Odiseea

Homer (gr. Hóm ros) a fost un poet i rapsod grec legendar, c ruia i se atribuie scrierea Iliadei ( ) i Odiseei ( ). În antichitate, i-a fost atribuit uneori întregul Ciclu Epic, care includea alte poeme despre r zboiul troian, precum i poeme tebane despre Oedipus i fiii s i. Tradi ia spune c Homer ar fi fost orb, iar diferite ora e ioniene î i revendicau locul de na tere al poetului, îns mai departe biografia sa este aproape necunoscut . Exist o dezbatere intelectual considerabil în privin a existen ei lui Homer ca persoan real , unii considerând c acesta ar fi fost un nume dat unuia sau mai multor poe i orali ce cântau materiale de epopee tradi ionale. În mod repetat s-a dezb tut dac acela i poet era autorul atât al Iliadei, cât i al Odiseei; în epoc alexandrin a a numi ii horizontes (desp r itorii) c utau contradic ii între Iliada i Odiseea pentru a demonstra faptul c fiecare dintre ele i-a avut propriul ei autor. Odiseea (în limba greac : O , Odysseía) alc tuie te, împreun cu Iliada, un grup de dou epopei grece ti atribuite poetului Homer. Scris ulterior, în a doua jum tate a secolului VIII î.Hr., Odiseea este una dintre cele mai vechi i renumite opere literare din mitologia antic . Ea prezint peripe iile regelui Odiseu (Ulise) i ale înso itorilor lui din Itaca pe drumul de întoarcere acas , dup r zboiul troian. În multe limbi termenul de Åodisee´, inspirat de aceast epopee, desemneaz o r t cire plin de peripe ii. Opera este alc tuit din 12.200 de versuri împ r ite în 24 de cânturi, descriind r t cirile regelui dup zece ani de r zboi i înc al i zece ani de peripe ii în drumul s u de reîntoarcere pe mica insul Itaca. Dup multe aventuri, acesta ajunge acas îmbr cat ca un cer etor, nefiind recunoscut de pe itorii so iei lui credincioase, Penelopa. Aceasta primise veste de la oaspe i despre moartea lui Ulise, fiind asaltat de pe itori. Penelopa opune rezisten pe itorilor, refuzând s se rec s toreasc , fiind sprijinit în aceasta de Telemah, fiul lui Ulise. Pentru a crea o atmosfer încordat , Homer recurge la un complex de istorisiri paralele, cu privire în trecut i aspecte de perspectiv , cu povestiri i descrieri alternative. Ac iunea nu este prezentat cronologic, începând cu chemarea muzelor de c tre Homer i sosirea lui Odiseus în Itaca.

Rezumat cronologic al acìiunii
Sfatul zeilor hot r ète c Odiseu (Ulise) se poate întoarce acas . Mesagerul zeilor, Hermes, îi porunceète aceasta nimfei Calipso care, dup èapte ani, îl las pe Odiseu s

p r seasc insula. Între timp zeiìa Atena, preschimbat în Mentor, un prieten de-al lui Ulise, îl sf tuieète pe Telemah s porneasc în c utarea tat lui s u disp rut. În versurile urm toare, pe o plut construit de el, eroul principal p r seète insula nimfei Calipso. Duèmanul s u, Poseidon, zeul m rilor, distruge printr-o furtun pluta lui Odiseu, care ajunge pe insula Scheria, unde este primit cu prietenie de Nausicaa, fiica regelui feacilor; ajuns aici, el îèi povesteète p ìaniile. C ut rile fiului s u, Telemah, sunt zadarnice, èi confruntarea mamei sale, Penelopa, cu peìitorii devine tot mai acut . Zeiìa Atena îl preschimb pe Odiseu într-un cerèetor, pentru a-l proteja de duèm nia peìitorilor soìiei sale. Dup dou zeci de ani, deghizat în cerèetor, acesta va fi recunoscut numai de câinele s u b trân, Argos. Odiseu se preg teète în tain pentru întrecerea peìitorilor cu arcul, trofeul înving torului urmând s fie Penelopa, soìia lui Odiseu. Cu ajutorul lui Telemah èi al p storului Eumaios, Ulise reuèeète s pedepseasc peìitorii. Peripeìiile lui Odiseu încep dup ce p r seète, cu 12 cor bii, ruinele oraèului Troia, jefuindu-i pe tracii kikoni, aliaìii Troiei, de care vor fi ulterior alungaìi. Ajunèi pe insula Lotofagilor, unii din însoìitorii lui m nânc din fructele lor, uitându-èi patria, Itaca. Cei r maèi ajung, împreun cu Ulise, pe insula ciclopilor, uriaèi cu un singur ochi în frunte. Ulise èi echipajul s u au intrat în peètera ciclopului, unde au g sit buc ìi mari de brânz èi mult vin. Bucuroèi c au g sit mâncare èi b utur , s-au osp tat pân cand au simtit c se cutremur p mântul sub ei, èi s-au ascuns în peèter . Ciclopul Polifem, pentru a împiedica fuga grecilor, bareaz ieèirea din peètera sa. Fiind în pericol de a fi mâncaìi de uriaè, Odiseu aètept pân când ciclopul a adormit, apoi au luat un buètean èi l-au înfipt în fruntea ciclopului, scoìându-i ochiul, ceea ce atrage duèm nia lui Poseidon, tat l ciclopului. Fiind orbit, ciclopul s-a dat b tut èi l-a întrebat pe Odiseu cum îl cheam . Acesta i-a r spuns Ånimeniµ; apoi ciclopul èi-a chemat fraìii èi le-a spus c a fost orbit. Aceètia l-au întrebat cine l-a orbit. Evident, r spunsul a fost Ånimeniµ. Ceilalìi ciclopi, enervaìi peste m sur , i-au r spuns c de ce i-a mai chemat dac nu l-a orbit nimeni, èi au plecat la peèterile lor. Fuga grecilor este îngreunat de valurile mari, produse de stâncile aruncate în mare de ciclopul orb. De la Eol, zeul vântului, Odiseu primeète în dar un sac cu vânturi. Ajunèi aproape de cas , însoìitorii s i, curioèi, deschid sacul: se porneète o furtun care-i mân din nou departe de cas . Astfel ajung pe insula vr jitoarei Circe, care îi preschimb pe însoìitorii lui Odiseu în porci, iar pe acesta îl reìine prin farmecele sale. Va fi dezlegat de acestea prin intervenìia lui Hermes, mesagerul zeilor, care între timp i-a iertat pentru distrugerea Troiei. Întoarcerea acas este îngreunat èi de sirene, ale c ror glasuri fermecate duc cor bierii la pieire, ademenindu-i s îèi zdrobeasc cor biile de stânci. Curios s afle cum sun cântecul sirenelor, Ulise le cere marinarilor s i s îèi astupe urechile cu cear de albine, iar pe el s îl lege de catarg, precizând c nu trebuie s fie dezlegat cu nici un preì. Astfel reuèeète s asculte cântecul sirenelor, evitând îns pericolul scufund rii cor biei. Împreun cu echipajul s u, Odiseu izbuteète s traverseze cu bine èi strâmtoarea dintre cei doi monètri, Scilla èi Caribda. Înfometaìi, ajung pe insula lui Helios, zeul soarelui, unde însoìitorii lui Ulise fur din vitele sacre ale zeului, pentru a îèi potoli foamea. Drept pedeaps pentru acest sacrilegiu, aceètia mor ulterior într-o furtun pe mare, din care numai Odiseu, care nu mâncase, reuèeète s scape. El ajunge pe insula nimfei Calipso, unde aceasta îl reìine timp de èapte ani. Reuèeète s p r seasc insula lui Calipso cu o plut , îns furtuna produs de Poseidon distruge pluta,

iar Ulise naufragiaz pe o insul unde este primit cu prietenie de Nausicaa, fiica regelui feacilor. Timp de dou seri, Odiseu îi povesteète regelui feacilor, Alcinous, p ìaniile sale. De aici, înc rcat cu daruri, se reîntoarce acas , pe insula Itaca. Asadar, Odiseea ramane una dintre cele mai reprezentative opera ale Grecii Antice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful