.- ~-r

\

I I I I I I I I I I I I I

4

J

-1SEPTIMIU CHELCEA

J ,i·

C hestionarul
REDACTOR: AUREL DICU

in investigatia sociologica

ANDIUE~ C. LUCIAN
Nr

2'9f

Biblioteca Personll/ti

EDITURA $TlINTIIFICA ~I ENCICLOPEDICA
COPERTA DE ARH. CONST. GHEORGHIU ENESCU

BUCURE~TI, 1975

I I I I I I I I

r

I I I I I I
I

in priuiul. rind. sub raport III met.otlelor ;'>i telniicilor 111 ilizate, auirui tlrept. scop tlemonsirarea [aptului cd, tIL ccrcetarea socioloqicii de teren, chestioruirul nH esie dedi una tlintre muliiplele ictvnici [a cure apeteaiii socioloqii. Prezen (area tetinicilor obseruaiiei tiirecte \,>i a obseroatiei irulirecie (stutliui ilocuruentelor] arc puiernice raiiuni mctodologiee: uiilizat singular chesiioruirul isi piertle vaioarea sa de cllnocr.;;tere. Tehnicile staiistice de prelucrare a daielor priuuire indispensobiie oriciirei cercetari eiu pirice sint prezenuite, apeliruiu=se La exenipliiicare .~i nu ta jllstificmea lorllwtemaUca, apreciiiui, crt ,~i alti socioloqi. cii aVL cum cotulucerea unui automobii nu presupune in mod necesar cunoa,~tereCL teoriei motoarelor ClL explozie, aplicarea [ormulelor de caicul poate si irebuie sa fie fiicllttL corect cliuir $i de persoanele care mz WI 0 preqiitire uuitenuii.icii «projuiuiaiii. Dacii lectura tucriirii va prilejui cititorului un moment de reilexie responscbitii asupra exujenielor inuestujatiei socioloqice, aut orul Va considera cii -:;i-([(Llins scopul, conuins fiind cii uoloarea conclu ziilor ,>'i, prin aceosta, uiilitatec cerceuirilor socioloqice de teren depirul de riqurozitalea metotielot ?l raiituuneniul ie'inicilor, de metoc/%gic tulopuitii,
Bucuresti, 4 octornbrie 1D74

CAPITOLUL I INVESTIGAREA FENOMENELOR SOCIALE (Scurt istoric)

D)-. SEPTIl'vllU

f. CHELCEil

Prin intercsul manifestat pentru investigarea directa a Iaptelor si realitatilor sociale, prima revolutie industrial a maroheaza 0 cotitura, nu nurnai in istoria omemrn, dar si in cunoasterea de sine a ei. Acum sint publicate prirnele anchete eu caracter sociologic*: Daniel de Foe, Journal sur l'annee de la peste (1722) si Frederick Morton Eden The State of the Poor in the History of the Labouring Classes in England (1797), In aceasta perioada, prin activitatea lui William Petty (16231687) 9i mai: apoi a belgianului Adolphe Quetelet (17961874), statistics se va integra organic investigatisi Ienomenclor sociale. W. Petty, in lucrarea Political Arithmetic, publicata in 1690, dupa moartea sa, incearca sa descopere regular itatile Ienomenelor sociale, folosind pentru prima data notiunea de .uriar-ime mediev. A. Quetelet, poet, critic literal', autor dramatic, matematician eu irnportante contributii in geometria analitica, calculul probabilitatilor si statistica, stabileste ca distributia inaltimii si a greutatii oamenilor se prezinta sub forma unei curbe normale. Relatiile constante eu privire la valorile medii ale earacteristieilor fiziee si morale ale * Tcrmenul de sociologic nu fusese lucri ..inventat.". Auguste Cornte, in 18:~9, in cea de-a -l7-alectie din al san Cours de philosophie positive. cree az,i tcrmenul de .. sociologic" prin alatururea fortata a unei radacini din linihn latina (..socius") cu una din limba greadi (..logos"), A, Comte intention;]"<_! sa denumeusca noua !?tiintii nu sociologic, ci fisica sociald. Publicareu illsa, in 1835, de ciitre A. Qw::tclet. a unei lucriiri eu titlul Essai til' /'hv\il{lIc socialc, il dctcrminii pe A. Comtc sa procedezc la () .. invcntie 1i1l,L:\'isticrl" sprc a mnrca iucomputibilitnton Cll astrouoruul ~i socioI".L:llI hclgialL Independent de A, Comt e in Anglin, Herbert Spencer f"I()";"~le al'da~i teruu-n de sociologic peut.ru a dcscuinu noun ~tiill~tl.
7

;:;

t~·"

oamenilor, rata de nuptialitate si de mortalitate s.a.m.d. ' sint lncadrate de A. Quetelet in notiunea de .Jege'', In ceea ce priveste metoda, A. Quetelet considera ca Iaptele sociale trebuie abordate cu ajutorul metodelor probate de alte stiinte. De aici si denumirea de "fizica sociala", pe care 0 propune, stirnind reactia violenta a lui A. Comte. (Vezi Physique sociale: Ou, essai sur le developpeinent de l'homme ret de, ses [acultes, 1Rfi9 reeditare a lucrarii Essai de physique sociale, publicata in 1835). Secolul al XIX-lea delimiteaza terminologic un nou domeniu al stiintei: Auguste Comte (1798-1857) creeaza termenul de sociologie si, alaturi de Claude-Henri de SaintSimon (1760-1825), este considerat intemeietorul sociologiei, Charles de Montesquieu (1689-1755) fiind unul din cei mai de seama precursori ai ei. Aparitia sociologiei reprezinta "unul din momentele in care se exprirna procesul de constiinta a problemelor sociale, unul din momentele in care societates a exprimat, intr-o forma constientii, problemele obicctive existcnte inlauntrul sau'". Incerciiri le de psihologizare a sociologiei esueaza. Gabriel Tarde (184:3-1904), care credea ca prcgresul sociologiel consta in continua ei psihologizare, n-a reusit decit sa atraga atentia asupra fenomenelor de interpsihologie. Depasindu-se viziunea de pina atunci asupra fenomenelor sociale, ca fiind bazale ~mpulsurile individuale, sociologia !?tiintifica isi gaseste eli adevarat radacinile teoretice si metodologice in lucrarile lui K. Marx (1818-1883) si ale lui F. Engels (18201895). Asa cum apreciaza V. 1. Lenin in lucrarea Ce sitit prietenii popoTului, "Marx a; pus capat conceptiei dupa care societatea ar fi un agregat: mecanic de indivizi, care per- . mite orice schimbari dictate de vointa stapinirii (sau, ceea ce este acelasi lueru, de vointa societatii si a cirmuirii), si care ar aparea ~i s-ar transform a in mod intimplator, si a asezat pentru prima oara sociologic pe 0 bazii ~tiintifidi, stabilind notiunea de Iormatiune social-economica. ca totalitate a relatiilor respective de productie ~i
1 MIRON CONSTANTINESCU, Retrospectiud gicd. in ..Viitorul social", nr. 3, 1973, p. 525.

.

~, :E=: :,' ~~
~
c_-:>
;_-.....__. t::'--'

~
~:

= ~
c::)

--_J

aratind cii dezvoltarea aces tor forrnatiuni este un proces istoric natural'", In acest sens, Miron Constantinescu sublinia Iaptul cii "in cercetarea sociologies stiintifica, ideea formatiunilor economice este esentiala pentru a putea face distinctie Intre epocile istorice, pentru a putea intelege desfasurarea concreta a istoriei", marxismul realizind ,,0 cornpleta rasturnare, 0 innoire in sociologie, introducind conceptia materialista, primordialitatea materiei, a existentei sociale, a Iortelor si mcdului' de productie asupra structurii si constiintei sociale, a productiei materiale a bunurilor necesare traiului care este determinants pentru . intreaga societate pe 0 anumita treapta de dezvoltarc'!". Marx a dat 0 rezolvare deplind problemei ontologice a societatii: "In productia sociala a vietii lor, oamenii intrti in relatii determinate, necesare, independente de vo inta lor - relatii de productie - care corespund unei trepte de dezvoltarc determinate a Iortelor de productie materiale. Totalitatea acestor relatii de productie constituie strut-turn cconornicii a societatii, baza rcala pe care Sf' i,lill\CI () suprnsti-ucl.urfi jur idicii ~i pol i t.icii ~i care-iii Ii corespund forme dcterrninate ale constiintci sociale. Modul de productie a vietii materiale determina in genere procesul vietii sociale, politice si spirituale. Nu constiinta oamenilor le determina existenta,ci, dimpotriva, existenta lor soclala le deterrnina constiinta'':'. De asemenca, K. Marx a fundamentat metodologia sociolcgiei stiintifice, pentru ca din' natura esentei realitatii descrise de sociologie rezulta modalitatile generale de studiere a ei. Atita timp cit se sustinea - in ordine ontologies - Cll escnta societatii 0 Iormeaza trairile oamenilor aflati in internetiune, in ordine metodologica se postula primatul metodelor psihologice aplicate indivizilor umani izolati. Metodologia marxista, pornind de In caracterul material al relatiilor de productie, perrnite surprinderea tuturor rnanifestarflor sociale concrete. Referindu-se la "Capitalul".
~ V. 1. LENIN, OPere complete, vol. I, Ell. pnlit.icii, Bucurest i, 1960, p. 1:18. 3 :'.URON CONSTANTINESCU, I ntroducrrc in sociologie, Note de curs, Centrul de multiplicure al Universitdtii din Bucurcst i. 1972, p. 19. 4 K. MARX, Contribuiii la critica economiel politic», in K. MARXF. EKGELS, OPere alese, vol. I, ed. 3, Ed. politidi, Bucuresti, 19()6, pp, 313-316.

~ .
l

..

si perspectiva

socioloto

8

9

I I I I I I I I I I I I I I
I

mai tirziu. puternic afectogcn se urrnareste motivarea raspunsuri lor myn:itorilor. poli . observatia directa. pp. ' Ceva mai tirziu. 0 astfel de obser~ vare si inregistrare nu este insa posibila. curentul monografic °vor ridica pr incipiul observarii faptelor in afar a oricarei teorii la rang de dogma. 1840). In V. datele statist ice privitoare la dezvoltarea industriei in Anglia. Este de semnalat si interesul clasicilor marxismului f~ta de cercetarea sociologidi concreta. 2. Prin chestionarul lansat. publica La Rejorme sociale en France (1864). in Franta. redau viata in lumina unei anumite ideolozii. Ancheta realizata de dare K. Marx afirma crezul sau politic: nu patronul il crediteaza pe muncitor. Cc slut prietenii poporului si cum lUPI!i ci fmpotriva social democra!llor. Bucuresti. Scopul monografiilor. Opere complete. Situatia clasei muncitoare din Anglia .I I I I I I I I I I I I I I I V.I. Sub impresia revolutiei de la 1848. 238. evolutia tehnica. In cuprinsul chestionarului sint frccvente revenirile. a monografiilor asupra muncitorllor europeni. Marx lanseaza un chestionar? printre muncitorii de toabe catcgoriile. LEr. care reprezinta partea centrala a mono~rafiilor.. explicind structurn si dezvoltarea acestei Iormatiunl socia~e exclusiv prin relatiilo de produotis. Scoala lui Le Play si. 1960. grstrarea bugetului populatlo] Sarace ca arrna poli tica in activitatea parlamentara duce la perfectionarea tehnicii investigatiei sociologice.Play insu~i. vol. fiecare chestionar cuprinF. K. 1964. Editurn poJiticii. Intr-un limbaj violent. ci rnuncitorul pe patron si clasa muncitoare este "clasa careia ii apartinc viitorul''. in Opcrr. schelct"'. inro .a. diferitele scrisori de Ia mUncitori.m. 1. tidi. el a urmarit totusi pretutindeni si in permanenta suprastructurile Corespunzeltoare acestor relati] de productia. in deplina cunvo~tmta de cauza sa descrie suferintele pe care le Indura-. evolutia preturilor. In Anglia. in 1848.minier~. De asemenea. I. 1855). p. 1795) uti lizaaza ohestionarul. In prir-r:~1 dintre aceste volume este infatisata pe larg metoda utilizata. sursele de recoltare a Informatiilr'r SI11t cit se poate de diverse: studiul documentelor oficialo realizate de catre parlamentari sau comisi] speciale. Marx. In 1877. Din punct de vedere metodologic. care publica cunoscutele monografii despre farnili ile muncitoresti (Les Ouvriers europe ens. Inginer de mine. Astfel. XIX. Flecare monografie incepe printr-o descriere a tinutului a cadruIui geografic. a contribuit intr-o masura considerabila la activizarea politica a proIetariatului. Touta aceasta bogatie de informatii a servit 'ca baza pentru teoretizarea Iuptei de clasa. lHARX. Frederic Le Play viza reforma sociala. K. dupa cum declara Le . Atrage atentia extraordinal'a bogatie a izvoarelor documentare utilizate de catre F. Lenin ~ublinia faptul eel Marx "nu s-a limitat numnl Ia «teoria economica» in accepiiul1e(l obisnuita dl. In afara acestora. stigmatizarfle: muncitorii deveniti "victime ale negustorilor". Influentat de Cornuna din Paris (1871). "slugi supuse ale patronilor". rapoartele mspectoruosau medicilor s.. Bucurestr. Le Play Insusi rniliteaza activ pentru reforrna. dupa care este prezentata istoria respectivei Iamilii. publica editia a doua. 1. era acela de a pune la dispozitia "patronaj"-ului. cuprinzatoare sociografii. vol. . Arthur Yong ca ~i Frederick Morton Eden observatia directa. in alaru vulorii stiintilice. Ed. in sase volume. LENIN. Prill intermediul "Revistei socialistev din 20 aprilie 1880 au fost difuzate 25 000 de chestiona1'e. Engels h V. Scopul anohetei cste aratat explicit chiar in preambulul chestionarului: a determina guvernul la 0 noua legislatie a muncii. "schiloditi" in urma ~cci: dentelor de munca. Aceste date servesc la interpretarea buaetu]ui familiei. sef al comisiei oficiale d~ s!atistici . profesor de metalurgie. F.d. cd. zind un numar de 11)0 rle intrebari. Sint infatisate apoi mijIoace1e si modul de existenta a familiei.un adevarat model de prelucrars a datelor sociologi1ce in raport cu ') unica problema: lupta de clasii. Engels: studiul documentelor istorico. ca ~i schimbarile inregistrate in nivelul de trai al muncitorilor englezi. Monografiile si bugetele de familie pe care Ie realizeaza prin inregistrarea directa a faptelor. 125-183. 11 10 . David Davies (in The Case of Laboures in Husbandry. Pornind de la anchetele realizate de dHre Antoine Eugene Buret 1'1 1840 (De la Misere des classes Zaborieuses) si Louis Rene Villerme (Tableau de I' Etat serie. Chestionnr pentru 1I!ullcitori. dind trup ~i singe acestu. physique des GlIvriers dans les Manufactures. pentru ca "numai ei pot. Engels Ioloseste stir-ilc aparute in ziarele vrernii.a organizarii industriale si a familici.rIN. trebuie amintita ~n: trfbutia lui Frederic Le Play (1806-1882). el fondeaza un periodic: "La Re lorrne sociale''.

In 1893 participa la 0 alta ancheta pe aceeasi tema. Le Bon in: [uriu.. cercetarea este reluata cu 0 metoda de esantionare im- bunatatita. multime electorala sau parI amen tara etc. au influent at gindirea si investigatia sociologica europeana si mondiala. intreprinde anchete de teren dupa modelul scolii IUl Le Play. In Germania. Le Suicide (1897) etc. Car tea sa. la sfirsitul secolului al XIX-lea este continuata traditia anchetelor sociale. Odat~ cu stingerea scolii lui E. Metodologic. comunitatea ca pe un' . fondator al revistei "L'Annee sociologique" (1898) iii. a Iacut epoca. se afirrna teza ca interpersonale due la co tituirea constiin tei cove. Booth. drept. Les Regles de la methode sociologique (1895). prcocuparea pentru cercetarea 'c~ncreta a faptelor sociale se muta din Europa pe noul continent. religiozitatea) dobindeste note distincte dupa curn este yorba de 0 rnultime constituita . Spiritul colectiv (sentimentele.care ulul de care depinde binelc societati i. In sociologie. Dupa' rnai ?ine de u~ dece~iu.conform clasificar-ii lui G. in S. in care pledeaza penh~u ~borda~e"a cantitativa a datelor calitative in constructia tipologica. care.raportul privitor la Prusia Orientala.o _ ancheta privind atitudinile muncitorilor. "Vel"(:'in Iiir Sozialpolitik'' lanseaza un chestionar privind conditiile de munca in agricultura. sii perrnita luarea de masuri in de 0 reactie Impotriva de orice nuanta. Seebohm Rowentree. Gustave Le Bon (1841-1931) analizeaza formele constiintei co1ective. In Anglia. incepe 0 anchet~ asemanatoare cu cea a lui Ch. 0 rein! in 1936 si in 1951 obtinind un material comparativ de 0 exceptionala im'port~nta stiintifica si practica. este de retinut faptul ca Ch. Cind. dato~mile Durkheim (1857 1917). In 1889. in preajma celui de-al doilea razboi mondial devine locul de intilnire al celor mai diverse directii orientari in investigarea realltatii sociale. si Gemeinschaft und Gesellschajt(1887) a lui Ferdinand Tonnies. reactie puternic maIn primul rind in psihologie.de manifestarile lor individuale. The 'Life and Labour oj the People in London. In ~fara anchetelor in mediul rural. vizind selectia si adaptarea muncitorilor. F. E. f:nomenelor sociale 0 contributie metodologica esentiala: utilizarea esantionului. care permite 0 "convietuire durabila si autenttcas.9~). F. aduce. rationarnentele. .!"scha~t und Gesellschajt. economie politica etc. folosind chestio: narea directa a familiilor muncitoresti. demografie. Tonnies face distinctie intre comunitate ("Gemeinschaft") si societate ("Gesellschaft"). desi din punctul de vedere al rigorii stiintif ice nu prezenta nici un interes deosebit.intre care 120 de pagini de tabele statistice . publicata in 1883 de catre Ludwig GumplowlcZ (1838-1909). Tdnnies poate Ii considerat ca un precursor al studierii grupelor primare. ~i 13 I I I I I I I I I I I I I I I . era cunoscut de cineva si ca informatiile trebuiau numai recoltate si aranjate''. primele lucrari de sociologie sint: Grundrl{J der ~oziologie. (18641930). Durkheim (Charles Blondel Maurice Halbwachs). iar in 1908 ia parte la. Charles Booth (18401916\ realize~za monumentala ancheta asupra paupertatii. prin oercetarile sale inccpute in 1912. in celebra ' sa lucrare Gemei. Metodologia anchetelor socio-psihologice $i analiza lor. Prin activitatea lui Ferdinand Tonnies (1855-1936) si a lui Max Weber (1864-1920). Arthur L. publicata in 17 volume in tre 1889 si 1902.01'. Profes~r la Universitatea din Bordeaux (1888). impreuna cu scoala sociologica de In E~~nb~rgh. contribuind substantialIa perfection area chestionarului si In stabilirea tehnicii de alegere a informatorilor. din punct de vedere sociologic. in lImO. La rindul sau. In 1909 I?ubl1~a un articol de sinteza. Vi~tor Branford.ca orice fapt social . separa Ienornenele constiintei colective . La Psychologie des joules (1895). se postuIeaza socio1ogia ca principiu explicativ al psihologiei. Caracterizind. In aceeasi perioada. profesor la Sorbona. Lucrar ile sale: De La Division du travail social (18. sociologia teoretica se impletests cu investigarea concreta a fenomenelor sociale. ~o~ley. ganism viu".XIX-lea este marcat s-a pJ'COCUPdt de ccrcctarca sociologica concreta.U. Mai muIt cfilar. ideile. Max Weber 12 . ~tudlerll. Max Weber rcductoaza pc 890 de pagini . care nu este 0 suma a constiintclor individuals putindu-se. Durkheim Ieaga sociologia de stiintele particu1are: etnografie.. Booth introduce in cercetarea sociala "interviul global" consrderindca "fiecare fapt . ' . ineu a doua jumatate a s~c lului al XIX-lea. din 1902. Max Weber participa la investigatii in mediul industrial (1907)..A.

Inltlata de catre Gabriel Tarde. studiaza situatia emigrantilor polonezi.ncerce~area fenomenelor sociale in S. In acelasi timp. Orasul Chica 0 devine eel mai mare cimp de cercetare sau. Cooley m lucrarea des citata. in 1925. Cooley. Incepind cu Paul V. 1937). MrJ)ow_. Kellog: Pittsburgh Survey (1909-1914). Viata oraselului Muncie. chestlOna:e: observatii directe si participationale. grupul prim.oara.Iopn~ ?l natur ii umanc-.A.. cerceta14 rile sociologice nord-americane au avut un scop "pedagogic-caritativ" (Heintz Maus). creata de Albion \'1. termenul de psihologie social a este lD. Studiindu-se "ecologia urbana".se rnai adauga inca ~n. au urmarit concomitent imbunatatirea situatiei sociale. se descopera ca societatea urbana nu are 0 cultura unitara.A. fa?1lha. in 1899. ' I. Studiul orasului va prilejui si primul "best-seller sociologic": Middletown (New York.don. de 40 000 de locuitori. De Ia inceput.ar ~llnd. Iondatorul revistei "American Journal of Sociology" si stralucit reprezentata. publica prirnul tr atat cu titlu1 de psihologio sociala: Social Psychology. A Stu~y in Social Psychology (London. .U.d. In opozitic ell directia hormista. William 1.U. relatii le de munca. J 902). . pSlho~o?ia sociala americana se axeaza pe s:ud~~l grupur ilor rnici ca fenomen specific a1 inter-ac~luml umane. C. 1908).l O~der (~e.. alcoolism. pe baza unei subventii obtinuta in 1908.. exprirni nducsi conceptia asupra p~lh?loglel soclale. Ross.a.A: ~s:e ~ontinu~ta directia cercetariloi. homosexualitate.esteicarti". William 1. Boss 0 intr()cl'~:cc. An Introduction to Social Psychology (Lon. vocinatatea ~ constituio mijIoacele ~i mediile de socializal'c C1 individulul. ca orasele mari se caracterizeaza printr-o rata mare a crirninalitatii. R. loeuinta si educatia in diferitele comunitatj . ?-:-~ C:ha_rles. I? S.l!. poet si filosof polonez. se poate spune ca sociologii americani. in eel de-al III-lea capitol al Iucrfiri i ammhte. cetele de joaca ale copiilor. Scoala din Chicago.. Cooley. delincventa [uvenila s. este preocupat de studiul individului si al situatiilor sociale.tJmpuriu cele mai variate izvoare de informatii: date . ~a subtrtlu. rarnine clasica. din timpul crizei economice (pe baza impresiilor personalc. de catre Edward A. In 1917 apare prima introducere in metodele de analiza sociala concrota: lucrruea lui M. iru \wta In pSlhologlCl soci alit dC(.nll care p~blica in acelasi an eu E. Gustave Le Bon !?l EmIle Durkhoirn. prin studiile lor.rn. fleC?re Cl~l.ork. publica lucrurea The City (1925). Deoelopement.I I I I I I I I I I I I I I . E. Techniques of Social Survey. Charles H. (New York. grupurile primare -.' dupa afirrnatia lui Robert E. individul nu poate r: privit in antrteza cu societatea.1n Outline and Source Book (New York. Thomas (186a1947). Interviuri pe esantioane reprezentati~Je. calea specifica de transmitere a tuturor influentelor socio-culturale. cu~ rernarca Hans Anger . ZHonographof an Inuniqrant Group". Park. Caracterizate prin Irecvcntn ~l mtrmltate~. dar si a tehnicii de cercetare. va fi cornparata CLl cea din 1890 (pe baza documentelor oficiale) si.a~a. a participarii directe la viata acestui orasol cu pseudonim Middletown). Intre altii. toxicomanie. Intre autorii mai vechi. care. E. "un urias laborator sociologic". Lynd si Hellen Merrel Lynd. u~troducc in Iiteratura de specialitate terrnenul dc ~grtlp pruner. de personalitate si cultura. intre 1919-1921 in 5 volume . 1897) .R. "solu 1 p. profesor la Universitatea din Chicago. raporturilor inter-umane. de Robert S.lllL'!1tala ~?tru forrnaroa sociala a personalitatit-. cu cea din 1935. Impreuna cu FI.. Burgess. au Iost [0losite de . afirrna ca "individu1 si societatca constrt~le vtema CJ. ea existents diferitelor subculturi nu impiedica mobilitatea sociala. documente oficiale ~l personals etc. 15 . Materialul acestei lucrari. Cercetar ile sociologies sint tot mai numeroase. Park. semnalind "insemn~ltatc<l lui f'und. SOC1al and Ethical Interpretations in Menta. indreptindu-si atentia catre problerne ca: sanatatea. timpul liber si salarizarea. 1929) si IV1iddletown in Transition. in 1908. Lucrarea lor: The Polish Peasant in Europe and America. N urnaru] •tra~atelor de psiholo2?ie socia la aparu te pina 111 prezent in S. prostitutie.(ttrc \V. depasests cifr a de 50 ~i la ucestea . Burgess.w Y.de psihosoc101?gle .'c in psihologia sociala. Thomas. ~er:tru prima. confo:::n expresiei lui Ch. . A. Park. mai apoi.. 0 preocupare majora a Iost aceea a perfectionarii metodelor de cercetare concrcta. . 1908).statrstice. New ~ ork.c. R. dezvolta metodele preluate din etnologie: metoda cazului si observatia participatlonala. Znaniecki. BaldWIn. Small. publicata la Boston. o " de catre Robert E. Pm:nele prelegeri de psihologie sociala sint tinute la Untversitatea Stanford. Human Nature arul the Soci.t-llmt. intr-o 1ucrare a lui James lVI. impreuna cu E. Elmer.

statistici. chestionarc. Pitirim A. este con:tltUl~ ~m scrisorlle :xpediate de catre ernigrantii polonezi ian:1111110r 10~~. pe teste psihologice. fie de la un strat Ia altul (mobiIitate orizontala ~j mobilitate verticala). convorbiri. Ioloslnd discutiile libere in grupuri mid.ca element permanent al conducerii. F. ca omul nu lucreaza oa 0 masina. Giddings (1855-1931) un grup . William Foote Whyte. W. asa cum se exprirna.? alta parte provine din autobiografiile polonezilor "medll . in 1928. "din observator neparticipant era sa devina participant neobservator''). Jakob Levy Moreno . pe baza observatiei coparticipante . primele cercetari asupra grupului mic. intre 1928-1929 ~i reluata in doua rinduri. Volumele IV si V trateaza "dezagregarea vechiului sistem familial si cutumele evului mediu feu~al". Caplow..xounseling-ulut'' .1940 . prin introducerea percep- a tiei societe. va crea psiliodrania. in 1952 ~i in 1%6).U. imbogatind termmologic sociologia prin introducerea notiunii de "model cultural". iar in Hl34 va concepe testul sociometric. 2) Yankee City (bazata pe observatia copartlcipanta. Stuart A. in acelasi timp. acestei probleme i se dedica Elton Mayo care timp de mai multi ani (1927-1939) efectueaza studii'sistematice in atelierele din Hawthorne ale companiei Western E!ectric. intre 1938-1940 de 0 echipii de peste 150 de cercetatori sub conducerea suedezului Gunnar Myrdal care. pe aceasta baza. Iondind cunoscutul Center for Group Dynamics. Ogburn. Pornind de la eoneeptele de "anomie" (E. E. in 1941. care va fi imbuniWitit in 1952 de catre R. sub conducerea lui W. impreuna cu Richard Sterner si Arnold Rose. in S. unde. emigreaza in 1925. Lazarsfeld. Rice. in S.A. publica lucrarea Social Mobzlzty (1927). documente oficiale si inti me. in 1944). cunoscuta subnumele de "dinamica grupelor" ~i a unci noi directii: sociometria."Social distance scale" -' devenita si ea clasica. Hazel Gaudet. recensaminte. 17 I I I I I I I I I I I I I I . 3) Street Corner Society [efectuata in intregime de catre un singur cercetator. care publica.fara investigatiilor amintite.. Emery S. in 1926. Florian Znaniecki isi prec~zeaza conceptia sa in Social Actions (1936) si in The Socz~l Role of the Man of Knowledge (1940). Durkheim) si de "componente nonlogice ale comportamentului'' (Vilfredo Pareto). Bogardus construieste prima scala de atitudini . Marea industrie 'ridica problema instaurarii unor bune relatii intre grupele de munca. Dupa zece ani de activitate. Dupa imigrarea in S. Stuart Chapm. realizata. "americanizarea" grupului de polonezi. nu fara umor Th. Mayo pot ficonsiderate ca fiind prirnele cercetari de sociologie industriala si. la Vierra. SorOki. Se descopera. se stabileste la Massachusetts Institute' of Technology. publica in 1944 raportul final).n (1889:-:-1968). de Iorrnatie psiholog. pe ling Universitatea Iowa. di este totdeauna necesara instaurarea unui clirnat favorabil muncii. punind in evidenta existents unor deplasari ale indivizilor sau ale claselor ~ocialc in interiorul spatiului social fie la nivel echivalent. problematica "grupului mic" devine 0 preocupare centrala si constituie obiectul de studiu al scolii lui Kurt Lewin (1890-1947).care ~onyn: si o. chestionarc.dupa interesante studii ~i experiente. Lunt. Park. in "tradi~ia americana" :e mai incorJ~or~aza 0 s~rie intreaga de alte investigatii. si. Bernard Berelson. Tagiuri. 5) The People's Choice (studiu asupra comportamentului alegatori lor . In a. mtre care amintim: 1) Tikopia (realizata de catre etnologul Raymond' Firth pe baza observatiei directe si a eon16 vorbirilor. la New York. studii care prefigureaza socionieiria. F.. intre 1!J31-1935. ca si in interioru1 lor. 4) An American Dilemma: the Negro Problem and Modern Democracy (ampla investigare bazata pe studiul de caz. studii decaz.publicat de catre Paul F.A.A. In aceeasi perioada. R. Lloyd Warner si Paul S.medic psihiatru . K. Lewin ini\iaza la Child Welfare Research Station. interesat si el de studiul conflictelor interetnice. contrar teoriei lui F. sub conducerea lui Franklin H.1937/1940 . Iondeaza "Pacific Race Relations Survey". Taylor.. Schimbind preocuparile de cercetare a psihologiei personalitatii cu cele de studiere a grupurilor. de sociologi. Studiile lui E. de readaptare 80ciala a prostituatelor. prin activitatea lor decercetare contribuie la promovarea experimentului si a metodelor cantitative in studiul fenomenelor socia1e.U.U.care. respectiv. Paralel eu scoala din Chicago. 0 pledoarie pentru necesitatea . intre care: W. Aici. The So- cial Life of a Modern Conununitu]. su~stan1iaUi expunere metodologica. Cercetarile sale sint publicatc postum: Resolving Social Conflicts (1948) si Field Theory in Social Science (1951).

sub influenta lui Karl si Charlottei Buhler. Rene Konig'. Adevaratii fondatori ai sociologiei romanesti pot fi considerati: Nicolae Balcescu. Kluckjhohn H. Bucuresti.avern de-a face. in Franta. Cercetarea sociologicd concrctd. autoritate (A.d. de catre Robert F. personalitatii si psihoterapiei.. Ginsberg).ilustrata magistral de Jean Stoetzel in probleme de opinie publica si de Georges Friedmann in problemele sociologiei rnuncii. Ed. Bales) considera ca cele doua directii de studiere trebuie disociate. a pr imului Centric de cercetiiri sociologice empirice (Viena) si apoi. dependenta de forma de organizare sociala. stiintifidi. Wells). Linton introduce si conceptele de mare circulatie in sociologia concreta: "status" si .... Experimentele asupra grupurrlor mici. cei doi fondatori ai preocuparilor moderne de cercetarc a grupurilor mir-i se intilncsc prima oara. Paralel eu aceste directii. editia a II-a rev azut. didacticd ~i pedagogidi. 19 . 33.a. sint continuate de catre 1. Cea dintii este tiparita Monografia Comunei ilva Mare de V. A..m.. Leavitt si Alex Bavelas (1950) privind retelele de cornunicare in cadrul grupurilor mici.. 1966. Mannheim). putern considera traditia monografiilor satesti ca fiind mult mai veohe". cu puncte de vedere unitare asupra grupului mic. M. Cluj. Daca luarn in consideratie Iaptul ca V. Dobrogeanu-Gherea..Walther. Monografierca judetelor si a plasilor este continuata de intocmirea monografiilor satesti". Bucuresti. Alphons Silbermann si altii. este "intemeietorul cercetarilor monografiee romanesti'<'. Bartlett. Ralph Linton. ea si studiile teoretice: Max Horkheimer. reiau c~rc~tarile sociologice de teren. de catre Muzafer Sherif privind conflictele si cooperarea s. Instaurarea regimulu! nazist intrerupe brutal dezvoltar ea sociologiei germane. E. sociologia s-a constituit ca 9tiinta in contextul social si politic al revolutiei burghezo-democratice de la 1848.. 1933. Borgatta. -- . se inaugureaza 0 directie: cercetarile sociologice concrete moderne . initiatorul curentului de gindire marxista in sociologia rornaneasca. Glndirea sociologicd in Romania. Litcratura 1I1(lJlograjic(i a sale/or noastrc si problcmclc ill ll'g(/turti ell stu diu I satului rMJ1£lllCsC. 341-349). Gr. Zander. Ion Ionescu de la Brad si Dionisie Pop-Martian. Intre cele doua razboaie mondiale activitatea de investigare directa a fenon. Paul Lazarsfeld s. Erich Fromm. Catre [umatatoa deceniului al patrulea. desemnind prin acesta structura personalitatii. C. . De acordcu Dorwin Cartwright si Alvin F.. Ion Ionescu de la Brad. 8 Vezi OVIDIU BADINA. filiatia de idei 7 :tIIIROK CONSTANTINESCU. O. M omenle principalc... In revista editata de acest institut au inceput sa publice unii dintre cei mai de seama reprezentanti ai sociologiei nemarxiste contemporane: Theodor Adorno. nu credern cagre~im daca afirrnam ca .. 47% din oamenii de ~tiinta din domeniile economiei si xtiintelor socialc sint siliti sa emigreze din Cerrnania Cei 18 mai multi S-<lU stabilit in S. Jones. Borgovanu (in "Rcvista noua".. Bales privind . De la C. in cadrul caruia s-au desfasurat irnportante investigatii de sociologie urbana.. sub influenta lui George Herbert Mead (1863-1932) se dezvolta antropologia culturala (C. in 1937.- oW • ZI~ . care are in vedere studiul individulu! si al colectivitatii. desi precursorii pot fj urrnariti pina la Dirnitrie Canternir.A. de sistemul de educatie existent in fiecare tip de societate. Theodor Adorno. p.Jeadership+-ul..... Tot R. Hare.d.m.ii. F. ~·ii~~ .. odata eu ancheta lui Gabriel Le Bras in probleme de sociologic a religiei. Herbert Marcuse. In Anglia este continuata traditia marilor anchete regienale (D.. Simion Barnutiu. pp. in 1925. Borgovanu aminteste de monografia aceleiasi eomune scrisa in 1863 de catre Pavel Galan si ramasa in manuscris. C. sub influenta lui Kurt Lewin. ~-. care publica in 1868 Agricultura romtinii in judetul Mehedinti.I I I I I I I I I I I I I I --_ . Edgar F.: Theodor Geiger. in timp ee.U. Gr.. Robert F. introduce conceptul de "personalitate de baza". odata cu prabusirea nazismului.. A. concomitent cu perfectionarea metodelor si tehnicilor de cercetare (F. 1974. GALL. 0 ser ie de sociologi emigranti se reintorc in Germania si contaminati de spiritul sociologic amer icari''. Murray).. M. BAvINA.. Desi "sociometria" ~i "dinamica" grupurilor sint bazate pe 0 conceptie Ioartc ascmanatoaro si prevad metode foarte apropiate. un ii specialisti (Alexander P. La terrninarca razboiului. In Romania..enelor sociale cunoaste in sociologia gerrnana un impuls deosebit prin crearea.~"". Karl Mannheirn. a Insiitutului pentru cercetiiri sociologice din Frankfurt. Ed.1'01".in fond . In 10:3:3. 9 Vczi ION CHELCEA. 1892. in cazul sociometr iei si al dinamicii grupurilor. familie. K.a.

D. Institutul de etnografie !?i folclor. exista nuclee de cercetare sociologica in 12 din judetele tarii. s~hil!lJ?_aril : l' a ti vi In structurile sociale in Romania.----------------------------------------------------------------- progresiste se regaseste in opera dr. in care sociologii valorifica cercetarile lor de teren. 141. Institutul de geologie si geografie. p. studiind "marile procese de in d. V. Badiu. in spiritul marxism-leninismului. D.ales. E1Ilpirisc~e Soziolo. precum si reviste de specialitate ale Institutelor de invatamint superior si ale Academiei de Stiinte Sociale si Politice.~i sondaje ol radioteleuiziuni i. in 1 ndrumdri penlru monograJiile sociologice. TH. Mouton.C. in cadrul careia "s-au evidentiat: Mircea Vulcanescu. ]. ca si altele: Centrul de cercctari pentru problemele tineretului.Anton Golopentia. Traian Herseni.unitatile specializa~e c~re au activat in cimpul investigarii fenomenelor sociale in perioada 1948-1965 isi continua si i9i dezvolta activitatea de cercetare sociologica de profiI. 1940. monografiile sociologice. Stefan Stinca.trL<ilizar. Gusti. Xenopol. Ministerul invatamintului. Pfadc aus Utopia. Cluj. 1970. -. GUSTI. LAZARSFELD. 1964. Ion Nadejde. in 1940. Herder Freiburg. Lotar Radaceanu. 1967: BERNSDORF WILHELM. N. Bucuresti.R. peniru.. Miron Constantinescu "grupul de lucru'' a1 sociologilor care vor constitui mai apoi. Gusti. 1970. Stuttgart. Wien. Sibiu . 0 experienta colectiva de cincisprezece ani" 11 • Dupa 1947. cercetarile sociologice disparate au fost efectuate in cadrul unor unitati divers specializate: Institutul de cercetari economice. Draghicescu. Zur Vorgeschichte" der empirischen Sozi alforschung. progresist in gindirea si investigarea sociologica din Romania au existat orientari nemarxiste diverse. in cadrul Academiei R. sociologic al invatamintului. in Gindirea sociologica in Romania. IVorterbuch der Soziologie. de catre Institutul de stiinte sociale al Romdniei a unui volum de Insirumiir._ru. S. reprezentate de A. Paris. Bucuresti. Claudian. Bucuresti. Berlin. Barbat. In 1965 a fost infiintat. Centrul de cercetari antropologice. Herausgegeben von Rene Konig. Umitdtile de ccrcctare sociologica din Romania si modul cum acestea riispund comenzii sociale.1!§. 1969. problemele soci::l~~~... Roman Moldovan si altii. 4. Centrul de statistica. Centrul de cercetari sociologice. Un sistem de cercetdri sociologic» la teren. Importante cercetari sociologice de teren se desfasoara sub egida Academiei . fiecare dintre ei marcind 0 anume etapa si 0 anume orientare in cadrul Scolii sociologice de la Bucuresti" 10. Editura I}tiintificit. Institutul de filosofie. Petrosani. PAUL F. Stuttgart. Philosophu des sciences soct.~ineretului. ca problematica si metodologie'".e. 20 21 I I I I I I I I I I I I I I . In Handbuch der cmpirischen Sosialforschung.:_CQQpe zare . Stahl. Frnnkfurt am Main. Gnllimard. au inceput sa fie studiate variatele probleme ale noii ordini sociale. Note de curs. 1970. care rezuma "pe plan de metoda $i tehnica de lucru. Laboraioru. pin a la jumatatea secolului nostru. Deosebit de valoroasa pentru promovarea investigatillor sociologice concrete s-a dovedit a fi publicarea. Centrul de multiplicare al Universitlttii din Bucuresti. RALF DAHRENDORF. 125-126. organ specializat in studiul cornunicatiilor de masa. sub redactia lui D. in Sociologia militans. In 1%7 cstc icrcat Ojiciut de siiulii . Concornitent cu aparitia unor noi si valeroase institutii organisme sau nuclee de cercetare sociologica cu:m' slnt cele amintite. Paris. Tendences principalcs de fa recherche dans Irs sciences sociales et humaines. Kleines Soziologisches IV orterbuch. Paris. sistematizarea adrninislrahv-terTIorfala a Romameim?:-Scurta privire istorica asupra dezvoltarii. p. Ecaterina Arbore. Institutul de stiinte sociale al Rornaniei . Soziologie. Tot in 1965 si-a inceput activitatea. PAUL F.:nke Verlag. P. Erster Band. 13 Vezi: HEINTZ MAUS. Petrescu. In afar a curentului valoros. Stefan Voicu. 10 PO)IPILIU CARAIOAN. Laboratoarele sociologioe din centrele universitare: Iasi. Armand Colin. sub conducerea prof.C. ca si inmultirea 12 MIRON CONSTANTINESCU. AI. Andrei. In perioada 19351947 este de remarcat activitatea de cercetare monografica a Scolii sociologice de la Bucuresii de sub conducerea lui Dimitrie Gusti. Goldis. Ferdina~d r.. Pina in 1965. Muzeul satului etc. in care cercetarilor de teren li se asigura un loc principal. RENE K6NIG. Lucretiu Patrascanu.$tefan Gheorghiu'' de pe linga C.__ lu:lk'1llis. In 1972 apare primul numar al revistei de sociologie "VEtorul social". vol. V. a investigatiei fenomene1or sodale. TLUSTI. pp. Romania. CAPLOW.. In prezent. 1973. al P.gie. 1969. Laboratorul de socloloaie urbana al municipiului Bucuresti. Ionescu Rion. sociologie in. Henri H. odata cu reinfiintarea invatamlntului sociologic superior (1966). 1958: HELMUT SeH OECK. 11 D. LAZARSFELD. Serban Voinea. D. La. Profesorul Dimitrie Gusti §i Scoala sociologicii de la Bucuresti. KLOFAC si V. IV. problema tmeretului. L'enquete'f sociologique. 1971. investigatia sociclogica fiind chemata sa contribuie cit rnai substantial Ta edificarea societatii socialiste multilateral dezvoltate. DVW. Fischer Bucherei.

lansate . prin efortul de teoretizare. NA'fANSOHN. procedeult. se impune a fi arnintit raportul dr~ Alfre~ C. pun~ndu-se accent pe aspectele fiziologice si pe reactiile exterioare ale comportamentelor celor mai int~e prir: !llijl~acele ~nch:telor. desi. Curs de tcorii sociologice contemporann. protocoalele realizate criptic au f~s~ . in Handb ucli dey Soziologie. iar analiza si interpretarea inforrnatiilor recoltate care a durat circa 5 ani. ale Iumii capitaliste"14. Aportul metodologic in acest domeniu este considerabil. ceea ce a dus la largirea considerabila a cimpului de mv~es.200 de chestionare. p. ar Ii trebuit sa se intituleze Armata americana ~l nu Soldatul american"!". in perioada dinaintea celut de-al rioilea razboi rnondial cercetarea sociologica concreta luase unavint considerabil.A. R. Bucuresti. unica. 23 22 . Geschichte der Soziologie. de la Universitatea "AI.trecute direct pe cartele perforate in ved~rea pr~l~cran. ca si prin ruperea din contextul social a unitatilor cuprinse in ancheta.l lor la calculator fara consemnarea cu cuvinte a mCI unei declaratii. Ca problernatica si sub raport~l ?ezvoltarii tehnicilor de investigatie. La jumatatea secolului nostru s-au desfasurat cercetari concrete de amploare nemaiintilnita in ist~ria investigatiei fenomenelor sociale: cercetarea eoordonata de catre Miinchen. Curs d~ sociologie gcnerala. AI. I. Cercetarea coordonata de catre dr. propaganda si probleme de teoria si practica sc. Universitatea . 83. realizat prin int:rviev~rea a peste 12 ~OO de persoane. I. a cercetar iloj. prin situarea cercetarflor pe pozitille materialismului istoric si dialectic. Editura ]unimca. Aspectul deontologic -codul moral a~.Stefau Ghcorghiu". 1972.e III !?i~ IV a':l 0 preblematica distincta: reactia soldatilor fata de film. Asa cum remarca si prof. de teren) asupra "socio1ogiei de fotoliu" (speculativa) cu care adesea a fost in polernica. trei etape: 1) prima etapa.e de~so. o n - I Samuel Stouffer (The American Soldier) este. Depasirea situatisi de criza in care se afla sociologia nemarxista contemporana poate fi realizata numai prin unirea dialectioa a micro. cunoscuta numai unui numar foarte restrins de specialisti.~~. Kinsey este tributara viziunii behavio~~ste. ca1'acterizata prin amploarea sondajelor de opinie si prin periectionarea tehriicilor de ancheta. 2) a doua etapa. IORDACHEL. . Piper & Co Verlag. cum rernarcau unii sociologi marxisti ~l chiar nemarxisti. Paul Lazarsfe1d distinge in istoria "analize1or de anchetav. Stuttgart. 1971. in S. cu adevarat grave. intr-un an~me sens. Studii de istoria sociologici amcricanc.ea individuala a cornbatantilor (civili !?i militari) la conditiile conflagratiei mondiale. din punct de vede~e ~p~sten:ologic . Iasi.. Iasi.clOlogle..alelor de at~tudine. In cadrul acestei cercetari au fost realizate peste GOO 000 de interviuri. 60. I. GITTA 'fULEA. in care sint cuprinse 134 de cercetari pe probleme privind adapt. dar au avut chiar efecte negative prin viziunea atornara promovata. Cuza". 1973. 1970. Universitatcn din Bucuresti. Volumel. C. sub:ectiler si-au pastrat pe deplin caracterul confIdentIal: lista de coduri.si macrosociologiei. Ferdinand Encke Verlag.. . fara valoare stiintifica si eel mai adesea avea menirea sa indeparteze pe s'ociologi daIa studierea problemelor sociale. in seifuri.trebuie si el subliniat: declar~tllle. .ii operational de investigare: 706 cupluri rnaritale au fost intervievate cu privire lacomportamentul sexual. pina la eel de-al doilea razboi mondial. losif Natansohn. era pastrata. pina Ia 1930. 3) ultima etapa. superficiala. A. Cuza" din Iasi. asemenea.A. Intreaga investigatie este cunoscuta sub titlul primelor doua volume: The American Soldier. 14 IOSIP NATANSOII~. 1968.~ tigare. caracterizata prin efortul de sistematizare si declarificare conceptuala.. S-a' acordat 0 deosebita atentie fidelitatii. 1956.lui ~amue~ Stouffer "pentru a fi 0 adevarata oart. El consider-a ca anchetele desfasurat. reprosindu-i-se viziunea atomara lucrarea . Idem. cercet~fll sociologice .a:-. actelo~ d~ stat ultrasecrete. Kinsey asupra comportamentului sexual la barbat si Iemeie.U. 1. HEINTZ MAUS. a prilejuit apar'itia a patru \"olum~ de Studies in Social Psychology in World War II.pina la jumatatoa secolului nostru nu numai ca nu au ajutat la dezvoItarea sociologiei.. Cercetarea era insa searbada. "in multe tari capitaliste si in primul rind in S. Herausgegeben von Werner Ziegenfuss. de elucidare a! unor probleme sociale.I I I I I I I I I I I I I I fara precedent in zilele noastre a cercetarilor de teren ne face sa afirrnam ca secolul al XX-lea rnarcheaza triumful "sociologiei empirice" (concrete. au fost. Academia de invatamint social-politic. p.. stabilindu-se gradul de coincidenta al declaratiilor separate 10 Sociologia in impas?.socio1ogice empirice.U. contemporana.

slab formalizata. prima banca de date pentru anchetele sociologice ia Iiinta in 1960 pe linga Fnru ltatcn de ~tiillte soci. 0 dezvoltare rapida caracterizeaza aparitia arhivelor de date sociologice. 24 I I I I I I I I I I I I I I 25 .i difcritc tipuri de arhive dupa: scopul. pillrl In inccputul an ul ui l!)GD cruu arhivato aid peste 300 de studii. Pentru stabilirea sigurantei informatiilor privitoare la comportamentul sexual al femeii. ' In legatura cu aeeasta cercetare. La sfirsitul anului 1968 functionau in S. ca si inmultirea anchetelor socia le internationale comparative va impune infiintarea de arhive pentru cercetari sociologice concrete ~i in alte Flri. Se pot astfcl distingc: arhive pentru ccrcctari 11 beasca din ce in ee mai rnult de Astfel de cercetari de mare 16 ALFRED KINSEY. De asemenea. A. in intervalul 1963--1968 cuprindeau peste 730 de cercetari. amploare permit sa se vor0 "macrosociologie empirica''. pentru valoarea careia pledeaza dr. Este vorba de "Poper Public Opinion Research Center". realizate prin tehnica analizei secundare. adica circa 2 000 000 de cartele originale si circa 25000 de diferite chestionare. C. Gradul de corelatie al tabelelor astfel obtinute este satisfacator!". intr-un interval de numai un deccniu. Ungar ia. Inca de pe acum se contureaz. caruia i-au urmat. prelucrate in special pc probleme social-economice si de opinie!". a unor colectii de carti si fotografii. Este de presupus ca dezvoltarea colaborarii internationale in domeniul cercetarilor sociologice. alte inca 37 de astfel de banci de informatii. in Europa au mai Iost infiintate inca doua astfel de arhive: Steinmetz-Stichting. Kinsey. pp. care au ca scop adunarea. psihiatrice ca si in laboratoarele de anatomie si fiziologie anirnala. in clinici ginecologice. In afara Arhivei centrale pentrii cercetiiri socioloqice empiric» a Universitiitii din Kbln. este lntregita de informatllls dobindite prin studiul documentelor: analiza a 377 de "calendare sexuale individuale" (312 pentru femei si 65 pentru barbati) referitoare la perioade cuprinse Intre 6 Iuni si 38 de ani. In Europa. tematica si tipul de anchete ce se colectioneaza. la A~sterdam si :Social Science Research Council Data Bank. Sorokin. in camine. 1970.aparitia calculatoarelor electronice din a dOUR ~i a treia generatie . pe aceasta baza. s-a recurs la chestionarea ulterioara a 120 de !emei pentru verificarea concordantai raspunsurilor. 92-99. urologiee. Zentralarchiu [iir Empirische Sozi alforschung.itutcloi.A. de rernarcat este efortul de integrare a seriilor de inforrnatii provenite din izvoare foarte diferite. Social Mobility si H. neurologice. endocrinologice. analiza de continut mecanica.U. observatia directa a dublat tehnica Intcrogattva: au fost rcalizate. il! Marea Britanie si sint in curs de infiintare sau in faza de proiect alte citeva arhive: pentru Ta~ile Scandinave. pe linga Universitatea din Essex la Colchester.de ccrcetare permit astazi colectionarea sistematica a datelor si. sali de teatru sau Iconcerte. originale sau copii) ca ~i il inscriptiilor de tot felul existente in locurile si localurile publico. 38 de arhive pentru anchctclc sociologlce care. analiza de continut a unor poezii originale. Verhalten der Frau. dar cea dintii arhiva pentru cercetarile sociologice de teren este infiintata in 1957. in S. verificarea insemnarilor zilnice eu privire Ia activitatea sexuala. incepind eu a doua [umatate a secolului al XX-lea. intinderea. Die skeptiche Generation. a un or opere die arta (cu prilejul acestei anchete au fost colectionate peste 16000 de opere de arta cu teme notice. ci preponderent spre rafinarea metodelor de analiza a aces tor date.I (barbat-femeie). Interesul pentru constituirea unor astfel de "colectii de date" este manifestat inca din anii '30 ai acestui secol (George Peter Murdock). efortul sociologilor nu se mai concentreaza spre perfection area procedeelor de reeoltare a datelor prin anchetele de teren. in duburile de noapte.d-('(·ollollliec a Uni vcrxi tii[ii din Koln.A. Fischer 1969. Schelsky. Das sexuelle Bucherei. tehnica simularii etc. in vcdcrea c1arifidiri i diferitelor aspecte ale comportamentului sexual. Cehoslovacia. aplicarea in cercetari le sociologice de teren a unor metode moderne: analiza multinivelara. Interesant este faptul ca. Exemple in acest sens pot fi si lucrarile lui P. Franta.U. Chestionarea individuala "elastica". Berlin. Universitat zu Kolu. sistematizarea si preqiitire« pentru analiza securularii [t tlatelor rezuluite din anchetele sociologice. Ia Williamstown. studiul sehimburilor de scrisori dintre partenerii sexuali. adevarata "banci de informatiiv in domeniul sociologiei. numeroase observatii in institutii si pe strada. Dezvoltarea tehnica .ca si perfection area orgunizatoricfi a inst.

U.i. sonde.. inuestiqatie. Inca din 1. in interiorul organismuluj. So::m. ziarul .A. Market Research Seminar on Travel and Tourism".peclah~h.zu~ea ziaristilor. Ambele conditii sin t satisfacute numai prin infiintarea de arhive pentru cercetari 50cio10gice concrete. a . 267. sint sinonimi. arhivc pentru date cornerciale (cum sint cele deja amintite). 1967.. se refera la actiunea de patrundere e~ aJutoru. Asa cum subliniau cercetatorii Klaus G. In S. dublurile iabelelor centralizatoare $i de corelatie. reclama infiintarea unei Arhive pentru cercetari sociologice si Ia noi.onaru. unde este cazul.. 111 adiI!cul apelor sau al solului. concomitent cu Iargirea ariei lor de cuprindere. a valorificarii si controlului materialelor primare.l . T~hI:l. . aceste sondaje devenisera 0 a. a obiectelor. BLANKENSHIP. ICU reterlre la domeniul socialului.inacela~itimp.ategorllie soeio-profeslOnale. lu- CAPITOLUL " PROBLEME ALE INVESTIGARII FENOMENElOR SOCIALE 1. Arhiva pentru date sud-arnerlcanej arhive tematice (Arhiva pentru date despre elite etc.Har~lsburg P~nn~ylvanien" realiza astfel de sondaje'. ~. . eu scopul ~e a .IEIZ !oii HAGEN" STUGEMANN. I~ sens Iigurat. LUCIAN Nr 2. anctietii. lisia codurilor.devar~ta rnoda jurnalistiea.U.I I I I I I I I I I I I I I crarea tipiiriui. sex etc.e. Sondajele de opinie au dobindit 0 lartga populantate datorita pronosticurilor electorale. investigafie . virsta.u1 .). Z!an~~ll. Hira indoiala. ein Instrument dey Marthiforsctiu.le~ sondajului.. Demokrat Verlag. Sommer si Hagen Stegemann de la Zentralarchiv [ur ElIlpirische Sozialjorschung. La inceputu~ se~olulul al XX-lea. pentru aplicarea analizei secundare sint necesare doua conditii: existenta unui numar suf'icient de date de ancheta sl pregatirea lor pentru 0 potcntiala cercetare-".semniflca metoda staustica' de stabilire pe baz~ el?anh. Intr-o astfel de arhiva ar urma sa fie sistematizate: chestionarele de anchetii. Sondaj. diferite ziare ~l revisto din S. arhive rcgionale (de exemplu. perspectivemai1argi~i. ten1?e~ii de sondaj.A. scopul unci astfel de arhive ar putea fi numai acela de colectionare a chestionarelor in vederea inventarierii a ceca ce s-a Iacut..U. comun.. Valoarea metodologica ar rezulta din posibilitatea compararii diferitelor modele de chestionare aplicate. au efectuat un nurnar de 85 de sondaj~. se infiinteaza un departament specializat 1 ALBERT B. p. m vederea deserierii structurilor morlo~ogice. Termenu] de sondaj l~ sens prop~'lU.A ..maiadinci cercetarilor suciologice. Pentru inceput. j11arkt . stiinf i lice. Diskussionsbei trag zum ESO)IAR . Pentru ANDRlE~ C. in domeniul arhivar ii se incearca combinarea datelor individuals (cartelele perforate ale interviurilor) cu alte documentc personals si cu datele statistice. data fiind popularitatea lor.unel.f'izice.stratificarii opiniilor in raport eu . :e~c~tar~ socwlogzca concretii. Inaintea alegerilor prezident~ale ~m 1928. Este suficient sa amintim Iaptul ca arhivarca ccrcetarilor sociologico concrete constitute primul pas in analiza secundara. la U_n.ng in Frcmdcnuerheh». Inrnultirea organisme1or de cercetare sociologica.m legatura cu preferinte1e lor fata de unul sau altul dintre ca!1didatii Ia functia de presedinte. Utilizarea cornputerelor in arhivarea anchetelor sociologice va deschide. 1961. i s KLAUS G.A. cobo~au in strada si intrebau la intimplare trecatoru.. Rigi·Kaltbad. Sekundaraltaly.und 1vleinungs-jorschung den S. ancheta. era cu totul primitiva. cele :n~i :nulte realizate prin posta.• Tiibingen. el ~e acopera doar partial.recolta probe. In ultimii ani. in tirnp ce virtutile instructiv-Iorrnative pentru tinerii cercetatori sociologi s-ar vadi in contactul aeestora eu anchetele devenite clasice. imediat dupa terminarea prirnului razbol mondial. cu scopul de a prevedea eo~portamentul membrilor eoleetivitatii pentru care esantionu! asupra caruia s-a efectuat sondajul _e~te repre~entativ. copia raportului de cerceiare . In sens.8~4.b9~ in Biblioteca Personsli: 27 .U. sondaJ.eu ocazia alegerilor prezidentiale din S. ca si cresterea numarului de anchete sociale. la acea data.

Hncurcsti. Succesul pronosticurilor. valoarea pronosticurilor electorale consta in faptul ca ele ofera una dintre putinele ocazii de a demonstra siguranta metodelor 101'''4. cu 0 aproximatie de 19010. Les sondages d'opinion publique. P. Rasunatorul esec al specialistilor in sondajc inregistrat in 1948 cu ocazia luptelor electorale dintre Truman si Dewy. in Franta in afara celor doua • C.in urma esecului . sub conducerea lui George Gallup. ia fiinta revista Public Opinion Quarterly. Revista "Literary Digest" a expediat cu aceasta ocazie circa 10000000 de buletine de vot. din punct de vedere stiintif ic.I. in ultimul moment. contracandidatul lui Franklin D. Mctodele de anchctd in iuuestigarca fenomenelor sociale. GIRARD. MOSER. prin intermediul opiniilor exprimate. Astfel..a incetat sa rnai apara". Cu 0 aproximatie de 6.F. cu alte cuvinte: ignorarea intensitatii opiniilor. Tot in deceniul patru al secolului al XX-lea. din care a recuperat 2376523. B. ca ~i esecul lor constituie. Koln-Berfin. Asistam la un adevarat proces de institutionalizaro a modei. va obtine 370 de voturi de la cei 531 de alegatori. I. a condus la 0 examinare critica arnanuntita a metodelor sondajului. datorita activitatii lui P. Comisia insarcinata cu studierea cauzelor acestui esec a remarcat: . la Universitatea Michigan. in Franta".P.neglijarea modificarilor de opinie posibile pin a .. Agentiile de publici tate organizeaza si ele servicii de cercetare: in 1919 este fondat prirnul serviciu de acest fel. D. Paris.A. p.D. 52.U. A. Bclitma stiirrtificii.O. in timp ce institutul condus de catre George Gallup se pronuntase hotarit pentru victoria in alegeri a 'Iui F. Esecul inregistrat a avut lnsa 0 valoare stiintifica: a aratat lmportanta esantionarii. cu ocazia confruntarii electorale dintre Charles Evens Hughes si Wilson. Chiar daca institutele Gallup. Praktische Sozialforschung.. nu inseamna ca domeniul sondajelor de opinie se reduce la acest comportarfient sau di el este eel mai important pentru studiere. ceea ce a dus la cresterea imediata a prestigiului institutelor de cercetari. Coneomitent. inca din 1916. calculabila.lipsa de interpretare a raspunsurilor . la Princeton si Survey Research Center. Roosevelt/.in astfel de cercetari. . care poate fi supranumit "deceniul cercetarii opiniei publice". Grundformen und Probleme des Samples in der Sozialforschung. P. s-a remarcat. Astfel.F . et A. ere at in 1962. Asadar "pentru organizatorii sondajelor.ignorarea raspunsului b int1'ebarea prlmordiala: "care sint persoanele care realmente vor vota?". OTTO KLINBERG. Herausgegeben von Rene Konig. Germania s-au Iacut cunoscute prin pronosticurile Ior eu privire la eomportamentul electoral. 1967. cind au indicat victoria celui din urrna. in Bureau of Applied Social Research. STOETZEI. Iacea sondaje prin a~anumitul "Auto-telefon System" (chestiona doar posesorii de posturi telefonice si de automobile).I 28 29 I I I I I I I I I I I I I I . "Literary Digest". S-au cheltuit circa 500 000 de dolari si publicatia . in timp ce. La finele "deceniului cercetarii opiniei publice" se organizeaza National Opinion Research Center. Roper sau Harris din S. 1956. F.. se realizeaza progrese insemnate pe linia dezvoltarli tehnicilor de cercetare.F. previzibila. urnele de vot au dat cistig 'de cauza pronosticului Gallup.. Roosevelt la presedintia S. etic si cultural. la [umatatea deceniului al patrulea. care duce. 552. Asa dupa cum. (L'Institut francais d'Opinion publique) creat in ] 938. la infiirrtarea primului institut de cercetare a opiniei publice: American Institute of Public Opinion. (1936) din Marea Dritanie sau Insiituiul pentru demoscopie din R F. desi eroarea un or pronosticuri s-a redus pina sub ] 010 se considera ca exactitatea sondajelor de opinie va avea totdeauna 0 marja de eroare. Paris. Spre exemplu. o verificaro riguroasa a tehnicilor utilizate.P.nu stiu": . a indicat in 1936. nu este un lucru extraordinar sa prevezi cu aproximatie ceea ce Intr-un interval de timp Ioarte scurt vei afla cu exactitate. mai interesant de studiat pare a fi comportamentul economic. Astazi. au fost create institute sp€ciaJizate. . pe buna dreptate. Psychologic sociale. 1973.. p. sau SOFRES (Societe francais d'Enquete par sondages"). Inca din 1930 incepe sa fie folosit interviul standardizat. in Beobachtung und Experiment in dey Sozialjorschung. MILDRED PORTEN. . . ca London.U.Superioritatea pronosticurilor Iacute de institutele de cercetari fata de cele realizate de catre ziare si reviste iese in evidenta cu ocazia alegerii presedintelui Roosevelt. * Y"zi]. care.inexactitatsa esantionului.5010.A. 1967.O. 2 3 dar ~i In rnarrrea responsabilitii\ii predictiilor acestora.D. Lazarsfeld. in 1937 Bureau of Radio Research se transform a . Din aceasta perspectiva. sub influenta lui Hadley Cantril.

ca si sondajul. Ienomenelor si relatiilor sociale nu poate fi prinsa in cadrul sondajelor de opinie: se impune organizarea de anchete sau de inoesiiqatii sociologice de teren.eu son. spre deosebire de sondajul de opinie anoheta socioIogica foloseste 0 multitudine de mijloa1c{ de"·obtinere a informatiilor. de acestia genul proxim. PETRE BARON. V.~i radiorrccptiei 0 metoda de cercctare periodica a audientei. ' Este revelatoare in acest sens experienta sociolozllor din R. Bulgaria. I rON DR1\GAN. de catre altcineva.. I.ti. In cercetarile sociologies aceasta distinctie este. inoesiuuuie de teren. chestionarul si studiul doeumentelor. 1938-1971. numar mare de cazuri studiatej" Totu-. an ch:ta n u se confun da . esentiala"7_Jacques Antoine. Baromctrul tcle . L'obinion . . Rom/tnin. cctarea sociologica propriu-zisa. 1972. anu l III. Acaderniei R.si tratarea statis-iica -ainfor::'\ matiilor (deci. Georges Gurvitch considera chiar di la originea graveicrize actuale a sociologiei nernarxiste s-ar situa abuzul sondajelor de opinie lipsite de 0 baza teoretica solida. care. Fapte. La noi. public.. 6 ~nOIAN MIHAILOV. interviul. nu se rezuma nurnai la" chestioiiar si'interviu. . d'enqurtcs R JACQUES ANTOINE. Locul anchrlclor de opiuic III illllrsliga(ia sociologicd.metodii in studiilc de sociologie. cu ocazia unui studiu asupra sentimentu1ui religios (1962). In Marea Britanie. Editura fenomene si relatii sociale. in Ccrcetdri sociologicc. 1974. diferenta specifica fiind data de ponderea metodelor interogative caracteristice anchetelor si sondajelor.uale sau de grup. 1 200 de telespectatori expediaza zilnic pe adresa ORTF chestionarele completate. vol. telcuisiune. Dunocl.. V. Bogatia faptelor.I I I I I I I I I I I I I I I centre de sondare a opiniei publice amintite. Institutul national de studii demografice (INED). 1967. ' . Tcch niqurs Paris. Ojiciu] de stiuiii $i sondaje al radio-televiziunii realizeaza "barometl'e" trirnestriale pen tru Tv si lunare pentru emisiunile radio" pe esaritioane reprezentative de 600 de persoane. nr. p. Editura politic". zilnic sint intervievati la domiciliu 2 250 de persoane in legatura cu emisiunile BBe.. pentru ca inforrnatiile ce se obtin sint deja cunoscute. cu persoanele..ura politica.daj!!l: in prim ul rind. in Teoric si mctodd in . Miron Constantinescu atragea atentia ca "este nece1'\ara neta distingere intre faptul social si opinia despre faptul social. terrnenii de cercetare . economiee sau culturale). pentru ca !1u se oprests la datele de ordin subiectiv _(individ. Bucurcsti. iar confruntarea lor·' cu realitatea obiectiva este sinqura care da masura valabi~' litati! lor.i stu/Iii economice (lNSEE). 0 ampla activitats de cunoastero prin intermediul sondajelor desIasoara si Institutut national de stoiisticii )<.. Edit.1. 76. S. implilCil cu necesi tate ceroetarea de-·teren _.sondajele sint inutile. ca si posibilitatea cuantificai-ii informatiilor. (Iolositi in lucr are en sinonimi si eohivalenti ai termenului de sociologie entpiricii) desernneaza stringerea si prelucrarea inforrnatiilor in scopul verificarii unor ipoteze stiintifice sau al formularii unor sol~\i i de rezo1vare a problernelor sociale si presupun un demers rnetodologic riguros.inforrnatiilo obtinute nu of era certitudine. pe baza carora se mascara audienta si apreciereu ernisiunilor tcleviziunii Iranceze (Cei 1 200 de telespectatori constituie "panel-ul" telereceptiei).. P. 1969. Intr-un anurne sens. vol.costul anchetelor prin sondaj este exagerat. opiniile sint diferite in raport cu dasele si grupurile sociale.. Ojiciul radio-ului $i teleuiziuuii franceze (ORTP) etc. Pentru perIectionarea conducerii stiintifice a societatii. \'iitorul sociul ".. enumera principalele obiectii aduse eel mai irecvent sondajelor: ' . . 1971. in Tcoric . constituind Iata • Vezi PAVEL CA1IPEANU. 128-135. in alte parti. Bucure.. 30 31 . Editurn stiintifica.'>0ciologica con creta ~i inoestujatie socioloqica de teren subsumeaza termenii de anchetii si sorulaj. In al doilea nnd. XXII-XXIII. par sondage. in care sint sintetizate: observatiaHirecta. Radio. 1967. 111. Bucuresti.f Termenii de anchetii. perfectioneaza metoda "anchetei indirectev". 7 :MIRON CONSTANTINESCU. cerceuire sociologica concreto.· metodologic ~i practic. Efectuarea sondajelor de opinie nu poate insa inlocui cer-. ~~cheta. pp. pp. intrucit nu ~e are in vedere totalitatea dorneniului studiat ci doar un e~antion.i metoda In stiintelc sociale. Timp de 15 zile.~tiintele sociale. cunoasterea opiniilor si a eurentelor de opinie este deosebit de utila. din 1969. Ancheta illdirectii .. intr-o lucrare asupra tehnicilor de ancheta prin sondaj''. sondajele de opinie coostituind doar 0 metoda complementara de investigarc a r:ea1i~tii sociale". Bucuresti. observatia participanta.

.>antioanelor . economice si psiho-sociologice in epoca contcmporana evolueaza foarte rapid. In tiiri1e socialiste. 2) date despre mediu: locul de nastere si domiciliul actual. nu toate sondajele sint la fet de costisitoare: in functie de universul anchetei.igatie fiind specific sondajelor). Katz . definirea obiectivelor sau a unitatilor supuse observatiei (adica esantionar en). precurn si existenta unui cadru institutional adecvat. 2.<. 4) nivelul de informatie al populatiei. cultural.ov. Etapele investigatiei sociologice Exista numeroase opinii cu privire la etapele investi~il\iei sociologice. . actlvitatile lor. G. stare civila.. profesie. Procedind an ali tic. in cele din III. chiar daca exista deja informatii oficiale in domeniile asupra carora se efectueaza sondaje. D. grad de instructie. 5) atitudinile si motiva. tipul de -vecinatate. Zdravornislov precizeaza Crt . etic. in toate anchetele socioe cu: omul. 3) date despre comportamentul populatiei cercetate: comportamentul economic. mediul lor social. stare economica etc.tehnicile de recoltare a inforrnatiilor in cadrul anchetelor permit 0 aplicare din ce in c~ mai rapida si. sondajele sint mai mult sau mai putin costisitoare. A. Misl.. relatiile familiale etc._.domeniile de aplicare a acestor anohete se extind ~i se diversifica ccntinuu. Majoritatea cercetatorilor considera sondajele de opinie ea pe un "tip de ancheta". 32 ION D. De asemenea. adesea aceste inforrnatii sint incomplete sau inutilizabile datorita neuniformitatii lor.superioara a sporit gradu1 de reprezentativitate al e!'.imbinarea organica dintre teoria sociologica marxistleninista si investigarea concreta.Jn oricc ccrcctarc sc rcmnrcii urmtitoarcle cinci etapc ale procedurii: eluborarea programului sau a proiectului de cercetare.: portarnentul. . analiza si generalizarea materialuluiv". Astfel. Matematica (". . Una dintre sarcinile sondajelor este toemal aceea de a completa lacunele informatiilor statistice Oblectiile sint doar in parte justificate. Murchicl li . precum ~i in tara noastra. p. 1969. Katz prevede un nurnar de~6 etape pentru orice investigatic de teren.. directia ~i nivelul asplratiilor (acest cirnp de invcsl. Izd-vo. elaborarea instrumentelor de colectare a materialului. . sex. 1- ale unui grup de oa- ---- In acelasi sens. opiniile si atitudinile lor. ~~:~~lV1~ser distinge "patru tipuri ma~i de probleme" (corespunzatoare tot atitor tipuri de ancheta): .. existente.caracteristicile demografice meni. de tehnica utilizata si de gradul de exactitate dorit. Analizind continutul anchetelor. ~ e raportam tot In comportamentul 0 I Teorie ~i mel. H. Festinger si D.1 in vii tor anchetele pentru ca: 111 conc-luzie. Moskva.. Roger Mucchielli distinge in realitatea sociala cinci cimpuri care pot constitui obiect de ancheta: 1) datele _personale: virsta. opiniile.) incercind sa-i cunoastern nell. ZDRA voxtsr.. nr..01 tt anchetelor economice. Pe de alta parte.structuri!e dcmogralice.o!edura isslcdouanii..fara insa a se ajunge 1a certitudine.1 n()minante in cadrul colectivitatii. L. dat fiind efortul con tinuu de perfection are a conducerii stiintifice a societatii. putem desprinde asa cum face n.din aceste mnr! ctape amintlte un numar D A.axarea cercetar ii concrete pe problemele majore ale procesului extraordinar de dinamic al dezvoltarii societatii socia1iste multilateral dezvoltate. tilor de anoheta cbnduce In ideea ca spuns Ia lntrebarile: "cine?" si "ce?"" totdeauna. credem ca nu gresim daca de toate tipurile se \'01' vorn afirrna dezvolta. sotiologhiceskib I I I I I I I I I I I I I I I 33 . G.este adevarat . este de presupus ca numarul si valoarea investigatillor sociologice concrete \'01' spori permanent. Metodologhiia i !'/. 0:. Caracteristice pentru stadiul actual al cercetarilor sociologice concrete din tara noastra sint urrnatoarele: . in acelasi timp. cu un control suficient asupra gradului de ccr titudine a rezultatelor .

. la 0 abstragere.F. De cele mai multe orl. de asemenea. 1969. in lumina unei teorii. Antoine Pelletier precizeaza: "In ceea ce ne pr iveste. se realizeaza 0 restringere continua a intinderii investigatie]. L'enquste par questionnaire. litatile materiale (Iactorul economic). Parsons. 1971. C'1. cartografi etc. La division du travail social. \ fie unei probleme sociologice. in consideratlo si 0 serie de fnctori privind nlvelul de calificare al personalului de ccrcetaro. Termenul calendaristic opereaza si el ajustar i si reajustari ale obiectului si obiectivelor investigatiei. Posibilitatile materiale .). eu scopul declarat a1 initiatorilor in- l 13RAYMOND BOUDON. JEAN JACQUES GABLOl'. acordat investigatjo! numai 0 treime po ate fi afectat rnuncii de teren. P. limitarea acestor posibilitati are insa urrnari imediate asupra investigatiei. M'atcrialis« niu] istoric "i istaria cioilizatiilnr. Stcl>iJirea objec. o atitudine realista se impune: a) trebuie stabiW de la Inceput care este nivelul de calificare si experienta cer) cetatorllur.U. reeonstituirea nu se poate realiza prin prezentarea a tot ceea ce Iacea parte din fenomen. iur unul profit osul: insii oriro runoustcre rillllinea un decupaj"!'.(' 1111 111111). Editurn politica. Intre ceea ce poate sociologia sau psihologia sociala si ceca ce pot sociologii sau psihosociologii exists 0 distanta. determinarea univ'ersului anehetei ~~antionarca. ' "Inca Platen com para cunoastcrca cu disectia unui animal.o pl'elU. C. Murdock.1l1<i(' ctapc csen~ialclu_ In ceca cc ne pr ivcs l. Urrneaza apoi studiul segmentelor sociale. Bucuresti.11' <1(' I. trecindu-se de la ideea investigatiei la obiectul si. prelucrarea Inforrnati ilor obtinute. In mod obisnuit se considera ca din totalul tirnpului. terrnenul ca1endaristic a1 investigatioi si posibi- in raport eu ideea. analiza rezultatelor siredactarca rapor tul ui de ccrcctaro. atit sub raportul schimbiirilor sociale (vezi: E. 111ise pare ca. p. desenatori. pretestarec. dar marests considerabil costul Investlgatlet. "Daca totul este esential. a1egerea tehnieilor de cercetare. dar ~i a personalului auxiliar (opera tori de intcrviuri.xelh-x. De asemenea. n-am sti niciodata darn am adunat suficiente Iapte.. Durkheim.II11 clasific:tI'('Cl rcal iznt. In acest fel. ca tcatc pot contribui in aceeasi masura la explicarea unui fenornen. Acest decupaj. cimpul de ( 1 Investigatie este delimitat. Sorokin. in oriee caz. daca disocierea eit mai scrupuloasa si mai deplina eu putinta constitute o prernisa indtspensabila oricarei explicatn veritabile. 34 35 . apoi. and cultural dynamics).ore(( obieciuliii ci. Bru. aplicarea in teren. Raymond Boudon distinge trei mari categorii de "probleme sociologice-' care au fost si au ram as in atentia cercetatorilor!". tehnicieni. raportul din tre necesarul si disponibilul Iortelor de cercetare. fenomenelor si proceselor sociale. Paris. trebuie sa corespunda fie unei probleme sociale. 1973. cit si din punctul de vedere al sistemului social insusi (vezi: T.Jovcau prevad chiar mai mult de 12 ctapc.l trebuie stabili t. definitivarea lor. Prelucrarea mecanica si cea electronica (computerele din generatia a II-a si a III-a) scurteaza timpul destinat prelucrarrlor. un bun dialectician giisc~. Les methodes en sociologie. de ascmcnea. Social structure).nu pot compensa actiunea restrictiva a primilor doi factori. 12 Ibidem. Social. b. AI~i autori Do oxcmplu. la obiectivele ei.. ea totusi se Identif'ica eu aeeasta tot atit de putin pe cit se identif'ica realitatea empirica a unui bolnav cu diagnosticul pus de un doctor perspieace care lasa la 0 parte zece fapte secundare si retine un simptom hotaritor"12. celelalte doua treimi fiind rezervate procesului de prelucrare si interpret are a informatiilor culese. Max Weber. 11 ANTOINE PELLETIER.i de ___ Mucchiclli determinarea obiectivului preanchetu stan bilirea obiective1or. 0 prima mare categorie de cercetari 0 constituie studiul societiitilor globale. sLlhil(·~I. The social system. Aceasta implicii 0 alcgero: din multitudino» Iuptelor. dupa el.tc arti~u!aliilc. se procedeaza la 0 decuparo. vcstigu\!(·l. in investigatiilo sociolooice 5e justifica pentru ca nu se poate sustine ca toate ~len~elltele se situeaza pe acelasi plan. Le suicide.oricit de generoase . Edition de lInstitut de Sociologie de I'Llniversite Libre de Bruxclles. 27. . P. mstrumentelor de cercetare. cl ~i cu 0 scrle de Iactor! tehuicl: slnt luat]. ell mctodologt».I I I I I I I I I I I I I I I de alte 12. Oricc investigatie incepe prin clelimit.' 1. atunei nimic nu mai este esential'' _ iar obiectivitatea nu se dobindeste prin acumul~rea si juxtapunerea materialelor. L'ethique protestante.tlllllj investigatiei. in functio de factorii amintiti. Delimitarea nu se face numai In CLAUDE JOVEAU.

Adaptarea la munea industriala a celor din mediul rural.mai ales In SOClOlogie . POPA. Bucuresti. Drspre ideologic. 2l. Bucuresti. cicnce.. p.la. 24 de an~ (l~ s:~s restrictiv) sau de la 14 la 30 de am (In ser:s e~tms) .tul.. Relatia dintre conceptul definit nominal si realitate apare. In . . Le phenomene bureaucratique. M. Raspunsurile la probiemele zilei de azi trebuie sa Ie gaseasca in primul rind in viata! "14. Editura stiintifica. S. de::voltare. intr-o definitie operationala se specifics procedeul si materialele utilizate pentru identificarea definitului. cornuni. Op~ra~lOnal~zarea conceptelor sociologice presupune gasirea mdlcator.l~r si gruparea aeestora in dimensiuni. Whyte. a~ptii17. Trecerea de la defini\ia nominala la cea operationala inseamna 0 "traducere~' a 16 GEORGE THOMSON. cu sistemul status-urilor si al rolurilor existen te in cadrul acestor intreprinderi. sint probleme sociale specifice socletatij noastre. Random House. dar totdeauna trebuie sa pf(~Cl~eze. Structura sociala.pot avea semnificatii foarte diferite de la autor la autor. Tcori a definitici.!?l in sociologie. Harta nu incearca sa rep:o~uc~ Jre?~l. p. NICOLAE KALLOS. asa cum remarca fizicianul englez George Thomson laureat al Premiului Nobel (1937) "oarecum asemanatoare cu cea dintre 0 harta plana si 0 parte a parnintului. Bucure~ti. . 1972. Deflmtll~e operationale "leaga semnele indicatoare ce apar la mvelul observatiei si €xperimentului de semnele conventionale sau simbolurile care apar la nivelul construetiilor teoretice+'". In fine. Investigarea lor constituie 0 sarcina primordiaIa. p.m.d. Aceasta implica 0 maxima responsabilitate stiintiflca si partinica. De asemenea. Ce se intelege prin tineret? Populatia in virsta de 1a 17 . SIMON. De exemplu. in raport cu cerintels ~i solicitarile muncii industriale"13. 143.' . Romania pe drumul construirii societiilii socialiste mulMateral de::voltate. In flz:ca Clt. ~o~ce?te: lor sint aproximatii" . .. dar nu epuizeaza intregul cimp al investigatiilor sociologice. Desi de natura teoretica. Lnspiratic )~i descopcrirc. probiemele sociologice sint Inseparabtls de problemele sociale. 324. _._ 18 C. [iloso]ic . la intelegerea fenomenelor actuale . integrarea tin eretului. . Mai mult: conceptele . Pentru desubiectivizarea c~nce~telor. Chiar daca l. Celeetatorul poate alege. New 36 37 I I I I I I I I I I I I I . 27. 1969. CHELCEA.. 17 d. Formu1area obiectului investigatiei inseamna delimitare in vederea clarificarii. . 1969. Editura politicil.UCla . The Status System oj a Modern Community). IV. Lloyd Warner. 1974. Se defineste mai Intii nominal conc~'p. p. raspundem unei probleme sociale actuale. cea de a treia mare categorie de problems sociologiee este reprezentata de studiul unitiitilor naturale..~~: a oriearei parti mai intinse a suprafetei Pamintulul . astIel incit "numai prin definirea operationala a co~cept:lor este posibila repetabilitatea masurarii"~9 . p. formarea constiintel socialiste. eonceptul de "ideologie" . Studiind (de exemplu) adaptarea psiho-sociala la munca industriala a tinerilor din me-diul rural. Vol. Adaptarea psiho-svcialii la I1ZUl1ca industria/ii a tinerilor din mediul rural. Bucuresti.~/II11fa.lucru evident ailt..a. Cu aceasta. . Se poate trage deci concluzia c~ "majo:it~tea. Basic Research Methods York. institutij.a~:ca tr~d. este cert ca ea ignora musuroaiele de errtite .u~erea conceptului in "evenllnente observabile . perrnitind numararea si rnasurarea. Centrul de coreetari pentru problemele tineretului. In ceea ce privests investigarea fenomenelor sociale. C' • 15 .ar itatile minore ale suprafetei. 19. in Tincret. p. de adaptare la munca i~dustriala: adaptafea' psilio-sociala la munca industriala este un "proces de ajustare a comportamentelor in raport cu organizarea forrnala si informaHi a intreprinderilor industriaIe. obiectivul investigatiei nu poate 1~ ~ICOLA~ CEAU~ESCU. "problemele sociale" trebuie sa devtna totceauna obiect de investigatie !?tiintifica: "Cercetatorii din domeniul stuntelor socials trebuie sa contribuie Ia lamurirea problemelor. F. The American soldier). 1973.are peste 150 de.ndlca hm!le de contur. Crozier... sdruit ate. sistemul status-urilor si al roIuriior etc. id eologie.a indivizilor in Contextul social in care sin t si tuati (vezi: S_ Stouffer.ar ? ~eforn. Street corner society. tati (W. 122. sport. I.ca probleme sociologice _ pot deveni si ele obiect de cercetare. grupe. Ii JULIAN L. mobilitatea si omogenizarea sociala. 0 harta plana este in mod neces. fi considerat pe deplin conturat. 111 . Editura politicii..conform unui studiu UNESCO . oamenii de ~tiinta sint datori sa raspunda problemelor socials de azi si sa exploreze viitorul.. ... Editura enciclopedica romana. Bucuresti. ~oclOloglce este necesara definirea l?r operationala.. ridicarea nivelului de cunoasters a tuturor oamenilor muncii s.

IndlCator~l. in Indicatorii retinuti dau un spatiu de nedeterminare X. indicatul: muncitor fruntas ' " . un "univers al indicatorilor posibili''. conceptul de "status sociologic". un raspuns la 0 intrebaro. culturala. 39 38 .Jnteligenta'' a elevilor. in acelasi tirnp. "puterea de confiners ~l "puterea de discriminare a 10r"20 Dave~ vom defin. despre care. 'p. retinind doar cite unul dintre . 2. i1= depa~irea normei NedepQ~irea nor mel iZ=lucru [faro rebut) Fig. In investigarea sociologica. Indicatorii definitionali amintiti sint constituiti in sisteme corespunzatoare multiplelor dimensiuni ale conceptel or. sa masoare ceea ce se presupune ca mascara. mare (smvt cuprmsi m aceeasi categorie toti muncica:e .depa?esc norma. stabilindu-s. indiferent daca da~ sau nu I ebuturi ~l.in~i:atori. 1. VIII. Exemplu: "este student talentateel 20 .de regula . puterea ior de continere est~. cei mai frecventi indicaton: Artrculare~ iJ:dicato:ilor Intr-un sistem in~plica selectl~..Jucru de buna c~htate (Z2). smt retinutl . desemneaza oeea ce face ca altcineva s~u altceva sa fie cunoscut. atunci acest indicator singur poate fi retinut pentru cercetare (asa a procedat. reciproca). t '1 " . observabil. Fiecarei dimensiuni i se asociaza un numar cit mai mare cu putinta de indicatori. care se aila Iata ?e indioat fie Intr-un raport de corespondenta totala fie mtr-~? raport (~e ccrespondenta statistica. Conce pt e~! " Indi icatori. se stie ca au un inalt grad de corelatie interna.Jucru fara rebut" (i2) vom obtine trei categorii. Daca. indicatorul trebuie sa fie maximal corelat cu indicele: atit puterea de continere.a n~rm. STEFAN NOWAY . Editura politic a. 1972. o categorie despre care nu se poate spune ca apartine nici muncitorilor Iruntasi. pe baza cercetarilor sociologice empirice se dovedeste ca toti indicatorii conceptului de status socialcoreleaza cu indicatorul "grad de confort al Iocuintei". vol. nici muncitorilor codasi. in timp ce puterea de respingere nu are dec~t 0 valoare de probabilitate (este probabil ca cei ce depasesc norma sa Iucreze fara rebuturi): di care "obtine premiu la Sesiunile stiintifice studentesti" (il) sau care "prime~te diploma de onoare la absolvirea Iacultatii" (i2)' Pe baza Iiecarui indicator in parte sint respinsi maximal chiar acei studenti care sint caracterizati prin indicatorul alternativ. Bucuresti. Incercind sa clasificam 0 coleetivitate muncitoreasca dupa indicatorii: "depa~irea normei" (i1) si . Din acest univers sint retinuti doar indieatorii considerati a fi semnificativi.' '". In ~ercetarile sociologies. Lucru cu rebut :Orll Fig.el de productis" (it) si prin .sel: atie.i conceptul de "muncitor fruntas'' prin: "deI?a~lre. m. desernnind locul ocupat de un individ sau de 0 colectivitate in structura sociala. dar 0 mica putere de continere. in care: it - I- i2 - indicator: depasirea norrnei: indicator: lucru de buna dalitate' (tara rebut).I I I I I I I I I I I I I I conceptelor eu semnifieatii partial comune St bilir . poate fi "descompus" in trei dimensiuni: economica.cei doi . vom constata ca.. Intr-un sistem de indicatori exista Insa un "spatiu" de nedeterminare. In c~~ul in care conceptele sint definite alternativ. de exemplu.asurabil. suficienti.dltate. puterea de continere este deci minima. Stuart Chapin in 1951 pentru masurarea status-ului social). politica. con turindu-se astfel "un spatiu de atribute".e to:~e~una "puterea de respingere". a inrea mlC~ ?n or t:eb~ie sa asigure traducerii un inalt grad de vah.lor atenta. 1ndlcato~u~ "nota lOla istorie'' nu reprezinta 0 traduc:re vahd~ a conceptului de . cit si puterea de respingere sa fie egala eu 1. In sensul eel mai larg. 154. De exemplu. indicatoru au put ere de respingere mare. un numar constitUl~.doar indicatorii necesari si. 1ndicatorul este un ~en:n ex~er~or. in Tcorie s i metoda ~ttlll!clc sociale. 'Un fapt de ob. pe baza cercetarilor empirice.

4.ispuns :!). pentru realizarea mvesttgetiei sint retin uti nu unul. Conceptul de "status social" 1. raspuns 5 ')i G). Aprecierea pozltiva data serviciilor din intreprtndere (intr. sa 2. Aprecierea actua. ras:: uns 1). varianta de raspuns 2). culturaln. 7. ]0.i (intr. (jii. varianta de raspuns 1). 'f Din universul indicatorilor posibili. Sp .locuinta . ci mai multi indicatorl. L . raspuns 2). Satisfactie in rapor t cu sistemul de control (C. referate ~i dezbateri. poliiicd. raspuns 5 si G). Participarea activa la dezbaterile planului de munca. care i-arn luat in consideratie pe urmator ii sapte : 1. . la structura (Adaptarea Ia structura intreprinderii). Dorinta exprirnata de a continua 51 lucreze cu actualul ~cf de echipa (intr. Indicatori . Dorinta exprlmnta de a contlnun lucreze in aceeasl echlpa (intr.>·c_ scolarizare .profcsiune . Emiterea unor propunerl 01'ganizatorice pentru a face mai placuta munca din intreprindere (in tr. J. //-(1) poate fi pusa in evidenta Dimensiunea a II-a intreprinderii (Diniensiunea CI printr-o serie de indicator i.salariu . C . Dimensiunea 1 (Adaptarea echipei) la structura 1. Aprccicrca nctuulci structur! a In troprludor-ll ('a riind opti111(\ (intr. 15. Neprovocarea conf lictelor in echipa conform aprecieru xefului de echipa (in tr.: ~ . 21 40 I I I I I I I I I I I I I I I 41 . Adaptarea la munca industriala. 5. conform aprecierii sef'ului de echip. 4.11.membru al organizatici politice .diniensiunile : economicd. . S.111 . raspuns 1). 5. am consider-at ci'i in structura conceptului pot fi diferentiate trei dimensiuni21: ' I II III adaptare la munca in echipa (la structura echipei). !) ~i intr.3. p. G. Laborrrtorn l de sociologie. in Caiete de studii.culiurd. 61. Intentia declarata de a petrece timpul libel' impreuna eu cei din echlpa (intr. r'::sp'-lI1S 1). 18. 28. r. generala . raspuns 1). Adaptarea dintre In mod obisnuit. J . 7. nr. am indus in studiul nostru. 24. 3. 9.el structurl a echipei ca fiind optlma (Intr. Fig. 21. 1973. P . adaptare la munca in intreprindere (la structura intreprinderii). GG. 11. a .functie in organieatie. raspuns 3). pentru dimcnsiunea l (adaptnre la structura eohipei) urmatorf cinci indicatori. Aprecierea programului de lucru ca fiind optim (in tr. CHELCEA.specialisare . adaptare Ia solicitarile muncii industriale (Ia structura muncii). raspuns 4 si 5).T. Dorinta exprimata de a continua sa lucreze in aceeasi intreprindere (intr. 2. Universitatea din Bucuresti.) din intreprindere (intr. (iO. Studiind adaptarea Ia rnunca industriali'i.C. 14.

raspuns 1 si intrebarea 26. Dcrinta exprlmat. de persoane adaptate si. raspuns 1). 1. Dorinta diea raspuns 33. procesul de adaptare lu munca industriala. raspuns 1 si 3). raspuns 2). dupa earaeterizarea barea serulul de echipa 6). Rcallzarca productic. Satisfactie in raport mul de control din dere (intr. 2. sa stabilirn care sint Iactorii care influenteaza. 69. Sisiemul 1. Din "universul indicatorilor posibili" am ales un nurnar de noua indicatori pe care Ii considerarn relevanti. raspuns 5 :.. :I. eel mai 1). Industrie de a-si (intrebarea ea lucrezi exprlmata 1). raspuns 1). ~l 111 ce grad. raspuns fiind in 3. dupa caractcrizurcu ~eIului de cchlpa (Intrebarile (. in cudrul eehipei). varianta de raspuns nr. raspuns 5 si 6). Dimensiunea Adaptarea oii industriale a III-a (la structura 7. raspuns 1 ~i 2). Dimensiunea a II-a in intreintre- 4. Aceasta clasifi'1 la solicitiir lle mun- bine sa (Intrebarea 8. raspuns 1). Aprecierea en munca efectuata (intrcbarea nu este obositoare 1. alaturi de care am inclus in cercetare !Ii alti indicatori (doi) pentru a-i testa. Frecventa scazuta a absentelor motivate. (Coopcrare 4. adaptarea Ia solicitar ile muncii industrials (Dimensiunea a ill-a) am considerat ca 0 putem surprinde printr-un sistern de sapte indicatori.3. care au constituit in cercetarea noastra "setul de indicatori". raspuns rzrspuns 5-6 1-2). prin cO~~1parati7 cu intreg~l e~a~tlOn. Participarea activa la dezbaterile de plan. 2. (intre- 67. ~i intrebarea 68. de a continua sa lucreze in aceeasi 111. dupa aprecicrea seIului de echipa (Intrebarea (. Aprercierea sefului dupa calitatile profesionalc (intrebare a 25. 2. sa cxprimata en fiind Iucrezi 1n indus33. raspuns G. dupa apreeierea sefului de echipa (intrebarea 62. Frecventa scazuta a absentelor nemotivate (intrcbarea G4. raspuns 5 ~i 6).i de a continua sa Iucreze in aceeasi echipa (Intrebarea 21. eu slstcintreprin1). 5.treprindere (intrebarea 7. Dimensiunea I Adaptarea la munca in echipa (Ia structura eehipei). Indicatori i inclusi pentru testare sint: 1.5. 3. Realizarea sarcini lor de productle. Declararea elementului uman ca fiind responsabil de producerea accidentelor (intrebarea 2. Aprecierea. dupa caraeterizarea ~efului de cchipa (Intrcbarea 65. sarcinilor de 2. Dorinta exprimata de a-~i ridiea califlcarea (intr.i de a continua s[t lucreze cu actualul ~eI de echlpa (lntrobarca 24. 11. 42 43 . raspuns 5-6). r i69. Aprecierea mai bine trie (intr. 2). 5. care ne-a perrnis sa analizarn caracteristicile grupului. rfispuns 5 sl Ii. Frecventa scazuta a intirzierilor.I I I I I I I I I I I I I I In fine. ealifiearea 9. 66. in raport cu care au fost clasificati subiecti! in doua categorii: adaptati si in curs de adaptare. Lipsa conflictelor dupa caracterizarea sefulul de echipa (intr. Intrcbarcn (iB.i 0). 7. 6. de indicatori: 1. Dorinta exprimata Adaptarea la munca pr-lndere (la structura prinderii). raspuns 1). raspuns 2 ~i 3). raspuns muncit). Dorlnta exprimat. Dimellsitmea a III-a (Adaptarea la structura rnuncii industriale).

intr-o colectivitate cu patru unitati..o. pentru di valoarea 4. construirea '1' tn - - 1 N «l ".E. -100 si :+-100. partial sau total conduse de catre o singura persoana. in interiorul intervalului de variatie."" + in care: N este nuruarul total de unitiiti de difuzare existcntc In cornunitate : .o 0-0. de exemplu. are 0 alta semnificatie decit aceeasi valoare 4 intr-o eolectivitate unde exista 5 sau 6 unitati de difuzare a stir ilor. p.H 3 in munc a I D. fie intre -I' ~i 1. Deux exemples de construction dindice. Intre aeeste doua eategorii extreme . 1965. Iixindu-se spatiul de variatie fie intre 0 si 1. pot fi intr-una din situatiile prezentate in model: ' I II o. Ele pot Ii deloe. Pentru a obtine 0 clasificare unica. dar nu vorn putea com para mai multe colectivitati intre ele.o. Paris... preeizarea ordinei valorilor. Prin incercari succesive.Clasificarea succesiva a colectivitatilor in Iunctis de un singur indicator este diferita. prin ingeniozitate se ajunge la stabilirea unei formule capabile sa ordonezecorespunzator valorile in cadrul intervalului de variatie. In prima etapa sint fixate conditiile in care indlcele trebuie sa ia valoarea maxima.X2 •. in Le uocabulaire des sciences sociales. 0-0-0-0 = = 2 0 DGI BEH A CF 012 =1 rata de 0-0-0-0.i totula II ~i III = concurcnta partinla IV = monopolizare totalii. trebuie sa se normalizeze intervalul de variatie. unitatilo de di luzare ciatc primesc valoarea 0.2 V"l "I "2 1.209. ". Hans Zeisel propune urrnatoarea formula a indicelui de monopolizare: + In constructia indicilor. vorn obtine valori maxime si minime la extremitati. In etapa a doua se normalizeaza intervalul de variatie. I I I I I I I I I I I I I . Urmeaza. maxime. Fie intr-o colectivitate un numar de patru unitati (posturi de radio sau ziare) capabile sa Iurnizeze stiri. la celalalt pol. stir ilor neasoin consideratie.F 2 o Satisfactie 4 Pentru a putea compara intre ele colectivitatile caracterizate printr-un numar diferit de unitati. . Concepts et indices. Satisfactie A B. Hans Zeisel da doua exemple de construire a unor indici'".nurnarul cle asocieri In cornunitate Prin conventie. Daca vom numara pur !ji simplu unitatile grupate sub 0 singura conducere.2 .0-0 0-0-0.C in raport cu retrihutia G. 0 sau 0-0-0-0. ?Ironton Co. Se stabileste ca maxima indicelui sa capete valoarea 1 si minima valoarea O. fie ponderi diferite. pot fi puse in evidenta trei etape. neIiind luate 45 <1 a st irilor U HANS ZEISEL. nute se ordoneaza proportional eu intensitatea satisfactiei: Atasament unui indice care sa exprime gradul de monopolizare a inIorrnatiilor.. cei rnai nesatisfacuti: atasament seazut fata de intreprindere si slaba satisfactie pecuniara. in ultima etapa. sau 0 si 100. pentru a putea ordona pe 0 variubila unidimensionala clasele rezultate din combinarea caracteristicilor spatiului de atribuire multidimensional se recurge la construirea indicilor. n. Conceptul de satisiactie in l1wnca poate fi masurat printr-un indice rezultat din sinteza a doi indicatori: atasament fata de intreprindere (declara ca nu intentioneaza sa paraseasca intreprinderea) si satisfactie in raport eu retributia (se declara multumit de retributia primita).2 . caracterizati prin atasarnentul ridicat fata de intreprindere si prin satisfactio deplina in raport cu retrib~tia si. indicele trebuie sa ia valor i minime si. Din acesti doi indicatori. rezulta noua clase: cei mai satisfacuti. T . IV futa de intreprindere puternic mediu slab Pentru situatiile I si IV. O. X1.• numarul unitatilor ill asociere.0 0-0-0-0 III I = concurcnt. celelalte clase obti. respectiv. 0. carora le acordarn fie ponder! egale.

Studiind adaptarea psiho-sociala la munca industriala a tinerilor din rnediul rural.ICK C. 5.00. "prima grija metodolcgica si cea rnai importanta dintre toate.trebuie cercetate toate lucrarile teoretice aparute si consultate toate rapoartele de cercetare (ca si instrumentele Iolosite). ci . p. K. creativitate arta talent nu au nici un domeniu de manifestare (pa.viuril~ de grup cu spcclalistii pot spori inforrnatia cercetatorului asupra obiectului anchetei. procesele verbale.. H. p. 46 . aceste ipoteze Izvorite dintr-o minutioasa documentare se eer analizate.. spontaneitate. Mai mult. Mihu .. In aceasta faza. aocesul in diferitele unitati econornico-culturale. rom. H. 4 V ~ X' V'22 X 22 = 4 0.-dupa cum int~!"~~_l). obtinerea aprobar ilor necesare. Gosudurxtvcn noo izdatclstvo. preancheta. fara cercetarea colegiala a problemelor si fara a avea 0 mare experienta in acest domeniu'v-. selectindu-se ipotezele verificabile.I I I I I I I I I I I I I I Formula pina In + 1. Discutarea lor intr-un grup de §peciali~ti din diverse domenii poate furniza idei ferti1e.a~a cum sublinia A. Sinteza datelor obtinute in cursul preanchetei permite trecerea Ia cea de a trfia etana: detenninarea obiectivelor si [ortnularea explicitaa ipotezelor cercetiirii... asa cum preciza prof. 1934. ide/ode statistice. omogenitatea lor etcJJ Forrnulerea ipotezelor. Se intelege ca ~e-Cit posibil .Qndir_ec. dupii Statisticcsk ie mciodi. b d~ rerea respectiva ia uneori 0 forma dramatico-a sur a: oricine poate face sociologic). Telinica ]Jlollogl'ajiei sociologice. 24 Citat dupa FREDlm. 71 Celalalt exemplu de construire a unui indice reprezinta o forma desfasurata a expresiei coeficientului de corelatie a lui Spearman . :\[II. (metricile bisericesti. studierea bibJi_o::grafiei pI:QQlemei este foarte irnportanta. 1958. AOesea poti avea surpriza descoperirii unor autentice monografii in manuscris. .0. Editura Iustitutului social roman. rezultat al unei indelungate faze pregatitoare. cit si termenul calendaristic. costul investigatiei. de studii si experiente care "oheama spontaneitatea". de desfasururea investigatiei (cazarea operatorilor de interviuri. Acelasi autor.'ii 0 serie de mat~I~_ip __ !1!. sociologice. STAHL. "preancheta trebuio sa prevada dificultatilo din teren legate II. J. propusa \'<lriatia expr ima corespunzator.0 X V4~"-'~1. reprezinta . valmi lor-: 4 1 in spatiul 0 0-0-0--:-0 0-0-0. intereseaza nu numai lucrarile tiparite. 147. cit si a tezei ca in stiintele socio-umane totul se datoreaza intuitiei (sau inspiratiei) 47 23 H. scopul a fost acela de a facilita adaptarea si s-a scontat pe elaborarea acelor masuri orzanizator ice care sa accelereze procesul de adaptare psiho-sociala (marirnea echipelor. serveste la fixarea obiect~velo_r si constJ Qintr-o analiza logica amanuntita a~ipotezewr posibile. in ABC-ul inoestiqoiie. Acum trebuie' sa se explice scopul si rezultatele ce se prevad. III. In investigarea fenomenelor sociale.:e si inte!. E cu totul neverosimn ca s-ar putea elabora 0 serie de probleme Ia un nivel bun fi'ira studiul series al literaturii corespunzatoare.0 decizie in conditii de incertitudine.0-0 0. Existents arhivelor pentru cercetari sociologice de teren usureaza sarcina de documentare.0. H. Preancheta urrnareste sa estimeze cit mai exact atit . Bucuresti. ~a a doua. trad.~!l_u_§~rjs. darile de seama etc. W. registrele de stare. Moskva. Stahl. Hatt rernarcau in lucrarea Methods in Social Research ca .th. atragea atentia asupra "falsiti'itii atit a parerii ca in stiintele socio-umane elementele intuitie.civila.0 0-0. pot furniza ipoteze valoroase pentru cercetare. Inventariate.). Goode si P. trebuie sa fie stabilirea ipctezelor'<". Documentele administtative.0 ancheta buna poate fi alca-' tuita pe baza ipotezelor bune . prezentarea la organele locale ale puterii de stat). cind nu exista infermatii privi nd probabilitatile ei de verificare''.LS. In aceasta etapa. -~-X~'32=075 .

Pe baza citorva cazuri izolate. Note de curs.'\~DE. Hucuresti. dar si de calitatile personale ale cercetatorului: "Cine nu poseda 0 anumita intuitie a inlantuir ii cauzale. terrnenul de ipoteza este sinonim eu ~el ~e . ~tllntifica. suppositio) desemnind actiunea de punere (theSIS. un instinct de a prevedea si de a pereepe ideea in fapte si legea in Ienomene. Druniul spre ~tiintii.frumusetea nevestelor" este insa hazardata. De exemplu: "Cercetarea a pornit de la ipoteza ca rationalitatea econornica a cooperatorilor transpare in mai multe imprejurari si atitudini: . 19(.. Librairie Felix Alcan. ipoteza da posibilitatea treeerii de la cunoasterea faptelor la cunoasterea Iegilor de producers a lor. Paris 1970 p. 2" ~~~~I. Logica gencrald.ipoteza stiintifica este insa mai mult decit 0 intrebare. 25 ACHIM MIHU. vad in ipoteza doar 0 "conventie arbi trura". Bucuresti. put ind fi conf'irmata sau Infirrnata partial sau total (in intregime). 48 I I I I I I I I I I I I I I . 1969. CAPLO\V. 1928. p. poli ticfi.CONSTANTINESCU.0 ipoteza este enuntul unei relatii cauzale intr-o forma care permite verificarea empiric~"2G. Lntroducere lit sociologie. "ip~teza mseamna 0 pre-teza sau an teteza. 0 initio indentitate in tre r ationalitatea economica a organizatiei cooperatiste ~i rational itatea cconomica a indivizilor integrati in organizatie''. 165.. ANDRE ~kL. in gindirea materialist-dialectica ipoteza se considera ca are un continut reflectoriu. pentru ca. cineva poate face. Desigur.Jupoghcernte-. Leipzig.Hlpo-teza. ** Cf. enuntul ca "daca barbatii sint inteligenti. 1972.Juposulfat". 1962. 1974. SANTIAGO RA1I10N Y CAJAL.'principiu". Es~e vorba de 0 alta transliteratie. Ed. 49 27 PAU~ F0l!LQUIE. ipoteza constituie 0 explicatie plauzibila ce urmeaza a fi verificata de materialul faptie. Asa este folosit 111 gindirea deductiva. Fara indoiala . 1lfarxistisclz-leninislisclzen Soziologie. politica. ipoteza reflecta adevarul. prin urrnare. U.a. Ed. Exemplu: . Forma speclfica a gindirii stiintifice. este vorba de o forma specifics de reflectare. etimologic. acest enunt corespunde deplin norrnelor de formulare a ipotezelor. " . :\IESARO$IU. va ajunge foarte rar la 0 explicatie justa''?". 1971. didactica ~i pedagogicii. Este pur ~i simplu 0 . l~ntrat. unde ipoteza reprezinta propozitia sau ansamblul de propozitii avansate in vederea deducerii consecintelor logice. vol. In procesul inductiv. 134-135.inseamna de fapt ca e vorba de 0 sub~eza"2(l.. 1973.. Berlin. :1U porneste niei deductiv de la "reo teorie ~i nici nu se lcgitimeaza pe analogie. A~a cum preciza Theodor' Caplow . Ed. 235.d.banuialcl".. pina la verificarea totala. . Edituru Dacia.7.m. Ea euprinde si intrebarea. . de nivelul la un moment dat al stiintei. II. A Btl-u! investigatiei sociologice. dar totodata si raspunsul. Raportarea celor doua fenomene "inteligenta barbatiler" si . 1969. vol. Pans. ipoteza implica elemente imaginative. oricare ar fi talentul sau de observator.F. vocab. 1969. "postulat". medicina etc.abulalre technique et critique de la philosophie. 119. Ed. MANFRED BUHR Philosophzsches. Dictionnaire de fa langue philosophique. Ca judecata de posibilitate. Paris. de nivelul cultural in care se dezvolta stiinta. In aceasta acceptiune este folosit si de catre unii sociologi: . STAHL. I. Bucuresti. p. Stabilirea unor ipoteze depinde. 241.) desemnind un grad mai redus a ceea ce semnif'ica cuvintul cu care este asociat.Jupotensiunes. Armand Colin. " sau ipoteza ca "nu exista ab Ir: * Ve~i: Micul diciionar filosofie. ". Si in cercetarea sociologica empirica terrnenul de ipoteza este Iolosit cu sensul de axioma. Voc. "hupothesis" (echival:-nt al lat.. 70. these) dedesubt (hUpO)27. Ca intrebare. Prepozitia "hipo'" a. p. H. _:\lti sodol_?gi considera ca. ' 26 TH.-------------------------------------------------- si di. in prirnul rind. Bucuresti. Din punct de vedere formal. adevarul reflectat in ipoteza rarnine 0 probabilitate.cu explicarea in planul gindirii a Intrebarii puse'"'. pp.u~a:ul curent si in terminologia !iitiinti-' fica (chimie...Uneori se considera ca tern:~n~l de ipoteza ar deriva din gr. Teoria si practica inuestigaiiilor sociale.. Bucuresti. efortul de pregatire a nasterii ipotezei cste inutil"2:. L'enquete sociologique. fara a fi doar 0 "combinatorica imaginativa''. GEORG KLAUS. P. VEB. "hypo" si "thesis" (pozIt~e) . Cluj. negind materialitatea lumii si cauzal itatea obiectlva. de exemplu. Spre deosebire de pozitivisti si de neopozitivisti care. atunei au neveste Irumoase". Iireste cind sint indeplinite conditiile materiale si Iormale. adica ceea ce este inaintea unei teze''?". Etimologic termenul de ipoteza deriva de la gr. Intr-un prim sens. avind in acelasi timp 0 Iunctie metodo18gica dar si una de reflectare.. * Vezi rON Y. "axioma".:orterbuch. v. p. Dietz Verlag. Nu se bazeaza nici pe observarea unui numar suficient de f'aptc. RAYMOND SAINT-JEAN. ** MIRON .

spre deosebire de presupunere.m.ia cum sublinia Julian L" ~lmon .si din nou presupunern ca este adevarat . Obs~rvind Iaptele si Ienomenele socia~e . tinzind spre certitudine. Ipoteza. De asemenea. intr-o cercetare in mediul industrial.tura sO:lala" ca ipoteza ell eel mai lnalt grad de gener~l~tate..lstenta grupurilor umane de apartenenta ~l_ de re. ·13b I' ·j3n I __ __ 111 Date empiriee 1 !--l--! Direct testabile 1 sa Care sint caile de stabilire a ipotezelor? In sociologic.presupunere" sint consideraj] a fi sinonimi.la _ eX.teor ii ell raza medie)..n. a rap~rturilor trebuie pornit de la ceea ce este "evldent cu ochiul T. se ref'era la ceva foarte probabil. U J {J 1. Hncur. in constructia chestionarelor. iII/drs.'.ezc de nivel minim (Ipoteze de lucru) __ laa I. 1. Intrebam muncitor ii: ..t II UI1lCI'OllS(' i P( 11('%(' de lucru diJ't'd !('stabilc' jJl'ill ('('1'('('1.'. SJ:\(ON.si presupunem Ica este . c~ doar prin inte~: mediul unor ipoteze de lu<:ru. cu toate ea de multe ori termenii "ipoteza" si .u-. Presupunerea nu urrnaresto in primul rind concordanta cu realitatea. de.d.fermta (ipoteze ell nivel intermediar .' RADF t uturor 51 • cr S('I]('Jll. In "teoria y" se presupuns dirnpotr iva di munea const. de presupunere.a. In mod curent. New York.. saturata de literuturu ~tll?tlflCa. sint facute urrnat?arele presupuneri. tt asi« Rcsrarch 111l'I/t ods HI Soria! Science.qtl. Logira pe j'. Iorrnulam diferite presupuneri: "Sa presupunem ca .191. 50 Incerclnd 0 exemplificare a schemei propuse put~m_ COt1sidera enuntul: "Toate societatile au struc. ca si distruqia sau odihna. pentru ca nurnai ipoteze!e de lucr~. Dad acest luci-u este adevarat . I I I I I I I I I I I I I Ipoteza se deosebesto insa de banuiala prin aceea ca se sprijina pe numeroase fapte si fenomene constatate si reflecta ordinea necesara nemijloeit observata..11'('.1medic de gen cl'.~~ adopta valorile si normele so craie ale cadrelor dldacttc~ . plocent~.atunci trebuie sa inlocuim C011ducerea cu auloconducerea si controlul cu autocontrolu! In ambele presupuneri nu i~tereseaza cit de conIorme C1.i tuio pentru om un element natural. deducerea unor ipoteze din teorie pare a fi 0 cale mai putin uzitata.' prin aceasta. C'1I l'a%. p. trebuie sa apclam la amenintarea cu pedeapsa. Dm.L .$tll11 mai multe despre lume atunci cind am stabilit un rapor t in Ire doua variabile''?".nUlmte regularitati: analizind datele statistice : totaluri. in domeniul conducerii.. In cercetare.se descope:-e a. R"11110111 I IOIISl'. " ~i ne referim la ceva Ioarte putin probabil.dic I'iljl{ll'- .atunci Y" De exemplu._t. deduse din ele: . vc~ si analiza dateloradunate pentr~ ~lte s~opun 91 .. pot fi testate ipotezele de nivel interm~dla~' $1 IpOtezele de nivel maxim (teoriile cu rang mediu ~l t~orul~ propriu-zise). AURORA lIIILCO\'EAN:.197-1. ce meserie ati alege?".olll:lIHl. ea se pot deduce ipoteze intermediar: e~ privire .lII!f4"''<'.Presupunind ca ati fi pusi acum sa va alegeti 0 meserie. . realitatea sint afirrnatiile despre om. Considerind teoria sociologica ca pe un sistern de ipoteze confirmate eu nivel maxim de gencl'illitiltc. Nu~m pr~n intermediul unor astfel de ipoteze de lucru. Noi Spunem: . De exemphi. BO(:DAN. muncitorii fruntasi manifesta un comportament pro!eSl?~al asernanator cu eel al tehnicienilor" s. I.:stud~nt. aceste ipoteze nu pot fi testate direct. in cercetarea sociologica empirioa. fara a incerca sa vedern ca este _ atunci pentru a-I face sa munceasca.mIn im.cerce~al'l constituie 0 a doua cale de stabilire a ipotezelor. Fire~te. turile dintre astfel" : eele trei tipuri de ipoteze s-ar putea testabila prezenta I potczd de nivel maxim (Teorie sociologica) Ipotezii de nivel interrncdiar (Teorii Cll medie) II I I 21 _ Indirect raza T Indirect testa-hila I pot. dar se urrnaresto stabilirea eu maximum de exactitate a consecintelor logice care deeurg din aceste afirrnatii. 3-1I. ipoteza se deosebesn. medii m~ciiane etc. l11v~l . vizeaza proprietati si relatii ce pot ~i dete.11i tate ~i dill . so pot deduce ipotcze de nivcl intermcdi. Daca acest lucru este adevarat _ si presupunem di este. Conform "teoriei x'' sc presupune ca omul are aversiune fata de rnunca si Inceard totdeauna 0 evite.I . a unor ipoteze. In evaluarea legat~rilor.ditnra Hllciclopcdidi ]{.daca X este adevarat .. nu vrem sa subestirnam valoarea exceptionala a unor "banuieli de geniu". If)(.1 t"'''.il "teol'la y" (Douglas McGregor).rmmate en~fHr:c: " Experienta zilnica. A.9.1 ('Illpil'il'tl.. putem avea intuitia uno~ raportu.lC'cst('. la eonstringere si con trol. cunoscute sub numele de "teoria x.

matenal~: P· n Ipo t cza~ .mu~ rind prin introducerea lui "etcaetera" printre "f~ctorll ce~ mai importanti''. \.pentru ca este 0 constructie logica) denumit de H. cautind diferentele "care striga". a_t~ coezrunea . technique et critique de la phi- 52 I I I I I I I I I I I I I I 53 .. nu se ajunge la explicarea fenomenelor: se constata doar 0 anurnita regularitate in aparltia acestora.ANDE. Desi se urrnareste vcrificarea unor ipoteze.: ia valoaren F ( il s) v "".'t. \ (.In Iorrnularea ipotezelor care urmaresc testarea re~atle: r dintre variabile trebuie sa se precizeze ce fel de lcgatura consideram ca exista intre fenomene: de prezen~a si absenta sau de modificare a caracteristici~?r? I?ecl.lcu cit matinal itatea orarelor este m. cu atit''.ic~. 0 .alta ipoteza de lucru Intilnita Intr-o alta revista de specialitate: . De exemplu cercetarile asupra grupurilor minoritare au relevat 0 anumita uniformitate in comportamentul mernbrilor apartinind diferiteior grupuri minoritare. Mrlhods Research. Analiza logica a dus la construirea unui "tip ideal" ("tip ideal" ..enta spune prea putin despre relatia dintre faetorn. c~hficarea rnmura economica. In al doilea :ind: termenul ~.. A.('or:latiile dintre cele patru nivele sint Influentate . en Iunctic logi('.asa cum se stie .d.. Cel de al treilea tip de ipoteze. ve~~flca ra?Drturile dintre variabilele emprrrcc sint . 0 astfel de Iormularc: sa • Cf. atunci'' sau "ell cit . Pornind de la uniforrnitatile empirice se poate formula un al doilea tip de ipoteze care vizeaza testarea existentei relatiilor derivate lo_~ic dintre aceste unif'ormitatt. Stonequist si altii). mai red.111" deplinirea norrnei de pro duc t'" .. W. La Iel. cistigul. 59. o buna parte din ipotezele ecologiei urnane sint aplicatii prin analogie ale teoriei mediului din lumea planteior si a animalelor.rn. societatea ca organism.. K. (~OODB.chlmea. In Iorrnulare. McGraw-Hill Hook Company. "Ca ipoteza directa de lucru a:n ~onsiderCl! ca est: de a~: teptat ca dcpartajarea muncltonlo: dup~ vechlm:a ca muncitor sa se coreleze direct cu 0 dlferen\lere a lor in raport cu modul de indeplinire a norrnei" nu este del?c clara. Nu ni se spune in ipoteza cum se :onsldera ca m~ Iluenteaza: prezenta unui factor antren?~za ~reZen\Cl celu~ de al doilea sau absenta lui? Este modif icata valoarea lUI sau este diminuata? A'spune ca: "P il influcnteaza pe Q" inseamna a spune: p~ (Q V Q). pU~~ll~ ~egatura. pot Ii recunoscute analogiile dintre unele ipoteze sociologioe si 0 serie de teor ii din biologie. p. nu cele "cClre soptesc-. Vocabulaire 19~8.analogiileconstituie 0 sursa fertila pentru noi ipoteze. ter~menii 'unei astfel de ipoteze nu pot fi altii decit: "d~ca ..directa"~ Dar P!·.l Din punct de vedere logic.nu-$i propun sa surprinda legitatea producer il Ienornenalor. prin astfel de cercetari. fizica.. ANDRf~ LAI.lmp~lca~ll . In afara deductiei din teorie (ipoteze de nivel maxim confirmate) si a stabilirii ipotezelor pe baza exper ientei personale a cercetatorulul . La fel. este corect fo~mulata si IP<:teza: '.. ~. Paris. 19:')2. chimie (teoria cimpului.. ipotezele sociologies pot viza descoperirea unor uniforrnitati empirice. implirnti.. Miller "oppression psychosis" $i mai apoi "marginal man" (E. prin analiza logica.al m~~. U~ astfel de enunt nu spune nimic despre realitatevpentru ~a t~rI~el:ul Influenteaza" po ate sa insemne si "ncmdephmrea $1 . ~~ r~ ill Social losophie. ipotezele trebuie sa fie corecte din punct de vedere logic si sa utilizeze concepte clare.a. prin natura lor.int: ve. cu atit stocul ac1iUnilor este. virsta. Conform tipologiei propusa de William J. De exemplu: . nivelul d~ JDstru ire etc. Hatt". redarea explicita a lor este o cerinta obligatorie a oricarui raport de cercetare sau articol care porneste de Ia 0 investigare empirica. HATT. rI Iuptc'i". 0 astfel de ll~o~eza este corect Iorrnulata.. pentru ca expresia ia totdeauna valoare de adeva~ mdlf~rent de valoriIe lui P ~i Q. Astfel. De ex~mplu:.lI~ "mod de indeplinire a normei"? Cantitate." Socheaza aici imprecizia marcata in p~l. Aceste ipoteze urmaresc verifiee relatiile dintre sehimbarea caracteristicilor unei sau mai multor variabile si schimbarca caracteristicilor altei sau altor variablle. Ie . Ce se intelege prin "eorelatie .!~:. . Acest prim tip de ipoteze au 0 valoaremairedusa.'sc enunta un raport de irnplicatie intre doua rt .liber". De orice tip ar fi ipotezele. asupra caruia Yom staru i in continuare. Felix Alcan.care. vizeaza testarea relatiilor dintre variabilele analitice.vechlmea in rnunca'' in Ilucntcnza "indeplinirea normei". "mf~u. "I?~a ?oua grupuri umane sint in confl.). ceea ce estc o tautologie.!!mtr: membrii fiecarui grup este ndlcatif". PAUl... • Cf. i?ote~ele .de 0 ser~e dc' Iactor i. WILLIAM J. dintre care mai importanti s. atomul social s. calIta~e: trail: psihice?! Si mai putin riguroasa m! se pare. Goode si Paul K. New York.

. Pornind de la lucrarea lui Karl Popper "The Logic of Scientific Discovery" (1934). Imp~lc~ or ice . continutul informativ al unei propozitii este dat de numarul situatiilor in care propozitia este Ialsa.ca: an~ecedentul adevai-ar si consecventul fals.evident . putem afirma ca propozitia complexa avind functor oonjunctia 'are eel mai inalt conti nut informativ.u. Dalloz. Madelein Grawitz precizeaza di 0 ipoteza este valida daca indeplineste urrnatoarele trei conditii: sa fie verificabila.ca. MADELEIN GRA WITZ. p.11?potn\'a "simtuIui cornunv. La fel poate fi ll1te~p~etat ~: titlul unui film de succes: "Daca e marti e ~elgla .In. La ni~:lUl s.lect~l ante~edentului nu este inrudit cu eel al consec\ entulu] Imphcatia afirrna doar ce se Intirnpla cindan~ecedentul este adevarat.~ia". 1970.>1 COI1- . negaroa ipoezei . . Hamburg. A ' Z In c. Intre sfera antecedentului si sfera consecventului ..I I I I I I I I I I I I I I I numai atune: cind an teceden LuI este W (adevclrat) secventul F (Ials).lmJ?hca!l. care 1. P Q P -+Q 1 " f 2 3 W IV F W F IV F F F IV IV TV M atricea implica!iei Acest Iu~ru_ este . Pentru aceasta ambele irnplicatii pot ~l ~devarate in acelasi tirnp. au .__W F F -_P_-+__:::Q-/' implicati» P +-+ Q eehivalenlil I p. Heferitor la cercetarea sociologica empirica.el). Metodologie dey Sosialtuissenschaften.aici nu exista 0 relatie de incluziune si deci Ialsul poate implica adevar. doar cum VOl' veta oamenii care au status-~ri sociale l~. si. "e uru s: e nglia'' si In cazul in care "e joi si e tot 54 Ucl. ~I-___:::Q:. o~strarea Iaptulut ca: "oameniicare au status-uri "0~l~l~ lr:c_?ngruente nu voteaza pentru partidele de dre~pa . aila. 354. negarea ipotezei (~. e BeIgia" este adevarata SI' In cas ul . Referitor Ia exemplu] dat ni se s~une. putindu-se masura continutul inIormativ al acestora.cat eb?nee (11l1111e ~l 3). oamenii au un statut social incongruent atun. foarte ciudate caracteristicile implicatir-i ~aIsuI. nu ni se spune nimic despre ceicare nu. re zl~ele sap~aminii si prograrnul ex~ursiei. 166.ea altei ipotezs (imle~tl1~. Conform tabelelor de adevar. 3 zile Belgia. Aplicarea logicii mod erne in analiza ipotezelor oonstituie 0 modalitate pretioasa de stabilire a specificitatii ipotezelor. sa fie in conformitate cu continutul actual al vcunostintelor stiintifice din respectivul domeniu".impor tan] pentru cercetarea empirica pentru . locahtatile vizitate ci concordant~ . Q PVQ \ disjune/ie conjuncsie w w F W F F W W w w F F W F F F w w W F IV T'abela de adeudr {matricea} * Cf. nu se fac~ pr in afirmar.ea "daca.face ~n~ confirmarea ipotezei ca "daca oamenii U? statut SOCIalcongruent (non-Incongruent) atunci au ~~~Inta de a vota pentru partidele de dreapt~". ci pr'in tr-o conjunctis De exemplu. adica sa utilizeze concepte stiintifice !?i sa se bazeze pe observarea faptelor reale. p. p~ntru ca se confunda implicatia cu duct!a. 1. Spatiul de jocal unei propozitii este dat de numarul cazurilor in care propozitia este adevarata.lmtulUl cornun. Rowohlt.. adl. Karl Dieter Opp propune 0 astfel de analiza: Dupa KaI'IDieter Opp**. I?a!-. programul excursiei saptaminale putind fi: 1 zi Anglin. 1972. a rnatricelor.ntele ~stonce. pentru ca ea exclude trei din cele patru moduri ale realitatii cind sint puse in relatie doar doua variabile si are spatiu de [oc ega1 cu unu.Irl Inc?ngruente. sa fie specifics. ci prin . Iuind lr: ~consideratie portul popular . Methodes des sciences sociales.o~ume. 1 zi Italia. 55 . (liniile 3 si 4) si adevarul este impli. KARL-DIETER OPP. 1 zi Grecia.status-~. nU stabilea 1 ce tara se. ~unstul ~me~ican~ strabatind EUropa. adica sa aiba un inalt continut informational.congrue?~e.el au tend~nta de a vota pentru partidele de dreapta': ~~ se . Acest lucru este posibil pentru ca 1 s. pentru ca 0 propozitie ne spune mai mult despre realitate daca pe baza ei putem exclude mai multe moduri ale realitatii. in fine. . ImpIicatia: "daca e marti..

R) 3. Persoane cu statut social incongruent Q = df.. feluri. Ipoteza: "daea muncitorii au calif'icare inalta. atunci ei sint satisIacuti de munca pe care 0 fac si depasesc norma de productie" este mai specif'ica decit ipoteza: "daca muncitorii au calificare inalta. unde: P = df. Exemplu. Formulam atunci ipoteza : (P. se pune problema modiflcani componentei "daca~~ pentru ca intreaga expresie sa nu mai alba conti nut informativ nul. Muncitorul X are 0 inalta calificare.s-a constatat ca persoanele cu statut social incongruent voteaza atit pentru partidele de dreapta cit si pentru partidele de stinga. sau conjunctia si disjunctia.R in mai multe > Implicatia > disjunctia Compararea continutului informativ al propozitiilor complexe poate fi aplicata in analiza valorii informatio. A spuneca "persoanele cu statut social incongruent voteaza pentru partidele de dreapta sau nu voteaza pentru ele este 0 tautologie. df. In astfel de situatii. P = componentclor Fie: "daca" si "atunci""! Sa Q R d I. Persoane care voteaza pentru partidele dreapta de Sint alte situatii in eare este necesar sa modificam continutul componentei "atunci". 0 propozitie T are un continut informativ mai Inalt decit alta propozitie S.. continutul i~formativ creste (scade) pentru intreaga expresie (ipoteza). nale a ipotezelor 'care i!?i propun sa testeze relatiile nu numai intre doua variabile. Muncitorul o face. Propozitiile complexe constituits prin implicatjs si disjunctio nu pot Ii comparate intre ele pentru ca nu sint cuprinse in aceea~i clasa de valori. IV IV F TV F II' IV IV rv IV IV IV IV IV IV F IF F F F F IV F F F IV F IV IV TV F F F F F F IV W IV W IV IV IF IV W IV IV F IVF IVF F WF F F IV IV F IVF F WF F WF (ipotezei) IV IV IV HlF F IV TV IF IVF F IV IV IV IVF F F IF IV F TVF W IV IV HlF F F IF W F IVF F IV IV F rv F F W IV F IV IV M atricea im-plicaiiei R si (P. conjunctia si echivalent.(Q V R) 2. Putem spune deei ca in ceea ce privesto continutul inforrnativ: barea continutului luam un exernplu. (P. X este satisf'acut de munca X depasesto norma pe care de productie. eonjunctia > echivalenta > implicatia conjunctia conjunctia Putem combina cele trei ivariabile formincl pe rind ipotezele: 1. P -'?.(Q. In ce oonditii persoanele cu statut social incongruent voteaza pentru partidele de dreapta? Probabil in eazul in care ele au si 0 "atitudine autoritaristav. ci dintre mai multe variabile. so ponte spune d'i ridicind (scaz ind) continutul informa51 I I I I I I I I I I I I I I . I I IV IV IV IV . La fel. (PVQ) ~ R 4.daca". daca continutul informational al propozitiei S este inclus in T. La fel si disjunctia si echivalenta.Q) -'?- Construind matricea expresiilor putem com para continutul in Iormativ al Iiecareia dintre ipotezele formulate. Persoane eu atitudine autoritarlsta R = df. P -'?. Cum se schimba insa continutul informativ al propozitiei complexe prin schim56 Pe baza matricei din tabelul de mai sus putem spune cit ridiclnd (scazind) continutul informational al cornponentei atunci'' si mentinind constant continutul informativ ~1 componentei .Pe baza tabelei de adevar putem compara continutul informativ al propozitiilor cornplexe avind drept corrective implica~ia.Q) -'?.Q) -+ R. atunci ei sint satisfacuti de munea pe care 0 fae sau depasesc norma de productie". Muncitoru] df..

Odata universul anchetei stabilit.Zare va TIillvesHgata. Interesant este si faptu1 ca adaugind cornponentei "eu cit" caracteristici suplimentare. Tentatia Iormularii unor astfel de ipoteze este specifics cercetatorilor fara prea multa experienta. Intr-ndevar. asupra careia vaextinde rezultatele investigatiei sale. Forrnarea ea cercetator impune parcurgerea unor stadii: de la investigatiile microsociologice la cele macrosociologice.I I I I I I I I I I I I I I tiv al componentei "dadi" si rnentinind constant COI1[i nu tul componcntei "atul1ci". universul anchetei va fi mai mu1t sau mai putin largilJ rea esositionului. fortele stiintifice. terrnenul de "univers". Ipoteza: "daea muncitorii au 0 calif'icare inalta si sint satisfacuti de munea lor. atunci depasesc norma". ci colectivitatea. Ipoteza: "eu cit nivelul de scolaritate este mai inalt.. in industrie? Facem abstractie de cei care locuiesc temporal' in eras (la caminele muncitoresti. Zctterberg) b) explicative IV.rPentru a desprinde concluzii privind adaptarea psiho-sociala la munca industriala a tineretului din mediul rural Yom avea in vedere toata populatia tarii in virsta de la 17 la 24 de ani care locuieste in mediul rural si munceste in urban. llomwalii I-I Defillitie llominalii operational[+-~ t allchctei) I Dcfillitie 1 t operationalii I I 1 Esantion PopulaVe (Ullivcrsul a) Schemele I Populatie (Ulliversul anchetei) b) ccrcetdrilor sociologies a) descriptive.. sint si ei exceptati? Si apoi. care lucreaza in diferite unitati industriale imp1antate la sate.)? Dar tinerii din mediul rural. atunci''.. continutul inforrnativ al intregii expresii nu se modifidi. continutul informativ a1 ipotezei scade (creste). nU mai desernneaza ..Jumea particulara a Iiecarei specii animale in parte" (von Uexkirll). Schernele cercetarilor tive :. nu precizeaza nici care va fi sporu1 relativ al productivitatii in cazul rrdicarii nivelului scolaritatii de la 8 In 10 clase si nici valoarca absoluta aacestei productivitati.i explicative sint urmatoarele: sociologice descrip- I Dciillitie llominalii I IDefinitic I Definitie 1 operatiollalllllDefinitie t. Spunind: "eu cit nivelul de scolaritate este mai i~alt si cu cit gradul de automatizare a productiei este mai ridicat. populatia care il intereseaza pe cercetator. In primul caz eomponenta "dadi" este mai restrictiva si domeniul ei de aplicare este mai redus. in cazul confirmarii.. muncitorul? Trebuie vazut apoi care anurne cadre de esantionare ne sint disponibile : listele nominale cu anga59 . (dupa H. Fara indoiala ca Iormularea unor ipoteze Ioarte generale nu perrnite testarea directa printr-o cercetare empirica. de la cercetarile care se limiteaza la cuantificarea distributiei Ienomenelor (cercetari descriptive) la cercetarile care \'izeaza testarea relatiei dintre diferitele variabile (cerce58 tari explicative). Preluat din psihologia animala si din ecologie. planul calendaristic. adaugind la ipoteza anterioara a noua caracteristica nu se Inreglstreaza nici 0 modificare a continutului. la gazda etc. Karl-Dieter Opp precizeaza di acesta este mai redus decit continutul informativ al ipotezelor "daca .. Ipotezele "eu cit . cu atit productivitatea este mai Inalta".. resursele materiale permit 0 astfel de extensie? Nu este posibil sa restringem zona? De 1a caz la caz. atunci depasesc norma" are un continut informativ mai seazut decit ipoteza: "daca muncitorii au 0 calif'icare lnalta sau sint satisfacuti de rnunca lor. In etapa a IV-a se deterrnina uniuersul anchetei. populati.cu aut productivitatea este mai inalta= nu precizam nimic in plus refer-itor la valoarea absoluta si . trebuie vazut care este unita- @. Heferitor la continutul informativ a1 ipotezelor "Cll cit . referitor 1a investigatia Ienomenelor sociale. Modificarea cornponentelor "dadi" si "atunei" ca si a componentelor "eu cit" si "eu atit'' antreneaza schimbarea strategiilor de testare a ipotezelor. echipa. Mai intii. cu aUt" sint relativ nespecifice: ele nu arata nici gradul relativ a1 schimbaril variabilelor si nici valoarea lor absoluta.relativa a caracteristicilor (variabilelor) puse in relatie. eu atit''. se trece la olciiiui- tea de esantionare cea mai adecvata: lntreprinderea.

1 intimplnrc. precizia rezultatelor unui sondaj depinde in mare masura de maiimea esantionuluiu29. teste ~x reprcz intii dispersia colectivitatii generale ...) P. unde: p q n reprezinta pr?c~ntul opime : 100 . este de 15%.\::>e admit erori de 4-6%. prin studierea sa. registrele de prezenta.~ ± 1. in cazul selectiei repetate. Vezi M.l."x iar pentru caracteristica oliernaiicii: f'P (I .se argurnenteaza eel esantionul reprezinta 100/0 sau 5% din totalul populatiei.. dad dintr-un esantion de 2400 de persoane. pentru caracieristica nealternativii este dat de Iormula?": /' 1l=_C "' j. Hucuresti. cunoasterea intregului.U..p. in marirne de numai 100 de persoane. Se pune Insa problema marimii esantionului pentru a obtine o exactitate convenabila (wortata si la posibilitatile materiale care dispunem). eelor care exprirna 0 anumita miirirnea esantionului. r. statele de plata? De regula.1') n =--. adica este probabil ca cei care afirma opinia A sa reprezinte intre 39 si 41010 din universul anchetei. ei numai de tehniea de esantionare si de volumul esantionului.A. autoritate recunoscuta in domeniul statisticii. Se obisnuieste. Pratique drs euqu itrs statistiqucs. Editura "tiintificll. coeficientul de prcbabilitate : si respcct. R.ABRIEL-R. 19'::.in mod gresit . 1962. r:lll'ure~ti.u. acestea din urrna prezinta cea mai mare garantie. esantionul reprezinta 0 parte dintr-un tot.. 1972. pentru S.D. STOICHIT.. Ull purnn. Conform acestei Iorrnule de calcul. subliniaza ea . calculind tabelul probabilitatilor de eroare.-j.P. 60 In sensul eel mai general.iv L\w reprezi nta marirnea erorii-limita. Pornind de la ele putem stabili esantionul. BIJI si 1. ci marimea lui. sa C. probabilitatea de eroare este \/ 40 x 60 = 2400 . iar un esantion de 10000 de persoane prezinta 0 probabilitate de eroare de 1. un esantion reprezentativ de 900 de persoane are probabilitatea de eroare de 50/~. 'care poate fi stabilita prin transform area formulei decalcul a erorii-Iimita.7. 29 61 I I I I I I I I I I I I I I . dupii {'C l-ui amestccat.jatii din intreprlndere.RBAT. p. 960 (40010) exprima opinia il. ceea ce perrnite sa se lucreze cu esantioane de 500 pina la 2 000 de persoane..50f0. CHEVRY. a elementelor dintr-un ansamblu. arata ca sansa de eroare nu depinde de raportul dintre marimea esantionului si universul anchetei (populatia cercetata). sa se ia un esantion dintr-o tesatura. doi de griu ~i pe accustii bClZ{l S.I cstimezi proportia griu/neghina. Unele analize au pus in evidenta faptul ea se obtin rezultate aproximativ identice (abateri de 10f0) cind se lucream cu esantioane reprezentative de 1 327 de persoane sau de 12494 de persoane (este vorba de sondajele realizate in 1944 de catre Institutul Gallup asupra prohibitiei). dintr-o substanta pentru a sc face rcf'er iri asuprn illtl'cgului.7 ~i A1.l" . 3. Volumul esantionului. Jean Stoetzel. B.v. unde : T~ Op = "\ Ip V x 11 t. E. 87. in mod curent.lfc/oda sclcctitui til cercetarea statisfica. Chevry. a indivizilor din cadrul unei populatii. Paris..] \" George Gallup arata ea probabilitatea de eroare a unui esantion national. Gabr iel-R. Nu cstc ncvoic deserti sacul ell griu pcntru il vcdea citii neghin{l cuprinde: este sufi«lent srI S('(l\i 1. desi Ioar te adesea . Prof. care permite. Teoria statisticii sor iulr. Metodele de esantionare s-au dezvoltat eontinuu prin includerea calculului de probabilitate in seIectia unitatilor statistice dintr-un univers. Hofstatter calculeaza probabilitatea de eroare dupa formula: de Din cele aratate mai sus rezulta ea nu intereseaza cit la suta reprezin ta esantionul din populatia pe care vrem sa 0 investigam.

<'i fie incluso ill e~nnbon.Fisher si Yates.) Sa presupunem ca urmeaza sa chestionarn un numar de 452 de persoanc dintr-o colectivitate care nurnara 3 112 de persoane.e nutuere uicuioare.Rand Corporation. cu numere H. atunci primul numar intimplator va Ii 1 339 (reprezentind ultimele 4 cifre ale numarului inscris in coloana). Burke Horton. ~etoda ilea: probabilistica de esantionare presupune in pracSer ia I I I I I I I I I I I I I ~UMERE lNT1MPLATOARE -:--~ ~xistenta unei baze de esantionaj. dupa F. cu numere de cite G cifre: . ceea ce permitc extragerea numerelor intimplatoaro pina la 100 000. Daca a Iostaleasa co10an~ a 2-a si rindul 5. pagina a 5-a a tabelei de 105 000 nurnere intimplatoare Intocmita de H.t- 40 41 42 43 44 45 47 48 49 50 39 35 36 37 38 3:~ :34 2(1 27 28 29 30 3L 32 25 24 22 23 20 21 4(1 08a:n 76829 :m708 89836 25903 71345 61454 8037G 45144 12191 629:lH 31588 20787 45603 31606 10452 37016 66725 07380 71621 03466 12692 52192 56691 74952 18752 61691 49197 19436 39143 82244 55847 94095 11751 69902 21850 75850 29648 82740 36842 36244 58485 73570 89792 8t39 o 182 94789 52409 82729 55151 89989 47229 30641 55817 61370 03422 92263 08909 54373 88527 59220 96798 96048 00745 64782 33074 64633 97865 74438 57688 13263 32931 30941 72529 43041 43693 04944 63948 87291 64893 67549 56155 95970 69469 08995 25352 46992 22086 28443 42093 61793 73059 46736 07795 20228 80910 98775 03205 3257(. constlnd din G tabele mere a cite 2 cif're. cifre. gospodarii etc. Fiind insa mai mare decit volumul anchetei 62 .I r-. (Vezi Tabelul de la p. Reproducem.. Tynes Smith. fillllilii ctc. 0 lista a tuturor urn tatilor statistice (indi vizi. perrnitind mtre 1 si 10 000. 60n5 25889 92399 72442 83043 52964 77313 10740 61742 86299 87218 47287 77266 43618 14262 20008 00013 74968 99262 55757 89419 52805 91674 23062 68125 43520 39610 65589 39843 93456 68301 91307 40131 56966 86976 61902 43294 88958 39641 :~582S 71500 63423 80257 70345 85941 96070 25136 18325 43545 84890 35424 57375 22081 17276 58266 02718 83425 05620 92121 15144 85584 08771-1 24690 24356 89373 7831-14 95107 57397 10232 68294 68519 07723 37635 38463 31303 83248 02622 98498 15~l28 92518 52140 66592 9039~ 83454 67542 28165 37879 15756 806S9 32911 01350 . se va alege una din cele 8 coloane ale tabelulu! si se Val' selecta numerele eu inceperc de pe un rind luat si ella intimplare.. ill care sint cuprinsc n~mer~ intro 1 ~l 10000 suu 100 000 asezatc la Intimplare din once parte s-ar privi tabclul. apoi 2 182. . Unitatile esantionului (persoanele intervievate) VOl' fi purtatoare (fictive) ale numerelor de la 1 la 3 112. La intimplare.tragerea 1a sorti a unitatilor de investigat sau 'aplicare a seriilor de numere aleatoare. l1U fie insa mai mar i decit 3 112. 03. - 8 9 10 II 12 15 16 17 18 19 I:~ 14 :n - Tippett" care cuprind 26 de tabele a cite 400 de nuextragerea numerelor cuprinse ell 1 250 de nude cite 5 - Kendall si Barbington Smith. Pentru a forma esantionul trebuie folosite nurncre formate eel mult din 4 cifre. Mills. 2 78994 04909 46582 29242 68104 17156 50711 39449 756:l9 01020 3 02673 70786 33004 88634 97090 82504 07171 75095 76916 30132 24290 19706 21267 56747 66081 01015 14647 30470 05505 58852 73957 43668 84726 84635 34027 76718 67301 25409 82120 58256 23917 97387 44998 66063 58869 32867 43111 38947 71684 14606 76491 42878 07826 25521 27821 25556 25165 42581 42734 52075 4 25475 93930 51795 60285 20601 19880 02103 77720 72657 51971 08618 30094 56501 75195 54076 68025 08473 40200 90074 51175 35969 12611 17512 43079 56734 99556 50949 37498 17890 47702 20417 34822 17833 73570 15677 53017 28325 60207 74859 13543 09761 23708 25991 44097 11758 92161 55906 85677 25518 83926 5 84953 34880 86477 07190 78940 93747 99057 39729 58992 32155 66798 69430 95182 06818 67442 19703 34124 46558 24783 11534 21598 01714 39450 52724 09365 16026 91298 00816 40963 74724 11315 53775 94563 86860 78598 22661 82319 70667 76501 09621 74494 97999 37584 07511 64989 23592 62339 70251 82327 42875 6 7 50243 06823 60460 27011 22803 78260 37997 09313 01154 (14807 52860 98749 21445 47403 23823 04555 40839 11643 20900 04876 39394 55079 30629 05750 93559 78411 73631 04471 13492 08025 33072 76549 95725 40436 97521 03796 66048 60607 95714 69817 64222 52360 68623 30122 32121 10479 91717 65786 90188 69216 8 2 4 5 7 :3 6 In prezent sint utilizate pentru stabilirea unitatilor de obser:rnlie (indivizi. . Mai cunoscuto sint tabeleie de numere oleaioare elaborate de: ere de 4 cifre. care sa. Urrnatorul numar de' 4 cifre este 4 789. cuprinzind 20 000 de numere a1eatoare de cite 5 cifre.): numerotarca reala sau Iictiva a acestor unitati: . tnbcle d.. Burke Horton si R.) care .

constienti fiind ca studentii-operatori de anchete VOl' putea realiza reprezentativitatea in cadrul grupurilor pe cote. documentele care servesc drept baza pentru esantionare nU sint niciodata perfecte. urrnind apoi 26 + 20 = 46. De la serviciul plan sau organizarea muncii aflam repartitia lor pe sectii: P. dupa formula: N n. Credern ca esantionarea pe cote este cea mai indicata in cadrul investigatiilor cu studentii practicieni. Avem convingerea di nu am gresit: formarea viltorilor specialisti trebuie facuta intr-un climat de incredere. 106. 173. si LT. ohiar daca exista obligatia de inregistrare in fisele de evidenta a tutu1'01' schimbarilor survenite. Fara a perrnite estimarea exact a a erorilor de esantionare.m. P.I. pe etica profesionala a studentilor. Se va incepe se- lectia de la numarul 26. Binole.L. Pitesti. Aplicarea metodelor probabiliste de esantionare impune existents unei baze de sondaj convenabile (liste electorale. totalizind un numar mediu scriptic de 6000 de muncitori".1 11 • anchetei).d.F. esantionul este reproducerea la scara a structurii universului anchetei. aplicind formula de selectie sistematica aflarn pasui de numiirare (statistic): . stabilim nurnarul barbatilor 31 MAURICE DU\'ERGER.. A. Stabilim si repartitia acestora incadrul sectiilor.L. In cercetar ile noastre. raportata la numarul total al esantionului.construirea unui model (machete) a populatiei investigat: .L. p.. in cadrul campaniilor de vara (1970-1971) ale sectiei de sociologie de la Universitatea din Bucuresti. munca Iiecarui student . Chiar daca in unele tari exista fisiere pentru populatie. * Cifrele Slut ro tu nji te ~i uu coucordil cu situat ia existeutii In C. rest 26.-Pitesti : am oferit nurnni un model de construire a unui esun tion pe cote. macheta datatoare de searna pentru ansamblu. unde: N n reprezinta populatia (universul volumul esarrtionului Daca dintr-o localitate.L. am utilizat un astfeI de esantion.a. de asemenea..VIithades des sciences sociales. ca si conventiile de transport 1a zi. efectuate la C.repartizarea Iiecarui anchetator a unui numar persoane ce urrneaza a fi interogate.F.nu era decit foarte larg normata. Piacai. reproduce cit se poate de exact proportia lor in ansamblul populatiei in care se face sondajul "31. este modelul redus. 86. convenahila din punct de vedere organizatoric si al costului ei redus. studentii tnteleg necesitatea respectarii instructiunilor de distributie in cadrul grupelor. gaz-electricitate etc. este la indemina oricarui cercetator. Pe de 0 parte. inlocuind controlul plasarii convenabile a celor anchetati prin autocontrol. In investigarea fenomenelor sociale. In plus. Ne-am bazat. numarind 10526 de gospodarii trebuie cuprinse in esantion 526 de gospodarii. I I I I I I I I I I I I I I I 65 . apoi.). 0 "cota".F.U. 66. Esantionarea aleatoare simpla sau str atif icata. 1901..(3 112). Esantionarea pe cote presupune: de de .R. apoi 2 729 s. esantionarea multifazica sau panel necesita soli de curiostinte maternatice.d. .a. Mobilii. 64 . in aceste cercetari. De la serviciul social al intreprinderii luarn lista abonamentelor C.F. rnediului de rezidenta si a nivelului de scolaritate etc.m. Cherestea. respectiv unitati de observatie. se trece peste eI si se include numarul urrnator 2409.I. plna cind sint selectate 452 de numere. al celor ce urmeaza sa fiechestionati. Binale Mobilii Cherestea Placaj = 500 = 1000 = 2000 = = 1500 1000 Din statul de salarii depistarn numarul barbatilor si al Iemeilor : (total: 5 000 de barbati si 1 000 de femei). In lipsa tabelelor cu numere aleatoare. din care.Proportia persoanelor interogate din fiecare categoric. se procedeaza Ia 0 selectie sistematica. pe sectii. ei au posibilitatea de apreciere mai exacta a virstei. Sa presupunern ca in intreprinderea care ne intereseaza exista cinci sectii: P. 10526 526 1 = -- 10 526 525 = 20.operator de anoheta . esantionarea pe cote. liste de abonati radio. pe de alta parte. 126 s. Paris.

Cautam subiectii corespunzatori. am indicat studentilor-operatori de ancheta sa aleaga pen tru chestionare persoane cit mai variate ca virsta. 67 .I I I I I I I I I I I I I I I ~i <11Ierneilor navctistc. Acestia sint factorii de stratificare usor de depistat din registrele oricarei intreprlnderi. Locul de reziden!a Sec/ii P. in cadrul grupurilor se pastra 0 proportionalitate a structurii. Se lntelege ca procedeul criteriilor independente este mai lesnicios pentru operatori. la intirnplare. Este 0 limita a metodei. Binale Mobild Chercstea Placaj Tolal Sex Lac de residenid 50 100 200 150 100 GOO Barbati Femci Total 500 Orase Sat Total 400 200 600 --~--600 100 dupa doua zi le de investigatii nati. Biirba!i 40 50 120 80 60 350 400 30 2 8 10 30 20 60 30 150 200 10 30 8 2 50 100 200 150 100 600 50 50 urrneaza: Scciii P. Am optat pentru procedeul criteriilor intercorelate. asudur . exista posibilltatea ca in cadrul grupului de muncitori navetisti de la sectia Binale (de exernplu) cei mai multi sa fi Iost in virsta de pina la 30 de ani si deci sa nu se fi respectat structura de virsta a acestui grup.L. in ultimele zile ale anchetei. Aceasta insearnna ca ne-am decis sa lucram un esantion de 600 de persoane '71 ca dupa criterirle de cote urrna sa construim 0 rnacheta redusa la scara de 1/10. Puteau sa renunte sa intervieveze persoanele care erau foarte ocupate sau refuzau sa raspunda. este mai greu de pus in evidenta. Factorul virsta. Oras Femei Bdrbaii 10 Sat Femei Total .L. Se iveau situatii in care subiectul abordat sa nu corespunda eriteriilor de cote care ne interesau. subiectii sa fie difer iti. Binale Mobila Chcrestea Placaj Total Sex. sexe si 10e de rezidenta. Pentru a reduce distorsiunca rezul tatelor.ca in cazul esantionar'ii . localitate de rezidenta. dar operatorii aveau posibilitatea sa aleaga subiectii pentru interviu.corelatcu faptul cit pentru Iiecare interviu ernu necesare circa 20 de minute. respectindu-se doar reeomandarea ca. cu Icmei localnice sau navetiste. dar sursele de asigurare a unei reprezentativitati a esarrtionului sint rnult diminuate. Avind la dispozitie doua saptarnini pentru aplicarea chestionarului si beneficiind de aportul a 15 operator! de ancheta.L.F. sefii de echipe ne indicau subiectii necesari completarii esantionului si alegeam dintre ei. se urmarea proportionalitatea efectuarii interviurilor cu subiectii barbati localnici sau navetisti. Dad! initial erau de realizat. gasirea subiectilor care sa corespunda criter iilor de cote pentru completarea esantioanelor era anevoioasa. Se intelege ca.F. astf'cl: 66 urrnau sa mai fiechestio- De aceasta data. Studentul-operator de ancheta nu mai era obligat . pe criterii independente: sectii.sa staruiasca a lua interviu persoanelor diriainte desemnate. . 1\\"('111. pc sectii. Se operau modificari in tabele. universal in investigarea Ienornenelor sociale.F. Teoretic. Studcntii-operatori de ancheta impartiti pe sectii aveau libertatea in prirnelc zile sa Iaca interviuri. dupa cum acestia er au disponibili. Zilnic. Binaie 1I1obila Chercstea Placaj Total 40 84 160 122 79 485 La fel. sex. din punct de vedere al virstei. am stabilit sa se realizeze 3-5 chestionare pe zi/om. dupa cum Sectii P. rapid pos ibi litutea obtinerii unor date converiabile pentru cele tr ei criterii de cote pe care le-arn ales. Refuzul nostrul de a continua chestionarea era cit se poate de politicos. chestionarele completate erau clasificate dupa cri teriile de cote: sectii. Adesca maistrii.

nu este decit . Gonthier-Villars. in Beobachtung und Experiment in del' Sozialforschung. 5. A. 1967. 1964. eu scopul de a controla''. In "Ergonomics".0 observatie provocata .. Thomas d'Aquinov". 35 MARIA JAHODA. Intr-un anume sens. ce trebuie sa Iaca corp comun cu faptele si fenomenele studiate. se poate afirrna ca totdeauna chestionarul trebuie dublat si triplat prin tehnica observatiei directe si indirecte (cercetarea documentelor). planificare sistematica. Lumea stiintelor comportamentale este astazi bintuita de 0 . Limitele Iiecarei tehnici pot fi depasite numai prin corelarea mai multor tehnici. corelate. care permite "a cunoa$te mai bine pentru a actzona mai bine" (Louis Boulet). 557-577. sa conduca la evidentierea adevarului. DOHREWEN"D DAVID KLEIN. observatia este oarba. a celor mai bune mod uri de conexiune a tehnicilor in vederea perceperii. in prirnul rind. Ko11l-Der1in. Beobachtungs oerfahren. New York. rea tehnicilor de cercetare eapabile $6 a investigatiilor sociologice este aleqede a surprinde cit mai logy. un:ele tehnici sint aplicabile numai anumitor fapte sau fenomene sociale. Basic Books. Observaiia directii devenit clasic. in eadrul echipelor studentesti. 10. intervin aici 0 serie de alti factori ca: accesibilitatea.d. VI. care.. BARBARA SHELL. • 32 III 33 STEPHEN A. 'care pot fi considerate "unelte". Existenta ipotezelor diferentiaza observatia stiintifica de cea empirica sau sporitana: observatorul nu se 1: ~ exact faptele si fenomenele sociale. metoda fiind dernersul rational a1 spiritului pentru descoperirea adevarului (sau rezolvarea unei problemej-w. RICHARDSO~. terrnenul observatie este explicat astfel: "desemnarea general a a pereeperii si a inregistrarii atente si planificate a fenomenelor. Observatia stiintif'ica presupune: un scop determinat. ?[oles. even imentelor si indivizilor in dependenta de 0 situatie determinata'<". Caude et A. In orice alta cercetare se impune aplicarea convergenta a cit mai multor tehnici.w. pentru eei ce aeum se initiaza in tehnicile investigatiilor sociale. 31 JAMES DREVER si E. ea confirma sau infirma 0 teza anterioara (G.~tiinta integrata a metodelor. A. Herausgegeben von Rene Konig. A Dictionary of PsychoDrever. Se impune 0 reflexie critica asupra valorii de cunoastere a tehnicilor de investigatie. care nu este altceva decit 0 re[lexie asupra reflexiei. 1956. celelalte metode n u fae decit sa teoretizeze datele obtinute prin aplicarea observatiei stiintifice. Desigur. FROHLICH. Se intelege ca. observatia este "singura metoda care promoveaza cunostinta" (Traian Herseni). Chien' si experimentul nu este decit o observatie asupra unor fenomene provocate. pp. Bachelard). totusi calea principala de obtinere a unor noi cunostinte asupra eomportamentului uman este observatia si. Interviewing.exp2rimentofrenie". obiectelor. 0 alta Cu toate a fi perfect pe scurt vom prezenta aceste doua tehnici Hira de care chestionarul ramine. CHAPANIS. MORTON DEUTSCH. al lui James In dictionarul determina alegerea Dar nu numai In cadrul sondajelor. CAUl_)E. Paris. D. p. inaplicabil in investigarca fenomenelor sociale. Chapanis atragea atentia asupra Iaptului cil "noi ape lam 1<1expcrimcntul de laborator in acelasi mod in care invatatii din secolele treeute apelau la autoritatea lui Aristotel. economia de resurse s. "edigt par R. observatia par ticipationala. 0 filozofie operatf:onalii. IV ortcrbuch zur Psychologic. nr..dupa Claude Bernard . The Relevance oj Laboratory Studies 10 Practical Situation. practic. chestionarul ramine singular. 1965.. 0 notare sistematica (nu colectie de excentricitati). adecvarea tehnicilor la obiectul cercetat metodei de investigare.. 59 (trad.a. 4. germana).limitele ei. observind si discutind cu oamenii. In sens literal metodologia este .. intelegerii si explicarii coeren te a Ienomenelor eonstituie obiectul metodologiei. in orice caz. 36 A. COOK. Se po ate spune ca valoarea unei investigatii este direct proportionala cu timpul petre cut in teren. Munchen. M ethodologie vers une science de l' action. Fe bun a dreptate se poate sus tine ca observatia stiintif'ica este totdeauna 0 observatie polemica. Publishers. p. controlul si repetarea'".m. STl'ART w. its [orms and junctions. La methodologie : caracteres geniraux ct applications. esantionarea pe cote ni se pare aplicabila in investlgatiile in care munca trebuie Iacuta rapid. "instrumente". fara aportul teoriei. 1970. 68 I I I I I I I I I I I I I I 69 . Foarte ~. Alegerea celor mai adecvate modalitati de studiu. Ca regula general a.

I' . Automatcle ~t VIa/a. Datele obtinute prin observatie in teren Iac ca 0 teorie sa fie viabila: teoriile care prczic numai ceea ce se petrece in cadrul celor patru pereti ai laboratorului sint teorii ineficiente (A. Bales in cxperimentele sale vef. Merion numestc acest Iapt . Soc ial Theory and Social Structure. primcsc sticle de diferite marimi. sint. Cu gre~ ar _putea intelege un observator exterior 0 astfel de situatie: pe in~2rat.ica. 31 Aceste retincr i sint lnsa nejustificate. ill Sociologia militans. Moser crede dt ncest lucru sc daloJ'('(\z. in 'fine de catre 0 echipa multidisciplinara?". . .\lAURICE REUCHLIX. poate efeetua observatii in mai multe locuri. Se intelege ca "nu observatia naiva a unui observator naiv. in experiment nu so Intimpla acelasi lucru? Nu adresam intrcbar! dear despre anumite lucruri. Chiar daea e:CI?hcatl~e VOl' fi cit sc poate de generale. neglijind altele. int~a intr-o incapere ceva mai mare decit cele obisnuite. a vedea. N. G. a fi prelucrat rnatcrialul inregistrat.ura sttintifics. mai multi barbati decit ~eme. dar ~l convenabil pen tru eei studiati. Editura polit. Presupunind ca Iolosim rmjloace de efectuare a unor observatii care permit sa vedem fara Jim vazuti: carriere cu viziune unilaterala (asa a prorcdat n. lasind deoparte alte variabile mai putin convenabile experimentatorului? Credem ca aici este yorba de 0 prejudecata: un adevar banal demonstrat printr-o tehnica foarte speciala se considers ca este mai putin banal. Kolmogorov arata ca. tot39 TRAIAX HERSENI. KOL:\10GOROV. "Quantofrenia" ~ alta "maladie" a secolului nostru ~ ii obliga pc multi cercetatori sa manif'este rctineri in Iolosirea metodei observatiei. vol. vol. Chapanis). Bucuresti. De cc sint ins{l utit de rar Iolosite tchnicile de observatio? C.: usor C'Li c~illitiollal"Ca ulcatoare ~i c{l ca prczin tii un ~rad sporit de subicctivitate.\ Iaptului crt obscrvatin nu so COI1jug. II.. pentru a acoper i 1l1~reaba gam a de acte de eomportament ale observator ului. Se p~ne intrebarca: trebuie sa se integre~e eere~tator. Cel care riuninc absolut strain de ceca cc observa arc sansa de a interpreta gresit ceea ce a observat. New York. l" 71 70 I . urm~az~. R. 47. K.i.P. in: sa este evidenta.eaJizarea obvsel~vatiei de catre 0 persoana. Metodologia cercetdrilor . 1963. s-aimai putea vorbi de unele cauze adminis~ra. oameni. ci dimpotriva observarea naiva a unui observator instruit' constituie "serendipity pattern" (Rene Konig). Observatia stiintifidi~ere 0 califieare superioara. apoi incep sa gesticuleze fi't_:a" n_ici un s~r:s. se pot formula rezerve serioase: observatia este tot atit de rnult sau tot am de nutin subiectiva ca. Lcs methodes ell jJsyc/:oiogy. Asa cum rernarca insa Maurice Reuchlin. el Isi limiteaza cimpul observatiei tocmai pentru a adinci cunoasterea. A. Ce s-a. . timplat. A observa inseamna in prirnul rind a privi. p. si interviul sau experimentul. Edit. chiar data prin serendipitate pot fi formulate ipoteze noi. . IV. ca. In paranteza fie spus. in Dia ectica ma/xls a si ~tii11!cle nuidcrnc. :a ltoldesti. N.. Prin aceasta nu se neaga valoarea unor Iapte rieasteptata. observatia ~tiintifica trebuie sa utilizeze totdeauna "ipoteze complet explicite"38.' p.ectuate in . 1968. Pentru aplicarea chestionarelor S~clU . 36. Cu prima obiectie nu putern sa nu firn de acord. nu mcearc~ sa evalueze ealitatea lor. Ca si la experimerit eel care efectueaza observatia trebuie sa fie insusi cercetatorul. aberan te si capitale inregistrute de catre observator.tive. de oruariizare a cercetarii.serendipitate"37. 16. inventat" operatorii de anchete. In ceea ceo priveste cea de-a doua obiectie. 1969. care pot conduce la dezvoltarea sau largirea unci teorii existente.I I I I I I I I I I I I I I l' c· lasa furat de ceca cc iese din cornun. A. p. F. Robert K. Liderului si membrilor grupului studiat li se vor prezenta pe seurt felul cun.r'" Necesitatea integrarii in colectivitatea studiata 1972. eli Iiehide difcrit colorate. observatia in afara participarii implica mad dificultati de intelegere.~l colectivitatii cercctate? Da.. 38 :. Mai este inca 0 cauza : observatia 5e prcteaza rnai putin la interpretari statisticc.m. Obser_vator~l va _aprecia ca e1 inregistreaza faptele asa eU. l\lERTOX. P. neglijind altele? In cadrul experimentului nu alegern doar acele variabile dependente. t40 A. chiar ~i ill noost caz cste necesara integrarea. care probabil ca VOl' cia rezultate semnificative. In acest fel poate fi explicata aparitia "observatiei instantanee" si frecventa ei utilizare: cercetator'ul. Paris. de catre 0 echipa omogena si.psiho~ociologi~~ ~e. The Free Press. in acelasi interval de timp. Bucuresti. in studiile sociologice se poate vorbi de r.. uneori. dar in interviu.\lw! I D:>O). Este adevarat ca ne indreptam atentia asupra unor fenomenc. Cercetatorul trebuie sa stie sa prezint~ scopul studiilor sale nu numai explicit ~i dar.

Handlmelt der esnpirischcn Sozialforschung. 41 categoriile stabilite sin t mai generale sau mai partic:u~ lare. intr-ucl t categori ilo propuse sint Ioarte generale. sau nonexhnusiin. Roger W.cu liderii muncitorilor . cit si pecel intelectual. Pentru exemplificare. 1951 (Dupii: RENE KONIG. este preferabila in cazurile in care incadrarea observatorului in sisternul de status-uri si roluri al colectivitatii il impiedica sa inregistreze relatiile.mui intr-ns p. probleniele de control (c). 19(17).. dupa cum permit sau nu ordonarea lor ca intensitate. Bales este exhaustiv : orice comportarnent al participantilor la discutie poate fi incadrat intr-una din categoriile stabilite. Sisternul de categorii al lui R. ansamblul raporturilor intra. F. s. Din punctul de vedere al gradului de cuprindere a realitatii. Percchile de categorii surprind: problemele de onentaTe a iliscutiilor (a). incercind cuprinda Ienomene ornogene sau eterogene.ertn\a dif er it nu ponte Ii apreciat comportarnentul celui care ("olltl'i"Hlic 1. Heyns si Alvin F. In cadrul sistemu1ui. St\lttgart.1 dcstindcrca alll1osrcl"ci . Leon Festinger.si intergrupale. Die Bcoliachiung. in eel de-al doilea caz este multidimensional. H. Daniel Katz. In final. care presupune situarea observatorului in afara sistemului observat. prin codificare. In ceca ce privcste qrtulul de re flee! ie impus de sistemul de categorii la inregistrarea datelor de observatie. BALES.deauna trebuie precizat ca celor interesati oricind li se pot oferi amanunto suplimentare. VOl' fi continue categoriile din sistemele unidimensionalc si discontinue categor iile din sistemele multidimensionale. problemele de evaluare (b). Mass.ic-ipativ dccit cornportarnen tul celui care oiienteuzii discul.ul. Pentru a clasifica insa comportamentele se cere un inaltgrad de ref'lcxic. ZANDHR. a.P. Uneori observatorul nici nu poate dobindi status-uri si roluri care sa-i permita incadrarea in sistem (de exemplu. problemele de decizie (d). cli~nl: tiile de grup. Paris. in care sint reuniti indicatorii relevanti si care permit. Intr-adevar. de la cea mal putin intensii pinii In cea mai in tensii p. in Les methodes de recherche dans les sciences social. sisternul de categorii este unidimensional. se va proceda la stabilirea unui sistern de categorii in raport cu care sa se faca observatia. sisternul de categorii poate fi exhaustiv. Acestea sint dispuse in perechi (pozitive s i negative) si or donate in doua dimensiuni reieritoare la: compcr tumentul afectiv si comportamentul intel. Hcrausgegeben yon R. In primul caz. Fcrdinnnd Enke Verlag. Zander analizeaza caracteristicile sisternclor de categorii de observatie ". in organizatiile academice.). K(.1l1g. Este bine ca observatorul sa nu-si creeze iluzia unei asimilari totale in grupul sau colectivitatea studiata. 72 73 I I I I I I I I I I I I I I I . P. sa analizam sistemul de categorii utilizat de Hobert F. Sisternul oste bidimensional. dat fiind cadrul de ref. Bales in stuclierea interactiunii in cadrul discutiilor de grup". in armata etc. Interaction Process Analysis. vizind atit compor tumcn tul afectiv. Rareori se poate intimpla ca integrarea sa fie atit de puternica incit sa se ajunga la distorsiuni din aceasta cauza: totusi se citeaza cazur i in care cercetarile au trebuit sa fie abandonate tocmai datorita stabilirii unor relatii prea strinse cu 0 parte din cei studiati . Observatia externa. dar nici invers. n u au Iost rctinute dccit 12 categorii. 191'3.uticiparc In. problemele tie mtegrare In f/nlp (l participwL~ilor la discuiie (f) (Vezi Fig. Bales luase in consideratie 85 de categorii pentru a descric procescle de intcractiune ln -cadru! discutiilor de grup. Catego- sa ~2 ROBERT F. in .F. analiza statistica a proceselor si relatiilor scciale.edual.Iapt care Iacea imposibil contactul cu insisi muncitorii. Dar integrarea totala a observatorului in colectivitatea studiata nici nu este totdeauna posibila si nici nu este totdeauna de dorit. Prin categoriile de observatie intelegem clase de Iapte si fenomene omogenc. Iapt ce impiedica ordo~ narea pe 0 singura linie a categoriilor. in urma Jaborioaselor sale invcstigatii concrete (1946-1949). Sistemul de categorii poate avea unul sau mar multe cadre de ref'erinta. ca initial. de regula. Este interesant de aratat. cind to ate actele comportamentale ale subiectilor observati vor fi clasificate in categoriilc stabilite. acesta poate fi inalt sau mediu. dupa cum ROGER W. 'F. Utilizarea unui sistem de categorii nonexhaustiv aduce ser ioase economii de timp si este de prcfr-rat in studiile-piJot. 4).iiJe suu cvalueaza inf'orrnatiile. In astfel de cazuri. Se Intelege ca. problel~?ele de invingere (l tensiu nii (e). Cambridge.categoriile pot fi continue sau discontinue. L'obscmaticn du coniportement de groupe. cind sistemul de categorii nu pcrmitc decit selectarea unor eOlJ1portamente. HEYNS si ALVIN F.

u totul altceva sa-l intrebi b un mUn'. care apare la Djakarta.. stndiul Pe buna dreptate se spune: . FLORENCE KLUCKHOLIIT.Cine nu s-a murdarit pe rniini muneind nu poate sa vorbeasca despre problemele muncii". 5% 10% 15% 20% 25% 30%35% 40% reulli!i 5. b ". un scop 7 Cere 0 mtorrnotre 8 Cere 0 . DezoprobO..: 0 7 9 10 11 L_ __ ~ __ ~ __ ~--~~--~--~--~----~ g'8 .. anul XXXI. Projilul pcntru colectiv at discutiei unui grup de sase studcn!i pl'egdtirea unei anchete (duPd David Victoroff ). Participarea ccrcetatorului si acccptarea lui de catre grupul studiat poate sa fie totala.I I I I I I I I I I I I I I I A Dorneruul SOCIO-· emotional (react" pozinve ) . studiind mai mult timp prin coparticipare triburile primitive din Irianul de Vest.nle.. ClJ rn 1 ClJ "U ClJ 0 . antropolog sau sociolog.i ciozd. Sistcmul de calegori'~ utilisat de R. spnjinc. a sfirsit prin a se casatori eu unul din sefii tribur ilor studiate ("Romania libera ". Ell lucrat cot la cot eu muncltorii. precum ~i 1'0lul Iiecarui participant in discutia de g1'up. ojuto 2 Destlf'ode atmosfera glumeste. ~ C Dorneruut temei lintrebOrl) Tndrumare .. .clonttcc t. F. 8790).. 0 u N ClJ ClJ . anunta epilogul mai putin obisnuit al unei cercetari de antrcpologie sociala: cercetatoarea americana Wyn Sargent.. do un scop octiunn 5. mergind de la simpla si abia sesizabila apartenenta pina la asumarea sarcinii de conducere a grupului studiat. nr.alt~e1 intelegi s.o op.ride . Observ~tia coporticipcnui "inseamna a lua parte pe perrnite situatia ..toudo. valorile si normole de viata ale grupu1ui Iiind integral preluate de catre obscrvatorul participant. De curind. 0 . fJ7. pe citor ~espre succesiunea operatiilor pentru efeetuarea unei munci chviar in tirnpul desfasurari i acesteia si cu totul altceva sa-1 intrebi intr-un birou oarccare... '' . _0 evoluore.Cl! . Bales (1957) pentru proceselor de interaciiune in cadrul discuiiilor de gru]». 1 AratO sondcntcte. U Fig. neputind coneilia rolul de cercetator cu eel de participant. ziarul indonezian "Berita Buana".desigur . apre _ . ~le ~~mi. Face suqestii. N u este singurul caz cind un etnolog.expn-' mO sctrstcctie 3 Exprtrno acordul sOu.itua~ia unui muncitor cind tu insuti £11 practicat 0 meserie. ca si 1a interese1e si sentimentcle oru'pului de p.~ B Dornernul terno: (raspunsurl) 1 { { dir ectie.poate sa fie foarte diferita.. »z.. In Beobachiung unci Experiment in der Sozi alforschunp.... evolueozO 6 Do 0 intormatle. F. IIcrausgegcbCll yon Rene Konig Koln-Hcrlin 196? p. ForrnuleozO opln". In acest sens. Bales sint in acest sens discontinue..retuzli participoreo so 11 ManifestO tenstune..crsoane "4') Este c.--11 abcdet Dorneruul SOCIOernotioncl Irecctu negative) D 10.. frustrare 12 ManifestO agreslvltate - - - Fig.constient si sistcmatic la viata activa. 5). Die Methode del' tcitnehmenden Beob~r!'llmg in kleinen Gemeinden. 74 75 . 4.mdrco 0 . In literatura occidentala se citeaza cazuri de criminologi deveniti crimiI/) riile stabilite de R. ::J N 2 3 4 5 6 . leco~stIvtUl:ea d:s~a$Urarll acestor discutii. crete tacit cdeziuneo so .t alcatuii~ea 1?!?filurilor de discuiii (Vezi Fig. se vorbeste despre participare pasiva si activa atunci cind observatorul inf'luenteaza desfasurarea evenimcntclur III grupul in care se intcgreaza pentru a-I studia. Participarea . se alatura populatiei investigate._ o cnotizc 9 Cere 0 directle. De aseme~1~a.repeto.

clasic al observatiei coparticipante. 19. Alec.) 77 I I I I I I I I I I I I I I I 76 . Organizarca sociald a bandei de pe Caspar Honians ). 6. William F.i Street (dupc! George sa 1937. sub eonduce1'ea lui Nutsy (Frank. la inceputul anului L" r ig. Long John). a fost aceeptat si sprijinit desfasoare cercetarea. Norto. a invatat "limbajul" ei. Doc il invinge pe Nutsy '~i devine seful bandei. banda nuiuara sase membri: apoi banda si-a mar-it numarul la treisprezece membri. . Fiecare avea un 10c bine stabilit in organizarea bander". In to ate cazurile. Complexitatea problemei. Street Corner Society. ToU copilarisera in acelasi mediu. La constituirea ei. . Tonny) sal! intrasera in banda ca urrnare a prre eniei lor cu Doc (Danny. in virsta pina la 29 de ani. PETER nUBER. Dar "cu cit este mai cornplexa problema de cercetat si cu cit este mai neclariIieat sisternul teoretic de referinta. 6). Westdcutscher Verlag. trebuie rapor tate la situatia concreta. F. cercetatorul i~i pune intrebarea: ce trebuie observat? Cum trebuie consernnat? Ce relatii trebuie stabilite -cu eei observati si cum pot fi stabilite astfel de relatii? Faptele observate. observatorul: 1) trebuie sa ia legatura in prImul r~nd eu liderul (conducatorul. Koln u. Intr-o confruntare directa. cu atit este mal greu sa structurezi dirnensiunile obs~r~ vatiei si caracteristicile observate't+'. William F. Joe. 19GO. p. "\. Opladen. dedicindu-se Iuptei pentru umanlzarea acestor institutii de reeducare. (Vezi Fig. observatia nu era participanta. Whyte numeste acest fenomen "valoarea de strain" care confera unele avantaje: sint posibile destainuiri. F. In aceasta faza. ~duce totodata contr ibutii pretioase la tehnica observatiei coparticipante. 92. data iiind intereonexiunea fenomenelor sociale. personajul central) grupului observat: in v U RENATE MAYNZ. 'unii lucrau permanent Iabrica. Einjuhrung in die Methode» der empirischen Soziologie. Aceasta nu impiedica desfasurarea cercetarii. inexistenta unei teorii adecvate (la ace a data exista prejudecata ca in slums-ul oraselor arneriranc domneste dezorganizarea sociala) l-a determinat pe W. Pozitiile celorlalti membri ai bandei se contureaza dupa cum activaser~\ .(Vezi The Human Group. Cereetarea lui W. ln lucrarea sa.t Carl.'C'stdeutscher Verlag. pentru di fiecare proces social se desfasoara intr-un context social dat ~i Iiecare secventa observata declanseaza un intreg sir de alte secvente. KURT HOLM. Koln u. Whyte. Whyte sa incerce observarea explorativa de la fereastra locuintei lui a unei bande (termenul are aici 0 nuanta neutrala) de pe Norton Street. Mike. Opl~dell. ca indieatori ai cercetarii. Whyte tnlatura prejudecata dezorr.anizarii sociale in slums-ul oraselor ~merical1e $i. Observarea conditiilor de aparitie a diferitelor fenomene implica standardizarea observatiei. Whyte s-a integrat in subcultura bandei. Astfel. Theorie dey sozialeu Gru p]:«. Exista insa ~i posibilitatea de a nu Ii acceptat de colectivitatea pe care intentionezi sa 0 studiezi.)0. c. 1969. F. 46 G. HO!lJANS. ~ Initial Nutsv Iusese sef.nali sau de sociologi care s-au introdus voluntar in penitenciare si care au abandonat sociologia. New York. la sisternul socio-cultural. Observatia coparticipanta are prin excelenta un e"lracter descriptiv si adesea doar un scop explorativ. care Iata de un membru al grupului ar fi greu de Iacut. raspunde unei probleme foarte complexe: organizarea socials in slums-ul m~rilor erase americane. prin formularea un or reguli de aplicare a acestei tehnici. altii doar oca~iona1. urrnasera la aceea~i scoala. Treptat (cercetarea a durat trei ani si jumatate) W.

Exista posibi1itatea aplicarii aeestei metode fara ca cei studiati sa fie avertizati. Prin conventie. Prin intermediul observatiei instantanee se poate stabili. la intervale stabilite in jurnalul de cercetare. pe de 0 parte. d) comentariul observatiei se va face in alara protocolului de observatie. ' c) declaratiile subiectilor observati trebuie inregistrate in stilul lor direct. Aplicarea practica a metodei trebuie sa tina seama de gradul de precizie pe care dorim sa-l aiba rezultatele. in 1934. Sint reguli elementare de tinuta si de cornportare care trebuie respcctate. persoanele prezcnte si rolul lor. Dupa formula lui Tacitus obscrvatia trcbuio Irteuta fadl ura si partin ire (sine ira et studio) ~i mai prcsus de toate in dorinta de a stabili adev. 3) trebuie sa se abtina de la aprecierea sau dezaprobarca comportamentelor observate. care pot diviza grupul. Procedeul observatiei instantanee este pus la punct.intr-o perioada de tirnp scurta. de catre Tippett. '. ora. LL~crul nu este intotdeauna usor. iar pe de alta parte. de deontologie. conditiilo in care s-a Iacut observatia. trebuie sa clar ilici: cine esti? ee urrnaresti? de cc urrnaresti.05 este eonvenabil.irul ~i de a scrv: oarncnilor. in terrneni sirnpli. observarea. procentajul operatiilor stabilit prin prealabile . Refcritor la tehnica de inregistrare a datelor 'I'h. e. .) si eventuaIde modificari pc parcurs ale aeestor date. eu un grad convenabil de precizie (de exemplu. durata observatiei. Observatia instantanee prezinta avantajul de a fi relativ cornoda. putindu-se aplica fara perturbarea eompDl'~ tamentului eelor studiati. In realitate. mai este nurnita si "e!?antionaj al muncii" sau "inspeetie Instantanee". b) opiniile. Caplow precizeaza ca: a) protocolul de observatie trebuie sa includa totdeauna: data. bazata pe tehnica sondajului. 4) sa evite de a lua parte Ia conflicte. te respinge si a te accepta. pentru lea este 0 diferenta foarte mare intre a no. De la inceput. locul exact de desla~urare a observatiei (harta. cind estc cunoscut numarul de observatii efectuate. J P=2"\!t-P in care: V N·p observatii p Peste N gradul de precizie dorit. in procente) si se po ate compara ceea ce eiectiv se face cu ceea ce este prevazut a se face. se considera ca un grad de precizie de 0. Aici intervin probleme de etica a vcercetarii. pierde total inerederea eelor in mijlccul car ora efectueaza studiul. ilumlnatul etc. In ceea ce priveste inregistrarea observatiilor. cind stabilirn de 1a inceput 79 . numarul de observatii cfectuate. desi observatia instantanee porneste de la ceca ce de obieei se intelege prin "privirea maistrului" nu este deloe 0 inspectie. ci si pentru stabilirea numarului de observatii necesare. Formula de calcul estedata de: In cazul observatiei copar ticipante si mai general in cazul observatiei directe. procedeul implica anumite riscuri : observatorul. fotografiile si schita topografica). odata deconspirat. ipotezele neverificate deductiiIe sau rernareile personale asupra subiectilor 'observ~ti trebuie eliminate. mai ales. aceasta este totdeauna 0 problema: ea intrerupe. ambianta fizica (temperatura. la persoana I singular. in studiul muncii). Observatia Instantanee este recornandabil a se apliea nurnai in studiul unor activitati variate. aparatele si instrumentele utilizate. Observatia instantanee.I I I I I I I I I I I I I I I 2) trebuie sa atraga toate persoanele Care doresc sa conlucreze cu el. Formula poate fi utilizata nu numal pentru stabilirea gradului de precizie al studiului. Marele avantaj pe care il confera aplicarea acestei metode oonsta in posibilitatea ce se creeaza de a studia alternativ mai multe activitati . J . un obiectiv saualtul? cui serveste ~eest lueru? Sinceritatea este obligatorie. cercetatorul trebuie sa obtina asentimentul si perrnisiunea grupului de a efectua observ?tii. il dezvaluie pe cercetater. lista operatiilor ee se electueaza. ponderea Iiecarei operatii (en tirnp. nu este faeuta eu scopul de aeontrola si nu este Iolosita numai in studiul muncii.

aceasta se realizeaza in functie de timpul total de studiu. coef'icientul de sinucidere al Iemeilor apare rnai reclus decit eel al barbatilor. Existenta unor date €entrali7. 10 10 1 20% . de numaru] acth'itatHor care sint studiate si de distanta dintre locurile de desfasurare a acestor activitati.dau posibilitatea de a afla rapid: numarul ci titorflor. p. amintim fixarea intervale lor dintre observafiile instantanee. studierea izvoarelor documentare este nelipsita din orice investigatle. registrele de stare civila etc. Asa cum remarca M. careeste mai user de disimulat decit sinuciderea cu anna de foc. pleteaza 0 fi~a de observatie in care sint trecute: numaties U ROGER MUCCHIELLI. In final. De asemenea.. 4 0.50 L~ot 1= _4 _ = 0.1 sinuciderea prin inec. Librai- Cercetarea docurnentelor. profcsiunca lor. tare. Aceasta tehnica este considerata ca 0 "observatie indirecta''. ia urrnatoarea dorit (de regula forma: p2 0. Halbwuchs. Chiar atunci cind sint intocmite corect. prt't'1I1l1 !7i gClllll'ilc Ii tcr. aceasta inf'orrnatie trebuie interpretata cu prudontii. cercetatorul trebuie ia contact cu sa 80 81 I I I I I I I I I I I I I I I . N=.- 2 =. Oricum. 52.ate lunar sau anual .numarul cititorflor pentru a raporta 0 activitate mai bogata a bibliotecii. sa fie luata si 0 alta luerare. Ast. Exista totdeauna un velum de informatii !care sta la dispozltia cercetatorului: diferite statistici oficiale. Dam un exernplu de folosire rul observatiilor. in afara stabilirii prin observatie directa a POl1derii elementelor in cadrul activitati] studiate. Acest altcineva ponte Ii 0 institutie. o persoana calificata sau Insas! persoana supusa Investigatiei.052 = 2 .50 P = 50% N=? J.un grad de precizie anume in acest caz. rnediul cit' I'('zi den V't.. 0. ziua.fictiv .0025 1600 observatii nativ. Studierea trebuintelor eulturale ale salariatilor unei intreprindcrl incepe Iiresc eu studierea rcgistrclor de c\'identii a cititorilor bibliotecii. Paris. !---SO 100 ~ 50 100 N·100 1- =2 \1 0. Formula.Icl de date sint Ioar te interesantc. B. stntisticile si doeumentele of iciale trebuie supuse unui examen critic. pe care cititorul nu o doreste (practica e mai Irecventa la bibliotecile scolare).u-o prof l'rate (e[n'\ill').05).= . Ca momente importante in aplicarea observatiei instantanee. L'Etude Techniques. pentru c{\ Ierneilo rCClll'g adesca 11.50 N . 4 0. dar trebuie privite totdeauna circumspect: unele practici lipsite de responsabilitate deforrneaza realitatea. In statisticile of'iciale. se com. observarii ~i eventualele rcmarci explicative. Observa?ia indirect ii continutul suplimen- p formule de calcul-": a acestor I) P = 50% N = 100 2) P = 5°~ ~ ! 100 = 2 V . dupa cum se intilnesc bibliotecari care impun. orarul de observare. scxul.!. 1968.50 0. des postes de travail. Se ia in eonsideratie tirnpul minim pentru pareurgerea distantoi intre cele mai indepartate Iocuri ce sint studiate alter- Determinarea momentelor de efeetuare a observatiilor instantanoe se face prin tragere la sorti. Se intllnesc bibliotocari care majorcaza .xl-p. pc linga cartea ceruta. unii bibliotecari recurg Ia cornplicitatea cititorilor: eel' sa fie cornpletate automat mai multe Iise pentru dir~i care nu sint nici macar scoase din raft In aceste situati i este greu de apreciat pina unde te poti sprijini pc stutisticlle si inregistrarilc altora. intrucit se studiaza inregistrarea datelor observate de catre altcineva in alte imprejurari decit cele aetuale.V=-_.

Cum am putut sa rna gospodaresc?' Am ci~tigut si bani Irumosi.. miner). Pina la Craciun.1 apela Ia statuI de salarii. Se intelege ca nu vam confunda insa imaginea despre realitate cu realitatea Insasi.i din Cimpulung.()l1sideratie tCit sigure decit documen tole con Labile (pc bazu carorn se Iac platile sau so xtahilcstc g('stilillca). Corcotind stl'll(. Iectura unui mare numar de astfel de docu83 . autobiografii sau ohiar monografii sint exceptional de sugestive.inclc cuprinsc in allc!1cUi despre ele inselc sau desprc colectivitatca in care traicsc. nu scandalos: nu I-am vaxut beat. rna Inforrnatiile cuprinse in astfel de documente personals pot si trebuie sa fie valorificate decatre cerceUitor. neapreciindu-rnt profcsorul meu. pikup.I I I I I I I I I I I I I I documentele cxistente: nu va pretinde si tuatii central izate. lunar. Vasile V. nu va lua ill (. citeva fragmente: . In primul rind voiam sa-mi Iac si eu 0 casa. dar a fost tot amarit. a mai trait 10-11 ani.ca sa rna bag sluga la cineva.sa zicem . am reusit al II din tre toti candtdatii. Nascutu-m-am in anul de la Christos 1855. intel igenta ~i ratiunea.13iografia mea. intre care erau multi chiar seminartsti. Reproducem din cele 22 de pagini scrise marunt.. documente personale. sh nu spun ca am muncit degeaba.. am cerut unui numar de pctrolisti spitalizati (pentru ulectiuni mai putin grave) sa-~i scrie autobiografia. In toamna anului 1867. Mi-a placut sa am." . Robert C. dr..tilor agricultori. sa ma distrez'' (G. Se poate face asupra lor 0 analiza de continut. Angell diferentiaza sase rnodalitati de valorificare a documentelor personale: 1) l"ara a furniza cercetatorului ipoteze concrete pentru cercctare. Altcori. eu ortogralia si stilul vremii. pot fi reproduse direct ca ilustratii documentare. Astfel de mar turii pot fi provocate. Nu rlvna de ci~tig material m'a indcmnat sa ocup acest post. zlua 15 in comuna Voinesti. Intr-o x. coordonata de prof. judetul Muscel . care ne svintuu cu biitaile" . SC' \'. Nu voiarn sa iau banii cu imprumut . iucerclnd sa cvaluarn starea de sallCItate. de sl fara tavaras. ne sint oferite de catre desccndcntii color care au osten it a consemna starile de lucruri si sentirnentele traite. cind intra cincva in 82 casa. n-aveam nimic. De casatorit nu s-a mai casator it. prezentindu-ma 1a coricursul pentru postul de Invatator. judetul Museel. leafa unui Invatator era de 18 lei ~i 80 bani. jurnale zilnir-c.~ a dccedat mama. destul stau sub pamint! Cind ios il1 afara. 40 ani. in afara statisticilor medicale obtin ute de la spitalul din localitate. Iosij Aldoiu.caci pe atunci. Astfel ca era mai multi pierdere de vrerne. insernnari razlete. pe mina rcpctentilor . Se cere persoanclor anchetate sa-si scrie arnanuntit autobiografia.registrul de evidenta al salarlatilor in tocmit de serviciul de personal. ca indicator al adaptarii la munca industriala a [0. .. trei rinduri de mobila. '. lc va controla singur. in investigarea fenomenelor sociale 'pot Ii luate in consideratie ~i "documentcle personale". tinerilor generatii. plaiul Dimbovlta.. m-arn luat dupa brtie~ii vecini cu noi si m'am dus 13 scoala din sat. Unele "documente personalc": scr isori. Mi-am cumparat radio. Am porta sa ascult ceva . La virsta de 7 ani.. caci era bolnav. "Cind am intrat la mina. Gh. luna nolembrlc. In afara documentelor oficiale. "In anul 1872. fara stlrea prirln tilor. i-a fost rusine de noi'' . Valea Foii. Aici m'a pus in clasa a II-a. ca termeni de comparatie. impartasind cunostintele ce doblndlsern. n-avearn casa. Am fost numit invatator provizorlu in cornuna Cetateni. lata o astfel de biografie. Simien Negoescu. J11'am' dus la prima ~i ultima scoala prtmar.ascult. sau de 600 lei vechi an ual ci dor-inta d'a face !?i eu un mie serviciu Tarii mele. nu la . au caracterul unor marturi i. de cit invetatura. In acest fel. A avut copii multi si multe greutati. Dupa C':. o biografie de la jumatatea seoolului al XIX-lea prin comparatie. poate spune muIte si despre prezent. Caramelea de la Cenirut de cercetiiri antropologice. Un unchi rn-a indemnat. televizor. asupra petrolistilor din Leordeni-Arges. Am strins materiale ~i bani.Lura sociala a Iortci de iuunrii din Intreprindcrc. prin autobiografiile provocate sint sanse sa se obtina tablouri psiho-sociale sugestive.crcetare. ma dete in rind cu cellalti. lata citeva fragmente dintr-o autobiografie obtinuta intr-o alta cercetarc asupra rnineri lor din Berevoiesti (1966): "Tatal era om bun. din clasa tiiraneaseii din care mindream ell rae si eu parte l!". Ele of era posibilitatea conturarii imaginii pe care si-o Iac perso. de 0 autentica valonrc. Pc vremuri scoala functiona numai iarna.

mente poate oferi idei generale valoroase in ceea ce priveste liniile de urmat in investigatie. In acest scop, docurnentele personale trebuie studiate inca in primele faze ale cercetarii. Studierea documentelor joaca in acest caz rolul unei "observatii generatoare". 2) Nu este exclus ca biografiile, scrisorile etc. sa conduca chiar la constituirea unui sistem de ipoteze. . 3) In cercetare, documentele personale pot juea si 1'01 de material ilustrativ. "J oeul de-a exernplele'' este impropriu cercetarii sociologice. (Inca V. 1. Lenin, in Statistica $i sociologia, a ridiculizat aeeasta metoda). Ca simpla ilustratie .:__ masura in care 0 biografie este tipica - ea in poate fi sugestiva: asa cum intr-un manual de geografie, vorbindu-se despre dealuri si munti, in text se insereaza de regula !?i 0 fotografie, tot astfel intr-o lucrare sociologica includerea unui document personal are valcare intuitiva. 4) Studiul documentelor poate servi si ea element de verifieare a ipotezelor cercetarii. Este yorba de actiunea "post factum" a aeestor documente. 5) In analiza, luarea in discutie a diferitelor documente personale permite intelegerea practica a motivatiei comportamentelor. 6) In fine, documentele personale pot contribui la formularea si reformularea problematicii cercetarii, ca si a scopul ui acesteia. Documentele date de Herbert don W. Allport rea experientei Burgess (1930) fiilor: tip tip tip tip personale permit - conform definitiilor Blumer (1939), Robert C. Angell, Gor(1942), Robert Redfield (1945) - descifrasubiective a altei persoane. Ernest W. realizeaza urmatcarea tipologie a biogra-

In primul caz, diferentierea trebuie sa vizeze nivelul de cultura al persoanei: Astfel, distingem biografii stiinti[ice - incercari de 'analiza competenta a propriei persoane ~i a cadrului social - Y;ii ioqrajii naive. b Ca si Gordon W. Allport (1942), ne putem intreba: ee-l deterrnina pe om sa-si scrie biografia, sa realizeze documente personale? Excluzind biografiile impuse cele cerute la angajare: Curriculum, vitae, ca si cele necesare serviciilor medicale - putem considera intentia de publicare a lor ca pe unul dintre motive.' Nu este singurul {>i in ordinea valorifidlrii doeumentelor personale nicicel mai important. Tendinta de a dobindi 0 perspectiva clara asupra vietii, explicarea unor conflicte sau raporturi cu societatea , - si nu mai putin - dorinta de a ramine in amintirea celorlalti, de a fi un exernplu pentru tinerele generatii sint tot atitea motive care indeamna omul la reflexie. Cea de-a saptea etapa a unei investigatil sociologice se refera la pretestarea instrmnentelor de cercetare care se realizeaza in cadrul anchetei-pilot. Dam preancheta este 0 reflectie critica asupra ipotezelor cercetarii, Inscriindu-se astfel in sfera metodologiei, pretestarea este o reflectie critica asupra instrumentelor de cercetare (chestionare, ghid de observatie sau de interviu) vizind sfera de interese a tehnologiei (a perfectionarii tehnicilor de cercetare). Jan Szczepanski considera ca in aceasta etapa pot fi standardizate instrumentele de investigatie, Standardizarea tehnicilor decercetare consta in stabilirea lor exacta: de pilda, 0 ancheta standardizata consta in aceea ca Iiecaruia dintre eei anchetati i se pune 0 intrebare identica, intr-o formulare identica, cu 0 intonatie identica etc., pentru a! asigura astfel obtinerea unui raspuns care sa constituie 0 reactie la exact acelasi stimul+'. Intre preancheta si pretestare exista acelasi raport ca si intre metodologia si tehnica cercetarii. In raport cu metodologia sint folosite doua sau mai multe tehnici de cercetare integrate. Adecventa tehnicilor la obiectul de cercetat este 0 garantie a validitatii concluziilor. In ce consta, in fond, pretestarea si ce elemente noi poate sa
47

@

t

ctonicii;
auioapiirore; miirturisire; autoanalizii.

De orice tip ar fi ele, pentru a putea trage concluzii valide cu privire 1a contextul social - si nu la persoana - trebuie sa distingem intre biografiile persoanelor psihic normale si cele ale persoanelor cu diferite complexe (superioritate, inferioritate) sau tare psihice. ~
84

JAN SZCZEPANSKI,
conteniporane poloncse,

logici

II, Editura politica, Bucurest.i, 196R, pp. 38-39. 85

Problenie metodologice in Tcori c ,~i metoda

controuersate ale socio111 siiintrl e soci alc, vol.

I I I I I I I I I I I I I
I

I

I I I I I I I I I I I I I

i

I

a?uca. ea? Pretcstarcd unui c:hestionar poato aduco in dlsc~tle ..accesi~i~it<:ltea limbajului, a terminoIogiei Iolosite. ?Ublectu .foloSltl in pretestare pot Ii interogati asupra intelesului unor termeni inclusi in chestionar. Prin aceasta se semnaleaza ambiguitatea unor expresii, dar si receptarea aoestor a de catre subiecti, Be cere totdeauna 0 ac:c:iare a terminologiei la nivelul de cultura al populatiei cereetate. Nerespectarea acestui deziderat duce la colcciionarea unor informatii aparen t relevantc. Tehnica de cercetare poate masca astfel realitatea, Unele in trcbar: din chestionar - in urma pretestarii - vor trebui reformulate, altele dublate sau incluse intr-un alt Context. Pretestarea are ca scop evldentieroa si a unor aspeete legate de apliearea prcpriu-zisa a ohestionarelor: f~rl?:1aaeestora, formula introductiva, timpul necesar apIicarll~ etc .. Un 'element deosebit die important 'pus in evidenta prm pretestare se refera la sensibilitatea chestion~ru~ui, adi~a Ia capacitatea de a se obtine raspunsuri diferite ca intensitate si directie Ia acelasi stimul-intrebare. Pr.etestarea chestionarului, Tineretul si imaqitiea uiitorul1!2 ne-:a condus la concluzia ca utilizarea unor raspunsun: 1Wtl mult, la fel, mai puiin. nu este suficient de sensibila: majoritatea subiectilor anohetati indicau ca raspuns: mai multo Am introdus atunci 0 scala cu cinci val?ri: 1?:-ult mai muit, mai muit, la fel, mai putin, muit 11Un putzn. Pri.n. ?ceasta .noi considerarn ca am sporit gradul de senslbllItate a instrumantuju] folosit. De aseme~ea, pret:starea poate furniza informatii pretioase reIeritoare la imagineacs si-c Iorrneaza eel ce raspundo cu privire Ia instrumentul cercetarii, 1a problernatica si mai general, la insasi cercetarea proiectata. ', Aces~e ~~formatii ~e recolteaza in urrna unor discutii cu subiectii asupra carora s-a facut pretestarea. Pretestsrea se realizeaza asupra unor persoane care nu vor intra ulterior in esantionul calculat, dar care prezinta aceleasi caracteristici cu cele ale persoanelor alcatuind universul anchetei. Numarul persoanelor pretestate este foarte mie in cornparatie ~i cu universul anchetei si eu marimea e~antior:ului. _P~ntru un esantion de circa 1 000 de persoane sint suliciente 10-20 de persoane pentru pretestare. Un procedeu intcresant pentru stabilirea distorsiunilor izvorite din imaginea pe care si-c face subiectul anchetat
86

fa\.a de ancheta sociologica si lata de anchetator este a$anumita pretestare fara riispuns, propusa de catre sociologul american M. T. Orne. Prin acest procedeu de pretestare, subiectului i se prezinta chestionarul spre a fi citit si Hiril sa j se ceara sa raspunda la intrebari, este invitat sa spuna ce anume crede el ca se urrnareste pr in ancheta proiectata. Pretestarea farO. riispuns porneste de la ipoteza ca subiectii :anchetati au tendinta de a contribui prin raspunsurile lor la reusita scopului propus de anchetator-".
VIII. In urrna pretestarii, se poate trece 1a definitivarea instrumenteior de cercetare. Aceasta este 0 noua etapa in pregatirea investigatiei, imediat premergatoare aplicarii "in teren" a instrumentelor astfe1 definitivate. Etapa de definitivare a instrumentelor vizeaza elementele de continut, dar si cele de prezentare a instrumentelor: de exernplu, punerea in pagina, formatul ghidului de inter"jill etc. Asupra acestorelemente se va starui in alt capitol al lucrarli.
I

IX. De asemenea, 0 tratare rnai arnpla a celei de-a noua etape: aplicorea "in teren" a instrumentelor de cercetare - eu referire speciala la ohestionar si interviu '- va fi realizata in capitolul III. Aid facem numai remarca: este gresit a se identifica investigatia fenomenelor sociale cu aplicarea in teren a instrumentelor de oercetare. SimWI cornun comite acest pacat: retine doar ceea ce este manifestat, exterior. Aplicarea in teren a instrumentelor de investigatie este doar 0 etapa - e adevarat, importanta - dar nu cea mai importanta si nici cea mal extinsa ca
durata,

X. Prelucrarea datelor, a informatiilor obtinute prin aplicarea in teren a instrumentelor. Inforrnatiile culese, pentru a fi utilizate, trebuie clasificate, inseriate ~i pregatite in vederea prelucrarii lor matematice. Nu numai inIormatiile rezultate din aplicarea chestionarului sau a interviului VOl' fi codificate. Codificarea, ca operatie de atribuire a Iiecarei categorii de informatii a unui numar sau litere, poate fi intiln ita si in prelucrarea datelor re48 'l'IBERIU BOGDAN, Pretest area jara rdsptcns, in Meiodc si tehnici ale sociologiei, Coord. Miron Constantinescu ~i O. Ilerlogea, Editura didactica i]i pedagogica. Bucuresti, 1970, pp. 60-62.

~
"'_":

.

I

87

I

zultate din observatia 'directa sau indirecta ~l In pregatirea pentru analiza a datelor experimentale, In fond, este vorba de stabilirea semnificatiei datelor obtinute si de construire a 'unor categorii corespunzatoare ce VOl' fi notate conventional cu cifre de cod. In acest sens, "codificarea este un moment al cunoasterii - si ' unul din momentele esentiale - deoarece in cadrul acestei operatii se trece la condensarea, sistematizarea 'si normalizarea informatiilorv+s, Cel care realizeaza codificarea face 0 analiza si 0 interpretare a informatiilor cu scopul de incadrare a lor in categorii exclusive. Exista riscuri seriose legate tocmai de acest moment al interpretar ii inforrnatiilor. In functie de atitudinea si opinia oelui ce codif ica - constient sau nu faptele de observatie, raspunsurila la chestionare, sint introduse Intr-o clasa sau in alta, sint diferit codificate. Experlentele au aratat ca Intre mai rnulte codificari exista totdeauna discrepante in ceea ce pri, veste repartizarea inforrnatil lor- in diferitele categorii. Mai mult, exista discrepante serioase chiar in activitatea unuia si aceluiasi codificator. In legatura cu codificarea se ridica problema validitatii, a Iidelitatii si a sensibilitatii acesf teia. Validitatea codificarfi este dificil de pus in evidenta. Ea se refera la valoarea raporturilor dintre continutul inforrnatisj si categoriilor stabilite, pe de 0 parte, si in tre ( aceste categorii si obiectivele investigatiei, pe de alta parte. Fidelitatea, mai usor de pus in evidenta, este data de constanta codificarii acelorasi inforrnatii, fie de catre mai multi codi Iicatori in acclasi timp sau elf'

rccodillcarc, dupa scurgcrcu unui interval de Limp,

(a unui cadru de codificare) nu ridica nici un fel de dificultate. La intrebarea: "Ati citit vreun ziar in cursul zilei de ieri?" raspunsurile nu pot Ji altele decit: Da, Nu, Nu-mi amintesc sau Non-riispunsul; Atribuind cifre de cod, cadrul de codificare va aparea astfel: Da=l; Nu=2; Nu-rni amintesc-s S: Non-raspuns-e-l. Variantele de raspuns pot fi limitate de factori naturali: in ceea ce priveste sexul, nu sint de prevazut decit doua coduri (M=l; F=2) sau de factori juridici: referitor la stare a civila nu sint posibile decit cinci variante de raspuns si respectiv cinci coduri: celibatar 1; casatorit-s=2; vaduv=3; divortat d; non-raspunse--S. Uneori, Insa, numarul variantelor de raspuns este foarte mare, ajurigind pina la 1 000 de categorii, de cifre de cod. Este cazul, de exemplu, al recensarnintului populatiei din Franta, in 1954, cind pentru stabl lirea activitatilor profesionale au Iost prevazute in jur de 1 000 de rubrici. Cind numarul cod uri lor este mare, la prelucrarea materialului in vederea publicarii rezultatelor se procedeaza la 0 regrupare a codurilor, construindu-se categorii mai largi. Astfel, in cazul recensamintului Ia care ne-am referit, inforrnatia a fost condensata mai intii in 600 de categorii, apoi in 41 si in final in 9 mari branse de profesii. Restringerea numarului de categorii de raspunsuri este irnpusa in sondaje -- in unele cazuri - si de volumul restrins al esantioanelor utilizate, Iapt cc d~cc Ia repar titia unui nurnar mic de cazuri in cadrul Iiecarel catcgorii, Iacind astfel imposibilii expl'il1la),f';t pror-ontunlri snu ap] ir-nrcn tr-stelnr de' SC'111n i fkase-

II

(1('('-

I

lorasi informatii de catre unul si acelasi codificator. Sensibilitatea codificarii se refera la diferentierile dintre CCltegoriile de clasificare a informatiilor. Aceste categorii trebuie sa permita repartitia pe 0 scala mai larga a informatiilor, Cind ne referim la codificarea inforrnatiilor obtinute cu ajutorul chestionarului sau a Interviului avem in vedere repartizarea raspunsurilor in mai rnulte categorii si atribuirea fiecarei categorii de raspuns a unui numar de cod. In cazul intrebarilor simple, la care gama raspunsurilor este limitata, stabilirea unui sistem de categorii
ct ION CAUC, Principii metodologice de elaborare a unui. model pentru prelucrarea automata a informaiiilor rczuliate din a nchrt cle sociologic», in "Viitorul social". nr. I, 1973, p,83.

li(' .

. In practicu construirij 0i apliciiri i chcstinnurclor, in afaru cotlurilor siinpte, sin! Iolositc si coiluri combinate, care permit descrierea multiplelor asociatii de variante simple de raspuns. La intrebarea: Ce ziare obisnuiii citiii? pot fi prevazute urmatoarele variante de raspuns si, respectiv, urrnatoarele coduri simple:

sa

Scintcia ,,... Romdni« liberii . . Sclntcia tineretului Msinca Ziare [udetene Z.iare usin alc A rtele . , , »« riispunde

1 2 3 4 5 6
7

8

88

I I I I I I I I I I I I I I
I

89

ca !ii zi arul uzi n al }H unca !ii alt ziar .conform definitiei clasice a lui B.I I I I I I I I I I I I I I I r! . libeni . vor trebui sa posede alte calitati decit cele ale operatorilor de ancheta.. 5.1l1WC<I H 26 10 11 12 13 libcrd li/JI'YlI libcrtl ~i Scintri« tiurrrt ulni ~i ziarul ucinal I·' 15 1(. . Ziarul [udetean :. 17 18 19 Romania liberl~ iji_ziarul jude/call Romania libera si ali ziar Scinteia tineretului ~i ItluJlca Scinteia tineretuiui !7i ziarul jude/can Scinteia tineretuiut !7i zi arul ueinal Scinteia tineretulu.i . Cea mai mare putere a lui 2 care se cuprinde in 18 (diferenta rezultata) este 16=24. zui- 23 24 rul uzinai.. Berelson este 0 tehnica de cercetare prin descrierea obiectiva... 25 26 27 28 29 Urrneaza apoi asociatii de cite trei. Daca insa obisnuiesc citeasca doua.. Codul 19 nu poate sernnifica decit combinatia: 16+2+1. ca in exemplul nostru)... '.. . libcra Scinteia tiweretului Mscnca ziarul judetean siarul ucinal alt zitiI' . . codul 50 este compus din 32=2.d..'. titlur i de ziare. Romania libetii si Sciuieia. Apoi.--~ La prelucrare. Existg ins a posibilitatea codificarii Iiecarui ziar prin cifra 2 la puterea: 0. adica Ziarul jUdetean.duri prezentindu-se astfel: Sctnteia Romania Scintcia l1[unca . se neglijeaza lnsa in multe cazuri alegerea urior buni codificatorl care. ti nrrctul u : 2 4 Ziare [udeiene Ziare ueinalc Alto ziarc Nu riispuude 8 16 :32 64 x: 90 Utilizarea codurilor combinate este necesara ori de cite ori inchestionarele precodificate se permite celor anchetati sa aleaga mai mult decit 0 singura varianta de raspuns.i siarul ueinal Ziarul jude/can si ali ziar Z iarul ueinal :. 1.a.. Munca iii eiarul [udcscan 3 5 9 41 Scintcia Sclnteia Scinteia Scinteia SC£nteia Sciutci a Hanl/lnia HOl/lllllilt ROill/Illia ~i ~i si ~i ~i si Ronulsiia. au pus in evidenta discrepante in cazul recodlficarilor ce se ridica pina la 32010.m. avind ca scop interpretarea lor".. nu exista nici 0 dificultate daca (:el 111tervievati obisnuiesc sa citeasca doar un singur ziar. Rezulta ca cifra de cod 50 descrie cornbinatia: Romania iioerii. Analiza de continut . Cercetarile lui J. care presupune in continuare 0 lunga lista de coduri: sa Asociatiile de doua sau mai multe titluri de ziare vor primi cifra de cod rezultata din suma codurilor lor: Scinteia !ji Romania liberii Scinteia ~i Scinteia tinerctului Scinteia ~i Munca . ca Iiind cea mai mare putere a lui 2 care se cuprinde in 50.i ali ziar 20 21 22 Se observa ca suma reprezentind codul asociatiei de raspunsuri nu poate descrie decit 0 singura combinatie (de titluri de ziare. ~i alt ziar Munca !7i ziarul jude/can M'ui. Stuart (1954). a operatorilor de ancheta. Durbind si A. -. sistematica fji cantitativa a continutului manifest al comunicatiilor. ziarul judetean. Operatia de codificare se cornplica cind este vorba de Jntrebari vizind atitudinile si opiniile subiectului. ajungindru-se in final la un numar Ioarte mare de dire de cod. cind sint Iolosite intrebarile deschise si. Scinteia. In aceste cazuri este necesar a se aplica analiza de coruinut pentru clarificarea raspunsurilor. 3. trei sau mai multe ziare? Construirea tuturor asociatiilor posibile de raspunsuri fji acordarea Iiecareia a cite 0 cifra de cod este 0 opera tie dif icila. lista de co. mai ales. Pentru a 91 . adica 21. siarul uzinal Ronuinia libcr«. desi efeetuate asupra unui numar foarte restrtns de codificatori. Apoi scadcm 32 din 50. 6. (20=1). La decodi licare se descompune succcsiv cifra de cod combinat in cele mai rnari puteri ale lui 2. 2. se intelege. cind intr-o ancheta au fast consemnate cit mai literal cu putinta raspunsurile. 18-16=2. 7. Totdeauna se manifests multa atentie in selectarea anchetator ilor. 4... Munca.. patru s.. Astf'el..

A. si ehiar milionirni de secunda. trei s. 0 astfel de masurare nu este posibila si nici nu ar ajuta cu nimic cunoasterii stiintifice.asa cum se stie . Se grupeaza semnificatiile apropiate in categorii mai largi. egale ill- l= mtnnx 1 + 1n.canica. carora Ii se dau numere de cod. sau doschise. . numarul absentelor nemotivate de la serviciu etc.a este subordonata . ore.\. In practica. in acest caz. va fi dupa formula. codificatorul trebuie sa citeasca 10-200/0 din chestionarele aplicate.soopului de a obtine c~tegorii (clase) cit mai omogene din punet de . Repartitia dupa virsta a acelorasi muncitori ar implica 0 grupare dupa 0 caracteristica eu variatie continua. grupe ~u intervale necgale. poate fi utilizata si formula propusa de catre H. de unde rezulta rnarimea intervalului de grupare. Pentru stabilirea aproximativa a intervalelor de grupare. StabiIirea marimii intervalelor ~l.i 1nma . I stabili cadrul de codificare Ia Intrebarile deschise. luni.d. avind limitele infenoara ~l superioara stabilite sau nu. ar rezulta peste 100 de categorii.m. Problerne speciale de codificare rtdica si clasiiicarea cantitatioii. Se procedeaza in acest caz la Iixarea isuervoieior de grupare.10 ani 41 la 60 ani hI la 80 ani 111 1a 100 alii lJe ln De la 101 1a 1~() alli 1>" I. sutimi. log 498 + ___ 'Hi_' = G.=------1 3. doua. 111.J 121 1\l'l1r. Impartind p~pulatia dintr-o colectivitate in grupe de ~'irstav cu int~rvale egale. minute. declo a numarului gruparilor nu este 0 operatie me. In primul rind trebuie stabilit daca variatia caractcristicii. e. adica 2. este suficient sa ne oprim Ia virsta in ani impliniti. ceea ce nu ar fi semnif'icativ. Daca am grupa populatia tarii dupa ani de virsta. VOl' rezulta grupari cl! frecventa n~la sau singulara. I Codul o la 20 ani 21 ln . numarul intreg eel mai apropiat de \·al?arcu. Pentru clasificarea dupa virsta. Daca Intr-o intreprindere industr ialii 4913 de muncitori au lucrat peste program intre 12 ~i 58 de ore lunar.'!!i_'_' _ 3. De la De Ia De Ia De la Virs(a .161 1 +3.322 . secundc.322· sa Intervalul de grupare. Se lntelege ca aceste intervale VOl' Ii cgale.'277 2. repartitia pe virste s: face. .'a~llllllS ]a 110 :111 4 5 () 7 H Crupare cu intervale ~i intervale marginale eli isl' In umbele capetc. obtinut~.. prin precizarea numarului de variante ale caracteristicii ce urrneaza a fi ineluse in aceeasi categorie. Se constata Irecventa aparitiei Iiecarei semnificatii. lata citeva ti puri de grupari in vederea codificarii: A. maxima a caracteristicii : minima a car acteristicii. intervalul de grupare va Ii aproximativ: 58 _ 12 ]. care se maresc odata cu inaintarea 111 virsta. Sturges: uncle: N reprczint. practicind astfel 0 solutie de continuitate. In continuare. intrucit timpul poate fi rnasurat nu numai in ani. adica repartizarea "unitatilor observate" dupa caracteristici exprirnate printr-un numar (de exemplu: repartitia Jndivlzilor cuprinsi in ancheta dupa virsta. De aceea. iar sernniflcatia raspunsurllor este trecuta intr-o listS. exprirnata prin unitati intregi: una. dar si in zecimi. 322 log N - i 92 93 I I I I I I I I I I I I I I . Amplitudinea variatiei caracteristicii luate drept criteriu de c1asificare se imparte la numarul convenit de grupari.'edere cal~tativ si nu obtinerii unui echilibru intre numarul de urntati din Iiecare grupa. zile. este iiiscretii (se face prin Intreruper i) sau continua. Cind variatia caracteristicii prezinta 0 amplitudine mare este necesara stabilirea de intervale neegale. Grupele margin ale cu intervale egale ~au vne~gale pot f~ inchise. trebuie stabilit numarul de grupari in care se Iaca repartitia. in raport cu care se face clasificarea in vederea codi fica rii .• 1Jl'nlII numiirul valoarea valoarea de uuitiiti obscrvate .). Repartltia muncitorilor dintr-o ramura industriala dupa numarul de intreprinderi in care au lucrat da nastere unei grupari dupa 0 caracteristica cu variatie discreta.IO·I ~= 21. intreprinderi schimbate.a.

Prezentarea sub forma tabelelor a oodur ilor in vederea totalizarii frecventei lor de aparitie poarta numele de tabulare. Ea po ate fi realizata manual. in cazul unui numar mic de ohestionare. 0 astfel de grupare: Virsta Pina Ia 20 ani . Fixarea limitelor ramine Insa 0' b' pro lema in atentia eodificarii.a. analizind recensarnintul din 1851 din Franta si pe eel din Abidjan din 1955. persoanele in virsta de 41 de ani declarind ca au "rotund" 40 de ani. s-a convenit ea limita super ioar-a a unui Interval sa fie cu 0 unitate mai mica decit limita inferi94 Operatia de codificare permite prezentarea Inforrnatiilor obtinute prin aplicarea "la teren" a instrumentelor de cercetare sub forma tabelelor. Nonraspuns 4 5 De.) prin atractia numerelor rotunde si propune pentru stabilirea virstei populatiei: a) consernnarea anului de nastere..d. fiecare coloana avind r.. De Ia 20 la 40 ani De Ia 40 Ia 60 ani Peste 60 ani Nonraspuns Cadul Tot in practica cercetarilor sociologice se considera mai indicat sa se prevada limite diferite de "numerele rotunde" (multiplii de 10 sau de 5). o cartel a de perforat tip Hollerith este Iormata dintr-o bucata de carton cu 80 de coloane.20 de ani"? ce cod dam variantei de ... 49.m. mecanic sau electronic. p. gruparea Codul luind astfel de va- 2 3 4 60 ani ani 5 6 7 Crupare ClI intervale neegale si illten'ak marginale dcschise la limita supcnoara.r.to ani De Ia 41 la 60 aui Peste 60 ani. Gabriel-H. CHEVRY.u. Pentru. intervalele n:arg~na. in practica il1\'cstiga~llior socI~lo~lce. cele de 19 eft au 20 s. regula. intrucit s-a constatat 0 atractie a numerelor care se termina cu 0. Paris. cercetatorul consider a Iimi ta superioara a intervalului ca fiind limita d d... pe baza cunostintelor 'de speeialitate. In aceasta ordine de idei este de preferat gruparea: o5- 4 ani 14 ani 15 25 - 24 ani 35 ani 2 3 4 5 Grupare ell intervale intervale lIlarginale la ambele capcte. a s: climina dificultatile. 8 Pilla Ia 20 ani De In 21 1a . eu ajutorul cartelelor perforate si al calculatoarelor electronice. egale . . pe~tru simplificarea calculelor.I I I I I I I I I I I I I I lJ.le ~e inchid. Cind ramin deschise. explica piramida virstelor (Fig. Chevry. nu a virstei (in ani impliniti): b) utilizarea intervalelor de grupare care au in centru anii terrninati printr-un zero'". Gruparea marginala: Peste 60 de ani r ' 7 I i~1tr-o int~epri~dere este limitata de virsta legala de penslona:~. 95 . Prof. 7.i deschise creeaza raspuns dificultati de codificare: . Uneor~ este necesara deplasarea limitelor pentru gruparrle margmale sau distributia frecventelor in Interiorul acestor gruparr. Vlrsta la la Codul la 8 la la 15 la De la 2(i la De la 41 la Peste 60 de Nonraspulls De De De De () Ia 2 la I an 7 ani 14 ani 25 ani 40 ani oara a intervalului lori: Vfrsta urrnator. 1962. Pratique des enqu itcs statistiqucs. so GABRIEL-R.ezvol~are pe care 0 poate avea earacteristica Iuata in con: slderatle.

.......: 0:: o 0: .. r-... r-.... Daca la 0 intrebare sint mai mult de 9 posibilitati de raspuns...... r-. ... o~ . o . r-........ ........ a o~ o 0" ... .. M M LI'I II') Ul Ul ...... ......... .... .. .... . ...... ..... ........ . ....... co co co 00 00 00 00 00 00 00 co co ~~ ~i! 0"> 0"> 0\ .......... nu una...... r-. LI'I Ul Ul ...... .......... ....... Ul Ul Ul M M .. . ..... 0': . 70 LfI Ul ..... . Rcparti{ia pe ani si sese a popuiatici din Abidjan in 1955 co co co co 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 r-..! 0"> 0"> a-..o 0:: o o~ o 0: o 0.......e . ..... ...... r-..... ..... M M M t"l M t"'\ M t"'\ t"l M M LI'I Ul Ul . r-....- M M M . o 0'" ....... 0"> o--z An..- . 1. ........... .... co co co co 00 00 :~5 o 2 nu raspuurlc rural urban r-......... r-.. ..... 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 co co co 00 co co Fig. .... .................. .... .... . o o 0:1 o .... r-. r-... r-. .. ............... 0::: o o::l 0" 0" 0"... .. .. 0: ..'f.. O">:'! a-...... 0... r-.. . ......... g...... r-. o~ o ...... . ..............'.. 1""1 co co LfI Ul Ul .... .. r-......... r-. ... ....... r-..... ... 00 00 00 00 a-.. r-....... ..... r-. M M t"'\ M M M M M ...... o o~ o ... co co co co co 00 00 . Masini de pcrforat speciale tree informatia din chestionarele codificate in cartele. r-.. 0: ...... . ... ....... Rindul (intrebarea 35) Domiciliul actual ...... ............ .. .... ... . ....... M M .- .. a .... .......... r-. .8l-'i o o O::i o o Og........ . ..... ... r-...... 00 00 LI'I Ul Ul Ul r-..... r-. . .. .. ..... r-. r-. conform cifrelor de cod..0" _ -e-o 0" ...- . pe rindul 0....- M 0: o o~ o~ .. Piecarei intrebari din chestionar ii corespunde cite 0 ooloana. ......... . .. 2.....- . ... 3 . M . ...... .....- .. atunci trebuie prevazute in programul pentru calculator....... ...... ... ....... . co co co r-. co 97 I I I I I I I I I I I I I I I .................. ..... .... r-... t"'\ t"l t"l M M M M ci o o::l o~ 0:.. .................. . .. .. r-...... M M M M M M M .. 0"> (1\~ (1\ (1\: (1\ (1\: Se~ mQ5culin 0">: 0"> (1\~ .. r-. r-.. .... r-. .................. 0...... ... r-... Variantele de raspuns se repartizeaza.. cite 10 rinduri numerotate de la 0 la 9. 00 M M M M M M g~ o a... o 0:. ...... ...... . .... . co co co (1\~ (1\ 00 00 "'~ o 0'" o~ 0::: o 0"...... r-... M LI'I LI'I Ul Ul Ul LI'I Ul Ul Ul LI'I Ul Ul LI'I LI'I Ul Ul LI'I LI'I LI'I Ul LI'I LI'I LrI Ul Ul Ul Ul LI'I Ul LI'I LI'I LI'I LI'I LI'I LI'I LI'I LI'I LI'I LI'I Ul LI'I LI'I LI'I LrI LI'I LrI LI'I LI'I LI'I Ul LI'I Ul LrI Ul Ul Ul Ul .. ..... .. ci doua coloane .. g~ . M M M r-. 9.............. ....- . o .. .... 7... ~ o~ .. .. . De exemplu: Coloana . r-.. o .....

« de tabulare au fost practic eliminate prin introducerea calculatoarelor electronice. Exists ma$ini de verificat Ielul incare au fost perforate cartelele. Schema de functionare a unui calculator electronic este urmatoarea: Instructiuni Inforrnatia ..d. Un operator antrenat poate perfora circa 200 de cartele complete pe ora. r c__ ! . Fortran. I. 6) . ca si in tabularea manuala sint operatii monotone. 4) .unitatea de masura cornuna tuturor indicatorilor se va preciza in titlul general al tabelului: in caz contrar. nume- • 61 Curs de statisticd teoretica si econoniicd. cit si in capetele coloanelor (tabelele combinate de corelatie): 2) . care permit efectuarea in cadrul programului in trodus a unor operatii aritmetice 9i logice.separarea subiectului de predicat. . 389. la intervale de 5 rinduri se lasa un spatiu mai larg sau se trage 0 linie mai groasa: 7) . Tobulareti manuaUi. fie spre 0 analiza statistic mai laborioasa. in tabel. iar predicatul in capetele ' colo anelor.daca sint numere mari.numerotarea coloanelor in cazul in care unii indicatori sint obtinuti prin calcul din datele altor coloane.rindurile tabelelor nu trebuie sa fie prea dese. ele se despart in clase. in care se inscrie predicatu1 se vor nota u 1:l 0 ---+ Unitate aritrnetica ~i logicil +---+ Me1110ric ccntrald 1 Iesire +-1 ---+1 1 Rezultate Schema de funciionarc a calculatorului electronic (duPii Claude Jaueau) . 3) .m. p. Viteza masinilor de verificat este mai mica decit a ma9inilor de perforat (circa 100 de cartele verificate pe ora).1 gistrata intr-o codificatade foaie .coloanele care definesc subiectul se vor nota cu 1itere. cealalta Inregistreaza codurile in coloane s. se introduc erori care pot duce la respingerea programului de la calculator.. 1972. _ Prof. -.. Masini.inile de verificat cartelele perforate pot compara perforatiilc cartelei cu ceea ce era prevazut in program. se executa de catre doua persoane: una dicteaza numarul chestionarulul. eel mai adesea. Sint cazuri (Ioarte rare) cind subiectul se trece in capetele coloanelor si predicatul in capetele rindur ilor sau cind subiectul se trece atit in capetele rinduriIor.~ Ie sintetlzeaza astfel-": trebuie sa fie in prealabil inreprelucrare statistics sau intr-un Iorrnular special. primul se trece in capatul rindurilor. 5) .-:. Tabularea irnplica repartizarea variabilelor pe un sistem de axe rectangulare: pe verticala putind Ii trecuta 0 variabila sau doua. In cazul in care in tabel exista si numere zecimale. nurnerele de cod corespunzatoare Iiecarei Intrebari. Dumitru Hagegan 1 Iutrare '0 . iar in cazul mai multor rinduri.. Mru. pe orizontala Iiind inscrisa 0 alta variabila. Trecerea datelor in formular.I I I I I I I I I I I I I I I Ma$inile de perjorat cartele pentru calculator au 0 claviatura asemanatoaro cu cea a rnasinilor de scris obisnuite.::. Desi aceste operatii nu presupun 0 pregatire speciala. semnalizind optic si acustic orice neconcordanta.a. -. Masinile de perforat pot sa copieze automat cartelele anterior perforate. Apaslnd gresit pe claviatura masinii de perforat (ca si la dactilografiere). I 1 Date 1 Memorie externa Memorie externa 1) . se va specifica sub fiecare indicator a1 predicatului sau intr-o coloana specifica. exernplu. Partea Econornice.coloanele cu cifre arabe. Se obtine astfel un tabel _cu dubla sau cu tripla intrare. in cazul in care se urmareste crearea unor dublete in vederea arhlvarii cercetarilor sociologice. Bucuresti. ~. Academia de Studii 98 99 . ce par unui neavizat ca fiind lipsite de importanta. codificarea adecvata reprezinta 0 garantie pentru exactitatea si corectitudinea tabulogramelor prezentate fie spre tiparire. La construirea tabelelor de centralizarea datelor trebuie respectate 0 serie de reguli.

r-' ...I. .."-... N .I ':'1 -e ".~----l.' I.l . joc I:: '.- "' .---...------ I I~ Ion N Ir.0 _N ~I ~~ N '" ::-. o. ~.~ I~ I I 1o.' I~ -. -- - - --. '" <C " ct:J 3.II- '. <C 01 '" e-. = _. t: .-r- - -r-r-'- - -..-..' I~ I~ lor.I- I~ I~ I~ I~ - I:! I~ I:: j c.. . '.! :! : ~ ~ ~~ ". -I - ~~ . I~ I~ I~ I- I.--- I~ I o. . N :i -.-. I~ 1.: - .

172 8.riabilele independente amintite (virsta... Cercetind adaptarea $i integrarea projesionalii a celor din inediul' rural. . surnn termenilor..330 + 14. 2: Irecvcntele observate.[t)2 [t J) Determinarea frecventelor teoretice. daca depaseste hazardul. calcularea lui chi-piitrat pentru a uetiea dacii intre starea civila.221 7. frecvcntele teoretice. ). nivel de scolarizare etcT Se sta6lIc~te apoi daca corelatia este statistic sernnificativa sau nu.I I I I I I I I I I I I I I I re lor intregi Ii se adauga atitea zerour i dupa virguHi cite zecimaIe au celelalte numere. daca Ienomcnul nu exista intr-o grupa a colectivitatii. analiza rezultatelar se face in ~c~ t~nf. X2 = 4.208 1). A1 Navcti~ti 752 7. nivelul de scolaritate. Statistic.172 + 8. coloanelor j = 6084 = 420 = 33._2=L: unde: (fa .1458 B2 1250 . 6084 -_ 1453 740 4.'1458 = 662752 _ 78 782 -782= -782 782 = 6084 6084 . ~i naueiii existii 0 legatura semnificativa statistic. in rubrica respcctiva se pun trei puncte ( . 102 (2 - 1) (2 103 1) = 1 . Ca ultima etapa inaintea redactar i] finale a raportului decercetare.numerele urrnate de multe zerour i se scriu in mii. 11) tabelele statistice complexe trebuie insotite de o nota explicativa. satisfactia (declarata) de a face parte din colectivul respectiv etc.330 (830) 498 Ba 14. dupa formula propusa in 1900 de catre Karl Pearson: ".221 (740) 2198 (420) 1250 3448 A. dintr-o cercetare proprie. in rubrica respectiva se pune liniuta (_). iar c = nr. se evalueaza im120rtanta fiecarei vaniahile.irmarii sau infirmarii ipotezclQr avansate.485 Gradul de 1ibertate: f = (r .221 + 7.e: indeplinirea norrnelor de productle.830 11) Calcularea lui chl-patrat Al 1536 . influenteaza pozitiv asupra gradului de adaptare si integrare. aplicindu-se testul de semniiicaiie.in cazul in care fenomenul cercetat exista in intreaga colectlvitate. Analiza rezultatelor se va face in raport cu 0 serie intreaga de variabilc dependent. 8) .care se coreleaza cu vCl.1) (c rindurilor.485 A2 Bl 740 = -78 830 = -78 420 = 78 -= 6084 = 6084 6084 6084 -= 830 498 - = fa reprezinta jt . unde r = nr. stabilindu-se daca "mi$carea" variabilel este "semnificativa" sau nu. frecventa luarilor de cuvint in cadrul adunarilor de productie.330 14. milioane etc.485 B1 TOTAL 2288 1160 XI. 9) . 502904 3448 A 1 2288· 2198 _ 3448 _ 1458 740 830 420 A2 2198 _ 1458 Bl 2288 .172 (1458) Nefamili§ti 662 8. 10) - lata. vechimea in productis etc. numarur absentelor nemotivate. Localnici Familisti 1536 4.ca indicator! ai integrarii . am avansat ipoteza ca virsta. dar din anumite motive lipsesc datele pentru 0 grupa.

033 J('.684 15.642 46.259 29.928 17. 0.410 32. '2 Vezi.668 13.296 27.01 'labla llli Fishrr P £II' ualori chi-/.991 7. 105 I I I I I I I I I I I I I I I .168 19.379 16.277 15.103 0.805 36.566 38.204 2.0 corelatie puternica: iar P=O.652 38.067 15.765 5.635 In eazul nostru.115 0.897 9.847 15.614 7.419 46.429 0.338 13.01 respingem Tabcl Cit dubld -20 i ntrarr [corel atic=intrc 2 uariabile} ~\I Rural erban Total 21 I 30131-40141-50\51-60j 61-\ -- Total -- --intrarc -- ---.769 25.n5 20.856 44.064 1.939 19.443 13.412 29.1 ca de 0 abatcrr.851 11.99 = 0.95 0.312 10.865 11. 0.989 27.02! 0.210 11.892 6.547 9.113 41. Edinburgh.685 24.815 9. ne putcm servi de expresia : .659 16. statistic constatiridu-se 0 legatura puternic sernnificativa (P=O.706 3.605 6.307 23.10 2.584 1.0404 0.278 49.980 44.168 4.norm alfi.885 40.924 35.289 41.666 23.343 37.087 40.10 P ~~ 0..Tabela lui Fisher de ualori Z2 (Prescurtatli) f 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 1 P ='" 0. Statistical Methods for Research Workers.304 7.5 reprezinta 0 corelatie slaba.134 1.995 32.352 0.588 50.388 15.408 7.10 I Valoarea culculata a lui Zl se compara eu valoarea lui P (probabilitatea) din Tobela lui Fisher la gradul de libertate calcula t"2.733 3.916 39. 104 n. p.256 30 14.591 12.05 0.j2l .292 18.618 24.125 14.524 12. dl' st at isticii.488 11.564 2.790 8.741 37.151 16.261 7.725 26.362 23.671 33.053 3.145 1.117 10.687 35.635 9.90 0.490 4.848 14.99/ 0.708 18.599 0.473 17.609 4.659 38.041 14.412 7.409 14.565 29 14.007 33.409 34.962 O.841 6.812 21.ate I. 165.161 22.660 5.107 4.95 Urban 'rotal 1 I F Pentru valori mai mari ale numarului de grade de libert.574 16. Bucurest i.00063 0.306 0.610 2.n.02 .919 18. Chid sim plificat 1971.144 31.768 20.953 f! P 3.996 26.t fiind mult inferior valorii lui P la cu multa incredere ipoteza ca starea civila sl tendinta de naveta sint independente.088 2.260 8.987 17.032 2.178 4.563 36.542 24.633 30. ~IILTON S:\IITII.675 21.0201 0.198 12.-- -- -- -(corelaiic I -- -- - Tabel ~ Domicil~ Hural ------1--- Cit tripla 1-20 intre 3 uariabile ) Total v£rstal Sex B F B 127-3°131-40141-50151-60161-1 --- --- --- --- --- --- -'-- = 0.382 35.01 6.985 6.578 6.026 22.337 42.711 1.693 47.833 3.542 10.237 9.575 5.812 18. A.532 3.196 10.0158 0.892 0.554 0.571 4.571 7.054 25.869 30. I.064 22.472 26.98 0.837 11.167 2. Extrasa din: R.549 19.185 0.0 corelatie Ioarte puternica).573 32.140 45.752 1.98 0.059 3.226 5.633 8.672 9.362 14.020 36.000 33.085 10.915 10.906 8.051 OJ)21 5.99! ! 0.255 7.114 18.293 11.307 19.812 6.r-. P=O.773 O.297 0.415 37.587 28.00016 2. F j site r.697 13.Ol .191 37.070 12.368 5.557 43.779 9.848 15.940 4.813 32.872 1.567 9.209 24.592 14.879 28 13.90 0.251 7.651 12. publicata de Oliver ryi Boyel.346 33.141 30.270 41.558 3.090 21.j2f .196 34.679 21.615 30.611 15.646 2.856 11.0039 0.217 27.824 9.932 40.962 8.325 3.706' 4.493 0.600 11.229 5. G. cu eroarea standard egal en unitatea.865 5.622 18.017 13.dtrat (Z2) P = 0.345 13.211 0.01 0.507 16.873 28.05! f P = 0.566 42.239 1.042 7.256 0.390 10.635 2.963 48.688 29.086 16.968 40.236 10645 12.841 5.314 45.172 36.204 28.091 13.275 18.992 12.015 7.638 42.240 14.00016 0.

dia aritmeticii. a promiielor . divizata la numarul cazurilor. amplificind-o eu 10. in cazul nostru) data. X N ~ care pot fi exprimate sub forma procen-.amplificind-o cu 1. reprezentind e suma valorilor inregistrate. prin numarare.000.7 = 5-!7 X = "LfX N = 547 = 10 107 . respectiv. frecventa cu care apar valorile. Daca valorile individuale ale caracteristicii 106 51 = 51 =0 3 X 53 = 159 2 X 54 = 108 o X 55 = 0 2 X 56 = 112 o X 57 = 0 1 x 58 = 58 1 x 59 = 59 Ox60= 0 X 52 1 f =N = 10 ~ IX 54. amplificind Pentru cei 10 muncitori din categoria de virsta ani. pentru a vedea cit reprezinta din e1. nu amplificarea rnarimilor absolute. 452 50 . tiistribuiia de [recuentii a fast urnuitoarea: Valorilc caractcristicii (Virsta) Nr. f media aritrnetica . Se obtin astf'el miirimi relative: . putern sa raportam volurnul unei grupari la volumul alteia. fata de totalul populatiei anchetate in cijre brute si procente. nurnarul de observatii : suma.1106.I I I I I I I I I I I I I I I Totdeauna se va calcula. apoi a celor care indeplinesc si depasesc norma de productie etc. de cazuri (I) X reprezintii sau sa compararn numarul acestora eu eel al intregului esantion.000 si. Stabilind miirimi:« absolute direct. intre care m.. 100. Intr-o intreprindere industrlala nu este lipsit de interes sa compararn numarul muncltorilor sub 20 de ani cu eel al muncitorilor peste 50 de ani. r.epartitia pe grupuri de virsta. se aplica formula au fost inregistrate mediei aritmetice simple: 7ite 0 singura X unde: =::::_ N . a celor care se declara satisfacuti de munca lor. de obseruaiii (nr. 51-60 Iractiacu 100..=0.000. de exemplu. eel mai adesea exprimarea marirnilor relative se face sub forma procente101'.'x X reprezinta N valorile inregistrate . a prodecimiielor sau procentimilelor. cind repartitia pe categorii de virsta este: Virsta (X) -20 50 21-30 213 rvirsta. numarul de observatii suma (cazurile) Media ariuneticii potuiettuii. Prin exprimarea procen tuala se urmaresto simplificarea. In practica cercetarllor sociologice. este eel mai larg utilizata. valorile inregistrate . Nu se ponte spune ca intr-o casatorie sint 50% barbati si 500:'~ Iernei? ! telor. Remarcam faptul ca exprimarea procentuala nu este ind icata cind numaratorul fractiei (volurnul populatiei) cste mai mie decit 30 (30 constituind "eel mai mie numar mare"). de muncitori} Ani x 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 f f X X X =IX o 1 o 3 2 o 2 o o 1 Intreaga colectivitate sau Iiecare grupare in parte urmeaza sa fie caracterizata printr-o serie de miirimi medii. in cazurile in care unele valori apar de mai multe ori. se calculeaza dupa formula: 31-40 108 41-50 69 5112 Total 452 X unde: = "LfX N NT.

Se calculeaza astfel dispersia. reprezinta abaierea medie liniarii X valoarea caracteristicii X media aritrnetica (varianta) 10 ~ fX = 547 x = '£IX = 547 = S4 7 N 10 ' media aritmetica este aceeasi ca in distributia anterionra (54. trebuie calculata Imprastierea valorilor in jurul mediei.X)~ (pentru 0 serie si Illpla) sau' : G 2 . - X mi" = S9 . fapt ce va permite.7 ani).X)2f ~I (pentru 0 sene de frecvente variate) se poutc ajllllge 1<1Iormule mui simple de cal- 11 x = X lila:.. probabil. 109 I I I I I I I I I I I I I I .: butia. ~~ L(X .54 108 = 3. .:_: . in tirnp ce cimpul de imprastiera a variatiei celei de a doua distributii (amplitudinea variatieij este mult mai mica (3). integrarea mai rapida a muneitorilor. = Xma . pentru <Media aritmettca este puternic A calcula insa numai amplitudinea variatiei nu este sufieient. De aceea..51 = S .X }( o o o 5 4 () 57 58 59 60 o o o '£1 = N I 0 51 = o X 52 = 0 () X 53 = 0 5 X 54 = 270 4 x 55 = 220 o X 56 = () 1 X 57 = 57 0 Ox 58 = o X 59 = 0 o X 60 = 0 X = precum ~i media acestor abateri: _ d. Intr-o astfel de distributie: . intr-o echipa vor Ii diferite. A .. amplitudinea »oriatiei valorilor caraeteristicii (virstei) este 8. de muncitori} Ani x 51 52 53 54 55 St> fata f f o X X = IX . - • l'rin simplifie:lri culure a dispcrslci: sau Xmi" = 57 .. ~(X -. Potrivit unor considerente matematice este mai avantajoasa utilizarea patratelor diferentelor : (X_X)2 decit diIerentele ca atare. de obseruatii (nr. extreme ale seriel. de exemplu. ca 0 expresie a diferentei dintre media patratelor valorilor caracteristicii si patratul mediei caractcristieii respective: G. = '£Ix -xI N unde: "(1:. trebuie sa vedem eu cit se departeaza de medic Iiecare observatie (caz) in parte: d=X-X unde : d reprezinta abaterea unei variante de medie valoarea caracteristicii media aritrnetica a caracteristicii (varianta) J'aICtri/~ caractcristicii ( Virsta) Nr. pentru di in acest al doilea caz forrnatia de lucru va fi omogena sub raportul virstei. insa problcmelo socialc legate de ol'ganizan'(1 celor 10 muncitori.influentata de valorile a caracteriza distri. In primul eaz.

49 1.iijkc:ul inf/:r::.f~r:fJ'. sal! : (1 reprezinta viatia medie standard (abaterea tip) = extrasa radacina patrata.32= 10.49xO=0 2.72= 13. fixind limitele: inferioara .69 -0..121 . Deviatia risiicii (Virsta) munf 1 0 3 2 2 de x-x (X .:xH:-at:ca.tJf/'w)rj/~ Ill} citori in catezoria o . 489. intervalele marginale se inchid.69x3=5. J<AfJr:.3= -1.29 -1.D.P. c::.3 54. 112)..29xO=0 1.3 55-54.7 -3. X)'i (X -X)2f=57.32=5. p..3 54. r. in Psihologie generald (sub red.c. este Iiresr: sa considerarn cit toate cazurile din . s reprezinta estimarea dispersiei colectivitatii".89 -2.-----~.:.I.7 60-54. 1966. aritmetied medie standard..7 59-54.S.'1'.32=0.3 54. 111 .3= +3.72=2.3=-2. ?e:v~~tc la calcularea altor indici si la stabilirea semmflcat~el dlfereniei dinire douii rne dii . Mete de statistice de prelucrare a date/or. S.3 54.07 0.7 56-54.7 58-54. I ~j II. --.X)" (X .' I I I I I I I I I I I I I I unde: (12 trebuie dispersia (deviatia medie patratica dintre observatiile individuale 9i media aritme(va rianta) (cazuri).1.O9 32.72=0.3= -0.3 54. E. Este firesc sa consideram ea cei 12 muncitori din categoria de virsta "peste 50 de ani" se ~e~artizea~a astfel: pentru a 0 putea inscrie de-a iung~l unei 110 * Vezi : F. )!ILI.3= +4. s« Valorile caracte- de prelucrarea obser- vaJii Media (Nr.72=22.jf. Bucuresti.49xO=0 sau: ("distributia .89 5.49 1O.89x2=5. 111 cazurile dispersia era 5. :~:'2C:t' .89 2..78 7.70 ~i 5770 = _'_ = 10' 5770 aceeacj ':a!oa::e: DiSfX':·~ia. pentru cazurile in care N < 30) unde. citori} .s. ceo:-ezinra 0 suprafata.72=7.3 51-54.I .69 22.3 54.09 0.09x2=O.3= +2.69 4. obtinindu-se astfel de- X f x tica] .29xO=0 13. Hetl)de stati aice.32=1. Al.tIuluL Adesea soeiologul este pus in situatia de a ea~cula media aritmetica a gruparilor eu intervalele marginale deschise. dupa formula: ("raportul care N> critic". a muncitorilor (p.j (.3c~ +0.. . p.09 5. eel mai Irecvent utilizata in datelor din cercetarile sociolog~c~. (J N valoa rca caractcristicii media aritnu-ticii .3= + 1.18 ani si superioara 65 de ani.7'=32.3= -3.f - X)2f (pentru 0 serie de frecvente variate). .. Rosen).7 57 -54.29 3.3 54. ° ° 1 ° f=1O ~ V(X cr~ cc-. De asemenea.770.3 54-54.X)2f 30) pentru cazurile in x 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 X 54.09xl =2~. In exemplul privind repartitia pe vir:_ste.18 O.3 54.3= +5.3 54.T" stabilita de Student (V.69xl = 13. Gonsset).89xl = 10. scari liniare 10 muncitori in categoria 51-60 de am ~l numai 2 mun61-65 de ani.3 52-54. numarul de observatii frecvcnta.3 53-54. analizate de 1101 V V 2:(X ~ x)3 (pentru 0 serie simpla) = ""\ I(x I:.

) a muncitorilor 31 (e 1 alli anchetati este: = --.S-25.16 X !. in mod curent.18 10= 33.S 9 45. X I t. Pentru calcularea lui exacta.5 9 Produsul dintre centrele de interval micsorate §i frecuente M0 X0 d L\l - reprezinta marirnea diferenta frecventa diferenta frecventa Iirnita inferibara (X) 18-20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-65 (f) (X. 9' -. .S-25. se situeaza.S 41-50 69 45. in cazul seriilor de frecventa cu intervale. ' Folosind unele proprietati ale mediei. valoarea rnodulara se situeaza spre «apul din dreapta al seriei. intervalului modal. intrucit clasa urmatoare celei modulare atrage valoarea modulului cu 0 forta proporticnala Cll Irecventa ei (108): M o = X 108=119. de exemplu). o 1.22 3.S 31-40 108 35. care imparte populatia ordonata dupa cr iteriul marirnii caracteristicii. Vit'sta Nr.33 =4. 0 + d --. pentru caracterizareu scriilor de date. 50 213 108 69 10 2 = -0.32 21 . Modulul.5 9 35.50 = (213 _ 50) (213 _ 108) + 26. I 9 X 1 213 .11 2..~l t12 t11 + ! j In cazul nostru. de cazuri (f) Centrele de interval 18-20 50 19 21-30 213 25. reprezentind valoarea de Irecventa maxima a distributiei.. Centrele de interval micsorate X-a k 19-25.22 =3.33 4. I In cazul nostru. de cazuri a=25.i.5 9 25.72 =0 =1.5-25. dintre frecventa intervalului modal ~1 intervalului precedent.= -~.. -0. a intervalului modal. se mai utilizeaza alti doi indicatori: modulul si mediana.5-~. dintre frecventa intervalului modal si intervalului urrnator. in grupa de virsta de 21-30 de ani. in cazul nostru.4 i (.S 9 55. centrul intervalului cu frecventa maxima) constanta (in cazul intervalelor egale k reprezinta marirnea intervalelor).3 2= 8. astfel incit 50010sa se gaseasca dedesubtul ei si 500/u deasupra. se utilizeaza formula: kIo = Xo unde: reprezinta constanta (de regula.5 9 63 -25.S 51-60 10 55.S 61-65 2 63 Total "I Rezulta X- cil virsta 278.h ~f unde: ak- +a In afar a mediei aritmetice. simplificat a mediei aritmetice pentru variate este: ~--/ __ k__ X- formula de calcul serii de frecvente . care arata in jurul carei valori se grupeaza distributia Irecventelor .11 =2. 452 'i ~~ .: X /= 452 ~ -k- (X - fA I ~ i j' a) /=278.78 \ Mediana reprezinta valoarea caracteristicii X (virsta.98 69=153.16 50=-36 213= 0 . considerate in doua parti 10'gale.Vtrst« (X) Nr.78 452 medic " ?.72 X a)! L\2 valoarea modulara . a .. Mediana se poate determina prin simpla numarare a cuzur ilor ordonate sau prin aplicarca Jorrnulei: [Jill' = ~f + 2 1 112 { j ~ I 113 I I I I I I I I I I I I I I I .5 iar k=9.

X si Y caracteristice . s.) - reprezinta u nit a ten mr-dian f rccvcnu: Ior. El este urmat de clasif'icarea inerucisata 91 de cor !-d--Cliferitelo)' qriiJGile.-rariabile este primul pas all analizei rimare. l' su nui a: tot ill in excrnplul luat de noi. Co~area jZQlata n fjec4eJ. care permite evidentierea cazurilor aberante. E~.t2 corelata de exemplu . reprezinta coeficientul de corelatie N nurniirul de cbserva tii (cazurile). ne putem pune problema care este in reulitate relatia cauzala: faptul ca individul a fost satisfacut de munca lui l-a determinat sa-si ridice nivelul de scolarizare (prIn cursuri serale.virsta si sexul cu nurnarul de ab~ente ~emotivate si nivelul de scolari tate. Descoperirea unei relatii direct proportionale intre doua variabile nu ne spune insa nimic in legatura eu raportul de cauzalitate. indepartate de aceasta dreapta.rnai mult Q_descriere statistiea a rezultatelor... tate din muncitori] anchetati au virsta de: 21+7.. Calcule mai complicate permit stabilirea ecuaiiei de regresie si determinarea precisa <.53..-') I de regresie estc: a gradului de corelatie dintre doua fenomene este data de calcularea coejicientuiui de corelaiie (r) (Bravais-Pearson) dupa formula: y=aa:+ b. nicd iana se situeazii grupa de virstii 21 . . astfel incit "norul de puncte" (c~zunle ll1d1V1duale) sa apara sub forma unei ~l~psc . de ridieare a calificarii 115 114 ..17. a procentajelor. A infera de In corelatie la cauziJlitate fnseamna a in. r . de ani..!erpreta -r€zultatele din perspectiva: a) succesiunii in timp a aparitiei variabilelor si b) influentei perturbatoare a altor variabile. X si Y mediile aritmetice. 263 213 226 _ =0. Trasind vizual sau in urma detcrminarii punetelor medii 0 linie pe densitatea maxima a punctelor.. (Y _ Y) _ N 'sx .1) N d reprezinta coefieientul de corelatie a rangurilor nurnarul de observatii (cazurile).asa cum rernarca C. respectiv: . sy ObSerVr1l11 di 50 de muncitori sint sub virsta de 21 de ani .17=1 . difereritn de rang.30 de ani. a medici si dispersioi.turtlte cu .38 (28 ani si 5 luni) si jumatate din ei au virsta de peste 28 de ani si 5 Iun i. cit ~i nurnarul celor doua caracteristici ~reb. prm schimbare a succesiva a relatiilor dintre variabile se ajunge a se determina ceea ce ~ste statistic semnijicati» . Vu trcbui sa impartirn grupa de virsta 21~:W in doua proportii: • 226 213 SO =0. care rczulta din inscrierea in planul cj)~elor de coord onate a valorilor corespunzatoare caracteristieilor studiate.82 si. dar mai mult de 22li (sau 227) sint de virsta sub :30 . de unde rczulta ca juma. In acest Iel. Este evident ea atit intervalele de grupare. sx si sy abaterile tip. Ecuatia dreptei 1 ~'= = ~- 2 226 san 227 unde: l: (X r ~~ --------- X) . Moser . astfel incit. Cea mai simpla metoda de analiza a corelatiei dintre doua fenomene este diagrama de dispersie (sau metoda nor ilor de puncte).: .a fie egale. Analiza rezultatelor pina la acest punct este .. pen tru in tervalul de clasa de 9 an i: 9 X 08')=7 " 38 si 9 X 0 . pentru c8. rnai precisa de stabilire a dreptci de regresie. cele doua variabile putind fi determinate cauzal de 0 a treia.I I I I I I I I I I I I I I r~--undC I [JIIIC '~f 2.uie.axa pe diagonala in cazulcorelatiilor pozitive sr a corelatiilor .. prin intermediul distributiei de frecventa. A. p (ro) (Spearman) Coejicientui de corelatie a rangurilor se calculeaza dupa formula: p-l---unde: p (ro) 6l: d2 N(N2 . 0 metoda.38=28. se obtine 0 tireapui de regresie. . Daca constatam 0 corelatie pozitiva fearte r idicata in tre gradul de satisfactie fat a de munea depusa si nivelul de scclaritate.ne~ gative sau sub forma neregulata in cazul in care nu exist a nici 0 corelatie in tre ccle doua caracter istici.

Trebuie vazuta si actiunea perturbatoare a celorlalte variabile. notata cu y) exista 0 corelatie sernnificativa. Analiza dcmograficd. observam Fara a calcula ca valorile maximo si minime sint incrucisate. rezultatul i este foarte incert. Satisfactia fata de propria munca po ate fi influentata nu numai de ridicarea nivelului de scolaritate. fapt ce ne permite sa afirrnam ca intre variabila sex (variabila independenta. De exemplu. Editnra 117 I I I I I I I I I I I I I . retinindu-se ca plauzibile un numar de enunturi care constituie explicatia. dar si de ridicarea nivelului de retribuire.. raportul cauzal. 27. Exista cazuri in care stabilirea succesiunii cronologice nu ridica nici un Iel de probleme. Prezinta acestia malforrnatii pentru ca sint ultimii-nascuti sau pentru ca prezinta malforrnatii sint ultimii-nascuti"! Este mult mai plauzibil sa presupunem ca aparitia un ui copil handicapat descurajeaza cuplul familial de a rnai lace copii.etc. relatia pozitiva dintre distanta de la loeul de munca la domiciliu si absenteism (intirzieri). notata cu x) si variabila: atitudine jato. Prin introducerea variabilelor-test este posibil sa descoperim ca intre variabilele initiale nu exista decit 0 corelatic aparenta.) sau faptul di ~i-a ridicat nivelul de scolar izare a determinat sporirea gradului de satisfactie in raport cu munca depusa? Succesiunea cronologica este totusi greu de stabilit. desi se poate imagina 0 tehnica de stabilire retrospectiva a opiniilor (ce sentimente ave a subiectul inainte de frecventarea cursurilor de ridicare a calificarii). se interpreteaza toate schemele posibile . deci din cauza aceea''. Uneori. Introdu- x. intr-o intreprindere in care lucreaza 2 150 de muncitori (850 de femei si 1 300 de barbati) se constata ca exista 0 corelatie puternic semnificativa intre sexul si atitudinea fata de munca.5/ 850 1300 850 1300 2150 R sau 5~$~R Pe rind. legatura cauzala este inversa. p. Chiar 1. 53 ROI. Sex (x) • 5~R~$ $ 5 (4) R 5/'\$ (7) (5) A titudine {ala de »iunca Ncgauua Positiua Tolal Femei (y) Bdrbat: Total 5/'\R (6) R/'\$ s \. Bucur est i.>in aceasta situatie. nu se poate trage in mod automat concluzia: "dupa aceea. astfel incit copilul cu malforrnatii ramine ultimul-nascut. Chiar daca stabilirea succesiunii cronologice este evidenta. (1) potrivit Schema explicativa poate perrnutarilor succesive: (2) sau (3) ta de malforrnatii'<". stiin tifiea. care consta in introdueerea succesiva a "vuriabiielor-test". pe care le consideram semnificative. Nu putem afirma cu eertitudine ca este Yorba de un raport de cauzalitate.AND PRESSAT. Pentru stabilirea ranortului de cauzalitate de la analiza bivariata se trece in anoliza multivariatii.urmarindu-se pe cit posibil succesiunea cronologica ~i descoperirea enunturilor absurde. Daca prin introducerea variabilelor test corelatia din tre variabilele initiale se men tine si daca exista un raport de anterioritate ternporala a variabilei independente fata de variabila dependenta. de muticii (variabila dependenta. De exemplu. pentru eEl este imposibil sa introducem to ate variabileletest: ne marginim la intrcducerea citorva variabile-test. atunci putem eonsidera ea ne aflam probabil in Iata unui raport de cauzalitate. 1974. Relatia poate fi reprezentata astfel: R Scolaritate Remuneratie capata 5 Satisfactie aIte forme. . Roland Pressat da citeva exemple de acest fel: "s-a constatat ca ultimii-nascuti se caracterizeaza printr-o proportie artificial ridica116 2.

" / II Fig. mllg in die Mcthodcn dcr r m pirischen Sociologic. PETER HunER. . . 1967.<._-t .."_x).. y = rnarirner. 65 PAUL LAZARSFELD. 9. iar tipurile de elaborare PA si PI pun in evidenta raportul de multicauzolitate: variabila-test si variabila independenta determine variabila dependenta (vezi modelul de mai jos). KURT HOLM. L' A nalyse empirique de fa causalit e. pot Total Daca lucrur ile sc prezinta astIel. .Y .. 'x \ I I \ t \ ( \ .4 Cf. Vol.0.. . rczultate prin introducerca variabilci-tcst dezviiluic 0 eorelatie aparenta Intre uariabita ituiepetulentii ~i variabila depeiuieruii. " . Lazarsfeld. . si din aceasta cauza intre x si y se constata o corclatie. variabila independenta este 0 contingenta (tip PA).. intre tipur ile PI si PA exista urmatoarea relatie: daca variabila-test este 0 conditie.--- .-_ . Paris.. Mouton et Co. eo- Rca {I} Sex (x) Fcmci iIIUIICa BUnll.. masinilor de pompieri. .<.. t = miirimea incendiului.. EinfiihVerlag. = corelatie statisticii -> = Jegiiturii cauzalh '. . / Fig. 118 119 . p.. comme procedure de recherche. in aeest eaz avem de-a face cu 0 elaoorare de tip MA.I I I I I I I I I I I I I I I cind variabi la-test prcgatire projesionalii rel. Put em spurie ea aici exista un raport de cauzalitate? Fireste.'. x = nr. 200. . Paul Lazarsfeld construieste un exemplu foarte sugestiv pentru a evidcntia necesitatea de a trece in cadrul analizei datelor de la corelatii statistice la stabilirca raportului de cuuzulitutc. 8. termenul b=l=O Lazarsfeld. --- . La Haye. 1%9.I' " ".. chiar daca exista 0 corelatie sernnificativa intre repartitia pe sexe si atitudinea muncitorilor.... ca nu. (I') Total Atitudinc fa{!1 de Nt'gallUti Pozilivd (y) Barluui 200 100 300 Femci Bdrbati 200 800 1000 850 1300 2150 Variabila test este eea care deterrnina variatiile lui x si ale lui y.. 'I'ipurile de cluborarc Mil si MI. pagubclor . Wcstdcutscher Asa cum rem area P.. adica 0 corelatie marginala. inseamna ca este gresit sa afirrnarn di sexul determine atitudinea fata de munca... Modelul situatiei este urmatorul-+: Potrivit schemei logice pe care 0 propune Ii identlficate patru tipuri de elaborare: Valoarea corelatiei Poziiia oariabilei-test A nterioard xt = 0 xy. t =1= 0 st xy. RENA'n~ MAYX'l'Z. II. in care variabilatest este anterioara: 400 200 600 50 200 250 Termenul a =. ." "v I ~ \\ I . L'Lnterpretation des relations statistiques Koln und Oplndou. in M ethodes de la Sociologic. ell atit pagubcle incendiului sint mai mari. Corespunzator terminologiei prop usa de Paul Lazarsfeld-". .itia dintre x si y dispare.". Prcgatirc profesionala (I) (notata eu t). * t=0 0 I ntermediard PA PI MA MI I . El spunc: s-a conslntat ctt eu cit numarul masinilor de pompicri cnrc intcrvin in cazul unui incendiu estc mai mare. . \ ..

lata un exemplu de elaborare PA (dupa Renate Mayntz): Se constata ca intre saiisjaciia muncii (variabila independenta. 1972. in "Viitornl social". y. Satisfactie generald (y) Satisfaciie mica mica mare Total muncii (x) mare Total 280 170 450 120 380 500 400 550 950 Daca introducem rilor din cadrul 0 grupurilor prim are mentine corelatia dintre x si y. El trebuia sa "inventeze". 1Ir. Cind. Satisfactie generald (y) Satisfactie mica (I) Satisfactia mica mica mare Total variabila-test: satisfactie a raportu(t) constatam ea se a raporturilor primare mare (I') (t] Total muncii (x) Satisfaciia mare midi munciit.7. p. se analizeaza dirnensiunea temporala a variabilei-test in raport cu variabila indepen- [icietit telllei sci. 586. ~(.0 din subiecti "or raspunde "dn". ci~~uzala. op. Omul de stiinta nu este un sirnplu contabil: nu se poate margin! in a trage concluzii doar din cifrele ~i datele prelucrate. t ~i yt). 2. si daca relatia poate fi conectata in mod deduetiv la un corp de teorie mai mare (sau mai putin satisfacator) poate fi sustinuta de un set de propozitii auxiliare. Teoria sociologicii gencrala si teoria de rang meditt de gcneralisare. in raport cu 0 anumita problema. psvchol ". sau daca totdeauna 600. analiza rezultatelQ_Lpresupune atit descrierea statistica. statistica nu poate arata daca exista 0 probabilitate de 0.. OB ION IORDAcHEL.0 Iormulare "a fi numita «cauzala» daca relatia este destul de puternidi incit sa fie Iolositoare sau interesanta: daca nu necesita prea multe Iormulari de conditii marginale incit sa-i afecteze generalitatea si impor tanta: daca au fost incercate suficiente variabile posibile ca al treilea factor pentru a conferi oarecare asigurari ca relatia nu este Ialsa. Speculatiile controlate ale cercetatorului imping inaintc cunoastcrca pr in generalizarile cmpirIce-".(l. nr. njirl1U!Jn cd intre x ~<. in "Bull.. variabila independenta este 0 conditie (tip PI). x) si satisjactia generaUi (variabila dependenta. relatia cauzala po ate Ii definita astfel: . cit. astazi se vorbeste in sociologie tot mai insistent dcspre analiza secundarfi. cum interpretam acest Iucru? Avem de-a face eu 0 populatie omogena si indecisa sau cu 0 populatie heterogena billie diferentiata?. t). t=!=O. in sine. fiind vorba de 0 instabilitate a raspunsurilor. dace! inire x $i y corelaiia x se mende [actorui test introdus. 4) stabilirea coefieientu1ui de corelatie (xy. tine. 600/0 din populatia anchetata raspunde "da". care explica mccanismul. In afara analizei prim are (cantitative si calitative) Ia care ne-am ref'erit. exista 0 corelatie statistica puternic sernnificativa. . sin t introduse variabile-test. ceea ce or corespunde unei perfecto stabi litati a atitudinilor si opiniilor. 5) daca corelatia xy.Cadi variabila-test este 0 contingenta. nu numai sa "inventarieze". I. indiferent Se poate spune ca.G JUJ.6 pentru fiecare individ de a raspunde "da". 323.7 Cu alte cuvinte.)4. p. Operational. 2) stabilirea coeficientului de corelatie. x} mare 130 30 20 120 140 150 140 290 100 160 260 400 550 950 160 Pornind de la aceste exemp1e. • 7 B. se ponte da algoritmul stabilirii raportului de cauzalitate intre x ~i y: l)construirea unui tabel ell dubla intrare (x fji y).\lATALON.i y existii 0 relatie cauzolii. L Ang_~iz_a_securU{ar-i1..]de$iapare ca 0 tehnica Ioarte rnodernil de prclllciilre a datelor arhivute. 4• denta. La mesurc des attitudes. 120 atunci avem su- 121 I I I I I I I I I I I I I I I . ponte Ii considerata 0 prelungire R modalitatilor de cercetare specifice sociologiei din .JAN 1 ~J:\WN. p. a) daca exista 0 corelatie statistic semnificativa. ·1. Datele statistice. prin eonstruirea tabelelor ell tripla intrare (x. Asadar. 1968. constind din valoriJicarcn dntclor sub un al t punct de vcdcrc dccit nr-el a pentru care au Iost strinse. y). nu spun nimic.. CLl ajutorul caruia Iunctioneaza relatia".

directorul Arhivei centrale pentru cerceiiiri sociotoqice empirice a Universitatii din Koln. Desig~r. XLVII. 1972. Intrebarea: "Diseutati des cu vecinii despre politica?".ti v 111. este posibila 0 analiza secundara si a datelor provenite din obs~rvatje. eonsiderat ca fiind constituit dintr-un complex de aspecte si nu dintr-o simpla si direct observabila realltate. au folosit datele deja colectate si consemnate de alte persoane si institutii in alte scopuri decit cele ale temei supuse cercetarii.sa alcatuiesti esantioane pe anumite categm-ji de populatie. in Die skeptische Generation. zentative pe tara sau sa cumulezi date din mai multe chestionare anterior aplicate si pastrate in arhiva? De la caz ]. spart in dimensiuni singulare. de necesitatea de a lua in discutie date primare foarte eterogene (statistic! oficiale sondaje. p. demonstreaza inca 0 data ca acumularea datelor sociologice empirice poate contribui la progresul teoriei. SCHEUCH. este si ea un exemplu in acest sensGo. p. Problema costului devine ceritrala cind se decide aplicarea analizei secundare. po ate fi considerata ca indicator pentru interesul politic. In cadrul analizei primare. din "universul indicatorilor posibili" se selectioneaza din motive de economie in cercetare dear un esantion'' variabil ca marirne si consistenta. HYMAN. 1. urmind a fi izolate aspectele unitare ale realitatii.1 CiIZ. lnsa. Banrl 2 Aufla-re. New York. rezultatele experimentale de laborator). da urmatorul exemplu pentru intelegerea semnificatiei indicatorilor Iunctionali echivalenti. dar va fi unul din "universul indicatorilor posibili''.E. In fond. Lucrarea lui P. utilizinc! tehnica analizei secundare. l ) I . "S-a stabilit ca esantioanele in jur de 2 000 de persoane asigura in acelasi timp reprezentativitatea nationala si accesibilitatea din punctul de vedere al costului. ccrcetator ii social i interpretau datele adunate de alte persoane sau inst ituti}. in scopul definirii altor concepte. Intervin Insa problerne statlstice. De la cercetare la cercetare. K. 1967. Acest "e~~ntion de indicatori" serveste pentru analiza ~i intelegerea Ienomenului complex. experiment sau analiza de continut. nu si in recoltarcu 101". Se lntelege ca nu va fi singurul. pentruca esantioanele cumulate schimba gradul de siguranta a1 rezultatelor. 655. vol. 1969. se ridica problema echivalen tei indicatorilor". se optouza pcntru Una sau alta din solutii. RentS Ki. Este stiut ca nici Quetelet. H.I • Ell H_ . La distanta de 0 jurnatate de secol. Iiecare indicator fiind intr-o relatie probabila cu ceea ce trebuie sa masoare in realitate. Stuttgart. I a doua jurnatate a secolului al XIX-Iea59. sa construiesti noi esantioane repro6~ E~WIN K.nig. I I I I I I I I I I I I I I :J . Ferdinund Enke Verlag. dar expcrienta acurnulata si existenta arhivelor pentru anchetele sociale arata ca cea mai Iructuoasa este analiza secundara a chestionarelor. Dificultatile sint insa marcate de stadiul putin dezvoltat al tehnicii analizei secundare. Sorokin. Social Mobility (1927). Secondary veys. La fel procedeaza si Le Play in cercetarile asupra muncitorilor europeni. La acea data. din sistemul de indicatori. aceasta cu atit rnai rnult cu cit astazi cifra anuala a interviurilor este estimata la 10 milioane. Scheuch.. in analiza primara.1I11ai in sclcctionarea datelor. nici Durkheim si nici Thomas si Zn'aniecki n-au adunat date special consemnate pentru problemele pe care le-au cercetat. a faptului social. Durkheim sooate din datele statistice oficiale despre sinucideri concluzii soci~l~gjce origin ale cu privire la integrarca 'sociala (Le suicide. _. In cadrul anchetelor. Profesorul E. manif'cxtindu-sc ac. Aceasta si permite construirea de noi sisteme de iridicatori din intrebarile formulate initial. ''i'S • 60 RI~YllI<?ND ~OUDON. S. ca este posibila 0 "macrosociologie empirica". Schelsky. ric celc m ai multo or i date statisticc de origine admin istrutiva. Analyse secondaire ct sondages sociologiqucs. De cole mal multo ori. 1897). Mai rnult. 123 Analysis oj Sample Sur- 122 . In cadrul analizei secundare. in Handbucb dey empirischcn Sosialforschung (Her'g). Entwicklungsrichtungcn bei der Analyse sozialmissenschaftiichcr Daten. Trcbuie raspuns la intrebarea: ce este rnai putin costisitor . definita ca valorificarea datelor adunate de catre cercetator in mod special pentru problema in raport eu care se face prelucrarea. analiza sccuridara porrnite obtinerea informatiilor dorite intr-un interval de timp scurt si ]a un pret de cost acceptabil.. Fiecare intrebare dinehestionar este considerata de cele mai multe ori ca un indicator din setul de di" mensiuni" al conoeptului. pentru definirea aceluiasi concept pot fi luate in discutie esantioane diferite de indicatori. operationalizarea conceptelor indica tocmai procesul Invers al genezei lor (abstractizarea si generalizarea datelor senzoriale). III "Calllcrs intcrnatiounaux de sociologic". . succesiunea intrebat-ilor sernnifica traducerea conceptelor sociologiee in forma ipotezelor-test: conceptul este concretizat. • Vczi HERBERT H.

lICe partid simpatizati eel mai mult?" . ce partid ati alege?" . care Ii deterrnina atitudinile sl comportarncntul. in acest fel.cetari sociologice C0111parate si cu lnstituiul pentru $tiinte politice al UniversitatH din K61n. Se naste ideea ca . cu exceptia analizelor comparative. In cele sapte anchete selectionate conform acestor criterii. Raspunsul negativ la aceasta intrebare poate ScI Insemne la Iel de bine un simptom al dezintegrarii. dupa cum. nu mai poate fi retinut pentru analiza secundara decit un n umar restrins sau chiar un singur indicator. au fost considerate ca indicatori Iunctionali echivalenti pentru radicaIismul politic. Analiza datelor primare conduce la concluzia ca persoanele cu un nivel superior de instructie scolara din N. cel mai mult?" Aceste intrebari. Este binecunoscuta si influenta succesiunii intrebarilor in contextul chestio~arului. Cartelele perforate au fost recodlficate pentru punerea de acord a eelor sapte anchete. intrucit numarul persoanelor cu bacalaureat cuprinse in esantionul pentru analiza primara era redus si nu permitea concluzii generalizatoare. A'naliza secundara nu poate insa raspunde acestei cer inte.. ~i considcrind ca primele variabile le deterrnina automat pe cele din urma.G. dear cu greu poate corespunde exigentei de a grupa date adunate in conditii identice de mediu (identitatea situatiilor de interviu). alcatuite pe baza aceluiasi procedeu de esantionare si in care sa existe intrebari cu privire la preferinta asupra partidelor politice. dar discut alte problerne!" Un alt exemplu de selectionare a indicatorilor functionali echivalenti: in 1965. se punea problema de a selectiona pe cele reprezentative pe tara. Contextul influenteaza raspunsul.pe tema Integrarea in ueciniitate. la situatia materiala. daca. intrebarea cu privire la preferintele asupra partidelor politice aparea sub trei forme: .. K. let atitudine si comportament. impreuna cu Institut1l1 pentru ce. 124 Din multitudiuca indicatorilor Iolositi in analiza prima. prof. este identic eu primul. E. simpatizati dv. nu trebuie supraaccentuata cerinta ca adunarea datelor Iolosite pentru analiza secundara sa fie facuta in conditii identice.M. care nu met.l. cu linie de toleranta reduse. Scheuch avanseaza ideea ea importanta cstc diferentierea in perceptia diferitelor fenomene dupa categoriile si grupurile sociale. a scoaterii intrebarilor din contextul chestionarului nu se poate realiza insa fadl riscul unor distorsiuni.D. Blumer. Dar acesta nu ramine decit 125 I I I I I I I I I I I I I . Pentru verificarea acestci ipoteze se recurge la analiza secundara. ci este 0 unitate originala inserata intr-un mediu socio-cultural. impotrlva caruia s-au ridicat sociologia si psihologia.mivelul de instructie joaca un 1'01 important in radiealismul politic". Se po ate pune intrebarea. Subliniind faptul ca. efectuate in aceeasi perioada de guvernare politica. trecind de la categoria de virsta. desi diferit formulate. scolaritato etc. in acord cu psihosociolcgul american R.M. Operatic de selectionare a indicator ilor. Valoarea lui pentru stabilirea gradului de integrare in vecinatate este mult diminuata."Daca in aceste zile ar avea loc alegeri parlamentare. Semnificatia raspunsului negativ poate Ii: "Nu discut despre politica.P. In mod curent. Din anchetele cu rnai multe teme (omnibus) arhivate la Zentralarchiv fUr Empirische Sozioljorschung. la fel ca si forma intrebarii. in urrna determinarii suecesive a variabilelor care de fin esc eel mai bine un Ienomen (tehnica Discriminant Analysis sau Tree Analysis) se Iorrneaza concepte secusuiar-omalitice. situatie materiala. Analiza secundara trebuie completata totdeauna cu analiza contextuala. realizeaza 0 eereetare sociologica asupra radicalismului politic. au 0 atitudine politica mai mode~ata' decit persoanele cu studii elementare sau medii.F. doar pe anchete sociologice reprezentative pe tara si pe probleme neconditionate crono logic. in vederea analizei secundare se alcatuiesc esantioane cumulative numai din anchetele efectuate in aceeasi perioada de timp. Individul nu este 0 sum a de variabile : virsta."Ce partid politic din R. la nivelul de scolaritate etc. si de aid mai departc. dar si un semn al dezinteresului politic.D. aceasta intrebare apare ca indicator functional echivalent. Pe baza indicatorilor retinuti pentru analiza secundara. nu construirn un homo psihosocioloqicus la fel de abstract ca si acel homo economicus. pentru ca datele Sl11t situate intr-un nou cadru de referinta. Factorul timp intervine din plin in discutarea valori i rezultatelor analizei secundare. eeea ce a permis prelucrarea electronica sub acest nou unghi de vedere a peste 12 000 de interviuri omnibus. E. sex.

obtinerea unor rezultato rapide. VOl' fi expuse scopurile. prezentarea cercetarii stiintifics se va face diferentiat. a fi prezentate ipotezele initiale si nu numai cele confirrnate. analiza secundara ofcra posibi. . pe 0 rcgiune etc. 1968. realizeaza 0 verJflc~re a valabilitatii cercetar ilor (din punct de vedere al spatiuluj.i practica a investigatiei Haspunzind tendintei de largire continua a orizontulu! informational. posibilltatile si limitele acestor procedee.1\'HARD xrocr DIANN.a rap~rtll~:li de cercetare reprezin til. atita tirnp cit unitatea de baza in cercetarses~~ individvul si ny institutiu in care e1 este integrat (farnil!e. in variante de solutii. etapele investigatiei. cind nu este posibila 0 cercetare proprie. Totdeauna investirzarea fenornenelor sociale se face eu scopul de a fi cornunicate rczult~tele. timpului ~i al coordonarii). familii. Techniques. !o. prezentarea va indica corect limitele si erorile calculate. Knill. face concluziile mai sigure. fie factorilor de decizie.si intraculturale. cu 0 cultura generala bogaUi. ' _. J' ~.). XI!.. reprezentativitatea esantionului (pe tara..ate lin:ite1e s. uzina etc. ei. p. a moralului si a rnaturrtatii unui grup caruia i se comunica rezultatele unei anchete realizate asupra grupulul-w Daca destinatarul raportului de cercetare este organizatia sau institutia care a initiat cercetarea. avindu-se in vedere actiunea de feed-back a efectului Floyd Mann.. omiterea prezentarit obiectivelor si a populatiei investigate. De asemenea. Totdeauna este insa necesar sa se Iaca: ' 1) 0 introducere in problema studiata. pcntru cu- Comunicind rezultatele investigatiei unor specialisti. serine de inforrnatii etc. 196B. . Se eer justificate procedeele de esantionare. investigati]. anchete. precurn si a metodologiei si a calculelor aplicate."_" _. chiar daca este yorba de un public nespecializat. Mucchielli. Mai mult. 7) un rezwnat cu interpretarea rezultatelor.en. a rezultatelor brute si a comentar ii lor descalifica cercetarea. Foarte adesea cercetatorii 82 ROGER MUCCHIELLI. I I I I I I I I I I I I I un deziderat. intre alte1e. concluziile fiind minutios explicite si traduse in masuri concrete. special is ti lor fie publiCUIUl largo In functie de publicul caruia i se adrcscaza.I I' . explicitaro verbala. ajuta la rcexamin_?rea pro_blemei influentei conditiilor de mcdiu asupra raspunsunlor la interviu si poate servi ca model de sirnulare pentru difercnticrea stimu lilnr in cadrul anchete lor . Floyd Mann "a constatat efectul de schimbare pozitiva a atitudinilor. Specialistul are in acest Iel posibilitatea sa verifice justetea concluziilor din cercetare. Se eer. ~ezultatele si valoarea teoretica r. Iaptul c[t analiza secu~~?ra 1?er~ite. in prezcntare nu se va accentua latura tehnica metcdoloaica a cercetarii. datele prezentate. .. Datele despre universul anchetei nu pot lipsi... credem ca este necesar sa se cultive priceperea de a citi si de a interpreta tabelele de corelatii. etapa fmala a oricaro. 2} un isioric al proiectului de cercetare._. 3) un rezumat al cercetarilor an terioare: 4) 0 clara reiormulare a problemei._nnlate... Cind intentia de cornunicare a autorului se Indreapta catre un public mai larg. L'in Diskussionsbeitrag zu ncuc u Jldhodcll in del' CIIlpirischell Soeiattorsclnm. in conditiila crrzei de timp si de bani. prin publicarea lor. dar nespecializat in problemele stiintelor sociale. asa cum remaroa H.. fara pr~. permite crorio1~~IC cornparntj] inter.' c:~ .ol. Seliundiil'al1alysc. organizatii). 5) redarea completa a procedeelor utilizate legerea si prelucrarea informatiilor' 6) pre~·entarea dctaliata a re~ultdteloT' . tabelele de corelatii si coeficientii meto_?ele f.litati multIple atit in planul cercetarn stiintifice fundamentale cit si in planul cercetarjj aplicati~e. Operatia de transforrnare a ipotezelor in obiective ale cercetarii implica enumerarea acestora chiar din prima parte a raportului. scoala. formule1e de calcul. credern ca reinjection des resultais. Lirnbajul tehnie viguros va permite mtereomunIcarea: concluziile VOl' rezultu direct din 61 EKKT'. Ekkenhard Mochmann'" arninteste.. Referitor la raportul de cercetare destinat specialistilor.) si tipul unitatii de investigare (persoane individuale. Dr. Iaciliteaza pregatirea si pretestarea noilor. 58. L'vnteruieto de groupe. cu claritate. . comunicarea rezultatelor in grupul studlat trebuie sa respecte totdeauna normele deontologice..osite Val' fi prezentato detaliat. Re~a:ta~·e. Libraire~ 126 127 . ele trebuie justificate prin prezentarea concluziilor preanchetei. m~lta. Paris.

~tiill!de soci ale. cit si al legendei gralicul va avea un titlu dcplin lamuritor. Graficele si diagramele.Cl esantionului calculat l?i dificultatile de contact cu unitatiie investigate (numarul necesar de vizite pentru investigarea unei unitati). intr-un raport de cercetare este oblivatorie prezentarea in anexa a instrumentelor utilizate o(chestionare. explicatiei simbolurilor utilizate care trebuie plasata in afara retelei graficului. :-'1 URICH DuvHIUan{. socialr. fisele totalizatoare. care reprezinta serii calitative: histograma. am avut in vedere faptul ca proceeleele grafiee nu sint altceva decit "aplicatii perfeetionate ale metodei comparative. rezultatele. Evaluarea cercetarilor sociologice . un foarte mare numar de fapte ~l sa desprmdem atit asemanarile cit si deosebirile dintre cle"63. dar ii ofera in primul rind. reteaua graficului poate Ii Intrerupta printr-un canal marcat pe grafie. interpretarea rezultatelor. Folosirea inscriptiilor in interiorul graficului este preferabila legendei. permit!ndu-ne sa confr~ntam. . formulele rnatem~tice se cer prezentate sub forma desfasurata. construita pe verticala. ghid de convorbire sau de observatie. sustin a~irmatiile. iar pe axa o. semnaHnd importanta repreze~tarii grafice a datelor de observare. Graficele construite pe principiul coordonatelor rectanqulare au inscrise pe axa absciselor (linia orizontala) . dreptunghiul.clara si concisa . p.este plasata deasupra curbelor. logaritmice sau semilogaritmice (pe 0 axa scara logaritmica si pe cealalta scara aritrnetica). incepind cu valoarea zero. :3) grafice ale ser iilor de spatiu (geografice): coloanele. Metodologia cercetarii este de cel mai mare interes pel~~ tru specialistul care citeste un raport de cercetare: ea 11 poate sugera 0 cale mai adecvata pentru propriile cercetari. VOl' fi reproduse protocoalele. Exisia posibiliiatca clnboriiril unor grilc do cvaluaro cuprizind: (1) b) c) d) '3 problema cercetata. dedesubtul sau in dreapta lui. Comentarea rezultatelor nu trebuie sa ascundalimitele demersulu] metodologic. cl. Caplow trcbuio sa se fnca in rupert cu un sistem de criter i i binc pus la punct. Alegerea scarilor si a unitatilor de lungime sc 128 129 facc in functie de valoarea indicatorilor seriei dar si a marimi! hirtiei de care dispunem. tabulogramele. Bn~ure~ti. In cazuri exception ale. J~{)liticl\. Specificul Iiecarui tip de grafic si algoritmii de COnstruire necesita consultarea manualelor si tratatelor de statistica. In cazul celor doua grafice. graficele sint clasificate de regula in trei gl'Upe principale: 1) grafice care reprezinta variatia in timp: historiogra1IIa si diagrama polarii (radiaZa). sa se continue neintrerupt pina la un indicator care sa depaseasca valoarea celui mai mare indicator din serie. 2) graIice. Pentru aceasta.. 121i. Calculele statistice. ~l curba [recvenielor. cit mai sugestive.dupa Th. ' Dupa natura seriilor de date ce urrneaza a fi prezentate. tehnica utilizata.. inlocuiesc comentariile detaliate. este necesar ca scara frecventelor. eart0grama si cartodiagrama. clt si a cifrelor brute. A Trh uicil. Hil. fapt ce usureaza urrnarirea datelor. inscriptio. vol. acestea canving si dau valoare intuitive rezultatelor. . Atit in cazul inscrlptiilor. J I. niatctn atirr si grafic« 111 stiintele IIIf'iodll In .": r-iatia caracteristicii (X). Fara ostentatie. Pentru a nu fi atins plafonul graficului de curbe. nici dificultatile tehnice intimpinate: este mult mai valoroasa 0 cercetare a carei ipoteza a fost infirrnata decit incercarea de a demonstra eu orice pret in concluzie ceea ce initial s-a postulat in ipoteza. in Trorir 1%1.' iar curbele VOl' fi mai grease decit linia de baza. potiqonu. neuniforme. cercul si barele (eoloanele) de structurii. astfel incit p~'ezent~rea datelor sa perrnita studiut intuitiv al relauilor dintre Ienomenele prezentate grafic. ' . pentru a U!?Ura eompararea curbelor situate In inaltimi diferite. si din acest punct notat cu zero incepe gradarea graficului pe baza scarilor uniforme. Intretaierea celor doua axe poarta numele de originii.i I I I I I I I I I I I I I I . Datele trebuie prezentate de fie care data sub forma procentelor. foile de inregistrare).!~onatelor (1l11l~ verticala) variatia frecventelor (i).I neglijeaza prezentarea problemelor legate de completa:':. certitudinea adevarului stiintific demonstrat.ill~r-o sin%ura privire.

. • n r_· . oricit de complexa. far~l en. Un tip special de relatie intre doua activitati succesive il consti. Acum ne todei drumului critic cercetare. inregistrarea observ~tlel :ndlreete. completarea datelor.. dcci drurnul de lungimo ma:X:llna Intr-o retea. in raport cu intreaga cercetare. 111 cazul nostru. eeea ce a permis constructia in nurnai 5 ani a acestei raohete. Algoritmul aplicarfi metodei drumului critic in planificarea cercetarilor sociologice este dat de: 1) Stabilirea activitatilor ce sint cuprinse in proiectul de ce:~eta~e i?i" de inregistrarea acestor activitati sau operatii "SImple. preIuerarea date lor.U. utila sau inutila. sint cunoscute peste 30 de variante.Critical. ce nu pot incepe l?amtea . eu privire Ia fieeare ?Cbvltate. operatitle simple ar fi date de: stabilirea obiectivului investigatiei studierea bibliografiei. simultane sau succesive. tr. deplasarea si instal area la teren a echipelor de cercetare. 130 . De~i succesive. In prezent.R. Planificarea unei investiqctii prin metoda "drumului sociologice critic" Metoda drumului critic (C. toate pornind de la metoda initiala (C. Aceste decalaje se in~roduc 111 graf sub.P. ~e?tru intocmirea unei retele.. -. ele se pot desfasura in paralel. ea a fost utilizata cu succes la prcgramarea reparatiilor unor uzine chimice. 131 3. durata desfu!7unirii in timp a intregii coreetUl'! S()CIOJ()glC~ (a proiectului) sa nu creasca (activitati c~rev n~l rczerva de Limp = 0). reteaua constituind reprezentarea grafica a cercetarii sociologice. de timp."~".. In 1958 si 1969. redate grafic prin arce. gradul ei de nolltate prin raportarc lu ccrcotarilc mni apropintc sau mai indepartate. poate fi descompusa in activitati simple si in evenimente sau etape. Program evolution review tehnique). utilizam activitatile-nod. pretestarea ghidulul de conversatie. pentru o peno~da. desi durata initial estimata fusese de 7 ani. terminaril activitatii imediate (preeedente). a~c~t~ir:a ghidului de conversatis. redact area Iucrar ii De la cereetare la raport eu extinderea. a fast realizata 0 alta varianta a metodei drumului critic (metoda P.ce nu pot fi aminate sau prelung!t?. rn .. in ordinea lor de desfasurare tehnologica sau logica.P. Walker si Kelly. sageti ce leaga nodurile in retea. constituie drurnul critic. III. II. 111 i958. Paralel. dad! rezultatele sint complete sau incomplete. In cadrul unor cercetarl sociologice.T. daca interpretarea rezultatelor este din punct de vedere teoretic concludenta sau numai instructiva si din punct de vedere practic: importanta.l critcrii sc ponte judecn irnportanta cstc: Ioartc scmn ilicativii. putin semnificativa sau nesemnif'icativa. path method) a fost stabilitii in 1957 de catre consilierii Iirmci Du. alcat~ir~a chestionarului. tiparirea instrumentelor de tnvesttgatie. ~i lI. Doi ani mai tirziu. pot fi redate prin aree (activitate-arc) sau prin noduri (activitate-nod). stabilirea esantionului. Activitatile.M. desfasuraroa cercetarij directe de catre eehipele I. De exemplu: consultarea bibliografiei si interpretarea rezultat:lor obtinute din ancheta.1\1etro Potential Method). care nu sint altceva decit puncte sau virfuri intr-o retea. Pont de Nemours. activitatilo ce pot decurgs simultan si activita!ile.) si de Ia faptul di 0 lucrare.. . a proiectului insusi.• I I I I I I I I I I I I I I ~. fffill. Intr-un graf.M. al acestora. . Se poate aprecia dad esantionul este: reprozentativ. operatiila VOl' varia in conditiile si gradul de tehnicitate intereseaza algoritmul aplicarii mesi nu cercetarea propriu-ztsa. activitat. in Franta. La uzina chimica din Louisville (S. drumul critic al cercetarii sociologice planificate. este pusa la punct 0 a treia varianta a metodei drumului critic (metoda M. .e?~i~ stabilite: conditiile necesare pentru mceperc. care marcheaza mceputul si sfirsitul activitatilor.t problcmci S~cces!u~ea activitatilor..tuie~ activ~tatile "in tandem".E. Evenimentele sint. In ceea ce ne priveste. cu ocazia planificarii constructiei rachetei Polaris. __ .A. in acest caz. inceputul ~l fmalul lor avind insa obligatoriu un decalaj. scmnificativa. pretestarea ehestionarului. in succesiune imediata.M.treaga conflguratle grafica poarte denumirea de "tr'eapta" sau "tandem". Tn rapor t cu accste dUC.). utilizabil sau insuficient. aplicarea metodei drurnului critic a redus durata reparatiilor de la 125 de ore la numai 93 de ore. form~ ~nor activitat! "potentiale".P.

completind succesiv eompartimentcJe Jiecarui nod. se va avea grija de "topologia grafului". B.. Ca regula generala. 4) Activitatils.e~arui membru al echipei..u! (nodur. 12). de la"activitatea start" la ..:fr. De exemplu: intotdcauna. " COl noduri. I"(I//(/ unri 133 ccrceuiri sociologic» I I I I I I I I I I I I I ..C. A.._ 'ccliY. eel mai devreme moment al inceperii activitatii. De exem . eredem noi. a aplicarii metodei drumului critic in planificarea si program area cercetarilor sociologice. putindu-se introduce activitati fictive. se Val' evita incrucisar ilo si suprapunersa legaturilor. ~- Stcbikreo temel de cercetors Studierea bibtioqrofiei Stabilirea escotionutoi Alc6tuirea chestionarului Alcctuirsc ghidului autobiografic ntocmirea Tndreptarului de observare indirectO Pretestarea chestionarului Pretestoreo qhidulu. se urmare~te a se evita ca din acelasi nod sa porneasca pre a multe sageti.'? dircctie a sagetilor i ca in tabloul din fig. La construirea retelei. 10.activitatea fin i~".. Dificultatile legate de cuantificare constituie limita principala. eel mai devrerne moment al incheierii activitiitii luate in discutie. (.i:~ Fig. ·drl. De ascmenoa. 10. In mod obisnuit. Prin legarea activitati . aplicarea chestionaruluj va urrna pretestarii lui. se realizeaza un tablou ca in fig. Tipanr eo Instrumentelor Deplosoreo In teren Activitatea echlpel Activitcteo echlpel II Activitoteo echlpel III Prelucrareo dotetor Completoreo datelor Redactoreo lucrdrii A.=ritic Our at~! e in 7. Odata ajunsi la "activitatea finis".. de asemenea. . 'se por- cercetare sociologica 2) Dupa determinarea operatipOl~.. 3) Se leaga prin sageti activitatile sau activitatea. in cazul nostru. Aceasta presupune. A clivitatile si succesiunea lor tntr-o • activitatilor. C.= simbolurile octivitlltilor Denumirea activitatilor Duratele octivitatilor in zile Fig.. sin t legate in tr-o rctea ca in fig. in reprezentarea grufica.) . 11. pastrindu-so ace ea.B. Nodul astfel introdus este denuruit "nod de conexiune". lor intre ele. 10. Activita!ile considerate se notcaza prin sernno conventtonato. se pot desprinde subgrafe. deci succesiunea 132 A.. 0 bogata experienta de cercetare si 0 buna cunoastere a posibilitatilor fi.' . activitati de durata =0. plu: subgraful activitatii de teren (fig.B. in ordinca desfasurarf lor. Se va trece deci: durata activitatii.. imediat urrnatoare activitatii considerate. msa. se cuan~ifica fi~car~ dintre ele. la prezentar ea grafica a retelei. 17.. 5) Se calculeaza graful astfel construit. se con~ide~a c~ un operator de ancheta nu poate realiza eu subiectii mal mult de cinci convorbiri pe zi.C•...lllti ___. prin initialele de la A la Z.

reactuulizind planificarea. Pentru exemplif icare.0 Luno ~ . Datele rezultate din calculul grafului sint transpuse intr-un grafic liniar coordonatelor . Uniuersitiiiii Bucuresti desiasurate in colaborare cu lnstituiui pe'dagogic din' Baciiu.. .1... I IArhilecturll) 0 oQ.. folosim experienta cercetarilor Cotecirei de socioloqu: a. In cadrul cercetarii amintite.xli 0 7 Intreprindere mobilO 6 Goro 4 7 p R cf Anchetc 10 tcbncc _ R ..i se calculeaza. Z Consrliu: Grupo 1 2 orcs a ee. - ¢ . Aceasta activitate de cercetare. . Echipa era Iormata din f) studenti si un cadru didactic cu sarcina de coordonare.grafic Gantt.~ de conf"cli. Intervalul intre 5 si 8 sept.R. . Grupo 2 Consihu! 4 orcs o ee.hipo II Echipo III 7 intre~rindere I. Echipo I 4 p R ~rz~ inr. situatia demografica. prezentarea la forurile de conducere din judet ~i 134 R FzFz de tcren Fig. Trebuiau realizate 250 de convorbiri pentru completarea chestionarelor. ale salariatilor). permite urmarirea la zi a situatiei comparind ceea ce s-a planificat cu ceea ce s-a' realizat. GraIicul Gantt se poate exprima intr-o forma calendaristica. 12.. esalonarea sl distribuirea pe obiective a operatorilor de ancheta si a cercetatorilor in teren. in anul 1969. 13) este uti 1 in planiIicarea. pentru Iiccare activitate. 13.heta 10 fobric. precum si navetismul (inregistrarea numarului de abonamente pe C..stroreo obo'1 nolilar I R TA Ee. 11). termenele si durata activitatilor se COnvertesc in date calendaristice concrete. > 8 glIC 111 13h4 1~nE 1 0 P 4 p R~:ZZ ~ f .temolizore o orcsulu.~0 ~ ::J D~ '" 'I~ N o~ E~olonor. rezervn de timp.po I 6 Aul09oro jill 1 neste in sens invers :..g Locul ~ I~ ~." j Fig.F..O . 13).. care uu rezerva de timp=O. . Obiectivul investigatiei: procesul de urbanizare in zona Vaslui.. nodurile.. Craficul liniar desfii~urat al activitti!ilor asigurarea conditiflor de cazare a studentilor. echipa a III-a avea ca o?iectiv realizarea a 250 de anchete sociologice la Intrepnnderea de mobila din localitate..pe. Activitatile sint transpuse in graficul Iiriiar si sint esalonate potrivit datelor rezultate din calculul grafului-retea (vezi fig.o colendari$t. prezentata in graficul Gani.. Graficul coor donator obtinut (fig. '" ~ 0 U 0 ExecutO . intr-un cuvint.g. optirnizind 135 . in afara completarii chestionarelor.I I I I I I I I I I I I I I ~ oj O. Z Studiul proiectetcr p de si:. Echipa a . prin suprapunerea momentului start pe 0 data calendaristica propusa pentru inceperea investigatiei. slnt activitati ce rnarcheaza drumul critic.hipei I Ee. Cei 7 membri ai echipei aveau ca plan. In fine. sa realizeze observatii directe sistematice si sa studieze documentele Intreprinderii. Crajul actiuitaiii de teren inrl'9istroreo abo nolilor CFR . (fig.. a Iost Iolosit pentru instructajul studentilor. E Ane.. s-au format trei echipe pentru cercetare in oras: echipa I urmind sa desfasoare cercetarile la Consiliul orasenesc pentru a studia planurile succesive de ~istematizare a orasului. S-a stabilit ca fiecare operator de ancheta sa completeze zilnic cite 5 chestionare. ' . . Activitatilc. " C deslll~urOri.h..= -. Pentru aceasta..e. urrnarirea.II-a trebuia sa realizeze cercetarea sociologies la Intreprmderea de confectii. Aceasta a doua eohipa era fermata din 7 studenti si un cadru didactic.. :-. ~ Siudiul dernoqrofie. Cadrele didactice si studentii sositi in Vaslui in ziua de 5 septembrie si-au putut lncepe efectiv activitatea in ziua de 8 septernbrie.h.o de mobil~ p III p R .numirea oclivilO\i.

Iourte adesea. iar in coordonarea lucrarilor se accentueaza aspectele calitative. de 0 ancheta sau de 0 investigatie mai larga. ' munca de cercetare.. neglijindu-se cele cantitative.J 067).":": . Geneza chestionarului ca instrument de investigare sociologica Indiferent ca este verba de un sondaj de opirue. pentru ca astaz: in practica de cercetare In teren. nu se cunoaste decit ce trebuie realizat si ill cit timp. Consideram ca fiind utila aplicarea metodei drumului critic in planificarea investigatici Ienornenelor sociale.u-irea desfasurarii proj-amului de cercetare. Caplow analizeaza principalele surse de date din articolele publicate in "Hevue Irancaise de sociologie" (H)65-19G7) si in "The American Sociological Review(H)(j(j-. iar nerespectare a in timp a tuturor sarcinilor de cercetare nu are ca urmare anularea rezultatelor finale. plan if'icarea 52 Iacc cu mare aproximatie.. CAPITOLUL III CHESTIONARUL CA INSTRUMENT DE INVESTIGARE SOCIOLOGICA 1.'.. aplicarea ei permite () estimaro mai exacta a timpului necesar rcalizarii sarcinilor fixate. a aratat ca eel mai des utilizatc sint chestionarele CCI intrebari inchise (pre137 I I I I I I I I I I I I I I I . In momentul de fata. prin d1sIocarea acestora din activitatile eu rezerva de timp si arata fidel asupra carer activitati trehuie sa ne concentram atentia pentru a nu depasi in tirnp durata initial estirnata a intregii lnvestigatii. in cazul nerealizarii lor. asa cum se in timpla in industrie. ca ~i optimiznrr-a cereetarii in ansamblul ei Metoda drurnului critic lI~ur('azi'i coordonarcn ~i urm. Aceasta mareste responsabilltaten individuala si are un puternic rol stimulator. unele activiUiti eu rezerva de timp (necritice) in activitati critice. ~ 8 20 :2 10 14 3 Sllldii pl' liuzn c xpcri rueu tulul Analiza documcntelor Surse oficinle Procedce particulare Anchcte prin convorbirc (enlretien) Anchete prin chestionar Analiza secundurti Total 36 18 43 20 8 10 100% (50) 100% (~II ) Datele sint cit se poate de concludente si 0 analiza mai amanuntita. "Revue [rancaise de sociologic" (~/ ilJ . Iiecarei eohipe si fiecarui obiectiv se neglijeaza. I . Th. Optimizarea este lasata pe searna bunului simt. desi se incearca a se realiza cit mai mult posibil in intervalul de timp dat. distingind intre chestionare eu intrebari deschise. Chiar daca metoda drumului critic in planificarea investigatiei Ienornenelor sociale nu duce Ia rezultatele deosebit de spectaculoase (numarul activitatilor in cadrul unei cercetari sociologice este redus. in constructii). Desfasurarca con creta a cercetar ii poate transform a. The Princi tvalelo S1II'SC d(" d atc AmC!ican Sociological Review" n /{I Stlldii 1)(' haz:! oh~('I"\'alil-i . . inchise si ierarh izate. Grafieul Iiniar per-mite prezentarea cantitativa a real izarilor. Suecesiunea si atentia necesara Iiecarei activitati. En permite suplimentarea cu oameni a activitatilor critice. chestionarul se dovedeste a fi una din tehnicile cele mai frecvent utilizate in sociologie si psihologie sociala. fieeare membru al echipelor de cercetare fiincl in permanenta informat despre desf'asurarea tuturor activitatilor.

casa etc.. Woodworth. Ingeniozitatea cercetatorului se va releva. Kindl (1903).: I I I I I I I I I I I I I codificate)". Chestionarul constituie astaz1 "una din metodele' de bazaln Investigarea" fen-om~nelor sociale'<. in continuare.fllilr.~ • . G.. Este hazardant insa sa se lege aceasta tehnica de un singur nume... in forma lor actuala. Densusianu expediaza intelectualitatii satelor un chestionar cu privire la traditiile istorice din tinuturile loouite de romani. Pe plan mondial. in afara interesului pentru admin istratie. Irecvente. St. Vuia. Th. concepute ca instrumente de colectionare a informatillor. 1970. . Mai recent. lanseaza un chestionar referitor la obiceiur ile juridice ale poporului. Chestionarele de tip "oficial".. Armnnd Colin. 2) Necesitatilo ccrcetarli sociale au impus pcrfcctionarca J'(\('olttll'ii riispunsurIlor priu l'lwsiillnar. in 1878. chestionarele se situeaza in punctul de convergenta a trei tipuri de interventii : 1) Exigentelo administrative care au dus la multiplicarea documentelor si formalisticii. Paris.O\Y. Hajdeu.. s-au inmultit considerabil. mai putin prin e1ementele de grafica si punere in pagina a chestionarului si mai mult prin alegerea "item"-i1or.. Amploarea luata de cercetarea sociologica de teren va impune. In fiecare dintre cele trei directii convergente s-au realizat perfectionari ale tehnicii chestionarului. R. dcsavirsirca tehnicii n ohestionarului cste rodul colaborar ii dintre sociologi si psiho1ogi. lanseaza doua chestionare pri1 vitoare la obiceiurile de primavara si la obiceiurile de iarna. La fel procedeaza Alexandru Odobescu. obtinerea de abonarnente C. Informatiile astfel obtinute. Inscrierea intr-o forma de Invatamint oarecare. Muzeul limbii romane din Cluj a difuzatcorespondentilor din tara 0 serie de chestionare. la Ia$L prof.F. Intre care merita a fi retinut cel din 1928 .. Chiar <la('rl.Cluj.. % PAUl. Scopul era acela de intemeiere a unei arhive de folclor pe linga muzeul amintit. Steinmetz si Thurnwald (1906). Paul Albou crede ca..R. Europa Verlag.. prezinta valoare documentara si pentru cercetatorul sociologic. traditia chestionarelor etnografice urea pina la B. intitulat Sur la valeur des questionnaires en psychologie. In 1898. pentru centrele militare de recrutare... Foarte adesea. Pop si St.. Radulescu Codin. 0 a doua editie. in viitor.referitor la casa. A. iar in 1930 se republica de catre C. in 1917.. Prof.. elaboreaza. filillQ!i·. In 1943/44. Tocilescu pentru elaborarea unui chestionar folcloristic. intocmit de catre R. Contactul anchetator-anehetat se realizeaza rapid si fara rezerve. standardizarea tipurilor de forrnulare. care. etc.. F. In Virile in care sondajele si anohetele sint . in cadrul Muzeului etnografic din .. Unii ccrcctatorl considera ca eel care u initiat in psihologic tchnicilchcsiiunarului a fost Alfred Binet (1903). :~) Cerintele practicii rnedicale $i psihologice Iac rccurs ln difcritelc tehnici indlvidualc de interogare. R.. dCT 138 139 . Chestionarul este publicat intiia cara in anul 1898. Zu« Methodik cm pirischrii Soziologie. ~-'"= . . S. In 1895.. Romulus Vuia.O¥. p. aproape ca nu exista sociolog care sa nu fi lansat propriul sau formular de cercetare. in 1933. La noi. P. la viata sociala din trecut. intocrnests doua chestionare privind: obiceiurile de Craciun (1926) si de Anul Nou (1927).. dintre chestionarele mai vechi se citeaza cele lansate de catre Letourneanu (1882). Wien.I . accastii tchnica a Iost ul. presupun cornpletarea unui chestionar sau realizarea unui interviu. C1\PT. angajarea intr-un loc de munca. Spiru Haret numeste 0 comisie sub presedintia lui Gh. Ion Chelcea. initial. in cadrul Muzeului etnografic al Moldovei. fapt care a dus la tot mai intensa lui aplicare pentru culegerea inIorrnatiilor. LAZARSFELD. Rosca.. Am Puis der Gcsellschaft. 1968. Ribot publica in primul numar din "Journal de psychologie" (1904) un studiu.il izntii de ciitrc ctnograri. Acesta din urrna va cunoaste. De asemenea. J_' rnqu stc sociologique. ~ -. primul contact cu institutiile de stat se realizeaza pe baza unui chestionar. N. TH. chestionarul destinat depistarii celor inapti.. populatia considera fireasca orice intrebare.. In aceeasi perioada. Cercuri tot mai largi ale populatiei s-au familiarizat cu acest tip de instrument de cercetare. 134. Sint tari un de fiecare al 10-1ea locuitor a fost cuprins eel putin 0 data intr-un esantion. primul rind sporirea posibilitatilor de largire a temelor de cercetare. Este revazut in 1904. Keller (1903). Folosirea intensa a chestionarului in in-vestigatiile sociologice a avut ca urrnare in. Aceasta libertate de creatie a dus la existenta unei multitudini de tipuri de Iorrnulare.

de exemplu. Un alt criteriu de ordonare este acela r. 0 ancheta in rindul ~. apoi despre prezent. Social Research. grafic.persoanelor adulte cu inalt grad de cultura accentueaza elementele rationale ale ordonarii stimulilor..: Em pirische Sozialforschung-Strategic WId Taktih.~~(. de acord CU intentia lucrarii. "scala" etc. ce urrncazii a fi inregistrat in scns. Ca stimuli pot servi si imaginile. si. 14). Se multumese sa indice doar modul de construire ~l de aplicare a chestionarului. cricit de abundenta ar fi ea. trebuie sa rezolve in primul rind problemele psihologice ale structurarii chest.. care prin administrarea de ~atre operatorii de ancheta sau prin uutondmiriistrare. Strategy and Tactics.. CANNEl. 1967. de stringere a informatiilor. intrebarile. Multi sociologi ocolesc aceasta prob. The dynal/lics of i nteruietoing. "inventar".l -r ?efi?i~ea chestionarului nu este deloc 0 operatic simpla. "scale de masurare a atitudinilor". ' '" dat de gradul de abstractizare: mai intii se va raspunde la intrebarfle concrete si abia apoi la cele mai abstracte.. Springer-Verlag. in fine. In ceca ce ne privcste. mai mult. la urrna despre viitor. Nu este vorba nurnai de intrebari. va prevala ordinea logica sau cea psihologica. sesizabile. 2. dar si respectarea . . Se vulgarizeaza un proeedeu pretios .!. de alta parte.nguroasa a recomandarilor clasice referitoare la utilizerea che~tjonarului in investigarea fenomenelor sociale.lema. s-au tl~ansfonnat in "jocuri de societate".ionar ului. ne vom margini sa definim doar !"Chestiqnarele de 'cercetare". In Iunctie de tema. problema conta~t~IUl eu subiectii este greoaie. KAHN CIIARLHS V. PHILLIPS. dar si psihologica. Multe problerne nici nu pot Ii abordate.investigarea adolescentilor. Dar intelesul terrnenului de chestionur se largeste. In cadrul chestionarului. technique. In afara precizarii ipotezelor. Pe.asa cum remarca Bernard S. Iamiliarizarea populatiei cu aplicarea ~lf~nt:lor tipuri de chestionare a dus la diminuarea prestlgm1ul stiintific al acestor instrumente de cercetare. de universul anchetei. Definitia chestionarului sociologic f~f.lnc!e nu exista 0 traditie indelungata in ceea ce prlve~t~ chestionarea in scopuri stiintifice. Theory. La aceasta se adaug~ faptUl di sub titluri pretentioase: chestionar. Replica trebuie sa vizeze Illterzicerea publicarii oricarui chestionar care nu are ~irul unei institutii specializate. Ciclul investigarii fenomenelor sociale prin intermediul chestionarului este dat de urrna toarea succesiune! (vezi fig. stimulii intrebari sau imagini . Diferentele smt ?rell. "Ploaia de intrebari" nu acopera problematica cercetarii. 103. fotografii) fixate in scr is. se impune Iolosirea maternaticilor moderne in structura ohestiona1':-101'. Phillips" . in raporj eu ipotezele cercetarii.fOlosirea teoriei inforrnatiilor. . p.e sau de imagini grafiee eu Iunctie de stimuli. 3 BERNARD S. Combinarea ~i succesiunea stimulilor trebuie sa fie logica. New York. desenele au Iunctie de indicatori. Chiar si cele mai ban ale intrebari sint formulate in conforrnitate cu ipotezele anterior stabilite. diferitels reviste publica diverse formulate privitoare la comport&mentul indivizilor. I ChestiClnarul utilizat in investigarea Ienomenelor socialev ~epre~inta 0 succesiune logidi si psihologica de intre~an serlf. *i 140 141 I I I I I I I I I I I I I I I L_. Def'initia releva faptul ca avem de-a face cu 0 I SUCl {'siullc de in trebar i sau .urrneaza 0 succesiune riguroasa. and cases. 1966 (trad. London. Intrebarea De urule cuivuxiraii piine? confine ipoteza ca nu toata populatia anchetata cumpara piine de la aceeasi brutarie si exclude ipoteza ca cei cuprinsi in esantion coc piine acasa. Oricum. nu exista chestionar care sa nu porneasca de la ipotcze mai mult sau mai putin clar conturate.. "teste('.pentru ordonarea logica a intrebartlor se ia drept criteriu timpul: subiectul este pus in situatia de a raspunde mai intii despre trecut. Explicit sau implicit. . NICI terminologia nu este unanim acceptata: "ches<t:ona1'''.. 4 ROBERT J. germ. G~termina din partea celui anchetat un comportamen: Verbal sau nonverbal. 1970).. Foarte frecvent . "formular"". ohestionarul nu are nici o valoare. Wicn. Se cere mult tact pen~ru a e.':plica faptul ca raspunsul inregistrut are dual' 0 ~~~loare statistica. Se impune 0 selectie a stimulilor in 1'aport cu ipotezele cercetarii.imagini (desene. in timp ce . !abstractie farind de celelalte tipuri de chestionar: "inventar de personalitate". test etc.lo l. exista posibilitatea combinarii stimulilor verbali cu cei grafici: Intrebari $i fotografii sau desene. Paralel.

reprezinta eu tow 1 a1teeva decit aeelasi chestionar de opinie eentrat pe 0 singura terna. chestionarele pot I1 elasificate 9-l!P~: . Clasifiearea chestionarelor poate fi mai mult de cit 0 problema didactica. pentru 0 populatie cu nivel ridicat de scolarizare.surile la intrebari si expr-imarfle iverbale determinate de stimuli este variat de la individ la individ. Nu consideram ca pentru a combate vulgarizarea tehnicii chestionarului trebuie sa utilizam un limbaj eriptie. expediat prin posta. Mcthoden dey Motioforsckuiig. sprijinindu-ne si pe datele de cercetare. dar sporeste gradul de siguranta ~l elaborarti raspunsului. Tehnica autochestiondrii.I Ii I I I I I I I I I I I I I I i~ . 14. atit avantaje.i "~ ~ /" Formularea intrebOnlor InlenllE'varl! laplicar(') <. ca fiind Ioarte fructuoasa tehnica autochestionarh". de acord cu Erhard Stephan". autoadministrarea este posibila numai de la un anumit nivel de eultura si de virsta in sus. 1. Tasi. 1. cuordonator V. Precizia terrninologica inlesneste descrierea cercetarii si califica investigatia realizata.vsituatia-cadru de desfai}urarea anchetei. mai putin intrebar-ile: "De ee?\ se reflecta pozitia teoretica l?i ideologica. adunate vizeaza·· calitatea 'infer143 142 . 1. Au~administrarea prezinta riscul neintelegerti Intrebarilor si imposibilitatea obtinerit unor informatii suplimentare. expediat tot prin posta. 15. Natansohn. atitudinile si opiniile autorului. _ A. Pornind de la aceasta afirmatie.0 multitudine de Iactori: personalitatea celui anchetat. • Otnectui specific "PrOblema generalO t "\ Codmccr e / AnallzO I Fig. in cazul autoadministrarii chestionarului trirnis prin posta sau al tehnicii chestionarului-extemporal. A) \confinutul. Ni se pare insji imperios necesara rigoarea stiintifica in descrierea si clasificarea tuturor instrumentelor sociologice. Clasificarea chestionarelor 5 ERHARD STEPHAN. In plus. si economiseste timpul. sint inregistrate de catre subiect. Grigoras. Astfel. Niirenberg.it ii "Al.·' personalitatea celui ce realizeaza ancheta. Inregistrarea raspunsurilor de catre operatori de ancheta surprinde si eomportamentul nonverbal. comportamentul verbal ca si eel nonverbal a1 subiectilor cste inregistrat de catre persoane caI lificate. Factorii care detcrmind comportamentul verbal (riispulisurile) celui anchetat (prducrat duPii Friis-Reinhard Stroschein). 93. Primui criteriii de clasificare a chestionarelor dupa continutul informatiilor.vtimpul cind are loc aneheta. Un chestionar de opinie "omnibus". Ceutrul de sociologic al Universit. Raspunsurile. Pavelcu. cit si dezavantaje. 1961. Dozarea spatiului corespunzator Iiecarui raspuns ridica probleme de economie a "punerii in pagina". Comportamentul verbal . nu numai pe eel verbal. Tema anchetel Personolitalea anchelatorulul Fig. tema Investigatiei. ceun cnchetct ({/ \ '0 Cadrul de destOsurare a onchelel . B») forma.istructura chestionarului. eu intrebari inehise. 1972. Asupra acestui comportament influenteaza . Dintr-un 'inceput se poate spune ca un astfel de proiect este ~ortit esecului. In cazul administrarii chestionarului de catre operatorti de anoheta. Befragung und projektiuc Vcrfahren. o Personalilatea Tunpur cind ere roc anc~e'o1IiI~ 511 uctura cnesncnorvnn f Comportamenl verbal Irospunsul) . ill Sociologia in actiunc. Exista in ambele cazuri. considerarn. dar si de libertate de dispuns. Se poate spune. C) tnodul de aplicare. ea m alcatuirea chestionarului. 8 CXT ALIN MAIIIALI. p. In primul caz sansele de colectionare a raspunsurilcr sint mult scazute. reprezentarile.raspun. 3. Verlag Moderne Industrie-Mtiuchen. Intrebarile sau imaginile cuprinse in chestionar au functia de stimuli declansatori de comportamente verbale sau nonverbale. Cauza". eu lntrebari desehise.

dar "formularele tip" din adrninistratie corespund prea putin unor necesitati mai in de partate: de centralizare a datelor. Se pot introduce si imprimate negru pe galben . domiciliu.ii nu vrea sa-si declare: virsta. Intervine aici din plin "reaetia de prestigiu''. dar si celui de cercetare stiintifica. 0 eercctare demograf ica in orasul Boldesti". cornponenta familiei. 197(J. C. I. Organizare.. In cercetarile noastre. ocupatiile din timpul liber etc. Efectul psihic al culorilor ar putea sparge monotona atmosfera a arhivelor.Am implinit deja 43" sau "Peste 0 luna implinese 4G". psihie norrnala. Nicaieri sociologul nu poate interveni cu mai mult succes decit aici.cu exceptia cazurilor intentionate de eroare din partea celui anchetat. mai ales in prezenta unor operator! de ancheta tineri. corectitudinea precodlficarilor. Bucuresti.corespunzind celui mai puternic contrast de culori . Formularea Intrebarilor Iasa 0 mare marja de libertate operatorului. Memorator. loc de nastere.84. se va propune nu refacerea unui singur formular. Trnian Herseni. Se incearca a se stabili utilitatea imprimatului: carui scop raspunde.vizIn-a--Iapte objective. In raport eu cireuitul se urrnareste a se evidentia: mentiunile inutile. Astfel de chestionare lansate in scopuri administrative nu sint totdeauna foarte laborios concepute. Intr-adevar. omisiunile. Cercetdri de psihosociologie concreto fa Boldesii. nu avem motive sa eredem ca 0 persoana adulta. realizate cu coneursul studentilor sectiei de sociologie a Universitatii din Bucuresti. dublurile. Informatla obtinuta pr in astf'el de Intrebari nu poate fi pusa la indoiala . este indispensabil nu numai sectorului administrativ. dar suficient de Iamurltoare in legatura cu scopul urrnarit. denumirea Iorrnularelor va fi lapidara. exaetitatea inforrnatiei poate Ii pusa la indoiala. Dar nu numai anchetele demografiee. cu rare exceptii. Este judicios sa se afirrne ca in investigarca Ienornenelor socials nu exista chestionar care sa nu cupr inda ~i intrebari Iactuale. profesiune etc. profesiunea. Din acest punct de vedere se disting doua tipuri de chestionare: (f)Ch~sti()nare de date factuale. Coordonarea formularisticii la nivel central. judetul Prahova ne-a cvidentiat numeroasele schimbari survenite de-a lungul anilor in registrele de stare civila: aparitia si disparitia unor rubrici. stare civila. Conducere. ca sa nu mai amintim de Iaptul ca precodifiearea lipseste cu desavirsire. de tip administrativ._ matiilor. sex.m. dincolo de eficienta administrativa si economica ar faeilita t . declara: "D-voastra aveti probabil pina in 40 de ani".sau negru pe verde pal s. Formularele de tip administrativ. schimbarea unui imprimat atrage dupa sine modificari ale altor imprimate din acelasi circuit. declara cu exactitate: . Editura politica. scuteste timpul de cautare a diferitelor tipuri de imprimate. Introducerea Iorrnularelor de diferite culori mareste puterea de discriminare.standardizat . Formatul imprimatelor . iar operatorul sensul raspunsului. informatia cu 'privirc In virsta celor anchetati nu era obtinuta printr-o intrebare de tipul "citi ani aveti?" Operatorul de ancheta estima virsta celor anchetati si apoi. Orice "formular tip" reprezinta in fond un chestionar. Este bine sa se evite denumirea formularelor prin initiale sau prin abrevieri greu descifrabile. Totdeauna. Sub red. F'iresc. 1971. magulita. De aceea. in aeeste cazuri formularea nejucind un 1'01 prea insernnat. standarr'izarea si precodificarea Jiselor de inregistrare. sint imprimate cu cerneala pe hirtie alba. AIMARD. Bucuresti.a. 7 JEAN GERBIER.d. nu stie !. . susceptibile de a fi observate direct si verificate de alte persoane. Analiza soclologica asupra ohestionarelor de tip administrativ nu vizeaza numai aspectele formale: se stabileste circuitul sau circultele in care aceste imprimate intra. vol. ci reproiectarea unui grup de imprimate". persoana anchetata. de prelucrare secundara a Jor. Chestionarul de date factuale: virsta. neuniformitate in modul de inregistrare. micsorind-o eu 4-6 ani. In Iunctie de aceasta el trebuie denumit. R t ndustrializarc si urbaui zarc. Romania.ii declare cu exactitate virsta. Desigur. Principalul este ca eel anchetat sa fi inteles sensul intrebarii. in eel rna: uutentic sens cercetarca sociologica. Persoanele de sex feminin par a fi mai putin dispuse sa-!. Pe cit posibil. La fel si culoarea.: Anehetele demografice utilizeaza in primul rind astfel de chestionare. p.este necesar sa corespunda criteriilor de functionalitate. 144 145 I I I I I I I I I I I I I I I I. S. Analiza imprimatelor porneste de la inregistrarea consumului lunar si a stocurilor zilnice. Editura Academici R. .

trairile ei subiective. care nu posedau televizoare.. In aceasta situatie. p. cumparasera...ullul! sC (~(lll urmatourcle cxplicatii: . Problema care se ridica este aceea a locului amplasarii acestor intrebari in economia chestionarului. In anchetele socia1e guvernamentale din Anglia se precizeaza: "Atunci cind se analizeaza rezultatele anchetei. am clod sri sl. Intrebarile de date factuale pot fi grupate in: 111trebari de "cunol.nodificate de reactia "de securitate" a celui anchetat. profesiune etc. ocupatie etc. v Orieare ar fi formu1area explicatiei.>tinte" si intrebari de "clasificare" sau de "identificare" (virsta. ea trebuie sa convinga populatia anchetata ea datele de "identificare" (sau de "clasifieare") Intereseaza numai prin repartitia faptelor in raport eu diferitele eategorii socio-profesiona1e. De multe ori. In investigarea fenomenelor sociale este gresit sa ne limitarn la consernnarea opiniilor . majoritatea cercetatorilor opteaza pentru p1asarea intrebarilor de clasificare 1a sfirsitul chestionarului. se va explica subiectului: Asa cum v-am spus de la inceput. " 2. tot ceca ce reprezinta intimitatea persoanei. pentru a nu crea celui care raspunde impresia di este supus unui "test de inteligenta".tinte" vizind stabilirea nivelului de cunoastere (cunostinte despre natura si societate) VOl' Ii diserninate printre intrebarfle de opinie. :)1-1. va rugam sa ne mai raspundeti si 1a urrnatoarele intrebar i''.I I I I I I I I I I I I I I . In fond. dar am vrea sa le putem clasifica duoii unele criterii: virsta. sex. Intr-un sondaj asupra a 1 230 de gospodarh din Franta. ocupatie si conditii generale de viap.. nu ne. Da Nu Sigur. acest a1 doilea tip de chestionare nu sint numai de opinie.). Februaric 1959 "Intentiona{i sri Lu n ie 1959 /'(IIi 11'l1'vi::(!r ?" cumpa- Ny." sau "Din ca~za ca obisnuintele. ca ea trebuie sa aiba in vedere obisnuinta sau noutatea Iaptului de a raspunde la 0 ancheta.1111i permitcti aCLlI11 sa va 111treb asupra citorva amanunte. eu ajutorul lor se studiaza 'atitudinile. La sOI..im citcva Inptc de ar-cst Icl dcsprc persoanclc ell cnrc vorbim. situatie seclara sau profesionala etc.' eu un cuvint. l\H)~lm. nevoile si opinii1e oamenilor var iaza uneori dupa virsta. Cu exceptio anchetelor rcalizate prin tehnica esan tionarii pe cote. cu privire 1a intentia de a cumpara un astfel de aparat. Explicatiile ce se dau inaintea introducerii acestor intrebari variaza. 'Chestionarele de opinie se refera la datele de ordin subiectiv. ne margi nirn sa precizam necesitatea raportarii subiectivului la datele obiective. intereseaza " . a celor CL~ care am stat de Yorba. De cele mai multe or i. realitatea obiectiva si abia apoi reflect area in constiinta oamenilor a acestei realitati. Intrebarile de "cunor. sex. niciodata nu mentionarn numele persoanclor chestionate. s-a constatat intr-un interval de 4 luni (februarie-iunie 1959) ca numai 2 gospodarit.I I '.~ ~ -. realizasera acest lucru. oJ" cit. fapt ce ar putea declansa team a. In investigarea fcnomenelor sociale. intereseaza in primul rind faptele. din 12 cite declarasera ca intentioneaza in mod eert sa cumpere televizor. sa aflarn cum va cheama. reactia de aparare a subiectului. Se intelege ca forrnularea explicatiei trebuie sa fie adecvata nivelulul cultural a1 eel or anchetati. 12 2 2 147 .1da)ul (. Nu stiu Total 12 16 22 1163 2 17 1230 10 2 2 P C. raspunsurile nemaiputind fi astfel .. ohestionarele de cercetare reprezinta 0 impletire de intrebari deopinie si de date f'actuale.' dispozitiile ' si 'inelinatiile.( . intre intentiile declarate ale oamenilor si realizarea lor nu exista decit 0 foarte slaba legatura.. Pentru a putea insa sa grupam raspunsurile dupa: virsta. imposibil de observat direct.. A. stare civila.. sigur . in timp ce 10 gospodarii din cele 1163 in care se inregistrase decizia sigura de a nu lua televizor. .. Fara a aborda problema posibilitatii cunoasterh obiective a fenomenelor subiective. Intrebarile de "identificare" considerarn ca trebuie introduse la sfirsitul chestionarului. sin t prea purine cazurile de lansare a chestionarelor exclusiv de date Iactuale. nu.' rnotivatia \ si 'interesele. incit sa se poata verifica la birbu esantionul persoanelor pc care le-arn chestionat?".. Cum pdrat 11011 Gmnparat de ocazic Primit cadou NOll- rdspuns Va.

Daca intrebarile Iactuale au in vedere ceea ce stie populatia anchetata. eu raspunsuri multiple precodificate) referitoare la aceeasi problema. revista americana "Tide Magazine" intreba: "Cum considerati Iegea meta10 PETER R. /George __ Gallup a stabilit in acest seop 0 schema de coristruire a chestionarelor de opinie: a) Intrebari filtru (inchise.Interesant este ~i faptul ca din cele 1 213 de gospodarii in care nu se achizitionase inca un televizor. d) Intrebari desehise vizind motivatia opiniilor exprimate. eu raspunsuri multiple preeodiIicate) pentru masurarea intensitatii opiniilor. 149 I I I I I I I I I I I I I I I . Cu privire In aceasta af'irmatie. 20. 16.acest sens un exemplu foarte sugestiv: "Pozitia stelelor in momentul nasterii influenteaza viata oarnenilorv!".sigur declaratd in iunie Da Nit 1959 Nu stiu :J Z Opinio declaratd in februarie 1959 Sigur.5t. Wilhelm Brrunuiillcr.(. 0 III 00 LLa. La intrebarea: "Ce par ere aveti despre seful gruplJlui d-vcastra?" se poate avea in vedere fie seful grupul ui ca persoana. prin anchetele de opinie se urmarcste a se stabili ceea ee crede aceasta populatie.nu numai a opiniilor. 16). exista oameni care se declare cu rnai multa sau mai putina siguranta de acord SDU impotriva (fig.jdar si intensitatea acestora. se Incearca cunoasterea .a. ins a cu diferite grade de intensitate. Nu stiu Total 10 16 22 1150 15 1213 3 2 2 7 4 4 1 9 18 14 15 3 10 20 1094 14 1HI :Jo £l. In astf'el de chestionare. Da. fie stiJul de condueere realizat de catre (1(. b) Una sau mai multe intrebari (deschise) privind atitudinea populatiei fata de respectiva problema. Iormularea intrebarilor reprezinta 0 problema centrala. siguT. nu . c. la intrebarea "Sinteti favorabil sindicatelor?") 0 serie de sase intrebari pentru a verifica valoarea declaratiilor Iacute . ~. intr-un sondaj efectuat de Institutui american de opinie publica. Chiar si in aceasta situatie. c) Un sistem de intrebar! (inchise. HOFSTXTTER.v.0 a. 148 Inf'orrnatia obtinuta cuajutorul intrebarilor de opinie este foarte incerta. Psihosociologul vest-german amintit ofera si alte exempJe la Jel de convingatoare: in 1937. der offentlichc» Meinung. nit Da. favorabile sindicatelor (raspunzind "Da". Da Nu Sigur. Opinia Nr./l 31 32 Fig. Die Psychologic Wi('!l. ell:":: -. Totdeauna trebuie prevazut un sistern de intrebari care sa perrnita stabilirea pozitiei indivizilor fata de una sau alta din problemele puse in discutie. care se declarasera. A constatat ca numai 30 din acestia si-au mentinut opinia. H. incit se impune standardizarea.1. Cu ajutorul chestionarelor de opmie.D '- . cu raspunsuri multiple preeodificate sau deschise) pentru stabilirea gradului de cunoastere de catre eel anchetat a problemei puse in discutie. . In nici un caz nu se po ate trage vreo concluzie cu privire la opiniile si atitudinile oamenilor analizindu-se raspunsurile Ia 0 singura intrebare. 19-19. Hofstatter da in . Peter R. p. Cantril a avut inspiratia sa puna unui numar de 40 de persoane. numai 1 103 si-au pastrat dupa patru luni exact hotarh-ea luata (opinia declarata). e) Intrebari (inchise. iar 5 au trecut de la 0 extrema la alta. se poate vorbi de 0 "rriultidimensionalitate" a intrebarilor de opin ie.0 "-0111 01 c.

Exista .A. Efectul schimbarii rolurilor asupra opiniilor : procentajul maistrilor si at delegaiilor sindicali care sus/in .S. im :30/0 au l'espins-o". Inaintea asum6rii func\iilor La 1 an La 3 ani Dup6 osumorea tunctiitor Fig. 11010 au circumscris-o si alto!' state strainc. din problemele nevralgtce care t. p.rii rolur ilor si 0 divergenta a opin iilor care se amplifica pe rnasur a crester-ii du'ratei de cxercitare a acestei Iunctii (vezi fig. IIOl":->TATTER.U. dar sa-l dezaprobi ca persoana pentru lipsa lui de sensibilitate artistica.eu toatc ca 0 astf'el de lege nu Iuseso promulgam ~l rue: nu Ius~se vrcodata discutata in Congresul S.LD. consistenta si centralitatea opiniei. 17. p. directia deviatiei informatiilor este in acelasi sens atit in e:azurile apa.. Se cere totusi un singur raspuns: "De acord.6 f 1" E.la pol itica intreprinderfi ale unui grup de 12 maI~t~l si 6.Y. Si aceasta in orice situatie.1'aspuns unic corect'' nici nu exista (C. )3 150 o - 151 .sint plasati printre cele dm urrna popoare.'rarii voluntars cit si involuntare a opiniilor. Hartley. Studiind opiniile refer~toa~'e .sau "Impotriva" . !:Opiniolt Publique.? ser ie de "probleme nevralgice« in investigarea opiniilor: "experienta arata ca in conditiilo noastre. Aproxirnativ 70% ~i-a~' exprirnat POZ:tl~ m raport cu aceasta lege care.ia!psycli%gic. eel de-al STEFAN NOV!AK. totusi inaintea japonezilor. Paris. Totdeauna trebuie imaginat un sistem de Intrebari care sa permita concluzii despre directia..0. S. mCI nu exista: 410/0 au considerat ca este yorba de 0 masu~av luata de catre un singur stat.j u~ popor imaginal' . PUF. studiind pl'ejudecatile al11eric<1nilor fata de diferitele natiuni. A. 15% di este 0 lege valabila. Lieberman (1956) pune in evidenta efectul schimbaru rolulUi. inforrnatia sufera deviatii!« fIe in sensul apararii intereselor materiale ale individ~lui sau ale colectivitati i. 17). unei 'p~rtl din persoanele chestionate. fac parte 111 trebarile pnvm? relatiile lor cu sefii sau ' cu alti oameni de care depinde eel chestionat. Uneori este necesara disimularea scopului cercetarii. Moser). doar 30% din cei intrebati s-au declarat Hira opinie'' in ~~eas.Nowak -: . alteori este indicat sa se puna aceasi intrebare in forme diferite de mai multe ori si sa se analizeze concordanta raspunsurilor.ezesc nein~reder~a si det:rmJn~ raspunsuri echivoce sau nesigure.1 I22ZJ Delega~i sindicali 1. intensitatea. Utilitatea sociola a corcetdrilor asupra atitudi-nilor si opiniilor. In cazul cercetarit opiniei.P. . S.. Rezulta de aici ca este m~lt mai dificil de realizat un chestionar de opinie decit unul de date factuale. 1966. Probabil ca un astfel de .6 1. eel putm ~a.ta problema. pentru toate statelo. ' ! I .I I I I I I I I I I I I I I I ~ J-i f. ! :1 lic-~ne~ul":! . Astfel "danirezii" _:_ 0 inventie lingvistica desemnin. asupra opiniilor si atitudinilor.politica tntreprinderii" tnainte. Stutt- barilor nevralgiee Iac parte si in trebar ile directe des pre conceptiile politice ale eelor intrebati. gart.'erlag. I' [:JMai~tn 708 76. Din categoria intreII P. 1973. la 1 an si fa 3 ani de fa asumarea respectiuelor [wnctii . Cu rare exceptii. in So iiologia poloneza. Alfred Kroner . del~gati sindicali inainte si dupa asumarea sarcinilor. C. LIeberman constata 0 identitatc inaintea schimba.asa cum rernarca sociologul SteIan . Autoanaliza pe care 0 implica un iraspuns la 0 intrebare de opinie se dovedeste a fi foarte dificila: poti fi foarte de acord cu stilul de conducere al sefulul tau de gl'UP. 12 ALFRr~D SAU\.. In domeniile in care se pare ca este yorba de probleme nevralgice se recomanda 0 deosebita precautie la determinarea limitelor acestor probleme si la interpretarea raspunsurilor''!". Daca primul criteriu de clasificare a chestionarelor dupa continut viza calitatea inforrnatiei dobindite. 164. 130. Ei'l1fiihrllng in die S():. 1964. al justifidirii si intihirii pasiunilor cornune sau al intarjr-ii coeziunii grupulul. include pe lista din care urrnau ~a fie desemnate cele mai acceptate natiuni si un nurnar de ~o~oare fictive. Posibilitatea celor investigati de a ascunde adevarul si de a "ex plica rational" comportamentul lor trebuie sa stea in atentia cercetatorului. R.. de fapt.0.

este foarte greu sa se distinga chestionare1e speciale de ce1e1alte Ieluri de chestionare."nemultumirea" si incepe "foarte nemultumirea"?! Limitele situatiilor in realitate sint "flou".L Intrebiiri~e inchise (sau precodijieatej nu permit deCIt alegerea raspunsurilor dinainte fixate in chestionare. cercetarea de teren a aratat ca oamenii au tendinta de a evita raspunsurile ex. Ele sint utilizate mai mult in studierea pietei sau~ a comI?ortamen_tului electoral. exista si posibilitatea nuantarii raspunsurilor. situatii in care lmportanta este VI teza obtiner ii si prelucrarii informatiei _ Astfelde chestionare sint destinate a pune in evidenta anumite fenomene. Un chestionar privind integrare~ pro~esion3ll~ este sau nu un chestionar special"! Are 0 smgura tema: mtegrarea. Ele permit aplicarea analizei secundare si din punctul de vedere al costului. sint rnai ieftine. Unii cercetatori inclina chiar sa elimine dintre raspunsuri variantele neutre. In acest '1.B. cu 0 singura terna. daca nu chiar neutre. 5) maro. Complexitatea fenomenelor sociale impune cercetarea concomitonjg a unei multit~dini de factori. Nici unul dintre aceste raspunsuri nu reflecta adecvat realitatea. tiunea si conditionarea aeestora. de exemplu. Aspectul cantitativ se raporteaza in cele din urma tot la aspeetul calitatif. Grad~l d~ 1ib~rtate al subiectului este redus. cu mai multe teme. 9) alte culori". se pot distinge: ~1) ch_e~twnare. Sint eel mal des intilnite. " Un astfel de raspuns Insa nu este prevazut in chestionar si atunci subieetul este Iortat sa aleaga raspunsul: "Da" sau "Nu stiu''..C. nici rnultumit. 2. Chiar ~i in aceste conditii nu este totdeauna usor de raspuns la astfel de intrebari inchise: "Sinteti multumit de felul in care Isi desfasoara activitatea C. este mai lesnicios sa se urmareasca mai mu!te !eme cu ocazia aplicarii unui singur chestionar. si au deja 0 opinie Iorrnata pot raspunde fara ezitare: "Da" sau "Nu". cele mai multe fiind dihotomiee. dificultatile nu au fost inlaturate. Chestionarele de opinie abunda in Intrebari inchise (precodificate). In primul caz. 2) rosu. Cei ce nu cunosc aceasta activitate sau nu VOl' sa raspunda pot declara: "Nu stiu". In practica. eu exceptia . 8) alb. foarte nemultumlt. nici nemultumit.rZ)_oilea crlteriu se re.. Chestionarele omnibus sint specifice cercetarii fund~entale in sociologie. in timp ee alti cercetatori opteaza pentru sealeJe cu patru posibilitati. Din acest punct de vedere se dovedesc a fi foarte utile. 2) chestionare cu zntreban deschise.fera 1a I~a?titateainf?rmatiei. cei ce cunosc activitatea C. 1- i . se poate vorbi de 0 sene 'de ohestionare. multumit. recornandind scalele cu valori pereche ale intensitatilor (in cazul nostru): foarte multumit. 4) galben. raspunsul trebuie ?a se mcadreze intr-una din categoriile propuse in chestionar. in timp ce in chestionar sint clar conturate.nt ~oarte rare.C. Se ajunge din nou la 0 alegere inadecvata a raspunsurtlor. nernultumit. George Gallup se pronunta hotarlt in favoarea raspunsui-ilor dihotomiee: "da" . Se pcate oferi spre alegere 0 scala de raspunsuri: foarte multumit.obiectiv . mar multe chestionare speciale. dupa necesltatl. Chestionare "omnibus". iChestionare speciale. 3) verde. multumit. cu intrebiiri inchise. nemultumit. _-" . ci de posibilitatea de a surprinde interar-. mai putin pentru a Ie masura si i~ca si mai putin pentru a le ex plica._'Dupa f~rma intrebiirilor. 6) violet. Raspunsul lor este: "Da. Ramine categoria celor indecisi: sint de acord cu multe momente din aetivitatea C. Acest lucru presupune din partea subiec152 cului existents unor opinii si cunostinte bine cristalizate iar din parte a cercetatorului 0 buna cunoasterc a realitatii studiate. a stimu1ilor. In plus. Cu aceasta. Odat~ stabilit un esantion. 7) oranj. . Cercetarile de opinie realizate in mediul industrial la noi au aratat dificultfitile aplicari i 153 I I I I I I I I I I I I I I I i I. Inclinind sa aleaga totdeauna raspunsuri moderate. }. eu altele Insa nu.. .nu".._ treme. 3) ehestionare eu inirebiiri mixie. timpu] libel'. foarte nernultumit.T.T. Delimitar-ile sint insa foarte imprecise: unde sfirseste . Fireste. din intreprinderea dv. Superioritatea chestionarelor omnibus nu este data in primul rind de cantitatea mai mare de informatii cu privire la fieeare fapt sau fen omen social in parte.~ decit ~a~s~ rec~lculeze nol esantloans si sa se aplice. Totusi sint abordate si alte teme._/sens. Subiectul este pus sa decida intre mai multe grade de multumire sau de nemultumire.C. Scopul precis aI' unor astfel de chestionare este actiunea...?" sau: "Care este culoarea dorninanta pe care 0 preferati 1a tesaturile imprimate? 1) albastru. Aceasta este insa tot 0 alegere Iortata.T. fapt pentru care ohestionarele speciale sl.

raspunsuri dihotornice? Nu! Totodeauna.. Chestionarele cu raspunsuri precodificate trebuie sa acorde acelasi numar de alternative pentru opiniile pro si contra. si de intrebare selectiva: "Ascultati radioul foarte des. Intr-un :xperiment pe circa 600 de persoane. indicind deformar ile survenite in cadrul anehetelor). "cafeteria"*.a. dupa cum rezultatele influenteaza faptul ca alternativele pro si contra au fost ambele explicite. in afara de "Da" sau "Nu". probeaza insasi valoarea cercetari i. Aceasta ultima varianta de raspuns probeaza gradul initial de cunoastere a realitatii de catre cercetator. in care clientii au lie bertatea de a alege iutre Ull uumar limitat de feluri de mincare (in englczn "cafeteria" = restaurant ell autoscrvire}. intr-un alt sondaj. Au fost apoi amestecate intre alte Iotozrafii. "alegeri multiple". 9: "alte ouIori". numerotate in ordinea prezentaril de la 1 la 6. pe cit posibil.A. obligatoriu. cealal- . foarte rar?:' Chestionarele ou raspunsuri "precodifieate multiplu" implica cercetarea prealabila a realitatii: in chestionar trebuie sa apara precodificate. Se vorbeste atunci despre intrebari alternative (dihotomice) sau selective (precodificate multiplu). S-a indicat subiectilor: "Aici avem un sir de fotografii. este clar ca nici in urma anchetei n-am reusit sa depistam preferintele publicului. S-au prezentat 6 fotografii. Exista posibilitatea ca raspunsurile la chestionarele inchise sa fie incluse chiar in intrebari. Exemplu de intrebare alternativa: "Ieri ati ascultat sau nu ati ascultat radioul?".U. Mai mult.. au fost expliCIt red ate ambele alternative. 154 mondinl."Credeti ca S. Ordinea de prezentare a alternativelor influenteaza si ea. Pare deci mu1t mai judicios sa se vorbeasca de chestionare cu raspunsuri "trihotomicev si chestionare cu raspunsuri "precodificate multiplu'' (sau eu "raspunsuri in evantai").precodificate multiplu" nuanteaza raspunsurile. Aceasta cerinta impune subiectilor memorarea unui mare numar de cuvinte sau propozttii. ar trebui toarele date Angliei?" Da Nu Ncdecisi sa suspende 10% 87% toate aju- . ar trebui sa suspende to ate ajutoarele date Angliei sau sa sprijine in continuare Anglia?" Suspendarea Continuarea Nedeci# ajutorului sprijinil'ii 7% 89% 4% De asemenea. Iapt : ce ne face sa credem di raspunsurile dihotomice sint preferabile. Cind in acelasi an. Nu toti su biectii slnt insa dispusi pentru asa ceVa si atunci indica drept raspuns prima varianta de raspuns retinuta. 0 mare parte din populatie nu declara ca prefera nici albastru1 si nici rosul s.. rar. se adauga "altele" .d. . Alegerile . deja ati mai vazut-o?". des.pe cit posibil . lista raspunsuntor precodificate trebuie sa fie . Doriti sa indicati numarul fotografiei pe care dv. de deformari. subiectul are 1a a1egere si un alt treilea raspuns: "Nu stiu"."Credeti ca S. Daca in legatura cu tesaturile imprimate.exhaustiva. la sfirsi t..U.U. 1 2 3 -! 5 6 31% 5% 14% A) Ordinea directs N = 585 R= de prezentare 11% 14% 23% 97% $i acest experiment schein probeaza faptul realizat de Fritz-Reinhard Stroca primele si ultimele elemente se 155 " . s-a putut constata ca ordinea de prezentare a unor fotografii influenteaza recunoa~terea ulterioara a lor. Intre variante. era redata t<1 fiind implicit<1: explicit 0 singura alternativa. Se naste Insa 0 problema: exista Intrebari care prevad cu adevarat . dar sint susceptibile de distorsiuni. bias-uri (term en psihosociologic american. toate variantcJe de raspuns. Intr-un sondaj efectuat in H)41 privind angajarea S. raspunsurtlo au suferit modifidiri: . Foto nr. ci indica raspunsul nr.m.A.A. in eel de-al doilea razboi * Prin aualogic cu rcstaurantele eu autoservire.I I I I I I I I I I I I I I chestionarelor cu alegeri multiple.

inversa. psiholo..') B) "Credeti ca preturile in urrnatoarele 12 luni scadea. daca.~4 . s-au ob..0 9% (J363) 100% (1235) 1'-'0/ . un exemp1u foarte concludent: A) "Credeti ca preturile in urrnatoarele creste. au ram as aceleasi sau au crescut?". au ramas aceleasi sau au scazut?" B) "Cum a fost in ultimele 12 luni: zut. De ce? Pentru cil.4'ii au tlemonstrat ctl primele ../0 13% 9°/ /0 9U'/0 .'. raspunsuril« vor Ii diferite: A B urdine ordine directa. De asemenca.9. dar aceasta influenta se mentine si in caprivind trecutul !7i nu nurnai rind ne repreturile au cres- A) "Cum a Isst in ultimele 12 luni: cut.LAX. Societe 156 157 I I I I I I I I I I I I I I . unii subiecti nu au dat nici un raspuns. 78.. Castellun"! sint mai putine Iegaturi inutile..1 raspunsuri/persoana. Acest ~'aiabll chiar in cazul prezentarii in ordine Foto nr. Redam.il' modcrne. VOl' ramine aceleasi sau VOl' creste?". In tirnp ce In a1 doilea caz cite 3.~.'\~.I la psychoTo. Raspull suri Au crescut Aceleasi Au scazut Nedecisi Total Forma A 75% 18% 2% 5% 100% (500) In. Ill..*~ ABC Fi.0 3~·~) 80/0 ' 100% zul intrebarllor ferim la viitor: Paradoxal. l:~xperill1entill.. .. prezentindu-se 0 lista cu lucruri insiratc In tr-o ordine 'ii apoi aceeasi lista in ordine inversa.. Riispunsuri Vor creste Vor ramine aceleasi Vor scadea Nedecisi Total Forma. intre aceste elemente asa cum rernarca Y. S0 cere subiectilor s<. A 60% 29% 2% 9% 100% (500) Forma 57% 35% 1% 7% 100% (500) JJ VOl" 8°! .0 13% -t 0/ /0 l\lijloace cll: sptdat l'asUl de dinti Tigari Total rdspttn.6 raspunsuri/persoana.i ultimel« clemente ale unci serii de cuvinte sau cifre se retin mai usor. pretur ile au seaForma 69% 22% 2% 7% 100% (500) B ."iindice lucrurile despre care au "orbit in ul tirnul timp cu prietenii " vecinii curioscu.sur: 8°. 0 Paris. VOl' ramine aceleasi sau vor scadea?" 12 luni VOl' RiispUHsuri Automobil Televizor Cafea Alimente ?'[ohilrl Radio Pantofi srl[lun B 12% 12% 7°' /0 9°/ /u 11% 9% 12% 4% 11% 4°! . (1 ('Chtll)l1 11ensclgnel11ent superieur.tinut cite 4. dupa acelasi autor.. primul caz.retin mai frecvent decit celelalte. 19(-. in timp ee altii au dat mai multe).. 6 5 4 3 2 1 27% 6°/ /0 12% 12% 16% 28% lucru ramine inversa: B) Ordinea inversa de prezentare N = 593 R = 107% (in eadrul experimentului. 13{. (:\~TEI. Initiation .1 . A Datele de cercetare confirm a faptul ca ordinea de prezentare spre alegere a raspunsur ilor influenteaza rezultatele.

u: ln () populatio ell un II ire] ricii('. in afara legatur ii utile sint patru legatur! inutile. III cadrul chextionarelur. un nurnar de 5 institute americane au realizat cercetar.ise(ljbere. formularea. aparea variatii in ceea ce privests )forma i!?i 'lungimea .. postcodiiicciej. septembrie 1941. In literatura de specialitate se apreciaza valoarea atractiei raspunsurilor pozitive ca fiind de 8~ 120/0.tJ'uv\it' ~vl)lilr.. Doua sondaje realizate aproape eoncomitent... Se stie ca inaintea intrarij S.. pruccdcul nu estc deloc cconomicos ~i pont(' ri . volumul lexical. Koln-Berlin. fapt ce ingreuiaza ccdificarea. iar intrebarile deschise ~ de preferinta studierii fenomenelor foarte complexe. ~i HADLEY CANTR1L. lasa subiectului libertatea unei exprimari personale a raspunsurflor. Diferenta de La 120f0 In 25% poate Ii pusa pe searna sugestibiIitiltii realizate de intrebarlle inchise.U.1 de iJI:-. pe esantioane nation ale in legatura cu opinia populatiot privind interventia militara. Analiza raspunsur ilor la intrebarile trihotomke (care prevad varianta de raspuns: "da" pe primul loc) trebuie sa aiba totdeauna in vedere aceste distorsiuni inerente. au dat rezultate diferite':'. iunie. <2. Kiepcnheuer c£ Witsch. sprijinii memoria celui anchetat.).I i. permit aplicarea unor chestionare r.lplicnt do. "item- servesc ca "jiltru" pentrii intrebiirile urrruitoarc. Lazarsfeld precizeaza di intrebarile inchise sint adecvate studierii fenomenelor simple. In cercetarilo noastre am procedat totdeauna astfe1..\. spre deosebire de cele inchise (sau precodificate). Hcraltsgegevnt von Rcn e Konig. Paul F. In afara sugestibilitatii.}lntrebiirile descfl. problemelor delicate. 1962. Inconvenientul major al unor astfel de intrebari este Iegat de sugestibilitatea pe care 0 implica prezentarea precodificata a raspunsuruor. Cercetarile expertmentale au pus in evidenta tendirita populatiei de a dispunde pozitiv la Intrebar-ile din ehestionar. se Intrebuinteaza asa-numita cheklisi ~ 0 Icaie de hirtie pe care sint scrise citet variantele de raspuns date celui anchetat.) uri". Ca Limp. in Iun ile mui. intrebiirii« incliise (SiW prccodi ficate) prcziniii cit cva avantojc: [aciliteazii analiza statisticii a riispu nsurilor. in razboiul antihitlerist.t. de acord etc. in timp ce intre R f?i C. tara sa avem Insa certitudinea unor raspunsur i perfect adecvate realitatii. Pentru a preintimpina distorsiunile legate de organizarea materialului.t I I I I I I I I I I I I I I Intre . Subiectul urmare$te pe lista variantelc de raspuns. sporesc anoninuitui ~i sec1Lritatea celui anchetai.:1 ~i 13 exista () lcgatura utila (Iegatura utila = legatura dintre elernentele succesive) si trei Iegaturi inutile. Pentru a mari gradul de adecvare.1l multe A) lntrebar« descliisii (liberii]: Cit de curind credeti ca vorn intra 12% 8% 22% 31 % 27 % in razboi? Raspuns : 2 luni 3 luni 4-6 luni peste 6 luni £lid raspuns B) lntrebare inchisii (precodificata): in razboi? 25 % Credeti ca noi in 2 luni vom intra Raspuus : Da Nu 46% Nn stiu 29'. . corectitudinea gramaticala. unul folosind Intrebari inchise ~i celalalt intrebari deschise (libere). in timp ('0 operatorul de ancheta da citirc tutUI'Ol' raspunsurilur. raspunsurilor. dar care aduce un plus in cunoasterea particularitatilor unei populatii privind: coerenta logica. ill lJas Lntertnctu. Aceasta dilerenta poato fi pusa in legatura eu "atractia raspunsurilor pozitive" (da. viteza de exprimare si capa159 158 . VOl'. . Die FOl1l1UllClltl1g oon Fragcu. inlesnesc "angajarea(( in chestionar a subiectilor.A. lista raspunsurilor se poate reciti intr-o ordine schimbata (sau in dezordine). 15 ])OXALD ReG'. chestionarele cu intrebar! inchise par a fi mai putin indicate in studierea urior fenomene psihosociale complexe.

.. sub redactia AI. reprezentativ de 2024 de persoane (in R.i16. . Iicat. a fost intrebata: "Pe care dintre conducatorj] politici in viata Ii apreciati eel mai mult?".) Raspunsnr! incorecte (aparat. 24010 pro). B) de exemplu.. ' Testarea cunostintelor trebuie Iacuta totdeauna prin intrcbari deschise. Adesea nici nu se cunoaste semniIicatia lor.. "alegeri multiple". p.F. incercind sa reconstituim comport~lJnentul ceremonial.. P. La intrebarea libera nu raspund 36010 din cei . nu stiu Total Diferenta dintre gradul de complexitate al proceselor de reproducere si recunoastere explica scaderea pro~e. Intrebarile deschise se adreseaza procesului activ al memoriei. Asa cum rem arc a Mauri~e ~uvertter Intrebarile deschise si inchise au avantaje ~l dez~va'nt~je respectiv inverse. limbll. RiispulIsuri Raspunsurl corecte sau aproape corecte mondialll. Iimba ajutll. eel care in 1939 a declarat razboi Germaniei (Ia intrebarea inchisa / precodificata multiplu/: 51% pTO.ia lor . ca si sporirea numarulu. " 17 Tratat de psihologie ex perimentala. rea-unor -informatii citatea de _explicitare.Intrebarile deschise permit cule¥e~ bogate asupra tuturor ternelor. La inceputul celui de-al doilea razboi mondial. Editura Academiei R.F. 1971. doar 15% nu raspund.inll. Pe en e~antion.i de rasp~nsuri corecte la intrebar ile care testeaza cunostintele.. Diferent~ poate fi de ·10-110/0.omentul . viz:a~a . la intrebarea Iibera.) s-au obtinut rezultatele de mai jos. 367.ntului de raspunsuri "nu stiu'' la intrebarile "precodlilcate multiplu".U. Astfel de Intr'ebar] pun in evidenta ceea ce este stabil. ce inseamna «Espe- . M. p. nu numai in planul cuno~terii. dans.G.terea: "La televiziune si in ziare se iolosesc in zilele noastre multe euvinte straine. dupa cum intr ebar ile Iaceau apel Ia reproducere sau la recunoastere.. A) Intrebare care impiicii reproducerea: La televiziune si in ziare se folosesc in zilele noastre multe cuvinte straine. )8 Sa analizam alt exemplu. Forma A 35% 13% 2% 50% 100% Forma 52% 1% 2% 45% 100% B Proportia clementclor Silabe reproduse si recunoscute Cuuinte 39 Proverbe 22 67 Reproducerea Recunoasterea 12 42 65 Rll. Paris. Hamburg.'. 9i anume . Experimental (E. In ca~ul ur:o: opini~ insuficient cristalizate ohestionarele cu intrebari deschise dau un procent mai ri~iicat de raspunsuri "nu. ce inseamna «Esperando»?" Lirnba unitarjt Altceva Nu stiu . Dupa raspunsul la aceasta intrebare lib era s-a prezentat o Iista cu toti eonducatorii politici. "cafe~eria") se refera la celalalt moment al procesului de actualizare: "recunoa~te~ rea". Achilles) s-a demonstrat ca "recunoa~terea este un proces mai faeil decit reproducerea-!". ran do» ?" Da. fara riscul sugestibilitatii. Nu stiu Intrebare care im.. preluat dupa Donald Rugg si Hadley Cantril. Intrebarile inchise. Elisabeth Noelle da un exemplu in acest sens'". in timp ce la intrebarea inchisa (prccodtficata rnultiplu). strll. Interesant este faptul ca in ambele cazuri eel mai popular a fost indicat premierul englez Neville Chamberlain.m. 1963. ELISABETH NOELLE. Bucuresti. 87. populatia S. Rosen.toare. pe baza listei. Rowohlt. Romania. Umfragen in der M'asscngcscllschaft. 1963. stiu''. cuvint prescurtat) Fara raspuns.U.complex al reproducerii in cadrul actualizarii inforrnatiilor. S. puterriic consolidat.>titi 0\'. Methodes des sciences sociales. dar si al comportamentului.plicii recunoa)<.spunsuri vagi (combinatie de rnai multe Iimbi. de exemplu.A. p. Intr-o cercetare proprlc. 201. Stiti dv. Adesea nici nu se cunoaste semni16 MAURICE DUVERGER.anchetati. in special cele "precodificate multi~lu" ("in evantai". puneam subiectilor mai intii intrebar! deschise 161 160 I I I I I I I I I I I I I I I .

putm sernnificative.) 14 (jl. ---.<. Are numai dona usi caroseriei llll 15% HI:". -.. utilizarea unei intrebiiri deschise: "Ce mijloace de spalat folositi?" (A) si.!'!!==!!!..tere..n> . a pus in evidenta faptul ca evantaiul raspunsurilor este mai intins in forma B. obisnuinta se surprind mai bine prin intrebari deschise... simultan..?v" B) ce anume va place let Intrebare inchisii (precodijicata recunoasterea: l1wltiplu) iniplicind Pe aceasta lista sint diferite plingeri pe care noi le-arn av~t de la alti posesori de automobile. mm. Mai amarrunti t : "Se fac ospete pentru stcag?" (D<I. frecvcnta. Printr-un astfel de procedeu.(:.?btinute prin aplicarea asupra aC~lUla1?le~aI?-tJon I?~l ~ntll. Pentru exernplificarc. . Nu. extremele evidentiindu-se eu mici diferente.?". .. a unei intrebar] Inchise: "Pe care din mijloacele de spalat. A) I I I I I I I I I I I I I I De fiecare data persoanele anohetate puteau indica mai mult decrt un singur raspuns. b») chestionare administrate de ciitre operatorii de anchetii. to tus i informatia obtinuta prin intrebar] inchise (precodificate multiplu).. . Intr-o cercetare demoscopidi asupra patrunderii detergentilor pe piata R. porn. 8. _. /C)'\Cel de-al treilea criteriu de clasificare a chestio: narelor . le folositi?« (B). aplicare. opinia cristalizata. dureaza mult pina se incalzestc 11.. este mult rna] bogata. indiferent de forma sau formularea intrebarii.. Apoi revencam cu Intrebari inchise: "Ce se face? Steag. po~ fi ~e:. altceva''. Principalul neajuns este indicat pe primul loc in ambele forme: "Automobilul este pre a ingust«.. Va rugam sa.. Forma indicatorul 18.) 391% :. . Motorul face zgolUot 9. . brad. reproducerea: nu "Ati putea sa ne spurieti automobilul dv. intr-o problema sau alta. dar si elemente marginale. Raspunsuri 1.'%!. Se recunoasts astaz! ca forma 1?iformularea intrebarilor actioneaza doar asupra persoanelor care nu au. Lipsestc 21. facind apel la recllnoa.coperite elementelc centrale ale comportamentului.:"tl 21% 14% 22% 18% 13% 4% 19% 125% 51% 39% 26% 4% 50% 170% motorul 14.~ 1% 119% Se observa ca forma Intrebarii influenteaza stabilirea valorilor medii. a unei intrebari deschise si apoi a unei mtreban Inchise (dupa Fritz-Reinhard Stroschein). La frig. A) "Ce mijloace de spalat folositi?" de spalat inscrise in aceasta Intrebare deschisii (libetii) utiplicirui.. '-' .. 163 25.:f i!I'"Cum se pregatesc nuntile in satul dv. Nu stiu). Exista prca purine piesc de schimb Total 162 .I ~~... . Se disting: a) chestlonare autoadministrate. dar ca intensitatea. _. 13 B) "Pe care din mijIoacele Iista Ie folositi?« RiispunSU1'i Sunil Persil Perwoll Dixan Fewa Total Forma A Forma n 53% 36% 2. inscrise in aeeasta Iista.este dat de modui lor de.. Automobilul este prea ingust de benzina 4% 0% 10% 0% 1% e fnllHo... mult mai numeroase. Fvrma A Forma. ne spuneti dad si pe durnneavoastra va supara la automobilul dumneavoastra" .. reproducem un fragment din repartitia raspunsurilor .F. o?mlll~)[' sau atitudinilor.•..G.

in Methode» der mar xistisch-leninisiischen Sozialforschung.operatorul de ancheta. principalele avantaje ale chestionarelor postale . In absenta unei persoane straine . Multo riispunsur i nu mai yin nicicdata. 1971. disparitia influentei anchetatorului asupra rezultatelor. In scrisoarea insotitoare a chestionarelor postale trebuie sa se explice ce se urrnareste prin chestionar.trebuie relativizate. Prin auto administrare. Berlin. Procentul chestionarelor recuperate incorporeaza costul chestionarelor expediate: ultimele chestionare care se inapoiaza marcheaza durata recoltarii inIorrnatiilor. pot sa elaboreze raspunsurl mai "chibzuite". Lansind un chestionar despre prietenie printre tineri. cum au fast desemnate persoanele care sa raspunda. inapoierea lor (sosirea raspunsur ilor) este relativ inceata. Din aceasta perspectiva. Ca 0 particularitate a tehnicii chestionarelor postale.este probabil ca subiectii sa fie mai dispusi sa raspunda la intrebari "foarte personale".d. diminuarea efectului de interviu. imposibilitatea gasirii unor solutii in af'ara colaborarii eu persoanele interogate. inainte de a raspunde la 0 intrebare. cine a Ian sat chestionarul. reviste sau ca it} Ctiestionarele pO$taie reprezinta 0 modalitate mai rapid . scrisoarea insotitoare inlocuieste preambulul chestionarelor administrate de catre operatorii de ancheta. 164 I I I I I I I I I I I I I I . !}i mai ieflinu de recoltare a informatiilor. sosirea raspunsuri lor depaseste limita de timp Iixata pentru Inapoierea lor. chestionarfi in scris"!". sa se consulte cu alti membri ai familiei pentru raspunsuri mai precise. pentru a se asigura raspunsul la intrebari. .m. Trebuie avut grijaca.I !1.··_:Chestionarele autoadministrate presupun inregistrarea /raspunsurilor de catre insisi subiectii supusi investigatiei. D. ci se atrage atentia asupra necesitatii de a cunoaste limitele Iiecareia.ilor. anuleaza efectul de surpriza s. sa consulte documentele personale pentru a veri fica afirmatiile Iacute. Autoadministrarea elimina unul dintre factorii care influenteaza raspunsul: personalitatea celui care aplica Iorrnularul. fara ea sa cunoasca 165 anexe La diferite marfuri uinduie. numarul mare al celor care pot raspunde con com itent. eliminind filtrarea informatiei de catre o alta persoana . asigurarea anonimatului. cu adresa tiparita a institutului care lanseaza cercetarea. Grundprobleme der Befragungsmethode. Trebuie aratata importanta problemei puse in discutie. schlmbarile ce pot surveni in ancheta.:W alter Friedrich din R. sa se motiveze raspunsul subiectilor: fara 0 motivatie corespunzatoare nu trebuie sa ne asteptam ca subiectii sa raspunda numai din respect pentru stiinta sau politete. se impune cu necesitate ca acestea s5. Semnalind tendinta de utilizare necritica a "chestionarii orale" in sociologia occidentala. 19 WALTER FRIEDRICH.. nivelul superior de concentrare asupra raspunsur. Subiectii Iormuleaza si consemneaza in acelasi timp raspunsurile. Chiar daca expedierea chestionurelor cste Ioarte rapida. iar tehnica de raspuns foarte clar explicata. 40-41. Marcindu-se avantajele si dezavantajele chestionarelor autoadministrate si administrate de catre operatorii de ancheta nu se pune problema "condamnarii" unei tehnici in favoarea alteia.rapiditatea ~i costul lor scazut . Germana subliniaza avantajele. Deutscher Verlag der Wissenschaften. chiar tehnica de ardon are a intrebarilor este diferita de cea a chestionarelor administrate de catre operatorii de ancheta. fie simple. prin scrisoarea insotitoare. Herausgegeben von Walter Friedrich.a operatorului . pp. Expedierea prin posta a chestionarului presupune insa pregatirea raspunsului: destinatarului I se ofera 0 data cu chestionurul !}i un al doilca plic.. Chestionarele auto administrate pot fi: a) chestionare postole b): chestionare pubLicate in ziare. La astfel de chestionare.a. subiectii se pot exprima mai complet: prin ceea ce raspund la intrebare. De regula. timbrat. in scrisoarea insotitoare 'lorn preciza: "Adultii vorbesc despre prietenie. dar si prin Ielul cum fac aceasta. continutul tuturor celorlalte intrebari face inutila folosirea tehnicii "pilniei" sau a "pilniei intoarse". Uti lizarea chestionarelor postale trebuie sa alba in vedere faptul ca. Faptul ca subiectul are posibilitatea sa vada.

punerea in pagina.. 2) "Aveti tul "X"?" inieniia de a prescrie in uiitor medicamen- sigur. saptamina trecuta. dar si reprezentativitatea raspunsurilor. nira a prornite ceea ce nu se va putea realiza.U. de imposibilitatea de 166 ". luna trecuta. nr. forma . -"Cine raspunde la chestionare?" (pOI. calcularea subesantionului "absentIJor de 20 E.200. refuzului de a raspunde. care cuprindea doar doua intrebari: 1) :. Pe buna dreptate. 167 .Ati prescris medicomeniui "X"?" aseazt.0. Moser remarca Iaptul ca raspunsurile venite dupa sCl'lsoarea. nu poate cunoaste sen tin.0 din studentii care au primit chestionarul vn-au ra~puns deloc. Albert B.A. urrna scriso. De aceea va ruaarn sa raspundeti Ia Intrebar-ile urmatoare: Fara a fi exc~siv de politicos.i~ tale). Nimeni. in mod obisnuit. I. 7~8. Pentru a micsora numarul non-raspunsurilor datorate: incapacitatii de a intelege intrebarile. la a doua scrisoare .A. 0 luna.en tele prieteniei la tineri.0. Restu1 de 190. La 0 ancheta prin posta lansata de Universitatea Cornell (S. 1940. simplitatea intrered use ale lui au determinat din chestionarele expediate. Au fost trimisi operatori de ancheta la domiciliu pentru a-I identifica: erau fie studenti in anul. C. acuratetea tiparujul influenteaza l.U. cei care au mavl mult timp libel'. Blankenship consernneaza faptul ca intr-o tara cu traditie a anchetelor de opinie. SUCIDIA~ ~i BODY McCANDLESS.250.) privind problemele studentesti. Se poate pune intrebarea .0.aces!or~. in Mara de tineri. deloc. Lungimea chestionarului postal este diferita de cea a chestionarulu] administrat de catre operatorii de ancheta. insotite de chestionarele la care nu au raspuns. far a persuElsiune.. ~. pierderii chestionarului. schimbarii adresei temporare sau definitive etc. este nec. dorim sa aflam parerea pe care '0 aveti dv. A. s-a Incercat trimiterea repetata a acelorasi scrisori si chestionar~ (Malcoln Rollins). Who allswe~s questionuaircs ). au raspuns la primu1 apel 360. sa se trirnita subiectilor scrisori de rememorare. Cu totul exceptional.A. CUm este S. sa stirn sa estimam nereprezenta- Pr~ncipala limita a chestionarelor postale este data de numaru1 mare de non-raspunsurt.u1?erate poate ajunge 1a 80()/o. Daca. Cei interesati. cu privire la chestionarelc postalc puriem de In inccput problema nercprc- zentativitatii. se reintorc doar 15010 din chestionarele lansate. cei mai Tnstruiti. de rernemorare sint mai reprezentative pentru populatia car: nu a raspuns decit raspunsurile sosite la terrnenul flxat: Acestor raspunsuri trebuie sa li se acorde 0 pondere mar mare. la a treia . In mod obisnuit. eu referire Ia chestionarul postal se poate spune: "cu citchestionaru1 este mai scurt . ca recuperarea caz aproape a ulcatui esantioane reprezentative. proportia chestionarelor rec. Prin astfel de procedee: rememorarea y trirni~ operatorilor de anchete se sporeste numarul. Chestionarele postale nu trebui~ sa cuprinda mai mult de 8-10 Intreban simple. in urma cu mai mult de deloc. Trebuie si dimensiunile a ~)Q% unic. este posihil. ocazioual. prezinta caracteristici mai apropiate de cei care nu au raspuns de1oc. lntr-o anch~ta punem problema reprezentativitatii.0.esar.. pentru ca cei ce raspund numai ir. fie ~on~or:Iormisti. interesul chestionar. Theodore Caplow citeaza chiar cazul unui chestionar postal printre medicii din S. p. dcspre prietcnie. III . 24.U. fata de cei care au raspuns de .eu atit este mai bun". Pentru a putea scrie despre prietenie. pentru a nvdlca pro portia raspunsurilor la 30-400. Este un pentru tivitatea acesteia. neincadrati inca deplin in viata universitara. scrisoarea insotitoare este bine sa Iie concisa si relativ autoritara.I • I I I I I I I I I I I I I I I -~ 1 ~ ~ ~ l' t I exact felul in care se naste ea si ce semni Iicatie are prietenia pentru viata tinerilor. ' Tot ca 0 partlcularitato a chestionarelor postale.impreuna eu Suchman 9i McCandless2!l. ]Ol1rtw! of Applied Psychology". Dat Iiind barilor.rilor de rememorare.la mceput.il motiveaza subiectii in a raspunds sau nu 1a Intrebari.

lumea in care Yeti tr'-Ii in viitor ~i cum ati dod sa fie aceasta Iume. In vii tor. ce credeti? 1.i 4) mai put in in ·!amilie.~li'i: I) 11I111t mai 2) mni marc a se c01lduce sin- :1) ca !ji . /Mspullwriit: t·or [i publicate in coloanclo i1st~l"l incit yeti putea compara parerea dv. ziare sau ca anexa Ia diferite rnarfur] vindute cunosc cu si mai rnulta acuitate toate limitele chestionarelor autoadministrate. r. 11l viitor. H. Pentru unele probleme este necesar sa raspunda la Intrebari numai un anumit membru al familiei. Dacii sintcti tinar ~i daca va intereseazti sa cunoasto]t Romaniei din anul 2000. dcspre viitor cu raspundctl la fieeure in trebare cifrele I. putin stiu 0 din timpul 1) mult jemeile 101·: mai i~i vor petrece 2) mai 3) ca fji aeasa.1) iuult mai (i) lit I mica stiu Viitorul a inceput. din care rcprodueom. nu fara umor. partea rcferitoarc la Iamilic: Romania 2000 Tinerii de azi vor pcntru IV.l:onarul la care va lnvitarn sa raspun deti i~i propune sa surpr inda (·l41n di imaginali dv. Pentru mare astiiz! in 5) mult mai 6) nu mica stiu rezerva etiucarea timp: mult copiilor familie. Intrebari care sa-l intereseze pe eel anchetat ~i sa antreneze 1a raspuns sirul de intrebar] urrnatoars. in vii tor. tura din anul 2000. redactlei: saptamina. din dreptul eel mai bine parerii dv. ca si trimiterea unor chestionare mai simple sau mai reduse uneori doar intrebarile-cheie. N. investigati. mai parte 4) mai 5) mult 6) nu raspunsun. mare mare astlizi mica de mica stiu tineret un ohestionar. v Familia va avea. Nonraspunsurile fae ca aceste chestionare sa fie practic inutilizabile in scopuri stiintifice.. operatorii nu''. Pentru acea parte din populatio care nu raspunde. M. Hurwitz). F'ireste. fara a avea pretentia ca sint datatoare de seama La un ehestionar tiparit in ziarul "Scinteia tineretului''. \b)': Chestionarele pUblicate in reviste. dupa mai multe scrisori de rememorare. Incerearea de a obtine un raspuns spontan este imposibtla in cazul chestionarelor postale. au venit la redactie doar 808 In 1974 am prezentat spre publicare in presa pentru CXCI1l- Che:. eel mult. 4. chestionarele publicate in ziare si reviste pot sa duca la adunarea unor raspunsuri-ilustratii.lla a tinerilor despre accsta. In viitor.L _ I I I I I I I I I I I I I I . pentru ca asa cum remarea. sa este cnonim. personate. In afara lipsei de reprezentativitate. tinerii de azi. ("opiii nor ii pu. De asemenea. Hansen ~i W.1) nuri mid. decupati chestlonarul din in decurs de 0 imagi- expediati. va rugarn prin inccrcarea uneia dintre raspunsulut care corespundo Chestionarul flea ziarului nostru. mare constitui populatla 11111- astiizi .. dragostea va constitui 2) mai criteriul de intemeiere a [ami- liilor intr-o masura: 1) mult mai 3) ca ~i 4) mai micii nlarc II. Jahoda. rnai multe). 3. s-a recurs la practica de a introduce "intrebari-1ocomotiva" la inceputul ehestionarului. in 1970. utilizarea ehestionarelor postale este Iimitata si de Iaptul di nu putem sti eu exaetitate cine a completat chestionarul (0 persoana. 2) mai 3) ca si mult nstiiz. D". 5. un rol in viata oamenilor: 1) mult marc mai 2) mai marc 3) ca ~i astriz i 4) mai mic 5) mult mic mni 6) UII st iu 168 169 . Autoadministrarea nu of era garantii in acest sens. acest procedeu ridica mult costul anchetei. "chestionare1e pot fi trimise prin posta. pentru a incita la completarea chestionarelor au~administrate. /. BcasA" (M. plificaro. imaginea gl"lIer. 5) mult parintii rnai vor G) nu 1) mult mai III. In acest scop. raspunsur ilc dv. pot fi Iolositi operatorii de ancheta. ziar ~i pc adresa Va multumim pentru colaborare! cum va fi viata in familie Nu este deloc user sa-t! imaginezi in anul 2000.~i in sitllatia Ullri il1 l'i(lt(( ell' In 0 vir. temele cereetate cu ajutorul ehestionarelor autoadministrate trebuie sa fie foarte atractive pentru subteen. De asemenea. 2. in viitor.

I I I I I I I I I I I I I I I Intrcbartto de pin.. putin pefr('(1('(1 putin stiu VIII.ttorit 3) alte situatii XIV.iu marc X.<. Se poate vorbi de 0 influentare reciproca .i acum s-au rcf'cri t 1<1 relul ill caro prolcclllli dv. l'('ntru eriuC'((r('a copiilor piirintii sa rczen'e limp: I) mult mai mult (/oriti ea lnl'iit or urmati in prezent: I) ~c. avind si posibilitatea de a scrie (mese.d . in armata.i .~It1: 2) mai 3) ca ~i astiiz! 4) mai midL sit IHI(i(/ dl' (/ . eel ce distribuie chestlonarele poate si el influenta' rezultatele.i la di Icritclc • llli:irIuri marc IX. J)omiciliul I) rural s/abil: 2) urban 170 Ohestionarele autoadministrats coleetiv imbina avantajele ohestionarelor autoadministrate cu avantajele celor administrate de catre operatorii de ancheta. mai 6) nu stiu nrc astiizi ill 1) ~e. in riitor.2) iuu] :1) l'a ~i in [amilio . Cl<'(!S(l. din propria exper ienta de aplicaro a unui chestionar de interese profesio171 . Sex ul 1) masculin XIII. Iunct iomedic. profesional:1 3) fie. gencrala 2) sc.extemporalului". costul este scazut.~ri [u. va ruga m sa precizuti: XI.I) 1I1ai (i) 1111 ('lle:-.~i in viat!1 lie la o dr. profesionala 3) ~e. 1) mult iuai mare 2) mai 3} ca ~i mare astiizi Pentru a putea cornpara raspunsurtlc fesiune etc" fara a ne comunica numele . Virsta (in ani impliniti) 1) pina la 15 ani 2) intre 15 9i 20 ani 3) intre 21 :. seaune)..>i dupa virsta. prin insasi natura activitatilor cotidiene. V« rug-i'lltl acum S{I nc spuneti ce doriti (cc speru \i) sii se intimple in vii tor. se distingchestionme autoadministrate individual. mint 2) mai 3) ca ~i mult astaz] sa 4) 111ai 5) mult mai 6) n w. Forma de invlitamint pe care 0 VII.i 25 un i 4) irrtre 26 i$i 30 ani 5) intre 31 !Ii 35 ani 6) peste 35 de ani.l':I ('c crcdc]. Ati clod ('(1 in vi.XVf). 2) feminin Starea civila: 1) casatorit 2) necas. tchnicii 4) liceu 5) sc. XII.ito)' !emeilr o pIII'i(' cl i n Uti/pill lor: I) uiult Illai '. dragostea sa constituie meiere a familiilor i1ltr-o masura: I) mult marc 1Il criteriul 5) mult de 2I1t('- Ultima forma de invatamint absolvita: ai 2) uiai 3) ca 9i l1\ 4) mai [amilic. Inforrnatia se recolteaza rapid. VI. tehnich 4) liceu 5) sc.tionan~l(' )Jublicllie C:! uncx. aplicarea testelor colective a dezvaluit uncle dificultati ale "tehnicii extemporalului". posthccalji 6) invatamint superior 7) alte forme de invata. sex. Prin tehniea . Chestionarele autoadministrate colectiv se utilizeaza in colectivitatile scolare. vllturul.. aeolo unde. cum sint cele "po~tale" sau cele "publicate" chest ion are auto- colectiu. generaHi 2) sc. de a face Dupii numaru! pcrsoanclor care raspund concomitcnt 5) mult tuicii mai 6) uu st. autoadministrarea colectiva a chestionarului ponte cuprinde 30-50 de subiecti deodata. XVI. subiectii sint reuniti in inca peri mai mari. inginer) 7) alte profesiuni ca. 4) mai mic 5) mult mic m ai 6) nu stiu administrate (in aceeasi incapere) la un chestionar autoadministrat. Doriti XV. In psihologie. ~i! .l ('iI S(' va illtiInpla. non-raspunsurile sint reduse.pll. Doriti ca familia marc in viitor sa joace un rol in viata oamenitor.W vindute reclama constituie cornerciala mai degraba 0 modnlitate decit de a studia plata. 4) agricultor 5) tehnician. subiectii pot fi lamur iti suplimentar asupra modului de completare a chestionarelor. J\ti do)'i 1) mult mare ('(1 as tiizi midL ill mica ('onduce in sillguri mai l'iilOt' ('()p. proadresa dv.. postliccnln 6) invat1hulnt superior 7) alte forme de invltpmint . 1:1 ('(.voluntara sau involuntara _ a subiectilor. Cu toate aces tea. ()('lI]l(1tia a('(ualO: I) elev 2) student 3) iuuucitor nat 6) Intelectual (profesor. S) IlIl1l1 1I}.

estemult mai bine sa se incerce formula: "Daca ar fi posibil pentru dv. Priza de contact (rapport builders). Mvas bucura sa aud opinia dv. 2. Uneori. vol. p. s-ar incepe astfel: "Ati avea acurn timp sa-rni raspundeti la citeva intrebari?". pentru abordarea subiectilor cuprinsi in esantion. in "Anale1e Universitatii Bucuresti". Folosirea operatorilor de ancheta chiar daca ridica costul invcstigatlei asiaura reprezen" b tativitatea esantionului. politctca ~i cur iozitatea. la rindul lui. CANNELL si ROBERT L. In ce consta specificitatea acestei comunicari? In primul rind.l' ~\ 6. "T.u iv. I abs. Prin administrarea de catre operatorii de ancheta a chestionarelor se realizeaza 0 comunicare interumana de tip deosebit. 26 BERNARD S. Erster Band. asa CUm remaroa Roger Daval. poate Iamuri intelesul intrebarilor. se trimite in prealabil 0 scrisoare. in Handbuch der empirischen SozialJorschung. Bucuresti. p€ntru avantajele enuntate.. 1963. intrebari supliment. dinainte stabilite in ohestionar irnplica in unele cazuri modificari.' receptor. London. Se poate pune intrebarea: ee-l deterrnina pe oameni absolut necunoscuti sa raspunda la intrebari." . In fiecare oras noi intrebam saptaminal diferiti oameni ce gindesc despre unele probleme de insemnatate nationala.:_re cu finalitate precisa de clarificare si completare a raspunsurtlor=".. permite sa raspunda la chestionar si persoanele cu nivel de scolaritate scazut si. II. Paris. 82. Traite de psychologie sociale. 27 -HEINRICH ABEL. Aceasta impune insa chestionarului sa fie axat pe 0 problema sociala actuala si sa fie. dar si pentru Iaptul cii ea este asemanatoaro activitatilor scolare propriu-zise. 22 MARIA MICU-LARIONESCU. Editura 1}tiintificil. KAHN. 0 astfel de motivatie insa nu este sulicienta". Metode si telinici sociologice. care. Asa cum propunea Bernard S. Trcbuie luate in consideratie totdeauna si nivclul de aspirutii al subiectului si interesul lui pentru ~tiin\a. eel mai important. reviste sau cart). insoteste intotdeauna aplicarea chestionarului cu inregistrarea unor date de observatie privind conditiile ambiantei in care s-a raspuns la intrebari reactiile spontane ale subiectului. P. credem ca trebuie privita cu multa circurnspectio oriee incercare de a trage concluzii cu valoare de generalizare prin utilizarea chestionarelor autoadmintstrate individual. sa intrc intr-o astfel de cornunicare neobisnuita? Probabil cil. Bcrufstocchsel und Berufsuerbundenheit be] uuinnlichcan Arbeitnehmern in der getoerbiichen Wirtschaft. Rclatia insa nu este sirnctrica: circulatia inforrnatiilor este orientata: comunicarca cste deci univoca. 1969.ilut strainc care. Ferdinand Enkc Verlag. all 1". Das Interview in del' Sozialforschung. Standardizarea intrebarilo«. George Gallup propune 0 formulare: "Sint din partea Institutului American de Opinie Publica Institutul Gallup . Edit. "Folosirca intrebarilo. 23 ROGER DAVAL.nale. p. nu rna intereseaza . Leon Festinger et Daniel Katz. dorinta de a contribui la perfectionnrea vietii sociale. poate. If ERWIN K. Daca. uneori foarte intime. Konig. ceea ee este. Frankfurt/Main. 25 CHARLES F. Phillips. 1966. 1957. Orientdri actuate in studierea interne/or profesionale. in special a chestionarelor publicatc in ziarc. CHELCEA. chiar persoanele desemnate in esantion si fac accesibile cercetarii probleme mai complexet".F. in Methodes des sciences socialcs.1 dl' emi\jh_. p. 1967. p. L'interviiw comme methode de collectr.U. Chestionarele adminisirate de catre operatorii de ancheta constituie modalitatea cea mai des utilizata de culegere a inforrnati ilor.. adaosuri de natura nestandardizata. Pari~. p.si trebuie sa fac 0 cercetare de opinie. in faptuI ca sint puse in situatia de a comunica doua persoane 111 S. P. un mod "nenatural" de comunicare'". in primuJ rind. 1 172 \ 173 I I I I I I I I I I I I I I I : L_ . 142.ma intereseaza numai opinia dv.P. Numele dv. 1970-1971. Asa procedeaza Heinrich Abel in studiul muncitorilor care ~i-au schimbat profesiunea'". PHILLIPS.U.l. politicos.F. Georg Westermann Verlag. nlt crn. Strategy and Tactics. cu siguranta di multi subiecti ar raspunde "Nu!". 128. abordarea persoanelor spre a comunica constituie totusi o problema. SCHEUCH. sa ne ajutati la acest proiect de cercetare. 136. pentru a intra in contact. consideram ca tehnica extemporalului este perfect utilizabila in colectivitatlle scolare. 151.70" adaptat de noi21. Stuttgart. Privitor Ia chestionarele autoadministrate. dau si siguranta ca raspund la chestionar. . Heraltsgegeben von R. atunci as Ii bucuros acum sau eli alt prilej sa va pun citeva\ i~trebari"26. Acest lucru nu este posibil decit prin utilizarea operatorilor de ancheta.. Comunicarea prin ea insasi trebuie sa motiveze subiectul pentru a continua sa raspunda. prin raspunsul la citeva intrebari. in Sociologia militans. 1959. Social Research.

" sau "Ce stiu eu . Eleonor E. precodificate. pentru intrebar-ile de opinie se pare ca este eficienta tehnica util izata de Alfred C. cu expresiile.Operatorii de ancheta nu se VOl' multumi . ci pauzele mai lungi (hesitation pauses). Aceste pauze pot fi puse in 1egatura eu doua fenomene psihologice: tensiunea emotionala si gindirea.. care au Iunctia de a faeilita decodificarea actu1ui de comunicare.. si as putea Incurca cele spuse de unul si de altul": sau: "Imi fac notitepentru ca mai tirziu sa-rni pot reimprospata gindurfle-. Din aceasta perspectiva. totdeauna stabilirea contactului spre a comunica rarnine 0 problema. Fara indoiala ea modalitatea de a intra in contact cu persoane abso1ut straine pentru a Ie cere parerea variaza de la cultura la cultura. C. care nu sint in legatura eu structura lingvistica a actului de comunicare. dv. D. Operatorul de ancheta nu se va grabi sa consemneze un raspuns de tipul "Nu stiu" sau "Ce pot spune eu in legatura cu . Prima reactie este cea adevarata. Cind comentariul este prea lung.i m-ati aiuta intr-o cercetare Ins rrcinarca . Pentru intelegerea interviului ea proees de interactiune verbala.. dupa ce la intrebarea urmatoare. ci !?i din pauze.sa incercuiasca codul. se consemneaza primul cuvint evoeat subiectului de un alt cuvint-stirnul. trihotomiee sau multiple .i pcntru raspunsui-. Kinsey in studiul cornportamentulul sexual la barbar ~i femeie: tehnica "tirului rapid" care nu permite celui ce raspunde sa-~i organizeze raspunsurile. V-a:. nu trebuie luate in consideratie in primul rind pauzele scurte (syntactic junctures) ee marcheaza granita dintre unitatile sintactice.tiruluj rapid" nu exclude posibilitatea hiectului de a-~i aduna gindurile.Iubite d-riulc . . ". ... este mai bine a se utiliza prescurtar-ile cuvintelor decit sa se rezume raspunsurile. Comunicarea dintre operatorul de ancheta si eel ce raspunde la chestionar este "nenaturala" si pentru faptul ca. 23. Acest lucru 11 poate deranja pe subiect. In ceea ce priveste tensiunea emotionala . Lingvistii considera inactivitatea din cadrul vorbirii ca pe un Ienomen extralingvistic si nu-i acorda interesul pe eare il are acest fenomen pentru psiholingvisti si psihoterapeuti. Unele cercetari au aratat ca utilizarea in procesul comunicarii. inactivltatea are un rol la fel de important ca si activitatea'<". 4.crva\. 751. Chiar cea mai cursiva vorbire nu consta numai dintr-o aetivitate verbala. . exprima eel rnai bine atitudineu. Timpul de latenta (in tirzierea raspunsuluij exprirna gradul de emotivitate..Tehnica j. curat si citet. Eu as putea uita ceva. ceea ce " permite sa afirme ea "in relatiile verbale. stiti dv. Das Interview als ein uerbales Lnteraktionsprozess. Frieda Goldman-Eisler (1961) considera ca 40-45010 dintr-o unitate de vorbire'' este data de pauze. pentru intrebarile 174 interzisa cunostinte" chiar este indicat a lasa subiectului suficient . si G. 1971.. constructia frazei si chiar greselile gramaticale ale subiectului.I I I I I I I I I I I I I I . Exista reguli precise de inregistrare a raspunsurllor. select iv.in cazul chestionarelor cu Intrebari inchlse. Hursh au elaborat liste de control (Check-list) in acest sens: modificarea unui raspuns. p. Backstrom . -- ... a conceptelor eu un grad inalt de abstractizare duce 1a dublarea numarului de astfel de pauze.. Irnprimarea pe banda de magnetofon este solutia ideala de inregistrare Iidela a raspunsurilor: atit continutul. Maccoby si Nathan Maccoby recomanda operatorilor de ancheta sa spuna: "Sper ca e bine sa Iac citeva notite. ci VOl' consemna totdeauna comentariile legate de raspunsurile date. it poate face suspieios. 30 de minute.. in "Kulner Zeitschrift fur Soziologie und Sozialpsychologie". ~i verbalizarea in procesul cornunica~ii (Willibald Resehka).Cornentarlul subieetului trebuie consemnat cuvint eu euvint. -timp de gindire. Adesea astfel de introduceri prin cure subiectul ci~tiga timp sirit urrnate de raspunsuri foarte competente.. 'In psihologie se utilizeaza frecvent proba asociativ-verhalg . .. nr." Dc la serviciu ml-a fost ind icata adrcsa recunoscator dac. Operatorul de ancheta va consemna totusi intrebarea la care s-u inoercat 0 revenire.Este s. doresc sa retin corect'': sau : "Eu vad intr-o zi asa multa lume. mesajul este inregistrat in scr is: se consemneaza doar raspunsurile subiectului. ~i vd J'og sa re7. H. cit si intonatia. •. pauzele. . in ziua la in trebart circa Cu stim5. 175 . - sude 28 WILLIBALD RESCHKA..... dezvaluie cuvintele afectogene. " Imi voi pcrmite sa va vizitez de . fi Ioarte pe care 0 fae din la ora .-a trecut .

ternator. SAHLEANU. Privirea intretine comunicarea: orice intrerupere in aceasta cornunicare poate -declansa la subiect 0 reactie defavorabila continuarii raspunsurtlor la chestionar. Pentru analiza lnregistrar-ilor de pe benzile de magnetofon. ofteaza. adaptarea mesajului. Oprescu si dr.)29. Sahleanu propun urmatorii indicatori: indicatorul fonetic vizind particularitatile dialectice. rctroactiunea cstc olcmcn tul ('sl'1l1. Tehnica consernnarii dear a gradului de adeziune.stenografierea due la sporirca Iidelitatii in consemnarea r5<. Librairies tolmiques.)llprn (. in afara consemnarii raspunsuri lor cuvint cu sa cvidcntiazii conditiilc rcccptioniirii . I I I Fig. in "Varia anthropologica". ROGER :\IGCCHIELLI. cunoastcrea personalitiitii rcceptorului. normal. retinut. miratride.eventual . neutru). r--------------------. utilizarea magnetofoanelor ar ridica costul anchetelor si ar mari durata totala a timpului afectat investigatiei. timid. din perspectiva antropologiei culturul-lingvistice.ial in tr-o «omunicarc. uimire. a cearta. indicatorul de timbru (aspru. exista posibilitatea consernnar ii raspunsurilor din memorie. contrariat-mirat. ca !?i consemnarea doar a cuvintelor-cheie reduc inregistrarea la elementele ei eserrtiale si se recomanda ori de cite ori nu avern de-a fac~ eu operatori de anchetii expcri11l en tati. cercctdrile de antracultural-linguistica. inghite in sec. sper iat. caracteristica vorbirii (plingaret. sensibilizarca In semnale verbale ~i nonverbale. locale.- cuvint. 19. misterios. intrebator etc. Acesti indicatori perfect utilizabili in cercetarile sociologice marcheaza super ioritatea inregistrarii raspunsurflor pe banda de magnetofon Iata de oricare alt tip de inregistrare. formarea unui stil propriu de abrevieri ~i . ii vine sa rtda. plescaie. pauza sonora. pcntru cit 1n cndrul accstci comunicar i rccd-back-ul C'slC' rliminuat. pauza mascata.In timpul comunicarii raspunsurilor operatorii de nnchctii trebuie prlvcasca in ochii cclui ce raspundc. Hoger Mucchielli sublinia efectele Ieed-back-ului prn cmitatorului ~i asupra relatiei cmitiitor-reccptor": J) i\. Consernnarea din memorie prezinta Insa un grad mal redus de Iidelilate: uncle din momcntele drnmatice ale apllcarii chestionar ului sint Inregistrate. 1971. specifice. OPRESCU. plescaie satisfacut. contrarint. Communication Paris. In afara de aceasta. in tirnp ce altele sint omise. . miorlait. p. Entreprise n<litjol1s RS. pologie V. ci asupra felului cum spune ceea ce spune.. Toti autorii sint de acord cu faptul ca simpatia subiectului A pentru interlocutorul sau B se exprima in nurnarul si durata privirilor lui A catre B. 0FIMmJI -8 . au 29 I.de anchete. fapt care reduce spontaneitatea. administrurea chestionarului de catre operaterii de ancheta da nastere unei comunicari interumane de 1I1l tip dooscbi t. casca. moale. se poate spune di ea influenteaza nu asupra a ceea ce spune subiectul anchetat. . 1973. 68. reactii diverse (ride. Reactia subiectilor este insa negativa fata de mijloacele de inregistrare rnecanica. Desigur.. In fine. indicatorul de durata (viteza de vorbire): fluenta vorbirii (pauza rnuta.LndicatoriTin.): irulicatorul de iniensiiate (soptit.1JIit£'i. cercetatorii 1.F . moale. doc. dctcrmiu. 176 tions. lungeste cuvintele. hazliu.i () [lcxihilitatc it comunicarii prin : percepcrea obstacolelor. rapt ce apropie de firesc comunicarca dintre operatorul de ancheta si subiectul interogat. defectiunile de pronuntie. Fccd-back-ul . et reseau x de communicamodernc d'c(litioll ct Ies 177 I I I I I I I I I I I I I I I . declarativ. trage aer in piept. ezitarea). fcrrn.lorului: asu- punsurilor. ragu~it etc. nr. V. Pare rezonabil a se accentua faptul ca un bun antrcnament al operatorilor .care Insoteste orice proces de comunicare. Isi drege vocea. tare). sopteste inainte sa articuleze cu voce tare. 3.

va putea destainui ca nici el nu cuncaste 178 raspunsul la intrebare. in aceasta relulic. K. lipsite de teama de a gresi. eomportamentul pozitiv al experimentatorului.de aceasta data subiectul care raspunde . Carl R. relatia operator de ancheta .este cea a interuiulu. Desigur. lateraIitatea nu e maxima. relatia operator de ancheta . Blankenship se intreaba: "cine este un bun operator de ancheta?" Raspunsul: .Jatcrahtate: (Bavclas si Levit).e ancheta vizeaza cooperarca eu subiectul intervievat. dar nu ~i Iata de upiniile lui. Este adevarat (:(1 in teorie. impartiala ~i indiferenta. Iaciliteaza cornunicarea prin inva tarea rolur ilor de ernitator si de receptor. ci unul "neutru44. Exprimarea sirr. sanatoasa. cunoscut prin Iucrarile sale cle psihoterapie. administrarea chestionarului de catre operatorii de ancheta nu presupuno totdeauna simpatia mariiIesta a emitatorulut fata de receptor. Orice reactie de simpatie sau antipatie. dar si in practica investigarii fenomenelor sociale. Cea de-a treia modalitate de administrare a chestiouarului . extrovertita si fara prejudecati' 179 . comportamentul pozi tiv al operatorului c. ca cmitatoru] (operatorul de anchcta) sa-~i propuna cunoastcroa PCl'sonaliift\ii receptorului (a subiectului iniervievat) cu scopul de a adapta mesajul (chestionarul) ~i de a modi fica canalul de comunicare (limbajul verbal sau nonverbal). Raspunsul coreet la chestionar este eel care reflecta eel mai adecvat opinia subiectului: C€ea ce conteaza in administrarea chestionarelor este tocmai crearea conditiilor pentru exprirnarea opiniilor. dar ca asa scrie in chestionar ~i ca trebuie sa se conformeze lnstructiunilor primite de la organizatorii anchetei. sporeste sensibilitatea emitatorului !jl sirnpatia lui fata de receptor. 1a obtinerea inforrnatiei prirnare si deci la eficienta investigatiei. realizarea unei atmosfera permisive. t f I In udministrarea chestionurului de catre operatorii de ancheta. Operatorul de ancheta nu va demoraliza pe cel ce nu gaseste raspuns la mai multe Intrebari printr-o astfcl de remarca: "Nici pe asta n-o ~titi!".i sever. dar nu le comenteaza. a dus la sporirea numarului de raspunsuri ~i totodata let ridicarea nivelului creativitatii (Edith Lord). comparativ eu un comportament neutru sau negativ fo. de aprobare sau dezaprobare este interzisa operatorului de ancheta: Ieed-back-ul este mult redus.nu poate receptiona efectul pe care l-a produs mesajul (r5. Iced-back-ul nu in vnloarea zero. dar nici nu este posibil. Intr-un experiment de aplicare a unui test proiectiv. Este mai rnult un interogatoriu decit un interviu: subiectului se reproseaza inconsecventele raspunsur ilor.subiect anchetat. intre operatorul de ancheta si eel intervievat se realizeaza 0 distanta. recornanda celui care face interviul (pentru ca adrninistrarea chestionarului de catre operatorul de ancheta cste o forma a interviului: "interviu pe baza de chestionar-' sau.. intre care si American Institute of Public Opinion.0 persoana inteligenta. care devine maxima cind administrarea chestionarului capata forma interviului antagonic.I I I I I I I I I I I I I I I 2) Asupra relaiiei emitiltor-receptor: sporeste sensibilitatea receptorului si simpatia lui fata de emitator. Scheuch . i. Iormaiizat. i se atrage atentia asupra raspunder ii ce 0 poarta pentru rezultatelo cercetarii. cum i se rnai spune: interviu standardizat. Mai mult. Chiar in aceasta forma de interviu. Emi\iHorul .spunsul) transmis. zjmbind. Albert B. inflexibil. :~!< ·4 i ii " . dar nu are libertatea de a explica. Operatorul de ancheta are 0 atitudine neutra. controlatj sa arute totdeauna simpatie L1l{l de eel ce raspunde ca persoana. ci cu inte1egere ~i sirnpatie. Operatorul de anoheta se prezinta ca profesionist in luarea interviurilor si relatia operator de ancheta-intervievat devine 0 relatie profesionala. destul de rar utilizat in investigatia sociologica. operatorul de ancheta nu trebuie sa influenteze subiectul sa raspunda intr-un anume tel. eel mai adesea se caracterizeaza prin "sensibilitate". Alegerea si formarea operatorilor de ancheta contribuie in cel rnai inalt grad In reusita aplicarii chestionarului. In afara inieruiului sensibil multe institute de cercetari. Rogers. care inregistreaza raspunsurile. In Iata lui nu se gaseste un interlocutor sonsibil.conform lui E.patiei.subject inter vicvat (emitator-receptor) sc caracterizeaza printr-o pronuntnta . Iolosese tehnica interviului neutral. care repeta intrebarca dad! nu s-a inteles.lla de subject.

operatorul de ancheta trebuie sa exprirne interes pentru raspunsur ile subiectului. asa cum remarca Donald A. GORDE~. Barbara S. 3S HERBERT H. HYMAN. Gordon (1967).d. ei exprima pozitia lor sociala prin felul cum vorbesc. . serie de au tori ca: Herbert H. 4. rnaturi. Iac parte dintr-o anurne categorie socio-profesionula. Dimpotriva. Unele experimente au demonstrat aparitia raspunsur ilor conform astcptarilor experimentatorului datorita influentei neintentionate a Iactorilor paralingvistici $i chinestezici ai experimen tatorului. operatorii de ancheta fac parte din populatia rnajoritara sau minoritara. ca rcprezentant al grupului sau social. virsta sau statutul social al operatorului de ancheta influenteaza reactiile subiectului. K. interesati de problemele umane. Kirchner).}.a. Prin mimica.nu este limitativ. Raymond L. privirea actioneaza asupra celui ce raspunde. intr-o problema nationala. operatorii de ancheta au un statut social propriu. barbatii de catre operatorii de ancheta femei s. 49%.'. Ex perimentul [rsihologio ca act de comuuicare inter personald.m. Hyman a pus in evidenta influenta sexului operatorilor de ancheta asupra raspunsurilor subiectilor-". Subiectul intervievat percepe statutul social al operatorului de ancheta si ajusteaza comportamentul lui verbal (raspunsurile) in raport cu ceca ce crede ca asteapta sau ar trebui sa aile operatorul de ancheta.. Rhode gas esc 0 diferenta de 190/0 in repartizarea raspunsur ilor cind. Este demonstrat Iaptul ca la interpret area rezultatelor trebuie avuta in vedere corespondenta. Richardson. Interviewing in Social Research Chicago 1954. Intr-un experiment de condition are verbala. in "Revista de psihologie ". pentru ca sint capabile de mai multa sensibilitate si sint mai putin suspecte decit barbatii (M. optimista. Alura generala. Lnteruietring.Lnchisoriie sin: prea bune pentru cei ce aienteazii la ptuloare: ei ar trebui pedepsiii public": De acord Biirba!i Biirbati intervieva{i inieruieuati de bdrbaii de [emci Impotriva 48. D. 1971.. The Dorsey Press. gestul. ' . Stephen A. 1969. Se vorbeste astazi des pre 0 noua stiinta avind ca obiect de studiu semnificatia psihologica a contractiilor musculare. maniera de a fi ~i de a se misca a operatorului de ancheta. Dar nu numai elementele usor observabi1e: sexul. privirea trebuie sa fie vic. a fast mai bine rezolvata cind subiectii si experimentatorii erau de sex 0pUS32. experimental. Daniel Katz reuseste sa evalueze influenta statutului social in cadrul relatiei operator de ancheta=-subiect intervievat. Herbert H. tecliniques and Illinois. in orice privinta. barbati si femei. Anchetatorul trebuie o 180 181 I I I I I I I I I I I I I I . dintre operatorii de ancheta si subiecti. de la el. cu fizic placut. va diminua frecventa raspunsur ilor "nu stiu". 61% 8°/ /0 Femei interuieoaie de [emei Femei interuieuaie de barbati 3% 40/ /0 47% 28% 11% RAYMOND L. ca un sentiment antagonist fata deoperatorul de ancheta va spori nurnarul raspunsurilor "nu stiu''. Experienta a aratat ca femeile sint mai indicate in munca de operator de ancheta decit barbatii. 3! AURORA PERJU-LIICEANU. Dunnette. o sarcina simpla de sortare. Hyman. din punct de vedere a1 sexului. prin imbraciiminte. pentru ca sint mai usor acceptate in casa si deci pot inregistra mai exact raspunsur ile si reactiile subiectilor.: . 17. 31 tactics. en Eli subiectii cupr insi In ancheta. Robinson si S. subiectii au em is un numar mai mare de cuvinte ostile clnd experimentatorul era de sex feminin. Volun tar si cel mai adesea involuntar. nr. 391. Este foarte probabil. Pe un numar de 819 subiecti. Gorden'" atrage atentia asupra valorii empatiei in deslasurarea interviului pe baza de chestionar. Sexul operatorilor de ancheta pare sa dea nastere un or distorsiuni. p. un sentiment de inferioritate. Dohrenwend ~i David Klein (1965) subliniaza Iaptul ca perceperea de catre eel care raspunde a unei "distante sociale" fat a de operatorul de ancheta influenteaza puternic raspunsur ile. s-au obtinut urrnatoarele raspunsuri cind au fost intervievati barbatii de catre barbati. strategy. intervievatul fiind tentat sa faca presupuneri acolo unde informatia ii este lacunara (Joan Macferlane Smith). decit atunci cind experimentatorul era de sex masculin.'i8% Nrdecisi 44% 39'. obiectivi si constiinciosi. Se mai poate Iormuln cerinta ca operatorii de ancheta sa fie: agreabi ii. comportament. capabili de a trai intens sentimentele altora (empatie).

tid asoclati cuvintului sint de marc importanta in cornuniea1'ea din tre operatorul de ancheta si eel in tervievat. n~a.' Iii ((llllllllilliorlitlll. scriitorul si sociologul francez Georges Perec rernarca plurivalenta: "puncteaza cuvintarea celul intervievat.. Iluenta prezentei celei Cereetind aceea1?i. In afar a Iactor ilor nonve1'baIi. R.. Efectele verbo-moto-j] (ritm. 1 s oreste dar distorraspunsur ilor la Intrebarile ~~ct~a e. Iaptului ca .'?i nimic nu demoralizeaza mai mul t un operator de ancheta decit un chestionar lung si neinteligent. arttculatiej.>terea perfo1'mantelo1' subiectului (J. intensitate.. (:J. S. sioneaza puternic raspun~un e ad In ri in chestionar di . Guilhotet. supravegherea adecvata si remuneratia co1'espunzatoa1'e men tin rnoralul anchetato1'ilor. asa cum remarca J. . '. Intreruperea din munca dirnineata pina la v' Paris.. amenajarea unei celorlalti. j·:dil. 1%(1. 37 Hucurcsti. SI.. '.n. III. .." l':ditul'a . nu va pu ea d 1 la club sau la dornici' ~ parte in pauza e masa. ill Tcorie F mcto a til ~!lll. fac sa se vorbeasca in cadrul comunicarii interumans despre 0 "semnificatie subiectiva-' (ceea ce se intentioneaza a se transmite) si des pre . d'feritelo~ sedii. imposibilitate. efectele vocii (tirnbr-u.II. litl'l'aturii universal. Deutsc er c 183 132 .i tirziu?./rJJ1(' dcr Befragungsmcthode.l~I!. Simpla Intar ire a raspunsurilor printr-un "mm . hmrri'' a dus Ia cre1.. Rds pu nstcri 'route Multc Uncle Nici unele in pre:::en(a celei de-a treia persoane in absenta unci a treia persoane 5% 37% 58% 0% 11% 49% 40% 0% d bl ~ (.1:n~le Se ~onsidera di :11at~n~l~ S~~t p~7af:~~:~ ~~\~te~~. Verplank).. nl! este ll1.. p. a fi eel mal un caz .i.. in WALTER FIUhDH.a izolar-ii fata de ceHalti perturba comunicarea. . ca si momentul.xistis~h-lem1Hst~che. Editura polisi l unitclc lui. 1971. exercita 0 influenta asupra raspunsurilor... 1.. 1 I" Ic're sociale vol. W. mulie. Berlin. Referitor la aceasta "intonatie rnagica".). ziua din saptihnina. Sheppar~ . unele sau mel unele.~n uuuii. e es IOn.interviul. cel mai indicat este sa se desfasoare interviu] ea 0 discutie cit mai obisnuita intr-un cadru obisnuit: la locul de munca sau la domiciliul subiectului. debit verbal. ora din zi. t .11 dvunniiqn. e-a. M. il imbarbateaza si-l Intreaba. Ii ci~tiga increderea. Greenspoon. Cadrul fizic in care se administreaza chestionarul. pcu tru tid'. zialjorsctiung Hcrausgegcbcn von Mctliodcn der 1JIa. Valoarca 3r. IA l\neu Iuteruiul sociologic.I I I I I I I I I I I I I I sa fie optimist . ua aceasta sursa e ero . ba uneori ehiar Il si ameninta":J. ireia pe " d (1961) stabileste ca exactitatea rului).~~~ ~ilei. Wo Itcr Friedrich.". Il intelege. ca si la domiciliul subiectului intervievat.'x/.' rsoane In momen t u a I . formu 1 ~ ceri inta standardizarii conditiilor Jiu"37 eaza ~ d deal e admini~trare a chestionarelor (din punctul e ve er v 't v spatiului). pL ("'. ' A Bucurostl.g b "36 Walter Frie.-. HLENA FCOREA ~l l\IA~. 0 serie de factori paralingvis... (.0 semnificatle obiectiva'' (ceea ce se transmite de fapt).S 1\Iollt<>11 1.. Sint de evitat incaperile "oficiale". I'fo.II()'J'. p. 1a universalul "hm"al operatorilor de ancheta.j.ORCJ. t drni Alegerea momentului eel mai ~dee~~. rt~g~der Wissell~chaften... 257. intervieva pale. " d munca. 'frebaril~ de opinie.(.. 3~J.'I r/.a 1 I' a locul de munca al celui incaperi speciale (un birou) m. tuirea chestionarului.spayl p administrat ~ e conditiile m care s-a care sa se consemnez ita ctiunea perturbatoare a h ti arul Pentru a eVI a a .:~ nistrarea ohestionar~lu~. Pentru a Imm· tiu entru observatii in trebuie prevazut totdeauna u. atragerea acestora la alca .37.I. Intr-o cereetare a Universitatii din Berlinul de Vest (1958) era Iormulata aceasta intrebare: :lJ Credeti cii cunostiniele scolare. vel vo~ [olosi: toate. p.lIcrrrrili'. Dar la locul de munca. (R D G) atrage atentia asupra din Leipzig '" fi completat parte 1a Iocul de . ca ~I mfluent. drich de la Institutui een ra. Sentimentu1 de co1aborare a operato1'iIo1' de anchete eu organizato1'ul investigatiei. Prezenta unei a treia persoans in momentul iutervicvam modifica raspunsurrjo De exemplu tinerii apreciaza poziti" cuno~tinte1e scolare cind administrarea chestionarului se face in prezenta unei a treia persoane (adult). G Jpru/.a~:n ~~~1: pr. "t I pentru situiiui tineretului. 3(.REC. 1967. pro ema 1m dministrarii chestiona. cu excep~a ane e e e de odihna cu incepere de Ia ora 9 : orelor de m?s~ si ora 9'"sear a. tI" {'. modulatii). rUlI . ca si efecte1e cuvintelor si ale frazelor (jocurile de sens etc. UHi:'.

. Completarea de catre operator! a cite unui ehestionar din cele care urmeaza a fi aplicate are un dublu scop: . Inteligcnta. 173. MA GBT. alcool.dezvaluie organizatorilor anchetei gradul in Care 1'<18punsurile celor investigati concorda cu raspunsurile date de catre operatorii de ancheta. intervievarea numai a persoanelor pastrarea secretului profesional. M. respectarea succesiunii ititrebiirilor. In nici un caz cei cu prejudecati marcante nu VOl' fi antreriati in investigarea unor fenomene ca cele amintite. ca si retirierea dupa orele de program a celor din regie este neindicata. repausul de dupa 0 mundi grea"38."Credeti cii preturile vor creste sau Vor sciidea?" Riispunsuri Vor creste Vor ramine aceleasi Vor sciidea Total in 1959 Vor riimine Luni si Vineri 71% 26% 3% 100% (556) aceleasi. nimeni nu poate deveni bun operator de anchete. (cvasi) memorarea intre biirilor. . . sanatato robusta.cicntifique. Dar nici cea mai dotata persoana nu va putea realiza un interviu pe baza de chestionar corect daca nu va rcspecta 0 serie de. Fara Administrarea 18 M. nu al celui care raspunde). p. subliniind importanta momentului luarii de contact. Pe Un esantion de 1 079 de berlinezi s-a facut 0 cercetare demoscopiog. religie etc. Guide d' elude dirccte des comporlamente culturels. Unele Incercari de validare a modului in care se adruinistreaza chestionarele de catre operatorii de ancheta au pus in evidenta 0 serie de erori: de memoric. se evita a se tulbura: activitatea care cere un efort sustinut repausul familial.perceptie selectiva (operator ii sint inclinati sa auda ceea ce doresc ei sa auda). precizeaza: . inregistrarea fidela a riispunsurilor. Eliminarc(l totnlii a sursclor de erori rczultnto din aplical'ca chcstionnrulu! de dire operatorii de anchcta nu este posibila. Pot ~i trebuie sa fie eliminate erorile sistematice. fizic placut.fenomenul de supra-son dare (de obtinere cu orice pret a raspunsurilorj. Maget. dar si alegerea persoane] care sa se ca1ifice ca operator de anchete.netransmiterea cuvint cu cuvint a instructiunilor. Paris. stiulierea ctiestionarutui.. requli tehnice: acelasi tirnp.folosirea propr iului vocabular in inregistrarea raspunsurilor. .subiectilor pliHiti in acord. pentru a reduce deci dezavantajele chestionarelor administrate de catre acesti operatori. Centre National de In Recherche :-. 184 I I I I I I I I I I I I I I I . indicate. sau intens. chestionare1or este tehnica si arta in 0 anume predispozitie innas~uta: temperament extrovertit.0a regula generala. trebuie totdeauna indelung gindita aleger~a timpulu! si a locului de desfasuraro a interviului. cele care nu so unulenza prin numarul (mai tot185 I Pentru a neutraliza sursa de eroare irrtrodusa prin interventia operatorilor de anchete. Ziua din saptamina in care se desfasoara ancheta influenteaza raspunsurtls. fumat.dezvaluie raspunsurflor.scurtarea sau lungirea raspunsurilor (in Iunctie de debitul verbal al operatorului. . . Trebuie stabilit daca operatorii de ancheta potential] nu au ei insisi prejudecati legate de viata sexuala.mare variabilitute de la operator In operator in ceea ce priveste comportamentul. 1962. . Simbiitii 76% 22% 2% 100% (221) Duminica 79% 19% 2% 100% (302) Total 74% 23% 2°1 /0 100% (1079) Formarea operatorilor de ancheta ca profesionist] st iristr uctia atenta inaintea Iiecarei Investigatil se impun eu necesitate.. operatorilor dif'icultatils de formulare a . capacitate de a trai sentimentele altora (ernpatie).

.. fara mari dificultati. Jo1'm[1 ~i !)10d de apl icaro IlU trcbuic in\c]easa COl pc o diviziune si compartirncntare rigida: Una ~i acceasi intrebarc poatc Ii de opinie seu factuala. Un alt mijloc de control este relectura chestioiuirului. Intrebarilo introductive au rolul de a sparge gheata. totdcuuna trchuie fiicut un control de validure a Ielului cum ~c aplica ehcstionarul. cum s-a aratat. 7) intrebiiri de identificare. Se expcdiaza scr isori persoanelor cuprinse in esantion (la 30-50% din acestea) !oii pc baza raspunsurilor primite (se inapoiaza 50-600. operatorii de ancheta fiind avcrtizati desprc acest control. i • Incercarea de clasificare a chestionarclor dupa cOI11. In acest sens. sehimbarea unei part! atrage dupa sine modificarea intregului. de control.0 din scrisorile expediatc) pot Ii trase concluzii cu privire la probitatea si tehnicitatea anchetatorului: daca durata aplicarii chestionarului S-(1 incadrat in "zona de timp' prevazu ta. hotariri etc. 2) inirebiiri de trecere sau 5) "de ce". intrebarea in sine sau ehestionarul in sine nu pot fi considerate nici de opinie. trebuie privita ca o Incercare de constructis a unor tipuri-limita.'I- -_ . in conditiile in care orice Iapt social este greu de surprins in complexitatea lui: complexitatea fiind caracteristica definitoric a faptelor si fenomenelor sociale. Structura chestionarului tampon._.. poate Ii autoadministrut sau adrninistrat de catre operutor-ii de anclieta. In structura chestionarelor. pot Ii puse in evidenta intrebari: 1) introductive. subiecti] cu nivel superior de scolarizare pot raspundo singuri. De la sine inteles ca orice chestionar elaborat spre a Ii autoadlllinistrat poate Ii si administrat (in practica. Prima In187 . . ~. . suprimarea unei parti atrage dupa sine modificarea intregului.. De asemenca. Verificarea la calculator ca si cotura-cncheta of era garantii suficientc pentru munca in teren a operatorilor. dorinte. 6) 1. de a da subiectului sentirnentul de incredere in anchetator si in e1 insusi. l- . Prin cele d~ opinie. 4) bifurcate. prin autoadministraro. inregistram ceea ce xrede individul.. •••. la ehestionarele elaborate in ideea de a fi administrate de ea tre operatorii de ancheta. in timp ce de la specialistii in ecologie vom obtine date Iactuale. sperante.inut. Despre chestionarele speciale am aratat cit pot Ii cle de speciale. 4. deoarece chestionaru1 reprezinUi un singur tot. pentru a completa esantionul. este freevent utilizat conirolul prin posiii.. Prin chestionarelc Iactualc inrcgistram ceea cc se presupune ca subiectul s tie : cum Il cheama ce virsta are cind a mel'S ultima data Ia cinemat6gr~f. suprimarea unui element antreneaza dupa sine raporturi schimbate Intre elementele intrebariIe . sint trimisi operatori speciali sa administreze chestionarele postals). nici factual daca nu sint raportate Ia populatia la care se aplica. ' dcauna marc) al opcratorilor de ancheta.retinute. Intrebind: "Unde va yeti petrece concediul de odihna din acest an?" ce vom afla? 0 opinie sau un raspuns factual? Este greu de precizat: se amesteca intr-un tot 'indivizibil eertitudini. De asemenea. cClre perrr. in scopul de a faeiIita intc1egerea problematicii chestionarului ca instrument de invcstigare a Ienomenelor sociale.. . Mai mult.I I I I I I I I I I I I I I I • . de contact sau de "spart qheaio". unul si acelasi chestionar poate Ii Interpretatca fiind special sau omnibus. 186 Nu intilnirn decit Ioarte rar intr-un chestionar numai intrclxir] dcschiso sau numai Intrcbar] inchise Ioarte adesea su biectului i se da posibilitatea sa raspunda liber si operatorul de ancheta incadreaza raspunsul dat intr-unul precodifieat.. in raport cu functia lor.ite dcpistarea biais-urilor (erorilor) introduse de operatorii de ancheta. A vorbi des pre structura chestionarului inseamna a vorbi despre diferitele tipuri de intrebari ca elemente ale structurii si despre raporturile dintre aceste Intrebari ca legatu1'i intre elementele structurii. 3) intrebiiri [iltru. In practica intilnirn ponderi mai mult sau mai putin accentuate ale diferitelor caracteristici enumerate. unitar. In cadrul unui chestionar. formalizat. daca persoana in terogata este cea desemnata in esantion etc. de a "indilzi" atmosfera. Clasificarea pe care am realizat-o. Intrebind: "Care credeti ca sint consecintele poluarii atmosferei?" vorn obtine de la nespecialistl simple opinii.

. Goode !?i Paul K. ornitindu-se intrebar ile introductive. dar nu abordeaza problemele esentiale ale chestionarului. 1963. rile individ-stat-societate S-.' !~ :. Legata de ea. . sa stea 'in atentia unui tiniir citui i$i alege projesiunea?" 39 ELISABETH NOELLE. intrebarea de contact era astfel formulata: a) . fara incercarea de a-I introduce in terna: 2. ~ nu se va referi 1a date.: Clpartineti acelor ocnieni care au mult prea puiui timp?" Mult prea putin timp Nu prea putin A1t raspuns 2 3 Pentru ca dupa aceste intrebar i . realizata de National Opinion Research Center.. Rowohlt. .dupa parerea noastra . 2. Xu.. personale. Multi practicieni ai anchetelor subli"niaza faptul ca prima intrebare este bine 8ft fie tnchlsa (raspuns de tipul De-Nus. sfaturi si il lamureste in acelasi timp cu privire la scopul investigatiei. GOODE ~i PAUL K. Intr-un chestionar nu avem de-a face eu 0 succesiune de stimuli izolati. Da 2. Multe ehesti~nare incep gresit . Prin aceste intrebari se stabileste cadrul de refer inta pentru raspunsuri si se inccarca a se motiva aceste raspunsuri.care sint si Ioarte personate inainte de "a se sparge gheata". Practica chcstionarului uneori dezvaluie defieiente in )cgatura eu intrcbarile intrcductive. 88-89. Umfragen. Aveti iradio ? 1. . a) "Credeti cii ar fi nuii bine sa iriiuu fara a trebui sa Da Nu Nedecis 2 muncim?" 3 Parint ii sint b) "Se spune freevent cii noi triiiui inir-o lume grabita. Da. a inrunei .lU imagina astfel de intrebari de contact'". Intr-o ancheta privind prestigiul diferitelor profesiuni (S.eu intrebari de ideu tificare: Chcsttonnr 1. in der Massengesellschaft. Kiepenheuer & Witsch..'.. Xu b) "Ce este eel mai important. sa permita subicctului sa riispunda fara mari eforturi. Ac. 189 188 I I I I I I I I I I I I I I I L.Presuputieti ea un tiniir inzesirat va cere sfatul asupra celei mai valoroase profesiuni. Herausgegeben von Rene J( 6nig. Scxul (B) (F) Profesiunca tatdlui divortati. Beispiel fil1' den Aufbau eines Fragebogens. nici 101 lucruri foarte complicate. Ce projesiume ati indica-o?" William J. Intrebarile de trecero au drcpt scop de a marca in structura chestionarului apari tia unei noi grupe de intrebar-i referitoare la 0 alta problema. 1962.:Ko]nBerlin.i pentru tine fericirea? 2) (are sin t calitiltilc pe care le pretuiesti Ambele intrebarl de contact vizeaza problema asupra car ora in mod curent oamenii Isi pun intrebari: necesitatea muncii. dupii piiretea dv. Da. Hamburg.U. Recasiitorit].i televizor ? L Da 2. . Nl1. Ce aveti de ginfl sii fuccti clupii tcrnrinurca liccului ? Chiar atune: cirid se renunta la intrebartle de identificare. Avet.. Cum apreciaii situatia dv. .. Nu 2. cea de-a doua intrebare: 1.. HATT. 40 WILLIAM J. f trebare AC("hta este in Iond prima In trebare a chestionarului. in Das Interview.A. multe chestionure incep direct. ci cu 0 inlantuire de stimuli interconditionati. lipsa timpului liber. pp. Hatt comenteaza aceasta intrebare-": ea pune subiectul in situatia de a da eel mai mu1t la oameni? Exemplele pot Ii inmultite: Chestlonnr cele trei obiecte (mutcrii) care v-au pldcut eel m ai 1) Care au fest mult in scoaln ? Sau: Anonim CIU'stillnar Raspunsurilc sc murchcaza priu iuccrcnirea cifrci de cod corespunzlitoare variantci de raspuns indicaEl de snbiect. Intr-o ancheta privind raportu. Chl'~liilllllr l ) Ce inseamn. subi'ectu1 sa fie intrebat direct.) 1967.

14) L(e)-ati citit? 1. 46) Va fi rnai firesc sau mai putin firese ca tinerii sa ocupe post uri de conducere ? mult mai mult . Da 2. Nu. 5. In alte chestionare. 3. In trebiiri lo de trecere au aceasta Iunctic de prcgatirc. pentru ca in interiorul fiecarei grupe de Intrebari coerenta raspunsurrlor sa fie crescuta. Da 2. Socotiti cii programul tcleviziunii emisiuni. Lumea in anul 2000 45) Va fi rnai firese sau rnai putin firesc ca femcile sa ocupe posturi de conducere? mult mai mult ca si azi . Nu 15. Xu la 16) Credeti ca acest(e) material(e) a(u) avut vreo contributio imbunatatirea activitatii in unitatea in care Iucrati ? 1. 3. Ati fost de acord cu felul cum erau puse problemele ? 1. 47) Oamenii vor fi mai preocupati lor intcrioura > mai mult ca ~i azi sau m ai putin prcocupati m ai putin llU stiu de viata (Pentru cei care dau raspunsu l 1 unueaza irrtrebarilc 14. Exem piu.I I I I I I I I I I I I I I > 0~ .j tiunea unuia din tre acesti stimuli estc prcgatita de actiunea stimulului anterior. c--: Filmu l nou Filmul vechi )Ii-e indiferellt 13) "Informatia Bucurestiului" a public at anul acesta despre unitatea in care lucrati ? 1. se introduc clesene distinctive: linii. Nu 3. reprezentind raspunsurilor. grupele de intrebar! sint ~i mai accentuat separate. mai des sau m ai rar? (7) mat des 48) Oamcnii vor fi mai interesati eesu1 lor pe plan social? niai mult co.. Cu unele rezerve. intrebarile de trecere sau tampon. Da 2. V-am ruga acum sa lie spunc-ti ce ati dori sa se intimple in anul 2000. Nu ?tiu.mai putin .nu stiu.rllzica popularji Sport Transfocn tor Yarictati 6. ~i azi sau mai putin 'n interesati de sue- ar trebui Srl cupriud a urmatoarele mai putiu u stiu (2) mat raJ' ca ptni1 acum ( 3) (4) i iuhjcrr-n! ( 5) pot riispunde lilt Filmc artistice :'IllZic[l ll!joara Telejurnal Economice Seriale :. Si acum citeva intrebiiri despre filmelc artistice: a) La ce ora at i dori sa fie programatc: ? (1) (2) (3) (4) Exista posibi1itatea C2. 2. 15 :.-rai devrerne Mai tirziu Nu pot raspunde b) 1n mod obisnuit filmele prezentate In el11isiUIlea "Telecillemateca" va satisfac? (1) (2) (3). 3. Exernplu: in ucelasi tlmp un vreun material Ca pina acum :. chenare. . 1ntrebarilc de pi1l1t acum s-au referit la ceca ce credcti cii se va intimpla in anul 2000. Intrebarile filtru au 0 Iunctie contrara de trecere: ele opresc trecerea unor categorit control intrebai-ilor de subiecti lu Iutrebarile al calitatii succesive. in cadrul unei anchete despre noile ernisiuni TV opi191 190 . Iacilitindu-i abordarea succesiva a intrebarilor.i 16.ca !]i azi .nu stiu.ruai putin . Nu stiu 17) Ati putea indica Ducurestiului" ? titlul unui material din ziarul "Informatia Foarte adesea intereseaza numai opiniile unei anumite categorii din populatia cuprinsa in ancheta: de exernplu. Pentru cei care dau raspunsurile 2 ~i 3 se trece direct la intrebarea 17). Da. intre grupele de intrebar! vizind probleme distincte sa fie inlccuite de 0 adecvata punere in pagina: se distanteaza grupele de intrebari. lntrebarile de trecere reprezinta momenta de destindere in cadrul chestionarului si due la concentrarea atentiei subiectului asupra problemelor ce urrneuza a fi discutate.

Medicul nu te intreaba niciodata de ce te doare in dreptul rebordului costal drept sau in' regiunea pectorala. . Construirea unor intrebari bifurcate este Ioarte utila cind intre sensurile pro si contra ale unor opinii se intercaleaza serii de intrebari ce ar ingreuia din parte a subiectului sau a operatorului de ancheta urrnarirea logieii chestionarului. Exemplu: 12) In mod obisnuit. . Mai mult. dar spre deosebire de intrebarile filtru.n Intrchnrea 1·1). 5. 3. Intrebind. 193 I I I I I I I I I I I I I I I .tit intrebarea "de ce". Nu i-a placnt munca agricola Altc motive (se va nota) . in trebarea: l. sa intrebam subiectil "de ce" savirsesc abateri de la normele morale de conduita. interesa in egala masura motivarea Iolosirii pedepselor corporale ca mijloc educativ. ci verif'ica Iidelitatea. "de ce" merg la biserica sau la cinematograf. i. dnca raSPlIllSlI1 corporale ? 4 este "Nil".' La intrebarea "de ce?" fiecare justifica decizia luata. in aceasta ordine de idei. asa incit ea pare inutila. dar si considerentele pentru care este respinsa 0 astfel de metoda. opinia exprirnata. De exernplu: De ce face naveta? Ci~tiga mai bine in alta parte . dv. . raspunsuri ce nu contin inforrnatia dorita.lipiarda avantajele acesteia. . intrebarea "de ce" poate provoca raspunsuri gresite. el iti spune "de eel". Este nefiresc. "D-aia". Sau: "Pentru ca este imposibil sa 0 Irnpingv. . Intrebari!e de control nu aduc inforrnatii noi. intrebarea nr.i uiitorul. Raspunsurflo sint hazlii. pedcpse corporale? In cadrul anchetei privind metodele de· educare utilizate in Iamilie.. De cind aveti televizor? 1) Mai putin de 1 an ' 2) De 1-2 ani 3) De peste 2 ani timp televizor la este Iiltru pentru 3.niile acelora care poseda de rnai mult domiciliu. . Are v. Intr-un chestionar elaborat de noi privind T'ineretul . Intrebarea corecta ar Ii trebuit sa fie formulata astfel: .li nu vrea sa-!. nu opresc subiectul de a urma succesiunea intrebarllor si nici nu califica raspunsur ile date.. . t:l) De ce obisnuiti s1\ aplicati copilului (1\". intrebarile "de ce" sint un bun exemplu tii in raport 192 Probabil ca tonto nceste motive ~i Inca altele IlU epuizen. .. . 4. Tata fitlul citorva dintre ele. aplicati copilului dv. la care insa se astepta un raspuns de justificare a actiuni i.. Da de intrebari imprecise. raspunsurile pot sa oscileze intre a prezenta calitatile produsului si obisnuinta de a folosi acest produs. Foarte adesea justificarea este data de primul argument ce vine in minte. Uneori insa intereseaza opiniile pro si contra ale tuturor celor anchetati.~. 1lTlIlea7. dcspre care va rugam sil ne spuneti cum le apreciati. . pedepse corporale? I..echime intr-o intreprindere din altii localitatea !. In acest sens. Pe de alta parte. Desi nelipsite din chestionar. urtueazji iutrebnren r:l."Ce avantaje prezinta pasta de dinti Supercristol?" (In prealabil trebuia in trod usa 0 Intrebare Iiltru: "Folositi pasta de dinti Supercristal ?") 6. dar ele au fost provocato de intrebarea "de ce?". in studiul pietii: "De ce Iolositi pasta de din ti Supercristal?". Credem chiar ca valoarea unui chestionar este inver's propor tionala cu nurnarul intrebarflor "de ce?" existents in structura lui. . Intrebarile bifurcate separa sensurile pro si contra din raspunsurile subiectilor. Nu (1)ad\ r:'ispllnslllcste "Da". . constanta opiniei exprimate. Tn ultimul timp Televiziunea a introdus in programele sale uncle ernisiuni noi. perlcpse 14) De ce refuzati sa aplicati copilului d v.<.. evantaiul acestor argumente fiind foarte largo Valoarea inforrnativa a Intrebar ilor "de ce?" pare a Ii foarte scazuta. In unele chestionare Intilnim folosirea abuziva a Intrebarilor "de ce". :-j 2 3 2. Construim atunci intrebari bifurcate. Intrebarile "De ce" au Iunctia de a provoca explicacu diferitele opinii exprimate. "De ce tragi sfoara?« "Dc capul ei''.

I

I I I I I I I I I I I I I

am introdus trol.

un nurnar

relativ

mare

de intrebar!

de con-

ralul, urrnind sa raspunda culara. Exemplu:

apoi

la

0

alta cu totul

patti-

15) Peste 50 de ani, rolul scolii ill formarea generala a oameuilor va fi: 1) mult niai mare 2) mai mare 3) ca si astazi 4) niai mic 5) mult mal mic 6) nu ~till

- Sinteti de acord sau impotriva corporale la copii? Dv, apllcati pedepsele corporale

apliciirii de catre parint! a pedepsei copiilor dv, ?

In cazul in care opirua exprimata acorda scolii in viitor un rol mult mai insemnat, ceea ce se intirnpla de regula la pretestare, fidelitatea fata de accasta opinie era probata de intrebarea de control nr. 16.
16) Credeti eli peste 50 de ani scoala va [uca un ro! mult mai insenuiat in fonnarea generalil. a oamenilor? 1) Da 2) Nu 3) Nu l}tiu

Tehniea pilniei presupune intrebarl libere si, in final,

mai intii formularea unor a unor intrebari inchise:

Ce parere aveti despre valoarea stimulerrtelor morale? Ce pondere au stimulentele morale in intreprinderea dv. ? 1) foarte mare 2) mate 3) redusa 4) foarte redusa Exista, in intreprinderea dv., 0 gazeta de perete a fruntasilor productie ? 1) da 2) nu 3) nu stiu

in

Intrebarile de control dau asigurari si asupra Iaptului daca subicctii au intclcs exact sonsul intrcb.ir ilrn-, da(,[1 nu estc aIterati! persistcnta atcntici. 7. IlliJ'charilc do idcutrficar« sorvcsc lu ;tll,diza riispunsurilor din chestionar. Este bine ca aceste intrebari privind: sexul, virsta, nivelul de scolarizare, situatia profesionala etc. sa incheie chestionarul. Despre iritrebar ile de identificare, ca Intrebar i factuale, am mai discutat. Nu facem aeum decit 0 singura remarca: datele de identificare pot fi obtinute tara a formula astfel de Intrebad:
7. E~ti biiiat sau fatii?
- biiiat . . . . . .1 - fata 2 8. Citi ani (hnpliniti) ai?

Prin aceasta tehnica se pune in evidenta raportul dinire cornportamentul verbal ~i comportamentul efcctiv; se rcalizcuza totodata 0 trccere Iireasca pcntru 0 lntrebare pcrsonala, Rfimine de eonstatat daca printr-o astfel de tchnicii subicctul nu iuccarca sa dca raspunsurilor 0 coerenta logica, cea de-a doua intrebarc Hind influentata de prima. B. Tehnica pilniei rasturnate (reversed junnelling) urmareste drumul invers, de la particular catre general. Subiectul este ajutat sa dea raspuns Ia 0 lntrebare care vizeaza generalul. Se recomanda aceasta tehnica la chestionarea persoanelor cu un nivel de scolarizare scazut, pentru ca este mai usor sa intrebi astfel de persoane, mai intii lntr-o forma eoncreta:
Care este parerca dv. dcspre activitatea
0

clubului

uzinei?

Intrebarile intr-un ehestionar nu sint stimuli izolati, nu sint elemente independente, ci se rapor teaza unele la eelelalte, se presupun reciproc sau se influenteaza reciproc in Iunctie de succesiunea lor, de pozitia lor. Luarea in consideratio a raporturilor dintre intrebari a perm is stabilirea un or tehnici de construire a chestionarului. A. Tehnica pilniei (funnelling), care presupune trecerea de la general la particular. Subiectul este pus in situatia de a raspunde rnai intii la 0 intrebare care vizeazagene .
194

pentru nerala:

ca imediat
multumit

sa se formuleze
de activitatea

intrebare

mai gedin intreprin-

- Stnteti dere?

cultural-educatrva

De asemenea, 1a eonstruirea cricarui chestionar, trebuie avut in vedere sa se elimine influente nedorite pe care 0 intrebare le po ate ave a asupra celorlalte.

raspunsurilor, fie prin
organizarea logica

C. Ejectul

"halo"

(Halo Eject) defineste contagiunea iradierea sentimentelor, fie prin a lor. L. Festinger, in Teoria disonan195

..

-----------------------------------------------------------------------------------------------------rezolvata. De exemplu un avion si un tren pornesc unul spre celalalt din Bucuresti si Cluj. Avionul are 0 viteza de patru ori mai mare decit trenul si zboara, pastrind aceeasi viteza pina intilneste trenul, apoi se intoarce la Bucuresti, revine deasupra trcnului, din nou la Bucuresti s.a.m.d. pina ajunge trenul la Bucuresti. Trenul a parcurs distanta Cluj-Bucure!]ti in X ore. Ce distanta a parcurs avionul? Pentru rezolvarea problemei nu trebuie retinut decit un singur element: avionul are 0 v iteza de patru ori mai mare decit trenul. Celelalte elemente sint inutile, daca se cunoaste distanta Bucuresti-s-Cluj. Atentia este concentrata intr-o alta directie si este destul de greu sa formulezi un raspuns corect, mai ales intr-un interval de timp limitat. Eventualele intrebar i care at' putea constringe raspunsurile celorlalte trebuie separate de numeroase elemente fara legatura cu ele sau sa directioneze gindirea in al t sens, concomitent cu restringerea timpului de gindire acordat pentru raspuns (Intr-ebari "blitz"). Iradierea sentimentelor. deterrninind contagiunea dispunsurilor, poate fi impiedicata pr in plasarca acelor intrebari susceptibile de a provoca efectul halo la sfirsitul chestionarului. In acest sens, intrebarile vizind practicile religioase, de exemplu, este bine sa figureze printre ultimele intrebari din chestionar. De asemenea, se va acorda atentie selectarii cuvintelor si forrnularii intrebarilor: cuvintele terminate in "ism" !7i cele terminate in "tp" VOl' fi, pe cit este cu putinta, evitate. D. Efectul de poziiie (Plazierungseffekt) reprezinta in ceea ce este "efectul halo" in microplan. Acest efect trebuie luat in consideratie mai ales in cazul ohestionarelor omnibus: succesiunea temelor poate influenta raspunsurile. Nu fara temei se vorbeste despre 0 ,.dramaturgie" a chestionarelor: de-a lungul oricarui chestionar poate Ii pusa in evidenta 0 curba de tensiune. Locul pe aceasta curba de tensiune a diferitelor teme influenteaza intensitatea si directia raspunsurilor. La inceputul chestionarului, intrebar ile VOl' Ii cit se poate de interesante pcntru subiect, dar ncimportnnte pentru cercetator, La sl irsi tul chestionarului, dimpotriva, intrebarilc. intcresantc pcn tru cercetator, sint total l ipsitc de utractic pentru subiect: virsta, sexul, sistemul socio-profesional

y_"

"t;~,." ~ ...

f::;

t

lei coqnitioe, arata di doua elemente cognitive (opinii, credlwnte: reprezentari) care se neaga reciproc, antreneaza din partea individului 0 activitate de reducere a disonantei, Tendinta de elim inare a contradictiilor in formularea raspunsurilor este cit se poate de evidenta: inversarea ordinei de prezentare a intrebartlor intr-o ancheta (sep~embrie 1939) asupra neutralitatii S.U.A. in timpu1 celui de-al doilea razboi mondia1 a dus 1a urrnatoarele rezultate :
A) 1. "Credeti ca S.U.A. ar trebui sa permita cetatenilor sai sa intre in armata franceza $i engleza?" . 2. Credeti ca S.U.A. ar trebui sa perrnita eetatenilor sai sa intre in armata gerrnana?" . B) Aceleasi intrebari insa in ordine barea nr. 2 si apoi intrebarea nr. 1.
Riispunsuri Intrebarea nr. 1 Forma Da Nu Nu stiu !ntrebarea nr. 2 Da Nn Nu stiu A 45% 46% 9% 31% 61% 8% Forma

l
~.
~.

, II

inversa:

intii intre-

B

40% 54% 6°~ ,0 22% 74% 4%

. In ~orm.a A, stringenta logica impunea sa se acorde $1 cetatenilor americani de origine german a privilegiul acor~at celor de origine franceza sau engleza. In aceasta forma este estompata ostilitatea cetatenilor americani fat a de fascism, dupa cum in forma B este diminuata simpatia lor fata de aliati. Cind contagiunea raspunsurllor (efectul halo) s-ar putea datora necesitatilor de ccerenta logica din partea subiectului, este indicat a fi cornbatuta utilizindu-se fenome.n~l de orbire", asupra caruia a atras atentia D. Katz inca din 1940. Fenomenul de orbiro se produce prin inmultirea datelor nesemnificative pentru problema ce trebuie
195

macroplan

197

I I I I I I I I I I I I I
I

I

, ....
I

~-•.. .

I I I I I I I I I I I I I

etc. (intr~bari de. identi~icare). Intre extreme, la mijlocul chestlonarulut, VOl' Ii plasate, pastrindu-ss echilibrul psihologic, atit intrebari interesante, cit si neinteresante pentru subiect.
constituie 0 problema atit de ~netodoJogje, cit ~i de tehnicil n ccrcctiirlt. EsLe noccstu-, Intr-o cerceturo, sil lie rctinuti Loti inclicaLorii,! Cit mai multi? Cit mai putin? Con5iderente de orclin material si de timp ne fac sa credem ca alegerea pentru cercetars doar a indicatorilor principal! - a unorn dintrc accstin -,repl'ezinta calea cea mai eficace pentru a descrie sau l~a~ura fenomenele sociale. Aceasta alegere nu Inseamna nicidecum contabilitate, inventariere. Lungimca ehestion~rului exprima capacitatoa de a alege din universul ind.leatorilor posibili pe cei esentiali. Cu cit aceasta capacitato este mai scazuta, cu atit chestionarul este mai lUng; cu cit este mai lung chestionarul cu atit este rnai ridicat eostul total al Investigatie] ". Dar' lungimea chestionarului nu trebuie sa fie masurata numai in numarul de intrebar~, nici numai in timpul necesar completarii raspunsului Ia aceste irrtrebari. Un ehestionar interesant pentru subiect este mult mai scurt decit eel mai scurt chestionar nelnteresant. Alfred C. Kinsey, cercetind cornportamentul sexual la barbat si la femeie utilizeaza un chestionar cu 300-500 de ite11~-uri (daca intrebarea este simpla, ea Insasi constituie un item). In mod obisnuit 25-50 de intrebar] (sau de item-uri) nu obosesc n{ci p~ anchetatoj-, nici pe eel anchetat. Numarul nu este limit?tiv. Forma Intrebarilor (inchise, desohise), locul si tImpul. de d.esf~~urare a anohetei dau un spatiu de joc l~rg dunensiunilor chestionarului. De asemenea, moda.. Iitatea de aplicare. Chestionarele auto-administrate VOl' fi mai scurte decit cele administrate prin operatori de anch.eta; cele postale mai scurte decit cele aplicate prin tehnica extemporalului. Multa vrerne se considera ca un chestionar nu trebuie sa necesite mai mult de 30 de lJ;Linute pentru a fi completat. ~stazi limita este impinsa pina la L-ln.-3Q', dar niciodata nu trebuie sa se abuzeze nici de '"timpul ~i nici
• II~troducerea. in chestionarul rccensamintului din 1943 din S.U.A. a. ~nU1 itein suplimcntar - asa cum a dernonstrat Henry G. Weaver _ a ridicat costnl total al cercetiirii cu aproximativ un milion de dolari. 198

Lungin2ea chestionarului

I~·I I ~·l
i ~.

c,"'_>

I

I

I

I~
~;

C_"

r'--

de amabilitatea celor anchetati, In plus, s-a eonstatat ca numai prin eforturi sustinute oamenii isi pot mentine atentia intr-o anumita directie mai mult de 40 de minute. Sistemul scolar, cit si eel universitar prevede pauze in activitatea intelectuala la .Iiecare 40-50 de minute. Toatc acestea plcdeaza pentru Iimitarea chestionarului, ca t timp. la circa :l/4 dintr-o ora. Tehnica extemporalulul chiar impunc ca acest timp sa nu fie depasit, Ca regula generala, se poate spune ca durata, lungimea chestionarului nu trebuie sa depaseasca capacitatea de concentrare a atentiei celui care raspunde (A. B. Blankenship). Punerea in pagina este departe de a constitui un element exterior chestionarului. Werner Hennig precizeaza conditiile pe care, din punet de vedere tipografic, trebuie sa Ie indeplirieasca orice chestlonar ": - sa fie imprimat estetic; - tipografic sa fie clar delimitat (casetele pentru coduri ordonate in aceeasi parte a chestionarului unele sub alteIe, trimiterile - "dadi da, atunci mai departe la intrebarea X" - tiparite cu alt tip de litera etc.); - raspunsurile prestabili te sa fie plasate pe 0 singura latura a ehestionarului; - sa fie astfel imprimat incit sa perrnita prelucrarea lui ulterioara. Felul in 'care se prezinta stimulii (intrebat-ile) reprezinta el insusi un stimul: alegerea literei tipografice (corp, floare etc.), calitatea hirtiei, asezarea in pagina s.a.m.d. nu sint indiferente pentru cercetator, Chestionarele pestale si in general eele autoadministrate se impun a fi tiparite pe hirtie de calitate superioara, eu corp de litera 8 sau 10. Ohiar si chestionarele administrate de catre operatorii de ancheta trebuie sa fie atent puse in pagina, desi subiectul nu intra in contact direct cu ele. 0 privi~e sumara asupra chestionarului permite celui care raspunde sa-si Iaca 0 imagine despre: seriozitatea cere~tarii, prestigiul institutului care lanseaza ancheta. Insirarea
v 41 WERNER HENNIG, Einige Fragen des Aufbaus VOII Lnteruiemfragebogen und der Lnteroiemerausbildung, in Methoden der ma~xis:isch-lenin_istischen Sozialforschung, Herausgegeben yon Walter Friedrich. Berlin, Deutscher Verlag der Wissenschaften, 1971, p. 80.

0>

....
o

I .....

199

Punerea in pagina trebuie sa raspunda in acelasi timp unor necesitati artistice. urrnind apoi stabilirea setului de indieatori. Acesti indicatori sint formulati ca intrebari in chestionar. 20. 1. dar si function ale.m. ca si cele de trecere nu pot avea aceasta semnifica tic. La intrebarile deschise. lasa impresia de ordonare. Nu''. 3. Unele terne de cercetare nu impun operationa liznrea conceptelor si nici nu ridica probleme de Iormulare a intrebarilor. laterala (nurnarul corespunzator fiecarei intrebari si cifra de cod a raspunsurilor) poate fi detasata si arhivata in vederea analizelor secundare. fie di sint introduse elemente de semnalizare (incadrarea in chenar. sa intrebam persoanele selectionate: "Faceti parte din categoria bucurestenilor care utilizeaza tramvaiul pentru deplasarea la locul de munca? Da. 20).d. ~ erecoruauda t.in absenta dubletelor de la cartelele perforate __ aceste "streifuri" care con tin in fond toata informatia chestionarului. pentru a ghida plu: indicati titlul ultirnelor trei car ti pe in cursul acestui an: I. Ordonarea intrebarilor trebuie sa permita 0 rapid a identificare a temelor din chestionar: fie ca se schimba litera (aldinele in locul cursivelor s. Daca vrem lnsa sa determiriam proportia bucurestenilor care utilizeaza rnijloacele de transport urban in comun nu este suficient sa Intrebarn "Faceti parte din categoria bucurestenilor care util izeaza mijloacele de transport in comun?". nu toate intrebarile' sint indicator]: intrebar-ile introductive. Cineva s-ar putea gindi si la vaporasele ce traverseaza vara Lacul Herastrau spre Cas a Scinteii. In locul "muntilor de ehestionare" pot fi pas- Tehnica chestionarului nu in cepe cu Iormularea Intrebari lor. Exemcare Ie-aii «it it 2. Trebuie mai iritii sa traducern terrnenul de . trebuie mal intii tradusa intr-o definitie operationala. dar ingreuiaza operatia de prelucrare ulterioara a date lor. este totusi ab. Formularea intrebnrilor Fig.. Pare interesanta punerea in pagina care of era posibilitatea pastrarii in arhiva: codurile sint trecute sub forma de banda.a. ceea ce poate inf'luenta pozitiv comportamentul celui anchetat. Desigur. In acest scop pot fi utilizate 0 serie de pictograme. in afar a economiei de hirtie realizate. se recornanda lor pline. de lucru Iinit. strad. 5. Recomandabil __ _ 2. 3. sublinierea etc.n Imprimarea chestionarelor pe ambele fete ale paginii. Succesiunea lor sa fie cit mai Iireasca. care faciliteaza in~elegerea si subliniaza elementele esentiale (vezi fig. scuteste pe anchetator de manipularea mai multor mii de pagini si are efecte pozitive asupra subiectilor cuprinsi in ancheta. care. nu a punctelor. Banda continua. fara revenirl sau discontinuitati. printr-o mai ju- utilizarea liniiscrierea. film. altcineva ch iar si la taxiuri care sint Iulosite in cornun (succcsiv) de mai 201 2ao I I I I I I I I I I I I I I I . trate -. Daca vrern sa vedem cit de mare este numanul locuitorilor orasului Bucuresti care folosesc tramvaiul pentru a se deplasa la locul' de munca nu trebuie sa Iacem altceva decit. desi larg raspindit. dar deIinita teoretic.monotona a Intrebarilor poate fi evitata dicioasa punere in pagina. Incadrarea chestionarului intr-un chenar ii da 0 forma. pe un esantion reprezentativ.). intr-o eoloana separata. Codificarea l?i inregistrarea raspunsurilor trebuie Iacilitata: codurile VOl' fi trecute (pe cit posibil)chiar Hnga intrebare sau raspuns. Tema anchetei (obiectul investigatiei). schimbarea traditionalei hirtii cu imprimate din carton in relief sau chiar eu material plastic.).mijloc de transport in comun".. diapozitive pare a fi in spiritul progresului tehnic. dar utilizarea culorilor (fie a hirtiei sau a tiparului). Nu pledam pentru incarcarea cu elements grafice sau artificializarea chestionarelor.

Betribswirtsehaftlicher Verlag.I I I I I I I I I I I I I I multi oameni. De retinut este Iaptul ca: raspunsul trebuie analizat totdeauna prin prism a intrebarii: Iormulari diferite dau raspunsuri diferite. Pentru a surprinde motivele vom "traduce" tema. altii trolelbuzul si. p.8 procente: forma A forma B 21. B) "Credeti ca. 1965. din mijloacele de transport in comun. va fi mai buna sau mai rea?'. H. aparent minore..Ce doza sau cite sticle de bere ati consumat familia dv. 0 alta parte autobuzele. iarna acasa?" B) . in 1959 fata de 1958. Payne. Gabler.in semne concrete .M arktforschung. se va inrautati? Rdspunsuri Nesehimbatii Mai buna Mai rea Nedecis Total Forma 45% 18% 17% 20% 100% (585) A Forma 27% 48% 9% 16% 100% (593) B Mai amanuntit Stanly L. dar nu vom putea afirma cit este necesara si 0 forrnulare speciala a intrebarilor. s-au pus de rnai multe ori aceste Intrebad. Exernplu'": A) "Credeti ca situatia economica generala a Berlinului de Vest. in Gauging Public Opinion. Referitor la fiecare intrebare. in The Art of Asking (1951).F. asa cum noteaza Elisabeth Noelle trebuie precizat daca: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) 1 J) Sint greutriti de intelegere a limbajului? Intrebarea este pre a abstracta ? Depaseste elocventa eelui anclietat ? Neeesitii eapacitatea de observatie prea bogata pentru a raspunde ? Suprasolicita gindirea? Este obositoare? Este plicticoasa ? Cenereaza teama P Oenereaza reactie de prestigiu? Tema este prea intima? Cenerenza confliete eu idealul propriu? Da/Nn Da/Nu Da/Nu Da/Nu Da/Nu Dajnu Da/Nu Da/Nu DajNn DajNu Da/Nu A) "Ce doza sau cite sticle de bere se consuma milia dv. in 1959 va ramine aceeasi. in fine. avind insa deosebita grija pentru formularea intrebiirilor . gaseste 100 de imperative pentru forrnularea intrebarilor. saptaminal. 42 FRITZ-REINHARD1STROSCHEIN..) pentru a afla.pe care ii vom include in intrebari.10/0 mai putin de a indicat 0 0 0 in fadv. de ce in sudul Gerrnaniei Federale s-au vindut mai putine televizoare decit in restul tarii. fie a "intrebarilor selective". in locul banalei intrebar i: -"Dece nu ati cumparat pina acum un televizor?" au fost formulate intr-un chestionar circa 70 de intrebari concrete. Modificari. Wiesbaden. 73. si diferenta sticla pe saptamina: sticla pe saptamina. autobuzul sau troleibuzul. Incercind mai departe sa stabilim motivele pentru care pe traseele comurie. Die Befragungstaktik in dey .3010 mai putin de 28. in ultima saptamina acasa?" Experirnentul desfasurat iarna de apreciere de 6. Experimental. care sint in fond Iormulari deosebite ale aceleiasi problerne: Questions Utilizind intrebarile inchise (precodificate) trebuie sa ne decidem asupra folosirii fie a "intrebarilor alternative". Blankenship considera ca in tehnica chestionarului cele mai frecvente greseli sint cele de formulare a intrebarilor. dr. Intr-o ancheta din 1957 a Institutului demoscopic Allens bach (R. unii bucuresteni prefera trarnvaiul. Cantril. obiectul investigatiei.O. situatia eccnomica generala a Berlinului de Vest va rarnine neschimbata. in Iorrnularea intrebar ilor influenteaza puternic raspunsur ile. Vom intreba concret daca Ioloseste : tramvaiul. nu vom apela pur si simplu la intrebarea "De ce?". Th. in indicatori . 202 203 . se va imbunatati. Albert B. cornunica experientele sale cu privire la Iormularea intrebarilor si la variatia concomitenta a raspunsurilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful