Professional Documents
Culture Documents
Culturi intensive
Cel mai sigur mod de a creste cantitatea recoltata este reducerea spatiului dintre plante. Idea
este plantarea pe benzi late si astfel reducerea spatiului acordat fiecarei plante. Ca sa incepeti o
gradina cultivata in acest mod, sapati aceste benzi pe lungime dorita dar nu depasiti 90 – 120 cm
latime.
Chiar daca nu este necesara, delimitarea buna a zonelor este de folos mai ales cand aveti paturi
ridicate. Inchiderea lor intre scanduri nu numai ca va face gradina sa arate mai ordonata ci va
impiedica pamantul sa alunece pe margini. Va fi mai usor sa instalati suporturi pentru crestere
verticala. Aveti nevoie de: sfoara, bete mici sau araci, o unealta pentru a face gaurile in pamant,
rasadurile si apa.
Pasul 2. Daca plantati rasadurile, folositi un bat sau o unealta speciala ca sa faceti gaurile.
Scoateti cu grija planta din recipient. Asezati planta in gaura la aceeasi adancime la care era
asezata si in recipient. Presati pamantul din jurul tulpinii deasupra radacinilor. Daca plantati
seminte, faceti mici depresiuni in pamant cu degetele. Asigurati-va ca urmati intocmai
instructiunile de pe ambalaj cu privirela adancimea de plantare.
Pasul 3. Udati bine. Pentru rasaduri, stropiti usor folosind un furtun sau stropitoare. Pentru
seminte, folositi cea mai usoara setare de la capatul furtunului pentru a nu deranja solul. Multe
structuri variate constituie un suport bun pentru mazare, fasole agatatoare, pepeni, castraveti si
rosii.
Culturi verticale
Plantele agatatoare se cultiva pe suporturi de sfoara, gard sau alte suporturi de lemn sau metal.
Printr-o crestere verticala, creste si cantitatea produsa pe m² . astfel de culturi crescute deasupra
solului, sunt mai sanatoase deoarece sansele sa contacteze vre-o ciuperca sau bacterie ce
afecteaza frunzele, aflata la sol sunt mai mici.
Castravetii. Soiurile agatatoare se descurca bine langa un gard sau suport de sarma sa sfoara.
Cei crescuti vertical tind sa fiemai drepti si mai uniformi decati cei intinsi la nivelul solului.
Mazarea de pastaie. Acest soi cu pastaia dulce si comestibila este printre cele mai productive
legume de primavara. Alegand varietati inalte, puteti sa le cresteti pe suportuti de 1,5 -1,8 m
inaltime. Culegeti pastaile cu grija ca sa nu rupeti planta fragila.
Pepenii si dovleceii de iarna. Aceste culturi cu sezon prelungit au nevoie de un suport foarte
rezistent daca alegeti sa le cresteti vertical. Varietatile mari au nevoie de suporturi din panza
pentru sprijinirea fructelor. Este nevoie si sa legati planta de suport cu bucati de panza moale.
Evitati sfoara sau sarma deoarece pot sa taie tulpina.
Plantarea succesiva si amestecata
Aceste doua tehnici vor creste productia gradinii dumneavoastra si pot sa prelungeasca sezonul
de recoltare a anumitor legume. Plantarea succesiva inseamna inlocuirea recoltei ajunsa la final
cu o recolta noua, sau plantarea unei singure recolte pe bucati mici pe o perioada mai lunga de
timp.
Plantarea amestecata inseamna plantarea unui soi de legume cu dezvoltare rapida in spatiile
ramase intre legumele cu dezvoltare lenta, sau a unui soi inalt intre legumele mai scunde.
Plantarea succesiva
Aceasta tehnica are doua forme. Prima, inseamna inlocuirea la sfarsitul sezonului a unei recolte
de primavara cu o recolta de vara. De exemplu, dupa ce mazarea a fost recoltata in intregime,
scoateti plantele si plantati castraveti in locul lor. Cheia succesului in acest tistem este sa aveti
pregatita o rezerva de rasaduri gata sa fie plantate dupa ce prima recolta s-a terminat. Acest
sistem are efect mai mare daca incepeti cu legumele amatoare de vreme rece, dar care nu se
descurca prea bine pe caldura. Pe langa mazare, puteti aplica acest sistem la salata, spanac si
ridichi.
A doua forma de plantare succesiva are in vedere faptul ca unele legume au o productie limitata
in timp. De exemplu, fasolea tufis – trebuie plantata o noua recolta la fiecare saptamani daca
doriti sa aveti o recolta continuua. Daca doriti 3 recolte, plantati o treime din suprafata la doua
saptamani. Alte recolte care sunt avantajate de acest sistem includ porumbul, morcovii, ridichile
si salata.
O varianta a acestei tehnici este plantarea unor soiuri cu perioade de crestere diferita. De
exemplu puteti planta un soi de tomate cu dezvoltare rapida, in acelasi timp cu un soi cu
dezvoltare normala si unul cu dezvoltare tarzie. Porumbul este o alta leguma ce are soiuri de
inceput de sezon, mijloc de sezon si sfarsit de sezon.
Plantarea amestecata
Aceasta tehnica se bazeaza pe faptul ca unele legume cresc repede in timp ce altele nu se
grabesc. De exemplu daca plantati ridichile printre morcovi, puteti sa le culegeti dupa 30 zile,
cand morcovii sunt inca mici. O alta optiune este alternarea legumelor cu crestere verticala cu
cele intinse la nivelul solului. ( exemplu rosiile si pepenii)
FEBRUARIE
- Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip
umezit.
- Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate - in
ele se ascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune
gunoi, se acopera cu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor.
- si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de
langa casa se pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului.
MARTIE
- replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate,
ardei, vinete)
- insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara
(varza, tomate)
- plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si
gulioarelor
- plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si
samanta, a usturoiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc.
- in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii
- se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete
- se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem
fortat
- se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie sau
triangulatie
- fertilizarea suplimentara cu azot
- dezgropatul si demusuroitul vitei de vie
- se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul)
- in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de
cupru;
- pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se mai
face o stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta luna putem
pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan,
apoi, spre sfarsitul lunii, se pot planta.
APRILIE
- pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina:
- radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul;
- se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa;
- de la mijlocul lunii incepe:
- plantatul varzoaselor, guliei si conopidei;
- semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40
cm, la adancimea de 10 cm;
- semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului;
- se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri;
- plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand;
- semanatul porumbului;
- semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor;
- la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei;
- Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapa-morcov,
semanate alternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartof-fasole sau ridiche de
luna cu fasolea. Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravete-
cartof;
- În livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul
lor.
MAI
- incepe plantarea rasadurilor de legume. Vom planta rasadurile de ardei, rosii, castraveti, varza,
gulie, conopida, broccoli, telina, ceapa (din seminte), praz, vinete;
- inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele
substante: Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De asemenea, uneltele trebuie dezinfectate
cu solutie de Carbetox 0,4% sau sulfat de cupru 2-3%.
- plantarea rasadurilor de varza timpurie, conopida, broccoli si castraveti se face numai pe
pamant umed, la o temperatura de 7-10 grade Celsius. daca nu a plouat, udati terenul,
operatiune care se repeta si dupa plantare;
- rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile, timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati
din 10 in 10 zile. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi
insecticide daca vor aparea paraziti: purici, fluturi, muste.
IUNIE
- daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai timp doar la inceputul
lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vinete;
- pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida, varza de toamna, varza rosie,
varza de Bruxelles, gulia de toamna si broccoli;
- foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde, salata, spanac, mazare si
gulioare. În vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale, sapi si nivelezi
pamantul. Poti cultiva fasole, ridichi de toamna, castraveti de toamna;
- este perioada pentru palisarea, copilirea si carnatirea rosiilor timpurii;
- daca ai vita de vie, continua legarea lastarilor, copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor
tuturor lastarilor mai vigurosi). Daca ai timp suficient, aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat
ciorchinii sa aiba mai multa lumina, mai mult soare. Stropeste via contra manei, fainarii si
putregaiului;
- intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara,
castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace;
- continua prasitul. Plivitul, raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la
legume.
IULIE
- Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si
indepartarea fructelor stricate.
AUGUST
- grabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile;
- continua recoltarea castravetilor pentru muraturi;
- strange rosiile pentru sucuri si bulion, dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor;
- spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor, dupa o prealabila verificare daca s-au maturat
suficient;
- fasolea uscata pentru consum se aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile
inainte de depozitare;
- pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu;
- continui recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vara, pepenilor galbeni si verzi;
- in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua
recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii;
- incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu se recolteaza decat daca sunt
complet copti, caci altfel sunt acri;
- nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul
lunii octombrie;
- daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa, indeparteaza radacinile laterale;
- pe terenuri eliberate se poate semana spanac, morcov si patrunjel, pentru productia de
primavara.
SEPTEMBRIE
- acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. La tomate, se aleg fructele mari,
specifice soiului, sanatoase, coapte bine. Rosiile se zdrobesc bine, se pun in vase cu apa, unde
se spala bine. Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa
apa sa se linisteasca. Semintele bune se lasa la fund, in timp ce semintele seci plutesc la
suprafata. Semintele bune se spala bine si se pun la uscat, la soare. Cand s-au uscat trebuie sa
aiba o culoare albicioasa-argintie. În medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie
de soi). La ardei, pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei, apoi se scot
semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele). Acestea se
spala in apa, se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei.
Se usuca la umbra, iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm). Din cand in cand se
rascolesc cu mana, pentru a se usca mai repede. Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie.
Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g
samanta. La vinete, cand fructele au ajuns la maturitate, se zdrobesc, se toaca marunt, apoi
pulpa se pune intr-un vas cu apa, unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de
pulpa. Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei, separate de cele seci, usoare, care
raman la suprafata. Cele bune se spala, se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie. La
castraveti se aleg fructele mari, galbene, care au ajuns la maturitate. Se lasa la soare 6-7 zile,
dupa care se extrag semintele. Se taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele, se
spala si se lasa in apa. Apoi, dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le
inconjoara. Semintele bune raman la fundul vasului, se scurg, se usuca la soare in strat subtire
de 1-2 cm, cat mai repede, pentru a nu se innegri. La salata, semintele ajung la maturitate la 25-
30 de zile de la inflorire. Plantele se taie, se fac snop, se duc la umbra pentru uscare. Dupa o
saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar, se vantura si ramane samanta buna, care
se pastreaza in pungi de hartie. La ceapa, semintele se recolteaza dimineata, pe roua, pentru a
nu se scutura. Se taie cu tija intreaga, se fac snopi mici, se usuca la umbra, dupa care se scutura
capsulele, sa iasa semintele, care sunt de culoare neagra. Se vantura semintele si se pun la
uscat in strat subtire.
OCTOMBRIE
- se scot cartofii de toamna;
- morcovii, patrunjelul, pastarnacul se scot pe timp uscat, se zvanta, se curata de frunze si se
depoziteaza in pivnita;
- se recolteaza ultimii ardei, care au devenit dulci si carnosi;
- rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric, unde se coc;
- se recolteaza varza si se pune la murat;
- se recolteaza vinetele, ardeii, guliile, morcovii, patrunjelul, pastarnacul, telina;
- se recolteaza gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi
mai calduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte. Se vor depozita
numai gogonelele sanatoase; pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita, curatata si
dezinfectata;
- se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii;
- se sapa terenul, pe masura ce s-au recoltat ultimele legume;
- Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa le cultivam - ceapa
verde (de stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate acestea rezista bine la
temperaturi joase: se planteaza rasadul de salata pentru primavara, cu 2-3 udari obligatoriu; se
seamana morcovii, patrunjelul, mazarea, ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor;
- se recolteaza merele, perele, gutuile, nucile, prunele;
- se aduna porumbul care este copt;
- se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda;
- pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si
le vom acoperi tulpinile cu saci.
NOIEMBRIE
- pe masura ce gogosarii se coc, sunt culesi si pusi la borcan;
- sfecla rosie mai poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita;
- se mai culege porumbul, se taie cocenii si se pun pe foc;
- zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie, dupa caderea brumei;
- varza se recolteaza tot acum;
- toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. O lucrare care da
bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea
radacinilor. Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii, fie primavara,
inainte de intrarea pomilor in vegetatie, si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei
coroanei pe sol, adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm. Toate radacinile se taie cu fierastraul de
pomi si se scot. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte. Pentru un pom se
socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit, 3 kg superfosfat si 1 kg sare potasica. santul se
umple pe trei sferturi, se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4
parti apa). Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. La pomii batrani se face o scurtare
foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie. Trebuie insa
sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor
trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale; 2) in locul unde se
face taierea, ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. Pentru asigurarea unei incarcaturi
normale de fructe pe pom, este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca distanta
normala intre ele este de 10-20 cm. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala, acestea
fiind considerate cele mai bune.
Cum sa cultivam legume pe spatii mici
Spatiul reprezinta o problema din ce in ce mai mare pentru oamenii din ziua de azi. Pentru a
rezolva aceasta problema exista cateva solutii care va pot veni in ajutor.
In lipsa de teren pentru gradina, cultura legumelor se poate organiza si intr-un spatiu mai
restrans, reprezentat fie de terasele de pe constructii, fie de balcoane sau de logii.
Pentru a nu dauna constructiilor respectiva, aceasta se va face numai dupa avizul constructorilor.
Deasupra, pe terasele blocurilor de locuinte sau de pe oricare alte constructii-garaje, magazii,
etc.-cu anumite amenajari, se pot organiza culturi de legume ca in oricare gradina obisnuita.
Pentru aceasta se va amenaja un strat de pamant vegetal, cu o grosime de 25-30 de cm, in care
se vor cultiva dupa necesitati: marar, patrunjel, tomate, ardei, castraveti, in culturi pure, asociate
sau succesive. Cultura legumelor se va putea infiinta pe terase numai dupa ce in prealabil se va
verifica rezistenta cladirii respective, si daca planseul este bine izolat impotriva infiltratiilor.
Pe balcoane si logii se pot amenaja pe margini jgheaburi cu pamant de gradina, in grosime de
circa 25 de cm, in care se pot cultiva n limita posibilitatilor: ceapa, marar, patrunjel, salata,
tomate, etc.
Rezultate bune se pot obtine si cu ajutorul unui tub de material plastic de 2-2.5 m lungime si cu
diametrul de 25-30 de cm, amplasat intr-un colt cat mai luminat din bucatarie, cand timpul este
rece, sau in balcon, logie, terasa, cand afara este mai cald. In lipsa unui tub de material plastic,
se poate confectiona un tub de aceleasi dimensiuni din tabla galvanizata. In acest caz, pentru a
feri materialul de rugina, acesta se va spoi atat in interior cat si in exterior cu minimum de plumb,
sau in lipsa acestuia, cu smoala diluata in petrol.
P lungimea tubului, din 25 in 25 de cm , se taie peretele pana la 10 cm adancime, dupa care se
prabuseste partea deasupra, formandu-se astfel un fel de copca in partea de jos a sectiunii.
Tubul se umple apoi cu pamant vegetal, amestecat cu mranita. In copcile create se pot cultiva o
parte din legumele necesare consumului zilnic.
De asemenea, hardaiele in care se cultiva ficusi si filodendron, pot fi folosite pentru culturile de
legume.
In unele parti ale lumii, se cultiva legume chiar pe acoperisul locuintei, unde se depoziteaza
pamant de gradina si se cultiva cu rezultate bune ceapa, salata, ridichi si ardei. Pe acoperis se
pot amplasa si ghivece cu diferite specii de legume.
Rasadurile
Cand vine vorba de realizarea rasadurilor, tehnica este simpla si materialele de care avem nevoie
sunt putine la numar; pe de alta parte, ''recompensa'' va fi mare atunci cand vom vedea
plantutele firave, de abia iesite din seminte. Iata, in continuare, cateva sfaturi de baza legate de
modul in care trebuie sa puneti semintele de flori la incoltit.
In primul rand, daca optati pentru acest mod de a obtine florile, in loc sa le cumparati direct din
magazine sau din piata, veti economisi bani; in plus, veti obtine plantele mult dorite putin mai
devreme decat normal, sau, mai bine zis, mai devreme decat perioada in care apar in magazine.
In ultima instanta, cand cumparati plicuri cu seminte aveti de ales dintr-o varietate mai mare de
specii decat daca ati cumpara direct planta. In afara de ce am spus pana acum, sa nu uitam si de
mandria oricarui gradinar impatimit atunci cand va vedea rodul muncii sale.
Inainte de a continua, ar trebui sa intelegem ce anume este o samanta si cum ajunge ea sa se
dezvolte intr-o planta de toata frumusetea. Pe scurt, samanta este o ''parte a plantei (inchisa in
fruct), care contine embrionul si din care, in conditii prielnice, se poate dezvolta o noua planta''
(DEX '98); in ea sunt stocate substantele nutritive din care se va hrani noua plantuta. Semintele
raman in stadiul de repaus pana cand sunt intruniti anumiti factori de mediu care sa declanseze
germinatia: umezeala, temperatura, o cantitate de aer necesara si lumina.
Semintele pot fi de doua feluri: hibrizi sau seminte obisnuite. Hibrizii sunt formati prin fertilizarea
incrucisata a doua varietati de plante, in ideea obtinerii unor plante cu anumite caracteristici
(rezistenta la boli, recolta bogata, etc.).
Semintele obisnuite sunt cele de la plantele la care polenizarea a fost realizata natural de albine,
vant, apa, insecte sau pasari, nu in laborator. Cu acestea veti obtine cele mai bune rezultate;
celelalte sunt foarte sensibile si nu incoltesc intotdeauna.
In general stim cam cand sa punem semintele la incoltit. Oricum, trebuie sa fi trecut deja pericolul
de inghet (pentru a planta direct afara rasadurile, imediat ce s-au dezvoltat suficient); daca faceti
rasadurile prea devreme, va trebui sa le tineti in casa prea mult timp, iar ele vor fi prea slabite in
momentul in care le veti putea transplanta afara. Acest proces este mult mai usor acum, cand
deja pe pachetele de seminte sunt scrise datele cand trebuie plantate semintele.
Materiale necesare:
- vas/vase: ghivece mici, pahare de plastic, pahare de iaurt (din comert), vase de inghetata, chiar
si cutia in care se tin ouale. Nu trebuie sa uitati sa faceti gauri prin care sa se scurga apa, altfel
planta va avea probleme.
- deoarece semintele contin destule resurse petntru a hrani plantutele in primele zile, ele nu
trebuie tratate cu nici un fel de substante fertilizatoare. Folositi un amestec de pamant curat, fara
resturi de buruieni, care sa aiba o consistenta destul de densa pentru a absorbi si retine apa, insa
fara sa formeze gloduri care sa se prinda de radacini sau sa nu lase aerul sa treaca.
- cum multe seminte seamana intre ele, mai ales odata bagate in pamant, va fi greu sa va dati
seama ce plante vor fi, in care vase; asadar, cea mai simpla solutie e sa puneti biletele pe care
sa scrieti ce seminte sunt plantate in fiecare vas.
Odata asezate pa/in pamant, semintele nu mai aunevoie decat de apa. Rolul apei este foarte
important: inmoaie coaja care inveleste samanta si permite substantelor nutritive stocate inauntu
sa hraneasca plantuta. Pamantul trebuie sa fie mereu umed - dar nu imbibat cu apa -, pana cand
apare plantuta. In vasele mici pamantul se usuca mult mai repede, asa ca verificati mei des daca
planta are nevoie de apa.
O alta conditie pentru ca semintele sa germineze este lumina. Unele seminte au nevoie de o
cantitate mare de lumina, astfel ca nu trebuie sa fie acoperite cu pamant. Altele germineaza mai
bine daca primesc lumina ''filtrata'', deci daca sunt acoperite cu putin pamant. Exista si seminte
care germineaza la intuneric - cele care trebuie acoperite cu un strat de pamant de 1 cm, bine
batatorit. Aceste informatii le gasiti pentru fiecare tip de seminte, pe ambalaj. Odata germinate,
rasaduriel nou aparute au nevoie de neaparat de lumina, fie ea naturala (situatia ideala) sau
artificiala. Cel mai bine este sa asezati vasele cu rasaduri pe pervazurile cel mai bine luminate;
uneori va fi nevoie sa suplimentati lumina naturala, pentru ca plantutele au nevoie de 12-16 ore
de lumina pe zi.
Temperatura de care au nevoie semintele difera in timpul germinatiei si dupa. In timpul
germinatiei, cu cat pamantul este mai cald, cu atat este mai bine. Temperatura recomandata
pentru incaperea in care sunt asezate vasele cu seminte este intre 23-32 de grade Celsius. Daca
temperatura scade chiar si pana la 21 de grade Celsius, va trebui sa mutati semintele intr-un loc
mai cald: langa o soba, aeroterma. Dupa ce plantutele au aparut, temperatura perfecta se
incadreaza intre 16-21 de grade Celsius.
Pe masura ce rasadurile isi dezvolta primul set de frunze (nu cele initiale, pornite din samanta),
vasul in care le-ati semanat va deveni neincapator, astfel ca va trebui sa le mai rariti. Poate va va
fi greu sa aruncati din plantute, mai ales ca toate arata atat de sanatoase, insa daca nu o faceti,
situatia se va schimba. E recomandabil sa pastrati cele mai sanatoase si mari plante, iar pe
celelalte sa le smulgeti cu mana sau sa le taiati de la nivelul pamantului. Oricum, intre plantutele
ramase trebuie sa ramana cel putin 2,5 cm distanta. Cand afara temperaturile au depasit 10
grade si nu mai exista pericolul aparitiei inghetului, rasadurile ramase trebuie scoase afara, intr-o
zona protejata; dupa 2-3 zile din acest moment, plantutele vor putea fi plantate in gradina.
Probleme
In general, semintele nu sunt foarte afectate de variatiile mici ce intervin in conditiile de mediu in
care sunt crescute; exista insa si exceptii:
- plantutele se ofilesc parca dintr-o data si mor, fara vreun motiv anume: problema este cauzata
de o ciuperca. Incercati sa preveniti aceasta situatie, evitand udarea in exces si rarind rasadurile
imediat ce par a fi ingesuite. Pentru a impiedica aparitia ciupercii, folositi pamant de buna calitate,
steril, si spalati bine inainte vasele in care puneti semintele la incoltit. Oricum, odata ce plantutele
s-au ofilit, nu mai aveti ce sa faceti.
- rasadurile cresc foarte inalte, nu stau drepte, au tulpini foarte alungite, iar intre frunze este
foarte mult spatiu: motivul este lumina slaba, temperatura foarte crescuta din incapere sau faptul
sa plantuele sunt foarte inghesuite in vas.
- frunze decolorate: sunt cauzate de o deficienta de minerale. In acest caz, pentru a remedia
problema, tratati saptamanal plantutele cu o substanta fertilizatoare lichida, amestecata la
jumatate din concentratie. Nu exagerati, pentru ca rasadurile se pot imbolnavi.
- frunze ondulate: problema apare din cauza folosirii in exces a substantelor fertilizatoare. De
obicei, rasadurile nu au nevoie de fertilizatori pana cand nu incep sa dezvolte frunze adevarate si
chiar si atunci, este mai bine sa le tratati des si cu moderatie decat rar, dar cu cantitati mari.
Alegerea locului
Locul ideal pentru construirea unei sere este unul in care lumina sa aiba intensitate mare,
temperaturi moderate si umiditate scazuta pe perioada iernii. Existenta utilitatilor in imediata
apropiere va reduce costurile initiale. Evitati sa construiti sera langa case sau copaci care fac
umbra, desi acestea pot avea rol de bariera naturala impotriva frigului si vantului.
Daca veti folosi chiar solul din gradina pentru cultivarea legumelor, este recomandabil sa alegeti
un loc din curte care sa aiba pamant usor drenabil. Cel mai portivit este pamantul nisipos. De
asemenea, o sursa de apa este foarte importanta. Concentratiile mari de sare din apa sau
pamant reduc semnificativ recoltele. In situatiile in care pamantul existent nu e bun, gradinarii ar
trebui sa aduca pamant din alta parte sau sa cultive numai acele legume care s-ar adapta la
conditiile respective.
Constructia serei
Cand va ganditi la design-ul serei, exista trei factori de importanta majora pe care trebuie sa ii
aveti in vedere: rezistenta, gradul de iluminare naturala si costurile. Rezistenta se refera la
zapada si vant. Pantele acoperisului trebuie sa fie la cel putin 28° iar aerul cald din sera trebuie
sa previna acumularea de zapada pe acoperis. Colturile serei si acoperisul trebuie intarite cu
grinde - asta le va face destul de rezistente pentru a rezista la vant, mai ales primavara. De
asemenea, grindele acoperisului trebuie sa sustina si vitele de castraveti. Pentru serele
permanente e de preferat sa aveti o temelie de ciment, iar usa trebuie sa fie mare.
Fara a sacrifica rezistenta si siguranta serei, elementele de structura trebuie mentinute la minim,
pentru a face loc unei cantitati cat mai mari de lumina. Materialele peretilor si acoperisului trebuie
sa fie transparente. De asemenea, firele electrice, sistemele de irigatie si tevile de incalzire
trebuie mentinute la minim. Structurile de suport trebuie vopsite cu vopsea de culoare deschisa,
pentru a reflecta cat mai multa lumina.
Cele mai multe plantelor crescute in sera au nevoie de lumina cu lungimea de unda intre 400 si
700 nanometrii - aceasta lungime de unda este numita radiatie activa din punct de vedere
fotosintetic. Majoritatea materialelor de constructie pentru sere lasa sa treaca lumina cu aceste
caracteristici. Polietilena si fibra de sticla tind sa imprastie lumina, in timp ce acrilul si policarbonul
lasa radiatiile sa treaca. Lumina difuza sau directa e benefica fiecarei plante de sera pentru ca
reduce excesul de lumina pentru partea superioara a frunzei si cresc gradul de lumina reflectata
pe partea inferioara a acestora.
Serele cu pereti de plastic au cateva avantaje fata de cele de sticla, cel principal fiind legat de
costuri. De asemenea, plasticul se adapteaza mai usor diferitelor modele de sere, e usor, relativ
usor de montat si in general rezistent.
Ingrasarea suplimentara are o contributie deosebita. Prima ingrasare se face la 10-15 zile de la
rasarire, iar a doua la 15-20 zile de la prima.
Recoltarea trebuie facuta cand castravetii sunt tineri. Pentru murat sunt indicati castraveti de 8-12
cm lungime. Recoltarea se repeta la 2-3 zile, deoarece fructele imbatranesc foarte repede si isi
pierd din calitate. Nu trebuie calcati sau rasuciti vrejii, deoarece planta are de suferit. Daca se
lasa neculese si imbatranesc, plantele nu mai leaga rod.
De pe 1000 mp de cultura se pot obtine 1000-2000 kg castraveti timpurii, 2000-3000 kg castraveti
de vara si 1500-2000 kg castraveti de toamna.
Ardei
In cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti, grasi, lungi (ex.: kapia) si gogosari. Ardeiul, la fel ca
rosiile si vinetele, este o planta pretentioasa la lumina, caldura, apa si hrana. Pentru a avea o
productie mare si de calitate, ardeiul trebuie cultivat într-un pamânt bogat, afânat, lucrat adânc si
îngrasat cu gunoi de grajd.
Soiuri
Ardei gras: Galben timpuriu, Export, Galben de Banat, Galben urias, Urias de California,
Românesc, Calincov verde, etc.
Gogosar: Timpuriu de Bucuresti, Superb, Urias dulce, Splendid, Rubin, etc.
Ardei lung: Kapia, Lung românesc, Medaliat, Cosmin
Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca), Iute de Arad, etc.
Rasadul
Semanatul în rasadnita se face catre sfârsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul
lunii martie pentru culturile de vara. Pentru culturile târzii de toamna (ardei, gogosari si ardei
lungi) semanatul se face în rasadnite reci (pe straturi) la începutul lunii aprilie.
Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfârsitul lunii aprilie. În celelalte cazuri,
ardeii se planteaza la începutul lunii mai.
Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm, punând câte 1 fir la cuib. Pentru ardeiul iute
plantarea se face la 30/30 cm. Daca plantarea se face pe straturi înaltate, distantele de plantare
sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. Rasadurile trebuie îngropate la aceeasi adâncime ca
cea din rasadnita.
Îngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit, udat, îngrasare suplimentara). Important este
cum se face udarea, si anume: apa sa nu fir prea rece; dupa udatul de la plantare ardeii nu se
mai uda 2-3 saptamâni pentru ca plantele sa se înradacineze bine; apoi udatul se face odata la 6-
8 zile; în timpul înfloririi masive se întrerupe udatul.
Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a îngropa radacinile dezgolite la udat.
Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se cârneasca ramurile fiecarei
plante, lasând doar 5-6 ardei la tufa. De la o tufa se pot obtine 0,5-0,75 kg ardei, gogosari sau
ardei lungi.
Fasole verde
Se seamana in primavara, mai tarziu, cand temperaturile incep sa creasca (sfarsitul lunii aprilie,
inceputul lunii mai).
Exista doua feluri de fasole verde: pitica si urcatoare.
Fasolea pitica (oloaga) se seamana in randuri la 50 cm sau in cuiburi la 40/40 cm, cate 3-4
seminte la cuib.
Fasolea urcatoare se seamana in cuiburi la 80/50 cm. La fiecare cuib se infige un arac de 2 m.
Vara, cultura de fasole se praseste si se uda in caz de seceta.
Recoltarea pastailor incepe la 15-20 zile de la inflorire.
Culesul se repeta la cateva zile, pentru ca pastaile sa nu imbatraneasca pe planta si sa devina
atoase. Daca se intarzie recoltarea, plantele nu mai leaga alte pastai iar productia scade.
Fasolea pitica se poate semana si in iulie pentru productia de toamna.
De pe 1000 mp se obtin 400-500 kg pastai.
Soiuri de fasole pitica: Beste von Allen, Galbena Untoasa, Galbena de Moldova, etc.
Soiuri de fasole urcatoare: Grasa de Transilvania, Pestrita de Moldova, Bogdana, Aurie de
Bacau.