You are on page 1of 113

.- ~-r

\

I I I I I I I I I I I I I

4

J

-1SEPTIMIU CHELCEA

J ,i·

C hestionarul
REDACTOR: AUREL DICU

in investigatia sociologica

ANDIUE~ C. LUCIAN
Nr

2'9f

Biblioteca Personll/ti

EDITURA $TlINTIIFICA ~I ENCICLOPEDICA
COPERTA DE ARH. CONST. GHEORGHIU ENESCU

BUCURE~TI, 1975

I I I I I I I I

r

I I I I I I
I

in priuiul. rind. sub raport III met.otlelor ;'>i telniicilor 111 ilizate, auirui tlrept. scop tlemonsirarea [aptului cd, tIL ccrcetarea socioloqicii de teren, chestioruirul nH esie dedi una tlintre muliiplele ictvnici [a cure apeteaiii socioloqii. Prezen (area tetinicilor obseruaiiei tiirecte \,>i a obseroatiei irulirecie (stutliui ilocuruentelor] arc puiernice raiiuni mctodologiee: uiilizat singular chesiioruirul isi piertle vaioarea sa de cllnocr.;;tere. Tehnicile staiistice de prelucrare a daielor priuuire indispensobiie oriciirei cercetari eiu pirice sint prezenuite, apeliruiu=se La exenipliiicare .~i nu ta jllstificmea lorllwtemaUca, apreciiiui, crt ,~i alti socioloqi. cii aVL cum cotulucerea unui automobii nu presupune in mod necesar cunoa,~tereCL teoriei motoarelor ClL explozie, aplicarea [ormulelor de caicul poate si irebuie sa fie fiicllttL corect cliuir $i de persoanele care mz WI 0 preqiitire uuitenuii.icii «projuiuiaiii. Dacii lectura tucriirii va prilejui cititorului un moment de reilexie responscbitii asupra exujenielor inuestujatiei socioloqice, aut orul Va considera cii -:;i-([(Llins scopul, conuins fiind cii uoloarea conclu ziilor ,>'i, prin aceosta, uiilitatec cerceuirilor socioloqice de teren depirul de riqurozitalea metotielot ?l raiituuneniul ie'inicilor, de metoc/%gic tulopuitii,
Bucuresti, 4 octornbrie 1D74

CAPITOLUL I INVESTIGAREA FENOMENELOR SOCIALE (Scurt istoric)

D)-. SEPTIl'vllU

f. CHELCEil

Prin intercsul manifestat pentru investigarea directa a Iaptelor si realitatilor sociale, prima revolutie industrial a maroheaza 0 cotitura, nu nurnai in istoria omemrn, dar si in cunoasterea de sine a ei. Acum sint publicate prirnele anchete eu caracter sociologic*: Daniel de Foe, Journal sur l'annee de la peste (1722) si Frederick Morton Eden The State of the Poor in the History of the Labouring Classes in England (1797), In aceasta perioada, prin activitatea lui William Petty (16231687) 9i mai: apoi a belgianului Adolphe Quetelet (17961874), statistics se va integra organic investigatisi Ienomenclor sociale. W. Petty, in lucrarea Political Arithmetic, publicata in 1690, dupa moartea sa, incearca sa descopere regular itatile Ienomenelor sociale, folosind pentru prima data notiunea de .uriar-ime mediev. A. Quetelet, poet, critic literal', autor dramatic, matematician eu irnportante contributii in geometria analitica, calculul probabilitatilor si statistica, stabileste ca distributia inaltimii si a greutatii oamenilor se prezinta sub forma unei curbe normale. Relatiile constante eu privire la valorile medii ale earacteristieilor fiziee si morale ale * Tcrmenul de sociologic nu fusese lucri ..inventat.". Auguste Cornte, in 18:~9, in cea de-a -l7-alectie din al san Cours de philosophie positive. cree az,i tcrmenul de .. sociologic" prin alatururea fortata a unei radacini din linihn latina (..socius") cu una din limba greadi (..logos"), A, Comte intention;]"<_! sa denumeusca noua !?tiintii nu sociologic, ci fisica sociald. Publicareu illsa, in 1835, de ciitre A. Qw::tclet. a unei lucriiri eu titlul Essai til' /'hv\il{lIc socialc, il dctcrminii pe A. Comtc sa procedezc la () .. invcntie 1i1l,L:\'isticrl" sprc a mnrca iucomputibilitnton Cll astrouoruul ~i socioI".L:llI hclgialL Independent de A, Comt e in Anglin, Herbert Spencer f"I()";"~le al'da~i teruu-n de sociologic peut.ru a dcscuinu noun ~tiill~tl.
7

;:;

t~·"

oamenilor, rata de nuptialitate si de mortalitate s.a.m.d. ' sint lncadrate de A. Quetelet in notiunea de .Jege'', In ceea ce priveste metoda, A. Quetelet considera ca Iaptele sociale trebuie abordate cu ajutorul metodelor probate de alte stiinte. De aici si denumirea de "fizica sociala", pe care 0 propune, stirnind reactia violenta a lui A. Comte. (Vezi Physique sociale: Ou, essai sur le developpeinent de l'homme ret de, ses [acultes, 1Rfi9 reeditare a lucrarii Essai de physique sociale, publicata in 1835). Secolul al XIX-lea delimiteaza terminologic un nou domeniu al stiintei: Auguste Comte (1798-1857) creeaza termenul de sociologie si, alaturi de Claude-Henri de SaintSimon (1760-1825), este considerat intemeietorul sociologiei, Charles de Montesquieu (1689-1755) fiind unul din cei mai de seama precursori ai ei. Aparitia sociologiei reprezinta "unul din momentele in care se exprirna procesul de constiinta a problemelor sociale, unul din momentele in care societates a exprimat, intr-o forma constientii, problemele obicctive existcnte inlauntrul sau'". Incerciiri le de psihologizare a sociologiei esueaza. Gabriel Tarde (184:3-1904), care credea ca prcgresul sociologiel consta in continua ei psihologizare, n-a reusit decit sa atraga atentia asupra fenomenelor de interpsihologie. Depasindu-se viziunea de pina atunci asupra fenomenelor sociale, ca fiind bazale ~mpulsurile individuale, sociologia !?tiintifica isi gaseste eli adevarat radacinile teoretice si metodologice in lucrarile lui K. Marx (1818-1883) si ale lui F. Engels (18201895). Asa cum apreciaza V. 1. Lenin in lucrarea Ce sitit prietenii popoTului, "Marx a; pus capat conceptiei dupa care societatea ar fi un agregat: mecanic de indivizi, care per- . mite orice schimbari dictate de vointa stapinirii (sau, ceea ce este acelasi lueru, de vointa societatii si a cirmuirii), si care ar aparea ~i s-ar transform a in mod intimplator, si a asezat pentru prima oara sociologic pe 0 bazii ~tiintifidi, stabilind notiunea de Iormatiune social-economica. ca totalitate a relatiilor respective de productie ~i
1 MIRON CONSTANTINESCU, Retrospectiud gicd. in ..Viitorul social", nr. 3, 1973, p. 525.

.

~, :E=: :,' ~~
~
c_-:>
;_-.....__. t::'--'

~
~:

= ~
c::)

--_J

aratind cii dezvoltarea aces tor forrnatiuni este un proces istoric natural'", In acest sens, Miron Constantinescu sublinia Iaptul cii "in cercetarea sociologies stiintifica, ideea formatiunilor economice este esentiala pentru a putea face distinctie Intre epocile istorice, pentru a putea intelege desfasurarea concreta a istoriei", marxismul realizind ,,0 cornpleta rasturnare, 0 innoire in sociologie, introducind conceptia materialista, primordialitatea materiei, a existentei sociale, a Iortelor si mcdului' de productie asupra structurii si constiintei sociale, a productiei materiale a bunurilor necesare traiului care este determinants pentru . intreaga societate pe 0 anumita treapta de dezvoltarc'!". Marx a dat 0 rezolvare deplind problemei ontologice a societatii: "In productia sociala a vietii lor, oamenii intrti in relatii determinate, necesare, independente de vo inta lor - relatii de productie - care corespund unei trepte de dezvoltarc determinate a Iortelor de productie materiale. Totalitatea acestor relatii de productie constituie strut-turn cconornicii a societatii, baza rcala pe care Sf' i,lill\CI () suprnsti-ucl.urfi jur idicii ~i pol i t.icii ~i care-iii Ii corespund forme dcterrninate ale constiintci sociale. Modul de productie a vietii materiale determina in genere procesul vietii sociale, politice si spirituale. Nu constiinta oamenilor le determina existenta,ci, dimpotriva, existenta lor soclala le deterrnina constiinta'':'. De asemenca, K. Marx a fundamentat metodologia sociolcgiei stiintifice, pentru ca din' natura esentei realitatii descrise de sociologie rezulta modalitatile generale de studiere a ei. Atita timp cit se sustinea - in ordine ontologies - Cll escnta societatii 0 Iormeaza trairile oamenilor aflati in internetiune, in ordine metodologica se postula primatul metodelor psihologice aplicate indivizilor umani izolati. Metodologia marxista, pornind de In caracterul material al relatiilor de productie, perrnite surprinderea tuturor rnanifestarflor sociale concrete. Referindu-se la "Capitalul".
~ V. 1. LENIN, OPere complete, vol. I, Ell. pnlit.icii, Bucurest i, 1960, p. 1:18. 3 :'.URON CONSTANTINESCU, I ntroducrrc in sociologie, Note de curs, Centrul de multiplicure al Universitdtii din Bucurcst i. 1972, p. 19. 4 K. MARX, Contribuiii la critica economiel politic», in K. MARXF. EKGELS, OPere alese, vol. I, ed. 3, Ed. politidi, Bucuresti, 19()6, pp, 313-316.

~ .
l

..

si perspectiva

socioloto

8

9

I I I I I I I I I I I I I I
I

evolutia tehnica. tidi. sursele de recoltare a Informatiilr'r SI11t cit se poate de diverse: studiul documentelor oficialo realizate de catre parlamentari sau comisi] speciale. Prill intermediul "Revistei socialistev din 20 aprilie 1880 au fost difuzate 25 000 de chestiona1'e. in Opcrr. . 1. publica La Rejorme sociale en France (1864). dupa cum declara Le . In 1877. Le Play Insusi rniliteaza activ pentru reforrna. Intr-un limbaj violent. LEr. in deplina cunvo~tmta de cauza sa descrie suferintele pe care le Indura-. 1. pp. pentru ca "numai ei pot. 1855). Este de semnalat si interesul clasicilor marxismului f~ta de cercetarea sociologidi concreta. puternic afectogcn se urrnareste motivarea raspunsuri lor myn:itorilor. ca ~i schimbarile inregistrate in nivelul de trai al muncitorilor englezi.a.I I I I I I I I I I I I I I I V. Pornind de la anchetele realizate de dHre Antoine Eugene Buret 1'1 1840 (De la Misere des classes Zaborieuses) si Louis Rene Villerme (Tableau de I' Etat serie. Monografiile si bugetele de familie pe care Ie realizeaza prin inregistrarea directa a faptelor. cuprinzatoare sociografii.. David Davies (in The Case of Laboures in Husbandry. poli . publica editia a doua. Bucurestr. 1964. p. Prin chestionarul lansat. sef al comisiei oficiale d~ s!atistici . F. "slugi supuse ale patronilor". explicind structurn si dezvoltarea acestei Iormatiunl socia~e exclusiv prin relatiilo de produotis. vol. Frederic Le Play viza reforma sociala. 11 10 . Opere complete. Lenin ~ublinia faptul eel Marx "nu s-a limitat numnl Ia «teoria economica» in accepiiul1e(l obisnuita dl. "schiloditi" in urma ~cci: dentelor de munca. In cuprinsul chestionarului sint frccvente revenirile. care publica cunoscutele monografii despre farnili ile muncitoresti (Les Ouvriers europe ens. Marx. Aceste date servesc la interpretarea buaetu]ui familiei. Sub impresia revolutiei de la 1848. Bucuresti.a organizarii industriale si a familici.un adevarat model de prelucrars a datelor sociologi1ce in raport cu ') unica problema: lupta de clasii. in alaru vulorii stiintilice. Scoala lui Le Play si. observatia directa. Arthur Yong ca ~i Frederick Morton Eden observatia directa. LENIN. in 1848. 0 astfel de obser~ vare si inregistrare nu este insa posibila. vol. cd. 1960. fiecare chestionar cuprinF. Flecare monografie incepe printr-o descriere a tinutului a cadruIui geografic. In afara acestora. 2. Ancheta realizata de dare K. In V. Influentat de Cornuna din Paris (1871). Din punct de vedere metodologic. grstrarea bugetului populatlo] Sarace ca arrna poli tica in activitatea parlamentara duce la perfectionarea tehnicii investigatiei sociologice. care reprezinta partea centrala a mono~rafiilor. mai tirziu. a monografiilor asupra muncitorllor europeni.d. era acela de a pune la dispozitia "patronaj"-ului. Engels: studiul documentelor istorico. In prir-r:~1 dintre aceste volume este infatisata pe larg metoda utilizata. ci rnuncitorul pe patron si clasa muncitoare este "clasa careia ii apartinc viitorul''. el fondeaza un periodic: "La Re lorrne sociale''.Play insu~i. Engels h V. Scopul monografiilor.rIN.minier~. in Franta. curentul monografic °vor ridica pr incipiul observarii faptelor in afar a oricarei teorii la rang de dogma. Touta aceasta bogatie de informatii a servit 'ca baza pentru teoretizarea Iuptei de clasa. Ed. redau viata in lumina unei anumite ideolozii. datele statist ice privitoare la dezvoltarea industriei in Anglia. Astfel. Inginer de mine. K. Marx lanseaza un chestionar? printre muncitorii de toabe catcgoriile. Editurn poJiticii. rapoartele mspectoruosau medicilor s. dupa care este prezentata istoria respectivei Iamilii. I. Atrage atentia extraordinal'a bogatie a izvoarelor documentare utilizate de catre F. a contribuit intr-o masura considerabila la activizarea politica a proIetariatului. Situatia clasei muncitoare din Anglia . ' Ceva mai tirziu. 1840). Sint infatisate apoi mijIoace1e si modul de existenta a familiei. XIX. inro . physique des GlIvriers dans les Manufactures. zind un numar de 11)0 rle intrebari. K. trebuie amintita ~n: trfbutia lui Frederic Le Play (1806-1882). stigmatizarfle: muncitorii deveniti "victime ale negustorilor". profesor de metalurgie.m. De asemenea. Cc slut prietenii poporului si cum lUPI!i ci fmpotriva social democra!llor. el a urmarit totusi pretutindeni si in permanenta suprastructurile Corespunzeltoare acestor relati] de productia. schelct"'. Marx afirma crezul sau politic: nu patronul il crediteaza pe muncitor. 125-183. diferitele scrisori de Ia mUncitori. Scopul anohetei cste aratat explicit chiar in preambulul chestionarului: a determina guvernul la 0 noua legislatie a muncii. In Anglia.I. dind trup ~i singe acestu. lHARX. evolutia preturilor. 238. Engels Ioloseste stir-ilc aparute in ziarele vrernii. Chestionnr pentru 1I!ullcitori. 1795) uti lizaaza ohestionarul.. in sase volume.

Gustave Le Bon (1841-1931) analizeaza formele constiintei co1ective.. incepe 0 anchet~ asemanatoare cu cea a lui Ch. In aceeasi perioada. Vi~tor Branford. F. (18641930). Max Weber participa la investigatii in mediul industrial (1907).A.conform clasificar-ii lui G. Arthur L. In 1909 I?ubl1~a un articol de sinteza. in care pledeaza penh~u ~borda~e"a cantitativa a datelor calitative in constructia tipologica. ganism viu". Caracterizind.U. multime electorala sau parI amen tara etc. era cunoscut de cineva si ca informatiile trebuiau numai recoltate si aranjate''. . In Germania. Max Weber rcductoaza pc 890 de pagini . reactie puternic maIn primul rind in psihologie. "Vel"(:'in Iiir Sozialpolitik'' lanseaza un chestionar privind conditiile de munca in agricultura. prcocuparea pentru cercetarea 'c~ncreta a faptelor sociale se muta din Europa pe noul continent. Max Weber 12 . Metodologic. ~i 13 I I I I I I I I I I I I I I I . iar in 1908 ia parte la. au influent at gindirea si investigatia sociologica europeana si mondiala. Seebohm Rowentree. sociologia teoretica se impletests cu investigarea concreta a fenomenelor sociale. este de retinut faptul ca Ch. primele lucrari de sociologie sint: Grundrl{J der ~oziologie. demografie. a Iacut epoca. profesor la Sorbona. ~tudlerll. economie politica etc.. Booth introduce in cercetarea sociala "interviul global" consrderindca "fiecare fapt . publicata in 17 volume in tre 1889 si 1902. Le Bon in: [uriu. din 1902. care. ideile. folosind chestio: narea directa a familiilor muncitoresti. prin oercetarile sale inccpute in 1912. la sfirsitul secolului al XIX-lea este continuata traditia anchetelor sociale.o _ ancheta privind atitudinile muncitorilor. F.9~). Durkheim Ieaga sociologia de stiintele particu1are: etnografie. se afirrna teza ca interpersonale due la co tituirea constiin tei cove.XIX-lea este marcat s-a pJ'COCUPdt de ccrcctarca sociologica concreta. si Gemeinschaft und Gesellschajt(1887) a lui Ferdinand Tonnies. Spiritul colectiv (sentimentele. In Anglia. Booth. La rindul sau. The 'Life and Labour oj the People in London..intre care 120 de pagini de tabele statistice . Mai muIt cfilar. in celebra ' sa lucrare Gemei. in lImO. rationarnentele. impreuna cu scoala sociologica de In E~~nb~rgh. Le Suicide (1897) etc. Lucrar ile sale: De La Division du travail social (18. ~o~ley. Prin activitatea lui Ferdinand Tonnies (1855-1936) si a lui Max Weber (1864-1920). E. Car tea sa. f:nomenelor sociale 0 contributie metodologica esentiala: utilizarea esantionului. cercetarea este reluata cu 0 metoda de esantionare im- bunatatita. in preajma celui de-al doilea razboi mondial devine locul de intilnire al celor mai diverse directii orientari in investigarea realltatii sociale. In ~fara anchetelor in mediul rural. Durkheim (Charles Blondel Maurice Halbwachs). In 1893 participa la 0 alta ancheta pe aceeasi tema. Metodologia anchetelor socio-psihologice $i analiza lor. In sociologie. Cind. La Psychologie des joules (1895). Profes~r la Universitatea din Bordeaux (1888).raportul privitor la Prusia Orientala. 0 rein! in 1936 si in 1951 obtinind un material comparativ de 0 exceptionala im'port~nta stiintifica si practica. care nu este 0 suma a constiintclor individuals putindu-se. contribuind substantialIa perfection area chestionarului si In stabilirea tehnicii de alegere a informatorilor. in S. din punct de vedere sociologic. Charles Booth (18401916\ realize~za monumentala ancheta asupra paupertatii. dato~mile Durkheim (1857 1917). drept. Odat~ cu stingerea scolii lui E. intreprinde anchete de teren dupa modelul scolii IUl Le Play.care ulul de care depinde binelc societati i. desi din punctul de vedere al rigorii stiintif ice nu prezenta nici un interes deosebit. Tonnies face distinctie intre comunitate ("Gemeinschaft") si societate ("Gesellschaft"). religiozitatea) dobindeste note distincte dupa curn este yorba de 0 rnultime constituita . vizind selectia si adaptarea muncitorilor. comunitatea ca pe un' . fondator al revistei "L'Annee sociologique" (1898) iii. sii perrnita luarea de masuri in de 0 reactie Impotriva de orice nuanta. Les Regles de la methode sociologique (1895). se postuIeaza socio1ogia ca principiu explicativ al psihologiei. ineu a doua jumatate a s~c lului al XIX-lea. ' . care permite 0 "convietuire durabila si autenttcas. Tdnnies poate Ii considerat ca un precursor al studierii grupelor primare. In 1889.ca orice fapt social . aduce.de manifestarile lor individuale. separa Ienornenele constiintei colective .01'. publicata in 1883 de catre Ludwig GumplowlcZ (1838-1909).!"scha~t und Gesellschajt. Dupa' rnai ?ine de u~ dece~iu.

de psihosoc101?gle .A. se descopera ca societatea urbana nu are 0 cultura unitara.nll care p~blica in acelasi an eu E.. homosexualitate.I I I I I I I I I I I I I I . prin studiile lor. C. Thomas (186a1947). Ross. A. au Iost [0losite de . . Burgess. 1929) si IV1iddletown in Transition. impreuna cu E. 15 . ?-:-~ C:ha_rles. De Ia inceput. (New York.ncerce~area fenomenelor sociale in S. . rarnine clasica. Znaniecki. MrJ)ow_. A Stu~y in Social Psychology (London.ork. Charles H. fa?1lha. de personalitate si cultura. Park. E. publica prirnul tr atat cu titlu1 de psihologio sociala: Social Psychology. depasests cifr a de 50 ~i la ucestea . afirrna ca "individu1 si societatca constrt~le vtema CJ. calea specifica de transmitere a tuturor influentelor socio-culturale.d.a.ar ~llnd.A. In 1917 apare prima introducere in metodele de analiza sociala concrota: lucrruea lui M. a participarii directe la viata acestui orasol cu pseudonim Middletown). Caracterizate prin Irecvcntn ~l mtrmltate~.tJmpuriu cele mai variate izvoare de informatii: date . ea existents diferitelor subculturi nu impiedica mobilitatea sociala. grupul prim. Studiindu-se "ecologia urbana". pSlho~o?ia sociala americana se axeaza pe s:ud~~l grupur ilor rnici ca fenomen specific a1 inter-ac~luml umane. care. . u~troducc in Iiteratura de specialitate terrnenul dc ~grtlp pruner. SOC1al and Ethical Interpretations in Menta. grupurile primare -. Deoelopement. in 1908. Interviuri pe esantioane reprezentati~Je. alcoolism. William 1.l!. dar si a tehnicii de cercetare. individul nu poate r: privit in antrteza cu societatea. documente oficiale ~l personals etc. Orasul Chica 0 devine eel mai mare cimp de cercetare sau. loeuinta si educatia in diferitele comunitatj . Lynd si Hellen Merrel Lynd.don.w Y. exprirni nducsi conceptia asupra p~lh?loglel soclale. se poate spune ca sociologii americani. 1937).lllL'!1tala ~?tru forrnaroa sociala a personalitatit-. prostitutie. Burgess.' dupa afirrnatia lui Robert E. Impreuna cu FI. R. Studiul orasului va prilejui si primul "best-seller sociologic": Middletown (New York. cetele de joaca ale copiilor. Cooley. Thomas. cu cea din 1935. Intre altii. mai apoi. in 1899. cu~ rernarca Hans Anger . relatii le de munca.se rnai adauga inca ~n. delincventa [uvenila s. publicata la Boston. in 1925. studiaza situatia emigrantilor polonezi. Viata oraselului Muncie. William 1.U. Techniques of Social Survey. "un urias laborator sociologic".oara.a~a. BaldWIn.R.'c in psihologia sociala. au urmarit concomitent imbunatatirea situatiei sociale. este preocupat de studiul individului si al situatiilor sociale. Gustave Le Bon !?l EmIle Durkhoirn. intr-o 1ucrare a lui James lVI. 1908). ca orasele mari se caracterizeaza printr-o rata mare a crirninalitatii. Small. fleC?re Cl~l. publica lucrurea The City (1925).. in eel de-al III-lea capitol al Iucrfiri i ammhte.c. I? S. ' I. Elmer. cerceta14 rile sociologice nord-americane au avut un scop "pedagogic-caritativ" (Heintz Maus). Park. Intre autorii mai vechi. 1897) .Inltlata de catre Gabriel Tarde. Incepind cu Paul V. New ~ ork. Cooley m lucrarea des citata. termenul de psihologie social a este lD. chestlOna:e: observatii directe si participationale. Scoala din Chicago. Park. toxicomanie. R. va fi cornparata CLl cea din 1890 (pe baza documentelor oficiale) si.1n Outline and Source Book (New York. Lucrarea lor: The Polish Peasant in Europe and America. din timpul crizei economice (pe baza impresiilor personalc.Iopn~ ?l natur ii umanc-.l O~der (~e. "solu 1 p. In opozitic ell directia hormista.(ttrc \V.U. dezvolta metodele preluate din etnologie: metoda cazului si observatia participatlonala. intre 1919-1921 in 5 volume . raporturilor inter-umane.t-llmt. iru \wta In pSlhologlCl soci alit dC(. J 902). indreptindu-si atentia catre problerne ca: sanatatea.statrstice. timpul liber si salarizarea. de Robert S. ~er:tru prima. In acelasi timp. An Introduction to Social Psychology (Lon.esteicarti". creata de Albion \'1. de 40 000 de locuitori. de catre Edward A.. E.A: ~s:e ~ontinu~ta directia cercetariloi. vocinatatea ~ constituio mijIoacele ~i mediile de socializal'c C1 individulul. Boss 0 intr()cl'~:cc. 0 preocupare majora a Iost aceea a perfectionarii metodelor de cercetare concrcta. Iondatorul revistei "American Journal of Sociology" si stralucit reprezentata. Materialul acestei lucrari.rn. . ~a subtrtlu. o " de catre Robert E. confo:::n expresiei lui Ch. Human Nature arul the Soci. Pm:nele prelegeri de psihologie sociala sint tinute la Untversitatea Stanford. Cooley.. Cercetar ile sociologies sint tot mai numeroase. semnalind "insemn~ltatc<l lui f'und. pe baza unei subventii obtinuta in 1908... Kellog: Pittsburgh Survey (1909-1914). profesor la Universitatea din Chicago. 1908). poet si filosof polonez. ZHonographof an Inuniqrant Group". N urnaru] •tra~atelor de psiholo2?ie socia la aparu te pina 111 prezent in S.

2) Yankee City (bazata pe observatia copartlcipanta. intre 1928-1929 ~i reluata in doua rinduri. Lazarsfeld.U. Aici. acestei probleme i se dedica Elton Mayo care timp de mai multi ani (1927-1939) efectueaza studii'sistematice in atelierele din Hawthorne ale companiei Western E!ectric. studii care prefigureaza socionieiria. Volumele IV si V trateaza "dezagregarea vechiului sistem familial si cutumele evului mediu feu~al". sub conducerea lui W. intre care: W. mtre care amintim: 1) Tikopia (realizata de catre etnologul Raymond' Firth pe baza observatiei directe si a eon16 vorbirilor. Iondeaza "Pacific Race Relations Survey". unde. Lloyd Warner si Paul S. care publica. interesat si el de studiul conflictelor interetnice. Marea industrie 'ridica problema instaurarii unor bune relatii intre grupele de munca."Social distance scale" -' devenita si ea clasica. 17 I I I I I I I I I I I I I I . Ioloslnd discutiile libere in grupuri mid. Tagiuri. problematica "grupului mic" devine 0 preocupare centrala si constituie obiectul de studiu al scolii lui Kurt Lewin (1890-1947). E. Park. este con:tltUl~ ~m scrisorlle :xpediate de catre ernigrantii polonezi ian:1111110r 10~~. chestionarc. Cercetarile sale sint publicatc postum: Resolving Social Conflicts (1948) si Field Theory in Social Science (1951). SorOki. in S. in acelasi timp. de readaptare 80ciala a prostituatelor. la New York.care ~onyn: si o. intre 1938-1940 de 0 echipii de peste 150 de cercetatori sub conducerea suedezului Gunnar Myrdal care. Caplow. In a. di este totdeauna necesara instaurarea unui clirnat favorabil muncii. se stabileste la Massachusetts Institute' of Technology. respectiv. 4) An American Dilemma: the Negro Problem and Modern Democracy (ampla investigare bazata pe studiul de caz. primele cercetari asupra grupului mic.? alta parte provine din autobiografiile polonezilor "medll . Giddings (1855-1931) un grup . Mayo pot ficonsiderate ca fiind prirnele cercetari de sociologie industriala si. punind in evidenta existents unor deplasari ale indivizilor sau ale claselor ~ocialc in interiorul spatiului social fie la nivel echivalent. Durkheim) si de "componente nonlogice ale comportamentului'' (Vilfredo Pareto). imbogatind termmologic sociologia prin introducerea notiunii de "model cultural".. ca omul nu lucreaza oa 0 masina.xounseling-ulut'' . In aceeasi perioada. R. Studiile lui E. impreuna cu Richard Sterner si Arnold Rose. statistici..dupa interesante studii ~i experiente.care. in 1941.1940 .. Hazel Gaudet.publicat de catre Paul F. de Iorrnatie psiholog. Schimbind preocuparile de cercetare a psihologiei personalitatii cu cele de studiere a grupurilor. Jakob Levy Moreno . Stuart Chapm. Bogardus construieste prima scala de atitudini . in "tradi~ia americana" :e mai incorJ~or~aza 0 s~rie intreaga de alte investigatii. studii decaz. Se descopera. contrar teoriei lui F. Dupa zece ani de activitate. Stuart A. "din observator neparticipant era sa devina participant neobservator''). F. realizata. 3) Street Corner Society [efectuata in intregime de catre un singur cercetator. 5) The People's Choice (studiu asupra comportamentului alegatori lor . recensaminte. Taylor. pe aceasta baza.fara investigatiilor amintite.. asa cum se exprirna. in 1926. in 1928. W. prin introducerea percep- a tiei societe.ca element permanent al conducerii.A. pe baza observatiei coparticipante . intre 1!J31-1935. va crea psiliodrania. Lewin ini\iaza la Child Welfare Research Station. cunoscuta subnumele de "dinamica grupelor" ~i a unci noi directii: sociometria. chestionarc. William Foote Whyte.medic psihiatru . Florian Znaniecki isi prec~zeaza conceptia sa in Social Actions (1936) si in The Socz~l Role of the Man of Knowledge (1940). care va fi imbuniWitit in 1952 de catre R.U. Paralel eu scoala din Chicago. K. Ogburn. in 1952 ~i in 1%6). in S. nu fara umor Th.1937/1940 . Rice. in 1944). prin activitatea lor decercetare contribuie la promovarea experimentului si a metodelor cantitative in studiul fenomenelor socia1e. iar in Hl34 va concepe testul sociometric.A. "americanizarea" grupului de polonezi. la Vierra.A. sub conducerea lui Franklin H. Iondind cunoscutul Center for Group Dynamics. pe teste psihologice. pe ling Universitatea Iowa. si. Bernard Berelson. ca si in interioru1 lor. F. emigreaza in 1925. documente oficiale si inti me.n (1889:-:-1968). Pitirim A. de sociologi. Lunt. publica lucrarea Social Mobzlzty (1927). publica in 1944 raportul final). convorbiri. fie de la un strat Ia altul (mobiIitate orizontala ~j mobilitate verticala). 0 pledoarie pentru necesitatea . Pornind de la eoneeptele de "anomie" (E. The So- cial Life of a Modern Conununitu]. Dupa imigrarea in S. su~stan1iaUi expunere metodologica. Emery S.U.

Cluj. odata cu prabusirea nazismului. ~-. Herbert Marcuse.I I I I I I I I I I I I I I --_ . concomitent cu perfectionarea metodelor si tehnicilor de cercetare (F. 8 Vezi OVIDIU BADINA.ii... Adevaratii fondatori ai sociologiei romanesti pot fi considerati: Nicolae Balcescu. -- . Cea dintii este tiparita Monografia Comunei ilva Mare de V. 33. in cadrul caruia s-au desfasurat irnportante investigatii de sociologie urbana. E..A.in fond . in 1925.. a pr imului Centric de cercetiiri sociologice empirice (Viena) si apoi.. Bartlett. GALL. cu puncte de vedere unitare asupra grupului mic. De acordcu Dorwin Cartwright si Alvin F. Alphons Silbermann si altii. C. este "intemeietorul cercetarilor monografiee romanesti'<'... Leavitt si Alex Bavelas (1950) privind retelele de cornunicare in cadrul grupurilor mici.ilustrata magistral de Jean Stoetzel in probleme de opinie publica si de Georges Friedmann in problemele sociologiei rnuncii. Ion Ionescu de la Brad.avern de-a face. Cercetarea sociologicd concrctd. cei doi fondatori ai preocuparilor moderne de cercetarc a grupurilor mir-i se intilncsc prima oara. Dobrogeanu-Gherea.. Intre cele doua razboaie mondiale activitatea de investigare directa a fenon. personalitatii si psihoterapiei. de sistemul de educatie existent in fiecare tip de societate. Paul Lazarsfeld s. F. BAvINA. Karl Mannheirn.d. stiintifidi. 47% din oamenii de ~tiinta din domeniile economiei si xtiintelor socialc sint siliti sa emigreze din Cerrnania Cei 18 mai multi S-<lU stabilit in S.m.. Borgatta. autoritate (A. de catre Robert F. Tot R. Ralph Linton. 1933. In 10:3:3.Walther.d. Linton introduce si conceptele de mare circulatie in sociologia concreta: "status" si . Borgovanu aminteste de monografia aceleiasi eomune scrisa in 1863 de catre Pavel Galan si ramasa in manuscris. Zander. editia a II-a rev azut. Monografierca judetelor si a plasilor este continuata de intocmirea monografiilor satesti". introduce conceptul de "personalitate de baza".m. sociologia s-a constituit ca 9tiinta in contextul social si politic al revolutiei burghezo-democratice de la 1848. In Romania. sub influenta lui George Herbert Mead (1863-1932) se dezvolta antropologia culturala (C. Gr.: Theodor Geiger.. In Anglia este continuata traditia marilor anchete regienale (D. putern considera traditia monografiilor satesti ca fiind mult mai veohe". initiatorul curentului de gindire marxista in sociologia rornaneasca.. Ed. un ii specialisti (Alexander P. care publica in 1868 Agricultura romtinii in judetul Mehedinti. . 1892. C.. Instaurarea regimulu! nazist intrerupe brutal dezvoltar ea sociologiei germane.1'01".. a Insiitutului pentru cercetiiri sociologice din Frankfurt. in 1937... Bales) considera ca cele doua directii de studiere trebuie disociate. Ginsberg).. Paralel eu aceste directii.- oW • ZI~ . Jones. sint continuate de catre 1. familie.~"". ea si studiile teoretice: Max Horkheimer. in cazul sociometr iei si al dinamicii grupurilor. reiau c~rc~tarile sociologice de teren. 1966. filiatia de idei 7 :tIIIROK CONSTANTINESCU. Borgovanu (in "Rcvista noua". care are in vedere studiul individulu! si al colectivitatii. 19 .a. Wells).. Bales privind . desemnind prin acesta structura personalitatii. M.. Edgar F.U. 341-349). sub influenta lui Karl si Charlottei Buhler. Kluckjhohn H.. Erich Fromm. ~·ii~~ . K. 0 ser ie de sociologi emigranti se reintorc in Germania si contaminati de spiritul sociologic amer icari''. Mannheim). Catre [umatatoa deceniului al patrulea. Experimentele asupra grupurrlor mici.. Robert F. Glndirea sociologicd in Romania. in Franta. Ion Ionescu de la Brad si Dionisie Pop-Martian. Desi "sociometria" ~i "dinamica" grupurilor sint bazate pe 0 conceptie Ioartc ascmanatoaro si prevad metode foarte apropiate. A.a. in timp ee. odata eu ancheta lui Gabriel Le Bras in probleme de sociologic a religiei. sub influenta lui Kurt Lewin. de catre Muzafer Sherif privind conflictele si cooperarea s. Hare. desi precursorii pot fj urrnariti pina la Dirnitrie Canternir. p. Gr. 9 Vczi ION CHELCEA.enelor sociale cunoaste in sociologia gerrnana un impuls deosebit prin crearea. pp. La terrninarca razboiului. A. M. se inaugureaza 0 directie: cercetarile sociologice concrete moderne . dependenta de forma de organizare sociala. M omenle principalc. Rene Konig'. Murray). O.. Litcratura 1I1(lJlograjic(i a sale/or noastrc si problcmclc ill ll'g(/turti ell stu diu I satului rMJ1£lllCsC.. didacticd ~i pedagogidi. Bucuresti. Ed. De la C. In revista editata de acest institut au inceput sa publice unii dintre cei mai de seama reprezentanti ai sociologiei nemarxiste contemporane: Theodor Adorno. 1974.. Bucuresti. Daca luarn in consideratie Iaptul ca V. Theodor Adorno.. nu credern cagre~im daca afirrnam ca ...Jeadership+-ul. Simion Barnutiu.

Wien. pp. L'enquete'f sociologique. 20 21 I I I I I I I I I I I I I I . in cadrul Academiei R. 1969.trL<ilizar. D. ca si altele: Centrul de cercctari pentru problemele tineretului. Gusti. Institutul de geologie si geografie. precum si reviste de specialitate ale Institutelor de invatamint superior si ale Academiei de Stiinte Sociale si Politice. Centrul de cercetari sociologice. Laboraioru. in 1 ndrumdri penlru monograJiile sociologice. reprezentate de A. RENE K6NIG. Pfadc aus Utopia. DVW. Centrul de statistica. sociologic al invatamintului. 1969. Stahl. PAUL F. Petrescu. Centrul de multiplicare al Universitlttii din Bucuresti. In Handbuch der cmpirischen Sosialforschung. investigatia sociclogica fiind chemata sa contribuie cit rnai substantial Ta edificarea societatii socialiste multilateral dezvoltate. 10 PO)IPILIU CARAIOAN. Bucuresti. Ion Nadejde. In afar a curentului valoros.. 1967: BERNSDORF WILHELM. P. vol. 1940. Cluj. 1970. PAUL F. Armand Colin. Stuttgart. 0 experienta colectiva de cincisprezece ani" 11 • Dupa 1947. Roman Moldovan si altii. E1Ilpirisc~e Soziolo. Goldis. 1973. N. Importante cercetari sociologice de teren se desfasoara sub egida Academiei . GUSTI. Lucretiu Patrascanu. D. La. 141. Stefan Voicu. Ionescu Rion. Institutul de stiinte sociale al Rornaniei . Mouton.__ lu:lk'1llis. p. monografiile sociologice. fiecare dintre ei marcind 0 anume etapa si 0 anume orientare in cadrul Scolii sociologice de la Bucuresti" 10. problemele soci::l~~~. progresist in gindirea si investigarea sociologica din Romania au existat orientari nemarxiste diverse. Herausgegeben von Rene Konig. au inceput sa fie studiate variatele probleme ale noii ordini sociale. in care cercetarilor de teren li se asigura un loc principal. In 1972 apare primul numar al revistei de sociologie "VEtorul social". TLUSTI. Ministerul invatamintului..gie. cercetarile sociologice disparate au fost efectuate in cadrul unor unitati divers specializate: Institutul de cercetari economice.:nke Verlag. KLOFAC si V. s~hil!lJ?_aril : l' a ti vi In structurile sociale in Romania. Stefan Stinca. LAZARSFELD. Lotar Radaceanu. Institutul de etnografie !?i folclor.1!§. IV. AI.~ineretului. Erster Band. Badiu. V. V. Claudian. LAZARSFELD.Anton Golopentia. Soziologie. Frnnkfurt am Main. Stuttgart. 125-126. Pina in 1965.~i sondaje ol radioteleuiziuni i. In prezent.. 11 D. in Gindirea sociologica in Romania. IVorterbuch der Soziologie. Gusti. Laboratoarele sociologioe din centrele universitare: Iasi. Bucuresti. Herder Freiburg. sistematizarea adrninislrahv-terTIorfala a Romameim?:-Scurta privire istorica asupra dezvoltarii. Deosebit de valoroasa pentru promovarea investigatillor sociologice concrete s-a dovedit a fi publicarea. Umitdtile de ccrcctare sociologica din Romania si modul cum acestea riispund comenzii sociale. Laboratorul de socloloaie urbana al municipiului Bucuresti. Centrul de cercetari antropologice. Bucuresti. in Sociologia militans. peniru. 4. 1958: HELMUT SeH OECK. S. 1970. Note de curs. Philosophu des sciences soct. Fischer Bucherei. 13 Vezi: HEINTZ MAUS. Paris. exista nuclee de cercetare sociologica in 12 din judetele tarii. Un sistem de cercetdri sociologic» la teren. ca problematica si metodologie'".----------------------------------------------------------------- progresiste se regaseste in opera dr. Xenopol.:_CQQpe zare . Miron Constantinescu "grupul de lucru'' a1 sociologilor care vor constitui mai apoi. -. Andrei. Tendences principalcs de fa recherche dans Irs sciences sociales et humaines. 1964. Sibiu . In 1%7 cstc icrcat Ojiciut de siiulii . In 1965 a fost infiintat. sub conducerea prof. Paris. ].. in 1940. odata cu reinfiintarea invatamlntului sociologic superior (1966). Serban Voinea. Gnllimard. Berlin. Profesorul Dimitrie Gusti §i Scoala sociologicii de la Bucuresti. care rezuma "pe plan de metoda $i tehnica de lucru. Ferdina~d r. Draghicescu.e. organ specializat in studiul cornunicatiilor de masa._ru. problema tmeretului.ales. pin a la jumatatea secolului nostru. studiind "marile procese de in d. 1970. Kleines Soziologisches IV orterbuch. Concornitent cu aparitia unor noi si valeroase institutii organisme sau nuclee de cercetare sociologica cu:m' slnt cele amintite. Tot in 1965 si-a inceput activitatea. in care sociologii valorifica cercetarile lor de teren. ca si inmultirea 12 MIRON CONSTANTINESCU. Petrosani. Ecaterina Arbore. RALF DAHRENDORF.C. CAPLOW. a investigatiei fenomene1or sodale.unitatile specializa~e c~re au activat in cimpul investigarii fenomenelor sociale in perioada 1948-1965 isi continua si i9i dezvolta activitatea de cercetare sociologica de profiI. de catre Institutul de stiinte sociale al Romdniei a unui volum de Insirumiir. 1971. Muzeul satului etc.. Traian Herseni. In perioada 19351947 este de remarcat activitatea de cercetare monografica a Scolii sociologice de la Bucuresii de sub conducerea lui Dimitrie Gusti. al P. Romania. TH. sociologie in. in spiritul marxism-leninismului.$tefan Gheorghiu'' de pe linga C. sub redactia lui D.R. p.C. Zur Vorgeschichte" der empirischen Sozi alforschung. Editura I}tiintificit. D. in cadrul careia "s-au evidentiat: Mircea Vulcanescu. Paris. Institutul de filosofie. Barbat. Henri H.

p. cercet~fll sociologice . 1973. reprosindu-i-se viziunea atomara lucrarea .trecute direct pe cartele perforate in ved~rea pr~l~cran. Academia de invatamint social-politic. ceea ce a dus la largirea considerabila a cimpului de mv~es. Paul Lazarsfe1d distinge in istoria "analize1or de anchetav. I. Universitatcn din Bucuresti. Geschichte der Soziologie. losif Natansohn. . a cercetar iloj.pina la jumatatoa secolului nostru nu numai ca nu au ajutat la dezvoItarea sociologiei.U. A. Cercetarea era insa searbada. 1968. 23 22 . ale Iumii capitaliste"14. era pastrata. Herausgegeben von Werner Ziegenfuss. Universitatea .ii operational de investigare: 706 cupluri rnaritale au fost intervievate cu privire lacomportamentul sexual. lansate . se impune a fi arnintit raportul dr~ Alfre~ C. El consider-a ca anchetele desfasurat. caracterizata prin efortul de sistematizare si declarificare conceptuala. Kinsey asupra comportamentului sexual la barbat si Iemeie.si macrosociologiei.. Depasirea situatisi de criza in care se afla sociologia nemarxista contemporana poate fi realizata numai prin unirea dialectioa a micro. 2) a doua etapa. pina la eel de-al doilea razboi mondial. C. Ca problernatica si sub raport~l ?ezvoltarii tehnicilor de investigatie. 83. p. iar analiza si interpretarea inforrnatiilor recoltate care a durat circa 5 ani.trebuie si el subliniat: declar~tllle. Bucuresti. GITTA 'fULEA. in care sint cuprinse 134 de cercetari pe probleme privind adapt. de elucidare a! unor probleme sociale.lui ~amue~ Stouffer "pentru a fi 0 adevarata oart.A. Idem. Intreaga investigatie este cunoscuta sub titlul primelor doua volume: The American Soldier. ca si prin ruperea din contextul social a unitatilor cuprinse in ancheta. Kinsey este tributara viziunii behavio~~ste. I. cunoscuta numai unui numar foarte restrins de specialisti. Editura ]unimca. prin situarea cercetarflor pe pozitille materialismului istoric si dialectic.e de~so. Ferdinand Encke Verlag. prin efortul de teoretizare.alelor de at~tudine. Piper & Co Verlag. IORDACHEL. Curs de tcorii sociologice contemporann. stabilindu-se gradul de coincidenta al declaratiilor separate 10 Sociologia in impas?. contemporana. Asa cum remarca si prof...A. ..I I I I I I I I I I I I I I fara precedent in zilele noastre a cercetarilor de teren ne face sa afirrnam ca secolul al XX-lea rnarcheaza triumful "sociologiei empirice" (concrete. in S.200 de chestionare.socio1ogice empirice. Cercetarea coordonata de catre dr. Aspectul deontologic -codul moral a~. din punct de vede~e ~p~sten:ologic . 1956. in seifuri. 60. Cuza" din Iasi. trei etape: 1) prima etapa. a prilejuit apar'itia a patru \"olum~ de Studies in Social Psychology in World War II. Curs d~ sociologie gcnerala. in perioada dinaintea celut de-al rioilea razboi rnondial cercetarea sociologica concreta luase unavint considerabil. In cadrul acestei cercetari au fost realizate peste GOO 000 de interviuri. protocoalele realizate criptic au f~s~ . I. de la Universitatea "AI.a:-. asemenea.l lor la calculator fara consemnarea cu cuvinte a mCI unei declaratii. La jumatatea secolului nostru s-au desfasurat cercetari concrete de amploare nemaiintilnita in ist~ria investigatiei fenomenelor sociale: cercetarea eoordonata de catre Miinchen. 14 IOSIP NATANSOII~. cum rernarcau unii sociologi marxisti ~l chiar nemarxisti. 1971. 3) ultima etapa. desi. pun~ndu-se accent pe aspectele fiziologice si pe reactiile exterioare ale comportamentelor celor mai int~e prir: !llijl~acele ~nch:telor. . Aportul metodologic in acest domeniu este considerabil... fara valoare stiintifica si eel mai adesea avea menirea sa indeparteze pe s'ociologi daIa studierea problemelor sociale. Iasi.U. AI. pina Ia 1930. Stuttgart. 1970. in Handb ucli dey Soziologie. Studii de istoria sociologici amcricanc. 1972.~ tigare. HEINTZ MAUS. unica. NA'fANSOHN. sub:ectiler si-au pastrat pe deplin caracterul confIdentIal: lista de coduri. de teren) asupra "socio1ogiei de fotoliu" (speculativa) cu care adesea a fost in polernica. au fost. R.clOlogle. procedeult. 1.ea individuala a cornbatantilor (civili !?i militari) la conditiile conflagratiei mondiale.e III !?i~ IV a':l 0 preblematica distincta: reactia soldatilor fata de film. dar au avut chiar efecte negative prin viziunea atornara promovata. superficiala. ar Ii trebuit sa se intituleze Armata americana ~l nu Soldatul american"!". o n - I Samuel Stouffer (The American Soldier) este.Stefau Ghcorghiu". realizat prin int:rviev~rea a peste 12 ~OO de persoane. propaganda si probleme de teoria si practica sc. Iasi. "in multe tari capitaliste si in primul rind in S. cu adevarat grave. ca1'acterizata prin amploarea sondajelor de opinie si prin periectionarea tehriicilor de ancheta. S-a' acordat 0 deosebita atentie fidelitatii.~~. intr-un an~me sens. Cuza". Volumel. actelo~ d~ stat ultrasecrete.

In afara Arhivei centrale pentrii cercetiiri socioloqice empiric» a Universitiitii din Kbln. prima banca de date pentru anchetele sociologice ia Iiinta in 1960 pe linga Fnru ltatcn de ~tiillte soci. este lntregita de informatllls dobindite prin studiul documentelor: analiza a 377 de "calendare sexuale individuale" (312 pentru femei si 65 pentru barbati) referitoare la perioade cuprinse Intre 6 Iuni si 38 de ani. La sfirsitul anului 1968 functionau in S. originale sau copii) ca ~i il inscriptiilor de tot felul existente in locurile si localurile publico. in S.U. observatia directa a dublat tehnica Intcrogattva: au fost rcalizate. Berlin. pe aceasta baza. Este de presupus ca dezvoltarea colaborarii internationale in domeniul cercetarilor sociologice. Die skeptiche Generation. Franta. pillrl In inccputul an ul ui l!)GD cruu arhivato aid peste 300 de studii. efortul sociologilor nu se mai concentreaza spre perfection area procedeelor de reeoltare a datelor prin anchetele de teren.aparitia calculatoarelor electronice din a dOUR ~i a treia generatie . Zentralarchiu [iir Empirische Sozi alforschung. psihiatrice ca si in laboratoarele de anatomie si fiziologie anirnala. sistematizarea si preqiitire« pentru analiza securularii [t tlatelor rezuluite din anchetele sociologice. ci preponderent spre rafinarea metodelor de analiza a aces tor date. sali de teatru sau Iconcerte. tematica si tipul de anchete ce se colectioneaza. in clinici ginecologice. ca si inmultirea anchetelor socia le internationale comparative va impune infiintarea de arhive pentru cercetari sociologice concrete ~i in alte Flri. De asemenea. de rernarcat este efortul de integrare a seriilor de inforrnatii provenite din izvoare foarte diferite. tehnica simularii etc. il! Marea Britanie si sint in curs de infiintare sau in faza de proiect alte citeva arhive: pentru Ta~ile Scandinave. aplicarea in cercetari le sociologice de teren a unor metode moderne: analiza multinivelara. care au ca scop adunarea. numeroase observatii in institutii si pe strada. Interesul pentru constituirea unor astfel de "colectii de date" este manifestat inca din anii '30 ai acestui secol (George Peter Murdock). Cehoslovacia. Sorokin.d-('(·ollollliec a Uni vcrxi tii[ii din Koln. 38 de arhive pentru anchctclc sociologlce care. in intervalul 1963--1968 cuprindeau peste 730 de cercetari. ' In legatura cu aeeasta cercetare. adevarata "banci de informatiiv in domeniul sociologiei. Schelsky. alte inca 37 de astfel de banci de informatii. dar cea dintii arhiva pentru cercetarile sociologice de teren este infiintata in 1957.I (barbat-femeie). pp. Gradul de corelatie al tabelelor astfel obtinute este satisfacator!". verificarea insemnarilor zilnice eu privire Ia activitatea sexuala. studiul sehimburilor de scrisori dintre partenerii sexuali. Fischer 1969. endocrinologice. Ungar ia. urologiee. realizate prin tehnica analizei secundare. Este vorba de "Poper Public Opinion Research Center".itutcloi. amploare permit sa se vor0 "macrosociologie empirica''.A. caruia i-au urmat. in Europa au mai Iost infiintate inca doua astfel de arhive: Steinmetz-Stichting. Chestionarea individuala "elastica". a un or opere die arta (cu prilejul acestei anchete au fost colectionate peste 16000 de opere de arta cu teme notice. prelucrate in special pc probleme social-economice si de opinie!".de ccrcetare permit astazi colectionarea sistematica a datelor si. intr-un interval de numai un deccniu. pe linga Universitatea din Essex la Colchester. Universitat zu Kolu. Pentru stabilirea sigurantei informatiilor privitoare la comportamentul sexual al femeii. C. in duburile de noapte. 92-99. Se pot astfcl distingc: arhive pentru ccrcctari 11 beasca din ce in ee mai rnult de Astfel de cercetari de mare 16 ALFRED KINSEY. s-a recurs la chestionarea ulterioara a 120 de !emei pentru verificarea concordantai raspunsurilor. Ia Williamstown. neurologice. A.ca si perfection area orgunizatoricfi a inst. pentru valoarea careia pledeaza dr. Inca de pe acum se contureaz.A. incepind eu a doua [umatate a secolului al XX-lea. a unor colectii de carti si fotografii. Dezvoltarea tehnica .U. 1970. adica circa 2 000 000 de cartele originale si circa 25000 de diferite chestionare. la A~sterdam si :Social Science Research Council Data Bank. Exemple in acest sens pot fi si lucrarile lui P. analiza de continut a unor poezii originale. Verhalten der Frau. in camine. intinderea. in vcdcrea c1arifidiri i diferitelor aspecte ale comportamentului sexual. Kinsey. Das sexuelle Bucherei. In Europa.i difcritc tipuri de arhive dupa: scopul. Social Mobility si H. analiza de continut mecanica. 0 dezvoltare rapida caracterizeaza aparitia arhivelor de date sociologice. Interesant este faptul ca. 24 I I I I I I I I I I I I I I 25 . slab formalizata.

Sondajele de opinie au dobindit 0 lartga populantate datorita pronosticurilor electorale. Asa cum subliniau cercetatorii Klaus G.u1 . lisia codurilor.I I I I I I I I I I I I I I crarea tipiiriui.A. unde este cazul. ICU reterlre la domeniul socialului.semniflca metoda staustica' de stabilire pe baz~ el?anh. arhive rcgionale (de exemplu. in interiorul organismuluj. a obiectelor. In sens. T~hI:l.onaru. Z!an~~ll. :e~c~tar~ socwlogzca concretii. So::m. se refera la actiunea de patrundere e~ aJutoru.Har~lsburg P~nn~ylvanien" realiza astfel de sondaje'.ategorllie soeio-profeslOnale.und 1vleinungs-jorschung den S. Inrnultirea organisme1or de cercetare sociologica.zu~ea ziaristilor. BLANKENSHIP..recolta probe. lu- CAPITOLUL " PROBLEME ALE INVESTIGARII FENOMENElOR SOCIALE 1.• Tiibingen.stratificarii opiniilor in raport eu . LUCIAN Nr 2.). arhivc pentru date cornerciale (cum sint cele deja amintite).U. 1967. i s KLAUS G. j11arkt . cobo~au in strada si intrebau la intimplare trecatoru. sint sinonimi. aceste sondaje devenisera 0 a. Este suficient sa amintim Iaptul ca arhivarca ccrcetarilor sociologico concrete constitute primul pas in analiza secundara. imediat dupa terminarea prirnului razbol mondial. diferite ziare ~l revisto din S.. Inaintea alegerilor prezident~ale ~m 1928.maiadinci cercetarilor suciologice. se infiinteaza un departament specializat 1 ALBERT B.b9~ in Biblioteca Personsli: 27 . cu scopul de a prevedea eo~portamentul membrilor eoleetivitatii pentru care esantionu! asupra caruia s-a efectuat sondajul _e~te repre~entativ. Rigi·Kaltbad. eu scopul ~e a . copia raportului de cerceiare . reclama infiintarea unei Arhive pentru cercetari sociologice si Ia noi. m vederea deserierii structurilor morlo~ogice.. ten1?e~ii de sondaj. la U_n. I~ sens Iigurat.f'izice. Termenu] de sondaj l~ sens prop~'lU.. Sommer si Hagen Stegemann de la Zentralarchiv [ur ElIlpirische Sozialjorschung. investigafie .devar~ta rnoda jurnalistiea.eu ocazia alegerilor prezidentiale din S. dublurile iabelelor centralizatoare $i de corelatie. inuestiqatie. a valorificarii si controlului materialelor primare. . data fiind popularitatea lor. pentru aplicarea analizei secundare sint necesare doua conditii: existenta unui numar suf'icient de date de ancheta sl pregatirea lor pentru 0 potcntiala cercetare-". Diskussionsbei trag zum ESO)IAR . el ~e acopera doar partial. Intr-o astfel de arhiva ar urma sa fie sistematizate: chestionarele de anchetii. era cu totul primitiva. stiinf i lice. ziarul .A. Market Research Seminar on Travel and Tourism". Sekundaraltaly. p. virsta.peclah~h. 267. in domeniul arhivar ii se incearca combinarea datelor individuals (cartelele perforate ale interviurilor) cu alte documentc personals si cu datele statistice.m legatura cu preferinte1e lor fata de unul sau altul dintre ca!1didatii Ia functia de presedinte.inacela~itimp. concomitent cu Iargirea ariei lor de cuprindere.U. In S.ng in Frcmdcnuerheh». scopul unci astfel de arhive ar putea fi numai acela de colectionare a chestionarelor in vederea inventarierii a ceca ce s-a Iacut. Arhiva pentru date sud-arnerlcanej arhive tematice (Arhiva pentru date despre elite etc. Pentru inceput.. Utilizarea cornputerelor in arhivarea anchetelor sociologice va deschide. . anctietii. La inceputu~ se~olulul al XX-lea. Inca din 1. ein Instrument dey Marthiforsctiu. la acea data.le~ sondajului. au efectuat un nurnar de 85 de sondaj~. Valoarea metodologica ar rezulta din posibilitatea compararii diferitelor modele de chestionare aplicate.. 111 adiI!cul apelor sau al solului. sondaJ. In ultimii ani. ~.IEIZ !oii HAGEN" STUGEMANN.8~4. Hira indoiala. sonde..A. ancheta.e. Sondaj.l . ca si cresterea numarului de anchete sociale. Pentru ANDRlE~ C. in tirnp ce virtutile instructiv-Iorrnative pentru tinerii cercetatori sociologi s-ar vadi in contactul aeestora eu anchetele devenite clasice. cele :n~i :nulte realizate prin posta. Ambele conditii sin t satisfacute numai prin infiintarea de arhive pentru cercetari 50cio10gice concrete. sex etc. comun.. 1961. a .A .unel. Demokrat Verlag. perspectivemai1argi~i.U.U.i.

in Franta in afara celor doua • C. Astazi.D. Psychologic sociale. B. datorita activitatii lui P. (L'Institut francais d'Opinion publique) creat in ] 938. nu este un lucru extraordinar sa prevezi cu aproximatie ceea ce Intr-un interval de timp Ioarte scurt vei afla cu exactitate. au fost create institute sp€ciaJizate. . Revista "Literary Digest" a expediat cu aceasta ocazie circa 10000000 de buletine de vot. Asadar "pentru organizatorii sondajelor. 2 3 dar ~i In rnarrrea responsabilitii\ii predictiilor acestora. in Bureau of Applied Social Research. Astfel. La finele "deceniului cercetarii opiniei publice" se organizeaza National Opinion Research Center. . in 1937 Bureau of Radio Research se transform a .P. se realizeaza progrese insemnate pe linia dezvoltarli tehnicilor de cercetare. in timp ce institutul condus de catre George Gallup se pronuntase hotarit pentru victoria in alegeri a 'Iui F. la infiirrtarea primului institut de cercetare a opiniei publice: American Institute of Public Opinion. Coneomitent.. Hncurcsti. la [umatatea deceniului al patrulea. p. A. Koln-Berfin.O. Tot in deceniul patru al secolului al XX-lea.nu stiu": .Superioritatea pronosticurilor Iacute de institutele de cercetari fata de cele realizate de catre ziare si reviste iese in evidenta cu ocazia alegerii presedintelui Roosevelt. 1967.U. Asistam la un adevarat proces de institutionalizaro a modei. Iacea sondaje prin a~anumitul "Auto-telefon System" (chestiona doar posesorii de posturi telefonice si de automobile). cu ocazia confruntarii electorale dintre Charles Evens Hughes si Wilson. contracandidatul lui Franklin D. Mctodele de anchctd in iuuestigarca fenomenelor sociale. Spre exemplu. Esecul inregistrat a avut lnsa 0 valoare stiintifica: a aratat lmportanta esantionarii. din care a recuperat 2376523. Roosevelt la presedintia S. previzibila. (1936) din Marea Dritanie sau Insiituiul pentru demoscopie din R F. Chiar daca institutele Gallup. et A.I 28 29 I I I I I I I I I I I I I I . MILDRED PORTEN.F . Inca din 1930 incepe sa fie folosit interviul standardizat. * Y"zi]. 1956. sau SOFRES (Societe francais d'Enquete par sondages"). ca ~i esecul lor constituie. Din aceasta perspectiva. Paris. inca din 1916. Lazarsfeld. 1973. MOSER.U. D. care duce. ca London. Comisia insarcinata cu studierea cauzelor acestui esec a remarcat: ..A. cu alte cuvinte: ignorarea intensitatii opiniilor. ia fiinta revista Public Opinion Quarterly. S-au cheltuit circa 500 000 de dolari si publicatia . in Beobachtung und Experiment in dey Sozialjorschung. mai interesant de studiat pare a fi comportamentul economic. care. .a incetat sa rnai apara". care poate fi supranumit "deceniul cercetarii opiniei publice". Germania s-au Iacut cunoscute prin pronosticurile Ior eu privire la eomportamentul electoral. cind au indicat victoria celui din urrna.I. desi eroarea un or pronosticuri s-a redus pina sub ] 010 se considera ca exactitatea sondajelor de opinie va avea totdeauna 0 marja de eroare. din punct de vedere stiintif ic. Praktische Sozialforschung. in timp ce.5010. OTTO KLINBERG. in Franta".ignorarea raspunsului b int1'ebarea prlmordiala: "care sint persoanele care realmente vor vota?". 552. ceea ce a dus la cresterea imediata a prestigiului institutelor de cercetari. nu inseamna ca domeniul sondajelor de opinie se reduce la acest comportarfient sau di el este eel mai important pentru studiere. p. Les sondages d'opinion publique. etic si cultural.O.. s-a remarcat. Herausgegeben von Rene Konig. pe buna dreptate. sub influenta lui Hadley Cantril. prin intermediul opiniilor exprimate. Bclitma stiirrtificii. Rasunatorul esec al specialistilor in sondajc inregistrat in 1948 cu ocazia luptelor electorale dintre Truman si Dewy. GIRARD. ere at in 1962. calculabila..neglijarea modificarilor de opinie posibile pin a .inexactitatsa esantionului.. Grundformen und Probleme des Samples in der Sozialforschung.lipsa de interpretare a raspunsurilor .. P. la Princeton si Survey Research Center. Asa dupa cum.A. la Universitatea Michigan. F. Astfel. I. Cu 0 aproximatie de 6. Agentiile de publici tate organizeaza si ele servicii de cercetare: in 1919 este fondat prirnul serviciu de acest fel. va obtine 370 de voturi de la cei 531 de alegatori. .in urma esecului . Roper sau Harris din S. Paris. P. "Literary Digest". a condus la 0 examinare critica arnanuntita a metodelor sondajului. in ultimul moment.F.P. cu 0 aproximatie de 19010.in astfel de cercetari.F. a indicat in 1936. valoarea pronosticurilor electorale consta in faptul ca ele ofera una dintre putinele ocazii de a demonstra siguranta metodelor 101'''4. urnele de vot au dat cistig 'de cauza pronosticului Gallup.D. Roosevelt/. o verificaro riguroasa a tehnicilor utilizate. STOETZEI. sub conducerea lui George Gallup. Succesul pronosticurilor. 52. 1967.

f Termenii de anchetii.. Bucure. 1969. Editurn stiintifica. interviul.. cerceuire sociologica concreto. In Marea Britanie. in Ccrcetdri sociologicc.sondajele sint inutile. constituind Iata • Vezi PAVEL CA1IPEANU. pe baza carora se mascara audienta si apreciereu ernisiunilor tcleviziunii Iranceze (Cei 1 200 de telespectatori constituie "panel-ul" telereceptiei).I I I I I I I I I I I I I I I centre de sondare a opiniei publice amintite. in alte parti.. telcuisiune. I rON DR1\GAN.uale sau de grup. an ch:ta n u se confun da . V. S. Ojiciu] de stiuiii $i sondaje al radio-televiziunii realizeaza "barometl'e" trirnestriale pen tru Tv si lunare pentru emisiunile radio" pe esaritioane reprezentative de 600 de persoane. 30 31 . Bucuresti. par sondage.inforrnatiilo obtinute nu of era certitudine. \'iitorul sociul ". de acestia genul proxim. zilnic sint intervievati la domiciliu 2 250 de persoane in legatura cu emisiunile BBe. pentru ca !1u se oprests la datele de ordin subiectiv _(individ. ca si posibilitatea cuantificai-ii informatiilor. 6 ~nOIAN MIHAILOV. Ojiciul radio-ului $i teleuiziuuii franceze (ORTP) etc. iar confruntarea lor·' cu realitatea obiectiva este sinqura care da masura valabi~' litati! lor.metodii in studiilc de sociologie. In cercetarile sociologies aceasta distinctie este. Institutul national de studii demografice (INED). inoesiuuuie de teren.. 1938-1971. Locul anchrlclor de opiuic III illllrsliga(ia sociologicd. numar mare de cazuri studiatej" Totu-. 76. vol.. public. in care sint sintetizate: observatiaHirecta.. 1967. 0 ampla activitats de cunoastero prin intermediul sondajelor desIasoara si Institutut national de stoiisticii )<. Acaderniei R.1. Editura fenomene si relatii sociale. 1971. anu l III.. . 1974.i metoda In stiintelc sociale. 1967. . La noi. vol. P. I. 1972. Bucurcsti. nr. chestionarul si studiul doeumentelor. 111. pentru ca inforrnatiile ce se obtin sint deja cunoscute. Miron Constantinescu atragea atentia ca "este nece1'\ara neta distingere intre faptul social si opinia despre faptul social.si tratarea statis-iica -ainfor::'\ matiilor (deci.ti. perfectioneaza metoda "anchetei indirectev".i stu/Iii economice (lNSEE). opiniile sint diferite in raport cu dasele si grupurile sociale. Bulgaria. de catre altcineva. ca si sondajul. d'enqurtcs R JACQUES ANTOINE. in Tcoric . Pentru perIectionarea conducerii stiintifice a societatii.ura politica.eu son. Edit. ~~cheta. pp. p. economiee sau culturale). sondajele de opinie coostituind doar 0 metoda complementara de investigarc a r:ea1i~tii sociale".. ' Este revelatoare in acest sens experienta sociolozllor din R.daj!!l: in prim ul rind. Bucuresti. Ancheta illdirectii . spre deosebire de sondajul de opinie anoheta socioIogica foloseste 0 multitudine de mijloa1c{ de"·obtinere a informatiilor. Efectuarea sondajelor de opinie nu poate insa inlocui cer-. esentiala"7_Jacques Antoine. cu persoanele. in Teoric si mctodd in . . In al doilea nnd. terrnenii de cercetare . care. pp. diferenta specifica fiind data de ponderea metodelor interogative caracteristice anchetelor si sondajelor. 128-135. Georges Gurvitch considera chiar di la originea graveicrize actuale a sociologiei nernarxiste s-ar situa abuzul sondajelor de opinie lipsite de 0 baza teoretica solida. 1 200 de telespectatori expediaza zilnic pe adresa ORTF chestionarele completate. (Iolositi in lucr are en sinonimi si eohivalenti ai termenului de sociologie entpiricii) desernneaza stringerea si prelucrarea inforrnatiilor in scopul verificarii unor ipoteze stiintifice sau al formularii unor sol~\i i de rezo1vare a problernelor sociale si presupun un demers rnetodologic riguros.~i radiorrccptiei 0 metoda de cercctare periodica a audientei. Dunocl. nu se rezuma nurnai la" chestioiiar si'interviu..'>0ciologica con creta ~i inoestujatie socioloqica de teren subsumeaza termenii de anchetii si sorulaj. Rom/tnin. Editura politic". Tcch niqurs Paris. intrucit nu ~e are in vedere totalitatea dorneniului studiat ci doar un e~antion. intr-o lucrare asupra tehnicilor de ancheta prin sondaj''.· metodologic ~i practic. V. observatia participanta. din 1969. Timp de 15 zile. Ienomenelor si relatiilor sociale nu poate fi prinsa in cadrul sondajelor de opinie: se impune organizarea de anchete sau de inoesiiqatii sociologice de teren. XXII-XXIII. Bogatia faptelor. 7 :MIRON CONSTANTINESCU.costul anchetelor prin sondaj este exagerat. Intr-un anurne sens. cunoasterea opiniilor si a eurentelor de opinie este deosebit de utila. PETRE BARON. Fapte.. cu ocazia unui studiu asupra sentimentu1ui religios (1962). Baromctrul tcle . enumera principalele obiectii aduse eel mai irecvent sondajelor: ' . ' . implilCil cu necesi tate ceroetarea de-·teren _. cctarea sociologica propriu-zisa.~tiintele sociale. L'obinion . Radio..

. 3) date despre comportamentul populatiei cercetate: comportamentul economic. Misl. grad de instructie. elaborarea instrumentelor de colectare a materialului.. A. 4) nivelul de informatie al populatiei. Murchicl li .) incercind sa-i cunoastern nell. analiza si generalizarea materialuluiv". credem ca nu gresim daca de toate tipurile se \'01' vorn afirrna dezvolta. Astfel.fara insa a se ajunge 1a certitudine.. Katz . sex. Festinger si D.: portarnentul. chiar daca exista deja informatii oficiale in domeniile asupra carora se efectueaza sondaje. Katz prevede un nurnar de~6 etape pentru orice investigatic de teren. 0:. stare economica etc. precum ~i in tara noastra. . cu un control suficient asupra gradului de ccr titudine a rezultatelor .axarea cercetar ii concrete pe problemele majore ale procesului extraordinar de dinamic al dezvoltarii societatii socia1iste multilateral dezvoltate..<.>antioanelor . 5) atitudinile si motiva. cultural. Izd-vo. 2. . Roger Mucchielli distinge in realitatea sociala cinci cimpuri care pot constitui obiect de ancheta: 1) datele _personale: virsta. tilor de anoheta cbnduce In ideea ca spuns Ia lntrebarile: "cine?" si "ce?"" totdeauna.imbinarea organica dintre teoria sociologica marxistleninista si investigarea concreta. Majoritatea cercetatorilor considera sondajele de opinie ea pe un "tip de ancheta". Procedind an ali tic. definirea obiectivelor sau a unitatilor supuse observatiei (adica esantionar en). H.o!edura isslcdouanii. ZDRA voxtsr. profesie.. in cele din III.igatie fiind specific sondajelor). opiniile. etic. nu toate sondajele sint la fet de costisitoare: in functie de universul anchetei. putem desprinde asa cum face n. Etapele investigatiei sociologice Exista numeroase opinii cu privire la etapele investi~il\iei sociologice. G.01 tt anchetelor economice. este de presupus ca numarul si valoarea investigatillor sociologice concrete \'01' spori permanent.este adevarat .caracteristicile demografice meni. tipul de -vecinatate. ~ e raportam tot In comportamentul 0 I Teorie ~i mel. sondajele sint mai mult sau mai putin costisitoare. relatiile familiale etc. adesea aceste inforrnatii sint incomplete sau inutilizabile datorita neuniformitatii lor. Moskva. de tehnica utilizata si de gradul de exactitate dorit. sotiologhiceskib I I I I I I I I I I I I I I I 33 . nr. opiniile si atitudinile lor. L.. Una dintre sarcinile sondajelor este toemal aceea de a completa lacunele informatiilor statistice Oblectiile sint doar in parte justificate.din aceste mnr! ctape amintlte un numar D A. 32 ION D. existente. . dat fiind efortul con tinuu de perfection are a conducerii stiintifice a societatii. Metodologhiia i !'/.Jn oricc ccrcctarc sc rcmnrcii urmtitoarcle cinci etapc ale procedurii: eluborarea programului sau a proiectului de cercetare. In tiiri1e socialiste.1 in vii tor anchetele pentru ca: 111 conc-luzie.. p.1 n()minante in cadrul colectivitatii. G.ov. Caracteristice pentru stadiul actual al cercetarilor sociologice concrete din tara noastra sint urrnatoarele: . 1- ale unui grup de oa- ---- In acelasi sens. in acelasi timp._. D.superioara a sporit gradu1 de reprezentativitate al e!'.domeniile de aplicare a acestor anohete se extind ~i se diversifica ccntinuu. actlvitatile lor. mediul lor social... directia ~i nivelul asplratiilor (acest cirnp de invcsl. in toate anchetele socioe cu: omul. stare civila. Zdravornislov precizeaza Crt . Matematica (". precurn si existenta unui cadru institutional adecvat. ~~:~~lV1~ser distinge "patru tipuri ma~i de probleme" (corespunzatoare tot atitor tipuri de ancheta): . De asemenea. Analizind continutul anchetelor. 2) date despre mediu: locul de nastere si domiciliul actual. Pe de alta parte..tehnicile de recoltare a inforrnatiilor in cadrul anchetelor permit 0 aplicare din ce in c~ mai rapida si. economice si psiho-sociologice in epoca contcmporana evolueaza foarte rapid.structuri!e dcmogralice. 1969.

se procedeaza la 0 decuparo. 1973. ell mctodologt». ea totusi se Identif'ica eu aeeasta tot atit de putin pe cit se identif'ica realitatea empirica a unui bolnav cu diagnosticul pus de un doctor perspieace care lasa la 0 parte zece fapte secundare si retine un simptom hotaritor"12.II11 clasific:tI'('Cl rcal iznt.F. M'atcrialis« niu] istoric "i istaria cioilizatiilnr. trebuie sa corespunda fie unei probleme sociale. Urrneaza apoi studiul segmentelor sociale. la obiectivele ei. Bucuresti. pretestarec.' 1. fenomenelor si proceselor sociale. apoi.oricit de generoase . in functio de factorii amintiti. prelucrarea Inforrnati ilor obtinute. celelalte doua treimi fiind rezervate procesului de prelucrare si interpret are a informatiilor culese. L'ethique protestante.U.o pl'elU..I I I I I I I I I I I I I I I de alte 12. Prelucrarea mecanica si cea electronica (computerele din generatia a II-a si a III-a) scurteaza timpul destinat prelucrarrlor. iur unul profit osul: insii oriro runoustcre rillllinea un decupaj"!'. De asemenea. aplicarea in teren. cimpul de ( 1 Investigatie este delimitat. Bru. In mod obisnuit se considera ca din totalul tirnpului. 111ise pare ca. tehnicieni.. Edition de lInstitut de Sociologie de I'Llniversite Libre de Bruxclles. cartografi etc. P. 11 ANTOINE PELLETIER. eu scopul declarat a1 initiatorilor in- l 13RAYMOND BOUDON. Oricc investigatie incepe prin clelimit. ' "Inca Platen com para cunoastcrca cu disectia unui animal. de ascmcnea. ca tcatc pot contribui in aceeasi masura la explicarea unui fenornen. la 0 abstragere. atunei nimic nu mai este esential'' _ iar obiectivitatea nu se dobindeste prin acumul~rea si juxtapunerea materialelor. Delimitarea nu se face numai In CLAUDE JOVEAU. . analiza rezultatelor siredactarca rapor tul ui de ccrcctaro. acordat investigatjo! numai 0 treime po ate fi afectat rnuncii de teren.).l trebuie stabili t.tlllllj investigatiei. a1egerea tehnieilor de cercetare. \ fie unei probleme sociologice. Intre ceea ce poate sociologia sau psihologia sociala si ceca ce pot sociologii sau psihosociologii exists 0 distanta. determinarea univ'ersului anehetei ~~antionarca. un bun dialectician giisc~. raportul din tre necesarul si disponibilul Iortelor de cercetare. Stcl>iJirea objec. se realizeaza 0 restringere continua a intinderii investigatie]. atit sub raportul schimbiirilor sociale (vezi: E. Le suicide. b. in lumina unei teorii. in oriee caz. de asemenea. Durkheim. 0 prima mare categorie de cercetari 0 constituie studiul societiitilor globale. in investigatiilo sociolooice 5e justifica pentru ca nu se poate sustine ca toate ~len~elltele se situeaza pe acelasi plan. o atitudine realista se impune: a) trebuie stabiW de la Inceput care este nivelul de calificare si experienta cer) cetatorllur. Antoine Pelletier precizeaza: "In ceea ce ne pr iveste. Paris.11' <1(' I. limitarea acestor posibilitati are insa urrnari imediate asupra investigatiei. p. Editurn politica. reeonstituirea nu se poate realiza prin prezentarea a tot ceea ce Iacea parte din fenomen. Posibilitatile materiale . terrnenul ca1endaristic a1 investigatioi si posibi- in raport eu ideea. cit si din punctul de vedere al sistemului social insusi (vezi: T.tc arti~u!aliilc. JEAN JACQUES GABLOl'. In acest fel. sLlhil(·~I.Jovcau prevad chiar mai mult de 12 ctapc.1l1<i(' ctapc csen~ialclu_ In ceca cc ne pr ivcs l. 27. L'enquste par questionnaire. definitivarea lor. Murdock. Termenul calendaristic opereaza si el ajustar i si reajustari ale obiectului si obiectivelor investigatiei.xelh-x.i de ___ Mucchiclli determinarea obiectivului preanchetu stan bilirea obiective1or. Raymond Boudon distinge trei mari categorii de "probleme sociologice-' care au fost si au ram as in atentia cercetatorilor!".. Aceasta implicii 0 alcgero: din multitudino» Iuptelor. daca disocierea eit mai scrupuloasa si mai deplina eu putinta constitute o prernisa indtspensabila oricarei explicatn veritabile. desenatori. dupa el. The social system. litatile materiale (Iactorul economic). in consideratlo si 0 serie de fnctori privind nlvelul de calificare al personalului de ccrcetaro. cl ~i cu 0 scrle de Iactor! tehuicl: slnt luat]. 34 35 . Social. Les methodes en sociologie. dar marests considerabil costul Investlgatlet. C'1. mstrumentelor de cercetare. P. C.nu pot compensa actiunea restrictiva a primilor doi factori. and cultural dynamics). De cele mai multe orl. 1971. La division du travail social. "Daca totul este esential. Parsons. dar ~i a personalului auxiliar (opera tori de intcrviuri. n-am sti niciodata darn am adunat suficiente Iapte. Social structure). AI~i autori Do oxcmplu. vcstigu\!(·l. 12 Ibidem. Sorokin. Acest decupaj.ore(( obieciuliii ci. Max Weber.(' 1111 111111). 1969. trecindu-se de la ideea investigatiei la obiectul si.

ar ? ~eforn.. Deflmtll~e operationale "leaga semnele indicatoare ce apar la mvelul observatiei si €xperimentului de semnele conventionale sau simbolurile care apar la nivelul construetiilor teoretice+'". 2l.. In flz:ca Clt. 1969. Crozier. id eologie. tati (W. 17 d.lucru evident ailt. Drspre ideologic. in raport cu cerintels ~i solicitarile muncii industriale"13. . cu sistemul status-urilor si al rolurilor existen te in cadrul acestor intreprinderi.a~:ca tr~d. Editura enciclopedica romana._ 18 C. Editura politicil. ~oclOloglce este necesara definirea l?r operationala. Relatia dintre conceptul definit nominal si realitate apare.la. De exemplu. p. p. p.are peste 150 de. sistemul status-urilor si al roIuriior etc. 1974. Chiar daca l. 27.. Lloyd Warner. intr-o definitie operationala se specifics procedeul si materialele utilizate pentru identificarea definitului.~~: a oriearei parti mai intinse a suprafetei Pamintulul . asa cum remarca fizicianul englez George Thomson laureat al Premiului Nobel (1937) "oarecum asemanatoare cu cea dintre 0 harta plana si 0 parte a parnintului.mai ales In SOClOlogie . CHELCEA.. de::voltare. [iloso]ic . Lnspiratic )~i descopcrirc. Adaptarea psiho-svcialii la I1ZUl1ca industria/ii a tinerilor din mediul rural. a~ptii17.UCla . de adaptare la munca i~dustriala: adaptafea' psilio-sociala la munca industriala este un "proces de ajustare a comportamentelor in raport cu organizarea forrnala si informaHi a intreprinderilor industriaIe.. Editura politicii. 324. 1973. . IV.u~erea conceptului in "evenllnente observabile . Le phenomene bureaucratique. New 36 37 I I I I I I I I I I I I I .. Ce se intelege prin tineret? Populatia in virsta de 1a 17 . 122. . S. mobilitatea si omogenizarea sociala.. Mai mult: conceptele . este cert ca ea ignora musuroaiele de errtite . integrarea tin eretului.' . NICOLAE KALLOS. p. The American soldier). Bucuresti. 111 . De asemenea. In ceea ce privests investigarea fenomenelor sociale.. grupe.a. raspundem unei probleme sociale actuale. . Vol. sport. Cu aceasta.ca probleme sociologice _ pot deveni si ele obiect de cercetare. Centrul de coreetari pentru problemele tineretului. . Tcori a definitici. 1972. oamenii de ~tiinta sint datori sa raspunda problemelor socials de azi si sa exploreze viitorul. institutij. Structura sociala.a indivizilor in Contextul social in care sin t si tuati (vezi: S_ Stouffer.conform unui studiu UNESCO . Basic Research Methods York. Bucuresti. dar nu epuizeaza intregul cimp al investigatiilor sociologice. F. Adaptarea la munea industriala a celor din mediul rural.tul. sint probleme sociale specifice socletatij noastre.d.l~r si gruparea aeestora in dimensiuni. Se defineste mai Intii nominal conc~'p. la intelegerea fenomenelor actuale . 19. Bucure~ti. Formu1area obiectului investigatiei inseamna delimitare in vederea clarificarii. Pentru desubiectivizarea c~nce~telor. Street corner society. cicnce.~/II11fa. SIMON. In . Ii JULIAN L. _. C' • 15 . Aceasta implica 0 maxima responsabilitate stiintiflca si partinica. Raspunsurile la probiemele zilei de azi trebuie sa Ie gaseasca in primul rind in viata! "14.ar itatile minore ale suprafetei. astIel incit "numai prin definirea operationala a co~cept:lor este posibila repetabilitatea masurarii"~9 . Se poate trage deci concluzia c~ "majo:it~tea. I. cornuni. probiemele sociologice sint Inseparabtls de problemele sociale... Editura stiintifica. Celeetatorul poate alege.. in Tincret. Bucuresti. cea de a treia mare categorie de problems sociologiee este reprezentata de studiul unitiitilor naturale. Trecerea de la defini\ia nominala la cea operationala inseamna 0 "traducere~' a 16 GEORGE THOMSON. eonceptul de "ideologie" .. . fi considerat pe deplin conturat. POPA. In fine. Studiind (de exemplu) adaptarea psiho-sociala la munca industriala a tinerilor din me-diul rural. Harta nu incearca sa rep:o~uc~ Jre?~l. ~o~ce?te: lor sint aproximatii" . 1969. 24 de an~ (l~ s:~s restrictiv) sau de la 14 la 30 de am (In ser:s e~tms) . ridicarea nivelului de cunoasters a tuturor oamenilor muncii s.m. Whyte. Op~ra~lOnal~zarea conceptelor sociologice presupune gasirea mdlcator. 143. perrnitind numararea si rnasurarea. Bucuresti.!?l in sociologie. Romania pe drumul construirii societiilii socialiste mulMateral de::voltate. Desi de natura teoretica.. sdruit ate. obiectivul investigatiei nu poate 1~ ~ICOLA~ CEAU~ESCU. M. Investigarea lor constituie 0 sarcina primordiaIa. dar totdeauna trebuie sa pf(~Cl~eze. Random House. "problemele sociale" trebuie sa devtna totceauna obiect de investigatie !?tiintifica: "Cercetatorii din domeniul stuntelor socials trebuie sa contribuie Ia lamurirea problemelor.ndlca hm!le de contur. p. 0 harta plana este in mod neces.pot avea semnificatii foarte diferite de la autor la autor. formarea constiintel socialiste. The Status System oj a Modern Community). p. .

Exemplu: "este student talentateel 20 . 1972. desernnind locul ocupat de un individ sau de 0 colectivitate in structura sociala. Indicatorii definitionali amintiti sint constituiti in sisteme corespunzatoare multiplelor dimensiuni ale conceptel or. vom constata ca. dar 0 mica putere de continere.dltate. Din acest univers sint retinuti doar indieatorii considerati a fi semnificativi. de exemplu. mare (smvt cuprmsi m aceeasi categorie toti muncica:e . Incercind sa clasificam 0 coleetivitate muncitoreasca dupa indicatorii: "depa~irea normei" (i1) si . cit si puterea de respingere sa fie egala eu 1. poate fi "descompus" in trei dimensiuni: economica. Intr-un sistem de indicatori exista Insa un "spatiu" de nedeterminare. 1ndicatorul este un ~en:n ex~er~or. un "univers al indicatorilor posibili''. indiferent daca da~ sau nu I ebuturi ~l. observabil. despre care. atunci acest indicator singur poate fi retinut pentru cercetare (asa a procedat. Fiecarei dimensiuni i se asociaza un numar cit mai mare cu putinta de indicatori.a n~rm.sel: atie.Jnteligenta'' a elevilor.I I I I I I I I I I I I I I conceptelor eu semnifieatii partial comune St bilir .. 1ndlcato~u~ "nota lOla istorie'' nu reprezinta 0 traduc:re vahd~ a conceptului de . Lucru cu rebut :Orll Fig.Jucru de buna c~htate (Z2). care se aila Iata ?e indioat fie Intr-un raport de corespondenta totala fie mtr-~? raport (~e ccrespondenta statistica. se stie ca au un inalt grad de corelatie interna. pe baza cercetarilor empirice. m. "puterea de confiners ~l "puterea de discriminare a 10r"20 Dave~ vom defin. un numar constitUl~. pe baza cercetarilor sociologice empirice se dovedeste ca toti indicatorii conceptului de status socialcoreleaza cu indicatorul "grad de confort al Iocuintei". desemneaza oeea ce face ca altcineva s~u altceva sa fie cunoscut. 154. indicatul: muncitor fruntas ' " . Editura politic a. In investigarea sociologica. Conce pt e~! " Indi icatori. in care: it - I- i2 - indicator: depasirea norrnei: indicator: lucru de buna dalitate' (tara rebut). Bucuresti. a inrea mlC~ ?n or t:eb~ie sa asigure traducerii un inalt grad de vah. nici muncitorilor codasi.in~i:atori.asurabil. reciproca). in timp ce puterea de respingere nu are dec~t 0 valoare de probabilitate (este probabil ca cei ce depasesc norma sa Iucreze fara rebuturi): di care "obtine premiu la Sesiunile stiintifice studentesti" (il) sau care "prime~te diploma de onoare la absolvirea Iacultatii" (i2)' Pe baza Iiecarui indicator in parte sint respinsi maximal chiar acei studenti care sint caracterizati prin indicatorul alternativ. In sensul eel mai larg. De exemplu.doar indicatorii necesari si. 39 38 . cei mai frecventi indicaton: Artrculare~ iJ:dicato:ilor Intr-un sistem in~plica selectl~. i1= depa~irea normei NedepQ~irea nor mel iZ=lucru [faro rebut) Fig.cei doi . vol. In c~~ul in care conceptele sint definite alternativ. in acelasi tirnp. un raspuns la 0 intrebaro. IndlCator~l. in Tcorie s i metoda ~ttlll!clc sociale. in Indicatorii retinuti dau un spatiu de nedeterminare X. o categorie despre care nu se poate spune ca apartine nici muncitorilor Iruntasi. 1.i conceptul de "muncitor fruntas'' prin: "deI?a~lre.Jucru fara rebut" (i2) vom obtine trei categorii.e to:~e~una "puterea de respingere".. puterea de continere este deci minima.el de productis" (it) si prin .' '". puterea ior de continere est~. VIII. retinind doar cite unul dintre . STEFAN NOWAY . con turindu-se astfel "un spatiu de atribute". 'Un fapt de ob. 'p. Daca. sa masoare ceea ce se presupune ca mascara. In ~ercetarile sociologies. stabilindu-s. t '1 " . politica. conceptul de "status sociologic". 2.de regula .depa?esc norma. culturala. indicatoru au put ere de respingere mare. smt retinutl .lor atenta. suficienti. indicatorul trebuie sa fie maximal corelat cu indicele: atit puterea de continere. Stuart Chapin in 1951 pentru masurarea status-ului social).

CHELCEA. . a . am indus in studiul nostru. P . 15. in Caiete de studii. conform aprecierii sef'ului de echip. Conceptul de "status social" 1. 11. Aprecierea programului de lucru ca fiind optim (in tr. 21. Aprccicrca nctuulci structur! a In troprludor-ll ('a riind opti111(\ (intr. la structura (Adaptarea Ia structura intreprinderii). Sp . J.111 . ras:: uns 1). 9. r. Adaptarea dintre In mod obisnuit. ci mai multi indicatorl. 4. G. 21 40 I I I I I I I I I I I I I I I 41 . Dorinta exprlmnta de a contlnun lucreze in aceeasl echlpa (intr. Aprecierea actua.profcsiune . raspuns 1). Emiterea unor propunerl 01'ganizatorice pentru a face mai placuta munca din intreprindere (in tr. adaptare la munca in intreprindere (la structura intreprinderii). Dorinta exprimata de a continua sa lucreze in aceeasi intreprindere (intr. raspuns 2). Fig.C. Adaptarea la munca industriala. . referate ~i dezbateri. raspuns 5 si G). S. 28. 3. am consider-at ci'i in structura conceptului pot fi diferentiate trei dimensiuni21: ' I II III adaptare la munca in echipa (la structura echipei). 7. 'f Din universul indicatorilor posibili. GG. p. raspuns 5 ')i G). 1973. 18. r'::sp'-lI1S 1). Dimensiunea 1 (Adaptarea echipei) la structura 1. //-(1) poate fi pusa in evidenta Dimensiunea a II-a intreprinderii (Diniensiunea CI printr-o serie de indicator i. poliiicd.) din intreprindere (intr.11. culturaln. 61.>·c_ scolarizare . !) ~i intr. Satisfactie in rapor t cu sistemul de control (C. 2. Universitatea din Bucuresti. pentru realizarea mvesttgetiei sint retin uti nu unul.specialisare . Neprovocarea conf lictelor in echipa conform aprecieru xefului de echipa (in tr. 14. 5. J .ispuns :!). 5. care i-arn luat in consideratie pe urmator ii sapte : 1.membru al organizatici politice . L . varianta de raspuns 1). 4. Aprecierea pozltiva data serviciilor din intreprtndere (intr.salariu .functie in organieatie. raspuns 4 si 5). nr.el structurl a echipei ca fiind optlma (Intr. (jii. Indicatori .3. 7. Laborrrtorn l de sociologie. varianta de raspuns 2). Dorinta exprirnata de a continua 51 lucreze cu actualul ~cf de echipa (intr.i (intr. sa 2.: ~ .diniensiunile : economicd. raspuns 1). (iO. Studiind adaptarea Ia rnunca industriali'i. adaptare Ia solicitarile muncii industriale (Ia structura muncii). raspuns 3).culiurd.locuinta . pentru dimcnsiunea l (adaptnre la structura eohipei) urmatorf cinci indicatori. Intentia declarata de a petrece timpul libel' impreuna eu cei din echlpa (intr. Participarea activa la dezbaterile planului de munca. 24. generala .T. C . ]0.

Industrie de a-si (intrebarea ea lucrezi exprlmata 1). Rcallzarca productic. sa stabilirn care sint Iactorii care influenteaza.3. Lipsa conflictelor dupa caracterizarea sefulul de echipa (intr. ~i intrebarea 68. eel mai 1). raspuns 5-6). dupa caraeterizarea ~efului de cchipa (Intrcbarea 65. raspuns 1). :I.treprindere (intrebarea 7.i de a continua sa Iucreze in aceeasi echipa (Intrebarea 21. raspuns 1). raspuns 5 ~i 6). Frecventa scazuta a absentelor motivate. 5. Aprercierea sefului dupa calitatile profesionalc (intrebare a 25. (Coopcrare 4. 7. Aprecierea en munca efectuata (intrcbarea nu este obositoare 1. eu slstcintreprin1). ~l 111 ce grad. ealifiearea 9. de a continua sa lucreze in aceeasi 111. dupa apreeierea sefului de echipa (intrebarea 62.i 0). dupa aprecicrea seIului de echipa (Intrebarea (. Dcrinta exprlmat. dupa caractcrizurcu ~eIului de cchlpa (Intrebarile (. procesul de adaptare lu munca industriala. Intrcbarcn (iB. alaturi de care am inclus in cercetare !Ii alti indicatori (doi) pentru a-i testa. in cudrul eehipei). de persoane adaptate si. adaptarea Ia solicitar ile muncii industrials (Dimensiunea a ill-a) am considerat ca 0 putem surprinde printr-un sistern de sapte indicatori. raspuns 1). raspuns 5 :. Frecventa scazuta a intirzierilor. 6. 2). Participarea activa la dezbaterile de plan. 11. Dorinta exprimata Adaptarea la munca pr-lndere (la structura prinderii). Aceasta clasifi'1 la solicitiir lle mun- bine sa (Intrebarea 8. raspuns 1 si 3). raspuns G. Realizarea sarcini lor de productle. Dimensiunea a II-a in intreintre- 4. sarcinilor de 2. Satisfactie in raport mul de control din dere (intr. raspuns fiind in 3. care ne-a perrnis sa analizarn caracteristicile grupului. 42 43 . Sisiemul 1. raspuns 2 ~i 3). care au constituit in cercetarea noastra "setul de indicatori". de indicatori: 1. Aprecierea. Dimensiunea I Adaptarea la munca in echipa (Ia structura eehipei). rfispuns 5 sl Ii. Dorlnta exprimat. raspuns muncit). raspuns rzrspuns 5-6 1-2). dupa earaeterizarea barea serulul de echipa 6). Dimensiunea Adaptarea oii industriale a III-a (la structura 7. in raport cu care au fost clasificati subiecti! in doua categorii: adaptati si in curs de adaptare. 3. raspuns 1). 5. raspuns 1 si intrebarea 26. 69. Din "universul indicatorilor posibili" am ales un nurnar de noua indicatori pe care Ii considerarn relevanti. raspuns 5 si 6). Aprecierea mai bine trie (intr. Dorinta diea raspuns 33.5. Frecventa scazuta a absentelor nemotivate (intrcbarea G4.i de a continua s[t lucreze cu actualul ~eI de echlpa (lntrobarca 24. r i69. Declararea elementului uman ca fiind responsabil de producerea accidentelor (intrebarea 2. raspuns 2). prin cO~~1parati7 cu intreg~l e~a~tlOn.I I I I I I I I I I I I I I In fine. 1. Dimellsitmea a III-a (Adaptarea la structura rnuncii industriale). raspuns 1 ~i 2). Indicatori i inclusi pentru testare sint: 1. sa cxprimata en fiind Iucrezi 1n indus33. varianta de raspuns nr. 2. 66. Dorinta exprimata de a-~i ridiea califlcarea (intr.. 2. (intre- 67. 2.

209."" + in care: N este nuruarul total de unitiiti de difuzare existcntc In cornunitate : . are 0 alta semnificatie decit aceeasi valoare 4 intr-o eolectivitate unde exista 5 sau 6 unitati de difuzare a stir ilor. neIiind luate 45 <1 a st irilor U HANS ZEISEL. unitatilo de di luzare ciatc primesc valoarea 0. rezulta noua clase: cei mai satisfacuti. pentru di valoarea 4.E. O. X1. indicele trebuie sa ia valor i minime si.H 3 in munc a I D. Satisfactie A B. in Le uocabulaire des sciences sociales. sau 0 si 100. Din acesti doi indicatori. fie ponderi diferite.. de exemplu. in ultima etapa. caracterizati prin atasarnentul ridicat fata de intreprindere si prin satisfactio deplina in raport cu retrib~tia si. intr-o colectivitate cu patru unitati. Daca vom numara pur !ji simplu unitatile grupate sub 0 singura conducere. construirea '1' tn - - 1 N «l ".nurnarul cle asocieri In cornunitate Prin conventie. Paris. pentru a putea ordona pe 0 variubila unidimensionala clasele rezultate din combinarea caracteristicilor spatiului de atribuire multidimensional se recurge la construirea indicilor. prin ingeniozitate se ajunge la stabilirea unei formule capabile sa ordonezecorespunzator valorile in cadrul intervalului de variatie. IV futa de intreprindere puternic mediu slab Pentru situatiile I si IV. Fie intr-o colectivitate un numar de patru unitati (posturi de radio sau ziare) capabile sa Iurnizeze stiri. cei rnai nesatisfacuti: atasament seazut fata de intreprindere si slaba satisfactie pecuniara. fie intre -I' ~i 1. p. la celalalt pol. Deux exemples de construction dindice.C in raport cu retrihutia G. Urmeaza.o.2 V"l "I "2 1. partial sau total conduse de catre o singura persoana.. preeizarea ordinei valorilor.. pot fi puse in evidenta trei etape. Ele pot Ii deloe. trebuie sa se normalizeze intervalul de variatie. ". Concepts et indices.i totula II ~i III = concurcnta partinla IV = monopolizare totalii.0 0-0-0-0 III I = concurcnt. . 0 sau 0-0-0-0. Iixindu-se spatiul de variatie fie intre 0 si 1. 0. In prima etapa sint fixate conditiile in care indlcele trebuie sa ia valoarea maxima. respectiv. -100 si :+-100. stir ilor neasoin consideratie. Hans Zeisel propune urrnatoarea formula a indicelui de monopolizare: + In constructia indicilor.Clasificarea succesiva a colectivitatilor in Iunctis de un singur indicator este diferita.F 2 o Satisfactie 4 Pentru a putea compara intre ele colectivitatile caracterizate printr-un numar diferit de unitati.2 . Hans Zeisel da doua exemple de construire a unor indici'". celelalte clase obti. I I I I I I I I I I I I I ..o. ?Ironton Co. carora le acordarn fie ponder! egale.X2 •. In etapa a doua se normalizeaza intervalul de variatie. Se stabileste ca maxima indicelui sa capete valoarea 1 si minima valoarea O. dar nu vorn putea com para mai multe colectivitati intre ele. Pentru a obtine 0 clasificare unica. pot fi intr-una din situatiile prezentate in model: ' I II o. n. in interiorul intervalului de variatie. maxime. 0-0-0-0 = = 2 0 DGI BEH A CF 012 =1 rata de 0-0-0-0. Conceptul de satisiactie in l1wnca poate fi masurat printr-un indice rezultat din sinteza a doi indicatori: atasament fata de intreprindere (declara ca nu intentioneaza sa paraseasca intreprinderea) si satisfactie in raport eu retributia (se declara multumit de retributia primita). 1965.o 0-0. T .• numarul unitatilor ill asociere. Prin incercari succesive. Intre aeeste doua eategorii extreme .0-0 0-0-0. vorn obtine valori maxime si minime la extremitati. nute se ordoneaza proportional eu intensitatea satisfactiei: Atasament unui indice care sa exprime gradul de monopolizare a inIorrnatiilor.2 .

atragea atentia asupra "falsiti'itii atit a parerii ca in stiintele socio-umane elementele intuitie.. Mihu . rom. registrele de stare. Inventariate. aceste ipoteze Izvorite dintr-o minutioasa documentare se eer analizate. propusa \'<lriatia expr ima corespunzator. creativitate arta talent nu au nici un domeniu de manifestare (pa. Editura Iustitutului social roman. p. STAHL. selectindu-se ipotezele verificabile. studierea bibJi_o::grafiei pI:QQlemei este foarte irnportanta. In investigarea fenomenelor sociale. H.00.0 ancheta buna poate fi alca-' tuita pe baza ipotezelor bune . ide/ode statistice. reprezinta . Preancheta urrnareste sa estimeze cit mai exact atit .. prezentarea la organele locale ale puterii de stat). Moskva. sociologice. 71 Celalalt exemplu de construire a unui indice reprezinta o forma desfasurata a expresiei coeficientului de corelatie a lui Spearman . 147. preancheta. trad. Bucuresti. serveste la fixarea obiect~velo_r si constJ Qintr-o analiza logica amanuntita a~ipotezewr posibile. . "preancheta trebuio sa prevada dificultatilo din teren legate II.LS.ICK C. Stahl. scopul a fost acela de a facilita adaptarea si s-a scontat pe elaborarea acelor masuri orzanizator ice care sa accelereze procesul de adaptare psiho-sociala (marirnea echipelor. Acum trebuie' sa se explice scopul si rezultatele ce se prevad. J. spontaneitate. Hatt rernarcau in lucrarea Methods in Social Research ca . H. AOesea poti avea surpriza descoperirii unor autentice monografii in manuscris.viuril~ de grup cu spcclalistii pot spori inforrnatia cercetatorului asupra obiectului anchetei. In aceasta etapa. III. de desfasururea investigatiei (cazarea operatorilor de interviuri. Goode si P. cit si termenul calendaristic. valmi lor-: 4 1 in spatiul 0 0-0-0--:-0 0-0-0. b d~ rerea respectiva ia uneori 0 forma dramatico-a sur a: oricine poate face sociologic). intereseaza nu numai lucrarile tiparite.~!l_u_§~rjs. H. darile de seama etc.-dupa cum int~!"~~_l).0 0-0.trebuie cercetate toate lucrarile teoretice aparute si consultate toate rapoartele de cercetare (ca si instrumentele Iolosite). 5.0 X V4~"-'~1. dupii Statisticcsk ie mciodi. Mai mult.. Documentele administtative. 24 Citat dupa FREDlm. 1958. cit si a tezei ca in stiintele socio-umane totul se datoreaza intuitiei (sau inspiratiei) 47 23 H. ci .0. ~a a doua.0 decizie in conditii de incertitudine. In aceasta faza.0. (metricile bisericesti. Gosudurxtvcn noo izdatclstvo.. E cu totul neverosimn ca s-ar putea elabora 0 serie de probleme Ia un nivel bun fi'ira studiul series al literaturii corespunzatoare.I I I I I I I I I I I I I I Formula pina In + 1.civila. Sinteza datelor obtinute in cursul preanchetei permite trecerea Ia cea de a trfia etana: detenninarea obiectivelor si [ortnularea explicitaa ipotezelor cercetiirii. 4 V ~ X' V'22 X 22 = 4 0. omogenitatea lor etcJJ Forrnulerea ipotezelor.Qndir_ec.th. "prima grija metodolcgica si cea rnai importanta dintre toate. 1934.:e si inte!. Acelasi autor. Se intelege ca ~e-Cit posibil . Studiind adaptarea psiho-sociala la munca industriala a tinerilor din rnediul rural. in ABC-ul inoestiqoiie. fara cercetarea colegiala a problemelor si fara a avea 0 mare experienta in acest domeniu'v-.a~a cum sublinia A. rezultat al unei indelungate faze pregatitoare. W. Telinica ]Jlollogl'ajiei sociologice. 46 .). obtinerea aprobar ilor necesare. aocesul in diferitele unitati econornico-culturale. -~-X~'32=075 . procesele verbale. Discutarea lor intr-un grup de §peciali~ti din diverse domenii poate furniza idei ferti1e. de studii si experiente care "oheama spontaneitatea". Existents arhivelor pentru cercetari sociologice de teren usureaza sarcina de documentare. K.0-0 0. cind nu exista infermatii privi nd probabilitatile ei de verificare''. asa cum preciza prof. pot furniza ipoteze valoroase pentru cercetare. :\[II. p.'ii 0 serie de mat~I~_ip __ !1!. trebuie sa fie stabilirea ipctezelor'<".. costul investigatiei.

un instinct de a prevedea si de a pereepe ideea in fapte si legea in Ienomene. Ea euprinde si intrebarea.. medicina etc. Es~e vorba de 0 alta transliteratie.F. 235. prin urrnare. fara a fi doar 0 "combinatorica imaginativa''. vocab. "ip~teza mseamna 0 pre-teza sau an teteza. Bucuresti. p. cineva poate face.) desemnind un grad mai redus a ceea ce semnif'ica cuvintul cu care este asociat. de nivelul la un moment dat al stiintei.cu explicarea in planul gindirii a Intrebarii puse'"'. . 165. Ed. A~a cum preciza Theodor' Caplow . De exemplu: "Cercetarea a pornit de la ipoteza ca rationalitatea econornica a cooperatorilor transpare in mai multe imprejurari si atitudini: . p. atunei au neveste Irumoase". Ed. 1969. CAPLO\V. Bucuresti. Voc.'principiu". adevarul reflectat in ipoteza rarnine 0 probabilitate. I. Desigur. didactica ~i pedagogicii. " . Stabilirea unor ipoteze depinde. " sau ipoteza ca "nu exista ab Ir: * Ve~i: Micul diciionar filosofie. "axioma".a. politica. Bucuresti. v.abulalre technique et critique de la philosophie. Edituru Dacia... Ed.Jupoghcernte-. H. Intr-un prim sens.-------------------------------------------------- si di. suppositio) desemnind actiunea de punere (theSIS.Juposulfat". Este pur ~i simplu 0 . 1973.Hlpo-teza. unde ipoteza reprezinta propozitia sau ansamblul de propozitii avansate in vederea deducerii consecintelor logice. * Vezi rON Y. . 2" ~~~~I. 1969. Logica gencrald. pp. etimologic. Ca judecata de posibilitate. Pe baza citorva cazuri izolate. GEORG KLAUS. 49 27 PAU~ F0l!LQUIE.m. Dictionnaire de fa langue philosophique. 25 ACHIM MIHU. Si in cercetarea sociologica empirica terrnenul de ipoteza este Iolosit cu sensul de axioma. poli ticfi. "hypo" si "thesis" (pozIt~e) . 48 I I I I I I I I I I I I I I . de nivelul cultural in care se dezvolta stiinta. P. 241. Asa este folosit 111 gindirea deductiva. Fara indoiala . pentru ca. dar totodata si raspunsul. II. Raportarea celor doua fenomene "inteligenta barbatiler" si . Lntroducere lit sociologie. ipoteza reflecta adevarul. :1U porneste niei deductiv de la "reo teorie ~i nici nu se lcgitimeaza pe analogie.. Ca intrebare. Forma speclfica a gindirii stiintifice. 1974. 1969. ipoteza constituie 0 explicatie plauzibila ce urmeaza a fi verificata de materialul faptie. ANDRE ~kL. Cluj.. Hucuresti. Librairie Felix Alcan. va ajunge foarte rar la 0 explicatie justa''?". in prirnul rind. 1lfarxistisclz-leninislisclzen Soziologie. In procesul inductiv.:orterbuch.CONSTANTINESCU. adica ceea ce este inaintea unei teze''?". dar si de calitatile personale ale cercetatorului: "Cine nu poseda 0 anumita intuitie a inlantuir ii cauzale. Ed. 19(. vol. put ind fi conf'irmata sau Infirrnata partial sau total (in intregime). 1971. MANFRED BUHR Philosophzsches. L'enquete sociologique.inseamna de fapt ca e vorba de 0 sub~eza"2(l. ' 26 TH.d. vol. 119. SANTIAGO RA1I10N Y CAJAL. Iireste cind sint indeplinite conditiile materiale si Iormale. Pans. Nu se bazeaza nici pe observarea unui numar suficient de f'aptc. pina la verificarea totala. Note de curs. Paris..frumusetea nevestelor" este insa hazardata. efortul de pregatire a nasterii ipotezei cste inutil"2:.ipoteza stiintifica este insa mai mult decit 0 intrebare..7. "hupothesis" (echival:-nt al lat. Spre deosebire de pozitivisti si de neopozitivisti care. Exemplu: . ** MIRON . avind in acelasi timp 0 Iunctie metodo18gica dar si una de reflectare. vad in ipoteza doar 0 "conventie arbi trura". Berlin. ~tllntifica. 1928. acest enunt corespunde deplin norrnelor de formulare a ipotezelor. Prepozitia "hipo'" a.. _:\lti sodol_?gi considera ca. Armand Colin. negind materialitatea lumii si cauzal itatea obiectlva. 70.Jupotensiunes. Dietz Verlag. Din punct de vedere formal.banuialcl". este vorba de o forma specifics de reflectare. ipoteza da posibilitatea treeerii de la cunoasterea faptelor la cunoasterea Iegilor de producers a lor.0 ipoteza este enuntul unei relatii cauzale intr-o forma care permite verificarea empiric~"2G. Teoria si practica inuestigaiiilor sociale. enuntul ca "daca barbatii sint inteligenti.'\~DE.. 1972.u~a:ul curent si in terminologia !iitiinti-' fica (chimie. p. A Btl-u! investigatiei sociologice. ". 134-135. terrnenul de ipoteza este sinonim eu ~el ~e . :\IESARO$IU. Druniul spre ~tiintii. de exemplu. these) dedesubt (hUpO)27. 0 initio indentitate in tre r ationalitatea economica a organizatiei cooperatiste ~i rational itatea cconomica a indivizilor integrati in organizatie''. Leipzig.Uneori se considera ca tern:~n~l de ipoteza ar deriva din gr.. STAHL. U. Bucuresti. Paris 1970 p. oricare ar fi talentul sau de observator. ipoteza implica elemente imaginative. 1962. VEB. In aceasta acceptiune este folosit si de catre unii sociologi: . l~ntrat. ** Cf. RAYMOND SAINT-JEAN. Etimologic termenul de ipoteza deriva de la gr. p. in gindirea materialist-dialectica ipoteza se considera ca are un continut reflectoriu. "postulat".

A. De asemenea. muncitorii fruntasi manifesta un comportament pro!eSl?~al asernanator cu eel al tehnicienilor" s. in domeniul conducerii. pot fi testate ipotezele de nivel interm~dla~' $1 IpOtezele de nivel maxim (teoriile cu rang mediu ~l t~orul~ propriu-zise). De exemphi.si presupunem Ica este . Ipoteza. U J {J 1. sint facute urrnat?arele presupuneri. 1.atunci trebuie sa inlocuim C011ducerea cu auloconducerea si controlul cu autocontrolu! In ambele presupuneri nu i~tereseaza cit de conIorme C1.m.nUlmte regularitati: analizind datele statistice : totaluri. In cercetare. se ref'era la ceva foarte probabil. Nu~m pr~n intermediul unor astfel de ipoteze de lucru. c~ doar prin inte~: mediul unor ipoteze de lu<:ru. tinzind spre certitudine.I .olll:lIHl.lII!f4"''<'. nu vrem sa subestirnam valoarea exceptionala a unor "banuieli de geniu". ·13b I' ·j3n I __ __ 111 Date empiriee 1 !--l--! Direct testabile 1 sa Care sint caile de stabilire a ipotezelor? In sociologic. a rap~rturilor trebuie pornit de la ceea ce este "evldent cu ochiul T.t II UI1lCI'OllS(' i P( 11('%(' de lucru diJ't'd !('stabilc' jJl'ill ('('1'('('1. Iorrnulam diferite presupuneri: "Sa presupunem ca ..qtl. cunoscute sub numele de "teoria x.1medic de gen cl'. trebuie sa apclam la amenintarea cu pedeapsa..d..lC'cst('. vizeaza proprietati si relatii ce pot ~i dete. plocent~.a.mIn im. Hncur.:stud~nt.197-1..tura sO:lala" ca ipoteza ell eel mai lnalt grad de gener~l~tate.lstenta grupurilor umane de apartenenta ~l_ de re.il "teol'la y" (Douglas McGregor). 50 Incerclnd 0 exemplificare a schemei propuse put~m_ COt1sidera enuntul: "Toate societatile au struc. fara a incerca sa vedern ca este _ atunci pentru a-I face sa munceasca. I I I I I I I I I I I I I Ipoteza se deosebesto insa de banuiala prin aceea ca se sprijina pe numeroase fapte si fenomene constatate si reflecta ordinea necesara nemijloeit observata.ia cum sublinia Julian L" ~lmon . In mod curent.. BO(:DAN. I.la _ eX. Intrebam muncitor ii: . If)(. dar se urrnaresto stabilirea eu maximum de exactitate a consecintelor logice care deeurg din aceste afirrnatii. Obs~rvind Iaptele si Ienomenele socia~e . Considerind teoria sociologica ca pe un sistern de ipoteze confirmate eu nivel maxim de gencl'illitiltc.n.daca X este adevarat .cerce~al'l constituie 0 a doua cale de stabilire a ipotezelor. Conform "teoriei x'' sc presupune ca omul are aversiune fata de rnunca si Inceard totdeauna 0 evite.dic I'iljl{ll'- . spre deosebire de presupunere.ditnra Hllciclopcdidi ]{.' prin aceasta. tt asi« Rcsrarch 111l'I/t ods HI Soria! Science.191. ce meserie ati alege?".rmmate en~fHr:c: " Experienta zilnica.i tuio pentru om un element natural. Dad acest luci-u este adevarat . Daca acest lucru este adevarat _ si presupunem di este.11i tate ~i dill . C'1I l'a%. p. a unor ipoteze. turile dintre astfel" : eele trei tipuri de ipoteze s-ar putea testabila prezenta I potczd de nivel maxim (Teorie sociologica) Ipotezii de nivel interrncdiar (Teorii Cll medie) II I I 21 _ Indirect raza T Indirect testa-hila I pot. de presupunere.teor ii ell raza medie).$tll11 mai multe despre lume atunci cind am stabilit un rapor t in Ire doua variabile''?".. l11v~l . in cercetarea sociologica empirioa.atunci Y" De exemplu. ca si distruqia sau odihna. . R"11110111 I IOIISl'.~~ adopta valorile si normele so craie ale cadrelor dldacttc~ . medii m~ciiane etc. SJ:\(ON.9. AURORA lIIILCO\'EAN:. ea se pot deduce ipoteze intermediar: e~ privire .Presupunind ca ati fi pusi acum sa va alegeti 0 meserie. " ~i ne referim la ceva Ioarte putin probabil.u-. so pot deduce ipotcze de nivcl intermcdi. vc~ si analiza dateloradunate pentr~ ~lte s~opun 91 . deduse din ele: . la eonstringere si con trol. realitatea sint afirrnatiile despre om. in constructia chestionarelor. 3-1I. In evaluarea legat~rilor. iII/drs.L . pentru ca nurnai ipoteze!e de lucr~.si din nou presupunern ca este adevarat . Dm.'.presupunere" sint consideraj] a fi sinonimi. In "teoria y" se presupuns dirnpotr iva di munea const._t.. cu toate ea de multe ori termenii "ipoteza" si . ipoteza se deosebesn. intr-o cercetare in mediul industrial. saturata de literuturu ~tll?tlflCa. Fire~te. Logira pe j'. Presupunerea nu urrnaresto in primul rind concordanta cu realitatea. aceste ipoteze nu pot fi testate direct.'.se descope:-e a. New York.1 ('Illpil'il'tl..ezc de nivel minim (Ipoteze de lucru) __ laa I.1 t"'''.fermta (ipoteze ell nivel intermediar . deducerea unor ipoteze din teorie pare a fi 0 cale mai putin uzitata.' RADF t uturor 51 • cr S('I]('Jll. Noi Spunem: . de. putem avea intuitia uno~ raportu.11'('..

int: ve. Pornind de la uniforrnitatile empirice se poate formula un al doilea tip de ipoteze care vizeaza testarea existentei relatiilor derivate lo_~ic dintre aceste unif'ormitatt. ter~menii 'unei astfel de ipoteze nu pot fi altii decit: "d~ca . In afara deductiei din teorie (ipoteze de nivel maxim confirmate) si a stabilirii ipotezelor pe baza exper ientei personale a cercetatorulul .directa"~ Dar P!·. La Iel.de 0 ser~e dc' Iactor i.111" deplinirea norrnei de pro duc t'" .a.: ia valoaren F ( il s) v "". pU~~ll~ ~egatura. cu atit''. In Iorrnulare. a_t~ coezrunea . "Ca ipoteza directa de lucru a:n ~onsiderCl! ca est: de a~: teptat ca dcpartajarea muncltonlo: dup~ vechlm:a ca muncitor sa se coreleze direct cu 0 dlferen\lere a lor in raport cu modul de indeplinire a norrnei" nu este del?c clara. calIta~e: trail: psihice?! Si mai putin riguroasa m! se pare.mu~ rind prin introducerea lui "etcaetera" printre "f~ctorll ce~ mai importanti''.. De exemplu: ..'sc enunta un raport de irnplicatie intre doua rt . ~.ANDE. technique et critique de la phi- 52 I I I I I I I I I I I I I I 53 . ceea ce estc o tautologie. La fel.lmp~lca~ll .lcu cit matinal itatea orarelor este m. virsta.al m~~. Ce se intelege prin "eorelatie . K.nu-$i propun sa surprinda legitatea producer il Ienornenalor. Conform tipologiei propusa de William J. rI Iuptc'i". societatea ca organism.. ipotezele sociologies pot viza descoperirea unor uniforrnitati empirice. HATT. c~hficarea rnmura economica.). cu atit stocul ac1iUnilor este..analogiileconstituie 0 sursa fertila pentru noi ipoteze. p.. WILLIAM J. McGraw-Hill Hook Company.. 0 . o buna parte din ipotezele ecologiei urnane sint aplicatii prin analogie ale teoriei mediului din lumea planteior si a animalelor. este corect fo~mulata si IP<:teza: '. nivelul d~ JDstru ire etc. implirnti. cautind diferentele "care striga". ve~~flca ra?Drturile dintre variabilele emprrrcc sint . 59." Socheaza aici imprecizia marcata in p~l. Cel de al treilea tip de ipoteze. W. Analiza logica a dus la construirea unui "tip ideal" ("tip ideal" .lI~ "mod de indeplinire a normei"? Cantitate. cistigul.l Din punct de vedere logic. Miller "oppression psychosis" $i mai apoi "marginal man" (E.d.('or:latiile dintre cele patru nivele sint Influentate . prin analiza logica.!!mtr: membrii fiecarui grup este ndlcatif".. redarea explicita a lor este o cerinta obligatorie a oricarui raport de cercetare sau articol care porneste de Ia 0 investigare empirica.ic~.pentru ca este 0 constructie logica) denumit de H.enta spune prea putin despre relatia dintre faetorn. Acest prim tip de ipoteze au 0 valoaremairedusa. "I?~a ?oua grupuri umane sint in confl. i?ote~ele .liber".vechlmea in rnunca'' in Ilucntcnza "indeplinirea normei". De orice tip ar fi ipotezele. prin natura lor. 0 astfel de ll~o~eza este corect Iorrnulata.alta ipoteza de lucru Intilnita Intr-o alta revista de specialitate: . Astfel..In Iorrnularea ipotezelor care urmaresc testarea re~atle: r dintre variabile trebuie sa se precizeze ce fel de lcgatura consideram ca exista intre fenomene: de prezen~a si absenta sau de modificare a caracteristici~?r? I?ecl. Felix Alcan. atomul social s. In al doilea :ind: termenul ~. 0 astfel de Iormularc: sa • Cf. Goode si Paul K. pentru ca expresia ia totdeauna valoare de adeva~ mdlf~rent de valoriIe lui P ~i Q. U~ astfel de enunt nu spune nimic despre realitatevpentru ~a t~rI~el:ul Influenteaza" po ate sa insemne si "ncmdephmrea $1 . mai red.. fizica. \. ANDRf~ LAI.matenal~: P· n Ipo t cza~ . Desi se urrnareste vcrificarea unor ipoteze. Nu ni se spune in ipoteza cum se :onsldera ca m~ Iluenteaza: prezenta unui factor antren?~za ~reZen\Cl celu~ de al doilea sau absenta lui? Este modif icata valoarea lUI sau este diminuata? A'spune ca: "P il influcnteaza pe Q" inseamna a spune: p~ (Q V Q). Mrlhods Research. dintre care mai importanti s. chimie (teoria cimpului. PAUl. nu se ajunge la explicarea fenomenelor: se constata doar 0 anurnita regularitate in aparltia acestora. Aceste ipoteze urmaresc verifiee relatiile dintre sehimbarea caracteristicilor unei sau mai multor variabile si schimbarca caracteristicilor altei sau altor variablle... "mf~u.'t. Hatt".rn. en Iunctic logi('. . \ (. Vocabulaire 19~8.asa cum se stie . Paris. vizeaza testarea relatiilor dintre variabilele analitice. De exemplu cercetarile asupra grupurilor minoritare au relevat 0 anumita uniformitate in comportamentul mernbrilor apartinind diferiteior grupuri minoritare. A. 19:')2. asupra caruia Yom staru i in continuare. Ie . ipotezele trebuie sa fie corecte din punct de vedere logic si sa utilizeze concepte clare. De ex~mplu:.. • Cf. (~OODB. atunci'' sau "ell cit . ~~ r~ ill Social losophie. nu cele "cClre soptesc-. pot Ii recunoscute analogiile dintre unele ipoteze sociologioe si 0 serie de teor ii din biologie. New York..!~:.. prin astfel de cercetari.chlmea. Stonequist si altii).care.

Intre sfera antecedentului si sfera consecventului . nU stabilea 1 ce tara se.impor tan] pentru cercetarea empirica pentru . 1970.face ~n~ confirmarea ipotezei ca "daca oamenii U? statut SOCIalcongruent (non-Incongruent) atunci au ~~~Inta de a vota pentru partidele de dreapt~". care 1.11?potn\'a "simtuIui cornunv. 1 zi Grecia. La ni~:lUl s.I I I I I I I I I I I I I I I numai atune: cind an teceden LuI este W (adevclrat) secventul F (Ials). Metodologie dey Sosialtuissenschaften. KARL-DIETER OPP. I?a!-. Karl Dieter Opp propune 0 astfel de analiza: Dupa KaI'IDieter Opp**. nu se fac~ pr in afirmar.In. a rnatricelor.. 1. Aplicarea logicii mod erne in analiza ipotezelor oonstituie 0 modalitate pretioasa de stabilire a specificitatii ipotezelor. Q PVQ \ disjune/ie conjuncsie w w F W F F W W w w F F W F F F w w W F IV T'abela de adeudr {matricea} * Cf. .el au tend~nta de a vota pentru partidele de dreapta': ~~ se . Iuind lr: ~consideratie portul popular . si.ntele ~stonce.status-~. locahtatile vizitate ci concordant~ . oamenii au un statut social incongruent atun. A ' Z In c.ca.o~ume. ~I-___:::Q:. foarte ciudate caracteristicile implicatir-i ~aIsuI. negarea ipotezei (~.ea "daca. adica sa utilizeze concepte stiintifice !?i sa se bazeze pe observarea faptelor reale. pentru ca 0 propozitie ne spune mai mult despre realitate daca pe baza ei putem exclude mai multe moduri ale realitatii. 55 . 354.evident . putem afirma ca propozitia complexa avind functor oonjunctia 'are eel mai inalt conti nut informativ.lmtulUl cornun. 3 zile Belgia. ci pr'in tr-o conjunctis De exemplu.aici nu exista 0 relatie de incluziune si deci Ialsul poate implica adevar. au . p. 1972. Pornind de la lucrarea lui Karl Popper "The Logic of Scientific Discovery" (1934). . e BeIgia" este adevarata SI' In cas ul . Spatiul de jocal unei propozitii este dat de numarul cazurilor in care propozitia este adevarata. putindu-se masura continutul inIormativ al acestora. ci prin . adica sa aiba un inalt continut informational.. Methodes des sciences sociales. Acest lucru este posibil pentru ca 1 s. Hamburg. adl. Imp~lc~ or ice . sa fie in conformitate cu continutul actual al vcunostintelor stiintifice din respectivul domeniu". "e uru s: e nglia'' si In cazul in care "e joi si e tot 54 Ucl. p. aila.>1 COI1- . 166. p~ntru ca se confunda implicatia cu duct!a. (liniile 3 si 4) si adevarul este impli.lect~l ante~edentului nu este inrudit cu eel al consec\ entulu] Imphcatia afirrna doar ce se Intirnpla cindan~ecedentul este adevarat. negaroa ipoezei . Referitor Ia exemplu] dat ni se s~une.cat eb?nee (11l1111e ~l 3). continutul informativ al unei propozitii este dat de numarul situatiilor in care propozitia este Ialsa.__W F F -_P_-+__:::Q-/' implicati» P +-+ Q eehivalenlil I p.. Rowohlt. Heferitor la cercetarea sociologica empirica. pentru ca ea exclude trei din cele patru moduri ale realitatii cind sint puse in relatie doar doua variabile si are spatiu de [oc ega1 cu unu. ImpIicatia: "daca e marti. o~strarea Iaptulut ca: "oameniicare au status-uri "0~l~l~ lr:c_?ngruente nu voteaza pentru partidele de dre~pa . Pentru aceasta ambele irnplicatii pot ~l ~devarate in acelasi tirnp.lmJ?hca!l. programul excursiei saptaminale putind fi: 1 zi Anglin.. re zl~ele sap~aminii si prograrnul ex~ursiei.~ia". Conform tabelelor de adevar. Dalloz.u. sa fie specifics. P Q P -+Q 1 " f 2 3 W IV F W F IV F F F IV IV TV M atricea implica!iei Acest Iu~ru_ este .Irl Inc?ngruente. MADELEIN GRA WITZ. in fine.el).ea altei ipotezs (imle~tl1~. ~unstul ~me~ican~ strabatind EUropa. doar cum VOl' veta oamenii care au status-~ri sociale l~. La fel poate fi ll1te~p~etat ~: titlul unui film de succes: "Daca e marti e ~elgla . 1 zi Italia.congrue?~e. Madelein Grawitz precizeaza di 0 ipoteza este valida daca indeplineste urrnatoarele trei conditii: sa fie verificabila.ca: an~ecedentul adevai-ar si consecventul fals. nu ni se spune nimic despre ceicare nu.

Muncitorul X are 0 inalta calificare.R in mai multe > Implicatia > disjunctia Compararea continutului informativ al propozitiilor complexe poate fi aplicata in analiza valorii informatio. atunci ei sint satisIacuti de munca pe care 0 fac si depasesc norma de productie" este mai specif'ica decit ipoteza: "daca muncitorii au calificare inalta. atunci ei sint satisfacuti de munea pe care 0 fae sau depasesc norma de productie".daca". P = componentclor Fie: "daca" si "atunci""! Sa Q R d I.. IV IV F TV F II' IV IV rv IV IV IV IV IV IV F IF F F F F IV F F F IV F IV IV TV F F F F F F IV W IV W IV IV IF IV W IV IV F IVF IVF F WF F F IV IV F IVF F WF F WF (ipotezei) IV IV IV HlF F IV TV IF IVF F IV IV IV IVF F F IF IV F TVF W IV IV HlF F F IF W F IVF F IV IV F rv F F W IV F IV IV M atricea im-plicaiiei R si (P. sau conjunctia si disjunctia. In ce oonditii persoanele cu statut social incongruent voteaza pentru partidele de dreapta? Probabil in eazul in care ele au si 0 "atitudine autoritaristav.Q) -+ R. df. daca continutul informational al propozitiei S este inclus in T. A spuneca "persoanele cu statut social incongruent voteaza pentru partidele de dreapta sau nu voteaza pentru ele este 0 tautologie.R) 3. Exemplu. P -'?. Cum se schimba insa continutul informativ al propozitiei complexe prin schim56 Pe baza matricei din tabelul de mai sus putem spune cit ridiclnd (scazind) continutul informational al cornponentei atunci'' si mentinind constant continutul informativ ~1 componentei .(Q V R) 2. ci dintre mai multe variabile. unde: P = df. Persoane cu statut social incongruent Q = df. X este satisf'acut de munca X depasesto norma pe care de productie. Formulam atunci ipoteza : (P. (P.Q) -'?- Construind matricea expresiilor putem com para continutul in Iormativ al Iiecareia dintre ipotezele formulate. continutul i~formativ creste (scade) pentru intreaga expresie (ipoteza).s-a constatat ca persoanele cu statut social incongruent voteaza atit pentru partidele de dreapta cit si pentru partidele de stinga. Muncitorul o face. feluri. (PVQ) ~ R 4..(Q. P -'?. I I IV IV IV IV . Putem spune deei ca in ceea ce privesto continutul inforrnativ: barea continutului luam un exernplu.. In astfel de situatii.Pe baza tabelei de adevar putem compara continutul informativ al propozitiilor cornplexe avind drept corrective implica~ia.Q) -'?. nale a ipotezelor 'care i!?i propun sa testeze relatiile nu numai intre doua variabile. Persoane care voteaza pentru partidele dreapta de Sint alte situatii in eare este necesar sa modificam continutul componentei "atunci". conjunctia si echivalent. Ipoteza: "daea muncitorii au calif'icare inalta. Muncitoru] df. 0 propozitie T are un continut informativ mai Inalt decit alta propozitie S. Persoane eu atitudine autoritarlsta R = df. La fel. Propozitiile complexe constituits prin implicatjs si disjunctio nu pot Ii comparate intre ele pentru ca nu sint cuprinse in aceea~i clasa de valori. eonjunctia > echivalenta > implicatia conjunctia conjunctia Putem combina cele trei ivariabile formincl pe rind ipotezele: 1. so ponte spune d'i ridicind (scaz ind) continutul informa51 I I I I I I I I I I I I I I . se pune problema modiflcani componentei "daca~~ pentru ca intreaga expresie sa nu mai alba conti nut informativ nul. La fel si disjunctia si echivalenta.

trebuie vazut care este unita- @. continutul inforrnativ al intregii expresii nu se modifidi. atunci''.Jumea particulara a Iiecarei specii animale in parte" (von Uexkirll). Mai intii..I I I I I I I I I I I I I I tiv al componentei "dadi" si rnentinind constant COI1[i nu tul componcntei "atul1ci". cu atit productivitatea este mai Inalta". asupra careia vaextinde rezultatele investigatiei sale. Schernele cercetarilor tive :. echipa. continutul informativ a1 ipotezei scade (creste). nu precizeaza nici care va fi sporu1 relativ al productivitatii in cazul rrdicarii nivelului scolaritatii de la 8 In 10 clase si nici valoarca absoluta aacestei productivitati. populatia care il intereseaza pe cercetator. cu aUt" sint relativ nespecifice: ele nu arata nici gradul relativ a1 schimbaril variabilelor si nici valoarea lor absoluta. ci colectivitatea. in industrie? Facem abstractie de cei care locuiesc temporal' in eras (la caminele muncitoresti. in cazul confirmarii. Ipoteza: "eu cit nivelul de scolaritate este mai inalt. Zctterberg) b) explicative IV. Interesant este si faptu1 ca adaugind cornponentei "eu cit" caracteristici suplimentare... planul calendaristic.i explicative sint urmatoarele: sociologice descrip- I Dciillitie llominalii I IDefinitic I Definitie 1 operatiollalllllDefinitie t. universul anchetei va fi mai mu1t sau mai putin largilJ rea esositionului. sint si ei exceptati? Si apoi. populati. atunci depasesc norma". Spunind: "eu cit nivelul de scolaritate este mai i~alt si cu cit gradul de automatizare a productiei este mai ridicat. In primul caz eomponenta "dadi" este mai restrictiva si domeniul ei de aplicare este mai redus. Modificarea cornponentelor "dadi" si "atunei" ca si a componentelor "eu cit" si "eu atit'' antreneaza schimbarea strategiilor de testare a ipotezelor. atunci depasesc norma" are un continut informativ mai seazut decit ipoteza: "daca muncitorii au 0 calif'icare lnalta sau sint satisfacuti de rnunca lor. Odata universul anchetei stabilit. Preluat din psihologia animala si din ecologie. la gazda etc. se trece la olciiiui- tea de esantionare cea mai adecvata: lntreprinderea. Intr-ndevar.. adaugind la ipoteza anterioara a noua caracteristica nu se Inreglstreaza nici 0 modificare a continutului.. In etapa a IV-a se deterrnina uniuersul anchetei.cu aut productivitatea este mai inalta= nu precizam nimic in plus refer-itor la valoarea absoluta si . Forrnarea ea cercetator impune parcurgerea unor stadii: de la investigatiile microsociologice la cele macrosociologice. Heferitor la continutul informativ a1 ipotezelor "Cll cit . Ipotezele "eu cit . eu atit''. referitor 1a investigatia Ienomenelor sociale. muncitorul? Trebuie vazut apoi care anurne cadre de esantionare ne sint disponibile : listele nominale cu anga59 . llomwalii I-I Defillitie llominalii operational[+-~ t allchctei) I Dcfillitie 1 t operationalii I I 1 Esantion PopulaVe (Ullivcrsul a) Schemele I Populatie (Ulliversul anchetei) b) ccrcetdrilor sociologies a) descriptive.)? Dar tinerii din mediul rural. Ipoteza: "daea muncitorii au 0 calif'icare inalta si sint satisfacuti de munea lor.rPentru a desprinde concluzii privind adaptarea psiho-sociala la munca industriala a tineretului din mediul rural Yom avea in vedere toata populatia tarii in virsta de la 17 la 24 de ani care locuieste in mediul rural si munceste in urban. care lucreaza in diferite unitati industriale imp1antate la sate. Tentatia Iormularii unor astfel de ipoteze este specifics cercetatorilor fara prea multa experienta. de la cercetarile care se limiteaza la cuantificarea distributiei Ienomenelor (cercetari descriptive) la cercetarile care \'izeaza testarea relatiei dintre diferitele variabile (cerce58 tari explicative).. resursele materiale permit 0 astfel de extensie? Nu este posibil sa restringem zona? De 1a caz la caz.Zare va TIillvesHgata. Karl-Dieter Opp precizeaza di acesta este mai redus decit continutul informativ al ipotezelor "daca . fortele stiintifice.. terrnenul de "univers". nU mai desernneaza . (dupa H.relativa a caracteristicilor (variabilelor) puse in relatie. Fara indoiala ca Iormularea unor ipoteze Ioarte generale nu perrnite testarea directa printr-o cercetare empirica.

50f0. Gabr iel-R. E.in mod gresit . care permite. Se pune Insa problema marimii esantionului pentru a obtine o exactitate convenabila (wortata si la posibilitatile materiale care dispunem).. Jean Stoetzel.I cstimezi proportia griu/neghina.1 intimplnrc. R. desi Ioar te adesea . Pornind de la ele putem stabili esantionul. sa C. r. calculind tabelul probabilitatilor de eroare... Conform acestei Iorrnule de calcul.ABRIEL-R. a elementelor dintr-un ansamblu.lfc/oda sclcctitui til cercetarea statisfica.l. arata ca sansa de eroare nu depinde de raportul dintre marimea esantionului si universul anchetei (populatia cercetata). eelor care exprirna 0 anumita miirirnea esantionului.1') n =--. dupii {'C l-ui amestccat. Paris. precizia rezultatelor unui sondaj depinde in mare masura de maiimea esantionuluiu29. 3.~ ± 1. Volumul esantionului. 29 61 I I I I I I I I I I I I I I . 1962. B. Editura "tiintificll. pentru S. statele de plata? De regula. iar un esantion de 10000 de persoane prezinta 0 probabilitate de eroare de 1. a indivizilor din cadrul unei populatii. 87. ceea ce perrnite sa se lucreze cu esantioane de 500 pina la 2 000 de persoane. STOICHIT. subliniaza ea . in cazul selectiei repetate... in marirne de numai 100 de persoane. 'care poate fi stabilita prin transform area formulei decalcul a erorii-Iimita. acestea din urrna prezinta cea mai mare garantie. unde : T~ Op = "\ Ip V x 11 t. adica este probabil ca cei care afirma opinia A sa reprezinte intre 39 si 41010 din universul anchetei... un esantion reprezentativ de 900 de persoane are probabilitatea de eroare de 50/~. Unele analize au pus in evidenta faptul ea se obtin rezultate aproximativ identice (abateri de 10f0) cind se lucream cu esantioane reprezentative de 1 327 de persoane sau de 12494 de persoane (este vorba de sondajele realizate in 1944 de catre Institutul Gallup asupra prohibitiei). dad dintr-un esantion de 2400 de persoane.jatii din intreprlndere. CHEVRY.\::>e admit erori de 4-6%.l" .] \" George Gallup arata ea probabilitatea de eroare a unui esantion national. registrele de prezenta. Se obisnuieste. Chevry. Vezi M. r:lll'ure~ti. Ull purnn. Hofstatter calculeaza probabilitatea de eroare dupa formula: de Din cele aratate mai sus rezulta ea nu intereseaza cit la suta reprezin ta esantionul din populatia pe care vrem sa 0 investigam. 960 (40010) exprima opinia il. coeficientul de prcbabilitate : si respcct.-j. Nu cstc ncvoic deserti sacul ell griu pcntru il vcdea citii neghin{l cuprinde: este sufi«lent srI S('(l\i 1.u. ci marimea lui.v. 19'::.) P. Pratique drs euqu itrs statistiqucs. autoritate recunoscuta in domeniul statisticii. Teoria statisticii sor iulr.iv L\w reprezi nta marirnea erorii-limita.7 ~i A1. este de 15%. cunoasterea intregului. prin studierea sa. 1972. unde: p q n reprezinta pr?c~ntul opime : 100 .A. Metodele de esantionare s-au dezvoltat eontinuu prin includerea calculului de probabilitate in seIectia unitatilor statistice dintr-un univers. ei numai de tehniea de esantionare si de volumul esantionului. BIJI si 1. doi de griu ~i pe accustii bClZ{l S. 60 In sensul eel mai general.p. sa se ia un esantion dintr-o tesatura. pentru caracieristica nealternativii este dat de Iormula?": /' 1l=_C "' j. Prof. teste ~x reprcz intii dispersia colectivitatii generale . probabilitatea de eroare este \/ 40 x 60 = 2400 .se argurnenteaza eel esantionul reprezinta 100/0 sau 5% din totalul populatiei. esantionul reprezinta 0 parte dintr-un tot. Hucuresti. in mod curent.RBAT..P.7. p. dintr-o substanta pentru a sc face rcf'er iri asuprn illtl'cgului.U."x iar pentru caracteristica oliernaiicii: f'P (I .D.

constlnd din G tabele mere a cite 2 cif're. Fiind insa mai mare decit volumul anchetei 62 . care sa. Urrnatorul numar de' 4 cifre este 4 789. 2 78994 04909 46582 29242 68104 17156 50711 39449 756:l9 01020 3 02673 70786 33004 88634 97090 82504 07171 75095 76916 30132 24290 19706 21267 56747 66081 01015 14647 30470 05505 58852 73957 43668 84726 84635 34027 76718 67301 25409 82120 58256 23917 97387 44998 66063 58869 32867 43111 38947 71684 14606 76491 42878 07826 25521 27821 25556 25165 42581 42734 52075 4 25475 93930 51795 60285 20601 19880 02103 77720 72657 51971 08618 30094 56501 75195 54076 68025 08473 40200 90074 51175 35969 12611 17512 43079 56734 99556 50949 37498 17890 47702 20417 34822 17833 73570 15677 53017 28325 60207 74859 13543 09761 23708 25991 44097 11758 92161 55906 85677 25518 83926 5 84953 34880 86477 07190 78940 93747 99057 39729 58992 32155 66798 69430 95182 06818 67442 19703 34124 46558 24783 11534 21598 01714 39450 52724 09365 16026 91298 00816 40963 74724 11315 53775 94563 86860 78598 22661 82319 70667 76501 09621 74494 97999 37584 07511 64989 23592 62339 70251 82327 42875 6 7 50243 06823 60460 27011 22803 78260 37997 09313 01154 (14807 52860 98749 21445 47403 23823 04555 40839 11643 20900 04876 39394 55079 30629 05750 93559 78411 73631 04471 13492 08025 33072 76549 95725 40436 97521 03796 66048 60607 95714 69817 64222 52360 68623 30122 32121 10479 91717 65786 90188 69216 8 2 4 5 7 :3 6 In prezent sint utilizate pentru stabilirea unitatilor de obser:rnlie (indivizi. perrnitind mtre 1 si 10 000. cifre. Mai cunoscuto sint tabeleie de numere oleaioare elaborate de: ere de 4 cifre.Rand Corporation. - 8 9 10 II 12 15 16 17 18 19 I:~ 14 :n - Tippett" care cuprind 26 de tabele a cite 400 de nuextragerea numerelor cuprinse ell 1 250 de nude cite 5 - Kendall si Barbington Smith. cu numere de cite G cifre: .): numerotarca reala sau Iictiva a acestor unitati: .) care .I r-. (Vezi Tabelul de la p.) Sa presupunem ca urmeaza sa chestionarn un numar de 452 de persoanc dintr-o colectivitate care nurnara 3 112 de persoane. La intimplare. Daca a Iostaleasa co10an~ a 2-a si rindul 5.. tnbcle d. Mills. fillllilii ctc. dupa F. cuprinzind 20 000 de numere a1eatoare de cite 5 cifre. atunci primul numar intimplator va Ii 1 339 (reprezentind ultimele 4 cifre ale numarului inscris in coloana). Tynes Smith.Fisher si Yates. Unitatile esantionului (persoanele intervievate) VOl' fi purtatoare (fictive) ale numerelor de la 1 la 3 112. ceea ce permitc extragerea numerelor intimplatoaro pina la 100 000.. Burke Horton. . 0 lista a tuturor urn tatilor statistice (indi vizi. cu numere H.e nutuere uicuioare.<'i fie incluso ill e~nnbon. ~etoda ilea: probabilistica de esantionare presupune in pracSer ia I I I I I I I I I I I I I ~UMERE lNT1MPLATOARE -:--~ ~xistenta unei baze de esantionaj.t- 40 41 42 43 44 45 47 48 49 50 39 35 36 37 38 3:~ :34 2(1 27 28 29 30 3L 32 25 24 22 23 20 21 4(1 08a:n 76829 :m708 89836 25903 71345 61454 8037G 45144 12191 629:lH 31588 20787 45603 31606 10452 37016 66725 07380 71621 03466 12692 52192 56691 74952 18752 61691 49197 19436 39143 82244 55847 94095 11751 69902 21850 75850 29648 82740 36842 36244 58485 73570 89792 8t39 o 182 94789 52409 82729 55151 89989 47229 30641 55817 61370 03422 92263 08909 54373 88527 59220 96798 96048 00745 64782 33074 64633 97865 74438 57688 13263 32931 30941 72529 43041 43693 04944 63948 87291 64893 67549 56155 95970 69469 08995 25352 46992 22086 28443 42093 61793 73059 46736 07795 20228 80910 98775 03205 3257(. pagina a 5-a a tabelei de 105 000 nurnere intimplatoare Intocmita de H. ill care sint cuprinsc n~mer~ intro 1 ~l 10000 suu 100 000 asezatc la Intimplare din once parte s-ar privi tabclul. 60n5 25889 92399 72442 83043 52964 77313 10740 61742 86299 87218 47287 77266 43618 14262 20008 00013 74968 99262 55757 89419 52805 91674 23062 68125 43520 39610 65589 39843 93456 68301 91307 40131 56966 86976 61902 43294 88958 39641 :~582S 71500 63423 80257 70345 85941 96070 25136 18325 43545 84890 35424 57375 22081 17276 58266 02718 83425 05620 92121 15144 85584 08771-1 24690 24356 89373 7831-14 95107 57397 10232 68294 68519 07723 37635 38463 31303 83248 02622 98498 15~l28 92518 52140 66592 9039~ 83454 67542 28165 37879 15756 806S9 32911 01350 . se va alege una din cele 8 coloane ale tabelulu! si se Val' selecta numerele eu inceperc de pe un rind luat si ella intimplare. Reproducem. l1U fie insa mai mar i decit 3 112. 03. apoi 2 182.. Burke Horton si R.tragerea 1a sorti a unitatilor de investigat sau 'aplicare a seriilor de numere aleatoare. Pentru a forma esantionul trebuie folosite nurncre formate eel mult din 4 cifre. gospodarii etc. .

Mobilii. se procedeaza Ia 0 selectie sistematica. 10526 526 1 = -- 10 526 525 = 20. constienti fiind ca studentii-operatori de anchete VOl' putea realiza reprezentativitatea in cadrul grupurilor pe cote. Esantionarea pe cote presupune: de de . documentele care servesc drept baza pentru esantionare nU sint niciodata perfecte.L.I. liste de abonati radio. esantionarea multifazica sau panel necesita soli de curiostinte maternatice.F.L.F.d. Cherestea. Credern ca esantionarea pe cote este cea mai indicata in cadrul investigatiilor cu studentii practicieni. . macheta datatoare de searna pentru ansamblu. Fara a perrnite estimarea exact a a erorilor de esantionare. 126 s. Binole. rnediului de rezidenta si a nivelului de scolaritate etc. Ne-am bazat. de asemenea.a. 1901.L. esantionul este reproducerea la scara a structurii universului anchetei. urrnind apoi 26 + 20 = 46. Se va incepe se- lectia de la numarul 26. Sa presupunern ca in intreprinderea care ne intereseaza exista cinci sectii: P. Piacai.Proportia persoanelor interogate din fiecare categoric. De la serviciul plan sau organizarea muncii aflam repartitia lor pe sectii: P...U.-Pitesti : am oferit nurnni un model de construire a unui esun tion pe cote. Pe de 0 parte. Avem convingerea di nu am gresit: formarea viltorilor specialisti trebuie facuta intr-un climat de incredere.operator de anoheta .R. unde: N n reprezinta populatia (universul volumul esarrtionului Daca dintr-o localitate. A. din care. Binale Mobilii Cherestea Placaj = 500 = 1000 = 2000 = = 1500 1000 Din statul de salarii depistarn numarul barbatilor si al Iemeilor : (total: 5 000 de barbati si 1 000 de femei).VIithades des sciences sociales. apoi 2 729 s. De la serviciul social al intreprinderii luarn lista abonamentelor C. inlocuind controlul plasarii convenabile a celor anchetati prin autocontrol. p.a. este modelul redus. 173. plna cind sint selectate 452 de numere. 86.F. In lipsa tabelelor cu numere aleatoare. ca si conventiile de transport 1a zi. efectuate la C..L. In cercetar ile noastre. * Cifrele Slut ro tu nji te ~i uu coucordil cu situat ia existeutii In C. Pitesti. ohiar daca exista obligatia de inregistrare in fisele de evidenta a tutu1'01' schimbarilor survenite.m. al celor ce urmeaza sa fiechestionati. numarind 10526 de gospodarii trebuie cuprinse in esantion 526 de gospodarii. Esantionarea aleatoare simpla sau str atif icata. 106.nu era decit foarte larg normata. este la indemina oricarui cercetator. totalizind un numar mediu scriptic de 6000 de muncitori". reproduce cit se poate de exact proportia lor in ansamblul populatiei in care se face sondajul "31. aplicind formula de selectie sistematica aflarn pasui de numiirare (statistic): . In plus. pe de alta parte.d.). munca Iiecarui student . pe etica profesionala a studentilor. Stabilim si repartitia acestora incadrul sectiilor. pe sectii. Paris. in aceste cercetari. 66. Chiar daca in unele tari exista fisiere pentru populatie.repartizarea Iiecarui anchetator a unui numar persoane ce urrneaza a fi interogate.construirea unui model (machete) a populatiei investigat: . convenahila din punct de vedere organizatoric si al costului ei redus. Aplicarea metodelor probabiliste de esantionare impune existents unei baze de sondaj convenabile (liste electorale.F. stabilim nurnarul barbatilor 31 MAURICE DU\'ERGER. apoi.(3 112). In investigarea fenomenelor sociale. ei au posibilitatea de apreciere mai exacta a virstei. respectiv unitati de observatie. in cadrul campaniilor de vara (1970-1971) ale sectiei de sociologie de la Universitatea din Bucuresti. 64 .. P. rest 26.m. dupa formula: N n. 0 "cota". gaz-electricitate etc. raportata la numarul total al esantionului. se trece peste eI si se include numarul urrnator 2409.1 11 • anchetei). am utilizat un astfeI de esantion. esantionarea pe cote. si LT. studentii tnteleg necesitatea respectarii instructiunilor de distributie in cadrul grupelor.I. I I I I I I I I I I I I I I I 65 .

Se operau modificari in tabele. in ultimele zile ale anchetei. Teoretic. Binale Mobild Chercstea Placaj Tolal Sex Lac de residenid 50 100 200 150 100 GOO Barbati Femci Total 500 Orase Sat Total 400 200 600 --~--600 100 dupa doua zi le de investigatii nati. Refuzul nostrul de a continua chestionarea era cit se poate de politicos. pe criterii independente: sectii. Avind la dispozitie doua saptarnini pentru aplicarea chestionarului si beneficiind de aportul a 15 operator! de ancheta.F. Este 0 limita a metodei. Cautam subiectii corespunzatori. asudur . Adesca maistrii. Biirba!i 40 50 120 80 60 350 400 30 2 8 10 30 20 60 30 150 200 10 30 8 2 50 100 200 150 100 600 50 50 urrneaza: Scciii P. in cadrul grupurilor se pastra 0 proportionalitate a structurii. se urmarea proportionalitatea efectuarii interviurilor cu subiectii barbati localnici sau navetisti. 1\\"('111. dar sursele de asigurare a unei reprezentativitati a esarrtionului sint rnult diminuate.L. dar operatorii aveau posibilitatea sa aleaga subiectii pentru interviu. cu Icmei localnice sau navetiste.I I I I I I I I I I I I I I I ~i <11Ierneilor navctistc. sex.L. Puteau sa renunte sa intervieveze persoanele care erau foarte ocupate sau refuzau sa raspunda.sa staruiasca a lua interviu persoanelor diriainte desemnate. sefii de echipe ne indicau subiectii necesari completarii esantionului si alegeam dintre ei.L. Studcntii-operatori de ancheta impartiti pe sectii aveau libertatea in prirnelc zile sa Iaca interviuri. Studentul-operator de ancheta nu mai era obligat . Pentru a reduce distorsiunca rezul tatelor. subiectii sa fie difer iti. Se iveau situatii in care subiectul abordat sa nu corespunda eriteriilor de cote care ne interesau. gasirea subiectilor care sa corespunda criter iilor de cote pentru completarea esantioanelor era anevoioasa. dupa cum Sectii P.F. Acestia sint factorii de stratificare usor de depistat din registrele oricarei intreprlnderi. . Dad! initial erau de realizat. Binaie 1I1obila Chercstea Placaj Total 40 84 160 122 79 485 La fel. am indicat studentilor-operatori de ancheta sa aleaga pen tru chestionare persoane cit mai variate ca virsta. astf'cl: 66 urrnau sa mai fiechestio- De aceasta data. Zilnic.ca in cazul esantionar'ii . Se intelege ca.corelatcu faptul cit pentru Iiecare interviu ernu necesare circa 20 de minute. Locul de reziden!a Sec/ii P. exista posibilltatea ca in cadrul grupului de muncitori navetisti de la sectia Binale (de exernplu) cei mai multi sa fi Iost in virsta de pina la 30 de ani si deci sa nu se fi respectat structura de virsta a acestui grup. sexe si 10e de rezidenta. respectindu-se doar reeomandarea ca. Oras Femei Bdrbaii 10 Sat Femei Total . chestionarele completate erau clasificate dupa cri teriile de cote: sectii. am stabilit sa se realizeze 3-5 chestionare pe zi/om. pc sectii. 67 . este mai greu de pus in evidenta. Se lntelege ca procedeul criteriilor independente este mai lesnicios pentru operatori. dupa cum acestia er au disponibili. Am optat pentru procedeul criteriilor intercorelate. din punct de vedere al virstei. Aceasta insearnna ca ne-am decis sa lucram un esantion de 600 de persoane '71 ca dupa criterirle de cote urrna sa construim 0 rnacheta redusa la scara de 1/10. Binale Mobila Chcrestea Placaj Total Sex. la intirnplare. universal in investigarea Ienornenelor sociale. rapid pos ibi litutea obtinerii unor date converiabile pentru cele tr ei criterii de cote pe care le-arn ales. Factorul virsta.F. localitate de rezidenta.

a. planificare sistematica. CAUl_)E. al lui James In dictionarul determina alegerea Dar nu numai In cadrul sondajelor. even imentelor si indivizilor in dependenta de 0 situatie determinata'<". In "Ergonomics". A. Beobachtungs oerfahren. Munchen. 557-577. 0 notare sistematica (nu colectie de excentricitati). un:ele tehnici sint aplicabile numai anumitor fapte sau fenomene sociale.. New York. Intr-un anume sens. 1967. intervin aici 0 serie de alti factori ca: accesibilitatea.w. Caude et A. 1965. COOK. M ethodologie vers une science de l' action. STl'ART w. 0 filozofie operatf:onalii. Basic Books. Limitele Iiecarei tehnici pot fi depasite numai prin corelarea mai multor tehnici.d. pp. BARBARA SHELL. DOHREWEN"D DAVID KLEIN. Paris. observind si discutind cu oamenii. Bachelard). in eadrul echipelor studentesti. Chien' si experimentul nu este decit o observatie asupra unor fenomene provocate. 4. Gonthier-Villars. eu scopul de a controla''. nr. observatia este "singura metoda care promoveaza cunostinta" (Traian Herseni). practic. A. metoda fiind dernersul rational a1 spiritului pentru descoperirea adevarului (sau rezolvarea unei problemej-w. economia de resurse s. totusi calea principala de obtinere a unor noi cunostinte asupra eomportamentului uman este observatia si. inaplicabil in investigarca fenomenelor sociale. IV ortcrbuch zur Psychologic. esantionarea pe cote ni se pare aplicabila in investlgatiile in care munca trebuie Iacuta rapid. MORTON DEUTSCH. 0 alta Cu toate a fi perfect pe scurt vom prezenta aceste doua tehnici Hira de care chestionarul ramine. Herausgegeben von Rene Konig. VI. nu este decit .. germana). Observatia stiintif'ica presupune: un scop determinat. Se intelege ca. care nu este altceva decit 0 re[lexie asupra reflexiei. intelegerii si explicarii coeren te a Ienomenelor eonstituie obiectul metodologiei. Existenta ipotezelor diferentiaza observatia stiintifica de cea empirica sau sporitana: observatorul nu se 1: ~ exact faptele si fenomenele sociale. In orice alta cercetare se impune aplicarea convergenta a cit mai multor tehnici. Desigur. Observaiia directii devenit clasic. In sens literal metodologia este . "instrumente". RICHARDSO~.limitele ei. 36 A. Interviewing. Se impune 0 reflexie critica asupra valorii de cunoastere a tehnicilor de investigatie.. care permite "a cunoa$te mai bine pentru a actzona mai bine" (Louis Boulet). 59 (trad.. La methodologie : caracteres geniraux ct applications. in prirnul rind. FROHLICH. terrnenul observatie este explicat astfel: "desemnarea general a a pereeperii si a inregistrarii atente si planificate a fenomenelor. A Dictionary of PsychoDrever. Foarte ~. obiectelor. Chapanis atragea atentia asupra Iaptului cil "noi ape lam 1<1expcrimcntul de laborator in acelasi mod in care invatatii din secolele treeute apelau la autoritatea lui Aristotel. Publishers. Lumea stiintelor comportamentale este astazi bintuita de 0 . 1956. rea tehnicilor de cercetare eapabile $6 a investigatiilor sociologice este aleqede a surprinde cit mai logy. corelate. 5.m. in Beobachtung und Experiment in del' Sozialforschung. fara aportul teoriei. p. its [orms and junctions.. • 32 III 33 STEPHEN A. in orice caz. celelalte metode n u fae decit sa teoretizeze datele obtinute prin aplicarea observatiei stiintifice. adecvarea tehnicilor la obiectul cercetat metodei de investigare. Fe bun a dreptate se poate sus tine ca observatia stiintif'ica este totdeauna 0 observatie polemica. Alegerea celor mai adecvate modalitati de studiu.~tiinta integrata a metodelor. 1970. Ko11l-Der1in. 1964. CHAPANIS. ce trebuie sa Iaca corp comun cu faptele si fenomenele studiate. D. ea confirma sau infirma 0 teza anterioara (G..dupa Claude Bernard . observatia este oarba. 31 JAMES DREVER si E. care. 35 MARIA JAHODA.0 observatie provocata .exp2rimentofrenie". 10. 68 I I I I I I I I I I I I I I 69 . observatia par ticipationala. chestionarul ramine singular. Ca regula general a. sa conduca la evidentierea adevarului. 'care pot fi considerate "unelte". Se po ate spune ca valoarea unei investigatii este direct proportionala cu timpul petre cut in teren. se poate afirrna ca totdeauna chestionarul trebuie dublat si triplat prin tehnica observatiei directe si indirecte (cercetarea documentelor). Thomas d'Aquinov". a celor mai bune mod uri de conexiune a tehnicilor in vederea perceperii. controlul si repetarea'". pentru eei ce aeum se initiaza in tehnicile investigatiilor sociale. ?[oles. p. The Relevance oj Laboratory Studies 10 Practical Situation. "edigt par R.

apoi incep sa gesticuleze fi't_:a" n_ici un s~r:s. eli Iiehide difcrit colorate. Editura polit. Liderului si membrilor grupului studiat li se vor prezenta pe seurt felul cun. 1968. a vedea.r'" Necesitatea integrarii in colectivitatea studiata 1972. ca. Kolmogorov arata ca. . Cu gre~ ar _putea intelege un observator exterior 0 astfel de situatie: pe in~2rat. lasind deoparte alte variabile mai putin convenabile experimentatorului? Credem ca aici este yorba de 0 prejudecata: un adevar banal demonstrat printr-o tehnica foarte speciala se considers ca este mai putin banal.: usor C'Li c~illitiollal"Ca ulcatoare ~i c{l ca prczin tii un ~rad sporit de subicctivitate.\ Iaptului crt obscrvatin nu so COI1jug. Asa cum rernarca insa Maurice Reuchlin. Presupunind ca Iolosim rmjloace de efectuare a unor observatii care permit sa vedem fara Jim vazuti: carriere cu viziune unilaterala (asa a prorcdat n. s-aimai putea vorbi de unele cauze adminis~ra. Este adevarat ca ne indreptam atentia asupra unor fenomenc. P. neglijind altele? In cadrul experimentului nu alegern doar acele variabile dependente. aberan te si capitale inregistrute de catre observator. The Free Press. Metodologia cercetdrilor . Cel care riuninc absolut strain de ceca cc observa arc sansa de a interpreta gresit ceea ce a observat. el Isi limiteaza cimpul observatiei tocmai pentru a adinci cunoasterea. K. l" 71 70 I . Lcs methodes ell jJsyc/:oiogy. primcsc sticle de diferite marimi. Se intelege ca "nu observatia naiva a unui observator naiv. Prin aceasta nu se neaga valoarea unor Iapte rieasteptata. :a ltoldesti. observatia in afara participarii implica mad dificultati de intelegere. chiar data prin serendipitate pot fi formulate ipoteze noi. . KOL:\10GOROV. in Dia ectica ma/xls a si ~tii11!cle nuidcrnc.m. Obser_vator~l va _aprecia ca e1 inregistreaza faptele asa eU. New York. In acest fel poate fi explicata aparitia "observatiei instantanee" si frecventa ei utilizare: cercetator'ul.P. 16. pentru a acoper i 1l1~reaba gam a de acte de eomportament ale observator ului. Bales in cxperimentele sale vef. Bucuresti. 1969. care pot conduce la dezvoltarea sau largirea unci teorii existente. N. G. care probabil ca VOl' cia rezultate semnificative. 1963. R. . in 'fine de catre 0 echipa multidisciplinara?". t40 A. dar in interviu...tive. a fi prelucrat rnatcrialul inregistrat. tot39 TRAIAX HERSENI. Moser crede dt ncest lucru sc daloJ'('(\z.ica. inventat" operatorii de anchete. Chiar daea e:CI?hcatl~e VOl' fi cit sc poate de generale... IV. si interviul sau experimentul. Automatcle ~t VIa/a. Bucuresti. Chapanis). Ca si la experimerit eel care efectueaza observatia trebuie sa fie insusi cercetatorul. In paranteza fie spus. se pot formula rezerve serioase: observatia este tot atit de rnult sau tot am de nutin subiectiva ca. Paris. Soc ial Theory and Social Structure. II. Pentru aplicarea chestionarelor S~clU . Cu prima obiectie nu putern sa nu firn de acord. Se p~ne intrebarca: trebuie sa se integre~e eere~tator. Robert K. In ceea ceo priveste cea de-a doua obiectie. in: sa este evidenta.serendipitate"37.' p. oameni.eaJizarea obvsel~vatiei de catre 0 persoana. Observatia stiintifidi~ere 0 califieare superioara. Edit. Merion numestc acest Iapt . l\lERTOX. in studiile sociologice se poate vorbi de r. "Quantofrenia" ~ alta "maladie" a secolului nostru ~ ii obliga pc multi cercetatori sa manif'este rctineri in Iolosirea metodei observatiei. Datele obtinute prin observatie in teren Iac ca 0 teorie sa fie viabila: teoriile care prczic numai ceea ce se petrece in cadrul celor patru pereti ai laboratorului sint teorii ineficiente (A. p. in experiment nu so Intimpla acelasi lucru? Nu adresam intrcbar! dear despre anumite lucruri. in acelasi interval de timp.ectuate in . neglijind altele. N. p. A. uneori. dar ~l convenabil pen tru eei studiati. int~a intr-o incapere ceva mai mare decit cele obisnuite. . nu mcearc~ sa evalueze ealitatea lor. De cc sint ins{l utit de rar Iolosite tchnicile de observatio? C. 31 Aceste retincr i sint lnsa nejustificate. A. urm~az~.I I I I I I I I I I I I I I l' c· lasa furat de ceca cc iese din cornun. Ce s-a. sint. 36. A observa inseamna in prirnul rind a privi. observatia ~tiintifica trebuie sa utilizeze totdeauna "ipoteze complet explicite"38.psiho~ociologi~~ ~e.\lw! I D:>O).~l colectivitatii cercctate? Da. poate efeetua observatii in mai multe locuri. 47. ci dimpotriva observarea naiva a unui observator instruit' constituie "serendipity pattern" (Rene Konig). ill Sociologia militans. I' . vol.ura sttintifics. Mai este inca 0 cauza : observatia 5e prcteaza rnai putin la interpretari statisticc.\lAURICE REUCHLIX. chiar ~i ill noost caz cste necesara integrarea. de oruariizare a cercetarii. de catre 0 echipa omogena si. F. 38 :. mai multi barbati decit ~eme. vol. timplat. Cercetatorul trebuie sa stie sa prezint~ scopul studiilor sale nu numai explicit ~i dar.i.

'F. problel~?ele de invingere (l tensiu nii (e). dupa cum ROGER W. cli~nl: tiile de grup. 4).iiJe suu cvalueaza inf'orrnatiile. in urma Jaborioaselor sale invcstigatii concrete (1946-1949). Observatia externa. Se Intelege ca. in armata etc. K(. Rareori se poate intimpla ca integrarea sa fie atit de puternica incit sa se ajunga la distorsiuni din aceasta cauza: totusi se citeaza cazur i in care cercetarile au trebuit sa fie abandonate tocmai datorita stabilirii unor relatii prea strinse cu 0 parte din cei studiati . cind sistemul de categorii nu pcrmitc decit selectarea unor eOlJ1portamente.P. Leon Festinger. ca initial.Handlmelt der esnpirischcn Sozialforschung. n u au Iost rctinute dccit 12 categorii. 191'3.cu liderii muncitorilor . acesta poate fi inalt sau mediu. care presupune situarea observatorului in afara sistemului observat. 41 categoriile stabilite sin t mai generale sau mai partic:u~ lare. Sisternul oste bidimensional. P. Paris. Die Bcoliachiung. HEYNS si ALVIN F. Percchile de categorii surprind: problemele de onentaTe a iliscutiilor (a). intr-ucl t categori ilo propuse sint Ioarte generale. VOl' fi continue categoriile din sistemele unidimensionalc si discontinue categor iile din sistemele multidimensionale. In cadrul sistemu1ui. ZANDHR. dar nici invers. Roger W. Pentru a clasifica insa comportamentele se cere un inaltgrad de ref'lcxic. in care sint reuniti indicatorii relevanti si care permit. In ceca ce privcste qrtulul de re flee! ie impus de sistemul de categorii la inregistrarea datelor de observatie.ul. Cambridge. s. Pentru exemplificare. BALES. Iapt ce impiedica ordo~ narea pe 0 singura linie a categoriilor. St\lttgart. in organizatiile academice. Interaction Process Analysis. sa analizam sistemul de categorii utilizat de Hobert F.). In final.uticiparc In. Bales este exhaustiv : orice comportarnent al participantilor la discutie poate fi incadrat intr-una din categoriile stabilite. sisternul de categorii poate fi exhaustiv. Acestea sint dispuse in perechi (pozitive s i negative) si or donate in doua dimensiuni reieritoare la: compcr tumentul afectiv si comportamentul intel. 19(17). este preferabila in cazurile in care incadrarea observatorului in sisternul de status-uri si roluri al colectivitatii il impiedica sa inregistreze relatiile. de regula. L'obscmaticn du coniportement de groupe. probleniele de control (c). Prin categoriile de observatie intelegem clase de Iapte si fenomene omogenc. ansamblul raporturilor intra. vizind atit compor tumcn tul afectiv. dat fiind cadrul de ref.si intergrupale. Heyns si Alvin F.1 dcstindcrca alll1osrcl"ci . sisternul de categorii este unidimensional. Este bine ca observatorul sa nu-si creeze iluzia unei asimilari totale in grupul sau colectivitatea studiata. In primul caz. Intr-adevar. problemele de evaluare (b). problemele de decizie (d). in . 1951 (Dupii: RENE KONIG.ic-ipativ dccit cornportarnen tul celui care oiienteuzii discul. Din punctul de vedere al gradului de cuprindere a realitatii. Daniel Katz. sau nonexhnusiin.ertn\a dif er it nu ponte Ii apreciat comportarnentul celui care ("olltl'i"Hlic 1. cit si pecel intelectual.edual. Sisternul de categorii al lui R.1l1g.categoriile pot fi continue sau discontinue. Bales in stuclierea interactiunii in cadrul discutiilor de grup". se va proceda la stabilirea unui sistern de categorii in raport cu care sa se faca observatia. Zander analizeaza caracteristicile sisternclor de categorii de observatie ". de la cea mal putin intensii pinii In cea mai in tensii p. F.deauna trebuie precizat ca celor interesati oricind li se pot oferi amanunto suplimentare.. incercind cuprinda Ienomene ornogene sau eterogene. Este interesant de aratat.Iapt care Iacea imposibil contactul cu insisi muncitorii. analiza statistica a proceselor si relatiilor scciale. cind to ate actele comportamentale ale subiectilor observati vor fi clasificate in categoriilc stabilite. H.F. prin codificare. in Les methodes de recherche dans les sciences social. 72 73 I I I I I I I I I I I I I I I . Mass. Sistemul de categorii poate avea unul sau mar multe cadre de ref'erinta. Uneori observatorul nici nu poate dobindi status-uri si roluri care sa-i permita incadrarea in sistem (de exemplu.mui intr-ns p. problemele tie mtegrare In f/nlp (l participwL~ilor la discuiie (f) (Vezi Fig. In astfel de cazuri. a. in eel de-al doilea caz este multidimensional. Hcrausgegeben yon R. Utilizarea unui sistem de categorii nonexhaustiv aduce ser ioase economii de timp si este de prcfr-rat in studiile-piJot. Fcrdinnnd Enke Verlag. Catego- sa ~2 ROBERT F. Dar integrarea totala a observatorului in colectivitatea studiata nici nu este totdeauna posibila si nici nu este totdeauna de dorit. dupa cum permit sau nu ordonarea lor ca intensitate. Bales luase in consideratie 85 de categorii pentru a descric procescle de intcractiune ln -cadru! discutiilor de grup.

pe citor ~espre succesiunea operatiilor pentru efeetuarea unei munci chviar in tirnpul desfasurari i acesteia si cu totul altceva sa-1 intrebi intr-un birou oarccare.constient si sistcmatic la viata activa.. mergind de la simpla si abia sesizabila apartenenta pina la asumarea sarcinii de conducere a grupului studiat.. ForrnuleozO opln". 0 u N ClJ ClJ . neputind coneilia rolul de cercetator cu eel de participant. 8790). '' . ojuto 2 Destlf'ode atmosfera glumeste. studiind mai mult timp prin coparticipare triburile primitive din Irianul de Vest. Projilul pcntru colectiv at discutiei unui grup de sase studcn!i pl'egdtirea unei anchete (duPd David Victoroff ).. 4.i ciozd....o op. un scop 7 Cere 0 mtorrnotre 8 Cere 0 . precum ~i 1'0lul Iiecarui participant in discutia de g1'up. care apare la Djakarta. Ell lucrat cot la cot eu muncltorii. anunta epilogul mai putin obisnuit al unei cercetari de antrcpologie sociala: cercetatoarea americana Wyn Sargent.. apre _ . valorile si normole de viata ale grupu1ui Iiind integral preluate de catre obscrvatorul participant. U Fig. stndiul Pe buna dreptate se spune: ..Cl! . leco~stIvtUl:ea d:s~a$Urarll acestor discutii._ o cnotizc 9 Cere 0 directle. se vorbeste despre participare pasiva si activa atunci cind observatorul inf'luenteaza desfasurarea evenimcntclur III grupul in care se intcgreaza pentru a-I studia. antropolog sau sociolog. De aseme~1~a..clonttcc t. ~ C Dorneruut temei lintrebOrl) Tndrumare .t alcatuii~ea 1?!?filurilor de discuiii (Vezi Fig.Cine nu s-a murdarit pe rniini muneind nu poate sa vorbeasca despre problemele muncii". In acest sens.u totul altceva sa-l intrebi b un mUn'. Face suqestii.I I I I I I I I I I I I I I I A Dorneruul SOCIO-· emotional (react" pozinve ) . Participarea ccrcetatorului si acccptarea lui de catre grupul studiat poate sa fie totala.. anul XXXI.nle.ride ..--11 abcdet Dorneruul SOCIOernotioncl Irecctu negative) D 10.itua~ia unui muncitor cind tu insuti £11 practicat 0 meserie. 0 .. ~le ~~mi. De curind. b ".: 0 7 9 10 11 L_ __ ~ __ ~ __ ~--~~--~--~--~----~ g'8 . In Beobachiung unci Experiment in der Sozi alforschunp. F. se alatura populatiei investigate.. Bales sint in acest sens discontinue. 5). In literatura occidentala se citeaza cazuri de criminologi deveniti crimiI/) riile stabilite de R. Sistcmul de calegori'~ utilisat de R. do un scop octiunn 5.mdrco 0 . 1 AratO sondcntcte. nr..toudo.poate sa fie foarte diferita.. Participarea . 5% 10% 15% 20% 25% 30%35% 40% reulli!i 5.alt~e1 intelegi s. Observ~tia coporticipcnui "inseamna a lua parte pe perrnite situatia . ziarul indonezian "Berita Buana". .retuzli participoreo so 11 ManifestO tenstune. ::J N 2 3 4 5 6 . 74 75 .repeto. frustrare 12 ManifestO agreslvltate - - - Fig. _0 evoluore. a sfirsit prin a se casatori eu unul din sefii tribur ilor studiate ("Romania libera ".crsoane "4') Este c. ClJ rn 1 ClJ "U ClJ 0 . Bales (1957) pentru proceselor de interaciiune in cadrul discuiiilor de gru]». fJ7.desigur . F. crete tacit cdeziuneo so ... evolueozO 6 Do 0 intormatle.~ B Dornernul terno: (raspunsurl) 1 { { dir ectie. FLORENCE KLUCKHOLIIT.. N u este singurul caz cind un etnolog.expn-' mO sctrstcctie 3 Exprtrno acordul sOu. ca si 1a interese1e si sentimentcle oru'pului de p. IIcrausgegcbCll yon Rene Konig Koln-Hcrlin 196? p. »z. spnjinc. DezoprobO. Die Methode del' tcitnehmenden Beob~r!'llmg in kleinen Gemeinden.

~duce totodata contr ibutii pretioase la tehnica observatiei coparticipante. observatorul: 1) trebuie sa ia legatura in prImul r~nd eu liderul (conducatorul. Doc il invinge pe Nutsy '~i devine seful bandei.) 77 I I I I I I I I I I I I I I I 76 . 1969. La constituirea ei. p. (Vezi Fig. clasic al observatiei coparticipante. KURT HOLM. Mike. Whyte s-a integrat in subcultura bandei. observatia nu era participanta. New York. Treptat (cercetarea a durat trei ani si jumatate) W. .(Vezi The Human Group. ToU copilarisera in acelasi mediu.'C'stdeutscher Verlag. Exista insa ~i posibilitatea de a nu Ii acceptat de colectivitatea pe care intentionezi sa 0 studiezi. 6). 19. ~ Initial Nutsv Iusese sef. In to ate cazurile. Opladen. sub eonduce1'ea lui Nutsy (Frank. PETER nUBER. Norto. Opl~dell. care Iata de un membru al grupului ar fi greu de Iacut. cu atit este mal greu sa structurezi dirnensiunile obs~r~ vatiei si caracteristicile observate't+'. pentru di fiecare proces social se desfasoara intr-un context social dat ~i Iiecare secventa observata declanseaza un intreg sir de alte secvente. 19GO. altii doar oca~iona1. raspunde unei probleme foarte complexe: organizarea socials in slums-ul m~rilor erase americane. 46 G. trebuie rapor tate la situatia concreta.i Street (dupc! George sa 1937. Aceasta nu impiedica desfasurarea cercetarii. Observarea conditiilor de aparitie a diferitelor fenomene implica standardizarea observatiei. la sisternul socio-cultural. ca indieatori ai cercetarii. William F. Westdcutscher Verlag. Theorie dey sozialeu Gru p]:«. In aceasta faza. cercetatorul i~i pune intrebarea: ce trebuie observat? Cum trebuie consernnat? Ce relatii trebuie stabilite -cu eei observati si cum pot fi stabilite astfel de relatii? Faptele observate.nali sau de sociologi care s-au introdus voluntar in penitenciare si care au abandonat sociologia. F. Einjuhrung in die Methode» der empirischen Soziologie. personajul central) grupului observat: in v U RENATE MAYNZ. 'unii lucrau permanent Iabrica. Dar "cu cit este mai cornplexa problema de cercetat si cu cit este mai neclariIieat sisternul teoretic de referinta. F. Koln u. Fiecare avea un 10c bine stabilit in organizarea bander". Alec. Astfel. a invatat "limbajul" ei. banda nuiuara sase membri: apoi banda si-a mar-it numarul la treisprezece membri. c. la inceputul anului L" r ig. Organizarca sociald a bandei de pe Caspar Honians ). urrnasera la aceea~i scoala.t Carl.)0.anizarii sociale in slums-ul oraselor ~merical1e $i. "\. Whyte tnlatura prejudecata dezorr. Whyte. Observatia coparticipanta are prin excelenta un e"lracter descriptiv si adesea doar un scop explorativ. Tonny) sal! intrasera in banda ca urrnare a prre eniei lor cu Doc (Danny. Joe. a fost aceeptat si sprijinit desfasoare cercetarea. Complexitatea problemei. Intr-o confruntare directa. William F. Long John). F. ln lucrarea sa. . inexistenta unei teorii adecvate (la ace a data exista prejudecata ca in slums-ul oraselor arneriranc domneste dezorganizarea sociala) l-a determinat pe W. Whyte numeste acest fenomen "valoarea de strain" care confera unele avantaje: sint posibile destainuiri. in virsta pina la 29 de ani. Whyte sa incerce observarea explorativa de la fereastra locuintei lui a unei bande (termenul are aici 0 nuanta neutrala) de pe Norton Street. Cereetarea lui W. Street Corner Society. dedicindu-se Iuptei pentru umanlzarea acestor institutii de reeducare. data iiind intereonexiunea fenomenelor sociale. 92. Pozitiile celorlalti membri ai bandei se contureaza dupa cum activaser~\ . HO!lJANS. 6. prin formularea un or reguli de aplicare a acestei tehnici. Koln u.

Procedeul observatiei instantanee este pus la punct. Dupa formula lui Tacitus obscrvatia trcbuio Irteuta fadl ura si partin ire (sine ira et studio) ~i mai prcsus de toate in dorinta de a stabili adev. Observatia instantanee prezinta avantajul de a fi relativ cornoda. durata observatiei. de catre Tippett. desi observatia instantanee porneste de la ceca ce de obieei se intelege prin "privirea maistrului" nu este deloe 0 inspectie. pentru lea este 0 diferenta foarte mare intre a no.05 este eonvenabil. 3) trebuie sa se abtina de la aprecierea sau dezaprobarca comportamentelor observate. Formula de calcul estedata de: In cazul observatiei copar ticipante si mai general in cazul observatiei directe. Formula poate fi utilizata nu numal pentru stabilirea gradului de precizie al studiului. persoanele prezcnte si rolul lor. in studiul muncii). pierde total inerederea eelor in mijlccul car ora efectueaza studiul. cind estc cunoscut numarul de observatii efectuate.intr-o perioada de tirnp scurta. aparatele si instrumentele utilizate. Exista posibi1itatea aplicarii aeestei metode fara ca cei studiati sa fie avertizati. se considera ca un grad de precizie de 0. '. numarul de observatii cfectuate. ambianta fizica (temperatura. odata deconspirat. la persoana I singular. locul exact de desla~urare a observatiei (harta. Aplicarea practica a metodei trebuie sa tina seama de gradul de precizie pe care dorim sa-l aiba rezultatele. conditiilo in care s-a Iacut observatia. Caplow precizeaza ca: a) protocolul de observatie trebuie sa includa totdeauna: data. eu un grad convenabil de precizie (de exemplu. In ceea ce priveste inregistrarea observatiilor.) si eventuaIde modificari pc parcurs ale aeestor date. ipotezele neverificate deductiiIe sau rernareile personale asupra subiectilor 'observ~ti trebuie eliminate. Prin intermediul observatiei instantanee se poate stabili. lista operatiilor ee se electueaza.irul ~i de a scrv: oarncnilor. J . Observatia Instantanee este recornandabil a se apliea nurnai in studiul unor activitati variate. in procente) si se po ate compara ceea ce eiectiv se face cu ceea ce este prevazut a se face. observarea. procentajul operatiilor stabilit prin prealabile . . la intervale stabilite in jurnalul de cercetare. fotografiile si schita topografica). mai ales. d) comentariul observatiei se va face in alara protocolului de observatie. e. un obiectiv saualtul? cui serveste ~eest lueru? Sinceritatea este obligatorie. cind stabilirn de 1a inceput 79 . te respinge si a te accepta. in 1934. ora. ilumlnatul etc. nu este faeuta eu scopul de aeontrola si nu este Iolosita numai in studiul muncii. pe de 0 parte. iar pe de alta parte. ci si pentru stabilirea numarului de observatii necesare. ponderea Iiecarei operatii (en tirnp. bazata pe tehnica sondajului. Prin conventie. J P=2"\!t-P in care: V N·p observatii p Peste N gradul de precizie dorit. aceasta este totdeauna 0 problema: ea intrerupe. trebuie sa clar ilici: cine esti? ee urrnaresti? de cc urrnaresti. Refcritor la tehnica de inregistrare a datelor 'I'h. Sint reguli elementare de tinuta si de cornportare care trebuie respcctate. il dezvaluie pe cercetater.I I I I I I I I I I I I I I I 2) trebuie sa atraga toate persoanele Care doresc sa conlucreze cu el. in terrneni sirnpli. b) opiniile. 4) sa evite de a lua parte Ia conflicte. care pot diviza grupul. In realitate. ' c) declaratiile subiectilor observati trebuie inregistrate in stilul lor direct. procedeul implica anumite riscuri : observatorul. De la inceput. mai este nurnita si "e!?antionaj al muncii" sau "inspeetie Instantanee". putindu-se aplica fara perturbarea eompDl'~ tamentului eelor studiati. Aici intervin probleme de etica a vcercetarii. cercetatorul trebuie sa obtina asentimentul si perrnisiunea grupului de a efectua observ?tii. Observatia instantanee. Marele avantaj pe care il confera aplicarea acestei metode oonsta in posibilitatea ce se creeaza de a studia alternativ mai multe activitati . de deontologie. LL~crul nu este intotdeauna usor.

Ast. In statisticile of'iciale.dau posibilitatea de a afla rapid: numarul ci titorflor.fictiv . Se ia in eonsideratie tirnpul minim pentru pareurgerea distantoi intre cele mai indepartate Iocuri ce sint studiate alter- Determinarea momentelor de efeetuare a observatiilor instantanoe se face prin tragere la sorti. De asemenea. unii bibliotecari recurg Ia cornplicitatea cititorilor: eel' sa fie cornpletate automat mai multe Iise pentru dir~i care nu sint nici macar scoase din raft In aceste situati i este greu de apreciat pina unde te poti sprijini pc stutisticlle si inregistrarilc altora. 52.- 2 =. aceasta inf'orrnatie trebuie interpretata cu prudontii. Dam un exernplu de folosire rul observatiilor.05).xl-p.V=-_. coef'icientul de sinucidere al Iemeilor apare rnai reclus decit eel al barbatilor.052 = 2 . Exista totdeauna un velum de informatii !care sta la dispozltia cercetatorului: diferite statistici oficiale. pleteaza 0 fi~a de observatie in care sint trecute: numaties U ROGER MUCCHIELLI. 10 10 1 20% . se com.u-o prof l'rate (e[n'\ill'). aceasta se realizeaza in functie de timpul total de studiu. amintim fixarea intervale lor dintre observafiile instantanee. Aceasta tehnica este considerata ca 0 "observatie indirecta''.Icl de date sint Ioar te interesantc. orarul de observare.0025 1600 observatii nativ. observarii ~i eventualele rcmarci explicative. pentru c{\ Ierneilo rCClll'g adesca 11. 1968. In final. o persoana calificata sau Insas! persoana supusa Investigatiei. studierea izvoarelor documentare este nelipsita din orice investigatle.. pe care cititorul nu o doreste (practica e mai Irecventa la bibliotecile scolare). !---SO 100 ~ 50 100 N·100 1- =2 \1 0. rnediul cit' I'('zi den V't. ziua.!.1 sinuciderea prin inec. 4 0.numarul cititorflor pentru a raporta 0 activitate mai bogata a bibliotecii. Asa cum remarca M. 4 0. dupa cum se intilnesc bibliotecari care impun. 0. Librai- Cercetarea docurnentelor. de numaru] acth'itatHor care sint studiate si de distanta dintre locurile de desfasurare a acestor activitati. des postes de travail.un grad de precizie anume in acest caz. registrele de stare civila etc. L'Etude Techniques. Ca momente importante in aplicarea observatiei instantanee. careeste mai user de disimulat decit sinuciderea cu anna de foc. Chiar atunci cind sint intocmite corect. intrucit se studiaza inregistrarea datelor observate de catre altcineva in alte imprejurari decit cele aetuale. Acest altcineva ponte Ii 0 institutie. stntisticile si doeumentele of iciale trebuie supuse unui examen critic.. prt't'1I1l1 !7i gClllll'ilc Ii tcr. dar trebuie privite totdeauna circumspect: unele practici lipsite de responsabilitate deforrneaza realitatea. B.50 P = 50% N=? J.50 0. in afara stabilirii prin observatie directa a POl1derii elementelor in cadrul activitati] studiate. tare. Oricum. cercetatorul trebuie ia contact cu sa 80 81 I I I I I I I I I I I I I I I .ate lunar sau anual . p. Se intllnesc bibliotocari care majorcaza . Observa?ia indirect ii continutul suplimen- p formule de calcul-": a acestor I) P = 50% N = 100 2) P = 5°~ ~ ! 100 = 2 V .50 L~ot 1= _4 _ = 0. pc linga cartea ceruta. Formula. scxul. Existenta unor date €entrali7. Studierea trebuintelor eulturale ale salariatilor unei intreprindcrl incepe Iiresc eu studierea rcgistrclor de c\'identii a cititorilor bibliotecii. Halbwuchs.= . N=. profcsiunca lor. Paris. ia urrnatoarea dorit (de regula forma: p2 0. sa fie luata si 0 alta luerare.50 N .

registrul de evidenta al salarlatilor in tocmit de serviciul de personal. leafa unui Invatator era de 18 lei ~i 80 bani. judetul Museel. televizor. "Cind am intrat la mina. in afara statisticilor medicale obtin ute de la spitalul din localitate.. asupra petrolistilor din Leordeni-Arges. SC' \'.. tinerilor generatii. Iectura unui mare numar de astfel de docu83 . Pina la Craciun. Se cere persoanclor anchetate sa-si scrie arnanuntit autobiografia. Iosij Aldoiu. Gh. am cerut unui numar de pctrolisti spitalizati (pentru ulectiuni mai putin grave) sa-~i scrie autobiografia. caci era bolnav.. Mi-am cumparat radio. Nu rlvna de ci~tig material m'a indcmnat sa ocup acest post. pe mina rcpctentilor . lata o astfel de biografie. pot fi reproduse direct ca ilustratii documentare. Nu voiarn sa iau banii cu imprumut . eu ortogralia si stilul vremii. zlua 15 in comuna Voinesti. 40 ani. In toamna anului 1867. n-aveam nimic. J11'am' dus la prima ~i ultima scoala prtmar. Am strins materiale ~i bani. miner). Am fost numit invatator provizorlu in cornuna Cetateni. Un unchi rn-a indemnat.inclc cuprinsc in allc!1cUi despre ele inselc sau desprc colectivitatca in care traicsc. sh nu spun ca am muncit degeaba. Astfel de mar turii pot fi provocate. poate spune muIte si despre prezent. Am porta sa ascult ceva . Valea Foii. lata citeva fragmente dintr-o autobiografie obtinuta intr-o alta cercetarc asupra rnineri lor din Berevoiesti (1966): "Tatal era om bun. Reproducem din cele 22 de pagini scrise marunt. plaiul Dimbovlta. prin autobiografiile provocate sint sanse sa se obtina tablouri psiho-sociale sugestive. am reusit al II din tre toti candtdatii. din clasa tiiraneaseii din care mindream ell rae si eu parte l!". iucerclnd sa cvaluarn starea de sallCItate. a mai trait 10-11 ani.I I I I I I I I I I I I I I documentele cxistente: nu va pretinde si tuatii central izate. Intr-o x. dr. in investigarea fenomenelor sociale 'pot Ii luate in consideratie ~i "documentcle personale". sa ma distrez'' (G. sau de 600 lei vechi an ual ci dor-inta d'a face !?i eu un mie serviciu Tarii mele. A avut copii multi si multe greutati. citeva fragmente: . In acest fel. rna Inforrnatiile cuprinse in astfel de documente personals pot si trebuie sa fie valorificate decatre cerceUitor. fara stlrea prirln tilor.tilor agricultori. Simien Negoescu.sa zicem . lunar.. Se poate face asupra lor 0 analiza de continut. jurnale zilnir-c. nu la . ca termeni de comparatie. Unele "documente personalc": scr isori. insernnari razlete.Lura sociala a Iortci de iuunrii din Intreprindcrc.()l1sideratie tCit sigure decit documen tole con Labile (pc bazu carorn se Iac platile sau so xtahilcstc g('stilillca).i din Cimpulung.ascult. pikup. Vasile V. dar a fost tot amarit. au caracterul unor marturi i. In afara documentelor oficiale. Caramelea de la Cenirut de cercetiiri antropologice. n-avearn casa. documente personale. Corcotind stl'll(. ne sint oferite de catre desccndcntii color care au osten it a consemna starile de lucruri si sentirnentele traite. de 0 autentica valonrc. de cit invetatura. Nascutu-m-am in anul de la Christos 1855. Pc vremuri scoala functiona numai iarna. In primul rind voiam sa-mi Iac si eu 0 casa. Mi-a placut sa am. impartasind cunostintele ce doblndlsern. Ele of era posibilitatea conturarii imaginii pe care si-o Iac perso. care ne svintuu cu biitaile" . De casatorit nu s-a mai casator it. judetul Muscel . ma dete in rind cu cellalti.crcetare. '. Cum am putut sa rna gospodaresc?' Am ci~tigut si bani Irumosi. "In anul 1872. Se intelege ca nu vam confunda insa imaginea despre realitate cu realitatea Insasi. coordonata de prof.13iografia mea. Angell diferentiaza sase rnodalitati de valorificare a documentelor personale: 1) l"ara a furniza cercetatorului ipoteze concrete pentru cercctare. La virsta de 7 ani. prezentindu-ma 1a coricursul pentru postul de Invatator. Dupa C':. nu scandalos: nu I-am vaxut beat. de sl fara tavaras..caci pe atunci. nu va lua ill (.1 apela Ia statuI de salarii. . cind intra cincva in 82 casa. autobiografii sau ohiar monografii sint exceptional de sugestive. Altcori.. intel igenta ~i ratiunea. luna nolembrlc." . Aici m'a pus in clasa a II-a. o biografie de la jumatatea seoolului al XIX-lea prin comparatie. i-a fost rusine de noi'' . intre care erau multi chiar seminartsti.ca sa rna bag sluga la cineva. lc va controla singur. m-arn luat dupa brtie~ii vecini cu noi si m'am dus 13 scoala din sat.. trei rinduri de mobila.~ a dccedat mama. Robert C. Astfel ca era mai multi pierdere de vrerne. destul stau sub pamint! Cind ios il1 afara. neapreciindu-rnt profcsorul meu. ca indicator al adaptarii la munca industriala a [0.

mente poate oferi idei generale valoroase in ceea ce priveste liniile de urmat in investigatie. In acest scop, docurnentele personale trebuie studiate inca in primele faze ale cercetarii. Studierea documentelor joaca in acest caz rolul unei "observatii generatoare". 2) Nu este exclus ca biografiile, scrisorile etc. sa conduca chiar la constituirea unui sistem de ipoteze. . 3) In cercetare, documentele personale pot juea si 1'01 de material ilustrativ. "J oeul de-a exernplele'' este impropriu cercetarii sociologice. (Inca V. 1. Lenin, in Statistica $i sociologia, a ridiculizat aeeasta metoda). Ca simpla ilustratie .:__ masura in care 0 biografie este tipica - ea in poate fi sugestiva: asa cum intr-un manual de geografie, vorbindu-se despre dealuri si munti, in text se insereaza de regula !?i 0 fotografie, tot astfel intr-o lucrare sociologica includerea unui document personal are valcare intuitiva. 4) Studiul documentelor poate servi si ea element de verifieare a ipotezelor cercetarii. Este yorba de actiunea "post factum" a aeestor documente. 5) In analiza, luarea in discutie a diferitelor documente personale permite intelegerea practica a motivatiei comportamentelor. 6) In fine, documentele personale pot contribui la formularea si reformularea problematicii cercetarii, ca si a scopul ui acesteia. Documentele date de Herbert don W. Allport rea experientei Burgess (1930) fiilor: tip tip tip tip personale permit - conform definitiilor Blumer (1939), Robert C. Angell, Gor(1942), Robert Redfield (1945) - descifrasubiective a altei persoane. Ernest W. realizeaza urmatcarea tipologie a biogra-

In primul caz, diferentierea trebuie sa vizeze nivelul de cultura al persoanei: Astfel, distingem biografii stiinti[ice - incercari de 'analiza competenta a propriei persoane ~i a cadrului social - Y;ii ioqrajii naive. b Ca si Gordon W. Allport (1942), ne putem intreba: ee-l deterrnina pe om sa-si scrie biografia, sa realizeze documente personale? Excluzind biografiile impuse cele cerute la angajare: Curriculum, vitae, ca si cele necesare serviciilor medicale - putem considera intentia de publicare a lor ca pe unul dintre motive.' Nu este singurul {>i in ordinea valorifidlrii doeumentelor personale nicicel mai important. Tendinta de a dobindi 0 perspectiva clara asupra vietii, explicarea unor conflicte sau raporturi cu societatea , - si nu mai putin - dorinta de a ramine in amintirea celorlalti, de a fi un exernplu pentru tinerele generatii sint tot atitea motive care indeamna omul la reflexie. Cea de-a saptea etapa a unei investigatil sociologice se refera la pretestarea instrmnentelor de cercetare care se realizeaza in cadrul anchetei-pilot. Dam preancheta este 0 reflectie critica asupra ipotezelor cercetarii, Inscriindu-se astfel in sfera metodologiei, pretestarea este o reflectie critica asupra instrumentelor de cercetare (chestionare, ghid de observatie sau de interviu) vizind sfera de interese a tehnologiei (a perfectionarii tehnicilor de cercetare). Jan Szczepanski considera ca in aceasta etapa pot fi standardizate instrumentele de investigatie, Standardizarea tehnicilor decercetare consta in stabilirea lor exacta: de pilda, 0 ancheta standardizata consta in aceea ca Iiecaruia dintre eei anchetati i se pune 0 intrebare identica, intr-o formulare identica, cu 0 intonatie identica etc., pentru a! asigura astfel obtinerea unui raspuns care sa constituie 0 reactie la exact acelasi stimul+'. Intre preancheta si pretestare exista acelasi raport ca si intre metodologia si tehnica cercetarii. In raport cu metodologia sint folosite doua sau mai multe tehnici de cercetare integrate. Adecventa tehnicilor la obiectul de cercetat este 0 garantie a validitatii concluziilor. In ce consta, in fond, pretestarea si ce elemente noi poate sa
47

@

t

ctonicii;
auioapiirore; miirturisire; autoanalizii.

De orice tip ar fi ele, pentru a putea trage concluzii valide cu privire 1a contextul social - si nu la persoana - trebuie sa distingem intre biografiile persoanelor psihic normale si cele ale persoanelor cu diferite complexe (superioritate, inferioritate) sau tare psihice. ~
84

JAN SZCZEPANSKI,
conteniporane poloncse,

logici

II, Editura politica, Bucurest.i, 196R, pp. 38-39. 85

Problenie metodologice in Tcori c ,~i metoda

controuersate ale socio111 siiintrl e soci alc, vol.

I I I I I I I I I I I I I
I

I

I I I I I I I I I I I I I

i

I

a?uca. ea? Pretcstarcd unui c:hestionar poato aduco in dlsc~tle ..accesi~i~it<:ltea limbajului, a terminoIogiei Iolosite. ?Ublectu .foloSltl in pretestare pot Ii interogati asupra intelesului unor termeni inclusi in chestionar. Prin aceasta se semnaleaza ambiguitatea unor expresii, dar si receptarea aoestor a de catre subiecti, Be cere totdeauna 0 ac:c:iare a terminologiei la nivelul de cultura al populatiei cereetate. Nerespectarea acestui deziderat duce la colcciionarea unor informatii aparen t relevantc. Tehnica de cercetare poate masca astfel realitatea, Unele in trcbar: din chestionar - in urma pretestarii - vor trebui reformulate, altele dublate sau incluse intr-un alt Context. Pretestarea are ca scop evldentieroa si a unor aspeete legate de apliearea prcpriu-zisa a ohestionarelor: f~rl?:1aaeestora, formula introductiva, timpul necesar apIicarll~ etc .. Un 'element deosebit die important 'pus in evidenta prm pretestare se refera la sensibilitatea chestion~ru~ui, adi~a Ia capacitatea de a se obtine raspunsuri diferite ca intensitate si directie Ia acelasi stimul-intrebare. Pr.etestarea chestionarului, Tineretul si imaqitiea uiitorul1!2 ne-:a condus la concluzia ca utilizarea unor raspunsun: 1Wtl mult, la fel, mai puiin. nu este suficient de sensibila: majoritatea subiectilor anohetati indicau ca raspuns: mai multo Am introdus atunci 0 scala cu cinci val?ri: 1?:-ult mai muit, mai muit, la fel, mai putin, muit 11Un putzn. Pri.n. ?ceasta .noi considerarn ca am sporit gradul de senslbllItate a instrumantuju] folosit. De aseme~ea, pret:starea poate furniza informatii pretioase reIeritoare la imagineacs si-c Iorrneaza eel ce raspundo cu privire Ia instrumentul cercetarii, 1a problernatica si mai general, la insasi cercetarea proiectata. ', Aces~e ~~formatii ~e recolteaza in urrna unor discutii cu subiectii asupra carora s-a facut pretestarea. Pretestsrea se realizeaza asupra unor persoane care nu vor intra ulterior in esantionul calculat, dar care prezinta aceleasi caracteristici cu cele ale persoanelor alcatuind universul anchetei. Numarul persoanelor pretestate este foarte mie in cornparatie ~i cu universul anchetei si eu marimea e~antior:ului. _P~ntru un esantion de circa 1 000 de persoane sint suliciente 10-20 de persoane pentru pretestare. Un procedeu intcresant pentru stabilirea distorsiunilor izvorite din imaginea pe care si-c face subiectul anchetat
86

fa\.a de ancheta sociologica si lata de anchetator este a$anumita pretestare fara riispuns, propusa de catre sociologul american M. T. Orne. Prin acest procedeu de pretestare, subiectului i se prezinta chestionarul spre a fi citit si Hiril sa j se ceara sa raspunda la intrebari, este invitat sa spuna ce anume crede el ca se urrnareste pr in ancheta proiectata. Pretestarea farO. riispuns porneste de la ipoteza ca subiectii :anchetati au tendinta de a contribui prin raspunsurile lor la reusita scopului propus de anchetator-".
VIII. In urrna pretestarii, se poate trece 1a definitivarea instrumenteior de cercetare. Aceasta este 0 noua etapa in pregatirea investigatiei, imediat premergatoare aplicarii "in teren" a instrumentelor astfe1 definitivate. Etapa de definitivare a instrumentelor vizeaza elementele de continut, dar si cele de prezentare a instrumentelor: de exernplu, punerea in pagina, formatul ghidului de inter"jill etc. Asupra acestorelemente se va starui in alt capitol al lucrarli.
I

IX. De asemenea, 0 tratare rnai arnpla a celei de-a noua etape: aplicorea "in teren" a instrumentelor de cercetare - eu referire speciala la ohestionar si interviu '- va fi realizata in capitolul III. Aid facem numai remarca: este gresit a se identifica investigatia fenomenelor sociale cu aplicarea in teren a instrumentelor de oercetare. SimWI cornun comite acest pacat: retine doar ceea ce este manifestat, exterior. Aplicarea in teren a instrumentelor de investigatie este doar 0 etapa - e adevarat, importanta - dar nu cea mai importanta si nici cea mal extinsa ca
durata,

X. Prelucrarea datelor, a informatiilor obtinute prin aplicarea in teren a instrumentelor. Inforrnatiile culese, pentru a fi utilizate, trebuie clasificate, inseriate ~i pregatite in vederea prelucrarii lor matematice. Nu numai inIormatiile rezultate din aplicarea chestionarului sau a interviului VOl' fi codificate. Codificarea, ca operatie de atribuire a Iiecarei categorii de informatii a unui numar sau litere, poate fi intiln ita si in prelucrarea datelor re48 'l'IBERIU BOGDAN, Pretest area jara rdsptcns, in Meiodc si tehnici ale sociologiei, Coord. Miron Constantinescu ~i O. Ilerlogea, Editura didactica i]i pedagogica. Bucuresti, 1970, pp. 60-62.

~
"'_":

.

I

87

I

zultate din observatia 'directa sau indirecta ~l In pregatirea pentru analiza a datelor experimentale, In fond, este vorba de stabilirea semnificatiei datelor obtinute si de construire a 'unor categorii corespunzatoare ce VOl' fi notate conventional cu cifre de cod. In acest sens, "codificarea este un moment al cunoasterii - si ' unul din momentele esentiale - deoarece in cadrul acestei operatii se trece la condensarea, sistematizarea 'si normalizarea informatiilorv+s, Cel care realizeaza codificarea face 0 analiza si 0 interpretare a informatiilor cu scopul de incadrare a lor in categorii exclusive. Exista riscuri seriose legate tocmai de acest moment al interpretar ii inforrnatiilor. In functie de atitudinea si opinia oelui ce codif ica - constient sau nu faptele de observatie, raspunsurila la chestionare, sint introduse Intr-o clasa sau in alta, sint diferit codificate. Experlentele au aratat ca Intre mai rnulte codificari exista totdeauna discrepante in ceea ce pri, veste repartizarea inforrnatil lor- in diferitele categorii. Mai mult, exista discrepante serioase chiar in activitatea unuia si aceluiasi codificator. In legatura cu codificarea se ridica problema validitatii, a Iidelitatii si a sensibilitatii acesf teia. Validitatea codificarfi este dificil de pus in evidenta. Ea se refera la valoarea raporturilor dintre continutul inforrnatisj si categoriilor stabilite, pe de 0 parte, si in tre ( aceste categorii si obiectivele investigatiei, pe de alta parte. Fidelitatea, mai usor de pus in evidenta, este data de constanta codificarii acelorasi inforrnatii, fie de catre mai multi codi Iicatori in acclasi timp sau elf'

rccodillcarc, dupa scurgcrcu unui interval de Limp,

(a unui cadru de codificare) nu ridica nici un fel de dificultate. La intrebarea: "Ati citit vreun ziar in cursul zilei de ieri?" raspunsurile nu pot Ji altele decit: Da, Nu, Nu-mi amintesc sau Non-riispunsul; Atribuind cifre de cod, cadrul de codificare va aparea astfel: Da=l; Nu=2; Nu-rni amintesc-s S: Non-raspuns-e-l. Variantele de raspuns pot fi limitate de factori naturali: in ceea ce priveste sexul, nu sint de prevazut decit doua coduri (M=l; F=2) sau de factori juridici: referitor la stare a civila nu sint posibile decit cinci variante de raspuns si respectiv cinci coduri: celibatar 1; casatorit-s=2; vaduv=3; divortat d; non-raspunse--S. Uneori, Insa, numarul variantelor de raspuns este foarte mare, ajurigind pina la 1 000 de categorii, de cifre de cod. Este cazul, de exemplu, al recensarnintului populatiei din Franta, in 1954, cind pentru stabl lirea activitatilor profesionale au Iost prevazute in jur de 1 000 de rubrici. Cind numarul cod uri lor este mare, la prelucrarea materialului in vederea publicarii rezultatelor se procedeaza la 0 regrupare a codurilor, construindu-se categorii mai largi. Astfel, in cazul recensamintului Ia care ne-am referit, inforrnatia a fost condensata mai intii in 600 de categorii, apoi in 41 si in final in 9 mari branse de profesii. Restringerea numarului de categorii de raspunsuri este irnpusa in sondaje -- in unele cazuri - si de volumul restrins al esantioanelor utilizate, Iapt cc d~cc Ia repar titia unui nurnar mic de cazuri in cadrul Iiecarel catcgorii, Iacind astfel imposibilii expl'il1la),f';t pror-ontunlri snu ap] ir-nrcn tr-stelnr de' SC'111n i fkase-

II

(1('('-

I

lorasi informatii de catre unul si acelasi codificator. Sensibilitatea codificarii se refera la diferentierile dintre CCltegoriile de clasificare a informatiilor. Aceste categorii trebuie sa permita repartitia pe 0 scala mai larga a informatiilor, Cind ne referim la codificarea inforrnatiilor obtinute cu ajutorul chestionarului sau a Interviului avem in vedere repartizarea raspunsurilor in mai rnulte categorii si atribuirea fiecarei categorii de raspuns a unui numar de cod. In cazul intrebarilor simple, la care gama raspunsurilor este limitata, stabilirea unui sistem de categorii
ct ION CAUC, Principii metodologice de elaborare a unui. model pentru prelucrarea automata a informaiiilor rczuliate din a nchrt cle sociologic», in "Viitorul social". nr. I, 1973, p,83.

li(' .

. In practicu construirij 0i apliciiri i chcstinnurclor, in afaru cotlurilor siinpte, sin! Iolositc si coiluri combinate, care permit descrierea multiplelor asociatii de variante simple de raspuns. La intrebarea: Ce ziare obisnuiii citiii? pot fi prevazute urmatoarele variante de raspuns si, respectiv, urrnatoarele coduri simple:

sa

Scintcia ,,... Romdni« liberii . . Sclntcia tineretului Msinca Ziare [udetene Z.iare usin alc A rtele . , , »« riispunde

1 2 3 4 5 6
7

8

88

I I I I I I I I I I I I I I
I

89

desi efeetuate asupra unui numar foarte restrtns de codificatori. a operatorilor de ancheta. Analiza de continut .. titlur i de ziare. 7. (20=1). Cea mai mare putere a lui 2 care se cuprinde in 18 (diferenta rezultata) este 16=24.i ali ziar 20 21 22 Se observa ca suma reprezentind codul asociatiei de raspunsuri nu poate descrie decit 0 singura combinatie (de titluri de ziare.. Existg ins a posibilitatea codificarii Iiecarui ziar prin cifra 2 la puterea: 0. au pus in evidenta discrepante in cazul recodlficarilor ce se ridica pina la 32010. adica Ziarul jUdetean. Romania libetii si Sciuieia. In aceste cazuri este necesar a se aplica analiza de coruinut pentru clarificarea raspunsurilor.. cind sint Iolosite intrebarile deschise si.... 4. mai ales. Pentru a 91 . 2.. Codul 19 nu poate sernnifica decit combinatia: 16+2+1.. Stuart (1954).i siarul ueinal Ziarul jude/can si ali ziar Z iarul ueinal :. libeni .conform definitiei clasice a lui B. Durbind si A. libcra Scinteia tiweretului Mscnca ziarul judetean siarul ucinal alt zitiI' . Scinteia.a.. ca Iiind cea mai mare putere a lui 2 care se cuprinde in 50. 6.. Ziarul [udetean :. ziarul judetean. care presupune in continuare 0 lunga lista de coduri: sa Asociatiile de doua sau mai multe titluri de ziare vor primi cifra de cod rezultata din suma codurilor lor: Scinteia !ji Romania liberii Scinteia ~i Scinteia tinerctului Scinteia ~i Munca . vor trebui sa posede alte calitati decit cele ale operatorilor de ancheta. Apoi. 17 18 19 Romania liberl~ iji_ziarul jude/call Romania libera si ali ziar Scinteia tineretului ~i ItluJlca Scinteia tineretuiui !7i ziarul jude/can Scinteia tineretuiut !7i zi arul ueinal Scinteia tineretulu. se intelege. nu exista nici 0 dificultate daca (:el 111tervievati obisnuiesc sa citeasca doar un singur ziar. codul 50 este compus din 32=2.d. se neglijeaza lnsa in multe cazuri alegerea urior buni codificatorl care.1l1WC<I H 26 10 11 12 13 libcrd li/JI'YlI libcrtl ~i Scintri« tiurrrt ulni ~i ziarul ucinal I·' 15 1(. 25 26 27 28 29 Urrneaza apoi asociatii de cite trei. zui- 23 24 rul uzinai. Munca.. adica 21.--~ La prelucrare. 3. Apoi scadcm 32 din 50.ca !ii zi arul uzi n al }H unca !ii alt ziar . patru s. .. sistematica fji cantitativa a continutului manifest al comunicatiilor.i . -. Operatia de codificare se cornplica cind este vorba de Jntrebari vizind atitudinile si opiniile subiectului. cind intr-o ancheta au fast consemnate cit mai literal cu putinta raspunsurile. ca in exemplul nostru). ~i alt ziar Munca !7i ziarul jude/can M'ui..... Daca insa obisnuiesc citeasca doua. La decodi licare se descompune succcsiv cifra de cod combinat in cele mai rnari puteri ale lui 2.duri prezentindu-se astfel: Sctnteia Romania Scintcia l1[unca . avind ca scop interpretarea lor". ajungindru-se in final la un numar Ioarte mare de dire de cod. siarul uzinal Ronuinia libcr«. 5. . . 18-16=2. 1. Cercetarile lui J. '. Munca iii eiarul [udcscan 3 5 9 41 Scintcia Sclnteia Scinteia Scinteia SC£nteia Sciutci a Hanl/lnia HOl/lllllilt ROill/Illia ~i ~i si ~i ~i si Ronulsiia.'. Rezulta ca cifra de cod 50 descrie cornbinatia: Romania iioerii. Astf'el.I I I I I I I I I I I I I I I r! .m. Berelson este 0 tehnica de cercetare prin descrierea obiectiva. ti nrrctul u : 2 4 Ziare [udeiene Ziare ueinalc Alto ziarc Nu riispuude 8 16 :32 64 x: 90 Utilizarea codurilor combinate este necesara ori de cite ori inchestionarele precodificate se permite celor anchetati sa aleaga mai mult decit 0 singura varianta de raspuns. Totdeauna se manifests multa atentie in selectarea anchetator ilor. trei sau mai multe ziare? Construirea tuturor asociatiilor posibile de raspunsuri fji acordarea Iiecareia a cite 0 cifra de cod este 0 opera tie dif icila. lista de co.

ore.soopului de a obtine c~tegorii (clase) cit mai omogene din punet de . maxima a caracteristicii : minima a car acteristicii.\. exprirnata prin unitati intregi: una. zile. doua. care se maresc odata cu inaintarea 111 virsta. in acest caz.'edere cal~tativ si nu obtinerii unui echilibru intre numarul de urntati din Iiecare grupa. in raport cu care se face clasificarea in vederea codi fica rii . numarul absentelor nemotivate de la serviciu etc. intreprinderi schimbate. Grupele margin ale cu intervale egale ~au vne~gale pot f~ inchise. Pentru clasificarea dupa virsta. sau doschise.161 1 +3. De la De Ia De Ia De la Virs(a . Amplitudinea variatiei caracteristicii luate drept criteriu de c1asificare se imparte la numarul convenit de grupari. e. VOl' rezulta grupari cl! frecventa n~la sau singulara. sutimi. In continuare.).322· sa Intervalul de grupare. 322 log N - i 92 93 I I I I I I I I I I I I I I . trei s.=------1 3. repartitia pe virste s: face. numarul intreg eel mai apropiat de \·al?arcu. De aceea. dar si in zecimi. Cind variatia caracteristicii prezinta 0 amplitudine mare este necesara stabilirea de intervale neegale.'!!i_'_' _ 3. StabiIirea marimii intervalelor ~l. Daca am grupa populatia tarii dupa ani de virsta. adica 2. de unde rezulta rnarimea intervalului de grupare.d.10 ani 41 la 60 ani hI la 80 ani 111 1a 100 alii lJe ln De la 101 1a 1~() alli 1>" I. trebuie stabilit numarul de grupari in care se Iaca repartitia. secundc. Impartind p~pulatia dintr-o colectivitate in grupe de ~'irstav cu int~rvale egale.a. luni. si ehiar milionirni de secunda. este suficient sa ne oprim Ia virsta in ani impliniti. I Codul o la 20 ani 21 ln . Se constata Irecventa aparitiei Iiecarei semnificatii. minute. Se lntelege ca aceste intervale VOl' Ii cgale. 111. declo a numarului gruparilor nu este 0 operatie me. Pentru stabilirea aproximativa a intervalelor de grupare.'277 2. Se procedeaza in acest caz la Iixarea isuervoieior de grupare.322 .J 121 1\l'l1r. In practica..'a~llllllS ]a 110 :111 4 5 () 7 H Crupare cu intervale ~i intervale marginale eli isl' In umbele capetc.i 1nma . este iiiscretii (se face prin Intreruper i) sau continua. Repartltia muncitorilor dintr-o ramura industriala dupa numarul de intreprinderi in care au lucrat da nastere unei grupari dupa 0 caracteristica cu variatie discreta. .m. intrucit timpul poate fi rnasurat nu numai in ani. intervalul de grupare va Ii aproximativ: 58 _ 12 ]. 0 astfel de masurare nu este posibila si nici nu ar ajuta cu nimic cunoasterii stiintifice. Repartitia dupa virsta a acelorasi muncitori ar implica 0 grupare dupa 0 caracteristica eu variatie continua. Daca Intr-o intreprindere industr ialii 4913 de muncitori au lucrat peste program intre 12 ~i 58 de ore lunar. .• 1Jl'nlII numiirul valoarea valoarea de uuitiiti obscrvate . iar sernniflcatia raspunsurllor este trecuta intr-o listS.asa cum se stie . Problerne speciale de codificare rtdica si clasiiicarea cantitatioii. lata citeva ti puri de grupari in vederea codificarii: A. avind limitele infenoara ~l superioara stabilite sau nu. Se grupeaza semnificatiile apropiate in categorii mai largi. Sturges: uncle: N reprczint.IO·I ~= 21. ceea ce nu ar fi semnif'icativ. poate fi utilizata si formula propusa de catre H. va fi dupa formula. carora Ii se dau numere de cod.a este subordonata . ar rezulta peste 100 de categorii. A. adica repartizarea "unitatilor observate" dupa caracteristici exprirnate printr-un numar (de exemplu: repartitia Jndivlzilor cuprinsi in ancheta dupa virsta. egale ill- l= mtnnx 1 + 1n.canica. grupe ~u intervale necgale. obtinut~. prin precizarea numarului de variante ale caracteristicii ce urrneaza a fi ineluse in aceeasi categorie. log 498 + ___ 'Hi_' = G. codificatorul trebuie sa citeasca 10-200/0 din chestionarele aplicate. practicind astfel 0 solutie de continuitate. I stabili cadrul de codificare Ia Intrebarile deschise. In primul rind trebuie stabilit daca variatia caractcristicii.

20 de ani"? ce cod dam variantei de . pe baza cunostintelor 'de speeialitate. Ea po ate fi realizata manual. Nonraspuns 4 5 De. s-a convenit ea limita super ioar-a a unui Interval sa fie cu 0 unitate mai mica decit limita inferi94 Operatia de codificare permite prezentarea Inforrnatiilor obtinute prin aplicarea "la teren" a instrumentelor de cercetare sub forma tabelelor.le ~e inchid. nu a virstei (in ani impliniti): b) utilizarea intervalelor de grupare care au in centru anii terrninati printr-un zero'"... Pratique des enqu itcs statistiqucs. so GABRIEL-R. pe~tru simplificarea calculelor.ezvol~are pe care 0 poate avea earacteristica Iuata in con: slderatle. intervalele n:arg~na. CHEVRY. regula. 0 astfel de grupare: Virsta Pina Ia 20 ani .to ani De Ia 41 la 60 aui Peste 60 ani. Pentru. in practica il1\'cstiga~llior socI~lo~lce. analizind recensarnintul din 1851 din Franta si pe eel din Abidjan din 1955. 8 Pilla Ia 20 ani De In 21 1a . Chevry..m.. ..a. Prof. 1962. In aceasta ordine de idei este de preferat gruparea: o5- 4 ani 14 ani 15 25 - 24 ani 35 ani 2 3 4 5 Grupare ell intervale intervale lIlarginale la ambele capcte. Gruparea marginala: Peste 60 de ani r ' 7 I i~1tr-o int~epri~dere este limitata de virsta legala de penslona:~.i deschise creeaza raspuns dificultati de codificare: . cele de 19 eft au 20 s.u. Prezentarea sub forma tabelelor a oodur ilor in vederea totalizarii frecventei lor de aparitie poarta numele de tabulare.r. a s: climina dificultatile. De Ia 20 la 40 ani De Ia 40 Ia 60 ani Peste 60 ani Nonraspuns Cadul Tot in practica cercetarilor sociologice se considera mai indicat sa se prevada limite diferite de "numerele rotunde" (multiplii de 10 sau de 5). in cazul unui numar mic de ohestionare. o cartel a de perforat tip Hollerith este Iormata dintr-o bucata de carton cu 80 de coloane. Gabriel-H. Vlrsta la la Codul la 8 la la 15 la De la 2(i la De la 41 la Peste 60 de Nonraspulls De De De De () Ia 2 la I an 7 ani 14 ani 25 ani 40 ani oara a intervalului lori: Vfrsta urrnator. 7. Cind ramin deschise. p. 49. eu ajutorul cartelelor perforate si al calculatoarelor electronice. persoanele in virsta de 41 de ani declarind ca au "rotund" 40 de ani. egale .d.. explica piramida virstelor (Fig. fiecare coloana avind r.) prin atractia numerelor rotunde si propune pentru stabilirea virstei populatiei: a) consernnarea anului de nastere. mecanic sau electronic. gruparea Codul luind astfel de va- 2 3 4 60 ani ani 5 6 7 Crupare ClI intervale neegale si illten'ak marginale dcschise la limita supcnoara. intrucit s-a constatat 0 atractie a numerelor care se termina cu 0. cercetatorul consider a Iimi ta superioara a intervalului ca fiind limita d d. Uneor~ este necesara deplasarea limitelor pentru gruparrle margmale sau distributia frecventelor in Interiorul acestor gruparr. Fixarea limitelor ramine Insa 0' b' pro lema in atentia eodificarii. 95 .I I I I I I I I I I I I I I lJ. Paris.

.. ....... r-. . Piecarei intrebari din chestionar ii corespunde cite 0 ooloana. . r-..8l-'i o o O::i o o Og.... 0': ... . . r-... ...: 0:: o 0: .. . ..............e . .. ... ... 70 LfI Ul .. .. LI'I Ul Ul .... 0"> (1\~ (1\ (1\: (1\ (1\: Se~ mQ5culin 0">: 0"> (1\~ .... .. ......... . 9.. r-... . .. .. co co co co 00 00 :~5 o 2 nu raspuurlc rural urban r-....... . ... ....... ..... . 1""1 co co LfI Ul Ul .... . .. ...... ....... Masini de pcrforat speciale tree informatia din chestionarele codificate in cartele..... .. ........ ............... Ul Ul Ul M M ...... 2...'f.......... ........ .. ... r-....... g~ . 0: ... g.... ... co co co co co 00 00 ... ....... ........ ci doua coloane ... r-... r-........ 0: ........ 0"> o--z An. .... o ... . r-...... .. .... nu una..'..... cite 10 rinduri numerotate de la 0 la 9... .. ... ........... ....... pe rindul 0... . o~ o .. conform cifrelor de cod... O">:'! a-................. ..... M LI'I LI'I Ul Ul Ul LI'I Ul Ul Ul LI'I Ul Ul LI'I LI'I Ul Ul LI'I LI'I LI'I Ul LI'I LI'I LrI Ul Ul Ul Ul LI'I Ul LI'I LI'I LI'I LI'I LI'I LI'I LI'I LI'I LI'I LI'I Ul LI'I LI'I LI'I LrI LI'I LrI LI'I LI'I LI'I Ul LI'I Ul LrI Ul Ul Ul Ul ... r-. 3 . r-.. De exemplu: Coloana .... .........- .. r-..........- M 0: o o~ o~ ...... r-.. r-...... . M M M r-.... o 0:...... .. co 97 I I I I I I I I I I I I I I I ...... .. . ......... 0::: o o::l 0" 0" 0". 00 00 00 00 a-.... ....... r-..- . o .. a ...... ........ r-.. r-... ....... o .. ..... ... r-. co co co (1\~ (1\ 00 00 "'~ o 0'" o~ 0::: o 0". ... ...... ... ...... o 0'" .. ............. M M LI'I II') Ul Ul ..... M . ....... 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 co co co 00 co co Fig.. .........- M M M .0" _ -e-o 0" . r-. .... ....... .. r-. co co co r-.......... ... .. 1. r-. . r-. r-.......... .. 0.- .. r-... ~ o~ .. 00 00 LI'I Ul Ul Ul r-...... r-... ... M M . .... co co co 00 00 00 00 00 00 00 co co ~~ ~i! 0"> 0"> 0\ ...... t"'\ t"l t"l M M M M ci o o::l o~ 0:....... . o o 0:1 o . .. Variantele de raspuns se repartizeaza....... .... Daca la 0 intrebare sint mai mult de 9 posibilitati de raspuns...... 0.. M M M t"l M t"'\ M t"'\ t"l M M LI'I Ul Ul .. ... M M t"'\ M M M M M ... r-. atunci trebuie prevazute in programul pentru calculator. ........ .... .... r-......- .. o~ ..... ........ . Rcparti{ia pe ani si sese a popuiatici din Abidjan in 1955 co co co co 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 r-.. ... r-............ r-.... 00 M M M M M M g~ o a. ....... ... .... a o~ o 0" ....... . r-.o 0:: o o~ o 0: o 0.......- ..! 0"> 0"> a-...... r-............ ... r-.... . .... r-.. 7.... ........- ... o o~ o .... M M M M M M M ..... Rindul (intrebarea 35) Domiciliul actual ..

3) . Exists ma$ini de verificat Ielul incare au fost perforate cartelele. . iar in cazul mai multor rinduri. exernplu. Trecerea datelor in formular. in cazul in care se urmareste crearea unor dublete in vederea arhlvarii cercetarilor sociologice. r c__ ! ... Fortran. se introduc erori care pot duce la respingerea programului de la calculator.« de tabulare au fost practic eliminate prin introducerea calculatoarelor electronice.~ Ie sintetlzeaza astfel-": trebuie sa fie in prealabil inreprelucrare statistics sau intr-un Iorrnular special. 1972.1 gistrata intr-o codificatade foaie .unitatea de masura cornuna tuturor indicatorilor se va preciza in titlul general al tabelului: in caz contrar.d. Desi aceste operatii nu presupun 0 pregatire speciala. care permit efectuarea in cadrul programului in trodus a unor operatii aritmetice 9i logice. Bucuresti. in care se inscrie predicatu1 se vor nota u 1:l 0 ---+ Unitate aritrnetica ~i logicil +---+ Me1110ric ccntrald 1 Iesire +-1 ---+1 1 Rezultate Schema de funciionarc a calculatorului electronic (duPii Claude Jaueau) . se executa de catre doua persoane: una dicteaza numarul chestionarulul. in tabel. codificarea adecvata reprezinta 0 garantie pentru exactitatea si corectitudinea tabulogramelor prezentate fie spre tiparire. iar predicatul in capetele ' colo anelor. Schema de functionare a unui calculator electronic este urmatoarea: Instructiuni Inforrnatia .I I I I I I I I I I I I I I I Ma$inile de perjorat cartele pentru calculator au 0 claviatura asemanatoaro cu cea a rnasinilor de scris obisnuite.a. cealalta Inregistreaza codurile in coloane s. ca si in tabularea manuala sint operatii monotone. ~. se va specifica sub fiecare indicator a1 predicatului sau intr-o coloana specifica.-:. In cazul in care in tabel exista si numere zecimale.m. La construirea tabelelor de centralizarea datelor trebuie respectate 0 serie de reguli. nurnerele de cod corespunzatoare Iiecarei Intrebari. nume- • 61 Curs de statisticd teoretica si econoniicd.rindurile tabelelor nu trebuie sa fie prea dese.. 4) . -. eel mai adesea. Viteza masinilor de verificat este mai mica decit a ma9inilor de perforat (circa 100 de cartele verificate pe ora). semnalizind optic si acustic orice neconcordanta. Academia de Studii 98 99 . Un operator antrenat poate perfora circa 200 de cartele complete pe ora.inile de verificat cartelele perforate pot compara perforatiilc cartelei cu ceea ce era prevazut in program. _ Prof.coloanele care definesc subiectul se vor nota cu 1itere. 5) . Mru.. Se obtine astfel un tabel _cu dubla sau cu tripla intrare. ce par unui neavizat ca fiind lipsite de importanta. I. p.numerotarea coloanelor in cazul in care unii indicatori sint obtinuti prin calcul din datele altor coloane. la intervale de 5 rinduri se lasa un spatiu mai larg sau se trage 0 linie mai groasa: 7) . primul se trece in capatul rindurilor. Masini. I 1 Date 1 Memorie externa Memorie externa 1) .separarea subiectului de predicat. fie spre 0 analiza statistic mai laborioasa. Dumitru Hagegan 1 Iutrare '0 .daca sint numere mari. Tabularea irnplica repartizarea variabilelor pe un sistem de axe rectangulare: pe verticala putind Ii trecuta 0 variabila sau doua. Apaslnd gresit pe claviatura masinii de perforat (ca si la dactilografiere).::. Partea Econornice. ele se despart in clase. cit si in capetele coloanelor (tabelele combinate de corelatie): 2) . pe orizontala Iiind inscrisa 0 alta variabila. 6) . Tobulareti manuaUi. Sint cazuri (Ioarte rare) cind subiectul se trece in capetele coloanelor si predicatul in capetele rindur ilor sau cind subiectul se trece atit in capetele rinduriIor.coloanele cu cifre arabe. -. 389. Masinile de perforat pot sa copieze automat cartelele anterior perforate.

.-.! :! : ~ ~ ~~ ".I- I~ I~ I~ I~ - I:! I~ I:: j c. I~ I~ I~ I- I.------ I I~ Ion N Ir.~ I~ I I 1o.---... o. N :i -.r-' . .-r- - -r-r-'- - -.~----l.. -I - ~~ .II- '.. ~. '.' I.I ':'1 -e ".l . I~ 1. joc I:: '. <C 01 '" e-. '" <C " ct:J 3.. = _.- "' . t: ."-.. N .I.' I~ -. -- - - --.-.' I~ I~ lor..0 _N ~I ~~ N '" ::-. . ..--- I~ I o..: - .

8) .1) (c rindurilor. Cercetind adaptarea $i integrarea projesionalii a celor din inediul' rural. 6084 -_ 1453 740 4. stabilindu-se daca "mi$carea" variabilel este "semnificativa" sau nu.485 A2 Bl 740 = -78 830 = -78 420 = 78 -= 6084 = 6084 6084 6084 -= 830 498 - = fa reprezinta jt .numerele urrnate de multe zerour i se scriu in mii.485 B1 TOTAL 2288 1160 XI.330 + 14. 2: Irecvcntele observate. se evalueaza im120rtanta fiecarei vaniahile. Statistic.'1458 = 662752 _ 78 782 -782= -782 782 = 6084 6084 ..care se coreleaza cu vCl.e: indeplinirea norrnelor de productle. ). A1 Navcti~ti 752 7. 10) - lata. milioane etc. Analiza rezultatelor se va face in raport cu 0 serie intreaga de variabilc dependent. am avansat ipoteza ca virsta.ca indicator! ai integrarii . X2 = 4. numarur absentelor nemotivate.830 11) Calcularea lui chl-patrat Al 1536 . dintr-o cercetare proprie. daca Ienomcnul nu exista intr-o grupa a colectivitatii. . 502904 3448 A 1 2288· 2198 _ 3448 _ 1458 740 830 420 A2 2198 _ 1458 Bl 2288 . iar c = nr.I I I I I I I I I I I I I I I re lor intregi Ii se adauga atitea zerour i dupa virguHi cite zecimaIe au celelalte numere. frecventa luarilor de cuvint in cadrul adunarilor de productie. ~i naueiii existii 0 legatura semnificativa statistic. frecvcntele teoretice.208 1).330 14. in rubrica respcctiva se pun trei puncte ( .in cazul in care fenomenul cercetat exista in intreaga colectlvitate.330 (830) 498 Ba 14. daca depaseste hazardul. satisfactia (declarata) de a face parte din colectivul respectiv etc..172 + 8. surnn termenilor. nivelul de scolaritate. analiza rezultatelar se face in ~c~ t~nf.172 (1458) Nefamili§ti 662 8.1458 B2 1250 . dupa formula propusa in 1900 de catre Karl Pearson: ". Ca ultima etapa inaintea redactar i] finale a raportului decercetare. nivel de scolarizare etcT Se sta6lIc~te apoi daca corelatia este statistic sernnificativa sau nu.485 Gradul de 1ibertate: f = (r .221 + 7. Localnici Familisti 1536 4. unde r = nr..irmarii sau infirmarii ipotezclQr avansate.221 7. 102 (2 - 1) (2 103 1) = 1 . 9) .riabilele independente amintite (virsta._2=L: unde: (fa . in rubrica respectiva se pune liniuta (_).221 (740) 2198 (420) 1250 3448 A. influenteaza pozitiv asupra gradului de adaptare si integrare. coloanelor j = 6084 = 420 = 33. calcularea lui chi-piitrat pentru a uetiea dacii intre starea civila. vechimea in productis etc.[t)2 [t J) Determinarea frecventelor teoretice. 11) tabelele statistice complexe trebuie insotite de o nota explicativa. dar din anumite motive lipsesc datele pentru 0 grupa. aplicindu-se testul de semniiicaiie.172 8.

98 0.379 16.229 5.571 4. statistic constatiridu-se 0 legatura puternic sernnificativa (P=O. F j site r.635 2.412 29.140 45.906 8.725 26.962 8.996 26.Tabela lui Fisher de ualori Z2 (Prescurtatli) f 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 1 P ='" 0.873 28.345 13.564 2.r-.297 0. Edinburgh.985 6.033 J('.769 25.865 11.145 1.962 O.490 4.90 0.292 18.01 'labla llli Fishrr P £II' ualori chi-/.847 15.99 = 0.600 11.995 32.493 0.614 7. ~IILTON S:\IITII.117 10.151 16.892 6.668 13.706 3.851 11.633 8.592 14.115 0.659 38.879 28 13.765 5.790 8. P=O.659 16.325 3.672 9.042 7.204 28.752 1.041 14.558 3. Statistical Methods for Research Workers.dtrat (Z2) P = 0.666 23.352 0.675 21.236 10645 12.919 18.196 34.337 42.924 35.429 0.99/ 0.599 0.01 respingem Tabcl Cit dubld -20 i ntrarr [corel atic=intrc 2 uariabile} ~\I Rural erban Total 21 I 30131-40141-50\51-60j 61-\ -- Total -- --intrarc -- ---. G.968 40.410 32.059 3.270 41.591 12. A.409 14. Chid sim plificat 1971.992 12.103 0.209 24.571 7.239 1.293 11. dl' st at isticii. p.812 21.007 33.05 0.296 27.95 0.635 In eazul nostru.Ol .567 9.872 1.087 40.779 9.963 48. Bucurest i.00016 0.0404 0.584 1.064 22.939 19.99! ! 0.237 9.1 ca de 0 abatcrr.015 7.991 7.210 11.932 40.915 10.j2f .-- -- -- -(corelaiic I -- -- - Tabel ~ Domicil~ Hural ------1--- Cit tripla 1-20 intre 3 uariabile ) Total v£rstal Sex B F B 127-3°131-40141-50151-60161-1 --- --- --- --- --- --- -'-- = 0.368 5.554 0.ate I.578 6.051 OJ)21 5.390 10.693 47.134 1.615 30.307 19.953 f! P 3.086 16.916 39.833 3.708 18.260 8.688 29.085 10.0201 0.10 P ~~ 0.161 22.885 40. 105 I I I I I I I I I I I I I I I .346 33.10 I Valoarea culculata a lui Zl se compara eu valoarea lui P (probabilitatea) din Tobela lui Fisher la gradul de libertate calcula t"2.488 11.415 37.107 4.211 0.0 corelatie Ioarte puternica).532 3.706' 4. Extrasa din: R.856 44.671 33.10 2.622 18.697 13..168 19.812 18.185 0.841 5.651 12.542 24.549 19.841 6.090 21.652 38.812 6.312 10.685 24.566 38.646 2.01 6.343 37.419 46.277 15.204 2.824 9.557 43.02! 0.865 5.95 Urban 'rotal 1 I F Pentru valori mai mari ale numarului de grade de libert.017 13. I.00016 2.251 7.741 37.178 4. ne putcm servi de expresia : .989 27.566 42.892 0.633 30. '2 Vezi.0039 0.113 41.125 14.565 29 14.638 42.141 30.507 16.575 5.687 35. 0.5 reprezinta 0 corelatie slaba.0158 0.848 15.609 4.144 31.587 28.928 17.067 15.588 50.217 27.611 15. cu eroarea standard egal en unitatea.t fiind mult inferior valorii lui P la cu multa incredere ipoteza ca starea civila sl tendinta de naveta sint independente.605 6.275 18.618 24.259 29.409 34.167 2.289 41.90 0.768 20.196 10.524 12.n5 20.813 32.987 17.256 30 14.091 13. 0.norm alfi.856 11.684 15.256 0.00063 0.574 16.240 14.0 corelatie puternica: iar P=O.815 9.307 23.547 9.226 5.382 35. publicata de Oliver ryi Boyel.542 10.573 32.98 0. 104 n.020 36.261 7.388 15.114 18.053 3.869 30.000 33.443 13.940 4.255 7.064 1.198 12.642 46.679 21.05! f P = 0.473 17.191 37.168 4.773 O. 165.054 25.02 .362 23.j2l .980 44.711 1.805 36.472 26.032 2.338 13.837 11.897 9.412 7.070 12.088 2.304 7.733 3.848 14.278 49.026 22.635 9.314 45.n.172 36.563 36.362 14.660 5.306 0.01 0.610 2.408 7.

000.1106. nu amplificarea rnarimilor absolute. cind repartitia pe categorii de virsta este: Virsta (X) -20 50 21-30 213 rvirsta. reprezentind e suma valorilor inregistrate. Stabilind miirimi:« absolute direct. f media aritrnetica . 100.7 = 5-!7 X = "LfX N = 547 = 10 107 . apoi a celor care indeplinesc si depasesc norma de productie etc.. valorile inregistrate . respectiv. Intr-o intreprindere industrlala nu este lipsit de interes sa compararn numarul muncltorilor sub 20 de ani cu eel al muncitorilor peste 50 de ani.I I I I I I I I I I I I I I I Totdeauna se va calcula. a celor care se declara satisfacuti de munca lor. in cazul nostru) data.. amplificind-o eu 10. de cazuri (I) X reprezintii sau sa compararn numarul acestora eu eel al intregului esantion. se calculeaza dupa formula: 31-40 108 41-50 69 5112 Total 452 X unde: = "LfX N NT. intre care m. este eel mai larg utilizata. prin numarare. frecventa cu care apar valorile. putern sa raportam volurnul unei grupari la volumul alteia. a promiielor . Se obtin astf'el miirimi relative: .amplificind-o cu 1.000. eel mai adesea exprimarea marirnilor relative se face sub forma procente101'. dia aritmeticii. in cazurile in care unele valori apar de mai multe ori. de obseruaiii (nr. de exemplu. pentru a vedea cit reprezinta din e1. Remarcam faptul ca exprimarea procentuala nu este ind icata cind numaratorul fractiei (volurnul populatiei) cste mai mie decit 30 (30 constituind "eel mai mie numar mare"). tiistribuiia de [recuentii a fast urnuitoarea: Valorilc caractcristicii (Virsta) Nr. nurnarul de observatii : suma. Prin exprimarea procen tuala se urmaresto simplificarea. Daca valorile individuale ale caracteristicii 106 51 = 51 =0 3 X 53 = 159 2 X 54 = 108 o X 55 = 0 2 X 56 = 112 o X 57 = 0 1 x 58 = 58 1 x 59 = 59 Ox60= 0 X 52 1 f =N = 10 ~ IX 54. divizata la numarul cazurilor. se aplica formula au fost inregistrate mediei aritmetice simple: 7ite 0 singura X unde: =::::_ N . amplificind Pentru cei 10 muncitori din categoria de virsta ani. numarul de observatii suma (cazurile) Media ariuneticii potuiettuii. In practica cercetarllor sociologice. X N ~ care pot fi exprimate sub forma procen-.=0. fata de totalul populatiei anchetate in cijre brute si procente. de muncitori} Ani x 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 f f X X X =IX o 1 o 3 2 o 2 o o 1 Intreaga colectivitate sau Iiecare grupare in parte urmeaza sa fie caracterizata printr-o serie de miirimi medii. 452 50 . r.'x X reprezinta N valorile inregistrate . a prodecimiielor sau procentimilelor. Nu se ponte spune ca intr-o casatorie sint 50% barbati si 500:'~ Iernei? ! telor. 51-60 Iractiacu 100.000 si.epartitia pe grupuri de virsta.

109 I I I I I I I I I I I I I I . insa problcmelo socialc legate de ol'ganizan'(1 celor 10 muncitori.: butia. - X mi" = S9 . trebuie calculata Imprastierea valorilor in jurul mediei. amplitudinea »oriatiei valorilor caraeteristicii (virstei) este 8. In primul eaz. reprezinta abaierea medie liniarii X valoarea caracteristicii X media aritrnetica (varianta) 10 ~ fX = 547 x = '£IX = 547 = S4 7 N 10 ' media aritmetica este aceeasi ca in distributia anterionra (54.X)~ (pentru 0 serie si Illpla) sau' : G 2 .. ~(X -. extreme ale seriel. de exemplu. pentru di in acest al doilea caz forrnatia de lucru va fi omogena sub raportul virstei. ~~ L(X .X)2f ~I (pentru 0 sene de frecvente variate) se poutc ajllllge 1<1Iormule mui simple de cal- 11 x = X lila:. = Xma .. - • l'rin simplifie:lri culure a dispcrslci: sau Xmi" = 57 . probabil.51 = S . Intr-o astfel de distributie: . . A . pentru <Media aritmettca este puternic A calcula insa numai amplitudinea variatiei nu este sufieient. integrarea mai rapida a muneitorilor..X }( o o o 5 4 () 57 58 59 60 o o o '£1 = N I 0 51 = o X 52 = 0 () X 53 = 0 5 X 54 = 270 4 x 55 = 220 o X 56 = () 1 X 57 = 57 0 Ox 58 = o X 59 = 0 o X 60 = 0 X = precum ~i media acestor abateri: _ d. ca 0 expresie a diferentei dintre media patratelor valorilor caracteristicii si patratul mediei caractcristieii respective: G. Se calculeaza astfel dispersia. fapt ce va permite.7 ani).54 108 = 3.:_: .influentata de valorile a caracteriza distri. = '£Ix -xI N unde: "(1:. De aceea. de muncitori} Ani x 51 52 53 54 55 St> fata f f o X X = IX . Potrivit unor considerente matematice este mai avantajoasa utilizarea patratelor diferentelor : (X_X)2 decit diIerentele ca atare.. in tirnp ce cimpul de imprastiera a variatiei celei de a doua distributii (amplitudinea variatieij este mult mai mica (3). intr-o echipa vor Ii diferite. de obseruatii (nr. trebuie sa vedem eu cit se departeaza de medic Iiecare observatie (caz) in parte: d=X-X unde : d reprezinta abaterea unei variante de medie valoarea caracteristicii media aritrnetica a caracteristicii (varianta) J'aICtri/~ caractcristicii ( Virsta) Nr.

.:.49 1. a muncitorilor (p..c.3 51-54.X)" (X .78 7. obtinindu-se astfel de- X f x tica] . I ~j II.89 -2. citori} .29xO=0 13.32=1.D..7 56-54.121 .'1'.3 54.89xl = 10. sal! : (1 reprezinta viatia medie standard (abaterea tip) = extrasa radacina patrata. r.3 54.770.29xO=0 1.I .3= +2.tJf/'w)rj/~ Ill} citori in catezoria o .3 55-54..3 54. Al.70 ~i 5770 = _'_ = 10' 5770 aceeacj ':a!oa::e: DiSfX':·~ia. 112). ° ° 1 ° f=1O ~ V(X cr~ cc-. eel mai Irecvent utilizata in datelor din cercetarile sociolog~c~. s reprezinta estimarea dispersiei colectivitatii".3 54.3= -1. 111 .S. De asemenea.7 57 -54. X)'i (X -X)2f=57. Gonsset).1.s. ceo:-ezinra 0 suprafata.3 53-54.09xl =2~.f~r:fJ'.72=2. .. Rosen).7 -3.72=7. 111 cazurile dispersia era 5.09 5.' I I I I I I I I I I I I I I unde: (12 trebuie dispersia (deviatia medie patratica dintre observatiile individuale 9i media aritme(va rianta) (cazuri).3 54.69 -0. in Psihologie generald (sub red.09 0.89x2=5.-----~.69xl = 13.29 -1. Este firesc sa consideram ea cei 12 muncitori din categoria de virsta "peste 50 de ani" se ~e~artizea~a astfel: pentru a 0 putea inscrie de-a iung~l unei 110 * Vezi : F.32=0. 489.O9 32. (J N valoa rca caractcristicii media aritnu-ticii . Bucuresti. --. p.89 5. pentru cazurile in care N < 30) unde.3= +5.3=-2.7 60-54. J<AfJr:. intervalele marginale se inchid.3= +4.18 O.32= 10. .3 54.3= -3.49xO=0 2.29 3..jf.3 54. este Iiresr: sa considerarn cit toate cazurile din .69 4.7 59-54. scari liniare 10 muncitori in categoria 51-60 de am ~l numai 2 mun61-65 de ani.89 2. 1966.3 54.:xH:-at:ca. dupa formula: ("raportul care N> critic". :~:'2C:t' . E.j (.3c~ +0.07 0. s« Valorile caracte- de prelucrarea obser- vaJii Media (Nr.69x3=5.72=0.09x2=O.. S.f - X)2f (pentru 0 serie de frecvente variate). analizate de 1101 V V 2:(X ~ x)3 (pentru 0 serie simpla) = ""\ I(x I:.72=22. Mete de statistice de prelucrare a date/or. aritmetied medie standard.49 1O.32=5. c::.18 ani si superioara 65 de ani.P. Deviatia risiicii (Virsta) munf 1 0 3 2 2 de x-x (X . fixind limitele: inferioara . )!ILI.iijkc:ul inf/:r::.X)2f 30) pentru cazurile in x 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 X 54.49xO=0 sau: ("distributia .3= + 1.T" stabilita de Student (V.3= -0. Hetl)de stati aice. numarul de observatii frecvcnta.3= +3.3 54-54.3 54.tIuluL Adesea soeiologul este pus in situatia de a ea~cula media aritmetica a gruparilor eu intervalele marginale deschise.7 58-54.72= 13. p.69 22. In exemplul privind repartitia pe vir:_ste.3 52-54.7'=32. ?e:v~~tc la calcularea altor indici si la stabilirea semmflcat~el dlfereniei dinire douii rne dii .I.

72 =0 =1.11 2.5 9 25.50 = (213 _ 50) (213 _ 108) + 26.= -~. de cazuri a=25. de exemplu). in grupa de virsta de 21-30 de ani..32 21 . X I t. o 1. in cazul nostru.72 X a)! L\2 valoarea modulara . Vit'sta Nr.33 =4.) a muncitorilor 31 (e 1 alli anchetati este: = --.3 2= 8. se utilizeaza formula: kIo = Xo unde: reprezinta constanta (de regula. de cazuri (f) Centrele de interval 18-20 50 19 21-30 213 25.5 iar k=9.16 50=-36 213= 0 . dintre frecventa intervalului modal ~1 intervalului precedent. centrul intervalului cu frecventa maxima) constanta (in cazul intervalelor egale k reprezinta marirnea intervalelor).5 9 Produsul dintre centrele de interval micsorate §i frecuente M0 X0 d L\l - reprezinta marirnea diferenta frecventa diferenta frecventa Iirnita inferibara (X) 18-20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-65 (f) (X.S 31-40 108 35.11 =2. in cazul seriilor de frecventa cu intervale.S 9 45.. I In cazul nostru..S 9 55. Pentru calcularea lui exacta.5 9 63 -25. astfel incit 50010sa se gaseasca dedesubtul ei si 500/u deasupra.4 i (.i. .Vtrst« (X) Nr. Centrele de interval micsorate X-a k 19-25.h ~f unde: ak- +a In afar a mediei aritmetice.S 61-65 2 63 Total "I Rezulta X- cil virsta 278.18 10= 33.~l t12 t11 + ! j In cazul nostru.S 51-60 10 55. intrucit clasa urmatoare celei modulare atrage valoarea modulului cu 0 forta proporticnala Cll Irecventa ei (108): M o = X 108=119.78 \ Mediana reprezinta valoarea caracteristicii X (virsta.22 =3. care arata in jurul carei valori se grupeaza distributia Irecventelor . Mediana se poate determina prin simpla numarare a cuzur ilor ordonate sau prin aplicarca Jorrnulei: [Jill' = ~f + 2 1 112 { j ~ I 113 I I I I I I I I I I I I I I I .33 4.16 X !.22 3. se situeaza.98 69=153.: X /= 452 ~ -k- (X - fA I ~ i j' a) /=278.78 452 medic " ?. in mod curent. se mai utilizeaza alti doi indicatori: modulul si mediana. 452 'i ~~ . valoarea rnodulara se situeaza spre «apul din dreapta al seriei. 9' -.5 9 35.S-25.. dintre frecventa intervalului modal si intervalului urrnator. 50 213 108 69 10 2 = -0.S-25. Modulul. reprezentind valoarea de Irecventa maxima a distributiei. I 9 X 1 213 . care imparte populatia ordonata dupa cr iteriul marirnii caracteristicii.S 41-50 69 45. -0. considerate in doua parti 10'gale. simplificat a mediei aritmetice pentru variate este: ~--/ __ k__ X- formula de calcul serii de frecvente .5-~. intervalului modal. ' Folosind unele proprietati ale mediei. pentru caracterizareu scriilor de date. a .5-25. 0 + d --. a intervalului modal.

prm schimbare a succesiva a relatiilor dintre variabile se ajunge a se determina ceea ce ~ste statistic semnijicati» . a medici si dispersioi. 0 metoda. de ani. (Y _ Y) _ N 'sx . ne putem pune problema care este in reulitate relatia cauzala: faptul ca individul a fost satisfacut de munca lui l-a determinat sa-si ridice nivelul de scolarizare (prIn cursuri serale. . Calcule mai complicate permit stabilirea ecuaiiei de regresie si determinarea precisa <. reprezinta coeficientul de corelatie N nurniirul de cbserva tii (cazurile). X si Y caracteristice ..axa pe diagonala in cazulcorelatiilor pozitive sr a corelatiilor . Este evident ea atit intervalele de grupare.. . r . sy ObSerVr1l11 di 50 de muncitori sint sub virsta de 21 de ani . E~. de unde rczulta ca juma. pen tru in tervalul de clasa de 9 an i: 9 X 08')=7 " 38 si 9 X 0 .30 de ani. Co~area jZQlata n fjec4eJ. care rczulta din inscrierea in planul cj)~elor de coord onate a valorilor corespunzatoare caracteristieilor studiate. indepartate de aceasta dreapta. astfel incit.. In acest Iel.38=28. respectiv: .82 si.-') I de regresie estc: a gradului de corelatie dintre doua fenomene este data de calcularea coejicientuiui de corelaiie (r) (Bravais-Pearson) dupa formula: y=aa:+ b. X si Y mediile aritmetice. p (ro) (Spearman) Coejicientui de corelatie a rangurilor se calculeaza dupa formula: p-l---unde: p (ro) 6l: d2 N(N2 .I I I I I I I I I I I I I I r~--undC I [JIIIC '~f 2. Moser . El este urmat de clasif'icarea inerucisata 91 de cor !-d--Cliferitelo)' qriiJGile. Descoperirea unei relatii direct proportionale intre doua variabile nu ne spune insa nimic in legatura eu raportul de cauzalitate. prin intermediul distributiei de frecventa.rnai mult Q_descriere statistiea a rezultatelor. sx si sy abaterile tip. A.1) N d reprezinta coefieientul de corelatie a rangurilor nurnarul de observatii (cazurile)... care permite evidentierea cazurilor aberante. Vu trcbui sa impartirn grupa de virsta 21~:W in doua proportii: • 226 213 SO =0.17=1 .turtlte cu .. a procentajelor. de ridieare a calificarii 115 114 . l' su nui a: tot ill in excrnplul luat de noi. 263 213 226 _ =0. Daca constatam 0 corelatie pozitiva fearte r idicata in tre gradul de satisfactie fat a de munea depusa si nivelul de scclaritate.!erpreta -r€zultatele din perspectiva: a) succesiunii in timp a aparitiei variabilelor si b) influentei perturbatoare a altor variabile. difereritn de rang. Ecuatia dreptei 1 ~'= = ~- 2 226 san 227 unde: l: (X r ~~ --------- X) . astfel incit "norul de puncte" (c~zunle ll1d1V1duale) sa apara sub forma unei ~l~psc . tate din muncitori] anchetati au virsta de: 21+7.t2 corelata de exemplu . cit ~i nurnarul celor doua caracteristici ~reb.38 (28 ani si 5 luni) si jumatate din ei au virsta de peste 28 de ani si 5 Iun i. nicd iana se situeazii grupa de virstii 21 .uie.53. cele doua variabile putind fi determinate cauzal de 0 a treia.: .ne~ gative sau sub forma neregulata in cazul in care nu exist a nici 0 corelatie in tre ccle doua caracter istici.-rariabile este primul pas all analizei rimare..asa cum rernarca C. dar mai mult de 22li (sau 227) sint de virsta sub :30 . s. rnai precisa de stabilire a dreptci de regresie. Analiza rezultatelor pina la acest punct este . se obtine 0 tireapui de regresie.virsta si sexul cu nurnarul de ab~ente ~emotivate si nivelul de scolari tate.. pentru c8.) - reprezinta u nit a ten mr-dian f rccvcnu: Ior. Cea mai simpla metoda de analiza a corelatiei dintre doua fenomene este diagrama de dispersie (sau metoda nor ilor de puncte)..a fie egale.17. A infera de In corelatie la cauziJlitate fnseamna a in. Trasind vizual sau in urma detcrminarii punetelor medii 0 linie pe densitatea maxima a punctelor.

fapt ce ne permite sa afirrnam ca intre variabila sex (variabila independenta. 53 ROI.urmarindu-se pe cit posibil succesiunea cronologica ~i descoperirea enunturilor absurde. observam Fara a calcula ca valorile maximo si minime sint incrucisate. relatia pozitiva dintre distanta de la loeul de munca la domiciliu si absenteism (intirzieri). Chiar 1. Sex (x) • 5~R~$ $ 5 (4) R 5/'\$ (7) (5) A titudine {ala de »iunca Ncgauua Positiua Tolal Femei (y) Bdrbat: Total 5/'\R (6) R/'\$ s \. Daca prin introducerea variabilelor test corelatia din tre variabilele initiale se men tine si daca exista un raport de anterioritate ternporala a variabilei independente fata de variabila dependenta. intr-o intreprindere in care lucreaza 2 150 de muncitori (850 de femei si 1 300 de barbati) se constata ca exista 0 corelatie puternic semnificativa intre sexul si atitudinea fata de munca. . Trebuie vazuta si actiunea perturbatoare a celorlalte variabile. se interpreteaza toate schemele posibile . nu se poate trage in mod automat concluzia: "dupa aceea. Chiar daca stabilirea succesiunii cronologice este evidenta. astfel incit copilul cu malforrnatii ramine ultimul-nascut. Relatia poate fi reprezentata astfel: R Scolaritate Remuneratie capata 5 Satisfactie aIte forme. care consta in introdueerea succesiva a "vuriabiielor-test". Pentru stabilirea ranortului de cauzalitate de la analiza bivariata se trece in anoliza multivariatii. retinindu-se ca plauzibile un numar de enunturi care constituie explicatia. (1) potrivit Schema explicativa poate perrnutarilor succesive: (2) sau (3) ta de malforrnatii'<". Roland Pressat da citeva exemple de acest fel: "s-a constatat ca ultimii-nascuti se caracterizeaza printr-o proportie artificial ridica116 2.>in aceasta situatie. Bucur est i. De exemplu.AND PRESSAT. rezultatul i este foarte incert.5/ 850 1300 850 1300 2150 R sau 5~$~R Pe rind. p. dar si de ridicarea nivelului de retribuire. deci din cauza aceea''. desi se poate imagina 0 tehnica de stabilire retrospectiva a opiniilor (ce sentimente ave a subiectul inainte de frecventarea cursurilor de ridicare a calificarii). de muticii (variabila dependenta.etc. raportul cauzal. Nu putem afirma cu eertitudine ca este Yorba de un raport de cauzalitate. Exista cazuri in care stabilirea succesiunii cronologice nu ridica nici un Iel de probleme. stiin tifiea.) sau faptul di ~i-a ridicat nivelul de scolar izare a determinat sporirea gradului de satisfactie in raport cu munca depusa? Succesiunea cronologica este totusi greu de stabilit.. atunci putem eonsidera ea ne aflam probabil in Iata unui raport de cauzalitate. De exemplu. notata cu y) exista 0 corelatie sernnificativa. Satisfactia fata de propria munca po ate fi influentata nu numai de ridicarea nivelului de scolaritate. 27. pe care le consideram semnificative. Editnra 117 I I I I I I I I I I I I I . notata cu x) si variabila: atitudine jato. Uneori. pentru eEl este imposibil sa introducem to ate variabileletest: ne marginim la intrcducerea citorva variabile-test. Prezinta acestia malforrnatii pentru ca sint ultimii-nascuti sau pentru ca prezinta malforrnatii sint ultimii-nascuti"! Este mult mai plauzibil sa presupunem ca aparitia un ui copil handicapat descurajeaza cuplul familial de a rnai lace copii. Prin introducerea variabilelor-test este posibil sa descoperim ca intre variabilele initiale nu exista decit 0 corelatic aparenta. 1974. Introdu- x. Analiza dcmograficd. legatura cauzala este inversa.

Paris. . .. PETER HunER. . . Corespunzator terminologiei prop usa de Paul Lazarsfeld-".I I I I I I I I I I I I I I I cind variabi la-test prcgatire projesionalii rel. . La Haye. 'I'ipurile de cluborarc Mil si MI. mllg in die Mcthodcn dcr r m pirischen Sociologic.Y . L'Lnterpretation des relations statistiques Koln und Oplndou. masinilor de pompieri.. pot Total Daca lucrur ile sc prezinta astIel. 9. eo- Rca {I} Sex (x) Fcmci iIIUIICa BUnll. intre tipur ile PI si PA exista urmatoarea relatie: daca variabila-test este 0 conditie. p. .'. y = rnarirner.0. in aeest eaz avem de-a face cu 0 elaoorare de tip MA. 1967. Put em spurie ea aici exista un raport de cauzalitate? Fireste. Wcstdcutscher Asa cum rem area P. = corelatie statisticii -> = Jegiiturii cauzalh '.... 'x \ I I \ t \ ( \ . * t=0 0 I ntermediard PA PI MA MI I . --- . t =1= 0 st xy. comme procedure de recherche. 118 119 .. si din aceasta cauza intre x si y se constata o corclatie. 200. variabila independenta este 0 contingenta (tip PA)..--- .<. " / II Fig.. Modelul situatiei este urmatorul-+: Potrivit schemei logice pe care 0 propune Ii identlficate patru tipuri de elaborare: Valoarea corelatiei Poziiia oariabilei-test A nterioard xt = 0 xy. El spunc: s-a conslntat ctt eu cit numarul masinilor de pompicri cnrc intcrvin in cazul unui incendiu estc mai mare. chiar daca exista 0 corelatie sernnificativa intre repartitia pe sexe si atitudinea muncitorilor. Vol. .. Mouton et Co. " .. adica 0 corelatie marginala. rczultate prin introducerca variabilci-tcst dezviiluic 0 eorelatie aparenta Intre uariabita ituiepetulentii ~i variabila depeiuieruii.. pagubclor . EinfiihVerlag. . \ . ... in M ethodes de la Sociologic.4 Cf. termenul b=l=O Lazarsfeld. Prcgatirc profesionala (I) (notata eu t).itia dintre x si y dispare. (I') Total Atitudinc fa{!1 de Nt'gallUti Pozilivd (y) Barluui 200 100 300 Femci Bdrbati 200 800 1000 850 1300 2150 Variabila test este eea care deterrnina variatiile lui x si ale lui y. in care variabilatest este anterioara: 400 200 600 50 200 250 Termenul a =."_x)... inseamna ca este gresit sa afirrnarn di sexul determine atitudinea fata de munca. II. Paul Lazarsfeld construieste un exemplu foarte sugestiv pentru a evidcntia necesitatea de a trece in cadrul analizei datelor de la corelatii statistice la stabilirca raportului de cuuzulitutc. t = miirimea incendiului. KURT HOLM. / Fig. 65 PAUL LAZARSFELD. ca nu.<. iar tipurile de elaborare PA si PI pun in evidenta raportul de multicauzolitate: variabila-test si variabila independenta determine variabila dependenta (vezi modelul de mai jos). L' A nalyse empirique de fa causalit e. .I' " ".. ell atit pagubcle incendiului sint mai mari._-t ." "v I ~ \\ I . x = nr..-_ .". 8. . RENA'n~ MAYX'l'Z... Lazarsfeld. 1%9.

x} mare 130 30 20 120 140 150 140 290 100 160 260 400 550 950 160 Pornind de la aceste exemp1e. t=!=O. t ~i yt). in raport cu 0 anumita problema. Datele statistice. 323. Speculatiile controlate ale cercetatorului imping inaintc cunoastcrca pr in generalizarile cmpirIce-". se analizeaza dirnensiunea temporala a variabilei-test in raport cu variabila indepen- [icietit telllei sci. 2. dace! inire x $i y corelaiia x se mende [actorui test introdus.Cadi variabila-test este 0 contingenta. Satisfactie generald (y) Satisfactie mica (I) Satisfactia mica mica mare Total variabila-test: satisfactie a raportu(t) constatam ea se a raporturilor primare mare (I') (t] Total muncii (x) Satisfaciia mare midi munciit. astazi se vorbeste in sociologie tot mai insistent dcspre analiza secundarfi.JAN 1 ~J:\WN. care explica mccanismul. op. 2) stabilirea coeficientului de corelatie. ci~~uzala. relatia cauzala po ate Ii definita astfel: . nr. El trebuia sa "inventeze". lata un exemplu de elaborare PA (dupa Renate Mayntz): Se constata ca intre saiisjaciia muncii (variabila independenta. t). CLl ajutorul caruia Iunctioneaza relatia". ceea ce or corespunde unei perfecto stabi litati a atitudinilor si opiniilor.]de$iapare ca 0 tehnica Ioarte rnodernil de prclllciilre a datelor arhivute.6 pentru fiecare individ de a raspunde "da". constind din valoriJicarcn dntclor sub un al t punct de vcdcrc dccit nr-el a pentru care au Iost strinse. sau daca totdeauna 600.G JUJ. 1Ir. 5) daca corelatia xy. indiferent Se poate spune ca. ·1. in "Bull. • 7 B. variabila independenta este 0 conditie (tip PI). Asadar. 600/0 din populatia anchetata raspunde "da". I. Teoria sociologicii gencrala si teoria de rang meditt de gcneralisare. x) si satisjactia generaUi (variabila dependenta. a) daca exista 0 corelatie statistic semnificativa. y). p. 4) stabilirea coefieientu1ui de corelatie (xy. ~(. prin eonstruirea tabelelor ell tripla intrare (x. In afara analizei prim are (cantitative si calitative) Ia care ne-am ref'erit. cum interpretam acest Iucru? Avem de-a face eu 0 populatie omogena si indecisa sau cu 0 populatie heterogena billie diferentiata?.i y existii 0 relatie cauzolii. L Ang_~iz_a_securU{ar-i1. 4• denta. 586. .. nu numai sa "inventarieze". si daca relatia poate fi conectata in mod deduetiv la un corp de teorie mai mare (sau mai putin satisfacator) poate fi sustinuta de un set de propozitii auxiliare. Satisfactie generald (y) Satisfaciie mica mica mare Total muncii (x) mare Total 280 170 450 120 380 500 400 550 950 Daca introducem rilor din cadrul 0 grupurilor prim are mentine corelatia dintre x si y.7 Cu alte cuvinte. y. Cind. tine. ponte Ii considerata 0 prelungire R modalitatilor de cercetare specifice sociologiei din .0 Iormulare "a fi numita «cauzala» daca relatia este destul de puternidi incit sa fie Iolositoare sau interesanta: daca nu necesita prea multe Iormulari de conditii marginale incit sa-i afecteze generalitatea si impor tanta: daca au fost incercate suficiente variabile posibile ca al treilea factor pentru a conferi oarecare asigurari ca relatia nu este Ialsa. OB ION IORDAcHEL. statistica nu poate arata daca exista 0 probabilitate de 0. 120 atunci avem su- 121 I I I I I I I I I I I I I I I . analiza rezultatelQ_Lpresupune atit descrierea statistica. Omul de stiinta nu este un sirnplu contabil: nu se poate margin! in a trage concluzii doar din cifrele ~i datele prelucrate. La mesurc des attitudes. Operational.0 din subiecti "or raspunde "dn". in sine.. 1968. psvchol ".)4. p. sin t introduse variabile-test. exista 0 corelatie statistica puternic sernnificativa. in "Viitornl social". cit. fiind vorba de 0 instabilitate a raspunsurilor. nu spun nimic.7. p. se ponte da algoritmul stabilirii raportului de cauzalitate intre x ~i y: l)construirea unui tabel ell dubla intrare (x fji y). 1972..\lATALON. njirl1U!Jn cd intre x ~<.(l..

SCHEUCH. Durkheim sooate din datele statistice oficiale despre sinucideri concluzii soci~l~gjce origin ale cu privire la integrarca 'sociala (Le suicide. rezultatele experimentale de laborator). sa construiesti noi esantioane repro6~ E~WIN K. in scopul definirii altor concepte. Sorokin. RentS Ki. dar va fi unul din "universul indicatorilor posibili''. Lucrarea lui P. H. nu si in recoltarcu 101". Schelsky. aceasta cu atit rnai rnult cu cit astazi cifra anuala a interviurilor este estimata la 10 milioane. HYMAN. In cadrul anchetelor. I a doua jurnatate a secolului al XIX-Iea59... dar expcrienta acurnulata si existenta arhivelor pentru anchetele sociale arata ca cea mai Iructuoasa este analiza secundara a chestionarelor. Fiecare intrebare dinehestionar este considerata de cele mai multe ori ca un indicator din setul de di" mensiuni" al conoeptului. manif'cxtindu-sc ac. zentative pe tara sau sa cumulezi date din mai multe chestionare anterior aplicate si pastrate in arhiva? De la caz ]. Acest "e~~ntion de indicatori" serveste pentru analiza ~i intelegerea Ienomenului complex. ''i'S • 60 RI~YllI<?ND ~OUDON. 1897). In cadrul analizei primare. Mai rnult. Trcbuie raspuns la intrebarea: ce este rnai putin costisitor . Stuttgart. ca este posibila 0 "macrosociologie empirica". Entwicklungsrichtungcn bei der Analyse sozialmissenschaftiichcr Daten. In fond. au folosit datele deja colectate si consemnate de alte persoane si institutii in alte scopuri decit cele ale temei supuse cercetarii. Dificultatile sint insa marcate de stadiul putin dezvoltat al tehnicii analizei secundare. K. Ferdinund Enke Verlag. definita ca valorificarea datelor adunate de catre cercetator in mod special pentru problema in raport eu care se face prelucrarea. utilizinc! tehnica analizei secundare. I I I I I I I I I I I I I I :J . 1. S. pentru definirea aceluiasi concept pot fi luate in discutie esantioane diferite de indicatori. ric celc m ai multo or i date statisticc de origine admin istrutiva. In cadrul analizei secundare.ti v 111. po ate fi considerata ca indicator pentru interesul politic. urmind a fi izolate aspectele unitare ale realitatii. New York. Este stiut ca nici Quetelet. • Vczi HERBERT H. de necesitatea de a lua in discutie date primare foarte eterogene (statistic! oficiale sondaje. pentruca esantioanele cumulate schimba gradul de siguranta a1 rezultatelor. 655. p.I • Ell H_ . Aceasta si permite construirea de noi sisteme de iridicatori din intrebarile formulate initial. in Handbucb dey empirischcn Sosialforschung (Her'g). 1972.1 CiIZ. in analiza primara. spart in dimensiuni singulare. succesiunea intrebat-ilor sernnifica traducerea conceptelor sociologiee in forma ipotezelor-test: conceptul este concretizat. De cole mal multo ori. XLVII. Analyse secondaire ct sondages sociologiqucs. La acea data. din "universul indicatorilor posibili" se selectioneaza din motive de economie in cercetare dear un esantion'' variabil ca marirne si consistenta. da urmatorul exemplu pentru intelegerea semnificatiei indicatorilor Iunctionali echivalenti. Secondary veys. este posibila 0 analiza secundara si a datelor provenite din obs~rvatje. La fel procedeaza si Le Play in cercetarile asupra muncitorilor europeni. III "Calllcrs intcrnatiounaux de sociologic". l ) I . vol. Se lntelege ca nu va fi singurul. lnsa.1I11ai in sclcctionarea datelor. p. "S-a stabilit ca esantioanele in jur de 2 000 de persoane asigura in acelasi timp reprezentativitatea nationala si accesibilitatea din punctul de vedere al costului. Problema costului devine ceritrala cind se decide aplicarea analizei secundare. De la cercetare la cercetare. eonsiderat ca fiind constituit dintr-un complex de aspecte si nu dintr-o simpla si direct observabila realltate. . Desig~r. Social Mobility (1927). 123 Analysis oj Sample Sur- 122 .sa alcatuiesti esantioane pe anumite categm-ji de populatie. Profesorul E. directorul Arhivei centrale pentru cerceiiiri sociotoqice empirice a Universitatii din Koln.E. Banrl 2 Aufla-re. _. 1969. este si ea un exemplu in acest sensGo. Intrebarea: "Diseutati des cu vecinii despre politica?". Iiecare indicator fiind intr-o relatie probabila cu ceea ce trebuie sa masoare in realitate. nici Durkheim si nici Thomas si Zn'aniecki n-au adunat date special consemnate pentru problemele pe care le-au cercetat. Intervin Insa problerne statlstice. operationalizarea conceptelor indica tocmai procesul Invers al genezei lor (abstractizarea si generalizarea datelor senzoriale). ccrcetator ii social i interpretau datele adunate de alte persoane sau inst ituti}. 1967. La distanta de 0 jurnatate de secol. din sistemul de indicatori.nig. se optouza pcntru Una sau alta din solutii. Scheuch. in Die skeptische Generation. demonstreaza inca 0 data ca acumularea datelor sociologice empirice poate contribui la progresul teoriei. a faptului social. se ridica problema echivalen tei indicatorilor". analiza sccuridara porrnite obtinerea informatiilor dorite intr-un interval de timp scurt si ]a un pret de cost acceptabil. experiment sau analiza de continut.

realizeaza 0 eereetare sociologica asupra radicalismului politic. a scoaterii intrebarilor din contextul chestionarului nu se poate realiza insa fadl riscul unor distorsiuni. alcatuite pe baza aceluiasi procedeu de esantionare si in care sa existe intrebari cu privire la preferinta asupra partidelor politice. Este binecunoscuta si influenta succesiunii intrebarilor in contextul chestio~arului. Raspunsul negativ la aceasta intrebare poate ScI Insemne la Iel de bine un simptom al dezintegrarii. Contextul influenteaza raspunsul. E. ~i considcrind ca primele variabile le deterrnina automat pe cele din urma. care Ii deterrnina atitudinile sl comportarncntul. sex.D. situatie materiala. Semnificatia raspunsului negativ poate Ii: "Nu discut despre politica.M. impreuna cu Institut1l1 pentru ce."Daca in aceste zile ar avea loc alegeri parlamentare. Cartelele perforate au fost recodlficate pentru punerea de acord a eelor sapte anchete."Ce partid politic din R.pe tema Integrarea in ueciniitate.F.mivelul de instructie joaca un 1'01 important in radiealismul politic". cu exceptia analizelor comparative. Subliniind faptul ca. Analiza datelor primare conduce la concluzia ca persoanele cu un nivel superior de instructie scolara din N. Dar acesta nu ramine decit 125 I I I I I I I I I I I I I . au fost considerate ca indicatori Iunctionali echivalenti pentru radicaIismul politic.G. nu construirn un homo psihosocioloqicus la fel de abstract ca si acel homo economicus. in acest fel. In mod curent.cetari sociologice C0111parate si cu lnstituiul pentru $tiinte politice al UniversitatH din K61n. Se po ate pune intrebarea. Individul nu este 0 sum a de variabile : virsta. let atitudine si comportament. doar pe anchete sociologice reprezentative pe tara si pe probleme neconditionate crono logic. K. eeea ce a permis prelucrarea electronica sub acest nou unghi de vedere a peste 12 000 de interviuri omnibus. Pentru verificarea acestci ipoteze se recurge la analiza secundara. intrebarea cu privire la preferintele asupra partidelor politice aparea sub trei forme: . Operatic de selectionare a indicator ilor. trecind de la categoria de virsta. scolaritato etc. la fel ca si forma intrebarii. au 0 atitudine politica mai mode~ata' decit persoanele cu studii elementare sau medii. Valoarea lui pentru stabilirea gradului de integrare in vecinatate este mult diminuata. dear cu greu poate corespunde exigentei de a grupa date adunate in conditii identice de mediu (identitatea situatiilor de interviu). Factorul timp intervine din plin in discutarea valori i rezultatelor analizei secundare. in urrna determinarii suecesive a variabilelor care de fin esc eel mai bine un Ienomen (tehnica Discriminant Analysis sau Tree Analysis) se Iorrneaza concepte secusuiar-omalitice. In cele sapte anchete selectionate conform acestor criterii..D. Blumer. dar discut alte problerne!" Un alt exemplu de selectionare a indicatorilor functionali echivalenti: in 1965. Pe baza indicatorilor retinuti pentru analiza secundara. in acord cu psihosociolcgul american R. Se naste ideea ca . nu trebuie supraaccentuata cerinta ca adunarea datelor Iolosite pentru analiza secundara sa fie facuta in conditii identice. intrucit numarul persoanelor cu bacalaureat cuprinse in esantionul pentru analiza primara era redus si nu permitea concluzii generalizatoare. nu mai poate fi retinut pentru analiza secundara decit un n umar restrins sau chiar un singur indicator. Din anchetele cu rnai multe teme (omnibus) arhivate la Zentralarchiv fUr Empirische Sozioljorschung. dupa cum. in vederea analizei secundare se alcatuiesc esantioane cumulative numai din anchetele efectuate in aceeasi perioada de timp. la situatia materiala. 124 Din multitudiuca indicatorilor Iolositi in analiza prima. prof. daca.M. aceasta intrebare apare ca indicator functional echivalent. si de aid mai departc. Scheuch avanseaza ideea ea importanta cstc diferentierea in perceptia diferitelor fenomene dupa categoriile si grupurile sociale. ci este 0 unitate originala inserata intr-un mediu socio-cultural. cu linie de toleranta reduse. Analiza secundara trebuie completata totdeauna cu analiza contextuala. cel mai mult?" Aceste intrebari. se punea problema de a selectiona pe cele reprezentative pe tara. pentru ca datele Sl11t situate intr-un nou cadru de referinta. dar si un semn al dezinteresului politic.lICe partid simpatizati eel mai mult?" . simpatizati dv. E. A'naliza secundara nu poate insa raspunde acestei cer inte.l.. efectuate in aceeasi perioada de guvernare politica.P. la nivelul de scolaritate etc. desi diferit formulate. este identic eu primul. ce partid ati alege?" . care nu met. impotrlva caruia s-au ridicat sociologia si psihologia.

VOl' fi expuse scopurile. J' ~. datele prezentate.. dar nespecializat in problemele stiintelor sociale. etapa fmala a oricaro.. analiza secundara ofcra posibi. face concluziile mai sigure. prezentarea cercetarii stiintifics se va face diferentiat.I I' .litati multIple atit in planul cercetarn stiintifice fundamentale cit si in planul cercetarjj aplicati~e. fara pr~. ' _. reprezentativitatea esantionului (pe tara. Seliundiil'al1alysc. L'in Diskussionsbeitrag zu ncuc u Jldhodcll in del' CIIlpirischell Soeiattorsclnm. cu claritate.i practica a investigatiei Haspunzind tendintei de largire continua a orizontulu! informational. formule1e de calcul. Iaptul c[t analiza secu~~?ra 1?er~ite. Paris. etapele investigatiei. XI!. Datele despre universul anchetei nu pot lipsi. . credem ca este necesar sa se cultive priceperea de a citi si de a interpreta tabelele de corelatii. Libraire~ 126 127 . realizeaza 0 verJflc~re a valabilitatii cercetar ilor (din punct de vedere al spatiuluj. Cind intentia de cornunicare a autorului se Indreapta catre un public mai larg. in prezcntare nu se va accentua latura tehnica metcdoloaica a cercetarii. intre alte1e. ~ezultatele si valoarea teoretica r. Specialistul are in acest Iel posibilitatea sa verifice justetea concluziilor din cercetare. omiterea prezentarit obiectivelor si a populatiei investigate.. 3) un rezumat al cercetarilor an terioare: 4) 0 clara reiormulare a problemei.' c:~ .1\'HARD xrocr DIANN._nnlate. Se eer. Se eer justificate procedeele de esantionare. obtinerea unor rezultato rapide. serine de inforrnatii etc. m~lta. p. Totdeauna investirzarea fenornenelor sociale se face eu scopul de a fi cornunicate rczult~tele. anchete. Foarte adesea cercetatorii 82 ROGER MUCCHIELLI.ate lin:ite1e s. Totdeauna este insa necesar sa se Iaca: ' 1) 0 introducere in problema studiata. Re~a:ta~·e. posibilltatile si limitele acestor procedee. Iaciliteaza pregatirea si pretestarea noilor.si intraculturale. permite crorio1~~IC cornparntj] inter.. tabelele de corelatii si coeficientii meto_?ele f. timpului ~i al coordonarii). Floyd Mann "a constatat efectul de schimbare pozitiva a atitudinilor. !o. 2} un isioric al proiectului de cercetare. Dr. Mai mult. asa cum remaroa H. De asemenea. 1968.osite Val' fi prezentato detaliat. cu 0 cultura generala bogaUi. . Knill. fie factorilor de decizie. a fi prezentate ipotezele initiale si nu numai cele confirrnate. chiar daca este yorba de un public nespecializat. organizatii). prin publicarea lor. in variante de solutii. Operatia de transforrnare a ipotezelor in obiective ale cercetarii implica enumerarea acestora chiar din prima parte a raportului. precurn si a metodologiei si a calculelor aplicate. avindu-se in vedere actiunea de feed-back a efectului Floyd Mann. familii. ei. Referitor la raportul de cercetare destinat specialistilor. Techniques._.. credern ca reinjection des resultais. . special is ti lor fie publiCUIUl largo In functie de publicul caruia i se adrcscaza. concluziile fiind minutios explicite si traduse in masuri concrete. .).) si tipul unitatii de investigare (persoane individuale. a moralului si a rnaturrtatii unui grup caruia i se comunica rezultatele unei anchete realizate asupra grupulul-w Daca destinatarul raportului de cercetare este organizatia sau institutia care a initiat cercetarea. Ekkenhard Mochmann'" arninteste. ajuta la rcexamin_?rea pro_blemei influentei conditiilor de mcdiu asupra raspunsunlor la interviu si poate servi ca model de sirnulare pentru difercnticrea stimu lilnr in cadrul anchete lor . investigati]. atita tirnp cit unitatea de baza in cercetarses~~ individvul si ny institutiu in care e1 este integrat (farnil!e.en. explicitaro verbala. uzina etc. Lirnbajul tehnie viguros va permite mtereomunIcarea: concluziile VOl' rezultu direct din 61 EKKT'.ol. in conditiila crrzei de timp si de bani. prezentarea va indica corect limitele si erorile calculate. L'vnteruieto de groupe... Mucchielli. pe 0 rcgiune etc. ele trebuie justificate prin prezentarea concluziilor preanchetei.. 196B. 58."_" _. 5) redarea completa a procedeelor utilizate legerea si prelucrarea informatiilor' 6) pre~·entarea dctaliata a re~ultdteloT' .a rap~rtll~:li de cercetare reprezin til. pcntru cu- Comunicind rezultatele investigatiei unor specialisti. a rezultatelor brute si a comentar ii lor descalifica cercetarea.. cind nu este posibila 0 cercetare proprie. comunicarea rezultatelor in grupul studlat trebuie sa respecte totdeauna normele deontologice. scoala.. I I I I I I I I I I I I I un deziderat.. 7) un rezwnat cu interpretarea rezultatelor.

socialr. niatctn atirr si grafic« 111 stiintele IIIf'iodll In . am avut in vedere faptul ca proceeleele grafiee nu sint altceva decit "aplicatii perfeetionate ale metodei comparative. fisele totalizatoare. Caplow trcbuio sa se fnca in rupert cu un sistem de criter i i binc pus la punct. permit!ndu-ne sa confr~ntam. 2) graIice.i I I I I I I I I I I I I I I . rezultatele.~tiill!de soci ale.!~onatelor (1l11l~ verticala) variatia frecventelor (i). J~{)liticl\. un foarte mare numar de fapte ~l sa desprmdem atit asemanarile cit si deosebirile dintre cle"63.Cl esantionului calculat l?i dificultatile de contact cu unitatiie investigate (numarul necesar de vizite pentru investigarea unei unitati). cit si al legendei gralicul va avea un titlu dcplin lamuritor. formulele rnatem~tice se cer prezentate sub forma desfasurata. tehnica utilizata. Graficele construite pe principiul coordonatelor rectanqulare au inscrise pe axa absciselor (linia orizontala) . interpretarea rezultatelor. Fara ostentatie. logaritmice sau semilogaritmice (pe 0 axa scara logaritmica si pe cealalta scara aritrnetica). nici dificultatile tehnice intimpinate: este mult mai valoroasa 0 cercetare a carei ipoteza a fost infirrnata decit incercarea de a demonstra eu orice pret in concluzie ceea ce initial s-a postulat in ipoteza. inlocuiesc comentariile detaliate. Metodologia cercetarii este de cel mai mare interes pel~~ tru specialistul care citeste un raport de cercetare: ea 11 poate sugera 0 cale mai adecvata pentru propriile cercetari. este necesar ca scara frecventelor. ghid de convorbire sau de observatie. ~l curba [recvenielor. sa se continue neintrerupt pina la un indicator care sa depaseasca valoarea celui mai mare indicator din serie. In cazuri exception ale. J I. construita pe verticala.. Alegerea scarilor si a unitatilor de lungime sc 128 129 facc in functie de valoarea indicatorilor seriei dar si a marimi! hirtiei de care dispunem. intr-un raport de cercetare este oblivatorie prezentarea in anexa a instrumentelor utilizate o(chestionare. cl. care reprezinta serii calitative: histograma. dar ii ofera in primul rind. inscriptio. Intretaierea celor doua axe poarta numele de originii. Calculele statistice. potiqonu. neuniforme. vol. tabulogramele. Pentru a nu fi atins plafonul graficului de curbe.. Graficele si diagramele. Exisia posibiliiatca clnboriiril unor grilc do cvaluaro cuprizind: (1) b) c) d) '3 problema cercetata. si din acest punct notat cu zero incepe gradarea graficului pe baza scarilor uniforme. ' Dupa natura seriilor de date ce urrneaza a fi prezentate. :-'1 URICH DuvHIUan{. Bn~ure~ti. In cazul celor doua grafice.' iar curbele VOl' fi mai grease decit linia de baza. .ill~r-o sin%ura privire. Pentru aceasta. Hil. A Trh uicil. dreptunghiul. graficele sint clasificate de regula in trei gl'Upe principale: 1) grafice care reprezinta variatia in timp: historiogra1IIa si diagrama polarii (radiaZa). Folosirea inscriptiilor in interiorul graficului este preferabila legendei. foile de inregistrare).clara si concisa . incepind cu valoarea zero. astfel incit p~'ezent~rea datelor sa perrnita studiut intuitiv al relauilor dintre Ienomenele prezentate grafic. Atit in cazul inscrlptiilor. Datele trebuie prezentate de fie care data sub forma procentelor. Specificul Iiecarui tip de grafic si algoritmii de COnstruire necesita consultarea manualelor si tratatelor de statistica. cercul si barele (eoloanele) de structurii.dupa Th. 121i. Evaluarea cercetarilor sociologice . VOl' fi reproduse protocoalele. iar pe axa o. reteaua graficului poate Ii Intrerupta printr-un canal marcat pe grafie. p. fapt ce usureaza urrnarirea datelor. acestea canving si dau valoare intuitive rezultatelor. ' .": r-iatia caracteristicii (X). in Trorir 1%1.este plasata deasupra curbelor. cit mai sugestive. . explicatiei simbolurilor utilizate care trebuie plasata in afara retelei graficului. semnaHnd importanta repreze~tarii grafice a datelor de observare. Comentarea rezultatelor nu trebuie sa ascundalimitele demersulu] metodologic. dedesubtul sau in dreapta lui. :3) grafice ale ser iilor de spatiu (geografice): coloanele.I neglijeaza prezentarea problemelor legate de completa:':. eart0grama si cartodiagrama. sustin a~irmatiile. certitudinea adevarului stiintific demonstrat. clt si a cifrelor brute. pentru a U!?Ura eompararea curbelor situate In inaltimi diferite.

Critical.e?~i~ stabilite: conditiile necesare pentru mceperc. alcat~ir~a chestionarului.tuie~ activ~tatile "in tandem".A. pentru o peno~da. Paralel. a proiectului insusi.. redact area Iucrar ii De la cereetare la raport eu extinderea. sageti ce leaga nodurile in retea. in ordinea lor de desfasurare tehnologica sau logica. inceputul ~l fmalul lor avind insa obligatoriu un decalaj. inregistrarea observ~tlel :ndlreete. form~ ~nor activitat! "potentiale". este pusa la punct 0 a treia varianta a metodei drumului critic (metoda M."~". In prezent. ce nu pot incepe l?amtea . Tn rapor t cu accste dUC. stabilirea esantionului. II. Doi ani mai tirziu. aplicarea metodei drurnului critic a redus durata reparatiilor de la 125 de ore la numai 93 de ore. utila sau inutila. Evenimentele sint. poate fi descompusa in activitati simple si in evenimente sau etape. Se poate aprecia dad esantionul este: reprozentativ. constituie drurnul critic. eeea ce a permis constructia in nurnai 5 ani a acestei raohete. path method) a fost stabilitii in 1957 de catre consilierii Iirmci Du. far~l en. pretestarea ghidulul de conversatie. terminaril activitatii imediate (preeedente). 130 .treaga conflguratle grafica poarte denumirea de "tr'eapta" sau "tandem". Intr-un graf..) si de Ia faptul di 0 lucrare. scmnificativa. simultane sau succesive. In ceea ce ne priveste. La uzina chimica din Louisville (S. desi durata initial estimata fusese de 7 ani.l critcrii sc ponte judecn irnportanta cstc: Ioartc scmn ilicativii. tr. drumul critic al cercetarii sociologice planificate.P. ~i lI. desfasuraroa cercetarij directe de catre eehipele I.• I I I I I I I I I I I I I I ~. -. utilizabil sau insuficient. pot fi redate prin aree (activitate-arc) sau prin noduri (activitate-nod). durata desfu!7unirii in timp a intregii coreetUl'! S()CIOJ()glC~ (a proiectului) sa nu creasca (activitati c~rev n~l rczerva de Limp = 0). Acum ne todei drumului critic cercetare. 111 cazul nostru.. tiparirea instrumentelor de tnvesttgatie. redate grafic prin arce. in raport cu intreaga cercetare.. activitatilo ce pot decurgs simultan si activita!ile. ea a fost utilizata cu succes la prcgramarea reparatiilor unor uzine chimice. dcci drurnul de lungimo ma:X:llna Intr-o retea.). __ . in acest caz. toate pornind de la metoda initiala (C. cu ocazia planificarii constructiei rachetei Polaris.1\1etro Potential Method). . • n r_· .. Pont de Nemours. sint cunoscute peste 30 de variante. activitat. deplasarea si instal area la teren a echipelor de cercetare. utilizam activitatile-nod. reteaua constituind reprezentarea grafica a cercetarii sociologice.M. a~c~t~ir:a ghidului de conversatis. rn . Activitatile. a fast realizata 0 alta varianta a metodei drumului critic (metoda P. In cadrul unor cercetarl sociologice. de timp. in succesiune imediata. ele se pot desfasura in paralel.. gradul ei de nolltate prin raportarc lu ccrcotarilc mni apropintc sau mai indepartate. Walker si Kelly.t problcmci S~cces!u~ea activitatilor. dad! rezultatele sint complete sau incomplete. care nu sint altceva decit puncte sau virfuri intr-o retea. 131 3. daca interpretarea rezultatelor este din punct de vedere teoretic concludenta sau numai instructiva si din punct de vedere practic: importanta.. Planificarea unei investiqctii prin metoda "drumului sociologice critic" Metoda drumului critic (C.ce nu pot fi aminate sau prelung!t?. operatiila VOl' varia in conditiile si gradul de tehnicitate intereseaza algoritmul aplicarii mesi nu cercetarea propriu-ztsa.R. Program evolution review tehnique). pretestarea ehestionarului. . oricit de complexa. De~i succesive. Un tip special de relatie intre doua activitati succesive il consti. In 1958 si 1969. III. completarea datelor.M. fffill. . 111 i958. eu privire Ia fieeare ?Cbvltate. al acestora. in Franta.P. ~e?tru intocmirea unei retele.T. Algoritmul aplicarfi metodei drumului critic in planificarea cercetarilor sociologice este dat de: 1) Stabilirea activitatilor ce sint cuprinse in proiectul de ce:~eta~e i?i" de inregistrarea acestor activitati sau operatii "SImple. De exemplu: consultarea bibliografiei si interpretarea rezultat:lor obtinute din ancheta. operatitle simple ar fi date de: stabilirea obiectivului investigatiei studierea bibliografiei.P. putin semnificativa sau nesemnif'icativa. Aceste decalaje se in~roduc 111 graf sub. care marcheaza mceputul si sfirsitul activitatilor.M.E.U. preIuerarea date lor.

' .. 17.. 3) Se leaga prin sageti activitatile sau activitatea. 0 bogata experienta de cercetare si 0 buna cunoastere a posibilitatilor fi. " COl noduri.. . in cazul nostru... I"(I//(/ unri 133 ccrceuiri sociologic» I I I I I I I I I I I I I . 5) Se calculeaza graful astfel construit._ 'ccliY.C•. msa. se Val' evita incrucisar ilo si suprapunersa legaturilor. Se va trece deci: durata activitatii. plu: subgraful activitatii de teren (fig. se urmare~te a se evita ca din acelasi nod sa porneasca pre a multe sageti. B.u! (nodur. se realizeaza un tablou ca in fig.'? dircctie a sagetilor i ca in tabloul din fig. de la"activitatea start" la .lllti ___. in reprezentarea grufica.. C. 12).. deci succesiunea 132 A.... (. prin initialele de la A la Z.B.) . Dificultatile legate de cuantificare constituie limita principala. eel mai devrerne moment al incheierii activitiitii luate in discutie. Prin legarea activitati . Ca regula generala.B. 4) Activitatils.. 10.:fr. in ordinca desfasurarf lor. la prezentar ea grafica a retelei.=ritic Our at~! e in 7. 'se por- cercetare sociologica 2) Dupa determinarea operatipOl~.. In mod obisnuit.. 10. se va avea grija de "topologia grafului". sin t legate in tr-o rctea ca in fig. se con~ide~a c~ un operator de ancheta nu poate realiza eu subiectii mal mult de cinci convorbiri pe zi. ·drl. lor intre ele. ~- Stcbikreo temel de cercetors Studierea bibtioqrofiei Stabilirea escotionutoi Alc6tuirea chestionarului Alcctuirsc ghidului autobiografic ntocmirea Tndreptarului de observare indirectO Pretestarea chestionarului Pretestoreo qhidulu. eredem noi. La construirea retelei.i:~ Fig.. De ascmenoa. a aplicarii metodei drumului critic in planificarea si program area cercetarilor sociologice. imediat urrnatoare activitatii considerate. 11. completind succesiv eompartimentcJe Jiecarui nod. De exemplu: intotdcauna. De exem . A clivitatile si succesiunea lor tntr-o • activitatilor. se pot desprinde subgrafe. Activita!ile considerate se notcaza prin sernno conventtonato. Nodul astfel introdus este denuruit "nod de conexiune".= simbolurile octivitlltilor Denumirea activitatilor Duratele octivitatilor in zile Fig. putindu-se introduce activitati fictive. se cuan~ifica fi~car~ dintre ele. Odata ajunsi la "activitatea finis". eel mai devreme moment al inceperii activitatii. pastrindu-so ace ea. aplicarea chestionaruluj va urrna pretestarii lui. A.e~arui membru al echipei. Tipanr eo Instrumentelor Deplosoreo In teren Activitatea echlpel Activitcteo echlpel II Activitoteo echlpel III Prelucrareo dotetor Completoreo datelor Redactoreo lucrdrii A. 10.activitatea fin i~". activitati de durata =0. de asemenea.C. Aceasta presupune.

11)." j Fig. Uniuersitiiiii Bucuresti desiasurate in colaborare cu lnstituiui pe'dagogic din' Baciiu. folosim experienta cercetarilor Cotecirei de socioloqu: a.. .. Pentru exemplif icare.h.. (fig. ale salariatilor). 13.numirea oclivilO\i. in afara completarii chestionarelor.. rezervn de timp.I I I I I I I I I I I I I I ~ oj O.R. E Ane. intr-un cuvint. .1.hipo II Echipo III 7 intre~rindere I.~0 ~ ::J D~ '" 'I~ N o~ E~olonor. - ¢ .temolizore o orcsulu. echipa a III-a avea ca o?iectiv realizarea a 250 de anchete sociologice la Intrepnnderea de mobila din localitate.h. Pentru aceasta.e. s-au format trei echipe pentru cercetare in oras: echipa I urmind sa desfasoare cercetarile la Consiliul orasenesc pentru a studia planurile succesive de ~istematizare a orasului. Echipa a . Echipo I 4 p R ~rz~ inr.hipei I Ee.~ de conf"cli. > 8 glIC 111 13h4 1~nE 1 0 P 4 p R~:ZZ ~ f ..O . Z Consrliu: Grupo 1 2 orcs a ee. . '" ~ 0 U 0 ExecutO . sa realizeze observatii directe sistematice si sa studieze documentele Intreprinderii. nodurile. . ~ Siudiul dernoqrofie. Graficul coor donator obtinut (fig.o colendari$t..po I 6 Aul09oro jill 1 neste in sens invers :. In fine. ' . prezentata in graficul Gani.o de mobil~ p III p R . Crajul actiuitaiii de teren inrl'9istroreo abo nolilor CFR . a Iost Iolosit pentru instructajul studentilor. esalonarea sl distribuirea pe obiective a operatorilor de ancheta si a cercetatorilor in teren.II-a trebuia sa realizeze cercetarea sociologies la Intreprmderea de confectii.g.. Cei 7 membri ai echipei aveau ca plan... . S-a stabilit ca fiecare operator de ancheta sa completeze zilnic cite 5 chestionare.heta 10 fobric... Craficul liniar desfii~urat al activitti!ilor asigurarea conditiflor de cazare a studentilor. I IArhilecturll) 0 oQ.grafic Gantt... in anul 1969. situatia demografica. Activitatilc. 12. prezentarea la forurile de conducere din judet ~i 134 R FzFz de tcren Fig. 13) este uti 1 in planiIicarea.. pentru Iiccare activitate. Echipa era Iormata din f) studenti si un cadru didactic cu sarcina de coordonare. In cadrul cercetarii amintite. Obiectivul investigatiei: procesul de urbanizare in zona Vaslui.i se calculeaza.. prin suprapunerea momentului start pe 0 data calendaristica propusa pentru inceperea investigatiei..pe. reactuulizind planificarea. slnt activitati ce rnarcheaza drumul critic. " C deslll~urOri. 13). :-. Datele rezultate din calculul grafului sint transpuse intr-un grafic liniar coordonatelor .= -.g Locul ~ I~ ~. permite urmarirea la zi a situatiei comparind ceea ce s-a planificat cu ceea ce s-a' realizat.xli 0 7 Intreprindere mobilO 6 Goro 4 7 p R cf Anchetc 10 tcbncc _ R . Z Studiul proiectetcr p de si:. precum si navetismul (inregistrarea numarului de abonamente pe C. Aceasta activitate de cercetare. Aceasta a doua eohipa era fermata din 7 studenti si un cadru didactic. termenele si durata activitatilor se COnvertesc in date calendaristice concrete. GraIicul Gantt se poate exprima intr-o forma calendaristica.. optirnizind 135 . Intervalul intre 5 si 8 sept.0 Luno ~ . Trebuiau realizate 250 de convorbiri pentru completarea chestionarelor.. Grupo 2 Consihu! 4 orcs o ee.. Activitatile sint transpuse in graficul Iiriiar si sint esalonate potrivit datelor rezultate din calculul grafului-retea (vezi fig. care uu rezerva de timp=O. urrnarirea. Cadrele didactice si studentii sositi in Vaslui in ziua de 5 septembrie si-au putut lncepe efectiv activitatea in ziua de 8 septernbrie.F.stroreo obo'1 nolilar I R TA Ee.

Suecesiunea si atentia necesara Iiecarei activitati.'. Geneza chestionarului ca instrument de investigare sociologica Indiferent ca este verba de un sondaj de opirue. The Princi tvalelo S1II'SC d(" d atc AmC!ican Sociological Review" n /{I Stlldii 1)(' haz:! oh~('I"\'alil-i . I . distingind intre chestionare eu intrebari deschise. de 0 ancheta sau de 0 investigatie mai larga. En permite suplimentarea cu oameni a activitatilor critice. ' munca de cercetare. Chiar daca metoda drumului critic in planificarea investigatiei Ienornenelor sociale nu duce Ia rezultatele deosebit de spectaculoase (numarul activitatilor in cadrul unei cercetari sociologice este redus. Optimizarea este lasata pe searna bunului simt. Grafieul Iiniar per-mite prezentarea cantitativa a real izarilor. desi se incearca a se realiza cit mai mult posibil in intervalul de timp dat. Consideram ca fiind utila aplicarea metodei drumului critic in planificarea investigatici Ienornenelor sociale. plan if'icarea 52 Iacc cu mare aproximatie. iar nerespectare a in timp a tuturor sarcinilor de cercetare nu are ca urmare anularea rezultatelor finale. "Revue [rancaise de sociologic" (~/ ilJ .. In momentul de fata. Desfasurarca con creta a cercetar ii poate transform a. prin d1sIocarea acestora din activitatile eu rezerva de timp si arata fidel asupra carer activitati trehuie sa ne concentram atentia pentru a nu depasi in tirnp durata initial estirnata a intregii lnvestigatii. Iourte adesea. neglijindu-se cele cantitative. nu se cunoaste decit ce trebuie realizat si ill cit timp. in constructii). asa cum se in timpla in industrie. iar in coordonarea lucrarilor se accentueaza aspectele calitative.":": . in cazul nerealizarii lor. a aratat ca eel mai des utilizatc sint chestionarele CCI intrebari inchise (pre137 I I I I I I I I I I I I I I I . Caplow analizeaza principalele surse de date din articolele publicate in "Hevue Irancaise de sociologie" (H)65-19G7) si in "The American Sociological Review(H)(j(j-.J 067).. . aplicarea ei permite () estimaro mai exacta a timpului necesar rcalizarii sarcinilor fixate. ~ 8 20 :2 10 14 3 Sllldii pl' liuzn c xpcri rueu tulul Analiza documcntelor Surse oficinle Procedce particulare Anchcte prin convorbirc (enlretien) Anchete prin chestionar Analiza secundurti Total 36 18 43 20 8 10 100% (50) 100% (~II ) Datele sint cit se poate de concludente si 0 analiza mai amanuntita.u-irea desfasurarii proj-amului de cercetare. unele activiUiti eu rezerva de timp (necritice) in activitati critice. inchise si ierarh izate. Th. pentru ca astaz: in practica de cercetare In teren.. CAPITOLUL III CHESTIONARUL CA INSTRUMENT DE INVESTIGARE SOCIOLOGICA 1. chestionarul se dovedeste a fi una din tehnicile cele mai frecvent utilizate in sociologie si psihologie sociala. fieeare membru al echipelor de cercetare fiincl in permanenta informat despre desf'asurarea tuturor activitatilor. Aceasta mareste responsabilltaten individuala si are un puternic rol stimulator. ca ~i optimiznrr-a cereetarii in ansamblul ei Metoda drurnului critic lI~ur('azi'i coordonarcn ~i urm. Iiecarei eohipe si fiecarui obiectiv se neglijeaza.

Ingeniozitatea cercetatorului se va releva. lanseaza doua chestionare pri1 vitoare la obiceiurile de primavara si la obiceiurile de iarna. Aceasta libertate de creatie a dus la existenta unei multitudini de tipuri de Iorrnulare. populatia considera fireasca orice intrebare. in forma lor actuala.. Unii ccrcctatorl considera ca eel care u initiat in psihologic tchnicilchcsiiunarului a fost Alfred Binet (1903). concepute ca instrumente de colectionare a informatillor. primul contact cu institutiile de stat se realizeaza pe baza unui chestionar. Armnnd Colin.il izntii de ciitrc ctnograri. In 1943/44. R. 2) Necesitatilo ccrcetarli sociale au impus pcrfcctionarca J'(\('olttll'ii riispunsurIlor priu l'lwsiillnar. % PAUl.. Chestionarul constituie astaz1 "una din metodele' de bazaln Investigarea" fen-om~nelor sociale'<. 1968. Scopul era acela de intemeiere a unei arhive de folclor pe linga muzeul amintit. 0 a doua editie. Acesta din urrna va cunoaste.. In aceeasi perioada. Radulescu Codin. Ion Chelcea. Mai recent. Amploarea luata de cercetarea sociologica de teren va impune. primul rind sporirea posibilitatilor de largire a temelor de cercetare. in afara interesului pentru admin istratie. traditia chestionarelor etnografice urea pina la B. fapt care a dus la tot mai intensa lui aplicare pentru culegerea inIorrnatiilor. Spiru Haret numeste 0 comisie sub presedintia lui Gh. J_' rnqu stc sociologique.. angajarea intr-un loc de munca. Intre care merita a fi retinut cel din 1928 . . chestionarele se situeaza in punctul de convergenta a trei tipuri de interventii : 1) Exigentelo administrative care au dus la multiplicarea documentelor si formalisticii. La fel procedeaza Alexandru Odobescu. la Ia$L prof. TH. Steinmetz si Thurnwald (1906). ~ -. Pop si St.. Densusianu expediaza intelectualitatii satelor un chestionar cu privire la traditiile istorice din tinuturile loouite de romani. in cadrul Muzeului etnografic al Moldovei. ~-'"= . obtinerea de abonarnente C. Foarte adesea.. in continuare. dCT 138 139 . De asemenea. In 1895.. s-au inmultit considerabil.. St. Paul Albou crede ca. Chiar <la('rl. In fiecare dintre cele trei directii convergente s-au realizat perfectionari ale tehnicii chestionarului. In Virile in care sondajele si anohetele sint . 1970. in viitor. P. accastii tchnica a Iost ul. F.. Keller (1903). la viata sociala din trecut.. casa etc. dintre chestionarele mai vechi se citeaza cele lansate de catre Letourneanu (1882). intocmit de catre R. dcsavirsirca tehnicii n ohestionarului cste rodul colaborar ii dintre sociologi si psiho1ogi. Cercuri tot mai largi ale populatiei s-au familiarizat cu acest tip de instrument de cercetare. prezinta valoare documentara si pentru cercetatorul sociologic. Muzeul limbii romane din Cluj a difuzatcorespondentilor din tara 0 serie de chestionare. lanseaza un chestionar referitor la obiceiur ile juridice ale poporului. Vuia. Rosca. in 1878. Th.. Europa Verlag. Woodworth. .F. mai putin prin e1ementele de grafica si punere in pagina a chestionarului si mai mult prin alegerea "item"-i1or. iar in 1930 se republica de catre C.. Sint tari un de fiecare al 10-1ea locuitor a fost cuprins eel putin 0 data intr-un esantion. Informatiile astfel obtinute. Prof. in 1917.fllilr.O\Y. filillQ!i·. Kindl (1903).. Wien. Irecvente.. R. in 1933.. chestionarul destinat depistarii celor inapti. aproape ca nu exista sociolog care sa nu fi lansat propriul sau formular de cercetare. La noi.. elaboreaza. initial. in cadrul Muzeului etnografic din . Chestionarul este publicat intiia cara in anul 1898.~ • . care. Contactul anchetator-anehetat se realizeaza rapid si fara rezerve.Cluj. Zu« Methodik cm pirischrii Soziologie. intitulat Sur la valeur des questionnaires en psychologie. Folosirea intensa a chestionarului in in-vestigatiile sociologice a avut ca urrnare in.referitor la casa. Tocilescu pentru elaborarea unui chestionar folcloristic.: I I I I I I I I I I I I I codificate)".. presupun cornpletarea unui chestionar sau realizarea unui interviu. G. Este hazardant insa sa se lege aceasta tehnica de un singur nume. Este revazut in 1904. Pe plan mondial. etc.. standardizarea tipurilor de forrnulare.. pentru centrele militare de recrutare. Am Puis der Gcsellschaft. p. In 1898. C1\PT. Ribot publica in primul numar din "Journal de psychologie" (1904) un studiu..R.I . A. N. Inscrierea intr-o forma de Invatamint oarecare. Paris.. 134. intocrnests doua chestionare privind: obiceiurile de Craciun (1926) si de Anul Nou (1927).O¥... Hajdeu. LAZARSFELD. :~) Cerintele practicii rnedicale $i psihologice Iac rccurs ln difcritelc tehnici indlvidualc de interogare. Romulus Vuia. S.. Chestionarele de tip "oficial".

ne vom margini sa definim doar !"Chestiqnarele de 'cercetare".. 103. p. grafic. mai mult. *i 140 141 I I I I I I I I I I I I I I I L_. Ca stimuli pot servi si imaginile. se impune Iolosirea maternaticilor moderne in structura ohestiona1':-101'. "formular"". Dar intelesul terrnenului de chestionur se largeste. !abstractie farind de celelalte tipuri de chestionar: "inventar de personalitate". de universul anchetei. Paralel.. ohestionarul nu are nici o valoare. In ceca ce ne privcste. intrebarile. Se vulgarizeaza un proeedeu pretios . CANNEl. trebuie sa rezolve in primul rind problemele psihologice ale structurarii chest. La aceasta se adaug~ faptUl di sub titluri pretentioase: chestionar. germ. fotografii) fixate in scr is.. "teste('. s-au tl~ansfonnat in "jocuri de societate". Iamiliarizarea populatiei cu aplicarea ~lf~nt:lor tipuri de chestionare a dus la diminuarea prestlgm1ul stiintific al acestor instrumente de cercetare. test etc. Chiar si cele mai ban ale intrebari sint formulate in conforrnitate cu ipotezele anterior stabilite.. in raporj eu ipotezele cercetarii. si. de alta parte. Foarte frecvent . Pe. KAHN CIIARLHS V. de acord CU intentia lucrarii. in fine. In afara precizarii ipotezelor. nu exista chestionar care sa nu porneasca de la ipotcze mai mult sau mai putin clar conturate. 1970).. Def'initia releva faptul ca avem de-a face cu 0 I SUCl {'siullc de in trebar i sau . la urrna despre viitor. va prevala ordinea logica sau cea psihologica. apoi despre prezent. in timp ce . PHILLIPS. exista posibilitatea combinarii stimulilor verbali cu cei grafici: Intrebari $i fotografii sau desene. dar si psihologica.lema. Se impune 0 selectie a stimulilor in 1'aport cu ipotezele cercetarii. Ciclul investigarii fenomenelor sociale prin intermediul chestionarului este dat de urrna toarea succesiune! (vezi fig.nguroasa a recomandarilor clasice referitoare la utilizerea che~tjonarului in investigarea fenomenelor sociale. stimulii intrebari sau imagini . Explicit sau implicit. 3 BERNARD S.e sau de imagini grafiee eu Iunctie de stimuli. Se multumese sa indice doar modul de construire ~l de aplicare a chestionarului. Combinarea ~i succesiunea stimulilor trebuie sa fie logica.':plica faptul ca raspunsul inregistrut are dual' 0 ~~~loare statistica. "scala" etc.!. I ChestiClnarul utilizat in investigarea Ienomenelor socialev ~epre~inta 0 succesiune logidi si psihologica de intre~an serlf. 0 ancheta in rindul ~. Theory.ionar ului. diferitels reviste publica diverse formulate privitoare la comport&mentul indivizilor. Multe problerne nici nu pot Ii abordate. . Un alt criteriu de ordonare este acela r.pentru ordonarea logica a intrebartlor se ia drept criteriu timpul: subiectul este pus in situatia de a raspunde mai intii despre trecut. Nu este vorba nurnai de intrebari.l -r ?efi?i~ea chestionarului nu este deloc 0 operatic simpla. "inventar". 4 ROBERT J.investigarea adolescentilor.fOlosirea teoriei inforrnatiilor. care prin administrarea de ~atre operatorii de ancheta sau prin uutondmiriistrare. problema conta~t~IUl eu subiectii este greoaie. technique. and cases. In Iunctie de tema.asa cum remarca Bernard S. London. New York. Replica trebuie sa vizeze Illterzicerea publicarii oricarui chestionar care nu are ~irul unei institutii specializate. Definitia chestionarului sociologic f~f. . G~termina din partea celui anchetat un comportamen: Verbal sau nonverbal.~~(. 1967. NICI terminologia nu este unanim acceptata: "ches<t:ona1'''. sesizabile. In cadrul chestionarului. Se cere mult tact pen~ru a e..lo l. Oricum. Social Research.imagini (desene.lnc!e nu exista 0 traditie indelungata in ceea ce prlve~t~ chestionarea in scopuri stiintifice. Diferentele smt ?rell. Strategy and Tactics. Phillips" . desenele au Iunctie de indicatori. cricit de abundenta ar fi ea.persoanelor adulte cu inalt grad de cultura accentueaza elementele rationale ale ordonarii stimulilor. 2. de exemplu. ' '" dat de gradul de abstractizare: mai intii se va raspunde la intrebarfle concrete si abia apoi la cele mai abstracte. Wicn. 1966 (trad.urrneaza 0 succesiune riguroasa. Intrebarea De urule cuivuxiraii piine? confine ipoteza ca nu toata populatia anchetata cumpara piine de la aceeasi brutarie si exclude ipoteza ca cei cuprinsi in esantion coc piine acasa. Springer-Verlag. de stringere a informatiilor. 14). "Ploaia de intrebari" nu acopera problematica cercetarii.: Em pirische Sozialforschung-Strategic WId Taktih. The dynal/lics of i nteruietoing.. ce urrncazii a fi inregistrat in scns. "scale de masurare a atitudinilor". . Multi sociologi ocolesc aceasta prob. dar si respectarea .

considerarn. dar sporeste gradul de siguranta ~l elaborarti raspunsului. Pavelcu. Asupra acestui comportament influenteaza . Un chestionar de opinie "omnibus". Mcthoden dey Motioforsckuiig. sint inregistrate de catre subiect.vsituatia-cadru de desfai}urarea anchetei. Clasificarea chestionarelor 5 ERHARD STEPHAN.I Ii I I I I I I I I I I I I I I i~ .istructura chestionarului. Tasi. Intrebarile sau imaginile cuprinse in chestionar au functia de stimuli declansatori de comportamente verbale sau nonverbale. Raspunsurile. Dozarea spatiului corespunzator Iiecarui raspuns ridica probleme de economie a "punerii in pagina". 1961. atit avantaje. chestionarele pot I1 elasificate 9-l!P~: . 1. Factorii care detcrmind comportamentul verbal (riispulisurile) celui anchetat (prducrat duPii Friis-Reinhard Stroschein). In cazul administrarii chestionarului de catre operatorti de anoheta. adunate vizeaza·· calitatea 'infer143 142 . Ni se pare insji imperios necesara rigoarea stiintifica in descrierea si clasificarea tuturor instrumentelor sociologice. • Otnectui specific "PrOblema generalO t "\ Codmccr e / AnallzO I Fig. pentru 0 populatie cu nivel ridicat de scolarizare. Clasifiearea chestionarelor poate fi mai mult de cit 0 problema didactica. Cauza". Inregistrarea raspunsurilor de catre operatori de ancheta surprinde si eomportamentul nonverbal. B») forma. sprijinindu-ne si pe datele de cercetare. reprezinta eu tow 1 a1teeva decit aeelasi chestionar de opinie eentrat pe 0 singura terna. Se poate spune. Tema anchetel Personolitalea anchelatorulul Fig. Verlag Moderne Industrie-Mtiuchen.i "~ ~ /" Formularea intrebOnlor InlenllE'varl! laplicar(') <.it ii "Al. cuordonator V. Exista in ambele cazuri. de acord cu Erhard Stephan". o Personalilatea Tunpur cind ere roc anc~e'o1IiI~ 511 uctura cnesncnorvnn f Comportamenl verbal Irospunsul) . _ A. Ceutrul de sociologic al Universit. Grigoras. eu intrebari inehise. eu lntrebari desehise. expediat tot prin posta.surile la intrebari si expr-imarfle iverbale determinate de stimuli este variat de la individ la individ. reprezentarile. 1. Precizia terrninologica inlesneste descrierea cercetarii si califica investigatia realizata.·' personalitatea celui ce realizeaza ancheta. 93. A) \confinutul. Pornind de la aceasta afirmatie. autoadministrarea este posibila numai de la un anumit nivel de eultura si de virsta in sus. Nu consideram ca pentru a combate vulgarizarea tehnicii chestionarului trebuie sa utilizam un limbaj eriptie. 1. 3. Dintr-un 'inceput se poate spune ca un astfel de proiect este ~ortit esecului. In primul caz sansele de colectionare a raspunsurilcr sint mult scazute. nu numai pe eel verbal. ill Sociologia in actiunc. In plus. ceun cnchetct ({/ \ '0 Cadrul de destOsurare a onchelel . Niirenberg. 15. Natansohn. si economiseste timpul. ca fiind Ioarte fructuoasa tehnica autochestionarh". cit si dezavantaje. p. 1972. Primui criteriii de clasificare a chestionarelor dupa continutul informatiilor. Comportamentul verbal . dar si de libertate de dispuns. Tehnica autochestiondrii. atitudinile si opiniile autorului. 8 CXT ALIN MAIIIALI.raspun. comportamentul verbal ca si eel nonverbal a1 subiectilor cste inregistrat de catre persoane caI lificate. tema Investigatiei. expediat prin posta. mai putin intrebar-ile: "De ee?\ se reflecta pozitia teoretica l?i ideologica. ea m alcatuirea chestionarului. C) tnodul de aplicare. Au~administrarea prezinta riscul neintelegerti Intrebarilor si imposibilitatea obtinerit unor informatii suplimentare. in cazul autoadministrarii chestionarului trirnis prin posta sau al tehnicii chestionarului-extemporal. 14.vtimpul cind are loc aneheta. Astfel.0 multitudine de Iactori: personalitatea celui anchetat. Befragung und projektiuc Vcrfahren.

nu stie !. se va propune nu refacerea unui singur formular. in eel rna: uutentic sens cercetarca sociologica. F'iresc. sint imprimate cu cerneala pe hirtie alba. denumirea Iorrnularelor va fi lapidara.standardizat . Se incearca a se stabili utilitatea imprimatului: carui scop raspunde. in aeeste cazuri formularea nejucind un 1'01 prea insernnat. Formatul imprimatelor . dar "formularele tip" din adrninistratie corespund prea putin unor necesitati mai in de partate: de centralizare a datelor. dincolo de eficienta administrativa si economica ar faeilita t . Astfel de chestionare lansate in scopuri administrative nu sint totdeauna foarte laborios concepute. omisiunile. S. In Iunctie de aceasta el trebuie denumit. dublurile. 7 JEAN GERBIER. Intr-adevar. Dar nu numai anchetele demografiee. dar si celui de cercetare stiintifica. persoana anchetata.sau negru pe verde pal s. ocupatiile din timpul liber etc. AIMARD. Analiza soclologica asupra ohestionarelor de tip administrativ nu vizeaza numai aspectele formale: se stabileste circuitul sau circultele in care aceste imprimate intra. Se pot introduce si imprimate negru pe galben . Este judicios sa se afirrne ca in investigarca Ienornenelor socials nu exista chestionar care sa nu cupr inda ~i intrebari Iactuale. Persoanele de sex feminin par a fi mai putin dispuse sa-!. 144 145 I I I I I I I I I I I I I I I I. ci reproiectarea unui grup de imprimate". declara: "D-voastra aveti probabil pina in 40 de ani". 0 eercctare demograf ica in orasul Boldesti". mai ales in prezenta unor operator! de ancheta tineri. ca sa nu mai amintim de Iaptul ca precodifiearea lipseste cu desavirsire. Cercetdri de psihosociologie concreto fa Boldesii. Formularele de tip administrativ. Intervine aici din plin "reaetia de prestigiu''.a.corespunzind celui mai puternic contrast de culori . profesiune etc.m. cu rare exceptii. neuniformitate in modul de inregistrare.ii declare cu exactitate virsta. dar suficient de Iamurltoare in legatura cu scopul urrnarit.Am implinit deja 43" sau "Peste 0 luna implinese 4G".: Anehetele demografice utilizeaza in primul rind astfel de chestionare. nu avem motive sa eredem ca 0 persoana adulta. Memorator. 197(J. Romania. profesiunea. scuteste timpul de cautare a diferitelor tipuri de imprimate. corectitudinea precodlficarilor. Informatla obtinuta pr in astf'el de Intrebari nu poate fi pusa la indoiala . de tip administrativ. standarr'izarea si precodificarea Jiselor de inregistrare. micsorind-o eu 4-6 ani. domiciliu. este indispensabil nu numai sectorului administrativ. realizate cu coneursul studentilor sectiei de sociologie a Universitatii din Bucuresti. 1971. C. Introducerea Iorrnularelor de diferite culori mareste puterea de discriminare.este necesar sa corespunda criteriilor de functionalitate. R t ndustrializarc si urbaui zarc. sex. In cercetarile noastre. iar operatorul sensul raspunsului. Sub red. Orice "formular tip" reprezinta in fond un chestionar. De aceea. La fel si culoarea. exaetitatea inforrnatiei poate Ii pusa la indoiala. Coordonarea formularisticii la nivel central. psihie norrnala. Formularea Intrebarilor Iasa 0 mare marja de libertate operatorului. loc de nastere. susceptibile de a fi observate direct si verificate de alte persoane. magulita. I.d. Editura Academici R. cornponenta familiei. de prelucrare secundara a Jor.. Bucuresti. Efectul psihic al culorilor ar putea sparge monotona atmosfera a arhivelor. vol. p. Organizare.84.ii nu vrea sa-si declare: virsta. stare civila. Nicaieri sociologul nu poate interveni cu mai mult succes decit aici. Pe cit posibil. In raport eu cireuitul se urrnareste a se evidentia: mentiunile inutile. Din acest punct de vedere se disting doua tipuri de chestionare: (f)Ch~sti()nare de date factuale. Este bine sa se evite denumirea formularelor prin initiale sau prin abrevieri greu descifrabile. informatia cu 'privirc In virsta celor anchetati nu era obtinuta printr-o intrebare de tipul "citi ani aveti?" Operatorul de ancheta estima virsta celor anchetati si apoi. Analiza imprimatelor porneste de la inregistrarea consumului lunar si a stocurilor zilnice. Principalul este ca eel anchetat sa fi inteles sensul intrebarii. . declara cu exactitate: . Editura politica. Trnian Herseni. Desigur. Conducere.cu exceptia cazurilor intentionate de eroare din partea celui anchetat. Bucuresti. Chestionarul de date factuale: virsta. judetul Prahova ne-a cvidentiat numeroasele schimbari survenite de-a lungul anilor in registrele de stare civila: aparitia si disparitia unor rubrici.vizIn-a--Iapte objective. Totdeauna. ._ matiilor. schimbarea unui imprimat atrage dupa sine modificari ale altor imprimate din acelasi circuit.

tinte" vizind stabilirea nivelului de cunoastere (cunostinte despre natura si societate) VOl' Ii diserninate printre intrebarfle de opinie.I I '. l\H)~lm. intre intentiile declarate ale oamenilor si realizarea lor nu exista decit 0 foarte slaba legatura. In investigarea fcnomenelor sociale.' rnotivatia \ si 'interesele.. oJ" cit.1111i permitcti aCLlI11 sa va 111treb asupra citorva amanunte.' dispozitiile ' si 'inelinatiile. am clod sri sl.. :)1-1. tot ceca ce reprezinta intimitatea persoanei. Intrebarile de date factuale pot fi grupate in: 111trebari de "cunol. A. ohestionarele de cercetare reprezinta 0 impletire de intrebari deopinie si de date f'actuale. nu ne. se va explica subiectului: Asa cum v-am spus de la inceput. pentru a nu crea celui care raspunde impresia di este supus unui "test de inteligenta".. stare civila. raspunsurile nemaiputind fi astfel . ca ea trebuie sa aiba in vedere obisnuinta sau noutatea Iaptului de a raspunde la 0 ancheta. sex. cu privire 1a intentia de a cumpara un astfel de aparat. ne margi nirn sa precizam necesitatea raportarii subiectivului la datele obiective.1da)ul (. imposibil de observat direct. majoritatea cercetatorilor opteaza pentru p1asarea intrebarilor de clasificare 1a sfirsitul chestionarului. Intrebarile de "cunor. a celor CL~ care am stat de Yorba. ocupatie si conditii generale de viap. situatie seclara sau profesionala etc. niciodata nu mentionarn numele persoanclor chestionate. Fara a aborda problema posibilitatii cunoasterh obiective a fenomenelor subiective. In anchetele socia1e guvernamentale din Anglia se precizeaza: "Atunci cind se analizeaza rezultatele anchetei. ea trebuie sa convinga populatia anchetata ea datele de "identificare" (sau de "clasifieare") Intereseaza numai prin repartitia faptelor in raport eu diferitele eategorii socio-profesiona1e. in timp ce 10 gospodarii din cele 1163 in care se inregistrase decizia sigura de a nu lua televizor. Februaric 1959 "Intentiona{i sri Lu n ie 1959 /'(IIi 11'l1'vi::(!r ?" cumpa- Ny. intereseaza in primul rind faptele. din 12 cite declarasera ca intentioneaza in mod eert sa cumpere televizor. . Se intelege ca forrnularea explicatiei trebuie sa fie adecvata nivelulul cultural a1 eel or anchetati." sau "Din ca~za ca obisnuintele. reactia de aparare a subiectului..nodificate de reactia "de securitate" a celui anchetat. Intr-un sondaj asupra a 1 230 de gospodarh din Franta.im citcva Inptc de ar-cst Icl dcsprc persoanclc ell cnrc vorbim.. De cele mai multe or i.). In fond.ullul! sC (~(lll urmatourcle cxplicatii: . va rugam sa ne mai raspundeti si 1a urrnatoarele intrebar i''. s-a constatat intr-un interval de 4 luni (februarie-iunie 1959) ca numai 2 gospodarit. Explicatiile ce se dau inaintea introducerii acestor intrebari variaza. intereseaza " . La sOI. " 2. profesiune etc.~ ~ -. acest a1 doilea tip de chestionare nu sint numai de opinie.. incit sa se poata verifica la birbu esantionul persoanelor pc care le-arn chestionat?". nu. 12 2 2 147 . Pentru a putea insa sa grupam raspunsurile dupa: virsta. fapt ce ar putea declansa team a.. eu ajutorul lor se studiaza 'atitudinile. dar am vrea sa le putem clasifica duoii unele criterii: virsta. realizasera acest lucru. Cum pdrat 11011 Gmnparat de ocazic Primit cadou NOll- rdspuns Va. ocupatie etc.' eu un cuvint..>tinte" si intrebari de "clasificare" sau de "identificare" (virsta. trairile ei subiective. In aceasta situatie. sigur . In investigarea fenomenelor sociale este gresit sa ne limitarn la consernnarea opiniilor . p. Nu stiu Total 12 16 22 1163 2 17 1230 10 2 2 P C. De multe ori. sex. Da Nu Sigur. realitatea obiectiva si abia apoi reflect area in constiinta oamenilor a acestei realitati. 'Chestionarele de opinie se refera la datele de ordin subiectiv.. care nu posedau televizoare. nevoile si opinii1e oamenilor var iaza uneori dupa virsta. v Orieare ar fi formu1area explicatiei. Cu exceptio anchetelor rcalizate prin tehnica esan tionarii pe cote. sin t prea purine cazurile de lansare a chestionarelor exclusiv de date Iactuale.( ..I I I I I I I I I I I I I I . Problema care se ridica este aceea a locului amplasarii acestor intrebari in economia chestionarului. cumparasera. Intrebarile de "identificare" considerarn ca trebuie introduse la sfirsitul chestionarului.. sa aflarn cum va cheama.

Daca intrebarile Iactuale au in vedere ceea ce stie populatia anchetata. Opinia Nr. exista oameni care se declare cu rnai multa sau mai putina siguranta de acord SDU impotriva (fig. fie stiJul de condueere realizat de catre (1(. Wilhelm Brrunuiillcr. Nu stiu Total 10 16 22 1150 15 1213 3 2 2 7 4 4 1 9 18 14 15 3 10 20 1094 14 1HI :Jo £l. H.1. la intrebarea "Sinteti favorabil sindicatelor?") 0 serie de sase intrebari pentru a verifica valoarea declaratiilor Iacute . revista americana "Tide Magazine" intreba: "Cum considerati Iegea meta10 PETER R.v. numai 1 103 si-au pastrat dupa patru luni exact hotarh-ea luata (opinia declarata). /George __ Gallup a stabilit in acest seop 0 schema de coristruire a chestionarelor de opinie: a) Intrebari filtru (inchise. se poate vorbi de 0 "rriultidimensionalitate" a intrebarilor de opin ie.jdar si intensitatea acestora. b) Una sau mai multe intrebari (deschise) privind atitudinea populatiei fata de respectiva problema.acest sens un exemplu foarte sugestiv: "Pozitia stelelor in momentul nasterii influenteaza viata oarnenilorv!".(.sigur declaratd in iunie Da Nit 1959 Nu stiu :J Z Opinio declaratd in februarie 1959 Sigur. La intrebarea: "Ce par ere aveti despre seful gruplJlui d-vcastra?" se poate avea in vedere fie seful grupul ui ca persoana. 0 III 00 LLa. 16). incit se impune standardizarea. In nici un caz nu se po ate trage vreo concluzie cu privire la opiniile si atitudinile oamenilor analizindu-se raspunsurile Ia 0 singura intrebare. ins a cu diferite grade de intensitate. 149 I I I I I I I I I I I I I I I . A constatat ca numai 30 din acestia si-au mentinut opinia. Hofstatter da in .Interesant este ~i faptul ca din cele 1 213 de gospodarii in care nu se achizitionase inca un televizor. intr-un sondaj efectuat de Institutui american de opinie publica. cu raspunsuri multiple preeodificate sau deschise) pentru stabilirea gradului de cunoastere de catre eel anchetat a problemei puse in discutie. favorabile sindicatelor (raspunzind "Da". 16. Totdeauna trebuie prevazut un sistern de intrebari care sa perrnita stabilirea pozitiei indivizilor fata de una sau alta din problemele puse in discutie. 20. Peter R.0 a. nit Da. e) Intrebari (inchise.a. In astf'el de chestionare. iar 5 au trecut de la 0 extrema la alta. . c. Cu privire In aceasta af'irmatie.5t. siguT. Cantril a avut inspiratia sa puna unui numar de 40 de persoane. d) Intrebari desehise vizind motivatia opiniilor exprimate. eu raspunsuri multiple preeodiIicate) pentru masurarea intensitatii opiniilor.0 "-0111 01 c. prin anchetele de opinie se urmarcste a se stabili ceea ee crede aceasta populatie. 148 Inf'orrnatia obtinuta cuajutorul intrebarilor de opinie este foarte incerta. ell:":: -. 19-19. Psihosociologul vest-german amintit ofera si alte exempJe la Jel de convingatoare: in 1937. ~. p. se Incearca cunoasterea . Die Psychologic Wi('!l. nu .nu numai a opiniilor. Iormularea intrebarilor reprezinta 0 problema centrala. eu raspunsuri multiple precodificate) referitoare la aceeasi problema./l 31 32 Fig. der offentlichc» Meinung. HOFSTXTTER. Cu ajutorul chestionarelor de opmie. c) Un sistem de intrebar! (inchise. Da.D '- . care se declarasera. Da Nu Sigur. Chiar si in aceasta situatie.

pentru toate statelo.la pol itica intreprinderfi ale unui grup de 12 maI~t~l si 6. C. consistenta si centralitatea opiniei. Utilitatea sociola a corcetdrilor asupra atitudi-nilor si opiniilor..eu toatc ca 0 astf'el de lege nu Iuseso promulgam ~l rue: nu Ius~se vrcodata discutata in Congresul S.ia!psycli%gic. Din categoria intreII P. unei 'p~rtl din persoanele chestionate. asupra opiniilor si atitudinilor. 11010 au circumscris-o si alto!' state strainc. 130. Totdeauna trebuie imaginat un sistem de Intrebari care sa permita concluzii despre directia. la 1 an si fa 3 ani de fa asumarea respectiuelor [wnctii . R. . fac parte 111 trebarile pnvm? relatiile lor cu sefii sau ' cu alti oameni de care depinde eel chestionat. 1966. eel de-al STEFAN NOV!AK. al justifidirii si intihirii pasiunilor cornune sau al intarjr-ii coeziunii grupulul. 17). In cazul cercetarit opiniei. inforrnatia sufera deviatii!« fIe in sensul apararii intereselor materiale ale individ~lui sau ale colectivitati i.'rarii voluntars cit si involuntare a opiniilor.. Astfel "danirezii" _:_ 0 inventie lingvistica desemnin.1 I22ZJ Delega~i sindicali 1. eel putm ~a.. S.U. )3 150 o - 151 .rii rolur ilor si 0 divergenta a opin iilor care se amplifica pe rnasur a crester-ii du'ratei de cxercitare a acestei Iunctii (vezi fig.Nowak -: . studiind pl'ejudecatile al11eric<1nilor fata de diferitele natiuni. Aproxirnativ 70% ~i-a~' exprirnat POZ:tl~ m raport cu aceasta lege care.. 12 ALFRr~D SAU\. in So iiologia poloneza. Studiind opiniile refer~toa~'e .LD.P. 164. Rezulta de aici ca este m~lt mai dificil de realizat un chestionar de opinie decit unul de date factuale. Uneori este necesara disimularea scopului cercetarii. S. In domeniile in care se pare ca este yorba de probleme nevralgice se recomanda 0 deosebita precautie la determinarea limitelor acestor probleme si la interpretarea raspunsurilor''!". Efectul schimbarii rolurilor asupra opiniilor : procentajul maistrilor si at delegaiilor sindicali care sus/in . A. doar 30% din cei intrebati s-au declarat Hira opinie'' in ~~eas.S. include pe lista din care urrnau ~a fie desemnate cele mai acceptate natiuni si un nurnar de ~o~oare fictive. Ei'l1fiihrllng in die S():.? ser ie de "probleme nevralgice« in investigarea opiniilor: "experienta arata ca in conditiilo noastre. I' [:JMai~tn 708 76.sau "Impotriva" .0. Moser). Se cere totusi un singur raspuns: "De acord. 15% di este 0 lege valabila. PUF.1'aspuns unic corect'' nici nu exista (C.ezesc nein~reder~a si det:rmJn~ raspunsuri echivoce sau nesigure. din problemele nevralgtce care t. ' ! I .asa cum rernarca sociologul SteIan .0. Si aceasta in orice situatie.j u~ popor imaginal' . totusi inaintea japonezilor. alteori este indicat sa se puna aceasi intrebare in forme diferite de mai multe ori si sa se analizeze concordanta raspunsurilor. intensitatea. Posibilitatea celor investigati de a ascunde adevarul si de a "ex plica rational" comportamentul lor trebuie sa stea in atentia cercetatorului. directia deviatiei informatiilor este in acelasi sens atit in e:azurile apa.A.I I I I I I I I I I I I I I I ~ J-i f.Y. de fapt. dar sa-l dezaprobi ca persoana pentru lipsa lui de sensibilitate artistica. ! :1 lic-~ne~ul":! . IIOl":->TATTER.6 1. Autoanaliza pe care 0 implica un iraspuns la 0 intrebare de opinie se dovedeste a fi foarte dificila: poti fi foarte de acord cu stilul de conducere al sefulul tau de gl'UP. im :30/0 au l'espins-o". del~gati sindicali inainte si dupa asumarea sarcinilor. 1973. mCI nu exista: 410/0 au considerat ca este yorba de 0 masu~av luata de catre un singur stat. !:Opiniolt Publique. p. gart.ta problema.. LIeberman constata 0 identitatc inaintea schimba. 1964. Inaintea asum6rii func\iilor La 1 an La 3 ani Dup6 osumorea tunctiitor Fig.sint plasati printre cele dm urrna popoare. Hartley. Probabil ca un astfel de . Daca primul criteriu de clasificare a chestionarelor dupa continut viza calitatea inforrnatiei dobindite. Paris. Lieberman (1956) pune in evidenta efectul schimbaru rolulUi.politica tntreprinderii" tnainte. p.'erlag. Alfred Kroner . Cu rare exceptii.6 f 1" E. Stutt- barilor nevralgiee Iac parte si in trebar ile directe des pre conceptiile politice ale eelor intrebati. Exista . 17.

Se pcate oferi spre alegere 0 scala de raspunsuri: foarte multumit. tiunea si conditionarea aeestora. cu 0 singura terna. Ele permit aplicarea analizei secundare si din punctul de vedere al costului. .C._ treme. In practica. 8) alb. Acest lucru presupune din partea subiec152 cului existents unor opinii si cunostinte bine cristalizate iar din parte a cercetatorului 0 buna cunoasterc a realitatii studiate. Ramine categoria celor indecisi: sint de acord cu multe momente din aetivitatea C. este mai lesnicios sa se urmareasca mai mu!te !eme cu ocazia aplicarii unui singur chestionar.. In primul caz. multumit. eu exceptia . este foarte greu sa se distinga chestionare1e speciale de ce1e1alte Ieluri de chestionare. dupa necesltatl. din intreprinderea dv. raspunsul trebuie ?a se mcadreze intr-una din categoriile propuse in chestionar.T. cei ce cunosc activitatea C. Cu aceasta.. fapt pentru care ohestionarele speciale sl. Chestionare "omnibus"."nemultumirea" si incepe "foarte nemultumirea"?! Limitele situatiilor in realitate sint "flou". nici nemultumit. mar multe chestionare speciale. daca nu chiar neutre.C.obiectiv . Subiectul este pus sa decida intre mai multe grade de multumire sau de nemultumire. Chiar ~i in aceste conditii nu este totdeauna usor de raspuns la astfel de intrebari inchise: "Sinteti multumit de felul in care Isi desfasoara activitatea C. In acest '1. Odat~ stabilit un esantion. se poate vorbi de 0 sene 'de ohestionare. Totusi sint abordate si alte teme.B. 3) ehestionare eu inirebiiri mixie.. 3) verde. se pot distinge: ~1) ch_e~twnare. 5) maro. ci de posibilitatea de a surprinde interar-. Unii cercetatori inclina chiar sa elimine dintre raspunsuri variantele neutre. Complexitatea fenomenelor sociale impune cercetarea concomitonjg a unei multit~dini de factori. 6) violet. Scopul precis aI' unor astfel de chestionare este actiunea. . cu mai multe teme. Chestionarele omnibus sint specifice cercetarii fund~entale in sociologie. eu altele Insa nu. 2. sint rnai ieftine. recornandind scalele cu valori pereche ale intensitatilor (in cazul nostru): foarte multumit. de exemplu. }.nu". 9) alte culori". Sint eel mal des intilnite. 7) oranj. George Gallup se pronunta hotarlt in favoarea raspunsui-ilor dihotomiee: "da" . multumit._/sens. situatii in care lmportanta este VI teza obtiner ii si prelucrarii informatiei _ Astfelde chestionare sint destinate a pune in evidenta anumite fenomene. foarte nernultumit. " Un astfel de raspuns Insa nu este prevazut in chestionar si atunci subieetul este Iortat sa aleaga raspunsul: "Da" sau "Nu stiu''. a stimu1ilor.T.C. nemultumit.nt ~oarte rare. foarte nemultumlt. Un chestionar privind integrare~ pro~esion3ll~ este sau nu un chestionar special"! Are 0 smgura tema: mtegrarea. cercetarea de teren a aratat ca oamenii au tendinta de a evita raspunsurile ex. 2) rosu.. Se ajunge din nou la 0 alegere inadecvata a raspunsurtlor. Delimitar-ile sint insa foarte imprecise: unde sfirseste . Cercetarile de opinie realizate in mediul industrial la noi au aratat dificultfitile aplicari i 153 I I I I I I I I I I I I I I I i I. in timp ee alti cercetatori opteaza pentru sealeJe cu patru posibilitati. Aspectul cantitativ se raporteaza in cele din urma tot la aspeetul calitatif.. nernultumit. Din acest punct de vedere se dovedesc a fi foarte utile. mai putin pentru a Ie masura si i~ca si mai putin pentru a le ex plica. Fireste. Superioritatea chestionarelor omnibus nu este data in primul rind de cantitatea mai mare de informatii cu privire la fieeare fapt sau fen omen social in parte. Grad~l d~ 1ib~rtate al subiectului este redus. 1- i . Nici unul dintre aceste raspunsuri nu reflecta adecvat realitatea.~ decit ~a~s~ rec~lculeze nol esantloans si sa se aplice.fera 1a I~a?titateainf?rmatiei. Aceasta este insa tot 0 alegere Iortata. cu intrebiiri inchise.rZ)_oilea crlteriu se re. Inclinind sa aleaga totdeauna raspunsuri moderate. _-" .. 2) chestionare cu zntreban deschise. 4) galben. exista si posibilitatea nuantarii raspunsurilor. Ele sint utilizate mai mult in studierea pietei sau~ a comI?ortamen_tului electoral. si au deja 0 opinie Iorrnata pot raspunde fara ezitare: "Da" sau "Nu".L Intrebiiri~e inchise (sau precodijieatej nu permit deCIt alegerea raspunsurilor dinainte fixate in chestionare. cele mai multe fiind dihotomiee. Cei ce nu cunosc aceasta activitate sau nu VOl' sa raspunda pot declara: "Nu stiu". timpu] libel'.?" sau: "Care este culoarea dorninanta pe care 0 preferati 1a tesaturile imprimate? 1) albastru.T. in timp ce in chestionar sint clar conturate. dificultatile nu au fost inlaturate. Raspunsul lor este: "Da. In plus. Chestionarele de opinie abunda in Intrebari inchise (precodificate). nici rnultumit._'Dupa f~rma intrebiirilor. iChestionare speciale.

"Credeti ca S. 9: "alte ouIori".I I I I I I I I I I I I I I chestionarelor cu alegeri multiple. Foto nr. Iapt : ce ne face sa credem di raspunsurile dihotomice sint preferabile. Chestionarele cu raspunsuri precodificate trebuie sa acorde acelasi numar de alternative pentru opiniile pro si contra. S-a indicat subiectilor: "Aici avem un sir de fotografii. Exista posibilitatea ca raspunsurile la chestionarele inchise sa fie incluse chiar in intrebari. numerotate in ordinea prezentaril de la 1 la 6.A. lista raspunsuntor precodificate trebuie sa fie . Se naste Insa 0 problema: exista Intrebari care prevad cu adevarat . toate variantcJe de raspuns. ci indica raspunsul nr. se adauga "altele" . 1 2 3 -! 5 6 31% 5% 14% A) Ordinea directs N = 585 R= de prezentare 11% 14% 23% 97% $i acest experiment schein probeaza faptul realizat de Fritz-Reinhard Stroca primele si ultimele elemente se 155 " . Alegerile . este clar ca nici in urma anchetei n-am reusit sa depistam preferintele publicului. Aceasta ultima varianta de raspuns probeaza gradul initial de cunoastere a realitatii de catre cercetator.A.U.A.exhaustiva.. pe cit posibil. cealal- . s-a putut constata ca ordinea de prezentare a unor fotografii influenteaza recunoa~terea ulterioara a lor.U. la sfirsi t. Intre variante. bias-uri (term en psihosociologic american. Nu toti su biectii slnt insa dispusi pentru asa ceVa si atunci indica drept raspuns prima varianta de raspuns retinuta. in eel de-al doilea razboi * Prin aualogic cu rcstaurantele eu autoservire. si de intrebare selectiva: "Ascultati radioul foarte des. Au fost apoi amestecate intre alte Iotozrafii. ar trebui sa suspende to ate ajutoarele date Angliei sau sa sprijine in continuare Anglia?" Suspendarea Continuarea Nedeci# ajutorului sprijinil'ii 7% 89% 4% De asemenea.precodificate multiplu" nuanteaza raspunsurile. Daca in legatura cu tesaturile imprimate. "cafeteria"*. dupa cum rezultatele influenteaza faptul ca alternativele pro si contra au fost ambele explicite. de deformari. des.raspunsuri dihotornice? Nu! Totodeauna. era redata t<1 fiind implicit<1: explicit 0 singura alternativa. rar..m. 154 mondinl. probeaza insasi valoarea cercetari i. Ordinea de prezentare a alternativelor influenteaza si ea. Pare deci mu1t mai judicios sa se vorbeasca de chestionare cu raspunsuri "trihotomicev si chestionare cu raspunsuri "precodificate multiplu'' (sau eu "raspunsuri in evantai"). Doriti sa indicati numarul fotografiei pe care dv. au fost expliCIt red ate ambele alternative. Se vorbeste atunci despre intrebari alternative (dihotomice) sau selective (precodificate multiplu).pe cit posibil . Intr-un sondaj efectuat in H)41 privind angajarea S. Aceasta cerinta impune subiectilor memorarea unui mare numar de cuvinte sau propozttii. deja ati mai vazut-o?". . Intr-un :xperiment pe circa 600 de persoane. Cind in acelasi an.U. "alegeri multiple". in afara de "Da" sau "Nu". foarte rar?:' Chestionarele ou raspunsuri "precodifieate multiplu" implica cercetarea prealabila a realitatii: in chestionar trebuie sa apara precodificate. dar sint susceptibile de distorsiuni. intr-un alt sondaj. subiectul are 1a a1egere si un alt treilea raspuns: "Nu stiu". S-au prezentat 6 fotografii. obligatoriu.d."Credeti ca S. in care clientii au lie bertatea de a alege iutre Ull uumar limitat de feluri de mincare (in englczn "cafeteria" = restaurant ell autoscrvire}. Exemplu de intrebare alternativa: "Ieri ati ascultat sau nu ati ascultat radioul?".a. Mai mult. ar trebui toarele date Angliei?" Da Nu Ncdecisi sa suspende 10% 87% toate aju- . raspunsurtlo au suferit modifidiri: . 0 mare parte din populatie nu declara ca prefera nici albastru1 si nici rosul s. indicind deformar ile survenite in cadrul anehetelor)...

Societe 156 157 I I I I I I I I I I I I I I ."iindice lucrurile despre care au "orbit in ul tirnul timp cu prietenii " vecinii curioscu. Riispunsuri Vor creste Vor ramine aceleasi Vor scadea Nedecisi Total Forma. Ill. 78. (:\~TEI.retin mai frecvent decit celelalte.0 13% -t 0/ /0 l\lijloace cll: sptdat l'asUl de dinti Tigari Total rdspttn. VOl' ramine aceleasi sau vor scadea?" 12 luni VOl' RiispUHsuri Automobil Televizor Cafea Alimente ?'[ohilrl Radio Pantofi srl[lun B 12% 12% 7°' /0 9°/ /u 11% 9% 12% 4% 11% 4°! . in timp ee altii au dat mai multe).I la psychoTo.. 13{.'\~. A 60% 29% 2% 9% 100% (500) Forma 57% 35% 1% 7% 100% (500) JJ VOl" 8°! .1 raspunsuri/persoana..0 3~·~) 80/0 ' 100% zul intrebarllor ferim la viitor: Paradoxal. In tirnp ce In a1 doilea caz cite 3.il' modcrne.tinut cite 4./0 13% 9°/ /0 9U'/0 ..4'ii au tlemonstrat ctl primele .~. VOl' ramine aceleasi sau VOl' creste?".sur: 8°. 0 Paris. Initiation . unii subiecti nu au dat nici un raspuns. un exemp1u foarte concludent: A) "Credeti ca preturile in urrnatoarele creste. daca... inversa. au ramas aceleasi sau au scazut?" B) "Cum a fost in ultimele 12 luni: zut.. 6 5 4 3 2 1 27% 6°/ /0 12% 12% 16% 28% lucru ramine inversa: B) Ordinea inversa de prezentare N = 593 R = 107% (in eadrul experimentului.6 raspunsuri/persoana.~4 . psiholo. dupa acelasi autor. De asemenca.0 9% (J363) 100% (1235) 1'-'0/ . S0 cere subiectilor s<. s-au ob. dar aceasta influenta se mentine si in caprivind trecutul !7i nu nurnai rind ne repreturile au cres- A) "Cum a Isst in ultimele 12 luni: cut. De ce? Pentru cil. Castellun"! sint mai putine Iegaturi inutile. A Datele de cercetare confirm a faptul ca ordinea de prezentare spre alegere a raspunsur ilor influenteaza rezultatele. pretur ile au seaForma 69% 22% 2% 7% 100% (500) B .9.. 19(-. . (1 ('Chtll)l1 11ensclgnel11ent superieur.'.1 . Acest ~'aiabll chiar in cazul prezentarii in ordine Foto nr. Redam.') B) "Credeti ca preturile in urrnatoarele 12 luni scadea. l:~xperill1entill....LAX. intre aceste elemente asa cum rernarca Y. au ram as aceleasi sau au crescut?".. primul caz. prezentindu-se 0 lista cu lucruri insiratc In tr-o ordine 'ii apoi aceeasi lista in ordine inversa.i ultimel« clemente ale unci serii de cuvinte sau cifre se retin mai usor.*~ ABC Fi. raspunsuril« vor Ii diferite: A B urdine ordine directa. Raspull suri Au crescut Aceleasi Au scazut Nedecisi Total Forma A 75% 18% 2% 5% 100% (500) In.

pruccdcul nu estc deloc cconomicos ~i pont(' ri . raspunsurilor. ill lJas Lntertnctu.t I I I I I I I I I I I I I I Intre . . iunie. Ca Limp. "item- servesc ca "jiltru" pentrii intrebiirile urrruitoarc. problemelor delicate. In afara sugestibilitatii.A. Hcraltsgegevnt von Rcn e Konig. chestionarele cu intrebar! inchise par a fi mai putin indicate in studierea urior fenomene psihosociale complexe. ~i HADLEY CANTR1L.:1 ~i 13 exista () lcgatura utila (Iegatura utila = legatura dintre elernentele succesive) si trei Iegaturi inutile. sporesc anoninuitui ~i sec1Lritatea celui anchetai. permit aplicarea unor chestionare r.lplicnt do.tJ'uv\it' ~vl)lilr. 1962. aparea variatii in ceea ce privests )forma i!?i 'lungimea . Subiectul urmare$te pe lista variantelc de raspuns. lasa subiectului libertatea unei exprimari personale a raspunsurflor. un nurnar de 5 institute americane au realizat cercetar.U. In cercetarilo noastre am procedat totdeauna astfe1. Cercetarile expertmentale au pus in evidenta tendirita populatiei de a dispunde pozitiv la Intrebar-ile din ehestionar. iar intrebarile deschise ~ de preferinta studierii fenomenelor foarte complexe. 15 ])OXALD ReG'. postcodiiicciej. tara sa avem Insa certitudinea unor raspunsur i perfect adecvate realitatii. in afara legatur ii utile sint patru legatur! inutile. Die FOl1l1UllClltl1g oon Fragcu. fapt ce ingreuiaza ccdificarea.). III cadrul chextionarelur.. formularea.ise(ljbere. sprijinii memoria celui anchetat. Pentru a mari gradul de adecvare. Paul F.t. inlesnesc "angajarea(( in chestionar a subiectilor. lista raspunsurilor se poate reciti intr-o ordine schimbata (sau in dezordine).. volumul lexical. in razboiul antihitlerist. <2. se Intrebuinteaza asa-numita cheklisi ~ 0 Icaie de hirtie pe care sint scrise citet variantele de raspuns date celui anchetat.u: ln () populatio ell un II ire] ricii('. VOl'. Se stie ca inaintea intrarij S. corectitudinea gramaticala. Pentru a preintimpina distorsiunile legate de organizarea materialului. unul folosind Intrebari inchise ~i celalalt intrebari deschise (libere). Kiepcnheuer c£ Witsch. .1 de iJI:-.}lntrebiirile descfl. in timp ('0 operatorul de ancheta da citirc tutUI'Ol' raspunsurilur. viteza de exprimare si capa159 158 .. in timp ce intre R f?i C. dar care aduce un plus in cunoasterea particularitatilor unei populatii privind: coerenta logica. Diferenta de La 120f0 In 25% poate Ii pusa pe searna sugestibiIitiltii realizate de intrebarlle inchise. au dat rezultate diferite':'.) uri". Analiza raspunsur ilor la intrebarile trihotomke (care prevad varianta de raspuns: "da" pe primul loc) trebuie sa aiba totdeauna in vedere aceste distorsiuni inerente. Inconvenientul major al unor astfel de intrebari este Iegat de sugestibilitatea pe care 0 implica prezentarea precodificata a raspunsuruor. pe esantioane nation ale in legatura cu opinia populatiot privind interventia militara. intrebiirii« incliise (SiW prccodi ficate) prcziniii cit cva avantojc: [aciliteazii analiza statisticii a riispu nsurilor. In literatura de specialitate se apreciaza valoarea atractiei raspunsurilor pozitive ca fiind de 8~ 120/0.. Aceasta dilerenta poato fi pusa in legatura eu "atractia raspunsurilor pozitive" (da.1l multe A) lntrebar« descliisii (liberii]: Cit de curind credeti ca vorn intra 12% 8% 22% 31 % 27 % in razboi? Raspuns : 2 luni 3 luni 4-6 luni peste 6 luni £lid raspuns B) lntrebare inchisii (precodificata): in razboi? 25 % Credeti ca noi in 2 luni vom intra Raspuus : Da Nu 46% Nn stiu 29'.I i. Koln-Berlin. septembrie 1941. de acord etc..\. Doua sondaje realizate aproape eoncomitent. spre deosebire de cele inchise (sau precodificate). Lazarsfeld precizeaza di intrebarile inchise sint adecvate studierii fenomenelor simple. in Iun ile mui..

A. sub redactia AI. Intr-o cercetare proprlc. M. eel care in 1939 a declarat razboi Germaniei (Ia intrebarea inchisa / precodificata multiplu/: 51% pTO. Pe en e~antion.inll. p. viz:a~a ... Intrebarile inchise. ELISABETH NOELLE. de exemplu. rea-unor -informatii citatea de _explicitare. strll. 1971. ce inseamna «Esperando»?" Lirnba unitarjt Altceva Nu stiu . puneam subiectilor mai intii intrebar! deschise 161 160 I I I I I I I I I I I I I I I .spunsuri vagi (combinatie de rnai multe Iimbi. Astfel de Intr'ebar] pun in evidenta ceea ce este stabil.anchetati. puterriic consolidat. P. Elisabeth Noelle da un exemplu in acest sens'". p.F. Achilles) s-a demonstrat ca "recunoa~terea este un proces mai faeil decit reproducerea-!".ntului de raspunsuri "nu stiu'' la intrebarile "precodlilcate multiplu".U.U.Intrebarile deschise permit cule¥e~ bogate asupra tuturor ternelor.. 87. 24010 pro).>titi 0\'. nu stiu Total Diferenta dintre gradul de complexitate al proceselor de reproducere si recunoastere explica scaderea pro~e. p. Diferent~ poate fi de ·10-110/0. la intrebarea Iibera. a fost intrebata: "Pe care dintre conducatorj] politici in viata Ii apreciati eel mai mult?". Umfragen in der M'asscngcscllschaft. RiispulIsuri Raspunsurl corecte sau aproape corecte mondialll. Bucuresti. Intrebarile deschise se adreseaza procesului activ al memoriei. Adesea nici nu se cunoaste semniIicatia lor. 1963. "cafe~eria") se refera la celalalt moment al procesului de actualizare: "recunoa~te~ rea". Hamburg. In ca~ul ur:o: opini~ insuficient cristalizate ohestionarele cu intrebari deschise dau un procent mai ri~iicat de raspunsuri "nu.ia lor . B) de exemplu. Forma A 35% 13% 2% 50% 100% Forma 52% 1% 2% 45% 100% B Proportia clementclor Silabe reproduse si recunoscute Cuuinte 39 Proverbe 22 67 Reproducerea Recunoasterea 12 42 65 Rll. dupa cum intr ebar ile Iaceau apel Ia reproducere sau la recunoastere.i16. limbll.m. fara riscul sugestibilitatii. Interesant este faptul ca in ambele cazuri eel mai popular a fost indicat premierul englez Neville Chamberlain.plicii recunoa)<. La intrebarea libera nu raspund 36010 din cei . A) Intrebare care impiicii reproducerea: La televiziune si in ziare se folosesc in zilele noastre multe cuvinte straine.i de rasp~nsuri corecte la intrebar ile care testeaza cunostintele.'. Rowohlt. S. Iimba ajutll. ca si sporirea numarulu.. Adesea nici nu se cunoaste semni16 MAURICE DUVERGER. 1963..terea: "La televiziune si in ziare se iolosesc in zilele noastre multe euvinte straine. stiu''. " 17 Tratat de psihologie ex perimentala. Experimental (E. in timp ce la intrebarea inchisa (prccodtficata rnultiplu). Editura Academiei R. cuvint prescurtat) Fara raspuns. 367. dans.complex al reproducerii in cadrul actualizarii inforrnatiilor. doar 15% nu raspund.. 201.toare. . nu numai in planul cuno~terii. 9i anume . "alegeri multiple". Iicat. populatia S. dar si al comportamentului. in special cele "precodificate multi~lu" ("in evantai".omentul .) s-au obtinut rezultatele de mai jos. Paris.. Asa cum rem arc a Mauri~e ~uvertter Intrebarile deschise si inchise au avantaje ~l dez~va'nt~je respectiv inverse. Dupa raspunsul la aceasta intrebare lib era s-a prezentat o Iista cu toti eonducatorii politici. ce inseamna «Espe- . Stiti dv. ran do» ?" Da. )8 Sa analizam alt exemplu. reprezentativ de 2024 de persoane (in R.F. ' Testarea cunostintelor trebuie Iacuta totdeauna prin intrcbari deschise. pe baza listei. Methodes des sciences sociales. preluat dupa Donald Rugg si Hadley Cantril. Romania. incercind sa reconstituim comport~lJnentul ceremonial. La inceputul celui de-al doilea razboi mondial.G. Nu stiu Intrebare care im.) Raspunsnr! incorecte (aparat.. Rosen.

Mai amarrunti t : "Se fac ospete pentru stcag?" (D<I. Apoi revencam cu Intrebari inchise: "Ce se face? Steag. extremele evidentiindu-se eu mici diferente... .?".. simultan. -. Motorul face zgolUot 9... Fvrma A Forma.. dar ca intensitatea. ne spuneti dad si pe durnneavoastra va supara la automobilul dumneavoastra" .) 391% :.. dureaza mult pina se incalzestc 11. Lipsestc 21. opinia cristalizata.. mult mai numeroase.'%!. a unei intrebari deschise si apoi a unei mtreban Inchise (dupa Fritz-Reinhard Stroschein). Va rugam sa. a unei intrebar] Inchise: "Pe care din mijloacele de spalat. Se recunoasts astaz! ca forma 1?iformularea intrebarilor actioneaza doar asupra persoanelor care nu au. Se disting: a) chestlonare autoadministrate.. La frig.!'!!==!!!. to tus i informatia obtinuta prin intrebar] inchise (precodificate multiplu). _. Nu stiu). obisnuinta se surprind mai bine prin intrebari deschise. A) "Ce mijloace de spalat folositi?" de spalat inscrise in aceasta Intrebare deschisii (libetii) utiplicirui. . indiferent de forma sau formularea intrebarii.•.~ 1% 119% Se observa ca forma Intrebarii influenteaza stabilirea valorilor medii. . Intr-o cercetare demoscopidi asupra patrunderii detergentilor pe piata R. Pentru exernplificarc. porn.. . 13 B) "Pe care din mijIoacele Iista Ie folositi?« RiispunSU1'i Sunil Persil Perwoll Dixan Fewa Total Forma A Forma n 53% 36% 2. frecvcnta. reproducerea: nu "Ati putea sa ne spurieti automobilul dv.:"tl 21% 14% 22% 18% 13% 4% 19% 125% 51% 39% 26% 4% 50% 170% motorul 14.. po~ fi ~e:.. putm sernnificative.. utilizarea unei intrebiiri deschise: "Ce mijloace de spalat folositi?" (A) si. .) 14 (jl. Exista prca purine piesc de schimb Total 162 .(:. b») chestionare administrate de ciitre operatorii de anchetii. Printr-un astfel de procedeu.. Principalul neajuns este indicat pe primul loc in ambele forme: "Automobilul este pre a ingust«. Automobilul este prea ingust de benzina 4% 0% 10% 0% 1% e fnllHo.tere..:f i!I'"Cum se pregatesc nuntile in satul dv. le folositi?« (B). este mult rna] bogata.I ~~. a pus in evidenta faptul ca evantaiul raspunsurilor este mai intins in forma B.. 163 25.. intr-o problema sau alta. Are numai dona usi caroseriei llll 15% HI:".coperite elementelc centrale ale comportamentului.?btinute prin aplicarea asupra aC~lUla1?le~aI?-tJon I?~l ~ntll.. A) I I I I I I I I I I I I I I De fiecare data persoanele anohetate puteau indica mai mult decrt un singur raspuns. . mm. Nu..G. facind apel la recllnoa.n> . o?mlll~)[' sau atitudinilor. brad.F. reproducem un fragment din repartitia raspunsurilor .?v" B) ce anume va place let Intrebare inchisii (precodijicata recunoasterea: l1wltiplu) iniplicind Pe aceasta lista sint diferite plingeri pe care noi le-arn av~t de la alti posesori de automobile. aplicare. ---. inscrise in aeeasta Iista.este dat de modui lor de. /C)'\Cel de-al treilea criteriu de clasificare a chestio: narelor .. '-' . Raspunsuri 1. dar si elemente marginale. _. Forma indicatorul 18. altceva''..<. 8.

chiar tehnica de ardon are a intrebarilor este diferita de cea a chestionarelor administrate de catre operatorii de ancheta. ci se atrage atentia asupra necesitatii de a cunoaste limitele Iiecareia. sa consulte documentele personale pentru a veri fica afirmatiile Iacute.I !1. principalele avantaje ale chestionarelor postale . In scrisoarea insotitoare a chestionarelor postale trebuie sa se explice ce se urrnareste prin chestionar.m. in Methode» der mar xistisch-leninisiischen Sozialforschung. Din aceasta perspectiva.rapiditatea ~i costul lor scazut . Uti lizarea chestionarelor postale trebuie sa alba in vedere faptul ca. numarul mare al celor care pot raspunde con com itent. Expedierea prin posta a chestionarului presupune insa pregatirea raspunsului: destinatarului I se ofera 0 data cu chestionurul !}i un al doilca plic. scrisoarea insotitoare inlocuieste preambulul chestionarelor administrate de catre operatorii de ancheta.. timbrat. Semnalind tendinta de utilizare necritica a "chestionarii orale" in sociologia occidentala. Trebuie avut grijaca. eliminind filtrarea informatiei de catre o alta persoana . anuleaza efectul de surpriza s. Deutscher Verlag der Wissenschaften. cine a Ian sat chestionarul. Grundprobleme der Befragungsmethode.··_:Chestionarele autoadministrate presupun inregistrarea /raspunsurilor de catre insisi subiectii supusi investigatiei. reviste sau ca it} Ctiestionarele pO$taie reprezinta 0 modalitate mai rapid . 1971. pot sa elaboreze raspunsurl mai "chibzuite". subiectii se pot exprima mai complet: prin ceea ce raspund la intrebare. pp. . Trebuie aratata importanta problemei puse in discutie. sosirea raspunsuri lor depaseste limita de timp Iixata pentru Inapoierea lor. fie simple. dar si prin Ielul cum fac aceasta. Germana subliniaza avantajele.a operatorului . Marcindu-se avantajele si dezavantajele chestionarelor autoadministrate si administrate de catre operatorii de ancheta nu se pune problema "condamnarii" unei tehnici in favoarea alteia. In absenta unei persoane straine . 164 I I I I I I I I I I I I I I . nivelul superior de concentrare asupra raspunsur.trebuie relativizate. Ca 0 particularitate a tehnicii chestionarelor postale. imposibilitatea gasirii unor solutii in af'ara colaborarii eu persoanele interogate. Autoadministrarea elimina unul dintre factorii care influenteaza raspunsul: personalitatea celui care aplica Iorrnularul. Subiectii Iormuleaza si consemneaza in acelasi timp raspunsurile. cu adresa tiparita a institutului care lanseaza cercetarea. sa se consulte cu alti membri ai familiei pentru raspunsuri mai precise.este probabil ca subiectii sa fie mai dispusi sa raspunda la intrebari "foarte personale". Chestionarele auto administrate pot fi: a) chestionare postole b): chestionare pubLicate in ziare. cum au fast desemnate persoanele care sa raspunda. Prin auto administrare. inainte de a raspunde la 0 intrebare. De regula. chestionarfi in scris"!".operatorul de ancheta. disparitia influentei anchetatorului asupra rezultatelor.:W alter Friedrich din R. Multo riispunsur i nu mai yin nicicdata. D. prin scrisoarea insotitoare. in scrisoarea insotitoare 'lorn preciza: "Adultii vorbesc despre prietenie. pentru a se asigura raspunsul la intrebari. Faptul ca subiectul are posibilitatea sa vada.ilor. La astfel de chestionare.a.d. Herausgegeben von Walter Friedrich. schlmbarile ce pot surveni in ancheta. inapoierea lor (sosirea raspunsur ilor) este relativ inceata. iar tehnica de raspuns foarte clar explicata.. Berlin. fara ea sa cunoasca 165 anexe La diferite marfuri uinduie. se impune cu necesitate ca acestea s5. Lansind un chestionar despre prietenie printre tineri. Chiar daca expedierea chestionurelor cste Ioarte rapida. 19 WALTER FRIEDRICH. 40-41. Procentul chestionarelor recuperate incorporeaza costul chestionarelor expediate: ultimele chestionare care se inapoiaza marcheaza durata recoltarii inIorrnatiilor. diminuarea efectului de interviu. continutul tuturor celorlalte intrebari face inutila folosirea tehnicii "pilniei" sau a "pilniei intoarse". asigurarea anonimatului. !}i mai ieflinu de recoltare a informatiilor. sa se motiveze raspunsul subiectilor: fara 0 motivatie corespunzatoare nu trebuie sa ne asteptam ca subiectii sa raspunda numai din respect pentru stiinta sau politete.

Lungimea chestionarului postal este diferita de cea a chestionarulu] administrat de catre operatorii de ancheta. Pe buna dreptate. proportia chestionarelor rec. Dat Iiind barilor. nu poate cunoaste sen tin. dcspre prietcnie. calcularea subesantionului "absentIJor de 20 E. s-a Incercat trimiterea repetata a acelorasi scrisori si chestionar~ (Malcoln Rollins). sa stirn sa estimam nereprezenta- Pr~ncipala limita a chestionarelor postale este data de numaru1 mare de non-raspunsurt.rilor de rememorare. ocazioual. 7~8. far a persuElsiune. este nec.impreuna eu Suchman 9i McCandless2!l. deloc. Pentru a micsora numarul non-raspunsurilor datorate: incapacitatii de a intelege intrebarile. refuzului de a raspunde. Blankenship consernneaza faptul ca intr-o tara cu traditie a anchetelor de opinie. De aceea va ruaarn sa raspundeti Ia Intrebar-ile urmatoare: Fara a fi exc~siv de politicos. de rernemorare sint mai reprezentative pentru populatia car: nu a raspuns decit raspunsurile sosite la terrnenul flxat: Acestor raspunsuri trebuie sa li se acorde 0 pondere mar mare.U. Trebuie si dimensiunile a ~)Q% unic. In mod obisnuit. cei mai Tnstruiti. III . Who allswe~s questionuaircs ). Moser remarca Iaptul ca raspunsurile venite dupa sCl'lsoarea. 0 luna.. A. la a treia . sa se trirnita subiectilor scrisori de rememorare. acuratetea tiparujul influenteaza l. ca recuperarea caz aproape a ulcatui esantioane reprezentative. 1940. pentru ca cei ce raspund numai ir.0.A. punerea in pagina.A.la mceput. Pentru a putea scrie despre prietenie.aces!or~.U. 24.i~ tale). cei care au mavl mult timp libel'. urrna scriso. 167 .250. la a doua scrisoare . cu privire la chestionarelc postalc puriem de In inccput problema nercprc- zentativitatii.0 din studentii care au primit chestionarul vn-au ra~puns deloc. Restu1 de 190. C. ]Ol1rtw! of Applied Psychology". p. nira a prornite ceea ce nu se va putea realiza. in urma cu mai mult de deloc.I • I I I I I I I I I I I I I I I -~ 1 ~ ~ ~ l' t I exact felul in care se naste ea si ce semni Iicatie are prietenia pentru viata tinerilor. se reintorc doar 15010 din chestionarele lansate. nr. Albert B. Se poate pune intrebarea . forma . Chestionarele postale nu trebui~ sa cuprinda mai mult de 8-10 Intreban simple.0.. saptamina trecuta. Este un pentru tivitatea acesteia.A.Ati prescris medicomeniui "X"?" aseazt. pentru a nvdlca pro portia raspunsurilor la 30-400. fata de cei care au raspuns de . neincadrati inca deplin in viata universitara. in mod obisnuit.esar.0. Nimeni.il motiveaza subiectii in a raspunds sau nu 1a Intrebari. Daca. este posihil. Cei interesati. lntr-o anch~ta punem problema reprezentativitatii. eu referire Ia chestionarul postal se poate spune: "cu citchestionaru1 este mai scurt . Prin astfel de procedee: rememorarea y trirni~ operatorilor de anchete se sporeste numarul. ~. in Mara de tineri. 2) "Aveti tul "X"?" inieniia de a prescrie in uiitor medicamen- sigur. luna trecuta. Theodore Caplow citeaza chiar cazul unui chestionar postal printre medicii din S.0.) privind problemele studentesti. prezinta caracteristici mai apropiate de cei care nu au raspuns de1oc. dar si reprezentativitatea raspunsurilor. Cu totul exceptional. Au fost trimisi operatori de ancheta la domiciliu pentru a-I identifica: erau fie studenti in anul. scrisoarea insotitoare este bine sa Iie concisa si relativ autoritara. ' Tot ca 0 partlcularitato a chestionarelor postale.. insotite de chestionarele la care nu au raspuns. La 0 ancheta prin posta lansata de Universitatea Cornell (S.en tele prieteniei la tineri.u1?erate poate ajunge 1a 80()/o. de imposibilitatea de 166 ". I. simplitatea intrered use ale lui au determinat din chestionarele expediate. fie ~on~or:Iormisti.eu atit este mai bun". dorim sa aflam parerea pe care '0 aveti dv. au raspuns la primu1 apel 360. schimbarii adresei temporare sau definitive etc. care cuprindea doar doua intrebari: 1) :.200. interesul chestionar. pierderii chestionarului. -"Cine raspunde la chestionare?" (pOI. SUCIDIA~ ~i BODY McCANDLESS. CUm este S.U.

chestionarele publicate in ziare si reviste pot sa duca la adunarea unor raspunsuri-ilustratii. personate. raspunsur ilc dv. D". De asemenea.l:onarul la care va lnvitarn sa raspun deti i~i propune sa surpr inda (·l41n di imaginali dv. r. In acest scop. mai parte 4) mai 5) mult 6) nu raspunsun. 11l viitor. \b)': Chestionarele pUblicate in reviste. operatorii nu''. Pentru unele probleme este necesar sa raspunda la Intrebari numai un anumit membru al familiei. in 1970.i 4) mai put in in ·!amilie. N. nu fara umor. partea rcferitoarc la Iamilic: Romania 2000 Tinerii de azi vor pcntru IV. va rugarn prin inccrcarea uneia dintre raspunsulut care corespundo Chestionarul flea ziarului nostru. In afara lipsei de reprezentativitate. ziare sau ca anexa Ia diferite rnarfur] vindute cunosc cu si mai rnulta acuitate toate limitele chestionarelor autoadministrate.1) iuult mai (i) lit I mica stiu Viitorul a inceput. Hansen ~i W. ziar ~i pc adresa Va multumim pentru colaborare! cum va fi viata in familie Nu este deloc user sa-t! imaginezi in anul 2000. au venit la redactie doar 808 In 1974 am prezentat spre publicare in presa pentru CXCI1l- Che:. pot fi Iolositi operatorii de ancheta.. mare constitui populatla 11111- astiizi . dupa mai multe scrisori de rememorare. 5. dragostea va constitui 2) mai criteriul de intemeiere a [ami- liilor intr-o masura: 1) mult mai 3) ca ~i 4) mai micii nlarc II. Jahoda. Incerearea de a obtine un raspuns spontan este imposibtla in cazul chestionarelor postale. 3. tinerii de azi.1) nuri mid.. "chestionare1e pot fi trimise prin posta. v Familia va avea. In vii tor. H. BcasA" (M. Pentru acea parte din populatio care nu raspunde. Hurwitz). pentru a incita la completarea chestionarelor au~administrate. din dreptul eel mai bine parerii dv. plificaro. in vii tor.lla a tinerilor despre accsta. decupati chestlonarul din in decurs de 0 imagi- expediati.~i in sitllatia Ullri il1 l'i(lt(( ell' In 0 vir. eel mult. /Mspullwriit: t·or [i publicate in coloanclo i1st~l"l incit yeti putea compara parerea dv. sa este cnonim. tura din anul 2000. redactlei: saptamina. De asemenea. dcspre viitor cu raspundctl la fieeure in trebare cifrele I. 5) mult parintii rnai vor G) nu 1) mult mai III. In viitor. 2) mai 3) ca si mult nstiiz. Intrebari care sa-l intereseze pe eel anchetat ~i sa antreneze 1a raspuns sirul de intrebar] urrnatoars. investigati. s-a recurs la practica de a introduce "intrebari-1ocomotiva" la inceputul ehestionarului. rnai multe). /. 4. ca si trimiterea unor chestionare mai simple sau mai reduse uneori doar intrebarile-cheie. 2. putin stiu 0 din timpul 1) mult jemeile 101·: mai i~i vor petrece 2) mai 3) ca fji aeasa.L _ I I I I I I I I I I I I I I . ("opiii nor ii pu. din care rcprodueom. pentru ca asa cum remarea.~li'i: I) 11I111t mai 2) mni marc a se c01lduce sin- :1) ca !ji . lumea in care Yeti tr'-Ii in viitor ~i cum ati dod sa fie aceasta Iume. Pentru mare astiiz! in 5) mult mai 6) nu mica stiu rezerva etiucarea timp: mult copiilor familie. imaginea gl"lIer. in viitor. utilizarea ehestionarelor postale este Iimitata si de Iaptul di nu putem sti eu exaetitate cine a completat chestionarul (0 persoana. ce credeti? 1. mare mare astlizi mica de mica stiu tineret un ohestionar. Dacii sintcti tinar ~i daca va intereseazti sa cunoasto]t Romaniei din anul 2000. F'ireste. fara a avea pretentia ca sint datatoare de seama La un ehestionar tiparit in ziarul "Scinteia tineretului''. acest procedeu ridica mult costul anchetei. Autoadministrarea nu of era garantii in acest sens. un rol in viata oamenilor: 1) mult marc mai 2) mai marc 3) ca ~i astriz i 4) mai mic 5) mult mic mni 6) UII st iu 168 169 . Nonraspunsurile fae ca aceste chestionare sa fie practic inutilizabile in scopuri stiintifice. temele cereetate cu ajutorul ehestionarelor autoadministrate trebuie sa fie foarte atractive pentru subteen. M.

I I I I I I I I I I I I I I I Intrcbartto de pin. dragostea sa constituie meiere a familiilor i1ltr-o masura: I) mult marc 1Il criteriul 5) mult de 2I1t('- Ultima forma de invatamint absolvita: ai 2) uiai 3) ca 9i l1\ 4) mai [amilic. non-raspunsurile sint reduse.. tchnicii 4) liceu 5) sc. putin pefr('(1('(1 putin stiu VIII.~ri [u. 4) mai mic 5) mult mic m ai 6) nu stiu administrate (in aceeasi incapere) la un chestionar autoadministrat. 1) mult iuai mare 2) mai 3} ca ~i mare astiizi Pentru a putea cornpara raspunsurtlc fesiune etc" fara a ne comunica numele . S) IlIl1l1 1I}.i la di Icritclc • llli:irIuri marc IX. in armata. eel ce distribuie chestlonarele poate si el influenta' rezultatele.<. profesionala 3) ~e.i 25 un i 4) irrtre 26 i$i 30 ani 5) intre 31 !Ii 35 ani 6) peste 35 de ani.pll. Cl<'(!S(l.iu marc X. XII. Virsta (in ani impliniti) 1) pina la 15 ani 2) intre 15 9i 20 ani 3) intre 21 :. in riitor. seaune).W vindute reclama constituie cornerciala mai degraba 0 modnlitate decit de a studia plata. J\ti do)'i 1) mult mare ('(1 as tiizi midL ill mica ('onduce in sillguri mai l'iilOt' ('()p. ()('lI]l(1tia a('(ualO: I) elev 2) student 3) iuuucitor nat 6) Intelectual (profesor. Se poate vorbi de 0 influentare reciproca . mai 6) nu stiu nrc astiizi ill 1) ~e. XVI. Doriti ca familia marc in viitor sa joace un rol in viata oamenitor. vllturul. subiectii sint reuniti in inca peri mai mari.extemporalului".d . va ruga m sa precizuti: XI.2) iuu] :1) l'a ~i in [amilio . generaHi 2) sc. prin insasi natura activitatilor cotidiene. sex. gencrala 2) sc. Doriti XV. V« rug-i'lltl acum S{I nc spuneti ce doriti (cc speru \i) sii se intimple in vii tor. de a face Dupii numaru! pcrsoanclor care raspund concomitcnt 5) mult tuicii mai 6) uu st. postliccnln 6) invat1hulnt superior 7) alte forme de invltpmint . Forma de invlitamint pe care 0 VII.tionan~l(' )Jublicllie C:! uncx. avind si posibilitatea de a scrie (mese. 2) feminin Starea civila: 1) casatorit 2) necas. aeolo unde.>i dupa virsta.I) 1I1ai (i) 1111 ('lle:-. Ati clod ('(1 in vi.ttorit 3) alte situatii XIV. VI. J)omiciliul I) rural s/abil: 2) urban 170 Ohestionarele autoadministrats coleetiv imbina avantajele ohestionarelor autoadministrate cu avantajele celor administrate de catre operatorii de ancheta.i . inginer) 7) alte profesiuni ca. In psihologie. tehnich 4) liceu 5) sc. subiectii pot fi lamur iti suplimentar asupra modului de completare a chestionarelor. proadresa dv. profesional:1 3) fie. Prin tehniea . Sex ul 1) masculin XIII.ito)' !emeilr o pIII'i(' cl i n Uti/pill lor: I) uiult Illai '.i acum s-au rcf'cri t 1<1 relul ill caro prolcclllli dv. l'('ntru eriuC'((r('a copiilor piirintii sa rczen'e limp: I) mult mai mult (/oriti ea lnl'iit or urmati in prezent: I) ~c. ~i! . posthccalji 6) invatamint superior 7) alte forme de invata. din propria exper ienta de aplicaro a unui chestionar de interese profesio171 . 1:1 ('(. mint 2) mai 3) ca ~i mult astaz] sa 4) 111ai 5) mult mai 6) n w. aplicarea testelor colective a dezvaluit uncle dificultati ale "tehnicii extemporalului".l ('iI S(' va illtiInpla. Cu toate aces tea. Iunct iomedic.~It1: 2) mai 3) ca ~i astiiz! 4) mai midL sit IHI(i(/ dl' (/ ... cum sint cele "po~tale" sau cele "publicate" chest ion are auto- colectiu.~i in viat!1 lie la o dr. se distingchestionme autoadministrate individual.l':I ('c crcdc].voluntara sau involuntara _ a subiectilor. Inforrnatia se recolteaza rapid. costul este scazut.XVf).. Chestionarele autoadministrate colectiv se utilizeaza in colectivitatile scolare. 4) agricultor 5) tehnician. autoadministrarea colectiva a chestionarului ponte cuprinde 30-50 de subiecti deodata.

all 1". se trimite in prealabil 0 scrisoare. Heraltsgegeben von R. in special a chestionarelor publicatc in ziarc. Konig. p. adaosuri de natura nestandardizata. Phillips. sa intrc intr-o astfel de cornunicare neobisnuita? Probabil cil. s-ar incepe astfel: "Ati avea acurn timp sa-rni raspundeti la citeva intrebari?". vol. cu siguranta di multi subiecti ar raspunde "Nu!". 26 BERNARD S. p€ntru avantajele enuntate. dau si siguranta ca raspund la chestionar. in Handbuch der empirischen SozialJorschung. Chestionarele adminisirate de catre operatorii de ancheta constituie modalitatea cea mai des utilizata de culegere a inforrnati ilor. un mod "nenatural" de comunicare'".l. nlt crn. dinainte stabilite in ohestionar irnplica in unele cazuri modificari.ilut strainc care.P. P. Ferdinand Enkc Verlag. ceea ee este. 142. Aceasta impune insa chestionarului sa fie axat pe 0 problema sociala actuala si sa fie. Erster Band. insoteste intotdeauna aplicarea chestionarului cu inregistrarea unor date de observatie privind conditiile ambiantei in care s-a raspuns la intrebari reactiile spontane ale subiectului. SCHEUCH. sa ne ajutati la acest proiect de cercetare. Numele dv. poate. Metode si telinici sociologice. "Folosirca intrebarilo.ma intereseaza numai opinia dv. Georg Westermann Verlag. consideram ca tehnica extemporalului este perfect utilizabila in colectivitatlle scolare. If ERWIN K. estemult mai bine sa se incerce formula: "Daca ar fi posibil pentru dv. pentru abordarea subiectilor cuprinsi in esantion. Pari~. p. p. Stuttgart. Frankfurt/Main. care. 25 CHARLES F. Standardizarea intrebarilo«.U. . 136. Comunicarea prin ea insasi trebuie sa motiveze subiectul pentru a continua sa raspunda. Paris. Orientdri actuate in studierea interne/or profesionale. 128. in "Anale1e Universitatii Bucuresti". 1967. 82. CANNELL si ROBERT L. permite sa raspunda la chestionar si persoanele cu nivel de scolaritate scazut si. in Methodes des sciences socialcs. Acest lucru nu este posibil decit prin utilizarea operatorilor de ancheta. Bcrufstocchsel und Berufsuerbundenheit be] uuinnlichcan Arbeitnehmern in der getoerbiichen Wirtschaft. politctca ~i cur iozitatea. la rindul lui. Priza de contact (rapport builders). Uneori. Asa procedeaza Heinrich Abel in studiul muncitorilor care ~i-au schimbat profesiunea'". Bucuresti. Folosirea operatorilor de ancheta chiar daca ridica costul invcstigatlei asiaura reprezen" b tativitatea esantionului. in primuJ rind. 151. uneori foarte intime. CHELCEA. politicos. Daca. Se poate pune intrebarea: ee-l deterrnina pe oameni absolut necunoscuti sa raspunda la intrebari. 1969. PHILLIPS. 27 -HEINRICH ABEL. L'interviiw comme methode de collectr. dorinta de a contribui la perfectionnrea vietii sociale.F. I abs.u iv. Leon Festinger et Daniel Katz. chiar persoanele desemnate in esantion si fac accesibile cercetarii probleme mai complexet". 23 ROGER DAVAL. George Gallup propune 0 formulare: "Sint din partea Institutului American de Opinie Publica Institutul Gallup . p. 1963.. nu rna intereseaza ..' receptor. dar si pentru Iaptul cii ea este asemanatoaro activitatilor scolare propriu-zise. in Sociologia militans. In fiecare oras noi intrebam saptaminal diferiti oameni ce gindesc despre unele probleme de insemnatate nationala.. London. p. Traite de psychologie sociale. Privitor Ia chestionarele autoadministrate. poate Iamuri intelesul intrebarilor. 1966. P. "T. abordarea persoanelor spre a comunica constituie totusi o problema. eel mai important. KAHN. 0 astfel de motivatie insa nu este sulicienta". Strategy and Tactics.F. Trcbuie luate in consideratie totdeauna si nivclul de aspirutii al subiectului si interesul lui pentru ~tiin\a. II. 1957..1 dl' emi\jh_. asa CUm remaroa Roger Daval. 22 MARIA MICU-LARIONESCU.:_re cu finalitate precisa de clarificare si completare a raspunsurtlor=".l' ~\ 6. intrebari supliment. 1959. atunci as Ii bucuros acum sau eli alt prilej sa va pun citeva\ i~trebari"26. In ce consta specificitatea acestei comunicari? In primul rind.nale. credem ca trebuie privita cu multa circurnspectio oriee incercare de a trage concluzii cu valoare de generalizare prin utilizarea chestionarelor autoadmintstrate individual. Asa cum propunea Bernard S. prin raspunsul la citeva intrebari. 1 172 \ 173 I I I I I I I I I I I I I I I : L_ . reviste sau cart). in faptuI ca sint puse in situatia de a comunica doua persoane 111 S. Das Interview in del' Sozialforschung." . 2. Rclatia insa nu este sirnctrica: circulatia inforrnatiilor este orientata: comunicarca cste deci univoca. Prin administrarea de catre operatorii de ancheta a chestionarelor se realizeaza 0 comunicare interumana de tip deosebit.si trebuie sa fac 0 cercetare de opinie. 1970-1971. Edit. pentru a intra in contact. Mvas bucura sa aud opinia dv.70" adaptat de noi21. Social Research.U. Editura 1}tiintificil.

Din aceasta perspectiva. 1971. si as putea Incurca cele spuse de unul si de altul": sau: "Imi fac notitepentru ca mai tirziu sa-rni pot reimprospata gindurfle-. care au Iunctia de a faeilita decodificarea actu1ui de comunicare. In ceea ce priveste tensiunea emotionala . precodificate. in "Kulner Zeitschrift fur Soziologie und Sozialpsychologie". ". Timpul de latenta (in tirzierea raspunsuluij exprirna gradul de emotivitate.. - sude 28 WILLIBALD RESCHKA.Este s. Acest lucru 11 poate deranja pe subiect.tiruluj rapid" nu exclude posibilitatea hiectului de a-~i aduna gindurile. 30 de minute. Comunicarea dintre operatorul de ancheta si eel ce raspunde la chestionar este "nenaturala" si pentru faptul ca. H. . D. si G. it poate face suspieios. trihotomiee sau multiple . ci !?i din pauze.Iubite d-riulc . in ziua la in trebart circa Cu stim5. totdeauna stabilirea contactului spre a comunica rarnine 0 problema. . mesajul este inregistrat in scr is: se consemneaza doar raspunsurile subiectului.. Exista reguli precise de inregistrare a raspunsurllor.. Eu as putea uita ceva.. Prima reactie este cea adevarata. inactivltatea are un rol la fel de important ca si activitatea'<". Operatorul de ancheta nu se va grabi sa consemneze un raspuns de tipul "Nu stiu" sau "Ce pot spune eu in legatura cu .-a trecut . fi Ioarte pe care 0 fae din la ora . stiti dv. " sau "Ce stiu eu .. 4. 175 . " Imi voi pcrmite sa va vizitez de . Unele cercetari au aratat ca utilizarea in procesul comunicarii.. doresc sa retin corect'': sau : "Eu vad intr-o zi asa multa lume. Das Interview als ein uerbales Lnteraktionsprozess. 'In psihologie se utilizeaza frecvent proba asociativ-verhalg .i pcntru raspunsui-. ci VOl' consemna totdeauna comentariile legate de raspunsurile date. Aceste pauze pot fi puse in 1egatura eu doua fenomene psihologice: tensiunea emotionala si gindirea. ceea ce " permite sa afirme ea "in relatiile verbale..crva\. . se consemneaza primul cuvint evoeat subiectului de un alt cuvint-stirnul. a conceptelor eu un grad inalt de abstractizare duce 1a dublarea numarului de astfel de pauze. V-a:. curat si citet. Chiar cea mai cursiva vorbire nu consta numai dintr-o aetivitate verbala. este mai bine a se utiliza prescurtar-ile cuvintelor decit sa se rezume raspunsurile. select iv. pentru intrebarile 174 interzisa cunostinte" chiar este indicat a lasa subiectului suficient ... cu expresiile. •. ci pauzele mai lungi (hesitation pauses). ~i verbalizarea in procesul cornunica~ii (Willibald Resehka). dupa ce la intrebarea urmatoare. cit si intonatia. ~i vd J'og sa re7. 23... pentru intrebar-ile de opinie se pare ca este eficienta tehnica util izata de Alfred C. Frieda Goldman-Eisler (1961) considera ca 40-45010 dintr-o unitate de vorbire'' este data de pauze. pauzele. Eleonor E. Maccoby si Nathan Maccoby recomanda operatorilor de ancheta sa spuna: "Sper ca e bine sa Iac citeva notite. Adesea astfel de introduceri prin cure subiectul ci~tiga timp sirit urrnate de raspunsuri foarte competente.in cazul chestionarelor cu Intrebari inchlse. dezvaluie cuvintele afectogene.. Hursh au elaborat liste de control (Check-list) in acest sens: modificarea unui raspuns. -- ..I I I I I I I I I I I I I I .. Pentru intelegerea interviului ea proees de interactiune verbala. C. Kinsey in studiul cornportamentulul sexual la barbar ~i femeie: tehnica "tirului rapid" care nu permite celui ce raspunde sa-~i organizeze raspunsurile." Dc la serviciu ml-a fost ind icata adrcsa recunoscator dac. exprima eel rnai bine atitudineu. Fara indoiala ea modalitatea de a intra in contact cu persoane abso1ut straine pentru a Ie cere parerea variaza de la cultura la cultura.Tehnica j. Irnprimarea pe banda de magnetofon este solutia ideala de inregistrare Iidela a raspunsurilor: atit continutul. p... constructia frazei si chiar greselile gramaticale ale subiectului.. care nu sint in legatura eu structura lingvistica a actului de comunicare. . nr.Operatorii de ancheta nu se VOl' multumi . Lingvistii considera inactivitatea din cadrul vorbirii ca pe un Ienomen extralingvistic si nu-i acorda interesul pe eare il are acest fenomen pentru psiholingvisti si psihoterapeuti. -timp de gindire.Cornentarlul subieetului trebuie consemnat cuvint eu euvint. Operatorul de ancheta va consemna totusi intrebarea la care s-u inoercat 0 revenire.sa incercuiasca codul. . Cind comentariul este prea lung. dv.i m-ati aiuta intr-o cercetare Ins rrcinarca . Backstrom . nu trebuie luate in consideratie in primul rind pauzele scurte (syntactic junctures) ee marcheaza granita dintre unitatile sintactice. 751.

Privirea intretine comunicarea: orice intrerupere in aceasta cornunicare poate -declansa la subiect 0 reactie defavorabila continuarii raspunsurtlor la chestionar. defectiunile de pronuntie. 1971. Pare rezonabil a se accentua faptul ca un bun antrcnament al operatorilor . caracteristica vorbirii (plingaret.LndicatoriTin. ROGER :\IGCCHIELLI. In afara de aceasta. In fine. sensibilizarca In semnale verbale ~i nonverbale.)29. et reseau x de communicamodernc d'c(litioll ct Ies 177 I I I I I I I I I I I I I I I . hazliu. r--------------------. indicatorul de timbru (aspru.. SAHLEANU. rctroactiunea cstc olcmcn tul ('sl'1l1. contrarint. Desigur. sper iat.)llprn (. 68. pauza mascata.. ragu~it etc.F . dctcrmiu. I I I Fig. Acesti indicatori perfect utilizabili in cercetarile sociologice marcheaza super ioritatea inregistrarii raspunsurflor pe banda de magnetofon Iata de oricare alt tip de inregistrare. ci asupra felului cum spune ceea ce spune.lorului: asu- punsurilor. inghite in sec. plescaie satisfacut.de anchete. Sahleanu propun urmatorii indicatori: indicatorul fonetic vizind particularitatile dialectice. doc. Pentru analiza lnregistrar-ilor de pe benzile de magnetofon. locale. Tehnica consernnarii dear a gradului de adeziune. V. 176 tions. se poate spune di ea influenteaza nu asupra a ceea ce spune subiectul anchetat. pauza sonora. Librairies tolmiques. contrariat-mirat. lungeste cuvintele. normal.care Insoteste orice proces de comunicare. misterios. utilizarea magnetofoanelor ar ridica costul anchetelor si ar mari durata totala a timpului afectat investigatiei. tare). 3. pologie V. Entreprise n<litjol1s RS. miratride. Hoger Mucchielli sublinia efectele Ieed-back-ului prn cmitatorului ~i asupra relatiei cmitiitor-reccptor": J) i\. timid. Fccd-back-ul . cunoastcrea personalitiitii rcceptorului.i () [lcxihilitatc it comunicarii prin : percepcrea obstacolelor. intrebator etc. . ii vine sa rtda. retinut. ca !?i consemnarea doar a cuvintelor-cheie reduc inregistrarea la elementele ei eserrtiale si se recomanda ori de cite ori nu avern de-a fac~ eu operatori de anchetii expcri11l en tati. declarativ. din perspectiva antropologiei culturul-lingvistice. a cearta. specifice. Toti autorii sint de acord cu faptul ca simpatia subiectului A pentru interlocutorul sau B se exprima in nurnarul si durata privirilor lui A catre B. ternator. adaptarea mesajului.In timpul comunicarii raspunsurilor operatorii de nnchctii trebuie prlvcasca in ochii cclui ce raspundc. administrurea chestionarului de catre operaterii de ancheta da nastere unei comunicari interumane de 1I1l tip dooscbi t. neutru). Reactia subiectilor este insa negativa fata de mijloacele de inregistrare rnecanica. fapt care reduce spontaneitatea. uimire. 19. sopteste inainte sa articuleze cu voce tare. ezitarea). nr. indicatorul de durata (viteza de vorbire): fluenta vorbirii (pauza rnuta. Consernnarea din memorie prezinta Insa un grad mal redus de Iidelilate: uncle din momcntele drnmatice ale apllcarii chestionar ului sint Inregistrate. . fcrrn. cercctdrile de antracultural-linguistica. formarea unui stil propriu de abrevieri ~i .ial in tr-o «omunicarc. Oprescu si dr.eventual .- cuvint. plescaie.): irulicatorul de iniensiiate (soptit. p. moale. reactii diverse (ride. Isi drege vocea. cercetatorii 1. 0FIMmJI -8 . Communication Paris. au 29 I. rapt ce apropie de firesc comunicarca dintre operatorul de ancheta si subiectul interogat. moale. trage aer in piept. OPRESCU. miorlait.stenografierea due la sporirca Iidelitatii in consemnarea r5<. in tirnp ce altele sint omise. in "Varia anthropologica".1JIit£'i. casca. exista posibilitatea consernnar ii raspunsurilor din memorie. 1973. pcntru cit 1n cndrul accstci comunicar i rccd-back-ul C'slC' rliminuat. ofteaza. in afara consemnarii raspunsuri lor cuvint cu sa cvidcntiazii conditiilc rcccptioniirii .

Orice reactie de simpatie sau antipatie.de aceasta data subiectul care raspunde . Albert B..Jatcrahtate: (Bavclas si Levit). Iolosese tehnica interviului neutral. lateraIitatea nu e maxima.0 persoana inteligenta.subject inter vicvat (emitator-receptor) sc caracterizeaza printr-o pronuntnta .conform lui E. Iced-back-ul nu in vnloarea zero. comportamentul pozi tiv al operatorului c. sporeste sensibilitatea emitatorului !jl sirnpatia lui fata de receptor. eomportamentul pozitiv al experimentatorului. operatorul de ancheta nu trebuie sa influenteze subiectul sa raspunda intr-un anume tel. inflexibil. 1a obtinerea inforrnatiei prirnare si deci la eficienta investigatiei. extrovertita si fara prejudecati' 179 . relatia operator de ancheta . va putea destainui ca nici el nu cuncaste 178 raspunsul la intrebare. Este adevarat (:(1 in teorie. eel mai adesea se caracterizeaza prin "sensibilitate". dar nu ~i Iata de upiniile lui. Blankenship se intreaba: "cine este un bun operator de ancheta?" Raspunsul: . Carl R. in aceasta relulic. In afara inieruiului sensibil multe institute de cercetari. comparativ eu un comportament neutru sau negativ fo. Exprimarea sirr. i. Iaciliteaza cornunicarea prin inva tarea rolur ilor de ernitator si de receptor. dar nu are libertatea de a explica. a dus la sporirea numarului de raspunsuri ~i totodata let ridicarea nivelului creativitatii (Edith Lord). cunoscut prin Iucrarile sale cle psihoterapie. Mai mult. intre operatorul de ancheta si eel intervievat se realizeaza 0 distanta. administrarea chestionarului de catre operatorii de ancheta nu presupuno totdeauna simpatia mariiIesta a emitatorulut fata de receptor. Cea de-a treia modalitate de administrare a chestiouarului .patiei. intre care si American Institute of Public Opinion.e ancheta vizeaza cooperarca eu subiectul intervievat. care inregistreaza raspunsurile. cum i se rnai spune: interviu standardizat. K. ca cmitatoru] (operatorul de anchcta) sa-~i propuna cunoastcroa PCl'sonaliift\ii receptorului (a subiectului iniervievat) cu scopul de a adapta mesajul (chestionarul) ~i de a modi fica canalul de comunicare (limbajul verbal sau nonverbal). t f I In udministrarea chestionurului de catre operatorii de ancheta. Raspunsul coreet la chestionar este eel care reflecta eel mai adecvat opinia subiectului: C€ea ce conteaza in administrarea chestionarelor este tocmai crearea conditiilor pentru exprirnarea opiniilor. In Iata lui nu se gaseste un interlocutor sonsibil. ci unul "neutru44. dar ca asa scrie in chestionar ~i ca trebuie sa se conformeze lnstructiunilor primite de la organizatorii anchetei. lipsite de teama de a gresi. care repeta intrebarca dad! nu s-a inteles.lla de subject. recornanda celui care face interviul (pentru ca adrninistrarea chestionarului de catre operatorul de ancheta cste o forma a interviului: "interviu pe baza de chestionar-' sau. care devine maxima cind administrarea chestionarului capata forma interviului antagonic.este cea a interuiulu.nu poate receptiona efectul pe care l-a produs mesajul (r5. Rogers.i sever. Iormaiizat. destul de rar utilizat in investigatia sociologica. Operatorul de ancheta are 0 atitudine neutra. Alegerea si formarea operatorilor de ancheta contribuie in cel rnai inalt grad In reusita aplicarii chestionarului. Emi\iHorul . Intr-un experiment de aplicare a unui test proiectiv. Desigur. ci cu inte1egere ~i sirnpatie. relatia operator de ancheta . realizarea unei atmosfera permisive. dar nu le comenteaza. i se atrage atentia asupra raspunder ii ce 0 poarta pentru rezultatelo cercetarii. impartiala ~i indiferenta.subiect anchetat.spunsul) transmis. Chiar in aceasta forma de interviu. Operatorul de ancheta nu va demoraliza pe cel ce nu gaseste raspuns la mai multe Intrebari printr-o astfcl de remarca: "Nici pe asta n-o ~titi!". dar nici nu este posibil. sanatoasa. de aprobare sau dezaprobare este interzisa operatorului de ancheta: Ieed-back-ul este mult redus. dar si in practica investigarii fenomenelor sociale. Este mai rnult un interogatoriu decit un interviu: subiectului se reproseaza inconsecventele raspunsur ilor. zjmbind. Operatorul de anoheta se prezinta ca profesionist in luarea interviurilor si relatia operator de ancheta-intervievat devine 0 relatie profesionala. controlatj sa arute totdeauna simpatie L1l{l de eel ce raspunde ca persoana. :~!< ·4 i ii " .I I I I I I I I I I I I I I I 2) Asupra relaiiei emitiltor-receptor: sporeste sensibilitatea receptorului si simpatia lui fata de emitator. Scheuch .

rnaturi.Lnchisoriie sin: prea bune pentru cei ce aienteazii la ptuloare: ei ar trebui pedepsiii public": De acord Biirba!i Biirbati intervieva{i inieruieuati de bdrbaii de [emci Impotriva 48. 391. 4. in "Revista de psihologie ". privirea trebuie sa fie vic.: . asa cum remarca Donald A. Ex perimentul [rsihologio ca act de comuuicare inter personald. K. Intr-un experiment de condition are verbala. Hyman. D. dintre operatorii de ancheta si subiecti. intr-o problema nationala.d. barbati si femei. 31 tactics. 3! AURORA PERJU-LIICEANU. din punct de vedere a1 sexului. 61% 8°/ /0 Femei interuieoaie de [emei Femei interuieuaie de barbati 3% 40/ /0 47% 28% 11% RAYMOND L. en Eli subiectii cupr insi In ancheta. The Dorsey Press. GORDE~. pentru ca sint capabile de mai multa sensibilitate si sint mai putin suspecte decit barbatii (M. Barbara S. intervievatul fiind tentat sa faca presupuneri acolo unde informatia ii este lacunara (Joan Macferlane Smith). de la el. un sentiment de inferioritate. ca un sentiment antagonist fata deoperatorul de ancheta va spori nurnarul raspunsurilor "nu stiu''. Gordon (1967). obiectivi si constiinciosi. tecliniques and Illinois. ' . p. operatorii de ancheta fac parte din populatia rnajoritara sau minoritara. pentru ca sint mai usor acceptate in casa si deci pot inregistra mai exact raspunsur ile si reactiile subiectilor. decit atunci cind experimentatorul era de sex masculin. s-au obtinut urrnatoarele raspunsuri cind au fost intervievati barbatii de catre barbati.'. a fast mai bine rezolvata cind subiectii si experimentatorii erau de sex 0pUS32. Alura generala. Este demonstrat Iaptul ca la interpret area rezultatelor trebuie avuta in vedere corespondenta.a. Dohrenwend ~i David Klein (1965) subliniaza Iaptul ca perceperea de catre eel care raspunde a unei "distante sociale" fat a de operatorul de ancheta influenteaza puternic raspunsur ile. Se vorbeste astazi des pre 0 noua stiinta avind ca obiect de studiu semnificatia psihologica a contractiilor musculare. 1971. gestul. Richardson. Sexul operatorilor de ancheta pare sa dea nastere un or distorsiuni. capabili de a trai intens sentimentele altora (empatie). Prin mimica. 1969. operatorul de ancheta trebuie sa exprirne interes pentru raspunsur ile subiectului. Volun tar si cel mai adesea involuntar. Lnteruietring. strategy. . Dunnette. 49%. comportament. Kirchner). va diminua frecventa raspunsur ilor "nu stiu". Experienta a aratat ca femeile sint mai indicate in munca de operator de ancheta decit barbatii. maniera de a fi ~i de a se misca a operatorului de ancheta. Daniel Katz reuseste sa evalueze influenta statutului social in cadrul relatiei operator de ancheta=-subiect intervievat. cu fizic placut.m. subiectii au em is un numar mai mare de cuvinte ostile clnd experimentatorul era de sex feminin. Anchetatorul trebuie o 180 181 I I I I I I I I I I I I I I . Gorden'" atrage atentia asupra valorii empatiei in deslasurarea interviului pe baza de chestionar. prin imbraciiminte. Este foarte probabil. Hyman a pus in evidenta influenta sexului operatorilor de ancheta asupra raspunsurilor subiectilor-". barbatii de catre operatorii de ancheta femei s. nr. operatorii de ancheta au un statut social propriu. Dar nu numai elementele usor observabi1e: sexul. experimental. Dimpotriva. virsta sau statutul social al operatorului de ancheta influenteaza reactiile subiectului. in orice privinta. interesati de problemele umane. Herbert H. Stephen A. Rhode gas esc 0 diferenta de 190/0 in repartizarea raspunsur ilor cind. o sarcina simpla de sortare. Interviewing in Social Research Chicago 1954. 17. Pe un numar de 819 subiecti. 3S HERBERT H. ei exprima pozitia lor sociala prin felul cum vorbesc. optimista. Unele experimente au demonstrat aparitia raspunsur ilor conform astcptarilor experimentatorului datorita influentei neintentionate a Iactorilor paralingvistici $i chinestezici ai experimen tatorului. Iac parte dintr-o anurne categorie socio-profesionula... ca rcprezentant al grupului sau social.}. Se mai poate Iormuln cerinta ca operatorii de ancheta sa fie: agreabi ii. Subiectul intervievat percepe statutul social al operatorului de ancheta si ajusteaza comportamentul lui verbal (raspunsurile) in raport cu ceca ce crede ca asteapta sau ar trebui sa aile operatorul de ancheta. serie de au tori ca: Herbert H. Raymond L. privirea actioneaza asupra celui ce raspunde. HYMAN. Robinson si S.nu este limitativ.'i8% Nrdecisi 44% 39'.

. pcu tru tid'. p. Iaptului ca . nl! este ll1. rUlI . ua aceasta sursa e ero . Il intelege. intervieva pale. UHi:'.' rsoane In momen t u a I . 1. atragerea acestora la alca .. I'fo. Pentru a Imm· tiu entru observatii in trebuie prevazut totdeauna u.xistis~h-lem1Hst~che.~n uuuii. supravegherea adecvata si remuneratia co1'espunzatoa1'e men tin rnoralul anchetato1'ilor.. M. 3(. Wo Itcr Friedrich.S 1\Iollt<>11 1./rJJ1(' dcr Befragungsmcthode.spayl p administrat ~ e conditiile m care s-a care sa se consemnez ita ctiunea perturbatoare a h ti arul Pentru a eVI a a . Simpla Intar ire a raspunsurilor printr-un "mm . imposibilitate. mulie. ba uneori ehiar Il si ameninta":J. pro ema 1m dministrarii chestiona. tuirea chestionarului.~~~ ~ilei.. cu excep~a ane e e e de odihna cu incepere de Ia ora 9 : orelor de m?s~ si ora 9'"sear a. t . (. fac sa se vorbeasca in cadrul comunicarii interumans despre 0 "semnificatie subiectiva-' (ceea ce se intentioneaza a se transmite) si des pre .I I I I I I I I I I I I I I sa fie optimist .1:n~le Se ~onsidera di :11at~n~l~ S~~t p~7af:~~:~ ~~\~te~~. Berlin. in WALTER FIUhDH.).0 semnificatle obiectiva'' (ceea ce se transmite de fapt). cel mai indicat este sa se desfasoare interviu] ea 0 discutie cit mai obisnuita intr-un cadru obisnuit: la locul de munca sau la domiciliul subiectului.. sioneaza puternic raspun~un e ad In ri in chestionar di .. ca ~I mfluent. '.'I r/. Editura polisi l unitclc lui.a izolar-ii fata de ceHalti perturba comunicarea. tid asoclati cuvintului sint de marc importanta in cornuniea1'ea din tre operatorul de ancheta si eel in tervievat. Deutsc er c 183 132 . Iluenta prezentei celei Cereetind aceea1?i. SI.'?i nimic nu demoralizeaza mai mul t un operator de ancheta decit un chestionar lung si neinteligent. Dar la locul de munca. il imbarbateaza si-l Intreaba.ORCJ. (:J. . scriitorul si sociologul francez Georges Perec rernarca plurivalenta: "puncteaza cuvintarea celul intervievat. G Jpru/. Intreruperea din munca dirnineata pina la v' Paris. R.i tirziu?. zialjorsctiung Hcrausgegcbcn von Mctliodcn der 1JIa. litl'l'aturii universal. amenajarea unei celorlalti.(. 1a universalul "hm"al operatorilor de ancheta. 0 serie de factori paralingvis.lIcrrrrili'. In afar a Iactor ilor nonve1'baIi.:~ nistrarea ohestionar~lu~. Referitor la aceasta "intonatie rnagica".. Sint de evitat incaperile "oficiale".. exercita 0 influenta asupra raspunsurilor. d'feritelo~ sedii. . 1971. Intr-o cereetare a Universitatii din Berlinul de Vest (1958) era Iormulata aceasta intrebare: :lJ Credeti cii cunostiniele scolare..n.l~I!. Sentimentu1 de co1aborare a operato1'iIo1' de anchete eu organizato1'ul investigatiei. t drni Alegerea momentului eel mai ~dee~~. IA l\neu Iuteruiul sociologic. S. ca si la domiciliul subiectului intervievat.11 dvunniiqn. Prezenta unei a treia persoans in momentul iutervicvam modifica raspunsurrjo De exemplu tinerii apreciaza poziti" cuno~tinte1e scolare cind administrarea chestionarului se face in prezenta unei a treia persoane (adult).'x/. Ii ci~tiga increderea.37. vel vo~ [olosi: toate.a~:n ~~~1: pr.II()'J'. drich de la Institutui een ra. Sheppar~ . " d munca. intensitate. e-a. ill Tcorie F mcto a til ~!lll.REC. nu va pu ea d 1 la club sau la dornici' ~ parte in pauza e masa. ireia pe " d (1961) stabileste ca exactitatea rului). W. 1%(1. rt~g~der Wissell~chaften. . ora din zi. Greenspoon. p.II. 'frebaril~ de opinie. III.-.". Rds pu nstcri 'route Multc Uncle Nici unele in pre:::en(a celei de-a treia persoane in absenta unci a treia persoane 5% 37% 58% 0% 11% 49% 40% 0% d bl ~ (.i.. ' A Bucurostl. hmrri'' a dus Ia cre1.. tI" {'.. debit verbal. ca si efecte1e cuvintelor si ale frazelor (jocurile de sens etc.interviul. HLENA FCOREA ~l l\IA~.j.' Iii ((llllllllilliorlitlll.g b "36 Walter Frie. a fi eel mal un caz . Guilhotet.>terea perfo1'mantelo1' subiectului (J. j·:dil. Verplank). Cadrul fizic in care se administreaza chestionarul.. "t I pentru situiiui tineretului. pL ("'.. formu 1 ~ ceri inta standardizarii conditiilor Jiu"37 eaza ~ d deal e admini~trare a chestionarelor (din punctul e ve er v 't v spatiului). 1 I" Ic're sociale vol.. (R D G) atrage atentia asupra din Leipzig '" fi completat parte 1a Iocul de . 37 Hucurcsti. asa cum remarca J." l':ditul'a . arttculatiej. e es IOn. unele sau mel unele. modulatii). 1967. p. efectele vocii (tirnbr-u.. ca si momentul. ziua din saptihnina. 3~J.. Valoarca 3r. n~a. 1 s oreste dar distorraspunsur ilor la Intrebarile ~~ct~a e. 257... Efectele verbo-moto-j] (ritm. '.a 1 I' a locul de munca al celui incaperi speciale (un birou) m.I.

chestionare1or este tehnica si arta in 0 anume predispozitie innas~uta: temperament extrovertit. respectarea succesiunii ititrebiirilor. (cvasi) memorarea intre biirilor. Ziua din saptamina in care se desfasoara ancheta influenteaza raspunsurtls. Pe Un esantion de 1 079 de berlinezi s-a facut 0 cercetare demoscopiog. cele care nu so unulenza prin numarul (mai tot185 I Pentru a neutraliza sursa de eroare irrtrodusa prin interventia operatorilor de anchete. trebuie totdeauna indelung gindita aleger~a timpulu! si a locului de desfasuraro a interviului.mare variabilitute de la operator In operator in ceea ce priveste comportamentul. dar si alegerea persoane] care sa se ca1ifice ca operator de anchete.dezvaluie organizatorilor anchetei gradul in Care 1'<18punsurile celor investigati concorda cu raspunsurile date de catre operatorii de ancheta. .scurtarea sau lungirea raspunsurilor (in Iunctie de debitul verbal al operatorului. Eliminarc(l totnlii a sursclor de erori rczultnto din aplical'ca chcstionnrulu! de dire operatorii de anchcta nu este posibila. operatorilor dif'icultatils de formulare a . Completarea de catre operator! a cite unui ehestionar din cele care urmeaza a fi aplicate are un dublu scop: . Maget. intervievarea numai a persoanelor pastrarea secretului profesional. subliniind importanta momentului luarii de contact.netransmiterea cuvint cu cuvint a instructiunilor. Fara Administrarea 18 M.0a regula generala. fizic placut. Simbiitii 76% 22% 2% 100% (221) Duminica 79% 19% 2% 100% (302) Total 74% 23% 2°1 /0 100% (1079) Formarea operatorilor de ancheta ca profesionist] st iristr uctia atenta inaintea Iiecarei Investigatil se impun eu necesitate."Credeti cii preturile vor creste sau Vor sciidea?" Riispunsuri Vor creste Vor ramine aceleasi Vor sciidea Total in 1959 Vor riimine Luni si Vineri 71% 26% 3% 100% (556) aceleasi. religie etc. stiulierea ctiestionarutui. Dar nici cea mai dotata persoana nu va putea realiza un interviu pe baza de chestionar corect daca nu va rcspecta 0 serie de. precizeaza: . 173. alcool. . fumat. . . nimeni nu poate deveni bun operator de anchete. sanatato robusta. sau intens. . . Inteligcnta. 1962. indicate.perceptie selectiva (operator ii sint inclinati sa auda ceea ce doresc ei sa auda). pentru a reduce deci dezavantajele chestionarelor administrate de catre acesti operatori. Centre National de In Recherche :-.cicntifique.fenomenul de supra-son dare (de obtinere cu orice pret a raspunsurilorj. nu al celui care raspunde). MA GBT. Paris. se evita a se tulbura: activitatea care cere un efort sustinut repausul familial. Pot ~i trebuie sa fie eliminate erorile sistematice. inregistrarea fidela a riispunsurilor. Trebuie stabilit daca operatorii de ancheta potential] nu au ei insisi prejudecati legate de viata sexuala. 184 I I I I I I I I I I I I I I I . . repausul de dupa 0 mundi grea"38. In nici un caz cei cu prejudecati marcante nu VOl' fi antreriati in investigarea unor fenomene ca cele amintite.folosirea propr iului vocabular in inregistrarea raspunsurilor. capacitate de a trai sentimentele altora (ernpatie). M.subiectilor pliHiti in acord. Guide d' elude dirccte des comporlamente culturels. ca si retirierea dupa orele de program a celor din regie este neindicata. p.dezvaluie raspunsurflor. requli tehnice: acelasi tirnp... Unele Incercari de validare a modului in care se adruinistreaza chestionarele de catre operatorii de ancheta au pus in evidenta 0 serie de erori: de memoric.

Clasificarea pe care am realizat-o. De la sine inteles ca orice chestionar elaborat spre a Ii autoadlllinistrat poate Ii si administrat (in practica. l- . in scopul de a faeiIita intc1egerea problematicii chestionarului ca instrument de invcstigare a Ienomenelor sociale. 186 Nu intilnirn decit Ioarte rar intr-un chestionar numai intrclxir] dcschiso sau numai Intrcbar] inchise Ioarte adesea su biectului i se da posibilitatea sa raspunda liber si operatorul de ancheta incadreaza raspunsul dat intr-unul precodifieat. pentru a completa esantionul. Intrebind: "Unde va yeti petrece concediul de odihna din acest an?" ce vom afla? 0 opinie sau un raspuns factual? Este greu de precizat: se amesteca intr-un tot 'indivizibil eertitudini. . 2) inirebiiri de trecere sau 5) "de ce". Jo1'm[1 ~i !)10d de apl icaro IlU trcbuic in\c]easa COl pc o diviziune si compartirncntare rigida: Una ~i acceasi intrebarc poatc Ii de opinie seu factuala. daca persoana in terogata este cea desemnata in esantion etc.0 din scrisorile expediatc) pot Ii trase concluzii cu privire la probitatea si tehnicitatea anchetatorului: daca durata aplicarii chestionarului S-(1 incadrat in "zona de timp' prevazu ta. Mai mult. ' dcauna marc) al opcratorilor de ancheta. In acest sens. totdcuuna trchuie fiicut un control de validure a Ielului cum ~c aplica ehcstionarul. A vorbi des pre structura chestionarului inseamna a vorbi despre diferitele tipuri de intrebari ca elemente ale structurii si despre raporturile dintre aceste Intrebari ca legatu1'i intre elementele structurii. inregistram ceea ce xrede individul.. Intrebind: "Care credeti ca sint consecintele poluarii atmosferei?" vorn obtine de la nespecialistl simple opinii. prin autoadministraro. Prin cele d~ opinie. Structura chestionarului tampon. Se expcdiaza scr isori persoanelor cuprinse in esantion (la 30-50% din acestea) !oii pc baza raspunsurilor primite (se inapoiaza 50-600.. nici factual daca nu sint raportate Ia populatia la care se aplica. este freevent utilizat conirolul prin posiii. .I I I I I I I I I I I I I I I • . intrebarea in sine sau ehestionarul in sine nu pot fi considerate nici de opinie. Prin chestionarelc Iactualc inrcgistram ceea cc se presupune ca subiectul s tie : cum Il cheama ce virsta are cind a mel'S ultima data Ia cinemat6gr~f.. Verificarea la calculator ca si cotura-cncheta of era garantii suficientc pentru munca in teren a operatorilor. suprimarea unui element antreneaza dupa sine raporturi schimbate Intre elementele intrebariIe .. . formalizat. poate Ii autoadministrut sau adrninistrat de catre operutor-ii de anclieta. Intrebarilo introductive au rolul de a sparge gheata... cum s-a aratat. In structura chestionarelor.'I- -_ . operatorii de ancheta fiind avcrtizati desprc acest control. de a "indilzi" atmosfera. sehimbarea unei part! atrage dupa sine modificarea intregului. De asemenca.. in conditiile in care orice Iapt social este greu de surprins in complexitatea lui: complexitatea fiind caracteristica definitoric a faptelor si fenomenelor sociale. subiecti] cu nivel superior de scolarizare pot raspundo singuri. Un alt mijloc de control este relectura chestioiuirului. i • Incercarea de clasificare a chestionarclor dupa cOI11. de contact sau de "spart qheaio". in timp ce de la specialistii in ecologie vom obtine date Iactuale. 4) bifurcate. •••.. dorinte. de control. cClre perrr. 4.inut. 6) 1. hotariri etc. sint trimisi operatori speciali sa administreze chestionarele postals). De asemenea. Prima In187 . In practica intilnirn ponderi mai mult sau mai putin accentuate ale diferitelor caracteristici enumerate. Despre chestionarele speciale am aratat cit pot Ii cle de speciale. pot Ii puse in evidenta intrebari: 1) introductive. in raport cu functia lor. trebuie privita ca o Incercare de constructis a unor tipuri-limita. In cadrul unui chestionar. ~. 7) intrebiiri de identificare. unul si acelasi chestionar poate Ii Interpretatca fiind special sau omnibus. deoarece chestionaru1 reprezinUi un singur tot. sperante. fara mari dificultati. unitar._.retinute. la ehestionarele elaborate in ideea de a fi administrate de ea tre operatorii de ancheta. de a da subiectului sentirnentul de incredere in anchetator si in e1 insusi. suprimarea unei parti atrage dupa sine modificarea intregului. 3) intrebiiri [iltru.ite dcpistarea biais-urilor (erorilor) introduse de operatorii de ancheta.

40 WILLIAM J. Chl'~liilllllr l ) Ce inseamn. Intr-un chestionar nu avem de-a face eu 0 succesiune de stimuli izolati. in der Massengesellschaft. Multi practicieni ai anchetelor subli"niaza faptul ca prima intrebare este bine 8ft fie tnchlsa (raspuns de tipul De-Nus. sa stea 'in atentia unui tiniir citui i$i alege projesiunea?" 39 ELISABETH NOELLE. Nu 2.i televizor ? L Da 2. fara incercarea de a-I introduce in terna: 2. Goode !?i Paul K. intrebarea de contact era astfel formulata: a) . a) "Credeti cii ar fi nuii bine sa iriiuu fara a trebui sa Da Nu Nedecis 2 muncim?" 3 Parint ii sint b) "Se spune freevent cii noi triiiui inir-o lume grabita.. GOODE ~i PAUL K. dar nu abordeaza problemele esentiale ale chestionarului. multe chestionure incep direct.. 1963. subi'ectu1 sa fie intrebat direct.'. Da 2.:Ko]nBerlin. . Ce aveti de ginfl sii fuccti clupii tcrnrinurca liccului ? Chiar atune: cirid se renunta la intrebartle de identificare.i pentru tine fericirea? 2) (are sin t calitiltilc pe care le pretuiesti Ambele intrebarl de contact vizeaza problema asupra car ora in mod curent oamenii Isi pun intrebari: necesitatea muncii. dupii piiretea dv. Practica chcstionarului uneori dezvaluie defieiente in )cgatura eu intrcbarile intrcductive. Intr-o ancheta privind raportu.. Da. sfaturi si il lamureste in acelasi timp cu privire la scopul investigatiei. Recasiitorit]. cea de-a doua intrebare: 1. 1962.Presuputieti ea un tiniir inzesirat va cere sfatul asupra celei mai valoroase profesiuni. Scxul (B) (F) Profesiunca tatdlui divortati. 88-89.. pp. HATT. Xu. ~ nu se va referi 1a date. Nl1. f trebare AC("hta este in Iond prima In trebare a chestionarului.. 189 188 I I I I I I I I I I I I I I I L. sa permita subicctului sa riispunda fara mari eforturi. Legata de ea. Prin aceste intrebari se stabileste cadrul de refer inta pentru raspunsuri si se inccarca a se motiva aceste raspunsuri.U. Xu b) "Ce este eel mai important. ornitindu-se intrebar ile introductive.lU imagina astfel de intrebari de contact'". . Kiepenheuer & Witsch. .eu intrebari de ideu tificare: Chcsttonnr 1. Hatt comenteaza aceasta intrebare-": ea pune subiectul in situatia de a da eel mai mu1t la oameni? Exemplele pot Ii inmultite: Chestlonnr cele trei obiecte (mutcrii) care v-au pldcut eel m ai 1) Care au fest mult in scoaln ? Sau: Anonim CIU'stillnar Raspunsurilc sc murchcaza priu iuccrcnirea cifrci de cod corespunzlitoare variantci de raspuns indicaEl de snbiect. Da. Herausgegeben von Rene J( 6nig. Intrebarile de trecero au drcpt scop de a marca in structura chestionarului apari tia unei noi grupe de intrebar-i referitoare la 0 alta problema. Hamburg. .care sint si Ioarte personate inainte de "a se sparge gheata".) 1967.' !~ :. realizata de National Opinion Research Center. Avet.. Rowohlt.: Clpartineti acelor ocnieni care au mult prea puiui timp?" Mult prea putin timp Nu prea putin A1t raspuns 2 3 Pentru ca dupa aceste intrebar i . rile individ-stat-societate S-. Beispiel fil1' den Aufbau eines Fragebogens. Multe ehesti~nare incep gresit . nici 101 lucruri foarte complicate.. Ce projesiume ati indica-o?" William J. . . lipsa timpului liber.dupa parerea noastra . Intr-o ancheta privind prestigiul diferitelor profesiuni (S. ci cu 0 inlantuire de stimuli interconditionati. Cum apreciaii situatia dv. a inrunei . 2. Ac. in Das Interview.A. personale. Umfragen. Aveti iradio ? 1.

Pentru cei care dau raspunsurile 2 ~i 3 se trece direct la intrebarea 17). 3. Xu la 16) Credeti ca acest(e) material(e) a(u) avut vreo contributio imbunatatirea activitatii in unitatea in care Iucrati ? 1. 46) Va fi rnai firesc sau mai putin firese ca tinerii sa ocupe post uri de conducere ? mult mai mult .ca !]i azi . Nu 15. chenare. reprezentind raspunsurilor. . In trebiiri lo de trecere au aceasta Iunctic de prcgatirc. c--: Filmu l nou Filmul vechi )Ii-e indiferellt 13) "Informatia Bucurestiului" a public at anul acesta despre unitatea in care lucrati ? 1. Si acum citeva intrebiiri despre filmelc artistice: a) La ce ora at i dori sa fie programatc: ? (1) (2) (3) (4) Exista posibi1itatea C2. 2.I I I I I I I I I I I I I I > 0~ . Exem piu. Nu 3. Exernplu: in ucelasi tlmp un vreun material Ca pina acum :. 5. 15 :. ~i azi sau mai putin 'n interesati de sue- ar trebui Srl cupriud a urmatoarele mai putiu u stiu (2) mat raJ' ca ptni1 acum ( 3) (4) i iuhjcrr-n! ( 5) pot riispunde lilt Filmc artistice :'IllZic[l ll!joara Telejurnal Economice Seriale :. Da 2. Cu unele rezerve. Ati fost de acord cu felul cum erau puse problemele ? 1. se introduc clesene distinctive: linii. 1ntrebarilc de pi1l1t acum s-au referit la ceca ce credcti cii se va intimpla in anul 2000. 47) Oamenii vor fi mai preocupati lor intcrioura > mai mult ca ~i azi sau m ai putin prcocupati m ai putin llU stiu de viata (Pentru cei care dau raspunsu l 1 unueaza irrtrebarilc 14. grupele de intrebar! sint ~i mai accentuat separate. Socotiti cii programul tcleviziunii emisiuni. Nu. Da 2. 3.j tiunea unuia din tre acesti stimuli estc prcgatita de actiunea stimulului anterior. 14) L(e)-ati citit? 1. Da. Nu ?tiu. V-am ruga acum sa lie spunc-ti ce ati dori sa se intimple in anul 2000.mai putin . in cadrul unei anchete despre noile ernisiuni TV opi191 190 .ruai putin . Da 2.-rai devrerne Mai tirziu Nu pot raspunde b) 1n mod obisnuit filmele prezentate In el11isiUIlea "Telecillemateca" va satisfac? (1) (2) (3). Lumea in anul 2000 45) Va fi rnai firese sau rnai putin firesc ca femcile sa ocupe posturi de conducere? mult mai mult ca si azi .rllzica popularji Sport Transfocn tor Yarictati 6.. lntrebarile de trecere reprezinta momenta de destindere in cadrul chestionarului si due la concentrarea atentiei subiectului asupra problemelor ce urrneuza a fi discutate. pentru ca in interiorul fiecarei grupe de Intrebari coerenta raspunsurrlor sa fie crescuta.i 16. Nu stiu 17) Ati putea indica Ducurestiului" ? titlul unui material din ziarul "Informatia Foarte adesea intereseaza numai opiniile unei anumite categorii din populatia cuprinsa in ancheta: de exernplu. 3. Iacilitindu-i abordarea succesiva a intrebarilor. intrebarile de trecere sau tampon. Intrebarile filtru au 0 Iunctie contrara de trecere: ele opresc trecerea unor categorit control intrebai-ilor de subiecti lu Iutrebarile al calitatii succesive.nu stiu. mai des sau m ai rar? (7) mat des 48) Oamcnii vor fi mai interesati eesu1 lor pe plan social? niai mult co.nu stiu. intre grupele de intrebar! vizind probleme distincte sa fie inlccuite de 0 adecvata punere in pagina: se distanteaza grupele de intrebari. In alte chestionare.

intrebarile "de ce" sint un bun exemplu tii in raport 192 Probabil ca tonto nceste motive ~i Inca altele IlU epuizen. dv. . perlcpse 14) De ce refuzati sa aplicati copilului d v. Credem chiar ca valoarea unui chestionar este inver's propor tionala cu nurnarul intrebarflor "de ce?" existents in structura lui..i uiitorul. 193 I I I I I I I I I I I I I I I .tit intrebarea "de ce". . Da de intrebari imprecise. pedcpse corporale? In cadrul anchetei privind metodele de· educare utilizate in Iamilie. raspunsurile pot sa oscileze intre a prezenta calitatile produsului si obisnuinta de a folosi acest produs.<.n Intrchnrea 1·1).li nu vrea sa-!. raspunsuri ce nu contin inforrnatia dorita. In acest sens. in studiul pietii: "De ce Iolositi pasta de din ti Supercristal?". Intrebarea corecta ar Ii trebuit sa fie formulata astfel: . evantaiul acestor argumente fiind foarte largo Valoarea inforrnativa a Intrebar ilor "de ce?" pare a Ii foarte scazuta. sa intrebam subiectil "de ce" savirsesc abateri de la normele morale de conduita. Medicul nu te intreaba niciodata de ce te doare in dreptul rebordului costal drept sau in' regiunea pectorala. . Intrebarile bifurcate separa sensurile pro si contra din raspunsurile subiectilor. Pe de alta parte.. In unele chestionare Intilnim folosirea abuziva a Intrebarilor "de ce". Intr-un chestionar elaborat de noi privind T'ineretul . Uneori insa intereseaza opiniile pro si contra ale tuturor celor anchetati.' La intrebarea "de ce?" fiecare justifica decizia luata. . . De cind aveti televizor? 1) Mai putin de 1 an ' 2) De 1-2 ani 3) De peste 2 ani timp televizor la este Iiltru pentru 3. 1lTlIlea7. 5. constanta opiniei exprimate. t:l) De ce obisnuiti s1\ aplicati copilului (1\".~. . "de ce" merg la biserica sau la cinematograf. Construim atunci intrebari bifurcate. dar spre deosebire de intrebarile filtru. 4. opinia exprirnata. nu opresc subiectul de a urma succesiunea intrebarllor si nici nu califica raspunsur ile date. dnca raSPlIllSlI1 corporale ? 4 este "Nil". "De ce tragi sfoara?« "Dc capul ei''. Tata fitlul citorva dintre ele."Ce avantaje prezinta pasta de dinti Supercristol?" (In prealabil trebuia in trod usa 0 Intrebare Iiltru: "Folositi pasta de dinti Supercristal ?") 6.. . Raspunsurflo sint hazlii. Foarte adesea justificarea este data de primul argument ce vine in minte. Mai mult. Tn ultimul timp Televiziunea a introdus in programele sale uncle ernisiuni noi. in aceasta ordine de idei. Exemplu: 12) In mod obisnuit. "D-aia". i.. dar ele au fost provocato de intrebarea "de ce?". Sau: "Pentru ca este imposibil sa 0 Irnpingv. Construirea unor intrebari bifurcate este Ioarte utila cind intre sensurile pro si contra ale unor opinii se intercaleaza serii de intrebari ce ar ingreuia din parte a subiectului sau a operatorului de ancheta urrnarirea logieii chestionarului. la care insa se astepta un raspuns de justificare a actiuni i. . Intrebarile "De ce" au Iunctia de a provoca explicacu diferitele opinii exprimate. dcspre care va rugam sil ne spuneti cum le apreciati. asa incit ea pare inutila. Intrebind. el iti spune "de eel".echime intr-o intreprindere din altii localitatea !. intrebarea nr. aplicati copilului dv. Este nefiresc. . De exernplu: De ce face naveta? Ci~tiga mai bine in alta parte . interesa in egala masura motivarea Iolosirii pedepselor corporale ca mijloc educativ. Are v. Desi nelipsite din chestionar.lipiarda avantajele acesteia.. Intrebari!e de control nu aduc inforrnatii noi.. dar si considerentele pentru care este respinsa 0 astfel de metoda. intrebarea "de ce" poate provoca raspunsuri gresite. 3. Nu i-a placnt munca agricola Altc motive (se va nota) . urtueazji iutrebnren r:l. Nu (1)ad\ r:'ispllnslllcste "Da". . .niile acelora care poseda de rnai mult domiciliu. ci verif'ica Iidelitatea. . :-j 2 3 2. in trebarea: l. pedepse corporale? I.

I

I I I I I I I I I I I I I

am introdus trol.

un nurnar

relativ

mare

de intrebar!

de con-

ralul, urrnind sa raspunda culara. Exemplu:

apoi

la

0

alta cu totul

patti-

15) Peste 50 de ani, rolul scolii ill formarea generala a oameuilor va fi: 1) mult niai mare 2) mai mare 3) ca si astazi 4) niai mic 5) mult mal mic 6) nu ~till

- Sinteti de acord sau impotriva corporale la copii? Dv, apllcati pedepsele corporale

apliciirii de catre parint! a pedepsei copiilor dv, ?

In cazul in care opirua exprimata acorda scolii in viitor un rol mult mai insemnat, ceea ce se intirnpla de regula la pretestare, fidelitatea fata de accasta opinie era probata de intrebarea de control nr. 16.
16) Credeti eli peste 50 de ani scoala va [uca un ro! mult mai insenuiat in fonnarea generalil. a oamenilor? 1) Da 2) Nu 3) Nu l}tiu

Tehniea pilniei presupune intrebarl libere si, in final,

mai intii formularea unor a unor intrebari inchise:

Ce parere aveti despre valoarea stimulerrtelor morale? Ce pondere au stimulentele morale in intreprinderea dv. ? 1) foarte mare 2) mate 3) redusa 4) foarte redusa Exista, in intreprinderea dv., 0 gazeta de perete a fruntasilor productie ? 1) da 2) nu 3) nu stiu

in

Intrebarile de control dau asigurari si asupra Iaptului daca subicctii au intclcs exact sonsul intrcb.ir ilrn-, da(,[1 nu estc aIterati! persistcnta atcntici. 7. IlliJ'charilc do idcutrficar« sorvcsc lu ;tll,diza riispunsurilor din chestionar. Este bine ca aceste intrebari privind: sexul, virsta, nivelul de scolarizare, situatia profesionala etc. sa incheie chestionarul. Despre iritrebar ile de identificare, ca Intrebar i factuale, am mai discutat. Nu facem aeum decit 0 singura remarca: datele de identificare pot fi obtinute tara a formula astfel de Intrebad:
7. E~ti biiiat sau fatii?
- biiiat . . . . . .1 - fata 2 8. Citi ani (hnpliniti) ai?

Prin aceasta tehnica se pune in evidenta raportul dinire cornportamentul verbal ~i comportamentul efcctiv; se rcalizcuza totodata 0 trccere Iireasca pcntru 0 lntrebare pcrsonala, Rfimine de eonstatat daca printr-o astfel de tchnicii subicctul nu iuccarca sa dca raspunsurilor 0 coerenta logica, cea de-a doua intrebarc Hind influentata de prima. B. Tehnica pilniei rasturnate (reversed junnelling) urmareste drumul invers, de la particular catre general. Subiectul este ajutat sa dea raspuns Ia 0 lntrebare care vizeaza generalul. Se recomanda aceasta tehnica la chestionarea persoanelor cu un nivel de scolarizare scazut, pentru ca este mai usor sa intrebi astfel de persoane, mai intii lntr-o forma eoncreta:
Care este parerca dv. dcspre activitatea
0

clubului

uzinei?

Intrebarile intr-un ehestionar nu sint stimuli izolati, nu sint elemente independente, ci se rapor teaza unele la eelelalte, se presupun reciproc sau se influenteaza reciproc in Iunctie de succesiunea lor, de pozitia lor. Luarea in consideratio a raporturilor dintre intrebari a perm is stabilirea un or tehnici de construire a chestionarului. A. Tehnica pilniei (funnelling), care presupune trecerea de la general la particular. Subiectul este pus in situatia de a raspunde rnai intii la 0 intrebare care vizeazagene .
194

pentru nerala:

ca imediat
multumit

sa se formuleze
de activitatea

intrebare

mai gedin intreprin-

- Stnteti dere?

cultural-educatrva

De asemenea, 1a eonstruirea cricarui chestionar, trebuie avut in vedere sa se elimine influente nedorite pe care 0 intrebare le po ate ave a asupra celorlalte.

raspunsurilor, fie prin
organizarea logica

C. Ejectul

"halo"

(Halo Eject) defineste contagiunea iradierea sentimentelor, fie prin a lor. L. Festinger, in Teoria disonan195

..

-----------------------------------------------------------------------------------------------------rezolvata. De exemplu un avion si un tren pornesc unul spre celalalt din Bucuresti si Cluj. Avionul are 0 viteza de patru ori mai mare decit trenul si zboara, pastrind aceeasi viteza pina intilneste trenul, apoi se intoarce la Bucuresti, revine deasupra trcnului, din nou la Bucuresti s.a.m.d. pina ajunge trenul la Bucuresti. Trenul a parcurs distanta Cluj-Bucure!]ti in X ore. Ce distanta a parcurs avionul? Pentru rezolvarea problemei nu trebuie retinut decit un singur element: avionul are 0 v iteza de patru ori mai mare decit trenul. Celelalte elemente sint inutile, daca se cunoaste distanta Bucuresti-s-Cluj. Atentia este concentrata intr-o alta directie si este destul de greu sa formulezi un raspuns corect, mai ales intr-un interval de timp limitat. Eventualele intrebar i care at' putea constringe raspunsurile celorlalte trebuie separate de numeroase elemente fara legatura cu ele sau sa directioneze gindirea in al t sens, concomitent cu restringerea timpului de gindire acordat pentru raspuns (Intr-ebari "blitz"). Iradierea sentimentelor. deterrninind contagiunea dispunsurilor, poate fi impiedicata pr in plasarca acelor intrebari susceptibile de a provoca efectul halo la sfirsitul chestionarului. In acest sens, intrebarile vizind practicile religioase, de exemplu, este bine sa figureze printre ultimele intrebari din chestionar. De asemenea, se va acorda atentie selectarii cuvintelor si forrnularii intrebarilor: cuvintele terminate in "ism" !7i cele terminate in "tp" VOl' fi, pe cit este cu putinta, evitate. D. Efectul de poziiie (Plazierungseffekt) reprezinta in ceea ce este "efectul halo" in microplan. Acest efect trebuie luat in consideratie mai ales in cazul ohestionarelor omnibus: succesiunea temelor poate influenta raspunsurile. Nu fara temei se vorbeste despre 0 ,.dramaturgie" a chestionarelor: de-a lungul oricarui chestionar poate Ii pusa in evidenta 0 curba de tensiune. Locul pe aceasta curba de tensiune a diferitelor teme influenteaza intensitatea si directia raspunsurilor. La inceputul chestionarului, intrebar ile VOl' Ii cit se poate de interesante pcntru subiect, dar ncimportnnte pentru cercetator, La sl irsi tul chestionarului, dimpotriva, intrebarilc. intcresantc pcn tru cercetator, sint total l ipsitc de utractic pentru subiect: virsta, sexul, sistemul socio-profesional

y_"

"t;~,." ~ ...

f::;

t

lei coqnitioe, arata di doua elemente cognitive (opinii, credlwnte: reprezentari) care se neaga reciproc, antreneaza din partea individului 0 activitate de reducere a disonantei, Tendinta de elim inare a contradictiilor in formularea raspunsurilor este cit se poate de evidenta: inversarea ordinei de prezentare a intrebartlor intr-o ancheta (sep~embrie 1939) asupra neutralitatii S.U.A. in timpu1 celui de-al doilea razboi mondia1 a dus 1a urrnatoarele rezultate :
A) 1. "Credeti ca S.U.A. ar trebui sa permita cetatenilor sai sa intre in armata franceza $i engleza?" . 2. Credeti ca S.U.A. ar trebui sa perrnita eetatenilor sai sa intre in armata gerrnana?" . B) Aceleasi intrebari insa in ordine barea nr. 2 si apoi intrebarea nr. 1.
Riispunsuri Intrebarea nr. 1 Forma Da Nu Nu stiu !ntrebarea nr. 2 Da Nn Nu stiu A 45% 46% 9% 31% 61% 8% Forma

l
~.
~.

, II

inversa:

intii intre-

B

40% 54% 6°~ ,0 22% 74% 4%

. In ~orm.a A, stringenta logica impunea sa se acorde $1 cetatenilor americani de origine german a privilegiul acor~at celor de origine franceza sau engleza. In aceasta forma este estompata ostilitatea cetatenilor americani fat a de fascism, dupa cum in forma B este diminuata simpatia lor fata de aliati. Cind contagiunea raspunsurllor (efectul halo) s-ar putea datora necesitatilor de ccerenta logica din partea subiectului, este indicat a fi cornbatuta utilizindu-se fenome.n~l de orbire", asupra caruia a atras atentia D. Katz inca din 1940. Fenomenul de orbiro se produce prin inmultirea datelor nesemnificative pentru problema ce trebuie
195

macroplan

197

I I I I I I I I I I I I I
I

I

, ....
I

~-•.. .

I I I I I I I I I I I I I

etc. (intr~bari de. identi~icare). Intre extreme, la mijlocul chestlonarulut, VOl' Ii plasate, pastrindu-ss echilibrul psihologic, atit intrebari interesante, cit si neinteresante pentru subiect.
constituie 0 problema atit de ~netodoJogje, cit ~i de tehnicil n ccrcctiirlt. EsLe noccstu-, Intr-o cerceturo, sil lie rctinuti Loti inclicaLorii,! Cit mai multi? Cit mai putin? Con5iderente de orclin material si de timp ne fac sa credem ca alegerea pentru cercetars doar a indicatorilor principal! - a unorn dintrc accstin -,repl'ezinta calea cea mai eficace pentru a descrie sau l~a~ura fenomenele sociale. Aceasta alegere nu Inseamna nicidecum contabilitate, inventariere. Lungimca ehestion~rului exprima capacitatoa de a alege din universul ind.leatorilor posibili pe cei esentiali. Cu cit aceasta capacitato este mai scazuta, cu atit chestionarul este mai lUng; cu cit este mai lung chestionarul cu atit este rnai ridicat eostul total al Investigatie] ". Dar' lungimea chestionarului nu trebuie sa fie masurata numai in numarul de intrebar~, nici numai in timpul necesar completarii raspunsului Ia aceste irrtrebari. Un ehestionar interesant pentru subiect este mult mai scurt decit eel mai scurt chestionar nelnteresant. Alfred C. Kinsey, cercetind cornportamentul sexual la barbat si la femeie utilizeaza un chestionar cu 300-500 de ite11~-uri (daca intrebarea este simpla, ea Insasi constituie un item). In mod obisnuit 25-50 de intrebar] (sau de item-uri) nu obosesc n{ci p~ anchetatoj-, nici pe eel anchetat. Numarul nu este limit?tiv. Forma Intrebarilor (inchise, desohise), locul si tImpul. de d.esf~~urare a anohetei dau un spatiu de joc l~rg dunensiunilor chestionarului. De asemenea, moda.. Iitatea de aplicare. Chestionarele auto-administrate VOl' fi mai scurte decit cele administrate prin operatori de anch.eta; cele postale mai scurte decit cele aplicate prin tehnica extemporalului. Multa vrerne se considera ca un chestionar nu trebuie sa necesite mai mult de 30 de lJ;Linute pentru a fi completat. ~stazi limita este impinsa pina la L-ln.-3Q', dar niciodata nu trebuie sa se abuzeze nici de '"timpul ~i nici
• II~troducerea. in chestionarul rccensamintului din 1943 din S.U.A. a. ~nU1 itein suplimcntar - asa cum a dernonstrat Henry G. Weaver _ a ridicat costnl total al cercetiirii cu aproximativ un milion de dolari. 198

Lungin2ea chestionarului

I~·I I ~·l
i ~.

c,"'_>

I

I

I

I~
~;

C_"

r'--

de amabilitatea celor anchetati, In plus, s-a eonstatat ca numai prin eforturi sustinute oamenii isi pot mentine atentia intr-o anumita directie mai mult de 40 de minute. Sistemul scolar, cit si eel universitar prevede pauze in activitatea intelectuala la .Iiecare 40-50 de minute. Toatc acestea plcdeaza pentru Iimitarea chestionarului, ca t timp. la circa :l/4 dintr-o ora. Tehnica extemporalulul chiar impunc ca acest timp sa nu fie depasit, Ca regula generala, se poate spune ca durata, lungimea chestionarului nu trebuie sa depaseasca capacitatea de concentrare a atentiei celui care raspunde (A. B. Blankenship). Punerea in pagina este departe de a constitui un element exterior chestionarului. Werner Hennig precizeaza conditiile pe care, din punet de vedere tipografic, trebuie sa Ie indeplirieasca orice chestlonar ": - sa fie imprimat estetic; - tipografic sa fie clar delimitat (casetele pentru coduri ordonate in aceeasi parte a chestionarului unele sub alteIe, trimiterile - "dadi da, atunci mai departe la intrebarea X" - tiparite cu alt tip de litera etc.); - raspunsurile prestabili te sa fie plasate pe 0 singura latura a ehestionarului; - sa fie astfel imprimat incit sa perrnita prelucrarea lui ulterioara. Felul in 'care se prezinta stimulii (intrebat-ile) reprezinta el insusi un stimul: alegerea literei tipografice (corp, floare etc.), calitatea hirtiei, asezarea in pagina s.a.m.d. nu sint indiferente pentru cercetator, Chestionarele pestale si in general eele autoadministrate se impun a fi tiparite pe hirtie de calitate superioara, eu corp de litera 8 sau 10. Ohiar si chestionarele administrate de catre operatorii de ancheta trebuie sa fie atent puse in pagina, desi subiectul nu intra in contact direct cu ele. 0 privi~e sumara asupra chestionarului permite celui care raspunde sa-si Iaca 0 imagine despre: seriozitatea cere~tarii, prestigiul institutului care lanseaza ancheta. Insirarea
v 41 WERNER HENNIG, Einige Fragen des Aufbaus VOII Lnteruiemfragebogen und der Lnteroiemerausbildung, in Methoden der ma~xis:isch-lenin_istischen Sozialforschung, Herausgegeben yon Walter Friedrich. Berlin, Deutscher Verlag der Wissenschaften, 1971, p. 80.

0>

....
o

I .....

199

scuteste pe anchetator de manipularea mai multor mii de pagini si are efecte pozitive asupra subiectilor cuprinsi in ancheta. desi larg raspindit.. Punerea in pagina trebuie sa raspunda in acelasi timp unor necesitati artistice. ca si cele de trecere nu pot avea aceasta semnifica tic. lasa impresia de ordonare. Acesti indicatori sint formulati ca intrebari in chestionar. sa intrebam persoanele selectionate: "Faceti parte din categoria bucurestenilor care utilizeaza tramvaiul pentru deplasarea la locul de munca? Da. Ordonarea intrebarilor trebuie sa permita 0 rapid a identificare a temelor din chestionar: fie ca se schimba litera (aldinele in locul cursivelor s.d. Cineva s-ar putea gindi si la vaporasele ce traverseaza vara Lacul Herastrau spre Cas a Scinteii. nu toate intrebarile' sint indicator]: intrebar-ile introductive. Tema anchetei (obiectul investigatiei). Desigur. fara revenirl sau discontinuitati. dar ingreuiaza operatia de prelucrare ulterioara a date lor. dar deIinita teoretic. nu a punctelor. In acest scop pot fi utilizate 0 serie de pictograme. dar utilizarea culorilor (fie a hirtiei sau a tiparului). diapozitive pare a fi in spiritul progresului tehnic. Pare interesanta punerea in pagina care of era posibilitatea pastrarii in arhiva: codurile sint trecute sub forma de banda. printr-o mai ju- utilizarea liniiscrierea. ~ erecoruauda t. 5. Recomandabil __ _ 2. strad..monotona a Intrebarilor poate fi evitata dicioasa punere in pagina. Daca vrern sa vedem cit de mare este numanul locuitorilor orasului Bucuresti care folosesc tramvaiul pentru a se deplasa la locul' de munca nu trebuie sa Iacem altceva decit. Exemcare Ie-aii «it it 2. sublinierea etc. care faciliteaza in~elegerea si subliniaza elementele esentiale (vezi fig. in afar a economiei de hirtie realizate.m. se recornanda lor pline. trebuie mal intii tradusa intr-o definitie operationala. ceea ce poate inf'luenta pozitiv comportamentul celui anchetat. Nu''. La intrebarile deschise.). trate -.mijloc de transport in comun". fie di sint introduse elemente de semnalizare (incadrarea in chenar. schimbarea traditionalei hirtii cu imprimate din carton in relief sau chiar eu material plastic.a. 1. de lucru Iinit. 3. dar si function ale. care. pe un esantion reprezentativ.). este totusi ab. urrnind apoi stabilirea setului de indieatori. pentru a ghida plu: indicati titlul ultirnelor trei car ti pe in cursul acestui an: I. Trebuie mai iritii sa traducern terrnenul de . Daca vrem lnsa sa determiriam proportia bucurestenilor care utilizeaza rnijloacele de transport urban in comun nu este suficient sa Intrebarn "Faceti parte din categoria bucurestenilor care util izeaza mijloacele de transport in comun?". altcineva ch iar si la taxiuri care sint Iulosite in cornun (succcsiv) de mai 201 2ao I I I I I I I I I I I I I I I . In locul "muntilor de ehestionare" pot fi pas- Tehnica chestionarului nu in cepe cu Iormularea Intrebari lor. Banda continua. 20. Incadrarea chestionarului intr-un chenar ii da 0 forma. intr-o eoloana separata. 20). Codificarea l?i inregistrarea raspunsurilor trebuie Iacilitata: codurile VOl' fi trecute (pe cit posibil)chiar Hnga intrebare sau raspuns.n Imprimarea chestionarelor pe ambele fete ale paginii.in absenta dubletelor de la cartelele perforate __ aceste "streifuri" care con tin in fond toata informatia chestionarului. 3. Unele terne de cercetare nu impun operationa liznrea conceptelor si nici nu ridica probleme de Iormulare a intrebarilor. Nu pledam pentru incarcarea cu elements grafice sau artificializarea chestionarelor. Formularea intrebnrilor Fig. film. laterala (nurnarul corespunzator fiecarei intrebari si cifra de cod a raspunsurilor) poate fi detasata si arhivata in vederea analizelor secundare. Succesiunea lor sa fie cit mai Iireasca.

care sint in fond Iormulari deosebite ale aceleiasi problerne: Questions Utilizind intrebarile inchise (precodificate) trebuie sa ne decidem asupra folosirii fie a "intrebarilor alternative". in Iorrnularea intrebar ilor influenteaza puternic raspunsur ile.10/0 mai putin de a indicat 0 0 0 in fadv.8 procente: forma A forma B 21.I I I I I I I I I I I I I I multi oameni. va fi mai buna sau mai rea?'. se va imbunatati.in semne concrete . Vom intreba concret daca Ioloseste : tramvaiul. se va inrautati? Rdspunsuri Nesehimbatii Mai buna Mai rea Nedecis Total Forma 45% 18% 17% 20% 100% (585) A Forma 27% 48% 9% 16% 100% (593) B Mai amanuntit Stanly L. Albert B. Th. in locul banalei intrebar i: -"Dece nu ati cumparat pina acum un televizor?" au fost formulate intr-un chestionar circa 70 de intrebari concrete. 1965. 0 alta parte autobuzele. in 1959 va ramine aceeasi. Wiesbaden. dar nu vom putea afirma cit este necesara si 0 forrnulare speciala a intrebarilor. Die Befragungstaktik in dey . Referitor la fiecare intrebare. Intr-o ancheta din 1957 a Institutului demoscopic Allens bach (R. De retinut este Iaptul ca: raspunsul trebuie analizat totdeauna prin prism a intrebarii: Iormulari diferite dau raspunsuri diferite. si diferenta sticla pe saptamina: sticla pe saptamina. 42 FRITZ-REINHARD1STROSCHEIN. in The Art of Asking (1951). H. in Gauging Public Opinion. B) "Credeti ca. Incercind mai departe sa stabilim motivele pentru care pe traseele comurie. Blankenship considera ca in tehnica chestionarului cele mai frecvente greseli sint cele de formulare a intrebarilor. Pentru a surprinde motivele vom "traduce" tema. altii trolelbuzul si.pe care ii vom include in intrebari. s-au pus de rnai multe ori aceste Intrebad. saptaminal.. p. Exernplu'": A) "Credeti ca situatia economica generala a Berlinului de Vest. Cantril. Payne. 73. 202 203 . in fine. autobuzul sau troleibuzul. avind insa deosebita grija pentru formularea intrebiirilor . in indicatori . asa cum noteaza Elisabeth Noelle trebuie precizat daca: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) 1 J) Sint greutriti de intelegere a limbajului? Intrebarea este pre a abstracta ? Depaseste elocventa eelui anclietat ? Neeesitii eapacitatea de observatie prea bogata pentru a raspunde ? Suprasolicita gindirea? Este obositoare? Este plicticoasa ? Cenereaza teama P Oenereaza reactie de prestigiu? Tema este prea intima? Cenerenza confliete eu idealul propriu? Da/Nn Da/Nu Da/Nu Da/Nu Da/Nu Dajnu Da/Nu Da/Nu DajNn DajNu Da/Nu A) "Ce doza sau cite sticle de bere se consuma milia dv.) pentru a afla. dr. din mijloacele de transport in comun. de ce in sudul Gerrnaniei Federale s-au vindut mai putine televizoare decit in restul tarii. situatia eccnomica generala a Berlinului de Vest va rarnine neschimbata.3010 mai putin de 28. fie a "intrebarilor selective". unii bucuresteni prefera trarnvaiul. gaseste 100 de imperative pentru forrnularea intrebarilor.M arktforschung. Experimental. nu vom apela pur si simplu la intrebarea "De ce?". Gabler. in ultima saptamina acasa?" Experirnentul desfasurat iarna de apreciere de 6. obiectul investigatiei. cornunica experientele sale cu privire la Iormularea intrebarilor si la variatia concomitenta a raspunsurilor. in 1959 fata de 1958. aparent minore. Modificari.F. iarna acasa?" B) . Betribswirtsehaftlicher Verlag..Ce doza sau cite sticle de bere ati consumat familia dv.O.