UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE TIIN E ECONOMICE SPECIALIZAREA FINANTE B NCI ±ASIGUR RI MASTERAT

Rolul societ

ilor de microfinan are i în România

Particularit

Coordonator: Conf. Univ. Dr. ZAPODEANU DANIELA Masterand: DERECICHEI TEODORA

CUPRINS

Introducere ...........................................................................................................3 Capitolul 1. Necesitatea microfinantarii ...............................................................5 Capitolul 2. Incadrarea institutiilor de microfinantare ..........................................7 Capitolul 3.Activitatea de microfinantare in Romania ..........................................9 Capitolul 4. Cadrul legislativ si conditiile generale ale microfinantarii.................11 Concluzii ............................................................................................................18 Bibliografie ..........................................................................................................21

2

cea mai afectat categorie social este clasa de mijloc. Pentru deservirea acestor categorii de popula ie exist institu iile de microfinan are. În vremuri de criz . Incluziunea social i sprijinirea prin diverse servicii a categoriilor defavorizate reprezint îns i esen a activit ilor institu iilor de microfinan are. adic motorul unei societ i i al economiei. asigurând astfel accesul la finan are i pentru clien ii care nu se calific din punctul de vedere al b ncilor. Ceea ce diferen iaz sectorul de microfinan are fa de sectorul bancar este în primul rând orientarea social a activit ilor desf urate de institu iile de microfinan are. dar i din alte ri europene reclam înc de la începutul crizei financiare: accesul tot mai restrictiv la credite. Aceste institu ii vin s acopere o ni pe pia a serviciilor financiare. Acestea î i ofer serviciile în principal categoriilor defavorizate de popula ie i persoanelor aflate în stare de dificultate. nevoile de finan are se afl în continu cre tere. Marea parte a acestor nevoi sunt împlinite în cadrul sectorului bancar. nu au acces la serviciile bancare deoarece nu îndeplinesc condi iile cerute de b nci. B ncile au devenit foarte precaute când vine vorba de finan area unei afaceri ale c rei perspective de succes 3 . nici nu dispun de suficiente rezerve pentru atenuarea ocului recesiunii. o alternativ de creditare a micilor întreprinz tori i a categoriilor sociale dezavantajate. Totu i. categorii care prezint un grad ridicat de risc. de i au nevoie de finan are. Se tie îns c unde exist probleme cineva identific oportunit i.Introducere În contextul economic actual. B ncile vin azi în întâmpinarea clien ilor cu o ofert cât se poate de variat de servicii. precum microfinan area. IMM-urile sau PFA-urile sunt foarte vulnerabile întrucât nici nu se bucur de protec ie din partea statului. reprezentat în principal de micii întreprinz tori. ra iunea lor de a exista. Un recent studiu realizat de Erste Group confirm ceea ce mediul de afaceri din ara noastr . exist categorii de popula ie care. avertizeaz sociologii.

4 . precum programele de microfinan are. pentru a convinge banca s -i acorde un împrumut. aflat în blocaj.sunt în prezent foarte greu de evaluat. Este vorba. sus inute de b nci în cooperare cu institu ii financiare interna ionale precum Banca Mondial sau BERD. chiar i în cazul unui business-plan perfect.i asume. Astfel. mai multe riscuri. În aceste condi ii. o companie trebuie s . mul i dintre micii întreprinz tori ar putea porni în c utarea unor alternative mai flexibile i mai avantajoase de finan are. precum i oferirea altor tipuri de servicii financiare unor categorii de persoane i asocia ii care nu prezint interes comercial pentru b ncile comerciale. accesul la servicii financiare poate contribui la stabilizarea i dezvoltarea economic . Îns nici resursele proprii. la rândul s u. Din aceste motive. nici garan iile suplimentare nu au reprezentat o prioritate a IMMurilor în ultimii ani. pentru recuperarea rapid a împrumutului. în special în avantajul categoriilor de popula ie cu venituri mici. fie nu dispun de garan ii adecvate. aproape toate fiind concentrate pe investi ii. de cre terea contribu iei proprii din valoarea investi iei. precum i de garan ii valoroase i cât mai lichide. o bun parte ajungând pe pia a imobiliar . printre altele. Microfinan area presupune acordarea de credite cu valori reduse. deoarece fie nu au istoric de credit.

cu mai mult de 3 copii. mai ales mamele singure i femeile în vârst . . Persoanele excluse din punct de vedere social nu au un acces adecvat la serviciile financiare. dintre care men ion m: . . rata omajului la femei este mai mare decât la b rba i.în multe ri. 5 . Scopul microfinan rii este tocmai s ajute persoanele defavorizate s dep easc aceast barier . Microfinan area s-a dovedit a fi o unealt eficient în promovarea spiritului antreprenorial i o resurs de nepre uit pentru cei care doresc s î i creeze sau dezvolte o afacere. .femeile sunt mai predispuse la excludere social i la s r cie. i imigran ii sunt mai .Capitolul I Necesitatea microfinantarii Din punct de vedere al finantarii exist o multitudine de cauze ale excluderii sociale a persoanelor i respectiv a încadr rii acestora în categoria persoanelor la risc. În majoritatea rilor. .vârsta . în mod special omajul pe termen lung (fenomen in crestere in contextual actual al crizei economice). Acest fapt reprezint o barier în calea celor care ar dori s î i înceap propria lor afacere.factori etnici i culturali ± grupurile minoritare expu i la riscul de s r cie. rata omajului la tineri este ridicat .cauze geografice ± în majoritatea rilor europene exist importante diferen e regionale în ceea ce prive te excluderea social i fenomenul s r ciei. iar persoanele de peste 65 de ani tr iesc la limita s r ciei.num rul de membri ai familiei ± de regul familiile mari. sunt mai vulnerabile.lipsa unui loc de munc . diferen e care apar i în interiorul unei ri.

CrediAmigo din Brazilia. este în cre tere. Institu iile de microfinan are au ca scop asigurarea de servicii financiare celor s raci i foarte s raci. MiBanco din Peru. Aceste institu ii au capacitatea i dorin a de a fi de folos persoanelor care au nevoie de microcreditare. Datele i informa iile existente arat c pie ele financiare eficiente. depinde de calitatea cadrului legislativ i a reglement rilor. Astfel. cre terea accesului în mediul rural la o gam mai larg de servicii financiare. o institu ie de microcreditare care deserve te segmentul rural s rac din India.. Pentru a putea acoperi costurile de tranzac ie mai ridicate. inând cont de faptul c majoritatea oamenilor s raci locuiesc în zone rurale. Aici pot fi numite Equity Building Society din Kenya. cu venituri reduse.Microfinan area este adesea oferit de c tre organiza ii din afara sectorului bancar. la servicii financiare. ducând la reducerea s r ciei. b ncile comerciale din majoritatea t rilor nu au intrat pe pia a creditelor rurale sau pentru agricultur în num r prea mare. institu iile microfinan are sunt obligate s perceap dobânzi i comisioane mai ridicate decât în sectorul bancar. 6 . Num rul institu iilor de microfinan are care î i adapteaz produsele pentru a se potrivi i zonelor rurale. extinse. Mai multe institu ii de microfinan are au demonstrat c pot ob ine profit din deservirea unui num r mare de gospod rii relativ s race. Financiera Calpia din El Salvador sau Basix India Ltd. microîntreprinderi sau întreprinderi mici. devine un obiectiv important. realizând acest lucru într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. institu ii de microfinan are i uniuni de credit care i-au creat portofolii puternice în zona rural . Cre terea economic în agricultur precede o cre tere economic general . Gradul de acces i calitatea accesului persoanelor din mediul rural. Exist numeroase exemple de b nci de dezvoltare în agricultur . în timp ce b ncile comerciale par a se feri de acest sector. nu doar celor urbane. În general. cu prec dere în zonele rurale. contribuie la o dezvoltare accelerat a agriculturii. în ciuda motiva iilor oferite pentru a încuraja acest lucru. printr-un spectru mai mare de intermediari financiari.

în func ie de scopul lor. În majoritatea rilor în curs de dezvoltare totalul creditelor din sectorul finan rii rurale i al microfinan rii ajunge la aproape de 1% din oferta general monetar . Malawi (2. Vietnam i Sri Lanka (4. India i Nicaragua (pu in peste 1%). 7 . pentru a se diferen ia de b ncile comerciale. clien ii reprezentând mai pu in de 1% din popula ie. Tailanda (6. El Salvador. activit i i servicii. urmate de Bolivia. .5%). prin modul în care sunt supravegheate i prin sursa de provenien a fondurilor folosite în activitatea curent . .b nci comerciale. .b nci de tip po t doar pentru atragerea de economii.5%). . Aceste institu ii se diferen iaz prin natura produselor i serviciilor care le este permis prin lege s le ofere.programe i agen ii guvernamentale pentru finan are rural .Sectorul de finan are rural i microfinan are este mic în compara ie cu sectorul bancar comercial.2%). Bangladesh i Cambodgia (3%). Honduras. microfinan are sau finan area întreprinderilor mici i mijlocii.5%). rile cu niveluri mai ridicate de penetrare ale activit ilor de microfinan are sunt Indonezia (6.institu ii bancare specializate.institu ii financiare de dezvoltare. non-profit i non-guvernamentale. de reglement rile existente i de serviciile pe care le ofer . de regul autorizate pentru un num r limitat de opera iuni.cooperative financiare bazate pe membralitate. Acestea pot fi: .institu ii financiare nebancare. . . de microfinan are i de finan are a întreprinderilor mici i mijlocii se încadreaz în mai multe categorii. Capitolul 2 Incadrarea institutiilor de microfinantare Institu iile de finan are rural . având efecte limitate asupra stabilit ii sistemului financiar în ansamblul s u.

