P. 1
Politici Sociale

Politici Sociale

|Views: 1,965|Likes:
Published by aledadove

More info:

Published by: aledadove on Feb 01, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/20/2015

pdf

text

original

Gosta Esping-Andersen (1990) propune o tipologie a statelor bunăstării pe baza a
umătoarelor dimensiuni considerate relevante:
Gradul de de-comodificare al beneficiilor şi serviciilor sociale sau gradul de
acces
universal la acestea.
Denumirea criteriului „de-comodificării” provine din faptul ca în economia de piaţă
indivizii pot fi consideraţi la rândul lor drept mărfuri – „comodities” (competiţie ridicată,
preţul forţei de muncă scade). Procesul prin care statul atenuează această stare se numeşte
„de-comodificare”, adică gradul în care individul are acces necondiţionat şi universal la
bunăstarea socială (independent de participarea pe piaţa muncii, de calitatea de asigurat
sau de testarea mijoacelor).
Impactul redistributiv al beneficiilor şi serviciilor sociale. Acestea pot avea
impact diferit, pot conduce la: reducerea sărăciei, reducerea inegalităţii,
menţinerea stratificării sociale şi creşterea egalităţii.
Gradul de implicare a sectorului privat în furnizarea beneficiilor / serviciilor
sociale. Preponderenţa sectorului de stat sau dimpotriva a celui privat în
asigurarea bunăsării sociale este un indiciu important pentru un tip sau altul de
stat al bunăstăii.

Schiţa criteriilor de diferenţiere între tipurile de Stat al Bunăstării

38

Aceste criterii de diferenţiere le pune în legătură cu factorul politic, cu cele trei tipuri de
ideologii: liberală, conservator-corporatistă şi colectivistă, obţinând 3 tipuri de State ale
Bunăstării:

1.Liberal – un tip de stat în care piaţa are un rol fundamental în asigurarea
bunăsării sociale, bazat pe asistenţa socială focalizată doar pentru cei în nevoie, în
care sectorul privat deţine o importanţă majoră. Conform criteriilor de mai sus:

-

Accesul la beneficii / servicii este limitat, acestea sunt reduse, asigurând doar
supravieţiurea individului. Sistemul este bazat pe asistenţa socială focalizată (testarea
mijlocaleor).
-

Acest sistem duce la accentuarea stratificării sociale, chiar la un dualism
social între cei care primesc, (cei în nevoie, care au eşuat pe piaţa muncii şi care
supravieţuiesc prin ajutorul minimal al statului, acest ajutor fiind stigmatizant) şi care
au reuşit pe piaţa muncii şi care plătesc pentru cei dintâi.
-

Sectorul privat este implicat puternic în furnizare bunăstării sociale.

2.Conservator – un stat corporatist, bazat pe un regim de tip asiguratoriu. Conform
criteriilor de mai sus:

-

accesul la servicii este bazat pe sistemele de asigurări şi este diferenţiat în
funcţie de un sistem sau altul. În cadrul celor de tip Bismark, beneficiile depinde de
contribuţii (de participarea pe piaţa muncii), reproducând diferenţele existente pe

Gradul de
de-comodificare

Impactul
redistributiv

Gradul de
implicare a
sectorului privat

FACTORUL
POLITIC

Statul Bunăstării
LIBERAL

Statul Bunăstării
CONSERVATOR

Statul Bunăstării
SOCIAL-
DEMOCRAT

+

+

+

39

piaţă. În cadrul celor de tip Beveridge, gradul de de-comodificare este mai înalt,
garantând tuturor celor care au contribuit beneficii egale.
-

Acest sistem duce la reproducerea stratificării sociale de pe piaţa muncii.
Grupurile vulnerabile sunt cele care rămân în fara pieţei muncii şi cele care au o
poziţie instabilă în cadrul acesteia.
-

Sectorul privat nu are o importanţa mare în furnizarea bunăstării sociale

3.Social-democrat – un stat social, care protejează toţi indivizii, cu beneficii şi
servicii universale. Conform criteriilor de mai sus:

-

grad înalt de de-comodificare, accesul la beneficii şi servicii este universal,
necondiţionat, nivelul acestora este generos şi asigură un nivel decent de trai.
-

Acest sistem promovează egalitatea de status. Impactul redistributiv este
puternic, rata sărăciei este scăzută. Totuşi, datorită costurilor foarte ridicate ale
sistemului universalist, beneficiile sunt relativ reduse în cuantum iar calitatea
serviciilor este destul de scăzută, astfel încât uneori se manifestă tendinţa celor cu
venituri riicate de a intra pe piaţa privată a furnizării bunăstării, conducând în final la
efectul de dualism social, ca în SB liberal.
-

Cel puţin în principiu sectorul privat nu are o importanţa semnificativă în
furnizarea bunăstării, aceasta aparţine în mod principal statului (de remarcat totuşi
efectul menţionat anterior pentru cei cu venituri ridicate, polarizându-se calitatea
beneficiilor furnizate)

Până în 1930 Esping Andersen consideră că nu existau decât două mari tipuri: regimurile
liberale
(Tările Scandinave, Marea Britanie, lumea anglo-saxonă în general) centrate pe
sistemul privat de furnizare a bunăstării şi cu intervenţie doar asupra sărăciei şi
regimurile corporatiste (Franţa, Germania, Austria, Europa Continentală în general)
bazat pe sistemul asiguratoriu. După cel de-al Doilea Război Mondial, statele anglo-
saxone dar mai ales cele scandinave au reformat radical sistemele de protecţie socială în
baza unei ideologii care ulterior se va numi social-democraţie.

Iată o schemă a caracteristicilor celor trei tipuri de SB făcută chiar de către autor:

40

Clasificarea Statelor Bunăstării -Modelul lui Gosta Esping-Andersen
Modelul liberal-
rezidualist (SUA)

Modelul conservator-
corporatist (Germania)

Modelul Social-
Democrat (Suedia)

Baza de acordare a
drepturilor

Nevoia / munca

Munca

Cetăţenia

Principiul de
redistribuire

Focalizare asupra
segmentului cel mai
sărac

Menţinerea stratificării
sociale de pe piaţa muncii
(status ocupaţional)

Creşterea egalităţii de
status, universalism

Principiul de
organizare

- Asistenţă socială
focalizată
- Asigurări private

- Asigurări sociale

- Asistenţă socială
universalistă
- Asigurări sociale cu
accente egalitare

Administrarea
programelor

- Administraţia locală şi
centrală (mix)
- Piaţa liberă

- Corporaţiile
- Statul în plan secundar

- Statul (administraţia
centrală în principal)

Rolul pieţei

Mare

Limitat

Mic

Rolul testării
mijloacelor de trai

Mare

Limitat

Mic

Angajament cu privire
la furnizarea de
servicii sociale

Limitat

Limitat

Mare

Angajament cu privire
la ocuparea deplină

Mic

Limitat

Mare

Redistribuirea

Scăzută

Medie

Ridicată

Sărăcia

Ridicată

Medie

Scăzută

Sursa: Esping-Andersen şi Micklewright, 1991, p. 51

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->