creionul dulgheresc. 44. sau pot fi in unghi de 45° (135°). Trasarea se poate face prin urmatoarele metode: cu sfoara. 2 . 5 . d .d). . cu zganeciul (fig. cat ~i la trasarea ~i verificarea lor.cottare' (sunt cele mai utilizate). din lemn sau metal. eel mai complex fiind raportorul cu verniere (fig. c . care se folosesc pentru trasarea diferitelor taieturi ale piesei. cu compasul (fig. Pentru masurarea unghiurilor se folosesc urmatoarele instrumente: . daca se utilizeaza saoloane pentru taiat. care se foloseste la trasarea semnelor paralele cu muchiile pieselor. 44. cu tnsemnetoru: (fig.vernier. care se foloseste la trasarea semnelor perpendiculare pe fibre.reporter tehnic cu vernier. (5 .echer fix la unghi de 90°. 45.echer fix la unghi de 45° (135°). .b). .c). 45. 3 .c). Instrumente pentru mAsurarea unghiurilor: a . 1 .echerele fixe (fig. masim ~i instalatii pentru lucrArile de dulgherie 43 4 d c Fig. care se folosesc pentru masurarea unghiurilor interioare sau exterioare !fi sunt de mai multe feluri.1.semidisc.a.riglA mobilA.riglA fixA. 3. care se fixeaza la unghiul necesar dupa raportor sau sablon.echerele reglabile (fig.IM'Istrumente. unelte. Compasul de mssuret se foloseste pentru rnasurarea diametrelor pieselor.2. economisindu-se astfel timp de lucru.a).b). care pot fi in forma de L. cu §abloane pentru trasat (fig. 4 . 45. 44. care se foloseste pentru trasarea cercurilor. numite .echer reglabil.d). 45.

Instrumente pentru verificat Se pot utiliza urmstcarele instrumente pentru verificat: rigla. folosita pentru stabilirea . .i verificarea onzontalitatii .tI . Furtunul de nivel.t "..3. 45. 3.44 Manualul dulgherului a II' ".~ablonul pentru trasat.1. 46. de aer (bolobocul). la care firul cu plumb este montat pe un cadru.zg~rieciul. la care firul cu plumb este montat la un coltar.i verticalita1ii pieselor. c . cumosns dulgherului. c a . Fig. firul cu plumb (pentru stabilirea verticalitalii). d . echerul dulgherului. .compasul. nivela cu bula . furtunu/ de nive/. Fig. Instrumente pentru trasat: b .tnsemnatorul.

dulgherul trebuie sa depuna un efort mai mare la taiere). rnasin: ~i instalatii pentru lucrftrile de dulgherie 45 care este folosit pentru trasarea ~i verificarea nivelului orizontalla 0 distanta oarecare ~i este contectionat din eauciuc.folosita la spintecari sau taieri longitudinale. folosindu-se la cioplirea lemnului ~i baterea cuielor.2. etc. care are lama lata 9i lntcarsa putin intr-o parte.2-2 m.ferastraiele incordate. 48): . . Ferastraiele sunt folosite foarte mult in dulgherie 9i exista urmatoarele tipuri (fig. care are coada mai scurta ~i greutate mai mica decat toporul. Joagarul se foloseste pentru taierea bustenilor. 13-18 em. folosindu-se la fel ca acesta. prin cioplire. lama avand la capete 6 cm. cu cate un tub din sticla la capete (fig. testa. la terminarea lucrului.Instrumente. sau in forma de triunghi echilateral in T . Unelte folosite in dulgherie Uneltele sunt folosite de catre dulgheri pentru prelucrarea manuala a lemnului. retezare. coada scurta 9i tAi. Unelte pentru cioplit Uneltele pentru cioplit utilizate sunt: toporut. ferastraul se decordeaza ~i se curata. folosit la cioplirea. dantura putand fi in L . unelte. barda. iar forma dintilor variaza in functie de felul taierii (au dinti cu fats oblicA in raport cu linia bazei. deoarece dintii se tocesc (daca nu se reascut. 3. netezire. dAltuire. Unelte pentru talat Pentru taiat sunt folosite uneltele prezentate in continuare. pe 0 parte. a grinzilor groase sau pieselor de lemn in pachete ~i are lungimea 1. 47. taiere.folosita la retezari sau tAieri transversale): se recomanda reascutirea dintilor ferastraului dupa 3-4 ore de lucru.1. folosita la cioplire.2. despicare. de la 25 em la 11 em) !?i joagare pentru tAieri transversale (au latura curba.2. exista joagare pentru taieri longitudinale (panza aeestora se ingusteaza de la un capAt la celalalt. despicarea 9i retezarea lemnului. 3. baterea ~i scoaterea cuielor.2. razutre. care sunt de rnai multe marimi. 3. securea (tcporisca). iar la mijloc. 46). pentru a putea taia prin retragere).

c . e . a b .ferAstrAu de potrivit cu rnaner drept.dantura in L.ferAstrAu . . . la piese cu dlmensiuni mici. d .ferhtrAu incordat.ferAstrAu lat cu rnaner. b . 48.ferAstrAu de taiat furnir. f .dantura in T. care are lama ingusta ~i ascutita la varf !li se foloseste la taierea canturilor curbe. Forma din\ilor ferAstraului incordat: ca la ferastraul "co ada de vulpe". la taierea gaurilor !li locasurilor: . b . a .ferastraul lat cu msner.ferastraul"coada de soerece".ferastraul de taiat furnir. care are dimensiuni mici ~i se foloseste la croirea furnirelor cu care se acopera unele suprafete.coada de soarece": g . la decupari. .46 Manualul dulgherului faari MaDtrt a ~ d _-40 c Fig_ 47_ Tipuri de ferAstraie manuale: a . dar care nu se ingusteaza spre varf.fera&trAu . care are panza de aceeasi latime Fig.coada de vulpe".ferAslrAu de potrivit cu maner mobil. ~i are aceleasi utilizari. . precum ~i Ia talerea panourilor. care este folosit la ajustarea imbinarilor sau la executa rea taieturilor fine la piesele mici sau subtiri. care se Ioloseste acolo unde nu se poate folosi ferastrau' incordat din cauza cadrului: la taieturi complicate.ferastraul "coada de vulpe".ferastraul de potrivit cu maner fix sau mObil.

49.gealau. d .rindea pentru falluit. a d CU\l1Unndeia ~ui1Dore h Fig. Acest lucru se face in scopul ob~nerii unei taieturi mai largi decat grosimea p6nzei.lindea reglabila pentru ~antuit.rindea cioplitoare.3. unelte.Instrumente. 3. .pA~1e componente ale unei lindele. pentru tcliierileoblice. g . b . acestea trebuie ceaprazuite ~i ascutite inainte de folosire. pentru a se evita infundarea din~lor in materialul lemnos. in cazul t. Unelte pentru rindeluit (netezit) Rindeluireaeste operatia de indepartare de pe piesele de lemn a asperita~lor provocate de unelte sau de sculele ma~inilor cu care piesele au fost prelucrate inainte. altemativ totr-o parte ~i in cealalta (sau de turtire a vc1irfurilordin~lor).1llierii anuale a lemnului se pot folosi diferite sabloam ne de taiat (sablon pentru retezarea scandurilor in pachet etc.rindea ffituitoare. Pentru a economisi limp. c . f . Tipuri de rindele: a . e .rindea pentru zimtuit. 49) prezentate in continuare. Ceaprazuirea este operatla de indoire a din~lor ahltura~.rindea pentru cunt dublu.) sau cutii de ghidare a taieturilor. ma~ini ~i instalatii pentru lucrarile de dulgherie 47 Pentru a se putea lucra cu ferastraiele. Pentru aceasta opera~e se folosesc tipurile de rindele (fig. h .2.

manuite liber sau cu ajutorul unor suporturi.rindeaua pentru ~antuit. . care se folose!1te pentru zimtuirea suprafetelor late (nu ~i a canturilor) care urmeaza a fi incleiate. Cutitoaie (fig. . .4.2.tindeeue fafuitor care se folosette la cun1ltarea supratetelor prelucrate cu rindeaua cioplitor sau la netezirea pieselor tAiate cu ferAstn1lul. care se foloseste la finisarea suprafe. corpul rindelei este ingust!1i are un culit cu tAi!i convex. . iar talpa rindelei se unge periodic cu ulei de in.48 Manualul dulgherului Rindele pentru indreptat Ii netezit suprafe~ plane. Cu ajutorul lor se pot desprinde de pe suprafete aschli foarte fine.rindeaua pentru fa/fuit. se pot tndecarta prin razuire folosind lame de otel cu canturi drepte sau curbe. corpul rindelei este mai lat !1i are un cutit cu tai!1 drept. Piesele din specii moi sau rA!1inoase nu se pot rAzui pentru ca. taieri. corpul gealAului este lung. care se folose!1te la netezirea primarA a suprafetei. 50).geafauf (geluitorul) sau rindeaua lunga. supratetele mentlonate. Acestea sunt de mai multe tipuri: .rindele pentru profilat. cu care se pot executa diferite falluri. locasur! pentru accesorii. montat la 45 . mai ales la speciile tari. cuti. fasonari. 3. Fig. cu ea putandu-se executa uluce (santuri).rindeaua cu cUfit dublu.2. care se foloseste pentru curaterea ~inetezirea pieselor de dimensiuni mari.rindeaua ciop/itor.5. cufitul este dublat pe 0 anumita lungime cu un contrafier pentru indepArtarea a~chiilor.rindeaua pentru zimtu. Razuitorul se poate folosi pentru rizuirea pieselor din lemn masiv din specii tari. care nu au denivelari mari. Acestea sunt folosite de dulgheri pentru indreptarea pieselor de ternn de dimensiuni marl. Rindele pentru fasonat .i netezit suprafete curbe. Se folosesc pentru operatiile ~i Q .t. a suprafetelor fumiruite sau a pelicuJelor de lac. . cu care se pot executa diferite profile. Cu~toaie. se scemoseaza . care este reglabilA. Unelte pentru diltuit • Daltuirea se executa la: scobituri pentru imbinare. montat la 45°. indepartarea adezivului . te!1irea muchiilor. iar cutitul poate fi simplu (pentru curAtire) sau cu contrafier (pentru netezire): . scobiri. Cutitul rindeletor se poate demonta ~i as- 3. . Unelte pentru rizuit Urmele lasate de cutitele rindelelor.elor prelucrate cu rindeaua fatuitor sau pentru piesele de lemn scurte. 50.

care se foloseste pentru sculpturi. . Daltile se ascut pe 0 singura parte a tai!?ului.dalta ingusta.rnaner din metal. . Coarbe pentru burghie: a . 52.cu erie. rnasiru ~i instala\ii pentru lucrArile de dulgherie 49 rarnas sau scurs. pentru a permite utitizarea altor unelte de prelucrat . care are lama subnre: se toloseste pentru scobiturile pufin adanci !?ipentru fasonarea lemnului. b . lingura etc. care are lama groasa !?i tai!? pe 0 fata. . Burghie eu rnaner: a . Hii!?ul dalti~ lor patrunde in lemn datorita impingerii sau datorita loviturilor aplicate cu ciocanul in rnanerultor. 51. 51): . Se folosesc urrnatoarele tipuri de dalti (fig. c . ea se foloseste pentru scobituri adanct. unelte. da1ti1eetc. pentru prelntarnpinarea craparii lemnului la introducerea cuielor sau suruburilor cu diametre mari. a c b 3. melc. b . Unelte pentru gaurit Pentru gaurit se folosesc diferite tipuri de burghie. executa rea locasunor pentru diferite accesorii. Tipuri He di~: a . 53. Burghiele se lntrebuinteaza in urmatoarele scopuri: executa rea locasurilor pentru cepuri cilindrice. sculpturi etc. Fig. Lama poate avea diferite forme: spirala.dalta ingustA.maner din lemn.dalfa lata.dalta lata.dalta semirotundA sub~re. a b a b Fig. Fig. contectlonate dintr-o tija de otel prevazuta la un capat cu 0 lama taietoare. b .da/fa semirotunda subtire.ca de exemplu ferastraul ccada de soarece in cazul decupanlor.Instrumente.2. eticoidala.simple.6.

55. in lemn tare. c .burghiullingura. . folosit pentru gauri mici (cu diametrul de 2-12 mm). in Fig. :i unea ~i directia gaurii fa1a de fibre (fig. pentru gauri adanci ~i mari (cu diametrul de 6-50 mm).burghiul elicoidal. Vrile: a . 55). 54. direqie. ~i anume: . b .burghiullat. cu tai~ul diferit in functie de dimensi. a . pentru rotunjirea muchiilor.burghiu melc. 52).cu rotire intr-o singuri direc~e.burghiul spiral. . pentru gauri mari executate oblic fa1a de fibre. 3.burghiu lat cu centru. 53) (care pot fi cu eric sau simple) sau cu vrile (fig. Unelte pentru pilit Pilirea lemnului se executa pentru netezirea asperita~lor rezultate in urma prelucrarii lemnului cu diferite unelte de talat. in orice lingura.burghiu pentru frezat. cu coarbe (fig.50 Manualul dulgherului a b Fig.burghiu sit pentru gAuri man. Dulgherul foloseste mai multe tipuri de burghie.burghiu spiral. pentru gauri mari executate in lungul fibrelor. o b c d . Tipuri de burghie: orice direqie. b . 54).7. f . Burghiele pot fi prevazute cu rnaner (fig. foloelicoidal.2. .cu rotire altemativa. e . d . Cele mai folosite sunt burghiele cu coarbe.burghiul mete (sfredelul).burghiu . pentru fasonarea pieselar din lemn ~i pentru tunderea furnirelor (taierea furnirelor care depasesc suprafetele furniruite).

.semirotund. e . unelte. iar pentru speciile tan sau mai uscate se recornanda pile cu dantura tina. Ral.pele: dreptunghiular cu canturi paralele. 57.2.I . care au dinlii in forma de cioc. exista mai multe tipuri de raspele (fig. 60).i instala1ii pentru lucrarile de dulgherie 51 tncruclsate: dantura pilei poate fi aspra.Instrumente. . simple sau Pentru pilire se folosesc: . Pile: dreptunghiulara.patrata.rotunda. d .dreptunghiular cu canturi curbe. c .. in functie de forma. b ." " . care au supratata prev8zuta cu crestatun oblice. b . 56. care prezinta avantajul ca lucrarea se poate executa mai rapid §i mai exact. de manme mijlocie sau fina: pentru speciile moi sau umede se folosesc pile cu dantura aspra. Pentru seas cuie se folosesc (fig. r{mgile §i dispozitivele de seos cuie (fig. 3. ele~tele patent. c . ie§iti din planullamelei. 57).rotund. 56) §i pile (fig. 58).semirolunda. 59): cle~tele. a- Fig. Unelte pentru batut §i scos cuie Pentru batut cuie se folosesc eioeane de diferite forme §i marimi sau dispozitive pentru batut euie (fig.pilele.ra~pelele. ma§ini l. d . a a- c d -~ a fa 0 __ d b c e Fig.cu~t.8. .

3 .vergea QJ maner. 2 . .filci.cleste pentru scos cuie din cofraje (1. 56.cle~te patent. 2 . c . 60. 4 .eutie pentru euie. 59. 3 . 4 .dispozitiv (1 . Fig.rangi .prelungitor).pieior de capri".bra. 4 . 2 . Dispozitiv pentru batut euie: 1 .brat de aqionare.r 2 4 155 a b Fig. d . Dispozitive pentru scoaterea QJielor: a .bra~ curb). curb.tub.palnie. 3 . Unelte pentru $COS cuie: a .maner.guler.cleste: b . d 0 fro :g~ E 0 11\ II) U -.man~n. b . 5 .rangA.52 Manualul dulgherului 2 e a Fig.filei.

direcpa de taiere in raport cu fibrele lemnului ~i dimensiunile maxime ale pieselor prelucrate. Cu cat viteza de taiere creste. burghie) lii reprezinta numarut de rotatii pe care Ie face scula intr-un minut.3. 61. in funcfie de specia lernnoasa. .1. danturate pe 0 margine. Viteza de avans u [m/min] este viteza cu care se deplaseaza materialul sub unealta taietoare. asigurandu-se 0 precizie de prelucrare sporita. freze. precum ~i 0 productivitate mai mare a munciL Ma~inile folosite in dulgherie pot fi fixe sau portabile. Milicarea principala (de taiere) 0 executa panglica.surubelnite. Unelte pentru in. pozitia panzei panglica. un timp mai scurt de executare a lucrarilor. 3. b .urubat bulonat: lucreaza mecanizat sortimentele de a .9.piesa de prelucrat. Viteza de tetere v [m/s] reprezinta drumul parcurs de scuta taietoare prin lemn intr-o secunda.lmin]. ma. Aceste caracteristici sunt prezentate in continuare. cu atat supratetele prelucrate sunt mai netede. c .ini ~i instala~ii pentru lucrarile de dulgherie 53 3. Turatia n [rot.ini folosite in dulgherie 'fJ Cu ajutorul rnasinilor se preFig. in functie de domeniul de utilizare.3.i 3. numarul de panze panglica. Banda (panglica) ruleaza pe doi volanti. Ele prezinta cateva caracteristici importante pentru stabilirea regimurilor de taiere a materialului lemnos.2. Ma. economisirea materialului lemnos. Exista multe tipuri de ferastraie panglica. iar cea de avans . unelte.cheie tixa.cheie cu lemn necesare lucrarllor de dulghefalci mobile ("franceza"). Unelte pentru infjurubat fji bulonat in acest scop se folosesc ~uf1Jbelnitef chei fixe (de diferite dimensiuni) ~i chei cu (alci mobile a ) (fig. felul avansului. Mafjini pentru taiat Ferastraiele panglica sunt masini-unelte care folosesc scule sub forma de benzi.Instrumente. Oeplasarea se poate realiza manual sau mecanizat. . unul fiind pus in rniscare de rotate de un motor electric. rie. Apare in cazul sculelor rotitoare (discuri. 61).

materialul prelucrat etc.3. . In functie de varietatea posibilitati1or de prelucrare prin frezare. paralele cu cele prelucrate la rnasina de indreptat. 3.prelucrarea suprafetelor deschise (cu masini normale de frezat. in funcpe de tipul taierii. in scopul oblinerii unor forme geometrice regulate.2. care are cate doi arbon de lucru ce pot fi dispu~i paralel sau perpendicular. cu rnasiru de frezat cu rnasa carusel). taieri sub un unghi oarecare etc. creststuri (cu cele pentru tampl~rie). . preiucrandu-se concomitent doua suprafete. cu suprefete netede (creandu-se baze de asezere pentru operatiile urmatoare) sau profilate. splntecarl (simple sau multiple). de mare productivitate ~i precizie. Ma!jini de frezat Prelucrarea prin frezare . cele din urma executand mi~c~ri de translalie sau pendulare. 3. . spintecari. tivirea cherestelei.ma:jini de rindeluit la grosime. retezari (simple. Culitele pot fi drepte sau profilate. care pot executa operata de indreptare a unei fete ~i a unui cant. fixate pe arbori.este cel mai raspandit procedeu de prelucrare mecanica a lemnului. formatizari. Se folosesc urmatoarele tipuri de rnasint .ma§ini de rindeluit pe trei sau patru fete. in plus fata de rniscarea de rotate in jurul axului pe care sunt montate. in functie de tipul lor. necesare pentru asigurarea preciziei dimensionale ~i geometrice a piesei prelucrate.ma:jini de rindeluit pe dous fete. cea mai raspandita. se pot efectua multe operatii: debitarea bustenilor.mesini de indreptat. cu masini de frezat cu ax superior.54 Manualul dulgherului greutatea ~i puterea rnasinii.3.3. Aceste ma~ini se folosesc dupa debitarea lemnului masiv. Fersstraiele circulare sunt foarte variate ~i au multe utiliz~ri. care se folosesc pentru a obune celelalte doua supratete. Cu ferastraiele panglic~ se pot debita busteni (cu cele mari) sau se pot efectua decuoari. Sculele taietoare sunt sub forma de cutite lungi ~i inguste. lucrand pe principiul frezarii cilindrice. cu ele se pot efectua ~i profilari pe suprafete. Discurile sunt prevazute cu danturi variate. . la capete sau in multipli). Ma!jini de rindeluit Acestea fac parte din grupa rnasinilor de frezat universale. creand baza de asezare pentru prelucrarile ulterioare. se disting trei grupe principale de prefucrar': . Ele au ca scule taietoare unul sau mai multe discuri circulare (de diferite forme ~i rnanrnl) care pot fi fixe sau mobile.

care se monteaza direct pe axul motorului. ExistA m8§ini de burghiat cu unul sau mai multi arbori de lucru. 3. Aceste tipuri de rnaslni pot fi prevazute ~i cu doi sau mai multi arbori de lucru. dupa ~ablon. Acestea ofera 0 gama largA de posibilitA~ de prelucrare: scobituri foarte variate ca forme ~i dimensiuni. 3. unelte.3. Ma!jini portabile Aceste masini se folosesc mult in iucrarile de dulgherie. in afara masinilor de burghiat. in practica se folosesc mult ~i rnasini combinate cu mai multi arbori de tucru. Ma§ini normale de frezat. Au un caracter universal. Principalele tipuri de rnasini de frezat.4. Ma!jini de burghiat !ji scobit PrincipiuJ de lucru al acestor masini diferA mult de al celortalte masiruunelte. cu ele putandu-se efectua multe tipuri de operatii.prelucrarea cepurilor (cu rnasint speciale de cepuit. Ma§ini de frezat cu ax superior. scula prelucratoare este fermata dintr-un lant cu zale prevazute cu tAi~. sunt prezentate in continuare.. Se pot efectua diferite forme ~i mArimi de gAuri sau scobituri: drepte.. frezarea canturilor interioare ~i exterioare dupa contur drept sau curb etc. deasupra mesei de lucru.5. caz in care frezeaza concomitent douA canturi ale acelelasi piese sau doua piese. cand se utilizeaza ~i saoloane). gauri. oprite. in acest caz. Cu aceste rnasim se pot efectua mai multe tipuri de operant. Scuta prelucrAtoare este burghiul. rnasiru ~i instalatii pentru lucr~rile de dulgherie 55 . care pot fi monta~i in pozitie orizontala sau verticala.prelucrarea supratetelor cu contur inchis ~i prelucrarea scobiturilor (cu masim de frezat cu ax superior. strapunse.Instrumente. care se poate confectiona in diferite forme ~i mArimi. Cu ajutorul rnasinilor portabile se poate realiza 0 gama larga de operata de prelucrare mecanica. cu productivitate mare ~i precizie de prelucrare ndicata. pe care se pot mont a diferite scule taietoare. . simple sau duble). $i cu aceste ma~ini se poate lucra prin copiere. in afara de ma~inile des crise anterior. canale. pentru ca burghierea este 0 operatie inchisA. cu cea mai larg~ tntrebuintare. cu rnasinl de frezat cu lant): . Scula folosita este freza cu coaca. Ete au greutate redusa ~i se pot manevra usor. pentru obtinerea gAurilor sau scobiturilor se pot folosi ~i ma§ini de frezat cu Ian.3. oblice. Ma~ina e prevazutA cu rigla de ghidaj (folosita in cazul pieselor rectilinii) ~i cu inel copier (folosit in cazul frez~rii pieselor cu contur curb.

63.executarea decuparii cu ferAstraul portabil cu cufit vibrator. a Fig. FerasWu portabil cu disc circular. 62.vibrator "coada de vulpe". b .ferAstrAu portabil cu cu~ .it vibrator: a . b .56 Manualul dulgherului Fig. FerAstrau portabil cu cu.

La acest ferastrau se pot monta diferite tipuri de cu1ite. . . Cu ma$ina portabita de frezat din figura 64 se pot executa freuri la contur. cu care se pot executa tAieri diverse §i decupari. bare ~i profile).posibilitati de utilizare. . ~ -_. Fig.._CZ'. . in figura 63 este prezentat un ferestrAu portabil cu cu~t vibrator in forma de coada de vulpe. Ma~ina portabila de frezat cu freza. asernanatoare cu cele care se pot executa la rnasina de frezat cu ax superior.Instrumente. unelte. . rnasin: ~i instala\ii pentru lucrarile de dulgherie 57 In figura 62 este prezentat un ferastrau portabil electric cu disc circular. cu care se pot prelucra materiale lemnoase.. ._"- ----... 65._. : ~~ . cu care se pot executa diferite taieri drepte sau inclinate la un unghi oarecare. Ma~ina portabila de burghiat: a ~i b . ._. . " . 64. a b Fig. canale sau alte operatii. de tabla. . deget. materiale plastice §i metale (sub fonna.." .

Pentru operatiile de ~Iefuire se pot folosi diferite mesin. La acestea exista posibilitatea de schimbare a materialelor abrazive in functie de gradul de finete dorit pentru suprafete. cu banda sau vibratoare. Cu acestea se pot executa multe tipuri de gauri ~i locasuri. Foarte mult se folosesc si rindelele electrice portative. d . b $i C . d . a b c Fig.vibratoare. de §/efuit portabile (fig. Ma~ini portabile de slefuit: a. 66.cu banda. 66). care variaza ca forma !?idimensiuni. 65).58 Manualul dulqnerului o larga utilizare in lucrarile de dulgherie 0 au ~i ma§iniJe portabi/e de burghiat (fig.

alegandu-se sortimentele corespunzatoare ca grosime !1ifatime. Operatii pregatitoare Aceste operatii sunt ajutatoare.camatea pe care trebuie sa a aiba materialul lemnos. tratarea ~i verificarea. u!1urand executarea operatldor urrnatoare. operatii de prelucrare rnanuala: operatii de prelucrare mecanizata. 4.PRELUCRAREALEMNULUIPENTRU LucRARILE DE DULGHERIE Prelucrarea lemnului destinat pentru lucrArile de dulgherie se poate impa~i in urrnatoarele categorii: operatii pregatitoare. Ele au rol important pentru asiqurarea preciziei de prelucrare. .eventualele corpuri strsine. conform cerintelor existente pentru piesa care se va prelucra din el.astfel incat sa fie cat mai apropiate de ale piesei: .dimensiunile pe care Ie va avea piesa prelucrata.1.1. atat in cazul prelucrarf manuaJe. nu se vor prelucra sortimente care contin corpuri metalice. cat ~i la unele prelucrari mecanizate. . Se realizeaza urmatoarele operatii preqatitoare: sortarea. iar lungimile .1. masurarea. Sortarea Sortarea se face in functie de urmatorii factori: . 4. precum ~i pentru economisirea materialului lemnos. nici cele necuratate de resturi de parnant.. moloz etc.

Se folosesc numai instrumente de masura gradate corect . carbune etc. Cind s-a stabilit dimensiunea necesara. Trasarea cu rig/a.2. T rasarea sfoara. se inseamnil cu creionul sau creta extremitiltile ei.68) se utilizeaza in cazul pieselor lungi. citirea grada~ei filcandu-se cu privirea perpendicularj ~i nu oblic fatA de grada1ie. cu o mana se apasa.i vizibil.1. Masurarea pieselor Masurarea corecta a dimensiunilor este foarte importeota pentru obtinerea unor piese corespunzatoare.3.inilor cu care se va efectua prelucrarea.67). prelungirea duratei de folosire a sculelor . Masurarea cu compasul: rioare sau interioare cu ajutorul compasului. prin ajustilrile ulterioare necesare. Muchiile riglei nu trebuie sa fie strarnbe sau ~tirbite.i manoperil. b a in cazu'l milsurarii diametrelor exteFig. 68. trului unei 9iluri. iar cu creionul din cealaltil manil se traseaza de-a lungul cantului rig lei -Hpit de el ~i faril sa se incline. Pentru evitarea erorilor. Ea constj in executarea liniilor sau conturitor necesare taierilor. 4. cu .1. iar dimensiunile prea mici duc la obtinerea unor piese inutilizabile (rebut irecuperabil). 4. este bine sil se respecte vestitul proverb rornanesc "Milsoaril de doua ori .60 Manualul dulgherului deoarece vor deteriora uneltele manuale sau sculele ma. In continuare vor fi prezentate cateva reguli de utilizare a diferitelor instrumente de trasat. b . Aceasta opereue este necesaril pentru economisirea materialului lemnos. dupa ce a fost frecata cu creta. 67. Rigla se fixeazil la semn.i taie 0 datil". Trasarea pieselor Aceasta opera1ie urmeazA dupil insemnarea dimensiunilor milsurate.i incadrarea materiei prime in clasa de calitate ceruta.masurarea diametrului la temdistanta dintre varfurile lui se mascara apoi nul rotund. a . Sfoara se fixeatiliin cuie in dreptul semnelor. Trasarea cu stoara sau serme (fig. Fig. decuparilor sau executarii locasurilor. Dimensiunile prea mari duc la risipa de material .masurarea diamecu metrul (fig.

Dupa contectionare se verifica pianitatea supratetelor (se poate efectua cu rigla. se verifica distanta !ii apoi are lac rniscarea de translalie a zgarieciului pe lungimea dorita. . Se flxeaza baza zgarieciului la distanta necesara. Trasarea cu zga.rieciul. Se fixeaza variul din otel al compasului in centrul insemnat. Fig. Echerul se fotoseste la trasarea liniilor perpendiculare sau inclinate la diferite unghiuri. potriveste la deschiderea necesara !ii apoi se roteste. 59). 71). se Fig. cumpene dulgherului sau furtunul de nivet. Trasarea cu echerul. 4. 70. Se procedeaza in felul urrnator: se fixeaza talpa echerului pe cantul sau fata cea mai dreapta. 72). In mod asemanator se procedeaza cu trasorul !ii cu tnseronatorul Trasarea cu compasul (fig. !ii verticalitatea (cu firul cu plumb sau cu polobocu~. In timpul rnontarf se verifica orizontalitatea (cu polobocul. 70). trasando-se apoi cu creionul de-a lungul ei (ca !ii in cazul riglei).4. 69. Trasarea cu compasul. iar muchia limbii in dreptul semnului.1. Trasarea cu zgarieciul (fig. 71. in to ate direc1iile piesei) !ii perpendicularitatea suprafetelor alaturate (aeest lucru se poate face eu ajutorul ecneruluii. Verificarea pieselor Verificarea pieselor este necesara in doua situani: dupa confectionarea pieselor ce intra in cornponenta constructlilor sau in timpul rnontarii pieselor (fig. Trasarea cu echerul (fig.Prelucrarea lemnului pentru lucrarile de dulgherie 61 Fig.

Operatii de prelucrare manuala Principalele tipuri de operatii manuale folosite in dulgherie sunt: cioplirea.cu firul cu plumb.2. Prin cioplire se pot efectua urmatoarele prelucrari. deoarece se pierde mult material. despicarea lemnului. 4. taierea.cu furtunul de nivel. d ~i e . ascutirea taru~ilor. gaurirea. scobirea ~i taierea la jumatate a bustenilor.1. pilirea. topori§ca. cu precizie de prelucrare destul de mica ~i se poate executa cu toporul. 4. f . Verificarea orizontalit~~i~i verticalit~'ii pieselor: a ~i b . fasonarea lemnului rotund in grinzi. . 72. Cioplirea Aceasta operatie este greoaie. baterea cuielor ~i suruburilor. securea.2.62 Manualul dulgherului o c d e f Fig. daltuirea. barda ~i lesla.cu nivela. c. ingustarea ~i retezarea scandurilor (se reatizeaza mai rar prin cioplire. preterandu-se alte metode). rindeluirea.

Prima fala eioplita se va aseza pe suporturi. in eazul eioplirii trebuie respectate urrnatoarele conditii: . apoi se traseaza muchia ciopliturii: dulgherul prinde cu doua rnaini toporul ~i face cateva crestaturi (Ia 20-30 em distanta) pe marginea ce se va ciopli.·Prelucrarea lemnului pentru lucrArile de dulgherie 63 5 Fig. . 73).executarea crestAturilor. apoi reauzeaza cioplirea bruta. lemnul trebuie rezemat pe suporturi ~i fixat eu seoabe. obtinanou-se astfel prima fala eioplita. 4 ~i 5 .ciopllrea brutA a primei fete. .pentru evitarea a~ehierii puterniee. repetandu-se operafille deserise mai sus pana cand se obtin toate fetele grinzii.trasarea muchiei ciopliturii. dupa care executa netezirea suprafetet pima la muchia trasata.netezirea suprafetei pAnA la muchia trasatA. 2 ~i 3 . rnasurata de la un capat la celalalt. pe 0 aoanclrne de maxim 2 em. 73. sa fie de maxim 1 em.pentru a nu se rnisca in timpul cioplirii. . Fasonarea grinzilor din lemn rotund (fig.fetele eioplite trebuie sa fie netede ~i abaterea lor de la paralelism. Succesiunea opera~iilor de fasonare a grinzilor prin cioplirea lemnului rotund: 1 . Modul de lueru este urrnatorul: busteanul deeojit se fixeaza bine eu seoabe. 6 . eioplirea se face in lungul fibrelor.

insemnarea .i tAierea pe semn.cioplirea zonei insemnate. Oulgherul fotoseste in unele cazuri ~i dalta la aceste operafil. 4. 2 .i 3 . Despicarea lemnului. Scobirea §i taierea la jumatate a bu§tenilor (fig.finisarea ulucului cu dalta). 74).tenilor: a .taierea la jumatate a lemnului prin cioplire (f . apoi va fi lovita cu toporul (toporisca. Operatiile de taiere sunt de mai multe tipuri. scobirea ulucului prin cioplire.cioplirea celuilalt fall: 5 . 3 . Piesa va fi asezata ~i fixata pe un suport. ~i anume in cazul operatslor de croire a pieselor la dimensiunile necesare ~i in cazul executarii imbinarilor. Aceasta operate se fotoseste destul de mult. Succesiunea opera. 74.) la semnul trasat. Acestea sunt necesare pentru realizarea unor tipuri de imbinari dulghere~ti. c . securea.executarea fa1lului (1 . Taierea Taierile se folosesc in doua cazuri. in functie de direc.ia tAierii fa1a .trasarea muchiilor falturilor !ii crestarea.64 Manualul dulgherului c 4 5 Fig.forma finalA a piesei).2.trasarea muchiilor !ii increstarea zonei cuprinse intre ele.cioplirea bruta a unui fait.iilor de tAiere la jumAtate Iii scobire a bu.uri.forma finalA a piesei). doar ca se pot obnne: Uiierea la jumAtate a lemnului prin cioplire. 4 .scobirea ulucului prin cioplire (1 . b . Modul de lucru este asernanator. diferite fal. pana la despicare. 2 . pe langa celelalte unelte. barda etc. 2 . 4 .2. 3 . deoarece lemnul fara defecte (mai ales fara defecte de structura sau noduri) se despica usor in lungul fibrelor.cioplirea bruta a ulucului.finisarea lateralelor ulucului.

Retezarile sunt taieri transversale (perpendiculare fa. acestea se a~aza pe lalime pe un suport. taierea se continua folosind intreaga lungime a lamei. in eazul spintecaru orizontale (fig. piesa fiind fixata sau bine sprijinita. prin miscarl de du-te-vino. La inceputul taierii.ime. piesa trebuie astfel fixatA. cand taietura se face paralel eu semnul. Spintecarile sunt tAieri longitudinale (paralel cu fibrele) ~i pot fi simple sau multiple. Lama ferastraulu: se sprijina pe muchia din partea opusa dulgherului. in cazul taieturilor pe langA semn sau pe jumatatea semnului.taieturi pe /angel semn. ferastraul se . Oecupan1e au loc in cazul cand taietura urrnareste un contur rectilif'liu sau curbiliniu trasat pe lemn. Mi~carile se incetinesc atunei eand taierea se apropie de sfar~it. Men1inerea pozinel lamei fala de semn se poate face cu 0 bucalica de lemn (se asigura astfel protecpe sporita) sau prin sprijinirea pa'1ilor nedintate ale lamei de varful degetului mare de la mana care apasa piesa. piesa poate fi asezata vertical (fig. atunei cand marginea tAieturii corespunde eu mijloeul semnului.Prelucrarea lemnului pentru lucrarile de dulgherie 65 de fibre. in cazul retezani scandurnor (fig. la croire. exista urrnatoarele tipuri de taieturi: . farA intreruperi sau devieri. piesa se a~aza pe un suport astfei incat portiunea care se inlatura sa fie dincolo de marginea lui. 75. . Lama Fig.taieturi pe semn. Se realizeaza retezari. acestea se folosesc in eazul in care sunt lntrebulntate ambele piese care se separa prin taiere ~i. se folosesc la exeeutarea imbinArilor. cat ~i pe la. piesa ramanand apoi la dimensiunea indicatA de semn. 76) sau orizontal ~i este necesara folosirea menghinei de la tejgheaua de lucru. Telieri/e ob/ice au loc atunei cand direcna taierii face cu directia fibrelor un unghi oarecare. in general. in cazul spintecarilor. spintecan. se folosesc in eazul in care piesa va fi rindetuita. iar poruunea eare se inlatura prin taiere va fi ltbera. iar capatul piesei trebuie sprijinit pentru a nu se ascbia muehia eare a rarnas netaiata. Retezarea cu ferastr~ur incordat. Ferastraui trebuie sA fie potrivit inainte de talere.taieturi pe jumatatea semnului. eare ramane pe piesa la 0 mica distanta. Uneltele cele mai utilizate pentru taieri sunt ferastraiele. Taierea cu ferastrau/ incordat. inal1imea de fixare va fi in functie de grosimea piesei (pentru a nu se produce vibratii). 77).a de fibre). DupA ce lama ferastraului a patruns putln in adancirne. eu varfurile dinlilor indreptate inainte. Tn funcfie de pozitla pe care trebuie sa 0 aiba taietura fa. taieri oblice sau decupari. 75).a de semn. va pAtrunde atat in adancirne. . la capete sau in multipli de lungime. la care mijlocul semnului corespunde cu mijlocul tAieturii. pentru a putea unnari mai bine directia de taiere a lamei. incat taietura sa fie pe partea dreapta a semnului. dupa cum se va arata in continuare. Joaqarele se folosesc doar in cazul taierii bustenilor sau a pieselor de dimensiuni mario Manuirea ferastraielor trebuie sa se face user.

Taierea cu ferastrau/ "coada de soerece". rnarimea denivelarilor pieselor. ca sa nu mai strAnga. 76. alternativa. Se face in mod asemanator. pentru a se obtine 0 taiere dreapta Taierea cu joagarul. posibilitatea de manuire corecta ~i cornoda a rindelei in timpul prelucrarii. in momentut lntepenirii lamei. 77. dupa care se executa taierea propnu-zisa printr-o miscare ritmica ~i uniforma. 78. . iar lemnul se a~aza pe un suport. celalalt nu trebuie nici sa impinga. Taierea cu ferastrau/ cu mener.2. Apoi. nici sa apese pe joagar. folosi cutia de ghidare (fig. Folosirea cutiei de ghidare la inclinate (la diferite unghiuri) se poate executa rea taieturilor. 78). Teieree cu ferastrau/ de taiat fumir.. 4. se apuca cu cealalta mana capatul oratului terastrauiui ~i. in cazul decuparilor se executa mai inainte 0 gaura in oiesa. Printr-o rniscare u~oara se cresteaza piesa in dreptul semnului. se introduce 0 pana in taietura. gradul de flnete (rugozitate) ce trebuie obtinut. pana rezulta 0 crestatura. Fiecare muncitor line cu 0 mana de joagar ~i cu cealalta fixeaza bine piesa. line cu mana dreapta de rnaner ~i se trage in sus pe semn.3. unealta mentinandu-se permanent in contact cu ea. Spintecarea scandurii in pozi~e verticala. Se executa prin deplasarea acestuia pe langa cantul unei rigle. Cand unul dintre muncitori trage de joagar. Taierea este executata de catre doi muncitori.66 Manualul dulgherului Fig. in care se introduce varful tamelel. Ftg. cu mi~cari in jos insotite de 0 impingere usoara a dinlilor asupra lemnului. Pentru taierile Fig. Rindeluirea Netezirea pieselor cu rindelele se face in functie de dimensiunile pieselor. Spintecarea scandurii in pozine onzontala. se executa taierea.

se executa cu rindeaua cioplitor. rindeaua trebuie apasata usor atat in jos. finisarea suprafe(ei . rindeaua astfel pnnsa se impinge inainte !?i paralel cu muchia piesei. . uzarea inutila a cutitulu. Aceste operata pot fi executate si cu gealaul (rindeaua lunga) cu cutit simplu sau dublu. apasanou-se pe maner atunci cand rindeaua inca e situata la Fig. MAnuirea rindelei obi~nuite.). cu deosebirea ca mana stanga va cuprinde. Piesa se fixeaza pe bancul sau tejgheaua de lucru. repetand operatiile descrise mai sus. ascutit ~i daca are tai!?ul putin ie!?it (cu maxim 0. se retrage apoi rindeaua spre capatut din dreapta.Prelucrarea lemnului pentru lucrflrile de dulgherie 67 Ordinea operatiilor de rindeluire este urmatoarea. pana la obnnerea netezirii corespunzatoare tipului de rindea care se foloseste. iar rnanuirea rindelei se face in fetul urrnator (fig. cu atat tai!?ul va ie!?i mai putin in afara talpii. curatirea fetelor {fatui rea) se executa cu rindeaua faluitor. rindeaua este sprijinta de piesa doar cu partea din fata a corpului (unde se ~i exercita apasarea). talpa sprijinindu-se pe piesa doar cu ca. Cu cat netezirea trebuie sa fie mai fina. Inclinand-o pe una din muchii (prevenind. inaintea executarii rindeluirii. pentru a efectua 0 noua cursa: se procedeaza la fel. daca piesele sunt de dimensiuni mari. 79): se prinde manerul rindelei cu mana stanga. Numai a!?a profilul sau faltul vor fi paralele cu marginea piesei prelucrate. capatul din spate (in dreapta).tura cu 0 perie aspra pentru a nu ~tirbi cutitete).2-0. daca este bine montat. in momentul in care rindeaua a ajuns la capatul opus al piesei (stanqa) se apasa numai calcaiul ei. in cazul rnanuirti rindelelor de profilat ~i falluit.. astfel. se produc adancltur] in piesa. cat !?ilateral. partea din fata a corpului. Se verifica cutitul rindelei.se executa cu rindeaua cu cutit dublu. pentru a se putea pastra permanent !?i contactul cu marginea de ghidare. in acest moment. rindeaua sprijinindu-se cu talpa pe piesa. moloz sau alte impuritati se inla. de data aceasta. in timpul rindeluirii se poate face controlul netezirii fie cu muchia rindelei fie cu rigla sau cu lirnba echerului. Cand rindeaua a ajuns sa se sprijine pe piesa cu toata talpa.lcaiul. este obligatorie verificarea curateniei suprafetei respective (eventualele urme de parnant. 79. iar mana dreapta se pune in imediata apropiere a cutitului. netezirea grosiera a suprafetelor. Se recornanda executarea rindeluirii in sensul fibrelor. 80). Rindeaua lunga (gealaul) se rnanuieste in mod asemanator (fig.5 mm) fata de talpa rindelei Sand tai!?ul iese prea mult in afara talpii. se apasa la fel pe ambele capete ale acesteia (mainile apasa cu aceeasi tarle !?i rnanerut ~i corpul).

4. Cu degetele se va apasa usor Fig.68 ManuaJul duJgherului a c Fig. Daltuirea se in cepe pe semnul marcat transversal fata de fibre ~i apoi se continua pe semnul din lungul ftbrelor. piesele se insemneaza in locul respectiv. Se razuiesc numai speciile de eseote tari. 4. Razuirea se peate executa ~i pentru netezire ~i nivelare pe toata . evitandu-se astfel craoarea lemnului. lama razuitorului se va sprijini oblic pe pies~ ~i acesta se va prinde de capete cu ambele mc'iini.2. detormsnd-o putin. c -controlul netezirii suprafetei cu muchia rindeJei. razuitorut se rnanuieste tot oblic. Diltuirea inainte de d~ltuire. 4.supratata piesei. 81. 80. Razuitorul se va suprafe\elor. dar In ambele sensuri. in acest caz.5. . Daltuirea se foloseste des pentru executarea scobituri/or pentru imbinari sau pentru /oca~uri/e accesorii/or.la inceputul cursei. M:'nuirea geal:'ului: a . 81). b -Ia sfillitul cursei. in acest caz. Rizuirea Scopul razuirii poate fi nivelarea ~i netezirea suprafetei numai pe 0 portiene (fig. pentru ca toate ondula~ile piesei sa fie nivelate. R:'zuirea localA a mijlocullamei.2. deplasa schimbc'indu-~i pozitia fa fiecare cursa.

comprimand fibrele ~i b apropiindu-se. .se aplica in rnanerul daltii cateva lovituri usoare.se executa apoi numai tsieturi oblice. Aceasta opera tie se face dupa urmatoarele reguli: . pans cand direcfia tsieturii se apropie de perpendiculara pe fata (fig. apoi piesa se intoarce ~i se executa daltuirea ~i pe cealalta jurnatate a grosimii. d .se executa apoi.d). . daltuirea suprafetelor curbe. .aschia obtinuta astfel se Fig. in cazul fasonarii pieselor cu da1ti. 82.modul spre spate. 82.i c .a~zarea dAI~i fa~ de semn.a~chiile din interior se scot prin rniscarea unei dilli mai inguste (inainte ~i inapoi). fie cu ferastraul.c).se a~aza dalta cu tai~ul la mica distanta de semn. pentru a nu se taia marginea scobiturii.se schimba pozitla daltii. ~i se executa taieturi pana cand ultima este ~i perpendiculara pe fata (verticala). pentru prevenirea craparii pieselor. 82. c d . obtinandu-se 0 noua taieturs. .strApungerea scobiturii. retrasa. . trasarea semnelor se face pe ambele par1i ale piesei. cu ciocanul. pentru a nu se aschia lemnul ~i a nu se rupe dalta. . de semn (fig. alternand cu taieturi oblice. 82. fie prin crestari cu dalta. Modul de lucru cu dalta latA: lndeparteaza prin inclinarea dallii a . care se intalne~te cu prima (fig.b). pana la jumatatea grosimii. taieturi perpendiculare pe piesa. in interiorul scobiturii. cu partea inclinata spre interiorul scobiturii ~i lama perpendiculars pe piesa: . fara insa a se atinge marginile acesteia. pana cand se obtine adancmea necesara ~i pana ce taietura se apropie de semnul care delimiteaza eelalalt caoat al scobiturii (fig.chiilor.se executa tiierea de intrerupere a fibrelor din loc in loc. b . 82. dups ce a fost putln de tC\iere a a. se pot obtine: te~ituri sau rotunjiri ale muchiilor. se scoate dalta ~i se a~aza oblic la 0 mica distanls de taietura verticals. se pot produce raniri). pana cand Uii~ul patrunde in lemn. Daca scobitura este strapunsa pe intreaga grosime a piesei (fig. Dsltuirea se face pe 0 parte a piesei. a~ezand-o cu tai~ul oblic spre interiorul scobiturii. Mana nu se tine in fata tai~ului (in caz contrar.c). din nou. sculpturi de diferite forme. Nu trebuie sa se scobeasca mult material odata.Prelucrarea lemnului pentru lucrc\rile de dulgherie 69 Modul de lucru este urrnatorul (fig. 82.apoi. . 82): .b). astfel.

in cazul folos'irii burghielor cu coarbe. Pentru executarea gsurilor adanci in piesele groase. dar sunt multe cazuri in care se utilizeazell !ii in dulgherie. cand piesele sunt fixate. pozlnonandu-se tclii!iul fie in jos. pentru ca varful burghiului sellnu alunece pe piesa. piesele se a!iazc1lin pozitia cea mai convenabiiA !ii fArA sA se poatA deplasa. Pentru dellituire. Pentru a nu se frange tija' burghiului din cauza balansarf coarbei.7. Tn cazul in care piesele subliri sunt gellurite in pachet..6. in timp ce rnansonul mobil se deplaseaza in sus !ii in jos de-a lungul tijei. se recomandell sprijinirea mainii care cuprinde rnanerut (cu fruntea. 4. evitand astfel .tnecarea" burghiului in piesa. in functie de forma piesei. Gaurirea Pentru a executa gaurirea pieselor. in timpul manuirii. fie in sus.2. gaurirea se face de pe ambele pArti. piesele mici se fixem pe bancul de lucru. Trasarea se face pe fiecare piesa care trebuie gauritell. 4. Pentru gAurirea perpendicularA pe suprafata piesei. in functie de ina1limea de fixare a piesei care se gAure~te . burghiul trebuie scos din cand in cand (prin invartire in sens invers) pentru a fi curatat de aschli.OacA acesta se inclinA pu. apasand manerul uniform !ii urmarind pastrarea directiel corecte a burghiului.se evita taierea contra fibrelor. rnennnancu-se contactul burghiului cu piesa. fie prin increstarea cu ferastraul). gaurirea se face de pe 0 singura parte. pozi. Aceasta operatie este folosita mai des in tamplArie.2. pieptul sau barba). . Pentru g~urirea inclinets. gaura burghiului va fi stramba. iar cele mari se fixeaza prin asezarea dulgherului peste ele. se apasell manerul. in cazul folosirii burghielor elicoidale. in care se va aseza varful burghiului. trasarea se face numai pe piesa de deasupra. trebuie sA se traseze mai intai centrul gaurii. iar burghiul se poate rupe.ia burghiului trebuie sa fie perfect vertical ell. in cazul folosirii vrile].70 Manualul dulgherului . evitAndu-se astfel aschierea pieselor in partea opusa gauririi. Pentru gellurire. cand piesele nu sunt fixate. sau cu 0 mana. bratul coarbei se roteste uniform spre dreapta. cu cealalta sprijinindu-se piesa. pe supratata piesei se formem mai intai un prag perpendicular pe directia de gellurire (fie cu dalta.in. uneletele de pilit se vor deplasa pe toata lungimea lor ~i se vor apasa numai cand sunt impinse. in cazul folosirii burghiului melc. Pentru executa rea gsunror strapunse. Pilirea Raspelele ~i pilele se pot manui cu ambele maini.

Montarea $i demontarea suruburuor $uruburile pentru lemn (autofiletante) se vor introduce numai prin insurubare ~i niciodata prm batere (altfel. . suruburtie pot fi unse cu ceara sau sapun. acestea nu vor fi prea apropiate sau nu vor fi pe directia aceletasl fibre. Cuiele se mai pot scoate prin baterea dinspre varf cu ciocanul (apoi. scade rezistenta asarnblaril). in cazul in care acesta va fi Fig. pentru construcplte irnportante: . Scoaterea cuielor se va face cu grija pentru a nu distruge suprafata lemnului.8. lungimea cuielor este egalil cu de doua sau trei on grosimea piesei pe care 0 fixeaza. sub cleste se poate aseza 0 bucata mica de lemn. Se recornanda urmatoarele reguli in cazul bateril cuielor.Prelucrarea lemnului pentru lucrarile de dulgherie 71 4. pentru asamblarea pieselor sau pentru fixarea anumitor accesorii metaliee. cand cuiele 0 strapung. dimensiunile pieselor ~i modul in care actioneaza sarcinile care tind sa separe piesa. Pentru aceasta.capetele cuielor se pot introduce cu un dorn de otel sub nielul suprafetelor pieselor de lemn in care se bat. in general. se scot cu clestele. pentru a se preintamoina smulgerea usoara a lor.2. vor fi bat ute cu ciocanul (tlnut oblic) in lungul fibrelor. reutilizat. Baterea cuielor in capatul pieselor. Baterea $i scoaterea cuielor Aceste operaff sunt des utilizate in dulgherie. 83). precum ~i numilrul de cuie necesare. . Diametrul cuiului nu va depil~i un sfert din grosimea celei mai sub1iri piese care se asambleaza Iii va fi de eel mult 1/5 din grosimea piesei.in cazul in care varfurile cuielor au strabatut piesa. Dimensiunile cuielor. 4. . Nu se vor scoate cuiele prin smulgere.in cazul cuielor bat ute la capatul lemnului. 83. .9. pentru a nu ramane in afara acesteia cand lemnul se va usca. cuiele de la margine vor avea varful indreptat spre interior (fig. dimensiunile cuielor ~i distantele la care se bat vor fi precizate in proiect. cu ranga sau cu dispozitivul de scos cuie). Pentru usurarea acestei operatii.cand piesa trebuie pnnsa cu mai multe cuie. sunt in funqie de structura pieselor asamblate.2. ci numai prin apasarea in jos a falcilor clestelui.

. la inceput.3. operatii de §/efuire. Oups executarea gAurii.uruburi groase). apoi cu 0 cheie potrivitA mArimii ei.aiba de protec\ie .urubul. taierea diferitelor profile. operatiile care se pot executa. precum ~i avantajele pe care Ie prezinta prelucrarea mecanizata fats de prelucrarea rnanuala.i Manualul dulgherului 4. cepuire etc.urubului sau craparea pieselor din lemn care se asambleaza (mai ales in cazul speciilor tari. in cazul in care se folosesc . de indreptare §i rinde/uire. Este important ca muncitorii care lucreaza cu aeeste rnasini sa cunoasca bine caracteristicile tehnice ale rnasinilor respective. operafii de frezare. rindeluire. in locurile trasate pentru montarea lor se vor executa gAuri cu burghiul. .urubului. modul de intrelinere ~i exploatare. ln caz contrar. dupa ee varful acesteia a fost potrivit in crestatura. Oiametrul acestor gAuri nu trebuie sa fie mai mare decat diametrul interior al pAr1iifiletate. tipurile de scule care se pot folosi ~i caracteristicile lor. pentru ca. frezari. dupa executarea operanllor de croire menuonate. Tipurile de rnasini cu care se pot efectua aceste operatii. Ma~inile fixe se folosesc pentru prelucrarea lemnului in atelier.).urubului sa se execute gauri cu burghiul. asamblarea nu va fi rezistenta. se in~urubeaza cu mana.care. . in cazul in care. spintecare. este necesar ca dimensiunile de croire sa fie prevazute cu adaosuri de prelucrare. Operatii de prelucrare mecanizati Principalele categorii de operatii care se pot executa mecanizat ~i succesiunea lor sunt urmatoarele: operat. care includ retezari. dupa efectuarea tuturor operatiilor. ~Iefuirietc. apoi .72 $urubul inainteaza in piesa de lemn prin rAsucirea apasarea surubelnitei.i apoi piulita . in care se rnonteaza . Oaca lemnul este umed. e neeesar ca in locurile insemnate pentru introdueerea . strunjire. . decupAri. diametrul gAurilor respective avand diametrul egal cu eel al . operatii de gaurire ~i scobire. decupari. pAns la strangerea maximA. au fost prezentate succint in capitolul 3. operat. reglarea corecta a masinilor pentru a obtine dimensiunile cerute la piesele prelucrate.. de croire a /emnu/ui. se introduce . se mai fac ~i alte operatii de prelucrare mecanica (rindeluire. adaosul se suplimenteaza cu 3-10% (in functie de umiditate). piesa sa ajunga la dimensiunile finale necesare.urubul nemaiputandu·~i face filet in lemn pnn tnsuruoere. cepuire. gauriri. Pentru a preveni ruperea .uruburi mecanice (buloane). Tipurile de rnasini portative sunt foarte variate (vezi capitolul 3) ~i acestea se pot folesi pentru operanl de retezare. spintecari. tiviri. operatii de retezare fina/a. Ma~inile portative se folosesc la prelucrarea lemnului pe santier.

Se verifica directia de gaurire in timpul lucrului.retezarea (taierea transversala). in figura 84 sunt prezentate operatlle care se pot executa cu ferastraul circular portativ. Se a!?teapta revenirea la turatia normala !?i apoi se continua taierea. in momentul apropierii burghiului de fundul gaurii. Se procedeaza astfel: varful burghiului se fixeaza deasupra locului insemnat pentru gaurire. c . in cazul in care s-a produs lntepenirea discului in piesa de lemn. Se procedeaza astfel: rnasina este pusa sa functioneze in gol cateva minute. Daca gaura este adanca. 84. deoarece discul se poate Intepeni. pentru ca rotirea discului sa ajunga la turatia norrnala Ferastraul se mi!?ca inainte pe linia trasata. pentru a nu toci cutitul !?i a nu supralncalzi motoruL Se repeta cursele de inaintare pe piesa. paralel cu fibrele. fara smucituri !?i fara ca dulgherul sa apese pe ferastrau sau sa-i forteze lnaintarea. in pozitie rasturnata. Rindeluirea cu rindeaua electrica portativB. cu mi!icari usoare !?ifara smucituri !?i apasari. Taierea cu ferastraul circular portativ (fig. . pana se atingte netezimea corespunzatoare a supratetelor. Tipuri de taieturi realizate cu ferastraul circular portativ: a . 84). b .spintecarea (taierea longitudinalli). dulgherul poate incepe lucrul rniscand rindeaua inainte pe directla fibrelor.Prelucrarea lernnului pentru lucrarile de dulgherie 73 a b C Fig. iar motorul se poate suprafncalzt. se pune in functiune !?i se apasa usor in lemn. ferastraul circular trebuie tras atara.taierea fal1urilor sau a cepurilor. se reduce viteza de rotatie a burghiului pentru a se evita aschierea lemnului pepartea opusa. Daca gaurile sunt strapunse. Gaurirea cu burghiul electric portativ. Din acest moment. Se incepe taierea numai dupa 2-3 minute de mers in gol. pana se atinge turatla norrnala. burghiul se poate scoate afara din cand in cand pentru inlaturarea talasului.

Urrneaza ascunrea dinlilor. 5. curatarea uneltelor ~i sculelor.1. dintii se indoaie alternativ cu aproximativ 0. Pentru taierea speciilor moi. ~ UNELTELOR ~I SCULELORTAIETOARE PENTRU PRELUCRAREA LEMNULUI .8 mm). 85). se cur~l~ dintii cu pila (in goluri ~i la varf).1. fie b~tand-o cu ciocanul pe 0 ptaca de otel. ascutirea sculelor taietoare. lntretlnerea uneltelor . 5. Din. pe cand altele (mai ales in cazul uneltelor manuale) pot fi efectuate de catre dulgher.iNTRETINEREA ~I EXPLOATAREA . se ceaprazuiesc dintii (cu diferite ceaprazuitoare) ~i se verificA ceaprazuirea cu sabloane (fig. fixandu-se ferastraul pe bancul dulgherului. Pentru taierea spectilor tari. de catre mecanici de intrelinere speclalizati in efectuarea acestor lucrari.3 mm. Unele dintre aceste operatii pot fi realizate in atelierele speciale de intrelinere a sculelor. egalizarea dintilor ascu~iti. dintii se indoaie mai mult (0.1. repararea dintilor. desfa~urate in scopul marirf duratei de utilizare a acestora ~i al asigur~rii preciziei de prelucrare: indreptarea ~i tensionarea panzelor. fie tntinzand-o intre doua p'~ci de aluminiu sau cupru fixate in menghin~.4-0. care se poate face cu pila.i sculelor Intretinerea uneltelor ~i sculelor consta din urmatoerele operatii. intretinerea ferastraului incordat Operatiile de intrelinere au loc in ordinea urrnatoare: se curala lama taietoare (cu petrol): se indreapt~ lama.ii se inclina numai pe 1/3-1/2 din inaltimea lor. intre perelii ceaprazuiti nu trebuie s~ ramana spatiu gol (fig. . ceaprazuirea dinlilor panzelor taietoare. 86}.

lncordand cat este necesar.gre~it~.2. in mod asernanater se procedeaza ~i la lntretinerea lamelor taietoare ale celorlalte ferastraie manuale. 86.cle~te de ceaprazuit. 5. 75 o c d Fig.~ablon pentru velificarea ceaprazului. b . d . care se face slabind coarda ~i tnclinand panza pana formeaza un unghi de 50-60° cu directia bratelor. iar apoi. Ceaprazuirea dintilor fer~str~ului: a . Demontarea lindeleL cu~tului . Unelte pentru ceaprazuit: a . 87.1. pe 0 piatra abraziva udata sau la polizor apoi se netezesc pe cealalta parte. care se poate realiza cu egalizatorul sau trecand lama (panza) direct pe pila. La terminarea lucrului. la anumite intervale. Fig. ferastraul se decordeaza. Ultima operate este potrivirea lamei (panaei).rntre~nerea ~i exploatarea uneftelor ~i sculelor taietoare pentru preluaarea lemnulu. 85.prin frecare cu rniscari circulare. egalizarea dintllor. se poate unge cu vaselina sau ulei mineral.corecta. c b Fig.ceaprazuitor simplu: b . intretinerea daltilor . Daltile se ascut pe 0 singura parte a taisului .ceaprazuitor cu opritor: c . se ~terge bine lama sa nu se oxideze ~i se pastreaza in locuri curate ~i uscate. .

Ascutirea cutitului rindeJei: a . pilindu-se varful prin apasare usoara. discuri circulare. in general.) se poate face mecanizat. indreptarea ~i ascutirea cutitului (unghiul de ascunre este cuprins intre 30° ~i 35°). freze.finisarea. in ateliere de Intretinere. Se rnonteaza la lac cutltul. Unghiul de ascutire este cuprins intre 28° ~i 40°. 88).76 5. rindeaua !1i cutltele se pastreaza in locuri curate ~i uscate. Talpa rindelei se unge periodic cu uleiul de in.ascutirea sculelor prin metode specifice fiecarui tip de scuta.8]: .1. iar netezirea tai~ului se face pe piatra de gresie. Dupa folosire. Intretlnerea sculelor tclietoare ale maslnllor Intretinerea acestor scule (panze panqlica.intretinerea ~i repararea panzelor panglica ~i a discurilor circulare: .ceprazuirea panzelor taietoare: . . 5. burghiul se curata ~i se unge (cu vaselina sau ulei minerai).indreptarea ~i tensionarea panzelor panglica ~i a discurilor circulare.1. operatiiled'e montare fiind prezentate in figura 89. prin lovituri usoare cu ciocanul de lemn. urrnatoarele operatii [6. Prin ascunre nu trebuie sa se modifice 'diametrul burghiului. Intretinerea burghielor Burghiul se fixeaza in menghina ~i se ascute cu masina de ascutit sau cu pila. Se face ajustarea. b 5. 87).3. Finisarea' are lac pe piatra fina (fig.5. cutite ale masinilor de rindeluit. Ascutirea bruta se face la polizor. .ascutirea bruta: b . ~i cuprinde. 88. aplicate in spate (fig.1. intretinerea rindelelor I Manualul dulgherului Se demonteaza cutitul cand acesta nu mai taie. a Fig.4. burghie etc.

Tntre~nerea $i exploatarea uneltelor ~i sculelor taietoal"e pentru prelucrarea lemnului

77

a

b

c

d

e
Fig. 89. Montarea cuytului rindelei: a - introducerea cutitulul; b - sus~nerea cu1itului in corpul rindelei; c - aplicarea loviturilor in corpul rindelei; d - fixarea cu~tului prin lovire cu ciocanul; e - fixarea definitivi a cu,itului prin lovire in pana: f - verificarea pozi~iei cu~itului.

5.2. Exploatarea sculelor

taietoare

Dulgherul trebuie sa cunoasca 0 serie de lucruri legate de modul de folosire (exploatare) a sculelor, deoarece exlsta muite variante constructive, chiar ~i Jaacelasi tip de scuta, atat in ceea ce priveste forma. cat ~i in privinta parametrilor constructivi [6,8J. Dulgherul trebuie sa stie sa aleaga corect scula (cu forma, marirnea ~i numarul de dinti necesare), in funcne de specia ~i sortimentul de material lemnos care se prelucreaza, direclia de taiere ~i dimensiunile pieselor care se prelucreaza.

78

Manualul dulgherului

a
p

C

Fig. 90. Tipuri de danturi ale panzelor panglica: a-tipA; b-tip B; c-tip C.

5.2.1. Exploatarea

panzelor

panglica

Pimzele panglica au trei tipuri de danturi (fig. 90): - tipul A, pentru ferastraie panglica de tamplarie ~i pentru spintecat; la acestea, ceaprazul se formeaza prin indoire; - tipurile B §i C, pentru ferastraiele panglica de debitat cherestea din busteni ~i pentru spintecat, la care ceaprazul se formeaza prin turtire. Unghiul de degajare a a§chiilor va avea valori maxi me (30°) pentru specii!e moi ~i pentru ra~inoase (deoarece la taiere se desprind mai multe aschii) ~i valori minime (15°) pentru speciile foarte dure. Pasul !ii inaltimea dintilor vor avea valori maxime pentru speciile care se taie usor ~i valori minime pentru speciile foarte dure (pentru a preveni ruperea dintilor in lemn). Pentru stabilitatea panzetor, volantul superior pe care se sprijina panza se Inclina (Ia ma~inile moderne se pot inclina ambele volante). Stabilirea regimului de tucru al femstraielor panglica consta mai ales In determinarea vitezei de avans ( u) optime a materialului. La cresterea vitezei de avans, calitatea suprafelei prelucrate scade. Aceasta scadere se accentueaza cu cat grosimea piesei prelucrate este mai mare, uzura dintilor mai avansata !ii specia lemnului mai moale. 5.2.2. Exploatarea panzelor circulare

Din acest punct de vedere. dimensiunile importante ale panzelor circulare sunt diametrul exterior ~i grosimea. Diametrul exterior se alege in tuncne de tipul ma~inii pe care se monteaza panza ~i de dimensiunile

Tntretinerea !iiiexploatarea uneltelor !iiisculelor ~ietoare pentru prelucrarea lemnului

79

materialului prelucrat. EI se alege cat mai mic posibil, deoarece stabilitatea din timpul taierii este, astfel, mal buna. Grosimea corpului panzei trebuie sa satisfaca urrnatoarele cerinte: sa fie suficient de mare ca panza circulara sa aiba stabilitate laterala: sa nu fie exaqerata, pentru ca rezulta 0 cantitate mare de rurneaus la taiere ~i creste consumul de energie electnea. Tipurile de panze circulare sunt cele prezentate in continuare. Panze circulare cu grosime egali (fig. 91). Acestea se folosesc la spintecari, retezari, seqionari ~ise fabrica in doua tipuri, in funqie de forma danturii: - tipuf A, care se foloseste pentru talen longitudinale (exista doua variante: I, cu din1i triunghiulari inclinati, folosita pentru foioase moi ~i ra~i· noase; II, care are dinti cu ceata, folosita pentru foioase tari); - tipu/ B, folosit pentru taieri transversale-retezan (exista doua vanante: III, cu dinti triunghiulari isosceli, pentru foioase moi ~i rasmoase: IV, cu dinti triunghiulari drepti, pentru foioase tari).

9

a

b

Fig. 91. Discuri circulare cu grosimea egala: a - elementele constructive ale discului; b - tipuri de danturi (tip A: I, II; tip B: III, IV).

Pentru speciile tari, grosimea panzei ~i numarul de dinti vor fi mai mari, iar pasul ~i lnaltimile dinlilor vor fi mai mici decat ale discurilor folosite pentru foioase moi ~i ra~inoase. Pinze circulare armate cu carburi metalice (fig. 92). Aceste discuri circulare au placu1e din carburi metalice fixate pe ele. Forma dintilcr este foarte variata. Exista urrnatoarele tipuri constructive: - panze circulare conice, care se folosesc la spintecarea cherestelei de gresime mica (mai mica decat 20 mm) - panze circu/are biconice, care se folosesc pentru spintecarea in pa~i egale a pieselor; - oenze circufare geluitoare; in urma prelucrari: cu aceste discuri rezulta taieri cu netezime mare a suprefetei: ele se folosesc la spintecarea pieselor cu grosime mai mica oecat 30 mm. Pentru 0 buna taiere, panzele circulare trebuie montate corect ~i fixate bine pe arborii rnasinilor.

80

Manualul dulgherului

51

a

b

c

d

e

Fig. 92. Discuri circulare annate cu cart>uri metahce: a - elemente constructive; b, C - panze drculare conice; d - panzA circulara biconi~; e - pan~ circulara geluitoare.

5.2.3. Exploatarea frezelor

,i

burghielor

Datorita varietatii foarte man a acestor tipuri de scule ~i a conditiilor de exploatare, acestea sunt foarte diferite. Ele sunt prezentate pe larg in lucrarne de specialitate [6,8].

iMBINAREA ELEMENTELOR DIN LEMN FOLOSITE iN DULGHERIE

Pentru executarea elementelor de construcne din lemn, materialul lemnos trebuie asamblat pentru a se obune legaturile dintre piese, care trebuie sa aiba rezistenta prescrisa, ~i dimensiunile necesare pentru elementele de constructie, avand in vedere ca dimensiunile sortimentelor din lemn ~i dimensiunile bustenilor sunt limitate atat ca lungime, cat ~i ca sectiune (Ia\ime ~i grosime).

6.1. Clasificarea lrnbinarllor dulghere~ti
Deoarece in lucrarile de dulgherie se folosesc foarte multe tipuri de imbinari, este necesara 0 clasificare a lor in functie de mai multe criterii. Dupa rolul pe care il au in constructie. exista variantele prezentate in continuare (fig. 93). innadirile sunt imbinari cu ajutorul carora se obtin piese cu lungime sau latirne mai mare decat a materialului lemnos disponibil, corespunzatoare din punct de vedere a rezistentei. Innadirile pot fi de doua feluri: - innadiri in lungime (prelungiri), cand piesele de lemn se lrnbina in lungime. capat la capat, prin diferite metode de asamblare, pentru a se asigura lungimea necesara diferitelor elemente de constructie. - innadiri in latime. cand piesele de lemn se imbina pe canturi, paralel una fa\a de alta. pentru a se obtne la\imire necesare elementelor de constructie. SOlidarizarile se folosesc pentru lntarirea pieselor din lemn (obtinancu-se sectiuni compuse din mai multe piese de lemn) ~i sunt necesare

82

Manualul dulgherului

d

~

f
Fig. 93. imbiniri dulghere§ti: a - imbinare in lungime; b - imbinare in Ii~me; c - solidarizare; d - co1luri; e - ramifica,ii; f - incruci§iri.

pentru prelucrarea unor sarcini importante, acolo unde soHcitarile sunt foarte marl. in acest caz, piesele imbinate sunt tot paralele, insa sesuprapun. Nodurile (sau intalnirile) sunt imbinari cu ajutorul carora se obtin leqaturile dintre piese. Ele pot fi de mai multe feluri: - colturi, cand piesele imbinate se opresc la locul intAlnirii (pot forma un unghi de 90 sau un unghi oarecare); - ramificatii. cand numai una dintre piesele imbinate se opreste la locul lmbinarii, cealalta continuandu-se in ambele sensuri; - mcrucisan, in cazul cand ambele piese se continua in ambele sensuri. Dupa mijloacele cu care se realizeaza imbinarea, exlsta variantele prezentate mai jos. imbinarile prin teietuti sau chertari sunt cele mai folosite tipuri de lmbinan. In acest caz, supratetele pieselor care vin in contact direct se
0

elementele de stranqere a accesoriilor se vor monta in locuri vizibile ~i accesibile.imbinarea trebuie sa fie usor de executat ~ide intretinut. in cazul executari.) trebuie sa fie date in proiect.este important ca Imbinarile sa nu faciliteze aparitia mucegaiului (sa nu permita stagnarea apei ~i sa nu impiedice aerisirea).slablrea secfiunii prin chertare (talere). Prin ele se transmit eforturile de la un element la altul. Ele pot fi executate in variantel demontabilel sau in variantel nedernontabila (fixa). . in locurile expuse umezelii. deoarece nu permit deplasan intre elementele de lemn imbinate. sub forma de tije. . detaliile de executie (dimensiunile de taiere la chertari. dupa cum urmeaza: . . solidarizari.imbinarile vor fi astfel executate (mai ales in cazul solidarizarilor). . numarut ~i dimensiunile cuielor. Cupa locul de executare. deoarece prin uscare se contrage ~i scade rezistenta Irnbinarilor: . lamele. apar fortecari): . imbinari prin piese de legatura. 83 prelucreaza in diferite forme. fiind rezultatul unor calcule de rezistenta. eclise etc. . prin taieturi. buloanelor ~i penelor etc.trebuie sa se mentina in nod axialitatea eforturilor din bare (in caz contrar. iar intarirea imbinelrilor se poate realiza cu piese auxiliare din lemn sau metal. inele. pentru a putea fi revizuite periodic.lemnul nu trebuie sa aiba umiditate pre a mare la montarea in constructe. Piesele se imbina prin incleierea lor cu adezivi rezistenti la apa ~i solicitari. fixarea suruburilor sau a altor accesorii trebuie sa fie minima. .se vor 1010si numai imbinari de acelasi tip pentru transmiterea aceluiast efort. trebuie respectate cateva conditii. .mbinarilor din lemn. evitandu-se slabirea Imbinarilor ca urmare a contracnilor lemnului. noduri sau intalniri). . Se intalnesc la toate tipurile de Imbinari (innadiri. imbinarile pot fi executate in ateliere sau pe santiere. care permit ~i aerisirea sau uscarea naturala a pieselor imbinate. .imbinarea elementelor din lemn folosite in dulgherie . se prevad gauri pentru scurgerea apei.Innadirea pieselor orizontale sau oblice trebuie sa fie executata in apropierea unui reazem.suprafetele de contact imbinate trebuie sel fie netede. . imbinari orin incleiere. pentru a se asigura rezistenta necesara.la constructiile din lemn importante. baterea cuielor. marirnea ecliselor.innadirea pieselor verticale nu va depel~i 0 treime din lungimea total a a piesei. . lncat sa se evite efectele defavorabile ale umflarii ~i contragerii lemnului (Atentie la orienta rea fibrelor!). Piesele de legeltura pot fi din lemn sau din metal. pene. executandu-se la partea superioara a acesteia.

6. Exemple de imbiniri dulghere. Este mult mai rezistenta !ii impiedica deplasarea pieselor intre ele. lnnAdirea oblicA se foloseste pentru elementele de construcne asezate in pozilie oblicA (Ia acoperi~uriinnadirea cclpriorilor etc. 94) se foloseste pentru elementele verticale ~i se poate intari cu eclise. "U 'e ~ r d • I i~ a 1!r 6 1 b Fig. cu cep ~i scobitura. cu prag. innadiri tnnAdirea pieselor in 1Alime sau lungime se poate face prin chertari. cu eclise. ~ Innldirea cap la cap poate fi dreaptcl sau oblica. 94.2. la 0 distanta eel putin egala cu grosimea piesei. fnnadiri in lungime cap la cap prin tAiere dreaptA.1.84 Manualul dulgherului 6. 1ajumAtate.1. b -Iemn rotund. innldiri prin chertlri in lungime (prelungiri). La piesele verticale din lemn . InnAdirea dreaptA (fig.2. innadirea se poate consolida cu buloane asezate pe axa pieselor. prin piese de legaturA sau prin incleiere. a -Iemn ecarisat.). innadirea la jumatatea lemnului (figurile 95 !ii 96) se realizeaza la piesele orizontale din constructil ~i se poate face in doua variante: dreapta (se consolideaza cu buloane asezate la distante ega1e ~idispuse pe diagonale) sau cu varf. Exista urmcltoarele tipuri de prelungiri: cap la cap. cu tAietura oblicA. Eclisele pot fi din lemn sau meta lice !ii pot fi aplicate sau Tngropate (cu 1/6 din grosime). cu scoabe etc. Ele se pot fixa cu buloane (distanta intre doua buloane va fi egalA cu grosimea pieselor).ti 6.1.2.

iar eel rotund . 98) se foloseste la prelungirea elementelor orizontale din temn eearisat. 1 . innadirea cu taietura cblica cu prag (fig.cu capete drepte. Ea se poate eonsolida la lemnul eearisat. b . b . 97. in eazul elementelor orizontale ~i obliee. fiind foarte rezistenta.cu vilrf. in general. cu prag. la lemnul eearisat.eu buloane sau bride metaliee asezate la 1.. lnnadlrea cu taietura obUca eu dinte (fig. innadirea la jumAtatea lemnului la piesele verticale (Iemnul rotund): a .cu capete oblice. la piese orizontale (Iemn ecarisat): a . innadirea cu tAieturA oblica.imbinarea elementelor din lemn folosite in dulgherie 85 Q Fig. Nu se foloseste la elementele vertieale. unde d este diametrul pieselor). .25 . Innadirea cu prag se foloseste. Piesele pot fi tntarite eu bride sau zbanturi.. 95 innadiri in lungime la jumatatea lemnului. 96. 97) se poate folosi la elementele vertieale. orizontale ~i obliee. Q Fig.5d.dreaptA. rotund se foloseste innadirea la jumatate eu eapete drepte sau obliee. Fig.

f ~i9 .cepuri cilindrice aplicate.cap multiplu drept.oblica.cep simplu drept aplieat. Tnnadirea cu tAieturA oblica. cep simplu drept.cep dublu drept. 1.cep simplu drept cu urneri profila~. j . innidlrea cu cep $i scobiturA. k . Aceasta se foloseste mult la piesele verticale. aJ umeri profilali. c B. cu dinte.cepuri drepte simple. Se lntrebuinteaza urmatoarele tipuri de cepuri (fig.cep drept patrat. care se folos~te la talpile ~i contrafisele fermelor. cep multiplu drept. Innadirea in lungime. ~j innadirea oblica cu prag. cu prag: a . cep simplu drept cu canturi rotunjite.cap . j .cep simplu drept cu eanturi rotunjite. h .. 100.cep simplu indinat: d .dreapta. Tipuri de cepuri: b . cep dublu drept. oadA de randunica". c .cep simplu drept cu umeri. e . b . 99. care se poate consolida aJ doua buloane fixate la jumatatea la~miipiesei. 98.. cep simplu inclinat. cep simplu drept f f a 10 _ ~~ ~ ~ ~ b JI ~ 11.86 Manualul dulgherului Exista urmatoarele tipuri: inn~direa dreapta cu prag. Fig.1 ~~ 011 k l m n Fig. 100): cep simplu drept. .cep simplu cilindric aplicat sau propriu. Fig. m . peretilor din lemn etc. n .

cep cilindric aplicat. Fig. La innadirea cu cepuri (fig. innadirea cu chingi (fig. curbs. cu chingi: a . innidirea prin aliturare se mai numeste "imbinare neted if'. Adancimea scobiturii trebuie sa fie cu 1.2. cep drept patrat: cep .1. 103). Se folosesc urmatoarete tipuri de chertari: prin alaturare. c . b . innadlrea din figura 101 este cea mai raspandita. 6.de mijloc.5-1 cm.coaca de randunica". prin suprapunere. acestea sunt ingropate !?i pot sa aiba diferite Vedere din c:apcit Fig. cu taietura dreapta. 102) se utilizeaza mult pentru obnnerea panourilor. . innadirea prin chertari in li!ime. cu fait.cu cep vizibil in forma de piscot. 103. 102. care poate fi aplicat ~i propriu. 101. aplicat. innadirea prin alaturare cu cepuri: a .simple.2.cu cep vizibil in forma de coada de randunica. cep simplu cilindric. Se poate realiza in urmatoarele variante: cu chingi. oblica. mai mare oecat inal1imea cepului.1mbina rea elementelor din lemn tolosite in dulgherie 87 a b Fig. innlldirea ln lungime cu cep !ii scobitura pe toata grosimea lemnufui (fa lemn rotund). cu cepuri sau cu scoabe. Pentru lemnul rotund.de capat. innadirea in 11I~meprin ailiturare. Chingile pot fi de capat sau de mijloc ~i pot fi aplicate. b . ingropate sau sernilnqropsate. pentru a se evita transmiterea sarcinii prin capul cepului !?i pentru a permite tasarea pieselor in urma uscarf lemnului. cu lamba !?iuluc.

"pi!lcot" etc. b . forme: drepte. Innadirea cu tiiieturi dreaptii sau curbi (fig. cilindrice. in general. Innadirea cu laieturA oblica dublEi.in pendremea. 107. Cepurile vor avea urmatoarele dimensiuni: grosimea cepului va fi egalA cu a treime din grosimea pieselor imbinate (in cazul cepului drept !li al celui cilindric) sau jumatate din grosimea pieselor imbinate (in cazul cepului "coadA de rAndunica" . innadirea cu fait (fig. Fig.in caplama. 105. 106). Fig. 104) se foloseste pentru dulapi !li scandur]. innadirea cu fait. fie cu chingi. Cepurile se dispun altemativ. 105) se foloseste la lemnul rotund. La grinzi. inni!k:tirea prin suprapunere: a . pentru a nu fi pe aceeasi verticals. Aceste trei variante de intarire se folosesc. lungimea cepurilor va fi aproximativ egalA cu dublul grosimii pieselor imbinate. 104. . innadirea prin suprapunere (fig. la contecnonerea peretilor. innadirea oblica poate fi cu tAietura simpls (tolosita pentru peretii cladirilor provizorii) sau cu taietura dublA (fig. Piesele se pot prinde in cuie. pentru scandurt !li dulapi !li se utilizeazc1 la contecnonarea peretilor din lemn sau a captuselilor.lnnAdirea cu tAieturA curbA. acoperillurilor!li a constructillor provizorii.88 Manualul dulgherului a b Fig. 107) se foloseste foarte mutt la dusumele. innAdirea prin alAturare se poate intAri cu buloane sau cepuri suplimentare. innadirea se poate intari fie cu cepuri pro prii sau aplicate in diferite forme. 106. in "coada de randunica". TntiritA cu chingi (Ia lemn rotund). Fig. folositA mult la palplanse.

pin) sau din metal (fonta.se folosesc la innadirile in prelungire solicitate alternativ la intindere ~i compresiune. .3. 110) sau prismatice drepte (fig. 111). 110. La montare.co adA de randunica") ~i uluc. Lamba poate fi fixa sau aplicata ~i poate avea forma dreapta.1. fag. trapezoidala (coada de randunica). innAdirea cu lambA trapezoidala (. Fig. Penele cilindrice se rnonteaza alipite. tije cilindrice (cuie. Penele prismatice drepte pot fi montate longitudinal.lungimea penei va fi cel putln egala cu de 5 on adancimea chertarii: . Prescriptii pentru imbinarile cu pene din lemn: . domuri. iar inclinarea fetei tesite este de 1/6-1/10. 108). 6. ~tifturi. . Piesele de legaturA se introduc in imbin~ri ~i impiedi~ deplasarea reciproca a elementelor de construcne imbinate.2. insa. Pene din lemn. Fig. buloane) ~i altele. Fig. innidiri cu pene. Se utilizeaza urmatoarele tipuri de piese de legaturA: pene. prin ele).aceste imbinari pot fi consolidate cu buloane avand diametrul minim de 12 mm.. triunghiulara. Aceste pene permit 0 buna strangere a imbinarii. innadiri prin piese de legitur~. otel. . Acestea vor fi tAiate perpendicular pe fibre ~i pot avea forme te~ite (fig. metale usoare). innadirea cu pene cilindrice la piese transversal sau oblic. numai transversal. ele vor fi mai lungi cu 2-3 cm decat piesele care se imbin~.se pot realiza cu sau fara interspa1ii intre piesele componente. montate la mijlocul distantei dintre pene (fara a trece. a. . Penele te§ite sunt reglabile. TnnAdirea cu pene te~ite. 109. 108. Penele pot fi contectionate din lemn tare (stejar.imbinarea elementelor din lemn folosite in dulgherie 89 innadirea cu lamba !ji uluc (fig. 109).distanteie dintre pene vor fi cel putin egate cu lungimea penelor. cilindrice (fig.

b.90 Manualul dulgherului .ocuri. 111.pana ~i loca~ul ei vor avea colturile rotunjite.ite. pre- . innAdirea in lungime cu pene din lemn prismatice ~i te~ite: a . deoarece prezinta urrnatoarele avantaje: au capacitati portante mari.cap la cap cu eclise ingropate (Ia lemn rotund). unde pragurile pot fi drepte sau oblice. 111. c . iar la\imea . 111. Pene meta/ice sau de construcfie specia/a. fixata cu pene prismatice drepte ~i intarita cu buloane (fig. de 3 cm ~i egals cu eel mutt 1/4 din grosime.cu tAieturAobli~ fi eclise aplicate. cu grosimea egalii cu inaltirnea pragului. in construc\iile moderne se folosesc din ce in ce mai mult penele metalice.prelungirile cap la cap.variabila. . unde consolidarea are loc cu eclise aplicate fixate cu buloane. au fiabilitate sponta.adancirnea cherta.unde exista . 111.prelungirile cu prag (fig. cu maximum 1/5 din grosimea piesei in care se fixeaza.rii pentru pene va fi la lemnul ecarisat de eel pu~in 2 cm. .dreapta cu prag 'Ii pene te~e. consolidarea realizandu-se cu eclisa ingropata. se folosesc doua pene te. b . . vArful penei va fi previzut cu gaura pentru splint (cui de siguranta). iar la lemnul rotund va avea adancimea minima. a Fig. in acest caz.a).b).c). ~iegala. imbinarile cu pene din lemn se folosesc la: .prelungirile cu taietura oblica (fig. . in acest caz. pentru a se evita fisurarea pieselor imbinate.

la executarea nodurilor grinzilor cu zabrele. care se introduc in elementele care se imbina. in atara de tijele cilindrice. acestea pot fi: . se procedeaza asa §i pentru diametre mai mici ale cuielor sau §uruburilor. tije lamelare).). Se folosesc urmatoarele tipuri de tije cilindrice: cuie.se interziee montarea inelelor in piese cu defecte (mai ales cu fibre oblice.distanta de la centrele inelelor la capetele pieselor innadite trebuie sa fie egala cu eel de putln 1. cu dispozitive speciale.in special. in cazul in care se folosesc pene cu dinti !1igheare metaliee (fig.pana inelara neteda trebuie sa patrunda in ambele elemente imbinate cu jumatate din inaltimea sa. din lemn tare (stejar) sau mase plastice. aeestea nefiind rezistente. deoarece nu se mai pregatesc inainte tocasurile de fixare a penelor . domuri etc. . . in figura 112 este prezentat un tip de innadire in lungime cu inele.grosimea elementelor imbinate cu pene metalice trebuie sa fie cu cel puyn 3 cm mai mare decat inaltimea penei !1ide cel putln 5. domuri ~i ~tifturi cu diametre mai mari decat 5 mm. suruburi (vezi figurile 35.imbinari la care tijele se introduc in locasuri sau gauri preqatite inainte (exemple: ~uruburi uzuale ~i buloane. 112.aeestea se introduc fortat. pentru a fi rezistenta imbinarea. . adecvate fiecarui tip de pana. . Conditiile de utilizare a penelor metaliee sunt urmatoarele: .imbinarile cu pene metalice se pot solidariza cu §uruburi prevazute cu !1aibe.latimea elementelor imbinate cu pene metaliee trebuie sa fie mai mare cu cel putin 4 cm decat diametrul interior al penelor. se folosesc la innadiri §i tije lamelare. Penele metalice se folosesc uneori la lnnadirile in prelungire !1i. . care pot fi sub forma de ptacute din lemn tare sau placu1e din otel (placi flexibile). 36). Innadiri cu tije.5 ori diametrul inelului. dar cu precizarea ca diametrul gaurii va fi mai mic decat diametrul §urubului sau al cuiului. Fig. Tijele sunt piese metalice. TnnAdire in prelungire cu inele (pene metalice). Dupa modul de executie a imbinarilor cu tye.8 cm. se reduce manopera de executie a imbinarii. asezate in centrul fiecarei pene. . suruburi pentru lemn §i cuie cu diametre mai mari decat 6 mm. 113). iar daca elementele imbinate sunt din esenta tare.fmbinarea elementelor din lemn folosite in dulgherie 91 zinta siguranta maxima. noduri etc.

j(D! U :l « 1I .. < . ~ "ii _9- .j I - 1 .. ! .-~5 _I: '0 ~ a= ..... 'CI - . ~ Q..I $ : 2 I -_ t=.

114). c . b . buloanele. ~nr( II i min 15d 15. d -rnodol de batere a cuielor. 115). imbinarile cu tije cilindrice pot fi simetrice sau asimetrice (fig.-.in zigzag. 115. Dupa modu/ de so/icitare. cat ~i impar.-+.-+- Fig.asimetrice. La imbinarile de prelungire realizate cu ajutorul buloanelor.5 2 1S-25d b I c -1L. Conditii/e de uti/izare a tye/or sunt prezentate in cele ce urrneaza $uruburile. insa eel putin 25% vor fi buloane. pentru economie.in ~iruri oblice.simetrice. d -t-. .---. 1mbinari cu tije: a .imbinari la care tijele se introduc prin tnsurucare (suruburi cu diametre mai mici deccat 4mm)..-i+. 0 parte din tijele cilindrice folosite pot fi domuri sau de alt tip. pentru a se evita asezarea unui rand de tije in zona centrala a inimii lemnului (care are rezistenta scazuta): nu se recomanda asezarea in zig-zag. . Dispunerea cuielor folosite la imbinari: a . 114. dornurile $i $tifturile se amplaseaza pe un nurnar par de randun. drept.imbinari la care tijele se introduc prin batere directa (domuri ~i $tifturi cu diametre mai mici decat 5 mm. b . cuie cu diametre mai mici decAt 6mm).in ~iruri longitudinale.+.fmbinarea elementelor din lemn folosite in dulgherie 93 Eli 2F Efu!T 2F WT ~2F 2F i 2F a Fig.25d a ~ ·oc 'a~ ~~rid 1* itl . b . De regula. Cuiele se pot amplasa pe un numar de randuri atat par.~/ cE '~mn15d ~.-J-. in zigzag ~ipe diagonala (fig.

~tifturilor ~i buloanelor la prelungiri.94 Manualul dulgherului roll se folosesc mai putin de 2 buloane la 0 imbinare.bulon. in cazul imbinarii scandurilor ~i dulapilor. iar diametrul bulonului se alege de obicei intre 1/4 ~i 1/30 din grosimea pachetului care se strange. fnnAdirea in lungime cu domuri 1 . Baterea cuielor in adfmcimea pieselor: a lli b .. 2 .i buloane: Oistanta . innadirea se face cu piese ajutatoare numite fururi (din lemn sau metal).fururA. asezate intre piesele care se imbina (fig.6 din grosimea grinzii. ln cazul folosirii dornurilor.dorn. 90 min 7d t min 3d min3. Nu se folosesc mai putin de 4 dornuri sau cuie la 0 imbinare. 116. c . 116). ~ mlmma Distanto minima a b C Fig. .. d d: 12mm Fig.. iar la innadirea grinzilor cu secnene simpla se recomanda ca grosimea fururii sa fie egala cu cel pu1in 0.exterioare pe 0 fata ~i ascunse pe cealaltA.Sd ~ 1---. 117.. grosimea fururilor va fi egala cu cea a pieselor imbinate.. 3 .- . .exterioare pe ambele fete.

pentru constructiile din lemn. b . 115. de 0 irnportanta asernanatoare cu cea pe care au imbinarile sudate pentru constructsle metalice. ceea ce permite mecanizarea aces tor operatii. diametrul cuiului.d). Pentru aceasta. constructiile din lemn incleiat prelucrate corespunzator ~i bine ignifugate i~i pastreaza capacitatea portanta pana la 500°C (in timp ce constructiile metalice. Pentru a se evita craparea lemnului. . imbinarile incleiate sunt. se recornanda utilizarea unor sabloane pe care sunt trasate linii ~i noduri in care vin batute cuiele. innadirile executate cu cuie se realizeaza cu ajutorul ecliselor sau furnurilor. reprezentand de 3 ori a . sunt de 4-5 ori mai usoare ~i sunt de 25-30% mai ieftine decat construcfiile asernanatoare din beton armat. 118. Se folosesc urmatoarele tipuri de lnnadiri prin incleiere (fig. in ultimul timp. in lungul fibrelor.2. tndraznete l?i tehnologii noi de montare ~i asamblare. realizandu-se cu ajutorul lor solun: constructive moderne. 117). Tehnologiile modeme folosesc tot mai multe placi metalice perforate pentru baterea cuielor.depa~ind grosimea pachetului. Distanta rmmrna dintre b randurile de cuie va fi egala cu de Fig. Posibilitatile de patrundere a cuielor in parchetul de imbinat sunt prezentate in figura 118. la randurile longitudinale. este inlaturata posibilitatea deformarii independente a pieselor componente.pe intreaga grosime a pachetului. pentru a se respecta drstantele prescrise. cuiele consecutive trebuie sa se bata deplasat (vezi fig. sau de 4 ori diametrul cuiului. iar dlstanta de la cui la marginea piesei va fi de cel putin 15 ori diametrul cuiuiui. Pentru ca lemnul sa nu crape.4. Posibilita~ de pAtrundere a cuielor: 40ri diametrul cuiului. La executa rea Innadirilor trebuie aleasa imbinarea cea mai potrivita pentru legatura care trebuie sa se obtina. . la randurile oblice sau in zig-zag. transversal fa~a de fibre a c (fig. In cazul lrnbinarilor cu ajutorul cuielor. distanta dintre cuiele de pe un rand va fi de '15-25 ori diametrul cutuiul.pe suprsfata tesita cu inclinare 1/10-1120 (sunt rezistente). innadiri incleiate. 6.cap la cap (se folosesc la elementele supuse cornprirnarii sau incovoierii).1. se realizeaza imbinari fara slabiri ale secpunilor. numai pima la 45°C). imbinarile incleiate se folosese din ce in ce mai mult ~i in construcfii.inecat. trebuie sa se tina . Innadinle incleiate prezinta urmatoarele avantaje: constructiile realizate din lemn au deschideri mai mari. 119): .in dinti (sunt foarte rezistente). c .imbinarea elementelor din lemn folosite in dulgherie 95 Nu se admit imbinari de prelungire la piesele solicitate la intindere realizate cu ajutorul cuielor.

c . cu cep ~i scobitur~.cu inele. dornuri. 119. cu t€iietura obhca.120). rezultand piese cu rezisten~a sporlta. Solidarizari Solidariz~rile se oblin prin imbinarea pieselor in grosime sau in grosime !1i lalime.cap la cap (N .for1t de compresiune). c . Solicit~ri la elementele din lemn: a . de traqiune.2. .i oblica cu prag int€irit~ cu pene.for1A Celelalte tipuri de innadiri. in functie de noua secnone. 120. suprafata te~it~. fara a fi imbinari de rezistenta. b . sunt numai imbinari constructive care permit oblinerea marimilor necesare in lungime sau I~lime.tifturi. cu t€iietur€i dreapt~ cu prag . la jumatatea lemnului intarita cu inele.2. bride. buloane. cu taietura oblica cu dinte.96 Manualul dulgherului cont !1i de natura solicitarilor la care sunt supuse elementele respective (fig.moment de torsiune). . se recornenda urmatoarele inn~diri: cap la cap cu taietura dreapta consolidata cu eclise. M . spirale.incovoiere.1nnAdiri Tncleiate: a . La elementele supuse la compresiune. 6.i pene. cum ar fi innadirea cap la cap int~rit~ cu scoabe sau innadirile in latime.. Ete se pot obtine prin chert~ri. b .ntindere se pot folosi urmatoarele inn~diri: cap la cap cu taieturA cu eclise fixate in buloane . -~ Q ~~ c Fig. piese de leg~tura sau incleieri. La elementele supuse la .compresiune. rnansoane etc. Fig. care se folosesc mult pentru elementele de constructil supuse la incovoiere.intindere.cu din~ triunghiulari: (N .

121). Lamelele pot fi din lemn tare ~i trebuie respectate urmatoarele conditii de utilizare: . la grinzile planseelor de lemn cu deschidere mare).ari cu pene din lemn (fig. Se pot realiza dupa cum se va arata in continuare.ari cu pene meta lice inelare. Aceste solidarizari trebuie consolidate cu alte piese. Solidan'z. Cele mai folosite sunt chertarile cu praguri consolidate cu buloane (fig. 122). Solidarizari cu lameie (fig. la solidarizarea talpilor fermelor). Solidan'z.fibrele lemnului trebuie sa fie transversale fa1a de lamele. Solidariziri prin piese de legitura. de exemplu.grosimea lamelelor va fi egala cu 10-16 mm. la grinzile planseelor din lemn).1mbinarea elementelor din lemn folosite in dulgherie 97 Fig. Cele rnai rezistente soudarizan sunt cele cu pene lli praguri sau cu pene !ii dinte (folosite. . 121. Solidarizarea pieselor alipite se face cu pene prismatice drepte montate longitudinal sau oblic. de exemplu. . Aceste sofldenzan sunt rezistente. la care adclncirnea pragurilor nu trebuie sa depaseasca 1/3 din suma grosimilor pieselor solidarizate (se folosesc. 123). se realizeaza cu economii de material lli se folosesc cu acelea!ii prescriptii ca cele de la tnnadiri (se folosesc. Solidarizare cu praguli. Acestea sunt mai rezistente !ii se realizeaza cu economie de material. Solidariziri prin chertari. de exernplu.adancirnea de ingropare a lamelei trebuie sa fie eel putin egala cu de 2 ori grosimea ei ~i trebuie sa fie egala in ambele piese solidarizate. . iar solidarizarea pieselor cu lnterspetn se poate face cu pene prismatiee drepte sau tesite (reglabile).

montam longitudinalfa~ de piese f1rA interspatiu.cu pene prlsmatice te!jite. Solidarizare cu pene din lemn.cu pene prismatice drepte.cu pene prismatice drepte montate oblic fa~ de piese fara lnterspatlu: d . alternativ. . ele se monteaza prin batere (acestea se folosesc mutt la executarea grinzilor compuse)..lungimea lamelelor poate fi egala cu latimea pieselor sau putin mai mare. 122. montate longitudinal la piese cu interspa~u.98 Manualul dulgherului A-A d Fig. lamelele se pot monta pe toata lalimea piesei sau. Solidarizari prin incleiere. . fara a se rnai folosi .adancimea totala a loca. Piesele din lemn solidarizate prin incleiere formeaza un corp care preia eforturile direct. placulele se rnonteaza in locasuri chertate in prealabil. montate la piese cu interspa~u. c . -Iame!ele pot fj din placute de otel cu sau fara dinti. . b . oaca au dint.b). a . pe 0 parte ~ipe alta a latimii (vezi figura 123.cu pene prismatice drepte.distanta dintre lamele trebuie sa fie egala cu de aproximativ 9 ori grosimea lamelei. iar oaca nu au dinti.i trebuie sa fie maimare cu 1-2 mm decat inaltimea lamelei.ului nu trebuie sa depa~easca 1/5 din grosimea fiecarei piese care se imbina .

Sporul de rezistsnta al elementelor incleiate se realizeaza pe seama dispunerii corecte a materialului lemnos de diferite calitali in alcatuirea sectiunii transversale. Astfel. La realizarea solidarizarilor prin incleiere nu se produce slabirea sectiunilor elementelor din lemn. in raport cu manrnea ~i natura solicitarii din sectiune. 123.imbinarea elementelor din lemn folosite in dulgherie 99 a b Fig. alte elemente ajutatoara. ~i au proprietati elastice ~i mecanice superioare fata de ale elementelor realizate din lemn obisnuit. Solidarizari cu Ismele: a -Iamele pe toa~ lalimea piesei. se pot alcatui sectiuni . iar in zonele mai slab solicitate se foloseste material de calitate interioara (clasa III sau IV). asiqurandu-se astfel valorificarea superioara a materialului lemnos. b -Iamele pe 0 parte din I~timea piesei. De asemenea. Elementele masive din lemn lamelat lncleiat au rezistente mai mari la foe datorita dimensiunilor mai mari !?idatorita rosturilor de adeziv. in zonele puternic solicitate se foloseste material de calitate superioara (clasa I sau II). Se pot folosi elementele din lemn cu sectiuni ~i lungimi reduse.

prin alilturare directil cap la cap ~i pe liltime. 124. iar lungimea lor minimil este egalil cu de 20 de ori grosimea.cu din~ pe grosimea piesei.e). Suprafe1ele care se Incleiaza trebuie sil fie neteele ~i bine cura1ate de praf. Executarea elementelor incleiate se realizeaza in locuri de rnunca inzestrate cu: utilajele necesare pentru prelucrarea lemnului ~i pregatirea solutie.alaturare directi.asezarea corecti a materialului in raport c:u inelele anuale. Fig. incaperi incalzite pentru lucrarile de incleiere (Ia minimum 12°C. . astfel. pentru a fi rezistenta. amenajari speciale pentru uscarea lemnului ~i condi1ionarea lui dupa incleiere. pete sau alte impurita1i. Intr-o sectiune transversal a a elementului incleiat. . precum ~i prese sau dispozitive de incleiere. alaturarea cap la cap trebuie sil altemeze in lungul piesei solidarizate. Solidarizarile in grosime §i lafime se pot realiza astfel (fig. 124.100 Manualul dulgherului compuse pentru elementele de constructa ~i se pot realiza pe cale industriala o serie de elemente ~i subansambluri neeesare ccnstructlilor.alAturare cu te§ire. solidarizare care asigura. lemnul trebuie sa aiba umiditate scm:util (mai micA decAt 18%). . dulapi sau rigle. 124): .cap la cap pe grosimea piesei. in urmiltoarele condi~i: grosimea maxima a pieselor folosite este de 50 mm. la incleierea pieselor trebuie sa se tinil seama de direC1ia inelelor anuale ~i a fibrelor. d . La solidarizarea lemnului prin incleiere se folosesc scanduri. nurnarul pieselor intrerupte nu trebuie sa depa~easca 25% din numarut total al pieselor. Solidarizjri prin indeiere: a . la distante eel putin egale cu de 20 de ori grosimea pieselor. c . de adeziv. alaturarea pe lungime trebuie sil alterneze la intervale eel putin egale cu de 10 ori grosimea pieselor incleiate. pentru a evita desfaeerea imbinilrii datorna deformilrii lemnului (fig. pentru adezivii fenolformaldehidici). ~i la minimum 16°C. pentru adeziv pe baza de cazeins. 0 incleiere mai rezistenta. b . e . inainte de incleiere cu eel mult 12 ore.prin alilturare cu te~irea pieselor.

.I.F.1-0. Noduri executate prin chertari. Aceste tipuri de noduri sunt prezentate in continuare. pneumatice. in constructii se folosesc urmatorii adezivi: cleiuri pe baza de cazeina sau cleiuri pe baza de cazeina-ciment: adezivi fenolformaldehidici. Noduri (sau intalniri) Se folosesc multe tipuri de imbinari pentru atcatuirea nodurilor. 6.fa treimea femnufui (fig. de obicei. care se executa in aceleasi conditii ca cele de la innadiri !ii se folosesc la imbinarea colturilor grinzilor. . sa nu fie toxici. adeztvi ureo ~i melaminoformaldehidici etc. piesele se preseaza in dispozitive sau prese manuale. incleiere. Adezivii se pot aplica manual (cu pensula) sau mecanizat (cu va1turi sau lnstalatll speciale). la care rezistenta coltolui se asigur~ Fig. sa fie usor lucrabili ~i ieftini.3. planseelor de lemn etc. precum !ii de directia !ii natura solicitanl fa care este supusa piesa respectlva. Dupa aplicarea adezivului.pn"n afaturare. sa fie rezistenti la actiunea ciupercilor. 125. lnsa.1. -fa jumatatea femnufui (fig. cu scoabe. cat !ii Incrucisarite) se pot executa prin: chertari. 126). in functie de rolul ~i pozitia pe care 0 au in consfructie.3 mm.imbinarea elementelor din lemn folosite in dulgherie 101 Adezivii fo!ositi trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie rezistenti la apa. Colluri realizate prin chertare. . legatura. soudanzarne incleiate nu se folosesc la elementele solicitate la intindere in directia perpendiculara pe pelicula de adeziv. piese de Fig. Alegerea lor trebuie sa se taca. 6. elementele imbinate se prind.3. 125).2. Coil cu taietura la jumatate. Nodurile (atat colturile ~i ramtncatine. care se pot realiza prin taiere dreepta sau oblica dupa bisectoare. Grosimea peliculelor de adezivi va fi egal~ cu 0. 126. de unghiul sub care se intafnesc piesele. Nodurile realizate prin chertare pot fi la 90° sau la un unghi oarecare.2. pentru a fi folosite la lemnul ecarisat. Colt la treimea lemnului. hidraulice sau C. Exista urmatoarele tipuri de astfel de imbinari: .

strapunse. cu IAtimea piesei. 129). 128).i la lemnul ecarisat. 129. obliee etc. Col. imbinarea cu prag poate fi pentru col.cu prag. 130). trapezoidale. . se prevede. in coada de randunicA.cu tiJietum curbiJ (fig. distan~ de la margine la chertare va fi eel putin egall cu diametrul bamei. de obicei. drepte cu prag. 127. iar dacA se toloseste la pereti. bl3 Fig.cu cep /a ambe/e piese (fig. 127). aceasta imbinare se poate folosi fi la lemnul rotund. un prag sau un cep ascuns pentru sporirea rezistentel.in "coadtJ de ~ndunictJ· pe jumiJtate (fig. . imbinarea po ate fi la 90 la 45 (in gherung) sau la un unghi oarecare. tesirea facanduse pe eel putin jumAtate din diametrul piesei ~ IAsandu·se pentru coada de randunica 0 portiune egala cu diametrul piesei. . care se poate folosi atat la lemnul rotund. cu deosebirea cA fe1ele care merg in grosimea chertArii sunt obliee. in plus. Colt cu t~ietura la jurnatate. aceasta folosmdu-se la lemnul ecarisat. tefirea fiind egalA cu 1/4·1/5 din IAlimea piesei. . 128.uri in unghi drept sau ascutit. cu cep la ambele piese. .te la pere~i confec1iona1i din bAme. Colt cu taietura curb~. care se asearnana cu collul la jumAtatea lemnului. semiascunse. 0 0 . la care cepurile pot fi ascunse.cu cep §i scobitura (fig. 0 distan~ ega II . Fig. iar adAncimea de chertare va fi egalA aJ jumltate din diametrul bAmei. aceste imbinlri se folosesc mult la perelii co nfectiona1i din lemn ecarisat.). care se foIose. 2 d Fig. de la capAtul piesei pc\nlla chertare. h =Q. din lemn rotund.102 Manualul dulgherului Iisand. . cat . deschise fi pot avea forme variate (drepte.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful