Craniul

Craniul este alcatuit din neurocraniu (cutia craniana) si viscerocraniu (oasele fetei). Neurocraniul este alcatuit din 8 oase: 4 perechi (parietale, temporale) si 4 neperechi (frontal, occiopital, etmoid, sfenoid). Oasele viscerocraniului sunt in numar de 14, dintre care doar doua sunt neperechi (vomer, mandibula) iar restul sunt perechi (maxilare, nazale, lacrimale, zigomatice, palatine, cornete nazale inferioare). Neurocraniului i se descriu: o parte superioara numita calvarie (calota craniana) si una inferioara numita baza craniului. Calvaria (calota craniana) La formarea calvariei participa oasele parietale, scuama frontalului si scuama occipitalului. Intre aceste oase se gasesc 3 suturi: o sagitala – situata intre cele doua oase parietale; o coronala – situata intre scuama frontalului si cele doua parietale; o lambdoida – situata intre scuama occipirtalului si oasele parietale. La copil, la intersectia dintre aceste suturi se delimiteaza doua fontanele: -anterioara (bregmatica) – este situata la jonctiunea suturilor coronala si sagitala, are forma romboidala, dimensiuni de 4/2,5 cm, se inchide dupa 18 luni. -posterioara (lambdaoida)– se afla intre suturile sagitala si lambdoida, are forma triunghiulara, dimensiuni de 2/1 cm, se inchide dupa 3-6 luni. In unele cazuri, intre cele doua jumatati ale scuamei frontalului se intalneste sutura frontala (metopica). Baza craniului Studiul bazei craniului se face din mai multe incidente (vederi): 1.vedere posterioara 2.exobaza (vedere inferioara) 3.endobaza (aspectul interior al bazei craniului) 4.vedere anterioara 5.vedere laterala 1.vederea posterioara In cadrul vederii posterioare se pot descrie urmatoarele: -protuberanta occipitala externa – este situata la mijlocul scuamei occipitalului; la nivelul ei se insera m.trapez; punctul cel mai proeminent al acesteia se numeste inion si este folosit in craniometrie; -creasta occipitala externa – se intinde intre protuberanta occipitala externa si gaura occipitala mare; -linia nucala superioara – este situata in dreptul protuberantei occipitale externe, de o parte si de alta a acesteia; pe ea se insera mm.trapez (medial) si sternocleidomastoidian (lateral); -linia nucala suprema – pe ea se insera pantecele occipital al m.occipitofrontal; -linia nucala inferioara – pe ea se insera mm.suboccipitali.

alare. I. partilor pietroasa si mastoidiana ale osului temporal si fata inferioara a osului occipital.accesori . si v.stilofaringian . anterior de partea bazilara a osului occipital. canalul hipoglosului – se gaseste in baza condilului occipital. proces bazilar al occipitalului – este situat anterior de gaura occipitala mare.sternocleidomastoidian. medial de gaura occipitala mare se insera lig. Este formata de procesele palatine ale maxilarului.: .m. procesul stiloid – este situat anterior si medial de procesul mastoid. *osul temporal – are 4 parti: -scuama -stanca -proces mastoid -parte timpanica Pe exobaza se observa dinspre lateral si posterior spre anterior si medial urmatoarele elemente apartinand osului temporal: procesul mastoidian – se gaseste lateral de partea bazilara si de masele laterale ale occipitalului.a. pe el se insera m. condilii occipitali – sunt proeminente elipsoide convexe situate anterior si lateral de gaura occipitala mare. la nivelul lui se insera 3 mm. de oasele palatine. partilor pietroasa si mastoidiana ale osului temporal si fata inferioara a osului occipital.stilohioidian .m. care se articuleaza cu atlasul. aici se insera pantecele posterior al m.digastric.stiloglos 2 ligamente . el prezinta in mijlocul lui o proeminenta numita tubercul faringian. fata inferioara a aripii mari si o parte din corpul sfenoidului. Prin ea trec: . procese pterigoide.bulbul rahidian . lateral de dintii laterali ai maxilarului. vertebrala .hipoglos.m. la nivelul neurocraniului la formarea exobazei participa fetele inferioare ale scuamei. pentru insertia m. incizura mastoidiana – situata medial de procesul mastoidian.aa. iar posterior de scuama occipitalului. prin el iese din fosa craniana posterioara n. fetele inferioare ale scuamei.constrictor superior al faringelui.2. posterior de linia nucala superioara. vomer. *la nivelul osului occipital se descriu urmatoarele elemente: gaura occipitala mare – delimitata lateral de condilii occipitali.exobaza (vederea inferioara) Exobaza este delimitata anterior de dintii frontali ai maxilarului.stilohioidian . fosa condilara – se gaseste posterior de condil si poate prezenta un orificiu pentru o vena emisara. Partea posterioara a exobazei corespunde neurocraniului iar cea anterioara viscerocraniului.radacinile spinale ale nn. de arcul zigomatic cu prelungirea lui posterioara si de procesul mastoid.spinale anterioare si posterioare.stilomandibular .

in acest tavan se gaseste canaliculul mastoidian.santul a. pe peretele superior al canalului. fosa mandibulara – se gaseste lateral de spina sfenoidala. pe conturul anterior al gaurii rupte se gaseste intrarea in canalul pterigoidian prin care trece n.mandibular. corespunzator acestui orificiu. in peretele posterior al gaurii rupte se gaseste orificiul endocranian al canalului carotic. vagina procesului stiloid – este o lama osoasa situata anterior de procesul stiloid si apartine partii timpanice a osului temporal. orificiul extern al canalului carotic – este situat anterior de gaura jugulara. X.jugulara interna si partea mediala prin care trec nn.superior al n.pietros mic. meningee medie. gaura jugulara – este situata la limita dintre occipital si stanca temporalului. prin ea trece a. gaura rupta (foramen lacerum) – e o lipsa de substanta osoasa. a.meningee accesorie si n. fosa jugulara – situata in partea postero-laterala a gaurii jugulare. ea este impartita de fisura pietrotimpanica Glasser intr-o portiune anterioara. prin el artera carotida interna intra in canalul carotic din stanca temporalului.orificiul Vesale – situat medial de gaura ovala. care la craniul cu parti moi este inchisa de cartilaj. glosofaringian. prin care intra in stanca temporalului ramura auriculara a n. marginita anterior de tuberculul articular. prin el trece n.occipitale – este situat posterior de procesul stiloid si medial de incizura mastoidiana.vag. prin el trece artera omonima.pietros mare care la acest nivel se uneste cu n. se gasesc canaliculele caroticotimpanice prin care trec nn.canalului pterigoidian.IX. este impartita de procesul intrajugular in doua parti: partea laterala mai larga prin care trece v.jugulare interne pe care tavanul fosei jugulare il separa de cavitatea timpanica. gaura stilomastoidiana – este situata intre radacina procesului stiloid si partea anterioara a incizurii mastoidiene.pietros mic (uneori). omonimi spre urechea medie. portiune care serveste pentru articularea cu condilul mandibulei si .omonim. neteda. prin el trece o vena emisara. concava. 3.vag. prin ea trece n.stilomastoidiana.facial si a. intre partea timpanica si procesul mastoid este sutura timpanomastoidiana prin care trece ramura auriculara a n.gaura spinoasa – situata posterior de gaura ovala.gaura ovala – prin care trec n. XI si sinusul pietros inferior. in fundul ei se gaseste canaliculul timpanic prin care trece n. *aripa mare a osului sfenoid are 4 fete: -cerebrala -orbitala -temporala -infraorbitala La limita dintre corp si aripa mare a sfenoidului exista mai multe orificii vizibile pe exobaza: 1.orificiul Arnold – situat posterior de gaura ovala.omonim.pietros profund pentru a forma n. este ocupata de gg. 2. este ocupata de bulbul superior al v. prin ea trec n. fiind delimitata de incizurile jugulare ale celor doua oase. aceasta iese din craniu prin fisura timpanomastoidiana foseta pietroasa – situata pe creasta dintre orificiul extern al canalului carotic si gaura jugulara. lateral de gaura. situata la varful stancii temporalului. 4.

tensor al valului palatin. rugoasa si marginita posterior de partea timpanica a osului temporal. mijlocie. in fisura pietroscuamoasa situata anterior si fisura pietrotimpanica situata posterior. Acestea sunt delimitate astfel: -medial – vomerul. procesele alveolare ale oaselor maxilare – prezinta alveole dentare despartite prin septuri interalveolare. care patrunde in partea ei mediala. limita este mai putin evidenta.la nivelul viscerocraniului se descriu urmatoarele elemente care participa la formarea exobazei: procesul pterigoid – este prelungirea inferioara a osului sfenoid. II. gaura incisiva – situata la extremitatea anterioara a suturii palatine sagitale. tuberculul articular – limiteaza anterior fosa mandibulara. prin ea trec ramura terminala a arterei palatine mari si n. spina nazala posterioara – reprezinta prelungirea mediana a marginii posterioare a palatului dur. in vreme ce.tensor al valului palatin. prin care aluneca tendonul m. -lateral – lama mediala a procesului pterigoid. posterioara. unite prin doua suturi palatine: mediana (sagitala) si transversa. lama mediala a procesului pterigoid – in partea superioara aceasta se imparte in doua lamele intre care se delimiteaza fosa scafoida unde se insera m. iar lateral de marginea superioara a stancii temporalului. ea este impartita de o prelungire a stancii temporalului. lama mediala se termina inferior cu carligul pterigoidian.intre care se delimiteaza fosa pterigoidiana unde se insera m. acestea se numesc fose craniene: anterioara.portiunea posterioara. fiind format de procesele palatine ale oaselor maxilare in doua treimi anterioare si lamele orizontale ale oaselor palatine in treimea posterioara. lamela mediala a fosei scafoide prezinta procesul vaginal ce delimiteaza canalele palatovaginal si vomerovaginal. fisura timpanoscuamoasa – separa partile timpanica si scuamoasa ale osului temporal. pe linia mediana.endobaza (aspectul interior al bazei craniului) Endobaza prezinta 3 subdiviziuni dispuse la niveluri diferite. la formarea palatului dur poate participa si osul incisiv. este uneori ocupata de o parte a glandei parotide. choanele – reprezinta orificiile de comunicare dintre fosele nazale si faringe.nazopalatin.omonimi.pterigoidian medial. e formata din doua lame pterigoidiene -laterala si mediala. limitat la baza lui de santul carligului pterigoidian. Fosa craniana posterioara este separata de cea mijlocie pe linia mediana de dorsum sellae. anterior si median. . separat de procesele alveolare ale osului maxilar prin sutura incisiva. 3. -inferior – lama orizontala a osului palatin. Limita dintre fosele craniene anterioara si mijlocie este reprezentata lateral de marginea posterioara a aripii mici a osului sfenoid. palatul dur – este delimitat anterior si lateral de arcada alveolodentara superioara.coarda timpanului. gaura palatina mare si gaurile palatine mici – situate in unghiul postero-lateral al palatului dur prin care trec vasele si nn. prin aceasta din urma iese din urechea medie n. -superior – corpul sfenoidului si aripa vomerului.

olfactiv. Fosa craniana mijlocie Este formata de corpul sfenoidului. procesele clinoide anterioare – sunt prelungiri posterioare ale aripilor mici ale sfenoidului. sutura frontoetmoidala – este situata intre lamele ciuruite si lamele orbitale ale frontalului.omonimi. urmatoarele elemente: creasta frontalului pe care se insera coasa creierului.optic si a. este separata de partea orbitala a frontalului prin sutura sfenofrontala. descriem urmatoarele: saua turceasca – ea prezinta 3 elemente: -tuberculul seii – situat posterior de santul chiasmatic.Fosa craniana anterioara Aceasta formeaza tavanul orbitelor si al cavitatii nazale. lama ciuruita a etmoidului. scuama temporalului prin fata cerebrala si stanca temporalului prin fata ei anterioara. este marginita anterior si lateral de osul frontal. o vena de la mucoasa nazala la sinusul sagital. -dorsum sellae – care se prelungeste cu procesele clinoide posterioare. . aripile mici si partea anterioara a corpului sfenoidului. Pe linia mediana. jugum sphenoidale – este suprafata plana de pe fata superioara a corpului sfenoidului. gaura oarba (foramen cecum) – este inconstanta. dinspre anterior spre posterior. la extremitatile acesteia se gasesc gaurile etmoidale anterioare si posterioare prin care trec vasele si nn. Podeaua fosei craniene anterioare e alcatuita de partile orbitale ale frontalului. La nivelul fosei craniene anterioare se descriu. santul carotic – este situat pe fata laterala a corpului sfenoidului si e transformat de dura mater de la acest nivel in sinus cavernos. si pe aceasta se insera coasa creierului. dinspre anterior spre posterior. in ea patrunde o prelungire a durei mater. -fosa hipofizara – in care este adapostita hipofiza. se continua lateral cu canalele optice prin care patrund in orbita n. Lateral de elementele mediane se gasesc: lamele ciuruite ale etmoidului – sunt prevazute cu numeroase orificii prin care trec filetele n. aripa mica a osului sfenoid – este de forma triunghiulara si formeaza treimea posterioara a tavanului orbitei. pe linia mediana. crista galli – reprezinta partea superioara a lamei verticale a osului etmoid. care formeaza doua treimi anterioare ale tavanului orbitei. lamele orbitale ale osului frontal.oftalmica. santul chiasmatic – este situat posterior de jugum sphenoidale. aripa mare a sfenoidului. tot pe fata laterala a corpului sfenoidului se gasesc si procesele clinoide mijlocii. iar atunci cand e permeabila.

glosofaringian.pietros mic. care se termina superior la protuberanta occipitala interna. prin ea trece o vena emisara. acesta se termina la nivelul hiatusului n. La nivelul fosei craniene posterioare se descriu urmatoarele elemente:  gaura occipitala mare. IV. Pe fata anterioara a stancii temporalului se descriu. VI.  protuberanta occipitala interna – este situata de obicei la un nivel inferior fata de protuberanta occipitala externa. • santul n. fata posterioara a stancii temporalului. Fosa craniana posterioara Este formata de osul occipital. urmatoarele elemente: • impresiunea trigeminala – este ocupata de ganglionul trigeminal Gasser.pietros mic – situat anterior de santul n. prezinta pe aceasta fata un sant numit clivus ocupat de punte si de trunchiul bazilar.mandibular. • fisura pietroscuamoasa – situata intre fata anterioara a stancii si scuama temporalului.meningee medie si ramura meningeala a n. • santul sinusului pietros superior – situat pe marginea superioara a stancii temporalului. ramura oftalmica a n.omonim. a.mandibular. o gaura ovala – prin care trec n. • tegmen tympani (tavanul casutei timpanului) • santul n. ele contin sinusurile venoase omonime.  procesul bazilar – situat anterior de gaura occipitala mare.facial.pietros mic prin care trece n. dinspre medial spre lateral. atunci cand exista.maxilar. o gaura spinoasa – prin care trec a. formeaza impreuna cu santul sinusului sagital si cu creasta occipitala interna eminenta cruciata (cruciforma) ce corespunde protuberantei occipitale interne. care se termina la hiatusul n.pietros mic.pietros mare – este situat lateral de impresiunea trigeminala. o gaura Vesale – este inconstanta. .meningee accesorie si uneori n. • eminenta arcuata – determinata de canalul semicircular superior.V si vene oftalmice. o canaliculul Arnold – este inconstant. o mica parte din unghiul mastoidian al temporalului. procesul mastoid.Intre corpul sfenoidului si aripile lui.III. prin el trece n. se gasesc urmatoarele orificii: o fisura orbitala superioara – prin ea trec nn. dinspre anterior spre posterior. ramura a n.  creasta occipitala interna – este o proeminenta mediana situata posterior de gaura occipitala mare.  santurile sinusurilor transverse – situate de o parte si de alta a protuberantei occipitale interne si indreptate spre lateral.pietros mare prin care iese din stanca ramura omonima a n.pietros mare. prin el trece sinusul venos omonim. o gaura rotunda – prin care trece spre fosa pterigopalatina n.

gaura infraorbitala – se gaseste inferior de arcul infraorbital. glabela – este o proeminenta/depresiune situata intre cele doua arcuri supraorbitale.omonim.facial -antero-inferior – aria cohleara -postero-superior – aria vestibulara superioara -postero-inferior – aria vestibulara inferioara Postero-inferior de aceasta arie se gaseste foramen singulare prin care trec fibrele nervoase care vin de la canalul semicircular posterior. . de la nivelul ei coboara sutura intermaxilara. prin ea trece manunchiul vasculonervos omonim. in partea inferioara a aperturii piriforme.si vasele omonime. in fundul caruia se gaseste o lama osoasa care separa meatul acustic intern de urechea interna. este delimitata superior de oasele nazale si inferolateral de incizurile nazale ale oaselor maxilare.omonimi.  por acustic intern – este un orificiu situat la jumatatea fetei posterioare a stancii temporalului.vederea anterioara Este formata superior de scuama frontalului si inferior de oasele viscerocraniului. gaura zigomaticofaciala – prezenta la nivelul fetei laterale a osului zigomatic. 4. apertura piriforma – reprezinta deschiderea foselor nazale osoase. medial de aceste gauri se gasesc incizurile frontale. se termina posterior in partea mediala a gaurii jugulare. fosa canina – este o depresiune situata inferior de gaura infraorbitala.  santul sinusului pietros inferior – este situat pe marginea inferioara a fetei posterioare a stancii temporalului. prin ea trec n. prin care trec ramurile mediale ale nn. De sus in jos i se descriu urmatoarele: tuberozitati frontale – proeminente ale scuamei frontalului. ea este impartita de doua creste perpendiculare in 4 cadrane: -antero-superior – aria facialului prin care trece n.  fose cerebeloase – situate lateral de creasta occipitala interna.  deschiderea canalului apeductului vestibulului – situata lateral de porul acustic intern.supraorbitali. santurile sinusurilor sigmoide – continua santurile sinusurilor transverse. arcul infraorbital – este format medial de osul maxilar prin margnea sa infraorbitala si lateral de osul zigomatic.  orificiul intern al canalului condilar – este situat posterior de orificiul intern al canalului hipoglosului.  orificiul intern al canalului hipoglosului – prin el trece n. arcuri supraorbitale – apartin osului frontal si delimiteaza superior aditus orbitae. ele prezinta la unirea a doua treimi laterale cu o treime mediala gaurile supraorbitale prin care trec nn.  gaura jugulara. spina nazala anterioara – proeminenta situata median. se continua cu meatul acustic intern. arcuri sprancenoase – sunt proeminente paralele si superioare fata de arcurile supraorbitale.

temporal si fasciile lui -manunchiul vasculonervos temporal profund. si vasele omonime. Procesul zigomatic al temporalului se continua in partea posterioara cu o creasta osoasa longitudinala care devine linie temporala inferioara si cu o prelungire transversala mai scurta si mai groasa. Inferior de prelungirea posterioara a procesului zigomatic se afla porul acustic extern. Linia temporala superioara se sterge treptat iar cea inferioara devine din ce in ce mai proeminenta. B. intersecteaza sutura coronala si ajunge la nivelul parietalului unde se bifurca intr-o linie temporala superioara si una inferioara.Fosa temporala Fosa temporala este delimitata astfel:  superior de linia temporala ce pleaca de la procesul zigomatic al frontalului. Pe fata temporala a osului zigomatic se afla gaura zigomaticotemporala prin care trec n.  inferior de arcul zigomatic. Superior si posterior de porul acustic extern se gaseste spina suprameatica iar inferior de acesta se afla procesul stiloid. trece peste scuama temporalului pana la procesul zigomatic al osului temporal. Fosa temporala contine: -tesut adipos -m. La nastere.temporal. la acest nivel se afla fontanela sfenoidala. aripa mare a osului sfenoid pana la creasta infratemporala. ce se continua cu meatul acustic extern. trece peste osul frontal. portiunea temporala a scuamei frontalului. parietal. occipitomastoidiana si parietomastoidiana se gaseste la nastere fontanela mastoidiana. delimitand portiunea temporala a acestuia.Fosa infratemporala Fosa infratemporala prezinta 4 pereti: . sfenoscuamoasa. Intre arcul zigomatic si oasele neurocraniului exista un spatiu prin care fosa temporala comunica cu cea infratemporala.  anterior exista o sutura de forma literei “H” la care participa scuama temporalului. scuama frontalului. Peretele medial al fosei temporale este format din scuama temporalului. La intersectia suturilor lambdoida. liniile temporale marcheaza limita superioara a insertiei m. fiind loc de intalnire a suturilor scuamoasa (intre solzul temporalului si marginea scuamoasa a parietalului). numita tubercul articular.  posterior sutura scuamoasa se continua cu sutura scuamozomastoidiana (intre scuama temporalului si procesul mastoid). Aceste doua prelungiri delimiteaza o depresiune numita fosa mandibulara. sfenoparietala. In vecinatatea acesteia exista gaura mastoidiana prin care trec o vena emisara si o ramura a arterei occipitale. convexa antero-posterior.vederea laterala In cadrul vederii laterale se pot descrie: A. aripa mare a sfenoidului si unghiul sfenoidal al parietalului.5. care se inchide in primele 3 luni de viata.

perete superior (baza) – este format de aripa mare a osului sfenoid. 3. -gaura spinoasa – este situata la nivelul spinei sfenoidale.mandibular. 4.1. 3.mandibular. Fosa infratemporala prezinta urmatoarele comunicari: . prin ea trece n.perete anterior – este format de tuberozitatea maxilei pe care se gasesc orificiile alveolare (foramina alveolaria). 2.Intre peretii anterior si medial exista superior sutura sfenomaxilara (fisura orbitala inferioara) iar inferior fisura pterigomaxilara prin care se patrunde in fosa pterigopalatina.pterigoidian lateral. . -gaura Vesale – prin care trece o vena emisara. 2. 4.Fosa pterigopalatina Fosa pterigopalatina este un spatiu ingust de forma piramidala cu baza asezata superior. -m. -canalul Arnold – prin care trece n.maxilara cu ramurile ei.cu fosa pterigopalatina prin fisura pterigomaxilara. -la nivelul peretelui posterior exista doua orificii: *gaura rotunda – prin care fosa pterigopalatina comunica cu fosa craniana mijlocie. prin ea trece a. Inferior si posterior. fosa infratemporala este larg deschisa.perete posterior – este format de fata anterioara a procesului pterigoid. prin el trece n. prin care intra in canalele alveolare ramurile vasculare si nervoase alveolare superioare si posterioare. -a.perete medial – este format de lama laterala a procesului pterigoid.coarda timpanului patrunde in fosa infratemporala pe partea mediala a spinei sfenoidale si se indreapta spre anterior si inferior pentru a se anastomoza cu n.pietros mic. . -n.canalului pterigoidian.pterigoidian medial. Ea are 4 pereti: 1. -mm.cu fosa temporala prin spatiul dintre arcul zigomatic si osul temporal. -plexul venos pterigoidian. la acest nivel se gasesc mai multe orificii: -gaura ovala – prin care trece n.perete lateral – este format de procesul coronoid al mandibulei.perete superior – este format de aripa mare a osului sfenoid. Ea contine dinspre superficial spre profunzime: -m. *orificiul canalului pterigoidian – situat inferior de gaura rotunda.maxilar. C.temporal.meningee medie.perete medial – lama verticala a palatinului. Fosa pterigopalatina prezinta urmatoarele comunicari: -intre peretii anterior si posterior se gaseste fisura pterigomaxilara prin care fosa pterigopalatina comunica cu fosa infratemporala. -cu orbita prin fisura orbitala inferioara.lingual. inferior de creasta infratemporala si de o parte a scuamei temporalului. N.perete anterior – format de osul maxilar si de procesul orbital al osului palatin.

medial.oblic superior. El este foarte subtire. cu axul lung spre posterior si medial. la nivelul lui fiind o deschidere larga ce reprezinta treimea mediala a fisurii orbitale superioare. . Acest perete separa orbita de fosa anterioara a craniului. Peretele lateral – este format in partea anterioara de fata orbitala a zigomaticului.sfenopalatina prin gaura sfenopalatina.maxilar. Orbita Orbitele sun doua cavitati simetrice.maxilar ce intra in fosa prin gaura rotunda si iese lateral prin fisura orbitala inferioara. prin care orbita comunica cu fosa craniana medie.Ei ii putem descrie: o baza numita deschiderea orbitei (aditus orbitae) un varf care este incomplet. care se poate intinde uneori in tot tavanul orbitei.lateral.palatini. Fosa pterigopalatina contine: -n. Peretele superior (tavanul orbitei) – este alcatuit in doua treimi anterioare de lama orbitala a osului frontal. Canalul optic se deschide endocranian in partile laterale ale santului chiasmatic. intre cele doua existand sutura sfenofrontala. 4 pereti : .maxilara intra in fosa prin fisura pterigomaxilara. -ramuri nazale. ce contine partea orbitala a glandei lacrimale. -ganglionul pterigopalatin. -la nivelul peretelui anterior se gasesc: * fisura orbitala inferioara prin care fosa pterigopalatina comunica cu orbita. precum si vasele si nervii acestora. cu directie aproape sagitala.inferior. prin ele trec nn. In unghiul antero-medial al tavanului orbitei se gaseste spina/foseta trohleara unde se insera tendonul m. orbitale. care adapostesc segmentul periferic al analizatorului vizual. . -a. In unghiul posterior al peretelui superior se afla canalul optic. -inferior fosa pterigopalatina se continua cu canalele palatine mari si mici ce se deschid la nivelul palatului dur.In unghiul superolateral al aditusului orbitei participa la formarea peretelui lateral si fata mediala a procesului zigomatic al frontalului. . *orificiile de deschidere ale canalelor vomerovaginal si palatovaginal. are traiect spre medial. iese din fosa sub forma de a.canalului pterigoidian situat inferior de n. faringiene ale ganglionului pterigopalatin.sfenopalatina. continand o parte a sinusului frontal.superior. prin ea trece a.Aceste doua elemente sunt unite prin sutura sfenozigomatica. poate fi usor perforat si in partea antero-mediala poate fi dedublat. -n.-la nivelul peretelui medial se gaseste gaura sfenopalatina prin care fosa pterigopalatina comunica cu cavitatea nazala. Orbita are forma de piramida patrulatera. *canalul infraorbital prin care fosa pterigopalatina comunica cu regiunea infraorbitala. In unghiul antero-lateral al tavanului orbitei se gaseste fosa lacrimala. iar in partea posterioara de fata orbitala a aripii mari a sfenoidului. iar in treimea posterioara de aripa mica a sfenoidului. oblic. . reprezentat de globul ocular cu anexele sale.

La formarea lui mai participa osul lacrimal. respectiv anterioara. Fosele nazale Fosele nazale apartin cailor respiratorii superioare. Pe linia de sutura intre tavanul orbitei si peretele medial – numita sutura frontoetmoidala se gasesc gaurile etmoidale anterioara si posterioara. . Intre peretii lateral si inferior ai orbitei se delimiteaza fisura orbitala inferioara. Fosele nazale prezinta 4 pereti: . care participa si la delimitarea aditusului orbitei.Aceste fete ale sfenoidului prezinta pe linia mediana creasta sfenoidala. antero-inferior. Ele se gasesc in centrul viscerocraniului si comunica anterior prin apertura piriforma cu exteriorul si posterior cu nazofaringele prin cele doua choane. lacrimomaxilara si etmoidomaxilara.medial. frontolacrimala. Osul lacrimal si procesul frontal al osului maxilar prezinta cate o creasta lacrimala posterioara. Peretele superior (tavanul cavitatii nazale) – este alcatuit dinspre anterior spre posterior de osul nazal.La nivelul acestui perete se descrie gaura zigomaticoorbitala – situata la nivelul fetei orbitale a osului zigomatic. Prin ea manunchiul vasculonervos omonim intra intr-un canal ce se bifurca in forma literei “y”si se termina la nivelul orificiilor zigomaticofacial si zigomaticotemporal prin care trec nn. ce reprezinta fata laterala a labirintului etmoidal.etmoidal anterior. care trece pe sub podeaua orbitei si se deschide prin orificiul infraorbital. Intre lama ciuruita a etmoidului si fata anterioara a corpului sfernoidului se gaseste recesul sfenoetmoidal. fetele anterioara si inferioara ale corpului osului sfenoid. care la locul lor de unire. de fata orbitala a osului zigomatic si de o mica parte din procesul orbital al osului palatin. a osului nazal se afla santul etmoidal prin care trece n. De la locul de unire a doua treimi anterioare ale fisurii orbitale inferioare cu o treime posterioara.inferior. cu fosa infratemporala in treimea mijlocie si cu fosa temporala in treimea laterala.superior. format de fata orbitala a osului maxilar (care constituie pe cea mai mare intindere a ei tavanul sinusului maxilar). Intre peretele superior si cel lateral se delimiteaza fisura orbitala superioara.omonimi. Aceasta se continua inferior cu canalul nazolacrimal care se deschide in meatul nazal inferior. . Peretele medial al orbitei – este format in cea mai mare parte de lama orbitala a etmoidului. in care se deschide sinusul sfenoidal.lateral. concava. incepe santul infraorbital care se continua cu canalul infraorbital. spina nazala a osului frontal. asezat anterior de labirintul etmoidal. intre care se delimiteaza fosa sacului lacrimal. Peretele inferior (podeaua orbitei) – este triunghiular. . . Prin aceasta orbita comunica cu fosa pterigopalatina in treimea mediala. Intre oasele care alcatuiesc peretele medial al orbitei se descriu urmatoarele suturi: lacrimoetmoidala. Pe fata inferioara. formeaza un pintene osos numit rostrum sfenoidal. Prin el trece manunchiul vasculonervos infraorbital. lama ciuruita a osului etmoid. procesul frontal al maxilarului.

la locul unde se articuleaza cu sfenoidul. In partea anterioara se observa de fiecare parte a septului orificiul canalului incisiv. Inferior si anterior de bula etmoidala se afla procesul uncinat. Peretele medial (septul nazal osos) – este format in partea superioara din lama perpendiculara a etmoidului. Cornetul nazal suprem – este inconstant si scurt. in partea superioara. vomerul se articuleaza cu creasta nazala. intre aceasta si meatul mijlociu. Pe suprafata peretelui medial se observa numeroase santuri pentru vase si nervi. care posterior se articuleaza cu creasta sfenoidului. se articuleaza posterior cu creasta etmoidala de pe lama perpendiculara a palatinului. sinusul frontal se deschide direct. locul de deschidere al sinusului maxilar. Posterior de meatul superior se gaseste gaura sfenopalatina prin care se comunica cu fosa pterigopalatina.Prin infundibul. de osul lacrimal. Cornetul nazal mijlociu – se intinde pe toata lungimea labirintului etmoidal. Pe peretele lateral al meatului. inferior (os separat). mijlociu sunt prelungiri ale labirintului etmoidal. se deschid 1-3 celule etmoidale anterioare. se indreapta anterior si inferior spre canalul incisiv si contine n. Hiatusul semilunar se prelungeste anterior cu un sant numit infundibul etmoidal care strabate labirintul etmoidal si ajunge la nivelul sinusului frontal.Cand infundibulul este infundat superior. Dintre acestea. unul traverseaza oblic fata vomerului. care poarta numele de cornete nazale: suprem (inconstant). care se articuleaza atat cu lama perpendiculara si cu creasta sfenoidala superior. determinata de o celula etmoidala. Cornetul nazal inferior se articuleaza cu etmoidul prin procesul etmoidal si cu osul lacrimal prin procesul lacrimal. se deschide sinusul sfenoidal. in partea anterioara a meatului mijlociu. cat si cu palatul dur inferior. Cornetul mijlociu delimiteaza meatul nazal mijlociu in care se deschid sinusurile frontal si maxilar. de fata mediala a labirintului etmoidal. superior. Acesta este cel .El delimiteaza meatul nazal suprem in care se deschide o celula etmoidala posterioara iar posterior de meat. Inferior. in recesul sfenoetmoidal. cu care cornetul inferior se articuleaza posterior. proeminenta de pe fata superioara a suturii palatine mediane. De pe acest perete se desprind 3-4 prelungiri osoase cu traiect infero-medial. Sub fiecare cornet se delimiteaza cate un spatiu numit meat nazal. iar inferior de vomer. Cornetele nazale suprem. Superior. Deasupra ei. mijlociu. lama perpendiculara a palatinului. lama mediala a procesului pterigoid si cornetul nazal inferior. La nivelul meatului nazal superior se deschid cateva celule etmoidale posterioare. Cornetul nazal superior – formeaza tavanul meatului nazal superior. sinusul frontal se deschide la nivelul meatului mijlociu.nazopalatin. care se articuleaza cu fata nazala a maxilarului la nivelui unei creste – crista conchalis – care se continua la nivelul lamei perpendiculare a palatinului. vomerul prezinta doua lame osoase care formeaza aripa vomerului. peretele lateral e format de fata nazala a maxilarului. Peretele lateral – este format in partea lui superioara de procesul frontal al maxilarului. In meaturile nazale se deschid sinusurile paranazale. Aceste doua proeminente delimiteaza o despicatura curba numita hiatus semilunar.Peretele inferior (podeaua cavitatii nazale) – este format de palatul dur. in care patrund rostrumul si creasta sfenoidala. Cornetul nazal inferior – este un os aparte. celulele etmoidale si canalul nazolacrimal. Sub cornetul nazal se delimiteaza meatul nazal inferior. Inferior. canal care ajunge pe fata inferioara a palatului dur. superior. se afla o proeminenta numita bula etmoidala.

Aceasta este delimitata anterior de lingula mandibulei (spina spix).pterigoidian lateral. proeminenta situata pe linia mediana. Aceasta parte alveolara prezinta alveole dentare separate intre ele prin septuri interalveolare. Partea inferioara a corpului se numeste baza mandibulei. iar pe fata interna tuberozitatea pterigoidiana pentru m. este specifica omului.mai lung si mai larg dintre meaturi. iar partea superioara se numeste parte alveolara. situati lateral de protuberanta mentoniera. Acest meat prezinta superior deschiderea canalului nazolacrimal. Condilul mandibulei prezinta capul mandibulei si colul mandibulei. situata anterior si median.alveolar inferior. -linia milohioidiana. Intre corpul si ramul mandibulei se gaseste unghiul mandibulei (are intre 100-140º). Inferior de gaura mandibulei se gaseste santul milohioidian prin care trece manunchiul vasculonervos omonim. -linia oblica.digastric. -gaurile mentale. care prezinta pe fata externa tuberozitatea maseterina pentru insertia m. in cele doua fose se gasesc glandele salivare omonime. Ea este alcatuita dintr-un corp si doua ramuri. situata lateral de spina mentala. este situata lateral de fosa digastrica si pe ea se insera m. Mandibula Mandibula este un os mobil. . situate lateral si posterior de tuberculii mentali. Ramurile mandibulei au forma patrulatera si traiect ascendent.milohioidian.genioglosi si geniohioidieni.pterigoidian medial.Proeminentele alveolelor pe suprafata externa a mandibulei se numesc juga alveolaria. acestea sunt separate prin septuri interradiculare. separa partea alveolara de baza mandibulei. -fosa digastrica. intre cele doua aflandu-se incizura mandibulei. situata pe fata laterala a corpului. Corpul mandibulei prezinta o fata externa si una interna.Pe fata anterioara a colului se faseste foseta pterigoidiana unde se insera m. ea separa pe fata interna a corpului mandibulei doua depresiuni: una superioara si anterioara numita fosa sublinguala si una inferioara si posterioara numita fosa submandibulara. Fata mediala a ramului mandibulei prezinta gaura mandibulei prin care intra in canalul mandibulei n. la nivelul ei se insera pantecele anterior al m. Fata interna a corpului mandibulei prezinta: -spina mentala. prin ele trec manunchiurile vasculonervoase omonime. Partea superioara a ramurii mandibulei prezinta doua prelungiri: una posterioara numita proces condilar (condilul mandibulei) si una anterioara numita proces coronoid.maseter. reper in anestezia n.In alveole sunt fixate radacinile dintilor iar in cazul dintilor cu mai multe radacini. Fata externa a corpului mandibulei prezinta urmatoarele elemente: -protuberanta mentoniera. -tuberculii mentali.alveolar inferior. pe care se insera mm. situat in partea anterioara si inferioara a viscerocraniului.