de regul în sume mici. cooperative rurale . B ncile de tip po t doar pentru economii± au posibilitatea de a constitui depozite de la un num r ridicat de persoane. de sine st t toare. dup principiul o persoan ± un vot. Cooperativele financiare sunt conduse de c tre membrii proprietari. trusturi sau asocia ii non-profit. Scopul lor este de a oferi persoanelor cu venituri mici. un loc sigur unde s î i depoziteze economiile. . 4. în sensul c în activit ile lor de natur social desf urate se include i creditarea. non-profit i non-guvernamentale ± au fie un obiectiv combinat. microîntreprinderilor sau întreprinderilor mici. îndeosebi celor din zonele rurale. altele se extind într-o întreag regiune. în timp ce altele pot fi afiliate sau sponsorizate de organiza ii non-guvernamentale interna ionale. unele dintre aceste institu ii de intermediere financiar opereaz doar la nivelul jude ului. 3. f r a cuprinde i credite. microfinan are i finan are IMM ± au de regul un avantaj competitiv fa de institu iile private care ofer servicii financiare similare gospod riilor. Unele din aceste institu ii sunt entit i locale. pl i si transferuri. servicii. Programele i agen iile guvernamentale pentru finan are rural . Activitatea lor se rezum la depozite. iar unele î i desf oar activitatea la nivel na ional. care au în comun fie zona geografic de reziden . marketing. Acestea din urm apar in de regul sectorului privat i sunt organizate ca funda ii.care s includ i economii i credite. Cooperativele financiare bazate pe membralitate ± pot avea un scop multiplu . cum sunt de exemplu uniunile de credit. 8 2. ca organiza ii cooperatiste financiare. acest lucru depinzând în mod deosebit de gradul de dezvoltare a sectorului de finan are rural i microfinan are 1. fie ocupa ia sau locul de munc . sau un scop unic. Acestea au o istorie mai îndelungat decât institu iile de intermediere financiar non-guvernamentale în majoritatea rilor. Astfel. i se deosebesc de acestea prin faptul c tranzac iile lor sunt limitate la un num r de membri înregistra i. În unele ri. Zona geografic pe care o deservesc aceste institu ii depinde de modul lor de organizare i statutul legal. fie au ca obiectiv unic creditarea. Institu iile financiare nebancare.Nu în toate rile exist toate aceste tipuri de institu ii.produc ie. aceste agen ii func ioneaz sub forma institu iilor financiare de dezvoltare sau a b ncilor specializate.

Aceste institu ii sunt r spândite azi în toat ara. sau le acord diferite împrumuturi i facilit i de creditare acestora. cât i indirect în finan area rural i microfinan are. având un rol crucial în dezvoltarea întreprinderilor mici i mijlocii. Majoritatea întreprinderilor mici. Acestea au rolul de a completa oferta de servicii financiare care în mod normal nu sunt oferite de c tre b nci. de exemplu b ncile rurale sau b ncile de microfinan are. provincie. B ncile comerciale ± se implic atât direct. Institu iile financiare de dezvoltare ± în multe ri. 7. 6. În România b ncile comerciale nu sunt interesate în microfinan are. Implicarea indirect se refer la faptul c b ncile depoziteaz fondurile folosite de institu iile de microfinan are i cooperativele financiare. regiune. ca i clien ai s i. se supun supravegherii pruden iale exercitate de autoritatea central de supraveghere. Institu iile bancare specializate ± În unele ri. Institu iile bancare cu servicii limitate. deoarece reglement rile pruden iale fac ca creditele oferite pentru întreprinderile mici i mijlocii s fie foarte costisitoare pentru b nci. Scopul reglement rilor din domeniu este de a construi institu ii puternice care s asigure servicii în condi ii de uniformitate i standarde comune de performan . activit ile bancare pot fi limitate în func ie de întinderea geografic a zonei deservite -jude .5. de i la acea vreme nu exista un cadru legislativ care s le reglementeze activitatea. microîntreprinderilor dar i afacerile aflate la început nu au acces la creditele 9 . au fost înfiin ate i finan ate de Guvern. Capitolul 3 Activitatea de microfinan are în România Primele institu ii de microfinan are au fost înfiin ate în România în urm cu 18 ani. pentru a dezvolta i promova un sector strategic al economiei i pentru a îndeplini obiective de natur social . fiind obligate s respecte cerin ele de raportare i standardele pruden iale.

