Prof. dr.

ing; RADU AGENT

Praf. ir. ing. DAN OUMtTRESCU

Prof. dr. Ing. TUDOR POSTElNf8U

"

'"

lNDRUMATOR.

PENTRU_

/

CALCUL,UL SI ALCATU'IREA ELEMENTELOR'
DE BETON ARMAT
Comentaril !a prevederi!e prescrtpnllcr de pro.cctare. Scheme loglce, tabefeajutitoare ~I exemple de calcuf. Prir.<:lpil ~i detalu de alc:atuire constructiva

EOITURA TEHNIC,.,

Sucureftl - 1992

Copyright \0 1991, Editura
Toate drepturile ·asupra
:tCf5tei

Tehnica
editurll

editU stet r a servate

PREFATA
Adt"~ia: ED1TURA TEHNrc.\

Piala Presti L ibN'P J. 3,1 Bucuresii, i{i)mill1l" rod 79738

Redactor: iug. Elisabeta Mit:oi Tehnoredactor: Olimpiada Nistor Coperta: ILrh, ~Iaria.J1a Sumllnaru

noilor prescripti«, asa cum a fost pentru ST AS 70.107/0-16 "IndruJn(Itorul" e.itat in 1978. Pentru colegii care 1fU au aout prilejul participe direct la dezbatcrilc in [urul proiectuJui noului standard, jle parcursul redactdrii lui, autorii f1'tj si.sublinieze ca itt legatura cu relaiia standard - indrumdtor s-au purtai atune! tliscufii destul de aprinse : Noul standard, pm/rtf a putea fi 'aplica» in prachea ?roiectiirii, necesitd sau nu un indrumdtor jara care ar fi inoperatJ.t? Daca da , Mttnci" cum Sf poate accepta ideia C(l 0 prescriPIt'e oficiald sa fie indisolubil llgil-ta de () publica/ie.care wu are ·in aceeasi miisura tm caracter oficial? Comentniile $iexplicatiile la pret·cderile standardului trebuie sa fie cu-prinse intr-o lucrare separata cum este lttdrumatorul de fafii sau s(! Fe atasaie chiar la stand.rd, pe fiecare eontrapagitla a textului acestuia, ca in Codul-model CEB-FIB [110J ~i in prescriPliilcfrancczc [107] sau caanexd a standardulu», a~'a cum S-il proeedat i,t alte tari, ca S.U.A, [104J ;;i Noua Zeclandd [f 14, 11.5J? CU prioir. .. la'toatJ aceste aspecte s-au adus in cadrul discsuiilor prcciziiri care consideram cd trebuie fdcute cunoscutc eel PUti1~ aici tuturor ·,{.titizaton:lor standard't:i,.i ;'i f"Mumatorului, pentr«. a inZatura orice ambiguitate : - Standardul coniine toate datele ~1ipot,;ule obligatori~: pcntru broiectarr ~i celcul, Prin 1,tldn.{.mator nu se aduc comP/dari sau. preeizayZ' la aces tea , ci memai facilita/i pentru proiectarea practica : eXl'Jlicatii ~i comentarii, sistemati~iri. ale calculelor, tabele ajutatoare, exem ple numerice etc. - Schemele logice date in i'ltdrunultor pentruordonarea operaiiilor de calcul sint concepute in principal pentru. a fi aplieate in calculele manuale, dar pot ser,,' $i la elaborarea sau controlul prograrllelor pentrts folosirea calculatoarelor, In partea finala a bibliografiei s-a dat $i 0 lista a progratttelor omologate pir~d iN prezent tn Romdnia_pentru calculul automat al elementelor de betow arma [124, 12.5]. Desigur, se pot imagina ~i alte moduri de sistematizarc a calcuhtlui existtnd pentru accasta in standard toate elementele de baza-necesare. - In conformitate Cit uzemlele din tara noastrd in domeniul standardizdrii, S-(J stabilit, eu acordul [orurilor de coordonare $0£ directioare, ca toate comentarulc ~i exphealiile ce se consider i utile sa fie date in cadrul it~drumaoi'ul'Ui $i nu in . wprinsul stasuiardului sau. intr-a anexii a sa. Principalele modificari $i compleldri PI' care node prescriPtii le cuprittd f'l/a de edift'a di'" 7976 a standardului $i care, pentr« elementele de beton armat
II

a STAS 10./07/0-90 ca prescriPi1'{ de Z,aul peniru elementelor din belen, beton armat ~1: etOJ~precom.primat, b cere prezittta importante modificliri de fond ~i completari in raport Cit edi/t"a anten'oa'ra a aceluiasi standard, a fdcu: indispensab£la # 0 noua versiune iT uHui manual care sa cu.prt'ndii materialul ajutator necesar apUcarii practice

proiectarea

Inirarea

# calculul

i1~ uigoarc

sa

Bun

u(:

ripar: 02,()7.1992 coli de u par:
C.Z. 666.982

31.'0

ale structurilor

constructiilor

0',:11(' ;"1'

industriale

St'

reflcctd in mod cores-pun5

ISBN 973-31-0217-2

# in noui ft~drutnator, tlU fost r,xpuse in referatul prezmtat de autor« La de _ XIV -a ConfertHja i.e beioane, J£nula . in octotnbrie 1988 la 011 j N llpo~a.: (9]. Ruunitf_ ,uei pe scurt cele 'mai importanu: -- wecerea la m4rcile i.e betoane la clase de betoen«; -- ituluaerea in STAS 10.107/0-90, sub 0 forma modernizati. a pustrlp/i.lor de prciectare antiseismicli a construcfiiwr din beto« armat, cHprinse anterior flf. fWrmalivul gem;"tzl ie' pfoiectare aniiseismici; a constructiilor civile, 1)~dustria:le # agrosootehswc», P. 100-81. - ,enerali3area jolosirii sistem., ..lu~ tn!ernaJional de itnita/i de masur,i: - id,,.ierea 10. iJre'leurile Codului-model CEB-FIP [110] i1~ ceea ce /)rive"te forma diagramelcr tie iforturi t.mitare in· betouul din ZOna comprimat,'i fa elemef4tele solicitate La tncovoiere en sa« jara efort axial; - mtroducerea de prefJed~ri pentm calculul elementelor prefabricate (I~ suprabetonare monaWa #il1 mod ~1'~aJgeneral al elementelor realizate dit~ struiuri de beto« turnate la dlUe difuite. {ii legate intre de prin conectori ; --- imbunalaJiri 1", calculul la for/a tiiicioare l~iit+ eel La statile limit;'i de F~ltrare ~i de deformatie ; - corelarea cu prescriPliile i1~ ..subordine" (ttormative $i i!~structiunj iehnice pe categorii de construcii«, sistem» constructive sau cletnente slr-ucl·urah) ; -- resederea complela ~i reorganisarea prevederilor constructive, CI~ dt·()sebire in ceca ce prive~te srmarea elementelor. Fafa de diversificarea $i extinderea pe care au trebuit sa 0 capete tt'/ aces! context toate prevederile din indrumiUor, s-a considerat oporttma imparjire,l lui in aouii oolume, astfel ca rot ce ee refera la clemente din beton precomprinwt "i La alte citeva p,d;leme, cum ar fi l~odurile ~i calculul la starea limita de obosealii, fie separate de problemetlC curcntc ale proiectar-ii elemenielor structurale ,hit, beto« annat ale construe/iilor civile, indusiriale $£ agrosootelmice. Acestl'a ,hn ttrma jormea:la obicetuJ '1JOlu»tHlui de fata. A~torii aduc vii m~lJUfffiridf. Dan Constantinescu, cart' in p"'ioada ciia hsorrJI.tla ]nstituiu,t de Con,stm.cJii Bucure~ti a contribuit la elaborarea unora din capitolele ple~efttului tnirUfrt.atOf. P~ "';mu'sul, d~turii ;;) h;'irilii iiillumllora!14.i au ap1.1ut unele trl1t a'e de s;;.;i1.titate inlmla-,.te, cit ~i mJlifidri in p.,es~riNiile· iebnie« care nu a>t "ui P:I!U£ f~ lZHte i1l cOJisi;l$rare in to:alitate in text. In maSUflJ in (ate 1,n.u.,,~!e situ:lJii p;lr~i~u(_"e S6 u constaia necoteliiri de de!aliu fa/a de 1,j,ttimile ,da;tari, ale un»: gu,:;;ri;;ii. autorii conteazit ps in;elegerea ulih:m. torilor in;lrum1torului, t7_re 'f07 O;S1. corecturiie necesare.
z dtor
Ct'IJ

u


CUPRINS

Ple[a,A ..............••....
Cap. I. Principiile metodei de calcu l 11 11 11

I. I. Considerapi irrtroducrive1.2. Exigentele de performanta ,i stliriJe limitll. .... J .. 1. Ketode probabiiistice <1,1. 'I. Actiun! in constructii .. I.". Caracterizarea materiate, lor.aelementelor de constructit, a structurilor ,i A. terenului de Iundatie 1.6. Formularea generala iii. ealculului 1& diferitele stli.ri·lilllitl . Clop 2 Caracteriliticlle betonului de calcul

calcul Ill. stAri Iimita

"

16
20 __ ~_~

r eaastenla torsi nne eli htl:OVb- • iere .. " . 5.5. C.. lculul efortur ilor uni_re i. betoa lli i. anrail.tara In stadint ~e o:rpkH\tace . -'i. Calculu; In starea limit;). de lisman, . 5.7. C.JcuJul III starea Ii mitA de defOClllatie .

5.1. StM~.lit1ll!1a.de

tA

Il') 1.'"
161

'.1." Principii de aIcii.tuire a 26
27 ~tucilor .... Cap. 6. FtI.cipii .. le rl'ciect;\rii antiscismice a clernentelcr ~tr\1chuale de beton arm .. t i. I. Consider&pi iilbod~~ti~~

sa

»«

ale
.

17.~ i75

2. 1. ClNJa betonului . 2.2. Rezistentele '-etonului .. 2.3. Deformarea betonului IU b incil.rcart" .
2'1. 2.'. Deforrnarea ia tirnp a

.36 '12 Cap.

Dnctiliziuea clemellteler structurilor I. cadre do hetol! arnaat '., 6.3. Ductilizar .... perqiler strncturalt de kt4t. ..n~a.t .
7. Sell tM" IcSiC(! penUtI calC1lhal ..Ieuelltelof de betonannat. . Ti puri Gri de eolieitari ~, verifi.' .

.2

21'1 221

~tonului
Efectul a:r;iale soliciti!.rii

.
raulti , .

Autorii

ell. p.

J. Cilracteristicile de calOliI ale 1U'.llturii din otel . elementelol de !teton

Cl\'p. 4. 6alcRiul

siaplu
'I. I. eo.!!iderll.tii

.

52 52

introductive '1.2. Calculul elcmenteIor de ~tol1 sirnpln Ill. stacea
Ii.ita derezistenta Cap. 5. Calculul elementelor ....

Star.,., Ii_a de rNiMfDtu .. I. t.co\{oiere 2. Compresinue ex~entrid. (~1I. considerarea flexibiIit..'\ti i) . 3 Considerarea fJe-.lo:ibilitil.tii Ia cOll!l.presiune f'xcelltriea 4. Compresiune excelltri'a 5. Inthtdere excentricn 6. Forta tll.ietoare . 7. Torsiune cu 'Inco'foil're
cblicl!. .

221 228

257

.

292
10.1 .>17 326 .3-19

de beton

armat. Principii de ..rmare .. ,. I. Consi4eratii introdcctive .~.2: c.Icululla starea lilllitA de rczistenta 111. incovoiere CHI .sau fli.ra efort axial .. 5. .1. Calculul la fort" tlie~re .

61 61
6J

Calculul efor turilor unitare In beton ~i tn arm'itari hi IU<Unl II de Incru . .

.357 357

8. tucovoiere
Starea limitll. de deschldere Hsurtlcr " . . . . . . . . . . ..

31i-t

1

9. fatinclere iere,

centric",

incovo365 .'\88

intindel'e

o xcerrtr ica

8.7. Prcveder i suplimentarc pentru diatragme (percti

~tarea limita de d,~lomla.tic to. 1uGo'roier"
Cup. I;. Prevederi de alcatuire pcotru elcmentele din bcton annat ..

structurali) din annat monolit pentru placi
ie i

beton . .
.

3&8

8.8. Prereder Bibltograf

~uplimentare

402 ~02

.~nexa

S.1. ArmMuri. Clasiticare 8.2. Grosimea stratului acoperire ell betoa
armlturilor 8 . .1. Ancoraree

.. de
<\

A. Mic dictional' de terrnen i ut il iza'[i in proiec.tarea

autiseismica

.

SUMMARY

..........
ilor

-iIH -iO~

armatnrilor armatur

8.4. lnnMil'C~a
8.5. Preveder i 8.6. Prevederi pentru

'412

B. Tabele Lista tabelelor 1. Tabele generale II. Tablele pentrn 10, starea Iirnita

. . .

suplimentare

pen tru stilpi
snplimentan.l grinii

.
.

. III. Tabele pentru c'\lcululla. starile Iimitd ale cxploata.rii norrnale IV. Caracteristici t ur ilor ale

tenta

de rczis-

cnlcu!ul

477
-i()7

Foreword Chapter

: 1. Design Phllosophy

. 11 11 11 16 20

anna-

.

504

1.1. Introductory Considerations .. : . 1.2. Performance Requirements and Limit States 1.3. Probabilistic Methods tor. Limit State Design .. ; . 1.-4. Actions . I, -'. Beha viour Characteristics ot Materials, Structural Members, Structures and Foundation Soils . 1.6. General Pattern of Limit State Design . Chapter .2. Design Characteristics of Concrete _ .......• 2.1. Concrete Grade 2.2. Design Strength 2.3. Deformations under . Loading .....•...... . "

Limit State under Torsion with F'lexure . .5.". Stress Analysis in Concrete and Steel Reinforcement under Service Loads ; . 5.6. Limit State of Cracking '.7. Limit State of Deflection .. 5.B. Principles in Detailing Reinforcement , . Chapter 6. Aseismic Design Phllosophy of Reinforced Concrete Structural Members . 6.1. Introduction ......•. 6.Z. DuctiIization of Reinforced Concrete Frame Members 6.3. Ductilizationof Reinforced Concrete Shear Walls .. Chapter 7. Flow Charts for the Design of Reinforced Concrete Memberli . Types of Loading and Checks Ultimate Limit State ••...• 1. Flexure ••.............. 2. Excentrically Loaded Columns with Uniaxial Bending . 3. Effects of Column Slenderness by Eccentrical Loading .....•.. , ..... 4. Eccentrically Loaded Columns with Biaxial Bendign - .•...........• ,. Members with Flexure and Tension Force •. '.... 6. Shear .......•......... V. Flexure with Torsion .•..

.5.~. Ultimate

127

133 139 153 161

26
27

175

17'
192 214

30 30

33 36
42

2.4. Deformations in time .. 2. .5. Effects of Multiaxial Loading •............... Chapter I. Deliign Characteristics of '~Steel Reinforcement •..... qs,.pter
I.

221

43

221
228. 228

2'7 292
303

4. Design of Plain Concrete Elements .......•........ 1.1. Introduction ......•. 4.2. Design of Plain Concrete Elements for'the Ulti.,mate Limit State .

"

<Chapter ,. Design of Reinforced Con, crete Elements. Guiding Princlpl~s in Reinforcing Element. !J. 1. Introduction ••.... _ Ultimate Limit State under Flexure with or without Axial Load .5.3. Shear Design ••.•••..

326 349

317

61 . 61 63 104

'.2.

Stress Analysis in Concrete and Steel Reinforcement under Service Load ..•..... 8. Flexure Limit State of Cracking •.

9

ii

9. F'leY:Ure. P'lW%Uf. with Axial Load (TeJllliost er Co., pr0S6io~ J "'••.•..•.•.••.. Limit State ai Def1eeti~ -1'. Pll!ISUfe _. ".'
K' K. ~.

,
'.'

1.6. supplementary Prcyi. sioas for Beams ... , .. 1.7. Supplementary Provisio.s for Cast in place Structural Walls " ..... :._. 8.8. Stlppleme.tary PrO'llSlons for Slabs . , .. , ..... ItefereJlces 402 ' .

1.
425;
4.)7

447
45'
459

PRINCIPIILE MBTODEI DE CALCUL
\

Cha ter 8. Det.iUng Itules for ReinP f.reed eoncrete Me.bus '" ... ....

A,pendl~ A. DictiOllary 01 Tel:ms lTsed i. A~eismic Design ....
B., TAbles

4.59
46li 46/\

8.1. Types ot Reinfor~eJlt. ClassificUion - .., .. 1.1. Concre~ eov- tQ R~' i t~" foroement r. _•••••• " [3.~. At!ehorage ~. •. .• . . . . 412 •.•. Spliees ...•... ~... ,.5. 5upplema.tary Pre)Vl' siQlls for Columas
y •• •

.... .,1)

Table~ List . I. ~elleTIll Table~ : .. ,' II. Tables for Ulhma.te LImIt State Design .; . III. Tables for Service~bihty Limit S.tes De51gJl .. IV. Characteristics of Strel Rl"illforCt: me" t .

.....

·pO

1.1. CONSIDERA1-U INTRODUCTIVE
Scopul fundamental al calculului elementelor de coustructii sial structurilor este obtinerea unei asigurari rationale a constructiilor in raport eu exigentele de performanta specifice diferitelor categorii de constructii, pe toata durata lor de viata. Verificarea prin calcul ~i dimensionarea elementelor de constructii ~i a structurii in ansamblu constituie numai una din Iantul de activit~ti de care depinde asigurarea bunei functionalitati a constructiei, care mai cu·prinde: incadrarea ccastructiei In mediul natural ~i construit : - alegerea solutiei constructive ~i a materialelor; - calitatea materialelor ~i a executiei : - respectarea conditiilor de exploatare 'corespunzatoare destinajiei constructiilor : - asigurarea indeplinirii exigentelor de durabilitate ~i, corespunzator acestora, a unor masuri privind mtretinerea constructiei ~i urmarirea comportarii ei in exploatare, Din acest motiv prevederile prescriptiilor privind calculul structurilor ~i al elementelor, inclusiv al celor de beton presupun 0 proiectare competenta ~i 0 executie corecta, in conformitate cu reglementarile tehniee in vigoare, exploatarea constructiei ~i urrnarirea comportarii in conformitate eu regulile "'f1f· stabilitela proiectare. WBi!' In cadrul capitolului I se (arze 6 prezentare succinta a prineipiilormetodei de calcul utilizate in proiectarea structurilor de beton armat, care, 1~-:['explicit sau implicit, sint avute in vedere in sistemul general de prescriptii de proiectare a constructiilor din tara noastra ..

~o+

~<t}:

.7~*,,:,
i/'·'::'~,.···..\

i ,'

,/)~~:':'\-'=:2:'EXIGENTELE DE PERFORMANTA ~I :STA.RILE LIMITA
.i\/,.

prevazuta, constructiile trebuie sa ilispunda eu grade de fiabilitate corespunzatoare, in raport cuactiunile me. ",:t,:~anice de diferite naturi, unor exigente de performanta structurale, dar ~i ~':;"UnoT exigente priv1nd eonfortul ~ eventualele efecte psihologlce produse de '"'\o~~!C. comportarea structurii sub incarcAri.

~,:::)"'~'.~'"

~;g,

Pentrii.a ff apt. pentru utilizarea

.... ~. __ ._.

e;:;r~

~_'

,,

__

....

00 ....

_

...

~".....

,_~_,

'

..... ~_'"'

...,

11

constructii la diferite actiuni (forte. a unor valori import ante materiale ~i eulturale. t ductilitate..•mad ale stilpilor in raport cu grinzile adiacente in structurile pe cadre cu. eventual..~i at eleme~te!o~a e~~~p' ~~rt~~e~ portanta locala <~ sce-.Asemenea deck ar putea sa impledlce exploatarea norma a deteriorarea unor elemente nestructurale (pereti . _.••.!.In principiu aeeste exigente se potvgrupa in trei eategorii: .: __ J. .::dectul eventualelor cedari asupra ansamblului structural. trebuiesa rezulte dintr-o optimizare a raportului siguranta-economie. de regula. stabilitatea ~l Siguranta structura a Imp lea ~. " .~sive de)is':.de avertizare a cedarii). ... sint asigurarile mai .. ._ . exigentele de sta 1 1 ~ e.. £' . prin intermediul unor parametri care caracterizeazaraspunsul unei . in aceste conditii apart' <?~/:Ijilstificata 0 diferentiere a nivelului de asigurare dupa destinatia constructiilor '~~C<deciA dupa conseci!ltele int.)e~tar'" . .. portante sat! altor pierderi ireversibile ale calitatilor necesare exploatarii . a ~ ccaz cerint~lc de ductili.constructiilor . Seopul proiectarii structurale este deci ca asigurarea exigentelor impuse constructiei..-.lllun e c .. Chiar II1 interiorul unei structuri se pune problema diferentierii (ierar·J-f::.. It e m sintcele care vizeaza Alte exigente de functionahtate m exp. a fenomenulUl de obo~tala. Pentru constructiile de bet on armat aeeasta se refera cu deosebire _la pericolul eoroziunii armaturii in ipoteza asigurarii unei bune durabilitati a betonului prin alegerea ~i realizarea corecta a icalitatii acestuia.ntua~ a evolutiei in !Jmp.•.. dif Antimp sl·yuctura. v SJI.i... sau ale tirantilor de care depinde intreaga capacitate portanta a unor sisteme structurale. ""iIIIi&III?~. ? de cele mai multe '1 t '.1rare aunei exploatari normale a constructiUor.' sau acushca se aSlgura capacitatea de lZOare ermlca t 1 . functie de gradul de avertizare specific..'$iroctural). .i(:) . mlsaJe'ullzo t ' 1 ~au condudelor de . camce. . la rindul sau. Criteriue de performan/a reprezinta 0 cuantificare in expresie tehnicaa exigentelor de performanta. Starile limita se impart. . Criteriile de performanta sint exprimate sub forma stan'lor limita care bazate pe modele de com port are si de fiabilitate .· .j-considerarc a modului cedarii elementelor structurale (san al ansarnblului '{'. '' ama cOIl"-tructiilor supnsc unor . 1"' I' exigen+a privind rezistmta. t' . hlzarii) gradului de asigurare a elementelor sau a diferitelor lor zone dupa ... .{. oditate sau chiar de insecuri_ producerea un?!. . t .?J'. Starile lims'ta ultime (SLU) care corespund epuizarii capacitatii . J2e toata ura Pe f ice ehimiee sau blOtarea deteriorarii premature. .. sa se realizeze prin evitarea depasirii starilor Iimita.definesc limitele .:tei:t:~nor bunuri matcriale sau culviata sau sanatatea oamem 1 ~l m e or turale importante."ridicat .• ·•. CXlgente pnvm ura 1 durata ei de viata.. I' fi " ' latii pardoseli gea. Ik\:~F. 2.\.:.. adecuate.l.disioare . menea. .re~uperii e~p~o~~arii. t a asigura Exigentele de durabi~it.~rtimt.!.t: r. :ih'K\ .. . a bunei d esfasurari a vietii ..' Pe de alta parte nivelul de asigurare.).f:-j. obtinindu-se astfel ' . . ca urmare pentru unele ~azurI. in doua eategorii: 1. Asemenea cedar. in ce priveste raspunsul acesteia la actiunile cu efecte mecanice Ia care sint supuse.-. ~n.dincolc de care structura nu mai poate satisface exigentele specifice destinatiei stabilite.. "penalizind" ell deosebire f:>.i". _.o optimizare ! sub toate aspeetele (inclusiv in ce priveste asigurarea unui grad \..~ I' I 12 . ~i actiuni dinamice d~ mare}~ ensl. atare sf' reI"('i In special 13 Exigente1e privin~/I!. ih special la 0 an~~ll a capaci a v ne ca rin capacitatea de dcloral doilea caz ~u~hl!tatea Il.de duct~htate . n:1 numai prin elem~n~ele struc ura e.•.. in . : ~r()lde protec~ie antiseismic.~trueturii . prin eyifUDctionalitatea construcile1.de comp.elem~n e a~ad'~? 'F''' deformatiilor remanente exagerate sau.ale acestora) cele mai importante. t de siguranta structural a .. mc1uzmd ~~ con Ittlalevdleag~~darea rezistentei materialelor._~_. in acest sens. urmarind 0 even.••ruperiic..oa are. exigen e ivind f tiOlialitatea strueturii in raport eu destinatia ei : b. Conditii1e .. Cond1tll1e de reztsten a se re era. Deasetelor de o:-dmul dOl datobr.:zoIlC. _~'r. ei) ~i eve.a£ectarea esteticii cOI?-sh:uctl~.' mare intensitate.lSOeletatl. pnn rupert a unor actiuni care rna 1 ica 1 IX tu rilor..ca urmare <1 de ansamblu). f a la evitarea eedarilor care rezulta am Conditiile de st~h! itate se r:~~ iilor in ansamblu san ca urrnare a efecdeplasarile ~e corp :lg1d ale cO~:f rU:abilitatii elementelor structurale.al~tt ~v~zeaza evitarea cedarilor gf'llcrale :::le struc. ":. astfel ca elementele {sau chiar ... proces IZ . sentimente e mcom ti ' deschiderile exagerate tate vis-a-vis de vibralule excesive ale constructiei sau ale fisurilor.:i energiei..alte masuri de protectie . vitale pentru stabilitatea structurii.'.. t 't te tie "f .' 'I O'eometrire st metim rezulta din carae enStlCl e I:> .~c.. poi s~~t cutremurele :.i exploziile de unor actiuni cu caraeter exceptlOna cum. .~:~ri~e spa tiu suficient de extinse. ~e caror deck evitarea unor de/?rm_atu ~l a unor des IV a eonstructiei. A ~ mblu care ar pune in pericol elemente de eonstrucill sa1l: a st~~c~ugr~i.id:r/:t.'Slajunga ultimele in domeniile avansate de solicitare.. m urma unor.). deplasari etc. even ~a a . ~~.ateexpri~a dcon~~l~~ a~:~:a.:.:~:~i~~~ll~~{~~ :k 'o'. conferind desigur in 6\ final 0 protectie intrutotul "sigura" (formulare care exprim a 0 probabilitate foarte redusa de nerealizare a' aeestei protectii) a vietii si linistii oamenilor.~~i!$ll. tencUleh etc.social-eeonomice a societatii in ansamb1ul ei.:{i.+pacitatii de asigl.:.cc. si de inchidere nestruct~ra.. .'.l"qurua optimizare a scenariului cedarii acesteia. si prin . 'CDaca III pnmde ab sor bti ~l' de.c:sarili ~~1~~fr~ im orfante de dOlturi in stra~mare postelashca sa ~e obtina relv s 'tVBi de rezistenta efective a ditura cu mobilizarea CIt mal amp a a caI?acl atv v 0: Iogice.. Hritdor sectiuni ale elementelor ~ceste!a.. _ pierderea etanseitatii (in caz rezervoare or Ecl:ir..~ 'f tiu~ilor . a.. ~. '.. . 't mai ales prin elemente nest ruCori.·ig~'. cu un strat de acoperire corespunzator. remn in~erveni mai eli "'ser'J::l3.:~$. . {prin marirea nivelului de asigurare) eazurile de cedare casanta. Starile limite ale exploatiJrii normale (SLE) .. In stabilirea nivelului de asigurare este necesara totodata si luare a in ~\-. . ..s~ pu~ ~a\c:trS:mure expiozii) dar. ca urmare t t ind prabu~irc proP'resiva (partia do san succesive ale unor elemente.. ~_'_c. Cl tural:c> (pardoseli... Exemple.· Datorita variabilitatii aleatoare a factorilor de care depinde aceasta v U".! t. <_ c •... exigente pr~v~nd dune bilitatea necesara a consiructiei in raport cu c.\i.~. t" t t rala au in vedere evitarca cedarii unor Exigentele de szg~rana s rue u .. care corespund intre:.tate se refera celor ac+ionate static. Fireste. uneori.nct1:onalttat~. ~Jt .. 'i~~. functie de cerintele dezvoltarii social-economice ~1 de resursele ..

pentru constructiile obisnuite. asociata w ante· d . Situatii de acest fel sint cele caracterizate prin deplasari laterale import ante ale structurilor. datorita specifi~~l~i cdI~:Jte je eV:Ita!e a cedarii structurii . (privita In ce priveste marl '1~ care ear~ctenzeaza .. 1 um " taspunsul~' constructiei la . tn conceptia aet'!lalelor prescriptii de proiectare privind siguranta struc·tun10r se urmare~te deci sa se evite oriee degradari structurale eu caracter rEmanent din solidtlrile produse de aetiunile eu frecventl mare. vizindu-se totod~a pe sup~avl~tu. aS~. lnnecare etc. SLU eorespunzatoare solicitarilor pr.isprm accelerograma unui seism) ~i de ist U . nu se pune problema unor fenomene de instabilitate. pentru stabilirea lungimilor de flambaj ale stilpilor.dinamiea respectiva. datorita unor incarcari orizontale (din vlnt. .ata de deformare R struct~rii (~ntrb' ID:asdurd~ d1eClSlVa de clI:p~citatea ~1 -capacitatll de rezistenta...).ilo~ ..llf~l a ~~na. Cedareaeste dependent I in aceste situatii (sa ne referim de pUda.. . foarte mi. a. .t~nst. _ aparitia unor j. Este de observat di in anumite conditii ~i eazuri speciale de solicitare.. eo icei e ep asare.tructurilor (deci in ul8:~et.t?-ulteon.). a. "ro. SolldtarJ. este.apare firesc deteriorari nestructurale sau chiar st t' ~a sp a Ita inevitabilitatea unor fala de aceste actiuni -se eoncentre ruc ur e.S.ee defmesc c~ra7teristicile mecanice folosite in aceste cazuri v I . Intensitatile lor maxim~ probabil " sibil mai ridieat decit eel corespunzat e a~ u~ ~d de ~certitudine senb.nik>rexcep/iouu (A E) . B.. ."li. norm ale (SLE) ace-stea 5i1)t in general rezultatul: I d in ce prive~te miirimea Din tmprejurarile' sub1iniate uno~ f~eplas~ sta~ice sau dinamice excesive' unel Isuran exceSlve.~._.lelefencmene-~sintavute in vedere ill proieet&rea. _ pieruretf.Iaterala).lclle comportarii structural infl che~a stattc~ a eonstruc~iilor..ca o eapacita. aprOplate de cele medii in locul valorilor "". cedarea nu se poate produce decrt global pe ansamblul structurii.·e au. .tll poste a~tt..el 0 dubla dependenja . t d. Din cerinta evitarii iunile a orice fel de deteriorari structurale pentru toate elementele !ji seet (prin ruperi sau aparitia de deformatii remanente) apare astfel eonditia ca efortul . ci prin valori rnai apropiate de cele medii ale lor. tn ceea ce ~nve~te staril e lim'ta al e exploaUru .stabiUwpi.ttl.eonstructiei sau a constructiei In ansamblu. '.a m~ anta ~le betonulw ~l armaturii) trebuie minime probabile utifuatae ~n mal. actiuni extraordinare de ti .. acestea de ind c pnncl'p~lelo~ actiuni extragene.maxim" sectional (stabilit eventual si en luarea in considerare a redistribuirii eforturilor datorita fisurarii si determatiilor postelastiee). ". SLU corespunsatoare solicitarilor d . erUCtllor . un specifi ~ gl b 1" (. de beton armat. C\l un regtm Pe. In eonsecin{a apare oportun sa se definea. la starile limit! ultime din aceasta eategorie sint : _ ruperile de diferite naturi (rupere pIlls1ici.il~ o"4JJftfte (permanente AP si variabile AV) cu frecventl mare de aparitie. Capacitatea portanta a coast +·'1 1 . porilie. exprimaUi. ci de-aparitia unor ruperi la niveluri inferioareale incarcarilor ell urmare a eunor efecte de ordinul doi 1& structurile din elemente comprimate cu zveltet ri- car-.materlalc ~i culturale 5.te de teoria stabilitatii elastice. tral~~s~ pnn deplasari orizontale incertitudinii mai ridicate asu ra ni~el tH• so lCltar~or eel. valorilor minime probabile ale rezistente10r betonului si armaturii). ..nti..ili:~~ml~i' dieata. 1 l' . mai concret. important sa cum si ale modului particular in ca e a e acuum orextraordinare. nor e~urge concluzla de principiu ale s.ncipa. tegoria aCli1i.ta~ii oamenieconomice ale cladirii.!.!rote~Jla .proeesul repetarii solicitarilor con ne... . dupa @'r~dul de ~~~ tru~tii1or implicat.. Dupa cum. lllve.et~u~ea .15 .a. intr-un sens'imai l~~ml .. casolicitarilor (prin fisurare prin de. re:Istenja) ~I de -variatia lor 3. or ant pentru societate.efr.re~ constructiilor [evilor. . cadrul sta.c:). . mai reduse. ~epind in p~~p~:c:m~C~~~:ilor obi~n~te (statice).ca de apariFe dinamic de aplicare a incarcarii (cut' ceoe mat t.eplasari retlf. cAtegorii si anume: A. ea in eamrile curente.0 a ca In cazurile ale structurilor). pentru incarcarne obi~nuite in exploatarea constructiilor. fiind un fenvmen predus practie simultan in numeroase elemente ~i seetiuni. '.?lificate de efectele de ordinul doi. In plus dat~rita ~ \~~~. a functiilor eons- ri. s-a menponat anterio . .ude sau a unor u. Gel mai adesea..... rac. Verificarile Ia starile limita ultime din aceasta ca.l.tegorie exprima in general conditii privind rezistenta sectionala.lgurarll pnn calcul se staor ngtnere~t1cl §l pe baza unor comiderente I - . asa cum este cunoseut. re se pune problema sigurantei fata de .. se sublinieze !ji alte trisl'ituri imPortant! ~onst~':lct~ror. dedt cele {umiza. intensitate) . ca urmare a zveltetiei ridicate a stilpilor..l~ngl1 raritatea producerii tnr~~u~c ~l explo~~ de mare. nu prin intermediul valorilor minime probabile ale rezistentclor rnaterialelor. :'_pwierefl.~_ Pri. afeetind oricare din elementele structurii san chiar oricare din sectiunile acestor elemente.a.te portanta globala. eonditie .rilor limita ultime (SLU) se pot identifica de asemenea dous.. limitare ierarhizata.1).. analitie prin relatia (1.tan!e ~ePind d~rect de 10 . la .capacitatea d(re. intr-o maniera indireeHi decaracterul global al cedaru acestor structuri.. r ' mentionate mai sus pentru actiuni t ti c " . tip seismic sau explozii puternice . in cazul principa?ceste caractetistici structur~le (d: sol~cf.. datorita specificului modului lor de aplicare..e acti n·frma. tn normcle din C. (prin rastUrnare.ble~a de baza a sigurantei tarea "colapsultu"'). a valorilor . discutate anterior.torica" ~1 anurne: de istoria dezvoWi. u .1a materialului etc. (d~ exempl~ reprezentata turale in dif~rite zone critice ale cons~~ac~~ icarilor proprietatllor strucc.sckiiefi i.suri remaHeHte excesive care compromit ireversibil capacitate a constructiei de a satisface exigentele specifice destinatiei aeesteia.sau structurale. stabilitaiii jormel a unei parti a . sl?re deosebire de solicitilrilt obisnuit~U~ lor ~_n~t~nslt~te . preaceste actiuni. I ~~nt nd ~~al asupra redistribuirii lelor actiuni ex:traordina. pentrua tine seama.crdinare considerate. san efeete ale podurilor rulante ) am}. bile§te nu numai pe baza crlteriil i :.e j. actiuni asociate c~e recrenta. de exemplu. rupere prin obosea. la cazul halelor prefabricate parter) de deformabihtatea stilpilor struc:turii.oduse de .Pro use de unele aetiuni din caJ~ int~nsitaji maxime. tn prOlectarea curenU.actlu~.?are so~. Spre deosebir d fit o~ me carilor variabile obisnuite licit~le. Rei lta • ~o~ l!lUl~tll un~tI11or VItale social cit posibil controlate a d~t~' ~fel principial ~l necesitatea limitarii pe r ~estructurale .iistenta in ~hsamblu). se prescriu valori eorectate. rupere casa.r.or mal intense ~i ca. corespunzltor valorilor eelormai defavorabile ale incardirilor sa nu depa$easca eapacitatea portanta minima a sectiuniirespective (corespunzatoare. poate aparea posibilitatea unor solicitliri de mare intensitate Iocala.

" . Procedeele de nivel superior de analiza a sigurantei (~12 ~i NJ) pot fi u~ilizate in vederea calibrarii valoriior coeficientilor de siguranta partiali d!n procedeul de nivel Nl jar. corespunzatoare nivelului de probabilitate (de siguranta) acceptat. Nioelul J (NJ): procedeu probabilistic consecvent in cadrul caruia se considera simultan variabilitatea aleatoare a difcritilor factori. Considerarea naturii aleatoare a diferitilor factori care afecteaza S1guranta constructiilor.este analizata prin concepte probabilistice si analize statistice. se accepta solutia simplificatoare de a analiza separat cei doi termeni al inegalitatii (1. stabilinduse in mod aproximativ coeficienti de siguranta pentru diferite stari Iimita 3. Nivelul2 (N2): procedeu probabilistic aproximativ in cadrul caruia se consider a simultan variabilitatea aleatoare a diferitilor factori. . Verificarea sigurantei structurale in proiectarea curenta consta i11 compar. . - 17 . . americane.1) s-a notat: Srnax ..re.1toa.1./]. 1. ale dimensiuniloi clementelor etc. 1: t.valoarea maxima corespunzatoare nivelului de probabilitate (de siguranta) accept at al efectului incarcarii asupra unci sectiuni (efortul sectional). caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor (inclusiv ale terenului de fundare). exigeniele de perjormante structurale. aleatoar e a relatiei P<ap . MET ODE PROBA. In relatia (1.1): ( 1."roaub/lt/ore a b Fig.- 1... In procedeul de nivel N1 de "analiza a sigurantei. respectiv valori care definesc starile limita ale constructiilor. di probabilitatea nerealizarii incgalitatii (1. al capacitatii de rezistenta a sectiunii. d. incarcare capabila-dcplasare in raport eu variatia aleatoare 1\ rela tiei P . care cara_derizeaza efectele actiunilor aplicate constructiilor.constructiilor de betoriarmat. stabilindu-se corespunzator coeficientii partiali de siguranta. care stu la baza calculului eu prescriptiile curente de proiectare 9. calculul bazindu-se pe aproximari controlate. Nioelul 1 (N1): procedeu semiprobabilistic in cadrul caruia se con" sidera independent variabilitatea aleatoare a difcritilor factori. Considerarea sistematica a ansamblurilor de stari Iimita pentru diferitele categorii de constructii : 'b. aciiunile specifice constructiei : b. sau invers. 2. siguran tei structurilor: ' 1. cu valon de calcul omoloage care caracterizeaza capacitatea constructiilor de a rezista. care sa reflecte satisfacator comportarea constructiei.ta elementului sau strueturii ~i deplasarea cores p-onr. in prciectarea curenta. Vadatiile aleatoare l:'-le eforturilcr sectionale ~i cspacitatti (portante) sec'tionale (a) ~.de ansamblu ale intereselor societatii.1) este foarte rcdusa (fig. Pentru fiecare din starile Iimita specifice unei constructii este necesara adaptarea cite unui model de calcul.2) in care SH~a. ' Natura aleatoare a factorilor de care depinde siguranta con s tructiilor . c.valoarea minima. japoneze) este satisfacator avind in vedere experienta utilizarii lor intr-un interval de timp relativ -indelungat. 1) pentru toate sectiunile structurii se realizeaza cu un inalt grad de probabiIitate. in esenta asigurarea rezistentei constructiilor exprima faptul di incgalitatea: (1. in f unctie de marimile aleatoare al rezistentei materialelor.. nivelul de precizie al modelului adoptat trebuie corelat cu nivelul de precizie si cu gradul de incredcrc al datelor de calcul.BILISTE DE CALCUL LA ST ARI Datele de bad ale calculelor privesc: a. Metoda de calcul care se utilizeazii in proiectarca curenta si care st!l la baza standardului 10. legate de conditiile ~i cerintele globale ale dezvoltarii in fiecare etapa data a vietii acesteia.na.3. desi in general mai redus decit eel asociat unei parti importante din prescriptiile nationale ~i internationale (vest europene. caracterisiicile geometrice ale constructiei si ale zonei de teren in interactiune cu structura. numit in trecut ~i p!c_cedeu semiprobabilist. utilizind coeficienti de -siguranta partiali . In mod evident. functie in primul rind de parametrii aleatori ai actiunilor : Rmin .107/0-90 corespunde nivelului N1. specifice destinatiei constructiei. .are~conv~ntionaUi a Ull(!: valori de ~alcul. 16 . a). sint oalorile maxime probabile ale efec telor inC£ll'car£Zor (corespunzatoarc de cele mai multe ori valorilor maxime probabile ale intensitatii Herl LIl\HTA Metodele de calcul care stau la baza prescriptiilor de proiectare structurala in constructii se xaracterizeaza prin: a. V1I. (b).te aprecia ca nivelul de siguranta corespunzator prescriptiilor de proiectare romanesti.t1a. Se poa./:. numai in situatii spe·· ciale. tncarcere aplice. . ." etc." Din punctul de vedere al conceptelor probabilist ice utilizate in funda mentarea prescriptiilor de proiectare se disting de obicei trei niveluri de analize a. .

ca urmare -a modului coneret de realizare a elementelor de beton armat.. 1.la (!.) (1. . pentru a .de cere t.. al . in cazurile in care mecanismal de cedare a st. b). marci de armat..servesc ca p~ntl de leg~tu.6) '. i~ . Valorile de calcul ale incarcarilor ~l ale rezlst~n~:lor ~mt core1ate C:l valorile caracteristice (denumite ?bi~nuit ~n prescriptiile ~m ~ra noastra valori normate) ale incarcarilor ~l ale rezistentelor •. limita ultime. sa aiba un grad de asigurare corespunzator {apropiat de 99. Tn practica celor mai multe prescriptii nationale sau internationale de proiectare antiseismice. . 1.ructurii ar~ un caracter global.ta un~form.. de bet.9%)." < S"'11 uncle See" = R.1. (1. precum ~i p.corelate d<l:tonta electului existentei de saibe orizontale rigide (la Sohcltan dl? vln~. implicind eventual efecte. 6) impliea..fa:1tt1t~. .4) . Ca urmare.rcarile obisnuite ("reT. siguranta global a a structurii este superioara sigurantei sectionale. De asemenea. aHUu~J d. In cazul actiunii seismice valorile Prall' ~c. Raportul Intre lneArearea ultillUl. pen.cesitatea introducerii valonlor caracteristice ale rezlst~?t~l~r.in principiu.3) postelastic de deform are la actiuni seismice intense. ca in principiu.~ ~"II s-au notat valoarea maxima a deplasarii orizontale asociaU fortei orizontale generalizate.evita complicatiile in calculele implicate de activitatea curenta de proiectare se cvit~ insa folosirea de valori diferite ale rezistentelor de calcul. implicit prin deplasari . implicind calculul deplasarilor efective ale structurii.cahtap.' In cazul particular al actiunii seismice.. . p respeetiv 1& structurit pupne zeM de plastificare.. unor valori ale rezistentelor apropiate de cele medii.. cu •. trebuie pusi sub forma: conditia de siguranta (1.'valorilor de calcul ale lncarcarii (vezi cap.e cele de calcul decurgedin faptul di verificarea prob~bihtatll d~ realizai e valorilor de calcul ar reclamaanaliza unui numar inacceptabil d~ mar: de probe prelevate. Valorile maxime probabile ale intensitatilor mcarc~ri1or ~l val~nl~ J~Inime ale rezistentelor sint denumite traditional "val~n de calcul ~l s~nt stabilite astfel. valoarea incarcarii corespunzatoare stadiului ulti'm al strncturii (notata eu p. La structurile static nedeterminate.ua: _Nt.presde produs si prin intreg sistemul de control al calita1i1 exe- cutiei lucrarilor.. 18 Fig..i. ~i respectiv valoarea fortei pc Care 0 poate prelua structura.. in fig. "" .incarcarilor ~iJ 'numai in sit?atii speciale ~i numai peatru incarcari pennanente ~i valorilor minime probabile ale acestora) ~1 R . In continuare relatia (1. .2). asa cum s-a mentionat anterior.. distr!blllt~.t~ fortei~r orizontale) aplicata structurii. ill ~ R(R •.. _. ~mQ%' care depind direct de primele.6) so fixeaza in functie .. situatiile srrneturilor curente. . Pe lin~a faptul. ~ P CfJ7 ~r unde P ~i P sint valoarea extrema a fortei orizontale generalizate (rezulta. : stari limita ale exploatarii normale. Valorile rezistentelor normate Slot corelate direct cu manm~le indicilor de rezistenta care c~respund dife::itelor .alc~ .r"t cu indicii de rezistenta pentru difent~le .. ~i Incarcarea soreapua&toare iniperii curgeri! 1 strueturi eu zone de plllstificare numeroase . ~c1lUnea po~?nlor rulante. ._.~ctlOna. in cazul placilor 'de planseu). c~a .<1: .' • . a variabilitatii eforturilor S". Ecartul dintre cei doi termeni ai inegalitatii (1.l:~. la car~ incar:are~ depm?e .. in 10cu1 conditiei de r~zlstenia s.iico.l ) sc poate folosi conditia de rezistenta a elementulul (structurn) static nedeterminat : Cu A.2. in special a armarii acestora. atingerea eapacitatii de rezistenta structurale ~1 mcursium in do1Denm] ~n. Este important de observat ca in cazul structurilor static nedeterminate. Precizari suplimentareprivind verificarea structurilorde beton armat la actiunea seismica se dau in subeapitolul (1.' •~ .nal ~ulte ~n definite statistic ca valori realizabile cu 0 pr?bablhtate d~ ~el rllt~~ 95/0. (1.. incarcarea echlvaleIl.1) va fi utilizata SUD forma i 11~Zy~ ( 1.car~ mv~lul cobont..6). beton sau.tru . stari1or. adoptindu-se conventional pentru toate cazurile valorile folosite pentru indi.clase ~e.. exprimata prin ccnditia (1. pnnclplal. ceca ce nu se intlmpla in cazul gradului ~e aSlgurar~asociat valorilor caractcristice.! .on ~!e ojel.. C~)Ild\tla d~ siguranta pentru intreaga constructie ar trebui sa capete forma (fIg.de tipul ti importanta constructiei.a..u_n singur parametru P (de exemplu.. 1. respectiv valoarea extrema a acestei deplasari pe care 0 poate suporta structura. inclusiv a celor din Romania. .cl~te crippilespecifice d~ ~i R ' reprezinta oalorile mi:'time probttlJile ale re~istt~ 'donuJui cu eonditiile de garantare a calitatiiacestora ~rift .t:r~le. definita de formarea unui mecanism de ccdare prin atingerea capacitatii de deformare intr-una sau rnai multe din P_e < p. d tentele caracteristice i~i gasesc uneon ~l 0 utJ!izare dlrecta. tinind seama de degradarile care se pot admitc pentru structura atunci clnd aceasta suporta efectulunui cutremur putemic.1').care ~lvell1:1~o~ ~a: redus (L asigurare este mai potrivit de cit eel s~eclf~c.. trebuie asociate . de ordinul doi).istentele de calcul"). Intr-adevar.5) P_. .ae ~i SoaP' plastificarca diferitelor sectiuni nu se realizeaza sirnultan. 1') S . in c. ill' R.

~ Pc. Tabclul 1. cu atit mai molt cu cit struetura are un grad mai mare de nedeterminare. climatice sau tehnologice san al contractiei betonului). Caracterizarea ~i olasif'icarea actiunilor Orice cauza capabila se genereze stari de solicit are mecanica intr-o constructie constituie 0 actiune asupra respectivei constructii.. ca determinarea eforturilor section ale . ac[iunilor si definirea lor din acest punct de vedere sint cue ern tal.". efectul precomprimarii. . In legatura cu semnificatia intensitatilor de cal cul si a. cu 0 intensitatc practi c constanta in raport eu timpul.--At' Se aplica In mod corrtinuu.1}. prin intermediul conditiei (1.latele necesare determinarii acestor valori pe baza de studii statistice sint folosite valorile "nominale" deduse din experienta practica a proiectarii ~i a cxploatarii constructiilor.- de exploatare B de calcul 1 1. pe durate variabile - cvasipcrmancnte I AC I ". efectul asupra ~~-i . de asemenea.:. Verifi ci1ri Ill. de mai multe ori pe durata vietii unei constructii Se aplica in intensltati ridicate lungi sau in mod frecvent. pe un anumit interval de timp. ~3 Verificari 130starea de oboseala.elul 1. care normate y}' 1 II I 1 se utihzeaza Intensitatea --·1 I 2 III capacitatca tanta q Jntensitatea q Intensitatea de calcul por- Verificari la starife Iimita ultim ~i de stabilrtatc gruparilor funda mentale de rezistenta sub acjiunea .. Valorile sint apropiate de media in timp a intensitatilor variabile.·t.1.1) satisfacute in toate sectiunile.Iiniar elastic.4. punctele de aplicare. vitale pentru stabilitatea structurii.p"::Eirii.coeficientilor din tabelul 1.Ormat:'i ~i se noteaza q". Din punet de vedere al rezuliior de veriIicarc a ~. 1:: d{~ ac ~iUlli . ()?sificar~::i. intensrtat! cative in viata semnifi- AE I 21 ". Simbol Carac terizare 1AP -I 2 I \ I perruanente --. .4.rclirilor totale de exploatare Ia starile Iimita al< normale sub efect e de durata si la stari Iimita ultime sub actiunea unor grupari spedale Verificari 1. de a fi depa~ita in sens defavorabil.)11 exploatarii I . frecveut lntilnitl ql de calcul .igur. sub efectu J incli. la care valorile normate ale intensiUtWor se determina pc baza valorilor medii statistice.... In cazurile cind lipsesc . dmtre care se alege pentru verificari cea care conduce la situatia de calcul cea mai defavorabila. Valoarea de referinta a intensitatii.. Var iaza scnsibil in raport cu timpul. cste superioara valorii Pma:e ajncarcarii considerata in calcul.:. llntt'DSiconsiderate tlI. ACTIUNI IN CONSTRUC'fII --3 I . mod de aplicare.tile de calcul I Coefl cienti1 ai. principalul criteriu de clasificare a actiunilcr estc [recient« ell care actiunile sint intilnite la diferite intensitati. Este de rem arcat .2 Clasificarea actiunllor . pot Iipsi total in anumite intervale de timp ~ prezinta 0 probabilitate ridicata de a. se justifiea prin relatia practic liniara intre incarcare si deplasare pin a la aparitia primer articulatii plastice (moment in care forta aplicata structurii are valoarea . _.as» in proiectarea curenta. In functie de natura actiunilor. .. startle limiti\ III «" exploatari i norrnale. Valorile ql reprezinta 0 limita superioara a intensitatilor. In cazul cind se dispune de date suficiente pentru prelucrari statistice se utilizeaza ca intensitati normate valorile "caracteristice" definite printr-o probabilitate redusa specificata. ' . . aplicate Verificarrle Iii.. Actiunile sint caracterizate de parametri care precizeaza modul de aplicare. distributie. efectul variatiei de temperatura. de natura starilor 1i111it5.2) si prin asigurarea relatiei P. In ca1culele ingineresti actiunile sint modelate prin incarcari care r eprezinta sisteme de forte.'rltd constructiilor.n. 1. tasarile reazemelor Ia constructiile static nedeterminate) sau dejormatii (de exemplu. de regula definita probabilistic si situata in domeniul valorilor celor mai ridicate ale intensitatilor. evolutia in timp si intensitatea acestora. eare se face verila ficarea si de categoria grupurilor de actiuni (paragraful 1. Pc> fig. e. modul lor de distribuire in spatiu. Unii dintre coeficientii actiunilor pot avea doua valori._I ntensitatea de calcul cvasipermaneuta qe . se stabilesc mai multe valori de calcul ale intensitatilorttabelul 1. NL crt. eventual niciodata unei construed] Ill.. 2). Fac exccptie actiunile cu caracter permanent. fi intllnite la intensitati ridicate.me~anic~ ~ c. prin deplasari (de exemplu. annat Intensitdple de calcul ale fndlrd\rllor uUilzate la nrificILtta elementelor de bet on z onele plastificate. pe baza unui calcul.._.T. acti iunuo r I '1 iutensitati lor i . se numeste intensitate 1f. - tranaitor ii AT t -3 exceptionale Intensitatea lor variazii sensibil in raport cu timpul sa.1.belul 1.onst~etiei (din acest punet de vedere se disting actnrm stat icesi actiuni dinamice). pentru care exista probabilitate mare de a fi intilnite intr-o perioada de timp scurta : b. Valorile de calcul ale intensitatii incarcarilor se stabilesc prin inmultirea valorilor normate cu coeficienti ai actiunilor (coeficienti ai incarcarilor).__. ~~tiunile considerate in calculul constructiilor se clasifica dupa mai rnulte criterii ca de exemplu provenienta..1 sint de facut unele precizari: a. Iimita ultima c(.~ . (. S. Apar foarte rar..u/~i se poate anula pe in tervalo lungi de timp.t~~~ori. 1 Nr.

__ .. AC. .Irerll!'1'H r(/ne/ioni. asupra unor elemente sau constructii. Cruparile utilizate in ealcul se impart in doua categorii principale : R. -.J.rii in raport cutimpuI. ~ _ . AE se tau in considerare numai in grupArile spedale....lill/t: !. __ .~.. .. AC si AT b.de incarcare..ile.. 1. folosite la gruparile speciale ale actiunilor) .. tn timp ce AC 9i AT se iau in eonsiderare cind efeetele lor sint defavorabile pentru verifisarea la starea lim:iU eonsiderats.... in timp ee valorile normate ale actiunilor tranzitori(AT) corespund unor intensitati rar intilnite....."i valoarea intensitaiii care intervine de un numar foarte mare de ori ~i de CUI e depinde direct D. paritia fenomenului de oboseala. .....posibilitatea aparitiei unor efecte de curgere lentil sau de ooosealll.... ._:.. AT ~ AE. __ Fi~.. . lichidelor sau a mediilor pulverulcnte in recipienti si conducte etc. Illcarcqre '".. eu diferite intensitati. _. /"CQI:C'qri ell m6!Jilfir i!lctircQ" In IlICl.riabilitatea In timp a iJlte." r/ep#2ift: it..~"""~ __ ~ . _. pe baza valorilcr medii statistice. inicnsitatca incarcarii nu scade perioade lungi de timp.... .... foarte rare la intensit~ti ridicate. In alte cazuri (incarcarea en zapadii in I t.'. Se pot identifiea actiunile cVlfsipet'mant:ntc.il!:stlf~lnllix Uh'luJt til _ Tim.:'" '-'_< __ ..3 sint reprczentate schematic variatiile ill timp ale intensita[ilor incardirii pentru unele actiuni variabile.. presiunea gazelcr. .. Celelalte actiuni prezinta variatii sensibile ale intensitatii incru-d. GRlTPAREA ACTIUNILOR Calculul elementelor si structurilor de constructii Ia diferite stlrllimitl.. incihcarile din depozite. .. _""_ ...~ .. practic posibile... __.._. gr.. g1'ttpari fundamentale (GF) in care intervin AP...~_ . . fiind utilizata in verificarile la starea Iimita de oboseala...3 V.'_.2.~~_. incarcarea din pcduri rulante) este important sa se puna in evidcnt. 1.. .. pentru actiunile cvasipermanente (AC)corespund unor intensititi freevent intilnite._' " . .pdri special« (GS). In cazul unora dintre acestea (de exemplu incarcarea eu mobilier din Iccuinte) 0 anumita fractiune a incarcarii maxime... ... ale 0 intensitate practic constanta.. ..... .'..li 6f~III(jI" IfII ront/ttck IH:hide/tJr . Aceste fractiuni care se mentin in tot timpul exploatarii sau pe intervale lungi de timp reprczint a fractiuni de lunga durata ale incarcarii tranzitorii ?i stnt denumite i....!iti1~iiInclrclrilor varia.densUiiji frccucnt fntil1zite ale !ncilrcdrii ~i se obtin prin inmul'[irea intensitatilcr ncrmate en cceficientii ~1' Pcntru incarcarile repetate' care provoaca fenamenul de oboseala (de exrmplu..gi~ni in (ale aceasta se conserva un interval de timp relativ important.. _.~ e-.... Ia analiza comportarii la diferite stari limitli (diferentiata intre eazul incarcarilor obisnuite folosite in gruparile fundament ale si eel al incarcarilor extraordinare..... __ . Aceasta se denumeste intcnsitate cvasipcrmanentd ~i se obtine prin inmultirea intensititilor normate cu coeficientul 'h. iltCQrMli . ._2&_". en 0 valoare moderata. I 104.::1 ~ ~ r------------------t~----------..defavorabile._.. " '%'filli_.. In fig._. ale actiunilor reprezentate prin _schemele .. APse iau in consideratie in toate cazurile..datorita unor actiuni de lunga durata sau repetate de un numar mare de ori.. II.. Valorile normate date in standard. aeestea sint actitmi transitorii... de regula..:~~.... de exemplu greutatea utilajelor eu amplasament fix.......... eu :/qpl'lli Valorile normate ale intensitatilor actiunilor permanente (AP) se deIinesc. Considerarea variabilitatii actiunilor in raport eu timpul prezinta impo(tantl in ceea ce priveste: . in care intervin AP.. care se aplica cu intensitate ridicata pe durate :lungi sau in mod frecvent.. :... se face Iuind In considerate ccmbinatiile .probabilitatea suprapunerii mai multor actiuni. .' • .

I I + t. .8 pentru urrnatcarele doua AT.0 pentru AT eu efecte mai importante. u ~ !. .... . "' .. . dar care nu pro due oboseala. ~ . .~ ~\J + ~ S '" ~ " S (J ~ r:: ::I ~ .. ... E(") _ idem. 0..: . .- . I ><II (J I . intensitatile normate ale incarcarilor se afecteaza cu coeficientii dinamici.-. I ~ 0.i'i..ri Iimita de rezistenta ~i de stabilitate. in care s-a notat.8 in cazul a patru sau mai multe AT.. i .. :e~ 1U7i I..§. ':I • .. .. distribuite pc suprafete relativ mari sau pe un numar mare de niveluri.. 'a v-:1- "" I • ~ ~l· :3 . (J 0 .6 pentru ce1elalte AT.. .::!..lJ0 p . se eonsidera eel mult doua AT.- + .. . .. In cazul actiunilor cu caracter dinamic.._ . 01 til II) ... ~ ... ~ ....-l· + !. diferite stari limita sint date in tabelul 1. ~.- -- + t.. ~ I 's S tM·· + !. I I . De regula...~.-l- c: 'r: .- ~ . .... ..... . .. La starile limita ale exploatarii normale..101jOA "Actiuni in constructii si gruparea actiunilor pentru constructii civile si industriale" prevede doua proceduri pentru stabilirea valorilor coeficientiler din grupare ~i anume: a.• ll.. Coeficienti similari se introduc si pentru lncarcarile datorate podurilor rulante (STAS 10.101/20). . p + ..' Acesti coeficienti nu se suprapun cu coeflcientii IjIl ~i IjIz· In consecinta. . Regulile de formate a gruparilor.. 1'1 + "(.. .. b. ~+ ~. cC 0 .....Ci . elementele de beton annat se verifica la starile limita ale exploatari~ normale la efectul componentei de lunga durata a incarcariiIn unele cazuri este necesar sa se tina seama de probabilitatea mai redusa de a se realiza valorile normate ale incarcarilor variabile... - o ~. pentru verificari sub efectul incarcarilor totale de exploatare... pentru grinzile principale si pentru elementele portante verticale..~.1) corespunzatoare verificarii la diferitele stari limita.. T~~)". 0.. C''') _ idem.. De asemenea.~ u.:... 0. . se adopta 0 valoare ~o unica. .." ~ "E .. sau cu coeficientii th in cazul starii limita ultime de oboseala.. .. ~ C'I OJ ... 'r:: ><'l !!. ) h- "ltd.: P<") .. :t:: 0 .:a" ~g...0 '" <II ~ ~ li~ . (J '" ~~ A " Ja]~ . . ~ .. I <II . coeficientii de simultaneitate sint Introdusi numai pentru verificari la sHl...toare AP. u I::I <II ~ '" ~ :2. . La formarea gruparilor de actiuni se introduc valorile de calcul ale intensitatilor incarcari10r (tabelul 1.~ ..i'i... . sub efectul gruparilor fundamentale de actiuni.~ ::s " -...f:.... . . . i.. . ...IJ- . Gruparile alcatuite in vederea calculului str acturilor difera de regul a in functie de starea limita considerata. !.. - ·c " S ~'3 "":0:: CIl.. pentru... obtinindu-se asHel 0 asigurare mai rationala in raport cu diferite stari limits.~ ... . ~ ' ~ .. ~. . 't:l ><II .e + ~. .9 in cazul a doua sau trci AT...1011 A-1. Astfel se afecteaza dupa caz valorile normate cu coeficientii '(Fin cazul starilor limita ultime in grupari fundamentale..S . I " " = c a . . .intensitatea normata a mcarcarilor tranzitorii care produc oboseala. ... I ..... :- o- .. ~ ::I 1'1.t.3.idem corespunzatoare AT... in cazul actiunii mai multor actiuni variabile se introduc eoeficientii degrupare-~o (tPo ~ 1) prin care se tine seam a de probabilitatea rcdusa de aparitie simultana a acestora la parametrii cei mai defavorabili.2 .... corespunzatoare AE..IJ 0 ....IJZ~i Ti~)"'i" reprezinta caracteristicile extreme ale cic1ului de solicitare la care se face calcultii T:(") _ intensitatea normata a incarcarilor tranzitorii care intervin in grupru-ile de actiuni corespunzatoare starii limit a de oboseaIa.. .... _j: . ~... STAS lO. ~ _.. vl·_ + !... 8.. STAS 10. ><1 (J S . corespunzatoare AC.. ... . ~ cC + r...r.. T~b) ..... 13>«< "b() l1§ ~ :a. V .< .. >. ~ ~ 'tJ .. .101/2 A-2)..s "" .s + o_ " ::l . .. . + I j e~ N ~ 0 ~ '0 (Jj ..0 in cazul unei singure AT..• ! '" s p k 'M s u i'i. ~ ~ ~ \J h v S .intensitatea normata a Incarcarilor corespunza." '".. (J "" . Se adopt a valori ~o' diferentiate pentru diferitele actiuni tranzitorii: 1. . Y''') . conform prescriptiilor specifice (STAS 10. In aceste situatfi se introduc coeficientii suplimentari (de simultaneitate) conform STAS 10. .. cu coeficientii tIJl in cazul starilor limita ale exploatarii normale si in cazul starilor limita ultime in grupari specialc.. c. ~ ~ -t~ . .- .. . tl ...101/2 A-2.() .]S 'r:"" ~O" ~~t)Rct .. ~.." ~ ~ ~ ~ '0 . .. . ~u t. .. o_ .g ~ ) I .. 'g " >: ~.. . 't:l -. 1:'2 e :[06~ ... 0. .... pentru toatc actiunile tranzitorii: 1..

.5.e. de .xcePliowJle.' .('. Situatiile de calcul pot fi clasificate dupa cum urmeaza: a.e bala ale materialelor se determi~a afe~tind valorile normate printr-un coeficient de siguranta pentru matenal. peatru betonul din elementele compnma~e sau pentru otelul din ~rmaturile sudate in calcululla oboseala). de inertie ~j de absorb):ic de energie ~~e.6. admite r. (97.il.d i. dar 0 probabilitate ridicata de apanilC.. . beton. de regula. difercntiati III functie de natura solicitarii. In afara avantajului consecvex:-~elde pnn~ cipiu cu conceptul de siguranta de la baza metodei de calcul utilizata 1~ t. se 4co~ed~~za sit1?plificaril~ a. . A ELEMENTELOR DE CONsTRuqn A STRUCTURILOR ~I A TERENURILOR DE FUNDARE In verificarea siguran tei eonstructiilor in tervin caracteristicile 1e reziitenta.. ddmit Ia par~graful.l postelastice. .:.. Noile prescriptii ~sociaza pe?tru pnma oara l~ ~no} m t~ra mdlc. Porrund ..-_.l~lica ruperea elementelor). moduli de deform are) se stabilesc. ~n conditiile unci calitati a materialelor care corespunde calitatii garantate pn. ~ co. - -~..tea. eventual ar structurii III ansamblu.bu?-e pentru asigurarea omogenitatii valorilor de calcul ale rezistentelor. ca valori medii statistice.. .ut. . .d...a1 va. ~'. necorespunzlnd practic valorilor me~ll concrete dintr-o constructie data. pentru clemente static ned~. " Valorile de calcul de baza ale resistentelor M afectead clad este ne~esar.:.n~>nnate. asociata teoretic valorii medii a rezistentelor.-" . u1Jpa caz. ~le elel~entelor si ale shucturii in ansarnblu (d~ exemplu.te ale modulilor de elashcltate ale caractensticllor parninturilor (unghide frecare interna. SitUlf1'i de du. pon care se tine seama de posibilitatile de a nu se atinge valori:le . care au 0 durata seurta. '_"'''' .It Cit armatura.. a unui element sau a .sta etc. . ca pacitatea de rezistcn~a.p"rare" desciiierii fisurilor cu lesciii. .ment eu marimea incarcarii capabile stabilita luind in consi(1_eraremecarusmul real de cedare (de obicei. In caz.U1 de beton annat. insa.t~te aces~e valori se afecteaza de coeficienti ai conditiilor (.tuatll de calcul caracterizate printr-un stadiu de comportarc ~ ~lcri1Cntu!. In calculele ingineresti.~jne..e ciJlc.le ~k calitate a betcnului.~. 1. eu lIaionle Z~mda ont.rifi~area se efectuea~a prin compararea unor parametri ai gruparilor de ~C~l1.0l in tar.lceste materiale. ciasa. Astfel. respectiv a caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor..tabilesc astfel a. ale elementelor de constructn.. de modul decedare etc.. c. prin eare se iau ItI c~nsldera!e a?~te~le sistematice datorita diversilor factori ~i/sau se coree1caz<l. pentru ot:1111folos..•..n~bllit1l. In cazurile curente se admite ca van~btl. ~. Va:lorilodc calcul ale caracteristicilor de material rezulta din rx:-0dlfi~~rea in sens defavorabila valorilor nonnate. fundare.cOfilf.mal ridicati'i.elementelor..a ~i i~ marea . J J 1.!e!:IDmate se.'l~er~ aba~en~e sisternatice ale diferitilor fa~to~: Asemenea corectii pot f mt.._""--.7%)._.3 tens~un~lor. Valort~e de c~Zc~~!.t/t/iile cap"btle (a diror depa~ire it. rtzssten/ele i.' . Verificarca sectiunilor. -.tii dimensionale in cadrul tQlerantelor admise care pot deveni mal importante la diametre mai mid.noul mod dedefl~n' al rezistentei mecamce a betonului creaza cond1tu mal . marca. VERIFICAREA LA ST AruLE LIMIT A. . pe sectiunej .~ exploatare prevasuta pentru constructie : . c?eziune.Situa!ii .majoritate a I?rescriI:_tiilor s~r.c~mpararea eforturilor sectionale eu ejorturz'le capabile ale secliunilor .m:tnbUlrea eforturilor datorita fisurarii ~i deferman. -- .~ise in ~cul sau/~i prin care s~ (:. CARACTERIZAREA MATERIALELOR. mlocmndu-se vechiul \ indice.. a structurilor in se efectueaza in practica pc bazaunui procedeu de nivelul N1.~(lU~e.~a . care au 0 durata scurta ~i 0 probabilitate redusa ... avind 0 durata de timp compatibila eu durata d. . de ne~e5j.Iueru. cu rezlstenta caracteristica. . . de regula prin aplicarea unUl coeficient partial de siguranta pentru material.ltatC<l aleatoare a caracteristicilor de material esteomogena pe intreaga intindere a unci sfciiuni. ..rati1. gradul oe asigurare adoptat pex:-tru valoarea .d:: la caracteristicile materialelor. ·de a aparea.I~bll1 27 . respectiv valori minime cu asigurare de ..mi~~mum 95%. .. a elernentelor de constructie.delO1' de constructie eu tlejor1lf. .3.. li. avtnd in vedere cfectul suplimentar semnificativ . Practic.....o~e~punzatoarc.compararea tiejorfftl/ii/M eleme. . pentru evaluarea capacitatii de resistenta a unor zone de imbinare etc. . illlS~. V"I01'ile fHwBt. cara<:terist~~i de. pr!l!. de rigiditate. . cal.1. ~e coeficienti ~i c~nditillo! de lucru pentru material.n 'prescrip1iiIe referitoar~ la '. ale structuru in ansamblu precum ~i ale terenului de.e~ strueturi.t~anilitor#...le parametrflor de reristenJli ai sectiunii.l~ll date. . cu valon omoloage eorespunzatoare aparitiei diferitelor stun Iimita.~: Pentru verificarea la diferitele stari limita considerate se definesc Sl. dar care. un ansamblu de actiuni ~i un ansamblu dl' conditii de exploatare. pentru evaluarea capacitatii portante a elementelor eu ~cctl~ml relativ reduse. sau capacltatea de absorbtie de energie a unm element sau a structurii).. . eu formarea de artieulatii plasttce) . : car~ct~r~shcllor geometrice ale sectiunilor. se stabilesc pe baza modelelor de calcul adoptatc pentru diferite solicitari.Ve..d~plas(lnlar sta~lce sau a amplitudinii deplasarilor dinamIce. Modelele adoptate trebuie sa fie de a~~ natura. ngl~ltatea relat. ' In functie de natura starii Iimita considerate verifiearea poate eonsta in: .matenalclor de ermstructii. V alorile normate ale rezistentelor matenalelor se defmesc ca valor! car«cteristice. . aceste caractenshCl smt mtroduse pnn I?odek matematice.. b.. - . 'f Valorile normate pentru caractenstlcile ma~enalelor se s. de fap~~ avea 0 valoare strict conventional a. statistica a calitlitii materialelor fji/sau a caractensticilor geometrIce ale elementelor de cOIWtfllctH.lva de ~lvel. (l~ c~zll:nle elementelor de bet on annat obisnuite pentru care se admite re(hstnb~lrea plastid!..~froxlIDatllle introduse in modelul de calcul (de exemplu coeficientii condlt:llor de lucru pentru betonul nearmat.ariabilita. astfel lncit calculul poate lua forma compararii Incarcani maxime pe el. indiferent de gradul de omogenitate al productiei diferitilor furnizori .Il:0~ata este.oloage(tn cazul verificarii unor conditii de exploatare) .. Situ-alii r. care definese modul lor de considerare in caleule. pc baza ipotezc1or si proccdeelor Mecanicn constructiilor se pot stabili caracteristicile c.mpa_ra. incit sa permita eviden tierea naturii aleatoare a valorilor care reprezinta datcl~ de baza al~ calc1:_lul:u~.

corespunzator meeamsme~or de r:zl~tenta l~ SO~lcltanle respective. Valorile de calcul ale parametrilor care caracterizeaza actiunile. < nu ')-J '. in principiu.Jvoleresi fort~ taiet~oare) iD:t~r~i? cu pond?ri dife~ite. tinind seam a si de efeetul fisurarii betonului ~i de comport area postelatica a arrnaturii ~i betonului. Valorile de caleul ale intensitatii incarcarii sint. deoarece in verificarile la diferite solicitari (de exemplu la mC<. de conlucrare dintre beton si armatura. in raport cu incarcarile seismice conventional~ de.~ ~0n. in special a eelor seismice. intre structurile cu numeroase zone plastice potentiale si numeroase "rezerve de rezistenta" (cu grad mare de nedeterminarc statica) ~i structurile eu putine zone plastice potentials ~i putine "rezerve de rezistenta".2).Pentru cazurile elementelor calculate cu metodele tcoriei elasticitat i (de exemplu elernente masive eu dimensiuni apropiate pc cele trei directii). ~um<l:i ratiuni de a nu com plica excesiv proiectarea curenta a structurilor (lD:cl~~lVa celo: de beton armat) au Hlcut ca in cele mai multe dintre prescriptiile de prOlectar~ nationale. • De a~emenea.tpr~smne. 0 / .a ~aRreciere apare si. respectiv materialele. pentru consecventa ~i pentru evidentierea comportarii betonului la stadiul de rupere.efectIve (deci apropmte de· cele medii din punct de vedere statistic) ale rezistentelor materialelor. marimi ce intervin 28 in verific~r~e dire~te ale ?t.} respectiv a prevcderilor capitolului 7 din STAS 10.. 100/0).Aceast. c~ acJiun~e exceptionale. In a~emenea procedun ar urma sa se foloseasca coeficienti de siguranta unici. caracteristici cu variabilitatl dl!ente. elementele de constructie sau structurile se determina conform precizarilor de la paragrefele 1. Este de suoliniat faptul ca m acest leI nu se poate controla. Pe de alta parte este cunoscutfaptul ca deformabilitatea (capacitatea de deform are) unei sectiuni. Gruparile de actiuni se stabilesc conform precizarilor de la paragraful 1. dccit intr-o manifera foartc ap. ..unui raspuns seismic elastic al structurii.5 (respectiv conform prevederilor capitolelor ~ ~i 5 din STAS 10. asi~ra~ea structur!i in raport.3.roximativa. odata cu dezvoltarea metodelor mai avansate de modelare dis cretizata a elementelor de constructie bi si tridimensionale si de folosire a metodelor de ca1cul automat exista posibilitatea luarii rnai coreete in considerare a fenomenelor de cedare reala a acestor clemente.2. Este cunoscut faptul ca. Este evident ca trebuie sa se Iaca distinctie. verificarile privind capacitatea portantii si capacitatea de deform are a scctiunilor ~i a structurii in ansamblu (sau a capacitatii energetice care le inglobeaza pe amindoua) ar trebui. de regula. in clasificarea de la paragraful 1.tcgorii de actiuni. pe considerentul ca aceste valori au 0 probabilitate mult mai mare de aparitie simultana in toate sectiunile structurii decit valorile de calcul (valori minime probabile). sensibil mai reduse dccit cele corespunzatoare . la intindere )il rezistenta otelului. in care se verifica explicit de regula numai capacitatea de rezistenta.2 si 1. Precizari suplimentare apar necesare in legatura eu verificarile structumor de beton armat la starile Iimita ultime corespunzatoare actiunilor exceptionale (SLU din eategoria B. efectuindu-se in mare parte ~i prin ini?f?1cdml uno.100/0). aceste stari limita are un caracter conventional. . afectind global capacitatea portant5. din acest punet de vedere. um~a bazata pe valori de calcul identice pentru cazu l actm:ulor ex~<. Chiar in situatia in care starea de eforturi in elernentelc bi si tridimensionale se stabileste prinmetode de calcul in domeniul elastic este recomandabil. inclusiv in cele din tara noastra. In aceste conditii. dimensionarea structurilor de beton annat 1a . sa se pas.se bazeze dupa cum s-a aratat in pragrafele 1. . a unui element sau unei structuri sau capacitatea acestora de absorbtie a energiei prin deformare.ale':l. neluind in considerare comportarea reala a betonului armat (efectele fisurarii. sa se compare eforturile sectionale de calcul (obtinute prin insumarea eforturilor unitare in sectiune) cu eforturile capabile ale sectiunilor de beton armat.tre~e 0 proce~ur5.ructurilor la 0 actiune seismica precizata se po~ cuanhfl~a reah~t. capacitatea unei structuri de a depasi fara prabusire un cutremur de intensitate mare depinde in mod decisiv de capacitatea sa de a se deforma in domeniul postelastic si de a absorbi ~i a disipa energia indusa de cutremur. t~ c~pitolul 6 sint. situatie in care sint mobilizate toate rezervele de rezistenta si de deformabilitate ale sectiunilor structurii. Reflectind stadiul de comport are a structurii din vecinatatea prabusirii .111 cazul oricarui alt fenomen fizic decit pe baza vaIonlor ..: Acnteru constructive de alcatuire a sectiunilor.. ale deformatiilor postelastice) prescriptiile anterioare admiteau si 0 verificare bazata pe compararea eforturilor unitare calculate cu rezistentele "de calculi . in ti?1P ce verificarea capacitatii de deformare are un car~cter Imph~lt ~~ aproxlma~iv. Astlizi. valorile de calcul ale rezistentelor materialelor (beton ~i armatura) fiind considerate aceleasi ca in cazul celorlalte stari limit5. tratate in detaliu aspectele specifice ale proiectarii antiseismice a structunlor de beton armat. specifica proiectarii antiseismice modern?. sl.mai justa atunci dud se pune problema corelaru cap~Cltatll port ante a structurii ~i a terenului de Iundare. ca ~1.ptlOn~le ~l a celor obisnuite. Editii ~ll~oare a~e preScflptll10r de proiectare antiseismice vor trebui rprobabil isa ra m considerare ~l procedee de proiectare mai rizuroase pentru aceste C:!.4 ~i 1. se poate face principial eel mai corect considerind valorile medii ale rezlstentel~r .4. corelarea capacitatilor de rezistenta la aceste solicitari asociate mecanismului de plastificare al structurii. ultime.rrezistentele bctonului ]. c. pe valorile medii ale rezistentelor betonului ~i armaturii.

rezistentei la compresiune se face pe cilindri cu t Marca betonului Iolosira anterior in. MllrimE'a. rarea indicelui de rezistenta a betonului cit ~i eomplicatiile din pract ica urmaririi eu metode statist ice a calitatii betonulni.) ~i deci clasele determinate pe cilindri apar superioare eelor determinate pe cuburi.vfunctie de variabilitatea rcalii inregistrata in calitatea betonului.5..' ·Be7.lodle echivalente ale mircllo£ 4e HtOJI aorupunmtoare dlferitelor elM. ' T:WeluI2. He 50.. VII din lucrarea (10]. rezistenta obtinuta pe asemenea probe eilindrice este semnificativ diferita de eea obtinuta pe euburi (R"'l ~ 0. Be 30: Bc 35.. Se poate observa ca.. pastrate in conditii standard ~i incercate conform STAS 1275-81. si Be 60. iar uneori putea fi acceptata si mai mica.introducereaunei cerinte mai simple si clare.reprezinta valoarea in Njmm2 (MPa) a rezistentci caracteristice Ia compresiune determinata pe euburi eu latura de eea 140 mm. atunci intre Rn ~i 11.1.50 B~ B7' moo moo B701 31 .titnea de circa 300 nun. era sub 1~%.1) ~i a valorilor eurente tntilnite in tara noastra pentru C".9 R. Se obtin astIel avantaje in metodologia urmaririi si dirijarii calitatii betonului care. in eazul unei productii neomogene cu variabilitatc mare a rezistentelor (valori mari ale coeficientului de variatie C"c) apare mai evidenta obligativitatea cresterii valorii medii a re. Dc 20. 2. [ara noastra reprezenta valoarea in kgf/cm3 a rezistentei medii teoretice R. cl~sa betonului .50 De6() Bd me BI08 Bl50 B2-'O B33lt B400 B-4. Apareau astfel evidente atit artificialitatea folosirii notinnii de mardi pentru asigu.a prescriptie de proiectare a betonului annat in tara noastra in care caracteristicile betonului sint date in functi« de clasa sa. Sint considerate urmatoarele clase : Be 3. Be 5. 1Ii Clasa betonulul Be3." 0= J5%.v.5.107/0-90.0 Bc. daca reuseste sa asigure un nivel eorespunzator de omogenitate a prepararii betonului. rcala") era adeseori mai mare. aceeasi calitate de beton. Be 10. caracterizata de media 11. Be 7.t). Be 25.. In alte tm determinarea . prevazuta in prescriptiile de proiectare pentru 0 valoare normata a coeficientului de variatie C.1. reeisteatei caracteristiee (Rll') este definita probabilistic ca valoarea sub care se pot _piasa ce~ muit 5%. ~i coeficientul de variatiC. zistentelor pentru a asigura clasa de beton prescrisa. Be '40. V. datorita depasirii in practica a valorii normate a coeficientului de varia tie. de betoll Warn e. CLASA BETONULUI STAS 10107/0-90 reprezinta pnn. atunci cind valoarea C . Aoyama [11] prezentat la simpozionul AICAP-CEB de It Rem . Dad se considera 0 distributie statistica normala a valorilor rezistentelor la compresiune. Cifrele cafe definesc. 70) sau raportal general al lui H. permite JDai multa elasticitate executantului in realizarea calitatii prescrise. exista relatia (2.'. Totodata.' Be 10 Del' Ec20 Ee25 Bc3(} BdS Bc-4.l41. Pentru 0 prezentare mai completa a caracteristicilor de calcul ale be tonului se pot consulta tratate de specialitate ca de exemplu [H.1 [104J. odata eu . pentru realizarea mardi de proiect. Be l5. In Ij79. apare mai evidenta posibilitatea producatorului de beton de a reduce valoarea medic a rezistentei si deci de a reduce consumul de resurse ~i costul. In executie. echivalarea intre clasa betonului si marca betonului se poate face conform tabelului 2.2.hiv&l. pentru a realiza lin beton de 0 anumita clasa.. precum ~i cap. z. CARACTERISTICILE DE CALCUL ALE BETONULUI diametrul de circa 150 mm $i itill. Pe baza relatiei (2. Dsigur ca. rezistenta medie reala pe cuburi (denumita jmpropriu "mardi.din valorile individuals determinate (fig..1 ) In acest capitol stut preeentate ~i comentate acele caracteristici de cal cul ale betonului care sint fie prezentate direct fie considerate indirect in prevederi de calcul ~i alcatuire constructiva cuprinse in STAS 10.

' In eazurile in care . tarile C.3) eu agregate normale.).2 Tabelul 2.Be 7. pentru clemente de rezistenta din beton simpl«.7 2.4) unde ~ este densitatea aparent a a betcnului usor conform tabelului 2.3+ . 1601 1701 1801 1901 Rezistenta la ccrnpresiune folcsita in ealculul elementelor de constructii de betcn annat in tara ncastra si in alte tari (de ex.nde rezistcntelor obtinute prin incercari la compresiune pe pnsme eu sectiunea egala eu a cuburilor pe care se determina clasa (150 rrm X 150 rrm) si inaltimea egala eu de 3-4 ori latura sectiunii.marirea 'clasei de beton conduce la 0 rcducere importanta a sectiunii de beton se recomandii adoptarea unor clase de beton superioare valorilor rninime precizate anterior. Densitatea betonului uscat Ia masi!. practic in toate norrnele europene (inc1usiv in Medel CEE-FIP) valcrile cforturilor corespunzatoare starilor Iimita ale elementelor de beton annat se stabilesc pe baza rczistentelor de care r eprezinta valori minime prcbabi1e asociate unui rise neglijabil in rapor t eu riscul de 5% ascciat rezistentelor caracteristice. constanta kg/nli 1600 1700 1800' 1900 - 1. clasele folosite sint limitate superior la Be 35. Rezistentele de ealeuI ale betenuIui la ccrnpresiune.de·Rbk este rezistE. sirme. . situate in medii neagrcsivc.2). compactitate marita ~i deci sensibilitate mai redusa la efectele agresivitati: mediului.R.F. clasele minime . De asemenea.Pentru betoanele cu agregate usoare. ' Pentru determinarea rezistentei caracteristice la intindere a betonului. R. Pentru clasele de Leton folosite in tara ncastra valorile RCk si Rtk sint cele din tabelul 2. considerente de asigurare a durabilitatii (in special avind in vedere evitarea corodarii armaturii) in conditii de mediu cu agresivitate • sporita pot duce ia justiiicarea economica a foiosirii unor ciase mai ridicate.2. rezistenta caracteristica a betonului la com presiune este deterrninata cu relatia: (2..0 _ Obseruaiie.a. lite).50kg/m' Is densitatea aparenta maxima a subcategorici de densitate considerate. 3- .k..2). care depaseste sensibil spatiul oferit Iucriirii de fat!.nta caracteristica a betcnului la compresiune pe cub adica clasa betcnului. R. iar de prcbabilitatea aparitiei unor rezistente mai mici decit acestea se tine searna pin introducerea unor coeficienti subunitari de multiplicare a eicrturilor ult ime (In afara de faptul ca in stabilirea soliciiari1cr induce de actiunile FE str uctur a se Iolosesc ~.A. RE'ZISTENIELE . greutatea propric se stabileste adauglnd . Categorii de densilate ale betoanelor ell agregate ~oare Categoria de densitate 1. de excmplu [lG4. Implicatiile mai Jargi ale problcmei durabilitatii si protectiei contra coroziunii ale elementclor !?i constructiilor de beton armat 'cer 0 tratare mai adincita a problemei. pentru clemente din bcton precomprima. Ca prescriptii specifice de proiectare in tara noastra se pot mentiona {l09]. 2000 Cind greutatea elernentelor nu este stabilita. Be 15. in cazul realizarii corespunzatoare. . ca de altfel in toate reIatiile care urmeaza.107-90 da relatiile : ' (n general se recornanda adoptarea urrnatoarelor clase minime : . Deteriorarea timpurie a constructiilor de beton arm at. In tarile care definesc clasa prin incercaripe cilindri se foloseste in calcul drept rezistenta la ccmpresiune valcare Rck = 0. prin . Acestea se determina conform tabelului 2. u.9 1. in cazul betcnului eu agregate usoare.. ~. In relatia (2.de betcn precizatc anterior sc pot reduce. cu armaturi pretensionate de tip PC. = 0.'. R. confer. La aceste betoane. se eenside. astfel incit observatiile de principiu de mai sus nu sint detaliate in continuare. inclusiv. pentru elementele de ccnstructii putin solicitate. In functie de aceste conditii in standard sint date criterii mai nuantate pentru clase minime ale betonuluir Astfel.5) (2. pentru elemente din beton armat. In Rcm ania ca si. (2. BETONULUI I . 1501 .E. se stabilesc eu relatiile R c = 1nbc-- s.i valoriale cceficientilor Incarcarilor mai mari dccit cceiicientii de incarcare folositi in tara noastra). fascicole. STAS 10. . en efect~ profund daunatoare (inclusiv economice) poate fi total evitata prin f010s11'ea uncr clasede beton mai ridicate care. un. ~i la intindere. Be 30. denumite in continuare betoane usoare. i'bC = mbc R* c (2. Date suplimentare se pot gasi in lucrarile Conferintei a XII-a de betoane (Iasi 1984).2.6 2.5.85 RC!l' In STAS 10 107/0-~O. (2.G.6) 33 .. valorile rezistentelor sint exprimate in N/mm2 (MPa).i airnaturii. masuri directe. valorile eforturilor sectionale corespunzatcare starilor limita ultime ale elementelor de beten armat se stabilesc direct pe baza rezistentelor caracteristice ale betonului .3 ' In unele prescriptii de proiectare. si 2400 0'7~). pc planurile de executie se indica atit clasa de rezistenta cit si categoria de densitate..8 1. 1HJ. monolit sau prefabricat : Be 25.2.. penh u elemente din beton precomprimat cu armaturi pretension ate trefilate (toroane.22 In cazul betonului Rt/(u=Rt/c(0. Alegerea clasei de beton se face tinind seama atit de considerente de rezistenta cit ~i de necesitatea asigurarii durabilitatii betonului ~i a armaturii pentru conditii de exploatare date.ra a corespu.

T'abcl ul 2....4 se introdue coeficientii c onditiilor o.00 " '0\ ::l ::l '"3 c....- .. = . de efectele defavorabile ale dimensiunilor mid sau -.j.. ::l 0 . " c... din teton armat monolit) sau' toate fetele..300 0. $. " ...5-2 m (obtineren de structuri mai poroase ale betonului la partea superioara a elementului datorita proeesului de sedimentare si migrare in sus a apei libere}..g o ::l " "u en (1) °u.. o oS o ..5) ~i (2..0 I{") ....75 0. .~ o ::l ~ ~ N . II") 0\ .Q .. 0 N I I I I 1 8 '''a 0 . R: R: .. "l ° ~ r-co ~~_. coeficientii din tabelul 2....00 ~~...c h ~ <U '" '>l ~ . N I I I I 00 :J. N .. 0 I I I I In cazul elementelor de beton simplu pentru a tine seama de gradul mai redus de avertizare a ruperii lor in raport eu elemente comparabile din beton armat..... valorile mbc si mbt in relatiile (2. "" <"> N iar mbc ~i mbt sint coeficientii conditiilor de lucru la eompresiune si respectiv intindere..85 1. r-' - 10 . de efectele eomportarii mai easante. ~ ~~ .8) In tabelul 1 din anexa B sint date valorile rezistentelor de ealcul pentru clemente de beton annat obtinute prin inmultirea valorilor de baza (2. " ~ "" . R:..107/0.50 = (2..4.5) si (2. 0 . .. <:) .. in 10 ....j.. ..0( ...85 1.j "..9 I I (2.i etc.0 ~~ 0... oS :I ~I ...4.. = . clemente Iiniare solicitate la compresiune excentrica (stilpi prefabricat. :-' = . 6h...t! ::l::l1.7) 00 N <"> 0 ~ 0 <:) 0 z 0 <"> 0 N' 10 00 e- -.. ~ . coeficientii de siguranta Ybc si Ybt se folosesc aceleasi valori ea si in editia precedenta a STAS 10. '" ·s '"3 .. c..> I I I I I I I I I I I I I I I I in care si sint valorile de baza ale rezistentelor de calcul.B .. . Atunei cind apar mai multi coeficienti ai eonditiilor de lueru... I .6) reprezinta produsul aeestor coeficienti. " ... ~ <n.j' .. III ] t) tJ 0 I I 10 0 I I 10 o p:< e ... 0 N I I I 1 I I I I I I I q '" 0 I I I I I 10 -~ 10 o 0 <"> "" ~ '" ~ <"> i ~S o .. Ybc Ybt 1. in eazul elementelor din beton usor sau din beton simplu -.. Pentru elementele de beton armat de lueru mbc = mbt din tabelul 2.... se inrnul tesc suplimentar eu valorile: mbc = mbt = 0.i H p:< '" a:rapU!lU! ""g".13) ~ _ elemente liniare soIicitate la lncoV'oiere (grinzi. I I0\ "! .. ~6b ed .)... <"> 'oq""I~ J ~ 0\ 0 .... grinzi....) placi <200 0.. rigle de cuplare ale diafragmelor etc." ::l't!.1.... cLntiitiiIcr r'c It·-ClU ai betcnului in elcmente de beton armat. pereti ..35 = 1. $.. Pentru ...~ .. oS 0 - . o " ~ 1:.. Cociici(l)jii .. ~ Pozitia de turnare §N' Dimcnsiunea cea mai mica a sectiunii (mm) l> <.. ~ ..00 'B'I oricare 1.. u :.~ " ~ o " N 00 0 r10 I I r-: 0 0\ N I "! I .. Coeficientii conditiilor de lueru eu valori diferite de unu (de obicei subunitare) se introdue pentru a tine seama in special de efeetul turnarii betonului pe inaltimi mai mari de 1... In r-< Vl 0 -< "~N '" ol <n oS -" ::: 10 ::l 0 ...-. oS " bIl1.Q '" I <"> I I I 'I I I "" I I I 10.. p:< <1l o " .. .. 0 I I I I "" S ..0 ~l II") . § <1l ... o .... 10 I I ~ ""... pereti de rec ietc... respectiv. " cu inaltirrea de turnarc > 1500 mm diafragme. 300 < 300 ...Q ~ a '" N .6) eu coeficientii ccnditiilor de lucru din tabelul 2.85 0.. .c: " ~ ..>. r-- r- '.. 0\ . 0 Ui s " R:..... <300 .s 0 's ::l .. 0 "" <"> I \ 00 e- N N N 0 <"> ~ '" 00 II") 10 ..

Legea f'izica la compresiune mcnoaxiala Modulul de elasticitate longitudinal al b:.t '~t + unde: Eo este moduhil de elasticita te al betonu1ui obisnuit de aceeasi clasa : p& este densitatea aparenta a betonului obisnuit (2200 kg/m3).(2. determinat p~ prisms din ?cton" obisnuit. f010sind 0 metodolozie bazata pc inc. Relat1a (2~9).concomiten! cu actiunea aplicata constructiei. EbU =( r::r Eo (2. cl. Din examinarea acestei relatii rezulta citeva aspecte deosebit de importante. E:.nd se poate con~idera ca dup~ ~'lO cl~l~rt ~e.14) se considera egal cu: 1O-5.= ° (2. se d:tc\rn_Ill3.3. Eoe.La starea limit a de oboseala pentru stabilirea rezistentei Rco. 30% din rezistenta 1a compresiune (p~~tru ev~tarea microfisurarii). cu relatia .4Eb .' Pb este dat de relatia O'b. Specific betonului este faptul ca. Obseroatii 1.3. Coefieientul de deformatie transversals (eoeficientu1 lui . plastice. de O'b) poate fi considerata liniara pinaIa eforturi unitare ce nu depasesc circa jumatate din rezistenta betonu1ui Ia eompresiune.6 + O. E:bP' functie de viteza de incarcare (respeetiv durata incarcarii) . 'se determina eu relatia . min O'b.ata de rezistenta la 28 zile. 2. Comportarea betonului la incarcarejvaloarea E:b = E:oe E:bP functie . cor:spun?e :1tuatiilor obisnuite.2. In acest domeniu I betonul se poa te asimila practie cu un mediu continuu. coeflc~ent'. Fig.13) se considera (2. 0'-£ 2.8 X 1O-5tC pentru betonul cu agregate Modulul usoare de elastieitate transversala Go = 0. Eo.3. pentru betonul obisnuit 0.. 2:3.4 .12) Relatia .9) in care coefici~ntul de asimetrie '" llllilli"(c.SPb ~ ~ 1.ircarea ~l d~3Glfc3.0 (2. reprezentind a~tfel defor~atla de s:urta durata. CQ~ficientul de dilatare terrnica Pentru elementele de beton arm at sup use 1a variatii de te~peratura ~ cuprinse in intervalul de temperatura --:-30°C ~i 100°C. Mcdulu1 de elastieitate Eb eorespunde pantei initiale la eurba E:b (deei este modulul de elasticitate "tangent"). marimile rnodulilor de e1asticitate sint valori medii (deci au corespondent a de fapt cu valori1e medii ale rezistentelor). 2. plna ~~ eforturi ce nu depa~sc eca. Valorile m-rdulilor de ela~sticitate ai bstonului functie de clasa sa sint date in tabelul 3 din Anexa. Pbu este densitatea aparenta a betonului cu agregate usoare. atit pentru betonul obisnuit cit ~i pentru betonul cu agregate usoare.2 (2. ma:!: :? Pb. l~carcare=-descarcare. 2. Peste aceste valori incepe procesul de microfisurare a betonului eu efecte complexe asupra defermabilita tii si rezistentei betonu1ui functie de regimul de incarcare. + 31 . 2.. monoton crescatoare a unei prisme din beton simp1u arata ea in fig.to~ulu~ la compresiune sau intindere. chiar la incarcari de scurta durata (cu exceptia eelor aplieate "instantaneu") alaturi de dcformatiile elastice.2.1.3: DEFOR\IA. pentru calculul deform atiei unitare longltudmale impuse. Cara.2.oC.3. apar ~i deformatii remanente.Pcisson) se (Jb - considera l-L= 0. Spre deosebire de valori1e rezistentelor de ealeul corespunzatoare cIaselor respective. . Ebu.cteristici elastice 2. pe ~i1l9a : coeficientii conditiilor de lucru de la starea limita de rezistenta.vezi fig. a. rezistenta betonului create cu mmunum 251'0 f. 2. se ia In considerare si coeficientul / hlf)s/onlolle{/ " moo = 0.l~a :ep::!tat3. Cresterea in timp a deformatiei betonului (deformatia de lung a durata) este discutata in paragraful 2.10) /ocorcoreo opl/cold ell v/rera ell v//esa vf iflcdrcorE(J ap//cold v2 < vf adica de raportul intre eforturile unitare minim si m~xim la fibra de beto?cea mai comprimata in sectiunea transversala.ll de dilatare terrnica liniara OCt. Modulul de elastieitate longitudinal pentru un beton cu agregate usoare.RE:\ BErO~ULUI 'SUB >-lNCARCARE Acest paragraf se refer a la deformatia betonului care apare.11 ) E:=Cl. intre efortul unitar O'b si deforrnatia specified E:b la compresiunea monoaxiala.

. .~ prim at centric (valoarea dC1o/dEb) devine nula si se atinge rezistenta la compresiune. 2. 1 3 ClJo =2%0 Fig. De fapt comportarea betonului in domeniul Eb > 20/00 depinde si de alti factori care nu se pot evidentia prin diagramele din fig.6p (/'fib) I I ! Fig. rigiditatea betonului com. i. In figura s-a 'notat eu £.= 1000 R. folosind metoda generala.. Eou.0035 corespunzatoare situatiilor III care axa neutra se afla la interiorul sectiunii (fig. Pentru calculul la starea limita' de rezisten/a a sectiunii incovoiate eu sa u fara forta axiala. 2. . 2. are valoarea dCb 2Rc =-.' si caracteristicile relatiei Co .O este mai mica.4.'1. Prevederile din STAS 10. Toti acesti Iactori afecteaza .0 = 6.valoarea deformatiei Eo asociata iruperii betonului comprimat .O 0.4) intint.cresterea lui Eo peste valoarea EvO este insotita de 0 scadere a efortului C10 (ramura descendent a acurbei C1b Eo). Dintre acesti factori sint de mentionat gradientul deformatiilor pe sectiune (sectiunea este comprimata uniform sau neuniform eu sau fara zone intinse).15) corespunzatoare conditiilor Cb = 0 la Eo. de fapt. 89 . (2.16) Drea pta A Care = s. Astfel se constat a ca: .Eoeste mai abrupt a si mai scurta la betoane de rezistenta mai ridicata). forma zonei comprimate ~i gradul de fretare (confinare) cu armare transversala si longitudinala. si de / de. in origine. =~(2 Rc . Forma £/) Parabola 0A are eeua tia : C. _ . dEb_ EvO eeua tia Cb (2.0 si C1b = R.0~2 corespunzatoare .5). si scaderea corespunzatoare a lui Cb depind de rezistenta betonului la compresiune (ramura descendent a a curbei Co . 2.) Cil Chi (i . = O la £b = E.3.Eo depind semnificativ de rnarim ea rezistentei la compresiune. Aceasta relatie adoptata pentru prima data de Recomandarile CEB-FIP [110].. I C=A I (i-fiifl Cel "". in care R.5. . fiord "'0 mqi /Iv/ill comprimqlti) FiC·2 .3. este rezistenta de calcul la compresiune a betonului..1).t valoarea EbIa fibra extrema a sectiunii intinsa de momentul incovo£. 2. Cu cit aceasta tendinta este impiedicata in mai mare masura cu atit valoarea Eoasociata ruperii este mai mare iar scaderea lui Co la aceeasi valoare Eo > EI. b. (vezi fig.107/90 privind caracteristicile de ca1cul ale betonului sint in concordant a cu aspe ctele mentionate anterior si cu principiile -adoptate in tara noastra pen tru proiectarea betonului armat p<: baza metodei starilor limit a (vezi capitol ul 1). -domeniul de comport are liniara este mai mare la un beton cu rezistenta mai mare decit la un bet on cu rezistenta mai mica : . 2.O• Se observa ca tangenta la parabola. tendinta de umflare lateral a a betonului comprimat produsa de dezvoltarea procesului de microfisurare. 2. EbO -~) EoO (2.17) Punctul C este definit de valoarea Eblim eare variaza liniar intre valoarea unei distributii E uniforme pe intreaga sectiune (compresiune centrica) si valoarea Ebll= 0. se recomanda relatia Cb din fig.002 si Rc~i 0 linie dreapta intre = punctul A si punctul C corespunzator cedarii betonului laeompresiune. '. considera 0 parabola de gradul doi intre originea sistemului de axe C~ Ebsi punctul A de coordonate EI.la 0 deformatie specifica Eo= EoO 20/on. .modulul de elasticitate Eo creste odata cu rezistenta betonului la compresiune astfel incit Eo variaza chiar in cadrul aceleiasi clase odata cu varitia rezistentei la compresiune (vezi fig.

/ '/ ~t EbO I Ii' . ceo Fig.. nu depasesterde regula 0.4 mtrod..4 este data inSTAS 10.8 la un coeflcl~nt de van~tl: egal cu 15%) ~l a faptului ca valorile -incarcarilor. Este de observat Fig. eforturile m beton in zona comprimata a sectiunii s~ e~~lueaz~ considerind comportarea liniara a betonului si valorile caracteristicilor din para~raful 2:3. 2. In acest context este deci. ~=~[( 11.zona descendent a a relatiei (Ib ..s~ urmareste sa se stabileasca valoarea ng~dl. unde se reprezinta si variatia asimilara a rapor~ulUl l1.5) cu mbe = 1 raportul /le/Re.liniara in stadiul de exploatare se prezinta in subcap. La starile limita ale exploatarii normale intereseaza valoarea me~le a rezistentei betonului la compresiune. Aproximarile pot devem. Re.. Prin valoarea adoptata pentru Eb 11m se t~~e seama ~e . re/qji(J 2 (9) eg~(J ~Eb.1): A I . l~~a~ ~~m.7).5~L.5 din rezistenta medie. 2.valoarea Eo. . . ~e elasticitate avind valoarea mitiala E[ sau putin redusa fata de E. si nu valoarea de calcul. se ia constanta.~t~n. ~ ~ . care intervin in caleulul la starea limita de rezistenta.uce.4. momentul de fisurare fiind mai rmc decit moinentul de rupere (ultim).19) nu poate fi folosita decit daca 2 ~ Eb€bo/11.~l cmd. max.e se poate adopta de exemplu.e! 2)(~)2 + (3 _ 2' 11. '1 I I /-t-. in conditiile u~ei armari longitudinale reduse (de pilda la unii pereti de be. re/o/io 2 tj) d beldedu. . modulul. ~ 3.e cea mai apropiata ~robabilistic de rezistenta efectiva a betonului (fig. indiferent de forma sectiunii ~i de gradul de confinare asigurat de amarea transv..' . respecta si conditia d(Io/dEb = E" la Eo= O. . 11. ~ Toate aceste iaproximari afecteaza intr-o masura ne!5h]ablla val?a~e~ solicitarii capabile a sectiunii si deci r.645:Cve) (2:!8) Iegii fizice a betonului relatia : cu rezistenta 11. Important a precizarea ca re~atla a . . . In raport cu parabola de gradul dei din relatia (2. rezulta ca in fig.etonulul la compresiune este constant ~1. la care. = Re(1 - 1.aceasta parabola. similara cu (2.raportul intre modulul ~e elasticitate initia~ si re~istenta b. de exemplu. Re. In aceste conditii este deci justificat ca sa se 'e~nsidere ca betonul se comport a Iiniar. de exempli/..Eo este inlocuita cu un palier : . Legea fizica 0'-£ la intindere ea pentru zona ascendent a a In proiectarea structurilor apar situatii cind este necesar sa se analizeze comportarea elementelor in stadii de solieitare. 5. se poate aprecia ca efortul maxim de compresiune in beton (Ib max. Parabola de gradul trei degenereaza. pentr':l..7!u Rc (vex/. Pe baza relatiei (2. rezlstentel~ ~a intindere.2.ietor M.rsala. de exemp/u. cu """"Id Rc I. .Daca aceasta conditie nu este satisfacuta parabola de gradul 3 prezinta un punet de inflexiune in domeniul 0 < Eo <: EbO. 2. • E"'EIIO). 2. Pe baza valorii acestui raport (circa 1. .16)) '. 2:6.d u._ Pentru caleulul la starile limit a ale exploatarii normale..llul~l la star~a Alun~ta de rezistenta.5. l\cest mod de calcul se justifica prin considerentele prezentate m contmuare." /ZIC(J (J b' etono/o) ClI rezis!e. care se iau in considerare in calculul la starile limita ale exploasarii normale.:':'O:---::C-v(~%-o) este (Ib.e!5al cu 1 000 (~ezl r~l~tla (2. sint mai mici decit valorile de caleul ale incarearilor. forta taietoare de calcul este asociata cu valoarea momentului de fisurare.tatll ~l/sa~ duct~htatl1 ~ecH!i~ll de beton armat.' //'\_L / / (ves).15).3. '" ~t 1 Se observa ca legea flZldi (IbEb din fl~. 4) sau la proieetarea unor elem:nte de beton armate eu rol de rezistenta antiseismicg ..ton arm at din structuri tip . urma oare e aproximari mai import ante in raport CLl relatiile (Ib . in parabola de gradul doi (adica relat!ile (2:19) si (2.ez.ultatul cal~'. . 2. Alte arguments pentru a admite eomportarea elastic. si a relatiei (2.3. 2. Relatia (2..'O----'15'-----I20L---2-:-'5::----3. Asemenea situatii apar. 2.E din fig.107/0-90 in principal pentru calculul c~ metoda generala la starea limit a de rezistenta.15) coincid) daca ' EbEbO/11.6.fagure"). EbO EbEbO ~11. ReI. J (2.. '.7.~+ e EOO EbEbO n.a 0 parabola de gradul trei. la caleulul la starea limita de' rezistenta a elementelor de beton simplu (vezi cap.19) I I ca:e ~eprezint. . in functie de cit de mare 1. 40 .mflcahve . = 2.influe~tagradientului deformatiilor pe sectiune asupra valoru deformatiei specificeicapabile.18).anterioare fisurarii betonului intins.Eb din fig.

.eaza. Diagrama a. DEFORMAREA iN TIMP A BETONULUI Deformarea specifica de lung a du-: rata a betonului Ebd (fig. exprim~ influenta gradului de matuntate a betonului la mc~rcare~ a gradu~Ul de sohcitare si. 2.1i!a ale exploatarii normale. curge!e le~ta de manmea .ulului de elasticitate redus. respectiv.2.1. .9 se prezinta relatia simplificata intre rezistentele betonului pe doua directii ortogonale. Acest efect se ia in considerare la calculul la starea limit a de rezistenta la forta taietoare ~i/sau la moment de torsiune. Pe de alta: parte rezistenta si capacitatea de deformare a betonului comprim at cresc atunci cind tendinta de urnflare laterala este impiedicata de armare ."._ a t In aceste cazuri se considera in calcul contributia betonuluiintins si este necesara adoptarea unei legi analitice pentru betonul supus la tensiune. ka are aceeasi semnificatie ca ~i in ~elatic: (2. iar 'II este raportul intre efortul produs. se considera modulul de elasticitate E.8.timp a beto.2.sin! coeficientii care. ceea ce conduce la 0 stare biaxiala de eforturi sau in care tendinta de umflare transversala a betonului sub actiunea unei compresiuni longitudinale sa nu fie impiedicata de armatura transversala si Iongitudinala. pr~chc ~apaC1tate~ de.10). iar coeficientul k4 exprima influenta dimensiunilor elementului (vezi tabelul 5 din anexa).~~--------------.. In relatiile de calcul.5 R. de ~fectul deformarii In timp a betonuh. . unde: Eeste deformatia specified elastica initiala a betonului ~ _ valoarea de calcul a caracteristicii d:formatiei in . ' (2. incarcarea de lunga durata ~i eel din incarcarea totala.pe directia normala exista un efort de semn contrar. Deformatia Ec se determina culrelatia] Ec =rkak4 Ec. 2. 2.deformatia specifica maxima datorita contractiei betonului. I' I 2. . apare dupa exfolierea betonului din afara acestui miez si creste odata cu cantitatea de armatura transversala ~i longitudinala.9. 2. EFECTE ALE SOLICITARII MULTIAXIALE Betonul este rareori solicitat in practica la 0 stare monoaxiala de eforturi. in starea plana de torsiuni. Astfel./(l vqi) unde .E pentru betonul intins si modul de stabilire a eforturilor sectionale de fisurare se indica la paragraful 4. rezistenta a sectiunii de beton armat dar trebuie luata m considerare atitIa calculul' efectul~i zveltetii Ia starea limita de rezistenta cit si la starile Y?.21).Pentru valori a. are valoarea data de relatia (2.i: se poate tine sea~a SlIDI?~lflcatcu a]u!orul metodei mo: .in anexa). Intr-adevar.8) se po ate calcula simplificat. !.4.baza. In cele ce urmeaza se prezinta numai doua din multiplele aspecte privind solicitarea multiaxiala a betonului. Obseroatie . Se observa eli rezistenta betonului (la intindere sau compresiune) scade intr-o masura importanta at unci cind . Valoarea ~ se determina cu rela tia -- 'P = klk2ka cru (2.---------- '" este valoarea de baza. respectiv de efortunle umtare m beton. 4. _ 2.20) C. cu rela tia (2.. conform STAS 10 107/0-90.iuf7e) + . care se manifest a evident numai asupra miezului de beton "incorsetat" in armatura. nului la durata foarte mare de mcarcare (teoretic la t = 00) Ec ..22) ~2"= l .if ------<- 6i (comFe:.5. (fig. sint putine situatii in care sa nu apara concomitent eforturi normale a ~i tangentiale T. iar kv k2 ~i ka . denumit de fretarea sau confinare. Ec in care . marimea coefici<:ntului 1 exprima dependent a liniara a def?rmatiilor de. a umiditatii relative a mediului ambiant (vezi tabelul 4 . . Acest efect.eformatiilor la incarcare. In ~oate acest~ sit~c:tii.. t b Fig.e elasticitate E.transversala ~i longitudinala (fig.1). Trebuie observat ca armatura longitudinala poate exercita un efect eficient de confinare numai in masura in care printr-o armare transversala suficienta si rational' dispusa tendinta sa de deplasare laterala este impiedicata Studii experiment ale au aratat ca pentru calculul rezistentei C2 (compres/oae) in care IPII este valoarea de . comportarea betonului la solicitari multiaxiale este mult mai putin cunoscuta decit cea la solicit area monoaxiala. In general.:.2.21) In fig.e Fig: 2. =eg/f. Ambele aspecte sint luate in considerare in prevederi cuprinse in STAS 10107/0-90. c). Deformarea in timp a betonului nu afect. In locul modululUl .. ~ 0. ceea ce conduce la 0 stare triaxiala de eforturi.

itati d d f rmare a betonului comeo. ell elrieri rle (2.tereseaza in cazul stilpilor fretati ~e forma circulara aprop~:: a ed~~~~n~ solicitati preponderent la compreslUne. in clasificarea internationala. + k(Jtr (2.:a notat diametrul miezului de beton situat la mteriorul fretei.10. ?e ex~t?plu atr rezulta din relatia (vezi fig.. Livrarea se face in colaci pentru diametrele 6-12 mm. CARACTERISTICILE DE CALCUL ALE ARMATURII DE orn. nn e0 StU ---r 1 I I I (2. capaci a .24} Fi.axldala~def"corres~~:i ~egiijata. _ Olelul OB37 este un otel moale cu continut redus de carbon (clasa 1*) care se lamineaza cu sectiune circulara si suprafata neteda.. iar ca armatura de rezistenta. Avind rezistente superioare otelului OB 37 si 0 buna conlucrare cu betonul datorita profilului periodic. La e~emente e cu sec.iaa si deforma1:ielonegitudmalli pentru stilp~ cu sectiune patrata eu latura de 108mm.~:::::240 :ma) . Otelul PC 60. Oielul PC 52 este un otel cu continut limit at de carbon cu unele adaosuri care ii maresc rezistenta fara a-i afecta sudabilitatea. 2. Efectul fretarii asupra cresterii rezistentei la compresiu:r:et~a beton~~l d i. si pasul as.>l anh~e~s~llc. Pentru arm are transversala cu freta circular a cu aria sectiunii A. arrnat i numai transversal [HJ. de eompresi~n~ ea. Livrarea celor doua tipuri deotel cu profil periodic se face in aceleasi conditii cu cele mentionate pentru OB 37. ..H} ____ - Beio« unde R este rezistenta betonului simplu. se recomanda utilizarea lui in special ca armatura constructiva si de montaj..n e~ este aSlgurarea duc tilitaa ti . a betonului o relatie aproximativa. Cu d...~u forta . de asemenea otel laminat la cald cu profil periodic pria continutul user mai ridicat de carbon si prin unele elemente de slaba aliere pentru asigurarea sudabilitatii face parte din categoria otelurilor din clasa III. cit mai *) Pe plan international otelurile perrtru beton arrnat sint Imp. Rela1:ia intre forte. in cazul diametrelor de 14-28 mm si ca bare libere pentru diametre mai mario Prezentind rezistente relativ reduse ~i 0 slaba conlucrare cu betonul.~ :::::300 m:2) ~i A1V (Ra~::::: 400 m:2) 45 . All (R. 2. 'eft. plasindu-l intr-o pozitie intermediara intre clasele II si III.N{kN} la eompresiune R.iular~ solicit ate la incovoie:e . 2:11.' Ad II n priDilat intereseaza practic atunci em se urma~ '. = R. Prezinta 0 rezistenta superioara celorlalte tipuri de otel beton laminate la cald. conditie esentiala atit pentru redistributia plastica a eforturilor sub incarcari gravitationale neseismice in structurile de beton armat (si implicit pentru utilizarea metodelor de calcul in domeniul plastic la aceste structuri). a betonului fret at se poate folosi relatia R~ 3. in legaturi de bare drepte cu Iungimea de p ina la18 m.11).ri. efortul unitar transversal datorat > fretarii cu arm are transversala. fiind similar cu otelul beton de rezistenta folosit in numeroase ta.intre deformatla specifica ulhma~ E:bu btl' solicitat la 'compresiune triaxial a si deformatia E:~u corespunzatoare e onu Ul cosiprimat monoaxial este Pentru armarea elementelor de beton armat se utilizeaza bare laraiaate Ia cald din oteluri OB37. ~ . se_ utilizeaza in special ca armatura de rezistenta. numai in situatiile in care armarea se face la procentul minim prevazut de norme si cind conditiile de aderenta siat favorabile. . PC52 ~i PC60 si sirme trefilate (STNB). La toate tipurile de otel beton laminate la cald standardizate in tara noastra se garanteaza 0 substantiala capacitate de deformare in domeniul· postelastic (ductilitate).2S} Fig.Efectul fretarii de crestere a. c k este un eoeficient egal eu eel put in 4..Irtite in mod obi~nuit in t rei clase de rezistenta: AI( R. s.76 111m ta rlislont. I Belon frelol simp/v 4. ' Iecesare elementelor de beton armat cu r<. . de rezistenta ca urmare a fretarn este mal re usa.'lUne re terea ~.1 iar (Jtr este ~. Utilizarea lui ca armatura de rezistenta mareste eficienta economics a constructiilor de beton armat.

2%) pentru sirmele trefilate. min Alungirea... Daca incarcarea se aplica eu viteza mare.. Valorile rezistentelor de ealeul sint inscrise in ultima coloana a tabelului 3. Coeficientul Ya de reducere a rezistentei caracteristice a otelului are in medie valoarea 1.. 12 14. ale rezistentelor Rezistentele spre deosebire de cazul betonului. Pentru durate de incarcare de ordinul a 0.. •• In perioada elaborarii prezentului mdrumator prevederile privind conditrile tehnice pentru PC60 se aflau in revizuire... rJc mi~ reala in general pentru barele laminate la eald ~l totdeauna conventionala (definita prin rJO.40 40 6.~ betonul este practic neglijabila.0 4.15 pentru armaturile din OB 37.ales pentru asigurarea unei c~pacitati suficiente de absorbtie si de disipare a energiei in structurile solicitate de cutremure de .~.. respectiv rezls~ tentele earacteristiee R"k pentru eele 4 tipuri de otel.: nu s~ pot suda cu procedee care afecteaza mtreaga sectiune transversala a barei.810 intensitate ridicata (fig. in regim strict eontrolat. I -.2' efortul unitar la car: alungirea rem...-.5 :5.2) I' 'l' .limita .pentr« beton (STN B) sint eeruisate puternie .de eurgere minima. a~a cum se intimpla in cazul incarcarilcr dinamice. 3.6 .:> -<PCfiQ prin treeerea repetata prin filierc... specifice actiunii seismice ~i in consecinta este ignorat in calcule conform prevederilor eelor mai muIte prescriptii. ] Ra _ i{3. in special in eazul armarii unor placi prefabricate eu procente ?e arm are reduse foarte sensibile la fisurare accentuata in proeesul de executie. in concordanta cu omogenitatea diferita a earacteristicilor mecaniee ale otelurilor din eele doua categorii. Alaturi de STNB in standardul STAS-438 este prevazuta ~i 280 sirma trefilata profilata pentru beton (ST P B) cu proprietati de aderenta sensibil imbunatatita.- OB 37 360 25 25 20 210 -'. Aeest spor de rezistenta poate fi conside rat nesemnificativ.. 46 '7 . rezistenta la tractiune rJr ~I alungirea la rupere Ar . inclusiv in cazul actiunii seismice. . tD I~ 20 25.. rupere ~r{%) 5d f-. 860 Ele au suprafata foarte neteda PQ2 din care clauza eonlucrarea cu . PC 52 510 -- 300 29Q i PC 60 STNB STPB ---400** tHO 460 400 600*610 560 510 15** 35Q 370 235 - V 8 5 • • Caracteristicile pot fi modifieate prin intelegere eu beneficiarul. situate la nivelul eelor mai inalte viteze de deform are inregistrate la eutremurele puternice. - (Njroml) R... 28 6.1. Aeeste valori corespund unei viteze de incarcare de ordinul a 2-3 N/mm2 pe secunda. PC 60 ~i pe 0 lungime de 10 diametre in cazul sirmelor trase. Valorile c. PC 52 si 1. min din tabelul 3. otelului se stabilesc cu rrelatia: Rak = valorile earacteristice (3) ) Ra(1 Rak Ya 2ev} de caleul se stabilesc eu relatia .1 reprezinta rezistentele minime g~ranta. Ele coresI?und uner probabilitati de aproximativ 2.te in standardele de produs (standardele din seria STAS 438).1 fabricatie va putea asigurao varianta mult imbunatatita a plaselor sudate. utiIizate In (Rombia) Tipul de otel beton Diametrul nomina.1. I 10..28 32. adica regimului static de incarcare.4. ea efortul de curgere sa se situeze sub Iimita indicata. Alungirea remanent a la rupere se mascara pe 0 lungime de 5 diametre in eazul arrnaturilor de OB 37.---- V .20 pentru STNB.3%. . rezistenta la tractiune este mai mare decit eea obtinuta la incarcarea statica." Rezist. STNB Sirmele trefilate .1).7.. Aeeste sirme nu pot fi utilizate // ca armaturi decit sub forma de ~/ 0837 plase -sudate prin puncte. 3.Sirmele trefilate. mai ales daca se are in vedere eventualul efeet negativ al repetarii (uneori eu alternarea semnului solicitarii). .ale otelurilor utilizate ea armaturi din tara noastra sint prezentate in tabelul 3. care se pot rasfringe negativ asupra rez istentei efective a armaturii. trelor reale fat a de valorile nominale. Gradul ceva mai mare de asigurare adoptat in eazul otelului fata de eel al betonului urmareste sa acopere variabilitatea / dimensionala a dia me- Tabelul 3. 14 16. . PC 52.· J{J !('Yo) dustria metalurgica si intrarea in Fig. PC 52 si PC 60) se sudeaza in bune conditii prin oricare dintre proeedeele folosite in practica. -. Capacitatea de deformare plastica a sirmelor trefilate de tip SiNB este mult mai redusa decit a celorlalte ~ipuri de otel beton Utilizarea lor la arm area elementelor structurale proiectate pentru grad. protectie antiseismica ~ 7 este permisa numai in masura in care el~ nu au ~o semnificativ in dezvoltarea unor mecanisme de cedare in domeniul plastic Prineipalele earacteristici mee~niee .. limita de curgere a otelului nu creste eu mai muIt de 10-12%. Ca urmare.i~i pierd prcprietatile obtinute prin ecruisare prin incal_zirela temper~turi peste 400°C-. care ea orice armaturi din otel ecruisat.l (mm) 6. inclusiv ale celor din Romania... decofrare si transport. Caracteristicile mecaalce ale otelurilor pentru beton armat.. de rupere (N/mm2) a. la.Otelurile laminate la cald (OB 37. PC 60.1 s. care dupa asimilarea de catre ing .1 8 Limita de curgere (Njmm2) 255 235 360 340 330 320 Oem..3.40 3.anenta a~inge v~loarea deO. ci numai prin puncte.1.

vad pentru armaturile de otel din structurile proiectate antiseismic.inainte de intrarea III curgere a armaturii . pentru care cerin tele de ductilitate in raport cu cele ale altor elemente sint mai mari. maX OC····-r~ Or al efortului unitar. In cazul coeficientului m~ s-a procedat la 0 diferentiere mai mare a valorilor. 3. alungirea specifica a armaturilor intinse nu a depasit 4%. (3. si de curgere O"e ale otelului arm aturii iatinse. 3. Desi asemenea c?nditi~ nu este prevazuta explicit de normele rom anesti. respectiv de amploarea fenomenului de consolidare a otelului. \ Ccnsiderentele acestei prevederi sint urmjitoarele : .min ~i maxima O"a.riptii de pr~~ectare antiseismica.. in functie de marca otelului. s-au mentinut valorile din precedent a redactare a prescriptiei. superior celui de calcul : ~ c:-ceast~ situatie poa!e duce. in cazul in care capacitatea portanta a aces49 .1. cu .a solicitarilor.) b. de exemplu. corespunzatoare unor indici de ductilitate ai deplasarilor de pin a la 5. ' Avind in vedere comportarea extrem de nefavorabila a innadirilor prin sudura la oboseala in regim altern ant de incarcare. STAS 10 107/0-90 impune realizarea din bare fara innadiri a armaturilor in elementele de beton armat astfel solicitate . de regula. codui model CEB-FIP si ACI 318-83 fixeaza aceasta diferenta la 130-150 MPa. A. pril1 cresterea momentelor capabile in grinzile adiacente unui stilp. incursiunile in domeniul postelastic inregistrate de armaturile elementelor solicitate la actiuni seismice intense in sum ate pe toata viata unei constructii. ' .1 *.3) in care: m~ este coeficient de reducereca urmare a solicitarilor repetate. Capacitatea eIementeior de beton armat de rotire in domeniul postelastic este influentata direct de dimensiunile zonei in care se dezvolta defermatii plastice. . tL a I! I/ e b c Fig. la noi in tara.. Astfel : a. respectiv pe lungimea lp a "articulatiei plastice" conventionale (fig. Ul1el. inc1ud in lungimea de masurare de 5 d iii marirnea deforma. acele car acteristici ale otelurilor. poate schimba natura cedarii dintr-o r?pere de lI. . In conditiiletarii noastre prezinta 0 importanta particular~. ele pot insa conduce la 0 anumita scadere a rezistentelor armaturii care justifica dupa cum s-a aratat luarea in consider are a sporului de rezistenta rezultat din actiunea dinamica . intr-o rupere influentata in mai mare masura de actiunea !ortel t aietoare. Solicitarile repetate de un numar mic de ori. Pentru coeficientul m~. Aceasta valoare se situeaza sub valorile deformatiilor specifice ultime ale otelurilor laminate utilizate la noi in tad (asa cum se poa te deduce din cercetarea aiungiriior la rupere indicate in tabelul 3. mill_ O"a.stfel. aceasta poate rezulta si din limitarea coeficientuIui de variatie cv).co. Valorile Ar(%) din tabelul 3.25. Studii teoretice ~i experiment ale [70J au evidentiat faptul cit in ca zul elementelor de beton armat solicitate la incovoiere. Se poate aprecia ca.ad conditii de limitare a ~Iferent~l mtre valorile efective ~l cele caracteristice (norrnate) ale eforturilor unitare de curgere.coeficient prin care se ia in considerate efectul sudurii. desigur nu le au in vedere.":oiere.: ericolul unor ruperi casante in betonul comp pnmat .2 Din acest motiv.2). din cercetarea :. 114] p~e.de asemen~a. de caleu. valoa:ea. decit in STAS 10107/0-76. .1 se constata ca ea este indeplinita de toate otelurile laminate 1a cald utilizate Ia noi in tara.0 valoare prea mare a limitei efective de curgere a arrnaturii in raport cu.l spore!}t<. pre. unele prescriptii de proiectare intre care [104.alcnlo~ dm tabe1u1 3. .alte cuvinte de limitare a sporulni r~zist~~tei otclului fata de valorile minime garantate de producator (implicit. conditia ca raportui ar/O"e sa fie eel putin 1. .e presc. nu ajung sa consume in totalitate pentru otelurile laminate la cald utilizate. Aceasta 1a rindul ei depinde in mare masura de raportu~ intre v~~ lorile eforturilor unit are de rupere a. exprimind variatia intre valorile minima O"a. la incursiuni substantiale in domeniul postelastic de deformare. alungirea capabila a acestora. de care depinde 0 comportare favorabila a structurilor de beton' armat la actiunea cutremurelor de mare intensitate. nu produc fenomenul de oboseala . .max ale efortului unitar in armatura sub actiunea solicitarilor variabile susceptibile de a produce oboseala.tiiler locale in zone strrctiunii.. difcrentiate in functie de calitatea oteluluisi de valoarea cceficientului de asimetrie P. m~ . cum sint cele care intervin pe durata seismelor. procedeul de sudare si coeficientul de asimetrie.tn ceca ce priveste rezistenta de calcul la oboseala a armaturilor R!. ca urrnare a cresterii valorii fortei taietoare asociata mcmentului capabil efectiv. = 0". o.. care ar trebui eliminata pentru comparatia cu cerintele de alullgire mentionate care.. diferenta prea mare intre valorile efective !j>i ele de c calcul ale efortului unitar de curgere. in normativul STAS 10107/0-90 se pastreaza structura expresiei din STAS 10107/0-76. c.

tuia este intimplator scazuta. nici de cele straine. a-E.. Unele prescriptii straine._. Una dm consecintele acestei particularitati de comport are a armatunlor de otel este. uneori. In aceste condit ii.-. d. roase ale comportarii elementelor de bet on armat in domeniul postelastic. 1 . de exemplu la stabilirea raspunsului seismic al structurilor prin metode de analiza dinamica neliniara. (fig.4. 3.//7//e -:!) -=-. + 1 lui . 3.c._ . in ._. cu consecinte similare celor mentionate anterior in ceea ce priveste accentuarea pericolului ruperii casante prin forte taietoare sau prin tendinja de cedare a stilpilor inaintea grinzilor adiacente nodurilor grinzi-stilpi etc. de neliniarizare a relatiei e-e la valori sensibil mai mid decit limita initiala de curgere.50 _--.stilp iare" (vezi cap._. Prescriptiile de proiectare.:fJ(~'-7Z(.C/~7~ /i7 c:.se pot utiliza Fig. cu pant a ascendenta dupa depasirea limitei de curgere (desenata cu linie intrerupta in fig. 3.. ti . re l.l. ci de cele de Iimitare a deschiderii fisurilor ca m cazul.4b pentru sirmele trase. In situatiile in care se apreciaza ca defor5 matiile elementelor de beton armat implica incursiuni in domeniul de consoli dare si acestea au un caracter defavorabilpentru dim~nsionare se va considera diagrama caracteristidi.. Prescriptiile romanesti nu prevad explicit 0 asemenea conditie. inregistrata la prima incursiune in domeniul plastic. mai cu seama asa numitul eject Bauschinger de reducere aparenta a modulului tangent de elasticitate. 3.espunza. JJ ~ ~ OJ ___ .-l.U1 o~el OB 37)._oo\'. o~*~e solutii m~l econ~mi~e.//..regim alternant de solicitare. a.tt~a~ml III conditii de solicit arc intensaIn at regim alternant de natura so lCl an or produse de cutremureleputernice ' dU~~lelrescriptii straine [111J.5%.~ 1 folosind tehnica functiilor exponentia e amberg-Osgood [53.t?are otelului OB 37 sa fie dotata cu profil periodic 'b~re de su~hmat utIht~tea fabricarii siIn tara noastra. Este de retinut.35 intre valorile medii ale lijiiei de curgere ~i rezistenta de caleul R implica 0 asemenea limit are pentru tttata. ancorarea sa in beton are 0 im ortanta dCClSlV~m asigurarea unei ccmportari favorabile a elementelot de be:?z. cor. m Rreglm de solicitare alternant . 6). tin seama de aceasta prin prevederea unor distante mai reduse intre etrierii si agrafele de prindere a armaturilor longitudinale in zonele plastice potentiale. A !.3 functii analitice pentru descrierea mai fidela a . C:. trebuie sa se aiba in vedere 0 depasire a eforturilor unitare in domeniul pestelastic. 1n principiu otelurile romanesti laminate la cald. gama de oteluri laminate la cald produse in tara noastra._. . teu ~ :T?~. Daca adeseori situatia se prezinta astfel (marimea palierului depasind deformatii de 1-1.-~I//l v sr OCl:/. ' .cbv sau ~n situatiile cind arrnatura nu este dimensionata ?e conditiile de rezistenta. 5. dar ~i norme de proiectare romanesti.~. e. Pentru stabilirea raspuhsului seismic al structurilor de beton armat prezinta interes cunoasterea comport ani armaturilor de otel la deformatii repetate in domeniul postelastic. in. reducerea lungimii de flambaj a armaturilor in raport cu cea corespunzatoare comportarii in domeniul elastic.3). alperetilor recipientilor de lichide ~i de silozuri. pentru armaturile laminate la cald ~l din fig. a ote u Ult .~-----L. Pentru situatiile curente STAS 10107/0-g0j'permite utilizarea diagramel or caracteristice conventionale biliniare din fig. inclusiv STAS 10 107/0-90.' . 3. de exemplu.situ~tiile in care armatura este dictata e mIlllJ?~ ccnstru.: l'J }~:/ .------ 1.: folosite priotitar in elemente cu rol de rezistenta lao actiuni seismice intense (PC 60./1 ce/t/olle cozuri c Fig. cum sint instructiunile tehnice pentru proiectarea cladirilor cu pereti structurali de beton (P85-90) iau in considerare aceasta posibilitate la stabilirea fotelor taietoare de calcul. cit mai curincl pOS. .4) . Este de observat totusi ca raportul mediu de 1. Co~l1!c~a:ea o~e1ului cu betonul.c s c. 70J.2 Ra Ra I'. altfel exprimat. la initierea unui mecanism de cedare dejavorabil. Pentru intocmirea unor analize mai riguE . _ . care nu realizeaza conditia de siguranta "grinda slaba .>/:_-u/ se/sm/ce c I~. PC 52 OB 37) se considera ca prezintacurbe caracteristce cu paliere de curgere. de exemplu. Prin folosirea unui asemenea otel se vor ~utea. in special la otelurile PC. (cele mai Iolosite in armaturi de rezistenta) se constata absenta palierului care de fapt nu este impus nici de standardele romanesti. [114J prevacl ca orice armaturii (inclusiv cea e ip .l/ a _otelunlor ~u prof II periodic cu rezistente mai reduse (de ordinul rezis ente~ actualu..4 b diagramei . me USlV pentru reprezentarea comportarii histe-.

a cum ~-a aratat in ca~it~~ul 2. In 52 . ' 11 Fig. ca forta de compresiune are punctul de aplicatie in afara sectmnn..Atita vreme insa. Este de observat ca denumirea celor doua cazu~I de solicitare din STAS 10107/0-76 pentru calculul elementelor de be.fonnatie se considera 2%0 . sa.1) are 0 configura tie asemanatoare cu diagrama de interactiune din cazul ssctiunilor de beton .excentricitate mare ~i respectiv mica. ~eton simplu sint influentate decisiv'de raportul d1!ltre valorile . ' . Se pot identifica dona moduri distinct de cedare. respechv de excentricitatea eo = lv.5. de aceeasi parte cu forta. ci 0 stare limit a ultima. cit excentricitatea fortei nu depaseste 0 anumita valoare (practie.2 r s.de.1 == In cazul II de corripresiune excentrica punctul de aplicatie a fortei longitudinale se afla mai la interiorul sectiunii.at m ~t~ndardul 10107/0-90.1.Dad punctul de ~plicare al fortei de compresiune depaseste limita simburelui ~entraI. avind proprietati similare cu cele ale punctului de balans din cazul. in pericol securitatea persoanelor . presiune excentricd cu. N CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON SIMPLU 4.: pa:-asita m mod justificat. com.e etc. ~. . Intrucit la elemen:tele de beton simplu incovoiate sau solicit ate la compre. c. punctul de aplicare al fortei nu depaseste marginea sectiunii. starea limita de aparitie a fisurilor la aceste elemente nu este considerata 0 stare limita a exploatarii normale. este insa potriviti pentru elementele de beton simplu ~I m consecinta poate fi mentinuta.~ solicitate preponderent la compresiune excentnca.ton ~I ?et~n~ a~<:t. . Comport area sub incarcari si modul de ale ~lementelor de. diagramei de interactiune a sectiunilor de beton armat (subcapitolul 5. 1.est~..5%0 m cazul m care forta are 0 excentricit ate eel putin egala cu distanta r. a. la care forta actioneaza in -interiorul sectiunii.ll?-ome_ntuIUl com voietor Ai si a fortei de compresmne N. CONSIDERA':fII INT~ODUCTIVE Betonul nearmat are un domeniu relativ restrins de utilizare ca material de rezistenta pentru structuri.unct de' balans (echilibru ).2) . pe sectI~~ea !ra~sver~al~ apar eforturi de intindere si fisuri. avind insa semnificatie. de la centrul de greutate al sectiunii la marginea simburelui central. ~~re similar sernnificatiei celor doua moduri distincte de rupere ale sectmnn de beton armat .a~mat (subcapltolul.· Valoarea deformatiei Iimita la compresiune creste pe masura ce cresc excentricitatea fortei si gradientul deformatiilor specifice pe secjiune. Punctul de pe curba limita de interactiune aflat la granita dintre cele d?ua dom. blocurjle de beto~ sImplu sub cuzinetii fundatiilor de suprafata.me sau a' valcrilor materiale.l/N a fortei longitudinale. Practic vorbmd aparitia fisurilor inainte de cedarea elementului incepe de Ia excentricitati ale fortei exterioare de cca. Aceastii diagram a (fig. ca improprie pentru elementele de bet on arm. interiorul sectiunii. fapt~l . Utilizarea elementelor de beton simplu incovoiate sau comprimate excentric la care forta de compresiune actioneaza in afara sectiunii nu este admisa decit daca aceste elemente se sprijina pe pamint sau pc alt reazem continuu si fisurarea lor intimplatoare nu p. poate fi numit p.raje de greutate.alcule a~ec!sta d. iar ruperea intervine ca.:uin.2).. ba. m cazul compresiunn centrice ~l 3. adica odata cu fisurarea zonei intinse.4.. capacitated de rezistenta nu se epuizeaza prin intindere. urmare a atingerii deformatiei iultime la compresiune. in imediata apropiere a marginii acesreia iar ele~entele de beton simplu se rup odata cu atingerea deformatiei la intindere a betonului. Domeniile de solicit are ill care se inrcgistreaza comportaxi distincte se pot urmari sintetic pe diagram a limitii de in!eracti. 4. fisurilor produc ~i r uperea elementelor. pile de poduri masI:. ~a~a fort~ d: compresiune actioneaza in in. numai pentru solicitarea de compresiune. existind posibilitatea echilibrarii unei anumite valori de fort a prin eforturile unitare din zona comprimata de beton.folosit de reg':lla in elemente masive (ziduri de sprijin de greutate.siune excentrica in conditiile cazului I de compresiune excentrica efortunle sectionale care provoaca aparitia. pot 'fi numite cazul I de rupere si ~azul II de rUt::re la ~ompresi~~e exce~trica.une a s~ct!unii de b~t?n simplu. s~licitare. . Betonul simplu este . Caracteristic pentru cazul I de compresiune excentrica. evident.teriorul simburelui cCf)tral a~uncl m sectiunile normale la axa elementului apar numai compresiuni ~l comportarea este foarte asemanatoare cu cea de la compresiune centrica.nii disti~ct~ .

Acest procedeu. mentionindu-se ca verificarea rezistentei elementelor de beton in aceste cazuri se face pe baza unor studii speciale. pentru cazurile curente ~l pro~edee slmplI~lc~te.. se verific~ echilibrul fortelor pe sectiune prin scrierea ecuatiei de proiectie : daca ~lferenta intre efortul axial aplicat si rezuItanta efo. . _. drept?ng~lUl~re. Rezolvarea problemelor implica un calcul iterativ constind la fiecare ciclu din. .' v . . . la fibra cea mai intinsa}. In principiu analiza elementelor masive poate fi abordata prin metode numerice... 4. s~ stabileste ~e baza ipotezei sectiunilor plane distributia deformatiilor specifice pesectnme . sint tratate in calcule ca placi cu anumite corectii care urrnaresc Sa introduca intr-o maniera simplificata efectul caracterului tridimensional. ad~~se. Nu se dau indicatii concrete privind calculul elementelor masive.conditii de compatibilitate a deformatiilor (ipoteza sectiunilor plane. elementelor de I . sau e:tu. nullfl).2.m STAS . . 4.mct~ile parabolice car: descriu relatia. cum sint de exemplu talpile de fundatii. fig.-. inelusiv efectele mic r ofisurarii. >~-'"'-~. inelusiv in standardul 10107/0':'90 nu se prevad verificari ale elementelor de beton simplu la starea limita de deformatie. diagramele caractenshee de calcul (fig. . .valoarea corespunzatoars preciziei fixate.. pe baza diagramelor caracteristice de caleul ale betonului comprimat ~i intins.""" ~ . operatiile: . din acest mot iv. la care . folosirea acestor procedee este totdeauna . in conditiile proiectarn curen~e. --.. n~ s~ recurga la ~aIcu!~ prea cOn. care smt prezentate in cele ce urmeaza..-~.r:t numar. efort unitar-deformatis speel~lca m.dupa d~terminarea pozitiei axei neutre in limitele de aproximatie.i comprimata. . b). 'In principiu analiza starii de eforturi intr-o sectiune normala la axa elementului implica considerarea simultana a trei tipuri de cond itii . 4.alegind. c).' fiind suficiente ' simplificate de. c) ale betonului com-' prU?:at ~l intins ~u permit sta~ilir. a) .nu se poate conta pe 0 concordanta co~porta.se apreciaza intr-o prima aproximatie pozitia axei neutre. speCIfIc calculului numeric. care -modeleaza comportarea betonului. simple. .. distributia deformatiilor specifice se stabileste distributia efortunlor unitare pe sectiune. -. . este abordabil practic.La elementele comprimate excentric in conditiile cazului II de compre-siune excentrica.:e a betonului la rupere ~i modelul de calcul. .n..ea unei solutii analitice.2...recomanda bila.pledn? de la.c.turilor' umt~~e este .. CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON SIMPLU LA STAREA LIMIT A DE REZISTENT A 4. cri~~iul de rupere (prin compresiunea sau intinderea beto·. la fibra . Ipotcze de baza ~i descrierea algoritmului de rezolvare Elementele de beton 'nearmat se executa in mod curent din betoane de elase inferioare (nedepasind obisnuit Bc. !'.(fig. Standardul 10107/0-90 stabileste modul de calcul pentru elementele de beton simplu care pot fi asimilate cu bare sau elemente plane de suprafata.tron:on~re~ sec~iunii intr-u. mat operative.2). • Fig._~ .2.relatiile intre eforturile unit are si deformatiile specifice pentru betcnul ccmprimat si betonul intins (fig.-~.1. In aceste conditii calculul sectiunilor de beton simplu necesita 0 tratare neliniara. numai prin utilizarea programelor de calcul automat. In absenta unor asemenea programe pentru proiectarea curenta 0 serie de elemente.sint proportionale (liniar elastice) cu incarcarea. ' Avind in vedere ca .cea ma.2.forta longitudinala actioneaza in cadrul sectiunii -eventuala aparitie a fisurilor in zonele in care se dezvolta eforturi de intindere nu afecteaza rezistenta elementului si in consecinta se verifica numai capacitatea portanta a sectiunii asigurata de zona comprimata de beton. 10) la care deformatiile neelastice incep sa se manifeste de la trepte foarte reduse ale incarcarii. In absenta armaturilor in cazul normal al absentei unor actiuni corozive asupra betonului nu se-pune problema limitarii deschiderii fisurilor. s: stabileste ~omentul capabil al sectiunii printr-o ecuatie de moment sensa fata de unul din punetele sectiunii. . .tal m~re decit .~_~~_.tplicate.2 BETIN INTINS c 4. Este de apreciat ca prin extinderea utilizarii procedeelor de calcul perfeetionate in proiectarea acestor elemente se pot realiza importante economii de material si. 4. .a... .•~._. ~~. De asemenea. utilizind programe de calcul automat bazate pe metoda elementului finit. sec modiflc. 4.~espechv fixind deformatia specific a la una din fibrele exterme ale'sectmn~l (e:bU. in cazurile curente nu se pune conditia de limitare a deformatiilor si ca urmare in prescriptiile de proiectare.2. de fi~iL de obicei de: form~ dreptunghiulara ~l discretizarea functiilor continue prin considerarea valorilor din dreptul centrelor de greu~ate ale fisiilor.2.conditii de echivalenta statica (fig.> •. In cazul unor forme mal complicate de sectiuni rezolvarea practica implica . :-. In deformatia neelastica a betonului sint incluse toate deformatiile care nu . Din acest moh~.".10107/0-90 se adopt a scheme calcul pentru stablb~ea relatiilor de calcul al sectiunilor beton simplu. deCIt pentru sectiuni de form~ foarte. de echilibru si se rera cielul. cu proportii de elemente masive. perfecta intre este necesar sa. 4. pozlt~a axel. cum sint sectiunile. neutre 1U sensul necesar pentru verificarea conditiei.

2.7) x.data de (4. Expresia din paranteze are semnificatia fisurare.0 oX static al zonei comprimate cu axa neutra ~i evidentiind pe x se ajunge la expresia = h_ 2Sc A. . . =~: y2 ~o O'y dA +A bt Rt h . avind sectiuni cu zone intinse desvoltate la care momentul de fisurare este superior momentului ultim.ceea ce poate irapune ca verificarea armarii transversale sa se faca la valoarea fortei taietoare asociate momentului de aparitie a fisurilor. fost stabiliti pe bazii unor studii efec~uate la ~I~shtutu~ Pohtehme Timisoara. h. dA .~) . 4.5 Eb (fig. = 0.ea plasticizarea zonei intinse nu este totala: Mcap = cplWIRt (4. Cpi ~u.2.A.3 ecuatia de proiectie are forma: ~: 0' m.2) Introduclnd expresia (4.AbtRt (4. .?) trebuie corectata pentru a lua m considerara faptul .incovciate din beton simplu are la baza urmatoarele ipoteze (fig. cum este de exemplu contractia betonului.x 2 2Rt h- ~x x y2 dA + 'AbIR. in corel are eu rezultatele euprinse In ~ereetan expenment<l:l~ publieate in strainatate [34]. decit in putinele situatii precizate la paragraful ~. corespunzator fi?rei extre~e •intinse este in momentul ruperii E_b.~) dA . axa neutra.6) .diagram a eforturilor unit are in betonul intins este curbilinie.3) in raport Sc .X _ 2 . Pararnetrii de care .diagram a eforturilor unitare in betonul comprimat este de foI'ma triunghiulara (se considera cii in cazul in care ruperea sectiunii intervine ca urmare a fisurarii betonului intins.1) se obtine: =0 (4. respectiv al momentului de rupere al sectiunii de baton siraplu : M CliP = x Notind t. 4. in cazurile curente se permite sase :adopte 0 diagram a dreptunghiulara (corespunzatoare unei plasticizari totale) ~i coeficienti de corectie.0 (4.5) devine: static al zonei intinse fata de axa neutra. Exista si situatii ins a in care stabilirea momentului de fisurare prezinta o importanta practica deosebita.~epmde gradul de plashe~zare a zonei intinse sint clasa betonului (cu cit c asa este mar mare.8) Fig. Exemplul caracteristic 11 prezintacazul unor elemente din structuri antiseismice. Calculul la incovoiere Este de subliniat inca 0 dataca realizarea unor elemente de structura "din beton nearmat a carer rezistenta sa fie dependent a de rezistenta la'lntindere a betonului (elemente incovoiate sau comprimate cu excentricitate mare) nu poate fi principial admisa. 57 .1) in care cu Abt~S-a "uotat aria zonei intinse de beton.1. Din acest motiv evaluarea capacitatii port ante la incovoiere a elementelor de beton simplu poate fi privita avind mai mult un caracter teoretic._ ___ h h-x _2_I_c_c It-x + SI V~loarea. c) se obtine 0 relatie intre valoarea efortului unitar e : SItU at la distanta y de axa neutra si Rt: 0'= 2Rt It-x_ y (4. au 0 mare probabilitate de aparitie.atie (secant). Plecind de la conditia de distributie a deformatiilor specifice pe sectiune conform :ipotezei sectiunilor plane ~i considerind ca modulul de defor- (4.3 CoefieienFi de cor~etie. cu atit cornportarea betonului este mai putin plastica). avind in vedere faptul ca in asemenea elemente fisurile intimplatoare din cauze diferite.t (4.. 4. reflectind plasticizarea partial a a acestei zone.2. Pentru 0 sectiune ca cea din fig.~tandard pentru determinarea inaltimii zonei comprimate..x y dA momentul .3): .momentul de inertie ~l zonei comprimate fata de momentul Telatia (4.IR1 • 0 (4.data in .vezi si punctul 5:4). schema de calcul al sectiunilor elementelor .sectiunile plane inainte de deformare ramin plane si dupa deformare.x Notind cu = Y dA . Conform STAS 10107/0-90. 4. h. Echilibrul ~omentelor pe sectiune furnizeaza valoarea m omentului de fisurare..4.2) in ecutatia ~x 0 _ 2R _ __:_t . eforturile unit are din beton sint sufident de reduse pentru a accept a 0 lege o-e liniara . momentului de~ruper~ . calculat eu considerarea plasticizarii WI = unui modul de rezistenta la integrale a zonei intinse : (4.

c• Valoarea aproximativa a coeficientului 1) se stabileste cu relatia: 1)= In eazul sectiunilor dreptuncrhiulare momentul cedarii este : 0.~ .l. In acest caz schema de. de stabilire a coeficientului 1) se prezinta in cap. c). 4. I se produce practic la ~n. cu atit plastificarea zonei intinse este mai redusa). Pe~tru exce~tricit~ti ~nai reduse (eoe < 3. .14) In. 4. mare (fig. zonei compnmate In in care e. Pentru 0 mai usoara aplicare practica.8).1 c .. schema de incarcare si forma sectiunii. este excentricit~tea aditionala egala cu _l!_.3. Verificarea se exprimi prin conditia: (4. care amplifica in caleule valoarea excentricitatii e. . N 1--Ncr (4. suprafata pe care sint distribuite uniform eforturile unitare eu valoarea R.r~ll1t~r m fibra exterioara intinsa pe sectiunea cu zona intinsa partial plastmcata nu depaseste Rt: .2.4. sectiunile care sint rosturi de turnare R.l0} b. a). in standard valorile Cpl s-au intabulat in functie de h.eton comprimat A. astfel ca verificarea sectiunii se face pe baza relatiei (4.' • r . a. 30 20 mm. calcul consta in a stabili 0 arie conventionala de . este forta critica de flambaj.pentru a preciza relatiile de calcul pentru cele doua domenii distincte de comportare lacompresiune excentrica. x=-- inaltimea x a N • su. dar numai putin de . 5.2. . Domeniul compresiunii excentriee eu excentridtate k ~: Modalitatile in care N.. in STAS 10 107/-76 s-a adoptat o solutie simplificata.13) -evidentiind functia parabolica a relatiei M-N.e al carei centru de greutate corespunde cu punctul de aplicatie a fortei. I~a=e expnma f~ptu! ca sub momentul incovoietor produs de Iorta excentnca: efortul. Sa ne referim din nou la diagrama de interactiune limita N . cu 0 plasticizare relativ rnai redusa decit a betonului greu. ven.9) b Fig. Domeniul compresiunii excentrice cu excentricitate mica (fig. \ a 4. 59 . Tinind seama de importanta redusa a elementelor incovoiate de beton simplu in constructiile civile ~i industriale.1r:) se considera ca efortul favorahil al forte I Iongitudinale de compresiune este cert Conditi d .11) Pentru excentricitiHi foarte mari (la e oc >. Pentru betonul cu agregate usoare. (4. mentinuta in actuala redactare a standardului.13) corespunzatoare solicitarii de compresiune exc entnea cu excentricitate midi. retinind ca parametru numai inaltimea sectiunii.90. Nu se recomanda utilizarea betonului simplu la realizarea elementelor: zvelte (cu raportul intre lungimea de flambaj si inaltimea sectiunii If/h > 4) la care devin semnificative efectele de ordinul II.12) iar momentul capabil al sectiunii este : (4. ~Ia e. fi .covOlerefara efort axial. In situatiile speciale cind se realizeaza totusi asemenea elemente din beton simplu. Calculul la comprsiune excentrica Calculul elementelor comprimate excentric.3h) se consid era ca ruperea ~~ • . 4. ~.factorul de scara (cu cit inaltimea absoluta a sectiunii este mai mare. respectiv al elementelor solicitate de 0 forta de compresiune tv si un moment incovoietor 1M se face considerind 0 excentricitate de calcul eoe determinata cu relatia : (4. = 0 si momentul capabi l se sta_b~le~te cu relatia (4. (4.4. . efectul flexibilitatii la elementele comprimate excentric (sporul de momente datorat efortului axial pe structura deformata) se ia in considerare prin coeficientul 1). se introduce un coeficient suplimentar al conditiilor de lucru egal cu 0.M din fig.

Calculul la starca li1nit.15} care exprima relatia liniara intre N ~i M la ruperea elementelor comprimate cu excentricitate mare.18) ~i -- Me Nc ____ . Dintre cele doua punete de intersectie punctul B(NB < N c) este evifient punctul de balans. 1.17).16). ~ ___ a sectiunii..25 cp1 ~tc ] (4. Principiile aplicarii metodei starilor limit a au fost prezentate si comentate in capitolul 1...15. 5. Atunci cind elementele de beton armat reprezintisau fac parte dintr-un subansamblu structural expus deformatiilor plastice la actiuni seismice in tense. cind in domeniul excentricitatii medii elementele se gasesc sub actiuni corozive intense in mediu lichid (al carui efect negativ se amplifica prin patrunderea agentilor corozivi in fisura): pentru evitarea fisurilor. 5. iar Scap reprezint a vefortul capabil (solicitarea capabila) in acea sectiune.. 5.oc ale fortei longitudinale de compresiune corespunzatoarepunetelor B si C au aproximativ valorile: (4. 4.1). PRINCIPII DE ARMARE + cp. . Intersectia curbelor care reprezinta momentele capabile corespunzatoare celor doua domenii de comport are distincte la compresiune excentrica furnizeaza coordonatele punetului de balans. Domeniul definit de N o ~ N ~ N Beste denumit uneori in lucrarile de specialitate domeniul compresiunii excentrice cu excentricitate medic a ele'mentelor de beton simplu.5 N bRc BC •) (4.JI . 5.'i de rezistenIa a~a cum este prev.1. Smax se obtine in urma calculului static al-structurii considerind incarcarile cu . 4. In capitolul de fata se fac comentarii privind bazele relatiilor de calcul si ale regulilor de alcatuire constructiva care sint prevazute in STAS 10 107/0-90 in legatura cu proiectarea sau verificarea elementelor de beton armat.1 60 . definit la pet.19) ___ _JI en xc' notindu-se distanta de la centrul de greutate la fibra cea mai comprimata Pe aceasta baza STAS 10 107/0-90 defineste domeniul compresiunii excentrice cu excentricitate medie prin intervalul de excentricitati 1.13) cu dreapta '(4. (4. la proiectarca sau verificarea lor se au in vedere si prevederi speciale care vor fi comentate in capitolul 6.5' 2 R. Scap se obtine considerind distributia eforturilor unitare pe sectiune in stadiul ei de cedare ~i oalorile de calcul ale rezistentelor betonului si armaturii. ~ 1.2 r. unde S~ax reprezinta efortul maxim (solicitarea maxima) in sectiunea in care se poate produce cedarea elementului.Explicitind expresia momentului capabil de fisurare definit de relatia (4. CONSIDERATII INTRODUCTIVE Aplicarea metodei starilor limit a la proieetarea sau la verificarea elementelor de beton armat implica executarea operatiilor indicate in schema din fig.valorile de'2~icul in pozitiile cele mai dezavantajoase pe structura. 5. Pentru cazul sectiunii dreptunghiulare aceasta revine la a interseeta para190la (4.1. In cazurile speciale.1. b). .2r. Punctul C corespunde aproximativ nivelului de solicit are axiala. 5. t = h N- 6 bh + Cpl--3. Obiectul prevederilor 61 = 0. (4. Pentru 0 categorie larga de forme de sectiune.14) pentru cazul sectiunilor dreptunghiulare se obtine: Mcap = Nr.333 bhRc (1 ± V 1NB c(2h _ .izut in STAS 10 107/0-90 se bazeaza pc conditio (1.W. excentricitatile e. CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT.R . In subcapitolul de fata se dau numai unele preci~ari suplimentare privind verificarile implicate de operatiile din fig. _ Fig. -JI .15) obtinind N1J•c respectiv MB . sub care (N < Ne) in sectiuni apar fisuriin zona intinsa (fig.. C = 0.1.4. standardul 10 107/0-90 limiteaza in mod acoperitor momentul capabil la valoarea momentului de fisurare data de 4.

In acest caz combinatia de eforturi M (cu componentele Mx ~i My) si N. Starile limita ale exploatarii normale (starea limita de deschidere a fisurilor si starea limita de deformatii) nu trebuie sa conduca la cresterea consumurilor de materiaIe decit in cazuri foarte bine justificate.. fiecare relatie corespunzind cite unui tip de efort (solicit are) din ccmbinatia respectiva. de exemplu. peretii structurali ~i grinzile pereti). In cazurile speciale in care verificarea stabilitatii pozitiei este necesara. La constructiile curente de beton armat nu apare perieolul pierderii stabilitatii formei inainte de atingerea starii limita de rezistenta.2 a si b). La elementele liniare de beton armat.2. 6. prin limitarea superioara a flexibilit atii A = l. 5. a si b). la elemente unde exist a riscul aparitiei fenomenului de oboseala. eventual. 5. asociate starii limita de rezistenta. in Iipsa unor modele de caleul care sa reflecte ccmportarea lor reala sau atunci cind asemenea modele exist a ele implica un volum de caleule (folosind tehnici avansate de caleul automat) inacceptabil pentru proiectarea curenta. eforturile capabile stabilite cu ipotezele specifiee elementelor de beton annat se compara in eforturile sectionale obtinute prin integrarea eforturilor unitare pe sectiune. 5. iar i este raza de giratie minima a sectiunii sale transversale.3. ' Data suportuI vectorului moment incovoietor Jl coincide cu 0 axa principala a sectiunii sau daca punctul de aplicatie a fortei N.). astfel incit pozitia operatiilor de alcatune constructiva in schema din fig.li. atunci elementuI este solicitat la incovoiere oblica si axa 'neutra nu este paralela cu directia vectorului M (0 # w). Un element de beton arm at se iconsidera proieetat judicios atunci cind consumurile de materiale (cofraj. aimatura) ~i de energie inglo- bata sint dimensionate in domeniul economie pe baza starii limita de rezistmla sau. pe baza starii limita deoboseald. Influenta flexibilitatii asupra sigurantei elementelor comprim ate de beton armat se recomanda sa se ia in considerare prin evaluarea valorii Smax in relatia (1. In acest spirit alcatuirea constructiva a unui element de beton arm at se face in paralel (uneori precede verificarca ele. se afla pe 0 axa principal a a sectiunii (fig. STAS 10 107/0-90 admite folosirea lor si in cazul placilor plane cu incarcari normale pe planul median pre cum si -in eel al elementelor bidirectionale plane incovoiate in planullor (cum sint.In cazurile speciale in care verificarea stabilitatii formei este necesara. 5. 3. 5. fundatii masive de beton arrnat etc. Atunci cind starea de eforturi este compusa.vezr paragraful 5. 4. 5.2. ca de altfel in toate prescriptiile de proiectare din lurne. . 0 proiectare corecta a elementeIor de beton armat implica respectarea simultana atit a prevederilor de caleul cit si a prevederilor de alcatuire constructiva. 5. . Daca vectorul moment incovoietor nu se suprapune pe 0 axa principa la a sectiunii sau daca punctul de aplicatie al fortei N nu este plasat in lungul unei axe principale (fig. . trebuie considerata doar simbolic.privind caleulul la starea limita de rezistenta il constituie tocmai precizarea ipotezelor si relatiilor de caleul care permit determinarea valorii Soap. Cornbinatia de eforturi M si N asociate starii limita de rezistenta este ilustrata de curba limita de interactiune (denumita simpIifieat curba de interactiune) din fig. unde If este lungimea deflambaj a elementului. unele verificari prin caleuI nu se pot face decit dupa detaIierea ccnstructiva a eIementului.1.1) pe baza unui caleul de ordinul II al structurii. De asemenea. Cenlru/ de greulode Ie 0/ sec/funf/ be/on ZOfJ(/ COlTlprilTl(f/cj a Fig . aceste relatii se pot utiliza ~i la elementele rnasive cu stare de solicit are plana. Pierderea stabilitatii pozitiei elementelor de beton armat (prin rastur nare sau Iunecare) nu apare in ncdcurent in practica. axial a urmareste asigurarea elementelor de beton armat fata de ruperea in sectiuni normaIe la axa acestora. CALCULUL LA STAREA LIMIT A DE REZISTENT A LA INCOVOIERE CV SAV FARA EFORT AXIAL 5. . 5.1) . Pentru a pune in evidenta ~i in aceste cazuri comportarea de bet on armat. paralela cu axa elementului. Mai mult.5. ansambluri de diafragme considerate ca profile spatiale cu perete subtiri. 'U b 63 • .4). relatia (1.1) se inlocuieste cu un grup de relatii. Aceasta curba este simetrica sau nu in raport cu axa eforturilor axiale dupa cum sectiunea de beton armat este simetrica sau nu in raport cu axa principala fata de care se incovoaie elernentul (fig. este ilustrata de -suprajala de interactiune din fig. de exempIu la elemente prefabricate. de exemplu moment incovoietor cu forta axiala ~i/sau forta taietoare. Introducere . aceasta se va face pe baza unor prescriptii specifice. se admite ca starea de eforturi sa se determine prin procedee de caleul specifice comportarii elastice care furnizeaza valori de eforturi unit are. aceasta situatie este asigurata in STAS 10 107-90. atunci solicitarea este de incoooiere simpla (dreapta) si axa neutra este paralela cu dire ctia vectorului M.6. CalcuIul la starea limita de rezistenta la incovoiere cu sau fara forta. aceasta se va face pe baza unor prescriptii specifice. beton.mentuIui lao anumita stare Iimita].4. 2. _ In cazul elernentelor de suprafata si tridimensionale supuse la solicitari complexe (placi curbe subtiri. de exemplu. Aceste prevederi sint de regula valabile pentru elemente structurale liniare (de tip bara). de exemplu la placi curbe subtiri. In cazurile curente se admite folosirea unei metode simplificate care consta in majorarea prin c?eficienti aproximativi ai mcmentelor de ordinul 1 in relatia (5.2.1.

. M. My Fig. a) cind L = constant'. S-a considerat fl."! Curba de interactiune limita moment incovoie tor-efor t axial perrtru AafA. 5. kird t' l .McduI in car~ se a~ng' g iN (cazul solicitarii seismice) ~I b) cind.r~. capaci it'il. Curba de interactiune Iimi ta moment incovoietor-efor t.t ea .008. La 0 anumita armare longitudinala a scctiunf (tldinita JIlin pozitia ~1 diametrul barelor) corespunde 0 anumit5. Mil) se gase~t(' lndomeniul delimitat de suprafata de interactiune.. ' .aI.daca forta axiala N este constanta. I) eo = constant (cazul solicitarii produse de incarcarile gravitationa e c. M se ga..3. atunci conditia de verificare se . (0) (san N. La uerificarea u1ui S(cti~t1ti de beto« erma» dale sc stabileste dad punctul decoordonate N.(J.l. In practica poate aparea una din urrnatoarele dona situatii particularr(vezi. fig. :: ~0. 'curba sau suprafata de interartiune.5 InlilJfr..a) . 5. daca punctul de coordonate N. 2?d. 0 sec tiune drep- . = 64 11.se~te in domeniul delimitat de curba de interactiuno ~. = fl. 5.1M i/J!eruc!ifllJl: I'~rti ~x/8/i) N-Nx &lmjJlri ('~' em.re' ceillt/U (i.5 MPa (a.2 ) ~i : = 0. M.---~--'-'-A N.05. de exemplu.I tunghiulara de beton armat cu diverse rapoarte = 0. o "ill'. respectiv. Ra = 300 MFa. de rezistenta: . n.lilllm) o b (mcorcvlEe Fi . 5. celilrlr:i CffP'!mil/IJe CI/ibd rle inIUdc!i(/lJe N"p L. poate scrie sub forma r J (S.3 pentru cazulincovoierii simple): -.

. de beton armat se stabileste armarea pentru care curba de interactiune contine punetul de coordonate N..rezistenta in sectiunea normala implied de fapt determinarea unui punet pe curba sau pc suprafata de interactiune..matura rc:wha pe (vezi fig. . functie de sensul si marimea fortei axiale si functie de forma sectiunii transversale. pentru 0 sectiune transversala data.. compresiune cxcentrica -cazul II. intindere excentrica cu exccntricitate mid si intindere excentrica cu excentricitate mare) :.At. ~ . .. in sectiune norrnala: -.. " ..)) cor. .. l"." . 1 Bernoulli).1" .. Jo ... Situatia Co = constant corespunde rnai bine unei isupraincarcari gravitatio. ) v pcn._..]0.' 1n: :.. IN atunci conditia . V' zUJ t· (intino'ere) 0 (compresiune) a Fig.1 r a '1 U C" prive 1" . . in functie de tipul actiunii care produce moment incovoietor si efort axial.'H"~' 5C considern egaltt cu 5°.hinatia . 't d . acpunea seismica si Cli 1 .i pentru citeva forme curente de sectiuni transversale. . 5.~.0/ l' 1 1. Este important de mentionat..t ./0' ucntru verificai .C~.'.It " V ~j ~f:U d.nta betonului Ia inflndere. '. (5. Rezulta.fic"t·'u -<.. t._ ..'1 in capit 1 1 ? '.: sectiunii (e "'= E) r be -_ t. :: _ baza deformafiil0. 3 \ '"bltm ~ au. v • u.8 61 . cs \f~. curha de interactiune furnizata de metoda simplificata de calcul poatc prezenta discontinuitati (deexemplu 'de panta). ":".U('. ..1 rarrune p ana ~l dupa ddofmare (ipotcza lui ..sectmnea nonnala arunce la star . oe ccnsi era urmatoarelc rpoteze de calcul -_ sectiunea plana normals . deci.ua In armatur.'. '1 .ra nu." . pentru fiecare subdomeniu distinct de sclicitarea la forta axiala N (denumite simbolic: incovoiere. curba de interactiune sc obtine numai pc baza conditiilor statice in sectiune. In esenta.t ipotezei lui Bernoulli ale i e: 't'ate ('xpenmeDt:lle. m cur e e caractenstice ale betoHlllui ~i armaturii v v •v Vt f ii i. cu (sau N.2) se folcsesc.daca excentricitatea scrie sub forma Co este constanta.7 Metoda generali de calcul ~ns" .'a" a. c. compresiune excentrica .nale.:i cum s-a 3'·C.. In felul acesta. '.:azutc: pentru l:lI1ma data in tar:.1. S e~c ~ ~1 . 1.r . tiune sint practic neglijabile. sc n_eglijeaza rezivste.de verificare (5. 5.cu ajntorul unei metode st'mpltjicate de calcul care implies introducerea unor aproximari in vederea simplificarii ca1culului si a rezolvarii problemei" numai eu ajutorul conditiilor de echilibru. aeeste aproximari S(' refera 1a considerarea unei anumite configuratii date a distributiei eforturilor pc sectiune la starea Iimitii de rezistentii. La dimensionarea unci scciiuni. Astfel cbHm seccnsidcr2 confo f'f s x : . . ipotcze Slut de faeut urma~0ar('le precizari: a siarca I" -. b) 5C ~.' " "" /0 n CC e a c cazun.1) ~i (5.e va afIle .5. ) • :: .t ea sc srabi esc ~'.. Metoda simplificata de calcul prevazuta in STAS 10 107/0-90 este similara. pc cind curba de interactiune furnizata de metoda generala de caleul nu prezinta nici 0 discontinuitate pe tot dorneniul de forta axiala cuprins intre comprcsiune centrica si intindere ccntrica. luneca inraport cu betonul : .7): '..2) I ~ INeap I Forrnele cchivalentc (5. cu cea din editiile antcrioare ale acestei prescriptii.bllm san t. curbele de interactiunc Iurnizate de metodele gcnerale ~i simplificate nu coincid.l C. "I 1-.66 Fig . Situatia N = constant corespunde mai bine unci supraincarcari provocate de actiunea seismica.':11 ue mcarcan e'f e l:. de eforturi ill si N .).e:~at_ura ~u acestc -~ . geomctrice si fizice pentru sectiunea considerata : ~. 2..cazul I... C:d niai 1:-. • >i ~ I .anna n.'Um J." ea lln~l a e rezlstcntii 51. t: acest ~ ~ . M si respectiv. insa. .·I·lL'. mal com prim a tit a sectiunii (c: __.'. .1. .t .ern b1 omprtmat ~•• n a. .cu ajutornl unei metode generate de calcul bazata pe exprimarea explicitii a conditiilor stat icc.. ·s."Sal! . Evident.' - n . . llmla de rezisiellla ' ('''te. u. pentru care suprafata de interactiune contine punctul de coordonate N. . 1:.. deci. W1CSllC. M. tn .< ":') ~a~ \ a'O~l ea f. a l~ e ~ . Exista dona modalitati de rezolvare a calculului la starea limita de rezistenp. ca ill cazurile pentru care sint prevazute relatii de calcul in metoda simplificata. .. Astfel.eforturile umtare cr in betonul c . 1a punctele de frontiera intre doua subdomenii adiacent e de solicitare la forFt axiala.. noastra in STAS 10 10-7/0-90 • Sa.4 3>1). grun.v v .({.ru care se adnge defcrmatia F . (fig. j' I'· t. diferentele care apar intre cele doua cnrbe de interac. ca problema de caleul la starea limita de .' In schemele logice din capitolul 7 se considera conditia de verificare pentru situatia N = constant.1 ~n:J .

Situ.ta d(~_CUrhere(g. 10 ~i 11 fji 11 din Anexa sint construite en ajutorul rnetodei geaerale de calcul. De altfel...'(~dc" (care rez1.. De cxemplu...mpu. intr-o analiza a raspunsului inelastic al structurii care.)J).. sau dad. Coasideratii introductife Metoda simplificata de ealeul se bazeaza pe adoptarea unor ipoteze privind distributia eforturilor pc sectiune astfel incit ecnditiile stat ice sa fie singure capabile sa permita rezolvarea problemei... 12']. . . compre~iunea III be ton ~i intinderea ill almil..-.. ~ .... ajuagc la hm.. PO'll rvc .. 125.5.. are efecte negtijabile asupra curbei sau suprafetei de interactiune N-M (eapaeitatea de rezistenta) dar poate avea efecte majore asupra capacitatii de deform arc a sectiunii. 1 "1" In 7. ~junge l~ deformatia specifier Iirnita admisa simultan ell C(darea betonului c0!llpnmat (ell """ t. Starea limita ie rezistenta la tneovoiere simpli en san farl forta axbla a.._. STAS 10 107/0-90 permite folosirea si altor legi fizice sau altor valori limita [ultimo) ale deformatiilor betonului si armaturii atunci cind stare a ultima a sectiunii este asociata unor incursiuni mai ample ale sectiunii in domeniul inelastic cum se inttmpla la analiza raspunsului seismic neliniar .i/sau fisuri eu deschideri remanente exagerate).u si <=hG ~-= £. tabelele 9.rii Iimita de rezistenta. In cele ce urmeaza se discuta metoda simplificata de cakul.h~:~~e i d:::~::r~ ~tl . .... 19.... inaltimea zonei comprimate este rntinderc (:It. 5...furnizeaza atit capacitatea de rezistenta cit ~i capacitatea de deformare a sectiunii : .. In raport cu metoda simplificata de calcul.. Fig.'... In aC('Ztstnsituatie. se considera 0 valoare e.. admite aparitia de degradari ale acesteia. 111..3) f· ~-o~ta a. ccauna: mtmsa de M.. Aceast a capacitate de deformare intervine numai la stabilirca stadiului de cedarca sectiunii sau elcmentului.xJ~la »... Ia toate cazurile in care raspunsul nu se refera la actiunea seismica. I ~ ._.vezi de exerriplu [124. 5. " .~~.1~t:\ ~:!~"d(eC&rxeeezulltilfpe b a r distributiei ..... air . Din acest punct de \ ed~re ~e pot ~~efl1ll mal rnulte slt':lalu Iirnita caracteristice privind distri butia deformatiilor pe sectiune (vezi fIg.. IX' bae ..a lIrr:~t~ d~ :-e:mtenta. inalumea zone] cornprimate esto 21: (5.5) L- 1 Iucrare. 5!'tua!f'a U1~iM A corospunde situatiei in care armature . anumite domenii de variatie ale distributiei deformatiilor specifice e pc sectiane sau la un anumit eaz de incarcare (sim pHi sa u vblid..9 Acest~ ...e\::'IM~~l1nate efortui admise . .se poate folosi si la determinarea starii de eforturi si deforrnatii unitare pe sectinnea normali solicitata de combinatii N.. Rn/Ea) simultan ell cedarca betormlni comprimat sou).considerarea luncczrii a.. j...~ta sltuaJle.. metoda generala are urmatoarele avantaje : .2..2. ins a.... --" "- 6~ . .) . .... asigurlnd evitarea colapsului. c<:respunzatoarf'.a ~ €aI.9 unde sint indicate si no tatiile....... cons'!:\ 't' • In ccle ce urmeaza sc note a.atit forma cit ~i valorile caracteristice ale legilor fizice pentru betonul comprimat si armatura sint date cu caracter de recomandare. .. sc construiesc tabele de calcul pentru anumite tipuri de sectiuni. .. .. avind in vedere asigurarea impotriva unor degradari structurale sub incarcari de exploatare (de exernplu sageti :. de i~o. e .~a.. Pe de aWi parte..." redusa la 1....... pc baza ei... ~.. -- .5%. corespunzatoars asa numitului punet de balans (de pc curba de interactiune).. Este important de subliniat ca aceasta metoda de calcul nu poate fi practic fqlosita decit cu ajutorul calculatorului . ~e~tlUn~l la stare._ 1'c = a' (5. distributiei £ pe s("ctiune-v::'i fi~~ 5~7:~ar ~~~e: . este de subliniat ca rnodificarea valorilor ebU si ea..ruaturii in raport eu betonul nu modified practic valorile N si lvf asociate starii limita de rezistenta ci poate modifica numai capacitate" de deformare a sectiunii : .. situatiei Iirnita A poate fi compresiuae sau in functie de forma ~I armarea sectiunii... M inferioare celor a50ciate sU.distribut~i con~·en~!ol1aJede ef<:rt?ri pe se<:tiunc difera functie de pozjt~aaxel neutre a. In 'lcea.nu are domeniul de aplicabilitate limitat la anumite forme de sectiuni de beton armat. la starea 1imita de rezistenta prevazuta de STAS 10 107/0-90....~(:()~:llI~~n.1ra ".. Intr-adevar.neglrjarea rezistentei betonului Ia intindere in calcululla starea limiUi de rezistenta nu modifidi practic rezultatele.. ( I I.. este de observat ca metoda general a de calcul implica cunoasterea armaturii in sectiunea normala si deci nu poate fi folosita ca metoda de dimensionare decit daca se aplica iterativ..t1.alia !£mit('i B corespunde_ ca7:u1ui in care arrnatura A...

arrnatura ha poate fi sau nu pc palierul de curgere dopa cum x este mai rnic san nu decit ?lb. ~ X .. . stare a Iiruitji de rezistenta a sectiunii com.ll).S z.!ntindere excentricd cu. pozitia l~unctul?i E. Este irnriortant de remarcat di nentru 0 anumitri sectiune de betcn annat. _.""reSi{/A~) . B corespunde unci valori constante. < z. de exernplu in cazul unci sectiuni simetric armate....c+2A . tcduca sectiunii se datorcaza cedarii betonului Ia 'i:crnpresjune. 0 .~nlftJ A" '"~I c/)/"~ ci~ lilkrflp.i deci toata sectiunea sint intinse.i cu diierenta intre Aa it A~. Aceasta modificare este impusa de faptul ca.. .J Fig.il/t19 p~/?frfl A..~/I. atunci arrniitura A~ . In felul acesta . .1. Se cbserva di in redactarea STAS 10107/0-90 cdc doua subdomenii ale compresiunii excentrice Slut denumite cazul I si cazul ] I abandonindu-se denumjr~le de eomp~esiune excentrica eu exeentricitate m'are si. la cornpresiunea excentx:ica. 1"1'. Dac.R... inaJti~ca ?t a zonei cornprimate Ia starea limita de rezistenta creste (. Intr-adcvar.. . lwba rtf! Inttf71cPdll~ .. Pe aceste considerente.R. respectiv. ~ X. ~i C rezulta ur matoarele : I " (i) (ii) X > it.Dad :1: < x. Dad x < xe.:'e/"e exce/J/ricr /3)u:enlncila/e fi.' simpI1/£cate de calcul situatiile excentricd (iii) ~ Illesc. si 0 jJarte din sectiunea de beton sint comprimate. Daca z > ho armtitura A" ~i deci toata sectiunea sint ccmprimate. Incomoiere de compresiune - in situatia in situatia (i) (ii) eli forta axialii S m Ca:d II r/} t )'.data cu forta axiala N .a fortei axiale atunci dnd cantitatea de arrnatura pe sectiune se modifies.. de balans (granita intre cele doua dcmenii) nu corespunde unei valori constante a excentricitatii eo = lvlcap/N asa cum se intimpla in cazul intinderii excentricc (fig. compresiune excentrica cu excentricitate mica Iolosite in editiile precedente ale prescriptiilor. Dcc. punct~Il de balaI_ls. 5. pontru. _respectiv. cedarea scctiunii se rlatoreazji cedarii arm aturii.anumitil excentricitate tee. Din definir ea situatiilor lirnita A. preccdentc se dcnu- In cadrul metodei -Cazul Cazul I I de com-presiune cxce~trica I de com presiune in situatia (ii) eu forta axiala N ::::O.Intindere excentricd c« excentricitate nf1·ca in situatia (iii). 2.11 . scctiunii. excentricitate mart' situatia (ii) eu forta axiala IV de intindere.a unei anumi!e sectiu~i de beton. La (Ccia1T3.1O).i :l > :f" atunciarrnatura A.' -~ N (C'"._-----mare -{-I I C/J ird'I7I. ..i x > x. H. In calculul la incoooiere cu foria axial i pot intcrvcni urmatoarele situatii caracteristice (fig.p~ate exce~tric poate corespuI_lde cazului I sau II dupa cum arrnarea sectiunii este mal slaba sau. '" Au! > Ail ~-----------------------~ /'1G'~p . 5. mai puternica.. 5.

1. Incorolere. Se observi.ntru sectiunile de forma dreptunghiulara..el gene::ale de cal~ul. III ee.7 ofera 0 aproximatie sat isfacatoare numai p. I.~en.~ s~ctiuni1e drept:ung~i~are ~i sectiunlle in forma de T eu proP_Ort~~ lntilnite in mod obisnuit 1D constructiile de beton annat.. 3. eee = ho . In legatud.-L Cb"'0. efortul CT~ ~este mai mie sau egal (in v~loare absoluta) en R•• dupa cum inlHtimea x a zonei comprimate este mai mica sau..7) ca t: Daca. relatia 5. .e este egal eu &bU) introducind erori netn~mnate in eeea ee priveste pozitia rezultantei eforturilor de compresiune din b~ton . Pentru eforturi +-h It.~~ iefffl· ractiune).i coin primate excentric in conditiile cazului II.14 se !Uata dlstributia conventionala de eforturi in beton rep~ezlUU. 5.1S ~l 5.-~-.5 X /f{! .eum Sltu. ~tu?ci cind zona compril. btl ~i reducerea b II a' {_"=~\. respectiv. metoda slll~:plificata oferi ~ precizie cu totul satisfacatoare pentru nevoile proieet~ .6) ~.sect!Ul. . fig.19 sau 5. en aceasta distributie de eforturi sint de facut citeva precizilri. .-=-:-~:~L::'~. .fig. reducladu-se odata eu cresterea raportulni ."2 X 1--X~(U/X {. eforturile unit are in beton sint constante si egale eu Re. ~ i -.0. .- .. tor situa tiei D.. diagrama lim ita de inte'7 . in moment ul ruper'ii sectiunii Eblim < T < Ebu' Din acest motiv in A metoda sirriplificatji de calcul se dau relatii aproximative diferite pentru stabilirea eforturilor unitare din arm~turi.. . 5..Q11Jx Rc +-l 0..hI (5.in armatura comprimata A~.. atunci raportul!_ v ~' scade atit rnai mult cu cit ~» este rnai mie. In .. pozitia punctului C (grauita in tre domeniile de solicitare la intindere ex centric a eu excentricitate mica si intinderea oxcentrica cu excentricitate mare) corespund unei valori constante a exccntricitatii eli (ig.In fig..~ 73 . pentru a folosi ~ficient . in acest domeniu se poate admits a proxunat~a x::::: 0.14 indiferent de marimile ariilor armaturilor A" si A~. 5.8 ~ (5. valorile eforturilor capabile obtinute prin aplicarea acesteia . _ pc l11altimea conventionala x a zonei comprimate. c ~( +:u. b.12).8 en < ~~.O~x f <- L b .:_~_.15).. In cazul alter forme.daoili metoda nguroasl.8! bx. pentru a avea 0 zona compnmata pc s~ctiune. dupa . La incovoiere intotdeauna l! > 0.(. simplificata de calcul se considera distributia de efortun din fig.. situatia de solicit are .10. raportalui !!.nata are forma dreptunghiulara..36). pentru domeniul practic de incovoiere curba de interactiune are alura prezentata it.. 5.ar~1tu~a A. ezi fig.13 h .zul tntinderii excentrice.9 si 5. axiale de eempresiune mai . (m eazul obisnuitclnd E. ¥ . In felul aeesta.. de exemplu relatiile 5.I.13 astfcl: .10 mai este marcata si situatia in care la fibra extrema intinsa de I· rnomentul . pe. ci ~l atune! cind valoare ci este foarte mica. f. ~i trebuie ca x ~ X. Din punet de vedere praetic.-' o 12 b Fig. <!e sectl11ne ~t~:uea relatiei 5. 0 aproximare foarte bun a a distributiei de eforturi conform metod.•. in . u 3 -wlqf~ ' . efortul CT este ega! eu R . In cazul sectiunilor in form I de T cu talpa in zona comprimata domeniul de procente de armare in care relatia 5.Atunci cix:d so ~~re~te s! se stabileasca capacitatea de deform are _ secponall (rotIr:a speGlfica ~~a).7 nu ofera siguranta necesara. egalli ~i mai mare decit 2a'.(~ . difennd eu eel mult etteva prooente de cele furnizate de metoda de calcul exact .5.\1 'efortul unitar este nul (punetul D de pc Cegltu.* Fig. de asemenea.It. iar cantitatea de armaturl1 intinsa este mai mica (fig.. 5. . -tQ MX r 'ir --r ell '" V.7 este apropiata de realitate este mai restrtns.la IHCO: voiere se considera nu nurnai atunci cind forta Neste zero. 5. atingerii deformatiei admisein sub 0. ca... mari decit eel corespunz~.9).z.c~nte. stabillreacaracteristicilor de deformare ale sectiunii fiind recoman.atla hml~a oe solicitare corespunde pe curba de interactiune unui punct Sltu~~ mal su~ de punctul D sau mai jos de aeesta (vezi.. In metoda. _ in armature lntinsa All. ~. cedarea sectiunii este datorata armatura A .35 ~i 5. .

prin deformatii plastiee ~i ca efect al curgerii lente a betonului. 5... STNB Betoll cu agrefAto u:.5%.5 0. De fapt.. (5.(9.S) ~= ho X" = 0.10) a Tabelul5. simplificate (xl in functie de valoar~a . in Anexa in tabelul 7 se dau valorile ~.-E-' +• e. .5...I' i~ TMelrJ Tipal d.Ii 3. Limita x = 2a' sub care se considera Itj~ < R.5% ~l diverse valoIl R. (5. iar pe de alta. Valoril. ~ conform STAS 10107/0 89 Tipw de armaturll.. 2.deformatiel .55 0. bha A.... PC 52 ~i PC 60). 300 !.13. In tabelul 5 1 se dau valorile ~b prevazute in STAS 10 107/0-90. 5. care nu are palier distinct de curgere. Clasa de betoa . .50 > Be 35 0. 5. careeste foarte comoda pentru calculele practice.9) . ortului tntre bllUtimile zonei comprimate ' 1111 FIg.'50 OB '37 PC 52. care variaza ca in fig. Be 35 0. otel S-au considerat EbU = 3. ~i 19 MPa. n caz al ~. cu atit efortul efectiv este in realitate rnai mare decit R... de Ek ~i de R. bot. care .J..8- "b = 0. pentru aceste armaturi. ~i~~:rl~~are:!'teDta pentru sectiuni dTeptunghiu)~e simplu de elemente incovoiate. definit in relatia (5. este evident aproxiI mativa.. 15 pen ru . PC 60. ell cit ~ este mai mic decit ~..2 se dau relatiile de calcul la starea limita de rezistenta a sectiunilor dreptunghiulare tncovoiate sau cu talpa in zona comprimata. momentul capabil al sectiunii se calculeaza dintr-o ecuatie de moment in raport cu axa armaturii A~ in care aportul zoneicomprimate de beton lie neglijeaza pe baza faptului ca este foarte mic ~i eil neglijarea lui are un efect acoperitor..d~JlSa. Betoa Qbi~iluit 5. sectiuni dimensionate prin metoda aproximat tiva. In realitate aceasta Iimita trebuie sa depinda de raportul ~/x.5. ~. din sirma trasa STNB.. a~a cum se intilnesc uneori la placite planselor cladirilor civile. din zona Intinsa. eo~ditia :l E. s. Pentru acest caz.1.. unde ~ C60t. Analize numerice au aratat insa di . . Valo~ rile sint rotunjite si iau in considerare faptul c~ tbu scade fata de 5. Este de retinut d1 in cazul unor sectiuni incovoioate cu procente reduse ale artnaturii A.:valOTli ~ se ~a!~:t~:iil~f~ teza existentei palierului de curgere al armaturu A.bilite conform me~o?el gener~Jt' (Jl) ...5[0fl atunrs cind rezistenta betonului creste sau atunci cind beton~l ae agrega : u~o~re. m ~ y in functie de procentul de armare. ..rezultatele calculului nu depind semnificativ de valoarea adopt at a pentru aceasta limita. 4.o~ I. deformatia specifica a armaturii intinse (care nu se determina explicie in aceasta metoda) poate depii~i limita admisa de 1..8 Ito ~bU ~ :. Se considera ca se pot accepta asemenea situatii.) ~i R.sigura rmaturii A«(a . v oarea ~ po:::: ~ 100--..13 si ealcul. sl deci momentul capabil real este maimare decit momentul capabil determirtat cu metoda simplificata de calcul folosind distributia conventionala din fig. PC 60. Distributia de eforturi din fig. (5. d• de clasa de beton (Be 10 .. OB 37 PC . Atunci clnd I(J~I < R.1 este stabilita pe baza valorii rezistentei R. (210. = R se mai poate sene sub forma fJ) curgerea (5.. STNB - ~:te r nde . (J.. calculul se reduce la cazul sectiunii dreptunghiulare simplu armate...52. avind in vedere faptul ca la aceste elemente sint posibile importante redistributii ale eforturilor.15. In tabelul 5.11) I o .'50MFa).. 5.. Pe baza relatiei precedente. sta.60 0. In toate situatiile.. Be 30) ~i tipul de arma.-==R=--.12) . parte numarul mare de bare eu care se armeaza placile face aceste clemente mai putin sensibilela efectul coroziunii. .55 0.tura (OB 37. ..~o" .

Compresiune excentrica .. fl:: .A~) R". I 1]':L _ tJ__ f '" "" '" <. relatia (5. II oPj ~'" ~ :s' '" " ~ P I ... respectiv.. ..A~ c. poate introduce aproximari prea mario Pentru sectiuni de forma circulara sau inelara calculul practic se poate face cu ajutorul coeficientilor din tabele 10. . SittUl/ia Umita B (pZJnctul de balans ) este definita prin valoarea fortei axiale.c- '" I IN IX este coeficientul fizic de armare.! 'iI ~ ~ .. respectiv... c. .3 'U " ~J . + ~ ~ . Pentru sectiuni eu zone comprimate de alta forma decit dreptunghiulara sau in T.e -d III i! 0. " " R ::1 ~ .. se poate -. \7 .!_ ! .. p ~rR 1J_ ~ ~ ~ 1 I .. ~ If ~ ~ 'l oQ '0 <II '... n ::l t) . . din Anexa B pe baza metodei generale de caleul (vezi § 5.15) . ~ !t . . ~ "': ...Ii Jl"" u:E Ill'" • !ii daca exista talpa in zona comprimata. si.11 pot fi determinate dupa cum urmeaza..jar '3 'a (J (J '<: e os ~ 11 ~ . ......r "" . I>. Pe baza relatiilor (5. = bXbRo daca zona comprimata N. e "" ~ ~ " r:t< . . N.et1. VI '"..1 . ~ea utila Ito a s'ee~funii dreptunghiulare. inaltimea zonei comprimate a sectiunii satisface conditiile z. ~ .... ..l.! 5 t o :a -- .. + . ·s l- J: . "" ~ 'z.. "4 .. 5. ~ " .. ">: II ..2.'tJ I<S ~ ~• ~ . -~ ">: . ~ . 5. VI . (5. in mm iar valoarea r este data in tabelul 8 din Anexa functie de procentul de armare p din.. t-o-~ este dreptunghiulara + bXbRc ------.. . .e B ~ :::: ~ (J 1 ~ 1/ " . nu depinde de cantitatea de armatura.16) 1 .. R .."i!-r:m~_t..- nnde I· . '" _.. = ('~ b) h]jRc __. si respectiv 11 ..L~. Pe aceasta baza..0 c. Din echilibrul axial se observa ca - r ... .. 77 .. " . ftc." -.~ J ... 1 I I I " 3- N . I I / un de M ~i b se exprima in Nmm si. ~ .!- ~ n .13-. daci sectiunea este armata simetrie .. =.._ \ simplu armate ' "'.11) ~i de tipurile de beton si armatura folosite ...l....A~) R...14 a) . ....~ 5.I~fYrgere"(sa'~:-p1!1~C~r'-' /. " ':! '" 0 . ~~ \ I ! 'r) h ':.... (5. 1 .. = Q: = -_. ~~-e. (5.. 5.. "" e::.._ _2in t~~~lu. ~" ~ I o-t:> .(A...s..:r:rebUle ca .....~ . ! '" "" ~~ r". iI OJI p 2ii .. Din relatiile precedente rezulta cd..... ::l 'J< "..£.cazul I .R.si intinderii excentrice cu excentricitate mare (fig. u i e I c.a":alliIiga. -." oS ... . 00 + .. e::..---- . -N .....~ .. se o5tme valo9I~lliruoma~rocentulul de armare. (A. " + ~~ru_ca../).' I ]. folia axiala N. .~~de~!~. " ..se ..17) (5._.. " e " I I '" :a p ... 01 .14). =r V ~- " I 11 '.&.. .- 100 R..11) ~i (5. - I . r ~ .§ ..2.....>.cazul I . Ua R. --...~~L~ .. stabili eu relatia ho(mm) ~!~_c:~_. I ~" j .r..!:!" P""':> " '" . ~ ..14) se poate scrie relatia . 5.. (5....~i Intindere excentrica eu excentricitate mare. :::I . rezulta c~ Nb creste daca A~ creste in raport ell A" ~i/sau daca talpa sectiunii creste. distributia conventionala de eforturi din fi&. " .. .. .1.~ ~ ~ 'I V .J!rti~:"~..S . Pentru calculul sectiunilor dreptunghiulare prin metoda simplificata situatiile Iimita B ~i C din fig.13) I I !. metoda simplificata de calcul presupune aceeasi distributie de eforturi pe sectiune la starea limita de rezistenta ca si in cazul incovoierii (fig. PmsJ.:. ~!!~!_QQuc~y_~_Q<U:.t!!:i1. ... :J . ... ...11)." J_J_. = A~).8 "'s " 'tI .. De agemenea. 1 >\1 f'I I I '<IN I ~ '<: " e ~ -e I I I C) ::> >«l ": .. '1nainte de ~!larea seciliynii de beton..-. (Aa . II ~ ~ ~ . In domeniul compresiunii excentrice .. To. .

+ "'" IIN .. deformatia Iimita a betonului comprimat ~&Htn = Cbs l?i deci x ::. 7~ -". in conditiile standardului STAS 10 107/0-90.. ""~ ~.~ .... 5..::: x (vezi fig.:1:1_1.Ra (curgerea din compresiune) . . De asemenea.....16...0: ~ -~ II ><'II 2' ~'" ~ ~II ~ + -a :a t>O t. .. oS . {5. ::: . ..cazul I . . ..._.. . ~~ 01 U e '" ~ . .eazul Il=-inaltimea zcnei comprimate reale. '" .~ .~_...'....:I . hl reprezinta distanta de la fibra cea mai comprimata a sectiunii la axa considerata la evaluarea solicitarilor N ~i 1... variaza de la in zero la valoarea .. t: 0 .. se denumeste excentricitate adi/ionala ec si se ia egala eu cea mai maredintre valorile 20 mm si h/so• Rezulta astfel di la dimensionarea sau verficaroa elementelor comprimate excentric momentul sectional nu trebuie eomparat eu intrega valoare a momentului capabil stabilita eu expresiile din tabelul 5. 3A\ Q:..l -.0: II :l ~ I ::.. eel putin egala eu momentul sectional (stabilit prin echilibrul pe pozitia deformata a structurii. 0.armate rezulta eli pozitia Iimitelor B ~i C se modifica odata eu cresterea armaturii ca In fig.. .respectiv. g '" 0 ~..:0 ~ ... p ?~ I..:: e ~ . . ~"-- ..eM '0 I:: . = £&0 === C1 J:t: • ".....!! = ~ ..2 se obtin din cele din tabelele5. :3 f. < £bOEIJ. ~ I ~ "-. "iN I . '" ::c ~" ... "i .dj. Z ... Comprcsiune excentrica -.. ~ ..~ -e " -. ~ I .... ~ II -. ~ ..0 "'IN .. Este evident di relatiile de ealeul 1a incovoiere din tabelul 5. . in domeniul ho < x < ittfinit. 5. VI Y . 1cgca de varia tie Iiniara avalorii €bUm in acest domeniu are drept consecinta faptul di la distanta extrema a sectiunii ce tinde = ~ .3 sa fie mai mare. ..:!.l II .oe VI ... este mai mare decit x" din fig. .: . ~~ .0: . cazul II.of ~ P oS ...) . ~ ..~..·'--__ ·a... Pentru cazul eurent al sectiunii simetric.:. V -a -. ... sa fie intinsa de momentul incovoictor C~... -a...... cO ~ '~ -. . ... . III "~~ tL ~.$ ~ . + ~ II .:l --- ... '" Z ~ .. s :t . . -~ . deci momentul de ordinul II. cO ~~ '&3 ] :c. d.12).1.. se poate considera d. necontrolabila prin calcul.. ~ "0$ -·M .. :5 ..:l -a .1: . Q:.. + I ....P -. Q:.oe II <..8 .4 dad se ia N = O. deformatia Iimita a betonului comprimat variaza ea in fig."' ~ "CI a ~ .11. (fig..14)... . ..10): Mcap. Pentru elementele eomprimate ex centric conditia de siguranta a sectiunii la starea Iimita de rezistenta presupune ea valoarea momentului capabil determinat eu relatiile din tabelul 5. f. ~ A\ -"! . -.8. vezi § 5... A. .4. ~ ::c '" e -.. ..E.. ~ ~ ... (j ..: '0 'M \I VI ...>1 !-<. -. Q.s -" N Y u Q' 3Z e " ..9 si deci sectiunea cedeaza prin ruperea betonului cornprimat fara ca armatura Aa sa ajunga la curgere (O'a < RIJ). . .. "5 0 H . :..0 ....:..17} In cazul elementelor intense exeentric efectul de ordinul doi este de reguHi neglijat..1 ct..0 ::l h €h de la fibra £ in domeniul Xb < x < ko' efortul O'a in armatura A" scade de la valoarea R" (eurgere din intindere) la zero. -. Distributia de dcformatii pe sectiune arata di in figura 5. ci eu fractiunea disponibil a (efectiva) a momentului capabil (fig. 71.. if. :p.~ ~ .$' ~ ~-~ i I . ... ~ ~ -- U ~ 0 .3. II . efortuI (J(J annatura A... Se constata urmatoarele: . Ia intindere eu excentricitate mare pentru sectiuni dreptunghiulare sau eu talpa in zona comprimata. "" . 5. care.) :a I:l p Is .a • _. 'i5 . avind un caracter acoperitor.4 se dau relatiile de calculla starea limit a de rezistenta la compresiune excentrica . i "'" .- S • .3 si 5.? ~~ i~ Ii.. >l . Aceasta axa poate sau nu sa coincida eu axa centrclor de greutate ale sectiunilor. '" "<: ... I 41 + 3I I . rj5":<f U''.s c...."M Z " .... . <"i :::1 :J. ..~...oe ~ . . In domcniul compresiunii excentrice .Situa#a limita C corespunde cazului in care intensitatea fortei axiale de intindere este egala eu AeRo. plus momentul datorat excentricitatii accidentale.2. In tabelele 5. -<: 0<:. " _....... 1-'" ...3 ~i 5.§ ':3. . ~ cf . -j ~ .. + .e co ~ + "'" ~ :a d U = }"lcap - Ne... U ~" ..l ~ ~ ~ e d 3- II I ~ . ~ I ~ I + e f. <. .-. '" '" ~ ~ ~ Q:.<to I-._-- _. 5.in domeniul Xb ~ x ~ k... '~i"\' _')\ ~ ~ §t>O Yl II IIdI ::I 5:= .- .4)... '" . 5.. ~ .~ :J.In domeniul x> h... ~ . iar e(J se considera zero...lIt armatura A~ efortul 0'" = -R(J (curgerea din compresiune) pe baza faptului di intotdeauna la armaturile folosite in beton annat este respectata conditia R. J~l . f ~ . In tabelele 5. .3 san 5. ..._... . .·1 II . -...~ °4 .. 5. relatiile de calculla compresiune excentrica eazul I ..si intindere eu excentricitare mare slnt identice daca fortei axiale i se asociaza un semn corespunzator.

Este important de remareat di relatia . a~a cum s-a mai ararat. de forma lor. 5.~ = 0. = 2% ~i t:h = 3. s.. . gradul de aproximare depinzind.• aza acestor observatii.«4~ __j_ b .....5~iO ~i CU.t I I ! I' a h' I. .. limiti de rezistenta in domeniul compresiunii excentrice .I-------. ..---~·--··---·-- 80 . A:.----_.8 ~ ~i deci limita x = 0..t:: .8 Ito In fig.17..._-----.. in fig.. 1:.f I[[ _ AqR. fI :i_ Cimf1reli~l1~ eMlricd ..eazul II -_ aratl ce.r I VI ~ V ~ .is ~-------------- I I Pe .. forma dreptunghiulara a sectiunii pentru alte tipnri de sectinne acestea reprezentind valori aproximative.:.-f ~C x.. 5.. distribujia conventionala de eforturi la itarea.17 b este asociata cu valorile t:.:. Fig. -. .:...

unde (vcz.. adica (5.18) face ca ecuatia de echilibru axial la compresiune excentrica .RIJ(5~ .8 '->11 (-'. 5. .25: :. dl se pcate folosi oricare alta din relatiile -prezentate rnai inainte..19) devin identice si reprezinta 0 1inie dreapta in fig. . 5.10) si introducind-o in relatiil(5~18) si (5.20) -M b ~r Noc-N z v uc - 1\ Ii 'T (5... Pentru determinarea neeunoscutei suplimentarc (1. [n care.. ipoteza suficient de precis a pcntru calculele practice. deci pe tot domeniul eompresiunii exeentricc -_. s-a notat mornentul static al supraf'ctei A&c in raport eu armatura Aa.cazul II . I reprezintn o aproximare a valorii rczultate din ecuatia (5. pe de 0 parte.180<) .8 .10) care se mai poate scrie E a e:bu -.10) scm (5.5 se dau relatiile de calcul Ia starea limita de rezistcnta Is ccrnpresiune excentrica . a" variaza ltniar ~i in intervalul .8 -.8 .sa reprezinte o ecuatie de gradul doi in ~.Explicitind valoarea lui R" din expresia (5.18).5%0 ~i E. .cazul II.22). 0. ~ R a I ~ (5.. I .2) ~i (5. N eo forta axiala capabila Ia compresiune centrica. . 5.~b d • .18) a" = --'-.. Pentru efortul u" se indica relatia (5. potnvl Iparczei sectiunilor plane (fig.nCSll1ne . Daca se face ipoteza ca.si ecuatia de cchilibru axial devine 0 ecuatie liniara in raport eu ~. (v ezi para. in realitate neavind corespondent fizic. it .25) trcbuie interpretat numai ca 0 valoare de referinta... 5. = Fig.: .8 (fig. 0= ..19): 0. cuantificate con form prevederilor standardului prin excentricitatea aditionala c.21) Se observa ca relatia (5. c). Neste Iorta axiala pentru care St· determina ]tJ"IP. ~ 0.i fig.2. Atunci cind ~ = 0. Relatiile (5'.1. asociata unci situatii ideate de solicitare. 5."E".20) ..1.8 (5.19 0.~ iar A" este aria sectiunii de beton. ~b ~ N. Ra.. care apare . .22) .3)..24} r. a. graful 5.. 0.23i dar./- ~I 0'" ' l\"P)· (In ru a = 735 0.6. < ~ < 1.~I> r R. dad ~ > 0. -t:QIrII . bineintcles.. Pentru ~ 1= 0.~a comcazul II .Relatia (5.2. Relatia (5. a unor excentricitati accidentale.Mb ii Nb sint valorile N si M care corespund situatie de balans rind x = XI> (vezi tabelul 5. Meap = 0 Ia N = N ~C.~ R. -Fig .~~ < ~ < 0. Aceasta ultima ipoteza este strict adevarata numai daca forta A 83 (5. punind EI>tI = 3. In t abclul 5. 5.18) atunci rezulta (1.23) Relatia precedenta este cea mai simpla din punet de vedere al calculului practic si conduce la rezultate suficient de corccte .1' 105l\1Pa. relatiile (5. = t.'1 pc haza rclatiei (5. iar. eazul II. variatia liniara a curbei de interactiune in domeniul ccmpresiunii excentrice .. 5.:.18) rezlllta. ecuatia acestei linii drepte este data de (5.8 .8 (5.cazul II -.24) presupune. ea urrnare a prezentei.'1). / Efortul capabil la ccmpresiune centrica fumizat de expresia (5'.8 .. = 2. 1 (fig.in STAS 10 107/0-89 se dau relatiile excen tries ~ 0. dad <.22) eondue la rezultate apropiate. se obtin expresii ale efcrtului din armatura Aa care nu mai depind de marca otclului: O'..:.8.pe baza legii fizice 0... Pentru verificarea la starea limita de rezistenta a unei sectiuni compnmate sc poatc folosi si relatia M cap - I{pjaila (5.22 pe tot intervalul c_".19 Lirnitarea O'~ < R" este impusa de faptul d ~b in tabelul 5.18) ~i (5..22. (5.. pe de alta parte.19) rezulta pe baza ipotezei variatiei liniare a lui 0" in intervalul 0 8 ~ ~ .~ r 08 (5.(ln M:Pa) = 735 0.18 Coml'ltsiun6 uClA/riC. practic in tcate cazurile.6. Cu Abc s-a notat aria zonei de betcn comprimat si cu S~.21)..

.21._ Fig_ 5.0: ~IN " ~ I e e --=I -"t " r.. Dupa cum se stie aceasta ipoteza a fost fclcsita in editii antericare ale prescriptiilor de proiectare din tara noastra. arrnate simetric).:.a) > A~ (II.-------------------.:: l:! "'" • Z "'" r.(lIll . starea limit a de rezistenta fiind ascciata eu atingerea valorii R.21.... In domeniul intinderii _~cmtrice en excentricitate mica (vezi fig.... 5. 5.__ ... [initierea curgerii) in arrnatura A . Cu hI ~i k2 s-au notat distantele de la suportul fortei de intindere I a fibrele extreme ale sectiunii de beton..-.._. -.~ ~ 'CI1ZI/1 II .----------~ "'" VI V --'"_..I :i.. ~ c.. -------------._. Functia de valorile relative ale efortului de intindere si monientului inc()voietor (fig. 5.." '..:l....-t..cazul II . .R. intreaga sectiune este SUpUS{l la iniindere.. .. alzonei de beton comprimat in raport eu armatura A" este constant pentru toate distributiile de efort din doraeniul compresiunii excentrice . Este interesant de rernarcat ca relatia (5. + I --. curba limita de interactiune se prezinta cain fig.21 ~. N Q:: .:: ~ "~ "" '"<: <'1 + ._. ~ .. I ~ . .N(h1It') (5.. In cazul in care efortul sectional de intindere este aplicat in centrul de greutate al arrnaturilor Aa ~i A~ (acest caz apare eel rnai frecvent la sectiunile sirnetricc.<:> ..... __ . __ . . U . 5.:: co .- -..:: -e .c Z "'" + .. c.. Pentru cazul din fjg.>t .. . .. situatie care se intilneste de exemplu cind sectiunea. .----------_. a. Ii • "'" 0 + .... In care momentul incovoietor induce intindere... . Betcnul fiind ccnsiderat fisurat pe toata inaltimea sectiunii.. '\:l e .. CtRlll I .h. dad A. . Daca efortul sectional de intindere nu se aplica iu centrul de greutate al armiturilor A~ si A~ atunci curba de interactiune se prezinta ca in fig. P :..._...17). ""="""' ~ . Q:: I:l os I ~ ~ ~ ..(fig. . . ~ ~~~ ~ .'). Il:: til '" ::e '" " + r.. :.26) . intindere excentrlca eu exeentrieitate mica. il ':E 1-.... 5. 5. rezistenta secjionala este asigurata in totalitate prin armaturi... .10).. portiunea rectilinie CD a curbei de interactiune corespunzind curgerii armaturii A" are ecuatia : -Ml~' = . inclusiv armarea ucesteia prezinta simetrie fat. b.> ~ o ~ ..fl) < A~ (hi .20 ~ actioaeaza in centrul de greutate al sectiunii ideale.24) este echivalenta cu ipoteza ci mcmentul static Sb...21. 5. II . de axa pe care se proiecteaza vectorul moment.a') sau ca in fig. '"<: . . .!S .. d) starea Iimita de rezistenta este asociata en curgerea fie a armaturii A" fie a armaturii A~.21 c dad Aa(h2 .

29) adimensionali 11=--- Gl ~. Pentru calculul practic la incovoicre simpla cu fort a axiala. d eci't:\T' = A 'R H C()Il. Daca.27) Punctul de la intersectia celor doua drepte.a) R..\ de efortur i la stares limUd de re:dstenr-t la Intlndere excen- Distr ibutiu Condrtii de apllcabilitate Relatii de calcul M2 fap ==.2 J f'. D.~J . a 1e f ortei . A '. R.N(ht . 5. -I f""\ I~' ~ -<. pentru v al on .lvI2Cap ~ Ai ~ M1WP (5.28) Daca N < N.. de exemplu. bh R.30) 81 ."''P unde: M) . .lIp = AaR. I~ rectilinie DE. A. + ~ + • ?l: II I. Rela~le simplificate decalcul tric4 cu excentridtate mlc. J. = A.. atunci aceasta situatie intervine daca.. u«.. II t t~ ~~ ~. Tabele de calcul la incevoiere simpla eu forta axiala.. + A~)R" si M "'" A. corespunzind curgerii armaturii A~ are ecuatia Mzco'P = -A~RQhQ N(h2 .. hI = 0..M .R" neeesitatea verificarii eu relatia (5.a')Ru. sectiuni circulare ~i sectiuni inelare. Relatiile de calcul la starea limita de rezistenta la intindere excentrica cu excentricitate midi sint grupate in tabelul 5. h. in Anexa (tabelele 9.. '~ '"..-. Ele nu depind.h2 .6. are eoordonatele NOT = (A.p = Mwp N bhiR.a') a) - M2 'call A~R.. A .. "'" N(h.A.6. In functie de pararnetrii 111. _ Pentru sec/1'!inite dreptunghiulare. ! <l \"to.a) (5..<$I I~~ ~ VI c2' .28) se extind« ~ pe 0 anumita zona a domeniului intinderii exeentriee cu excentricitatmare.. A~ < 0. R. d e intin dere mal ..(hJ .X::-- A.5 h ~i a' = a... reprezentind cele doua demenii distincte de comportare. Rezulta ca daca diagram a de interactiune are configuratia din fig. iar portiunea + II II' T4b¢fltl 5. tabelele contin valorile adimensionale .... ~t t ... - .a ditia de rezistenta presupune ca momentul l'rl aplicat sectiunii satisfac« relatia .~ ~ Vi ~t:J1 -c... Valorile din tabele sint determinate ell ajutorul metodei generale de calcul." f. (5. 10 A . man . C ~i 11) ~:(. --=-_. pentru citeva tipuri de sectiuni des intilnite in practica: sectiuni dreptunghiulare sirnetric armate..(h51 . (5.5 Aa. M1.:. evident de ferma sectiunii de beton._R. bh .' an sub forma numerica curbele de interactiune J N-M .

. ~ 0. .. (5. 9B. .2.5 'X. . .36) 89 . elnd se cunosc tJ ~i at ~i se determina tncoP' cit si la dimensio1'f...2 neglijeaza efectul eventualelor armaturi dispuse intermediar intre armaturile A. 15~ . M .2. armaturile intermediare sporesc capacitatea portanta a sectiunii de beton !7i in unele cazuri acest spor poate fi semnificativ (vezi fig.( 1 - ~)] (5.. s-a . ~. (.17 ori grosimea 3 a pcretelui.. Toate tabelele con tin ~i cazul 0: • 0.(I..---27t tsR.22 b tabelele tn . -1)-:111 !. fig. Tabelele se pot folosi atit la 7)erijicare. ~ 0.0. presupusa distribuita po peri • etrul de dia~etru d•. .~Rc N in functie:de parametrii adimensionali K---at- 7td.2. 50 'reaminteste ca pentru sectiunile de betoa simpln solieitate la comS8 -=-- Ga. tabelele contin valorile adimeasi •• ale [vezi fig. lOB si lOC si. standardul prevede conditii mai acoperitoare decit cele asociate metodei generale de calcul aplicate sectiunilor de beton simplu. a~a cum s-a procedat in editiile anterioare ale indrumatorului intrucit tabelele lOA.I' 2r a Fig.22 if) centin valorile adiraensioaale (vez i (..1..5. 0.7). = 20/00 la fibra extrema a cercului median (de diametru dm). unci sectiuni inelare de diametru mic.8 X. ~.17)." .. - ~ R. Armatura . ipoteza suplimentara eh! = 20/00 conduce la rezultate acoperitoare cu pin a la 10%.bu ~ €~6' In cazul. 5._ =.. Anexa au fost stabilite considerind valoarea eh = 3. respectiv. .3.. la 0 sectiune inelara de' diametru relativ mare in raport cu grosimea peretelui cum este de exemplu sectiunea transver~aIa a unui castel de apa sau a unui cos de fum deformarea laterala a zonei comprimate nu poate fi impiedicata de zona intinsa si este normal deci ca f. C". pentru prima data in tara noastra. M.. si A~de la capetele sectiunii (armaturile Aa. presupusa..~ ~i momentul incovoietor pe sectiune.. . Insa.35) dnd ~ ~ 0..A..32 ) .114P ---- presiune excentrica cu cxcentricitate medic (vezi cap. Evident._- nr!R" nr2RC (". 9C ~i 9D din Anexa..50/00 atit pentru sectiunea dreptunghiulara cit ~i pentru sectiunea circulara..8 . Relatia intre momentul incovoietor capabil.Ar este armatura totala pe sectiune. . metoda simplificata de evaluare a efectului armaturilor intermediare 'este prevazuta.. Pentru sectiunea inelara. o unde . ~). domenin ift care acest parametru au InfiueBteazl s"!1tnl relatia 1n.'l' poate fi considerata distribuita pe eonturul ciHularatit la sectiunile circulare cit ~i 18. este data de relatia (5.22.. [2. distriltuila pe ncrimetrul de raza r . Astfel.8 si G.tOB simplu.W Pentru secj£U#1'le circulsre. 5.025 .de calcul prezentate in § 5. . M". Tabelele pentru sectiuni inelare sint v~abile pentru a/4. Este de mentionat de asemenea.~. Pentru sectittftile in.liR. di tabelele din.sectiunile inelare daea numarul bareler pe MCtiune este mai mare sau egal en 6.33) . .. Ultima dintre aceste doua situatii a fost hotaritoare in toate cazurile in care inaltimea x a zonci comprimate este mai mare decit 1. care corespu!lde secP~~l1 dra b.are. cind se cunosc e ~i '" ~ se determina 0:.72 + . in STAS 10107/0-90.considerat cea mai dezavantajoasa dintre situatiile in care €toe = 3.. cum ar fi de exemplu la un stilp centrifugat. Asemenea sectiuni se intilnesc totusi rar in practica curenta.. = 0. 7tdtnliR.23). . Pentru cazul sectiunilor dreptunghiularc simetric armate.2. . 5.A"'l'R. . .el4I't. Intr-un asemenea caz. wide A"T este armatura totala pe sectiune. clirninindu-se astfel necesitatea folosirii metodei simplificate de calcul. Efectnl armaturii intermediare Relatiile .5%0 la fibra extrema a sectiunii si e. pentru efortul intr-o armatura intermediara a unei sectiuni de forma dreptunghiulara se consider a relatiile td!.?i a/h. in Iunctie de parametrii adimensionali 1'1 N =--_.31 ) M.8 .. In acest capitol nu a fost discutata aplicarea metodei simplificate de calcul la sectiuni circulare !7iinelare. metoda simplificata de calcul prezentata in acest capitol conduce Ia rezultate practice ('gale cu cele din tabelele 9A.. din fig. 11 din anexa acopera toate situatiile care pot aparea in practica pentru aceste tipuri de scctiuni. 5. b).H.

ig..) Dad in relatia prececcnta se aproximeaza C'"i unde 0'._I~\.. In relatiile precedente ..o.37) unde Jcj este distanta armaturii intcrmcdiare Aczj faFt de marginea sectiunii comprimate de M.. Diferentele Intre rezultatele obtinute prin aplicarea metodei generate ~i a me. Sporul de capacitate porta.21) se obtine (5.(1.h.:. -~ _"u~~~ tl LJ~_~ _ l. R .B.35) se reduce la relatia (5.. iar ~ l?i ~ sintdefinite in relatiile (5.h (5.._--_. coincid. Ito (5.. hg( 1 - StO!ek) (5. = 1.1 Q"J- +-r.nt1l.::. ~--~ R" (5.datorat e. t«iei aproximr.9) si (5.1 / fI OJ Fig. Evident trebuie ca --I 0'. 5.p p. ! ------. Daie de calcul: R.35) se deduce similar relatiei (5.8 sc ebtine r: -= ~.. j Z = X- x_· h.! \ I fa !~ ! ! AI/ \1 l ~~ 90 Fig. ~ _ ho = 0.2' ..i A .2i = t'OIJSI(/erorro mtl!rmt(/. I. ~ ~ (5.24)._t __ cind C:::':' O.7) ~i (5.:t . valabila ciad : ~ h ~i deci ~"0..:J. _!.L_ F )Oi / 1 .:.. % p-Il" % P -fU21'/..25.8.turilor intermediare III sectiuni l'ompn· mate esceatric.828 r.lI!.'. /~...:af =-' E' "tbo ----.39) ~l It "0 . .. 5._ If. 1. 5.18 a) se poate SCIIC 735 0.. opru.05.::.~-. !I..ure rort! ("exact. relatia (5...::. 5.41) :z . = _ .EHler".. j'_./1".tive de calcul. S-a considerat compresiunea negativa si intinderea pozitiva.. 2. Pc baza distributiei deformatiilor E: pc sectiune asociate ipotezei sectiunilor plane (fig. = 12 MPa." & 0. valabila cind it > It ~i deci cind ~ > 0.18) at unci cind X. ~. pe baza distributiei deiormatiilor pc sectiune din fig.8 tinind seama de relatiile (5. deci cind armaturile .18).) ormolu"l..35 u. = 290 MPa.53. -'- .38) Relatia (5. Relatia (5."mollY " / / Evident.42) X..36) rCZ'Jlt5. Similar relatiei (5.8 X.10).. JI~ '~ -L__ O'al Aof ]-..rmli.. Tinind seama de valoarea fbll'" din fig. rezulta in MPa.

4. :1. Efectul zveltetei la elemente comprimate excentric a.23 rezulta ofera rezultate cu totul satisfacatoare prin apropierea utilizarea metodei generale.l ~. .. fl. deci. deci cu flexibilitatea (zveltetca) stilpului... .. 5.29 It = 0.u] St.S .44) . In calculele practice.__..27. + 5( 1 -- XI) (J _ ~) (5.:f Cercetarile exoerimentale din perioada postbelica [20J.36). solicitat la compresiune excentrica.= Z = 5.-.di (i -. .26 Fig.eu 0 fuactie liRiara. efectele de ordinul II nu mai pot fi neglijate in calcul. La valori 10 < j. l.*)i. Cu cit Aeste mai.... momentul incovoietor maxim la baza creste in modul aratat in fig... i. se obtin« .43) Cu aceasta ~i cu relatia (5.. [25J. ~b 0. la 0 valoare NM. I(ho ~ x~ _ . 2.[1 .29 f. Pentru un stilp in consola (incastrat la baza ~i liber la extremitatea superioara) ca in fig.1 Fata de coeficientul de zveltete teoretic )'0 ="" . 5. astfel incit curba M = f(N) este 0 dreapta [in fig.·. iatervalul \ I. efectele de ordinul II sint practic neglijabile.::. ~].Iatura sec[iunii transversale dupa directia de actiune a momentului incQvoietor.~"~*~ __ _ . La valori reduse ale coeficientului de zveltete (A < 10). a acesteidre.36 a) = 1 ). /.' " . in felul urmator: Incarcind un stilp de beton armat ea tn fig. Dad. mai riguroase.. 5.. + 5(1 _ X.~~~>+~.. = 735 in relatia (5. unde : l este lungimea de flambaj .7 ceca ce cu £. Cedarea se produce la intersectia a. dreapta (1)]. ~ M = N ~ cste proportional cu efortul axial N ~i eu siigeal.2.mare . [-'0] (vezi si [7]) au aratat ca'influenta efectelor de ordinul II ~ modul de cedare variaza in functie de A. _i~ E:&O t'lI =5 ~- . Stilpii din aceastii categoric sint denumiti stilPi nUI/dli.raza de inertie == -735( :: (5~ - -4) + 5(1 -.) £:. zveltetea stilpilor din beton armat eu sectiune dreptunghiulara este caracterizata prin coeficientul de seeltete conveniional A = l. . ajungindu-se la curbe de forma notata in figura eu (2).21) se obtine: a. in ipoteza de lncarcare considerata. (5~ _ -1) -+ 5(1 -_ Xi) (I --~)] Fig.O/Eb~ = 0.26.pte cu curba limit a de interactiune N-M. se inlocuieste E.' -------T Nc"(2) I Efectul de ordinul I I. (0). Cu cit N creste.21) se obtine a..::.'0 lt ~ f.o e:..Xf) e:.. ca metoda simplificata de celt! obtinutc.(J) a efortului axial. ..r~. momentul incovoietor total la baza este : in calculul de ordinul I M]=Hl 111 calculul de ordinul II (5.8 - ~ [e. de ~ t. se gase~te in raportul : f. 5. relatia Mu = j(N) se departeaza de la forma liniara.~ . 93 ~~~~ .---h 0. Q2 HerrJ) .002/0.2.t..a sectiunii transversale).~:r ".28. priu 5. 5. Din examinarea diagramelor din fig. h.. GeneralitAti.fJz.1 =co=: R. II. 5. Momentele incovoietoare cresc proportional cu efortul axial pina la cedare. Prin clemente zvelte se inteleg elementcle la care efectele de ordinul II (diferentele intre momentele incovoietoarc rezultatc din! fun calcul de ordinul II al structurii ~i cele dintr-un calcul de ordinul I) sint semnificative ~i nu pot fi neglijate in calcul. eu 0 forta verticala N aplicata la capatul unei console si marind progresiv incarcarea pina la cedare.28 si anume: 1.Xi) (I - ~)J (5. la uncle aal este exprimat in MPa.(I .0035 conduce Ja rclatia (5. ~ 30.

neputind fi atinsa efectiv. sint date expresiile coeficientului "I) si pentru alte tipuri de incarcari. in tara noastra. . ~:29. Marimea efortului axial la care se produse eedarea este NCat. astfel di siguranta elementului este mai greu de stapinit prin ealculele obisnuite.). formula lui Perry-Timoskenko devine aproximativa.. liT/IV cr • (5.45) unde: IV r or - ---- . La structurile cliidirilor in cadre etajate.11.' - (fJ (2) '.(l~.46) este rnai mare decit NctJP' astfel di are nurnai 0 semnificatie teoretica.Jungimea de flambaj" si "forta critica" (7J. In lucrarea [7]..I. 5. zvel/i foarle lve(ti ruis/~n!.=----I __ . e!le proche inNrop nlJ dec/ell! oe or:ltiwl 11 f'lllell/o/ri 1ft! Ncof1 eJle litf/uel/juli efulel.a~lca forta critics de flambaj poate fi atinsa inainte LC a se ajungc la sta~c~ !lmlta d~ reziste. ccdarea se pcate produce prin pierderea stabilitiitii (f1amba]). In cazul stilpilor zvelti (1O < A~ 30). 5.ttia fizica directa pe care 0 are in cazul unui stilp izolat ~i nu se mai poate vorbi decit de valori conventionale stabilite prin apreciere sau prin com paratie cu un calcul de ordinul II al structurii in ansamblu.E... T1~~:':C[. Fata de acestea. ~a va~oli A < 30r. la care Iungimca de flambaj este cuncscuta. Ponderca cn care intervine in ealeul influenta zveltetei stilpilor se mascara prin valoarca coeficientului "1 = MIl/LV!!.A. Stilpii din catr-goria " < 30 slut denumitifoarte zvelJi si intervin rar in ~trudllliie construe tiilor civile si industriale.cu . _ b.j. La valori mai mari. atunci curba Mu = j(N) ra forma (3) din fig. cum sc obisnuia sa se proccdeze in prescriptiile mal vechi. cocficientul "l se poate calcula cu suficienta exactitate eu ajutorul formulci lui Perry ---. Pentru sttlPii jiicind parte dinir-o structurii. .28. 37. cum este codulmodel al C.. ajungind orizontala intr-un punet A3• inaintc de atingerea curbei Iimita de interactiunc. Coeficientul 'Y) de majorare a momentului mcovoietor. Dad e~ortul axial de compresiune atinge valoalea critica.. 5.(3) = Ncr(S) (forta capabila este in acest caz egala ell cea critica de pierdere a stabilitiitii). In fiq. curba(2) atinge deci NCr(2) in afara curbei Iimita de illteractiune t (portiunea punctata din prelungirea curbei (2) dincolo de A2 devine orizontala in .46) reprezinta numai un parametru pentru trasarea curbei (2). Accst mod de calcul a. Rezulta ca in domeniul (2) forta critics determinatii cu formula (5. ~i A. ca ~i in cazul (1).B. pc baza studiilcr efectuate Ia Institutul de Constructii Bucuresti [4. se intra intr-un domeniu in care efectele de ordinul II fluctueaza sensibil in functie de ipotezele adrnise in calcul.A. forta critica determinata eu formula (5.29 -----~ -r.cest caz este vorba tot de 0 cedare prin atin~e~ea. (dUpi"l uncle cercctari rezult~ ea roate interveni chiar 0 ramura coboritoare A~ . la care fenomenul de flambaj nu intervine inainte de atingerea starii Iimita de rezistenta.46) Formula (5..28. Pentru un stilp izolat.' I 70 ~-----l-------r-------------~-----~ f{J 3(J tie s/lipi CqletJorio l'Iezv~/!. ~enota c~ si i~ a. De la acest punet inainte.O~ ..~lta. deformatiile cresc indefinit pentru N = const .45) est!" riguros valabila numai in cazurile cind diagramcl-de momente 1111 si L\!vI sint afine. la 0 marime a efortului axial Ncap(2) < Ncap(l)' ' Faptul di ruperea se produce. In [123] se recomanda ea sectiunile de beton ale sfilpilor sa fie astfe1 dimensionate incit valoarea coeficientului Y) sa se inscrie in domeniul "I) ~ J . ceea ce eorespunde definitiei fenomenului de flambaj. se utilizeaza totusi notiuni ca .5 devin totodata oneroase !ji sub aspectul eonsumului de armatura . valorile care se obtin pentru Y) se inscriu de regula in domeniul "I) = 1. rigidizate sau nu prin diafragme. eIe Ift/inll/ll Ilf slobi/I/ri/ii (flumbo]) Fig. Astfel se explica faptul cli intr-un caleul in care flambajul nu intervine cfeetiv.45} da totusi diferente suficient de mici pentru a putea fi aplicata pentru orice tip de incarcare.ze efo~tul aX.~ta:u lfm~tct~ reztst~nia ~2 mt printr-o pierdere a stabilitdjii (flambaj ) de Stilpii din aceasta categone poarta denumirea de stilPi zvel/i. in vederea rleterminar ii punctului A2.45). 7J.. Dimensionari eu Y) > 1. Pentru stilpii zvelti este deci de subliniat di efectul zveltetei trebuie Iuat in considerare in caleul printr-o majorare a momentului incovoietor cu 0 cantitate'I1M = N L\ ~i nu printr-un coeficient de flambaj care sa afcct~. 3.J:Cf:l~'o.. formula {5.a ~i ell extrernitatea superioara liber deplasabilii intervinc numai cind incarcarea laterala este distribuita sinusoidal pe inaltimea stilpului. B~ri~anskj din 193~. respcctiv pentru ealculul lui '1) eu formula (5. Cedarea se produce la intersectia Az a curbci (2) eu curba Iimita de interactiune.). 94 la pag.. precizari importante ell privire la corelarea eu calculul de ansarnblu al structurii au fest aduse succesiv in editiile din 1976 si 1989 ale STAS 10 107/0. ceea ce pentru un stilp incastrat Ja baz.iaJde cornpresiune.. 95 . pentru stilpii din beton armat. In reprezentarea din fig. pe baza cercctarilor teoretico-experimentale ale lui ~:: S. este aratata sub alta lonna [7J dependcnta intre lV. Ia atingerea curbei limita de inter~cFufo1e. intrucit notiunea de lungime de flambaj i~i pierde semn ifi<:..aUt cur?a (2) se de~teaza mai mul~ ~e dreapta (1).iar astiizi (sic acceptat in aprc:ape toate prescrip[iile nationale.5. Curba Iirnita de interactiune cste atinsa ulterior prin orizontala A3 .2£1 l71 (5.38. . precum ~l III cele cu caracter international. fest adoptat in normcle sovietice incA din pericada interbelica.j f'iertlel?o A/iflS'erta sl4rii Jimilri tie l10dul cedare de.

respectiv de marimea preeumata a coeficientului '1')..proecntul total de ann are din secti- expresiei (5. Limitarea deplasarilor relatIve de myel 1 a cladirile etajate in cadre este m otiva ta ~i de acest aspect. .momentul incovoietor din.momentul incovoietor total.1.. iar mcmentele Mr astfel obtinute sa fie majorate cu coeficientii 't) calculati cu expresia (5.le~ la care . In cazurile eurente se poate lua preliminar EI ~ 0.4. pentru diverse tipuri de structuri procedee de calcul pe aceste baze.modulul de -elasticitate al betonului. c. se cere un calcul d-e ordinul II mai aprofundat al structurii.5. un exemp:~ edlfle~to2 este eel din fig.l II este preluat dupa prescriptii1e din S.30 . el trebuie introdus in calcul eli marimea oorespunzatoare stadiului de ccdare. De aceea. V·l r In excentricitatea suplimentara din efectele de ordinul II sub actiunea mca:can . Utilizarea metodei C reprezinta totodata ~i un instrument de cercetare pentru analiza unor constructii sau situatii de solicit are speciale. 7].P(toktl»)_ MltI M (5. precllm si pentru fundamentarca ipotezelor simplificatoare admise in primele douii metode. Procedeul este denumit "metoda AU.47). fa care se admite sa se considere in mod simplificat pentru fieoare element modulul de rigiditate EI constant. incarcarile de • lungav durata 1 care produe stilpului 0 deformata in acelasi sens cu cea determinanta pentru efectele de ordinul II. In STAS 10107/ /0-90 este data expresiaf . Privitor la fundament area lui. independent de starea de selicitare (. 0 fle~:blhtate pre~ mare a stilpilor afecteaza in sens defavorabil capacitatea structurn ~e a abs~r~l ~i disipa energia indus a de cutremure. nedepasind lJ = 1. La constructiile solicitate de cutr. care este determinant a pentru efe. c 'f d se vede c a in sectiunea de la baza • stilpului..5. pentru diferite tipuri uzuale de structuri.15{1 1 + + '. 1... de grmzi epnncipa 1e nu se includ in M la de la numitorul ··1·' ticale transmise 'v EI = E.2 se admite sa se efectueze numai un calcul obisnuit de ordinul I al structurii.l& se vede c! efectele de ordinul II se accentueaza pe masura ce elementul se apropie de stadinl de cedare. Date detaliate cu privire la lUodul de apreciere a lungimilor de flambaj ale stilpilor. rncarcar€~ R est. tinind seama ~i de variatia modulului de rigiditatc HI in functie de starea de solicitare. 5 30 . Numitorul expresiei (5. care introduce influen ta deforma tiilor d: curgere lenta ale betonului asupra efe ctelor de ordi~u. E~ectul ei se resimte numai in zona mijlocului inaltimii stilpul~l. pentru determinarca influentei lor asupra capacitatii portante a unui stilp intereseaza caracteristicile de deformatie din vecinatatea rnperii.i B. adica Iuind in considerare alit neliniaritatea geometrica (efectele de ordinul II) cit si cea fizidl (HI variabil).. vezi [50.6). .~ orizontale este maxima.. v .!a actiuni seismice.Pentru 1. Di fig .47) in care: I.Pcntru 7) ~ 1.2 dectt incazuri rare. M .(ln~re putern.In cazurile speciale cind nu se poate evita YJ > 1.I. ~i [7]) se dau urmatoarele indicatii cu privire la procedeele de calcul: . . sint cuprinse inIucrarea 7. y 91 . Un astfel de calcul ("metoda C") un se poate efectua decit cu ajutoral unor programe adecvate de calcul automat. sub capitolu13. conditiile ie ductilitate pot conduce la 0 marire a sectiunilor stilpilor.30.10. eu grinzile prineipale de acoperis eoncepute ca articulate pc stilpi.2 < 'IJ ~ ~. In functie de ponderea efectelor de ordinul II. este momentul de inertie al sectiunii brute de beton : E. [104J ~i sovietice [121J. daca sint proiectate pentru grade de protectie antiseismica . .45) in care NeT se determina cu formula (5. al unei structuri prefabricate pentru 0 ~ala md~st~lal: parter la care incarcarile vertieale tra nsmise stilpilor ~e ~n~da ~nnClpala a acopeii~ului se aplica excentric. astfel ca in cele mai multe cazuri ramin tot in domeniul 'IJ ~ 1.5 se cere s~ se efectueze un calcul de ordinul II al structurii. P(tclsJ) . 121J. in [123] (v.3. astfel eli se poate ajunge la 1. ?ar in virtutea simetriei structurii ele nu genereaza deplasan laterale ale nodurik r ~i in consecinta deformanta pe care 0 produc unui stilp difera ca forma de ce~ generata de f~rtele orizontale. lOi. In ceea ce priveste definitia data momentului Mia.. O.3 Eb1b' . Ia constructii de tipuri speciale.ctele ?e ord. pentru care in prescriptiilc . 7.lsi unce nu 1II . momentele datorita excEntricitatilcr eo ale mearcanlor. In consecinta. din diferite tan se dau formule empirice[61: 62. ~~de in schimb momentul din incarcarile orizontale are 0 valeare mult mal ~llcva.metoda B").5. De aceea. stilpii participa la preluarea fortelor orizcntale seisrmce.e v:rhcala ~lv deci m~mentele M = Reo transmise stilpilor cuprind ~l fractmn: ~e lunga durata. d.. adoptlndu-se pentru lungimile de flambaj valori apreciate In functie de natura legaturilor stilpului la capete. La strueturile prefabricate ale cladirilor parter de tip hala. 5. Fig . in metodele simplificate (A ~i B) in care modulul de rigiditate EI se ia constant. lungimilc cie flambaj ale stilpilor rezulta mai mari. Inf'luenta flexibilitatii stilpilor asupra comporHiriF con~truc~ii12!'. In Iucrarea 7 sint expuse ~i exemplificate numeric.2. compatibilc eu un ca1eul manual fara dificultati deosebite. eu etaje inalte.47). 5. Cercetari mai recente au aratat insa di si la asemenea construct ii. unea s tilpului .14M .A. Mo4u1ul 4e rigiditate EI In calculul prin metodele A .U. ver. Din fig. b c d a . 2 < '1 ~ 1. cea produsa de mcmentele M = Re? este n~la.

.31 . C5P. in timp ce in cazul II de compresiune excentrica se pune invers.M". 29J pentru care in prezentul indrumator sint date schemelelogice 4.. . S-a renuntat la utilizarea formulei lui Nikitin. '" t' (~ .neutra oblica. \~:. i~ ~~ . conditia ar trebui pusa sub forma N ~ N cap.\. intr-o sectiune transversala avind axele principale ox..Mc'JP(") (cmd M".31. a) actioneaza: . eO! 91 no. exprimate in raport cu axa .momentul M ". paralel cu planul M OM si a carui intersectie cu suprafata limita de interactiune este curba din fig. cee~ ce prezinta avantajul practic ca se folosesc aceeasi indici pentru momente 91 pentru excentricitatile pe care le genereaza.5.F. 5. in care ~ se ..48) (J Fig. (5. t~t: . Suprafata Iimita de interactiune.e a excentricitatii oblice eo. '. In sistemul de axe N . ale standardului. oy .. ~ De aceea. 5.M" sint .0-4. compatibile cu un caleul manual. Intersectiile acestei suprafete cu planele NOM:I NOM" •sint curbele limita de interactiune N . pent~~ N_ .. care s-a dovedit nesatisfacatoare sub mai multe aspecte.: _ relatiile de caleul nu prezinta 0 semnificatie fizica. bazata pc luarea in considerare simultana a c?z:ditiilor statice.32 b c.). ..'= N eo"" corespunzator componentei dupa directiao. in masura in care aceste procedee sint fundamentate in mod corespunzator prin studii parametrice in comparatie cu calculul riguros.. I N l'1yo I t1x ? a Fig. inelinat cu unghiul lXiata de axa ox a sectiunii. <.:' _ nu permite efectuarea de verificari de tipul M ~ M(ap.' _ nu se poate racorda la cazul incovoierii oblice Hid efort axial.McuP(Y) se reprezinta printr-o suprafata limita de interactiune ca in fig. 5.. 5.~i: i1.Notatiile . lJII .momentul M" = Ne01J. Unei valori date a efortului normal N 11 corespunde planul hasurat din figura.11~. .33) printr-o elipsa de gradul ~.3 ~ ~ ~ 2: ·.~spechv N .M relatia N .. Armaturile au fost notate ca in fig. in STAS 10 107/0-90 este prevazuta metoda "exacta"..deci corelate cu directiile excentricitatilor eox.. b. standardul permite ~i utilizarea de procedee simplificate. Procedee de ealeul admise de STAS 10107/0-90. .: Mg.. 8. Cu titlu exemplificativ. capabil actionind intr-un plan oblic OM.:f~:'isitueaza( in domeniul 1. . oy (fig.31..componentele momentului M in planurile ox. corespunzator componentei dupa directia oy a excentricitatii oblice eo .M"'.i}ii~' portante. sub forma N ~ N ~~~~~{.onlor-moment. Calculul pe aceste baze nu poate fi efectuat decit cu ajutorul un or programe de c~leul automat sau prin folosirea unor abace [48. in anexa B la standard este data metoda denumita "a elipsei" [112. ve. = 0).. Ca metoda de baza pentru caleululla incovoiere oblica.~._seismice • " 'i'l:'J'~'" :\~)L Metoda "elipsei" consta in aproximarea curbei de interactiune McuP("'). direct a ~i user de urm:\ine seama de modul diferit in care trebuie sa se puna conditia de rezistenta in cele doua cazuri de compresiune excentrica: in cazul ~.5. . a. sa reprezinte armarea pentru momentul M z. .\. >'unde: M este momentul incovoietor. 5. cu dlrectll~e.t~~ f<.efortul normal N.32. definite in modul aratat mai tnainte : 98 . Starea limita de rezistenta la ineovoiere oblica. care intereseaza in primul rind la stilpii structurilor supuse la solicitari "~' ". 91] care oricum nu pot acopen toate cazurile ce intervin in practica.. geometrice ~i fizice. Au". b. In cazul general al unei elemen t din beton armat solicitat la efort normal cu excentricitate oblica. '.Mcup(". en san fara efort axial ..ct. [ntre care urmatoarele: . 5:32.M ca p~) (cind M 11' = 0) .2. Modul de stabilire a notatiilor. . admisa in editiile anterioare . cu sau fara efort axial.dat.¥! '--Mcap II) pentru N dat (fig. corespunzator momentelor M"" Mil' astfel ca de exemplu pentru M" = 0. 5.4. care efortul axial de compresiune are un efect favorabil asupra capacltatll ::. .

1n consecinta.7 0.36 1. 1. FIg.momentul capabil.2 1.55 1. in tim c~ ~~~ce:ntu~ de armare a~e 0. problema devine nedeterrninata.61 1.7 I 0. -1.48 1.50 1.58 1.52 1.dlmenSlOl1area arrnaturilor egalior . este deci necesar sa se aleaga de la inceput numarul ~i dispozitia barelor Fe fiecare latura ~i apoi sa se prestabileasca fie Aax sau A"y.58 1.81 1.36 1.40 1.48 1.52 1.63 1. I 1.33 1.6 0.60 d.~ CurbtJ de intefdc/i{/ne 1/ eX(Jcla II conform M. ee e upa valorile astfel st~bit1~ p'ent' n(3 ~abelele ~.pen.idem.47 1.5 1D.49 1.4 I 0.37 1.77 1.47 1.1 2. atunci devine necesar sa se aleaga valoarea raportului A ax/A au. 0.A.la o conditie de optirnizare a arrnarii (cantitatea totala de armatura pe sectiune Sa rezulte minima). mai redusa.50 1.40 1.61 1.75 r-_-~/£/ipstJ de grtJd{// '.35 1.60 1.64 1.33 1.66 1.35 1. Tabelul p(total) 100 0.34 1.A.58 1.43 '.70 1.2 0.68 1.46 1.7 1.4 0.48) este preluata dupa nonnele britaniee [1 ~2J insa valorile exponentulUI ~ au fost stabilite pe baza un or ample experimentari numerice elaborate la Institutul de CO.79 1.62 1. Tipul de armare (B): p(total) 100 0.5 0. 1.42 10.52 1.68 1. rezultatele caleulului dupa m'etoda elipsei ~~ ~:::eidavuPeua llagodnal~ metoda nguroasa (f 5 33) 1 .66 1. Daca este de prezumat ca nu intervine accasta situatie ~i ca atit Aax cit ~i Aau vor rezulta din calcul. raminind ca necunoscuta armatura dupa cealalta directie.59 1.40 1.48 1.5 I 0.34 Din aceste studii a rezultat ca principalii parametri de d Ii it ~ '.43 1. Pentru ridicarea nedeterminarii si crearea posibilitatii unei dimensionari directe a armaturilor.46) Formula (5.51 1. Este avant ajos ca acest raport sa fie stabilit pornind de.4 .44 1.8 1.uctii Bucurestj [8.47 1.54 1. ru In cazun e e arm are (B)<:i (C)' I 'I rotunjite corespunzatoare adoptate _in tabelul 12.4 0.35 1.6 0.48 1.3 10.60 1..70 1.laredurmeaza se dau exemplifieativ .58 1.-1..43 M5 .53 Valorile date in tabelul 12 A -_.1 0.-.41 1. dispuss la eele 4 colturi ale sectiunii : (B) mal muIte bare pe fiecare latura eu A = A .3.35 -.65 1.5 '" 2)Aax. in situatia M" = 0. apare fat a de cazul eompresiunii excentrice "drepte" (at = 0 sau at = 90°) deosebirea d in loeul unei singure necunoscute (Aa) intervin doua necunoscute (Aax si Aay). se ap lea su orma megalitatii : II v I' (5.59 1. form/J!ei (5.93 1. se ajunge ca dupa directia rcspectiva sa rezulte 0 arm are minima constructiva.v " care depinde (3 sint : nivelul = so ~e\ a~c a~lala earaetenzat pnn eoeficientul adimensional n = NJbhR ~1 mo u : dlspunere a barelor de armatura In seetiunc.51 1._ .62 1.71 1.. Dad intervin mai multe ipoteze de incarcare care pot fi determinante pentru dimensionarea armaturilor.60 1.36 1.72 1. id ' aX au .48 1. Iului este functie si de numarul si pozitia barelor de armatura (uniform distri.8 1. seetiunii).56 1. 5. Rc = I 0.55 1.0.50 1.8 R".40 1.44 1. De asemenea rezultatul calcu.16 1.49 1.38 1.Ny Mxo . in cazurile cind oblicitatca planului de actiune a momentului incovoietor este mica ~i in ccnsecinta ccmpcnenta mcmentului dupa una din directii are 0 valcare n:dusa (in tcate ipotezele de incarcare). Dimensionarea directa a armaturilor.49 1.70 1.53 1. eu respectarea Iimitarilor impuse de corrditiile constructive. 0.50 1. 101 100 .40 1.46 1. in situatia o.8.. programul de caleul automat poate Sa fie astfel alcatuit incit sa cantina si optimizarea armarii. R.64 1.33 1.7 0. S~au luat ca £aza on n .60 1.45 1.46 1.-1.65 1.55 1.48 1.55 1.62 1.~:il~~xxPI'mOr:~?tululi u ~osdtdeterminate punindu-se conditia ea pentru (3 a.48 1. Tipul de armare (C) Valorile ~ pentru n 0.47 1.38 1.60 1.40 1.44 1. ' ~l va on e Pentru verifi t' '1' " tatea (5 48) I lel~r:a sebc~flum .38 1.45 1.'5 .-.72 1. = tru N dat.8 Valorile date in tabelul 12 A 5.50 Obli~~. Rc Valorile ~ pentru n = 0.nst.5 0.42 1.48 1. fiind posibila 0 infinitate de solutii. M"o .73 1.3 0.48 1.86 1.7.~l pe~tru .4.70 -- 1. De regula.41 1.0-4.2 I 0.50 .50 1.1 '" 0:8 ~l trei tipuri de distributia a armaturilor : (A) 4 ~are.93 1. lI~flue~*i rr:ult.33 . Cindeforturile section ale N MfI" M" si dimensiunile sectiunii de beton a elementului sint date si se pune problema dimensionarii armaturilor.6 1. Cind se utilizeaza metoda "exacta".1 0.37 1.48 1. l a a p anu UI e actiune al mom t 1 '(d di .3 I 0.64 1. corespunzatoare diverselor rapoarte posibile intre Aax ~iAall' desigur in limitele respectarii conditiilor constructive de procent minim de armare pe fiecare latura a sectiunii ~i de distante maxime admise intre bare.80 1.11 1.65 1.49) Tabelul S.55 1. Pe aceste baze sint elaborate schemele logice 4.52 1.48 1. a fost analizata detaliat in lucrarea [8]. In metoda simplificata a elipsei.38 1.45 1.60 .40 1. (C) I em.2 0. I I I 0.17 1.66 1.40 1. cu Aa" = (1.55 -1. buite pe laturile sectiunii sau grupate spre colturi).6 I 0.57 1. problema optimizarii arrnarii.43 1.45 1.50 ~ 1. 1.64 I 0. optimizarea se efectue aza in consecinta.34 1.67 1. fie ·raportul Aax/Aa".3 0.76 1.52 1. Se alege atunci de la inceput arrnarea dupa acea directie.1 2. 29J ~l smt date in tabelul 12.35 -_ -.

2. a): Ab• d.i'>' Aa. Stilpi fretati a. Ras .rezistenta de ealeul a armaturii transversale..ca pentru a se putea admite ca produce o eonfinare corespunzatoare a simburelui de beton. este necesara reluarea Intregului ealeul eu noua dispozitie adoptata.52) se poate scrie sub forma ARc Determinarea valorii NCDfJ + = k fl. 2. (5. respectiv .51) se folose~te valoarea eceficientului de armare transversala. N .50) este asociata casatisface rea urmatoarelot conditii . si se folosesc relatiile (5. s .34.50) se deduce din relatia (5. Aa .!S 2 Ra. Freta sa fie suficient de putemi. _ diametrul = 7t:: este ana seetiunii de beton fretate.k = 5. b).» portanta la . cu relatia: Aas - simburelui de beton fretat. De obieei. se poate scrie relatia (5.25).pasul fretei sau distanta dintre inelele sudate.6. 5. S (5.0= In/i ~ 35 (sau 1. este aria neta a intregii sectiuni transversale de beton. adaptata la eazul sectiunii transversale fretate.51) _ de beton A s ' este aria seetiunii transversale a fretei sau inelului sudat. ~ 1.R • Q Fig. respectiv .Rc --t- A.5 N~" unde N t1. a) 5. Capacitatea portanta la eompresiune centric a a stilpilor poate fi sporita prin exeeutarea armarii transversale sub forma de freta (spiral a continua) sau sub forma de inele sudate (etrieri inelari inchisi prin sudare) _ vezi fig. Sporul de capacitate portanta datorat fortei sa nu reprezinte portie pre a mare. a) cu relatia (5.!S = unde (vezi fig. Intr-adevar. adica 0 pro- . aria Aa:i poate fi important a si. 5. 5. relatia de verifieare a stilpilor fretati la eompresiune cen trica ave a forma in care sporul de rezistmta la ccmpresiune a be~onului.aria totala a armaturii aria eonventionala a armaturii transversal determinata A as _ - 7tdsA. . de aceea. care nefiind fret at tinde sa cedeze inainte de partea fretata a sectiunii. fl. datorita efectului de ccnfinare intrcdus de freta se deter min a cu relatia (5.1. ARc. ~ 0.51) ~i (5.54) atunei relatia (5.p este dat de relatia (5. in aceasta situatie. b ).50) iar N'!fJ este capacitatea c ccmpresiune centriea a sttlpului considerat nefretat.53) .2.I I' Daca la sfirsitul ealeulului se constat a ca se ajunge la 0 dispozitie a armaturilor sensibil diferita de cea considerata initial.52) unde k este un cceficiEnt m:mnic iar peste presiunea laterala pasiva care se exercita nniform pe tot ccnturul simburelui de beton cind acesta tinde sa se umfle lateral si este impiedicat de freta (vezi fig.50. 103 102 . se considera aria neta AbS .tia (5. Compresiunea centrica.11. In STAS 10 107/0-76.= lfl/d < 8.50) data in STAS 10 107/0-76.52. unde A. dad se are in vedere ea la limita (5. Stilpul sa nu fie zvelt. Aceasta eonditie urmareste evitarea deteriorarii timpurii in exploatare a stratului de beton de aeop-erire.50. a)' sub forma (5. respectiv 1. unde Ral ~i Ra2 reprezinta rezistentele de ealeul ale eelor doua tipuri de armaturi. longitudinale. din relatia (5. 1.!S' scrisa sub forma volumul jretei fl.'1 = A.52) cu . Dad in Iocul ariei conwntionale Aa.Aa2 a simburelui de beton in loeul ariei brute Abs• Rela.25 Aa 3..34 . In eazul in care armatura longitudinal a este format a atit din bare de otel beton (eu aria totala Aa1) cit si din profile laminate (cu aria totala Ad R at unci in relatia (5.48) se inloeuie~te termenul AaRa eu suma AalRal Aa2 a2 coucm«! sfmburelui 7td --s 2 7tdsA B 4 (5.6) . . (5.34.

5. in fig.3. in cadrul aceleiasi pre-scriptii.-diferita.5 (5.Iegaturile structurale ale elementelor. = 2 [LIBRa. in functie de natura cedarii. face ca mecanismul de cedare sa nu fie unic. si de la prescriptie la prescriptie. inregistrindu-se mai multe-tipuri distincte de rupere.1.5 N.52.ap ~ 1.55) in care sporul de rezistenta da torita fretei se ia egal cu valoarea t1R.analitica general valabila pentru numeroasele situatii concrete posibile .Ie manopera. Ca sectiune activa de beton se considera numai sectiunea corespunza toare diametrului d.39. in functie de natura factorului sau a unui grup de factori preponderenti. Asemenea situatii sint de evitat in conceptia curenta de proiectare antiseismica.l neductile. fara bare inclinate. STAS 10 107/0-90 se refer a numai la situatia stilpilor fret:::ti compyimati excentric. cu cit eo este mai mare in raport cu d. Se prevede ca stilpii fretati sa se calculeze cu relatiile date In paragraful 5. Cu toate acestea.eoc) (5. Aceasta conditie reprezinta. Dad eoe ~ d. [121] este similara relatiei (5. Se are in vedere ca stilpul fretat ca parte a unur ansamblu structural se incarca intotdeanna si cu un moment incovoietor. Consideratii introductive Fenomen deosebit de complex. 20 dupa cum rezulta din inventarierea facuta in [55]). in fond. Prioritatea acordata acestei probleme este justificata prin faptul ca. face ca probleraa stabilirii capacitatii port ante la forta taietoare pe baze cit mai riguroase.A.2 pentru sectiuni transversale nefretate cu urmatoarele observatii: ' . Influenta unora dintre parametri nu este complet elucidata. din considerente de economie de materiale si . + t1Re 7. Capacitatea elementelor de beton armat de a prelua forta taietoare depindein mare masura de rezistenta si de deformabilitatea betonului la compresiune si la intindere. cantitatea ~i dispozitia armaturilor longitudinale si a armaturilor transversale. De asemenea. 1. Calculul practic al stilpilor fretati comprimati excentric se poate face cu tabela 1O.56) 1 7.(1 - Relatia precedent a. In aceste conditii apare evident ca practic nu este posibil sa se formulese olege. 2. ~i ca la aceasta trebuie oricum adaugata si excentricitatea accidentala ea din rela tia (5.ap b.2. in intentia de a nu cemplica excesiv operatiile de dimensionare si de verificare la forte taietoare . Compresiune excentrica. eventual prin prevederea unor coeficienti -de corectie. pofida unor progrese inregistrate.S. a. + 5. cit ~i din punctul de vedere al accesibilitatii utilizarii in proiectarea curenta. i. cu armari transversale mai simple. s-a trecut la realizarea unor grinzi eu latimi sensibil mai mici dedi in trecut. ' Pe aceste considerente. M. cu pondere . deci. proprietatile fizico-mecanice ale betonuluisi ale .Evident pentru ca fretarea sa fie justificata trebuie ca Neap ~ N./7. se urmareste ca expresiile de calcul prescrise sa aibe un caracter acoperitor pentru intreaga gama de tipuri de cedare la actiunea fortelor taietoare. astfel inclt pentru acestia nu se pot determina date fizice satisfacatoare in vederea utilizarii in programele de calcul automat sau pentru stabilirea un or expresii de calcul. nu IS-a reusit pina in prezent sa se dezvolte si un model analitic satisfacator.!. prescriptiile nationale de proiectare. asigurarea la forta taietoare prezittU un interes major in cazul structurilor proiectate pentru a prelua efectul actinnii seismice. CALCULUL LA FORTA T AIETOARE 5. sa fie deosebit de actuala. distributia incarcarii. deci. sporul de rezistenta t1R. eventualul efort axial de compresiune sau de intindere..5. conceptie care presupune un raspuns structural inelastic. a) in care s-a consider at k = 4 si un coeficient de reducere a carui valoare scade cu cresterea raportului intre excentricitatea eo ~i diametrul simburelui de beton d s.ca. Sm. gradul de asigurare fiindevident diferentiat. . de la caz la caz in ruperea prin actiunea fortei taietoare a elementelor de beton armat. Faptul d in prezent. dintre care cei mai import anti sint forma si proportiile elementelor. 0 limit are superioara a cantitatii de armatura transversala ~i este. Rezistenta de calcul a betonului se considera data de valoarea R: = R.~.3. astfel incit forta axial a N are excentricitate eo = = M/N. mecanismele de cedare la actiuaea fortei taietoare. cu atit efectul fretei este mai redus si. Simplificarile ~i aproximarile introduse in relatiile de calcul. este mai mic. 105 .In mod evident. STAS 10107/0-90 nu mai prevede 0 relatie de calculla compresiu?-e centric a a stilpilor fretati. bazat pe mobilizarea capacitatii de deformare in domeniul postelastic. astfel ca. alcatuite de muIte ori din carcase sudate din sirma de diametru mic. in ceea ce priveste cunoasterea comportarii elementelor de beton armat la forta taietoare in diferite stadii de lucru. ."p de la compresiune centrica. I armaturii. prevad in majoritatea cazurilor expresii un ice pentru stabilirea capacitatii portante la forta taietoare. in conditiile unei armari transversale insuficiente. mecanismul de cedare a elementelor din beton armat la actiunea fortelor taietoare a constituit subiectul unor importante studii teoretite ~i experiment ale elaborate in ultimii 20-30 ani. in proiectarea curenta.stilpul se calculeaza ca un stilp nefretat.5 eoe/d. la care se adauga imprastierea intrinseca a efectelor multora dintre parametrii capacitatii de rezistenta la forte taietoare -eonduc la diferente relativ rnari intre datele experimentale si cele de calcul.. similara conditiei N. mai cu seama sub aspect fenomenologic. STAS 10 107/0-90 prevede de asemenea ca forta axiala N pe stilpul fretat sa respecte conditia 2. Capacitate a portanta la forta taietoare este influent at a de un mare nuraar de factori (cca. numarul mare de factori care intervin. in mai toate centrele de cercetare importante din lume. alit in sensul descrierii cit mai fidele a comportarii reale. Prin valorile de calcul ale unor date. baza pentru stabilirea acestora. inclusiv in stadiul ultim. functie de structura expresiilor de calcul. De asemenea. inspirata din normele din C. respectiv functie de conceptul care a servit .17).

formularea din standardul rom anesc STAS Aspectele specifice calculului la forta taietoare in conditii de'solicitare seismica sint analizate in cap. Ruperea fiind generata de interactiunea incovoiere-forta taietoare. 5. 6.~rmare 0. [34].iu~e~a fortei taietoare are ca efect reducerea capacitatii port ante sub aceasta limita.lcate. sub valori de 0. in care a este a~a numita ho deschidere de forfecare. incarcarile apIicate elementelor de bet on armat fara armatura transversala.. ca In ~o_? pra~tic. supuse la solicitari neseismice.35 este reprezentata schematic. de forllt tdietoare asociate mecanismului de grinda. mdeplmesc conditia geometrica -a > 7 ( . stabilirea capacitatii de rezistenta la for~e ta~etoare a elementelor de beton annat fara armatura transversala prezinta mteres in special pentru evaluarea fractiunii din Iorta taietoare preluata de beton . 10 intervalul pina la . 10 107io-90..a~a cum s-a procedat in cercetarile experimentale care au. (kNm) '40 f20 H . cit si f~~iilecu goh.. Calculul la forta ioL taietoare al elementelor de beton armat fara armatura transvers ala > 7). aceasta reducere dispari~~ compl:t. In intervalul d~n~r~ aceste doua limite ~ct. Din acest motiv. prin fisurare ~i prin deteriorarea progresiva a aderentei arrnaturii cu betonul.!:!_ " Qlto experimental) 106 a elementelor de bet~n annat functie de raportul 3:_ "0 [55]. ' A ~ ~.. la elementele eu armatura transversala..t?lvl COpubilleorenc 1- . Intr-adevar. a mecanismului de' grind a priori tar in primele faz~ ale solicitarii. Se poate considera in mod simplificat cil. care poate fi (j ._ . .7%. sint preluate prin doua mecanisme.2. sau si ~onditia. ~ . ca :ezI.3. experiment~l.C. in momentul ho ruperii se atinge capacitate a portanta de inco- voiere ~ sectiuni normale. Pe masura ce solicitarea creste.rostunlor de lucru.. privind raportul in tre eapacitatea de rezistenta la forta taietoare. 7 ruperi asociate mecanismului de are. ~ . in . mecanismul de arc este capabil sa-l inlocuiasca. permite sa se aprecieze ca in cazul expresiilor de calcul conform STAS 10 107/0-76. stablh~ e~penmen~al. problema cedarii la forta taietoare l.vin momentul ruperii se poate atinge momentul ultim capabil de incovoiere sau nu. Dad in momentul in care mecanismul de rigla a iesit din lucru.3. se poate concluziona.35 . ~ 3 se manifest a in general rufieri de tip forfecare : o = 3 . practic ASIllgu~eleeleme?!e de beton armat care se executa fara armaturi transversale. prelu.B.3. modificari 9i _in redact~rea actuala STA? 10107/00-89 irnprastierea este dintre cele mal reduse. .1 ~ 28 ) pentru elemente sup use Ia mcarcan umif orm no ho distribuite). . ~. cum sint planuri~e prefisurate prin contractia betonului sau planurile corespunzatoare .atura transversals de tip curent intervine foarte rar. fiind cu atit mai mica cu cit acest procent este mai mic.V . Se observa ca numai pentru grinzi pereti lungi (~ si pen tru grinzi r 5.35. In ambele situatii. In fig."urare este relativ unifo~m. "'-Homen/III de rvpere Cdqrelipqrc sldIJililexperimen/al cedare lip gri'nrlQ .. pentru un mare numar de elemente incercate de diferiti cercetatori. in elementul de beton armat are loc un transfer treptat al incarcarii de la mecanismul de grinda la eel de arc. caz in care capacitatea de preluare a fortelor taietoare este inferioara 'celei teoretice de incovoiere . elementul de beton armat va manifesta 0 rupere specifica de "arc".4 se prezinta succint rnecanismele celor doua moduri de cedare potrivit actualului stadiu al cunostintelor si prevederile de calcul corespunzatoare.ste~ta la fortataietoare a eleinentelor de beton armat incarcate umform distribuit este eu circa 20% mai mare decit in caz~l incarcarii cu forte concentrate~ . .. 5._ o 1234§67tl Fig. care coexista si se influenteaza reciproc. iar in intervalul aproximativ sau ~.!!.n ~au nervunle unor elemente secundare ale planseelor prefabr.2. In paragrafele 5.~i valorile stabilite prin calcul. condu~sAla stabilirea diagramelor de tipul celor din fig. natura acesteia este influentata in mod decisiv de raportul dintre valoarea efortului unitar norsaal si cea a efortului unitar tangential T. d~termi~ata. pentru cazul procentelor relativ mari de armare. In general. 5._107 . Reducerea momentului capabil sub limita corespunzatoare solicitarii la Incovoiere pura depinde de procentul armaturii longitudinale.d: . eventual sa mai suporte ~i e suplimentare a incarcarii. ~ w » . rar gradul de aSI. . ca urmare a degradarii continue.. _ Dad se tine seama si de faptul. eel de "grinda" ~i eel de "arc" (rigla frinta cu tirant). pentru cazul elementelor fara efort axial. 5..:7% pentru armaturile obisnuite. - 1-- fOO if) / ~-fo'\ ~ /fome. prescriptiile de proiectare cuprind prevederi de calcul 91 de alcatuire pentru asigurarea elementelor de beton armat fata de cele doua categorii distincte de cedare legate de actiunea fortei taietoare: ruperi in secliuni inclinate la solicitarea de incovoiere cu forta taietoare si ruperi prin lunecare dupa planuri de lunecare determinate.3. variatia capacitatii port ante (stabilita exprimat aproximativ prin raportul. In caz contrar elementul va evidentia 0 cedare specifica de "grinda".a elementele de beton ar~at faAra ar~m. solicitate la incovoiere eu forta taietoare. pe baza prevederilor dm diverse prescriptii.~e procent..ate cu unele.3 ~i 5./ V ? 60 40 20 ._. .Analiza comparativa efectuata de INCERC si I. ah~ placile planseelor din beton armat monolit. p. .

in raport cu comport area reala. Cercetarile experimentale au pus in evident a.Petrecere dmcolo de. presupune 0 fisurare. la inceputul secolului.icitare. ar~ c~ efect. Astfel aportul actiunii de dorn a armaturii longitudinale si aportul actinIii de inclestare a agregatelor sint exprimate prin intermediul factorului ". In numeroase cazuri solicitarea care produce fisurarea inclinata in ele. cresterea e~ort~l~~de intindere d:I armarea longitudinal a. Standardul nu impune verificari ale elementelor fara ar~are transver?ala 101. propus de M~rsc. c.58) considerindu-se ca foarte redusa posibilitatea de a avea. ~l posibilitatea unorredistribuiri ale solicitarii.Ia momentul il3.57) iI care: Sf este proiectia pe directia axei elementului a sectiunii inclinate. ' . eu armatura transversiii . in cazul unor cedari locale..tul ca. (5. tinind seama si d: fap. .p. .Expresia data in STAS 10 107/0-76 pentru forta taietoare capabila iIt:r-o sectiune inclinata a unui element tara armatura transversala (forta Uietoare preluata de betonul zonei comprimate) era: Q = Q~ = 0.a pe echlhbr~lla.'a~~ . ~ s.rescnl'tiilor nationale si a celor cu valabilitate internationala pentru proiectarea structurilor de beton armat folosesc aceste doua modele pentru calculul la forte taietoare. prevede ca limita sub care nu mai este necesar calculul armaturilor transversale in elementele liniare de beton armat valoarea : Din ratiuni de simplificare a calculului. de axa ale sectiunii de cedare. a~a cum s-a aratat. Din acest motiv STAS 10 107/0-90.40)Rt. ~ . ~I special in absenta armaturii transversale." . JP (1 + 2 Qho) M (5..c. redistributiei eforturilor de forfecare in urma fisurarii de incovoierc sau a unor slabiri locale ale sectiunilor prin prezenta armaturilor transversale.bm mt:e acest model 9i comport area reala.ts.0.etonului.5ho pentru grinEilecu armatura transversal a ~ila s.ecu reazeraul. ~ 3ho.ita s. Sectiunea critic a se stabileste pe criteriu1 rezistentei minime cu conditia 1. ~ a.o parte. iar m unele cazun macceptabil de acoperitor. tocmai forta taietoare corespunde aparitiei fisurilor inclinate.3. rea.1> toti acesti factori reprezentind componente ale mecanismului de grinda. in practica elementele fara arma~e transversala.armatura transversal a nu este suficient de general pentru a putea reflecta fidel comportarea acestora sub incarcari si diferitele moduri de cedare. dintre care sint de retinut m special urraatoarele [55. fixeaza ca limit a a solicitarii pina la care se admite d elementele de beton armat sa nu se armeze transversal sau ca armatura transversala sa se dispuna pe criterii constructive. s-a adoptat 0 valoare mal mare a capacitatii de preluare a fortei taietoare: Qb = 0.58) ~l ca valoare globala a rezisteniei la forte taietoare a acestor elemente.5') A .75 bhoRt (~. Modelul clasic de grind a cu zabrele static determinata. taietoare. Datele experimentale au aratat ca cele mai mid inclinari f..toate In?d~l~l:. ~.ica decit cea corespunzatoare conditiei ca efortul principal de intindere rezultat din actiunea fortei taietoare sa atinga valoarea rezistentei de intinderc at betonului. Dint:-e. tributia betonului din zona comprimata la preluarea fortei taietoare este exprimata prin factorii b. h si ". la 0 distanta a de reazem. ~vllui II vedere latimea mare a sectiunilor de cedare la forte talet?are. In cazul in care pe element actioneaza si forte concentrate importaate.atre zabrelele ~l~hve ale modelului). peste nivelul corespunzator fisurarii normale la axa.60)bhoRt.ti de tensiune initiale din actiunea contractici .l.entele fara armatura transversal a coincide practic cu cea de rupere. corespund practic la Sf ~ 2. i~c1!?ata l~ 45° :u prelu<l:re:: ntei grala a fortei taietoare de catre elementele l1U!llll (~e c.armaturilor pa:~le. mod~lu~ de grinda cu zabrele si varia~ta sa bazat. Fisurarea inclinata poate interveni la valori "t' de numai (0. se~tlU~l indinate sint cele mai sugeshve. Fisurarea indinata a elementelor din beton arma~. 'Nici unul din numeroasele modele analitice propuse pentru calculul iI sectiuni inclinate al elementelor de beton armat cu . = 3ho' atit pentru elemente simplu rezemate cit si pentru cele cu centinuitati: obtinindu-se valori in domeniul (0. limita "'. avind in vedere inclinarea exagerata a fisurii critice de calcul. Forta Qb. fapt datorat unei sta.) Sf M' se tine seama de aportul mecanismului de arc ~i de interactiunea forfecareiaccvoiere. - 118 108 . deci efedu~ statistic f~vorabil privind rezistenta la intindere a betonulm pe de.!ta.. . .35 . si~t :areon exp~se la cedari pnn t. 85]. impo:tant~ deose.30--O.\! cl~ armare privind prevederea unui ~umar minim de arn~atun la partea mfeno~a:a a sectiunilor de reazem sau lungimea de .. 5. potrivit expresiei (5.3. ~. Aceste valori pot fi considerate ca sensibil acoperitoare. . Ca1culul la forta' taietoare al elementelor de beton. asemenea majoritatii prescriptiilor de proiectare din strainatate. care creeaza discontinuitati in lungul grinzii.voietor. STAS 10 107/0-90 stabileste limita (5.0 h.57) este practic intotdeauna minima la Ii. . (1 + Calculul in sectiuni inclinate presupune si verificarea . Traiectoria rezultantei eforturilor de compresrune se curbeaza si coboara in zona reazemelor. evidentiind 0 actiune de arc. valori ale rezistentei la intindere a betonului de ordinul valorilor de calcul.8 bk:Rt s. in timp ce prin factorii ho si 2 Qho . In structura expresiei Q~ se pot identifica principalele componente ale capacit5-tii de rezistenta la forte taietoare.n ~rachca ~l S~fldent de riguroase pentru cazurile c~:ente. a. Amplele studii experiment ale m dorneniul actiunii forte 1 taleto~re asupt~ elementelor de beton armat au furnizat date pentru intelegerea mal profunda 'a mecanismului de cedare Ia acest gen de sol. ?:m proPQr: 'tiile si procentele de arm are specifice. far a calcul.zeme~ cala: a retilor si barelor ridicate la part~a s~penoa~a ~ ~len:entelor smt in masura sa evite cedari la ruperi de incovoiere m sectiuni inclinate. STAS 10 107/0-90. functie de raportul dintre ho si deschiderea elementului. moment in sectiune inclinata pe considerentul ca regu~lle constr~chv. Pentru placile de beton armat rezemate contmuu~pe contur.. iI lungul sectiunii de cedare prin intermediul .. intervine evident si limitarea s. ~ 2ho pentru elemente fara arm are transversala. pe de alta parte. pe intreaga sectiune de rupere. cele mal usor de aplicat l. astfel i~cit :na]ontatea p. ipoteza care face modelul acoperitor. Incarcarea care produce fisurarea inclinata este in general sensibil mai ..

cu beton de rezistenta ridicata. fisurare ll~clmata QI' pl~a la valoarea de rupere la fOJte taietoare Qu.de la valoarea ~e. pe de alta parte.tpun fisuri . In principiu.: 0IT?-eIQr ~ din alte tari est-europene utilizeaza pentru calculu l in sect~un~ mcl~nate la actiunea fortei taietoare metoda echilibrului limit a in sectiuni inch. Astfel.. etrierii sint mai eficienti. Modelul corectat de grinda cu zabrele din fig.bielde") com-primate ~i efortul de intindere din armatura Iongitudinala. Indinarea' fisurilor inclinate de cedare se departeaza sensibil de 45°.nate Modelul de calcul considera un mecanism de cedare eu un grad de liber. Echilibrul in stadiul hml~a de sohe~tare in lungul fisurarii.. japoneze.clinate) din inima grinzii. dar cu armatura transversala redusa. S-a constatat Flg. depinzlnd de forma sectiunii si de cantitatea (procentul) de armatura transversala. datorita imposibili- tatii de a evalua practic rigiditatile Oefoer barelor fermei static nedeterminate. erescind in schimb eompresiunea din "diagonaIe1e" (. sporind eficacitatea etrierilor.. si datorita faptului ca este fT'ode//!ici c/OSIC de g.. celelalte prin compresiune (betonul inimii).pe d~ 0 parte. Cu pu~m~. observata in exlJr perimentarile elementelor de beton ar. asemenea normelor din c. Inclinarea "talpii" comprimate are ca efect ~i reduc~re~ bratului de pirghie al eforturilor norm ale si implicit cre~terea efortului din armatura. Prescriptiile nationale de proiectare a elementelor de beto~ arI~at. fundan.IJ To 0( r---'-1 ib I -l~ bp T To Cb ~ ~ Gac=. eu directia inclinata fata de axa elementului.• . ell inclinarea diagonalelor comprimate functie de forma sectiunii grinzii. 5. . ~ •~ pe intreg intervalulde solicitare..37 sistematic in aeeste sxperimentari ca . betonul este avantajat prin inclinarea mai mare a diagonalelor comprimate ~i incarcarea corespunzator mai mare a etrierilor. fata de valoarea corespunzatoare momentului incovoietor in sectiuni normale.In felul acesta 0 parte dinforta taietoare aplicata eIementuIui este echilibrata de ccmponenta verticala a fortei inc1inatede compresiune din beton (din talpa superioara a fermei fictive). sep. intre normele vest-europene.37). pe 0 schema de grinda eu zabrele. 5. corespunzator rigiditatii lor relative. In functie de forma sectiunii ~i de procentul de armare transversala grinda solicitata la forte taietoare se adapteaza prin inclinarea fisurilor pentru a incarca cele doua eomponente ale mecanismului de rezistenta. unul lucrind prin tensiuni (armatura transversala)'.----_____". . Din acest motiv calculul elementelor de beton armat lafortetaietoare se poate face eu 0 relatie de forma: 1 I Q=QIJ+Q". Standardul STAS 10 107/0-90. 111 110 .5. prezinta numai importanta teoretica.. 5. de alta parte. pe. (5.rlfldd C'IJ ztibre/e prea eomplieat pentru proiectarea y curenta. precizate la punetele a ~i b au sugerat eorectarea modelului clasic de grinda cu zabrele [55J asa cum apare in fig. putind doar sa evidentieze aspectele ealitative ale comportarii grinzilor de beton armat solicitate la forte taietoare.I. cu cit fisura este mai aplecata (inclinarea sub 45°). 5.. variatia efortunlor masurate m etrierii grinzilor este practic paralela cu variatia de ealcul conform' modelului Morsch de grinda ea zabrele.urare a grinzii fara armatura transversal a.38). eu exceptia prescriptiilor din unele 1ari est-europene.36. . eforturile din acestia scad. Diferenta intre cele doua eurbe. cresterea inclinarii fisurilor peste 45° conduce la solicitari mai importante in armatura transversala eu reducerea corespunzatoare a compresiunii din betonul inimii.45· Ta ao~p8rteq de {urN tale/Ollre versq/O pre/llold de ormd/llr(llrC/l/s- Fig .JQ.0 parte. intr-o grinda eu armatura transversala puternica dar eu inima sub tire si beton de rezistenta redusa. S-a putut da 0 rezolv~re practie~ mult mai simpla problemei ealcul~Ul la forte taietoare pe baza modelului de grinda cu zabrele. . pe V(J/oqr~/] eforlullJi /11 eI(f~f/ cUflf"m de. ' b. inclinarea diagonalelor este mai mica decit 45°. Invers. Oo~tl =38. mat la forta taietoare. tate. . definit ea forta taietoare preluata de zona comprimata a secti unii.36: grinda eu zabrele static nedeterminata cu talpa comprimata curba. se d:sene printr-o ecuatie de proiectie pe norrnala la axa elementului ~~ 0 ecuatie de momente in raport cu punetul de aplicatie al rezultantei efortunlor de compresiune din beton (fig. respectiv a fortei taietoare capabile a acesteia (fig. . estevaloarea Qb a fortei de fls. relaJlll~ de verificare la forte taietoare co~form a~esto~ prescnpt~l pres.60) b p '-z<>-L --. a eomportarii grin_==-.~.ar~te de fis~r~ Inelinata la rupere). care se rotese relativ.___--l I] zilor de beton annat. neo-zeelandeze.tenteaza ~~oleeta~~a la forta taietoare pe un astfel de model de caleul. Contributia diferitelor componente ale mecanismului de rezi~te~~a la forta taietoare a betonului din inima ~i din talpa comprimata a gnnzll este exprimata global in termenul Qb. alcatuit din doua eorpuri rigide (tronsoanele de grinda. ~i cele americane.exceptii.36 'in care eu Qat s-a notat forta taietoare ee revine armaturilor {etrieri si bare 'In. anumite diferente existind in modul de evaluare a contributiei Qb a betonului din talpa comprimata. Volarlle mtisIJ(#ie e/e I ab eforl(j/II~ ill etner. Intr-o grinda avind latimea inimii relativ mare in raport cu latimea talpii. plecind de la 0 anumita caracteristica. Invers. Aspectele de eomportare a grinzilor solicitate la incovoiere eu forta taietoare. inclinate(diagonale lnclinate) la 45 . 5. (dre~te) la fieeare nivel al efortului unitar in etrieri.

reducind substantial inaltimea zonei com. Din acest motiv.Fig. fara considerarea efectului . cu exceptia factorului aplicat termenului Qho din paranteza.mult in zona inferioara a grinzii. 5.61) permite identificarea diferitelor componente ale mecanismului de rezistenta la forta taietoare. al grinzilor cu continuitate [58J. 5~]. relatii simplificatoare asemanatoare sint folosite ~i de alte prescpptii nationale cum sint prescriptiile din C.. De altfel. " . ceea ce deocamdata nu s-aputut realiza pe deplin. conducind la 0 capacitate de rezistenta mai mare.ptimate. prescriptiile americane. valoarea Qb.'Qfl-prescrise de norrnele de proiectare sint insuficient de reduse pentru a fi I 'acQperitcare si pentru zona reazemelor intermediare ale .32.61) expresiei (5. r~ 'c (j1l Fig. este mai midi in aceste zone !'. pentru elementele solicitate la incovoiere cu efort axial. Diferenta dintre relatiile (5. Asa cum s-a aratat la 5. Trebuie retinut ca griazile continue. . prescrisa de vechiul standard. la 0 solicitare mai redusa. = Structura 0. Realizarea practica a acestui model intimpina lnsa obstacolul major legat de dificultatea stabilirii unci expresii. se justified prin intentia de a oferi proiectantilor un procedeu mai simplu. Calculecomparative acoperind practic intreg domeniul curent de situatii de solicit are ~i de proportii gecmetrice ale elementelor de beton arrnat. in cazul tuturor celorlalte conditii identice. fapt recunoscut de insusi profesorul Leonhardt. ca urmare a prezentei in i. atit pentru cazul grinzilor cit si pentru eel al stilpilor. cu anumite corectii. termenul al doilea al parantezei este dublu in relatia (5. . Se estimeaza ins11 cii valoril~ '. 5.38 Sepoate aprecia ca modelul bazat pe echilibrul Iimita in sectiuni inclinate este principial eel mai corect.ima grinzii a unor eforturi unitare de compresiune cu valori importante. in tirnp ce in cazul stilpilor aceste diferente se inscriu in limitele a 10%.62) este totdeauna acoperitoare in raport cu relatia mai anaIitica {5. etrierii smt mal putin solicitati.61) este similara relatiei (5. Diferentele dintre valorile Qb stabilite pe baza celor doua expresii nu depasesc 15% in cazul grinzilcr.. neo-zeelandeze sau normele elaborate de Comitetul Euro-international de beton. Comportarea Mo"ul de fisurare grinzilor continue la actiunea forteler tlloietoarCl! grinziler. In zona dinspre marginea "evantaiului". din acest motiv. ruperea se produce. si ca factorul Qho/M pare sa nu interpreteze coreet . zor:a cer:t~ala: in eare fisurile au incli~ nan mal man de 45°. Marea majoritate a studiilor experimentale referitoare la capacitatea portanta la forta taietoare a elementelor de beton armat s-au executat pe grinzi simplu rezemate. . astfel ca influenta suprapunerii efeetului momentelor incovoietoare este mai mica. a si b).39.57).Adoptarea unor relatii de caleul mai simple.rinzilor continue . Este de apreciat ca.8bh~Rt_ s. . satisfacatoare pentru Qb. expresia fortei taietoare prelua ta de beton era: o. M analiza relatiei empirice (5. fisurile au inclinarireduse si avanseaza. In STAS 10 107/0-76. este justificata si de rezultatele unor studii -e~erimentale care dovedesc ca ponderea acestui factoreste mica pentru valori alhn> 2 pe de 0 parte. Utilizarea relatiei (5.I. 5.61).sTAS 10 107 /0-90 stabileste pentru capacitatea betonului de a prelua forta taietoare expresia: (5. prezinta 0 serie de particularitati sub aspectul rezistentei la forta taietoare in raport cu grinzile simplu rezemate (fig. rezultatele acestor studii fiind luate drept baza pentru stabilirea relatiilor de calcul din prescriptiile de proiectare. coniiguratia fisurilor inclinate c~I?ata ~ for~aspecifica ~e ~v~ntai.61) se justifica prin intentia de a tine seam a de faptul ca in cazul elementelor fara armatura transversala. mai accesibil pentru caleulul la forta taietoare.dectt cea corespunzatoare reazemului simplu.S. continue- b) Modelul generalizat de grinda cu zabrele specific 111 113: .61}.l.' [58. autorul modelului corectat de grinda cu zabrele. reprezentind co.57) si (5. AsHel in zona reazernelor intermediare. mecanismul de preluare a incarcarilor in cazul eel mai frecvent. au dovedit ca expresia simplificata (5. cunoscute fiind dificultatile pe care Ie genera utilizarea relatiei (5. in masura sa' interpreteze riguros efeetul numerosilor parametri de care depinde capacitatea betonului de a prelua forta taietoare si diferitele moduri de cedare. ea fiind valabila atit pentru grinzi cit si.62) are si avantajul generalitatii.62) Adoptarea acestei expresii pentru Q." tributia betonului in preluarea fortei taietoare. .desthiderii relative de forfecare ajh.61}.39. JT(l + Qho) _ M (5.5'7). mai general vorbind elementele cu continuitate structural a. in raport cu relatia {5.

R t 0. in care: 0. rezistenta de calcul.69) in cazul elementelor intinse excentric cu excentricitate R tc. preluata de etrieri: min (Q" Q.5ho ~ s.Q'e = bh~R. redusa in raport cu cea de la incovoiere prin inmultirea cu coeficientul: N +._ bs R 100 j al (5.in cazul elementelor comprimate excentric: .eo 0. este ~I fisura cea mai periculoasa (critica) pentru grinda si aceasta mtercepteaza un singur rind de armaturi inclinate. preluata de beton si Q. a fost stabilita pe baza studiilor intreprinse Ia Institutul Politehnic Timisoara [34]. in timp ce pentru elementele solicitate la intindere excentrica cu excentricitate mare se admite 0 fort a taietoare Q.verific. . Qcap. Pentru caleululla forte taietoare a elementelor solicitate la incovoiere cu compresiune axial a. R" corespunde conditiilor ..tiiietoa~e se bazeaza pe ipoteza ca in conditiile ..5n) . I In relatiile (5.:atesta datele experimentale..~o 0.8) se poate utiliza atit pentru elementele incovoiate. m lungul careia sum a fortelor taietoare preluat~ . In eazul . chiar forta taietoare capabila..8). MoRc Este de remarcat ca in raport cu alte prescriptii. in care s-a notat cu n = ---.stilpilor si al grinzilor fara armatura inclinata.5 . Pe de alta parte.5 eo mare: (5.66) _!!_ (Q" ds.6. In proieetarea curenta. 115· + + 114 . + Qe) = ° • s~ stabileste proiectia pe orizontala a fisurii critice in Iungul careia capacitate a cumulata a betonului si a etrierilor de a prelua forta taietoare este minima.fP s.. Si.68) Rat = 1natRa este rezistenta de caleul a armatransversale. bh~R.inclinat~a. Valoarea rezistentei la intindere a betonului. respeetiv eu incovoierea si cu intinderea excentrica cu excentricitate mica.area la foria .If> (1 s. In cazul grinzilor eurente cu armatura.tr~nsv:rsale ~ai eOD?-plicate. Prin intermediul coeficientului conditiilor de lucru ale transversale ma. . 5.5ho a~a cum .. Astfel.63) masura intensitatii efortului axial. se utilizeaza valorile corectate Rtc: ' . cum sint cele americane sau cele neo-zeelandeze. Plecind de la rela tia : Qb (5. se bazeaza pe stabilirea valorii minime Qeb a fortelor taietoare Q"..:.jar Rat a armaturii transversale si punind conditia: < Ra. In cazul unor armari ..Fisura inclinata critica apartine domeniului 0.. .. Se apreciaza ca regulile constructive privind prelungirea unui minim de armaturi la partea inferioara pe reazem si de intrerupere aarmaturilor la parte a superioara prescrise de STAS 10 107/0-90 sint . in STAS 10 107/0-90 se introduce pentru prima oara 0 corectie a termenului Qb pentru a tine seama de efectul favorabil al prezentei ortei axiale de compresiune. Expresia (5. in STAS 10 107/0-90 ponderea influentei favorabile a efectului axial de compresiuneasupra capacitatii betonului de a prelua forta taietoare este evaluata la un nivel mai redus.p. +. Rt ho Rat (5... sintsolicitate la intindere pe 0 zon~ apreciabila dincolo de sectiunea de moment nul. ealeulul practic la forte taietoare in sectiuni inclinate. Aceste aspecte ale comportarii grinzilor continue ridica problema asigurarii la moment in sectiuni inclinate. etrieri ~i armaturi inclinate) este mmIma. In STAS 10 107/0-76.) = Qeb. cit si cele compnmate excentric sau intinse excentric cu excentricitate mare in locul lui R.70).. (5. Se constata ca acest coeficient asigura racordarea la ambele capete ale domeniului intinderii excentriee eu excentricitate mare. m.:l"espeetaru ~eguhlor con~tr~.= .I I De asemenea.67) si (5. P... armaturile longitudinale de la partea inferioara si respectiv de la partea superioara. Qeb reprezinta.lChvede dispunere a acestor armaturi fisura pentru care se ?btme Q. In ceea ce priveste cazul elementelor solicit ate la intindere excentrica se rnentin prevederile redactarii anterioare a prescriptiei.64) Expresia coeficientului m. cr = 10 V# .. de exemplu la unele grinzi de rulare de bet on armat) -~ste ~e~esar~ verifAica~ea m~i ~ultAe sectiuni avind inclinari diferitepentru a i~ identifies fisura mc1mata critica.67) Exprimind Q. + 0.LU. u armaturi indinate dispuse in planuri apropiate c [situatie care intervine.• u• cele SItuate in zona in care fisura inclinata este suficient de deschisa aceasta.de~toate componentele grinzii (beton.65) unde P. efect ignorat de prescriptiile rom anesti anterioare: Qb . datorita modului specific de fisurare inclinata in zona reazemelor intermediare zona plastica este sensibil mai dezvoltata decit se admite in mod obisnuit. ~ 2.68).-corectia referitoare la conditiile de turnare se aplica nejustifieat numai rezistentei la compresiune... < 1 se ia in considerare faptul di nu toate annacare intercepteaza fisura inclinata ajung la curgere in momentul ruperii. .5 + eo (5.5 .in masura sa evite cedarile la momentul incovoietor in sectiuni inclinate (vezi cap. intinderii excentrice cu excentricitate mica se neglijeaza contributia betonului in preluarea fortei taietoare. in cazul. este proeentul de arm are cu etrieri.de tum are privind latimea minima a sectiunii ~i inaltimea stratului de turnare care influenteaza sensibil formarea structurii intime a betonului. in forma adimensionala se ajunge la relatia: (5.<1J (5.

elementele in consola la care inaltimea utila a sectiunii este mai mare decit distanta de la punctul de aplicatie a fortei Ia sectiunea teoretica de incastrare : hojlc > 1.urilor principale de compresiune in regim de solicitare biaxiala ._ ruperi prin despicare diagonala. I \ : I I ~ '\ :. Cazul consolelor scurte Se considera in mod obi~nuit 'ca apartinind categoriei consolelor "scurte".:.I'riior verticali. comportarea in domeniul elastic trebuie mveshgata pnn raetodele teoriei elasticitatii. pe de alta parte. similar actiunii de arc dincazul grinzilor pereti (fig. consola din material omogen si elastic avind raportul lc/h = 11.le si mecanismul de lucru sub incarcari al acestor elemente (fig. in acord. •. 5.71) . 5. respectiv de rezistenta la actiunea cjort. pe de 0 parte.} Cercetarile experimentale [70J au identificat diferitele moduri de cedare ale eoasolelor scurte de beton armat._l__j a b _~l.este. fisur~ i~clil\ate l..42. 5. fiind ~eces:~. b) . Astfel.40. zona situata sub linia care uneste punctul de aplicatie al fortei cu punctul de aplicatie al rezultantei eforturilor de compresiune din secliunea teoretica de incastrare este practic nesolicitata (fig. In felul acesta. 5. 6. Prescriptiile de proiectare stabilesc si 0 limit a superioara. Aceste aspecte specifice ale comportarii sub incarcari..---"'1 J . ' 5. c). a fortei taiet"are aferente unei anumite sectiuni. in esenta.3. d: asemenea. 5. similare cu eele ale griazilor pereti.tntindere-compresiune (in conditii apropiate de situatia reala a elementelor c. 2..0. a). in categoria carora consolele seurte pot fi de fapt clasificate pun lR evident a un mecanism de preluare a incarcarilor de tip grinda cu contralift.40. cu mecanismul de . Q Ii -. evidentiind 0 actiune de tip dtagon61la comprimata. con:primata. in locul metodelor simplificate ale rezistentei materialelor. ca urmare a eforturilor principale de . R. dupa ce armatura intinsa ("tirantul") a suferit deform a tii :·:tplastlce importante : " . Forma consolei are mica influent a asupra starii de eforturi.~ scurte.imensiunilesectiunii. 5.42. 5. Eforturile de intindere la margine a superioadi a consolei sint practic constante intre.u. Aceasta delimit are rezulta din faptul ca la aceste elemente avind evident specific "bidimensional" fatade cazul consolelor . Limitarea reprezinta 0 conditie de rezistenta a "diagonalelor" (bielelor) comprimate de beton. limita trebuie exprimata in functie de rezisten ta betonului la compresiune. evidentiaza ineficacitatea armaturilor inclinate si mai cu seama a etrie~ ..Jungi" si "medii" care se pot considera elemente liniare. b). peste care 'este necesar sa se schimbe 4d. 116 e. in realitate l.a?tieale cOJilsole!o.74) depa~e~te aceasta valoare. Dintre particularit atile de comporta:e in domeniul el. Forta de compresiune in lungul marginii iriclina te a consolei . prin zdrobirea betonului din ". -.5ko' (5. ceea ce s-ar traduce prin conditii de forma Q ::.5 Fig.. in masura sa explice si multedm aspectele specifice ale comport~ll in domeniul fisurat si la rupere al consolelor scurte de beton annat sint de mention at urmatoarele : a.0.42): _ rupere tipica de incovoiere (fig.25 . Calcule executate in domeniul elastic in ipoteza corpurilor omogene prin metoda elementului fin it si prin modele fotoelastice [45J au ovidentiat traiectoriile eforturilor princip3.': grinda eu contrafisa (fig.41 in intentia de a nu modifica 0 relatie de caleul foarte Iamiliara ingiaerilor proiecta~ti.ra. ipotezele obisnuite de caleul se indeparteaz. aproximativ constanta.· ' Particularitatile calculului in sectiuni inclinate la forte taietoare al elementelor de beton armat cu rol de rezistenta antiseismica sint discutate in cap.a valori ridicate ale solicitarilor}.35 a in diferite prescriptii). "'J" Dezvoltarea aeestui mecanism implica necesitatea ancorarii la capacitate a -pertanta a 'armaturii de incovoiere pe toata deschiderea consolei. b. din armarea traditionala a acestor elemente.a e?Glgerat de mult de comportarea real~. Traiectoriite eforturilor principale iIltr-.I Q eb = JP +A.42. __J Fi.:. : I c Fig. punetul de aplicatie al fortei si margine a stilpului.72) '7 1l' c ~ _ __.. Eforturile de intindere transversala pe inaltimea consolei rezultate din schimbarea de directie a eforturilor de compresiune sint foarte reduse . Cu toate acestea in STAS 10107jO-90 s-a pastrat exprimarea din vechea redactare. .. 5.42 d e f 111 . In eonsolele cireptunghiulare. . . 'zona.o ~ratar~ pevo b~za diferita.5 40 R. bhoRc (unde IX are valori de .ccmpresiune excesiva (fig.II A~a cum s-a aratat proiectia fisurii critice nu depaseste Daca Sf furnizat de (5. calitatea betonului sau amindoua.4.40).. _ rupere prin dislocare in lungul unui plan care urmareste fata stilpului 5.41). principial. in functie de Rt: (5. 5..

. .5) poate interveni o cedare prin forfecare in lungul fetei stilpului.iii:':.. . 5.siin cazurile curente.: Prescriptiile de proiectare cuprind si verificari ale betonului comprimat (ale "bielei" comprimate in modelul de grind a cu contrafise) .. . pe llnga forte verticale si forte orizontale. constituite de reactiunea structurala a grinzilor ce reazema pe aceste console sau ca efect al contractiei betonului sau al contractiei termice. cind placa de repartitie este prea mica sau prea flexibila sau cind inima consolei este prea subtire (fig. De asemenea. Modul caracteristic . distributiei specifice a momentelor incovoietoare. In aceste cazuri poate interveni 0 rupere ca in fig.ate [3].(ului Euro-international de Beton. In situatia in care consola este actionata si de 0 forta orizontala aceasta se adauga intinderii din incovoiere ~i este transmisa direct la armatura "tirantului" prin sudurile acestuia pe placa de repartitie.74) U8 . Desi exist a unele tentative de a formula modele ~~aliti~e pentru mecanismul strapungerii placilor. 'l>Ian~eelor..tocu a elementelor curente de beton armat far a armatura transversala. 5.12. nu iau in considerare in mod explicit influenta raportului clnD' ~Jliesupunind di efectul acestui parametru poate fi considerat tn mod implicit 'st~bilirea sectiunii de cedare la distanta hp de perimetrul ariei incar. ~"" Cedarea la forte t aietoare capata. Astfel ACI 318-83 impune ca pe inaltimea consolei sa se dispuna suplimentar 0 armatura reprezentind eel putin 25% din armatura principala de lamargin.71) si (5. in intentia de a asigura un grad superior de siguranta consolei fata de eel al elementt'. in special in cadrul Comi~e. la transmiterea fortelor de la stilp .In STAS 10 107/0-90 aceste verificari sint date sub forma: Fig. motiv pentru care rezistenta la foria taie. in cazul in care consola este foarte scurta (a/ho < 0. 113. ci de la fisuri bile celor de tip forfecare a inimii. ca in cazul normelor amencane.6) poate constitui baza pentru dimensionarea armaturilor orizontale. sectiunile de cedare prin strapungere nu de la fisuri de incovoiere cum se intimpla in cazul elementelor inco. Unele norme.. Conditia mai severa din primul caz tine seama de reducerea rezistentei .~ radieresau in zona de aplicare a unor forte concentrate importante pe placa .75) ofera un grad de siguranta apropiat cu conditiile similare din aIte prescriptii [111. Cedari prin strapungere pot interveni in specialla transmiterea incarcarilor de Ia dala la stilp la planseele fara grinzi. (.Iucru al podului rulant si: . De muIte ori consolele scurte suporta. necesara pentru a evita . .Mecanismul de cedare prin strapungere este deosebit de complex depin"dnd de numerosi parametri. fie au la baza modelul de grinda cu contrafisa (fig.. prescriptiile de proiectare stabilesc valori substantial mai pentru rezistenta la strapungere a placilor in raport cu rezistenta la foria ~!:lIie. si armatura "de coasere". 'Relatiile (5.ea s~perioara.tn general prescriptiile de proiectare._ ruperea prin despicarea stratului de acoperire a armaturii.. . 5.42.f'uiculului. procentul armaturii longitudinale. este sensibil mai mare forta taietoare capabila a elementelor nearmate transversal in sectiuni te de forfecare-incovoiere.43 gura (5. cind aceasta nu este suficient ancorata (fig. 'ruperile prin dislocare in lungul fetei stilpului. Rezistenta la forfecare sectiuni fisurate inclinate ca urmare a depasirii de catre eforturile prinde intindere a rezistentei betonului la intindere. cele mai muIte din expresiile pentru -'~culull~ strapungere au 0 baza empirica.trebui~ s~plimentata. 112. d). . aspecte specifice cind pe suprafete reduse de placa se transmit incarcari relativ importante. 5.73) Aceasta armatura. principalii factori Iuati in consi:t~tare fiind clasa betonului.3. ~ In ceea ce priveste relatiile de calcul prevazute m prescnptl~le de p~Olectare. acestea fie sint strict empirice. Rezistenta la strapungere a elementelor de beton armat . I~ a~est caz conceptul rez~stentei la forfecare prin frecare (vezi 5. e).13): A ••• • pentru console care sus tin grinzile cailor de rulare in hale cu regim greu de . peconsiderente de simplificare i.75). 121]. ca in cazul normelor europene si neo-zeelandeze.' 2 /t.. a c~ror prezenta se poate demonstra atit pentru cazuri de \~ "'/' (5.tlui rezemat pe consola.. impreuna cu armatura principal a de incovoiere. unidirectionale sau eel al placilor rezemate pe contur.~ . i~n raport cu cea strict rezultata din aplicarea modelului de gnnda cu contrafisa . cum sint prescriptiile germane DIN ~015imp~n in toate cazur~le cor:siderarea unei forte orizontale egala cu eel putin 20% din valoarea fortei verticale.. . 5.11).42. . (5.. pentru restul consolelor scurte. Rezistenta la strapungere este influentata de prezenta eforturilor de compresiune 0'11 si de actiunea unor eforde compresiune dezvoltate in planul placii ca urmare a starii bidirectiode eforturi. 5." . betonului prin fenomenul de oboseala. raportul dintre latura stilpului c (latura ariei {~cate) si grosimea placii hp. ~ .3.5. STAS 10 107/0-90 prevede ca pe inaltimea consolei sa se dispuna etrieri -orizontali reprezentind 0 treime din armatura principala de incovoiere {fig. a. Zona pe care etrierii se considera activi este egala cu ~ din lungimea dis3 tantei dintre punctul de aplicatie al incarcarii ~i virful unghiului de racordare al consolei. ware in asemenea situatii este denumita in mod curent rezistentii la striipun'jere (poansonare). _ ruperea prin zdrobirea betonului in zona de aplicare a incarcarii concentrate. In conceptia unor norme arma~ura orizontala . '~1 5. . . I. in special daca grosimea capatului consolei este mica.'de rupere este de tip stnipungere. care scad din axul suprafetei incarcate. " . . ca la grinzile inalte cu inima subasa cum sint grinzile de beton precomprimat.

. sint reprezentate grafic.pentru cazul uzual al stilpilor patrati devine 0. (5.mari decit i~ cazul strapu.45 .45): (c2 = hp[(CI + ho) + ho) + ~ (c1 + ho)2] (5.de forfecare pe perisaetrul cntIc.0 r».=:= 1 + Vc + + C1 2 ho ho ~te.76.79) :r-40'50f O.M Perlto w ~ R..25f Lmf'jU A(f J.71) • . se asigura 0 tratare unii~ra.: I!-w:---c.f3 +- ["''--'('\.)trapungere capabila in cazul actiunii excentrice capata expresia: Q cap Fig.a (jCf§ [f(j-rIP 1.44 =1 1 + "1)eo/ D P hR 0 . STAS 10 107/0-90 prescrie pentru forta capabila la strapungere centrica a dalelor fara armatura de forfecare relatia : (5. cr de. fig.44.2 az 0.~rii ce~tnce. 5 . cu asigurarea unui nivel de siguranta corespunzator practic expresiei maioahalitice din Codul Model CEB-FIP. L .:~~ I/ZS Jl!!! f'eairv lJe/on BC ]Il oJe NZSrJJI)!jJMi. Daca se noteaza: M eo=-- Q (5.77) (U>U- " in car~: W este m?dulul de rezistenta al sectiunii critice. .cit si pentru cazul general in care traiectoriile momentelor principale nu coincid cu directiile armaturilor [3]. In cazul in care forta de strapungere se aplica excentric fata de ceatrul suprafetei incarcate. 5.-r. cu a considera reduserea momentului incovoietor la fata reazemului. Prescriptiile araericane ~i neo-zeelandeze stabilesc valori mai raari ale rezistentei la strapungere in raport cu cele europene. a Codului ACI 318/83. in principiu. Trasarea diagramelor s-a facut prin convertirea fata de reperul STAS 10 107/0-90. . ca urmare a actiunii unui moment neechilibrat.~ eehilibrata de eforturile -r. se considera ca 0 fractiune din momentul incovoietor ce trebuie transferat intre dala si stilp se transmite prin efectul unor forte tangentiale distribuite pe perimetrul teoretic de strapungere. Aceasta ipoteza este echivalenta.se pot ac~e~~a valo!"i m<l:xime. retic de strapungere. in functie de calitatea betonului. 2 foarte simpla retinind numai principalii parametri ai rezistentei la strapungsre. pentru cazul turului dreptunghiular W "_ J.. dupa 0 lege Iiniarade tip Navier (fig. a normelor de proiectare neozeelandeze ~i a normelor sovietice SNIP. Iortele de strapungere stabilite pe baza standard~lui rom anesc. In fig.~~~~~~~~~ 1. mai . (c1 si C2 laturile suprafetei incarcate.-·_.' consecventa.0 ss 1. Prescriptiile rom anesti admit valon egale cu rezistenta betonulai la lntmdere: 'rmax = Q --+ "1)-. (5. Datorita neuniformitatii distributiei-eforturiln.---J cf+hg 1 ~ ~-=:-l "I '2t / Fig. 5.59 si 5. a coeficientilor de incarcare ~i a rezistentelor de calcul corespunzatoare celorlalte prescriptii.76) in care Per = este perimetrul teoretic al suprafetei de forfecare situat la Eiistanta h" la exteriorul zonei efectiv incarcate. respectiv pe conturul t ._ ~~_-~~=>. 5.ot5). continuu pe laturi sau discrst pe stilpi. a calculului in sectiuni inclinate a placilor de bet on fara armatura de for(ecare. Pentru "1) 1] :_ fractiunea din momentul neechilibrat in axul suprafetei de forfesare s-a adopt at valoarea prevazuta "1) = uo !.5. Prin forma similara a relatiilor 5.4 A 1- ----:-1==:::." bel.solicitare radial sisaetrica (deexemplu la dale rezemate pe stilpi circulari. 114].80) W D=-x h l_~. (5. 5. in unele prescriptii [104.4 0. Structura expresiei este . indiferent de modul de rezemare.l5 - in Codul Model CEB-FIP. 110.82) 121 120' .

ignorind complet contributia betonului. conform STAS 10 107/0-90. u Ul e unecare pentru a solicit a pin a I' . prescriptiilor americane ACI-318. in conditiile in care pentru cresterea fortei capabile la strapungere se recurge la armarea transversala. Forta de intindere indus~ i~ sepa:are pe directia normala fisurii potential de lunecare este echilibraC d armatur~ perpendiculara pe pianul f~surii (fig. avind in vedere caracterul extrem de casant al ruperilor prin poansonare. I I > t . Calculul rezistentei la forfecare dupa planuri de-lunecare determinate tn structurile de beton armat. de !orfecare. In principiu.~. Problemele speciale cum sint : verificarile dalei in cazul particular al stilpilor de colt sau al celor de margine. in lungul unor planuri potentiate de lunecare.44. rezistenta in sectiuni inclinate a unor elemente supuse la incovoiere (fara sau cu efort axial) cu forte taietoare sil fie superioara rezistentei la forfecare dupa anumite planuri determinate. Solicit area la valori Q peste cele corespunzatoare limitei admise (5. 0 proiectare rationala trebuie sa evite . si 5.L = AacRatg 9 = . :1 . dezvoltarea unor modele analitice pentru stabilirea fortei de forfecare capabile.. 0 lunecare rela(fig.. .5 PcrhoR{ trebuie preluata in intregime prin armaturile transversale. Alte prescriptii cum sint normele sovietice SNiP au un caracter mai acoperitor.2. reprezentind aportul betonului si al armaturilor de strapungere. rosturile de turnare ale elementelor verticale ale structurilor de rezistenta. Se admite. planul de forfecare este fisurat pled d d I .76) este asociata cu deschideri mai mad ale fisurilor inclinate. in special in v ederca asigurarii antiseismice. In fig. 0 1 ispuse perpendicular sau inclinat fata 1. valorile fortelor de strapungere maxime ale dalelor de beton arrnat. verificarea in cazul in care perimetrul de strapungere este redus prin prezenta unor goluri etc.0. Cunostintele actuale au permis. 5. Ruperile de acest tip sint favorizate daca planul de lunecare este fisurat. numai situatii de cedare in care I I ~ L t) r J I. produse de contractia betonului v . pot aparea oricind.5 PcrhoRt. In STAS 10 107/0-90 se trateaza aspectele de baza ale calculului la strapungere al dalelor de beton armat. 5. dupa cum planul este fisurat sau nefisura t.i46. n.egala~actionind fete le lunecarea relativa a fetelor fisu p produce 0 r"~lstenta prm frecare la t~r~Ie experimentalepun in eVid~l~t~~~e tselo~une fort~l. in intentia de a se evita dezvoltarea unor eforturi de forfecare prea mari in placa. in mod acoperitor..3.46 123 .. tlva mtre cele doua 'parti presupune . nefisurate sau fisurate. 5. pot interveni situatii in care. pentru a permite dezvoltarea unor mecanisme de rupere mai avantajoase sub aspectul ductilitatii. Sint comparate. J a b =}if AocRa c I:.2PcrhoRt.. care reduc contributia betonului la preluarea eforturilor de forfecare.Daca pentru suplimentarea fortei capabile la strapungere se prevad armaturi ce strabat suprafata teoretica de cedare STAS 10 107/0-90 introduce conditia Q ~ 1. reprezentat schematic in fig. Constatlva de numai 0. In aceste cazuri se pot dezvolta ruperi prin dislocare in lungul respectivelor planuri. destinate proiecUidi planseelor din placi rezemate pe stilpi. ca efect al unor eforturi de intindere. de asemenea.46. iar diferenta Q .6. sint de competenta prescriptiilor speciale. Desi mecanismul preluarii 'unor forte in lungul unor planuri de lunecare difera.vvalorile celor doua componente ale rezistentei la strapungere. cu caracter fragil. in exprimare adimensionalizata.ra e necontrolahjj-. e forfecare pe suprafata fisurata este . ca aportul betonului in acest caz este 0. CI cu aspentail. Aceasta com re:iu~e 0 compreslU~e .ceasta la rindul ei genereaZa forta de f e aCtlOneaza 0 forta ~de compresiune. !ntrucit suprafata fisurii nu este net d~' . e a. dupa mecanisme de cedare diferite de celeprezentate la punctele 5. ca urmare a unor conditii de solicitare particulare. i i . c). Daca pe planul potential de lunecar t' ~ ~ a.3. 5. prescriptiile de proiectare iau in considerare. . rosturile dintre suprabetonarea monolita ~i partea prefabricata la unele elemente cu realizare mixta). e a ldeea Ca fisuri intimplatoare derilor rezultate din interactiun/st~l~tlll~ de temperat':lra sau datorite intin~ Modul de transmitere a for elorc. Codului Model CEB-FIP. din actiunea unor incarcari cu forte sau deformatii sau ca urmare a existentei un or rosturi de lucru imp use de tehnologia de executie (de exemplu.2 rnm in lungul Ian) ~ dca ste suiIclenta 0 deplasare relala curgere armaturile transversal~. 5. b sint reprezentate comparativ. neo-zeelandeze si sovietice.46.3. d Fig. cedarile de dislocare prin Iorfecare.3. din acest motiv. 5. care datorate stringerii exercitat~ de a~~:~~r~are se adauga forrelor de freArmaturile transversale care strabat rolul de a impiedica dislocarea in lun I p an~ ~otentlal d~ lunecare si au turi de conectare (conectori) ~i p t f~' acestuia sint denumite curent annade planul de Iunecare. b).

cantitatea totala de T ~ ~ m evr enta pn. Este recunoscut faptul ca. Relatia (5.4... suma ariilor sectiunilor armaturilor inclinate intinse care strabat planul de lunecare.~ v con raCtlel etonului. v ~lu~e ceblel'~spuAse extremitatile sectiunii (in:h~3ivvb3. acestora rezultind din confrunt~rea c~ ce CUt}I·1m::Yiul ~oncret de aplicare a rce e ~a. De~i modelul teoretic care sta la baza relatiei (5.recum sin t sectiunile . masuri speciale de a i se mari rugozitatea p.. intre fetele planului de lunecare Conceptul care sta la baza acestui model de calcul este cunoscut in literatura de specialitate sub denumirea de rezistenta la forfecare prin frecare (sAMl. Armature indinata are 0 actiune mai eficienta in preluarea fortei de lunecare decit armatura perpendicuiara pe planu1 de separatie intre cele'dolla zone ale elementului..evad ca to:-te .~ r A t i'v yn . d)..de armatura pentru rezistenta prin fPr ImaenaArapentru preluarea lor. _d cu aces a (exempl t . A. Astfel: _ i.rp or m panouri raari)...6 in tecti.. dar faxa. asociata cu anumita lun~c~~ m~ 1 lzarea '..lrm. Pentru aceste situatii prescriptiile de proiectare ~104. constituie rosturile orizonta1e de U e em1entd. = 1.ro:t. este necesar sa. aj . iii.' a onve tiona numai prin ' st t d >Cd. Planul potential de lunecare este p. •• • ' ae In rv a la 583) n"''''_11 a Vt a 111lmll~l armatura sit tV 1 ~ .. 114J stabilesc valoarea fl. cu sectiunea" Aruct. In cazul in care e r ' . Din acest motiv relatiile de calcul au un caracter global utilizind valori conventionale ale coeficientilor de frecare stabiliti astfel iudt valoarea de calcul a fortei de forfecare capabile sa fie intr-un acord rezonabil cu rezulta:1ele cercetarilor experiment ale.. mulUl de rezistenta se exprima c hU~la dllfenteI~r componente ale rnecanisalib .. forfecare este chiar'lorta taietoare rQan~mlsal ll~ngul I?lanu1ui potential de m elementului. de fiecare parte a' :ma fun. (5.l1ul ~pa cum planul potential €Ie .sibil de ° s: r Fiind solicit ate 1a intindere a'Vt'1 intinse. a ~aru or necesare pentru preluareacelor d ~ f ' e pnn simpla <msusaare te separat. --.0. conectare a armaturilor intinse i rna' e pv..rce an experimentale.m limite moderate.J = 1..1 t1 cu suprabetonare .) ~i indirect prin efedul de frecare (datorat componentei normale de plan fl.u~ebcare pot preveni si dia 1 .C.. s'~ctlU~1l1 active si care nu cazul peretilor d' structurali aces~~~rr. m aceste cazuri forta care trebuie t . ~1ernen e e prefabricate _" 11 di .re~tru antrenarea barelor din artnat'. orta d~ stringere a barelor diata vecinatate a barei si . ~ma ura ~"asemenea. in ~are c~ntrib re.. STAS 10 107/0-90. Din acesl moti~sr~::ant:~Ia.' cum s-a aratat insa relatia (i 8'3) t b I?lanulu~lotentlal de lunecare. conditia de dimension are a acestei armaturi trebuie sa asigure solicitarsa ei pin a la curgere.1' a. ec reo "a cum s-a pus' id ~ .ul de lunecare.en icu ar pe axul elementului. evident. iar in cazul in care betonul este turnat pe placi metalice sau pe beton intarit curatat de Iapte de ciment. acest efort s-a redus 1a va10area Ral ca 0 asigurare sup1imentara fata de incertitudinile 'privind distributia eforturilor de forfecare in Illngul planu1ui de separare ~i lungimea zonei active in conectarea celor doua parti ale e1ementu1ui despattite de acest plan. = 0.t toata sectiun... .83) .aceasta ~ntnbule la capacitate a t:JrtantV 1 [AI J pr.v In expresia cazul elernentelor (5.. Pentru cazul unor asperitati mai reduse (intre 2 ~i 5:mID) se prevede 0 valoare fl.cnatea reziste:ta sectional~rma a axu peretelul nu afecteaza se. Treb Ie su 1111at ca 0 data v .ea. n practica apar doua categorii de sit tii d v lunecare este perpendicular pe alII ua.SlIlisa in lungul planului de forfecare.83) ~u s~st f aCttlOn_:azaun efort nor~~l de intindere .m~aa sectiunii.e de conectare trebuie ancoratli ca..arm iturile care planul potential de Iun a a ll~C~V?l:re~a. Ul~ c~nsl erata ca 0 relatie globala .~rad de proverticale.In aceste conditii barele unor' pereti structurali de 'beton ' a t 0 ma ume I?-3. beton de virste diferit~. prin "transmitere direct a" (datorata componentei paralele cu planul Aa. pra ere1 d~ separare intre cele doua zoae 125 .re traverseaza planul de lunecare. . reZISenta e frecare.1ra de conectare.se . pot interveniiniunO'ulrostului n 11 e e lun~can.a. rosturile verticale 1a pere t':·. Mattock [3J.Rat cos ex. >JICILPa.&3) inclusa ~i i:a. ': ._ T ti f a ec eaza. separat """ tari '.structe. H.evaluareafortei de stringere (coas~) ~ nu ar tr~bUl lua. ex. este data de expresia (5.83) C1.~e~~~ tl~lpu:)a ~a m bili .&3) presupune dezvoltarea unui efort unitar Ra in armaturile ca. fIde "lt arele armatu:-a de di . Asa pentr.vv si precizari suplimentare. Armatura inclinata se considera activa in preluarea fortei de lunecare nussai in situatia cind aceasta forta 0 solicita la intindere : ii.rfriction strength) si a fest fundamentat si aplicat in forma utilizata astasi in proiectare de catre A. . rezistenta la forfecare a protuberantelor fetelor fisurii si prin actinnea de dorn a armaturilor care traverseaza fisura. tn realitate forta taietoare aplicata este preluata prin frecarea intre fetele fisurii. Este de aetat ca forte care Sa solicite Ia intindere 1 ~u~ r. .. u•• e : A .lre cele doua fete nu pierd concentrate la capetele unor s~ctiunr~~e a.e este suma ariilor sectiunilor conectorilor dispusi perpendicular pe pla.lUn~le 85( prevad Sa s_econsidere t' ..Pentru 0 utilizare eficienta a armaturilor care transverseaza planul de luseoare.46. In metoda de calcul bazata pe conceptul rezistentei la forfecare prrn freosre se presupune ca intreaga rezistenta la forfecare se datoreaza frecarii iatre fetele fisurii.i~urilor de.r4a4Rat sin Or"). actiunea temperaturii. u~ele prescriptii de! roiectare 1 4 an v exp::mm entale. e unecare este eficace numai in irae contactul printr-o deschid~r~u~~~ pe zonele ~n ~'.. este de observat ca e:e~~at ~xy"'rr:ILvat. P -.ere se poate obtm pentru preluarea efec. daca rosturile de lucru sint tratate cu ingriii jire prin curatirea laptelui de ciment si crearea unor asperitati sau profilat artificiale suficient de marcate (inaltimea protuberantelor eel putin 5 mm} se obtiIfe 0 rezistenta la forfecare comparabila cu cea corespunzaJoare betonului monolit. in formula de calcul a fortei Leap. 5. mal mica pentm mtrarea in comprimata.U rarea coeficientilor din relatiile do cal I~' <. telor "1 ' fortelor de forfecare SI'de intind armatu!a .e lunecare : N _ efortul de compresiune normal la planul de lunecare : 11-.seamavde efectul oscilatiilor seisraice efortul N din relatia (5. _' e ca cu III sectiunea considerata a D . cu coeficientul u eore lC con orm modelului din fig 5 46 ft ' J' de armatura perpendicular a pe planul d' l' . _ coeficientul echivalent de frecare.U1 (exemplul caracteri~tic u -Ia nivelul planseelor) sau pa<ra1c1urnare a e diafragmelor verticale moaolite _ ..83) evidentiaz~Cutilitateaun~r"c~~entirii j - a curzerii IentPe~anut e t.unghiul dintre barele inclinate si planul . In aceste conditii fort a de lunecare Leap ce poatefi tra.~ u Itoa e ::>eb1i1 verti 'ale c~ne~tare. prevada 0 armatura transversal a 'su r e intindere.-'-""An-ah~astruCturii expresiei (5. f~sl~~ll. Aceste valori fundamentateprin cercetari experimentale au fost preluate si de STASIO 107/0-90.7. m~. Daca pe planul de lunecare actioneaza f t d • .83) cuprinde doi termeni care contin pe A evidentiind dubla contributie a acestei armaturi (fig. .te inconsiderare in .e antiseismica ~ 7 entru a \l~eUd e proiectate pentru _un.! . SQA efortul axial N af -v ' verticale din st ' ct -'1 se ~cteaza cu coeficientul 13.

in zonele de la extremitati solicit ate la momente incovoietoare negative. (lDcovOlere.+L I . ~ n STAS. " a rupen] upa 0 astfel rezisten ta: rma oare or conditi] pentru starea limita • )! .a'feleAre:tlSe~ntare ~se la torsiune.4. s ra urr istincte de beton.47).5.10107/0-90 nu s-au prevaeut ase ~'. la grinzile prefabricate suprabetonate. lunecarea locala a armaturilor 'situate la parte a superioara este practic intotdeauna prezenta. .. Exista insa ~i situatii in care solicitarea d . ca ele se pot mtroduce numai du ~ fi ali menea masurr.A n e or componente' . ~i pentru cele dimensionate la gruparile fundamentale de incarcari.nUlsubansamblu sn~llor rec~i1inii care sustin 0 p~a~ft~z~:~s~~~be plane ~l spatiale sau ale SU? actiunea combinata a momentului de torsi . relativ rar m practica proiectarii co t "1 rezlstenta la torsiune apare S se datore~te faptului ca atit ri idit ~uCtll o~ de beton annat. ' . Consideratii introductive ~ecesit~tea considerarii starii limita de . mu mal mica decit rigiditatea ele- t I I . IDICI a orsiune decit la incovoiere. conform principiilor generale acceptate in proiectarea structurilor de beton annat. .datorita capacitatii d .. STAREA LIMITA DE REZISTENT A b. 5. la Lorsi e on annat sint in d bi .. se impun masuri speciale de realizare a conectarii. Ncap si'Q cap represinta Tezult . 11. forta taietoare forta . in stratul de supra betonare.4Jpreviid ca la dimensionare~~~efol1~ t~~c~rta.l~phca deformarea (. Din acest motiv. Aceasta 'de rezistenta a unui element degIbIta ea m stadiul fisurat cit ~i capacitatea . 0 anumit a proportie a armaturii orizontale de incovoiere de la parte a superioara a grinzii (situata in suprabetonare) sa fie sudata de bare inclinate de acelasi diametru iesite din partea prefabricata a grinzii. ~.. forta axiala ~{forta rat o.' .48) Q~ UndeM M cap. Astfel. Cazuri tipice sint cele I inzil U UIgenera al u. unele prescriptii prevad ca distanta pe care etrierii de conectare preiau efortul de lunecare (prin efectul echivalent de frecare) sa fie redusa cu lungimea pe care armatura luneca.. ~ pre a ncata." aproxiIl_lativ egala cu inaltimea rinzii P " ~ prefabncate cu stratul de supra~eto . I Y' . an e e moment de torsiune moment incovoietor.~~e. ~ M'eap M ~ Met1P N ~ Nea . capacitatii de rezistenta a elementului.e:ez~stentella forfecare in lungul unor solicitari alternants.I' . .Astfel. prevede ca in conditiile in care eforturile unitare tangentiale la interfata celor doua stra turi de beton depasesc valoarea 2R. STAS 10107/0-90. (5. Spre deosebire de cazul elementelor cu rosturi perpendiculare pe a xul lor in cazul elementelor compuse.. s~h:ltarea de torsiune ngldltatea elementului torsionat este a °7t a aptul:-ll~ ca m stadiul fisurat m~ntului incovoiat. structurile de beton A T mCI A ~ ~.. . la care planul potential de lunecare este parale cu axullor. forta de lunecare se asociaza capacitatii armaturii intinse AaRa.l. Deoarece in zonele plastice situate la extremitatile grinzilor de cadru solicitate de actiunea unor cutremure put ern ice . din suprabetonarea monolita numai prin angajarea un or etrieri verticali. l~) orsrune ~l a altor solicitari ~a axia a un element de bet upa 0 sectiuno strimba (fig c "8) A . ~ '. on annat cedeaza sigurarea impotnv "d sectiune implica satisfacerea u ~t I ."I • M. t t~ d annat se concep in ac:. Lungimea pecare se dispun armaturile de conectare este cea dintre sectiunile de moment maxim si respectiv de moment nul. In aceste cazuri forta de lunecare de caleul se asociaza.flotante".at unCI cind deformarea de incovoiere a .~ de torsiune a unui alt element legat monolit de nri e ement .48 127 . sor 't area d e mcovoiere a eleme sa 1se aSlgure prelua rea mcarcanlor prin ICI t .: Fig .~~~a~I dlstanta conlucrarea parjii [104. Astfel: mo 0 isnuit mult mai . • J. Din acest motiv in zonele plastice potentiale a elementelor compuse in structuri proiectate pentru un grad de protectie ~ 7.« LA TORSIUNE CU INCOVOIERE 5. cit. 4. in conditiile Fig. prescriptii.1. atit pentru elementele cu rol de rezistenta antiseismica.47 5. de exemplu dad planul de lunecare este amplasat in zona in tins a' a sectiunii unui element incovoiat. poate aparea 0 fisurare accentuata a stratului de suprabetonare.fractiunii respective din armatura intinsa. . solicitarsa de incovoiere in asigurarea echilibr I ~ torslU~e msot~~te nemijlocit 8t~uc~ural. A . conslderindu-se conclu?ente care sa clarifiee acestePa~ ~~teIZ~rea ~nor cercetarj experimentale planunlor de separatie dintre doua Pt t a. permitind astfel 0 transmitere directa a efortului de lunecare asociat .ale oare in sectlUm mclinate sa t. intre care se admite ca eforturile din armaturile intinse se reduc pina la zero (fig. . Aceasta fisurare si dimensiunile relativ reduse ale stratului de suprabetonare fac incerta posibilitatea transmiterii fortei de lunecare de la armaturile intinse. lunecarea in lungul acestor planuri conduce la reducerea c apaci taW de rezistenta la incovoiere. lu ngime apreciata ca fiind 126 .poate aparea este foarte mica d t r f p lmu~. Planul potential de lunecare este paralel cu axul elementului.4. respective se consldere activa numai portiunea fr'ba .

Trebuie menticnat.a &tarea limita de t"ezistenta la M en sau fara N.. ~ <.WUI (5. indepel}de.1 transv ~ad' urn' de exemplu grinda cur~a sectiane poate sau nu sa..~) de faptul ca sectlUnea de c~d~re nnu te ozitia zonei comprimate a sectmnll.48) pe.t~ fa torsiune ale elementului prin faptul ca se considers 0 distributie de eforturi anterioara eelei corespunzatoare epuizarii capacitatii de rezistenta. directiile cu z~r~le.86) se evita prattle fisurarea inclinata a elementului. In com para tie eu me 0 J ~r: v i i 1 I I I- Fig: . e"9 stabilita pe baza analogiei grinzii cu zabrele este mid. a~a cum de altfel a fost prevazut . b ~i ho . ~l~ne~~~t~~~eimOIllentului de torsiune sint l:gale sup1i. 5. (5.are ale efortunl?r u:~Jt~re M N ~i Q eforturile sectlOnal.ntr. acitatii betonulUl de a mal pr dera di apare . sau. fie pre~~nt~ n~rm~l pc planul ei. nO. arm area sa transse alege constructiv.2 ~~5.ersn1e Bineinteles ca Iorta axiala N p~ aunaturilor longltudmale ~.50 I . sa se faca pentru pozltnle zoneIlco~pn r ita de rezistenta la . 5. reprezinta valorile de ealeul ale fortei U'iietoare si respeetiv .ifaptul ca nu se poate anticipa cur~ eSt p -LI21] primul din lume care ~ "f De ex~mp 1u.'pe baza echilil>l'ului limita in sec/iuni strimbe ~i valoarea mai aproximativa. -:---I.:t~O~! torsiune actioni~d. eli diferenta intre valoarea mai corecta a lui Me cap stabilita . . In . Aceasta se consi. ~entului de torsiune.ere (11 (fig. iar armatura Iongitudinala rezulta din calculnl . ~'rieRa .~ drept~1llg 'mate din fig. sectiunea transversala a elemcntului trebuie sa respeete conditia Q M..da!onta epUlz~l~a c~~ fisu~area betonului intins ~~ c~rgerea compresiune si c.verificar~ a !l~~~fe I~ 84) pe baza a'nalogiei cu. e sectiunea strimba 1a . lmli~Y:ra simetric armata fata de verticala un element cu sectm~e. ~ . in multe din cazurile eel mai frecvent intilnite in practica.5 o :'tIUIe bh R.nt efortvn10r un~tare~ principale pr~ f tul efortului unitar pnnClpal~ de m~m~ si annatura ajunsa la curgere ~u e ee toda echilibrului limit a dupa sectmI\l d.50).epu~zareCl taiet.ap in ~' idera elementu1 fisurat.. <:.5 ) Q . --- ~>1 __ A~R'~ ~ __ I strimbe.cadrul ~ce:tel meto v~. Pe aceste eonsiderente. torsiune prco alta metoda de . 1 lul la starea rmi a ~. Daea se respects conditia Q ~.~4 Q ~i M. ~ . este modulul de rezistenta Ia torsiune ealculat eonsiderind sectiunea plastica (vezi tabelul 5. dar aeoperitoare a lui M. -.. grin_~a vede determinarea 1Ul Mt c.~ R.tbtlltimea "tila a sectiunii stabilite pe baza ea1culului la starea Iimita de "'enta sub actiunea valorilor de calcul ale momentului incovoietor M ~i fotteiaxiale N. respe~bv. 0.. t'toate editiile anterioare ale prescriptiilor de proieetare ale betonului annat U cIUr'tara noastra bazate pe metoda starilor Iimita. DificultaWe est~ spatiala.latimea sectiunii la nivelul axei neutre . elua respectIve m ca cu.+-.5••• 2.. in STAS 10 107/0-90 se prevede ca proiectarea la starea Iimita de rezistenta a elementelor torsionate sa se poata face pe baA metodei analogiei cugrinda cu zabrele. iar li t. de rezistenta pe haza echilib ru lui 1 Ii 'C 11 standardizat ve~lflc~rea la star~a 1m1 ~a vel'ificareaconditiilor (5.a e~te pre~e a.e capacitatii sale de rez1stenta. metoda analogiei eu grinda eu zabrele are avantajul unor calcule mat simple dar ~i ineonvenientul de a nu exploata toate rezervele de rezisteD.W . .IJ?ativul de proiec are.. starea limita de rezistenta la torsiune eu Incovoiere pe baza metodei analogiei cu grinda eu zabrele. Sectiuni simple Pentru eliminarea riseului cedarii betonului sub eforturile principale de oompresiune.• bh W.: pe • sectiune stnlTl~a de rupere. Aar?a "'\.49. lnsa.'. --+ -. . -. " In cele ee urmeaza se face 0 succinta prezentare a prevederilor de caIeuI II.entare ca~e apar m cazu maieste plana (vezi paragrafele 5.8.9). 128 .'t~ de rezistenta..5.

Relatiile preeedente pot bi . al doilea tip de armare este mai folosit in practica atit pentru ca este mai simplu de realizat dar. de rezistenta la incovoiere eu sau fara..52 I d c _.ne. v relatia . .Tabelul 5. 5.51 La triunghi ba I Ii I.51) ~i cu armaturi longitudinale. etrier penmetral de torsiune : a-d' tt• ' . sectiunii transversale W. (5.' al se refera la toate barele longitudinale re- c..88 a) Mta" 2AbBRa (5.' ~ .' do armatum la suprapunerea ariilor necesare pentru starile Iimita de 13.9.· IJ Pentru W.: ansversa v.m teles. Valorile modulului de rezistentll Forma. Sint utilizate doua tipuri de amaturi pentru torsiune: eu freta (spirala) inclinata la 45 fata.• -_ _ (verifiearea condi . __aria unei ram uri de ~ma U~I e rezlstente la torsiune (vezi fig... mai ales. 5. .51) se calculeaza eu 0 A.momentul de tor". 5.p = . sectiuni circulate d=O W. .. IS anta mtre -. forta. 5.52) v ~ Dad nu se respecta conditia precedent a. Desi conduce la 0 arie totala de armatura mai mare. siune de calcul : U si A . sa fie folosite ~i la verificarea ele.'"tri··eru d'e torslU.(nementului. t I':" notatllle: M. Armatura suplimentara sub forma de freta (fig. Armatura suplimentara sub fo db . 5. -se ealculeaza cu relatiile rma e are longltudmale ~letrieri (fig. . delimitara de a )'t '1~._I '" bs penme ru 51 rcspectiv aria t' .. . a.p .p' ":!O: bah = 6 (3 _ ~) h = 0 4b Fig. distribuite cit mai uniform pe conturul sectiunii si etrieri inchisi cu ramuri suprapuse(fig. -..' .-egali eu ariile de annat t fe . 12 La.. 5. '. axiala) si transversal a (rezultata din calculul la starea limita de rezistenta la forta taietoare) se suplimenteaza eu armatura necesara pentru preluarea momentului de torsiune 1W... 5..88 a) suma l:A ':~te~te la torsiune. es t· :" ~ tt- / Aq{ Aer --- '_.88 b) tn relatiile preeedente s-au folosit . (1)1 - dB) Fig._ • • • lis t II - ) . e In e ement pentru preluarea ie' v' • v (5.··In legatura cu alegerea ~i dis _ de annatura longitudinal a ~i tr puner..! " I. cap) daca termenii de stinga se iau ". pentru ca permite preluarea momentulu i de torsiune in ambele sensuri de actiune ale acestuia..1 .53) .. ._torsiunii.. Ae \ -I \ (J. secnunn transversale A. I~' .. atunci armatura longitudinala (rezultata din calculul la starea limit a...52}.: :::.M.87) . de axa elementului (fig. aura e ective dlsponibil' I ' . In relatia (5..2:. .

•.:rtea mtm~a A.durn m. Sectiuni compuse deshise tn cazul sectiunilor care pot fi considerate in calcul ca fiind compuse din 1t dreptunghiuri se poate repartiza -momentul de torsiune Me pe sectiune dreptunghiurilor componente. dar dad grosimea peretilor profilului este rel~hv mare in raport eu di~l1ensiunile sectiunii.~ v~ fi suplimentata ca 0 fractiune All a armaturii de torsll:1ne. starile limita ultime.ner~l ~enmetrali (atit cei destinati preluarii momentului de ~orslUne. CIt ~~cei c~ .92) este stabilita in rezistenta materialelor pc'ntru bare din matenale elastice solici~ate l~ ~a:ucire li?er~.!Jo. a carer depasire presupune 0 exploatare necorespunzatoare sau ehiar intreru.5.5 3 -4 0.89) ~elatia (5.-este cazul.3. N se dispune pe fata intinsa de incovoiere (daca e~is!a ~umal. .263 0.etoare~ se reahzea~a ~n acest fel. tnny ce A armature longitudinala necesara pentru M.54 se . dm!r~ aces tia vor asigura un coeficient de armare !Joep care sa respecte conditia: unde Iu reprezinta momentul de inertie la torsiune ~i se poate calcula cu relatia It! = 1)lb~h.. armaturn A~ din zona comprimata i se va adaug~ de. (mai exact cu. prin conceptia standarduluise utmareste sa se analizeze comportarea elementelor de beton arrnat atit in '.299 0.(d~ca n~ ~Xlst~ decit etrieri perimetrali evident ca !Jo~ !Joe) iar !JoeT repr~zmta c~eflclentu_ = de arm are cu etrieri necesar pentru preluarea momentului de tor~n~ne (con siderind ambele ramuri ale fiecarui etrier perimetral).249 0. urmind ca armatura fiecarui. 5.307 0. 5. 5.92) :4a se ia conform tabclului (5.1O). ~ F: + !JoeT . la fort a taietoare si la torsiune sint de Hicut unele observatll.ase~enea 0 cant~tate de a_. 7) -I I 2 2. De regula. (suplimentarea armat~Hll Aa este de fapt neces~ra .53 rezistenta la incovoiere Ctl sau fara !.' ~' <~f A~a cum s-a aratat la capitolul 1.5.4. 5.:~ -.l etrierilor necesari pentru forta taietoare (stabilit con!oI?? proce.. ~ Armature longitudinal a necesara pentru M si. ~otl et. ~. (5. Aceste conditii . Valorile un dreptunghi de laturi b r?i h 10 '00 I nib '. in ansamblu. 5.2A 11)· .281 6 8 (placa) 0. . cit !?i in starile limit a ale exploatarii normale.fecare . l~ timp ce pe fetele laterale se va plasa echidistant restularinaturn longitudmale de torsiune (A 1 .229 0. !?l !?l~_?) . (5..91) Fig.. Abs= bs hs U.~~. ca in eazul sectiunilor obis-. dreptunghi sa' se calculeze conform prevederilor din paragraful precedent. l~.~ . !?ldist arita a..dlcate~mcap. coeficientului 7) pentru Tabelul 5.orta axiala. . 133 182 .~ Astfel armature longitudinala de incovoiere de la p. f Etrierii perimetrali se' realizeaza yl ramun supr~puse ~vezl. rsprezinta diferenta intre coeficientul de a~~re.' perea exploatarii constructiei . CALCULUL EFORTURILOR ARMATURA IN UNITARE IN BETON ~I STADIUL DE EXPLOATAR.E . pe considerente de unificare a formei. trebuie dispusa CIt mal uniform pe toate fetele sectiunii. Pe baza relatle1 (5. dac::. . deplasare Iibera).3! si coeficientul de armare realizat cu etnern ?-epenmetrah .numal in situatia in care solicitarea Ia incovOlere are caracter alternant). rol de a prelua efectul f?rtei tai.10.333 I 0.nu s~ intilnesc de fapt in practica.54 !. poate calcula cu relatia (5. m. Momentul de torsiune Mit care revine unui dreptunghi i in cazul sectiunii din fig. unde 1).Aa~ s~u p~ fetele intinsa si comprimata de incovoiere (daca eXlsta..SS b) rezulta: (5.90) . unde u.313 !Joep = 2A.52~.:=2(bs+/1S) Abs U = !J/s 2 + b2s hs Abs == 71:/ = bls + b2s+ 2hs U '" lTds Fig.:nUlt~ de bet on armat atune] eomportarea elementului este apropiata de cpa asociata conditiilor ideale ale torsiunii libere. Aceast~ presupune rotirea ~]g]da asectiunii transversale ~l absenta eforturilor unitare normale pe sectiunea transversala (absenta deforrnatiilor de ior-.matur<l: de torsiune An. a carer depasire conduce la cedarea elementului sau a structur~ii..incovoiere in planul dreptunghiurilor componente). a. ba. ~l atunc~ aria sectiunii unei ramun de etner perimetral A..

. precum si verificarea la starea limita de oboseala implica ~tabilirea efor.. cu referire la sectiuni ~i axa deformata medii.. Desi deformatia betonului inglobeaza 0 c. . . in ipoteza curgerii lente liniare.1. este de asemenea proportionala cu efortul unitar.~ . Verificarea la starile limita de deschidere a fisurilor. se prevedea 0 diagram a trapezoidal a a efor. \ Pentru a reah~?... caracterizat prin fisurarea betonului din zonele intm~e si prin valori de eforturi unitare in armatura si in betonul comprimat relahv departate de valorile rezistentelor respective. contributia betonului'intins nefisurat se neglijeaza: •... i'o. J a .e pentru armaturile de otel e} relafie a . relatia intre eforturi ~i deformatii in armatura ~i in betonul compnmat este liniara. utilizarea ei pentru stabilirea eforturi1or in anumite puncte poate conduce la aproximatii mai insemnate in raport eu nivelul de rigurozitate al metodei de calcul .ere (de fapt aceasta este conditia care defineste superior domeniul stadiului II) este acceptabila si pentru betonul comprimat solicitat la eforturile de exploatare.deformatia specifica a f~brei ce~eimai comprimate a sectiunii depaseste cca. elementele de beton af!Ilat lucreaza in stadiul II. Dad solicit area in exploatare este -relativ mare si . . deci cu EJ.Pentru incarcarile curente de exploatare.. deformatiile diferitelor fibre in sectiune. b) distributia eforturilor unitare in beton. ca' Cc 0 taEa b c I dC Do tgi:i. -. Ipotezele schernei de calcul pentru sta..~:'r1. sint la fiecare moment al incarcarii practic proportionale cu eforturile unitare.I: pentru beton. c) distr'ibufia eforturilor unitare in armaturi : d) relatia a .:dJstributia li~iara a e!ortu:_ilor un~tare in beto~ul din zona comprimata. I'r~ care: EJ...betonului ~i otelului in diferite puncte ale sectiunii sint pr. b.r pla~e este acceptabila pentru caleulul sectiunilor la starea limita de rezisten ta. :ectmmlo. . de deform at re .5.~ .. . care. daca asa cum s-a aratat la. .5. c. este cunoscut taptul ci'i atita vreme cit valoarea maxima a eforturului unitar nu depaseste un anumit prag.0 mal ~~na aproplere a schemei de caleul cu comportarea reala. A. . .o~orti?nale cu ..lorspeeifiee pe seetiune. )~-NE 0. sectiunile plane inainte de deformare ramin plane ~i dupa deformare .. incompatibile cu ipote~a ~ernoulh. . in jurul a 0.93) :1 d e Fig.~n z()n~ rntinsa : qi . .93) se urmarea corelarea modulului de de. Sub acest prag de soli~~tare. 135 ... dezvoltate cu viteze diferite dar in timp egal. {feformajie al betonului era: . la stabilirea valorii constante a modulului de elasticitate secant E' s-a urmarit sa se tina seama in mod global de caracterul neliniar a1 reiati:i -. . nivelul ef~rtulUl um~ar de ~urg. care in mod obisnuit nu este depasit in exploatarea normala a constructiilor de beton armat.c~racteristica finala a deformatiei in timp. o~ e e E~= (5. treia ipoteza.1 %0 . . 1 ' . CIt ~l cu efectul deformatiilor in .omponenta plastid chiar la valori reduse ale efortului unitar. componenta viscoasa.. Neglijarea contributiei betonului intins nefisurat din sectiunea fisurata poate conduce la diferente sesizabile in raport cu comport area . 5.. atit ~cu !lla~i~ea efort~lui unitar tproI?ortionala cu forta de intind~re din armatunle intinse. ( " '.> . Prima dintre ipoteze admite ca deformatiile longitudinale ale .dlstanta l~ axa neutra. Fisurile din zona intinsa a betonului implica anumite luneca~l intre armatura si betonul inconjurator. Schema de caleul pentru stabilirea eforturilor unitare si a deformatll1or specifice in sectiuni normale este definita de urmatoarele . 10/00. .".. solutie pastrata in actuala redactare numai -pentru cazul betonului precomprimat. .2 lpot~za. v . .raport~ dintre efortul sectional de lunga durata si efortul total./ .. Este de subliniat totusi. .. .. . timp. .t~rilor unitare din armatura si din betonul comprimat in stadiul II sau a rigiditatii sectionale corespunzatoare acestui stadiu. . In redactarile mai vechi ale standardului pentru ca1culul elementelor de beton armat pentru situatiile Jn care '~fo~tul ma" depa~~a val?area R. . distributia eforturilor unitare capata 0 forma curba... este riguroasa pentru armaturile de otel solicitate sub. Cea de a doua ipoteza este intru -totul acceptabila si aduce considerabile simplificari in calculul eforturilor.In STAS 10 107/0-76 relatia utilizata pentru caleulul modulului de '" .format~e. ' . ...~.. de curgere lenta a deformatiei produsa de incarcarea de lunga durata. este coeficientul de armare corespunzator armaturii longitudinale . ca dad aceasta ipoteza este cu totul satisfacatoare pentru calculul sagetilor.bilirea eforturilor unitare in stadiul II a) distributia deforrnapij.ipoteze (fig.' Pr~n structura expresiei (5. ca~itolul 5..55): a..Ra). o (1b .reala numai in cazul sectiunilor cu procente mici de armare supuse la eforturi sectionale reduse. turilor de compresrune dinbeton.. Insa. . == [a cu atit mai mult ea poate fi admisa ca ipoteza de lucru pentru conditiile de solicitare in exploatare. 5. .' STAS 10 107/0-90 ca si redactarea din 1976 a acestui standard admitei . in concordant a cu nivelul solicitarii si cu ponderea incarcarilor de dura:ta.5 Rb.

a. ecuatia d~onel ~o~p2n!f1atese poate o.x ~ x x-a' x abmaz abmaz (5.8 E • (5. taJoasa organizarea rezolvarii plecind d urn complicars apare mai avan.5v~ 0. \ • -. (597) presiun-. Deoarece.ne1~ul conditiilor geometrice de beton in raport cu unul sin r di t un ~l In 1 r~ ~ea mai eomprimata pective in ecuatiile de eChivalenWstat~\re a~:.. ho . I a.100) Illomentul static al zonei comprimato in raport cu axa neutra. e a 0 sectiune omogena ("ideala") r =~: (5. .99) efortul axial este eel de n. Pe aceasta baza in STAS 10 107/C-90 se dau expresiile: .75v(jl E . Ibc blly dy 2 136 momentul de i 1 .Iucrare" IjJ nu influenteaza semnificativ valorile eforturilor unitare in arma. in raport cu cea a betonului greu.95) I 110 1 .raportul intre deIjJE~ Iormatia specifica medie si cea din dreptul fisurii in armatura intinsa). care se incadrau in limitele 10-15. de compatibilitate a deformatiilor (legea lui Bemoullijsi a legilor fizice pentru otel ~i beton (aceasta aproximata prin legea liniara ab = E&€~). Calculul practie al eforturilor unitare in beton ~i in armaturile de otel 'presupune eonsiderarea simultana a conditiilor de echivalenta statica.96) . --'--:::: l1e = -Y -'0£'b E'b 'I' aceasta aproximare aducind ~i 0 simplificare important a a calculului.tea_ Facind substituirile resell dona necunoscute In cazul en IC se 0 r1?e un ststem de dna ecuatit axial-sistemul se red~ee la 0 ecu~r e~l al ~Ol{Clt~riide incovoiere cu efort .)en~etsohcI~atea rncovoiers (momentul l sin urmatoarele (fig.n~or unit~re in. .=- Fig . d' Ea .56 (5. valori ale' coeficientului -de echivalenta t n~ = ~ n.98) (5. dar si substantial mai mari decit cele utilizate in metoda rezistentelor admisibile.101) l 137 . In r. In cazul elementelor din betonde granulit s-a adoptat factorul 0.elaiiile (5. 5:56): ~1 pentru bctonul obisnuit ~i E' 0. Astfel.94) .7 si 1 indicele de "con.97) (~. chiar pentru cazul incarcarii de scurta durata.9 . fizice ~ eforturilor unitare din an!:. beton ~iarmade exploatare ME) cu eforfaxial (Nrr. s-a considerat S-au)acut notatiile : ca v • - J (5.-' I ~IJI-':- . .Ina1tlmea zonei Relaiiile generale pentru t bT f .?tine direct comprimate).9 tata de 0. pentruvalorile curente cuprinse intre 0. = n. en:r~ :l~rea eortu.93) exprima insa 0 varia tic exagerat de pronuntata a lui E~ fata de parametrii f. In cazJ ~re~~~t:lo~o~~o~~~~~i~t:e!ni raport eu . a' O/Jtll(!)1 40 • (5.96) (5. de pina la 25-30. Adoptarea unor valori mai ridicate pentru conduce la valori acoperitoare ale eforturilor unit are din armaturi si deci la solutii acoperitoare in calculul elementelor la starea limita de deschidere a fisurilor sau in calculul sagetilor. ~l. reduce deformatia in timp a betonului pe de 0 parte. prezenta armaturii. pentru a tine seama de caracterul mai putin plastic al deformatiilor acestui beton.~. care ofera un numar egal de ecuatii cu eel al necunoscutelor..l ~i Ra. i: 1 + 0.axa neutra. . .8 in cazul elementelor de beton greu. .· . se poate aprecia di prin utilizarea valorilor ~ corespunzatoare betonului simplu €xpresia (5. Ea tura <:1 beton apare In icat sa se aproxuneze tI.{I.uatia de proiectie. ~ezolvarea implica exprimarea rin I t . prin intermediul caruia se face corelarea intre deformatiile longitudinale ~i eforturile unitare din armaturile intinse de otel. gra u In x (x . ! ': '-. conducind la valori exagerat de mici ale modulu1ui de deformatie in raport cu valorile experimentale si cu valorile prescrise de alte norme.93) introduce un efect exagerat al actiunii curgerii lente. precum si 0 valoare mai mare a coeficientului de multiplicare a caracteristicii curgerii lente pentru a tine seama de deformatia in timp mai rpronuntata a betonului. pe de alta parte.at ~n ~t.5• . turi in stadiul II de lucru. in special a celei comprimate.=---1+0. substantial mai reduse decit valorile prescrise in STAS 10 107/0-76.pentru betonul cu agregate de granulit.Relatia (5. De asemenea.-- r A~5q 111 ~~ Nt . cular al incovoierii simple inaltime~e e l?ra u ~ In tirnp ce in cazul partidin ~c. iar redistributia eforturilor in sectiune ca urmare a deformatiilor visccase este caracterizata in general prin reducerea eforturilor unitare in beton. Pe baza acestor valori ale modiilului de deformatie al betonului rezulta (J -I -Agoq .cu agregate usoare.

x) iar M. Dad. o data stabilita na ClI. = pozitia axei neutre pe baza ipotezelor definite in fig.. (5. forfa taietoare. indiferent de valoarea fund prach~ .. (echlvalare~ pnhn.107) 0 Au er. Aceste caracteristici sint necesare in analizele postelastice.1 Ra ... prezinta teoretic limita superioara a stadiului II de lucru al elementelor de beton armat. dar 1~ A9a cum s-a aratat.5 . ~:pinde n~mal d~ c~:ac~rt~~lc~om~niul stadiului II. fapt stabilit inca de 'Ia inceputurile utilizarii betonului arm at ca material .A~(x . torsiune ~i tractiune). se proce eaza 1 '" A' t II in beton 9i in armaturile intinse ~!' ~l cOI?pnm~te a' pen ru un mo.diul. in 138 . men a eS::!lirea pozitiei axei neutre di~ c?ndiiia ~e ~g~ht~t.1) ~ .. Soc + n.aria de armatura intinsa efectiva.57): .58).A~(x . ~ 0. 5.•.' presu or d .5.6. . Ea{ko . 5.103) Fig . IjJ Aa(ko _ X)2 + n.-.1. in primul rind a eforturilor de intindere produse de unele solicitari (incovoiere. ME + n.a')2 (5..106) 'YIO.102} hi 1 ea armaturii comprimate s-a considerat (n. Consideratii introductive Fisurarea in exploatare a elementelor de beton armat este inevitabila.. modelul de calcul utilizat pentru determinareaeforturilor unitare in beton si in armatura in stadiul de exploatare poate fi aplicat si pentru stabilirea unor caracteristici ale comportarii in domeniul inelastic.I be - mai buna se obtine Inlocuind If = _..57 bt' C in inlocuirea armaturilor printr-o sectiune echivalenta de ~eton. 5.58 C1 t .a t~~~ediul coeficientului n..calcululla stareaIimita de rezistenta : Aa er. Aa "ce. ile eometrice si dedeformatie ale sectiunu.. statice sau dinamice (seismice) ale structurilor de beton armat.107) este utila in special in cazul elementelor solicit ate la incovoiere cu efort axial.105) (5. a') X) (5. _. 0 ll:u .orturilor unit are din armaturi cu relatllle: C1b max = ME x t.85Ra Au.xa neu tra : I b' .e a momentelor st~tice ale ariilor zonelor compnmata 91 respectiv mtmsa.. momentului m~ovOletor (vaernl:J~~i e inertie a sectiunii ideale in raport cu d b.aria de armatura intinsa necesara din . If Aa er. de rezistenta pentru structuri.. Avind in vedere ca initierea curgerii in armatura din zona intinsa re. ale momentului incovoietor 9i a rotirii specifice corespunzatoare atingerii limitei de curgere in armatura intinsa (fig.x) =0 (5. di bet on si armaturi Relatiile pentru calculul efort!lfilor . dintr-o ecuatie de moment.n..td loatare ME implica operatule urmatoare: .cons a. .n a p "lui IjJ CU ME este foarte redusa).In cazurile curente STAS 10 107/0-90 permite ca efortul unitar din armatura lntinsa sa se determine cu relatia: C1 a a ~ 1. Determmarea mom t . Calculul efortului unitar 0'0 max ~~ fibra cea rnai comprimata 9i al ef. Coeficientul 1. la care un calcul "exact" este mai anevoios.e.. 1 ti "I din Rezistenta materialelor omogene 91 e as Ice.umtare in T sectiuni cu forme uzuale sint date m capltolul 8.:. C1' a = n e _I bt ME (X - O'a= (ko - 5. Fisurarea este urmarea. respectiv cu raportul M dintre momentul din Incarcarile de exploatare si momentul de caleul.1 ia in considerare raportul intre bratul de pirghie al " eforturilor interioare in stadiile II si respectiv III.-.96) . .106) se poate lua egala cu 1. . in care: If este coeficientul aproximatie me diu al incarcarilor : in cazul Incovoierii Fig.104). valoarea~ coeficientului IjJ care intervine in relatiile (5.a') - ~ Aa(ho . cum sint valorile Me si <I»e. Expresia aproximativa (5. (5.ml permite calculul eforturilor unitare cu ajutorul exAceasta ec Iva are . L~ ec l~~ ar t" (5 102) se observa ca inaltimea zonei comprimate Din ana l~a ecuatlel :. A . (5.58 c.~ in acest mod calcuIuI eforturilor unitare in sta. .) de beton (fig.

curentilor electn.7 ori ~ai mare dedt valorile medii..rate a l:etonului in elemente prefabricate.sa reflecte mar fidel comport area reala la fisurare a elementelor de beton .umai pe baz.l cu S!N:~).). In general prescriptiile ?-eproiectare a struct~ril~r. ~u se dispune de un model de caleul in masura sa interpreteze suficient de fidel comportarea lor reala.nor. considerindu-se ca evitarea dezvoltarii peste limitele admise a fisurarii din alte cauze se asigura in mod implicit prin reguli de alcatuire constructiva si evident. intre care trebuie ~entlOnate de exemplu elementele expuse fenomenului de oboseala. in special datorita aprecierii in<c«. even. apropiindu-le ca structura si rezultate de expresiile de calcul corespunzatoare din Codul Model CEB-FIP.nului (atit _la ext:_riorul el. Menti.>rede unor actiuni sau a ignoram unor faze de lucru anterioare celei a din op~ra. CIt ~l m interiorul acest~la ~e catre a~atura de otel] . prezenta agentIlor CO~OZlVl. sau a unor factori agnorat1.tn expresiile de calcul.re poate Sa reflecte erori ~ de m calcnlul la stare.nin~ mod:~ul d. exploa~area :lementelor ~e beton armat atita vreme CIt deschiderea fisurilor se situeaza sub anumite limite. Aceste limite depind in principal de exigentele de aspect si de durabilitate. unele imperfectiuni in regimul de ~ratare termi~a i~ ~edere_a~nta:irii accele. ~erificarea 'pri~.e c~lcul din prescriptiile anterioare privind sta>.~. S-a introdus. prin adopt area unor tehnologii de executie corespunzatoare din acest punct de vedere.a l~ ~azul cur~nt ele~entelor structurale din cladirile civile ~i industriale !.in presc~iptiile romanesti anterioare. in sensul d'i aceasta nu poate fi reflectata de 0 maniera riguroasa prin modelele de calcul.•. sint in mitsura . cum smt distanta dintre arm at uri ~i acoperirea cu beton a acestora. estima~~. l~dust~lale grinzile care sustin calea de rulare a podurilor cu sarciru man ~l regim greu de ..mentului prin Iegaturi structurale.placile 'pl~n~eelor monolite sau prefabncate cu procente reduse de a. intervin deteriorari importante ale aderentei ~l implicit cresteri ale deschiderii fisurilor. normale ~i inclinate. ~entru c.tuala saturare cu apa. in special in zona reazemelor unor elemente de beton armat.Imlta de.tura solicita~ii.~i a unor eforturi de aderenta excesive sau a actiunii unor forte concentrate de compresiune.rmare (de oblce.70% mai mari dedt valoril. pentru cazul rezervoarelor de apa potabila ~i al silozurilor de cereale sau asigurarea unei izolatii fc.!I cum sint conlucrarea dmtre beton ~l armatura. b. agentl patog~m sau a unor insecte. rezI~e.efecte~~ unor tehnologii de executie insuficient puse la punct (decofrari timpurn.t. cuvele castelelor de apa. . . defectiuni m functionarea cofrajelor glisante etc). ' Experienta in~inereasca acumulata din cercetarea comportarii in explo~tare a structurilor de beton armat permite sa se evidentieze observatia <.sohcItate la intindere centrica sau intindere excentrica c. ca adoptarea proiectelor tip si omologarea eleI?e~telor sa. ~alorne limita admise sint mai ridicate decit cele din presscriptiile romanesti. In principiu stabilirea diferentiata a deschiderilor limit a ~le fis~rilor trebuie sa fie rezultatul unei analize complexe a unor factori ce pnvesc functiunea constructiei. ~~ilor. sub ciclurile de incarcare~es.. a. In. In absenta unu~ studiu.r repetat. sint: -: peretii recipienJi!or de li~hi?e ~i gaze (rezervoare.?e beton armat p~ev_ad verificari prin calcul numai pentr~ controlul fls~r~m produ. solicitati la l1~t~nderecentnca sau intindere excentrica cu excentricitate mica.n~eItatl1 pen~ru peretl~ recipientilor de lichide si de gaze. de cal~ul d.Ia tare SO~lc~tarea are un caracte. in special privind coroziunea armaturii.tn inco~venien~ in. pericolul efectiv de coroziune aparind la deschideri cu cel putin 50.. In raportcu precedentele prescriptii romanesti pentru proiectarea structunlo!' de beton armat STAS 10 107/0-90 prezinta unele modificari in ceea priveste calculul la starea Iimita de fisurare. .annat: Iuind in considerare i~tr-o manier~ mai riguroasa influenta unor factC.. transportului si depozitarii defectuoase.e. a sensibilitatea la coroziune a armaturilor (mal mare la armaturile cu diametru redus) variabilitatea incarcarilor. ~~ faca n. Dintre cauzele care produc fisurile din aceasta a doua categorie sint de mentionat efectele co~tractiei impie~ic~t~ a. evitar~a dez:.p~reVi silozurilor. .fis~rilor inclinate pornind de a un model de stabilire a deschiderii fisurilor inclinate. . si anume: .carc~r~ de amp!itudine mare. plluea deschiderii medii a fisurilor normale. conditiile de . c~c~ a . asemenea situatii apare indicat. . t:hnologi<:e sau cllmat~ce.~ta. STAS 10 107/0-90 prev~d~ ~entru cont~olul fisurarii elementelor de beton armat un calcul la starea limita de deschidere a fisurilor. poate aparea chiar inainte de punerea sub sarcina datorita uno. te!Dperatur~. . a varia. alt~.u excentricitate mica.resllle. Se poate aprecia ca relatiile de calcul din Codul Model CEB-FIP fundamentate pe ~tu~ii teore~ice ~i experiment ale mai recente. eel putin pentru elementele de mare sene.~ !act?ri . de ~un?a~~ntar~ in aceasta problema in STAS 10 107/0-90 se mentin valorile ~l cnternlemal simpliste de stabilire a deschiderilor admise ale fisurilor din precedenta redad are a prescri ptiei. p:escriptii. ca fiin.d d~ ~.a 1. 0 fisurare cu caracter intimplator. al carer sediu poate fi constituit de fisurile prea deschise din elementele de beton armat. Bazat pe aceste considerente. Fisurarea nu prezinta .-pantIa unor fisuri ex~es~v~ desc~ise in e~ploata.mediu (l~~iditate. calculate pentru incarcarile de exploatare sa nu depa~easca anumite valori limita.- . precUl. .1 ~I 0.1I~ hale. tasarea betonului proaspat.3 mrn ~l ele reprezmta limitari ale deschiderilor medii calculate. ca de exemplu in Codul Model CEB-FI. fisurarea po~t~ fi favonz~ta ~I amplificata ca urmare a unor imperfectiuni ale tehnologiei de executie (decofrarea pre a timpurie. . stiut fiind faptul ca fisurarea exagerata afecteaza negativ aceasta propnetate. ':..de mediu. a tehnologiei·de executie sau ca urmare a unor deformatii impiedicate. . subapreciata in ex!.cl etc.se.alcululla fisurare al unor elemente de bet on armat.lucru. betc. in ca~~ realizarii ca elemente prefabricate. ~au a ~anip~Hi~ii. Verificarea se face punind conditia ca deschidert'le medii. uneo~ alternant si chiar dinamic. . la care. . De asemenea. admise. de actm~ea incarcarilor. ~upu~i !a presiunea materialelor pulverulente..ol~aru u.nice corespunz~toare. Principalele tipuri de structuri ~l elemente de beton armat la care limitarea deschiderii fisurilor reprezinta 0 conditie mai dificil de reaiizat in unele cazuri aceasta conditie fiind chiar dimensionanta pentru cantitatea de armatura intinsa.tiei de temperatura. difera de cea din exploatare. tratament termic ne<corespuI_!-zator). Desigur. similar celui utili~' :tl r~ A /. actiunea inghetului ~l a dezghetului repet<l. In ~ce~te conditii. s-au introdus unele modificari . a tasarilor diferentiale de reazem in caz?l structurilor static nede~ermmate. co~~ude).a unor verificari experiment ale pe prototip m conditii modelind coreet situatia din exploatare.?.la car~ na..de asigurare~ unor functiuni specifice ca de exemplu: asigurarea et~. Valorile admise ale deschiderii fisurilor d~n ~ta_n~<l:rdul romanesc sint cuprinse intre 0.P venflcare~ d~sc?lden~ fl:_Urilor se face la nivelul valorilor maxime probabile ("caractenshce ) ale mcarv ~~.

In ceea ce priveste caleului valorii medii a deschiderii fisurilor.relatia: z= (5.110) 10 care E:am este alungirea specified' medie a arm aturii .59 a) pentru elemente intinse centric N. pornind de la analiza unei situatii de s?licitare . mai ales. 0 asemenea necesitate apare.109) 5.. de regula. Luind pentrusectiunile dreptunghiulare de dimensiuni b ~i h. Za . . Fata de aceasta realitate incontestabila cara~teru~. 5. c.pentru elementele de beton armat incovoiate (fig.regulata a fisurilor. fcarte importante pentru a le putea aplica pe scara larga i~ proiectare.C. sint. In aceste conditii stabilirea eforturilor de fisurare sint : expresiile pentru a Fig. relativ ccmplicat al unora din relatiile de caleul poate aparea pretentios ~l nejustiticat. b) M.specifica medie a betonului.nu apare aceasta necesitate. A sectiunii de armatura : .8 h.108) - In care: N. ea acest caleul nu po ate. bazate in esenta pe ccnstatarile ccmportarii in exploatare a elementelorde betcn annat. Calculul la fisurare iIi sectiuni normale STAS 10 107/0-90. considerabilei dispersii a caracteristicilor fizico-m. > . sa reflecte cu ex. situate Ia distante egale una de alta. valoarea efortului unitar GG din armatura intinsa in stadiul SO~lcltarn plastice a be- in care: Mf este momentul de fisurare al sectiunii . Wf ---'. 5.· Acest lUCIU se datoreaza nu numai inperfectiunii modelului de caleul. ci. incovoiere pura) pentru care se considera 0 ~iIstnb\l?e . fiind preferabile metcdele de ealeul simple.pentru fisurarea n~rmal. Ab . avantajele unor asemenea metode.109 a) .6.B.alungirea . 0. prin insumarea eforturilor preluate de betonul partialplastificat in zona intinsa si de armatura.110) trebuie considerata ca interpretind media comportarii reale. .din prescriptiile anterioare. + 25 Aaza (5. 5. . este forta de fisurare.. In cazul elementelor la care actiunea incarcarilor are un caracter repetat (de exemplu grinzile de rulare. calculul are la baza ipotezele stadiului de lucru I al elem~ntelor ~e beton armat.pozitia axei neutre in momentul aparitiei fisurilor este aceeasica in cazul sectiunii de beton simplu. STAS 10 107/0-90 nu da explicit relatii pentru stabilirea eforturilor de fisurare. pentru a tine seama de conditiile de lucru mai dezavantajoase.59. In situatiile mentionate anterior in care aceste eforturi trebuie determinate. asa cum s-a aratat. fara ca aceasta sa presupuna in mod explicit verificari la star<. pe distanta <li~tre doua fisuri consecutive.0. ·tonului intins este in medie 25 N/mm2.a l~ axa elem~nte~or: La s~abilirea relatiilor de calcul s-au avut in vedere m principal expresiile similare din Codul Model CEB-FIP. 142 . Desi. precum ~i unele studii efectuate in tara in cadrul INCERC ~i I. in incheierea acestei succinte prezentari a problematicii generale a caleulului 1a fisurare a elementelor de beton armat. in special a rezistentei l~intindere ~i a aderentei betonului.1-0. sub aspectul fisurarii. caz in care forta taietoare asociata momentului de fisurare poate fi mai mare decit cea din stadiul ultim.~pecifice a valorilor unor caracteristici ale materialelor.a~titate c?m:p'ortamentu~ real la fisurare. de exemplu In proiectarea antiseismica a unor elemente cu sectiunea avind talpi dezvoltate in zona intinsa. inraport cu deformatia betonului (lunecarea ·diptre beton ~i armatura): (5. aria = cPIWfR. Deschiderea fi$urii IX" este datorata surplusului de deformatie a armaturii. odulul de rezistenta al sectiunii de beton in ipoteza plasm 'tificarii complete a zonei intinse.rez1:1~taca. In proiectarea elementelor de beton armat apare uneori si necesitatea determinarii valorii eforturilor de fisurare. ale acestor elemente: Este important de retinut insa.tindere din armatura in raport eu punctul de aplicatie al rezultantei efortunlor de eompresiune din beton. la omologarea unor elemente prefabricate tip sau in anumite cercetari experimentale cind se urmareste s~ se compare comport area reala a elementelor de beton armat cu modelul de caleul. dupa cum s-a mai aratat.-ie: obtine . peretii celulelor de siloz etc:) valorile de caleul ale deschiderii fisurilor se majoreaza cu 50%. dare in ~asura sa asigure 0 ccmportare la fisurare corespunzatoare cerintelor respective. .59 b (fig. Datorita caracterului intimplator al formarii fisurilor ca ~i imprastierii . pe considerentul ca in proiectarea curenta . expresia (5.ecanice a materialelor (in primul rind a rezistentei la intin~ere a betonul~I~: influentei conditiilor de executie ~i abaterilor fatade proiect ale acopenrn cu betcn a armaturilor. STAS 10 107/0-90 mentine acelasi model de calcul. ele trebuie confirmate de studii experiment ale investingind un dcmeniu suficient de larg de situatii. pentru stabilirea lui Za se admite simplificarea d.co~·stanta (intindere centrica.:a limita de aparitie a fisurilor.aria sectiunii de beton. Se renunta astfel la modul de verificare a fisurilor inclinate din STAS 10 107/0-76 care poate fi apreciat ca nerational ~i prea acoperitor.150/00 ~j.coeficient subunitar care ia in considerare plastificarea partiala a zonei de beton intinse (vezi ~ cap.2 -. 4).bratul ~e p~rghie al efort~ui de i~. Considerind 0 deformatie limit a a betonului intins de 0. ipofeza conlucrarii periecte dintre beton ~i a~atura. Cp1 . iar E:bm . prevede pentru caleulul la fisurare al elementelor de beton annat numai verificarea deschiderii fisurilor. .. = AbRI + 25Aa G (5. In ultima pericada s-au facut 0 serie de tentative de a propune asemenea prcceduri de caleul. A.

113) conduce. in aeeste situatii. . la beton un efort capabil sa produca fisurarea betonului: (5.14111 este Iimitata Ia 0 anumita arie adiacenta barei de armatura.cu betom a. pe distanta intre prima fisura. Ea este mai midi in multe situatii decit cea prescrist in STAS 10 107/0 76. . Intrucit valorile £b.. care admite cii Abl cuprinde in intregime zona debeton intinsa a sectiunii. aparuta Intimplator ~l sectll!ne~ unde poate aparea fisura imediat alaturata se transmite pnn aderenta ~e a almatura. k..1 8 I. fiind influentat in schimb de proprietatilede-aderenta ale armaturii. R.s~h~. Schema de caleul pentru stabilirf'a . deoarecedistributia fisurilor la distante finite face ca numai 0 anumita zona din betonul Inconjurator sa fie influentata de bara respectiva. tinde spre O. 5.1 ./Tme4 nu depindepractic de rezistenta betonului.fILl este eoeficientul (5. 4.ma ~e. .6~ se prezint~ ..Ia distante 'A. pe distanta <. raportul Aodu se poate exprima dupa cum urmeaza: 6 -a'-- A.. .lint~e. '.perimetrul total al armaturilor : AbC . cum sint cele intilnite in unele constructii hidrotehnice.~O.5. .formalea pnmel fisurt .112) e A.doua fisuri. u d . (5. olicitarii la intindere eentnea. pentru care expresiiledin precedenta redactare a prescriptiei erau eu totul necorespunzatoare. Valoarea Ab" definita in fig. A. a ·b ~ig .1 145t .t" este efortul unitar mediu de ~derenta.111) Se observa eli. = A. Astfel.. fund de aproximativ 10-15 ori m~i mid decit aees!e~.1h . . Beneficiaza de aceasta corectie in special elementele masive.4\.. t: No~d A = k~k2 t rel~tia (5.. = k1--· AN U --' 't'./AH 'mare corespunzator ariei de inglobare a armaturii. 113)\devine: >v = A -' d (5.60. .. s . 5.61 . . 'A.aria de inglobare a armaturilor. daca ILl tinde spre infinit.cazul eel mai simplu al.113) ~5i'tl I. .'. ~i avind in vedere ~l efeetul cOI_ltraetlel betonului. ealculul practic at desehiderilor fisurilor se face cu relatia: = (5...1· Fig. b) dIs tri1Mlpa eforturilor unitare dupl1 formarea celei de a doua fisuri. d I t5d dt s in care: T.. mai reduse decit in calculul conform STAS 10107/0-76 ceea ce. I Iffd ~ ~ s . expresia (5. pentru ~ndirdinle de e~ploatare. . Aeeasta esteht contradictie cu faptul cii distantele intre armaturi ~i acoperirea . cu grosimi absolute mari. Este evident ca aria Ab" introdusa in relatiile de ealcul nu poate dep~r ~a1oarea ariei zonei intinse a sectiunii in stadiul nefisurat.este un coeficient ce ia in considerare influenta distributiei efor- I~ . Pentru cazul barelor de acelasi diametru. 5.. ealcul a de~chiderii fisurilor pentru .E. Distanta A dintre fisuri se stabileste pornind de la schema din ~ig." turilor de intindere in sectiune : pentru intindere centrica kl = 1. coosiderind ca.lf5} !Lt In fig. pot fi neglijate inraport ell valorile :"m..61 prin suprafata hasurata a rezultat in urma unor studie teoretice ~i experimentale. Studii experimentale au dovedit eii raportul kg = R.corespunde comportarii reale a elementelor de beton annat.distan1ei intre fisuri ~i a df's~bi~er!j fi~~rilor etemente intinse centric: a) distributia efortur~lor uDltare d~lp~. r de ar-' in care: d este diametrul armaturii iar IL. u ..

!lsun e~t: mai mica decit alungirea specified Ea a armaturii i.suri nu tine seama de . relatie stabilita pe baza unor cercetari experiment ale : A/ AbtRU: EaAa = Ea (1 _ ~ AbIRU:) AaO'a (5.<1 =/= Tmea din (5..ta contributiei betonului intins intre fisuri. 'i . Se obtine astfel 0 corespondent a mai buna cu expresiile coeficientului ~ din prescriptiile straine ~i cu proprietatiile reale de aderenta ale armaturilor. Pornind de la schema de calcul din fig.s.Cate calculul este rnai anevoios.lt: II si III.85 tine seama de raportul intre eforturile in considerare la starile Iimita de fisurare si de rezistenta. rezulta ca efortul -ce se poate transmite prin aderenta de la armatura la beton nu poate depasi ~ .·mentelor de beton armat (capitolul 5. exempl~. relatia (5.5).. 0 T~ dX = -Tmed A" 2 (5.A .. P e aceas t~ b aza rapor t u I AbtRtt dim expresia.acoperirile cl relatia (5. aibe valori finite chi~r la procente fo~rte mari de arrnare. expresiile de caleul se stabilesc pe baza unei scheme similare. in dreptul armaturilor transversale.fl~un.117) reprezentind se poate exprima astfel: aria diagramei eforturilor de aderenta . Alungirea specified medie Eam a armaturii pe distanta di~tre . daton. b. . corespunzind astfel probabilistic 0 valoare mai apropiata de irezistenta caracteristica a betonului.107): .60. ca influenta ~rmaturii tra?sver~ale in grinzi sa fie hiata in c~nsideratle I?n? rotu~Jlr~a :n ~plus ~au in ID:mus a valorii calculate pentru distanta medie intre fisuri. 5. compresiune sau intindere excentrica cu excentricitate mare..spre.. cind cantitatea de armatura efectiv prevazuta 'este apropiata de cea necesara in calculul la starea limit a de rezistenta.distanta intr~ bare in mm. ~asura a adere~tel. aceasta se . ~ ..119) .stabileste pe baza ipotezelor corespunzatoare stadiului II de lucru al ele. daca distanta dintre etrieri este de 200 ~m..statarile experiment ale evidentiaza faptul ca ~n cazul~ ~~acllor~d~ plan~eu. prevede pentru caleulul dlstan~el mtr~ .60._ a imi AA tam = ~Ea = Ea - 2 ~~ "~a!: = ea - E~~a ~~ T~ dx (5. In cazul elementelor solicitate la incovoiere.. distanta medie intre fisuri este apropiata de grosimea placii.1~econdlt~l pot decide distributia fisuril?r. pma la distante dintre etrieri.60 b)...m/Ea intre ce~e do~a d:formatii specifice reprezinta o. tnt~-un asemenea caz. se poate sene AI AI Valorile ~ adopt ate in STAS 10 107/0-90 conduc la valori mai mid decit cele din redactarea din 1976 a standardului. _O'a = 0.> ... '. . fisurilor prin. "" In cazul elementelor incovoiate 0 aproximatie mai buna se obtine utilizind relatia (5. . tin. Trebuie facuta observatia importanta ca modelul te~re~l~ . mtre beton ~l arrnatura.120} = 2 (c + O. motiv pentru care este denumit m mod. . . pe de 0 de raportul intre valorile bratului de pirghie ale eforturilor interioare ·ItLOlUlJ. In consecinta.118) in care . . cazurile unor elemente de sectiuni eu forme complicate sau al unor ekmente supuse Ia solicitari compuse (incovoiere cu efort axial) situatii in ." In situatiile curente.117) in (5. care m an~ID. fisurile vor aparea a~a cum se constat a in practica. E. . Expresiile de calcul se considera valabile si pentru calculul deschiderii fisurilor normale in zonele in care actioneaza forta taietoare. . ~st!el.locale (~~: deosebi datorita prezentei armaturilor transversale). subapreciate in expresiile de caleul conform STAS 10 107/0-76.Modul aproximativ de determinare a efortului unitar in armatura apare' ..116). daca diferenta nu este mai mare de circa 50 mm. daca distanta dintre armaturi nu depaseste 15-20 d.112) este efortul me diu de aderenta i~ momentul care precede formarea celei de a doua serii de fisuri la dis tan - ta _. STAS 10 107/0-90.n dreptul fls~rn.ls) +:A.". . In ceea ce priveste valoarea efortului unitar O'a in fisura. la 0 stare limita de exploatare.116) in care: c este acoperirea cu beton in mm ~i s . 141 .r.il7) Integrala din (5.slabinle .a se p~na. fLl [ (5. Din echilibrul tronsonului de element din fig. Folosirea in calculul valorii 'indicelui de conlucrare a rezistentei caracteristice a betonului Rtt este justificata prin faptul ca se analizeaza 0 portiune de 0 anumita lungime.85 Ra Aa nee Aa . ~e asemenea. corespunzatoare _soliciHirii de incovoiere pura. 5. _ . a dlst3lnt~l Intre bare. Raportul subumtar t¥ =. fiind influent at insa de natura solicitarii. _ .121} de reducere 0. cu~ent indice de conlucrare . pe de alta parte.expresia '(5. compararea valorilor calculate cu In con- 146. n~ est~ IOgl':. 2 : Verificarea deschiderii Introducind (5. Observatiile experimentale suge:eaza. con.I'UI 't' se l:"t eaza Ia 1.85 Ra (5.pentru ~eterrninarea distantei medii intre fi. preluata din Codul Model CEB-FIP.111) eu valorile Iimita prescrise de STAS 10 107/0-90 presupuneeu beton ale armaturilor sint eele minime necesare.~ 15) ~rebul~ corectata pentru a tine seama de influenta acopenrn cu ~eton rl.!:_ .0'". intre fl~ur~ -determinata exact" de 180 mm sau 220 mm. care preia 0 ~arte din efor~unle de intindere (fig. la baza unui caleul al deschiderii fisurilor intr-o gnnda 0 dlstant<l. Expresia din paranteza reprezinta valoarea lui ~ din STAS 10 107/0-90~ Coeficientul ~ are 0 valoare practic constanta pentru un anumit otel -tn stadiul de exploatare.118) si punind: -T_<I A" 2 = I"' ~A blR'" (5.se obtine: :au valori finite ceea ce face ca deschiderile fisurilor s5. " . 5. se poate Iua aproximativ: O'a = 0.

. ca u~are a faptului eli deschiderea fisurilor sereduce de la suprafata elementului s_pre suprafata armaturii si deci 0 fisura mai deschisa la un strat de .25 1. Pentru verifidiri rapide in proieetarea acestor.es~e po~ibil sa. Este de ob.1 mm (5..a.s~~u d _2:.al :nare nu este.[t~~. intotdeauna satis:facu~a ~i standardul permite in aceste situatii sa nu se efeetueze un caleul Ja Iisurare. pe baza careia s-au stabilit valorile din tab~lul 17 A.. .a.111) se obtine: (1.123) (~ till . se ajunge la expresia: . in zona mtinsa conditiile din punctul d~ vedere al fisurarii sint mal apropiate de cazul intinderii centrice.62 .{flg. In cazul uner pIOce~te.fl~'~+f~'~~.63).copenre m.30 Yopentru solicitarea de incc\oiere si 0. ~'~. 0. la care latimea talpii intinse este d~ -cel _putm 4 on mal mare decit Iatimea inimii.e~emente s-a i?toc!llit tabelul 17 A din anexa care furnizeaza valoarea limita a efortulUl unitar admis in armatura. In unele prescriptii straine.122) + '[inind seama ~i de egalitatea: 1Cd 1a 't'mea = Aa 0' (5. ""'7)=1 A.. v~I~..124) 2 (c Rezolvind relatia (5.1:-::5-ET:'a_A __ - ~. In cazul elementelor curente..40% pentru cea de intindere. de ordinul 0. practic. la distante relativ reduse. 1OO (5. apara 0 .se prev.ls) + 0.1!Jot + 0.1 ~1(1 !Jot . pentru -elementele intinse.la intindere centrica sau excentrica cu excentncltate mica. _'. supusi pr~siunii lichidelor.1 .1 Ea d 80+0. in mod ac<?peritor ca B = 2 (c O.---:1:-:. coeficientul A din relatia (5.ucere~ for [ei de intindere de la aimatura la betcn. 25) O'a maz = 0. In orice caz. ele~entele incovoiate.128). este val.:a fisuri. Aceasta. 5.1~~ .85 Ra.d..ditiile in care se adopta grosimi mai mari. probabil.. -:] (fig.. . verificarea deschiderii fisurilor este. singura fisura scm numar ~Ite..63 pentru (5.tmse dindu-se reguh de interpolare intre cazul intinderii ~i eel al incovoierii .ls) = 90 mm.."~A ~] t¥ Ea' P. T(I. intindere sau incovoiere. in co?~itiile d.124). mai red'. de acoperire.1. respectiv 80 mm pentru elementele Incovoiate si ca t¥ 0' = 0. valorile C. B se obtine : (5. c.129 )149- . ca de exemplu in Codul Model CEB-FIP . de calcul considerat antenor. d Pt d = peste care nu mai este necesar sa se efectueze calculul deschiderii Valorile depind de natura admis'i'. de aII~are..necesarepentr.. pentru dimensiuni relativ mai mici ale talpii lll. Principalul dcmeniu in care conditia de deschidere a fisurilor poate dimensiona armatura elementelor de beton armat este acela al peretilor derecipienti./. Admitind distributia sin:plificata obara de armatura se obtine: (5. la.('d':s'c~erii solicit arii . Pentru aceste cazuri este necesara adoptarea ull:ei scheme de.". (5.. ._c_ ~ 1. sa fie tratate in verificarea !a~lsura:e ca element. functie de diametrul armaturilor ~i de procentul de arroue adoptat.lll . coreet dimensionate la starea Iimita de rezistenta. in raport cu ('. . calcul diferite. 5..4f Fig. 5.ik(PI) . ale stratului .servat faptul cll in cazul unor elemente de beton armat incovoiate avind sect~univc~ t~pi de~voltate. 1 Opf .115).126) pormnd de la relatia generala de verificare a deschiderii Admitix.e so~i<:it<l.u pO~ltll intimplatoare m lungul el{mentului si avind deschideri mal man decit cele furmzate de modelul 'f . Acest model.5.e"in~inse.0.ede ca. in tabelul 15 A din anexa se dau valorile raportului 100 ~. in care deschiderea fisurilor se obtine multiphdnd def~rmatia specifica me die a aimaturii cu dublul distantei.m - .u mtrod. ./ = [2(C + O.re.127). Rile !Jot E. ~""""". de tipul de armatura fisurilor. capata valori difente in functie de natura solicitarii.1 nun a valorii (1.62}. Particularizind pentru acest caz relatia (5. admise ale deschiderilor de fisura pot fi marite in raport=. :\~a cum s-a aratat. . ~i de stabilit ?' fisurilor.1 s) ~ 80 mm se obtine relatia: + O'a si admitind valoarea medie (5. O'a.25 !JotO'a Ret)~s.bil dad procentude aimare nu cobcara sub anumite limite. Mcdelul de caleul utilizat este bazat pe ipoteza uner distributii regulate fisurilor. masurata de la fisura existent a a ~aloarea"li~ita '. mai periculoasa decit 0 fisura mai putin deschisa intr-un strat de acoperire mai redus. 1~~'?>~51I fisurilor: a:: mill a efortului unitar din fig. care implica Iimitarea foarte sever la 0.5.

150 151. ~ .1" ~ -:::::.-r-- Ildr J . se face direct prin intermediul fortelor de strivire aplicate la noduri. Aeeststandard nu da relatii pentru verificarea explicita a desehiderii fisurilor inclinate. (5. . in masura sa interpreteze mai fidel comportarea elementelor de beton supuse la eforturi de forfecare <importante. Transferul efortului de la arm at uri la beton. practic neglijabila.. aria zonei intinse a sectiunilor in stadiul I este practic intotdeauna mai mare decit aria de inglobare a armaturilor.64). Aeeasta se justified prin faptul ca modelele de ca1cul pentru stabilirea capacitatii portante in sectiuni inclinate din majoritatea noimelor nationale de pinji la inceputul anilor 1970 erau ae..armaturilor longitudinale.rezistenta de ealcul a otelului din etrieri . de armaturi betonului (ntF"od.(15 R. Fig.. 5. culul la starr a limita de rezistenta: Q'P=Q in. in STAS 10 107/0-90 se prevede in mod aeoperitor ea la stabilirea lui Abt sa se considere zona intinsa a sectiuni~ in .urat. conluerarea eu betonul bazindu-se pe impanarea in beton a barelor transversale in dreptul nodurilor rezultate din sudarea prin puncte a barelor longitudinale de eele transversale. daca se poate determina va-' loarea Ga. . 5.?(Jlf ). La aceste elemente.63 5.. avind in vedere si sensibilitatea ridicata a acestor elemente la fisurare. In normele romanesti.:~:<!!.3.3 .. unde sectiunea de beton este slabita distanta dintre fisuri se la un multiplu nt al distantei I. mms diametrul etri-.130) unde dt este diametrul armaturii transversale-iar II .erilor in mm : Ra . Rezervele suplimentare fata de cele rezultate din specifieul conceptului de siguranta in ceea ce priveste capacitatea de rezistenta la forte taietoare.(/2 Fig.~l_n~!!.) sa depaseasca efortul de fisurare al betonului intins (AbtRt).distanta dintre axele . ~ Nil :. . Valorile date de STAS to 107/0-90 pentru "'me<t sint functie de R" in -corelare eu datele experiment ale obtinute pe otelurile standardizate in tara noastra. 5.) (5.129). Considerind ca rezistenta me die la strivire este 15 R" rezulta di aceste forte au valoarea F"ot! = d. asigurau implicit elementele ~i din punctul de vedere al fisurarii inclina teo Odata eu introducerea unor modele de calcul. prin sporirea fortei taietoare in cal. definita in fig.61. intr-o maniera implicita. " (_!i_). dintre fisuri se stabileste din conditia ea efortul total cedat. dar nu rnai mult de 30 d. Intrucit in practica. a fostnecesara intrcducerea in normele de proiectare a unor vconditii de verifieare la fisurare in sectiuni inclinate. controlul fisuriiindinate fiind asigurat. . Si in cazul elementelor armate eu plase sudate din STNB este necesara o schema de ealeul specifica. se constata ca fisurile apar in dreptul armaturilor transversale. pentru a se ajunge la formarea unei a doua fisuri. .~ = ---. dintre barele transversale (fig. 5. aderenta sirmelor este foarte redusa. prevederi referitoare la aceasta problema apar . /JislnOI/lieJ r..~ 6 (5.i.64 . d- 210 este desehiderea de fisura admisa in mm.r/2 . I Namin ).~ Distanta.131) 0.132). Calculul la fisurare in sectiuni hiclinate] Neeesitatea calculului la fisurare in sectiuni inclinate reprezinta 0 prevedere de data relativ recenta in cadrul prescriptiilor de proiectare a elementelor debeton armat. (Xla<tm !:_. Deoarece in cazul placilor.pentru prima oara In STAS 10 107/0-76.6.. care (XI adm relatie data in Codul Model CEB-FIP si preluata in STAS 10 107/0-90 Este de observat ea relatia (5.?peritoare in raport cu ccmportarea reala a elementelor de beton armat la actiunea fortelor taietoare. .... poate fi utilizata ~i pentru stabilirea -deschiderii fisurilor din contractia betonului.

In relatia (5. elementele corect armate la forta taietoare la starea limit a de rezis. a~a cum se proce.de~za ~l m Co~ul Model CEB-FIP.. Se ajunge . apare ins a nesatisfacator. Aa. dad se admite.a In f_?art_. Valoarea efortului unitar mediu din armaturile transversale in dreptul fisurilor inclinate se stabileste din echilibrul fortelor vertic. CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT LA STAREA LIMIT A DE DEFORMATII 5. I care Qcap este forta taietoare capabila corespunzatoare armaturii transversale efective. Expresia pentru calculul deschiderii IX" a fisurilor inclinate da~a i~ STAS 10 107/0-90 are 0 structura similara cu cea pentru calculul deschiderii .7.coeficient ce tine seama. de actiunea mo..~ 107Z0-76 v~ri>ficarea fisurilor inclinate a fost practic ignorata de mginern proiectanti.134) reprezinta diferenta intre doi termeni avind in multe cazuri valori apropiate. Pe baza acelorasi considerente standardul permite ca in anumite situatii Sa nu se efectueze verificarea deschiderii fisurilor inclinate.aria armaturii inclinate eu Ssa notat . se considera ca distanta intre fisurile ~nc~iI_?-ate este . se manifest a tendinta utilizarii pe scara tot mai larga a otelurilor ~i a betoanelor de rezistenta ridicata.distanta intre etrieri. se corecteaza in mare ma~~ra aceste neaj.133)'. Aceast~ . Aceasta se justifica prin faptul ca in majoritatea cazurilor fisurile inclinate sint fisuri de forfecare-incovoiere.forta taietoare preluata in stadiul de exploatare de betonul zonei comprimate.62) 5.ale .n. conduce la sporuri nejustificate de consum motel in annatura .astfel la 0 expresie de forma: aa' = -----'--'h. ca inclinarea fisurii este de 45°. ~-au .1. studii concretizate in Codul MC?delCEB-!IP.C1a. 5. avind 0 semnificati e similara coeficientului IjI din cazul fisurilor normale. s-au adoptat expresii mal simple. de asemenea rezultatele unor cercetari efectuate m tara de INCERC.?l "strimbarii" unor fisuri deschise la fibra intinsa a elementului. se .ina1timea utila a sectiunii : a. pentru a tine seama de reducerea de catre curgerea lent a a aportului betonului intins intre fisurile indina te .i. Din aceste motive.orte taietoare a . de .aceeasi cu distanta intre fisurile normale.mentului incovoietor.Un asemenea mod de calcul. A.de rezistenta la forja taietoare. fiind. sub imperativul realizarii unor solutii constructive cit mai !e~onomice.avut in vedere.P (5.37) practic constanta in tot domeniul de solicitare de dupa fisurarea inclinata pina la cedarea elementului de beton . 1jI. 10 QE _Q: +- (5. Intruclt numaratorul relatiei (5. Asa cum s-a aratat la cap. in perioada de valabilitate a ~T~S l. in colaborare cu I.--. ~ormale.B. de deschi-dere a fisurilor inclinate : Qf .r~ducerea ~f~rt~lul unitar din armaturi intre fisuri.3 mm. avind formatA 1jI.aria sectiunii unei ramuri de etrieri. a~a cum se constata in practica. A . actiunea de dorn a armaturii longitudinale etc. . se comporta favorabil ~i in exploatare din punct de vedere al fisurarii.C.tale efectuate in ultimul deceniu. tenta. simplificind. Din acest motiv ~i aviad in vedere faptul ca.ltat la f. . In ceea ce priveste valoarea coeficientului 1jI1. Inaceasta ipoteza. In STAS 10 107/0-90.am.r!llat So_h. ho . Cum sint Inclestarea agregatelor. Pe de alta parte forta taietoare preluata de beton se poate considera ~vezi fig. intermenul se iau in considerare pc linga forta taietoare preluata :de talpa comprim ata si alte componente ale mecanismului .numarul de ramuri ale etrierilor.obtine: Q: (5. IX" = '~ unghiul IX fara de axu1 elementului intersectata de fisura considerata cu indin-are la 45°.. cu QE . rezultatul este puternic inlluen tat de aproximatiile lui Qf . valoarea 1jI. multe cazuri.135) expresie care se poate utiliza pentru evaluarea fortei tlietoare preluata de beton in stadiul de exploatare. Consideratii introductive tn prezent.3. Se impune verificarea ele~entu1ui .133) 0.de ?etoI_?.armatura transversala rezultata din calcuhil la starea li~ita de reziste~ta in sectiuni inclinate este alcatuita din etrieri de 6 mm. .se datoreste atit faptului ca nu se iau in co~?iderare mo~elu~ de calc~l ~I !potezele -specifice starilor limita ale exploat. .. nf. din otel OB 37 Iar . ~i deci in relatia (5. rezultate din analiza unor cercetari experimentale.smIX . Se poate admite pentru simplificare ca inclinarea fisurii :(ata de axa clementului este de 45° si ca efortul unitar in armaturile transversale care intercepteaza fisura este acelasi pentru etrieri ~i b. depinde de proprietatile de aderenta ale annaturii ~i de marimea relativa a incarcarilor de durata. rezultat.arele inclinate.7.forta taietoare de calcul la starea limita. Ca ~i in cazul coeficientului 1jI.13S) 'In care a este efortul unitar mediu in armatura transversala la intersectia . ~ ho. 5. in absenta unui mode! de calcul satisfacator pentru determinarea lui. si ex~riIl'len. 0A .134) 5. .n lungul unor fisuri. 153 a. .(5.cu fisura at inclinata . Expresiile de cal~ul sint de~use pe baz~ st~dii1or teoretice.la starea limit a de deschidere a fisurilor inclinate..fisurilor normale.transversala.9 s. dindu-se m acest stop relatii de calcul specifice.?nsuri. CIt ~I faptulm . STAS 10107/0-90 prescrie un calcul aproximativ in care a. bazat in principiu pe constat area caeviiarea deschiderii fisurilor inclinate este practic totdeauna asigurata daca . ca urmare a contributiei betonului intins. se apreciaza in mod acoperitor la valoarea : all' ~ \ .limit a admisa este de 0. __S!__ Qc. in special in cadrul Comitetului EuroInternational de Beton.

2.MB(ko - x) _ (5.re ~~ acestea STAS 10107/0-90 prescrie valori limit a ale sagetilor.138 a) tn care cl> . In cazul elementelor la care greutatea permanent a este neglijabila in raport cu incarcarea temporara .55).pentru simplificare.). " .stadiul de exploatare.esteiice ~i psihologice.ta in (5.Wllll momentelor de inertie 1b. . daca se are in vedere compo'rtarea lor' reala in exploatare. a prevemrn deteriorarii unor elemente nestructurale: pereti despartitori. Modelul de calcul al rigiditatii In marea majoritate. Marimea sagetilor limita admise trebuie corelata cu natura incarcarilor luate in considerare.5 (fig. ci prin efectul asupra elementelor structurale si nestructurale care sint rezemate pe elementul care se deformeaza. _ . Astfel. 5. pe baza ipotezelor specifice stadiului II de lucru 3. Se pune astfel in evidenta acea component a a deformatiei care in~ereseaza atit sub aspect psihologic.65): E1 = - ME $" (5. a) si (5. " tn cazul elementelor de beton IJ annat supuse la incovoiere.Aceasta are ca efect proiectarea.tehnologice (legate in primul rind. determinind valoarea rigiditatii de incovoiere (E1).7.constructive (in vederea. b) sint folosite in cazul general al ele mentelor solicitate la incovoiere eu efort axial (cazul I de compresiuneexcen"irica ~i cazul intinderii excentrice cu excentricitate mare). stabilite cum s-a aratat la paragraful -5.'i04.venflcarile la starile Iimita ale exploatarii normale.. 5.cazul tipic constituindu-l grinzile cailor de rulare ale podurilor rulante . conditia de limitare a sagetilor si creste importanta J:>er~ectionarii modelului de calcul al rigiditatii. pe baza conditiilor de.138 b) > earn Expresiile (5. cu dimensiuni sensibil mai reduse decit in practica anterioara : In acest fel poate deveni decisiva pentru dimensionarea a numeroase elemente. rigiditate minima din standard dimensiuni de muIte ori exagerat de man. pe criterii de rezistenta. a cazurilor problema asigurarii la starea Iimita de deformatie se refera la limitarea deformatiilor de incovoiere (sagetilor).curbura fibrei medii deIormate (rotirea eazul elementelor de beton armat una din formele: EI sau . In STAS 10107/0-90 se pastreaza modelul de caleul din redactarea ante" rioara a standardului.. in special cu marimea incarcarii de durata de care de~inde cresterea in timp a deformatiei.(Ibj = kbho3) pentru elementele incovoiate beton armat cu sectiune dreptunsimplu armata. " In cele mai multe dintre cazuri sageata excesiva a unui element mu este daunatoare prin ea insasi. ca urmare a curgerii lente a betonului. . 0 categorie. 5. B ~i C din anexa dau valorile coeficientilor k pentru t. au in practica de p~01ectare din tara noastra valori corespunzatoare mai reduse. Expresia generala a rigiditatii sectionale (fig. Spre deosebire de aceasta in STAS 10107/0-90 se prevede ca in cazul planseelor curente sa se verifiee fractiunea din deformatie care intervine dupa aplicarea incarcarilor variabile incluzind sporul datorat actiunii de lunga durata a incarcarilor (tabelul 18 din anexa).137) specifica) capJ. intre care sint mentionate in primul rind placile planseelor si rampele de scari. E1 = MBx CII MBx E' II = . de exemplu. Este cunoscut faptul ca procedeul de verificare a elementelor de beton arrnat la starea limita de deformatie "prevazut STAS 10 107/0-76 nu er~ considerat satisfacator. atit prin conceptia care sta la baza procedeului. in. Calculul practic implies determinarea sagetii totale de lunga durata ~i a sagetii initiale inregistrate pina la executarea elementelor nestructurale si aplicarea incarcarilor utile. cit si datorita caracterului sau prea acoperitor. relativ !llal ~l~l (tabelul 18 din anexa) intrucit ~i incarcarile luate in cons~derare In ". necesita. In tabelele 13 A.133. Criteriile pentru stabilirea valorilor deformatiilor admisibile sint de mai muIte categorii: .5.138. e xpresia rigiditatii capata forma mal simpla : (5. se men tine modul de verificare din STAS 10107/0-76 constind in compararea sagetii totale cu anumite valori admise. straturi de tencuiala si de izoIatii care reazema pe elementul structural analizat etc. -de sensibilitatea echipalentelor la deformatii).: ~21Ji~i bazeaza prevederile privind verificarea la sageata pe acest pnncipiu. Spre d:osebl. Sint date conditii de verificare diferite pentru planseele care nu suporta ziduri despartitoare si finisaje sensiJ:>ilela deformatii si pentru 'planseele libere (de exemplu planseele parcajelor sau ale tribunelor) . cu valorile limit a admise. a unor elemente de beton arm at mai suple. Este de mentionat ca ~i alte prescriptii [104: ~12. cit ~i din punct de vedere constructiv.i I 5. respectiv momentul inertie al sectiunii ideale (echiva) de beton in stadiul II. mai larga de elemente de beton armat. diferenta dintre cele doua valori urmind sa fie comparata cu valorile limit a admise. in masura sa reflecte cit mal fidel comportarea sub incarcari a elementelor de beton armat. ipoteze prezentate in cap.1I. verificarea la starea limit a de deformatie consta in compararea sagetii totale calculate. cu sectiune 154 155 J I . \L_ .. In STAS 10107/0-76.139) care E~ ~i 1bl sint modulul de deforal betonului.1 elernentelor de beton armat.

. . Spre deosebire de aceste norme.lJ~T. 2 J -In sectiunile de moment maxim.lumul de calcule necesare evalua-1L...» I '" . chiar si pentru . in stadiul fisurat..p. 5. pe de alta parte.J:t_tt-&.66 Fig..68). pe de 0 parte.I. determinata ca medie ca rigiditatilor din cimp . 5. In relatia (5.. STAS 10107/0I .r. Pentru fiecare din aceste zone se determina cite 0 rotire specifica rnedie ce inglobeaza si deformatiile de curgere lenta ~i din contractia betonulu] Evaluarea deplasarilor care implica integrarea rotirilor specifice este anevoioasa.68 I. admite sa se I t stabileasca valorile rigiditatilor. 5. Majoritatea normelor admit 2 I 3 anumite simplificari ale schemei I IJ de calcul.. ~i raportul hp/h intre grosimea talpii si inaltimea inimii in.140) se constata ca valori sensibil mai mari decit Ibj se obtin numai daca M.~. se preiau practic nemodificate propunerile lui Branson [19J privind calculul deforrnatiilor.momentul de inertie al sectiunii de beton nefisurate. in mod acoperitor se considera constante pe 111. precum si unele norme inspirate din aceasta.liono/e .momentul de fisurare al sectiunii aproximat prin neglijarea aportului armaturii : M .. 5. in cazul sectiunilor dreptunghiulare simplu armate. Mai rnult.~ide pe reazem...voietor aplieat sectiunii in calcul deformatiilor . . Acestea se bazeaza pe observatia experim entala ca rigiditatea la incovoiere este dependent a de marimea momentului incovoietor inmaniera generala indicata in fig. .. a~a cum Se poate eonstata din exemplul prezentat In fig.t.1o-I . k din tabele depind de urmatorii parametrii: .~ r.L_· rii deformatiilor.· .. cazul sectiunilor in forma de "T". carocter/sr/c . :'f Ii J Fig. Bazat pe 0 analiza statistica a unui numar insemnat de rezultate.. 5.nivelul incarcarii.grinzile continue. Din analiza relatiei (5.68. in cazul grinzilor simplu rezemate sau constante pezonele cuprinse Intre OislrilJllliq va/ori/or m«lil punctele de moment nul. diferentele fata de standardul rcm anesc constind in modul de estimare a indicelui de conlucrare tjI ~i in modul concret de.Produsul n..~~1 '. 5.LI ~ C211V ~ .c:" .intre coeficientul de echivalenta n~ Valorile = EE~ si procentul armaturii intinse. l'1u }--~.67 156 157 .. care exprima faptul ca aportul betonului intins nefisurat la rigiditatea elementelor de beton armat este eu atit mai mare cu cit momentul aplicat este mai mic...z. 5.L-II_t. raportul bp/b intre latimea talpii si grosimea inimii.produsul n..dreptunghiulara dublu armata. cercetarile experimentale au evidentiat faptul ca rigiditatea sectional a creste aproximativ proportional cu cresterea procentului de armare. . 114J permit sa se lucreze cu 0 valoare unica a rigiditatii.:. si celor americane. situatia intilnita in special la sectiunile cu talpi dezvoltate in zona intinsa. calculul practic implicind existenta unui material ajutator foarte dezvoltat. 5.r-r: . intre care trebuie amintita in primul rind norma neo-zeelandeza NSZ 3101.67. Branson a propus pentru evaluarea momentului de inertie "efectiv" (de fapt echivalent) al sectiunilor elementelor incovoiate de beton armat expresia: (5. depinzind de.(6): 0 zona centrala Iucrind in stadiul nefisurat si doua zone marginale lucrind in stadiul II.momentul de inertie al .t. De asemenea... a~a cum se observa din fig.. ~i ea sectiunile cu procente ridicate de armare prezinta 0 varia tie mai redusa EI votoarea [/ coresoaosd/oa.si cu sectiune in "T" simplu armata.'..sectiunii ideale.treaga deschidere. ..140) adoptata si de normele mentionate. a rigidit~tii la cresterea lncarcarii decit cele cu procente reduse de armare.. definit Ia capitolul 5...1. asemenea normelor ruse ~ti '.---:-1 I I I I I - Yotocrca [j slob/Ii'} pc> coro . .L. to . _90.r sec!illlJ/i' de be/on neftsuro'l I I I I .. Calculul' practic al sagetilor presupune integrarea dubla a rotirilor specifice in lungul elementului.---_/_. Calcule compaaative [85J dovedesc ca diferen'1ele in raport cu un calcul care .ia in considerare valori diferite de rigiditliti pentru zonele de Fig. pentru a reduce vo. Ibt . in cazul sectiunilor dreptunghiulare dublu armate: . .momentul inco. Rigiditatile sectionale chiar la elementele cu sectiune constanta variaza considerabil in lungul acestora.67 pentru 0 anumita sectiune reducerea rigiditatii la 0 anumita crestere a incarcarii nu este constanta.grinzile eu continuitate (fig. in care tronsoanele de elemente dintre fisurile consecutive sint impartite in zone de comportare distincte (fig.. Unele prescriptii straine cum sint normele britanice utilizeaza un model de calcul similar pentru stabilirea rigiditatii.5M.tato in co/NIl Unele prescriptii [104..p..140) s-a notat cu M.. f.:it_.p ~i raportul P'/P intre procentele armaturilor din zona comprimata si din zona intinsa.produsul n.exprimare a relatiilor de calcul. Codul Model CEB-FIP prevede un model de calcul mai analitic. . In norma americana ACI-Code 318-83.1.t . pentru ole rigirJiNtli' uc. valori care..5.... > O..LI . Ib .sediumi fi'suo/e 'I ------. Oisfribu!io or/op.

' Desi exista incercari de a stabili modele analitice pentru determinarea deformatiilor de forfecare a elementelor de beton armat cum sint de exemplu cele propuse in [23]. pinde de modul de incarcare a grinzii 6 Valorile ~ sint date in tabelu1 5. In cazul unor grinzi ins a avind inima subtire ~i care sint solicitate la forte taietoare importante.141) sint necesare. se mentine modul de verificare din STAS 10107/0-76 constind in ccmpararea sagetii totale cu anumite valori admise. Considerarea deformatiilor de forfecare Solicitarea de incovoiere a elementelor de beton armat este insotita in mod obisnuit !ji de solicit area la forta taietoare. dar Iatimi diferite de inimi si deci rigiditati de forfecare diferite. sporul corespunzator aplicarii expresiei Fig. Este evident di stabilirea deformatiilor de forfecare pnn proce. Se constat a ca fractiunea din sageata totala datorata distorsiunilor de forfecare este cu atit rnai mare cu cit fractiunea din forta taietoare preluata prin armatura transversala este mai mare.:. in STAS 10 107/0~90 s-a preferat sa se adopte un procede u aproximativ care consta in amplificarea sagetii din deformatiile deincovoiere cu un factor snpraunitar care sa tina seama de sporul de sageata datorat deformatiilor de forfecare. solicitate la forte taietoare moderate.. 1 2 j (5. dar se ia in considerare ~i un spor de rigiditate ca urmare a aportului betonului . In cazul eIementeIor Ia care greutatea permanenta este neglijabila in rapcrt cu incarcarea temporara .:. nici unul din 'aceste modele nu este satisfacator.69 se reproduce din [55J variatia sagetilor masurate la aceeasi incarcare pentru 4 grinzi avind practic aceeasi capacitate portanta si aceeasi rigiditate de incovoiere. Q deformatiile de forfecare pot capata valori deacelasi ordin de marime cu cele de incovoiere.Welltl 5.141) In aceste conditii. Pentru a ilustra aceasta..lL"TValorila coeficientului ~ pentru calculul Iunecare ale grinzilor ~de beton armat Schema de Incarcare a grinzii slgctilor din deforIllatiile de 010001100101 A J < 5). in stadiul nefisurat. in fig.cazul tipic constituindu-I grinzile cailor de rulare ale poduriIor rulante . .143) 4 5. Pentru elementele solicitate la compresiune cu excentricitate midi. In cazul grinzilor ~i placilor relativ flexibile. efectul forfecarii asupra sageti10r in exploatare ramine neglijabil.pentru simplificare. Pe masura ce se vor mr~gistra progrese in perfectionarea mode1ului de element de beton armat soh~_:_c~ T..7.69 (5] 43) 'devine mai substantial.{ :.. inspecial Ia valori reduse ale raportului intre deschidere ~i inaltimea sec:" tiunii (~ in care ~ este un coeficient care de.11.3. ~ >. 7 Corectia 'sagetii prin component a £:: 8 deformatiilor de forfecare devine necesara numai pentru elementele la I care raportul .~ . ' 18 ~ 3611 . estc neglijabila in raport cu cea datorata eforturilor de incovoiere.r:. exceptind elementele cu deschidere relativ redusa (elementele "scurte"). . Pentru elementele solicit ate la intindere cu excentricitate midi la evaIuarca efectului alungirilcr se conteaza numai pe arrnatura.142) ~ Expresiile (5. 5. sau chiar un calcul in care se considera 0 variatie continua a rigiditatii in lungul deschiderii nu depasessc 20%.> 5 valoare 1a care h . 5. fractiunea din deforrnatie datorata fortei taietoare.intins intre fisuri: EA = EaAa (5.140) ~i (5.deul prezentat nu poate reprezenta 0 solutie definitiva. Este cunoscut faptul ca. '158 t I.mcment pozitiv sau negativ.03~ . I . de exemplu. atit in ceea ce priveste corespondenta cu comportarea reala cit ~i in ceea ce priveste posibilitatea de utilizare practica. la calculul eforturilor !ji deforrnatiilor fermelor ~i arcelor cu tirant din beton armat._. modulul de rigiditate _1a evaluarea efortului scurtarii lor este stabilit ca 0 sum! a aportului betonului ~i al armaturii: EA = E~Ab + A"Ea (5.:i~. Fisurarea in exploatare a elementelor de beton armat (prin fisuri normale si inclinate fata de axa acestora) reduce insa In proportie sensibil rnai mare rigiditatea de forfecare decit cea de incovoiere. 1 . r:.

mult aprofundate si diversificate in ultimii ani. rigiditatile intervin cu valorile absolute. La structurile in cadre se admit in mod curent pentru modulii de elasticitate conventionali valorile 0.4. Stabilirea rigiditoltilor in calculul eforturilor in structuri . in' aceste probleme 9i tara noastra. din categoria PC 52. pentru buna ccrespcndenta cu datele experimentale. S-a ajuns chiar sa se vor. inclusiv printr-un grad sporit de confinare a betonului. Problema stabilirii rigiditatiilor intervine ~i la calculul eforturilor in structuri static nedeterminate in care caz. montaj). In acest caz alaturi de me-mente incovoietoare ~i fort a taietoare intervin si momente .25 Eb) avind in vedere efectul unei pronuntate prefisurari din contractie. armate pe doua directii. asupra rigiditatii acestor elemente ~i efectul foarte pronuntat al fisurarii ioclinate.~i de rasucire se modifica brutal. o alta categorie de probleme specifice intervin 1a elementele prefabricate. cind schema statica a elementului poate fi alta decit in constructia terminata : . peretii structurali ~.143) cu procedee l' 5.mal nguroase.conectori. afectind valorile modulului de elas ticitate al betonului. la elaborarea in ultima forma a STAS-ului 10107/0-90 si celorlalte prescriptii inrudite (normative sau instructiuni tehnice pe cate~e elemente. forfecare . de torsiune.ee c~ gr~dAmarit de !ndustrializare la confectionarea si montajul armaturilor (implicind plase ~l carcase sudate. dintre care este de retinut cea propusa in (46]. 105. prescriptiile de proiectare utilizeaza pentrucalculul sagetilor placilor de beton armatexpresiile din teoria elasticitatii in care rigiditatea de incovoiere este stabilita pentru stadiul II de lucru al elementelor de beten C!lnlat. structuri sau sisteme constructive) au fost discutii in contraDesigur. " . Datele necesare pentru alcatuirea de detaliu a armaturilor la unele tipuri "curente de elemente structurale. In cazul structurilor cu pereti de beton armat reducerea modulului de. beasca despre 0 "aria a armarii" . Generalizarea utilizarii la elementele de beton armat a otelurilor cu rezistente sporite. Iar dupa fisurarea betonului se manifest a ca 0 pondere ce depinde de flexibilitatea placii ~i un mecanism spatial de arce cu tirant (cupola) pentru transferul incarcarilor la reazeme. specific.[57J. cu coeficienti subunitari in corelare cu gradul de fisurare a elementelor respective.~~~)~'> . 98. STPB si a unor proced. care trebuie sa raspunda si cerintelor legate de: .. nu intereseaza valorile absolute ale rigiditatilor elementelor care com pun structura. daca nu s-a putut ajunge la pareri unanime in toate prieste numai datorita faptului ca datele teoretico-experimentale ~i din practica. in cazul elementelor solicitate axial) ale sectiunilor de beton. De altfel.preluare a solicitarilor din timpul diferitelor faze intermediare~are : executiei (decof-are. 82. la elementele prefabricate cu suprabetonare monolita consi:derata ca activa 9i Ja unele tipuri de imbinari prin monolitizare. capitolul 8 al prezentului indrumator unde sint dezvoltate prevecapitolului 6 din STAS 10107/0-90. S5.. nu totdeauna indea1uns cuantificabile prin calculele obisnuite ~i pentru stapinirea carora trebuie sa se apeleze in mare masura si la cunostintele acumulate din urmarirea comportarii constructiilor in exploatare ~i din cercetarile experimentale. 57.. Gradul de fisurare depinde de natura eforturilor fiind mai mare in elementele incovoiate ~i intinse excentric ~i rna redus in elementele supuse la compresiune. grinzile. 114J acorda 0 importanta mult mai mare decit se dadea in trccut acestor aspecte. tasari de reazeme etc. eventual valori mai reduse (circa 0. cum sint stilpii.hnpuse (din temperatura. cit3:t 151 fort~ Uietoare va fi necesara inlocuirea expresiei (5. in -absenta unor date suficiente pentruadoptarea unui model analitic.8E&) in cazul stilpilor de colt ~i de margine la care componenta efortului axial din efectul indirect al fortelor orizontale (in mod obisnuit din actiunea seismica) reprezinta un efort de intindere relativ mare.8. intervin cerinte suplimentare legate de asigurarea unci bune comportari la solicitarile prcduse de cutrernure puternice. In cazul calculului la actiunea deformatiilor. pe de 0 parte ele pot intra in curgere si pot ajunge sa fie solicitate la eforturi unitare peste limita de curgere (fenomenul de consolidare). ci valorile lor relative. "". .15-0. Desi este cunoscut faptul ca prin fisurare raportul intre rigiditatile de incovoiere.6E& in cazul grinzilor ~i EIJ in cazul stilpilor. In literatura de specialitate sint date 0 serie de expresii empirice pentru calculul sagetilor placilor de beton annat. . iar pc de alta parte aderenta cu betonul este expusa deteriorarii. In cazurile curente de calcul al structurilor se admite. . detinute pina in prezent nu sint inca in totalitate convin- 161 . ..). Pentru cc.. PC 60.nstructiile din zone seismice. procedee moderne de innadire a barelor) a determinat necesitatea unei studieri mai aprofundate a alcatuirii constructive de detaliu a armaturilor si a influentei acesteia asupra fenomenelor locale ce intervin in vecinatatea ccntactului lor cu betcnu1. STNB. ' o stare de solicitare la fel de dificil de interpretat printr-un model de calcul se intilneste in cazul placilor plane. Insa. indeosebi pentru arrnaturile din zonele plastice potentiale aJe elementelor structurale.. Literatura de specialitate ~i prescriptiile mai Dei [3. .1.'la care unele armaturi trebuie sa indeplineasca in plus rolurile de: '. transport. cum sint cele din tara noastra.asigurarea unei ductilitati satisfacatoare a elementelor de bet on armat. in mod aproximativ ca -valorile rigiditatilor elementului structural de beton arm at sa se determine pe baza momentelor de inertie (sau ariilor. In capitolul de fata se prezinta ~"U"'ULCll· in special in legatura cu acele aspecte asupra carora exist a inca de vedere diferite intre prescriptiile din diverse tari si intre autorii mai cunoscute tratate de specialit~te.ancorarea si innadirea arrnaturilor in zonele unde. .nele) cu si far a goluri si placile plane rezemate pe contur sint cu. elasticitate conventional pentru grinzile de cuplare trebuie sa fie mai mare (pina la 0. 5. PRINCIPII DE ALCATNREc!A ARMATURILORl . tendinta de restringere a utilizarii barelor inclinate la grinzi.. in situatia obisnuita a incarcarilor cu forte.

147) ~i valorile factorilor nanc si Aao au fost stabilite in corelare cu prescriptiile rusesti [121J si cu datele experi~~ntale s~pli~entare ac. Structur~. solicit~te .147) se ia Fig .1.8. as~fel ca e~ortul capabil al ancorajului sa fie eel putin egal cu eel maxln: al barei respective. (5. reazem ar aparea chiar.nre ~u beton. Pentru barele longitudinale tntinse care se intrerup inainte d. Se obtine atunci: la = nanc~d Rt Fata de lungimea de ancoraj srabilita t~or~. Pornind de la aceasta observatie. (5. 114J iau 1~ consl~erare si dependenta efortului de aderenta capabil de alti paran:etn. 5. Invers. In STAS 1O~07/0-90.7.ongi.144) . In cazurile curente..144). Alte prescriptii [104. se ajunge la recomandarea ca barele 'de armatura solicit ate la intindere Sa fie de preferinta ancorate in zone de 'l1oeWn cu compreSilf.nulelor (5. se admite ~a neces~r un supliment notat cu Aao' pentru a acopen variatiile destul de mar~ ale rezistentei betonului la intindere si tinind seama de mecamsmul mal complex si de fiabilitate relativ redusa al ancorarii armaturilor in beton. la ca armaturile intinse sa fie ancorate m beton m zone in care acesta este comprimat. pentru .entei (v~zi tabelele 8.tudinalla con:?re~iune.5.. 110. care favorizeaza formarea de fisuri longi . Daca nu se conteaza pe drligele de capat.. fara ca ei sa fie evidentiati in mod explicit. ca: distantele intre barele de armatura. . " mai favorabila 0 usoara inclinare a lor in zona de capat.70 Fig.". 's-a tinut seama numai in mod indirect de acesti parametri. dezavantajind aderenta. 70J aces~ punct de vedere este pus in discutie : compresrunea paralela cu axa unei bare de armatura genereaza in beton eforturi transversale de intindere. considerindu-se ca prin umflarea transversala a betonului solicitat J. for. cu care este practic proportionala. se ohtine : d2 aa a_:a:.147) Valorile coeficientului Aa sint date in tabelu18.70).8). care la li~ita se scrie ca egalitate.med deci la necesara este direct proportional a cu d. rezulta: (5.tic.t:ansvers~la .atorita ccnditiilor mai bune de aderenta ale barelor comprimate.--U 'fa. datorita "bielelor" comprimate inclinate care se creaza intre fisuindinate (mecanismul de grinda cu zabrele)."u'''G£. ancorarea in zone cu eforturi transversale de intindere defavo.med = unde nanc este un coeficient. Ancorarea armaturilor Este stiut ca in principiu lnngimea de. Din (5.. u sint aria si perimetrul sectiunii barei. care influenteaza in sens defaancorarea unor bare inclinate oprite in zona respectiva. aderenta cu arma~urile este imbunatatitsi (creste . conditiile de solicit are a elementului si d~ conditiile de reali~are.71: 0 grinda de planseucare datorita momentelor negative din placa actioneaza la talpa superioara grinzii eforturi de intindere transversale.ni transversale (perpendiculars pe axul barelor de arma).2 (vezi ~i observatia de dupa tabelul 8.r sO~lCl~at~ l~tI:r:dere. se r.8).med = 1t d2/4 si 1 a U = 1t 1t d . in relatiile (5. p~ntru simplificare. De reft'ula. 5. grosimea stratului de aCGpe. transversale sub un unghi mai avantajos. D. unitar 'a.'fractmnea "frecare din componenta aderentei). Este de subliniat ca dupa . a ader. se prescnu pentru acestea lungimi de ancorare mai mici decit pentru cele intinse. rezulta : 1a(necesara Inlocuind Aa W) Aa aa = -.ecomanda. sau chiar se impune .5.8. forma sub care este scrisa formula 8.145) (5.tudinale (efect de "despicare" a betonului).145) .___ d 'fa. aa .med = 41t d 4 'fa. _ efortul unitar mediu de aderenta capabll.med W in arrnatura in sectiunea fata de care se masoaraWI' ungimea de ancor aj .71 16~ 162 . inclusiv prm cirligele de capat daca exist a.se apropia de normala la directia bielelor comprimate si a primi astfel com..cercetari mai recente [55. De regula se prefer a sa se exprime Ta~med in Iunctie de Rt. sa se transmit a eforturile de Ia armatura laobeton.efortul . expresia: i: = (n = anc . in acest context. Astfel de zone intervin de exemplu la partea inferioara a grinzilor 5. Se ajunge astfel 18.146) care poate fi scrisa prescurtat unde s-a notat: Aa sub forma: la =Aad = R". anco~are ~ u~ei. .aderenta armaturilor. armaturi :e stabileste din conditia ca pe aceasta lungime..a..7 si 8.la compresiune si ancorarea in b~tonul comprimat a barel<:. ca in cazul aratat in fig. Ceea ce apare nou fata de editia antenoara a prescriptiilor este III special diferentierea acestor valori in functie de. (1.. prin relatia : 'fa. ca in figura. 1a ~ lungimea de anco~aj . nanc-- au Rt + A ao (5. Sub acest aspect este insa necesar sa se faca diferentierea intre ancorarea barel~r. ale' carui valori sint date in tabelul 8..: + Aao) d (5.u~~late la '~NCER~.144) unde Aa. almarea. cind armaturile sint so~~citate la capacitatea l?r portanta sau foarte aproape de aceasta.

5. 5.. I ~ T I I T+dT -r. Ta dM =u dx = dT = -z Rezulta : (5. 5.~lte.73 T + dt Fig. ia nastere 0 stare de solieitare care sepoate schcmatiza prin modelul de grinda eu zabrele din fig. astfel ca betonul dintre ele sa aiba o grosime suficienta pentru a-si indeplini rolul de preluare si transmitere a eforturilor dupa modeIul din fig.3. . In fig. de bare de diam~tre mai mici sau 0 marire a perimetrului tota u prm oiosirea c . 5. cu u suma penme t re 1or ~ ~ 't"a=_l_. Datorita faptului ca efortul T se transmite cu 0 excentricitate eo. Innadirea arm aturilor prin suprapunere tntr-o innadire prin suprapunere.in . dad sint si~uate . tn STAS 10107/0-90 0 asemenea verificare nu este ceruta. ci distantate. grinzi1e incarcate cu forte concentrate mari in apropierea reazemelorsint inc1use in categoria elementelor cu conditii defavorabile de solicit are. este indicata dezvoltarea clrligelor m. Se recomanda ca.za oalre a . 5. va fi cu atit rnai mare cu cit raportul Q/M este mai mare. In schimb. discutat la paragraful 5. devine. 5. l' 5.ere a fetelor laterale ale grinzii.simiIitudinea eu solieitarea conectorilor Ia rostul dintre dona betoane tur. barele care se innadesc sa . din acest motiv. . In fig. transferul fortelor intre barele care se innadesc se realizeaza prin intermediul betonului. Un efect de despicare an~log pot pr<?vo~a cirligele .lnate 1a date diferite (efectul de "shear friction". C.74 --IT-o d Unele prescriptii straine [104J [11OJ [114J preva~ ~~ob1i~ativit~te:a ~erificarii eforturilor unitare de aderenta. 1a care. b) (vezi si fig.dM o . n~ce.trebuie Sa fie preluate prin etrierii indesiti din zona innadirii.6).2. cu diagonale (bieIe) comprimate ~i montanti intinsi. Se observa . evazate dad este necesar in Iatimea reazernului sau bulbului de capat (fig. eforturile de aderenta ins~mate pe l~ng~mea dx..76 sint aratate modurile recomandate de distantare a barelor la un perete structural (diafragma) 9i la un stilp. deci pentru care rezulta lungimi de ancorare mai mari. 5. la determinarea lungimii de an coraj necesare.- z ---j L Fig. arfe.8. Bare intinse.17/il7~i unde s-a notat .75. b. b. ori de cite ori este posibil.~ prescrise. c uz Dad T a dx =.~o~21 diogoflo/e Compresiuni a Fig.nu fie prevazute alaturate.148) ~T lJir.74).inAim~d. care tind sa produca fisuri longitudinale in beton ca in fig. Efieacitatea innadirii depinde deci de capaeitatea betonului de a transmite aceste torte tara a se deteriora sau deforma excesiv. a.§OIIol e comp/mole MOI7/(mli /' .:=.A di .72 b Se observa d Ta. Pericolul de despicare poate interveni ~I m cazul barelor longitu male fara drlige la extremitati. care nu trebUle. sa depa~ea:ca l.2___ uz astfel calculat depaseste valoarea limit a admisa.plan vertical la grinzile cu Hitimi reduse. 5.75 este reprezcntata schema de transfer aefor. ~ 164 165 . Considerind un tronson de lungime dx dmtr:o gnnda so Ic~ta ~ la incovoiere.72. cum sint de oblce~ g~mzIle~peretl (flf?' 5. 8.73.or. ~t' b 1 rlincolo de zona de efort maxim. 5. fiind direct proportional cu forta taietoare Q ~i invers proportional eu perimetrul armaturilor. deci poate deveni periculos in special la grinzi1e scurte cu incarcari mari. plan on~ont~l. nefiind de altfel standardizate nici valori de calcu1 pentru Ta. respectiv cu cantitatea de armatura longitudinaIa din sectiune. sara 0 pr~lungire ~orespun. 5. 1a grinzile cu forte concentrate mari ap1icate in apropierea reazemelor si in general in situatiile cind armatura longitudinala este redusa in raport cu marimea fortei taietoare. tului in innadirea unei bare supuse la intindere. .75.72). Eforturile de intindere din montanti.iata a_propl.75. trebui sa preia variatia de efort de intindere dT din armatura (fig. 5. ceea ce se poate evita prin indoiri spre interior.~. 0 vedere in plan este aratata in fig. arma turilor din sectiune.3. a).

az:mat~ri si ~eton ~ste C? timpul slabita. ~aracterist!c pentru innadiril._ r. in care se face insa exceptie pentru innadirile armaturilor stilpilor situate la bazele etajelor. astfel ca in ceea ce priveste dimension area innadirilor armaturilor ar trebui sa fie incadrate in aceeasi categorie cu elementele solicitate dominant la intindere. D~~tre diferitele sisteme de innadire prin dlspo~lhve mec. . 5. hi .76 za considerabil atit rezistenta cit si modul de cedare al innadirilor. I I.4. Is 1 I Is . innadirea ramine totusi 0 zona slabita.an~ce. . ca_ de exemplu la stilpii structurilor in cadre etajate cu anna! -t--'--'-~-'--'--'--tturile Tnnadite la baza fiecarui O. desi se manifest a tot mai mult .nu au fost inca intr~duse in . Alte sisteme de Innadire In capitolul 8 nu sint tratate innadirile p la cap prin dispozitive mecanice care in 1lra ~~astra . care la armari transversale slabe are un caracter casant. In cazul elementelor structurale la care efortul dominant este eel de intindere (intreaga sectiune este intinsa). barelor comprima te ..0. ' .78 arieri fnrlesl/l 166 161 .a. I. uneon c iar :. Bare vcomprim~te. aura.- I ~I "1 I Fig.78).1!Jl I.---1- r-. I 1 I I I r b. cosurile de fum.'. Persle etaj. Sub acest aspect. Incercarile efectuate in Noua Zeelanda [71].e~te su?stantlal daca in zonele respective se prevad etrieri supnmentari de confinare.ft lit t . cum sint turnurile tubulare ale castelelor de apa. .' b.2).77 intre. la care in aceeasi ~sectiune se afla doua capete libere de bare.o importanta deosebita capata problema comportarii innai dirilor prin suprapunere cind sint amplasate in zone plastice paten t ale ale elementelor participante la structuri antiseismice.. I I. in majoritatea cazurilor e ~ rbo Ir:taVtetonului la c~petele barelor (fig. 5. practica.'. SHip . . 'I Tinind .S. ca in figura.a ea a~estma.77 [70]. a ~. care genereaza local concentrari de eforturi transversale de intindere in beton ~i prin aceasta tind sa produca fisuri longitudinale de despicare. se transmite prin presiunile exercitate pe beton la ca ete . (:h~PI. intre barele innadite si cedari premature. C.Studii experimentale efectuate [55' 57' 70] au evidentiat t b IP d' a' "'t d' . conditiile de aderenta sint mai defavorabile si din acest motiv. eel mai defavorabil este tipul b.3. sint de amrntit cele cu mansoane cilindrice din otel moale.. prezinta importanta modul de decalare a innadirilor.--. Comportarea innadiri im una . etrieri indesiti pe toata lungimea innadirilor eareror longitudinale.·M . 5. solutie considerata ca dificil de evitat si pentru care se prescriu masuri speciale de indesire a etrierilor pe inaltimea innadirii. aderenta + L r-- '-'---. au scos in evident a urmatoarele caracteristici: b. -dupa sensul de actiune al fortelor orizontale in STAS Q107/0-90 s-au adoptat numai solutii cu' .la elementele structurale . Este de observat ca la elementele cu raport mare intre inaltimea sectiunii si latimea inimii. d iafragme) intervin in arrnaturi atit eforturi de compresiune ~l de mtmdere. . [trieri tndes/!i .pr~ocuparea pen tru introducerea lor. Is I t -.este faptul ca 0 fractiune Important a a efortului din annat v . intr-o serie de cazuri (vezi paragraful 8. In cazul special al elementelor structurale care in exploatare sint SUpl138 la incarcari-descarcari repetate. tI Is -1 f I Is f-o.Cantitatea de armatura transversala (etrieri) influenteaFig. se impune utilizarea de innadiri prin sudura. Is Al t11 > Is . lJ I = Is I ~ It . motiv pentru care se prescriu lungimi mal man de innadire a arrnaturilor intinse. cu blametre. . ~ 16 mm cedari provocate. la incarcari alternan te simulind pe cele seismice. cum sint peretii celulelor de silozuri. -I] . 5. care se preseaza la rece pe suprafetele laterale ale armaturilor cu profil _. pen ru are e e 'drm~ u~. !Jl<ls . folosite pe larg in alte t~n.:t J Fig. zona intinsa ocupa oricum 0 parte mare din sectiune. neputindu-se evita dislocari. O. Pe aceasta se bazeaza prevederile din unele prescriptii care interzic amplasarea de innadiri prin suprapunere in zonele plastice potentiale ale elementelor supuse la solicitari seismice severe. Capeteie libere ale barelor innadite reprezinta discontinuitati ale armarii. v . Prevederi in acest sens au fost adoptate si in STAS 10107/0-90.Cu tot efectul favorabil al maririi procentului de arm are transversala. 1.se~m~ ca in majoritatea situatiiloj. peretii structurali etc. 5. Dintre cele 3 moduri de decalare aratate in fig..I . la elementele la care se innadesc mai rnulte bare in sectiuni apropiate. 5.

'.79 I_fi'_'" Zb _~:. Armaturi pentru preluarea eforturilor transversale de intindere In elementele structurale obisnuite din beton armat solicit ate la incovoiere cu san fara efort axial. in care caz eforturile din armaturile longitudinale intinse dau 0 rezultanta dirijata ispre exterior. III care caz situatia : ~.. ===C"%t'T ---. ta ~u arma!unl~ mtmse incrumetrul mai mic de 12 mm cum un: pre er~ta.buraAi~a e. Cind armaturile sint cu dia~e rezervoare incastrat] la baza ine:u~J~~~ pa a~rn. b.1I SI~t de regula evitate pria e. Rezulta-ca grinda secundara este praetie suspendata de eea principala.:ticalaa pereti.80.37 ~i 8.:'ter..".t deosebirea ca ifortele .. ceea ce se intimpla in situatii ca in fig. .periodic. ls~1~. sudura).raza nrve u armaturii longltudmale..:in~acu talpi Cl~ate din fig.-~~-"~.80. concentran in apres~ fi~ prin~a la un colt de ~trier.. 8. astfel ea reactiunile se transmit aeesteia la nivelul talpii inferioare prin efectul de bolta (zona hasurata)... U . Probleme speciale la armarea transversala se pun numai daca aceste fringeri eonduc la eforturi cryde intindere..'-c)._?t':~ ~ 114'i l \A~7 - ca:e tinde sa dizloce armaturile respective di b torr si . . .8. c e Fig.ct.. a). .4.-- /' ---.-!'-'. Rezemari de nivel. 5.:::~in~Zt~~a~ta/o~telo~ d~ c?mpresiua~ " e. -- \___GrindJ--=~rt_fb~J_¢ seconaord Fig. Daca grinda secundara este continua. ioloslrea sistemului cu barele longit di I .. nghlUn iesinde la talpa com ri C (f 1L.P!lralele (fig.--t"/:h .und~U. Exemple de grinzi cu incarcari suspendate aplicate la talpa inferioara si modul cum trebuie dimensionati si conformati etrierii de suspendare sint aratate in fig.. %. 11:. ~ ' 1 .)de ~~lcar~ ?ara longit~din~la treb~. Lungimea necesara a innadirii este mult mai mica decit in solutiile obisnuite (suprapunere.. s c Suprapunerea ambelor sit tOO rnaire masura enomenul .a?la . 5. i. . la 0 g:md~ fr.[ m mod avantajos 0 a doua categorie de elemente nerectili " f ~ talpa curba concav(i Tendi tid' 1 nu 0 ormeaza cele curbe s«u . b este totdea ' f so ~..-. Unii autori recomanda valoarea mai acoperitoare B = b 2!1h. e). mt~ndere.o e 1 00.ste} florta d~ in!~ndere _in <l:rmatura longitudinal a . atunei datorita momentelor negative de continuitate fisurile la partea ei superioara se dezvolta ca in figura.~u. pnntr-o arrnare transversala cu etri Ir e on . tndirdiri suspendate.80. 5.c. f.. flW~'h1 eondd pecu(J1oro 1«. iar fenomenul este eu at it mai marc at eu cit inaltimile eelor doua grinzi sint mai apropiate intre ele.80.: '> tl.. 1 U ina e IllcrucI~ate ca in fig 5 80 • . . 5. ~'-. a snz:wmi b' I· 5.~--t. .. datorita modului de aplicare a incarcarilor sau formei nerectilinii a elementului sau a armaturilor longitudinale..:. solicitind la intindere etrierii de arc de cere ~fortulPoprylUn:tl cturbe (fllg. aici ls:n uite. 5. 5. care insa evident nu pot epuiza diversitatea de situatii ce pot interveni de lei caz la caz. ! e i Se admite ca pentru preluarea eforturilor cryde suspendare sint activi etrierii de pe latimea B = 3b 2!1h.••• beton este de acelasi ti ca ~~abar~leISoe~re a. 5. eforturile unitare transversale (cry) au de regula valori mici si pot fi neglijate la dimensionare atit timp cit sint eforturi de compresiune. In cele ce urmeaza se dau cu caracter exemplificativ citeva astfel de cazuri caracteristice.5° 10.de pe toata lun imea . -·. se dezvolta eforturi cry de intindere. Eforturi transversale de "deviere" datorite formei nerectilinii a elementului de beton.flmger~.\.~Icare trebuie preluata pierea punctului de frin ere (d /len sup Imentan.!. "'". nI a ea 'e unO-Im ca-e t reb UI. .t. 5... care trebuie preluate prin armaturi transversale dimeiisionate si dispuse corespunzator..2d peste fiecare capat de bara.•I'-"""'~' ... armaturilo~ longitudinale transversale neechilibrats ~ t . 0 prima categorie de elemente structurale de forma nerectililinie 0 constituie cele care prezintafringeri ale axei sau ale uncia din talpi. 5.ta tot spre exterior ~i .te sirnilara eu cea din cazul re p rna a Ig.lor sls_temul cu bucle din fig.-) "'. ' ]68 169 j . ~.:. Intr-o serie de cazuri insa. .38. obligind nervurile acestora sa se infiga in grosimea mansonului.80. de unde b ~i !1h au semnificatiile din figura.79. a. Val cu 0 racordare curba care atenueaza in mlvaae p~reZl~taf a m fIg. 5:81). d": . ca in fig.. de .. Dad.149) . devierea eforturilor in zona respect' ~ e or ll:n ~y e.. de 0 parte si de alta a grinzii prineipale.Unghiuri intrinde la talpa intinsa (fig.. sa fire prelua t prin u ~ neri este: o ". $i in aceastaU~t~atfe m~I :?-s.. intradosul este in forma d " ue t" ' . + + p = T = AaRa r r (5. fiind nevoie de un manson cu lungime de numai . r .80. Intr-o categorie similara intra si rezemarile "de nivel' ale grinzilorsecundare pe grinzi principale.'·t~d diPija.80 f 1----1'1 - .80 si anume: . 5.

82). (f.81 Fig.Hp aproximativ este insotita-de eforturi t _ IP a a _lat.acry. bara circulara de armare a uner. La unele elemente structurale sau imbinari intre elemente prefabricate se inti1ne~te situatia cind in imediata vecinatate a fetei superioare sau inferioare sint amplasate..83.85) devin semnificative efort f?lnntzI principale prefabricate pe un unit d un e ransversale din . ca concentrate.4. 5. enereaza e orturi bare inclinate.'''' a b a C Fig..85. 8. iar p = 300 pentru beton Be 15 ~i p = 240 pentru beton de marca mai mare dedt Bc 20.. . 5. metre man.. tndircari de exemplu la La rezemaril 1 ..83 Daca r este suficient de mare.8·1. 'v. la fe ca in cazul din fig. 5.care transmit incarcari 5. Vaie ele loarea minima a razei de eurbura pentru a fi satisfacuta aceasta condit se poate determina cu relatia [55J: (5. 5.85. . -tn sens transversal (fig. cu_o expresie identica cu (5.de st. ~ ~ Iatimea b a grinzii la ha cu It. la nivelul armaturii intinse. Se recomanda ca in sens longitudinal distant a intre etrieri sa fie a. 10 de Fig. b (compresiuni la extre~~SaVteer. placi plane de forma circulara b).J:Cl\11m(~areazemului (stilpului) i anu~:1 "'". -5... •' IS n una de eforturi poate f h . 19.. de tipul tratat la paragraful 8.necesara 0 ancorare i b t . e_ LlUI! v Boni Inc/ino/Ii / ========== ======== === === fl$urq /ongitutlino/q r Fig.83. are verticale. amplaeste contraindicata.r. lucrind la compresiune ca arc (fig.. c). In ambele cazuri (elemente cu fringeri bruste si clemente curbe}. De aceea. distanta intre ramurile vertic ale ale etrierilor nu trebuie sa depa~easca lOde' pentru ca ramura orizontala sa poata prelua in bune conditii prin incovoiere fortele p transmise de barele longitudinale. In ambele cazuriin planul burii indrept~te sp~e interior ~ic~:reu~~ :i:a~uri se dezv~lta presiuni :tW' J~ e perpend~cular pe planul curburii cu t u d' oJ gdenereaza eforturi all UI e . d:st~lbuite pe inaltime ca in e D' t ib +. 5. a supenoara si apoi ' ti d '. are e compresiune se di t ibui d 1 zona pe care .en mta e expulzare a strad acopenre cu beton.Imu active la compre5./r . evaLrea tre ~~t~ ma15I~e. 5 curbura mai mici devine ~I 90 pentru beton ~ Be 20 La . etrieri trebuie sa fie ancorati in zona com primata ca etrieri de suspendare..83 sint aratate doua exemple: _ 0 innadire cu bucle. apare l~ grinzile la care 0 bara din zona de racordare lPaoplerl~ unei fete laterale (fig.82 c. . srratul de acoperire cu beton poate prelua singur fort transversale p. a) ~ 170 d. 5.e? e~e?-tel.150) d2 r=p- c unde d ~i c au semnificatiile din figura. armaturi [ntinse cu traseucurb.38.37 _ 8.j. Eforturi transversale datorite formei nerectilinii a armaturilor longltudinale.. .84 . Pe ?-ceasta zona.. 5. 5 8 ) a inc marea barei g f : care po t produce fisuri de desni . C. m m en pe restul fig... daca nu se prevad colturi de etrier la fiecare bara longitudinal a.or . } 0 . '. expulzare se poate calcula [55J a urn p~nt~u a nu se produce p = 11v pentru beton Be 15 . 5. tntr-un plan paralel cu fata respectiva.Raza de curbura minima necesara a arm Vt . mai ales de d7:Plcare ca II?.. ::( ::( 100 mm. rezemarea ~. lmga fetele laterale ale ~.150). tn fig.:. I sc ematizata m mod simplificat ca v' 171 . Un efect simila I~ ~ on a armaturilor b este amplasata in imediata a r .fl~ur~. 5..5 (fig.

ceasta a sectiunilor in care se intrerup at IS u~ m?d simplificat de de t' f~ aces e arm at un pe ba . Marirea cantitatii-de etrieri prin suprimarea barelor inclinate conduce implicit la 0 mai buna confinare a zonei comprimate a sectiunii. dar se aplica din ce in ce mai larg si la cele monolite.m al prezentului indrumator 'Dareleinclinate pune cu mai m~:~are economica in conditiile renuntarii la barele longitudinale din cimpuri i~ <l:c~ItaJeproblema intreruperii un~ra dia 1 :u:_.86 5.·/ Folosirea barelor inclinate ramine 0 1 .. barele indinate cu diametre mari. 172 "'"I:. . . sub mai muIte aspecte: a.:'-/"""'~-----1 5.' . ~ . --------~~~~~. lltitu(linale p e b aza di ~ iagramei ._90es~~az:.C~~I~:'\ Illi'~) pentru verif~sarea egal cu. In fig. cum sint nglele de cuplare inalte 1 di f .I me Illa e concret m care se determi ~ tiunil '. eel din sectiunea ma a a 5 un ?rat de pirghie (z). deci acelasi moment ~t '\-1 '--h~-:.'Prin acest roced pnn I at<l:reeu 0..5. c.~.: . 5. de ma sec rum e de intrerupere a armat un'1 t dil a or paragtafu18. preluarea fortelor taietoare prill armaturi transversale "distribuite" (etrieri)in locul celor "concentrate" (bare inclinate) prezinta avantaje si din punctul de vedere.%/4. Fisurarea longitudinala. eu solicitari puternice la forta taiet d so utie avantajoas . 5. in special dad sint amplasate excentric in sectiune.5 h la scara de din strainatate.e manopera pe santier devin preponderente.~~=~ .4. (fJ) (AJ 173 Fig.'0.0.6. care insa. .6. b. Confinare.caz barele inclinate trebuie dis us' a.84.La . 0 ter:. A9a cum se vede si din fig.IUlilgJmilor fiecare parte. prin concentrarile de eforturi din zona inclinarii. dupa cum este stiut.8.d. d in STAS 101~~. etrieri verticali (2) si etrieri inclinati (3).al comportarii elementelor de beton armat./. Armarea transversala a grinzilor. Se vede de asemenea d etrierii inclinati conduc la 0 comportare mai avantajoasa sub aspectul fisurilor inclinate decit cei verticali.inta in acest sens este si suprimarea sau limitarea la strictul necesar a utilizarii barelor inclinate si preluarea fortelor taietoare in principal prin etrieri. Din compararea curbelor (1). . in stadiul ultim prezinta 0 capacitate portanta mai mare in raport cu aceiasi etrieri dispusi indinat.. stilni pI.rescriptii la moment incovoietor in Psectiun' ~zal~ntrt-o mamera implicita asigu' .e ia ragmelor cu goluri. . genereaza eforturi transversale care pot produce fisuri longitudinale (de despicare). /._. la elementele 1 . . Incorcare (kNm) Fig. in care . cu evidentierea modului cum ~resc deschiderile fisurilor indin ate pe masura cresterii incarcarii. 5. ' oare e sens alternant d' t' mure or. momen e I atate este explicat si exemplifi1n cazul utilizarii barelor inclin t (f fata de ultima sectfu~e ~~r~8J) feplas~rea cu 0. Etrieri sau bare inclinate Pe masura ce cerintele tehnico-economice legate de industrializarea executiei constructiilor debeton armat si in special de reducerea consumului . fie sub forma de plase suprapuse. de regula numai la stilpii scurti cu forte 1 '<{.3 ~ I I 1= (I)J i- I II 7~ j 0. n legatur~ cu . ceea ce simplifid si reduce manopera de' fasonare si montaj a armaturilor. incercari efectuate de Leonhardt si Walter [55J. Armarea transversala a stilpilor di . comparativ pentru aceeasi grind a cu trei tipuri de armari transversale: bare inclinate (1).8. Pe linga avantajele legate de industrializare. Masura este practic generalizata la grinzile prefabricate armate cu carcase sudate..OYf-f] :( L.5 h a sectiunii calculul la incovoiere (A) ~ a ~a::a III care bara este inteincovoietor dupa 0 sectiune i.1 ~~ 200 a b Fig.adoptat 91..0.Ill acuunea cutre. d_. se oafe rea/u . ~onsideratii in legatura cu La grinzile obisnuite 0 a pi 0 u.2 h ~L./ aceste cazuri sint prezentate in c~dr~II~cr~cy~t. 1m .. Deschiderea jisurilor inclinate. :menslOuarea etriefo or d!~ condIJIa de rezistenta la .85 c ~ r&l13J 400 600 o Eforturile cry de intindere necesita prevederea unor armaturi orizontale suplimentare locale. fie prin indesirea etrierilor stilpului.f f' r- .86 sint aratate rezultatele unor . 1'.qa taIet<?are intervine rar.e mentio~at. I I / ( Z -_-L. momen e III asuratoare corectate .v---L- I/ 1.:J~f~ =« ~ / I.12) !_/.87 .a..alte 'p. 5. capata important a simplificarea pe toate caile a formei ~i armarii elementelor de beton annat. 5. pe ambele directii. dil ' za unei . (2) 9i (3) se vede ca deschiderile fisurilor sint sensibil mai mari in cazul armarii cu bare inclinate "concentrate" decit la armari transversale distribuite.

ara t(oas ra cu.in ipotezele cele mai dezavantajoase (in ent gru parea s~eCla ~ de mcarcan)..le era prea acoperitor. Pentru stilpi supusi la incarcari monoton crescatoare. Se determma efortunle sectionale maxime S * insumind f t '1· d e calcul din sei f t "1' . se face pe baz~ prevederi~ . .tica..· . moment de torsiune. 100. ma"" e or un It it sm. con~ a struct~ri7 ine J~:~~~u~ ~r!~.i d' :~t1/t .eleI.. 8.88).'i. b. 1).?e~tele de beton arm at la eforturile S stabilinu-se armarea 10n~ltudlllal':l ~l cea transversala a acestora.1 pe verticala structurii de rezistentj. In tara~ n?astra determinarea fortei seismice S:.restul inaltimii stilpilor. In STAS 10107/0-90 s-a introdus 0 conditie mai rational a.u~ale pc baza calculului' re seisrmca : t. 118]).S~AS 1O~07/0-90 [123]. ~ 15 d) este confirrnata ca satisfacatoare de datele experimentale. un de intervin incursiuni in domeniul plastic sub solicitari alternante. In restul cazurilor. in functie si de diametrul barelor longitudinale (ae ~ 6 d.mduca. ~ 100 mm pentru a asigura si conditiile unei bune patrunderi abetonului intre etrieri la turnare. 6. in STAS 10 107/0-90 s-a mentinut prevederea din prescriptiile anterioare ca barele longitudinale sa fie eel putin din doua in doua situate la colturi de etrieri (agrafe). ~mthvul~l 100 19]. 100-81 prevedea conditia ca fiecare bara longitndinala sa fie legata la un colt de etrier (agrafa).81) se prevedea in aceste conditii ca etrierii sa fie indesiti in zonele respective la a. [116. a fost preluata si in standardul romanesc. Metoda de proiectare antiseismica . iar \ji este un factor subunita~ care ~a m ~onsld~rare capacitatea stru~turii de a absorbi ~i a disipa energia indusa e seism pnn def?r~area It. In zonele plastice potentiale ale stilpilor participanti la structuri antiseismice. Se dlmenslOn~aza. a. taietoare forta axiala) cee or u sectrona moment mcovoieto-. d c. . . ~n tara _noastra. ~ hiS). !:: P Fig. ca ~e ~1tf~lin toate tarile cu teritoriul expus fenomenului selsml~.r~~ na. 5. . Pentru zonele curente ale stilpilor. b.4. un e produse de alte incarcari care pot aparea concoml c~ l~ctIUn. Pentru ca agrafele intermediare sa influenteze in sens favorabil si rigiditatea etrierilor. la care se pot adau a revederi ~~ ~t::htU ~udPnnse.a~ttc la cutremurul maxim prevazut de cod entru ~~plasa~entul constr~ctlel respective. Aceleasi prevederi sint valabile ~i pentru etrierii indesiti pe alte considerente conform paragrafului 8. . CONSIDERATII INTRODUCTIVE 6~ 1. preluafu de . c un e rezistenta (de exemplu. Notatiile utilizate perioada au fost preluate si de n~:~..5 se noteaza atit forta seislllicli. Diametrul minim al eirierilor. combinarea ei cu celelalte categorii de incarcari ~~l~~/~~ (gru.telash~a a betonului si a armaturii. a.m2. N ecesitatea etrierilor neperimetral» (agrajelor). uneori chiar la mai putin [70]. .1. S = \jiSel (6. fortele taietoare sint preluate de beton. astfel ca etrierii se dimensioneaza pentru a corespunde altor functiuni pe care Ie indeplinesc (impiedicarea flambajului barelor longitudinale.:r'.:eed~a e ~h~ tot mal muIte ta~i (de. c.' taietoare import ante (in categoria stilpilor scurti trebuie incIus si cazul ilustra t in fig.i a distributiei acesteia foer nzonta_la :. 174 175 . ).ea ~sel~rt. iar dlmenslOnarea elementelor de beton armat se face pe aza .·. . In prescriptiile rom anesti anterioare (normativul P.paru spec~ale ~e incarcari se face pe baza prevederilor STAS b vezi ca_p. exernpl n in ultima F pentru forte seismice. fiind suficienta si legarea barelor longitudinale din doua in doua la colturi de etrieri (agrafe) daca distanta intre ramurile lor nu depaseste 200 mm (vezi fig. 8) d..III m_7tructmlll de proiectare specifice anumJor ~ategOrii . 8.18).zonele de innadire a barelor longitudinale.1) u_?deSel t reprez!nta teoretic incarcarea seismica ce solicita structura in ipoteza ca aceas a ar raspunde el.1. uIl:eori la confuzii.~ra ~a c(. in vecinatatea barelor longitudinale adiacente si nu de acestea (fig. = 100 mm.. astfel ca lungimile pe care se poate produce flambajul ajung la (6 . Aceasta prevedere adoptata in prescriptiile straine mai recente. forta critica de flambaj a armaturilor longitudinale se reduce considerabil datorita efectului Bauschinger (vezi cap. ca forta de plastificare (curgere) a etrierilor sa fie egala cu eel putin 1/16 din cea a barelor longitudinale. max. Este de observat ca etrierii intermediari reprezinta 0 solutie cu un grad superior de asigurare in raport cu agrafele. preluarea eforturilor transversale locale in dreptul innadirilor barelor longitudinale) ~i care se considera in mod diferentiat pentru: ~ zonele pIastice potcntiale ale stilpilor participanti la structuri antiseismice . Conditia ca diametrul etrierilor sa fie eel putin 1/4 din eel al barelor longitudinale deriva din cerinta. n USIa sin 5 pentru efortun sec tionale in general . litera. ceea ce pentru diametre mari ale barelor longitudina. forte in Codul 'CEB. confinarea zonei comprimate a sectiunii de betori. . legata de irnpiedicarea flambajului acestora. PRINCIPII ALE PROIECTARII ANTISEISMICE A ELEMENTELOR STRUCTURALE DE BETON ARMAT 6. Cercetarile experimentale mai noi atesta ins a ca aceasta prevedere este pre a severa. cirligele de la capetele agrafelor trebuie sa fie legate de etrieri. 5. b. 3). . on arma are n esenta din parcurgerea urmatoarelor etape : a S d t u~a :ar.17).5.t~el~noell.nmca~nrctaele st~uct. cu e or. cu limit area inferioara a... normativul P. distanta maxima intre etrieri admisa in standard (a. In zonele plastice potentiale ale stilpilor participanti la structuri antiseismice. prolectarea antiseismica a structurilor curerrte de bet t la baza 0 proced ~ t~.Preved<:nlor. Distaniele maxime admise inire etrieri.88 * tn prescriptiile de proiectar t t' de ca1cul cit si in mod generic ef t el lll~.

III Iungul stilpului. I? t. La mome~tul d. a betonului compnmat fie a armaturii intinse.Calculul deplasarii capa?ile jmplica insumarea deformatiilor sectionale. tinind seama si de caracterul global al cedarii structu:ale.Valoarea dep!asar!i.t. asociata modelului dinamic eu un grad de Iibertate.1) an~lizata in capitolul 1: a / J --_jeD I'ft'. plastice sau elastice. fie metoda ana1izei modale (la cladiri mai comp1exe sau mai inalte. - eJI (6. pentru aceste elemente. u.: ~I Ll'!'ux d~pIll~ ~e ~aracteristicile materialelor pe ansamblul structurn. a~e a. ~ La caracterul dinamic ~i eel inelastic al raspunsului structurii la un cutremur de intensitate ridicata trebuie adaugat si caracterul spatial al comportarii structurale. SohClt~ta a elementului se atinge deformatia ultima fi .6) .max II tN (J Fig.1 conditii." conditia de siguranta trebuie exprimata prin inegalitatea (1. deci. mai mari decit ualorile de calcul u. !le. ' a ie . Determinarea cantitatilor de armaturi longitudinale si transversale la starea limit a de rezistentase face pe baza conditiei (1. Localizarea lor. Dificultati legate de stabilirea unui model analitic de comportare spatiala ~i/sau de volumul foarte important de caleule (de introducere a datelor si de interpret are a rezultatelor in cazul utilizarii programelor de calcul automat) destinate unor astfel de modele fac ca in proiectarea cureRtii structura spatial a sa fie fractionata in doua serii de structuri plane. la care modul 1 de vibra tie este preponderent).Fat a de mcdul de evaluare eforturilor de calcul din actiunea seismica sint de facut 0 serie de observatii.. deplasarea Amax marcata m fIg. Pentru determinarea eforturilor secticnale se utilizeaza fie metcdaIortei statice eehivalente (in cazul unor structuri mai simple si cu inaltimi relativ reduse. inc1usiv din torsiunea generala fiind luata in considerare in mod simplificat prin coordonarea deplasarilor prin intermediul planseelor considerate elemente infinit rigide in planul lor: De asemenea. 6.estor rezistente si. 'Astfel.imp ce v~loa~~. (6.6) reprezinta deplasari ale elementului in raport cu sistemul sau local de coordonate si trebuie calculate in exact aceleasi 176 !l!_> Ec > R. e. un caracter totodeauna acoperitor. ' :c. ~l deci conditia de verificare are forma (1 6) M "" M mom~ntul ine~voietor la capatul opus. v L1max = U) j U.Deplasarea L1wp trebuie calculata pe baza aceleiasi forte . Mj.ccaracterul dinamic al actiunii seismice ~i al raspunsului structural este luat in considerare intr-o maniera simplificata 1a stabilirea fortelor apelind la .1 este data de relatia· . Si in ceea ce priveste dimensionarea eleinentelor structurale sint de facut mai multe precizari import ante : i. Aceasta conditie de siguranta exprimata in eforturi nu mai este suficienta pentru elementele structurale' care se plastifica in timpul unei actiuni seismice intense. u. Ambii termeni in relatia (1. 6. Uj ~I e. ~i si 6 Sl?t ~epl~sar~le structurii (deplasari orizontale si rotiri de nod) III tImpu~ aqll!nll seismice c~re produc cea mai mare valoare ~. .tilp a~'i.ca~abile se asociaza de regula cu situatia in care in sectiunea ~ea mal.depmde d~ caracteristicile materialelor pc int~eg elementu"r iar val~nle s. presupunind ca stilpul este plastificat la capatul t. practic ins a intr-un numar limitat de sectiuni considerate caracteristice.2) unde AU}. Conform celor aratate la capitolul 1. la care efectul .1) depinde de caracteristicile e 0r:. care apelind la procedeul suprapunerii efctelor este limitata tot 1a compcrtarea elastica a materialelor. aXial: N ~Iace1e!a~I pozitii ~le punctului de anulare a diagramei de momente . ale rezlster:telor betonului si armaturii apropiate statistic de valorz!e medi.eII mod c?r~nt in J?1e~odastarilor limit a in tara noastra: I e baza Co~fIClent!lor.metoda de proiectare prezentata.:d an?mIte v~lon. !l~.:lm ~I ale ~rmatum intr-o sectiune a unui element valoarea ~ in condIJla (1. care. sUi la baz~ conceptiei de asigurare a constructii1or la actiuni seismIce: necesitatea consIdera~ii in conditiile de siguranta m~ntionate ~ oaiorilor eJect'we R. p. ~I R" ~O~osIt. . in cazul actiunii seismice. Aceasta ar implica. Cu cit valoarea Llmax este mai apropiat de valoarea Llcap cu atit elementul structural sufera avarii mai pronuntate.d~ var~atle statistica a rezistentelor in jurul mediei se poate afirma ca (vezi capitolele 2 si 3).e t~mp ~md a~a~ Ui.ent~u stilpul unui cadru deformat in planul lui..6): (' b t ii. este de mention at faptul ca neglijarea aportului structural al elementelor de compartimentare sau de inchidere nu are. pe stilp ca ceIe mregistrate inrnomentul atingerii lui Llmax• .odurilor superioare de vibratie este mai important). la care eforturile Smax ating valori practic egale cu Se. (rotirilor) in toate sectiunile structurii. . a~a cum este de regula cazul l'entru incarcarile gravitationale. conlucrarea spatiala.: Scap in c~nditia (1.3) P~ptru a nu complica proiectarea curenta. De exemplu. precum si marimea deform at iilor inelastice produse de actiunea cutremurului in aceste zone nu pot fi stabilite prin . si forta axi~la' N ~~a.. Pe de alta parte nivelul fortelor seismice de calcul presupune aparitia unor zone plastificate in cadrul structurii de rezistenta la cutremurul maxim prevazut de prescriptii.etoda spectrului de raspuns (standardizat). STAS 10107/0-'90 prevede ca ven_lcarea la starea limita de rezistenta pentru gruparea speciala de incar177 . unde ~max este deplasarea maxima a elementului produsa de actiunea cutremurului iar ~cap este deplasarea lui capabila.

Pentru structurile cu un grad de libertate dinamica conditia de siguranta (1. pentru caIeulul careia se pot folosi schema si expresia date in fig. max Amax A" =~ ~ [LA. relatia I?oment incovoietor-rotire specified printr-~ . cu anumite rapoarte irrtre M" si M.eaza p~ aza conditiilor statice si geometriee in lUne:. Principiile acestor masuri suplimentare se prezinta la paragraful 6..n~ Se pot admite simplificari ale c s~he~ei de calcul ~le aeest~r ~~~rfl ." .u ~l 'dtp• . pentru structurile cu un grad de libertate dinamica se poate face cu usurinta si 0 verificare explicita prin calcul a conditiei (1.1) si (1. Evident. [44J). ~e(. cauza efectului fisurilor inclinate (forte! taietoare] al al1!~eeam anna. 6.1care momentul incovoietor este mai mare sau ecal eu M iar--ffi!'t:b t~n rotirilor s~ctionale in zona plastica se poate aproxi~a ca in f{g' 6 3 b sVnlu. aceasta considerindu-se satisfacuta implicit prin masurile mentionate. . insa.6) se poate exprima si sub forma [LL. iii.3.11 Oisfribu!il1 e Pu Fig. calculul lui Acap. si ale celorlalti parametri (vezi i) asociati lui Amax necesari pentru. pe linga verificarea conditiei obisnuite de rezistenta (1..lungimea zonei plastice adica a zonei '" In standard conditia (1. 9i respectiv intre . I .6) * si la calibrarea factorului tjJ din compunerea coeficientului seismic (vezi si 1._ se ea cu. Simplitatea modelului usureaza evaluarea sau aprecierea deplasarii Amax (de exemplu. corespunzatoare capacitatii de rezistenta ultime SUo rf.xemplu. lp este .1) se prevad masuri suplimentare care vizeaza dirijarea aparitiei zonelor plastice in structura si inzestrarea acestora cu capacitati de deform are Acap suficiente in elementele cu zone plastice potentiale.2). ** Verificarea explicita a capacitatii de deform~re impune considerarea in calcul a rezis__ tentelor efective. 6. 11 _t'=COI1S/Qol In felul acesta. arm~tu. a on e ~'. 6. simplifica si evaluarea deplasarii Acap. In felul acesta. 6..n. verificarea conditiei (6. In relatia (1.4).6) nu este posibila intrucit nu se cunosc nici valorile Ama .. aceasta stabilindu-se pe baza rezistentelor de calcul .6). 6.2 c (6. valorile ultime ale momentului incovoietor si ale rotirii specifice la epuizarea capacitatii portante a sectiunii transversale a barei. "I I- .xpr~~n. . verificarea explicit a prin calcul a conditiei (1.f! 1791 178 . iv. '" P! :J. I II a in care armatura lon~itudinala intinsa a sectiunii este solicitata dincolo de' pragul de~~:urger:. ..6) ~ cap se inlocuicste cu ~"a'Find semnificatia de deplasare ultima..'ul de ~nnZO?a dare a otelului lp este in realitate mai mare decit lungimea zonei fig 630 :)0.tum III beton ca urrnare a solicitarilor alte hante ' ' plastica.3) nu are un caracter explicit. inegalitatile (6. cu forta axial a constanta si pozitie fixa a punctului de anulare a diagramei de moment incovoietor. Reducerea strueturii la una sau mai muIte console de beton armat. I I I I / 1 a. momentul incovoietor si rotirea specifica la limita domeniului elastic de comport are al sectiunii transversale (asociata de obicei cu initierea curgerii in armatura intinsa).3. D_I. !. Fig. preeum ~1 a eventualei solicitari a armaturii in dome. . in proiectarea antiseismica curenta.** S-a notat: !vI" si <P".6) se asigura printr-o conditie derivata constind in limitarea inaltimii zonei 'comprimate in anumite sectiuni. 6.3 b.cari sa se faca tot pe baza valorilor de calcul ale rezistentelor ca si pentru gruparea fundamentala de incarcari.lla M 0 "I M <P II ~ b . considerind valonle efective R si R ale rezistentelor bet n I' seet . M p si <Pp. . Un caz particular in proiectarea antiseismica este constituit de structurile care se pot modela din punet de vedere dinamic prin penduli cu un grad de libertate (fig.4).3) trebuie avute in vedere cind se evalueaza gradul de protectie antiseismica oferit de conditiile (1. prin folosirea spectrelor raspunsului inelastic.:ge._lmara 19. In aceste conditii. cap = ~ p up b Fig..5).t1(J .1.3 si 1. nici care sint elementele structurale care se plastifica. In cadrul metodei curente de proiectare.

/ ' . daca zona plastificata este mai lunga (lp mai mare) si daca sectiunea sa transversal a in zona plastid. aces tela (fIg.. la ~n ~numlt myel aI.1.. de pe directia a!" numita rel~ ~i~ •• >.6) necesita in principiu parcurgerea unui proces de aproximatii succesive in care solutia initiala este cea furnizata de metoda curenta de proiectare antiseismica descrisa in paragraful 6.5 b unde dp si du sint valorile deplasarii d la atingerea momentului M p in sectiunea de la baza consolei (vezi fig. Pe aceste considerente formularea conditiei de siguranta a raspunsului seismic sub forma relatiei (1. este mai ductila ($u sau fL(j) mai mare). indicele de ductilitate fLA i~i pierde din interes. . rezolvind Iterahv sistemn] de ecuatii de echilibru static [KpJ in care: {Ax} = {AF} (6.A""""'-. rep . iar aceasta nu se poate evalua decit daca se cunoaste armarea. ri"'"n . Este important de mentionat.e_o_b a. . In plus forta axial a N si deci relatia M . Evident. Se mod/lic. A se determing prin cumularea valorilor Ax. 180 [KpJ este matricea de rigiditate tangenta a structurii care se modifica pe masura ce se plastifici(elementele structurn .ecl. {Ax} este vectorul cresterilor de -deplasare ale nodurilor st t . 6. In cele ce urmeaza prin DUCTILITATE se va desemna capacitatea elementului de beton armatde a dezvolta deformaiii inelastice. 6. Rezulta.ana.. t~ . ~e distributiei ~urn~zate_. .8).. qrmq- \ si lungimea relativa a zonei plastice. l..6).~z~nd r~spunsul st~tic ~eliniar al structurii (ASN). f 1 ~u exceptia unor cazuri simple de structuri.6) este totdeauna preferabila.. .. ~S· In :froc:deul A~l-! conditia (1.1. 6. iar pozitiile punctelor de inflexiune ale celor doua deformate rareori coincid. l . ins'i.. care rezulta p. 1. Valoarea capabila a indicelui de ductilitate rezulta sub forma fLA. ca proiectarea pe baza verificarii prin caleul a conditiei (1... valoarea d" depinde de pozitia punctului de anulare al diagramei de moment la atingerea lui M ""'.Wmax..7) Pentru determinarea valorilor fL(j) si ip se pot da relatii simple [31] sau abace [IOJ.ana. datorata efectului indirect (sub forma de solicitari axiale) al fortelor orizontale seismice. deci.. Definit!. respectiv a momentului M"... ca pentru elemente de beton armat . Ie le/.. Se s/(!/.6) implica considerarea raspunsului inelastic al structurii.1. .. a~a cum s-a aratat deja in fig.8) 6... {dF} es~e. .5). ambele procedee implica o osirea unor programe de caleul automat.' .. Intr-adevar.are nu sint console. nu numai ca. .de. considerat nivel caracteristic.. I.... ~~ructUnI.. p~ro_c~e~d. A e CO~Sldera_torta taIetoare S la baza structurii presupusa crescind monoton In ~a~l ~S ~l avind 0 distributis data pe orizontala si verticala structurii de r~Zls~en~a (~~resp~nzin~ ~e regula.1. 6. elementul de beton armat este mai ductil.p.analiza ~odaHi) si se deterrnina cresterile deplasarii .:~~e~ dimensi~l~i~or sectiunilor de beton si armatura rezulta dintr.dar acelasi lucru se intimpla si cu dp cind se ati.. '_ rue urn ~l rezm a necunoscuta in sistemuI:(6..vectorul cre~terilo~:. b . fie modulul fundamental de vibratie..•. respectiv are un Au mai mare...<f) se pot modifica in timpul actiunii seismice ca urmare a variatiei efortului axial.lzl~d raspunsul dinamic neliniar al structurii (ADN)....nge Mp in aceeasi sectiune cu J.eu1 de c~<OU! iografic.6 1-!:L 1 P- (6. baza Sp?nr~l ~ate AS fortei taietoars de baza pastrind consta~ta distributia ei pe verticalasi pe orizontala structurii..6) se verified pentru ansamblul structural./) [volu(]re(] dep/Qsofllor t1m(]X (ptm procedee de tIP A!JN)~i Au +3 (fLc& - 1) ip (6.! !1p a Fig.. _S.. cap ::::: 1 • Solutie ifllli(]/d. Deplasar~a U .llesle pe bQZ(] me/odei curellte de pro..5) in functie doar de doi parametri: indicele de ductilitate la rotirea sectiunii (6.n ... Amax ~i Au: sint posibile doua modalitati de evaluare a termenilor . sene ~e verificari ale conditiei (1..2. Posibilitati de proiectare pe baza analizei raspunsului inelastic Conditia (1.. 6. . Fig... " pina a sa IS acerea In principiu.re (]ntiseismicQ (§ 6... s.de forte Ia nodurile structurii.. Valoarea adimensionala fLA reprezinta indicele de ductilitate la deplasarea A a elementului.6) imbunatatind solutiile ' ~ 1 ati f 0 ... -e ! '...'.6) NIJ ree §//SQU seatone..

.s_.tura de specialitate se utIhzeaza pen . Evaluarea marimii ~ma:t se poate face fie u. In ambele procedee. turii d v" {~:}r~~~~ ~:d~~fr~~~~~tii1or acceleratiilor si ai vitezelor relative asociate variatiilor deplasarilor {~x}.·.:. . De regula S < Su < S. .diagrama.·. * In Iitera..ru aceas..<..n~tatiile a eviden'tia Iaptul cll.r.e~e.'. fie utilizind procedeul ADN pentru un ~endul di~amlc caracterizat de relatia S _ ~ stabilita pentru determinarea lUI ~u la nivelul caractenstlc al strucI Acest ultim procedeu furnizeaza de fapt valoarea spectralji a ep.' ii..1).I~...s::t:... Procedeul furnizeaza.. ".~~?~~~~l~§J!:lf:~:J~ t2x }s~tt !Ji-! Lli Fig. .~:.oda de tip energetic (pomind de la valorile spectrale ale raspurlsulUI. cu un inalt grad de credibilitate. a mcarcanlor onzon'v v v tale.'.' . Intre cele trei variatii {~x}.1). _ }. '·""yr de exemplu {~x}. _'.:'.:. :~~". 6.elastlc [52]~In_.1).turiipe ling a ipotezele fundament ale ale celor doua procedee.. 6. .C !'~' .8) ~i pentru fiecare element structural plastificat se inregistreaza valoarea ~max impreuna cu pozitia punctului de anulare al momentului incovoietor si cu forta axial a N concornitente cu ~max(vezi fig.'.aracte~lza de relatia S . prin verificarea conditiei (1.i:Z" . smtetl~a~ suges Iva a co . i:".~..diferite intervale de timp..s Referindu-ne din nou la fig. 'J. mai sint de subliniat citeva aspecte importante privind matricea de rigiditate [KT] a structurii care se genereaza cu I.:.7) in 'care ~u reprezinta v~loarea lui ~.~:I~1~~J::~:~iC [M] {du} (6. '.tilizin..eImI?l:ca echlval<l..If.z. {~x} si {~x} exist a doua relatii cinematice astfel incit sistemul de ecuatii (6.·:i. . 6.I~ . ...' structura. se calculeaza separat valoarea ~u printr-un caleul static considerind distributia de momente incovoietoare ~i a _curburilor corespunzatoare stadiului ultim in sectiunea cea mai solicitata a ~stilpului.«::\ r . Cu aceste date. din /u(.3). ":. solicitarii.~· • :. Considerarea altor clemente decit a acestora.~1.c" dar exista si situatii. P . t in legatura cu caleulullui ~max si ~u. •.9t [M] este matricea maselor structurii presupuse concentrate (de obicei la noduri) pentru ca ecuatiile in sistemul (6. nu este inca posibila ~. ::::e. Verificarea prin procedeul ASN are un caracter global refenndu-se la structura in ansamblu. repres zentind valoarea maxima ("ultima") a fortei orizontale cu care se poate incarca .". Pentru 0 accelerograma si 0 structura date se obtine localizarea zonelor plastice (fig.:. care c~z ~~loarfa obtinuta trebuie considerata numai 0 aproxlmare ~roslera a. nu coincide nici cu valoarea de caleul a fortei seismice. ajutorul matricelor de rigiditate tangent a ale elementelor structurale: . fortei Sf}.~_'. Daca se pune problema verificarii explicite a conditiei (1:6) ace.'.)· . la structuri la care se urmareste obtinerea unui raspuns Plastific(Jre(J unui elemenl $truc/uro/ Rupered (ie~ire.. printr-o metoda mai riguroasa .~":. <l. scenariul • . ~§~. ceea c.datorita faptului ca in prezent nu se dispune de 0 modelare analitica satisfaca'\'I toare a comportarii acestor elemente in stadiile postfisurare ~i postelastic. Caracterul spatial al structurilor de beton arm at nu poate fi.:. ~> ~ iss.."... al incurs iunilor in domeniul inelastic al diferitelor zone ale elementelor) si permitind in acelasi timp. 182 . stabilirea spectrelor inelastice. mobil al aparitiei ~i inchiderii "articulatiilor plastice" (mai riguros.. "sf entru n t~res. va orn rea~.. denumirea. alaturi de perioada oscilatiilor proprn. inca introdus in programele de caleul din categoriile ASN sau ADN decit intr-o maniera aproximativa (prin coordonarea deplasa~ilor subans~ . se pot caleula deocamdata numai subansambluri.~npt~~~c~l~a\a.. tabilita pe' baza rezistentelor efective ale betonului ~i otelului. deja mentionate .6) pentru fiecare element ~i la ..f. . procedeul ADN interpreteaza mult mai "" fidel comport area reala a structurii caracterizata prin aspectul dinamic al :.. carac~e~e zati.~:~~~~t i~c1rcarii Aici s-a preferat denumirea S -1).. plane formate din elemente Iiniare. rezolvind pentru fiecare pas de timp ("time-his- :i~.'rll) a umli element s/rllc/urol "'f•".)&t.• :Si = S':_I +!JS I------~" Si.'. presupuse constante.~> ..re~ structurii printr-un sistem cu un grad de libertate dm~ml:a.9) se reduce la un sistem de ecuatii de conditie in raport cu un vector necunoscut.~ la nivelul unde se aplica rezultanta S.•' _ it*'-' . c... 6.7 este important de observat ca valoarea .la cedarea prim~?-i element structural din cele considerate vitale pentru siguranta structurii m ansamblu.~r:(.. de seism in fiecare element.san! in ras unsul inelastic.r~~~l::~~. "i!. cu.d 0 met. de factorul de amortizare ~l indicele de ductilitate conventIOnal. .problemele se pun diferit m cazu ac iunn sei lneseismice (vezi § 1.r.'.structurii pe intreg intervalul de solicitare pma Ia r~p.e. identificarea mecanismului de cedare a strucy. ti mportarii a Diagrama S _ ~ ofera 0 imagin. '51eexemplu a elementelor bidimensionale de beton armat.{~'. de asemenea. "t t" . nici cu valoare :~~:'I Sel a fortei seismice in raspuns elastic (vezi relatia 6.: i.}. .~. In raport cu procedeele ASN...7 A S-~* (fig. in ca~e pendulii dinamici smt.f 1-----"7/" ..9) sa rezulte algebrice si nu diferentiale : (inregistrata sau generata artificial) si se determina deplasarea ~max produsa . 6.asta nu se poate realiza decit intr-o maniera aproximativa. a.~e~it ce~ ~u:ent utlhzat~ pentr.'. in acord.:.

-----G·~-·:..s 'il fA ~- sr 'V 'il _'il d 14\ 'il L.. t=! 80s . .s . s f.9 Y' :~~!~f~--i~ i rlt' ::. " ~ _Y: :~---"t4 ~l·---qi 9 t=2. h.tJ8.§Os It.: barele unui cadru ~ de beton arrnat (a) solicitat seismic la diferi te momente de t imp (d .> " . 6.. h t=2423 [J 'l:~'.. J.. J~0!' ~_.5L ..rt~culati~lor.. . _LIS_!:_considerind componenta N . deschiderea articulatiei plastice 1(!. .. ata bar i de par tea f marc at triunghiul • Inchiderea articulati ilor plasti ceo 'Ill4 185 . ~ .S a accelerogramel INCERC .> _t. Distributia a.l ". ~ j ! t =3...107/0-90 . plasti~e 1.i<!" '<l - ~ .r~ I_M~""__""".. IA In.02s l! 'V IA 7S _A AIA sr 'il U '<1 --" ":1 ":'-" U ~ V _'Il IA IA 'il IA U In.8.. " " IA In. 1 i ANE Rezultatele sint obtinute prin uti izarea programy u .-._. :'~~-J.71.' t = /." .marcheaza careia este rnarcheaza 4 mar tic 1977 eu valorile reduse eu :~40 . '1' . n).s. ' Bueuresti din este proiec tata ~i standardului . m Fig. 'il IA It. " _A r:: t= I. ivu UI P 100/82 t STAS 10.i. :".? i"·-·-'1'-----.-... Str uc tura in conformitate cu prevederi le norma.:it< -"".1 ID...~~.> .

. atit datorita diferentei intre valorile de calcul ale rezistentelor betonului si armaturii si valorile lor efective. Nu se introduc termenii corespunzatori deformatiilor produse elementelor de beton armat de catre forta taietoare sau de lunecarea armaturii in beton. masurile de ductilizare avute in vedere la proiectarea pe baza nroceuun curente. Cu cit coeficientul ~ de reducere al fortei seismice in raspuns clastic este mai mic. valoarea reala a acestui factor.emurelo~. nici pentru aceste aspecte ~eexistind modelari de calcul satisfacatoare. ce urmeaza sa se execute intr-un numar Ioarte mare de exemplare).3.torsiune. . In conditiile in care.9). In aceste conditii.capa~itatiI?!D:itne de rotire specifica. pentru desemnarea efor'tnrilOr sectionale de calcul.6 ci se limiteaza la determinarea solutiei date de metoda aproximativa prezentata la paragraful 6.3 *) Q~ Qcap (6. In urmarirea ac estui 186 In vederea evitarii ruperii premature in elementel~ structurale cu zone potential plastice. masurile de ductilizare trebuie sa fie asociate valorii factorului ~ (din relatia 6. ADN se folosesc ca instrumente de cercetare teoretica in vederea imbunatatirii.1).dirijarea ap~itiei zonelor plastice in cadrul structurii in a~a fel incit '.eriidiIlta de a reduce gradul de avanere al constructiei la actiunea seismica. cu atit masurile de ductilizare trebuie sa fie mai severe. pent. sisteme structurale noi.r~. Aceste masuri nu sint necesare in elementele. deocamdata numai pentru componenta translatie a deplasarii Iaterale). tn cazul actiunii seismice acest rise este amplificat de efectul incarcarilor ciclice.prin a~i&. nu se pot evidentia valorile ~real' ~i nu se pot preciza cu certitudine care elemente structurale se vor plastifica cind structura va fi actionata de un cutremur de intensitate ridicata si care vor fi valorile deplasarilor Llmax impuse acestor elemente.. nu se pot lua in considerare eventuale cedari premature datorate actiunii fortei taietoare sau pierderii ancorarii armaturilor. in special in zona ei de ancorare. neductile.blurilor structurale plane prin intermediul planseelor considerate infinit rigide rnodelind 0 comportare quasispatiala. daca este posibil. iii. care in marea majoritate a cazurilor practice reprezinta ~ona de imbinare (nodul structural) intre elementele structurale 1a limit a poate scoate din lucru bara respectiva si deci reduce capacitatea portanta. m aceste zone m conditiile evitarii riscului aparitiei unor ruperi premature. numai in acele elemente structurale care au prin natura solicitarii 0 capacitate de deformare mai mare : .1.~simplijicarea scrierii relati ilor de calcul. Pentru reducerea acestui rise . i-a la indicele max.de materiale si 7t.1.~rare~ . C<?nstatar!le ~n urma cutr. In plus procedee1e ASN si ADN implica un mare efort de calcul si de interpretare a rezultatelor care nu face posibila practic considerarea unei game variate de cutremure probabile.. In legatura cu aceste masuri de ductilizare sint de facut unele observatii eu caracter general.·a. cit si rezu~tatele experitanlor fizice ~l numence sint sursele de informatii care contnbuie la imbu. Ingeneral.cesteasa apara mal intii sau. datorita absentei unor modele de calcul in masura sa interpreteze suficient de corect comportarea postelastica a elementelor liniare de beton armat la solicitari compuse incovoiere pe doua directii . prin relatia (6. masurile de ductilizare urmaresc sa inzestreze zonele plastice potentiale ale elementelor structurale cu capacitati suficient de mari de deformare postelastica (valori Ll~ suficient de mari). in :raport cu lungimile de ancorare ale 'armaturilor Cll conditii normale de solicitare.se iau masuri speciale de ancorare. 6.1.1. in cadrul metodei curente de proiectare antiseismica. In principiu.. proiectarea curenta antiseismica. in subansamblurile structurale sau in structurile a carer capacitatea de rezistenta este superioara eforturilor Sma x corespunzatoare unui raspuns seismic elastic. . Implicit. masurile de ductilizare prevazute in prezent de prescriptiile de proiectare a un pronuntat caracter empiric si reprezinta in fond eel mai convenaintre tendinta de a evi~a consumuri nej?~tificate.:n?a~te. $. Qb. din punct de vedere tehnic si economic a ma~urilor de ductilizare prevazute in prescriptii pentru metoda curenta'de proiectare antiseismica.se sporeste lungimea de ancoraj a barelor. atit in tara noastra cit si in celelalte tari al carer teritoriu este expus unui rise seismic important. In prescriptiile din aIte tari se prevad sporuri si mai mari. cu atit mai mult cu cit este mai mare riscul degradarii mai pronuntate a betonului ca urmare a 'incursiunilor repetate. Bazele masurilor de ductilizare Dupa cum s-a arata t in paragraful 6. uneori ~i alternante in domeniul postelastic. Procedeele ASN si. Evitarea ruperii din jorta tdietoare se face la starea limita de rezistenta prin relatia (vezi 5. s-o notam cu ~real' se constata ca aceasta este mai mare decit valoarea prevazuta explicit in prescriptii.6) pentru elementele structurale care se plastifica in timpul actiunii seismice intense. 6. cresterea deformatiei capabile impune urmatoarele tipuri de . Analizind in contextul sistemului de siguranta asociat metodei de proiectare. iar ca instrument de proiectare numai in situatii deosebite (structuri cu inaltime mare. parte dintre ele discutate la 5. masurile de ductilizare vizeazii satisfacerea conditiei (1.asigurarea unei valori minima Llu a elementelor structurale cu zone plas!ice potentiale. a. ·natatirea continua a acestor masuri. In STAS 10107/0-90 se v:evede sporirea cu circa 30-40% a lungimilor de ancoraj ale barelor longitudinale intinse in elemente facind parte din structuri cu rol antiseismic. Degradarea adereniei intre bara de armatura longitudinalii $i beton.1). plastica se reduce contributia datorata betonului.se folosesc cu prioritate bare cu profil periodic. refl:c~a ~tit posibilitatile economice cit si gradul actual c.tI_l:ei. .2. deseori alternante.. sp~s. . cit si datorita unor simplificari cu caracter acoperitor adoptare la modelarea constructiei in ca1cul. 187 . si de efectul fisurarii betonului in lungul barei in zona nodului structural (vezi fig. T oate aceste ipoteze de calcul reduc sensibil gradul dejidelitate al procedeelor in raport cu realitatea. * r~nuntat Asa ~UD?. . datorate fortei taietoare sau pierderii ancorarii armaturii in beton.s-a aratat Ia capitolul 1. '. masun: . in special. Stabilirea termenilor matricei de rigiditate se face pe baza un or ipoteze privind deformarea din incovoiere cu efort axial.10) 6. structuri pentru cladiri tip. forta taietoare de calcul Q se determina ca forta taietoare asociata mecanismului de plastificare a elementului iar la evaluarea lui Qcap in zona . nu se face pe baza procedeului iterativ descris in fig. b.

Astfel.bl de diafragrne).sectlUnn ~f!g.9 .cu rol ?e. ~lim in relatia (6. Fig.1asarea capabila dcap a e1ementului depinde nu numai de valoarea ~fI ci si-de lung~mea zonei plastice lp(vezi. lungimea pe care momentul incovoietor este mai mare decit M1' la ~dauga 0 lungime care tine seam)..12) unde ~ este dat de relatia (5. Prin alciituirea structurii si prin modul de armare se urmareste sa se . In vederea asigurarii unei valori suficiente a rotirii section ale <II". 6. 6.se evita innadirile (in special ce1e prin suprapunere fara sudura) in zone1e expuse plastificarii. b) (intllnite la uncle elemente supuse 1a Intindere excentrica sau. <P". .dirijeze dezuoltarea deformaiiilor postdastice CIt prioritate . favorizat de efectul Bauschinger asociat regimului de solicit are alternanta (vezi capitolului 3). mai rar. -"Valorile <P" in situatiile in care acestea sint stabilite prin relatia (0. mai ductile decit stilpii pe baza faptului ca sectiunea de beton annat are 0 rotire capabila.e1e structura. cedarea unui element vertical poate initia colapsul progresiv (in lant) a1 constructiei si de aceea evitarca nux deformatii plastice ample in elementele verticale este vitala pentru siguranta seismica a ansamblu1ui structural.11): ffi "'u- _ EbU (6. diferentiata functie de natura solicitarii elerrientelor si se actioneaza prin rnasuri minime de armare transversal a pentru sporirea valorii €bU in raport eu cea corespunzatoare betonului simplu. Prin patrunderea cirligului in miezul de bcton a~ . mai mare 1a incovoiere decit la compresiune excentrica.11. a sectiunii este cu atit mai mare cu cit deformatia postelastica a armaturii intinse in momentul cedarii zonei compriraate a sectiunii este mai mare astfe1 ca.12) este mai mic decit ~b din tabe1u15. cerintele de ductilitate asociate unei cornportari favorabile Ia solicitari seismice. 6. in zouole plastice potentiale se limiteaza superior valoarea x 1a 0 marime mai redusa decit cea corespunzatoare situatiei de balans (vezi subcapitolul 5. a) X I I lr7-'~ '. pe linga efectul de crestere a deformabilitatii betonului. Limitarea maxima a valorii 3:" se asigura prin relatia (6.9) ~i se stabileste in calculul1a starea limita de rezistent1i.Jls~u bU.1~ b) se creaza conditii de ancorare mai bune decit prin pozitionarea lUI m imediata apropiere a stratului de beton de acoperire care se poate pierde la 0 solicit are seismica intensa.(6. Capacitatea de retire seciionald in zona plastica este data de relatiile (fig. 6.erhc~le _(sblI.ca 11' cuprinde. Valorile ~Iim sint stabilite plecind de la valorile <Pu considerate ca necesare pentru diferite tipuri de eleraente tinind cont si de relatiile dintre valorile rezistentelor de ca1cul ~i valori1e rezisten~e1or medii ale betonului si armaturii ' De1. 6.0. fig. ~ngeneral.11 188 .2). c. cirligele acestor etrieri au forma ~l dlmenSn~ml? dl~ fig. fretare i~ zone~e plastice p?t~ntialedin elem~nt. eapacitatea acestuia de a prelua forte taietoare. Pentru asigurarea unei bune ancorari a etrierilor . d.1e ~. '~/'. Acest principia. Rotirea capabila <Pu. b) dupa cum cedarea (ruperea) in sectiune se atinge prin depasirea deforraatiei ultime de compresiune ebU a betonului sau a deformatiei ultime €"u a armaturii intinse. la eompresiune excentrica cu forte axiale reduse) asigura. Cu x s-a notat inaltimea zonei comprimate.3). are si rolul de a irapiedica flambajul barelor comprimate. de valorile rezultate din cercetarile experimentale. de exemplu.11. Armarea cu etrieri a zonei plastice. eel putin partial. 6.in grinzi care sint. 6. are ~i alte avantaje. a Fig. de efectul de sporire a eforturilor unit are in armatura longitudinala prin fisurare inclinata (fortei taietoare) de efectul alunecarii barelor longitudinale in beton. denurnit in practica grin:ii slabi-stllp putemic . Se apreciaza ca valorile lp.11. a. In acelasi timp se obtine o limitare a degradarii betonului din inima sectiunii pentru a conserva. I I~/Ii b = f: ~! . Ii i I. prescrise de unele norrne (de exemplu [111]) 'sint in general acoperitoare fata. I~/ ~~.1. .f_.10 I \ ) Oisfrib{}!iq \ e Fig. de regula in exces. S-a aratat deja . asa cum s-a aratat anterior.

Astfel se identifica trei categorii de elemente: 1. Se are in vedere ca pentru diferitele tipuri de structuri prescriptiile de proiectare antiseismica prevad valori reduse ale coeficientilor ~ din relatia (6.6) decit Y A • A • •• I • Propunere prezentata de ing. capete . 3. pentru fiecare tip de element structural indiferent de pozitia lui in cadrul structurii. In cele ce urmeaza se ccmenteaza masurile de ductilizare prevazute in' STAS 10107/0-90. J 190 191 . (rnecanism "de etaj") .ArficfI!t1!ie pluslicq Fig. J 14J). cunostintele 'existente in prezent nu permit precizarea situatiilor in care trebuie adoptat unul sau altul din aceste niveluri de ductilitate in cadrul structurii. Amax.pot ~~~hza cu deosebita dificultate si III conditii neeconomice. deci. dindu-se 0 clasificare a elementelor structurale in acest scop. elemente participante la structuri antiseismice solicitate la cutremure :puternice (corespunzind zonelor seismice de calcul A .1max in relatia (1. fie de instructiunile de proiectare specializate pe categorii de structuri dupa ce se va cunoaste mai bine distributia cerintei de ductilitate.aces~e . pl~~tificarea 'simultana la. decit pentru cele in cadre.elemente fentru care se pune conditia ca sub actiunea seismica sa raruina in stadiu elastic. nodurile de cadru. Emilian Titaru. masurile de ductilizare prevazute de prescriptii sint detaliaie in functie de tipul elementului structural (grinda. ele se refer a III special la elementele structunlor curente. plastificarca la baza (la nivelul teoretic de incastrare a infrastructurii) a stilpilcr cladirilor et ajate s~puse la s~lic~tari ~ei~mice i~tense. Propunerea mentionata vizeaza in fond 0 distributie mai rational a a consumului de materiale in cadrul structurii prin asigurarea mai uniform a pe ansamblul structural a conditiei (1. Este evident ca 0 asemenea abordare a masurilor de ductilizare considera mai rationala conditia (1. [111.. cum sint grinzile prefabricate articulate pe sttlpi). ca. STAS 10107/0-90 prevede unele masuri care au 'in vedere conceptul de diferentiere a masurilor de ductilizare in functie de . in mod diferentiat pe diferite zone ale structurii. In general. perete) ~i se aplica indiferent de pozitia elementului in cadrul structurii (vezi. • In forma sa actuala.prescriptiilor specifice structurilor cu diagragme de beton in cladirile -etajate (P8S) se intentioneaza introducerea unui asemenea concept de proiec~re. _ . Este de subliniat. III general. In Codul Model CEB-FIP de proiectare antiseismica [111J. de exemplu. situatii se urmareste prin masurile de alcatuire.12 In plus. [104J). diafragme verticale de beton armat la cladiri joase cu structura de tip fagure).. (fig.mbele. precum si elementecare sub actiunea un or forte orizontale se deplaseaza fara a se deforma. Este de observat ca abordarea problemei ductilizarii structurii.12) intru~it ar implica cerinte fcarte ?. elemente neparticipante la structuri antiseismice (in aceasta categorie :intrind elementele ale carer deformatii laterale sub actiunea cutremurelor sint in mare masura impiedicate prin prezenta altor elemente mult mai. prevederile fiind diferite pentru zonele plastice potentiale ale aces tor elemente si pentru restul elementelor respective.elemente care capata deformatii postelastice semnificative. Ea va trebui luata. 6. ~n general evi~at. cum se intimpla. i~ cazul turnurilor castelelor de apa. de exemplu. oricare alta din abordarile existente in prezent.rigide.elemente care sub actiuni seismice ramind in domeniul elastic datorita faptului ca dinaceste actiuni le revin solicitari reduse sub capacitatea de . de exemplu cadrele din structurile etajate asociate cu diagragme verticale de mare rigiditate. imbinarile verticale de monolitizare ale structurilor eu panouri mari etc) sau pentru a asigura etanseitatea necesara (de exemplu peretii recipientilor de lichide sau gaze). Asemenea situatii necesita 0 abordare speciala. In. Ca si in alte prescripti~ de p~oiectare antiseismica (v~zi..6) in lunctie de pczitia elE~entului structural in cadrul structurii si in functie de particularitatile ansamblului structural. de exemplu. a stilpilor nivelurilor flexibile ale structurilor rigide in rest. a existat propunerea * ca rnasurile de ductilizare sa fie diferentiate pe trei nivele de ductilitate in cadrul aceleiasi structuri pentru a tine seama de diferentele care apar in cerintele de ductilitate (valoarea lui .' tiate de ductilizare ori de cite ori apar justificari bazate fie pe particularitatile de alcatuire ale ansamblului structural fie pe analize ale raspunsului seismic al structurii mai aprofundate decit metoda curenta de calcul.a tuturor s~i1'pilor unui nivel al structurn po ate conduce la aparitia unui mecamsm de plastiiicare local.se . planseele lucrind ea saibe.d~chhtate p~ntru S~Il~l care . totusi. pe ansamblul structural prin sintetizarea unui mare numar de studii bazate pe procedeul ADN. car~ trebuie. aceste masuri sint diferentiate petrei niveluri de ductilitate corespunzind la trei valori ale coeficientului ~ dar ele se aplica de asemenea. I). Exista. stilp. Este important de subliniat ea standardul permite proiectantului sa rednca numarul zonelor plastice potentiale si sa considere masuri mai di~ere~. elemente participante la struciuri antiseismice solicitate de cutremure moderate (corespunzind zonei seismice de caleul F. . de asernenea. 6.6). pentru a-~i indeplini rolul structural de legatura rigid a a elementelor componente ale structurii (de exemplu.rezistenta asociata prevederilor minime de armare (de exemplu.). care implica plastificari relativ importante ale elementelor structurale. In viitoarea redactare a . In cadrul primei categorii se diferentiaza: .an de . cerintele probabile de ductilitate. situatii in practica in care mecani~~ul de plastificare al structurii implica in mod inevitabil dczvcltarea uncr deformatii plastice importante in elementele verticale. 2. a. apare mai accesibila pentru structurile cu pereti de beton armat. E). .. nu se poate evita III conditii econcmice. Din pacate. in considerare fie de 0 editie ulterioara a STAS 10107/0-90. Iimitarea incursiunilor m dcmeniul postelastic de deformare. [104J . In cadrul dis cut iilor purtate in legatura cu elaborarea STAS 10107/0-90.

13) nu este in masura sa evite aparitia deformatii.f:. . DUCTILIZAREA EIEMENTELOR STRUCTURILOR IN CADRE DE BETON ARMAT 6. fie ca 511. forma lor finala urmind sa fie adoptata in cele dona instructiuni.3)este mai mare. '.c?~~i~ii de cor~forrsare a elementelor structurale din punct de vedere al rigiditatii ~l al capacitatii de rczistenta.l. . iii. care corespunde exprimarii momentelor capabile in functie de rezistentele efective (vezi relatia 6. superioara si.tontribuie cu valori cuprinse intre 10 ~i 30%. iar M:!p si Jl. Avind in vedere di la data intrarii in vigoare a standardului 10107/0-90 si a aparitiei prezentului Indrum ator.2 in relatia (6.riguros si dirija m. de proiectare a strueturilor en diafragme de beton armat nu era incheiata. In general contributia acestor annaturi este ignorata la dimension alaincovoiere a grinzilor.p reprezinta momentul cap~?il ~l grinz~lor la st~nga ~I la dreapta nodului.e .8.13) tar atunci cmd III nod converg grinzi pe dona directii. iar acesta nu poate fi apreciat corect far a v 192 193 .ca adoptarea valorii 0( = 1. 6. Aceste proceduri sint stabilite pe baza unor studu parametrice. astfel incit sa nu apara mecanisme de tip etaj slab.. implicind anurr:it. 'Cu toate acestea este de apreciat (vezi de exemplu [74J) . conditia (6. fie ca sint exprimate prin masuri constructive.. in timp ce momentele capabile ale grinzilor depind in esenta de rezistenta armaturii.grinzile adiacente stilpului. inferioara a nodului. in cele ce urmeaza se comenteaza si 0 serie de prevederi specifice celor doua presoriptii ~i care nu fac in mo~ explicit obiect~l standardului. Din acest motiv.13 (6. a acestui instrument avansat de investigare a c()_mportar!l seismice a structurii. In unele prescriptii de proiectare in intentia de a se evita asemenea situatii se prevede pentru elementele care converg intr-un mod structural o conditie de forma: ! <:» inf /1 Fig.Ca?iSm~I. exprimarea concreta a prevederilor respective trebuie considerata ca avind un caracter preliminar.. completind masunle constructive cu caracter general discutate la subcapitolul 5. intense implica deseori solicitarea otelului in domeniul de consoli dare ~i cre!?t~ri corespunzatoare (de ordinul 10 -7.or. a carer valoare poate fi mult mai mare de cit cea rezultata din calculul la incarcarile seismice de calcul.cerintele de ~uctilizare a elementelor de bet on armat. Din motive evidente.13\ unde M'UII si Mint reprezinta momentele capabile ale stilpului de la parte a MIlT cap 1" . in proiectarea curenta se aplica 0 senede proceduri simplificate.13)se ver iiic:1 pentru fiecare directie. Capacitatea portanta a stilpilor (in special a celor marginali) este puternic influentata de fortele axiale induse de cutrernur. in i?~~ntia. de a realiza un cadru cit mai cuprinzator pentru discutarea problematicii proiectarii antiseismiee a structurilor de beton armat.impus: de . Incursiunile in domeniul postelastic ale grinzilor de cadru la cutremure .lto.Masurile de ductilizare. ~iSiP~t. modalitati de evaluare a efortu~~lor de dim~nsionare etc. In prezent s-a impus conceptia potrivit careia pe durata cutremurelor puternice disiparea de energie in cadrele multietajate trebuie sa se realizeze eu priori tate in grinzi si in cit mai mica masura in stilpi.25%) ale rnomentelor fata. . Factorul « are rolul unui coeficient de siguranta. Se considera ambele sensuri de retire a nodului (fig. A~a cum s-a aratat anterior.' Argumente pentru 0 asemenea afirmatie sint urmatoarele : 'i.mai. paralele cu armatura longitudinal a a grinzilor . Inproicctul de Instructiuni de proiectare a cladirilor cu structura in cadre acesta era apreciat prelim inar la 1. la valoarea momentului capabil . respectiv.roiectare a structurilor in cadre de beton armat ~I a non editii a instructiunilor P85. Este de observat ea valoarea reala a lui 0(. m prezent _n~ este ~nca posibila aph~~~ ea pe scara larga. Dirijarea mecanismului de disipare de energie Calculul dinamic neliniar reprezinta instrumentul eel mai puternic eu ~)ajt. valoare adoptata si in prescriptiile americane [104J.2.2. D int /1 r-. datorita faptului d. aproxi~.actare~ In~t~:rcti:rnilor ~e p. . Valoarea acestor forte depinde de numarul de articulatii plastice formate in . 6. de valonle \' asociate eforturilor unit are de curgere. rul caruia se poate controla eel . evidentiind scopul prevederilor. Armaturile din placa. -efectuate tot prin metoda de tip ADN. vor fi comentate in comun in continuare.2. negativ. I1$VP· 6.ative. momentele capabile ale stilpilor depind atit de rezistenta armaturii cit si de rezistenta betonului comprimat. corespunzatcare va orn mmn:nc a fortei axiale rezultate din calculul static (situatia mai defav?rabila). valorile respective fiind ~t~bIhte I~ fUX:Ctl~de rezl~tentele d~ c:alct!l. lor plastice in stilpi.. In cadrul acestui capitol se prezinta numai masurile constructive . . t exprimate prin conditii de verificare prin salcul. ii. red. de eaergie.

13) • creste in timp ce termenul din stinga seade ca urmare a reducerii de capacitate portanta la actiune oblica (vezi 5. Capaeitatea de a prelua forVi t aictoare a betonului din stilpi. capacitatii portante atunci cind este supus eiortm:ilor asociate unui cutremur actionind oblic fata de axele principale de . . Jara implicatii negative sub aspectul consumului de materiale. b) dupa cum momentul in stilp deasupra nodului. -in situatia in care stilpul se plastifica deasupra nodului. in timp ee sectiunile de deasupra acestora sint supuse la momente cu valori foarte reduse -. ca practic nu se poate elimina complet posibilitatea aparitiei articulatiilor plastice in stilpi.· . In [74] se arata ca la strncturirespectind conditia din prescriptiile americane (6. Mentinerea stilpilor in domeniul elastic de comportare face ca fretarea . respectiv dedesubtul nodului. de asemenea.. in zonele'de. Pe de alta parte asigurarea conditiei (6. . totusi. . deasupra si dedesubtul grinzii sint de acelasi semn (fig. . De altfel insusi calculul elastic pune in evidenta situatii in care momentele pe stilpi.5. 0 valoare aproximativa a acestor momente se obtine amplificind valorile rezultate din calculul static la Incarcari a) I'· / Fig. stabilirea efortului axial considerind totalitatea grinzilor respective plastificate poate reprezenta in multe cazuri 0 solutie prea acoperitoare. ~Este de observat ca dirijarea mecanismului disipator de energie prin intermediul relatiei de verificare (6. Raspunsul dinamic neliniar evidentiaza faptul ca pozitia punctului de inflexiune se m odifica permanent. se poate aecepta. In eazul stilpilor marginali. atunci cind grinzile sint relativ flexibile in raport custilpii.sau (6. Desi aparent aceste valori sint excesiv de mari in practica ele se pot realiza eu relativa usurinta. pusa in.··~clla. plastificarea.z<I.14). AstfcI.. Ca urmare se pot accept a imbinari prin suprapunerea barelor verticale pe' . . ductilitatea sectional a este substantiala. printre altele si la precizarea valori i coeficientului ex. 'lungimi reduse. c. care nu mai sint zone plastice potentiale... 194 .. in situatia in care sint descarcati partial sat) total prin efeetul indirect al fortelor orizontale.13) poate sa fie deseoperit sub aspeetuJ..jaeapetele stilpilor.14 de caleul cu raportul intre suma momentelor capabile in grinzile. doua niveluri este dificil sau neeconomic sa se realizeze stilpii mai puternici decit riglele. de regula.. de calculul elastic la fortele statice echivalente. E de observat.~. Asemenea studii sint in curs de desfasurare rezultatele acestora urmind $a fie folosite la redacta. Cu M!:!e s p si M:::".13) prezinta dezavantajul eli poate implica T'P I. '.. furni.aceasta situatie limit a are 0 probabilitate mai mica de aparitie. In [74] se face aprecierea ca pentru a evita plastificarea stilpilor termenul ." d. in asemenea situatii termenul dindreapta relatiei (6.13) ar trebui inlocuita in principiu eu 0 relatie de forma: (6..ta. Este de observat. ~ •.. s-au notat momentele care intervin in stilp. .. cao .5). ~cni:ru calibrarea coeficientului exsingura baza rigurcasa 0 constituie studiile parametrice utilizind instrumentul ADN.. Plastificarea stilpilor in aceste situatii nu este periculoasa datorita cerintelor reduse de duetilitate in articulatiile plastice din stilpi si datorita faptului ca eforturile de compresiune relativ reduse permit dezvoltarea unor deformatii plastice importante fara masuri speciale de arm are transversala. Pla~tificarea locala a unui singur stilp din sirul de stilpi ai unui etaj nu estepericuloasa pentru ca nu implica dezvoltarea unor mecanisme de etaj... Faptul castilpii nu se plastifica imbunatateste comportarea nodurilor grinda-stilp.instrumentul analizei dinamicc Iiniare. La nivelul superior al cladirilor cu multe etaje sau la cladirile eu unul. obtinindu-se o serie de avantaje importante: .Ct din (6. iv.\.13) ar atrage 0 sporire excesiva a armaturii longitudinale. Pe de' alta parte. Jnasurile de armare transversala se pot reduce substantial.. de asemenea. ) a.13) trebuie sa aibe valori cuprinse intre 2 ~i 2. Un stilp proiectat pe fiecare directie in aeord cu conditia (6. 6. '. (confinarea) miezului de beton al stilpului sa nu mai fie necesara. 6.13) pot aparea relativ frecvent situatii (in special la nivelurile superioare) in care se formeaza articulatii plastice in stilpi sub grinzi.=.14. v. sporeste. implicind plastificarea simultana a tuturor grinzilor care converg in nod. Distributia momentelor incovoietoare in lungul stilpilor cadrelor etajate pe durata actiunii seismi~e poa~e diferi su~stantial d~ cea. in sectiunile de sub nod. furnizat de caleulul elastic este mai mare sau mai mic decit eel din sectiunea de sub grinda. Sejmbunatatesc conditiile de aderenta ale armaturilor ca urmare a: . Intr-adevar.eel!lte nod ~i suma momentelor in grinzi rezultate din caleulul static in incarcarile de caleul. In cazul in care efortul axial are valori reduse de compresiune sau reprezinta chi at efort de intindere.~\ '~Japtului ca acestea numai sint solicitate ciclic alternant in domeniul plastic._ . evidenta de mice analiza dinarnica la un eutremur intens. plastificarea stilpilor la baza (la incastrarea in infrastructura) este.14. si de deasupra modului. astfel di . In aceste cazuri conditia ~6.rea prevederilor Instructiunilor tehnice pentru proiectarea structuri lor in cadre. b.2. . corespunzatoare conditiilor normale de solicitare.

neliniar moderate.12) .16 s-a notat cu Q forta taietoare din incarcarile de caleul.. -~ ~oate grin~ile ~i. ~* . incursiunile in domeniul pos~-elas~lc s:nt aya 5u. pentru acest raport se utilizeaz1i.71~a extremitatea superioara a stilpilor. 6.. 8 (6. = N .ta dad deformatiile plastice 'pot aparea eventual . In literatura de specialitate exista propuneti de metode de proiectare antiseismidi la care capacitatea portanta a.15) se determina direct prin dimensionare la valori de eforturi stabilite corespunzator.raportul dintre valorile insumate ale momentelor plastice (capabile) 'ale grinzilor de la nivelul considerat si valorile corespunzatoare incarcarilor de caleul. 5.15) Q M: Fig.se co?sId~ra zone plastice potentiale in-stilpi. ac.a calculul ~inamic. nu sint necesare masuri speciale de confina. Em. 6. Titaru si D. . corelindu-se cu mecanismul de plastificare proiectat: 8 Q: = kQ ~Q. in special de Incertitudinile privind identificarea zonelor plastice potentiale. Dad si efortU~Ileaxiale m stilpi smt moderate. Asemenea metode au fost propuse de Thomas Paulay.coeficientul de amplificare dinamica. de afII!are transversala minime pe considerente de C011fm~re a ~et?nulU_l compnmat prevazindu-se totdeauna in partea inferioara a fiecarui myel. cu exceptia bazei stilpilor si a ultimului nivel.cestora. presupune . MoRe .~l de arm are transversal a minima pe lungimea I .matest. elementelor structurale asociata unui \ mecanism de plastificare favorabil (fig. Expresia momentului de caleul (de dimensionare) in stilpi are forma (fig.15 . similar coeficinetului kM din (6. 6.16. . In instructiunile pentru proiectarea structurilor in cadre. iar la partea superioara numai data intensitatea efortului v 196 > 0.e~st~Imphcm? asigurarea In aceste zone a conditiilor de ductilitate sectionala . coeficientul kM are anumite valori pentru cadrele plane si alte valori (mai mari) pentru cadrele spatiale.r. .t ulterior standardului 10107/0-9. in curs de elaborare.16 in care M este momentul din stilpi din incarcarile de caleul. ~oti stilpii ~t~~cturii s.pl!.a. . re In aceste zone. aceasta implicind calibrarea cceficientilor k si k pentru conditiile de realizare a constructiilor in cadre etajate in tara ~lOast~a. atunci cind si la aceste structuri dimensionarea se face numai dupa directiile principale ale cladirii. tinind serna de ansamblul considerente!or expus~. 'axial de compresiune n .Q Fig. Capatina.~oate. Ultim~ prevedere. armatura transversala dispusa pe alte criterii fiind suficienta . _Pina la rezolvarea acestor probleme.xtie~itatile p-inzilor se considera zone plastice potentials. In esenta aceste metode implica dimensionarea stilpilor la momente incovoietoare cu valori apreciate suficient de mari pentru a evita aparitia deformatiilor plastice in aceste elemente.e asigura impotriva ruperii la forte taietoare. nota tia eo Jare. zonele de l~ extremitatile . b numeroase iteratii in procesul de stabilire a capacitatii port ante a elementelor. se propune ca masurile de ductilizare sa se aplice astfel: . pnn verificarea conditiei (6. ~sociat situatiei de solicitaremaximale corespunzatoare mecanismulUI plastificare : . . efectul modurilor superioare pe structura plastificata etc. iar in tara noastra de ing. masunle. se intentioneaza introducerea unei asemenea proceduri de proiec*) In P 100-92.15). valoarea fortei taietoare de caleul in stilpi Q~ corespunde nivelului maxim de solicitare care poate aparea. Pentru aevita ruperile premature la actiunea fortelor taietoare. a.3.mnuma (6. ko . a): (6. kM coeficient supraunitar ce ia in considerare abaterile de la distributia considerata in caleul a incarcarilor orizontale seismice si a momentelor incovoietoare.10) in care efortul de dimension are Q"!4x este.

~odul concret de realizare a armaturii longitudinale a grinzii se dirijeaza .. a. Asigurar~a unei capacitati minime de rotire sectionala in zona plastica.18 pentru diagrama de momente din fig.rt~ taietoare asociata mecanismului de plastificare al grinzii.18.2. . .pentru ~~elea~i rot!ri de ~oduri.Ia actiunea unor cutrernure putermce poate implica aparitia simultana a doua articula tii plastice deschise la fibre opuse.18 b b.6. a Fig. la grinzi. j eate f~ mal mIca. I i I I .18. Stadiul de solicit are ma.imbrac5.fo. Exista si situatii. 6.20). . Ductilizarea grinzilor a.:ima al l1~ei ri{51e de cadru de beton armat. 6. deci. 619. b 0 articulatie plastid. cind urmarindu-se in principal protejarea nodului pnn . 6. 6. 6. I D11111m I I I) I I~ ! I 1 ·1 I' I I I" ~ Fig. extremitate a grinzii in timp ce cealalta apare in cimpul grinzii. b I I H fHJmJl r 11111 I ~ \ crrttllIlIDH[ 1 I ! J ~I r1111111'II'illlillH1 . . Exista mal multe argumente care fac ca prima situatie sa fie considerata mai av.a. Localizarea zonelor plastice. Doua situatii posibile sint ilustrate in fig.17 . Astfel. 6. / a Fig. in fig. 6.agrinzii. diferenta intre valorile momentelor incovoietoare 199' 198 .19 b I I c Fig 11 17 ~_h_-----l I .2. apare rational ca alcatuirea armarii grinzii sa aiba in vedere cite doua zone plastice potentia le in toate riglele." diagram a de momeutc incovoietoare maxrme. :! ( . .. Sub efectul combinat al incarcarii gravitationale si al actiunii seismice.17. diagrama de momente incovoietoare are. _ Fat~ de probabilitatea mare de aparitie in aproape toate grinzile unei struct~n curente in cadre de beton armat a cite doua articulatii plastice deschise la fibre opuse.. si b care ilustreaza cazurile distincte eare pot aparea in practica se indica si modul specific de arm are transversale .armarea transversala minima prevazuta pentru zona plastid se intinde ~ 0 lungime mai mica. ap~re la o. la Iimita.- .an~?-joasa. deformatiile impuse grinzii si. -:. cap~h~le . 6.20 I "' . ap~~ltla zonelor plastice la distante suficient de mari de extremitatile grinzii 'evltmdu-se }n acest mod plastificarea (curgerea) si lunecarea armaturii in nodul structurii si implicit ~egradarea betonului din nod (fig. corespunzind celor doua sensuri de de form are maxima.19) . cerinta de ductilitate la retire sectionala in zona plastid sint mai mici (fig. 6. Pozitiile in lungul grinzii ale celor dona articulatii plastice depind de mat. in cazul reprezentat in fig. b si fig. 6.18. forinele din fig. atunci cind articulatiile plastice apar la capetele gnnzll: . Pe baza faptului di.. a art icula tiile plastice apar la extremitatilc _grinzilor iar in situatiile din fig.iel'a iI_lcare diagr~111ade ~oI?ent:. Intr-adevar. 6.

+ (}.. forma de ca. ca . Pentru a evita 0 degradare accentuata a capacitatii portante a sect iunilor de la reazem.1. . veclllatatea.15% pentru celelalte armaturi intinse.B = Mt::'B + M:. 6.21. Asigurarea impotriva ruperii din forta taietoare.atunci cind articulatia plastica apare in cimpul grinzii. !. Asigurarea ancorarii barelor Iongitudinale.tMetoare Qmaz din relatia (6.17j Astfel.21 b) 201 . atunci cind in urma fisurarii alternante pronuntate in anumite momente fisura este dcschisa pe toata inaltimea sectiunii si zona cornprimata poate fi asigurata nurnai de armatura longitudinala inferioara. zona plastid se considera pe cite 0 lungime It de fiecare parte a sectiunii de moment incovoietor maxim pentru a tine seama de variatia mai lenta a diagramei de momente pozitive in aceasta situatie. se irnpune ca putin G.12) devine p .£.9).B M:::. comprirnata.u ~xceptia arrnaturii ~e la partea superioara pe reazemele intermediare :uegn~z~lor.25 ({j.17): .30% si respeetiv 0. Probabilitatea apa..B =- M:. In cazul riglelor structurilor proiec-tate in zona seismica de caleul F procentele PI sintO.. 6. este ancorata in nodurile de cadru aflate m.2. respectiv. in cazul riglelor structurilor din zone seismice de calcul A-E == 0. Pe aceasta baza. Asa cum s-a aratat in paragraful 6. c. 4 asigurind in acelasi timp un proeent de armare transversala . astfel di in situatia din fig. 6. un de poate exista moment incovoietor negativ (vezi fig.51(g + P) (6. . care urmaresc sa ~?mpe?seze pl~~~erea ~a:t!a!. fara masuri r suph~entare de an. d). ..zone~?r plastics potentiale din grinzi si stilpi (vezi fig. . In zonele de cimp ale grinzii.·l()puse(fig.atunci cind articulatia plastica apare la capatul grinzii. si asigurarea unui minim de armare transversals cu etrieri.12) se ia in cazul grinzilor ~iim sau .17) este foarte mare in cazul grinzilor structurilor curente in "ca~re solicitate de eutremure puternice (vezi fig.ne~ahve.n~re transversala datorita faptului ca inaltimea zonei . C.]n ra1?or~ cu ~lt~ prescr~p}ii aceste conditii sint mai largi.. ultima valoare reprezentind si procentul minim de armare pentru riglelc neparticipante la strueturi antiseismice. Daca membrul decit 125Rc. 6. pentru arrnaturile de preluare a momentelor negative pe reazeme ~i 0.18. Este : de r:m~:cat.ritiei mecanismului disipator de energie eu articulatii plastice deschise la fete . 6. pentru a conferi riglelor de cadru un minim de capacitate portanta si implicit 0 limitare a incursiuni!or in domeniul postelastic se mai pune conditia: (6. se prevede ca distanta intre etrieri in aceste zone sa nu depaseasca 200 mm 200 pRa atunci procentul . 6.etneru .45%. '~f Pl a Fig.20) reprezinta nala care insoteste conditia (6.20). conditia (6. De asemenea. Qmin .3. .18.. 6. drept al relatiei (6.'. in caz contrar de relatia (6. :pent~ aceste sltuatl~ se prevad r~gulile de ancorare din fig. d. ur~are a con~ucriirii cu placa planseului se poate ~'. ~. de eel = 0. zona de 'md:slre a' etrierilor la e~tremltati este dictata de asigurarea capacitatii de retire su? momente . 6.11.18).seama de efeetul fortei taietoare importante din aceasta zona (vezi pet. a se obtine: Qmn:.20) este mai mare arrnaturii -comprimate este stabilit de relatia (6.17).10%.~omp_nmate e~te.!!_. armatura Iongitudinals. se impune ca momentul capabil negativ sa fie eel putin egal cu 25% din momentul capabil negativ al sectiunii de pe reazern. totusi.care produc ruperea sectiunii ~i initierea curgern III arrnatura intinsa este relativ midi.A + 0.a a aderentei (Iunecarea armaturii) practic de neevitat in conditiile solicitarii alternante generate de actiunea cutremurelor. La astfel de grinzi.P' :.18). a).19) in care. forta taletoare ~l nu din conditiile anterioare.21 b P'IP ~ 0.~ Est: de observat ca in conditiile in care rigla de cadru are 0 sectiune In.21 a) . forta . suficient de ~edusa (~ < 0. se recomanda sa se considere urmatoarele lungimi lp ale zonei plastice (vezi fig..8).s l(g + P) i (6.2%.15).'. La capatul B al grinzii din fig.. pe baza relatiilor din tabelul 5. Valoarea ~lim in relatia (6.3 Relatia (6. aSlg~ua 0 capacitate ae rotire substantiala sub momente pozitive.r~~ulta m general din conditia de asigurare la . 25 __&_ Ra unde p si P' sint procentele de armare longitudinalii la fata intinsa si. in aceasta zona se impune 0 limitare mai severa a inaltimii relative a zonei comprimate.20) in acelasi timp 0 conditie de ductilitate sectioexprimata prin relatia (6. In vederea confinarii zonelorplastice (cresterealui E/)U in relatia 6. 6. b lungimea pe care se mdesesc etnern este 2 h. lungimea lp a zonei plastice se ia egalii cu de doua ori inaltimea h a grinzii pentru a tine .10) se determina ca forta asociata mecanismului ide plastificare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful