P. 1
Atentatul împotriva lui Eminescu

Atentatul împotriva lui Eminescu

|Views: 136|Likes:
Published by Dacus

More info:

Published by: Dacus on Jan 31, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/28/2013

pdf

text

original

Procesul Mihai Eminescu

“Exista agresiuni ale caror efecte persista mult timp (influentind geografia economica, tesutul social si constiinta colectiva)” Apărarea societăţii româneşti, a Neamului Românesc, trebuie să primeze împotriva oricui încalcă legea, ORICÂND, fără nici o prescripţie (prescripţia fiind promulgată de cei ce protejează încălcarea legii, din anumite interese commune cu cei ce au încălcat-o). Infracţiunea împotriva lui Mihai Eminescu este activă şi azi şi totodată împotriva românilor, a conştiinţei lor colective şi individuale!

Gheorghe Gavrilă Copil,

Prin atentatul împotriva lui Eminescu s-a început predarea României moderne unor forţe străine
Sfidarea tuturor legilor în martirizarea lui Eminescu Fiecare lege sfidată, ocolită, ignorată cu bună ştiinţă în cazul arestării, martirizării şi asasinării lui Eminescu, poate şi trebuie să devină obiectul unei comunicări ştiinţifice. Secolul XIX, secolul XX, secolul XXI, teama de adevăr mai sălăşluieşte în sufletele noastre. Dacă adevărul ar umbri imaginea unor personalităţi, nu-l rostim. Dacă adevărul ar decoperta chipul luminos al unui martir, nu-l rostim, ca să nu se întunece chipurile răstignitorilor. Pentru că aceştia sunt Regele Carol I, Primul Ministru Ion C. Brătianu, Titu Maiorescu, Petre Carp, parlamentari şi alţii. Servicii secrete străine. Oameni politici ai unor imperii. Toţi împotriva unei singure persoane. Vina guvernanţilor români este înafara oricărei îndoieli, dovadă că au ascuns adevărul prin şirul generaţiilor, inducînd în eroare cercetători de înaltă clasă ai culturii române. Conştienţi de vina lor abominabilă, au avut grijă să nu mărturisească nici în jurnalele personale, nici în scrierile cu caracter public. Dar, în acelaşi timp, au întreţinut praful pe care l-au aruncat în ochii opiniei publice, susţinând că Eminescu înebunise, apoi, da parcă nebunia nu ar fi fost de ajuns, că suferea de sifilis. Cu aceste două boli, nici o personalitate nu mai avea cum să se reîncadreze în viaţa socială la nivelul audienţei de dinainte de

îmbolnăvire. Nu i se mai acorda nici un credit. Sub acoperirea acestor false boli, reprezentanţii statului român din acea vreme, de căte ori Eminescu îşi revenea, atunci când tratamentele distructive, aplicate cu bună ştiinţă, nu i se mai administrau, uriaşului iubitor de Neam şi de Adevăr i se aplicau din nou tratamentele distructive. Eminescu a fost torturat, iarna se aruncau pe el găleţi cu apă rece şi era bătut cu funia. Când în 1889 a acăpat de sub supraveghiere şi din clandestinitate şi-a reluat activitatea de ziarist, serviciile secrete, poliţia, au răscolit Bucureştiul, au descoperit locuinţa în care era, l-au arestat şi a fost trimis pe lumea cealaltă. În toţi aceşti ani a existat un adevărat terorism de stat. S-a manifestat fără dubii în cazul lui Eminescu, dar şi în moartea suspectă a unor apropiaţi ai lui Eminescu. Terorismul acesta din nefericire şi-a atins scopul şi asupra altor contemporani. Iar cei care bănuiau sau ştiau ceva, români care făceau parte din serviciile secrete ale unor imperii care ocupau o bună parte din pământul românesc, erau prinşi, om lîngă om, între seviciile secrete austro-ungare şi româneşti, care în cazul Eminescu au colaborat în totalitate. Dar de aici şi până la a deconspira că arestarea şi martirizarea lui Eminescu a fost pusă la cale de Viena , cu participarea oficialităţilor din România, pare a fi o treaptă de netrecut. Corect de Viena şi Bucureşti, având în vedere detaliata şi programata intervenţie a poliţiei romîne. Nu există îndoială că de Eminescu se ocupau şi serviciile secrete ruseşti. O conjuraţie a tăcerii celor vinovaţi, care au participat sau au ştiut ce se întâmpla cu Eminescu. Toţi îşi construiec amintirile argumentând că Eminescu a fost nebun sau că suferise de aşa ceva mai de dinainte vreme. Se invocă ameninţările externe. Cine consideră că oficialităţile de la Bucureşti au acceptat să-l scoată din viaţa publică pe Mihai Eminescu şi chiar să-l trimită în viaţa cea eternă, pentru că nu au avut nici o cale de a-l proteja în faţa imperiului austro-ungar, în faţa francmasoneriei, se înşală amarnic. Eminescu devenise atât de incomod pentru unii potentaţi ai zilei, politicieni, comercianţi, bancheri, încât au reacţionat de-ndată, pentru a se debarasa de Eminescu, la ocazia oferită de imperiile străine. Acele câteva cuvinte (”mai stâmpăraţi-l pe Eminescu”) ajunse de la Viena la Maiorecu prin ... soţia lui in Slavici şi desigur, de la acesta la factorii decisivi ai statului român de atunci, nu aveau nici un indiciu cum să se procedeze. Regele Carol I, Primul Ministru Ion C Brătianu şi alţii au ales pentru Mihai Eminescu varianta criminală, fără nici o şansă de reintegrare socială. Vom menţiona doar câteva persoanlităţi ale timpului, care prin funcţiile pe care le aveau în

participând la finalizarea tratatului secret cu Austro-Ungaria. Trimis extraordinar şi Ministru Plenipotenţiar al României la Viena. Petre P. Mai tare decât forţele statale interne rămâneşti care au acţionat cu o brutalitate de neiertat împotriva fiilor devotaţi idealului unificării tuturor românilor într-un singur stat. fapt confirmat în timpul vieţii acestora. pentru a-l determina şi a-l invita să vină în ţară pentru a fi rege. Unire în care credeau că se poate împlini. în vreme ce Reunificarea era în plină desfăşurare şi Moscova bătea în retragere-după trecerea câtorva ani primul ministru de atunci recunoştea că reîntregirea ar fi fost posibilă şi că regretă faptul că nu a fost receptiv la unificarea ţării. Ion C. Ion C. a acţionat pentru îndepărtarea lui Alexandru Ioan Cuza din fruntea României. Carp. Documentele care îi desconspiră pe antiunionişi nu lasă nici un dubiu că au acţionat în serviciul imperiului sovietic-vezi Reîntregirea României-documentaţia necesară. Theodor Rosetti. Brătianu a plecat în străinătate şi a avut convorbiri cu cel ce avea să devină Carol I. Aceeaşi manieră antiromânească se poate constata şi din partea guvernanţilor din România anului 1990. uşor de identificat şi azi. dimpreună cu milioanele de români. cât şi Basarabia şi Bucovina revin în familia lor românească. Eminescu ar fi fost în plină activitate în 1918. a fost secretar al Agenţiei diplomatice a Romîniei la Paris. când anexează Podul de flori. împotriva revenirii Chişinăului la Patriamamă. agent diplomatic la Viena şi Berlin. între martie 1871aprilie 1873 şi la Roma. Preşedintele Consiliului de Miniştri între . Brătianu. punându-se astfel în serviciul Moscovei. Preşedintele Consiliului de Miniştri între 9 iunie1881-20 martie 1888. între aprilie –octombrie 1873. imperii care anexaseă o bună pate din pământul românesc. între noiembrie 1882-octombrie 1884 (Fiind la Viena.”Mai potoliţi-l pe Eminescu”. ceea ce în contextul dat însemna anihilaţi-l pe Eminescu. care militau şi acţionau pentru Unirea Ardealului cu România. Carol I. dragostea de neam şi de ţară a unioniştilor români a fost mai tare decât cele două imperii. care nu a crezut că aceştia erau atât de slugarnici. între mai 1867-iulie 1867. când atât Ardealul. rege până în anul 1914. slugărnicia lor surprinzînd şi Kremlinul. constituind statul naţional unitar român. România. că aveau sufletele atât de moscovizate. interpretare confirmată de maniera în care s-a acţionat împotriva lui Eminescu şi a altor români dintru idealul unificator de ţară. provocând astfel o moştenire antiromânească în politicienii acestei ţări. Regele României. de la sfîrşitul acestor articole. Spiritul unionist.structurile guvernamentale şi a relaţiile lor oculte au păstrat tăcerea. austro-ungar şi rusesc. îi transmite lui Titu Maiorescu.

Ministru justiţiei între 22 martie-11 noiembrie 1888. În actele proceselor se află sentinţa şi cauza invocată. ad. Titu maiorescu. ministru de finanţe între 28 martie-14 octombrie 1912. Preşedintele Consiliului de Miniştri între 14 octombrie 1912-31 decembrie 1913. la Ministerul agriculturii. Alexandru Marghiloman. Petre P. cu teroriştii aduşi pe acestea şi instalaţi ca facori de decizie în guvernul României. Dovadă că în . sentinţele de asasinare sau întemniţare fiind direcţionate de factorii politici pomeniţi înainte de procese. După 23 august 1944 s-au folosit şi legile. alături de alţii. Tot sub protecţia tancurilor sovietice. În cazul Eminescu tot dinspre vest a venit semnalul de a se acţiona. Preşedintele Consiliului de Miniştri între 28 martie-14 octombrie 1912. acum. Carp. tot român. Titu Maiorescu. comerţului şi domeniilor între 22 martie-4 iunie 1888. Asasinatele. Se instalează dictatura sovietică. industriei. Titu Maiorescu. care aşteptau acest eveniment. în democraţie. Carp. a continuat. Titu Maiorescu. cu asasinatele politice cunoscute-acum regele a plecat în străinătate. încetează orice urmă de democraţie în România. pentru a obţine acordul să sfideze toate legile ţării şi să ordone asasinatele. Petre P. de legislaţia în vigoare din timpul său. comerţului şi domeniilor între 4 iunie-11 noiembrie 1888. Titu Maiorescu. fie şi formal. Carp. Cît priveşte situaţia de după 23 august 1944 ascultarea vine din partea de răsărit a României. ministru de externe între 29 decembrie 1910-27 martie 1912. Petre P. soarta României ajungând în mâinile evreilor. Şi unii şi alţii. ministrul justiţiei între 7 iulie 1900-13 februarie 1901. situaţia fiind identică şi între cele două războaie mondiale. Titu Maiorescu. Terorismul de stat. int la Ministerul agriculturii. Ministru de interne între 22 martie-11 noiembrie 1888. ad. În secolul XIX factorii de decizie erau românii-îl considerăn pe neamţul Carol I ajuns rege al Romîniei. Din nefericire Eminescu nu a beneficiat. Ministrul cultelor şi instrucţiunii publice între 22 martie-11 noiembrie 1888. Pewtre P. Începând cu 1948. de la Moscova sovietică. Ministru de externe între 22 martie-11 noiembrie 1888. de data aceasta nu erau români. Theodor Rosetti. Theodor Rosetti. Antiromânism. industriei. în partea de vest a Europei. cînd terorismul de stat ajunge la noi cu tancurile sovieticie. E vorba de lichidarea elitelor româneşti. int. tot la îngăduinţa unor puteri străine şi tot cu concursul francmasoneriei şi în secolul XX. nu toate. Carp. Holocaust etnic pe motive politice. preşedintele Consiliului de miniştri între 7 iulie 1900-13 februarie 1901. la modul formal.22 martie-11 noiembrie1888. ca în cazul lui Eminescu. nu sunt cu sfidarea oricăror legi. Preşedintele consiliului de miniştri între 29 decembrie 1910-27 martie 1912.

Dovadă că guvernul de după împuşcarea lui Ceauşescu este format în întregime din evrei (cu o excepţie. Ceauşescu. legile pot fi evocate şi în mod criminal. Acest guvern a avut posibilitatea Reîntregirii Romîniei.. cu forţa financiară pusă la dispoztiţie din bugetul ţării sau din partea unor patronate interne sau internaţionale şi a unor bancheri. Ce s-a întâmplat cu generalul Iulian Vlad? Arestat şi ţinut în puşcărie vreo doi ani a spus tot ce i s-a cerut şi a scris declaraţii după declaraţii. dar s-a opus. la modul premeditat. Îndepărtarea lui Ceauşescu de la conducerea ţării şi arestarea acestuia s-au datorat activităţilor a doi români. Iulian Vlad. se practică un consens tăcut sau mărturist împotriva lui Eminescu. din ce în ce mai marginalizat de la putere.dictatură. Lovitura de stat se desfăşoară tot cu ajutorul Moscovei. Securiştii. Acest guvern a declanşst tăvălugul jefuirii României. Nicolae şi Elena Ceauşsecu. nepoţii şi strănepoţii boşevicilor de la conducerea României de după 1944 preluînd golul românilor expulzaţi din structurile statului. chiar de la început-cu toată . a direcţionat. A înţeles în ce situaţie este şi nu a încercat să vorbească despre cele întâmplate. Noii guvernanţi au avut astfel dintr-odată drum deschis pentru preluarea puterii. ministrul de interne. dar şi acest ministru avea o viaţă întreagă de bolşevic). care avea sub comanda sa întreaga securitate şi generalul Stănculescu. iar cei doi. în fapt.începînd cu decembrie 1989. Trebuie să mergem cu rostirea adevărului pînă la capăt. în 1990. reuşind. în detrimentul moştenirii evreieţi impuse la putere în România de către Moscova. în securitate şi ca factori de conducere ai partidului la diverse nivele. la ordin. omul ruşilor şi l-a făcut. procesul celor doi reprezentanţi ai regimului comunist. Acum în democraţia de după 1989. predaseră armele şi intraseră sub comanda şi controlul armatei Şi ce a făcut generalul Stănculesacu? L-a chemat la Ministerul Apărării Naţionale pe Ion Iliescu. Se vorbeşte. apoi a fost eliberat şi ţinut la domiciliu sub o strictă supraveghiere. român. fiii. în 1989. an de an să introducă români. Silviu Brucan. din partea armatei. preşedinte al României. din rândurile evreilor bolşevici instalaţi la putere în România începînd cu 1944. de-ndată după căderea regimului dictatorial al lui Nicolae Ceauşescu. că în susbsidiar e vorba tot de antiromânsm. Toată această evocare are legătură directă cu Mihai Eminescu. factorii de putere din statul român. pe baza sentinţei promulgate. Capetele de acuzare decisive sunt false. cu mas media direcţionată. au fost executaţi. instalîndu-se alături de ceilalţi evrei care rămăseseră în aceste structuri sau în massmedia. Generalul Stănculescu. Avea experienţa în acest sens alături de cei instalaţi la putere în România începând cu 1944.

de anumiţi judecători şi procurori.contrubuţia sa decisivă la îndepărtarea lui Ceauşescu de la conducerea României. incapacitatea de mobilizare în numele neamului tău în momente decisive. în puşcărie. după scurtă vreme. sau scos de sub urmărire penala. Vă mai amintiţi cum a argumentat de ce a predat puterea bolşevicului Iliescu. Desigur aceştia nu au uitat de contribuţia generalului Stănculescu la loviura de stat din timpul Revoluţiei. la întrebările repetate ale ziariştilor. dacă mai are cunoştinţă de situaţii necunoscute din timpul Revoluţiei. ar fi asasinat. De ce este generalul acum. Că o parte din asasinate au fost puse la cale chiar de noii factori care preluau puterea. unii chiar din clărirea Ministerului Apărării naţioanle. ca şi alte procese manevrate din umbră de anumiţi factori politici şi din structurile serviciilor secrete. din insuficiente probe. unui guvern responsabil şi astfel să salveze bogăţiile ţării şi uriaşa şansă pe care o avea România pentru progresul său economic şi spiritual. lipsa de caracter. Într-o perioadă de profundă solidaritate internaţională de care se bucura Romînia! Şi nici măcar nu ar fi fost considerat dictator. pentru că nu avea acea carte de vizită pentru a face parte din cercul noii conduceri. deci sub strictă supraveghiere. deşi avea controlul întregii armate? Ca să nu-l considere posteritatea ca un dictator. avea mai multe căi de desfăşurare-sentiinţă de condamnare pentru generaldar până acum nimeni nu a fost condamnat nici pentru miile de morţi de după Timişoara-. la vîrsta de 80 de ani. Acesta o considerăm noi că este adevărata cauză a arestării şi condamnării rapide a generalului. pentru 15 ani-practic pe viaţă? Pentru zecii de morţi de la Timişoara. au fost harnici în furtul avuţiei naţioanle. De ce i s-a închis gura şi încă pe viaţă? De ce s-a ajuns la concluzia că e mai bine să fie izolat în maximă siguranţă. intre ei. în ultimii doi-trei ani. pentru a o proteja. nici după ce acesta a ieşit la pensie acesta la pensie. în momente de cumpănă. să fie achitat. unde şeful armatei era generalul Stănculescu? Aici începe slăbiciunea. de adevăruri ascunse. şi da e alte situaţii de după. după gratii? Pentru că înainte de direcţionarea procesului pentru a fi condamnat. N-a păstrat controlul liniştii şi păcii în România ca să nu-l considere lumea dictator! Pentru ţara ta. claca si spunea că tace pentru că vrea să moară acasă. Şi încă dictator militar! Acestă disculpare o respingem. în desele apariţii la televizor. ci stabilizator al unei situaţii în care se auzeau mitralierele trăgînd. Cu alte cuvinte dacă ar mărturisi ce ştie. Ar fi avut posibilitaea să predea puterea. din timpul Revoluţie? Procesul. de virtute. domnule general!! De ce totuşi s-a dat la o parte şi i-a poftit pe bolşevicii evrei de . dacă e nevoie îţi dai şi viaţa. sau să fie mereu amânat. generalul. în patul său. a căror membri.

sau de vreun român total moscovizat. Trebuie! O naţiune se regenerază cu . în şirul de generaţii. în democraţie. când mustrările de conştiinţă nu mai pot repara răul făcut? Sunt şi vârstnici virtuoşi. Frica. Politicienii români de azi se regenerează cu orice sacrificii. Să ne întoarcem la noi înşine. În cazul asasinatelor dintre cele două războaie mondiale. cu comportări şi acte reprobabile moştenite. măcar la sfârşitul vieţii să mărturisească adevărul ţinut ascuns de clica de jefuitori? Tot din lipsă de o profundă iubire de neam. la români. să preia în subordine România? Pentru că nu avea sufletul eminescian în inima sa. de graba de a vinde intreprinderile ţării. Adevărul palpită numai în oameni de caracter. de dictatura regală. desigur ştia cine sunt cei vinovaţi de miile de morţi. mai devreme sau mai târziu este devastator pentru cei care nu au fost până la capătul vieţii lor la datorie pentru destinul românilor în propria lor ţară. inteligenţi. se vor dovedi cu carenţe morale prin care s-au perpetuat terorismul de stat şi dictatura personală şi între cele două războaie mondiale. este vorba de terorism de stat practicat de români. Adevărul despre Eminescu înseamnă o mare panică pentru mulţi. de dictatură regală. Eminescu a fost trădat. temeinic. fiii şi sfetnicul său. În cazul lui Eminescu. Sfântul Constantin Brâncoveanu. Prigonirea şi martirizarea fiilor loiali neamului românesc devine o moştenire devitalizantă în factorii de putere. E limpede că generalul Stănculescu avea mustrări de conştiinţă-predase puterea unor jefuitori de ţară şi antiunionişti. Trebuie să începem cu noi înşine. De ce a dat în vileag problemele de conştiinţă care îl frământau şi nu a încercat. serviciile secrete. poliţia. este vorba de terorism de stat practicat de români. în democraţie. Personalităţi importante din politica şi cultura română. lipsa de demnitae. Mihai Viteazu. De frică. Dar când dădea semne că ar fi pe cale să mărturisească? La adâncă bătrâneţe. Mihai Eminescu şi alţi români de seamă sunt mai tari şi decât toate vitregiile care au urmat după timpul vieţuirii lor pe pământul românesc. O incapacitate de a face binele până la capăt. Adevărul trebuie rostit şi protejat în toate cazurile. de caracter lau oprit de la aşa ceva. Iată cu ce bagaj pleacă pe lumea cealaltă şi noi românii în ce situaţie am ajuns. Verdictul istoriei. spre terorismul de stat practicat de aceştia. pe oamenii Moscovei. Toate se moştenesc.ieri. Politicienii şi oamenii de cultură. Să fim demni şi să nu arătăm cu degetul spre dictatura bolşevicilor evrei ajunsă la putere în România în 1989-1990. XX şi între cele două războaie mondiale. ştia cum şi de cine fusese devalizată ţara de finanţele ei şi de alte bogăţii. răul rămîne în noi. direct sau prin cei mai tineri şi-au continuat activitate şi la începutul sec. Dacă nu procedăm corect cu noi înşine.

Nu observaţi că cei care l-au martirizat beneficiază pînă azi de o anume solidaritate din partea celor care sunt împotriva lui Eminescu? Degeaba îi arătăm cu degetul. Câţi au vocaţia adevărului. Neamul nu se trădează. se salvează. Nu sunt condamnaţi nici post mortem. Pe noi românii. eşti inteligenţă pentru alţii. Frica aceasta ne-a slăbănogit. Nu sunt pomeniţi cei vinovaţi. adică alţii. Potrivnicii au reuşit să-ţi anuleze simţirile şi apartenenţa la Neam.orice sacrificii. cei care discutăm despre ei? Toţi suntem slăbănogiţi. Sau. fără catedre Mihai Eminhescu la toalte colegiile pentru învăţători şi la toate facultăţile de litere?! În ce ţară trăim?! Nu a românilor?! Dacă în cazul lui Eminescu restabilim adevărul fără să ţinem seama de nici un nume. suntem noi oameni de caracter ca şi el. ci prin fiecare dintre noi. O necesitate obiectivă. Îl urmăm noi pe Eminescu. pentru încălcarea legilor. câţi sunt oameni de caracter? Dar noi. Tu nu eşti neam de slugă şi nici nu eşti destinat să dispari ca român. ci tu. Eşti bun doar ca energie. Dar nu românii sunt de vină. proză. il avem ca model de verticalitate morală. din nefericire. Ai grijă cititorule. am făcut un pas uriaş spre normalitate. fiecare român în parte. avem noi tăria de a nu renunţa la idealurile lui Eminescu. Gheorghe Gavrilă Copil . Alţii au reuşit să ţi-l scoată pe Eminescu din inima ta. scrieri politice. nu-l mai citeşti. Eminescu ne reprezintă până în adâncimile noastre sufleteşti. de preferat toate volumele cu toate însemnările lui Eminescu. de Unire?! Frica de adevăr este evidenta în cazul lui Eminescu. Reprimeşte-l în casa sufletului tău şi nu vei mai învinui neamul tău şi vei fi un bun român. În România. de prosperitate economică şi spirituală pentru Neamul Românesc. Demultă vreme nu mai ai acasă opera eminescianăpoezii. indiferent ce imoprtanţă are în istoria şi cultura românilor.

Cu acelaşi efect de a fi scoşi şi azi din viaţa socială. cu ţintă clară-dezechilibrarea sănătaţii.ro).Gheorghe-Gavrilă COPIL. precum şi următoarele date care urmează a fi interpretate: propagandă împotriva orânduirii socialiste. prim mărturiile celor care au fost supuşi unui tratament similar. Cazul pe care îl prezint nu se poate compara ca intensitate şi dramatism. Raport de expertiză psihiatrică. pentru tot restul vieţii lor.IX. După răpire. în faţa familiei. Diagnosticul numitului: „Fără tulburăti psihice clinic manifeste”. administrat cu premeditare?! Da. se găsesc datele necesare pentru cercetări. analogii. Dosar fond penal. au evitat. prin acest caz. Deci s-a confirmat că eram sănătos. ADEVĂRUL ÎN CAZUL ÎMBOLNĂVIRII LUI EMINESCU. din Noi Dacii nr.noidacii. dar. poate de teama de a nu reactiva convingerile celor care i-au crezut nebuni. Eminescu a fost supus unui tratament medicamentos. . similitudini cu tratamentul aplicat altor fii ai Neamului Românesc din a doua jumătate a secolului XX Se poate dovedi că Eminescu a fost scos din viaţa socială prin tratamentul medicamentos abuziv. rudeniilor. la un spital de psihiatrie.www. sau evită să facă mărturiile necesare. În acest scop comisia a examinat pe numitul COPIL GAVRIL. cunoscuţilor. A fost internat de către Ministerul de interne-Consiliul Securităţii Statului. prin proces penal.Spitalul D. Compromişi în faţa colegilor de serviciu. 28. Persoanele supuse unui astfel de tratament. CONCUZII: “Are discernământ păstrat”. similitudini cu situaţia lui Eminescu. TRIUMFĂ!* Analogii. Gh. Semntarul acestei comunicări este autorul romanului Coşmarul. Şi-i mai cred. dosarul medical al acestuia. 27-28. In Arhivele securităţii. confiscat. deşi printre noi. sperăm să se deschidă un nou domeniu de cercetare. acum la CNSAS. Marinescu. Alţii au rămas cu dezechilibrări pe planul sănătăţii. 1971-1973 (Vezi „Sus fruntea naţie română!”. 80-82 . p.1971. sănătoase. nici cu al lui Mihai Eminescu şi nici cu al celor internaţi şi reinternaţi. Către Consiliul Securităţii Statului. 2009 . prin analogie cu îmbolnăvirea lui Eminescu. secţia Bălăceanca.

Pentru ei eram un om perfect sănătos. apoi. Numai astfel poate statul român** să repare marele prejudiciu adus lui Eminescu şi totodată poporului român! Suntem din oştirea naţională de sub flamura sfântă a sufletului eminescian. Copil Gavrilă. fost salariat al acestei instituţii. Pentru Eminescu trebuie revendicate daune morale. dacă îl mai preocupă literatura. mi-au transmis. Cele ce urmează şi cele de mai înainte. E limpede că e vorba de răpire de persoană. 142/29. ce mai fac foştii lui colegi.” Mi s-a ridcat supraveghierea la domiciliu pentru un timp limitat. de lipsire de libertate. Primul mare deţinut politic din istoria modernă a României. Eminescu nu a fost lăsat în pace. Tata şi un unchi. nici în 1889. ce aveau să-mi transmită. Aşa. în timpul vieţuirii lui spirituale. în presa vremii. În urma unor minuţioase cercetări. etc.1972: „Cu trei săptămâni în urmă a venit la Centrul de îndrumare a Creaţiei populare jud. în timpul vieţuirii lui trupeşti printre noi. la miez de noapte . în puţine cuvinte. iar memoria îi este tot mai puţin clară. la tata. de neînfrânt de nici o încercare a istoriei. lumea din jur a aflat. de terorism de stat. Toţi trei făceam parte din România frumoasă. când a început să publice iar. Gheorghe-Gavrilă COPIL *Comunicare susţinută la Congresul internaţional de dacologie. Şi aşa.Dosar fond infomativ. câteva zile prin Bucureşti. spre Ardeal. 2009 . la aceste întrebări Copil a încremenit pe loc şi am chemat pe secretara Mariana spunându-i că lui Copil îi este rău. că fiul lui Gavrilă a înnebunit. şi toate acestea înafara legilor din acea vreme. ce gânduri de viitor mai are. prin analogie cu tratamentul aplicat lui Eminescu. A fost din nou arestat şi …asasinat. articole.02. poate nu s-ar fi aşternut pe hârtie niciodată. Sărut mâna Mihai Eminescu şi binecuvântă poporul român. mare curaj. de persecutat politic. NOTĂ-extras nr. de aplicarea cu premeditare a unui tratament medicamentos dăunător. Al compromiterii publice. propunem a se avea în vedere un nou pas de investigare. pe unde mai mergem pe teren. înfiinţarea de catedre Mihai Eminescu la toate colegiile pentru învăţători şi la toate facultăţile de litere. Cele ce urmează au legătură cu situaţia tragică a lui Eminescu. Ilfov. a luat loc pe un scaun şi după puţin timp a început să întrebe ce mai facem. L-am întrebat unde lucrează. în urma precizării tuturor legilor încălcate de factorii guvernementali de atunci. Chipurile eram liber. judecata nu-l mai ajută până la capăt. acestea însemnând. Se observă la Copil că nu mai are un fir exact al ideilor. un proces cu caracter penal: Mihai Eminescu 1883-1889. dacă abuzul săvârşit asupra lui Eminescu. la locurile natale. de tortură. nu ar continua şi azi. ediţia a X-a.

înfiinţarea de catedre Mihai Eminescu la toate colegiile pentru învăţători şi la toate facultăţile de litere REÎNTREGIREA ROMÂNIEI Cine s-a opus în 1990 Reîntregirii României? Câteva cuvinte înainte de cartea pe care o propunem spre documentare A şti şi a nu spune adevarul înseamna complicitate cu cei care pot fi acuzaţi de înaltă trădare de ţară. Căciularii KGB-işti din România nici nu au îndrăznit aşa ceva faţă de imperialii de la Moscova. la daune morale. trebuie şi pot fi obligate. cât şi la Chişinîu şi la Moscova. nu poate fi trecut cu vederea. anexat şi deturnat Podul de flori de la o nouă Alba-Iulia. imperiile fiind puse asupra faptului împlinit. oficialii acelor instituţii. pe verticala puterii şi pe orizontală. Dar răul făcut de guvernarea sa şi de către preşedintele Ion Iliescu. Rîntregirea României a fost posibilă în 1990. cu toţi factorii de acţiune. S-au infliltrat. d-l Petre Roman. deci instituţiile statale de azi. Unirea românilor într-un singur stat s-a facut prin ei înşişi. Cunoscând ce s-a întâmplat. după câţiva ani. 1991. îşi exprima regretul că nu a fost receptiv la Reunificarea Romaniei. sunt minţite şi manipulate de către păstorii lupi. pe cale juridică. iar prim-ministru.** Desigur nu statul e de vină. prim ministru în 1990. Un adevărat Plebiscit. atât în convorbirile lor cu reperzentanţii Ambasadei URSS din Romania. Cine s-a opus? Cine nu s-a implicat. deşi trebuia? Preşedintele României era d-l Ion Iliescu. care. Dimpotrivă. Trădătorii trăiesc printre noi. Destinele României intră în responsabilitatea celor tineri. Ne adresăm în primul rând generaţiilor tinere. vom . iată. avînd în vedere că românii din toate părţile României fuseseră înştiinţati şi veniseră de bună voie şi trecuseră cu un avânt de nestăvilit în Basarabia. A fost o coordonată majoră a Revoulţiri Române. Alba-Iulia 1990. Petre Roman. ci instituţiile statului din vremea lui Eminescu.

ei înşişi devenind şi coautori la menţinerea acestor consecinţe. prin care o bună parte din România este încorporată în Ucraina. de d-l Adrian Severin. 1999 II. a)-2007 b)-26 martie 2008 c)-20 iunie 2008 . aplicarea şi menţinerea consecinţelor acestui pact. dintre România şi Ucraina.Manu Iosifescu Valentin-2004. autorii lui fiind complici la crimă la adresa umanităţii. românii noştri. Federatia Rusă acceptase să instituţionalizeze învăţământul în Limba Română. redactarea. se încadrează în categoria celor mai grave crime la adresa umanităţii. în întreaga Federaţie Rusă. I. Forumul asociaţiilor unioniste-Victor Crăciun.PODUL DE FLORI. Dacia Eternă. se înfăşoară. Societatea Culturală Bucureşti-Chişinău(Reîntregirea Românieimărturisiri.Victor Crăciun încercând să se disculpe.fi mai uniţi în cuget şi simţiri. din străinătate. Reîntregirea teritorială a României este inevitabila! Pactul Ribbentrop-Molotov. Atunci preşedinte al României era d-l Ion Iliescu. iar prim-ministru. trăiesc departe de locurile natale? In România minorităţile sunt protejate. a. d-l Petre Roman. fără scăpare. pe atunci şefa consilierilor prezidenţiali s. care. pe atunci ministru de externe. forţaţi de împrejurări. cu toţi cei vinovaţi de iniţierea. Bucureşti. parafarea. V. Lovitură dată Uniunii pentru Reîntregirea Teritorială a României. documente). Tratatul din 1996. este profund inuman.Manu [Iosifescu] Valentin-1991 III. Lovitură data Societăţii Culturale Bucureşti-Chişinău. Este vorba de d-l Emil Constantinescu. au învăţământ în limba lor. într-o plasă de paianjen. pe atunci preşedintele României. Ştiaţi că în anul 1990. de d-na Zoe Petre. CALE SIGURĂ SPRE REÎNTREGIREA ROMÂNIEI A FOST ANEXAT ŞI DETURNAT DE CASNICII MOSCOVEI-1990. Manu Iosipescu Valentin IV. pentru urmaşii deportaţilor şi pentru ceilalţi români. nu.

GHEORGHE GAVRILĂ COPIL SOCIETATEA CULTURALĂ BUCUREŞTI-CHIŞINĂU (Reîntregirea României-mărturisiri.. documente) .

................15 Ne-am adresat şi URSS ?....10 Noi.17 Abuzând de buna credinţă a fraţilor de la Chişinău.................................................. Cine ştia ?......................................................................................13 Armata română sesizase marea şansă istorică a Reîntregirii României...... apare organizatorul Podului de flori......16 Ion Pogorilovschi................................................................................................................................15 Mihail Gorbaciov renunţase la reacţia Armatei Sovietice...................................6 24decembrie..................................9 Cu Alexandru Paleologu..........................................14 Armata sovietică va reacţiona împotriva celor care vor încălca graniţa URSS...Nici noi nu ştiam..11 In urma răspunsului Moscovei s-au suspendat demonstraţiile........................................................................16 Frontul Popular din Moldova.................7 Mihail Gorbaciov:.......................................................................16 Gheorghe Gavrilă Copil este un om periculos............................18 ..................................ISBN-973-9029-73-6 DACIA ETERNĂ BUCUREŞTI 1999 Cuprins 22decembrie.14 Scrisori deschise adresate şefilor de state cu graniţa pe Prut...........................................................................................12 Prutul lacrimilor noastre să-l acoperim cu flori...........................................................18 Smirna ! Panimaieş ?!............................................................................................................................9 O delegaţie din Basarabia...................................................................................Domnule Petru Lucinschi...........................................................17 Victor Crăciun-Ion Iliescu............................11 Mai bine mort decât trădător!...................................5 Noaptea de 22 spre 23 decembrie............................................Opinia publică nu aflase...................................................................10 Ion Iliescu........................................................................................... hotărâţi să învingem!.............5 23 decembrie..........................15 Republica Democrată Germană a României................................... cine este domnul Gheorghe Gavrilă Copil ?............15 Acum e acum............................................................................10 Pentru a doua oară Moscova răspunde pozitiv la cererile noastre..............................................................................................................................................................................

41 Românii de peste Prut în Parlamentul României.....................................................................Iurie Roşca......................................................23 Fotografii de la Ungheni............................................................................................................................................................................................49 Monumentul trădării naţionale şi al crimei împotriva umanităţii.....................................................................................48 Spre luare aminte...............56 Prutul lacrimilor noastre să-l acoperim cu flori......................................................................................................80 .............................................................................42 Este PNŢCD un partid KGB-ist ?........... la românii deportaţi şi la urmaşii acestora................................................................................................39 Corneliu Coposu şi Ambasadorul URSS....................................................................58 Apelul Societăţii Culturale Bucureşti-Chuşinău lansat în Siberia...............................19 Victor Crăciun-Petru Lucinschi..................... d-l Gheorghe Gavrilă Copil.................................................. sau votat trecerea sub tăcere a Pactului Molotov-Ribbentrop......................24 Prima mie de elevi de peste Prut la şcolile din România...................................................69 Fraţi români............................................................49 Ilie Ilaşcu.... la Comitetul pentru Ştiinţă şi Învăţământ al Sovietului Suprem al RSFS Ruse......................... la Ministerul Invăţământului al Republicii Federative Ruse.................22 Aprobarea dată de Kremlin.. de pomină...... celor care au semnat.......................................... Victor Crăciun mai face una................80 Românii de peste Prut trebuie să participe la alegerile generale din România....22 Curat lăutărie KGB-istă...................................... 57 Stenograma convorbirilor purtate de preşedintele Societăţii Culturale Bucureşti-Chişinău........................................70 Detaşamente pentru protejarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.............................................23 Podul de flori................................................20 Ce a declarat Victor Crăciun......... susţinut...................................................20 Telegramele de la Ungheni..................................................32 În Siberia.....................................................................19 Şah-mat........................................................................................... militant ferm pentru Reîntregirea României.........................................44 Infiltraţii......72 Greva foamei..... la Cabinetul primvicepreşedintelui Sovietului Suprem al RSFS Ruse ( Moscova 7-9 august 1990)..39 Uniunea pentru Reîntregirea Teritorială a României... “organizatorul”.........................................................................72 Încă vii în imperiul de gheaţă..................................... din seara zilei de 6 mai................................50 Câteva documente şi articole Prutul lacrimilor noastre....................................20 În Bucureşti............. către românii din Siberia...............................

........ în apropiere.... Eram într-o mulţime de tineri.. Liviu Petrina şi azi mă mai întreabă.. Autor.......... civili şi militari.... de ce mi s-a făcut loc prin mulţime............. cam restrictiv.. un articol pentru Renaşterea..... dar s-a retras un pas.... Şi de comandă........ Le-am răspuns că voi intra în clădire... Tot în această zi am scris... Aşa am perceput-o eu.................. Stark... majoritari la Bucureşti. un culoar.. După ce am intrat........ Asupra unor hărţi erau aplecate mai multe persoane........85 Ilaşcu trebuie eliberat....... din capitală...... Am intrat.. ......... că nu se opune. făcându-mi un gest cu mâna... când..Parlamentarii din Chişinău. Da.... articole şi cărţi publicate din 22/23 decembrie 1989 pâna azi. Am urcat la unul din etaje şi am intrat într-o cameră de analiză a situaţiilor de pe teren. lângă uşă........ Pentru a intra în clădire existau unele dificultăţi........ la propunerea lui Liviu Petrina...... Pe coridor...85 Ilie Ilaşcu în actualitate..... ne-am despărţit....... iar la intrare. În faţa noastră câteva grupuri de militari.... la fel... de către casnicii Moscovei 22 decembrie 1989 În ziua de 22 decembrie mă îndreptam spre Televiziune..89 Documente.....cam de pază. Surprins de felul în care am intrat....91 Anexarea Revoluţiei Române şi a Podului de flori....... Gheorghe Gavrilă Copil.84 Atenţie la Moscova......... politicieni români!. m-au întâlnit Liviu Petrina şi Aurel Dragoş Munteanu....... Mi s-a deschis un drum. M-au întrebat dacă pot să-i iau şi pe dumnealor......... poftiţi................

. A pune pe picioare un partid şi a edita un ziar politic. înseamnă maturitate politică. care activa deja. în legătură cu desfăşurarea Revoluţiei Române la Timişoara. nu . opunându-se intervenţiei armatei sovietice în România. Iftene Pop. dr. după câteva zile. Aşa a ajuns PNŢ. Constantin Galeriu. constatându-se identitatea de doctrină şi program dintre Partidul Creştin Naţional Ţărănesc. 2 din Renaşterea (Dreptatea încă nu reapăruse. de ce nume “sonore” de atunci. de M. de Octavian Goga şi materialele semnate de Ioan Alexandru. 23 decembrie Generalul Ştefan Guşe reacţionează public. Ioan ALexandru. este scris: „Partidul Creştin Naţional Ţărănesc s-a născut în focul jertfei pentru dreptate din 22 decembire. În nr. El este Partid Creştin Democrat“. supravieţuitorii puşcăriilor comuniste. Revoluţia Română a fost o uriaşă desfăşurare de forţe cu caracter politic. Eminescu şi poezia Plugarii. Ar fi vremea ca acest grup să facă mărturisiri.. În prmul nr. preot prof. Jurnalul Comitetului Naţional de organizare a Partidului Creştin Naţional Ţărănesc. sau altfel spus. istoria va înregistra adevărul că intervenţia publică a generalului a avut o mare greutate pentru România. Ulvine Alexandru şi Victor Negară. Iftene Pop. pe care nimeni nu l-a negat. În noaptea de 22-23 decembrie am fost cu Liviu Petrina. la PCNŢ. În jurul acestui partid s-a adunat Opoziţia.Noaptea de 22 spre 23 decembrie În noaptea de 22 decembrie Liviu Petrina. participant la Revoluţia Română. Liviu Petrina. la invitaţia acestuia. într-un comunicat: „În şedinţa comună extraordinară care a vut loc la 26 decembrie 1989 în Bucureşti. unde s-a tipărit ziarul Renaşterea. din timpul Revoluţiei. de reamintit. Ne întrebăm până azi. partid al Revoluţiei Române. dusese deja materialele spre publicare. Membrii săi au dat dovadă de curaj şi simţ politic. Gelu Bejenaru şi Gheorghe Gavrilă Copil. încât Renaşterea a devenit şi organul de presă al PNŢ) este precizat. Oamenii politici ai PNŢ. fapt cunoscut. sunt cuprinse articolul Invierea. uşor de probat. În primul nr. forurile de conducere au hotărât ca denumirea partidului să fie: Partidul Naţional Ţărănesc-Creştin Democrat“. la iniţiativa lui Liviu Petrina. au înfiinţat Partidul Creştin Naţional Ţărănesc şi au scris Proclamaţia acestui partid. la o tipografie. fără a folosi vorbe mari. Indiferent de controversata personalitate a generalului. cu tragediile care s-au întâmplat acolo. Laura Sigarteu. au venit. Liviu Petrina.

Gloanţele pătrundeau şi în clădire. pentru că solicitarea sprijinului militar din partea Moscovei a fost făcută de către “şef “. ca o împotrivire la această solicitare şi ca un avertisment dat Moscovei. eşuată. din nefericire nu-şi dau seama ce păcat mare au săvârşit. domnului Mihail Gorbaciov. despre transmiterea mesajului. În condiţii dramatice. tac şi azi. spiritul jertfelnic al Revoluţiei Române era viu! Cei care au încercat şi au contribuit la anexarea Revoluţiei Române. singură în clădire. în condiţii pe care le voi evoca. dar. să-mi facă legătura cu Chişinăul. pentru a se refugia în locurile din clădire de mai mare siguranţă. Trebuia să reuşească înainte de eventuala avariere a instalaţiilor. a înţeles exact importanţa mesajului nostru.au făcut de îndată corp comun cu generalul Ştefan Guşe. Mihail Gorbaciov. înainte. pe care l-a retransmis imediat Congresului Deputaţilor Poporului al URSS. s-au confundat CNABCTR cu Comitetul Naţional al PCNŢ. de frică. Mesajul a ajuns unde trebuia. doar de aici avea şansa de a reuşi. cu întreruperi. Se tace. pentru luarea acesteia sub control. Transmisionista noastră era expusă. Tot la un singur răspuns am rămas. needificative. Intervenţia televizată a generalului Ştefan Guşe a fost receptată cu exactitate. În ziua de 23 decembrie m-am adresat Moscovei. cu Frontul Popular din Moldova (Mare este Dumnezeu!). Ştefan Guşe. mărturisirile sunt la alţii. adică de către d-l Ion Iliescu. Transmiterea mesajului a avut loc. În tânăra aceasta. sau de ocupare a poştei. Această tăcere m-a determinat să resimt ziua de 23 decembrie. într-o pauză a Congresului (La care se anula . se trăgea. cu întreruperi şi reluări. despre acest aspect. în decurs de mai multe ore. La Ambasada URSS ( ! ). Nu a abdicat de la datorie. Pe releele de transmisie. În jurul clădirii (PTTR). Moscova tăcea. având în vedere cea mai gravă ameninţare care plana asupra României-invazia militară străină. dar FPM reuşise receptarea mesajului. Trecea pe o cale îngustă. A revenit de mai multe ori în locul de maximă expunere. Mesaj în numele Comitetului Naţional de Acţiune Bucureşti-Chişinău Trecere Liberă. dintre viaţă şi moarte. După o altă tentativă. La reacţia publică a gen. de la transmiteri fragmentare. Cei ce ştiu. 24 decembrie Răspunsul Moscovei la mesajul nostru a fost că nu va trimite trupe militare în România. Dar. Cu toată frica şi disperarea prin care trecea tânăra cu care eram în legătură.ca o zi extrem de grea pentru Revoluţia Română. E timpul să vorbesc despre o eroină a Revoluţiei. reuşind. într-o convorbire telefonică cu Moscova.

Oamenii din R. pe de o parte. Cea îndoită.. Suntem în stare să o ducem singuri până la capăt! Venirea trupelor Moscovei ar fi cu totul şi cu totul inoportună. la vedere. Au declarat că dacă Mihail Gorbaciov nu le-ar fi ascuns cealaltă parte a mesajului... Dacă Revoluţia Română are nevoie de ajutor. Chiar la acel congres se anula Pactul Molotov-Ribbentrop. jumătate în palmă.. imperiul sovietic de apus (Ucraina) şi Rusia.“ În dosul palmei: „. Îl avea. libera circulaţie a cetăţenilor celor două state. la modul conştient. — Vă comunic că nu vom trimite trupe în România. fără taxe vamale.. încă nu erau state independente. La Chişinău. România şi RSS Moldovenească. dacă Bucureştiul. Şi deputaţii Ucrainei. deputaţii români au văzut textul în întregime. pentru declararea acestuia nul ab iniţio. Bravii noştri fraţi din Basarabia acţionaseră şi dumnealor. în palmă. Exact.. ca şi Republica Moldova. fără vize. Mişcarea Democratică (devenită din luna mai 1989 FPM) ne aducea la cunoştinţă. iar de cealaltă parte fiind. şi anume că românii din R.. eroina care a transmis mesajul.. încă în plină desfăşurare şi că la . de la Tisa până pe malul de răsărit al Nistrului. E momentul să evidenţiez un alt aspect al convorbiri d-lui Mihail Gorbaciov cu deputaţii români basarabeni. prin viclenie. nu. F. azi.. având în vedere enormul prestigiu al Revoluţiei Române. D. Bucuria deputaţilor români a fost enormă. Le arătă jumătatea din palmă: Venirea armatei URSS în România este inoportună. jumătate îndoit pe dosul palmei. Inima casei europene ar bate şi aici. Ucraina îşi căuta aliaţi pentru a-şi atinge idealul suprem. de libertate.. Partea paginii din palmă o arătase. a îndurerat până azi poporul român. Moscova într-adevăr poate oferi democraţiei noastre cel mai de preţ dar.. Germană şi R. Mihail Gorbaciov.. capitala tuturor românilor îi va chema. Reîntregirea Germaniei era în plină desfăşurare.. românii basarabeni.. fără paşaport. fraţii din Basarabia. Aşa să ne ajute Dumnezeu!“ Bunul Dumnezeu pregătise cadrul şi pentru Reîntregirea lină a României. dacă România are nevoie de ajutor. toţi au votat pentru anularea tratatului. dacă acestea vor porni spre România.. Ameninţatea intervenţiei militare sovietice îi apăsase pe toţi. îi invită la dumnealui pe deputaţii români basarabeni şi le comunică faptul că a sosit un mesaj de la Bucureşti.Pactul Molotov-Ribbentrop). atunci ei. de avertismentul dat Moscovei. în mod absolut liber. Ucraina. Efectul asupra întregului popor român ar fi extraordinar. vor sări în ajutorul Patriei-Mame! În nici un caz armata sovietică! Tinerii căzuţi în timpul Revoluţiei Române. de independenţă. Această Revoluţie este făurită de noi.. Făceau parte din URSS.. Moldova se vor aşterne de vii în calea tancurilor sovietice. A contorsionat şi a complicat relaţiile dintre România. păstrase fragmentul cu împotrivirea noastră la intervenţia armată: „. pe dosul palmei. Germană circulă în ambele sensuri.

ca pe o cruce. au sosit în Bucureşti. până la împlinirea idealurilor noastre sfinte. răstigniţi. nici un imperiu! Românii îşi vor reîntregi teritorial ţara! O delegaţie din Basarabia La puţine zile după primirea mesajului de căre Mihail Gorbaciov.Domnule Petru Lucinschi. în faţa tuturor deputaţilor şi invitaţilor. Oare cu ce se ocupau tovarăşii care urcaseră în fruntea Revoluţiei Române? Sărmanii. pe albia Prutului! Din spiritul acestor martirizaţi ne tragem capacitatea de a acţiona în problema Reîntregirii României. Noi. Mihail Gorbaciov: . Moscova. hotărâţi să câştigăm! Azi. cine este Gheorghe Gavrilă Copil? Că mesajul a avut un efect deosebit asupra lui Mihail Gorbaciov reiese şi din faptul că deşi şeful unui stat cu servicii secrete ramificate în întreaga lume şi cu o participare chiar în timpul Revoluţiei Române. în Bucureşti.. Unuia dintre ei i-am văzut urmele cuielor. Iar ofiţerii din armata română. dendată după apariţia întregului text în presa de la Chişinău.astfel de forţe nu pot fi niciodată învinse. . în România. începând cu 1989 şi continuând cu anii 1990 şi 1991. Mihail Gorbaciov a înţeles că e vorba de forţa unui popor care era gata să acţioneze pentru libertate şi pentru Reîntregirea Ţării. hotărât să nu mai cedeze.congres se anula un Pact care afectase teritorial şi România.. Străpunşi în limbă şi înălţaţi de ea. după preluarea puterii. Invadarea României nu mai avea loc. nu ştia ce forţe sunt în spatele acestui mesaj. iar azi văd poporul român răstignit. ca de o spânzurătoare.. de către oamenii imperiului comunist. din serviciile speciale. pentru plantarea la putere. De a acţiona neîntrerupt. necunoscând forţele noastre . cei care neagă şansele Reîntregirii României. Nimeni să nu se amăgească. Ce povară grea au lăsat pe umerii poporului român! În confruntarea cu Mihail Gorbaciov reuşiserăm să câştigăm un punct. Mihail Gorbaciov aştepta a doua mutare. Ofiţerii din Siguranţa Statului Român. şi problema Reîntregirii României. Leonida Lari. sunt cei care au fost absenţi de la datorie. nu pot fi identificate în întregime . indiferent de greutăţi şi de unele împrejurări potrivnice. Amploarea Revoluţiei depăşise orice calcul.a reacţionat cu înţelepciune.. ar fi avut posibilitatea să aducă. la sediul PNŢCD. au fost martirizaţi. Petru Lucinschi: — Nu ştiu. Grigore Vieru şi Nicolae Dabija. a KGB-iştilor români.

dar receptat ca pozitiv. în mod absolut liber. dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului. Mia făcut plăcere să-l reîntâlnesc şi am preferat să reţin.. în scris minutele acelea. Către Frontul Salvării Naţionale:“ Oamenii din R.în mod special. la întâia întâlnire. F. Atunci. la timp?“ Nu ne-a răspuns niciodată. dovadă că la PNŢCD au sosit. În problema Reîntregirii României nu cunoaştem nici un răspuns. pe d-l Alexandru Paleologu. în plină desfăşurare a Revoluţiei Române. cu care ne-am îndepărtat la pas domol. pe cei trei români basarabeni i-am întrebat. cînd va semna Tratatul cu URSS. Îl cunoşteam de dinainte de Revoluţie. atunci. Noi. la cererea dumnealui. A intrat Consiliul FNS în legătură cu Guvernul RSS Moldoveneşti. l-am întâlnit în mulţimea care înconjura Televiziunea. acum. România. în public. în afară de cel contra Reîntregirii. mărturisire care m-a contrariat şi întristat. Surprinşi până în adâncurile lor rănite de ocupantul sovietic. cu adânci conotaţii politice. Cu Alexandru Paleologu În una din zilele dinainte de Crăciun. după cum au mărturisit. fără vize.. domnului Mihail Gorbaciov. cu toată contrarietatea lor. printr-o scrisoare deschisă. Are o inimă caldă. şi totodată a deschis calea Reîntregiri României. au tresărit. Cultivă relaţiile elegante. recunoscând graniţele URSS. D. are încredere în ei. Ion Iliescu Pe data de 26 decembrie ne adresam. luminându-se la faţă. într-un răspuns nerostit. dat peste un an. să cunoască persoana care a reuşit să-l determine pe Mihail Gorbaciov să declare că nu va trimte trupe în România. Pentru aceştia. Germană circulă în mabele sensuri. pentru a se ajunge să se legifereze o astfel de lege. dar era clar că veniseră la un partid de la care sperau împlinirea unor sfinte idealuri naţionale. fără paşaport. fiind aplaudaţi de cei de faţă. deoarece mulţimea îl deranja (ca să folosesc un cuvânt blând). dacă doresc să candideze pentru Parlamentul României. Germania şi R. oferind primul din nobleţea ce ar trebui să caracterizeze orice persoană. hotărâţi să învingem! . fără taxe vamale. Paleologu este un om bun. era reprezentată de PNŢCD. intuieşte bine oamenii.

care soseşte la Bucureşti în xiua de 6 ianuarie 1990. D. când pământul României este udat din belşug de sângele martirilor Revoluţiei. România îşi are o R. contacte. interzicerea cultivării în limba proprie. în întâmpinarea fraţilor noştri de la răsărit de Prut. a vechiului regim stalinist din Uniunea Sovietică. astfel încât oamenii din România şi RSS Moldoveneasă să poată avea. Germană a sa. Chiar fără cazul Germaniei. de unde a cuprins întreaga ţară. i s-a găsit o soluţie salutară. care se oprise în staţie. nimănui nu-i mai este îngăduit să mai chinuie acest popor. Se ştie că revolta noastră a început la Chişinău. Acum. pentru anii 1990 şi 1991. Sute de mii de români suntem gata să pornim spre Prut. dictatură care mai acţionează dureros asupra poporului român. E vorba de RSS Moldovenească.. în mod absolut liber..Domnului Mihail Gorbaciov. în nici un caz nu se poate refuza unui alt popor. În urma răspunsului Moscovei s-au suspendat demonstraţiile . fără dificultăţi... o altă dictatură. Congresului Deputaţilor Poporului al URSS.scrisoare deschisă din 30 decembrie 1989. ziua proclamării Independenţei de stat a României.. Proverbiala răbdare a românilor a luat sfârşit. Ceea ce este valabil pentru germani.. nici un glas şi nici o forţă străină nu ne pot opri.. fără taxe. Nici o forţă internă. Spre edificare. implantarea de colonişti pe pământul său. întemniţări. Se ştie că românii din Bucovina de nord şi din întreaga Basarabie au suferit cele mai cumplite nenorociri care se pot abate asupra unui popor: deportări. a continuat la Timişoara. un citat: „Celei mai grele probleme umanitare europene.. poporul român are dreptul la acestă reparaţie morală. ca un vulcan.. germanii circulă în ambele sensuri. spre uimirea noastră..“ Numai că oficialităţile statale din România au ignorat trenul istoric al Reîntregirii României. etc.. izbucnind. Nu mai suntem în stare să mai trăim sub lanţurile niciunei dictaturi. ministrul de externe al URSS. unde rosteşte răspunsul din partea conducerii.“ Pentru a doua oară Moscova răspunde pozitiv la cererile noastre Moscova îl trimite în România pe domnul Eduard Sevardnadze.. Credem că guvernele României şi RSS Moldoveneşti pot onora această cerere a poporului român până pe data de 9 Mai. adevărată placă turnantă de sânge. de nestăvilit. am descoperit... URSS: „Am discutat acet aspect şi la nivelul cel mai înalt vor începe o serie de convorbiri în legătură cu regimul de graniţă. fără vize. cu flori.

prin domnul Eduard Sevardnadze. sau cei din anii de dinainte de Revoluţie. spre a fi crezuţi. Opoziţia era formată din puţinii supravieţuitori. ar urma să fie subţiate de declaraţiile opresaţilor?! Se ştie că foştii deţinuţi politici. totul este sub control. mi s-a postat chiar în holul blocului în care locuiesc şi la 4-5 ani după revoluţie! Doamne ce nebunie.. Păi dacă URSS nu e deranjată. dar tac şi azi. îşi frecau mâinile a satisfacţie. Şi ca să nu socot că e o simplă întâmplare fără tâlc. Orice activitate amânată e posibil să nu mai poată fi realuată. Nu a lipsit mult săşi sfâşie hainele şi să-şi pună cenuşă-n cap. Şi nici nu dorim“. unii români îi urmăreau. Numai că sunt din marea grupare a foştilor. Marşul naţional cu flori. Mai bine mort decât trădător! Securiştii KGB-işti din Securitate. Acum. din comunişti sadea. i-a mai apărut în cale.Domnului Petru Lucinschi. se drapară în democraţi.. Doar puţini au făcut adevărate mărturisiri şi doar aceştia nu mai au azi sufletul după gratii! Tovarăşii în civil din mai vechile echipe de anchetă şi torţionare. Şi semnatarul acestor rânduri a avut un astfel de ofiţer. din PCR. Dar de tăcut tac şi deţinuţii politici cu mulţi ani de puşcărie. Nemărturisind adevărul mai sunt şi azi întemniţaţi. pe alţi români. în loc să-i supravegheze pe KGB-işti şi pe urmaşii acestora. că în ţara aceasta nimeni nu mişcă. în întâmpinarea fraţilor noştri de peste Prut.. în reprofilare orientativă. sub teroarea fizică şi psihică au fost constrânşi să dea tot felul de declaraţii. Moldovenii dintre Prut şi Carpaţi sunt la un pas de a ieşi în stradă. au lăsat urme mai adânci decât se crede. după ce au ajuns la guvernare. până la Revoluţie. din Radioteleviziune. care. Prim-secretar al CC al PC din RSS Moldovenească-scrisoare deschisă din 14 ianuarie 1990: „În urma răspunsului primit din partea Moscovei. nu mai pot fi oprite. cu consecinţe grave pentru alte persoane. de supraveghere şi atenţionare. iar după Revoluţie unii. din instituţiile de cultură. am renunţat la demonstraţii în sprijinul liberei treceri peste Prut. dumnealor au şansa să se stabilizeze la Putere şi încă sub asigurarea Moscovei! Că astfel de forţe oculte acţionau atunci se ştie. după cei douăzeci de ani de dinainte de Revoluţie. Pănă acum Opoziţia striga că tovarăşii subţiază dosarele extrăgâng documentele care i-ar dovedi pe opresori. etc. Tovarăşii dependenţi de Moscova or fi răsuflat uşuraţi. Transilvănenii la fel. Nu mai este cazul să subliniem că astfel de demonstraţii odată pornite. din Guvernul Comunist. De aceea se opun ca . nu vom fi în stare să îl oprim. Unii au devenit informatori. cu o brutalitate nediferită de vremile în care floarea intectualităţii româneşti a fost închisă şi nimicită. care au acţionat împotriva Opoziţiei.

S-au stabilit contacte cu oamenii de încredere de pe întregul teritoriu al României. Frica de URSS a funcţionat faţă de cei din fostele structuri comuniste de stat. după gratii. şansele reîntregirii. care obţine statutul de persoană juridică pe data de 14 februarie.dosarele să devină o simplă bibliotecă publică. Problema dosarelor este o problemă naţională.. de la părinţii celor din noile reţele.. cu încurajarea Cerului. a apărut pe data de 15 februarie. cu reţelele de KGB-işti din aceste structuri. Prutul lacrimilor noastre să-l acoperim cu flori. pentru Reîntregirea Ţării.. Ce jalnic! Dar eu ştiu că au fost şi buni români înainte de Revoluţie şi în structurile statului autoritar. Forţa represivă. De ce am scris aceste rânduri? Pentru că în acest context a trebuit să acţionăm. Nu absolutizăm. în urma bătăilor pe care leau primit. iar pentru foştii deţinuţi politici. Constatându-se că oficialităţile de la Bucureşti sunt absente de la procesul Reîntregirii României. prin harul lor dat de Bunul Dumnezeu. acum îl limitează. . din rândurile ambelor categorii. La răsărit de Prut. de la instaurarea comunismului în România. încearcă să muşamalizeze! După ce au oprit accesul la dosare. gata create. va lăsa o pată de umbră în sufletul acestui minunat popor. de organizarea acţiunii Prutul lacrimilor noastre s-a ocupat Frontul popular din Moldova. Trădare de ţară înseamnă şi neangajarea în astfel de activităţi. FPM făcea parte tot din Opoziţie. Mai bine mort decâr trădător. s-a descins la organizarea uneia din cele mai prestigioase acţiuni naţionale. Primul apel. Din cele mai puţin cunoscute. de la revoluţie până azi. până la Revoluţie. în situaţii favorabile. păstrând astfel. Prutul lacrimilor noastre să-l aoperim cu flori Comitetul Naţional de Acţiune Bucureşti-Chişinău. Prutul lacrimilor noastre. sau deloc. nu generalizăm. a lăsat urme adânci şi în unii şi în alţii. doar câteva mărturisiri din pregătirile pentru trecerea în trombă a peste un milion de români peste graniţa de la Prut. de la vechile reţele KGB. Doar scriitorii. care dacă nu este rezolvată prin totalul acces la ele. a bunilor şi străbunilor. după Revoluţie. Şi acum. Deţinem date întristătoare în legătură cu incapacitatea de angajare. pe data de 21 ianuarie 1990 se transformă în Societatea Culturală Bucureşti-Chişinău. vor plonja în adâncimile nevăzute şi vor restatua în lumină ceea ce Opoziţia de ieri. Îi ştiu. acum Puterea. În aceste condiţii a trebuit să reluăm activitatea de masă în problema Reîntregirii României şi să ne desfăşurăm activitatea în cei zece ani. îi cunosc pe unii buni români din rândurile foştilor deţinuţi politici. reîntregitoare de ţară. la zi.

unităţile române de grăniceri au luat toate măsurile ce se impuneau! Dacă de la înălţimea conducerii politice a României se tremura şi se supravegheau cu groază pregătirile şi inevitabila trecere a acestei graniţe. îşi atinsese ţelul. s-a desfăşurat în termeni acceptabili.Armata română sesizase marea şansă istorică a Reîntregirii României Trebuie să recunosc că ofiţerii armatei române au reacţionat cu demnitate. din partea Frontului Popular din Moldova. prin agenţiile de presă comunică lumii că Armata URSS nu va îngădui nimănui să-i încalce graniţa. La întâlnirea publică de la Iaşi. pentru oficierea serviciului divin pe malurile Prutului. au participat domnii Iurie Roşca şi Sergiu Burcă. trase de sovietici în interiorul României. întâlnire convenită între părţi. Nu există îndoială că Mitropolia Moldovei şi Sucevei anunţase Patriarhia de solicitările noastre. Acesta a fost îndepărtat. Armata României. . nu se controla în întregime armata română. prin preoţii care au fost alături de noi. Şeful URSS. luase cunoştinţă de aceste solicitări. Secretariatul Patriarhiei. condusă de forţele democratice din cadrul armatei (CADA). Armata sovietică va reacţiona împotriva celor care vor încălca graniţa URSS Au existat şi momente extrem de critice. Noi nu încălcam graniţa unui stat străin. faţă de marşul Prutul lacrimilor noastre să-l acoperim cu flori. dar reacţia dură a domnului Mihail Gorbaciov nu poate fi trecută cu vederea. apoi în public. Nu ne-am lăsat impresionaţi. în oraşele dinspre graniţă. Bătălia pentru îndepărtarea generalului KGB din fruntea armatei. Am avut întâlniri cu ofiţeri superiori ai Armatei Române. unde era desfăşurată şi armata URSS. din FSN. jertfelnic. Deci şi Biserica Ortodoxă Română a răspuns pozitiv. Întâlnirea semantarului acestor rânduri cu comandanţi ai Armatei URSS. întâlniri la unităţile militare. pentru buna organizare a acţiunii de-a lungul întregii graniţe. fără ezitare. S-a obţinut şi aprobarea Mitropoliei Moldovei şi Sucevei. pe celălalt mal! Trecerea în trombă a unui milion de români peste Prut era inevitabilă. Iar armata de graniţă face parte dintr-un tot unitar. aducându-le la cunoştinţa Părintelui Patriarh. Nu există îndoială că la vârf. ci treceam de pe un mal al unui râu din interiorul României. la solicitările noastre. armata română de graniţă s-a pus de îndată. cu frăţietate şi profesionalism. la dispoziţia voinţei naţionale. unde. Împreună cu ofiţerii de graniţă ai armatei române am stabilit toate punctele pentru trecerea graniţei.

uneori prin reluare.”. Apare “organizatorul “Podului de flori . Răspunsul la întrebarea din acest subtitlu îl lăsăm să-l identifice cititorii. Vladimir Ivaşco (Ucraina) şi domnului Ion Iliescu. Cităm din scrisorea deschisă adresată d-lui Petru Lucinschi: „Pe data de 6 mai. inclusiv.. în ultimul nr. comunicându-le că trecem Prutul. de dinaintea trecerii Prutului. precizăm că toate documentele la care ne referim în aceaste consemnări au fost publicate în presă la vremea respectivă (a se vedea la sfârşitul acestei cărţi). Nici noi nu ştiam. Spiritul întregitor de ţară de la Alba Iulia plutea peste ape. Bucovina de nord şi judeţele din sudul Basarabiei sunt Republica Democrată Germană a României. aproximativ un milion de romîni vor podi cu flori rana pricinuită prin graniţa impusă în 1940. Revoluţia Română. în acelaşi an şi în acelaşi context. Basarabia. Republica Democrată Germană a României Apelul Prutul lacrimilor noastre să-l acoperim cu flori. Opinia Publică nu aflase. nu s-au văzut de zeci de ani. semnat de Gheorghe Gavril Copil... la zi. sau nu se cunosc deloc. Cităm din acest apel. al publicaţiei Frontului Popular din Moldova.Scrisori deschise adresate şefilor de state cu graniţa pe Prut Ne-am adresat domnilor Petru Lucinschi. de către URSS. Acum e acum..“ Mihail Gorbaciov renunţase la reacţia Armatei Sovietice. câştigaseră a treia oară în faţa Moscovei. Fiii poporului român de o parte şi de alta a graniţei. a fost anexată ultimativ. apoi. apăruse în multe din ziarele de pe cele două maluri ale Prutului.... Cine ştia? Românii. Lăsăm comentariile pe seama politologilor. Ca să nu se creeze nici un fel de îndoieli. preşedintele Societăţii Culturale Bucureşti-Chişinău: „Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. când.. nu. Ne-am adresat şi URSS? Acum. Bucovina de nord.

prof. Cine? Ion Pogorilovschi. M-a întrebat cine este din partea Societăţii Culturale Bucureşti-Chişinău. la Ungheni. La atât s-a redus. la modul confidenţial. A fost marea mea greşeală. un om căruia sovieticii i-au nimicit familia. Lucra la Radioteleviziunea din Bucureşti. Activa la nivel de grupă.Într-una din aceste zile mă întâlneşte d-l Victor Crăciun.. altădată. Aşa. Îmi fusese lector. I.. A abuzat de relaţia sacră dintre profesori şi studenţi. Am acceptat. Dar despre aşa ceva. Victor Crăciun şi-a exprimat dorinţa să fie printre delegaţii de la Albiţa. la un singur om. preşedintele Filialei Iaşi a Societăţii Culturale BucureştiChişinău. sau asistent la Universitatea Al. la Ungheni. iar el. Apoi. Trenuri pline cu bravii români urmau să sosească la Iaşi din diverse părţi de ţară. cercetător de excepţie. N-am avut nimic împotrivă. De unde să ştiu ce zăcea în sufeltul său? De ceea ce punea la cale? De ceea ce era pus la cale? Şi că dumnealui era executantul unor planuri oculte? Gheorghe Gavrilă Copil este un om periculos Prof. pe malul de dincoace şi că nu a reuşit să-şi vadă tatăl. Pe ziua de 6 mai. sunt avertizat. participarea Ligii la Organizarea Podului de flori! Desigur. Acţiunea noastră era deschisă tuturor românilor. din Iaşi. care acum erau activaţi pînă la nivelui informatorilor de rând: Gheorghe Gavrilă Copil este un om extrem de periculos.. a fost transmisă o informaţie pentru slugărniciţii Puterii KGB-iste din Iaşi. la Iaşi. Domnia Sa îşi exprimă dorinţa de a se alătura acţiunii Prutul lacrimilor noastre să-l acoperim cu flori. Se ştia unde voi fi. că de la Bucureşti. Acum gândesc aşa. pentru că a încercat. Ion Pogorilovschi Prof. Mihai Avădanei. în ziua trecerii Prutului. Cuza. cititorii se întreabă cum de am fost indus în eroare de acest om. la Iaşi. iar sora. Nu-l prea văzusem de mulţi ani. de sus. tatăl rămânând pe malul anexat de URSS.. l-a primit chiar pe fiul d-lui Victor Crăciun. primvicepreşedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni. Şi-a exprimat dorinţa să trimită delegaţi din partea Ligii la centrele de organizare a trecerii Prutului. pe stradă. I-am răspuns că acolo undeva fi cea mai mare cotă de risc. a făcut puşcărie. persoana care răspundea de acest centru de organizare. Simplu. de la Iaşi. Victor Crăciun s-a înroşit ca un rac şi ne mai putând răbda tensiunea dumnealui . Victor Crăciun m-a întrebat unde voi fi de 6 mai. ca din întâmplare. I-am răspuns că un om de mare bun simţ. mama şi surorile. un om distins.

bâlbâindu-se. de asociaţiile afiliate Frontului şi. Oare ce să-i spună? Că a reuşit să se infiltreze în activitatea Societăţii Culturale Bucureşti-Chişinău. Domnul Victor Crăciun a acţionat conform indicaţiilor primite de la domnul Ion Iliescu? Domnul Victor Crăciun a acţionat conform indicaţiilor primite de la Ambasada URSS? Domnul Victor Crăciun a acţionat conform indicaţiilor unor ofiţeri cu care a conlucrat? Sau la indicaţiile tuturor? Sigur este că oricare ofiţer sovietic din serviciile secrete KGB ar fi acţionat şi ar fi vorbit ca şi dumnealui. iar atunci FPM era singurul partid politic unionist din Republica Moldova şi România. cu un profesionalism care până azi ne cutremură. pe ultimul loc. Desigur. Acest ultim apel având în frunte FPM l-am fi reprodus şi în presa din Bucureşti (unde a apărut cel „lucrat“ de Victor Crăciun). etc. de FPM. Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni. la stabilirea cărora FPM a conlucrat de la bun început. conform ordinelor şefilor săi de la Moscova. localităţile de trecere peste Prut. dar era cel mai puternic partid din Opoziţia de la Chişinău. Ea nu se poate realiza fără un partid politic.. la care FPM avea tot dreptul. apoi. care. la Chişinău. de Societatea Culturală Bucureşti-Chişinău. Victor Crăciun. Timpul presa. . din chiar timpul Revoluţiei Române. Şi cu ultimele date tehnice. la drept vorbind. în ordine. Cu atât mai evidentă şi mai gravă ne apare lucrătura antiromânească pusă la cale şi finalizată de forţele KGB-iste din Bucureşti. Frontul Popular din Moldova La Chişinău urma ca apelul Prutul lacrimilor noastre să-l acoperim cu flori să apară într-o ediţie specială a ziarului FPM. a spus. a desfăşurat o activitate. Acest ultim apel ar fi fost semnat. (preluate în Apelul „lucrat“ de Victor Crăciun). că ar fi bine să fie altcineva. Atunci trebuia să rup legătura cu acest om.. Încă nu avea majoritatea parlamentară. atenuând.interioară a scăpat un nu. timp de o jumătate de an. Şi totuşi prim-vicepreşedintele ei. printre care. cu un text într-o redactare comună. la d-l Ion Iliescu să-i spună. în frunte cu şefii lor de la Kremlin. o activitate frauduloasă. conform contribuţiei sale la această activitate. M-a întrebat dacă putea să meargă la Chişinău. Reîntregirea României este un act politic. Profesional. Victor Crăciun—Ion Iliescu În grabă mare d-l Victor Crăciun se îndreaptă spre Cotroceni. nu a contribuit cu nimic la această activitate.

. a reacţionat cu rapiditate:— La Părintele Patriarh eu mă duc! Şi s-a dus şi la Părintele Patriarh! Ajungând la Chişinău a abuzat de buna credinţă a fraţilor de acolo. încât în noul apel se introduce fraza (Negru pe alb!): „Nu se va ţine nici un discurs. personal. aflând că urma să mă prezint la Părintele Patriarh Teoctist. D. 4) Victor Crăciun abuzează scandalos de buna credinţă a fraţilor de peste Prut. avem în faţă toate documentele Comitetului Naţional de Acţiune Bucureşti-Chişinău Trecere Liberă.“ Tovarăşe . la un apel care respecta doar în aparenţă textul şi spiritul documentelor noastre. ne dovedesc că nu a fost întâmplătoare. dar ce fel de delegat? Doar nu îl mandatase G. nu se vor afişa lozinci. Smirna! Panimaieş?! Câteva modificari sau omiteri se strecoară în noul apel. în raportul dintre Revoluţia Română şi Moscova.. Nu uitaţi. delegat. Copil să săvârşească frauda la care s-a pretat! Pentru aşa ceva îl delegase. îl mandatase altcineva. din partea domnului Gheorghe Gavrilă Copil. îl reprezint pe domnul Gheorghe Gavrilă Copil. 1) În loc de Prutul lacrimilor noastre.. d-l Victor Crăciun a fost la d-l Ion Iliescu. atât de mobilizatoare. Nu mai este timp de pierdut. Bucovina de nord şi judeţele din sudul Basarabiei sunt R. 3) Sintagma Prutul lacrimilor noastre. 2) Aliniatul din apelul original. că RSS Moldovenească. Ascultaţi-mă pe mine. erijânduse în delegat de la Bucureşti. cât şi ale Societăţii Culturale BucureştiChişinău. Iată. Fraţilor. este eliminată. Abilul Victor Crăciun i-a îmbrobodit pe toţi. Germană a României. este eliminat în întregime. nu trebuie să-i supărăm pe sovietici. Înainte de a merge la d-l Ion Iliescu. Delegat. G. Tebuie să facem noul apel. cu trimitere la Octavian Goga şi la nevoia de Unire. Ştiu ce zic. La lucru fraţilor.Abuzând de buna credinţă a fraţilor de la Chişinău. cu febrilitate. Să păstrăm spiritul lor. care. Podul de flori. toate. mobilizator şi de succes. introduce în interiorul noului apel expresia „Prutul răbdării noastre“. dar d-l Victor Crăciun simţind că se cam desconspiră. nu va fi lansat nici un apel. Înainte de a merge la Chişinău. începu a grăi Victor Crăciun. Nici un minut. Şi au lucrat fraţii de la Chişinău. coroborate.

Victor Crăciun: — Domnule Iurie Roşca apelul e gata.Victor Crăciun! Nici Moscova nu s-a aşteptat la un astfel de rezultat al misiunii D-voastră! Întâlniţi-vă la Prut.“ A cui? Doar „organizatorii“. omul din faţă. într-un anume fel. Ascultaţi. erau alţii. Sunt aici lângă mine. Organizatorul. de acum. degrabă. A lucrat la el toată elita. versat. după ce aţi pus receptorul jos. situaţia trecuse sub controlul Moscovei şi al unor pământeni de-ai noştri cu sufletul kremlinizat. a răspuns Iurie Roşca. cu pumnul în gură! Smirna! 5) Şi pentru ca totul să pară firesc. Gata fraţilor. singura forţă politică . O observaţie. Redusese la tăcere Frontul Popular din Moldova. d-l Victor Crăciun în persoană. prin telefon. către fraţii din Chişinău. Aţi întrebat: Acum e bine? Da. Din condei. Dar. la domnul Petru Lucinschi. apoi Victor Crăciun. în sensul că observaţia dumnealui este exprimată exact. cu ce a fost de acord? Cu felul cum s-a înserat în text observaţia dumnealui. aţi extins acordul lui Iurie Roşca pentru tot apelul şi pentru semnarea lui. tranşează rezolvarea unei situaţii extraordinare. subit întrerupe convorbirea. Oare ce să-i spună? Şah-mat Apariţia noului apel a fost un adevărat şah-mat pentru Frontul Popular din Moldova şi pentru Societatea Culturală Bucureşti-Chişinău. Victor Crăciun: — Este acceptată.. Nu se mai putea face nimic. era altul! Iurie Roşca Victor Crăciun. Organizatorul Podului de flori: Liga Culturală. de Gheorghe Gavrilă Copil. Se mai schimbă câteva amabilităţi la telefon. să fie publicat! Nu mai pierdem timpul! Gata! Şi gata a fost! Eu plec de îndată la cine trebuie! Victor Crăciun-Petru Lucinschi În grabă mare Victor Crăciun se îndreaptă spre sediul Partidului Comunist din RSS Moldovenească.. să-i spună. Primul secretar al CC al PC. Că este de acord cu noua formulare. în care s-a sugerat obiectivul acţiunii noastre de azi. în noul apel se poate citi: „Este ceea ce sa supus atenţiei domnului Mihail Gorbaciov. Şi-i citeşte câteva paragrafe. Iurie Roşca are o scăpărare. Victor Crăciun... de lângă dânsul: — Aţi văzut fraţilor?! Şi Iurie Roşca este de acord! Domnule Victor Crăciun.

şi chipul ei mai este cernit şi azi. dar nu mai puteam face nimic. tot pe 6 mai. de pe graniţă. tot întregului popor român i s-a mai aplicat o grea lovitură: Mineriada. Desigur ar fi prea mult să le reţinem în contextul acestor pagini pe toate. unde. din seara zilei de 6 mai La sfârşitul zilei de 6 mai ne-am simţit obligaţi să comunicăm gândurile noastre unor şefi de state. Ambasadele ştiau de toată activitatea noastră.. Vladimir Ivascenco (Ucraina) şi domnului Ion Hadârcă. Telegramele de la Ungheni. S-a atentat grav la imaginea ţării. un popor despărţit de o graniţă abuzivă şi-a dobândit posibilitatea. Preşedintele Sovietului Suprem al Republicii Moldoveneşti: „După zeci de ani de grea suferinţă. Nu numai ambasadele. încât cititorii să fie informaţi şi să aibă elementele de evaluare. La Bucureşti. Orele acestea trebuie să devină ani. Petru Lucinschi. ele fiind transmise doar în numele Societăţii Culturale Bucureşti-Chişunău.. revoltaţi. de pofta de a fi în faţă. Preşedintele Sfatului Frontului Popular din Moldova. Nu s-a gândit domnul Victor Crăciun că este român? Că prestigiul unei ţării depinde de caracterul fiilor săi? Peste câteva săptămâni. Au fost transmise telegrame domnilor Mircea Snegur. Telegramele au fost redactate împreună cu delegaţii Frontului Popular din Moldova de la acest punct de trecere a graniţei. timp de câteva ore. eternitate. dar. ci întreaga suflare românească şi opinia publică internaţională. Nici un cuvânt despre Front sau Bucureşti-Chişinău. de pomină Anunţă în scris toate ambasadele din Bucureşti că Liga Culturală pentru Uniunea Românilor de Pretutindeni este organizatoarea Podului de flori. nu le-au putut semna. Domnului Mircea Snegur. L-am prevenit însă pe Victor Crăciun. Cu mulţumirea misiunii îndeplinite în deplasare. activitate publică. dar vom selecta din câteva. Nebunie în toată legea.. că va veni şi ceasul adevărului. Acesta a fost ţelul Moscovei. Altfel ar fi vorba de ceva maladiv.unionistă participantă în permanenţă la organizarea acestei activităţi. Eram perpleşi. la Albiţa. Pentru că vom reproduce şi declaraţiile d-lui Victor Crăciun. revine la Bucureşti. secole. mai face una. Mihail Gorbaciov. Românii bucovineni şi . Imaginea ţării a suferit enorm.. de a se revedea şi îmbrăţişa. Numai un om care a ascultat de nişte comandanţi a putut face tot ce a făcut dumnealui. din motivele evocate până acum. Victor Crăciun. făcute tot de la faţa locului. Pe care şi l-a atins prin calul troian Victor Crăciun.

a idealului activităţii noastre. de a petrece împreună fie şi numai ore. 2) Victor Crăciun în atenţia Agenţiei TASS. veţi spune. preşedintele URSS: „Este de netăgăduit că venind în întâmpinarea nevoilor fiilor poporului român. un adevărat zid al Berlinului. de către Victor Crăciun. aduc poporul român şi ucrainian. Moscova.. Rana deschisă prin Tratatul Hitler-Stalin din 1939. din1939 conform căruia Basarabia a fost anexată în 1940.... conform căruia Basarabia a fost anexată. nu avea cum să includă acest teritoriu Rusiei. Observaţi diferenţa dintre Spiritul Reunificator de până acum şi mutarea. în inima Europei.. Vremile noi ale adevărului.. Se ştie că Ucraina nu are nici o vină de faptul că Basarabia a fost anexată. este o ofensă adusă întregii lumi civilizate. „organizatorul“ Domnul Victor Crăciun şi reprezentanţii guvernului din Chişinău au avut acces la Televiziune. Acum când în România şi URSS se desfăşoară procese de înnoire.. Cititorii pot constata că aceste telegrame au respectat textul şi spiritul documentelor Societăţii Cultrale Bucureşti-Chişinău. în faţa celor mai stabile relaţii de prietenie şi bună vecinătate“. anexare extinsă şi asupra Bucovinei de nord. pentru a-şi extinde stpăpânirea pănâ la graniţa cu Cehoslovacia. Moscova urmărind să îşi extindă stăpânirea până la Dunăre. dispar multe din obstacolele aflate în calea comunicării între locuitorii zonelor de . suntem un singur trup viu. Iar Televiziunea din Bucureşti şi Chişinău era sub controlul moscovizaţilor.. răsufla uşurată. 1) Victor Crăciun pe canalele TV (Atunci şi după): — Unirea va avea loc peste un număr de ani.. anexiune extinsă şi asupra Bucovinei de nord....basarabeni şi cei de la apus de Prut. anexare extinsă şi asupra Bucovinei de nord.. Formularea „anexiune extinsă şi asupra Bucovinei de nord“ aparţine delegaţilor FPM.. Podul de flori încăpuse pe alte mâini. deoarece între România şi Rusia se află Ucraina. La fel a procedat şi cu Bucovina de nord. în viitor. Ce a declarat Victor Crăciun. referindu-se la acţiunea Podul de flori: „Victor Crăciun.. Dar. Moscova de azi recunoaşe gravele prejudicii aduse poporului român prin Tratatul Hitler-Stalin. în 1940.. a arătat că ea nu urmăreşte nici un scop politic. din 1939. în 1940. conform Tratatului Hitler-Stalin. Firesc. graniţa de pe Prut..“ Domnului Vladimir Ivaşenko: „. poporul român.” Domnului Mihail Gorbaciov..

Nici această ştire nu face parte din taraf. Aici este vorba de o graniţă din interiorul României. declară Agenţiei FRANCE PRESS că Podul de flori „constituie o iniţiativă particulară“. a cerut în mod deschis această unire. În această ştire. al României. din partea unui membru al guvernului! Associated Press: ” Liderii FSN şi ai PNL. Revoluţia Română nu a acţionat pentru a dispare obstacolele de la graniţa dintre România şi URSS! Ca să nu mai spunem că un mic troc.“ Aşa ar fi vorbit şi un ofiţer KGB sovietic. scriindu-se despre Victor Crăciun. ce fel de partid de “opoziţie “ a fost. sau ai unei ţări? Cât priveşte PNL. totuşi. Curat lăutărie KGB-istă Ministrul de externe de atunci. a Agenţiei TASS. lideri peste scaune. cu moldovenii de pe celălalt mal al Prutului. să nu îşi piardă scaunele? Ce erau dumnealor. o anume prudenţă. la începutul anului. au subliniat că se încearcă numai extinderea relaţiilor culturale cu cei de dincolo de graniţă. nu face parte din taraf. având şi ea “RDG”-ul ei”: Moldova Sovietică”. se poate observa. după 45 de ani. Cam ce fel de “iniţiativă particulară” a fost. reunindu-se. Comitetul de acţiune Bucureşti-Chişinău. ştiu toţi românii. pentru a permite românilor să treacă în partea cealaltă”. Cutremurătoare opinie. ROMPRES-Telex din Bucureşti-O nouă publicaţie românească cere alipirea Moldovei Sovietice ( Articol semnat de Toth Erzsebet în ziarul ungar MAGYAR NEMZET): “Articolul Misterul Europei răsăritene. Nu spuneau adevărul de frica lui Gorbaciov. . Adică e problema lui Gheorghe Gavrilă Copil şi atât. consideră că după unificarea celor două state germane este inevitabilă unificarea Moldovei Sovietice cu România. un mic comerţ se practică şi peste graniţele altor ţări. după cum se poate constat. pentru numele lui Dumnezeu. Reîntregirea Ţării este un act politic! Şi. atunci când a fost deschis podul de la Ungheni. ne lămureşte Agenţia Reuter: circa un milion de români au trecut duminecă în Uniunea Sovietică.graniţă. încă înaintea vizitei lui Sevardnadze. având în vedere că şi România este împărţită în două. din revista Mileniun III. Ultima ştire. ca de unul din organizatori. partid de opoziţie. din cele două ţări. Dar vigoarea naţionalismului renăscut era tangibilă duminecă.

câţi au aflat. Ne făcând doar aşa ceva. reporter la ziarul Dreptatea) 1) Trecerea Prutului .. cine credeţi că ştia? Cine şi-a exprimat dorinţa de a fi la Albiţa? De ce la Albiţa? Pentru că aici vor fi prezenţi şi oficialii de la Chişinău. prim secretar al CC al PC din RSS Ucraina: „Românii din România vor podi cu flori apele Prutului. Acelaşi pod cu flori.. El apare des în documentele Societăţii Culturale Bucureşti-Chişinău. Noi nu ştiam nimic de această aprobare. de la SCBC eram tot din Opoziţie.. iubiţi cititori. va înainta spre Dunăre“. Aşa şi în scrisoarea deschisă către domnul Petru Lucinschi. Delegatul oficialilor de la Chişinău. cu nimic. cu viclenia-i de care a dat dovadă. a creat suspiciuni şi asupra altor rosturi ale preumblărilor dumnealui printre românii de la răsărit de Prut. Eliminarea FPM a avut o motivaţie politică.. „Pe data de 6 mai. în timpul alcătuirii ultimului apel. a fost Ministrul Culturii.“ De asemeni în scrisoarea deschisă adresată d-lui Vladimir Ivasco. Denumirea de Podul de flori se pare că a fost rostită de un frate din Chişinău. nu a reuşit să contribuie onorabil.Aprobarea dată de Kremlin Kremlinul a aprobat participarea oficialităţilor de la Chişinău la Podul de flori. Dumneavoastră. din nefericire. vor podi cu flori rana pricinuită de graniţa impusă.. din Prut.. dar. Podul de flori Cei care bănuiesc că noul titlu. a insistat ca această expresie să fie noua denumire a acestei activităţi.. care a venit cu aprobarea de la Moscova. Fotografii de la Ungheni (Realizate de Petter Gheorghe. Despre ea s-a aflat. aproximativ un milion de români. Ce păcat că domnul Victor Crăciun nu a rămas la activităţile desfăşurate de Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni. se înşală. abia pe 7 mai. Moldova şi din nordul Bucovinei şi la aşezarea unor busturi ale lui Mihai Eminescu la răsărit de Prut. de Podul de flori îi aparţine lui Victor Crăciun. Moldova. domnul Ion Ungureanu.. pentru evenimentul de la Prut. Făcea parte din Opoziţia din R. la întâlnirile cu scriitorii din R. Şi cei de la FPM şi noi. Sau poate că a rostit-o dânsul... Iar Victor Crăciun.

în stânga. Cine îi va întâmpina? . în urma steagului. părintele Buburuz. pe traverse. Mihai Ghimpu-înaintând până la jumătatea podului de peste Prut.2) Delegaţia din partea Frontului Popular din Moldova-în dreapta.

Şi iar ar fi fost tot foarte bine! Dar parlamentarul FSN.3) Parlamentarul Petre Solcanu. „extrem de periculos“. cu trei lumânări. regretăm sincer. Ieşirea dumnealui în faţă şi a altor persoane oficiale. reprezentându-se pe sine. ale FSN. a fost împiedicat să ajungă la timp aici. Gheorghe Gavrilă Copil ajunsese. dar chiar când întâlnirea dintre fraţi se încheiase şi fraţii basarabeni porniseră spre malul basarabean. . s-au întors. de ce? Numai pentru a-şi îmbrăţişa fraţii din robia sovietică? Doar pentru atât? Ceilalţi reprezentanţi ai FPM. după ei. Şi iar ar fi fost foarte bine! Gheorghe Gavrilă Copil. lâgă pod. de la Iaşi. cu colacii de grâu frumos. prescură dintru Hristos. din sfera preşedenţiei şi a guvernanţilor FSN de la Bucureşti. omul de încredere al FSN şi al domnului Ion Iliescu. aşteptându-l cu încredere. Foarte bine! Numai că a apărut în această activitate doar acum şi la vedere. iar mulţimea de oameni a început să afluiască pe pod. în numele Sfintei Treimi. Nu s-au înşelat. care veghează asupra idealurilor noastre sfinte şi cu ştergare şi steaguri româneşti. totuşi. la vârf. de-odată cu ceilalţi români basarabeni. observând că Gheorghe Gavrilă Copil nu este în grupul de întâlnire. au fost scenarizate din Bucureşti şi de organele FSN din Iaşi. În faţă. s-a manifestat ca simplă persoană particulară. socotit.

4) Delegaţia din partea FPM

5) În numele Sfintei Treimi

6) Gheorghe Gavrilă Copil

.

.7) Mihai Ghimpu arătând cu mîna spre zona unde ne aştepta mulţimea membrilor şi simpatizanţilor FPM.

La Albiţa. pecetluind astfel bucuria finalizării activităţii Prutul lacrimilor noastre să-l acoperim cu flori. Victor Crăciun. în ziua finalizării Podului de Flori. La Ungheni. În spatele dumnealor erau multe capete subordonate unor interese străine. Şi alţii. Guvernanţii de la Chişinău au cerut aprobarea Moscovei pentru a participa la eveniment- . alte atitudni. Petre Solcanu. Alte persoane.8) Traversând prin mulţimea de oameni care ne aştepta. Societatea Culturală Bucureşti-Chişinău a fost scoasă din prim planul activităţii. organizată de Societatea Culturală Bucureşti-Chişinău şi Frontul Popular din Moldova.

Desigur avem în vedere şi telefoanele dintre d-l Ion Iliescu şi domnii Mihail Gorbaciov. că nici Frontul Popular din Moldova şi nici Societatea Culturală Bucureşti-Chiţinău nu au cerut acordul Moscovei. Solicita burse de la Ministerul Învăţământului pentru câţiva elevi din Republica Moldova. să apară ca persoane oficiale. pe care voia să-i aducă la liceul dumnealui. Moscova a reuşit să acţioneze asupra Preşedenţiei şi guvernanţilor de la Bucureşti prin filiera KGB. Răspunderea celorlalţi în faţa istoriei şi a lui Dumnezeu nu se va lăsa aşteptată. la Bucureşti. Evoluţia evenimentelor au confirmat că se angajaseră pe calea cea bună.a pierdut o dată. Mircea Snegur şi Petru Lucinschi. frate Gavrilă? . făcând astfel jocul unor interese străine. după ce anunţase că armata sovietică de graniţă nu va permite nimănui să încalce teritoriul sovietic (Care sovietic? De o parte şi de alta a Prutului fiind în interiorul României!). totuşi. Guvernanţii de la Bucureşti şi-au avansat în faţă unii reprezentanţi. unde era şi este profesor. dar ca persoane particulare şi nu de înalt rang politic. dar care nu făceau parte din FPM şi care se opuneau făţiş acestui partid politic. Frontul Popular din Moldova îşi avea deputaţi în Parlament şi membri în Guvernul de la Chişinău. evitând să se comporte conform intereselor naţionale ale românilor. Iar la Albiţa.Republica Moldova atunci mai era republică sovietică. Mihai Avădanei. sau n-a cerut aprobarea Moscovei? E sigur că oficialilor de la Bucureşti indicaţiile le-au parvenit de la Moscova. deci nu s-a încercat îndepărtarea lui pe faţă şi totală. Mai e vreo îndoială asupra reţelelor KGB din România. inevitabil. a d-lui prof. preşedintele Societăţii Culturale Bucureşti. dar cum am mai precizat. subordonate Moscovei? Prima mie de elevi de peste Prut la şcolile din România Într-o vizita de lucru. Desigur aprobarea de la Moscova a contat şi ea. Se impune să subliniem din nou. Având aprobarea Moscovei au ieşit în faţă cu dezinvoltură. doar România nu era republică sovietică! A cerut şi Bucureştiul. cel puţin prin Ambasada URSS de la Bucureşti. De reţinut că cei de la Chişinău nu s-au sfiit. îmi arată o adresă din partea Liceului Costache Negruzzi. oficialii de la Chişinău au fost reprezentaţi de personalităţile politice la vîrf. în întâmpinarea reprezentanţilor săi au apărut alţi reprezentanţi.Chişinău-filiala Iaşi. racţii publice pe măsură. Oficialii de la Bucureşti aveau nevoie şi ei de aprobarea Moscovei? Nu. iar tovarăşii de la Bucureşti au jucat în consecinţă. ignorând FPM. în felul acesta să evite să mai facă declaraţii publice . iar Mihail Gorbaciov a reuşit. Au acţionat cu îndrăzneală în interesul poporului român. evitând astefl să se opună public şi să provoace. — Ce zici.

N-am reuşit. noi aşa am fost crescuţi. agresând verbal pe toată lumea. dacă smulg aceste câteva burse pentru liceul Negruzzi. Ce grozav este când Neamul Românesc e viu în sufletele noastre! Gândeam la fel. încît calvarul a durat multă vreme. să facem trimiterile bibliografice corect. Ne-am luat rămas bun. frate. Aveau adresele exacte ale unora dintre noi. Gazeta de Botoşani din 14 iunie. cu sau fără burse. laboratoarele Universităţii. e mare lucru! Atât! — Mihai. — E greu. îmi voi aminti. de sub ocupaţia URSS. KGB-iştii de aici. La această stare de război civil din Bucureşti. Alt material. distrugeau sediile Opoziţiei. Cum să facem ca aceste picături să devină o ploaie în întreaga Românie? Şi cât mai repede! — În întreaga Românie? Frate Gavrilă. cu anexarea şi deturnarea de ultimă oră! Dar acum?! Pe cei câţiva copii din Basarabia eu tot îi iau la mine la liceu. înseamnă că nu îţi mai lipseşte nimic. care s-a dovedit catastrofal pentru activitatea noastră. A doua zi Adevărul a făcut corectura de rigoare. a comunismului cu faţă umană. dar ca o picătură de apă. România liberă din 20 iunie şi în alte publicaţii. Adevărul nu ne-a mai publicat niciodată.— Ideea este extraordinară. care să nu fie învinse de dragostea de neam. de la apus la Prut. în România liberă. martirizând studenţii. Puterea KGB-istă din România acţiona ca o forţă represivă împotriva înfiripării democraţiei. Dacă scriu aceste mărturisiri. Urla. Când va veni momentul. cărora. Repet. Am început să iau legătura cu oamenii de încredere din ţară. Nici finanţe. nu există condiţii nefavorabile sau potrivnice. într-o propoziţie pierdută printre alte propoziţii. dimpotrivă. Am încercat să-l liniştesc. La lucru deci. nici condiţii favorabile. Amintiţi-vă ce a fost în luna iunie. Există numai acţiune. Adevărul din 19 iunie. Pe data de 12 iunie. cu o zi înainte de venirea minerilor în Bucureşti-stare de război civil provocată de Putere. îi depăşiseră de mult pe KGB-iştii de la Moscova. muncă. Îi vezi cum pândesc? Cu Podul de flori cum a fost. dăruire. E vremea să spun un cuvânt de apreciere faţă de . Sa muncit zi şi noapte. înseamnă că am încredere în tinerii acestei ţări. Şi dacă ai suflet de român. prin excelenţă le sunt adresate. Un glas din adâncul fiinţei îmi spunea că în problemele care fac bine întregului neam. S-a greşit o cifră din numărul de telefon şi apelurile telefonice nimereau la un om. Şi o idee să o menţionăm de la cine o avem. nu există imposibil. s-a adăugat o greşeală de tipar în Apelul tipărit în ziarul Adevărul. Apelul a apărut în Viitorul din 12 iunie. Numai că în Bucureşti. să nu ne însuşim nimic din ce nu e al nostru. acţiona în concordanţă cu noua politică a URSS. îi călcau în picioare.am început o activitate publică pentru şcolarizarea gratuită a fiilor fraţilor din partea de răsărit a României. Românii vânau români. Fără să ceri nimic în schimb.

întreprinderi. gratuit. Lumea e contrariată. Dar în familiile care aveau băieţi şi fete. cu riscurile trecerii graniţei imperiului austro-ungar. ar fi aruncat o umbră asupra tuturor. Un bun creştin este şi un bun român. pentru fiecare pui de românaş de la răsărit de Prut. obligându-i pe ocupanţii ruşi. Nu vă contrazic. Poate suntem singura asociaţie sau partid din ţară care nu am folosit. Badea Cârţan. De peste tot. Absolut toţi. Avem un popor inteligent. în mod automat au fost destinaţi fraţilor de peste Prut. Tinerilor mă adresez. În fine existau garanţii financiare temeinice pentru o . sindicatele. soţia mea. Am trăit din salariul de profesor de şcoală generală. să plece din România! Refuz primirea copiilor în familii. Dacă acceptam pentru unele familii. indiferent de condiţiile în care trăim. trebuia să acceptăm pentru toate. doar sediul este în apartamentul D-voastră. O singură familie dezbinată. deci şi pe ai fraţiilor de peste Prut. Nu exagerez: Ţara era pregătită să şcolarizeze în continuare. un cioban ardelean a acţionat şi el pentru Unirea Ardealului cu Patria-Mumă. câţi elevi primesc. persoane particulare din oraşe şi sate. spitale. care de ani de zile face munca de secretariat în deplin anonimat şi deplină modestie. Şi taxele pentru telefon şi pentru sediu. şi numai prin garanţii financiare pentru toată durata liceului. receptiv şi disciplinat. sau fata din Basarabia? Dar. institute de cercetări. cerşind cărţi în Bucureşti. din partea unor institiţii de stat. din sate şi oraşe. pe toţi copiii poporului român. Telefoanele din toată ţara nu mai conteneau. pentru a se încadra în limita de timp şi pentru a fi siguri că le vom trimite copii. aţi spune. pe jos. Soseau delegaţii veniţi de la margine de ţară. seminarele teologice. Niciodată nu am fost plătiţi pentru munca noastră. ofensată. pentru patru sau cinci ani. când au trecut Prutul cu arma în mână. Liceele noastre au durata de patru sau de cinci ani. Garanţii. inspectorate.Maria. O bună stare sufletească depinde de noi. umplându-şi desagii şi ducându-le. la românaşii săi din Ardeal. Nefiind aşa ceva. când ei sunt gata să îşi dea viaţa pentru fraţii din Basarabia. Nesupravegherea atentă a unui singur copil din Basarabia. care nu ne-am atins de nici un leu din cont. De banii din cont nu ne-am atins niciodată. Le cer garanţii financiare pentru fiecare românaş din Basarabia. Firesc. eram anunţaţi. revoltată. cum se integra băiatul. profesori. ne-ar fi îndurerat pe toţi. au început să trimită prin poştă actele prin care se garantau resursele financiare. ni le-am plătit tot noi. din partea unor persoane particulare. suntem slabi şi dezbinaţi. înaintea multora dintre contemporanii săi. fie şi o singură familie cu o comportare reprobabilă? De la o vreme am intrat pe făgaşul cel bun. nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa. aşa cum şi-au dat-o şi în 1941. Elevii vor fi primiţi numai la liceele cu internat. Directori de licee.

de la Iaşi. care puteau compromite totul. Alcătuiau liste şi pentru universităţi. oameni de foarte bună intenţie. dând de înţeles că şi ei lucrează tot în numele Frontului. . Întrebaţi de Front asupra garanţiilor finaciare. Dosarul a fost verificat bursă cu bursă. Apăruseră reprezentanţii unor asociaţii culturale şi ligi din România. Rău au făcut. Iar Frontul urma să primească o grea lovitură.. URSS îi apăsa cu toată greutatea ei de imperiu. Repet. pentru că. la scara întregii Republici. prin ţară. Mătcaş. numai oamenii cu suflet pustiit pot vorbi de rău acest popor! Dar şi încrederea şi dorul de ţară al fraţilor basarabeni era răvăşitor. fără să ştie nimeni. prof. pentru a verifica şi garanţiile pentru aceste liste. până la Timişoara. părinţii lor fiind fericiţi că au reuşit să îşi înscrie fiii pe una din aceste liste. Numai că în Republica Moldova au început necazurile. Frontul era parte responsabilă pentru selecţionarea copiilor. personal domnului N. S-a creat zvonul că unii tineri de aceea nu vor merge România. Reprezentanţii asociaţiilor în entuziasmul lor nu au ţinut seama nici de faptul că Societatea Culturală Bucureşti-Chişinău adunase burse doar pentru liceele din România. despre care nu a vorbit numănui. Fără aprobarea Moscovei. Erau în stare să îşi trimită toţi copii la studii în România. nici chiar persoanele care alcătuiseră listele nu luaseră legătura cu aceste instituţii de învăţământ. de selectare. O mare bucurie a străbătut şi celelalte cabinete ministeriale. Unii elevi şi viitorii studenţi nu au mai trecut pe la comisii. Greu i-a fost Frontului să lămurească părinţii. pentru ca din neînţelegerea situaţiei să nu se ajungă şi la unele opinii antiromâneşti. nu şi pentru studenţi. Delegatul a fost Iurie Roşca. Mihai Avădanei. Se acceptă oferta. A priceput dintr-un foc situaţia. şi-a trimis un delegat. dar ei erau şi sunt de diamant. La fiecare comisie. Frontul. formată din inspectori şi profesori de specialitate. Am depus un dosar la Frontul Popular din Moldova şi unul la guvern. oficiale. În zori s-a luat o decizie. Nici un liceu şi nici o universitate nu ştiau nimic. Am fost şi suntem şi vom fi mereu acelaşi popor.mie de elevi. copiii lor nu au nici o şansă pentru a studia în România. exista şi câte un reprezentant al Frontului. Noapte albă la Front. au indicat unele licee şi universităţi din ţară.. Ministerul Învăţământului organizează selecţionarea copiilor care vor veni în România. despre drumul său în România. Reprezentanţii acestor asociaţii din România au mers atât de departe. susţinând sus şi tare că tocmai aceste instituţii de învăţământ garantează activitatea lor. În jurul Frontului se ţesea o stare îngrijorătoare. Acum apare. L-a ascultat cu răbdare şi pe d-l Iuie Roşca. că fără comisiile legale. ministrul învăţământului. Frontul avea o mare priză printre românii basarabeni. dar au început să alcătuiască liste pentru elevii şi studenţii care vor să vină la studii în România. În noi toţi bate aceeaşi inimă de român.

Numai că d-l Petre Roman nu a aruncat peste bord o activitate a unei asociaţii neguvernamentale. au dispărut. să primească un număr de elevi. în întreaga Românie. nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa. Dar puteau ei să îşi exprime revolta? Pe vremea desfăşurării acestei activităţi de obţinere de garanţii financiare. a Frontului şi a Guvernului din Republica Moldova. apoi o altă şcoală. Din clipa implicării Ministerului Învăţământului şi a Frontului. În Bucureşti au început să bată la uşa primului ministru pentru a-i scoate din impas. să manevreze împotriva mersului firesc al istoriei. „Astăzi am fi avut 10. Cele o mie de garanţii financiare existau deja şi copiii fuseseră selecţionaţi pentru ele..000 de fii ai românilor de peste Prut. oferta sa. îşi dădu Miahi Avădanei drumul la glas. e că de fapt nu s-a obţinuit nimic. o asociaţie neguvernamentală?! Şi ce e mai grav. aducând faţă în faţă Guvernul României şi al Federaţiei Ruse. semnată de rector şi de contabilitate. Guvernul din Chişinău şi Frontul.. e bine? Mihai Avădanei s-a întors de la Iaşi cu garanţii solide din partea Rectoratului Universităţii. cât ai unei şcoli generale? Guvernul ţării să ofere mai puţine burse decât a reuşit să adune Societatea Culturală Bucureşti-Chişinău. sudul Basarabiei. cu un entuziasm nemărginit faţă de fraţii de peste Prut şi al acestora faţă de noi. o ţară. Alcătuitorii de liste. deşi avea cale liberă. din care să reiasă că se garantează întreţinerea la Universitate a câtorva zeci de studenţi. Doar pentru aceste locuri au fost selecţionaţi şi studenţi. mereu avansasem ideea că România poate primi zece mii de tinere vlăstare ale fraţilor de peste Prut. Oficialităţile din Bucureşti au blocat astfel ideea Unirii. ci o şansă a Reîntregirii României! Desigur d-l Petre Roman poate spune că a discutat. Guvernul unei ţări cu o reţea de şcoli bine pusă la punct. O mie de elevi are o şcoală generală dintre un grup de blocuri. Aşa ceva vom pune la cale şi peste două luni. Activitatea era a Societăţii Culturale Bucureşti-Chişinău. la nivelul întregii Românii. dând răgaz forţelor antiunioniste din URSS. Guvernul din Bucureşti anunţă Guvernul din Chişinău că primeşte la studii în România un număr de copii egal cu numărul de burse oferit de statul român. cu o situaţie financiară bună (Comparativ cu a ţărilor din jur). cel puţin pe . dacă aduc o adresă din partea Univerisităţii din Iaşi. Cam atâţi elevi şi studenţi au venit din Republica Moldova. Societatea Culturală BucureştiChişinău îşi încetase activitatea.— Situaţia aceasta o rezolv eu. Sub ochii noştri se reunifica Germania. Ce a făcut d-l Petre Roman. cu cei din Chişinău şi aceştia au primit-o cu bucurie. Domnule Iurie Roşca. dar Bucureştiul. la telefon. atunci. primul ministru al României? A aprobat o mie de burse pentru elevi şi o mie de burse pentru studenţi. pricepând gravitatea situaţiei pe care o creaseră. Dar să nu anticipăm. Aşa am înţeles că se va întâmpla şi la Podul de flori. Rămâneau faţă în faţă Guvernul României.

O forţă uriaşă. din sinea mea. 1991). dificultatea reală de a fi primit. din întreaga mea viaţă. de către Guvernul Federaţiei Ruse. dar cu trupul mai eram pe loc. Cei interesaţi pentru anii 1990 şi 1991 (şi în continuare) au la dispoziţie lista cu documentele Societăţii Culturale Bucureşti-Chişinău.Din această cauză s-au adunat zilele în care împotrivirea la hotărârea noastră. de a veni la studii în România. la scară naţională şi în 1991. a renunţast la ideea unui interviu de dinaintea plecării. pentru a se implica imediat pe linia deschiderii unor şcoli în limba română.linie de învăţământ. motivat. V. Aceste zile au fost poate. sufletească. ştiut fiind că maniera în care urma să abordez obiectivele propuse era în lumina datelor istorice obiective. la zi. inclusiv cu primul ministru Mircea Druc. când am adus la cunoştinţa FPM faptul că urmează să plec la Moscova şi în Siberia . încă de dinainte de 1970. mai ales la Chişinău. mă adusese într-o stare de mare tensiune psihică. Reîntregirea României a fost una din coordonatele majore ale Revoluţiei Române. în căutarea fraţilor români de acolo. Spiritul Reîntregitor de ţară a fost activ. Neîncrederea. Volumele de proză şi-au găsit locul în această . dar şi pentru că fraţii de la FPM erau îngrijoraţi de posibilitatea de a mi se pierde urmele pentru totdeauna în URSS. pentru convorbiri. Tot acum. cu foarte serioasă documentare. aşa din partea unui respectat redactor-şef. nr. Domnul Petre Roman încă nu luase faimoasa hotărâre de guvern de a bloca Reîntregirea Ţării. pe care le-am rostit. din 17 oct. printre cele mai greu de suportat. Au urmat o serie de consultări cu FPM şi cu factori de conducere de primă mărime din Guvernul de la Chişinău. după aparenţă. de la o importantă publicaţie. care. după zilele de blocare a plecii. pradă unor nelinişti şi amărăciuni greu de înţeles şi de suportat“ (Basarabenii nu-şi pot duce copii la şcoală în Patria-Mumă. In acele circumstanţe am comunicat FPM că hotărârea mea este de neclintit. pe d-l Constantin Covalciuc. E neîngăduit să ne lăsăm fraţii de peste Prut. doar după câteva propoziţii. Este pentru prima şi ultima oară când FPM a avut rezerve. Sufletul pornise spre Moscova şi Siberia. m-a ţinut pe loc. care m-a însoţit ca translator. Şansele Reîntregirii au fost menţinute. după care s-a întors în nordul Bucovinei. dar şi din ultimele luni. publicaţia Alianţa CIvică. de alt motiv de neîncredere. am observat-o şi din partea unor scriitori. prin draconica limitare a numărului copiilor de peste Prut. Faptul că cei din jur mă opriseră. Am continuat să traversez singur uriaşe întinderi siberiene. Acum era vorba de altceva.. pe tot parcursul anului 1990. chiar dacă nu mărturisise direct. era pentru plecare.. 78. pe de o parte considerând că obiectivele pe care le aveam în faţă sunt prea mari pentru umila mea persoană şi tot în sensul acesta. într-o activitae îndelung pregătită. la Moscova şi încă patru zile în Siberia. ne-a îndurerat pe toţi. Iurie Roşca a chemat de urgenţă de la Cernăuţi.

a ajuns la Chişinău. În Siberia. avea nevoie de relaţii bune cu exteriorul. Deschisesem calea întâlnirilor la vârf. deschiderea de şcoli în limba română. la românii deportaţi şi la urmaşii acestora De la Moscova am mers în Siberia. era Boris Elţîn. un roman al deportaţilor români din Siberia. Până după convorbiri. S-a ajuns la un acord de principiu. cu deportaţii români şi urmaşii acestora. panică. în acest an de graţie.listă datoriră aceluiaşi Spirit Reîntregitor de Ţară. avându-l în frunte pe Mihail Gorbaciov. locul este al Primului ministru şi al Preşedintelui României. care pulsează din paginile lor. pe linie de învăţământ. a fost scris în 1978. la prima întâlnire a unui mesager din România. se afla Boris Elţîn. din România şi al candelei de nestins al Reîntregirii României. Convorbirile s-au desfăşurat ierarhic. dar. Ruşii au ştiut să aprecieze abţinerea mea. ci şi în Ucraina. înţelelese dintr-odată că netezisem calea pentru primul ministru Petre Roman şi pentru preşedintele Ion Iliescu. Se crease posibilitatea de a fi primit la prim-vicepreşedintele Federaţiei Ruse. în luna septembrie 1989 ). Să ne reamintim. cu eleganţă. 1977-78 ( Un exemplar. ca diplomat de carieră. atunci. Ce s-a reuşit la Moscova ? Guvernul de la Moscova a acceptat. Kazahstan şi în . mă uluieşte până azi. Romanul La apus de soare. URSS exista. 1990. un roman al rezistenţei româneşti. În cadrul URSS. în principiu. pentru semnarea unei înţelegeri între Federţia Rusă şi România. După ce a vizionat-o a exclamat: — Nici o greşeală! Excelent! M-a întrebat cu ce îmi poate fi de folos. Azi şi ei. La Guvernul Elţîn m-am dus. Guvernul Rusiei urma să subvenţioneze toate şcolile cu predare în limba română. iar Cum e Doamne pe Cruce ?. S-a ajuns la concluzii acceptate de ambele părţi. în fruntea RSFS Ruse. Şi nu numai în Rusia. ar fi avut şcoli în limba română. susţinând că la întâlnirea cu prim-vicepreşedintele şi preşedintele Federaţiei Ruse. Câştigasem o mare bătălie. Refuzul guvernanţilor de la Bucureşti de a-şi proteja minoritatea românească din întreaga Rusie. de după 1950. pentru românii din Federaţia Rusă. Şansele derulării Reîntregirii României le mai aveam sub control. La Ambasada României de la Moscova. Tot aşa cum face şi Guvernul României pentru minorităţile de la noi. Şi Federaţia Rusă. ca şi toţi românii din Federaţia Rusă. luna august. când am adus d-lui ambasador Şandru o casetă video cu toate convorbirile. în manuscris. Ar fi început să-şi înalţe biserici în care să asculte Sfânta Liturghie tot în limba română. Am bătut în retragere. Mai sus de prim-vicepreşedinte. de după Revoluţie.

neîndoielnic şi după Revoluţie. abătut. au tăcut. se ridica în picioare. A ajuns. de la KGB-işti. Având în vederea că în Dreptatea din 28 august 1990 este comunicată opiniei publice româneşti întreaga conducere a PNŢCD-subsemnatul apărând în corpul membrilor supleanţi ai Comitetului de conducere-adjuncţii departamentelor centrale-bănuiesc că întâlnirea cu ambasadorul URSS a avut loc după această dată. Să aşteptăm până va fi răsturnat FSN de la Putere. Guvernanţii de la Bucureşti s-au speriat şi mi-au reproşat că am fost la Boris Elţîn (Federaţia Rusă). până va ajunge PNŢCD la guvernare. determinând oamenii să nu mai vină la mitinguri. Oficialităţile noastre au fost şi de data aceasta absente. la PNŢCD. Preşedintele PNŢCD (Dreptatea. din cauza fricii pe care a acumulat-o în urma bătăilor primite în puşcărie. neputinţă. Dar Opoziţia? Corneliu Coposu şi Ambasadorul URSS În toamna anului 1990. Domnul Corneliu Coposu fusese invitat la Ambasada URSS. Ar fi fost în interesul României şi al Reîntregirii României. Cu toată discreţia. De frica URSS. 4 decembrie 1990). Corneliu Coposu. Tovarăşul ambasador ia spus că nu înţelege de ce Dreptatea. este oficina Societăţii Culturale Bucureşti-Chişinău. am fost împins afară din conducerea PNŢCD şi de la Dreptatea. nici după căderea lui Mihail Gorbaciov. frânau mitingurile Societăţii Culturale Bucureşti-Chişinău în sprijinul fraţilor de peste Prut şi al Reunificării Ţării. De ce. Dar să revenim în anul 1990. ezitare. Cu alte cuvinte. de data aceasta la d-l Mihail Gorbaciov. se aşeza iar. rostit la Alba Iulia. nici Guvernul. pe prim planul vieţii internaţionale. Boris Elţîn avea nevoie de aliaţi. dar după câteva secunde. nici Opoziţia nu s-au angajat pentru Reîntregirea Ţării. dar ne-a dezamăgit pe toţi. După ce le-am explicat şi s-au convins că pot fi primit de Mihail Grobaciov. nu a reuşit să se mobilizeze pentru o astfel de vizită. sfătuiţi de conducerea PNŢCD. Istoria îi oferise şansa ieşirii. în conflict cu Mihail Gorbaciov (URSS). Întrebând pe cineva. când m-am întors din Siberia. nici Corneliu Coposu nu a a scăpat! Deşi avea drum liber la Guvernul Elţîn. KGB-iştii l-au supravegheat şi după ieşirea din puşcărie şi. la Discursul domnului Corneliu Coposu. Adaug eu. Când era rugat şi sfătuit să se întâlnească cu Boris Elţîn. ziarul PNŢCD. susţinând că nu e momentul pentru asemenea activităţi. Le-am răspuns că pot repeta vizita. în interesul României. Cuprinde o singură referire la teritoriile . Doamne?! Întreaga conducere ştie de ce.celelalte foste republici ale imperiului sovietic. de ce această reţinere. răceală şi agresivitate. Este de notorietate publică faptul că membri PNŢCD. Atunci. înviorat. mi-a răspuns. nu a răspuns conform aşteptărilor.

Ţinutul Herţa. deoarece nu avem temei să-l considerăm românesc. cedând Ucrainei. urma să fie votată şi să devină document al acestui Congres. nordul Bucovinei (Şi după cum se poate constata şi Insula Şerpilor). Ne-a lăsat totuşi. s-o lăsăm mai încet cu Basarabia. nordul Basarabiei. Nu judecăm pe nimeni. după discuţii. Dar în Cuvântarea ţinută de d-l Corneliu Coposu la 1 Decembrie 1991 (Dreptatea 5/6 decembrie 1991)? Absolut nimic. cu acest teritoriu.româneşti de peste Prut. PNŢCD încă nu ajunsese la guvernare. nu s-a pronunţat. PNŢCD. la Televiziune. Îşi iubea ţara şi suferea în faţa marilor nedreptăţi făcute poporului român de către Moscova. aşa cum au fost. o cuvântare. cu un an înainte ca PNŢCD să ajungă la guvernare. Şi s-a înmormântat Declaraţia pentru Basarabia. Numai că s-a întâmplat ceva ce ar fi dezonorat orice partid. marilor făuritori ai României: Regele Ferdinand. prea târziu. Cuvântarea lui Corneliu Coposu de la 1 Decembrie 1991 ne adevereşte că PNŢCD nu se eliberase se sindromul terorizant al Kremlinului. Prezidiul Congresului PNŢCD s-a înmuiat.. câştigă alegerile. alături de întregul prezidiu. Nicolae Iorga. a derutat PNŢCD. celor care au stat în fruntea obştei la Chişinău şi Cernăuţi“. ne surprinde pe toţi. a fost considerată regretabilă. iar spre prezidiu. dovadă că prima reacţie a unui lider PNŢCD. Prin aceste mărturisiri nu am negat dorinţa fierbinte a lui Corneliu Coposu pentru Reîntregirea Ţării. prof. un ţărănist. Se impune deci să întârziem câteva rânduri asupra Declaraţiei privind Basarabia-redactare Pop Iftene-text difuzat participanţilor la Congresul PNŢCD din ianuaie 1996. s-a conformat şi doar în trei-patru minute a scos de pe ordinea de zi Declaraţia.. în plenul Congresului. document de partid. fapte. se repede spre scenă şi strigă spre Iftene Pop. prin cuvintele Chişinău şi Cernăuţi. că după Congres o vor îndrepta spre secţiile de tineret ale filialelor din ţară. dar. de ce nu a ridicat problema Basarabiei când lucra la Ministerul de Externe. etc. Corneliu Coposu. Declaraţia. univ. sudul Basarabiei. Nicolae Filipescu. Să fi fost vorba tot de frica de KGB? Dar iată. din august 1991. fiind solicitat să reacţioneze. cunoscută sub numele de Puciul de la Moscova. Partidul cel mai important. la microfon. nimic. pe vremea lui Ceauşescu. Emil Constantinescu ajunge preşedinte al României. decât astfel: “ Dar dacă vin ruşii?” Înţelegem această stare de spirit. Convenţia Democrată. Mai e loc de vreo îndoială de ce se petrecea la vârf. chiar în timpul Puciului. pe scenă. În timp ce autorul Declaraţiei o citea. din sală. d-l Ion Diaconescu spunând. nimic. Reprezentantul Convenţiei. în 1996. Ionel Brăteanu. La câteva luni după investitură. A plecat la Domnul în 1995. atitudini. iată fragmentul: „Să închinăm gratitudinea ţării. fără să . în conducerea PNŢCD? Tentativa de reinstaurare a comunismului. Consemnăm doar date. în nici un fel.. ca un testament pentru Reîntregirea României. Take Ioneascu.

Aşa s-a ajuns să nu existe nici o forţă politică în stare să i se opună d-lui Emil Constantinescu et compania. întrebaţi fiind dacă vor să facă parte din conducere. fiind formată din toţi participanţii la două mitinguri. d-l Ion Diaconescu nu a ridicat problema protejării minorităţilor româneşti. la un an de la preluarea guvernării. aşa. cercetător ştiinţific la Institutul de Fizică Atomică. A apărut un articol.menţioneze Pactul Molotov-Ribbentrop. Deşi Guvernul Federaţiei Ruse îşi dăduse acordul de principiu încă din 1990. pentru şcoli în limba română în întrega Federaţie Rusă. D-l Manu Valentin abia înainte de a depune procesul-verbal de constituire la tribunal. Orice comentariu e de prisos. d-l Ion Diaconescu. Tot după preluarea puterii de către PNŢCD. urmaşul lui Corneliu Coposu la conducerea PNŢCD. în Uniunea pentru Reîntregirea Teritorială a României. asociaţiilor şi sindicatelor semnatare ale acestei declaraţii în legătură cu intenţia URSS de a organiza un . după intensele activităţi publice din 1990 reuşisem să înmănunchiem aproape toate asociaţiile unioniste cu sediul în Bucureşti şi unele partide. unii au răspuns nu şi propunerile nu au fost supuse votului. Cu uşurinţă ar fi fost propus şi ales altcineva. Anunţase înfiinţarea Uniunii. dacă se depune procesul-verbal. S-au ales organele de conducere. deci totul s-a desfăşurat cu o bună pregătire şi informare. s-a opus. al doilea miting finalizânduse cu votarea celor propuşi. semnând alături de Partidul Naţional Creştin Democrat... Uniunea pentru Reîntregirea Teritorială a României Să revenim la anul 1991. D-l Manu Valentin. acord despre care PNŢCD a fost informat în detaliu. a organizaţiilor. Urma o simplă formalitate. un vicepreşedinte şi trei membri). Partidul Social-Democrat. apropiate. Uniunea pentru Reîntregirea Teritorială a României a fost primită cu bine în lumea politică. De ce? Se impune precizarea că Adunarea generală de constituire a avut loc în Piaţa Revoluţiei. Stenograma convorbirilor de la Moscova. ameninţând că va protesta în sala tribunalului. Atunci. ca să nu scoată Pactul Molotov-Ribbentrop din istoria României. de parcă teritoriile rămase la Ucraina nu ar avea nici o legătură cu România. a fost la Moscova. printre noi de două-trei luni. a fost propus şi votat ca membru în conducere (au fost votaţi un preşedinte. E vorba de Tratatul cu Ucraina. prin care se recunoaşte actualele graniţe. Cei propuşi. pe aproape o jumătate de pagină de ziar (februarie 1991). De ce nu a spus nimic înainte? Întrebare la care nu a răspuns niciodată. spre edificare. Partidul Naţional Liberal. Declaraţia partidelor din România. Dumnealui a acceptat să fie ales. la date diferite. A se citi. La alegeri asistase presa.

S-au solicitat patrusprezece locuri. Pentru a nu exista vreo îngrijorare că unii membri CD şi-ar pierde posibilitatea de a intra în parlament. pe calea Reîntregirii României. Răspunsul precipitat al PNŢCD a fost că PNŢCD va invinge în alegerile generale şi în Moldova. să o determine pe Leonida Lari. PNŢCD nu s-a angajat nici pe calea aceasta. a fost uitat cu desăvârşire. pe care PNŢCD nu le avea în vedere! În faţa acestei situaţii l-am rugat pe Iurie Roşca. care ar fi lămurit rudeniile şi cunoscuţii lor din partea de apus a Prutului vă voteze pentru românii basarabeni. Românii de peste Prut în Parlamentul României Din nefericire PNŢCD nu a fost receptiv la propunerea noastră de a trece pe listele de candidaţi pentru Parlamentul României şi pe românii de la răsărit de Prut. lider al FPM. Loenida Lari atunci se bucura de o reală simpatie din partea tuturor românilor. după ce a părăsit PNŢCD. formaţie politică cu un crez constant Reîntregitor de Ţară. Românii de peste Prut aveau şi au acest drept istoric. acest unionist de elită al Neamului Românesc. Superb minut. de către cei douăzeci şi cinci de reprezentanţi de partide. când a constatat că ea.referendum în Republica Moldova la 17 martie 1991. dar nu despre listele electorale comune. unionistă . deputatul Ion Lup. Între Iurie Roşca şi Leonida Lari relaţiile se răciseră. Dreptul la ţară trebuia adjudecat. din necesitatea spargerii nereceptivităţii celor de la Bucureşti. Deci foarte puţine.. Uitat a fost şi când a venit o delegaţie de la Chişinău. Nu ştim de ce şi cum de s-a întâmplat aşa ceva. asociaţii şi sindicate (Vezi Dreptatea din 13-03-1991).. să se prezinte la PNŢCD şi să îşi propună candidatura. Aceasta a fost formula de refuz. ceea ce a fost în beneficiul PNŢCD. basarabenii au hotărât să fie trecuţi pe listele pentru circumscripţiile electorale din Moldova. Iniţiativa şi textul de lucru aparţin Societăţii Culturale Bucureşti-Chişinău. Leonida Lari. a devenit o personalitate controversată. în timpul campaniei electorale. care a şi semnat declaraţia. Dar trebuie să subliniem şocul pe care l-a suferit ca deputat PNŢCD. Iurie Roşca trebuind să treacă peste convingerile sale. Am mizat pe dezinvoltura şi personalitatea poetei. dar să fie numai personalităţi. urmând să fie susţinuţi de mii de basarabeni. de la FPM şi s-a discutat câteva ore. La un moment dat Corneliu Coposu şi-a lăsat inima să glăsuiască şi a spus că se acceptă o listă cu patrusprezece români basarabeni. Se ştia foarte bine că moldovenii vor vota pentru oamenii d-lui Ion Iliescu.. dar care în chiar zilele următoare. Trebuia creat fie şi un singur precedent. Întâlnirea s-a finalizat prin semnarea Declaraţiei. Aveam în vedere listele Convenţiei Democrate. Din partea PNŢCD a fost delegat la această întâlnire de lucru (La Muzeul municipal de istorie).

politicieni români!) Este şi PNŢCD un partid KGB-ist? Desigur PNŢCD a avut şi momente foarte bune. a nimerit într-un partid fără o astfel de preocupare. Şi se ştie. d-l Pop Iftene scrie negru pe alb: „în care nu se pomenea nimic de efectele profund nocive pentru România şi ilegale. atât de necesar. Dacă nu s-ar fi abătut de la ea. fără nici un fel de referire la Pactul Molotov-Ribbentrop. semnat de preşedintele Ion Iliescu. Aşa. Pop Iftene semnează o pagină intitulată Pactul Ribbentrop-Molotov. Fără să fie înţeleasă şi sprijinită. majoritari la Bucureşti. ale Pactului Ribbentrop-Molotov“. Presa din Bucureşti şi Chişinău era receptivă . tot am fi avut un partid politic. aşa cum preconizasem în această propunere către conducerea PNŢCD? În 1992 ar fi candidat pentru Parlamentul României şi românii din sudul şi nordul Basarabiei. Ucrainei. reprezentant al unui partid unionist. Atunci.. referindu-se la acel tratat. există o cale absolut legală de a accede în Parlamentul României! Cât de greu i-o fi fost lui Iurie Roşca. Pentru a contrapune atitudinnea PNŢCD.de necontestat. Azi s-a ajuns la o situaţie extrem de penibilă.a se vedea articolele Românii de peste Prut trebuie să participe la alegerile generale din România. Atenţie. de ce a venit la Bucureşti? A confundat activitatea Societăţii Culturale Bucureşti-Chişinău pentru Reîntregirea României. din aprilie 1991. că PNŢCD „expres sau în subtext arată că URSS trebuia să recunoască în viitorul tratat româno-sovietic nulitatea ab initio a Pactului şi . la Moscova. să vină în anii de după Revoluţie la PNŢCD. În România liberă din 23 august 1999. Parlamentarii din Chişinău. chiar dacă o astfel de implicare a fost după marile şanse de Reîntregire a României. sau dacă nu ar fi ignorat-o. unui proiect de tratat cu fosta URSS.Dar dacă românii din teritoriile anexate de URSS ar fi avut un grup parlamentar în Parlamentul României. cu activitatea PNŢCD? Foarte puţini basarabeni ştiau adevărul.. tot negru pe alb. declaraţia de partid Nu există un drept de autodeterminare pentru Basarabia şi Bucovina (Drepatea 25/26 nov. şi face trimitere la „o declaraţie“ a PNŢCD (Dreptatea 3 mai 1991). 1991). Dar nici unii n-au beneficiat de dreptul lor istoric nici în 1996. deşi ştia că PNŢCD era absent de la datoria naţională de Reîntregire a României! Multe şanse Reîntregitoare de Ţară s-au risipit în anii de după Revoluţia Română! Cerul a fost atent şi generos cu noi (Românii doreau liste comune pentru alegeri. Prin aceasta îşi respecta titlul de partid naţional. din ţinutul Herţa şi din Nordul Bucovinei. pentru a nu se ajunge la dăruirea unui important teritoriu românesc. din solidaritate cu PNŢCD în lupta împotriva comunismului. despre care acelaşi Pop Iftene scrie.

Rusia.în privinţa României“. venise în mare grabă. Totodată. peste câţiva ani. Cetatea Albă şi Ismail. PNŢCD şi alţi membri ai opoziţiei. Obiectul acestei întâlniri îl constituie discutarea conţinutului Tratatului cu Rusia. tocmai din China. pe cale paşnică “(Subliniem că aceasta nu este „o declaraţie“ ci. deoarece nici acest proiect nu făcea vreo referire la Pactul Ribbentrop-Molotov. deci şi în 1999. PNŢCD încă nu ajunsese la guvernare. susţinea că nu va schimba nici o virgulă la proiectul de Tratat neparafat în 1996 şi nici nu va accepta vreodată condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov“. în momentul în care Ucraina va deveni independentă (după toate probabilităţile la 1 decembrie a. au foat reluate şi purtate timp de câţiva ani.) în care să se arate că Bucovina de nord. cu preşedintele Ion Iliescu.. ca şi Insula Şerpilor au fost acaparate de URSS cu forţa de la România şi incluse ilegal în statul ucrainian. au respins parafarea lui. Caracterul urgent al propunerii este deteminat de iminenta întâlnire-la sfârşitul acestei săptămâni-dintre Ion Iliescu şi şeful diplomaţiei de la Kremlin. pentru care E. E. se scrie: „CDR a propus ieri o întâlnire urgentă a tuturor partidelor parlamentare. în urma unor negocieri. înainte cu câteva săptămâni de a prelua puterea? Revenim la textul lui Iftene Pop: „Negocierile pentru un tratat cu statul succesor. scurtându-şi vizita în acea ţară. De ce a evitat Pop Iftene declaraţia din 25/26 noiembrie? Pentru că PNŢCD cerea Guvernului FSN de atunci „Să facă o declaraţie publică. Primakov. Aşa. Subtext are acelaşi înţeles ca printre rânduri.. A avut această atitudine politică responsabilă a PNŢCD. sub titlul CDR acuză conţinutul Tratatului cu Rusia. c. din acea vreme. pentru ca în 1996 (tot în aprilie) să se ajungă la un text ce urma a fi parafat. Numai că. în Consiliul Consultativ de pe lângă MAE. principala alianţă a Opoziţiei condamnă faptul că ministrul de externe Teodor Meleşcanu nu a . într-o problemă vitală pentru România. cât a fost ministru de externe şi apoi primministru al Rusiei. Numai în unele declaraţii ale PCR se citea printre rânduri. Dar. E. este de neacceptat. Conform unor date de ultimă oră. Ţinutul Herţa. staff-ul CDR este îngrijorat de posibilitatea conform căreia partea română să fi abandonat încercarea de a include în acest tratat o prevedere care să condamne Pactul Ribbentrop-Molotov. CDR intenţionează-în cazul în care întâlnirea cu Ion Iliescu se va materializa-să preîntâmpine eludarea din tratat a condamnării Pactului Ribbentrop-Molotov. dar în democraţie. Primakov. Ele vor trebui să revină României. ministrul de externe rus. prin trântirea uşilor şi foarte iritat. Declaraţia Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat-cu litere mari). fostele judeţe Hotin. în 1996. care se pare că va fi semnat în curând. în Cotidianul din 25 aprilie 1996. Primkov plecând din România. Evgheni Primakov. o bună mediatizare? Da şi pe merit.

Pop Iftene. Un astfel de acord nu a existat. Făcea presiuni psihice. Cu alte cuvinte anexarea Răsăritului României..Ar fi momentul să ne reamintim că atât URSS cât şi Ucraina nu aveau cum să invoce nici Tratatul de Pace de la Paris. de către URSS. La fel cum a procedat peste câteva luni Ucraina. evidenţiază respingerea proiectului de tratat cu Rusia. ca pe vremea URSS şi atât. de care nu se debarasase. Că după această parafare. de către PNŢCD şi alţi membri ai opoziţiei. ministrul de externe. în frunte PNŢCD-strigând că România are pretenţii imperialiste. dar şi d-l Adrian Severin. inedită şi dificil de combătut. decât să accepte includerea Pactului Molotov-Ribbentrop în Tratatul cu România. este confirmată chiar de textul Tratatului de Pace de la Paris. impunând. o nouă frontieră (în interiorul României). în câteva zile să sperie Convenţia Democrată. din 6 mai 1996. dar lasă sub tăcere că doar peste câteva luni. membru al Partidului Democrat. Au procedat de-a-ndoaselea. căreia PNŢCD i-a răspuns tot printrun comunicat (10 mai) şi o declaraţie ceva mai extinsă (16 mai). Mai reţinem câteva rânduri din textul lui Iftene Pop: „Iritarea s-a transmis. din 1947. G. Se ştie că vina pentru semnarea unui astfel de tratat o are. exprimată între altele în comunicatul de presă al Preşedenţiei. deoarece în acest tratat URSS a impus formularea că frontiera dintre URSS şi România s-a stabilit conform “acordului” din 1940 dintre URSS şi România. contrar istoriei românilor. vociferările ulterioare ale lui Primakov au avut un suport. prin ameninţarea cu forţa.considerat oportun să se consulte cu forţele politice parlamentare. imperială.)“. Întrucât declaraţia PNŢCD cuprindea o argumentaţie juridică şi ştiinţifică veritabilă.“Numai că această declaraţie ceva mai extinsă . mărturisea că nu are de ales. după cum se poate constata. să ascundă faptul că în 1940 a dat un ultimatum României. Fără Reîntregirea României. şi puterii de atunci. dinamica Neamului Românesc este grav perturbată. Zelul şi graba preşedintelui Emil Constantinescu şi secondarea hotărâtă a d-lui Adrian Severin au deschis mai adânc rana în fiinţa poporului român şi ne-au cernit feţele tuturor. deşi Rusia pornise pe calea democraţiei. Poziţia lui Primakov era a unui disperat şi iritat în grandomania sa autoritară. pe cel de ultimatum. CD. prin excelenţă. care a reuşit. din 1947. Moscova a încercat să şteargă prin cuvântul acord. mizând pe slăbiciunea unor români bolnavi de efectul terorizant al Kremlinului. Prin astfel de reacţii. care face parte din Coaliţia guvernamentală. pe baza Pactului Molotov-Ribbentrop. preşedintele Emil Constantinescu. nimeni nu poate nega. în frunte cu PNŢCD. creînd un precedent periculos pentru semnarea tratatului cu Republica Moldova şi Rusia. între URSS şi România.. curios. înainte de a pregăti parafarea acestui tratat (L. pe baza Pactului Molotov-Ribbentrop. parafează tocmai un astfel de tratat cu Ucraina.

ţinutul Herţa. La textul Declaraţiei s-au raliat şi parlamentarii Opoziţiei. inclusiv prin moţiune simplă sau de cenzură. ţinutul Hotin. Prin aceste observaţii. regretăm sincer. iar pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat nul şi neavenit ab initio. prin lipsa unui program unionist până la preluarea Puterii. ca şi cum ar fi venit de la dânşii. Se impune precizarea că Gheorghe Gavrilă Copil a avut o contribuţie importantă la redactarea Declaraţiei PNŢCD din 25/26 nov. nefăcând în Tratatul cu Ucraina. apoi prin renunţarea la Pactul Molotov-Ribbentrop.face parte din Declaraţia la care Congresul PNŢCD. Dar d-lui Iftene Pop i-a scăpat. încât preşedintele Ion Iliescu a aflat de ea după vot. A reacţionat absolut regretabil. o ignoră din nou. în nici un caz nu negăm că Iftene Pop este specialistul de necontestat al PNŢCD în problema Răsăritului României anexat la URSS şi nici că este autorul unei excelente cărţi despre Basarabia. Parlamentul României declară solemn că aceste teritorii au fost rupte din trupul ţării. 50. Opoziţia era obligată să interpeleze Puterea. spunând că nu a ştiut nimic şi că s-a săvârşit o mare greşeală. şi Declaraţia Parlamentului României cu privire la referendumul din Ucraina din 1 decembrie 1991. a făcut servicii intereselor Rusiei şi Ucrainei. Desigur. după ce Convenţia Democrată. iar la Chişinău. Atunci Ucraina se sbătea pentru a-şi dobândi independenţa. la 24 iunie 1991. nu să abandoneze şi ea cauza sfântă a tuturor românilor. dar prin vidul faţă de Reîntregirea României. la 24 decembrie 1989 şi de Parlamentul României. iritat. Dar şi Opoziţia a lăsat în uitare această declaraţie. în frunte cu PNŢCD preia puterea. a renunţat (mai bine zis s-a lepădat) şi de care. în două nopţi. Ţara. Delegaţii Ucrainei votaseră pentru declararea Pactului Molotov-Ribbentrop nul ab iniţio. din care amintim România liberă din 29 decembrie 1991. pentru această problemă. Şi nici din partea Preşedenţiei şi a Guvernului nu s-au săvârşit. Se impune să reţinem câteva fragmente din această Declaraţie (publicată în presa timpului. ceea ce explică faptul că Declaraţia Parlamentului seamănă în spirit şi text cu Declaraţia PNŢCD. nr. deputat prin care câteva formulări ale lui Gheorghe Gavrilă Copil au fost preluate de ceilalţi parlamentari ai puterii. de URSS. iar la câteva săptămâni. este dreptul Ucrainei să organizeze un referendum . Ea s-a votat cu uşurinţă şi rapiditate. decembrie 1991): „Având în vedere că acest referendum ar urma să se desfăşoare şi pe teritoriile româneşti-Bucovina de nord. din ianuarie 1996. 1991. Este şi PNŢCD un partid KGB-ist? Nu. Parlamentarii Puterii n-au mai făcut asemenea greşeli. nici o referire la Pactul Molotov-Ribbentrop. în luna mai se foloseşte conjunctural. Desigur aşa ceva nu ar fi fost posibil fără o conlucrare cu un deputat FSN. în 1996. preum şi judeţele din sudul Basarabiei.

recunoaşterea independenţei Ucrainei. România făcuse prin această Declaraţie un pas clar. recunoaştere conformă cu declararea Pactului Molotov-Ribbentrop nul ab initio.. ca şi cum nu ar fi existat.. Au repetat de atâtea ori. bine mersi. la 24 decembrie 1989 şi de către toţi deputaţii Ucrainei. cu a prim-ministrului Petre Roman. dar şi prin presă şi radio. Numai că această Declaraţie a fost în contradicţie cu poziţia preşedintelui Ion Iliescu. Parlamentul României solicită guvernului ţării să înceapă de urgenţă negocieri cu autorităţile de la Kiev în problema teritoriilor româneşti anexate cu forţa de URSS“. defilând în înaltele organisme statale româneşti şi la televiziune şi la radio şi în presă. ştiau prea bine. şi cu a ambasadorul român de la Moscova. poziţie pentru care nu şi-au cerut scuzele de rigoare nici azi. dar acest referendum nu poate avea valabilitate în privinţa teritoriilor româneşti anexate abuziv de fosta URSS. să declare expres că această recunoaştere nu se extinde asupra teritoriilor româneşti menţionate. Parlamentul României declară solemn că referendumul organizat de autorităţile de la Kiev în teritoriile româneşti încorporate cu forţa în cadrul fostei URSSrespectiv în Bucovina de nord. d-l Şandru. făcând astfel servicii Moscovei şi Kievului şi deservicii României. despre angajamentul ţării noastre la Actul final de la Helsinki.. teritorii care nu au aparţinut niciodată Ucrainei şi sunt de drept ale României. precum şi consecinţele acestuia. toţi. la vedere. pe care o controlau în întregime. Parlamentul României cere parlamentarilor şi guvernelor tuturor statelor. În această formulare era şi un fel de ameninţare la adresa unioniştilor şi de stârnire împotriva lor a unor români. că Actul final de la Helsinki prevedea posibilitatea modificării graniţelor prin buna înţelegere între părţi. Aceleaşi personaje trăiesc şi azi. faţă de Actul final de la Helsinki. în 1990 (Când toate elementele pentru Reîntregirea României erau întrunite. Au acţionat făţiş împotriva tuturor unioniştilor români. a oficialităţilor.pentru independenţa sa. ca şi cum unioniştii ar încălca acest acord şi ar expune România unor primejdii.. ţinutul Herţa. prin miniştrii dumnealui de externe. dar despre aşa ceva nau scos o vorbuliţă. precum şi judeţele din sudul Basarabiei-este nul şi neavenit. Numai că tovarăşii de mai înainte. dar nu şi asupra teritoriului românesc anexat prin Pactul Molotov-Ribbentrop. Situaţia este evidentă şi fără replică. care vor recunoaşte independenţa Ucrainei. opunându-le o altă opinie. în 1991 şi în continuare. înfluenţând milioane de români. de pe ambele maluri ale Prutului şi altfel. subliniind că între principiile unanim acceptate ale acestui Act este şi cel referitor la inviolabilitatea frontierelor. ţinutul Hotin. în primul rând prin televiziune. inclusiv enorma simpatie internaţională pentru mişcarea unionistă care se manifesta la scara întregului popor român). Asta manipulare a .

E adevărat că timpul lucrează în favoarea românilor care nu fac jocul Moscovei. nu este greu de identificat. să-i mobilizeze pe români. Dar câţi dintre românii care şi-au dat seama despre ce este vorba. deci ar fi simplu să o evidenţieze. cu voie sau fără de voie. Ele au avut un singur ţel. al Reîntregirii. Fără acest examen nu . Printr-o astfel de tăcere sunt o perdea de protecţie pentru KGB. cu eficienţă şi îndărătnicie (deci unii mai uşor de identificat). Şi unii mai sunt manevraţi şi astăzi. s-o îndepărteze din grupul în care s-a infiltrat? Desigur dovada apartenenţei la KGB este greu de făcut. profesionişti. bănuind că îi mustră conştiinţa. pe care noi românii trebuie să-l trecem. Cel puţin pentru a elibera unele partide şi asociaţii de sub controlul sau influenţa unor persoane KGB-iste. face timpul. care au fost torpilate. în perspectivă. Jocul Moscovei nu este confundabil cu jocul românesc. din ce în ce mai slabă. S-au acomodat la libertatea de opinie oferită de democraţie. de partid sau de asociaţii. conform intereselor Moscovei. şi tac de ruşine şi de frică? Spre luare aminte Ne oprim aici cu mărturisirile. sunt rugaţi să se implice iar. pentru unele interese româneşti. Dar nu va mai sta mult.românilor! Cam cât respect şi bun simţ au manifestat faţă de acei români care i-au crezut. Dar ceea ce unii români nu prea au ştiinţa şi deprinderea să facă (ar fi bine cel puţin să devină surzi. dar activitatea. Şi totuşi se tace. Cei care au greşit. deviate sau anulate de către elementele KGB şi totuşi tac! Cu siguranţă poporul român nu are nevoie de astfel de reduşi la tăcere. în anii trecuţi. Bunul Dumnezeu va aduce iar în staţie trenul Reîntregirii României. Dar să nu ne amăgim. au avut curajul să nominalizeze persoana KGBistă sau să o izoleze. cu atât mai mult acţionează acum. Desigur KGB-iştii sunt abili. Un drept care trebuie respectat. să-i ignore şi să-i ocolească pe KGB-işti). fără să fie KGB-işti. se ştie exact că de fapt lucrează pentru alte interese. E nevoie de toată lumea pentru marele examen. Câţi dintre români ştiu despre unele activităţi. Dar dacă unor români li s-au regizat unele capane. dar responsabil şi cinstit. sesizând că este posibil să revină la guvernare în România. Dar. Jocul Moscovei este diferit de unele apropieri faţă de Moscova. neştiind toate prevederile Actului final de la Helsinki ?! Infiltraţii Neîndoielnic unii români au fost manevraţi de KGB. dumnealor KGB-iştii fiind din ce în ce mai în vârstă şi cu o influenţă.

SUSŢINUT. rămâne la ordinea zilei. Spiritul viu.vom avea niciodată o imagine onorabilă nici faţă de noi înşine. care mai supravieţuiesc în oraşul Tiraspol şi împrejurimi( Transnistria). Din Declaraţia finală a lui Ilie Ilaşcu. 106). p. continuă să controleze Tiraspolul şi să înarmeze unele unităţi militare locale. la Tiraspol. pe care hoardele comuniste au distrus-o în 1940. mai este încă după gratii. atentând astfel la integritatea teritorială a R. spre umulirea tuturor românilor şi a întregii lumi civilizate. condamnat la moarte la 9 decembrie 1993. Editura Fundaţiei Culturale Române. În timp ce se citea sentinţa. nici pe mapamond. La copii mă adresez să înveţe bine şi să înţeleagă că tăticul lor n-a fost un fricos. cândva se va putea spune mai mult. reîntregitor de ţară. forurilor internaţionale care au luat atitudinea fermă pentru eliberarea noastră şi să le mulţumesc pentru ajutorul moral şi material al familiei. pe care însuşi l-a cusut în celulă. pentru că lupta noastră de reîntregire a ţării. Şi pe drept cuvânt. vă iubesc popor român! Alături de Ilie Ilaşcu. 1994. Din Declaraţia lui Ilie Ilaşcu. înregistrată după pronunţarea sentinţei. ILIE ILAŞCU. MILITANT FERM PENTRU REÎNTREGIREA ROMANIEI Arestat la 2 iunie 1992. Moldova. Procesul Ilaşcu. . La revedere. având în vedere că procesul a fost înscenat de relicvele forţelor imperiale sovietice. Am fost şi rămân membru al Frontului popular. de refacere a României Mari. 103. 105. numai pentru că Rusia deşi a semnat că îşi retrage Armata a XIV de aici. cu o cameră de luat vederi şi transmisă de mai multe ori pe posturile de televiziune: Vreau să mulţumesc tuturor celor din România. mă rog. mai sunt după gratii patrioţii români Alexandru Leşcu. Tudor Petrov şi Andrei Ivanţoc. Lupta continuă. Strângea cu mâna dreaptă gratiile cuştii şi în stânga avea un steguleţ tricolor. fraţilor din România. a făcut tot ce a putut. Ilie Ilaşcu a strigat de mai multe ori: Trăiască! Trăiască! Trăiască! Moldova! Ardealul! şi Ţara Românească! Trăiască România Mare! Jos hotarul de la Prut! Jos ocupanţii ruşi! După pronunţarea sentinţei a strigat: Ura! Mor pentru ţara mea! (Victor Bârsan. MONUMENTUL TRĂDĂRII NAŢIONALE ŞI AL CRIMEI ÎMPOTRIVA UMANITĂŢII. CELOR CE AU SEMNAT. într-un plan de posibilă destabilizare în această parte a Europei.

din toate timpurile de dinainte şi de după Hristos. Braţele se înalţă din harta geografică a României. fără menţionarea Pactului Molotov-Ribbentrop. ci Ucraina este sursa propriei instabilităţi. De fapt a şantajat Uniunea Europeană şi SUA. Ucraina fiind una din fondatoarele principale. la Tatăl Ceresc. până la înălţimea de treizeci şi trei de metri. de către Ucraina. fiind în fapt avocaţii apărării acestora. pentru România.SAU AU VOTAT PENTRU TRECEREA SUB TĂCERE A PACTULUI MOLOTOV-RIBBENTROP Proiectul monumentului. Doar pentru România. pe soclu. Datorită acestui Pact criminal. sau susţinerea aberaţiei că Pactul Molotov-Ribbentrop nu mai este valabil azi. cu a celor din viaţa cerească. Dar pentru aşa ceva nu există prescriere! URSS. nu s-a mai . în timp ce ţările baltice s-au prevalat de el. Maşina de război. Stalin. vor fi înscrise numele celor care au semnat. a anexat parţial sau total. prin jocul său duplicitar. Cei care au semnat. întru Adevăr şi Dreptate. la treizeci şi trei de ani înălţându-se Iisus Hristos în Eternitatea Sa. să demonstrăm că imperiile nu sunt iubite de Cer şi că la dispariţia lor se implică însuşi Dumnezeu. devenind independente. României. Estonia. ca totdeauna în istoria omenirii. au certificat astfel scoaterea din istorie a crimei împotriva umanităţii. dând certificat de bună purtare lui Hitler. vom ajunge. a Comunităţii Statelor Independente. ar fi făcut din Ucraina una din cele mai prospere ţări. Molotov-Ribbentrop. au căzut în plasa unor forţe oculte antieuropene şi antiromâneşti. Letonia. Polonia şi România. De asemenea. ignorarea Pactului. URSS a ocupat o bună parte a teritoriului României. cu noi românii. fără menţionarea Pactului Molotov-Ribbentrop. Cultivarea unei prietenii autentice. indiferent prin cine li s-a inoculat această ignorare. Această rugăciune este înălţată de România. cu toţi sfinţii şi martirii noiştri. care crede în conlucrarea Domnului nostru Iisus Hristos şi a Maicii Sale. prin acest Pact criminal. Deşi pentru România ştergerea consecinţelor acestui Pact era în derulare. în conlucrarea cu toţi sfinţii şi martirii noştri de dinainte şi de după Zalmolxe şi Deceneu. eliberându-se din imperiul sovietic. pentru a-i accepta situaţia de imperiu. Nu România reprezintă un pericol pentru Ucraina. susţinut şi votat Tratatul cu Ucraina. Împrejurul documentului. prin restituirea teritoriului Românesc. Braţele contopite în rugăciune. Lituania. Oficialii români care au acceptat ignorarea Pactului Molotov-Ribbentrop. alături de Federaţia Rusă. De asemenea numele celor care au pledat pentru semnarea. Finlanda. naziştilor şi bolşevicilor. cu strămoşii noştri. odată pornită. Prin conlucrarea celor din viaţa aceasta. Pericolul pentru ea vine de la Moscova şi din faptul că nu a ştiut să-şi facă din Uniunea Europeană şi din România prieteni adevăraţi. sau au votat Tratatul cu Ucraina.

Era în faţa graniţelor URSS stabilite prin Tratatul de Pace de la Paris şi prin acordul de la Helsinki. Prin cuvântul acord. iar în perspectivă. In Tratatul de Pace de la Paris. la Marea Neagră şi sudul Balcanilor. şi nordul Bucovinei au fost anexate în baza aceluiaşi Pact MolotovRibbentrop. Pentru întreaga Europă? Nu tocmai. sau Acordul de la Helsinki. când l-a declarat nul de la bun început. E. modificări ce vor pune piatra de temelie pentru un viitor prosper şi paşnic pentru întreaga Europă.Statele Unite independenţa . Cu alte cuvinte. de la Marea Baltică. Letonia. aşa ceva fiind mai uşor de atins. Dar. nu sunt avocaţii apărării Pactului nazisto-bolşevic. cât şi graniţe nerecunoscute de SUA . UE şi SUA. consecinţele Pactului Molotov-Ribbentrop. între Slovenia şi Serbia. pe care şi Ucraina le cunoaşte foarte bine. deoarece modificările s-au oprit între Ucraina şi România. prin desprinderea Republicii Moldova din URSS. Chiar atunci mai continuau modificări ale frontierelor. ca între Ucraina şi România. Ştiind. Pactul Molotov-Ribbentrop a fost menţinut activ. O sursă a Departamentului de Stat al SUA susţinea că „problema e complicată de faptul că Moldova nu cuprinde toate teritoriile româneşti anexate de Uniunea Sovietică“ (De ce nu recunosc . în cazul Românei fuseseră parţial înlăturate. Estonia şi URSS. în afara oricărui dubiu. se poate spune că pentru România. Moldova a avut aceeaşi opinie. Ucraina ştia că Uniunea Europeană. Mai mult. SUA şi în cazul R. ignorând acest Pact. NATO şi SUA acţionează pentru a limita ameninţarea Federaţie Ruse faţă de U. cu totul neaşteptat. între cele două Germanii. până la 24 decembrie 1989. din 1947. Se poate însă observa cu uşurinţă să s-au modificat atât graniţe recunoscute de toate părţile prin Tratatul de Pace de la Paris. URSS a impus formularea că frontiera dintre URSS şi România este cea stabilită în 1940 prin “acordul” dintre URSS şi România. între Republica Moldova şi URSS.încă? . UE şi SUA aveau destule exemple. de către URSS. URSS a vrut să ascundă faptul că frontiera a fost impusă prin ultimatumul dat de URSS. între Republica Macedonia şi Serbia. fenomenul era în derulare. În mod automat şi România este îndreptăţită să intre în posesia întregului teritoriu anexat prin acest Pact. între Cehia şi Slovacia. tocmai preşedintele României.cazul ţărilor baltice. În ultimii ani s-au modificat frontierele între Lituania. până când a cuprins întreaga lume. pe baza Pactului Molotov-Ribbentrop. E. de modificare a graniţelor. din 1947. dar au recunoscut şi recunosc faptul că atât Basarabia. a parafat Tratatul cu Ucraina. prin integrarea Ucrainei în U. Cu situaţii diferite. SUA nu recunoscuseră niciodată încorporarea ţărilor baltice în Uniunea Sovietică.oprit. în 1940. a încercat să şantajeze UE şi SUA să i se accepte graniţele întemeiate pe acest Pact. De aceea nu s-a grăbit să recunoască independenţa R. prin sprijinirea independenţei Ucrainei. Moldova..

ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti a declarat: „Ceea ce voiam să spun este că e prea târziu pentru modificarea frontierelor. în cadrul unui referendum. fără posibilităţi de redeschidere“. Şi cu toate acestea SUA va recunoaşte aceste modificări de graniţă. La 25 decembrie 1991. R. totuşi. nici diplomaţii români nu au reţinut au atenţie aceste declaraţii. va recunoaşte R. votează pentru indenpendenţă (La 31 august 1989 limba română a fost proclamată limbă de stat în R. Moldova. se presupunea. odios şi detestabil. . semnat de România. La 1 martie 1992. Gorbaciov declară că URSS încetează să existe.Republicii Moldova — Ţara nr. a lăsat două căi legale de pledare a cauzei româneşti. convenit între două regimuri totalitare“. Moldova este primită în ONU). exprimă direcţia tratativelor. Este clar că d-l Alfred Moses trebuia să facă această declaraţie. Parlamentul proclamă suveranitatea Republicii Moldova. Alfred Moses. aşa. cu alte cuvinte modificarea unor frontiere recunoscute. La 3 sept. Moldova. D-l Alfred Moses şi-a exprimat speranţa că România. La 23 iunie. Dar în 1996. recunoscând R. 2) Pactul Molotov-Ribbentrop este declarat fără nici o reţinere. Dar Alfred Moses. Astfel. SUA şi-a schimbat opinia. septembrie 1991). Ambasadorul SUA face referire la acest acord. Ele sunt recunoscute prin Acordul de la Helsinki. Problema modificării frontierelor în Europa s-a închis. Exprimarea speranţei că România. Rusia şi Ucraina vor ajunge la un acord în ceea ce priveşte denunţarea Pactului. Celelalte fuseseră înglobate în Ucraina. deci în favoarea Ucrainei. După cum se poate constata. Moldova a survenit înainte de 1 decembrie 1991. când ucrainienii. La 27 august 1991. D-l E. Frontierele dintre România şi Ucraina sunt stabilite. 39. Nici preşedintele României. care era poziţia SUA? Aceeaşi. „odios. după cum. semnate şi de România. s-ar fi angajat pe acest drum: 1) Frontierele sunt recunoscute prin Actul de la Helsinki. 1990 se crează funcţia de preşedinte al republicii. detestabil. Parlamentul proclamă Independenţa Republicii Moldova. La 23 mai 1991. în faţa voinţei ferme a celor două guverne româneşti. de rămânere a graniţelor aşa cum sunt. pentru a satisface dorinţele Ucrainei. diplomat de carieră. în anul semnării Tratatului dintre România şi Ucraina. Rusia şi Ucraina vor ajunge la un acord în ceea ce priveşte denunţarea Pactului. în această parte a Europei era deschis drumul spre normalitate. de la Chişinău şi de la Bucureşti. S. Moldova. dacă oficialităţile româneşti. RSS Moldovenească devine Republica Moldova. Subliniem că Independenţa R. Se ştie că tocmai acest acord oferă posibilitatea modificării frontierelor prin înţelegere între părţi.

doar la câteva luni. tot din 1991. Cum de chiar omul din fruntea României. Declaraţia Guvernului României. s-a opus cu succes semnării Tratatului cu Federaţia Rusă. Ucraina (În fapt imperiul URSS de apus). acţionând contrar atitudinii CDR de dinaintea alegerilor. De ce? Pentru a rămâne în continuare beneficiara acestui Pact. din 1996. ci nişte persoane care prin concursul unor împrejurări deosebite istorice şi politice.România era blindată. Moldova fiind considerată ca un pas decisiv spre înlăturarea pe cale paşnică a consecinţelor nefaste ale Pactului. la întregul teritoriu al României anexat de URSS. a călcat în picioare aceste precedente. deoarece nu se denunţa Pactul Molotov-Ribbentrop. însăşi R. Şi aşa ceva a contat enorm. Care. prin care se recunoaşte independenţa R. Din nou imaginea României a fost deteriorată pe cursa lungă a istoriei. de asemenea se referă. Dar iată că o singură ţară. Şi că în UE nu vor intra ţări care au probleme teritoriale între ele. Primul. Declaraţia de Independenţă a R. Şi cine o sprijină? Este incorect a spune România. electoratul votând pentru un astfel de viitor preşedinte al României. Al doilea. Moldova. Îi trebuia tact. Convenţia Democrată din România. din 1991. de Acordul de la Helsinki şi de Pactul Molotov-Ribbentrop. Dimpotrivă. când şeful statului român. Doar Moscovei şi Kievului. grav contaminată de microbul imperial sovietic. în frunte cu d-l Emil Constantinescu. l-au muşamalizat. Ucraina are . după ce a ajuns preşedinte al României. Dumnealui a călcat în picioare cele două precedente din chiar cele două state româneşti. România şi Republica Moldova. Pactul nazisto-bolşevic. Doar cu câteva luni înainte de alegerile generale. acţionând făţiş împotriva intereselor poporului român? Ignorarea acestor două declaraţii este de ajuns pentru a fi excluse orice explicaţii. la Pactul MolotovRibbentrop. al cărei preşedinte era d-l Emil Constantinescu. în întreaga viaţă politică internaţională. recunoaşterea Independenţei R. acum şi în vecii vecilor. Ceea ce ne dă dreptul să ne întrebăm dacă nu cumva este şi în serviciul unor interese străine (Moscova-Kiev). are o referire clară la Pactul Molotov-Ribbentrop. Oficialii români n-au ţinut cont că acest Pact este odios şi detestabil. Cumplită responsabilitate şi detestabilă. României? În nici un caz. deci şi la cel care azi mai este inclus în Ucraina. într-o grabă uluitoare. SUA. Moldova. Cum am respinge această întrebare. a insistat şi a vrut să şteargă din memoria întregii lumi. Moldova fiind constituită de către URSS pe o parte din acest teritoriu. Chiar dacă a încercat să arunce praf în ochii românilor. sfidnd poporul român. a făcut deliberat servicii moştenitorilor Pactului nazisto-bolşevic? A făcut servicii Uniunii Europene. preşedintele României. fără echivoc. au ajuns în fruntea României. că ar fi ceva interese ale UE. fermitate şi să rămână protejată în faţa întregii lumi. ne-a pus pe toţi asupra faptului împlinit. în acelaşi an 1996.

Dar a înaintat. în Polonia. nul ab initio. în raportul strategic faţă de UE. de care benefiază azi. aproape ca pe vremea URSS. Dar integrarea progresivă a Ucrainei imperiale ridică mari semne de întrebare. în istorie. compacţi mai ales în jumătatea de sud a Ucrainei. pe fundalul sărăcirii ţărilor din spaţiul de dominare fost sovietic. Desigur din această situaţie cea mai expusă este Ucraina. sau anexa Kievul. victorioşi. pentru dclararea Pactului Molotov-Ribbentrop.în Crimeia ruşii formează 67% din populaţie. prin teritoriul său extranaţional. în timp. rămase în afara NATO. ar fi investit enorm în Ucraina. ceea ce înseamnă că UE şi SUA n-au prea câştigat. dimpotrivă. prin acei cetăţeni ai Ucrainei care au uitat ce soartă au avut imperiile şi continuă să aibă. numai militar. La fel şi Kievul. Îi menţine pe semnatarii Pactului. atât de la Moscova cât şi din Ucraina. Avem în vedere pe toţi deputaţii Ucrainei din Congresul Deputaţilor Poporului al URSS. Prin pactul nazisto-bolşevic. şi pe Dunăre. un real pericol pentru UE şi o tenataţie pentru Moscova. Riscul unei astfel de reveniri. până în Serbia (Şi Bulgaria). până în Slovacia. De vindecare de microbul imperial. Ucraina mai reprezintă. Ucraina nu a câştigat încrederea nimănui. inclusiv mari sume nerambursabile. de a fi incluse şi celelalte ţări din est în UE. în curs de debolşevizare a Ucrainei. nordul şi sudul Basarabiei şi Insula Şerpilor). crează iar vechiul drum al URSS până în . Herţa. prin NATO. Dar dumnealui. care. O înţelegere KievMoscova. atât de mult. riscul Moscova-Kiev ne fiind înlăturat. de voie sau de nevoie. pe cât se pare. În felul acsta d-l preşedinte Emil Constantinescu a sprijinit forţele bolşevico-imperiale din Ucraina. de a-şi apropia. Occidentalii ştiu să aprecieze cinstea. dimpotrivă. Îngtijorătoare eorare de calcul. Se va redresa Federaţia Rusă. Ucraina nu este mai bogată şi mai sigură pe viitorul său cu teritoriile româneşti (nordul Bucovinei. în legătură cu Pactul MolotovRibbentrop. Este limpede că Ucraina a fost manevrată.teritoriu de restituit! Ucrainei îi era şi îi este imposibil să acceadă în UE. d-l Emil Constantinescu a acţionat şi împotriva părţii sănătoase. Urmează posibilitti şi eforturi. Actualele graniţe ale Ucrainei păstează intactă revenirea militaro-strategică a Moscovei-Kiev. la 24 decembrie 1989. iar în întreaga Ucraină ruşii sunt în proporţie de 20-25%. cu drepturi depline. nu a păcălit conştiinţa ţărilor din Europa şi nici SUA. nu este exclus. dar s-a păcălit pe sine. azi UE ar fi înaintat fără nici un risc până la adevăratele frontiere ale Ucrainei şi nu ne îndoim. au votat. Moscova are posibilităţi foarte mari de manevrare în interiorul Ucrainei . într-o primă etapă. pentru aşi mări gradul de apărare. în unanimitate. economic şi militar? Înseamnă că-i va ridica d-lui Emil Constantinescu un monument. Dacă Ucraina ar fi renunţat la cele două vârfuri de lance (prin teritoriile româneşti) îndreptate împotriva Europei Occidentale. respectarea adevărului şi dreptatea.

Europa Occidentală. Doar renunţând la anexiunile făcute prin Pactul Molotov-Ribbentrop. . spre UE. fără ca UE şi SUA să se poată opune. prin România. de către Federaţia Rusă. prin revenirea la graniţele corecte. Salvarea Ucrainei trece. Moscova nu ar mai fi visat la restauraţia imperială. de dinainte de Pactul Molotov-Ribbentrop. Dacă drumul spre Slovacia şi Serbia ar fi fost exclus. Poporul ucrainian a mai fost expus dispariţiei.

sub Alexandru Ioan Cuza. mărturie a hotărîrii de a şterge rănile trecutului şi de a participa la modelarea unei lumi noi. în 1859. într-o totală îmănunchiere a voinţei întregului popor român.în Crimeia ruşii formează 67% din populaţie. Doar renunţând la anexiunile făcute prin Pactul Molotov-Ribbentrop! CÂTEVA DOCUMENTE ŞI ARTICOLE Prutul lacrimilor noastre. când delegaţi din întreaga . Poporul ucrainian a mai fost expus dispariţiei de către Federaţia Rusă. Moscova nu ar mai fi visat la restauraţia imperială. de care beneficiază azi. atât de la Moscova. pe timpul Unirii Principatelor şi în 1918. Oaş. pe fundalul sărăcirii ţărilor din spaţiul de dominare fost sovietic. Doar a forţelor imperiale ruso-ucrainiene. a dreptătii şi a păcii. fără ca UE şi SUA să se poată opune. dar s-a păcălit pe sine. O asemenea stare de spirit a mai existat sub Mihai Viteazul. din Maramureş. Intreaga suflare românească. în raportul strategic faţă de UE. sptre UE. Dacă drumul spre Slovacia ar fi fost exclus. între 1 şi 9 Mai va fi la Prut. ceea ce înseamnă că UE şi SUA n-au prea câştigat. pe cât se pare. Comitetele de iniţiativă şi organizare vor apare spontan. Pe cei ce vor călători multă vreme. Actualele graniţe ale Ucrainei păstrează intactă şansa revenirii militarostrategice a Moscovei-Kiev. la Prut. Crişana. Moldova şi Bucovina. Îngrijorătoare eroare de calcul.. ci şi după florile din găleţile cu apă. creează iar vechiul drum al URSS până în Europa Occidentală.. dimpotrivă. prin delegaţi din oraşele şi satele României. încă de pe acum. rămase în afara NATO. Moscova are posibilităţi foarte mari de manevrare în interiorul Ucrainei. dimpotrivă. compacţi mai ales în jumătatea de sud a Ucrainei.şi sudul Basarabiei şi Insula Şerpilor). de voie sau de nevoie. de dinainte de Pactul Molotov-Ribbentrop. Salvarea Ucrainei trece. Este limpede că Ucraina a fost manevrată. Se vor întâlni. Banat. cu cei din Dobrogea. în istorie. când a unit cele trei ţări româneşti. cât şi din Ucraina. O înţelegere Kiev-Moscova. aproape ca pe vremea URSS. nu a păcălit conştiinţa ţărilor din Europa şi nici SUA. Îi menţine pe semnatarii Pactului victorioşi. prin România. îi vom recunoaşte nu numai după banderolele tricolore. în legătură cu Pactul Molotov-Ribbentrop. încât reprezentarea întregii ţări va fi deplină. într-un adevărat pelerinaj. Prin Pactul nazisto-bolşevic. nu este exclus. Oltenia. într-un singur stat. instituţii şi mediul sătesc. atât de mult. prin revenirea la graniţele corecte. Riscul unei astfel de reveniri. iar în întreaga Ucraină ruşii sunt în proporţie de 20-25%. Ucraina nu a câştigat încrederea nimănui. Muntenia şi Ardeal. în uzine.

adevărului şi păcii. rostind aceleaşi cuvinte. de a trăi într-un singur stat. vor aduce.Transilvanie s-au îndreptat spre Alba Iulia. La fel românii din Basarabia. dintre 1 şi 9 Mai. deoarece continuăm spiritul sublim al Revoluţiei Române. semn fără echivoc al angajării Moscovei pe drumul rezolvării depline a petelor albe dintre URSS şi România. înţelegerile secrete dintre Hitler şi Stalin. Ar fi posibil ca până la 9 Mai.Voi cu arme. să-l acoperim cu flori Lanţ uman de-a lungul graniţei de pe Prut . Am ales calea florilor pentru a ne manifesta voinţa. 10. să ne ajute să ne împlinim sfintele noastre aspiraţii. iar cei rămaşi în bisericile din parohii. pe Dumnezeu.e vorba de Tratatul Ribbentrop-Molotov. La Prut este vorba de perpetuarea anacronică şi sfidătoare a unei situaţii moştenite de pe vremea dictaturii lui Stalin. exprimând şi împlinind voinţa întregului popor român. Fiind întrunite toate condiţiile interne şi internaţionale. URSS nu poate pătrunde în această nouă Europă. din 15 februarie 1990 Prutul lacrimilor noastre. În lumea nouă ce se profilează pentru întreaga Europă. Preoţii care vor fi la faţa locului.în urma cărora partea de răsărit a României a fost inclusă în teritoriul URSS. mulţumiri lui Dumnezeu. unitar. în faţa forţelor înarmate ale dictaturii. dacă nu renunţă deplin şi cinstit la consecinţele Tratatului Ribbentrop-Molotov. ce acţiona din sufletul tuturor tinerilor angajaţi împotriva întunecimilor ateismului înarmat. vor ruga de asemenea. conform temeiurilor sale istorice multimilenare. la Prut. considerăm că Moscova va trece cu bine şi acest examen al adevărului. prin sfatul Ţării. o lume a dreptăţii. să devină un cadru legalizat. în întreaga ţară. Gheorghe Gavrilă Copil Dreptatea nr. fără taxe. noi cu flori! Era un spirit creştin. Tineretul s-a lansat în lupte. fără vize. libera trecere peste Prut. Şi dictatura lui Ceauescu s-a frânt. fără paşapoarte. Întreaga Europă va urmări evenimentele de la Prut. prin rugăciuni. în timpul revoluţiei. au devenit o piedică în calea instaurării unei noi lumi în Europa.

Dumnezeu a rânduit să fim dintotdeauna pe pământul nostru, strămoşesc. Vom rămâne aici, în eternitate, cu Ardealul în interiorul Munţilor Carpaţi, străjuit de Maramureşul întreg, de Oaş, de Crişana, de Banat, de Oltenia, de Muntenia, de Dobrogea şi de Moldova lui Ştefan cel Mare! Anul acesta, la 9 Mai se împlinesc 113 ani de la Proclamarea independenţei României. Societatea Culturală Bucureşti - Chişinău propune sărbătorirea Independenţei României, printr-o acţiune la scară naţională, ce urmează să se desfăşoare între 6 şi 10 mai. Cetăţenii din întreaga ţară sunt invitaţi duminică 6 mai, la ora 12 şi 30 de minute, să acopere cu flori Prutul lacrimilor noastre, iar la ora 13 să formeze un lanţ uman de-a lungul graniţei de pe Prut. În toate bisericile din ţară, la 12 şi 30 de minute să înceapă să bată clopotele. Preoţii din Moldova şi cei ce pot veni, din orice parte de ţară, sunt rugaţi să oficieze Sfânta Liturghie, la Prut. În Bucovina şi Maramureş, pe dealuri, să sune tulnicele, ca pe vremea lui Ştefan cel Mare. Din Alba Iulia, Mihai Vodă va porni la drum, cu Transilvania, cu Muntenia şi Moldova deodată. Horea, regele Daciei şi Crăişorul Avram Iancu vin cu moţii lor, cu toţi codrii Munţilor Apuseni. Şi tulnicele moţilor se aud dintr-o parte în alta de ţară. Fetele şi flăcăii din întreaga Românie se pregătesc pentru marea întâlnire de la Prut. Măria Sa, Ştefan al Moldovei, ne aşteaptă! În sufletele noastre îl auzim pe Mihai Eminescu îndemnându-ne să pornim la Putna şi la Prut. Şi îl auzim toţi, din Cetatea Albă, din Chişinău, din Soroca, din Hotin, din Cernăuţi, din Satu Mare, din Timişoara şi din Bucureşti. Societatea Culturală Bucureşti - Chişinău, cu sediul pe Aleea Romancierilor nr. 6, bloc E 19, sc. A, et. 10, ap. 55, sector 6, cod 77398, Bucureşti, tel. 745 67 82, nefăcând parte din nici un partid politic, cheamă toate partidele, sindicatele, organizaţiile şi societăţile culturale, cât şi pe cei fără partid, să îşi anunţe şi să organizeze participarea la acest marş naţional cu flori, având în vedere că este vorba de o cauză comună tuturor românilor. Învăţătorii, profesorii, preoţii, elevii, studenţii, muncitorii, ţăranii, tinerii din satele şi oraşele dinspre Prut, sunt solicitaţi să aibă iniţiativa organizării lanţului uman pe întreaga zonă a Prutului, cu oameni din partea locului. Am înţeles că în acţiunile noastre să ţinem seama de graniţele de după cel de-al doilea război mondial. Se impune totuşi observaţia că de Prut este vorba, de fapt de graniţele impuse în 1940, în contextul tratatului Ribbentrop-Molotov, prin care poporul român a fost despărţit, în mod abuziv, în două, românii din câmpia Tisei până la Prut şi românii de la Prut până la Nistru. Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, Bocovina de nord şi judeţele din sudul Basarabiei sunt Republica Democrată Germană a României.

Considerente profund umanitare, justificate istoric, impun libera circulaţie, fără paşapoarte, fără vize, fără taxe, a cetăţenilor din România şi R. S. S. Moldovenească. Este o cerinţă majoră a Revoluţiei Române. Dreptatea, 31 martie 1990 Deşteptarea ( Chişinău), aprilie, nr. 3, 1990

Stenograma convorbirilor purtate de Preşedintele Societăţii Culturale Bucureşti-Chişinău, d-l Gheorghe Gavrilă Copil, la Ministerul Învăţământului al Republicii Federative Ruse, la Comitetul pentru Ştiinţă şi Învăţământ al Sovietului Suprem al RSES Ruse, la Cabinetul Prim Vicepreşedintelui Sovietului Suprem al RSFS Ruse (Moscova 7-9 august 1990) Gheorghe Gavrilă-Copil, Preşedintele Societăţii culturale «Bucureşti Chişinău»: — După cum prea bine se ştie, din 1940, poporul român trăieşte în trei state, în România, Republica Moldova şi Ucraina, cu alte cuvinte în România, Bucovina de Nord şi Basarabia. Am sosit în Republica Moldova în urmă cu câteva săptămâni pentru şco1arizarea gratuită, în România, a o mie de copii din Bucovina de Nord şi din Basarabia. Am solicitat acordul oficialităţilor din domeniul Învăţământului, din Cernăuţi şi Odesa. Atât din partea Republicii Moldova, cât şi din partea oficialităţilor din Ucraina, ni s-a răspuns «da». În Republica Moldova selecţionarea copiilor a luat sfârşit. Procesul continuă în Bucovina de Nord şi în sudul Basarabiei. Din partea română, numărul de burse se va mări. Republica Moldova, cât şi Ucraina au acceptat să aducem profesori români în Bucovina de nord şi sudul Basarabiei. Bineânţeles, fără nici o rublă din partea Ucrainei sau a Republicii Moldova. S-a mai acceptat ca profesorii şi învăţătorii români din Republica Moldova şi Ucraina să meargă- pentru reciclare sau perfecţionare în România. Deci, după 50 de ani de despărţire, relaţiile sunt fireşti, normale şi vedem cu toţii că aşa este foarte bine. Pentru prima dată, socot că ne putem privi cu adevărat, cu sinceritate în faţă, ruşii şi românii, în problemele învăţământului. Am sosit la Moscova, într-o ţară mare şi puternică şi nu mă îndoiesc că ea va şti a fi şi bună faţă de minoritatea de români (de moldoveni) din Federaţia Rusă, pe linie de învăţământ. Am auzit că faptele, deja, ne-au luat-o înainte, că minorităţile din Moscova învaţă in limba lor, aşa că lucrurile au deja o pornire. In România sunt vreo 200.000 de ruşi. Nimeni nu-i împiedică să-şi cultive limba maternă, din grădiniţă până la terminarea şcolii generale, a liceului.

Universităţile, bineânţeles, sunt în limba română. Dar românii sunt între 500 de mii şi un milion în spaţiul dintre Nistru şi Răsăritul Siberiei. Ei sunt urmaşii deportaţilor de altă dată, sau cei care au plecat de nevoie la lucru în afara Republicii Moldova. Noi ştim că rusul are inimă bună şi că dacă aceşti români, acolo unde trăiesc compact, dacă ar învăţa în limba maternă, şi-ar regăsi liniştea sufletească, seninătatea şi ar munci cu mai mult spor. E o mică minoritate faţă de oceanul poporului slav, în care se află, încât cultivarea în limba lor maternă ar fi ca o floare în vitrina Rusiei, în relaţiiIe Rusiei cu celelalte popoare. In România şi celelalte minorităţi învaţă în limba lor maternă, cum este cazul populaţiei maghiare. Şi cu toate acestea, poporul român nu este mai slab, ci dimpotrivă. Şi este un popor mic. Acum, noi am pornit spre Siberia, cu gândul de a invita spre România sau spre Basarabia şi Bucovina, spre Republica Moldova, pe acei copii românomoldoveni, care vor să studieze în locurile lor de origine, în limba maternă. Cu oficialităţile din Odesa, problema s-a pus deschis. Oricând, copiii ucrainenilor din România, dacă sunt invitaţi din Ucraina, sunt liberi să vină să studieze în Ucraina. Principiul este valabil pentru oricare din minorităţi. Întrebarea este următoarea: dacă principiul studierii în limba maternă aplicat la Moscova se poate aplica şi pentru minoritatea românească din Federaţia Rusă. Rusia poate face această reparaţie morală unor oameni foarte necăjiţi. Poate depăşi chiar situaţia existentă în Europa de Apus, în legătură cu minorităţile. România şi Uniunea Sovietică sunt ţări vecine, între ele securitatea şi K. G. B. - ul pot dispărea. Sunt doar nişte probleme umane, uşor de rezolvat, pentru a ne putea privi în faţă. Cam acestea sunt problemele pentru care am avut onoarea să fiu primit. Eventual, dacă s-ar putea aduce profesori din România şi pentru localităţile din Siberia sau dincoace de Ural sau de oriunde, dacă n-ar exista cadre necesare pentru început, aşa cum aducem în Republica Moldova şi în Ucraina. VLADIMIR BORISOVICI NOVICIKOV - Ministrul adjunct al învăţământului public al R. S. F. S. R.: — Bine. Aş vrea să studiez problema într-un context mai larg, pentru început făcându-vă cunoştinţă, poate, cu poziţia noastră principială în ceea ce priveşte problema limbii minorităţilor naţionale prezente pe teritoriul Rusiei. Rezultă că conceptul general se reduce la o contribuţie multiplă. În tot cazul, noi nu avem intenţia să interzicem acest lucru sau să limităm pe cineva, când apare dorinţa să se studieze în limba maternă, şi mai mult ca oricând, se elaborează o serie de măsuri organizatorice orientate, din partea Guvernului, spre soluţionarea acestor probleme. G. G. COPIL: Perfect.

este sortită dispariţiei şi. COPIL: N-au fost piedici. În prezent. B. G. G. care cercetează problematica învăţământului în limba maternă. B. şcoala a fost peste măsură controlată de stat. tocmai pentru a fi pornită la modul concret. în structura ministerului. Asemenea cercetări nu am făcut. în loc să fie mai multe flori într-o grădină. Novosibirsk. V. NOVICIKOV: Dar noi vorbim de prezent cu D-voastră. care se vor ocupa de problemele naţionale şi regionale. N. Însă înainte. G. NOVICIKOV: Dar să fim mai pragmatici. nau fost piedici. care posedă un potenţial ştiinţific considerabil. G. Dar noi cunoaştem foarte multe localităţi. constituim secţii speciale. COPIL: Eu nu sunt de acord: cultura naţională fără cultivarea limbii. că şi acolo unde satele au învăţământ în limba ucraineană. începe să fie numai una. conform căreia limba în care se învaţă. atât la Răsărit cât şi la apus de Ural. G. Să zicem. Aş vrea să concretizez în care regiuni ale Siberiei aţi hotărât să vă deplasaţi? G. însă. care e cointeresată să studieze în limba română şi suntem gata să susţinem aceste iniţiative. A învăţa o limbă sau alte. Fireşte. Kurgan şi Tiumeni. G. de fapt. B. NOVICIKOV: Fireşte. din Bucovina sunt libere să îşi deschisă învăţământ în limba română. dar care îşi vor asuma scopuri cu mult mai largi — şi anume renaşterea şcolii de cultură naţională. G. G. încât dacă Ministerul Învăţământului va dori să colaboreze. este aleasă de familie şi copil. am venit cu un gând bun în plus. B. COPIL: Sunt convins că problema există. este chiar Institutul care se ocupă cu problemele naţionale ale şcolii. Nu. care îşi vor desfăşura activitatea nu numai prin prisma instruirii în limba maternă. Ştiind că problema există. noi nu am făcut investigaţii pentru a afla pe cei ce ar dori să studieze în limba română pe teritoriul Rusiei. V. sau să aflăm numărul elevilor care şi-ar exprima dorinţa să înveţe limba română ca limbă străină. V. am constatat. adică chiar întrebarea pusă în discuţie de D-stră. istorie şi tradiţie. este de competenţa numai şi numai a familiei şi nu avem nici un motiv să refuzăm acea parte a populaţiei din republica noastră. G. noi credem că în perioada stagnării. E un început de drum pentru Rusia. COPIL: În Ucraina. COPIL: Noi am dori să mergem la Irkutsk.V. satele româneşti. NOVICIKOV: La noi. nu neg acest fapt şi vreau numai să subliniez că legea care este recunoscută azi pe teritoriul ţării. n-au fost decât piedici. în ierarhia subordonării faţă de minister. să . V. există câteva institute de cercetări ştinţifice şi cel mai mare din ele. NOVICIKOV: Probabil. în ultimii 2-3 ani.

NOVICIKOV: Bine. restul fiind terenul destul de mare. spre deosebire de Moscova. eu aici fac o diferenţă. cu mult mai serioasă. Se poate întâmpla ca orice limbă să fie învăţată ca obiect de sine stătător — iată o variantă. G. dar dacă e să vorbim de învăţarea limbii române sau despre învăţământul în limba română. NOVICIKOV: Am mai vorbit. începând de la Nistru. o listă care. COPIL: Bine. G. să o transpunem în practică. căutând varianta optimă. etnografie. Pentru început eu am să rog Ambasada Republicii Moldova. studiază toate materiile în limba maternă — limba maghiară. COPIL: În ţară. de aici. G. că dvs. B. sau pe lângă alte limbi străine limba română . să presupunem în Reg. pe teritoriul Rusiei. Noi avem posibilitatea să ne mişcăm după următoarele etape: prima.Chişinău». veţi găsi localităţi cu populaţie românească compactă. G. V. atâtea câte au putut fi cercetate. COPIL: Fie că se numesc români sau moldoveni. G. G. NOVICIKOV: Nu aceasta am avut în vedere. pe măsură ce se mai descoperă celelalte. care are deja publicate câteva atlase de folclor. cooperând cu dvs. cât şi oficialităţile de la Chişinău să înaintăm o listă cu localităţi. însă. să ia legătura cu Academia de Ştiinţă de la Chişinău. se vor lua în consideraţie. fără doar şi poate. până în Siberia. Este vorba de localităţile. V. O s-o lămuresc. Însă dacă în timpul călătoriilor dvs. dialectologie. S. Vă pot spune.dar învaţă şi Limba Română pentru că sunt cetăţeni ai României. Societatea Culturală «Bucureşti . deci o evidenţă oficială. noi nu avem în următorii 1-2 ani nici o posibilitate să punem la dispoziţie cărţi şi manuale în limba română. Este bine să se pornească de la cele oficiale. Noi suntem gata să convenim asupra problemei în cauză. minorităţile naţionale. NOVICIKOV: Aceasta e o altă treaptă în evaluarea problemei. fără ca să tergiversăm în rezolvarea celor discutate. probabil o să discutaţi în ce măsură sunt cointeresaţi ei în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor legate de instruirea în limba română. din Moscova. Ar fi primul aspect documentar pentru o evidenţă. Kurgan. fireşte cu ajutorul respectiv din partea dvs. S. Pentru că nu avem aşa ceva. . dat fiind faptul că noi începem de la un capăt totul. sau orice altă formă de reînviere a limbii. de a se introduce în loc. că nu ne-am preocupat. tot români sunt. Pur şi simplu avem o situaţie aparte cu limbile minorităţilor. Şi oricare ar fi varianta propusă. noi suntem gata să o sprijinim.se colaboreze la completarea localităţilor în care trăiesc români. B. B. publicată. de această problemă. V. de pildă ungurii. R. V. o să aveţi întâlniri cu conaţionali. Eu mă limitez la a distinge următoarele etape. Deci sunt documente oficiale deja apărute în U. noi suntem gata. este incompletă. atât cei de la Bucureşti. B. în special.

împotriva poporului român s-au exercitat. ca român. este vorba de fiii deportaţilor. Rusia şi-ar putea dobândi o mare atracţie. o sumă de privaţiuni. Eu. ar fi nevoie de literatură didactică pentru toate obiectele din şcoală. minorităţile există. Noi nu avem nimic împotrivă. Dar până acum. Ori. la o şedinţă de lucru. . tocmai prin cultivarea valorilor spirituale ale minorităţilor. Pentru că dacă nu învaţă deloc în limba maternă. trebuie să moară? Aceasta depinde numai de căldura inimilor noastre. dispar. repet. cursa mileniului ce vine. Acest lucru se poate îndrepta prin formula cea mai simplă. să nu mai existe nimic din moştenirea aceea care ne-a făcut să nu fim absolut sinceri. Să fim exacţi. când omului nu-i mai este frică să-şi spună dorinţa. să se simtă jenată că numai de pe teritoriul său a dispărut minoritatea românească. Această mică minoritate românească ar fi acel liant de prietenie de cursă lungă. nu există punct în care ar putea fi o neînţelegere sau vreo discordanţă. ar putea avea un mare prestigiu. între poporul român şi poporul rus. prin felul în care tratează problemele cu un profund caracter uman. suntem de acord să colaborăm. a generaţiilor de azi. O altă variantă ar fi mai complicată. lucrul acesta Rusia îl poate dovedi de pe acuma. multe grupuri. iar pe teritoriul României şi al altor ţări din Europa. dacă populaţia românilor care locuiesc compact pe teritoriul Rusiei va declara că doreşte să înveţe şi să-şi înveţe copiii în limba română.după programă. încheind. însemnând studierea deplină în limba română. că în perioada de restructurare. E mai complicat şi poate fi folosit numai pentru etapa a doua. sunt vremuri de mari speranţe. Nimic nu ne poate împiedica s-o facem. nu aş vrea ca Rusia. iar rusul să mă privească şi pe mine în faţă. prin noua generaţie. majoritatea grupurilor de origine românească din Federaţia Rusă. Cam asta ar fi ceea ce am avut de spus. Da. să fim exacţi. Nu e vorba de conjunctură şi de diplomaţie. Trecutul nu trebuie să mai fie activ. ci şi cei care au fost obligaţi să-şi părăsească locurile natale. G. vor dori să existe. Sau nu numai deportaţi. G. de mare bucurie şi nu mă îndoiesc. peste ani de zile. cu violenţă. Aşa ceva înseamnă obligativitatea unor reparaţii morale. ci este o convingere personală şi. A doua: — învăţarea limbii în instituţiile preşcolare. NOVICIKOV: Îmi face plăcere să observ că astăzi în convorbirile noastre. Eu sunt convins că Rusia are un mare viitor. B. Cum creştem noua generaţie? Îi învăţăm să uite trecutul şi să se bucure de prezent. V. COPIL: Este normal. trebuie să-l privesc pe rus în faţă.

orice situaţie prietenească. G. Noi pregătim în acest sens o atmosferă călduroasă. pentru ca să trăim cum n-am trăit până acum. COPIL: Domnule Ministru Novikovici Vladimir Borisovici. există numai probleme umane pe care ambii le rezolvă. V. vă rog să ne scuzaţi pentru starea în care vă primim. COPIL: Vă mulţumesc! Am venit cu sinceritate totală. şi aş vrea să cred. de Ministrul Învăţământului din Rusia. Iată. Din clipa aceasta. vă pot spune că noi avem o bună înţelegere şi nu orice înţelegere. G. Dar oricum suntem fericiţi că am început totuşi. a grijii faţă de copii. că întâlnirile cu cetăţenii sovietici de pe teritoriul ţării noastre vor confirma şi vor duce la rezolvarea problemelor pe care le-am avut în vedere aici. nici un pic de minciună nu este bună. De acum mergem pe acelaşi plan. dar noi ne aflăm în stadiul de instalare. ruşilor. E clar. după întâlnirile pe care le veţi avea pe unde veţi merge. ca nişte prieteni absolut adevăraţi. şi familie dvs. Preşedintele Comitetului pentru Ştiinţă şi Învăţământ al Sovietului Suprem al R. noi ne considerăm alături de dvs. G. pentru că nu există probleme delicate. B. V. Eu cred că astfel de întâlniri. S. Toată dragostea! ŞORIN VLADIMIR PAVLOVICI. nu avem probleme în viitor. G. F. va trebui să purtaţi dorinţele şi aspiraţiile de a învăţa limba natală a celor cu care vă veţi întâlni. un astfel de Ministru nu se deosebeşte cu nimic de Ministrul Învăţământului din România. eventual. . COPIL: Nu mă îndoiesc deloc de acest lucru. Pentru toţi cei ce învaţă. B. COPIL: Eu abia aştept să mă întorc în ţară pentru a comunica Ministerului Învăţământului din Bucureşti această veste bună care are darul de a linişti sufletele tuturor. desigur se vor referi la acele întrebări şi probleme cu care ne-am confruntat noi azi. cu douăzeci-treizeci de ani mai devreme. Punând în faţă cinstea. sau de Ministrul Învăţământului din Moldova. Ruse: — Luaţi loc. NOVICIKOV: Da. G. V. românilor. regretăm că aceste lucruri n-au fost făcute. vă mulţumesc! Iată-ne că grăim aceeaşi limbă: a omeniei. ci una care trebuie văzută construindu-se pe fapte de seamă. Cred că următorii paşi vor fi contactele care vor face cunoscute prietenilor noştri poziţia noastră.G. Vă dorim fericire dvs. G. S. Abia acum am primit încăperile care au fost repartizate Comitetului şi de aceea. Iată. NOVICIKOV: Eu consider. Voi face doar constatarea că toţi cei de aici. eu cred că aici se deschide un câmp prolific de cooperare comunitară. G. În lucruri de felul acesta. B. NOVICIKOV: Fără vreo reţinere. vă rog! Vă cerem iertare.

M-am orientat după situaţia minorităţilor din ţară. De asemeni. Pornind de la acest adevăr.G. Oficialităţile ucrainene ne-au înţeles. încât azi trăiesc în afara Bucovinei sau Basarabiei. între 500 de mii şi un milion de români. 2. Acelaşi probleme le-am discutat ieri cu domnul Vice-prim-ministru al Învăţământului. în mod sigur. am plecat în Ucraina. după cele ce vom discuta acum. COPIL: Domnule Vicepreşedinte. Am venit din România în Republica Moldova cu o mie de burse pentru românii din Moldova. de moştenirea grea. Ne-a fost foarte greu să găsim acest cabinet. Alţii au fost obligaţi să-şi găsească de lucru în Siberia sau în alte republici. cu alte cuvinte în România. Bucovina şi Basarabia constituie teritoriile României anexate în 1940. V. Aceeaşi situaţie s-a aprobat. COPIL: Este o ţară mai mică. G.. privite sub două aspecte: 1. pentru a veni în România pe timp de patru ani. dar ştiu că. vă comunic că poporul român din 1940 încoace în urma Tratatului Ribbentrop-Molotov. Să luăm . în România. Poate că. domnul Novicikov Vladimir Borisovici. A răspuns foarte frumos la ambele întrebări: da. R. pentru ca elevii să poată învăţa în România. pentru copiii din Republica Moldova. de pe vremea lui Stalin şi Brejnev. Nu vreau să vă răpesc timpul şi deci aş vrea să intru direct în subiect. în Republica Moldova. România a dat o mie de burse. Să luăm copii din Siberia pentru a veni la şcoală în Republica Moldova sau România . au fost de acord să luăm copii din Bucovina şi din judeţele din sudul Basarabiei. În al doilea rând pentru cei care vor dori să deschidă învăţământ în limba maternă. cu probleme de învăţământ. Sunt cei mai oropsiţi. S . ca şi la Bucureşti. va fi foarte cunoscut. G. G. Pentru ei am venit la dvs. Sunt de aproape o lună şi jumătate în U. cu aceeaşi problemă pe linie de învăţământ. G. cei mai necăjiţi dintre ai noştri. ca şi la Chişinău. V. să-şi facă liceul. un foarte număr de români a fost deportaţi în Siberia. Acum am venit aici. ŞORIN: Dacă am înţeles bine. P. P. Republica Moldova şi Ucraina. ŞORIN: Şi încă foarte repede! G. bineînţeles. la carte. VORONŢOV VALERII ALEXANDROVICI-Vicepreşedintele Comitetului: — Sperăm că la Bucureşti cabinetul va fi găsit mai uşor. trăieşte în trei state: România. G. COPIL: Eu ştiu că şi aici lucrurile sunt în formare. Au fost de acord să aducem şi profesori din România în Bucovina şi în judeţele din sudul Basarabiei. Am făcut un pas mai departe. pentru că simt inima Rusiei cum se depărtează de trecut. G. S. în Bucovina de Nord şi Basarabia. COPIL: Cel puţin în raportul Rusiei cu poporul român. să studiem posibilităţile de a-i ajuta la faţa locului. Ştim că poporul român a suferit cumplit. da. nici cabinetul domnului Hasbulatov nu se ştie exact unde e. la Odesa şi Cernăuţi.

că am venit prea târziu. din care să reiasă că minoritatea românească are dreptul la învăţământ în limba maternă. V. Comitetul nostru ne va ajuta în acest sens. Ministerul Învăţământului. aici. Ministerul şi Comisia.-ul pot dispărea cu totul. până la terminarea şcolii medii. dacă s-ar admite acest lucru. În primul rând. au acceptat acest adevăr. Am sosit acum pentru a nu mi se putea reproşa. etc. Comisia Parlamentară. În plus. S. G. Cred că dacă Ucraina şi Repubilca Moldova. Deci acestea. Cred că între România şi Rusia. Securitatea şi K. ŞORIN: Un acord de principiu pentru elaborarea unui acord între Guvernele noastre. P. fiii sclavilor de altădată. G. îi vom ajuta să facă studiile în România. G. Guvernul este în formare. aşa cum s-a răspuns la Minister: da. de ce fel de ajutor aveţi nevoie din partea Comitetului nostru? G. pentru că este vorba de blocul etnic al poporului român. ŞORIN: Eu cred că noi trebuie să încheiem un Acord între guvernele R. aceasta din urmă într-o situaţie mai delicată. P. G. într-o ţară atât de mare. ele primesc drepturi pe linie de învăţământ şi cultură. de principiu. COPIL: Înţeleg că pot. Pot să dau câteva amănunte: 1. să comunic Guvernului român poziţia dvs. Ştim că. să beneficieze de o lege aprobată de Guvern. ŞORIN: Vă răspundem scurt. P. Ruse şi României. A. V. de libertăţile specifice. a fost birocratică. care nu se poate trece cu vederea. F. COPIL: De un statut legal. Toţi care vor primi această informaţie şi vor dori să beneficieze de dânsa. se are grijă să nu dispară minorităţile. VORONŢOV: Concret. rezolvarea problemelor umane. da. G. de fapt. Acestea sunt problemele şi aştept cu nerăbdare şi cu foarte mare încredere aceleaşi răspunsuri pozitive. V. nici noi. e posibilă şi organizarea unor şcoli. Cei aproximativ două sute de mii de ruşi beneficiază de toate drepturile culturale şi pe linie de învăţământ pe care le doresc.numai două minorităţi: maghiară şi rusă. în care minoritatea românească este foarte mică. COPIL: Sigur că da. Asemenea lege pentru minorităţi. ne luăm obligaţia să informăm pe toţi românii care trăiesc pe teritoriul Rusiei despre posibilitatea pe care o acordă Rusia. cândva. Acolo unde există populaţie română compactă. S. sper că şi Federaţia Rusă să-şi amintească că urmaşii deportaţilor. V. ar fi un păcat inexplicabil. P. mai sunt în viaţă. ca Rusia. printr-un simplu exmen de încredere. G. prin organele de specialitate. lucru de care n-au putut benefia nici ei. B. din clipa aceasta. chiar dacă a existat. V. . dar niciodată aplicată. Dacă în România şi în alte ţări din Europa. Acum. ŞORIN: Am ajuns la un acord de principiu.

COPIL: Perfect. asigurându-li-se în mod gratuit instruirea şi manualele. partea română din Guvern.. pentru ultimii 2-3 ani. cu partea dvs. Dar înţeleg că. din Guvern. deci pentru liceu. Este o deschidere totală. G. altfel nu s-ar fi venit. G. să fie pregătit proiectul unei atari înţelegeri. XI-a. într-adevăr. COPIL: Eu cred că este ajuns unul de principiu. VORONŢOV: Noi niciodată n-am închis ochii şi întotdeauna am fost dispuşi şi binevoitori faţă de români. ŞORIN: Eu cred că detaliile acestor probleme se pot rezolva în cadrul unui Acord. în mod deschis. în următorii 2-3 ani. vor dezbare aspectele concrete. într-un timp cât mai scurt în condiţiile de libertate din România. P. înainte de a porni de la Bucureşti. falsul şi minciuna s-ar fi văzut. P. G.V. cel târziu până într-o săptămână. COPIL: Este perfect. ŞORIN: Noi. G. VORONŢOV: Înţelegerea care presupune rezolvarea unor probleme sub aspect tehnico-material. ŞORIN: Şi pe baza acestei înţelegeri. X-a. Detaliile se vor stabili în timpul tratativelor. vrem să ştim în ce condiţii vor învăţa. G. V. P. de când avem încredere. COPIL: La nivelul dvs. A. o lume bună şi odihnitoare pentru toţi. Este extraordinar acordul de principiu. pentru mileniul ce vine. pentru oamenii care formează acest Guvern. A. nu dintotdeauna. VORONŢOV: Când o să fie gata proiectul şi când va putea fi prezentat? G. V. G. sunt . V. A. restul se va stabili la nivel de Guverne. VORONŢOV: Problema concretă pentru noi este: locuitorii ţării noastre şi ai Statului rus. Şi am pornit de la premiza că a nu spune adevărul integral. în principiu am convenit. V. G. V. Deci. G. COPIL: Noi am luat elevi din Ucraina şi Republica Moldova pentru clasa a IX-a. Lucrul acesta se poate afirma. XII-a. în clipa de faţă. se doreşte o colaborare absolut deschisă şi sinceră cu partea română. masa şi căminul. V. înseamnă a face o mare greşeală. Noi am crezut în răspunsul pe care ni l-aţi dat dvs. Liceul la noi este de 12 ani. ŞORIN: Şi noi dorim ca. G. În acelaşi timp. COPIL: Eu fac următorul lucru: o informare deplină către Guvernul român. G. G. birocraţia. Numai sinceritatea pune fundaţia care rezolvă. noi vom lucra pe teritoriul Rusiei. COPIL: Cred că există probleme interne ale Rusiei pentru o astfel de lege. La următorul pas. G. G. pentru o astfel de lege. o mare fericire de ambele părţi. V. încât eu sunt sigur că. A. Ceea ce înseamnă. românii şi ruşii se vor putea privi liber în faţă. P. guvernamental. ci de acum.

care începe să palpite. A. COPIL: Noi suntem convinşi şi sperăm din tot sufletul şi suntem alături de acest Guvern. A.în drum spre Siberia. G. într-adevăr normal. vor reuşi să pună temelia unei lumi în care drepturile omului să nu mai fie călcate în picioare. COPIL: La revedere! V. VORONŢOV: La revedere! G. COPIL: Vă rog. V. VORONŢOV: Este necesar ca această convorbire foarte serioasă să aibă o stenogramă. După opinia domnului Voronţov. şi cu toţi ceilalţi membri ai Guvernului. A. V. suntem martorii primului început concret. A. G. partea română a fost satisfăcută de aceste rezultate. Oamenii îl stimează foarte mult pe Boris Nicolaevici Elţîn. să obţină în timpul cel mai apropiat succese în dezvoltarea sa şi. De asemenea trebuie propus Televiziunii noastre să arate această peliculă. despre convorbiri şi despre cele convenite. VORONŢOV: Am dori în încheiere. din tot sufletul. o inimă caldă. G. Se simte. A. COPIL: Totul este înregistrat. voi informa Guvernul de la Chişinău. VORONŢOV: Mulţumim! Toate cele bune! G. G. totodată. După 50 de ani. G. G. şi. Intenţionăm să aducem la cunoştinţa opiniei publice din România integral. pentru informarea opiniei publice. A. vom fi bucuroşi să fim martorii realizării problemelor care au fost discutate acum. care lucrează şi într-adevăr rezolvă problemele profund umane. trasmiţând acest lucru la Televiziune. A. G. G. prin Legaţia Moldovei. dacă vom avea ocazia. deja. dar voi face informarea prin Ambasada Română de aici. V. VORONŢOV: Noi îl stimăm foarte mult pe Boris Nicolaevici Elţîn. COPIL: Eu sunt convins că. care face tot posibilul pentru a stabili relaţii care duc spre o lume umană. să ne exprimăm speranţa că România. V. începând cu anul acesta. COPIL: Toată dragostea! V. care merge spre o cale nouă. V. G. Se pare că este o zi splendidă. VORONŢOV: Tot protocolul acestor convorbiri va fi redactat şi publicat pentru ca românii să poată afla conţinutul lui. * . să transmiteţi domnului Preşedinte Elţîn şi domnului prim-vicepreşedinte Hasbulatov toată dragostea noastră şi convingerea că împreună cu dvs. am găsit un limbaj. G. primvicepreşedintele Sovietului Suprem al RSFS Ruse. VORONŢOV l-a informat pe domnul HASBULATOV.

Sunt sigur că veţi avea o invitaţie din partea Guvernului român! Ţara(Chişinău) nr. ŞORIN: Minunat! G. părinţii. 1991 Apelul SOCIETĂŢII CULTURALE „BUCUREŞTI . adjunctul domnului prim-vicepreşedinte al Sovietului Suprem al R. F. 58. adresîndu-se domnului Serghei Borisovici Medvedev i-a spus: Azi am făcut o faptă foarte bună în stabilirea bunelor relaţii între Rusia. membrii Societăţii Culturale „Bucureşti .În timpul primirii la domnul SERGHEI BORISOVICI MEDVEDEV.Chişinău“. Dialogul despre miile de concetăţeni de-ai noştri. COPIL: Eu mă simt atât de bine aici. după care am călătorit prin oraşele Rusiei pentru a ne întâlni cu moldovenii şi românii domiciliaţi între Nistru şi Extremul Orient. S. România şi Republica Moldova. din Moldova în România şi în sens invers. 39. Le-am adus mii de burse: instruirea . În timpul convorbirilor purtate cu Ministrul învăţământului . S. ŞORIN: Principalul e ca rezultatul să existe. fraţii şi surorile lor intră în dreptul de circulaţie liberă. 1990 Alianţa Civică nr. G. încât uneori uit că nu sunt la Bucureşti. G. Aceşti copii. domnul Voronţov. Domnul Medvedev şi-a exprimat satisfacţia şi încrederea în transpunerea în practică. F. sperăm să răspundeţi la invitaţie şi să veniţi împreună cu soţia. a căror soartă a fost să se pomenească pe teritoriul Rusiei. masa şi cazarea vor fi gratuite pentru întreaga perioadă a celor patru ani de studii de la clasa IX la XII. V. 57.CHIŞINĂU“ către românii din Siberia Români şi moldoveni din Siberia! Au sosit timpurile mult aşteptate ale adevărului şi ale lucrurilor limpezi în relaţiile dintre Rusia şi România. V. am adus pentru Moscova veşti dintre cele mai bune: s-a ajuns la o înţelegere privind instruirea copiilor din Basarabia şi Bucovina de nord în România. Am plecat de la Chişinău la Moscova. este purtat astăzi la cele mai înalte nivele parlamentare. Noi. F. G. COPIL: Vă aşteptăm în România! Domnule Serghei Borisovici Medvedev. Ruse.

B. Novicikov. V. tel.67. S.Chişinău“: România. Medvedev. V. Comunicăm tuturor doritorilor de a ne scrie. cu preşedintele Comisiei pentru ştiinţă şi învăţământ a Sovietului Suprem al RSFSR. Apelul a apărut în ziarele din Siberia. p.v. pentru a obţine o instruire în limba maternă. Hasbulatov. ajutorul prim-vicepreşedintelui Sovietului Suprem al RSFSR.Chişinău“ (filiala Chişinău). or. Societatea Culturală „Bucureşti . în esenţă e vorba de o singură limbă comună pentru România şi Moldova. la domiciliu. cu vicepreşedintele acestui comitet.44. bloc E-19. trebuie să ne comunicaţi adresa Dvs.64. Şorin. 22. pe adresa Societăţii Culturale „Bucureşti .30. V. 5. 22. Voronţov precum şi în timpul audienţei la S. Bucureşti. Vă rugăm să faceţi acest lucru pe următoarea adresă: Republica Moldova. Aleea Romancierilor.public al RSFSR. R. Cod 80422. a fost elaborat un punct comun de vedere privind problemele românilor şi moldovenilor stabiliţi cu traiul în Federaţia Rusă. Guvernele Moldovei şi României au fost informate în privinţa conţinutului acestor tratative.27. 2. inclusiv Siberia. telefon 745. 94 Fraţi români! .50. Cod 77398. 82. etaj 10. Chişinău. Am sosit în Siberia aducând veşti mult aşteptate: 1. Românii şi moldovenii sunt în drept să-şi deschidă şcoli pe întreg teritoriul RSFSR. Jukovski. Dacă doriţi să trimiteţi copiii la învăţătură în Moldova sau România. str. ap 55. Deşi timp îndelungat limba română şi cea moldovenească erau considerate drept diferite.27. str. or. sector 6. P. A. 6. 24. 277014.

R. că dacă fraţii noştri de peste Prut vor fi aduşi în situaţia să îşi apere integritatea Republicii prin jertfe de sânge. adică Basarabia şi Bucovina de Nord. deoarece între Rusia şi România se află Ucraina. de când a ocupat Răsăritul României. sfâşierea integrităţii teritoriale a ţărilor din Europa. dreptul popoarelor la integritate teritorială. la mari depărtări de Rusia. Uniunea Sovietică s-a amestecat şi se amestecă în treburile interne ale României. S. un cal troian în interiorul continentului european. Pentru inducerea în eroare a opiniei publice europene şi mondiale. rămâne un stat agresor. S. Prin tentativa de constituire. Nu avea cum să le includă în Rusia. se încearcă să se creeze . Societatea Culturală Bucureşti . Prin Tratatul Ribbentrop Molotov. anexată în 1940. în 1939. Bucovina de Nord. Societatea Culurală Bucureşti . Până când Tratatul Ribbentrop . autodeterminare şi libertate. S. pansamente şi ca donatori de sânge.Chişinău nu se amestecă în treburile interne ale U.Molotov. un mini stat rusesc.. S. Acum se încearcă şi împărţirea Republicii Moldova! Moscova a inclus Bucovina de Nord şi judeţele din sudul Basarabiei în Ucraina. indiferent dacă fac parte sau nu din vreun partid şi din ce partid fac parte. semnat între Germania şi U. din 1940 încoace. Partea de răsărit a României. Republica Moldova şi judeţele din sudul Basarabiei. care continuă să calce în picoare dreptul internaţional.Chişinău propune constituirea detaşamentelor pentru protejarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Gheorghe Gavrilă Copil . U. Moscova continuă să atenteze la dreptul sfânt al popoarelor la libertate şi autodeterminare pe propriul lor teritoriu. În Republica Moldova trăiesc aproxomativ o sută cincizeci de mii de găgăuzi. încorporate cu forţa în U. prin aplicarea Tratatului Ribbentrop . pe teritoriul Republiciii Moldova. în zilele de 25 şi 28 oct. s-a pus la cale constituirea unui alt mini stat. a unei „republici“ pentru ruşi. În aceste detaşamente vor avea posibilitatea să se înscrie toţi românii. Ţările Baltice.Societatea Culturală Bucureşti-Chişinău a adus la cunoştinţa opiniei publice româneşti. Prin tentativele de constituire a unor state.Molotov nu va fi anulat în practică. S. R. până când consecinţele aplicării lui nu vor înceta. pentru găgăuzi. S. a fost fărâmiţată în Bucovina de Nord. Republica Moldova şi judeţele din sudul Basarabiei sunt teritorii anexate. R. cu medicamente. R. tot pe pământul Republicii Moldova. S. se urmăreşte destabilizarea continentului nostru. Având în vedere că în Repulbica Moldova se menţine încordarea şi forţele care atentează la integritatea ei teritorială continuă să fie înarmate. atunci peste un milion de români vom trece Prutul. S.

în chiar aceste zile. palma stângă. fruntea însângerată cu cununa de spini. ca să fim gata. decât la solicitarea Guvernului din Republica Moldova. nu s-a exprimat nici un fel de altă opinie. în faţa primăriilor. numele şi telefonul celor care răspund.Preşedintele Societăţiii Culturale Bucureşti-Chişinău Flacăra nr. numărul detaşamentelor înfiinţate. din 1940. să-i ajutăm. toţi românii indiferent de partidul din care fac parte. care durează de o jumătate de secol. acum au nevoie de noi! Manifestaţiile şi întâlnirile noastre se înscriu pe coordonata majoră a conştiinţei româneşti. Întreaga conştiinţă românească le va sări în ajutor. Republica Moldova. este Bucovina de nord. pe plan local. Aşa cum. 1990. Fraţii noştri de peste Prut nu sunt singuri. Precizăm că nu vom trece Prutul. 46. între orele 15-16. teritoriul din sudul Basarabiei. deoarece fraţii de peste Prut. până în partea de apus a României. de va fi nevoie. corespondenţă sau delegaţi. Suntem o singură fiinţă! În unire şi solidariate cu fraţii de peste Prut. Soarta unui popor depinde de unirea fiilor săi. Pentru evidenţă şi coordonare. de solidaritate cu Republica Moldova. în timpul tuturor manifestaţiilor din Bucureşti. să rămânem uniţi şi solidari. sau al Frontului Popular din Moldova. iar inima şi corpul de află aici. de la Prut. sunt invitaţi să aibă iniţiativa constiturii detaşamentelor pentru protejarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. de când URSS a anexat Răsăritul României! Detaşamente pentru protejarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova Fraţi români! Conform hotărârii adoptate în unanimitate de către participanţii la mitingul de solidaritate cu Republica Moldova. rugăm să ni se comunice de îndată prin telefon. însângerată. acum e rândul nostru să formăm aceste detaşamente. din 14 noiembrie 1990 FRAŢILOR Poporul român se poate coborî de pe cruce! Palma dreaptă. Aşa cum în timpul Revoluţiei Române din Decembrie. fraţii noştri de peste Prut ne-au trimis mari cantităţi de donaţii de sânge şi sau organizat în detaşamente pentru a ne veni în ajutor. Înscrierile în detaşamentele pentru protejarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova se fac zilnic. din 4 nov. vom reuşi să punem capăt acestei răstigniri. din Parcul Libertăţii. de această activitate de solidarizare cu fraţii noştri de peste Prut. . la rândul nostru.

Dar să tăcem noi şi să le dăm cuvântul acestor martiri ai neamului românesc. dar cum să fie bolnavă. inima şi trupul. de vreo doi-trei kilometri. eu eram însurat de vreo doi ani. ap. mă străpunse un gând ca un fir roşu! — Este mă. et. tel. cod 77398.Societatea Culturală Bucureşti . dacă dai un pahar. de la samavolnica graniţă de pe Prut. 46. în căutarea locurilor unde se află deportaţii şi neodeportaţii români.Aleea Romancierilor nr. decât cei rămaşi în vatra locurilor natale. Doamne. de mii de ani. dar de bine. etajate. şi ne ocupam tot cu agricultura. şi cu neodeportaţii români din vremile mai recente. Şi nu s-a mai întors. N-aveam nici o vină. Palma dreaptă. Eram acasă la noi. Sara bună! . Îi este rău. Când au venit ruşii să ne ridice. la fel ca noi toţi. Mi-au trimis vorbă că e bolnavă. se coboară de pe cruce. În Siberia. Ne-au îmbrâncit cu paturile armelor. Poporul român. din Republica Moldova. mai mare decât jumătatea de apus a Europei. însângerat. ajută-mă să nu înnebunesc — Şi ne-au luat noaptea din casele noastre. pe lemnul crucii. este un crucificat. fruntea încununată de spini — Republica Moldova. din 14 noiembrie 1990 ÎNCĂ VII ÎN IMPERIUL DE GHEAŢĂ În vara şi toamna anului 1990 am fost în Siberia la un prim contact cu deputaţii români din 1941-1953. Dar dimineaţă vin amândouă să rânduiască şi în gospodăria ta şi să te dăscălească să fii blând şi bun. Doamne. ea ţia oprit nevasta. dar cu o suferinţă cu mult mai mare. drum scurt.Chişinău . 10. mă! Semne că Dumnezeu s-a îndurat de casa ta şi o împodobeşte cu prunci. ea este de vină. 745 67 82. am parcurs o zonă geografică. PARTICIPANŢII LA MAREA ADUNARE DE SOLIDARITATE CU REPUBLICA MOLDOVA Flacăra nr. bl. îţi spun.Sub brazdele gliei străbune. până în partea de apus a României. 55. să-şi ajute mama. Mama soacră te roagă s-o ierţi. 6. că pe urmă dai şi mai multe. Nevastă-mea tocmai plecase până în satul vecin. la Nistru. după unele opinii. sector 6. — Bucovina de Nord. Şi fiecare deportat în parte. Pe vremea lui Herodot noi eram tot aici. de unde era de loc. se odihnesc osemintele bunilor şi străbunilor noştri. Ei. Bucureşti. Cea stângă — judeţele din sudul Basarabiei.E 19. Şi ne-au dus în vagoanele de vite.

S. nu ştiu. ci a îngrijorării faţă de neveste şi copii. Şi i-am găsit. Eu eram în regiunea Irkutsk. unor ostaşi. Pe noi bărbaţii ne-au dus în lagăre de muncă. În regulă. Aici nu avem nici cimitire. Suntem uitaţi de lume. zicându-i că da. se întâlneşte cu al soţiilor şi al copiilor. ce durere! Un minut-două. să-mi văd nevasta şi copiii. cât un veac. sunt din nou în Siberia şi despre noi. de starea de animal. Şi am pornit. închişi în vagoane. S. într-o gară. Cetăţean liber al U. Au bătut scânduri la geamuri. Era pe timpul lui Hruşciov. la câteva mii de kilometri unul de altul. Poate că şi suntem. Dar iată. de parcă am fi pe o altă planetă. femei şi copii. Nu mi-am mai văzut nevasta niciodată. de ţara mea. Mi s-au dat acte de identitate.. viaţa lor în deportare? Cetăţean liber al U. şi m-am întors în Basarabia. Spre gară ne-au dus pe toţii. Toţi ceilalţi au tremurat. cutremurătoare întâmplare. mort. R. cred eu. Şi ne-au despărţit. ca un leu. de cetăţean liber al U. Treceau anii. Şi eu şi scrisoarea ei am ajuns în pragul casei părinteşti. ceilalţi bărbaţi şi-au mai văzut nevestele şi copiii? Cei din satul meu. Doamne. în faţa colonelului. nici preoţi. Să fi trecut vreo zece ani de când am fost deportaţi. în pragul casei părinteşti. pe a mea. Eu am luat cuvântul de coarne şi am pornit la arat. Şi. Ultima sară bună din viaţa mea. Ce strigăte. După vreo trei săptămâni de drum. dacă îi drept că vremurile s-au îmblânzit. S. Eu.“. ca să fie lăsată să scrie o scrisoare. Dar ce credeţi. Şi într-adevăr am fost lăsat. nimeni nu ştie nimic. sau mutat în alt lagăr. trenul bărbaţilor. din vorbă în vorbă. „— Bine..— Sara bună. în Basarabia. Eu sunt printre puţinii care am aflat de soarta lor. înapoi. I-au dat hârtie. de toate prin care am trecut. bărbaţi. R. măcar am fost bărbaţi. cei de aici. dar şi nevastă-mea a ieşit în faţa comandantului lagărului. S. Miliţianul mi-a cerut actele de identitate să le vadă „— Da. acum când îmi reamintesc. Săptămâni în şir. Nu ştiu acum să-mi explic. în care ne obligau să trăim. suntem cam la zece-cincisprezece mii de kilometri de pământul străbun. Şi în mine tremura sufletul. S. au pus soldaţi de pază. S. ea în regiunea Tiumeni. i-am răspuns. când îmi reamintesc. ajută-mă să nu înnebunesc. Dar crucea durerii nu era cea a foamei. aici. nici şcoli. eu doresc să fiu iar acasă. R. De copii şi neveste nu ştiam nimic. în care. Mi-a . Noi. Şi iar înviam. au închis uşile. Numai braţe de muncă am fost. I-au luat scrisoarea. Un tren cu bărbaţii şi altul cu mamele şi copiii. Cei din lagăr nu ştiau dacă sunt liber. după zeci de ani de amar şi înstrăinare. zise colonelul. Noi. Se îmblânziseră vremile. Ne zdrobeau cu lucrul. a înghesuielii şi a lipsei oricăror condiţii sanitare. spre Siberia. de sete. topiţi de foame. Dar femeile şi copiii. Luaţi-l şi duceţi-l la gară“. Şi a scris acasă. ni s-a spus câte ceva. acum.

N-a mai rostit decât următoarele cuvinte. Şi-au devenit. Nu mi le-a mai dat. tresări. într-o singură odaie. — România. Fără acte. după care. Aici. Luni de zile au urcat pe Obi în sus. prin şirul de ani. nu a mai răspuns nici unei întrebări. Şi nu le-au lăsat într-un loc. alb. scoarţă de copac. tăietoare de pădure. o simplă uliţă şi atât. ocean al suferinţei. dar să nu supravieţuiască neamul. Mama. Trăind cu iarbă fiartă . Ca să trăiască. nu cu un vapor. nu au avut de ales. Şi iar am răscolit prin suflete. Când vrea Dumnezeu îţi aduce omul de care ai nevoie. la cartofi. În acest grup au fost mai multe fete.. mi-am propus să vizitez locul de deportare al soţiei şi copiilor săi. Ascundeau cu străşnicie ceva. Şi unde să plec fără nevastă şi copii?! Sclav pe viaţă Deportatul din faţa mea. apoi pe altul. să slugărească. Iarnă cu zăpadă până în brâu şi până la umeri şi cu minus cincizeci de grade Celsius. Erau doar nişte copii. Spre o insulă spre care nu merge nici un. Nu. Şi casele şi-au dezlegat limbile şi spaima. ci numai ca braţe de muncă. înspăimâmtător. o tăcere care m-a zguduit şi mă răscoleşte şi acum şi câte zile voi avea. grupuri mici. sau până a doua zi. au fost îngrămădite vreo douăzeci de suflete. Şi le-au adunat dimpreună cu altele şi le-au luat şi le-au dus în pădure. să trăiască acolo timp de şapte-opt luni. nu poţi călători. După acea întrevedere. de câteva ori mai mare decât Dunărea. Şi la adus pe Obi în sus şi l-a lăsat şi pe el pe insulă. să li se piardă urma. O insulă uriaşă? Sau o peninsulă? Nu ştiu. să tot fi avut paisprezece-cincinsprzece ani.. Aterizasem din cosmos şi întrebam şi nu ştiau nimic şi tăceau. unde ajungeau cu un vapor. sau la o făbricuţă de prelucrarea peştelui.. pentu a doua oară. cu un bac. vapoare după vapoare. pe uscat. un fluviu uriaş. turist... cât durează iarna pe aici. Am pornit pe Obi. Dar Dumnezeu le ştie dinainte. Şi întreb din casă în casă şi iar iau casele la rând şi iar şi iar. maramă de lacrimi şi durere. Mama. ci pe un mal. M-ar fi împuşcat. mă întreabă de soţie şi copii. Tăcea şi iar tăcea. Unul din cei pe care îi căutam. Am ajuns iar sclav în Siberia. Vara se întorceau la cele câteva case şi lucrau la câmp. sclav pe viaţă.oprit actele. cu degetele mâinilor încrenguite de nesfârşită muncă. cu mamele şi copiii din Bucovina de Nord şi Basarabia. câte opt luni pe an. Eu am crezut că pentru o oră-două. ori.. locul în care a devenit. Şi iar am pornit din casă în casă. cu faţa încreţită. Ori devin tăietoare de lemne. mai departe. depozitată adânc. Ştiam eu ce ştiam. S-au agăţat de viaţă. Foarte puţine case. a izbucnit în afară.

sosit în urma mea pe insulă. Şi nepoţi. Niciodată.. începu să-şi depene amintirile un bărbat încă în plină putere. mama şi celelalte mame. Şi totuşi. abia însuraţi.. Dintre cei ce trăiau aici de prin anii treizeci. când Obi. ca să nu murim de foame. în tureacul cizmelor. Nici un peşte. Tot schimbul.Nu. copiii. Are nouăzeci şi doi de ani. să mă întâlnesc cu dumneaei. dar ai venit prea târziu. Şi m-a îmbrăţişat şi mi-a vorbit din adâncul inimii. — Bine.. cel puţin atunci. deportaţi din anii treizecei. cei ce lucrau la fabrică. poate va scăpa cu o pedeapsă suportabilă. Dar soţia acelui rus avea fii.. să depună mărturie despre soţ şi despre români. se mai ascundea câte un peşte. Câte unul. Şi acum sunt puţine. Îşi amintiră de familia la care mă refeream. Statul avea tot. Era foame mare pe insulă. Şi am rostit un nume. Am răscolit multe zile în oraşul reşedinţă regională până am dat de urma soţiei unuia din ruşii dispăruţi. mari. cincisprezece persoane. de va fi descoperit. Eu. Aici existau doar patru-cinci case. Deportatul şi-a reluat firul gândurilor. Ai noştri lucrau la fabrica de peşte. Cu un peştişor îţi poţi salva copilul. noi nimic. nu mai mult. — Şt. Când am fost lăsaţi pe insulă. avea peşte cât pentru o ţară? — Da. În România se ştie deci mai mult decât în Siberia.. Celelalte case le-am făcut împreună. a fost luat. ce înconjura câteva case. dar bacul a tras iar la ţărm şi au mai coborât câţiva. pentru un singur peştişor.. tocmai când pruncii trăgeau cu dinţii de câte un peştişor. în afară de voi. pentru un stat proprietar de sclavi. Nu s-a mai auzit nimic de ei. avea cât pentru un stat. --. ştiţi ceva despre ei? Ce ştiţi? Am tăcut. — Cum foamete mare. Prin mine a înţeles că nu sunt uitaţi. Dumnezeu a vrut să rămână în viaţă. Şi fiica Maicii Rusii. care au venit lângă amărâtele noastre de case. ne-au fiert iarbă. Vreau să stău de vorbă cu martori care pe vremea aceea erau în plină maturitate. făptaşul. în disperare de cauză. — Dumneata erai un copil. De jur împrejur un ocean de pustietate. de către Stalin. despre tragedia întâmplată în insula nenorocirilor. aşa i-am spus eu acestei rusoaice deportate. aveam vreo nouă ani. Trebuie! Tăcere grea. Trebuie să mai fi fost cineva de faţă. De unde ştiţi despre cei dispăruţi? Sau mai bine zis. —Ştiu că printre cei dispăruţi erau şi ruşi. Şi nu ştiu cum s-a întâmplat. atunci. Mi-a mărturisit că a aşteptat toată viaţa pe cineva. îşi amintea .— Eu sunt unul din fiii celor pe care-i cauţi. Mama nu mai trăieşte. Ştiu. Cu gândul că. Trăiau nişte ruşi.

departe. încovoiat. A doua întrebare: — Cine ameninţă pe deportaţi. În regiune sunt lacuri multe. undeva? Aceştia ştiu de soarta celor arestaţi. pentru a înţelege totul. flori ale neamului românesc. Şi cum să nu mă lovesc de un zid greu de tăcere? Este de ajuns să formulăm două întrebări. sau pe urmaşii acestora. abia îmbobocite. fete. Gheorghe Gavrilă Copil Flacăra Basarabiei. Săpau în gheaţa groasă trei copci. când nişte oameni au venit şi i-au luat părintele pentru totdeauna. Plasa de pescuit o trăgeau pe sub stratul gros de gheaţă. primeau porţia de pâine a supravirţuirii. altfel nu putea fi stivuit. Afară. când. din România. luaţi din vatra părintească şi duşi pe Obi în sus. nici noi nu ştim.bine de tatăl său şi de peştişorul pe care l-a scăpat din mâini. Copiii românilor de pe Nistru. Obi. iar fetiţele şi băieţii mai răsăriţi au fost urcaţi pe sănii şi duşi. Când veneau săniile după peşte.. se măsurau stivele. la câte o sută-două de kilometri de sat. au ridicat pe cei cincisprezece oameni. în mare grabă. lăsaţi acolo să pescuiască şi să trăiască într-o colibă rotundă. Trebuia. 1991 ÎNCĂ VII ÎN IMPERIUL DE GHEAŢĂ (II) Am pornit pe Obi în sus. un fel de eschimoşi ai locului. îi vom trimite o revistă. 1 ian. ca o lună. se acoperă cu un strat de gheaţă de un metru şi jumătate. timp de şase luni. atunci când aceştia încearcă să afle adevărul? În această insulă vom reveni. au fost despărţiţi în două grupe. Dacă norma era îndeplinită. Erau cuprinşi . aceştia fiind după înţelesul nostru. — Cine sunt persoanele care au venit din oraşul de reşedinţă regională. Dar abia intraţi în sătuţ. Peştele ajuns la suprafaţă îngheţa dintr-odată. până la doi metri. se trăia ca într-un frigider. Toţi tinerii trăiau în acea colibă. sau o carte cu momente din zbuciumata ei viaţă. apoi fetele. ani mulţi şi sănătate. locuinţă tipică pentru acele locuri. într-o bună zi de aici. Mamele cu copii mici au rămas pe loc. în aer liber. Băieţii se dezbrăcau primii şi se acoperau. Îi dorim acestei nefericite soţii şi mame.. în insulă şi constatând că pruncii deportaţilor aveau în mâini câte un peşte. Maşinile trec în voie pe el. Departe. autohtonii... pe urmele fetelor şi flăcăiandrilor. Şi iar acea tăcere. să-l apeşi ca să îngheţe la lungimea sa naturală. mame şi bărbaţi şi i-au dus pentru totdeauna. Deportaţii au ajuns într-un sătuţ de nenţi. Poate că. iarna.

I-au trântit la pământ şi le-au luat armele. Există oameni cu sufletul precum cerul înstelat. dar mereu deasupra. Dar dintr-o bună zi nu s-au mai plâns. cum să te urci în tren? Din mers nu se putea. „— Nu am ştiut pănâ azi. A fost voia lui Dumnezeu. De ce să vă omorâm?“ S-au înălţat din culoar. Veneau soldaţii la mers domol. Iată. ci doar jos. I-au adus în lagăr. Urmăreau cu înfrigurare patrularea ostaşilor de pază. La momentul potrivit. moarte sigură. îngropaţi până la umeri în zăpadă. Să nu se mai plângă că sunt nevinovaţi! Un condamnat nu mai are nici un drept. câţiva tineri ne spun că sunt gata de drum.de sfiiciune şi bun simţ.. Şi-au pus armele pe umăr.. Te prindea iarna. — Dar de evadat. Aşa am aflat că nu trebuie să evadăm cu schiurile. Aceştia aveau un culoar curăţit de zăpadă. Schiurile lor nu rezistau deasupra. Ruşii îi înconjurară. Îi rugau să se poarte cu un pic de blândeţe. S-au oprit. captivi. Deasupra tuturor încercărilor. Nu ştiai unde ar fi câte o localitate. — „Nu. Nu le-au făcut nimic. Iar dacă ajungeai la o linie ferată. Era înaltă până la brâu. am decis să-i ajutăm. ca în faţa unor oamnei cinstiţi. pieriţi. cu miliţieni înarmaţi. Ostaşii din pădure. Opt luni de iarnă. Nu ne omorâţi. un ofiţer. Băieţii aşteptau. până la umeri. şi câini lup. ajunşi în Siberia. nu aţi încercat? — Unde să evadezi? Oriunde mergeai. Ţevile armelor se îndreptară spre ei. Mergeau şi se bucurau de aerul tare al libertăţii. Toţi deportaţii români au fost condamnaţi la douăzeci de ani muncă silnică. pe care-l străbăteau pe schiuri.. nici ei nu aveau cum să evadeze. sute şi mii de kilometri! Locuri pustii. Mereu în mişcare. pe zăpadă. în oceanul alb. ca orice lagăr. spunându-le că sunt nevinovaţi. Apoi soldaţii. Îşi încălzeau picioarele de jur împrejurul unei sobiţe. Lucrau în afara lagărului. ce i-au salvat. se rugară aceştia. Şi schiurile celui de-al treilea.. pe schiuri. O rafală şi gata cu ei. sau să crape. de pază. Moarte. Se pregătesc de evadare. în pădure. din cauza zăpezii. că nu au absolut nici o vină. bărbaţi şi femei.. Fiind hotărâţi. Lagăr. Vă luăm schiurile şi armele şi sunteţi liberi. A găsit flăcăiandrul cuvintele de vrajă. tinerii din bordeiul de zăpadă s-au năpustit asupra ostaşilor.. decât să rabde. În gară. Te împuşcau fără ezitare. că armata roşie este atât de puternică“. La scurtă vreme s-au rupt şi schiurile celui de-al doilea. se trezi spunând unul dintre flăcăiandrii evadaţi. Tinerii s-au ascuns în zăpadă. fără grabă.. Băieţii români. Ofiţerul începu să râdă. Între ei. Şi totuşi. Într-un târziu au auzit lătrat de câini. pe . deasupra înaltului strat de zăpadă şi plecaţi au fost.. Iarna nu se evada. nu vă omorâm. Dar unuia i s-au rupt schiurile. ca într-un bordei şi au aşteptat. se plângeau faţă de zbiri. cum să te apropii? Ostaşi înarmaţi.

Nu pot vorbi. una şi bună că sunt ruşi.culoar. Cei ce au pus la cale evadarea au început să întrebe în dreapta. Şi o ţineau flăcăii. trăiesc mulţi tineri. de strajă. Comandanţii lagărului nu ştiau nimic despre existenţa acestor conducători. automatele i-au tocat pe toţi. Voiau să-l nimicească pe dinlăuntru. sărea înainte şi înapoi. iar dacă nu. — Şi totuşi. Şi de câte ori văd bolta înstelată. la zece-cincisprezece mii de kilometri. acoperiţi doar de piele. Acum. Auzind moldovenii despre ce este vorba. pe nume Durlea Valentin. ştiu că România există undeva departe. un deal de trupuri. alături de altele. Era un român moldovean. În zori. un an de zile. făr nici un fel de foc. în stânga. Acolo. se înghemotocea la pământ. de necrezut. Nimeni nu-l trântea. adus de semnatarul acestor pagini. stafie a ajuns. va sta la baza unui spectacol de teatru politic — Românii în Gulag . Poate ei. Deci. Numai români unul şi unul. să-i surpe sufletul. Trupul îi era la pământ. să nu mănânce păsările grâul. născut în Răşcani. O haină. Şi miliţienii îi purtau de frică. Pe el nu l-au împuşcat. era un fel de sperietoare de păsări. rezistente. S-a înzdrăvenit. din Bălţi. este acasă. fără să atingă pământul. cei rămaşi în viaţă. De câte ori văd bolta plină de stele. iar se pregăti de drum spre casă. La sosire în lagăr. Trădaţi. Era o forţă. L-au dus. Grămezi de trupuri. Patrulele de urmărire aveau schiuri normale. flori ale neamului românesc. iar sufletul său este deasupra României. Apoi urmau să elibereze şi alte lagăre. Dar aceştia se dăduseră drept ruşi. aerul tare al libertăţii a dispărut. din Bălţi. între cei împuşcaţi. nici o revoltă. seara. dezarmarea miliţienilor. Nu se ştie de cine. viaţa nu se stinsese în el. Şi când trupul i s-a întărit. Valentin Durlea. ştiu că el. unde eu nu voi ajunge niciodată. din Siberia. Şi. când l-au adus în faţa noastră. au fost vânduţi. au fost şi conducătorii evadării. Cinci sute de români gata de evadare! Cu o zi înainte. Acest material. Dacă nu o ţinea nimeni. sub snopul de cartuşe. în Siberia. Se vede că aflaseră doar de Durlea Valentin. la izolare. de carne vie. Dar aici. îl hrăneam ca pe un copil. precum bolta înstelată. Nu pot. se odihneşte sub brazdă. din care izvora sângele. sus. Îi snopea în bătaie. vor ajunge. fără să bănuie. Tâlharii din lagăr se potoliră. aşa cum se pun în holde. De aceea s-au rupt schiurile şi odată cu ele. alături de buneii noştri. obrajii supţi. A înmugurit iar. A hotărât evadarea în masă. n-a murit. peste cap. rafale lungi. N-a îngheţat. Fusese luptător la circ. nici o evadare? — Câteva sute de morţi. Coastele îi atârnau de umeri. De bună seamă a ajuns în satul său natal şi poate mai trăieşte şi azi. dar sufletul deasupra . După un an. Îi apăra pe români. li se dezlegară limbile şi se declarară iar români. L-au lăsat în mijlocul nostru. doar cu apă şi ceva pâine. de români.

de la Teatrul „Alexei Mateevici“.5 kg. este în a cincisprezecea zi de grevă a foamei.— pe care regizorul Andrei Vartic. visează să-l monteze la Chişinău. cât şi în viaţa culturală şi politică. Recunoaştem contribuţia d-voastră atât în procesul de şcolarizare. prezenţă de corpi cetonici şi o scădere în greutate de 12. Din buletinul medical emis de Spitalul Colţea: glicemia 0.3-4. în actualitate.40%. de solidaritate cu Republica Moldova şi Ţările Baltice. RED. Ministerul Ştiinţei şi Învăţământului al Republicii Moldova vă roagă să încetaţi greva foamei. prin refuzul de a renunţa la toate cotropirile făcute prin Tratatul Molotov-Ribbentrop. Preşedintele Societăţii Culturale Bucureşti Chişinău. care. 1991) . 2 febr. Greva foamei a fost declanşată ca semn de protest împotriva Kremlinului.: Buletinul medical datează din 28-III-1991 TELEGRAMA DIN CHIŞINĂU D-lui Copil Gheorghe Gavrilă În numele celor aproape 3. pe Hitler şi Stalin. N. Greva foamei continuă. Ministru adjunct ANDREI ROTARU (Flacăra Basarabiei nr.000 de copii basarabeni care îşi fac studiile în România. îi menţine în istorie. 1991 GREVA FOAMEI Copil Gheorghe Gavrilă. Gheorghe Gavrilă Copil Flacăra Basarabiei.

Chişinău trecere liberă. un memoriu adresat Congresului deputaţilor poporului al URSS. Se obţinea din start. Voiau să cunoască PNŢ-CD şi. Leonida Lari. La al doilea mesaj. pe data de 7 ianuarie 1990. în mod special. pe de altă parte. călăuziţi de steaua speranţei. că la nivelul cel mai înalt vor începe o serie de convorbiri. între România şi Republica Moldova. persoana care. să poată avea fără dificultate. în numele Comitetului Naţional de acţiune Bucureşti . comitet devenit ulterior Societatea culturală Bucureşti . de la Chişinău. contacte. ar fi avut-o. atunci am fi obţinut din start. Surzenia la iniţiativa diplomatică. d-l Eduard Sevardnadze. a fost motivată de către persoanele cu care am vorbit. aceştia fiind în stare să o ducă singuri la capăt. din partea oficialităţilor din Bucureşti. semnat de aceeaşi persoană. Nicolae Dabija. D-voastră nu ştiţi ce era atunci? Ce să fie? Lupta pentru menţinerea şi consolidarea puterii unor persoane. şi a vizitei ministrului de externe al URSS la Bucureşti. pe data de 23 decembrie adresase Moscovei un mesaj în care susţinea că Revoluţia este a românilor. libera trecere peste Prut. ca vizită de răspuns. Din nefericire. nu s-a dus nimeni la Moscova. nu lupta în numele neamului românesc. se solicita libera trecere peste Prut.Chişinău. intervenţia militară a trupelor sovietice în România fiind. pe fondul unui entuziasm naţional de nedescris. Grigore Vieru. . la PNŢCD. a răspuns. în urma activităţii noastre. după victoria Revoluţiei Române. pentru perfectarea liberei treceri peste Prut. au sosit. absolut dezonorant: D-le Copil. la Bucureşti.Cine ar îndrăzni să voteze împotriva acestei propuneri de legiferare? ROMÂNII DE PESTE PRUT TREBUIE SĂ PARTICIPE LA ALEGERILE GENERALE DIN ROMANIA Leonida Lari — Mihail Gorbaciov La puţine zile după 22 decembrie 1989. Dacă ar fi fost pentru cauza întregului popor român. iar persoanle care ar fi vrut să îşi consolideze puterea. deci cu totul şi cu totul inoportună. încât oamenii din România şi Republica Moldova. ceea ce încă nici azi nu s-a dobândit. iar.

recunoştea. robit de întunecimile imperiale.. Îi citeşte fragmentul din care reieşea că trupele Moscovei nu sunt dorite în România şi-i spune că nu se vor trimite astfel de trupe. Aştepta cu infrigurare următoarea ocazie. Îl arată Leonidei Lari. implicit. . care anulând Tratatul Ribbentrop .Pe data de 24 decembrie 1989. Sufletul Leonidei Lari a fost inundat de o bucurie fără margini.. . dintre România şi Republica Moldova. după ce a plecat de la Congres. pe spatele palmei. în mod public. ci cu libera trecere peste Prut.teritorii româneşti ocupate datorită acestui tratat. pentru a-l interpela pe Mihail Gorbaciov şi a-i dovedi. într-o pauză a Congresului. O revoltă puternică a pus stăpânire pe întreaga sa fiinţă. iar în ochi îi apărură lacrimile bucuriei şi scânteierile de speranţă din adâncile răni ale neamului românesc. dreptul la libertate. cealaltă jumătate fiind pe foaia îndoită. în chiar ziua în care se anula Tratatul Ribbentrop . respectiv al Republicii Moldova. de către Congresul deputaţilor poporului al URSS. al Basarbiei şi Bucovinei de Nord. aşa cum ghiocul cuprinde vuietul mării. Nu există îndoială că Mihail Gorbaciov a fost conştient de faptul că nu onorează nici Congresul.eonida Lari ar fi ştiut conţinutul întregului mesaj.Molotov. Doar jumătate din text. pe care poeta le poartă în sinea sa. Mihai Gorbaciov împotriva desfăşurării fireşti a istoriei Numai că Mihail Gorbaciov trişase.Molotov. a văzut întregul text. Cuvântul trebuie înţeles ad-literam. apărut în presă. Mihail Gorbaciov face semn deputaţilor români să se apropie. în plenul parlamentului de la Kremlin. Avea în mână mesajul transmis de la Bucureşti. Un colţ din sufletul lui Gorbaciov. Lari. grava culpă comisă faţă de poporul român. Dacă l. Jumătatea ascunsă în dosul palmei nu era în legătură cu neintervenţia trupelor sovietice. un lăcaş întunecat. a fost şi va rămâne împotriva desfăşurării fireşti a istoriei.

Aşa ceva simţise Mihail Gorbaciov. neîncăpătoare. pe 23 decembrie. anulând tratatul.eonida Lari ar fi ştiut conţinutul întregului mesaj. în mod clar. atunci. era prezent la întâlnirea noastră cu Leonida Lari. La aceast congres a început discutarea anulării Tratatului Ribbentrop . Au tăcut. Mai târziu s-a invocat faptul că nu există o astfel de lege. ca o consecinţă practică a anulării tratatului. pentru românii de pretutindeni. i-am întrebat dacă vor să candideze la alegerile generale. dacă nu ne înşelăm. Şi. Repetăm. pentru o sală mică. chiar în ziua în care se transmitea mesajul. steaua de pe cerul conştiinţei româneşti. Grigore Vieru şi Nicolae Lupan. dar feţele lor s-au luminat atât de evident. democraţia. prea mult public. Trei Crai de la Răsărit veniseră la pruncul nou născut. s-a respins. trecerea unei legi. Mi s-a arătat şi mie steaua speranţei. Trei crai de la Răsărit Alături de lideri ai PNŢ-CD. drept pentru care a ascuns partea mesajului care avea legătură directă cu lucrările Congresului.Dacă l. ce i-a călăuzit până la Bucureşti. S-a încercat.o! . toată resposabilitatea ar fi avut-o cei ce ar fi respins. pe listele PNŢ-CD. Am cerut PNŢ-CD să propună. S-a invocat faptul că ar fi respinsă. o lege pentru basarabeni şi bucovineni. anularea tratatului a avut loc pe 24 decembrie. ar fi avut de îndată ocazia să ia cuvântul la Congres şi să propună spre aprobare libera trecere între Republica Moldova şi România. încât cei prezenţi au izbucnit în aplauze nepereche. Era. prin parlament. redată poporului român prin Revoluţie. Nicolae Dabija. Congresmenii. abia sosit de la Paris. Atunci am propus liderilor PNŢ-CD să îi treacă pe listele de candidaţi. Parlamentului. era de aşteptat să aprobe această propunere. Ne-am îmbrăţişat pentru prima dată. din Bucureşti. Dacă ar fi fost respinsă.Molotov. de asemenea. dar ştiindu-se că de fapt este vorba de românii basarabeni şi din Bucovina de Nord. în public. în timp ce Mihail Gorbaciov avea în mâini acest mesaj.

la Bucureşti. I. săvârşesc un sacrilegiu nepomenind foarte multe nume. Cine ar îndrăzni să vorbească împotriva unei propuneri de legiferare a dreptului de participare la alegerile generale. Leonida Lari. suntem şi vom fi în eternitate. Cuza este un precedent major în istoria noastră şi acţionează cu efect „genetic“ pe planul spiralei istoriei românilor. unul dintre ei să fie. Nu avem nici un deget de pământ de la alţii. aici. Dubla alegere a lui AL. La noi acasă ne gospodărim după legile casei. din Maramureşul de peste Tisa şi din ţinutul Herţa! Către toate partidele. să fie miniştri. să candideze pentru orice funcţie şi de vor avea voturi mai multe. vizând puterea. din sudul Basarabiei. Nicolae Dabija (mărturisesc. pe toţi românii de peste Prut). către sindicate şi asociaţii. legile unui popor blajin şi harnic. Valeriu Matei. pentru ca românii de peste Prut să aibă timpul necesar să-şi pregătească campania electorală. la noi acasă. să acţioneze din interiorul Parlamentului României şi din afară. Am fost. Bunul Dumnezeu acţionează de un timp. sindicatele şi asociaţiile din România Rândurile acestea se vor un apel către toate partidele guvernamemtale şi neguvernamentale. şi pentru românii din teritoriile româneşti de sub ocupaţia sovietică.? Să înţelegem cum se cuvine această şansă pe care Dumnezeu ne-o oferă. iată. deci deputaţi în organismul parlamentar al ocupanţilor. de ce nu ar fi deputaţi la Chişinău şi la Bucureşti? În inimile românilor se aud clopotele Unirii — 1859 şi 1918. care. Iurie Roşca. Ion Hadârcă. Cine ar îndrăzni să spună nu? Cine ar îndrăzni să spună nu? Doar poate nişte aventurieri. să fie aprobată cât mai repede. din Bucovina de Nord. Dacă o parte din deputaţii de la Chişinău mai sunt încă şi deputaţi la Moscova. Poarta de Triumf a Reîntregirii. deputaţi.Steaua s-a oprit deasupra Chişinăului Dar. un singur popor. Republica Moldova şi-a proclamat independenţa. preşedinte. directori generali. le-ar fi teamă de concurenţa electorală a Românilor din Republica Moldova. în mod vădit. de la Tisa până la malurile Nistrului. că sunt aproape şi noile alegeri generale din România. Ion Ungureanu. primari etc. de dintotdeauna. a românilor de pe întregul teritoriu românesc? Cine ar fi împotrivă ca Mircea Snegur. prefecţi. Grigore Vieru. pentru ca o astfel de lege. Mircea Druc. . senatori.

ei o iubesc cu ardoare. POLITICIENI ROMÂNI! Sunt prea bine cunoscute opiniile în legătură cu agresiunea armată a Rusiei împotriva R. Noul Ierusalim se zideşte în fiecare clipă. 10 aprilie 1992 ATENŢIE LA MOSCOVA. Parlamentarii din Chişinău vor avea majoritatea în Parlamentul Românie. Românii din teritoriile ocupate sunt diamantul de rezistenţă al neamului românesc. Suferind de zeci de ori mai mult decât românii dintre Tisa şi Prut. Sunt încredinţat. Fiind hăcuiţi. Lipsiţi de zeci de ani. . noi. din tată în fiu. Moscova a reuşit. există un plan divin. Prin presiunea militară. de ţară. nr. românii. 8-9/1991 PARLAMENTARII DIN CHIŞINĂU. Numai cei căzuţi în robie preţuiesc cum se cuvine libertatea. dar supravieţuind.Gheorghe Gavrilă Copil preşedintele Societăţii Culturale Bucureşti . acum. cel puţin până acum. au experienţa rezistenţei. în contextul alegerilor generale din România. Nu le vom evoca. Tocmai de ei! Agresiunea Moscovei este în directă legătură cu alegerile generale din România. cu altele. nu doar în câteva judeţe ale acestuia. 15. Vom întârzia însă asupra uneia. pentru a înlocui cătuşele vechi.Chişinău Flacăra Basarabiei Nr. a luptei deschise şi ascunse cu agresorul. sunt şi vor fi mai buni români. că pentru ieşirea din tragedia în care se zbate poporul român. Rănile lor sunt garanţie pentru existenţa statului român. pe drumul Golgotei îndumnezeirii fiinţei umane. iar acum suferă şi acţionează solidar în toţi oamenii. de imperiul sovietic. Dumnezeu a pregătit marile şanse şi pentru noi. Ar fi un fel de recompensă pentru cei ce au fost lipsiţi de ţară. să blocheze iniţiativa partidelor de a trece pe listele de candidaţi pentru Camera Deputaţilor şi Senatul României. Întregul popor român îi aşteaptă la locul ce li se cuvine. Hristos a pătimit prin răstignire pentru toţi oamenii. Parlamentarii de la Chişinău sunt aşteptaţi la Bucureşti. Moldova. Gheorghe Gavrilă Copil Galsul naţiunii [Chişinău]. cu toată împotrivirea furibundă a forţelor potrivnice. De orice întârziere vor profita imperialii. MAJORITARI LA BUCUREŞTI De multe ori am constatat prezenţa Domnului întru apărarea neamului românesc. ignorată de politicienii români. pentru a-şi exercita atribuţiile faţă de întregul popor român.

25(95). care vizitase zona de război din Tighina până la Coşniţa. care s-au ocupat de cazul acesta. Vă aducem la cunoştinţă activitatea lui Ilie Ilaşcu înainte de a fi arestat. România are. apărea în „Cotidianul“ din 27 mai. Frontul Popular Creştin Democrat şi Ministerul . Moldova. Ilie Ilaşcu a fost arestat din sânul familiei. astfel salvându-li-se vieţile şi evitând luarea unora dintre ei drept ostateci“. să fie primiţi pe timpul verii. N-avea de ce să se ascundă. activitate ignorată de cei care i-au înscenat procesul. din care cităm: „Ilie Ilaşcu. în România. în urma intervenţiei în luptă a armatei Rusiei (Armata a XIV-a). Bill Clinton şi Boris Elţîn Către Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa Către Parlamentul României Către toate Parlamentele lumii Ilie Ilaşcu.pe fraţii de peste Prut. preşedintele Societăţii Culturale Bucureşti . pentru ajutorarea elevilor din zonele de război. printr-un proces înscenat. de toate organismele internaţionale şi de toate personalităţile.. Apariţia în Parlamentul din Bucureşti a câtorva zeci de români din R. textul intitulat Apel din Tiraspol. patriotul român arestat în dimineaţa zilei de 2 iunie 1992 şi condamnat la moarte. cât şi în perspectivă. Exact cu şapte zile înainte de a fi arestat. Tot în acest apel. acestă şansă istorică. nu se poate opune. acum. este nevinovat. Gheorghe Gavrilă Copil Ţara(Chişinău) nr. ar fi o adevărată înfrângere a Rusiei. Petru Lucinschi. de a începe. preşedintele filialei Frontului Popular Creştin Democrat din Tiraspol. propune să fie aduşi în România şi elevii din celelalte zone de luptă. activitatea sa umanitară era în plină desfăşurare.Chişinău. atât pe termen scurt. După cum se poate constata cu uşurinţă. solicită ca elevii acestei şcoli (clasele IIVII). fapt constatat de atunci şi pănâ astăzi. desprinderea Republicii Moldova din cătuşele Rusiei. având în vedere excaladarea conflictului armat. La această activitate cu caracter profund umanitar. la câteva zile de la arestarea lui Ilie Ilaşcu. participă din Republica Moldova. Moscova din punct de vedere legal. 16 iunie 1992 ILAŞCU trebuie eliberat Domnilor Preşedinţi Emil Constantinescu.. pe cale parlamentară.

Aceasta. se aflau şi copiii lui Ilie Ilaşcu. Societatea Culturală Bucureşti-Chişinău. pentru eliberarea lui Ilie Ilaşcu precum şi a celorlalţi colegi ai acestuia. de dl. Apelul se bucură de un larg sprijin din partea asociaţiilor umanitare şi a persoanelor particulare din România. se află în captivitate în oraşul Tiraspol. Pe data de 14 iunia s-a început cu succes această acţiune umanitară. Coautorul acestei acţiuni umanitare. din iniţiativa lui Ilie Ilaşcu. nu era nimic de ascuns. fapt consemant în Apelul din Tiraspol. Se ridică întrebarea dacă activitatea umanitară în care se angajase Ilie Ilaşcu a avut o finalizare.. principalii vinovaţi de acest război de agresiune împotriva Republicii Moldova. sunt Armata a XIV-a şi cazacii ruşi. cu alte cuvinte. În acest prim transport. Acţiunea a fost aprobată din partea Guvernului din Chişinău. Fapta celor ce l-au răpit. unde cele două ligi îi preiau sub îngrijrea lor. Primii copii scoşi din zona de conflict armat şi aduşi la Chişinău au fost chiar copii din Tiraspol.Chişinău. iar din România.. primele grupe de copii fiind deja în România. sau în taberele de refugiaţi.. s-a lansat.. cu sediul în Deva şi cu Liga Apărării Drepturilor Omului.. ministrul învăţământului şi realizată de Societatea Culturală Bucureşti-Chişinău. semnat în numele Colegiului de conducere al Societăţii Culturale Bucureşti .Învăţământului. întreaga activitate de salvare a copiilor s-a desfăşurat cu toată publicitatea firească. a conlucrat cu Asociaţia Internaţională pentru Protecţia Orfanilor. Mihai Avădanei şi Mihai Stanca. în Chişinău. s-a făcut fără publiciatate. un apel umanitar pentru salvarea vieţii copiilor din zona de război şi din apropierea acestora. preşedintele secţiei raionale a Frontului Popular Creştin Democrat din oraşul Tiraspol şi a lui Copil Gheorghe Gavrilă. împreună cu care îi aduce într-un autobuz. . preşedintele Societăţii Culturale Bucureşri .. Nicolae Mătcaş. a fost deja condamnată printr-un energic protest de către Internaţionala Democrat Creştină. din motive lesne de înţeles. dl Ilie Ilaşcu. În sensul acesta cităm din Apelul pentru românii ţinuţi în captivitate în oraşul Tiraspol. cu sediul la Bruxelles“. Această primă activitate umanitară de salvare a copiilor. din Timişoara filiala Deva.. În continuare. Nu ştim dacă autorii propunerii au avut în vedere şi cele evocate de noi în rândurile de faţă. După cum se ştie. Apelăm. Copii mureau pe câmpul de luptă. Deci totul public. dar nu a obţinut acest titlu.. pe care îl merită cu prisosinţă. oraş controlat de forţele militare ale Rusiei. după ce copii au ajuns în Chişinău. pe 17 iunie şi a apărut în „Cotidianul“ din 19 iunie: „Având în vedere escaladarea conflictului armat din partea de răsărit a Republicii Moldova. de Gheorghe Gavrilă Copil.Chişinău. Ilie Ilaşcu a fost propus pentru Premiul Nobel pentru Pace. forţele armate ale Rusiei. în România.

trăieşte în trei ţări. se asociază. Celebrele şi răscolitoare cuvinte rostite în timpul procesului.Populaţia civilă din Republica Moldova trecea prin împrejurări tragice. Salvarea vieţilor acestor copii va avea un profund ecou în inimile românilor din România şi Republica Moldova. Republicii Moldova şi României. în Republica Moldova (constituită pe o parte a teritoriului anexat) şi în Ucraina. venind în România (cele de mai înainte sunt extrase din articolul Copiii din Basarabia au nevoie de ajutorul românilor din ţară. în legătură cu salvarea miilor de copii de pe câmpurile de luptă şi din taberele de refugiaţi. continuă cu mare intensitate: „Dintre cei peste 40. sudul Basarabiei şi Insula Şerpilor.. Se impune precizarea că poporul român (în urma anexării Răsăritului României de către URSS. a continuat şi în timpul detenţiei. În dorinţa de a-i ajuta cât mai mult pe copii români refugiaţi în zona de război. ci şi prin acţiuni umanitare.. La apelul Societăţii Culturale Bucureşti . cât şi în opinia publică internaţională“. Acum. în „Cotidianul“ din 15 iulie 1992). cuprindeau şi bucuria lui fără margini. dl general-locotenent Nicolae Spiroiu: „Considerăm că armata română se poate acoperi de onoare nu numai pe câmpul de luptă. Transnistria. Rusia încerca să formeze un stat în stat. a porţilor liceelor militare pentru băieţii din raioanele afectate de conflictul armat. în cazul de faţă prin salvarea copiilor. numărul cel mai mare îl reprezintă copiii. preluate de toate agenţiile de presă. Confederaţiile sindicale Alfa şi Frăţia. După cum se poate constata. încât mii de copii vor fi salvaţi. cu mare eficienţă. nordul Bucovinei. peste 500 de copii sunt deja sosiţi în România. La acţiunea comună a Societăţii Culturale Bucureşti Chişinău şi a Ministerului Apărării Naţionale. de Irina Negrea. Asociaţia Culturală Bucureşti Chişinău s-a adresat ministrului Apărării Naţionale. inspector general al învăţământului militar. ca posibilitate de presiune împotriva Ucrainei.000 de refugiaţi români. din 1947. prin general-maior Constantin Anghel. activitatea umanitară începută de Ilie Ilaşcu. popor român!. din Republica Moldova. în săptămânile de dinainte de a fi arestat. drept pentru care vă rugăm să aprobaţi deschiderea pe timpul vacanţei. aşa cum a făcut de atâtea ori în istoria poporului nostru.Chişinău. URSS a impus formularea că frontiera dintre URSS şi România s-a stabilizat conform acordului din 1940. prin aplicarea pactului Ribbentrop-Molotov). în România. prin dezmembrarea URSS. În Tratatul de pace de la Paris. căreia. Activitatea umanitară de salvare a copiilor. Ministrul Apărării răspunde pozitiv. victime ale prigoanei şi distrugerilor dezlănţuite de ruşi şi de cazaci asupra populaţiei civile din localităţile nistrene. i-a rămas cealaltă parte din teritoriul anexat. azi. Numai că un astfel de . pe teritoriul Republicii Moldova. Vă iubesc.

acţionând pentru eliberarea lui Ilie Ilaşcu. este cea impusă de URSS. să refuze să se integreze în România. Prin menţinerea lui Ilie Ilaşcu. în închisoare. Numai că Moscova a impus includerea în Transnistria (teritoriu de peste Nistru. din 1947. este evident. în urma unui ultimatum. Rusia şi Ucraina sunt garantele înţelegerii dintre oficialităţile Republicii Moldova şi „oficialităţile“ din Transnistria (Tiraspol). la fel structurile KGB de supraveghere teritorială. . Prin arestarea lui Ilie Ilaşcu s-a dat un avertisment pentru toţi românii din Republica Moldova. Moscova trebuie să înveţe un alt comportament faţă de popoare. nu a existat. a recunoscut că graniţa din 1947. Acum are posibilitatea de a aduce o mică reparaţie morală poporului român. în mod firesc. despărţiţi de fraţii lor în mod abuziv. Sfidându-se opinia publică internaţională. Moscova face presiuni împotriva poporului român. Acum. prin cuvântul acord. cetăţean al Republicii Moldova. în cazul unirii Republicii Moldova cu România. Cu alte cuvinte. după cincizeci de ani. adevărul că a aneaxt. partea de răsărit a României. în fapt. Răsăritul României. Că Moscova. dintre România şi URSS. condamnat şi este deţinut ca pe vremea proceselor şi a puşcăriilor comuniste. a încercat să acopere. în 1940 URSS a anexat. continuă să alcătuiască dosare cu „declaraţii“ de autoculpabilizare din partea lui Ilie Ilaşcu. În fond este vorba de continuarea unor diversiuni împotriva poporului român. Este posibilă şi îmbolnăvirea lui iremediabilă. prin consens. evoluează spre reintegrarea în România. prin Pactul RibbentropMolotov. în 1947. Dar glasul adevărului nu poate fi redus la tăcere. Rusia şi Ucraina sunt „garantele“ păcii din Republica Moldova. din răsăritul României . a fost arestat. prin care Transnistria. Prin arestarea şi condamnarea la moarte a lui Ilie Ilaşcu se exercită o teroare politică asupra românilor din Republica Moldova. a „înţelegerilor“ dintre Chişinău şi Tiraspol. În felul acesta se urmăreşte distrugerea personalităţii lui Ilie Ilaşcu. de la răsărit de Nistru) şi a oraşului Tighina. Prin aceste „înţelegeri“ se acţionează împotriva integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi împotriva procesului firesc de reîntregire a României. la modul cinic. conform Pactului dintre Germania nazistă şi URSS. anexat de URSS. care a trasat o graniţă în interiorul României. care. tipice puşcăriilor comuniste. Există informaţii exacte că oficialităţile din Tiraspol. în cadrul unor tratamente şi modalităţi de terorizare. în 1940. de către Moscova. Sunt fiii poporului românesc. Armata a 14-a se mai află în această republică. Numai că în felul acesta. de la apus de Nistru. pe cale paşnică. prin dictat.„acord“. consecinţele aplicării Pactului Ribbentrop-Molotov sunt cofirmate chiar în textul Tratatului de la Paris.

Australia În numele Fundaţiei Deceneu şi al Societăţiile Culturale Bucureşti Chişinău. 27 martie 1999 Ilie Ilaşcu în actualitate Consiliul Europei Jossette Durieux. prin poştă. Trebuie să demonstraţi celor ce v-au ales. Preşedintele Parlamentului. doamnei Margaret Reid. însoţită de documentaţia necesară. Biserica Catolică din Australia. James Rosapepe a promis. arhiepiscop de Sydney. Alexander Downer. alături de Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Unită cu Roma (Greco-Catolică). printr-un efort internaţional. Vicepreşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. într-un discurs în Parlamentul Franţei. domnilor Preşedinţi.Vă rugăm. l-a vizitat în închisoare pe Ilie Ilaşcu. a înaintat documentaţia în legătură cu acesta. să acţionaţi pentru eliberarea lui Ilie Ilaşcu. Kim Beazly. d-lui Clyde Holding. A pledat energic pentru eliberarea acestuia. Margaret Reid. Fundaţia Deceneu pentru caritate şi cultură Societatea Culturală Bucureşti . cât şi opiniei publice internaţionale. o scrisoare Sfântului Părinte. Statele Unite Ambasadorul SUA în România. o sfidare a legilor drepturilor omului. Ministru de Externe. Prim-ministru. în vederea eliberării lui Ilie Ilaşcu. Preşedinte al Senatului şi cardinalului Edward Clancy. remarcând faptul că Ilie Ilaşcu este victima unei mari injustiţii. la Los Angeles. că va interveni personal pentru eliberarea grupului Ilie Ilaşcu. şi-a exprimat speranţa că acesta. dar . preocupată de soarta deputatului Ilie Ilaşcu. că omenirea nu poate tolera nimănui asemenea nedreptăţi. deputat în Parlamentul Australiei şi Preşedinte al Comitetului pentru Drepturile Omului. Având în vedere rugăciunile înălţate pentru eliberarea lui Ilie Ilaşcu. prin cardinalul Edward Clancy. Hon Halverston. ar fi posibil să se întoarcă în sânul familiei.Chişinău Gheorghe Gavrilă Copil România Liberă. în România. s-a adresat în scris domnilor John Howard. de către Biserica Catolică. semnatarul acestor rânduri s-a deplasat anul trecut în Australia. Întemniţarea lui este o sfidare adusă libertăţii umane. unde. Vatican Din Australia am expediat. Lider al Opoziţiei.

şi reacţia Bisericii Catolice din Australia. de fapt. este destul de ştearsă. În Apelul din 27 martie. că „vinovăţia“ lui Ilie Ilaşcu consta. Gheorghe Gavrilă Copil (ANCD. articole şi cărţi publicate din 22/23 decembrie 1989 până azi. România La întoarcerea în ţară am constatat. de toate persoanele care acţionează pentru eliberarea lui Ilie Ilaşcu. pentru Bucovina şi Herţa“. de la acest semn de respect faţă de poporul român. După câte se poate constata. Editura Crater. precum şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi Parlamentelor lumii. care are la îndemână. a produs un puternic impact. în exterior. Lipsa parlamentarilor de azi. adresat Preşedinţilor României. cele peste o sută de ambasade. cu durere. în acţiunea de generoasă salvare a copiilor aflati în zona de război. pentru a readuce în actualitate chipul înlăcrimat al lui Ilie Ilaşcu. În cercurile politice din străinătate Ilie Ilaşcu nu e uitat. Apelul Parlamentului pentru eliberarea lui Ilie Ilaşcu. Statelor Unite ale Americii şi Rusiei. în acest caz. Autor Gheorghe Gavrilă Copil . că timp de un an mass-media a fost absentă de la actualizarea şi susţinerea bătăliei pentru eliberarea lui Ilie Ilaşcu şi a grupului său. R. pe 27 martie şi un loc bun. lansat în urmă cu câţiva ani. nu va rămâne fără urmari. a partidelor din coaliţie. din cauza absenţei unei strategii pentru reinternaţionalizarea acestui caz. România beneficiază de tot sprijinul. cât o iconiţă. Moldova. luptă pentru Basarabia. pe 1 mai. Versoix Tot din Australia am înaintat Regelui Mihai aceeaşi documentaţie şi solicitare. ceea ce a favorizat pasivitatea diplomaţiei române. p. am considerat că Sfântul Părinte este alături de organismele internaţionale. 83) Documente. dovedim. prin suplimentul Aldine ne-a oferit o pagină. cu probe. dar n-a fost fructicat pe căi diplomatice. Mulţumesc României Libere. Motivaţia acestui demers am găsit-o în chiar cuvintele Majestăţii Sale: „Vrei să menţii Transilvania în cuprinsul ţării. Speranţa Creştin Democrată. care. Imaginea noastră. fie să amintim.

apărut în Dreptatea nr. din 9 martie 1990. Congresului Deputaţilor Poporului al URSS . Dreptatea nr. 10) Fulger al suferinţei . 8. 13) Se caută un vinovat pentru anexarea ultimativă a Basarabiei de către ruşi? . fragment de roman. din 22/23 decembrie 1989..Deşteptarea. nr. 2) Mesaj adresat Congresului Deputaţilor Poporului al URSS. din 15 februarie 1990. 45. Renaşterea nr.scrisoare deschisă din 30 decembrie . din 9 februarie 1990. în Renaşterea-Jurnalul Comitetului Naţional de organizare a Partidului Creştin Naţional-Ţărănesc. copiii noştri nu ştiu cine eşti. receptat de Moscova pe 24 decembrie. apărută în Dreptatea nr. 3) Către Frontul Salvării Naţionale . din 22 februarie 1990. 1990.pagină consacrată poeţilor de azi din Basarabia. 14) Apelul Prutul lacrimilor noastre să-l acoperim cu flori . 4) Domnului Mihail Gorbaciov. 2. 7) Prutul lacrimilor noastre. 8) Îngrijorare în legătură cu situaţia din Bucovina de nord. 11) Eu îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul .scrisoare deschisă din 14 aprilie 1990. Dreptatea nr. Dreptatea nr. 6) Domnului Petru Lucinschi.. Dreptatea nr. 1990. 1990. pe data de 23 decembrie. 29. prim-secretar al CC al PC din RSS Moldovenească . 3. 1. 5) Părintele Pahomie. din 13 februarie 1990. 6. 9) Coşmar sau realitate .Dreptatea nr. din 5 martie 1990). realizată împreună cu Ion Pogorilovschi. E un răspuns la articolul apărut la Moscova. din 27 februarie 1990. Dreptatea. 61.scrisoare deschisă din 14 ianuarie. 12) Aniversarea Unirii Basarabiei cu România. RSS Moldovenească şi Basarabia de sud . din 1 ianuarie 1990. 1990. [Chişinău] aprilie.tot despre deportaţi în Siberia. apărută în Flacăra din 25 aprilie 1990. din 12 ianuarie 1990. .difuzat în 10 februarie. Dreptatea nr. 6. din 17 martie 1990. în Izvestia din 24 februarie 1990 (Vezi despre şi în Libertatea nr. 6. 5. 44. 15. Deşteptarea nr. apărut în Literatura şi arta. 20.Deşteptarea nr. Prim-secretar al CC al PC din RSS Moldovenească . 10. din 24 februarie 1990.scrisoare deschisă din 26 decembrie apărută în Deşteptarea nr. nr. din 15 martie 1990.1) Doamne. 15) Domnului Petru Lucinschi. 18. 13 februarie 1990. 36. Dreptatea nr.despre deportarea unui întreg sat din Basarabia. apel preluat din Dreptatea din 31 martie 1990.

Dreptatea nr. 30) Repatrierea românilor din Siberia şi alte zone ale URSS în Viitorul. 22 mai 1990 (nr. 18-22): 18) Domnului Mircea Snegur. Gazeta de Botoşani. 8 septembrie 1990.Chişinău. Alba-Iulia-Bucureşti-Chişinău. Preşedintele Sfatului Frontului Popular din Moldova. în Viitorul din 12 iunie. 25) Azi. Preşedintele URSS. 24 august 1990. de pe linia Prutului. d-l Gheorghe Gavrilă Copil. 1990 . în Dreptatea din 24 iunie 1990. Alianţa Civică nr. apărute în Dreptatea. 1.Ţara nr. nr. . 20) Domnului Petru Luconschi. 57. din 14 iunie 1990. 21 august 1990 şi Krasnoe Znamea. 22) Domnului Ion Hadârcă. 29) Apelul Societăţii Culturale Bucureşti . Dreptatea nr. 1. de la Ungheni. Prim-secretar al CC al PC din RSS Ucrainiană. Preşedintele Sovietului Suprem al Republicii Moldova. 19) Domnului Mihail Gorbaciov. 21) Domnului Vladimir Ivascenko. Vostocino-Sibirskaia Pravda. Români şi moldoveni din Siberia. la Cabinetul PrimVicepreşedintelui Sovietului Suprem al RSFS Ruse (Moscova 7-9 august 1990) – Ţara(Chişinău). 17) Domnului Ion Iliescu. din 25 aprilie 1990.Chişinău. 107.scrisoare deschisă din 14 aprilie.16) Domnului Vladimir Ivaşco. la Comitetul pentru Ştiinţă şi Învăţământ al Sovietului Suprem al RSS Ruse. la Ministerul Învăţământului din Republica Federativă Rusă. 17. Surgutskaia Tribuna. 1990.Către toate liceele cu internat din România. 1990. Prim-secretar al CC al PC din RSS Moldovenească. 39. 23) Apel pentru şcolarizarea elevilor din Basarabia . 59. 5 octombrie 1990. 12 septembrie 1990. Dreptatea nr. Preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională . 17. 1991. 24) Efigia lui Eminescu. radio şi a apărut în ziarele din Siberia: Tiumenskaia Pravda. 27) Salutul Societăţii Culturale Bucureşti -Chişinău la Congresul al II-lea al Frontului Popular din Moldova . 26) Elevi din Republica Moldova. stema tricolorului României. ora 11. 28) Stenograma convorbirilor purtate de Preşedintele Societăţii Culturale Bucureşti . Prim-secretar al CC al PC din Ucraina scrisoare deschisă din 14 aprilie. România liberă din 20 iunie şi în alte publicaţii. din 14 iunie. Dreptatea 10 octombrie 1990. Telegramele expediate în seara zilei de 6 mai. din 25 aprilie 1990. doriţi să vă petreceţi vacanţa de vară în România? Ţara nr. A fost mediatizată la TV.

Flacăra nr. din 14 noiembrie 1990. februarie 1991. 45 (63). 39) Declaraţia partidelor politice din România. 32) Declaraţia Societăţii Culturale Bucureşti-Chişinău. ne ajută Dumnezeu!“.31) Puncte de vedere în legătură cu Tratatul Ribbentrop-Molotov. din 12 octombrie 1991. Flacăra. noiembrie 1990. a organizaţiilor. 35) Scrisoare deschisă popoarelor american. 75. 38) Uniunea pentru Reîntregirea Teritorială a României. 43) Se apropie timpul repatrierii românilor din Siberia. întâlniri publice şi la întâlniri de alt tip. 33) În apărarea integrităţii teritoriale a R. 78. sub deviza. german. în Flacăra Basarbiei nr 8-9. în Universul. 36) Încă vii în imperiul de gheaţă. 26 februarie 1992. România liberă. rus. 1991. Însemnări de la faţa locului. 40) Românii de peste Prut trebuie să participe la alegerile generale din România. Societatea Culturală Bucureşti-Chişinău. în Ţara nr. din 13 februarie 1991. 46) Europa nu este azil pentru Imperiul Roşu. simpozioane. prin ambasadele lor de la Bucureşti. Moldova. 44) Basarabenii nu-şi pot aduce copiii la şcoală în Patria-Mumă. în Flacăra Basarabiei nr. 34) Fraţi români! Detaşamente pentru protejarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. 1991. în Flacăra Basarabiei nr 8-9. din 17 octombrie 1991 şi Totuşi Iubirea nr. despre viaţa deportaţilor. Flacăra Basarabiei nr. 45) Mesaj adresat domnilor Mihail Gorbaciov şi Boris Eltîn. 2. în Viitorul. din Siberia. în anii 1990-1993. Alianţa Civică nr. 58. 47. 42) Memorandum adresat Statelor Unite ale Americii. noiembrie 1991. în Cotidianul. 46. ianuarie. 1. . etc. nr. 13 martie 1991. 41) O iniţiativă urgentă: Casa Basarabiei. . Alianţa Civică nr. din 27 şi 28 august 1991. devenită o adevărată rugăciune „Bucureşti-Chişinău. România liberă 28/29 octombrie 1990. 2. 472 şi 473. din 10-17 octombrie 1991. din 21 noiembrie 1990. 25 octombrie 1990. 37) Piaţa Universităţi din Siberia. Flacăra nr. asociaţiilor şi sindicatelor semnatare ale acestei declaraţii în legătură cu intenţia URSS de a organiza un referendum în Republica Moldova la 17 martie 1991. în Dreptatea. 5 octombrie 1990. 6. a organizat treizeci şi şapte de mitinguri în sprijinul fraţilor de peste Prut. Marii Britanii şi Franţei. februarie 1991.pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova. în România liberă nr. De asemenea a organizat şi participat la mese rotunde.

Societatea Culturală Bucureşti-Chişinău s-a adresat Ministrului Apărării Naţionale. A se vedea în Cotidianul din 15 iulie. în Expres. Glasul Naţiunii nr. 102. 54) Atenţie la Moscova. 50) Către Preşedintele Rusiei. Copiii din Basarabia au nevoie de ajutorul românilor din ţară. preşedinţii filialelor Iaşi şi Bihor. 16 decembrie 1996. semnat de Irina Negrea. Sfatul Ţării. 1996. Editura Nestor. 58) O nouă Bosnie-Herţegovina în nordul Bucovinei?. aprilie 1992. 53) Apel către românii ţinuţi în captivitate în oraşul Tiraspol . Ţara nr. Cotidianul nr. a Sindicatelor Alfa şi Frăţia şi a Societăţii Culturale Bucureşti-Chişinău. încât. 49) Parlamentarii din Chişinău. Din cei 40. 59.000 de refugiaţi din războiul de pe Nistru. 30 noiembrie 1995. România liberă nr. numărul cel mai mare îl reprezentau copiii. 55) Soţii Aldea Teodorovici s-au mutat în sufletele noasre. un număr însemnat de copii. cerând deschiderea. pentru copiii refugiaţi. către Parlamentul Rusiei. . Bucureşti. Ziua. datorită conlucrării dintre Ministrului Apărării Naţionale. Cotidianul. 25 (95). din 16 iunie 1992. nr. general-locotenet Nicolae Spiroiu. Cotidianul nr. 60) Deceneu. Guvernul şi Preşedenţia României. război prin care s-a atentat la integritatea teritorială a Republicii Moldova. 2 noiembrie 1992. 74. din aprilie 1992.semnat şi de Mihai Avădanei şi Mihai Stanca. politicieni români!. Bucureşti. 51) Glasul conştiinţei. prin general-maior Constantin Anghel. pe timpul vacanţei de vară a a liceelor militare. 1995. către întreaga suflare românească. ale Societăţii Culturale Bucureşti-Chişinău. Cotidianul din 27 mai 1992. 48) Moscova a renunţat la gândul de a fi stăpâna lumii?. din 10 aprilie 1992. liceele militare din România au primit la sânul protector al armatei române. Ialomiţa nr.15. 6 octombrie 1993. din 4 mai 1993. 56) Basarabeni cerşind. domnul Boris Elţîn. S-a răspuns afirmativ. 52) Apel din Tiraspol. Ziua. majoritari la Bucureşti. România liberă. 61) Decebal. din 16 aprilie 1992. 59) Independenţa Ucrainei este grav ameninţată.47) Diversiune împotriva Consiliului Naţional al Unirii şi a Frontului Popular Creştin Democrat. 4. 62) Venirea trupelor Moscovei este cu totul inoportună. 442. Editura Majadahonda. din 21 august 1992. Apel către Parlamentul. 57) Încercarea de destabilizare în partea de răsărit a Europei. 21-27 aprilie 1992.

18. Către Parlamentul României. nr. 1 mai 1999. 65) Ilie Ilaşcu în actualitate . Editura Dacia Eternă.România liberă. 72) Cum e Doamne pe cruce? (un roman al deportaţilor români din Siberia). 1997.Aldine . p. 66) Sfinte Părinte Iona Paul II. La Dacia Eternă urmează să apară: 71) Valea Hăşdăţii (un roman al Unirii din 1 Decembrie 1918). 021/745 67 82) Au apărut: Gheorghe Gavrilă Copil La apus de soare Societatea Culturală Bucureşti-Chişinău Urmează să apară: . în Pro Basarabia şi Bucovina.în vol. Speranţa Creştin Democrată. Bill Clinton. Apel pentru eliberarea lui Ilie Ilaşcu. 67) Românii nu l-au uitat pe Ilie Ilaşcu . România liberă. către OSCE către toate Parlamentele lumii. Editura Dacia Eternă (tel. Petru Lucinschi. 8 iunie 1999. Către Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Bill Clinton şi Boris Elţîn.Aldine din 27 martie 1999.roman . Domnilor preşedinţi Emil Constantinescu. 1999. Petru Lucinschi.Articol în apărarea fiicei lui Ilie Ilaşcu. 83. 64) Ilaşcu trebuie eliberat. Apel către preşedintele Emil Constantinescu.12 iunie 1999.63) Ilie Ilaşcu poate fi eliberat!. în România liberă . ANCD. Boris Elţîn. 73) Decebal sau Dacia Eternă.Editura Dacia Eternă. în România liberă . 69) La apus de soare . 70) Societatea Culturală Bucureşti-Chişinău. 1999. Editura Crater. 68) Un articol dezonorant apărut în cotidianul „Evenimentul Zilei“ .

S-a mai opus cineva.Gheorghe Gavrilă Copil Coşmarul (volum confiscat în 1971. Ambasadorul URSS şi Corneliu Coposu.800 CEC . Bucureşti. Coperta a IV-a Generalul Ştefan Guşe s-a opus intervenţiei militare sovietice în România.29. Moscova nu a reacţionat public în nici un fel. căruia Mihail Gorbaciov i-a răspuns că URSS nu va trimite trupe în România! Podul de flori. . a fost anexat şi deturnat.sector 6. cale sigură spre Reîntregirea României. încă neridicat de la Consiliul Securităţii Statului) Valea Hăsadţii (un roman al Unirii din 1 Decembrie 1918) Cum e Doamne pe cruce? (Un roman al deportaţilor români din Siberia) Decebal sau Dacia Eternă Autor necunoscut: Simfonia Mariei Autor necunoscut: Thales Arghiranu Contul editurii: Gheorghe Gavrilă Copil . De cine? Citiţi şi veţi afla.

mai bine nu sar fi născut. Aşa să ne ajute Dumnezeu! Autorul Notă. Societatea Culturală Bucureşti-Chişinău. majoritatea în Basarabia şi nordul Bucovinei. D-l Manu Valentin.2004). nici în cea de dincolo. Tincuţa(roman). S-au ales organele de conducere. De ce nu . Cărţile nu au fost vândute. cercetător ştiinţific la Institutul de Fizică Atomică. a fost propus şi votat ca membru în conducere (au fost votaţi un preşedinte.Cei ce doresc să facă politică. nici în lumea de aici. drum spre construirea celei văzute). O troiţa de la margine de sat (un roman cu acţiunea în actualitate). ameninţând că va protesta în sala tribunalului. în România liberă-Aldine: Joc periculos. Moscova ameninţă din nou R.Manu [Iosipescu] Valentin-1991 Uniunea pentru Reîntregirea Teritorială a României Să revenim la anul 1991. dacă se depune procesul-verbal. consecinţe grave(12 dec. s-a opus. Atunci. Cartea a apărut în 1999. II Lovitură dată Uniunii pentru Reîntregirea Teritorială a Romîniei . Urma o simplă formalitate. a strămoşilor. D-l Manu Valentin abia înainte de a depune procesul-verbal de constituire la tribunal. în Uniunea pentru Reîntregirea Teritorială a României. Valea Hăşdăţii (un roman al Unirii de la 1 Decembrie 1918). pe aproape o jumătate de pagină de ziar (februarie 1991). la modul inteligent şi curajos. La alegeri asistase presa.2003). iar dacă trăiesc. un vicepreşedinte şi trei membri). dacă nu au ca ţintă. Nota e din 2005: Pentru a nu se ajunge la situaţii neplăcute precizăm că editura şi-a încetat activitatea. Panică şi faliment politic la Chişinău(20 febr. Nepublicate: Cum e Doamne pe Cruce (roman al deportaţilor români din Siberia). împotriva Reîntregirii României. Decebal sau Dacia Eternă( roman-eseu). Moldova(13 aug. să mai trăiască doar pentru a îndrepta ceea ce este de netrecut cu vederea. după intensele activităţi publice din 1990 reuşisem să înmănunchiem aproape toate asociaţiile unioniste cu sediul în Bucureşti şi unele partide. Coşmarul(roman). Şi-a publicat până acum: Deceneu(piesă de teatru). A apărut un articol. să se lase de astfel de activitate. Anunţase înfiinţarea Uniunii. Reîntregirea României. Oglinda Cerului (mânăstirea din noi. iar contul editurii a redevenit contul personal al autorului . Cei prin care s-a acţionat.2004). ci dăruite. La apus de soare (roman-rezistenţa românească de după 1950). A mai publicat. printre noi de două-trei luni.

deputatul Ion Lup.Bucureşti-Chişinău. Care cercetător Manu Valentin în domeniul nuclear? Calificarea dumnealui de bază. De ce? Se impune precizarea că Adunarea generală de constituire a avut loc în Piaţa Revoluţiei. la date diferite. ca să nu scoată Pactul Molotov-Ribbentrop din istoria României. Dumnealui a acceptat să fie ales. care sunt invitate să faca parte dintr-un Forum. de către cei douăzeci şi cinci de reprezentanţi de partide. care a şi semnat declaraţia. care a coordonat şi a luptat din răsputeri pentru a aduna organizaţiile unioniste sub controlul d-lui colonel Victor Crăciun? Nimeni altul dacât un alt loial al guvernanţilor instalaţi în fruntea României prin lovitura de stat. Cei propuşi. Întâlnirea s-a finalizat prin semnarea Declaraţiei. pe d-l Victor Crăciun. a organizaţiilor. fiind formată din toţi participanţii la două mitinguri. întrebaţi fiind dacă vor să facă parte din conducere. ca preşedinte. al doilea miting finalizânduse cu votarea celor propuşi. Iniţiativa şi textul de lucru aparţin Societăţii Culturale Bucureşti-Chişinău. deci totul s-a desfăşurat cu o bună pregătire şi informare. asociaţii şi sindicate (Vezi Dreptatea din 13-03-1991). III Forumul asociaţiilor unioniste-Victor Crăciun. colonelul Valentin Iosifescu Manu (acum ce grad o fi având?). Aşa s-a ajuns să nu existe nici o forţă politică în stare să i se opună d-lui Emil Constantinescu et compania.a spus nimic înainte? Întrebare la care nu a răspuns niciodată. 42-43. p.n. cu stagiu de pregatire la Dubna-centru de cercetare nucleară al URSS. Uniunea pentru Reîntregirea Teritorială a României a fost primită cu bine în lumea politică. apropiate. asociaţiilor şi sindicatelor semnatare ale acestei declaraţii în legătură cu intenţia URSS de a organiza un referendum în Republica Moldova la 17 martie 1991.spionaj- . Din partea PNŢCD a fost delegat la această întâlnire de lucru (La Muzeul municipal de istorie). Forumul n-a avut viaţă. care să aibă în frunte. N. Partidul National Liberal. S-a aplicat o grea lovitură atât mişcării unioniste cât şi forţelor politice din opoziţie. Are loc şi adunarea de constituire…Dar. unii au răspuns nu şi propunerile nu au fost supuse votului. care după cum se poate constata se asociau într-o problemă fundamentală pentru poporul român. Cu uşurinţă ar fi fost propus şi ales altcineva. a dispărut…Cine a fost omul numărul unu. Declaraţia partidelor din România. Manu Valentin se infiltrase în mişcarea unionistă şi prin aceasta în rândurile opoziţiei. Partidul Social-Democrat. Manu Valentin În anii următori se pune la cale controlarea tuturor organizaţiilor unioniste. Fragment din Societatea Culturală. semnând alături de Partidul Naţional Creştin Democrat.

cu infiltrare-informaţii-diversiune împotriva mişcării unioniste şi a opoziţiei din România. Victor Crăciun a fost primit să se asocieze cu Liga Culturală la o activitate de răsunet naţional şi internaţional. Ion Coja şi alte personalităţi marcante ale vieţii publice.Chişinău. Ne tot minţea ca le aduce. totul era în cadrul activităţilor publice. A luat actele adunarii generale. ştampila.. tot cu înalt grad de profesionalism. din nordul Bucovinei şi din Basarabia.. nici un secret. diversiune. cu actul de rigoare din partea judecătoriei?! . că la judecătorie. să fie vicepreşedinte al Uniunii pentru Reîntregirea Teritorială a României şi nici vicepreşedinte al Societăţii Culturale Bucureşti-Chişinău. Nici Victor Crăciun când a dorit să se asocieze activitaţilor Societăţii Culturale Bucureşti. nici împidecaţi într-un fel. Mai mult. doar Societatea e legal constituită. Manu Valentin cere adunării generale să fie dânsul desemnat cu legalizarea hotărârilor. dimpotrivă. în urma alegerilor din 2004.Chişinău Manu [Iosipescu] Valentin. ar fi devenit forţa politică unionistă. IV Lovitură dată Societăţii Culturale Bucureşti. să participe la activităţile noastre. după aceste alegeri.. ca şi Victor Crăciun. Manu Valentin tot vicepreşedinte. Antiromânism. dar. iar d-l Manu Valentin nu a fost împiedecat.infiltrare. Deci înregistrare oficială. din România.Chişinău şi nici Manu Valentin cînd şi-a exprimat dorinţa să conlucreze cu noi în cadrul Societăţii Culturale Bucureşti-Chişinău nu au fost nici refuzaţi. Cu aşa ceva s-a ocupat în România şi în străinătate pâna în 1989.2004 In anul 2004 a avut loc adunarea generală pentru alegeri în cadrul Societăţii Culturale Bucureşti-Chişinău. încât Societatea Culturală Bucureşti-Chişinău avea şansa de a redeveni forţa unionistă-după cum se poate constata singura forţă cu adevărat unionistă-care să menţină activă probelma Reunificării României. In conducere au fost aleşi profesori universitari-Ilie Bădescu.. In anii din urmă Manu Valentin se zbătuse să fie în faţă în cadrul mişcarii unioniste. iar după. De ce la judecătorie. după ce ar fi fost înregistrată oficial. tot aşa ceva s-a întâmplat şi cu Societatea Culturală Bucureşti. fără să ne dăm seama şi copiile actelor de la alegeri-toţi am crezut că din nebăgare de seamă şi dus a fost. Dar din partea domnilor Victor Crăciun şi Manu Valentin despre ce poate fi vorba? De antiromânism. Numai că aşa cum Uniunea pentru Reîntregirea Teritorială a României. la judecătorie. dar a primit lovitura chiar înainte de înregistrare la judecătorie. desigur astfel aflând cât mai multe din legăturile asociaţiei. informaţii.trebuia legalizare având în vedere că se aprobaseră câteva simple modificări la statut.

Problema ce se pune este alta. tânăra generaţie. Noi românii trebuia să fim destabilizaţi. drd. Simion Constantin împreună cu Consiliul General al Municipiului Bucuresti. cu noi aleşi. dar nici Pro Basarabia şi Bucovina nu a fost lipsită de finanţare. Argumentul adus: Generalul rus şi Victor Crăciun au tăiat pangilca Podului de flori.Chişinău. Jocul dumnealui sub acoperire în mişcarea unionistă luase sfârşit.. Era limpede. Alţii trebuiau să fie în fruntea mişcării unioniste. într-o plasă de paianjen. d-l Manu Valentin devine preşedintele Asociaţiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina. trec cinci. trec două.. Şi a spus în continuare Victor Crăciun că exista cineva care nu întelege ca Unirea în 1990 nu era posibila din cauza Balşaia Armia Roşie! Gura păcătosului adevar grăieşte! Confirmase astfel că s-a opus Reîntregirii . aceleaşi întrebări... a avut loc manifestarea dedicata aniversarii a 89 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria-Mama.Chişinău. pentru a-şi defăşura activitatea. După lovitura aplicată Societăţii Culturale Bucureşti.. trec şi altele.a beneficiat de miliarde de lei pentru congrese.. noi alegeri generale la Societatea Culturală Bucureşti. fără scăpare. Cât de unionişti şi ce rezultate au avut. în 2005.. acelaşi răspuns. a)-2007. Trece o lună. Un nou anunţ în presă. fie din alte surse. se poate constata. ce s-a ales de mişcarea unionistă?! Trec cinci luni. cu o nouă ştampilă. Desigur nu negăm unele activităţi punctuale. Lovitura reuşise şi de data aceasta. organizată de prof. la Palatul Mogosoaia. V Victor Crăciun încercând să se disculpe se înfăşoară. Asociaţia Sindard. ing. fie de la stat. Aşa e mai bine. insista dumnealui. mai trec şi a altele. nu au avut cadrul legal. deşi Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni-preşedinte Victor Crăciun. E vorba de înregistrarea noilor modificări la notariat. Victor Crăciun ia cuvântul afirmând că are paternitatea Podului de flori.. actele adunării generale şi actul adiţional de la notariat. la judecătorie. Dar oamenii de rezonanţă naţională s-au risipit.Acum e vorba de un simplu act adiţional la notariat care se obţine în aceeaşi zi. trec trei. In data de 27 martie 2007. la care participau înalţi demnitari de stat.

din guvernul de la Chişinău. împreună cu Emil Loteanu am purtat discuţii cu înalţi demnitari la Kremlin”. iar preşedintele Petru Lucinschi…Şefii de partid aveau în subordine KGB-ul.C: Documentatia nu lasa nici o indoiala. Petru Lucinschi. dimpreuna cu cele ale URSS.Moldovenească făcea parte atunci din URSS. aşa cum cei din România erau comandanţii securităţii…Ce funcţii avusese şi avea Petru Lucinschi? Şef adjunct de secţie-Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. a plecat. a crezut şi crede că Reîntregirea a fost posibilă în 1990.puţini ştiula Moscova. Gheorghe Gavrilă Copil îşi exprimă opinia. Că d-l Victor Crăciun şi ministrul Ion Ungureanu. ministrul Culturii de la Chişinău. pe scurt. fiind în sală. Gheorghe Gavrilă Copil. împreună cu Ion Ungureanu. au mers la preşedintele Petru Lucinschi-R. la Bucuresti conlucrând cu functionari (ofiţeri KGB) ai Ambasadei URSS. i-am propus noului secretar general al partidului Comunist din Moldova.S. membru în Biroul politic al CC al PCUS. G.României.C: “Istoria trebuie consemnată exact: Petru Lucinschi i-a dat un telefon lui Mihail Gorbaciov (putea să nu-l găsească!) şi creatorul noii politici de la Moscova aflând despre propunerea noastră i-a răspuns: Aceasta este o chestiune a voastră ceea ce faceţi cu românii la Prut.G. Acel cineva. preşedinte al RSS Moldova… Ministrul Ion Ungureanu. -acelea din care facea parte colonelul Victor Crăciun (azi ce grad are ?).se puseseră în mişcare împotriva mişcării unioniste. Şi nu numai el… b)-26 martie 2008 Fragmente preluate din site-ul Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni din 26 martie 2008 Victor Crăciun:”La iniţiativa părţii române. Ceea ce trebuia interpretat de fapt ca o aderare la idee. la Mihail Gorbaciov. pentru aprobarea unei întâlniri între locuitorii de pe cele două maluri ale Prutului… Serviciile secrete ale Bucurestiului. la citatele reproduse: Victor Crăciun s-a inflitrat cu câteva zile înainte de trecerea Prutului şi a acţionat pentru anexarea şi detrurnarea Podului de flori. din timpul Revolutiei .S. realizarea Podului de Flori de la Prut care să însemne un moment de revedere a fraţilor de sensibilitate naţională şi de unire spirituală”. Activitatea noastră în legatura cu viitorul Pod de flori era din Decembrie 1989. la fel cu înalţi ofiţeri KGB de la Chişinău şi cu oficialitîţile de la Moscova. preşedinte al PC din RSS Moldova. lucru de care aveam să mă conving şi în timpul vizitei pe care am făcut-o la Moscova când. V. secretar II al CC al PC din Tadjikistan. secretar cu presa al CC. Primul pas îl face Victor Crăciun invitând acasă la dânsul angajaţi ai Ambasadei Sovietice de la Bucureşti.

pentru numele lui Dumnezeu. oricât ar incerca unii şi alţii să îl minimalizeze.C: Da.C: “În felul acesta. la 6 mai 1990 a avut loc primul Pod de Flori. aşa cum se desfăşura şi unificarea Germaniei. G.Române (lovitură de stat!). Ce a declarat Victor Crăciun. răsufla uşurată. a arătat că ea nu urmăreşte nici un scop politic. considerându-l ba efemer şi inutil. veţi spune. Moscova. interesele meschine sau orgoliile bolnave. dar trebuie să spunem încă o dată că acel fluviu de oameni care voia să şteargă cea mai durerosă graniţă. Mihail Gorbaciov a cerut informatii despre Copil Gavrilă de la Petru Lucinschi… Apariţia colonelului Victor Crăciun a fost pentru a anexa Podul de flori şi a-l deturna de la desfăşurarea sa unificatoare de ţară. de către Victor Crăciun.. despre care astăzi mulţi îşi permit tot soiul de opinii şi judecăţi.. Company au deturnat visul de aur al poporului român. ”Aceasta e treaba voastră ce faceţi cu românii de la Prut”.G. Mihail Gorbaciov ştia că suntem pe calea unificării. din cele două ţări. Le înţelegem micimea. a idealului activităţii noastre. în viitor. 1) Victor Crăciun pe canalele TV (Atunci şi după): — Unirea va avea loc peste un număr de ani. ba arogându-şi drepturi de paternitate asupra acestei menifestări.. a fost un act istoric de o covârşitoare importanţă în relaţiile româno-române şi nu vrem să mimăm o falsă modestie. “acel fluviu de oameni voia să şteargă cea mai dureroasă graniţă”. dispar multe din obstacolele aflate în calea comunicării între locuitorii zonelor de graniţă. Dar. ne asumăm acel succes. cu flori. Podul de flori încăpuse pe alte mâini. Observaţi diferenţa dintre Spiritul Reunificator de până acum şi mutarea. acoperind-o. Implicarea obedientului Victor Crăciun et. V. 2) Victor Crăciun în atenţia Agenţiei TASS. Firesc. simbolic. Iar Televiziunea din Bucureşti şi Chişinău era sub controlul moscovizaţilor. referindu-se la acţiunea Podul de flori: „Victor Crăciun. Acum când în România şi URSS se desfăşoară procese de înnoire. un mic . Dar să revenim la ceea ce trebuie să consemneze istoria şi să uităm de nevolnici şi vânduţi”.“ Aşa ar fi vorbit şi un ofiţer KGB sovietic. „organizatorul“ Domnul Victor Crăciun şi reprezentanţii guvernului din Chişinău au avut acces la Televiziune.. Revoluţia Română nu a acţionat pentru a dispare obstacolele de la graniţa dintre România şi URSS! Ca să nu mai spunem că un mic troc. Reîntregirea Ţării este un act politic! Şi.

Nu au actionat în interesul Neamului Românesac ! Petre Roman nu a avut atitudine de prim ministru al României nici pentru şcolarizarea elevilor din Basarabia în România. E vorba de înaltă trădare de ţară. Intregul guvern de la Bucuresti era format din evrei (Cu o exceptie). Preşedintele Ion Iliescu şi primul ministru Petre Roman nu au dat curs acestei oportunităţi. anexând şi detrurnând Podul de flori.. Paginile cărţii de faţă nu lasă nici un dubiu nici în aceste domenii.. Şi Petre Roman şi Ion Iliescu s-au sustras de la protejarea minorităţii româneşti din URSS. Aici este vorba de o graniţă din interiorul României. Dar şi declaraţia lui Petru Roman. Şi Victor Crăciun era colonel.comerţ se practică şi peste graniţele altor ţări. din cauza autorităţii prezidenţiale… În zilele Podului de flori conlucrare între KGB-iştii le la Bucureşti. Guvernul de la la Moscova acceptase să procedeze la înfiinţarea învăţământului în limba româna pentru minoritatea româna din URSS. iar ca preşedinte la Romaniei Ion Iliescu. dupa caţiva ani.22). neîngrădite. deşi cererile pentru această şcolarizare erau foarte multe şi în acel context. E vorba de antisemistism în aceste randuri? Nici vorbă. Declaraţia ministrului de externe de la Bucureşti din zilele Podului de flori nu lasa nici o îndoiala. dar fără a spune lucrurilor pe nume am fi părtaşi la cea mai neagra guvernare antiromaneasca. în conlucrare cu KGB-istii “români”. Chişinău şi Moscova. o anume prudenţă. scriindu-se despre Victor Crăciun. ca de unul din organizatori” (op. nu există. care se practica din nefericire la scară mare în România. altel va rămâne pradă manipulării. limitănd numărul copiilor ce urmau să fie şcolarizaţi în România . totuşi. instalaţi în fruntea Romaniai prin concursul forţelor speciale ale URSS. . În această ştire. cât şi pentru toţi cei care au făcut jocul acestei guvernări. a Agenţiei TASS. atât pentru guvernanţi. de antiromânism. Fie să avem în vedere şi posibilitatea Reîntregirii Românie şi ar fi de ajuns! Cît priveşte cuvintele lui Victor Crăciun “să uităm de nevolnici şi vânduţi”. Dar până la această lectură să fie cu luare aminte la următoarele. din care reiese regretul că nu s-a angajat pentru reunificarea României. A acţionat conform obedienţei guvernului de la Bucureşti. Oricine doreşte sa afle adevarul şi să estimeze cele întâmplate este invitat să citească această carte cu caracter documentar. Când spunem Ion Iliescu spunem şi minsterul de interne. Guvernul Petre Roman era antiunionist. se poate observa. Antiromânism. altă etichetare la un guvern care se opune Reunificării ţării peste care guvernează. nu are dreptate nici de data aceasta. p.cit. Atunci era în fruntea ţării guvernul Petre Roman.

fără ezitare. la Albiţa. din FSN. faţă de marşul Prutul lacrimilor noastre să-l acoperim cu flori. La întâlnirea publică de la Iaşi. unde.V. au participat domnii Iurie Roşca şi Sergiu Burcă”. în oraşele dinspre graniţă. trase de sovietici în interiorul României. armata română de graniţă s-a pus de îndată. condusă de forţele democratice din cadrul armatei (CADA). Iar armata de graniţă face parte dintr-un tot unitar. p. Armata României. întâlniri la unităţile militare. cit. Toate mijloacele mass media din România intrasera sub rigurosul control al Guvernului si erau puse la dispoziţa doar a KGB-istilor de la Albiţa.14-15) La Ungheni-punct de trecere în Basarabia sub coordonarea lui Gheorghe Gavrilă Copil. Gheorghe Gavrilă Copil mobilizase români din toate părţile Romaniei pentru o noua Alba Iulia de data aceasta în Basarabia. încat atunci cand se vor deschide arhivele.aşa se amâna ideea uniri-documentaţia nu lasa nici un fel de îndoială. Nu există îndoială că la vârf. apoi în public. In felul acesta Podul de flori intra în etapa lui finală sub controlul KGB. comandantul armatei sovietice de la Baltica la Odesa”.G. Dar mai e ceva-serviciile secrete ale URSS au contabilizat pentru posteritate colaborarea-complicitatea lui Victor Crăciun împotriva Reîntregirii României. cu frăţietate şi profesionalism. unităţile române de grăniceri au luat toate măsurile ce se impuneau! Dacă de la înălţimea conducerii politice a României se tremura şi se supravegheau cu groază pregătirile şi inevitabila trecere a acestei graniţe. Am avut întâlniri cu ofiţeri superiori ai Armatei Române. (op. Dar unde se adunaseră KAG-iştii.generalii şi coloneii URSS care ne aştepatau în balcon ca în tribuna din Piaţa Rosie de la Moscova în timpul marilor parade şi sărbători bolşevice au disparut de-ndată la apariţia românilor care treceau Prutul. Acesta a fost îndepărtat.C: “Înainte ca panglica simbolică să fie tăiată de semnatarul acestor rânduri împreună cu Generalul Stutz. Bătălia pentru îndepărtarea generalului KGB din fruntea armatei. Împreună cu ofiţerii de graniţă ai armatei române am stabilit toate punctele pentru trecerea graniţei. la dispoziţia voinţei naţionale. G. din partea Frontului Popular din Moldova. cercetătorii vor avea la dispoziţie notele informative ale respectivelor servicii… . unde era desfăşurată şi armata URSS. îşi atinsese ţelul. ce s-a întâmplat? In loc de Alba Iulia se taie panglica Podului de flori. pentru buna organizare a acţiunii de-a lungul întregii graniţe. nu se controla în întregime armata română.C: Armata română sesizase marea şansă istorică a Reîntregirii României Trebuie să recunosc că ofiţerii armatei române au reacţionat cu demnitate. pentru vizitarea românilor din Basarabia.

Dr. preşedintele Soicietăţii Dacia Revival Internaţional.c)20 iunie 2008 Generalul Mircea Chelaru. cu un caracter de comunicare ştiintifică. pentru un scurt mesaj din partea Ligii. merge la prezidiu. în calitatea domniei sale de vicepreşedinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Culturală a Românilor de Pretutindeni. în mod evident fusese premeditată… Atributele de coordonator ale Dr. Napoleon Săvescu se retrage de la microfonul central. cu Chişinăul salută prezenţa în sala unei personaltităţi din Chişinau. Dr. cu rabdare şi bunăcuviinţă asteptând să găsească o modalitate acceptabilă de a se ieşi cu eleganţă din acestă situaţie neaşteptată. generalul considerîndu-şi discursul său. subliniindu-i valoarea reală. a fost manipulat de către Victor Crăciun. Napoleon Săvescu se ridică de la prezidiu se apropie de microfon. salută personalităţile prezente în sală. la cererea generalului. în urma sosirii generalului Mircea Chelaru. Victor Crăciun se insinueză la microfon printre general şi Dr. după ce Dr. deşi în rânduiala Congresului nu erau cuprinse astfel de momente de salut din partea unor instituţii sau asociaţii. A saluta lucrările unui Congres e una şi a vorbi despre activitatea Ligii la Chişinău e altceva. care a avut loc în Bucureşti. Considerăm că pe data de 20 iunie 2008. Generalul. prin microfonul de la prezidiu intervine. de unde. In spatele celor doi apare Victor Crăciun. care în anul 1990 a îndrăznit să sfideze mentalul unora şi să creeze Podul de flori. i se dă cuvântul. un discurs pertinent deptre probleme de istorie şi patriotism. Napoleon Savescu şi spune cateva cuvinte. cu sediul al New York. desi nu se trecuse la lucrarile în plen. pentru propăşirea fraţilor noştri de la răsărit de Prut. Napoleon Săvescu fuseseră preluate de către general…Generalul il prezinta astfel: Are cuvântul d-l Victor Crăciun. în cadrul Congresului Internaţional de Dacologie “Regalian 2008”.de natură personală… Maniera neprotocolară şi incorectă. Fără să fie trecut în program. datorită personalitaţii sale. despre activitatea dumnealui de la Chişinău. Numai că ajuns la microfon generalul vorbeşte in nume propriu. Exista riscul de a se produce perturbaţii în adminstrarea timpului pentru o astfel de manifestarea stiintifică de anvergură. In timpul desfăsurării deschiderii Congresului. se bucură de toată preţuirea noastră. preşedintele Ligii. coordonatorul desfăşurării Congresului a terminat Cuvantul de deschidere. la Cercul Militar Central. întrerupându-l pe Victor Crăciun şi în legatură cu Basarabia. pentru a vorbi dumnelui în numele Ligii. cu de la sine putere dă cuvântul d-lui Victor Crăciun. Napoleon Săvescu. Victor Crăciun se orientează rapid şi salută şi dumnealui pe distinsul frate de . la susţinerea comunicărilor. distinsă personalitate. contribuţia de notorietate publică. cu Republica Moldova.

apoi. Gheorghe Gavrilă Copil . înseamna ca aşa e! Şi încă la un congres international… În încheiere. cu o perspicacitate deosebită. dar deja totul erau un spectacolsow. Atentie. I-am primit cu dragă inimă între noi pe Victor Crăciun şi Manu Valentin. La întoarcerea subsemantului din Siberia am scris câteva articole despre lagărele de muncă-egal exterminare-. Victor Crăciun a avut posibilitatea corectă de a intra în lucrările Congresului pe uşa din faţă.la Chişinău de parcă Victor Crăciun ar fi fost parte la organizarea Congresului şi-i oferă din partea Ligii o medalie. nu dintre detinuţi! Intors în ţară şi ştiind pe mâinile cui ajunsese România. Dar aceste rânduri în legătură cu prezenţa lui Victor Crăciun la microfon nu le-am fi scris daca nu s-ar fi ridicat problema Podului fe flori. ajunşi la conducerea României. Asa am fost noi românii. Avea un medic evreu. E o maniera de a se anexa unor evenimente în desfăşurare pentru a face apoi caz public de participarea d-lui la respectivul eveniment. Am sperat că evreii. de bunăcredinţă. cu relaţiile lor internaţionale. Victor Crăciun l-a transormat pe general într-un purtător de cuvânt. înainte ca generalul să ajungă la microfon…. Cuvintele generaluilui despre Podul de flori păreau a fi spuse la rugămintea lui Victor Crăciun. cât şi pe cea a Reîntregirii ţării. cu braţele deschise se îndreaptă spre Timotei Ursu. în loc să scriu că medicul lagărului era evreu. aşa cum au făcut toţi cercetătorii care au participat cu lucrări la acest Congres. se apropie unul de altul şi se îmbrătisează-gest firesc. altfel e de neînchipuit ca un general cu serviciile secrete ale armatei la dispozitie în anul 1990 să nu ştie adevarul despre Podul de flori. Dar a fost doar jefuirea ţării şi un program pentru a deveni stăpânii acestei ţări. am scris se pare că era evreu. Un lagăr cu deportaţi români din Basarabia. atât pe linia relaţiilor economice. care se ridică de la prezidiu. l-a scos în faţă? Dacă generalul Chelaru spune aşa ceva. au fost colegi la radio televiziune în vechiul regim.Victor Crăciun. vor fi loiali României. în care au ajuns românii din Basarabia.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->