P. 1
Invatarea

Invatarea

|Views: 146|Likes:

More info:

Published by: Lacusteanu Alexandru on Feb 05, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/08/2011

pdf

text

original

Lacusteanu Alexandru, A.C.E. 10.

209 Mecatronica

Invatarea
Conceptul de invafare scolara. Mecanisme si procesualitate Forme, tipuri si niveluri de invajare
In Encyclopapedia Britannica, invajarea este definite ca o „relativa modifies a comportamentului, fundamentala pe experienta". In ceea ce-l priveste, SkinnflJ este de parere ca instruirea reprezinta „formarea de noi comportamente", Gagne face referire la „modificarea dispozijiei sau a capacitajii care poate fi mentinuta si care nu poate fi atribuita procesului de crestere; modificare numita invajare se manifesta ca o modificare de comportament" (1975). Cele mai multe acceptii date invatarii (concluzie centralizata in urma analizarii unor seturi de definitii ale invatarii; vezi Skinner, Gagne, Briggs.1 Kidd, Ullich, Geulen, Veith, Ausubel, Cerghit, Potolea, Noveanu etc.) atesta existenta unei constante in definite: schimbarea, modificarea comportamentului pe baza experientei traite (structurata educational). Invatarea este o transformare de comportament pe baza unei experiente organizate in scoala, organizare supusa structurarii, observatiei si controlului, in conditiile activitatii ambiantei scolare. Pocesul de invatamant incearca sa provoace o schimbare in timp, in spatiu si forma a experientei traite de individ, fie ea psihomotrice sau actionala, deoarece numai o experienta noua poate genera o noua invatare. Procesul de invatare presupune dualitatea fortelor implicate : -fortele care inlesnesc, provoaca si determina schimbarea (cadrul didactic); -fortele aflate in plin proces de dezvoltare, care suporta schimbarea si care se implica activ in actul de transformare personala. Cele doua categorii de acceptii ale procesului de invatare sunt cunoscute in literatura de specialitate sub doua denumiri: invatarea ca proces si invatarea ca produs. a)Invatarea ca proces reprezinta o succesiune de operajii, de actiuni si evenimente interne constient finalizate in procesul de transformare a comportamentelor interne in structuri de cunostinte mentale : -imagine - nojiune - act - gandire; -contemplare senzoriala - gandire abstracts; -enpiric - stiintific in invatare ; -perceptie - reprezentare. Abordarea procesuala a invatarii conduce la elaborarea unor produse noi devin in plan interior puncte de plecare si mecanisme interne aflate in baza unor noi acte de invatare. Totodata, aceeasi abordare genereaza o suma de schimbari care combina acte constructive si acte distructive. Invatarea cere in permanenta pierdere si castig, elaborare si reelaborare, retinere si concludere, o continua evolutie, progres (in spirala) pe calea cunoasterii, in baza angajarii si dezvoltarii unor insusiri intelectuale: creativitate si independenta. Un element-cheie pentru reusita actului de invatare il reprezinta convingerea ca o “cunostinja" nu este formative prin ea insasi, ci prin procesul prin care se ajunge la ea.

faptul este explicabil prin transfer ori asimilare. cea a lui Hilgani * si Bower. prin urmare sancjiunea are un efect de slabire asemanator. publicata pentru prima oara in lucrarea sa intitulata lnteligenta animala. invatarea se subordoneaza in esenja actiunii urmatoarelor legi: starea de pregatire. are la baza premisa ca formarea obisnuinjelor de comportament porneste de la imbinarea situatiilor cu reactiile. exista destule elemente comune cu situafia anterioarS pentru ca vechile deprinderi s5 poata acpona acceptabil. teoriile invatarii se pot clasifica in doua grupe principale : teoriile de tip stimul . Invatarea. Astfel. pe de o parte. Rezultatele reprezinta o materializare a schimbarilor cantitative si calitative. pana ajunge la o reactie care duce intamplator la succes. Pe fundalul unor instincte cu caracter innascut sau al unor moduri de comportament invatate anterior. Ea poate actiona indirect. A. ar fi o intreprinderc destul de dificila. altfel incat sarcina cadrului didactic este aceea de a organiza si dirija invatarea in sensul de a implica. produse de activitatea procesuala. relativ stabile. cu alte cuvinte. Teoriile invatarii Desi formularea unei definitii satisfacatoare a invajarii. •motivaUa : recompensa acjioneaza direct asupra legaturilor invecinate mtarindu-le. atitudini si comportamente. Invatarea ca proces solicita un activism sustinut din partea celui care invata. Fluctuatia rezultatelor ofera masura eficacitajii si a eficien£ei procesului de predare invatare. .reactie si teoriile cognitive. •intelegerea : cand situajiile sunt intelese imediat. b) Invatarea ca produs apare ca un ansamblu de rezultate noi. a angaja si a determina participarea activa a elevului. la om. dupa primii autori. si cea a lui loan Neacsu. preferin$ele oricarui teoretician pentru o anumita compoJ nenta a inva^arii il determina inevitabil sa tinda spre un mod unitar de definiiti si clasificare. Thorndike arata ca. Pozitia lui Thorndike fata de problemele tipice ale invatarii •capacitatea : capacitatea de a invata depinde de numSrul legaturilor si de accesibilitatea lor. care sa puncteze toaKl activitadle si procesele pe care aceasta le presupune. iar repeta-f lea legaturilor duce la o usoara intarire a lor numai daca reacjia este recompensata. pe de alta parte. Teoria invatarii prin condifionare (condifionarea instrumentala a lui Thorndike) Aproape o jumatate de secol. adica ceva care i-ar aduce recompensa. determinandu-1 pe eel care invata sa intre-prinda altceva. pentru ilustrare. asa cum o intelege autorul.Deplina angajare a individului in actul invatarii este un alt factor determinant pentru producerea invatarii. priceperi. • practica : repetarea situafiilor nu modifica in sine legaturile. notiuni. si se refera la : cunostintje. Teoriile invatarii pot fi clasificate dupa mai multe criterii si pot fi divizaE in mai multe grupe : citam. Orice experienja cognitiva traita cu interes genereaza la randul ei nevoia unei noi experiente de cunoastere. organismul reacjioneaza la situajia-problema noua. doua clasificari. de natura afectiva sau cognitiva si corespund unor schimbari intervenite faja de stadiul anterior. Thorndike (1874-1949). modalitati de gandire. exercijiul si efectul. o teorie a invatarii a dominat psihologia educatiet din America : este vorba despre teoria lui Edward L.

acesta a fost folosit pentru prima data nu de Aristotel. In secolele al XVII-lea si al XVIIIlea. Pavlov nu gaseste rostul unor termeni ca „intelegere" sau „intuipe" . fiind folosite aceleasi animale in mod repetat. C. prin cercetarile sale. Pavlov a anticipat behaviorismul american si a contribuit la crearea traditiei behavioriste in America. • uitarea : are loc din lips5 de practicS. legile stabilite de Pavlov privind activitatea nervoasa superioara (procesele de excitajie si inhibiUe. •injelegerea : factorul subiectiv trebuie evitat. de stimuli conditional semnaleazS apoi fapte care due la satisfacerea primare. invajarea depinde in esenta de interese si inclinapi. inductia mobila) se dovedesc a fi de o mare utilitate.e. iradierea si concentrarea proceselor nervoase. in care un stimiul serveste la evocarea reflexului conditionat invatat pentru alt stimul. O premisa semnificativa pentru mersul conditionarii. in care salivatia este intarita prin hrana. Pavlov a demonstrat meinicia reprezentarilor schematice ale teoriei vulgare a asociatiei in prevenirea drumului spre satisfacerea nevoilor. asa cum o demonstreazS o serie descoperiri empirice (Elbinghaus). astfel. pentru ca. avand in vedere faptul exista anumite diferenje congenitale in capacitatea de a invaja . •motivafla: in reflexele alimentare obisnuite. prin urmare de ceea ce ne . inva£area se desfasoara dupa legea „totul sau nimic". •transferul: este un rezultat al generalizarii (iradierii).n. Rubinstein este de parere ca. La om. Aristotel (384-322 i. B. •uitarea : Pavlov nu s-a ocupat de conservarea si de stergerea in timp a reflexelor conditionate. un aspect care nu trebuie pierdut din vedere este evitarea acumularii de inhibitie care se poate inregistra in cadrul intaririi repetate.• transferul: reacfiile la situariile noi beneficiazS de asemanarea noilor skuajii cu cele vechi. Prin combinarea repetata a unui stimul necondiponat cu un stimul originar se ajunge la situatia ca acesta din urma sa-si piarda caracterul neutral caoce reactia corespunzatoare stimulului mai inainte neconditionat. impulsul are mare important in cazul reactiei instrumentale (Konorski). uitarea nu devenise o problema de laborator.) atragea atenpa asupra rolului pe care il au cele patru principii ale asociapei (asociapa prin asemanare. in timp) pentru procesul memoriei. Reflexul conditionat pavlovian s-a bucurat de o unanima recunoastere si a fost adoptat ca unitate de baza pentru invatare. dupa Pavlov si discipolii sai. Forma moderna a acestui principiu este teoria contiguitapi pe care o dezvolta Guthrie (1935). ci de Locke. animalul trebuie sa fie flamand . •practica : in general. Teoria invdfarii prin asociafie (condifionare prin contiguitate) Inca din Antichitate. Semnalele respective dobandesc in acest fel un efect de. in spapu. prin contrast. precum si de principiul analogiei descris ca asimilare. principiul asociapei a fost extins la toate fenomenele psihice.Conditionarea clasica a lui Pavlov Pentru intelegerea procesului invatarii. Pozilia lui Pavlov fata de problemele tipice ale invajdrii •capacitatea : capacitatea de a forma reflexe condiponate este in parte chestiune care tine de tipul de sistem nervos. In conceppa acestui cercetator. este excitarea motivata a experimental printr-un stimul neconditionat pentru o activitate. In ceea ce priveste termenul in sine. reflexele conditionate sunt intarite prin repetare.

legile ar fi esentialmente •fcrite. •motivatia : recompensa sporeste forta operanta. •practica: asemanatoare cu legea exercipului (practica in condipi de contiguitate a stimulului si raspunsului). motivajia: afecteaza invatarea indirect. •uitarea : pare a fi un proces lent de declin in timp. Leontiev. diferenjele de capacitate nu sunt de important ajora : la nivelurile mai inalte de capacitate. potrivit principiului cS eel mai bun predictor al invatarii este reacpla care a avut loc in ultima situate. Efectul recompensei pentru invatare este mSsurabil prin actiunile pe care ea le determinS. aitarea: invatarea este considerata a fi permanenta daca stabileste kgaturi logice cu o alta invatare. iar maturizarea este considerata un factor determinant in multe categorii de activitati. spre deosebire de sancpune. care trebuia pe o pedaia.apare ca deosebit de important si valoros. Uitarea se datoreaza invatarii de noi reacni care le inlocuiesc pe cele anterioare. bazate pe experienta anterioara. el neavand nevoie sa fie mai intai incitat la o anumita printr-un stimul. opacitatea: intrucat sistematicianul trebuie sa urmareasca mai curand kstatea decat legea. Clark Hull si teoria sistemica a comportamentului Sistemul lui Hull este unul behaviorist. in general. ea acjio-nand prin rejinerea animalului in situajia stimulatoare in care a aparut reacjia corecta. care due la rezultate sociale recunoscute ca performance . Ea nu int5reste reactfa corecta. In incercarea de a explica deosebirile in privinja capacitajii de a invafa. Guthrie porneste atat de la diferenjele de miscare. desi diferenjele dintre specii sunt recunoscute. care nu are o influenza de slabire corespunzatoare. practica : aceasta cuprinde schimbarea semnalelor pana ce de stimulii ajung sa evoce o intreaga categorie de reactii. Recompensa este un principiu secundar. •transferul: Skinner prefera sa foloseasca termenul „inducjie" pentru ceea ce. Pozilia lui Guthrie fata de problemele tipice ale invatarii •capacitatea : problemele capacitapi de invatare nu sunt tratate formal. intelegerea: invatarea intenjionaia si cu anticiparea elementelor-sur-priza ce pot aparea este explicata prin reacjiile condrfionate anticipative ori de pregatire. Skinner a propus o descriere a comportamentului observarii performanjei animale intr-un tip de experiment pe care-1 personal: activitatea unui sobolan inchis intr-o cutie. literatura de specialitate numeste „generalizare* Inducpa (generalizarea) este baza transferului. Orice reacjie de care este capabil organismul poate fi asociata cu orice stimul la care el este sensibil. lui Skinner faffi de problemele tipice ale invaj&rii E. este acceptata pentru condipo-narea de tip S (stimul). cat si de la deosebirea dintre semnalele proprioceptive. •injelegerea : Skinner considera ca tehnica rezolvarii problemelor co in manipularea variabilelor care pot conduce la raspunsul asteptat. Rubenstein. precum si de atitudinea fata de realitate si fata de invajare (Smirnov. incadrandu-se astfel in aceeasi „fr lie" cu . transferul: invatarea se poate transfera in noi situajii datorita elemen-selor comune structurilor vechi si celor noi. prin ceea ce il determina pe animal sS intreprinda. Teplov). dar previne sl&birea reflexului. iile probabiliste ale invafdrii (condifionarea operanta Skinner) de plecare in condifionarea operanta il reprezinta faptul ca omul este esential activ. nu insa si pentru condiponarea de tip R (reacpet care depinde de intarirea repetata.

•intelegerea: prototipul invatarii este adaptarea constienta si rajionala h cerintele situatiei. distinge sase tipuri de invajare : imaiarea preferinjelor si a aversiunilor. psihologia evidenpaza unitatea structurii fizkn si psihice. Exercijiul nu este motivul selectiei initiate a r&spunsului corect. in momentele intermediare. cunoscuta sub numele de behaviorism nal. •practica: legea exercrtiului este acceptata in masura in care au fost acceptate semnul. rvajarea discriminatorie a nevoilor. Hull este de aceeasi parere Thorndike si Skinner si in dezacord cu Guthrie. ibdtia •capacitatea: Tolman este de parere ca gradul inalt de specificitate a capacitajilor la sobolan se datoreaza lipsei de influence a unei culturi care sa privilegieze unele comportamente in raport cu altele. de comportare si de observaUe. •motivatia : rolul de intarire primara pe care il au recompensa |i pedeapsa este acelasi: recompensa reprezentata de hrana si evi socului reduc in egala masura tensiunea. cu gia dinamica a lui Woodworth si cu psihologia gestaltista. vatarea anticiparilor. Echivalenta stimulilor este ex cata pe baza generalizarii. G. itarea : Tolman este adeptul teoriei inhibijiei retroactive. procesele de invajare iau nastere ca rezultat al unor ordonari Wk~ ale obiectivelor-impuls care se prezinta in mod repetat organismului. este de a ghi comportamentul. •practica: in ceea ce priveste practica. •uitarea : apare ca o lege a nefolosirii. tbtria orientdrii invdfdrii (a lui Tolman) lui Edward Tolman (1886-1959). cu conditia ca relajiile esenjiale ale situajiei sa fie accesibile pentru eel care invat.Teoria Gestalt-u/ui Plecand de la teza ca fenomenele procesului psihic si fiziologic sunt izomorSj la nivel cerebral. •injelegerea : reacjia parjiala anterioara raspunsului final produce stimut a caror unica funcpe. in sistemul sau Hull e mecanicist. semnificatul si relajiile comportamentale dintre acestea. vajarea obiectivelor dorite sau nedorite. Gestalt-txtni Pozilia gestaltistilor fata de problemele tipice ale inv&idrii . transferul: toate teoriile cognitive acorda un loc important transferului. pe cand cea a rSspunsurilor depinde oscilapa lor.teoriile lui Guthrie si Skinner. motivajia: recompensele si sancjiunile tind sa regleze mai curand performanja decat achizijia. Este foarte posibil ca in viitor contribupa lui Tolman sa ofere o nam perspective behaviorismului m lui Tolman f a f a de problemele tipice ale invdjdrii prin accentuarea necesitdlii de deschidere problemele pe care le ridicd procesele cognitive (rezolvarea de probleme). Ca si Watson. cu psihologia lui McDougall. •transferul: exista doua elemente care trebuie transferate : echivale stimulilor si echivalenta raspunsurilor. Ifa Tolman. Pozilia lui Hull faid de problemele tipice ale invdldrii •capacitatea: diferentele individuale in privinja capacitajilor sunt contra-balansate de constantele care apar in legile comportamentului. invajarea mecanica apare ca un caz-limita atunci cand problema nu se potriveste cu capacitate celui care invat sau cand este prezentata intr-o forma neaccesibila. Behaviorism onal la animale si oameni. vatarea priceperilor motorii. ale carei caracteristici nu pot fi reduse la insusirile elementelJ componente. a fost prezentata pentru prima oara in cartea sa Tolman recunoaste legaturile complexe ale ui sau cu behaviorismul watsonian. atitudinilor. rvatarea procedeelor de gandire.

Invajarea nu mai este considerate rezultatul unei asocieri dintre eleme disparate ale mediului si elementele de comportament. Principiul invatarii prin practicS este mai bine ilustrat de „activitatea continuS" . prin urmare uitarea este in primul rand un rezultat al reprimarii. •nitarea: inregistrarea primelor experiente persista pe tot parcursul vietii. Freud detectand controlul motivational in modurile de com-portament. •motivajia: psihologia freudiana este in special o psihologie moti-varionalS. care se repeta intocmai pe tot parcursul viepi. ci constS in produc unui sistem unitar al comportamentului. Unul dintre beneficiile invaplrii prin injelegere faja dl invajarea mecanica este faptul ca cea dintai este aplicabila unei gaud largi de situajii si nu duce decat rareori la aplicarea eronata a cekJ invState anterior. sex. Totusi. solupta intuitiJ a problemei fund soluda tipicS. Singurul punct comun dintre transferul afectiv din psihanaliza si transferul din educatie este aeneralizarea raspunsurilor invatate intr-o situape la stimuli noi. dar important este itKoperim ceea ce ramane adevarat in sine. •transferul: conceprul gestaltist eel mai apropiat de eel de transfer eadl transpozijia. Rezultatul acestor conflicte depinde de motivele fundamentale sau de stilurile de raspuns. Adepjii teoriei gestaltiste sunt de parere ca un subiect care invaja acjioneadj cat poate de inteligent in circumstanjele cu care se confrunta. pentru ca de multe ori acesta apare in viata pacientului ca o persoana deosebit de importanta. H. •motivajia : procesele care due la succes ori la esec sunt modelate M consecinjele lor. cu condipa ca problema sa nu fie prea dificiM iar elementele esenpale sa fie deschise examinSrii. tbzifia lui Freud fata de problemele tipice ale invdjarii •capacitatea : teoria freudiana porneste de la ideea ca impresionabilitatea este mai puternica la copilul mic. daca avem in vedere consecinjele sale.eroare. •injelegerea: invajarea intuitiva este mai caracteristica sarcinilor m invapire prezentate adecvat decat este procesul incercare . deoarece preocuparile sale pentru dezvoltarea individuals si reedu rdoneaza psihoterapiei. formarea deprinderilor igienice. teoria lui Freud a venit in contact cu togia invatarii. Gestalt-uhii.Psihodinamica lui Freud Este destul de dificil ca din descrierile lui Freud sa extragem o teorie a " tarii.capacitatea : formele superioare de invajare depind in mare masura dl capacitatea naturala de a reacjiona in anumite moduri. agresiune. •practica : constrangerea la repetare nu constituie un principiu al inva-jarii prin acpune. •practica : din punctul de vedere al repetijiile sunt expunet succesive care relevS relajiile in curs de restructurare. . al structurii proceselor psihice j| personalitapi sub actiunea unei situapi unitare. ppsihanaliza lui Freud exista multe aspecte discutabile. deoarece comportamentul compulsiv este deosebit de rezistent la schimbari. •intelegerea: teoria lui Freud pune accent pe posibilitajile de control cognitiv. •transferul: transferul afectiv se refers la rolul special pe care-1 joaca erapeutul fata de pacient. astfel incat reprimarile primare au loc in primii ani ai copilariei si sindroamele de caracter isi gasesc originea in conflictele legate de hrana. dar echivalenti.

care nu face decat sa se completeze cu cea prezentata mai sus. •injelegerea: funcjionalismul recunoaste ce materialul cu sens este mm usor de asimilat decat materialul lipsit de sens . teorie a interiorizarii) Formulata de Galperin. funcponalismul privilegiaze teoria inter-ferenjei proactive si retroactive. Guthrie. J. teorie a formarii 'or intelectuale sau a operatiilor mentale . unic. o gasim la loan Neacsu (1999). In aceasta categorie s-ar incadra le inv&tarii susjinute si argumentate prin numeroase exemple de Ernest Hilgard si Gordon H. Skinner. Teoria mate ma tied a invdfdrii Din anul 1950. Pozilia funcponalistilor f a f d de problemele tipice ale invdjarii •capacitatea : cresterea abilitaplor de a invafa este explicate prin d ipoteze: maturizarea organismului si schimbarea condipilor psihologice. Cu toate ca au avut parte si de unele i. dar fondatorul oficial al tunc nalismului este John Dewey. care va fi incheiata printr-un raspuns in raport cu scopul. •motivatia : concept plasat in centrul functionalismului. ci un „circuit reflex" in care raspunsul poate cauta ori „constitui" stimulul. patru variante de behaviorism S-R ptn. Prin aceste modele matematice ale inva-jerii se incearca anticiparea exacte a detaliilor numerice ale rezultatelor experimentale. de late care pot fi reunite intr-o „teorie". aceasta teorie se axeazS pe structura operational ritatilor umane si pe orientarea tipurilor de activitate cognitiv-reflexive jcjionale. Binet si Claparede. Funcponalismul este o psihologie a adaptarii organismului la mediul amfr si se ocupa de operatiile mentale. iar ' America James. Denumirea de funcponalism i se datoreazS lui Titchener (1898). Ladd. Teoria operafionala a invdfdrii (teorie a formarii pe etape a diferitelor de acjiuni mentale. A. Dupa Dewey. facand o paralela intre funcponalism si structuralism. •transferul: depinde de gradul de asemenare dintre noua situape si cea veche. Hull). a cunostinjelor si a convingerilor. in psihologia americane a inceput sa se manifeste tendinja de a gandi teoriile asupra invejerii prin luarea in considerare a detaliilor cantitative ale datelor comportamentului. funcponalistii atribuie motivatiei rolul unei stimu-lari continue.R (raspuns) fcpreceda behaviorismul (Thorndike). legile sale fiind cantitative. . Hall. care atacat pozitia lui Dewey. Bower in lucrarea lor intitulata s-a bucurat de o larga apreciere. printre care Hans recunoscandu-le valoarea. Europa pot fi considerap" funcponalisti Galton. Hilgard si Bower ne spun ca funcponalismul are o istorie indelungata.se adauga functionalismul. Cattell. aceste teorii au rezistat in timp. Acceptand secven|» pregetire finalizare. O alta clasificare a teoriilor invatarii. Etapele desfasurate ale formarii operatiilor si actiunilor pot Teorii ale invdfarii. •uitarea: in privinpi uiterii. doua teorii de tip cognitiv (Tolman si teoria IfaiErr-ului) si o teorie psihodinamica (Freud) . mulji psihologi. Hull a adus argumente solide in sprijinul dezvoMrii teoriilor cantitative ale invejarii. Termenul „teorie matematica" a invatarii indica un tip particular. Funcponalismul este mai curand empirist decat sistematic.tmcponalismul JbicEfe opt teorii ale invatarii discutate deja: o teorie S (stimul) . cautandu-le resorturile cauzale si conpnu descriptiv si interesandu-se de mind in body. activitatea nu trebuie considerate ca pornind de la un st1 trecand printr-un proces central si finalizandu-se apoi intr-un respuns. Baldwin.

Claparede. si. incepe formarea noilor deprinderi. este de pSrere cS singura caracte-ristica defmitorie a fiinjelor omenesti este capacitatea lor de a invSta. ale caror reguli de formare sau de transformare depSsesc nivelul actiunilor sau al imaginii. . exists trei modalitSji fundamentale prin care copilui descopera lumea din afara lui si o transpune apoi in modele : -modalitatea activa. —transformarea actiunii obiectuale si obiectivate la nivelul reprezentarii. In aceasta etapa. Bapa are caracter global si raporteazS acjiunea reala la o actiune ideala. -modalitatea simbolica. ci trebuie condus. —oomunicarea pentru sine sau planul limbajului extern. J. InsS omul nu se poate baza exclusiv pe invajarea intampiatoare. de a rezolva probleme. realizatS de subiect prin acjiune. aceasta teorie are si unele limite : — as are caracter universal. Bapa h aceasta etapa este necesara parcurgerea urmatoarelor subetape : —acpunea obiectuala: se manuiesc obiectele. subiectul isi formeazS o imagine ~e despre sarcina de invatare. axatS pe principiul adaptSrii. prin manipularea libera a realititii exterioare. invatarea sau cunoasterea lumii exterioare incepe cu folos' imediata a lucrurilor. K rabirea interioara sau desfasurarea actiunii in planul limbajului intern. In opinia lui Bruner. C. Desfdsurarea acfiunii propriu-zise sau acfiunea in plan material 3.S. unde locul imaginilor este luat de simbolurile lor. Teoria lui Jean Piaget a trezit interesul specialistilor in stiinjele um care au incercat o corelare a stadialitSui cu operativitatea cognitiva si cu a definite de vectorii orientarii sociale. Prima etapa are in components douS elemente: structurii funda-a fenomenelor reunite in cadrul nojiunii si acjiunea de :are a notiunii. se insusesc cunostintele. pe punerea copilului in situajia de a manui obiecte. Controlul ca principiu esenfial al acfiunii B. —acpunea obiectivata: au loc operajii de analiza si generalizari parjiale . dirijat si educat intr-un anumit fel.Teoria genetic-cognitivd si structurala Inijiatorul acestei teorii.fi te astfel: Bapa 1 . interioare. topofida meritelor sale. 2. incat a devenit aproape involuntara. In ceea ce priveste metoda de invajare. printr concepjie geneticS si dinamicS asupra lucrurilor vSzute ca structuri operat deschise spre lume si avand proprietatea acomodSrilor prin depSsire. bazata pe organizarea vizualS sau pe altfel de organizare senzoriala si pe folosirea unor imagini schematice fara manipulare efectiva. depSs si teoria gestaltistS. Bruner. -modalitatea iconica. se apreciaza cS accentul trebuie pus pe descoperire. -nu este valabilS pentru formarea nojiunilor si structurilor generalizate -nu explica cum se formeazS fenomenele ideale. InvSjarea este atat de profund inrSdacinata in om.Teoria psihogenezei cunostinfelor si operafiilor intelectuale (teo echilibrSrii progresive a asimilSrii si acomodSrii) Dupa Piaget. Teoria piagetianS se indepSrteazS astfel de psiholot functionalists a lui E. Constituirea bazei de orientare a acfiunii schema algoritmul.

speciala. asupra carora profesorul trebuie sa aiba o con-ciara.obiect in cunoastere/invStare. dupa criteriul pozifiei elevului fata de produsul cunoasterii. . de model de competenfd si perfecplune. •in ceea ce priveste esenta relatiei subiect . -invatarea de opinii si convingeri. exista o invatare si una mecanica. dar se situeazS pe poziui diferite fata de acesta. elevii nu invata orice si oricum. Conduitd si manifestare •fiecare dintre aceste teorii situeazS in centrul ei diferite laturi ak procesului de invatare si diferite moduri de a invata. care nu a fost valorificatS indeajuns in literatura romane de specialitate. -invatarea autocontrolului intelectiv si/sau volitiv . Bruner il urmeazS pe Piaget prin faptul ca accepta ideea parcurgerii unor stadii. -ezolvarea de probleme. aceasta teorie are un punct de plecare cognitivist si mm degraba o teorie a instruirii. Teoria invdfdrii cumulativ-ierarhice Gagne. punand accent pe procesekr psihice observabile. socotesc elevul o persoanS pasivS. de natura neobehaviorista. motivatii. La intalnirea dintre cei doi agenji se icctivele educafionale. defigurd exemplard pentru cetdjeni. Aceasta teorie. simbolic) si sa fie accesibile pentru varsta respective. poate fi numita teoria invafdrii E. decat o teorie a invajarii.vajarea de reguli. Renzo Titone le adaugS incS sasc noi tipuri: -invatarea de atitudini. . "fcona lui Gagne. Dupa elevului fata de mecanismul intelegerii sensului. dispozitii. . Profesorul are drept i predarea.In privinta pregatirii pentru invatare. merits totusi atentia noastrS. tipurile de invatare sunt urmatoarele : invatarea de semnale. Continutul 'i va capata fie o desfasurare concentrica. -invatarea de capacitati vizand selectarea si decizia. fie una in spirala. ierarhizata criteriul conform caruia o capacitate simpla. E inlanUiirea logica. f|area este vazuta din perspectiva principalelor forme pe care le imbraca at. multe concluzii ale ei constiftr importante puncte de plecare pentru cercetSrile lui Meyer. -invatarea sociala. trebuie invajata unei capacitati mai complexe si mai generate. iiincipalii agenfi ai instruirii sunt profesorii si elevii. iconceptia lui Gagne. Teoria holodinamicd a invdfdrii Celor opt tipuri de invajare ale lui Gagne. -invatarea de capacitati organizatorice. iesorul joaca roluri variate. — asociafia verbala. cunostinjele de refinut lu-se intr-o serie sistematizata si aditiva de capacitati. mnleabilS j< supusS influentelor mediului de . Teoria organizatorilor cognitivi si anticipativi de progres femulata de Ausubel. dintre care acelea de transmifator de pi. teoriile behavioriste si neobehavioriste. btste de invatare prin receptare si invatare prin descoperire. Astfel. indiferent de varstS. copilului i se pot orice fel de subiecte.Jivatarea prin discriminare. F.susirea de nofiuni. iar elevul invatarea. considerand cS.raspuns . invatarea stimul . cu condifia sa fie structurate intr-un anume fel iconic.

indeosebi acele elemente ale motivatiei care iau nastere in procesele invatarii in conexiune cu celelalte variabile ale celui care invata. b ceea ce priveste problematica teoriilor invatarii . •modelul cognitiv pune accent pe manifestSrile mentale. •dupS teoria cognitive. tipul de intSrire pe care trebuie sS-1 foloseascS orice subiect care invatS si viteza invStSrii.poate cea mai intere-fi mai controversata tema de dezbatere in psihologia educational -. fie in functie de modul cum se produce invatarea. Mager apreciaza ca orice definitie a unui obiectit <ii instruirii trebuie sa capete forma unui enunt cu valoare actionals . in eel de-al do ilea caz. arata ca ca de mod cert mai multe teorii ale invdfdrii. a organizatorilor de unitati informationale. cat si in plan inter-. behavioristii promoveaza instru-irea programata. •cognitivistii iau in considerare aspectul intrinsec al motivatiei. profesorul trebuie sa structureze condijiile invatarii conform principiul pasilor mici. •in ceea ce priveste strategia de invatare. Moiul •in opinia behavioristilor. de capacitatile implicate in rezolvarea de probleme (Bruner). •cognitivistii pledeaza fie pentru o predare expozitiva. cele nestandardizate. aplicabila printr-un algoritm simplu: prezentarea unei situani-stimul -> solicitarea unui raspuns activ -> asigurarea posibilitani de a afla rezultatele sau progresul inregistrat. •cognitivistii sunt de parere ca rolul profesorului consta in a orienta atenjia celui care invata asupra aspectelor-cheie ale materiei de invatat. unui dintre cei mai specialisti in psihologia educatiei. existd in . mai mult san mai putin observabile.invatare. atat in tara. cognitivistii analizeaza conduita fie in functie de prezenta/absenta strucmrilor. finalitatile sunt reprezentate de modal itaii dc comportament. obiectivele ar trebui definite in termeni globali: •Bruner este de parere cS obiectivele concrete trebuie sa fie formulari dc tipul: „elevul va fi capabil sS gaseasca o metoda de a calcula ariile un«i forme geometrice necunoscute". •in teoriile behavioriste. considerand elevul o persoanS activa implicata instruirea sa. profesorului Motivapa invatarii •behavioristii considera motivatia un fenomen exterior celui care invatS. bate ca rezultate. mutapikj survenite in momentul actual vizeaza: nu exista o singura teorie a invaparii care sa fie completa si explicarii si organizdrii comportamentului invdpare. ca produse (Ausubel). in baza cdrora ne putem apropia substanfa unei conduite aflate sub incidenfa conceptului de invdfare (1 In ceea ce priveste tendinjele principalelor tipuri de invdfare. J loan Neacsu de la Universitatea din Bucuresti. •cognitivistii atribuie diferenje individuale experientei de cunoastere cu care fiecare elev se angajeaza in procesul de instruire. fie pentru strategii de invatare prin memorare verbala sau iconica. •in ceea ce-i priveste. un rezultat al conditiilor de mediu. Instrumentele de evaluare folosite sunt testele : in primul caz cele standardizate. m Variabilitatea conduitei umane •behavioristii considers cS variabilele conduitei umane sunt in numar dc trei: comportamentul tipic al subiectului care invatS. Wmbiarea •behavioristii examineaza comportamentul din perspectiva relatiei S-R.

elev. afective. Relatia dintre conditiile interne si conditiile externe ale invatarii. • -ofesorul: competent profesionala . -invajarea algoritrnizata. factorii ergonomici si Igiena ai invajarii s. motiva$ia. I pe de o parte. scolii si al clasei de elevi. asertivitate . -condifii. volitive . a. -invajarea senzoriala. instruirii prestate de catre cadrele didactice. intrapersonale si condifii interpersonal . -invajarea euristica. mediul sociofamilial. -invajarea prin rezolvarea de probleme . alaturi de predare. structuri motivajional-atitudinale .a. -condifii individuate si condifii sociogrupale . -inva^area prin receptare. vocatie pedagogica . gestiunea tirnpului de invatare. Clasificarea condijiilor invajarii se prezinta in literatura de specialita* astfel: . elemente psiholingvistice si de comunicare etc. -inva^area prin descoperire. psihologice.geneza. voinja. cunoasterea si controlul rezul-Qielor (progrese/regrese). relajia profesor . -invajarea activa. atmosfera si climatul scolar si familial). (Neacsu. factorii scolari ti sunt: curricula.).condifii interne (structura cognitiva. Intr-o clasificare mai amanunjita. R. -invajarea prin activitate practica. Valorificare si optimizare Analiza atenta a fenoraenelor invajarii atesta faptul c& indeplinirea una* condijii minimale in planul activitajilor conexe si in contextul invajarii esK indispensabila desfasurarii in parametri optimi a acesteia. Intreaga problematica a invajarii trebuie sa constituie.. si condifii externe (personalitatea profesorului. 1999). stilul de invatare s. pedagogice. motivajia . inteligen^a generala.-invatarea prin imitare. -invajarea pasiva. structura si operativitate cognitiva. rimp alocat inva^arii. forme.condifii biosomatice. solicitarile scolare (sarcinile de munca scolara). experienja de invatare cu reusite si nereusite. inteligen^a socioemotio-nala.elev si intragrupala elev . loon Neacsu ne prezinta o clasificare foarte productiva pentru studiul scolare. igienico-ergonomice. legea optimumului moti-) si condifiile externe ale invdfdrii scolare (statutul profesorului. Gagne.!. clasificare plurifactoriala conjinand un minim de zece e. stil de invatare . motivate . I constants a preocuparilor cadrului didactic in ceea ce priveste organizarea p ' desfasurarea procesului de invajamant.a. capacitate If empatica de . distinge intre condifiile interne ale i scolare (procesele cognitive. -invajarea conceptual. pe de parte. referinja clasica in domeniu. structura si opera-mitate metacognitiva. -inva^area pe de rost. socioculturale etc. -invajarea prin exersare. decompozabile in urmatoarele structuri: • elevul: sanatate .

memorarea. ethos si autoritate morala recunoscute . asumarea de responsabilitap: permisivitate la noi experience. implicare nonpartizana . stimu-. -tehnologii educa^ionale : spectru amplu. -grupul de elevi: sintalitate. fortS persuasiva. creativitate si entuziasm. past rea si actualizarea informatiilor invState.relajionare si de comunicare. gestiunea increderii si respectului. calita-managementului scolar. . proiectiv . regimul igienic si alimentar specific varstei elevului. profesorik comunitatii. -grupul de profesori: coeziune. pragmatism si rationalitate | deciziile privind pregStirea elevilor. ethosul institujiei scolare . acceptanta diferentelor. modele si practici ulare moderne.. echilibrate si stimulative pentru elevi. umor.profesori (eventual cu biserica. calitatea :_arii timpului scolar . motivatie adecvata situatiei si personalitStii elevului. gama astepta-nkr educajionale . -contextImediu : complementaritate. calitate. ergonomice si psihoigienice . autoritatea locals. comunicare pe orizontala si pe verticals etc. balar competitie . initiativa . oportunitaji pentru studiul siste . controlul tadi la nivelul componentelor sociala. a individualitatii. -societatea civild (factorii cu statut de parteneri educationali din af scolii): atitudine proeducationala. ONG-uri) t Valorificand in mod optim factorii interni si externi.ele elevi . gestionarea factorilor motivational!. la noi constrangeri. nonmanipulativiJ nonpartizanS. politics.| echilibru competitie cooperare . relatii interpersonale mature. gestiunea deschisa a elevilor. coeziune . conduita relational. economics. wftilibrul conduitei stimulativ-punitive . ethos . condifii tehnice. intelegerea. reactivitate pozitivS la succes si insucces . valori-potenpalului creativ al actorilor educa{ionali. acces larg. zmilia (mediul familial): calitatea climatului familial. suport educational. relatii cu mediul educational bazate pe resp sabilitate etc.cooperare. la noi standardedj invStare si evaluare . complementaritate . nonperversS. adecvare: nonsaturatie. timp alocat pregatirii si autoperfecponarii. jcoala (mediul organizajional-scolar): climat scolar responsabil. calitatea proceselor evaluative. preocupare pentru transferul strategiilor de predare in strategii de invatare. echilibrul conduitei stimulativ-punitive. invStarea va parci un sir de „evenimente" specifice : receptarea. sinergeticS in condt fata de elevi. interes pentru monitorizarea progreselor/rezultatelor scolare ale copilului. cultural^. stil de activitate. Hponalitatea regimului de studiu. sanatate •schilibru) mentala . tehnologi ecologies. stil de instruire. autoritate sociomorala. -relafii educationale: calitatea relatiilor si a raporturilor elevi . participare voluntari. spirit de echipa in respect regulamentului. adecvare .

A.Edi t u r a Didactica si Pedagogica.. MA. Harvard University Press. in K. Raymond H. J. R. D. „Vicarious processes: A case of no-trial learning". R. New York. 1988. volumul 2. Walter B. Bucuresti. The Architecture of Cognition. Michael N. Academic Press.. „Human memory: A proposed system and its control . Bandura.. Swassing.. Spence (ed.processes".. Academic Press. Arkinson.R. 1983.. Columbus. a 2-a.. Columbus. Michael N. barbe. Shiffrin. Barbe. Teaching through modality llntngths: concepts and practices. Ausubel.. O introducere in psihologia pedagogica. ed. New York.). in L. Raymond H. Ohio.. F. 1965.C. Zaner-Bloser. The Psychology of Learning and Motivation. Walter B. volumul 2. Ohio. Milone.. Invatarea in scoala. J.Bibliografie Anderson. Swassing. Milone. 1979.. Zaner-Bloser. 1968. Robinson.M. Spence. Teaching through modality jlrtngths : concepts and practices.. Berkowitz (ed. 1981. Cambridge.). ivances in experimental social psychology. ..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->