P. 1
Sistemul-de-Plati-Interbancare

Sistemul-de-Plati-Interbancare

|Views: 507|Likes:
Published by David Barnes

More info:

Published by: David Barnes on Feb 05, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/04/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA „CONSTANTIN BRÂNCOVEANU”

DEPRTAMENTUL PENTRU MASTERAT
MANAGEMENT ÎN ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ ŞI SERVICII

REFERAT SISTEMUL SI INSTRUMENTELE DE PLATI INTERBANCARE

Coordonator Prof. univ. dr.

PITESTI

2006

2

2 Procedeul TARGET 2.3 Instrumente de plati 1.4 Operatiuni bancare de plati 1. TRANSFERURI ELECTRONICE DE FONDURI 2.CUPRINS 1. SISTEMUL SI INSTRUMENTELE DE PLATI INTERBANCARE 1.1 Procedeul SWIFT 2.2 Transferuri de valori mici BIBLIOGRAFIE 2 2 4 7 8 10 14 15 15 15 19 22 26 3 .1.1 Transferuri de valori mari 2.2 Sistemul de plati 1.1.6 Contul curent la banca centrala 2.5 Conturile bancare 1.1 Evolutia platilor si a instrumentelor de plata 1.

la inceput in Anglia (1708). Descarcarea de obligatie pentru schimbul marfii. argintarii) care primeau spre pastrare moneda in metal pretios cu promisiunea eliberarii metalului celui care aducea recipisa. intrucat oferea incomparabil mai multe avantaje decat schimbul in natura. Sistemul de plati a aparut din cele mai vechi timpuri ca un set de reguli. Franta (1716) si Prusia (1765) si apoi. Relatiile din cadrul sistemului de plati sunt relatii pecuniare si acestea trebuie sa se finalizeze prin plata definitiva si irevocabila pentru ca tranzactia sa se incheie si sa inceapa un nou ciclu. Daca activul transmis este sub forma de moneda. 1. la inceput sub forma recipisei de depozit eliberate de custozii (aurarii. Abstractizarea notiunii de marfa intermediara general valabila a dus la aparitia monedei metalice (moneda timpurie) care a facut ca din ce in ce mai mult tranzactiile sa se efectueze in acest tip de moneda. serviciului sau altui activ. se face de persoana care devine noul proprietar prin cedarea catre fostul proprietar a unui activ convenabil acestuia. Cam in aceiasi perioada apar si bancile comerciale care au creat un cadru organizat si mai sigur pentru plata tranzactiilor. Pierderea convertibilitatii monedei-hartie a facut ca aceasta sa nu mai fie absolut necesara in tranzactii. Cresterea schimburilor comerciale si cantitatea limitata a metalelor pretioase au determinat aparitia in Evul Mediu a monedei de hartie. Platile in moneda scripturala sunt considerate un sir de servicii prestate clientelei de catre banci pe baza schimbului de informatie intre ordonator. cum ar fi metalele de confectionare si forma monedei. In economiile naturale bunurile se schimbau in natura. o forma de schimb reciproc care presupunea dubla coincidenta a necesitatilor participantilor la schimb. Din acest moment putem vorbi de plati in moneda si chiar de aparitia unor elemente de sistem de plati prin practici unanim acceptate. Factorul hotarator in generalizarea platilor in noul tip de moneda il reprezinta insa impunerea de catre stat a folosirii monedei-hartie (moneda fiduciara) pentru stingerea tuturor obligatiilor publice si private. obligatia este pecuniara si se considera indeplinita printr-un act de plata. In aceasta perioada nu putem vorbi de o plata care presupune existenta monedei si deci a unor relatii pecuniare. SISTEMUL SI INSTRUMENTELE DE PLATI INTERBANCARE Sistemul de plati si compensari reprezinta o componenta importanta a sistemului monetar si prin acesta a infrastructurii financiare a economiei. asigurand circulatia banilor si transferul de active monetare. tranzactiile fiind cunoscute sub denumirea de troc. ci de tranzactii care se faceau pe baza unor anumite marfuri acceptate de comunitate.1. apoi a unor reguli scrise emise de conducatorii statelor. mai tarziu de banci si in final de autoritati monetare ca institutii specializate ale statului. bancher 4 .1 Evolutia platilor si a instrumentelor de plata Sistemul de plati este indisolubil legat de moneda iar evolutia acesteia a determinat aparitia si perfctionarea sistemului de plati ca un cadru organizat al transferurilor monetare in scopul finalizarii tranzactiilor economice. treptat. si in celelalte state. la inceput sub forma unor practici. Aceasta hartie a devenit moneda-semn intrucat putea fi transmisa de purtator in schimbul marfurilor pe care le cumpara. fiind inlocuita de moneda de cont (scripturala).

datele de identificare a partenerilor. Primele case de compensatii au aparut in Anglia la 1760 apoi intr-un interval de 20 de ani in America. dupa unele opinii. In perioada moderna au aparut case de compensare multinationale. Platile in moneda scripturala necesita insa si instrumente specifice de plata care sa cuprinda instructiunea data de debitor pentru onorarea platii in favoarea creditorului. Templierii care se ocupau cu diverse tranzactii internationale au inceput sa emita viramente si cambii pe numele negustorilor. Instrumentele de plata electronice cunosc o expansiune rapida inlocuind numerarul si instrumentele pe suport hatrie si in acelasi timp se realizeaza o diversificare continua in scopul asigurarii platii in timp real. In continuare. Aceasta incredere in moneda (o creanta asupra bancii centrale) si in banca centrala constituie baza evolutiei sistemului de plati. iar in a doua parte a aceluiasi secol la Hamburg apare biletul de banca exprimat intr-o moneda de cont conventionala (mark banco). Volumul tot mai mare al tranzactiilor si cresterea gradului de bancarizare au determinat trecerea de la decontarea bilaterala a tranzactiilor dintre banci prin sistemul conturilor de corespondent la infiintarea caselor de compensatii cu decontare neta. unde circulau prin gir (zalog) inscrisuri sub denumirea de 5 . populatia si institutiile de credit) si pe responsabilitatea asupra monedei asumata de stat prin banca centrala care detine monopolul emisiunii monetare si a reglementarilor privind circulatia monetara. La inceputul secolului al XVII-lea la Amsterdam se practicau recipisele de depozit bancar cu functie similara cecului. Instrumentele de plata monetare folosite in sistemele de plati se grupeaza in doua mari categorii: (a) numerarul si (b) instrumentele de plata scripturale (bazate pe suport hartie si cele electronice pe suport magnetic sau electronic).si beneficiar in legatura cu transferul unei sume de bani si inscrierea acesteia in conturile a cel putin doi titulari. Progresul rapid in domeniile informaticii si a comunicatiilor din ultimele decenii ale secolului trecut a condus la aparitia monedei electronice si a platilor electronice care au “comprimat” distantele si au redus timpul de decontare pana la suprapunerea momentului tranzactiei cu cel al platii. Aceasta intermediere presupune calitatea de mandatar a bancherului pentru transmiterea la timpul fixat a unui bun. stramosul cel mai indepartat al euro de astazi. istoria instrumentelor de plata este strans legata de istoria bancilor. Italia. Cele mai vechi instrumente de plata atestate documentar au fost cambiile despre care exista informatii ca circulau in anii 500-600 in China. care se pare ca este cea mai veche mentiune despre o banca comerciala. Platile in moneda scripturala se bazeaza in primul rand pe fiduciaritatea in moneda si sistemul monetar a tuturor participantilor la circuitul monetar (agenti economici si noneconomici. In 1349 la Barcelona functiona o banca de depozit si conturi curente. In jurul anului 1200. monarhilor sau tezaurelor statelor feudale. banulinformatie (suma. care prin tehnologiile electronice au redus drastic timpul de decontare. valuta. In Romania. reducerii riscurilor si a costurilor de transfer al fondurilor. Franta. iar mai recent casele automate de compensare. Germania. bancile participante si natura transferului). platile fara numerar apar la inceputul secolului al XVIII-lea si primele atestari documentare vorbesc depre casele de negot de la Bucuresti la 1700 si Brasov si Sibiu la 1750.

treptat. banca centrala si bancile comerciale si un nou sistem de decontare si compensare se pune in aplicare in 1995. care. Intermediera este asigurata de bancile comerciale si de alti agenti nonbancari (companii de plati. biletul la ordin). se creeaza sistemul national de plati interbancare in care BNR are rolul de conducator. dupa modelul serviciilor similare existente la bancile centrale din Germania. la sistemul de plati folosit de Uniunea Europeana (UE). In perioada economiei planificate. brokeri.R.N. Belgia si Franta. altfel decat prin barter. avand drept de refuz chiar daca beneficiarul nu solicita acest lucru. sistemul bancar se reorganizeaza pe doua nivele.2 Sistemul de plati Sistemul de plati a fost definit in diverse variante de catre institutiile de credit si cele de cercetare. posta) care efectueaza servicii de transfer de fonduri si de stingere a obligatiilor de plata.polita. decontarile se faceau in cea mai mare parte pe baza instrumentelor de credit (dispozitia de plata).N. potrivit careia sistemul de plati reprezinta un set de aranjamente pentru descarcarea obligatiilor asumate de agentii economici cu ocazia procurarii de resurse reale ori financiare. de tarile membre ale UE. iar in anul 2005 s-a implementat compensarea automata a platior de mica valoare si sistemul de plata cu decontare bruta in timp real a platilor de mare valoare.R. Sistemul de plati concentreaza toate tranzactiile de schimb din economie pentru descarcarea de obligatii pecuniare si se constituie intr-un mecanism integrat cunoscut sub numele de sistem de plati de interes national aflat sub supravegherea bancii centrale. care a stat la baza organizarii decontarii intre banci per sold. in virtutea faptului ca sunt larg acceptate sunt cunoscute sub numele de bani. Sistemul de plati are doua functii complementare: intermedierea tranzactiilor si garantarea schimburilor. Garantarea este 6 . virament) documentele fac mentiuni de abia la inceputul secolului al XIX-lea. fiind reconsiderat in functie de evolutia monedei si a tehnologieie de inregistrare si transmisie. In 1919 se infiinteaza “Casse de Compensatiuni in Bucuresti” ca o asociatie de banci si bancheri. cele de debit (cecul) fiind foarte putin folosite sau s-a renuntat la utilizarea lor (cambia. cat si de bancile centrale din cadrul Uniunii Europene. Acest serviciu este stramosul activitatii de decontare pe baza bruta care se desfasoara astazi la nivel national la B. un sistem electronic folosit. In 1990. Bancile fiind proprietate de stat au dobandit drepturi destul de mari de control al platilor (controlul prin leu). supravegherii prudentiale si altor forme de control din partea bancii centrale. deci prin transferul titlului de proprietate asupra unor active. Sistemul de plati intern se aliniaza. de asemenea. Cea mai reprezentativa definitie o consideram pe cea elaborta de CPSS (Committee for Payment System Secretariat) din cadrul Bancii Reglementelor Internatioanle. In 1926 se infiinteaza Serviciul National de Viramente la B. Aceste polite se decontau (“rafuiau” intre ele) pentru stingerea obligatiilor dintre parti. Despre celelalte instrumente de plata (cec. Acesti agenti desfasoara activitati de interes public si de aceea sunt supusi autorizarii. Totodata. Prin infiintarea Bancii Nationale a Romaniei (BNR) in 1880 s-a reglementat circulatia monetara si s-a impus semnul monetar al tarii. atat de organismele internationale. Aceasta definitie este larg acceptata. 1. si a functionat fara intrerupere de la infiintare.

dar sub controlul bancii centrale. una din bancile de prim rang din economie sau in unele cazuri acest rol il indeplineste chiar banca centrala. Ultima treapta este banca centrala care are rolul de supraveghetor. Transferurile de fonduri pentru efectuarea platilor pot avea loc intre banci diferite si in acest caz acestea se numesc transferuri interbancare spre deosebire de transferurile de fonduri intre unitatile aceleiasi banci care se numesc transferuri intrabancare. ca de ex. mesajele si canalele de comunicatie. Decontarile se impart in doua mari categorii: pe baza bruta si pe baza neta. un sistem de plati are forma unei piramide cu mai multe trepte. Transferuri interbancare si intrabancare.asigurata in final de banca centrala prin deschiderea de conturi centralizate ale bancilor comerciale care sunt si un mecanism de garantare a tuturor decontarilor din economie. Preferinta persoanelor fizice si juridice pentru banci este dererminata de creantele asupra acestora (depozitele) care au caracter de lichiditate iar transferurile se pot efectua imediat si la intreaga valoare. Activele care circula in sistemul de plati (banii) reprezinta creante asupra guvernului (moneda metalica). Decontarea reprezinta transferul de fonduri intre banci si incarcareadescarcarea de gestiune a bancilor participante la transfer. Treapta a treia o constituie casele de compensatie care pot fi de stat sau particulare. transferul de bani catre o alta persoana in scop umanitar sau pentru studii. Pe prima treapta (la baza ) se afla masa persoanelor fizice si juridice care desfasoara activitati ce dau nastere la obligatii de plata. Populatia reprezinta sursa primara de economisire in societate care face depozite si accepta serviciile bancilor pentru activitatea cu amanuntul. soldul de la agentul de decontare ramanand nemodificat. Transferurile interbancare modifica situatia soldurilor din conturile de la banca agent de decontare. precum si prin sistemul de imprumutator de ultima instanta. Decontarile pe baza bruta sunt cele care se efectueaza operatie cu operatie si sunt 7 . diversele forme de creante transferate. imprumutator de ultima instanta si garantor. altele decat cele cu bani. A doua trepta o constituie sistemul bancar la care agentii au conturi sau unii agenti nonbancari specializati (brokeri. deci o modificare patrimoniala. In general. transferul de bani de catre o persoana care lucreaza in strainatate catre familia din tara de resedinta etc. posta). asupra bancii centrale (bancnotele sau fondurile banesti din evidentele bancii centrale) si asupra institutiilor bancare (depozitele bancare). precum si finalizarea platii prin descarcarea de gestiune a platitorului (debitorul) fata de beneficiarul platii (creditorul). Aceste active sunt cunoscute sub denumirea generica de mijloace de decontare. transferul de bani dintr-un cont in altul. metodele si mijloacele de transfer. Persoanele juridice sunt companiile care desfasoara activitati economice. Elementele componente ale unui sistem de plati cuprind institutiile care furnizeaza servicii de plati. Plata si transferul de fonduri. precum si institutiile publice si cele nonprofit. cele intrabancare determinand numai o miscare interna. folosita mai ales in activitatea de analiza a activitatii bancare. Prin plata se intelege transferul de fonduri care are ca efect stingerea obligatiunilor financiare dintre partile participante la o tranzactie economica si schimbul de proprietate a activului in timp ce transferul de fonduri are un continut mai larg si fara un scop economic. Treapta a patra este agentul de decontare.

o institutie cu capital bancar privat si de stat. Noua tehnologie s-a folosit mai intai in domeniul transferurilor interbancare de fonduri. multicash. platile catre trezoreria statului. In anul 2001activitatea de compensare a fost externalizata de banca centrala catre TransFonD. internet si alte sisteme tehnice de plati (videotex. specializata in transferul de fonduri. Notiunea de decontare se foloseste mai mult in sistemul bancar iar cea de plati in practica agentilor economici si a populatiei in relatiile cu bancile. precum si platile si depozitarea titlurilor de stat. Aceste sisteme tehnice au permis plata de la distanta fara sa mai fie necesara prezenta la ghiseul bancii. SPIN a fost creat in 1995 si cuprinde mai multe subsisteme: decontarea pe baza bruta. 312/2004 de aprobare a Statutului BNR care prevede urmatoarele atributii: reglementarea sistemului de plati ca un intreg. Sistemele de plati de interes national sunt sisteme integrate care cuprind mai multe subsisteme unde se ordoneaza relatiile pecuniare dintre parteneri si se asigura descarcarea de gestiune si transferul de proprietate asupra activelor bani. insa circuitele sistemului cunosc modificari importante in special in sectorul bancar. In tara noastra rolul bancii centrale este stabilit prin Legea nr.specifice platilor de valori mari in timp ce decontarile pe baza neta sunt cele supuse compensarii. dar exista o tendinta de generalizare a notiunii de plati si in sfera activitatii bancare. compensarea si decontarea pe baza neta. iar din 2005 TransFonD va gestiona si noul sistem electronic de plata cu decontare bruta in timp real. Progresele deosebite realizate in informatica si comunicatii au permis aparitia platilor electronice si a sistemelor de plati pe suport electronic. monitorizarea si prevenirea riscurilor ce ar putea interveni in sistemele de plati si a riscurilor de credit in sistemul bancar. Banca Nationala este unicul proprietar. schema piramidala si rolul bancii centrale raman aceleasi. incluzand instrumentele de plata. decontarea titlurilor de stat. 8 . decontarea bruta la sfarsitul zilei a tranzactiilor bancare. In tara noastra. Rolul bancii centrale este de definire si implementare a politicilor in sistemele de plati. precum si de coordonare. telefonul mobil etc). decontarea depozitelor constituite de banci la banca centrala. Din punct de vedere al sistemului de plati. supraveghere si garantare (in unele tari si de agent de decontare). relatiile de plati sunt ordonate intr-o forma piramidala prin concentrarea pe banci comerciale si centralizarea la banca centrala unde platile se fac definitiv si irevocabil. identificarea etapelor care trebuie parcurse pentru a preveni orice situatie care ar putea pune in pericol buna functionare a sistemelor de plati. supravegherea sistemelor de plati individuale. decontarea bruta a platilor de mare valoare. Sistemul de plati de interes national (SPIN). cand se plateste soldul net debitor sau se incaseaza soldul net creditor si sunt specifice platilor de valori mici. Toate subsistemele trebuie sa foloseasca insa numai moneda bancii centrale care este recunoscuta de partenerii tranzactiilor si sistemul bancar prin care se asigura canalele de circulatie a acestei monede. administrator si operator al sistemului national de plati si decontari interbancare. Platile electronice. apoi in tranzactiile comertului electronic si in sfera serviciilor prin plati pe baza de carduri. Pentru necesitatile decontarii finale.

Instrumentele de plata folosite in tranzactii sunt urmatoarele: ordinul de plata. bancile participante si conturile debitoare si creditoare. cecul. 1. biletul la ordin. cambia. Instrumentele de plata fara numerar sunt documente standardizate care contin instructiuni de plata date de platitor bancii sale pentru transferul fondurilor catre banca beneficiarului. Desi instrumentele de plata difera destul de mult unele de altele in functie de specificul platii. biletul la ordin. Orice document de plata contine doua tipuri de informatii: financiare si nonfinanciare. Aceste instrumente sunt emise de banca centrala (moneda efectiva) si bancile comerciale (moneda scripturala) cu aprobarea bancii centrale pentru a se asigura o forma standardizata si un continut economic si juridic care sa permita transferul de fonduri in deplina siguranta si delimitarea responsabilitatilor participantilor la transferul bancar. valuta. 2. moneda metalica si bancnotele – numerarul in termeni bancari – necesita un complex de tehnici si reglementari cu caracter normativ emise de banca centrala si bancile comercile. cambia. Instrumentele de plati se impart in doua mari categorii: instrumente cu numerar si instrumente fara numerar. care functioneaza pe baza unor tehnicii specifice de operare. firmele de decontari sau cele pentru operatiuni cu titluri. totusi acestea au unele caracteristici comune care permit clasificarea acestora dupa mai multe criterii.Rezulta deci rolul primordial al bancii centrale fara de care un sistem de plati nu ar putea sa functioneze. mai sunt unele instructiuni de plata care genereaza transferuri de fonduri ca: debitul direct si platile programate. Informatia nonfinanciara cuprinde elemente adiacente platii ca scopul acesteia sau anumite instructiuni cu caracter specific. numele partilor participante la tranzactie. 2(b) Dupa suportul instrumentului: 9 . circuite si securizare in vederea transferului de fonduri de la ordonator la beneficiar. Pe baza instrumentului de plata se fac inregistrari in conturile partenerilor de la bancile lor care atesta diminuarea respectiv majorarea creantelor monetare asupra bancilor.3 Instrumente de plati Instrumenele de plati sunt monedele propriu zise si anumite documente bancare operationale pe suport hartie. Instrumentele de plata cu numerar sunt reprezentate prin moneda metalica si bancnote (moneda de hartie) si reprezinta cea mai veche forma de circulatie monetara. autorizate expres de banca centrala pentru a opera in domeniul transferurilor de fonduri. 1(a) Din punct de vedere al obligatiilor juridice create: 1. Informatia financiara (monetara sau informatie bani) se refera la suma de bani ce trebuie platita. iar responsabilitatea pentru acuratetea acesteia revine emitentului.instrumente de credit (din initiativa debitorului) – ordinul de plata.instrumente de debit (din initiativa creditorului) – cecul. cardul. Aceste instrumente se pot folosi si de entitatile non bancare ca posta. Pentru a indeplini functia de instrument de plata. scadenta. De asemenea. magnetic sau electronic.

1. . cambia.instrumente de plata intarziata.plata la distanta.1. Depozitele bancare reprezinta principala sursa de finantare pentru o banca si volumul acestora ar trebui sa fie cel putin egal cu volumul plasamentelor in credite si titluri de valori. telefon. 1. sume in litigiu aflate la insantele de judecata etc). retea electronica. precum si inmagazinarea unui volum cat mai mare de informatii care sa poata fi prelucrate informatic.plati pentru persoane juridice – plati profesionale. .plati de valori mari. operatiuni cu clientela.instrumente de plata neintarziata.instrumente de plata anticipata. si (d) operatiuni de capital si provizioane.instrumente pe suport hartie – cecul. Datorita volatilitatii lor. o detin operatiunile cu clientela (depozitele). . . Evolutia in domeniul instrumentelor de plata se manifesta in trecerea de la suportul hartie la suportul magnetic si electronic.letric. aceste 10 . potential patrimoniale. ordinul de plata. Operatiunile pasive sunt cele de constituire a resurselor si se refera la: operatiuni de trezorerie si interbancare.plati pentru populatie. Cele mai multe operatiuni genereaza relatii patrimoniale care determina modificari de sume in conturile clientilor si sunt cunoscute sub denumirea de operatiuni bilantiere (active si pasive). 60%80% din pasivul bilantier. . . care nu se inregistreaza in conturile bilantiere si se numesc operatiuni extrabilantiere (de comision. Depozitele la vedere sunt constituite din disponibilitatile clientilor aflate in conturile curente din care se pot face plati in orice moment. iar celelalte reflecta numai obligatii ale clientelei sau bancii. 1(c) Dupa modul de transmitere: . de mandat. similara cu plata numerarului.instrumente pe suport electronic–ordinul electronic de plata. operatiuni cu titluri de valori. institutionale. Depozitele bancare sunt de doua feluri: la vedere si la termen. obligatii anticipate. biletul la ordin. (g) Dupa valoarea platii: . (e) Dupa raportul de timp intre scadenta obligatiei si emiterea instructiunii: .plati de valori mici.automatizat – telex. fax.4 Operatiuni bancare de plati Operatiunile bancare sunt determinate de activitatile care se desfasoara in cadrul bancii privind relatiile cu clientii. Ponderea cea mai mare. garantii. credite neperformante expirate. astfel ca plata sa se faca aproape in timp real. . (d) Dupa natura juridica a initiatorului: . cecul electronic. (f) Dupa raportul de spatiu: .plata directa (fata la fata).instrumente pe suport magnetic – cardul.

astfel ca devin finantari pe termen mijlociu. Pentru a se preveni extinderea activitatii fara o capitalizare adecvata. credite acordate bancilor). In acest sens este elocventa sitauatia din tara noastra din perioada 19962000. dar cu posibilitatea de reinnoire. Din punct de vedere al bancii. fata de 1% . depozite la banca centrala si la alte banci. dar se poate folosi si dobanda fixa. Bancile comerciale apeleaza pentru imprumuturi la banca centrala pentru refinantare si la alte banci pentru completarea resurselor. in special a celor valutare si pentru asigurarea unor resurse pe termene mai lungi. Depozitele le termen cu formele lor derivate reprezinta cea mai importanta sursa atrasa de banci datorita stabilitatii pe perioade determinate. Depozitele la termen sunt sumele atrase la diverse perioade de la 7 zile la 12 luni si chiar mai mari. In general. sub forma creditelor lombard in situatiile acute de lichiditate. iar rezervele (generala si de risc de credite) se constituie pe parcurs. in special in valuta. iar la cele peste un an se foloseste mai mult dobanda fixa. din timp in timp. Depozitele la termen sunt in acelasi timp surse destul de profitabile datorita ecartulului dintre dobanda la depozitele plasate (dobanda activa) si dobanda la depozitele atrase (dobanda pasiva). din profit. Operatiunile active sunt cele de folosire a resurselor si se refera la: operatiuni de trezorerie (operatiuni cu numerar. pentru asigurarea lichiditatii si solvabilitatii. imprumuturile de refinantare au o pondere foarte redusa. conturi de corespondent. operatiuni cu clientela (credite 11 . Banca centrala stabileste. de regula.2% in tarile dezvoltate. de regula. Retragerea depozitului inainte de termen duce la pierderea dobanzii pentru depozite la termen si primirea dobanzii pentru depozite la vedere. banca centrala stabileste grade minime de capitalizare ca raport intre capitalul propiu si activele ponderate cu gradul de risc. cand marja de dobanda intre depozitele plasate si cele atrase a fost de 8% 10% si chiar peste.depozite nu sunt remunerate sau primesc o dobanda destul de redusa. Titluri de valori. Imprumuturi. In practica bancara cele mai frecvente depozite sunt la 3 si 6 luni si mai putin la 9 si 12 luni si foarte rar peste acest termen. capitalul minim pentru societatile bancare care este obligatoriu de constituit. in mod deosebit pe cele internationale si isi mentin prezenta pe aceste piete pentru noi emisiuni in nume propriu sau al clientilor. Imprumuturile de la alte banci se regasesc sub forma imprumuturilor in valuta pe obiect (proiecte) sau a liniilor de credite si se acorda pentru finantarea importurilor. Imprumuturile de refinantare se fac. Liniile de credit se deschid pe perioade de pana la un an. Operatiunile cu titluri de valori reprezinta emisiuni de obligatiuni pe piata interna si internationala in scopul de a atrage resurse. in special clienti mari care mentin sume importante in conturi. Totodata. La depozitele la termen de pana la 12 luni se aplica. aspect esential pentru trezoreria bancii. depozitele la vedere sunt foarte profitabile si politicile bancare pun accent pe atragerea clientilor. prin aceste emisiuni bancile isi verifica atractivitatea pe piata. pe baza unor garantii ferme ca titlurile de valori si pe perioade scurte. precum si pe diversificarea serviciilor pentru populatie care presupune mentinerea unor sume in conturile curente. Capitalul propiu este format din capitalul social si rezerve. in acest fel bancile recuperandu-si costurile pentru resursele care trebuie atrase imediat de pe piata. dobanda fluctuanta. Capitalul social reprezinta partea investita de actionari sub forma de actiuni.

detin o pondere destul de scazuta in activul bancilor comerciale. comisioane si alte speze bancare obtinute din derularea creditelor. credite restante. Creditele guvernamentale (titluri de valori) se acorda de banci in baza bonurilor de tezaur sau a obligatiunilor emise de entitatile guvernamentale care sunt purtatoare de dobanda. efectuate la cererea clientilor. ceea ce face ca perioada medie de creditare sa fie de 4-6 luni. Creditele neguvernamentale (bancare) reprezinta portofoliul cel mai important de active pentru o banca comerciala si in acelasi timp forma principala de folosire a resurselor. tezaure. cu exceptia celor guvernamentale. Acestea se acorda pentru activitatea curenta de exploatare sub forma creditelor globale de exploatare. importuri de masini si utilaje. Activitatea de retail inca insuficient dezvoltata. populatia detinand pana la 10%. 25% din creditele neguvernamentale si se acorda pentru retehnologizare si modernizare. materializate in operatiunile bancare. creante atasate). comisioane din serviciile bancare de cont curent. plati electronice etc. Daca avem in vedere ca populatia detine ponderea principala la crearea resurselor de creditare apare un fenomem de subcreditare a acesteia. in special din Elvetia. Acestea sunt pe termen scurt sau mijlociu si se pot valorifica pe piata secundara pentru obtinerea de lichiditati. In structura.5 Conturile bancare Relatiile care se stabilesc intre banci si clientii acestora. iar in valuta prin bancile din strainatate. operatiuni cu numerar. se reflecta in sistemul conturilor bancare si intr-o forma agregata in bilantul contabil al acestor institutii. Creditele pentru echipamente detin cca. Operatiunile cu clientela si cele cu titluri detin ponderea principala in totalul activului bilantier. realizarea de noi capacitati de productie. Viteza de rotatie este de 2-3 ori. Activitatea de creditare aduce venituri importante bancilor prin dobinzi. Portofoliul de titluri al bancilor se poate constitui prin scontarea cambiilor. a relatiilor cu diverse entitati pe plan national si international. Titlurile. Circuitul numerarului se desfasoara prin banci care dispun de personal specializat si spatii adecvate – casierii. Excedentul sau deficitul de numerar in moneda locala se reglementeaza prin banca centrala (in unele tari prin companii specializate). 1. a reflectarii circuitelor in sistemele de plati si compensari. creditele de trezorerie sunt cele mai solicitate si reprezinta peste 50% din creditele neguvernamentale. achizitionarea titlurilor de pe piata de capital. carduri. primirea titlurilor in garantie pentru creditele acordate. sortat si verificat moneda. Din punct de vedere al beneficiarilor. Principala utilizare a conturilor este aceea 12 . Operatiunile cu numerar reprezinta incasarile si platile in numerar. echipamente de numarat.curente de toate tipurile. liniilor de credite si creditelor pe obiect. peste 90% din credite se acorda unitatilor corporatiste. operatiuni cu titluri si valori imobilizate (active corporale). precum si faza incipienta in care se afla creditul ipotecar fac ca volumul creditelor pentru populatie sa se mentina la un nivel redus. in lei si valuta. Volumul creditelor acordate de banci in cursul unui an este mult mai mare decat soldul acestora la finele anului care apare in bilant. Contul bancar este un mecanism de constituire a resurselor si de stingere a obligatiilor clientilor in procesul economic.

sumele cumulate (totalul) din debitul si creditul contului se pot compensa si rezulta un sold care reflecta pozitia patrimoniala. operatiunea reprezentand depunerea unei sume in numerar la casieria bancii de catre titular. prin inregistrare in cont. Cele doua parti ale conturilor bancare reflecta drepturi (creante) si obligatii (datorii) ale titularului de cont si sunt denumite in contabilitate debit si credit. creditare). Contul este organizat de un custode al titularului. contul bancar reflecta tipul comertului cu bani efectuat de banca. Asemene conturi care pot avea solduri creditoare sau debitoare se numesc 13 . precum si alte operatiuni generate de acordarea si derularea creditelor. Contul curent functioneaza pe baza a doua principii: asigurarea permanenta a disponibilitatilor. Aceste operatiuni asigura circulatia informatiei cu un anumit scop. Contul curent este cel mai utilizat cont bancar. iar informatia este denumita informatie-bani. ca un cont de pasiv. cum ar fi constituirea de garantii. adica volumul de creante sau obligatii ale titularului. precum si a dobanzilor si comisioanelor cuvenite bancii. In cursul zilei poate avea sold creditor sau debitor. constituirea si retragerea depozitelor. dintre care cele mai importante sunt: marea majoritate a informatiei-bani reflecta schimburile de proprietate a activelor financiare. diverse servicii prestate pentru populatie si agentii economici. Drepturile si obligatiile pecuniare sunt evidentiate in documente cu valoare legala (legal recunoscute) in scopul de a fundamenta operatiunile din conturi. din care rezulta drepturile si obligatiile bancii fata de client. Transferul de proprietate presupune irevocabilitatea platii care asigura finalitatea decontarii si stingerea de obligatii. prin inscrierea unei sume intr-o parte a contului si la un alt moment in cealalta parte a contului. Deci. ca un cont de activ. transferul fondurilor intre bancile clientilor care reprezinta incasari si plati. trecerea din proprietatea bancii in proprietatea clientului a unui credit acordat de banca si inregistrat in cont. acela de a reflecta decizia titularului de cont.de inregistrare. Contul bancar are unele carcteristici specifice reflectate in contabilitatea bancara. ca urmare a creditelor folosite. Contul curent incepe sa functioneze prin creditare. bonificare de dobanda etc. efectuarea si de alte operatiuni decat depozitele si creditele. Conturile curente se deschid clientilor pentru inregistrarea operatiunilor curente de incasari si plati in numerar. adica a soldului creditor si capacitatea juridica a titularului de a dispune de plati in proportia in care activele din cont sunt libere de gaj sau alte obligatii dispuse de autoritatea publica. intrucat prin el se desfasoara intreg fluxul bancar al clientului si permite o informare operativa asupra lichiditatii imediate a acestuia. Desi contul curent incepe sa functioneze prin creditare. transferul din alt cont al titularului (retragere de depozit. operatiuni in valuta. a ratelor din credit rambursate. Daca titularii de cont sunt diferiti avem de a face cu un transfer de proprietare asupra sumei banesti (plata). transferul unui fond de la alta banca. de regula o banca si de aceea se numeste cont bancar. trecerea din proprietatea clientului in cea a bancii. la un anumit moment. operatiuni cu titluri de valori etc. conturi de depozite si conturi de imprumut. la sfarsitul zilei poate avea sold debitor. contul functionand ca o “suveica” care asigura mai intai folosirea fondurilor proprii si apoi a celor imprumutate. In orice moment. Conturile care se pot deschide clientilor se pot grupa in trei mari categorii: conturi curente.

natura activitatii si comportamentul acestuia nu satisfac cerintele bancii. Disponibilitatile din contul curent sunt foarte volatile si nu pot fi folosite de banca drept resurse de creditare.bifunctionale. statutul societatii. Atat persoanele fizice cat si cele 14 . ceea ce inseamna ca detinatorii de valuta trebuie sa o schimbe in lei pentru plata bunurilor si serviciilor sau restrictia privind sumele in valuta care pot fi scoase din tara sub forma de numerar de catre persoanele fizice. Pentru operatiunile efectuate in contul clientului banca percepe comisioane potrivit tarifelor anuntate. In acelasi timp. O astfel de restrictie este prevederea ca pe teritoriul Romaniei platile se fac numai in moneda locala. In general. Pentru a functiona. Anumite restrictii apar la deschiderea conturilor in valuta impuse de Regulamentul valutar al BNR cu privire la justificarea provenientei sumelor incasate. operarea in cont fara acceptul titularului de cont). Deschiderea contului curent incepe cu incheierea conventiei intre banca si client cu privire la drepturile si obligatiile partilor si la acceptarea regulilor de lucru ale bancii. deci devine un act juridic intre parti. au produs prejudicii. bancile fiind suverane sasi stabileasca propriile reguli de functionare. respectiv director si contabil sef. la deschiderea unui cont banca incearca sa obtina cat mai multe informatii despre noul sau client si sa le analizeze cu atentie. nu respecta legislatia si normele bancare. Conventia are rolul unui contract. certificatul de inmatriculare la Registrul Comertului. Comisioanele se pot calcula asupra rulajului creditor al contului curent sau operatiune cu operatiune. hotararea judecatoresca privind autorizarea functionarii. operatiunile se dispun numai cu doua semnaturi. La deschiderea conturilor curente in lei nu sunt restrictii. Persoanele fizice trebuie sa prezinte numai actul de identitate. au probleme cu justitia. conturile curente trebuie mai intai deschise. iar persoanele juridice depun mai multe documente (contractul de societate. si sunt mandatati cate 12 inlocuitori pentru fiecare dintre titulari. precum si a platilor efectuate. Pentru deschiderea unui cont clientii trebuie sa prezinte o cerere insotita de documentele necesare. codul fiscal. amprenta stampilei. Conturile personale (persoane fizice) se deschid pe numele unui singur titular si deci va exista un singur specimen de semnatura. Exceptie fac companiile straine care pot emite instructiuni de plata cu o singura semnatura. cu care clientul poate face dovada pe cale judecatoreasca pentru incalcarea de catre banca a clauzelor convenite (ex. Titularul poate mandata una sau doua persoane sa aiba drept de semnatura in locul sau pentru toate operatiunile de cont sau numai pentru unele din acestea. incheiat in forma autentica (scrisa). Nu putine sunt cazurile in care unii clienti au datorii neachitate la alte banci. specimenele de semnaturi). ceea ce ridica suspiciuni cu privire la corectitudinea acestora. inregistrarea la Directia Generala a Finantelor Publice. banca este aparata prin lege pentru riscurile asumate si contra eventualelor abuzuri din partea clientilor. La conturile persoanelor juridice. din care cauza la soldurile creditoare nu se bonifica dobanda sau daca se acorda aceasta este foarte mica. moment in care se stabilesc primele relatii de lucru cu clientii. Deschiderea conturilor curente. conform practicii bancii. Selectarea clientilor este o practica nu numai necesara dar mentine increderea celorlalti clienti in serioazitatea bancii. Banca nu este obligata sa accepte orice client si nu este prudent sa deschida un cont daca informatiile cu privire la bonitatea clientului.

folosirea necorespunzatoare a instructiunilor de plata. Conturile de imprumut corespund tipurilor de credite folosite de banca. Conturile de imprumut reflecta obligatiile clientilor fata de banca si se debiteaza cu valoarea creditelor trase. Investitiile financiare ale clientilor facute la banci cu scop de fructificare a capitalului sunt cunoscute sub numele de depozite bancare la termen si se inregistreaza in conturi de depozite. inchiderea contului se face pe baza instiintarii primite de la instanta de judecata. Contul de depozit este un cont de pasiv care se crediteaza cu sumele constituite ca depozite si se debiteaza cu cele iesite din cont la lichidarea depozitului. Dobanda este de regula fluctuanta si depinde de nivelul pietei. daca nu exista o clauza de reinoire automata. se anuleaza mandatul imputernicitului iar contul se inchide. Inchiderea conturilor se face din dispoztia clientilor. motive independente de vointa partilor cum ar fi falimentul unei firme. inclusiv modalitatea de plata a acesteia. Inchiderea contului din actul de vointa al bancii poate avea loc in urmatoarele situatii: contul a devenit inactiv o perioada mai lunga de timp (peste 6 luni) iar in cazul in care banca nu poate intra in legatura cu clientul pentru a restitui soldul. folosirea defectuoasa a contului de catre client (emiterea de cecuri fara acoperire. creditandu-se cu sumele rambursate. in functie de obtiunea clientului. stabileste cecurile in circulatie si fondurile disponibile pentru asigurarea platii. din actul de vointa la bancii sau din motive independente de vointa partilor. banca solicita acestuia restituirea carnetului de cecuri. Daca inchiderea contului vine din initiativa clientului. iar soldul ramas il restituie clientului in numerar sau prin transfer la alta banca. calitatea clientului di perioada de creditare. suma se trece intr-un cont intern de conturi inactive si ramane la dispozitia clientului. La scadenta depozitul si dobanda se transfera in contul curent. caz in care clientul va beneficia de tratamentul aplicat contului curent.juridice pot deschide un singur cont curent pentru operatiunile in lei si cate unul pentru fiecare fel de valuta. deces. iar sumele din cont vor fi eliberate 15 . iar soldul creditor ramas dupa stingerea obligatiilor ramane la dispozitia instantei. orice plata aflata in circuit se respinge prin formula “tragatorul decedat”. Clientul poate renunta la investitia facuta si in virtutea dreptului de proprietate poate solicita retragerea depozitului inainte de scadenta. iresponsabilitate psihica pe baza declaratiei autoritatilor madicale contul se “ingheata” si se adreseaza o cerere catre judecatorie pentru desemnarea unei persoane care sa dispuna de cont. Toate conturile de imprumut functioneaza prin intermediul contului curent. Conturile de depozit. Depozitele pot fi in lei si valuta si se constituie in baza unei conventii scrise intre banca si client in care se prevad suma. Motivele mentionate de client trebuie analizate cu atentie daca se refera la calitatea produselor si serviciilor bancii pentru luarea masurilor care se impun. dar aceasta este ceva mai mica decat dobanda transferata la scadenta. incalcarea regulilor de etica bancara etc) situatie in care banca incunostinteaza clientul de decizia luata si sisteaza orice operatiune noua dand curs numai celor in derulare. Dobanda poate fi transferata si lunar in contul curent. respectiv cu sumele trase din credit se alimenteaza contul curent din care se fac apoi platile si invers din sumele disponibile in contul curent se ramburseaza creditele din contul de credite si se platesc dobanzile si comisioanele datorate bancii. perioada si dobanda.

ca urmare a inovatiilor tehnologice in informatica si comunicatii. de regula. Pentru banca centrala. in sensul cresterii operativitatii. decontarea finala si irevocabila devine evidenta in momentul creditarii bancii creditorului (furnizorului). unul pentru efectuarea decontarilor si altul pentru rezerva minima obligatorie. este pus la dispozitia beneficiarului. rezerva minima obligatorie reprezinta un cost suplimentar destul de substantial. scopul principal este ca decontarile se dobandeasca caracterul de finalitate si irevocabilitate si cu aceasta sa se incheie ciclul financiar al tranzactiilor. Prin aceste conturi. aceste masuri determina majorari sau reduceri a volumului rezervei si majorari sau reduceri a dobanzii cu care este remunerata rezerva. 1.ulterior mostenitorilor legali. Pentru banci. reducerea amplitudinii fluctuatiei pe termen scurt a dobanzii.6 Contul curent la banca centrala Pentru indeplinirea functiilor sale. cat si pentru cele cu banca centrala. Bancile comerciale detin cate un singur cont curent centralizat la banca centrala. banca centrala si banca creditoare) sau de banca corespondenta in relatiile interbancare. marirea elasticitatii dobanzii la cererea de moneda. cu doua subconturi. contul centralizat asigura constituirea resurselor si utilizarea acestora potrivit politicii monetare a bancii centrale: controlul masei monetare. La finele perioadei de inchidere se detremina soldul definitiv care. reducerii costurilor si a riscurilor si consolidarii sistemelor de plati si compensari. In ce priveste rezerva minima obligatorie. generarea sau cresterea penuriei de fonduri pe piata monetara. iar aceasta a creditarii contului creditorului. titularii efectueaza definitivarea decontarii si constituie rezervele minime obligatorii in cotele stabilite. Trecerea la efectuarea platilor pe baza bruta in timp real. iar pentru banca centrala un instrument de a controla dobanda pe piata monetara. Din punct de vedere al decontarilor. va aduce modificari si in finalizarea decontarilor si a functiei conturilor centralizate deschise la banca centrala. In practica. 16 . banca centrala deschide conturi curente centralizate pentru bancile comerciale si trezoreria statului in care aceste entitati detin mijloacele banesti rezultate din activitatea curenta privind comertul cu bani (credite si plati amanate). atat pentru operatiunile cu celelalte banci. Practic. De fapt. Inchiderea contului are ca unic efect inceputul perioadei de inchidere in care se conditioneaza operatiile premergatoare inchiderii. contul curent centralizat asigura decontarea finala si definitiva. banca centrala joaca rolul de intermediar financiar prin care se transfera fondurile de la un titular la altul (banca debitoare.

care permite schimbul de fonduri intre parteneri. astfel: transferuri de valori mari (SWIFT si TARGET). 2. prin intermediul bancilor si a unor sisteme speciale de transfer. MoneyGram). in functie de valoarea transferurilor. Studiul relatiei dintre valoarea si numarul transferurilor intr-un mediu economic statistic conduce la concluzia ca cu cat valoarea unui transfer creste cu atat scade frecventa aparitiei acestuia. transferurile electronice interbancare se diferentiaza.1. telemetrice. Western Union. Inca din deceniul 1960-70 au aparut unele inovatii tehnologice care permiteau legaturi intre locatii foarte indepartate de pe glob. suma. Modalitatea electronica de transfer al fondurilor a determinat si anumite modificari organizatorice in cadrul bancilor prin crearea de compartimente specializate in transferuri de fonduri. care implica folosirea intensiva a informatiei cu un impact economic si social deosebit. elementul principal este riscul diferit pe care aceste transferuri il implica si implicit costurile diferite determinate de securitatea sistemului. cu informatiile necesare referitoare la moneda. in mod complementar. trasaturi care au condus la conceptul de societate informationala. celelalte tranzactii care reprezinta 90% din instructiuni si 10% din valoare sunt denumite de mica valoare.1 Transferuri de valori mari Experientele care au avut loc au condus catre un prag de 90 la 10. electronice. intr-un timp foarte scurt. ceea ce a permis aparitia mai intai a transferului electronic de fonduri si apoi a platilor electronice. in primul rand. aparitia unor noi servicii bazate pe aplicatii bancare electronice. In locul instrumentelor de plata clasice au inceput sa circule mesaje privind platile. TRANSFERURI ELECTRONICE DE FONDURI Informatia a devenit o resursa esentiala pentru dezvoltarea societatii moderne. Transferul electronic de fonduri este un ansamblu de tehnici informatice.1 Procedeul SWIFT Transferul fondurilor s-a realizat de-a lungul timpului prin mai multe modalitati in functie de tehnologia de comunicatii folosita in perioada respectiva. Transferul de mare valoare este o notiune care acopera nu numai valoarea unitara mare dar si pe acela de transfer urgent si este specific transferurilor interbancare (pe plan intern si in strainatate in valute convertibile).2. banci. Aceasta societate reprezinta o noua etapa a civilizatiei umane. transferuri de valori mici (Eurogiro. conform caruia tranzactiile de mare valoare sunt considerate cele care printr-un numar ce reprezinta 10% din totalul instructiunilor se refera la 90% din totalul sumelor transferate si. 2. care antreneaza o crestere continua a volumului si diversitatii informatiilor prelucrate si care utilizeaza tehnologia informatiei si a comunicatiilor. plati catre persoane fizice. Deosebit de denumire. Din considerente privind riscurile pe care le implica dar si din ratiuni practice. carti de plata. parteneri. 17 . precum si alte informatii specifice.

responsabilitatile partenerilor si ale companiilor de transfer. abreviat TT (Telegraph Transfer) care se foloseste si astazi pe plan intern. linie de credit. al doilea nivel cuprinde zece centre regionale (centre de comutare). Bancile romanesti (BRD. ca membre. suma tranzactiei. La sfarsitul anului 2000 la SWIFT erau conectate 192 de tari cu peste 3000 de banci membre si 7125 de utilizatori care au transmis 1. Din totalul transferurilor de fonduri efectuate de tarile europene prin SWIFT. care contin acelesi informatii obligatorii: platitorul.3 mild.Prima modalitate a fost transferul letric (prin posta) al documentelor de plata prin reteaua mijloacelor de transport folosita – masina. de origine europeana. Romania detinea la finele anului 2002 o cota de piata de 6%. adresa. Pe plan international. BA si BRCE) au aderat la SWIFT. 457/1990 “Ghidul privind Transferurile de Fonduri Interbancare Internationale si Compensatiile” elaborata de Camera Internationala de Comert si pe Standardele Internationale emise de International Organization for Standardization care stabilesc reguli obligatorii privind elaborarea si transmiterea mesajelor. Aceste informatii sunt cifrate dupa 18 . acest tip de transfer este cunoscut sub abrevierea MT (Mail Transfer) sau AMT (Air Mail Transfer). dar care are retele pe plan mondial. obiectul platii si instructiuni de acoperire a platii (transferul efectiv al fondurilor. in Belgia. care colecteaza mesajele de pe o anumita zona geografica si le transmit la unul din centrele de procesare: al treilea nivel se refera la ordinatoarele cu rol de supraveghere la nivelul fiecarei tari (concentrator national) care mentin legatura cu membrii si afiliatii retelei (in tarile cu un volum mai mare de mesaje sunt mai multe concentratoare nationale ca de ex. instrumentele de plata care contineau informatiile-bani sunt inlocuite cu mesaje electronice. cel mai modern si rapid sistem cunoscut. Bancile din Romania transmit si primesc mesaje prin centrul regional de la Viena. Prin acest procedeu s-a trecut la circulatia informatiei sub forma de mesaj in locul documentelor pe suport hartie. beneficiarul. activitatea SWIFT se bazeaza pe brosura nr. cod). Amsterdam (Olanda) si Capple Town (SUA). data la care se face plata. acreditiv import etc). 4 in SUA. BCR. si al patrulea nivel include terminalele instalate la bancile care au aderat la SWIFT. servicii de transfer rapid de fonduri pe o baza standardizata. 3 in Anglia. Progresele din informatica si comunicatii au permis aparitia transferului SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication). disponibilitati ale bancii emitente la banca destinatara. banca expeditoare. Intr-un transfer electronic de fonduri. avion. Dupa descoperirea telegrafiei s-a introdus transferul telegrafic. ca o societate privata pe actiuni. banca destinatara (ambele cu nume. valuta. non profit. Scopul acestei companii era de a oferi institutiilor financiare din intreaga lume. In practica bancara. mesaje. 2 in Franta) . ci numai prin centrele regionale si cele de procesare. SWIFT s-a infiintat in 1973. raspandite pe tot globul. in 1992 iar in prezent sunt 25 de banci membre si 13 de banci utilizatoare (banci care nu sunt membre SWIFT dar care lucreaza prin intermediul bancilor membre). SWIFT are o retea structutata pe patru nivele: primul nivel are trei centre de procesare. la Bruxelles (Belgia). prin participarea a 239 de banci din 15 tari. tren. Utilizatorii care transmit sau primesc mesaje nu pot dialoga direct.

9. 3. Mesajele SWIFT sunt clasificate in 9 categorii. Schema de transmitere a mesajelor SWIFT se prezinta in schema 1. Prin reteaua SWIFT se fac si transferurile on-line internationale sau locale. validare si autorizare este urmatorul: . confirmari de schimb valutar si tranzactii cu titluri. SWIFT a introdus un nou model FIN ISO de codificare si validare. Collections & Cash Letters . Financial Institution Transfer. 4. . In prezent sunt cunoscute 7 algoritme de codificare.operatorul de la banca conectata la retea introduce mesajul in terminal. 2.anumite algoritme. cunoscute de ambele banci. cel mai performant fiind RSA creat de unele companii din SUA. Customer Payments & Checks. Travellers Checks. 19 . Securities Markets. Precious Metals & Sindications 7. Schema 1 Transmiterea mesajelor SWIFT Fluxul operatiilor de transmitere. 6. Din anul 2004. care trebuie sa asigure securitatea transferului. Treasury Markets-Foreign Exchange. 8. reprezentand peste 120 de tipuri de mesaje. 5. Documentary Credits & Guarantees. deschidere acreditiv etc) si il plaseaza intr-un fisier de asteptare. astfel: 1. potrivit unui format standard (ecran preformat) si tipului de instrument de plata (ordin de plata. Cash Management & Custumer Status Reteua SWIFT este accesibila non stop prin linii telefonice speciale cu partenerii de retea iar mesajele asigura trei tipuri de operatiuni: transferuri de credit prin ordine de plata care sunt cele mai numeroase. confirmare tranzactie valutara. fiind considerat mai rapid.operatorul controlor verifica mesajul si il trece in fisierul de plecare. bazate pe chei private si publice.

Acestea sunt diferentiate in functie de urgenta si confirmarea mesajului. 20 . adica inaintea celorlalte mesaje din regimul normal. Costuri scazute.centrul de comutare valideaza mesajul si il transmite la centrul de procesare de care apartine. aceasta trebuie sa instiinteze in aceiasi zi banca emitenta si sa returneze fondurile primite.. In acest sistem toate operatiunile sunt computerizate de la expeditor la destinatar si transferurile se executa automat. fiind deci accesibil in orice moment. iar compania de transfer de transmiterea mesajelor intre bancile partenere. fata de 30$-50$ prin telex. .centrul de procesare de care apartine beneficiarul transmite mesajul la centrul de comutare. in medie.concentratorul national verifica formal mesajul (completarea datelor) si il retransmite la centrul de comutare de care apartine. . Potrivit normelor internationale. deci elimina posibilitatea aparitiei acestora iar mesajele sunt codificate. iar acesta il retransmite la concentratorul national si apoi la terminalul beneficiarului. Acesta este considerat avantajul cel mai important in sistemul de plati si de multe ori rapiditatea este mai mare la transferurile externe bazate pe SWIFT decat la cele interne care folosesc alte sisteme. datorita urmatoarelor avantaje: Siguranta in functionare. . in unele tari. Transmiterea mesajelor in sistem SWIFT se poate realiza in unul din urmatoarele regimuri: normal sau ordinar. Rapiditate. urgent. inregistreza datele acesteia si transmite mesajul de plata la centrul de procesare al beneficiarului (daca ambii parteneri sunt la acelasi centru de procesare. mesaje cu circuit limitat pentru transmiterea unor informatii cu caracter general numai membrilor SWIFT. Functionarea sistemului este asigurata 24 de ore din 24 si 7 zile pe saptamana din 7. Timpul de transmise este de cateva secunde. Standardizarea mesajelor elimina interpretarea gresita a acestora si reduce aproape la zero unul din riscurile cele mai frecvente. de pana la 1$ pentru un mesaj. banca emitenta raspunde de elaborarea corecta a mesajului si de asigurarea la timp a fondurilor de plata. adica mesajele se transmit in ordinea introducerii in sistem.centrul de procesare autoriza tranzactia. In cazul in care banca destinatara nu poate efectua plata. sistemul SWIFT este folosit si la transmisia mesajelor interne pentru decontari multilaterale si compensari. Anumite decalaje de timp se datoresc numai diferentei de fus orar intre bancile partenere. autorizarea se transmite centrului de comutare). deci aproape in timp real. Transferurile de fonduri prin sistem SWIFT sunt destul de apreciate de utilizatori. banca destinatara de efectuarea platii conform instructiunilor primite.ordinatorul bancii emitente verifica mesajul din punct de vedere al completarii datelor prevazute si il transmite la concentratorul national de care apartine expeditorul. Programele de transmisie au detectori de erori. . sistem. Acesta este un motiv pentru care. Fiabilitatea. dar raman foarte avantajoase. Costurile sunt.

toate autorizate si supravegheate de banca centrala sau alte autoritati recunoscte in domeniu. Participarea la TARGET este reglementata prin Directiva de Coordonare Bancara 2002/12/EU a Parlamentului European si Consiliului European din 20 martie 2000. Rolul principal revine bancilor centrale nationale care colecteaza mesajele de plata de la participantii interni si le transmite numai in limita fondurilor disponibile ale acestora si a facilitatilor de creditare acordate. Procedeul TARGET se bazeaza pe decontarea bruta in timp real (RTGS) la care sunt conectate sistemele nationale interne (RTGS) din tarile membre. pe baza bruta si in timp real. Structura TARGET este de tip descentralizat care cuprinde: sistemele nationale cu decontare bruta in timp real din tarile membre. mai pot fi si participanti din alte tari (la distanta) care doresc sa participe la sistemul de decontare bruta fara sa dispuna de un sediu in tara respectiva. care a fost proiectat sa raspunda cerintelor de politica monetara ale Bancii Centrale Europene si care sa fie conectat la sistemele nationale de plati din tarile membre.Institutiile financiare internationale folosesc. Structura TARGET. Procedeul proceseaza numai tranzactiile in euro. Deosebit de aceste institutii interne. alte institutii din sectorul public care pot deschide conturi clientilor. inclusiv accesul la credite pe parcursul zilei si alte facilitati de decontare cu conditia ca riscurile pentru 21 . sistemul TARGET coordonat de Banca Centrala Europeana este un sistem in care platile se fac pe baza bilaterala intre bancile centrale. 2. Participantii directi la transfer sunt bancile si institutiile de credit interne. dar dispune de un sistem de control care asigura inchiderea zilei de lucru intr-o pozitie finala si irevocabila. mecanismul de supraveghere al Bancii Centrale Europene. Banca Centrala Europeana nu se implica in sistemul de plati. In esenta. de asemenea. Procedeul a fost initiat in 1995 de Institutul Monetar European devenit ulterior Banca Centrala Europeana si a devenit operativ in ianuarie 1999 prin participarea bancilor centrale din tarile membre si prin acestea institutiile de credit supravegheate de bancile centrale. Acest procedeu este cunoscut sub numele de TARGET (Transeuropean Automated Real-Time Gross-Settelment Express Transfer) si are ca scop sa asigure efectuarea platilor intre bancile centrale europene. numarul minim de tranzactii.1. Criteriile de admitere ale participantilor directi se refera la capacitatea financiara adecvata a institutiei. firmele de investitii financiare. Bancile centrale ale tarilor gazda trebuie sa trateze asemenea cereri in mod similar cu cele ale institutiilor locale. infrastructura tehnica neceasara potrivit nivelului standard si aprobarea bancii centrale. reteaua de interconectare intre bancile centrale. Bancile centrale pot autoriza si alte institutii sa participe la sistem ca departamentele de trezorerie ale statelor membre. casele de compensatii si institutiile de decontari. indiferent de sistemul folosit in fiecare tara si minimizarea riscului de neplata pana aproape la disparitie. SWIFT-ul in transferurile de fonduri iar mai recent prin acest sistem se realizeaza decontarile intre bancile centrale din comunitatea europeana participante la euro.2 Procedeul TARGET Introducerea monedei unice euro a determinat si adoptarea unui procedeu unic de plati intre tarile din zona euro.

Structura si modul de functionare a procedeului TARGET se prezinta in schema 2.banca centrala A (emitenta) autentifica mesajul transmis de institutia de credit initiatoare (decodifica. Totodata. Schema 2 Operatiuni de plati prin TARGET Fluxul operational al platilor cu decontare bruta in timp real este urmatorul: . apartenenta bancii destinatare ca participanta la sistemul RTGS si retransmite mesajul de plata institutiei de credit destinatare. . bancile centrale dispun de o componenta Standard Interlinking care asigura transformarea mesajului din standardul intern in cel comunitar. fara a exista limite inferioare sau superioare. totodata.banca centrala B (banca receptoare) verifica aspectele de securitate ale mesajului. formateaza mesajul conform standardelor comunitare si il transmite prin reteaua de comunicatii bancii centrale B. debiteaza contul interlinking-banca A si crediteaza contul bancii destinatare. debiteaza contul bancii initiatoare si crediteaza contul interlinkingbanca B. Procedeul TARGET administreaza. Platile cu amanuntul care nu necesita o viteza de executie prea mare sunt procesate de alte sisteme europene de transfer de fonduri care au si costuri mai mici ca Euro-giro si altele. totodata. Arhitectura proiectului cuprinde o componenta tehnica si o conceptie de interconectare a bancilor centrale cu Banca Centrala Europeana printr-o retea de comunicatie numita Interlinking prin care se schimba mesajele de plati.institutia de credit initiatoare transmite mesajul de plata (credit transfer) codificat catre banca centrala din tara sa (banca A).plati directe conectate cu operatiunile bancilor centrale din eurosistem. inscrierea informatiilor necesare si respectarea standardelor interne). aproape in exclusivitate. verifica codul bancii).participantii de la distanta sa nu fie mai mari decat ale participantilor locali.plati interbancare si plati comerciale.decontarea soldurilor pentru sistemele de plati de valori mari. in cadrul TARGET se deruleaza urmatoarele tipuri de operatiuni. Asemenea cazuri sunt insa destul de putine. 1. valideaza plata (verifica existenta disponibilului in cont sau a creditelor aferente. 2. numai platile de mare valoare care se transmit intre participanti. 22 . 3. In concluzie. reprezentand de regula transferuri de credit: 1.

80 euro/mesaj (peste 1000 mesaje/luna) la 1. incepand cu “linia de asteptare”. cuprinznd aproape toate institutiile de credit din UE. 96% au fost tranzactii interbancare si diferenta operatiuni directe ale clientilor.75 euro/mesaj (pana la 100 mesaje/luna). fara facilitati de descoperit de cont pe parcursul zilei sau facilitati prin acorduri de rascumparare (repo). In anul 2002.2. dar aceasta nu trebuie sa afecteze siguranta platilor. creditele pe parcursul zilei se acorda in limita disponibilitatilor participantului la banca centrala. Politica de comisioane urmareste ca institutiile de credit sa nu utilizeze alte mecanisme mai putin sigure si sa produca perturbatii pietei unice monetare. Sistemul TARGET functioneaza fara rezerve minime obligatorii preconstituite. 5000 de participanti si cca. eliminandu-se concurenta neloiala.5 mil. Transferurile de fonduri sunt neconditionate si irevocabile. bancii initiatoare decontarea platii. atat pe plan intern cat si extern. iar in altele pe baza unor aranjamente de vanzare a sumei respective si de rascumparare pana la sfarsitul zilei. Ca urmare. Principiul care sta la baza decontarilor in spatiul euro este asigurarea integrala a disponibilului la nivelul bancilor centrale nationale. Politica de tarifare urmareste acoperirrea integrala a costurilor. ora Europei Centrale. Platile intre participantii directi se pot efctua numai pana la ora 05:00 PM. din care cca. dupa aceasta ora urmand sa se faca numai transferuri de lichiditati denominate in euro. inclusiv cele legate de creditele pe parcursul zilei. tarifele practicate de bancile centrale nationale trebuie sa fie apropiate. Mecanismele de asigurare a lichiditatii la nivelul bancilor centrale nationale sunt diferite. bancile din afara zonei euro care finanteaza tranzactii in zona pot participa la sistemul TARGET pe baza unor conturi de decontare deschise la bancile centrale. in interval de 30 minute. Mecanismul asigura decontarea finala pe baza resurselor existente la bancile initiatoare sau cele centrale nationale.banca destinatara trebuie sa confirme. 40. platile facandu-se in limita soldului creditor. Se poate aprecia ca TARGET a devenit cel mai mare sistem de transferuri din lume. sistemul TARGET a procesat 64. Orientarea este catre reducerea tarifelor. Bancile interconectate trebuie sa ia masuri asiguratorii ca toate tranzactiile sa fie procesate inainte de inchiderea sistemului TARGET. creditele pe parcursul zilei de la banca centrala si creditele “overnight”. plati interne si transfrontaliere in valoare totala de 395 trilioane euro. Tarifarea se bazeaza pe numarul mesajelor. fiind diferentiata de la 0.000 sucursale bancare. astfel ca niciodata contul bancii destinatare nu poate fi creditat inainte de debitarea contului bancii initiatoare. apoi imprumuturile pe piata. In acelasi an TARGET avea cca. In unele tari. O particularitate o prezinta faptul ca aceste credite pe parcusul zilei in cadrul sistemelor nationale conectate la sistemul TARGET se acorda fara dobanda. Toate aceste facilitati se asigura in cadrul sistemelor nationale de plati conectate la sistemul TARGET. In mod exceptional. 2. Orarul sistemului este 07:00 AM – 06:00 PM.2 Transferuri de valori mici 23 . si nu beneficiaza de facilitatile oferite bancilor comunitare.

intre organizatii postale. EUROGIRO a fost creat in 1990 pornind de la apreciatele servicii financiare postale si de la traditia de lunga durata dintre unitatile postale de a lucra dupa standarde comune cu scopul de a asigura servicii competitive in domeniul platilor transfrontaliere si a transferurilor de cont. Modulul local proceseaza o gama variata de produse pentru care exista cate o interfata pentru fiecare produs. EUROGIRO asigura mai multe tipuri de produse si servicii de transferuri de fonduri. dar sunt acceptate si institutii de credit si alte organizatii interesate in astfel de transferuri. adica un grup de mesaje care poarta un cod special al sistemului local iar la intrarea in reteua EUROGIRO primeste un alt tip de cod. 200. de cca. dar sistemul dispune de echipamente care asigura la destinatie conversia in moneda solicitata. Capacitatea unui modul local este apreciabila.000 informatii zilnic. Arhitectura. Procedeul EUROGIRO EUROGIRO este o forma de transfer de fonduri pe plan international. dintre care cele mai cunoscute sunt EUROGIRO si WESTERN UNION/MONEY GRAM. Astazi reteaua este formata pe langa organizatiile postale si din banci comerciale si institutii de credit. ceea ce asigura o securitate destul de buna. Toate tranzactiile se transmit in euro.Transferurile rapide de fonduri au patruns si in sfera paltilor de mica valoare conducand la aparitia mai multor modaliatati. EUROGIRO are o retea proprie de plati electronice. si este prezent in peste 200 de tari din Europa. EUROGIRO este format dintr-un modul central cu o retea internationala de transmitere/receptie a mesajelor si mai multe module locale cu retele locale. Arhitectura unui modul local se prezinta in schema 3. o retea locala. dupa cum urmeaza: 24 . un centru intern de procesare si management la distanta. Euro Giro Network. Asia si America de Nord si Sud. un centru pentru mesaje transmise prin internet si echipammente modem de lansare in reteua internationala EOROGIRO. Pentru cresterea operativitatii. Componenta principala este cea locala care dispune de terminale. mesajele de acelasi fel se trimit la destinatie in asa zise “plicuri electronice”. Schema 3 Modulul local EUROGIRO Tranzactiile se realizeaza electronic iar mesajele sunt codificate si autentificate pentru a nu permite unei terte parti sa citeasca sau sa schimbe vreo informatie.

ordine de plata prin telefon.1. Pentru a se asigura securitatea operatiunilor.transferul de credit (credit transfer). dintre care cele mai renumite sunt Western Union si MoneyGram din SUA. Sub aspect operational. Pentru asemenea situatii exista firme specializate care ofera servicii de transfer rapid de fonduri in tot cursul anului.transferul urgent de fonduri (1zi). .000 USD si 10.servicii diverse de decontare in euro. unde se proceseaza toate tranzactiile si un sistem de calculatoare in reteaua de agenti interconectate cu Centrul Operational prin intermediul caruia se pot efectua transferuri intre agentii indiferent de tara in care se afla. . Pe plan international. 1. Operatiuni. Infrastructutra. in alte tari. 1. Daca acesta nu are act de identitate se poate folosi metoda unei intrebari test lansate de expeditor la care beneficiarul trebuie sa dea raspunsul exact. Acestea sunt persoane cu venituri modeste. fiecarui agent i se atribuie un numar de identificare si un PIN.000 USD trebuie sa se obtina autorizarea vocala a Centrului Operational de catre agentul care efectueaza serviciul. informatii care sunt cunoscute numai de personalul autorizat sa efectueze tranzactii din cadrul agentului respectiv. . Eliberarea banilor se face pe baza actului de identitate al beneficiarului. de plecarea la studii a tinerilor si de extinderea relatiilor intre familii. 25 .000 USD dar nu mai mult de 20.000 USD pe zi in cazul in care aceiasi persoana face mai multe tranzactii. care nu au conturi in banca si care doresc ca economiile lor sa ajunga cat mai repede la famiile din tara de resedinta. care dureaza intre 2 si 4 zile si care prezinta o varietate de moduri de transmitere. agentii de turism. cu o durata de 5 zile.plati pentru pensii. avem de a face cu un serviciu prin care se transfera bani intre doua persoane fizice si se elibereaza sumele destinatarilor de catre agentii din retea. transferurile rapide au fost determinate de circulatia fortei de munca din tarile mai putin dezvoltate catre cele avansate. temporar. Procedeul se bazeaza pe un centru informatic international. Aceste firme au pus la punct un sistem operational care are urmatoarele caracteristici.livrare contra numerar cu ramburs (produsele sunt expediate prin posta si sunt eliberate destinatarului numai contra numerar). dar pot fi si oficii postale. . Majoritatea acestor fonduri se transfera de catre persoanele care lucreaza. Centrul Operational. precum si transferuri intre agentii din aceiasi tara. EUROGIRO functioneaza si in Romania prin Banc Post si Posta Romana. case de schimb valutar si alte entitati agreate de compania de transferuri. Agentii din retea sunt de regula banci si institutii financiare. Pentru tranzactiile intre 1. . Procedeul WESTERN UNION si MONEY GRAM Transferurile rapide de fonduri au patruns si in domeniul serviciilor pentru populatie (retail banking).transferuri de fonduri catre conturile bancare ale non membrilor. Transferurile se fac numai intre membrii EUROGIRO potrivit standardelor internationale folosite de acest sistem. Suma maxima pentru o tranzactie este de 10.ordine de plata uzuale.

.operatorul introduce datele tranzactiei in sistemul de transmisie.ordonatorul (clientul) se adreseaza unui agent pentru un transfer de bani in tara de resedinta sau in alta tara si completeaza un formular tip (ordonator. Acestia sunt numai persoane fizice care se afla in relatii personale unii cu altii sau cu diverse institutii (invatamant. ceea ce contribuie la cresterea operativitatii. deci in mod descentralizat. turisti . posibilitatea de a ridica banii de la oricare agent si nu numai de la cel nominalizat. existenta unei retele largi de agenti. avantajele consta in comisioane. in special transferurile efectuate de catre cei care lucreaza in strainatate. tara si localitatea de destinatie) si plateste valoarea nominala a transferului plus comisionul. sumele sunt disponibile imediat ce clientul se prezinta la un agent. Avantaje. studenti – care pot primi bani pentru cheltuieli de scolarizare. Avantajele pentru clienti constau in: rapiditatea in operare. beneficiar. Avantajele sunt in primul rand pentru clienti. si alte categorii mai putin numeroase. respectiv de primire a sumelor. transferuri de fonduri si eliberari de numerar persoanelor destinatare. Schema 4 Fluxul operational La transmitere: 1. Fluxul operational se bazeaza pe un centru unic de procesare si o retea de agenti care fac operatiuni de primiri de sume de la persoanele emitente. unitati financiare. 26 . Pentru agenti.care in anumite situatii pot primi bani din tara de resedinta. de transmitere a acestora si de plata se prezinta in schema 4. posibilitatea transmiterii in afara de bani si a unui mesaj scurt. siguranta si confidentialitate.agentul incaseaza suma de la ordonator. comoditate in utilizare. Sub aspect statistic. reporteri aflati in strainatate – care pot primii salarii si alte fonduri pentru cheltuieli curente. clientii se pot grupa astfel: familii – transferuri intre membrii de familie. realizarea de publicitate interna si externa (includerea agentului in baza de date a sistemului si posibilitatea accesarii acestuia de catre orice alt agent). Fluxul operational. . maximum 10 minute. Toate operatiunile se efectueaza direct de unitatile operative ale bancilor care intra in contact cu Centrul Operational din strainatate.Clienti. cresterea numarului de clienti. suma. diverse companii) fata de care au anumite obligatii banesti. dar nu trebuie neglijate nici cele pentru agenti. in sensul ca nu este necesara deschiderea unui cont.

Structura actionariatului s-a schimbat continuu. Quick Pay. 1/2004 emis de Banca Nationala a Romaniei. Transferurile MoneyGram se fac numai in USD..clientul primeste banii si o copie de pe formular cu mentiunea efectuarii platii si numarul de referinta.Western Union mai are si unele produse ca Will Call. MoneyGram este o companie formata din MoneyGram Payment Systems Inc.ordonatorul contacteaza beneficiarul si ii comunica numarul de referinta. agentul destinatar si 27 . a introdus primul telegraf la New York si a utilizat pentru prima data telexul in anii ’50.beneficiarul se adreseaza unui agent si completeaza un formular tip pentru ridicarea banilor (numele ordonatorului. Agentii sunt obligati ca in afara de tehnica internationala de lucru sa respecte si prevederile legale interne cu privire la transferurile valutare. Western Union este o companie subsidiara a First Data Corporation din SUA.tranzactia se prelucreaza si se transmite un numar de referinta. Quick Cash care sunt variante de plati rapide specifice unor produse. in anii ’80-90 apartinea grupului American Express iar in prezent prin cotarea la bursa din New-York actionariatul s-a diversificat. Western Union a creat in 1990 o filiala pentru servicii financiare Western Union Financial Services care are un departament Western Union Money Transfer pentru transferuri rapide de bani in orice tara. ambele firme de referinta din SUA. MoneyGram International Ltd. Reteua MoneyGram cuprinde peste 25. Western Union a fost infiintata in 1851 si este una din cele mai vechi si renumite companii americane.ordonatorul primeste o copie a formularului cu numarul de referinta. 2. identifica operatiunea si compara datele de pe formular cu cele de pe calculator si daca nu sunt deosebiri proceseaza operatiunea asteptand codul de plata. 1. in cazul tarii noastre Regulamentul Valutar nr.000 de locatii active din peste 120 de tari.1. Western Union avea la sfarsitul anului 2001 o retea de 361 de agenti in 189 de tari cu peste 110.operatorul agentului platitor acceseaza sistemul pe baza numarului de referinta. In 1870 compania a creat prima modalitate de transfer rapid a fondurilor pe distante mari.000 de locatii active (tranzactii). Quik Collect.operatorul comunica Centrului Operational efectuarea platii si operatiunea se inchide. 3.operatorul primeste codul de autorizare a platii de la Centrul Operational. de regula cel pentru cecurile de calatorie din ziua respectiva. 2. astfel ca orice valuta se schimba in USD dar la un curs folosit de firma. 3. In prezent. specializate in transferuri rapide de fonduri si diverse servicii financiare. si Thomas Cook Group Ltd. Cel mai mare volum de transferuri valutare pentru persosne fizice se realizeaza de companiile americane Western Union si MoneyGram. datele de identificare a beneficiarului si numarul de referinta). 4. Pentru transfer se plateste o taxa de catre clientul care trimite banii si care se imparte intre agentul expeditor. La primire: .

2003. 4. 2003. Costica I. Editura Didactica si Pedagogica. 6. Bucuresti. Dardac N. 2. Colectia 2001-2005 www. worldbank. . Basno C. . int www..Instrumenete de plata fara numerar.. ecb. BIBLIOGRAFIE 1.Politici si tehnici bancare. compensari si decontari. org 28 . la eliberarea numerarului in valuta nu se mai percepe comision. 3. 2004. Paraschiv D. Bucuresti. . Lazarescu S.Sisteme de plati. 5. Editura Economica. Bucuresti.MoneyGram. Piata Financiara . Editura ASE. Ca urmare.Tehnica platilor internationale.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->