You are on page 1of 86

~

~,

lJ-l!l ,_

x

x

-

~

,~ !

t ,

,!~ ................ :._.~( .. , ... ,.~,_~.¥_;,.",_\ ..... _~Ito."-_~..,, ..... ,~ .~ •• ~..:.,,_._~_~~ .... ,.-.. ....... _ .• _ .......... ~ _

1--.l.· I i I _: I

] I

] ]

1 1 1 1 ]

1

1

]

1 I ,

] 1 I J

10

1

I

OX~_~I--60

/

(j

OJ( J

___ --~-_o_:--,.-.-.!

a

ftj. { 1

itJ. 1.2

b 6'

o

ftj. 1.3

o

~~-------~~~~~~

x

d' d

~~
C1 C
0
--t-----
I I [H]
I
I I
I I x ex 0
I
ex I
I I
I ) C'
/ ---Jc' / o

3

1.5 Puncte situate in planul orizontal de prciectie. Atunci cand un punct apartine planului orizontal de proiectie, fig. 1 .. 5 el este propria sa proiectie orizontala, iar proiectia sa verticala este asezata pe axa OX Spre exernplu, punctul E se gase~te in orizontalul anterior, iar punetul Fln orizontalul posterior In epura, se observa ca punctele (e, e') .;11 if, f'} sunt ill planul orizontal pentru ca au proiectiile verticale, e ',~i respectiv,j, pe axa ox .

~--------------------------------------------------~~~--------------------------~

4

1.6 Puncte situate in planul vertical de proiectie, In cazul in care punctul este situat in planul vertical de proiectie, el este propria sa proiectie, iar proiectia orizontala se gaseste pe axa OX.

In fig 1.6, punctul G se gaseste m verticalul supener, iar punctul 1, In

verticalul inferior

In epura, se constata ca cele dona puncte apartin planului vertical, deoarece,

proiectiile lor orizontale, g si I, sunt situate pe axa OX .

1. 7 Punetul se gaseste pe linia de pamant. Anmci cand punctul J apartine axel OX, el se gaseste atat in planul orizontal. cat ~i ill planul vertical de proiectie Asadar, el este propria sa proiectie orizontala.j, respectix verticala.j '.

A vand 111 vedere cele spuse mal sus, se CODS""l.3.t3. di 0 simpla pnvire asupra epurel punetelor enumerate, face cunoscuta poziua acesrora fata de planele de proiectie, fig. 1.7

- A este situat in primul diedru pentru ca a se gaseste pe planul orizontal anterior ~I a pe verticalul superror ;

- Beste in 211 doilea diedru, deoarece b este ill orizontalul posterior ~I b ' in

verticalul supenor ,

- C este in diedrul trei ,

- D este in al patrulea diedru ;

- E este In orizontalul anterior, pentru cae ' es '" pe aXH OX -?i e se afla tot In

orizontalul anterior,

- F este in planul orizontal posterior ..

- G se afla in verticalul superior;

- 1 se afla in verticalul inferior;

- J se gaseste pe axa OX .

1.8 Punet intr-un plan bisector. Un punct care apartine planului bisector 211

unuia din cele patru diedre este egal departat de plannl verri ~ e planul

orizontal de proiectie . in epura, fig. 1.8, punctele A ~i C . primul bisector, au proiectiile simetrice una fata de alta, in raport cu axa Ox.. '.x = aa~. c 'c, = cc, tar punctele B si D din 211 doilea bisector an propriile proiecj ii ~. rap.zse .

5-

___ -<:J;

.;/ I

r-_______.-' __ -L -+I 0

I--~----------

F I I DHO

r--- f' I

I

I

e'. I

ff-----I---,-..e

) ,E

/ I

f

x

(' 0

e'

e,

e

b

9
oC
b'
0'9 ~ r
of
__ x bx ex
f' 19 -f
ax dx e' J
L J 1
c'
d'
at Ie ci'
~ o

d

fig. f. 7

x

1 1 I I I 1 )

{r"g. 1.6

a

f;j. 18

x

d d'

9'

i r

d

o

t

!

1_

''}

6

1.9 Sa se determine punctele a carer cota, egala Cll departarea, are marimea data I .

Fie de exemplu a 'ax = aa;= 1 .

Punctele cerute pot ocupa patru pozitii diferite, fig. 1.9 . Fiecare dintre aceste

puncte apartine unuia dintre planele bisectoare : - (a , a ') in primul diedru ;

- (b, b ') in diedrul al doilea ;

- (c, c ') in al treilea diedru ;

- (d, d') in diedrul patru .

Toate punctele situate pe paralele duse la axa OX prin A,B,C si D indeplinesc aceeasi conditie .

1.10 Sa se determine punctele a caror cota este egala eu II si a caror ordonata

este egala cu 12 .

Patru puncte raspund acestei cerinte, fig. 1.10 : - punctul (a , a ') din prirnul diedru ;

- punetul (b , b ') din diedrul II .

- punetul (c , c ') din diedrul III,;

- punctul (d, d') din al patrulea diedru .

1.11 Pe aceeasi linie de ordine se gasesc dona puncte echidistante fata de axa OX. Care este pozitia segmentului drept care urieste cele doua puncte din spatiu.

Exists doua situatii, fig 1. n :

1) atunci cand proiectia siruata deasupra axei OX este notata (a', b) si cand proiectia situata sub axa OX este notata (a , b') ;

2) atunci cand proiectia situata deasupra axei OX este notata (c , c ') iar eea sitllata~ sub axa OX notata (d, d') .

lnfiecare caz, avem de-a face cu drepte de profil concurente eu axa OX, AB, respectiv CD, fig. 1.13 .

Dreapta AB apartine primului bisector, situat in diedrul I si diedrul III . Dreapta CD apartine bisectorului al doilea ce trece prin diedrele II ~i IV .

1.12 Pe aceeasi linie de ordine se afla doua puncte echidistante fata de OX . este pozitia segmentului drept ce uneste aceste doua puncte , stiind ca proiectia situata deasupra axei OX este notata ell e " iar eea situata sub linia de

. -pamant este notata eu e ,j, /" fig 1.12 .

. . , Dreapta EF este 0 verticala situata In fata planului vertical de proiectie ell punetul E in bisectorul din primal diedru ~i punctul F in bisectorul din diedrul al patrul ea, fig 1 .14 .

A

Hp

Ha

- -_

x

o

fig. l12

fig, f 1ft

8

r b b' c
!
. X Ox bx ex dx 0
I ['

a

0'

d d'

b'

b

~X __ ~rO=x ~~&~ __ ~~C~x ~~~~ ~P

I

a

( c'

{(g. 110

(

.

1.13 Pe 0 linie de ordine fata de axa OX, la egala distanta fata de aceasta, se iau doua puncte . eel de deasupra axei OX este notat eu (e , f'), iar eel de sub axa OX cu (g , h '), fig. 1.15 . Celelalte proiectii se gasesc pe axa OX . Ce figura formeaza dreptele, care in spatiu, unese doua care doua punetele corespunzatoare ?

Dupa cum se vede 'in fig. 1. ~ 6, un patrat avand vafurile E si G 'in planul orizontal de proiectie si varfurile G si H in planul vertical de proiectie este figura cautata .

II

8

1.14 Un patrat ABeD, situat intr-un plan de profil, are varfurile 111 planele bisectoare ale unghiurilor diedre formate de planele de proiectie [H] ~l [V], fig. 1.17. Care sunt proiectiile varfurilor patratului de mai sus?

Daca varful A este 'in bisectorul diedrului I fig. 1.18 proiectiile sale a 9i a J sunt la egala distanta de axa OX .

In epura, eele patru varfuri vor da doar doua puncte proiectie : deasupra axei OX, punctul notat cu a', b', b, c, iar sub axa OX, a, d. c', d'. Distanta aa J este egala eu latura patratului ABCD .

1.15 Doua punete nesituate intr-un plan de profil au aceeasi departare si aceeasi cota I .

Care este pozitia dreptei ee uneste eele dona puncte atunci cand proiectiile

lor au urmatoarele dispuneri :

1) a si b sub axa OX $i a "b T deasupra axei OX fig. 1.19 ;

2) c, dc' si d' sub axa OX, fig. 1.2] ;

3) e. e ' §ifsub axa OX $if deasupra axei OX fig. l .24 .. 3) g sub axa OX si s: h si h ' deasupra axei OX fig. 1._6. Dreptele ocupa urmatoarele pozitii :

1) AB este 0 fronto-orizontala din primul diedru fig .. 1._0 .

2) CD este 0 dreapta paralela eu axa OX dar in diedrul al patrulea fig. 1.22 ;

3) EF este 0 frontal a situata 111 fata planului vertical de proiectie, fig. 1.23 ;

4) GH este 0 orizontala situata deasupra planului orizontal de proiectie, fig.

1.25 .

,:f

I ~

o

e' f

-_',

I J

9 n

fig- 1. f5

(IF

E

G

x

e

v; L

fig. 1.16

---I

r=: ,

--- - _-- ~-~---.. _-

-~----- - --

._.- ----=-=--=------_ ......

, ,

b

BII ~ !3I
b' I
a a'
B A o 6

d

c' o"

o

x

c

c

o

~.

fig. f 17

fig. I. 19

a'bb.c

x

Q,b

, I

o.a.c.o

\/,.

L

fig- 1.(8

fig- 1.20

10

1.16 Pe aceeasi linie de ordine se gasesc proiectiile a doua puncte Care este pozitia dreptei ce uneste cele doua puncte atune; cand proiectiile lor au urrnatoarea dispunere, fig. 1.27

1) a si b coincid si sunt sub axa lOX .,

2) c ~i d coincid 9i sunt pe axa OX ;.

3) e ~if coincid si sunt deasupra axei OX _

~elelalte doua proiectii sunt distincte una fa~a de cealalta

In toate cele trei cazuri, dreapta este 0 verticala situata ca in fig. 1.28

1) AB in fata planului vertical de proiectie ,

2) CD continuta in planul vertical de proiectie :

3) EF in spatele planului vertical de pruiectie .

o situatie ascmanatoarc exista si in urmatoarele cazuri

4) a' 91 b coincid ~l sunt deasupra axei OX ,

5) C' si d coincid ~l sunt pe axa OX : ?) e si f' coincid ~l sunt sub axa OX _ in aceste cazuri, dreapta este de capat :

4) A B deasupra axei OX ,

5) CD in planul [H] ,

6) EF sub planul [H]

-

x ex dx 0

~~--~------------~~-~

c d

d'. D

c' C

C c'

d d'

fig. 1.21

fig. 122

o

g'

~--~

[H]

9

x

i I I I I )

/ /

~~

1-

[

,_~_ .~: ~~~~~~~ .. ~f~25~~~~~~~~~~~~~

9

!lg. 125

fig. 126

f' Vs
t;' I d' F D B
e f
0 a'i c' e' ,0 Hp E C A Ha
c d f'

[H

o

/ / /

/

/

f

e,eJ

m

fig. I. 2it

fig. 1.23

a b

V L

[;g. 127

fig- 128

Ca.iI. 2 Dn:aprn

2.1 Sa se reprezinte in epura triortogonala o dreapta d,,:: nivet, (1)1. (::;;(".' tr~''''~: prin punctul A (a, a', a' ') ~i care fa e unghiul a ell planul [Vl. fig. ~:. ;

Rezolvare : Se reprezinta in epu:a triortoaonala proiectiile punctulu: d Pr'.l;t>:.:;~il'-vertical? ~i laterala ale dreptei, d' ~i d". tree prin a' si c; '~,. fiind parale ': c.: Cl\n

OX . Proiectia orizontala a dreptei d, trece prin a ,) fae':::: unghiul a C': ax ,! 0;'·= .

2.2 Sa se reprezinte in epura triortogonala 0. dreapta de front, (L;;.., Cd,'.:' i.i ,,_: prin punctul B (b, b ', b ") si care face unghi 1 a eu planul [H] , fig. 2.2 .

Rezolvare : Se reprezinta in epura triortogonala proiectiile punctului B .Pn)[t~~·:_ orizontala a dreptei, d, trece prin a si este p3I31eIa ell axa OX, proiectiaIateralf ;:dreptei, d", trece prin b))~i este paral Hi eu axa OZ, iar proiectia verticaia d' tr - prin b'~i face unghiul a ell axa OX .

2.3 Sa se reprezinte in epura triortogonala 0. dreapta de profil, CD), care trece prin punetul C (c, c ', c ") si care fa e ung iul a eu plarrul [H], fig. 2.3 .

Rezolvare : Se reprezinta in epura triortogonala proiectiile punctului C . Proiectii.e orizontala si verticala ale dreptei, d ~i d' tre prin c ~i respectiv prin c' fiind parale e cu axa OZ . Proiectia laterala a dreptei d " If ce prin c" si face unghiul a cu aXE OYt•

2.4 Sa se reprezinte in epura triortogenala 0 dreapta CD), care trece P !II punctul A (a, a', a"), fig.2.4 .

Rezolvare : Se reprezinta in epura triortogonala proiectiile punctului A . Proiectii e verticala si laterala ale dreptei d' si d' tree prin a' §i respectiv prin a" fiind perpendiculare pe axa OX, iar proiectia orizontala a dreptei, d, se confunda u proiectia orizontala a punctului a ..

. 's' 2.5 Sa se reprezinte in epura triertogonala 0. dreapta de capat, CD), care trece

prin punctul B (b, b', b "), fig. 2.5 .

Rezolvare : Se reprezinta in epura triortogonala proie tiile punctului B . Proiecria orizontala a dreptei, d, trece prin b fiind perpendiculara pe axa OX, proiectia laterals a dreptei, d", trece prin b " fiind perpendiculara pe axa OZ, iar proie - verticals a dreptei, d', se confunda ell proiecpa verticals a punctului , b ' .

12

, !~

2.6 Sa se reprezinte in epura triortogonala 0 dreapta fronto-orizontala, ( ~ care trece prin punctul C (e, c', C "), fig. 2.6 .

Rezolvare : Se reprezinta in epura triortogonala proiectiile punctului C . Proiect: orizontala ~i verticala ale dreptei, d si d ' tree prin e ~i respective', fiind paralele " axa OX . Proiectia laterala a dreptei, d:', se confunda eu proiectia lateral": - punctului, c' .

- _"'l __

2.7 Sa se reprezinte in epura triortogonala 0 dreapta (D), continuta in pla ~

[H] si care trece prin punctele A (a, a', a' ') si B (b, b ', b ' '), fig. 2.7 . r

Rezolvare : Se reprezinta in epura triortogonala proiectiile punctelor A ~i : - Proiectia verticala a dreptei, d', se confunda eu axa OX, proiectia laterals a drep

d ", se confunda ell axa OY iar proiectia orizontala a dreptei, d, trece prin a si b .

2.9 Sa se reprezinte in epura triortcgonala 0 dreapta (D), continuta in plat [L] si care tre e prin punctele A (a, a', a' ')~i B (b, b ', b :') , fig.2. 9 .

Rezolvare : Se reprezinta in epura triortogonala proiectiile punctelor A ~i j Proiectia orizontala a dreptei, d, se confunda ell axa OY 1, proiectia vertical. dreptei d' e confunda ell axa OZ, iar proiectia laterala a dreptei, d", trece prin ~i b" .

2.8 Sa se reprezinte in epura triortogonala 0 dreapta CD), continuta in plai [V], si care trece prin punctele A (a, a', a' ') si B (b, b ', b "), fig. 2.8 .

Rezolvare : Se reprezinta in epura triortogonala proiectiile punctelor A si 1 Proiectia orizontala a dreptei d , se confunda cu axa OX, proiectia laterals dreptei, d ", se confunda ell axa OZ, iar proiecria verticals a dreptei, d', trece prin ~i b ',

, i :1

1-

( d/) a' (lZ(dll) all
(d
[L] [vJ
(v] ]'1 bx b~ 6"
0 ay'1 X 0
X b
[H] lH]
(d)
b by
y y
.c
Z: I bz (d 1/)
I Qz: a" (d')=: b
Q
[vJ (d') (d II)
I Q)'1 [L] Y1 [v]
X ClX 0 X bx 0
[H] [HJ
(d)
Cd )==Q Qy fig, 2. it 6 f
y
Z:
z= 6"

[LJ (dll)
[v]
0!- bI ! II
QI (d") 6'1 'J1 a.
x ax ( d') b;< 0 'f bx 0
[ ,] a (d) fig. 2. 1

fIg.

y

fig.

y

hg.2.7

-". ~
~~ ..
z f(g.2.2 r. ftg.2.3
.
,\
I C;= c"
c
V (d")
(dl)
[LJ
b,r; 6/t 1 J1 ';< [v] 0(0 [LJ
0 DY1 C,: 0 Cj1 -
V V :-11
[H]
c

(d)
Y
y
.c e
be (d J/) b"
c/ (d I) Cz._ e"=. (d It)
[L]
[v] [LJ
0 bY1 )1 I- eX 0 C'j1 Y1
[H] V
G (d )
by fig.2.5 y {(g. 2.6
'j
b Z: r.
6" '/
~ "-......0
V Ql ~[L]
(dO) (d')
bz 6'/
1/ [V]
a [Ll
bx 0 Y1 X 0 (d)
6 [ H] °Y1 bY1 'j,i
Y fig. 2.8 y fig. 2. 9
13
.... 2.10 Sa se traseze in epura triortogonala, 0 dreapta (D), care treee prin punctul M (m, m ', m ' ') si care este concurenta ell dreapta AB si cu axa OX . Se mai cunosc coordonatele punetelor A (a, a', a 'j si B (b, b ', b' '), fig. 2.10 .

Rezolvare : Se reprczinta in epura biortogonala dreapta AB {ab, a Jb~) ~i punctul M (in, m ') . in proiectie laterala, dreapta (lJ') trece prin origine si prin m ' , d ' '(I a; 'b ' in punctul i' . ell linie de ordine se determina i' c. d' si i cr d . Unind m ~i l se deterrnina proiectia orizontala a dreptei care este concurenta cu AB $1 axa OX .

2.11 Sa se traseze proiectia orizontala a unei drepte de nivel situata ]21 cota

mm si care este concurenta ell di ''"'8!;u.Je AS si CE . Se mai

> ._,

cunosc

Eezolvare : Se traSe~1Z21 in epura :r1ort~}~~r-;: _~~=:.! :~~-oi::·~;~:ii~ drepte lor J-1B (ai-, a 'h ~ (1' /) ~ ') 11 C'E (ce. c 'e ',:: . 'e . ') . Se traseaza ~.1 ·_;:·.:.(:~!~je '\ erticala ~i la.erala ale dreptc:

, ' . "ll(·'" '~1' .t> ,',/ OX'

ae mvel, (/ I )_\. 1" u .' \ L .

d n a 'h . = if' ~i d:«, a' -h·' zr: i, '. d ' Ii C 'e ' = t: ~ i d n c . "<~ •• =: ;: - .

Cu linie de ordine se determina it - ab ~l 1 C ce . Unind Ii ~l 1] se

deterrnina proiectia orizontala a dreptei, d ..

2.12 Se da dreapta CD), definita de punctul H (h, h', h ") si V (v, v ', v':; . Sa se determine un punet N de pe dreapta pentru care Yll I z; = 4/2 , fig. 2.12 . Rezolvare : Se reprezinta in epura triortogonala proiectiile dreptei (D) (d. d', d:') Pentru determinarea proiectiei n" a punetului cautat, se construieste locul geometric a1 punctelor care au raportuI distantelor de la axa ot si OYI egal eli 412. Se traseaza dreptunghiul de laturi 40 mm ~i respecti ~O mm situat pe cele doua axe, iar diagonala sa, reprezinta Iocul geometric cautat . La intersectia proiectiei laterale, d ", eu locul geometric, se determina n " . Cu Iinii de ordine, se determina pe proiectiile de acelasi fel, n ' 91 respectiv n .

2.13 Sa se reprezinte in epura, perpendieulara (D) cornuna dreptei (Dr) definita de punetele H (h, h', h J ') ~1 V (v, v ',v' J ~] a fronto-orizontalei (DJJ care trece prin punctul A (a, a', a' '), fig, 2.13 .

Rezolvare : Se reprezinta in epura triortogonala dreptele (D,) [d], d, " df ' ') ~j (D2) (d2J d2', d]' ') . Deoarece fronto-orizontala este perpendiculara peplanul [LJ, perpendiculara cornuna cantata este 0 dreapta paralela eu planul [L], deci 0 dreapta de profil, (1) (0, oj, 0' j, care are 0" ..1 d," si 5" __) a JJ • La intersectia proiectiilor d2 " si 0' J se determine punctul i,' .,. Cu linii de ordine e detennina i}' ~i i::' Se due 0 si 0' in prelungire si perpendiculars pe OX . (LV (\ (D;) = 11 (iI, 1 i i,' ') (/:) (I (DJJ = l: (il' i,' i,") .

I '

fig- 2.10

"

~------4---~--~--~m

$ [ LJ
[v]
X n1:fl Y1
~ .

t. [HJ x Lv]

TH]

m

y

Ii -2.12

y

[l]

r II

h

~~ ffg. 2.11

( d') • I II ( d If)
1...2
['/ ] c! [LJ
I "
1,1, a Q
I o.x ex G;< Y1
e

[HJ ell ~/'

[v] X

[LJ ~1

a

y

~-.--~----------------------- ................ - ....

..

l

t

I

~;

-

. ~ -.

"")fl.f"') .., "\ ....

,......,__)O +-' ':II c?,f J''') ... -

• r

~.14 Se dau punctele A (a, a~) 91 B (b, b), fig. 2~14, . Sa se determine:

a) proiectiile dreptei (D)~ A /\ B ;

b) proiectiile dreptei (D1) , simetrica lui (D) fat~i de [H] ;

c) proiectiile punctului M (m., Ym I z,J, stiind ca M c(D) ., Rezolvare:

a) Se reprezinta in epura punctele A (a, a') si B (b, b) si se traseaza proiectiile orizontala si verticala ale dreptei (D) (d, d') ;

b) Se reprezinta in epura simetricele fata de [H] ale punctelor A 9i B , respectiv AI (a., a;') si B, (b ; hi 'j 9i se traseaza proiectiile dreptei (D)) (d.. di ') ;

e) Se determina m., de unde, eu linie de ordine, se deterrnina, pe proiectiile de acelasi fel ale dreptei, proiectiilc punetului M (m , m') .

2.15 Se dau punctele M (m, m ') si N (n, rt'), fig .. 2.15 . Sa se determine;

a) proiectiile dreptei (D) ;

b) urrnele dreptei (D) . Rezolvare :

a) Se reprezinta in epura punctele M (m, m') si N (n, n') si se traseaza proiectiile orizontala si verticals ale dreptei (D) (d, d') .'

b) Se prelungeste d palla 1a intersectia eli axa OX Eji se determina h ' ; eu linie de ordine sc determina h ct d. La intersectia d eli axa OX se noteaza v si eu linie de

" >

ordine se deterrnina v ' c. d' . S-au determinat astfel urmele dreptei, H (h, h ') ~i

V (v, v'j .

. .l'"::>t'" -

• ~~~,;r.

I

fig, 214

4S

.ri'

h
u:V) rn'
Vi
h nl
nx ' rl1j 0 17

, I

..

2.16 Se da dreapta (D) definita de punctele A (a, a J si B (h. b J ' Sa se determine in epura punctele M si N, cunoscandu-se Xm ~i Yll~ care apartin dreptei (D), fig. 2.16 .

Rezolvare : Se reprezinta in epura biortogonala punctele A (a, a J ~i B (b, b J. Se determina proiectia orizontala a dreptei, d , unind a !?i b ~i similar, proiectia verticals a dreptei, d', unind a' ~i b' . Se indica m, si ell linie de ordine se determina m si m ' pe proiectiile de acelasi fel ale dreptei .. Pentru determinarea punctului

N (n, 11 ,), se duce 0 paralela la axa OX la distanta Yn~ care intersecteaza proiectia orizontala a dreptei, d, in punctul n . Cu Iinie de online se determina IlJ pe proiectia verticals a dreptei, d' .

2.17 Se da dreapta (D) definita de punetul H (h. h ') si A (a, a'). Sa sc determine un punct M de pe dreapta, pentru care (Ym + zm) este cunoscuta, fig. 2.17. Rezolvare : Se reprezinta in epura biortogonala proiectiile punctelor H (h, h ') si A (a, a') . Proiectia orizontala a dreptei, d. se determina unind h eu a, iar proiectia verticala a dreptei, d " se determina unind h ' ell a J • Pe lima de online din h ' se mascara valoarea sumei (l'm + ::'m) 5i se noteaza ell b . Se traseaza prin b 0 paralela la d' care intersecteaza din punctul m . Cu linie de ordine, se determina n' pe proiectia verticala d ' .

i t---~

: '18 I

l ~ ;

__________________ -=-:===--==-=-=-::___===-===------~-~- __ ". -...e=""""==_

~/I 2.1G

itj. 2.17

l

2.18 Se da dreapta (D) determinate de punctele A (a, a ') ~i B (h, b'}, fig. 2.18 . Sa se traseze prin punctul M (m, m j :

a) 0 frontala (F) concurenta eu (D) ~

b) 0 dreapta de myel (E) concurenta ell (D) ~ e) 0 dreapta (Vi) // (V) .

Rezolvare: Se traseaza ill epura biortogonala dreapta (D) (d, d') si punetul M(m. m').

a) Se duce prin m.f II OX . Proiectia orizontala a frontalei,/, intersecteaza proiectia orizontala a dreptei, d, in punetul i 1 ... Cu liaie de ordine se determina ii' cz d' . Se traseaza proiectia verticala a frontalei prin m ' ~i iI' .

b) Se duce prin m " e '/ OX . Proiectia verticala a dreptei de myel, e ', intersecteaza proiectia vertical a a dreptei, d'. in punctnl i 2 '. Cu linie de online se determina i 2 cz d. Se traseaza proiectia orizontala a dreptei de nivel prin m si i2 .

e) Dreapta (DI) are proiectiile de acelasi fel paralele ell cele ale dreptei (D) . Deci, m c: d, d $; m' c d, . d".

2.19 Se da dreapta (D) determinata de pnnctele H (h, h') I V (v, V ') si A (a, a')

Sa se construiasca inaltimile triunghiului ABC, stiind ca AB este un segment de nivel, AC este un segment de front iar Be c (D), fig. 2.19.

Rezolvare : Se traseaza in epura biortogonala dreapta D (d, d) si punctul A (a, a ') . AB fiind segment de nivel, se atla situat pe 0 orizontala care se intersecteaza cu (D) in B . Proiectia verticala a orizontalei este paralela eli axa OX (a 'b '-':lOX) ; b' cz d'; ell linie de ordine se determina bed. AC, fiind un segment de front, se aflii situat pe o frontala care se intersecteaza eu (D) in C (ae IDA); e cz d. Cu lime de ordine se determina c' c d I . Se reprezinta triunghiul ABC (abc, a 'b 'c') . lnaItHniele sale se traseaza tinand seama de teorama unghiului drept : bb 1 ..1 a 'c' .. eel ..1 ab . Cu linie de ordine se determina b, cz ac si c, cab. Inaltimea din A (a. a') este AAJ (aa., a 'a, ') si trece prin ortocentrul I (i, i') .

J __ <

(e) (1-)

at)

( e.')

+~'a, 2. IB

( ,

x

f?g. Zig

o

21

Cap. 3 Plaaul

22

3.1 Se dau punctele r, (Px, 0, 0)) C (cx, 0, Cd, M (Tn:!;, nlp Z • g. (qr. O. 0), A (ax ,ay, aJ si B (b,; by, bzJ . Sa se construiasca prin pun tuI]J dreapta (D) a planului [Pi, definit de punctele Px, A si B, paralela ICU planul de capa [QJ definit

de punctele Qt si C, fig. 3.1 . .

Rezolvare : Se traseaza in epura biortogonala urmele orizontala, Ph .' Tertic-al;~ Pc , ale planului [P] . Se traseaza urmele orizontala, Qh , si verticala, QF. ale i lanului de capat [Q], stiind ca urma Qh este perpendiculars pc axa OX . Dreapta fD) (d, d') cantata se determina prin interscctia planului [PJ ell planul [S} diu ainrmnctul M si paralel cu planul [Q] . Punctul M se situeaza pe 0 frontala (F) (f.f) anlaaului [P} . Se determina urmele frontalei (F) care se afla pe urmele de ace asi nume ale planului [Pi . Se determina proiectiile punctului M pc proiectiile e a eI~ flume ale frontalei. Dreapta cantata, (D) (d, d '), este dreapta de interseeti e dintre planul [Pi si planul [S], care treee prin punctul M (m, m') .

3.2 Se dau punctele A (ax .o, , a.), B (bx, by, b ), lYf (m_t. m." I, ~ - (nx, n.; n.) . Sa se determine punctul I (i, i') de' intersectie dintre dreapta (J) definita de punctele A si B si planul [P} care contine 0 dreapta (LI) definita de one cle:\tJ si N, (.,1) fiind 0 dreapta de cea mai mare panta fata de planul [H], tarii a reprezenta unnele planului [Pi, fig. 3.2 .

Rezolvare : Se rcprezinta in epura biortogonala dreptele (D) (d, d') ~i' (0. 5J. Se utilizeaza planul auxiliar de capat [Q] (qh , qy) care contine dreapta tv 'd, d').

Se determina dreapta de intersectie dintre planul {P] si [OJ (fol " d planele auxiliare [N'] ~i [N2), arbitrar alese), care va intersecta dreapta (D) (d d'. ~ punctul cautat I (i, i') . Planul auxiliar [Nd intersecteaza planul [I'] dupa oriz a fEJI (el' e,», Planul auxiliar [N2] intersecteaza planul fPJdupa orizontala a: e_:> e2 ').

Orizontalele e, si e2 sunt perpendiculare pe dreapta ,0 . Plan xiliar .{Nl}

intersecteaza planul [Q} dupa 0 dreapta (DJ) (dj, d.') . Plan lxi]iar {N2}

intersecteaza planul [Q} dupa 0 dreapta (D2) (d2, d2 J . Proiectiile d .' d_ sunt perpendiculare pe axa OX . Planul auxiliar [NIl intersecteaza fDy) in punctul S (s, s'). Planul auxiliar [N2l intersecteaza dreapta (D" in p etal T {t, I'). Se traseaza dreapta ST (st. s 't ') de intersectie dintre planele{p] ,,_ fJ'l . Dreapta ST intersecteaza dreapta (D) in punctul I (i, i') cautat .

I

-- --i

I

i '

(f)

Fig. 3. f

[24 ]

3.3 Sa se determine punctul J (i, i ') de intersectie dintre dreapta (D) ~i planul [Pi date In proiectiile caracteristice din fig. .. 3.3 , 3.4 , 3.5 , 3 .. 6 .

Rezolvare:

a) Se foloseste un plan auxiliar de nive! [N], arbitrar ales, care intersecteaza planul [Pi dupa 0 dreapta orizontala, (E) (e, e') . Aceasta orizontala intersecteaza dreapta (D) In punctul J (i, i ') de intersectie cautat, fig. 3.3 .

b) Se foloseste un plan auxiliar vertical [Q], arbitrar ales, care inersecteaza planul [P] dupa 0 dreapta orizontala, (E) (e. e ') . Aceasta orizontala intersecteaza dreapta (D) in punctul I (i, i ') de intersectie cautat, fig 3.4 .

c) Se reprezinta in epura triortogonala planul [Pi si dreapta (D) . Se foloseste un plan auxiliar de nivel [N] si se determina dreapta de intersectie dintre planul [Pi ~i planul [N] care intersecteaza dreapta (D) in punctul! (i. i', i' '), fig. 3.5 .

d) Se reprezinta in epura triortogonala planul [Pi ~i dreapta (DJ . Se determina In planul lateral, 'punctul i' de intersectie dintre urma PI ~i proiectia d' a dreptei . Cu linii de ordine, sc deterrnina proiectiile i si i ' ale punctului 1 (i, i , i ' ') pe proiectiile de acelasi nume ale drepiei (D), fig. 3.6 .

Ny

x

[v]

[L]

( d')

Nv

[HJ

b~ ---v

l t-----------V

(d)

(d)=:L
Qh
f(9, 3.4
e:
( d')
[VJ [ LJ
ql
Pv
• I
l.
~

X ':j1
[H] b

l
Ph
a
( e/)

'/ L

(d)

25

3.4 Se dau punctele A (a, a'), B (h, b '), C (c, e ') ~i M (m, m ') fig. 3.7 .ss se determine:

a) planul [Pi definit de punctele A, B si C ;

b) planul [Q] 1/ [P] stiind ca [QJ ~ IV! . Rezolvare:

a) Se reprezinta in epura biortogonala punctele A (a, a'). B (b, b ') si C (c, c ') , Se traseaza dreptele (D]) si (D2) concurente 'in punctul A, (DJ) .~A si B ; (Dj :J A ~i C Se determina urmeleJn (h, , hi ') si VI (v J , v.') ale dreptei (D1) si UTIna V2 (V2, V2 ') a dreptei (D2) . Se traseaza urma verticala a planului PI' prin v I' si V2' care intersecteaza axa OX in P, ' Se traseaza urma orizontala a planului Ph prin P, $1 h, . S-a reprezentat planul [P} (PI) . P) prin urmele sale,

b) Se traseaza 0 dreapta (D_;,) td, , d, ') care trece prin punctul M ~i este paralela ell dreapta (D1) C [P [, m C d, d i ; 11'1 ' C d, ' 1/ dj , . Se determine urmele orizontala H3 (h, , hs ') ~i verticala h (V3 ' V3') ale dreptei (D3) . Se traseaza urrnele planului [Ql (Q'1' Q,.) -/ [P]. h3 c Qh r: Ph n OX =:> r, .- r, C QI.// P" .

3.5 Sa se determine planul [PJ definit de dreapta AB si de 0 dreapta care trece prin punctul C si este paralela cu AB , Se mai cunosc coordonatele punetelor A, B si C, fig. 3.8 '

Rezolvare : Se reprezinta in epura biortogonala punctele A, B si C ., Se traseaza proiectiile orizontala si verticala ale dreptei AB~i se determina urmele orizontala H: (hi, h i} ~i verticals VI tv.. v] ') ale aeestei drepte ,

Prin punctul C (c. c ') se traseaza 0 dreapta paralela en dreapta AB . Se

determina urmele orizontala H: (h, , h2 ') ~i verticala V2 (v_:> v_ ') ale acestei drepte .

Prill V1 ' si V2' se traseaza urma verticals P,. a planului iar prin h, si 111 se traseaza urma orizontala Ph a planului .

3.6 Se dau punctele A (a, a), B (b, b), C (c. c), ~H (m, III ') si S (n, n 'j, fig. 3.9 '

a) Sa se determine planul definit de placa triunghiulara ABC'

b) Sa se determine vizibilitatea dreptei (D) definita de punctele -'[ ,i .\' Ia intersectia ell placa triunghiulara ABC,

Rezolvare :

a) Se reprezinta in epura biortogonala punctele .-L B. C, ,\1 ,i X . SL _ (I!'.

proiectia orizontala a placii triunghiulare ABC unind punctele a, b.

verticala a placii, unind a', b ' si c ' .

Se determine urmele orizontala HJ th, , h,·_.' ~: verticala V! ("i

cireptei AB si analog, urmele H2 (h: , h::) si V2 (1.:', ',:: ') ale dreprei «. orizontala a planului, Ph , definit de placa triunghiulara ABC e d . .:' rmina uri: punctele h, si h] , Similar, urma verticala a planului, PI.., se deterrruna unind \'} ;,[ V2 " Cele doua urme se intersecteaza pe axa OX 'in P, '

b) Se traseaza dreapta .MN (mn, m 'n ') . Se determina punetele de intersectie dintre dreapta AIN ~i dreptele AB si Be ale placii ABC. Rezulta punctul de intersectie

1 (i, i ') dintre dreapta MN si placa triunghiulara ABC.

Pentru stabilirea vizibilitatii se utilizeaza punctele 1 (1, 1 ') ..... 6 (6, 6 ') .

, .•... -"'"~.,-----------------__,....~-------- .. --

,i

----«., ~ .. "

-.N,"

~e

"_ \

[vl X,'· .

[HJ

r:

." <'o "j

~ ~':'"-. -~

~ - .. ..'!. ~ ~. -

·;:"'i:'T:.- _

. ~ ~ .->:

~, .

.1

:_- .. ~ ,-

_.:.

,._ .. _ ... :.- -

.-~: ," ;

- ....

'_ j',

,h ~ . .i ~ _ ~~

;; ~ -'

. ~:

_;:1~-

). "! _~ ;" 0 __ •

..,.. i

, .

'~s·., ', f:J

.. -

-,.\ .... ",J

. ~ 0.:

-~ :- .. _

..... ,

",' .. ~

o

.....

p"

o

: ' .

. , ~

, .'

! '~".

.;,

. . . ~.

.: ~: ; . ; ., ,

[v]

. :'

, ' t ~ •• _ [\ •

L .. ~ j. _' ..: •

_', ;

• _j i ,;.n: ~.

fig. 3.8

.. ' . .> ~.'

~ !: I, -, ~

:,_,',_

> ~'

, ..-!

.i , .

• ~.' • _ _o

I -~;:

;..,:

fig 3. 9

I



I

r

I

, .

I

~!

1

i

3.7 Se dau punctele r, (Px, 0', 0), HI (hJ:r: • h1y, 0), VI tv», O. vi), M (m; Ym, m.), fig. 3.10 . Sa se determine :

a) urmele planului [PJ definit de punctele P:x. H; si Vi ;.

b) proiectia m a punctului M, stiind ca M este continut de 0 orizontala a planului [PJ.

Rezolvare :

a) Se reprezinta in epura biortogonala punctele P, , HI si V, . HI si VI sunt urrnele unei drepte (D) continuta in planul [P J .. Se traseaza urrnele orizontala si verticala ale planului [Pj, stiind ca urma verticala, P" , treee prin punetele P" si v, " iar urma orizontala, Ph , treee prin punctele Px ~1 h, .

b) Prin proiectia verticala In' se 'duce 0 orizontala e ' paralela eu axa OX care intersecteaza urma verticala. P., , in punctul V:, '. Cu linie de ordine se afla punctul \'_;. Din V_:> se duce orizontala e, paralela cu unna orizontala Ph . La intersectia liniei de ordine din punctul nt ell orizontala e. se deterrnina proiectia orizontala m a punetului A1,

3.8 Se dau punctele R, (1"'"(' D. 0). HI rh/x , hI}' , 0) ~i V, (Vlx, O. VI), fig. 3.1 I.

Sa se determine:

a) planuljP} pentru care dreapta (D) determinata de punctele HI ~i VI este dreapta de cea mai mare panta fata de [V] ;

b) planul vertical [RJ determinat de punctul R, si urma orizontala Rh paralcla Cll urma orizontala Ph ;

c) dreapta (D) de intersectie dintre planul [PJ si [Rj , Rezolvare :

a) Se reprezinta in epura biortogonala punctele cunoscute . Se traseaza dreapta (D) rd. d ') stiind ca proiectia orizontala, (d), trece prin punctele h, si v, iar proiecria vertical a, (d'), trece prin punctele h,' ~i 1.'/ ". Se traseazaurmele orizontal a, Ph , $i verticala, P; , ale planului [PJ ' Prin "\ I' se duce urma verticala P; perpendiculara pe (d'). Urma verticala, p t: , intersecteaza axa OX in punctul P, . Urma orizontala, Ph , treee prin Px si h .

b) Se traseaza planul [Rj (R; . R,) stiind cit urma erticala R\. este perpcndiculara pe axa OX in punctul R, , iar urma orizontala R; este paralela ell Ph .

c) Se prelungeste urma verticals R; pana cand intersecteaza urma verticala P" In punctul V2' prin care se duce apoi 0 paralela la axa 00 obtinand astfel proiectia vertical a a dreptei (D) . Orice dreapta continuta intr- un plan vertical. arc proicctia orizontala suprapusa peste urma orizontala a planului deci proiectia orizontal.i a dreptei, (d), se confunda ell urrna orizontala Rh ..

3.9 Se dau punetele P; (p.: 0, 0), HJ (h/x , b!; .... 0). VI tv«, O. vi.: Q, (q. . 1) 0), A (ay, ay, oJ si B tb., by, b.), fig. 3 .. 12 . Sa se determine:

a) planul [PJ definit de punctele Py HI si VI .

b) planul IQj definit de orizontala ( J care contine punctele __ B -,?:i Q, ;

.~----_,....---___,..~.,-----

)

e) planul [R] paralel ell axa OX, eu urmele situate la distanta y = z ; d) punetul / de intersectie dintre planele [P], [R] si [Q] . Rezolvare:

a) Se traseaza in epura biortogonala urmele orizontala si verticala ale planului [Pi . Unna orizontala, Ph, trece prin punctul P, si HI , iar unna vertical a, P; , treee prin punctul P, si VJ '

b) Se traseaza.orizontala (N) (n, n') . Proiectia verticala, (n '), trece prin punetul a' si este paralela eu axa OX . Proiectia orizontala, (n), trece prin punctele a si b . Se determina urrna verticala V2' a dreptei (N) , Se traseaza planul [Q] stiind ca urma orizontala, Qh , trece prin Q, ~i este paralela eu (n), iar unna Qv treee prin Qx si V2', e) se traseaza planul [R] stiind ca unnele verticala, R; , si orizontala, R; , sunt paralele cu axa OX fiind situate 1a distanta y = z .

d) Se deterrnina dreapta de intersectie dintre.planele [Pi ~i [Q] , Rezulta punctele (V3' , h3) . Se deterrnina dreapta de intersectie dintre planele [P] si [R] . Rezulta punetele (Vj ,h5)'

Cele doua drepte de interscctie se intersecteaza in punetul I (i, i ') care este, totodata, punctul de intersectie al planelor [Pj, [Rj, [Q] ,

3.10 Se dau punetele A (a, a ') si B (b. b ') care definesc dreapta (D), fig, 3.13 , Sa se determine :

a) planu! [Pi pentru care dreapta (D) este dreapta de eea mai mare panta fata de [H];

b) planul [Q] paralel cu axa OX care are unnele orizontala si verticala situate la distanta y respectiv z ;

c) dreapta (D) de intersectie dintre planele [P] si [Q] ;

d) frontala (F) a planului [P] care trece prin punctul A . Rezolvare :

a) Se traseaza in epura biortogonala proiectiile (d. d ') ale dreptei (D) . Se determina urmeJe orizontala, hJ , si verticala, VI " ale dreptei . Se traseaza prin punetul hi.,

- urrna orizontala Ph perpendiculara pe (d) . Urma Ph intersecteaza axa OX in P, . Se traseaza urma verticala Pv prin P_,< si v I ' .

b) Se traseaza urma orizontala, Qh , paralela eu axa OX la distanta y cunoscuta si similar, urma verticala, 0',. > paralela eu axa OX Ia distanta z cunoscuta ,

c) Urrnele verticale, P; si o. , se intersecteaza in punctul V2', iar urmele orizontale, Ph si Qh , se intersecteaza In punctul h-: . Se traseaza dreapta de intersectie (D) (5, 5') dupa regula cunoscuta ..

d) Se traseaza prin punctul a frontala (f) paralela cu axa OX . Frontala (f) intersecteaza urma orizontala, Ph , in punctul hJ ' Cu linie de ordine se determina h 3 ' pe axa OX , Prin punctul h 3 ' se duce 0 paralela la urma verticala, P; , care trece prin punctul a . si care reprezinta proiectia verticala a frontalei .

-[P} .
prIn
rul a )
. Se
urma
s
v2 . [V]
= sunt f,
le [H]
.zulta
-este, _lins. [vJ
'(..
h J , [HJ
. Se
s. si Rh
;-ale B
, I
(5,
(j)
lins.
'ece ~. ] 3 .

e Ia

j'

~L-~----------------------------------------------~

" I

fig. 3.10

h~ 0

(e')IiOx

Qv

t

f a

( n'J

Rv

fig. 3. 12

fig. 3.11

Rv

x [VJ

[HJ

Ii!). ,3.13

o

29

3.11 Sa se intersecteze planul [P] oarecare, definit prin Px , unghiul PvOX si unghiul PhOX, cu un plan [Q], fig .. 3.14 ...

a) oarecare, cunoscand Qx , unghiul QhOX si unghiul QhOX ;

b) de nivel situat la cota z ;

c) de front situat la departarea y ;

d) paralel cu axa OX stiind ca urma verticals, Qv , se afla la cota z ~l urma orizontala, Q" , se afla la departarea J' ;

e) de profil, cunoscand QT ;

f) de capat, cunoscand Q.t si unghiul QvOX ;

g) vertical, cunoscand Qr ~i unghiul Q/iOX ;

h) concurent cu axa OX. cunoscand Qr . Rezolvare :

a) Sc reprezinta in epura biortogonala urmele orizontale si verticale ale celor doua plane IP] si /QJ care sc intersccteaza in plan vertical in punctul v' si in plan orizontal in punctul II . Se determina dreapta de intersectie dupa regula cunoscuta . b) Sc reprezinta in epura biortogonala urmcle orizontala si vertical a ale planului I P]. Planul IQ], fiind de nivcl, arc numai urma verticala care este paralela cu axa OX si care se intersecteaza ell urma verticala a planului IP 1 in punctul v' . Proiectia verticala a dreptei de intersectie coincide cu urma Qv , iar proiectia orizontala a dreptei de intersectie este paralcla cu urma Ph .

c) Se reprezinta in epura biortogonala urmele orizontala si verticala ale planului IP]' Planul/QJ fiind de front. are numai urma orizontala care este paralela eu axa OX si care se intersecteaza cu unna orizontala a planului IP] in punctul h . Proiectia orizontala a dreptei de intersectie coincide eu urma Qh , iar proiectia verticals a drcptei de intersectie este paralela cu urma Pv . .

d) Se reprezinta in epura biortogonala urmele orizontale si verticale ale celor doua plane [P] si [Ql care se intersecteaza in plan vertical in punctul v ' si in plan orizon1al in punctul II . Se determina dreapta de interseetie dupa regula cunoscuta "

e) Se reprezinta in epura biortogonala urmele orizontale ~i verticale ale celor doua plane [PI si [Q] care se Intersecteaza in plan vertical "in punctul v' si in plan orizontalin punctul h . Planul [QI fiind un plan deprofil, urmele sale, Qh si Qv , sunt in prelungire si perpendiculare pe axa OX " Proiectia verticals a dreptei de intersectie coincide ell urma verticala Qv. iar proiectia orizontala a dreptei de intersectie coincide cu urma Qh .

f) Se reprezinta in epura biortogonala urmele orizontale ,i verticale ale celor doua plane [P] si [Ql care se intersecteaza lD plan vertical in punctul v ', iar in plan orizontal in punctul h . Se determina dreapta de inter cepe dupa regula cunoscuta " Proiectia verticals a dreptei de intersectie coincide cu urma ertieala Qv .

g) Se reprezinta in epura biortogonala urmele orizontale si verticale ale celor doua plane IP] si rQl care se intersecteaza in plan vertical in punctul v ' iar In plan orizontal in punctul h . Se determina dreapta de interseetie dupa regula cunoscuta " Proiectia orizontala a dreptei de intersectie coincide en urma orizontala Qh "

-.

h) Se reprezinta 'in epura biortogonala urmele orizontala si verticala ale planului [PI Planul [Q] fiind coneurent eu axa OX, are urmele orizontala si verticala eonfundate ell axa ox . Proiectiile verticala si orizontala ale dreptei de intersectie coincid, de asemenea, ell axa OX.

-... -

I [PJ. J ~ate , de

,

a)

[v] R

y.. .X

b)

'd)' n l .. '; O{V

-d-----.c._ ... "'_,,_~

o

:r-- . ~_.- ........ ~ ..... ..,., .. ~~

[H]

d)

i '

<; .'~-,__/-~'

fig. 3. f4

42

5.1 Se da dreapta (D) definite de punctele A (a, a ') si B (b. b '). Prin metoda rotatiei, sa se aduca dreapta (D) in pozitia de frontala, fig. 5.2 .

Rezolvare : Se reprezinta in epura biortogonala dreapta (D) prin proiectiile sale orizontala, (d), si verticala, (d.') . Se alege 0 axa de rotatie verticala J2 (to, OJ') care trece prin punctul B (b = 0), b ') si se face 0 rotatie de nivel a dreptei date In raport ell axa de rotatie aleasa, pana cand dreapta (D) ajunge in pozitie de frontala . Frontala (D1) are proiectia orizontala {d.), paralela eu axa OX si trece prin punctele a, ~i b, = b, iar proiectia verticals, (d, '), treee prin punctele a,' si b,' = b, ]1 apare in adevarata marime in planul vertical.

5.2 Se da planul [P] definit prin P, ' Ph , P; cunoscute . Prin metoda rotatiei, sa se aduca planul {P] in pozitie de plan de nivel,fig. 5.2 .

Rezolvare : Se reprezinta in epura biortogonala planul [P] .. Se face 0 rotatie de nivel in jurul unei axe vertieale de rotatie, n (OJ, 0) ,), astfel incat, punctul OJ sa fie continut de orizontala N (n, n') a planului [P] . Se duce segmentul (cub) perpendicular pe urma orizontala Ph ~i se roteste b in b J astfel ca segmentul (OJb 1) sa fie paralel cu axa OX . Se traseaza prin punetul b i, unna orizontala Phi perpendiculars pe axa OX in punctul Px1 . Urma verticala p,,} va treee prin punctul Pxl si prin punctul i ' = t,' . PlanuI [Pi a devenit un plan de capat IP;} (Phi l Pd) . Se faee apoi 0 rotatie de front in jurul unei axe de rotatie ilJ (WI, OJ! ') continuta in [H] si se roteste planul de capat IP;} (PhI, Pv1) pana cand acesta devine un plan de nivel [P:d (P12) .

5.3 Se da dreapta (DJ definita de punctele A (a, a) si B (b, b) . F olosind metoda rotatiei, sa se aduca dreapta (D) in pozitie de dreapta paralela eu axa OX, fig. 5 .. 3 .

Rezolvare : Se reprezinta in epura biortogonala dreapta (D) prin proiectiile sale orizontala, (d), si verticala, (d') . Se face 0 rotatie de ni el 'in jurul unei axe verticale de rotatie, il (ill, u3 ') ~i se aduee dreapta (D) in pozitia (DJ) (d, s d, ') de frontala .. Se faee 0 noua rotatie de front in jurul unei axe de rotatie de capat; ill (ill], OJ]'), si se aduee dreapta (D1) in pozitia (D2) (d, = dI. d2 J de dreapta paralela cu axa OX.

I

\

~ I

!

5.4 Se da planul [Pi definit prin P~ , Ph , P; cunoscute . Folosind metoda rotatiei, sa se aduca planul [Pi in pozitie de plan paralel cu axa OX, fig .. 5.4 . Rezolvare : Se reprezinta in epura biortogonala planul [P1 prin urmele sale orizontala, Ph , si verticala, P v . Se face 0 rotatie de nivel a planului [P1 in jurul axei

vertieale .Q (OJ, OJ '), astfel incat, urrna orizontala a planului rotit, PhI, sa fie paralela ell axa OX . Se considera dreapta (D) (d, d') continuta in planul [Pi si concurenta eu axa Q in punetul J (i, i') . Se roteste dreapta (D) in jurul axei de rotatie Q si se obtine pozitia sa rot ita (D]) (d, , d,') . Prin proiectia verticala a urmei vertieale a dreptei (D1), V2 J , se traseaza unna verticala, pv] , paralela eu axa OX . Deei planul [Pi, a devenit dupa rotire, [Pd (Ph] , Pvl) , plan paralel eu axa OX.

fiJ. Sf

raralela ~urenta

~2 si se ticale a

planul

I

j

,_)I

.: - I

/' I

-~

uJl

x [vJ

( d~)

[ HJ

PV1..

( 01)

f(g.5.2

p

Itg. £3

{

w

a'

[H 1

{tj.5.4

-

5.5 Se da dreapta (D) definirt! de punctele M (m, m ') si N (n, n j . Folosind metoda rotatiei, sa se aduca di"eapta (D) m pozitie de dreapta orizontala, fig. 5.5. Rezolvare: Se reprezinta dreapta (Dj (d, d') in epura biortogonala . Se alege ca axa de rotatie 0 dreapta de capat, [2' (m~ OJ), care trece prin punctul M (m, m j . Utilizand 0 rotatie de front, se roteste punctul N (n, n j, obtinandu-se orizontala (D1J (dJ, d,') .

5.6 Se da planul {PJ definit de urmele sale Ph .P; si punetul P, . Folosind metoda rotatiei, sa se aduca planul [P} in pozitie de plan paralelcu TV], fig. 5.6 . Rezolvare: Se traseaza In epura biortogonala planul [Pi . Se corrstruieste prin H (h, h j frontal a F (f, fj a planului .. Se face 0 rotatie de front in jurul axei de capat n (OJ, (OJ, astfel aleasa, inca:t OJ' c.f', ~i planul [P) se roteste pana in pozitia [Pd (PhI, Pyi) de plan vertical. Se face 0 noua rotatie de nivel in jurul axei ill (OJ1' OJ1) si planul [Pd se roteste pana in pozitia IF2] (PhJJ, de plan paralel eu'TV] .

44

l~' __ ~ .. __ ~

rJ
Q

-
-
-r-
--
-
nl
I 1\
- I Cd' )
_- ~
[V] (d~)
I I I n'
- m1 =- lD == rT1 1
_eo ~o X Wx mX nX 10
~
\
[HJ • I
-
,-
_ .
(J ) n
.,___, M1
_0 .» (d1 )
- m1==- m
-
- CO
-
-
- {tjo 5- 5
$
- t
f
£
,
~
- {
~
J
-
-
-- -
"'= - - [V]

_X __ ------W-X~1~-----&~1~--~0--X----~~--~~~O

[H]

(f')

Phz_

" .r=: -'---i

I

{

_J "'1-_ ~\

- c:...__~_

-.~

{;j-56

45'

·1'[

I

46

5.7 Sa se determine distanta de Ia punctul 1 (m, m') 1a planul (de, d 'e ') dat prin doua drepte concurente in punctul A (a, a J, folosind metoda rotatiei, fig. 5.7. Rezolvare : Se transforma planul (de, d'e ') inrr-un plan de capat . Astfel, se face 0 rotatie de nivel in jurul unei axe erricale de rotatie, [) ((0-, OJ ') care trece prin punctul A1 (f11, m ') .

Rotirea planul ui (de, d' e ') a fost efectuata rotind doua orizontale ale sale (i, i ') ~i 0,) '), ee se sprij ina pe dreapta ce deterrnina planul .

S-a rotit mai intai orizontala (i, i') eu ajutorul perpendicularei comune (sb s 'b '), pana ee aceasta s-a transformat m directionala (iJ) i J ') , apoi s-a rotit orizontala 0, ) ') eu ajutorul perpendicularei (ct, c 't '), eu acelasi unghi, pana ce s-a transformat in directionala (jJ , )1') .

Dupa retire, planul (de, d'e ') de ine plan de capat avand Qv = )1 'if ' iar Qh _j_ OX.

In aceasta situatie, perpendiculara dusa din punctul M (m, m ') pe planul [Q] este frontal a iff) cuf' _j_ QI' ~if .L Oh . Intersectia frontalei eu planul este punctuI N (n, n ,), iar distants cantata este segmentuI (mn. m'n ') a carui proiectie verticala, (In 'n '), apare in adevarata marirne ..

~_..L.... ~ ~._._. . ,-.-----1

-_._-

hg-S 7

5§ ,

j [vJ [H]

~ ( 'Lt: ') rs \ "2- '\ -e__ (___,L \ :L ,.c "')

J___(_ \ ~ c. ~ \ C")

~'''"'- \ ~ (" ,... r- \.

\ . \ . )

------

· .-...
C¥.
<:
c::r::.
(1
<,
:3
-
t: »: =+ 2
<, "
X.
D
~ <
..___..
~
-

.---
III
~.
_;>.' ----------------~~------~~

<.

I I

1

I I

I

If), 4vl L .

. ..? ~; .. ~_,.:~ .. ~ :.,~'. ". -s ~~_~_~ ~.~:.:/;··};·'~·::1·.~.}-Z;;;'~· .:

- "';:.:'-

.. 5.8 Sa se determine adevarata marime a distam,~i de la pqn.ctiitM (ni, m'j"'la

dreapta oarecare (D)'(d, d'), folosind metoda rotatiei, fig. 5.8. .

Rezolvare: Se face 0 rotatie de nivel 'in jurul unei axe de rotatie verticala Q (OJ, OJ:) care trece prin M (m, m ') . Dreapta (D) (d, d') este ad a in pozitie de frontala . Rotatia a fost efectuata folosind perpendiculara COmUDa (ac, a 'c '] . Piciorul a al perpendicularei a fost rotit suficient pentru ca noua proiectic orizontala, (dl) , a dreptei sa ajunga paralela eu axa OX . Pentru aflarea non proiectii verticale s-a mai rotit punetul (v, v') .

Dupa transformarea dreptei date in frontala (d). d,'), aplicand teorema unghiului drept, s-a putut duee perpendiculara din punctnl M (m, m ') pe aceasta dreapta, rezultand segmentul (mil, m 'n ') ce determina distanta cantata .

Pentru aflarea segmentului (mn, m '11) 'in adevarata marime, acesta se roteste in jurul aceleiasi axe verticale (OJ, OJ) pfma ce a ajuns un egment frontal. Astfel, punctul (11, 11) a fost rotit pana ce (mil) /1 OX . Ma UTa noii proiectii vertieale (m '}II ') a segmentului rotit este adevarata rnarime a distant .~ de la punctul M (m, m ') la dreapta (D) (d, d ') data initial.

] ..J]

((g_ 5. 8

5.9 Sa se afle adevarata marime a triunghiului (abc, a 'b 'c ') folosind metoda rotatiei . Se cunosc coordonatele punctelor A (a, a'), B (b, b ') siC (c, c '), fig. 5.9. Rezolvare: Se traseaza in epura biortogonala proiecriile orizontala ~i verticala ale triunghiului ABC (abc, a 'b 'c ') , Se transforma planul triunghiului intr-un plan de nivel . Se face 0 rotatie de nivel in jurul unei axe de rotatie Q (OJ, OJ '), verticala, care trece prin varful A (a, a') al triunghiului si astfel, acest punct va rarnane pe loc in timpul rotatiei .

Planul triunghiului va f rotit pana cand orizontalele sale ajung drepte directionale . S-a considerat deei orizontala (e, e 'J care s-a transformat in directionala (e.. e, '), folosind perpendiculara cornuna (ds, d's') . Planul rotit a1 triunghiului este acum deterrninat, deoarece sunt eunoseute un punct (a, a') 9i 0 dreapta (eI, e,') ale sale. Aceste elemente deterrnina un plan de capat rQ] (Qv, Qh) avand urma verticala QI' = (a 'e, '), iar Q" _j_ OX . Varfurile (b, b ') si (c, c:) ale triunghiului descriu arce de cere in planele [NIJ si [N::J, pana ajung in planul [Q), respectiv in punctele (b 1 , b 1 ) si (c 1, C 1 ') .

Se face 0 rotatie de front In j urul unei axe de rotatie Q} (O)} , OJl') de capat care trece prin varful (b 1 I b I ') care va ramane pe loe .

Planul de capat [Q] care contine triunghiul (albic] ,01 'b, 'Ct '), va fi rotitpana va ajunge un plan de nivel avand cota punctului (b i . b, ')

Varfurile (a, a ')$i (c) , c, ') vor descrie arce de cere in planele de front FIh $i F:'h ) ajungand in (aJ, Q] ') si (c] , C] ') . Unind cele trei varfuri rotite, rezulta triunghiul de nivel (albic] I a, 'b, JC2 '), a carui adevarata marime este (lata de proiectia orizontala (a]bjCl) .

a

S==W

h!j. 5 9

6

.,_-------_. -.-,-,~------------------------

....,

52

Cap. 6 Metoda rabaterii

6.1 Sa se determine patratul de latura (ab, a 'b ') situat in planul (P, AB), fig.

6.1 .

Rezolvare: Se determine urme1e planului (P, AB) unind Px eu urmele (v, v ') ~i

(h, h ') ale dreptei date (ab, a 'b ') . Se rabate planul (Ph PI) in jurul urmei sale orizontale Ph = PhO care este propria sa rabatere .. Se rabate dreapta (vh , v 'h. ') . Astfel, urma verticals (v, v') se roteste 'in p1anul vertical (Ov, QJ .L Ph pana ajunge in va ~ Qh , la distanta P,»; = P,» '.

Rabaterea punctelor a si b se afla 1a intersectia lui voho cu paralelele duse prin a si b 1a directia VVo .

Cunoscand latura rabatuta (aobrJ, s-a construit, in planul de rabatere H, patratul (aobocodo) dupa regulile cunoscute la geometria plana.

Ridicarea din rabatere a patratului (aobocodo) s-a efeetuat tinand seama de relatiile de omologie existente intre rabaterea 9i proiectia sa orizontala, fata de axa Ph . Astfel, s-a aflat omoloaga dreptci (d-a.), unind pe a = doao (l Ph eu a, care, intersectata cu paralela dusa din do 1a directia aa., .L Ph , determina proiectia d . Petru aflarea proiectiei c, s-a tinut seama ca paralelismul este un invariant 211 proiectiei cilindrice folosita in geometria descriptiva si deci, paralelismul laturilor se pastreaza In proiectia orizontala ; s-a elus prin d paralela (ab) si din b , paralela (ad) care s-au intersectat in c .

Pentru proiectia verticals a patratului s-a trasat mai intai directia (a 'a ') si 1a intersectia sa cu linia de ordine ridicata din d s-a aflat proiectia d ' ; apoi, Ia intersectia paralelei din b ' 1a (a'd') a rezultat proiectia c) a ultirnului varf al patratului .

:::":"":"""

c{' Oy bx hi 1°
I
!
,
t d'

I I

//

PVo

{tj. 6. I

l~

)

6.2 Sa se afle proiectiile pentagonului ABCDF Inscris intr-un cere eu eentruI in Do , de raza r, continut inplanul [P] . Se cunosc urrnele planului Ph si p)/o ra batuta, punetul P, si Do, fig. 6.2 .

Rezolvare: Se traseaza in epura biortogonala elementele cunoscute . Se traseaza cereul ell eentrul in Do ~i se construieste pentagonul AoBoCoDoFo . Se aleg doua diametre perpendieulare AoP si 12 . Se determina punctul 3 (Do3 = 32), de unde, eu raza 3Ao rezulta punetul 4 .

Latura pentagonului, 15 = Ao4 , se ia in compas $i se determina celelalte varfuri . Se situeaza varfurile pentagonului pe orizontalele (E}(~.. 'J (Es(J, care se ridica din rabatere => (E]) (e.. e, '), ..... "J (E) (es" es) . Cu perpendiculara pe axa de rabatere Ph, din AI), ... , Fo, se determina pe elJ.··, es, proiectiile orizontaJe a.b.c.d )i f.

ell linii de ordine => a ',b ',e ',d' ~if' continute de e, , es' .

,541

! .J

I,~",,--,,~ .. --~~---~_~ _~''''''''''''''''''''''''_~ '' ~~~~. __ ~ r • ~ • _. ~ ~_._, __ ~~_~ ._

x [v] [ H]

PYD

fiJ- 6- 2

C:f

6.3 Sa se afle proiectiile hexagonului ABCDFG, de laturaT, '~bntinutin planul [Pi .Se cunosc urmele planului, Ph, P; si punctul P, , fig .. 6.3 ...

Rezolvare: Se traseaza in epura biortogonala elementele cunoscute . Se deterrnina Do si apoi hexagonul AoBoCoDoFoGo inscris in cercul eu centrul in Do . Se situeaza varfurile hexagonului pe orizontalele (EI0 ), (E20) si (E30), care se ridica din rabatere => (El_j (e.e, ,), (E2) (e-e:') si (EJ) (e3e3') . Plecand din pozitia rabatuta, se dctermina proiectiile hexagonului pe cele doua plane de proiectie (abcdfg. ' a 'b 'c 'dIg') .

56

x [V J [HJ

o

Pvo

Pn

'g!b;;)~Old op gmqd ~nop gp~ cd mjnoroo gE~l:)g~Old nU~Zgld;H oreo 'osdqo ~nop gp:) ~ZBgSBll cs gps~i5 gppund u!Jd . ommiuoo inns oreo od '(Ora) '[A] gp ~iBl ~lU1!d oreur !1!lU Bg:) op toidcrp "B ~s (or d) ~glBlUOll B ;1Igp~q'el U!P nglB:)!P!l utrd ~u!lUl~llgp os (~lf 'If) H ~s (3 '£1) D '( U 'Il) N '(. U1 'ut) ]V gppund . ouurtiuoo urns gIB:) od '(Ora) '[H] gp 1:1"8J ~lUEd grew !UW Bg:) op ~gl(b.rp B ~s (org) ~gIB~UOZ!JO E glglBqtn urp EgllD~P~l uud ¥lJ!UUgpp os (;7 (0) '3 !S (. J 'J) :J 't, q , q) H '(. n 'n) V gPPund . [AJ gp ¥lBJ 1?lUBd oranr !EW noo op InJPUIB~ glSg oreo , 0N0PV 'p od rsmotpucdrod mjnnourerp B ~s 6f-l'J!J ~{mUOJj !nltuprnB~p B gj'JlBqBl {!~P noreotpu mrd omuriqo '(. 1/(3) ,IS (, u, tu} 'gIB:)'!1l~A !~}!lJ~~old gPXE !s umoord '[H] op ~lBl ~lUBd glBUI reur Bg:) gp [nncumrp glSg, g~ , ogtJJ 'p gd rejnotpuodrcd ~nlnllglUB!p B rs ' ogoV 'IBlUOZ~O !nlrulgWB~P B croraqar OW oreorpu uud '(OJ) ~s (qo) 'gIBlUOZ~lO !g~i~g!Old gPXB ~ZBgSBJl os ,[AJ !s 'ill] gd~nln:Jlg:J lOI!!i:)g~Old B~}jBU~glgp n1lUgd : o.iV(tIOzoH

.' 1:79 '~g: , Ad ~s I'd gpunn osouno os ~ B~ru1P 't.tt InuBld U! intniuoo '.l ~l op 'U ll! jnnuoo no In:)lg::; gjgl1!qBl u~p gJ!P!l os ~s "·9

10

1-0

HO,6 --.-;

.._/

~--------------------------------------------------------------------~----

09

"

. lBp ~nln~l{:aun~ll B ounraur BlBl~AJPB 1?nnzJl ' O;y'Oq'Ov 'Jltll1?QiEl !lry:l12A !~Ul Jp:J pU~Ufl

. OJ +m~qBl InJl~A 1?U~lJlgp '(Oqq) ;)~?jOIOUIO JP B~l:JJ1!P BI J utp 1?~mp B[;)IB1Bd no 1?lBPJS1JlU~ 'J1B:J '(pq) ~Jildd1p B1l'lWloUIO JlSJ (OpOq) , Op = P

gJJ1BOJa . !llIn!q~un!ll BJ1JlBqBl ~s 1?IBlUOZ~O B~lJJ!Old J1lU! ;)lUJlS!XJ JlBpUyB JP JE!lBPl pu~sOIOJ BlJB JlBOd :;'IS pq c: (; J 'J) !llIry:l12A BJ1:;'llBqBl[ . [Jqs J!l!zod op !llln!q1l'ullPl B [IS nznuorodt no 1?Jl~;h '1:XB JP1?lBJ (qs) B1UBlS~P BI po T sq B~l:)Jl~ cd 1:ZBJSBldgp JS (, q 'q) [tuotrn.] . on = v ::)01 od JU12lUP 'l}XB od rerurs pu!y '(, v 'o) Iry:l1!A . AN U (, J, q, V 'oqo) = (, P, V 'pn) BIBlUOZpO JlS;) ororsqur op BXV . !nln!q1l'unpl IB (, V 'V) V It1P12A uud ~DJll J:) "'N pA!U op trajd un od l}ZBntll::lJJ;J JS BJj:;'llBqBJ 'durn !s nrisds JP B:;'Il!S~OUO:)J n1lUJd . (, J, q, V) !S (oqt») xnoodsar 'J[Jr !nrn!q1l'unpl B l}IB:)IllJA !S l}pnrrozpo B!lJJ!Old nBUO~OlJO!q 1W1dJ U! l}lU!Z;~)Jdgl JS : a.LVtt]OZ2(]

. ~·9 .~y 'J !S [J 'V loppund :;'IPlBUOplOOJ :)SOUllJ :;'IS . tuoreqar epoiour uud t». q,v 'oqn) JflV !nln!q~un~ll B J~1?lli BpUl}A:;'IPB :;'IUB :;'IS ~S S·9

1-

-

de rcbolere

Nv

62

Ca p. 7 Reprezentarea corpuri]or g,eometrice 7.1 Reprezentarea po)iedreIDoili

7.1.1 Sa se construiasca un tetraedru regulat cunoscand lungimea muehiei sale ;;1 planul uneia dintre fete ..

Rezolvare : Se rabate planul dat, se construieste pe acest plan 0 fata a tetraedrului si se obtin proiectiile aeesteia revenind din rabatere _ In continuare, se determina varful tetraedrului .

Fie planul PhP,p\. in care se afla fata ABC a tetraedrului, fig. 7.1 .

Cu ajutorul punetului (v, v ') se rabate planul [Pi peste planul orizontal de proiectie . Se construieste triunghiu! echilateral AaB(/:.._o de latura data 1 . Se revine din rabatere folosind orizontale ale planului si se obtin proiectiile abc si a 'b 'c ' ale bazei ABC.

Se construiestc in rabatere centrul bazei Eo . in pozitie rabatuta varful cautat S al tetraedrului se gaseste tot in Eo = So .. Se rabate triunghiul A (;EoSu peste planul [H], rotindu-l in jurul lui AoEo (So£o L AoEo, AoBo = AoS;) 91 se deterrnina inaltimea tetraedrului EoS] .

Se gasesc proiectiile e si e' ale centrului bazei ABC revenind din rabatere . Proiectiile cautate ale varfului S . s si s . se gasesc pe perpendieularele in e pe Ph ~i In e' pe P" , adica Sse afla pe perpendieulara in E pe dreapta de cea mai mare panta fata de planul orizontal de proiectie ce trece prin aeest punct (hv I , h v, ') . Se rabate aceasta dreapta peste [H] . In E10 se construieste 0 perpendiculara egala cu inaltimea tetraedrului EoS, = E10Sj • Se revine din rabatere si se gaseste mai intai s si apoi s ' .

Desfasurata tetraedrului regulat arata ea in fig. 7.2 .

7.1.2 Sa se gaseasca proiectiile unui hexaedru regulat (cub), cu muchia de Iungime I .

Rezolvare : Sa consideram un cub situat cu 0 fata In planul [HJ . Proiectia orizontala a acestuia se reduce, evident la un patrat abed (a.b ic.d»), iar proiectia

tic la e t 'd' b ' , , b ' d' 'fi 7'

ver 1 a a sea. , ,c, C I, ], J. a I , 19. ..J.

Desfasurata hexaedrului apare in fig. 7..4 .

- -

~ l..)

!ij. 7 1

v.l 1

frs- 7 2

b' c.

! 1

o

f(g.13

x

-. 3

I

4

1

2

-----.~

-

5

hg.74

6

I

64

7.1.3 Sa se determine proiectiile unui octaedru regulat.

Rezolvare : Fie un octaedru regulat cu unul din varfuri in planul orizontal ~I diagonala corpului corespunzatoare acestui varf perpendicular-a pe [H] . Proiectia orizontala se reduce la un patrat a, b, c, d, fig .. 7.5 . Muchiile din interiorul conturului aparent orizontal au drept proiectii diagonalele acestui patrat : as ic, bsid

Pentru a construi proiectia verticala se ia verticals SI 's_ . egala CLl ac sau db .

Se gasesc apoi proiectiile a 'b 'c'd' pe 0 paralela la linia de pamant dusa prin mijloculIui S i '.'S_' .•

Desfasurata octaedrului regulat apare In fig. 7.6 .

7.1.4 Sa se gaseasca proiectiile unui dodecaedru regulat.

Rezolvare : Dodecaedrul regulat este un poliedru ce are drept fete 2 pentagoane regulate egale, reunite cate sase in jurul unuia dintre ele luat ca baza . Celelalte cinci sunt adiacente acestei baze si au doua cate doua 0 latura com una . Se formeaza astfel un fel de trunchi de piramida pentagonala a carei baza inferioara este un pentagon regulat .

Celelalte sase pentagoane rarnase formeaza un trunchi identic cu primul, care printr-o aszare convenabila forrneaza dodecaedrul regulat .

Fie ABCDE un pentagon regulat asezat In plan orizontal ca In fig. 7.7, cu varful C pe 0 linie de ordine fata de axa OX dusa din centrul figurii . Se obtine in felul aeesta 0 simetrie atat pentru proiectia orizontala cat ~i pentru cea verticala a dodeeaedrului .

Se are in vedere, pentru inceput, obtinerea proiectiilor orizontala si respectiv verticala doar a jumatatii de jos a dodeeaedrului .

Se considera, pe doua laturi adiacente, oarecare, BA si BC ale pentagonului ABCDE, alte doua pentagoane regulate si egale cu primul : ABFGH ~i BCLKl, situate tot in planul [H] . Daca se rotese, in sus, cele doua pentagoane, unul in jurul lui AB $i celalalt In jurul lui BC, laturile lor BF ~i BI se apropie pana 1a a se confunda eu BP . Punctul P (p, p') reprezinta intersectia a doua perpendieulare IN si FA1'5oborate din varfurile I ~i F pe axele de rotatie BC si A B .

In acelasi mod se obtin punctele V, X, Z, Z/ . Punctul T (t, t') reprezinta pozitia rotita in jurul lui Be (be, b 'c ') a varfului K ~i se poate obtine in modul urmator :

IN KJ

NP JT

Punetele v , v, , w , w, se obtin In mod asemanator .

Se pune in continuare problema determinarii cotelor pentrujmnctele 1 ~i K i? pozitia rotita (cand BF si BI se confunda in BP) . Punctul I, rotit l~punctul p (p. p} se gaseste pe verticala rabatuta pe planul orizontal peste perpenitulara PO la LN. Asadar, daca din punctul N ca centru, cu NI ca raza, se descrie un;\k arc de cere /1), dreapta PQ va reprezenta cota punctului 1 . Pentru punctul iJ se poate utiliza triunghiul QPN . Unghiul N al acestui triunghi reda inclinarea p~~tagonului 1,ltL';a! fata de planul bazei ABCDE . Se deplaseaza KJ paralel cu ea ins!a~i pana in K"N . Din punetul N ca centru, cu NKJ ca raza se deserie arcul' de cere K IX . Perpendieulara RS va fi rabaterea eotei punetului K . Prelungirea lui RS pan:'1 pc perpendieulara KJ duce la obtinerea punctului T (t, t ') cautat . i

Proiectia verticala a jumatati! inferioare a dOdecaedrul~·.~l.i se obtine u!or, cunoscand cote1e punctelor P, U, X, Z, Z/ respectiv T, V, Y, W, rtf . Se .constnuesc paralelele p 'x ' si WI 'y' la axa OX pe care se aseaza proiedtiile vertie1k ale

punctelor obtinute .

Jurnatatea superioara a dodeeaedrului este asezata ca in fig. 7 .8<~

Desfasurata dodecaedrului, fig. 7.9, nu presupune niei 0 dificultate .

. -.;-

.:»

usor, ruresc ~ <de

iKm -(p, p ')

la IN.

_-c IQ_ uriliza ,'k;al

x

o

{(g. 76

'-., ~~ .. '

x

.:.

w/
.... ...-
'"
p' Iu'
I
I
I
I
b' a' c' e'
u ','. :

{(J.78

I)'

Xl

a

L._._

,. "--=..~ .•

o

65

661

'7.1.5 Sa se gaseasca proiectiile unui icosaedru regulat .

Rezolvare : Acest poliedru regular poate fi considerat ca fiind alcatuit din doua piramide, pentagonale regulate, cu fetele triunghiuri echilaterale egale legate intre ele de 0 banda poliedrala compusa din alte 10 triunghiuri echilaterale egale cu primele si avand doua cate doua 0 Iatura cornuna . Una dintre piramide este situata deasupra benzii poliedrale iar ceala Ita sub aceasta .

Fie ABCDE un pentagon regulat asezat, in epura, ca in fig. 7.10 . Proiectia orizontala a piramidei pentagonale superioare eu baza ABCDE se obtine unind eentrul S, (s J , S J ') eu fieeare varf al pentagonului . Proiectia orizontala a piramidei pentagonale inferioare are varfurile simetrice, in raport eu cea superioara, in IKFGH.

Celelalte 10 triunghiuri echilaterale care leaga intre ele bazele celor doua piramide sunt proiectate in plan orizontal in agbhcidkef.

Pentru a gasi proiectia verticala a poliedrului este necesar sa se determine inaltimea varfurilor celor doua piramide S, (s, , Sf ') si S2 (S2 J S2') fat a de propriile baze ~i distanta dintre bazele celor doua piramide .

Triunghiul dreptunghic as-Mn construit prin rabatere are ca ipotenuza muchia poliedrului in adevarata marime (aMo = ab), iar drept cateta mica tocmai inaltimea cautat~ a piramidei .

In acelasi mod, triunghiul dreptunghic bfNo construit pe bf (proiectia uneia dintre muchii) si avand drept ipotenuza adevarata rnarime a muchiei poliedrului, ofera prin bNo, distanta dintre bazele celor doua piramide pentagonale .

A vand aceste elemente, se poate construi cu usurinta proiectia verticala a icosaedrului .

Desfasurata acestui poliedru apare in fig. 7.11 .

I

!Is' rs

L9

i -L

OJ '£ li!]

o

o

x

-

68

7.1.6 Sa se determine proiectiile unei piramide pentagonale regulate asezata eu una din fetele laterale in planul orizontal de proiectie .

Rezolvare : Fie SAB fata din planul [H] ~i AB latura pentagonului bazei, fig. 7.12 . Se construieste eu ajutorul aeestei laturi, in planul orizontal, un pentagon regulat abCoDoEo·

Va trebui, pentru a eonstrui proiectiile piramidei, sa ridicam pentagonul pana in abcde , a 'b 'c 'c 'e', tinand eont ca SA = SB = SC = SD = SE .

Pentru a gasi punetul d, se rabate triunghiul SMD peste planul orizontal, rotindu-l in jurul1ui sm . Laturile acestui triunghi sunt sm, mDo si muehia laterals a piramidei este SDj = SA . Pentru a gasi punetul DJ se procedeaza astfel : eu eentrul in s si raza sa se trage un arc de cere; eli eentrul in m si raza mDo se construieste un arc de eerc ee-l intersecteaza pe primul in DJ . Revenind din rabatere, se obtine d. Cota punctului D este data de segmentul dDJ .

Pentru a obtine punetele c sr e trebuie gas ita proiectia diagonalei pentagonului paralela ell ab .

Se deserie un arc eu eentrul in m si de raza mGo pana intalneste ml), (punetul Go se gaseste pe mDo) si se proiecteaza aeest punet pe sm . Se obtine punetul g, si apoi se obtin punctele c si e . Distanta gG] este eota punetului g' adica a diagonalei CE, paralela la planul orizontal, iar dD1 eota punetului d' .

Se construieste in continuare, proiectia verticala a piramidei .

i

i

7.1.7 Sa se determine proiectiile unui cub avand 0 diagonals in pozitie de veticala si patru muehii in pozitie de frontale, fig. 7.13 .

Rezolvare : Se rcprezinta mai intai eubul situat eu 0 fata in planul orizontal de proiectie ~l ell diagonala ac a fetei supenoare paralela eu axa OX Proiectia orizontala a eubului este ABCE . Proiectia vertical a este a 'c 's' e s unde a' e ' = ab .

Se roteste eubul astfel incat diagonala a 's: devine 0 verticala, a I 'g1 ' (proiectia orizontala a]g1 este un punet) iar cele patru muchii raman frontale . Dreptunghiul a'c'g'e ' isi pastreaza marirnea si devine al'c/gl'eJ'. in continuare se proiecteaza e,' in e] ,/J 'in/J s.a.m.d ..

Proiectia orizontala este un hexagon regulat .

Intr-adevar, cele trei muehii AIE1, AlB 1, AjD], plecand din acelasi varf AI sunt egal inclinate fata de diagonala cubului deci, ele au proiectiile egale : a.e, = alb} = a.d, . in consecinta fiecare fata patrata se proiecteaza ca un romb . Deei ale] =eJI.

18 9

.~ __ /:J,~",\_, .... _

l

,

69

.J // ,d
,8 X
0 <,
<,
~d JJ ,p ,9 ,0 o

x

,J

21 z .~'f

,P

7.1.8 Sa se gaseasca proiectiile unui cub suspendat de unul dintre varfuri astfe1 incat, diagonala corespunzatoare sa fie verticals .

Rezolvare : Sa consideram problema rezolvata, fig 7.14 . Diagonala a 'b ' estc verticala . Cele trei muchii care pleaca din varful (a, a '), fiind inclinate in mod egal fata de diagonala a 'b ', se proiecteaza pe planul orizontal formand unghiuri de 1200 si in plus ac = ae = ag . Asadar fetele patrate ce pleaca din varful A se proiecteaza ca niste romburi egale formand in totalitate un hexagon regulat cdefgh . Cele trei fete patrate ce pleaca din varful (b, b') au ca proiectii orizontale romburile adef, bfgh, bdch.

Pentru a merge din varful A in varful opus B, de-a lungul muchiilor, se pot, parcurge spre exemplu AC, CD, DB .. Ele sunt egal inclinate fata de verticala a 'b ', dec! impart a 'b ' in trei parti egale, si cu ajutoruI proiectiilor orizontale c, d, e, f g, h se determina c', d', e', 1', g ',. h ' .

7.1.9 Sa se construiasca proiectiile unui cub asezat cu 0 fata intr-un plan de capat .

Rezolvare : Fie planul [P J dat prin urmele sale Ph $i P v , fig 7.15 . Pe acest plan rabatut peste planul [H], baza cubului va apare in adevarata marime AoBoCoDo .

Revenind din rabatere in prima pozitie, PhPxPv , punctul Ao va da a', iar muchia perpendiculara in acest punet se proiecteaza in [H] pe 0 linie paralela 1a axa OX. In proiectie verticala, muchia respectiva va fi perpendiculara pe P v si va apare in adevarata marime, a' a,' = AoBo .

Se procedeaza la fel cu celelalte varfuri ale poliedrului .

7.1.10 Sa se gaseasca proiectiile cubului ABCDAIB ]C]D} , de latura I, stiind ca fata ABCD este continuta in planul [Pi, dat prin urmele sale . Se cunosc coordonatele punctelor C si D, apartinand planului [P J .

Rezolvare : Fie Ph si P; urmele planului [Pj, fig 7.16 . Se rabate [P J peste planul orizontal de proiectie ... Se reprezinta patratul AoBoCoDo , de latura I (pozitia lui C $i Din planul [Pi este cunoscuta) .. Se revine din rabatere si se gasesc (a, a') si (b, b ').

Se face 0 rotatie de nivel in jurul axei .Q (OJ, to j a perpendicularei in c (c, c ') pe planu1 [Pi, cu ajutoruI unui punct M (m, rn') ales arbritrar, pana ce aceasta ajunge in pozitia de frontala . Pe proiectia sa verticala se mascara C 'CIO' = I . Cu linii de ordine se obtin c,' $i respectiv c i , Se traseaza restul muchiilor, tinand seama de vizibilitate .