000 de microîntreprinderi active. . În ara noastr . . portofoliul de credite al societ ilor de microfinan are a ajuns la 27. 10 . Comparativ cu b ncile.tineri cu un nivel de educa ie sc zut i f r calificare profesional .familiile în care adul ii nu au un loc de munc stabil i tr iesc din venituri ocazionale. Alpha Bank. exist mai multe categorii de persoane expuse la riscul excluderii sociale. Aceste categorii de persoane nu ar putea niciodat s ob in un credit bancar pentru începerea unor mici afaceri. . respectiv de oameni de afaceri. activitatea de microfinan are se desf oar în prezent prin 29 de institu ii de microfinan are. . conform studiilor realizate. Societ ile de microfinan are au fost înfiin ate tocmai din dorin a de a sprijini persoanele defavorizate. ajutor de omaj sau din aloca iile copiilor.familiile cu mul i copii i venituri reduse sau familiile cu un singur p rinte. ceea ce reprezint o cre tere de 60% fa de anul 2003.familiile care nu de in p mânturi. Banca Transilvania. Fiind prima genera ie de societ i private. constituind marea majoritate a societ ilor comerciale existente. microîntreprinderile i înreprinderile mici i mijlocii care nu au acces la sectorul bancar. Raiffeisen Bank. în România existau 523. aceste societ i au un mare avantaj.BCR. i chiar cele aflate la început pot ob ine finan are. deoarece nu îndeplinesc condi iile cerute de b nci. În anul 2005. Banca Româneasc . Cu excep ia unui num r limitat de b nci comerciale care au încercat s î i adapteze oferta la cerin ele întreprinderilor mici i mijlocii prin programe finan ate de BERD . Acestea stau la baza dezvoltarii sectorului privat in Romania.000 de întreprinderi mici i mijlocii i 465. acestea au nevoie de un sprijin diversificat care s includa servicii financiare dar i instruire i consultan . i anume u urin a de accesare a creditului.bancare deoarece nu îndeplinesc cerin ele b ncilor. Aceasta înseamn c pân i întreprinderile care nu au un istoric de creditare. r spândite prin filiale în toat ara. Statisticile arat c în anul 2005. Acestea sunt: . care tr iesc în zone cu o cerere de for de munc redus . acestea fiind foarte ridicate.persoanele în vârst care nu beneficiaz de pensie sau a c ror pensie este foarte mic .4 milioane euro.

Comparativ cu anul 2004.i adapta serviciile i de asemenea cerin ele pentru a putea atrage clien i din sectorul întreprinderilor mici i mijlocii. În scopul de a u ura accesul întreprinderilor mici i mijlocii la finan are bancar a fost creat în anul 2002 Fondul Na ional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici i Mijlocii. Pentru întreprinderile mici este deci foarte greu s aib acces la capital. Un cadru clar i bine structurat plaseaz microfinan area pe un curs rapid de dezvoltare. Acest sprijin a fost esen ial pentru ca Guvernul românesc s recunoasc faptul c . În anul 2003. în anul 2006 fondul a oferit de 13 ori mai multe garan ii ca num r al lor.Contribu ia la crearea unui cadru legislativ coerent care s permit dezvoltarea industriei de microfinan are în România. al extinderii programelor sociale i de dezvoltare comunitar . Între b nci i institu iile de microfinan are nu exist parteneriate sau leg turi de colaborare. microcreditarea poate reprezenta un mijloc de combatere a s r ciei. Astfel.În ciuda eforturilor depuse de b ncile comerciale de a. al educ rii beneficiarilor în domeniul finan rii i al afacerilor.87 milioane euro. într-adev r. la sfâr itul anului 2006 num rul garan iilor acordate de fond a fost de 1. Totu i. la momentul de fa nu exist înc surse de finan are române ti pentru sectorul de microcreditare. Activit ile acestui proiect includ: . În România institu iile de microfinan are s-au dezvoltat în totalitate prin sprijin interna ional. USAID ( United States Agency for International i Development) a lansat în România Programul pentru Dezvoltarea Îmbun t irea Performan elor Întreprinderilor Mici i Mijlocii. al dezvolt rii sectorului întreprinderilor mici i mijlocii i al cre terii bun st rii sociale.931. a c rui activitate a crescut tot mai mult. în scopul combaterii s r ciei. Acest proiect are menirea s îmbun t easc cadrul legal în care evolueaz institu iile de microfinan are. respectiv de 4 ori mai multe ca valoare. deoarece b ncile privesc cu suspiciune acest sector al microfinan rii. al cre rii de locuri de munc . creînd astfel condi iile pentru dezvoltarea unui sector s n tos de microfinan are în România. în valoare total de 164. al dezvolt rii ini iativei i spiritului antreprenorial. 11 . b ncile nu ofer suficient sprijin pentru dezvoltarea acestor afaceri.

celor mai bune practici în domeniu.debitorii sunt proteja i împotriva practicilor abuzive de acordare sau de rambursare de imprumuturi. dezvolt rii noilor produse financiare i creditului rural. . . Capitolul 4 Cadrul legislativ si conditiile generale ale microfinantarii Prin sprijinul acordat de c tre Banca Mondial . educare.principalul obiect de activitate al societ ilor de microfinan are îl constituie acordarea de credite din diverse surse. Programul de cursuri cuprinde tematici variate din domeniul managementului de risc.constrângeri minime pentru înfiin area unei societ i de microfinan are care nu accept depozite de la popula ie. managementului oficiilor regionale. obiectul secundar de activitate al acestor societ i se refer la sprijinul acordat pentru dezvoltarea economic a clien ilor. Agen ia Statelor Unite pentru Dezvoltare Interna ional ± USAID i Coali ia de Microfinan are. Legea nr. informare. 240/15 iulie 2005. În acest scop.Îmbun t irea capacit ii tehnice i financiare a organiza iilor de microfinan are.. dar si executive particip la cursuri de instruire adaptate nevoilor lor. . 12 . . dup mai bine de 2 ani de discu ii i negocieri.societ ile de microfinan are au acces la fondurile publice. incluzând aici consultan . reprezentan ii organiza iilor de microfinan are de pe pozi ii manageriale. în iulie 2005 a fost aprobat Legea privind societ ile de microfinan are. conducerea str in sau utilizarea de fonduri provenite din str in tate. indicatorilor de referin pentru industria de microfinan are.Crearea unei Coali ii de Microfinan are menit s reprezinte industria i s continue programul de asisten tehnic ini iat cu sprijinul Programului pentru Dezvoltarea i Îmbun t irea Performan elor Întreprinderilor Mici i Mijlocii. fonduri atrase de la donatori sau de la diverse institu ii financiare. 14 organiza ii de microfinan are au semnat un acord care serve te la promovarea activit ilor re elei de microfinan are din România. . Aceast lege prevede un nivel moderat de supraveghere din partea B ncii Na ionale a României: . fonduri publice.nu exist restric ii privind ac ionarii str ini. proprii sau împrumutate.

Ordonan a stabile te ample cerin e opera ionale. Titlul I din O. . Dup doar 6 luni de la aprobarea acestei legi a fost emis o nou reglementare privind activitatea de creditare a institu iilor financiare nebancare. cu respect. administrative i de raportare. societ ile de microfinan are nefiind considerate o categorie aparte. precum i s emit obliga iuni sau s acorde imprumuturi garantate prin propriile actiuni.administratorii institu iilor financiare nebancare pot s fie doar persoane fizice i trebuie s îndeplineasc anumite condi ii morale. banca na ional poate for a societ ile de 13 . Aceast ordonan aduce un nou set de reglement ri pentru sectorul de microfinan are i împov reaz puternic institu iile din punct de vedere al cerin elor legislative: . anume Ordonan a Guvernului nr.000 euro.institu iile financiare nebancare..se interzice institu iilor financiare nebancare s accepte depozite sau alte fonduri rambursabile de la popula ie. nr. poate obliga societ ile de microfinan are s acorde. B. 28/2006 privind reglementarea unor m suri financiar-fiscale.G. potrivit cu criteriile sale i are dreptul s interzic acestor societ i s împrumute bani de pe pia a interna ional . publicat în Monitorul Oficial nr.N. . care reprezint o povar birocratic pentru aceste institu ii de m rime relativ mic . . rapoarte privind portofoliul de credite. . 240/2005 privind societ ile de microfinan are.N. f r discriminare în procesul de evaluare a dosarului de credit. cu excep ia caselor de ajutor reciproc i a caselor de amanet trebuie s se organizeze ca societ i pe ac iuni.R. 89 din 31 ianuarie 2006. având ca unic obiect de activitate desf urarea activit ilor de creditare autorizate.activit ile de microfinan are trebuie s fie transparente iar beneficiarii acestor servicii trebuie s fie trata i în mod uniform.cerin ele pruden iale i de raportare sunt aceleasi pentru toate tipurile de institu ii financiare nebancare. De asemenea. .societ ile de microfinan are trebuie s transmit în mod regulat c tre B. reglementat deja printr-o lege organic . Prevederile ordonan ei sunt foarte stricte i reprezint o amenin are real pentru institu iile financiare nebancare.capitalul social minim pentru înfiin area acestor institu ii este echivalentul în lei a sumei de 200.R. pentru a permite ca activitatea acestora s fie inclus în analizele privind evolu ia creditului neguvernamental. Având ca scop reglementarea pie ei financiare nebancare i crearea unui regim unitar aplicabil tuturor activit ilor de creditare. 28/2006 completeaz cadrul legislativ creat prin Legea nr. sau s nu acorde credite.

oferind instruc iuni detaliate care în mod cert nu se potrivesc pentru toate tipurile de institu ii financiare nebancare.R. eligibilitatea clientilor. 14 . costisitor i necesit mult timp. s î i îndeplineasc func ia public . . B. amanet.Procesul de înfiin are a societ ilor de microfinan are este complicat.microfinan are s concedieze managerii sau administratorii. .R. Un model clasic de dezvoltare a unei societ i de microfinan are presupune trecerea acesteia de la fondurile ob inute din dona ii la finan area din sectorul privat i apoi la emisiunea de obliga iuni.B.N. are puterea s emit norme de creditare pentru societ ile de microfinan are. care necesit o securizare a datoriei. Principalele obiec ii care pot fi aduse Ordonan ei nr. . . clasificarea portofoliului de credite i a provizioanelor etc. documenta ia creditului.Institu iile financiare nebancare nu au voie s accepte depozite de la popula ie.N. care reglementeaz activitatea institu iilor financiare nebancare.Articolul 9 din ordonan interzice societ ilor de microfinan are emisiunea de obliga iuni. 28/2006. ca atare nu este necesar ca B.B.N. de protejare a intereselor popula iei. Exist riscul ca unii manageri sau administratori ai acestor societ i s nu corespund cerin elor ordonan ei s nu mai fie califica i pentru func ia pe care o de in. Reglement rile excesive sunt o povar pentru aceste societ i i nu fac altceva decât s diminueze flexibilitatea specific activit ilor de microfinan are. Societ ile de microfinan are se opun acestui lucru.N.de la societ i mici pân la mari societ i financiare . criteriile de evaluare a dosarului de credit. credite de consum etc. ceea ce contravine în mod direct celui mai de succes model de societate de microfinan are. sau s î i reorganizeze activitatea intern . norme care nu se potrivesc realit ii microîntreprinderilor sau întreprinderilor mici. microfinan are. B. are dreptul s le retrag autoriza ia de func ionare.Aceast ordonan creeaz un cadru legislativ care încearc s reglementeze institu ii de m rimi foarte diferite . Dac societ ile încalc oricare din prevederile ordonan ei. referitoare la: garan iile solicitate. poate solicita societ ilor de microfinan are s concedieze managerii sau administratorii. fiind puse într-o situa ie nedreapt de a fi comparate cu b ncile.i care desf oar activit i foarte diferite: leasing. a adus astfel supravegherea sectorului de microfinan are mai aproape de cea din sectorul bancar.N.R. ..R. sunt urm toarele: . sau s î i reorganizeze activitatea.R.

Aceste societ i trebuie s notifice B. fiind un factor favorizant al cre terii i dezvolt rii societ ilor de microfinan are.Cerin ele de contabilitate.Ordonan a impune structuri interne pentru societ ile de microfinan are care nu sunt adecvate acestui sector. De exemplu. în cazul modific rilor în structura ac ionariatului sau în cazul modific rii normelor interne. cerin e care pentru o mic societate de microfinan are nu sunt realiste. Procredit Bank. In acest moment. fiind divizat în dou segmente. audit i raportare sunt similare b ncilor. în cazul cump r rii sau vânz rii de ac iuni. interdic ia de a emite obliga iuni constituie o limitare major a cre terii sectorului de microfinan are. . precum i a unui comitet de audit.N. Pe termen mediu i lung. Al doilea segment include 20 de institu ii de microfinan are autorizate sau în proces de autorizare care au ap rut în 2006 în urma noului cadru legislativ creat. Se estimeaz c o societate de microfinan are de m rime medie ar trebui s angajeze o persoan în plus doar pentru a se asigura c reglement rile B. societ i care probabil c au desf urat activit i de creditare i înainte de apari ia legii.N. care au o metodologie de creditare bine stabilit i mecanisme interne de control eficiente. Rata dobânzii la microcredite variaz între 5% i 15% iar perioada de acordare a creditelor este de maxim 3 ani. Articolul 27 prevede existen a unui comitet de administrare a riscurilor.R.R. in cadrul acestor societati exista trei nivele de audit finciar. Unele societ i de microfinan are 15 .000 euro.Activitatea de creditare este singura activitate permis . de i capitalul minim necesar este foarte ridicat. . ceea ce reprezint o povar grea deoarece aceste institu ii proceseaz un volum mare de credite mici. Primul segment este reprezentat de 8 institu ii de microfinan are cu o vechime de peste 7 ani. mature. . 200. fiind dificil de îndeplinit de c tre societ ile de microfinan are. La momentul de fa . Finan area prin emisiune de obliga iuni este o metod larg r spândit i folosit în întreaga lume.. sub forma de societate comercial cu r spundere limitat . La acestea se adaug o banc de microcreditare. sectorul de microfinan are din România cuprinde 29 de institu ii de microfinan are. datorit cadrului legislativ. în cazul oric rei angaj ri sau concedieri a unui manager sau administrator. Practicile de administrare a riscului de credit pentru aceste societ i sunt deja mai stricte decât în cazul b ncilor.Societ ile de microfinan are trebuie s înainteze organului de supraveghere toate documentele financiare. sunt respectate i pentru a raporta toate informa iile cerute. .

de pe toate continentele lumii. au achizi ionat un produs în sistem leasing. La ini iativa sectorului bancar românesc.000 euro. Pierderile suferite de societ ile de microfinan are se situeaz sub 2. datorit în primul rând serviciilor personalizate oferite i activit ilor de monitorizare eficiente. de 25. actualizate i consistente referitoare la persoane fizice care au contractat credite de la b nci sau societ i financiare. Obiectul de activitate al Biroului îl constituie administrarea informa iilor legate de creditare. sub forma unei societ i pe ac iuni i având ca membri fondatori 24 de b nci. Biroul de Credit reprezint o surs sigur i eficient de informa ii pentru participan i. au fost asigurate împotriva riscului de neplat de o societate de asigur ri sau sunt abonate la servicii de telefonie fix sau mobil . rata de rambursare a microcreditelor este foarte ridicat . uneori chiar peste rata de rambursare din sectorul bancar. iar dup rambursarea acestuia beneficiarii pot solicita înc un credit. care poate fi chiar de 2 ori mai mare decât primul. Biroul de Credit are ca ac ionari 27 de b nci comerciale. Acest fapt mai arat i c majoritatea afacerilor finan ate au succes. Statisticile demonstreaz c func ionarea birourilor de credit faciliteaz accesul la credite i totodat determin sc derea num rului i a valorii restan elor la nivelul sectorului financiar-bancar i al furnizorilor de utilit i. Alte societ i îns nu solicit garan ii ci folosesc o Äabordare ciclic a credit rii´: primul credit acordat are o valoare mic . gestioneaz date negative i pozitive provenite din surse bancare i nebancare. Biroul de Credit este opera ional din data de 16 august 2004 i. în prezent. Statisticile arat c la nivel na ional. ceea ce demonstreaz satisfac ia lor i încrederea în serviciile oferite. aproximativ 70% din beneficiarii microcreditelor se întorc pentru noi credite. În prezent. în 2004 a fost înfiin at Biroul de Credit.solicit garan ii materiale care s acopere valoarea creditului i dobânda aferent în propor ie de 120%. 16 . În fiecare an. asem nându-se cu Registrele de credit propuse de Banca Mondial .5% din totalul creditelor acordate. Aceste informa ii se adaug celor pe care participan ii le de in din surse proprii sau alte surse externe pentru a decide dac intr sau nu într-o rela ie de natur financiar cu persoana respectiv . puse la dispozi ie de c tre b nci i institu iile nebancare. Acest ciclu se repet pân se ajunge la valoarea maxim a creditului ce poate fi acordat. atât negative cât i pozitive. Institu ii de acest profil exist în numeroase ri. Biroul de Credit î i propune s sprijine participan ii la sistem prin furnizarea de informa ii reale.

Un pas important în dezvoltarea acestui sector l-a constituit trecerea. doar 16% din IMM-uri i-au finan at în 2009 afacerile din credite bancare. In contextual actual al crizei economice. ceea ce arat un poten ial foarte mare atât pentru dezvoltarea împrumuturilor acordate de b ncile de retail. Schimb rile de natur legal . la planul de conturi bancar. la 1 ianuarie 2008. 63% din micile 17 .900 3. economic i financiar continu s modeleze societ ile de microfinan are. cât i de companiile de microfinan are.200 2006 29 30. 14 8.Evolu ia numeric a institu iilor de microfina are precum creditelor acordate se poate observa în tabelul urm tor: i a 2003 Num rul institu iilor de microfinan are Num rul creditelor acordate Valoarea medie a creditelor acordate (in euro) Sursa: A.400 3.000 6. întrucât companiile au fost nevoite s recurg la credite în lipsa fondurilor proprii i a altor resurse financiare. în principal din cauza lipsei garan iilor i a rezultatelor financiare insuficiente. o apropiere de modelul bancar de creditare. În acela i timp.M. finan rile acordate de banc pentru IMM-uri au crescut u or în 2009 în ciuda crizei.000 5.100 2004 14 14. În acela i timp. în timp ce 12% din acestea se sus in din resursele proprii ale ac ionarilor. in rile din Europa Central i de Est exist peste 35 de milioane de persoane care nu au un cont bancar. relev datele Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.N.C. program care are ca scop realizarea unui schimb de experien între institu iile de microfinan are din estul i cele din vestul Europei.I.400 2005 9 20. De altfel. apreciaz anali tii Erste Group.000 Reprezentan i ai sectorului de microfinan are din România fac parte din proiectul european ÄFrom Exclusion to Inclusion through Microfinance: Learning from East to West and from West to East´. ceea ce a constituit într-un fel.M.

În ceea ce prive te sectorul bancar evolu ia acestuia în ultimul deceniu al secolului al XX-lea s-a caracterizat prin dezvoltarea i diversificarea produselor i serviciilor bancare. informatizarea sistemelor de transmitere a informa iilor de natur contabil . Aceste condi ii au dus la specializarea b ncilor fie pe anumite segmente ale popula iei. transform ri care l-au adus mai aproape de modelele din rile europene.companii au nevoie de fonduri pentru a se adapta la cerin ele mediului economic competitiv din Europa. fie pe oferirea unui anumit serviciu bancar. cre terea vitezei i diversificarea instrumentelor de decontare. ceea ce a dus la necesitatea înfiin rii i reglement rii unor alte tipuri de institu ii financiare.i extind foarte mult re eaua teritorial . este imposibil ca o banc s se mai adreseze întregii pie e i s mai îndeplineasc toate func iile b ncilor universale. Eforturile de capitalizare i presiunea concuren ial au determinat b ncile s . Un alt element nou în peisajul bancar românesc îl constituie apari ia b ncilor specializate. CONCLUZII Sistemul de intermediere financiar din România a trecut în ultimii ani prin transform ri majore. statistic i a celor din procesul de transfer. Cu toate acestea. În condi iile unei popula ii tot mai ini iate i a unei cre teri economice care determin o nevoie tot mai mare de fonduri în economie. b ncile comerciale nu pot satisface cerin ele de finan are pentru întreaga economie. care s se adreseze 18 .i modernizeze i s . modernizarea sistemului de eviden i control.

care pot acorda împrumuturi de pân la 25. În timp. În esen . unde exist dou tipuri de societ i: organiza ii nonguvernamentale de microfinan are. era normal ca pe pia s apar o ofert diversificat de produse i servicii pentru microîntreprinderi i întreprinderi mici i mijlocii. cu un grad mare de vulnerabilitate. Amintim în acest sens exemplul Bosniei Her egovina. . Având în vedere nevoile de dezvoltare ale sectorului privat i mai ales. structurilor de audit i sistemului de contabilitate solicitat a se implementa.000 euro. printre care: ile de microfinan are îns . Institu iile de microfinan are au fost primele care au ap rut pentru satisfacerea acestor nevoi. datorit diversit ii i a num rului mare de institu ii financiare de pe pia a româneasc . Aceste institu ii au suplinit aceste lipsuri prin rela ia personal pe care au stabilit-o cu fiecare client în parte. acest lucru are i . ofi erii de credit devenind mentori ai acestor persoane. care pot acorda împrumuturi de pân la 5.Împov rarea societ ilor cu costuri uria e de operare datorate num rului de administratori. Acest lucru a dus la desfiin area a 4 institu ii care înainte de apari ia legii desf urau activit i de microfinan are în zone defavorizate. Baia Mare. situa ia României prezint un avantaj competitiv fa de alte state care ar putea atrage aten ia investitorilor. nevoile financiare ale acestuia.Lipsa unui cadru legal de func ionare pentru societ ile mici de microfinan are care nu au putut asigura capitalul social minim pentru înregistrarea ca institu ie financiar nebancar . acesta este un lucru bun deoarece confer credibilitate sporit acestor institu ii. ele preluând riscul afacerilor aflate la început i administrate de persoane f r experien . 19 . Investitorii apreciaz reglementarea sistemului i se ofer s investeasc în acest sector profitabil.000 euro i institu ii financiare nebancare de microfinan are. În ceea ce prive te societ aspecte negative.Petrosani. mai ales în foste zone miniere . Acest gen de activitate nu este înc legiferat în toate rile Uniunii Europene i în acest context.categoriilor de clien i care nu au acces la finan area bancar . Banca Na ional a sim it nevoia s intervin i s reglementeze acest sector prin legi i norme care s se aplice tuturor deopotriv .

activitatea lor comercializându-se puternic. .Posibilitatea sc derii performan ei activit ii de creditare datorit cre terii num rului de clien i pe ofi er de credit. Provocarea care st în fa a societ ilor de microfinan are este de a g si echilibrul între p strarea misiunii sociale a institu iei i eficientizarea activit ii de creditare. anumite institu ii de microfinan are au fost nevoite s coboare tacheta în ceea ce prive te misiunea lor social . Partea pozitiv îns este cre terea uria a investi iilor atrase de c tre institu iile de microfinan are. datorit presiunilor expuse mai sus. Din p cate.Presiunea pus de c tre ac ionarii i investitorii interesa i pe societ ile de microfinan are de a. elemente care afecteaz negativ calitatea rela iei cu creditorii. 20 . B ncile române ti ar trebui s renun e la suspiciunea cu care privesc sectorul de microfinan are i s nu vad în institu iile de microfinan are posibili concuren i. care s -i permit o dezvoltare armonioas i o acoperire cât mai complet a nevoilor de microfinan are.Posibilitatea elimin rii segmentului de microîntreprinz tori datorit cerin elor impuse de Banca Na ional i a evalu rii ofi erilor de credit care i-ar putea considera prea riscan i.i cre te portofoliul de împrumuturi i num rul de clien i.. care acoper împreun segmente diferite ale pie ei. ci s le priveasc drept parteneri. în ultimii 2 ani. Sectorul de microfinan are din România ar trebui s g seasc mai mult sprijin în interiorul rii. . ceea se sustine dezvoltarea sectorului privat în România.

Institu iile financiare ale economiei concuren iale.cerope. nr.ro ± Biroul de Credit 11. Oradea. 2002 6. Editura Universit ii din Oradea. ***. Editura Universit ii Craiova. 2003 2.BIBLIOGRAFIE 1. 2/2006 privind capitalul minim al institu iilor financiare nebancare. Finan e publice. Management bancar ± note de curs. Norma B. M.R. nr.O. nr. ***. Pie e de capital. nr. Moned i credit. Oradea. 240/2005 privind societ ile de microfinan are.ro ± Centrul Român de Politici Economice 21 . Oradea. Popa Diana. Popa (Lezeu) Dorina. Z podeanu Daniela. ***. Craiova. M. nr. Norma B. ***. Legea nr. 770/2006 10.N. ***. Norma B. Oradea.birouldecredit. 17/2006 privind supravegherea expunerilor institu iilor financiare nebancare. 381/2006 8. B dulescu Daniel.R. Opri escu Marin. 770/2006 9. 663/2005 7. nr. Editura Universit ii din Oradea. 2003 4. 2006 3. Institu ii monetare i de credit. www. Editura Universit ii din Oradea. Morar Ioan Dan.O. nr. www. ***. 2004 5. Editura Universit ii din Oradea. M. Z podeanu Daniela.O.N. Popa Ana.R.O.N. 16/2006 privind fondurile proprii ale institu iilor financiare nebancare. M.

22 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful