ECO OMIE MO ETARĂ

ECO OMIE MO ETARĂ

Cuprins

INTRODUCERE

Capitolul I ............................................................................... 13 ECHILIBRUL PE O PIAŢĂ MONETARĂ DINAMICĂ, TEMĂ FUNDAMENTALĂ A TEORIILOR MONETARE.. 13 1.1. Analiza cererii de monedă: abordări teoretice ............. 14 1.2. Teorii privind oferta de monedă................................... 25 1.3. Creaţia monetară .......................................................... 28 1.4. Construcţia modelului de echilibru monetar. Puncte de vedere. ................................................................................. 35 1.5 Principalii actori ai dinamicii pe piaţa monetară .......... 47 1.6. Câteva concluzii........................................................... 59 Capitolul II .............................................................................. 62 MONEDA, INSTRUMENTELE ŞI AGREGATELE ............ 62 PIEŢEI MONETARE ............................................................. 62 2.1. Delimitări conceptuale ................................................. 63 2.2 Moneda: scurt istoric, definiţii, funcţii şi rol ............... 64 2.3 Instrumente pe piaţa monetară ...................................... 89 2.4 Analiza masei monetare, şi a structurilor ei agregate . 100 2.5. Câteva concluzii......................................................... 114 Capitolul III........................................................................... 118 DINAMICA POLITICILOR MONETARE ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII EURO-ATLANTICE .................................... 118 3.1 Conţinutul, obiectivele şi principiile doctrinelor economice ......................................................................... 119 3.2. Politici monetare şi de credit în diferite regiuni......... 129 3.3 Coordonatele politicii monetare şi de credit promovate în România în perioada tranziţiei la economia de piaţă ........ 159 3.4 Câteva concluzii.......................................................... 188
2

ECO OMIE MO ETARĂ

Capitolul IV........................................................................... 193 O EUROPĂ CU GEOMETRIE VARIABILĂ .................... 193 4.1. Zonele monetare optimale.......................................... 193 4.2. Este UE o zonă monrtară optimă ?............................. 197 Efecte duale ale zonei considerate optime ........................ 200 Provocări ........................................................................... 203 Provocarile cheie............................................................... 204 4.3. Rezistenţa la şocuri adverse ....................................... 205 Capitolul V............................................................................ 212 BĂNCILE CENTRALE ŞI POLITICA MONETARĂ ........ 212 5.1. Funcţiile băncii centrale si politica monetară ............ 212 5.2.Conceptul de independenta a bancii centrale.............. 227 Capitolul VI........................................................................... 252 ECONOMIA MONETARĂ - O NOUĂ PARADIGMA ..... 252 6.1. Reflexii asupra stadiului actual al teoriilor monetare 253 6.2 Critica teoriei cererii de monedă bazată pe nevoile de tranzacţionare .................................................................... 255 6.3. Recesiuni regionale, dezvoltare politică monetară .... 270 6.4. Sistemul bancar ideal ................................................. 275 Bibliografie

3

ECO OMIE MO ETARĂ

I TRODUCERE

De când există bancheri, nu s-au mai văzut schimbări atât de rapide şi brutale. Cum este posibil ca lumea finanţelor, renumită pentru prudenţa ei, să ajungă pe neaşteptate într-o asemenea agitaţie încât să sufere de pe urma propriilor sale inovaţii?- se întreba Michel Didier în cartea sa "Economia: regulile jocului". Oricum, traversăm o perioadă marcată de transformări profunde, de natură socială, politică dar mai ales economică, accentuate în cazul României de trecerea economiei la economia de piaţă, de procesele şi paşii necesari aderării la structurile euro-atlantice. Aşadar ne confruntăm cu frământările unei economi globale, identificabile şi susţinute de varii situaţii şi detalii specifice. Cum asemenea frământări au ca determinant (uneori primordial) acţiunile pieţelor monetare, mi-am îndreptat atenţia şi mi-am ales ca temă de doctorat: Piaţa monetară fluctuaţii din perspectiva integrării economiei româneşti în structurile euro-atlantice. Cea mai mare parte a statelor lumii se află în prezent antrenate într-o formă sau alta de cooperare economică internaţională, în special în zone de liber schimb sau uniuni vamale sau monetare, cu trăsături specifice datorate regiunii în care funcţionează dar care păstrează condiţiile generale ale cadrului de cooperare. Este mai evident ca niciodată că autarhiile economice – abordate chiar dincolo de graniţele unei ţări şi până la cele ale unui anumit sistem – nu mai pot funcţiona. Putem aprecia, în prezent, că participarea la mecanismele de integrare economică constituie o expresie elocventă a nevoii de securitate economică, de progres economic al fiecărui stat1.
1

vezi şi Dobrescu, Emilian (1996): Macromodels of the Romanian Transition Economy, Expert Publishing House, Bucharest.

4

ECO OMIE MO ETARĂ

W. Ropke scrie: "putem spune că sistemul nostru economic, o formaţiune extrem de diversă şi de o rară subtilitate nu există decât pe baza unei anarhii fundamentale, iar în ciuda acesteia pesimistul cel mai înrăit este obligat să recunoască faptul că părţile componente se îmbină unele cu altele pentru a compune un întreg bine organizat." Economia este supusă şocurilor şi dacă ar fi să ne concentrăm asupra mediului financiar, vom sesiza că acest sector dă dovadă de o reală elasticitate în toate componentele sale, dezvoltând influenţe, efecte puternice şi dintre cele mai variate. Este dar posibil ca de la renumita prudenţă a lumii finanţelor să se ajungă la fluctuaţii importante, la şocuri sau chiar şi crize. Acestea sunt generate tocmai de prudenţa de care discutam anterior, care este manifestată prin restricţia politicilor monetare şi creşterea ratei dobânzii, unele din importantele cauze care conduc la diversificarea ofertei de produse financiare făcând ca o parte a economiilor să nu mai fie evidenţiată în bilanţul băncilor ci să fie investită direct pe piaţa titlurilor. De multe ori economiile, în căutarea unor câştiguri mai mari au fost atrase tocmai de instabilitatea pieţelor financiare cu fluctuaţii imprevizibile ale parităţii monetare şi ratei dobânzii şi chiar le-au amplificat prin inovarea de noi produse pe piaţa monetară. Un alt motiv al fluctuaţiilor pieţei monetare este reprezentat şi de instabilitatea de care dă dovadă economia mondială în ansamblul ei, prin accentuarea fenomenului globalizării economice şi financiare care se manifestă în aceste vremuri mai puternic ca niciodată. Una din soluţiile de contracarare a posibilelor efecte negative ale globalizării, examinată adesea în zilele noastre, o reprezintă integrarea regională a economiei. Şi România a adoptat această metodă, aflându-se acum în plin proces de integrare în structurile Uniunii Europene. De altfel integrarea economică interstatală constituie una din trăsăturile caracteristice esenţiale ale economiei mondiale în perioada postbelică. Deopotrivă, în volumul
5

la concluzia că interdependenţele lor economice intense oferă un potenţial de câştig major. iar extinderea la 25 de membri îi va conferi şi mai multă influenţă. Statele care nu s-au situat pe poziţii comune în timpul celor două războaie mondiale au realizat un cadru economic şi monetar unificat. va putea permite mersul înainte pe calea progresului economic şi social. la fel de important ca Sistemul Monetar Internaţional creat la Bretton Woods. Este pe locul întâi în lume la exportul de bunuri şi servicii şi o sursă majoră de investiţii străine directe. Aceste state au ajuns. Uniunea Economică şi Monetară este în primul rând un eveniment politic. UE mai reprezintă principala piaţă de export pentru un număr de peste 130 de ţări din întreaga lume. constă în “a-şi deschide piaţa” pentru cea mai mare parte a comerţului internaţional. care prosperă prin diferenţele dintre ele şi este puternică prin instituţiile sale. Strategia U. Valoarea exporturilor din ţările în 6 . Uniunea Europeană constituie unul din actorii principali de pe scena mondială. Ea deţine peste o cincime din volumul comerţului mondial. Cu o populaţie de 375 milioane şi un PIB de peste 8000 miliarde de euro.ECO OMIE MO ETARĂ "Macromodels of the Romanian Transition Economy". UE deţine cea mai mare piaţă integrată din economia mondială şi a doua monedă de rezervă valutară din lume. în condiţiile în care şi alte ţări fac acelaşi lucru.E. de asemenea. Uniunea Monetară constituie punctul culminant al celor 50 de ani de integrare de acest tip. profesorul Emilian Dobrescu subliniază fără echivoc că principiul democratic este o condiţie sine qua non a integrării: "numai o Uniune Europeana care respectă identitatea fiecărei ţări membre. dar ea nu-şi bazează existenţa în mod primordial pe considerente economice. comerţul agricol. Uniunea Economică şi Monetară marchează unul din momentele cele mai importante ale secolului XX. Cifrele evidenţiază că Uniunea Europeană reprezintă deja un actor principal pe scena relaţiilor economice internaţionale. al securităţii şi demnităţii". excluzând. un pas către integrarea politică europeană. printre altele.

ECO OMIE MO ETARĂ

curs de dezvoltare către U.E. a crescut constant şi U.E. a ajuns cel mai mare importator de marfă din cele 49 de ţări cel mai slab dezvoltate2. Uniunea Europeană a creat o reţea de relaţii comerciale instituţionalizate, multilaterale, inter-regionale şi bilaterale, care cuprinde aproape toate ţările lumii. Un element însemnat al politicii de dezvoltare a U.E. îl reprezintă acordurile de comerţ şi asistenţă şi acordurile de cooperare economică şi parteneriat pe care UE le-a încheiat cu 71 de ţări din Africa, Caraibe şi Pacific. U.E. reprezintă şi un furnizor major de asistenţă internaţională destinată dezvoltării, mergând de la ajutoare alimentare, la asistenţă tehnică, şi până la donaţii financiare. Extinderea Uniunii Europene a dus creşterea la 450 milioane a populaţiei sale şi la sporirea ponderii sale economice din punct de vedere al PIB-ului şi relaţiilor comerciale. U.E. a devenit astfel un mare bloc economic, cu cea mai mare piaţă unică, concurând sensibil Statele Unite. Asemenea elemente îi conferă o mai mare influenţă în negocierile şi tratativele economice mondiale, care cuprind de la negocierile comerciale, reformele financiare şi monetare internaţionale şi procesul “G8”, până la problemele economice regionale. După viitoarea extindere, frontierele externe ale Uniunii Europene se vor deplasa şi mai mult spre Est, şi astfel UE va dobândi o nouă graniţă cu noi state, care au un nivel relativ scăzut de dezvoltare economică şi multe dintre acestea nu sunt încă ancorate în democraţie, stabilitate politică şi economie de piaţă. Extinderea U.E. până la graniţele amintite creează deja probleme, dată fiind nevoia noilor membri de a aplica efectiv controalele la frontieră, în procesul de pregătire în vederea intrării în zona U.E. de liberă circulaţie a bunurilor şi persoanelor. Există riscul ridicării unei noi „cortine” în Estul şi Sudul mai îndepărtat al Europei, între ţările bogate şi cele

2

Dudley, Leonard: "Communications and Economic Growth", European Economic Review,2/2003, p 596

7

ECO OMIE MO ETARĂ

sărace3. Relaţiile cu „noii vecini” vor constitui o provocare importantă pe măsură ce U.E. se extinde. De aceea, U.E. trebuie să promoveze prosperitatea şi buna administrare şi în ţările înconjurătoare, pentru a crea o zonă mai susţinută. U.E. a elaborat deja o serie de instrumente destinate politicii sale de vecinătate, incluzând Zona Economică Europeană, Acorduri de Asociere şi Stabilitate şi Acorduri de Parteneriat şi Cooperare. Aceste modele sunt dezvoltate de o manieră care să promoveze prosperitatea, stabilitatea şi buna guvernare, pe baza unor valori comune, a unor principii şi parametrii comuni. Drept recompensă pentru progresele realizate în plan politic, economic şi al reformelor instituţionale, ţările vecine vor obţine acces la piaţa unică a UE, iar integrarea şi liberalizarea viitoare vor promova libera circulaţie a persoanelor, bunurilor, serviciilor şi capitalului. Alte domenii de cooperare ar putea include: intensificarea cooperării în combaterea ameninţărilor la adresa securităţii; implicarea în prevenirea conflictelor; reţelele de transport, energie şi telecomunicaţii; programe de cercetare europeană, etc. Dezvoltarea economică prezentă confirmă justeţea aprecierilor referitoare la accentuarea interdependenţelor dintre economiile naţionale ale statelor lumii. Ultimele decenii au adus prosperitatea unor naţiuni dar şi un complex de probleme tuturor naţiunilor. Sunt probleme care au ridicat un semn de întrebare în legătură cu multe din valorile, ideile şi raţiunile pe baza cărora au fost concepute şi construite relaţiile dintre naţiuni şi în cadrul naţiunilor. Totodată ele au "legat" naţiunile într-o reţea complexă de interdependenţe, din care nici o naţiune, oricât de puternică ar fi, nu se poate autoexclude în mod realist. Ele au plasat omenirea în cadrul unor noi opţiuni dar au şi expus-o unor pericole fără precedent,

3

http://uncat.gr/eu/ecdata120503

8

ECO OMIE MO ETARĂ

pericolelor cărora li se adaugă, după 11 septembrie 2001 mai pregnant ca niciodată, ameninţarea teroristă.4 Iată doar câteva din consideraţiile generale de la care am pornit în elaborarea suportului de curs Economie Monetară. Sunt ferm convins că asigurarea în România a unei pieţe monetare eficiente, cu un sistem bancar sănătos şi dinamic poate reprezenta un factor decisiv, cu efecte pozitive pregnante în dezvoltarea şi restructurarea economiei naţionale, un răspuns credibil pentru stabilizarea fluctuaţiilor şi o dezvoltare durabilă. Deopotrivă, avem de-a face cu un vector esenţial al integrării în structurile euroatlantice. ...Lumea traversează la începutul acestui nou mileniu o perioadă de fluctuaţii, crize şi transformări profunde, economice, financiare, schimbări de regimuri politice şi modificări ale structurilor economice influenţate de procesul de integrare al fluxurilor financiare. Fluctuaţiile economice internaţionale au cunoscut o expansiune însemnată, atât în interiorul economiilor fiecărui stat în parte dar şi la nivel global, integrând zone geografice aflate la distanţă fizică unele de altele, regiuni şi continente. Pornind de la o succintă analiză a modelelor teoretice a echilibrului pe piaţa monetară, a instrumentelor şi instituţiilor care sunt responsabile de fluctuaţiile generate pe această piaţă, lucrarea îşi propune o identificare a dinamicii acestei pieţe. De asemenea am urmărit analiza evoluţiilor internaţionale şi regionale ale politicilor promovate pe pieţele monetare ale ţărilor Uniunii Europene sau aflate în proces de integrare în structurile europene cu accent pe evoluţiile pieţei româneşti din această perspectivă. Lucrarea şi-a propus să prezinte exemplele ţărilor vecine care au avut deja succes în finalizarea procesului de integrare în Uniunea Europeană, şi să

4 Jan Timbergen - Restructurarea ordinii internaţionale. Editura Politică, Bucureşti, 1978, pag. 105

9

ECO OMIE MO ETARĂ

studieze îndeaproape cele mai importante fluctuaţiile datorate reformei sistemului bancar românesc din perspectiva alinierii la normele europene - ca o premisă fundamentală a integrării. Nu în ultimul rând, lucrarea ia în considerare şi analizează unul dintre cele mai de actualitate tipuri de fluctuaţii, anume cele datorate terorismului şi luptei declanşate în vederea combaterii lui. Obiectivele esenţiale pe care lucrarea de faţă şi-a propus să le urmărească sunt: conturarea teoriilor fundamentale cu privire la echilibrul pe o piaţă monetară dinamică; analiza cadrului conceptual şi a modului de construcţie şi funcţionare a pieţelor monetare, cu accente pe piaţa monetară existentă în România; studierea dinamicii politicilor monetare şi a influenţelor reciproce cu fluctuaţiile pieţei monetare, în contextul integrării euro-atlantice; evidenţierea celor mai importante fluctuaţii datorate reformei sistemului bancar românesc, a armonizării acestuia din perspectiva alinierii la normele europene; prezentarea structurii, funcţionării şi identificarea unor priorităţi ale reformei sistemului bancar în condiţiile liberalizării financiare din ţara noastră;

Am realizat astfel o parcurgere logică a cercetării de la cadrul general al teoriilor fundamentale ale pieţei monetare la particularul pieţei monetare româneşti, şi de la situaţia globală şi regională a modelelor care compun această piaţă, la situaţia în care funcţionează piaţa monetară în România.

10

ECO OMIE MO ETARĂ

În fundamentarea demersului de cercetare - şi cu atât mai mult datorită complexităţii şi diversităţii deosebite a temei alese - am optat pentru o metodologie a acestei cercetări bazată pe un ansamblu de tehnici, instrumente şi metode de cercetare şi interpretare care, printre altele, au reunit: studierea bibliografiei generale şi de specialitate, atât autohtone cât şi, cu predilecţie, a celei străine; integrarea metodelor şi operaţiunilor logice în cercetarea efectuată prin recurgerea la analiză şi sinteză, şi la metoda raţională utilizată ca instrument de cunoaştere şi de reflecţie; metoda observaţiei empirice şi ştiinţifice; metode statistice şi de analiză statistică; metode de prognoză, ca instrument de prospectare a viitorului, etc. Având în vedere că studierea fluctuaţiile economice trebuie să debuteze cu analiza fundamentelor teoretice ale echilibrului pieţei monetare, în prima parte a cărţii se conturează cadrul teoretic al echilibrului şi dezechilibrului pieţei monetare, poposindu-se asupra abordărilor pragmatice, sistemice şi analitice. Cunoaşterea riguroasă a sistemului economic se confruntă cu o problematică monetară complexă, dinamică, într-o continuă transformare. Depăşind cercetarea pur teoretică şi tratând creaţia de monedă şi teoretic dar şi aplicativ, această primă parte a cărţii a urmărit să demonstreze că domeniul monetar este esenţial pentru o economie. În continuare am realizat o incursiune în istoricul monedei, prezentând geneza, şi evoluţiile ei, cu accent pe formele moderne de manifestare, pe banii electronici şi sistemele moderne de plăţi în contextul evoluţiilor înregistrate şi de România pe calea integrării în structurile euro-atlantice. Am procedat apoi la analiza sistemică şi detaliată a fluctuaţiilor masei monetare şi a structurilor ei agregate, încercând o paralelă între variaţiile agregatelor monetare din ţările europene şi România. Suferind modificări radicale după 1990, masa monetară din România, asemenea celei a ţărilor din Centru şi Estul Europei, se redefineşte ca parte integrantă a politicilor monetare, în conformitate cu orientările Fondului Monetar Internaţional.
11

ECO OMIE MO ETARĂ

Am pus accentul în continuare pe examinarea fluctuaţiilor pieţei monetare a ţărilor ce aparţin Uniunii Monetare Europene dar şi a coordonatelor politicilor monetare promovate în România în perioada de tranziţie la economia de piaţă şi pe evidenţierea importanţei şi rolului primordial al Băncii Naţionale a României ca autoritate monetară. În continuare, mi s-a părut important pentru relevarea însemnătăţii şi limitelor integrării în structurile europene a economiei ţării noastre şi în special a segmentului pieţei monetare. În orice analiză a fluctuaţiilor pieţei monetare sau a tranziţiei prin care trece economia românească, cercetarea evoluţiei sistemului bancar ocupă un loc primordial. Pentru a veni în sprijinul acestei afirmaţii, nu trebuie decât să comparăm dimensiunea sistemului bancar, după orice criteriu, cu dimensiunile celorlalte tipuri de intermediari financiari. Concluzia evidentă demonstrează că sistemul bancar deţine o majoritate zdrobitoare din intermedierea financiară şi ca atare este şi principalul responsabil al fluctuaţiilor pe piaţa monetară. Evaluarea fluctuaţilor datorate reformei sistemului bancar românesc este prezentată în acest capitol atât cu ajutorul parametrilor şi standardelor ce caracterizează performanţa sistemului bancar, cât şi prin raportarea modelului de reformă, a eficienţei şi provocărilor de viitor care privesc sistemul bancar românesc prin comparaţie şi în interrelaţie cu celelalte ţări în tranziţie din Europa. Lucrarea de faţă mai cuprinde o serie de aprecieri asupra celor mai complexe şi totodată recente provocări pe care economia le va avea de înfruntat şi care au produs şi vor produce fluctuaţii pe piaţa monetară, aprecieri care nu vor putea, în limitele temei propuse, să epuizeze subiectul, ci pot să constituie puncte de plecare ale unor dezvoltări ulterioare.

12

ECO OMIE MO ETARĂ

Capitolul I ECHILIBRUL PE O PIAŢĂ MO ETARĂ DI AMICĂ, TEMĂ FU DAME TALĂ A TEORIILOR MO ETARE Obiective Piaţa monetară este reprezentată de locul unde se intalneste excendentul cu deficitul de moneda. Bancile reprezinta cel mai important actor al pietei monetare. Analiza cererii de monedă presupune analiza motivelor pentru care un agent economic sau populaţia doreşte monedă. Oferta de moneda reprezinta ansamblul operaţiunilor de confecţionare a sumelor băneşti, de păstrare a acestora la emitent în vederea punerii lor în circulaţie ca numerar. Moneda emisa de o banca centrala este singura acceptata ca mijloc de plata. Echilibrul pietei monetare este reprezentat de ecgalitatea cererii cu oferta de moneda. Cuvinte cheie Moneda, cerere de moneda, oferta de moneda, piata monetara, banci

Ideile economiştilor şi ale teoreticienilor politicii, şi atunci când au dreptate şi atunci când greşesc, exercită o influenţă mai puternică decât se crede îndeobşte. J. M. Keynes5

5

J. M. Keynes, Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii şi a banilor

13

ECO OMIE MO ETARĂ

1.1. Analiza cererii de monedă: abordări teoretice Pentru o mai bună înţelegere a rolului monedei într-o economie este necesar să urmărim consecinţele variaţiilor cantităţii de monedă asupra activităţii economice. Iată motivul pentru care trebuie explicate nevoia şi oferta de monedă. În analizele referitoare la aspectul monetar al vieţii economice, analiza cererii de monedă presupune analiza motivelor pentru care un agent economic sau populaţia doreşte monedă. Cererea de bani a acestora rezultă dintr-un proces continuu de alegere a structurii întrebuinţărilor date veniturilor şi a mărimii şi structurii averilor.6 Cererea de monedă exprimă cererea de active monetare, adică de bunuri care îndeplinesc funcţia banilor la un moment dat (ca stoc) şi în medie într-un orizont de timp (ca flux).

1.1.1. Teoria clasică Clasicii considerau moneda drept un bun ca oricare altul iar pentru determinarea valorii acestui bun se lua în calcul întrebuinţarea în operaţiunile de schimb. Aşa cum scrie economistul elveţian de origine franceză Leon Walras, nevoia de monedă nu este altceva decât nevoia de marfă pe care o vei cumpăra cu această monedă7 Moneda este cerută atunci doar pentru tranzacţii, cererea de monedă devenind o cerere de bani pentru tranzacţii8, iar indivizii vor păstra banii numai pentru acele tranzacţii pe care le anticipează şi ignoră faptul că ar putea avea nevoie de bani pe neaşteptate.

6

Silviu Cerna, Monedă şi credit, Curs universitar, Universitatea Timişoara 1991,p40 L.Walras, Teoria monedei,Columnus-SWest 1883, p.86 8 Thomas Mayer şi colectivul, Banii, activitatea bancară şi economia, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1993, p299
7

14

ECO OMIE MO ETARĂ

Nu trebuie să omitem din discuţie perioada analizată care se suprapune cel mai mult cu secolul XIX, reflectând realităţile acelei perioade, când majoritatea populaţiei avea un nivel scăzut de trai, şi neglija astfel acumulările monetar financiare. Dintre erorile acestui curent de gândire mai putem aminti şi eliminarea dintre factorii care ar putea să influenţeze cererea de monedă orice alt motiv în afara celui de tranzacţionare, omiţând astfel un element important cum ar fi dobânda. Teoriile cantitative sunt exprimate cel mai bine de Irving Fisher în opera sa ”The purchasing power of Money”, unde exprimă cererea de monedă depinzând exclusiv de tranzacţiile de valori, stabilind celebra ecuaţie cantitativă a monedei: MxV=PxQ M-masa monetară V-viteza de circulaţie a monedei P-nivelul preţurilor Q-volumul tranzacţiilor Trebuie amintit că în linii generale această ecuaţie a fost elaborată încă din 1886 de către matematicianul Simon Newcomb. Ecuaţia lui Fisher în variantă modernă include şi depozitele monetare, rezultând: MxV+M’V’=PxQ M-masa monetară, numerar în circulaţie V- viteza de circulaţie a numerarului M’-masa monetară în conturi V’-viteza de circulaţie a monedei de cont MxV+M’V’ => P= Q

15

2.oferta de monedă sau masa din circulaţie K. formulând o ecuaţie care este un corespondent al ecuaţiei lui Fisher: M=KxPxQ M. dat fiind faptul că moneda are doar o funcţie de tranzacţionare. Pentru Keynes care nu a fost de acord cu teoria clasică. supranumit şi părintele economiei moderne a abordat fenomenul monetar într-o serie întreagă de lucrări. Alfred Marshall.nivelul general al preţurilor Q. Teoria keynesistă şi neokeynesistă Dacă pentru clasici rata dobânzii înseamnă suma renunţării la un anumit consum.volumul tranzacţiilor Pentru clasici stabilizarea economiei nu este şi nu poate fi influenţată de politica monetară. pentru Keynes rata dobânzii devine preţul preferinţei pentru lichiditate. profesorul lui J. moneda poate fi cerută atât pentru schimburi economice prezente în accepţiune clasică dar şi pentru cele viitoare. Schimbările în oferta de monedă modifică doar nominal preţurile relative. John Maynard Keynes.partea din venitul naţional păstrată sub formă de monedă lichidă P. În elaborarea teoriilor sale Keynes continuă ideile lui Ricardo. în condiţiile unei rate a dobânzii la active financiare suficient de mare.M. Aproximativ în aceeaşi perioadă. El a modificat teoria clasicilor afirmând că ''cererea monedei depinde şi de dobândă''.1. ea fiind cerută nu numai pentru a 16 .Keynes are o contribuţie decisivă asupra evoluţiei ulterioare a doctrinelor monetare.ECO OMIE MO ETARĂ Se observă în această teorie pasivitatea preţurilor ele devenind o variabilă determinată de ceilalţi factori ai ecuaţiei. 1. în 1890.

Astfel oamenii vor căuta să obţină avantaje materiale din deţinerea de monedă.este foarte important în modelul lui Keynes deoarece acest gen de încasări ştirbeşte teoriile care conferă neutralitate monedei.ECO OMIE MO ETARĂ cumpăra bunuri ci şi pentru a servi ca garanţie riscului aferent actului economic. Cererea pentru aceste încasări se reduce pe măsură ce venitul creşte. Mobilul speculaţiei . agenţii economici fac previziuni asupra ratei dobânzii în vederea speculaţiilor. aşa că relaţia aceasta este liniară. Mobilul prudenţei .întreprinderile trebuie să efectueze plăţi în perioadele dintre angajarea cheltuielilor şi vânzarea produselor.adică protejarea împotriva situaţiilor neprevăzute ale vieţii curente şi care presupune plăţi imediate. raportul Radcliffe concluzionează: "Printre măsurile care vizează controlul inflaţiei.fiecare agent economic are tendinţa de a păstra o parte din încasări sub formă de bani lichizi. După Keynes. astfel având loc un balans neîntrerupt între monedă şi activele financiare. Keynes înşiruie mai multe motive pentru care agenţii economici deţin monedă: Mobilul venitului . unui eventual câştig. Cererea de monedă pentru tranzacţii este determinată funcţie de venituri. iar familiile trebuie să facă faţă plăţilor între două încasări de venituri. noi îndepărtăm orice restricţie a ofertei de monedă şi suntem în schimb în favoarea măsurilor care 17 . Keynes afirmă că deprinderile de plăţi nu se modifică într-o perioadă scurtă de timp. Mobilul tranzacţiilor . În 1959.

în schimb L2 este o funcţie descrescătoare a lui i şi variază pe măsură ce anticipaţiile agenţilor asupra nivelului viitor al ratelor dobânzii se modifică. Noi considerăm că o combinaţie a controlului asupra emisiei de titluri. Keynes consideră în ecuaţia cererii de monedă că lichiditatea pentru speculaţii este independentă în raport cu lichiditatea obţinută pentru tranzacţii.. Pe măsură ce rata dobânzii scade sub un anumit nivel agenţii preferă să deţină încasări mai curând decât active financiare care au un randament redus în această perioadă.rata dobânzii Iată că pentru Keynes moneda poate fi influenţată de echilibrul economic. venit. tocmai datorită dificultăţilor teoriei de a definii moneda. Astfel cererea de monedă va arăta astfel: L=L1(v)+L2(i) L1(v) ." Toate acestea converg spre a demonstra că politica monetară trebuie să controleze cu prioritate lichiditatea şi nu cantitatea de monedă..cererea de monedă pentru speculaţii care este în funcţie de "i". Tot din teoriile lui Keynes putem deduce că L1 este relativ stabilă. economisiri L2(i) . Noi nu considerăm că oferta de monedă este o variabilă minoră. dar estimăm că ea nu este decât un element al structurii mai generale a lichidităţii economiei.cererea de monedă pentru tranzacţii.ECO OMIE MO ETARĂ acţionează direct asupra lichidităţilor agenţilor. 18 . Astfel sunt şanse mari ca masa monetară emisă de autorităţi să nu ducă la scăderea ratei dobânzii sau scăderea investiţiilor pentru că agenţii de pe piaţă preferă să absoarbă masa monetară emisă. economii. şi neclarităţii în ceea ce priveşte imposibilitatea de a limita viteza de circulaţie. avansuri bancare şi creditului de consum este cea mai aptă de a fi folosită pentru realizarea obiectivelor.

laureat al premiului Nobel pentru economie.mobilul prudenţei incită în fiecare moment la deţinerea de sume importante. ca urmare ea va fi diminuată prin reorientarea indivizilor spre alte active financiare.. Keynes a acordat prea puţină atenţie mobilului prudenţei şi se înşeală când spune că acesta nu suferă influenţa ratei dobânzii. cererea de monedă pentru tranzacţii depinde şi ea de rata dobânzii şi deci nu mai este nevoie de împărţirea ei în cele două categorii.ECO OMIE MO ETARĂ Keynes vede astfel posibilă influenţa venitului naţional prin intermediul masei monetare.1 Influenţa masei monetare asupra venitului naţional Au existat însă şi numeroase erori în gândirea lui Keynes şi anume că structurării cererii de monedă se face mecanic şi nivelul preţurilor nu este introdus ca factor explicativ şi pentru L2. dar putem să trăim o viaţă întreagă fără a specula vreodată. scoate în evidenţă relaţia de inversă proporţionalitate între preferinţa pentru lichiditate şi rata dobânzii. Roz Harrod scrie în ceea ce priveşte mobilul prudenţei: "toţi trebuie să ne asumăm riscuri la un moment sau altul. Astfel dacă în cazul unei rate a dobânzii relativ mare. în diverse domenii. atunci şi deţinerea de monedă va avea un cost ridicat. Hansen şi mai apoi Baumol şi Tobin. o astfel de relaţie ar arăta astfel: influenţează influenţează influenţează modificările ----------> rata -----------> investiţii ------------> venit masei monetare dobânzii economisiri naţional Schema 1. Tobin. Schematizată. În opinia mea.. Conform teoriei economiştilor neokeynesişti. '' 19 .

1. 2001. Alba Iulia.org/publications/CharlesLEvansPublications/ce_1956. pe de altă parte. toate acestea într-o perioadă de apogeu a keynesismului. Monedă şi Credit. analizează moneda ca unul din activele unui agent. dar acest lucru poate fi privit ca fiind cost de oportunitate al opţiunii respective. teoriile lui Milton Friedman.151 http://www.ECO OMIE MO ETARĂ Tobin este adeptul "teoriei unitare a echilibrului plasamentelor de capital"9 el unificând teoria monetară cu teoria economică. Pentru Friedman contează motivul tranzacţiilor pentru care este folosită moneda în schimb şi nu 9 10 Teodor Roşca. laureat al premiului Nobel pentru economie în 1976.3. Teoria cererii de monedă la Milton Friedman La momente foarte apropiate în timp. El identifică două avantaje ale deţinerii de active lichide în faptul că: lichiditatea mărită micşorează costurile tranzacţiei riscul scăderii valorii este mai mic în cazul banilor pe fondul unei inflaţii mai mici decât în cazul activelor financiare. deoarece moneda are o lichiditate absolută. p. Dezavantajul deţinerii de lichidităţi este pierderea dobânzii ce s-ar obţine prin plasarea banilor în diferite active. Editura Altip. identifică în analiza sa o serie de avantaje şi dezavantaje ale deţinerii de monedă. Astfel.''10 Teoria lui Milton Friedman referitoare la piaţa monetară este de fapt total diferită de cea a lui Keynes.pdf 20 . pe de o parte şi modul de participare a diferitelor forme de cercetare la realizarea echilibrului economic. rezultând o nouă teorie care poate să explice factorii care determină structura cererii nete a agenţilor economici. Friedman.chicagofed.1.

economisiri şi speculaţii. Bogăţia o defineşte ca fiind valoarea prezentă a tuturor veniturilor ce pot reveni unui individ ca rezultat al capacităţii acestuia. banii nu sunt singura formă a averii ci el identifică mai multe forme care permit obţinerea de profit: banii plasaţi într-un depozit bancar prin dobânda pe care o aduc obligaţiunile prin dobândă dar şi alte câştiguri provenite din tranzacţii acţiunile prin dividende şi alte câştiguri obţinute prin creşterea valorii reale ale unei întreprinderi bunuri fizice care se aseamănă cu acţiunile. etc. burselor.A în perioada 1869-1975." Friedman reliefează relaţiile de interacţiune între capital. premiilor. pe care îl concluzionează astfel: "se constată cum ciclul cantităţii de monedă şi ciclul general al economiei sunt puternic corelate şi cererea de monedă se va supune unei funcţii stabile pe o perioadă îndelungată deoarece oferta de monedă nu s-a supus unor legi stabile. Friedman realizează şi un studiu referitor la cererea de monedă exprimată în termeni reali în S.U. Bogăţia depinde de fluxul veniturilor nominale şi de rata dobânzii 21 . Această bogăţie este valoarea actualizată a venitului viitor. de exemplu chiria pe casă capitalul uman prin gradul de pregătire care aduce venit sub forma salariilor. După Friedman.ECO OMIE MO ETARĂ divizarea încasărilor în cele trei părţi tranzacţii. venit şi rata dobânzilor.

evoluţia preţurilor. În concluzie Friedman construieşte din teoria cantitativă 11 idem 6 22 . Cererea de monedă este influenţată în esenţă de considerente de patrimoniu. factori umani şi variabile psihologice. πa. h. Caracterul stabil pe termen scurt a acestor factori măreşte stabilitatea cererii din teoria lui Friedman spre deosebire de cererea definită de Keynes.ib. egală cu randamentul bunurilor fizice h-fracţiunea din bogăţia nonumană pe care o reprezintă la un moment dat capitalul u-vectorul variabilelor ce influenţează preferinţele indivizilor Această cerere de monedă valabilă pentru indivizi evoluează în funcţie de patrimoniul agentului. deci se poate spune că bogăţia este valoarea venitului11. M/P=f (vp.im. ia. randamentul plasamentelor financiare. u) M-masa monetară P-nivelul preţului V-venit nominal r-rata nominală a dobânzii v-venit permanent real im-randament nominal al monedei ib-randament aşteptat al obligaţiunilor ia-randament aşteptat al acţiunilor πa-rata inflaţiei anticipată. Friedman subliniind elementele ce intră în explicarea cererii de bani.ECO OMIE MO ETARĂ nominale ce serveşte la actualizarea ei în timp.

1.ECO OMIE MO ETARĂ clasică un model în care rolul cel mai important îi revine monedei. Odată cu trecerea timpului s-au conturat mai multe curente. iar economiştii vorbesc chiar de revenire la keynesism. O altă abordare a fost surprinsă în 1996. Modelul obţinut s-a dovedit unul mult mai bun decât primul. În continuarea cercetării lor au utilizat apoi consumul privat ca factor determinant pentru volumul tranzacţiilor. Putem spune că nici una din teorii nu a îngropat-o pe cealaltă sau şi dacă s-a încercat aceasta cu trecerea timpului au fost dezgropate o parte de idei şi continuate sau îmbunătăţite. Klacek şi Smidkova în lucrarea lor "In New Approaches to Monetary Economics" din 1995 au estimat cererea de bani funcţie de agregatele monetare în sens restrâns (M1) şi în sens larg (M2) pe termen lung în Cehia de la începutul tranziţiei în această ţară. Economiştii cehi. care au estimat cererea de bani. Estimări ale cererii de bani în doctrinele ce privesc Europa de Est În cele ce urmează vom trece în revistă o serie de lucrări din literatura empirică de specialitate care tratează problematica cererii de bani în unele ţări aflate în tranziţie din Europa de Est.4. Termenul inflaţiei era semnificativ în cazul lui M1. susţinând creşterea constantă a masei monetare. de către Van Aarle şi Budina. în timp ce rata dobânzii pentru obligaţiunile străine (în special emise în Germania) era semnificativă doar pentru M2. dar funcţia estimată nu reprezenta din punct de vedere economic o relaţie pentru cerere de bani. accentuând substituţia monetară şi realizând urmărirea echilibrului portofoliului devizelor 23 . care s-au contestat şi completat reciproc.1. Nici chiar rezultatele politicii monetariste nu au fost la înălţimea speranţelor promotorilor ei. Autorii au inclus iniţial ca variabilă de scală PIB-ul.

O importantă contribuţie a acestor autori este legată de studierea impactului substituţiei monetare asupra cererii de bani. Testele autorilor confirmă stabilitatea elasticităţilor pe termen lung ale venitului şi ratelor de dobândă. venitul real al gospodăriilor. Autorul aplică un sistem de doi vectori iar rezultatele arată că dezechilibrul în sectorul gospodăriilor a avut un efect puternic asupra consumului. Ca rezultat al reformelor aplicate în fostele economii planificate. Cererea de bani a fost estimată şi de economiştii Erwin Nijsse şi Elmer Sterken care în 1996 au estimat cererea de bani pentru gospodăriile din Polonia pentru perioada cuprinsă între 1969 şi 1995. Sunt introduse de această dată variabile care măsoară şi penuria de bunuri dar şi aşteptările cu privire la evoluţia viitoare a acesteia pentru a evidenţia efectul tranziţiei de la economia planificată către economia de piaţă. Contrar aşteptărilor atât din punct de vedere al teoriei prezentate cât şi din punct de vedere al evidenţelor empirice anterioare.ECO OMIE MO ETARĂ străine pentru Polonia. Ungaria. determinanţii de portofoliu au fost nesemnificativi. În ciuda schimbărilor de regim din perioada anilor 1980 şi liberalizării totale a economiei la începutul lui 1990. 24 . în lucrarea sa "Discussion of the evolution on the monetary market" analizează tot cererea de bani pentru gospodăriile din Polonia. Şi economistul Antoni Chawluk. s-au liberalizat pieţele valutare şi ca urmare s-a permis valutelor străine să poată substitui moneda naţională ca mijloc de plată şi conservare a valorii. rata dobânzii pentru active alternative. rata inflaţiei şi penuria de bunuri. Autorii au descoperit pentru majoritatea acestor ţări relaţii pe termen lung între bani. venit şi rate de dobândă. România şi Bulgaria în perioada tranziţiei. autorii au găsit o relaţie de dependenţă între deţinerile de bani (M2).

Teoriile acestora sunt Costin Kiriţescu. de păstrare a acestora la emitent în vederea punerii lor în circulaţie ca numerar''12. p22 13 12 25 . Neokeynesiştii notează oferta de monedă fără a lua în calcul relaţiile cu exteriorul ale pieţei monetare. În economiile moderne. recunosc că în sistemele financiare dezvoltate. Sistemul monetar şi politica monetară.ECO OMIE MO ETARĂ 1. rămâne recunoscută importanţa ideii monetariste. considerând relaţia bază monetară . În raportul Radcliffe din 1959 se consideră că viteza de circulaţie a banilor este foarte instabilă. Monetariştii nu agreează în totalitate acest raport. care îi modifică tot timpul volumul şi structura13. încât nu se poate vorbi de o stabilizare monetară bazată pe aceasta. În sens larg ea cuprinde şi creaţia monetară realizată de băncile comerciale. Totuşi. 1996. unde se încearcă nenumărate inovaţii financiare. Moneda o mică enciclopedie. p147 Silviu Cerna.2. Dacă în teorie oferta de bani trebuie să fie echivalentul la preţul curent al bunurilor şi serviciilor pe care o economie le poate produce. oferta de masă monetară (M1) poate fi realizată de banca centrală şi de băncile comerciale. Editura Ştiinţifică Bucureşti. În ciuda insuficienţelor din definiţiile monetariste. 1982. Editura Enciclopedică Bucureşti. trebuie să se ţină seama de faptul lărgirea noţiunii de masă monetară generează necesitatea unei redefiniri şi a unei dimensionări corecte a masei monetare.ofertă de monedă stabilă. în sens modern ea reprezintă ''ansamblul operaţiunilor de confecţionare a sumelor băneşti. Teorii privind oferta de monedă Dacă în sens tradiţional oferta de monedă se poate defini ca un proces de punere în circulaţie de monedă nouă de către instituţii monetare specializate. în practică însă stocul de monedă la fel ca oricare altă mărime economică se reînoieşte continuu printr-o serie de procese de creare şi desfiinţare a monedei.

El defineşte oferta de monedă ca fiind ''biletele şi depunerile la vedere şi la termen în băncile comerciale''14 Există şi critici care remarcă sistemul financiar ca fiind mult mai complex.ECO OMIE MO ETARĂ afectate de interacţiunea pieţelor financiare internaţionale. Friedman 14 M. Milton Friedman consideră că a enunţat o definiţie suficient de precisă pentru a valida teoria cantitativă. principalele mijloace de schimb sunt angajamentele intermediarilor financiari mai mult chiar decât bunurile fizice sau emisiunile de monedă. Astfel el enunţă următoarele: În cazul unei ţări mici cu o rată de schimb fixă. Monetary Trends in the U. prices and interest rates 1876-1975 26 . Evoluţii de acest gen au fost remarcate şi în Franţa în studiile economistului A. Tot în această lucrare studiul celor doi arată în Statele Unite maximele dobânzii preced maximele activităţii economice cu aproximativ 16 luni iar minimele ratei dobânzii preced minimele activităţii cu aproximativ 20 luni. Într-o economie modernă de credit. În acest sens un aflux de ofertă de monedă poate să intre pe filiera internaţională şi poate să nu reuşească să fie controlat de autorităţi. incluzând nu doar băncile ca intermediari financiari ci şi populaţia care deţine creanţe asupra investiţiilor de credit care nu mai reprezintă bani lichizi. Iată aşadar încă un argument adus de cei doi în favoarea ideii că oferta de monedă depinde de acţiunea autorităţilor monetare. oferta este determinată de evoluţiile balanţei de plăţi.Fourcans.Friedman şi A.K their relations to income. Monetariştii moderni recomandă creşterea masei monetare cu o rată constantă apropiată de cea a creşterii economice. Se ridică astfel problema unor noi factori ce pot influenţa oferta monetară. "Intrarea" fluxurilor internaţionale devine o problemă în special pentru economiile mici care nu au capacitatea de a steriliza fluxurile respective.Schwartz.S and the U.

Pe termen scurt multiplicatorul ofertei de monedă înregistrează fluctuaţii aleatorii. preşedintele Sistemului de Rezerve Federale. Totuşi economistul Greenspen se arată inconsecvent în declaraţiile sale şi în acţiunile pe care le întreprinde ca preşedinte al autorităţii monetare a Statelor Unite. autoritate monetară a Statelor Unite. el nefiind perfect constant nu este posibil să obţinem rezultate scontate doar prin simpla creştere a masei monetare în ritm constant. declarat monetarist afirmă într-unul din discursurile lui ţinut cu ocazia deschiderii cursurilor la Universitatea Harward că un control al preţurilor prin controlul monedei este derizoriu şi că preţurile sunt cele care determină cantitatea de monedă şi nu invers.ECO OMIE MO ETARĂ formulează astfel ''cheia de aur'' a creşterii economice. Allan Greenspan. Tot el este de acord că această creştere economică nu depinde numai de creşterea constantă a masei monetare ci de o serie de măsuri complexe la nivelul economiei. Este necesar un studiu riguros prin metode econometrice asupra estimării multiplicatorului pentru a corecta abaterile din piaţă datorate comportamentului băncilor şi populaţiei. 27 . sporirea în mod automat a masei monetare cu până la 6% anual.

3. în relaţia cu agenţii economici banca centrală se limitează: sunt achiziţionate doar titluri provenite de la debitori recunoscuţi ca solvabili şi cu posibilitatea de a fi preschimbate rapid în lichidităţi. Corespunzător structurii masei monetare. Pentru bunul mers al economiei trebuie să existe o relaţie între masa monetară şi totalitatea monedei emise de banca centrală. Banca centrală acordă acest gen de credite foarte rar. concentrându-se asupra titlurilor de datorii publice sau asupra titlurilor emise de debitori foarte importanţi. Banca centrală mai poate achiziţiona creanţe şi de la agenţi economici aflaţi pe piaţă. devenind astfel baza monetară necesară dezvoltării creditelor sau multiplicării monedei scripturale. Spre deosebire de relaţia sa cu trezoreria care este una sigură.1.3. Banca centrală poate emite monedă în schimbul achiziţionării de creanţe. se poate aborda şi creaţia monetară: moneda asigurată de banca centrală şi moneda de cont a băncilor comerciale. Aceste tranzacţii se mai pot manifesta prin convenţii încheiate între trezorerie şi banca centrală în vederea acoperirii deficitului bugetar.ECO OMIE MO ETARĂ 1. titluri de stat direct de la trezorerie sau de la băncile comerciale în cadrul pieţei monetare. 1. în toate cazurile. asupra economiei sau creanţe externe (provenite din străinătate). Creaţia monetară a băncii centrale Moneda emisă de o bancă centrală este singura acceptată ca mijloc de plată. Acestea pot fi creanţe asupra trezoreriei. În 28 . Creaţia monetară Sistemele bancare joacă un rol covârşitor în satisfacerea nevoilor de lichiditate a economiei amplasând moneda necesară. Acceptarea de creanţe asupra trezoreriei presupune acordarea de către împrumuturi de banca centrală prin cumpărare de "bonduri".

dar nu fără a acţiona imediat pe piaţa valutară. bănci. cum ar fi exporturile sau serviciile de turism. 15 Cezar Basno şi colectivul. Agenţii vor schimba devizele prin cedarea lor în schimbul celor naţionale la o bancă comercială. Modedă credit. apelând la băncile importante din sistemul bancar.ECO OMIE MO ETARĂ cele mai multe cazuri băncile centrale preferă să ofere aceste credite indirect. În Franţa acest compartiment se numeşte "Fondul de stabilizare a schimburilor". Editura Didactică şi Pedagogică. Putem afirma astfel că Banca centrală realizează un stoc de devize în activul său. În marea majoritate a băncilor europene există un departament distinct care are definit drept scop asigurarea stabilităţii cursului valutar. devizele obţinute de agentul economic pot semnifica o putere de cumpărare a străinătăţii asupra economiei naţionale. Şi în cadrul Băncii Naţionale a României funcţionează un astfel de departament. Şi în cel de-al treilea mod de creaţie. banca centrală poate emite monedă. Bucureşti. recreditându-le prin mobilizarea titlurilor de credit sub formă de gaj sau rescont. 1994 29 . Un astfel de proces poate fi explicat prin multiplele operaţiuni cu străinătatea. Acelaşi procedeu se realizează mai departe cu banca centrală. Dacă moneda naţională reprezintă puterea de cumpărare internă. prin intrare de capitaluri externe. În urma acestora agenţii economici încasează devize pe care doresc să le schimbe contra unei monezi naţionale. aceasta emiţând monedă în schimbul devizelor 15. acesta luând forma rezervei valutare care reprezintă o modalitate de stabilizare a cursului valutar.

Multiplicatorul monetar În sistemele moderne. ele fiind rezolvate cu ajutorul creaţiei monetare ale băncilor comerciale. el este calculat ca un raport între unitate şi coeficientul de rezerve. cererea de numerar pe piaţă (pentru a face faţă cheltuielilor curente) este de 15% şi rata rezervelor minime obligatorii este de 10%. (15% din 1000 ) suma va reprezenta un nou depozit al Bancii2. În acest caz Banca1 îşi exercită funcţia activă şi oferă un credit de 1000u. dar pe parcursul dezvoltării băncilor comerciale.ECO OMIE MO ETARĂ 1. Aceasta va reţine din suma 30 .coeficientul rezervelor bancare Într-o formă mai evoluată. Banca centrală este cea care întreţine creaţia monetară iniţială. Multiplicatorul monetar numit şi multiplicator al creditului sau multiplicator al monedei scripturale a avut de-a lungul timpului mai multe forme de exprimare.2 Creaţia monetară a băncilor comerciale. Pentru o bună înţelegere am să prezint un exemplu elocvent. Astfel. în funcţie de complexitatea cu care sunt tratate variabilele de care depinde. motorul creaţiei monetare este reprezentat de băncile comerciale. Să presupunem situaţia iniţială în care Banca 1 are o rezervă excedentară de 1000 unităţi monetare. Nevoile de monedă ale unei economii aflate în dezvoltare nu pot fi satisfăcute în sistemele monetare metaliste. trebuie să se ţină cont şi de cererea pieţei pentru lichiditate.m.multiplicator monetar şi r . prin acordarea de împrumuturi.m. adică pentru cheltuieli curente.3. Mm= 1 / r unde Mm. derulat prin intermediul a mai multor bănci. într-o formă primară. După ce va fi satisfăcută cererea de numerar de pe piaţă considerată de noi de 150u. acestea din urmă (dorind să obţină şi ele un câştig din excedentul de monedă) ajută considerabil la crearea de monedă.

) 765 de unităţi monetare.m. după reţinerea rezervelor 10% din restul de 652. Procesul continuă cu satisfacerea cererii de numerar presupusă ca fiind existentă pe piaţă adică a celor 15% din cei 765 u. în cazul nostru 1000 u.m.25 u. însumate pe parcursul creaţiei monetare.m85u. (112. Acest comportament bancar este denumit multiplicatorul monetar.m. cererea de numerar plus rata rezervelor obligatorii vor egala rezervele iniţiale excedentare.5 u. Procesul de multiplicare va continua în maniera descrisă până în momentul în care. Băncile stabilesc astfel o legătură între depozitele lor şi lichiditate. va genera cel de-al treilea val de creaţie monetară în valoare de 587.m.).m.m.5 u.m.1 exemplul nostru ţinând cont de creaţia monetară prin multiplicatorul monetar: 31 . Vom reprezenta în tabelul 1.) şi va oferii restul ca un nou credit. ceea ce va conduce spre al doilea val de creaţie.ECO OMIE MO ETARĂ primită rezerva obligatorie adică 85 u.(10% din 850 u.m. iar noua sumă se presupune a ajunge in alt depozit bancar unde. Iată aşadar că o creştere a masei monetare realizată de o bancă centrală nu se opreşte aici ci ea este continuată de băncile comerciale. Mai exact poate acorda noi credite în măsura a (850 u..

86 38. adică excedentul care a dus la multiplicarea respectivă.3 Tabelul 1.25 449. Multiplicatorul monetar se calculează după formula: Mm= ______1_____ 1.5 652.rata de înclinaţie spre deţinere de numerar 32 .18 343.25 587.m) x (1.16 49.25 88.25 67.multiplicator monetar m .r ) unde Mm . 4255.91 449.09 499.25 587.(1.ECO OMIE MO ETARĂ Rezervă excedentară Prima multiplicare monetară A doua multiplicare monetară A treia multiplicare monetară A patra multiplicare monetară A cincea multiplicare monetară Masa monetară finală Cerere numerar (m=15%) 150 oile împrumuturi Rezervă obligatorie (r=10%) 85 Excedent nou creat 765 1000 850 765 112.3 şi reprezintă multiplicarea masei monetare a unui excedent de 1000 de unităţi monetare.5 62.39 381.68 Se va continua până cererea de numerar şi rezervele obligatorii vor însuma 1000.1 Creaţia monetară prin multiplicatorul monetar Masa monetară finală creată de acest exemplu va fi de 4255.

prezentat în luna Iunie a anului 2002 în Caietul de studii al Bănci Naţionale Române şi bazat pe descompunerea masei monetare în baza monetară (BM) şi multiplicator (MM). rD = RD/D.23 33 . expresia multiplicatorului monetar va fi17: MM = (k + q + 1) / [k + r (1 + q) + e] Expresia multiplicatorului este obţinută din relaţiile: BM = (N/D + RD/D + RQ/D + E/D) D = (k + rD + rQ q + e) D M = (N/D + D/D + Q/D) D = (k +1 + q) D MM = M / BM = (k + q + 1) / (k + rD + rQ q + e) unde: M = agregatul monetar relevant (M1. Vom considera că rata rezervelor obligatorii este aceeaşi (= r) pentru depozitele la vedere şi pentru cvasibani.). Q = cvasibani.rata rezervelor obligatorii În cazul prezentat multiplicatorul monetar va fi de Mm = 1/0. Următorul model simplu al masei monetare.235 = 4. Studii efectuate de Meulendyke (1989) şi Strongin (1995) arată că stocul de bani din economie este influenţat într-o proporţie însemnată de factori care scapă controlului autorităţii monetare16. rQ = RQ/Q. aşa cum este cazul în România. D = depozite la vedere. Cezar Boţel. 1995. N = numerar în circulaţie. această abordare poate lăsa de dorit. k = /D. 16 Strongin. 97 17 Dr.ECO OMIE MO ETARĂ r .11 Banca Naţională a României p. q = Q/D. la o examinare mai atentă. M2 etc. “The Identification of Monetary Policy Disturbances: Explaining theLiquidity Puzzle. BM = baza monetară.” Journal of Monetary Economics 35.2553 Oricum. Steven. R = rezerve bancare totale. va uşura înţelegerea multiplicatorului monetar. Buletin nr.

e = E/D Meritul acestui model binecunoscut este că exprimă multiplicatorul în funcţie de variabile care reflectă comportamentul agenţilor economici. În această ecuaţie. MM = multiplicator. sunt influenţate de multitudinea de evenimente din economia reală. şi e) care reflectă comportamentul agenţilor economici. la rândul lor. în principal. E = rezerve excedentare. Putem afirma astfel că multiplicatorul ca o variabilă reală exprimă legăturile dintre sectorul real şi cel monetar ale economiei.ECO OMIE MO ETARĂ RD = rezerve obligatorii pentru D. Numai rata rezervelor obligatorii (r) este controlată de către banca centrală. ale cărei fluctuaţii sunt rezultanta efectelor exercitate asupra masei monetare ca urmare a unei de o pluralităţi de cauze. Spre exemplu. care. Acest comportament este determinat în ultimă instanţă de sistemul de interese şi stimulente din economie. rapoartele numerar/depozite la vedere (k) şi cvasibani/depozite la vedere (q) reflectă preferinţele publicului nebancar privind structura activelor băneşti. acele variaţii ale masei monetare care provin din fluctuaţiile multiplicatorului se datorează cu precădere factorilor care nu pot fi controlaţi de banca centrală Multiplicatorul este una dintre cele mai complexe variabile macroeconomice. preferinţa publicului nebancar pentru un anumit raport dintre numerar şi depozitele la vedere (k) poate depinde de amploarea economiei subterane care la rândul ei poate fi influenţată de factori precum fiscalitatea. RQ = rezerve obligatorii pentru Q. comportamentul publicului nebancar şi al băncilor comerciale. În consecinţă. Rata rezervelor excedentare (e) este determinată de comportamentul băncilor comerciale. q. Fluctuaţiile multiplicatorului provin cu precădere din modificarea acelor componente (k. nivelul 34 .

care sunt influenţate de înclinaţia spre investiţii a agenţilor economici. ci pot fi generate de o multitudine de factori legaţi de sistemul bancar şi. care se realizează prin concordanţa dintre volumul şi structura disponibilităţilor băneşti ale economiei pe de o parte şi volumul şi structura ofertei de bunuri şi servicii destinate consumului pe de altă parte"19. tehnologia decontărilor fără numerar etc. Construcţia modelului de echilibru monetar. sau de politica fiscală.ed. 1. Studiul teoretic al cererii sau ofertei de monedă sa extins în timp într-un mod firesc asupra echilibrului monetar. de disciplina existentă la nivel microeconomic. Aftalion. Fluctuaţiile multiplicatorului nu pot fi atribuite direct politicii monetare multiplicatorul nefiind o constantă pe care banca centrală o utilizează ca atare pentru a dimensiona masa monetară. foarte mult Keynes. echilibrul monetar a devenit astăzi o componentă importantă a teoriilor monetare. "Monedă şi credit". Cluj-Napoca. chiar de economia reală. Puncte de vedere. Humanitas. sau ca reprezentând "o stare de proporţionalitate între procesele materiale şi cele băneşti din economie. Singura excepţie prin care politica monetară a băncii centrale îl poate într-adevăr modifica o reprezintă modificări aduse ratei rezervelor obligatorii.108 Teodor Roşca. Von Wieser. existând mai multe păreri în ceea ce priveşte definirea lui. Saramis. p. Echilibrul monetar reprezintă tema de bază a teoriilor monetare.ECO OMIE MO ETARĂ salariului minim pe economie.4. Rata rezervelor excedentare menţinute de bănci (e) este determinată de dobânda şi riscul creditelor şi al altor tipuri de plasamente.p. Ed. "Echilibrul economic şi moneda". 18 19 Daniel Dăianu. 1996.Don Patinkin. Bucureşti 1993.261 35 . De la simpla definire a echilibrului ca " o egalitate a cererii cu oferta de bani18".

1. investiţiile funcţie de rata dobânzii şi economisirile funcţie de venit. aducându-şi aportul foarte însemnat la construirea acestei teorii. "Între echilibru şi recesiune". fenomenul monetar este trecut pe un plan secundar în comparaţie cu fenomenul real. obţinem următoarea relaţie: I = I(i) S = S(v) = > I(i)=S(v) şi I = S unde I = investiţii 20 Radu Vasile. M. Echilibrul monetar la Keynes Keynes îşi prezintă construcţia ştiinţifică a modelului echilibrului monetar în funcţie de rata dobânzii şi de comportamentul agenţilor economici prezenţi pe o piaţă simplă. Bucureşti. 1998. Economică. Prezentarea reuşeşte să fie simplificată şi totodată să combine echilibrul monetar cu echilibrul real recurgându-se la modelul Hicks-Hansen.66 36 . Dintre aceste contribuţii vom detalia teoria keynesistă şi modelul lui Milton Friedman.ECO OMIE MO ETARĂ J. În abordarea sa. Pentru a-şi consolida teoria Keynes lansează cu această ocazie si conceptul de "capcana lichidităţii" concept conform căruia piaţa este pregătită să reţină orice cantitate de monedă oferită.1. la orice nivel al ratei dobânzii20. Pornind de la condiţia de echilibru a pieţei I(investiţii) = S (economisiri) şi luând în calcul variabilele de care depind cele două curbe. Meltzer. deoarece este privilegiată politica bugetară de reabilitare a echilibrului. p. Modigliani. Brunner. acestea fiind considerate la ora actuală cele mai reprezentative.Ed. în care influenţele externe sunt reduse.Tobin.4. al curbelor IS-LM. Friedman. ceea ce răpeşte politicii monetare orice putere de a modifica în vreun fel rata dobânzii.

iar economisirile vor creşte dacă vor creşte şi veniturile (funcţie descrescătoare).ECO OMIE MO ETARĂ S = economisiri i = rata dobânzii v = venit Curba "IS"21 reprezintă grafic combinaţiile dintre ratele dobânzii şi venit.Echilibrul definit în acest fel va putea fi reprezentat de curba IS astfel: Error! Figura nr.Curba IS a echilibrului pe piaţa bunurilor şi serviciilor 21 Iniţialele provin de la termenii englezeşti "investments! adică investiţii şi "savings" adică economisire 37 .1 . exprimând echilibrul pieţei bunurilor şi serviciilor. 1. Investiţiile vor creşte pe măsură ce ratele dobânzilor vor scădea şi nu vor mai fi atractive(funcţie descrescătoare).

1993 p. Ed. şi o dată cu creşterea ratei dobânzii a fost necesară creşterea cheltuielilor statului pentru a acoperi datoria publică.rezultând astfel curba LM. Pentru a explica reprezentarea grafică vom presupune oferta de monedă (M) şi preţul constante. rescriem conceptul specific a lui Keynes conform căruia cererea de monedă(L) este alcătuită din cerere de monedă pentru tranzacţii "L1" şi cerere de monedă pentru speculaţii " L2". sporind şi dobânda pentru datoria publică. "Banii activitatea bancară şi economia". O scădere a venitului (v) duce la o scădere a cererii de monedă pentru tranzacţii(Lv) ceea ce înseamnă 22 Thomas Mazer şi colectivul. Bucureşti. Didactică şi Pedagogică.317 38 . unde au existat unele constrângeri legale privind mărimea deficitului. Keynes exprimă ce-a de-a doua expresie a echilibrului prin egalitatea dintre cererea totală de monedă. exportul chiar şi cheltuielile guvernamentale. notată cu "L" şi oferta de monedă notată cu M(cantitatea totală de monedă pusă de către sistemul bancar la dispoziţia publicului). Cererea de monedă pentru tranzacţii depinde de nivelul venitului iar cererea de monedă pentru speculaţii este funcţie de rata dobânzii. toate acestea conducând la reducerea cheltuielilor destinate bunurilor şi serviciilor22. " cum s-a vădit în 1986 amendamentul Gramm-Rudman. Ecuaţia de echilibru devine: M = L şi L = L1(v) + L2(i) => M = L1(v) + L2(i) Această curbă asemănătoare cu IS arată cum trebuie să evolueze rata dobânzii în condiţiile de echilibru adică dacă venitul naţional se modifică.ECO OMIE MO ETARĂ Reprezentarea curbei IS are ca ipoteză faptul că rata dobânzii afectează numai nivelul investiţiilor. Aşa cum am observat în capitolul referitor la Cererea de monedă. însă rata dobânzii afectează importul.

(care se poate realiza printr-o reducere a fiscalităţii sau o creştere a cheltuielilor guvernamentale). Prin acelaşi raţionament o să observăm că o creştere a venitului (v) va determina o creştere a ratei dobânzii. curba IS se deplasează către dreapta din punctul A în punctul A'.2 Curba LM a echilibrului monetar Dacă urmărim modificările curbelor IS-LM vom observa pe graficul din Figura 1.3 în care pe fondul condiţiilor unei politici bugetare expansioniste. ceea ce înseamnă că la o rată a dobânzii constante va rezulta o creştere a 39 .Această creştere în cantitate a L2(i) determină o scădere a ratei dobânzii. Figura nr 1. Curba LM este dată de punctele de echilibru între cererea şi oferta de monedă ce corespund valorilor succesive atribuite venitului naţional şi ratei dobânzii.ECO OMIE MO ETARĂ o creştere a cererii de monedă pentru speculaţii L2(i).

1.ECO OMIE MO ETARĂ venitului din vA în vA'.. O politică bugetară de restrângere.Curba IS in condiţiile politici bugetare restrictive(A'') sau expansioniste(A') 40 .4 am reprezentat o politică monetară expansionistă (realizată prin creşterea ofertei de bani M) şi observăm pe acest grafic faptul că la o valoare constantă a venitului va rezulta o scădere a ratei dobânzii din punctul A în punctul A'. adică o politică ce va urmări o creştere a fiscalităţii sau o reducere a cheltuielilor guvernamentale va deplasa curba IS spre stânga ceea ce înseamnă o reducere a venitului din vA în vA''. În figura 1. Figura nr.3 .

Acesta se realizează prin suprapunerea pieţelor( în cazul nostru al figurii 1.Curba LM în condiţiile unei politici monetare expansioniste(A') Keynes realizează corelaţia echilibrului pe cele două pieţe realizând astfel legătura şi echilibrul între piaţa reală (a bunurilor şi serviciilor) şi piaţa monetară.4). Acest model de echilibru permite pregătirea acţiunilor de politică economică necesară echilibrării pieţei.4 .ECO OMIE MO ETARĂ Figura nr. 1. 41 .3 şi 1.5). determinându-de astfel punctul de echilibru global "E" aflat la intersecţia celor două curbe(Figura 1.

Franco Miodigliani. Opţiunea de a interveni pe piaţă folosind una din cele două politici.ECO OMIE MO ETARĂ Figura1. Modelul keynesist a fost continuat şi sistematizat de adepţii keynesismului. bugetare sau monetare. trebuie cântărită atent în strânsă legătură cu particularităţile fiecărei economii. 42 . Jean Tobin şi Paul Samuelson care tind să acorde o importanţă primordială politicii bugetare. în detrimentul politicii monetare În zilele noastre practica dar şi teoria monetară a echilibrului se orientează într-o măsură mai mare după teoria monetaristă enunţată îndeosebi de Friedman.1960 şi continuă să fie tratată şi apreciată chiar şi în ziua de azi.5 Echilibrul monetar în viziunea lui Keynes Teoria keynesistă a echilibrului monetar a fost dominantă în lumea teoriei anilor 1930.

ia. h.4. Bucureşti 1993. Q) unde: M .im. mecanisme de transmisie prin care variaţia masei monetare afectează venitul.ECO OMIE MO ETARĂ 1. teoria monetaristă a lui Milton Friedman e recunoscută prin încercarea de a înlocuii modelul keynesian al echilibrului cu ajutorul unui model nou care exprimă liberalismul absolut al pieţei.2.ib. cum ar fi ineficacitatea politicilor fiscale. 1/P. concentrându-se aşadar pe variabila masei monetare M şi pierzând din vizorul modelului comportamentul agenţilor economici şi structura financiară.ofertă de monedă 23 Daniel Dăianu.19 43 . Humanitas. inflaţia ca fenomen monetar. amintită deja şi simplificată astfel:"23 M / P = L (ib. Modelul încearcă să demonstreze importanţa cantităţii de monedă în primul rând asupra activităţii economice.p. Ritmul activităţii economice este dat în acest model doar de variaţia masei monetare. În construirea modelului monetarist se au în vedere unele ipoteze fundamentale. u) "Echilibrului monetar în teoria monetaristă a lui Friedman poate fi formulat având ca punct de plecare funcţia cererii de monedă. dezaprobarea intervenţiei publice.ed. Am amintit în capitolul despre cererea monetară ecuaţia cereri de monedă exprimată de Friedman sub forma: M/P=f (V. lăsând libertate totală jocului de forţe existente pe piaţă. Echilibrul monetar la Milton Friedman Prezentată iniţial în 1956 ca o reacţie împotriva teoriei keynesiste. dP/dt. "Echilibrul economic şi moneda". πa.

acest echilibru continuând să fie analizat până în zilele noastre. Echilibrul monetar şi echilibrul economic Echilibru monetar nu a fost considerat ca având o importanţă majoră.funcţia ceri de monedă care variază în funcţie de: iB . 1995. Sistemului Rezervelor Federale. 1/P. Friedman chiar identifică unele cauze ale marii crize. "Panica a atins apogeul în data de 11 decembrie1930 când a dat faliment Bank of United States. 1.S. Bucureşti.3.indicele preţurilor L .Tot aici Friedman aduce o critică autorităţii pieţei monetare a Statelor Unite. Q) dacă înmulţim ecuaţia cu venitul permanent Q şi ţinem cont că viteza de rotaţie a banilor V = Q / L(iB 1/P. p. dar cu ocazia crizei economice din 1929 . Q)) va rezulta: M x V = P x Q formulă foarte apropiată de cea a lui Fisher. "A făcut puţin sau chiar nimic.rata dobânzii Q . Editura Enclopedică. care au dus mai întâi la falimente în lanţ în sistemul bancar.62 44 . pentru a 24 Milton Friedman. dP/dt. şi anume neutilizarea pârghiei de creaţia monetară.(spre deosebire de majoritatea economiştilor) în lipsa de lichidităţi a băncilor. " Capitalism şi libertate".4.venit permanent Ecuaţia devine: M = P x L (iB. Printre adepţii teoriei monetariste a lui Friedman se mai numără şi alţi economişti cum ar fi: Karl Brunner şi Alton Meltzer. Milton Friedman şi Ana Schwartz consideră că nu rata dobânzii ci venitul permanent este factorul cu influenţă semnificativă.ECO OMIE MO ETARĂ P . având depozite de peste 200 milioane dolari24 ". importanţa studierii sale a devenit evidentă. dP/dt. cea mai mare bancă din U.1933.

. Monedă şi credit. ClujNapoca.. curs universitar. poate fi reprezentată în mod simplificat astfel:27 25 26 Milton Friedman. 26 Schema de realizare a echilibrului monetar. Ed." 25 Echilibrul monetar se realizează în primul rând asupra masei monetare. care practic se referă la stabilitatea puterii de cumpărare a monedei. Jinga exprimă echilibrul monetar ca egalitatea dintre masa monetară disponibilă ponderată cu viteza ei de circulaţie şi volumul plăţilor şi încasărilor realizate de monedă. 1991 p. idem 47.189 27 Silviu Cerna.ECO OMIE MO ETARĂ asigura sistemul bancar cu lichidităţi [. dar îşi poate găsi justificarea în cauze economice şi sociale care de fapt influenţează echilibrul economic general. V. Timişoara. precum şi legătura în dublu sens existentă între acesta şi evoluţia economiei. p.64 Victor Jinga.143 45 .] a fost un insucces de voinţă nu de putere. Dacia. 1981 p. voII. "Moneda şi problemele ei contemporane".

ECO OMIE MO ETARĂ 46 .

6 Realizarea echilibrului monetar şi conexiunile cu evoluţia economiei Putem constata astfel că echilibrul monetar este parte a echilibrului economic general. cadru care constituie acum piaţa monetară. Londra. La început de mileniu 3 pieţele monetare importante care se află într-o strânsă colaborare dar care totodată îşi dispută supremaţia sunt cele de la New York. fiind influenţat şi influenţând echilibrul economic general. Apariţia. Frankfurt şi Paris. fiind dominată de cele mai mari bănci americane şi sucursale şi filiale ale celor mai însemnate bănci din lume.ECO OMIE MO ETARĂ Figura1. dezvoltarea şi funcţiile pieţei monetare se explică în corelaţie cu dezvoltarea schimbului şi cu realizarea funcţiilor banilor. Astfel odată cu trecerea timpului s-a cristalizat un cadru specific de relaţii între ofertanţii şi solicitanţii de bani. Cea mai mare piaţă monetară din lume este cea de la New York. 1. Totalitatea băncilor 1996 164 1997 157 1998 152 2000 149 2001 144 2002 136 Numărul băncilor în funcţie de volumul activelor Sub100mil$ 100500mil500mil$ 1mld$ 33 64 16 47 .5 Principalii actori ai dinamicii pe piaţa monetară Piaţa monetară este reprezentată de locul unde se întâlneşte excedentul cu deficitul de monedă al diferiţilor agenţi economici încercându-se o echilibrare a cantităţii de monedă din economie. Tranzacţiile pe piaţa monetară se desfăşoară în concordanţă cu particularităţile fluxului economic naţional specific fiecărei ţări şi totodată în interdependenţă cu relaţiile economice internaţionale. Tokio.

dolari.sba. putere dată de bogăţia ei. Totodată în aceste reglementări sunt prevăzuţi nominali unii agenţi economici care sunt admişi ca operatori pe piaţă. 28 www. Pentru depunătorul titular al unui cont (cel mai adesea o persoană particulară). se poate aprecia că banca este “templul” banilor. participanţii la operaţiunile pieţei monetare sunt băncile. 48 . Referire la acest aspect face şi Claude Simon în lucrarea sa intitulată “Băncile”. banca este autoritatea absolută care dispune de un fel de drept de veto: dacă refuză acordarea creditului. yeni şi câte alte monede. investiţii sau pur şi simplu la posibilitatea de a supravieţui mai ales în cazul unei întreprinderi aflate în dificultate financiară. Băncile.ECO OMIE MO ETARĂ Tabelul1. Activitatea sa este în mare măsură ocultă şi misterioasă. În principal. şi volumul activelor în 200228 Sistemul monetar este un ansamblu de reglementări legale cu privire la moneda unui stat. dar mai ales forţa pe care o reprezintă banii. Bilanţurile sunt deghizate. casă.gov/advo/lending. banca este suverană. capitalul în complexitatea sa. cu condiţia de a îndeplini anumite condiţii.2 umărul de bănci din ew York. cel în cauză trebuie să renunţe la maşină. ţinând-se cont de specificul său. 1. unde descrie conturile publice ale unei bănci ca fiind aproape nedescifrabile chiar şi pentru specialişti: în acestea se adună franci.5. Pentru cel care doreşte să contracteze un împrumut. apariţia şi rolul lor pe piaţa monetară Într-un sens figurat. Deci este implicat secretul bancar. Participarea şi felul în care se înfăptuiesc operaţiuni pe această piaţă sunt reglementate juridic de fiecare stat naţional în parte.1.

se ocupau şi cu schimbul de monede şi metale preţioase. atestă faptul că operaţiunile bancare au apărut şi s-au dezvoltat încă cu mii de ani înaintea erei noastre. Banca de Milano (1593). egiptenii. cunoşteau practica de a încredinţa templelor depozite de valori. creaţia ei este legată de puterea de circulaţie a unui tip de bani diferit de cel al monedei din metal preţios sau al monedelor de valoare intrinsecă. nu se poate vorbi decât odată cu apariţia băncilor care şi-au propus emisiunea de bilete de bancă. O altă întrebare care se pune este dacă operaţiunile de preschimbare a monedei de către zarafi. desfăşurau o activitate de tip bancar.ECO OMIE MO ETARĂ Referitor la apariţia băncilor.Deşi în decursul Evului Mediu au apărut. se ridică întrebarea dacă acestea au putut exista sau nu înainte de apariţia banilor. asirienii. ca şi cele de acordare de credite de către cămătari sunt o ilustrare a prezenţei bancare. Aceşti autori afirmă că în decursul timpului. cu douăzeci de secole înainte de Hristos. concomitent cu apariţia şi dezvoltarea vieţii sociale. În secolele XII – XVI au apărut mai multe organizaţii bancare ca: Banca de Veneţia (1171). cum ar fi cele din metale preţioase. grecii şi fenicienii. în legătură cu intensele schimburi comerciale în bazinul mediteranean. despre bănci în plenitudinea termenului. Unii autori. care primeau în depozit asemenea valori. o suitã întreagă de bănci care să mijlocească plăţile. bazându-se pe dovezi istorice. Vechii babilonieni. băncile asigurau păstrarea unor obiecte de valoare. primeau în păstrare depuneri de valori şi acordau credite. Dar băncile 49 . În Forumul Roman se efectuau operaţiuni de acelaşi fel încă din secolul al IV-lea înainte de Hristos. crearea monedei financiare. ca popoare civilizate care efectuau comerţ. Trapeziţii greci şi argentarii romani înlesneau schimbul de monede. Astfel se considera că templele. În antichitate. Banca de Barcelona (1341) Banca de San Giorgio (1407). Ori banca nu este emanaţia Antichităţii şi nici a Evului Mediu.

Banca de Hamburg (1619). activităţi bancare propriu zise. cu toată rigoarea. p. Ilie Gavrilă. realizată de agenţi economici specializaţi care concentrează cererea şi oferta de monedă provenite de la agenţi economici primari. Editura Economica 1999. Constantin Popescu."29 29 Dumitru Ciucur. Astfel că asemănările.263 50 . pot fi considerate cele apărute începând cu Banca de Amsterdam (1608). comercial.7). iar odată cu trecerea timpului funcţiile şi rolul lor să fie din ce în ce mai complex. "Înfăptuirea în practică a conţinutului pieţei monetare reprezintă o activitate cu caracter lucrativ. Aceşti agenţi intermediari sunt băncile şi alte instituţii financiare asimilate lor(figura 1.ECO OMIE MO ETARĂ autentice. ajungând în zilele noastre să reprezinte unul din pilonii de bază ai economiei moderne. mai mult sau mai puţin exterioare ale activităţilor templelor. a cărei înfiinţare în 1694 marchează adevărata piatră de hotar a apariţiei băncilor moderne. Economie. În mod firesc băncile au primit atributul de comerciale. zarafilor şi cămătarilor cu activitatea bancară nu sunt suficiente pentru a le considera. Banca de Stockholm (1650) şi cu deosebire Banca Angliei. moderne.

ECO OMIE MO ETARĂ Figura nr.7.În condiţiile actuale. care constau în capacitatea unei persoane fizice sau juridice. împreună cu dobânzile aferente. 1. Relaţiile de intermediere bancară Băncile au îndeplinit şi îndeplinesc două categorii de funcţii: active şi pasive. şi conducerea operaţiunilor de casă ale întreprinderilor şi instituţiilor. se referă la primirea spre păstrare a economiilor populaţiei şi a agenţilor economici nonfinanciari. pe lângă funcţiile bancare tradiţionale. Principala funcţie activă a băncilor şi a celorlalte instituţii financiare constă în acordarea creditelor solicitanţilor care întrunesc anumite condiţii de bonitate financiară. de a restitui la data scadenţei suma împrumutată. 51 . Printre funcţiile bancare de acest gen se mai înscriu: executarea de plăţi. financiare şi de asigurări. sistemul bancar exercită şi o serie de funcţii noi. Principala funcţie pasivă a instituţiilor bancare. pe baza ordinelor clienţilor.

investiţiile reprezentând achiziţia de instalaţii şi echipament. funcţiile şi rolul care le este conferit de legislaţia în vigoare. vânzare . locul şi rolul băncilor în economie este strâns legat de calitatea lor de intermediar principal în relaţia economii investiţii. ale cărei funcţii principale sunt: atragerea mijloacelor băneşti temporar disponibile ale clienţilor în conturile deschise ale acestora. relaţie hotărâtoare în creşterea economică. Costin C. La acest ultim punct au ajuns să se numere peste 120 de noi servicii oferite de către o bancă clienţilor săi. În cadrul aceloraşi concepte. Conceptele moderne privind dezvoltarea economică consideră ca un rezultat necesar al evoluţiei societăţii obţinerea de economii ale agenţilor economici sau persoanelor. reprezintă o altă realitate a economiei şi expansiunii ei ce afectează pe agenţii economici. alte operaţiuni. destinate dezvoltării producţiei. Sistemul bancar al diferitelor economii cuprinde mai multe tipuri de bănci clasificate după particularităţile. maşini şi inventar. emiterea de instrumente de credit şi efectuarea de tranzacţii cu astfel de instrumente. acordarea de credite pe diferite termene. efectuarea de viramente între conturile clienţilor şi de transferuri în conturi deschise la alte bănci din sistem. 52 .cumpărare de valută. reprezentând venituri neconsumate în perioada curentă şi destinată utilizării viitoare. structuri.ECO OMIE MO ETARĂ prioritar macroeconomice. Kiriţescu defineşte banca prin funcţiile sale: o entitate economică de stat privată sau mixtă.În epoca contemporană.

ECO OMIE MO ETARĂ

În literatura de specialitate după operaţiunile pe care le desfăşoară, putem clasifica băncile astfel: banca centrală, băncile comerciale, băncile de comerţ exterior, casele de economii, uniuni de credite, bănci cooperatiste, societăţi de asigurări, etc. 1.5.2. Banca centrală, de emisiune( bancă de prim rang, sau bancă a băncilor) Creaţia monetară, ca factor specific al funcţionalităţii băncilor, a stat la rândul său la baza definirii locului şi rolului băncilor în economie. Băncile s-au afirmat esenţial ca instituţii monetare, a căror caracteristică principală este posibilitatea de a pune în circulaţie creanţe asupra lor înseşi, care sporesc masa mijloacelor de plată, volumul circulaţiei monetare. Caracteristica semnificativă a acestor intermediari este transformarea activelor monetare în monedă. Forma principală a creaţiei monetare este emisiunea de bancnote. La început aceastã funcţie era deschisă tuturor băncilor pentru ca ulterior să fie una specifică băncii de emisiune. Un timp, în Anglia, Franţa, SUA şi alte ţări, o mare parte a băncilor de depozit efectuau şi operaţiuni de emisiune. Multiplicarea acestor centre de emisiune a condus la crearea condiţiilor de încălcare a normelor de emisiune şi încărcarea canalelor circulaţiei cu bancnote emise cu sau fără justificare economică. La momentul reglementării acestei chestiuni, în 1913, în SUA, numărul băncilor împuternicite să emită bancnote depăşea 7500. Aşa încât, la momente istorice diferite şi în funcţie de condiţiile proprii, toate ţările dezvoltate au fost nevoite să delimiteze foarte clar funcţiile băncii de emisiune, acestea concentrându-se de regulă la o singură bancă, banca centrală. În SUA, spre exemplu, deşi există 12 bănci federale de emisiune, acestea acţionează ca un tot unitar sub egida unei autorităţi monetare unice.

53

ECO OMIE MO ETARĂ

Un rol deosebit de important in cadrul economiilor naţionale, îl joacă băncile centrale. Aceasta nu este preocupată, mai ales de maximizarea profitului ei, ci de realizarea anumitor obiective pentru întreaga economie naţională, obiective care îi revin din mandatul naţional, atribuit acesteia de forul legislativ. Funcţiile principale ale băncii centrale sunt: asigurarea si reglarea cantităţii de bani in circulaţie şi a ratelor dobânzii; prevenirea falimentelor bancare, falimente care ar putea deregla mecanismul bancar în general. În plus, banca centrală oferă servicii specifice băncilor comerciale. În acest sens ea acţionează ca o bancă a bancherilor, deţinând majoritatea rezervelor băncilor comerciale. Banca centrala oferă servicii specifice si guvernului. Guvernul deţine un cont la banca centrală îşi completează cecuri pentru acest cont, iar în unele ţări emite obligaţiuni prin intermediul acestei bănci. Fiind banca de emisie, banca centrală pune în circulaţie bancnote şi monedă divizionară, iar aceste cantităţi de bani puse in circulaţie corespund,de regulă, nevoilor de lichiditate ale economiei în ansamblul ei şi care se încadrează în obiectivele de politică monetară şi bugetare ale ţării. Băncile comerciale reprezintă un tip de întreprindere lucrativă, specializată în ansamblul activităţii economice, care furnizează bani – capital celorlalţi agenţi economici – persoane fizice sau juridice. O asemenea activitate principală se desfăşoară, mai ales, pe baza resurselor atrase, dar şi pe baza capitalului propriu. În cadrul sistemului bancar-financiar un rol important, îl ocupă diferitele societăţi financiare şi de asigurări. Banca Naţională a României este concepută ca un organism al statului, funcţionarea sa fiind supravegheată de către Parlament. Prin lege, BNR este mandatată să conducă politica monetară şi de credit şi să caute profesional căile de menţinere a puterii de cumpărare a monedei naţionale.

54

ECO OMIE MO ETARĂ

Banca Naţională a României îndeplineşte mai multe funcţii principale: Aceasta este singura instituţie de emisiune monetară; de aceea, numerarul emis de aceasta trebuie acceptat de către toate persoanele fizice sau juridice la valoarea nominală a acestuia pentru stingerea obligaţiilor publice sau private. Fiind bancă a băncilor, ea îndeplineşte rolul de împrumutator ultim, intervenind în cazul în care o societate bancară întâmpină dificultăţi temporare, respectiv nu dispune de numerar pentru a face faţă retragerilor neanticipate ce depăşesc rezervele sale. BNR poate furniza numerar băncii respective în limita maximă de până la 75% din fondurile proprii. Banca Naţională conduce politica monetară şi valutară a ţării. BNR derulează operaţiunile ei cu Trezoreria statului deoarece între cheltuielile publice şi încasarea impozitelor şi a taxelor există neconcordanţe în timp – statul se împrumută la BNR pentru ajustarea acestui decalaj. Obiectivul central al BNR îl reprezintă menţinerea puterii de cumpărare a leului. Totuşi, băncile comerciale tipice îşi aduc aportul lor la creaţia monetară prin transformarea activelor nemonetare (conturi, obligaţii) fără putere liberatorie în instrumente de plată. Înscrierea în conturile de la bancă a creditelor acordate (fundamentale sau garantate pe activele pe care le monetizează) constituie momentul creaţiei unei monede adiţionale specifice, moneda scripturală. 1.5.3. Băncile Comerciale

55

ECO OMIE MO ETARĂ

Apariţia băncilor moderne este strâns legată de dezvoltarea comerţului naţional şi internaţional şi acumularea capitalului monetar în special pe această bază, expresie a dezvoltării producţiei şi relaţiilor globale. Legate de nevoile comerţului şi desfăşurând principalele operaţiuni prin intermediul efectelor comerciale, în mod firesc băncile au primit atributul de comerciale. Trebuie amintit încă de la început că băncile comerciale deţin locul principal ca pondere în sistemul bancar, el constituindu-şi resursele din propriul capital social format prin emisiunea de acţiuni, din depunerile la termen, la vedere sau în contul curent ale persoanelor sau agenţilor economici, etc. Efectuând operaţiuni de creditare pe termen scurt a agenţilor economici sau persoanelor, băncile comerciale creează monedă scripturală. Băncile comerciale se pot împărţi la rândul lor în bănci de depozit sau bănci ipotecare. Un moment important în evoluţia băncilor l-a reprezentat criza economică din anii 1929 – 1933, care s-a manifestat în toate ţările dezvoltate, dar a avut efecte devastatoare în SUA prin crahul bancar de proporţii (36 % din bănci fiind declarate în stare de faliment). Acest eveniment a impus o reglementare severă în regimul băncilor, care sã acţioneze în direcţia protejării deponenţilor. În acest cadru s-a delimitat, mai exact, accepţiunea de bancă de depozit, spre deosebire de celelalte bănci.Această tendinţă care s-a manifestat în sânul băncilor o întreagă epocă, este specializarea băncilor, care deşi în descreştere, nu încetează să caracterizeze lumea băncilor. Separarea şi independenţa băncilor specializate este în momentul delimitării sferei de competenţă şi de activitate a băncilor de depozit. S-a ajuns astfel la o delimitare clară în bănci de depozit şi bănci specializate, generalizată în toate structurile naţionale ale sistemelor bancare în ciuda diferenţelor de la ţară la ţară, diferenţe care sunt rezultatul fie al evoluţiilor anterioare, fie al elementelor tradiţionale ce se perpetuează, fie al suflului înnoirilor la care sunt supuse.
56

ECO OMIE MO ETARĂ

În epoca contemporană, locul şi rolul băncilor în economie este strâns legat de calitatea lor de intermediar principal în relaţia economii investiţii, relaţie hotărâtoare în creşterea economică. Conceptele moderne privind dezvoltarea ecomonică consideră ca un rezultat necesar al evoluţiei societăţii obţinerea de economii ale agenţilor economici sau persoanelor, reprezentând venituri neconsumate în perioada curentă şi destinată utilizării viitoare. În cadrul aceloraşi concepte, investiţiile reprezentând achiziţia de instalaţii şi echipament, structuri, maşini şi inventar, destinate dezvoltării producţiei, reprezintă o altă realitate a economiei şi expansiunii ei ce afectează pe agenţii economici. Agenţii economici îşi găsesc resursele necesare realizării investiţiilor pe două căi: fie prin utilizarea propriilor economii, fie prin recurgerea la creditele ce le sunt acordate prin bănci, în procesul de reciclare şi valorificare a capitalurilor monetare în economie. În acest fel se creează condiţiile unei ample redistribuiri a capitalurilor, tot mai mari odată cu evoluţia istorică, vehiculate de o largă reţea de intermediari care au fost exclusiv, la început, şi preponderent apoi, în structura sistemului bancar în formare, băncile comerciale sau de depozit.

1.5.4. Casele de economii şi cooperativele de credit Casele de economii reprezintă o vastă reţea de mobilizare a disponibilităţilor băneşti ale populaţiei prin intermediul diferitelor instrumente de economisire, valorificare sau păstrare a lor.

Casele de economii şi cooperativele de credit ocupă în cadrul sistemului bancar un loc important în toate ţările europene. Un caz deosebit îl reprezenta Republica Federala Germania unde în urmă cu
57

8 % faţă de 0.9 51. depozite din economii .853 instituţii de credit în fosta R.057 (rentabilitate stabilită la bănci.2 74.G. Astfel.2 100.0 umăr bănci 585 3. Această situaţia este reflectată în tabelul următor: Tabelul 1. participând la operaţii de investiţii.5 60. funcţie de ansamblul activelor) pentru ansamblul sectorului bancar în 1988.5 100. trunchiul pe care s-a sprijinit un prestigios sistem de case de economii devenit (din 1969) The National Savings Bank.0 Credite în sector bancar 37. devin elocvente. împreună cu cooperativele de credit ocupă un loc preponderent în sistemul bancar în toate dimensiunile sale: depozite. cu un bilanţ total de 1500 mld.345 30. credite.0 Active valori mobiliare 50. Şi în Anglia poşta a reprezentat.3 20. active.438 umăr agenţii 17.411 37. 58 . casele de economii. 26. 527 mld. de bursă şi internaţionale prin reţele proprii.064 4. 500 mld.2 milioane conturi de economii (mai mult de unu pentru fiecare familie). O ramură importantă a caselor de economii funcţionează sub egida organizaţiilor poştale. mai mult de un secol.497 4.3 13.834 19.3 24. credite. casele de economii se angajează în operaţii ample şi dificile.ECO OMIE MO ETARĂ câţiva ani. însăşi rezultatele finale sau o rentabilitate de 0. Cu un potenţial atât de marcant şi cu o organizare proprie ramificată.3 Rolul caselor de economii şi băncilor cooperatiste în sistemul bancar al RFG Casele de economii se afirmă ca cea mai mare grupă de Depozite Case de economii Bănci cooperatiste Ambele TOTAL 40. mărci.8 100. număr de unităţi.F.

Găsirea unei relaţii stabile în exprimarea cererii de bani este considerată esenţială pentru formularea şi conducerea unei politici monetare eficiente. atât pentru ţările dezvoltate cât şi pentru cele în curs de dezvoltare. ea se află într-o permanentă transformare. 1. mai cuprinde în afară de principalele instituţii prezentate şi firme care se ocupă cu scontarea poliţelor. prin lege. în principal prin: investiţii de stat înfiinţate şi sprijinite de către acesta instituţii de credit cu caracter de ajutorare reciprocă (mutuală) sau cooperatiste.ECO OMIE MO ETARĂ Aşa cum s-a desprins din cele de mai sus. Sistemul financiar-bancar prezentat în anexe. etc. sistemul băncilor de economii s-a dezvoltat pretutindeni.6. Această problematică continuă să frământe încă economiştii şi cunoaşterea ştiinţifică a sistemului socioeconomic. În majoritatea ţărilor. În acest sens. s-au făcut eforturi considerabile în literatura empirică. În toate ţările. pentru a determina factorii care afectează cererea de bani pe termen lung şi stabilitatea acesteia pentru diverse agregate monetare. statul reglementează şi supraveghează activitatea de economii de regulă prin garantarea depozitelor de economii formate la aceste instituţii şi aplicarea unor norme de lucru care să protejeze pe cei ce economisesc şi să dezvolte preferinţa de a economisi. societăţi de finanţare a trusturilor de construcţii. se promovează instrumente de economisire şi îndeosebi scheme de economisire care să răspundă celor mai diverse opţiuni şi care să-I atragă în special pe cei ce economisesc în sisteme regulate şi permanente. Câteva concluzii Problematica monetară este una complexă. societăţi de asigurare. 59 .

ofertei şi al echilibrului pe piaţa monetară. 2.ECO OMIE MO ETARĂ Curentele de gândire au balansat de-a lungul timpului de la explicaţiile keynesiste care pun dezechilibrele economice pe seama factorilor de natură obiectivă şi subiectivă accentuând insuficienţa cererii efective de mărfuri. Ce considerau clasicii despre moneda? Clasicii considerau moneda drept un bun ca oricare altul iar pentru determinarea valorii acestui bun se lua în calcul întrebuinţarea în operaţiunile de schimb. 3. este nevoie de o creştere anuală a circulaţiei monetare. a cererii. până la ideile monetariste care neagă motivele keynesiste şi explică aceleaşi dezechilibre prin insuficienţa sau abundenţa banilor pe piaţă. Tot monetariştii susţin că pentru a asigura o creştere echilibrată a economiei cu efect global. Am acordat în acest capitol atenţie consecinţelor variaţilor de cantităţii de monedă. 60 . Ce considera Keynes despre moneda? Keynes considera moneda ca fiind cerută nu numai pentru a cumpăra bunuri ci şi pentru a servi ca garanţie riscului aferent actului economic. O rezolvare permanentă a problemei stabilităţii sau instabilităţii cererii de monedă va depinde de implicaţiile monedei asupra economiei. cu scopul de a face mai bine înţeles rolul monedei pentru activitatea economică. Ce este oferta de moneda in sens traditional? In sens tradiţional oferta de monedă se poate defini ca un proces de punere în circulaţie de monedă nouă de către instituţii monetare specializate. care să corespundă creşterii economice. Intrebari 1.

Kiriţescu defineşte banca prin funcţiile sale: o entitate economică de stat privată sau mixtă. exprimă legăturile dintre sectorul real şi cel monetar ale economiei.ECO OMIE MO ETARĂ 4. Care este obiectivul central al B. ale cărei funcţii principale sunt: atragerea mijloacelor băneşti temporar disponibile ale clienţilor în conturile deschise ale acestora. 8. alte operaţiuni. emiterea de instrumente de credit şi efectuarea de tranzacţii cu astfel de instrumente. devenind astfel baza monetară necesară dezvoltării creditelor sau multiplicării monedei scripturale. 5. Ce este banca prin functiile sale? Costin C. ca o variabilă reală. 6.cumpărare de valută.? 61 . acordarea de credite pe diferite termene. vânzare . 7.R. efectuarea de viramente între conturile clienţilor şi de transferuri în conturi deschise la alte bănci din sistem. Ce reprezinta sistemul monetar? Sistemul monetar este un ansamblu de reglementări legale cu privire la moneda unui stat. Ce exprima multiplicatorul monetar ca o variabila reala? Multiplicatorul monetar.N. în toate cazurile. Care este rolul principal al monedei emise de Banca Centrala? Moneda emisă de o bancă centrală este singura acceptată ca mijloc de plată.

indeplinind mai multe functii. plati prin cecuri electronice. Cuvinte cheie 62 . Masa monetară ca şi concept este privită sub două aspecte ca stoc şi ca flux. bani electroni in acceptiune europeana etc. banii au evoluat. Capitolul II MO EDA. Banul sau moneda reprezinta un mijloc de schimb si echivalent general. În cadrul pieţelor globale din zilele noastre. Agregatul monetar reprezintă un ansamblu de active monetare. ajungandu-se astfel la sisteme de plati bazate pe carduri bancare. I STRUME TELE ŞI AGREGATELE PIEŢEI MO ETARE Obiective Originea banilor se plasează în debutul antichităţi In timp.ECO OMIE MO ETARĂ Obiectivul central al BNR îl reprezintă menţinerea puterii de cumpărare a leului. banii circulă liber între cumpărători şi vânzători sub diverse forme.

virtualmente un fenomen video în sine. instrumente monetare. Încă de la începutul secolului al XIX-lea. agregate monetare "Banii celui de-al Treilea Val constau tot mai mult din pulsaţii electronice. cele mai multe încercări de delimitări şi clarificări conceptuale. banii din Al Treilea Val sunt informaţie . Alvin Toffler . Delimitări conceptuale Analiza care are să urmeze se bazează pe rolul monedei în cadrul modelului macroeconomic.Puterea în mişcare 2. Aceste cuvinte nu au avut nici pe departe menirea să reducă numărul scrierilor despre monedă în perioada care i-a urmat.. străfulgerând. 1962 p. unul dintre marii formatori ai teoriei economice. moneda. Se poate spune că legat de sistemul monetar şi de bani există poate cele mai multe scrieri.. David Ricardo. pregătind astfel premisele înţelegerii problematicii pieţei monetare a instrumentelor.. dintre cei care acordă atenţie acestui subiect. îşi începea capitolul despre circulaţia bănească şi bănci din „Principiile de economie politică” cu următoarea remarcă: „Despre circulaţia bănească s-a scris până acum atât de mult încât. masa monetara. numai cei cu idei preconcepute mai pot ignora principiile ei adevărate”30. Ricardo. zburând în lungul şi-n latul planetei.ECO OMIE MO ETARĂ Bani. transferaţi instantaneu. Clipind. Sunt. Opere alese. Sunt evanescenţi. monitorizaţi pe display-ul video. vol.. Bucureşti.258 63 . I. astfel „principiile adevărate” ale monedei au realizat şi 30 D. Editura Academiei. instituţiilor şi a conceptelor care acţionează pe această piaţă.baza cunoaşterii. poate mai multe decât asupra oricărui alt aspect al economiei.1. de fapt.

Una din explicaţiile viabile ale acestei preocupări permanente este dată tocmai de poziţia instrumentelor monetare în economia naţională şi globală. suferind modificări. macro şi mondoeconomie. 2. Iată astfel o situaţie elocventă pentru a susţine cele spuse mai devreme şi anume că o economie modernă nu poate funcţiona fără un mijloc de schimb.2 Moneda: scurt istoric. timp în care multe triburi mai evoluate par să fi făcut uz de bani.obiectul a numeroase dezbateri şi controverse. Geneză şi evoluţii 2.1.1 Bani metalici Originea banilor se plasează în debutul antichităţi. în sensul indus de economia reală. ca instrument de măsură. Toate 64 . spre exemplu. dar impunând la rândul ei efecte de accelerare sau frânare. Ne este imposibil astăzi să ne imaginăm funcţionarea unei economii moderne fără existenţa remarcabilei invenţii numită "bani"! Voi încerca să şi argumentez această afirmaţie printr-un simplu exemplu: dacă economia ar fi rămas la nivelul la care schimbul de bunuri şi servicii să se facă prin troc fără să apelăm la bani. Ştiinţa economică conferă un loc principal problematicii monetare în cadrul larg al conceptelor economice de micro. funcţii şi rol Banii au ajuns să joace un rol central în vieţile noastre. pentru a putea să beneficieze de serviciile unui medic stomatolog ar trebui să aştepte până va întâlni un medic stomatolog dornic să asiste la un curs de Economie politică. de cunoaştere şi de schimb.2.2.ECO OMIE MO ETARĂ realizează şi astăzi . 2.1. lucrurile ar fi extraordinar de încurcate iar un profesor de Economie politică. Moneda reacţionează şi interacţionează. definiţii. în mod sintetic.fără să atingă epuizarea .

chinezii. prin care se garanta cantitatea de metal preţios. vol. la început sub diverse forme de inele. Cluj-Napoca. divizibile în oricât de mici subunităţi şi nu se învecheau foarte uşor. se pare. p.ECO OMIE MO ETARĂ tipurile de mărfuri au fost utilizate ca bani într-un moment sau altul. nici din argint. banii metalici fiind obţinuţi prin amestecul metalului preţios cu un metal ordinar. Londra MDCCLXXXIX Fifth edition. Unele din cele mai vechi monede în sens modern s-au confecţionat în Asia Mică în secolul VII (î. (de bani). Aici se amplifică însă mai mult rolul autorităţilor. De asemenea erau uşor de recunoscut. Hr. fără a avea încă formă de disc32. ci era făcută dintr-un aliaj al celor două metale. vol. dar aurul şi argintul au demonstrat a avea cele mai mari avantaje. cu alte cuvinte valoarea nominală.) în colonia Lidia.1. Universitatea “Babes-Bolyai” Facultatea de Stiinte Economice. I. dar permiteau si falsificarea fără a fi recunoscute uşor. Metalele preţioase. care trebuiau însă cântărite cu prilejul fiecărei tranzacţii. Se creau astfel banii care aveau dimensiuni şi durabilitate convenabile iar apoi erau marcaţi cu sigiliul monarhului. Ele erau preţioase deoarece oferta lor era relativ limitată şi erau solicitate mereu de către cei bogaţi pentru ornamente şi decoraţiuni31. Primii care au avut această idee au fost. bare. pe care grecii îl numeau “electrum”. LITO.21 32 Postelnicu Gheorghe: Economie politica. Avuţia Naţiunilor cercetare asupra naturii şi cauzelor ei. au îndeplinit rolul de mijlocitor de schimb. 31 Adam Smith. etc. Această monedă nu era nici din aur. În acest sens ele au avut tendinţa să aibă preţuri ridicate şi relativ stabile. De aici şi până la adevărata monedă nu mai rămăsese de făcut decât un pas. Această cântărire şi recântărire a putut fi evitată odată cu inventarea monedei. Mai trebuia eliminat încă un inconvenient care consta în faptul că forma cubică sau neregulată erau nu numai incomode. 2001 65 . în special aurul şi argintul.

Rezultatul acestui act a fost inflaţia. o alianţă."33 Această devalorizare permitea emiţătorului să câştige mari profituri prin emiterea mai multor monede decât cele colectate. fapt ce a dus mai târziu la retragerea lor de pe piaţă.10p şi 1liră vor să reamintească de vremurile când valoarea de piaţă a metalului din monedă era egală cu valoarea înscrisă pe monedă.ECO OMIE MO ETARĂ Nu totdeauna monedele comensurau valoarea lor nominală şi asta din cauza falsificării lor (se recurgea la decuparea unei felii subţiri de pe marginea monedei).) pentru a emite monede. In acest sens există şi o lege faimoasă în economie. Avuţia Naţiunilor cercetare asupra naturii şi cauzelor ei.26 66 . poartă denumirea de 33 Adam Smith. Ar fi totuşi de amintit exemplul Regatului Unit al Marii Britanii unde. fenomen care devenise o practică tot mai utilizată. ca un anacronism.1. şi prin depozitarea celor suplimentare în tezaurul regal. Pentru a depăşi o astfel de situaţie a apărut ideea de a da monedei o margine aspră. Între topire şi batere însă era suficient să se toarne metal ordinar ieftin în aurul topit. etc. În ţara noastră am putea aminti nu ca anacronism ci din păcate ca o eroare a Băncii Naţionale emiterea pe piaţă a monezii de 1leu în anii '93 . Aceste experienţe ale unor inflaţii i-a condus pe economişti să abordeze legătura între cantitate banilor şi nivelul preţurilor. turnate şi bătute din nou cu un nou sigiliu. Astfel ei utilizau adesea ocazii potrivite (o căsătorie. absenţa acestei margini putând să indice falsificarea. o aniversare. monedele de 5p. Londra MDCCLXXXIX Fifth edition. vol. Această practică numită "milling" există până în zilele noastre. "Unii dintre cei care aveau autoritatea de-a face reguli au sesizat rapid şansa de a obţine un profit prin fraude cu adevărat "profitabile". p. Deprecierea monedelor s-a constituit într-o cauză comună a creşterii preţului.'94 cu o valoare intrinsecă mult mai mare decât valoarea nominală. Oamenilor li se cerea să-şi aducă monedele pentru a fi topite.

pentru că ea putea emite mai multe 67 . monedele de metal preţios care erau în circulaţie au fost înlocuite cu cele din metal ordinar. de aur si argint. 2. La rândul lui vânzătorul putea să încheie tranzacţii cu o a treia persoană. alături de semne băneşti fără valoare proprie. Bazându-se pe încredere în cel care emitea chitanţa. care aveau înscrisă pe ele valoarea aurului pe care-l substituiau. Aceasta a fost o afacere bună pentru bancă. Încă din perioade timpurii ale utilizării banilor. Aproximativ din anul 1600 si până în 1914 a existat o etapa de tranziţie în care omenirea a folosit deopotrivă monezi cu valoare proprie. multe bănci au descoperit că nu era nevoie să deţină cantitatea de aur egală cu valoarea nominală a bancnotelor. care reprezentau în circulaţie aurul si argintul. fără a-şi folosi dreptul de a retrage aurul din bancă.Regina Angliei) care afirma că "moneda rea o elimină pe cea bună". nu mai trebuia să se treacă prin riscantul transfer fizic al aurului. Treptat. Astfel a fost evident că era mai convenabil să fie utilizate hârtiile în locul aurului. şi că în momentul în care unii dintre clienţi vor retrage aur. omenirea a folosit monezi metalice.ECO OMIE MO ETARĂ Legea lui Gresham (în amintirea lui Sir Thomas Gresham.1. Bani de hârtie Un alt pas important pentru istoria banilor a fost emiterea banilor de hârtie. aceasta putea să treacă de la cumpărător de diverse bunuri sau servicii către vânzător. precum şi din alte aliaje. consilier la curtea Elisabetei. care ar fi avut încredere în bijutier. Timp de aproape 26 de secole. Dacă era acceptată. alţii îl vor depozita şi cei mai mulţi îşi vor desfăşura activităţile economice în contul hârtiilor emise de bancă. O sursă pentru această trecere a reprezentat-o bijutierii care având nevoie de seifuri sigure si oferind acest serviciu şi clienţilor se vedeau nevoiţi să emită chitanţe care promiteau returnarea aurului la cerere. de aur şi argint.2. mai exact până la începutul primului război mondial.2.

fie pentru stingerea unei datorii ".3.ECO OMIE MO ETARĂ bancnote decât cantitate de aur care o aveau în rezerve. Iată deci că peste noapte hârtiile pot să-şi piardă valoarea. şi înseamnă "decret" 68 . Dacă vre-una din bănci nu dădea dovadă de prudenţă. În perioada dintre cele două războaie mondiale. Dacă avem în vedere întreaga istorie a dezvoltării civilizaţiei umane putem încerca o periodizare pe parcursul a două mari perioade şi anume: cea a economiei nemonetare. Istoria secolului XIX dar şi a celor ce au urmat a fost plină de cazuri de faliment bancar datorat momentelor de panică şi deci retragerilor masive. Astfel putem defini moneda legală ca " orice monedă care este oferită prin lege. băncile s-ar vedea puse în incapacitatea de a satisace retragerile simultan. şi cea a economiei monetare. Banii emişi în astfel de situaţii îi numim "bani parţial acoperiţi de rezerve". aproape toate ţările au renunţat la convertibilitatea în aur a monedelor lor. Economia nemonetară a 34 cuvântul "Fiat" provine din limba latină.1. fie pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii. a doua. ea risca să nu poată răspunde unor cereri de răscumpărare mai mari decât de obicei.2. Banii fiat34 Astăzi monedele circulă în baza încrederii ce li se acordă. prima perioadă. adică se pot realiza tranzacţii pe baza garanţiei acordate de stat cursurilor lor. 2. Banii fiat sunt larg acceptaţi deoarece guvernul (statul) declară moneda acceptată ca formă legală de stingere a datoriilor şi ca mijloc de schimb. În cazul în care marea masă a clienţilor ar dori deodată să-şi răscumpere aurul din rezerve. Problema generată de o astfel de monedă era menţinerea convertibilităţii ei. şi până astăzi am asistat la circulaţia bancnotelor (a banilor de hârtie) convertibile sau neconvertibile şi a banilor de cont.

printr-o economie de autosubzistenţă. Banii moderni Aşa cum în trecut se depozitau metalele preţioase.ECO OMIE MO ETARĂ corespuns perioadei istorice în care societatea nu a folosit moneda. 2001 69 . a urmat economia trocului când. Când un client vrea să realizeze o plată. Totuşi apariţia banilor nu a condus imediat la termenul de piaţă monetară. Această perioadă s-a caracterizat. în anumite condiţii de dezvoltare a societăţii. în vederea unor viitoare împrumuturi. în cadrul căreia n-au existat schimburi şi ca atare nici instrumente de schimb. ele nu fac asta la întâmplare. bancnotele.1. de asemenea. Cluj-Napoca. Dintre aceste scopuri putem enumera: obţinerea unor avantaje ca dobânzi. istorie de credit. Stocul de bani lichizi aflaţi în circulaţie ar trebui să fie şi este în întregime determinat de cererile din economie. apariţia economiei monetare a corespuns cu apariţia monedei. atunci când banii au devenit axa în jurul căreia se învârteşte întreaga viaţă economică35. el poate să o realizeze fără a trece prin procedura de a-şi retrage banii în numerar şi a plăti altor persoane pentru ca acestea la rândul lor să depoziteze 35 Postelnicu Gheorghe: Economie politica. În zilele de astăzi monedele sunt reprezentate de bani "fiat". vol. 2. în prezent clienţii băncilor depozitează în conturile bancare. sau doar pentru siguranţă.4.2. mai întâi. Apoi. Universitatea “Babes-Bolyai” Facultatea de Stiinte Economice. nu s-au folosit banii ca intermediari ai schimbului de mărfuri. Aceasta a apărut mult mai târziu. După opinia istoricilor. I. LITO. pentru diverse scopuri. şi nicidecum nu este stabilit de către politicieni. Cu toate că băncile centrale au puterea de a introduce pe piaţă bani "fiat".

AmericanExpres) permite deţinătorului transferul rapid de bani. pe lângă reducerea costurilor de emitere şi menţinere în circulaţie a numerarului.c2it. şi la o sporire a flexibilităţii şi securităţii sistemelor de plăţi36. Acesta se poate realiza mai nou de pe orice computer aflat într-o reţea Internet. MasterCard.ECO OMIE MO ETARĂ eventual în altă bancă(asemenea transferului cu aur).. Aceste noi mijloace de plată permit transferarea comodă. sigură şi foarte rapidă a banilor între partenerii de afaceri. Există numeroase sisteme în curs de experimentare.. Comerţul electronic a stimulat cererea pentru noi metode adecvate de plată. transferaţi instantaneu. Bucuresti 1998. Astfel cardul de plastic (Visa. cercetările sunt în plină desfăşurare. Educational. altele abia au fost cercetate şi supuse analizei. Ghidul securitãtii reţelelor de calculatoare. dezvoltarea unor activităţi comerciale între participanţi situaţi la mari distanţe geografice unii de alţii nu poate fi concepută fără folosirea unor sisteme electronice de plăţi. ci doar dând ordin băncii să realizeze transferul pretins de el. Sunt evanescenţi. accesând doar căsuţa de e-mail (paypal. p. La început aceste transferuri erau operabile numai prin cecuri emise de bănci în numele clienţilor lor. Banii din depozit pot fi definiţi ca bani deţinuţi de populaţie la bănci sub forma conturilor care pot fi manipulate la cerere.)... monitorizaţi pe display36 Lars Klander. De asemenea. " Banii celui de-al Treilea Val constau tot mai mult din pulsaţii electronice. 119 70 .etc. În domeniul mijloacelor electronice de plata. Odată cu trecerea timpului însă a venit rândul noilor tehnologii computerizate de a înlocui cecul. înlocuirea monedelor şi bancnotelor (actualele forme tradiţionale de numerar) prin ceea ce denumim bani electronici conduce. Cecurile au devenit foarte populare în primul rând datorită siguranţei care o conferă. În cadrul acestui concept. şi a uşurinţei cu care sunt emise.

54 38 37 71 .4. zburând în lungul şi-n latul planetei. p23. Visa. virtualmente un fenomen video în sine. Fără un soft special. Sunt de fapt. Sistemele de plăţi electronice mai cunoscute pot fi grupate în trei categorii: sisteme cu carduri bancare. informaţii ce pot fi interceptate în timpul transmisiei prin Internet. Protocolul SET îşi propune şapte obiective de securitate în comerţul electronic38: Să asigure confidenţialitatea instrucţiunilor de plată şi a informaţiilor de cerere care sunt transmise odată cu informaţiile de plată. străfulgerând.). Draft for testing. Secure Electronic Transaction (SET) Specification. orice persoană care monitorizează traficul pe reţea poate citi conţinutul acestor date confidenţiale şi le poate folosi ulterior. Alvin Toffler . Este normal ca prudenţa şi securitatea să fie cuvintele cheie ale acestor demersuri. În 1996.Puterea în mişcare MasterCard. 1996. Clipind. MasterCard etc. sisteme online.1.2.ECO OMIE MO ETARĂ ul video. care să permită coordonarea părţilor legitime implicate în transfer şi folosirea corectă a metodelor de securitate.1 Sisteme de plăţi bazate pe carduri bancare Multe cumpărări de bunuri şi servicii prin Internet se fac plătindu-se cu carduri bancare obişnuite (Visa. MasterCard şi Visa au convenit să consolideze standardele lor de plăţi electronice într-unul singur. Este necesară elaborarea unor standarde specifice sistemelor de plăţi. cecuri electronice. numit SET (Secure Electronic Transaction). banii din Al Treilea Val sunt informaţie . 2. Însă tranzacţiile cu carduri conţin informaţii confidenţiale privind cardul şi informaţiile personale ale clienţilor.baza cunoaşterii"37.

contul cumpărătorului şi informaţiile de plată trebuie să fie securizate atunci când traversează reţeaua. Să folosească cele mai bune metode de securitate pentru a proteja părţile antrenate în comerţ. De aceea. Să faciliteze şi să încurajeze interoperabilitatea dintre furnizorii de soft şi cei de reţea. 39 idem 9. Să asigure autentificarea cumpărătorului precum şi faptul că acesta este utilizatorul legitim al unei mărci de card. Criptarea mesajelor SET asigură această confidenţialitate a informaţiei39. Să asigure autentificarea vânzătorului precum şi faptul că acesta acceptă tranzacţii cu carduri prin relaţia sa cu o instituţie financiară achizitoare.ECO OMIE MO ETARĂ Să garanteze integritatea tuturor datelor transmise.Pentru a facilita şi încuraja comerţul electronic folosind cărţile de credit. este necesară asigurarea deţinătorilor de cartele că informaţiile de plată sunt în siguranţă.37 72 . p31. Aceste cerinţe sunt satisfăcute de următoarele caracteristici: Confidenţialitatea informaţiei . Să fie un protocol care să nu depindă de mecanismele de securitate ale transportului şi care să nu împiedice folosirea acestora. împiedicând interceptarea numerelor de cont şi datele de expirare de către persoane neautorizate.

2 CyberCash Fondată în august 1994. Orice cumpărător trebuie să poată să comunice. Protocolul SET foloseşte semnătura digitală pentru integritatea datelor. Pentru interoperabilitate. Un mecanism care face legătura dintre posesorul cărţii de credit şi un număr de cont specific va reduce incidenţa fraudei şi.2. a faptului că acesta este utilizatorul legitim al unui număr de cont valid.nist. tranzacţia nu se va face corect. bazat pe un server propriu şi oferind servicii sigure clienţilor. costul total al procesului de plată. Interoperabilitate . Autentificarea vânzătorului .gov/lab/bulletns.1. Informaţiile de plată trimise de cumpărător la vânzător conţin informaţii de cerere. 40 http://www. SET utilizează semnătura digitală şi certificatele cumpărătorului pentru autentificarea acestuia. SET foloseşte formate de mesaje şi protocoale specifice40.itl. Dacă una din aceste informaţii este modificată.Aceasta specificaţie furnizează un mijloc de asigurare a clientului că furnizorul are o relaţie cu o instituţie financiară. Autentificarea cumpărătorului . din SUA propune în aprilie 1995 un mecanism sigur de tranzacţii de plată cu carduri.Această specificaţie garantează că nu se alterează conţinutul mesajelor în timpul transmisiei acestora prin reţea. SET utilizează semnătura digitală şi certificatele vânzătorului pentru autentificarea acestuia.htm 73 . cu softul sau cu orice vânzător.Protocolul SET trebuie să fie aplicabil pe o varietate de platforme hardware şi soft.4. 2.ECO OMIE MO ETARĂ Integritatea datelor . permiţându-i acestuia să accepte cărţile de credit. prin urmare. date personale şi instrucţiuni de plată. firma CyberCash Inc.Vânzătorul are nevoie de un mijloc de verificare a clientului său.

CyberCash decriptează şi compară cele doua mesaje şi verifică cele două semnături. Un soft similar furnizează servicii la vânzător. cât şi pentru cumpărători operează un portal între Internet şi reţelele de autorizare ale principalelor firme ofertante de carduri. cel care acceptă criptarea şi prelucrarea tranzacţiilor. precum şi numărul cardului folosit. Aceste lucruri fac CyberCash mai puţin confortabil şi mai costisitor. criptată şi semnată digital. Atunci când se face o cumpărătură. Softul portofel afişează o fereastră care permite cumpărătorului să aprobe achiziţia şi suma şi să selecteze cardul cu care se va face plata. semnat criptografic. Cumpărătorul începe prin a descărca softul specific de portofel. portofelul soft al cumpărătorului poate fi folosit de către client pentru a înregistra mai multe carduri. împreună cu propria sa descriere a tranzacţiei. Vânzătorul trimite mai departe mesajul de plată la portalul CyberCash. La fel ca un portofel fizic care poate conţine mai multe carduri bancare diferite. Dacă lucrurile sunt OK.ECO OMIE MO ETARĂ Folosirea CyberCash asigură posibilitatea de trasare şi control imediat al tranzacţiilor. cerere care descrie cumpărarea şi tipurile de carduri care sunt acceptate pentru plată. cu care va face ulterior plăţile. în special pentru tranzacţiile de plată cu sume mici. CyberCash implementează un sistem care realizează protecţia cardurilor de credit folosite în Internet. Se trimite înapoi vânzătorului un mesaj de plată ce include o descriere a tranzacţiei criptată şi semnată digital de cumpărător. el autorizează cererea 74 . produsul dorit este selectat printr-un browser Web. Compania . Serverul vânzătorului trimite portofelului cumpărătorului un mesaj cerere de plată în clar. Însă cifrarea cu chei publice asigură un nivel înalt de securitate.care furnizează soft atât pentru vânzători.

M.43 41 75 . realizarea cercetărilor preliminare. în strânsă legătură cu CyberCash. Recent. Net Present Value of Information Security: Part I. incluzând majoritatea marilor bănci. vânzătorul nu poate vedea care este numărul cardului folosit de cumpărător. eliminându-se riscul refolosirii acestui card la alte cumpărături neautorizate. Gerdes. p. Partea tehnică a realizării proiectului cecului electronic a fost obţinută într-un număr de faze: generarea conceptelor originale. un sistem bazat pe cecuri electronice42.124 42 Razvan Serbu. cecurile electronice încep să fie utilizate într-un program pilot cu Worstell. 2. precum şi CyberCoin. la Universitatea California de Sud au fost dezvoltate alte două sisteme asemănătoare: NetCash. cunoscută de softul ce operează sistemul.2. and Kabay M. De asemenea. p.1. UCSF. Editura Continent 2002. formularea specificaţiilor pentru un sistem pilot şi implementarea acestui sistem. firma CyberCash a extins sistemul iniţial de plată bazat pe transmisia sigură a cardurilor cu alte facilităţi pentru plăţi cu bani electronici: Secure Cash/Check şi Secure Check. construirea şi demonstrarea unui prototip. În prezent.117. FSTC cuprinde aproape 100 de membri.. Întrucât informaţiile sunt criptate cu cheia publică a lui CyberCash. bazate pe bani electronici şi NetCheque. universităţi şi laboratoare de cercetare. Comertul Electronic. pentru plăţi cu sume mici. folosit pentru valori mici.4.. K.ECO OMIE MO ETARĂ vânzătorului trimiţând un mesaj specific la softul acestuia. Apoi softul vânzătorului confirmă plata portofelului cumpărătorului41.3 Plăţi prin cecuri electronice Cecurile electronice au fost dezvoltate printr-un proiect al lui FSTC -Financial Services Technology Consortium. furnizorii tehnologiei pentru industria financiară. 2001.

ececurile pot înlocui cecurile pe hârtie. cheia privată pentru semnarea cecurilor nu este niciodată transferată către computerul semnatarului. prin utilizarea semnăturilor digitale şi a mesajelor criptate.gov/lab/bulletns. autenticitatea şi nerepudierea proprietăţii. este utilizat un smart-card. Sistemul cecurilor electronice este proiectat pentru a asigura integritatea mesajelor. Aceste cecuri pot fi transmise direct de la plătitor la încasator. Cecurile electronice (e-cecurile) sunt bazate pe ideea că documentele electronice pot substitui hârtia. care autorizează banca să plătească o sumă de bani din contul celui ce a semnat cecul.itl. Cecurile electronice sunt create pentru a realiza plăţi şi alte funcţii financiare ale cecurilor pe hârtie. Astfel. guverne sau orice alt tip de organizaţii. Prin urmare. toate condiţii suficiente pentru a preveni frauda din partea băncilor sau a clienţilor lor. bănci. pe suportul reţelei Internet. corporaţii. semnat. reglementare şi practică comercială ce pot fi provocate de schimbarea şi impunerea unui instrument de plată nou. Un cec este un document pe hârtie. după o dată specificată. înlăturându-se astfel problemele de legalitate. fără a fi nevoie să se creeze un nou instrument. Pentru protejarea împotriva furtului şi folosirii abuzive a cecului electronic. Utilizarea hardului criptografic al cardului oferă semnăturii mai multă confidenţialitate. deci nu este niciodată 43 http://www.nist. iar semnăturile digitale cu chei publice pot substitui semnăturile olografe. Acestea au avantajul că plătitorul şi cel care încasează suma pot fi persoane individuale. Cecurile pe hârtie sunt cele mai utilizate instrumente de plată (după folosirea banilor cash) în majoritatea statelor occidentale.htm 76 .ECO OMIE MO ETARĂ Departamentul Trezoreriei Statelor Unite care plăteşte furnizorii Departamentului de Apărare43. mici afacerişti.

pentru a se asigura unicitatea cecurilor electronice şi păstrează o istorie a cecurilor pentru a fi consultată în cazul unei dispute. E. Procesorul smart-cardului numerotează automat fiecare cec electronic. suma şi data). plătitorul introduce codul PIN pentru a debloca smart-cardul ce deţine "carnetul de cecuri". cunoscut numai de posesorul cardului. UCSF. Acest cec electronic va include informaţii din cecurile obişnuite (cum ar fi numele încasatorului. Pentru a semna e-cecul. informaţiile referitoare la această factură sunt trimise de la sistemul încasatorului. putând fi flexibil.38 77 . Atunci când este nevoie de confidenţialitate între oricare două părţi. sistemul cu cecuri electronice şi nivelul aplicaţiei criptografice pot fi exportate şi utilizate internaţional.. November-December 2000. În afară de acestea. iar aceste date sunt utilizate pentru a crea un cec. Formatul facturii nu este fix.ECO OMIE MO ETARĂ expusă furtului din respectivul computer conectat în reţea. Încasatorul introduce codul sau PIN-ul pentru deblocarea smart44 Schoeniger. criptarea poate fi folosită la nivelul datelor transmise. Security and the Internet Factor. Încasatorul verifică semnătura plătitorului din cecul electronic şi factura. separă informaţiile facturii şi pune suma plătită în contul de primire. Atunci când soseşte momentul pentru plata unei facturi. Cecul electronic semnat şi factura sunt transmise către încasator (plătit) prin e-mail sau printr-o tranzacţie Web. cu condiţia de a respecta lungimea. Smart-cardul este protejat prin introducerea unui cod PIN. Semnarea criptografică este suficientă în sistemul cu cecuri electronice ca măsură de securitate împotriva fraudelor prin falsificări de mesaje44. în ordine. forma şi datele ce trebuie conţinute. atunci când îl semnează. Tranzacţia de afaceri începe cu trimiterea de către încasator a unei facturi către plătitor. p.

co-aprobat de coîncasator. cum ar fi timpul de întârziere. pot fi asociate cecului electronic pentru o perioadă a existenţei sale şi vor fi înlăturate şi procesate separat. Atunci când este creat un cec electronic. verifică toate semnăturile şi aprobările din cecul electronic. certificat de bancă. depozitat plătit. Alte informaţii. între care se realizează de fapt tranzacţia reală a sumelor. aprobat de încasator (plătit). chiar dacă falsificatorul dispune de un exemplu al semnăturii. utilizând două nivele de certificate. cum ar fi certificatele şi aprobările. Unele din informaţiile adiţionale. o falsificare perfectă a semnăturii criptografice poate fi făcută de către orice persoană care deţine cheia privată a semnatarului de drept. Odată cu vehicularea cecului electronic. cecul electronic trebuie să fie: creat de plătitor. De exemplu. În final. Este foarte greu să stabileşti. alte informaţii şi alte semnături sunt adăugate atunci când acesta este transmis între părţi. sunt părţi permanente ale e-cecului şi rămân intacte până în momentul returnării la plătitor. Banca plătitorului verifică dacă cecul electronic transmis nu este duplicat. co-semnat de co-plătitor. În opoziţie. Acestea fac foarte dificil pentru un falsificator să realizeze o semnătură falsă perfectă. Ambele bănci. în el este scris un set minim de informaţii şi cecul este semnat.ECO OMIE MO ETARĂ cardului sau utilizează acest "carnet electronic de cecuri" pentru a aproba cecul electronic şi semnează un depozit electronic pentru a încasa suma din cecul electronic. dacă certificatul încasatorului şi contul sunt în prezent valide. dispunând de o cheie publică. O semnătură olografă este influenţată de mişcarea muşchilor mâinii şi de unele particularităţi biometrice ale semnatarului. cea a plătitorului şi cea a încasatorului. plătitorul primeşte un articol care descrie întreaga tranzacţie. Cecul aprobat (semnat de încasator) este dat mai departe băncii încasatorului pentru depozitare. după care depozitează cecul electronic în contul de stocare a cererilor plătitorului. dacă un e-cec este autentic sau 78 .

"banii electronici" cum îî numim noi astăzi. Aceste dispozitive hard standardizează şi simplifică generarea cheilor. încă din 1993.ECO OMIE MO ETARĂ falsificat. În acest sens. p. Smart-cardurile ce conţin carnete de cecuri electronice sau alte dispozitive hard criptografice sunt utilizate tocmai pentru a ajuta la asigurarea că o cheie privată este protejată cât mai bine şi în consecinţă. Acest raport punea accentul. portofele electronice 79 . pentru toate economiile dezvoltate. că acesteia trebuie să i se acorde o atenţie majoră. distribuţia şi utilizarea lor.1.. semnăturile se realizează doar de către semnatarii legitimi45. Banca Centrală Europeană a analizat această nouă metodă de plată. erau numiţi bani stocaţi pe carduri cu cip. 2. E-Commerce Systems Arhitecture and Aplications. Inc. BookNews. şi acorda o atenţie mărită: autorităţilor responsabile de crearea şi aplicarea unui cadru prudenţial băncilor centrale care vor avea sarcina de a supraveghea asupra noilor fluctuaţii induse de banii electronici participanţilor la piaţa nou creată a banilor electronici care trebuie să adopte un anumit pachet de măsuri noi specifice banilor electronici Banii electronici diferă în multe aspecte faţă de alte tipuri de bani existenţi. numită bani electronici46 şi rezultatele studiului au fost publicate în luna mai a anului 1994 în "Raportul către Institutul Monetar European privind cardurile preplătite".2. banii electronici utilizează criptografia pentru 45 Wasim Rajput. deci se poate stabili un înalt nivel de încredere. În comparaţie cu cash-ul.5 Banii electronici în accepţiune europeană Odată declanşată noua modalitate modernă de plată având la bază banii electronici era clar.1998.25 46 La acea vreme. care foloseşte doar elemente de securitate fizică.

Produsele bazate pe stocarea valorii sunt. ce pot fi ulterior folosite în scopul de plată o serie de produse bazate pe card au potenţialul de a fi folosite nu numai pentru plăţi faţă în faţă. care poate fi utilizată pe scară largă pentru efectuarea de plăţi spre firme. banii electronici primiţi de către beneficiar nu pot fi utilizaţi din nou. spre deosebire de cash. Şi în accepţiunea europeană. protejarea confidenţialităţii si pentru integritatea datelor. În plus. pentru care clientul a plătit în avans. banii electronici au fost definiţi ca stocare electronică a valorii monetare pe un suport tehnic. altele decât ale emitentului. Astfel. utilizatorul trebuie să plătească în avans pentru valoarea stocată ca unităţi de bani electronici. dar acţionând ca un instrument la purtător pre-plătit. a fost identificat un al doilea tip de produse ale banilor electronici care folosesc software pe un computer personal. în general. în cele mai multe aranjamente disponibile în prezent. cât şi pentru plăti prin intermediul reţelelor de telecomunicaţii. permiţând ca valoarea electronică să fie transferată prin intermediul reţelelor de telecomunicaţii (Internetul). ori de cate ori banii electronici sunt transferaţi prin intermediul reţelelor 80 . Pentru că nu necesită schimbul fizic ca în cazul bancnotelor şi al monezilor. Cardul pre-plătit cu utilizare multiplă reprezintă un card din plastic ce conţine putere reală de cumpărare. Există o serie de similitudini între cele două modalităţi de plată: în ambele cazuri. instrumente de plată preplătite în care o înregistrare de fonduri deţinute sau la dispoziţia clientului este stocată pe un dispozitiv electronic aflat în posesia acestuia. fără a implica obligatoriu conturi bancare în acest proces. De la apariţia acestora.ECO OMIE MO ETARĂ autentificarea tranzacţiilor. banii electronici pot fi utilizaţi mai facil pentru plăţile la distanţă.

Institutul Monetar European a oferit în 1994 soluţia cea mai potrivită pentru emiterea banilor electronici şi. incluzând curtea competentă. Aceeaşi autoritate a emis şi o serie de cerinţe minime privind supravegherea prudenţială. Condiţiile publicate în Raportul Institutului Monetar European furnizează informaţii detaliate privind: pretenţiile împotriva emitentului sunt acoperite de un depozit de asigurare sau alte aranjamente de protecţie din jurisdicţia în cauză aranjamentele de rezolvare a disputelor. a fost realizată limitarea acestei funcţii la instituţiile de credit. comercianţi.ECO OMIE MO ETARĂ de telecomunicaţii. Date fiind riscurile emiterii banilor electronici. Această funcţie se referă la asigurarea: 81 . băncile centrale îşi vor asuma funcţia de supraveghere a aranjamentelor privind banii electronici. atât comercianţi cât şi clienţi. astfel încât să fie evitată schimbarea cadrului instituţional existent pentru politica monetară şi sistemul bancar. care ţin de anumite elemente de securitate tehnică şi de mediul de stocare al banilor electronici. sunt definite şi făcute publice de actul amintit anterior. conform recomandărilor. Drepturile si obligaţiile participanţilor (clienţi. Natura obligaţiilor şi riscurile sunt clar definite şi notificate la toţi cei implicaţi. să fie subiectul supravegherii din partea unei autorităţi competente şi să urmeze un management corect al tuturor riscurilor implicate de banii electronici. indiferent de tipul de produs implicat. Ca parte a responsabilităţii de supraveghere a sistemelor de plăţi. este esenţial ca emitentul să respecte o serie de cerinţe iniţiale menite să asigure un anumit nivel de soliditate financiară. emitenţi si operatori) la sistemul bazat pe banii electronici. se poate folosi termenul "bani de reţea". Putem evidenţia şi diferenţa între produsele bazate pe card şi produsele bazate pe soft.

defecţiune tehnică majoră. Totuşi. Banca Naţională poate încredinţa altei autorităţi să supravegheze elementele de securitate ale acestor aranjamente. acceptat de toţi utilizatorii. dacă banii electronici sunt emişi ca o consecinţă a creditului. eficienţa mecanismelor de coordonare între diverşii operatori ai aranjamentului. Dacă banii electronici sunt emişi prin conversia de bancnote şi depozite la vedere. este la latitudinea fiecărei bănci naţionale discreţia cu care se organizează supravegherea aranjamentelor care implică banii electronici. costul de refinanţare în cazul că este cerută răscumpărarea. elementelor de securitate tehnică ale aranjamentului. posibil. Acest lucru este posibil numai în condiţiile în care sunt luate suficiente precauţii care să facă din banii electronici un produs de încredere. nu se modifică oferta de bani. emitenţii privaţi beneficiază de stimulente pentru a furniza cantităţi suplimentare de bani electronici. management-ul neperformant. În conformitate cu practica generală. atât timp cât diferenţa dintre dobânda cerută la credit si cea plătită pe banii electronici acoperă prima riscului de credit. iar stabilitatea preţurilor nu este periclitată.ECO OMIE MO ETARĂ integrităţii aranjamentului de plată ca întreg. Banii electronici nu trebuie să pericliteze buna funcţionare a sistemelor de plăţi. dificultăţi ale emitentului şi apariţia fraudelor. provizionul serviciului de plată şi. 82 . Principala îngrijorare este legată de necesitatea menţinerii stabilităţii preţurilor şi de păstrarea funcţiei de unitate de cont a banilor. cade in sarcina creditorului să aprecieze credibilitatea debitorului său. ar putea avea un impact negativ asupra credibilităţii banilor electronici şi chiar a produselor de plată bazate pe card. Într-o economie de piaţă. În caz contrar.

domino. devine destul de evident pentru multă lume apariţia mai multor categorii de reţele Internet: de cercetare. vicepreşedinte pentru arhitecturi de date la MCI Communications. În România. fiind încă în faza de implementare a acestora. s-au desprins o serie de riscuri care trebuie evitate şi au fost enumerate câteva puncte care trebuie avute în vedere în implementarea şi dezvoltarea banilor electronici47: să menţină stabilitatea şi integritatea pieţelor financiare să nu împiedice exercitarea politicii monetare să încurajeze eficienţa şi soliditatea sistemelor de plăţi 2. strict 47 48 OECD. existau în primăvara anului 1997. estima pentru anul 2002 o prognoză de 180 milioane de oameni50. care se vor conecta la reţelele de comunicaţii globale. Comerţ electronic. Bucuresti. cum s-a întâmplat cu multe altele după decembrie 198949.1. a însemnat şi prima tentativă îndrăzneaţă de promovare a ideii de comerţ electronic. efectuate de către autorităţile Uniunii Europene în domeniul monetar. doar 900 de cărţi de credit48.ro 49 www. care nu trebuie să ne găsească nepregătiţi.ECO OMIE MO ETARĂ După o serie de analize succesive.2. 2000.ro 50 Bucur C. CyberShop. dar deschiderea promoţională a primului magazin virtual.bancpost. de către Raffles Computers. Editura Lito ASE. Vinton Cerf.62 83 .kappa. dar şi în calitatea sa de "vicepreşedinte pentru strategia Internet". Banca Europeană Centrală www.6 Sisteme moderne de plăti în România Din punctul de vedere al modalităţilor moderne de plată ţara noastră le-a introdus recent. Astfel. p.

deci. permiţând comunicaţii sigure chiar dacă se utilizează un mediu nesigur cum este considerată reţeaua Internet. Principalul motiv pentru care proprietarii de magazine nu acceptă sistemul plăţilor prin card este că o mare parte din banii lichizi nu se înregistrează pe facturi. o dată cu plata prin card a produselor. iar în prezent asistăm la începutul unui nou gen de afacere. Ministrul Comunicaţiilor a anunţat în cursul anului 84 . Din păcate. Dar problema confidenţialităţii informaţiei este şi va fi vitală. astfel refuzul marilor comercianţi de a-şi instala aceste aparate nu se poate justifica decât prin faptul că. Astfel. potrivit unui raport al Forester Research. Epoca de pionierat a Internetului s-a încheiat chiar şi în România. şi se aşteaptă ca această cifră să fie depăşită în 2004. bancară dar şi cea rezervată marelui public. piedica cea mai mare reprezentând-o plata cumpărăturilor. creşte suspiciunea asupra activităţii sale. care poate fi făcută într-un număr destul de restrâns online.peste patruzeci de miliarde de dolari în 2002. Afacerile online. Plata produselor prin card este îngreunată în România de refuzul agenţilor economici de a-şi instala în magazine sisteme corespunzătoare acestor tranzacţii. veniturile nu mai pot fi transferate în economia subterană. fiind bănuit de evaziune fiscală. Motivul este numărul încă mic de cărţi de credit utilizate la noi în tară. În momentul în care un mare comerciant refuză să introducă plata prin card. România nu se poate lăuda cu asemenea performanţe. gestionării şi transferului informaţiei. Numai aproximativ 12% dintre români se pot lăuda că sunt posesorii unui card şi tot atâţia că au acces la Internet. la scară globală. Plăţile online sunt considerate.ECO OMIE MO ETARĂ profesională. o prioritate numai pentru o mică categorie de persoane. presupunând reguli de asigurare a accesului. comerţul electronic sau magazinele electronice au devenit deja o obişnuinţă atât în lume. cât şi în România. vânzările online au crescut de la trei sute de milioane de dolari în 1995 la peste şase miliarde în 2000.

000 de carduri. în România există peste 2. iar numărul comercianţilor care acceptă carduri la plată este de aproximativ 7000. prin emiterea de legi sau alte acte legislative.pdf 85 . pentru a ajunge la nivelul statelor occidentale. emitenţii de monedă electronică vor fi numai instituţiile de credit. în ceea ce priveşte numărul lor: 1400 de bancomate. Măsura va fi aplicată 51 http://www. în timp ce ţări ca Polonia sau Ungaria au 70. Potrivit noilor reglementări. iar România va trebui să aibă.Dacă până la urmă Guvernul se va implica. în următorii trei-patru ani. În 2001. în România au fost înregistrate 2. Potenţialul pieţei româneşti este de 7-8 milioane de utilizatori de carduri51.ro/Ro/Pubs/SC/2002sc021ro. iar cardurile trebuie să fie recunoscute şi de alte instituţii decât cea emitentă.000 de utilizatori. faţă de 6% (POS). însă. faţă de 2600 de POS-uri. pe piaţa românească sunt aproximativ 1700 de bancomate operabile. aflat spre aprobare la Ministerul Finanţelor prin care se stabileşte obligativitatea agenţilor economici de a accepta plata prin card.bnro. Proporţia nu se păstrează. Piaţa cardurilor ar trebui să ajungă la 8 milioane. În prezent.ECO OMIE MO ETARĂ 2002 că există în discuţie la Ministerul Finanţelor un proiect de ordonanţă care prevedea obligativitatea introducerii cardului la comercianţii care depăşesc o anumită cifră de afaceri anuală. Există un proiect de lege. la sfârşitul anului 2002.300. Potrivit datelor BNR. în jur de 8000 de automate bancare (ATM) şi peste 60.000 de carduri şi 15 bănci emitente.300. În prezent. pentru a stimula utilizarea cardului bancar această cifră se va atinge fără probleme în următorii câţiva ani. În ceea ce priveşte valoarea tranzacţiilor situaţia este reflectată de proporţia de utilizare a bancomatelor în comparaţie cu POS-urile: 94% (bancomate). în România au fost înregistraţi 7000 de agenţi economici utilizatori de POS-uri.000 de comercianţi care să accepte plata prin card.

Ion Ignat.2. cu 52 Ion Pohoanţă. 2.345 86 . respectiv. lăsând la o parte aspectele considerate nesemnificative la data respectivă. Ei au apărut spontan. de funcţiile şi rolul banilor în economie.de exemplu. Editura Economică. ca rezultat al unui îndelungat proces istoric de dezvoltare a schimbului de activităţi. relativ omogenă. cel de echivalent general al valorii tuturor mărfurilor şi de instrument de schimb.Astfel. La fel. în La Grande Encyclopedie găsim următoarea definiţie pentru monedă: Moneda este o marfă de o anumită valoare proprie într-un volum mic. în special. 1998.2 Definiţiile banilor Definirea banilor este prezentă în opera multor economişti. ea fiind rezultatul unor generalizări ale practicii monetare din acea epocă. schimbând fundamental modul de interpretare a categoriei de bani. în particular banii sunt de obicei definiţi. ca mijloc de schimb şi echivalent general.ECO OMIE MO ETARĂ companiilor care îndeplinesc anumite condiţii . şi definirea banilor caută să redea aspectele de esenţă. astfel încât să înglobeze şi depozitele bancare care fac posibilă buna desfăşurare a modalităţilor moderne de plată. Aceste aspecte nesemnificative au devenit odată cu trecerea timpului factori de maximă importanţă. legate. p. În ciuda faptului că problema definirii banilor nu a fost încă în totalitate soluţionată. Economie Politica. un anumit nivel al cifrei de afaceri. Clasicii economiei au arătat că banii sunt o marfă.52 În majoritatea definiţiilor date astăzi noţiunii de ban sau monedă sunt prezente funcţiile de bază ale banului. care s-au desprins din lumea mărfurilor pentru a îndeplini un rol deosebit. acest fapt explică revenirea periodică asupra discuţiilor.

de îndată ce bunurile pot fi cumpărate sau vândute pe un lucru dat. Samuelson.Mc Graw Hill. astfel E. Problematica definirii banilor nu a fost şi nu este pe deplin soluţionată.218 87 .A.Nu întâmplător banii au fost consideraţi una dintre cele mai mari invenţii care au contribuit la libertatea şi bunăstarea umanităţii.. 2.452 P.. Inc. Mansfield defineşte banii prin caracteristicile lor fizice şi prin funcţiile lor. sau ca o ficţiune juridică.. Oricât de paradoxal sau nu. etalon al valorii. Şi în literatura economică din Statele Unite ale Americii definirea banilor pune accent pe aceleaşi funcţii de bază ale banilor. p.3 Funcţiile banilor 53 54 OxfordUniv. Economics.ECO OMIE MO ETARĂ posibilitatea de a fi uşor divizată fără a pierde valoare. 1995. care îşi aduce aportul cu prisosinţă la eficienţa sistemului economic.2. pentru a servi ca etalon şi unitate pentru a exprima cifric valoarea acestor mărfuri53. banii sunt acceptaţi sau nu.p. pentru că ei sunt acceptaţi"54 De obicei banii au fot definiţi ca orice mijloc general acceptat pe scară largă într-o societate care serveşte schimbului bunurilor şi serviciilor. prin urmare. "Banii sunt o convenţie socială artificială. iar Paul Samuelson consideră banii ca "un mijloc modern de plată schimb şi unitate etalon în care se exprimă preţurile şi obligaţiile" Unii specialişti consideră banii a fi rezultatul unei înţelegeri la care oamenii au ajuns tocmai pentru a uşura realizarea schimbului. depozit de valoare. mijloc de schimb. La Grande Encyclopedie. uşor de identificat şi. New York. discuţiile între economişti continuând şi astăzi. International Edition. publicul va consimţi să se folosească de ei pentru cumpărăturile şi vânzările sale. OxfordPress 1997. Ajutând la realizarea tranzacţiilor banii fac ca oamenii să profite de pe urma specializării şi diviziunii muncii.

conferă tot mai puţină valoare banilor stocaţi. "Cu alte cuvinte.ECO OMIE MO ETARĂ Aşa cum am amintit încă de la început. dar nu pentru societate în ansamblu. banii pot fi acumulaţi ca economisiri. Banii şi averea reală nu trebuie confundate. Existenţa banilor îi ajută pe oameni să se specializeze şi să beneficieze de diviziunea muncii. Banii se pot constitui sub forma unui depozit de valoare pentru indivizi. fără bani. deoarece pentru a achiziţiona aceeaşi cantitate de marfă o să fie nevoie de o sumă mai mare de bani. Banii devin astfel o modalitate de stocare a valorii."55 55 Principiile economiei 88 . însă stocul de capital real viitor şi resursele de muncă viitoare sunt cele care vor determina producţia reală viitoare. deţinătorul banilor putând să ia decizia de stocare a banilor. Odată bunurile vândute nu este necesar să urmeze o altă operaţie de vânzare cumpărare. sau companiile îşi oferă produsele sau serviciile pentru bani pentru ca ulterior să utilizeze banii pentru a face achiziţii ulterioare. Putem spune astfel că o primă funcţie a banilor este cea de mijloc de schimb. o economie modernă nu poate funcţiona fără un mijloc de schimb. Rezolvarea acestei dileme a constituit-o utilizarea banilor. a puterii de cumpărare. până în eventualitatea unei următoare tranzacţii. Cea mai mare dificultate în pentru a se fi continuat utilizarea trocului este necesitatea la fiecare tranzacţie a coincidenţei nevoilor celor 2 participanţi. stabilitatea monedei care se vrea stocată trebuie să fie cât mai mare. Pentru a oferi o satisfacţie celui care încearcă o stocare a valorii. pentru a ajuta indivizii să cumpere bunuri viitoare. Astfel persoanele. O descreştere a puterii de cumpărare. Putem spune astfel că economia monetară implică schimburile produselor şi serviciilor contra banilor şi viceversa.

De aceea. Economie Politica. Funcţia de mijloc de plată este îndeplinită şi în afara schimbului de mărfuri. pentru orice fel de plăţi. banii circulă liber între cumpărători şi vânzători sub diversele forme. Spre deosebire de celelalte funcţii. burse. a comerţului internaţional. putând fi oricând convertite în bunuri sau servicii. 1998. aflate într-o 56 Ion Pohoanţă. manifestându-se în viaţa reală ca purtători de alegere"56. Ion Ignat. Banii pot fi folosiţi de asemenea pentru măsurarea veniturilor. "Indiferent de formele lor concrete de existenţă. pensii.312 89 . cheltuielilor sau pentru calculul costurilor. Funcţiile banilor s-au dezvoltat treptat.ECO OMIE MO ETARĂ În exercitarea funcţiei principale. În general oamenii apreciază valorile în termenii etalonului monetar cu care sunt familiarizaţi. şi anume că nu presupune existenţa fizică a banilor. Ei îndeplinesc această funcţie în mod ideal prin intermediul preţurilor. alături de funcţiile amintite mai sus. Banii pot fi pur şi simplu utilizaţi pentru scopuri contabile şi nu numai. funcţia de mijloc de calcul se distinge prin această caracteristică. impozite. în dezvoltarea ei istorică moneda a servit şi ca mijloc de plată precum şi ca bani universali. banii au o calitate comună: constituie. p. pentru împrumuturi şi investiţii internaţionale. credite. Pentru a se putea exprima aceste mărimi este stabilit un etalon monetar. 2. etc. prin excelenţă lichiditate. etc. banii nu trebuie să existe în mod efectiv în circulaţie. ca măsura a valorii. În cadrul relaţiilor internaţionale banii sunt folosiţi pentru facilitarea schimburilor economice dintre ţări. odată cu circulaţia mărfurilor.3 Instrumente pe piaţa monetară În cadrul pieţelor globale din zilele noastre. Editura Economică.

Majoritatea tranzacţiilor pe piaţa monetară au loc direct între două părţi contractante.1 Instrumente cu discount 90 . Trebuie să specificăm că piaţa noastră monetară a cunoscut de-a lungul perioadei de tranziţie multe modificări care duc la o aliniere cu pieţele internaţionale. şi anume: instrumente cu discount instrumente purtătoare de dobândă produse derivate 2. el poate să vândă drepturile acestuia asupra banilor şi dobânzilor aferente care îi sunt datorate unui alt participant la piaţă.ECO OMIE MO ETARĂ continuă evoluţie prezentată anterior atât cât şi între investitori şi cei ce angajează împrumuturi. Există o mare varietate de instrumente sau produse care se tranzacţionează pe pieţele monetare. dar în scopul înţelegerii acestor produse şi a importanţei interdependenţelor dintre acestea o să abordăm o privire generală asupra celor mai importante dintre aceste instrumente care sunt abordate şi pe piaţa românească. dar cea mai cunoscută rămâne cea care clasifică aceste instrumente în funcţie de modul în care acestea generează venituri. Atunci când un împrumutator acordă un împrumut bănesc unui împrumutat.3. Există mai multe modalităţi în abordarea diferitelor tipuri de instrumente sau titluri de valoare care se utilizează pe pieţele monetare. trecând graniţele internaţionale. în special cu piaţa europeană. Participanţi la piaţă utilizează pieţele monetare pentru nevoile lor de a primi sau acorda bani cu împrumut. aceasta dovedind că instrumentele pieţei monetare pot fi activ tranzacţionate. iar partea tranzacţiei căreia o să-i acordăm atenţie în rândurile care urmează se focalizează asupra instrumentelor existente şi utilizate pe piaţa monetară.

1.1. şi care reflectă rata curentă a dobânzii pe termen scurt. Valoarea actualizată a sumei de răscumpărare plătibilă la scadenţă reprezintă de fapt valoarea de piaţă a unui bon de tezaur (Tbill).ECO OMIE MO ETARĂ Instrumentele cu discount sunt recunoscute sub această denumire tocmai datorită discountului faţă de valoarea paritară cu care sunt emise.cambiile. 91 . în viitor. Bonurile de tezaur sunt emise de Banca Centrală. în cazul României de Banca Naţională a României.3. Suma la paritate pe care o va primi la scadenţă deţinătorul unui T-bill este cunoscută sub denumirea de valoare de răscumpărare. ceea ce înseamnă că rata dobânzii care se primeşte pe un bon de tezaur este cea care determină valoarea curentă de piaţă a acestui instrument. prin care se plăteşte deţinătorului o anumită sumă de bani. negociabil.Din această categorie putem enumera. Bonurile de tezaur(Tbill). ele reprezintă reperul în funcţie de care se măsoară toate celelalte dobânzi. şi în calitate de împrumutător de ultimă resursă. şi efectele de comerţ. iar dinamica acestei dobânzi o putem vedea în reprezentarea grafică 2.1. emis de guvern. Bonurile de tezaur Un bon de tezaur reprezintă un instrument pe termen scurt. la o dată stabilită. Ministerul Finanţelor Publice aprobă prospectele de emisiune ale certificatelor de trezorerie cu discount cât şi ale obligaţiunilor de stat. 2.

ECO OMIE MO ETARĂ 92 .

o promisiune scrisă de plată a unei datorii pe termen scurt.data la care cambia devine exigibilă şi trebuie plătită.R. scadenţa.persoana căreia urmează să i se plătească suma de bani data şi locul emiterii cambiei semnătura autografă a trăgătorului. . locul plăţiibanca unde se va face plata numele şi denumirea beneficiarului .cel care trebuie să plătească.1 Dinamica dobânzilor pentru bonurile de tezaur emise de B. atrage nulitatea cambiei. emitentul cambiei Lipsa uneia dintre menţiunile obligatorii de pe faţa titlului. sau la prezentare. Cambia are ca suport o tranzacţie comercială. Cambiile O cambie reprezintă un instrument de plată. în genul unei poliţe la termen sau la vedere. cu indicarea monedei) numele sau denumirea trasului. trasul devine 57 Legea 83/94 asupra cambiei şi biletului la ordin 93 . un ordin de a se plăti deţinătorului o anumită sumă de bani la o anumită dată viitoare precizată. 2.3.2.ECO OMIE MO ETARĂ Graficul 2.1. Pentru ca o cambie să fie validă din punct de vedere juridic trebuie să conţină următoarele menţiuni obligatorii57: denumirea de cambie înscrisă în textul acesteia ordinul necondiţionat de a plăti o sumă de bani (trecută în cifre şi litere. Prin acceptarea cambiei.

urmată de semnătura trasului. Taxa scontului este de fapt. dar odată acceptată îşi asumă obligaţiile ce decurg de aici. Acceptarea se dă pe faţa cambiei prin formula "acceptat". Figura 2. Pentru a realiza acest lucru. dobânda percepută de bancă pentru această operaţiune de creditare.ECO OMIE MO ETARĂ obligatul principal.98 94 . posesorul cambiei va dori să încaseze valoarea cambiei înainte de scadenţă. Craft Print Pte Ltd Singapore. Prin scontare. calculată din momentul scontării până la scadenţă. mai puţin dobânda. respectiv scontul pentru suma plătită. p. Trasul nu este obligat să accepte cambia. ceea ce semnifică faptul că s-a angajat să plătească la scadenţă suma înscrisă. An introduction to foreign exchange & money markets. În anumite condiţii. el poate sconta cambia la o bancă comercială. oricărui posesor legitim al cambiei. posesorul cambiei obţine valoarea nominală a cambiei. iar banca va deveni astfel beneficiarul cambiei pentru întreaga sumă înscrisă în cambie. plătibilă la scadenţă de către tras. 2001. Procesul de emitere şi tranzacţionare al cambiei58 58 John Wiley.1.

3. care reprezintă un înscris prin care o persoană. acesta fiind titularul unui cont bancar care va fi debitat cu valoarea cecului. 59 Legea nr 83/1994 asupra cecului. din punct de vedere juridic. ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani înscrisă cifre şi litere cu indicarea monedei data emiterii. (ii) beneficiarul este cel care va încasa cecul. care modifică legea 54/34 95 . din momentul în care acesta a fost emis de "trăgător". numele trasului. Trasul este de fapt un prestator de servicii. acesta poate fi un terţ sau însuşi trăgătorul dacă are nevoie de numerar. Există o limită de timp de prezentare la plată a cecului. de regulă numele băncii trase este reimprimat tipizat pe înscris.ECO OMIE MO ETARĂ 2. dar ele pot avea şi clauza "la ordin". Orice modificare adusă cecului trebuie făcută cu consimţământul " trăgătorului" care trebuie să semneze pe cec în dreptul modificărilor. persoana care scrie cecul. băncile pun la dispoziţia clienţilor formulare de cec tipizate.3. şi va onora cecul la prezentare numai dacă trăgătorul are suficient disponibil în contul său.Putem spune astfel că emiterea unui cec implică trei părţi: (i) trăgătorul. (iii) trasul este întotdeauna banca unde trăgătorul îşi are deschis contul. luna. anul emiterii semnătura trăgătorului În general cecurile sunt plătite la vedere. dă ordin băncii sale de a plăti în favoarea unui terţ (beneficiar) o sumă de bani înscrisă pe instrument. cecul trebuie să cuprindă următoarele menţiuni obligatorii59: denumirea de cec trecută pe înscris. Cecul Un rol foarte important în cadrul operaţiunilor bancare îl joacă cecul. Pentru a fi un înscris valid. respectiv banca la care trăgătorul are cont deschis.1. respectiv ziua.

Aceste cecuri.ECO OMIE MO ETARĂ Este obligaţia băncii să onoreze la plată cecurile clienţilor cu condiţia ca în contul clientului să existe fonduri suficiente. În România acest instrument este foarte des folosit. cecul să fie tras corect şi semnat de "trăgător" şi să nu existe nici un motiv legal pentru ca banca să nu plătească (de exemplu. intenţia sau repetabilitatea fraudei de la persoane care au generat incidente de plată. de a plăti o anumită sumă la o anumită dată viitoare şi este emis de regulă la purtător. şi toate acestea au cu atât mai mare importanţă. şi trebuie să evidenţiem nivelul încă mare al acestor incidente de plată care denotă încă o nesiguranţă a pieţei şi o nevoie mai mare de seriozitate.1. cu cât ele trebuie privite din perspectiva integrării în Uniunea Europeană. Efectele de comerţ sau cum mai denumite. De aceea împrumutătorii se confruntă cu riscul de a nu-şi recupera banii dacă emitentul nu-şi va îndeplinii obligaţiile în legătură cu împrumutul. refuzate la plată ajung în cele din urmă la Centrala Incidenţelor de Plată unde titularii conturilor care au emis cecul sunt înregistraţi şi pot fi catalogaţi în funcţie de valoarea. negarantată. persoane cu risc până la declararea lor ca persoane aflate în interdicţie bancară.3. Am surprins în anexă nivelul sumelor refuzate la plată cu instrumentele pieţei monetare în România. Tocmai din această cauză a riscului de 96 . dar această uzanţă nu este întotdeauna una cu un final aşteptat.3. reprezintă o formă de împrumut care nu este susţinut de activele emitentului. Efecte de comerţ Efectul de comerţ este un instrument negociabil folosit cu predilecţie pe pieţele monetare solide şi reprezintă o promisiune pe termen scurt. 2. şi asta din cauza problemelor firmelor sau persoanelor care emit aceste cecuri şi în special al acelora care le emit fără acoperire. hârtiile comerciale. cont blocat de autorităţi).

pe toată durata de viaţă a instrumentului.1 Certificate de depozit Un certificat de depozit este o chitanţă negociabilă referitoare la fonduri depozitate la o bancă sau la altă instituţie financiară. beneficiarul(creditorul). numai marile companii cu un rating bun de credit emit astfel de bilete la ordin60. cel care urmează să încaseze suma 2.3. pentru o perioadă determinată. rata dobânzii în vigoare pentru depozitele interbancare şi calitatea creditului băncii care oferă 60 idem 29 97 . Instrumente purtătoare de dobândă Contrar instrumentelor cu discount prezentate anterior care sunt emise cu un discount faţă de valoarea de paritate şi răscumpărare la paritate în momentul scadenţei. cel care este dator obligânduse la plată. scadenţa. Rata dobânzii plătibilă pentru un certificat de depozit depinde de factori care includ: moneda.2. 2. instrumentele pieţei monetare purtătoare de dobândă sunt acele instrumente care asigură împrumutătorului încasarea de dobândă. Regulile care se aplică cambiei în legătură cu plata.3. pe o bază regulată. singura excepţie fiind acceptarea.ECO OMIE MO ETARĂ credit la care este expusă tranzacţia. care raportează dobânda la o anumită rată. girarea şi protestul sunt valabile şi pentru biletul la ordin. În cazul biletului la ordin intervin două părţi: emitentul ( debitorul).2.

care însă face ca dobânda CD-urilor să fie mai mică. BNR vinde băncilor certificate de depozit. Un certificat se poate păstra până la scadenţă şi se încasează în acest sens întreaga dobândă.3. şi la o dată viitoare. aceasta îşi rezervă dreptul de a se implica pe piaţa monetară şi prin emitere de certificate de depozit.ECO OMIE MO ETARĂ depozitul. 2. sau se poate vinde înainte de termen la preţul practicat pe piaţă.2. Avantajul CD-urilor faţă de depozitele interbancare este reprezentat de dreptul de tranzacţionare. Conform regulamentelor Băncii Naţionale a României. În afară de CD-urile cu rată fixă a dobânzii mai există două variante întâlnite pe piaţa monetară: CD-uri cu discount. în scopul absorbţiei de lichiditate. care sunt emise şi tranzacţionate cu un discount faţă de paritate. tranzacţie în cadrul căreia. care sunt similare unei serii de CD-uri cu rată fixă consecutive. La scadenţă se rambursează capitalul. Acesta reprezintă o înţelegere pentru vânzarea unui instrument împreună cu angajamentul simultan al vânzătorului de a răscumpăra respectivul instrument la preţul convenit. 98 .2. îl constituie aranjamentul de răscumpărare. împrumutătorul obţinând un profit în raport cu valoarea acestuia CD-uri cu rată flotantă. Aranjamente de răscumpărare (Repo) Un alt instrument des folosit de Banca Naţională a României dar şi pe plan internaţional de băncile centrale.

angajându-se să răscumpere respectivele active la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit la data încheierii tranzacţiei. Banca Naţională a României vinde băncilor active eligibile pentru tranzacţionare. contra cash şi simultan este de acord să răscumpere respectiva garanţie la o dată viitoare şi la un preţ convenit.ECO OMIE MO ETARĂ Un aranjament de răscumpărare Repo. se realizează în scopul absorbţiei de lichiditate.3 Produse derivate În afară de instrumentele purtătoare de dobândă şi cele cu discount. şi se derulează în următoarea formă: Vânzătorul vinde de fapt garanţia care de obicei este constituită din bonuri de tezaur. În mod similar. este o formă de împrumut care implică o garanţie de ambele părţi. Vânzătorul primeşte de asemenea dobândă în plus faţă de cash. de-a lungul întregii durate a tranzacţiei. aranjamentele Reverse Repo. sunt operaţiile unde Cumpărătorul cumpără bonuri de tezaur contra cash şi. În scopul injectării de lichiditate Banca Naţională a României cumpără de la bănci active eligibile pentru tranzacţionare. şi la un preţ stabilit. însă invers.3. cu angajamentul acestora de a răscumpăra respectivele active la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit la data încheierii tranzacţiei. Şi după o serie de cicluri de vânzări şi cumpărări la scadenţă răscumpără bonurile de tezaur contra cash. 2. pe piaţa monetară mai acţionează şi instrumentele derivate care sunt în esenţă o înţelegere între două contrapartide. simultan se angajează să le revândă contra cash. prin care 99 . la o rată care poartă şi denumirea de rată Repo. la o dată convenită. În România pe piaţa monetară tranzacţiile reverese repo.

care nu au lichiditate perfectă sau acceptabilitate generală.4 Analiza masei monetare. aceea de a permite utilizatorilor să-şi compenseze expunerea la fluctuaţiile survenite în ratele dobânzii prin asumarea unei expuneri contrare expunerii curente. Una dintre cele mai importante utilizări ale produselor derivate este cea de " hedging". operaţiuni futures pe rata dobânzii.instrumente monetare ce pot fi transformate în monedă propriu-zisă prin una sau mai multe operaţiuni ceea ce duce la consumare de timp pentru efectuarea acestor operaţiuni. Valoarea actuală a acestor genuri de contracte poate fi foarte sensibilă la preţul activului de referinţă. swapuri cu rata dobânzii.instrumente monetare cu lichiditate perfectă. care sunt în măsură să stingă imediat o datorie sau să mijlocească direct o tranzacţie comercială fără ca deţinătorul lor să cheltuiască timp. bani lichizi). 2. cum ar fi ratele dobânzii sau cursurile valutare. opţiuni pe rata dobânzii şi opţiuni pe futures pe rata dobânzii. deoarece preţul activului poate varia de-a lungul perioadei de valabilitate Produsele derivate de bază includ.ECO OMIE MO ETARĂ acestea convin să transfere un activ sau o sumă de bani la o dată viitoare stabilită. Acestea sunt definite ca instrumente a căror valoare se schimbă odată cu modificările survenite într-una sau mai multe variabile de referinţă de pe piaţă. pentru 100 . şi a structurilor ei agregate Obiectul pieţei monetare îl reprezintă masa monetară. aranjamente pe rate forward (FRA). Ca stoc masa monetară constă din totalitatea instrumentelor băneşti de care dispun agenţii economici nonfinanciari dintr-o economie naţională la un moment dat. Masa monetară ca şi concept este privită sub două aspecte ca stoc şi ca flux. . disponibilităţi monetare propriu-zise( cash. care privită în sens larg se compune din: .

Ed tiinţifică şi Enciclopedică. respectiv ca o sumă a activelor care pot fi utilizate pe teritoriul unei ţări pentru cumpărarea de bunuri şi servicii şi pentru achitarea datoriilor61 include şi anumite plasamente care pot fi transformate în mijloace de plată.2 Structura masei monetare . 2.4. Figura 2.209 101 . Ca flux masa monetară reprezintă masa medie de bani care circulă pe piaţă într-o anumită perioadă de timp.mică enciclopedie.2. Pentru a analiza masa monetară trebuie să facem uz de conceptul de agregat monetar.1 Agregate monetare 61 Costin Khiriţescu. Monedă.ECO OMIE MO ETARĂ achiziţionări de bunuri materiale şi servicii. achitarea datoriilor. sau pentru economisire şi acumulare.participanţi pe piaţa monetară Masa monetară definită tradiţional ca în figura 2.p.Bucureşti 1982.

. 102 . adică uşurinţa cu care el este transformat în bani lichizi.depozite la vedere neoperabile prin cecuri . parte autonomizată prin funcţiile ei specifice.cecurile la purtător. Criteriul de departajare după care putem să includem activele într-un anume agregat este lichiditatea.ECO OMIE MO ETARĂ Agregatul monetar reprezintă un ansamblu de active monetare. Diferenţa dintre M1 şi M2 (se mai notează m2). Se spune despre M1 că el reprezintă masa în sens restrâns.îl cuprinde pe M1 . primul agregat monetar este format din activele perfect lichide care permit efectuarea de plăţi imediate: . Sistemul Contabilităţii Naţionale din România defineşte agregatul monetar ca o parte constitutivă a masei monetare. masa semimonetară reprezintă disponibilităţile rezidenţilor nonfinanciari gestionate de organizaţiile financiar-bancare.acţiuni ale fondului de ajutor reciproc. Analiza economică distinge următoarele categorii principale de lichiditate: Simbolizat M1. prin instituţiile bancarfinanciare care le gestionează prin fluxurile economice pe care le mijloceşte.numerar în circulaţie.depozite la vedere în principal cele operabile prin cecuri. . prin agenţi specializaţi care emit instrumentele de schimb şi de plată. care le calculează nu doar statistic. ci pentru a realiza cât mai bine politica monetară. Al doilea agregat monetar M2 reprezintă masa monetară în sens larg şi este constituită din activele care pot fi transformate foarte rapid în lichidităţi primare: .depozitele la casele de economii .depozite la termen aflate în gestiunea băncilor . Agregatele monetare sunt determinate de autorităţile monetare.

chiar dacă aceasta se face cu descoperire 103 . Pe lângă M2 mai sunt cuprinse aici: .depunerile şi titlurile de comerţ în devize . presupun retrageri de numerar din contul bancar.ECO OMIE MO ETARĂ Al treilea agregat monetar M3 cuprinde lichidităţile terţiare şi sunt constituite din active cu un grad mic de lichiditate. titluri de valoare emise de agenţi nonbancari. Delimitarea activelor monetare este o problemă actuală. cu predilecţie în ţările dezvoltate. deţinerile de monedă.bonurile de tezaur şi certificate de subscriere la împrumuturile de stat . între bani şi creanţe. Problema care se pune încă în legătură cu definirea mai largă a masei monetare o reprezintă limita dintre activele monetare şi activele financiare. Transformarea lor în lichidităţi primare poate presupune riscul modificării preţului acestor active. iar costurile necesare trecerii de la un activ financiar la unul monetar erau destul de mari. Al patrulea agregat monetar (L) îl cuprinde pe M3 şi economiile contractuale depuse pe termen şi diferite alte plasamente negociabile. existând deosebiri importante de la ţară la ţară în ceea ce priveşte numărul instrumentelor de plată şi de schimb.depuneri pe termen limitat şi bonurile de economii . Inovaţiile financiare ale anilor '80 au creat o anumită confuzie între lichidităţi primare şi lichidităţi terţiare. În economiile avansate din ziua de astăzi. Agregatele monetare s-au autonomizat în toate ţările. Până nu demult activele financiare şi cele monetare erau bine ordonate.valori mobiliare private şi publice . denumirea acestora sau nivelul dintre ele.bonurile de economii Diferenţa între M3 şi M2 mai este notată şi cu m3 iar suma m2+m3 reprezintă economiile lichide depuse pe termen scurt.

F. În S. 62 63 F.2. A qide to money and banking. M1 cuprinde: moneda efectivă ( bancnote şi monedă divizionară).4.M. 2.I.A există aproximativ 1.U. în Statele Unite sunt definite de Sistemul Rezervelor Federale care defineşte trei agregate monetare şi lichiditatea notată cu "L" a economiei.I a elaborat câteva linii directoare privind agregatele Orientările monetare. şi le au cuprins pe acestea într-un ghid62. care pot.M. 1984 David N Hyman . Astfel se pune problema încadrării acestor credite. Se poate spune că nu există un sistem unic de active care să alcătuiască masa monetară. F.ECO OMIE MO ETARĂ de cont. Din cauză că ” titlurile” sunt excluse multe ţări se îndepărtează de la aceste norme incluzându-l în agregatul monetar M3.1.Economics Ed.M.2miliarde de cărţi de credit ( statistic reiese o medie de aproximativ 9 pentru fiecare persoană calificată). adică sumele folosite depăşesc depunerile în acel cont. la rândul lor să fie descompuse în subcategorii nonstandardizate pentru a face distincţia între lichidităţi potrivit diferitelor ţări.Irwin Chicago 1997 104 .A63 Agregatele monetare aşa cum le putem observa în tabelul 2. sale sunt mai mult pragmatice şi nu ţin cont de diversitatea sistemelor financiare şi monetare ale ţărilor.U. Agregate monetare în S. Poziţia specialiştilor faţă de cărţile de credit ca bani rămâne una controversată.I identifică categoriile standardizate M1 şi cvasi bani.

Ed Sedona Timişoara 1997 p. pe baza cărora se pot emite cecuri. Stanlez Fischer. accesibile doar persoanelor fizice şi deschise doar la bănci comerciale. Rudiger Dornbusch.Acestea au apărut ca o inginerie financiară a instituţiilor care nu aveau dreptul să constituie depozite la vedere. Acestea se adresau doar persoanelor fizice. Ele realizează un transfer automat din contul de depuneri în cazul în care soldul devine debitor. cea mai recunoscută fiind American Express Company conturi ATS (sistem automat de transfer)care reprezintă depozite purtătoare de dobândă. cecuri de călătorie emise de diferite instituţii. dar nefiind din punct de vedere al legislaţiei bancare un cec.ECO OMIE MO ETARĂ depozite la vedere simple şi operabile prin cecuri conturile NOW64( ordine de 65 retragere negociabile ).268 65 traducerea din engleză a " negociable orders of withdrawal" 64 105 . Macroeconomia.

.476.4 5.5 .802.187..9 1... depozite operabile prin cecuri 1..0 8....9 10.9 4.176.6 11.7 7...0 5..264.635..6 1.7 3..523...8 16.601..3 5.. ..4 1.138.8 7.6 .... .2 1.4 1.227.8 1..2 Procente Faţă de valoarea înregistrată cu 6 luni mai devreme M1 M2 M3 Da tor ii ..4 4.107..199..0 1.2 ...7 1.8 9....4 8.....291.468. 6....576.7 8.8 8.191....... . 19.7 10.... ..8 1.118..2 Datorii Datorii sectorul nonfina nciar naţional .9 9..5 5...7 8..274....667.....9 5...866......183.8 6.9 3..374...161.414.065..7 1.219..327..0 8....6 6..1 6..9 5...0 1........9 1.485...0 .7 4.8 .. 20.493. .5 10.4 .458...2 5... ...4 5.5 8.217.4 ..9 8... 19...eu rodolar i.5 9.....336. ..5 1.4 5.. etc 7.....754....2 8.8 ...6 . 19..4 7..326...612.1 M2 M1+ depozite bancare pe termen scurt şi mediu 5..819... 6.8 13..4 5.430.6 .190.187.4 9..4 5........3 6.369.956....9 10.8 7....746..3 5.5 5.0 7....3 8..0 5...2 .163....057.367.9 9.4 10.. 5. 18.8 8.071.182.8 5.0 7...6 3.1 9.680.038.......2 8.498.ECO OMIE MO ETARĂ Perioada de calcul 2001 februarie Mar Apr May June July Aug Sept Oct ov Dec 2002 ianuarie Feb Mar Apr May June July Aug Sept Oct ov Dec M1 valute..3 5...3 ......9 7.0 7.5 2..1 7..2 8.109.159.9 12.183. ..7 11. 18....9 7..2 5....2 1.3 8.. ..6 10..3 1. . . ..051.8 1.. 20.2 9.542.7 10.1 5.1 14.5 7.5 7.4 9. .8 6..7 9.0 4...179..... .140..200..2 1.5 5.5 10.4 5.. cecurile de călătorie.......8 2.0 1.4 1.1 14.5 .815.8 .9 4.116..7 8.6 5..018.6 1. 8.114.6 7.184.2 9......0 4...022..1 9. 106 .. ..1 3.4 4...6 M3 M2+ depozit pe termen lung.6 5...098.3 1. 9..147...8 1......8 8.6 1. 4....8 5.9 ..8 .........9 4.541...5 9.487..705...3 5....5 8.0 2..655..125...3 5.....027. 6.197.1 12.5 11.201..4 1..6 1..004.... 5.8 8. ....348.0 7..

în cazul cărora titularul trebuie să anunţe instituţia cu 14 zile înainte de retragerea totală sau parţială a depozitului certificate de depozit de o valoare mai mică de 100. -conturile fondurilor mutuale de piaţă monetară. fondurile care colectează sume de la persoane fizice şi realizează diverse investiţii financiare ( titluri de valoare. Agregatul monetar M3 mai cuprinde pe lângă M2: certificate de depozit de valoare mare(peste 100.000 dolari depozite în eurodolari. şi presupune vânzare de titluri financiare de către bancă clienţilor săi cu condiţia includerii în preţul de răscumpărare şi a dobânzii.1 Componentele masei monetare în Statele Unite ale Americii Agregatul monetar M2 în cazul Statelor Unite pe lângă agregatul M1 cuprinde: depozite la termen la bănci. care reprezintă depozitele în dolari la băncile comerciale aflate în afara graniţelor SUA. depozite cu preaviz.000 dolari) 107 . certificate de depozit) permiţând şi emiterea de cecuri pentru conturile lor.ECO OMIE MO ETARĂ Tabelul 2. depozitele REPO (over night purchase agreements) reprezintă o altă inovaţie financiară creată de această dată pentru persoanele juridice.

creditele pe termen scurt) Punctul de plecare în definirea agregatelor monetare în zona euro îl reprezintă balanţa consolidată a sectorului financiar-monetar.3.ECO OMIE MO ETARĂ conturi de răscumpărare la termen. definirea agregatelor monetare depinde de scopul pentru care acestea au fost construite. hârtiile de valoare pe termen scurt. iar natura şi caracteristicile 108 . lichiditate potenţială şi externă) care este mai largă decât moneda primară din sistemul S. însă termenul răscumpărării este în prealabil stabilit Pe lângă cele trei agregate. În general.4.U. depozitele transferabile ale subiecţilor nebancari cu excepţia statului) adică masa monetară în sens restrâns lichiditatea secundară (depozite pe termen scurt necuprinse în lichiditatea primară. Având în vedere faptul că diferite active financiare se pot substitui între ele. Agregatele monetare în ţările europene Agregatele monetare corespunzătoare concepţiei care se află la baza unificării agregatelor monetare din ţările europene sunt următoarele: lichiditatea sistemului bancar (lichiditate cash. care este cel mai larg dintre agregate. cuprinzând toate cele trei descrise în prealabil şi alte titluri cum ar fi efectele comerciale şi bonurile de trezorerie. economia Statelor Unite mai lucrează şi cu agregatul L.A lichiditatea primară (numerarul. 2. similare celor cu răscumpărare imediată gen REPO.

pe lângă M1. February 1999 109 . de obicei. Din aceste considerente.ECO OMIE MO ETARĂ acestora. . Aceste agregate diferă din punct de vedere al lichidităţii activelor pe care le conţin. valori mobiliare cu o scadenţă mai mare de 2 ani). respectiv depozitele la vedere. M2 (intermediar) şi M3 (cel mai larg).M3 cuprinde. băncile centrale naţionale definesc şi monitorizează mai multe agregate monetare. astfel:66 . active negociabile emise de instituţii monetar-financiare rezidente (acorduri de răscumpărare. . Pe baza consideraţiilor conceptuale şi a studiilor empirice. alte depozite la termen cu o durată sub 2 ani.M2 cuprinde. Eurosistemul defineşte agregatele M1 (cel mai restrâns). pe lângă M2. titluri ale pieţei monetare.2: 66 BCE . tranzacţiile şi plăţile se modifică de-a lungul timpului. nu se poate face o delimitare foarte strictă a agregatelor monetare şi a activelor financiare care le compun.M1 include moneda efectivă (bancnote şi monedă divizionară) şi alte active care pot fi rapid transformate în lichidităţi."Euro Area Monetary Aggregates and Their Role in the Eurosystem's Monetary Policy Strategy". Componenţa celor trei agregate monetare în zona euro în perioada 2000-2002 este prezentată în tabelul 2.

8 2197.10 114.91 111.2 2038.1 1656.72 123.5 2178.5 2312.39 113.25 112.5 308.4 5252.72 116.9 5012.6 5681.1 1927.2 5198.5 2177.04 116.0 5331. euro) euro) 336.4 332. (mld.64 125.2 314.6 335.7 2107.7 2145.1 4628.7 4887.0 2155.85 112.6 2112.7 4825.8 1818.1 4351.9 347.34 117.14 119.6 Total M2 (mld.89 123.3 1997.2 4345.6 1923.9 1954.42 115.0 4699.99 108.4 4289.1 1866.84 113.4 273.2 Componenţa agregatelor monetare în zona euro67 67 Sursa:Banca Centrală Europeană.66 112.4 Total M1 (mld.4 4677.29 113.7 294.31 112.2 4416.3 4597.9 2126.22 122.7 5080.47 114.5 335. euro) 4177.04 127.24 119.8 1759.3 1735.54 118.1 332.74 119.66 116.66 109.6 2012.7 4809.88 109.63 111.32 117.6 5277.7 1932.8 2228.08 120.3 335.4 4379.9 % dec.52 117. 98=100 111.84 120.0 2027.12 107.2 2130.3 4765.83 109.94 2000 oct noi dec 2001 ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct noi dec 2002 ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct noi Dec 105.47 113. Buletin lunar Eurostat 110 .1 5721.9 233.2 4483.8 5378.8 336.23 112.9 5435.1 1922.41 111.6 4437.14 120.8 4451.52 115.8 299.3 334.42 113.4 1817.68 119.8 1942.3 5161.9 2246.2 2091.73 121.2 1945.64 127.5 2065.9 2027.1 1798.2 4715.04 118.83 111.1 264.58 115.0 2346.79 114.02 110.17 107.4 2028.6 278.2 1728.7 5125.64 117. 98=100 % dec.6 5463.3 1993.96 115.2 327.6 4878.4 251.09 106.09 120.ECO OMIE MO ETARĂ M3 M2 Anul M1 Monedă Depozite efectivă la vedere (mld.84 118.32 116.1 2076.6 2369.3 4843.5 5035.1 4576.46 114.2 4900.6 283.52 114.8 5409. 98=100 Total M3 (mld.6 5497.9 5416.9 2177.2 1747.4 4501.3 254.3 5741.9 5552.5 107.1 319.9 4471.9 1703.0 2036.81 110.15 123.50 109.84 117.8 2263.4 5590.57 109.13 120.14 125.9 4635.8 1692.4 4743.6 5197.2 2215.5 2299.7 4651.6 333.93 118.19 122.3 5650.0 4502.10 120.69 122.3 5515.7 1692.97 114.72 116.0 292.8 2071.45 Tabelul 2.16 122.27 116.01 4797.85 107.0 1964.52 110.3 245.3 318. euro) % dec.41 116.9 5204.89 121.2 1932.01 110.28 112. euro) 1993.8 1675.7 4200.4 1780.3 306.

1 procente şi 43. Dintre acestea amintim. de 33.4 Masa monetară 111 .3.Agregate monetare în România Suferind modificări radicale după 1990 masa monetară din România asemeni ţărilor din Centrul şi Estul Europei a suferit transformări radicale.9 procente faţă de anul 2002.ECO OMIE MO ETARĂ În concluzie putem spune că definirea agregatelor diferă de la o ţară la alta.1 Mai 2004/Mai 2003 (%) 29. în conformitate cu orientările Fondului Monetar Internaţional.04.L au o evoluţie constantă faţă de rata inflaţiei ceea ce înseamnă că sunt eficient de urmărit. redefinindu-se ca parte integrantă a politicilor monetare.4. 2. M1 şi M2.2004 aşa cum putem vedea în tabelul 2.4. masa monetară înregistra valoarea de 490.510 miliarde lei şi înregistrează o creştere. La data de 31. lei) 490 510 Mai/Apr. faţă de anul 2003. I DICATORI 31 Mai 2004 (mld. autorităţile monetare din ţara noastră au ales ca masa monetară să fie compusă doar din două agregate monetare. modul de calcul al agregatului(un agregat restrâns ca M1sau M2 este mai uşor de calculat şi permite autorităţilor o intervenţie mai rapidă în corectarea acestora) şi eficienţa agregatului (s-a observat că agregatele mai largi M3. 2004 (%) 2. însă principiile care sunt la baza determinării lor se suprapun. Datorită acestor prevederi dar şi motivelor expuse anterior dintre care cel mai important ar fi modul de calcul şi intervenţia mai rapidă în corectarea agregatelor.

4.8 53 706 7.6 la sută.2 38. lei) Mai/Apr.8 M1 umerar în afara băncilor Disponibilităţi la vedere 118 864 4. lei) Mai/Apr.3 Tabelul 2.7 la sută a disponibilităţilor în conturi la vedere (până la 53.3 Masa monetară şi activele interne nete Masa monetară în sens restrâns (M1) s-a majorat în termeni nominali cu 4.864 miliarde lei.1 la sută a numerarului în circulaţie (care s-a cifrat la 65.158 miliarde lei) şi a majorării cu 7.706 miliarde lei). pe seama creşterii cu 2. până la 118.7 54.2004 (%) Mai 2004/Mai 2003 (%) 39.ECO OMIE MO ETARĂ I DICATORI 31 Mai 2004 (mld. 2004 (%) Mai 2004/Mai 2003 (%) Active interne nete 221 778 4.6 Tabelul 2.6 65 158 2. Masa componentele acesteia monetară în sens restrâns şi 112 .1 29. I DICATORI 31 Mai 2004 (mld.

0 20.2 20.3 15.2 la sută. În perioada 31 mai 2003 .444 miliarde cu doi ani în urmă.8 77 325 6.6 92 384 78 620 0.agenţi economici 1.populaţie .2 181 244 -1.8 la sută (7. până la 113. până la 371.0 26. ponderea acestora în masa monetară cifrându-se la 23. până la 77 325 miliarde lei.2 la sută.31 mai 2004. Cvasibanii şi componentele acestora Depozitele în lei ale agenţilor economici au crescut în termeni nominali cu 6.2 54.ECO OMIE MO ETARĂ Cvasibanii au înregistrat o creştere nominală de 1. 31 Mai 2004 (mld.1 -3. Lei) 371 646 Mai/Apr. din care: .5. Economiile populaţiei s-au majorat cu 2. faţă de 219.077 miliarde lei.5 la sută în termeni reali).4 la sută.4 113 077 2. 2004 (%) Mai 2004/Mai 2003 (%) 26.8 Tabelul 2. În cadrul 113 .646 miliarde lei. economiile populaţiei au crescut cu 20.1 la sută.4 I DICATORI Cvasibanii Economii ale populaţiei Depozite în lei ale agenţilor economici Depuneri în valută ale rezidenţilor.

exprimate în euro.ECO OMIE MO ETARĂ acestora. până la nivelul de 181 244 miliarde lei (exprimate în euro. până la 92 384 miliarde lei (exprimate în euro. depunerile bancare în valută ale populaţiei s-au majorat cu 0. creşterea depozitelor în lei ale agenţilor economici a fost de 54.6 la sută. Depunerile în valută ale rezidenţilor (inclusiv populaţia).3 la sută (cifrându-se la 12 592 miliarde lei).31 mai 2004.31 mai 2004. Depunerile în valută ale agenţilor economici sau diminuat cu 3 la sută. În perioada 31 mai 2003 .3 la sută în termeni reali). 2. 114 . depozitele agenţilor economici au scăzut cu 3. depunerile în valută s-au cifrat la 4 443 milioane euro). Câteva concluzii Pentru cine încearcă să studieze economia în general şi fenomenul monetar în special. exprimate în lei. depozitele populaţiei au scăzut cu 0. depozitele condiţionate s-au majorat cu 1.1 la sută. cât şi.1 la sută. în temele de cercetare. până la 78 620 miliarde lei (exprimate în euro.3 la sută (până la 48 067 miliarde lei). depunerile în valută ale populaţiei au crescut cu 17.5.8 la sută. iar depozitele în valută ale agenţilor economici s-au majorat cu 8. În perioada 31 mai 2003 .2 la sută (37. Teorii despre monedă vom afla mereu în temele de cercetare atât ale economiştilor din trecut. până la 1 927 milioane euro). s-au diminuat în termeni nominali cu 1 la sută.1 la sută (până la 16 667 miliarde lei). cu siguranţă. iar certificatele de depozit au crescut cu 4. În cadrul acestora.9 la sută. ale economiştilor contemporani. cunoaşterea monedei rămâne o provocare care nu poate fi ignorată. depunerile în valută ale rezidenţilor s-au majorat cu 12. în anii care vor urma.8 la sută şi au reprezentat echivalentul a 2 265 milioane euro). depozitele pe termen s-au majorat cu 8.

Însă o bună înţelegerea a acestor fluctuaţii ar fi imposibilă fără cunoaşterea agregatelor pieţei monetare. În ciuda controverselor dintre economişti. Una din explicaţiile viabile ale acestei preocupări permanente este dată tocmai de poziţia instrumentelor monetare în economia naţională şi globală. dar impunând la rândul ei efecte de accelerare sau frânare. După ce am reliefat evoluţiile monedei şi am urmărit în capitolul anterior principalii responsabili ai dinamicii pieţei monetare. Dintre acestea amintim modul de calcul al agregatului(un agregat restrâns ca M1sau M2 este mai uşor de calculat şi permite autorităţilor o 115 . Chiar dacă definirea agregatelor diferă de la o ţară la alta. suferind modificări. Moneda reacţionează şi interacţionează. şi politicilor monetare nu li se acorda atenţia cuvenită. şi chiar dacă nu au dus spre o concluzie comună cu siguranţă au adus un plus de cunoaştere. prin echilibrarea ei pentru atingerea obiectivelor stabilite. de cunoaştere şi de schimb. principiile care sunt la baza determinării lor se suprapun. într-un cuvânt redând dinamismul sistemului economic. iată însă că toate acestea se consideră depăşite odată cu studiile keynesiste şi monetariste care redau rolul meritat al monedei considerată de aceştia ca un factor determinant pentru fenomenul economic. este timpul să tratăm şi instrumentele care conferă pieţei dinamismul binecunoscut. ca instrument de măsură. în sensul indus de economia reală. macro şi mondoeconomie.ECO OMIE MO ETARĂ Ştiinţa economică conferă un loc principal problematicii monetare în cadrul larg al conceptelor economice de micro. În abordarea clasică moneda era tratată separat de economia reală. şi în special cele ale pieţei româneşti. şi a criticilor care nu acordau acestor discuţii un rezultat pozitiv. alt factor prin care BNR încearcă stăpânirea fluctuaţiilor pieţei monetare. iată totuşi că acestea au fost productive. în mod sintetic. Asupra modului de folosire a cestor instrumente o să revenim şi în capitolul care defineşte politicile monetare.

Ce sunt instrumentele monetare? În cadrul pieţelor globale din zilele noastre. bani moderni.ECO OMIE MO ETARĂ intervenţie mai rapidă în corectarea acestora) şi eficienţa agregatului (s-a observat ca agregatele mai largi M3. 4. 5. Intrebari 1. 116 . Ce este masa monetara? Masa monetară reprezinta suma a activelor care pot fi utilizate pe teritoriul unei ţări pentru cumpărarea de bunuri şi servicii şi pentru achitarea datoriilor. carduri bancare. bani fiat.L au o evoluţie constantă faţă de rata inflaţiei ceea ce înseamnă ca sunt eficient de urmărit. Ce este cecul? Cecul reprezinta un înscris prin care o persoană. include şi anumite plasamente care pot fi transformate în mijloace de plată. bani electronici 2. cecuri electronice. banii circulă liber între cumpărători şi vânzători sub diversele forme numite instrumente monetare. Care sunt categoriile de bani existente de-a lungul timpului? Categoriile de bani existente in timp sunt urmatoarele: bani metalici. 3. Care este definitia banilor? Banii au fot definiţi ca orice mijloc general acceptat pe scară largă într-o societate care serveşte schimbului bunurilor şi serviciilor. dă ordin băncii sale de a plăti în favoarea unui terţ (beneficiar) o sumă de bani înscrisă pe instrument. bani de hartie. cybercash.

cecurile la purtător. 8. Primul agregat monetar M1 este format din activele perfect lichide care permit efectuarea de plăţi imediate: . certificatele de depozit şi depozitele în valută ale rezidenţilor.numerar în circulaţie. 117 . parte autonomizată prin funcţiile ei specifice. Se spune despre M1 că el reprezintă masa în sens restrâns. .ECO OMIE MO ETARĂ 6. În economia românească de tranziţie s-au autonomizat două agregate monetare: M1 sau banii propriu-zi. Cum defineste Sistemul Contabilităţii Naţionale din România agregatul monetar? Sistemul Contabilităţii Naţionale din România defineşte agregatul monetar ca o parte constitutivă a masei monetare.depozite la vedere în principal cele operabile prin cecuri. 7. . şi M2 sau cvasibanii. cuprinzând numerarul existent în afara sistemului bancar şi depozitele la vedere ale firmelor. Caracterizati primul agregat monetar M1. care cuprind în plus faţă de M1: economiile populaţiei la vedere şi la termen. prin agenţi specializaţi care emit instrumentele de schimb şi de plată. depozitele condiţionate. prin instituţiile bancarfinanciare care le gestionează prin fluxurile economice pe care le mijloceşte. Prezetati agregatele monetare in Romania. depozitele la termen ale firmelor.

DI AMICA POLITICILOR MO ETARE Î CO TEXTUL I TEGRĂRII EURO-ATLA TICE Obiective Statul poate sa intervina in domeniul economic. fără a o elimina total şi fără a asigura. Acţiunea de exercitare a autorităţilor are ca principal scop final: rata inflaţiei. rata dobanzii Banul este o baghetă cu care nu este nevoie să fii vrăjitor pentru a face minuni Frederic cel Mare(1712-1786) rege al Prusiei Tranziţia la economia de piaţă a redus vechea corelaţia între economia reală şi cea nominală. BNR are roluri importante cu autoritatile monetare internationale. În statele Uniunii Monetare Europene politica monetară este condusă de Sistemul European al Băncilor Centrale. după ce în condiţiile conducerii hipercentralizate. Aşa cum relevă academicianul Emilian Dobrescu în lucrarea sa "Tranziţia în România". stabilirea efectivă a uneia noi. Cuvinte cheie Politica monetara.ECO OMIE MO ETARĂ Capitolul III. operatiuni de open-market. 118 . doctrine economice. rata creşterii economice şi rata şomajului. Banca Naţională a României şi-a început activitatea la 1 decembrie 1880. Stabilitatea preţurilor reprezintă unul din principalele scopuri ale politicii monetare. politici de credit.

68 Jacques et Colette Neme. Politiques Economiques Comparees.1 Conţinutul. fiind astfel o reacţie la modificarea condiţiilor economice ce se manifestă pe piaţă. importanţa lor este din ce în ce mai mare. 2e edition mise a jour. în vederea realizării unor obiective de ordin structural sau conjunctural.1. Politica monetară reprezintă o componentă esenţială a politicilor economice şi se constituie din ansamblul acţiunilor ce pot fi exercitate de autorităţile monetare (bănci centrale sau trezorerii) asupra masei monetare şi asupra anumitor active financiare în vederea corectării sau orientării economiei pe termen scurt sau mediu68.391 119 . 3. Presses Universitaires de France. obiectivele şi principiile doctrinelor economice Statul poate să intervină în domeniul economic în condiţiile economiei de piaţă. procesele monetare putând fi considerate chiar determinante. Aşa numitele şocuri de politică monetară nu sunt destinate a introduce distorsionism în mediul economic. p. 1989. Această acţiune de exercitare a autorităţilor are ca principal scop final: rata inflaţiei. în condiţiile actuale ale economiei de piaţă liberă.1 Conceptul şi obiectivele politicii monetare "Cei ce implementează politica monetară nu sunt generatori de numere aleatoare" scria G. deliberat. 3.ECO OMIE MO ETARĂ procesele monetare au fost doar o replică pasivă a proceselor tehnice şi materiale. ci dimpotrivă ele sunt menite să rezolve problema echilibrului. Stephen în lucrarea sa "Central Bank Policy Rules: Conceptual issues and practical considerations". Această intervenţie se materializează într-un ansamblu de măsuri concentrate într-o politică economică destinată atenuării fluctuaţiilor economice şi dezvoltării economice. rata creşterii economice şi rata şomajului.

137 Taylor. Editura Dacia 2002. Majoritatea economiştilor au susţinut ideea conform căreia banca centrală ar trebui să pună accentul pe stabilitatea preţurilor ca obiectiv unic al unei politici monetare iar celelalte obiective cum ar fi creşterea economică. urmărit la nivelul băncii centrale prin modificarea volumului emisiunii monetare cât şi unul de credit. urmărit la nivelul băncilor comerciale prin modificarea volumului creditelor acordate economiei69. nivelul de ocupare al forţei de muncă. Politici monetare. asigurarea echilibrului balanţei de plăţi.ECO OMIE MO ETARĂ Politica monetară devine astfel o soluţie a unei probleme dinamice de control într-un mediu economic aflat în mişcare. utilizând şi acţionând asupra unei variabile de control. etc. John B.8 70 69 120 . "How should monetarz policz respond to shocks while maintaining long run price stability? " NBER working paper 630 p. Aşa cum o arată cazul economiei Statelor Unite. rata dobânzii. Dacă luăm exemplul ţărilor ce aparţin Europei Centrale şi de Est. Astfel spus Banca Centrală reuşeşte atingerea unei ţinte propuse a cărei formulare depinde de preferinţele băncii în raport cu variabilele din mediul economic( de exemplu inflaţia). Stabilitatea preţurilor măreşte în mod direct bunăstarea economică prin creşterea eficienţei sistemului monetar şi reducerea incertitudinii cu privire la viitor70. Obiectivele generale ale politicii monetare şi de credit pot fi grupate ca fiind stabilitatea preţurilor. Politica monetară are un dublu caracter: atât unul monetar. creşterea economică. Regula pentru ajustarea acestor variabile de control în raport cu variabilele din perioadele anterioare este denumită o regulă de politică monetară. caracterizate de o economie în tranziţie. p. o inflaţie stabilizată la niveluri reduse îmbunătăţeşte performanţele economice. cum ar fi agregatele monetare. vom întâlni atât păreri Daniela Zăpodeanu. sau controlul şomajului să devină obiective intermediare.

. indexarea salariilor şi rigidităţile care caracterizează piaţa muncii şi a bunurilor şi serviciilor care pot crea dezechilibre oferind teren prielnic inflaţiei. Concentrarea produsului ţărilor aflate în tranziţie într-o gamă redusă de bunuri. determină alegerea de către autorităţile monetare a modului de implementare a politicii monetare optime. i se adaugă o serie de trăsături ale economiilor în tranziţie. Conform unor teorii. NBER working paper 7174 p. Steven şi Turner Philip. cum ar fi.23 121 . Principii comune în doctrinele economice cu privire la politicile monetare Eficacitatea politicilor monetare a constituit de-a lungul timpului şi continuă să constituie şi astăzi subiectul controverselor 71 Kamin. În aceste cazuri se vădeşte nevoia imperios necesară a câştigării unei bune reputaţii. face aceste ţări mai vulnerabile în faţa şocurilor destabilizatoare. Cunoaşterea specificului fiecărei economii în parte şi a modului în care aceste economii pot fi influenţate de politicile monetare.2. cât şi păreri contrare. Spre deosebire de ţările dezvoltate unde o creştere a masei monetare va determina doar pe termen lung o creştere a nivelului preţurilor. Acestei absenţe de încredere în banca centrală. combinată cu dezvoltarea insuficientă a sistemului financiar naţional.ECO OMIE MO ETARĂ care susţin ideea concentrării obiectivelor monetare la stabilitatea preţurilor.pe o piaţă cu economie aflată în tranziţie această creştere a masei monetare se va face simţită pe termen scurt. 3. The transmission mechanism policz: a new Keynesian perspective".1. datorită psihologiei inflaţioniste şi credibilităţii reduse în sistemul bancar. accesul limitat la pieţele internaţionale de capital conduce la acordarea unei importanţe mai mari realizării echilibrului balanţei de plăţi. creând astfel necesitatea implementării unei politici monetare orientată spre stabilizare economică71.

Primul principiu neagă existenţa unui compromis pe termen lung dintre inflaţie şi şomaj72. Keynes consideră posibilă influenţa masei monetare asupra venitului naţional dar nu acordă eficacitate mare politicii monetare. iar pe măsura evoluţiilor doctrinare se observă o renunţare la conceptul de neutralitate monetară. Vedem astfel ca toate aceste curente au generat întotdeauna controverse. Dezbaterile contradictorii au condus la crearea impresiei că stabilirea unei politici economice este revendicată de diferite tabere de economişti care nu împărtăşesc nici un principiu comun. În prezent. 233-235 122 . Tezele economice relativ recente ale domeniului infirmă această impresie. Taylor (1997): „A Core of Practical Macroeconomics”. Privind înapoi în timp putem vedea evoluţia conceptelor. de la atribuirea de puteri miraculoase politicii monetare aşa cum o fac monetariştii până la a o considera prea puţin importantă în a fi utilizată drept remediu al problemelor atât de grave cum sunt inflaţia sau somajul aşa cum este ea tratată de neokeynesişti. The American Economic Review 87 (May). se consideră că principiile fundamentale asupra cărora controversele sunt minime şi pot constitui un nucleu puternic al politicilor macroeconomice nu numai de o importanţă teoretică. ci şi practică. p. Atât keynesişti cât şi monetariştii consideră moneda ca un factor integrat în fenomenul economic general şi cu efecte de o importanţă determinantă pentru economie. Impactul acestor principii asupra opţiunilor de politică monetară este unul considerabil.ECO OMIE MO ETARĂ care oscilează între a da dreptate sau nu diverselor teorii şi modele ce sunt folosite în diversele abordări ale acestei politici. acest compromis putând fi acceptat doar pe termen scurt. Implicaţia acestui principiu asupra politicii monetare susţine că banca centrală trebuie să-şi asume şi să 72 John B.

123 . fără nici un efect în sensul reducerii ratei şomajului. Se evidenţiază prin acest principiu importanţa credibilităţii. În ciuda acestui fapt. Consecinţa principiului este că accelerarea expansiunii monetare se regăseşte pe termen lung doar în creşterea inflaţiei. principiul se bucură în prezent de o recunoaştere relativ largă. Studiile empirice concluzionează sugerând că ratele relativ ridicate ale inflaţiei au un impact negativ asupra trendului ascendent pe termen lung al produsului intern brut real. Deşi controversat nu cu mult timp în urmă. Problema dacă politica monetară se transmite prin intermediul ratei dobânzii. Pornind de la ideea conform căreia anticipaţiile răspund la modificarea politicilor macroeconomice şi influenţează efectele acestora s-a născut al doilea principiu care recunoaşte că anticipaţiile reprezintă un factor al impactului politicilor macroeconomice. atunci costul pe termen scurt al dezinflaţiei este mai redus. al creditului sau al preţurilor instrumentelor financiare a rămas până astăzi în centrul dezbaterii.ECO OMIE MO ETARĂ urmărească în mod consecvent atingerea unui obiectiv privind rata inflaţiei pe termen lung. Implicaţia principiului în ceea ce priveşte politica monetară susţine că banca centrală trebuie să-şi asume şi să urmărească în mod consecvent atingerea unui obiectiv privind rata inflaţiei pe termen lung. Dacă avem de-a face cu o politică monetară credibilă. implicaţia principiului acceptării compromisului pe termen scurt nu este controversată: politica monetară trebuie să stabilizeze rata cererii agregate nominale în scopul atenuării fluctuaţiilor produsului intern brut real şi ale inflaţiei.

Statele Unite şi Uniunea Monetară Europeană). Acest obiectiv este urmărit de către băncile centrale fie explicit. prin ţinte intermediare (de exemplu. Sistemul European al Băncilor Centrale sprijină politicile economice generale ale Uniunii Europene. în principal. Tratatul subliniază că 73 Robert M.ECO OMIE MO ETARĂ Cel de-al treilea principiu macroeconomc se referă la faptul că produsul intern brut real fluctuează în jurul unui trend crescător în majoritatea economiilor73. Se pare că cel mai notabil impact al principiilor macroeconomiei în planul politicii monetare este opţiunea pentru obiectivul fundamental al stabilităţii preţurilor. este stabilitatea preţurilor. în Marea Britanie sau Noua Zeelandă). Obiectivul fundamental al Sistemului European al Băncilor Centrale. În condiţii de incertitudine. The American Economic Review 124 . sub forma ţintirii directe a inflaţiei (de exemplu. Solow (1997): „Is There a Core of Usable Macroeconomics We Should All Believe In?”. indiferent de forma lor. Discuţiile punerii în aplicare a acestui principiu în politica monetară au pornit de la regula simplă privind stabilitatea ratei de creştere a masei monetare. Putem enunţa un al patrulea principiu care recomandă încadrarea politicilor macroeconomice într-un proces sistematic bazat mai degrabă pe reguli decât pe discreţionism. definit de Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene. ca urmare a modificărilor pe partea de cerere a economiei. fie implicit. tind să reprezinte repere utile ale politicilor macroeconomice. dar numai în cazul în care nu se aduce atingere stabilităţii preţurilor. regulile.iar fluctuaţiile produsului intern brut real în jurul trendului său rezultă. acest obiectiv fundamental îl găsim stipulat şi în Tratatul de la Maastricht. Trendul ascendent este determinat cu precădere de partea de ofertă a economiei (în strânsă conexiune cu factorii de producţie şi productivitatea utilizării acestora care se află într-o permanentă creştere).

Prima categorie de argumente exprimă rezerve asupra analizei pe termen lung dintre variabilele economice reale şi cele nominale. editor Peter M. p. nivelul general al preţurilor) sau să includă şi variabile economice reale (produsul intern brut real sau ocuparea). cu ajutorul ţintelor intermediare74. A doua categorie include argumentele politice care arată că banca centrală într-o societate democratică ar trebui să se concentreze asupra variabilelor economice reale. Caiet de studii nr8. The MIT Press. 125 . în „Policies for Prosperity. Această strategie este menită să furnizeze un ansamblu de criterii care să conducă Banca Centrală Europeană să stabilească ţintele intermediare şi instrumentele politicii monetare. p. Argumentele invocate anterior în sprijinul variabilelor economice reale pot fi sistematizate în două categorii75. "Ţinte alternative în orientarea politicii monetare ". 74 75 Cristian Popa. Toate aceste principii au contribuit la consolidarea opiniei că banca centrală trebuie să asigure o dinamică economică nominală care să fie stabilă. dar important rămâne faptul că aceste principii dau un răspuns tranşant la întrebarea dacă obiectivele politicii monetare trebuie să se folosească doar de variabilele economice nominale (în primul rând. Banca Naţională a României urmăreşte realizarea obiectivului său fundamental în mod implicit. În conformitate cu aranjamentul instituţional în vigoare.ECO OMIE MO ETARĂ modalităţile pentru realizarea obiectivului fundamental se stabilesc în cadrul strategiei coerente a Sistemului European al Băncilor Centrale. Essays in a Keynesian Mode”.8 James Tobin (1987): „Monetary Policy in an Uncertain World”. 240-254.R. Unii autori nominalizează doar 3 principii comune alţii enumără mai mult de patru. conform cărora cauza inflaţiei pe termen lung este de sorginte monetară. Puterea acestor argumente este însă umbrită de principiile acceptate ale macroeconomiei.N. Jackson. stabilitatea preţurilor este obiectivul fundamental şi al politicii monetare a României. B. 2000.

neaşteptate şi mai accentuate ca niciodată aduc noi provocări în alegerea politicilor monetare optime. Informaţia imperfectă privind aceste decalaje temporale generează dificultăţi în încercarea de a controla inflaţia secvenţial. 3. pe termen lung. p. banca centrală poate să-şi realizeze scopul său fundamental privind stabilitatea preţurilor numai într-o viziune strategică. urmate de falimente. Garantarea păcii şi prosperităţii omenirii de-a lungul acestui nou secol depinde nu numai de politicile monetare naţionale. ci şi de o întreagă serie de alţi factori. 126 .ECO OMIE MO ETARĂ credibilă. Miguel A.1. Inflaţia nu reprezintă singura ameninţare a băncilor centrale. se pare că au pus în dificultate băncile centrale naţionale. Astfel. Reacţia băncii centrale la indicatorii economici reali nu trebuie să prejudicieze obiectivul fundamental al stabilităţii preţurilor. Savastano. Posibile modificări induse în regulile politicilor monetare Noua stare a economiei globale. variabilele economice reale îşi găsesc locul în cadrul politicii monetare sub forma indicatorilor cu rol informativ. perioadă de perioadă76. după ce o bună bucată de vreme au fost blamate pentru dublarea inflaţiei si pentru perioadele de explozie economică ("boom"). 34-37. De aceea. Cuvintele spuse în urmă cu câţiva ani de ministrul american de finanţe.3. ridiculizate pentru experimentările 76 Paul R. Sunil Sharma (1998): „Can Inflation Targeting Be a Framework for Monetary Policy in Developing Countries?”. Finance & Development (March). Influenţa politicii monetare asupra inflaţiei se manifestă cu anumite decalaje în timp. Exploatarea compromisului pe termen scurt dintre inflaţie şi şomaj nu poate ascunde faptul că nu există nici un compromis pe termen lung. În această abordare. fluctuaţiile actuale. Masson. predictibilă şi neinflaţionistă.

doar Banca Centrală Europeană (BCE) si Banca Angliei ar trebui să fie îngrijorate de rata inflaţiei raportată la nivelul stabilit al ratelor dobânzilor. În urmă cu doar patru ani. este pe deplin acceptat faptul că băncile centrale pot funcţiona foarte bine independent de politicieni. lira este tot mai mult supraevaluată. În prezent. ceea ce nu înseamnă că trebuie minimalizate celelalte aspecte macroeconomice: stabilitatea financiară si economică. Pe baza principiilor consacrate ale politicii monetare. preşedintele FED. Pieţele de schimb valutare prezintă o tot mai accentuată tendinţă de a se comporta asemeni bursei de valori. se pare totuşi că băncile centrale au început să facă o treabă mai bună. dl Alan Greenspan. Si cel mai bun exemplu în ceea ce priveşte consecinţele 127 . iar apropiata lor politică trebuie să fie stabilitatea preţurilor. întrucât nu reprezintă singura problemă de ordin economic. unii spun că. băncile centrale practică politica de stabilire anticipată a nivelurilor inflaţioniste. Pe de altă parte. acolo unde Rezerva Federală a trecut cu vederea explozia de pe piaţa bursieră si abia după ce a început să crească rata inflaţiei a trecut la o politică mai strictă a fondurilor vărsate pe piaţă. nu a făcut nimic pentru a echilibra această euforie periculoasă. Cel mai edificator rămâne exemplul Statelor Unite.ECO OMIE MO ETARĂ monetariste. în măsura în care principala preocupare a băncilor centrale era problema inflaţionistă. Dar actuala focalizare pe problematica inflaţionistă pare destul de simplistă. ţinând cont de actuala stare a monedei europene. De aceea băncile centrale trebuie în primul rând să fie atente la nivelul inflaţiei si să mărească sau să scadă ratele de interes. îşi arăta îngrijorarea faţă de starea de "exuberanţă iraţională" care răvăşea bursa de pe Wall Street: cu toate acestea. Stabilitatea preţurilor reprezintă unul din principalele scopuri ale politicii monetare. Iar politica pasivă dusă pe teritoriul bursei de valori s-a dovedit a fi mult prea lungă. Însă mulţi cred că dl Greenspan era îndreptăţit să fie refractar faţă de politica de creştere a ratelor dobânzilor. Din ce în ce mai des. în funcţie de situaţie.

diferenţele mari dintre valute nu pot fi corectate fără sacrificii economice foarte mari. în cazul nostru inflaţia. fapt ce nu a împiedicat explozia periculoasă a preţurilor la bunurile de consum. în cazul în care preţurile încep să crească nejustificat de rapid. În mod analog. Unii economişti văd în această incertitudine o pseudoproblemă: băncile centrale trebuie în mod normal să practice o politică strictă. reducţionistă prin excelenţă se vede acum în faţa noilor provocări. chestiunea stabilităţii preţurilor trece pe un loc secund. La sfârşitul anilor '80. inflaţia era scăzută. mai ales pe fondul fluctuaţiei monedei euro. ci ar trebui să supravegheze fluctuaţiile acestora şi din când în când să apeleze la politica dobânzilor pentru a preveni exploziile de preţuri. pe de o parte deoarece este practic imposibil să se ştie cu precizie dacă preţul ridicat al acţiunilor sau puterea unei valute reflectă o îmbunătăţire a mecanismelor economice fundamentale sau este pur si simplu vorba de o explozie artificială. Tocmai de aceea actuala abordare a problemei inflaţioniste. Băncile centrale ar trebui să nu fixeze drept ţinte preţurile acţiunilor şi în funcţie de ele să modifice dobânzile. Acest lucru trebuie să se întâmple chiar şi atunci când principala preocupare economică este supravegherea inflaţiei. pentru acele bănci centrale care vor să se bazeze şi în viitor pe regulile stricte ale politicii monetare. 128 . Această metodă ar putea foarte bine fi extrapolată si aplicată Băncii Centrale Europene. trebuiesc regândite.ECO OMIE MO ETARĂ negative ale centrării pe o singură chestiune economică. Majoritatea reprezentanţilor băncilor centrale resping ideea de a modifica dobânzile ca urmare a exploziilor de preţuri la bunuri. este Japonia. Trebuie amintit totuşi faptul că principiile simple ale politicii monetare (de la standardul de aur până la problemele legate de stocurile monetare). În concluzie. mai ales în cazul economiilor mici si deschise. ajungându-se la costuri economice uriaşe.

652 32.1.2 52. 3.5 S.U. Politici monetare şi de credit în diferite regiuni Pentru a face o analiză a modului cum s-au dezvoltat mecanismele politicilor monetare precum şi al organismelor ce decid această politică.2.8 85.9 Obligaţiuni acţiuni şi active bancare 53.2 28.6 6.840.282.391.438 8. vom proceda la prezentarea experienţelor ţărilor dezvoltate.4 12. Active bancare 23.1 2.I.199.1 8.840. P.9 34. Germania Franţa Europa-15 Lumea 10.115. precum şi succesele sau insuccesele ţărilor foste comuniste în condiţiile tranziţiei.1 129 . şi pentru a compara dimensiunile şi ponderea economiei americane cu economia altor zone din economia globală.1 52.2.164 Total rezerve minus aur 68 51. Pentru a întări cele afirmate anterior redăm tabelul 3.129.712.2 9.1 Mecanismul politicilor monetare în Statele Unite Am ales să prezentăm pentru început mecanismul politicii monetare american deoarece economia americană este cea mai largă economie a lumii iar evoluţiile sistemului financiar american influenţează într-un mod hotărâtor funcţionarea pe ansamblu a economiei globale.A.420.991 1.B.4 289.446 1.513.002.ECO OMIE MO ETARĂ 3.

faptul că cea mai mare parte a activelor bancare era deţinută de străini şi că este neconstituţională. Markets and Money. august 2003. Mecanismul politicii monetare în Statele Unite are la bază patru organisme: Sistemul Rezervelor Federale. când Congresul Statelor Unite a refuzat să-i reînoiască autorizaţia de funcţionare reproşândui-se că nu încurajează activitatea bancară din statele uniunii. dar aceasta a funcţionat până la 1811. Consiliul 77 Sursa: World Federation of Exchange.52. Doar din acest an moneda naţională a devenit dolarul care era emis de Trezoreria Statelor Unite. Congresul acestei ţări a legiferat fondarea Rezervelor Federale..G. Economic Outlook data bases. Harcourt Brace College Publisher Forth Worth.. Journal of Economics. Fifth Edition. Doar la 77 de ani de la dispariţia celei de a doua bănci centrale a Statelor Unite.53 130 . lege care a permis fondarea unor bănci federale deţinute şi exploatate de persoane private. 1993. În 1860 erau mai mult de 1600 de bănci diferite care acţionau în baza legilor statale a celor 30 de state79. au impus necesitatea apariţiei unui control centralizat asupra sistemului monetar naţional.ECO OMIE MO ETARĂ Tabelul 3.( National Bank Act) în 1864. Pentru a pune capăt disfuncţiilor şi deficienţelor existente în funcţionarea băncilor statale Congresul a elaborat o lege a băncii naţionale. Financial Institution. 1884 şi mai apoi dezastroasa criză de la 1907 care a marcat lumea financiară. p. Crizele financiare din anii 1873. prin legea rezervelor federale (Federal Rezerv Act) adoptată în 23 decembrie 1913. Statistici Financiare Internaţionale. 78 Luigi Zingales and Rajan R. Statele Unite au avut fondată pentru prima dată o bancă centrală în 1791. The Great Reversals: the Politics of Financial Development in the 20th Century. 2003 79 David S Kidwell & comp.1 Indicatori privind dimensiunea pieţei financiare globale77 (miliarde dolari) Înaintea primului război mondial sistemul financiar american era mai puţin dezvoltat decât sistemul financiar european78.

prezentat de două ori pe an într-un raport în faţa Congresului. apariţia Sistemului Rezervelor Federale vine relativ târziu. Comparativ cu înfiinţarea altor bănci centrale din lume. Toate aceste decizii. de a fixa taxa de rescont. Băncile de rezervă regionale. a situaţiei internaţionale precum şi previziuni financiare asupra economiei. Comitetul Federal al Pieţei Libere (Federal Open Market Comitee) este un organism de decizie format din membrii Consiliului Guvernatorilor şi din 5 dintre cei 12 preşedinţi ai băncilor de rezervă regională. având în centrul lor o autoritate numită "Consiliul Guvernatorilor". "cartea bej" care conţine informaţii referitoare la activităţile celor douăsprezece districte. cunoscute sub numele de "cartea albastră" care prezintă alternative ale politicii monetare şi consecinţe ale acestora asupra economiei. fiecare având un consiliu de administraţie compus din nouă membri care reprezintă voinţa băncilor membre. de a stabili nivelul rezervei obligatorii şi regulile privind operaţiunile de rescont efectuate de băncile de rezervă regionale. cu excepţia preşedintelui băncii din New York. Acest comitet are opt întâlniri pe parcursul unui an şi decide intervenţiile open-market şi totodată fixează obiectivul creşterii masei monetare şi a creditului. Sistemul Rezervelor Federale este compus din douăsprezece bănci de rezervă regionale. Comitetul Federal al Pieţei Libere. Acest Consiliul este alcătuit din şapte membrii numiţi pe o perioadă de 14 ani de către preşedintele Statului şi confirmat de Senat. sector cu sector. Cel de-al patrulea organism de decizie este alcătuit din Băncile de rezervă regionale. după obţinerea avizelor de rigoare. se bazează pe examinarea a trei documente.ECO OMIE MO ETARĂ Guvernatorilor. care ocupă funcţia prin rotaţie. Consiliul Guvernatorilor are ca atribuţii. şi "cartea verde" care oferă o analiză a economiei. Acest organism îşi propune să furnizeze lichidităţi 131 . şi asta datorită tradiţiilor americane.

p.A.ECO OMIE MO ETARĂ sistemului bancar prin operaţiuni de rescont şi realizează emisiunea de bancnote şi monede. Dintre acestea două cel mai important instrument al politicii monetare rămâne operaţiunea pe piaţa liberă.A. ducând în anul următor la o scădere a producţiei industriale cu 17% si la o creştere a şomajului cu 2 procente80. în 1992 sub preşedinţia lui Clinton se revine la sublinierea rolului statului şi a politicilor bugetare. Pentru a sesiza importanţa principalelor instrumente ale pieţii financiare americane prezentăm o statistică emisă de buletinul Rezervelor Federale în tabelul 3. In evoluţia politicii monetare SUA se observă o perfecţionare a instrumentelor politicii monetare si o reducere a rolului jucat de agregatele monetare considerat până la începutul anilor "80 un indicator cheie al politicii monetare. Autoritatea monetară acţionează asupra lichidităţii sistemelor bancare prin două modalităţi: operaţiuni de rescont si operaţiuni de open-market. După criza anilor '90. politica monetară a S. apoi pe curs de schimb şi inflaţie şi pe agregate monetare. perioada până la care politica monetară prin monetarismul promovat de Reagan şi continuat de Bush senior îşi încercase în multe feluri revigorarea economiei. inflaţia a crescut.Moneda si politica fiscala -Editura Uranus 1994. prin care se vând şi se cumpără titlurile datoriei publice a guvernului S. După această perioadă. 80 Radu Vasile . '88 s-au urmărit mai atent condiţiile pieţei financiare.29 132 . Relaţia între agregatul M1 si PIB s-a dovedit ineficientă atunci când în ciuda unei directive a Comitetului Federal al Pieţei Libere în anul 1979 care stabilea o creştere a masei monetare de 4 5%. spre exemplu în anii '87.U.2.U. a schimbat treptat accentul pe alţi indicatori.

2 Mecanismul politicilor monetare în Germania Şi Banca Centrală a Germaniei îşi propune să realizeze politica monetara prin operaţiuni de open-market prin impunerea rezervei obligatorii şi prin controlul refinanţării celorlalte bănci. banking and monetarz statistics March. care sunt compensate apoi de resurse neîmprumutate pentru asigurarea lichidităţii bancare având ca obiectiv intermediar cantitatea de monedă82. Acest instrument este acum des folosit de Bundesbank el devenind un instrument extrem de 81 82 Sursa:Federal Rezerve Buletin.ECO OMIE MO ETARĂ Tipuri de instrument Acţiuni corporatiste Obligaţiuni corporatiste Titluri de valoare guvernamentale Obligaţiuni ale autorităţilor locale Titluri de valoare ale agenţiilor guvernamentale Credite comerciale bancare Credite de consum Ipoteci comerciale şi ale fermelor 1980 1601 366 407 310 193 459 355 352 1990 4146 1008 1653 870 435 818 813 829 1993 7548 1226 2260 1057 545 781 858 771 2002 11734 6207 9141 1442 643 1345 757 1502 Tabelul 3. 3. Operaţiunile de open-market s-au dezvoltat mai mult în ultimii ani odată cu permisivitatea mai accentuată a băncii centrale pe segmentul inovaţiilor financiare. Principalele instrumente ale pieţei financiare americane81 (miliarde USD ) Începând cu 1983.2.2. variabila stabilită de SRF a devenit cea a resurselor împrumutate. 2003 Daniela Zăpodeanu 133 .

dar acţionând mai mult asupra cursului de schimb care s-a dovedit astfel un bun obiectiv intermediar. Toate acestea se datorează lipsei de flexibilitate a acestuia. Spre deosebire de politica pusă în practică de Statele Unite. O misiune specifică pe care o are Bundesbankul pentru statul german o reprezintă obiectivul de creştere al masei monetare. neacţionând (în sensul majorării) asupra ratei dobânzii. pe fondul obiectivelor 134 . modelul german este exemplu al consecvenţei cu care banca centrală şi-a concentrat eforturile de acţiune asupra lichidităţii bancare având ca obiectiv intermediar cantitatea de monedă. Fiecare bancă din sistem are un plafon de rescontare admis anual de banca centrala iar în cazul că acest plafon este depăşit băncile mai au la dispoziţie şi alte modalităţi de refinanţare cum ar fi: creditul lombard care are de obicei un cost mai mare decât taxa de rescont şi alte credite obţinute de pe piaţa monetară. Un element des utilizat înaintea apariţiei operaţiunilor de open-market îl reprezintă impunerea rezervelor minime obligatorii. Cel de-al treilea instrument îl reprezintă rescontarea. Această pârghie este folosită extrem de des până în anii 1982. care spre deosebire de alte state în Germania este crescută în proporţie de 85% din exterior. Acesta din urmă reprezintă cea mai importantă cale de refinanţare a celorlalte bănci din sistem. după acest an atenţia autorităţii monetare considerându-se pe operaţiunile de open-market iar nivelul rezervelor obligatorii nemaifiind schimbat în interesul politicii monetare alese. Această creştere datorată exteriorului creează o mare presiune inflaţionistă. care duce la imposibilitatea unor manevre fine asupra masei monetare.ECO OMIE MO ETARĂ important atat pentru Bundesbank cât şi pentru băncile centrale ale altor state. Datorită acestui fapt banca centrală a contrazis oarecum tezele monetariste.

ECO OMIE MO ETARĂ comune ale unei ţări centrale. lucrând mai aproape cu agregatul M3 în special datorită relaţiei mai stabile a acestuia cu PIB-ul. Unul dintre cele mai dificile momente prin care a trecut Bundesbankul a fost cel al apariţiei pe piaţă al inovaţiilor financiare. cărora Banca Centrala s-a opus cu vehemenţă până în anii 1985. Astfel sistemul bancar rămâne unul puternic. rata şomajului. creşterea economică. Banca Centrala şi-a stabilit după 1974 ca obiectiv masa monetară în sens mai larg. titlurile cu dobânzi variabile. adică controlul inflaţiei. cel mai important fiind desigur inflaţia. obligaţiuni cu cupon zero. 135 . dar pe piaţa financiară a Germaniei se dezvoltă mai slab în raport cu potenţialul acesteia. După această dată pe piaţa financiară şi-au făcut apariţia certificatele de depozit.

Până la această dată emisiunea monetară era efectuată de băncile departamentului de emisie existente pe teritoriul Franţei. Cea mai importanta reformă prin care trece Banca Franţei se petrece în anul 1993. Astfel banca devine independentă iar această independenţa o datorează şi procesului de aderare la Uniunea Monetară Europeană.3 Mecanismul politicilor monetare în Franţa Organismul autoritar în elaborarea politicii monetare l-a reprezentat de asemenea Banca Centrală. Reforma din 1986 a cuprins trei măsuri care au apropiat teoretic modelul francez de cel american: renunţarea la rescontul privilegiat pentru efecte reprezentative de credit la export. piaţa de capital pe termen scurt după ce în prealabil a fost rezervată băncilor.2. Pentru prima dată aceasta a fost creată în 1800 de Napoleon Bonaparte. ocazie cu care au fost consemnate operaţiunile de openmarket. accesul pe piaţa titlurilor datoriei publice a fost lăsat liber pentru cei ce doresc să subscrie pe aceasta piaţă. Tehnicile prin care Banca Franţei îşi pune în aplicare politicile monetare au fost reînnoite odată cu reforma pieţei interbancare din 1986. Se observă astfel influenţele modelului anglo-saxon. 136 . cand se conferă băncii credibilitatea cuvenită prin separarea ei de guvern. ea a fost deschisă acum instituţiilor care prezentau o ofertă sau o cerere de capital. În anul 1803 emisiunea monetară este preluată de Banca Franţei.ECO OMIE MO ETARĂ 3. pe vremea aceea primconsul şi avea ca obiectiv revigorarea activităţii economice după o perioadă revoluţionară care a adus o puternică recesiune.

Acţiunile de open-market se realizează pe pieţele pe care au acces toţi agenţii economici. După 1948 si până în 1970. Chiar dacă importanţa lui pentru politica monetară a Franţei este redusă astăzi.până la începutul anilor "70 aceasta a beneficiat de un loc privilegiat. Numai după anul 1971 Banca Franţei a decis să controleze alimentarea băncilor cu moneda Băncii Centrale stabilind rata dobânzii pe piaţa monetară sub nivelul taxei de rescont. La sfârşitul anului 1998 înainte de intrare în UEM procentul de rezervă obligatorie era de 2%83. plafonul de rescontare era stabilit individual. Se putea sesiza astfel mai clar lichiditatea băncii pe ansamblul sistemului bancar. sistemul de rezerve obligatorii. pentru a se evita creşterea excesiva a lichidităţilor bancare. Prin intervenţiile asupra rezervelor obligatorii se încearcă o controlare a variaţiei necesităţilor de monedă a băncilor. Între anii 1972-1986 principalul instrument de control al politicii monetare folosit de Banca Centrală a fost plafonarea creditelor. Instrumentul operaţiunilor open-market efectuate de banca Franţei au fost începute în anul 1986. Un alt instrument îl reprezintă rescontarea. Plafonarea presupune repartizarea creditelor între bănci de 83 Bonque de France . Din punctul de vedere al specialiştilor aceste rezerve obligatorii sunt folosite să reducă fluctuaţia ratei dobânzii şi tocmai de aceea el devine un eficient instrument al politicii monetare atunci când variaţia sumei efectiv depuse se apropie de variaţia depozitului bancar. o politică de plafonare şi de selecţie a creditelor şi intervenţia pe piaţa interbancară.ECO OMIE MO ETARĂ Amintim instrumentele politicii monetare ale Franţei: operaţiunile de open-market. rescontarea. exclusiv cu titluri de trezorerie.Rapport Exercise 1998 137 .

Începând cu legea din '93 care conferă independenţa băncii centrale.2.ECO OMIE MO ETARĂ către banca centrală. Franţa în ciuda perioadelor de criză economică şi de fluctuaţii economice. În anexa 3. a reuşit o menţinere a cursului monedei naţionale si o creştere a lui M3. politica monetară este condusă de Sistemul European al Băncilor Centrale. ţinându-se totuşi cont de creditele neplafonate prezentate de bănci. independenţa acestuia rezultă din interdicţia de a solicita sau accepta instrucţiuni din partea instituţiilor comunitare. Iată un alt instrument de politică monetară pe care îl foloseşte Banca Franţei şi care se constituie prin intervenţia pe piaţa interbancară.5-3% pe an pe fondul unei inflaţii ce nu a depăşit 2%. Toate aceste obiective de politică monetară au condus la o creştere economică de 2. dar şi din modul de numire a conducerii sale84.4 Coordonatele politicii monetare pentru ţările Uniunii Monetare Europene În statele Uniunii Monetare Europene potrivit tratatului de la Maastricht. Folosindu-se cu o atenţie deosebită de aceste instrumente ale politicii monetare şi urmărind de mai bine de 15 ani stabilitatea preţurilor Franţa a reuşit să confere o credibilitate sporită politicii sale monetare.1. realizată prin operaţiuni efectuate la rata dobânzii oficiale şi împrumuturi pe termen foarte scurt (asemenea depozitelor over night). După 1986 Banca Franţei renunţă la plafonarea creditelor. prin concentrarea atenţiei asupra ratei dobânzii şi a jocului pieţei. schimbând tactica politicii monetare. 84 art 107 din Tratatul de la Maastricht 138 . 3. putem observa un program în 5 etape stabilit de banca Franţei pentru reglarea cantitativă a creditului pe ansamblu economiei.

Integrarea monetar-bancară europeană. Figura 3. Editura Didactică şi Pedagogică.ECO OMIE MO ETARĂ Cel mai bine putem observa funcţionarea sistemului schematizată după cum urmează. Nicolae Dardac.1 Responsabilităţile Sistemului European al Băncilor Centrale85 85 Cezar Bazno. Bucureşti 1994 139 .

Pe termen lung Banca Centrală Europeană asigură creditele de refinanţare prin operaţiuni lunare de primire în pensiuni de credite garantate. Banca Centrală Europeană mai realizează. Pe termen scurt: Banca Centrală Europeană are ca obiectiv operaţional menţinerea unei rate a dobânzii reprezentativă pentru condiţiile de refinanţare al sectorului bancar din Europa87. Directoratul Consiliului Guvernatorilor şi Consiliul general. 105 Tratatul de la Maastricht Pascal Kauffnan. Aceasta este alternativă a rescontării şi este solicitată mai des de băncile mici. 86 87 art. în afara acestor operaţiuni şi doar pentru băncile mai active de pe piaţă operaţiuni de primire în pensiune credite garantate achiziţii şi vânzări de titluri. Pentru realizarea politicii monetare Sistemul European al Băncilor Centrale acordă două facilităţi: de depunere a lichidităţilor excedentare băncilor comerciale la o rată a dobânzii stabilită anterior şi de asemenea să-şi satisfacă necesarul de euro împrumutându-se la Banca Centrală Europeană la o rată a dobânzii ce se stabileşte ca limită plafon pe piaţa interbancară. Această refinanţare se efectuează în principal prin operaţiuni de open-market.ECO OMIE MO ETARĂ Obiectivul principal al Sistemului European al Băncilor Centrale este asigurarea stabilităţii monetare şi a preţurilor printr-o politică monetară adecvată însoţită de politica financiară de exercitare a deficitelor bugetare şi a deficitelor balanţelor de plăţi externe. Dunod Paris 1999 p. 105 140 . L’Euro. doar pentru diferenţe mici pentru acoperirea resurselor. Ed. Tot în sarcinile Sistemului European al Băncilor Centrale intră definirea şi transpunerea în piaţă a politicii monetare a comunităţii promovarea derulării fluente a operativităţilor în cadrul sistemelor de plăţi şi conducerea operaţiunilor de schimb valutar86. Organele prin care Banca Centrală Europeană îşi exercită atribuţiile sunt.

ECO OMIE MO ETARĂ Este interesant de văzut şi acţiunile la care pot participa şi băncile centrale naţionale pentru că puterile Băncii Centrale Europene sunt limitate. datorate principalelor decizii de politică monetară ale Băncii Centrale Europene Aşa cum am arătat anterior.conducerea unică a operaţiunilor . 25 Tratatul de la Maastricht 141 . Responsabilitatea punerii în practică a politicii monetare a rămas o atribuţie a băncilor centrale naţionale.2. 3.egalitatea de acces la moneda băncii centrale . În acest sens băncile naţionale pot şi ele să participe la operaţiunile open-market şi o serie de facilităţi care sunt folosite pentru a intermedia relaţia între băncile comerciale şi Banca Centrală Europeană.continuitatea în utilizarea instrumentelor care s-au dovedit eficiente în ţările membre. acest rol nefiind luat de Banca Centrală Europeană. a fi consultată de către Consiliu şi poate îndeplini un control prudenţial88.centralizarea deciziilor monetare . În acest sens tratatul de la Maastricht limitează puterile acestei bănci în a da avize. Sistemul European al Băncilor Centrale şi-a asumat responsabilitatea în ceea ce priveşte definirea şi 88 art.descentralizarea aplicării politicii monetare . iar între principiile generale de politică monetară a Băncii Centrale Europene găsim: .5 Fluctuaţii înregistrate de piaţa monetară Europeană. În economia Uniunii Monetare Europene băncile centrale ale fiecărui stat membru continuă să supravegheze sistemele bancare naţionale ca şi înainte de crearea Uniunii Monetare.

Moneda Euro şi implicaţiile ei pentru România. În 20 ianuarie 2000.Editura AlmaMater. Înşiruirea deciziilor Băncii Centrale Europene într-o ordine cronologică89 este menită să ne confere o imagine mai detaliată a fluctuaţiilor survenite pe piaţa monetară Europeană. Această decizie a avut drept scop adaptarea mai rapidă a participanţilor la condiţiile unei pieţe monetare integrate. Consiliul Guvernator al BCE a hotărât o creştere cu 0.0% pentru facilitatea de depozit. 2003. În acest context.5%). monetare şi financiare în zona euro. rata dobânzii pentru facilitatea împrumutului marginal a fost stabilită la 3.5% pentru facilitatea împrumutului marginal şi de 2% pentru facilitatea de depozit. 3. Consiliul Guvernator a decis practicarea unei rate fixe la licitaţiile privind operaţiunile principale de refinanţare (3%). p. între 4-21 ianuarie 1999.75%. Consiliul Guvernator a stabilit ca din 3 decembrie 1998. În ceea ce priveşte ratele dobânzii practicate pentru facilităţile permanente. Aceste decizii au avut la bază consensul privind evaluarea comună a situaţiei economice. a cărei reducere a fost la 3. Consiliul Guvernator a stabilit o rată de 4. acestea ajungând la 2.0% pentru operaţiunile principale de refinanţare şi 4. Pe data de 5 noiembrie 1999. începând cu 1 ianuarie 1999.ECO OMIE MO ETARĂ implementarea unei politici monetare unice în zona euro.25% iar pentru facilitatea de depozit la 2. Ca o măsură tranzitorie.5% a ratelor de dobândă pentru operaţiunile de politică monetară ale Eurosistemului.000 89 Toma Ramona. În acelaşi timp. Consiliul Guvernator a stabilit valoarea ofertei pentru o operaţiune de refinanţare pe termen lung la 20. începând cu anul 1999.23 142 . toate băncile centrale naţionale participante la politica monetară unică să-şi reducă ratele de dobândă la 3% (cu excepţia Băncii din Italia.0% pentru facilitatea împrumutului marginal.

25% şi respectiv 4. ajungând la 5. Pe data de 4 februarie 2000. al cărei nivel minim se menţine la 4. 8 din Regulamentul CE nr. s-a decis că Grecia îndeplineşte criteriile de convergenţă pentru participarea la Uniunea Monetară Europeană şi a adoptat rata de schimb irevocabil fixată între drahma grecească şi 143 . În data de 19 iunie 2000. . 2818/1998 şi Regulamentului BCE nr. Conform art. 2. la facilitatea de depozit şi la facilitatea împrumutului marginal. Consiliul Guvernator al BCE a hotărât creşterea cu 0.25%.25%.ECO OMIE MO ETARĂ milioane euro.5%. Trecerea de la regimul ratei fixe a dobânzii la cel al ratei variabile a dobânzii pentru operaţiunile principale de refinanţare nu a avut drept scop modificarea statutului politicii monetare a SEBC şi nu exclude opţiunea pentru viitor de revenire la principiul ratei fixe. 15/1998 privind rezervele minime.5% ajungând la nivelul de 4.25% începând cu data de 9 iunie 2000.25%.rata dobânzii pentru facilitatea împrumutului marginal a crescut cu 0. Mecanismul ratei variabile a fost un răspuns la supralicitările desfăşurate prin procedura ratei fixe.rata dobânzii pentru operaţiunile principale de refinanţare ale Eurosistemului desfăşurate prin licitaţii la o rată fixă a crescut cu 0. în concordanţă cu art. .25%.operaţiunile principale de refinanţare desfăşurate după 28 iunie 2000 au la bază licitaţiile la o rată variabilă a dobânzii. luând în considerare nevoile de lichiditate ale Eurosistemului pentru următoarea perioadă (ianuarie-iunie 2000). Consiliul Guvernator al BCE a adoptat următoarele decizii de politică monetară: . rata marginală a dobânzii pentru operaţiunile principale de refinanţare este utilizată pentru calculul dobânzii la rezervele minime menţinute la Banca Centrală Europeană.25% a ratelor dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare. 122(2) din Tratatul asupra UE. Pe data de 8 iunie 2000. acestea ajungând la nivelul de 3.

Consiliul Guvernator al BCE a hotărât reducerea ratelor dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare.75% şi respectiv 4.50%. În data de 31 august 2001. Grecia a intrat în Uniunea Monetară Europeană.ECO OMIE MO ETARĂ euro cu efect din 1 ianuarie 2001. În data de 11 mai 2001.50%.5%. la facilitatea de depozit şi la facilitatea împrumutului marginal la 3. ajungând la 4. 2. 3. luând în considerare nevoile de lichiditate ale Eurosistemului pentru următoarea perioadă până în decembrie 2000.25%. 2.75%. Consiliul Guvernator al BCE a reconfirmat valoarea de referinţă a agregatului monetar M3 la 4. Consiliul Guvernator al BCE a decis menţinerea ratelor dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare. Pe data de 21 iunie 2000. Consiliul Guvernator a stabilit valoarea ofertei pentru o operaţiune de refinanţare pe termen lung la 20. Banca Greciei devenind membră a Eurosistemului şi subscriind diferenţa la capitalul BCE şi partea din rezerve.75% şi respectiv 4. Pe data de 18 septembrie 2001.25%. Consiliul Guvernator a stabilit valoarea ofertei pentru o operaţiune de refinanţare pe termen lung la 15. În 14 decembrie 2000. 144 . În data de 1 ianuarie 2001.75%. Consiliul Guvernator al BCE a decis reducerea ratelor dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare.25% şi respectiv 5. la facilitatea de depozit şi la facilitatea împrumutului marginal cu 0.25%. Pe data de 4 ianuarie 2001.000 milioane euro.50% şi respectiv 5. ea luând în considerare nevoile de lichiditate ale Eurosistemului pentru următoarea perioadă (ianuarie-iunie 2001). ajungând la 3. Consiliul Guvernator al BCE a hotărât diminuarea ratelor dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare.75%.25%.75%.50%.000 milioane euro. 3. ajungând la 4. la facilitatea de depozit şi la facilitatea împrumutului marginal cu 0. În 28 septembrie 2001 şi apoi în 12 octombrie şi 26 octombrie 2001. la facilitatea de depozit şi la facilitatea împrumutului marginal cu 0.

2.scăderea cu 0. ajungând la nivelul de 2.reconfirmarea valorii de referinţă a agregatului monetar M3 la 4. Consiliul Guvernator al BCE a adoptat următoarele decizii de politică monetară: . 4 iulie. la facilitatea de depozit şi la facilitatea împrumutului marginal la nivelul de 3.25%.50%. În ciuda rezultatelor pozitive înregistrate se impune adoptarea unor măsuri pentru îmbunătăţirea eficienţei cadrului operaţional al politicii monetare.25% a ratei de dobândă la operaţiunile principale de refinanţare (cu efect din 12 martie). Consiliul Guvernator a stabilit valoarea ofertei pentru o operaţiune de refinanţare pe termen lung la 20. Consiliul Guvernator al BCE a decis menţinerea ratelor dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare. 6 iunie. 12 septembrie. 2. În 6 decembrie 2001. Consiliul Guvernator al BCE a reconfirmat valoarea de referinţă a agregatului monetar M3 la 4. luând în considerare nevoile de lichiditate ale Eurosistemului pentru următoarea perioadă.25% şi respectiv 4. În 5 decembrie 2002.000 milioane euro.25%. 1 august. În data de 6 martie 2003. ajungând la 3. 10 octombrie.25%.5%.5% a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi pentru facilitatea împrumutului marginal (începând cu 6 decembrie 2002) precum şi pentru operaţiunile principale de refinanţare ale Eurosistemului (începând cu 11 decembrie 2002). şi anume: 145 .25%. Consiliul Guvernator al BCE a hotărât reducerea cu 0.50% şi respectiv 3. 7 noiembrie 2002. Pe data de 3 ianuarie 2002 şi apoi în 7 februarie. 4 aprilie. la facilitatea de depozit şi la facilitatea împrumutului marginal (cu efect din 7 martie). În 3 ianuarie 2002. .50%.50%. 7 martie. Consiliul Guvernator al BCE a stabilit diminuarea ratelor dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare.ECO OMIE MO ETARĂ Pe data de 9 noiembrie 2001.25% şi respectiv 4.5%. 1. la facilitatea de depozit şi la facilitatea împrumutului marginal cu 0. 2 mai.

să menţină echilibrul pe această piaţă. În ianuarie 2002. Cu toate acestea Banca Centrală Europeană a dat dovada unui bun strateg. excedentului de rezerve şi influenţei unor factori independenţi. Ea a jucat un rol important în implementarea politicii monetare unice. Putem observa că Banca Centrală Europeană a făcut uz de toate instrumentele politicii monetare şi asta pentru a încerca stăpânirea fluctuaţiilor şi prevenirea lor pe o piaţă atât de nouă şi de importantă cum este piaţa monetară europeană. reuşind cu ajutorul instrumentelor de politică monetară ce le are la dispoziţie. dificultăţile au fost legate de asigurarea necesarului de bancnote euro. . şi asta pe o piaţă într-o continuă transformare atât calitativă prin evoluţiile economiilor participante dar şi cantitativă. mai greu de cuantificat. cererea fiind mai mare decât ceea ce s-a previzionat. urmărind determinarea nevoii de lichiditate a sistemului bancar pe baza necesarului de rezerve. În anul 2002.ECO OMIE MO ETARĂ modificarea perioadei de referinţă pentru rezervele minime. după introducerea efectivă a euro. aflată întrun continuu proces de extindere şi de contact cu pieţele monetare al ţărilor Europei Centrale şi de Est. un astfel de factor a fost reprezentat de depozitele guvernamentale deţinute la băncile centrale naţionale. - 146 .suspendarea operaţiunilor de refinanţare pe termen lung. reducerea scadenţei operaţiunilor principale de refinanţare de la 2 săptămâni la o săptămână.

integrarea în Uniunea Europeană. De la un singur organism care reprezenta centrul de planificare este nevoie acum de o adevărată reformă. si spunem aceasta din perspectiva reuşitei lor care s-a materializat la 1 mai 2004. în Polonia în 1989. în sensul creării unor noi instituţii dar şi de transformare a funcţiilor pentru instituţiile existente. Această condiţie a fost luată înainte de renunţarea oficială la planificarea centralizată: în Ungaria în 1987.ECO OMIE MO ETARĂ 3. Nici instituţiile pieţei monetare nu au făcut excepţie de la regulă. Redefinirea băncilor centrale şi înfiinţarea unui sistem bancar cu două nivele a reprezentat primul pas spre rezolvarea politicilor monetare. Un pas important în acest domeniu îl reprezintă instituţionalizarea pieţelor. în Bulgaria şi fosta Cehoslovacie în 1990 în România şi Albania 199190. Este demonstrat la ora actuală că unele economii pe care urmează să le analizăm au reuşit. Nici încercarea de a copia vreun model deja încununat de succes pentru ţările din vestul Europei nu a dat rezultatul aşteptat. Enciclopedică.6 Politica monetară în ţările Europei Centrale şi de Est Perioada economiei centralizate dar şi perioada tranziţiei la economia de piaţă şi-au pus amprenta în primul rând printr-un declin economic asupra economiilor ţărilor din Europa Centrală şi de Est. p. 126 147 . 90 Siliviu Cerna „Sistemul monetar şi politica monetară – Ed. ci dimpotrivă a arătat că teoriile economice trebuie adoptate condiţiilor particulare ale fostelor ţări comuniste şi trebuie să dea dovadă de o mai mare adaptabilitate şi flexibilitate. Bucureşti 1996.2. Procesul de tranziţie a trebuit să urmărească încetinirea şi stoparea declinului economic încercând să stăpânească fluctuaţiile economice prin înţelegerea condiţiilor stabilirea exactă a scopurilor şi strategiilor explicite pentru fiecare ţară în parte.

ECO OMIE MO ETARĂ 3. comparativ cu ±1 punct procentual anterior).1 Ungaria Ungaria reuşeşte o modificare a principiilor băncii centrale încă din 1987 şi în ciuda procesului anilor 90. au existat neconcordanţe în coordonarea politicii monetare cu politica fiscală şi cea salarială. Ca urmare a acestei măsuri. modificarea condiţiilor de operare pentru principalul său instrument de politică monetară. Pe parcursul anului 2003 pentru a împiedica ieşirea din bandă a cursului de schimb. Banca Naţională a Ungariei a adoptat succesiv următoarele măsuri: două scăderi succesive ale dobânzii de bază (cu câte un punct procentual) în zilele de 15 şi 16 ianuarie 2003. un proces de consolidare şi privatizare la care a fost supus.5 la sută al dobânzii la depozitele atrase la 148 .P. achiziţii masive de pe piaţa valutară (J. Un element de bază l-a constituit independenţa financiară pe care a oferit-o noul statut al BNU. prin care aceasta nu poate finanţa în mod direct Guvernul prin cumpărători de hârtie de valoare emise de acesta.6. echivalentul a 8 la sută din PIB). Morgan estima că intervenţiile din 15-16 ianuarie 2003 au totalizat circa 5 miliarde euro. prin limitarea la 100 miliarde HUF a sumelor absorbite în cadrul licitaţiilor săptămânale de atragere a depozitelor pe termen de două săptămâni. În ciuda acestui cadru instituţional favorabil. Cu această ocazie a fost lărgit şi coridorul de fluctuaţie a dobânzilor overnight (±3 puncte procentuale faţă de rata dobânzii de bază a băncii centrale.2. dobânzile pe termen foarte scurt au scăzut la 3-4 la sută. Dezechilibrul extern evidenţiat prin deficitul de cont curent în produsul intern brut care depăşea 4% în anul 1998 s-a accentuat continuu atingând cota de 6% în perioada 2000. mult sub nivelul de 6.

com. Toate acestea sunt stabilite de banca centrală a Ungariei pe un interval de 2 ani. 2003).5 la sută) a preluat rolul de dobândă de bază.8 % 3. rata dobânzii overnight (3. Cadrul instituţional care defineşte strategia monetară a 91 Financial Stability Report (2001. Banca Naţională a Ungariei are ca element central la politica monetară urmărirea inflaţiei şi în acest sens are ca obiectiv menţinerea ei într-un interval simetric + 1%.3 Urmărirea inflaţiei de către Banca a Ungariei 91 aţională Introducerea comentariilor asupra inflaţiei de bază în raportul asupra inflaţiei al Băncii Naţionale a Ungariei a fost motivată în 1999 de necesitatea separării elementelor de inflaţia monetară. Concomitent.5% +1% 5. 2002. Anul 2001 2002 2003 Ţinta propusă a Rata atinsă a Eroare de inflaţiei inflaţiei intervalul fluctuaţie (%) 7% + 1% 6.5% + 1% 4.ECO OMIE MO ETARĂ două săptămâni.7% +1.8 % 4.hubank/ebsite.2 la de Tabelul 3. el nu poate fi plasat printre cele mai atractive din Europa Centrală şi de Est din punct de vedere al gradului de intermediere financiară şi al eficienţei acesteia. Contrar faptului că sistemul bancar poate fi considerat stabil şi chiar satisfăcător din punct de vedere al comparaţiilor internaţionale. www. 149 .

Acestea au fost diminuate treptat de la 11% la 5% pe parcursul anului 2002 şi urmează să fie aliniate prin decret al Băncii Naţionale a Ungariei în anul 2004 la standardele Băncii Centrale Europene. stabilitatea sistemului bancar s-a confruntat cu o serie de provocări. Unul dintre cele mai active instrumente de politică monetară îl reprezintă rezervele minime obligatorii. care a generat episoade de depreciere consistentă a zlotului faţă de USD – (aproximativ 10 procente în intervalul de 2-3 săptămâni imediat următor fiecăruia dintre cele două momente). 92 Date din Bank of Poland. dar şi al accentuării competiţiei dintre bănci) şi în special a componentei în valută. pe fondul acţiunii conjugate a unor factori de natură externă şi internă: (i) Intensificarea activităţii de creditare (pe fondul amplificării cererii pentru investiţii şi consum.2. amplificând riscul de credit la care erau supuse băncile.ECO OMIE MO ETARĂ acestei bănci nu conţine precizări explicite referitoare la situaţiile în care sunt acceptabile deviaţii de la obiectivul de inflaţie. 3. în condiţiile unui regim de flotare liberă a cursului de schimb. (ii) Nivelul ridicat al deficitului de cont curent (indus de expansiunea investiţiilor şi a consumului înregistrat în anii precedenţi) care.8% în 199092. Astfel. la sfârşitul anilor ’90. a accentuat riscul valutar. evoluţie care a determinat creşterea riscului de credit asumat de bănci.2 Polonia Polonia poate fi amintită ca ţara care a avut inflaţia de 585.6. Anual report 2000 150 . (iii) Şocul provocat de crizele financiare din Rusia (august 1998) şi Brazilia (ianuarie 1999).

Politica monetară avea stabilit ca obiectiv intermediar cursul de schimb şi ca instrument al politicii monetare se uza de creşterea ratei dobânzii la depozite în moneda naţională. şi pentru stabilitatea economică a acesteia. Doar la începutul anului 1994 a fost introdusă în Polonia rezerva minimă obligatorie. care. 151 . l-a reprezentat acceptarea noii constituţii cât şi a noului statut al Băncii Naţionale a Poloniei. cu toate că o parte semnificativă a portofoliului de credite al băncilor era neperformantă. Fondul Monetar Internaţional descria sistemul bancar polonez ca fiind solid. fiind totodată responsabilă de valoarea monedei naţionale. eveniment care marchează anul 1997. conform Constituţiei: − Banca Naţională a Poloniei are drept exclusiv de a formula şi implementa politica monetară. la momentul adoptării regimului de ţintire directă a inflaţiei.ECO OMIE MO ETARĂ (iv) Nivelul ridicat al ratei reale a dobânzii. asociat cu derularea unei noi etape a procesului de restructurare a întreprinderilor. Un pas important pentru Polonia. Banca Naţională a Poloniei mai utilizează ca instrument al politicii monetare şi tranzacţiile repo la 14 zile cu bonuri de tezaur şi bonuri emise de BNR şi limitarea sumei disponibile pentru creditarea la nivelul băncilor comerciale. S-a reuşit pe această cale să se coboare inflaţia până la 70% în 1991 şi 40% în 1992. Încă din 1989 au fost emise obligaţiuni de stat care au continuat să fie emise în pofida creşterii accentuate a datoriei publice interne care a ajuns la 25% în 1994. În aceste condiţii. Astfel. făcând recomandări în raporturile sale pentru accelerarea restructurării şi privatizării băncilor cu capital de stat. cât şi Statutul Băncii Naţionale a Poloniei includ prevederi care statuează independenţa instituţională şi operaţională a băncii centrale. a afectat calitatea portofoliului de credite al băncilor prin producerea riscului de dobândă. dar şi cu deteriorarea mix-ului de politici economice. Atât Constituţia Poloniei.

Criza s-a manifestat destul de profund înregistrându-se o hiperinflaţie (în 1997 de 1082.5 leva/USD în 1997 şi 93 Conform cu articolul 227 din Constituţia Poloniei 152 .Acesta a fost oarecum impus de FMI ca urmare a crizei din 1996 – 1997. Camera inferioară a parlamentului şi Senat. ponderea activelor bancare în PIB a fost relativ modestă. o dată cu înaintarea proiectului de buget de către Consiliul de Miniştri. criză cauzată de îndatorarea excesivă ce ducea la incapacitatea de plată care determină o puternică depreciere a monedei naţionale. în număr egal.3 Bulgaria Cazul Bulgariei se face unul special din punct de vedere al politicii monetare datorită adoptării Consiliului Monetar în iulie 1997. 3.6. Consiliul de Politică Monetară al Băncii Naţionale a Poloniei va prezenta în Seim un raport referitor la îndeplinirea obiectivelor93.9%) o devalorizare a monedei naţionale de la 70 leva/USD în 1995 la 1770.ECO OMIE MO ETARĂ − preşedintele Băncii Naţionale a Poloniei este numit de Camera inferioară a Parlamentului (Seim). de către Preşedintele Republicii. sistemul financiar polonez s-a caracterizat printr-o pronunţată dominaţie bancară deşi în comparaţie cu alte ţări. care sunt numiţi. Într-un interval de cinci luni de la încheierea anului fiscal. pe o perioadă de 6 ani. Atât înainte de 1997 dar şi în perioada care a urmat. − Consiliul de Politică Monetară (CPM) al Băncii Naţionale a Poloniei este compus din preşedintele BNP şi alţi nouă membri.2. − în fiecare an. la cererea Preşedintelui Republicii. pe o perioadă de şase ani. Consiliul de Politică Monetară al Băncii Naţionale a Poloniei va prezenta în Seim orientarea politicii monetare.

p.5%. din care 840 milioane de la Fondul Monetar Internaţional şi restul de la Banca Mondială94. O rază de speranţă în Balcani. Rezultatele acestei politici monetare au fost benefice pentru economia bulgară care a reuşit în mai puţin de 2 ani o scădere a inflaţiei la 22%.F. Sistemul bancar era unul falimentar (bănci falimentare). Bulgaria. Importanţa acestui obiectiv este dată şi de menţionarea sa în Statutul Băncii Naţionale a Republicii Cehe în anul 1993.F. o creştere PIB de 3. rezerve valutare la un nivel de 5 miliarde DM. Cehoslovacia a fost singura ţară din această parte a Europei care nu a suferit hiperinflaţia ce a urmat după primul război mondial. are o lungă tradiţie.6. ianuarie 1999. dar aceasta nu a constituit o noutate adusă de perioada tranziţiei ci pentru această ţară.44 153 . Consiliul monetar se însărcinează totodată să stabilească politica monetară folosindu-se de 2 funcţii de bază: emisiune monetară în limita rezervei valutare (banca centrală nu mai are dreptul să emită monedă) şi prin împrumuturi limitate de rezerva valutară. Republica Cehă Asemeni celorlalte state din Europa Centrală şi autoritatea monetară a Republicii Cehe a ales ca prioritate în politica monetară. 3. (Extended Fund Facility) pe termen de trei ani 1998-2001 având ca scop susţinerea creşterii economice prin garantarea sumei de 1. stabilitatea preţurilor.conform cărora Banca Naţională Cehă este nevoită în măsura în 94 Anca Mocăniţă.6 miliarde USD.2. revista Piaţa Financiară. Tot în 1998 la 31 iulie s-au încheiat negocierile pentru programul E.ECO OMIE MO ETARĂ cel mai scăzut PIB dintre ţările Europei Centrale şi de Est.4. şi de amendamentul introdus în Constituţia Republicii Cehe în anul 2001. O dată cu instaurarea Consiliului monetar acesta a fixat cursul de schimb la 1000 leva) 1 marcă germană.

La toate acestea s-au adăugat datoriile din restructurarea sectorului bancar sau a creditelor companiilor de stat acumulate în afara sectorului guvernamental. astfel începând cu 1998.5%.263 154 . creditul lombard şi credit cu discount care acţionează pe piaţa interbancară. Bucureşti 1996 p. Banca Centrală a stabilit ca primă măsură o politică monetară restrictivă prin care urmărea prevenirea tuturor impulsurilor de dezechilibru şi asigurarea unui mediu neinflaţionist95.4 în 2002 Republica Cehă a înregistrat un ritm mediu de creştere a preţurilor de consum sub 1. Claudiu Doldu. care urmăreşte realizarea unei creşteri economice durabile. O dată cu decizia politică de a adera la Uniunea Europeană. Conform strategiei băncii centrale reprezentată în Tabelul 3.ECO OMIE MO ETARĂ care nu aduce sacrificii acestui obiectiv fundamental să acorde sprijin politicii economice generale a Guvernului.1% din zona euro vom observa că îndeplinirea criteriului de la Maastricht privind inflaţia este realizat. ajungând ca în prezent ele să fie în mare măsură aliniate cu aceste standarde ale Uniunii Europene. Monetarismul. Banca Naţională Cehă şi-a completat instrumentele de politică monetară cu operaţiuni "reverse repo".Această măsură a venit şi pe fondul unei proaste gestionări a politicii fiscale prin finanţarea mai multor proiecte de investiţii care au riscat să transforme finanţele publice într-un posibil factor de dezechilibru macroeconomic. iar dacă o să comparăm acesta cu indicele de 2. 95 Alexandru Taşnadi. instrumentele utilizate de Banca Naţională Cehă au parcurs un proces de armonizare cu standardele Băncii Centrale Europene. Editura Economică.

ţările din Centrul şi Estul Europei au demonstrat că această participare ar putea contribuii la realizarea unei coerenţe crescute a mixului de politici economice.4 Ţintirea directă a inflaţiei (B C . Trebuie apreciate astfel.5% .5.ECO OMIE MO ETARĂ Anul 1998 1999 2000 2001 2005 ivelul ţintit 5. Nu putem să încheiem analiza politicilor monetare şi a fluctuaţiilor care şi-au făcut simţită prezenţa în Republica Cehă fără a aminti şi o altă caracteristică a pieţei şi anume fragilitatea sistemului bancar care îşi transmite vulnerabilitatea în întreg sistemul economic îngreunând sarcina politicilor menite echilibrării economiei.5% . şi ele încercau acoperirea deficitului bugetar cu orice preţ. şi asta cu preţul creşterii ratei şomajului. şi prin aceasta calitatea scăzută a activelor bancare.strategia de dezvoltare 1998-2005)96 Desigur că asemeni celorlalte ţări din Europa Centrală şi de Est presiunile politice ale guvernului erau foarte mari. În ciuda faptului conform căruia Comisia Europeană consideră implicarea reprezentanţilor guvernului în şedinţele de politică monetară drept o limitare a independenţei Băncii Centrale. Astfel creditele neperformante într-o proporţie îngrijorătoare. şi chiar încetinirii ritmului de creştere economică.5% 4% . Stategia de dezvoltare 2005 155 .5% 3.6.5% 2% . eforturile prin care Banca Centrală a rezistat presiunii politice şi au reuşit să confere politicii monetare un trend ferm antiinflaţionist.4% 1% -3% Ţinta lunară Decembrie 1998 Decembrie 1999 Decembrie 2000 Decembrie 2001 Decembrie 2005 Stabilită în Decembrie 1997 Noiembrie 1998 Decembrie 1997 Aprilie 2000 Aprilie 1999 Tabelul 3. întârzierile înregistrate în 96 Sursa: Banca Naţională Cehă.

în fond. mediul economic asigurând cadrul favorabil al eliminării mult mai rapide a dezechilibrelor macroeconomice. Slovacia să reprezinte ţara central-europeană în care procesul de dezinflaţie a fost urmat simultan de o rapidă creştere economică97. prelungind recesiunile şi stagnarea economică. iar pe de altă parte stabilitatea preţurilor şi. au făcut ca politica monetară să rămână restrictivă.ECO OMIE MO ETARĂ procesul de privatizare. comparativ cu alte ţări. 1999 156 . ţări în tranziţie este 97 Kominkova. această dizolvare a presupus. S-a ajuns astfel ca după doi ani de stabilizare macroeconomică şi monetară 1993 şi 1994. prin politica monetară. asigurarea stabilităţii interne şi externe a monedei naţionale. ca în cazul oricărei din ţările studiate anterior. La fel ca şi în cazul Republicii Cehe. fapt ce a impus pe de o parte susţinerea echilibrului balanţei de plăţi externe.6. şi promovarea creşterii economice. continuarea programului de macrostabilizare iniţiat în fosta ţară.5. şi în special privatizările întârziate în sectorul bancar.2. obiectivul final. Zora – Monetary and exchange rate policy in Slovakia – Institute of Monetary and Financial Studies of the National Bank of Slovakia. vizând. Banca Naţională a Slovaciei a avut în vedere. în principal echilibrarea contului curent al balanţei de plăţi. conturarea şi anunţarea programului de reformă ce urma să fie aplicat a condus la creşterea credibilităţii autorităţilor implicate în realizarea programului de macrostabilizare. fără a periclita realizarea primei sale părţi. Slovacia În anul 1993 fosta Cehoslovacie se dizolva şi îşi făcea apariţia Republica Cehă(tratată de noi anterior) şi Slovacia. Ca urmare. În ciuda faptului că primul an a marcat o deteriorare a principalilor indicatori macroeconomici. ţinta politicii monetare. 3.

07%). CHF (3. în condiţii de echilibru putându-se asigura liberalizarea sistemului valutar. rata anuală de creştere a ofertei de monedă din economie. urmând ca apoi să fie create condiţiile asigurării unui anumit nivel al creşterii economice. reprezentată de controlul agregatelor monetare iar aceasta era destinată să asigure realizarea obiectivului intermediar pe termen lung.16%). ponderile ţinând cont de principalele direcţii ale comerţului internaţional al Slovaciei. Ceea ce este specific ţărilor în tranziţie din centrul Europei este faptul că au optat pentru strategia de politică monetară axată pe menţinerea cursului valutar fix. reprezentată de controlul agregatului monetar M2.06%). DEM (36. cursul valutar al coroanei slovace a fost fixat de un coş valutar a cărui structură iniţială era: USD (49. în final. Pentru a se duce la bun sfârşit şi a se realiza aceste obiective a fost nevoie de structurarea strategiei monetare în trei etape care vizau. Se consideră că “atingerea obiectivului final vizând inflaţia a fost condiţionată de stabilitatea cursului valutar şi de creşterea anuală 157 . Astfel. asigurarea stabilizării monetare şi a cadrului macroeconomic. păstrându-şi nivelul relativ stabil. Introducerea noii monede europene a impus ancorarea monedei slovace de EURO. structura coşului este redusă doar la două monede: USD (40%) şi DEM (60%).79%). FRF(3. Dar Banca Naţională a Slovaciei îşi fixase şi o altă ancoră a politicii monetare.79%).ECO OMIE MO ETARĂ reducerea inflaţiei care. ATS (8. Începând cu 1994. este asigurată prin stabilirea a două obiective intermediare: cursul valutar fix al monedei slovace (ca ţintă pe termen lung). întâi de toate. pentru început.

0% 10-13.4% 6.5% 4.2% 12.3% 18. iar pe de altă parte limitarea temporară a convertibilităţii.7 Valori realizate Agregatul Rata inflaţiei monetar 18.7.4% 5. considerându-se că doar prin intervenţii la nivelul acesteia se poate genera efectul scontat la nivelul obiectivelor intermediare. 1999 99 Sursa: Banca Naţională a Slovaciei Raportul anual 1998 158 .4% 17. limitarea nivelului creditului.2% 8% 6 .ECO OMIE MO ETARĂ a lui M2 (şi implicit de creşterea creditului intern) faţă de creşterea aşteptată a PIB şi viteza de rotaţie a banilor constantă”98.3% 13. Zora – Monetary and exchange rate policy in Slovakia – Institute of Monetary and Financial Studies of the National Bank of Slovakia. operaţiunile de open market (având ca activ suport titluri de stat şi 98 Kominkova.2% 10.1% 11. Valori propuse de politica monetară Agregatul Rata inflţiei Monetar 12% 13.7% 9.7% 2.7– 25.5 8.5.2% 16.9.5 Programul de politică monetară pe fondul unui curs de schimb fix99 Începând cu 1999 şi Slovacia a stabilit o strategie bazată pe ţintirea directă a inflaţiei. iniţial controlul bazei monetare.6. Acţiunile iniţiale de politică monetară au avut la bază intervenţiile directe de acţiune ale băncii centrale în economie. pe de o parte. vizând. Acestora li s-au adăugat treptat: politica de dobânzi.2. Realizarea acestor obiective a avut la bază.6% Anul 1993 1994 1995 1996 1997 1998 Tabelul 3.9% 21. adoptându-se şi flotarea liberă a cursului valutar.7% 7. tocmai în scopul asigurării stabilităţii monedei naţionale.8% 5.6% 5.

complicat şi mai prelungit decât s-a crezut la început. precum şi de mutaţiile înregistrate în ultimul deceniu în funcţionarea pieţei financiare regionale şi internaţionale100. 2004 159 . Piaţa financiar valutară şi impactul acesteia asupra economiei româneşti: proiecţii actuale şi de persectivă. 3. s-a dovedit pentru România a fi unul mult mai complex. Pentru oricine este interesat în a cunoaşte dacă ideile influenţează evenimentele sau dacă dimpotrivă evenimentele determină ideile. Toate acestea vin să evidenţieze eforturile întreprinse de Banca Naţională a Slovaciei în direcţia orientării economiei spre acele performanţe care au permis aderarea la Uniunea Europeană. Totodată unul dintre cele mai importante elemente care pot asigura succesul obţinerii unei economii de piaţă funcţională. 100 Nicolae Petria.ECO OMIE MO ETARĂ propriile titluri emise de BNS) şi mecanismul rezervelor minime obligatorii. evoluţiile instituţiilor pieţei bancare constituie un subiect de studiu interesant. redându-le importanţa cuvenită. Construcţia şi evoluţiile pieţei bancare româneşti a fost şi rămâne dependentă de mutaţiile înregistrate în funcţionarea societăţii româneşti în ansamblu. îl reprezintă măsurile instituţionale. Aceste complicaţii au fost introduse şi de mecanismul economiei de piaţă care a adus într-un plan determinant procesele monetare.3 Coordonatele politicii monetare şi de credit promovate în România în perioada tranziţiei la economia de piaţă Procesul de tranziţie la economia de piaţă liberă.

bilete la ordin) • făcea comerţ cu aur şi argint • acorda avansuri de gaj pe aur şi argint.1. Tendinţa care se contura era crearea unei bănci de emisiune şi a unor bănci comerciale care să atragă capitaluri. a 160 . apăra interesele bancherilor.ECO OMIE MO ETARĂ 3. reprezentată prin bancherul englez Lloyd. libera convertibilitate a bancnotelor. băncile comerciale urmând să-şi procure fondurile pe baza emisiunii de bancnote. comerciale şi de emisiune. Susţinea că emisiunea de bancnote trebuie făcută în două tranşe: prima reprezentând cantitatea minimă de bancnote de care are nevoie economia naturală în orice moment. Operaţiunile pe care le putea efectua banca: • sconta/cumpăra efectele de comerţ ale capitaliştilor (poliţe. Pentru stabilirea mărimii stocului de acoperire. autorii legii au avut în vedere două metode: şcoala monetară şi şcoala bancară.3. prevedeau înfiinţarea de bănci mixte. Şcoala monetară. precum şi pe baza depozitelor de efecte publice (adică pe bază de obligaţii ale împrumuturilor de stat) . Legea prevedea. proiectele anterioare anului 1880. pe lângă dreptul de emisiune al băncii şi obligaţiile care derivau: existenţa unui portofoliu de scont lesne de realizat. Înfiinţarea unei Bănci aţionale a României Deoarece în ţară nu existau suficiente capitaluri.1 Banca aţională a României de la înfiinţare până la autonomia faţă de guvern 3. a anumită mărime a stocului metalic de acoperire."lombard" • emisiunea de bancnote (fiind singura bancă din ţara noastră care deţinea privilegiul de emisiune).1.3.

care a servit la operaţiuni de convertire. şcoala bancară a avut o încredere prea mare în rolul reglator pe care creditul bancar îl joacă în determinarea cantităţii de bancnote necesare unei ţări. Apariţia BNR a constituit un pas înainte în ceea ce priveşte organizarea finanţelor capitaliste ale României. Newmarch. Şcoala bancară. La începutul anului 1880 s-a adus palamentului proiectul de lege pentru înfiinţarea unei Bănci Naţionale a României. Pretextul vehiculat pentru înfiinţarea ei era dezvoltarea tranzacţiilor comerciale şi industriale. iar emisiunea bancnotelor s-a făcut pe baza cambiilor comerciale rescontate. Astfel. Prima se poate emite fără acoperire metalică. Susţinea că circulaţia bancnotelor poate fi asigurată şi fără impunerea unor norme rigide de acoperire. moşierimea temându-se că banca va neglija interesele ei. Fullarton. Legea a stârnit numeroase dispute.ECO OMIE MO ETARĂ doua reprezentând cantitatea suplimentară la care economia naţională poate recurge în perioadele de vârf şi poate renunţa în perioadele de acalmie. a doua trebuie acoperită în întregime. totuşi au menţinut un stoc de metal preţios de circa 1/3 din valoarea bancnotelor emise. ea ar fi preferat crearea unei instituţii de credit funciar. reprezentată de Tooke. Emisiunea bancnotelor nu trebuie să fie orientată asupra cantităţii de aur pe care o poate procura banca. Băncile de emisiune de pe continentul european au adoptat principiile şcolii bancare. Banca Naţională a României şi-a început activitatea la 1 decembrie 1880. banca urmând a fi înfiinţată atunci când comerţul avea să se mai dezvolte. prin legea 17/29 aprilie 1880. În comparaţie cu şcoala monetară. ca o întreprindere pe 161 . apăra interesele burgheziei comerciale şi industriale.

Ed. 1964.R.R. iar banii obţinuţi îi utiliza pentru cumpărarea de aur şi alte obligaţii • în relaţiile de credit dominau moravurile "patriarhale". Apariţia B. Faptul că banca acorda mai multe avansuri pe titluri decât pe credite dovedeşte: • că burghezia subscria diponibilităţile băneşti în obligaţii ale împrumuturilor de stat. 101 Costin Kiriţescu. Cu timpul. Politica bancară a Băncii Naţionale a României avea un profund caracter de clasă.N. Un alt scop al politicii bancare şi de credit a Băncii Naţionale era sprijinirea burgheziei.ECO OMIE MO ETARĂ acţiuni. iar restul de o treime de stat101. capitaliştii nerespectând condiţiile necesare pentru obţinerea unui credit de scont • punând emisiunea de bancnote la dispoziţia deţinătorilor de rente. sprijinea statul burghezomoşieresc. prin intermediul creditelor pe scont de portofoliu comercial şi al avansurilor pe titluri. preponderenţa avansurilor pe titluri faţă de creditele de scont a încetat. cu capital subscris în proporţie de două treimi de un grup de capitalişti particulari. Emisiunea de bancnote era un instrument pentru sprijinirea financiară a guvernului şi pentru acoperirea nevoilor de credit ale burgheziei comerciale şi industriale. ale moşierimii. Relaţia dintre bancă şi guvern se concretiza în acoperirea de către Banca Naţională a României a deficitului bugetar. ca instituţie de credit a determinat o scădere a dobânzilor la credite (înainte de 1880. p. iar după 1880.298 162 . a variat între 59%). B. dobânda nu era mai mică de 15%.N. Academiei Bucureşti. moşierimii. Portofoliul de reescont a crescut mai mult decât avansurile pe titluri. Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui.

legea 83/98 privind procedura falimentului. instituţiile publice nu pot să asigure cu certitudine obţinerea unui rezultat dorit. de către puterea executivă sau legislativă a unei ţări. Economiştii şi practicienii din domeniul politicii monetare consideră că ratele de expansiune ale masei monetare şi creditul.ECO OMIE MO ETARĂ 3. 163 . iar băncile comerciale preiau funcţiile cu specific comercial.3. Banca Naţională a Republicii Socialiste Române. Indiferent de domeniul de activitate. dar prin modul de alocare al puterii de decizie. În cadrul pieţei monetare aceasta s-ar transpune printr-o alocare de atribuţii decizionale băncii centrale. oul statut şi importanţa independenţei Băncii aţionale a României pentru politica monetară abordată în perspectiva integrării economiei româneşti în spaţiul economic european Derularea activităţii Băncii Naţionale a României a fost întreruptă de fapt în 28 decembrie 1946 când această bancă a fost etatizată sub noul nume Banca de Stat a Republicii Populare Române şi mai apoi. inflaţia şi mărimea deficitului bugetar sunt influenţate de gradul de independenţă al autorităţii care stabileşte politica monetară. funcţiile ei fiind schimbate şi supuse controlului centralizat şi indicatorilor rigizi şi nerealişti. creşte probabilitatea pentru o mai bună realizare a acestuia. Încă din titlul acestui capitol am reliefat nevoia de independenţă faţă de guvern a Băncii Naţionale. O dată cu anul 1998 legislaţia bancară a fost înlocuită de legea 58/98 privind activitatea bancară. pentru că tocmai acest lucru este menit să-i confere credibilitatea atât de necesară pentru o politică monetară eficientă. şi legea 1001/98 privind statutul Băncii Naţionale a României.1.2. Această întrerupere a cursului normal durează până în 1990. când Banca Naţională a României îşi reia funcţiile tradiţionale.

. sau de a 102 Bade R. În anii care au urmat se realizează îmbunătăţirea modului de calcul elaborându-se de către Cukieman. 1980 164 . În prezent este greu de cuantificat într-o manieră sistemică independenţa băncii centrale deoarece aceasta depinde de o multitudine de factori formali şi informali. Studiile ulterioare au încercat să extindă gradul de acoperire al acestor indici de la ţările industrializate şi pentru ţările în curs de dezvoltare. Department of Economics.W.Acest indice integrează 16 caracteristici de bază grupate în patru clase: numirea. Webb şi Neyapti un indice al independenţei lgislative pentru 70 de ţări care are la bază o metodologie unitară.ECO OMIE MO ETARĂ Analiza sistematică a relaţiei dintre independenţa băncii centrale şi nivelul de performanţă al economiei a devenit posibilă doar în anii 1985-1990 când au fost discutaţi şi trataţi primii indicatori ai independenţei băncii centrale. la ratele dobânzii stabilite de către piaţa sau la rate subvenţionate.3. prezentat în anexa 3. Parkin M. Central Bank Laws and Monetarz Policz".. ceea ce indică faptul că utilizarea lor trebuie să ţină seama şi de alte informaţii suplimentare. Prima încercare de cuantificare a independenţei băncii centrale prin prisma cadrului legislativ aparţine lui Bade şi Parkin în anii 1980102. U. demiterea şi durata mandatului guvernatorului băncii centrale importanţa stabilităţii preţurilor în raport cu alte obiective cum ar fi şomajul sau stabilitatea financiară proceduri de rezolvare a conflictelor dintre Guvern şi banca centrală limitarea posibilităţii Guvernului de a se împrumuta de la banca centrală..O.

N. la o rată a dobânzii sub nivelul pieţei. Pentru acoperirea decalajului temporar dintre încasări şi plăţile din contul general al Trezoreriei statului.N.N. B. Legea 101/1998 165 . 103 Monitorul Oficial 203 / 01. Băncii Naţionale i se va solicita punctul de vedere asupra actelor normative ale autorităţilor publice care privesc direct politica monetară. orientările politicii monetare pentru anul viitor.N.R. chiar în condiţiile în care acest obiectiv vine în contradicţie cu cele ale guvernului. prezentînd în fiecare an un raport care cuprinde principalele evoluţii economice. activitatea bancară. poate acorda împrumuturi pe o durată până la 80 de zile.1998. În cazul României gradul înalt de independenţă al B.N. B. B. dar de cele mai multe ori guvernul promovează legi prin care recunoaşte autoritatea şi autonomia băncii centrale de a urmării stabilitatea preţurilor. este consultată în ce priveşte stabilirea condiţilor împrumutului sectorului public. La elaborarea proiectelor bugetelor administraţiei publice centrale. monetare. iar suma totală a împrumutului nu trebuie să depăşească dublul capitalului şi al fondului de rezervă. trebuie să răspundă în faţa parlamentului. Autoritatea băncii centrale şi spectrul acţiunilor sale depinde în ultimă instanţă de guvern.ECO OMIE MO ETARĂ constrânge banca centrală să acorde credite unor terţe părţi. colaborează cu autorităţile publice centrale şi locale pentru îndeplinirea obiectivelor sale. şi valutare.R.R.R.06. este conferit de statutul acesteia prin legea 101/1998 care stabileşte103: în vederea îndeplinirii obiectivului său fundamental.R. regimul valutar şi datoria publică. B.

Macedonia. România deţine 10 552 voturi.1. Guvernator Supleant este Secretarul de Stat din Ministerul Finanţelor Publice cu responsabilităţi în domeniu. Cipru. Croaţia. România se angajează să nu recurgă la 166 . România este membră a Fondului Monetar Internaţional (FMI) din anul 1972. cu posibilitatea reînoirii. România a acceptat obligaţiile prevăzute în Articolul VIII al Statutului FMI. Armenia. Israel. bilanţul anual şi contul de profit şi pierderi. Rolul Bănci aţionale Române în relaţiile cu autorităţile monetare internaţionale 3. Moldova. România face parte din grupa de ţări care include: Olanda.ECO OMIE MO ETARĂ reglementarea şi supravegherea bancară. pentru un mandat de 6 ani. care în prezent este de 1030. Guvernatorul României la FMI este Guvernatorul BNR.N. unde pot participa şi Ministrul Finanţelor şi Directorul Trezoreriei de stat. reprezentând 0. Georgia.3. 3. Guvernatorul şi Consiliul de Administraţie sunt numiţi de Parlament la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor două Camere ale Parlamentului. Bulgaria.3.48% din cota totală. la 25 martie 1998.2 milioane DST sau 0. aceştia din urmă însă fără drept de vot.3.1. Grupa de ţări este reprezentată în Consiliul executiv al FMI de un director executiv olandez. Prin aceasta. România are un reprezentant care îndeplineşte funcţia de consilier al acestuia.1 Relaţia cu Fondului Monetar Internaţional În cadrul FMI.R.49% din total.3. În cadrul biroului directorului executiv. cu o cotă de participare. Guvernatorul participă la şedinţele Consiliului de Administraţie al B. Ucraina. Bosnia Herţegovina.

În calitate de stat membru. din care 1 255 571 DST dobânzi nete asupra DST (alocăridisponibil)105. În cursul anului 2003. BNR a întreprins o serie de măsuri care au condus la finalizarea implementării recomandărilor raportului elaborat de reprezentanţii FMI la 13 mai 2002. în conformitate cu prevederile articolului IV al statului Fondului Monetar Internaţional.În cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a standardelor internaţionale în domeniile relevante pentru activitatea FMI. Începând cu anul 1991 asistenţa financiară acordată de FMI s-a concretizat prin aprobarea mai multor stand-by. FMI a acordat României asistenţă tehnică în câteva domenii incluzând politica monetară şi organizarea băncii centrale. anul 2003 se remarcă prin 104 www. În cadrul politicii FMI de protejare a resurselor "Safeguards Assessments" şi dat fiind faptul că România utilizează resurse ale Fondului. În anul 2003 au fast rambursate către FMI rate de credit în valoare de 79 608 334 DST şi s-au plătit dobânzi însumând 8 862 606 DST. În relaţia cu FMI.org/external/np/sec/pr/1998/pr9822.comunicatul FMI "Romania Accepts Article VII Obligation 105 Raportul BNR pentru 2003 167 .imf. fără aprobarea sau consultarea FMI104. supraveghere bancară şi statistică. România participă la programul Băncii Mondiale şi FMI de evaluare a sectorului financiar în cadrul căruia se realizează un raport ce identifică principalele vulnerabilităţi ale sectorului financiar românesc şi oferă un set de recomandări pentru corectarea acestora. BNR face şi va continua să facă obiectul evaluării FMI până la rambursarea totală a creditelor. România furnizează FMI informaţii şi realizează consultări anuale cu această instituţie.ECO OMIE MO ETARĂ introducerea de restricţii cu privire la efectuarea plăţilor şi transferurilor pentru tranzacţii internaţionale curente şi de a nu participa la aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple.htm.

USD.USD).USD.5 mil.USD.60 mil.094 mil. Până în prezent.USD.3. 168 . Prima tranşă a fost eliberată la 15 octombrie 2002. reprezentând 38 de proiecte din care: 20 proiecte sunt în derulare (cu o valoare de 1 213 mil. iar Guvernator Supleant este Primviceguvernatorul BNR. Circa 25% din sumele nete angajate sprijină reformele structurale din sectoarele financiar şi industrial.ECO OMIE MO ETARĂ finalizarea. în sumă de 167.3. 3. Conform strategiei Băncii Mondiale privind Asistenţa Acordată României în perioada 2002-2004 (CAS).USD. au fost acordate 10 granturi în valoare de 26.USD şi trageri totalizând 520.274 mil. Guvernator pentru România este Ministrul Finanţelor Publice. În prezent România deţine 4011 acţiuni din capitalul Băncii.5 mil.11.280/28. la 12 septembrie 2002. al doilea Împrumut pentru Ajustarea Structurală în Sectorul Privat (PSAL II). deosebit de importante pentru funcţionarea unei economii de piaţă. BIRD a acordat ţării noastre împrumuturi în sumă de 3 759. din cele 6 încheiate din 1991 până în prezent. România beneficiază de fondurile prevăzute în scenariul de asistenţa maximă.1. De asemenea. pentru prima dată. Activitatea Băncii Mondiale în România a fost reluată în anul 1991. iar valoarea subscripţiei vărsate este de 30.1972 care stabileşte termenii şi condiţiile de aderare. cu o valoare totală de 300 mil. a unui aranjament stand-by. România a devenit membră BIRD în 1972.2 Relaţia cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare Acceptând Rezoluţia Consiliului Guvernatorilor nr.USD.89 mil. din care s-au tras 6. România a semnat cu BIRD.

România a ratificat Acordul de Înfiinţare a BERD în anul 1990.bnr. euro (64%).ECO OMIE MO ETARĂ La cererea autorităţilor române. Cea mai recentă strategie de ţară pentru România a fost aprobată la 25 noiembrie 2003 şi se referă la perioada 2004-2006. facând parte dintre membrii fondatori ai acestei instituţii.3. acordată printr-un număr de peste 110 proiecte (vezi anexa). România se situează pe locul al treilea în rândul ţărilor de operare din punct de vedere al volumului finanţării (după Federaţia Rusă.1. Din 1991 până la sfârşitul anului 2003. adică 542 mil. iar Guvernatorul Băncii Naţionale este Guvernator Supleant. cât şi pentru Guvern.ro/extern/papers 169 . Moldova.euro. iar 89 proiecte se referă la sectorul privat.3.un instrument foarte eficient atât pentru BIRD. 3. euro.3 Relaţia cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare Constituenţa din care face parte ţara noastră include Ucraina. Dintre acestea 21 proiecte se referă la sectorul public. concurând cu Polonia pentru locul doi). euro (36%). Ministrul Finanţelor Publice este Guvernator pentru România. se desfăşoară anual "Joint Portofolio Review". banca a inclus România în grupul ţărilor participante la iniţiativa cunoscută sub denumirea "A Comprehensive Development Framework". Georgia şi Armenia. acest tip de document este revizuibil din doi in doi ani(vezi anexa). instrument care oferă o perspectivă strategică a eficienţei portofoliului106.2 308. Structura 106 http://www. şi începând cu 2001. Capitalul subscris şi vărsat de România are valoarea de 96 mil.899 mil. volumul total al finanţării era de cca. Consiliul Guvernatorilor Băncii este alcătuit din reprezentanţi ai tuturor statelor membre. respectiv 1 787 mil.

ECO OMIE MO ETARĂ portofoliului relevă faptul că 84% din totalul finanţării reprezintă împrumuturi. susţinerea. garanţii). CEC şi Eximbank. cofinanţarea şi îmbunătăţirea utilizării fondurilor UE de preaderare prin construcţie instituţională. 13% investiţii. Relaţia cu Banca Reglementelor Internaţionale 107 http://www. introducerea de noi produse pentru clienţi şi întreprinderile mici şi mijlocii (facilităţi ipotecare.4.3. a activităţii companiilor de leasing prin finanţări pe termen lung.ebrd. alături de programele UE. dezvoltarea sectorului privat. În ceea ce priveşte sectorul financiar.1. iar 3% garanţii107. finalizarea privatizării. inclusiv privatizarea/comercializarea utilităţilor publice din sectoarele energie şi transport. continuarea consolidării sistemului financiar (inclusiv cel nebancar) şi a întreprinderilor mici şi mijlocii. asigurarea unor condiţii echitabile de acţiune.3. vor fi urmărite în special trei obiective: privatizarea şi consolidarea. Conform strategiei. inclusiv îmbunătăţirea climatului investiţional.org/country/romania/index 170 . 3. BERD apreciază că se poate implica pe termen mediu în restructurarea şi privatizarea BCR. finanţarea se concentrează pe următoarele domenii: dezvoltarea infrastructurii.

M. intenţionează să îşi concentreze eforturile pe: proiecte prioritare care vor pregăti România pentru aderarea la Uniunea Europeană. 3.5 miliarde USD) în România. Ca urmare a hotărârii Adunării generale anuale a BRI care a avut loc la Basel în 30 iunie 2003. După 1990. în special cu sponsori internaţionali. numărându-se printre cele 55 bănci centrale membre. În 2002-2003. telecomunicaţii.3. mediu. aeroporturi şi căi ferate).ECO OMIE MO ETARĂ Banca Naţională a României a devenit membră a Băncii Reglementelor Internaţionale încă din anul înfiinţării (1930).M. pentru care primeşte anual dividende. contul BNR deschis la BRI a fost creditat cu suma de 3 200 000 CHF. 171 . energie.-urilor sprijin pentru proiectele din sectorul privat. mai precis in transporturi. din care 53% au fost folosiţi. De asemenea. asistenţă pentru dezvoltarea I. Banca Naţională a României deţine 8000 de acţiuni din capitalul Băncii. Banca Europeană de Investiţii a aprobat 7 proiecte în valoare totală de 651 milioane EUR (759 milioane USD). reprezentând dividende pentru cele 8 000 de acţiuni deţinute de BNR la BRI. Banca Europeană de Investiţii intenţionează să continue să îşi sporească eforturile de sprijinire a României în următorii ani. Portofoliul include 41 de proiecte în transport (drumuri. Banca Reglementelor Internaţionale a acordat Băncii Naţionale a României asistenţă tehnică pentru consolidarea funcţiilor de bancă centrală. industrie şi Intreprinderi Mici şi Mijlocii.1.0 miliarde EUR (adică 3. energie şi protecţia mediului.5 Relaţia cu Banca Europeană de Investiţii Banca Europeană de Investiţii are un portofoliu activ de 3.3.

Reflecţii economice.Tot atunci a fost înfiinţată şi Trezoreria statului în scopul eliminării finanţării automate de către B. Criteriile ce stau la baza alegerii obiectivelor intermediare. pentru ca aceasta să participe la stabilitatea preţurilor. În conformitate cu statutul Băncii Naţionale. a deficitului public. Obiectivele politicii monetare promovate de Banca aţională a României Politica monetară a României a fost definită pentru prima dată în anul 1993.ECO OMIE MO ETARĂ Banca Europeană de Investiţii şi Banca Naţională a României îşi vor consolida cooperarea în ţară în diferite sectoare pentru a finanţa în principal proiecte de infrastructură. 108 Mugur Isărescu. Bucureşti.N.obiectivele intermediare vor fi utilizate numai dacă semnalele îndepărtării politicilor băncii centrale de la traiectoria proiectată sunt anterioare celor date de obiectivul final.3. Academia Română. Expert. 2001p. 3.2. adică posibilitatea corecţiei lui pe traiectoria stabiltă.R. Pentru realizarea obiectivului final autoritatea monetară trebuie să-şi stabilească o serie de obiective intermediare ale politicii sale monetare şi de credit.168 172 . gradul de control al obiectivului intermediar. indiferent care ar fi acestea trebuie să ţină cont de108: posibilitatea măsurării corecte a acestora . obiectivul fundamental al acesteia este asigurarea stabilităţii monedei naţionale. Ed.

Pentru ca Banca Naţională a României să-şi realizeze acest obiectiv ea recurge la o serie de obiective intermediare ale politicii sale monetare şi de credit. p.110 109 110 Daniela Zăpodeanu. Figura 3. Editura Dacia Cluj-Napoca.ECO OMIE MO ETARĂ atunci când se constată abaterea de la aceasta posibilitatea previzionării impactului asupra obiectivului final. pe măsura deschiderii economiei pentru asigurarea echilibrului extern109. controlul masei monetare M2 prin controlul direct al bazei monetare M0 ca obiectiv operaţional. cum ar fi: agregatele monetare.R. .R. respectiv previzibilitatea obiectivului intermediar.N. cu condiţia urmăririi cursului de schimb al monedei naţionale. Politici Monetare.1 Urmărirea obiectivele politicii monetare a B. 173 .222 Sursa B. 2002.

în condiţiile parcurgerii unei noi etape 174 . evitarea acumulării unor influxuri financiare speculative. După anul 1997 obiectivul stabilităţii preţurilor prin strategia controlului bazei monetare. fără a afecta competitivitatea externă. pe fondul unor întârzieri în planul reformelor structurale. printr-un obiectiv intermediar.6 la sută în decembrie 2002 la 17. continuarea aprecierii reale a leului faţă de coşul implicit euro-dolar. controlul agregatelor monetare.1. a fost încununat de succes. În prima parte a anului a continuat tendinţa manifestată din 2002 de reducere a ratelor dobânzilor. Reducerea treptată a ratei dobânzii aferente operaţiunilor de sterilizare (de la 19. s-a reuşit o bună corelare între obiectivele stabilite de Banca Naţională. că în ciuda mecanismului de transmitere care nu este unul liniar. în contextul continuării liberalizării contului de capital. care se continuă şi azi.4 la sută în martie 2003) a fost justificată de consolidarea trendului descendent al ratei anuale a inflaţiei. în condiţiile în care raportul dintre cele două valute a fluctuat semnificativ. stimulată de revirimentul consumului populaţiei.ECO OMIE MO ETARĂ Banca centrală şi-a propus să realizeze obiectivul final (inflaţia) al politicii sale monetare. precum şi de persistenţa riscului de atragere a unor capitaluri speculative. economia intrând într-un proces de dezinflaţie. Se poate observa din graficul 3. Principalele provocări cu care s-a confruntat politica monetară pe parcursul anului 2003 au fost următoarele: creşterea semnificativă a cererii interne. evoluţia condiţiilor din economie a atras schimbări în conduita politicii monetare. În timp ce obiectivele urmărite au rămas aceleaşi. în favoarea căreia a contribuit şi conduita prudentă în execuţia bugetului de stat.

cu aplicabilitate din 2004. autoritatea monetară a luat o serie de măsuri de ordin prudenţial. chiar dacă deficitul pentru întregul an urma să fie mai mic decât cel prevăzut iniţial. ca urmare a riscului de credit asociat. Chiar dacă ponderea creditului neguvernamental în PIB continuă să fie redusă asemenea ritmuri de creştere pot înrăutăţi situaţia băncilor comerciale. În pofida măsurilor de accentuare a restrictivităţii politicii monetare. deşi informaţiile cu privire la reformele structurale şi nivelul arieratelor nu erau concludente. pentru ultima parte a anului se anticipa o creştere a cererii interne pe seama deficitului bugetar. nevoia de adâncire durabilă a intermedierii financiare rămânând incontestabilă. Toate aceste obiective converg spre o stabilizare a economiei pe care politica monetară o încearcă împreună cu accelerarea reformelor structurale. Decizia de înăsprire a politicii monetare a fost susţinută de următoarele evaluări cu privire la evoluţia cererii interne: creşterea salariului minim pe economie antrenase o majorare a salariilor care s-a dovedit mai substanţială decât cea anticipată. creşterea creditului neguvernamental a fost mult mai rapidă în 2003 decât în anul anterior şi fenomenul de expansiune a vizat în principal creditul acordat populaţiei. Faptul că până în luna august bugetul public fusese practic în echilibru arăta că în ultimele luni cheltuielile publice vor depăşi cu o sumă destul de însemnată veniturile. care presează asupra cererii interne. destinate a modera ritmul de creştere a creditului şi a-l readuce pe un palier sustenabil.ECO OMIE MO ETARĂ din calendarul de liberalizare a contului de capital începând cu ianuarie 2003. cu atât mai mult cu cât acestea trebuie 175 . în condiţiile unor constrângeri bugetare slabe la nivel microeconomic. tendinţa evidentă de deteriorare a contului curent arăta că există rămâneri în urmă. De aceea.

3. Urmările acestor întârzieri s-au făcut simţite în economie prin dolarizare. Politica de refinanţare a societăţilor bancare Schimbările politice şi economice înregistrate la finele anilor '80 şi începutul anilor '90 au adus atât pe plan european dar şi pe plan intern necesitatea reconstrucţiei economice pe principiul economiei de piaţă liberă. o acordă acesteia din urmă.3.ECO OMIE MO ETARĂ realizate în perspectiva integrării economiei ţării noastre în spaţiul euroatlantic. care au întârziat şi complicat procesul de tranziţie al economiei ţării noastre. inflaţie şi alte boli economice derivate de aici. Încă din 1991au fost conturate noile instrumente de politică monetară. politica monetară dă dovadă de o soliditate mai ridicată.3. În aceşti ani ai tranziţiei Banca Naţională a avut sarcina de a crea şi perfecţiona instrumentele sale de politică monetară. însă în ciuda atenţiei pe care B.N. 3.3. Acelaşi lucru se poate spune şi despre politica de open-market. şi asta în vreme ce economiile ţărilor vecine foste comuniste le introduseseră cu câţiva ani înainte (Polonia încă din 1991). cum ar fi dobânda de refinanţare şi rezerva minimă obligatorie. s-a observat o întârziere în utilizarea unora dintre instrumentele politicii monetare. Odată cu acesta. renunţându-se la controlul direct asupra 176 .1. dar ele au devenit eficiente doar în 1993. reorganizarea sistemului bancar a însemnat şi liberalizarea creditului şi a dobânzii.R. a cărei introducere a fost întârziată de emisiunea titlurilor de stat a căror emisiune de către Trezorerie nu s-a făcut mai devreme de 1994.3 Instrumentele politicii monetare ale Băncii aţionale a României În comparaţie cu celelalte componente ale politicii economice. Toate acestea au fost făcute însă prematur.

Imediat după aceasta a urmat liberalizarea dobânzilor. astfel încă din aprilie 1991 fiind eliminate plafoanele de credite pentru băncile comerciale. Regulament privind condiţiile şi modul de efectuare refinanţării societăţilor bancare de Banca Naţională a României 177 .R.ECO OMIE MO ETARĂ variabilelor creditului şi masei monetare înaintea stabilirii unor instrumente indirecte destinate controlului acestora.Această rată a 111 Monitorul Oficial nr. până la scadenţa stabilită. iar rata dobânzii pentru creditul structural. Primul regulament privind condiţiile şi modul de efectuare a refinanţării societăţilor bancare a fost emis în 1991 şi a fost completat în 1995. creditul de descoperire de cont. într-un anume interval de timp. impunându-se totuşi o marjă ce trebuia respectată între dobânzile active şi pasive.R.N. nr. şi se acordă printr-o şedinţă de licitaţie la care participă mai multe societăţi bancare. Primele instrumente definite au fost 4 tipuri de credit prevăzute în regulamentul din octombrie 1991111: creditul de licitaţie. Regulament privind condiţiile şi modul de efectuare refinanţării societăţilor bancare 112 M.N. rata dobânzii determinându-se competitiv. Obligaţiile pentru acest gen de credit au fost emise într-un nou regulament în anul 1995 şi prevedeau constituirea de garanţii obligatorii112: creditul structural reprezintă o modalitate de finanţare directă prin care societatea bancară este autorizată să crediteze sume în anumite limite. şi principala formă de refinanţare pentru România. numită de referinţă sau taxa scontului are nivelul cel mai scăzut şi se modifică relativ rar. creditul de licitaţie.R.N. a fost posibilă trecerea la un sistem în care B. 164/1995. putea să refinanţeze aceste bănci.N. dar nedepăşind limita inferioară impusă de B. linia de credit. Garantarea se face cu hârtii de valoare acceptate de B. dintr-un cont deschis la B.217/ 1991. este o formă des utilizată şi pe plan mondial. creditul pe termen fix...O.R.

are cel mai mare nivel.3.N. şi neadaptate la rata inflaţiei. Acordarea creditului se face la o rată a dobânzii impusă de B. reprezintă un împrumut de ultimă instanţă. le putem caracteriza ca puţin flexibile.N. 3. pe o durată de maxim o lună de zile şi este garantat cu titluri de valoare.R. titluri de stat şi alte titluri negociabile. fapt ce a condus şi la o utilizare mai ponderată a lor ca instrument al politicii monetare. ratele dobânzilor active ale B.R. din 1997 se oferea un cadru general atât pentru desfăşurarea activităţii pe piaţa primară. iar rata dobânzii fiind de natură penalizatoare pentru descoperirea de cont.2.. nu a reuşit să dezvolte un mecanism real al refinanţării. eficienţa ei fiind mult redusă şi de lipsa competiţiei între bănci. Prin noul regulament al B. El nu poate depăşi 75% din nivelul fondurilor proprii ale societăţii bancare. Acest gen de credit este condiţionat de garantarea în totalitate(şi a dobânzii) cu active eligibile. motiv care a condiţionat utilizarea politicii de open-market de către Banca Naţională. şi numai dacă este prezentat un program de redresare financiară. datorată în primul rând unui număr mic de bănci cu capital majoritar de stat care reprezintă un segment dominant.R.( iar până în 1997 plasarea acestora realizându-se doar prin subscripţie publică). Politica de open-market În România prima emisiune a titlurilor de stat a venit relativ târziu. denumit în '91 credit de descoperire de cont. Dacă vom judeca pe ansamblu. aşa cum am mai spus de-abia în 1994.N.N.R. indică de fapt nivelul lichidităţii din sistemul bancar.3. Totodată B. alte hârtii de valoare sau chiar active reale din patrimoniul băncilor comerciale. creditul special. destinat băncilor aflate în criză de lichiditate. dar 178 . creditul lombard.ECO OMIE MO ETARĂ dobânzii a cunoscut cele mai frecvente modificări şi cele mai ample variaţii deoarece ea acţionează pe termen scurt.

R. el ocupând la acea dată 69% din fluxul mediu al tranzacţiilor.R. iar scadenţa maximă a operaţiunilor a fost redusă. Observându-se pe piaţă că nu se mai înregistrau progrese în ceea ce priveşte piaţa titlurilor de stat. B. în plus. unde se întâlnesc de asemeni şi cu alţi intermediari autorizaţi precum şi deţinători înregistraţi care pot în conformitate cu legea să desfăşoare operaţiuni cu titluri de stat.ECO OMIE MO ETARĂ şi pe piaţa secundară a titlurilor de stat.N.din Monitorul Oficial 66/1997 179 . Modalităţile de plasare a titlurilor sunt: subscripţie publică garantată şi licitaţie. rata maximă a dobânzii acceptate a început să fie anunţată contemporan cu prima licitaţie la noile niveluri. Caracteristicile acestora au fost însă parţial modificate: atragerea de depozite a devenit unica metodă utilizată pentru drenarea lichidităţii excedentare. în anul 2000 este introdus un nou regulament privind operaţiunile pe piaţa monetară ale Băncii Naţionale a României care creează condiţiile necesare utilizării unor noi instrumente cu caracter de piaţă care conferă politicii monetare un plus de flexibilitate: şi anume tranzacţii reversibile cu titluri de stat (operaţiuni reverse repo). şi şi-a demonstrat utilitatea în special în anul 2001 când s-a înregistrat un maxim al soldului mediu zilnic al acestui gen de operaţiuni. Ponderea în PIB a volumului total al operaţiunilor de sterilizare a 113 Regulamentul B.N. termenul pe care BNR a atras depozite a fost standardizat la o lună. Operaţiunile "open market" au continuat să reprezinte şi în 2003 principalul instrument de politică monetară. 2/97 . nu poate cumpăra titluri de stat de pe piaţa primară şi atunci cu ajutorul Fondului Monetar Internaţionala fost dezvoltat acest instrument. acest mecanism al licitaţiei conferind un randament cu caracter competitiv)113.Acest gen de tranzacţii este destinat în special băncilor aflate în lipsă temporară de lichiditate. începând cu luna mai. Intermediarii pieţei primare participă şi pe piaţa secundară.

sau politica selectivă a creditelor.N. 114 Legea 33 şi 34 /1991 privind obligativitatea rezervelor minime din sistemul bancar 180 . Legea care prevedea obligativitatea păstrării unei rezerve minime obligatorii de către societăţi bancare în conturi deschise la B.3 Rezervele minime obligatorii Scopul introducerii acestui instrument este de fapt reprezentat de asigurarea prudenţei bancare printr-un nivel satisfăcător de solvabilitate. şi totodată stăpânirea fenomenului de multiplicare a creditelor de către sistemul bancar. însă costurile asociate s-au redus de la 1. Când efectul utilizării instrumentului de open-market nu a fost cel scontat de Banca Naţională fiind identificate alte dificultăţi ale pieţei monetare. a fost adoptată în 1991114.3. 3.3 la sută în 2002).R.ECO OMIE MO ETARĂ crescut la 38 la sută (faţă de 23. autoritatea monetară a recurs la utilizarea celorlalte instrumente: rezervele minime obligatorii.0 la sută la 0.3.6 la sută din PIB.

Raport asupra inflaţiei 1/2003 Monitorul Oficial 315/ 1993 . perioada de aplicare şi observare a instrumentului rezervelor minime obligatorii a fost emis de B. nr.R.R.R.N. iar în 1995 au fost introduse şi depozitele în valută atrase de persoane fizice.2 Rate ale dobânzilor pe piaţa monetară interbancară115 Primul regulament care defineşte baza de calcul.N. 7/95 181 .R. ale persoanelor fizice şi juridice.Regulamentul B.N. în ianuarie 1992. şi este caracterizat de o arie restrânsă asupra căreia se aplică această obligativitate a rezervelor.ECO OMIE MO ETARĂ Grafic 3. 4/93 şi circulara B. Prin aceste noi măsuri116 Baca Naţională a urmărit: reducerea sumelor în tranzit între sediile societăţilor bancare. El face referire doar la depozitele la vedere sau termen în lei. şi doar anul care a urmat a adus un regulament care cuprindea în baza de calcul şi depozitele-economii ale populaţiei.N. prin aplicarea unor rate marginale 115 116 Sursa: B.

rata primară a acestora fiind stabilită la 10%. Dobânda pentru rezervele minime obligatorii a evoluat în corelaţie cu dobânda activă a băncilor comerciale. reducerea creditelor interne în valută şi reducerea costului băncilor comerciale legate de constituirea rezervelor în lei a depozitelor în valută. iar rata marginală pentru creşterea depozitelor a fost stabilită la 5% evidenţierea rezervelor băncilor comerciale la Banca Naţională se face într-un cont distinct " Disponibilităţi în contul de rezervă". Dacă sumele depăşesc 3% din bilanţul băncii în medie pe parcursul ultimelor trei luni anterioare perioadei de observare rata rezervelor era de 50%. mai ales că multe bănci nu respectau normele rezervelor obligatorii.ECO OMIE MO ETARĂ progresive de 50% pentru primul nivel marginal al bazei de calcul. în scopul evidenţierii excesului sau deficitului de rezerve.dacă sumele în tranzit depăşesc 6% din totalul bilanţului băncii rata rezervelor era 100% creşterea depozitelor în lei. aşa cum putem observa în figura următoare: 182 .

Opţiunea de a nu recurge la scăderea ratei rezervelor monetare obligatorii (RMO) aferente depozitelor constituite în lei a fost justificată de persistenţa 117 Daniela Zăpodeanu. ratei dobânzii pasive şi ratei dobânzii bonificate la rezervele obligatorii117 Un semnal important a fost dat de Banca Naţională prin majorarea ratei rezervelor de trei ori pe parcursul anului 1999. 249 183 .N. Mecanismul rezervelor minime obligatorii şi-a păstrat caracteristicile de la sfârşitul anului anterior.R. Politici monetare. care poate fi interpretat ca un semn al fermităţii politicii monetare în utilizarea acestui instrument.ECO OMIE MO ETARĂ Figura 3. Bine-nţeles că pentru ca această majorare să nu determine creşterea costurilor bancare au fost majorate ratele dobânzii oferite de B.2 Evoluţia ratei dobânzii active. Editura Dacia. rezervelor minime obligatorii. p.

3.4 Politica selectivă a creditelor Implicarea guvernului în susţinerea anumitor sectoare pentru o mai bună alocare a resurselor s-a realizat prin anumite bănci şi prin emiterea de numeroase hotărâri în sensul acordării de credite garantate de stat pentru anumite sectoare.ECO OMIE MO ETARĂ unui volum substanţial de lichiditate excedentară în sistemul bancar.R. 3. şi în special această situaţie se întâmplă atunci când un alt organism încearcă să adopte decizii de politică monetară ce aparţin de drept Băncii Centrale. asumându-şi un rol major prin decizii de politică monetară care aparţin de drept şi de fapt B. iar menţinerea diferenţialului dintre ratele de rezervă aplicate depozitelor în lei şi celor în valută a urmărit descurajarea creditării în valută prin influenţarea costurilor relative. Chiar mai mult decât atât a dat libertate băncilor comerciale în a acorda credite 184 . Guvernul României şi-a demonstrat încă odată stângăcia în a gestiona probleme economice. Dacă acesta este unul din exemplele fericite ale folosirii instrumentelor de politică monetară. iar în domeniul agriculturii prin Banca Agricolă. cu dobânzi subvenţionate tot de stat.N. vom vedea în continuare că nu toate încercările de a folosi un instrument sau altul în vederea temperării dezechilibrelor economice au fost încununate de succes. reuşind să tempereze posibilele fluctuaţii determinate de expansiunea creditului. Banca Naţională a demonstrat eficacitatea folosirii rezervelor minime obligatorii ca instrument de politică monetară. În domeniul exportului şi sectorul energetic creditele au fost derulate prin Bancorex.3. O dovadă a eşecului folosirii acestui instrument de către guvern îl reprezintă şi numele cu rezonanţă negativă acum pe piaţa bancară prin falimentele ce le-au înregistrat unele din băncile implicate de guvern în acest gen de operaţii.

a acoperit pierderile băncilor cu capital de stat. limitând chiar controlul Băncii Naţionale asupra acestor credite. ele nu şi-au atins scopul nici în agricultură nici pentru export. 3.3. pentru că lipsa unui control şi libertatea conferită băncilor comerciale au condus la schimbarea destinaţiei creditului şi la un volum mare de credite neperformante. şi asta după ce în prealabil tot guvernul un gafeur recunoscut de acum în ale politicilor macroeconomice prin două ordonanţe de urgenţă118. şi a cărui situaţie în anii 1999 era dezastruoasă înregistrând 80% din portofoliul de active cu credite neperformante. Iată aşadar rezultatele dezastruoase pe care le-a avut acest instrument al politicii monetare care în loc să-şi realizeze scopul a condus la dezechilibre atât pe piaţa monetară. Piaţa monetară interbancară Atunci când Banca Naţională trebuie să intervină pe piaţă pentru a-şi pune în practică politica monetară. Trebuie amintit exemplul Bancorexului datorită dimensiunilor mari pe piaţa bancară. dar şi asupra bugetului de stat. 127/98 pentru Banca Romînă de Comerţ Exterior S.ECO OMIE MO ETARĂ de acest gen.G. toate acestea ducând banca în stare de incapacitate de plată.3. începând cu anul 1995 ea are la îndemână şi accesul pe piaţă monetară interbancară. Bancorex şi Banca Agricolă. 185 . în sistemul bancar.5. Acest nou instrument de credit a fost foarte bine acceptat de piaţa monetară 118 Ordonanţa Guvernamentală 43/97 pentru Banca Agricolă.A. şi O. Deşi creditele au avut un volum însemnat. la cele două bănci care derulaseră creditele. Toate acestea au condus la două mari restructurări în sistemul bancar.

şi putem observa o paralelă prezentată în tabelul 3.imf.6. în monedă naţională.htm 186 .D. şi LIBID (London Interbank Bid Rate) aceasta din urmă reprezentând rata dobânzii la care o bancă solicită fonduri.B.U. pe care Banca Naţională poate interveni.6 Comparaţie între pieţele monetare interbancare din Londra şi Bucureşti Chiar dacă au existat probleme la început pe această piaţă ele au fost depăşite în anii 2000-2001 în special datorită însănătoşirii sistemului bancar dar trebuie să amintim şi noul regulament al 119 www. Bucureşti 26 1100 B. permiţând o relaxare a politicii ei monetare în special după anul 2001. respectiv rata dobânzii pe care o percepe pentru acordare de împrumut.O.I. cotarea acestora de către bănci o vom întâlni frecvent. efectuând operaţiuni de atragere şi plasare de depozite la vedere şi la termen.I. Piaţa monetară interbancară poate fi definită ca o piaţă cu continuitate.B.ECO OMIE MO ETARĂ şi a fost de mare ajutor şi pentru B.I. Ratele pieţei Londoneze sunt LIBOR (London Interbank Offered Rate) şi reprezintă rata la care o bancă oferă fonduri.R B. respectiv rata plătită pentru angajarea unui depozit. Tabelul 3.B.D.O. la nivelul ratelor dobânzii stabilite pe această piaţă de băncile participante.I.org/extern/secbk/pr/2000/pr9883.R. L. Deoarece ratele dobânzii de la Londra sunt foarte importante pentru pieţele de depozite.B.U.R. Elemente caracteristice -numărul de bănci luate de referinţă Ora de stabilire locală Rata dobânzii la depozite atrase Rata dobânzii la depozitele plasate Londra 4 1100 L..N. Trăsăturile pieţei monetar interbancare româneşti au fost inspirate din modelele pieţei monetare a ţărilor Europene119.

N.N.3.ECO OMIE MO ETARĂ B. Figura 3. din care putem observa cât de mari erau fluctuaţiile ratelor dobânzii BUBID şi BUBOR înainte de anul 2000 şi ameliorarea care a urmat.R.R. din acea perioadă care stabileşte operaţiunile care se vor desfăşura pe bază de licitaţie organizată de B.3 Fluctuaţiile ratei dobânzii pieţei interbancare 187 .: vânzări/cumpărări de active eligibile pentru tranzacţionare emitere de certificate de depozit acordare de credite colaterizate cu active eligibile pentru tranzacţionare swap valutar atragere de depozite Această depăşire a problemelor se poate observa din graficul 3.

fiind astfel o reacţie la modificarea condiţiilor economice ce se manifestă pe piaţa monetară şi dar şi pe celelalte pieţe. ci dimpotrivă ele sunt menite să rezolve problema echilibrului.ECO OMIE MO ETARĂ 3. Reacţia băncii centrale la indicatorii economici reali nu trebuie să prejudicieze obiectivul fundamental al stabilităţii preţurilor. De fapt. ele contrazicând doar o parte a ipotezei sau încercând să ofere un alt mod de rezolvare a unor dezechilibre economice. Statul poate să intervină în domeniul economic în condiţiile economiei de piaţă. în vederea realizării unor obiective de ordin structural sau conjuctural. Această intervenţie se materializează într-un ansamblu de măsuri concentrate într-o politică economică destinată atenuării fluctuaţiilor economice şi dezvoltării economice. politica monetară se constituie într-o soluţie a unei probleme dinamice de control.4 Câteva concluzii Politica monetară reprezintă o componentă esenţială a politicilor economice. Dezbaterile contradictorii au condus la crearea impresiei că stabilirea unei politici economice este revendicată de diferite tabere de economişti care nu împărtăşesc nici un principiu comun. toate aceste teorii sunt o reacţie a uneia faţă de rezultatele celeilalte. Într-un mediu economic supus fluctuaţiilor. Eficacitatea politicilor monetare a constituit de-a lungul timpului şi continuă să constituie şi astăzi subiectul controverselor care oscilează între a da dreptate sau nu diverselor teorii şi modele ce sunt folosite în diversele abordări ale acestei politici. 188 . Aşa numitele impulsuri de politică monetară nu sunt destinate a introduce distorsionism în mediul economic. şi putem astfel descoperi puncte comune în doctrinele economice cu privire la politicile monetare.

şi că mediul politic trebuie să conştientizeze că această politică monetară nu trebuie sacrificată pentru realizarea altor obiective sociale sau economice pe care guvernul le crede necesare la un moment dat. câteva ţări care aparţin Uniunii Europene şi sunt determinante pentru aceasta dar şi în ţările candidate la aderarea la Uniunea Europeană.ECO OMIE MO ETARĂ În acelaşi sens. şi relaţiile între guvern şi banca centrală s-au tensionat considerabil. conferă băncii centrale mandatul pentru utilizarea instrumentelor de politică monetară în scopul îndeplinirii scopului propus. 189 . în aceste ţări s-au înregistrat. În ţările în care guvernul s-a impus până la urmă şi s-a ajuns chiar până la încălcarea legilor sau chiar modificări legislative doar de dragul realizării obiectivelor sale economice şi sociale (de obicei urmărite pe termen scurt) în pofida politicilor monetare fixate de autoritatea monetară pe termen lung. Statele Unite. capitolul încearcă un tur de orizont care să surprindă mecanismul politicilor monetare şi al evoluţiilor pieţei monetare în timp dar şi în spaţiu. Şi cu această ocazie putem concluziona că în ciuda faptului că teoriile susţin că regimul de ţintire directă a inflaţiei. realizând o trecere în revistă a politicilor aplicate în ţările cu economii dezvoltate. Ce este politica monetara? Politica monetară reprezintă o componentă esenţială a politicilor economice şi se constituie din ansamblul acţiunilor ce pot fi exercitate de autorităţile monetare (bănci centrale sau trezorerii) asupra masei monetare şi asupra anumitor active financiare în vederea corectării sau orientării economiei pe termen scurt sau mediu. experienţele recente ale ţărilor analizate aici arată că această teorie nu s-a respectat întocmai. Intrebari 1. până la urmă. dezechilibre economice şi întârzieri în armonizarea durabilă a economiilor acestor state candidate la aderare cu economia Uniunii Europene.

5. urmărit la nivelul băncii centrale prin modificarea volumului emisiunii monetare cât şi unul de credit. urmărit la nivelul băncilor comerciale prin modificarea volumului creditelor acordate economiei. Relaţia dintre bancă şi guvern se concretiza în acoperirea de către Banca Naţională a României a deficitului bugetar. 3.ECO OMIE MO ETARĂ 2. Ce prevedea relatia BNR cu FMI? România se angajează să nu recurgă la introducerea de restricţii cu privire la efectuarea plăţilor şi transferurilor pentru tranzacţii internaţionale curente şi de a nu participa la aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple. 4. Care a fost politica bancare la inceputului BNR? Politica bancară a Băncii Naţionale a României avea un profund caracter de clasă. Care sunt obiectivele generale ale politicii monetare? Obiectivele generale ale politicii monetare şi de credit pot fi grupate ca fiind stabilitatea preţurilor. 190 . prin intermediul creditelor pe scont de portofoliu comercial şi al avansurilor pe titluri. Emisiunea de bancnote era un instrument pentru sprijinirea financiară a guvernului şi pentru acoperirea nevoilor de credit ale burgheziei comerciale şi industriale. Un alt scop al politicii bancare şi de credit a Băncii Naţionale era sprijinirea burgheziei. nivelul de ocupare al forţei de muncă. ale moşierimii. Care sunt caracterele politicii monetare? Politica monetară are un dublu caracter: atât unul monetar. moşierimii. fără aprobarea sau consultarea FMI. asigurarea echilibrului balanţei de plăţi. creşterea economică.

politica selectiva a creditelor. 7. 8. atunci când se constată abaterea de la aceasta posibilitatea previzionării impactului asupra obiectivului final. Pe ce domenii se concentreaza finantarea Romaniei de catre Banca Europeana petru Reconstructie si Dezvoltare? Finanţarea se concentrează pe următoarele domenii: dezvoltarea infrastructurii. De ce trebuie sa tina cont criteriile ce stau la baza alegerii obiectivelor intermediare? Criteriile ce stau la baza alegerii obiectivelor intermediare.ECO OMIE MO ETARĂ 6. rezervele minime obligatorii. respectiv previzibilitatea obiectivului intermediar. adică posibilitatea corecţiei lui pe traiectoria stabiltă. Care sunt instrumentele politice monetare ale BNR? Intrumentele politicii monetare ale BNR sunt: politica de refinantare a societatilor bancare. piata monetara interbancara. indiferent care ar fi acestea trebuie să ţină cont de: posibilitatea măsurării corecte a acestora .obiectivele intermediare vor fi utilizate numai dacă semnalele îndepărtării politicilor băncii centrale de la traiectoria proiectată sunt anterioare celor date de obiectivul final. gradul de control al obiectivului intermediar. politica de open-market. inclusiv privatizarea/comercializarea utilităţilor publice din 191 .

finalizarea privatizării. asigurarea unor condiţii echitabile de acţiune. dezvoltarea sectorului privat.ECO OMIE MO ETARĂ sectoarele energie şi transport. 192 . cofinanţarea şi îmbunătăţirea utilizării fondurilor UE de preaderare prin construcţie instituţională. inclusiv îmbunătăţirea climatului investiţional. continuarea consolidării sistemului financiar (inclusiv cel nebancar) şi a întreprinderilor mici şi mijlocii.

Mundell (1961). O EUROPĂ CU GEOMETRIE VARIABILĂ Obiective Studierea problemelor legate de politica economică a UME necesită analiza teoriei zonelor monetare optime. criteriul principal îl reprezintă mobilitatea factorilor de producţie. McKinnon (1963) şi B. federalism bugetar 4. Pentru R. Adoptarea euro ca moneda unica in 12 state a reprezentat un pas important in integrarea europeana: pietele financiare s-au largit iar competitia a fost stimulata. indiferent de ce tip este. Rezervele minime obligatorii reprezinta un instrument care are avantaje concurentiale.. O uniune monetara trebuie sa corespunda unei zone monetare optime.ECO OMIE MO ETARĂ Capitolul IV. 193 . socuri simetrice.1. Zonele monetare optimale Studierea problemelor legate de politica economică a UME necesită analiza teoriei zonelor monetare optime. socuri asimetrice. Ideea este aceea că în cazul unui şoc. în special a forţei de muncă. transferuri financiare.Kenen (1969) care şi-au propus să identifice criteriile ce permit definirea spaţiilor economice susceptibile de a realiza o ZMO. Această teorie a fost dezvoltată de autorii : R. Cuvinte cheie Zone monetare. Mundell.

Acest criteriu a fost contestat de observaţiile efectuate pe cazul american. de la statele membre. precum şi incertitudinilor legate de volatilitatea schimburilor. • Investiţiile directe în cadrul UE provin. asigură ajustarea necesară. Cu cât acest raport este mai mare. şocurile se repartizează în ansamblul zonei. McKinnon a introdus un nou criteriu. ci o creştere a specializării între regiuni. cu atât există o ZMO. se poate constata că gradul de deschidere al UE este important comparativ cu al altor zone economice. nu o diversificare a producţiei în cadrul zonei. respectiv. În acest scop. SUA a constituit o zonă monetară în cadrul căreia s-a constatat. cu cât aceasta este mai mare. reprezintă aspecte în favoarea uniunii. – 60% din comerţul UE este intraeuropean. • 194 .ECO OMIE MO ETARĂ transferul forţei de muncă în interiorul zonei. În această abordare. B. gradul de deschidere al economiei respective. stabilitatea preţurilor interne şi rezultatele antrenate. cu atât economiile considerate au interesul de a recurge la schimburi fixe (deci la o uniune monetară). comparativ cu 10% pentru Canada şi SUA. întrucât în cazul unei uniuni monetare nu se recurge la devalorizare. Argumente în favoarea UME Dacă este adoptat punctul de vedere al lui McKinnon. mai mult de jumătate. a utilizat raportul: bunuri schimbabile / PNB. Kenen a abordat problema ZMO considerând diversitatea producţiei într-o zonă. Reducerea costurilor de tranzacţionare şi a calculelor.ul UE este exportat. astfel: mai mult de 20% din PNB.

că în cazul unei perturbări permanente asupra unei forţe de muncă regionale. rata brută a migraţiei inter-regionale este de 1% în ţările europene dezvoltate şi de 10 ori mai puţin între ţările europene. şi anume: mobilitatea factorilor este insuficientă. principiile de politică economică înscrise în tratatul asupra UE.3 puncte. există la acest criteriu. se traduce . migraţia poate absorbi totalitatea perturbărilor. riscă să accentueze aceste cheltuieli de ajustare. În consecinţă. În mod diferit. Altfel spus. astfel. considerat ca un substitut al unei reduse mobilităţi a muncii.ECO OMIE MO ETARĂ Formarea uniunii monetare. pe cazul SUA. se manifestă o redusă mobilitate a forţei de muncă între regiuni datorită diferenţelor culturale şi lingvistice dar şi datorită diversităţii structurii pieţei unice. pentru a constitui un element de ajustare. din punct de .65 puncte şi o creştere a şomajului de 0. În schimb. spre deosebire de o rată situată la 2-3% în SUA.şocurile simetrice care afectează toate ţările Uniunii. în măsura în care întreaga zonă este afectată. într-un an printr-o migraţie netă de 0. Ajustarea afectează considerabil pieţele naţionale ale muncii. 195 . 2/3 din perturbări sunt absorbite prin migraţie. S-a demonstrat. iar într-un interval de la 5 la 7 ani. Acest cost poate fi redus printr-o mare mobilitate a capitalului. în literatura de specialitate. o scădere a forţei de muncă. este. Perturbările economice susceptibile să afecteze ţările membre ale UE pot fi abordate prin distincţia dintre: . vedere al gradului de deschidere. în cadrul UME. în asemenea situaţie ajustările sunt mai puţin importante. un singur contra argument. prin costul social suportat de UME. într-un mod similar. Astfel. pertinentă.

în ţări precum Germania. Olanda. în raport cu alţi membrii ai federaţiei.stabilizarea. Franţa. sau un ansamblu de mai multe regiuni. La acest nivel. situaţie mai puţin favorabilă decât în SUA şi Canada. Belgia. componenta asimetrică a şocurilor a fost cu mult inferioară componentei simetrice. . La baza acestor transferuri se află următoarea logică: . implică o vărsare mai redusă de impozite şi taxe ale regiunii respective către statul federal şi - 196 . Pentru teoria ZMO studiile s-au efectuat pe cazul economiei americane. potrivit teoriei ZMO. caz în care scăderea venitului unei regiuni.ECO OMIE MO ETARĂ şocuri asimetrice care afectează o regiune particulară în cadrul Uniunii. care a traversat logica construcţiei europene.În cadrul UE. criteriile de convergenţă ale UME evidenţiază importante dificultăţi de ajustare pentru regiunile respective. ceea ce a permis extinderea pe cazul UE şi formularea următoarelor observaţii: . cu scopul utilizării surplusului de venituri pentru susţinerea regiunilor în declin.redistribuirea. ceea ce înseamnă că vor exista importante probleme de ajustare.în cursul anilor 80. . în Europa. caz în care statul federal prelevă taxe la un nivel superior cheltuielilor. Federalismul bugetar caracterizează situaţiile în care există transferuri financiare între regiunile unei federaţii. şocurile asimetrice au fost mai puţin frecvente comparativ cu restul ţărilor. Ideea federalismului bugetar este o temă veche în cadrul UE.

În SUA.apare ca un act politic fundamental datorită coexistenţei a două decizii la nivel central şi regional. Este UE o zonă monrtară optimă ? O uniune monetara trebuie sa corespunda unei zone monetare optime. intelegandu-se prin aceasta un spatiu economic care poate urma aceeasi politica monetara: tarile respective renunta la politica monetara proprie. .implică un transfer de suveranitate la scară europeană. Argumentele în favoarea federalismului bugetar: .2. intr-o astfel de zona socurile sau dezechilibrele asimetrice (intalnite intr-o anumita parte a 197 . poate spera în intervenţia statului federal pentru a face faţă dificultăţilor economice. Deşi se spera pentru UE funcţionarea acestui mecanism prin care s-ar fi putut stabiliza 3% din deficitele de fonduri. aproximativ 20% din pierderile de venituri ale unui stat sunt compensate automat din fondurile federale iar în Canada acest procent reprezintă 25%. in favoarea unei politici monetare si de curs comune.ECO OMIE MO ETARĂ simultan primirea unor importante ajutoare financiare la nivel federal.o ţară care înregistrează un şoc specific defavorabil. 4. in special la instrumentul curs valutar. . la folosirea instrumentelor de politica monetara. totuşi caracteristica UE este cea de absenţă a feudalismului bugetar. Totodata.

pentru a compensa costurile socurilor la care poate fi supusa o anumita tara . ar putea eventual absorbi partial somajul. de asemenea.ECO OMIE MO ETARĂ regiunii) trebuie sa fie echilibrate prin folosirea unor instrumente monetare in alta parte a zonei: de exemplu utilizarea cursului valutar pentru a restabili echilibrul intr-o anumita tara. scaderea competitivitatii externe. . comertul reciproc trbuie sa fie intens – pentru a evidentia o potentiala piata comună. pentru a mentine competitivitatea. in acest caz Euro. recesiune.mai intai. reprezinta un element de baza in absorbirea efectelor negative ale socurilor asimetrice. sa fie intensa. dezechilibru extern etc. Daca tara respectiva promoveaza o politica monetara independenta. a restabili echilibrul extern si a mentine locurile de munca sau a absorbi excedentul de forta de munca. Cum trebuie sa fie tarile care doresc sa formeze impreuna o uniune monetara. poate apela la instrumentele curs valutar şi deprecierea monedei. Exista anumite costuri decurgand din renuntarea la folosirea cursului in situatiile in care un asemenea instrument ar putea contribui la depasirea anumitor socuri. (de exemplu: cresterea brusca a pretului energiei sau materiilor prime importante): sporirea brusca a preturilor in interior. in special externe. somaj. Indeplinirea acestor conditii se reflecta in existenta unor obiective apropiate sau similare in domeniul politicilor 198 . iar aprecierea ar putea tempera importurile. prin efectul stimulator asupra exporturilor.mobilitatea factorilor de productie – a fortei de munca si a capitalului – trebuie. pentru ca riscurile sa fie cat mai scazute? . Disparitia instrumentului curs valutar obliga tara respectiva sa recurga la alte politici macroeconomice.

care considera ca folosirea cursului valutar pentru corectarea decalajului de dezvoltare dintre tari este ineficient în ajustarea socurilor. Dar ideea friedmaniana a „ monedelor nationale” liber fluctuante ori a zonelor „zonelor monetare optime” trebuie privita cu mare atentie. nu de a-l ingreuna. care vedea in rata schimbului valutar un important instrument in eliminarea dezechilibrelor. Cu toate acestea au existat doua categorii de optinii privitoare la infaptuirea uniunii economice si monetare. aceea de a facilita schimbul. Cele doua curente de opinii. propunand integrarea monetara rapid. si de a extinde aria tranzactiilor unui individ. Cealalta este viziunea economista. fara discriminare intre participanti. Strict vorbind. Una este viziunea monetarista. un sistem monetar compus din monede rivale ale caror cursuri de schimb fluctueaza liber reprezinta inca un sistem de barter partial. iar celalalt care doreste o trecere graduala cu indeplinirea criteriilor de convergenta – conditie necesara integrarii monetare – au starnit ample controverse. nu de a 199 . echilibrul extern) – de aici reiesind necesitatea adoptarii unor criterii de convergenta pentru tarile care doresc sa adere la o astfel de zona monetara (criteriile stabilite prin Tratatul de la Maastricht). inflatie. cu exceptia cazului in care reprezinta doar un pas intermediar in dezvoltarea unei monede internationale. Existenta indelungata a unui astfel de sistem lezeaza funcţiile monedei si anume. unul care presupune trecerea brusca la uniunea monetara. suferind de problema necesitatii dublei coincidente a nevoilor pentru ca schimburile sa aiba loc.ECO OMIE MO ETARĂ macroeconomice (ocuparea fortei de munca.

Efecte duale ale zonei considerate optime Presupunand avantajul eliminarii restrictiilor exercitate de situatia balantei de plati. observam ca tocmai aceste restrictii sunt cele car impiedica cresterea economica mai rapida a unor regiuni. cata vreme o avutie sporita este preferata uneia mai reduse. Or constrangerile pietei sunt mult mai suple. regionale. unificarea monetara constituie mijlocul cel mai eficient pentru eliminarea decalajelor privind dezvoltarea economica. deoarece finantarea acestor deficite se poate realiza prin imprumuturi contractate de stat de pe piata financiara. tarile in cauza pot inregistra un anumit deficit bugetar pentru a finanta programele de dezvoltare regionala. In schimb. asa cum nu exista „zone comerciale optime”. tot astfel moneda „optima” este unica. nu si de riscul valutar sau de situatia balantei 200 . asa cum se manifesta acestea in mod clasic: presiune asupra cursurilor de schimb si evaluarea rezervelor valutare. si singura zona monetara „optima” – pentru glob. Nu exista monede ori zone monetare – locale. deoarece moneda unica duce la inlocuirea restrictiilor impuse de necesitatea asigurarii unei anumite pozitii a balantei de plati.ECO OMIE MO ETARĂ o restrânge. daca este necesar. In legătură cu aceasta problema s-ar putea spune deci ca exista „un paradox al unificarii monetare”. Intr-adevar. crestere necesara pentru alinierea la nivel comunitar a veniturilor formate in regiunile respective. De exemplu. exact cum singura zona comerciala „optima” este piata mondiala. si cat timp exista incertitudine. nationale sau multinationale – „optime”. imprumuturi al caror volum este limitat doar de aprecierile cu privire la riscul de insolvabilitate a statului debitor. prin constrangerile exercitate de legile pietei.

stimuland pietele obligatare local si piata activelor negociabile. prin suprimarea comisioanelor de schimb valutar. Cu alte cuvinte. tarile CE vor putea avea situatii bugetare diferite.reducerea costurilor de tranzacţie pentru agenţii economici si clientii de pe piata valutara – disparitia ratelor de schimb dintre monedele europene participante la UEM contribuie la reducerea costurilor de tranzactionare pe piata valutara. Pentru acestea din urma multe pierderi pot surveni ca urmare a simplificarii managementului activelor bancare .simplificarea managementului acivelor bancare .ECO OMIE MO ETARĂ de plati a tarii respective. UEM ar putea alimenta un comportament de tip monopolist in sectorul serviciilor bancare cooperatiste. Aceste castiguri ale clientilor pietei valutare se traduc insa prin pierderi pentru banci. unde situatia bugetelor statelor federatiei americane este foarte diferita.piata de capital se caracterizează printr-un grad ridicat de lichiditate. marile banci atragand afacerile celor de dimensiuni mai mici ca rezultata al modificarii avantajelor de scara. la fel ca in SUA. a informatiiilor si a pozitiei pe piata 201 . cooperarea transfrontaliera inter si intra sectoriala si generand o serie de valuri de fuziuni si achizitii transfrontaliere. Consecinta practica a acestui context este importanta deoarece ea inseamna ca libertatea pierduta de tarile participante in domeniul politicii monetare este compensata printr-o libertate sporita in domeniul politicii bugetare. Cu toate acestea. Factori cu efecte duale: .

prin uniformizarea regimului de pastrare a rezervelor minime obligatorii in cadrul uniunii. Totodata insa populatia are si motive de ingrijorare referitoare la evolutia si efectele monedei unice. Astfel. aceasta tara pierde in cadrul afacerilor bancare un avantaj. Explicatia este urmatoarea: tara se caracterizeaza prin faptul ca bancile existente pe teritoriul sau nu trebuie sa pastreze rezerve minime obligatorii la Banca Centrala. Bancile din Luxemburg poseda un avantaj concurential fata de bancile din tarile unde este obligatorie mentinerea unei rezerve minime. in Danemarca. Un sondaj al BN del Lavro indica un grad ridicat de ingrijorare al cetatenilor din diferite tari ale UE referitoare la euro. un bun exemplu in acest sens ar fi Luxemburgul. putandu-si plasa rezervele intr-un mod mai eficient. cei din Italia de incapacitatea economiei de a face fata cerintelor unei monede unice. cu o dobamnda mai mare. Rezerva minima obligatorie cauzeaza costuri administrative si de oportunitate. Printre alte motive de ingrijorare se numara: temerea ca unii dintre participanti vor fi nevoiti sa suporte costurile esecului altora. Pe de alta parte. Dobanda bonificata pentru rezervele minime obligatorii este mai mica decat dobanda de pe piata pe care bancile ar obtine-o dand o alta utilizare rezervelor pe care le poseda. cetatenii sunt ingrijorati de perspectiva piederii nationale ca urmare a introducerii euro. cei din Spania de cresterea somajului si inflatiei. cresterea imigratiei. pe linia cresterii comparabilitatii preturilor etc.ECO OMIE MO ETARĂ - perceptia populatiei – cetatenii europeni din zona euro au de castigat de pe urma suprimarii schimbului valutar. Rezervele minime obligatorii reprezinta un instrument care are avantaje concurentiale. 202 .

203 . sa evite dezechilibrele ciclice si sa faciliteze o flexibilitate mai mare pe termen scurt. de perspectivele si oportunitatile sale de crestere precum si de modul in care poate face fata provocarilor cheie si costurilor antrnate. Trebuie incurajate preluarile de noi tehnologii si investitiile in capitalul uman .politica fiscala trebuie sa mareasca sustenabilitatea finantelor publice si. crescand consolidarea in perioada expansiunii.ECO OMIE MO ETARĂ In consecinta intrebarea: este UE o zona monetara optima? depinde de potentialul sau viitor. Diferentele intre tarile individuale componente sunt inca mai pronuntate iar fortele ce influenteaza convergenta in termeni de performanta economica coincid in mare masura cu cele care dau forma performantei intregii zone euro: . Acest lucru cere ca institutiile bugetare nationale cat si cele de supraveghere de la nivelul UE sa devina mai eficiente.politicile structurale trebuie sa se centrze pe accelerarea ajustarilor preturilor si a salariilor reale si pe cresterea mobilitatii muncii pentru a intensifica rezistenta la socuri adverse si pentru a evita ca diferentele dintre regiuni si dintre tari sa se mareasca .integrarea pietei bunurilor si serviciilor si a celei financiare trebuie privita in profunzime din punct de vedere al sporirii potentialului de crestere al intregii zone. Provocări Zona Euro a prezentat o rezistenta dezamagitoatrela socuri iar decalajul dintre venitul sau in ansamblu si cel al celor mai performante tari din zona ramane substantial si in continua crestere.

perioada prelungita de crestere sub potentialul real (inceputa inca din 2001) a expus zona euro la provocari majore de gestionare eficienta a politicii macroeconomice. tinand seama de coeziune si de sustenabilitatea finantelor publice. iar aceasta diferenta este in crestere. Provocarile cheie aparute sunt legate de reducerea subutilizarii resurselor de munca. slabirea a fost mai persistenta in zona euro. Totusi. Politica din zona ar trebui sa se concentrze pe relansarea cresterii neinflationiste si pe intarirea rezistentei la socuri. Ciclurile de afaceri au devenit mai bine sincronizate si somajul structural a scazut. desi epicentrul celor mai mari socuri adverse care au determinat scaderea globala după 2000 incoace a fost SUA. 204 .ECO OMIE MO ETARĂ Daca politicile pietei de bunuri si servicii si cele ale fortei de munca din cele mai putin performante zone ar fi aliniate la media din zona euro. relansarea cresterii productivitatii si sustinerea rezistentei zonei la socuri. rata ocuparii fortei de munca si cresterea economica ar spori substantial in zona privita ca intreg (Tratatul de Stabilitate si Crestere de la Lisabona a precizat necesitatea unei astfel de situatii). Cresterea si rezistenta impotriva socurilor – Venitul mediu pe cap de locuitor din zona euro este mai mic decat cel din zona celor mai performante tari din OECD. Provocarile cheie Adoptarea euro ca moneda unica in 12 state a reprezentat un pas important in integrarea europeana: pietele financiare s-au largit iar competitia a fost stimulata. Mai mult.

intrarea lor a crescut substantial diversitatea zonei. reala rapida 4. Finantele publice – Asigurarea finantelor publice in fata imbatranirii populatiei este o alta provocare majora deoarece are influente asupra cresterii. 205 . apărând necesitatea asigurării o convergenta nominale.ECO OMIE MO ETARĂ Coeziunea – Diferentele dintre performantele economice din tarile si regiunile zonei euro raman destul de mari. Desi greutatea economica a acestora este relativ mica. Politicile care influenteaza convergenta din punct de vedere al nivelului de trai din zonă. scandalurile din contabilitate. sunt in mare masura aceleasi care influenteaza si performantele economice ale zonei privite in ansamblu. epidemiile. Din cauza mobilitatii scazute a fortei de munca o provocare cheie ar fi culegerea beneficiilor ulterioare integrarii economice in pofida dificultatilor venite din ideea ca aceastea nu ar putea fi distribuite echitabil in interiorul zonei.3. Aducerea politicii fiscale pe drumul cel bun si evitarea cresterii poverii fiscale (deja ridicate) este vitala pentru crearea unei economii eficiente si pentru sporirea increderii populatiei care va incepe sa priveasca aceasta zona ca pe una optima. rezistentei si coeziunii economiei. Rezistenţa la şocuri adverse In ultimii ani economia mondiala a fost afectată de o serie de socuri negative neobisnuite: explozia si scurgerea de informatii din sectorul tehnologiei si comunicarii informationale (ITC). Toate aceste provocari au devenit si mai pertinente odata cu aderarea celor 10 noi membrii la UE la 1 mai 2004 (tarile din Centrul si Estul Europei).

Totusi exista riscuri ca inflatia sa creasca in primul rand datorita preturilor mari la petrol si a incertitudinilor referitoare la viitoare mariri ale impozitelor indirecte si ale preturilor administrate. Consolidarea fiscala impresionanta din perioada de trecere la moneda unica adoptata pentru a intruni conditiile 206 . OECD a estimat o revenire usoara in 2004 dar care va creste in 2005 cu 2. sase tari din zona euro: Franta. Ajutata si de un curs de schimb puternic. razboaie si alte calamitati).5% in 2005. In prezent. Cateva tari au fost deja subiectul unei proceduri de Deficit Excesiv conform Tratatului. Italia. Totusi cauza pentru care cele mai multe tari au experimentat aceasta situatie o constituie faptul ca ele au fost mai intai in pragul unei politici fiscale relaxate in perioada de crestere din 1999 – 2000 si apoi le-a fost greu sa o inverseze in perioda de declin ce a urmat. insa in noiembrie 2003 Consiliul European a decis sa opreasca prin suspendare procedura în două cazuri (Franta si Italia) datorita incertitudinii referitoare la implementarea supravegherii bugetare. Grecia. inflatia este asteptata de OECD sa scada la 1. Desi nu este surprinzatoare scaderea din zona euro intre 1995 – 2000. In acest caz gap-ul productiei ramane mare si ar incepe sa se inchida gradat abia in 2005. Cererea interna a ramas foarte slaba. totusi este izbitor faptul ca ea s-a recuperat mult mai ezitant decat in multe tari OECD.5%. Germania. Motivul pentru care s-a ajuns la acest deficit mare in cazul tarilor respective poate fi subestimarea marimii si duratei perioadei de declin economic. Olanda si Portugalia înregistrează deficite ale PIB mai mari de 3% (incalcand astfel unul din criteriile de convergenta ale Tratatului de la Maastricht ). datorită increderii diminuate a consumatorului din zona euro – insa a inceput sa-si revina recent (in 2004).ECO OMIE MO ETARĂ atacurile teroriste si stresul geopolitic (cutremure.

Suportul pentru stabilitate si crestere a fost diluat si credibilitatea a avut de suferit. Insa regulile fiscale sunt esentiale in managementul macroeconomic al zonei euro. ajustarile vor trebui sa se bazeze pe schimbari in competitivitatea externa. 207 . cu activitati estompate in Germania si Italia dar şi cu activitati puternice in unele tari mai mici. pierderea instrumentelor de politica monetara aduce un cost potential exprimat prin oscilatii majore in activitatea economica. In absenta instrumentelor de politica monetara si cu posibilitati de recuperare limitate ale politicii fiscale. a stagnat aparent imediat ce moneda unica a fost creata. Este necesar deci sa se evite lipsa disciplinei fiscale din unele tari pentru a nu se repercuta astfel de socuri in intreaga zona.ECO OMIE MO ETARĂ Tratatului de la Maastricht de convergenta. Echilibrarea fortelor ce vin din competitivitatea externa a avut un anumit rol insa neuniform. performanta economica a variat considerabil. Competitivitatea era prea mica pentru a putea scoate economia din stagnare. Prin utilizarea unei singure monede eficienta castiga datorita diminuarii costurilor de trenzactionare si prin largirea pietei interne. In primii cinci ani de existenta ai zonei euro. Rezistenta la socuri poate fi crescuta prin marirea eficientei economice. Cu atat mai mult cu cat diferentele de inflatie intre tarile mai dinamice si cele mai „incete” din zona s-au marit. ratele de dobanda au intarit diferentele ciclice – cu preturi ridicate ale caselor in economiile dinamice – fapt ce a produs efecte asupra consumului. operand prin salarii si preturi. Insa pentru fiecare tara membra luata in parte. cost ce depinde de gradul in care se produc ciclurile de afaceri si socurile care le formeaza.

3) diferentele dintre tari din punct de vedere al institutiilor economiei de piata sunt izbitoare (la fel ca si modul de implementare). In consecintă. politica din zona euro ar trebui sa se 208 . evitand volatilitatea excesiva a preturilor. 2) ar trebui crescuta flexibilitatea salariilor – rigiditatea salariilor nominale care ar putea deveni prevalenta intr-un mediu inflationist. pentru a face fata provocarilor cheie aparute. pentru a asigura perspectivele de crestere şi stabilitate in conditiile socurilor adverse si pentru a beneficia de oportunitatile intalnite.ECO OMIE MO ETARĂ Deoarece socurile specifice de tara – iar raspunsurile specifice ale tarilor la socurile globale. 4) sistemele de asigurari sociale si de impozitare care sustin pilonii fiscali ar trebui sa fie create astfel incat sa asigure faptul ca stimulentele oferite intaresc flexibilitatea pietelor fortei de munca si a celei de bunuri si servicii. ar putea contribui la netezirea ciclurilor economice si la stavilirea socurilor asimetrice de tară. Au aparut astfel anumite prioritati pentru o ajustare mai rapida intre tari: 1) eficacitatea canalului competitional ar trebui crescuta – in special ar trebui accelerata integrarea sectorului de servicii pentru a creste competitia din zona si pentru a reduce inertia preturilor. ajustarea rapida interstatala este necesară pentru a permite un raspuns mai eficient al politicii monetare. vor ramâne o caracteristica a zonei euro. Politicile folosite in urmarirea functionarii corecte a economiei de piata. trebuie utilizată astfel incat sa diminueze perioada de reabilitare dupa un soc advers.

209 . pe întărirea rezistentei la socuri. mai mult de jumătate. de la statele membre. potrivit teoriei ZMO. într-un mod similar. in cadrul unei supravegheri eficiente a intregului sistem (la nivelul fiecarui stat membru.ECO OMIE MO ETARĂ centrze pe relansarea cresterii neinflationiste. Intrebari 1. Socurile simetrice afectează toate ţările Uniunii. Prezentari argumentele in favoarea UME din punctul de vedere al lui McKinnon. în măsura în care întreaga zonă este afectată. La acest nivel. în asemenea situaţie ajustările sunt mai puţin importante. • 2. tinand seama de coeziune si de sustenabilitatea finantelor publice. – 60% din comerţul UE este intraeuropean. • Investiţiile directe în cadrul UE provin.ul UE este exportat. se poate constata că gradul de deschidere al UE este important comparativ cu al altor zone economice. Astfel s-ar ajunge în final la atingerea unei zone monetare optime. pe ansamblu si in context mondial). Dacă este adoptat punctul de vedere al lui McKinnon. astfel: mai mult de 20% din PNB. sau un ansamblu de mai multe regiuni. comparativ cu 10% pentru Canada şi SUA. iar socurile asimetrice afectează o regiune particulară în cadrul Uniunii. criteriile de convergenţă ale UME evidenţiază importante dificultăţi de ajustare pentru regiunile respective. Prezentari socurile simetrice si asimietrice. Caracterizati ajustarea. 3.

. prin costul social suportat de UME. 5. 210 .mai intai. 4. riscă să accentueze aceste cheltuieli de ajustare. comertul reciproc trbuie sa fie intens – pentru a evidentia o potentiala piata comună. Cum trebuie sa fie tarile care doresc sa formeze impreuna o uniune monetara. poate spera în intervenţia statului federal pentru a face faţă dificultăţilor economice.implică un transfer de suveranitate la scară europeană. in special la instrumentul curs valutar. principiile de politică economică înscrise în tratatul asupra UE. Ce este zona monetara? Zona monetare este un spatiu economic care poate urma aceeasi politica monetara: tarile respective renunta la politica monetara proprie. considerat ca un substitut al unei reduse mobilităţi a muncii. la folosirea instrumentelor de politica monetara.ECO OMIE MO ETARĂ Ajustarea afectează considerabil pieţele naţionale ale muncii. pentru ca riscurile sa fie cat mai scazute? . Acest cost poate fi redus printr-o mare mobilitate a capitalului. in favoarea unei politici monetare si de curs comune. Care sunt argumentele in favoarea federalismului bugetar? Argumentele in favoarea federalismului bugetar sunt: . 6.apare ca un act politic fundamental datorită coexistenţei a două decizii la nivel central şi regional. În consecinţă. .o ţară care înregistrează un şoc specific defavorabil.

Din cauza mobilitatii scazute a fortei de munca o provocare cheie ar fi culegerea beneficiilor ulterioare integrarii economice in pofida dificultatilor venite din ideea ca aceastea nu ar putea fi distribuite echitabil in interiorul zonei. Prezentati una dintre provocarile cheie ale zonei euro. care vedea in rata schimbului valutar un important instrument in eliminarea dezechilibrelor. sunt in mare masura aceleasi care influenteaza si performantele economice ale zonei privite in ansamblu. propunand integrarea monetara rapid. Coeziunea – Diferentele dintre performantele economice din tarile si regiunile zonei euro raman destul de mari. Politicile care influenteaza convergenta din punct de vedere al nivelului de trai din zonă. 7. pentru a compensa costurile socurilor la care poate fi supusa o anumita tara . Care sunt opiniile privtoare la infaptuirea uniunii economice si monetare? Opiniile privitoare la infaptuirea uniunii economice si monetare sunt: viziunea monetarista. sa fie intensa. de asemenea. 211 . fara discriminare intre participanti si viziunea economista. 8. care considera ca folosirea cursului valutar pentru corectarea decalajului de dezvoltare dintre tari este ineficient în ajustarea socurilor.ECO OMIE MO ETARĂ - mobilitatea factorilor de productie – a fortei de munca si a capitalului – trebuie.

a devenit din ce in ce mai important.. 212 . Cuvinte cheie Banca centrala.1. sistem financiar. furnizate de indicatorii pieţei monetare. crize financiare. Funcţiile băncii centrale si politica monetară În ultimii ani. Bancile trebuie să deţină informaţii. din punct de vedere al nivelului ratei de dobândă şi pentru soluţionarea crizelor monetare. în care competiţia financiară a sporit datorită noilor tehnologii de informare şi comunicare şi instabilităţii financiare crescute. 5. financiar şi cel al întreprinderilor.ECO OMIE MO ETARĂ Capitolul V. independenta bancii centrale. Independenţa Băncii Centrale este importantă pentru evoluţia pieţei financiare. a devenit mai important rolul băncilor centrale şi al unor agenţii cu responsabilităţi în domeniul supravegherii diferitelor componente ale sistemului financiar bancar. volumul creditelor. Crizele financiare implică următoarele sectoare: cel monetar. cerinte de capital. agregatele monetare. investitorii individuali. BĂNCILE CENTRALE I POLITICA MONETARĂ Obiective Datorita tehnologiilor avansate. supravegherea pieţei. rolul băncilor centrale şi al unor agenţii cu responsabilităţi în domeniul supravegherii diferitelor componente ale sistemului financiar bancar. falimente bancare.

Numărul ţărilor alese spre exemplificare este limitat. Ungaria. sau modele de bază: în primul model. Ţările nordice. sisteme de plăţi. cel mai extins model include acele bănci centrale preocupate de o varietate de scopuri:lichiditate. analizele efectuate pe un eşantion mai larg demonstrează că băncile centrale au diferite roluri în menţinerea stabilităţii sistemului financiar. sunt incluse ţările care pun accentul pe soluţionarea crizelor sistemului financiar (după cum e cazul băncilor din America Latina). asigurarea depozitelor. în această categorie fiind incluse ţările aflate în tranziţie. când cu fost înfiinţate două noi organisme: Comisia de Investiţii şi Securitate (în domeniul afacerilor) şi Autoritatea de Reglementare Prudenţială (cu responsabilităţi în supravegherea activităţilor bancare) 213 . mai restrâns se includ acele ţări a căror preocupare de stabilitate financiară se caracterizează în buna funcţionare a sistemului de plăţi şi asigurare a necesarului de lichiditate (Australia. Marea Britanie). Băncii Centrale. conduce la diferenţierea acestora în trei categorii. instrumentele de politică monetară.ECO OMIE MO ETARĂ În tabelul următor sunt evidenţiate pe cazul unor ţări reprezentative. Supravegherea sistemului financiar. Canada. Modul în care băncile centrale exercită supravegherea prudenţială. Rolul băncilor centrale Ţara Reglementarea activităţii băncii centrale -Legea de instituire a rezervelor obligatorii (1959) -Reglementările privind înfăptuirea politicii monetare Rolul organismelor de supraveghere Australi a Responsabilităţile de supraveghere au revenit până în anul 1998. ceea ce implică şi acţiunea unor instituţii neguvernamentale sau chiar private. este necesar ca acestea să aibă acces la informaţii şi să utilizeze. elementele definitorii ale supravegherii sistemului financiar de către organismele cu atribuţii în acest domeniu. în al doilea model. corespunzător. Pentru ca băncile centrale să poată influenţa contextul instituţional. crize bancare.

a operaţiunilor de schimb valutar. funcţionează şi agenţii de supraveghere în domeniul asigurărilor. În anul 1998. Ministerului Economiei şi Băncii Centrale. dar posibilitatea unei supravegheri separate consolidate este încă în discuţie. direct subordonată guvernului.ECO OMIE MO ETARĂ Finland a (1996) -Legea Băncii Centrale revizuită în anul 1999 Irlanda Reglementările Băncii Centrale (1971-1998) Suedia Reglementarea anul 1988 din Marea Britanie Argentin a Reglementarea Băncii Angliei 1998 Legea Băncii Centrale a Republicii Argentina 1992 Brazilia Legea din 1964 Mexic Legea Băncii Mexicului. Există şi două agenţii de supraveghere în domeniul asigurărilor: Directoratul de Supraveghere în domeniul Asigurărilor din cadrul Ministerului Finanţelor şi Consiliul Naţional de Asigurări. Atribuţiile de reglementare şi supraveghere aparţin Băncii Centrale (Consorţii de Management). Agenţia de Supraveghere a Pieţei de 214 . Pentru celelalte componente ale sectorului financiar funcţionează Comisia pentru Titluri şi Ministerul Finanţelor şi al Creditului Public. Piaţa de capital este supravegheată de o agenţie de supraveghere. a cărei activitate a fost corelată cu cea a băncii centrale. În anul 1995 responsabilităţile sale au fost extinse şi asupra bursei de valori. Reglementarea şi supravegherea băncilor de depozit a revenit Băncii Centrale. În anul 1993 s-a constituit Autoritatea de Supraveghere Financiară (FSA). Guvernul a decis stabilirea unei singure autorităţi de reglementare a activităţii bancare. În anul 1999 s-a creat Autoritatea pentru Supravegherea în domeniul Asigurărilor (ISA) a cărei activităte este coordonată de Ministerul Afacerilor Sociale. 1995 Bulgaria Legea privind statutul Băncii Naţionale a Bulgariei. Autoritatea de Supraveghere Financiară a fost stabilită în anul 1991. rezerve minime obligatorii. investiţii şi operaţiuni de intermediere. aceasta a câştigat responsabilităţi în autorizarea activităţii bancare. 1997 Legea privind statutul Băncii Naţionale a Ungariei 1991 Ungaria Reglementarea şi supravegherea instituţiilor financiare nu a fost realizată de Banca Centrală. Acest organism este independent în adoptarea deciziilor. Activitatea băncilor este coordonată de guvern prin Consiliul de Inspecţie Bancară. Reglementarea şi supravegherea băncilor a fost realizată de Instituţia de Control Financiar şi Schimb Valutar. Separat. schimb valutar. Activitatea de supraveghere şi control a Băncii Centrale este limitată la activitatea pieţei financiare. Securitate Naţională. iar din anul 2000 este realizată o coordonare concentrată (Banca Centrală. O particularitate provine din aceea că Banca Centrală a Braziliei este un instrument de execuţie al Consiliului Monetar. din anul 1971. din domeniul pieţei de capital şi al asigurărilor. În anul 1999 s-a trecut la o coordonare realizată printr-un organism în componenţa căruia au intrat reprezentanţi ai Societăţilor de Asigurare ai Fondurilor de Pensii. Reglementarea şi supravegherea bancară se realizează prin Banca Naţională a Bulgariei. În anul 1998 supravegherea financiară a fost consolidată prin crearea unui organism de supraveghere a tuturor serviciilor financiare (îndeosebi a activităţii bancare). Din anul 1989. Atribuţiile băncii centrale privind reglementarea şi supravegherea sunt limitate la circulaţia monetară.

în cadrul cărora s-a formulat întrebarea dacă banca centrală îşi pierde din rolul său macroeconomic. divizarea responsabilităţilor între banca centrală. Reglementarea şi supravegherea instituţiilor de credit se realizează de Banca Centrală. protecţia consumatorilor şi menţinerea încrederii în piaţa financiară. instituţia de supraveghere are nevoie de o bună reputaţie.promovarea unei infrastructuri sănătoase. . două agenţii separate. astfel încât să deţină personal şi resurse corespunzătoare.ECO OMIE MO ETARĂ Rusia Legea Băncii Rusiei Capital. cooperarea între banca centrală şi alte organisme de supraveghere trebuie să facă obiectul unor aranjamente formale sau chiar includerea în textul unor legi. atât în economiile dezvoltate. în favoarea supravegherii prudenţiale.supravegherea şi managementul crizelor bancare. băncile centrale au nevoie de un acces oportun la informaţiile de supraveghere. Agenţia de Supraveghere a Fondurilor de Pensii. pentru sectorul titlurilor şi cel al asigurărilor. băncile tind să-şi exercite funcţiile. astfel încât să-şi îndeplinească responsabilităţile de politică monetară şi funcţia de împrumutător de ultim rang. ceea ce sporeşte posibilităţile de îndeplinire a acestora. responsabilităţile autorităţii monetare fiind strâns corelate cu nivelul PIB pe locuitor. Există. Modificările din structura sistemelor financiare au antrenat o anumită configuraţie a organismelor de supraveghere şi au făcut obiectul a numeroase dezbateri publice. Implicarea băncilor centrale în asigurarea stabilităţii financiare prezintă o serie de caracteristici şi necesită îndeplinirea anumitor criterii. 215 . precum şi în cele sărace. acestea îndeplinesc un rol important în: . aspect important pentru supravegherea şi managementul crizelor bancare. trebuie să fie transparentă şi publică. alte autorităţi de supraveghere şi guvern. care împreună au constitui Autoritatea de Supraveghere Financiară). de asemenea. indiferent de modul în care băncile centrale îndeplinesc funcţiile de reglementare şi supraveghere.

observaţiile efectuate pe cele trei grupe de ţări evidenţiază că există o puternică intercondiţionare între politica monetară şi stabilitatea financiară. La întrebarea: care sunt implicaţiile pentru politica monetară ale operaţiunilor de supraveghere. Astfel. pot fi utilizate pentru o politică monetară adecvată în domeniul şomajului şi al inflaţiei. în anumite cazuri. fără ca rolul băncilor centrale în aplicarea politicii monetare să fie diminuat. între gradul de independenţă al băncii centrale în aplicarea politici monetare şi responsabilităţile sale prudenţiale existând o puternică intercondiţionare. Pentru ca băncile să adopte cele mai bune decizii de politică monetară. agregatele monetare. Asemenea informaţii constituie principalul argument al implicării băncilor centrale şi în operaţiunile de supraveghere. băncile centrale realizează ajustări în instrumentele de politică monetară. pe această temă au fost formulate opinii diferite. prin 216 . informaţiile obţinute de autoritatea monetară prin operaţiunile de supraveghere. furnizate de indicatorii pieţei monetare.ECO OMIE MO ETARĂ Întrucât nu a fost elaborat un model ideal referitor la responsabilităţile autorităţii monetare. astfel: în cazul SUA. acestea trebuie să deţină informaţii. au fost formulate mai multe răspunsuri. ca reacţie la crizele care afectează întreaga economie. volumul creditelor. Acest conflict posibil este considerat a fi unul din motivele pentru care băncile centrale nu îşi asumă responsabilităţile de supraveghere. FED-ul evidenţiază “sinergia” existentă între funcţiile de supraveghere şi responsabilităţile de politică monetară. supravegherea pieţei. alături de responsabilităţile în materie de politica monetară. responsabilităţile băncii centrale în operaţiunile de reglementare şi supraveghere pot compromite obiectivele de politică monetară din motive de stabilitate financiară. în opinia unor autori. investitorii individuali. realizate de banca centrală.

ca în condiţii de criză a sistemului bancar. De asemenea. De asemenea. băncile centrale au trebuit să dovedească flexibilitate în aplicarea instrumentelor de politică monetară. întrucât reprezintă o concentrare de putere la nivelul unu organism reales pe cale democratică. Studiile realizate pe acest subiect (Goodhart. se manifestă şi cazuri în care obiectivele de politică monetară sunt compromise. în Thailanda. pentru protejarea monedei naţionale. în perioada 1991-1997 s-a manifestat o tensiune considerabilă între obiectivul de creştere monetară şi stabilitatea sistemului bancar (băncile slabe fiind puternic susţinute prin injectări de lichiditate).ECO OMIE MO ETARĂ scăderea rezervei obligatorii sau prin ajustarea nivelului ratei de dobândă pe termen scurt. băncile falimentare să afecteze reputaţia autorităţii monetare şi astfel credibilitatea politicii monetare. Cazul Mării Britanii este elocvent: Banca Angliei şi-a dobândit independenţa în politica monetară în anul 1997. guvernele consideră că este imprudent ca băncile centrale să manifeste independenţa în înfăptuirea politicii monetare şi să deţină şi responsabilităţi în supravegherea sistemului bancar. de asemenea. 1998) demonstrează că. De exemplu. Ambele exemple evidenţiază că pentru asigurarea stabilităţii financiare. în Bulgaria. în argumentarea separării politicii monetare de operaţiunile de supraveghere vine şi ideea că prin aceasta se reduce riscul. pe măsură ce băncile şi-au câştigat independenţa în planul poticii monetare. prin abandonarea regimului cursului de schimb fix. iar două săptămâni mai târziu aceasta şi-a 217 . au fost injectate importante lichidităţi către instituţiile financiare. rolul lor în supravegherea sistemului bancar s-a diminuat.

ECO OMIE MO ETARĂ anunţat reducerea responsabilităţilor în supravegherea sistemului bancar. Băncile. Ţara Albania Argentina Australia Bangladesh Bosnia Canada Chile China Danemarca Egypt Finlanda Franţa Germania Japonia Jamaica Macedonia Mexic Norvegia Polonia Portugalia România Rusia Spania Suedia Rolul prudenţial băncii centrale =1 1 1 0 1 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 1 1 0 0 1 1 1 1 1 0 al Punctaj pentru gradul de independenţă 66 79 73 56 81 91 93 68 88 53 91 96 90 93 39 80 82 57 86 85 77 76 85 97 218 . iar cele cu independenţa scăzută au cel mai ridicat nivel al responsabilităţilor în domeniul supravegherii. evoluţiile băncilor centrale demonstrează că pe măsură ce independenţa acestora în aplicarea politicii monetare este mai mare. sunt cel mai puţin implicate în operaţiunile de supraveghere. Din reprezentarea grafică următoare (elaborată pe baza studierii a 83 de bănci centrale) rezultă legătura dintre independenţa băncii centrale şi asumarea responsabilităţilor de supraveghere. cu cel mai ridicat grad de independenţă. se manifestă o reducere a rolului lor în reglementarea şi supravegherea sistemului bancar.

care limitează competiţia şi reduce probabilitatea de faliment a instituţiilor financiar-bancare.deţinerea informaţiilor colectate prin îndeplinirea responsabilităţii de supraveghere conduce la o mai bună înfăptuire a politicii monetare. a limitat nevoia de supraveghere a Băncii Centrale. în favoarea unificării responsabilităţilor şi a îndeplinirii acestora de către banca centrală. Banca Centrală îşi manifestă mai puţin intens funcţia de supraveghere. prin îndeplinirea de către Banca Centrală a celor două tipuri de responsabilităţi. dintre care pot fi reţinute următoarele: . .ECO OMIE MO ETARĂ Elveţia SUA 0 1 90 92 În favoarea separării responsabilităţilor băncilor centrale se află o serie de argumente.se asigură mai buna funcţionare a sistemului de plăţi. 219 . Perioada anilor 1944-1970.internaţionalizarea pieţelor financiare şi fenomenul globalizării.conflictele de interes între guvern şi autoritatea monetară. marcată de trendul de la Bretton-Woods şi de o stabilitatea financiară asigurată. .modificările în structura sistemului financiar. au fost formulate următoarele argumente: . De asemenea.este posibilă o soluţionare a riscului sistematic. . Referitor la structura sistemului financiar. practica a demonstrat că în condiţiile unei structuri de oligopol. .

înfăptuită de un organism specializat. de exemplu. Presiunile pe care le produce o astfel de situaţii au fost evidenţiate. ci. asigurări. totuşi în practică. în perioada crizei bancare din anii 1974/1975. Deschiderea internaţională a activităţii financiare a condus la existenţa unui număr sporit de entităţi multinaţionale. O asemenea abordare sugerează că supravegherea trebuie organizată în două scopuri: stabilitatea sistematică (sau supravegherea prudenţială) şi protecţia clienţilor (asigurarea supravegherii afacerilor). Astfel.ECO OMIE MO ETARĂ De asemenea. Oficiul Principal de Rescont. unde Banca Centrală îndeplineşte un rol important în reglementarea şi supravegherea băncilor. există propuneri de divizare a funcţiei de supraveghere. ceea ce creează un contrast între caracterul acestora şi caracterul naţional al activităţii de supraveghere. Banca Angliei şi-a limitat acţiunile de supraveghere la un număr redus de bănci. înfiinţată în anul 1956. această activitate deţine o pondere însemnată în cadrul preocupărilor unei instituţii monetar centrale. Bank Holding Companies (BHC). pe de o parte şi a băncilor specializate. Un exemplu elocvent îl constituie şi cazul SUA. nu după structura pieţei financiare (bănci. pe de altă parte. Perioada actuală. pentru fiecare din aceste două obiective funcţionând organisme specializate. De asemenea. prin intermediul unei autorităţi. în documentul 220 . deşi teoretic se spune nu supravegherii. în Marea Britanie. respectiv Băncile de Scontare. fonduri de investiţii). a condus la separarea funcţiei de supraveghere pentru fiecare tip de instituţii în parte. Funcţia de supraveghere a fost astfel. în funcţie de scopurile urmărite. ideea de bază care se desprinde din abordarea istorică a rolului Băncii Centrale este că. caracterizată prin existenţa băncilor universale.

precum banca centrală. precum Panama. la nivelul fiecărei ţări. şi ţările estice sau al ţărilor cu Consiliu Monetar (Argentina. tendinţa este aceea a obţinerii independenţei operaţionale a băncii centrale şi a deplasării responsabilităţilor de supraveghere către un corp de specialişti. prin Acordul de la Basel sau monitorizarea activităţii prin agenţii financiare internaţionale constituie câteva exemple. În cazul alegerilor democrate. în acest sens. Bulgaria. Activităţile multinaţionale ale unui număr sporit de bănci şi instituţii financiare pot reduce abilităţile băncilor centrale în asigurarea controlului macro al politicii monetare. Astfel. la rândul său.ECO OMIE MO ETARĂ elaborat pe baza analizei ţărilor din G-30 “Instituţiile Globale. Ecuador. a ţărilor marcate de fenomenul dolarizării. structura internă a sistemului financiar. ceea ce influenţează. cum este cazul zonei euro. ţările dominate de bănci străine îşi relaxează supravegherea bancară (precum în cazul Noii Zeelande). care demonstrează că fiecare societate multinaţională poate influenţa alegerea unei structuri naţionale. suveranitatea guvernului presupune ca Ministerul Finanţelor să deţină capacitatea de a delega o parte din puterea sa unor alte organisme. Trecerea de la ratele de schimb flotante la cele fixe. regională şi internaţională. Estonia. deci şi a capacităţii de supraveghere. Standardele impuse prin Directivele Comunităţii Europene. Supravegherea Naţională şi Riscul Sistemic” (1997). Hong-Kong). 221 . naţională. echivalează cu o pierdere a puterii de control monetar din partea autorităţii monetare centrale. Ca soluţie la o asemenea problemă a fost adoptată varianta unei supravegheri şi reglementări combinate. Referitor la partajarea puterii băncii centrale cu cea a factorului politic.

conflictele se pot manifesta şi între obiectivele interne şi externe de politică monetară (ca de exemplu. Conflictele de interese care se manifestă între asigurarea stabilităţii preţurilor. 222 . în Europa. între cursul de schimb şi rata de dobândă). un fenomen recent fiind cel al legăturii care se manifestă între balanţa de plăţi externă şi criza sistemului bancar. al conflictelor de interese este acela că prin realizarea operaţiunii de supraveghere poate fi umbrită reputaţia băncii şi pusă la îndoială credibilitatea acesteia. financiar şi structural. . în mod direct. crizele financiare implică următoarele sectoare: cel monetar.ECO OMIE MO ETARĂ ceea ce echivalează cu existenţa unor centre de influenţă separate şi competitive. ceea ce poate distrage atenţia băncii centrale de la alte aspecte mai importante. pe de o parte şi stabilitatea financiară. . Anumite dificultăţi apar. Rolul băncilor centrale în managementul crizelor bancare Majoritatea crizelor bancare constituie o manifestare complexă şi interactivă a unor puncte slabe din domeniul economic. În opinia unor autori (Kirkpatrik. 2000). unde Comisia Europeană şi Preşedintele acesteia nu sunt aleşi.timpul destinat supravegherii sistemului bancar este limitat. prin supravegherea sistemului bancar pot fi argumentate astfel: . financiar şi cel al întreprinderilor.un alt argument. din acest punct de vedere.

o slabă monitorizare a riscurilor şi controlului). 223 . conduc economiile către stări de recesiune. În scopul limitării amplorii crizelor bancare. totuşi este o greşeală a considera originea crizelor în acest domeniu. băncile centrale intervin. managementul şi controlul neadecvat. guvernantă corporativă necorespunzătoare (la nivelul băncilor şi al societăţilor cliente ale băncilor). după ce au fost previzionate stări de creştere economică. Deşi cauzele crizelor sunt în zona macroeconomică. evidenţiază anumite cauze caracteristice ale acestora: analiza necorespunzătoare a riscului. Cerinţele de capital şi controlul falimentelor bancare Dezvoltarea sistemului financiar promovează creşterea economică. întrucât cele mai multe puncte slabe se află în interiorul sistemului bancar (împrumuturi peste limita acceptată. publicarea unor informaţii inadecvate. supravegherea oficială necorespunzătoare. în ceea ce priveşte mărimea capitalului. crizele sistematice sunt precedate de ajustări macroeconomice majore care. Analizele recentelor crize financiare în ţările dezvoltate şi slab dezvoltate.ECO OMIE MO ETARĂ Într-un număr sporit de cazuri. acţionând ca împrumutător de ultim rang sau impunând sistemelor bancare anumite cerinţe. deseori. prin asigurarea utilizării eficiente a capitalurilor şi furnizarea de semnale corespunzătoare pentru firme şi autorităţile monetare.

buna funcţionare a pieţelor financiare şi PIB-ul ca urmare a costurilor antrenate pentru soluţionarea crizelor. iar pierderile suferite de bănci au reprezentat 10% din totalul activelor. cum s-a manifestat în perioada 1970-1998. însă la sfârşitul anilor ’90. în SUA în perioada 1929-1933. Fenomenul falimentelor bancare nu este. până în anii ’70. O abordare statistică demonstrează că după criza sistemului bancar. cu atât băncile îndeplinesc un rol central în asigurarea lichidităţilor şi alocarea capitalului. numărul falimentelor a sporit dramatic. media falimentelor a fost de 20 anual.4% 20% 16. cu cât sectorul bancar este mai liberalizat. izolat. până la 2400 în decursul unei perioade de câţiva ani. în decursul căreia 86 de crize bancare au afectat 69 de ţări.ECO OMIE MO ETARĂ În cadrul sistemului financiar. crizele bancare afectează. când un număr de 10000 bănci au falimentat. într-o proporţie sporită.8% 6. finanţele întreprinderilor. Din acest motiv. În tabelul următor sunt prezentate aceste aspecte cantitative: Costul crizelor bancare Ţara Finlanda Japonia Spania Suedia 224 Perioada 1991-1994 1990-1997 1977-1985 1991 Costul % din PIB 8. însă. ci în unele perioade a îmbrăcat aspectul unor crize de proporţii.4% .

Întrucât efectele crizelor bancare se manifestă în costurile suportate de societate. rezultă necesitatea unor reglementări care să corecteze falimentul pieţei.2% 55. Şi cerinţele de capital prezintă un dezavantaj potenţial. ca urmare a restricţionării acesteia. CCBS. Routledge. să se protejeze împotriva riscurilor prin operaţiuni de acoperire. buna funcţionare a sistemului de plăţi şi eliminarea efectelor asupra activităţii economice. în sensul că obligaţiile de constrângere a capitalului pot provoca o reducere a volumului creditelor. însă identificarea riscurilor şi monitorizarea calităţii debitorilor necesită un volum sporit de informaţii. de asemenea.ECO OMIE MO ETARĂ SUA Chile Argentina Indonezia Israel Coreea Malaiezia Thailanda Uruguay Venezuela 1980-1986 1981-1983 1980-1982 1987-1988 1977-1983 1987-1988 1987-1988 1987-1988 1981-1984 1994-1995 2.2000. dintre care cerinţele de capital sunt cele mai importante. Băncile pot. Bank of England. motiv pentru care s225 .2% 18.3% 80% 30% 60% 45% 45% 24.2% Sursa: Financial Stability and Central Banks. Există o varietate de instrumente prin care se poate acţiona împotriva falimentelor bancare.5% 41.

care divide băncile în 5 categorii. în proporţie de 50% din nivelul activelor. Astfel. dacă băncile doresc să-şi constituie un nivel mai mare decât cel impus. printr-o corectare promtă. deşi s-a constatat că mai mult de jumătate din băncile falimentare din perioada 1984-1989 fuseseră în categoria celor „bine capitalizate”. pentru grupul G 10. în SUA înainte de reglementările guvernamentale din 1840. De exemplu. băncile deţin un capital propriu peste limita minimă reglementată. Băncile încadrate în ultimele trei categorii sunt impuse unor severe restricţii în activitatea de creditare. de cele mai multe ori fiind preocupate să le demonstreze deponenţilor că dispun de fonduri proprii însemnate. Impunerea unor cerinţe minime de capital nu previne manifestarea falimentelor bancare. reprezentau înainte de 1988. În SUA. variind de la cele „bine capitalizate” până la bănci „subcapitalizate”. Sistemul Federal de Rezerve deţine puterea discreţionară de a limita activităţile băncilor care nu îndeplinesc cerinţele de capital. întrucât acesta depinde de acţiunile care sunt adoptate atunci când limitele de capital nu sunt respectate. şi în prezent. iar după 1996 s-au situat la 11.2%.3%.9. În Marea Britanie. În prezent cerinţele de capital au contribuit la declinul fondurilor proprii al băncilor care.ECO OMIE MO ETARĂ au formulat o serie de interogaţii cu privire la obligativitatea cerinţelor de capital. realizată de Corporaţia Federală de Asigurare a Depozitelor. O asemenea evoluţie evidenţiază că. organismul „Autoritatea de Supraveghere Financiară” stabileşte pentru fiecare bancă o 226 . în raport cu activele riscante. băncile deţineau capital social excedentar. s-a evidenţiat că asemenea cerinţe de capital îndeplinesc un rol neînsemnat.

Kydland (1997). 1962). Dacă nivelul capitalului scade sub limita ţintă.Conceptul de independenta a bancii centrale Conceptul de independenţă a Băncii Centrale poate definit în următorii termeni: “situaţia în care guvernul nu deţine nici o pârghie pentru a influenţa deciziile Băncii Centrale în ceea ce priveşte politica monetară”. Jonsson (1995). Fisher (1995). pornind de la faptul că autorităţile monetare realizează previziuni pe un orizont scurt de timp sau acestea sunt supuse unor influenţe politice. asemenea idee fiind veche şi ridicând în ultimele trei decenii o serie de controverse. Studiile empirice realizate cu privire la subiectul independenţei Băncii Centrale.ECO OMIE MO ETARĂ „ţintă” a raportului de solvabilitate. Friedman (1959. ceea ce antrenează o volatilitate a politicii monetare. Posen (1995). Willet (1988). Cukierman (1992). de perioadele şi ţările luate în considerare. De Haan and Kooi (1999). Eyffinger (1997).2. Kilponen (1999). Campillo and Miron (1997). . 5. se regăsesc în preocupările următorilor autori: Alesina şi Summers (1993). Indiferent de indicatorii calculaţii. concluziile formulate de aceşti autori evidenţiază următoarele: 227 . Mayer (1990). atunci autoritatea de supraveghere poate adopta măsuri prin care să fie îndeplinit raportul de solvabilitate. Moser (1999). Iversen (1998). Bade şi Parkin (1988). care se situează peste nivelul impus prin norma Cooke.

Franţa) în decursul crizelor financiare Ideea independenţei este abandonată Se adoptă pe scară largă principiul independenţei Se restrânge grupul de adepţi ai ideii de independenţă Se susţine intervenţia puternică a statului pentru reglarea proceselor economice Primul război mondial 1920-1928 1929-1933 1940-1950 Suspendarea convertibilităţii în aur a monedelor Refacerea economică postbelică Marea criză economică Teoria Keynesistă Apar ideile socialiste cu aplicabilitate în plan economic Înfiinţarea Bundesbank Rate ale inflaţiei sporite Anul 1957 1960-1980 Adoptă principiul unei independenţe sporite Se accentuează importanţa ideii de 228 . Starea de independenţă a Băncilor Centrale nu s-a modificat de a lungul secolelor. opinia şi atitudinea publicului faţă de inflaţie este mai puternică. independenţa Băncii Centrale este corelată şi cu nivelul ratei şomajului. Perioada istorică Sec. cu gradul de dezvoltare al sistemului financiar din ţara respectivă dar nu şi cu creşterea economică. odată cu procesul de refacere economică după primul război mondial şi cu un important avânt prin înfiinţarea Bundesbank în anul 1957. ci a dobândit semnificaţie doar în secolul al XX-lea. al -XIX-lea Momente în istoria economică Perioada liberalismului economic Ideea de independenţă a băncilor centrale -răspândită în plan ideologic în practică s-au manifestat o serie de intervenţii ale guvernelor în activitatea băncilor (Anglia. în comparaţie cu atitudinea faţă de independenţa Băncii Centrale.ECO OMIE MO ETARĂ independenţa Băncii Centrale este corelată invers cu nivelul inflaţiei şi cu deficitul bugetar. încă de la înfiinţarea autorităţilor monetare. În tabelul următor sunt redate principalele momente din evoluţia conceptului şi stării de independenţă a băncilor centrale.

funcţionase doar ca o simplă agenţie a Trezoreriei britanice. deţin independenţa totală un număr tot mai însemnat respectiv 37. iar din numărul total al băncilor.ECO OMIE MO ETARĂ Anii ‘90-2000 (1999) Multiple şocuri economice Înfiinţarea Băncii Centrale Europene independenţă În statut se include ideea de independenţă a Băncii Centrale Europene Analiza datelor din tabel evidenţiază că ideea de independenţă a Băncii Centrale s-a conturat în decursul perioadei ‘60-’80. momentul 1998 a marcat conferirea independenţei legale prin hotărâre guvernamentală. al XIX-lea. este necesar a fi îndeplinite anumite criterii. şi pentru Banca Japoniei când aceasta dobândeşte independenţa operaţională. al XX-lea. Un an de referinţă în evoluţia conceptului de independenţă a Băncilor Centrale îl constituie momentul 1998 când s-au produs importante mutaţii la nivelul Băncilor Angliei şi Japoniei. Pentru a fi completă definiţia atribuită independenţei Băncii Centrale. dar nu şi pe cea legală. Important este de asemenea anul 1998. Prevederile Tratatului de la Maastricht evidenţiază următoarele elemente ce trebuie urmărite la nivelul fiecărei bănci centrale: formularea obiectivului principal şi menţinerea acestuia în statutul de funcţionare. fiind interzisă prin constituţie. În prezent există 178 bănci centrale. comparativ cu cele 18 existente la sfârşitul sec. pentru ca în prezent acest deziderat să fie urmărit de un umăr tot mai însemnat de bănci. respectiv întreg sec. după ce o perioadă îndelungată. 229 . pentru Banca Angliei înfiinţată în anul 1964. în decursul ultimului secol. respectiv evoluţia numărului total de bănci. marcată de niveluri sporite ale inflaţiei şi multiple şocuri financiare. Semnificativ este şi aspectul cantitativ. Astfel.

structurată pe următoarele componente: a) independenţa statutară. totuşi se poate desprinde ideea unei independenţe a Băncii Centrale. 230 . Mai mult. În cele mai multe cazuri se formulează obiectivul de menţinere a stabilităţii interne şi externe a monedei. b) Referitor la fixarea obiectivelor independenţa presupune ca băncile să-şi concentreze atenţia spre îndeplinirea unui singur obiectiv major. respectiv în statutul băncii. a) Din punct de vedere statutar. interzicerea acordării de credite sectorului public. respectiv un nivel scăzut al indicelui preţurilor ceea ce constituie un câştig în dobândirea independenţei reale. b) independenţa în fixarea obiectivelor. fără a fi o dovadă clară a independenţei reale. d) independenţa financiară. de politică monetară. statutul guvernatorului Deşi în literatura de specialitate aceste elemente au fost formulate de o mulţime de autori. mai cu seamă în ţările în care instabilitatea cadrului legislativ ridică semne de întrebare cu privire la caracterul durabil al unor asemenea prevederi. şi o independenţă instrumentală. independenţa presupune ca aceasta să fie menţionată într-un act legislativ. dobândind astfel. necesare pentru înfăptuirea obiectivului stabilit.ECO OMIE MO ETARĂ independenţa faţă de factorul politic în formularea politicii monetare. c) independenţa personală. este necesar ca banca centrală să dispună de libertate în alegerea şi utilizarea instrumentelor de politică monetară.

Studiile realizate pe un eşantion de 24 bănci centrale din ţările industrializate şi cele emergente evidenţiază că. fără constrângeri legale.În ce măsură este interzisă acordarea de credite către sectorul public. . indiferent de politica şi performanţa Băncii Centrale. prin obligativitatea prezentării periodice a rapoartelor anuale de activitate în faţa parlamentului. într-o serie de ţări au fost concepute mecanisme care fac răspunzătoare banca centrală pentru activităţile întreprinse. prin alocări de la bugetul statului. respectiv independenţa bugetară.ECO OMIE MO ETARĂ c) Independenţa financiară a băncii centrale presupune urmărirea următoarelor aspecte: . totuşi. Din acest motiv este necesar să se prevadă legal modul de distribuire către bugetul de stat a profitului sau mecanismul de acoperire al pierderilor. 231 . precum şi pentru sporirea încrederii publicului. Autonomia pe care o deţin băncile se manifestă şi din punct de vedere al libertăţii de a stabili salariile personalului propriu. Independenţa bugetară este posibilă pentru o bancă centrală în măsura în care aceasta ţine suficientă autonomie în determinarea veniturilor şi cheltuielilor proprii. Deşi independenţa bugetară semnifică neimplicarea factorului politic în acţiunile sale. Aprobarea de către legislativ a rapoartelor prezintă maximă importanţă pentru imaginea şi credibilitatea băncii centrale. guvernatorul sau consiliul director nu poate fi demis. ceea ce poate aduce o serie de critici politicii discreţionare dusă de banca centrală respectivă. fără acordul puterii politice.în ce măsură banca deţine resurse proprii necesare acoperirii cheltuielilor impuse de desfăşurarea activităţii.

bănci centrale evaluate Politici şi performanţe ale băncilor centrale Nu se aprobă prin vot Se apro bă prin vot 2 1 1 Des titui rea guv ern ului 0 0 0 Contul de profit şi pierderi al băncii centrale Se Destit Nu se uirea apr aprobă prin vot obă guver prin nului vot 19 11 8 2 1 1 0 0 0 Total eşantion Ţări dezvoltate Ţări emergente 22 13 9 Sursa* Banca Reglementelor Internaţionale. Basel Selected Aspects of Central Bank Independence and Accountability.ECO OMIE MO ETARĂ În tabelul următor este redat rezultatul evaluărilor oficial. 21 march 2000. d) Independenţa personală a Băncii Centrale se referă. Motivul unei asemenea interdicţii provine din necesitatea ca masa monetară să fie controlată în exclusivitate de banca centrală. cu privire la intervenţiile factorului politic asupra componentei financiare a activităţii băncii centrale. Interzicerea finanţării directe a deficitelor bugetare se referă la acordarea de credite directe guvernului (inclusiv achiziţionarea de titluri guvernamentale directe de pe piaţa primară) sau achiziţionarea de titluri de stat de pe piaţa secundară. în mare măsură la statutul guvernatorului şi a celorlalte persoane cu responsabilităţi în conducerea instituţiei. Monetary and Economic Departament. atura evaluărilor oficiale ale activităţilor băncilor centrale Nr. 232 .

durata mandatului. alegerea membrilor Consiliului de Administraţie. Urmărind acest tip de independenţă. se stabileşte o durată a mandatului guvernatorului mai mare decât cea a unei formaţiuni politice.ECO OMIE MO ETARĂ Din acest punct de vedere este important statutul băncii centrale. în practică se întâlnesc situaţii diferite respectiv. încălcări ale principiului independenţei. politica şi economică a băncii centrale. ceea ce justifică preocupările şi studiile a numeroşi autori. totuşi. Aprecierea autonomiei instituţiei monetare centrale este realizată în cea mai mare parte a studiilor. în cele mai multe cazuri. Observaţiile efectuate pe un eşantion reprezentativ de bănci centrale evidenţiază că. cu cât intervenţia factorului politic în alegerea guvernatorului şi a Consiliului de Administraţie este redusă. precum şi clauzele de incompatibilitate cu funcţia. în sensul că o independenţă sporită asigură un nivel scăzut al inflaţiei şi o creştere a performanţelor economice. deşi în planul reglementărilor independenţa personală este asigurată. Gradul de independenţă este cu atât mai sporit. 233 . cerinţele de pregătire şi competitivitatea profesională. prin gradul de independenţă legală.urmărindu-se asigurarea unei continuităţi în urmărirea pe termen lung a obiectivelor de politică monetară. având ca subiect acest aspect. procedurile de numire şi de demitere din funcţie. Criterii de cuantificare a gradului de independenţă Semnificaţia pe care o are independenţa băncii centrale se regăseşte în influenţarea asupra nivelului ratei inflaţiei şi a creşterii economice.

desemnat. Numărul criteriilor luate în calcul este considerabil. şi care urmăreşte o serie de criterii astfel: . Masciandaro. Independenţa legală a constituit şi subiectul unui alt model.în ce măsură Banca Centrală este autoritatea monetară finală. Tabellini) 234 . pornind de la un eşantion de 18 ţări industrializate pe o perioadă cuprinsă între 1950-1989. cărora li se atribuie punctajul maxim 1 sau 0.2). respectiv 15. a fost elaborat în anul 1991. din care primele se referă la independenţa politică iar restul la cea economică. Pentru fiecare criteriu modelul propune un punctaj cuprins între 0 şi 4 puncte (conform tabelului nr.ECO OMIE MO ETARĂ Gradul de independenţă legală este posibil de măsurat prin modelul propus de Bade şi Parkin. în anul 1988. de asemenea GMT. de către autorii Grilli. Masciandaro şi Tabellini. . Alesina. 1989. potrivit descrierilor din tabelul următor. Criterii de independenţă a Băncii Centrale (Grilli. prin modelul Alesina-Grilli. care este elaborat prin studierea unui eşantion de 17 ţări dezvoltate în perioada 1973-1986 şi este continuat în anul 1991. care se situează printre primele încercări în acest sens.dacă mai mult de jumătate din membrii CA sunt independenţi de factorul politic. prin care este evidenţiată atât independenţa economică precum şi ce politică. Modelul GMT şi indicele gradului de independenţă. din punct de vedere al numirii şi al prezentei în guvern. având ca scop măsurarea gradului de independenţă legală şi economică.

0 în situaţia inversă 1-dacă aceste prevederi întăresc poziţia băncii central. 9. 0 în situaţia inversă 1-dacă este menţionată ca obiectiv principal sau între alte obiective. 8. 0 în situaţia inversă 1-dacă nu este implicată. 0 în situaţia inversă 1-dacă se oferă credite la dobânda pieţei sau dacă acordarea de credite nu este posibilă. 0 în situaţia inversă 3. 0 în situaţia inversă 1-dacă nu este necesară aprobarea Guvernului. 0 în situaţia inversă 11 12 13. 0 în situaţia inversă 1-dacă limitarea se realizează în mod explicit sau dacă acordarea de credite nu este posibilă. 1-dacă aceste facilităţi nu se realizează automat. 14 15 Participarea băncii centrale pe piaţa primară de capital în vederea acoperirii datoriei publice Limitarea sumelor acordate sub formă de credit Guvernului Stabilirea ratei de refinanţare Implicarea băncii centrale în 1.dacă prezenţa unui reprezentant din partea Guvernului nu este obligatorie. obiectiv menţionat prin statutul de funcţiuni Prevederi referitoare la conflicte potenţiale cu Guvernul Independenţa economică Facilităţi de creditare directă a Guvernului Nivelul ratei de dobândă la care se realizează creditarea Guvernului Independenţa băncilor centrale şi efectele asupra economiilor Scadenţa creditelor acordate PUNCTAJ 1. 0 în situaţia inversă 1dacă majoritatea membrilor Consiliului nu sunt numiţi de Guvern. 6. 10.ECO OMIE MO ETARĂ CRITERIU 1.în cazul unor prevederi ce limitează în mod explicit scadenţa la nu mai mult de 1 an. 7. 0 în situaţia inversă 1. 2. 0 în situaţia inversă 1-dacă participarea nu este permisă. 5. Independenţa politică Numirea guvernatorului de către Guvern sau Parlament Durata mandatului guvernatorului Numirea Consiliului de Administraţie de către Guvern sau Parlament Durata mandatului Consiliului de Administraţie Reprezentarea Guvernului în Consiliul de Administraţie Autoritatea în formularea politicii monetare Stabilitatea preţurilor. 0 în situaţia inversă 1-dacă numirea se realizează în mod explicit pentru mai mult de 5 ani.dacă numirea se realizează pentru mai mult de 5 ani. 0 în situaţia inversă 1. 0 în situaţia inversă 1-dacă doar banca centrală are această autoritate. 0 în situaţia 235 .dacă numirea nu ţine doar de Guvern. 4.

Astfel. gradul de independenţă legală este. deci un nivel redus al inflaţiei. 236 . PIB şi rata de dobândă. În sens invers. de unde şi importanţa concluziilor formulate de către Cukierman. ceea ce semnifică un grad relativ ridicat de independenţă a băncii centrale. Polonia 7 puncte pentru ambele tipuri de independenţă. pe scala GMT. Cehia 5 puncte. În unele ţări. de la 0 la 15. această corelaţie nu se confirmă după cum e cazul Argentinei şi Nicoraguei unde deşi rata inflaţiei este foarte ridicată. banca centrală trebuie să-şi supună acţiunile factorului politic. nici necesară şi nici suficientă pentru un nivel scăzut al inflaţiei. pentru cele două tipuri de independenţă (1999). România obţine 13 puncte. Corelaţia cu rata inflaţiei este inversă.ECO OMIE MO ETARĂ activitatea de supraveghere a activităţii bancare inversă Studiile efectuate pe un eşantion de ţări emergente evidenţiază următoarele punctaje comparative: 7 puncte în cazul României (potrivit legislaţiei valabile după anul 1998) pentru independenţa politică şi 6 pentru cea economică. având semnificaţie statistică. pornindu-se de la ipoteza că pentru a menţine stabilitatea preţurilor. se arată în literatura de specialitate. compatibil cu cel al altor bănci centrale din zonă. sporit. în opinia cărora independenţa legală a băncii nu este o condiţie. Semnificaţia independenţei Băncii Centrale Independenţa Băncii Centrale constituie subiectul a numeroase dezbateri şi studii. respectiv 7. în cazul ţărilor dezvoltate dar nu şi în al celor în curs de dezvoltare. Webb şi Neyapti. exemplul Belgiei şi Japoniei evidenţiază niveluri scăzute atât ale inflaţiei cât şi ale gradului de independenţă. de asemenea. datorită corelaţiei acesteia cu inflaţia şi cu indicatorii macroeconomici.

verificabilă pe cazul ţărilor dezvoltate se poate observa şi din reprezentarea grafică următoare. există o deosebire între prevederile legii şi modul în care sunt aplicate în practică. indicator care reflectă costurile asociate procesului de dezinflaţie respectiv reducerea ratei anuale a producţiei cauzată de măsurile cu caracter dezinflaţionist raportată la reducerea totală a ratei de inflaţie în cadrul aceleaşi perioade de timp. În alţi termeni. Studiile realizate de autorii (Debell şi Fisher) au evidenţiat că indicatorul. Alesina şi Summers) care demonstrează că pe cazul ţărilor dezvoltate nu se manifestă o legătură semnificativă între rata de creştere a PIB pe locuitor şi gradul de independenţă. rata de sacrificiu este pozitiv corelat 237 . motiv pentru care la nivelul acestora este posibil de evidenţiat legătura directă dintre rata de schimbare a guvernatorului şi rata inflaţiei. Hoon şi Sturn. Corelaţia inversă între gradul de independenţă a băncii centrale şi inflaţiei nu este valabilă în cazul ţărilor în curs de dezvoltare.ECO OMIE MO ETARĂ Corelaţia inversă dintre gradul de independenţă şi nivelul ratei inflaţiei. Masciandaro şi Tabellini. care ilustrează ca un nivel sporit al independenţei după cum este cazul Germaniei. ca o dovadă clară a faptului că. În contextul analizei acestei corelaţii poate fi situată şi rata de sacrificiu. Corelaţia dintre gradul de independenţă şi indicatorii macroeconomici este abordată într-o serie de studii (Grilli. rata inflaţiei scade în timp ce PIB-ul real rămâne nemodificat ceea ce infirmă existenţa unei legături de cauzalitate între independenţa băncii centrale şi creşterea economică. concluzia este următoarea: de la un anumit nivel al gradului de independenţă. determină o rată a inflaţiei scăzută. Elveţiei şi Austriei.

necesare cumpărării unei unităţi monetare străine. dolarul american). În cadrul studiului. Referitor la primul aspect. după modelul ţărilor dezvoltate. Independenţa Băncii Centrale este importantă şi pentru evoluţia pieţei financiare. în vederea integrării europene şi a îndeplinirii cu succes a obiectivelor de politică monetară. de pe piaţa Marii Britanii. după ce Banca Centrală a dobândit independenţa instrumentală faţă de guvern. prin criza monetară se înţelege creşterea cu 25% a numărului de unităţi de monedă naţională. Realizarea unui cadru instituţional propriu. din punct de vedere al nivelului ratei de dobândă. în anul 1997. precum şi pentru soluţionarea crizelor monetare. demonstrează că îmbunătăţirea gradului de independenţă a generat rate medii mai scăzute ale inflaţiei anticipate. într-un interval de timp scurt şi sub forma unui episod izolat. motivaţia fiind cea potrivit căreia o instituţie monetară. tendinţa care a fost evidenţiată de evoluţia titlurilor cu scadenţa cea mai îndepărtată. Aplicarea 238 . observaţiile efectuate asupra ratei de dobândă aferente obligaţiunilor cu maturităţi diferite. constituie o preocupare şi pentru ţările emergente. Din punct de vedere al crizelor monetare şi al legăturii cu independenţa Băncii Centrale. s-a demonstrat că există o puternică corelaţie între gradul de independenţă reală a băncii centrale şi acest tip de criză. (în general. care dispune de independenţa sporită şi credibilitate va urmări îndeplinirea obiectivului de stabilitate a preţurilor. deci monede cu stabilitate a puterii de cumpărare externe ridicată. chiar în condiţiile suportării unor costuri generate de măsurile antiinflaţioniste.ECO OMIE MO ETARĂ cu gradul de independenţă al Băncii Centrale. cât mai repede. Corelaţia se poate formula şi astfel: ţările cu grad sporit de independenţă al băncii centrale deţin monede mai puţin vulnerabile.

de la o ţară la alta. dar acestea trebuie completate prin luarea în considerare şi a altor variabile. a propus un clasament al Băncilor Centrale din ţările dezvoltate utilizând ca instrument de măsură independenţa legală. Dificultăţi în aprecierea independenţei Băncii Centrale: independenţa reală şi independenţa ocultă Aprecierea gradului de independenţă al Băncii Centrale este dificilă. întrucât independenţa depinde de o mulţime de factori. Această independenţă legală era apreciată în raport cu diferite elemente juridice conţinute în lege. se argumentează că independenţa Băncii Centrale trebuie privită ca o soluţie la credibilitatea autorităţii monetare. pe situaţia băncilor centrale ale ţărilor est europene evidenţiază că acestea dispuneau de un grad înalt de independenţă legală (chiar mai sporit decât cel al băncilor centrale din ţările dezvoltate. concluziile demonstrează importanţa independenţei Băncii Centrale şi a efectelor pe care aceasta le antrenează. Acest tip de abordare ridică două probleme principale: pe de o parte. şi pe de altă parte modul de aplicare al legii. în funcţie de 239 . greu de luat în calcul. fiecare dintre elemente primind o anumită pondere. însă indiferent de abordările acestei corelaţii. care se abate uneori de la varianta oficială. în anii ’90). în prezent. De asemenea. Un număr însemnat de lucrări. dintre care cele enunţate anterior utilizează un clasament fondat pe gradul de independenţă legală. legea bancară este mai mult sau mai puţin precisă. Modelele fondate pe independenţa legală constituie un prim efort de măsurare a independenţei Băncii Centrale. Cukierman (1992). să evalueze gradul de independenţă prin estimarea reacţiei funcţiilor monetare ale băncilor centrale.ECO OMIE MO ETARĂ modelelor de cuantificare a gradului de independenţă. Studii recente încearcă. în urma unor reforme instituţionale.

Analiza gradului de independenţă al Băncilor Centrale. În acest scop se calculează un coeficient egal cu inversul duratei mandatului (după formula din subcapitolul precedent). calitatea departamentului de cercetare al băncii. cu cât dimensiunea este mai importantă. cu atât autoritatea Băncii Centrale era mai importantă. iar concluzia a fost următoarea: este necesară măsurarea diferită a independenţei băncilor centrale. în perioada ‘80-’90 demonstrează că: a) băncile centrale rămân puternic independente de factorul politic. constituie variabile ce influenţează capacitatea de a măsura independenţa. s-a procedat la o selecţie a criteriilor legale şi la alegerea unei ponderi arbitrare. întrucât aceasta este singura reprezentantă a sectorului public. În vederea sporirii relevanţei gradului de independenţă al Băncii Centrale au trebuit să fie luate în considerare şi variabilele complementare. care practicau cursuri de schimb flotante. În ţările membre ale SMF. b) independenţa nu este necesară atunci când rata inflaţiei este scăzută. Guvernatorul îşi fundamentează deciziile de politică monetară şi atitudinea faţă de factorul politic pe cercetările realizate de departamentul de cercetări monetare. 240 . prin care teoreticienii au disecat statutele de funcţionare ale diverselor bănci centrale.ECO OMIE MO ETARĂ importanţă. Astfel. cu atât este mai mare autoritatea Băncii Centrale. Pentru măsurarea diferită a independenţei s-a procedat la determinarea duratei de viaţă a mandatului guvernatorilor băncilor centrale. Controversele pe tema independenţei legale a Băncii Centrale au condus la dezvoltarea a o mulţime de analize. Pentru măsurarea independenţei. băncilor centrale revenindu-le doar sarcina intervenţiilor zilnice pe piaţă. trebuie lărgit numărul de variabile de referinţă. pentru a pune în aplicare un indice al caracteristicilor acestora. autoritatea Băncii Centrale era restrânsă. întrucât autorităţile politice decideau asupra cursului pivot. Din punct de vedere al pieţelor financiare. gradul de dezvoltare al pieţei financiare şi calitatea rapoartelor anuale. Cu cât marjele de fluctuare erau mai mari.

de asemenea. Referitor la corelaţia dintre independenţa şi inflaţie. dacă publicul prezintă o puternică aversiune faţă de inflaţie. 5. iar guvernul este de tip Keynesian. greu de luat în calcul. şi pe de altă parte. Rezultă astfel două concluzii importante: . legătura dintre cele două variabile există. rezultă că există mijloace de comunicare între oamenii politici şi Banca Centrală. aceasta a fost testată de nenumărate ori testele disponibile oferind o verificare scăzută a ipotezelor. dar corelaţiile conduc la apariţia de reziduuri importante. În fapt. pentru diminuarea ponderii datoriei publice. legislativul sau executivul nu au influenţă asupra modului de remunerare. existenţa unei legături puternice între inflaţie şi independenţă. Dificultăţi în aprecierea independenţei Băncii Centrale: independenţa reală şi independenţa ocultă Aprecierea gradului de independenţă al Băncii Centrale este dificilă. 241 . atunci Banca Centrală are un sporit nivel al independenţei. . datorită tentaţiei de a recurge la inflaţie. Dacă.3. durata contractului guvernatorului este îndelungată.ECO OMIE MO ETARĂ Modul de remunerarea al guvernatorilor este. inflaţia este diferită. În plus. cu cât guvernul apelează la împrumuturi pe piaţa financiară. întrucât independenţa depinde de o mulţime de factori. ideologia partidului de guvernământ pare a fi determinantă. Pentru acelaşi nivel al independenţei. important şi afectează independenţa Băncii Centrale. nu există posibilitatea testării corecte a ipotezei. precum aversiunea publicului pentru inflaţie sau natura ideologică a guvernului. pe de o parte. aspect care nu este pus în evidenţă prin conceptul de independenţă a Băncii Centrale.deşi poate fi evidenţiată prin raţionamente teoretice. cu atât independenţa este mai redusă. ceea ce demonstrează că prezintă importanţă şi alte elemente.întrucât pentru acelaşi nivel al independenţei.

de la o ţară la alta. iar concluzia a fost următoarea: este necesară măsurarea diferită a independenţei băncilor centrale. care se abate uneori de la varianta oficială. a propus un clasament al Băncilor Centrale din ţările dezvoltate utilizând ca instrument de măsură independenţa legală. fiecare dintre elemente primind o anumită pondere. Pentru măsurarea independenţei. În acest scop se calculează un coeficient egal cu inversul duratei mandatului (după formula din subcapitolul precedent). Cukierman (1992). dintre care cele enunţate anterior utilizează un clasament fondat pe gradul de independenţă legală. în funcţie de importanţă. Această independenţă legală era apreciată în raport cu diferite elemente juridice conţinute în lege. Acest tip de abordare ridică două probleme principale: pe de o parte. d) independenţa nu este necesară atunci când rata inflaţiei este scăzută. s-a procedat la o selecţie a criteriilor legale şi la alegerea unei ponderi arbitrare. prin care teoreticienii au disecat statutele de funcţionare ale diverselor bănci centrale. legea bancară este mai mult sau mai puţin precisă. În vederea sporirii relevanţei gradului de independenţă al Băncii Centrale au trebuit să fie luate în considerare şi variabilele 242 . dar acestea trebuie completate prin luarea în considerare şi a altor variabile. şi pe de altă parte modul de aplicare al legii. pentru a pune în aplicare un indice al caracteristicilor acestora. trebuie lărgit numărul de variabile de referinţă. Pentru măsurarea diferită a independenţei s-a procedat la determinarea duratei de viaţă a mandatului guvernatorilor băncilor centrale. Modelele fondate pe independenţa legală constituie un prim efort de măsurare a independenţei Băncii Centrale. Controversele pe tema independenţei legale a Băncii Centrale au condus la dezvoltarea a o mulţime de analize. în perioada ‘80-’90 demonstrează că: c) băncile centrale rămân puternic independente de factorul politic. Analiza gradului de independenţă al Băncilor Centrale.ECO OMIE MO ETARĂ Un număr însemnat de lucrări.

În ţările membre ale SME.ECO OMIE MO ETARĂ complementare. Din punct de vedere al pieţelor financiare. Modul de remunerarea al guvernatorilor este. constituie variabile ce influenţează capacitatea de a măsura independenţa. Guvernatorul îşi fundamentează deciziile de politică monetară şi atitudinea faţă de factorul politic pe cercetările realizate de departamentul de cercetări monetare. iar guvernul este de tip Keynesian. atunci Banca Centrală are un sporit nivel al independenţei. care practicau cursuri de schimb flotante. inflaţia este diferită. aceasta a fost testată de nenumărate ori testele disponibile oferind o verificare scăzută a ipotezelor. gradul de dezvoltare al pieţei financiare şi calitatea rapoartelor anuale. legătura dintre cele două variabile există. legislativul sau executivul nu au influenţă asupra modului de remunerare. important şi afectează independenţa Băncii Centrale. autoritatea Băncii Centrale era restrânsă. În plus. ceea ce demonstrează că prezintă importanţă şi alte elemente. pe de o parte. dar corelaţiile conduc la apariţia de reziduuri importante. Referitor la corelaţia dintre independenţa şi inflaţie. întrucât aceasta este singura reprezentantă a sectorului public. cu atât independenţa este mai redusă. cu atât este mai mare autoritatea Băncii Centrale. În fapt. calitatea departamentului de cercetare al băncii. Pentru acelaşi nivel al independenţei. Cu cât marjele de fluctuare erau mai mari. Dacă. de asemenea. Astfel. întrucât autorităţile politice decideau asupra cursului pivot. Rezultă astfel două concluzii importante: 243 . cu cât dimensiunea este mai importantă. cu cât guvernul apelează la împrumuturi pe piaţa financiară. dacă publicul prezintă o puternică aversiune faţă de inflaţie. cu atât autoritatea Băncii Centrale era mai importantă. datorită tentaţiei de a recurge la inflaţie. băncilor centrale revenindu-le doar sarcina intervenţiilor zilnice pe piaţă. durata contractului guvernatorului este îndelungată. precum aversiunea publicului pentru inflaţie sau natura ideologică a guvernului. şi pe de altă parte. pentru diminuarea ponderii datoriei publice.

rezultă că există mijloace de comunicare între oamenii politici şi Banca Centrală. Independenţa “aparentă” şi “reală” Rezultatele empirice asupra testării independenţei Băncii Centrale demonstrează că prezintă interes şi alte aspecte. legală. Analizele asupra influenţei “oculte” a factorului politic sunt recente (majoritatea fiind aplicate pe cazul SUA) şi conduc la concluzia că. din partea guvernului. Influenţa ocultă a oamenilor politici. precum influenţa politică ocultă şi analiza economică a Băncii Centrale în calitate de ofertant “birocratic” de monedă. acesta suportă puternic influenţa oamenilor politici. întrucât pentru acelaşi nivel al independenţei. iar Havrilesky (1991) sugera că există două canale de legătură între Administraţie şi Fed: Administraţia comunică pe de o parte lista dorinţelor cu privire la rata dobânzii şi politica monetară. Dificultăţile manifestate în măsurarea gradului de independenţă a Băncii Centrale sunt explicate prin incapacitatea conceptului de independenţă de a lua în considerare toate modurile de comunicare între sfera politică şi autorităţile monetare. nu există posibilitatea testării corecte a ipotezei. Anumiţi autori remarcau. Canalele de comunicaţie sunt multiple şi dificil de reperat. a comunităţii financiare şi a grupurilor de presiune.ECO OMIE MO ETARĂ deşi poate fi evidenţiată prin raţionamente teoretice. întrucât acestea se realizează cu mare discreţie. precum şi întâlnirile cu 244 . aspect care nu este pus în evidenţă prin conceptul de independenţă a Băncii Centrale. ideologia partidului de guvernământ pare a fi determinantă. existenţa unei legături puternice între inflaţie şi independenţă. independenţa reală este mai redusă decât independenţa aparentă. cu privire la Sistemul Federal de Rezerve din SUA că “în pofida gradului vizibil de independenţă.

pe exemplul SUA. modul de remunerare este o cauză importantă a diferenţelor de opinii exprimate de către guvernatori. Originea profesională a guvernatorilor. numai sincronizarea numirii guvernatorului cu alegerile prezidenţiale conduce la dispariţia diferenţelor posibile între perioadele pre şi post electorale. treptat şi pe măsură ce alegerile se apropie.ECO OMIE MO ETARĂ guvernatorii băncilor federale. umirea şi durata mandatului guvernatorilor. politic de partidul de guvernământ. respectiv a celor care votează pentru politica pe care partidul care i-a numit şi 245 . Fluxul remuneraţiilor urmează o cale care converge spre “ guvernatorul mediu”. iar partidul de opoziţie are dreptul de a confirma sau de a se opune nominalizărilor. Astfel. numit înainte de alegeri este mai mult supus analizelor. cu cât guvernatorul este mai apropiat. Frecvenţa cu care sunt trimise listele cu preferinţele guvernului este cu atât mai sporită. Deci. factorul politic este important. un membru al CA sau al consiliului guvernatorilor. Analizele statistice efectuate asupra voturilor membrilor consiliului de Administraţie al Băncii Centrale demonstrează că. Modul de remunerare al guvernatorilor. analiza asupra modului de numire a guvernatorilor (Waller. 1991) evidenţiază că “acest proces funcţionează precum o tocmeală pe o piaţă” între diferite curente ale guvernatorilor. fiind perioada în care politica monetară devine mai politizată. ceea ce personalizează relaţia dintre bancă şi guvern. Totul se derulează ca şi cum s-ar manifesta o singură perioadă postelectorală. Studiile efectuate asupra originii profesionale a “guvernatorilor fiabili”. Modelele care abordează această temă evidenţiază că există diferenţe de remunerare între guvernatorii loiali faţă de decidenţii politici şi cei care sunt strict conservatori. comparativ cu cel numit după alegeri. situaţie în care conducerea Băncii Centrale devine “extremă” în aplicarea politicii monetare. pentru că partidul are puterea de a selecţiona un candidat care este „acceptabil” pentru o altă formaţiune politică. Procesul se bazează pe negociere. întrucât partidul la putere numeşte membrii CA şi respectiv Guvernatorul. cu privire la viitorul politicii monetare.

de un anumit tip de formaţie profesională sau experienţa practică. Analizele lui Havrilesky şi Gildea (1991) s-au extins şi asupra membrilor FOMC (Federal Open Market Committee). cel mai adesea. economişti sau bancheri profesionişti. mai favorabil. Kane (1990) remarcă faptul că o parte semnificativă a economiştilor care lucrează în domeniul politicii monetare. guvernatorii nefiabili. Autorii au studiat voturile preşedinţilor în perioada 1951 – 1991 şi au constatat că aceştia au votat. întrucât băncile centrale ajustează şi 246 . în două moduri: prin avantajul informaţional. pentru o politică monetară restrictivă. din sectorul privat. Concluzia formulată de autori a fost aceea că o reformă posibilă în acest domeniu. deseori. care este echivalentul Consiliului de Politică Monetară dintr-o ţară occidentală. prin controlul asupra activităţii grupurilor de cercetători. cursurile universitare desfăşurate sau experienţa profesională din bănci. evidenţiază că aceştia provin fie din domeniul bancar. Guvernatorii care provin din mediul universitar sau bancar sunt. fiind necesară chiar sporirea ponderii voturilor preşedinţilor de bănci în cadrul FOMC. provin. realizează această activitate de cercetare în cadrul Băncii Centrale. Un alt autor. Formaţia profesională. iar cercetările lor servesc instituţiile centrale. numiţi la începutul unui mandat prezidenţial. le permit acestora de a fi fermi în materie de alegere ideologică. în timp ce numirea celor din sectorul privat se face mai târziu. fiind cunoscut faptul că acesta este un element indispensabil care poate provoca “surprize montare”. În schimb. respectiv cei care n-au tendinţa bine definită şi pot vota partidul de opoziţie. în general. fie din domeniul universitar. Explicaţia constă în faptul că preşedinţii băncilor federale sunt. comparativ cu guvernatorii numiţi de aceeaşi administraţie. Acest Comitet Federal este compus din 7 guvernatori şi 5 preşedinţi ai băncilor federale.ECO OMIE MO ETARĂ doresc să o urmeze. ca rezultat al cercetărilor economiştilor. ar consta în condiţionarea numirii preşedinţilor de bănci federale.

întrucât conflictele care apar între autorităţile politice şi bancă sunt frecvente. este dificil de identificat. Astfel. Toate aspectele enunţate evidenţiază că Banca Centrală este mulţumită de gradul său sporit de independenţă şi acceptă.a birocraţiei benevole a autorităţii monetare semnifică faptul că aceasta este exclusiv ataşată de menţinerea stabilităţii preţurilor. Ipoteza 1 . 247 . permite luarea în considerare a preferinţelor personalului băncii. Obiectivul unei asemenea abordări a fost acela de a şti dacă există un scop inflaţionist legat de comportamentul birocratic al Băncii Centrale. comparativ cu o gestiune politică. iar independenţa semnifică primordialitatea “birocraţilor” asupra politicienilor. deci birocraţia este benevolă. problema este de a cunoaşte dacă se preferă o gestiune birocratică a ofertei de monedă. iar în cazul primei forme trebuie făcută distincţia între birocraţia benevolă şi cea oportunistă. În alţi termeni. rezultă că există şi raţiuni politico-birocratice care justifică activitatea de cercetare a economiştilor în cadrul băncii centrale. Întrucât transferul responsabilităţii oamenilor politici către Banca Centrală funcţionează. Studiile se concentrează asupra modalităţilor de control ale sistemului bancar. rezultă că maniera în care banca răspunde la stimulii politicienilor. în schimb. Raţionamentul acestei demonstraţii este următorul: există o legătură teoretică între independenţa şi stabilitatea preţurilor. Unii autori au considerat că puterea birocratică este superioară puterii politice. respectiv asupra instrumentelor aflate la dispoziţia autorităţii monetare. să fie un emisar al politicienilor. Oferta birocratică de monedă Analiza economică a birocraţiei aplicată Băncii Centrale.ECO OMIE MO ETARĂ temele de cercetare. mai degrabă decât asupra conflictelor cu privire la informaţii şi motivaţiile sistemului bancar.

profiturile în ipoteza birocraţiei. Internalizarea profitului: spre deosebire de o întreprindere privată ale cărei profituri sunt gestionate de acţionari. În conformitate cu definiţiile formulate “birocraţii” sunt indivizi care au sarcina gestionării unei instituţii în care nu se pot apropia direct de profit. respectiv rămânerea acestuia în cadrul băncii. respectiv către contribuabili. ceea ce evidenţiază că un comportament birocratic induce o inflaţie pozitivă şi nerespectarea regulilor monetare. în scopuri personale. alţi autori au manifestat a viziune mult mai pesimistă asupra comportamentului Băncii Centrale. Majorarea cheltuielilor generale (remuneraţii. Logica oricărei structuri birocratice este internalizarea profitului. orar de muncă redus) constituie un mijloc privilegiat de capturare.a birocraţiei oportuniste. profitul Băncii Centrale prezintă un anumit nivel. Pentru a fi validată ipoteza birocraţiei oportuniste se presupune internalizarea profitului. sau o parte din acesta înainte să fie identificabil. În funcţie de alegerile în materie de politică monetară. costul politicii monetare este legat pozitiv de inflaţie şi negativ de majorarea profitului. prin urmărirea interesului lor personal se poate ajunge la o schimbare de politică monetară.preferinţa personalului băncii între stabilitatea preţurilor şi profitabilitatea băncii. echipamente şi confort local. Într-o asemenea abordare. Întrucât conducătorii unei bănci centrale sunt birocraţi. a profitului băncii centrale. Spre deosebire de primul curent.rata profitului actual şi rata profitului aşteptat. promovată de autorităţile politice. prime diverse. Se presupune că de profitul suplimentar ar putea beneficia personalul băncii sub forma majorării veniturilor sau a unor avantaje profesionale diverse. se vor îndrepta rareori către acţionari. iar atitudinea lor constă în a deturna profitul. Ipoteza 2 . acestea sunt mai degrabă. ataşate de 248 . situaţie în care se iau în considerare: .ECO OMIE MO ETARĂ întrucât aceasta din urmă se opune politicii monetare relaxate. Astfel. şi vor rămâne în cadrul instituţiei pentru ameliorarea poziţiei membrilor săi. .

crize bancare. Ţările nordice. 2. mai restrâns se includ acele ţări a căror preocupare de stabilitate financiară se caracterizează în buna funcţionare a sistemului de plăţi şi asigurare a necesarului de lichiditate (Australia. aspect important pentru supravegherea şi managementul crizelor bancare. Prezentati 2 caracteristici ale bancilor centrale in asigurarea stabilitatii financiare. care vărsat la bugetul statului ar reveni contribuabilor. alternativa la oferta de monedă publică şi centralizată fiind libertatea bancară. 249 .băncile centrale au nevoie de un acces oportun la informaţiile de supraveghere. sisteme de plăţi. In al doilea model. astfel încât să-şi îndeplinească responsabilităţile de politică monetară şi funcţia de împrumutător de ultim rang. Marea Britanie). ceea ce implică şi acţiunea unor instituţii neguvernamentale sau chiar private. sunt incluse ţările care pun accentul pe soluţionarea crizelor sistemului financiar (după cum e cazul băncilor din America Latina).cooperarea între banca centrală şi alte organisme de supraveghere trebuie să facă obiectul unor aranjamente formale sau chiar includerea în textul unor legi. . asigurarea depozitelor. Canada. în această categorie fiind incluse ţările aflate în tranziţie. Care sunt modelele de baza ale bancii centrale? In primul model. Ansamblul acestor analize evidenţiază că în spatele unei independenţe legale se poate afla fie o complicitate politică. fie un schimb de privilegii de natură politico-birocratică. .ECO OMIE MO ETARĂ majorarea dimensiunilor sediilor decât de nivelul profitului. Intrebari 1. Apare. Cel mai extins model include acele bănci centrale preocupate de o varietate de scopuri:lichiditate. Ungaria. legitimă formularea de interogaţii cu privire la posibilitatea unui alt sistem al ofertei de monedă. în acest context.

ECO OMIE MO ETARĂ 3. financiar şi cel al întreprinderilor. acestea trebuie să deţină informaţii. un fenomen recent fiind cel al legăturii care se manifestă între balanţa de plăţi externă şi criza sistemului bancar. publicarea unor informaţii inadecvate. 5. Ce trebuie sa faca bancile pentru a lua cele mai bune decizii de politica monetara? Pentru ca băncile să adopte cele mai bune decizii de politică monetară. realizate de banca centrală in cazul SUA? In cazul SUA. FED-ul evidenţiază “sinergia” existentă între funcţiile de supraveghere şi responsabilităţile de politică monetară. furnizate de indicatorii pieţei monetare. Care sunt cauzele caracteristice crizelor financiar? Cauzele caracteristice crizelor financiare sunt urmatoarele: analiza necorespunzătoare a riscului. supravegherea pieţei. agregatele monetare. investitorii individuali. volumul creditelor. 6. 4. pot fi utilizate pentru o politică monetară adecvată în domeniul şomajului şi al inflaţiei. informaţiile obţinute de autoritatea monetară prin operaţiunile de supraveghere. supravegherea oficială necorespunzătoare. crizele financiare implică următoarele sectoare: cel monetar.Ce sectoare implica crizele financiare din punctul de vedere al lui Kirkpatrik? În opinia lui Kirkpatrik. managementul şi controlul neadecvat. Care sunt implicaţiile pentru politica monetară ale operaţiunilor de supraveghere. 250 .

Ce afecteaza crizele bancare intr-o propoortie mai sporita? Crizele bancare afectează. statutul guvernatorului. Definiti conceptual de indepenta al bancii cetrale.ECO OMIE MO ETARĂ guvernantă corporativă necorespunzătoare (la nivelul băncilor şi al societăţilor cliente ale băncilor). 8. buna funcţionare a pieţelor financiare şi PIB-ul ca urmare a costurilor antrenate pentru soluţionarea crizelor. interzicerea acordării de credite sectorului public. 9. 7. 251 . într-o proporţie sporită. independenţa faţă de factorul politic în formularea politicii monetare. Care sunt elemente ce trebuie urmărite la nivelul fiecărei bănci centrale privind prevederile Tratatului de la Maastricht? Prevederile Tratatului de la Maastricht evidenţiază următoarele elemente ce trebuie urmărite la nivelul fiecărei bănci centrale: formularea obiectivului principal şi menţinerea acestuia în statutul de funcţionare. finanţele întreprinderilor. Conceptul de independenţă a Băncii Centrale poate definit în următorii termeni: “situaţia în care guvernul nu deţine nici o pârghie pentru a influenţa deciziile Băncii Centrale în ceea ce priveşte politica monetară”.

Politica monetară se bazează pe distorsiunile şi repartizările necorespunzătoare ale efectelor. dar în contrast cu teoria clasică au demonstrat că moneda nu are un efect real.ECO OMIE MO ETARĂ Capitolul VI. o lungă perioadă de timp. teoria monetară a fost guvernată de ideea potrivit căreia moneda nu are importanţă. în general. politica monetara. paradigma. permiţând o mai mare satisfacţie indivizilor. În timp ce. valoarea monedei sporeşte. Monetariştii au plasat moneda în centrul activităţii economice. Atunci când preţurile scad. cel putin. Moneda a jucat un rol central în cadrul concepţiei populare cu privire la economie şi la viaţă. opinie care a fost verificata în teoria ciclului real al afacerilor (potrivi autorilor Kydland şi Prescot). Noua paradigmă a economiei monetare constă în faptul că tranzacţiile generează cererea de monedă. rata dobanzii. ECONOMIA MONETARĂ .O NOUĂ PARADIGMA Obiective Fed-ul a confirmat faptul ca moneda conteaza. Cuvinte cheie Moneda. dobanda. Fed-ul a eliminat o astfel de opinie – prin deciziile 252 . moneda este purtătoare de dobândă iar diferenţa de dobândă dintre un cost monetar şi un bon de tezaur este determinată de costurile de tranzacţionare. pe termen scurt.

în special în cazul unei relansări economice. ceea ce a reconfirmat faptul că moneda contează. respectiv găsirea ipotezelor care să permită. valoarea monedei sporeşte. sau nu. pentru a propune cele mai bune repere decidenţilor politici. 6. teoriile monetare au constituit. validarea teoriilor. În acest context. respectiv pe faptul că atunci când preţurile scad. pe termen scurt. o deosebită provocare. era uşoară. este deosebit de redusă. permiţând o mai mare satisfacţie indivizilor. întrucât deşi construirea modelelor în care moneda joacă un rol central. Acest aspect presupune cunoaşterea importanţei imperfecţiunilor informaţiei şi a comportamentului băncilor. În realitate importanţa efectului real. pe efectul de echilibru real.ECO OMIE MO ETARĂ sale frecvente de modificare a ratei de dobândă. atunci când aceştia încearcă sa utilizeze politica monetară pentru a obţine o expansiune economică pană la acel punct în care rata inflaţiei nu sporeşte. în general. Provocarea a fost dificilă. Rolul monedei se află în ajustarea dintre cererea de monedă şi fondurile disponibile. totuşi. cel puţin. Noua paradigmă a economiei monetare constă în faptul că demonstrează inconsistenţa teoriei monetare potrivit căreia tranzacţiile generează cererea de monedă. cel mai important aspect al teoriei economice este de a explica de ce şi cum acţionează. numărul celor care au condus la efecte cantitative care să redea realitatea a fost deosebit de redus. mult timp.1. Abordările macroeconomice s-au bazat. 253 . Reflexii asupra stadiului actual al teoriilor monetare Pentru teoreticieni.

Studiile au demonstrat că pieţele de capital. introducând moneda în funcţiile de producţie şi utilitate. În acest scop. pot fi caracterizate prin raţionalizarea (limitarea) creditului şi a fondurilor proprii. În susţinerea acestei teorii s-au formulat ipoteze. astfel. Cercetările după anii 1990 au încercat să reafirme că moneda nu are importanţă. Alţi economişti subliniază că modelele şi teoriile monetare nu sunt adaptate. demonstrează că nu există efecte asupra tranzacţiilor reale. şi că trebuie fondate pe principiile maximizării. absenţa efectelor de redistribuire între generaţii. doctrina monetară potrivit căreia preţurile evoluează proporţional cu creşterea ofertei de monedă. Modelele fondate pe informaţia imperfectă şi costisitoare furnizează explicaţii asupra caracterului secundar 254 . S-a demonstrat.ECO OMIE MO ETARĂ De asemenea. Una din cele mai abordate probleme în ultimii 15 ani este investigarea consecinţelor unei informaţii costisitoare şi imperfecte pentru funcţionarea pieţei de capital. astfel : absenţa distorsiunilor produse de ratele de dobândă. cererea de bonuri de tezaur va creşte cu o sumă riguros egală cu creşterea ofertei de monedă. Dacă guvernul reduce impozitele şi majorează datoria publică. O modificare în structura scadenţelor datoriei. indiferent de regimul monetar. O opinie curentă susţine că teoriile monetare sunt fondate de principiile microeconomiei. nu va antrena nici un efect. care sunt concurenţiale. că modelele ce presupun pieţele de capital imperfecte. existenţa pieţelor perfecte de capital. Stiglitz a demonstrat că politica financiară publică nu are efecte din punct de vedere monetar. sunt mai apropiate de realitate decât cele care presupun caracterul perfect al pieţei de capital.

caracter care se dovedeşte a fi în contradicţie cu modelul pieţei perfecte. nu a fost stabilă. Acest fapt. modelul pieţei imperfecte propune o bază pentru explicare numeroaselor aspecte ale funcţionării agregatelor monetare. întrucât ele constituie o parte monedei direct controlate de autoritatea monetară. atenţia a fost îndreptată către cererea de depozite. şi reprezintă o componentă mai largă decât M1. Ultmii 15-20 de ani au condus la remarcabile modificări în tehnologia tranzacţiilor . De asemenea. care nu sunt în armonie cu modelul neoclasic concurenţial. ordinatoarele dau posibilitatea unei circulaţii rapide a monedei. În acest context. analiza cererii de monedă trebuie focalizată pe cererea de monedă pentru tranzacţii. demonstrează că teoria cererii de monedă nu are utilitate practică. măsurată şi nivelul veniturilor. Keynes nu a putut fi clar în materie de definiţie a monedei. primele două motive fiind legate de utilizarea monedei ca rezervă de valoare. speculaţie şi tranzacţionare.ECO OMIE MO ETARĂ şi instituţional al pieţei de capital. Keynes a enumerat 3 motive de conservare a monedei. precauţie. absenţă de claritate care a autorizat glisări şi interpretări diferite. Relaţia între masa monetară convenţională. şi că această teorie este depăşită. la care se adaugă caracterul imprevizibil al vitezei de circulaţie a monedei. în aceşti ani. Stiglitz consideră pertinent doar al treilea motiv. Astfel. 6.2 Critica teoriei cererii de monedă bazată pe nevoile de tranzacţionare Există numeroase motive de suspiciune asupra explicaţiilor tradiţionale. 255 .

în care intră costul de oportunitate pentru deţinerea ei. în economiile avansate. În prezent. Reducerea ofertei de monedă conduce la creşterea preţului monedei. rata dobânzii. nu de politica monetară ci de costurile de tranzacţionare. la rândul său. Teoriile monetare dezvoltate în ultimii 25 de ani au dezvoltat o ecuaţie a cererii de monedă. mişcările de capital induse de ţările care cresc rata dobânzii conduc la reduceri ale cererii exportatorilor şi la o creştere a cererii importatorilor. Această modificare se repercutează asupra compartimentelor economice reale.ECO OMIE MO ETARĂ MO EDA ESTE PURTĂTOARE DE DOBÂ DĂ ŞI ARE COST DE OPORTU ITAE Un subiect central şi mult controversat este următorul: în prezent. industrializate. ceea ce induce o variaţie a ratei de dobândă. cu tehnologiile moderne pot fi utilizate pentru tranzacţionare şi bonurile de tezaur. moneda este purtătoare de dobândă iar diferenţa de dobândă dintre un cost monetar şi un bon de tezaur este determinată. Chiar cu un nivel al investiţiilor instabil. În timp ce funcţia investiţiei este instabilă. guvernul poate prevedea cu uşurinţă consecinţele oricărei modificări în politica sa. deci. În numeroase circumstanţe modelul a funcţionat 256 . Într-o economie deschisă există un canal. ceea ce . antrenează reducerea cererii. prin care politica monetară poate să-şi exercite influenţa. Teoriile monetare standard explică faptul că politicile monetare pot acţiona pentru modificarea ofertei de monedă. nu există nici un cost de oportunitate pentru deţinerea de monedă. Creşterea ratei dobânzii face mai atractivă plasamentele pentru străini. Acest model este forte util pentru responsabilii politicii monetare întrucât cel puţin câteva relaţii rămân stabile. cererea de monedă este stabilă.

1997-1998. precum în SUA 1991 şi Asia Orientală. TRA ZACŢIILE GE EREAZĂ VE ITURI ? Modelele recente presupun că cererea de monedă este o funcţie a valorii venitului naţional. dar sunt legate de vânzări sau cumpărări de active. inclusiv utilizarea bonurilor de tezaur ca monedă. ESTE MO EDA ECESARĂ TRA ZACŢIILOR ? Majoritatea tranzacţiilor nu necesită acest tip de monedă ce poate fi realizată prin credit.ECO OMIE MO ETARĂ bine. Totuşi aceste schimburi de active nu implică legături clare şi stabile cu venitul naţional (veniturile anuale ale acestor tranzacţii pot fi enorme). Însă tehnologia modernă care a permis atâtea progrese în plan monetar. Caracterul descentralizat al informaţiei în economia de piaţă face costisitoare obţinerea acestei informaţii. ţine de insuficienţa informaţiilor care să garanteze acordarea unui credit unui agent economic sau unui individ. ar putea permite utilizarea creditului ca fundament al schimburilor. Motivul pentru care creditul nu poate fi utilizat pentru facilitarea schimburilor. 257 . modelul na funcţionat pertinent iar politicile monetare au trebuit readaptate. Cea mai mare parte a tranzacţiilor nu generează venituri. dar în cazuri de recesiune şi criză ale sectorului financiar.

nu a antrenat efecte nefaste asupra economiei pentru că au fost adoptate soluţii alternative. 258 . Eroarea manifestată în relaţia dintre monedă şi venit necesită o reexamaniare a bazelor teoriei monetare. s-a căutat o altă definiţie a monedei. Pentru a fi explicată modificarea relaţiei dintre monedă şi venit. s-a produs datorită unor postulate ale teoriei keynesiste tradiţionale. ea intervenind asupra nivelului preţurilor. o grevă care a întrerupt mecanismele de compensaţie pentru cecuri. s-au manifestat mai multe perioade de absenţă a monedei divizionare dar nu a fost afectat comerţul. datorată utilizării cuburilor de zahăr. calculele au demonstrat că rata anuală a dobânzii nu explică decât parţial variaţiile vitezei de circulaţie. cu atât mai mult cu cât aparenta eroare în raportul dintre inflaţie şi şomaj de sfârşitul anilor ”70. spre deosebire de cele ale clasicilor care susţin că viteza de circulaţie depinde de costul de oportunitate al deţinerii de monedă. ca formă de monedă divizionară. viteza de circulaţie nu este constantă. respectiv al ratei reale care rezultă din variabilele reale. Teoreticienii ciclului de afaceri au dezvoltat ideea susţinând că moneda nu are importanţă pentru schimburile reale. În Italia. Pentru o mulţime de ţări.ECO OMIE MO ETARĂ VARIAŢII ALE VITEZEI DE CIRCULŢIE Monetariştii au afişat un anume scepticism pe subiectul mecanism al ratei dobânzii. Explicaţiile monetariştilor se bazează pe viteza de circulaţie constantă. Alte obiective ale teoriei monetare fondate pe tranzacţii În Irlanda. efectul vizibil fiind cel al creşterii numărului de carii dentare.

în termeni reali. TEORIA PORTOFOLIULUI A LUI TOBI Tobin explică. cel mai pertinent instrument de măsură a costului capitalului. şi pentru a menţine creşterea economică ). că efectele politicii monetare rezultă din modificările ofertei relative de monedă în bonuri de Tezaur sau în monedă fiduciară. încă în bonuri de tezaur pe termen lung sau scurt (precum în operaţiunea Twist. pe termen lung sau de preţul acţiunilor. de asemenea. rata nominală a dobânzii este apropiată de rata bonurilor de tezaur pe 3 luni. O asemenea acţiune se bazează pe teoria conform căreia rata dobânzii pe termen scurt este adaptată mişcărilor de capital internaţionale.ECO OMIE MO ETARĂ Viteza de circulaţie este măsurată prin PNB divizat de M1. Cea mai importantă variabilă care influenţează investiţiile este rata nominală a dobânzii. în 259 . Numeroase studii empirice pun în chestiune abordarea standard prin care politica monetară îşi exercită efectele. Preţul acţiunilor este. sau. Tezaurul retrage obligaţiunile pe termen lung şi emite obligaţiuni pe termen scurt. pentru a ameliora balanţa de plăţi negativă. Teoria monetară care se bazează pe scopul utilizării monedelor în realizarea tranzacţiilor antrenează şi alte probleme: Ce anume determină investiţiile ? Rata dobânzii pe termen scurt sau lung ? Rata dobânzii sau preţul acţiunilor ? Rata reală sau nominală a dobânzii ? Cererea pentru investiţii este legată de rata dobânzii. prin teoria portofoliului. întrucât reflectă percepţia pe piaţă a riscului asociat investiţiilor.

Ipoteza teoriei standard este că cele două rate ale dobânzii se separă în funcţie de risc. În anul 1991. ea nu a reuşit să împiedice reducerea ratelor reale ale dobânzii (conform graficelor. dar nu poate face suficient. Politica monetară compensează alte modificări din economie. întrucât ceea ce contează în economie este cererea şi oferta pentru tot portofoliul de active. în special piaţa ipotecară. în timp ce rata dobânzii la cărţile de 260 . în SUA. însă activitatea economică depinde de dobândă ce trebuie plătită de investitori. însă omite rolul instituţiilor. Graficele demonstrează că de-a lungul perioadelor. ceea ce influenţează activitatea economică reală. ecartul între cele două rate variind deseori. Ajustările pieţei activelor antrenează modificări ale ratei dobânzii şi ale randamentelor acţiunilor. teoria lui Tobin este avansată comparativ cu teoria bazată pe tranzacţii. a şocurilor petroliere). Este astfel. politica monetară îşi exercită efectele. cu excepţia anilor 70. Teoria monetară standard se focalizează pe rata dobânzii a bonurilor de tezaur. ca urmare a ratei reale a dobânzii. dificil de a corela stabilitatea ratei dobânzii reale cu enunţurile teoriei monetare care conferă un rol central ratei reale.ECO OMIE MO ETARĂ timp ce rata pe termen lung este corelată cu piaţa internă. Astfel. rata bonurilor de tezaur a scăzut până la 3-4 %. rata reală este constantă şi că nu există o variabilitate ciclică. pe perioade îndelungate. VARIAŢIILE Î RATA DOBÂ ZII În conformitate cu teoria.

în planul politicii monetare. care obţin informaţii şi îşi asumă riscurile asociate acordării creditelor. se insistă pe noţiunea de fonduri proprii. Însă nu este plauzibil ca ajustarea la risc a urmat aceeaşi evoluţie cu ratele dobânzilor. Alte neajunsuri ale teoriei monetare fondate pe nevoile de tranzacţionare Premisele teoriei nu sunt suficient de convingătoare. şi volumul creditului şi nu cantitatea de monedă. însă studiile indică necesitatea accentuării rolului creditului şi a factorilor determinanţi ai acestora. poate să varieze considerabil în timp. Aplicaţii ale noii paradigme în politica monetară Abordarea standard a economiei monetare plasează moneda pe loc central. În abordările recente.Asupra activităţii economice exercită influenţă condiţiile în care creditul este propus sectorului privat.2. . Teoria propusă de Stiglitz avansează ca alternativă faptul că politica monetară este incapabilă să scoată economia din recesiune. nu explică modificările în eficacitate a politicii monetare. De asemenea. rămânând nerezolvate o mulţime de probleme. bănci şi agenţi economici.ECO OMIE MO ETARĂ credit se situa între 16-19 %. este neputincioasă în a relansa creşterea prin oferta de credit sau prin ameliorarea condiţiilor în care creditul este oferit. . abordările recente au demonstrat următoarele aspecte: 1. la modul general. pe rolul informaţiilor în oferta de credite şi pe cel al instituţiilor.Relaţia între condiţiile în care creditul este propus (precum rata dobânzii) şi rata la bonurile de tezaur. 8. 2. 261 .

. chiar inflaţioniste. condiţiile creditului şi volumul acestuia. .Băncile determină. nu numai printr-un efect de substituţie generat de modificarea ratei dobânzii. . 5. la modul general. nu numai prin efectele asupra cererii de credit (pentru investiţii). care depinde de condiţiile economice. 7. altele decât cele tradiţionale . politica monetară influenţează oferta şi cererea agregată care sunt în interacţiune. însă. ci şi printr-un efect de bogaţie şi cash-flow. 6. Aptitudinea şi înclinaţia lor spre împrumut este influenţată de rata dobânzii la bonurile de tezaur. – Repercusiunile asupra echilibrului general se propagă parcurgând mai multe canale. .Oferta de credit poate să nu varieze paralel cu oferta de monedă. dar şi asupra ofertei de monedă (în special atunci când există limitarea creditului). 8. – Politica monetară influenţează comportamentul băncilor şi al firmelor. la un mod. a băncilor şi a preferinţelor lor pentru împrumuturi. Ratele de dobândă foarte ridicate influenţează valoarea netă. 4. influenţează riscurile şi 262 . Asfel. modificarea relaţiei dintre monedă şi credit este mai evidentă în perioada de criză.Politica monetară afectează activitatea economică. în cazul unei politici mai restrictive. efectele cererii de monedă asupra ofertei influenţează reciproc (generând o contracţie a activităţii economice) dar efectele asupra ofertei pot fi mai puternice decât cele asupra cererii. 9.Variaţiile ratei dobânzii afectează valoarea netă a firmelor. – În cazuri particulare.ECO OMIE MO ETARĂ 3.

însă această soluţie duce la scăderea eficienţei politicii monetare. precum şi integrarea globală a acestora conduc la alterarea şi chiar eliminarea eficacităţii politicii monetare. 14. – Politica monetară antrenează importante distorsiuni economice şi acestea trebuie luate în considerare pentru a evidenţia avantajele comparativ cu alte metode de stabilizare. Asemenea efecte pot fi sporite. 10. 11.ECO OMIE MO ETARĂ incertitudinile asociate valorii activelor si falimentelor. – Atunci când politica monetară acţionează mai întâi asupra sistemului bncar. efectele depline se repercutează asupra ansamblului economiei. O creştere actuală a ratei de dobândă. – Politica monetară are efecte pe termen lung. după impactul iniţial. – Alte modificări în structura financiră. Ratele sporite de dobândă afectează preferinţa pentru împrumuturi sau pentru obligaţiuni de stat pe termen lung. 13. atunci când reglementările cu privire la adecvarea capitalului impun o ajustare la risc inadecvată pentru anumite categorii de activ. 12. – Creşterea concurenţei în sistemul bncar prin eliminrea sau reducerea semnificativă a profiturilor rezultate din spreadul ratei de dobândă. conduce la diminuarea eficienţei politicii monetare. datorate ratei creditului. poate avea consecinţe pe termen foarte lung. precum creşterea ponderii efectelor comerciale sau a pieţei titlurilor cu scadenţă. 263 . Distorsiunile pot fi temperate. anunţată anterior.

În absenţa unei pieţe a obligaţiunilor performante.ECO OMIE MO ETARĂ CO CLUZII oua paradigmă propune ca Statul să se bazeze puternic pe politica monetară pentru a stabiliza economia. din ce în ce mai mult de politica monetară. şi cu atât mai mic este impactul global al ofertei reduse de credit intern. Cu cât aceste deplasări sunt mai puternice. limitele şi costurile acestei acţiuni. Deformările pieţei se amplifică odată cu dezvoltarea pieţei financiare. economiile care depind. pentru a se stabiliza. întrucât se bazează pe mecanismele pieţei. firmele internaţionale îşi pot deplasa finanţările dintr-o ţară în alta. Politica monetară deformează mediul economic şi incidenţele nu sunt. necesită un volum de informaţii mai redus. şi care apelează doar la credite bancare. Politica monetară. Politica monetară are o influenţă directă şi puternică asupra acivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii (din domeniul construcţiilor). antrenează importante şi previzibile multiplicări. care nu recurg la efecte comerciale sau titluri pe termen mediu şi lung. firmele preferă autofinanţare sau apelarea la credite. totdeauna. corelate cu volatilitatea şi slăbiciunile pieţei obligaţiunilor. o creştere a bazei monetare conduce la o expansiune multiplicată a creditului. pot fi marcate de o redusă eficacitate în alocarea 264 . cunoscând însă. pentru a corija funcţionarea sub capacitate a economiei. spre deosebire de politica cheltuielilor publice. previzibile. Spre deosebire de întreprinderile mici. ca atât mai redus este impactul limitării creditului asupra întreprinderilor mici. Politica monetară. Politica monetară antrenează costuri ridicate. Astfel.

fiind cele care suportă cel mai mult implicaţiile ratelor sporite de dobândă. Majorarea ratelor de dobândă. FMI a susţinut necesitatea acordării de subvenţii pentru a evita devalorizările. se menţinea un sistem în care firmele nu se acoperă contra riscului valutar. subvenţionează. este necesară intervenţia fondurilor publice. atunci când se urmăreşte menţinerea cursului de schimb. De asemenea. De remarcat este faptul că atunci când statul suportă un asemenea risc.ECO OMIE MO ETARĂ globală a capitalurilor şi de marile disparităţi între randamentele marginale ale investiţiilor. dacă economia se află în criză de lichiditate. O reducere a cursului de schimb poate avea efecte minime asupra activităţii economice dacă firmele practică o politică a îndatorării prudente şi o acoperire a riscului de schimb. cu precădere. de la sfârşitul anilor 70 şi începutul anilor 265 . de fapt. Agricultura şi micile întreprinderi nu pot absorbi efectele. Efectele politicii monetare se regăsesc. Firmele exportatoare practică în mod automat o acoperire parţială. firmele care nu practică o acoperire corespunzătoare. antrenează efecte similare. în anumite sectoare de activitate. FMI susţinea că dacă firmele nu se acoperă. întrucât firmele nu practicau o acoperire suficientă împotriva riscului valutar. De-a lungul unei perioade îndelungate de timp. ceea ce ridică întrebarea dacă nu este o problemă fără soluţie ? Răspunsul este “ nu”. O asemenea utilizare conduce la creşterea ratelor de dobândă la niveluri extreme. Efectele de distorsiune ale politicii monetare sunt accentuate. şi neimplicarea în stabilizarea cursului de schimb. În acest mod. întrucât veniturile le cresc atunci când cursul de schimb scade. pentru menţinerea cursului sau pentru diminuarea devalorizării. prin tehnici specifice.

Dacă o bancă deţine rezerve suplimentare. întrucât o linie de credit pentru un individ nu poate fi substituită cu o linie credit pentru un altul. exact suma antrenată în creşterea bazei monetare.ECO OMIE MO ETARĂ 80 în SUA. Contribuabilii au plătit costuri sporite iar resursele au fost necorespunzător repartizate. comparativ 266 . Moneda este anonimă. iar o alta nu. soluţii care au antrenat un considerabil cost al politicii monetare. datorate relaţiei simple existentă între oferta de monedă şi nivelul nominal al veniturilor. Mai mult. Numeroase investiţii riscante au fost efectuate pentru soluţionarea situaţiilor respective. au diminuat considerabil activităţile caselor de economii. unele având valori negative. în perioada de recesiune economică şi de criză financiară. respectiv. comparativ cu creditul. în care rolul principal este îndeplinit de credit. Teoria monetară afirmă că efectele sunt previzibile şi uşor reversibile. afirmaţia potrivit căreia politica monetară este relativ ineficientă se bazează pe distorsiunile şi repartizările necorespunzătoare ale efectelor. O creştere a rezervelor obligatorii poate antrena efecte atunci când anumite bănci au împrumutat tot ce se putea. Aceste efecte puteau fi temperate prin două soluţii: reglementarea mai riguroasă şi subvenţii. este dificil de a obliga băncile să împrumute mai mult. rezervele în surplus nu pot fi transferate celeilalte bănci. băncile pot avea o mai bună apreciere a pierderilor aşteptate. În concluzie. lucrurile se schimbă. De asemenea. în defavoarea politicii monetare se află şi absenţa previzibilităţii efectelor şi ireversibilitatea acestora. Incertitudinea care se manifestă cu privire la acest aspect provine din faptul că băncile au aşteptări diferite şi că modificarea valorii băncilor este diferită. iar altele nu. De asemenea. În abordarea recentă.

Atunci când FMI a impus rate ale dobânzii enorme în Asia de Est (60% rata nominală a dobânzii în Indonezia. Însă. în tandem. şi dacă informaţia este simetrică. iar mai recent pe rata de dobândă la bonurile de tezaur. iar debitorii şi creditorii sunt neutrii cu privire la risc. şi fiecare dintre ele poate ascunde informaţiile pe care le deţine. Aceste variabile evoluează în mod normal. rate reale de 25% în Coreea). Dacă intervalul de timp necesar pentru detectare şi corijare este mare. aceste rate ale 267 . Dacă ratele de dobândă sporesc datorită creşterii riscului. autorităţile s-au orientat asupra variabilelor intermediare. sau dacă consecinţele sunt ireversibile. În deceniile anterioare. Responsabilii politicii monetare au concluzionat că rata medie a dobânzii la credite nu furnizează o bună măsură a costului capitalului. pentru activitatea economică este importatntă oferta de credit şi condiţiile de acordare. afirmă: dacă sunt prea ridicate se va reveni asupra politicii monetare.ECO OMIE MO ETARĂ cu banca centrală. atunci acest tip de instrument trebuie utilizat cu precauţie. Astfel se poate formula o nouă concluzie si anume orice politică monetară comportă un anumit grad de incertitudine. autorităţile s-au focalizat pe oferta de monedă. atunci nivelul sporit al ratelor de dobândă nu conduce la restrângerea dimensiunilor activităţii. Cele mai bune instrumente de politică monetară sunt cele care permit detectarea rapidă a unei erori şi corijarea rapidă şi facilă. Măsurarea incidenţei politicii monetare Datorită intervalului mare de timp dintre modificările politicii monetare şi impactul lor asupra economiei. dacă circumstanţele nu mai sunt normale (ca de exemplu stări de criză sau de inflaţie) atunci. Numai că.

imediat. Scopul noii paradigme este de a demonstra că separarea celor două sisteme este o abordare eronată şi de a demonstra că reglementarea financiar bancară atenuează efectele asupra stării generale a echilibrului. La baza acestor falimente se află practicile necorespunzătoare în materie de credit. REGLEMENTĂRILE BANCARE ŞI NOUA PARADIGMĂ La modul tradiţional. sunt considerate subiecte separate. precum şi cheltuieli publice alocate în aceste direcţii. fie din asumarea unor riscuri sporite. care au antrenat crize considerabile în toate economiile. Una este bazată pe oferta de monedă iar alta pe stabilitatea şi sănătatea băncilor.ECO OMIE MO ETARĂ dobânzii au condus mii de întreprinderi în starea de faliment. aparent. iar alta apare ca o branşă aplicată a microeconomiei. ele apar fie dintr-un comportament. politica monetară şi cea a reglementării financiare. 268 . iar malnutriţia şi întreruperea şcolarizării au fost efectele nedorite în plan social. RAŢIO ALITATEA REGLEME TĂRILOR ŞI DEREGLEME TĂRILOR BA CARE De ce puterea publică reglementează activitatea instituţiilor financiare în lumea întreagă ? Răspunsul constă în numărul sporit de falimente bancare. Una este o ramură a macroeconomiei. bine intenţionat. Scăderea ratelor dobânzii nu a putut restabili situaţia.

Argumentul în favoarea unei intervenţii a puterii publice poate fi analizat pe două direcţii : dacă există externalităţi asociate practicilor reale. iar capacitatea băncilor de a opera poate fi influenţată negativ. la un compartiment mai puţin prudent.ECO OMIE MO ETARĂ De ce se angajează băncile în împrumuturi astfel de riscante ? Răspunsul este următorul: costurile private suportate de bănci sunt mai puţin importante decât costurile sociale. cu cât o bancă posedă mai multe fonduri proprii cu atât statul va suporta costuri mai scăzute în caz de faliment.Astfel. pot conduce. problema reglementărilor financiare. Adecvarea capitalului este un amortizor. ormele de adecvare a capitalului Adevăratul motiv care justifică încrederea excesivă în normele de adecvare a capitalului. încearcă să reglementeze comportamentul asiguraţilor. Statul asigură. rezidă în faptul că aceasta este o soluţie mai puţin rea decât exercitarea liberă a profesiei bancare. 269 . respectiv al băncilor . prin alinierea costurilor private la costurile sociale. Ca urmare. cu atât aceştia nu vor mai accepta riscurile activităţii bancare. ceea ce ridică o problemă etică a riscului : asiguraţii nu mai suportă pe deplin costurile riscurilor asumate. Pe de altă parte. Aceştia au demonstrat că încrederea în normele de adecvare a capitalului este ineficientă. societăţile de asigurări. Normele de adecvare a capitalului. în fapt. Pe de altă parte. Impactul adecvării capitalului a fost analizat de autorii Hellman. atunci statul îşi manifestă rolul său. depozitele bancare. nu se limitează doar la normele de adecvare a capitalului. indiferent că există sau nu o asigurare a depozitelor. Murdoch şi Stiglitz. în sensul Pareto. adecvarea capitalului conduce la un sistem de incitaţii: cu cât proprietarii îşi riscă mai mult capitalurile. statul îşi manifestă rolul său în calitate de asigurator.

ca urmare a procesului de liberalizare financiară. Pe de altă parte. în cazul Thailandei. în cazul crizei scandinave. ceea ce evidenţiază că înainte de liberalizare existau instituţii mai bune şi mai puternice. În cazul crizei asiatice s-a argumentat prin absenţa unor instituţii financiare puternice. În schimb. considerată ca una din cele mai solide din lume. procesul tranzacţiei în economiile emergente a reprezentat un alt motiv major al crizelor financiare. nu au putut preveni o criză de proporţii. a înregistrat o diminuare a rolului său. ca având un rol important în instabilitatea financiară care a caracterizat o mare parte a ţărilor dezvoltate şi în curs de dezvoltare. Banca Centrală. acest obiectiv este dificil de atins întru-cât preferinţa pentru asemenea riscuri a sporit pe măsură ce programele de liberalizare au fost anunţate. în prezent. aparent puternice. În opinia autorilor de mai sus. aici manifestându-se o lipsă acută de personal calificat. Cu toate că autorităţile de reglementare sunt conştiente de aceste probleme şi propun o liberalizare graduală. dezvoltare politică monetară Liberalizarea sporită şi integrarea pieţelor de capital precum şi crearea UME au ridicat problema posibilităţii de 270 . o cauză semnificativă constă în absenţa unei teorii a comportamentului băncilor pe baza căreia să se construiască o teorie a reglementării bancare.3. Recesiuni regionale.ECO OMIE MO ETARĂ Eşecul reglementărilor concretizate în adecvarea capitalului este recunoscut. De asemenea. instiuţiile. în anii 80. 6.

în care. orice diferenţă de rată a dobânzii. la nivelul acestor bănci locale se produc modificări în valoarea netă. au o libertate de acţiune în acest domeniu. permite a înţelege de ce fluctuaţiile regionale ramân atât de importante. respective a afecta fluxurile de credit. ca Banca Centrală Europeană. să scadă nivelul ratei de dobândă unice pentru a relansa economia Portugaliei. un rol important pentru băncile centrale în unele ţări în care s-a produs dolarizarea (în cazul Ecuadorului moneda este legată de dolar). guvernele sunt obligate să abandoneze un astfel de instrument reprezentativ pentru puterea lor. iar rolul băncilor locale este foarte important în oferta de credite. totuşi s-a demonstrat că ajustările în materie de credit se fac datorită migraţiei forţei de muncă. Deşi teoria susţine că informaţia perfectă conduce la mobilitatea capitalurilor. de exemplu. şi de ce guvernele naţionale au încă anumite posibilităţi de a utiliza politica monetară. Principala problemă în această argumentare este aceea a modului în care 271 . între interior şi exterior. Analiza acestui subiect. În acest mod. Creditul este fondat pe informaţie. Creditul nu circulă liber dintro regiune în alta. chiar în cazul unor economii foarte integrate (precum SUA). În situaţia. Este improbabil. şi în particular pe informaţia furnizată de întreprinderile mici şi mijlocii. în contextul noii paradigme monetare. Legăturile dintre nivelul de dezvoltare regională şi starea de recesiune pot fi puse în evidenţă în cadrul economiilor integrate (precum SUA şi UME). încă. pierderile nu pot fi compensate imediat prin sosirea unor noi bănci în regiunile respective. guvernele. Această analiză explică de ce există.ECO OMIE MO ETARĂ utilizare a politicii monetare pentru prevenirea unei crize economice sau pentru limitarea unei supraîncălziri a economiei. De aici rezultă că informaţia este locală. generând mişcări enorme de capitaluri. de asemenea.

De asemenea. ca de exemplu subvenţionarea instituţiilor implicate pentru a suplini lipsa de informaţii. Pentru dezvoltarea corelaţiei dintre recesiune. cel puţin o parte din capacităţile suplimentare de creditare vor rămâne pe plan local. De exemplu condiţiile economice locale mediocre pot antrena o deteriorare a situaţiei băncilor (prin creşterea debitorilor cu probleme) şi un declin al activităţii. Refacerea băncilor locale poate conduce la creşterea activităţii de creditare orientată spre cele mai rentabile proiecte. fondurile se deplasează liber. Într-o astfel de situaţie. În alţi termeni. întotdeauna. suboptimală. dacă pieţele financiare sunt integrate. bazat pe abordarea tradiţională a concurenţei. ideea de bază este aceea că în cadrul economiilor din Europa orientală se manifestă disparităţi majore în materie de capital (iar migrarea capitalurilor se produce între ţări astfel încât să se ajungă la o egalizare a randamentelor). iar problema cea mai importantă este 272 . dacă serviciile locale nu sunt dezvoltate. dezvoltare regională şi politică monetară au fost dezvoltate două modele: unul bazat pe informaţie şi reglementarea regională a pieţelor de capital un alt model. ca urmare a creşterii economice poate avea efecte foarte bune asupra pieţei financiare. De asemenea. activitatea de creditare ramâne. trebuie dezvoltate mecanisme care să asigure o mai bună alocare a capitalurilor. Dacă informaţia se dovedeşte foarte localizată.ECO OMIE MO ETARĂ creşterea forţei de muncă este legată de condiţiile economice locale (regional) comparativ cu cele pe plan mondial. În cadrul modelului clasic. în cadrul acestor abordări. Modelul bazat pe informaţie a demonstrat că o ameliorare a condiţiilor locale. forţa de muncă se orientează în industrie.

însoţite de încurajarea spre utilizarea efectivă. Un alt aspect al analizei aste cel al modificării de politică în ţările dezvoltate. rezultă că pentru anumite regiuni. nu anual precum subvenţiile bugetare. în sensul că tehnologiile moderne au diminuat capacitatea statelor de a restrânge concurenţa în domeniul bancar.relaţia dintre monedă şi credit este endogenă şi influenţată de politica monetară. politica monetară este un instrument din ce în ce mai puţin eficient pentru soluţionarea stărilor de criză. se manifestă o flexibilitate sporită. sau prin acordarea unor credite de rescontare în schimbul unor rezerve remunerate la o rată a dobânzii foarte redusă.ECO OMIE MO ETARĂ de a şti natura subvenţiilor. O altă formă de subvenţionare este participarea băncii centrale la capitalul băncilor. prin supraevaluarea fondurilor pe piaţa financiară. însă. Astfel. fiind mai important creditul 273 . şi regiuni în care gradul de dezvoltare al pieţei necesită intervenţia guvernelor pentru stimularea economiei. De exemplu. pot fi acordate subvenţii directe către bănci. Astfel.înăsprirea politicii monetare nu poate fi măsurată prin rata reală a dobânzii. Sinteză Paradigma alternativă la teoria monetară tradiţională propusă de autorii Joseph Stiglitz şi Bruce Greenwald poate fi sintetizată prin următoarele concluzii: . . Astfel. Acest tip de subvenţie. banca centrală poate subvenţiona direct băncile regionale. denumit subvenţii suverane. Există. comparativ cu subvenţiile publice. în vederea amplificării activităţii de creditare. au caracteristica de fi flexibile şi posibil de acordat în mod continuu. prin diminuarea obligaţiilor sub forma rezervelor obligatorii.

ECO OMIE MO ETARĂ disponibil. trebuie sa se tina seama de consecinţele asupra fluxurilor de credit. creditul este heterogen. tentativele autorităţii monetare de a stimula economia pot fi complet compensate de modificările in domeniul reglementarilor bancare. autorităţile bancare trebuie să dovedească atenţie pentru menţinerea capitalului organizaţional şi informaţional. 274 . normele de adecvare a capitalului si ajustarea la risc pot avea impact asupra creditului. ea poate înregistra variaţii datorate ratei de dobândă la bonurile de tezaur şi ale ratei la creditele bancare. O puternica creştere a ratei dobânzii poate antrena un număr sporit de falimente. dacă există raţionalizarea creditului. politica de reglementare trebuie sa se bazeze pe teoria comportamentului băncilor. în cadrul sistemului bancar. falimentul este o variabila foarte importanta de care politica monetara trebuie sa tina seama. . politica monetara îşi exercita efectele prin acţiune asupra cererii globale dar traversând oferta globala. atunci nu cererea contează. ci oferta de credit. politica de reglementare. iar un exces de lichiditate într-o banca nu compensează lipsa de fonduri din alta. . iar scăderile de rata a dobânzii nu pot proteja firmele de eventuale falimente. in tratarea cauzelor si restructurarea sistemelor financiare. astfel. care pot influenta falimentul. agregatele monetare pot furniza informaţii eronate. pertinentă pentru activitatea economică este rata de dobândă la împrumuturi.băncile au un rol esenţial în alocarea creditelor.rata reală de dobândă. chiar atunci când economia intră în recesiune. În politica monetara se manifesta fenomene de nonliniaritate si ireversibilitate.

ceea ce pe termen lung. efecte marcante asupra eficacităţii politicii monetare. Aceste cerinţe fac aplicabil modelul 1 Existenţa depozitelor bancare garantate conduc la preferinţa egală a deponeneţilor. atât pentru fonduri ale pieţei 275 . asimetria informaţiilor iar in domeniul creditării. 6. 3. ceea ce are o eficienta sporita la nivel internaţional. Sistemul bancar ideal Cum ar putea funcţiona un sistem bancar ideal? Răspunsul se formulează prin următoarele puncte: 1.4. existenţa exigenţelor guvernamentale asupra rezervelor obligatorii deţinute de băncile centrale pentru conturile neremunerate. inexistenţa costurilor de tranzacţionare 4. existenţa depozitelor bancare garantate de guvern. sistemul bancar trebuie să fie competitiv cu piaţa monetară a fondurilor mutuale. Aceste noi tehnologii permit schimburi extrem de rapide. diminuează eficacitatea politicii monetare. Tehnologiile moderne au un impact marcant asupra aptitudinii economice de a utiliza eficient o informaţie dispersata.ECO OMIE MO ETARĂ întrucât politica monetara afectează in mod inegal diferite sectoare de activitate o încrede sporita in politica monetara poate implica puternice distorsiuni si poate antrena ajustări instituţionale. informaţiile detaliate sunt foarte necesare. pot antrena in viitor. Un aspect major al economiei de piaţa este descentralizarea. reducând astfel. transformările care se manifesta in tehnologiile de tranzacţionare si in informaţii. 2.

respectiv Yθ >0 ).ECO OMIE MO ETARĂ monetare cât şi pentru depozitele bancare. băncile manifestă limite în materie de diversificare a riscurilor. portofoliul de credite se poate scrie ca o funcţie Y.numărul total de unităţi de cont împrumutat r. ele îşi sporesc îndatorarea. Y = Y(N.r. astfel.rata dobânzii pentru împrumuturi e. Pentru a se dezvolta. probabilitatea de faliment şi costurile de faliment. respectiv această condiţie presupune egalitatea între rata dobânzii bancare şi cea a bonurilor de tezaur.θ). Pentru a evidenţia ipoteza de bază a modelului trebuie analizat comportamentul băncilor.starea ciclului de afaceri (se presupune că există o stare favorabilă a ciclului de afeceri. 276 . în care N . ceea ce le creează ostilitate faţă de risc. precum şi ce servicii sunt neplătite. majorând. 2 Problema portofoliului bancar Capitalul fiind fixat. Ca şi firmele. banca trebuie să decidă cât anume poate împrumuta. de asemenea trebuie luate şi alte decizii : • cât se plăteşte pentru consilierii de împrumuturi ? • ce parte din portofoliu trebuie destinată bunurilor reale ? În cadrul modelului prezintă importanţă şi ce cantitate de credite este dispusă să acorde. Dar. cât anume trebuie consacrat bonurilor de tezaur. În aceste condiţii. întrucât sunt constrânse de cerinţele de capital. cum trebuie selecţionaţi debitorii. ce fonduri obţin din depozite şi ce rate a dobânzii trebuie plătite pentru depozite. precum şi ce restricţii impune firmelor care au mai contractat şi alt credit.e.cheltuieli cu selecţia şi consilierea θ .

asupra clienţilor solicitanţi de credite. Ele sunt investiţii riscante. dacă doresc să acorde şi un volum de credite mai mare aceluiaşi client – creşte riscul de faliment al fiecăruia. întrucât vor figura şi firme cu care nu au relaţii periodice. În mod normal. Aceste efecte ale majorării ratei dobânzii se produc atunci când banca nu dispune de o informaţie perfectă . Rata dobânzii cerute. se reduc riscurile în aceste investiţii. cu atât media rambursărilor este slabă. cu atât ea riscă starea de bancrută. Din aceste motive. Numai în caz de recesiune când orizontul activităţii bancare se restrânge.ECO OMIE MO ETARĂ În cadrul acestui model simplu. cu cât o bancă împrumută. mai mult. dacă doresc să propună o sumă mare a împrumuturilor aptitudinea lor de a le selecţiona se va reduce. prezintă importanţă următoarele 3 decizii: • cât să împrumute ? • la ce dobândă ? • cu ce cheltuieli de selecţionare şi consiliere ? umărul de unităţi de cont împrumutate ( ) necesită următoarea explicaţie : Băncile beneficiază de informaţii specializate din parte firmelor. De asemenea. iar la modul general. cu atât ecartul tip este mai mare. odată cu rambursarea creditului. Cheltuielile consiliere pentru selecţionare clienţilor şi pentru Aceste costuri reprezintă cheltuieli iniţiale a căror rambursare nu se cumulează pentru mai târziu. o creştere a ratei dobânzii cerute de bancă antrenează o rambursare sporită. 277 . În cazul unei selecţii adverse volumul rambursărilor poate diminua atunci rata sporeşte. ele sunt investiţii pe termen lung.

sau preţul depozitelor devine: Dρ = B ρ(1+σ) Valoarea netă a băncii la sfârşitul perioadei devine: at+1 = max (Y + M(1+ρ) – B(1+ρ(1+σ))) Pentru echilibrarea bugetului băncii. 278 .cheltuieli de selecţie at – valoarea iniţială O bancă ce acordă credite are B > 0. mai puţin bogăţia iniţială. luând în considerare următoarele notaţii: at – valoarea iniţială a băncii N – suma investiţiilor în credite Y – venitul furnizat de împrumuturi M – suma bonurilor de tezaur ρ .rata de dobândă a bonurilor de tezaur K – rata rezervei obligatorii B – investiţia finanţată prin împrumutul D D(1-K) = B Rezervele obligatorii k pot fi privite ca o taxă σ asupra platei dobânzilor la depozite : 1+σ = 1/1-k Costul fondurilor împrumutate. 1 : O bancă nu se împrumută niciodată pentru a investi în bonuri de tezaur. Enunţul nr. iar o bancă de investiţii B = 0 (aceste investiţii doar în bonuri de tezaur) Implicaţiile modelului pentru comportamentul băncilor – rezumat în 7 enunţuri. se admite că B este egală cu totalul cheltuielilor. B = N + M + e – at N – împrumuturi M – bonuri de tezaur e .ECO OMIE MO ETARĂ Modelul de bază se poate scrie.

bonuri de tezaur. Dacă banca are o valoare iniţială redusă. nu înseamnă că sunt mai severe condiţiile de creditare. Ceea ce este deranjant este faptul că rata dobânzii cerută excede compensarea printr-o mai mare probabilitate de faliment. ea trebuie să acorde un volum sporit de credite. Cu un asemenea volum sporit al creditelor.ECO OMIE MO ETARĂ Consecinţele acestei teoreme sunt importante. O creştere a riscului semnifică că orice mare împrumut acordat unei întreprinderi antrenează un risc de faliment. reduce activitatea de creditare şi tinde a scădea pentru un creditor neutru în raport cu riscul. banca nu va mai fi în măsură să restituie depozitele către deponenţi. Deci într-o activitate bancară concurenţială nu trebuie ca băncile să investească sume importante în bonuri de tezaur. Enunţul nr. 2 . dar rambursarea acestora este scăzută. Pentru bancă este costisitor de a obţine sumele necesare acordării creditelor. cu scopul obţinerii de lichidităţi. Enunţul nr. rata dobânzii nu-i descurajează obligatoriu pe investitori. 3 O creştere a riscului cu privire la randamentul mediu. În acest caz. O bancă de depozit nu ar trebui să deţină. Dacă banca intenţionează să menţină fixă rata dobânzii cerută. 279 . semnifică faptul că rata ajustată cu riscul se diminuează în favoarea creditorului Când rata dobânzii creşte datorită majorării riscului. ceea ce înseamnă că există costuri ascunse asociate oricărei sume ce nu este imediat transformată în ămprumuturi.o scădere a valorii nete a unei bănci antrenează o diminuare a activităţii de creditare. niciodată. În realitate băncile deţin bonuri de tezaur şi alte active monetare.

ECO OMIE MO ETARĂ

Enunţul nr. 4

Pentru o instituţie de depozit, o creştere a depozitelor obligatorii antrenează, în condiţii normale, o reducere a activităţii de împrumut şi rate ale dobânzii mai ridicate. Creşterea rezervelor obligatorii antrenează un efect dublu: banca este mai puţin puternică costul net al fondurilor proprii devin mai ridicat, ambele efecte conducând la un nivel mai redus al împrumuturilor Reducerea totalului împrumuturilor poate fi mai importantă decât ceea ce arată multiplicatorul monedei tradiţionale. Fiecare bancă are posibilitatea obţinerii nivelului de depozite pe care le doreşte, astfel încât reducerea volumului creditelor nu este determinată decât de dorinţa băncii. Când ratele de dobândă sunt determinate de pieţe, o majorare a rezervelor obligatorii conduce la creşterea notei de echilibru, iar disponibilitatea de a împrumuta se diminuează.
Enunţul 5

În condiţii normale, o creştere a ratei bonurilor de tezaur generează credite mai reduse pentru băncile care acceptă depozite şi rate mai ridicate pentru împrumuturile acordate. Pentru o bancă ce nu acceptă depozite, dar investeşte în bonuri de tezaur, o majorare a ratei dobânzii plătite pentru bonurile de tezaur are un efect pozitiv de bogăţie şi un efect

280

ECO OMIE MO ETARĂ

negativ de substituire, datorate faptului că efectul net asupra activităţii de împrumut este incert.
Enunţul 6

Dacă există o incertitudine asupra ratei inflaţiei, atunci există un risc asociat al bonurilor de tezaur.
Enunţul 7

Dacă banca acordă credite numai pentru oportunităţile bune şi numai pentru acestea, atunci, modificarea ratei RMO sau a ratei dobânzii nu are nici un efect asupra activităţii.

Intrebari 1. Care este noua paradigma a economiei monetare? Noua paradigmă a economiei monetare constă în faptul că demonstrează inconsistenţa teoriei monetare potrivit căreia tranzacţiile generează cererea de monedă.
2. Care sunt ipotezele ce sustin teoria lui Stiglitz? Ipotezele ce sustin teoria lui Stiglitz sunt:

absenţa distorsiunilor produse de ratele de dobândă. absenţa efectelor de redistribuire între generaţii. existenţa pieţelor perfecte de capital.
3. Care sunt motivele de conservare a monedei enumerate de Keynes?

Keynes a enumerat 3 motive de conservare a monedei; precauţie, speculaţie şi tranzacţionare. 4. Ce provoaca reducerea ofertei de moneda?

281

ECO OMIE MO ETARĂ

Reducerea ofertei de monedă conduce la creşterea preţului monedei, rata dobânzii, ceea ce , la rândul său, antrenează reducerea cererii.
5. Explicati teoria monetara de standard.

Teoria monetară standard se focalizează pe rata dobânzii a bonurilor de tezaur, însă activitatea economică depinde de dobândă ce trebuie plătită de investitori. 6. Cum ar putea funcţiona un sistem bancar ideal? Răspunsul se formulează prin următoarele puncte: existenţa depozitelor bancare garantate de guvern, existenţa exigenţelor guvernamentale asupra rezervelor obligatorii deţinute de băncile centrale pentru conturile neremunerate, inexistenţa costurilor de tranzacţionare sistemul bancar trebuie să fie competitiv cu piaţa monetară a fondurilor mutuale. 7. Explicati un enunt care are in vedere implicaţiile modelului pentru comportamentul băncilor. Enunţul nr. 2 - o scădere a valorii nete a unei bănci antrenează o diminuare a activităţii de creditare. Dacă banca are o valoare iniţială redusă, ea trebuie să acorde un volum sporit de credite, dar rambursarea acestora este scăzută. Cu un asemenea volum sporit al creditelor, banca nu va mai fi în măsură să restituie depozitele către deponenţi
8. Enuntati teoria lui Tobin.

Tobin explică, prin teoria portofoliului, că efectele politicii monetare rezultă din modificările ofertei
282

ECO OMIE MO ETARĂ

relative de monedă în bonuri de Tezaur sau în monedă fiduciară, sau, încă în bonuri de tezaur pe termen lung sau scurt.

283

ECO OMIE MO ETARĂ

REFERI ŢE BIBLIOGRAFICE

1. 2.

3. 4. 5. 6.

7.

8. 9. 10. 11.

12. 13. 14. 15. 16.

Abiad, A., Mody, A., 2005, Financial Reform: What Shakes It? What Shapes It?, IMF Working Paper 03/70. Balino, T.J.T., Sundararajan, V., Monetary Policy Instruments: Design. Of Instrument Mix And Coorfination Of Instrument Design. Instruments Of Monetary Management – Issues And Country. Basno, C., Dardac N., Modedă credit, bănci, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999. Bazno, C., Dardac, N., Integrarea monetar-bancară europeană, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1994. Beck, T., Demirgüç-Kunt, A., Levine, R., 2001, Law, Politics, and Finance, World Bank, Working Paper 2585. Beck, T., Levine, R., Loayza, N., Financial Intermediation and Growth: Cauzality and Causes, Journal of Monetary Economics, August 2006. Bell, G., Cosse, S., Wang, T., Moore, D. & Brown, W., Romania: Selected Issues And Statistical Appendix, International Monetary Fund – Country Report, Ianuarie 2004. Bichi, C., Antohi D., Romania's financial sector in tranzition and the road to EU accession, Octombrie, 2001 Borio, C.E.V., The Implementation Of Monetary Policy In Industrial Countries: A Survey, Bis Economic Papers, No.47 – Iulie 1997. Boţel, C., Buletin nr.11 Banca aţională a României. Boyd, J., Levine, R., Smith, B., 1996, Inflation and Financial Market Performance, Federal Reserve Bank of Minneapolis, Working Paper 573D. Bran, P., Costica, O., Relaţii financiare şi monetare internaţionale, Editura Economica, Bucureşti, 1999. Bran, P., Relaţii Financiare şi Monetare Internaţionale, Ed. Economică, Bucureşti, 1995 Brisard, J.C., Terrorism Financing, Report prepared forthe President of the Security Council United ations, Dec. 19, 2002 New-York, USA. Bucur C., Comerţ electronic, Editura Lito ASE, Bucuresti, 2000. Burnete, S., Relaţii monetar-financiare internaţionale, Ed. Alma Mater, Sibiu, 2002

284

Sistemul monetar şi politica monetară. 31. 34. Dăianu. Economic Policy (October).. Bănci. Gavrilă. Editura Oeconomica. Trinity College Press. Dardac. Edit. Dăianu. Bucureşti 1997 Dornbusch. Dedu.M. 19. Editura A. şi colectivul. Bucureşti.. 2003. Coricelli. Galli... Ed.. Macroeconomia. Editura Sedona. IMF unpublished. F. Marin. Editura Enciclopedică Bucureşti. T. Monedă şi credit. The Financial Sector in Transition: Tales of Success and Failure. Transformarea ca proces real. Economie Politică. Editura Economica 1999. Demirgüç-Kunt. Bucureşti. IMF unpublished. Cerna. Fischer.. J.S. Sousa. 2003.. Ed. sisteme de plăţi.. D. N.. 2003. Marquez. Curs universitar. Modelling the Demand for Loans to 18... Enciclopedică. 4. D. 36. Humanitas. Ciucur. Gestiune şi audit bancar. C. and Private Bank Speculation: The Case of the Czech Republic. Arieratele intra-întreprinderi în economia de tranziţie. Timişoara. Bucureşti 1993. vol.ECO OMIE MO ETARĂ 17. 23. 33. A. Detragiache. Gartner. Macroeconomics. C. Traducere După Ediţia A V-A. Reedtz. Monetary Policy Through Ceilings on Bank Lending. R. 21. 35. Pittaluga. 32. 27. the Private Sector in the Euro Area. S. M. Bucureşti 2000. 1828. 1990. G.. Vâşcu. 1997. Dornbusch. Ce este tranziţia. R. I şi II. N. Capital Inflows. Monedă – credit. Startz. Economică. Irwin/Mcgraw-Hill Inc. 29. 1986. J.. Dell’Ariccia. Economică. S.. 35. Dăianu. S. Fischer. I. S. 30... Editura Mcgraw Hill Inc... riscuri. Unificare monetară în Europa. D.. 26.. 28. Universitatea Timişoara. V. G. Calza.. Cerna..E. 24. Cerna. Lending Standards and Banking Crises. E.. Modulul: Economie Monetara Msbank. Editura Economică Bucureşti. Bucureşti. . Diaconescu. Economie. 1993. R.. The Determinants of Banking Crises: Evidence from Developing and Developed Countries. World Bank Working Paper No.. 1997. 1998. Sterilization. 2001. 20. Economie contemporană. Institutul Român pentru libera întreprindere. Dinu. 1996. Ed. 2005 Cottarelli. D. vol. 1997 Christensen.. Applied Economics... 1991. 2000 Dobrotă.. P. C. 1999. 1999. 285 . Echilibrul economic şi moneda. Popescu. 25. S. A. Bucureşti. 22.. R. G.

1999 Floricel. E.. Sistemul bancar în România. Inflation and Financial Depth. Howells. Isărescu. and Indicators of Monetary Policy Journal of Monetary Economics Nr. M. N.. Jinga. Addison Wesley Longman Limited.Irwin Chicago 2004. Monetary Trends in the U. C. M. Kaminsky.. 47. The Evolution of Output in Transition Economies: Explaining the Differences. C. G. S. Isărescu. & Bain. Friedman. M. Economics. and J. Basno. Borensztein. M. Keynes. M. K. E. Ed. 2001. P. a dobânzii şi a banilor.. Berg. 44. 51. 52.ECO OMIE MO ETARĂ 37.N. Ph. Isărescu. International Monetary Fund). iunie 1996. Cluj-Napoca. 50. Options. Zettelmeyer. Bucureşti. Kamin.15/ Octombrie 1999. 2005. Banca Naţională a României. England. B. V. C. L’Euro.G. Reforma sistemului bancar şi integrarea europeană.. Friedman. M. Bucureşti. Khan. B. Caiet de studii nr. A. 40.. I. IMF Working Paper 01/44 (Washington. Editura Didactică şi Pedagogică. Dacia. 46. Bucureşti.M. Stockholm.. Working Paper Nr.M. 3/1996. Reinhart. A. 41. P. Bucureşti. Evoluţii concrete şi perspective...Al cincilea simpozion pentru Nobel în Economie.. 1999.. 48. 49.. 286 . 45.3. NBER working paper 7174. Ed. prices and interest rates 1876-1975. Operaţiuni bancare. Academia Română. The transmission mechanism policy: a new Keynesian perspective. B..S and the U. 1995. Editura Enciclopedică. American Economic Review. Kauffnan.K their relations to income. 1996. Smith. Dunod Paris 1999... Vv89... 53. Ed. Sahay.. A. Hyman . The Twin Crises: The Causes of Banking and Balance-of-Payments Problems.. Instruments. 43. D. Reflecţii economice. 39. R. Capitalism şi libertate. Inflaţia şi echilibrele fundamentale ale economiei româneşti. Senhadji. Drăgulin..L. Banca Naţională a României.. Money. Teoria generală a folosirii mâinii de lucru. Turner. Ed. J. Moneda şi problemele ei contemporane. Targets. 42.. Monetary Policy in Romania: Challenges And 38.A.. Banking and Finance.. 2001. Schwartz. Rădulescu. Dardac. 10-12 September.. 1981. Rcep. Friedman.1/1975. Expert. M.

Editura Ştiinţifică Bucureşti. Capital Inflows to Transition Economies: Master or Servant?. Klein. 1991. G. NBER Working Paper 7384. Nr. Problema creditului industrial.. Studies of the National Bank of Slovakia. 55. Capital Account Liberalization. Ghidul securităţii reţelelor de calculatoare. L.. The Wheel. 39. Vishny. Bucuresti 1998. J. Editions Cujas.. The Housing Market and Financial Stability in the Light of EU Accession.. 56. Kiriţescu. Financial Depth. Moore. Moneda o mică enciclopedie. 67... The University of Chicago Press. Timothy. L. Vol. „There Have Been Three Great Investions Since the Beginning of Time: Fire. Institute of Monetary and Financial. 1964. Harvard University. 61.. & comp. M.M. N.. Vol.. Academiei Bucureşti. Theories Economiques.. Bucureşti.Vol. N. Bucureşti 1982. Schleifer. Macroeconomics. M. 4. 1982. Educational. Report on Financial Stability (December). Kiyotaki. 60. 1998. New York.. 1997. IMF Papers. 105.S. Kidwell. 63. Manoilescu. Stabilization and Reform in Eastern Europe: A Preliminary Evaluation.... Financial Institution. Journal of Political Economy. Ed Enciclopedică. C. Klander. and Economic Growth. Khiriţescu.ECO OMIE MO ETARĂ 54. F. A. 106.. C. Fifth Edition. 58. Lopez-de-Silanes.. Z. Markets and Money. and the Central Banking”. Monetary and exchange rate policy in Slovakia. IMF Working Paper 02/11 (Washington.. Harcourt Brace College Publisher Forth Worth.mică enciclopedie. Olivei. International Monetary Fund). Paris. G. 2. 1993. Worth Publishers. D. Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui. Monedă .. Ed Ştiinţifică şi enciclopedică. 1999.. Law and Finance. C. 1992 Mankiw. R. 68. Ed. 2002. (April). 2000. 1996 Kiss. C. 2002. Economie Monetaire.. 65. 57. 287 . 62. National Bank of Hungary. Kominkova. Le Page. Un secol de frământări monetare. No. L. M.. Journal of Political Economy.G. A. 1999. La Porta. 59... Kiriţescu. Bruno. Credit Cycles. R. 66.. Bucureşti 1922 64. Mourmouras. Kiriţescu. J. Lipschitz. 69.

Cetatea liberă. Ed. 73. Constantin.. Miron. 76.. I.R. 2001 Popescu. I. bănci şi burse. ianuarie 1999. 48 (3-4). Bucureşti.. 87. 2003 Popescu . periodical of the Hungarian Academy of Sciences. 1996 Negruş.. D. F. Ed. Istoria gândirii economice de la Sismonde de Sismondi la postkeynesism. J. 78. Constantin.financiare. F.. Neme. A. Bucureşti 2000 72. Economică. 1989. 3(6) 2001 – Chişinău Sibiu 2001. Editura Sylvi. Tehnici de calcul valutar . Mocăniţă. Bucureşti. Ed Continent. 1999 Popa. Pohoanţă. Economie Politica. Microeconomia Concurenţială. Enciclopedică. credit.. 77.1997 Popescu. Integrarea economică regională . Monedă. 75.ECO OMIE MO ETARĂ 70. Bucureşti. J. 2e edition mise a jour. 85. O rază de speranţă în Balcani. Editura Economică. Neme. Editura All. Macroeconomic Equilibrium.M. 1998. Popa. Vol. 81. 2002.. C. 1997 Popescu. 84. 2000 Popescu D. C. 1995 71. Acta Oeconomica.Sibiu... 89. Plăţi şi garanţii internaţionale. Un debut fatidic pentru economia secolului XXI? Terorismul: între aparenţe şi esenţe. Petria.. vol 2.. 82. Ciucur. Dinamica ideilor economice. Ţinte alternative în orientarea politicii monetare. M. Mishkin. Banking and Financial Markets. D. Ciucur. The Age of Democratic Revolution. 83. Tranzacţii comerciale internaţionale. D. the Public Debt and the Profit and Loss of the ational Bank of Hungary. 1997. Editura Alma Mater. 88.. Economia sub dictatul limitării. N. Editura Tribuna Economică. 1998 Popescu. Craiova. Bulgaria. Editura Economică.. în Revista Economică nr. Capital Inflow. Presses Universitaires de France. 86.de la prototip la producţia în serie. D. Constantin. Capitalism şi Libertate. R. Dumitru. 90. Creşterea care sărăceşte. Bucureşti. 74. Money. De la o civilizaţie a temerilor spre o civilizaţie a speranţelor. revista Piaţa Financiară. Tranziţia la Economia Umană . 79. "the strugle" Princeton.. 1996 Popescu. Ignat.. Constantin. 1992 Palmer. Milton. University Press. 1996. Negruş.. 80. 288 . Ed. 1995. Bucureşti. Ed Continent 1997 Popescu. M. Editura Economică. Continent. Politiques Economiques Comparees. Editura de Stat. Neményi. Dumitru. Fousth Edition. I. Editura Militară. Harper Collins College Publishers.

Wagenvoort.G. 1962.. 2003. Universal Dalsi. Samuelson. Stancu. Zingales. Is There a Core of Usable Macroeconomics We Should All Believe In?. N. G. Zajc. Number 3. Adopting the Euro in Central Europe: an Examination of Policy Issues. 97. Schoeniger. 1996. NovemberDecember 2000.. 104.. 108. 1995. Modulul: Economie Monetara Msbank.. România sub tirania cifrelor mici.. New York. New York. The American Economic Review. R. vol. vol. American Economic Review. Monedă şi credit. International Edition. North-Holland Publishing. van Elkan. 1999 Postelnicu. R. E. Bucureşti. Editura Altip. E. Solow. D. 99. 2001. 1988 . Vol 7. T.A. Shaw.. D. Opere Alese... No.. D. R.. D. Roxin. 2002 Şerbu. I.. Bucureşti. marea provocare. 289 . Ed Economică. Saramis. A.Y. Bucureşti. Co. A.. Şerbănescu. I. Rajan.. Roşca. P. 100. 103. R. Ed. Editura Academiei. L. Şi colaboratorii. Avuţia aţiunilor cercetare asupra naturii şi cauzelor ei. Finanţe. 96.. Comertul Electronic. theory. Editura Enciclopedică. Economică... L. Integrarea euro-atlantică şi dezvoltarea 92. 95. Teoria Pieţelor Financiare. 88. Drummond. 102. Vol. Popesu. Riess. 1962. IMF Occasional Paper.. Bucureşti 1996 98. 107. 2001. Cluj-Napoca. I. Alba Iulia. 106. vol.. authors. R. (2004). Oxford University Press. Security and the Internet Factor. 94.P.studii economice. 1999. Ricardo. I. Schmid. Financial Deepening in Economic Development. Gestiunea riscurilor bancare. 105. data. 110. (1997)..ECO OMIE MO ETARĂ 91. EIB Papers. 93. Economie politica. Inflaţia. Editura Didactică şi Pedagogică. Smith. Practice Makes Perfect: A Review of Banking in Central and Eastern Europe. Editura Continent 2004. 101.1. Murgasova. P. Inc. Schadler. S.M. R. Ed. Roşca. 2002. 1973. Economics. Londra MDCCLXXXIX Fifth edition. Editura Academiei R. Rădulescu. forthcoming. Bucureşti. P. Opere alese. LITO.. (June). 109. Financial Dependence and Growth. 1997. economică .. Political terrorism: a new quide to actors.. S. A. E.. Ricardo. Monedă şi Credit. Cluj-Napoca. T. concepts. UCSF . 1. I... Ed. Universitatea “Babes-Bolyai” Facultatea de Ştiinţe Economice. Vol. Mc Graw Hill.. Kuijs. L..

Rajan R..Didactico-Ştinţifică. Sută. Editura Uranus 1994. Ed. C. (2003). R. Craft Print Pte Ltd Singapore. V. 112. Massachusetts Institute of Technology. 119. Taylor. Molly. 1995. A. (ed). Economică. Princeton University. 1995.E. A Survey of Financial Liberalization. Între echilibru şi recesiune. 2002. 124. C. 120. S. Williamson. Walsh. A. N. Thimann. Editura Dacia. J. 115. Bucureşti.. Editura Antet.B. 1998. 123.ECO OMIE MO ETARĂ 111. Vosganian.. Wiley. IMF Working Paper WP/08/271. L. Moneda şi politica fiscală.. Essays in a Keynesian Mode”.G.. A Core of Practical Macroeconomics. M. 2005. Şocul Viitorului. Journal of Economics. Jackson.. Monetarismul....1998. Bucureşti 1996. 1998. Zăpodeanu. editor Peter M. J. 1998. 2006.. 121. Puterea în mişcare.. Doldu. J. Zingales. Integrarea Economică Europeană. How should monetarz policz respond to shocks while maintaining long run price stability?. 113. Toffler. *** 290 .. (1997). 128. Monetary Theory and Policy . The Great Reversals: the Politics of Financial Development in the 20th Century.. Ed. V. Politici Monetare.. Ed.. Buc. Journal of Monetary Economics 35.. 125. 2005. 129. în „Policies for Prosperity. Toffler. An introduction to foreign exchange & money markets. Cluj-Napoca.. 127. 117. NBER working paper 6303. The American Economic Review 87 (May). 116. Monetary Policy in an Uncertain World. Economică. Ed. Nov. Reforma pieţelor financiare din România. J. 2002. Criminologie. Politică . N. Tobin.. A. Polirom Iaşi. The Identification of Monetary Policy Disturbances: Explaining the Liquidity Puzzle. Financial Evolution in the Central European Economies. 122. Editura Economică. 1999 Taşnadi.. European Central Bank.. C.B. D. Financial Sectors in EU Accession Countries. Ed. Strongin. J. (1987). 1973 Ursa..1999 Wagner. Taylor. Frankfurt. 114.. R. Essays in International Finance. 126. 118. The MIT Press. Vasile. Vasile.

140.ro/extern/papers http://www. Finanţe Bănci Asigurări. 137. Piaţa Financiară. Decembrie 2002 OxfordUniv. Revista Economică. Bank of England.com www.ro www. 132.database. Ziarul Financiar. Tribuna Economică. 147. Capital. Oxford Press 1997 144.ro www.imf. 145.kappa.domino. 142. ***. The Banker. Economistul.bundesbank. La Grande Encyclopedie. 131. 148. The Economist. 291 .ebrd.chicagofed..de. 135.fr http://www.org/unodc/terrorism_convention_overview.Colecţiile publicaţiilor: Business Week.hubank/ebsite. 134.securities. Banca Naţională Cehă. http://www. ***. 139. ***. 136.unodc.bnr. Financial Stability review.banque-france. www.etsco/hbss. Banca Naţională a României – Rapoarte anuale 1996-2006. ***. 133.org www. 141.eu. 138.com www.intellinews. 146.Buletine lunare 2000-2006.org www.terrorbasis/aqop03. Banca Naţională a României – Caiete de studii.org www.html *** 143.euro.int www.bnr.org/publications http://www. Buletine Trimestriale. 1997-2006 ***.1997-2006.org www. Stategia de dezvoltare 2005 .ECO OMIE MO ETARĂ 130.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful