You are on page 1of 12

CENTRUL DE EVALUARE A PROFILULUI SOCIO-EDUCATIONAL

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ NAPOCA


UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

PROFILUL SUCCESULUI ŞCOLAR ( PSS-RO)


GHID DE UTILIZARE

2010

Instrumentul PSS-Ro a fost finanţat prin proiectul de parteneriate PN II al UBB, Cluj-


Napoca „Diagnosticul social al performanţei şcolare prin scala socială a succesului
şcolar şi proiectarea unor metode de intervenţie validate prin cercetare”, contract 91-
063/18.09.2007-2010, director de proiect prof. dr. Maria Roth.

1
PROFILUL SUCCESULUI ŞCOLAR ( PSS-RO)
GHID DE UTILIZARE

Prezentare

Profilul Succesului Şcolar (PSS-Ro) este un instrument comprehensiv de evaluare a factorilor


sociali şi individuali care contribuie la performanţele şcolare ale elevilor de gimnaziu şi liceu (grupa
de vârstă de 11-18 ani). El poate furniza atât profile de grup (la nivelul clasei sau şcolii), cât şi
individuale ale elevilor, raportabile la media naţională, regională sau de grup, de vârstă şi de gen.

Chestionarul a fost adaptat şi validat în România după modelul instrumentului construit de Gary
Bowen, Jack Richman şi alţii, de la Universitatea Chapel Hill din SUA şi denumit School
Success Profile (www.schoolsuccessprofile.org). Cadrul teoretic care a stat la baza instrumentulului
este perspectiva ecologică interacţională a dezvoltării „eco-interactional-developmental
perspective” a lui Bronfenbrenner. Richman & Bowen1 au pornit de la nevoia de a studia potrivirea
dintre elevi şi mediu şcolar şi social din care face parte, analizând modul în care in experienţa de zi
cu zi interacţionează factorii de risc cu cei protectivi şi modul în care aceştia din urmă pot fi cei de
risc pentru prevenţie, intervenţie timpurie sau intervenţie susţinută pentru a evita eşecul şcolar.

Modelul de dezvoltare eco -interacţional

Varianta electronică a chestionarului românesc şi profilele elaborate pe seama completării ei se


bazează pe rezultatele unei anchete naţionale efectuate în cadrul proiectului Diagnosticul social al
performanţei şcolare prin scala socială a succesului şcolar şi proiectarea unor metode de
intervenţie validate prin cercetare2, proiect care a urmărit identificarea unor factori sociali şi
individuali-atitudinali ai succesului şcolar şi găsirea unor programe de intervenţie bazate pe
1
Bowen, G. L., Richman, J. M., 2005, School Success Profile, Jordan Institute for Families, University of North
Carolina at Chapel Hill.
2
Diagnosticul social al performanţei şcolare prin scala socială a succesului şcolar şi proiectarea unor metode de
intervenţie validate prin cercetare, Proiect PN II, finanţat prin contractul nr. 91-063/18.09.2007-2010 de către CNMP,
director de proiect prof. dr. Maria Roth.
2
cercetare pentru stimularea factorilor care conduc la performanţe şcolare . Chestionarul a fost
completat şi validat pe un eşantion reprezentativ de 2465 de elevi de gimnaziu şi liceu, de diferite
etnii, din mediul urban şi rural. Alături de versiunea românească, chestionarul a fost testat şi în
limba maghiară (PSS-Hu).

În concepţia autorilor, riscul şcolar se referă la prezenţa unuia sau a mai multor factori care
cauzează creşterea probabilităţii cu care un copil sau adolescent va manifesta comportamente
negative. Aceşti factori de risc pot fi de natură biologică (ex. ADHD, temperament coleric etc.) sau
ecologică şi contextuală (divorţul părinţilor, decesul unui membru al familiei, rata ridicată a
infracţiunilor din cartier, sărăcia etc.). Pentru a preveni eşecul şcolar este necesară identificarea
acelor factori de risc care corelează cu rezultatele şcolare scăzute ale elevilor. Dacă eşecul şcolar
este analizat dintr-o perspectivă contextuală (care vizează familia, grupul de prieteni, şcoala,
vecinătatea) mai degrabă decât dintr-o perspectivă demografică sau o perspectivă centrată pe
caracteristicile personale ale elevilor, putem identifica o gamă largă de situaţii de risc legaţi de
factorii înşiraţi.

Pe de altă parte, factorii protectivi se referă la capacitatea elevilor de a depăşi situaţiile de risc şi de
a obţine succese în şcoală chiar şi într-un context mai puţin favorabil. Printre factorii protectivi se
numără competenţele sociale (flexibilitatea, empatia, comunicarea afectivă, capacitatea de a stabili
relaţii de prietenie), autonomia (stima de sine, autodisciplina, eficienţa personală) sau factorii
contextuali (siguranţa din şcoală, cartier, familie, sprijinul adulţilor).

Profilul individual cuprinde informaţii referitoare la 27 de dimensiuni ale mediului social al


elevului, respectiv ale adaptării sale individuale. Fiecare dimensiune a profilului constă într-o scală
formată din mai mulţi itemi. Cele 20 dimensiuni ale mediului social sunt etichetate şi definite ca
resurse de care elevii au nevoie pentru performanţa şcolară şi pentru o dezvoltare sănătoasă. Cele 7
dimensiuni ale adaptării individuale sunt formulate pozitiv şi sunt definite ca atitudini şi
comportamente care dovedesc o dezvoltare sănătoasă şi performanţă la şcoală. PSS-Ro nu include
întrebări despre comportamente ilegale, adicţie, activităţi sexuale, sau probleme legate de abuz şi
neglijare care l-ar putea culpabiliza pe elev sau pe familia acestuia.

Pe de o parte, PSS-Ro identifică potenţialele riscuri la nivel de şcoală, clasă, respectiv individ,
specialiştii din şcoli urmând a implementa cel mai potrivit program de intervenţie. Pe de altă parte,
folosit într-un design pre-post intervenţie, el poate evalua progresele făcute, în timp, în urma
aplicării unor programe de intervenţie. Astfel, PSS-Ro este un instrument de cercetare, în practica
bazată pe dovezi (evidence-based practice), prin care în şcoli se pot planifica programe de
intervenţie ţintite, bazate pe legături empirice testate între rezultatele dorite şi determinanţii acestor
rezultate. El poate fi folosit şi în practica clinică, ca instrument de diagnostic pentru planificarea şi
urmărirea acţiunilor de tip terapeutic.

Dimensiunile Profilului Succesului Şcolar

PROFILUL MEDIULUI SOCIAL (VECINĂTATE, FAMILIE, PRIETENI ŞI ŞCOALĂ)

Sprijinul primit de la vecini: Respondenţii sunt mulţumiţi de cartierul în care locuiesc şi îşi percep
vecinii ca fiind interesaţi de ei şi dispuşi să îi ajute dacă au probleme (ex. Am vecini care m-ar ajuta
în cazul în care aş avea o problemă).

Comportamentul tinerilor din cartier: Respondenţii locuiesc într-un cartier (zonă) în care ceilalţi
tineri au comportamente constructive şi nu au probleme cu poliţia (ex. Din câte ştii tu, cât de des se
întâmplă ca tinerii din zona în care locuieşti tu să facă următoarele: Să aibă probleme cu poliţia).
3
Siguranţa cartierului (zonei): Respondenţii locuiesc într-un cartier (zonă) în care rata
infracţionalităţii este scăzută (ex. În zona în care locuieşti tu, cât de des s-a întâmplat în ultima
lună vreunul din lucrurile enumerate mai jos: Cineva a fost jefuit).

Climatul favorabil învăţării: Respondenţii simt că în şcoala lor fiecare elev este important, că
profesorilor le pasă de elevi şi că interesele elevilor sunt pe primul loc (ex. Interesele elevilor sunt
pe primul loc în această şcoală).

Satisfacţia şcolară: Respondenţilor le face plăcere să meargă la şcoală, se simt respectaţi şi declară
că primesc o educaţie bună (ex. Îmi place să merg la această şcoală).

Sprijinul primit de la profesori: Respondenţii consideră că profesorii lor îi sprijină şi că le pasă de


performanţele lor şcolare (ex. Profesorilor mei le pasă de mine).

Siguranţa din şcoală: Respondenţii merg la o şcoală în care rata infracţionalităţii este scăzută (ex.
Cât de grave sunt problemele din şcoala ta cu, de ex.,: Elevii care poartă cu ei bâte, cuţite şi alte
arme).

Relevanţă academică: Respondenţii consideră că ceea ce învaţă la şcoală este relevant pentru
viitoarea lor carieră şi că profesorii lor fac deseori legături între ceea ce predau în clasă şi posibile
locuri de muncă (ex. Profesorii mei mă ajută să fac legătura între ce învăţ în clasă şi posibile
locuri de muncă sau cariere).

Rigoare academică: Respondenţii consideră că profesorii lor îi ajută să obţină rezultate bune, au
standarde înalte şi îi stimulează să gândească (ex. Profesorii mei îmi dau teme care mă fac să
gândesc).

Integrarea în mediul şcolar: Respondenţii nu se simt discriminaţi, excluşi sau trataţi


necorespunzător la şcoală (ex. Cineva din şcoală te-a tratat nerespectuos).

Siguranţa personală în şcoală: Respondenţii nu se simt expuşi hărţuririi sau agresiunilor fizice în
şcoala în care învaţă (ex. În şcoala mea mă simt ferit de violenţă).

Sprijinul primit de la prieteni: Respondenţii consideră că primesc sprijin din partea prietenilor şi
că aceştia sunt sensibili la nevoile şi sentimentele lor (ex. Pot să mă bazez pe ajutorul prietenilor
mei).

Acceptarea în grupul de prieteni: Respondenţii se simt acceptaţi de prietenii lor şi sunt capabili să
reziste presiunilor negative din partea grupului de prieteni (ex. Mă las convins/ă de prieteni să fac
lucruri pe care chiar n-aş vrea să le fac).

Comportamentul prietenilor: Respondenţii au prieteni care nu prezintă riscul de a încălca legea şi


de a avea probleme cu poliţia, care se feresc de necazuri la şcoală şi au note bune (ex. Am prieteni
care intră în încurcături la şcoală).

Armonia din familie: Respondenţii consideră că membrii familiei lor sunt apropiaţi şi ţin mult unii
la alţii (ex. Membrii familiei mele discută deschis şi se ascultă unii pe alţii).

Sprijinul primit de la părinţi: Respondenţii consideră că părinţii lor îi sprijină şi îi încurajează


(ex. În ultima lună, de câte ori au făcut adulţii cu care locuieşti tu următoarele: Te-au făcut să te
simţi apreciat ca persoană).
4
Mediul de învăţare de acasă: Respondenţii consideră că părinţii lor sunt interesaţi de materiile
şcolare, de activităţile pe care le desfăşoară la şcoală şi că discută cu ei despre planurile de viitor
(ex. În ultima lună, cât de des ai discutat despre următoarele lucruri cu oricare dintre adulţii cu
care locuieşti,de ex.: Aspecte studiate în clasă, la ore).

Sprijinul părinţilor pentru activităţile şcolare: Tinerii consideră că părinţii lor încurajează şi
sprijină obţinerea unor performanţe şcolare ridicate, şi le limitează din timpul pe care îl petrec în
oraş cu prietenii sau uitându-se la TV (ex. În ultima lună, de câte ori a făcut oricare dintre adulţii
cu care locuieşti următoarele: Te-a încurajat să ai rezultate foarte bune la şcoală).

Aşteptările referitoare la comportamentul şcolar: Respondenţii consideră că părinţii aşteaptă de


la ei să îşi facă temele, să frecventeze cursurile şi să respecte regulile şcolii (ex. Cât de tare s-ar
supăra adulţii cu care locuieşti dacă ar afla că la şcoală ţi s-au întâmplat următoarele lucruri, de
ex.: Nu ţi-ai făcut tema).

Utilizarea sprijinului social: Respondenţii indică existenţa unor persoane la care pot apela pentru
sprijin şi ajutor (ex. Există persoane cu care stau de vorbă cel puţin o dată pe săptămână şi care:
Mă ascultă fără să-mi dea sfaturi sau să mă judece).

PROFILUL ADAPTĂRII INDIVIDUALE

Sănătatea fizică: Sănătatea fizică a respondenţilor este indicată de absenţa simptomelor unor
afecţiuni fizice pe parcursul ultimei săptămâni (ex. În ultima săptămână, în câte zile ai avut vreuna
din problemele următoare: Te-a durut stomacul).

Stima de sine: Respondenţii sunt încrezători în propria persoană şi au o imagine bună despre sine
(ex. Sunt capabil(ă) să fac lucrurile la fel de bine ca cei mai mulţi oameni).

Adaptarea: Respondenţii declară că nu s-au gândit să fugă de acasă, nu s-au simţit neglijaţi sau
confuzi (ex. De multe ori mă întreb dacă cuiva îi pasă cu adevărat de mine).

Optimismul: Respondenţii au un sentiment general de optimism şi încredere cu privire la viitor (ex.


Mă văd realizând lucruri mari în viaţă).

Angajamentul şcolar: Respondenţii se simt bine la şcoală şi o consider interesantă (ex. Mi se pare
interesant să merg la şcoală).

Evitarea problemelor la şcoală: Respondenţii declară că au evitat să aibă necazuri la şcoală şi să


chiulească pe parcursul ultimei luni (ex. Cât de des ţi s-a întâmplat vreunul din următoarele lucruri
în ultima lună, de ex.: Am chiulit de la cel puţin o oră).

Notele: Respondenţii indică ce medii au obţinut în semestrul precedent, precum şi la câte materii nu
au obţinut medii de trecere (ex. Câte medii sub 5 ai avut în ultimul semestru?).

5
REZULTATE

Datele obţinute pe eşantionul reprezentativ românesc confirmă reliabilitatea chestionarului. Mediile


din tabelul sintetic de mai jos sunt orientative pentru profilele individuale şi de grup. Alte date
statistice se găsesc în manualul PSS-Ro

Tabelul 1. Indicatori statistici ai dimensiunilor profilului succesului şcolar


Ab. Alpha
Media Std. Min. Max. Cronbach
Sprijinul primit de la vecini 3.65 2.43 0 7 0,829
Comportamentul tinerilor din
cartier 6.95 1.85 0 9 0,658
Siguranţa cartierului (zonei) 7.10 1.51 0 8 0,756
Climatul favorabil învăţării 5.86 2.16 0 8 0,777
Satisfacţia şcolară 4.74 2.18 0 7 0,797
Sprijinul primit de la profesori 5.05 2.60 0 8 0,834
Siguranţa din şcoală 36.90 7.52 24 48 0,928
Relevanţă academică 29.71 6.92 11 44 0,892
Rigoare academică 29.49 0.12 10 40 0,883
Integrarea în mediul şcolar 13.46 4.70 5 20 0,883
Siguranţa personală în şcoală 34.41 4.17 13 39 0,831
Sprijinul primit de la prieteni 12.94 2.41 5 20 0,876
Acceptarea în grupul de prieteni 20.07 2.89 8 24 0,725
Comportamentul prietenilor 23.10 3.25 9 27 0,820
Armonia din familie 8.97 2.81 7 21 0,886
Sprijinul primit de la părinţi 12.60 2.59 5 15 0,850
Mediul de învăţare de acasă 6.40 1.73 0 8 0,737
Sprijinul părinţilor pentru
activităţile şcolare 4.69 1.59 0 6 0,742
Aşteptările referitoare la
comportamentul şcolar 26.98 5.63 11 46 0,910
Utilizarea sprijinului social 5.25 2.35 0 8 0,802
Sănătatea fizică 22.52 3.22 9 27 0,772
Stima de sine 13.33 2.11 5 15 0,833
Optimismul 37.48 6.46 12 48 0,870
Adaptarea 14.86 2.84 6 18 0,824
Angajamentul şcolar 7.27 1.42 3 11 0,675
Evitarea problemelor la şcoală 28.89 3.54 11 33 0,802
Notele (nivelul academic) 11.11 2.19 3 15 0,615

APLICARE ŞI ACCES LA SITE


Instrumentul este disponibil în versiunea online pe site-ul http://www.successcolar.ro, permiţând
colectarea rapidă a datelor indiferent de locaţie, precum şi generarea instantanee a rezultatelor.

Prima pagină a chestionarului descrie instrumentul şi asigură respondentul de confidenţialitatea


datelor. Acesta poate fi identificat doar pe baza numărului matricol, fapt ce permite monitorizarea
evoluţiei în timp a elevului.

Chestionarul poate fi aplicat individual, la solicitarea elevilor, a părinţilor, a şcolii, a unor ONG+uri
sau alte autorităţi, în urma unui contract între şcoală/inspectorat/ONG/etc. şi UBB-CEPSE. Elevul
6
care completează chestionarul în format electronic va avea un cod căruia i se va furniza o parolă din
partea CEPSE pentru anonimizare.

Pentru a accesa Chestionarul, trebuie realizata Autentificarea utilizatorului prin introducerea


numelui de utilizator si a parolei.

Elevii intră pe site şi completează chestionarul (voluntar!)

In situaţia unui utilizator nou, acesta va face alege optiune “Creeaza un cont nou” şi va primi
informaţiile necesare pe adresa sa de email.

Accesul la Chestionar
După procedura de autentificare, utilizatorul va alege din meniul din stânga opţiunea “Chestionare”.

Completarea Chestionarului
Chestionarul este împărţit în 5 secţiuni: Despre tine, Despre şcoala ta, Despre prieteni, Despre
familie, Despre sănătatea ta, Despre comunitatea ta. Pe fiecare secţiune se regăsesc o serie de
întrebări și variantele de răspuns pentru acestea. Un exemplu este prezentat in imaginea de mai jos.
După completarea tuturor câmpurilor se apasă pe butonul « Trimite ».
Completarea durează aproximativ 45 de minute, dar depinde de vârsta şi de capacitatea de
înţelegere a elevului. Utilizatorul are opţiunea de a revedea trimiterile anterioare, modificarea
acestora sau ştergerea lor. Pentru aceasta va alege opţiunea din partea de sus a paginii web « Vezi
formularele completate anterior ».

7
Formular – Opţiuni generale – Afişează
Aceasta opţiune va afişa formularul completat de către utilizator.

Formular – Opţiuni generale – Modifica


Aceasta opţiune permite modificarea unui formular deja completat.

8
Rezultate – Profil Individual
In urma completării întrebărilor din Chestionar, utilizatorul are posibilitatea de afişa “Profilul
Individual” corespunzător răspunsurilor furnizate. Pentru aceasta va alege din meniul stânga, partea
de jos a site-ului, opţiunea “Rezultate”. Un exemplu este prezentat mai jos.

9
În acest profil apar cele 27 de dimensiuni analizate de instrument, pentru fiecare menționându-se un
diagnostic: Avantaj (Asset), Atenţionare (Caution) sau Risc (Risk).
De asemenea, pentru fiecare clasa sau școala se pot genera profile automate, care indica potențialele
resurse și riscuri. Pe baza acestor profile, profesioniștii din școli pot alege cele mai potrivite metode
de intervenţie bazate pe dovezi cu care să vină în sprijinul elevilor vulnerabili.

10
PROFIL DE GRUP
Localitatea: Cluj-Napoca, Lic. XXXXXX

ŞCOALĂ Asset Caution Risk


Siguranţa şcolară 41.9% 35.5% 22.6%
Satisfacţia şcolară 65.6% 33.3% 1.1%
Climatul favorabil învăţării 52.1% 39.4% 8.5%
Rigoare academică 47.9% 45.7% 6.4%
Relevanţă academică 18.5% 56.5% 25.0%
Sprijinul primit de la profesori 28.7% 59.6% 11.7%
Siguranţa personală în şcoală 76.6% 22.3% 1.1%

Atitudini şi comportamente şcolare Asset Caution Risk


Angajare şcolară 42.4% 46.7% 10.9%
Evitarea problemelor la şcoală 80.4% 19.6% —
Note 61.7% 27.7% 10.6%

Date de identificare :
Număr elevi: 94 Români: 97.8%
Masculin : 47.3% Maghiari : 1.1%
Feminin : 52.7% Rromi: 1.1%
Vârsta medie : 14.05 Altă etnie : —

11
Promotorii proiectului:

Coordonator:
Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială (www.socasis.ubbcluj.ro)

Parteneri:
Universitatea de Vest, Timisoara – Centrul pentru Studierea relatiilor parinti-copii (CICOP)
Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu
Universitatea din Pitesti
Universitatea de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu”, Cluj-Napoca, Departamentul de Psihiatrie
Pediatrică

Consultanţi externi:
• School of Social Work, Universitatea North Carolina la Chapel Hill, SUA
• Universitatea din Oxford, Departamentul de Politici Sociale

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să vă adresati la:


Prof. dr. Maria Roth, catedra de Asistenţă Socială, UBB: mroth@socasis.ubbcluj.ro
Dr. Diana Damean, cercetător, CEPSE, UBB: damean_diana@yahoo.com.

12