: .~-~~~;: ..

.. ~.;~ ~,-.,' .'.

-

.. .

~ '"',.. ,..

,

<>.~

0:·:

.:

J .. ..

"

,.
;

,1 1 1 l l
--,

;:~

"

.

........

)

'.,
'";';'. - . ~ i :.: ,~

...; ". :~

',

:~.~:'-.'.

.,.".:_;".'.

Parte a

"

a doua

REPREZENTARI DE ARHITECTURA iN PERSPECTIV A

:, ,~..

"

~-('-

~ ....

".

.:.:~

..

I

9.
MECAN1SMUL PERSPECTIVEI
9.1. INTRODUCERE
DEFINITII

. ;~.. -<".
,
..

~

, .•.....

J.~.

".

".:

r,

l
1

... -'~

\

I

1

I

Perspcctlva cxplict legile dupa care oblectclc in(onjur,Ho:tre capiitJ. aspecte diferite in functie de locul din care sint privlte. In acelasi timp perspectiva prezinta procedeele grafice dupa care se pcate rcprezenta pe un plan CU'dOUd dirnensiuni spatiul

lor. Ea este lini<lfa sau aeriana, dupa cum sc ccupa de forme ~JU de coloratie". Dupa cum reiese din aces te definitii perspectiva nu este nurnai geometrie, ci a~a cum arJta A. Gheorghiu, (':1 estc in acelasi timp gl"om(':trie, optica, fiziologic ~i pslhologie a vederii.

Perspective
ooiecietor

esre ~tiinta de a redo prin desen ospectet« din spafiu Of a cum se vil,f de d,> 1(1 c/i<;-.

cu

trei dimensluni.

1

Redare:t spatiulu! in desen a constituit preocuparea scenografilor antlcl in pktura decorurilor seenice. Aceste dutari izvorite din necesitati practice ~i teoretice au dat nastere la 0 disciplina care in perioada Renasteri], a primit nurnele de perspcclivn. Ea intra ca rnatcrie de inv,H5mint In toate universitatilc epocii. In conceptiilc de inceput pcrspectiva cuprindca rnai mult reguli de desen co aveau drept scop 0 apropiere de irnaglnea realltatii. in Antkhitate perspective era cunoscuta sub nurnele de "scenografica". Istoricul matematieii grecestt Geminus (sec. I l.e.n.) d,i urrnatoarea definitie: ,,$cenografica este acea rarnura a optici i care arata cum sii se faca descnele, reprezen tind obiecte la distante diferite ~i diferite inal!imi, pastrind totusi pentru vedere proportia ~i forma acestor obiecte", Leona rdo da Vi nd (14 52 -1519) arata ca: .Pict u ra se lnterneiaza pc perspectivi'i. .. (<ira ea nimic nu se face... Ucenicul trebuie rnai intii sa lnvete pcrspcctiv.i, cu care el poate sa distribuie fiecarui obicct drcapta lu i rnasuni".
Jules de Iii Gournerie

lotr-o prima aproxlrnatie, perspective so bazeazf pe prolectia conica. P/oicqia (o/lieu este operatia geometries care schernatizeaza procesul perceptiei vizuale, Geometria introdusa de perspective este necesara, dar nu suflcienta ~ide aceca s-a ape/at la 0 serie de metode grafice care sa apropie desenul pcc$pec· tiv de viziunca rcaliUitii.
'UTILIT ATEA PER.SPECTIVEI IN AR.HITECTU

Wllld finitd.

.

R.A

Inca din secolul I i.e.n., arhitectul ~i inginerul latin Vitruviu a aratat utilitatea persoectivei in arhitectura: "Arhiteqii au neapar ata trebuinta de scenegrafie (perspective). pentru ca ea invata a da diferitelor parp ale unei dadiri raportu ri convenabile, w.ra a se mai terne ca prin realizare, ei ar pierde ceva din frurnusetea proiectata". Perspectiva este u!iI<i pentru "laid" intrucit ea reuseste sa redea Intr-o viziune cit mal aproape de realitate aspectul viitoarei construct: i, dar este ~i rnai util':' pentru proiectanti in timpul studiului, ca rnijloc de cercetare anticipata a efectului plastic (A. Ghc:orghiu 1963). S-tudiul ~i definitivar ea unei creati i dear hi tectura exclusiv In epura de geometric descrip237

". <
.. ",:,

l!

tiva astfel:
obiectele

(sec. XIX) defineste perspec"Perspectiva este ana de a r eprezenta din sp"'tiu pe un tab/au, pastrlnd aparenja

l

MecQnismul perspeetlvel

..••~

./

.~-.

.---...........,

r".-- -"="' If -

•i'/a poatc duce, datoritf caracterclul corwen.ional al acestu i des en, la un anumit grafism. ProieeLUI nefiind scopul final al proiectarii de arhltectura, :~ra(jca n u sl ujeste eu nirnlc constructici realizate. ?ractic.1 de proiectare a impus 0 continua tr ecerc de la reprezentarca de geometric descriptlva 1.1 cea de perspectiva ~i invers. Fotografia poate inloeui perspectiva rna; ales pentru nevai de documentare, in studiu fiind folosi t.) in eombi natie eu aceasta: perspectiva $ i legi le d avind un rol dominant. l\lici macheta nu poate inlocui complet perspectiva, in procesul de proiectare, studiul pe rnacheta nu IlC da 0 viziune corecta a obiectelor ce sc vor reaiiza. Maehet<l rcda numai volumetria dar nu ~i relatia cu dimensiunile umane, in plus nu toate elernentele arhitecturale ~i constructive i?i reduc cfectu] plastic ~i de rezistenta proportional eu micsorarea pvr geometrica a intregului volum. Deoarece la Iiecare etapa de studiu se poate face o perspective. aceasta se dovedeste a fj rnai d irccta, mai econornica ~i mai avantajoasa decit 0 rnachcta. De asernenca, nurnal perspective ponte sa redea .trnosfera ~i relatia cu mcdiul tnconjurator, 9.2.

patrllnde

in globul

in planul ecuatorial la 15 spre interior fata de axa optica. Aeest pvnet se nurneste puncru/ orb, deoarece este insensibll Ia Iumin,'\ si are un diametru de
0

ocular

printr-un

punct situat

tl
!

.--

-,
!
't

.;_,_

1,5 ... 1.8 mm. Sistcmul optic al och iu lui este alc/itu i t d intr-o serie de OI"gane $i rnedi i ref rigente care condenseaza pc retina raze!e de lumina. Corneca

VEDEREA UMANA

GLOBUlOCULAR

t
,-~'.

~-

:::imtvI vederll perrnite omului sa recunoasca obiectele care i/ tnconjura, s5 aprecieze forma, marimca, culoarea, lurninozitatea ~i rniscarea lor, precum ~,jdistanta care if separa de ele, in masura in care :1(('$ te obi ecte e 01 it Iu m ina, refl eeta Iu In ina sa u sint ampiasate pe un fond lurninos. Organui vederii il constltuie ochiul care este format din g/obul ,;([J/af ~i ancxc/c sale de rniscare, apararc, nutritie ,;i de transmitere a inforrnatiel la ereier. -)chiul a servit drept model aparatulul de foto~:ranat dar, spre deosebire de acesta, ochiul este viu, deci in continua rniscare, Totusi, pentru .; in~elege rnai bine sisternul optic al oehiv!ui, se va 1ace analogia cu aparatul de fotografiat care este .nal simplu ~i la inderntna tuturor. In flgura 9.2.1 este aratata a sectiune orizontala prin globul ocuiar drept. Globul ocular are 0 forma re/ativ. sfe"jea, eu diametrul de aproximativ 24 rnm, ~i este iimitat la exterior de 0 membrana aloa protectoare nurnlta sclerotica. Sclerotica este captu.;:itl!. la interior eu 0 membrana neagra - coroida, :{etino este 0 membrana fermata din celule sensibile la excltatil luminoase. Aeeste eelule sen~,ibi!e, in forma de conuri ~i bastonase, eonsti~uie terrnlnatille nervului optic. Ner'vu I optic

este transparenta ~i are forma de calota sfcric;i eu raza de 8 mm. Cristoiinu! este 0 lentila biconvcxa cu tcsut vi 1I, avind fetele sferice de raze var iabi le, in functie de distantele obiectelor vizate. Aceasta variatie a cu rburii fetelor se rcalireaza ell a] utorul muschilor ciliari. In rata eristalinu/ui sc ga$c~tc irisu! -- rnuschi radio-centric, strapuns ci rev lar de pupila. Pupila are un diametru ce variaza tn functie de lumina de '32 la 7 mm. lrisul serveste ea ecran OP<lC, similar cu diafragma u nui aparat de fotograflat, pentru a doza cantitatea de lumina care ajunge pc retina, in (unctie de difcrite!e i;ltensita!i de ilum inare. 11ll,'ginea este rna! clar:i atunci rind razeie de lumina tree prin partea centraJa a cristal in ul ui, iar irisu I impkdicii trecerea lor prin periferla eristalinului. Centrele fete-lor corneei, cristali nulu i ~i ccntru I pupiJei formeaza axa optidi a sisternului optic ocular. Diarnetral opus pupilei, pe axa optica, se gase~te pata galbena, zona cea rnai sensibila a reti nei. Pata galbena este de forma eliptica, eu axa mare orlzontala de 2 mill ~i axa mica verticala de 1 mm. in eentrul petei ga/bene, retina prezinta 0 mica deprcsiune -- [ovea ccntrolis cu un diametru de 150 ... 200 m icron l: es te pu nctul de maxi ma aeu itate vizuala.

L

L

c

EI [i
L'

LI

LI

f

tl r.

"-

----[ _I

cornea irtsul ----mus chil cHiari---H'cr is ta linul ~----f,fI-retina-----IHII
pure

\

'-

b t

L L ~1
[

ga[bena--+'ftr---orb------'-.:~ optic----fig. 9.<'. t

punc+ul

t

L

nervul

.~.

23&
."

ReprelenlCiri de athiledurCi in Ilerspectiv(i

~

..
~'

L 1L L: t,
,,-

.

-, ~.: ...
'\:J.' :'_ ..

['

:.:

."!:

..

:-::,.~ .. ,;.->,::..~., •.•..

~.:,._

~. :.,.

:.• ,

,~-.~".-;..<"j:J_.w

~ .~ __ I..

""

. ..,.,

_.~'.>::I-.

·,~

t'...i:

,.~",~·_

~_~.~.

_ ,:..~ , ' '

;_~ ...

-. "i,""

"'--._

..

:::.".:

::.L

:._~.:.,__:_

..

,.

'r,_.-_,

,-- -_--

._- - _._.- -.~-. ~~-~ .

..

i

l

~ ........~ "::, ,_.'<
..

~~~,

L
l
FORMAREA IMAGINII

r----

-~.

.

...

--~ ~-- - --~··l~""'_

~ ~~ •• ~•. - ' .~-:.:~...._

..... -~"'"
, r

.~r.~·-· - ............. _ -- ~~.:;.--~

\

.... ..ciMPUL VIZUAL

"

\

L L
L
L

i

l
L

L

, In sisternul optic al ochiului, cristalinul joaca rolul pri nc ipal In for ma rea imag in ii, d eoarece fu net ionea~a. ca 0 !~ntil.i biconvexa. Dup5 cum se stie din I optrca, lentilele convergente biconvexe dau 0 ima~ine r eala, rasturna!:i ?i mai mica (fig. 9.2-2). Fascicul ul de raze divergente, ce pleaca dintr-un punct A al unui obiect in spatiu, este transformat de catre cristalin intr-u n fascieu I convergent in punctul-imagi ne a pe retina. Posibil itatea ochiului ca, prin variatia curburii crlstallnulul. s5 aduca imaginea oricarui obiect pe retina, se numeste (lcomodore, lntr-un glob ocular normal. razele lurninoase care Yin de ia un o?ieet situat la 0 distanta de eel putin 6 ~ s': focal,z aza, datorita sistemului optic al 7 OC~IU!UI" la 0 distanta de 24 mm inapola corneel, adica eh rar pe retina. 'Deci, pentru obiectele ce se gasesc la 0 distanta fara· de oehi rnai marc de 6 m nu este neeesara acomodarea. Punetul eel mal apropiat ~e oehi la care un oblect poate fi vawt clar cu ajutorul acornodarf complete se af/a. in raport eu virsta, 101 0 distanta cuprinsa tntre 7 ~i 80 em. ' C~p.ad tatea oc h iului de a pc rce pe oblec te foa r t;:; rmo se nUrne~te acuiWte viz(JQ/Q. Doua puncte de 1,4 mm diarnetru situate la 5 m distanta sint percepute separat daca tntre ele exista 0 distanta de minim 1,4 mm. Dad distanta dintre ele este mai midi cele doua puncte apar contopite. Acuitatea vlzuala este maxima pe fovea eentralis si scade ~e 4 ... 5 ori catre extremitatca petei galbene, jar In dreptul meridianului frontal al retinei este de 150 de ori mai mica. Prin mid miscari ochiul cauta sa aduca in zona de maxima acuitate vizuala imaginile obiectelor din spatlu. Aceste mi~cari care se succed, cu ,0 frecventa foarte mare (50-90/s) fac ca irnagmea recePllona1.1 de creier sa fie continua ~i clara pe toata suprafata ei. La trecerea de la 0 lumina la alta ochiul prezlnta (enomenul de adaptare. Adaptarea Ja intunerie se face mal greu (circa 20 min fata de cea la lumina care se face in ci rca 5 min). .

I

Cimpul vizual al ochiului este format de ansamblul de punete din spatiu ale carer imagini se forrneaza pe retina, atund cind privim linind capul nemiscat. CimpuJ vizual corespunzator petei gal bene este un can cu 0 desehidere la virf de 6 ... 8". Acest cimp redus poate fj pus In evidenla atunci cind cautarn cu privirea un avian aflat Ja mare loallime; slnt necesare mai multe tncercarl pina reu~im sa aducem imaginea avionului in zona de maxima acuitate vizuala, Daca vederea soar realiza cu aceeasi intensitate pe intreaga suprafaF'i a retinei, acest punet, aflat la mare distanta, s-ar putea percepe imediat. Datorlta mobilitalii ochiuJui in orbita, cirnpul vizual este mai larg fiind limitat de construe!ia anatornica a felei. De exemplu, pentru ochiul d rept, cimpuJ vizual al unei vederi suficient de clare poate ajunge pe orizontala la 40 ••. 50 spre interior ~i 80 ... 104 spre exterior, iar pe verticala la 40 .. ' . 50" superior ~i 60 ... 70" inferior (fig. 9.2.3). Acest clrnp vizual se mare~te. daca lumina descreste, p_;ntru ca atunci deschiderea pupilei cre~te. Rezuh.l astfel, pentru ochlul drept de exemplu, 0 imagine alungi ta din stinga sus catre dreapta jos (fig. 9.2.4). Cimpul vizual al vederii binoculare este o rezultanta a cimpurilor vlzuale ale- -celor dol ochi ~j este un con cu virful inapoia lor. Din motive practice vom simplifica diagrama vederli binoculare
0 0 ~.

.'

.....

L
fig. 9.2.3

fig. 9.2.2 Meconismul perspe(!ivei

2~9

.

t
,
~:

,""

5 ! ." distante rna! mad de -1.'.'[...v _ : . punind ill eviden ta mal ales aeele unghiuri pe care Je vorn folosi la constructia perspectivei.2._.. Aceasta diferentiere a imaginilor celor doi oehi scade odata eu departarea fap de ochi a obieetelor ce stnt observntc.lngulatie.. Prin contopi rca I" nivel ul scoM!ei cerebrale a celor dou. "_"..' ~.1r. di~t<lnta mare de oehi (fig. 7 em).~ .500 rn.. .' ma i rnici detalii.6 fig.i lui (a\i'i de ochi.. b) 0 zona de viziune rnai putin precisa ~i destul de cl. unde obiecteJe sin t percepute in cell. :... ~i le coreleazi cu dis tan \<1.2. '..6). departure.. 1959) slnt VEDEREA BINOCULAR. U<I).~ 240 :.. vedere mcno fig. I.1 privim eu doi ochi..!.1' L i v e d are b lno c u t n r fi . avind unghiul cuprins intre 28 .. stiny ul och iutui vizuut c~mpul viz un l <.2._ I ..-. puse in evidcnFi mal rnulte zone de daritate a eimpului vizual: a) 0 zoni'i centra/a de viziune foarte prccisf $1 fonrte el. nepercepind adTnci mi k>. unde obiectele sint percepute s<ltisfi\ci1tor cu unghiul de 53°. dar I.l a unuia dintre ochi.... :~~\: . _3 jO..t percepute spatial ~i nu plat. . daca obiectul cste situat rnai aproape ~i descrcste odata cu d('pilrtarc. De$i imaginea care se forrneaza pe retinii are doua dirnensiuni.2. Teodoru.. aplatlzate ~i far" di fcren .'II o cn iulu Me p t i I binoculars reprezinta capacitatea scoartel de a contopi.9.2. 9. In figura 9.. Acest lucru face posibila local izarea in spntiu a unor puncte ce se afl5 pe aceeasi raza viZllal.J r Li [' I . Aceasta se datorestc faptului c." I ..1 axelor lor optice eatre acest object.- .. Sistemul celor doi ochi forrneaza 0 tri.1 este foar te mare in raport cu celelal teo i.. Sisternul nerves inregi$treo1z~'i rnodilkarile de tensiune din rnuschii ocular.:aliza un obiect din spatiu eel doi ochi trebuie sa realizeze 0 eorwergenta .. ..~:. di n figura 9. Pentru a lo.1ra.5 (H.. 9.:. intr-o senzatie unidi. ec are ca baza " distanta dintrc ccntrele globuri lor oculare (circa 6 .'i im<1gil1i se creoaza irnpresla de relief. obiectele lnconjur itoare slr. . velum.4 c utc r d . Unghiul format de axele optice este mare.. Deci..:. Pentru distante apropiate irnZlginile fiec5rui oehi in parte SI nt diferite. U! ~ r ~ --L: 6-7 em fig. c) 0 zona periferidi de viziune neclara: dupj cum se vede aceasta ZOIl. Vederea rnonoculara percepe aspcctcle rcale ale obieetelor di n spatiu.2. cimpul . vcdcrea rnonoculara este incornpleta.: . .:". tierl de planuri. Vederea cerebrate L L r' L L L . Reprelenlari de orhitectura in perspec . D<lca am privi eu un singur oehi impresia de dist<lnp\ ~i relief <II' scadea sirntitor. cele doua imagini transrnise de fiecare retina in parte.4.

. - ..2. :.~ lurruncasc sint excitate pe retina ~i ce!ulele din jur. . . Cind '10m privi cu arnindoi ochii '10m avea surpriza sa constatarn difer enta de departar·ea celor doua virfuri fatadeochi.3 obiectului.7).i!uzii oouce". p~ proprietatea vederii binoculare se bazeaza construct ia stereoscopu! u i. perfect masurabile... Cind percepem obiecte fc'\rt. prin refJeetare.- . inseamna cil stimuli. deci. Cimpul vizual al unui . amintim citeva experiente de percep tie v: z ual d. Se stie ca orbii din nastere.: . -j i ! ".. Dae'i inchidern un ochi irnaglnlle '- creionul va acoperi a parte din imaginea obiectului privit. inceput senzatia ca ating obiectele cu ochii.:. dind senzatia de adincime: este ceea ce se int1mpJa dod privim Intr-o oglinda.:~ .i. -~ . de a percepe imaginile in relief.~_ . Apar asa-nurnitele . Apare un fenomen de iradiere.2.8).7 fig. L - L L L L nu rnai au adincime. . desi cele doua pete au aceleasi dimensiuni (fig.. cei dol oc~i functionind ca u nul singur. acestea ne apar swprilpuse intr-un singur plan (Ia fel ca intr-un desen) ... 9. ~i senzatiile vizuale ce se forrneaza la nivelul sccartei cerebrate. _ . 2 m d istanlii de ochi.': __.. care tree unul pe !tnga altul ~i sint situate la 1 . 9. vederea urnana prezinta a serie de fenornene subiective care stnt numai in parte rnasurabile.": .2..'. ochi ~i cea cudoi ochi.. Daca forma. b) Privind cu un singur ochi cr~rgi Ie desfrunzite ale unui capac. - . '1: :. ~. Acest lucru j) punem in evidenta astfel: privind un obiect cu arnbii ochi vom vedea fntreaga imagine .r . imaginea persista un timp apoi se intuneca treptat./ fig. virf la 'lid. Aceasta proprietate. Cele doua imagini stereoscopice sint percepute separat de Iiecare ochi. Nu avem senzatia ca imaginea se formeaza pe suprafata oglinzii ~j stntern tentati sa intindem mina spre obiectele ce ne apar dincolo de suprafata ei... Ei cred ca toate obiectele p~ care' Ie vad pot sa le ~i atinga cu rninn.."-. 9. Aceste fenomene se bazeaza in special pe relatlile care se -stabilesc totre excitant: i externi."::.: . receptionarl de ochi. nu putem spune cu precizie care este mal 'in fata. 9. Pentru a pune mai bine 1n evidenta diferenta dintre vederea cu un.•. Numai cu doi ochi reusirn sa distingem care sint mai in fap: ~i care sint mai departate de noi._ chiar daca intre och i ~i obiectul privit i nterpunem un creion tinut vertical. .. . Ja fe! ca Intr-un desen (fig. rnarirnea sau culoarea imaginii pe care a vedem difera de cea a proiectiei pe retina. Fiecare ochi vede pe suprafata ei imaginea care. sa le atingem. . . Astfel 0 pata alba pe un fond negru apare mal mare dectt 0 pata neagra pe un fond alb.:. ... L " ' ''. au IJ.'."!.. fara. .2.. L . este dobindita in tirnp ~i prin experienta traita. . ce ne parvin sint mod ificati la niveJul sistemului nervos.8 j 4_~ Meconismul perspectivel 241 sf: L. atit ca aparat de fotografiat.'"f". cit ~i ca aparat de vizionat fotografii stereoscopice. bi necu noscute: a) Daca privirn cu un singur ochi doua fire de ala de aceeasi culoare.__ c) inchizind un ochi.' L . FENOMENE SUBIECTIVE ALE VEDERIJ UMANE L Pe linga fenomenele de optics fiziologica. ce nu vedern eu un ochi vedem cu celalalt. Aceasta insearnna ca efectul produs de lumina asupra retinei nu dis pare in . .".. vindecati. o mare irnportanta in forrnarea senzatiilor vizuale o are experienta Wiita.ochi cornpleteaza cfmpul vizual al celuilalt ochi.' "I. La trecerea de la 0 imagine lurninoasa la un fond intunecat.. sa tncercarn sa aducem cu ambele miini doua creioane. se forrneaza anume pentru el.. Se stie ca Ja nou-nascut: iinagi rli le vizuale nu sint insotite de la inceput de p_erceperea spa·~ialita~ii.

.. CeJe doua segmente egale par a avea rnarirni dif~ rite in figura 9.11 ·t··1 I Repreleniori 242 de arhitedur6 in perspecti ·r i L '·r .12. LI . In figura 9. l\ -4.-" . deaarece noi raminen in afara slsternului spatial din desen. ! r .4.. Persistenta imaginilor creeaza senzatia de miscare continua ~i face posibila vizionarea proiectlllor cinernatografice. Un spatiu urban nemobilat ~i pusti pare mal mic decit acelasi spatlu prevazut cu serie de elemente de mobiJier urban. . ··•. .2.. care apare atunci cind receptionarn 0 succesiune de tonuri ccntrastante.~... cele dou jinii verticale par inegale.2.. _. I:' .-.2.. .-_. care fac ca in anumite ccnditii sa avert asa-nurnltele iluzii optice...15 dau impresia ea nu au acelasi diametn daca unul este inconjurat de un cere pu!ln rna mare.10. mult in sistemu/ spatial creat 1n desen ~i veden eele dova verticaJe egaJe.2.14.. 1 ...t L L: L·~ r~. Sa inc/uden aceste doua verticale intr-o perspectlva (fig 9.2. _. . '.. 9.~.2.~ . .11). i - _. i ' .13 aceleasi lin ii par fri'nte. Cere doua eereuri egaJe di figura 9..... .. 9. pe care sa s opreasca privirea ~i sa stabileasca cornparatll d rnarirne ~i dlstanta. iar eerar a It de un cere eu raza de 3". ! L I- L. Rudolf Arnheim arata ca "pina ~i 0 conflguratie vizuala foarte sirnpla este afectata fundaments de structura arnbiantel spatiale". ci mai dureaza 1/15." .4 01 mai mare.. La intersectia liniilor albe pe fondul negru apar niste patrate cenusii. Spatiul vizual este eonsiderat anizotrop . 9. Doua linii paralele par eurbe dad se suprapun peste ele un fascicul de drepte eonvergente in tr-uo punet situat intre aeeste paralele (fig... 9. .' :...--.2. ~. De data aeeasta patrundern sufieient d. In figura 9.2.' .-.2.: .10 Lj L.• - ~ _. . Aceasta pentru ( I { i_. ~ -_ .~. ----'". fn flgura 9.•. :".~_ fig.h".-.~~ • '"..acela segment de dreapta pare rnai lung in pozitie vert cala decit in pozitie orizontala.9 este pus in evidenta acest fenamen de persistenta..-~~-~~ fig. fig.1/20 dintr-o secunda.. In spatiul vizual SI creeaza 0 serie de relati i intre eiernentele sale com ponente. -- -= ~-. _.9 acelasi timp cu intreruperea stimuJului. ~' .r. <l~ .2.J.. can ilustreaza 0 varianta a ituziei Ponzo.

care slnt raper- s.[' i I L L L L fig.3. imaginea realizata cu un singur ochi are un plus de relief fa}a de desen ~i fotografie..~~~ ~~~.14 ~---~> L iU L I o fig.2. fiind reluata de Vignola (1530-·1540) in a doua regula a sa ~j apoi apare in majoritatea manualelor pentru artisti. Leonardo da Vinci recornanda pictorilor "me" toda vitroului cadrilat". care nu este altceva decit un geam divizat in patrate. Metoda caroiajelor dateaza din vrernea lui Alberti (1435)... f: I. Perspectiva a aparut ca rezultat a unor explorari tndelungl ~i.__ -. Pe acest caroiaj sint desenate obiectele. aceste metode au fost descoperite independent in lntreaga lume. ~L ~. adaptind prcporjille lor la dimenslunile descrescinde ale patratelor. ochiul are 0 mal mare mobilitate pe orizontala dedt pe verticala.2). deoarece tensiunea rnuschilor ciliari. a lui Leonardo da Vinci (1492) ~i a lui Viator (1505). Arnheirn.13 it >>-------c< fig. ce centroleaza curbura cristalinului.:. 9. L L ~~//~/~.15 Mecanismul perspectlvsl : l~ l~ !l: . ea este departe de modul cel mai realist de redare a spa!iului vlzual.1 ~t :'"".- . Razele vizuale stnt rnateriallzate prin diferitele pozitii ale unui fir petrecut printr-un inel fix (centrul de prolectle) ~i care este 1inut intlns de 0 greutate. 9.. perspectiva ca proiectie conica a fost descoperlta tntr-un singur lac ~i intr-un sin" gur moment in intreaga lstorie .. asezat vertical intre obiect ~i desenator. - ~'..1 este infa!i~at mecaoismul folosit de Albrecht Durer in tratatul sau despre rnasuratori.. cum este metoda bidirnensicnala egipteana sau diferite metode axonometrice. .2. - . 243 l. : . ~-. 9. Desenul ~i fotografia se deosebesc chiar ~ide vederea rnonoculara.. GEOMETRIZAREA SIMTULUI VEDERII SCURT ISTORle . La inceput s-au folosit procedeele cele mal simple de redare a spatiului. asa cum arata R.--.~. Un desenator urrnareste cu cealalta extremitate a firului diferitele puncte ale oblectului."~ .2. Spatiul mergind in profunzime este divizat lntr-o serie de pat rate care descresc odata cu departarea. la niveluri primitive de conceptie vizuals..3. este folosita de slsternul nerves ca indicator al distantel. 9. 1n figura 9.. Pentru distante apropiate.. cu care slntcornparate.3.. desenatorul priveste prlntr-un orificlu care ii asigura un punct de observatle fix ~i traseaza contururile modelului pe placa verticala.&7/~~ fig. Albrecht Durer in "Desenatorul alautei" (1525) ilustreaza mecanlsrnul metodei lui Leonardo da Vinci (fig. inca din cele mal vechi tlrnpurl omul a incercat sa redea prin desen obiectele ~i flintele din juru! sau.Renasterea. Dad.12 9. 9. Dupa cum se vede.2.

1 .1.:. ~..L=> ~ '~ 'i..11 'if ~...6 c ':'..'~ " "" i .~ ~. . I -. .I I ~ ( '. " : (\ ' c . ~ ..-> ...~ <.J ...... = iD <II .» S" .. ~ ~3 ..~..~~ . .~ \~ s: .. <II Q...~ ' 7> ~? ._.r -' ce ') ~ ~. ." '"0 ..j! Q .' <5" .. I ~ 1 \.~ .. '...-1 .._ '.y - ''> . ~ V 'U ? . <.' '::. . "'- ...... ii '.: r ..'. ~ -'.::_.. .' i \J '. . :r . . < ". . .~- I .~ . '~ .. . eo. = .J I~ t.~ .~ . " <II "0 ::0 g: e.-~ ··i' " . ~ -..~ 6. 31' ..~ 3 '_' C -......~ .

2 '!.. " .~... ' \ ..0.:." .:. v.:. ....~ ~-j ........ ~... ~-~- .--.: • _. . .• ••J •• . (-. .:0 s .... : . -r----) . .. ~ - ...- '. . ~..--..~ : . •• :' --~-_ ••• ~~u •• _~_~_. ... r.-:-:. ~ ~~ ... "7 ...... •• .... ~ ~-.-.~ ...'. .... ..--r-. .. ~... •• ..~--~~..... • __ • _~.•..~._.-._ 'I . t..

Aceasta metoda constituie 0 prima schema de constructiegeometridi a perspectivei.3..PERCEPTIEI VIZUAlE 13 doua din laturile cadrulul. 9. formeaza partea vazuta' a obieetului vizat din punctul de observatie ales (fjg. se peate spune ca vederea umana functioneaza ea un sistern de proiectie conid (proiectle centrala). . Preferinta catre reproducerea meean ica ~i pentru constructi i geometrice a fost dublata.->.3. este tabloul pe care se tree punctele componente ale obiectului desenat (fig.. $e observe c5.3. Pe tablou lin ia ori zontu lui des parte perspectiva planului orizontal. 9. ~..3). .: ." . Chiar ~i in epoca fotografiei. iar retina se aproximeaza cu un plan de prolectie.-!- L L fig. la artisti i Renasterii ~i !a eei ce Ie-au urmat.r " .. .6 l45 .~ •. Conturul aparent. 9. l. 9. obiectele desenate nu au forma r eala din spatiu.•.. i·t'· : Dad se considers ochiu! un punct.ocul geometric al tuturor punctelor tangente dintre razele vizuale ~i obiect se numeste conturul aparent 01 obiecru/ui.4 L L tate intre centrul de prolectie ~i obiect.. ee se intinde in fata observatoru lui. -.. Intersectind conul vizual eu un plan (tabloul pictorului) se obtine pe el desenul perspectival obiectului. fig.inelcr orizontale fi 0 Me<:goi5muJ penpe<:tivei fig. 9.. de 0 irnaginatie creatoare. desenind pe geamuJ unei ferestre obiectele ee se vad prin ea (fig. lmaglnatia este ceil care t~i subordoneaza rnasina ~i nu invers (R. iar punctele de fuga ale tuturor dreptelor orizontalc slnt situate pe 0 d reapta nurnita linia erizontu/ui. Unia orizontulu i este deci dreapta de fuga a tu tu rOI' pl.3... Arnheim 1979).:: ".6).. .5). Razele vizuale ce pornese din ochi fi ating obiectulwizat forrneaza un con vizual (con preiectant).. dreptele paralele din spatiu devin concu rente intr-un punet nurnit punct de fuga. 9.3.. Astfel.3 fig.3.5 intilnim atunci dod pnvJm marea.. .-. I '. . 9.4).3.:... orizontul filnd linia dupa care marea "se intilne~te" eu cerul (fig. SCHEMATIZAREA PROCESULUJ .3.. de pe rspect iva bolti i cerest i. ca 0 portita. Un astfel de desen se poate realize foarte usor.: . 9.. irnpreuna cu totalitatea punctelor din interiorul sau. ea rod al splritulul uman.. situat vertical L 1 L \' . cl proiectla ce se obtine pe un plan. razele vizuale ca raze proiectante. Legat de acest cadre..

:. '.. de aceea in decursul timpului au existat preocupari intense pentru a le apropia..~ . folosind exernplul fotografiei $i socotind ca ochiul functio. -:" : .· } :. iar claritatea imaginii scade catre marginile ej. . unghiul la virf al conului este de 28 la trei raze. : . . .. se pun In evido:n1.. trebuie sa ne indreptam direqia privirii ciHre centrul sau geometric ~i sa ne situarn la a distants de el.. Pentru a desena un obiect. ". L... 0 parte din aceste metode de a apropia desenul de imaginea realitatii percepute vor fi amintite in lucrarea de fa~a. 9.'-" . vederea umana este in continua rniscare: ._ ' .·Lr.. .\m de d astfel incit sa-I putem cu prinde in cadrul obicctlvului.') ~i precisa se deseneaza pe un geam un cere. -... . . .a in1elege rna. Cl' fig. ..hlra in perspet..!e. neaza ca un aparat de fotografiat..centrul de proiectie: . Pentru a uiura inrPicgerea formarii conului de viziune clar. Tinind seams de forma de elipsa a petei galbene ~i de unghiul de circa 35° corespunzator acuitatii vizuale maxime.... : . in miisura in care acestea devin utile perspectivei de arhitectura. rna. 9. Yom adopta pentru constructia perspectivei unghiul de 3]0 pe orizontala si de 28° pe verticala. i"_. Toate acestea fac ca desenul perspectiv sa se deosebeasca de perceptia vizualii..~.. Pentru a ne forma obisnuinta de a apreda din ochi distanta la care trebuie sa ne plasarn fari de obiectul pe care vrern sa-! desenarn.3..7). In unele cazuri. 1j.3.. . Horia Teodoru propune exerci1iuJ cu Q . La 0 d istanta de geam de patru raze. Distantn fata de obiect da: de fapt unghiul sub care trebuie privit obiectul..• _ . bine mecanismui construetiei desenului perspectlv Yom arata cum se petrec lucrurile in cazul desenului dupa natura.a clmpurile de viziune clara (fig._ Pentru . lndreptarn aparatul ditre centrul geometric al obiectului ~i nc apropiern sau ric dep5rt.:. Acest unghi se mJsoara la virful conului de viziune foarte precisa. La unghiul de 53°. .liva .. Gnd fotogra. . fiem..desenul perspectiv este plan ~i nu line seama de sfericitatea retinei.. reduce ochiul la un punct fix .. astfel ca imaginea obiectului sa se formeze in intregime pe retina ?i sa fie suficient de clara. iar la doua raze.. CONDITUlE UNEI BUNE PERSPECTIVE .desenul perspectiv ca rezultat 21 proiectiei conice este fix. in Iunctie de distanta de privire faFi de gcam.:.~" Dar pentru a compare vederea umana cu a proiec\ie conlca (desenul perspectiv) trebuie s~ se tina seama de 0 serie de aspecte care Ie deosebesc. cimpu! se mare.~... La fel se procedeaza ~i in cazul desenului dupa natura..desenul perspectiv reduce vederea binoculara la cea rnonoculara ~i.. unghiul este de 37°...-.. ~i anume: .. acest unghi este de 53°.... . acest unghi se foloseste pentru a putea extinde mal rnult perspectiva.7 246 Repnuentijri de Qrhitet. mult decit atlt.

. dintr-un punet anumit de vizionare. rezultind asa-nurnitele efede excesivede perspecrivQ .. 9.unghiul sub care este privit obiectul trebuie sa 1fie de 37° pe orizontala ~i de 28° pe verticala: directia principala de privire va fi indreptata tcatre centrul geometric al obiectului sau at ansarn- ! ANAHORFOZELE 1i l blului: : . ..~.. Are decupat un cere cu diametrul de 3 cm ~i un calcii tangent la [cere pe care sint rnarcate distantele faia de centro :(2 raze. 4 raze).9 Me(onismul pe f5pecti 'lei fig..In pictura. ~. Extinzlnd foarte mult grataruJ perspectivau rezultat acele desene deformate. Acest vizor poate fi '/confeqionat foarte usor din carton. . Baltruiaidis clteaza lucrarea matematidanului ~i filozofului german Wolf (1715) in care perspectiva . .1· Isind fixe obiectul ~i centrul de proiectie (punctul 1de observatie). . ~. Extremitatea cardiului se lfixeaza la baza ochiului ~iprivind pdn vizor vom avea :certitudinea unui bun plasament fata de obiectul [de desenat.. anamorfoza obtlriindu-se pe un plan ce nu era parale! cu planul desenului perforat (fig. este im parj:ita in trei p~:r-\i: obi snu iHi. au descoperit ~i efectele ei excesive. 1.9). 9."-:".3. .. condi~jjJe unei bune perspective slnt: :. fig. Enciclopedia lui Diderot ~i d'AJembert (1751) impune termenuJ pe care it ~'i explica: . 9. pare totusi naturala ~1 redata in proportii juste".' .. in Rena~tere.. . ~~. Dar pentru a obtine i pe tabJou 0 imagine asernanetoare cu cea a obiec:tului vazut din punctul de observatie ales. exagerind proportiile pina la absurd. . I.. ei au cautat sa Ie amp!ifice efectele. .3.. . pe Termenul de anamorfoza a fost adoptat rnai ttrziu. Descoperind mecanismul de coostructie al anamorfozelor. L ! IL' IL"l : ."_~: .m e can i c a.anamorfozefe. . .3. 9. 9.3.~. rnilitara ~i ciudata.10 247 . 3 raze. ~t !.L IL IL L L IL I IVizorul perspector (fig. in care un desen corect era perforat cu acul ~i luminat cu 0 larnpa. S-au folosit doua metode de constructie a anamorfozelor: . ".::: xi. Este sigur ca. . tabtoul I trebuie asezat perpendicular pe directia princii para de privire. acestea devenind 0 preocupare predilect! a epocii. . Pozele {acute cu objective de deschideri foarte mari prezinta astfel de efecte. vom obtine pentru fiecare pozitie 10 noua perspective (fig. .~. care insa puteau fi redresate optic..3. cei care au descoperit perspectiva..8). perpendicular .10)._: . imaginea perspectivei va fi deforrnata. i .1 3 Daca tabtoul nu este perpendicular pe directia prlnclpala de privire. Acelasi efect se obtine daca se proiecteaza niste diapozitlve pe un eeran ee nu este asezat perpendicular pe dlrectia de proiectie aaparatului.tabloul se va lua totdeauna directla principal! de privire. Efecte excesive de perspectiva apar ~i atunei dnd unghiul de proiectle este cu mult mai mare decit eel stabiJit pentru 0 buna perspectivf. Dad schlmbarn pozitia tabloului.. se spune anamorfoza despre 0 prciectie rnonstrucasa sau despre 0 reprezentare denaturata a unei imagini care este fkutape 0 suprafata plana ~i care. :~i ' III IL L I I •fig.I :l· r ': " . mai intH in Germania ~i dupa un secor ~i in Franta._. .

_ . 9. ~. I I..' Arh itectul -a reusi t aid sa realizeze 0' 'perspesti'va arhitecturala 'adinca intr-un . Un exemplu mult citat in tratatele de specialitate este cel al Vilei Spada din Rorna construita de Francesco Borrornin i (1635).3.. defor- . Arinmcr·fnzQ· ru unghi optic J. ingustind spre profunzime c colo nad a bol t ita." mind in modvoit senzatia de perspective._--~-.----.':':\. ~. ..perspe{!:t.. I.' v·~'.: ':\~.12).3. 16313. t . Ni c e r on .P ri ves t i spre co lonada vezi un tunel lung flancat de coloanc..tcare te conduce catre statuia' relativ mare a u nui lu pta tor . . spatiu relativ rnic. '. in care desenele se executau pe un gratar perspectiv deformat. . j ~. -..5 m lungime.. .- .---=:.~~" .:--~~-.~-.-F... ~ ._---------- Oesen lig. arhitectil Rena~teri i arnplificau senza] ia de spatiu srhitectural.. L 1 Repretelltari de crhitectura in. '_. in arh itectu r a anarnorfoza este rea Jizata spatial.12 r.r !! .. ..--' . Dadi . primul arc est! inalt de circa 6 m ~i.. In inte ..3.g r a fie a. 9.." .. ultimul arc est! I! . creirid senzatii de accelerare a' per spectivei sau de incetinire a ei.-~.JtL 2 248 "I-I '- : . t[ i --Anc morf o z ii din r I .-'_ ~ fig. la~ de 3 rn. redresarea optica facindu-se prin vizionar ea lor d intr-un punct fix dinainte stabiJit (fig. .----------j . De rnolte ori anarnorfozele se dovedesc necesare. 9.-.:::--:-.11 ~i 9.11 secolul faro unghi op tic u l XVI-lea: [. I II r r \i . de exem plu in picturi!e rnurale asezate la rnari in':iltimi sau pe bolti.: ": .. ------"--- - .. ! 1_ I r L \ c I: --""--.--. . ~:: . riorul colonadei privitoru I este complet derutat Coionada are 'doar 8. I I I '---------_. in decorurlle de teatru ~i in ar hi tectu ra. -...3.: L -[ .. Prin perspectivo occeleiota.

care asezat vertical pare tnclinat pe spate. copi ile moderne au dezarnag it. prin operatia r. - . La Panteonu! din Roma casetele de pe cupola sint astfel construite pentru a se vedea la fel. Cu ocazia unui concurs pentru 0 statuie a Minervei. cu ajutoru I carora sa se deosebite in acest domeniu. iar Michelangelo uzeaza de acelasi procedeu la Plata Capitoliu lui. _ . Aceste medupa natura sau construita. Valabilitatea acestor procedee a fost probata: atunci cind. Durer (1545) 0 expl ica pentru coloane ~i pentru litere. La colonada din Piata San Pietro din Rorna. Situatia s·a inversat odata cu punerea statui/or la locu I stabilit. Ochiul percepe coloanele fronMecanism\Jl perspectivei Frontonul. L L L: . s-a incercat copierea fidela a 0 serie de monumente ale Antlchitatli. -e- . De~i au folos it proporti iIe an· t ice.. :-:. Arnheim II citeaza pe Vasari care in perioada Renasteri i spunea ca atunci cind statuile urrneaza sa fie puse pe un loc inalt ~i nu este suficient spatiu sub ele. de Astfel. tate in profunzime..iniile orizontale ale fatadelor erau in proiectie hiperbole._. .umiUi ga1bare. Aceasta curbura de corectle era apl icata ~i su prafetelor. in dorneniul arhitecturll.~ .y:.au recurs adesea I~ a serie de artificii care sa corecteze uncle efeete suparaIn perspectiva de observatie. neri d icind u-se la frumusetea celor dintii.SPECTIVA reprezentarlle grafice. COR. .3. tire decit eele profilate pe pi in (pe cJadire). Aceasta • metoda este expl icata in toate tratatele de perspectiva. ce trebuia 5.EcrU OPT ICE tale cil ind rice ca fi ind concurente lntr-un punct situat deasupra.".1 fie asezata pe un pilastru.>te. ". in epoca rnoderna.~. . Alcamene a sculptat 0 statute arrnonioasa. lungimea unei strazl poate fi rnasu rata cu aeeea grecii 0 tngrosau cu a 50-a parte din diarneprivlrea.: . cu gura cascara ~i nasul alungit.3. Procedeul contrar duce 13 obtlner ea unel perspective incetinite. .1MllOR iN PER. Aceasta rnasurare se face cu realizarile lor de arh itectura sa fie de 0 inegalabila . L L L L L tnalt de numai 2.. indiferent de pozitia lor pe curba cupole. desi nu au folosit perspectiva in COMPARAREA MAR.. pentru a Ie privi... Odata ajunsi tinga statuia luptatorulu i se constata ca aceasta este destul de mica. de asernenea. 9.. perspectiva incetinita ereind acel trapez cu latura mica catre privitor. (apt care a Tacut ca rnasoare in perspectiva. fig. 9.:~ . iar Fidias una cu rnernbrele diforrne. era asezat putin incl inat spre fata. tara sa se lina seama de corect iiIe opt ice. "~. cit ~i in perspectiva toare ale ei. fara sa existe elernente de tratatele de specialitate sub denurnirea de coreqii optice. ~ . ia'r intervalul dintre coloane se micsoreaza.' . acestea trebu ie execu tate cu uncap sau doua mai lnalte. fiind stiut faptul ea un caroiaj plan este perce put eu 0 mica depresiune in mijloc. Dad! de cele mal rnulte ori perspectiva ajuta la orientarea in spatiu ~j la perceperea corecta a distantelor.13). lungimile sau mente/or de arhitectura sint adesea semnaJate in rnarirnile unghiulare. numarlnd intervalele dintre stllpl i de ilutrul ei (fig. este foarte greu sa tode de corectare a defeetelor de percepere a elese aprecieze Cll exactitate distantele.4 m si lat de 1 rn. iar arhitravele erau scoase cu a 2(). Pentrua corecta acest defect optic grecii ingro~au coloanele in partea de jos. Marind dirnensiunile obiectelor departate. I 249 l. Element_ul de dimensiuni cunoscute poate deveni rnodulul cu ajutorul caruia Co!oana'de colt ce se profileaza pe gol pare mai subse poate rnasura.13 L L L L Efectele de perspective pot deveni uneori su para· toare in perce perea u nor e Iemente de arh itectu ra. pentru a anula curbura ce rezulta din percepria vizuala. de multe ori efectele ei fac ca sa nu se mal perceapa elernentele ca avind proportiile cu noscu teo Veeh ii g reci au c u noscu t fcarte bin e toate acestea si. Arhiteqii antici au ajuns Ja rafinamente dirnensiuni cunoscute. l. de asernenea pardoseala se inal \<1. Bernini (olose.-. Referitor 13 aceasta perspectiva Baltrusaidis arninteste 0 istorioara privlnd pe Fidias.. in ziua expozitiel primul a fast laudat. iar al doilea a fost luat in ris. . R.. u~u rin!a in planele frontale ~i cu oarecare dificulfrumusete.:.~. astfel 0 pardoseala dalata era executata cu 0 umflatura usoars io centru. acestea par rnai aproape dedt sint. .a parte din ina:!!imea !or.-~. Serlio (1545) pentru apareajul zida:· riei.

La ori zont case le.. .. in timp ce dimensiunile ei scad apreciabil pc masura ce urea pe bolta ce reasca.1 250 Repreten!(iri de Q'rhilecluri.~~." '.OJ. Se ~tie ca.vr . un vas pare rnult mai aproape decit in conditiile unel mari plina de talazuri.~""-.. Pe 0 mare foarte lini?tita. a lungimilor._ '~:""".. ~. Valurile constituie terrnen de cornparatie. .".:. 1979).14 privit eerul Intr-o noapte cu luna plina? Cind este la orizont luna pare enorrna.. cu cit cbiectele sint mill departate. . un bloc-turn pare rnult mal ina1t (perspectiva pe tablou inc! inat)..5 'j .."':..3.. De asernenea. "Conciuzia celor spuse mai inainte este ca. evaluarea rnarirnilor in spariu are loc printr-o serie Je comparatii cu marlrn] ~i calitali ale lucrurilcr deja cunoscute. . •.~ ~"-. ..~-. Cine nu a servesc drept rnodul de apreciere -__ I I ! \ fig...3. \ "::-<7-I--. . rei iefu I cons t ituie tot atitea clemente de cornparatie./' ..] mult mal bine profunzimea...:::.. Vazuta de aproape. vazut de de parte putem sa-i apredem adevarata marirne (perspective pe tablou vertical). 9. copaci i. 9.-':'l '1 . I l I I' fig.:._ i.:" . care red. ' ."_. de la departare par mai lnalti.. ~ -1.' ~. Aceste intervale d<~ dimensiun i cunoscute .:~ .T. sfera pare rnai mica decit de Ja departare. rninat.~~.'I.. Un caz paradoxal il constituie aprederea marimii unei sfere.. _~. de la departare se vede 0 portlune mai mare de caleta (fig. cu atit se viid mai rnici..J. Vazut de aproape. . La aprecierea marirnii valurilor....-. U ! .14). I l' i... iar deterrnlnarea unei rnarirni necunoscute este cu atit mai sigura cu cit ea este il1scrisa intr-un context cunoscut" (Corado Mallclc. lucrurile se petrec invers (crcindu·s(' 0 perspective pe tabloul inciinat).s: I '!"-....' ..~:~~""' . I...i in perspetti V<l i . 9. deoarece Ie descopcrim ~i parrile ascunse (in cazul perspectivei pe r···· I de greu este de apreciat tablou vertical).4..". } ~ r· I" " F. . Tot atit pc bolta distanta dintre doua avioane sau altitudinea la care se gasesc..~ . r_ ... inaliimea unui bloc de locurt se poate afla nurnarind nivelele ~i lnmultlnd cu inal1imea de eta] cunoscuta. ~ . Geometric. .. Dad privim rnunti].... in rnajoritatea cazurilor.

_. .perspective 13 ni.4. Se observa foarte usor ca poziI tiilc A ~i E dau imagini asemanatoare cu cea din I pozitia C SJU.. tabJoul poate sa ia pozitii diferiter dupa cum se vede in figura 9. L .linia orlzontului estc rnai sus decit cota celui mal inalt obier..perspective ell orizont supralnaltat ...iar pe aceste vertica!e sc pastreaza aceeasi unitate de ma5ura.perspectiva de coif sau la 2 puncte de fuga (fig. Toate aceste trci tipuri pot fi construite fiecare in trei moduri diferite.~ . 9. iar tabJeuJ este vertical deoarece este perpendicular pc directia principalii de privire..3). ~ .--. -.4. In pozitiile A ~i E tabloul este orizontal. ': . si anurne: .tala. . a).4. ----.1. 9. 9. L ' :ti '( [ Dupa pozlrla dlrectle! principale de pnvlre In functie de direc[ia privir!i. a) Perspeaivo pe iablov vertical. 1) I fig. . Aceasta perspective pastreaza verticalele din sp·ati u ~j 11) tabloul de perspectiva. .4..2.elul ochi lor -. Perspective pc tab lou vertical este ~i'ea' de trei tipuri: . forrneaza acelasi tip de perspective: acestea fiind mai rar folosite in constructia perspectivei de arhitectu-a.2.4.~ -'.H = 1.80 m (fig. rnai exact.4.~'----~. ClASIFICARILE PERSPECTIVE I l!NIARE L l [ -. 9. jar in pozitiile B ~j 0 tabloul este lnclinat..3 ~ ..perspective frontJIA laterala (fig.. perspective frontala centrals (fig. 9._. in pozitia C "tabloul este vertical. b). "-f F fig..2.'[ l .- .:: .2 .<. se VOl' studia in ccntinuare doar doua tipuri de perspectlva: pe teblou vertical ~i pe tab lou inclinat.4.linia orizontului este la inal \i mea ornu lui . ." . 9. 9.4). c). .4.-~--. Directia princlpala de privire este orizor.. }.lAo CLASIFICARILE PERSPECTIVEI fig.i (fig.4 Mecof\ismul perspective] 251 . 9. .'.t pus in perspectiv.4.

OO a cbiectului pus in perspective (fig. iar unitaiile de masura se mlcsoreaza pe ver ticala..4.i 1in pel'specl 252 . -~ fig. ... '.4. perspectiva acelul obiect. .9 fig. Si acest tab lou cilindric se poate desfJ~ura pe un tablou plan (fig. 9. .linia orizon- un unghi vizual vertical ma'j mare decit unghiul optim perspectiv de 28".7). este rna..4. 9...')~ ' J [- r i t ..6). ~ ~ . 9.. Acest tablou se utifizeaza in cazu I unui obiect cu 0 fna!time foarte mare. directia principala de pr ivi re este descendents: este uti Iizata in perspectiva ansamblurilor vazute de la mad inaltimi (fig. . . ~ ''II ~. 9..4.. r L' II-'-~ .4.: ~... 9. I 't .~ . r- lei 1 !...~. I r i'--_. Reprelentori -' . UI I I --..: tutu. fi ..perspectiva ascendenta .. . :~. .perspectiva descendenta _. Este tabloul utilizat in vederile panoramice (Ia ansamblurile de cbiecte de mica inal~ime ~i de mare desfasurare orizontala).. Se introduce un lmghi vizual rna.-": ..4...1 I. Perspectiva pe tab lou indinat este de doua Ieluri: . 9.directia principata de privire este ascendenta: este utilizata la perspectiva obiectelor de arhitectura foarte tnalte sau la perspectiva de interior a plafoanelor (fig. . "- .5 r t'L..8 .-..~ b) Perspectivo pc tob/ou cilindric cu oxa {ronw·-ori· fig. . 9. ~: de arhjtecturo lvO Li L-I ..4. .." ~. L fig~ 9. aproxirnind mal bine decit tabloul inclinat... :. -. mare decit un2) Dupii forma ghiul optirn pe orizontala.: .c . ..• --. b) PerspcctivG pc tab/au inclinot. . I ! i --:. ~ tabloulul a) Perspectivo pc toblau cifinr:iric cu oxo verticoJa. :.:.. Se introduce L- '.10 .4. '7:· ~j.: . ..4. Acest tablou se poate desfasura pe un tablou plan (fig....... perspcctiva cu orizont cobor it . 9..5)..~..9).conto/d.--.-..: . J .8). 9.:.. [os decit cota ±O. .7 ~ 'Gl f'r j j [L-' r'.~....-- . ~~ fig..: .6 fig. Verticalele din spatiu sint concurente in perspectiva pe tab lou indinat.~.4. . 9.'.4.

5... : • ~ ""=1 !'.. in dreapta ~i in stinga punctu\ui principal de privire P. ·YO _ .-.raze vizuaJe.spariul imennedior.~ ." •• _".spatiul virtual. Planul vederii este paralel cu planul parnlntului ~i se mal nurneste ~i plan u I orizontu lu i. 9.. decl In spatele observatorulo i. Pianul neutru este planuJ ce trece prin punetul de vedere ~i este paralel eu tabloul.4. Raza vizuala prlncipala se nurneste direcfie princi· paM de privire.spatiu} real.•. ... orice sistern de proiectie centrals se compune dintr-un centru de proicctie. .. Locul unde direqia principalS. h').1 Mecanismul perspeclivei 253 tV ~- . _ " . Proiectia punetului de vedere pe planu! pamintului constituie pozitia observatoru/ui U) ~i se citesre numai in proiectle orizontala.._ . privire inJeap~ tabloul este punctul principal de privire p. . Reprezentar~:e perspective sint mai rnlcl dectt oblectele situate in spatiul ~ 1 ~i> ELEMENTELE SISTEMULUI PERSPECT!Y L L' L' L ~:. '-'/ .t r l' l_ .. de la tablou catre infinit.. cA. Un asemenea tabJou nu se mai poate desfasura pe un tablou plan tangent sfere] (fig. . Teate aceste tipuri de perspective care inJocuiesc tabloul plan eu unul curb locearca sa se apropie cit mai mult de realitate. .~ .. . fig. Centrul de proiectie se nornesre pUllet de vecere n (punet de observatie).de Sisternul perspectiv " ':li . dar folosirea lor este anevoioasa ~i nu se dovedeste utila decit in cazuri eu totul izolate. lntersectia lui cu planul pamlntulul se face dupa /inia neutra. L j L .~.:"_ I L.. Cinematograful modern 'ineearca tot mai mult utilizarea unor astfel de eerane..1 este ilustrat sistemul perspecuv cu tabloul vertical (deci directia principala de privire este orlzontala). . iar razele proieetante . TabJoul de perspectiva ~i planul neutru impart spatiul in trei parti: . I c) Perspc(tiva pe tablou s(eric. 9. 'l . in spatele planului neutru. "' " •• - .5..tablaul de per~ sPectivQ T. EI intersecteaza tab lou I d u pa /inia orizontu/ui (h. In figura 9. tntre tablou ~i planul neutru.1 este un sistem de proiectie centrals (prolectle conica). razele proiectants: ~i planul de proieetie..Tabloul este perpendicular pe planul orizontal pe care stau oblectele ~i care aproxirneaza parnlntul.. Rabatind punctvl de vedere n pe linla orizontului se obtine punctul de distonto D. pentru a crea spectatorului senzatia de real. corespunzind unei vederi care depa~e~te 1n toate directiile unghiul de valabilltate al proiectiel conice in perspective.10). La aceasta perspectiva punctul de vedere este centrul sferei respective n. planul de prolectie . lntersectla tabloului cu pJanul pamfntufui se nurneste baza tabloului... Dupa cum s-a vazut in capitoluJ introductiv.'~l: :.. In spatiul real se ana rnajoritatea obiectelcr vazute din punctul de vedere ales.

drepte Ie .Q9a. directia principala de privire rarntne fixa.. .~tJ~~l. tablou. I perspectivei liniare.' Intersectina tete doua lanud P' i P (u un 31 treilea Ian .~~._" L I -.1 este greu de spus pe care linie vine " . sipozitia ~i nurnarul obiectelor ce intra in dmpul 'vizual. acesta fi ind ob iect.dreaRtii mrollD<i drea~ta ~Qr de intersectie OF. care nu pot fi cuprinse dintr-o singu ra privire nicl de creator n ici de privitor. deci in spatele observatorului. '".~: (f? MECANISMUL PERSPECTIVEICO~'ICE PE TABLOU VERTICAL Se stie din experlenta vizuala ca daca se prlveste in lungul unci c~ti ferate sc observa convergenta Jinelor intr-un punct situat pe linia orizontului. scade {fig. Principiul consta in a intersecta fie::are raza vizua Iii cu tabloul.1 ~.... care se e noteazii cu F. din $pa!i~ .~!!". ._.[ real.6. Aceste compozitii pot avea mili multe puncte de vedere.6.-. oglindire. 9. po:! doua cai: ..: ~ -.3):" 'Segmentu r' AB "ell '.:epte den ivel). care este paraleli OJ iLCD.. Privita de la 0 distanta relativ mica In raport cu dirnensiunile el. [PI) $1 [P2J. Aceasta operatic se poate fJcQ. Odata cu schirnbarea .El~.inctu I .:.-------. pe ia"bl~. Punctu! de fuga SIt aHa dudnd din n paralele [a muchiile prisrne. nu pot fi reprezentate declt prin directici privirii desenatorului.£1' forrneaza _.Q.2)..sp~.tablou! v r ical a d ua tWsectie A*B* si c*o* concurente pc dreapta de Interseqie a planelor [P. se rnareste de fapt unghiul optim pentru obtinerea unei bune perspective...6. lar dad se doreste sa se cuprinda in tabloo cit mai multe oblecte.. Aceeasi convergenta ~i in cazul unei prisme drepte dreptunghiulare.' . '... avind un unct comun unctul e ve ere . 9.:~ ... convergenta muchii!or este mal accentuate .-i Acest procedeu sUi la baza constructiei vel prln metoda dependenta. constructie a perspective. acestea din urma se gasesc in spatiul interrncdiar.. Se vor studia tcate acestea mal pe larg la alegei-ea punctului de vedere. dupa ce s-a determinat Inainte un punc t de.. - -. ._.p!. Ceie doua laour.. Gnd 'se construieste a perspectiva. Fac exceptie vastele ccrnpozitii cu 0 mare desfasurare.sint (:on. Rezulta perspective de colt a prlsrnel (Ia dOIl:l puncte de fuga). pentru a prisma JrcClpt. ·atunci' pune: ..~ur~nte.2 J!i..( d. '9:6. ~. tul lor de fuga F este situat pe linia orlzontului (fig.s.. obiectu] se apropie de linia orizontului..u! de.u?e'part. ":'. ' . iar punctul de vedere este situat deasu pr a ei. Figura 9.""" '.] si [PJ in punctul F (punc- fig. Daca ceie doua drepte slnt paralele _ ~u pla~1Jlorizq'i1ta1.folosind razele vizuale directe ~i puncteic £k fuga.~. .. Se sch imba totoda t5.. se schirnba ~i directia planului tabloului ~i a planului neutru spre a ramine perpendiculare pe d irec] ia pri nci pa la de privi re.. unie.'!!)f1.~i. .. .para~ J~I~...~~ .meaza pianul [PJ.. tul lor de fuga ~e tJbloul vertical T).~"'-.-_".'-- fig.folosind razele vizuale directe ~i proiectiile lor pe planul orlzontal: ." perspccti va con ica se observa <:ii..-.j .. iar convergenta muchlilor ·sale.4 ilustreaza axonornetric rnccanismu I ok...~rea... . Obiectele situate in spatiul virtual._ a liniilor se observa ~ trenul. perspC'cti- I ! t L ii L L AS- - 254 Reprezcn [uri (b urhi tcc-Iura in perspecti >I C( tJ ! . ~~'. intersectie prin prima metoda.... In figura 9...QJanul [PI]' Jar seementul CD cu punctul n fQ(.']jt.6..i dreptunghielara Co2 are a pozitle in unghi fata de. ..6. 9.tunct de fUga. · 1 'L I j . Ori de cite ori reprezentarile obiectelor pe tablou sint mai mari decit oblectele din spatiu.-------. La un desen perspectiv punetul de vedere este ...

. . /'.--. _.-:~". -. ~ .'.. '. . -~.._.:-:1-' ..11 •• ." .. <:» ~- ..... " .'. 9. ~. .. . -... . " L fig. ~ L ·or: . L fig. (~".."_ . "... . '~....... L· ~ '(_ . c.. ..... "< . . i . " ~ .: .. r: ~ ..9.: ~ I . ..6...J " j :. ]. .'_" 1/ .. ... .. -~::.. :.. oJ:..3 ... .~.:.4 Meconismul perspectivei -j 1 255 _ ••• :.- ~~ ~-1/... .()...'?~. .. : :.. "I_ -. -_": . ~_ .

8.~. .~.. trebuie sa Sf! tin5 searna de urrnatoarele: ~ metoda de construqie a perspective] se alege in functie de tipul perspective. :. 'Monge. eX.pastreaza relatii!e de incidenta . RECOMANDARI PERSPECTIV iN PRACTICA DESENULUI I I spectiva: 9. Metoda axonome~r... .. dreapta ~i i ntcrsectia: . Este 0 metoda exacta. Metoda li~u direct6 perrnite constructia per~lara a folosi direct dubla -proiectie ortogonala. pentru a cvita deforrnari!e: .se reeo manda evita rea in tc f$CC ~ i i 10 I' iil \J ng h iu ri prea ascutite. acestea trebuie tnscrise itt volume simple ce sint user de construit ~i controlat in perspective (de exemplu.:-.pastreaza punctu I. Reteaua contine ~i unitatea de masura pe eele trei directii. formind ~i 0 bur. . .i pastreaza gradul . A fost initiata si dezvoltatii de Brunelleschi. Studiul perspectivei de observatie apropie desenul de realitatea vazuta. !r. . I L1 L I 9. in orice caz. _ 9]. ::2 .a vedere in spatiu.construct i it e grafice si'i n u depaseasca cu IlIU It tabloul de perspectiva ~i. deoarece toate operatiile se rezolva direct In tabloul de perspectlva. _ .. METODELE DE CONSTRUCTIE ALE PERSPECTIVEI Stud iulteoretic al perspective] ~i practica de proiectare au evidentiat patru rnetode distincte de constructic a perspectivel.. materializate de obicei prin retcle patratice.. aratot in capitolul introductiv.nu se vot pagina niclodata apropiat SZlU cuprin.. . '~.. in lucrarea de fatJ se dezvolta 0 mdot/r] mixla care s5._. Perspectiva de observatie este metoda desenului dupa 'natura ~i practicarea ei poate duce la descoperirea legilor perspectivei. e..tura ill perspect.: . - ~ -- -"Of . Este 0 metoda intuitiva..este de dorit sa se foioseasca construct ii grafice cit "rnai simple. I~sind perspectivei dependente sarcina de a pune in mare volumele in perspectiva. Abraham Bosse ~i Pierre Olmer. ...-. .) ~i rapida a perspectivei... ~. 3.-. Fcncelet.. .._I . . • _ . '$ '$ t _.... ' >- perspectiva I lbera sint finisate dctali ile. aceste metodc se lntrepatrund._. cum S-J.... dupa care prin Pentru <t obtlne rapid 0 perspective bine ccostruita ~i expresiva. pentru a nu incarca desenul in mod inut i I. dar anevoioasa ~i neintuitiva.. .vedere) ~i consta In a determina punctele de intersectie ale razelor vlzuale cu tabloul.. . permit5. Initiata de pictorii Renasterii italiene.9. suprafetele ~i unghiurile. . deoareee ere se influenteaza reciproc.~... ~i de obiectele ce compun ansarnblul de desenat: ""':'traseele geometrice ~i succesiunea lor s5. acestea condudnd la constructii llpslte de precizie. corbele l. .. cu 0 liniatu r-:l cit mai discretii.. dreptele tr ebuie determinate prin unirea a 4. Pentru aceasta se recornanda sa nu se foloseasca construetii geometrice abstracte: . M~toda descriptivo sau dE )endentij rccurge 1<1 epura de geometrie escriptiva (plan .. :. reprezinte dar fenomenul geometric din spatiu. ...metoda de constructie aleasa trebuie sii creeze o imagine spatiala care sa perrnita desenatorului sa-~i controleze desenu! inca de 1<1 prirnele I inii: . d istrugind senzal~~ de perspective . : '-'.ca consta in trasarea desenului direct pe 0 retea perspective dinainte construita pe tablou. ~ :.pa5treaza biraportul a patru puncte coliniare.... f5r5 sA rnai neccsite mari ri sau m icsorari u lterioare: . prisrna dreapta dn"pt· unghiulara).....in perspectiva nu se pastreaza relatiile rnetrtce dimensiuniJe liniare.se in acelasi cadru mai rnulte perspective..dreptele paralele din spatiu apar in perspecti va concurente In punctul de fug<1. " . baztndu-se pe lnvariantil prolectiei con ice. in practica curenta. . i. .' doua puncte cit mai departate.~ ... C . . .j.~. A. Leonardo da V'inei... . perspectlva ca rezultat al prolectiei conice arc urrnatoarele proprietati geornetrlce: .. o constructie intuitivs.pentru a mari precizia desenului se recornJnd.coliniarrtatea ~i concurenta dreptelor: .~.metoda deconstruct ie folosi ta trebu ie s5 CC:"lJ lIca 13 dimenslunile finaJe' ale perspcctivei.~:.- .i tangenta.raportul a trei puncte nu 50 pastreazii in per. Cei care au initiat-e ~i dezvoltat-o au fost Desargues.' n2tt = UP ~~u.i.. . .. Lambert..1ct. ~- PROPRIETATILE GEOMETRICE ALE PERSPECTIVEI A?J.. :.. . aceasta metoda a fost dezvoltata de Desargues.. ~ .o""-. ut iIizarea multi pIelor ver )ficar i: -Aa: punerea in perspective a unor ansarnbluri d4 volume complicate. sa se poat~ executa in cadrul plansetei: ~.L 1 256 Reprel<lntiiri de orhHec..

se pot distinge .. Mecanismul vitroului lui Leonardo da Vinci este ilustrat in schita axonometric3 din figura 10. __ ..1.~. Perspective punctLilui este totodata ~i perspectiva verticalei... oumita Iinie de parntnt (xx'). Baza tabloulul.... ~~~. a fost suprapusa peste axa OX din epura de geometrie descriptiva. . -. se poate spune ca perspectiva dependents este "metoda raze lor vizuale in dubla proiectie ortogonala" (A.2.un oblect in perspectiva. :~~.}~ L L L 10. 10. Daca Brunelleschi ' 10. Perspectiva dependento pe tablou vartical ---------------------- \ u. . ~ .~ ••~~ __ ~r...( ---. ..~'~~.. ·. ~. ... este suficient sa se reprezinte in perspectiva doua puncte ale sale..1.' L.. tiva.1 fig. alaturi de epura de geometrie descriptivi'i. Dar folosind epura de geometrie descriptlva.·x'·: ' _:~.._. 11:1. Dupa pozitla acestor . este suficient sa se reprezinte punctele prindpale din care este compus obiectul.. prin unirea acestor puncte. ~'. dezvoltindu-se deasupra liniei de parntnt xx' (fig. sa se puna in evidenta muchiile. Gheorghiu. PERSPECTIVA PUNCTULUI Reprezentarea punctului in perspectiva se face intersectind doua drepte asezate in pozit ii particulare. care sa nu mai necesite mariri ulterioare.. vlrfurile ~i fetele de linli de constructie.1._-_ ~~ ~ ~~~ r _~ __ ~ ~ _~~ __ ~ __ ~~ ~ ~~ _ ~ __ ~~ ~~r ••• ~~ _ _.' _ . planul de profil drept tablau de perspectiva. Pentru a reprezenta in perspective un obiect. Pentru a obtlne 0 perspectiva suficient de mare. J" \. / : - -.:.1...~ ~ ~ -. L.- . . L tt_' L . ':-". . PERSPECTIVA DEPENDENTA PE TABLOU VERTICAL L 10.1. Perspectiva dependents este metoda de a determina punetele de lntersectie a razelor vizua!e cu tabloul de perspectlva. ' . ~.. pentru a reprezenta . ca apol. Leonardo da Vinci este prirnul care suprapune tablaul peste planul vertical de proiectie...... GENERALITATI '. este sufkient sa se reprezinte much iile ~i vlrfurile din care este com pus.'. ~ J.- . . :.~.. Oed. ': . '. ~ . 1963). tabloul va fi plasat dincolo de proiectia orizontala a obiectului. .2). fa:ciod in felul acesta 0 mare economie obiectului... h Q P hI Xl I 257 X fig.1.2 l: . 10.. prin acest proeedeu perspeetiva iese mal mica dectt p roi ect I j Ie obt in ute in epu ra de geometri e deseri p.. Pentru a pune 0 rnuchie In perspectiva... ~'.. Dupa cum se vede din schita axonometrlca..~ . foloseste..doua drepte (Ia intersectla carora se gase~te punctu I).

.~..4). 1 '"'r'~ J .I' Metoda dreapd.. Punctul se gase~te (a intersectia unei drepte orizontale (care in perspectiva fuge (a F) cu 0 dreapta de capat cue in perspectiva fuge (a P (fig.F.. de construqie a perspectivei directia razei vizuale.j L.. F90• Punctu/ se gase~te la intersectia a doua drepte orizontate. Acest plan vertical ce contine raza vizuala intersecteaza tablou! dupa 0 verticala. 10. ) L.~ . .. Din a se due paralele la adevaratele d irectil de fuga (1) ~i (3).: ~' .2. care este intersectia ptanulul vertical (ee trece prin punet ~i prin w) cu tabloul de perspective (fig. .•~ I ! -1~1 i . 258 [. :~ ~ .. 10. . 10. ( j L I ". ~ .2.2.. 10. .:.. Oed in perspective punetul se gase~te Ja intersectla acestei vertieale cu dreapta de capat... . r I \' .2.2. .. fig. Acsasta metoda se foloseste cind puncteJe de fuga nu sint accesibile._l" . . j . :"j t:1 I ...~ ... Punetul se gase~te la intersectia unei drepte orizontale (care in perspective fuge la punctul de fuga f) cu 0 dreapta verticals. 1L:1. care trece pri n punct ~j fuge la P (fig.i- I I L~ t• _" . . Este metoda intersecliei razei vizuale cu tabloul. -. ::. care in perspective fug la punctele de fuga F ~j Fgo (fig. x . Pe aceste verticale se iau cotele in adevarata rnarirne.3)..2 fig. UJ C' L' <. Metoda FP. . ~. fig.2... 10.. _- " .1 fig. Metoda punet cu punct ((UP). .. . Punctul se construieste la intersectia unei drepte de capat (care in perspectiva fuge la P) cu planul vertical ce trece prin proiec1ia punctului de vedere (U ~i este orientat dupa rna! multe rnetode punctului.-. Metoda wF. . 10. 10. iar la intersectia cu tabloul (xx') se ridica vertkale. cu dreapta (metoda celo r doua p uncte de fuga) .- .4 Reprezeillori de arhitectura in perspectiYa I .2). < .2.3 r ~ 0 0 i h X I- u . Unind aceste cote cu cele dcua puncte de fuga obtlnern perspectiva punctului A*.1).2. 10. .

3).in sltuatia in care un punct de fuga sau arnindoua sin t inacces ibi le: ..' . L L L x L r :. s' . 10. Practice dovedeste-ca-idecele mai mu!te ori. in interiorul careia se poate inscrte once volum sau ansarnblu de volume de arhitectura. F9(')' Este metoda cea mal cornoda. 10. -~' fig. . Folosind un punct de fuga.'" " .deformari destul de marl. deoarece asigura in mod d irect c~-nstructia orizontalelor la punctele de fuga. Metoda FP.. .3.: .:.. se eliber eaza centrul perspectivei de liniile de constructie: rezulta deci 0 metoda cornbinata (fig. Pentru sl fara verificari supli'mentare pcate sa duca la . apoi se prelungeste in plan cealalta pereche de muchii perpendiculare pina la intersectia cu ta: bloul: unind aceste intersectii cu puncte!e de fuga se deli rniteaza fetele vizibi Ie ale obiectului. Metoda (UF. "_._o...rept~n. 10.2). 10. nu tcrdeauna poate fj folosita..:.:.. •• ~ <0/ L simpl ificarea problernei se va studia constructia perspective! unei prisme dre~te d.::_. ghiulare. .. Pentru a obtine 0 perspectiva rnai mare se plaseaza.' '-~.<_f . ' ~ .1).. ~.:.4)..pentru econornie de linii de constructie: ~ pentru verifieari. Muchia cea mal avansata catre privitor se ob!ine prin procedeul aratat [a perspe:tlVa punctului.l'. in plan. dar. Folosind punctul principal de privire. .1 Penpectiwa de'pendenlCi pe tablou werlic:al 259 ." . '-l.."_'. Metod a consta practic in determinarea pe tablou a flecarui punct important aJ oblectului (fig. obiectu I intre tablou ~i pozitia observatorului ~ co (fig." . Pe linga irnprecizie. Aceste metode se folosesc dupa caz: . aceasta metoda mai are dezavant~ju~ ca aglomereaza foarte mult centrul perspective I eu linii de constructie.pentru ca intersectia din care rezulta punctul sa se faca la un ungh.. (fig. .j.3.3. ~i aceasta metoda aglomereaza centru! perspective.. cit mai aproape de 90°: . 10._ \ . Metoda dreapd cu dreapa (metoda F. un punct de fuga este jna~cesibi I sau chiar arnindoua.. Din w se duc parale!e la directiile dominante ale obiectului ~i se obtin punctele de fuga.:: ~ ~. . La constructia perspectivei prin metoda punct cu punct se foloseste ~~ proiecti a verricala a obiectu lu i.~:..3.3.

_- F .' . -_ ..:::...._.... :I: -_ -_ ---......~ .. 10...: .h': -L" " .J~ ."'l"....: .~. .....3 r r ! l~": Repre:entari de arhitectura in persFtt. ".~....\ :...: r: .... ••• ~ ..h ~ . .. . I.. .~-..:.~~.:..-.. . '. '-' ..:. .... :~~ ......--.".. ~ ••• ·Y •••• ~:-.-.Y§tJ.. .. ... ..fka re '. I _..!!! --g ---=-:... .::=-+--+-I--H~-I----II--------·------....90 "..:. ....2 . : .. .'!. _ ....~ .€_f:!!Lcare ---.... ..._-.. --".. t fig. ... :. fig.--- -. • ~.WLt: LI 11 Xl .. .. :...!... ~ -:. ..J "_ [ : j I . 10.-_ ----- x :c o __ . h ...3... .. ._.:~. --.. .to....".~ _. ... ~ ..3.:.. ......' 260 I i' ~' .~...:. : ...-... OJ....:.

.~ . _•. L L.. .: @ ( :'l l ..--_ '.=-~:.'. . ~'<.::_ .t_:-:"":'-~ •. l L L _. .s.. ... :.-'~'..".l~l ~--- ... care prezlnta 0 serie de avanta]e evldente • L .. la construc~la perspectivei volumelor de .' -. 261 ..4 in g~neral metodele perspectivei dependente necesita un volum mare de linil de constructie..:~" ~.. :::.':"'- Perspecliva dependenta pe tablou vertical ---------------------':1.3. ·~. .__ . ---- -~rJt!. . 'L l . l L l[ ~ ':o. De aceea. s... '_.._.CQre -.. ..:_ fiS\ 10. lucru care face ca in practica aceste metode sa fie greu de Iolosit.' .... .arhiiectura se folosesc rnetodele perspectivel dependente in combinatie ell perspectiva libera.to:_ l 1 '..

1963).· I i. 262 L . Prin pers pectiva de observat ie se percep pro prietati Ie geometrice ale volumelor din spatlu..'I Ii ." ! .!. Runctul putind fi reprezentat printr..este mai raplda decit perspectiva dependenta: .. cunoscind Jinia or izontu Iui ~i pozitia punctulu i de vedere. dind posibilitate desenatorului sa obtina efectul dorit fara sa faea prea mu1te tncercari. .r·: -.. Lambert est'. ...1).. intersectie.t. I i !~ ! Matematicianul J. fara proiectia orizontala".ntjnde in fata privitorulu i.2.pe rspecti va d etall i lor. DEFINITII _" . 11. primul care imparte metodele de constructie a perspectivei in dependente ~i libere..2).' Ii II it I~ I" Ii II I: il I iI Ii' . "A rezolva probleme metrice pe tabloul de perspectiva insearnna lntr-adevar a face geemetrie in peisaj . Punctu\ este mal departat de observator cu cit proiectia sa pe planul orizontal este mai apropiata de linia orizontului. 1 n perspect iva Iw rt [ri 1 e se petree asernana!2. -:. se paate localiza foarte usor acest punct in spatiu..permite constructia perspectivei pornind de la elemente ce se fixeaza de la lnceput in tablou. [ .~ ~ . pe baza invartantllor proiectlei can ice.1~'. PERSPECTIVA LIBERA PE TABLOU VERTICAL depe ndente . Gheorghi~l. -- L -. bi punctul se reprezinta deci in raport cu linia orizontului. 11.• il. Dupa cum reiese din acest titlu...~ -'. Punctul A cu prolectia sa a forrneaza 0 dreapta ReprezentCiri de arhitecturCi in perspectivQ t. (V. Metodele perspective] libere sint folosite in finalizarea desenu!ui perspectiv obtinut prin rnetode r t_-.2.!:. raportindu-l la linia orizontului (fig.._.~ipvnct-rn rapart cv planul O[lzootal ce Sf .. luind in tabloul de perspective un punct A in spatiu ~i proiectia lui a pe planul orizontal. Metoda perspectivei libere usureaza foarte rnult folosirea desenului perspectiv ca rnljloc de studiu in proiectare. col iniarltate.. iar cu ajutorul invarlantllor proiectiei conice aceste proprietsti pot fi redate in desenul perspectiv..____ - -~--. In anu! 1759 ii apare cartea cu titJul "Perspectiva libera..t ~ ~~ j I: ~.ide a rezolva asupra lororice problema geornetrica._. . . ~j desenul dupa natura poate sa fie un desen exact. GENERAUTATI.[ r= I' l~ L _1.. H.. . " '--.problem e ce trateaza relatii le metrice (Iu ngimi $i unghiuri) $i care se rezolva in tab lou I de perspectiva cu ajut orul invariant: lor prolectiei can ice..' '- Ii .perspectiva liberaperrnite un control al desenului perspectiv inca de la prirnele linli.. .1. I I_ ! L -:' 11. PUNCTUL $1 COMPARATIA VERTICALELOR in proiectia paralela punctul se reprezinta adntr-un bipunet (punctu! din spatiu $i proiectia sa) fai:a de un plan de referi nia sau prin dreptunghiul de pazilie fWI de dou.. 11. sau 1nvatatura de a compune de buna voie crice tablou perspectiv. Acest plan orizontal fiind 'reprezentat prio dreapta lui de fuga. Pers pect iva I ibe ra prez inta u r rnatoare 1 e avantaj e fa~a de metodele dependerite de constructia perspectivei: .i plane de proiectie (fig.:. Deci. realizat prin rig u roase const ruct ii geornetrice. '. concurenta. Pers pecti va libera rezolva direct pe tab/au cele doua categorii de probleme geometrice: _ probleme ce trateaza relatiile de pozitie (conlinere. Toate operatiile se fac direct in tabJoul de perspectiva. r .se apropie eel mal mult de procesu! perceptiei vizuale ~i prin aceasta este mai intuitiva: ... Perspectiva /iberd este metoda de a obtine di rect pe tabJou perspective obiectelor date in spatiu ~. Ii. linia orizontu lui. . '- 26 J -. ~_ . t . prin metoda perspective] libere se poate construi un desen perspectlv fara sa se foloseasca direct epura de geometrie descriptive... tangenj:a. paralelism) independent de rnarirnile lor (Iungimi ?i unghiuri). .2. l ._".

desi io realitate nU-51 modjfid..11~_(fig. a II I ..~~~~~~~_h_' ---~ a ~i-'---~------~--.. Daca unil sint mal sus sau mai jos..1).-<!. l Qj-"""'__ ~.. 11. :" Q L L ~.2... ~ ~ I I I I I hi .. se translateaza un s~ment vertical catre profunzime pe tablQu el se micsoreazi!. •. _. fig....' ... "..dcua....1 . Diferenta de inal~ime seafla imediat factnd comparatia cu linia orizontului... iar pentru a-i reprezenta corect ". .. ... ~.2).g!L~..enta __ '13liitre ele se poate afla refadnd construqia din tigura 11. • .1..-":.zontu'ui in puoc.I'-~--t a L L "'. _" ca rru DctuLd. fig. ... acestla stau respectiv pe 0 rid icatu di sau pe 0 depresiune a planului orizontal.. '"Lfnd se sti! io picioare ~i se..'L L L C -r Dad.:" .4 fig.2. . segmeoul din _Jp~. priveste 0 rnultime de oameni ce se afJa to~i pe un plan orizontal..~ Perspectiva libera pe tablou vertical 263 ....: . Q' fig.. 1f.-I2iifr. ~~. oamenii care se ana pe planul orizontal au capul mal jos decit linia orizontului._l1."'~ __~~p--BZ a/' A ~~2_ _/ Q .>. ) ... se obtln..1 rI . loalt... Uoind punctele extreme a doua ozi ii succesive ale acestei vecticale..2. .... 11.tE'! ~.. 1p. t ~h~~~~'~'~~-'~'~~'~'~G'~.: ..tuI de~fuga E (1. I : ~.~U'!.:.0(" _.e_fug1---iese-deasupr-a-nn-iei--er~zon." .dce irua ar....1f..-: .-:... fjg.. jar d~ {unctule fuga: lese sub Ilola orizootulyi. se~mentul din spate este mai.tulul....: .l' . in locul respectiv (fig.5).2. ~.. Fa:clnd perspectiva de la inallime..- ~ _.n:. .2.- ·1 ~..t I . acestla au capul pe linia orizontului... .z.-diroensiuDl:iI. I~ ~ A L L h F~'." A.

. \. .~. . LI L l j - ~~ .: i' ..3. la intersectia cu verticala coborita din f. .. . .•.SPECTIVA DREPTE PARTICULARE DREPTE OARECARE ~ ~' _Unind doua puncte din spatiu A si B se obtine 0 drea ta... " '~f (.._ ~'" ~ ~_.. Dreptele din pozitiile c ~i d inteapa pamintul in spatele observatorului.. "". .. .-'0. . OR. ~.D h h L[ ! UN I lig. Dreptele din pozitille a ~i b inleapa pamintul in fata observatorului. i .. Ond aceasta dreap13 este perpendiculara pc planu! neutru (pe tablou) se nu me~te d rea pta de .. " . "..4 sint reprezentate Dozitiile p~rticulare ~e care pot sa Ie aiba drepkLe:._ ..__ w_ ••• J .u ~i deci in raport I.-. D reapta frontala se gaseste intr-un plan paralel eu planul neutru ?i are proiectia para lela cu linla neutra....1)._ ..:.. < • .ca pa t __ es te para lei a cu ~ i directia principala de prlvlre. iar punetul h este reprezentat sub linia orizontului in spatiul vizib!l (spatlul real).EAPTA ~I PLANUL IN PER.. ... L L [ i.'.":_I.. .-.3.~ _ ~~ ~ _~ __ ... _... ~ 'i ~'..2..3. . figura eaplita mai rnulta spatlalitate. ~. hi I II...2 sint aratate diferitele pozitil pe care poate sa Ie aiba 0 dreapta carecarejn raport cu privitorul. _... :. _. 11.6)."... :... In schita axonornetrka din figura 11. • . ~... .. .. liniei orizontu!ui (in spatlul virtual).6 fig.. inleplnd pamintuJ 1n h..~.. • '.. __ .: . Punetul de fuga F at dreptei (AB) din spatiu este sub linla orizontului.:..:.3. ~ ~'i "':f 11.' .. Se poate observe ca dreapta ce trece prin puncte1e A ~i B vine de deasupra privitorului ~icoboara ciHre profunzime... '.. /' .trebuie re rezentata i rOlee la a e anu orizonta (lg...... 11.~__-'-r- .. pl:eaptq fronto-arilOntala este paralela cu linla ncutra.. Dad se considera prolectia drept umbra pe pamint a dreptei...[.5 ... facind diferenta pin:! fa linia orizontului ~i cornparind-o eu inaltimea omului din punetu1 respeetiv. Se poate spune ded de la ce inaltime a fost construita perspective. .2. :. 11... .:. Luind ca sens directia prlnclpala de privire se poate spune ca: dreptele din pozltlile b ~i c sint drepte aseendente ~i au punctul de fuga F deasupra liniei orizontului.. t .. Reprezentarife perspective all'! aeestor drepte sint aratate in figura 11..2. . ~~ . dar entru a-I determina pozi1ia in spaiu ....3.:. _ .. .~·r . 1 I ! IL /' Q ~ fig.~.1 Reprezentari de arhiteetura in perspectiva L [ ._ ••• :. iar punetu! h se afla deasupra 264 fn figura 11... ·f l.~..11. Numai drcapta orizontala are 0 pozitie oarecare (. Sint drepte care inj:eapa planul orizontal in fata observatoru1ui ~i drepte care inleapa planul orizontal in spatele acestuia. iar drepteJe di n pozitllle a ?i d stnt drepte deseendente ~i au punetul de ruga F sub linla orizontului. "~~ ."". '~D£f: l t I' I :- ~. ~ trebuie sa se determine _diferenta de inaltime in fieeare lee in parte (fig... -r.-~~-. _•.in___r~P_Q_cLsu planu neutr.Lti}_bJQJJJ_cl~_~rsp€etiva. i A~-~B h .3.....-:. Prelungind proieetia Dina la linia orizontuJui se obtine punetul de fugU a! proieqiei...3..1 de planul neutru. "'... _.. . Punctul unde dreapta din spatiu se Intersecteaza cu prolectia ei pe planul orizontal este punetul uncle acea dreapta intersecteaza planul orlzontalsl se noteaza cu h. : [' -.~..11.~ . ./'h .11.. __ . ~ .--~~_~.

' :...o _... .l '[' . \ ~ t:/ ~.~.. • F----I ( L l L L .: L l l .: i .-.~-~ II' . :../ y. j 7.3. ~~."... .. ••• ":-:.: . "-... .4 265 Perspecliva liberti pe tob!ou velticol ------------------.. -: ~. 11.~• fig.L:" .) V~fr ~ J. ._" "... . : .:- .":.:.. : " ... tire':? p"--".l [ ··~I ~I'••. .'-(-rJ'J7"} ~ ' __. _} _' I J" ' •...... ~ '''. 1t.. -.h ~ . ..~ 87jkid.l l 'L fig..---- l'~ ~...-it IU· I f-.3..o /.".2 'L ~ l'f -~l '_..t " .'. ..lL.

~l~'~~~h7..1. 'cOtk! ~ . ~._~..~"..7 RepreHtntori de arhitecluro In pelspe.i. .~ ." / .\.. : . L ~'.plane ® orizontale vertlcale frontale de capat @ .::._:: • .3. Pereti i lateral] sint pfar1e~:-vertl(:ale (b) care au ca dreapta de fuga perpendkulara pe linia orizontului in P.' '.7).-::=-../-... ~_ i. ~.~ •••• _~..S:sij~/. :.~ vY rl.~_..~~. care reprezinta perspectiva unei camere.. 11. Podeaua ~i tavanul sint plane orizontale (a) ~i au ca dreapta de fuga linia orizontului.:. cu diagonalele frantale ale camerei ce deterrnina acest plan (fig. .. •• .. t .. U (OJ I h J _._ ••• ._. Planul ferestrei este un plan frontal (c) ~j are dreapta de fuga aruncate la infinite Planul diagonal al came rei este un plan inclinat (d).~ .- 'plane " . I 1 =: ~!.-: I .: r ..' ~ j I ~.I •• :. @ plane plane @ .: .:. c0.L.: -> L I ~ .'r- h L " 266 ! ~ fig.3.r'll~ 1-.~ I I" L .:. . I . P!anele part icu Iare sin t ind icate in figu ra 11.. . 11.3.10) ~.-). .6.I~ ._~_-~~.. L i . ~ I :ri PLANUl QP_ i r tiva aceea _prezentare cu cea a dreptelor arizantale. Dumai ca. ce s-a pus in evidenta prin !inia orizon tu/ui.y •• :. r. ~ •..-)-:..'. 11.tivil 1 i . ea are punctlJI de fuga io puoctul principal de pri~ " Prima reprezentare a planului in perspectiva a fast cea a planului orizontal. .6 fig._ ~.' _~T....._:. . iar dreapta lui de fuga trece prin P ~i este paralela.

.: : L 11.2 se due prin punctul M perpen.11..triunghiul ACN.4. ~ . ".4. 11. Din punetu! D se ia pe 0 dreapta ajutatoare rapertuJ AoMo. . ~ ~~- 267 i . se obtine pe diagonal! punetu1 E.: . Aceasta este dreapta cautata. . B ~i punctul de concurenta. . care taie dreptele (D1) ~j (DJ in punetefe C ~I D.r . e) $e duee prin punetul M 0 dreapta oareeare care taie dreptele (01) ~i (OJ in punetele A ~i B (fig: 11. 0 paralela la dreapta (AB) taie ce1e doua drepte date in punetele C ~i D.3). D ~i M forrneaza un trlunghi. de cele mai rnulte ori.4. ..c. dreapta (A B) treee foarte aproape de punetul M. acestea ti.4. 11.ulare la eeJe doua drepte (01) ~i (DJ. La 0 distanta oarecare se duee 0 paralela la dreapta (~B).4. drepte!e opuse in puneteJe A ~j B. Dreapta care treee prin punetele N ~i M este eoneurenta eu cele doua drepte date..1). DREPTE CONCURENTE IN PUNCTE INACCESIBILE PUNCTE DE CONCURENTA OARECARE INACCES1B1LE L L L L I L Problema care se pune este: fiind date doua drepte eoneurente (01) ~i (D) Intr-un punet inaccesibi I r sa se duca printr-un punet dolt M 0 a treia dreapta concurenta cu primele doua. i'·.3 lig. I: .:.. MoBn. Din punctde vedere grafic constructia este mal putin preclsa pentru ca.Unind pe AI' eu C ~i dueind 0 para· lela din Mo la dreapta (Ane) se obj ine punctul N cautat (fig. Aceasta problema are mai multe moduri de rezolvare.~.. La 0 distanta oarecare se construieste prin paralelism un triunghi asernenea .....~: -._~. . Din punctul E se duee paralela fa dreapta (01) ~i se obtine pe dreapta (CD) punetul N.Uvo Ubera pe tobklu vertical fig...4.'. LtL J. --~ _~ ~ : -. fig.-:. . a) in apropierea punctulul M se duee 0 dreapta care taie dreapta (D]) in punctul B ~i dreapta (D:0 in punetul D_ Punetele B. Din punetul M $<0 duce apoi 0 perpendiculars pe dreapta (AS)._.4.~.4.4. Ducind prin punetul M paralela la dreapta (0._ \ . _ _ > .) in Figura 11. 11.1 L fig.4 L Jil_-. 11. d) Prin punetul M se duee 0 dreapta oareeare care taie pe (01) ?i (DJ in punetele A ~i B. Punetul M este ortocentrul triunghiului format de punetele A.2 pcrspec. 11.4). Se duce diagonala patrulaterului format. Prin punetul N trece dreapta cautata (fig.~' ~~ .

.I ~ OJ ..p. .. ~~ ... L Lft . A I i h ( IS: r) C ) (0) ~ M • ~ - €Ii 1 --fig. L • <• e·· . . .:~ ':'..7 r :) 8 0 : hI .. I._ ..8 -268 ~[_: Reprelentari de orhitecturu in perspedivG .. · :i.. ----""'..5 . fig. 11.4. : - ''--_- . 11...-.. fig.4.4... 11._ ..6 fig..~. 11.4..'I..

4.I)~. 3 p .~_ PUAC_~~p':e clr. a at n p a~._t!r~JH~ __9Qtio. ·c. rna."..~mi pe 0 dreapta paralen cu laturile. ...Q_~per.P~l~.~~J?~~..-'. ).I....~~_.~!.~Un.. ." ) I ~ L .. care au centre le lor geometrke situate ~tf. 0 I.. dreapta paralela cu dreapta (D)..A"j_Pln(ta~~t~~~. (2) ~i (5) slnt paraleJe (U linia orizontului..it.Hiic!tY~..~ . Sa se traseze prin punetul M siI ~i b{-e.n~wL!':1. 6P'9LgUiy's~'4pri~..e_(~!:I~Il.l.LC!!Lz2-Q..'?D!grur INACCESIB IlA .. " I L i :·L Per~pectiva liberQ pe tablOIl vertical jig._~~. se uca pnn punctu . T' ·.. in e~it3..~:!__coneurent~..e£l_~.1Yhq1n. 11.~pi.:~".~~I .Ii L '.e~~1 M.g . foarte asernanatoare cu eea de mal sus ~I are acela~i mod de rezolvare (fig..4. .~.' ....' nul orizontal 0 dreapta (D) paraleia cu dreapta .~~r..~ f~ L L =L L L L ~j_ L - utlla. ~.' '." . 11.~PJ~SLLJ!!l_}~JkI~.-.. . 11. "tuat in acelasl plan 0 dreapta (03) paralela cu (01) 'cri1)r~lela la dreapta concurenta cea mal apropiata..prelungire.. . .jl1~d~l~.4.'nsra't~mji-'~eniun'1J:r'··di'n:L">~rofu'nzjme·iii'pfa: orlZon~a..0. ~ ~p.\"~.. JM fl j t ::tr.in .10).j~S. . S~_.??Ji~t:"PUr~.. ~i (DJ .!Jt~~Ae~q_R(QplE..~~grn.~". . Du a ~Lim se vede a~easta problema este ~ctUlul A rezulta punctul cautat... 0" - .~~ .!!~8IJL":P_iJ!. <:f.CO~.' <1 . ~i.. ! ~ J. a) Se dau in planu! orizontal doua drepte (01) ~9 dr~p~SS9Ltc.~.lini!l9riz\)nt':ltui (fig..0 '_.un.c: .atjJrH. (OJ paralele.9 i L -. Constructia in perspectiva ~ .!~~j. . oAreapU JI?)...J!!dLeg~le _!..sl vin cLt.(fig.Jla!~.c~u1'+~-~!~K~ fuga eu prime!e doua. fig. .l. 11.1 -a~1:. ~i (DJ ~i 0 dreapta (D~ care nu fuge la acelasi punct . punetul d~Qr.- :: .UI.(u e~pe..4._.§~Lq~<.iva..e. . de j..e.~!JI.~..H!~ga (D).~J:?iJ£I pu.J.P~!1d)... c I . _$..JH4. N. d). Dreptele (1).~..P.-~"-~-.: .~~ela_ (QL...10 269 . pe rrua ortzootu UI.crnatu.\1J1a_t:!.et. t:Jql.9).l!~PD..r.:L'?ri~Cl_n_tal._-t"~l. .. .w~~i se DREF'TE CONCUI\ENTE F'E L1NIA ORIZONTULUI ~~~.. 11A:S} b) Se dau h perspective doua drepte paraiele (D1) . u aru oru punctulq I • I S'" d ~.~.. se bazeaza pe proprietatea a doua dreptunghiuri in ..~Ce~.lU.--".<.:~.~p~e !l£I}.~ ~~I'':1'... toate ccntlnute in planul ___.'.r._i_'!._~ a".If~ep -.Lt..S.:.'"f~i0~ID~'~t.Qg~~. .

--..: ./ ¥ fig. [ - It! .-~ --~ .~~ .: •• ~ •• '. 11.ln· raport repctabil.- ~------~.. - --.•-'... -.._ ~ ~...:~. .S)."..r .. .' :~.. Pe dreapta (D)-este--translatata in profufiZime unitatea u'-aleasa in perspectiva." ~ . . 5. 11.....:T .:. "'- '. I r.. 11."_. <yO _ . " Repr~ler:liiri de Clthilt'clul0 in per$pectivii !. I . . ~--...- .6)... '. ': <: . iar prin proeedeul ariltat mai _sus se trans!ateaza acest raport de cite ori este n~voie (fig. . [1 ... . tirnpsatie accesibil punetul de fuga F al dreptei date i!-L I -: . trebuie sii se determi ne eel putin 2-3 ~nita\i cu care se va continua imp. .uqiiJe preccdente (fig... Se va repeta acest procedeu de cite ori este nevoie: (b)) St! pot f?l?si d<?uii pun~te de fuga ajutatcare Kl K2 pe llnla orizontului..-- L I L1 r De cele mal multe ori forrnatul tabloului nu este suficlent ~e mare pentru a permite sa se ia pe 0 fronto-orizontala toate diviziuni Ie necesare impartirii unui segment din perspectiva. . .. .i mod seQoate impaq:i o dreapt~ din perspeclTv'a"lntr--i. 11. -- " LI -b i ' " L L . Se iii In perspectiva grosimea unui sHip (ab) si intervalul dintre sti/pi (be)." [1 ". .:-.. de exemplu.• -..y....------. .. un sir de stil~i. .-.e~nstr.1 (D) in perspectiva (fig..--~ -- ~-~----.. _··:.....5.......: .-=:-: . I 270 .. - .. J: •. dar trebuie in acelasi .7)../ h .-....i in perspectiva. 0)-! j . Pentru a rczulta 0 construetie cit mai precisa. H . . j ~ -.. irvacelas.. DIVIZIUNI PERSPECTIVE iMPARTIREA UNUI SEGMENT DE DREAPTA IN PART1 EGAlE SAU PROPORTIONALE [I . .5.5.. ~!?azata pe proprietatlle par-alelogramului... ~~~ : .h... Constructia corespunde proiectivunei constructii gr-afice din plan.£um ar f/.'iqirc<1 In perspective.. Pentru rezolvarea problemei se ponte proceda in doua Aoduri: ~se poate folosi acelasi punet de fuga ajutator K de la ._. Foarte des P?~t7 ~a apara necesitatea continuarii aceloras i d rvrziuru pe 0 dreapta pus.5. :.. Se determ rna urutatea pe 0 fronto-orizontala cit mai aproape de punetul B.

11.. ". -..~ F L h t -: .7 Perspectiva libera pe tablou vertical 271 :~-L . :j / ~ .'_ _ .6 L h t'. -.5 . ~ hi Jig. 11. tl ! fig..5...".. ····7 h' .~J. CD . 11.5.5.4 fig. __ -.~ _~ ~ L - ~ fig. 11..5.' .:. ! . . ' c~ :".

5.·~~:. - I. iar apoi se transrune segmentul Ab in profunzime... .::: ~In . care in cazul de fata este inaccesibila (fig. b) La impartirea intr-un nurnar par de pari.5.. I t" fig...._:..~..: .. r .- [ ... aceasta dreapta fi ind foarte aproape de linia orizontului se foloseste orizontala de sus a fa}adei. Rezolvarea problemei se bazeaza pe construct!a grafica din plan cu ajutorul ciireia se imparte diagonala dreptunghiului in paqi egale.11 Reprelentari -de cnhiledura in ptl15pectivQ 272 1. Mai intii se imparte fjg. . Se dau doua drepte orizontale (DJ) sl (D~ paralele pe rspect Iva.10 ~' '~. ~~~:' ' -. :.. _-. Se duce din A ~i din B cite 0 fronto-orizontala.p-e:Ilnia 0 rizontu 1u i...:::=. hI h f h' fig. In general. ' <.5. ~ . "' . . 11. L L I ..~.8 DIVIZIUNI PERSPECTIVE IN CAZUL LINIEI DE ORlZONT INACCESIBILA ~ .se poate face folosind metodele aratate la lmpartlrea unui segment in parti egale sau proportlonale (fig.I dreapta de lntersectie ..l . 11.8). :'~-'- . Se obtine astfel un desen mult mai precis.'.------ " L i [ I .. . LI '" . Se impart cele doua segmente in cite 7 par1i egale ~i pe diagonala AB se obtln 7 divlziunl egale in perspectlva... -~ ~ - ": .5.- -~-.5.9 fig. 11. Se obttne segmentul as egal in perspective cu segmentul Ab. 11.: . . 11....<1 faiadei cu parnlntul ~i "poi se rid iea verticale. 11. U'.. ded concu rente.... . Se cere sa se imparta segmentuJ AS in 7 'paqi egale.5.~.r :.. se poate folost metoda af!arii rnijtocului prin inter- DIVlZlUNI PERSPECTIVE DE FIGURI PLANE h I~ ! a) impartirea unei fatade in fi~ii vertkale egale sau proportlonale ..9).: : .. . : .

10). metoda este mal raida $i poate fi folosita ~i in cazul lui F inaeeesibi I fig. 11.5.13).5. care este imaqit in raportuJ de plin-gol de verticala Cc fig.travee).11). 'L :L L [: fig.5.5.14). L }l ~ t I' .: -c.. L L qia diagonalelor.12 Clod dreapta de fuga a planului oarecare [Pl este inacceslbila se poate afJa direcria ei (fig. . 11. ". \. h DIVIZIUNI PERSPECTIVE PE UN PLAN OARECARE L Pentru lmpartirea planuJui [PJ tn paqi egale se procedeaza astfe I: .5. . a) se imparte proiectia lui orlzontala (folosind linia orizontului). ~.13 [ [ Perspectiva liber6 pe lablou vertical __ --------------------- 273 . 11. . 11. . )impaqirea pe verticala a fatadel in perspectiva e poate face folosind punctul de fuga al diagonaJei F4 ce se gaseste pe dreapta de fuga a planului vertical (fig. Ace las i procedeu al intersect iel d iacnalelor serveste ~i la impaqirea fatadei in raportu t e pi in ~i gal (stilp.. ~i apoi se fate ridicarea in planul (P]: b) se irnparte direct planul [P]. fig.\~. •..5. . Aceast5. Pe diagonaJa CA se ia un punct arbitrar M ~i se due prin el paralele /a CB ~iCD. Se porneste de la reptunghiul in perspectiva AaBb.12). 11. 11. Prin sirnetrie perspective in raport cu entrul 0 a] dreptunghiului CcBb se obtine verkala Dd... 11. Rezulta directia cautats XY. l .5.. dudnd 0 paralela Ja dreapta lui de fuga FG (fig.

· .....Ig!:.-. 1. I " ..3.. . .. ~..::. ~. Prirnul care defineste ~i utilizeaza punctele de fuga este Guidobaldo del Monte (1545-1607).. -_ CONFIGURATIA PUNCTElOR DE FUGA...... .L._ citJn_~j .......~~u P2...C£. -.i i~'~' ca Punctul de fuga se obtine dudnd din punctul de I....--.... ..~ j [T:l_pl. ..!)l:Jchi i" 9. ~ . ~i de perspective punctului J~~ ei de la lnfinlt...''""~.~_~t!Y~_... Pesaro.. :------------:h : .Ur!p.-: ::.tr:11-'\"... .----~ .ln."_ . ~.... fapt perspectiva el. .r~_9~)£LP...Perspectlvae Hbri sex"...--~.:..~_. : ... 1F I -..~1~ ~ii~. Perspectiva unei drepte este bine '\.' _ ~. ~ ~.r~:u~_u-r~az4.l\" transpune unghiul dreptJn perspectiva se reduce de faptIa ..:.20°• Tg'!~llie_.~" .._ ..e{'pt.u__s_a.. ~-._~.~..~_~w~nc'tllj'de J .-...._ -~ .6.!'~p.. V9_bJ01.6. : .• I ! I i_ '~I I [! L .al1e Ice. Avantaju I constructiei perspectivci cu ajutorul punctelor de fuga apare mai ales in caw: mai rnultor drepte paralele.. ~ -.e"l--s'e-'si!e"a>-ufrrijur'~de '90" ! .•...intl'!rse~::_ .....-~-. de volume volum mal complicat.~ .~ . DdC5.... care este de J~.. :~ _ ~_ ~ ... ·...' Celelalte i _ c unghiuri _ sin t acreciute in raport eu unghiuJ I de 9_Qo.!:api<t_de pus Jt:'I .~. de la _ e~!_~_JQAn~. 11.. rto).9'J.:. clr~p_t.l:s_r...y_~rj:. __Q_edJ. ~ ...J .~ ~- 'c/: ! .~Jl_~a~:. ~ ' " .~'p~!"SP!=qiv:~i.~~ .rlnl~:?_p.. --_ . ~e_ j~ie_ ca omul_ n_u poate sa aprecieze eu'exact'ij 1at_e.......ases!..r_lILmp-!t\J. "' ".~..14 11... punctul ei de fuga se ana pe dreapta de fuga a planului Jn care este continuta dreapta 1 respectiva (v.._--------."' .~-~~-~~ --.. PUNCTE DE FUGA GENERAllTATI - _p... j de arhitectura L.....to ~ ~ ..'i.. dreapta de I pus in perspective este orizontala.-~~ ~~1'!J... §i!_~bl~ .~. ..e.... . subcap.... care ne-a ramas tratatul de perspective in 6 car~i cu titlul .J..-:...i al dreptei. ~.: '-.. ~~ "."..._ .. ~ .5a.._<1?A_/l\H£l<iL_~ypa .:r-.._!.' ..' .....-.~ -...!... L . ...t • ::._~~_~-:. ~§ _.st_l.. ~~._'pou_a):lir._-\ ::.r~"J~...!_ilt t:_~_ pen.'-r--- .' ~~bintind~~<ll?m~1.. 1..-:r.i~9J~..~..".:' :.~~.e~!tecJ.!...~L L I 'L _--: ---.eqii ! determinate de urma ei pe tablou. F45 ... -_ ..ved ere~) s.. Ii.> I. ~ -"'. •...- ~ fig. __ .d dJ(.. I I 9. . ~_ . subcap. 11.~--. .. !i.. Mecanismu! perspectivei)... .' .o:.... numit punet de (ug.. "': . -: rI ..unghi\)I.?~j •...~iz9nta G_ ~i..._. ~ .1:. -.. 1600.:re!....s~m~.... i.".~.~I ..~ . daca are 0 pozitie -I oareeare...•.De' .sau un ._ ~..d reptunglllLJ1~/J._RI?.5.d~m~_g r.u}...-'... i [ . :0: "': .. F..!~~"70IiL'''''~h·. i:'-:~ .Irm<~t!'i din pl.~.. punctu! ei de I fuga rezulta pe linia orizontu!ui..-:.6... o· : 1r- .in_ spatiu..s tf ' ~~_ ... ! pina cind aceasta lntersecteaza tabloul (v.foarte rnuIL_...". Drepte ~i plane in perspectiva).... _~::LQ_[~.~j_ . .se .scrie totu l Inu u r. ....niii'..1 L~ in perspectiYCi J t i I' 274 ~: . . ~: •.._... -. vedere 0 paralela la directia dreptei respective..:::: ..:.. . 11......?~terminil punctele de {llgaa. Reprell... .l_Qi[l_1..._-----_._. . ..!!-l_... perspeetiva...

' fig. . ..F..J~c.?~J~__I\li.L~~.J_[I_PSi_tr._~¥~..~~. i '1_ ~n~~~r$e~!...numik Perpendiculara din" F se Jntersecteaza cu dreapta cie.: -_'.~1 .-0'( L . 1U.6....Intersects dreapta de fuga a planului vertical I?.~t_. . 11.ulta_s. Rabatind planul vertical al "]iJuga_e~i"fJlO..l?ta -axonometne (fig.~'::~::LeIq. .~_ 9.gIj~~~Y~.<:.JJO"..!(ji._dir~~lUte..<illC"""pi.s~_p~Q. '''' .o' ~ ~~ce~utud iu .n~.5 fig.e .~.r:_€!~tU __ . .~. F3<" F45• F60 etc. w se afl~ peacelasi cere cu ..~t. ~Ie tutu ror d ire~lU lo~ de Ja -0° . rulu] _Ul in tabloulde perspectiva libedi(fig.I1"m _F se aduce __45 pe dreapta de fuga a planului F _!i.2 l L fig.r~ba.F.ep!lstj~ule..6. t ...._Rabatind pe tablou de fug~ _. .?! fcerte usor.s(j}1.-. ""'!I.Hl!~_po~iJ.t!l. •••• ~ .·PI~o_'Q. care este diagonala patrat~I.ntal.l.$C.p"~rspec.J .if~t!..mrte_tpate_acestea.6.si Intr-un _tical . • _' •• '.' .. p~fj-atuJvi pe tabloul de perspectiva se obtine ~~JI~ill}_ul..:S:( •• .o_l}g!!-!<. __.:~.ia. 11. _ L . .cu . 11. 1Irgectiva: Jiber':' pe tabbu vertical 275 "t" .uj... punctelor de Juga ~ }lanver_tiqr·".JT.. .a_R!~Q.~u!r~a.t._.2It.I1i_Cl orizontului pot fl determinate. 11.p_e__ jLQ._:i~·F' :..!.i19ntul~)f'..~~C!~._fIlan_ 4 oe fuga__ ~I_!~.l!deJ!-Iga a\d/agonalei ghic isoscel.3 L 'l .2). I 7:r._. rnaiirnportante~t~d~oavertical..:"_'_ .' . ___'" . .6...t_r-o _yertica I~j_ totodata pu nctele k)L 9..-._~e::z.~...~Foo.tfel conflguratta . ladistanleegalede F... per:sp~~~iv!}:i~ ts.!~Jt~ ....__.lce . 9_@g9:D.FIlI' ~i F4'~in plan orizontal ~i vertical (fig. C!r. In tabloul de perspectiva.6.l~__ ...t. L •••• ~· _ ._9il!.4). .p!L0$tl:!L~~1!Jga_.p!-!.6.S!_~~t~ pu_rl\!I..i:'.f~~Ji.: C..~!EJS.:~: ·~r& '.. ...~y. 11.. '.. -f l 4S fig..~:..~ ~~r:~d 7'I I . •• .£1_...A l ~ L -. L ! . ~. 11..~~ ._.L.:..6'.l.r.6.-- \ :: ~.desfolosit ca punet de fuga ajuta~ +Fu~i -F4S-se pot obtine foarte usor aducind pe tor__"'.!illlQ_~i.):lUat~.j!i poziria lui F4& vertical.(ae exempfu. . Yor. la' 45" dUSJ din w.6).I ~ : •• J • ~~ . grat~lui~ Ja~ind acelasi unghi _eu planul o~izo.:..J_ h t:l ~' c " '. _ ~.. .fict"de co (V compasul pe dreijpt:a:~'de 'fljgaa planulu] verIig31a 4SOpoate fidet€n_niQ..Ja. ~I._ ~.!!qii ..~ .flg. :::o .bJ). 'p~lrat~. _f_ii_nd.u: deci.4i.t~t _pe tablou (fig.-c L L L L . 11.__ ••• _" '..l!lu_j vertical (fig." -.!. -. .ads..ma]_Jnt_iI_fn.s!r~~p'~~.i~:99_~eryat~~...&r. 11. cv tabI2uLr~\llta punctele_ loc tiva._".~).'\. ..~:.u pkjo!~!_ com pa: .. ..e:_ f~g~_p.~ptele ~~_ ~i. Deoarece -triunghiul wFF45 este dreptun¥£~_~e~._~. < ~ ~ l .J.I.1).l.a. Y in £':. DiagonaleJe .

Pentru a rezolva problema trebuie sa se cunoasca punctul principal de privire ~i adevarata directle spre punctulde fuga accesioit (de exernpiu e: spre F).. 11.-r: : ~.... Dutind din punctul wl3 0 paralelii la aceasta dreapta. ._ .6. -~.~... F L r.6.:.... -.7).. ". -. - I t.~ .. . .~ L ..':--- . Se lrnparte segmentul Pu)/3 In trei parli egale $i se uneste treimea cu F9Q/3. Gnd unul din cele aoua puncte de fuga nu este accesibil./" ..• .. 11. . obtinlndu-se punctul 00/3..6... ~. in 00/3 se flxeaza unghiul drept si se am Fgo redus.~ .:~ .~-...: .. Miqorind configuratia punctelor de fuga astfel ca Ul ~i F90 reduse sa intre in pagina (fig. LI I [ AFLAREA UNEI DIRECTII DE FUGA CIND PUNCTUL DE FUGA ~I POZITIA 08SERVATORULUI (oJ SINT INACCESIBILE Ca sa se poata constru i drepte concurente intr-un punct de fuga inaeeesibil trebuie sa se cunoasca rnacar doua drepte concurente in el: Una dintre ele este linia orizontu lui..\ '... fig.:.7 i_ Reprelenlari de orhilecturii in perspedi'lQ.. se obtine directia eatre F911' Au rezultat ni~te' triunghiuri asernenea. 1."_.. ." ..~ ~ ~~ . . fl LI [f . ~ fig. . I I ) i 1.-~.~_ -.. l:' ··-' . --~-- - ..0. Pentru aceasta se imparte segmentul fP in trei par!i egale ~i se duce la 0 treirne 0 paralela la adevarata di rectle. _... r ~ '-I L .. . 11. ---~ -. se tntimpla foarte des ca $i eo sa nu fie accesibil..6. - ~. . '.:. cealalta trebuie aflata. "i "- [I U! r j .~ ... 276 -- ~ i _~ ~-I ~. Avtnd 0 directle catre F90 ~i linia orizontului se pot trasa oricite drepte concur·ente in acest punet.. ~.:. .

...--. 11...: . ' 1 1 1 1 . L A L I I ' .... lig. PATR... .l.... _ ... ." Perspecliva libera pe tablou vertital 277 ----." .-~ -~. . ~~ ~'"' ~~ .._.. / / / L .. ...: .9'. "'. L t I .. .. _ .: .-._~~~. L I fig. ~... I .. -.../ . ·r. i.-~-~ ~---~~-.I~~. ":O.__ _~ .~ ~_. ~.f :..·~-&:! . _ _ .~~. . --~ .ATUL ~I CUBUL IN PERSPECTIV.-~ -~ -~..c'l ._---_---.../ /' L .. _.- ':::"j . . '".8 . ..~.6.6.~..-·....".':.:-.:. _~_./ / L L L .~ . . ~~._ --.. -v -L i .-:.. . . 11. l i L ~ / ..._: ..._:.JI ...' -c . 45 ' L L i .~'Y crl <._... ' .~ __ ... .-.I I l' /. _..F..9 ../ li/ A / / I . __ --".. : . . ____ ~. .-.. ~\ _. ~.... .:...1 . '.

Pornind de fa 0 latura aleass in perspectiva (ab).. t 1.: ~~~_j£l_I_o. se construieste mai lntii planu!. ..~ h • r " • .6. se folose~te punctu! de Lvga diagonal FnllJl.- .. fig.' fig.6.1D..EA PUNCTELOR. 11..'ij . 11. obtintnd planuf ~i 0 fata rabatuta pe tablou (fig. Acesta se obtine inter. P-e~tru-aanapij-rlcfulae fuga diagonal trebuie sa se deseneze pe cere-aQUa dlreq!! raporfUTTafiIfilor areptu ngh Iu1ur:--Construct iaarept:unglil u lUI In pers-pectiva este· as'er'n-anat6afeclrtea -a-patfa1DTu1.10 . 11. Pentru a afla inaltirnea muchiei. .... l"" I . se determma~alalta cu a-{aw-roHur. Orlee direqie intre F ~i FJl:(!_ poate sa fie diagonala . UTILlZAR. l LI [' ! i_ L ":'.ua se foloseasca F45. '.. ./. lawr. DE FUGA DIAGONALE diculara pe adevarata directie in F ~i aducind punetul de lntersectie pe dreapta de fuga a fetei vertlcale din stinga..12).6.. ~ fig."A ".~.. 11.£rum (fig.. dre tun hi us in perspectiva ~i.orientat _dupa directia puncte or e ug Ig..nu.). ~"'~': -.6. '-L' _' ....' . Punctul de fuga diagonal se poate folosl la construeria unel prisme drepte dreptunghiulare ciireia i se cunosc dimensiunile.__.6. . . PornlOd de la perspectiva une.. .( .:.PUNCTE DE FUGA DIAGONALE sectind diagonala acestel fete rabatute cu per pen- ~ "..~':. Fie m ~i I dimensiunile in plan ~i n inaJtimea acestei prisme. Se vor desena aceste di mensiuni red use la scara in C!).11 :~ .. . .12 278 _______________________ <" ' Repretenlari de nrhitedur6 in perspe-rt\. se deterrnina punctul de fuga diagonal Fa/m al fete! rabatute..

'..l!!L.... JJ-?.~ _. ~_ .!_o_~er.~ah·' jA~ . .e. }.la (des! In. d!.a llberii pe lablou ..:. c?~!.. rrm aceasta rnuc re _.'... ':1... "oj.a.pn~_m..1Surl '(fiC11'.ct.ii _ayans~tra..plan I .~'. de rezultino"astfel.en. ruga F ~I ~H r.y~~_ie n-seat1e-tari(estepun-dlJl de fuga al 3_. "problema consta in.c'Cst punct se..~l'. l .u~I£lcl di!1_". 1 ~. 11. Pentru ac~~s!a.i Unind extn!mit..tina'p~n_~~l (.... grana.~~f!I'I~SJi '":I.I..-cerori:Jouf'punete de.. ... ..(~.!~-ti. ta_ ~~r'C.7.. '~.. ..~·f·::~. ~I ._perspectJv~:_much._ rrea. trice" cu--~iide" cere In p_ers~ec.. ll.t.adev..~".: ":" ". .te_~1 alta~:)~~..!e ..~R~S\j\'~ un~i"priS. pu~. L' ~ 11 :··1· .:.a..L .:.9~I!: m.pj~9 Jj~!~ _/0 Ji!_izo!J_t~llf!.. ~~.. -' ..-~. _ PlJilCtU( de :n. __ p'~.-m -..t~te _\ff!r~Jq. tal in care' a~par dimensiunile prismei in adevarat.' AREA LUIM $1 Mot C1NO..~'!. .ivi .. i 19r). marime.. PUNCTUL DE MASURA PErINIREA PUNCTULUI DE ¥ASUI\A " .~~ y:~ )'I!~ ~. _A~ 1.vj ti""ebijiif's1ne' dua 6--paralel~ la coarda sublntl nsa de arcul de cere din plan.a0':'!... . lig.. 279 . e_n.~~!~e _in.2):" .t£!.K~... qO.d:_.Ji Jn~lli mea n. ~c!st[fP!'~t!'tle~~~~(J:t..~.ia c~? _mal ~vans_'!tri.1 tI h CONSTRUql}.!:.nnte'rseqia eu.. ~onfigura\la _ punctelor fug~-.4).ertical .l!.pjr. a~:a~.-_.. ~ ..n.ra C.7. CU AJuTorWL PERSPECTIVEI PUNCTHOR DE MASUAA 1 1 .~e..ga.se .le_..este. 7.Itat.. i ~~- I 1 .~-..pI.ilde.'{U!'~ii!a. _ "' .£J~ areptunghi_ulare._se:. o lelA la coarda din plan .'ji_~. /~~n.-".l!Hi. (I.:llite.!_. ~I .!i!1c1 '.'~I.E..q~_I.s~')a."..~a ortzontutul H..:-..ote:az~ alJ M ~( 'numeite plJna _de m~sU(dU!.~a-.ulqe .lrata·oireqie je ~g!. A. -$i.~~!"+ h .:: ~...2 Per~pe<li. 11.aflinplanul frontal cu.e~z~ sel..~ __ segl11.A9.~surQ M of uner direi:iii in perSpi!C!ivd se af/o ro.de.'..rulUl w.l!!s . eterriilr..._.'(IZ!p. Sa :!u:~~!"I!i_~~(a_..I -.~.. 11. r~ga..--!i'e obtlne -punct'ul '6-~~l._+.~}rf!tpla:a~~e a~ _ .. . _··.'I.l~j. :. p'undul de flJg~"dut~t s_e~fI~ d... yiind c~c este prJV:~l de )airill~irriea HWg.tab!~u! S . m~~ .Coborind __ _vero_ tiCa1fcriifP.:'.as~!a M.:Ira:telor mariiTif ~!!.~.}!' -.•• ~ .. .. indinatacu unghlul 6.SINT ".~ . .". L __ -.mens.tu.. corespund pe Ilnirol'iNl1tului'oouij' pl.a[<.)(~~~Un . tn pozit!~.7. _. :.. 1 . 1 \'11.n~'!. ____ .' U -n 15m lig.lnfie-·d"e~ se '~r' se o p..~(~~l.• .nffj~!JI' piili~~uf~C~.'S .4I~_""""' .. In f'la.ade~a~ata rnarime).~~.. a transpune eei 15 m din pczit!a f~ont.....£~\~~~p!L~e_prlY__!._~pri:m. +O--. vlre se alege astfel ca direqia principal~ ~e _pr!vire 'illi"e-tndreptaU -i:ritre~segment.se~te poziti_a o_bsery~to: . pwnctelor-ae'-m.~.~i. _r ~ 11 L..iJS. CUIlOSC.I_~"_~~~st~le '~_1:..~~t. INACCESIB1LE ~ ..f ..

.... "'...:. ...·• :j I ·1 •.8... . .. PUNCTUl DE DISTANTA . ) .. 11.....-- "--- - -~--~ _ _ _Sl. Lu r.........1 Reprezen(ari de arhitectura in perspec\i~ii 280 f .....~'. -~:... . .4 11..8...~ . ....: ~ ..<~. ..." . ...... ~.c fig. _...: .. ~ t.' .-.. I . to 18 . h j . ..:.~-' Vl ~ ' ....7..... 1.:.. fig...

= 5 rn)..1.(0) p p_~_~a·.~71:al:~~~~J~' rezu ltlndsstfel coilfiguralla punctelor Q~ fug~~1 ~. .Btoble!J)J.1.l~i _se..<:~f-'r. 7..-..p~~~~~_. .u"te. ·-.1! tt.~)_~e_~!t~~~~iaf:.."'! ~ .ne g rafl «'.1)I4) ..qr~. L L ~~.::.------. c~as.~ } .?~ga~.m~~..Ai:.'p~Sth._. .' l_·· L L . 11. . .-S~ ~_.·..i ti"ebijie-sa"...2 . se noteal~ ?e1a.. ..."'!::~~"""._elJu"gh!ul 11:_. ia rl.~tiind ti.~LAReA LUI M ~J M .tai:.g~.i unitatea de masur~ OJ = 5 m. prismel..dat~. Sm lS III CONSTRUCTIA PERSPECTIVEI fig. ~~ .~_[_ p(inci palde _pri..::_~c~ste _p--un~t~de.uie ~ TS"'I'ilrr...cu 9~e. Puactu! demosura unghiul II pe care if face In pla~ . se. PUNCTUL DE MASURA ° ~l!~1(:f~g~:.. M~Lq!!.pui)cteJ6rde .I!:'~~i ':...mit!'dtr_eprivi tor).2r'~'__"'_'''-·~-~· ~-.".otind punc_fU1 mfoul).~" segfTIentu.~pl..7.~e oper~a_za Decl...a tn.._..l trebiile s~ se cuncasca adevarata functur de fug~ _d.rriasur~(fijC1t7..1 r-"Pentru a rezolva aceasta •. I~ p. .r~ ~hilJ! ___ub. ~ ..g~ ~j ! J!nJ~ _of_i~?['. . -- L 1 . ~_-mailir!U:!.~~t..ut~t I.Ii <gl t -.e~ti~!I.... .PLo_:_ ~ 'se"'Mle'careeste punctul de fuga iii aceste! coarde..zo~tul~jd'?li!" ijn~e~'~-maw f p fost masurata aceastainallime H..c.u M ar unei direqiiln perspectivil se af/a r..SINT JNACCESI81LE ~ ....i.~~-----. \I~t iq_le vjzi~ile~!". se obtine punctulb diutat.•..•Se fjxe~~! in tab!~ul de perspective jnucfua cea rnai avans.-g 1ibe'" pe 19b lou . '~j -in'~'llirTle~ l-ela la coarda di n plan..S[1l~I"" 279 P ersp ec I.£!Ii~~\~lyj >'.!r:ase.Slnn..e.eg'T.ver.t!~ •._ .'i .~Urg~!aJ ~!J"p~~ri~t~re'dO::.'n punctul de unde a puna pelin.. _Pfl. In perspect_l_v. -$1 '..lJ .p.1 . c~~u~ se tia f~ontala (de_d ..l_ri~1ro'ntal ce fre'ce·p~.a·_-y'~g~~e~~~!:uJ~d~~~ ~ la 'c"are"se' 'fJi!!2' ":<!~ "P'~~ -:-.maiavi...:.n punct cu aju!oru I.rI_ __~ [l.:.~tre-'s~gment: Cobor!~d o. Aces t punct se numeste punclni:finatii."_ a __ P~.~ --------~_.anul fronial in care "iipar dirnensiunile prismei in adevarata marime: Unind extrernitatile adevaratelor marimj~~.sp'ectlV._drr~'iiel' r·e.~a.c.l!I..~~I_l__~_. "'...".ata ~.. ~~ .. Iii Intersectia cu adevarata d Ireq re je DEFJNIIUA PUNCTULUJ DEI1ASURA __iu.lmL1~ de'i:'erm'loafiin planul frontal cupunctul de. Se fil_egedreapta r:r.e. este priv!~! de la iriallimea H(fig... "9~ ~_:e:'!Ien~~. s e (ace cu !J narc de cere.m~s. L l "--- L' L .la_ll. Prin aceasta muchlep."'c'ero'i"douf puncte de (ug~ F ~I FIMI te ceresii)._ deci_ sa se construiasca In per..es'~..~?_':!~tr4i..:.a (m~glla '(ea.. .'e'duca oparalela la ccarda subintlns~ un'segment ab de ..rri~l~ J':'Zrnentul" [este s M.. . "-:.e . exernplu A~t de arcu I de cere din plan.g'. _ .. / .1 h CU AJUTORUL PUNCTELOR oe MASUR}. Pentru ac~~st. ~i~}fu'['~~lg~!.Q.5e p"'.~e.e ~([a ducind din .15. a d. ~ vire se aJege astfel ca dlrectla prindp~l~ ~e _privire srne·iii·dreptil. ~. .In_ ade~arata msrlrne).~i de altaa punst~!u!.h ..de o p~[\e.Acest punct .:..:- .... H = cu M Ji se'numeitepUllCtde mosuro.-11. ElemOf' metric.>" /' / lig.. .ng~_JuLP.r.asca. u . in pozitia poate rnasu ra pe ea. "Ai!..(lJlIf!:..:e.-filaliimea -ae' -p'rive~te seginentuL -waf' pun~~u~ r...maSI.ga_se~te pozitia obsery~to: rulul w..:. ml~_~~zaeel~c<!ou.' . Fiecarei direqij in perspective ii corespu nde pe "Problema ccnsta in a transpune eel 15m din pozl~.t~ oreptunghiulare la care se _cunosc _dirnensiunile in plan I _~irn si il!al!imea n..<:lRe::~iie.... m~~ur~ . i. Unij1d cei. clND. 11. (de e!empl~.~ .}n. pe~~p.~~-~!.v~lirle s~ama _II _de l!lal!im~a orizontului H..l~!)!.. trcart "din' P..F . ~ . de.: ..car<: este prjvits.Un~LPfis.. _ .. 11._egmentu.~.£~\n~lp~Lqe_pnY1J1!)'.

t In persRectiva_ f ro~a nd e eL!:~p!Eln.. 1-.' "< :..Qr~ElqJJdl. ..J:W... 11.....!i.~I. L 'fig...~ ..' .!L.~... --:..stanta este u~a.:..~dri2pIi de fuga a.ta$_tiblAA.8... (fig.E.tL~~L<!...L....e..l.wlL~Y.al pe dre[?!~~.:.. . ~ .:." L ....!:ln..3 1--- L J tr~ -.1..~.\. .~P'9~Jfr~ ~ {~r.5.. 1[: i I:··· ! t fig.a~c.. .. :~i·: .~ . ot.:-~.... ••• "'"':..-'" Lt Ti -~ . -."p~..1 280 Reprelentari de arhiteclura in perspe'ti~a 18 t. Punctu I de d i.n1a se R... > - reW1L'Ir L fig.. _ i.i1-:.p.tjD~~J?rin.lt.qj_:l:r.. - ..!.8._ •._~~tr.8.s!imn.ea.. ~..!._Q.Ps.. ~!. ~ Y...Py!!~t... .sal. Rabater~a .2..!.n$.£gp.u_oJJaHle $Ie inasura din pianul fronj..yl~ sta. .P~~. J. .=... ..7.lo.- ··r .1~JL4D~_..subcap. -. a! di la ~ 11.f~ .. Eleme n tel e s istem u lui pers pectiv): acesta.illi de ved~. ~~~ ~~ .~.4 11.~o:ta ~atQrull1i fa...punctului de d istan tii . 11..• ~ ..t~ u _pe f~. ~ . ! 'L·· .: [' .. PUNCTUL DE DISTANTA tablou a punctu._fug.YJ.I..t~.' .!9..2)Su a j ~!O~l!l .. 11...£k.' ---.7..Lf2li1~£c!.~.8.. . 9.1)..tLQ....' ~ . ••' .!.. . . 11. ~. .e .~fU..~ntului 'in stioga . .(v. .

11.o[.JuL _0" fu~trul _~e_r<:ului de -_baza at conului vizua! _~.-j-j":B:4:=6r"'~~~l~IQcrac·~i_a~r· tala cu aju torul .ui. .\ ==-"".'u-Tt~"'-m"'a''d-e"s'c"h"-I' "c h.=.-r-e'-z"u" ~m~ -I' ' 's"e'.SJ'_ueal de di~!_Q_~1..Pl!n..~~I!l.~ ~~r ~CI~u~i.·.~ala" 0 < aIm'in. ia r. .4. ... Da_c. f~ga .\pj1J_1. ~_QfJl\llte~(fTg. -..: . ." :~.t~e~S::le. Pu nct. mOd fro(ltale. 11.i..!.vom face .nc_.3.tei$'~p_.Jig..pu nctu lu i de -d istanta este foarte' .J~~ . fig. .zo_~~..-.ol fig.~:7aza~J ungh Iu J . Iron. Cond i1ill~_uno..im ite.. 11. masu ra _._pers pectiva se .5).-=:--.:al_t~t~r.C._ Perspcttiva o / tig.:~9istanta..9..- .~_i.ale.8.~... _~_e __caNL FliDsL.o'~~r-.t:L~.£&ql~J~_~.tlaa. 0n1-p~tr.._.tt1.~pJ. _ _ orizontal in patrate egale cu unitatea (fig.___b!___jjHA8te_.~. 281 : .8..~r~~.J~_.ua d inCfe~er e sale. @1!_~~f~_ . ~gULi.ctl! I.:Lb_\l.8.a-.. ~J _~J'{~ fr. (fig.s~" po~ t~ .ate.lliP.. .103.0 .na. s.8... .QfLt~H..3 L L ~ ta P. :.-.ir.ue.__r:naJ !TIici.._..n...s. ~~9"a.~. .('...blliDs. tnd pu nctu I de dis tanHi ~ '._.P.Ij_B}~ca.RrCl.. A j~. virf Je 53 (uncle segmentul DP este egal cu dia~~7jYC. -.esj~ lnrt_e _de part?_g~ P.~.~ e P.tart te rn ai mar] .ill.c. ".' __ ~Q-_9.8. 11. ~!~. 11.n".T_o _per..''-'""~__''''_''..tJ~.pJ a0 _s~ x~1~_ .._.rt._.==--' 11 -: q_ T ['---.f\. ..":~. .p.5 libera pe tcblcu vellh.puncL de . ~ L L L L liD...... ~ d.cflA_:._ 9rep'~~!?_~ .A-''-====''' ...r~s~ ~9.2 .fffipl.epecr_··o-s_ ViJ:Z"u' .ate lua ar~!~r~.8.Precipi Ifi!> 11 84 a) lardaca D este foarte aproape ae P _zari _~p~m~n~a!e:.!e-s' -t'e-----'---'a-t!r-a"t-.Q~_:p~t.tl!L ~J's~.il_~. 1""45' p_u...spe.!) .t.._6).*s:":~ 9<::p~.~? ."'2. - ~. 9a lc·~urec.fC?<i:te s~ErnsMe.tlaa~..tia cubul..!v. ~ -.persl?e_ctivei ~ac_l..).a~. studiu! .5Ubcap. .~~.8. v jzu_a_l_. 11.to..~.~~___!?!9~i.~~~..J!DJ)artlre~_pla!lului 4[: ~~.9Q. b r--'~---~p-'. ' : . . ._~. j1f.6 . . an~ !_ori.s~ m icsoreaza). ~ . Constru .1_ a d ista_~la_ PO .~i ..h'.pectiva_ le"".pi.!.'rt'a~-. .. ~ Q~...3). r Jr.. .. .R(). . .i!}tr:\J_n J.. ne\Jcl·ut P "g' 'h"..~..."l?e J~_~)?~.• 'c".q_eform~ri> _.intre 11. . _9onl)t.1 j .·u'~n.8..e."_ perspecti v. .i.~g_~L~~~i2~t.Rr~S~':"'~.._. ... ~: ~ '.~).~~ u e o. 'p o "\_ fig.apar .

Se prelungeste diagonala pina in punctul darit Q..J[A_jJ.i.-~ .Jucreaza cu _puncte de ~j_stanta redlisi. lar apoi se duc paralele la muchii._ apatratulul se tmparte 7e e~_n~~~~~~~~~~~f:rr!.7 . MARIREA PERSPECTIVEIDIRECrlN TABlOU ! I -j ! i ! I Socotind desenul perspectiv ca orice desen geemetric."~ L L I j : r. ce a rezultat prea mica. In. ~ .- .><. . direct in tablou.S_. Totodata se amplifica si sistemul perspectiv.. 1/3 1/3 fig. . prin acest procedeu se obtine acelasi rezu ltat ca In cazul d epartar ii tab lou lui de pozi tia observatoru lui.•.1 282 ------------ ~--- Rcprezentihi de arhitettura in perspettivG L L t .9. Aceasta cperatie se poate face ~i intr-o faza initiala de constructie a perspectivei. fig.3). -' :~ hi hI -I _ . Procedeul se bazeaza pe constructia grafidi din plan prin care un dreptunghi peste fi marit cu ajutorul diagonalei.. Deci. formind cu acestea ~i cu punctul K triunghiuri asemenea.2). Aeeasta operatle se dovedeste necesara atunei cind se doreste ea 0 perspectiva.~ 11.4). .distania. Se maresc mai intil Ietele ce se intersecteaza dupa muchia ce trece prin K. L L L I L . < .f . -r I h ______ D. 11.1). ... . 11.. .9.. fiecare parte a fetei volumului (fig. Printr-o asernanare de triunghiuri se obtine un desen asemenea cu eel dat (fig. l. Pentru a determina ~i celelalte doua fete se foloseste acelasi punct K.9..~ es~e~c~e$_ib!_r.. acesta poate fi rnarit grafic.g. 1 " . L L structii. in sus ~i in [os. Se recornanda aceasta metoda de a mari 0 perspectiva..9.Jro~tala.8. se intersecteaza cu lin ia orizontului..9.. aparent.~'~~~~~~:}~~Js:Lry<A~:~P~a. ~i h h ~ " .7. L tL . Marirea a doua volume lntersectate se face pastrind la locul el muchia lor de intersectie (fig... _ .. I .i-. 11. mar1ndu-se nurnai perspectiva planulci obiectului dat (fig. (igl... L L .~ .. ampl lficlnd separat. L L . Pentru volume mai complicate este absolut necesara refacerea intregi i con- " ! I1. 11.PDeste -redusa la 0 trei!!!~~~N[g.. 11. sa fie marita direct in tabloul de perspectiva fara sa se reia intreaga construct!e de la inceput. -. .. -' L ') . volumul anvelopant al unui ansambJu de arhltectura). .. Se observa ca noile puncte de fuga sint mai departate ~i pe 0 linie de orizont mai sus. apci prin paralelisrn se deterrnina noile puncte de fuga.9.. Se duce diagonala din punctul imaginar Kunde aceasta muchie. Se alege un punct K pe linia orizontului ~i se rnareste planul ducind paralele la muchii. 11. numai pentru volume foarte simple (de exemplu..~"_ ('''. Pentru a pastr a aceeasl linie de orizont se rnareste perspective in rapert cu aceasta. ~.

t: ~.": . I J fig. ·"_··:i" fig. . ~ .9. _': l "'. iL lj. '_ . It . . 11.1 - --. . ( ...2 \". .... 1 ...'..l It iL tL ~l r - h !L L -L L· . '..i . .~ .. ~=: I 1_ .4 Pcrspectiva libcril pe taulou V\~ltkaf 283 ." .. h ._ -. :l .l )-L L .l" . 11.~ .. w..9.9... .. fig." .". _. ~: ..... 11..i.3 h I t 1 .. "_:..

.:.'va de i~.E.~_ 9_~~rmagi'n ipe'r'bole:··parabole-fe-n u i-h £<?!_!L~~_!~~_~.!_~~!~..5). _d~__se. patrat ~i cercul inscris if' el: tangenta la .4).~t~\'L . __ ...RQzi! pune raza cercutui ia spectiva (fig.ips..~~~~d~citItqr~!iCI~L~Jg~~~r!ep re.~!_~~.f~~!__. __...:..'L (fig .Ia. C. l .luWLpe... ~ .!:1_J__Q:~ CERCUL!N PEI\SPECTIVA LA DOUA PUNCTE DE fUG..~~uLtJ:e.iaS:t L<. -'I&i"': ..JLenp~s!!~~~_ est~~~l?sa.QI Gi::Spa.~.eu!r.e_l:on:stru!e~te _t."poate sa~i e .u.ll. 11.._eL(fig... _ raportul dlntredlagonala.. pe diagonala patratulul In perE). '.abloul est~aralel cu eJanul __ ne tru se studiaza ers ectiva cercUTliTTnfuncfie "d.laJ:. 11. Conform teQremei lui _ _i!....o::ct. Se construieste ajutorul pu nctului de distanta._u_.:~ lig.. . iar cele ce se inchid in spateie g[~~it.m~ d~ __eI a \1 iIe ce exi. lip_~_!"~p.10.cuiui (elul curbel de secjJune eS~~~!_~~_£2~tii.§:_PLlu. obse~vatorul se ga$eg~_lnjn..n. .".e_r~u! Lva.~~ .~ <:!__tes.I_a _<i?_u_a _p_. Hl..p_\!. Jlbse rv_atQr_u.10.C~r~!J. o1r •••• ~ .?ru _!_.. .CULIN PER.1._~~.~ ~. Elipsa va fi tangenta 1a drep.~j?rin ~_1 s r de sectiune in acest con. " •• ~:"'.titatea_. :".e_-P'o_<:..cirnpu r.patratului.pJ~t _daulmagl!1_!~~~ese.::.:_I. aceste drepte fiind paralele cu dia.L.um. Dupa sau+la 'dolia~p-~~fe~~~. ..~~~j~~~Y~:LS:?_ITI.._J.2 284 ____ . CERCUL $1 SFERA tN PERSPECTIVA PERSPECTIVE ALE CERCULUI IHAGINllE f r0!l~~!l_~_~au_.~.. _1LJ. -v ... ~..r. : ~' T_"·'::~ : .. tele AD ~i BD.. -'.:ren-taC'fr6ntal- ~~_0'Il~!~l~ ~~~_~r!~~~~.r~p~cJL"-'Llt.t\~.. .10..conul vizua!.uL se 1 patrat.1_0. _. v izual ..real izeaza __ j_nscriincf cercul intr-un cum patratul "este:--(). . ."ol'Ni:.ftrJ. : ..9JJJ. Tabloul [oaca rol de plan ~~as.11.~~~pect!va--cerculij .~ .r 11.s.te~ din fj~~_.Wa an u I ULI.pl§~ului lnscrisJn .:L~i .n_~~e i.1~~ea. 11._:.!.s-ccercul . _c.. puncte..' r-' 0·..!':!_~!jlCJ'~. 1 :.u-..CER..c_c __ lat:Jlnagi_IjHoiLp_e~spective ale unor :__ c~r_c_~!L5=~~~~~tcIf~.c_t~e_~te porabQlp.et:1. desenului.._~~g~-:~~~u a rna r...~ -. norUf C!~~~.1~"I._.st~ _In_~r_~~ .ONTALA -1i.r.!.!?_~~_t n un Cercul I I I: I ) ._I?~ca pi an u l__!!.apare __ totJn.ct(ta_og_~D!L--.3_:. din spat/u determine cu punctul de vedere ~ con ..pf.Dandelin (:tudiatii in capitolul 6 I~n ~i cilindrul.SPECTIVA FR.c. .i _ 1~_SP_<l{ll!. r fig. ~l__.J)..te· gonaJa patratului.Mte_ruperbola. ~ mai intii perspectiva patratului ell a)__zEO!_ro.~ . ~i ra?<L--cer. ~oua punc!. '. Reprexcntari de arhitcctur6 in peupt ~I L "\ ..1). iar apoi se trans.J~1~_ .<.10.._<...10.t...

11.l L L L L " .:- . t 1.": .. -.10. t 1..5 h fjg.3 L - I.10. :: ':~ .. :.- ~ :'i" L :L . . ~ ... L L L L L i I ...:: . ~t I.. I L ..~::.L IL L 'L fig.. " -=- .10.6 PerspectivQ libera pe loblou verticol :L I I~- 2S5 l i .-~.4 fjg. 11.:. .10. -\~. fig.

.r_ . 11... sa aceasta deforrnatie poate fi corectata In perspective ~z..10.ic. de~i este mal departe de punctul princentrul ei (fig. Uo.'~:. . ...J. fiind situati ~i in acelasl plan frontal. in perspectiva de observetie.-:.10.- 1= l / .Joe de un cere.: f i . ui l' . ~cea5tJ sitl!a1 i" ~e 10til· -ne$te dnd observJtorul desenea:. 11.. : .. oehi i vizind mereu centrul tic neglijabili1.10.e.. Cilindrul din stinga are un contur aparent evident cin directia principala de prjvjre ou trec._" _" .7). I'\U se percepe aceasta asimetrie. I. J rr r! L! j [I f fig. UI vizual fi i ad foa rtc in gu st.i . .. ~i _d§Qarece 'directia prineipaia d'2 privjre nu roat€.~ •.. L 1.'fj 0 qlo... ~~ __ ~ .{ J II ) EFECTE EXCES\VE ALE PERSPECTIVEI CER.. Extremitatile diametrului cipal de privire..7 ce nu este perceput in realitate.Li.. ' ~.ti. '" apar. planurile cercurilor de \a partea sudoua sfere.1 deseoil PER. 11. Daca perspectiva este extinsa ~i ~ (otr-o perspectiva iO care de ewmplq pe verticals.. _ r u oh ~. . Ieorema lui Oandelin se apliea spectivei unor cilindri asezati frontal (fig. fn cazul ~i F2• Oatorit5 mabjljtatii ochj(oc observatorui yerlf unghiului optim vizual. i la ers eetiva sferei astfel s e are eli SQ.9)... datorita rnobilitatii ochilor. Numai cercurile privlte in centru dau perspective ellpse simetrice fata de axa lor verticals. .:la-sfe::e i apare practie ea Wod [Qarte "pro. gll.e in aceja~i ti~eat[ele ambelor sfere. 1 I.8)._.n gcn t Ia 5 Cerij pc rs pee· 't"tva ei este 0 parabola.i . ~. . au se va gresi niciodaU daea Sf V....10. ..CULUI Se observa ca cele doua curbe rezultate in arnbelc perspective sint putin diferite de elipsele perceb 0. '1= •I .. lar aceasta asimetrie este cu atit mal mare. perioara a cilindrilor par a nu fi orizontale.. ! : - Ii .sfe . perspectiyele lor 'lor fj 0 i5te e! ips!i:.e pdQ mai mare.10. Cu putina abilitate se poate corecta aceasta deformare suparatoare. Reprexenluri da (l1hitodura in peTspeclh/(" [. 11. efect fig. care &pare in intrcgim. Oadi -plaa u I oe~c_jle_j. ~..8 I 286 ---------------------. 'i. Elipsa in perspective prezinta 0 oarecare asimetrie. 11. ca fiind un eel'C. ' .SPECTIVA SFEftEI .~:~-. pwp. cu cit elipsa este plasata mai hI h la periferia unghiului optim vizual.. ]_eci. . in realitate eel doi cilindri sint perpendicular pc tab/aU' dau foearele eli p~ej Fl egali. Desenul perspectiv fiind fix prezinta acest efect excesiv.. aceasta diferenta este pracsfera totdealJna un cerc.I '1.~.. -..10). Ochii ~intesc totdeauna centrul cereurilor aflate in cimpul vizual.~ . (fig..10.eerspectiva unei sfere. Efectul apare si mai evident in cazul per~(fig. pute de ochiul observatorului. 11.0n dmpul vizual. ..

" '..' .• ~ '.. . ! l l -.11 i :L l' L L L PERSPECTIVA DE INTERIOR A SF[REI cere cuprinse in unghiurile . l '. fig.-.-~-~~-. 11..10....11" _" aparent L L L L L -.. 11.. L L . L :L I . 11.:.10..10 '~ :'1 . l L L .... fig.10.9 fig..~~- Perspecliva libera pe toblcu v~rtical 28' .• :~ / ~' L/ .. ".: -. . rst1 ~i tsr1.

£9diva a T------l---~:::-4_ \. .. s' h w' a. ~. . se limiteazi'i tablouf erspectlv In Juru UI .13). prezinta efecte excesive.. ~: . .. .13 288 . ..i\rafele.~ In . Virfuril:_ ~~~~or curbe se _:ob!1n unirr~...ll~Y. 11... Se observa rs"'perspectiva de interior a sferei..1inind seama de conditiiie wnel bune perspective.:.J. Punc. ..Cfn'Cte~ 2*.. 3'*.~ ~ ._p}!nc!~!~ 1. 1J_ . ~rJ (:{.y~~alel~-u:ill&!lf __ .!~Q. 4. se clteste nrt ura cercurifor eMillele.'-'\. 2. 2.i.. care Inter~t_t~ 601W__ ~~~J.. un e r ~i t sint ~ecdin Jule pe tablou ale lUI r1 ~I (1' lar ro ~I to sint interseclille razelor vlzuale cv t....e:stLl..l::i!?nj)olic. Prin nceste pUncte vor trece ramuri Ie CD rbelor _. ..12 ~ ~ _/ fig.oostrlljeste perspectiva de interior a sferei (fig.. -: . " r' n leli/or hiperbolici.•.:.10. .. iar peste acesta zona parale i or _~ntJ' ci. limitata de meridiaa nul frontal. ..' . :.. .10.'_~1.-:pai:Ccar:e:trece:pafatelQ. ________________________ RepreIentari de orhitecturCi In perspectivQ . :cJ" '\ lL(.c.Qla. " .£. se imparte acest meridian (ron tal in arce egale j?rln pvncte(e 1... " -: -. secfiune.:l_~ut ' pe ~tului. ['_ i L"f LL~ L~ .L~~J2_p. Se deseneaza meridlanu I -rrontal ~al sfer ei a dlr oi per spec tiv. r-\.r)P\ ~ .L.•.j' este 1~_J:~'!}.. 11.\J').-. 3. . ··:"'· .10.ce repre~lnta_p'erspectiva _::er~urHor earalele. ···11. i .~ te·le·~r-r..na ~ara- ---'--"-' fig.._2.....:.610ul. p.1 este el illso~i (AVB)' tJ. i L . p anul v ei prolec~u...-~ virfurile paralelilor in perspeC1i'Va'.---'-----'" Se-e. n '.entru a Dune III eVIdenp C. 11. ! V -. Para e u ce trece prin (. au aceea~i cota cu cercul paralel din sectiune. P"ers edlvele merdiandor parabo!icrse~obtin~ . Pentru -o6tme 0 imagine COretta. "---- _lli!r. ... Acestea siot de rapt raze vizuale..

folosind divlziunile pers pective ~i punctele de" masura.- i lellplpedului dreptunghic: .d trebuie respectate conditiile fiziologice ale. . cinernatografie.: l.studiul privind alegerea punctului de vedere.aflareadirectiei catre celalalt punct de fuga ~i a punctelor . elemente de arhitectura de dimensiuni cunoscute.pomind de 10 eremerue fixate direct In tobio«. se incadreze acest volum sau ansarnblu de volume lntr-un volum mal sirnplu.2.:. clemente de vegetatie ~i relief care sa margincasca ~i sa inch ida perspectiva etc.L . . 12. succesul unei c) perspec[iva liberd ..'. L L ."" . de aceea Ie vom aprofunda in studiul nostru. care este cea mai ind ieata. pentru u~urinia se construieste grataru. din care rezulta punctul principal de privire P ~i adevarata directie de fuga catre punctul de fuga accesibil): aceasta etapa este valabila ~i la metodele constructle a perspectivei. prlsrna dreapta dreptunghiulara se poate pune in perspectlva.transpunerea pe tablou a date lor obtinute (punctul principal de privire P.. -:.' Uftimele doui metode se dovedesc cele mal utile in constructia perspective] de arhitectura. folosindu-se metodele perspective..itccturg 289 ". IOU rarnlne dectt S<1 fie rnobllata cu obiectele pe care le contine. Metoda a treia se recornanda a fi folosita nurnal dupa 0 practica j ndel u ngata de construct le a pers pecti vei.sau ansamblu de volume de arhltectura.- -. Oed. o . Etapele de constructie a accstel perspective sint: ConstrucjioJ perspeclivei de urt.. pentru 0 buna perspectiva IoU este suficienta o constructie geometries corecta. estc mill com pi eta ~i poate fi abordata inca de la il1ceputul studiulul perspectlvei. .). dar nlci acestea flU slnt suficiente La fel ca in toate artele ce folosesc imaginea (Iotografic..arnbietarea perspectivel cu elemente care sa 0 apropie cit mai mult de vizlunea realului (oameni. prin metoda puncte!or de fuga recluse (daca este cazul): -'construqia paralelipipedului dreptunghic ~i analizarea acestuia din punet de vedere estetic. televiziune). trebuie sii. .rnobilarea acestui paralelipiped cu obiectele ~i detaliile de arhitectura. in care paralelipipedul dreptunghic se construieste prin metodele perspective. b) perspectiva libera (0/05ind puncteJe de maSlIra. jar detaliile se finiseaza cu ajutorul perspectivei llbere .trasarea urnbrelor proprii L L : . METODE UZUALE DE CONSTRUCTIE A PERSPECTIVE I Pentru a construi perspectiva unui volum .~.. punetul de fuga F aecesibil.t . Metoda perspectivei libere. AlEGEREA PUNCTULUI DE VEDERE Pentru ca perspectiva unui volum de arhitectura sa redea imaginea rcalitatii. dupa care se dererrnina celelalte L !~ ~ " clemente ale sisternulul perspectiv. libere (d iviziun i pc rspecti ve sl pu ncte de rnasu fa). L L L : ~ 12. necesare constructiei riguroase a perspective. deoa rece im bi na elastici tatea perspectlvel libere (se opereaza unele schlrnbar] de unghiuri direct in tab lou) cu precizia perspectivel dependente (deoarece in prealabil se face un studiu de alegere a punctului de vedere.1.. rnasini. . adevarata dlrectie de fuga catre F accesibil): . trebuie ca ea sa corespunda cit rnai mult irnaginii pe care 0 realizeaza ochiul. Daca se pune aceasta prisma in perspective (prin rnetodcle aratate). Aceste cerintc au fost formulate in cadrul defin irii conditi ilor' obtin~riiunci bune perspective. atunci cind se priveste volurnul considerat. uzual intr-o prisma dreapta dreptunghiulara. meeanismului vcderii urnane.l_ perspectiv al planu!ui para~i purtate.de masura. ce utilizeaza punctele de rna~ura. mixte de 12. CONSTRUCTJA PERSPECTIVEI DE ARHITECTURA .~ .~:. dependente. astfel: a) metoda mixtd.

i32!:'_t~.e~s~~~t·~\I._~oD~__r_r:9:0~?la_Q~_ vizi._ .a zate prin diverse contururi aparente in perspece) .B_.: .(::'fig . nu dau 0 imagi!le (orrwle:Vi despre obiectulj-epre_ tului de___y_eder~1r..l_in doua _ 1.9tL.5).1~:7_.B'L1TATE ~5_':.l!\bJ~rL q~." _c) Alegerea u Ileia_.fy~~a _~.~e}p_~~uL~0i~ .deoarece --fetele' In [uru] unei prisme drepte dreptunghiulare resint egale ~i "fug" la fel (fig.~<!!LJ?..~_.pp!<.apr_opier~ .~tJv.~?f.s~ _"!.J.. perJ~!?I' pozitla punctului de vedere in jurul obiectului. N urnai perspecti v. cele perspectivele.~r_?~~_aa~_ .!!~. .". .ice-ln-"functie--de. ~~l? a~sJ~~~_n._~_ ~ .9..~~ ~r.searna .--punein A . .' de Din zonele ung_hi_?~~. _9_i_n pre~1J!. -sef.. . .fig.QD ~ .d.:9..I~urTi. 290 .d l: _tectura aj1Q_~_1n C~l!!P.ar.<~ig. de_ colt . 12...2 fig.r~J!J.~'?<1~e din .Se v_a _tine ..i_jQ. ..J..u.. de vedere perspective -?.sI~r~.-o·zoni_di~j:edia.per~pect!Y__il-=de _£~~pe:.. Aceasta operatle com porta doua aspecte: un aspect este legat de ~C!lg. 'if • L I: L I . _)n_ar_syp5ra._Q&1cii 9 i_Q..fe.". d: ~p~r: .2.. pozrtronarea .k.e:.I~ _p'un5g.iL£9..1 fig.1).2.ll:@_QQ:l. pentru am plasarea pu nctu lu i de vedere.:l Lproiec rat._Yiz~i1it~~_.rze.. 12. al doilea deterrnlna _mlicnT.r~i'l_s.~~.J_a_lL_~L~_E!j_a"(. 12.\~E:ru·f_~_~I~-_~il~~I'i~Tc unghiul optim sub care este privit obiectul. ~ Rezulta .~on.I)Slyl_I:J'.•.. .~. arhite~t!Jr~ trebuie sa crceze 0 imagine cor~cta_ ~q~.Q~ ."- L ~:'l "..&!li).t_. . 5eToIose~t..m<li__este.i mediat a ei }i__ jar altul este legat de distanta punctu!ui de vedere _ fali! de object.M._.])).~.' :.~ _f~l~ku1nUne_ga)~_Ql~_." ""''--. 3). din:'"(etel ~.....9. Reprezenl5ri de arhitecturu in perspediv( .?._ __ ..in_ie la 4SO. .91Ltn_f90J[IJ. __111 .9..!:.a.I. .4)'...<~ .2.are~ un_ghiului fctelor au Yizibilitote in [urul obiectulul.. ~_i:.f)~~~iy~I~.. Alegerea B... 12..lt.. 12. .4 -.-.~g-.Je.~.ctura~nu _~ste com pus 1~ __~p'~..Y.-_ care.3 ..Q~Lt.~Kjifp~ct::@ . limitate de prelungib) Se-va-e-vita-iile:"-e"rer-'uhctului de vedere e una rile laturilor dreptunghlului de baza ~i caracteri~£~!!'LI1_gir1l~.p.2...scopul urmadt..e faptu 1 . x A .~~tLyel:_44LC_9rt.[Q't9rjL ·~~~eSp(~:.~". .A .~.~. ". " ...~ fig.-_-.. Pentru cornpozltiile sirnetrice t:1tii de bisectoarea ZONE DE V'Z. s.... uD.~:_ .' Li [ ~ ~.b.m.perspective _i_nexpresive~~ tiva.._ .!...:.t...-. _Pel"sR~·ctivele lacute q~pe_bJsest9.ruY$.lr_opie re ~!Qtdezagreabile (fig.qe: .n_gnlru i ~ e90" J..99i.~i.I. creeaza aceasta imagine corecta a _obiectu-.9~. "_ . 12.Q_?Q_l}a u ~§'P'~5?:pi!l: ta in raport cu obiectul.'p'£J?jeste tn (unqie de amplasarea punctului sectoarea ':!.f.Prio _.Sp.~iEt11~ ..pl_an.'ob i~c_t\111.D ramase.e&.n~<lfJn'p.JY.J 2'f.2.~ I 9~" _bL~~...2. 12.![:..~tl.I.~!LY_E!J<:! __~~_jJ11~lj9L.eJe.a~ a. _ .<:lW9n.f-~rh1t.TJg~i _< ~.l.LlLp'e r~Q_e. primul determine niste zone de _.2... .~(IJ~C."a~eas. I ~.2. ______________________ .}~f)a.-:._Y~!9~r~·:q:na.l~s!~I_.p_l..!~I... ~.llJ.. perspectlvele frontale ~i care unghiu/ore sau de colt (fig..JT~i_~e.J_!_' ..:" "_).aLSe va evita ~l.¥.zult~ 8 zone de vizibilitate.~ . Sint deci 4 zone frontale (hasurate) ~i 4 zone Joarte_apr. I'. J~J?_ !~J~?D_t9._Y2Ll.._ -'-.

~_a~a: Dar _1.ia ""apropie'r:ea.~~tl!Lr. _def9r.:.:i"·c(~diitant(~~' 'a~easta. irri~ginea obiectu lui ..sJl.se accentueaza odata cu ~~~L~~ JllIghi9tuj _YJ~\J?I.Poz.U n.9 291 .~i 1rna-. .se .su b . _J2). ~ h .:.:0?l.5 DISTANTA PUNCTULUI DE VEDERE FATA DE 081ECT -~9.~~!iy~. gi n_~.. seobserva .7 -.' '. 12." .$l1iul de fuga a:f rnuchiilor . .obiectulu l" vi zat (fig.perspeclTyii --ii.'. poat~". care ..e:r..: F··-·: . 12.. '.~~pe~tt".'.2..6 fig._...Ill.c( _apare .J'nei 'prisme' ldentlce cu _priS_flla_~ata. iar "!iiagif1ea'~ruj 'perspectiva se schimba:' La unghiuri [o~~!el!l icl. 12.2.2.spe:c~ .:se. .(fig...illa .:Sa fie .-qbi.Q1il\nuta in .." ~12.2..8 Comtruc\ia perspectivei de arhilecturil fig. dar _~ituata }. L .este plata.0_. ~ obt in~Q_.qe.- .e«"_LJ_ ngh iu I vizual sub care este privit obiectul se rnareste. De ald. L L L L L fig •.unctului de vedere rezulta dte 0 irna.aju..i __"unghiul . a s.se hi fig. Pentro.-~ ..e_.It~st!..2.._dete_(mi n... ginea prisrne] din pozltra L Aceasta este imaginea '"i.9). L L . 12.bace_la~iunghi ca iopozitia 1.jmaglne" ce.ng!rA. 12. ! fi~car~~PQ~ili!La. - "l ..observa "cS.t.'.' L fig.?) -. p.. ... __ ~ceasta_"d i$_tan_ta.!:'{A.If! fi[l"~!.2._ .eP.p'e!.

.: ..-...".'. -·L..~.. :: . -.'. .." '.: ~."""...~ .h . " .j I' ..- '''_ r k .. .....: :-)~. . ~J..] 'i I: ~..- ":'. t i : 1 292 -------..":j.N -l.. C . - f -. . ~ " ..---. . '. '.:" . _.. .. I ~ . :.... ' { -.-...:. RepretenUui de arhitectura in perspe-ctivCi ! " .... -. ... -.. .-. . L .~'~-'~ .: - .[ [ . .:I .-----._" "..' . . .N ::: 0· . ~. . "_. i i t . T~: ." : .~'.I I -...

.. .~ly.. 'oblecf(il u ide arh Ife'ffIJra--~i 'Iuia~i?~_~~ct..13).12 fig.a" cimpul viz~al perspectiv.~C_lI (fig.istan ta" P U !let.e ~~~':I_~. :I.!..~)I~n"'O-!·iZ~~_ta! {r_ig.~T. punctul pr i!.~.14 Constru'~a- perspec. ~..~~.2.:~.-4-L .e dicteaza dista~1a >dic._.13 l l~ .f c...sa . 28~ P~.• j '"' .eh_iu~.i se iau' -1-4"--deasi.. ~!:lghiurile de _37~._~ """':_. . l'sJ~ i.i__l?orli_~_Q_e_·?~ eg~r~.t~_1~[<?f: _gh~~I v~.3) L~r p.()pt yi?U§J. orizon tulu i: Din ..." .d m Unghiu I se akge as t rei .SI.::..~~tic_ara . 2...:-pc ~are 11ocupa obiectul in tabloul de perspectiv.tiy.?.. Linia de orizont face parte integranta ~.y~~.. observatorul .tufQ 293 r~·· .11).unghi uri [e apropiate ..I.9r:espun-.i.~.~~~' iv] t ansarn bl ul.e" p'_r:.~.ru.pj r:a_.~are lipseste par tea de.l:!pti. imagineaautomobiJului.:-._28. obi ecte este .tin._CUJl!rn'!-L!=-~.-p~rl:ea_"··jnTa-p.~~L. .~~"_obicct. o~ c ..1. de.::. ob..:---- I.rln---pm-: .se departeze foarte rnult de..\U!tJi ~...~. tuI:_gchiI.2.r:~...- . cu _c!_ireqia -"Q.i.:2.ifFl.J. =~.el. clnd 9:2 ~j 9.p:~rat!_e.':.~ . ~.~ata iritr-un fef in tablou.~. cu..J':r- "'!.nn99ject _este privi~.f~)a . I '. ' .... 14 Q '--.t· Astfel se pot determine _.!e~tc 0 perspectivaa unui bloc-turn. ·12..11 ~--- ~..po~ilia" ..te situat in centrul tabloului de per· -sp'ediva.n:~ .iyr.90':.nt 5itu~ta.~lTmensi un i[e--.~sa.ipia .~ )D..11)~ D~ca.1.tivei QU Qlhi\ec..sa. cap5.~g~_<::Q. j i i8_ fy IJc~iede Ji?c!JI 3._d..izontala.~tical_ ~~.. .c:J~_c'ar. .J m_agi.:!i_"cf<:yedere_Jala de obiect. 1)° I: II L / / fig.2._s~fert . ~~ '".12··fe·ieS~n:._urgh !ur'j_ (fig.9r~ limit~.e~ct!~_~!D.vizu.TrecirlzOnEi1J. 0" -.i 2£. _~.m. 1 __ d._eD t~-. ~ .:::·-'--'----~I .:a..e :. Jiil~gi!1_~a il(::e.QS' ~nha!a. Q.t~ La -·per-·ter:.pu ncte. I' dilL..i~..de. 12.~S!~~5~~~1 i!n.'- in ' . J?:·I.12.2. p. iar perspective ~_tY~ .2.~i'tri'o lui""p- _'l!~lt. . 12.~ 9X. deasupra .:ato_~re' ac~s tor. pe _verticala.rnai.fa~a .~ : .u J u i d~ \'~~ ..ta a'ezvoltarca :pt{ verticala a ansamblului cu 'inallimea efecte exces ive. de.5! P se gase. dea~up~~ .. ~ fig.dez.14°-'iflill-lii1ia p y:~ _ . 12.-". '{. . L l L L J.~. I. 12. Duc1 se acopera partea ge -j6TJ:'"aces'. subcap.!2~d !.. pentru _ca __ _~~J~ee_ .e_}Ieg_e unghiu] car. _'.I lig. 12. rea'pta' _.pr.I L I: L .~ spectl va·V.(alh .figu ra "12.1-.Q~L ~. Se observa ca. de Jug~. d istanta pun~· 9in persp~ctiva ~i_ ea treb~i_e ~a.---~"'- '~.2. i func] ie de aceasta pr "Oiga!l_1<l __punctului . .9. ~.u.az.ILR~X§ e:_c.9_~?ri..~re~ ectu .~~t~.~ _ _ ies~.~-_--.10). I '-'. perspectiv.~b. =-. .ii.ca d rrecua pr~ '"lSI p~!~_ d.yl rs:.ea_<.e_. qe fa JniH~ime.n~cl~f~'c. ~_ F_ .~~_~?J!~t.T. apara n:ateri?l.&..~.~_~~bl lu i. .~~.. l Ii l.. (fig.t_atii e unghluloptimvlzual d stablll] (v.---..-----y-------' o / ___ (0.a.~la..I~!l\~ .J~_ n.e ° <.voltat . ..UL_g~J~'.. tulu! de vcdere fap de obiect este dictata de uri. ."p[l_Q_~ip.RezuTi..or.s." .lcipalde -priyi_r.ma.rnult in plan orizontal . .tnperspecuva la do_ua .--(c:iz~ers'pectlvci pe tebloul verti- dcU_\!S}~_<:~!?~.Jui.. -. dere este dictata de unghiul optirn perspecuv de blOCLilLJ1·tU(O 1.."_9b) lsau ansarn ~ lui.·pe orGbntalf stinga'..Iimiteaza ~i tabloul de perspeetiv. ..r .mod ificar. vcd7H: . ~_.~e_ci •. spre marginile tablesambfului de arhitectura trebuie sa se compare ~. aces~a ~a intr.. De fapt.~' '.• . pe orizontala ~i 28°. .e.2.ge . 12.

""",

..

-

.

j.

--sub

se ia 0/3 (unde D este distanta de la n 1.1P). iar -pe-·vertkalii. D/4 tnsus $i tn jos. Din cere aratate "se constata eli nurnai perspective frontala centrals Oeste perfect slmetrica in jurul lui P. Toate celelalte _~_ip'~!~,.- . p~rsp~c~i_va.prezinta- 9' oaraca;:e---as!de metrie fata deP, de aceea toate aceste perspective l.-rebuie'-completate -cu 'elernente de antura], pentru a seobtlne un tablou perspectiv cit mai aproape -.-~e_f~alitate, Alegind dlrectla 'principala de privire ca tre centru I geometric al ,ob lectu Iui.... complet~~ rile ulterioare vor f mkl, tara saconcureze obiectuI 'p'us in persnediva, --bn-d ne-rotim fn-jur'ul unui obiect privim obiectu! -acela~i "i.rnghi:locu!geometric de unde -On "seg-menrde'di'eapt_~, AB_.ie· ~~de's~?_'.~~~la~i _!.lrighi .'~st~ .!!:_c_':!t .c.~.n:.qpab.il de.unghiul dat. Constructla lui 9E: este a,ataU in figura 12.2.1 S. In practlca nu se foloseste aceasta constructie grand. deoareee unghlurile stabi!ite de 3io pe orizontala ~i 28° pe vertlcaIii nu stnt fixe. in exernplele ce urrneaza aceste urighiuri vor fi rnodificate, in functie de tipul perspectivel, de cornpozltla ansamblului sau de efectul dorit ~ se obtlne in perspectlva, In locul xonstructlei grafice aratat! 1n figura 12.2,15. pentru aflarea punetului de' vedere se poate folosi 0 metoda mai practica. Se lncadreaza obiectul intre laturlle echerelor de 30° :;i 45°, ca in Figura 12.2.16. La mljlocul dlstantei se afla punctul de vedere dutat. In figura 12.2.16 se observe ca dlrectla principal! de prlvlre, tndreptata in centrul geometric al dreptunghlulul, nu este bisectoarea unghiului sub care se priveste obiectul. Coincidenta dintre bisectoarea unghiului ~i directla prinCipala de privire se realizeaza nurnai daca tabloul este paralel cu diagonala dreptunghiului. In practica, lucrurile nu se petrec astfel ~i rezulta o perspectiva aslmetrka fa~a de P pe linia orizontului (fig. 12.2.17). Aceasta aslrnetrie este insa foarte mica ~i nu deranjeaza, in plus sirnetrla poate fi restabilita eu elemente de anturaj sau alte obiecte situate in prim plan. Prin aceasta metoda se construieste perspectiva la un unghi ceva mal mare (v. fig. 12.2,16). Daca, dupa ce se afla unghiul, se reconstruieste bisectoarea ~i se consider! aceasta directla princlpala de prlvire, se obtine 0 perspectiva sirnetrica fala de P?i la unghiu! dorit, dar nu se mai priveste in centrul geometric aJ obiectului. CUI')) obiectele ~i ansarnblurlle de obiecte sint in genera) asirnetrice, nu este obligatoriu ca directia prlncipala de privire sa treaca exact prin centrul geometric al dreptunghiu!ui, ce lrnbraca in plan aceste obiecte. Aceasta directle poate treee ~j prin imediata lui apropiere; deci, orkare din cele doua metode poate fj foJosita. dar prima se dovedeste rna; practlca,

./'

.../

·-"tD

L;

I

fig. 12.2.15

,--,
._

r
i....

[ [ [
,

r
"-

L i= L

I--

t [,
r:
fig. 12.2.16 ~
, ,

~'f.'

~~
.,

___

.

'-.....

F9

..-'-

---~-J_
fig. 12.2.17 Repret~nla,i de arhileduto in peTspecliva

L"
~

r

L

r

I [
L-

294
..
,

~.

.

I

I-

,

.~

L

I L.

I

L
r-·
L

,I
'i<;'--

,

• ~
:.:

.

~ .~ ·"::,:"h: ..

".:

r .,"::._ =

'.'

L

L

12.3. EXEMPlU PRACTJC DE AlEGERE A PUNCTUlUJ DE VEDERE Sa se construlasca diferite tipuri de perspective ale ansamblulu] de arhitectura prezentat in figura 12.3.1. Pentru a simplifica problema. ansamblul a fost modulat atit pe orizontala, cit ~j pe verticala, modulul fiind de 6 rn, iar voJumul eel mai inalt se considers de 20 de niveluri. 5tudiul pentru aJegerea punctului de vedere se poate efectva direct pe planurile de arhitectura, daea acestea au dirnensiuni convenabile, dar mai usor se face pe prisrna dreapta dreptunghiulara ce Irnbraca intregul ansambJu. Locul de unde se priveste ansambJuJ se alege in functie de urmatoarele aspecte:
'.'.-"- ..
~. y ••• ,.

L L
l[

L

.:rrr.f'iJrIhL 19r__

- vederea prindpal~ poate s~ dlcteze acest loc: -volumele sa nu se acopere unele pe alte!e; - din considerente estetice: - punct de vedere impus. Se deseneaza patru schi!e la mina Hber~, din cele patru dlrectii distincte, ~i se cornpara intre ele (fig. 12.3.2. a, b. e ~id). Aceasta etapa de studiu nu este obligatorie, problema puttndu-se rezolva ~i dintr-o simpla privire a planului de arhitectura, Se alege pozltia (c) ~i se trece la gasirea locului precis al punctului de vedere. Fixarea ,P.Y.I)_q_yJlJL de _y~~,er:~_~~~.e,. poate Ja,_c_e_CLl,eeheruLde 3.9.:'._~i ,eel [e <j.S:, ~ypr,i~,?!~dJl)tr_e" laturile.Icrpunctele _ex~ trerne ~e ebiceS!lll~l~~"ha_i~,rp_~t~~ea.Qis,t~n,~ei. _diMre" ~~_gas_eJt_eu[lgn,iu I,.d e __ " 37~.,0 .perspectiy:! tacuta l~,un unghi de 37~__ste .destul .de plata. e Pentru a-i da rnai mutt dinamism putem sa ne apro-

10 . -,-+~'-"-- -- -- -, ,-- ....:-1--1- ..... ,1-+ 9 .._ -- f-"'+-- -~I_r---.~~I-l--!~4~-I-p-rt--hIJH--i 6 ~ f-- -- t-- ,--I-- f--+- ._.,!-+--+-J.-I\-I-r- .... -I---+--f 1 -. -'1-" -- --- - 1-- -- I--- r-.. I-·.,___I-\-I~+_;I----I-+t6 1-.1--- ._, ..-1-- -I---- --- -.--.I---l--I--H--1'-I-,I--I--t,,_ 5 -. - 1---- -.: ._ - ...- _.... _ •.

P.

~-I-'"

f--~-~-

-'-

e 10
9
8 1

4~-~~~~-+~~4-+-+-~~;+++-r~T
3-1--~~r-~1~_'~-

--~f
.

!--

f-

2 t

I-b_

r tA

6 5 4
3

1-1-1

2
1

I:! ,
L

A
12 'r-'_ 11
1--

VEDEREA - 'j
~
lf-

L L
L

to
9
..
6 '""""""

-

l-

e-- r-r

I- fI-

i>

7 6 5 4 3
2

,_

rx ex
)<

1)<

X
f-------

-

L.-

.

I-- I--

--

1

L..i..

, •

PLANUL' ANSAMBLULUI

t-+-,

1-----

-I·-

-

1--

A.B 1 2 3 4 5 (, 7 8 9 10 1\ 12 13 14 15 16 11

--

r

.v.:

~:.~

tig. 12.3.1

Constru,\ia

perspectivei

de orhilectura

',.

295

.....

- ". ~-_

.'

r
i
~I

_

pi IVI tor sc V,1 duce t.rblou I pcrs pee ti v, pc' rpend icular pe dircctia principal;} de privirc (fig. 12.3.3) rE'l1tru a usura constructia perspective: SC' alege erea ei se gas esc nurnai volume joase. Apropiintabloul prin aceasta rnuchic. Mueilia aparr: iii perdu-ne, nu exista perkolu I sa se depaseasca mult s pcctivQ in adevJrilt."1 m.irirnc. iar perspective se unghlul optim pe verticals. In acelasi timp ~._v_a, construieste de Iii privitor ditre profunzirne. ill evita bisectoarea fetelcr paralelipipedu!ui anveloacest desen plan se obtin toate elernentele nece-palff-W"s'uFi"r'a'p Unerea "rncch iller - j m port ante 'ale sare cons t ruct iei pcrspectivei (F ~i FM' M ~i Mltw -vCitLimeIOr;- dtiCiii'o raze vizua!e din' punetu! de ye~ P, A --- pozitia muehiei prismei in rapo!"t cu P). dere (in - planrOe-asemenea sc va avea grija ca, ~'i_, Segmentu! CD da !,'\\imea perspectivei. In functie -Jnper.spe_aiY~;.t~!i"d:a-Tuf.iga -sa'~p?,r:r!!1a:,!,'-rn~redeCit de cit de mare so doreste a se construl perspective, -'eea scurtil, pentru a nu.altera . .c:u nirnic viziunea se rnareste intreg sisternul de un nurnar de ori ~i sc perspe.cti'va aansarnblulul. - ,. 'transpun elementele in tablou I de perspectiva. Odata fixat"puhetur'dii"'yedere (i), se duce din cl l.inia de orizont este plasata in partea de sus sau directia principalade privire in centru! geometric in oartea de jos a forrnatului, dupa cum perspectiva al ansarnblului. Prin muchia cea mai avansata catre estc racuta cu orizontul supl·aln51~<lt S<lU la nivelu I

,pit;.I!1,_de.o~~it;;!c, t pi~a la__ }~ u_f1,ghid~_40, , '.4 ~'~'.Excrnu pruf ales per mite acest lucru, deoarece zona din jurul muchiei AS nu es te mobilata, jar in apropi-

;.

'-'1"

--

I

i

i~ ; I

I

!

t ,U,,!
1-

\:~
I

I.~
I

t

,J-'
I

1

I

l-~

fig. 12.3.2

296

_______________________

Repretent(ui

de arhitettur,;;

in pet~pectiva

[
.....• ~, ',
. i·,: .• ::.~ "_:,

.~ .
"

L

.... .

_. ~~--

-~-~-

--

lz'] Pc liui. Segmentul obtinut se mareste de acelasi nurnar de ori. Urmeaza acurn sa fie ridicate fniil~imiIe fiecarui punct din plan.". 12. 12. obt inindu-se astfel o noua unitate de masura."::.4.t punctul u) . Cota unui punet se eaicu!::. cchilor.adJ ~i se vcde cit reprozinta la scara eei in 102 rn. Operetta nu trebuie repetata pentru absolut toate punetele.: in tunctie de adevaratele marimi de pe muchia din tablou (AB).3. fjrii.1). inseamna c5 ne-arn plasat prea aproape de obiect.2).itului L L 12. Punctele M ~i M(ou vor fi determinate direct in tablou. Se obtine astfel unitatea de masura pe verticale. Planul poate fi rapid desenat pe gratarul perspectiv reatizat eu ajutorul punctelor de O1asura (fig. ci doar se rnicsoreaza in tablou verticala celor 102 01. Cu ajutorul punetelor de masurii se construiestc rnai intii paraleliplpedul ce cuprindc tot ansarnblul. de cite ori a fost rnarit intregul sistern ~i se pune aceasta dimensiune de 13 linia de orizont in jos. Aeest procedeu se va studia la rnetodele llbere de constructie a perspectivei. . Pentru a construqic mai rapid5. Cu ajutorul unui punet de fuga.3. Daca acest paralelipiped este deforrnat. 12. 12. Aiei se poate stabili cota punetului cu ajutorul celuilalt punet de fuga.3.r!i . ···. Astfel sint necesare 0 se ric de tatonari. se aduce proicctia punetului pina la una din fetele prismei anveJopante. In acest caz nu se reface intreg studiul. Se traseaza Iinia de orizont in partea de sus a L in raport cu punctul principal de privlre.tJnla dintre F ~i F90 (fig.l muchiei din tablou in raport Cll P) ~i adevitrata direcrie de fug5. ~i se tree pe ('a clerncntele obtinutc. 12.4). pentru a obrine un paralelipiped corect pus in perspectiva. obtinindu-se pe vertkala un numar intreg de moduli (17).. Se rna~O~lI'J fal.4. Sc observe ca 0 deplasare a lui in stinga micsoreaza foarte mult L. . Se VJ.3 Constructio perspectivei fig.~ : L orizontului. punctul A (po:d\i. cv care se opereaza in acest plan frontal.i Iorm. in cen trul tabloului :.--~-fig. a se mai face un studiu de alegere a punctului de vedere. PERSPECTIVA LA DOUA PUNCTE DE FUGA CU ORIZONTUL SUPRAiNALTAT Se va construi perspectiva ansarnblulu i ddt de fa ina!~imea de 102 rn. a perspective] este bine ca ~i al doilea punct de fuga F9!1 sa fie accesibii. Teate aceste date pot fi luate direct pe linia orizontului.:. se trece la constructia planului ansamblului in perspective. rnai Iixa in tablou punctul de fuga accesibil F.. catre F.. fixe. pentru a evita event ua leIe eror i rezu Ita te din transpunerca da telor pc tabloul de perspective.4. L L L l l :L .e principal de privire P. dar acest lucru prcsupune 0 bogata expcrienta.4 de orhitedurg 297 tL__ " . Daca paralelipipedul obtinut nu este deforrnat. iar apoi aceasta cota este translatata pe verticala ridicata din proiectia punctului (fig.. pc verticala coborita din punctu! A. Punetul de vedere ales ramine valabil ~i pentru acest tip de perspectiVd.

~. . ~". [ ~:..' ....-.: .:..": ":: _l . L...... _ l L L !_ .. . :.j po . _..... .. -)~.• .-:":-" •• oJ - ~ ....~..:-•.. . po ~ .~... L . . .. "< '. ('..._ .. - .. ~ . ..." - ~ ...""~ :..'~-...~ . _" --.. ..'_ L L ......: ~ :~?' ... .".~~~ .:-~~-'-j:...." •• ". t t r I l .... - \ .~ ~- r - ..~ ::. \.:. ': ... . ~ • . . [ ":"-".. ~..-. .:..

..... vor fi abordate in studiul de la capitolele respective (cap.2 ..- . ~. absol ut necesare une i perspective dear h itectura. 15 ~i 16). Toate aceste ope· ra Iii. "...3 '. :' ' 'l. '.. deoarece mu1te din ele sint coliniare. 12....:'!.. L L -. UrmC<lza apoi tratarea fatadelor. . Constructio perspectivei de orhitectura 299 • . - ~ . 12. .. ... fig. ~ i .[.. l L ...3)..-_:..L L ... . " ..4..4).4..~~~ . .:~}. trasarea umbrelor proprii ~i purtate ~i mobiJarea perspective! cu clemente de anturaj (fig... L F L L '.4..• . 12. ~.. 12..: " . " . . . . 1 t fig.."... Celelalte puncte se pot determina ~j prin diviziuni perspective. .. :: f . dar nu s-a obtinut inca 0 perspective de arhitectura (fig.. S-au obtinut astfel volurnele puse in perspective. . _/.j ~: .· l .4.. ~.

...4 ~ 1.. j - ..:. mafit de acelasl nurnar de ori ca tot sistemul. [: 1 "~ \\ L ...1 taia rnuchia paralelipipedciui anvelopaot lntr-un anurnlt raport. .. dar de Reprezentari de arhitectut1:' in perspediv6 o ~"""'" 30Q. -:0 ..I :i I' Ii !~ 12. I i \ /... . Acest rea planului pe cer" procedeu este numi t "ricliea- (ftg. '---.- " i :1 :.::".... ----------------- Lr. Se obtine astfel unitatea de masu~ii cu care se opereaza 'in planul frontal . • ":... ' j I >"'":".._... Aceasta linie de orizont sc deseneaza pe fatada ansamblului. Pe vcr tica!a din punetul A.11aeestei muehii.. ~. pe care cste esezat ansamblul.. T rebu le sa se construlasca perspect iva eu orizon tul la cota h = 1. Cind se traseaza linia de orizont trebuie sa se 11n5:seama de raportul rnentionat si de faptut ea in perspective trebuie sa apara ~i portlunea din planul orizontel. planul poate fi construit ~i coborit sub linia de orizont..: . " ".". Punetul principal de privlre P se 1. ~ L.:. ..5.1)..: {....Aeest lucru se faee numai dupa co am construit p._ . Prin aceeasl metoda.r I 1 ..". iar in raport eu el se tree In tablou si celelal te clemente...80 m.. Deci.4.. .80 m._ r i ~ 1- j i r ~ fig. Se traseaza in partea de jos a tabloului linia de orizont.. L L i.5.~_..1 mijlocul tabloulul." .lratclipipeJut in perspectiva. . pe linia de orizont..~~."_.. sc transpune raportul in care tinia orizontului imparte muchia paralelipipedului._.. se va masura de la linia de orizont in jos 1....: . .. Ea V. IJr ill sus se va mssura difcrenta din inilltimea rnuchiei.. De data aeeasta constructia planului In perspcctiva nu se mal poate face pe pam!nt. '... i -r:'_' 1- .... Va trebui sa se deseneze planut pe capacut p<lr"klipipedului sau la un nivel mai sus..11. 'I I .~ . 12.. "~. PERSPECTIVA LA DOUA PUNCTE DE FUGA LA NIVElUL OCH1LOR. n.... i .

~_..... ----~.. i. ~l L L t -.' . ..0 .. . . . . .".. 301 t ..'. ••• L ..' . ...<...." ..r· ' .. I .. "." . -.!~ ....._-----'-' -..•..." ~ n.. .L L .. -.__ ·r . ~L' L '.. ··~i· .

3 ==== '302: -[ .".> ..3)..ceJe rnsi rnulte ori sub aceasta llnie sec terminil tabloul.: :.· '.. ... J..h . Cotele punctelor se determine raportindu-Ie IJ muchia din tabloul Je perspectiva (fig. se poate trece [a tratarea fatadelor. f' " . . __j I.4).:_~-::<~1:?I !.~:. Odata construite volumele (fig. '_I~~ /.'. perspectivr-i CIJ elernente de an tura j .~~ . ~1~C::::::z~~-~~~ " '-:~~~-"'-'~~="O'~"~::.~ :~: [ "'-- .5. -=::1 =--1-.- i i I f -f r I I I .r:::-_-= ~ ~~ .5..."::" . r A'~ .5. . ':~'. to.' : .:::::_==±_J fig. "l'_____ ---~- .. trasarea umbrelor ~i la rnobilarea trig. 12.. !1 L [J L tn L [ . prin transparcnta hirtiei pe care este desenat.i .':... _ \ --3- --P-."_ '."!L : .. 12. Se poate evlta acest lucru daca se prlveste planul ansamblului de jos in sus.I". 12..5. 12. La ridicarea planu[ui pe cer trebuie 0 mare atentie pentru a nu-l desena "in ogJinda". .2).

.._.5.. L . ··of L I L L _t. DE EXTERIOR .·1 '1 ...\_ L l ~L ~.~. .~ _.... Construcjicr perspective] de 01 hilectura .~'-. ' . -. fig.i~~ .. f! .. / "\ \\ / I / ~~:~=~~-_:... _ __~_.·.~:~~ :».../"'.. ~.~~oe.- .:' --~~~-T~~:' ~. . .:.. ..'.~J ....y . LA NIVELUL OCHILOR L L l L L -. 12. _ _. . b ..x.-:-_-::-:~ I.' ! :J:~..4 ~~PERSPECTIVA FRONTAL):.

~ _ .a.. de jos in sus (fig.-!.1)_~~_~aLl.~\~~ _jl.t.~[gA".c_u 1_paral el ipip.de exterior ..r_ifl_a_prQ~_ (11ele se cons~ru._e_~s£.~.av~.~e. '''-'-' . seama de faptul ca !i'}in de9T. CU ORIZONTUL SUPRAiNALTAT . k__pJ.7.a.. r§ i Ie..L (fig. .__b_g__dcpii'r:' -i~1-:-f6:~'p'ersp.. i:i_e.-~ ~ ~L.t''ia..l."~~~~"~'lIs~_ ~1.~~I:~.11~J~UJ..' I J~SL$_peJ:.1. astfcl ()pe~spe~tt-:alil_ un u~ghide ':p_u nctu rpr!lKTp~L:cr~.l!Le~t~ rm_iflcCsta p.(:m~~lji ~ _t. " II mare.1.[(IQ~~_I_~..1 )._6.l?a.~r~p~c..::a.9. 12.tru 31:B.vol~!_p_e"79!:i.SU!>~:lP': _. . 9I?Jjna. _t:aPJt~. cu obiective .:lt a~ estc.c.0..~~L. de par tar..3>-__ A~£ils"t~S~[I1P.Ai!l .~.~e .4).).Q. C?~p~.3~~tl_e_!r~_~_1l~9J'!-S!-l_td.~ p-~-I~S_~. vi'lzu~.. lie. fu.6. de aceea sint foarte des folosite il '3'I:-r.~. Jor. ~.cace.e rnai rna t'~_ J ~.lg__s~. .6.. . maiares cii _j.--~~:--.o.r. p.c~t~_I_(!-:::_. d istan ~. .i~._ h<!_ T och '!J!!k_2!:!f6nf . '. Este _foarte simplu s5 se £"1" Q.)$~11a.tiYAl.S'!.1~.-_J-'"-l~Lfll :~.iEra -P_~~3!"~~i_i:v.t_a~3Lparalelipipc9_ului .apJ9pL~f!L9~ "~~~aJ~Fpip..pl an u I g ~J~~~inei!. .9!: ~~:. reprerena'ifl e-ae 'ri" 'deoseh'ire _ de orhilecluTo in perspectiv .Ui.':_.r? Ia k i mea p~rspe'ti vJ:l.~lul.~·~yl.1mbl u! u.J...£.de.~.s'l~?I~I\I_~.\1.• Ii.e~__ rij~.-.astf el per~pect iva fronta 15 __ 12.rspcctiv va . .~§~.r_apid . .0_ .q_n..P.."y~}~.Ia.. ·1 I L~.Jn.tU2.1.i!.-"...__f~_[~~~j_yil_~~:j9n.c!'!__gIa_. / ~PERSPECTIVA FRONTAL.£._.9.. -12.e}f~~~ti~ ~ -~~0_~~·eru i- uJu i r t.~. l: Ie L- il: Sr· ~--.~~i~:u.<1_i~~1_i:0. .~fJ_'tJor_.Ji_~j_a _ori._(._i_jrlaj~im~a orizonturu~ (fig.'1· i ~ fig." s'ectlvllfronTala ". .:tg_. ~~_ f Qaea ansarnblul era m!::llt rnai arnplu J~E_t.mta.1~l_yJ.. ''"' . n . ."lj ~n~ Ite _.ed se pL~s_e~za punctul de dist._fr:S![lt~e.~ __I!Y".~UJN' s deConstruit.aJ .<UIl)ghi. un unghi foarte _I:'ent...?.. erspec.Ieetaculolitate.9:rJ. in cazul Rerspeetivei 11 nivelul ochilor._ aceastaveri5LuQj .sc -YA..:1.. Repreleotori -Persp~ctl~Lr. .tiv. ..'--' 'o.p..?9"Q_t.._{!"!g .ony~nabile~~ q_QJ~~!9!9da.~).n~.g..Ja.4 ____________________ -~~:it~~:~p"¥fIpjs~i.r§?.cQtilt In subcapl~olul 12. 1).ap~!_t_.."?':. .-. _Se_~_'!'~!Jr~..~.}~.~~~~Lf?ia .1 s e I "s~ilJiiliH~rcrrg :'_~1I. .d esen_u ~i.: ~i..Iui..QHft~:.!=L .12.~dL!III i.7.p..~Q_.!." "Ire se "a".~_.(1:u dar 's'D-.'ctede _rl~~.!:IJ.s~_E.Ji~~_.._~iU..E~~.y__§J~._~_ lin ia ori zon- ~Qnjif._\r..'11:tat~~_gS d_!~ .J>.- r- Ie / fig.\ra.l(_t.ivclul ochllor 0.a.1.6).Le obtinute (fig._~~_~..J}..'1}:"".~()_fl.3 _i.~a._Q_Jl~__f...-.~ir~ fuira~'~u: doua -puj.-t metoda ar:itatil _111 sub'..iz9l"!t faceparte inte'-_gc~n"t_~.I)Sa IT\ blu d edt .(Iimcnsiun ile crnului.~~lipi'p_ed~l~i".!t! ter~~~1<r_S~.C_~5_d ri= .A.e_. la doua punete de fuga cu ».pl!.t9_9.r'~q~~Jy_j __ .6.~ : ".:/_..- In-_<.an 5.7.!.rr····· • L' . tatile rnarite la se.A~!_O::~~_~~.. p..~..IJ. p~ra... v.3)._ds.[l~_a ~~~_€!__~ema~~J:oci ~§~:-:-i9i§g-rifi .-~tI-~x..c!=_~ J]1. Volu-. .Dg _...~~..)..:~~~. 'lop~!"l\'_"~!~ii JisEsPC. ormatu! .-: "' . iar I.zor~t _t~i. 12. 9.<}~ .~e:.. 12.:jiontu' '"'~-'" ••-- l u l Ie r r :-"..~.. .ll~!9.cu ce I. aee_~t~LJ~.uJui pe .:~~.'j?b"L\r..r.~Lrn portan te ale . ) magi.:-- . -__ '.5). ..y_crticaJa nu mai era necesara.6.!!~4_prin_ .6.~.asernenca.pc rspcciiv se (JCC pc CJ Pli $.=ij~m-----"'-ht ~'.i'd eseri u I pe rs pect iv . _se va tine __ ._tr:ebuic.:~e..rq..t() luU).~" ?~..1.f~p. p..s~a'm'ai in<11u." i . Lsau.fl.descnulu! pc..~~p_i. _!~.2 <.<.J._cprnrlet<1t.~. 12...g_DJ'_'ll_J~DttJf~J.i9' 12.:::9_i _unor __ f cladiri foarte iml te in _rapol t cu la 0 distanta di ta • 0-' de 53".p'l~n..".£1 .-.~\!.Sea _ob p nut --2.~apur in)ceasta ~. n.'.'9.ectiv1(-rrn.P. prim plan ..t?b! ine :.-.I.... pdr:!~ip~1d.HH~ ._1.:(. L .tu 1u i_."'_ .: . :~ . Este cazu I exemplului n()s.cazul r ._~_milmblului dat _erivire in centrul ansambluiui obtinind 0 per(ng._ .ii .~.ectjva lrL~=:elilij~:·g~~~({~~~I~~i.~itati."i dedlffi.. . _1<1 jurnatatea mal pmii ..:£nfrah'L ... " .c dup. In .j. t .e!_fIl.cti':::.~me.s.~_t_I.na! ales.<Jp~t .G:!_ed a ansamblului} ~~.~.3).fron~al~i .'e' d.~fi}cr ~~m_ii _t.lA~_r.~~nzi1~iaca f.ea.._PU! in ..Q\.(ti2 W _ _g~~1taru!.9 __9~p.P..dqua ori inaJpm. i~ _OEr._a_~rl~am"b1u!\li _ pre...:.}. ce au.ITCln_dtJ.6.~[1._~e.=E£3FF=[~ji. __J.1.: bS P J S...._C.l:T)entere de antul\lj~ de.Jolosite _1.se gJ5e~te dJidil~ea 1.9_~. ..enan$<ln:!.

.-' L 1 L L L L I I Construclia perspectivei de arhitedura 307 '_ .-.'". .' I .". . "'..( . : ~ -. . -.: ~ .'-' .: . .:".: .-"0>:-:..-.:.:::--~ . . ~J&~r . '" "-.."- :~ .. ~.

. dezona.' . In centrusau lateral._sa.8.ri de Qrhilettura in perspective.:.e in.-'4~~.6. r L §!.:'. pdv.Iatimea perspectivel.:-. -- f-. .~)._..<". ~ T II' l' • I r-[ 1 1 I -L L [l .60°. s-a .'-~<".!?li'!)5U:!.egase_~te . :.-' PERSPECT!YA DE INTERIOR FRONTAL1\ 53°..ajutO(uJ .i..!~ngl!! ~L. r...Ia . . ..ii _el~_fT1_l.1 L:<"\ .~ _fror:~~!~ pr. I i L L 1 Repretenle.. pers pecti vii Jrontaia poa te. )_E::_~_ljuciF_a se deseneaza fa scara.. ~....lnctl!l~i de clista~f~ _D. int_r-o' cornpozitie concava._crjV(jlr_optaLo __ s IgIlli916 (fig.9d~ - --:=f-. fi~ · i.3 I t . ' ~.u n deva in afara . _P.'.8. de interes •..s~~.iri _~cel spatlu.£tl!Lst~.' este (azul pel'_spective_i"de Interior.2)...)~ .""-:-'. va J:l?.8. apoi se ridid inalfimile rJportindu·le _ta. fi 'construita faun unghi perspectiv de pina la 60~. f L 1 ! fig. .si'nt.l!e..--:-s.ceasta perspectiva se construieste cu ajutorul ..0.. Facind un studiu plan de amplasare a o '~i iri"caiul unghiuluide privi re de... 18. pers pe.. C u _. punctlirde __ v~c Q~e. ~~. in _subcapitolul 12.'. 1uind__Q~n.~.91i nind _Q_Pf::Csp€.I-~". . -.. .! punctul de vedere sa se gas~~ssa if'! Interiorul carnerei este necesar ca acea camera'sa fie forrn~ __~r::.- ~_ .~.nta ' .conv-en~io'nale. I....lu_i_D s e poa te_ trasa pc pZ<I'dcseai a -.._.9J.~. ""-___ __ ve.2 ..' . ~ .rite-.y J<1Cllt Ia )J '\.re-re~-se cbserva ca" majoritatee perspec-tiveior ce-Tnte rTOr-frantale . '..n•-o::!~$O~p'ersp.:..r 1iF!~PERSPECTIVA DE INTERIOR ~:. ~ 1.0.-.~ ~ . . (_ .ecti.1 1 :.~p~yngh!~..Ca<r.-~rei(fig. ... ~..8. peste care \e desen(. .!tru _c.principal de privire in__e:_ntrq. 12. ' .' _fig.a_S_e~iiu...0 depar taredeP ega/a cu . 12.ie lras-eai~ de privire inea a zont in functie. Pentru inceputsc va lua un __ punct.!n le ce se pun in pers pectiva sint' d i$te _p~_se.. laterali se va consider? un erete trans aren t_ s i se ""...!ara.':.:~jar pcxsP'~~tjv'~.. 9<ts. .ct iva Cit rna-I mult din peret!. 12.-~~~:.r.p<. -. Ch iar ' si punctului de - fig. .: ':\"t.1-!J carnerei.' .-: .7.prfnclpal -pe·r$'pect'lv):~rl-n· funciie".:~~_ o perspectivii de interior se porneste totdeauna d~J.4 _...... p . miirita dirl:':cCin'labloul de 'in ~/li 'de-' r "care se -prfve~te. 12. nA./ :.'-"(.~r .. 12.'s'e liiira~de-orTzo'ntp~ ea~'_PlJncful . // se arnplaseaza peIlnia' 9~.~.l_pia~ 2. i prj n el 111' . ..- " y-<'.i J2...1).. '.peretii laterali.. P$ntr~1 a eu pr.z~at~_I:_urper$pectiv. ----.arata~ cil' 0... '~... fig.uDgh i. _Pt:r. ~y"i!~'.8.~.~.!ml~g__e_l!_£lS~lJl principal ' -de privi re P rutin lateral oM__".

.. 12... .-- .• _ l L' L 'l i -: :. ~.... ..~..- ."... ..II ~ ... ... I _.. 12. L "l_ . l l l L -..6.305 i. . ..~. _ " ..-." .. h p fig. I I _f I I I ///// / / _L_L_/ _f '/LL/ ':"~.._ x"' _ __j . ~. ".- r: \ -- \: \ \ .. . ~~ . : .".' j~ :-:-. t I l! -.... :..~ _" .. ..s: _ ... I f'--" I . .~.....:> '!--i:. " ~ l " .':. \ -\ \ .. l l.L ...J --- . l ~ .1 .. " -~.. : .. . i L i _. ... ..r \" .. -. . "'"\ \ -" \ _l I . fig..5 h' .._ ... -.7. .. .. - --". ..~_..... Construclio perspeetivei de _arhiteclura . -. ~. : - \.. :-....

L 306 Repreunlari de orhitectura in penpecliva ...y~:... ~.:.. :! -----~------ .. . . ::.. :? ~[ I !..- .-... : _ \.."..-: ... 1··:·· 1 iI 1 f~. I _ . 7' . ...".~...'i r I..•: ~ v-.i... - .. -: k !: 1--.. ..~ . I j J I r..-~ ---'--' ---:----------------------.-._.. :.:.. L -L 1 L L I ! C' "~ --" ... -_ .._.-.._..- L 1 i L ..

----.m.)::~j~.iy.sa ._clif~d!~de..!.s_e.. J~Lf\1en t i neefectu t. ~ .. •.l!13DJ[ldu.~.._-\------J . .azulperspective] frontale laterale.~iD.! ~. • . .. •• : . . .cii.mu r_id.-::-""'"""":. in tim pla... 19_~~(q~?_~~~.. 'I" o"dep~l'tar'e. 12.r~<1-r~~~1§fJ"I.rX~Ei[_S. .o:Jrnagin~ 9'in~m_iq'i: Acestetect poate. -~<...~ t I L L L L L -L L L : ~liD~_.rLq_~_n..._ili tcorn pr~U09.~din dreapta perspective] frontale)..~fer a_punctul pr!ndp~t depriv_ir<::.~~_'h:~eom~Tr·fce:~lfig a perspectrvei rarnrne 'nemOOHa1. --. ~~pind u_~_ cr~t.er:.._J2.poa~~ ~. -.e. .~_~!!la ...·?ePa.J. Ea este f~cut. ~.. [ncarnera.te ~deschise " (este -'<azur...~~pi!./'nentare ~.?q~~lJP?r~. " L L --. 4 _ __ -..S!tl s pecti va"1Yonf..la:.~_~~~'dL~~a..8.-r(:r .'d . •• ~ hi ..jL!:nargioita '--nldoda'tade-sec~funea" carrie rei..J.:z. ---..-~Qtr1c.a'Saa esre m()Ulld~" o -de.E~l! I.~ :.. ... -. -..I~i!!HI eel mal departatde el. ' .-. -: . Prin' exfii1derea -:tabloului.<l..8. .-- L! L L L Construclia I I '.--''-'~''~~----"--'"-~-_~"L'-~_-_'_-' .i. .-. . Nurnai astfel se reali2eaz~ Jjx~.t':l..·se.poate...!~.G. ...... punctul de distanp.ai ce se. j ~1' .9 e c~ldL j ma&iI!lL(fig.. ._c:I_~f~ga_)! i~_..:8..4).distanla ~.dalJ.~~!I_Qgbu.'..!_ina~up~~?_t9r~ _sind _P.9_pj_~t..~- .~ ~~~~!~e rspect lve i cu obiecIece--iu-'·dire-qi! de J~ga.Urii 12.rl nq {Cit _!ii.5~?9.Arnheim.e~.Ratral:~ "(R...e_r.. -.- L:···:~· ...t ':.!e_fi-Ee. perspeetlva prlvind modul de 1nchidere a acestui tip de per~~fl"6niati dE· inted6r"nusufer~ dacapai-tea ·centraU· spectiva.-!.~-- ..0:.sa_ra~ 5 min<'i.1:) ._---. apar .i-s~ redea-atmosfer<i~lntedo-. ---. ~-'. / ..j(!_£~!: 1L8.a. 'ir.-. ~&.ya.§" . r.~I.. ~~>.-._.ru I _p.6 per~pectiwei de Qrhitecluro fig..6).~n~u._fie".r..ge la doua. ~.••figu ra.._~..... 1).~..9.ira ~j nuslstemuri::onstrlJc~ pulih-:<f?"ua' ad distanta Ii p-ej~et.?.8..Seobtine perspecJJx9 fro~:~~~.vedea ~n_gh_~ _vizual de 53° ~:-Pentr-u_~'.-.r{fig.-.l!~c!~ def~ga.'4-~Il.~.iWr..sup_ax5to.1~..<:~. 'Perspectiva "fron{ala de lnteriol:JIU.-- tig_ tU.a..iJa' s u para u nghi u rHt. . ~.~ r .-~_. ~ extinde.------:--=..~.:::. se plasetd:3. _T~eris ~. ne prezlrifaschematic __efectul unui ~o~~r_~xc."ln. ' _ •• r --.{c9~9rU 1~_i_':I P~~~P~c.~~!~.. 1979). .: Ih •• .nu .deasu p ra tavan u Iu isau sub pardouJ .83)..in centrulei (fig: 12. .---__.. ' ~~-.5).-aeP d~ .. .unghiuriloc"bii?liote.jlTlagi!l_~~_?2.. . \~--.~e~_f~_ ~ --d.•• .~~e~_s_t~ i __ .7 avem impresia ca __ardose_al.t.mutt dinpere\irtH~ralj.~.9 acesta sa.:-... p _Ung!11~L~p!.. j_£1J_a. fig.~~.E: .e.' •• ' •• . J la Cu-lOr~rhe5~!~_ctE~Ef.7 309 .---Vaca este m~g. " ••' :~.~.IJ ngfiluri '_s-lip~r'aioa:~e~" ~c~~. perspective . . ~~f ala a e centru IImag In II._p.~!!Yit -9~.!fi. ~ . \ _.i·cup._~....9 i[La~ ~~i~r~.. sup! . .5 .i...~~~~~e_9..I!D3!s .!==. ~..J~h iiib.. . . 6?L~~~r!!conflg u rat re I J genereazau n efectdeprofu nzime (oarte-pu'fei'nk.. L_ ·:~-... se gase$te . ?~rH~.c_ -- ~~_J-.• ~}o.e__ perspli!ctb{a.?l~e i _I_a__ efect~"..~ ....

-~.. r L r L I' I L r- r L i L r...... L . . ~_ . ··\~h~' ~ ..8.... I ~ L Li [ r t-. 12.r-.: . .:. l_ - fig. ".:'-:'. ~-- L . . I~ I~ .9 -.....

s.lCJ..-:.-.laJ~I. J~~~l~~~~~~~~~~~.1 311 . structii foarte inalte se retine partea el superioara. -. .. . F.~"\.. "~I in functie de compozrna obiectului de arhitec~. se obtine a imagine corecta. 1'. !-Jegerea aces~u.: ": .~':. !"-~" 0 . Dadi dintr-o perspective la nivelui ochilor a unel con • .J~~~:::::~:::·~·-ts:---.i tip . L L L fig..-.Se introduce 0 u~oara fuga catre _. Pe rs pecti va din fig u ra 12. Acest deoarece nu poate sa cuprinda declt doi pereti artificiu trebuie facut insa cu mare grija.I. ':-'. -: . Deci. la un art :exemplu1936.9. _.1.10 CQ-fulructio psnpectivei de Qrhitecturg 'ig.~a.8.8:'8. Planulorilootal in -tare seepresc verticalele constructiei nu t se vede.8.de pe~spectiva..: I Dad se acopers aceste par~i.9.j.8.9 P rezi n ta deforrnari in partea stinga ~i in partea de jos.MUf.9.:e.Deoarece fa ansamblul ales -nu se poate obfine 0 ". cu F un versant 'de deal. de exernplu. -12. Obiectul privit astfel nu trebuie sa fie mult . Spectaculozitatea acestei perspective creste ctnd construetia iese 10 consola spre privitor (fig.t-.~e_~Q_ngp..8 ~tfel deperspectlvase recurge Fosa' de fa Coscoda. "..8.OO m a constructlei (fig."---_4-.e~ ~~g~~.F...~~~~~'2.este bine totusl sa fie construit. .acopertt de planul orizontal pe care sta.: " : _-:. L L L L L ~ -c: L L i i L I L i I i -----.-"":1· ~i. -Ac:~~)J_P-~~~p:~o:. PERSPECTIVA DE INTERIOR LA DOU. perspectiva de interior la doua puncte de fuga este rnal aproape de realitate. . 12.~~.." fig.. la aJegerea punctului -de vedere _l sa· se tina seama de d lferenta de cota de la nivel u I ochilor la cota ±O.' :.------= . deoarece un· ghiuJ adrnisibil la perspective la douapuncte de 12. .nsp~e_. L '.''6r'' partea opusa deplasaril punctului principal de privire Acest tip(re~-perspectiva' Oeste mal putln folosit..i~--.P~.9. fiind acoperit de formele de relief..' '.~.11 - .._. 12.': ~~'.e_~0~A. dupa reperele indicate. PUNCTE DE fUGA ~- . PERSPECTIVA CU ORIZONT COBORIT fuga este rnult rnai mic declt in cazul perspectivei fran tal e.1). artificiu care sa 0 apropie de perspectiva la doua elimina din prisma dr~apta dreptunghluJara ceJe puncte de fuga. avind insa grija ca. 12. in raport cu centrul tabloului (fig. deoarece ~i intr-o desfasurare redusa.p~r· La perspectiva frontala lateral a se poate face un ..10).~ s:".. pentru a mari predzia --._p·d~itQr '(fig.este :=:t-c:"'='~~"".l. - I~' . ..~~oou~. se obtine -perspective cu orlzont -cebertt. Cu toate aceste limite.~. - :. tura. iar cea inferioara se inloculeste. LWright. n. t2. acest tip de perspectiva se construieste la fel ca perspectiva la nivelul ochilor. 0 extindere a tabloupoate introduce deforrnari rnari. La acest tip de perspectiva se recurge cind se deseneaza perspective unor ccnstructii ce sint amplasate la a cota mai sus decit nivelul ochilcr. 12. ~ L _ .t!Yl_._di..esenului. lui ar duce la deforrnatli suparatoare...ie~te. doui''_'(~t~...~:._'·~'-"'"'··---..2).4-___..

t:. dc.. •. _ ... . _.r_~""~.. - "-:... ..--~ . 12. -I ~ "::~ .2 •• . _ .:"r.......... : < ~.•.-I-... ! F " r L L [ . -. _ ....L! L [' [ [ ~ IL- - .I~ .....Reprezentori __"' ...__....9.. ......_ _ __ ..' - " ...orhitectur..__ _ 3 n ._. ~ '. ..-.'.. ... ."!""_ I..~ . ..~ ~.~ .. ~... .:'"_ ) ...... . L fig.a in. - ~ j' .. __ ~ •• ~ __ ...... -_+..' ' V .... '" r_~.... pcrspecth 17 L L L L L - ....: '- . :". _ ~~. I - .....

12. Se face de fapt _ -l II.. In felul acesta se deterrnlna tnaltlrnea ornului cu ajutorul careia se caku\eaza inal1imea intregii verticale 12. se alege direct til. 12..::: . fntr-o perspectlva Ja nivelul ochiJor. . deoarece toti oarnenii au caput situat pe linia orizontului. 12.10~_2...3).:.. . .2). in planul frontal ~j apoi se afla de la ce inal1ime este facutii perspectiva .-~. nu se mai obtine o perspectlva la nivelul verticale Raportind aceasta in!llime din perspectiva la inallimea din ortogonal.. _.10. .- CON STRUCPA_ PERSPECTIVEI PORNIND DE'I.'.10.. "_ . Decl. 12..:.:. Muchia verticals se alege in functie de tipul perspective! ~i se pozltioneaza in raport cu linia orizontului: ea indica unitatea de masura cu care seopereaza in planul ei frontal.' _ L L rea in perspective a arnbelor fatade nu se poate face.10. nurnai tnttrnplator cele doua puncte de vedere coincid .l L L L L L L . ...:.:.. perspectiva rnuchia verticals cea mal avansata catre. .... 313 l" r: .. se fixeaza de la inceput in taiMltimea intregii ochilor. cl doar punetul unde ea inleapa pamintul. Dad. omul constitule moduluJ cu ajutorul caruia putem masure oriunde in tablou. PERSPECTIVA . L L L 'L :.: 12.10.~~: ~ fig..4).. La perspectiva cu orizont supralnalrat se poate fixa de la inceput intreaga verticals...1 Conslru(lia perspectivei de crhitedurQ Faia de punctul principal de pnvrre P. CONSTRUqlA PERSPECTIVEI PORNIND DE LA 0 fATADA Ilg.. deoarece pentru fiecare fatada: aleasa rezulta un _' punct de vedere w diferit (fig.'~ . se poate afla de la ce inallime este vazut! aceasta verticals.. Stiind ce dimensiune are verticala in ortogonal... privitor ~i punctele de fuga F ~i FilII' Cu aceste date fixate directIn tablou se poate construi perspectiva prin una din rnetcdele cunoscute. sub linia orizontului (fig..10.t l . se determine unitatea de masura..~_A MUCHIE V~RTICAlA 0 L l . -:. CONSTRUCTIA PERSPECTIVEI PORNIND pE LA ElEMENTE FIXATE DIRECT IN TABLOUL DE.. ~~~~~~~~1S::~~(~~. in cazul acestei perspective nu se poate fixa de la inceput inaltimea intregii vertlcale.

F fig. .10.. 12. ~) . . o metoda de construct!e a perspective] pornind de la 0 muchie vertlcala este cea cu ajutorul punctelor de fuga diagonale. .3 : ~. .. ... ce se -~ intersecteaza d upa acea m uc h ie (fig..10. se pot determina foarte user ~i punctele de inasut'a.... <.e: A ".. : . lr-dlferent prin ce metoda se construieste paralelipipedul.\_ L L . 12. r L [ . Odata aleasa inill"timea verticalei.4 r" .:.. Aceasta metoda este. 12.... . se fixeaza mal intii diferenta de COta de la muchie 101 Iinia orizontului(Aap). insa mai greu de folosit. L ~%i ~-..: . _ .... 12. ale fetelor verticale. Metoda punctelor de masura se considera mai sirnpla ~i rnai ra· pida. {... . hi fig.5 314 Repre2entori de Qrhiteo:turg in perspeo:tivii ) . Daca perspective se face de la a iniil~ime data. t' h " :~"' ~~ . - ..raportu I intre verticala Aa ~i diferenta pina la linia orizontului Aau.. fig._ [ . In alegerea acestei verticale trebuie sa se tina seama ca ea nu se poate apropia de adevaratele directii de fuga.10.10. A y ». deoarece necesita 0 $Uprafata mare de !ucru. trebuie sa se verifice ca acesta sa corespunda cerintelor unei bune perspective. Astfel se afia: unitatea de masu ra pe verticals ~i apoi se calculeaza inaitimea intregi i rnuchii.. -..5).~ .. .. Dad perspectlva lui nu convine trebuie schirnbata verticala de la care s-a porn it..

. i . hF h' h' -..7). determinind intreaga inaltime. se risca ca jos sa se obtina un unghi apropiat de 90°.10.10. se calculeaza ~i inallimea rnuchiei. L . Este cazul explicat inainte. ~ -... :.10.7 . . Stiind de la ce inaJli me se priveste. Alegindu-se intii unghiul de sus. Daca se aleg in perspective ambele unghiurt. daca din virful A ales p'ina la linia orizontului se considera ina1limea intreaga minus jnal~imea ornului (1. la care S-a fokut un studiu prealabil de alegere a punctului de vedere. fig.~..'. -~". Se obtine 0 perspective [a nivelul ochilor.. 12.: .6 fig. se pot aplica eficient numai dupa 0 bogata experienta de constructie a perspectivei.i L L L L .1 ' ?·L 'l. ' ==. 12.'. dnd acest ungh i se alege deasupra Iiniei orizontului (fig. :.6).. 12. el trebuie sa fie cit rna! deschis. de constructie a perspectivei pornind de la elemente fixate direct in tab lou. se construieste perspectiva cum s-a mai Ccnstructia perspectivel cu orizont In cazul important suprainal~at mai este sa se aleaga unghiul de jos al para- lelipipedului (fig. inseamna ca de fapt s-a ales inal\imea muchiei. 12. _ 315 [... .-_:< CONSTRUqlA PERSPECTIVEIPORNIND DE LA UN UNGHI ALES DIRECT IN TA8LOU aratat.:'.8() m). i. . CQn$tn~cVa perspecli¥ei d~ arhitectura . Acest unghi nu tr ebuie sa fie apropiat de unghiul de 90°.:. i. -..10.~.. Aceste rnetode. unei perspective se poate porni de la unghiul de sus al celor doua fete vizibile. L .. .

d i reet iii or de fuga aled re_p'teloI:_. :. :.pentru un ase_ menea-st.: .2 j 316 RepreIenlci:ri de athitecturQ in perspedivQ ~.1.perspecti\ie . .. I...-'neap--fraCunol5Tect de oimensiun! cunO$cute sau 0 scara metricii..ucfiuesten-ecesaraOTotograrre-aCT3cflT-ii A RESTITUTI EI PERSPECTIVE care Sa aiba: ~a)-. . as!§1 fndt £I pect ""mini. "Ue asemenea rna! tre6U1e sa se cunoasca ce! putin -ornallime reara sau 0 dimensiune reali in plan" a obiectului de arhitecturas'tlidrat:aaca nu. l _ tL t I .2.:~. : .~. RESTITUTIA PERSPECTIVA ' b) un unghi drept u~or tie depistat. .~ur~ la re~Ututia es!_e .~ . '~: -:r~ •.~e~~p'~c_tlVa. fotografia ar tre-t5"U'iSaconpn1. GENERAl1TATI In practj~~~1!:lE~ __ j_(~!~~cenografie apare_ uneori s!tua~ia de a se reconstrui unele rnonu-.'_ .1 intersectia _grafiat a avut dicectia de vizare orizont<Lia.1 lig.Qu!!:.: .2.:.-ertica!ele precis cantu rate (aparatul de fotg.con'stUrL.e_ob. " 13.fa....-_ . 13..-~_:.~rs iva (d eel pe (otog raf ie). AcesIJucru . cu ajlJtorul caruia se pot determina punctele de fuga. Gradul de predzie al restitutlei perspectiy~te dat de numarul 1e elemente metrICe ee se eu nose in tablou (in fato~rafie). In genera .mente de arhitectUrfSau interioare de arhitec'tura. deci a astfe!: rezu1tat 0 perspectiv3 pe tab lou vertical).9_g__p..Elementele perspective caractel'jstice se determina punctele de fuga se gasesc 1. date _.gr 1 ~ar~.iectuluL Pentru a Tntocmi planurile 51 ved~_LiJ~-_[I_~S._ lig_ 13.2.orizon til Ie..~ __Le_l!lentelor perspective caracteristice ~ in tabloul .tf_!ID.t.. nevaie sa se r!.M. amplasata Jlflga obiectul de arbitecturii la fotografiere (procedeu des folosit la relevee). 13. dupii 0 documerltaue'---ce--:esteconstffUiTa ----numai "diri '-(otogran(~s'au~reprezeiltar.~~:..!!~ atit Eianul ci~i elevatiiie (faE 13. METODE DE CONSTRUCTIE _del':) obiectUluf stUdiat..t.-~.e.ffi!:Lrn__Q_e n~~_~re sa_poata fi construite._.

!ale...:...:.c'::...(~lntr:. Procedeul este lnvers metodei de construqie a perspectivei in care se (closesc punctu! de observatie si punctele de fuga.l:.L ..-:. Dupa cum este determinat punctul principal de executa a restitufie perspectiva... 13....utor'dLJ2unctelor de rnasura -'-'oj _c-'o_n_st:-a.ll~~ al ~estitutja perspeetivei prin metoda FF90 (fig. J. <111.:.~_c.~_I..delll este lovers metagel de construetie a perspectivei QUlj.. L L L L L .:::..2..M_ .s..:..:..~._~~~~..)"'-._ . Prqg... >l' Restitulia perspecliva 317 ..:::.2..:.:..:.Ql~.:... se ia un punct din care se due paralele la adevaratele direct(( de fuga.---'in'"'---... L.!D.:..:. intre punctele de f~a F ~( Fpo se poate trasa Hnja orizontului care este perpenaiculara pe vertkalele obiectului..... -:. se .s!!elalte ~~~e vlzl. ..-_.~- L h }" i i ~(.::. ' .::.:.ID.::"-:..r.~... ca erspective.:.e trece in proiectie orizontala prin muchla tea mai avansata. (i1 Punctul P se alege in centrul fotografieL '1'un'ctul Peste determinat astfel atunci cind se ~tle precis se dispune de 0 fotografie 'intreaga ~i nu ~ niste dr:s~p~je.9~1h:~~_ . 13....... ~...:.raportl!LJ51tu_dl9..~.:.._::e~. '" ...:sa:::r:. stnt .3 ----- __-/....l ._o..:e.. Pe raza vizuala.Q. fig....~.:..._.1). _:_ b) ResUtvtiii perspectiva ev ajufQ[ul puncte/or de masuro... [a inte_c~e:~la cu . s~ ..po~te ~~terl1]_i[la plan IJLJa .ara. Cunoscind 0 dimensiune reala a obiectului..

-.."... as~~~~~aacee<l~i unitatc de .!m.lr_.<.D"L~e. te inia Deoarece ve rt kale Ie.tao §1()!J.iva pc __abicc.1 ..(:gn..i~()0t in g.. ~R.. -~.9!. !.'..miis~ul·5 ni)~ p . ~ ....0~~~~_!_n~!i0. PERSPECTIVA PE TABLOU lNCLlNAT 14.L 14. .Qrt_t_u lui IT/g--:-r4:1.1.£lL~~!.... .. GENERAl/TATI in cazu~r:-Ep~~i_p.. - -~.m_a.2).~~~ parale 102 ~..vire _pe_t:spg.L~LE.reo~~.. .y'~_J "de.". : "i'.!ablo... ()r.x~Ifi~~T'.9~JUg_a?J. ._tiJ(a pe tablou 1ndinaL. ... ...1..J.i~igrj?..~~y JJ0. _--_ .ascendentiJ.S.: de arh i teduro. 14.c.pJ.".1 lig.u~[l_J>~~s~ fuga .d~~ntQJ >ind_p... 14.__~ ..~ .J_t~9r ~es sj~..~...Jncht .per$_pectiva..ob!~<:_9jrt ....u. ".~.2 R1?ptere ntati 318 _ ...".. pf'.u[\q_ul.~Et}~alele din s~~ F". Aceste verticaJe se comportit GI 'Or'lCe dreaptf prT~j1L.~!_~.• .EQi\1~_f. cind punctul de fu&L0 verticale\or ~~l!Y_."-: .J!1"p~rsp_~0~~ j5e tablou lndinat. ~ ..~ ...... ~_ A ... 14..t.. fig. -'--- .de pl~i.. - ~.~~_Y... pca" .\_J.Y~olc..''.._slJ~~qi~"p[iQcipala .1).1.£!in sp"?_@. QlJ..:.r:... .i.:P~ci'D"perspect.i in perspecl t· u L ! t - .If. ~~t?~!.J12...

_ .9_~y.u ..3.3 _ Perspectiva libera pe lablou inclinat 319 .~I..~<!~_g£!~9..p~rspe~: _Q!.""-.R'=f.lg_a. 14.jn~fIQ.2.erel"tl1)ge~~( ~Fig-~~'alele-:ei se "'()bl in -._s~ _ _ Q_pr. din __ per..1KUTafF:(fig._ .'2L9. p unetele de i9ga _E.- I vi n_~_lin ia..J'W!t.f_"-.t oRyT 1. . (atr~ .Q9.a <.~~~!i~~ _p~.g. Daca ..:9_yS:fu9~i~:.1:4:.!a~119. Punctul.a_.l~ _ Punctul pseudoprincipal se dete:r~ mini..''. ~_:.2 F" fig.pci'(JI.~ -l l l' ._1\s.q~p!t:!~~~ _£.apat~ __ ~<..._.e~~~~.l.\ 'L !i L i h __ fig..J?()-. L~ _. r.l?Jg~.~itu. ~!.~. . It~ .spectJva_ ~~ .f uga_.m~~ .!~.'p_?_ <jj n~latu_ri:.tpun<.2.~[a1! rql -cu p~-RTuJ.~rei.. . cideasupra sau sub.J!. .I .u~~~~0i'~!.211.ta. tf_e(~r~. tab _v.... '.e#~a'._.'presu pu ne ca .t_(fjg. 14. tabJou Incl ina t.~.p..f) .:\ 1u I ..'7)i PLJ I._triI.!e _.l..pe:rs pectiva pe. orizontu Iwi.!n<:_l_ il}~.er~..t~<:!g!_!.e__ S: q K.~.! .$e .e:.lJjn~..Jin_i.p~.A(n.p.L L L -L ~!J~?la._"p.pqate_.~.." ~~S'p~ct!va petablou yertieal..... -..tl'!lQ~ . ~~iPj.. .£~~~~1~~~~~t~iU-·f~'~a!~?~pt .p_e_lir"liaoriz_ontuluJ.rj~. ~i F90 ale unei prisrne rotitecu 4?" faVi_. _~~~~~_9~~_cE~~ten! perspectjY_~t_ln_ .Sa .!.~i fl9JeSl-?.ont..".9iO:Xfr..I}.. PlJnetef. _9rizpn· nit.se.<!. -_.!iflJ_~A~~. pentry_ C! _ p~r~ p_eq iV~_..eri_s!11~. re<!p_!_~.erisma data..__ _£_~e:.~~~':IJ~_:_R~.~!~ 14.tu I .~q /:!."~u 9:..~_~~q!l. .~_.I:lLp.!~nuriIQf._ I<?.~ pe::~p~~_tjv tUfQi doua punete de fuga.2.!~pJro~.2. f~~~_r<?t!~9.1 --- 14. - .9l~~_tr~_<:~_ pr!fi.~~p..Ujl_.de.. 14.@..!:~r:S_':l~I.pe.i .~~rl. CONFIGURATIA PUNCTELOR DE FUGA ~J DE MASURA '.tO"_fI.9JD.I~«~_c&. _ F".~~I.y~[_tkale latera Ie din..ge" P~~y_jE~ n.'. --. '- .i~ _ ie A fuga ..lga at _dreptelor. formeaza _un triungh].._ea rn icsortnd u-se_ ogata_s.Ing_hi....Jig ur?.de. -.i S.!_._geJl... 14..Jm_a.incU~ .~j .~!. tabiou .9. .O~._-. pe!:spectiv~j (a~c_en.t L l I . _0 rLc) ce".unor cli~~qiiperpcn" -.2.~~~-1e.J:I€! 'ca p-at.!a)._..ICl!:.d<~ ... ale ..E¥. per.uJ1C~ "Sloll inciinaL un.~st punet se_DY!~.-' f{23r-Ai:... TRECEREA DE LA PERSPECTIVA PE TABLOU VERTICAL LA PERSPECTIVA PE TABLOU INCUNAT _verticaJelor....!:!'2<:~!9r_j~~g! __f!.-..Y~rtl: ~~.~Ieasa are fata orizontala patrata.2).~L!~~..P. sau. .-:t~. fig.pJe~.

t.9~_ .~J!l_t'?'Qto.r~se pofface-'m'asur:3.1 MaUI).~L. Reptelentarl de arhiteclura in perspectivQ ) ~ L L -- I ._ ngh)y_1u_j u rma . 1".e!or de masura .u.._~!9!~i ~te d~~_g? .3. 14. CONSTRUCTIA PERSPECTIVEI PE TABLOU INCLINAT h PATA.~~J~itT~~~ ~_e_priY!re P.y _trLu._9~.2).'i in punetul de vedere n. (fig.In--Tr"iu ngh i) -se g~se~te pu nctu I pri!'lei pal -~~~~:o~~jjOdt~~n::u~~f-deel~~d~~~2yf~~:ta~S.~a. 'cu· aiJifu'gaVerticatelor este rnai lenta'... Ie' ~~~..!~~!~!':'.tli .£rl~ 3~Ta_:.. t . U~Lt?JiJ1!.~~I.r~':z.:e.$~~~.&!~::~rtica_~ lelor "'F.?~~~~J!:j~ _9r.rnasur:a.:?~. .J~r-?__~?<.~ -P9~~~..".re_CJ!i~rpeflcjjCulq_. ce areca axe~eJ~:t:&'L concurente in P. Aeeste punete de fuga sint --f!~_p.nghi9t_t." t 6u.~~~..1 ).~0tful Crj~nghj\l{uj_puncte/o( ".:.cr_de fuga este deci Id.~a interseqia celor _trei perpend leu lare ~~_<! __~~LcJ!.. Cu ajutorul punct6fol' p_~6~fel..4.3.I~~~~~. 14.!~_.3.'~~-~Sl! .__ "..?li?_ ~ite..e_C_y:!.to~ri pe celetrel direc:'" tlea cu trlunghiul urrna aJ axelor unui sistem ortolICcoDcure:nte fn'-~: Coringu-ratia ponctelor de "fL!ga ~i de masurii in perspectiva pe tablou inctinat con-" ':£f:p. axonometrio conica._?r_l~ duce ra-.~! _~~~ punctuf pri()~i~qC~~ vire P (fig.~~Jl1.'i astfel sase puncte_qe ~_rp~r~..~Ctqs-.. ..I r . tri.~ _~e _face dupa metoda expiicata la perspectiya pe tablou vertical.n (l'!e.!ns:.. _din care numai trei sint de lucru... L fig. Doua din .£r~J?.e 14._..'.liO• E __ p 1 (inal!! m. ~_ezult.Iicar].r~__ .J. sub care se prlveste este in plan vertical' -mar aprcape de 90". -hra tre ia e's"t"e 'verti ~ Jalte:. ~£.de masl.!ia _gon~a-. iarcelea:"este-'-dfeptesinforiiontaJc.este ales mai departat de Iinia omontuJul.3.ATUl ~I CUBUl i • I • .e~~xon-6""rifetr 9rtogori a !~.t. Se afJa apoi pe fiecare latura 'a""ilT· unghiului punctu]" de .L L I.n.• _~.f'e tab}ou_a_Jrej~ drepte _perpendiculare doua cite"aou._ Acestaestedeei ortoeentrul triunghiu· !~ipunctelor de fuga.fuga F~5' I_n'_ pe'rspecti\fa--pe tabloi/fnClinat se alege rnuchia vertica/i1"AB -itcubu· lui.2 320 .Y_l._spa iu se pro! ecteaza "~ir_~ftii_j:l_e:__fuga t _sura pe cele trei axe sint deterrninatecu . Cu ci_t_ p'l!_ns..~jutorlJl _!_n_ _9J:~_9.~ in.f!!a· ._. U.1_).. . fig. '._~~~ a . Constructia pC'rspectjveL~_~£~J.. 14A.e_ntiil'il.. spyne .r .ae fugdF.lJL_~. yei Qentru ver. &cr~nghitrt r t t r- r t.e~te_ .t9g~~a.l .

~a )e·rit~l.lcere.!D':l!1gh.-. .dt:te_rmina .4). . .~_u_~~i_p~i.~~ f!~ear: !at. pe tablou vertical. pe dreap~_rl_! ':\J_ . corespunzatoare ce!or douapuncte . .~..fl.' pnn . I" . se pot folos~ pu~etel.Se consldera . ' -._. .-V.a .~lei. m.1. ~g_ _.. .. e _c.. . 't-!-". ar fi qeJncliria:t~ directia prindpala de privireea nu ajunge nic'i<?dat. se construieste d~pa metoda e:xph~a~a felrnuchlife prismel in perspectlva.ra M si-M.'. _ . '-." . ----.e.: n tabloul de_ ·p~_~_~p...----------------- 321 • • -_ •• "_ ••• - - -_ •••••• _ ~--.d_rept~.. .un! eunoscu~e..X!li~~_pU_rKt_~le _~~. fa .i!. aralele la ceJe doua drepte. -.~~_~~.tive..prisrne]. Pe ?ceste paralele struqi~ ..4. c~st.(fig.-'_-nici. nid in perspective m~~~.. di _ "1' ore 'd' Or..Dtn_Vlrful Ase_ duc... re. de d i tab!9_~. FU~. .. ce 1 __ P ere fuga se constru ieste sem Icercu 1 pe care se affa ----.~.fuga ~Ia~e _de dimensiuni date (I.'p~rspect'va ..: -~) .ec. In '...._de .'trel puncte d~ m~su..-:=:-" ~ .'-.4.~v rn~~: cir:i~it ·-l· -~ ti ~ L i j r: .~tr'~jasd..--_..t~~c~tabJouJ de perspectiva ~Ig.. catre privttor.e ~drepte .4.~ ..1 Perspective libera pe tcblou inclinet ------.3).ofj ..l_rf a .2).___rl'_~~..~e_ge~~r. J L \ -.. . .~_fl_i. . ~_T~g~'~!~~:·:.!ga:_.!re stnt fixate punctele de masur~(I!OIa p ~<latu~iLe_txJ~nghiului (fig.L l L L L -...p_Qrneg~_. 14.:4..~gn.--. t. ._. ~l.. .-..-.. -L~·ii..~-~-~ . FOlOSIREA PUNCTElOR DE MASUR)... zontulu] _~i dreap~a.. _--14.const ru irea perspect_iy_el__ P~_J~_~!~':l _1}~.':'~..asa fie perpenSe alege triunghiul punctelor de fuga ~i se deter.14. deoarece . de exernplu. -1 "_.:-.tri:rdi' .. _~1ridiriaf 'hu pot aparea unghlurl apropiate de 90°.~~:~o~ Se fixeaza direct in tablou virful A al prisrnei.di "pe . ~OD_~l~_.~pectlva... pri sme d repte d reptuD?h iulare.-~uga. 14.. perspectiva.c~'r~~~ i --punct~le"'-d'e' rnas'u~a ~respeci:ive~ Se."'...' .~u5!.:~?_n. -avansat.'pe linla orizontulul ~i punetu! M. ... -'"' --. perspec tiIva pe t a bl ou " . --.sm. ~__"__ . l' .~<:~" .!~!_u~~~.ca .....-~.lJ~a_~.?st_~er.pe . . aleasa .perspectivei.-"' ... _ •• ~ h •• _ " ~..~ncfe~"tii._s~.• ~ mal punctucorespuf\zator rrectn Juga • . de I~ muchia se iau dimensiunile prisrneila scara ~r$e unesccu ~?]1~al...--.e .d_~.- ..~ ----. In aceste puncte se _construie~te proiectia ~.(ab).'--'-. n)."-cea"descendenta .' ..~ _u~_e_i_....De remarca t co mCI -.~dTcuLlra pe planuJ orizontal.-' re_sp..~-.__FFv)...e p de fuga ~i se ana astfel punctele de fuga_diagon?ole.v.. 0. fig.. m-.----" . d.

....t . ...---.--.. .1 L 'I !- .. .. ~I \I I I fig. .. 'j \' _ ......:-~ .:....'. " v- ....--.2 [ \j r r...... ...' ..I ..--- ~. ... -~ ~ .:" -... .4.4:4 ..: - . .. 14..-. ~. . -.:: rl I rl r . U 'L...... ~ "" ... L L L i ...g .4.._ r r I I i fig.~---.... 14...3 fig. 14.....-:. ReprOlentari de arhilectura ~. ~:._- -._..~.'. L in perspeeti 322 '..

' tN PERSPECTIVA . l. .f· ~ -.t "... --.1.~--~-. a!tele mal greu de cuprins in ruste regu II geometrlce. de ..'.. ~. w· .. . Cele geornetrizate au fost euprinse in studiul perspectivei lilliare. ~ "--.---~~~ • . . it' ~ It: i C. complet .:. Mai slnt necesare a serie de operatii grafice.:-. Perspectiva de arhitectura trebuie sa reprezinte un .~...asemenea...trasarea umbrelor propri i $i purtate sint opera111. I ..[" "". SCARA INTRINSECA A PERSPECTIVEI .. :' i [. ~e~arece se adreseaza in mare masura nespecialistilor . unele perf~ct geom~tri2ate.geome~mate..~.. ..~ . .. _'<.. GENERALITATI Constructia corecta a perspectivei volumului de l i i ~.. ea perspectiva sa se apropie de realitate. [ ! . _alte aspecte de fedare a departarli.": ..lI srnt 0 serl€: de fenomene mal putin _ -..~ ..-:. . care fae. Redarea in ~esenuJ perspectiv a fenomenului oglindirilor. 1 I i -:. .. REDAREA UNOR ASPECTE NATURALE "-. Redarea unor especte naturale in perspedivii _ 323 l . iar celelalte fenomene in studiul petspectivei oeriene. 1 i '..""\~ L . \" . cum slnt degradarea luminii ~i a -·umbrel 0 data cu departarea.: L L ~ 15. -. g:ometriza~e ~i decl usor ~i precis aplicate ". degradarea culorilor.j L..\ . EI trebule sa fie user de jnleles. se apropie tot rnai mult de realitate. M..~---. :-L_. _. ""l..dese~ foarte precis ~i exact. ' ..beneflciari ~j faetori de decizie. 1 1 ~~ .. sa creeze imagini ale realulul. ca ~~.2.j ! i .' 15. 15. arhitectura cu trataroa detaliilor nu este 'sufici~ enta pentru a apropia desenul perspectiv de lmagtnea viltoarei constructii gindita de arhitect. care sa cantina cit ll_1al putrne clemente conventionale. care fac ea perspectlva sa .J . ~ [.1..

I t-:!": r- -- ~.. ...t( 1 ~ 1 .. i -.... i- . ~ ..: .•.-. 15.'t\:..--. -...2. t -i.L L' I .1 -' .~'. f5. L i fig. fig....2 f t t _. I) -_ --.-~.. p ~ l II r~·-------.2..324 "-j t R~prezentafi de arhiteclura in persP(t.

. . . deci..4 . " . L L L i' J.". -: ... ' ''': .-~~>-.\ ~. pe suprafata fiecare punct in parte.. 1 I:~ . :.egal .1). .-.. i -.3.::..-~. i' h . slrnetric cu A fala de oglinda. -a~=~+ tata pina la intersectia cu vertkala din A. :': .'"..2 se observa ca.se obtine punctul A'...ox c·/ _. Ogl indirea se face prin sirnetrie in -~ .in [os. Punctu! A trimite in 0 0 raza directa ~i 0 raza /' 'A --.2 ~l . intradosul teraselor se vede mal mare declt in vedere directa.2)..care se reflecta in punctul IX. pe care se mascara.' ." _ ...::\".J-"'""":~h:::. ' Redoreo unor especte ncturele in perspectiva 327 ..' .3. ~ .... " ...": .. Fie perspectiva unei case pe marginca unul lac (fig.. situat in asa fel pe oglinda ca unghiul de inddentl A or: N sa fie. ... ln figura 15. cu unghiul de reflexie NIXQ. L -----------~ ... dar ele se vad in oglind ire. -. i" ....-- ---- -- L L L L L L . cota punctului fa1a de acest dere ar fi mal sus.3. Dreapta IX N ester-"'perpendicularape oglinda.~~.-·4I-'-. Pentru a afla oglindirea unui punct se coboara din el 0 verticala. 15.--l.. / »: r N·. i Problema se analizeaza in planul vertical format de . i .. ".3).3.. .. 15. prin sau obiecte..~~... Problema nu se repeta pentru perspectiva.3. aceste intradosuri nu apar in plan (fig. Prelungind raza reflec7---~a.~. 15. F hi L l L f-' fl ~.. deoarece a dreapta ~i oglin- --~~ _ - P' \ ~~~t~~ .~i).:. In cazul di punctul de ve~ la planul ape. prelungit pinii direa ei slnt concurente~in punctul de fuga al drepla linia orizontului pe sub orice forme de relief tei respective..: ~ raza inddenta ~i raza reflectata (fig..--._... 15... : ~ - . raport eu planul orizontal al apei. din punctul n observatorul vede punctul a' de \ pe oglinda confundat cu A'..' fig.. de oglindire..... ~.

8). 15. 15. considerat oglinda.5).. In lipsa acestui studiu.3.7). 0 unitate x corespunzatoare distantel pina la ogl inda. ~:' . trece diagonaJa dreptunghiuJui format de dreapta (Aa) ~i oglindirea ei (fig. se determine sirnetricul fata de oglinda.3._ ~ .. . L~ rI- I fig. : .3.oglinda este perpendiculara pe tablou. se face prin simetrie fa~a de Ii nia orizontului. ::.' L' . cum sint muntii ~idealurile de la orizont. Li LI . ~ .:. Problema este de fapt de a determina in perspectiva slrnetrlcul unui punct fata de un plan vertical. Pentru a cuprinde in unghiul vizual ~i oglindirea oblectului trebuie sa ne departarn de el mai mult dedt in cazul perspectivei rara oglindire. apei (de exemplu. mai corect spus.. . simetria se face intr-un plan paralel cu tabloul (fig.~.5 Reprelentari de arhitoetura in perspedivll L L i 328 _____________________ . -. .·i. al verticalei Aa.4 :.. Pri n m ij locu I d re pte! de inte rsect ie rezu 1tata. tn cazul perspectivei cu orlzont suprainaltat. 15. ogl ind irea tal uzu Iu. -. 15.: Prin oglindirea pe plan vertical se face vizibil in perspectiva spatiul virtual. .6).oglinda este paralela cu tabloul._.>ott -.~ fig.' ~ s"~ . [n perspectiva noastra. Se aJege un punct K pe linia de orizont cu ajutorul caruia se determine in planu! frontal.3.3. 1) In cazul dod oglinda este perpendlculara pe tablou. 15. Lulndu-se inca 0 data unitatea x in planul frontal. cu atit se vede mal putln din oglindirea lui."L ..15. intradosul debarcaderului).~ "_ . 2) In cazul cind oglinda este paralela cu tabJoul.~ ! -J I !.: :". L' . .: . _:. Ded in studlul alegerii punctului de vedere trebuie sa se 1ina seama ~i de oglindirea oblectului. nu se obtine 0 oglindire intreaga (fig. oglindirea poate sa iasa deforrnata sau. . fig. Cu cit un obiect este mai departat de mal. - _:. :'.ogllnda este un plan vertical oarecare. I .. !. ~i aproape total oglindirea oblectelor departate de apa. 15. este ob1igatoriu. Este 0 problema metridi de perspectiva libera. ~are ii rnareste de fapt dimensiunile pe verticala.3. problema se rezolva in doua rnoduri: a) Simetricul se ana cu ajutorul diviziunilor perspective (fig.. ce se ia perpendicular pe ogli nda. Daca unghiul taluzului este mat mic dedt unghiuJ de vedere sub care este privlt.4). studiul de alegere a punctului de vedere. acopera 0 parte din oglindirea case. la care se va tine seama de ogllndire. ce se rezolva cunoscind pozitla punctului de vedere in raport cu tabloul. 15. atund el nu mai apare in ogHndire (fig.3.3 . Oglindirea obiectelor foarte departate. b) Simetrkul se afla intersectind cu oglinda planul vertical al dreptci (Aa). OGLlNDIREA PE PLAN VERTiCAL i •.: j. Dupa pozitla oglinzii faj:a de observator se deosebesc trei cazuri: .s:> i ..3.

::-. '_ . -c: .~ ~- /J tf (' /) i ~J I') l_cLJ OGUNDA L L I h h' h L fig. . . < . . ~._:.. . 15.9)..0 -. Problema se rezolva fie prin divizlunl perspective. l l L 'l h fig. fie intersectlnd pia. nul ogllnzil cu planul verticalei (Aa). -....3. .:: .7 L L I L ~'- I 3) ln cazul cind oglinda este un plan vertical oarecare trebuie sa se cunoasca pozttla observatorutui fata de oglinda.. 15..: ). luat perpendicular pe oglinda •.3. ' ~. .. 15.3. 15. vertlcala (Aa) ~i punctul principal de privire P (fig.~ .3.- .... 1( -.9 Redarea unor aspecle nalurale in perspectivo 329 :." : .6 L X '.' fig..\. -":' .. cu ajutorul carela se afla punctul de fuga ~9G al directiel perpendiculare pe planul oglinziL Fie in perspectlva oglinda data prin urma ei orizontala (U). - .

..: ::'-.15. . "._ . ~ -'.3..~.la ..- ~ . f 5.frQ. -_~ it. Odata gasiU directia tare pe oglinda.11).• ~.3. fig... . in care se ia 0 oglindiJ inc1inata frontal spre privitor (fig. .3. 15..:._. .. •. - . P___j~-.11 Rllpretenhlri de Qrhitedl. .h Se va rezolva problema pe fata lui.:... Se intersecteaza planul frontal al verticalei cu phnul de capat al oglinzii.... (. ~ . Fie un cub in perspective .'" ..~~ ".---. 15. ..... Problema este de a gasi directia perpendicularelor din extrernitatile verticalei pe planul oglinzii. ~ .. OGllNDA INCllNATA FRONTAL frontala.3.:.:~~ '"=:.~ .......10). .~~ ... OGLINDA DE CAPAT Problem" ~e rezolva tn plan frontal (fig. ~.. :". Pe dreapta de intersectie se due perpendiculare ~i se construieste pe ele ogl indirea prin simetrie..:."....~ .--....'_ OGUNnA -f----'h\--~-~lfJ' ~j/ .in perspllcliVr 330 . se af/a ~ipunctul din dreapta a cubudin proiectia ortoacestei perpendicuei de fuga pe dreap- fig...• :t. .... _.....kind analogia cu problema gonala. ~.. . -...»'.....

ce trece prin punctul F. rata de dreapta de intersectie. Simetr icu I verti cal e i se va afla in plan u I ei vertical.. ~-. se construieste 10 perspective simetricul vertkalei. L OGLINDA INCLINAT'A OARECARE considers a usura rezolvarea acestel probleme se oglinda drept planul diagonal al unei prisme drepte dreptunghiulare (fig.. Apoi se intersecteaza cu oglinda planul ce trece prin verticala ~i este perpendicular pe oglinda. . 15.. l L ~ ~.. l . 15.12 ta de fuga cc trece prin P.-~~ •• ~-. Punctul de fuga 31 acestei dlrectii perpendiculare se afla pe dreapta de fuga a fetelor vertlcale ale prismei. Se va ccnstrui sirnetrlcui verticalei in planul ei de capat (care este perpendicular pe ogllnda). Se intersecteaza acest plan de capat vertical cu oglinda ~i se construieste sirnetricul (in perspectiva) fa~a de dreapta de intersectle..12). L fig. Acest plan este perpendicular pe oglinda... -------------------- 331 . caRedcneCl \lnor ospecle nat\lrale in perspe'tivll Pentru re are ca dreapta de fuga vertkala ce trece prin punctul F.. Pe aceasta fata se construieste un pat rat ~i se prccedeaza ca tntr-o prolectie ortogonala. & •• - ••• ..L L •" '" ••• -~---•• ~-~ •• _". t- " l L L "~. folosind punctul . l L .~~~ -~~--~~ . Pe fata sti'nga a prisrnei se va afla directia perpendiculara pe oglinda.F4~ ~j punctul de _masura M.3.3. ~ .

mod se aHa de exterior.ct... s traseului umbrelor are 0 important! deosebita..in planul neutru ... .1.. TRASAREA UMBRELOR TN PERSPECTIYA I ! L .I A DREPTEj] zult! ag·numitele umb..@ 1ia punctului (fig. 15.. -··~··. Pentru a . 15.4.. Dupa cum s·a mai arAtat. ci "prezentat la rasarit sau la apus. tual :-=..~". cind se confunda cu prolectia sa pe linia orizontului (fig. cit ~i in insu~i procesul de proiectare a lor. umbra verticalei este cuprinsa 10 intregim~ in cimpul vizua \ nit. 15. -astfel Sa la un soare real umbr:. 'Pentru a ana umbra punetu/ui pe planul orizontal . :-" -. : ". sursa de lurnlnaeste Lonsiderata_[a jnfjojt. -1 a . jar l:i un soare.4. . . cu roiee la ei ee trece prin proief: rezulta umbrele"lasoare" __ folosite -inpeap-e."". r~zelej_e studiu.7.1. d). .-~ . In cazul soarelui real.'-:::-. virtual umbra luminA cu suprafetele diferitelor obiecte. un mij!oc de redare a formei ~i a proportlllor obiectului proieetat.1.. a). 15. 15.e . Decl. De asemenea. Din __xperlenta traita cit ~i din .. cum ~i in desenul dupA natura de foarte . t soareJe poate ocu pa pe bolta cereasca trel pozit1_!: Umbre!e in perspectlva lntregesc senzatla de relief .4. .e interseeteaza raza de soare ee treee prin punctul res eetiv. JD_ __r~p~Jr eu obse rvatoru I.. Cu cit soarele este mal sus I~OARELE IN PERsPEcrl.1.2).soarele in fata observatorului .. 15.soareJe in spatele observatorulJ. adica lntersectiile dintre razele de vine catre privitor..t UMBRA LA SOARE A PUNCTULUI.:' e Trasarea umbrelor tn perspectiva este 0 problema figura 15.. [- .. fig.: .~e reprez_inta in tablou Ide perspectlva sub studiuJ teoretic trebuie dubJat de perspectiva de f orizontului (fig.4._ --.fI pe boltii.L::". .--~ ...__ . se duce in profunzime. ee consta in intersec~ii de opusa soarelui.!I::I_~l£Iae iau ~rale!e eu 0 directltL~!~!_(fig. indiferent de inatlimea _Pentru a usura studiul trasarii umbrelor in perspectiva _g va aproxima soarefe cu un punct situat la infi. @ @ h h' . Dupa natura sursei de lumina studiul umbrelor imbradi doua aspeete: . In perspeetiva de arhitectura cunoasterea .-:.".soarelui pe bolta. re. n acela$i .4.gad.2_ se observe ca umbra este de p. . attt in reprezentarea corecta a viitoarelor construetab/out de perspectiva soarele rnai poate fi ~e1ii. _ . eu a1ft umbra verticalei este__!!!!i scurta. soarefe poai~_fi repr~ 15..lL.ar_t~a de perspectlvs libera.~. iar in comblnatie cu elementele de se reprezmN..er1Qr.. studiul urnbrelor nu este un scop in sine. fn tabloul de perspectiv~deasuperspectiva aerian! contribuie la redarea unei pra llnlei orizontului (fig.? drepte cu plane.~ . b). Fiin socoti tun punet a In In I . ' i r tn . c). '-' ' .: _. imagini mai vii a aspectelor spatiale.""' ..4.' .'.I . este cunostut faptur ea Jungimea umbrei este 1n functie de illiillimea soarelui pe bolta.[ 'I [ j .soare real~i adincime..~. zentat in tabloul de pers eetiv3 in raport cu 1inia on zontu u\.--~ .4.nu are multe ori se face apel Ja aspectul teoretic al acestui reprezentare in tabloul de perspective. observatie.4.soarele lateral .§.=:~!:~ usura lntelegerea trasaril umbrelor in perspectiva. La un soare virtual umbra verticalei este cuprins toata in cimpul vfzual.. se va reprezenta soarele erintr-un punct ee are proiectia GENERALJTA II pe [j nia orizontu Iu\.1 332 Reprezenlari de arhiteclura in perspectivii Li' L L 1--'...Ia Ttimmare" sau "Ia • bee" ~i sint fg!gsite maLa[es jn_pers!2ectiva de in:t.....dod sursa de lumina este fa dis~a fin/ta. umbra verticalei.

.3).~~~. .4.4.. 15.5 333 .3 "t-. 15. .2 ·"s s s. :_' ....• _constructla urnbrelor mal multor verticale coplanare de aceeasi Tnallime (fig. Dreapta de nivel este concurenta eu umbra ei in punetul de fuga F. De aid rezulta . (----~--. 15. determinata de extremitatile acestor verticale.4 F -... 15.. . t .. Se observa ca umbra plead din punetul de lntersectie h al dreptei eu planul orizontal. Pornind de la umbra pe planul orizontal se poate determina Redareo unor a$pecte naturale in perspectivc.. 15... ll.!e .4).7).4. 15. Punctul 'i' este umbra punetului de fuga F al dreptei ~i segaseste pe linia orizontului unind soarele eu punetu! de fuga F.. fig. ~.. .f . Cunoscind umbrele a doua punete se afla umbra dreptel ee treee prln eele doua punete (fig.4.. ~- . .:.:..4.4. ~.4.- :} fig. Deci. fig. Fieeare punct de pe dreapta de nivel Impreuna eu proiectia lui pe planul orizontal deterrnina cite 0 verticala de aceeasi inal!ime.-i :il '. L numal d~e:J. Deci pentru a eonstrui umbra dreptei de nivel este suflcienta ccnstructla unui singur punet de pe ea (fig.. I L I . j t ._--------.~"""1 . ~. - .... _.:".·l :~.g_e}.6). L -. L L L """.. " -~ .. extrernitatile urnbrelor acestor verticale se gasesc pe 0 dreapta concurenta ..... ~ L j.. 15.f9arte su~ in raport Cll Jnaltimea ej (fjg.~ ~.In punctuJ de fuga F al dreptei de nivel..4.. .. 15. Umbra punetu lui de fuga 'i' este necesara in eazul construirii umbrelor mal multor drepte paralele in spatiu ~i care sint eoneurente Tn punetul F (fig. .' . h s 'S fig. .5). 15.

--0(

[

L
!

L

h

t
(hJ

L

L

-_

~

.~

fig. 15.M
.>.- ..

fig. 15.4.8

/ ....

-

.~.~-.

~.~,.-':.

\
~ ,

i"·

t
I
~.

h

h'

!
fig. 15.4.7

fig. 15.4.9

! [
f
I-

I

umbra vertlcalei pe un plan vertical, interscctind raza de lumina eu acest plan vertical. Construqia sc rezurna la a intersecta de fapt planul umbrei (determinat de verticals ~i raza de lumina) cu plan uI vertical d at (fig. 15.4.8). Const ructla este aceeasi ~i in cazul umbrei verticalei pe un plan 0::11"('care (fig. 15.4.9). . ')a se deseneze in perspective urnbrele lasate de stilpii de iluminat pe 0 strada in panta. Problema este deci de a eonstrui urnbrele unor vertlcale pc uri plan tnc!inat (fig. 15.'1.10). Pentru a usura rezolvarea acestei probleme se alege un stilp c!liar pe dreapta de interscctle dintre plano I ,inclinat ~i planul orizontal. Umbra acestui sti! p (Aa) se determin,'i intersectind planul razelor de lumina cu planul inclinat dat. Umbra pc planuJ incl inat a acestui stil pare ca punet d e fuga pu nctu I tIl, ce se gase~ te pe dreapta de fuga a planului inclinilt,. la intersec~ja cu verticala coborlta din S. Punctul II> este

h

__ ..

h~

lig, 15.,1.IQ

i-

,

I.

334

Ropret(?nUni cit crhitectma
r.

in palSpectiva

I

.'\

-

..:...-....

:.11

:,

-

- '-., ,~~.~ ... -:.-

~--., .•..

".,~

..~ ..

.: :-i~·<

LlI-

,;

-.

)~.~.,
_ .. ,

~.:. .

_______ J:,

,f"

_

~
.. ..:, .. ,

.....
._'.,

~,_... _

L

"

L til
l·~' _

"L
,

L

L

rt
·L
L

punctu! de fuga <II umbrelor acestor vertlcale pe planul tncllnat dat. Sa se construlasca umbrele unor drepte de nivel pe un plan vertical in cazul unui scare real, Umbra plecind din punctul de intersectie al dreptei de nivel cu planul vertical dat, problema se reduce la a intersecta raza de lumina. ce trece prin extrernitatea d repte ide nive I. cu acest pIan vertical (fig. 15.4.11). Se observa ca urnbrele celor doua drepte de nivel sint concurente in punctul <I), ce se gase~te pe dreapta de ruga a planului vertical. Ia intersectla cu dreapta FS (dreapta de fuga a planelor forma te de razel e de lum ina ~i de d reptele de nivel respective), Deci, 0 alta rezolvare a problemei consta in a afla punctul ~ - punctul de fuga al urnbrelor. Aceasta rezolvare se poate aplica ~i In cazul unui scare virtual (fig. 15.4.12). In cazul soarelui real. umbrele stnt divergente catre observator, iar in cazul soarelui virtual, urnbrele slnt convergente catre profunzime. Astfel se poate construi foarte usor umbra bakenului pe fatadi'i (fig. 15.4.13). _-

POZ1TlllE SOARElUl iN RAPORT CU PERSPECTIVA OB1ECTUlUI

~t_r~_~_.!!:~~? __u.0}?!:~J~ ...10__e~~~P_~~!:v_~ __!_~oe_2~_!~_sa ~~ga una din celc trei pozltii princlpale in care ~P2'!!rU1i>J.tq_are!~::!fl.:[~p.2Mr.I~(Q~E~Yi"foY,li!.-ji_jljicT In raport cu obiectul consider a t, deoarece dis. ._j~QlE:_AiD!!:~.,~~bfe:C:t !"J;!i!9f__'e~i:ons :_~i_-_-~ s ide'r5--negn: ~~~~ __ fa1~._~e_9is~.a_n.~a_9.e:,I~ _ soareIaobiect, t\stfel, _~Q!"!r~l~p_o<!J.~JLr~~I~ __ __jTN~r__g~_Ja!~.tal__(iD_pla_nul y ~eut_!"~L6Legerea uneia _1LI!...~~~~_t~_,RQziti_i __eface s _lo_ral29rts_u sCQpirurrQ~[_i.1_.ag_fe:Lg._.I,JI\~_tt;;j~t~ ...sli fie lu_fD. ina~_~!.~Ig:J~_ Ym_b_(iliLS_j)\J __ ~._,:!_r£Lb..~~_p\,lIjM.a_. ~ ~i_eS.!~~_s_!,<l.i_b.a_.9aDu,rnita4ire_qi~_~_Untin.Qgg" ~nul ori~.~.I.Jiau__e_e:,~Lt.~L9Qi~<;~~..: Odata aleasa pozitia soarelui sint determinate felode umbrite ~i fetele luminate, deci separatoarea de umbra ~i lumina. Separatoarea de umbra ~i lumina este cea (are arunca umbra purtata (fig. 15.4.14). Fa1ii de obiectul considerat, soarele poate f ales astfel ca una din ferele verticale sa fie lurninata ~j

:,-. ;:'.:.

'L
:_

I

L
~_,

.

j
/

L
F
/

"

L

_

.

..:.

~ ~ :~,

...

L
[
Redarea unar aspecte naturale in perspectivii

lig. 15.4.11

335

,...:.':,.:...........:.._:~,~

--'

_

.. -.

_~

--.-_~

_.~:~~,

-~~-.....