P. 1
Bonitarea2

Bonitarea2

|Views: 80|Likes:
Published by saab9355

More info:

Published by: saab9355 on Jan 30, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/20/2012

pdf

text

original

1 Date generale....................................................................................................pag.2 2 Caracterizarea generală a cadrului natural al judeţului Bihor...........................pag.

3 3 Principalele funcţii economice ale teritoriului..................................................pag.7 4 Principalele date demografice.........................................................................pag.13 5 Infrastructura judeţului...................................................................................pag.16 Webliografie......................................................................................................pag.19

1. Date generale
Aşezarea judeţului Judeţul Bihor, situat în partea nord-vestică a României, fiind strabatut de paralela de 47° latitudine N si de meridianul de 22° longitudine E şi de râurile Barcău, Crişul Repede şi Crişul Negru, care curg de la est spre vest. Judetul Bihor este mărginit la est de Munţii Apuseni, iar la vest de Câmpia Tisei. Limita vestică a judeţului este dată de frontiera de stat dintre ţara noastră şi Republica Ungaria. Aproximativ din dreptul localităţii Boianu Mare şi până în vârful Piatra Aradului (1428 m), din Munţii Bihorului se desfăşoară limita estică, care îl separă de judeţele Sălaj, Cluj şi Alba. De la Piatra Aradului până în apropiere de localitatea Ant se întinde limita sudică prin care se desparte de judeţul Arad. Între aceste limite, teritoriul judeţului se situează în cadrul a trei mari unităţi geografice majore: • Câmpia de Vest, • Dealurile Vestice şi • Munţii Apuseni. Suprafaţa judeţului, de 7.535 km2, este destul de întinsă în comparaţie cu suprafata altor judeţe, iar populaţia se ridică la 634 854 de locuitori, cifre ce reprezintă 2,94% şi respectiv 3% din teritoriul şi populaţia întregii ţări. Densitatea populaţiei este de 84,0 loc./km2. Reşedinţa judeţului se află în municipiul Oradea.
Situarea geografică Nord Sud Vest Est Punctul extrem Curtuişeni Criştioru de Jos Avram Iancu Pietroasa Longitudine estică 220° 10' 220° 37' 210° 27' 220° 43' Latitudine nordică 470° 10' 460° 24' 460° 42' 460° 31'

Puncte de trecere a frontierei • Episcopia Bihor - pe calea ferată • Valea lui Mihai - pe calea ferată şi auto • Borş, Salonta şi Săcueni – auto

2

Muntele Şes reprezintă o culme largă. Relieful . Pădurea Craiului şi Muntele Şes. la 1. culminând cu Vârful Cucurbăta Mare.Zona montană Ea este reprezentată pe teritoriul judeţului prin Munţii Bihorului şi o serie de munţi cu altitudine mai redusă. 3 . Munţii Pădurea Craiului . Relieful . ce pătrund ca nişte tentacule spre vest. pe Crişul Negru. Masivul Codru rar depăşeşte altitudinea de 1000m (Pleşu 1112m. o Dealurile Brusturi . Dierii 1044m). de pâraiele Bihorului şi Moneasa. Dealurile piemontane fac trecerea spre treapta cea mai joasă. Vf. vestice. în nord). În desfăşurarea sa.2. Dealurile Pădurii Craiului cu subunităţile sale: o Dealurile Vârciorogului. În est. în cadrul Dealurilor Crişurilor putem să deosebim următoarele unităţi: Dealurile Muntelui Şes în care mai caracteristice sunt: o Dealurile Dumbrăviţei. pe teritoriul judeţului. sunt despărţite între ele de depresiunile Beiuşului.ce completează ca o treaptă mult mai joasă silueta înaltă a Bihorului. fiind dispus în trepte ce coboară de la est la vest. Caracterizarea generală a cadrului natural al judeţului Bihor Relieful este variat.000 m) . cum ar fi Codru-Moma. Aceste culmi mai coborâte. o Dealurile Oradiei. pe Crişul Repede. Principalele altitudini muntoase sunt: Munţii Bihorului au altitudini cuprinse între 1200 şi 1800 m.800 m şi masivele CodruMoma. Dealul Vârfului 1095m. în jur de 1000 m. ale Munţilor Bihorului ce saltă peste 1. Munţii Codru Moma sunt alcătuiţi din două masive. dinspre culmile Munţilor Apuseni spre Câmpia de Vest. în sud şi Câmpia Barcăului.de înălţimi mai mici (500-1. Pădurea Craiului şi Plopiş (Şes) . despărţite de şaua formată prin eroziune regresivă. iar Masivul Moma 900m(Vf. Momuţa).849 m. şi Vad-Borod. se găsesc culmile înalte. au altitudinea cuprinsă între 600-800m. având o înclinare de 900m în sud-est şi până la 500m în nord-vest. spre Câmpia de Vest (Câmpia Crişurilor. situaţi între Depresiunea Vadului şi a Ţării Beiuşului.Zona deluroasă În funcţie de unităţile muntoase la periferia cărora s-au format. alcătuită din formaţiuni cristaline şi este situată între valea Crişului Repede şi Bazinul Barcăului.

Brătcuţa. cu un aspect de râu de munte (panta de scurgere:7m/km).Câmpia Crişurilor Aspectele reliefurilor şi particularităţile de geneză permit distingerea în cadrul Câmpiei Crişurilor a două unităţi districte. formată de Crişul Repede. umede şi local mlăştinoase.(suprafaţa bazinului 1977 km2.a. Câmpia Joasă . fapt ce a impus regularizarea cursurilor. cu precădere a Barcăului. lungimea este 118 km) pătrunde în interiorul judeţului după ce a străbătut defileul său la Marca. Crişul Repede . un plan uşor înclinat.4m/km şi primeşte următorii afluenţi: în nord Inotul. Crişului Repede şi Crişului Negru. până la 110m spre Câmpia Joasă. cît are în vecinătatea dealurilor. în ansamblu. Tăşadul. lungimea este 148km). Nimăieşti.suprafaţa reliefului constituie. Barcăul . Reţeaua hidrografică. o Dealurile Goruni şi o Dealurile Lazurilor Dealurile Momei şi Dealurile Codrului Relieful . Valea Rece. În cadrul ei apare un nivel mai înalt alcătuit dintr-o serie de câmpuri netede. În amonte de Cărpinet Crişul Negru are pantă mare (30-40m/km). între 2 şi 0.o Dealurile Tăşadului. 4 . Finiş. o Dealurile Meziadului Dealurile Bihorului cu subunităţile sale: o Dealurile Buduresei. lungimea este 144km) cât şi faptului că acesta este cuprins. o Dealurile Vălanilor. Câmpia Înaltă . Crişul Negru. lungimea este 107km).constituie rezultatul procesului de acumulare şi eroziune prin divagare a reţelelor hidrografice care coboară din regiunea mai înaltă a judeţului. Barcău şi afluenţii lor. la sud de Crişul Negru. neinundabile. Crişul Văratecului. Câmpia Înaltă şi Câmpia Joasă. Afluenţii mai importanţi sunt: Crişul Băiţei. a Crişului Repede şi a Crişului Negru. Gepişul. Sînicolaul şi Ierul iar din sud Bistra. Gepişul şi Peştişul. Sărandul. Şoimi. Roşia. după panta albiei se atenuează din ce în ce mai mult către vest (Aleşd 3. datorită defileului sălbatic. Dintre afluenţi cel mai însemnat este Ierul (suprafaţa bazinului: 1437kmp. Oradea sub 1m/km). pătrunde în judeţ în aval de Bucea.2m/km în aval de Tinca.(suprafaţa bazinului este 2425km2. ea scade spre vest fiind în jur de 5m/km la Beiuş şi 0.5m/km. Crişul Pietros. În cuprinsul judeţului are o pantă redusă de scurgere. Holod. Almaşul. Chijicul. o Dealurile Dobreştilor. aproape în întregime în limitele judeţului. Crişul Negru reprezintă râul cel mai însemnat atât datorită mărimii bazinului său de recepţie (suprafaţa: 4476km2. Nivelul mai coborât reprezintă şesurile actuale de inundaţie ale văilor Barcăului. cum ar fi partea sudică a Câmpiei Valea lui Mihai. de la 200m. prezintă mari variaţii de nivel. Peţa. Biharia s. Câmpia Barcăului între Crişul Repede şi Barcău şi Câmpia Salontei. Afluenţii mai importanţi sunt: Iadul. Tărcăiţa.

un rol deosebit îl are bauxita din Munţii Pădurea Craiului şi skarnul cu galenă. Oşorhei). blendă. În câmpie şi pe văile depresionare ale Crişurilor cad în medie 5005 . În câmpie temperatura anuală se menţine în jur de 10. Temperatura medie anuală variază între 6° şi 10. constatăm că maximele absolute au atins la Oradea 39. Borumlaca. alimentare cu apă sau pentru atenuarea viiturilor (Văşad. m3) de pe Valea Ierului. apoi în zona munţilor joşi Şes. Precipitaţiile atmosferice respectă aceeaşi etajare pe verticală ca şi celelalte elemente climatice. pentru ca în zona deluroasă să scadă la 8-10°. păşuni şi fâneţe naturale. 30 ha). Galoşpetreu (46 mil.VIII.VII. Suplacu de Barcău. molibden.5° C(29. În acest sens exemplificăm amenajările piscicole din vecinătatea localităţii Cefa (cca.m3). la Beiuş 40°C (16. Diosig. precum şi prin izvoare cu ape geotermale (lângă Oradea . Repartiţia în spaţiu a valorilor termice depinde de altitudinea reliefului cu care se găseşte în raport de inversă reciprocitate. precum şi o serie de acumulări locale pentru satisfacerea necesarului de apă în irigaţii. Sălacea. În cursul anului. bismutină care sunt exploatate pe versanţii vestici ai Munţilor Bihor. mai umede şi mai răcoroase.I.400 mm.1946). argile refractare (Bălnaca. precum şi o intensă activitate frontală ceea ce determină creşterea cantităţilor de precipitaţii. Tileagd. Minimele termice au oscilat atingând valoarea de -29°C la Oradea în 24. Homorog (cca. m3).Băile Felix şi Băile 1 Mai. Resursele solului le formează întinsele suprafeţe ocupate de păduri (cer.5°C.1952) iar la Stîna de Vale 31. Resursele naturale ale subsolului sunt reprezentate prin resursele de lignit (Popeşti. -30. fiind un element nesemnificativ în peisajul judeţului. marmură (Băiţa. pe teritoriul judeţului este frecventă advecţia maselor de aer cu caracter maritim. Şuncuiuş). pirită.Lacurile naturale sunt într-un număr foarte redus. nisipuri bituminoase (Derna. Dolinele vechiului relief carstic al Vaşcăului cunosc unele zăcăminte reziduale de fier şi mangan. Lacul Şerpilor şi Lacul cu Stuf din vecinătatea municipiului Salonta. Mădăras ( cca. Acestora li se adaugă acumulările cu scop complex: Leşu de pe Valea Iadului (28. Gepiu. Tătăruş). Vărzari. Temperatura aerului prezintă mari variaţii atât în spaţiu cât şi în timp. În zona muntoasă sunt puse în evidenţă numeroase resurse metalifere şi nemetalifere. Madaras.1936).VIII. bauxită (Munţii Pădurea Craiului). în acelaşi timp. Pădurea Craiului şi Codru Moma la 6-8°C şi chiar la 2-4°C pe culmile înalte ale Bihorului. Călacea). Privind valorile extreme ale temperaturii.4°C (20. 105 ha). Mai importante sunt lacurile artificiale realizate pentru satisfacerea unor cerinţe economice. iar cantităţile precipitaţiilor căzute cresc de la vest spre est. fag. Valea lui Mihai.3 mil.4°C la Stîna de Vale în 1942. a nebulozităţii şi. molid). Clima continental-moderată se află sub influenţa maselor de aer vestice. Chişcău). gorun.1942. brad. de pe râul Crişul Repede. fiind cuprinse între 500 şi 1. Rabagani si Tamaseu) si ape minerale (Tinca si Stana de Vale). Mai importante sunt lacul: Tăul Mare din masivul Biharia.6 mil. o atenuare a amplitudinilor termice anuale. petrol (Suplacu de Barcău). 700 ha).5°. gârniţă. acumulările nepermanente Şimian (4. În acest sens.5°C la Beiuş în ianuarie 1942 şi -30. bentonită (Vadu Crişului).

Elementul dominant este fagul (Fagus silvatica) precum si gorunul (Quercus campestris). corbul. gârnita (Q. mai frecvent paltinul de munte (Acer pseudoplatanus). carpen. În câmpia joasă întâlnim lemnul câinesc (Ligustrum vulgaris). capriorul (Capreolus capreolus). Etajul stejarului se întinde din zona de câmpie pâna la altitudinea de cca 500 m.000 m altitudine. paiusul pestrit (Fastuca violacea).000 si 1. hârciogul. Versantul nordic al vârfului Cucurbata Mare si Buteasa sunt ocupate de un brâu de arini de munte (Alnus viridis). bradul (Abies alba). Dintre dicotiledonate apar mararul ursului (Ligusticum mutellina). Pe lânga acestea mai apar si jneapanul (Pirus mugo). ulm. ursul (Ursus arctos). bizamul. cerbul lopatar (Doma doma). teiul (Tilia parvifolia) s. si mai ales fazanul. Incepand cu cele mai inalte altitudini spre campie se intalnesc pe rand: paduri de conifere (molid. În câmpia înaltă apar păduri pure sau în amestec de stejar peduncular (Quercur robur). În conditiile aspre ale acestei zone se dezvolta pajistile dominante de taposica (Nardus stricta). iepurele.a. Asociaţiile de vegetaţie din cadrul judeţului sunt dispuse într-o zonalitate verticală. 6 . afinul (Vaccinium myrtillus) si merisorul (Vaccinium vitis-idaca). Flora şi fauna respecta variatiile climatice conditionate de desfasurare pe verticala a reliefului. Pe văile reci întâlnim liliacul carpatin (Syringa josikaca) element glaciar. Fauna pădurilor este însemnată mai ales prin cerb (Cervus elaphus carpathicus). Cadea. datorită treptelor de relief existente în judeţ şi influenţei climatice. orbetele. alunul (Corylus avellana). unele păsări si reptile. Fauna silvostepei este alcătuită mai ales din mamifere rozatoare ca popândaul. si bulbucii de munte (Trollius europaeus). Etajul subalpin îl întâlnim pe suprafete restrânse în masivele Cârligatele. 100mm la Beiuş şi 140mm la Stâna de Vale. numeroase păsări cum ar fi cocoşul de pădure. frasinul (Fraxinus excelsior). Etajul coniferelor este cuprins între 1. Buteasa si Biharia. Farineta) împreuna cu arţarul tătăresc (Acer tataricum).650 m altitudine având ca element dominant molidul (Picea excelsa).1. Etajul fagului se desfasoară între 600 . clopoţelul (Campanula napuligera). râsul (Lynx lynx).a. prin rozatoare. specie endemica. vulpea (Vulpes vulpes). gorun si stejar). La munte sau la campie farmecul padurilor este sporit de prezenta unor specii rare (in parcurile dendrologice de la Balc. Fauna alpină este slab reprezentată. cu valori de 82mm la Oradea. Valea lui Mihai) sau de pitorescul poienilor cu fanete sau pasuni (poiana cu narcise salbatice). iar în zona montană înaltă ajung până la 1400mm pe an. padurile de gorun si stejar alterneaza cu terenurile agricole si pajistile secundare. plantă ocrotită s. în zona dealurilor 700-800mm. mistretul (Sus scrofa). scorusul (Sorbus aucuparia) si cu totul rar tisa (Taxus baccata). în amestec cu firuta (Poa alpina). lupul (Canis lupus). La campie. Luna cea mai ploioasă este iunie. jderul de pădure (Martes martes). brad) insotite uneori de afin. lemnul râios (Eronymus verrucosa). apoi de foioase (fag.700mm.

7 . iar în râurile de câmpie crapul. păstravul curcubeu. mreana de munte. cleanul. Astfel în pâraiele de munte apar păstrăvul indigen (Salmo trutla fario). în râurile care străbat dealurile domină scobarul.Reteaua de râuri precum şi lacurile cuprind o bogată faună ihtiologică. ştiuca. iar în râurile mai mari de munte lipanul (Thymollus thymollus). mreana.

9 • Societăţile comerciale cu capital integral de stat . Industria confecţiilor . industria chimică. Situaţia agenţilor economici reprezentativi se prezintă astfel: • Filialele regiilor şi companiilor naţionale din judeţ . Industria materialelor de construcţii .este mai dezvoltată la Oradea. Salonta. Suplacu de Barcău. in special in zona Alesd. Săcueni.4 Principalele ramuri industriale ale judeţului Bihor sunt: Industria extractivă şi prelucrarea ţiţeiului. Tabel 1. Salonta. Industria pielăriei şi încălţămintei .3. Industria alimentară .are o dezvoltare mai însemnată la Oradea. din care 3/4 este teren arabil. industria materialelor de construcţii. exploatarea şi prelucrarea lemnului (Oradea. industria alimentară etc. unde se produc pigmenţi organici şi anorganici. Dintre cereale se cultivă mai ales grâul şi porumbul.8 73758.16. Principalele funcţii economice ale teritoriului Economia judeţului se caracterizează printr-o dezvoltare continuă a tuturor ramurilor. metalurgia neferoasă . Bine dezvoltată este şi industria materialelor de construcţii şi a sticlei. În producţia industrială.2 8147. Ştei. la 31 decembrie 8 . industria mobilei. Industria mobilei . Ştei şi Aleşd. Salonta. Rieni. urmate de industria energetică şi construcţii de maşini.055 • Numărul societăţilor cu capital străin . industria confecţiilor.22. Produsul Intern Brut miliarde lei (ROL) preţuri curente Judeţul Bihor Sursă: http://www.1169 • Numărul societăţilor cu capital privat .intensivă şi multilaterală .este mai dezvoltată în localităţile Oradea. Tileagd şi Aleşd. Beiuş. floarea soarelui. Agricultura . industria chimică. Industria chimică . industria pielăriei şi încălţămintei. industria construcţiilor. Beiuş.insse. Beiuş). după modul de folosinţă.ro 2001 2002 2003 2004 milioane lei (RON) preţuri curente 2005 46533. Fondul funciar. Cernoziomul din vestul ţării a favorizat cultura cerealelor. Industria extractivă şi prelucrarea ţiţeiului . Ştei.901.în zona Marghita. Vaşcău.6 • Numărul societăţilor mixte cu capital majoritar privat . încălţăminte şi confecţii).ponderea acesteia se află în zonele Oradea. lacuri şi vopsele. Ştei. Marghita. Marghita. ocupând 496. iar dintre plantele tehnice. judeţul Bihor situându-se.cu societăţi reprezentative în Oradea.deţine un rol important în economia judeţului. în cadrul ţării. ponderea cea mai ridicată o au ramurile industriei uşoare (blănărie.13 • Regiile locale înregistrate la registrul comerţului . Salonta.32 • Numărul societăţilor mixte cu capital majoritar de stat .907 ha teren agricol.9 60449.bihor.4 9475. concentrată îndeosebi în municipiul Oradea.inclusiv extracţia. Beiuş.este dezvoltată în Oradea. pe primele locuri în producţia acestora. Marghita. alimentară.037 • Numărul asociaţiilor familiale şi persoane fizice . sfecla de zahăr şi cartoful.

020 2003 290.859 2005 270.950 1. la principalele culturi (Tone) Judeţul Bihor Cereale boabe Grâu şi secară Orz şi orzoaică Porumb boabe Cartofi Sfeclă de zahăr Floarea soarelui Struguri Fructe 2002 560.907 309.707 754.388 1.84 4. Pentru anul 2007.872 101.113 178. Tabel 4.487 13.995 2007 557.452 38. 2) Livezi şi pepiniere pomicole.070 361.692 25.126 368.616 30.872 54.871 82.881 10.218 76.659 1.861 135.306 2006 568.484 155.810 192.640 300.405 1.111 5.751 8.748 29.432 2007 278.748 149.328 2006 258.946 8.613 13.336 SURSA: Pentru anii 2004-2007 cercetări statistice selective aliniate la acquis-ul comunitar în domeniul statisticii agricole.043 98. Pentru anii anteriori.807 25.712 29.817 349.(hectare) Judeţul Bihor Suprafaţa totală Suprafaţa agricolă din care.084 136.106 35.804 348.072 137.185 SURSA: Pentru anii 2004-2007 cercetări statistice selective aliniate la acquis-ul comunitar în domeniul statisticii agricole.201 44. Ministerul Agriculturii.167 309.931 22.427 497.436 9.907 309.615 2.686 58.852 754.540 42. Tabel 3.109 4.453 22.873 7.758 9.201 44.494 25.929 144.573 20.362 35.756 32.864 21.370 44. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.577 9.985 10.057 4. cercetări statistice bazate pe surse administrative.414 21.042 79. cercetări statistice bazate pe surse administrative. Producţia agricolă vegetală.707 1) Vii şi pepiniere viticole.286 6.total Cereale pentru boabe Grâu şi secară Orz şi orzoaică Porumb boabe Cartofi Sfeclă de zahăr Plante uleioase. SURSA: Pentru anii 2002-2006 .960 138.357 26.860 45.474 145.057 4.668 2.812 16.868 2003 546.514 2004 265. Producţia medie la hectar la principalele culturi.925 11.399 133. din care: Floarea soarelui Legume 2002 291.967 1.390 40. Tabel 2.638 13.561 754.502 59.327 136.427 499.496 16.286 33.427 496.654 2005 677.910 36.640 36.427 499.282 58.245 151. în anul 2007 9 .252 22.385 493.062 152.371 44.325 304.333 23.218 168.051 8.963 81.658 23.278 7. Pentru anii anteriori.926 27.966 50.645 6.235 10.327 136.559 74.736 99.427 499.942 45.086 57.412 138.565 165. Suprafaţa cultivată în profil de exploatare. pe categorii de folosinţă: Arabilă Păşuni Fâneţe Vii 1) Livezi 2) 2002 2003 2004 2005 2006 2007 754.031 15.588 235462 47.861 41.285 754.814 40.834 13.442 17.748 437.551 51. Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.384 44.828 365.427 496.279 307.516 8.856 201.845 22.615 2.752 2.066 1. cu principalele culturi (hectare) Judeţul Bihor Suprafaţa cultivată .735 22.902 186.463 40.052 136.183 190.682 2004 881.857 11.118 6.209 308.458 94.754 2.149 754.

218 Porumb boabe 3.411 17.bihor.ro Tabel 6.681 13.575 16.960 (tone) 10 .insse. în 2007 Judeţul Bihor Prune Total 9.245 10.566 Tomate 16.830 28.total 14.411 Varză 17.500 690 14.981 din care: proprietate majoritară privată 9.296 Lucernă 1) 15.594 Cartofi de toamnă 14.594 14. în 2007 Judeţul Bihor Vii altoite pe rod Vii hibride pe rod Vii pe rod – total Total 526 1564 2090 (hectare) din care: proprietate majoritară privată 526 1564 2090 Sursă: http://www.277 2.887 Cânepă pentru fibră 45 Floarea soarelui 1.613 13.296 15. în 2007 Judeţul Bihor Vii altoite pe rod Vii hibride pe rod Vii pe rod – total Total 3.260 1.111 1.110 Soia boabe 1.883 14.926 (tone) din care: proprietate majoritară privată 3.270 1.613 Mazăre boabe 2.926 Tabel 7.024 3.245 10.026 8.887 45 1.267 2.(kg/ha) Judeţul Bihor Grâu şi secară Orz şi orzoaică Ovăz Total 2. Suprafaţa viilor pe rod.612 1.613 1) Trifoi 13.681 13.883 Pepeni verzi şi galbeni 14.830 Sfeclă de zahăr 28. Producţia totală de fructe.459 Fasole boabe 690 Cartofi .026 Ceapă uscată 8.025 din care: proprietate majoritară privată 2.218 1) În echivalent masă verde Tabel 5. Producţia totală de struguri.

121 9.074 1.776 18.743 178.295 mioare Caprine 11. total 127.169 17. total din care: vaci. în anul 2007 Total 44.513 9.771 2.532 Caise şi zarzăre 302 Nuci 264 Căpşuni 2.890 8.744 18.960 Alte fructe 251 Fructe – total 27.704 331.455 23.897 68.712 115. bivoliţe şi juninci Porcine.024 152.716 328.122 298.110 9.042 24. total 2003 109.195 415 340 631 Carne de ovine şi caprine (tone greutate vie) Carne de pasăre (tone greutate vie) Lapte – total (mii hl) Lapte de vacă şi bivoliţă (mii hl) Lână –total (tone) Ouă – total (milioane bucăţi) Miere extrasă (tone) Tabel 10.898 140.509 295 264 2.520 9.600 242. Efectivele de animale (la sfârşitul anului) (capete) Judeţul Bihor Bovine.692 2006 106.336 Sursă: http://www.960 251 27. porcine.078 1. Parcul de tractoare şi principalele maşini agricole din agricultură 1) la 31 decembrie (bucăţi) Judeţul Bihor 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Tractoare agricole 8.416 66.119 19.Mere Pere Piersici 1) 8.257 2005 106.279 de prăsilă Ovine.828 2.295 1.890 8.042 din care: scroafe 18.246 9.525 27. atât datorită întinselor suprafeţe de păşuni şi fâneţe.828 2.845 2004 112.ro Creşterea animalelor (bovine.800 55.insse.300 2.283 1.bihor.955 din care: oi şi 95.068 63.431 173.232 2007 105.196 415 340 631 din care: proprietate majoritară privată 44.ro Judeţul Bihor Carne – total (tone greutate vie) Carne de bovine (tone greutate vie) Carne de porcine (tone greutate vie) Tabel 9.835 256.bihor.141 9.768 2.299 2. Producţia agricolă animală.insse.019 159.800 134.034 24. Tabel 8.573 17.533 23.561 143.197 8.941 9.930 Sursă: http://www. cât şi tradiţiei locuitorilor în acest domeniu.278 Cireşe şi vişine 1. ovine) are o pondere însemnată în agricultura judeţului.763 66.197 1.961 fizice 11 .

istorice ce conferă zonei o deosebită importanţă turistică sunt: Palatul Baroc şi Basilica barocă (sec.este cel mai însemnat punct turistic al judeţului. etc.089 7.384 2.cu vârful Curcubăta Mare . Someş. Aici se află cele mai interesante masive muntoase ale judeţului: Munţii Bihorului . Cetatea medievală.452 1. pǎduri întinse.339 1. Obiectivele cultural . Mureş.220 7. gurile de peşteră.în stil neoclasic. porumb.centru turistic de renume european .475 3. dolinele. peşteri impresionante. Rezervaţiile mixte sunt: "Cetăţile Ponorului". În partea de nord a Munţilor Bihorului se situează platoul Padiş (rezervaţie geologică) cu un relief carstic cu diferite forme: lapiezurile. XVIII). Crişana. E671. E79. Catedrala Episcopală Ortodoxă "Biserica cu Lună". Muzeul Memorial "Iosif Vulcan". "Cetatea Rădesei". căi ferate şi aeroport.bihor. marmitele. oraş reşedinţă de judeţ. susţinut de o naturǎ curata si bine pastrata. cum ar fi: Internaţional. Judeţul Bihor. zeci de biserici şi monumente de arhitecturǎ. care cuprind 12 . sate tipice de munte. oameni care pǎstreazǎ un mod de viaţǎ autentic – pe scurt. O serie de hoteluri cu baze proprii de tratament din Băile Felix. "Valea Galbenei". prin elementele folclorice şi etnografice oferă turiştilor posibilităţi de recreere. studiu şi cercetare.climaterice: Băile Felix .152 3.Pluguri pentru tractor Semănători mecanice Combine autopropulsate pentru recoltat cereale păioase. precum şi posibilităţi de refacere a sănătăţii pe tot parcursul anului. avenul "Borţig" de 54 m adâncime. construite în stil secesionist.349 1. Baile Felix .391 1. Teatrul de Stat . cu caracter specific. Zone turistice Datorită peisajului multicolor. Muzeul Memorial "Ady Endre". este una din cele mai frecvente porţi de acces spre interiorul ţării datorită reţelei de circulaţie naţională şi internaţională prin căi rutiere E60.ce datează din secolul XIII . O primă zonă o reprezintă Oradea. prin frumuseţile peisajului natural. O altă zonă turistică de mare importanţă o constituie partea de sud-est a judeţului. prin monumentele istorice. Palatul şi Pasajul "Vulturul Negru".918 3.492 3.226 1. Rezervaţiile speologice din această zonă sunt: peştera şi gheţarul "Focul Viu" de 165m lungime. precum şi a unor cabane în care drumeţul poate găsi loc de odihnă.167 7.352 Sursă: http://www. rîuri repezi.1848m. se pot distinge zone turistice distincte. Muzeul Ţării Crişurilor.şi Băile 1 Mai. Bihorul.nucleul Carpaţilor Occidentali .ro Turism Oraşe pline de istorie. împreună cu cele 2 renumite staţiuni balneo .820 2.497 6. sunt adevărate "citadele ale industriei curative" ce au intrat demult în circuitul turistic internaţional. un patrimoniu cultural ce dateazǎ de peste 2000 de ani. Efectele curative ale apelor geotermale sunt cunoscute şi recunoscute încă din evul mediu. Accesul la frumuseţile naturale ale judeţului este facilitat de existenţa unor artere de circulaţie bine întreţinute. peştera "Micula".insse.872 6. furaje 6.419 1. Masivul Vlădeasa şi Munţii Codru Moma.

situat în vecinătatea lacului de acumulare de pe Valea Iadului a dobândit un loc de seamă în turismul montan. Peştera Vadu Crişului. Tot în zona de câmpie se află staţiunea balneo . lacul termal cu nuferi din staţiunea 1 Mai. situată la altitudinea de 1100m în inima Munţilor Bihor. la Diosig. privită ca o entitate etnografică perfect individualizată. care păstrează imaginea unor sate specializate pe anumite meşteşuguri. În Câmpia Ierului. În ultimii ani. multe de interes european. al doilea oraş ca mărime al judeţului Bihor. peştera de la Meziad.climaterică Tinca. Poate fi menţionat celebrul izbuc intermitent de la Călugăreni. Peştera Câmpenească. cu Turnul Ciunt în centrul urbei. Valea Drăganului. O altă zonă turistică o reprezintă zona Câmpiei de Vest cu obiectivele turistice uşor accesibile. Sălacea şi Săcueni pot fi admirate vechile pivniţe de vinificaţie. dispunând de un climat cu efecte terapeutice. Acestor masive li se adaugă Ţara Beiuşului. arta prelucrării lemnului fiind reprezentată prin celebra ladă de zestre de la Budureasa sau ţesăturile populare sunt caracteristice satelor Pietroasa şi Valea de Jos. Se pot vizita satele de olari. complexul de la barajul Leşu. Tot situat în zona de câmpie se află municipiul Salonta. Poiana Florilor. Tot în acest teritoriu. Un element demn de interes este complexul lacurilor amenajate de la Cefa. Izvorul Someşului. aşezată pe pitorescul mal al Crişului Negru. 13 . Depresiunea Vad . care prezintă sub monumentalul portal cea mai mare cascadă subterană a ţării(40m). Staţiunea Stâna de Vale. Alte puncte de atracţie pentru turişti sunt: Peştera Urşilor de la Chişcău. este o adevărată perlă a Munţilor Apuseni. "Peştera bătrânului". în localităţile Otomani şi Sălacea se execută interesante împletituri din stuf şi nuiele.Borod şi Munţii Şes şi Pădurea Craiului din centrul judeţului Bihor constituie o altă zonă turistică ce cuprinde fenomene naturale carstice: peştera Vântului.numeroase obiective naturale. Condiţiile naturale amintite favorizează turismul montan. în special forme carstice.

Populaţia şi densitatea populaţiei la recensăminte Numărul Judeţul Bihor Locuitori / km2 locuitorilor 29 decembrie 1930 527.488 586. din care 4 municipii. Principalele date demografice Din punct de vedere administrativ.982 594.460 633.673 114.110 Total 603.59 ani 60 ani şi peste 381.14 ani 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 106. Celelalte oraşe. Ştei. Marghita. din care trei suburbane şi 435 de sate.000 de locuitori fiecare.961 595.1 21 februarie 1956 15 martie 1966 5 ianuarie 1977 7 ianuarie 1992 18 martie 2002 574.431 14 .444 71.216 69. pe grupe de vârstă. Oradea fiind reşedinţa de judeţ. Beiuş. Populaţia.041 384.198 382. Organizarea administrativă a judeţului Bihor.908 383.246 76.085 94.461 113.2 77. 90 de comune. cuprinzând 10 oraşe.095 97.131 593.863 600.733 115. la 1 iulie Pe grupe de vârstă 15 .143 600.919 113.9 84.9 25 ianuarie 1948 531.588 Tabel 13. Nucet) au sub 20.685 594. judeţul Bihor are o reţea densă de aşezări.557 382.453 103.947 384. la 31 decembrie 2008 Judeţul Bihor Numărul oraşelor din care: Numărul Anul 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 şi municipiilor 9 9 10 10 10 10 10 municipii 2 4 4 4 4 4 4 Numărul comunelor 86 91 90 90 90 90 91 satelor 435 435 429 429 429 429 430 Tabel 12. Vaşcău. Cel mai important centru economic şi social-cultural al judeţului şi unul dintre marile oraşe ale ţării este Oradea cu 173.4.244 100.492 114.138 115.6 (număr persoane) Anul 0 . centre social-culturale (Salonta.621 de locuitori.262 596.268 95.679 113.7 83.778 385. cu 21 de localităţi componente.228 96. Tabel 11.7 79. Aleşd.094 638.

5 37.1 3.166 2007 2.4 2005 94.3 1.6 69.232 4.4 273.3 35.062 1. (mii persoane) Judeţul Bihor Agricultură.411 26.4 4.179 2006 2.6 12.397 9.079 2005 3.410 12.8 13.746 2.9 3.395 62 68.346 9.993 10.733 7.0 1.4 10.3 12.154 2.3 31.6 13.6 11.5 11.7 274.0 3.6 13.5 0.4 14.458 3.405 154.9 2004 93.901 3.0 32.9 7.334 6.2 33.2 4.782 2004 3.3 3.451 151.187 2003 4.1 274.973 96 63.6 2.668 3.Populaţia ocupată civilă.296 25.850 8.883 12.3 8.568 12.7 68.3 3.8 68.250 115 66.1 75.747 9.358 2131 6.6 11.4 13.611 150. pe activităţi ale economiei naţionale (la sfârşitul anului) Tabel 14.528 3.4 2006 89.2 3.298 12.254 3.743 3.5 278.028 13.3 1. vânătoare şi silvicultură Pescuit şi piscicultură Industrie din care: Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Energie electrică şi termică.554 3.498 59392 3.657 10.1 3.1 73.7 6.1 Numărul mediu al salariaţilor pe activităţi ale economiei naţionale Tabel 15.1 0. gaze şi apă Construcţii Comerţ Hoteluri şi restaurante Transport.9 9.3 13.7 11.9 65.898 10.1 76.278 25.0 0.773 10.481 3.999 3.372 163.575 3.106 95 64.084 3.516 3.325 15 .6 5.8 5.792 9.6 269.2 2003 103.715 6.371 2.5 4.756 5.785 61. vânătoare şi silvicultură Pescuit şi piscicultură Industrie din care: Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Energie electrică şi termică.644 3.5 10.388 7.429 150.192 4.294 12.6 0.408 1.9 4.655 3.402 3.4 13.8 2. gaze şi apă Construcţii Comerţ Hoteluri şi restaurante Transport.436 56.346 2.0 3.147 1.3 1.401 7.488 2.1 3.691 25.0 4.1 75.9 3.8 3.2 2007 86.5 10.764 1.183 11.4 66.1 71.415 3.955 2.365 11.682 3.0 0.621 61.4 13.3 2.6 4.5 10.0 3.8 272.6 13. (număr persoane) Judeţul Bihor Agricultură.3 3.397 3.451 4.0 13. depozitare şi comunicaţii Intermedieri financiare Tranzacţii imobiliare şi alte servicii Administraţie publică şi apărare Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Celelalte activităţi ale economiei naţionale Total economie 2002 107. depozitare şi comunicaţii Intermedieri financiare Tranzacţii imobiliare şi alte servicii Administraţie publică şi apărare Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Celelalte activităţi ale economiei naţionale Total economie 2002 3.8 3.605 57.371 30.275 10.423 99 63.569 57.2 32.289 152.1 74.016 25.4 5.8 3.906 3.9 0.6 10.324 101 68.592 1.526 2.1 2.6 65.893 10.7 4.6 3.5 9.6 3.1 8.7 4.584 3.1 3.580 5.908 10.7 13.0 8.287 3.

1 2.7 2.508 2.7 2.493 7.2 2.890 2.femei (%) 1.Tabel 16.2 1.5 2.630 din care: femei (număr persoane) Rata şomajului .015 5.5 2.7 2.746 2. Şomeri înregistraţi şi rata şomajului Judeţul Bihor 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Şomerii înregistraţi la Agenţiile pentru 9.127 7.4 2.1 SURSA: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.647 6.9 16 .total (%) 3.706 ocuparea forţei de muncă (număr persoane) 3.1 2.819 7.306 2. Rata şomajului .962 2.

145 2006 23.771 12.363 572.390 156268 152.018 28. Volumul de apă potabilă distribuită consumatorilor Apă potabilă distribuită consumatorilor Judeţul Total din care: Bihor 3 (mii m ) pentru uz casnic 2002 29.163 Suprafaţă locuibilă 8.bihor.036.1 Volumul gazelor naturale distribuite (mii m3) Locuinţe din care: (număr) municipii şi oraşe 4 4 5 5 5 5 Total din care: pentru uz casnic 11. Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite Localităţi în care se distribuie gaze naturale (număr) .ro 17 .959.844 2004 26.903.357 13.399 16.5.699 Sursă: http://www.733 53.831.465 2007 22.la sfârşitul anului 165.insse.989 18.4 191.0 9.0 363.410 17.504 Sursă: http://www.la sfârşitul anului 1) Judeţul Bihor Lungimea totală simplă a conductelor de distribuţie a gazelor naturale (km) .4 8.bihor.487 235.ro Tabel 18.957 11 11 12 19 19 16 Sursă: http://www.409 566.561 233.insse.0 251.0 318. Infrastructura judeţului Tabel 17.7 8.726 234.146 14.029 233.5 402.174 576.101 18.861.bihor.452 12.979 569. Fondul de locuinţe Judeţul Bihor 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Locuinţe (număr) Total Camere de locuit (număr) 563.insse.ro 2002 2003 2004 2005 2006 2007 21.062 14.085 232.7 232.897 2005 23.079 12.800.3 8.319 Tabel 19.090 2003 28.298 29.717 114.8 8.838 565.

comune Tabel 21.9 Municipii.bihor.3 Sursă: http://www.insse. Reţeaua de distribuţie a apei potabile.ro 18 .Tabel 20. Liniile de cale ferată în exploatare.la sfârşitul anului Total din care: municipii şi oraşe Lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile (km) – la sfârşitul anului 1) 79 10 1738. la 31 decembrie 2007 (Km) Judeţul Bihor Total din care: electrificate Din total: Linii cu ecartament normal Total Cu o cale Cu doua căi Linii cu ecartament larg Densitatea liniilor pe 1000 km2 teritoriu 500 500 475 25 66. în anul 2007 Judeţul Bihor Localităţi 1) cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă (număr) . oraşe.

total din care: Modernizate Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere Din total drumuri publice: Drumuri naţionale din care: Modernizate Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere Drumuri judeţene şi comunale din care: Modernizate Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere Densitatea drumurilor publice pe 100 km2 teritoriu 2971 679 755 460 386 74 2511 293 681 39.Tabel 22.4 19 . la 31 decembrie 2007 (km) Judeţul Bihor Drumuri publice . Drumurile publice.

http://www.ro/ 4.insse.prefecturabihor.cjbihor.ro/ 5.ro 2.bihor. http://mdrl.insse.ro 3.ro/ 20 . http://www.Webliografie 1.http://www. http://www.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->