You are on page 1of 71

1

EVOLUŢIA TURISMULUI ÎN ROMÂNIA

Capitolul I Dezvoltarea turismului în România
Capitolul II Dezvoltarea zonelor turistice
Capitolul III Evoluţia activităţii turistice
Capitolul IV Turismul românesc în contextul celui european

Concluzie
Bibliografie

2

CAPITOLUL I DEZVOLTAREA TURISMUL ÎN ROMÂNIA

Conform determinărilor turismul1 este „activitatea cu caracter recreativ sau
sportiv, constând din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unei
regiuni pitoreşti sau interesante dintr-un anumit punct de vedere". Activitatea
turistică poate fi considerată una din cele mai vechi ocupaţii ale omului încă pe
timpurile când nomadismul era modul de viaţă al unei colectivităţi umane. Pentru
omul nomad turismul devenise o profesie, el nu avea aşezare statornică într-un loc,
dar „făcea" turism dintr-un loc în altul.[33, p. 74]
Pe parcursul timpurilor omul în permanenţă a avut şi activităţi turistice, care
au fost impuse de anumite situaţii, nevoi, necesităţi şi poate nu în ultimul rînd
pentru ceea ce numim noi astăzi agrement. Turiştii care se deplasai dintr-un loc în
altul au fost în decursul timpului printre primii şi cei mai dinamici purtători de
informaţii. În condiţiile lipsei telecomunicaţiilor succesele de dezvoltare în toate
activităţile umane erau difuzate şi prin turişti. Cu certitudine se poate afirma că
turismul a existat în toate epocile istorice, ceea ce s-a nodificat în timp a fost doar
formele de deplasare a turiştilor, scopurile acestora. Pentru unii turismul este o
distracţie sau o formă de menţinere sau de refacere a sănătăţii, iar pentru alţii o
activitate profesională, o necesitate vitală.
Activităţile turistice au un mod specific de realizare în vederea satisfacerii
nevoilor umane. Modalităţile de funcţionare a turismului şi a componentelor sale
constituie mecanismul turistic care este un ansamblu de principii, corelaţii, forme,
instrumente, pîrghii economice, juridice, sociale, ştiinţifice pe baza cărora unii
(turiştii) îşi realizează şi îşi perfecţionează propria activitate. Mecanismul turistic
este constituit dintr-un ansamblu de subsisteme de funcţionare şi reglare, cum sunt,
de exemplu, preţurile (anexa 10), modalităţile de deplasare, condiţiile de realizare a
scopurilor etc. Aceste subsisteme pun în funcţiune latura obiectivă şi cea subiectivă
a activităţii turistice, îmbină cadrul general cu cel particular. Turismul în calitatea
sa de activitate economico-socială este caracterizat prin flexibilitate şi

3

adaptibilitate la diferite situaţii economice, sociale, ecologice. Activităţile turistice
nu apar şi nici nu dispar, ele sunt într-o existenţă permenentă, îşi schimbă doar
intensitatea, direcţiile, volumul. Activităţile turistice depind de un şir de factori:
nivelul veniturilor populaţiei, a infrastructurii turistice, a confortului,
disconfortului etc. Deci problematica trebuie analizată istoric iar diversitatea
turismului este şi mai nuanţată, deoarece în fiecare ţară au existat şi mai există încă
multe forme de turism. Turismul s-a schimbat, modificat, perfecţionat atît în timp
cît şi în spaţiu. Activităţile turistice contemporane sunt o componentă a vectorului
calităţii vieţii, sunt o consecinţă a economiilor reale de piaţă. În interdependenţă cu
economia de piaţă (anglo-saxonă, vest-europeană, paternalistă de piaţă, socială de
piaţă, nordic-europeană, orientată spre şi dependentă de exterior) activităţile
turistice într-un anumit mod sunt direcţionate.
România, cu o experienţă de peste 2000 de ani în activităţile turistice, în
prezent îşi perfecţionează formele de practicare a turismului, infrastructura
turismului şi se află în faţa adoptării unei strategii al activităţilor turistice, prin
luarea în considerare a experienţei ţărilor avansate, a elaborărilor ştiinţifice din
marile centre universitare şi academice. România are posibilităţi universale,
specifice, unice în dezvoltarea turismului. România nu poate (şi nici nu trebuie) să
preia un model elaborat şi folosit în alte ţăr ale lumii. România are propriul său
potenţial ştiinţific şi practic care să fundamenteze strategia sa proprie, cu totul
originală, pe care să o aplice prin metode, de asemenea, întrutotul specifice. O
asemenea orientare nu poate fi explicată doar prin experienţa istorică sau prin
originalitatea condiţiilor geografice, climaterice, tradiţiilor, obiceiurilor, artei,
culturii etc. Activităţile turistice din România se bazează pe un şir de criterii:
încadrarea în cerinţele revoluţiei tehnico-ştiinţifice actuale, valorificarea
experienţelor pozitive a ţării din toate perioadele; preluarea şi implementarea doar
a acelor experienţe ale altor ţări şi popoare care se potrivesc specificului turismului
din România. Astfel dezvoltarea turismului nu trebuie neapărat imitat pe cineva
oricât de original şi de bun ar fi. Activităţile turistice din România au caracter
naţional ele purtând pecetea proprie a românilor motiv pentru care se pot înscrie în

a PIB pe locuitor. arheologic. mărimea şi structura consumului neproductiv şi de starea de sănătate a populaţiei. tehnologice. al teoreticienilor. practicienilor. mărimea veniturilor diferitelor categorii ale populaţiei. 135] Doar printr-un efort concentrat al tuturor structurilor oficiale şi neoficiale. cu o vie contribuţie la dezvoltarea turismului internaţional. al relaţiilor şi deciziilor. calitatea bogăţiilor şi originalitatea aşezărilor gografice. mediul social-politic. p. condiţiile de muncă. economic. etice care asigură viaţa spirituală a fiinţei umane. demografice. educaţie. rezultate din ansamblul comportamentelor oamenilor. economice. 26. fiind în acelaşi timp procese complexe. gradul de acces la drepturile şi libertăţile cetăţenilor. . Complexitatea activităţilor turistice contemporane se reflectă şi în separarea diferitelor forme de turism: sportiv. Activităţile turistice se evidenţiază printr-o multitudine de indici şi indicatori economici şi sociali care se referă la structurile ce oferă servicii turistice. de agrement. Activităţile turistice se desfăşoară în ansamblul condiţiilor naturale. sport. Activităţile turistice sunt nişte procese dinamice. naţional România poate să-şi menţină originalitatea sa. susţinerea şi folosirea efectivă a resurselor naturale. de cunoaştere. vîrsta populaţiei. structura. ele depinzând de ambianţa. influenţate de o multitudine de factori: mărimea. politice. care se rezumă la asigurarea şi satisfacerea trebuinţilor umane prin atragerea. Pe parcursul timpului activităţile turistice au cunoscut un amplu proces de diversificare. mărimea. social-umane. de afaceri etc. 4 contextul experienţelor mondiale. starea mediului natural. În consecinţă activităţile turistice s-au transformat într-o ramură distinctă cu activităţi specifice şi s-au autonomizat. mărimea şi structura veniturilor populaţiei. Activităţile turistice sunt componente ale acţiunilor economice. ştiinţific. de informare. specializare şi integrare. sociale. culturale. speleologic. tratament balnear. social. social. starea demografică. accesul la instruire. [47. cultură. sociale. combinarea. Toate acestea se desfăşoară în strînsă corelaţie şi interdependenţă cu procesele şi fenomenele naturale. structura şi dinamica avuţiei naţionale. procesul tehnologic. investigaţiilor ştiinţifice cu caracter economic. tehnic. tehnice.

Activităţile turistice au eficienţe triple: contribuie la satisfacerea cererii turiştilor. Numărul turiştilor-vizitatori în anul 2000 au constituit cca 5. cazare. care sunt dispuşi să accepte turismul. Se ştie. de mijloacele transport. dar cu un . Potenţialul hotelier în anii 2000-2006 a fost în creştere: de la 280 mii de paturi în anul 2000 pînă la 283 mii de paturi în anul 2005. de preţurile interne şi de cele externe la produsele socilitate de turişti. Unii indicatori estimează factorii sau mijloacele ce contribuie la creşterea sau descreşterea numărului turiştilor. Atragerea turiştilor prin reducerea preţurilor. 169]. în anul 2007 acest număr a depăşit 7 milioane. Turismul prin activităţile sale contribuie la creşterea cererii şi la produsele finale ale altor ramuri din economia naţională. adică de peste 65% din populaţia ţării. turismul emiţător în aceşti ani are o tendinţă de creştere de la cca 6. crează locuri de muncă în reţelele turistice. preferinţele populaţiei. cantitatea şi structura serviciilor turistice.5 milioane turişti în anul 2006. de exemplu. şi după aceasta îşi poate realiza obiectivele turistice propuse. că în orice activitate economică principalul este CEREREA faţă de produsul final al activităţii respective. contribuie indirect la dezvoltarea economiei naţionale prin actualizarea şi multiplicarea cererii la cele mai diverse produse şi servicii.3 milioane. 5 la cei care profită de aceste servicii. cazările în toate tipurile de structuri de primire turistică în anii 2000-2006 s-a menţionat la un nivel constant de cca 15 milioane turişti anual. Turismul are nevoie. Numărul locuitorilor din România. Conform datelor oferite de Institutului Naţional de Statistică şi de Banca Naţională a României indicatoriii statistici sunt în creştere. alţi indicatori referindu-se la consumul pe locuitor a serviciilor turistice. este determinat de un ansamblu de condiţii existente: de nivelul preţurilor din ţară sau nivelul veniturilor. După intrarea României în UE atât numărul turiştilor străini cât şi a celor autohtoni se va modifica fie în creştere sau în descreştere în funcţie de nivelul de viaţă al populaţiei.4 milioane turişti în anul 2000 pînă la 8. în primul rînd. la cazare sau transport poate contribui la creşterea cererii la alte servicii (un preţ cu reduceri aparente la transport. nivelul preţurilor celorlalate servicii şi mărfuri.[73. produse alimentare etc.

3 402. Comunicat de presă. stimulente şi servicii suplimentare. Turismul se dezvoltă tot mai accelerat.7 1188. -număr. de martie 2006 -%. de asemenea. care profită de servicii de calitate la preţuri echitabile (care nu depăşesc nivelul serviciilor sau a mărfurilor similare din alte ţări) devin clienţi permanenţi ai firmelor turistice. Acest indicator include exporturile (turismul emitator) şi importurile (turismul receptor) şi el contribuie atât la emigraţiile. la schimburile de bunuri materiale şi spirituale care au loc între agenţii economici din diferitele state ale lumii. 80 din 3 mai 2007 În economia de piaţă concurenţa reprezintă confruntarea între agenţii ce prestează servicii turistice. în martie 2007 comparativ cu martie 2006 Sosiri înnoptări Martie Martie Martie Martie Martie Martie Turişti 2007 .0 105. 6 supliment mic la alte servicii.1 935. Nr. 1.0 87. iar firmele turstice - preţuri cît mai mari.4 114. stimulând în acelaşi timp factorii interni de creştere economică prin contribuţiile la mărirea cererii. comparativ cu martie 2006. 2006 2007 faţă 2007 2006 2007 faţă români număr.6 103.2 111. Succesul le aparţine acelor firme turistice care îşi stabilesc . 2006 -%- 449.7 99.2 111.0 113.de martie -număr.1 Sosirile şi înnoptările turistice în România.1) Tabelul 1. Clientela preferă preţuri reduse.8 218. respectiv 5. Clienţilor.3 Sursa: Institutul Naţional de Statistică din România.5% în România. Turiştii.1 970.7 %. la creşterea fluxurilor economice interţări.9 1127.5 250.8 191. de regulă. li se acordă diferite facilităţi. Doar în luna martie 2007. sosirile şi înnoptările turistice au înregistrat o creştere cu 11.-număr. cât şi la imigraţiile internaţionale. ar compensa câştigul diminuat din activitatea de transport).3 315. Circulaţia turistică internaţională contribuie. (tab.

în multe ţări lunile iulie şi august sunt toride. datorită căderilor succesive valorifică într-o mai mică măsură potenţialul turistic natural.turiştii români care îşi permit să cheltuiască în jur de 500 de USD pentru o vacanţă. p. îşi reorientează atât veniturile cât şi cheltuielile. rezultă că România încasează din turism numai 9 dolari/locuitor. deşi România posedă condiţii naturale de o excepţională varietate din punct de vedere al resurselor balneare şi a potenţialului antropic. iar o altă parte renunţă pur şi simplu la concediu. Se estimează ca o parte din cetăţenii români cu venituri peste medie să ia în considerare opţiunea a două vacanţe pe an. 7 strategiile de dezvoltare pe un termen lung la preţuri echilibrate.[181. Firmele ce preferă preţurile marginale. editat de delegaţia Comisiei Europene din România. [157] O explicaţie a inerţiei în dezvoltarea turismului ar putea fi transformările social-economice profunde ce au urmat anului 1990 prin trecerea la economia de piaţă şi la proprietatea privată. una primăvara şi cealaltă toamnă. 369 USD pe locuitor în Slovenia etc. 117 USD în Polonia. astfel că turiştii preferă concediile în extrasezon.34-67] Conform studiilor. p. ca domeniu în care odihna şi recrearea. adică în iunie şi septembrie. 151 USD în Cehia. din acelaşi motiv. O parte dintre aceştia îşi reduc bugetele de vacanţă de la 500-600 USD la 200-300 USD. De exemplu. 97] Evoluţia altor activităţi din domeniul turismului s-a desfăşurat sub influienţa unor factori.nu numai a celor ipotecare. totodată. Turismul intern din ţară după anul 1989. de regulă sunt sortite mai devreme sau mai târziu falimentului. publicat în Buletinul Euroinfo. pentru a-şi putea plăti ratele la credite. drumeţia şi sportul. nr 3. ci şi a celor de consum . în locul tradiţionalului concediu de vară. Specificul turismului. Situaţia devine şi mai gravă prin lipsa intenţiilor fezabile de ameliorare. În . faţă de 115 dolari în Ungaria. poate servi cel mai promiţător argument cu perspective de dezvoltare. inclusiv într-un studiu PHARE.[120. din cauza schimbării climei. agrementul şi noutăţile creează bună dispoziţie şi nu numai. Îmbunătăţirea situaţiei actuale se face prin eforturi nu numai la nivelul intenţiilor ci şi prin unele acţiuni mondiale concrete realizate în ultimii ani. odată cu explozia de pe piaţa creditelor .

au provocat un raport preţ-calitate necorespunzător pentru activitatea produsului turistic pe piaţa internă şi externă. indicele preţurilor pentru cazare în unităţile hoteliere a crescut de 187.2 ori în 1994 faţă de 1990 la categoria 2 stele (cameră cu 2 paturi) şi de 239. Unul din factorii principali. p. continuarea modernizării parcului aeronautic. în ultimii ani au contribuit la dezvoltarea unor servicii turistice. că la acest capitol cu efect pozitiv s-a efectuat inaugurarea unor linii aeriene. realizarea unor noi amenajări pentru agroturism. Cu efect pozitiv a avut loc construirea unor noi hoteluri în Bucureşti şi ameliorarea unora dintre cele vechi.7 ori în aceeaşi perioadă la aceeaşi categorie pentru un apartament. rezultă din datele prezentate că principala discontinuitate în economia turismului românesc în ansamblu s-a localizat. prezenţa României la un număr sporit de manifestări turistice internaţionale. Ecologic şi Cultural (ANTREC) şi a formelor de cazare pentru tineret.(OMT). în corelaţie cu declinul activităţii investiţionale inclusiv în dotările factoriale din turism. că o piaţă turistică internă dezvoltată este condiţia principală a realizării exportului turistic (care se face în ţară. la locul consumului) şi a dezvoltării turismului internaţional receptor. In acest mod. în majoritate aceste unităţi fiind private sau în cooperare internaţională. Comerţ. în perioada postdecembristă. 8 viziunea Organizaţiei Mondiale a Turismului .15-57]. aprecierile vizând evoluţia unor asemenea factori în România. putem nominaliza. Referindu-ne la dezvoltarea reţelei de transport aerian. care. care a influenţat diminuarea serviciilor de cazare o constituie inflaţia. dezvoltarea Asociaţiei Naţionale pentru Turism Rural. sprijinirea Ministerului pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii. creşterea numărului companiilor aeriene străine care deservesc Bucureştiul. 188. Turism şi Profesii Liberale de către Programul PHARE în activitatea de marketing. Dat fiind faptul. realizarea unor noi materiale de promovare turistică.4 ori în decembrie 1994 faţă de octombrie 1990. [130. îmbunătăţirea dotărilor în unele puncte de trecere a frontierei şi unele ameliorări ale transportului feroviar. creşterea numărului de organizatori privaţi în turism. Creşterea a fost de 185. între cantitatea şi calitatea ofertei şi cererii . Unul din factorii promotori ai turismului a devenit dezvoltarea acţiunilor de marketing şi promovare.

dacă în anii 1991. 1992 şi 1993 soldul net al contului „turism" era uşor excedentar cu câte 2 milioane USD. 58]. p. 9 în scădere pe piaţă internă. la 10. dezechilibrul balanţei între plecările turiştilor români în străinătate şi sosirile turiştilor străini în România. În aceste condiţii. iar în cadrul acestora circa 40% sunt sosiri din Germania [160]. raport care este oferit concurenţial şi în creştere pe pieţele turistice externe (creştere cantitativă şi calitativă). acestea fiind cuprinse între 40 şi 60% faţă de plecările turiştilor români în străinătate.1 milioane plecări în 1994. la 9.757 mii în 1993.17% din totalul soldului deficitar al contului curent din balanţa de plăţi externe a ţării.2% din total în 1994 şi starea inadecvată a infrastructurii interne de transport rutier. la 10. în anul 1994 dezechilibrul s-a transformat într-un sold net deficitar de 35 milioane dolari al contului „turism". 10. Acest dezechilibru se regăseşte şi în subcapitolul „turism" al contului curent din balanţa de plăţi externe. inclusiv Rusia) şi alte ţări. la 10. dezechilibrul între numărul majoritar al plecărilor turiştilor români spre ţări din Europa. în cadrul numărului total de plecări (din 10. a plecărilor. pe de altă parte.078 mii în 1991. cu tendinţa menţinerii în continuare. Astfel de exemplu. dezechilibrele în structura sosirilor turiştilor străini între numărul mic al sosirilor din ţările Uniunii Europene. în 1994 numărul total al sosirilor a fost de 5. adică 8.preţ minim.105 mii în 1994 şi la 5737 în 1995.898 mii din care numai 548 mii au fost din ţările Uniunii Europene* (8. pe de o parte şi cererea externă ca raport calitate maximă . contradicţia dintre numărul majoritar al sosirilor turiştilor străini în România cu mijloace auto care era de 77. pe întreaga perioadă 1989-1999. Astfel.905 mii în 1992. [208.04 milioane erau spre ţări din . aproximativ la acelaşi nivel. turismul internaţional al României în perioada postdecembristă a fost marcat de alte discontinuităţi: discrepanţa dintre numărul sosirilor în România a turiştilor străini care în 1989 era de 4850 mii sosiri şi numărul plecărilor în străinătate ale turiştilor români care în 1989 a fost de 898 mii plecări.275 mii în 1990. în structurile căreia România urmează a se integra şi numărul mare al sosirilor din alte ţări europene (îndeosebi ale fostului CAER. creşterea spectaculoasă a numărului de plecări în străinătate ale turiştilor români de la 898 mii în 1989 la 11.5%).

traffic. devalorizarea monedei naţionale faţă de principalele valute occidentale constituia. 26. vor fi create.html şi http: //www. pe termen scurt şi mediu. atât în turismul românesc pe ansamblu.infotravelromania. după 1989 aceasta a fost înlocuită cu altă cortină care s-a manifest din exterior spre interior. cât şi în turismul internaţional al României în particular.4%) şi numărul mic al plecărilor spre ţările Uniunii Europene. Turismul intern. [8. de crizele cumulate şi suprapuse cu principala lor rezultantă. pe de o parte. paradoxal. care era de 580 mii în 1994 (4. pe această bază. ca bază a dezvoltării turismului internaţional. Toate dezechilibrele şi contradicţiile prezentate mai sus au fost generate. dimpotrivă. la finele lui 1995 circa 38% din structurile de primire erau . cu tendinţa probabilă a atenuării efectelor negative. 86] Această situaţie a creat percepţia generală a faptului că. iar pe de altă parte. pe măsura integrării României în structurile Uniunii Europene.ro datorită reglementărilor de viză din aceste ţări. premisele de fond ale relansării de ansamblu a economiei turismului românesc. http: //www . dacă până în 1989 exista o cortină a plecărilor din interior spre exterior a românilor. 147] Deşi turismul internaţional receptor ar fi putut constitui un important nucleu favorizant al economiei turismului nostru. generatoare de declin şi importante fracturi în economia turismului intern şi internaţional românesc. din analizele anterioare rezultă cu claritate transferul efectelor negative. [116. pe măsura relansării creşterii economice în principalele ramuri ale economiei. nu a beneficiat în această perioadă de aportul transsectorial util din celelalte ramuri şi subramuri ale economiei ci. dar firesc.ro/statistici. 10 întreaga Europă (99. care au determinat implicit criza economiei turismului nostru intern şi internaţional. După cum sunt de părere unii specialişti. un factor al creşterii fluxurilor de turişti străini spre România. în condiţiile în care. Este evident că. efectul economic al turismului creşte proporţional cu gradul dezvoltării economice. criza creşterii economice. 76.3%). datorită elasticităţii consumului turistic faţă de venituri.

are efecte pe termen mediu şi lung. considerăm că o importantă cauză a declinului permanent al sosirilor din turismul internaţional spre România a constituit-o imaginea defavorabilă* de ansamblu - creată într-o importantă măsură în mod artificial . care să ofere imaginea reală a ofertei turismului românesc pe pieţele externe. Ca urmare. 11 privatizate. a apărut şi s-a manifestat o altă contradicţie. inclusiv potenţial exportatoare de capital investiţional din ţări europene. Cifrele au fost furnizate de Institutul Naţional de Cercetare- . ofertă care dispune de atuuri semnificative în privinţa componentelor ambiental -ecologice şi de ospitalitate apreciate de cererea externă.a României în general şi a ofertei turistice româneşti în particular pe pieţele occidentale emiţătoare de turişti. 347 milioane USD provin din turismul contractual. legată de imaginea produsului turistic oferit. Pe lângă factorii defavorizanţi menţionaţi. totuşi nu a fost realizată relansarea reală a creşterii economice a turismului românesc care şi-a menţinut în această perioadă ponderea modestă de 1% şi sub 1% în cadrul produsului intern brut. Rezultă că o componentă de maximă importanţă în cadrul strategiilor de reorientare şi restructurare a turismului internaţional receptor al României o constituie şi componenta promoţională destinată pieţelor emiţătoare externe. România a încasat din turismul internaţional 612 milioane USD. La aceasta se adaugă aspectul necunoaşterii ofertei turistice româneşti de către noile generaţii de turişti occidentali reali şi potenţiali. În perioada anilor 2002-2006. Din această sumă. ceea ce reprezintă o creştere cu 21.5% faţă de anii precedenţi. Totodată. în derulare. reprezentând un alt factor favorizant atât al creşterii sosirilor din turismul internaţional cât şi al atragerii mai semnificative a investitorilor străini în turism. componentă care. cea între conţinutul şi calitatea reală a turismului românesc şi conţinutul şi nivelul perceptiv-defavorizant a acestuia pe unele pieţe turistice internaţionale. iar 265 milioane USD din turismul individual. deficitul artificial de imagine. înregistrat în această perioadă nu a fost compensat de o strategie promoţională fundamentată ştiinţific şi totodată concretizată practic în mod ofensiv. Impactul a fost cu atât mai defavorabil cu cât este cunoscut faptul că percepţia ofertei turistice în bazinele cererii internaţionale este prioritar.

program viabil pentru viitor. de birocraţia şi legislaţia prea complicată. precum şi informaţiile de la casele de schimb valutar.000 turişti străini. Prin programul „Croaziere pe Dunăre".7%. peste 800. [78. nr. aprobarea şi implementarea Programului special de dezvoltare turistică a zonei Sighişoara (O. 263/2001). evidenţei şi protecţiei turiştilor în structuri de primire turistice (H. 3/2001). atestarea şi utilizarea ghizilor de turism (H. 235/2001). 109. nr. nr.5% şi Suedia . 154] La baza analizei au stat datele colectate de la tur-operatorii naţionali şi din industria hotelieră. Portugalia . 320/2001). nr. instituirea premiilor de excelenţă în turism (Ordinul Ministrului Turismului nr.000 de Euro.86] Programul a scos la lumină problemele legate de infrastructura portuară. din Spania. 305/2001).ro . asigurarea turiştilor în cazul insolvabilităţii sau falimentului agenţiei de turism (Ordinul Ministrului Turismului nr. Cea mai importantă creştere a fluxului de vizitatori a fost de 19%. 238/2001 privind licenţa şi brevetul de turism. urmată de Irlanda cu 18%. bun-venit. în primele nouă luni din an. 12 Dezvoltare în Turism. amenajarea. adică 34% din numărul total estimat pentru 2002.G.G.800 şi 4.000 de turişti proveniţi din statele Uniunii Europene. Printre măsurile de bază luate de către Guvernul României întru îmbunătăţirea climatului activităţii turistice menţionăm: reglementarea accesului. Unităţile de cazare din România au înregistrat*.G. dar şi a hotelurilor. de lipsa amenajării obiectivelor turistice din oraşele-porturi. simplificarea procedurilor de autorizare în turism pe * www . restaurantelor cu specific românesc şi a magazinelor cu obiecte tradiţionale. însă lipsesc sumele cheltuite prin cardurile de credit.promovarea serviciilor turistice bază H. omologarea.000 de turişti străini care au cheltuit între 1. 237/2001).G. din Bucureşti care a efectuat un sondaj pe un eşantion de 314. întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement (H. p. În afara acţiunilor cuprinse în Planul Ministerului Turismului s-au realizat şi o serie de activităţi noi dintre care demn de menţionat sunt: iniţierea programului „Steagul Albastru" prin care plajele de pe litoralul românesc trebuie să se încadreze în .16.G. au vizitat România peste 15. cifră mai mare cu 5% decât perioada similară din 2001.11. [149.

În ceea ce priveşte dezvoltarea şi modernizarea produselor turistice s-au întreprins un set de măsuri. întocmirea Planului Urbanistic de Detaliu pentru zona de practicare a sporturilor de iarnă Clăbucet şi Orleasa. etc. dezvoltarea agrementului nautic în staţiunea Mamaia. siguranţa turiştilor. realizat în coparticipare cu autorităţile locale din care putem enumera: finalizarea lucrărilor de amenajare la pârtia de schi „Creasta Cocoşului" şi reabilitarea instalaţiei de iluminat nocturn pe pârtia Clăbucet. care şi-a lansat oferta publică de vânzare de acţiuni în valoare de 155 miliarde lei. p. ambientarea ecologică. [93. prin multiple acţiuni de informare pe pieţele turistice externe. Pe locul doi se plasează dezvoltarea produsului turistic montan de tip alb de iarna. Limanu. constituirea unui Comandament cu participarea mai multor ministere şi autorităţi locale care a intervenit în rezolvarea problemelor privind calitatea serviciilor.061 acţionari. extinderea sezonului estival prin iniţierea unei oferte speciale pentru perioada septembrie- octombrie. p. în Eforie. care a inclus Programul de Dezvoltare a domeniului schiabil Predeal-Azuga ca parte a Programului Naţional „Superschi în Carpaţi". dând în folosinţă peste 41 de hoteluri noi şi modernizând alte 12 hoteluri. din care s-au subscris 105. realizarea sistemului de indicatoare turistice în municipiul Constanţa şi în staţiunea Mamaia. că agenţii economici din turism au investit în construcţii noi şi modernizări în anii 2001-2002 peste 100 milioane USD. în cursul anilor 2001- 2002. Un alt element al Programului de dezvoltare turistică este proiectul „Dracula Park". [103. rezervoarelor şi bazinelor cu apă. program care în prezent este blocat..2 miliarde lei de către un număr de 15. dintre care modernizarea produsului turistic de litoral se plasează pe primul loc care concentrează un efort considerabil: ameliorarea spaţiilor verzi. folosind . Techirghiol. reabilitarea drumurilor şi aleilor în staţiunile aferente municipiului Mangalia. 13 normele adoptate în Uniunea Europeană. Referitor la investiţiile în turism s-a constatat faptul. 106] Promovarea intensivă a potenţialului turistic românesc s-a desfăşurat. realizarea sistemului de iluminat public în staţiunea Neptun. 59] achiziţionarea instalaţiilor de produs zăpadă artificială şi lucrări de construcţii-montaj aferente punerii în funcţiune a acestora.

la cerere. Recâştigarea pieţelor externe est europene importante.U. cursuri de perfecţionare pentru promovarea în funcţie. În domeniul dezvoltării învăţământului în turism au fost organizate la Centrul Naţional de Învăţământ Turistic cursuri de calificare profesională în meseriile de bază. sens în care în anul 2002 s-a finalizat deschiderile oficiale ale birourilor de turism din Varşovia. din Europa. Austria. cursuri de perfecţionare. Au fost. Germania şi cu Asociaţia Europeană a Şcolilor de Turism şi Hotelărie. iar prin colaborare cu Institutul de Înalte Studii de Turism din Glion . Finlanda. testarea profesională a unor salariaţi din societăţile comerciale. Pregătirea profesională în turism se racordează tot mai mult la sistemele practicate în ţările din Uniunea Europeană. cu durata de 1 an. În cadrul colaborării cu autorităţile de turism din Italia au fost alocaţi 600. care a urmărit fundamentarea riguroasă a programelor de dezvoltare a turismului în concordanţă cu practicile actuale pe plan mondial. de asemenea organizate. America de Nord (S. Polonia şi din Budapesta şi sa asigurat creşterea nivelului calitativ al produselor turistice. 14 forme. În ceea ce priveşte investigaţiile problematice în turism. inclusiv pentru obţinerea brevetului de turism.Elveţia se vor organiza la Bucureşti primele cursuri de pregătire pentru personalul din Europa Centrală şi de Est. căi şi mijloace publicitare variate în special în principalele ţări emiţătoare de turişti.000 de Euro pentru pregătirea a 1. Sistemul proiectat în concordanţă cu metodologia Organizaţiei Mondiale a Turismului. precum şi a Oficiului de Statistică al Uniunii Europene EUROSTAT reprezintă prima fază din procesul de . Italia. verificarea cunoştinţelor de limbi străine etc.A. inclusiv spre România. Cipru. Elveţia. pe module de management. Asia. Un comportament aparte în dezvoltarea activităţii turistice îl formează cercetarea în turism. dar şi în meseriile de bază deficitare.000 de lucrători în meseriile de bază din turism.). sunt de menţionat următoarele: realizarea sistemului de urmărire a încasărilor şi plăţilor aferente turismului internaţional al României. În acest sens au fost stabilite relaţii de colaborare cu instituţii similare de profil din Regatul Unit al Marii Britanii.

la care au participat circa 70. recreare şi cura balneară. condiţii de utilizare eficientă a resurselor de muncă din zonele implicate.9 lei RON) şi 499.000 lei ROL (49. respectiv Bechet-Ostroveni-Zaval-Giugiu. studenţilor. cum ar fi: „Litoralulpentru toţi". studiu privind perfecţionarea metodologiei de cuantificare a încasărilor şi plăţilor din turismul internaţional al României. zona litorală a Mării Negre. studii de oportunitate privind implementarea Programului special de dezvoltare turistică a zonei Sighişoara (Consiliul Local Sighişoara). cum ar fi: zona din sudul judeţului Dolj. pentru care au fost efectuate studiile şi proiectele necesare în baza cărora au demarat acţiunile de amenajare efectivă a zonei. Aceste programe au fost accesibile şi cetăţenilor R. cu mult sub preţurile ofertelor normale. „O săptămână de refacere" în staţiunile balneare. în colaborare cu agenţii economici din turism. Prin astfel de programe de dezvoltare a turismului s-a asigurat.9 lei RON).000 lei ROL (39.„1 Mai la mare". . care au plătit în primele ediţii pentru 6 nopţi preţuri reduse de 399. menită a atrage turiştii. 15 adaptare a sistemului informaţional statistic din turism la standardele Uniunii Europene. Creşterea rolului social al turismului în perioada de referinţă s-a manifestat prin lansarea. Acest aspect. Implementarea proiectului a dat posibilitatea evidenţierii pe baze reale a încasărilor obţinute de România din turismul internaţional. religie etc. iar pe de altă parte. în opinia autorului. pe de o parte. a unor programe turistice care se adresează persoanelor cu venituri mici .000 de persoane.pensionarilor. . precum şi cheltuielile efectuate în străinătate de turiştii români. este necesar de a fi continuat ca o strategie de lungă durată. identificarea şi evaluarea de noi zone cu potenţial turistic şi cu cerere turistică. indifirent de vârstă. cursul românesc al Dunării. naţionalitate. strategia de informatizare a turismului românesc etc. elevilor. implementarea proiectului pilot „Blue Flag" pentru trei plaje din staţiunile turistice de litoral Mamaia şi Neptun. În acest scop au fost derulate programe ce au purtat diferite denumiri.Moldova. „Sănătate pentru toţi". spre turismul intern. s-a creat condiţii pentru refacerea capacitaţii de muncă prin odihnă.

guvernamentale şi ale . Ministerul Turismului întreţine şi dezvoltă relaţii cu organisme şi instituţii internaţionale de profil. acordând o atenţie specială Error! Hyperlink reference not valid. libera circulaţie a capitalului. cu Iniţiativă Central Europeană (CET). "Steagul albastru . astfel încât să devină sector prioritar prin acţiunea concentrată a organismelor legislative. ue. fapt care a devenit viabil în mai multe ţări. 93]. că nu trebuie neglijat şi rolul turismului ca factor de cultură şi educaţie. Obiectivul strategic al Programului de guvernare în acest domeniu este relansarea rapidă şi durabilă. Asociaţia pentru Promovarea Turismului în Ţările Dunărene „Die Donau". Ministerul Turismului este interesat să colaboreze şi în domenii care sunt tratate de alte instituţii guvernamentale. dezvoltarea regională. "Sport extrem"1. reglementările fiscale generale. [143] Au fost lansate noi programe de dezvoltare a produselor turistice (Staţiunea Mamaia -"Riviera Estului". ro/index. 16 Investigaţiile autorului demonstrează. dar au efecte importante în activitatea turistică cum ar fi: statistica şi informatizarea.php?lang=ro&id=1410 locului turismului în cadrul economiei naţionale. mae. protecţia consumatorilor. de mândrie naţională şi de patriotism [90. iar criteriile integrării europene a României au impus sistematizarea unui cadru de lucru adecvat şi eficient pentru abordarea şi rezolvarea temelor care se referă la domeniul său de activitate. Chiar dacă nu sunt prevăzute multe capitole în procedurile de aderare. sprijinirea şi dezvoltarea ÎMM-urilor. În perioada analizată au avut loc contacte şi acţiuni cu Organizaţia Mondială a Turismului. "Bucovina de Aur". cu adresabilitate la toate categorii de populaţie inclusiv celor defavorizate.Blue Flag". Cooperarea Economică la Marea Neagră (CEMN) etc. "Reabilitarea litoralului" şi "Super schi în Carpaţi". "Croaziere pe Dunăre". p. Printre obiectivele de bază ale turismului din România la etapa actuală putem menţiona o nouă abordare a acestei activităţi în contextul aderării la UE.

Referindu-ne la necesităţile simplificării cadrului legislativ. standardele tehnice. staţiuni balneo-climaterice). dezvoltărea şi modernizarea bazei turistice. stabilirea procedurii de co- decizie între Ministerul Turismului şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale privind iniţierea.55] Un important obiectiv economic pentru dezvoltarea turismului îl constituie asigurarea unui mediu financiar-fiscal stimulativ şi stabil.[25. cele pentru construcţii. în concordanţă cu cerinţele staţiunilor turistice moderne. proiectarea şi construirea unor zone de agrement nautic pe litoral pe principiul „Water Land". care se va realiza prin facilităţi fiscale ca reinvestirea profitului şi stimularea investiţiilor noi (cu deosebire în zonele turistice „speciale". proiecte de dezvoltare şi modernizare a dotărilor de agrement din staţiunile turistice. p. în staţiunile turistice sezoniere. 17 administraţiei publice locale. care vor beneficia de un regim propriu în ceea ce priveşte proiectele noi de investiţii şi facilităţile fiscale acordate agenţilor economici din acest domeniu şi prin alocarea unor resurse financiare din fondul de dezvoltare şi promovare în turism. prin intermediul unui şir de activităţi susţinute. orientarea activităţii de cazinouri pe litoral prin pârghii speciale financiar fiscale. care va cuprinde ca iniţiative imediate ca: proiectarea şi construirea unei noi staţiuni pe litoral. care se poate realiza prin proiecte ce pun în valoare turistică elementele patrimoniului naţional. înregistrările şi analizele statistice comune. în scopul diversificării ofertei turistice şi creşterea perioadei de funcţionare a bazei turistice pe litoral. aprobarea şi executarea noilor proiecte de . 76. menţionăm că în acest sens se urmăreşte: promulgarea legii turismului. iniţierea proiectului „ Linie continuă litoral" (întreaga coasta a Mării Negre va fi destinată şi sistematizată sub forma staţiunilor turistice). standardele de pregătire profesională. cum ar fi: armonizarea cu legislaţia din ţările Uniunii Europene pentru standardele de calitate. precum şi prin crearea de zone turistice „speciale" (litoral. indicatorii statistici pentru turism. prin asistenţă şi consultanţă de specialitate se urmăreşte: reabilitarea litoralului românesc. precum şi pentru anumite forme de turism şi categorii de turişti). cu accent deosebit pe cele montane. Delta Dunării. cele ecologice.

134. respectiv pe profit. cât şi pentru alte ţări. reducerea cu 50% a tarifelor percepute pentru obţinerea şi prelungirea certificatelor de clasificare a pensiunilor turistice şi agroturistice. îl formează tendinţele de dezvoltare a turismului rural. realizarea unei noi reglementări a regimului juridic al plajelor. falezelor şi zonelor adiacente. Transporturilor şi Locuinţei. în condiţiile prevăzute de lege. includerea în programele instituţiilor de învăţământ cu profil turistic sau agricol a problemelor specifice pensiunilor turistice şi agroturistice. Programul include şi diversificarea agrementului în staţiunile de iarnă (programe apres-scky). Un compartiment aparte pentru România. Ministerul Industriei şi resurselor. a terenurilor aferente părţilor şi instalaţiilor pentru sporturi de iarnă. din terenurile disponibile. pe o perioadă de 10 ani din momentul clasificării pensiunii turistice sau agroturistice. staţiunilor turistice şi a zonelor cu potenţial turistic. recâştigarea pieţei turistice interne şi a pieţelor externe tradiţionale din Europa. Proiectul de lege pentru acest program a fost avizat de Ministerul Lucrărilor Publice. care se va realiza în pensiuni turistice şi agroturistice prin reintroducerea sau extinderea următoarelor facilităţi: scutirea de la plata impozitului pe venit. asumarea de către autorităţile României a rolului exclusiv de reglementare a metodologiei de atestare a localităţilor turistice. 18 investiţii majore în domeniul turismului. p. p. asigurarea siguranţei turiştilor. deschiderea a cel puţin două noi birouri de turism (Ungaria şi Danemarca) declanşarea unor acţiuni promoţionale de amploare prin includerea ofertei turistice româneşti în cataloagele marilor firme tur-operatoare. 78. alinierea la standardele europene. 29] Pentru anul 2007 în cadrul Programului naţional de dezvoltare turistică „Super-schi în Carpaţi" se urmăreşte dezvoltarea şi modernizarea staţiunilor turistice montane pentru schi precum şi înlocuirea instalaţiilor de transport pe cablu învechite care prezintă un factor de risc în turismul montan. dezvoltării şi exploatării de pensiuni turistice şi agroturistice. Ministerul . a unor suprafeţe necesare construirii.[197. punerea la dispoziţie de către autorităţile locale. precum şi altor pieţe netradiţionale. diversificarea publicaţiilor turistice editate în mai multe limbi de circulaţie internaţională şi distribuirea lor în ţară şi străinătate.

5-2. Odobeşti. Împreună cu asociaţiile profesionale se va organiza informarea adecvată a agenţiilor de turism în vederea întocmirii ofertei pentru partenerii străini.). Breaza şi Târnave (Cotnari.). Alimentaţiei şi Pădurilor. ca zonă de interes turistic.Bucium etc. la podgoriile care îndeplinesc condiţiile necesare. 19 Agriculturii. macarale dezafectate etc. Ministerul Dezvoltării şi Prognozei şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Turistii au ocazia să deguste vinuri din podgoriile* de la Urlaţi. în special străini.0 milioane persoane şi cu un venit anual de peste 1 miliard USD. îndepărtarea din porturi a obiectelor care produc poluare vizuală (nave abandonate. 153] Se preconizează ca rezultatele acestui program să fie creşterea circulaţiei turistice de la care se pot obţine încasări şi creşterea importanţei zonei Dunării pe tot parcursul.Ţara Vinurilor" se urmăreşte valorificarea potenţialului important vini-viticol recunoscut al României prin organizarea de vizite pentru turişti. Murfatlar. Iasi . creşterea calităţii serviciilor în turismul montan şi atragerea unui număr sporit de turişti străini şi români. mănăstiri. Valea Călugărească. În cadrul unor dezbateri la nivelul guvernului cu factorii implicaţi (producători şi exportatori de vinuri. alte bunuri cu specific local sau naţional) şi amenajarea de zone de agrement pe malul Dunării (în special în aria localităţilor Olteniţa şi Giurgiu) pentru atragerea de turişti din capitală. Valea Călugărească. totodată se are în vedere introducerea în circuit a noi porturi (Bechet şi Cetate). reabilitarea punctelor de atracţie turistică din localităţile portuare şi din vecinătatea acestora (muzee. Acest complex program îşi propune realizarea diversificării ofertei.Moldova.[144. cât şi terminalul Giurgiuleşti din R. Un alt program al turismului din România care are menirea să îmbunătăţească infrastructura şi amenajările urbanistice în porturile dunărene în care au acostat vase cu turişti străini în anii 2002-2005. reprezentanţi ai zonelor turistice) s-a definitivat strategia de implementare a . Ministerul Administraţiei Publice. este „Croaziere pe Dunăre". biserici. Sunt necesare lucrări de modernizare a danelor. parcuri şi rezervaţii naturale şi amenajarea de spaţii comerciale atractive pentru vânzarea de produse de artizanat. care poate fi apreciat cu cifre de 1. Seciu. Prin Programul „România .

pe termen lung. Programul „Q" (de creştere a calităţii serviciilor turistice)1 este un program similar derulat şi în Spania. care să corespundă exigenţelor actuale ale turiştilor. Judeţul Timiş. un alt program important al turismului îl constituie recunoaşterea internaţională a calităţii plajelor litoralului românesc al Mării Negre.Q). În anul 2006 a fost realizată faza pilot pentru 5-6 plaje din staţiunile Mamaia şi Neptun-Olimp. Prin . Un alt program de dezvoltare a turismului este „Vacanţa la Ţară" care are ca scop orientarea fluxurilor turistice către zonele rurale Astfel. obiectul studiului de caz se înscrie în aceste obiective prin programul „Drumul Turistic al Cramelor Recaş". Introducerea în România a simbolului Steagul Albastru (Blue Flag). Simbolul este atribuit de o organizaţie non-guvernamentală internaţională . care prezintă interes regional. Introducerea în circuitul turistic a noi zone şi trasee şi mai buna cunoaştere a vinurilor româneşti în străinătate sunt principalele deziderate ale programului. va avea consecinţe favorabile asupra acestui domeniu de activitate. Programul „Q" va avea ca efect îmbunătăţirea sensibila a calităţii serviciilor turistice şi implicit creşterea competitivităţii ofertei româneşti în străinătate. etc. program inaugurat în mai 2003. creşte gradul de utilizare a pensiunilor rurale care au o dinamică accentuată şi se diversifică oferta turistică cu preţuri accesibile persoanelor cu venituri mai mici. Cu sprijinul centrelor vini-viticole se vor organiza permanent acţiuni de prezentare în exterior a vinurilor româneşti. specificăm ca cel mai valoros vin din aceste Crame datează din 1957.Fundaţia de Educaţie pentru Mediu.(Anexa 7) Atribuirea simbolului se face în funcţie de îndeplinirea a 27 de criterii referitoare la calitatea apei.[194].[207] În acelaşi timp. De asemenea. Prin acest program se vizează alinierea turismului de litoral din România la practicile europene în domeniu având o mare influenţă asupra atractivităţii ofertei turistice de litoral. informarea publicului. 20 programului. echiparea şi curăţenia plajei. se va crea o cultură a calităţii în turism care. se oferă posibilitatea cunoaşterii de către turiştii străini şi români a tradiţiilor autentice ale satului românesc. Franţa. Elveţia care va introduce un sistem eficace de atragere a sectorului privat pentru atingerea unui standard de calitate (prin lansarea mărcii de calitate .

0 30.0 27.0 4 Programul numărul de turişti. Vatra Dornei. Vor fi puse în circulaţie turistică internaţională în perioada apropiată (Sinaia. va diversifica şi crea o ofertă de prestigiu.0 32.0 45. (Anexa 7) Tabelul 1. 21 Programul de reintroducere în circuitul turistic şi restaurare a clădirilor „Cazino". profitul.0 14.0 2 Programul numărul de turişti. Slănic Moldova. mii 15.0 3 Programul numărul de turişti.0 23.0 12. mii 12. Programele turistice cu caracter social vor continua programele sociale lansate până în prezent: „Litoralul pentru toţi". „ 1 Mai la mare".0 mereu surpinzătoare" Sursa: investigaţiile şi calculele autorului .0 24. Programul va atrage clientela cu venituri mari.0 oameni „România . milioane lei 40. „Refacere în staţiuni balneare". iar efectul acestora va fi crearea unui sistem de turism social şi îmbunătăţirea utilizării structurilor turistice pe parcursul întregului an. milioane lei 25.0 13. Constanţa. componente ale patrimoniului cultural naţional de arhitectură.0 22. milioane lei 11.0 oameni profitul.0 50.a.2 Desfăşurarea activităţii turistice în România în a.0 100. Herculane) şi incluse în lanţuri internaţionale de cazinouri. milioane lei 10.0 25.0 50.0 24.2005-2007 Nr Proiecte şi programe Anii 2005 2006 2007 1 Programul „Q" numărul de turişti.0 oameni «Dracula Park» profitul.0 15.0 oameni «Casino» profitul. mii 20. mii 10.

p. Ţinând seama şi de acţiunile întreprinse de către ţările concurente. totodată. turismul dinRomânia îşi propune pentru anul 2009. cu mult mai mare decât cea a unui simplu proiect de promovare a turismului.[127. Realizarea în practică. p. pe pieţele externe. Dracula Park S. Turcia . un hipodrom. în ţările care prezintă interes faţă de oferta ţării noastre (Germania.76 milioane euro). crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea zonei de amplasament. proiectul fiind respins deoarece ar fi pus în pericol existenţa unei păduri declarată rezervaţie naturală. Ungaria -28 milioane euro. menţionăm. 126]. realizarea unei campanii de promovare şi publicitate diversificată şi de mare amploare. S. un circuit auto şi „România în miniatură". va avea o influenţă semnificativă asupra economiei. 22 Un interes aparte pentru străini reprezintă „Dracula Park" (tabelul 1.).C.2.). ţări care dispun de bugete de promovare mai mari decât ale României (Bulgaria . că implementarea acestor programe şi proiecte vor mări considerabil venitul naţional din acesteă activitate. sporirea circulaţiei turistice interne şi internaţionale.10 milioane euro. "[198. Austria.11 milioane euro. Olanda. 30] În cadrul colaborării cu firma Pricewaterhouse Coopers se urmăreşte atragerea de investitori străini cu capacitate financiară ridicată.mereu surpinzătoare". Pe baza studiului întocmit de Pricewaterhouse Coopers s-a decis asupra amplasamentului parcului la Snagov. astfel încât să se asigure finalizarea proiectului în viitorul cel mai apropiat. Amplasamentul iniţial s-a dovedit nefericit. Polonia . 125.[106. prin Programul „România . 61- 85] Obiectivul acestui proiect este creşterea atractivităţii ofertei turistice româneşti. Ţările Scandinave etc. Complexul va cuprinde un teren de golf. unul dintre cele mai importante programe turistice. în planul de construire al parcului sunt incluse şi labirinte şi catacombe care vor conferi un caracter de „zonă de distracţii".A. Având în vedere competiţia existentă pe pieţele turistice externe. Canalele pe care poate fi prezent mesajul de promovare a ofertei noastre cu difuzarea videoclipului publicitar „ România -mereu . „Proiectul construcţiei unui parc de distracţii care să exploateze mitul contelui băutor de sânge şi potenţialul cultural al perioadei Vlad Ţepeş a fost deja lansat. cu impact puternic în cadrul segmentelor potenţiale de populaţie.

În acest sens toate hotelurile din România sunt . 23 surprinzătoare". Cehia. În promovarea produsului turistic românesc. pe module de management. în luna ianuarie a anului 2003 au fost instalate. Polonia. în localităţile şi staţiunile turistice importante. canalele naţionale din ţările considerate în această perioadă esenţiale pentru promovarea turismului românesc ca: Germania. turismul din România şi-a reglementat obligativitatea exprimării tarifelor contractuale în Euro. se au în vedere ţări care prezintă interes pentru România ca: Germania. Rusia. cu durata de 1 an. EuroSport.000 de lucrători în meseriile de bază din turism Prin colaborarea cu Institutul de Înalte Studii de Turism din Glion (Elveţia) la Bucureşti funcţionează primele cursuri de pregătire pentru personalul din Europa Centrală şi de Est. capabile să prezinte oferta naţională şi locală în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ. Programul„Infoturism" presupune organizarea de centre de informare turistică. în Bucureşti. Austria. Ţările Scandinave. Spania. în special oferta litoralului. România a făcut şi va continua să facă progrese importante în ceea ce priveşte stabilirea unei economii de piaţă funcţionale şi a acordării unui rol prioritar serviciilor şi în special turismului în viaţa economică a ţării noastre. Scopul urmărit prin acest program este o mai bună informare a turiştilor români şi străini. panouri de informare turistică tip „city-light" cu prezentarea principalelor obiective turistice. Slovacia. De asemenea. Olanda. În cadrul colaborării cu autorităţile de turism din Italia vor fi pregătiţi peste 1. care reprezintă marca naţională a turismului românesc sunt: canalele de televiziune paneuropene ca EuroNews. de 30 secunde. Obiectivul ridicării pregătirii profesionale a personalului din turism la nivelul exigenţelor actuale pe plan european cu eforturi proprii şi cu asistenţă externă se regăseşte în Programul de reorganizare a învăţământului turistic în concordanţă cu criteriile şi cerinţele Uniunii Europene. precum şi în meseriile de bază deficitare. Prin programele propuse. precum şi în punctele principale de frontieră. Ungaria. Ca urmare a aderării ţării la Uniunea Europeană şi a integrării pe piaţa europeană.

grad mediu de ocupare de 50% şi investiţie de peste două milioane de dolari SUA. O ofertă specială a lansat şi hotelul Central.805 din 23 august 2001). Această situaţie. a fost promoţia pentru pachetele comercializate de agenţiile de turism În acelaşi timp. care totalizează 437 locuri de cazare.[34]. . multe hoteluri s-au confruntat în plin sezon turistic cu un grad modest de ocupare. Euro sau USD (H.700. „stai şapte zile şi plăteşti cinci". Astfel. tot de trei stele. din Mamaia. exprimate în USD la moneda europeană.000 lei. Combinând cele două oferte promoţionale.200.000 la 2. Datorită tarifelor ridicate. cu dotări trei stele. cu 0 cifră de afaceri de 114 miliarde lei. pentru a obţine un profit minim şi sigur sau pur şi simplu pentru imagine. tariful de recepţie a fost redus de la 2. practicate până în prezent. Majoritatea hotelurilor de două stele au redus tarifele cu 20-30%. pentru a transforma hotelurile în centre de pregătire. 24 obligate să convertească tarifele contractuale în curs.G. Banca Română pentru Dezvoltare dispune de 6 centre de pregătire în ţară. neraportate la calitatea serviciilor oferite şi a faptului că nu au ştiut să-şi promoveze suficient de bine oferta. în timp ce tarifele de recepţie sunt afişate în lei. multe companii îşi îndreaptă investiţiile către spaţii de cazare. iar altele au aplicat sistemul occidental: „plăteşti cinci zile şi stai şapte" sau „plăteşti şapte zile şi stai nouă". gradul de ocupare a crescut de la 80 la 100%. Totodată. i-a obligat pe unii hotelieri să lanseze oferte speciale. unele unităţi de cazare renovate integral au deschis sezonul cu preţuri foarte convenabile. după modelul celor practicate în ţările Uniunii Europene.

Dezvoltarea durabilă a turismului trebuie să răspundă nevoilor prezente ale turiştilor şi a regiunilor care primesc turişti. Mondializarea turismului impune să căutăm soluţii la problemele pe care le presupune dezvoltarea durabilă. incluse într-o strategie adecvată de dezvoltare.000 mil. oferă acestei ţări o configuraţie ideală pentru turism1. litoralul românesc al Mării Negre. 1. În cadrul strategiei naţionale de dezvoltare a turismului românesc este necesară stabilirea unei ierarhii a zonelor prioritare ce trebuie avute în vedere în perioada imediat următoare. (anexa 5) Studiile efectuate de autor în acest domeniu au condus la concluzia că există câteva zone turistice de interes care. Atingerea acestui obiectiv presupune: dublarea numărului de turişti străini la orizontul anilor 2010.2012. ţinând cont de oferta potenţială şi de categoriile cererii turistice ce ar putea fi satisfăcute prin valorificarea ofertei existente. de la cca. zona Deltei Dunării. cu zone muntoase. zonele Braşov şi Sibiu. Relieful cu forme armonioase. pot conduce la relansarea turismului românesc. lăsând totodată porţi deschise dezvoltării ulterioare a turismului cu conservarea patrimoniului cultural şi natural pentru generaţiile viitoare. Carpaţii. Obiectivul principal al politicii de mediu a României* este reducerea decalajelor . regiunea nordului Moldovei. feroviare şi drumurile transeuropene. USD în 2004 la cca. Liniile aeriene. căile fluviale şi maritime o leagă de cele patru părţi ale continentului. 800 mil. Aceste zone ar putea fi: zona Bucureşti. Obiectivul strategic general de dezvoltare a turismului îl reprezintă crearea unui produs turistic naţional competitiv. creşterea în consecinţă a încasărilor valutare din turism. USD în anul 2007 şi 2. colinare şi de câmpie. 25 CAPITOLUL II DEZVOLTAREA ZONELOR TURISTICE Poziţia României este la răscruce de drumuri a ţărilor europene şi asiatice. la nivelul valorii resurselor turistice de care dispune România şi care să impună acest domeniu ca activitate economică prioritară în cadrul sistemului economic naţional.000 mil. USD la nivelul anilor 2010 . ceea ce o fac uşor accesibilă de la est la vest sau de la nord la sud.

România a fost declarată a treia destinaţie geoturistică din lume. a autorităţilor locale şi regionale din România. Strategia de acţine conţine un pachet de proiecte de acte normative armonizate cu legislaţia din ţările UE prin care se va asigura atât creşterea calităţii serviciilor cât şi diversificarea ofertei şi a fost lansat proiectul de elaborare şi implementare a Strategiei Turismului Românesc. precum şi implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone. a ONG-urilor din turism şi a consultanţilor internaţionali şi s-a demarat procesul de branding naţional printr-un proiect susţinut de Agenţia Statelor Unite pentru dezvoltare Internaţională (USAID) ce include şi reprezentanţii asociaţiilor profesionale şi patronale din turism care se corelează cu proiectul de creare a brandului national iniţiat de Agenţia Naţională pentru Strategii Guvernamentale. în septembrie 2005. inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000. pentru susţinerea şi promovarea ofertei turistice din România. se au în vedere următoarele direcţii de acţiune: promovarea investiţiilor de capital autohton şi comunitar pentru realizarea măsurilor şi lucrărilor de protecţie a mediului. Pentru atingerea acestui obiectiv. pentru creşterea circulaţiei turistice a fost lansat oficial proiectul de Strategie a turismului românesc cu participarea asociaţiilor profesionale şi patronale din turism. Proiectul se realizează în cadrul unui amplu parteneriat naţional şi internaţional şi are ca nucleu Raportul de Ţară . Prin aderarea Romaniei. la "Carta pentru Geoturism" a National Geographic. se remarcă în Raportul de sinteză asupra îndeplinirii prevederilor Programului de guvernare în anul 2005 şi primul trimestru 2006. 26 faţă de statele membre ale UE în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului. protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate. prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric. ameliorarea calităţii solului. reducerea riscului la dezastre naturale în toate regiunile ţării. asigurarea protecţiei şi conservării resurselor naturale.

Restaurante şi cu sprijinul experţilor din cadrul Ministerului Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei şi ai Institutului Naţional de Statistică. diversificarea ofertei şi creşterea calităţii serviciilor turistice.). Sibiu . cooperarea organismelor guvernamentale cu sectorul privat pentru promovarea investiţiilor transfrontaliere. Obiectivele pe care Guvernul României şi le-a fixat în domeniul turismului sunt: creşterea circulaţiei turistice pe teritoriul României. Turismul din România va fi orientat şi integrat în tendinţele regionale şi mondiale. brevetare şi clasificare în turism.CIT-urile. licenţiere. circuitele bisericilor fortificate săseşti şi ale oraşelor medievale transilvănene. a activităţilor de marketing şi promovare. utilizarea unei cote părţi din fondurile pentru conversia profesională a persoanelor aflate în şomaj. iar în colaborare cu specialiştii Sectorului Turism. a realizat o etapă importantă de actualizare a nomenclatorului Clasificarea Ocupaţiilor din România pentru Sectorul Turism. din punct de vedere al dinamicii şi orientării în structurarea ofertei. În domeniul legislativ. Restaurante . pentru şcolarizarea şi pregătirea acestora în meserii şi .2007 capitala europeană culturală. Prin aceste obiective Guvernul României îşi propune cel puţin o dublare a veniturilor din turism până în anul 2008. Hoteluri. autobuzele turistice. Hoteluri. în conformitate cu practica internaţională. 27 pentru Turism realizat în colaborare cu Consiliul Mondial al Turismului. Strategia pe care Guvernul României le va promova pentru valorificarea potenţialului turistic naţional privesc următoarele aspecte: stabilirea priorităţilor în dezvoltarea infrastructurii de sprijin a turismului în corelaţie cu dezvoltarea infrastructurii generale. domeniul schiabil integrat. Dunărea şi Delta Dunării. transferarea către sectorul privat. S-a formulat un set de proiecte prioritare care au fost promovate atât în presă cât şi în reţeaua asociaţiilor din turism. îmbunătăţirea procesului de instruire şi protejarea mediului natural. Superschi în Carpaţi şi Programele sociale şi s-au stabilit zonele turistice ţinta (Dunărea şi Delta Dunării. prezentat în martie 2006. etc. respectiv: Centrele de informare turistică . Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT) a acţionat pentru simplificarea legislaţiei de specialitate în domeniu. funcţionarea organismelor de consultare dintre industria turistică şi administraţia publică la nivel central şi local.

Municipiul Bucureşti (1927559 locuitori.asocierea experţilor guvernamentali cu mediile asociative profesionale. Nucleul afacerilor din România . Valoarea adăugată pe care România o va aduce Uniunii Europene cuprinde în principal: cultura română. patrimoniul natural şi cultural. artişti. este împărţit în şase sectoare administrative. îmbunătăţirea şi finanţarea formelor educaţionale de profil (licee de turism şi facultăţi de profil). expertiza diplomatică acumulată în diferite regiuni ale lumii. atât pentru turismul intern cât şi internaţional deoarece este capitala ţării. sportul de performanţă. este principalul centru de afaceri. Actualmente capitala se confruntă cotidian cu o criză a locurilor de cazare. Geografic peste 70 % din cifra de afaceri a agenţiilor de turism este realizată în Bucureşti. consultanţi privaţi. 28 ocupaţii specifice turismului. de agrement şi cultural. calitatea capitalului uman. Regiunea capitalei Bucureşti se consideră ca un element forte în atractivitatea turistică. definirea şi promovarea unui brand turistic naţional pentru individualizarea.400 de agenţii de turism din România. Elaborarea conceptului Branding România. jurnalişti. sau . cu toate că în ultima perioadă s-au întreprins eforturi de amenajare şi renovare a principalelor hoteluri de construcţie mai veche.ştiinţific al ţării. contribuţia la securitatea regională şi la promovarea valorilor democraţiei şi economiei de piaţă în spaţiul de vecinătate imediată. economic şi cultural . 800 sunt în Bucureşti)*. fiind cel mai important centru politic. informatizarea acţiunii de promovare a turismului. Construcţia strategiei de promovare a profilului de ţară .1459. 25 % din agenţiile de turism din România îşi au sediul în Bucureşti (din totalul de circa 2. Devine capitală a Ţării Româneşti începând din a doua jumătate a secolului al XVII-lea şi capitala României din anul 1862. diversitatea habitatului natural. ca reşedinţă a lui Vlad Ţepeş. cât şi pentru investitori.IX. personificarea şi sporirea atractivităţii specifice ofertei naţionale. atât pentru consumatori. la 1 iulie 2004). Prima menţionare documentară a fost în 20. miezul reţelelor de transport. cu universităţi.Bucureştiul este o zonă favorabilă pentru turismul de afaceri. definirea unor obiective clare şi a planurilor de acţiune.

nu toate hotelele dispun de parcări pentru mijloace de transport. iar în 2004 de circa 729882 turişti. a monumentelor. p. 78 circuite turistice în punctele de atracţii turistice. In total în anul 2003 zona Bucureşti-Ilfov a fost vizitată de 585560 turişti. În centru atenţiei turistice se află Calea Victoriei. Breviar statistic. 29 construit noi hotele. 2002 pe calea aerului au sosit 688655 turişti.752116 turişti.html Sursa: Turismul României. din punct de vedere al turistului.ro/statistici. amenajări turistice în zonele Palatul Mogoşoaia Snagov etc. de la plecarea de acasă şi până la întoarcere. Politica de dezvoltare vizează îmbunătăţirea calitativă a dotărilor turistice. infotravelromania. [Anexa 3]. Produsul turistic. se defineşte ca fiind un ansamblu de bunuri materiale şi servicii capabil să satisfacă nevoile de turism ale unei persoane. sporirea calităţii serviciilor pentru turişti. în timp ce numărul de turişti străini a crescut de la 343996 în 2003 la 428178 în 2004. sunt necesare eforturi de concentrare a zonelor de atractivitate turistică. Specificul zonei Bucureşti este legat de accesul lejer la spaţiul aerian continental şi mondial. în 2004 . Pentru a perfecţiona oferta produselor turistice. (astfel în a. Numărul de turişti români s-a ridicat în 2003 la 241564 persoane. Pentru a spori gradul de satisfacere a . precum şi de numeroase centre de interes turistic pe care le posedă. iar în 2004 s-a ajuns deja la 301704. www. nu toate centrele de agrement şi recreere satisfac standardele internaţionale. interesul sporind pe an ce trece. Unele aspecte reduc activitatea turistică: posibilităţile limitate de cazare. indentificarea principalelor Error! Hyperlink reference not valid. Curtea Veche şi Dealul Patriarhiei. modernizarea bazei tehnico- materiale.704467 turişti)*. în 2003 . amenajarea elementelor de cultură istorică. 2005. de facilităţile pe care le conferă rolul de capitală.

feroviare.4°C. minima absolută anuală -12. Strategia în această zonă asigură: atragerea capitalului intern şi internaţional pentru modernizarea capacităţilor de cazare existente. recreere fără abuz ecologic. unităţile de cazare1 fiind într-o stare ce necesită modernizări şi amenajări. 30 cererii.5. prin intermediul căruia turiştii. Pe cale maritimă au sosit de asemenea turişti străini: 135 mii în 2001. În oraşul Constanţa temperatura medie anuală este de 12. capacitatea de cazare trebuie să-şi găsească o rezolvare arhitecturală novatorie. pe lângă celelalte mijloace de transport pot ajunge la litoral. Lasă de dorit serviciile complementare din zonă.4°C. 186 mii turişti în 2004. Din punct de vedere climateric zona este favorabilă dezvoltării turismului.88]. p. respectiv de cca. Staţiunea Mamaia2 ocupă primul loc cu 25% din fondul de cazare. 137 mii în 2002.5/1. aeriene sau navale. cu un grad diferit de produse turistice. În acest sens autorul remarcă că sunt rezerve pentru perfecţionare.6°C.000 de camere (anexa 1).5 ore pe şosea. Litoralul Mării Negre nu este produs turistic. Multă vreme litoralul Mării Negre a fost principalul element de atracţie internaţională. Structurile de primire turistică constituie .5-3.31. Pentru a dobândi calitatea de elemente ale unui astfel de produs. Actualmente cererea s-a diminuat. Litoralul Mării Negre dispune de variate locuri de cazare. ele se impun a fi asamblate în scopul satisfacerii nevoii de turism. 152 mii în 2003. Raportul dintre turiştii români şi străini este de aproape 7. Sunt oportune măsuri pentru reamenajarea centrelor de agrement. [10. construcţia de noi spaţii şi elemente de atractivitate turistică. (anexa 1). pe calea ferată în 2. maxima absolută anuală . ce constituie 25% din numărul turiştilor străini în România. De la Bucureşti se poate ajunge în 2. Deplasarea spre litoral se realizează pe artere rutiere. aici fiind inclus şi aportul portului de pasageri din Constanţa. 47. în cooperare cu organele cointeresate. Informatizarea turiştilor se realizează prin agenţii de turism şi câteva hoteluri. Constanţa dispune de aeroportul internaţional Mihail Kogălniceanu. Staţiunile sunt variate.

7. durata medie a şederii . istorice şi culturale. www. din care hoteluri 7806 mii locuri-zile. monumente istorice etc. Pe lângă mare în vizorul atenţiei turiştilor se află zonele montane (25%). Produsele turismului durabil . Fauna din România prezintă valoare pentru turismul profesional. Principalele limite ale activităţii turistice pe litoral sunt cauzate de activitatea sezonieră şi de lipsa punctelor de distracţie la nivelul standardelor internaţionale. hoteluri- cazare.ro/constanta.ro/cazare-hoteluri-romania-42. inclusiv sejur în zile de odihnă (pe 2- 3 zile). din care hoteluri peste 257. endemice sau pe cale de dispariţie (dropia.1 zile. Marea majoritate a europenilor preferă odihna la mare (63% din turişti). înnoptări 5638 mii. 31 709 unităţi. lostriţa) [152]. www. zonele rurale (23%). solicitaţi de turişti atât iarna cât vară.sunt produse. ştiinţific prin speciile rare.html Error! Hyperlink reference not valid. aici practicându-se atât turismul de week-end cât şi cel de tip rezidenţial. încât să satisfacă necesităţile economice. să asigure păstrarea şi conservarea valorilor culturale. Dezvoltarea durabilă a turismului satisface necesităţile cotidiene ale turiştilor şi zonelor de recepţie. diversitatea biologică şi sistemele de asigurare a vieţii. Este oportun să fie Error! Hyperlink reference not valid. Zona oraşului Braşov este cea mai intens dezvoltată sub aspect turistic. suburbiile cu interes turistic. ocrotite de lege sau cuprinse în rezervaţii ştiinţifice din Delta Dunării. Fauna acvatică reprezintă o principală componentă a potenţialului natural de mare atractivitate. Carpaţii Orientali (lostriţa şi cocoşul de munte).html renovate şi restaurate zona cetăţii Tomis.849 mii. infotravelromania. Produsul turistic din zona asigură o gamă variată de oferte turistice antropice. care . protejând şi multiplicând posibilităţile pe viitor. zona turistică montană are farmecul şi specificul său. Câmpia de Vest. capacitatea în funcţiune 10788 mii locuri- zile. Este necesar ca strategia de atragere a investiţiilor să fie orientată spre valorificarea acestui potenţial existent. din care străini . cel din oraşe (25%). de recreere. turişti străini cazaţi . Gestionarea tuturor resurselor este necesar de realizat în aşa mod. sociale şi estetice.797 mii. Pe lângă zonele de Litoral. Strategia de restaurare trebuie să includă diferite centre de atractivitate turistică.

România dispune şi de importante arii protejate care se constituie în atracţii turistice atât pentru turiştii români. cât şi pentru cel de iarnă. Mânăstirea Sinaia. Cercetările în domeniu arată. societatea. iar spre vest. Prejmer şi altele. Furnica şi Piatra Arsă. la poalele munţilor Vârful cu Dor. O atracţie turistică majoră o constituie posibilitatea de practicare a schi-ului.0°C. maxima absolută anuală 34. cultura etc.642. Ea se află la o distanţă de 122 km de capitala ţării. Se preconizează creşterea numărului de locuri la 4. Are o capacitate de aproape 1. în paralel cu modernizarea parcului de telecabine. Cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice .1°C. minima absolută anuală .4219 mii locuri-zile. dispune de . Această zonă montană atrage un volum considerabil de turişti autohtoni şi străini. bisericile fortificate Harman. Totodată. 32 există în concordanţă cu mediul ambiant. şi la 106 km de Aeroportul Internaţional Henri Coandă.17. crearea de noi structuri de cazare pentru diversificarea produsului turistic. Se impune de asemenea modernizarea hotelurilor existente. se întinde în partea de nord la locul numit Gura Pădurii. sub forma unui larg amfiteatru la poalele Bucegilor. Amenajarea turistică în consens cu exigenţele actuale reprezintă principala modalitate de punere de acord a dezvoltării turistice cu necesitatea protejării mediului. Oraşul. înnoptări 1000 mii. Zona turistică cuprinde un triunghi cuprins în hotarele judeţului Braşov: Cetatea Râşnov. în funcţiune . din care circa 1200 locuri sunt în hoteluri.000. indicii de utilizare netă a capacităţii în funcţiune 23. Amenajările pentru recreere necesită eforturi pentru renovare şi amenajare atât pentru turismul de vară. cât şi pentru cel de iarnă. Castelul Bran. Staţiunea SINAIA este plasată pe valea superioara a Prahovei. în plină zonă carpatică. Castelul Peleş. sosiri anuale 448 mii. Staţiunea Braşov de o lungă perioadă de timp este cea mai bine echipată pentru sporturile de iarnă din România.* Poiana Braşov reprezintă o zonă cu temperatura medie anuală de 9. şi la 49 km de Braşov.7%.2 mm. renovarea telefericului. cât şi pentru cei străini. că în Poiana Braşov s-ar putea amenaja o nouă pârtie de schi. Sinaia reprezintă o zonă turistică utilizată pentru turismul estival de vară. până dincolo de valea Izvorul Dorului.0°C.300 camere.

ceea ce îi conferă statutul de cea mai înaltă aşezare din România (1000 . 33 aproape 2. Verile sunt răcoroase (media lunii iulie este de 15. vile. dintre care 53% sunt în hoteluridupă următoarea * http : //www . 5 cabane. Cercetările arheologice . moteluri. Printre elementele de atracţie turistică naturale şi antropice din zona menţionăm: Jepii Mari. bogat în radiaţii ultraviolete. Pe lângă acestea Parcul Naţional Bucegi adăposteşte specii ocrotite de plante şi animale. Oferta de cazare include hotele cu cinci stele (Comfort Suites).se dovedeşte a fi foarte benefic pentru aşezare urbană.1159 m). cu aer curat şi puternic ozonat. patru stele (Piemonte Predeal. pensiuni şi cabane de toate categoriile (1-4 stele). locul central al turismului de munte şi al alpinismului din România. Poziţia staţiunii o face sa fie poarta Bucegilor deoarece de aici se deschid foarte multe din căile de pătrundere în acest masiv.000 camere din care aproximativ 57% sunt în hoteluri. cu capacitatea de cazare 54 locuri. pensiuni.html structură: 22 de hoteluri. Staţiunea dispune de multe hoteluri şi vile moderne. linie care se prelungeşte spre Valea Ialomiţei la hotelul Peştera*. Temperatura medie anuală se menţine în jurul valorii de 6°C. Temperatura medie este de 14°C în timpul verii şi -5°C pe timpul iernii. Umiditatea este ridicată (media anuală de 80%). 22 de vile. Climatul este tonic şi stimulativ.5°C) iar iernile geroase (media temperaturii în luna ianuarie de -5°C). Pe lângă acestea mai sunt case de vacanţă sau reşedinţe neînregistrate care se închiriază.250 locuri. sinaia-busteni. 30 camere). precipitaţiile sunt abundente (în jur de 900 mm anual) iar presiunea aerului relativ scăzută. Lanţul de staţiuni de pe Valea Prahovei se termină cu oraşul Staţiune PREDEAL. nebulozitatea moderată. Baiu. situat chiar în lăcaşul unde drumul trece dinspre sud către nord peste Carpaţi. Piatra Mare şi Postăvarul . Caraimanul şi Crucea Caraimanului precum si Coştila. cazarea se poate face şi în case de vacanţă private.ro/sinaia. 25 de pensiuni. Cadrul natural -depresiune bine adăpostită de munţii Bucegi. Jepii Mici. fiind legată de vârful Babele prin telecabină. Predealul deţine o capacitate de cazare de circa 1. Staţiunea dispune de o interesantă infrastructură turistică. In ceea ce priveşte locurile de cazare acestea sunt abundente peste 3000 de locuri în hoteluri. Piatra Arsă. vile.

Aceasta impune dezvoltarea tehnicilor de management menite a gestiona problemele în condiţii optimale în perioada de vârf şi crearea unei cereri uniforme în decursul anului.H. Bucurându-se de o deosebită popularitate ca arteră de circulaţie la întâlnirea drumurilor care duc spre toate staţiunile româneşti. prin particularităţile sale geografice. Situată la o înălţime care asigură zăpadă multe zile pe an. climaterice şi estetice. o sabie frumos executată şi un topor cu tortiţă. Iubitorii de snowboard vor găsi aici condiţii ideale pentru a-şi desăvârşi pasiunea. precum şi prieteni care le împărtăşesc hobby-ul. feroviare - Gara Predeal. Predeal este renumit pentru pârtiile sale deschise şi însorite.Predeal. 34 au confirmat faptul că la sfârşitul sec XX exista.800 i. calea aerului este mai puţin accesibilă. pe linia Bucureşti . un depozit de bronz datând din neolitic (1200 . Traseele turistice importante sunt realizate pe drumurile principale şi drumul lateral Predeal spre Râşnov. în zona Predealului. dinspre Râşnov pe DN 73 A. Predealul este combinaţia perfectă între pârtii de schi şi eleganţa unei staţiuni cosmopolite. Istoria modernă a Văii Prahova începe odată cu construirea Şoselei Naţionale. Principalele căi de acces spre această staţiune sunt: rutiere . joncţiune cu DN 1. Predealul. îmbunătăţirea dotărilor materiale. Strategia de amenajare a acestei zone turistice prevede creşterea volumului activităţii de turism durabil. fiind unanim recunoscută datorită campionilor naţionali care au adus acasă medalii de aur. Întreaga .Bucureşti - Braşov pe DN1 (E60). în urma vizitei până la Predeal în anul 1845 a domnitorului Bibescu. Faptul că acest depozit este similar cu cel descoperit la Sinaia (unde s-au aflat între altele şi 26 de topoare din bronz) permite să concluzionăm că zona Văii Prahovei a fost populată încă din neolitic. O adevărată atracţie pentru schiori. Şcoala de schi din oraş are o tradiţie de peste 100 de ani. singurul aeroport mai apropiat fiind la Bucureşti şi Sibiu. şi-a creat un potenţial turistic. compus din: coliere masive. Totuşi pentru sporirea atractivităţii turistice sunt necesare renovarea şi modernizarea pârtiilor de schi şi a unităţilor de cazare turistică. favorabil practicării unui turism pe tot timpul anului.).

de restaurante. Multe localităţi din judeţ păstrează trăsăturile medievale: case cu ziduri groase şi acoperişuri din olane. care este grupat în jurul celor 3 pieţe istorice şi este limitat de urmele celei de-a 4 centuri de fortificaţii. Regiunea Sibiului acoperă zona de la Sebeş în vest. Atractivitatea turistică o constituie centrul istoric al Sibiului. Oraşul Sibiu are o istorie scrisă de aproape 1000 de ani. prima atestare documentară. Staţiunile turistice sunt apreciate pe plan intern şi internaţional prin posibilităţile pe care le oferă pentru practicarea sporturilor de iarnă sau vară. Reţeaua hotelieră de vile şi cabane. cu un patrimoniu arhitectural care se întinde pe 80 de hectare. munţii Făgăraş de la Transfăgărăşan până la Valea Oltului şi satele săşeşti din jur. prin diversitatea şi frumuseţea peisajului. Staţiunile balneoclimaterice dispun de resurse curative naturale. insuficientă glandulară. piscine şi alte utilităţii fac ca aceste locuri să fie căutate în toate anotimpurile. Cetatea medievală a Sibiului. cel mai mare sit medieval din România. Oraşul SIBIU este considerat pe buna dreptate ca fiind unul dintre cele mai frumoase şi bine conservate oraşe istorice din România şi Europa. judeţul Sibiu poate prezenta oferte amatorilor de drumeţii sau alpinism. Centrul istoric al Sibiului se întinde pe două nivele: Oraşul de sus şi Oraşul de Jos. stări de convalescenţă. de vânătoare sau pescuit. păstrează încă spiritul şi atmosfera secolelor de mult apuse. contribuie într-o mare măsură la reputaţia Sibiului de cea mai importantă destinaţie turistică din România. ale aparatului respirator. discoteci. cafenele. până la Făgăraş în est şi de la Carpaţi în sud. genital. dezvoltării şi promovării. urinar. precum şi bază de tratament pentru afecţiuni ale sistemului nervos periferic. unitară în scopul planificării. practicanţilor de schi sau patinaj ori celor interesaţi de monumente ale naturii istorice sau arhitecturale sau de tradiţii locale. rămasă intactă după două războaie mondiale. precum şi staţiunea Păltiniş. până la Sighişoara în nord. 35 zonă trebuie privită ca o zonă integrată. turnuri cu porţi de intrare . Prin factorii de relief şi de mediu. Împrejurimile Sibiului. baruri. dintre care amintim zona de incontestbilă valoare culturală cunoscută sub numele de „Mărginimea Sibiului". datând din anul 1191. prin dezvoltarea industrială şi culturală.

Programul este gândit astfel încât sa promoveze cooperarea culturala şi să celebreze destinul . Sibiul. Sebeş. din care 745 în hoteluri şi moteluri şi 126 camere în alte forme de cazare. Capitală Culturală Europeană în 2007. precum şi consecinţele lor prezente şi de perspectivă. analiza impactului social-economic. Programul "Sibiu-Capitala Culturală Europeană 2007" are datoria ca. [162. Capacitatea de cazare înregistrată în zonă este de circa 871 camere. prezente în cea mai mare parte a satelor şi târgurilor colonizate de populaţia germană şi cunoscută sub genericul de saşi (saxones). prin elaborarea unei strategii care vizează o serie de obiective de dezvoltare identificate pentru crearea unei adevărate industrii turistice. care în prezent nu este valorificat suficient. dar această zonă este mult mai redusă comparativ cu zona Braşov-Sinaia. Principalele centre de cazare turistică sunt Sibiu. Mediaş. va fi mai bogat cu cel puţin zece hoteluri de trei şi patru stele în viitorul apropiat. Principalele puncte de interes turistic sunt atracţiile istorice: Cetatea dacică de la Tilişca şi satul Biertan. turismul a fost ales ca un domeniu ţintă prioritar. datând din secolele XII . cetăţi medievale fortificate şi monumente arhitectonice de o inestimabilă valoare istorică şi culturală.XVI. considerăm necesar să propunem o serie de măsuri de revigorare şi amplificare a activităţilor de turism. Pentru ca în viitor ponderea acestui sector economic. 188]. să crească. O caracteristică a zonei este prezenţa bisericilor fortificate. protejarea celor existente şi la îmbunătăţirea performantelor economice ale judeţului. apreciem că va avea efecte de mediu absolut benefice. Printre companiile care investesc în turismul sibian se numără atât firme puternice din mediul de afaceri autohton. care. pe lângă recunoaşterea oficiala a vieţii şi moştenirii culturale de excepţie pe care o are oraşul Sibiu. prin dezvoltarea căruia se poate ajunge la crearea de noi locuri de muncă. flora rezervaţiilor naturale constituie obiective de mare interes ştiinţific sau pentru cei ce iubesc frumosul. O bogata fauna cinegetică şi piscicolă. 167. să încurajeze comunitatea să dezvolte şi să imagineze modalităţi inovatoare de dezvoltare prin acţiune culturală. 36 sau ziduri de cetate. Investiţiile cumulate trec de 70 de milioane de euro. Graţie acestui imens potenţial. cât şi companii internaţionale.

activitatea desfăşurată în acest sector în judeţul Sibiu este influenţată de o serie de factori cum sunt: valoarea calitativă şi cantitativă a resurselor turistice. gradul de dezvoltare şi densitatea infrastructurii. Programul "Sibiu-Capitala Culturală Europeană 2007" este menit să ofere oportunităţi pentru probleme de incluziune şi coeziune socială. turism. Ca segment al pieţei turistice româneşti. de un potenţial turistic natural şi antropic extrem de bogat şi bine reprezentat. îmbunătăţirea coeziunii sociale şi dezvoltării comunitare. ceea ce îi conferă rolul de destinaţie turistică de mare atractivitate pe plan naţional şi internaţional. patrimoniu şi regenerare urbană la toate nivelurile. cultural şi ecologic. cu repercusiuni pozitive asupra veniturilor populaţiei şi a numărului locurilor de muncă. Perspectivele dezvoltării durabile a turismului sunt influenţate de modul de realizare a performanţelor calitative pe următoarele planuri: economic. atât în mediul urban. raportată la unitatea de suprafaţă. dezvoltarea culturală pe termen lung a oraşului. Judeţul Sibiu dispune de o varietate peisagistică deosebită. cât şi în cel rural. îmbunătăţirea infrastucturii culturale şi non-culturale. creşterea audienţei pentru actul cultural. dezvoltarea economică generală. educaţie. Obiectivele generale ale programului "Sibiu Capitala Europeană a Culturii 2007" prevede: îmbunătăţirea imaginii internaţionale a Sibiului. . social. promovarea cooperării la nivel european. promovarea creativităţii şi inovaţiei. Turismul actual este practicat în general de autohtoni şi mai puţin de turiştii străini. atragerea turiştilor pe plan internaţional. politic. 37 european al oraşului Sibiu printr-un program cultural cu dimensiuni şi semnificaţie europeană. Programul pune cultura în centrul vieţii oraşului şi caută în ea inspiraţie pentru a conduce comunitatea spre un nivel superior. îmbunătăţirea sentimentului de mândrie locală şi încredere. Potenţialul turistic al zonei este reprezentat îndeosebi de istorie şi tradiţie şi în special de moştenirea oraşelor fortăreţe şi a bisericilor. Valorificarea complexă şi eficientă a potenţialului turistic din judeţul Sibiu trebuie să se desfăşoare concomitent cu protejarea şi conservarea valorilor turistice. în special. calitatea serviciilor turistice (sub aspectul resurselor umane).

Este absolut necesar un punct de informare turistică amplasat în zona centrală. ZONA SUCEAVA sau NORDUL MOLDOVEI. ceea ce reprezintă 2. respectiv din Europa Centrală şi de Vest. Judeţul Sibiu ocupă o suprafaţă de 5432. Politica strategică din zonă trebuie să urmărească creşterea volumului activităţii turistice şi problemele ecologice. estului şi nordului continentului european. menite a promova unităţile de cazare din zona Sibiu. 84].3 % din teritoriul României şi este traversat de drumurile europene E68 şi E81. care îi facilitează legătura cu reprezentanţii cererii turistice internaţionale. Accentul este pus pe agroturism. tradiţii şi obiceiuri de certă originalitate. la 273 km distanţă de Bucureşti.). Situat în Nord . între următoarele coordonate geografice: 45°28' . ctitorii voievodale renascentiste ce atestă.46°17' latitudine nordică şi 23°35' - 24°57' longitudine estică. judeţul Suceava a marcat istoria românilor cu momente semnificative. în sudul Transilvaniei. [113. Este necesară îmbunătăţirea punctelor de atracţie. respectiv cazare in pensiuni rurale. cu o suprafaţă de 8553. În zonă au fost demarate proiecte (www. ce favorizează dezvoltărea turismului.Estul României. vocaţia europeana. [136.5 km2. de peste cinci veacuri. p. zona în care îşi dau întâlnire elemente biomorfologice specifice centrului. Judeţul Suceava este o zonă al cărei loc a fost fixat şi relevat de cei mai străluciţi corifei ai generaţiei de aur din epoca formării şi consolidării României moderne. şi fiind locuit încă din Paleolitic (100000-10000 i. Situat în nord-estul României. Situat în partea centrală a României. Clima este una temperat continentală. Ţinutul Sucevei înseamnă istorie eroică. judeţul Suceava se suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei. între 24o57'-26°40' longitudine estică şi 47°57'31" latitudine nordică.Hr. Venind dinspre vest. monumente şi meşteşuguri de o rară ingeniozitate. a amenajărilor. să se asigure capacităţi noi de cazare şi spaţii de parcare.98]. sibiu. 38 Poziţia geografică a judeţului Sibiu şi nivelul de dotare cu căi de comunicaţie reprezintă factorul perfect de valorificare turistică a acestei zone. masele de aer îşi pierd treptat din umezeală în . p.5 km2.ro).in-romania.

. Pe lângă mănăstirile ei. ajunse deja celebre. 39 timpul traversării Carpaţilor Orientali. Fiecare din zonele care compun Bucovina are datinile şi tradiţiile ei specifice. încât în partea estica a judeţului ajung mai uscate. cu cer senin. pentru congrese şi reuniuni. Turism şi Profesii Liberale.8°C. Târgul de Turism al Bucovinei are o tematică amplă. Totodată. odihnă. sunt prezentate unele programe de dezvoltare a infrastructurii din regiune (pârtia de schi Voroneţ. Resursele turistice mai cuprind 22 de parcuri de agrement şi monumente ale naturii. de tranzit. dezvoltarea zonei Vatra Dornei etc. Din est. 23 de rezervaţii naturale şi 449 de monumente istorice. Zona Suceava sau nordul Moldovei deţine valori culturale dintre cele mai vestite pe plan cultural: bisericile cu fresce exterioare. manifestările "Anului Bucovina" sunt sprijinite de Camera de Comerţ şi Industrie a României. Comerţ. sporturi de iarnă. Acest colţ de nord-est al ţării formează o zonă de interes special care îmbină calităţi culturale şi peisagistice ce trebuie protejate. Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti şi Ministerul pentru IMM. iar temperatura cea mai ridicată a fost de 39.38. ecoturism. Aerul de origine nordică aduce ninsori iarna şi ploi reci primăvara şi toamna. recreere şi agrement.000 de locuri de cazare. Bucovina merită să ocupe pe harta turismului un loc cu totul aparte.).5°C. vânătoare şi pescuit. zona nordului Moldovei poate atrage un număr mare de turişti străini şi români. Conform datelor Consiliului Judeţean. Organizarea Târgului de Turism al Bucovinei. echitaţie. judeţul primeşte influenţe climatice continentale cu secetă vară. Sub aspect turistic. clima suferind un proces de continentalizare. Temperaturile minime coboară uneori până la . au rămas destule locuri care trebuie descoperite. în judeţ există peste 400 de structuri de primire şi 9. ger şi viscole iarna. balnear. rural. itinerant cu valenţe culturale. dar poate conduce şi la supraaglomerare şi deteriorări ireparabile ale monumentelor şi mediului. în cadrul căreia sunt prezentate toate formele de turism existente în zonă: ecumenic şi istoric. în cadrul târgului.

construite la sfârşitul secolului al XV-lea în timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi începutul secolului al XVI-lea. acestei zone. să atragă turişti sensibili la cultură şi să promoveze zona în mod adecvat. administraţia întâmpină în derularea unor proiecte finanţate cu bani europeni. acum. faţă de plan. beneficiar şi supraveghetor fiind Consiliul Judeţean Suceava. Strategia de dezvoltare turistică trebuie să urmărească crearea mai multor atracţii dispersate în regiune. deşi iniţial s-a ştiut că terenul pe care se amenajează parcarea este al mănăstirii. Mănăstirile şi bisericile din Suceava cu fresce în exterior. sunt propuse ca elemente ale Patrimoniului Mondial UNESCO. co-finanţator. licitaţia a fost organizată de Ministerul Integrării Europene. iar executant firma Cominco. O situaţie inedită este la Arbore. . Lucrările avansează încet la mănăstirile Bogdana şi Suceviţa. trebuie menţionate monumentele pictate care au fost incluse de UNESCO printre capodoperele de artă ale lumii. În zonă sunt atrase proiecte europene. pe care le co-finanţează. 40 Ideea de a crea un calendar pentru toate evenimentele ce au loc în aceasta zonă este foarte buna şi permite ca vizitatorii să cunoască Bucovina în profunzime. Moldoviţa şi Sfântul Ioan. Ultima nemulţumire este legată de modul în care sunt realizate lucrările la parcările de pe lângă cele 13 mănăstiri. Din păcate pentru dezvoltarea judeţului. Pe viitor ar fi oportune desfăşurarea târgurilor de meşteri populari sau încondeiatul ouălor dar si ceva inedit ca şi Festivalul Păstrăvului sau Festivalul lăptarilor. finanţate printr-un program Phare. Însă nu toate demarează cu succes. [181. a apărut un nou proprietar. în timp ce la Probota au demarat chiar mai devreme. se pare. 202] Printre vestigiile perfect integrate în natură. Depăşiri s-au înregistrat doar la mănăstirile Dragomirna. unde. De asemenea Federaţia Internaţională de Turism a Jurnaliştilor şi Scriitorilor (FIJET) a decernat Premiul Internaţional Pomme d'or în 1975. cunoscută acum în întreaga lume. execuţia este la jumătate. În acest caz.

însă pentru cei ce deservesc turiştii turismul este o activitate economică cu multe şi diverse probleme. XIX.): • elemente atractive. creşterea nivelului civilizaţiei în ansamblu. În România primul Oficiu Naţional de Turism (ONT) a fost înfiinţat în anul 1924. iar în anul 1971 Ministerul Turismului. turismul a pătruns în toată lumea. Componentele produsului turistic presupun un şir de elemente (Fig. la activităţi spontane neorganizate. . de educaţie şi perfecţionare care se desfăşoară în timpul liber al clientelei. Componentele formează un sistem ale cărui elemente structurale se pot completa reciproc.1. Se transformă în ramură preponderent economică cu structuri de organizare. O structură superioară cu obiective majore în România în 1968 este înfiinţat Biroul de Turism pentru Tineret. de relansare.1. Pe timpuri activităţile turistice se reduceau preponderent la cele de comerţ. pe parcursul istoriei s-a manifestat ca un sector al economiei naţionale practicată din ce în ce mai mult de o numeroasă parte a populaţiei umane. sunt nominalizate în oferta turistică. în diferite proporţii. numite în continuare produse turistice. p. Începînd cu sec. substitui sau influenţa. • produsul final al turismului asigură satisfacerea cererii clientului. [59. asigură buna desfăşurare a activităţii turistice. Activitatea turistică. 41 CAPITOLUL III EVOLUŢIA ACTIVITĂŢII TURISTICE Extinderea turismului corelează cu dezvoltarea economiei. 127] În sens nominal turismul poate fi receptat ca o formă de odihnă. • elemente funcţionale. care se finalizează cu un produs specific sub formă de prestări de servicii.

România dispune de un potenţial turistic considerabil. de cercetare ştiinţifică. de funcţionare. • economice incluse în serviciile de cazare şi cele auxiliare acestora. de pregătire profesională în domeniu. echipamentul de primire şi cazare (industria ospitalităţii) este format din hoteluri. locul şi momentul acţiunii: respectiv de promovarea ofertei turistice. determinată obiectiv de specificul prestaţiei. echipamentul de transport este format din: mijloace terestre (automobil. privind serviciile de divertisment. alimentaţia şi prestaţiile auxiliare. • economice privind producerea şi comercializarea de diferite bunuri pentru turişti. • economice oferite în transportul turiştilor. Identificarea şi promovarea posibilităţilor pe care turismul din România potenţial le poate oferi . Desfăşurarea cu succes a serviciilor turistice se bazează pe un şir de activităţi: • organizatorice. asociat lui. moteluri. pensiuni.1. reşedinţe secundare. agrementul. de produse finale) oferă o mare diversitate de prestări turistice. Consumul produsului final-turistic se derulează într-o succesiune riguroasă. tren). Turismul presupune existenţa a trei elemente: de atracţie. prezintă la rândul lor o mare diversitate de forme. forma de turism. odihna şi serviciile complementare. autocar. De exemplu. corespunzător motivaţiei clientelei. mijloace aeriene. contractarea aranjamentului. de funcţionare şi de prestare de servicii (Fig. 42 Fiecare dintre elemente. transportul şi. • economice implicate în serviciile de alimentaţie şi cele complementare acestora. mijloace navale. camping-uri. sate de vacanţă etc. Industria turistică ce mobilizează aceste elemente (de atracţie. prezenţa. de relaţii publice.1). economice şi neeconomice.

30. în viziunea autorului trebuie să conţină: "indicatori turistici". drept de participare la turism. O formă de activitate turistică prevede petrecerea timpului turistic nemijlocit în sânul naturii. 43 devine o problemă actuală a economiei naţionale. Compaq Presarjo care se rulează software de reţea Novell 4. p. despre potenţialul turistic din România. de informare a marelui public. turismul . drepturile şi obligaţiunile agenţiilor de turism. libertatea călătoriilor turistice.activitate cu avantaje pentru ţările şi uniunile primitoare. 57. Banca de date poate să devină un sistem informatic complex.1. modern şi performant.ca factor de performanţă individuală şi colectivă.73] aduc un şir de argumente vis-â-vis de utilitatea turismului în mijlocul naturii. "potenţialul turistic al României".sferă de utilizare a potenţialului cultural al umanităţii care îl completează. Turismul de afaceri (cazul „Americanatell".„Americanatell-Tours"). sporeşte mobilitatea populaţiei. Codul include zece principii: rolul turismului în adâncirea relaţiilor de înţelegere şi respect între popoare şi societăţi. Potenţialul turistic al României poate fi valorificat prin diversificarea turismului activităţile turistice de bază (cum este cazul cu cel al Agenţiei Marshal Turism din Bucureşti). turismul . potenţialul uman destinat deservirii turistice.ca factor de dezvoltare durabilă. necesită o organizare. Unii autori [24. cazul Marshal Turism. contribuie la extinderea şi modernizarea infrastructurii . din ţară şi de peste hotare. p. activităţi turistice complementare. Ramura turismului îşi are specificul său. îndatoririle membrilor activităţii turistice. turismul . Un suport considerabil în dezvoltarea turismului la orice nivel îl are „Codul etic internaţional al turismului". Banca de date 'Turist''. În acest context se înscrie şi necesitatea de preluare de către Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Turism din Bucureşti a activităţii de proiectare si realizare a bazei de date turistice a României. adoptat în 1999 de către Organizaţia Mondială a Turismului (OMT). turismul .

În Europa se înregistrează cele mai mari ritmuri de creştere. România deţine un considerabil potenţial turistic natural. urmată de Bulgaria. Interesele economice uneori afectează pe termen lung frumuseţea peisajului montan. Apariţia unui număr relativ mare de pensiuni agro-turistice. pot duce într-un viitor apropiat la o promovare rapidă şi binefăcătoare a ecoturismului montan. O analiză a circulaţiei turistice în 2003 pune în evidenţă o serie de caracteristici. Numărul călătoriilor turistice în 2002 au constituit cca 715 milioane persoane. Marea Britanie (3. Valoarea turistică a fondului forestier din România este dependentă de gradul de stabilitate ecologică a pădurilor. sprijinul şi ajutorul dat de stat şi organismele financiare internaţionale.6%). Călătoriile în ţările africane şi Orientul Mijlociu depăşesc cu mult ritmul de creştere al călătoriilor mondiale.1%).). Turismul din România este original prin însuşirile deosebite ale reliefului şi pădurilor ţării. dar rămân în valori absolute reduse. în mod special turismul montan.8%). Austria. la utilizarea mai eficientă a spaţiilor naturale. Aceasta este cu 22 milioane mai mult ca în 2001. pădurile oferă stabilitate pentru viitorul turismului dacă ele sunt gospodărite raţional. (7. Investigaţiile arată că turismul în România va avea un mare viitor. Multe ţări aflate în curs de dezvoltare economică mizează pe revitalizarea turismului. urmată de regiunea Asiei de Sud-Est şi de abia pe locul trei America. Conform estimărilor Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT) ponderea călătoriilor în scop turistic reprezintă У din numărul călătoriilor mondiale. Peisajul forestier reprezintă o considerabilă avuţie naţională de o mare fragilitate foarte uşor de degradat dar foarte greu de refăcut. comunicaţii etc. 44 (drumuri. Elveţia (6. asociate cu valoarea peisagistică remarcabilă şi produsele bioecologice oferite. În condiţiile transformării rapide a peisajului natural. în ţările Benelux. În acelaşi timp unele ţări ca . instalaţii. la extinderea spaţiilor pentru dezvoltarea florei şi faunei. În Europa un ritm accelerat al călătoriilor turistice mondiale la realizat Turcia (13. şi cu 19 milioane depăşind nivelul anului 2000. Degradarea peisajului forestier poate afecta în cel mai înalt grad viitorul turismului.1%). Mai modeste au fost ritmul de creştere în Franţa.

org Chile. cu 12% în Macao. Bahrain.5%. Botwana. iar în Iordania cu 6.0%. Următoarele poziţii sunt ocupate de Muntenegru (19. Ghana. cu 10% în Japonia). word-tourism. .1%. în Liban cu 13. în timp ce pe primul loc. Nepal. Tanzania. În anul 2004 numărul turiştilor străini în Spania s-a redus cu 300 mii de vizitatori. Egiptul a înregistrat o creştere a turiştilor cu 9. o mare problemă din domeniul turismului internaţional. Industria turismului în diferite ţări este diferită. Peste 130 milioane de călătorii turistice au fost înregistrate în Asia de Sud-Est. regiune pe care majoritatea experţilor o consideră drept o „regiune turistică a viitorului" cu un ritm de creştere al călătoriilor de circa 12% (cu 11% au sporit deplasările turistice în China. Venezuela. iar Portugalia de 3. Potrivit estimarilor WTTC. În Dubai călătoriile turistice au crescut cu 30%.4%. p. 380.7%. în timp ce Tunisia şi Marocul au înregistrat reduceri de 6. România va ocupa în 2007 locul al doilea într-un clasament mondial elaborat de Consiliul Mondial al Turismului şi Călătorilor (WTTC) din punct de vedere al ratei de creştere a cheltuielilor realizate de vizitatorii străini. România va înregistra o creştere de 19.8%). Utilizarea principiilor Codului Global etic al turismului . Conform experţilor OMT. 6.[2. este starea de incertitudine economică şi politică. în India s-a redus numărul de sosiri cu circa 6% în timp ce în insulele Maldive şi Şri-Lanca indicatorii creşterii întreprinderilor turistice depăşesc cifrele medii mondiale. ocupant de Emiratele Arabe Unite. va raporta un avans de 20. În privinţa veniturilor din activitate o creştere spectaculoasă cuprinsă între 5 şi 10% a fost obţinută de multe ţări africane cum ar fi: Senegal. 45 Polonia şi Cehia au înregistrat reduceri de peste 5%. cu 21% în Hong-Kong. după Emiratele Arabe Unite. p. 69]. aspect ce confirmă tendinţa de creştere continuă a circulaţiei turistice la nivel mondial*. Din totalul veniturilor mondiale din turism cca 12% revin SUA. O influenţă negativă asupra turismului este generată de actele teroriste. www .3%. Japonia.0% şi 2. Macau si Trinidad-Tobago.9% a acestui indicator (visitor exports). Republica Sud Africană.

Dracula Park. staţiuni de schi. Norvegienii şi Danezii: Litoral. care se caracterizează printr-o dezvoltare nu numai în dinamică. o serie de proiecte şi programe de mare anvergura pentru favorizarea activităţii economice din domeniu.Spaniei. Guvernul flamand sprijină implementarea "Siglei Q". staţiuni balneare. Delta Dunării şi Valea Prahovei. Suedezii. 46 6% . ca apoi pe măsura acumulărilor ele să devină dezvoltate. ocupă totuşi un modest loc în turismul internaţional. mănăstirile din Bucovina. Mănăstirile din Bucovina.5% . Cu toate că această ţară multimilenară este bogată în locuri atractive.Italiei şi numai 3% Chinei. . Referindu-ne la România în 2004 Ministerul Turismului a lansat. Bucureşti. au contribuit la tranziţia turismului de la Italienii preferă programele turistice cu plecare din Bucureşti. Ungurii: Litoral. Pentru sporirea calităţii serviciilor hoteliere. Americanii: oraşele medievale din Transilvania. 4. Acest lucru poate fi realizat prin promovarea unor destinaţii în funcţie de motivaţiile turiştilor: Japonezii: Maramures. care s-a bazat pe utilizarea largă în activitatea de turism a transportului auto şi aerian. turism balnear. Olandezii: turism balnear. cu o istorie veche şi bogată. Sighisoara.prin utilizarea unor eficiente programe de marketing s-ar putea realiza pentru unele zone mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic dar cu valoroase resurse turistice. Israel: turism balnear. Marea Neagră."Creşterea calităţii serviciilor hoteliere din România". ci şi în profunzime.Franţei. XX. Italienii:1 Nordul Moldovei -Bucovina.000 de euro. 5% . Polonezii: Litoral. turism rural. Bucureşti. Brasov. Referindu-ne la sec. a fost realizat şi finanţat în baza Acordului bilateral de cooperare româno-flamand. anul 1930 prin constituirea Congresului Internaţional al Organizaţiilor oficiale de turism care. Orientarea turiştilor străini în România . Bucureşti. Nemţii: Litoralul. Unul dintre ele . Instituţionalizarea turismului pe plan mondial cunoaşte mai multe etape. un program structurat pentru aplicarea standardelor de calitate ISO 9001. Bucovina. în valoare de 125. nominalizăm cele mai importante decizii: momentul Haga (1925) şi-a desfăşurat lucrările primul congres al instituţiilor mondiale de propagare a turismului.

Aşa cum se menţionează în aceste studii. România concentrează la scară continentală "interferenţe naturale şi culturale de talie europeană" şi mondială de o largă diversitate. care a rezultat din transformarea Uniunii Internaţionale a Organizaţiilor Oficiale de Turism (UIOOT). susţinută de un cadru geografic generos: munţi. spaţiu şi ca volum. social. XXI activitatea turistică a evoluat în timp. ale căror fundament sunt regăsite în aşa-numitei "Cartei verzi".63]. iar spre finele anilor '60 .0 milioane. . a turismului ştiinţific. anul 1965 conform rezoluţiei ONU a fost fondată Organizaţia Mondială a Turismului (OMT). a celui ecologic etc.0 milioane oameni. perioadă în care a crescut importanţa agroturismului. p. Anii '90 de la finele sec. p. 47 forme individuale spre cele organizate şi ca rezultat spre finele anilor '50 ai sec.1-56] care pot primi şi alte denumiri cum ar fi turism local. politic şi rolul crescând al turismului internaţional. devenind din ce în ce mai eficientă şi cu o tot mai nuanţată diversificare a formelor sale de practicare.71. în 1963 a avut loc Primul Congres ONU privind activitatea turistică şi a călătorilor care a contribuit la intensificarea activităţii turistice ca formă de relaţii economice şi culturale între popoare. Această etapă poate fi considerată ca una de dezvoltare şi de diversificare a serviciilor turistice în special în trei segmente ale pieţei de turism şi anume pentru tineret. recent elaborate.XX s-au manifestat ca o perioadă de expansiune a turismului şi confirmarea lui ca element considerabil a relaţiilor economice internaţionale. „turism tandru" [65. oameni maturi şi „celor de vârsta a treia" sau „seniori".XX numărul turiştilor a depăşit 25. Anii '80 ai sec.XX şi în primii ani ai sec. În ultimul timp se utilizează tot mai des noţiunea de „turism durabil". cultural. fapt care a confirmat necesitatea şi misiunea acestei structuri în domeniile: economic. fapt care a contribuit la creşterea numărului de turişti la impresionanta cifră de 250-285 milioane [16. Aspectele dezvoltării turismului local şi regional al României sunt abordate şi aprofundate inclusiv în cadrul programului PHARE care este coordonat de Departamentul pentru Administraţie Publică Locală şi de Grupul de lucru Interdepartamental. regional şi internaţional.

33/2000 privind aprobarea „Metodologiei de înscriere. adică de publicitatea făcută de modul ingenios cum este ea alcătuită. Afluxul de turişti şi vizitatori în diferite regiuni este. (anexa 8. starea economică de ansamblu etc. în condiţiile unei dezvoltări regionale bine fundamentate apreciem că piatra de temelie trebuie să fie pregătirea atentă a persoanelor. judeţene şi regionale. Delta Dunării. Este unanim recunoscut faptul. care vor fi implicate în organizarea dezvoltării locale. explică dificultăţile prin care trece această ramură. Complexul de factori negativi (starea infrastructurii. numărul şi calitatea obiectivelor turistice din arealele respective de calitatea serviciilor oferite. desigur. ea trebuie completata cu identificarea cât mai cuprinzătoare a resurselor locale. 9). la care se adaugă şi o anumită inerţie sau/şi superficialitate a unor administraţii publice locale în ceea ce înseamnă şi defineşte dezvoltarea locală a turismului. De altfel prin Hotărîrea de Guvern nr. De aceea existenţa unui program naţional de dezvoltare regională este de maximă importanţă. litoralul Mării Negre etc. câmpii. completate de reale comori de cultură . determinat de atractivitatea.uneori de interes mondial - constituie tot atâtea motivaţii pentru turism. lacuri. atât de dependentă de starea generală a economiei naţionale. 48 dealuri. Sunt judeţe care au inventariat deja cu multă grijă pentru adevăr şi valoare întreagă zestre naturală şi culturală de care dispun că obiective turistice. că pitorescul incontestabil al diverselor zone naturale ale României.). dar şi de nivelul de cunoaştere şi prezentare. mentalităţile depăşite. atestare şi a criteriilor de evidenţiere a patrimoniului turistic" fiecare autoritate publică locală este obligată să inventarieze toate elementele de patrimoniu turistic pe care le posedă şi să le transmită la Comisia de Patrimoniu de la nivelul Consiliilor Judeţene unde există un „Registru" special . Astfel. astfel încât este suficientă o reevaluare patrimonială de priorităţi pentru promovare sau repromovare. el identificând pentru început obiectivele prioritare ale unor zone mai puţin dezvoltate. valoarea. pregătirea profesională precară. Nu este suficienta statistica din acest punct de vedere. în vederea determinării corespunzătoare a fondurilor necesare.

49

întocmit. Astfel, datele de la nivel Judeţean sunt transmise la Autoritatea Naţională
pentru Turism din cadrul Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii,
Comerţ, Turism şi Profesii Libere, care ţine „Registrul General de Patrimoniu
Turistic" al României.
În politica regională referitor la valorificarea la nivel european a obiectivelor
turistice de certă valoare, un loc aparte îl deţin programele de finanţare pentru
protejarea acestora. Sunt însă destule situaţii în care indiferenţa şi lipsa de educaţie,
elemente importante ale patrimoniului naţional, natural şi cultural sunt lăsate fără o
atentă supraveghere cu repercusiuni incalculabile, cum ar fi cazul cu cetăţile dacice
din Munţii Orăştiei sau cu capitala Daciei - române Sarmisegetusa etc. Practica de
până acum a demonstrat faptul că în majoritatea lor proiectele pilot de dezvoltare
regională, includ necesitatea şi oportunitatea: introducerii turismului în ecuaţia
dezvoltării; identificarea tuturor obiectivelor turistice; evaluarea sau reevaluarea
obiectivelor turistice pe considerente de reală valoare; ierarhizarea lor ca
oportunitate de sprijin economic şi de protecţie; recomandări asupra promovării
sau îmbunătăţirii situaţiei actuale în domeniu; aprecierea influenţelor economice
pozitive rezultate din valorificarea organizată a acestora prin turism; ridicarea
nivelului de pregătire a persoanelor ocupate în turism.
Calitatea produsului turistic este influenţată în cel mai înalt grad de nivelul
de educaţie şi de pregătire profesională a personalului antrenat în turism, care
determină nivelul de calitate al serviciilor directe. Din contactul cu prestatorii şi
analizele atente asupra evoluţiei nivelului calităţii serviciilor în turism, se constată
că evoluţia este foarte lentă, în general pe măsura privatizării. Până la modificarea
aspectelor legate de patrimoniu, în sensul înclinării balanţei de proprietate în
favoarea celei private, nu ne putem baza decât pe reglementări de certă calitate şi
acţiuni de control, organizate în special la nivel regional. Strategia dezvoltării
locale şi regionale, în special pentru regiunile ce cuprind în arealul lor obiective
turistice de mare valoare, trebuie să aibă în vedere faptul că mărirea fluxului de
turişti, interni sau externi, influenţează pozitiv economia regională: direct, prin
totalul încasărilor provenite din consumul turistic (casă, masă, taxe, cumpărături);

50

indirect, prin contactul şi influenţele culturale bilaterale locale, cunoaşterea
valorilor economice locale şi a eventualelor oportunităţi de afaceri, ocuparea de
forţă de muncă în servicii, crearea de imagine favorabilă, îmbunătăţirea
infrastructurii implicate etc.
Încasările locale din turism pot reprezenta un venit important pentru
comunitate şi regiune. În acest cadru reţinem faptul prin care turiştii sunt cei mai
buni clienţi pentru reţeaua de magazine, târguri cu diferite profiluri, expoziţii etc.,
aspect care, întregesc încasările directe, încurajează dezvoltarea comerţului
organizat, influenţează mărirea numărului de magazine, calitatea acestora etc.
Cea mai bună şi mai profitabilă reclamă pentru turism este cea făcută de
turişti după reîntoarcerea lor acasă. Impresiile lor sunt împărtăşite familiilor,
rudelor, prietenilor, cunoscuţilor, care vor fi tentaţi să beneficieze de vacanţe
similare dacă cele relevate sunt incitante. Mai mulţi autori [15; 23; 27; 58; 81; 87;
125; 226] consideră, că efectele unei asemenea reclame sunt destul de eficiente din
punct de vedere economic şi foarte penetrante în privinţa imaginii, care se creează
pentru localităţile şi/sau zonele vizitate. Prosperitatea unei regiuni ca efect al
dezvoltării turismului se manifestă în mai multe faze: imediat, ca urmare a
consumului direct de produse turistice; pe termen scurt, prin absorbţia continua de
forţa de munca si încurajarea comerţului de întâmpinare ("agresiv"); pe termen
lung, prin concentrare de capital pentru investiţii în infrastructura generală şi cea
specifică turismului, în structuri de primire pentru turism si în dezvoltarea
serviciilor urbane.
Dezvoltarea economică locală şi regională trebuie să coreleze şi să integreze
turismul, în mod necesar, printre celelalte componente ale economiei, ţinând seama
şi de faptul că această industrie curată nu afectează în mod major mediul şi, în
general, nu implică investiţii mari. Un bun proiect de dezvoltare a turismului,
cuprins în programul de dezvoltare regionala, presupune investiţii cu atât mai puţin
costisitoare în această activitate cu cât integrarea este mai armonios realizată.
Trebuie menţionată şi influenţa pe care o are turismul asupra creşterii calităţii vieţii
din zonele unde acesta se bucură de atenţia autorităţilor administraţiei publice şi

51

este tratat cu un profesionalism adecvat, aspect relevat de o serie întreagă de autori
străini şi români din rândul cărora am reţine doar ca exemplu [10, p. 57]
Nivelul mediu de salarizare al muncitorilor calificaţi din ţările industrial
puternic dezvoltate, în secolul XX, a depăşit nivelul mediu al salariaţilor în ţările
sărace de 60 ori. Acest decalaj în secolul XXI în cel mai fericit caz se va menţine
[259, p. 69]. De aceea numărul turiştilor străini sosiţi în România, pe parcursul
anilor 2008-2010 va fi în creştere uşoară după ce se va menţine (în cel mai bun
caz) la un nivel constant. Pornind de la ipotezele: numărul turiştilor sosiţi în
România în dependenţă directă cu numărul locuitorilor din ţările respective;
dependenţă directă cu numărul populaţiei umane în ţările industrial dezvoltate nu
va fi în creştere; nivelul de salarizare va creşte preponderent în ţările industrial
dezvoltate, putem concluziona că numărul turiştilor străini sosiţi în România va
creşte cu rata medie de creştere a PIB din aceste ţări , adică, cu 3-4%. Deci în anii
2008-2010 numărul turiştilor sosiţi în România va creşte cu 9,3%-12,5% faţă de
nivelul anului 2007. O creştere mai mare de 13% este foarte puţin probabilă.
Afirmaţia se bazează şi pe concurenţa cu care se vor confrunta firmele turistice din
România cu firmele turistice din alte ţări. Conform datelor statistise ponderea
numărului de sosiri în România variază de la 26%, turişti din Ungaria, pînă la
0,01% turişti din Taiwan (Anexa 14). În numărul sosirilor în România cu o
pondere numai de 0,01% pot fi enumărate 25 de ţări; cu o pondere de 0,02% - 10
ţări; cu o pondere de (0,03-1)% - 37 ţări. Numărul maxim al sosirilor îl constituie
cei din Ungaria (26,07%), şi din Republica Moldova [141; 204].
Sosirile vizitatorilor străni în România nu întototdeauna au evoluţie pozitivă
(Anexa 5, 9). În anul 2005 numărul vizitatorilor străini în România s-a redus în
comparaţie cu anul 2004 în total cu 11,5%. Diminuarea poate fi explicată: sau prin
reducerea nivelului de salarizare la nivel mondial; sau prin imaginea proastă a
serviciilor turistice din România.
Actualmente turismul din România, potenţial se poate ameliora. O evoluţie
pozitivă a sosirilor vizitatorilor străini poate să se producă numai în cazul dacă

pe problemele calităţii. Scopul principal al ACST este de a evolua acţiunile corective necesare pentru eliminarea deficienţelor şi posibităţilor de îmbunătăţire a prestărilor turistice. Pentru o funcţionare mai bună a firmelor turistice. ţinînd seama de natura şi importanţa activităţilor şi sunt efectuate de auditori calificaţi. 125] în măsura în care aceste audituri sunt corect programate. să cunoască bine exigenţele mondiale faţă de instituţia respectivă. Reducerea numărului sosirii vizitatorilor din cauza prestărilor proaste sancţionează nu numai firmele turistice. este necesar: în faţa turiştilor străini. 52 autorităţile din România vor mări exigenţele faţă de serviciile prestate de către firmele turistice. la nivel mondial asupra sistemului calităţii întreprinderii turistice în ansamblu. Aceste firme neapărat trebuie sancţionate. Acest mecanism al economiei de piaţă pentru turismul din România nu se potriveşte. dar şi un şir de ramuri ale economiei naţionale. veniţi în România responsabilităţile. munca de supraveghere de către ACST a firmelor turistice poate fi cuantificată. Conform [119. este necesar de introdus în structurile guvernamentale Auditul Calităţii Serviciilor Turistice (ACST). 59. În baza auditurilor pot fi fundamentate şi impuse acţiunile de îmbunătăţire a calităţii serviciilor turistice prestate. p. de produsele. care participă într-o anumită măsură în activităţile turistice. (Anexa 6). 124. ACST trebuie să dispună de un concept propriu. Dorinţele unor firme turistice de a se îmbogăţi nemeritat „peste noapte" creează pe plan mondial o imagine proastă despre România. ACST efectuează auditurile pentru a evolua sistemul calităţii serviciilor turistice prestate. Numai în acest mod ACST îşi va onora atribuţiile. fiind lipsite de licenţa respectivă. p. În principiu. Problema nu pate fi lăsată la discreţia cererii şi a ofertei. serviciile firmei. ACST trebuie abilitată cu drepturi de sancţionare a firmelor turistice. în raport cu un anumit standard mondial pentru identificarea punctelor critice în vederea sancţionării sau aplicării măsurilor corective stabilite. Pornind de la necesitatea de a îmbunătăţi calitatea prestărilor serviciilor turistice. inclusiv de a le lipsi de licenţa respectivă. să le suporte ACST. . se poate ajunge la micşorarea continuă a devierilor de la standardul mondial.

). epidemiile. cu comportamentul agresiv al unor minorităţi etc. firma turistică a investit nejustificat. nu-şi poate permite o capacitate sub nivelul cererii (necesarului turiştilor) fiindcă ratează o parte din profitul potenţial. consecvenţă. profitul va deveni negativ. la crearea turismului durabil. 53 CST presupune cîteva tipuri de audituri ale calităţii: auditul calităţii serviciilor turistice. nitraţi în produsele alimentare). dacă ACST va „actualiza" sistematic calitatea serviciilor prestate. sociale (studii. cu rezultatele economice (venit per capita). Dacă de exmplu. fiindcă va suporta pierderi. poluante) reduc posibilităţile ţării în dezvoltarea tursimului. Fiecare firmă turistică. turismul în aceste cazuri nu mai poate fi de durată. contribuie la o scădere considerabilă a volumului producţiei la înrăutăţirea vieţii oamenilor. în dependenţă inversă cu factorii poluanţi (radiaţie. în consecinţă va falimenta. războaiele. Factorii cu impact pozitiv contribuie la dezvoltarea turismului de lungă durată. societăţii. politeţe. seceta. sănătate. migraţiile populaţiei au un impact direct asupra reducerii . Starea de dereglare a spaţiilor turistice fac un deserviciu nu numai turismului naţional. delicateţe. Dezvoltarea durabilă a turismului este generată de dezvoltarea durabilă a economiei. a depăşit dimeniunile optime. Determinarea dimensiunii optime a firmei turistice asigură funcţionarea de lungă durată a turismului respectiv. la reducerea PIB per capita şi în consecinţă la reducerea serviciilor turistice. poporului în ansamblu. diplomaţie etc. ci şi economiei. atunci profiturile acesteie vor fi negative. Creşterea serviciilor turistice este în dependenţă directă cu creşterea PIB-lui ţării. Crizele economice. vîrstă). factorii ce trezesc emoţii negative turiştilor reduc considerabil cererea la serviciile turistice şi deci. din considerente economice. inundaţiile. Însă aceasta este o convenţie necesară dar nu şi suficientă. Activităţile turistice vor fi de lungă durată. cu degradarea aspectelor naturale ale spaţiilor destinate turismului. cu antisanitaria locală provocată de turiştii „ocazionali". auditul procesului de funcţionare a firmei (corectitudine. adică va suporta pierderi. Factorii poluanţi (tehnologiile industriale primitive. nu-şi poate extinde nejustificat capacităţile de servicii turistice supra necesar.

Dezvoltarea turismului poate deveni durabilă prin diminuarea ponderii impactului negativ asupra turismului. construcţiile navale etc. la creşterea calităţii vieţii. fiind interdependente. fiind inclus în circuitul economic. cererea pentru comercializarea produselor finale. În acest context fiecare ramură serveşte după suport sau povară pentru restul ramurilor. ecologice. ameliorarea operaţiilor curente în balanţa de plăţi. militare. la depăşirea crizelor economice potenţiale etc. cu investiţii diferite. politice. .) nu au o dezvoltare durabilă. nu poate fi de lungă durată dacă restul ramurilor din economia naţională (industriale. atît în aceeaşi ţară cît şi de la o ţară la alta. naturale. poate contribui la creşterea PIB. Factorii cu impact pozitiv sau negativ asupra dezvoltării durabile a turismului se manifestă la anumite intervale de timp. naţionale. în dependenţă de nivelul de dezvoltare al fiecăruia. de subproducţie. 54 activităţilor turistice. la soluţionarea unui şir de probleme economice. dezvoltarea durabilă a turismului este o funcţie de mai multe variabile: economice. cu forme de manifestare şi durate diferite. internaţionale. Concluzie: Potenţialul turistic al României. (anexa 7). crearea condiţiilor pentru reducerea turismului emitator. creşterea serviciilor turistice exportate. de imagine. de condiţiile geografice. sau toate au de regresat. inclusiv turismul. prin intermediul mecanismelor economice adecvate. Deci. sau toate. Turismul îşi poate asigura o dezvoltare durabilă prin crearea pentru restul ramurilor locuri de muncă. agricultura. istorice. de confesie. de supraproducţie etc. sociale. au o dezvoltare durabilă. sociale. Ramurile economiei naţionale.

în care aceştia călătoresc pentru relaxare şi îngrijirea sănătăţii. internetul poate oferi sursa de informaţii actualizate şi ar putea răspunde cu succes cerinţelor utilizatorilor acestei „biblioteci virtuale". 92. . activităţi culturale. 27. îngrijire profesionistă a sănătăţii. p. se poate aprecia că este benefică practicarea acestuia în România. folclor. Turismul în regiunea Mării Negre are un mare potenţial ca instrument sofisticat pentru dezvoltarea economică şi conservarea mediului natural. Din păcate. materialul publicitar despre turismul ecologic nu este foarte bogat. promovarea zonelor ecoturistice în această reţea ar constitui o modalitate ieftină şi cu impact ridicat de a face cunoscute ofertele ţării noastre. 98. manifestându-se o necesitate sporită pentru informaţii în acest domeniu.30] Având litoral la Marea Neagră. datorită faptului că ţara noastră reprezintă o zonă critică a ecosistemului european prin Marea Neagră. preocupări speciale pentru studierea comportamentului păsărilor. 79.[122. inclusiv şi a turismului nu poate să nu fie influenţată de cele europene. p. Mesajul transmis de etichetă este totodată un avantaj în publicitate şi îmbunătăţeşte experienţa de vacanţă a turiştilor. De un mare folos în zilele noastre. Ţinând seama de faptul că potenţialii ecoturişti ai României provin din ţări unde Internetul este la îndemâna oricui. România poate oferi o gamă largă de produse turistice. incluzând soare şi mare. deci de cea a ţărilor cu tradiţii în acest domeniu. Angajamentul unităţilor turistice pentru o creştere spectaculoasă a calităţii serviciilor a reuşit să se bucure de aprecierile turiştilor. p. sporturi cum ar fi schiul nautic şi golful. 55 CAPITOLUL IV TURISMUL ROMÂNESC ÎN CONTEXTUL CELUI EUROPEAN Strategia de dezvoltare economică a României. aceştia recunoscând eco- etichetele ca mediul înconjurător cu o performanţă de „calitate plus". etc. Ecoturismul poate fi considerat drept strategie a turismului durabil şi particularizând. gastronomie. Aceste produse turistice se potrivesc cu tendinţele demografice din principalele ţări generatoare de turişti.

b) Specializarea produselor turistice pe segmentele pieţei care cuprind categoriile de vârstă între 15-24 de ani. d) În turismul montan riscul lipsei zăpezii determină o tendinţă de desezonalizare a vacanţelor la munte cumulată cu extinderea pieţei pe mai multe segmente inclusiv est-europene pentru diminuarea riscurilor amintite. 56 Referitor la strategia europieţei produselor turistice. studenţii şi elevii instituţiilor de profil din ţările europene. principalii factori determinanţi ai evoluţiei turismului european erau grupaţi astfel de către experţii OMT: majorarea veniturilor destinate consumului. liberalizarea călătoriilor în ţările din estul Europei. în condiţiile în care potenţialul acestui subsector este insuficient valorificat datorită profitabilităţii sale scăzute pentru agenţii de voiaj şi al lipsei motivaţiei ofertei. îndeosebi pentru categoria cuprinsă între 1524 de ani. . c) Modernizarea şi dezvoltarea turismului social şi de sănătate prin sistemul de subvenţii comunitare. XXI. Strategia subordonată obiectivului dezvoltării turismului european prevede pentru primul deceniu al sec. de programe şi experienţă dintre profesorii. ca factori inhibitori temporari. dezvoltarea unor politici promoţionale ale administraţiilor ţărilor europene. se vor crea aranjamente educaţionale specifice schimburilor de persoane. aspect ce vizează în principal: a) Corelarea ofertei la cerere prin modificări ale produselor turistice existente. două războaie din Golf şi din fosta Iugoslavie. specifice sectorului turistic din fiecare ţară. inclusiv faţă de euro. deprecierea dolarului SUA faţă de principalele valute occidentale. este necesar să nominalizăm că la începutul sec. Noile programe şi produse turistice vor urmări stimularea dezvoltării turismului în zonele turistice periferice şi creşterea numărului de turişti prin diminuarea numărului non-turiştilor odată cu crearea unor facilităţi pentru turismul extrasezonier. relativă scădere a plecărilor de turişti din nordul şi estul Europei. XXI realizarea a 1 miliard de înnoptări. care în ţările Uniunii Europene numără 51 milioane de persoane. 25-55 şi peste 55 de ani.

conform proiectului „Turismulpentru toţi". de scurtă durată destinate segmentului de turişti individuali oferite de tur-operatori. produse turistice F. transport cu autocarul. subvenţionare şi sprijin financiar al consumului turistic la toate nivelurile micro. mezo şi macro ale ofertei turistice. de către asociaţii şi organizaţii sindicale pentru segmentul de piaţă: „tata. adoptat de 18 ţări europene participante la Conferinţa de la Gatwick . Suportul dezvoltării pieţei noilor produse ca şi al pieţei turistice în general îl reprezintă în mai multe ţări europene sistemele de stimulare. 57 e)Produse euroturistice noi sau în extindere. Elveţia. Portugalia. firmele turistice. subvenţii la dobânzi şi credite pe termene lungi şi medii cu garanţii guvernamentale pentru dezvoltarea unor subsectoare sau sectoare turistice. în cazul Greciei. Ciprului şi Spaniei sau cu subvenţii guvernamentale în cazul Suediei. [91] extinderea ofertării produsului turistic rural în întregul bazin european. Belgia. care includ: .I.alocaţii de sprijin financiar al investiţiilor în funcţie de mărimea şi importanţa lor. pentru segmente de piaţă cu venituri modeste. în Elveţia . ca un proiect pan-european al turismului. dezvoltarea produsului „eurovillages" lansat ca produs al turismului social de către Grupul European de Interes Economic având ca membri reprezentanţii segmentelor specifice turismului rural din Franţa. dezvoltarea produsului „holiday club" ca un segment de piaţă profitabil şi în continuă extindere în ţările Europei de nord şi sud.T. pe ţări: în Grecia şi Spania . în cadrul turismului social. Aceste sisteme de facilităţi cuprind. lanţuri hoteliere şi companii aeriene.Anglia. mama şi copii cu venituri modeste". Spania şi Germania. Sistemele respective cuprind ierarhizat şi instituţiile.subvenţionarea dezvoltării . de către comitetele de întreprindere ale salariaţilor.produse euroturistice cu mari facilităţi şi reduceri de preţ. Italia. dezvoltarea şi extinderea produsului „cheques vacances" pe pieţele din mai multe ţări şi al cărui succes rezidă în subvenţionarea lui. cuprinsă între 20 şi 80% din valoarea voucherului. administraţiile locale şi guvernele. alocaţii financiare preferenţiale pentru obiective speciale de investiţii (îndeosebi în hotelărie). subvenţii fiscale prin reduceri de taxe. produse turistice substanţial subvenţionate.

cum sunt Europa şi America de Nord.subvenţionarea turismului social cu sprijin guvernamental. 2010-2020.fondul pentru turism este o sursă guvernamentală de creditare cu dobânzi subvenţionate. acoperind 60% din costul investiţiilor. Pacific. regiunile care se vor afla pe primele trei locuri vor fi Europa. la peste 1. În aceste condiţii. în Suedia . 58 zonelor izolate care au un potenţial turistic. Asia de Sud. aceste regiuni fiind urmate pe ultimele locuri de Africa.). 1. Centrală . Centrală şi de Sud cu 282 milioane. perioada 1950-1995. creşterea turismului internaţional şi dezvoltarea sa cantitativă şi calitativă (noi produse şi motivaţii turistice. Asia de Est. cu 717 milioane turişti.sursele primare ale asistenţei financiare sunt grupurile activând direct în turism iar sursele secundare se manifestă în sectorul public fiind reprezentate de alocaţii de capital şi credite cu dobânzi reduse. Dintre acestea. După primii ani ai mileniului trei.[134. Asia de Est şi Pacific. 1995-2010. noi sisteme de marketing-management) va continua. comparativ cu rata mondială de 4. consultanţă şi sprijin financiar în dezvoltarea sectorului turism al ţărilor membre. Programul european de implementare a sprijinului pentru turism se realizează în cadrul Planului de acţiune pentru turism şi este coordonat de Directoratul „Tourism Unit" al Comisiei Comunităţilor Europene cuprinzând subprograme de studii. 140] Din totalul sosirilor turistice. studiu pe termen lung. în Portugalia . Orientul Mijlociu şi Asia de Sud. în Anglia . cu 397 milioane şi America de Nord. experţii OMT au elaborat „ Viziunea asupra Turismului până în 2020". având ca bază de analiză pentru următorii 17 ani. Historic Building Council etc. Pentru regiunile mature din punct de vedere turistic.1%. astfel încât experţii OMT apreciază că numărul total al sosirilor internaţionale va creşte de la circa 565 milioane în 1995 şi 700 milioane la începutul mileniului trei.56. acestea sunt administrate de cele opt comisii şi consilii specializate pe componente ale ofertei turistice (Art Council. p. Orientul Mijlociu şi Africa sunt prognozate să înregistreze o rată a creşterii de peste 5% pe an.56 miliarde în 2020. asistenţă.18 miliarde vor fi sosiri intraregionale şi 377 milioane vor fi sosiri pe rută lungă.

59 şi de Sud se apreciază că vor avea o creştere sub rata mondială.0 America* 108. Organizaţia Mondială a Turismului.0 59.1 2.9 24. iar America de Nord.9 19.1 4.2 47.1 Asia deEst şi Pacific 81.9 1183.4 195.9 5.4 1561.7 1.4% pe an până în 2020.8%.1 100 100 Africa 20.0 3.2 Sosirile internaţionale pe regiuni (milioane) ^ ______________________________________________ Anul de Prognozări Creştere Poziţia pe piaţă bază (%)/an 1995 2010 2020 1995.4 Asia de Sud 4.9 190.8 45.0 77. regiune care va primi 25% din totalul sosirilor internaţionale în 2020. de 5.8 82.5 377.3 215.4 25. America de Nord.2 6.8 Turismul pe rute lungi 101.6 18.3 3.2 0. Până în 2010. în comparaţie cu turismul intraregional care se va situa doar la 3.9 Orientul Mijlociu 12.6 5. .1 75. Europa va menţine cel mai mare procent pe piaţa turistică în sosirile de turişti dar va suferi un declin de la 60% în 1995 la 46% în 2020.4 Europa 338.5 7.1 790. Centrală şi de Sud vaînregistra o diminuare de la 19% în 1995 la 18% în 2020 (tab. septembrie 2002 Note: * America de Nord. Tabelul 1.4 282.2 397.2 *** Sursa: Viziune asupra turismului până în 2020.2 10. la sosirile turistice în favoarea Asiei de Est şi Pacific.4 527.3 717. Centrală şi de Sud va pierde locul doi deţinut în prezent.8 6.2).3 3.5 3. Centrală şi de Sud ** Intraregional include sosirile când ţara de origine nu este specificată *** Turismul pe rute lungi defineşte călătoriile care nu includ turismul intraregional Turismul pe rute lungi va înregistra o creştere mai rapidă. 1995 2020 2020 Total 565.5 14.4 17.9 68.2 4.3 5.4 35.1.2 Intraregional ** 464.4 1006.3 18.

54. redă multe date reale. Analizând percepţia deformată a ofertei turistice româneşti la nivelul european şi mondial. relevante privind circulaţia turistică internaţională (principalele fluxuri) care este necesar din raţiunea cunoaşterii cauzelor posibile ale deficitului de imagine turistică a României în străinătate pentru schimbarea efectelor defavorabile într-o viitoare strategie promoţională eficientă pe pieţele externe. creşterea şomajului. turismul românesc. piaţa turistică din România este grupată în şase pieţe regionale (Bucureşti. investiţiilor străine.General XXIII - Tourism Unit. [29. 68] Economia României este tratată. Directorat . menţionăm. Banat-Crişana. Această analiză poate fi considerată incompletă şi insuficient documentată sub aspectul ofertei şi prin aceasta defavorabilă unei imagini întrutotul reale a ofertei turismului românesc. Muntenia- Dobrogea. 60 Raportul între turismul pe lungă distanţă şi turismul intraregional va fi de aproximativ 76:24 în 2020. a venitului lunar net considerat de trei ori mai mic decât al minerilor. ca urmare fiind posibilă o creştere a contribuţiei turismului la realizarea PNB şi la ameliorarea situaţiei balanţei de plăţi. pe primele trei locuri). Studiul sugerează nevoia urgentă de o completă modernizare a producţiei turistice existente şi a managementului turistic. sumar. reducerea timpului de lucru. 40. Constanţa. Paragraful asupra industriei turismului arată că acesta deţinea 1% din PNB în 1990. de asemenea. analizat. Moldova) şi zece mari centre urbane. că într-un studiu de marketing intitulat „Consumul turistic în centrul şi estul Europei: perspective ale dezvoltării". În studiu. conform Centrului European de Date privind călătoriile. Oltenia. arătând interesul manifestat pentru ţara noastră de către companiile străine . Cu toate acestea. Braşov. introducerii TVA. prin prisma ratei inflaţiei cursului oficial şi pe piaţa neoficială a leului. Transilvania. datorită perspectivei stabilizării situaţiei în România. unul dintre capitole cuprinde o analiză de marketing privind turismul românesc. publicat în 1993 de către Comisia Comunităţilor Europene. după numărul locuitorilor (Bucureşti. experţii considerând posibilă. o creştere a cererii turistice.

Holiday Inn şi Kempinski. programe speciale pentru studenţi şi elevi sau ofertele din unele hoteluri cum ar fi: „Plăteşti cinci zile şi stai şapte". folclor şi muzică populară. cu toate că România oferă multe avantaje precum şi regiuni frumoase (marea şi unele regiuni muntoase). a turiştilor de afaceri români. Previziunea că „va fi dificil pentru România să iasă în următorii ani din contul preţurilor scăzute" nu a fost confirmată de realitate. Este menţionată nemulţumirea. vin bun. Bulgaria (14%). În continuare este tratată pe larg circulaţia turistică internă şi plecările turiştilor români în străinătate pe destinaţii şi forme de turism La analiza sosirilor în România (din turismul internaţional) se arată că din cele 5 milioane de sosiri în 1990 o mică parte o reprezintă turiştii vest-europeni. Belgia (5%). conform studiului menţionat. Programele Ministerului . prin privatizarea turismului s-au creat oportunităţi pentru dezvoltarea hotelurilor de lux. datorită eliminării cerinţei vizei de paşaport pentru cetăţenii români care călătoresc în spaţiul Schengen. Capacitatea de cazare din România anului 1991 este considerată necorespunzătoare în proporţie de 95% ca standard de confort. Hilton Internaţional. Ţările europene de origine ale turiştilor sosiţi erau în 1990: Germania (25%). servicii şi infrastructură. fapt real a cărui tendinţă se menţine şi în prezent. unele state europene au impus viza obligatorie pentru cetăţenii români. Olanda (3%). Hilton. conform studiului. Începând cu anul 1998 s-au organizat programe turistice speciale cu preţuri modice. alte ţări (16%). prin aceia că după ce România şi- a deschis frontierele turiştilor străini. etc. în aşa fel încât majoritatea românilor cu venituri foarte mici să aibă acces la turismul montan sau de litoral. totodată. de la 1 ianuarie 2003. fiind atrase importante grupuri internaţionale care activează în domeniul turismului. Studiul consideră că România este una dintre cele mai puţin populare destinaţii atât pentru estul cât şi pentru vestul Europei. Criza turismului este foarte serioasă. 61 Radison Hotels. Cehoslovacia (5%). ca Accor (Sofitel). Ungaria (25%). Franţa (9%). ca de pildă „Litoralul pentru toţi". Acest fapt nu mai este de actualitate. ultimele două fiind interesate în preluarea integrală a hotelurilor din România. cultură interesantă. bucătărie atrăgătoare. Ramadann etc.

politica mediului -încă dificilă în turism. Mănăstirile din Moldova. [143] peisajul montan [148. chiar dacă în unele ţări a crescut şi rata cheltuielilor din acest sector. coasta Mării Negre. acest număr a rămas constant. ţările receptoare de turişti din UE -Franţa. 159]. experienţa în turismul de masă şi 9 puncte negative pentru: nivel scăzut al facilităţilor pentru turism de masă. lipsa strategiei dezvoltării turismului. capacitatea de cazare e doar 5% de standard internaţional. Din datele prezentate anterior se poate concluziona că turiştii români au un nivel ridicat de instrucţie şi cultură. acesta catalogându-se ca neştiinţific şi tendenţios. studiul acordă cinci puncte pozitive pentru: nivelul scăzut al datoriei externe. ca destinaţie turistică. unul dintre programele care va avea un impact puternic asupra turismului românesc şi a turismului internaţional în general. în colecţia „Berkeley guides" a Asociaţiei Studenţilor Universităţii California. va fi „Dracula Park". cererea alimentară scăzută. în cazul în care se va pune în practică acest proiect. În viitor. corelează cu intelectul redus al autorilor. insuficient marketing internaţional în turism. sistemul de telecomunicaţii. superior mediei europene. combat afirmaţia referitoare la România. iar postura de gazdă a românilor este net superioară celei de oaspete. în general al segmentului anglo-saxon şi nu numai. 62 Turismului. Portugalia au înregistrat. lansate în anul 2002. Spania. facilităţi slabe pentru distracţii. În final. Conţinutul prezentării ofertei turistice a României este aproape ireproductibil. O abordare asemănătoare dar agresivă ca poziţie şi deliberat tendenţioasă (de facto produse ale concurenţilor) se poate întâlni într-un ghid turistic internaţional pentru uzul studenţilor din SUA. Austria. Irlanda. La fel a crescut şi numărul locurilor de muncă în turism sau în cel mai rău caz. în general un excedent al balanţei de plăţi. Studiul citat localizează România turistică în poziţia cea mai defavorabilă în comparaţie cu celelalte ţări est europene. Grecia. În perioada 1990-2006. contribuindu-se la stabilitatea întregului sistem . Italia. insuficienta calitate a primirii. anume lucrarea „În libertate prin Europa de Est" editată în 1993 de Fodor's Travel Publications Inc. Situaţia pe parcurs evoluază (anexa x).

sunt formulate problemele generale. Ţările emiţătoare de turişti ca Anglia. Germania. comune pentru cele mai diverse activităţi turistice.000 persoane. tehnologia informaţiei. ţară ce s-a situat pe locul III în lume în ceea ce priveşte încasările din turismul intern şi pe locul II în cadrul ţărilor Uniunii Europene în acelaşi domeniu. numai în Franţa. Luxemburg. în interiorul ţărilor membre ale Uniunii Europene se simte necesitatea perfecţionării modalităţilor de cooperare între state din punct de vedere turistic ca şi a unei mai bune susţineri a întreprinderilor mici şi mijlocii în realizarea produsului turistic. alimentaţie. Danemarca. 63 economic. igienă. [149] Sectorul turistic aduce Uniunii Europene mai mult de 70 miliarde dolari anual şi oferă locuri de muncă unui număr mai mare de 940. Belgia. sunt enumerate . Suedia şi-au dezvoltat.[156] CONCLUZII În teză sunt analizate tendinţele în dezvoltarea turismului în România. taxe au un efect direct asupra turismului. energie. [160] Turismul nu se află sub incidenţa directă a nici unei politici europene dar multe măsuri şi reguli din transport. în general sectorul turistic deşi cheltuielile cauzate de plecările turistice reprezintă mai mult decât veniturile din turism. mediul înconjurător. Investigaţiile autorului confirmă ipoteza că. este propusă o tratare sistemică a ramurii turismului şi anume: sunt elaborate modele matematice ale proceselor turistice (aspectul economic). rezoluţiile Consiliului de Miniştri ai Uniunii Europene se vor reflecta în mod indirect asupra turismului comunitar şi asupra celui din statele viitoare membre ale Uniunii Europene.

se face o trecere în revistă a metodelor de soluţionare a problemelor de organizare a activităţilor turistice. posibilităţile de folosire a metodelor elaborate pentru soluţionarea problemelor turismului din România. sunt propuse modalităţi de funcţionare a turismului din România în contextul turismului european. premisele pentru dezvoltarea acestora. În teză este propusă o tratare nouă. mecanisme de asigurare a unei dezvoltări durabile a turismului în România. este argumentat propusă necesitatea creării unei structuri numită „Auditul Calităţii Serviciilor Turistice". în teză este propusă o metodică de determinare a consecinţelor intervenţiei statului în dezvoltarea turismului. este analizată evoluţia activităţilor turistice inclusiv o tratare conceptuală a dezvoltării durabile a turismului în România. Aportul turismului în dezvoltarea economică a României este enorm. desfăşurarea activităţilor turistice în România în ultimii ani. Teza are un pronunţat aspect conceptual. În teză se propune o metodologie de determinare a efectelor indirecte. metodologic. în mod analitic este determinat impactul turismului asupra dezvoltării economice a ţării. este analizată dinamica activităţilor turistice. conţine argumente în favoarea dezvoltării turismului. are o importanţă deosebită pentru . sunt aduse argumente pentru a determina soluţiile specifice României şi preluate de prin alte ţări. calitative. Turismul prin specificul său contribuie la soluţionarea şi altor probleme economice. În teză sunt analizate un şir de probleme din activităţile turistice. inclusiv evoluţia acestor metode. consecinţe ale activităţilor turistice. imperativ. parte integrantă a turismului european. Pentru a argumenta necesitatea susţinerii de către autorităţi a activităţilor turistice din România. este elaborată o tratare matematică a exigenţilor la nivelul mondial faţă de firmele turistice din România. 64 bazele turistice din România însoţite de un şir de caracteristici cantitative. sunt propuse metode şi mecanisme economice de soluţionare a lor. care sunt doar adiacente cu turismul. În lucrare sunt examinate şi analizate problemele activităţilor turistice în România încă de pe cele mai vechi timpuri. sunt enumerate zonele turistice din România.

BIBLIOGRAFIE 1. conţine un şir de concluzii şi propuneri în vederea dezvoltării turismului din România în contextul turismului european. pentru firmele turistice pentru dezvoltarea în continuare a imaginii pozitive a României. . 1996. p. Judeţul Timiş. -Bucureşti: Ed. 65 practicieni. Ardelean V. Academiei Române. 78.

3. Simultaneous Determination of Visits to a System of Visits to a System of Outdoor Recreation Parks with Capacity Limitations. A Paper presented the Fourth Annual Travel Research Conference held in Sun Valley. Cojocaru M. 66 2. p. p. Monografia apelor termo-minerale din municipiul Timişoara şi judeţul Timiş. -Bucureşti: Ed. Asandului L. -Timişoara: Ed. 1973.B. A Comprehensive Approach to the Planning of the Tourist Industry. p. Tourist Rev. Futures. 1980. 5. Bargur J. Bruxelles .H. Owen C.. 1973. Regional Stud. p. p. Arbel A. 2002. Archer B. Baron M. -Bucureşti: ASE. Commission Europeenne de Tourisme.. p. European Travel Cimmission. Special Article №6 1972. p. International Tourism: Coming or Going... Puerto Rico. pp.. 224-294 6. San Juan. 72. 1971. -Iaşi: Univ «A. 2005.Mirton. Archer B. G. Direcţiile implicării autorităţilor publice centrale şi locale în dezvoltarea turismului durabil.. Barbu G. October 1974. 89.. 2006. Armstrong C.115-125. 1996. 697 3.. Teza dr. 124 9. 7. Avramescu T. Seasonality in Tourism-Part 1. R.. Shechter N. 42-45 4. în economie.I. 16-18.. p.Archer B. Banciu M. No4. .. 12. Tourism Quart. Paper presented at the ORSA/TIMS Joint National Meeting.. Analiza cluster în studiul activităţii turistice. Int. 265 8. Politică. Aigust 12- 15.. June 1972. p.. H. 11. 1972. The Primary and Secondary Beneficiaries of Tourist Spending. H.Cuza». . p.. Idaho. 5. 327-359 13. 236 10. Annual Report 2005. Regional and Urban Econ. W. Turismul şi calitatea vieţii. 27..Belgique. The Uses and Abuses of Multipliers. Towards a Tourist Regional Multiplier. Baron R.

3. 203 24. p. Recreation Research Methods. 97. p. -Bucureşti: Ed. Amenajarea turistică a teritoriului. 236 26. Teoria statisticii sociale. 256 18. Bran F.S.model european. Barroso J. 67 14. 153 22. p. p. 1998. p. Bacher G. Economică. University of Birmingham. Teoria şi practica amenajării turistice. Noi concepte în dezvoltarea turismului românesc. 1971. Berbecaru L. 2005 . p.. p. 257 20. Teza dr. Strategia promoţională în turism. VIII. The Economics of Discrimination University of Chicago Press. Ghild Endowment and the Quantity and Quality of Children. 239 19. -Bucureşti: Ed. 127. 2005. MatrixRom. Beldeanu V. 25. p. Turismul rural . I 1968. Burcea A. Sport -Turism. Bărbat Al. şi al. 27. 2003. Barbu G. 2006. p.M. 2004. Bran F. 15. Birmingham. 2003. Jurnal of Political Economy 84.A. 268 23. Tomes. 1977.96 21. Rapport general sur l'activite de l'Union europeenne. p. Managementul proiectelor cu finantare international -Bucuresti: Ed. -Bucureşti: Ed. Agenţia de turism. Sylvi. Berbecaru I. Botez M.246 17.. Turismul în economia nationala. -Bucuresti: Ed.. -Madrid: l'OMT. England. Becker G. Sport -Turism. 1976. Noad P. . Centre for Urban and Regional Studies. p. Economica. Popescu D. Didactică şi Pedagogică. 1981. Economia turismului şi mediul înconjurător. 16. -Bucureşti: Ed. 1972. -Bucureşti: ASEB.C. Baurton L.Bucureşti: Ed. -Bucureşti: Ed. Barometre OMT du tourisme mondial. Băltăreţu A.176 p. Sport Turism. 1976. Bruxelles -Luxembourg. Occasional Paper No.

39. Cândea M. Manualul ghidului de turism. in Recreation Research. 1104-113. p.C. 2002. 253. Fisher C. Luca C.. Cândea M. 1996. American Association for Helth. 1. şi al. Physical Education. Universitară.33-51 33. Operations Res.F.. Economic Models and Planning Out-door Recreation. 38. Measuring Outcomes in Terms of Economic Implication for Society. p. 2. 32. July-August 1971. S. Travel Volumes and Itinerarie and Forecasting Future Travel Growth to Individual Pacific Destination. 37. K. Maryland. Operation Research in Outdoor Recreation. p. J. p. Baltimore. p. 369. Physical Education. Operations Res. Paper presented at the . 34. Mullick B.U... p.. -Bucureşti: Ed. 31. -Bucureşti: Economică. Hare P. in Recreation Research. 1980. D. 57-86. 2.. How to Choose the Right Forecasting Technique. Churchman C. 2001.. An Approximate Measure of Value. Measuring J. 2003. and Recreation. Bran F. p. 1986. p. L'amenagement touristique. Potenţialul turistic al României în amenajarea turistică a spaţiului. 254. -Bucureşti: Ed. 45... Leisure Res. Knetsh J.. 29. American Association for Health. Clawson M. The Johns Hopkins Press.L. Ackoff R. Economics of Outdoor Recreation. 1966. Harvard Bus. Political Economy of Privatization în Hungary: A Progress Report.. No. W... Cazes G. p.. 172-187. Lonquor R. p.J. p. 68 28. -Paris: P. Cicchetti C. University Edinburgh. 1954. Spaţiul geografic românesc.. 38 40. and Recreation. 231 35.. Measuring Outcomes in Terms of Economic Implication for Society.L. 36. 128 30. Cline R. 78.... Cesario J. Clawson M. Gemma Print. September-October 1973. Chiriac A. Smith V. No.1. 36.. Canning A. Smith D. Clawson M. Rev. 21. 5.. 1966. Winter 1969. No. Chamber J. 84.

Cristureanu C. 128 45. 459 53. Gurten.. Marketing & Planning (A Manual for Managers & Analysts.. 1987.. San Juan. Factors Influencing Travel Flow into and Within the Pacific Basin. Economica. Compte satellite du tourisme: recommandations concernant le cadre conceptuel. Data Collection & Analysis for Tourism Management. Delaunay J. 69 ORSA/TIME Joint National Meeting. -Paris: Presse de la Fondation Naţionale des Sciences Politiques. -Bucureşti: ASE. . 235 50. Comisia naţională permanentă de elaborare a strategiei de dezvoltare durabilă a României. 2006. 205 43. 2005. Puerto Rico. 1992. p.Sept. p. 2003. San Juan.. Puerto Rico. Neacşu N. p. 48. Cristureanu C. October 16-18. 52. October 16-18. -Paris: Dunod. 1. -Berna: Ed. -Bucureşti: Ed.Fenomen complex contemporan. Manuel technique No. Economia şi politica turismului internaţional. Turismul . p.Bucureşti: Ed. -Bucureşti: Ed. -Paris: 2005. Turismul. 1999. Concepts. Economică. Tan K. 1998. 236 46. Crampon L. Defert P. p. p. p. Crampon L. 1973. Gdrey J. 364. Tourist Rev.. p. Puerto Rico. 47. San Juan. Baltaretu A. p. La localisation touristique. Turism Internaţional. Paper presented at the ORSA/TIMS Joint National Meeting.. . Tourist Flows. Bucureşti: «ORIZONT 2025». Cosmescu I. Les enjeux de la societe de service. 1966. definitions et classifications des statistiques du tourisme. 458 44. 74 42. 1974. 1974. 51... July. Demers J. 41. Abeona.Cl. p. 1974.J.98-104. A Model of Tourism Flow into the Pacific. p. 367 ' 49. 3-15. October 16-18. p. 257. Cosmescu I.T. 2006.. Paper presented at the ORSA/TIMS Joint National Meeting. J.

. -Bucureşti: Psihomedia. June 25-28.Danube Tourist Commission.C. p. Foris T. şi al. 59. Die Donau . San Diego. l'OMT. Potentialul turistic al Republicii Moldova şi problemele utilizării lui.Chişinău: Univ. 128 68. 59 . Manualul de formare managerială în turism. Erdeli I. Egan M. p. 254 58. Calea spre piaţă. p. Expert. R. 1998-1999 64. 1998. p. 61. Teza de dr. 258.Câmpulung Moldovenesc. 1975. Drăgan J. 356. 12 57. 56 67. p. p.1. Demetrescu M. 1992. Universitaire.C. Ecalle Fr. 2000. Lomonosov.. Academia Română. 247. 78. 66. 126 56. 1996. Practica prospectării pieţei. -Bucureşti: Ed.Viaţa Românească. -Wien: Ed: Eva Nikolaou. Amenajări turistice. Emilian.C. ' 60. California. II-a. p. Moscova. L 'economie des services. ed. 259. 1121 55. p. Institutul de Lingvistică "Iorgu Iorgan". 2004.2007. p. 2007. Suceava. Interfaces Between Tourism and Outdoor Recreation. -Bucureşti: Editura Universităţii. Europa Nova. Dobrotă N. Efros V.. -Bucureşti: Ed. Danube Salon 30. Europa Nova.. Draica C. Dezvoltarea durabilă şi conservarea biodiversităţii din Masivul Rarău- Giumalău. şi al. p. 70 54. 2005. Madrid. All Beck. ABC-ul economiei de piaţă moderne. DEX. Dima D. -Bucureşti: Univers Enciclopedic. 62. 2002. Drăgan J. 1991. 239 65. 1989. p. Evaluating NTO Marketing Activities. 2005. Paper presented at the Western Economic Association Annual Conference. -Paris: PUF. 1996. 2006. AŞ RM. -Bucureşti: Ed.. Etude approfondie du compte satellite du tourisme (CST): L'analyze du tourisme comme activite economique. (Evaluation des activites de marketing des ONT). 63. p. . -Bucuresti: Ed. p.Bucureşti: Ed. Managementul serviciilor. Ghid practic de turism internaţional şi intern. -Paris: Ed.

176 70. -Bucureşti: Ed. Tollefson J. 1973. Israel. . June 26.L. Simulation of Water Recreation User's Decisions.E. 71 69. Paper presented at the Time XX International Meeting. 2004. (Manual pentru turismul de munte).. Gaumnitz J. to appear in Land Econ.. Swinth R. Pledoare pentru munte. Tel Aviv.O. p. All. Frazzei F.