Pizdet

proză [ ]
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Alexandru Vakulovski [Alexandru_Vakulovski ]
2004-05-25 | | Înscris în ilio!ecă de "e# "$sel% and &
Alexandru Vakulovski
PIZDET
r o m a n
Se dedica tuturor prietenilor mei, tuturor celor care au trecut peste aceasta realitate (unii nu s-au
mai intors - din disperare, din sila, din nemultumire, de asemenea tuturor celor care vor citi
aceasta carte pana la capat!
"! Exit
#um dupa primavara vine iarna cum iar$a incepe sa in%&ete vra$iile sa cada din copaci ca merele
rascoapte cum eu m-am saturat de toate astea si am &otarat sa 'u% sa 'u% pana cand transpiratia
ma va sle'ui din nou pana cand rosiile se vor coace si viermisorii se vor satura! (ai incearca o
data $aiete mai incearca cine stie!
"! de cumparat $ilet pentru #lu) - *ucuresti! De 'acut " litru de ca'ea sau de ceai ne%ru! #and
nimeni nu-i acasa de strans lucrurile care vor tre$ui si%ur, nimic in plus!
+! de iesit in coridor, luat li'tul, co$orat parter, trecut pe lan%a cinemato%ra'ul (arasti, urcat in
troleul nr!,!
-! co$orat la %ara, urcat in tren!
,! pa si pusi oras minunat si imputit!
Asa se 'u%e de undeva, asa am 'u%it eu din orasul de care nu credeam ca voi mai putea scapa! .n
oras cu amintirile mele $olnave, cu multa mizerie si aer statut! #a ultima dorinta, la plecare, as
arunca o $om$a atomica, asa, ca sa 'ie, la poalele roc&itei tar'ei acesteia care se incadreaza
inte%ral ca o papusa ruseasca in alta tar'a s!a!m!d!
.ite-asa! A'ara e noapte, se vad ceva um$re, nu stiu daca sunt munti sau nori! Dimineata un
soare ca un oc&i rosu o$osit ne va saluta cu scar$a! E cel mai minunat moment al zilei! Dup/aia
poti sa dormi, cu si%uranta va 'i mai interesant decat in realitate! #&iar daca nu vei visa nimic!
(a asez pe locul meu desi nu am $ilet cu loc, $eau o %ura de ceai si mi se 'ace %reata! E prea
tare! Din coridor se aud $aietii cantand0 1a 2amilia, (etadon, (a'ia! Asculta, astea-s versuri
adevarate - zice unu/, poezia care exprima realitatea!
Inc&id oc&ii! Stiu ca nu voi putea adormi! E %reu sa nu 'aci nimic, sa 'u%i si sa dormi! Starea de
o$oseala imi trimite visuri! 3iste pete rosii care se tot misca, mai pierd din culoare, incepe sa
apara de su$ ele un al$, dup/aia al$ul ocupa tot spatiul! E un al$ auriu si are o viteza
extraordinara! Incep sa ametesc dar nu desc&id oc&ii! Simt ca al$ul e in stare sa ma or$easca!
*rusc se loveste de ceva si se opreste! (ii de %an%anii ne%re se misca in toate directiile! Incerc
sa ma concentrez asupra uneia! Totul devine limpede! 1e descopar ordinea, le urmaresc cum cur%
incet mai departe, cum litera se lipeste de litera 'ormand un cuvant ce se uneste cu alt cuvant
permitand textului sa traiasca, sa-si simta puterea in san%ele care circula! (a las in voia lui!
#itesc in adormire! Doamne, numai sa nu uit, numai sa nu uit atunci cand ma trezesc!
+! Trip
Daca stau si ma %andesc $ine, alt'el nici nu putea 'i! (-am nascut intr-o 'amilie de %enii0 tata
poponar $etiv si mama curva! Ideal pentru un 'iu narcoman! Scenele din copilarie pe care mi le
amintesc sunt pitoresti0 mama 'acand sex in $ucatarie cu dracu/ stie cine - vecini, turisti,
instalatori, pro'esori, cole%i de serviciu etc! si tata in alta camera cu prieteni &omalai $and tuica
si lin%andu-se! Pro$a$il aveau mustrari de constiinta si de-aia incercau sa ma educe $ine, ca sa li
se ierte scarnavia lor de viata! Tata ma lua in $rate si imi vor$ea rar si explicandu-mi ca tre$uie
sa 'iu $un, sa le spar% moacele cole%ilor daca nu se poarta 'rumos si ma-ta-i curva, scar$a
dracului, tampenia etc! (ama ma man%aia pe cap si imi zicea sa nu supar 'etitele sa-mi 'ac
temele sa nu $eau niciodata ca tat-to $etivanu/ dracului, pidarul, um'latura, cretinu/, idiotu/ etc! 4
copilarie de vis! Seara se termina intotdeauna cu o mica cearta intre parinti! Pumni in $ot,
%eamuri, 'ar'urii sparte, ti%ai in cap si la urma tranta li$era! Am avut %ratis zilnic un pro%ram
intre% de divertisment! In 'elul lor, $a$acii erau simpatici, isi vedeau de trea$a lor, ma mai $ateau
pe mine la cap un pic, porneau remuscarile si trea$a asta se termina cu o lupta 'ara re%uli de toata
'rumusetea! Inainte de a 'i $otezat de strada am 'ost $otezat ca orice copil intr-o atmos'era de
caldura 'amiliala!
De 'iecare data cand imi amintesc de copilarie ma induiosez! E ca si cum mi-as aminti un 'ilm
vec&i care m-a impresionat! (emoria 'alsi'ica, dar oricum sunt si%ur ca atmos'era 'amiliei
acesteia, a 'amiliei mele, imi va ramane intiparita in cap pentru totdeauna, pana am sa
inne$unesc sau poate si dupa, ma intele%i5 3ici pe departe nu vreau sa-i condamn, nu, sunt
parintii mei si nu ca i-as iu$i, era prea multa iu$ire oricum, dar mi se rupe, intele%i, mi se rupe de
tot ce s-a intamplat si se intampla!
3u pot sa zic ca nu mi-a placut, eu eram re%ele casei aleia plina de poponari si $etivi de pe Valea
Dicescu, lan%a 1acul 6omsomolist! Aveam li$ertatea sa cutreier dintr-o camera in alta invaluit si
pazit de 'um si de alcoolul ce le tul$ura privirea la toti cretinii care veneau pe acolo! Daca atunci
as 'i avut putere, ii omoram pe toti dracului, dar a 'ost $ine ca nu aveam, numai asa am 'ost in
stare sa vad si pe cat e posi$il sa intele% o ast'el de viata de cacat careia parca ii eram predestinat,
daca $oala mea nu ma salva, daca nervii mei sla$iti nu ma 'ac de 'iecare data sa cedez, sa incep
sa tur$, sa stric totul, nu, nu, nu suport oamenii, mi-e sila sa-i atin%, doar o$iecte, tre/ sa simti
ceva 'ata de o$iectul pe care il spar%i si care te eli$ereaza, e un 'el de )ert'a pentru linistea ta, tu
ar tre$ui sa stii mai $ine, nu5 Ai citit ra&aturi de carti despre!
#arti pra'uite aruncate peste tot, ziare, paian)eni, c&iloti, sutiene, lucrurile cele mai neasteptate te
puteau impiedica in casa copilariei mele! Printre aceste lucruri mama si tata! Si eu - cel mai lucid
persona) din toata povestea asta! 7estul - amortiti de $autura, de inc&iderea 'ortata a oc&ilor si a
mintii! Am sa-i ucid odata pe toti, imi repetam zilnic inainte de somn! .rmau visuri 'rumoase cu
crime, cum imi impuscam, otraveam, taiam victimele! Partea cea mai 'rumoasa a vietii mele e
atunci cand dorm! 2iindca am urat intotdeauna, visele mele sunt pline de san%e si crime! Iata un
vis din copilarie in care eu eram spectator0 ma intorc acasa de la scoala, intru si intr-o camera ii
%asesc pe toti spanzurati! Sau persona) activ0 ma trezesc din somn noaptea, ies din casa, ud cu
$enzina usile, 'erestrele si le dau 'oc! #&iar daca iti povestesc acum toate astea, nu cred ca iti pot
transmite ceea ce am simtit si simt! Tre$uie sa vezi 'lacarile alea ne$une, )ucause, mainile si
&ainele im$i$ate cu $enzina si apoi tipete si o mie de oameni, de 'apt creaturi ale iadului, iesind
din casa, 'iind in 'lacari, aler%and si apoi cazand, z$atandu-se la pamant si explodand! Si eu
dintr-un un%&i potrivit privind toate astea cu %ura desc&isa si asteptand sa mai cada unul si inca
unul! 4 armonie a 'ocului! In vis, cu cat ardea mai mult, cu atat simteam ca ma eli$erez, ma
puri'ic, as 'i ars tot pamantul! .ram tot! 4 ura care era normala, era prisma prin care simteam eu
si tre$uie sa-ti spun ca simteam 'oarte $ine!
Vrei sa stii cu ce s-a terminat5 #u cel mai simplu lucru si cel mai nevinovat0 am dat 'oc la casa!
Dracului! Sa se stear%a tot! Asa ca-n visele mele! #at e ceasul, mai am5
4!6! Trec peste vreo saptamana, mai repede nu pot! Pa!
1ast edited $8 santia%o on T&u 9an ":, +;;, <0,= pm> edited ? times in total
-! #&isinau
Educatia propriu-zisa mi-a adus-o strada! #a si prietenilor mei si %eneratiei mele! #eea ce ne
tre$uia, nu ni se dadea! Si atunci ne luam sin%uri! Pipi, So$o, 2 @ cativa prieteni de-ai mei! Esti
si%ura ca vrei sa ma asculti5 *ine!
Pentru a avea $ani de o cola, apoi o $ere, ti%ari, vodca, eram nevoiti sa 'acem tot 'elul de
ra&aturi! Descarcat masini, 'urt, $atut, menti! Toate astea au 'ost $ratele desc&ise ale vietii ce ne
zicea printre dintii ei stir$i si murdari0 %&ini at vinit, $lea!
A trecut destul de repede! #u cateva 'racturi, cu ura partial trans'ormata in scar$a! #&iar te
intereseaza cum5 Simplu! #umparat 'oarte ie'tin de prin sate automate 6alasnikov si apoi vandut
$aietilor care le duceau in 7omania sau altundeva! .ite exemplu! #acat!
#eea ce a 'ost misto a 'ost prietenia! 4 prietenie de multe ori du$ioasa, dar prietenii adevarati 'ac
sa se uite toate cazurile cand prietenia cu cineva te duce direct cu capul in %ard! E interesant ca
pe ma)oritatea prietenilor mi i-am 'acut la universitate! #ursurile plictisitoare, pro'esorii im$ecili
de la 1itere, te trimiteau direct la Decanat @ $eraria un pic mai )os de sediul 'acultatii, pe strada
Puskin, c&iar lan%a statia lui "; si -! *ere ie'tina si taranca! #u incetul ne-am mutat si mai la vale
@ #asa Presei cu scarile ei laturalnice, numai $une sa te 'aci varza, sa $orasti, sa dormi, la urma
urmei, daca nu te mai poti cara! Aici am inceput sa 'umez travca! Eram de 'iecare data atat de
crita de $autura, incat vreun an, tot curnind aproape re%ulat, mi se parea ca nu are nici un e'ect
asupra mea!
2emeile de atunci cum ma suportau5 Erau cam toate curve! imi placeau curvele! Totul 'rumos,
'ara complicatii! De o$icei! 3ici o vor$a de rautate cand esti clei, ca si cum totul este normal!
Pentru $aietii si 'etele din %eneratia mea, %eneratia 4, 'oarte multe lucruri par normale! Alt'el te
rupi in doua si te duci la 'und! 2oamea, durerea, umilinta, crima ne de'inesc pe toti! 3umai crima
poate ster%e deseurile ramase mostenire de la utopia .7SS! Stii ce-i .7SS5 E ursul de pe sticla
.rsus, de alt'el e rosu, la 'el de utopic, 'rumos ca o utopie! Taie un . de pe .rsus!
Scar$a si ura! Avem sadite in noi scar$a si ura! 3oi nu mai vrem sa 'im ratati ca parintii nostri,
nu vrem sa zam$im 'rumos cand cineva ne 'ute! Tre$uie sa starpim odata pentru totdeauna
resturile muce%aite cu viata lun%a! 7a&aturi mo$ile! Peste tot! in scaunele presedintilor de tara, la
catedra, in trolee! 4444444444 sasi &ui, sau pre romaneste @ su%i pula, zicem noi scumpilor
nostri din secolul ": i!d!A! care au uitat sa moara! (ori odata ca pute a &oitB 2uck o''B
.ite ca e + si :,! Somnul a 'u%it de aici! 3u ti-e somn5 *ine, daca vrei! A, era pizdos! Prima oara
cand mi-am dat seama de e'ect, tocmai 'umasem pe scarile din #asa Presei si mer%eam la mine
cu So$o si 6i! Am ras $ine pe drum, apoi picioarele mi s-au inmuiat, capul mi s-a 'acut %reu si
'ara %anduri, cand am a)uns acasa nu mai eram in stare sa vor$esc si aproape nu ma mai puteam
misca, asa ca So$o si 6i au 'ost nevoiti sa ma care si sa ma lase in pat! in timp ce creierasul meu
se rotea printre %alactici indepartate! Prin creieras se plim$a un %reieras! A doua zi m-am %andit
un pic cat a 'ost din cauza vodcii si cat din cauza stricaciunii!
4 ti%ara $una costa cinci lei, tot atata cat o vodca! (inimum cinci persoane evadau din realitate
cu o ti%ara! A 'ost o vreme cand Pipi, eu si So$o nu ramaneam nici o zi cu capul limpede! Tu ai
capuC ca curu, daC tu ai nasuC ca pula @ se amuza atunci So$o &lizindu-se! 4 para'razare dupa o
piesa din 7uts de Sepultura! Zilnic, aproximativ pe la ora cinci, ieseam din sediul 'irmei la care
lucram toti, cu sticle in $uzunarele scurtelor, uneori si cu cate o ti%ara, si mer%eam in $locul de
vizavi unde ne 'aceam varza! Era momentul cel mai 'ericit al zilei! Tineri, 'rumosi si voiosi!
Trimitand realitatea in pula! DupCaia ne intorceam deseori la $irou, spre exasperarea cole%ilor!
Adevarul e ca Pipi lucra mai $ine la computer cand era muci! Ziceai ca mainile lui sunt
prelun%iri ale tastaturii! in timp ce capul ca o carpa se $alam$anea dintr-o parte in alta ran)ind! in
'iecare dimineata So$o scotea un pistol dintr-un sertar de la serviciu si si-l ducea la cap! #&iar
daca zam$ea, nu arata tocmai vesel! intr-o zi asa am sa-mi scot c&e'irul din cap, zicea! #red ca
asa si ar 'i 'acut daca se'uC nu era mai prevazator si nu ascundea pistolul! #el mai nasol era din
cauza politailor care $eti va'li cutreierau si mai cutreiera si acum #&isinaul, impartind $astoane
in stan%a si-n dreapta! #riminalii cei mai periculosi din #&is sunt %a$orii!
#acat! Pizda ma-sii! #um de-a explodat odata tot cacatul asta istoric5 Sau va 'i si mai mult cacat
de la imprastierea lui5 3u sunt decat niste intre$ari retorice! 3u sunt decat niste 'urnici pe
spinarea mea si incerc sa scad e'ectul mancarimii! .nde este ura5 .nde este salvatoarea ura5 De
ce am o$osit sa urasc, sa 'iu crud5 (i-e sila, o in%rozitoare sila de tot! 4 scar$a ce imi lea%a
mainile, ma neutralizeaza! 3u mai sunt $un de nimic! Time-out! Sunt un cretin in stare de
amorteala! Stiu ca tre$uie sa 'ac sau sa nu 'ac ceva! De 'apt nu stiu nimic! 3u stiu daca tre$uie sa
ma sinucid sau nu! in adolescenta am incercat de cateva ori si acum mi s-a 'acut sila si de
sinuci%asi, si de sinucidere! Daca am sa ma sinucid, data viitoare va 'i si%ur! 3u ma voi trezi cu
mainile amortite de la taieturi! Dar mi-e sila! #um zicea 2ane *a$anu0 sunt plictisit, sunt zai$it
de moarte! El isi %asea macar re'u%iu in internet si alcool! (ie mi-e sila de toate! De viata, de
vis, de moarte! i-as tra%e cuiva un sut in 'und, asa ca sa 'ie, dar de ce5 (i-as tra%e mie un sut in
'und! Sau in cap! i-as omori pe toti! Dar e risipa de timp si e'ort! (erita5 #e merita, Doamne5
Astept raspuns!
#e-am simtit atunci cand am 'ost lovit cu sticla in cap si ca-n 'ilme am aterizat %ratios pe as'alt si
san%ele s-a imprastiat pe 'ata transmitandu-mi caldura, incercand sa ma apere cand mintea,
memoria, instinctul se dusesera dracuC stie unde! #and devenisem niste carne calda, o a$senta
incalzita de san%ele meu! San%ele ce imi roia atunci pe nas, pe %ura, din rani era constienta mea
care incerca sa ma apere atunci cand eu ma pierdeam, ma duceam departe, cuprinzand totul si
ne'iind nimic! 3irvana! Este locul inexistent care cuprinde tot, care de atatea ori m-a ademenit,
mi-a dat cel mai mult, ce-i mai $un, ce nu poate 'i exprimat prin cuvinte, actiuni, %anduri si
simturi, intele%i5 (i-a 'ost intotdeauna %reu sa-mi revin din aceasta stare, provocata de dro%uri,
dar si de durere, de a%onie, $oala, de comotie, cum a 'ost atunci, cand incet incepusem sa-mi
revin, mi-am sters 'ata cu mainile si am o$servat san%ele care ma invelea, care incepuse sa se
inc&e%e, l-am privit dar nu intele%eam nimic, l-am privit pe 2 care era alaturi vor$ea ceva dar eu
nu intele%eam nimic, simteam doar acea caldura a san%elui care ca o 'unie m-a tras inapoi, eram
mirat, mirat 'ara indi%nare, 'ara %anduri, caci nu aveam atunci, priveam san%ele si priveam in )ur
si nu intele%eam nimic, a$solut nimic, nu stiam nimic, nu stiam de mine, totul era ca o mare de
%elatina, de ima%ini care inoata lent si se suprapun, ma lea%ana, de 'apt nu ma lea%ana, dracuC
stie cum era, daca era, caci nu ma simteam pe mine si atunci am auzit %lasul lui 2 care vor$ea
ceva, se uita la mine si atunci am inceput sa ma intorc, eram 'oarte con'uz, am vrut sa-i zic ceva
dar uitasem, uitasem tot, ma uitam la 2 si nu stiam cine e, incerca sa ma trezeasca, sa-i vor$esc,
dar eu uitasem tot, Do, imi zicea el, ce-i cu tine, vor$este-mi, nu mai tacea, dar eu eram undeva
departe, uitasem tot si nu intele%eam nimic, il priveam pe 2, imi transmitea caldura, dar nu stiam
cine e, unde sunt, cine sunt, apoi san%ele, l-am privit iarasi mirat si m-a tras iarasi inapoi,
DooooooooB ma c&ema 2, dar eu taceam privindu-l, apoi m-am ridicat, am privit in o%linda, era
cineva murdar tot de san%e, nu stiam ce cauta el acolo si eu ma simteam undeva la mi)loc, in aer,
apoi am inteles ca eu sunt ala din o%linda, am cascat %ura mirat si l-am privit iar pe 2, si iar in
o%linda, uitasem tot si cumva mi-am dat seama ca ala eram eu si nu intele%eam cum putea 'i asta,
cum eu sa 'iu, eu sa 'iu ala5 ti-ai revenit intre$a 2, si eu il privesc neintele%and nimic, cine e 2,
cine e ala din o%linda5 .nde e aici5 Aai sa mer%em la mine, a zis 2, m-a a)utat sa ma ridic, am
iesit, mi-a luat c&eile, a incuiat si am pornit undeva!
#&isinau! Zile 'rumoase si con'uze! Zile colorate si nopti cu multa ca'ea, plim$ari pe strazile
intunecate si intortoc&iate ale orasului! #arti citite pana dimineata! Asteptarea punctului aluia
rosu de pe cer ce se ridica repede sc&im$andu-si culorile!
3oapte $una, papluC, ce $ine-i lan%a san%ele tau, incalzeste-mi &oitul, te ro%, cat sunt lan%a tine!
DracuC stie ce va 'i maine! DacaE
*ack to top
santia%o
,! (usic Pu$
Stii, noaptea trecuta l-am visat pe Satana! Am visat toata noaptea! Era 'oarte 'rumos si destept!
Era $lond, tuns scurt, tanar! Straniu, nu5 3i-l ima%inam intotdeauna pe Dumnezeu $atran, pletos
si $ar$os! 4 ima%ine a cuiva o$osit, im$atranit, niciodata vesel sau macar zam$itor! E o erezie sa
ti-l ima%inezi pe Domnul Dumnezeu reprezentat prin Tatal, S'antul Du& si 2iul, zam$ind! inc&id
oc&ii si-mi ima%inez! (isto! incearca si tu! Sau in pantaloni lar%i, tuns scurt, cu sapca, cu
Falkman! #u tricou cu poza lui (aril8n (anson! Da, si cu un tele'on mo$il la care discuta cu
9im (orrison! Apropie-te de tele'onul lui sa-i vezi numarul! 1-ai vazut5 E un tip tare, nu5 .n
Dumnezeu de care ai nevoie! Suna a pu$licitate pentru campania prezidentiala! Asta e! Avem
nevoie de un Dumnezeu! .n Dumnezeu pentru %eneratia 3irvana, %eneratia ;! Generatia 1imp
*izkit, Sepultura, #8press Aill, AHuarium, (aril8n (anson, Zdo$ si Zdu$, Eminem, 7adio&ead,
Salman 7us&die, Dostoievski, 9ean (ic&el *osHuait, Aa%i, 2ederman, (aradona, Aenr8 (iller,
3a$okov, ionesco, Tzara, .rmuz, *itovE Sunt de-ai nostri, pe-ai vostri tineti-vi-i voua, ca noua
nu ne tre$uieB #u Dumnezeu inainteB Dumnezeul nostru in tricou, nu ala din in)uraturi! Ala e al
vostru!
Da, ziceam de visul meu! Satana era extraordinar de destept! Am discutat despre ceva, de 'apt el
ma acuza de ceva si eu incercam sa-l contrazic! Stiu ca a vrut sa ma ia! 3u mai tin minte
cuvintele, am ramas numai cu impresia din acel vis! 4 impresie de cosmar, de durere cruda! Avea
niste oc&i al$i, intele%i, oc&i al$i dar cu multe linioare, de asemenea al$e-transparente! 4c&i
exact ca ai oamenilor, pupila, tot, numai ca al$i-transparenti! 2umasem un )oint inainte de somn!
(-am trezit speriat, apoi 'ericit ca sunt viu, aici! Dar stiu ca am un timp limita! 3u stiu, nu tin
minte sa ma 'i iertat in vis! insa stiu ca ceva se va sc&im$a, ori se va intampla un miracol, ori ma
voi duce la 'und! Asta am simtit dimineata! Asta simt si acum! Stiu ca in vis Satana mi s-a parut
corect, desi crud! 3u stiu daca ma intele%i! E %reu de transmis ceea ce am simtit! De-aia nici nu
am memorizat cuvintele, ele erau o punte doar, o arunci in aer dupa ce ai trecut-o! Asa, sa 'ie mai
vesel! (ai pricolino!
Vrei un ceai sau o ca'ea5 2aine ceaiuri 'ac acuma in pu$! Stii, si eu am avut zilele astea un vis
asemanator! #u dracuC, numai ca nu e c&iar asa simpatic ca in visul tau! Visul meu a 'ost
%roaznic! Am 'ost vanat de dracuC! De 'apt, cand m-am trezit eram si%ur ca nu am visat, daca e sa
'iu sincer, nici acum nu stiu ce-a 'ost! Stiu ca mer%eam pe strada si tre$uia sa salvez un $atran
care se scu'unda intr-un $utoi! Dar nu stiu de ce nu puteam 'ace trea$a asta sin%ur! Eram si%ur de
asta! Tre$uia sa convin% un $aietel de pe strada sa ma a)ute, alt'el nu reuseam! Dar $aietelul nu
vroia sa mear%a, era 'oarte urat si imi zicea ca nu poate nimic, dar eu eram si%ur ca ma minte, ca-
i smec&er! Apoi stiu ca eram in camera mea! *aietelul se trans'ormase in 'etita! 4 'etita 'oarte
urata, apoi doua, trei, patru cinci sase sapteE toate m-au incon)urat si &o&oteau! inne$uneam! 3u
mai puteam sa mai aud &o&otele lor si sa le mai vad! Stateam cu capul intre picioare, cu palmele
la urec&i, dar de%ea$a! Apoi au aparut multi draci ce roiau in )urul meu si vroiau sa ma minta! Se
trans'ormau continuu in $aietei, 'etite, o$iecte, numai sa ma insele! Dupa asta m-am trezit! imi
era 'rica, desi parca stiam ca a 'ost doar un vis! #and am adormit din nou, stiu ca cineva sunase
la usa mea, am mers si am desc&is, era o 'emeie 'oarte 'rumoasa, am lasat-o sa intre! Ea s-a
dez$racat si m-a tras in pat! 1a s'arsit, dupa ce 'acusem sex, cand eram o$osit si multumit, un ras
in%rozitor m-a trezit! 2emeia se trans'ormase intr-o $a$a &idoasa care imi zicea tot timpul0 te-am
'utut, te-am prins pana la urma, te-am 'utut, te-am prins, te-am 'utut, te-am prins pana la urma,
te-am 'utut, te-am prinsE (a simteam terminat, de nimic, roiuri de draci-&idosi-parosi-copii-
'oarte-urati-$a$e-car$onizate-puturoase-'etite-si-o$iecte, toate sau totul roia in )urul meu! Dracul
casti%ase partida, eram prins, nu mai puteam 'ace nimic!
T&is is t&e end, $eauti'ul 'riend!
T&is is t&e end, m8 onl8 'riend, t&e end
o' our ela$orate plans, t&e end
o' ever8t&in% t&at stands, t&e end,
no sa'et8 or surprise, t&e end! @ suna in capul meu!
Ecand m-am trezit nu eram si%ur daca c&iar s-a intamplat sau nu, din cauza ceasului! In vis el
ticaia 'oarte tare! Il duceam la $ucatarie, dar el aparea inapoi! #and m-am trezit, ceasul ma privea
si 'acea un z%omot de parca ma scuipa! 3u stiu ce se intampla cu mine, cred ca inne$unesc, cred
ca ma las de 'umat iar$a, ma doare in%rozitor capul! (usic Pu$-ul se umple de 'um! 3e acopera
si noua capetele! A$ia imi vad prietenul! Scoate un )oint si il aprinde! E $un! iar$a noastra cea de
toate zilele! (uzica $una ne duce in starea de eu'orie! *uru zice ca se simte 'oarte $ine! Si eu! ii
zic $ancul cu expozitia de pictura cand vizitatorilor li se spune ca ta$loul in care se 'ut doi
poponari, pidari - ca suna mai $ine - are ca denumire orice titlu de ziar! Scot o revista si ii citesc
titlurile0 se toarna ciment, IcurateniaJ continua, sin%urul ziar %ratuit pentru capitala, (itrea
protesteaza in var'ul macaralei, 'estivalul tra$ucurilor, suspendarea vizelor depinde de %uvernul
roman, cea mai moderna parcare din tara, $om$a la )ustitie, vrei sa 'ii model5, invatati lim$i
straineB, pretul unei ca'ele pentru Tom Aanks, ce drepturi au consumatorii5, loteria romana te
saluta, eu am construit roata mareB etc!, etc! (oare de ras! Totul se ster%e de pe creier! 3orii de
'um ne 'ac sa ne simtim sus-sus! *em cola si simtim 'iecare %az al sucului! 3e z%araie usor
%aturile!
In oc&i culorile sunt 'oarte vii, muzica trece prin urec&ile noastre! *uru incepe sa deseneze! 7upe
desen dupa desen, desi mie mi-au placut toate! Sa cante Trik8, zice el, si canta Trik8! 4 $ere, stri%
eu, si c&elnerita imi aduce o $ere!
:! Stele pe cerul rosu
Dra%a Pipi, nu ti-am mai scris demult si ma $ucur ca tu ti-ai amintit de mine! Aceste zile se
aseamana mult cu cerul rosu cu stele al$e din terasa de la #asa Presei! (-am $ucurat ca So$o a
iesit $ine din povestea aia murdara! (ai picteaza, scrie sau canta5 Arta si dro%urile sunt
intotdeauna o alternativa! inainte as 'i adau%at crima si alcoolul, dar acum mi se 'ace sila de
c&estiile alea si cred ca sunt o ale%ere cam proasta, te ridica, iti dau impresia de eli$erare si apoi
te 'ut in cur! Sau in %ura! Arta si dro%urile, da, e alta trea$a, e pentru aristocrati, cum zicea un
prieten, nu stiu daca la concluzia asta a a)uns sin%ur sau cu a)utorul mult stimatului domn *oris
Gre$enscikov!
Am auzit ca te-ai mai casatorit de cateva ori, ca mai ai cativa copii! *ravo, domnule! 3umai sa-i
poti numara! Sau sa le poti numara! De 'apt, ce conteaza5 E si asta ceva! Sa te im$raci si sa te
dez$raci de o 'emeie! in ultima vreme eu sunt ala care sunt im$racat si dez$racat de 'emeie!
2emei! Sunt tot timpul dro%at, nu ma intereseaza a$solut deloc sexul, nu sunt a%resiv si daca o
'emeie vede ca nu opun rezistenta, daca ii place, se culca cu mine! 3u stiu daca ma exprim
corect! #u mine5 #and eu sunt undeva departe, in nori, soare, munti, iar cineva imi tra%e $lu%ii,
c&ilotii si se asaza pe pula mea! 3u zic ca e rau! Asta inseamna ca sunt o curva, nu5 #e zici, Pipi5
Tu c&iar te indra%ostesti si te casatoresti, sau si tu esti casatorit, te casatoresc, am vrut sa zic, si
pe tine nu te intereseaza cine si cum te duce, ce 'ace cu tine5 (ai curnesti5 : lei ti%ara! : lei
vodca! Stiu ca iti placea mai mult varianta a doua! Da-mi : lei, si imediat se o'erea cineva cu
dureri viscerale care sa dea o suta, doua, trei etc! 3umai sa-i asculti istoria lui de cacat, sa zici da,
da, domnule, ce te-a mai 'utut mizeria, sa compatimesti omuC, ce, nu merita daca 'ace o suta, sau
asa, cum suntem noi mai cretini, sa ne $atem )oc de cel care 'ace cinste, daca e ma%ar de
masoc&ist, daca ii place, curva dracului! 4amenii si sentimentele, asteptarile, sperantele lor sunt
ca si cacatul lor @ diversi, 'iecare cu culoarea, putoarea, %randoarea sa! #e mai, cacat, $ai Pipi!
Eu pre'er sa mai tra% un 'um, sa ma trans'orm dracului in 'um, nu in cacat, sau voma cu cacat
com$inate de la alcool! 2umul ma ridica la cer, 'ie si el de cacat! .ite ca poate am sa ma %ruzesc
cu asta, $lea! Dar nu, n-am sa ma %ruzesc ca toti $acii care se dro%&eaza numai asa ca sa 'ie,
dupa care se simt ca pula, se %ruzesc, 'iindca nu stiu sa se pricaleasca, nu intele% nimic, nu se pot
ridica la cer, nu pot intra in muzica, literatura si culori, viteza, Doamne, inne$unesc cand ma
%andesc cat de sus te ridica iar$a asta crescuta prin %radini, rape, paduri, si se %asesc im$ecili
care se dro%&eaza si nu stiu ce sa 'aca, au dileme, Pipi, nu-s cretini astia5 Da $acule travca, ki'ul
incoaC si te duce $adea la 'ilm! 3u iti vine sa mori de ras cand vezi 'ilme despre narcomani
cretini, $orati, care vor sa lase impresia ca toti sunt asa5 1asati-o, $acilor, $alta, de (ick 9a%%er
ce spuneti, de *ul%akov, domCle, de Dinamo 6iev etc!, etc! Si dro%atul este o arta , nu5 Pipi, treC
sa stii s-o 'aci, nu te apuci ca $le%ul de pictat daca &a$ar n-ai cum se tine creionul! Sa si-l $a%e in
cur aia care nu stiu, pe mine ce ma intereseaza5
(aradona! 2umand mari)uana cu #astro, Pipi, crezi ca 2idel #astro stie sa se dro%&eze5 Sincer
sa 'iu, nu stiu ce sa cred! Daca (aradona, daca Ga$riel Garcia (arHuez, dacaE cu toate ca intr-
un 'el mi-e simpatic si mie, dar a%resivitatea si cruzimea lui uneori imi amintesc de $a$acul
Stalin, care tra%ea o pipa, devenea 'ricos si $anuitor pe toata lumea si o $a%a pe toata in Si$eria!
(ie de S&akespeare imi place, tra%e un 'um, scrie un sonet, mai tra%e o pipa, scrie 7omeo K
9ulieta! Arta, nu cacat de politica care e pentru alcoolici, pentru cu'uriti ce su'era de diaree si &ai
sa mai 'ac un $ine Patriei, daca oricum tot timpul mi-a caca! Auzi, Pipi, ai curni o data cu
(aradona5 E &aios tipuC, si #u$a e un loc 'ain, in orice caz mai $ine-n #u$a decat in 7omania,
cum canta (i&nea! insula, in )ur oceanul, $anane, portocale, nisip, stai pe mal si te %andesti cu
dra% la 7omania, 7epu$lica (oldova, ii povestesti lui nenea (aradona despre Aa%i, despre
Sinaia, Si%&isoara, Sovata! Despre (area 3ea%ra, despre #arpati! Despre cum ne %andeam la
#u$a! (ai tra%em un 'um si ii povestim si despre 1acul 6omsomolist, cartierul *otanica,
%a%icile din #&is! DupC aia el iti povesteste de Ar%entina, despre 'ot$al, despre liniste! Te intrea$a
daca nu cumva ai vazut meciul ala! #um sa nu5 E $ucuros! (ai tra%e un 'um! Zice ca scrie!
Sonete si un roman! Despre liniste, despre #u$a, despre cum e sa 'ii 'utut de toata lumea doar
pentru ca ai 'ost 'ot$alistul lumii si cum iti cauti linistea, dar lumea nu te lasa in pace, ea vrea
drame, accidente, violuri, partide, cacat, zice (aradona, mai $ine-n #u$a, 2idel ma lasa in pace,
2idel e mai intele%ator decat ziaristii si, cum sa-ti spun, eu nu ma $a% in oala lui si nici el in a
mea! De-aia am venit in #u$a! Aai sa intram in mare, dar inainte de asta, &ai sa mai tra%em un
'um pentru Ar%entina, 7epu$lica (oldova si 7omania!
Imi amintesc, dra%a Pi, de discutiile noastre vec&i despre Dumnezeu! imi spuneai ca Dumnezeu
nu poate sa nu existe, iar eu iti spuneam ca Dumnezeu nu poate sa existe in aceasta lume! Acum
cred ca avem am$ii dreptate0 Dumnezeu exista si nu exista in aceasta lume! Sunt cateva lumi
suprapuse si nu 'iecare il poate simti pe Dumnezeu! El exista si nu exista! 3u tre$uie sa-l cautam,
Dumnezeu nu poate 'i vanat! 3u e o pasare, desi ni-l ima%inam in ceruri, nu e nici un pensionar,
asa cum si-l ima%ineaza pensionarii din cauza pacatelor, a 'ricii, si atunci cum poate aparea mai
potrivit pentru mintile lor incetosate, opace, decat ca un mos suparat in asteptarea pensiei5 3u,
Dumnezeu nu asteapta pensia, nu, Dumnezeu nu e suparat, nu e vesel si nu e trist! Te poti %andi
la el cu 'rica, cu $ucurie, cu tristete, cu scar$a, te poti %andi la el oricum, dar ce trea$a are
Dumnezeu cu tine, cu %andurile tale, cu cacatul tau si cu menstruatia ta5 El nu vine cu 'oamea,
cu 'rica, cu in)uraturile tale! El nu vine! El nu traieste pentru tine, cum crezi tu! El nu traieste!
Dra%a Pipi, eu l-am simtit pe Dumnezeu, nu stiu cum ti-as putea explica cu niste simple cuvinte!
Sunt multe incercari de a-l %asi pe Dumnezeu cu a)utorul cuvintelor si uneori ai senzatia ca l-ai
prins, dar totusi scapa, de-aia ard cartile! E mai de%ra$a in 'um, in 'umul unei carti arse sau in
'umul de mari)uana! #are ne a)uta sa simtim dumnezeirea, 'rumosul, )ocul, dar pana la urma
oricum co$ori in %lod, te innamolesti si poate de la acea cadere nu te vei mai vindeca niciodata!
E usor sa spui ca l-ai %asit pe Dumnezeu, il poti %asi oriunde, cu orice, cu stupe'iante, cu durere,
in clipe de 'ericire si $ucurie! in moarte! Sau in viata! il poti vedea in lumina, in muzica,
literatura, contra$as, $osc&eti, le%e, in orice, a$solut orice! Dar in acelasi timp il pierdem mereu!
2iindca nu-l putem identi'ica cu nimic, cu a$solut nimic, nici macar cu o supradoza! 2ericit e ala
care crede ca va muri si va a)un%e in rai sa povesteasca cu $unul nostru Dumnezeu! #are )ert'este
tot crezand ca l-a prins, ca 'ericirea e a lui, s'intenia e a lui! De ce sa-ti dea Dumnezeu pensia,
$a5 #e, el te-a an%a)at, ai 'acut contract cu el5 Ti-e nevasta pe care o poti o$li%a sa se culce cu
tine, sa o $ati si sa stai la povesti cu ea5 Dumnezeu ti-a dat multe, e trea$a ta daca il re'uzi, si esti
un cretin daca te crezi mare ascet! Daca privesti la ceilalti cu scar$a din cauza ca tu esti popa, te
crezi ales, inseamna ca nu esti decat un cretin si un idiot! 3u stiu Pipi, cred ca vor mai trece ani
$uni pana cand am sa cred sau nu am sa cred in Dumnezeu! Pentru mine el este a$senta sa!
Dumnezeu e cu noi @ vor$a cantecului!
(ai tii minte cum m-am dro%at prima oara5 De 'apt, cum am recunoscut ca da, a 'ost altceva
decat alcoolul, da, am 'ost dro%at! #um am stat la un suc pe terasa de la #asa Presei, cum a
inceput sa ploua, toti au intrat in $ar, noi am ramas pe terasa, am tras doar um$rela mai )os, apoi
a aparut (andarin, a scos o ti%ara lun%a de &asis si am tras toti in a'ara de %a%ici! #and din ti%ara
nu a ramas decat scrum m-am ridicat sa plec! Stai sa cule%em roada, ai zis, si eu ti-am raspuns
care roada, $a, ca doar stii ca pe mine nu ma ia! Tu nu vroiai sa plec, dar m-am ridicat, am privit
palarioara rosie de #oca-#ola si am vazut stelute pe ea! Pi, ti-am zis atunci, uite, parca e cerul cu
stele, iar tu te tineai de $urta de ras! Am iesit cu Drama, pe drum am mai intalnit pe cineva si mi-
am dat seama ca-s varza, ca-s rupt, ca de-a$ia ma misc, 'iecare privire mi se parea in%rozitor de
%rea, ma simteam ro$ot, in 'ine, am mai stat la o ca'ea! Ala cu care ne-am intalnit atunci
incepuse sa vor$easca ceva despre crimele de raz$oi din Transnistria, despre ce tre$uie 'acutE
ce nu tre$uieE ce au %resit politicieniiE stii, toata lumea vor$ea atunci ca sa nu taca, eu nu mai
puteam rezista la asa ceva, mi se parea extrem de $anal, desi tipul punea su'let in ceea ce spunea
si, in 'ine, am iz$ucnit in ras in asa &al ca nu ma mai puteam opri, radeam tot timpul, cu lacrimi,
tipul incerca sa mai spuna ceva, eu iarasi &o&oteam, in s'arsit si-a cerut scuze si a plecat! Drama
se %ruzise, desi nu 'umase, dar palarioara, cerul rosul cu stele al$e tras pana deasupra capului,
cerul se umpluse cu 'um de &asis, asa ca si ea respirase o doza $una de 'um!
(-am ridicat de la masa extrem de %reu, clatinandu-ma! #redeam ca n-am sa reusesc! (i se
parea ca trupul meu e 'acut din miliarde de $ucatele, pentru o mica miscare tre$uia un e'ort
maxim! Am urcat in troleu, am co$orat la Gaudeamus, am mers acasa, in timp ce Drama se ducea
mai departe! Am intrat in $ucatarie si am stat la acea 'antastica 'ereastra pana pe la "+, adica nu
mai putin de vreo opt ore, privind %radina, copacii, tu'ele de zmeura, capsunile, %utuii, merele!
Simteam ca partea de sus a craniului s-a desc&is, s-a %olit, si din mine ramasese doar acea privire
care cu venirea serii s-a intunecat, apoi cu venirea noptii s-a inne%rit cu totul! #erul era ne%ru, nu
rosu, iar pe el nici o stea! (-a trezit din acea stare Ski, care se in%ri)orase din cauza modului cum
aratam! 1-am convins ca-s doar 'oarte o$osit!
(ai scrie-mi, Pipi, poate mai trec si eu prin #&au candva, poate anul asta! Salutari noii tale sotii,
daca te-ai casatorit cumva inca o data intre timp, 'elicitari si salutari pentru noua ta sotie! 3u
'uma c&estii de cacat, mai $ine ceva mai $un! Si vodca e de cacat, daC daca-ti place, trea$a ta,
doar ca te porceste, stii tu, vor$esc in %eneral, nu iti tin lectii, toti alcoolicii sunt porcine!
Poate ne intalnim in #u$a, ce zici5 (ai stam de vor$a cu nea (aradona, poate scriem si noi
romane si sonete! Poate intram si noi su$ cerul rosu cu stele al$e stralucitoare! Poate tra%em de
acolo un 'um pentru 7omania si 7epu$lica (oldova! Pana atunci, vise 'ericite alaturi de noile
tale sotii, noii tai copii! Te salut!
=! So$o pleaca-n Est
So$o isi pre%ateste $a%a)ele! De 'apt, isi scoate tot ce nu-i tre$uie din %eanta pe care i-a pre%atit-
o sotia! Isi lasa doar ceva mancare, ti%ari, casete, un tricou si o revista! Gata! Se asaza pe pat,
scoate o ti%ara, o aprinde si inspira pro'und! inspiratia @ %andeste So$o, a venit matusica
inspiratie la mu)iciocul ei $atran! Expira! Da, e ceva! (ai inspira! inc&ide oc&ii si se lasa pe
spate! isi simte creierul %adilat! Pizdos, %andeste So$o! A ramas sin%ur in aceasta camera si peste
putin timp tre$uie sa plece si el! 2iecare dimineata incepe cu inspiratia, zice el cu %las tare, se
ridica, ia c&itara si incepe sa cante incet cu oc&ii inc&isi! isi stran%e c&itara la piept si mai inspira
o data! Poate prea mult pentru inceputul calatoriei, %andeste, dar se linisteste, lasa, o sa 'ie ca in
alta %alactica! Tre$uie tinuta tot timpul le%atura cu cosmosul, alt'el ne pierdem in spatiu!
So$o isi man%aie c&itara, o asaza cu dra% pe pat! Pa! 3e vedem peste cateva zile, poate o
saptamana! Ai %ri)a de tine, nimeni sa nu mi te 'ure! isi trece de%etele peste corzile ce zumzaie
usor! Asa! Pa! So$o isi ia %eanta, iese, incuie! A'ara e un soare ne$un! So$o isi ridica palmele la
oc&i! isi simte pac&etul destul de voluminos in $uzunar! (aine va 'i si mai soare, %andeste!
Toti asteapta lan%a auto$uz, So$o se tine de $urta de atata ras! Patani, zice, sa nu spuneti atatea
%lume la vama ca am $elit-o, ne ia mentura pe toti, si rade si mai tare! in s'arsit auto$uzul
porneste! 4c&ii rosii ai lui So$o privesc pe %eam! ii place! inc&ide oc&ii0 mama, eu am plecat in
cosmos, ma intorc maine! Soarele ii trece prin pleoape, oc&ii lui vad niste ima%ini pe care ar da
orice ca sa le poata inre%istra! .n rosu intens, un %al$en ce apare si dispare, verdele ce alear%a!
Se lasa purtat de culori! intr-o zi poate am sa reusesc, daC nu conteaza, acum nimic nu mai
conteaza! Se simte aler%and printre aceste culori care sunt vii, dar care nu se misca, are senzatia
ca el se plim$a printre ele si nu ele se plim$a pe oc&ii lui! Emana o muzica pe care niciodata nu
ai putea-o inre%istra pe &artie, niciodata nu o vei putea canta de doua ori, So$o simte asta, nu mai
%andeste, ar 'i prea stresant si o$ositor sa %andesti cand simti dintr-odata atatea! Soarele se 'ace
mai palid, dar nu mai conteaza! #ulorile se trans'orma si ele! Acum sunt calme, lente! (uzica e
si ea mai domoala! So$o se viseaza plim$andu-se cu $icicleta pe strazile #&isului! #u o viteza
maxima! A)un%e o masina, o depaseste, o motocicleta, un camionE &a, &a, &a, 'ace So$o simtind
ca incepe sa se ridice usor de la pamant! Z$or, z$or, tipa el, pana a)un%e in nori, simte racoarea
lor, 'rumusetea culorii lor vii, dar z$oara mai departe, z$oara, oc&ii incep sa-l doara de atata
lumina si So$o trece prin soare ca printr-o o%linda si se trezeste0 Pre%atiti-va actele si $a%a)ele
pentru control! E noapte! #ineva a aprins lumina in auto$uz! Pe So$o il ustura oc&ii! isi scoate
$uletinul si des'ace %eanta! .n vames trece si le controleaza $uletinele! Priveste pe So, apoi
poza! So ii zam$este! #e-s astea, intrea$a al doilea vames simtind ceva la 'undul %entii lui So$o,
$om$e, ii raspunde el, a, am crezut ca-s pac&ete de ti%ari, daC nu mai %lumi cu mine, il
avertizeaza vamesul si trece la urmatorul! Pidarazul, %andeste So! LTe-n c&izda ma-tii, %avniucule
@ mai %andeste! Se amuza sin%ur de %andurile lui si se simte pe deplin multumit! Auto$uzul
porneste cu lumina aprinsa inauntru caci imediat e vama repu$licii surori!
#o$orati toti din auto$uz cu actele si $a%a)ele pre%atite! #ate unul trece prin 'ata vamesilor care
ii controleaza! A)un%e si So$o! Vamesul se uita $anuitor la el, apoi la $uletin, ce ai in %eanta5
#&iloti si ciorapi murdari si cateva ziare porno, ii raspunde So si ii zam$este! in $uzunare5
Ti%ari, capici, pistol! Vamesul ii intoarce $uzunarele din care cad un pac&et de ti%ari, $ilete de
troleu compostate, o $atista, un pix, o poza, un $isturiu si o pun%ulita in care-i un pac&et cu ceva
invelit in ziar! Esti medic deci5 Da, in timpul li$er! #e ai in pun%a5 #eai! A&a, ceai, ia sa vada si
tata ce 'el de ceai $ea 'iulB De ment, suca @ reuseste sa %andeasca So inainte de a-si simti mainile
intoarse la spate, si un $ulan pe cea'a! Aai ca o sa-ti iei ceaiul la noi @ mai aude!
So$o in camera umeda incercand sa 'aca ceva ca sa nu inne$uneasca! 4ra intero%atoriului se
apropie! (i-a tre$uit $icicleta @ %andeste! Pidarii! Il dor talpile, coastele, cea'a! E ca-n 'ilme @
%andeste! Si-s prosti, mai ceva ca-n 'ilme, caziolii, o sa ma termine! Se %andeste la sotie, copii,
parinti! 3u, mai $ine ma %andesc la prieteni! #e o sa se mai amuze si ce o sa se mai sperie! #red
ca acum, cand curnesc, daca au a'lat, se %ruzesc! Si eu ma %ruzesc, patani, numai ca mie nu-mi
da nimeni de curnit si c&iar daca mi-ar da, cred ca nu prea as avea cu ce ma pricali! 3u c&iar
pricalisti mentii, $lea! So$o, So @ unde ai a)uns, daca esti tormoz, pe $icicleta, $lea!
Aai, ridica-te! Te asteapta! Daca nu vor$esti ca lumea te pizdim de nu mai canti in viata asta la
c&itara! 1-am adus! Asaza-te! Deci unde am ramas ieri, il intre$a anc&etatorul! 3u mai tin minte,
ca ma cam doare $ostanul! (i-ar tre$ui o ta$leta! iti dam noi imediat una daca nu vor$esti! Deci
de unde ai iar$a5 De la un ti%an, care mi-a vandut-o in #&isinau! il cunosti5 3u, v-am mai spus!
Si atunci cum ti-a vandut-o5 (a plim$am prin parc, m-a intre$at daca vreau, i-am zis ca da si
vseo! #um vseo, $ai cacatule, cum vseo, $ai %adina5
So simti latul palmei unui politai peste 'ata sa! ii iz$ucni san%ele pe nas! Si acum povesteste mai
departe, daC nu spune povesti, ca ai $elit-o! #ui o duceai5 (ie! Eu o 'umez! Atata, $a5 Da, ca-mi
place! (ai simti un $ulan in cea'a, apoi inca unul, apoi podeaua!
S'arsit 'ericit0 peste vreo doua luni So$o a 'ost eli$erat cu a)utorul unui certi'icat, care demonstra
ca e narcoman, ca are nevoie de dro%uri pentru psi&icul lui, 'iind 'oarte nesanatos la cap! Se mai
spunea acolo ca acum e $ine 'ata de inainte, cand se in)ecta zilnic si era terminat, ca a stat in
cateva clinici vestite de dezintoxicare si ca trecerea la mari)uana este o etapa $una pentru el, dar
'ara mari)uana ar 'i in stare sa inne$uneasca cu totul!
Pidarii, mi-au luat $icicleta, %andi So iesind! Imi iau eu una noua! DaC acum ma duc la contart,
$lea!
<! 4 perspectiva din parcul #etatuia
Pro' ne-a trezit c&iar de dimineata! Adica pe la ";! Aaideti sa 'acem ceva, &ai sa ne miscam
cururile din acest camin )e%os! A'ara e 'oarte pizdos, a venit primavaraB Pro' parea 'ericit, pletele
i se urcau si co$orau dupa rasul si %esturile lui, %esticulatia unui om care simte ca imediat va 'ace
un lucru mare! 3u stiu de ce am inceput sa-ti povestesc de aici, in 'ine, nu are nici o importanta
pentru poporul roman, vor$a lui p! Eu si All$e ne-am im$racat in)urandu-l pe Pro', am desc&is
'ereastra si da, $a pula, c&iar a venit primavara! Am $aut un ceai ne%ru (ca aristocratii si am
inceput sa co$oram alene scarile caminului MVi, complexul studentesc Aasdeu, care prin zona se
mai scrie si Aasdeu sau Aa)deu, plus o multime de variante a diverselor nationalitati %azate aici,
plus variantele de ocazie! As putea sa-ti povestesc o %ramada de intamplari despre traseul de ";
eta)e al acestui scump camin! Imi amintesc acum 'ata mirata a administratoarei cand imi predam
prin noiem$rie len)eria si ii spuneam ca n-o sa mai stau acolo! De ce plecati, $ai $aieti, de aici,
nu va place ceva5 Acest traseu era imposi$il de e'ectuat 'ara sa intalnesti un om $eat in cale! Zic
un om asa ca sa nu para ca exa%erez, nu zic de anumite zile (ale saptamanii cand toti, a$solut
toti erau crita, va'li sau varza - ziceti-i cum vreti, ca mie mi-i po&ui! Acest camin cu peretii
crapati, daca iesi in coridor la 'umat tot 'umul intra in camera, daca asculti radioul sau
caseto'onul inseamna ca inca vreo cateva camere asculta din cauza ta, daca te $asesti la ";, te
vor auzi portarul si administratoarea de la parter! Acest camin cu $udele tot timpul in'undate, cu
$altoace preistorice de pisat, cu apa pana la %enunc&i la dusuri, cu o %ramada de doi metri de
%unoi, cu li'tul stricat $locat la <, unde amicii mei o$isnuiau sa se pise, cu sticle sparte peste tot,
cu peretii tot timpul murdari (inclusiv de cacat omenesc, oricat de recent ar 'i 'ost zu%raviti, cu
tot 'elul de inscriptii ( muie rapid, muie steaua, muie portarului, muie cea&lau, muie rocar,
administratoarea ia muie, administratoarea ia mita, loc de dat cu capul, dan su%e pula, &ai rapid,
*asara$ia %o &ome, &ai steaua, &ai cea&lau, &ai dinamo, %a%icile-s curve, ma'ia, 'amilia,
parazitii, Aa%i presedinte, a'ara cu un%urii, romanii sunt cretini 'raiere, o 'ut pe ma-ta cretin de
un%ur, sa-mi su%i pula ti%anule, pro'esorii sunt cu'uriti, etc!, etc si desene, acest camin te 'acea
sa vrei sa iesi la plim$are, la o $ere )os pe Piezisa unde tot timpul era plin, oriunde altundeva
decat in maruntaiele lui de cacat!
.nde mer%em Pro'ule5 Pai nu vreti sa mer%em pana la #etatuia, la *elvedere, merita sa 'im
deasupra #lu)ului in aceasta zi plina de soare! 4!6! .n drum plin de $ancuri, de %lume mai mult
sau mai putin stupide! .rcam scarile! Soarele ne $ate in oc&i, dar radiem de $ucurie, lumina ne
da o senzatie de 'ericire! TreC sa 'im azi la inaltime, spune Pro'u! i&i, con'irmam si noi! Picioarele
incep sa ne doara, dar nu mai avem mult, de)a vedem (arastiul, #entrul, (anasturul, AasdeulE
am a)uns sus! Suntem la inaltime! 3e oprim, 'umam incet cate o ti%ara! 2umul man%aie plamanii
o$ositi! E mai cald decat ne asteptam! 4 scoatem acum sau mai asteptam5 4 intre$are la care toti
zam$im! Scoatem o ti%ara de &asis si cu picioarele atarnand in aer o inspiram pe rand! 2ericirea
intra in piept! 2acem o poza! Toti trei im$ratisati! #uprinsi de soare! 3u ne deose$im deloc de
ceilalti urcati aici, toti radiaza de $ucurie si 'ericire! Poate toata lumea s-a dro%at si a urcat aici,
primavara vine-n cap, vor$a poetului de la Zdo$ si Zdu$! Poate ca noi suntem ca toata lumea!
Dro%ati! 1a picioarele noastre se intinde #lu)ul! Pro'u zice sa mai tra%em una si sa z$uram! 4!6!
N! Doar 4aia mi-a zis
4aia mi-a zis ca istvan si ion o sa ma toarne! (i-a zis ea ca sunt turnatori, ca numai se 'ac ca
sunt $aieti de trea$a, 'umeaza, $eau, se distreaza cu noi, daC de 'apt sunt niste turnatori ordinari,
ca imediat ce vom 'ace un pas %resit vom 'i pierduti! 3u se poate, ii spuneam eu 4ii si imi mai
'aceam o ti%ara! Vrei un 'um5 Aai, unu!
#and ma simteam nasol veneam la 4aia unde mai mancam ceva, ea imi spunea cat de destept
sunt eu, cat de cultivat, 'rumos si asa mai departe! Tre$uie sa recunosc ca imi ridica moralul!
Ieseam de la ea alt om! Doar cu putine remuscari, de ce n-o las odata pe 4aie, de ce n-o ascult
niciodata! 4aia imi era dra%a! Era desteapta parca, dar nu pun mana in 'oc, ca o ascultam doar
rupt, atunci cand ea imi spunea povesti! Spunea ca ma iu$este si ca nu-i tre$uie altcineva si ca
spera ca odata si-odata am sa ies din drumul asta %resit al meu si poate ca o sa-i 'iu recunoscator!
#ateodata ma simteam prost in 'ata 4ii! Era de trea$a 4aia, de%ea$a n-o ascultam! #ine stie cate
s'aturi $une mi-a dat, daC parca vor$ea o lim$a minunata, asa ca eu ii ascultam doar melodia!
Scumpa a 'ost 4aia, tre$uia s-o ascult!
4aia mi-a zis ca istvan si ion o sa ma toarne, dar a tre$uit sa repete de multe ori pana sa intele%
ce vrea sa spuna! Eram la $uda si $oram, ma simteam tare naspa, 4aia ma tinea de umeri si
atunci mi-a mai spus inca o data0 istvan si ion au sa te toarne! A mai iesit din mine un val de
$oratura si am inteles! 4aia, i-am zis, nu vor$i asa despre prietenii mei, ca ma supar si nu mai vin
pe la tine! 3u 'i prost, $a, mi-a zis, o sa te 'uta astia de n-o sa 'ii $ucuros dupC-aia! iti zic ca stiu,
stiu si%ur ca astia-s turnatori si dupa cum i-au turnat pe altii, asa au sa te toarne si pe tine! 4aia,
calmeaza-te, ce tot vor$esti5 (a 'aci prost, 'raier! Eu stiu cu cine ce 'ac, cu cine 'umez @ nu ma
toarna! *a o sa te toarne, cand ai 'ost ultima oara in stare normala5 Iti mai dai seama ce se
intampla in )urul tau, stii cum ma c&eama5 4aia te c&eama si asta e realitatea mea, alta nu-mi
tre$uie, sa stii, nu 'i proasta!
(-a dus in camera si s-a culcat alaturi de mine! 3u 4aia ma c&ema, tu esti oaie, daca nu o sa ma
asculti pe mine! (-a dez$racat, s-a dez$racat si ea si s-a catarat pe mine! Asa sa 'ii totdeauna,
daca ai 'i asa nu s-ar intampla cu tine atatea tampenii! Si-a dat capul pe spate si eu am inotat
undeva departe, unde nu calcase picior de om, unde nu tre$uia sa %andesti si sa actionezi!
A doua zi m-am intalnit cu Istvan si Ion! Aai sa tra%em ceva, mi-au zis! Am intrat intr-un $ar, au
scos un pac&et de ti%ari din care au luat una de &asis si am 'umat-o! Vii cu noi sa aducem niste
iar$a de la tara5 4!6!, am zis! Vin! Aai ca peste cateva zile trecem pe la tine si mer%em! (uzica
era prea tare si proasta, asa cum numai in 3ico poate 'i, am $aut pe ascultate cateva $eri, am ras
si am plecat! Tineam minte de data aceasta ce mi-a zis 4aia, asa ca am mers la ea!
4aie, m-am intalnit cu Istvan si Ion, m-au c&emat sa mer%em in munti dupa iar$a! Am zis ca ma
duc! (-am %andit la ce mi-ai zis, nu stiu ce sa spun! Sunt prietenii mei! Prieteni o pula, imi
raspunde suparata 4aia! Ai sa vezi, daca ai sa ramai asa prost! Du-te dupa iar$a, nimeni nu o sa
poata sa te mai scoata din ra&at! *ine! 2umezi5 Am sa 'iu mai atent! Daca se intampla cu mine
ceva, suna-l pe 3as& si spune-i ca m-am casatorit, iar istvan cu ion vor 'i vornicei! *ine5
Peste cateva zile am 'ost cu Istvan si Ion dupa iar$a! Totul a 'ost $ine, dar la intoarcere Ion mi-a
zis sa tin iar$a la mine un timp! Am luat-o, m-am dus in caminul MVI, era vineri, deci pana luni
nici vor$a de curatenie, asa ca am aruncat-o la mar%inea %ramezii de %unoi de lan%a $aie! 3ici
dracuC nu s-ar 'i $a%at acolo! Am mers in camera si am curatat tot ce ar avea vreo le%atura cu
dro%urile0 pipe, $uli$uleatore, ramasite de travca, c&istoace ramase dupa 'umat etc! Dupa care o
curatenie o$isnuita! Am mers la 4aia si ea, desi in%ri)orata, a 'ost 'oarte $ucuroasa sa ma vada!
Inca nimic, totul e in re%ula5 Da, scumpa 4aie, Ln-re%ula!
Aai sa $em undeva, i-am zis! A, esti mai prevazator, totusi5 *ine, daca vrei tu! Am mers pana in
Pu$, unde era concert cu #elelalte cuvinte! (-am intalnit acolo cu All$e si Pro'u, asa ca, cu toata
'ricaE Am 'umat ceva, com$inand cu vodca si $ere! Dupa ce ne-am luat doza, concertul ni s-a
parut extraordinar, am inceput sa sarim, sa dansam, c&iar alaturi de noi incepuse o $ataie,
picioare, pumni in $ot, dupa ritmul muzicii, pe noi ne durea in cot, noi eram cu pro$lemele
noastre, de 'apt 'ara, eram in muzica, in &alucinatiile noastre 'rumoase din care nimic nu ne-ar 'i
putut scoate! #and am o$osit un pic, am mai 'umat o data, cred ca 'umasem nu mai putin de vreo
patru ori atunci, asa ca eram a$solut toti varza, de a$ia mer%eam, semanand pro$a$il cu niste
'antome! (ai luasem si niste $ere si ni se 'acuse 'oame - pra$ila na &avcu, cum spun $aietii, asa
ca am mancat pana ni s-a 'acut rau paine cu untura si ceapa! All$e a iesit 'ara sa ne previna, am
iesit si noi, era a'ara, ii era rau, vroia sa $orasca, asa ca am plecat!
#and am a)uns in camin era spre dimineata si incepuse sa ma lase! Am adormit si m-am trezit de
lovituri de $ulan in usa! Asa deci! Imediat! (-am spalat pe 'ata, apoi le-am desc&is! Actele! Apoi
controlul! Se vedea ca se asteptau sa %aseasca ceva, erau dezama%iti! Si-au cerut scuze de deran)
si au plecat, eu am mers la $aie, am luat pac&etul cu travca de la %ramada de %unoi, mi-am 'acut
o ti%ara si apoi m-am culcat sa privesc 'ilme cu desene animate! Au 'ost 'aine, 'oarte vesele, eu
eram in rolul unui cio$anas pe care doi pidari au vrut sa-l 'uta, sa-i ia oile, daC cio$anasuC c&ema
pe $aietii sai si le lua iar$a pidarilor, plus o pizdeala $una, ca sa stie!
#and m-am trezit, am $aut o ca'ea, 'umat ti%ara, im$racat si co$orat! .n tele'on! 3as&ului! Asa
ca nu i-am mai vazut niciodata pe Ion si Istvan! 3u stiu unde sunt, daca mai sunt! 3ici nu ma
intereseaza! Am incredere in 3as&! (oarte si pizdeala pidarilor si %avniucilor, muie!
?! #alu%arul si moartea
Sa-ti povestesc despre moarte, despre sinucidere! Despre viata pana la ?; de ani! Despre
prietenie! Despre lasitate! Despre ne$unie! Despre!!!
Veneam de la scoala, stateam atunci in caminele liceului de transporturi din cartierul
G&eor%&ieni! Eram plictisit, satural de locul asta scar$os, plin cu mecle im$ecile (intr-o
dimineata All$e mi-a zis cand treceam pe lan%a liceul ala de transporturi cu curtea plina de
liceeni0 uite, cata lume si toti sunt cretini! Din 'ata veneau doi tipi o$isnuiti, in sensul ca
o$isnuiti pentru acele locuri, 'luturand din maini si cu sepci! .nu/ era in $lu%i maro si camasa
kaki de militar, cu sapca rosie, iar celalalt se misca lent, radea cu %las de rusoi! (-au stri%at! (-
am mirat, i-am privit mai atent in timp ce se apropiau de mine! Parca imi era ceva cunoscut in
'i%ura aluia cu camasa kaki!
#e 'aci, $ai Do, 'u%i de mine5 *aston5 3e-am cuprins, nu ne mai vazusem de vreo )umatate de
an! #e 'aci, $a5 Doar acum incepe sesiuneaB (i-am $a%at picioarele! (-am saturat! Am mers
pana la mine, am $aut o ca'ea si dupa aia desi%ur in Pu$! #elalalt era Tolstoi, un $aiat simpatic,
in%erul pazitor al lui *aston in ultima vreme, cum aveam sa intele% mai tarziu! (esele nu sunt de
sticla5, m-a intre$at el! 3u, de ce5 *aston in ultima vreme strica cu capul tot ce e pe masa cand
se im$ata! 3u, nu-s de sticla! De lemn! Patru &al$e, a zis All$e, nu, opt, a comandat Tolstoi! 4 sa
se rasu'le, comandam mai tarziu! 3u se rasu'la! #and a 'ost adusa piva, cei doi le-au sor$it pana
la 'und dintr-odata! Am urmat si noi exemplul lor! Peste vreo ora )umate eram crita! *aston
incepuse sa $ata cu capul in masa si sa plan%a, iar Tolstoi statea in'umurat! #ere-ti scuze, $a
Tolstoi, ii zicea *aston! Esti un psi&, $a *aston, nu-mi cer scuze! *aston mai da un cap in masa!
Si asta a mai 'ost un motiv de $aut! Apoi s-au impacat - inca un motiv! Asa ca am mers pe la trei
spre camin, atunci cand se inc&idea Pu$-ul! Pe drum dansuri, tipete, era sa se ia niste %a$ori de
noi ca nu le-a placut ca loveam cu picioarele un cos de %unoi! #&iar lan%a strada Artelor si
*eet&oven! Dar am sters-o repede!
A doua zi aceeasi poveste! A treia a'lasem ca niste pizdiuci se vai$esc tot timpul de niste patani
de-ai nostri, asa ca *aston si-a luat un instrument si am mers la aia! Erau numai cativa, doar unul
din aia pe care ii cautam! Au 'ost repede linistiti, desi la inceput erau dispusi sa )on%leze cu
lim$a)ul ala al lor de cacat! Au spus poezii $aietii, le-am 'acut niste poze, tare misto a 'ost! 4
poza era cu aia mimand o ec&ipa de 'ot$al! *aston a cantat, apoi i-a pus ca cante si pe aia in cor!
#&iar le-a o'erit si $ere! Apoi a inceput intero%atoriul! Dupa cateva palme *aston i-a aratat
inculpatului aparatul de tortura, daca nu va raspunde si nu va 'i $aiat cuminte0 un 'el de ciocanas
(asta-i de dat in cap care avea incluse un 'el de cutit $rut (asta-i pentru masele si unul mai
su$tire (asta-i pentru oc&i! 3u-l stiusem in ipostaza asta pe *aston, asa ca am ramas cu %ura
cascata! 3u a 'ost nevoie sa mai ru%am o data inculpatul, isi 'acuse e'ect instrumentul si privirea
calma, anormal de calma si sadica a lui *aston! 3e-am inteles per'ect! A doua zi urma sa mai
'acem o vizita, sa ne aduca cate o $ere!
Dar a doua zi nu mai era nimeni, apoi am %asit pe cineva, 'aceam anc&eta cand a aparut o ec&ipa
care nu incapea in camera! 1a inceput am dat si noi in stan%a si-n dreapta, dar pana la urma ne-au
imo$ilizat ca nu ne mai puteam nici macar misca, atatia erau! 4c&i um'lati, $uze sparte etc!
3asol! 4 ec&ipa din Aasdeu a zis ca vine sa 'acem un s&oF, dar era prea tarziu! Grasii (caci erau
ma)oritatea anormal de %rasi au disparut!
Peste inca vreo cateva luni *aston iarasi m-a vizitat! De data asta era si mai rau! 3u-l mai
vazusem niciodata inainte asa de decazut moral! 3u stia ce sa 'aca cu el! Venise cu 3ik, care
semana cu un killer, cred ca si era! A stat cateva zile si am mai $aut, vor$ea tot timpul asa, ca
unul care isi iese din minti!
1-am mai intalnit o data, arata 'oarte $ine, am crezut ca i-a trecut, dar mai tarziu am auzit ca s-a
calu%arit! 1-am vazut si asa, adica in &aine de alea, ne%re, de calu%ar, ii sta $ine! S-a mai linistit!
E acelasi! *aston e numai unul! Desi i se sc&im$a numele! E a$solut acelasi, doar ca si-a %asit
linistea pe care toti o cauta, dar pe care de o$icei o %asim la capat de drum, asta poate e lasitate,
poate nu, e %reu sa te %andesti la asa ceva, mai ales cand ti-a 'ost sau iti este prieten! #red ca
initial a vrut sa se sinucida, o sinucidere lenta in manastire! Apoi in sin%uratatea si ne$unia lui l-a
%asit pe Dumnezeu! #ine vor$este acum cu el ca si cu un calu%ar din 'ilme primeste raspunsuri
corespunzatoare! Dar e acelasi! *ateti si vi se va desc&ide - *aston a $atut cu capul in masa pana
i s-a desc&is!
";! Sa moara Dana
Sa moara Dana - vor$a pre'erata a lui *o$d8lOn! Sa moara Dana, daca azi nu ma 'ac muci, sa
moara Dana, daca azi nu ma 'ut, etc!, etc! Aai sa-ti povestesc despre el! Am trecut prin multe cu
el - stii ca-mi esti cel mai $un prieten, mi-a zis odata dupa o cearta stupida, puteam sa-ti tra% un
scaun in cap, puteam sa mer% la %a$ori, nu te intele%, zau ca nu te intele%!
*o$d8lOn ma surprindea uneori cu 'raze ciudate, 'oarte ciudate, ii ceream explicatii si el ma
intre$a, de ce, $a, nu mai tii minte ce zici5 - e vor$a ta! Adevarul e ca mi-a 'ost un prieten $un,
stiam ca oricand pot mer%e la el la o ca'ea, asa cand eram distrus, *o$d8lOn putea sa ma amuze,
inseamna 'oarte mult acest lucru, era uneori cam cretin, dar la urma urmei cine nu este! Eu
recunosc intotdeauna ca sunt cretin si im$ecil! Dar nu oricine poate sa-mi spuna acest lucru, nu!
*o$d8lOn putea sa 'ie 'oarte cretin uneori, ceea ce putea sa-mi placa sau sa ma enerveze, dar
uneori era sin%urul care ma intele%ea cu adevarat, de-aia mi-e dor de el, da, de ce sa nu
recunosc5 (a intele%eam adesea stand de vor$a cu el, nu, nu asa cum credeti, am vor$it cu el
'oarte rar serios, cand era sa ne $atem, pur si simplu vor$eam aiurea impreuna, dar aveam un 'el
de al'a$et al nostru, uneori cand eram mai multi la vreo %luma de-a noastra radeam doar noi,
ceilalti uitandu-se la noi ca la idioti!
*o$d8lOn ma si stresa uneori, 'iindca venea si el la mine distrus, tre$uia sa stam de vor$a, sa-l
linistesc si uneori dupa ce-l linisteam, treceam eu in starea lui de stres! Asa am intrat odata intr-
un %eam de doi metri dupa o discutie cu el! Asa am mai picat cateva examene, dar nu ma supar,
desi e un cretin si cum am mai spus-o, mi-e dor de el! *o$d8lOn 'uma mult, dar nu-si lua ti%ari
niciodata! #a un semn al respectului, *o$d8lOn imi cumpara uneori ti%ari, 'ie si la $ucata, plus
cateva $eri cand eram le'ter! Zicea ca ar 'i misto sa stam intr-o camera si eu eram de acord cu el!
Ar 'i 'ost &aios! Sa moara Dana daca nu! Dana e 'osta cole%a de $anca de la scoala a lui
*o$d8lOn! Sa moaraB
Intr-o seara in camera de la camin am or%anizat, de 'apt nu am or%anizat, asa a 'ost sa 'ie,
'umasem cateva ti%ari de &asis, am vrut sa mai continuam si am mai luat niste vodca si $ere!
#&e'! 3umai ca eu nu mai tin minte cum imi pierdusem c&e'ul! Vor$eam cu *o$d8lOn, ii
spuneam ca toti sunt ratati, indi'erent ce au 'acut, ce vor 'ace si ce au vrut sa 'aca! 2iindca tot
timpul pierdem, pierdem prieteni, iu$ite, din %reutate, din minte, pierdem viata, moartea, timpul,
si c&iar daca am casti%at ceva ce ne-am dorit 'oarte mult, ni se rupe, 'iindca pierderile lasa locuri
%oale, care mai tarziu nu se vor mai acoperi niciodata, niciodata, G, ma intele%i5 Suntem niste
locuri %oale, suntem o %aura din tricolor, o %aura adanca in piept, nu avem macar cura)ul sa ne
sinucidem, suntem nimicuri, toti, ceea ce 'acem nu este niciodata de-a)uns, de ce nu terminam
odata, de ce nu ne sinucidem5 De ce continuam sa mer%em dintr-un cacat in altul nerecunoscand
miile, miliardele noastre de esecuri, de ce $a%am in 'ata lucrusoarele, mici lucrusoare care nici
macar nu se pot tine in %olurile noastre, suntem toti niste ratati, niste cacaturi, *o$d8lOne, nu stiu
cum putem 'i asa, dar altceva nu putem 'i, asa ca intr-un 'el nu avem dreptul sa ne $atem )oc de
sinuci%asi, ei s-au %olit dintr-odata, nu au asteptat sa li se mareasca %aura din piept pana sa le ia
locul, pana cad ca niste caramizi, asta suntem toti, *o$d8lOne, niste caramizi de cacat, cadem la
rand, nu 'acem nimic, doar iluzii, stii ca nu sunt romantic, da/ tot ce 'acem e cacat, mai $ine e sa
nu 'aci nimic, dar a$solut nimic, ce vei pierde5 #eea ce n-ai avut niciodata, ceea ce n-o sa ai, &ai
zi lucruri, *o$d8lOne, pe care merita sa le 'aci, nu cred ca imi vei zice politician, nu, pro'esor5
Sa te trans'ormi in ceea de ce radeai odata tu, sa moara de ras elevii, studentii, de ramasitele tale
mintale, dar sa taca in prezenta ta ca nu cumva sa-i pici, sa te salute, dar in sinea lor sa te
dispretuiasca, sa zica in sinea lor dupa ce te-au salutat cretin $atran, sau cacat de caine, sau
clasicul /zda ma-tii, asta5 In 'ine, poti deveni un pro'esor $un, nu ne% asta, dar niciodata nu stim
ce se intampla in su'letele acestor oameni, care de o$icei sunt ne%li)ati total in universitati,
cuvantul lor este ;, 'iindca toti pierd, a$solut toti pierd, c&iar acum cand iti vor$esc si tu si eu
pierdem ceva, crede-ma, *o$d8lOne, m-am zai$it, nu mai vreau sa pierd nimic, asa ca nu mai
vreau in viata mea sa 'ac ceva, de aia mi-e simpatic (aradona, si-a $a%at pula in tot si a plecat in
#u$a si se dro%&eaza, ce conteaza ca a 'ost cel mai mare 'ot$alist, intele%i, ce 'olos daca nu vrea,
n-are el c&e' sa dea interviuri, vrea liniste ca 'iecare, dar nimeni nu intele%e acest lucru, toti il 'ut
ca nu vrea sa dea interviuri ca!!! pula mea!!! si dus a 'ost (aradona in insula 3irvanei, #u$a, cine
n-are 'rica de 2idel #astro sa mear%a si sa-i ceara un interviu, sau Salin%er, sau!!! sunt mii de
exemple, *o$d8lOne, doar sin%ur stii, ceea ce 'acem noi e nimic, de-aia ma duc eu re%ulat in
nirvana, de aia ma dro%&ez ca porcu/, de-aia mi se rupe, nu invinuiesc pe nimeni de nimic, c&iar
daca sunt toti un cacat, un mare cacat, *o$d8lOne, nu merita de 'acut nimic, nu merita sa 'ii
nimic, poate sa te sinucizi, dar si asta e un ra&at, desi poate e mai $ine decat sa traiesti ca pula, sa
im$atranesti, sa-ti puna capacul, sa te arunce intr-o %roapa si sa te manance viermii, *o$d8lOne,
poate e mai $ine sa te sinucizi, poate da!
Eram intr-un soi de transa in care intru de alt'el destul de des, dar il &ipnotizasem pe *o$d8lOn,
care de data aceasta era serios, il %ruzisem, ma %ruzisem si eu, *o$d8lOn nu mai 'acea %lume, era
serios! Am mai $aut ceva si am iesit din camera, nu mai puteam suporta atmos'era, am luat-o
aiurea pe Piezisa, apoi prin Parcul #entral, pe lan%a lac, apoi spre Somes, am a)uns pe pod, am
stat asa 'ara nici un %and, eram %ol, a$solut %ol, 'ara nici un %and, priveam doar apa
extraordinara care imi parea vie, $estiala, vroiam sa ma arunc in rau, simteam nevoia, un 'el de
eli$erare, desi nu %andeam, mai mult simteam 'rumusetea apei si dorinta de a ma uita in ea!
Eram aplecat deasupra raului, cuprins de muzica lui, cand *o$d8lOn a pus mana pe umarul meu,
m-am intors, mi-a zam$it, ce 'aci5 iata, vroiam sa ma arunc! Tu5 Eu ma plim$am! Aai, te arunci5
Dupa care am iz$ucnit am$ii in ras, am mers la %ara, era spre dimineata, toate $arurile inc&ise,
asa ca am mers la %ara, am mancat cate un &ot-do%, am $aut cateva $eri si ne-am intors in camin!
Sa moara Dana, daca nu a 'ost asaB
Sau cum se im$ata *o$d8lOn si nu se o$osea sa articuleze nici un cuvant, dar urland tot timpul
aaaaaaAAAAAAAAAAAAAAAAB AAAAAAAB #eea ce te 'acea sa mori de ras sau te irita la
un moment dat! .ite-asa era *o$d8lOn, prietenul meu! #aine, imi zicea el adesea, ne 'acem azi
varza5 il luam si pe 2ane *a$anu, pe Sorel, pe *rand8 si ne 'acem varza, ce zici5 4!6!, ziceam si
ne 'aceam varza! Sau ne matoleam asa amandoi in 3ico pana dimineata cand oamenii normali
sunt ma&muri si vin la prima $ere! Atunci noi mer%eam la $ancomate sa mai scoatem ceva $ani
sa-i mai $em! #retin a 'ost *o$d8lOn asta! A 'ost 'iindca intr-o zi s-a evaporat! A disparut! #a si
cum nici nu ar 'i existat! Pe unde-o 'i acum, prin Sicilia5 Daca ar tre$ui sa ucid pentru cineva, as
ucide, zicea *o$d8lOn! Daca ar tre$ui sa vand dro%uri, as vinde! 3umai nu in 7omania! Si dus a
'ost! #retinul dracului! Sa moara Dana daca nu ne intalnim prin #olum$ia sau #u$aB Tu ce zici5
.nde ai disparut5
""! .n sandFic&
Te poti dro%a cu a$solut orice! Prietenul meu 6erouac se dro%&eaza cu sandFic&uri, cu placinte,
pateuri, &ot-do%uri, &am$ur%eri etc! Toti il considera un ne$un, sau cel putin dus de pe 'ix! #e
'ace 6erouac ca toti sa-l priveasca cu suspiciune5
(ie mi-e mila de 6erouac! Este atat de timid, saracul! Si 'oarte sin%ur! Seamana cu un %andac de
$ucatarie salvat prin minune dupa ce semenii lui au 'ost spra8ati! De-aia incearca sa manance tot,
toate placintele si sandFic&urile! E o c&estie de timp! Spra8ul pana la urma il va prinde si pe el,
va manca si el din acele seminte otravite, de-aia e 'oarte sin%ur si trist! Este atat de $un 6erouac
si atat de deplasat! (i se pare ciudat ca cineva sa 'ie suparat pe el!
Si totusi sunt atatia suparati pe el, ca nu le-a intors cartile, datoriile, atatea altele! Dar 6erouac,
cred, nu 'ace lucrurile astea intentionat, pur si simplu e 'oarte sin%ur, ii tre$uie un sandFic& si
nimic altceva! Poate o $ere! Dar se lasa de atatea ori de $aut! #aci prietenia, %ala%ia de la $etie e
'alsa, totul e extrem de 'als in capul lui 6erouac, de-aia vrea sa scape! Dar 'alsitatea il cauta, il
loveste, se vede pe el 'als si vrea sa se sinucida, nu mai stie unde sa 'u%a, peste tot a 'ost, nicaieri
nu a scapat de sine, peste tot a dat de o$sesiile sale, peste tot %andaci, so$olani, 'luturi, 'lori
%al$ene!
Vor$esti despre el ca si cum i-ai cunoaste toate %andurile si simturile! .n dro%at, am in vedere
unul care stie sa se dro%&eze, simte durerea, $ucuria, simte atmos'era care macina! #u 6erouac
te %ruzesti daca nu-l prinzi in )ocul tau, sa stii ca poate 'i 'oarte vesel si asta e cel mai amuzant,
cel mai &aios si mai sincer ras! (i-a placut intotdeauna de el, desi uneori 'luturii lui ma intristau!
Si 6erouac nu se dro%&eaza5
*a da! #u sandFic&uri!
#um asa5
Pai, nu l-ai vazut cum mananca un sandFic&, zici ca a uitat tot, de existenta lui, de lume! El e
sandFic& atunci! Traieste %ustul, timpul in care mananca! Aceasta uitare mi se pare un dro%!
Daca l-ai dro%a pa $une pe 6erouac, cred ca n-ar avea nimic! Poate ti-ar cere un sandFic&!
.nde e el acum5 3u zicea ca mai trece pe aici5
*a da, dar e $ine daca el ar sti unde e! El urmareste doar )ocul %andacilor lui din piept, la altceva
nu e atent, nu ca nu ar vrea, dar nu poate, uneori am impresia ca daca i-as rupe un de%et (sunt des
tentat i-ar cur%e toti %andacii, 'luturii si so$olanii a'ara!
Dar ce-ar ramane atunci din el5 Il stiu dintotdeauna cu %an%aniile astea! #e-ar ramane5
.n sandFic&!
1ast edited $8 santia%o on T&u 2e$ ;=, +;;- N0"? pm> edited " time in total
"+! A%ain in sk8
Aai sa tra%em un 'um, mi-a zis *o$d8lOn! Are *uru ceva! 3u-l cunosteam atunci pe *uru! Il mai
vazusem de cateva ori, dar a$ia daca sc&im$asem cateva cuvinte! #and am aparut cu *o$d8lOn
lan%a orarul studentilor straini din anul pre%atitor - ara$i, %reci, al$anezi si $asara$eni - lan%a
*uru era si 2ane *a$anu! 2umezi, m-a intre$at *uru! Da! Am mers dupa 'acultate, alaturi de
'oisorul din spate si am 'umat doua ti%ari! De)a incepusem sa ne intele%em $ine! Alt'el ne-am 'i
%ruzit si ar 'i iesit un ra&at din toata trea$a asta! (er%em la cursuri, *o$d8lOne5 Si%ur, in Pu$!
Pe drum discutam cu *uru despre palma ima%inara ce urca pe cea'a, parca te man%aie, desi e
rece! #um culorile incep sa 'ie vii, cum o parte a creierului amorteste si alta prinde viata! Ti-a
placut, m-a intre$at *uru, nu a 'ost asa de sla$a5 A 'ost misto, i-am raspuns! In (usic Pu$ am
comandat toti cola, doar 2ane *a$anu $ere, parca, zicea ca nu da $ani el pe tot 'elul de sucuri!
3iste studenti o$ositi de scoala care au terminat orele! Asa tre$uie sa 'i aratat! Priveam 'ascin
ti pozele de pe zidurile pu$ului, desi le mai vazusem de atatea ori0 )azzisti ne%ri, tarani, case,
castele, 'i%uri ciudate! incepusem sa descoperim in poze alte poze, 'iecare cu versiunea sa, de
ziceai ca acele poze sunt o imensa papusa ruseasca in care incap o %ramada de papusi!
2ane *a$anu era tacut, asculta muzica si privea peretii! *o$d8lOn zicea ca nu are nimic si incerca
sa-l %ruzeasca pe 2ane! 1asa-ma in pace, $a, asa imi place mie cand 'umez, nu am &alucinatii, nu
rad prea mult, dar mi-e $ine, 'oarte $ine, e un 'el de moleseala 'oarte placuta, prind %ustul starii!
Am pus $rusc mana pe piciorul lui *o$d8lOn si el a sarit ca ars, nu te-a luat5 - de ce sari atunci5
Toti radeam, c&iar si *o$d8lOn, care continua sa se )ure ca nu are nimic si sa priveasca $anuitor
la toti care treceau pe lan%a noi!
*uru isi puse casca si asculta o caseta de-a lui! Parea dus departe, 'ara nici o dorinta de
intoarcere! Din cand in cand ridica capul si ne zam$ea! Il mai speriam din cand in cand pe
*o$d8lOn, spre &azul tuturor!
Eu ma %andeam la dra%ostea mea, la literatura, de 'apt in capul meu atunci era literatura, la
muzica 'oarte 'aina din pu$! 3u vroiam sa plec nicaieri, nu vroiam sa ma intorc nicaieri! Acelasi
lucru pro$a$il simteau si $aietii, 'iecare cu'undat in linistea, in visele lui! Simteam cum o rana
mare incura$ila s-a cicatrizat, a trecut, a amortit, dar mai simteam acum cicatricea si stiam ca nu
poate dura mult, ca imediat pielea va plesni, va aparea iarasi san%e, durere! Atat!
Eram 'iecare in %aoacea lui! .n inceput! (ai tarziu aveam sa ne lar%im %aoacele, sa incapem
toti, dar deocamdata asa a 'ost! 3u ne cunosteam su'icient de $ine pentru a lasa &alucinatiile sa
circule li$ere! #&elneritele treceau pe lan%a noi ca prin 'ilmele lui Tarantino! Pletosi, concerte,
'um de ti%ara 'ac din acest Pu$ un re'u%iu ideal, un loc unde te doare in cot de toate si de toti, un
paradis al in%erilor cazuti, ce tot spun5 .n loc ideal pentru narcomani! Asta am vrut sa spun! 3u
pot suporta alcoolicii, dar aici, desi sunt multi $eti, e $ine! Te simti ca acasa, dro%at in ultimul
&al, la televizor! incepe Patru camere! (ai tra%i un 'um, te simti 4!6!, mori de ras, desi, sinceri
sa 'im, nu-ti vei aminti maine nimic, a$solut nimic! Dar asa e mai $ine ! Il vei mai privi o data,
apoi inca o data, incaE incaE incaE (emoria e un starv, o vaca ne$una in a%onie ce te scutura,
te loveste de pereti! (ori, vacaB Sa 'acem acelasi lucru de o mie, un miliard de ori, daca ne place!
(ai tra% un 'um si o iau de la capat! .n tunel intunecos, eu circul cu masina prin el! Din tunel
vad doar peretii luminati de aproape de 'arurile masinii mele! Viteza, $ucurie, culoare!
#e-mi tre$uie altceva5 Doar masina sa nu se opreasca niciodata! Sa intru si iar sa intru in acest
tunel intunecat al mintii mele cu masina si sa 'ac lumina! In a cata zi a 'ost lumina5 3u conteaza!
*o$d8lOn, *uru, 2ane *a$anu si eu la aceeasi masa! Se apropie Ted si ne intrea$a0 ce doriti,
domnilor5
Po'tim5
#e doriti, domnilor5
Po'tim5
#e doriti, domnilor5
Po'tim5
#e doriti, domnilor5
Po'tim5
#e doriti, domnilor5
Po'tim5
#e doriti, domnilor5
Po'tim5
#e doriti, domnilor5
EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE
"-! Du-te draculuiB
#a m-am saturat de tine, esti intr-adevar un cretin, mama dracului de dro%at imputit, un porc, un
nesimtit, un $adaran, o conserva careia i-a trecut termenul, un $lea, un va%a$ond, un s&it, un
'uckin% s&it, ce 'aci tu de 'apt, ce 'aci, $a, iti $ati )oc, te amuzi, lucrezi, i5 2uck 8ouB
Esti trist, esti %ruzit, ce-i cu tine de 'apt5 (ai 'umeaza o ti%ara de travca, mai ia un pumn de
pastile si tai-oB Sa-ti 'ie $ine, sa-ti 'ie &aiosB
Taie-ti capacul craniului si 'a-ti scrumiera, $ate-ti cuie in picioare, scoate-ti oc&ii si viseaza mai
colorat, 'a din de%etele tale c&i'tele si din 'icat pateu, creierul da-l la porci ca nu e $un de nimic,
e toxic, $a, pula, ma auzi, in pizda ma-tii, cu tine vor$esc, ma auzi5 #acat ce esti tu, curva
ordinaraB
*a%a-ti lim$a in priza, 'a din matele tale imputite spanzuratoare, carnea ta da-o la 'ot$al, sa 'ie
ucisa pana va ramane doar %unoi, pra' de cacat, iar scalpul @ cos de mizerie!
Iar %andurile tale idioate, sentimentele tale pe care sin%ur nu dai un parai, ce sa 'aci cu ele, $a,
pula5 Zi tu, $a! #e sa 'aci5 Vezi cumva pe cineva care sa ai$a nevoie de ele5 3u esti $un nici
macar de muzeu, esti total expirat, esti mai putin decat un avort, mai putin decat sperma
imprastiata pe podea! #e sentimente ai tu, zi, ti-e cumva 'oame puisor, ti-a caca5 Sau %anduri5 Te
trezesti, $ei ca'eaua, 'umezi ti%ara si ce %andesti, cacatule5 Gandesti cleiul imputit din %ura, de-
aia $ei ca'ea, ca sa nu-ti simti %ustul tau personal de imputitura! Apoi ce mai %andesti5 Sa tra%i
un )oint ca e %reu asa, nu5 Si apoi, a, da, apoi pa %anduri, ca incepe arta, nu5 Arta de cacat, $a,
dro%atule, lada de %unoi ce esti, du-te draculuiB
Acum lasa-ma pe mine sa vor$esc, uita-te la mine si asculta, 'antoma pizdii ma-tii! Ti se opreste,
$a, odata moara sau iti 'ut o $ara in cap si te arunc pe 'ereastra, asculta aici alcoolic cretin, vrei
sa dai lectii acum, vrei sa ma educi5 Educ-o pe ma-ta, $a, sa 'aca avort cand te simte, de 'apt, da,
e prea tarziu, te-a cacat, e tarziu, e prea tarziu, tra%e apa la $uda! #e ale%i0 " te impusc in cap, +
mori sin%ur, - te sinucizi, te a)ut eu, daca vrei, iti spun cateva metode si%ure! #am atat am avut
de spus, de 'apt, de raspuns, daca te $a%i in seama, zi repede, n-am timp de pierdut cu
pensionarii, treC sa-mi iau doza, daC pe tine asta nu te intereseaza, deci zi ", + sau -, &ai repede,
sa terminam odata daca tot insisti, castrat 'raier, &ai sa-ti arat eu artaB
",! 7omania
Soare, nisip, coca-cola, plictiseala dulcea%a, asta era ima%inea mea despre 7omania cand in
s'arsit visul meu se implinea0 7omaniaB Plecam prin trans'er la 'acultate in 7omaniaB A&, ce
ima%ini de vis aveam atunci despre 7omaniaB Tara a visurilor mele! 2usesem numai o data in
E'orie, la mare, cand terminam "" clase, si ima%inea 7omaniei se in'rumuseta din ce in ce mai
tare0 literatura, li$ertate, 'ericire, nu mint, asa vedeam eu 7omania atunci! (ai auzisem si de
ti%ani care iti intorc $uzunarele daca nu in tren, atunci si%ur pe peron, de procentul destul de
mare al celor in'ectati de sida, despre atatea altele care mi se pareau total a$erante!
Iata-ma in trenul ce ma ducea impreuna cu cea mai mare parte a studentilor $asara$eni din acel
an care veneau in 7omania! #ateva ore lun%i in .n%&eni, apoi iasi, iata-ma 'acand cunostinta cu
simpaticul meu prieten #ipi, care a terminat aici liceul! 1a #lu)5 #e $ine, si euB Tre$uia sa
asteptam vreo sapte-zece ore, tocmai scapasem trenul! Aai sa-ti arat orasulB AaiB
Iata-ne lan%a universitate, iata-ne pe lan%a parcul ala lun% caruia nu-i mai tin minte numele, iata-
ne intr-un $ar $and cate o cola, ca'ea, apoi mai departe aiurea pe strazi, numai nu in acea %ara,
care nu mi s-a parut a avea o ima%ine estetica, o ima%ine a unui loc unde poti astepta cateva ore!
Incercam sa compar acest oras cu #&isinaul, nu stiam ce sa cred, comparam parcul cu parcul
Ste'an cel (are, sediile universitatii pe care le vedeam aici cu cele de acasa! 3u mi se parea urat,
din contra, 'ain, dar incepeam sa simt un dor de orasul meu, de prietenii veniti in ultima zi sa ma
vada, numai ca eu nu mai eram acolo, de strazile a$ia luminate ale #&isinaului, dor de verdele
&alucinant de peste tot, orasul meu extrem de verde ramanea in urma, simteam cum ma
indepartez si de prietenii mei, acele ore din iasi parca incercau sa ma 'aca sa ma mai %andesc, dar
nu, vreau in 7omania, in aceasta tara minunata a visurilor mele! #&iar in #lu), cu cat mai departe
de acasa @ cu atat mai $ine, cu atat mai usor de suportat lipsa celor dra%i, daca stii ca sunt
departe, prea departe, imposi$il sa reactioneze cand te %andesti la ei!
Iata-ne cu #ipi mancand pe strada sandFic&uri si cautand alt $ar pentru a mai $ea o ca'ea ca sa
nu adormim! Am %asit! Iar pe drumuri! Apoi la %ara! Apoi in tren! Apoi #ipi imi zice sa ne
cautam un compartiment %ol, %asim, adormim, peste vreo patru ore intra in compartiment niste
persona)e nu tocmai 'rumos mirositoare, ni se 'ace rau la stomac, iesim, mer%em in
compartimentul nostru unde viitorii cole%i de la #lu) dorm, dar pe noi nu prea ne intereseaza, ii
trezim, ne 'ac loc si noua si adormim! Aici e #lu)ul5
#o$oram repede, neavand &a$ar ca trenul sta mai mult aici! 3u ne asteapta nimeni, spre
deose$ire de cole%ii care au ramas in iasi! incepe panica, spre amuzamentul lui #ipi si al meu!
Alear%a speriati, iau taxiuri, unii mer%and la 'acultate (e sam$ata, altii la camine!
(er%em si noi la camine, nu ne asteapta nimeni aici, in s'arsit o administratoare mai inimoasa ne
da cateva camere pana luni! Eu cu #ipi mer%em sa cautam 'acultatile noastre! .n oras vec&i,
impresie de 'ilm sa vezi prima oara #lu)ul! (ai ales daca vii din 7(! Din orasul viu, ener%icul si
raul #&isinau, 'ata de dulcele mosne%el romano-ma%&iar! Da, crezusem ca va tre$ui sa invat
ma%&iara pentru a ma descurca in acest oras cu toate $ancile vopsite in tricolor! 1a %ara, auzeam
numai vor$a ma%&iara, pro$a$il din cauza ca pleca un tren spre *udapesta, dar nu m-am %andit
la asta!
4 'ata plan%ea nestiind ce sa 'aca, am dus-o la camin! #ipi isi vazuse numele pe lista de cazare!
Am %asit niste studenti $asara$eni in caminul 'acultatii de drept! Au zis ca putem sta pana ne
descurcam cu toate actele, cu cazarea! Erau simpatici, karatisti sau asa ceva, dar ne-au aratat o
perspectiva a #lu)ului la care nu ne asteptasem!
#e cautati, $ai $aieti, in orasul asta5 1a litere, drept, sunteti ne$uniB 4 sa va strice zilele pro'ii
astia, stiti cat iu$esc $asara$enii5 I-ar pica pe toti! (ai ales la drept si la litere! Eu sa 'iu in locul
vostru m-as trans'era acum in alt oras, numai nu aici!
Primele zile in #lu)! Dupa vreo saptamana reusisem sa ma cazez! Sa ma %azez! Sin%ur,
deocamdata, intr-o camera! 1a liceul de transporturi! (iros de cacat, presimtiri de cacat! Era doar
inceputul drumului! 4 poveste urmuziana! Povestea silei si a renuntarii! Povestea atro'ierii
simturilor, a deceptiilor! 4 poveste despre de%radare si presimtirea mortii la numai un pas! A
insu'icientei aerului in 'acultatea de litere, a naduselii din unele sali de curs! A te simti o vita
proasta in 'ata %eniului de pro'esor! #ultivarea sentimentului de in'erioritate0 " student in 'ata
%avniucilor de pro'esori + $aiete, nu esti cumva $asara$ean5 Am o$servat, am o$servat! (ai
cere carti de la cole%i, mai invata lim$a romana etc!, etc!
2uck 8ou zic privind in urma, 'uck 8ouB Tuturor pro'esorilor care nu 'ac ('uck 8ouB di'erenta
intre paranoia (suntem desi%ur cea mai $una 'acultate de litere din tara, aia de la *ucuresti e clar
su$ nivelul nostru si prostie! DaC cate %lume proaste am auzitB Stiti cum 'ac pro'esorii cate un
cacat de %luma si toti rad in sila, sa nu se supere pro'esorul!
(-au $a%at cretinii in anul pre%atitor, toti cei veniti la litere tre$uia sa 'aca anul pre%atitor! 3u
conteaza daca ai mai 'acut vreun an de 'acultate in 7(, tre$e sa invatati lim$a romana, no, sa va
acomodati! Acomodarea puliiB Am invatat sa $eau $ere in Pu$ si sa-mi caut si eu ceva de 'acut,
ca la 'acultate sa-l citesc a opta oara pe Sadoveanu, sa %eo%ra'ia, istoria, cata istorie, domnilor, sa
invat ca sa ma lasati odata in pace5 *orascB
Asta a 'ost inceputul 'ericit! Asta este inceputul spul$erarii visului cu 7omania, o $a$a ramolita
care cica vrea sa se dea la Europa si la 3AT4! 7omania din visele meleB 3u am asteptat sa ma
primeasca cu $ratele desc&ise, dar nici nu imi inc&ipuiam ca ceva, cineva vrea atat de mult sa 'ie
violata, 'ututa, nu ma asteptam, zau!
Asa am inceput sa nu mai iau notite, sa nu mai scriu in caietelul meu, ci direct pe pereti, ziduri,
li'turi! Am o$osit sa tot visez si m-am dus la cinemato%ra'! Sa privesc 2i%&t clu$, sau poate un
'ilm de Tarantino, intele%i5
":! *o$d8lOn
Servus, *o$d8lOneB
.ite ca mi-am amintit de tine! De 'apt nici nu te uitasem! Ti-am mai scris o data, am 'ost cam
epuizat in ultima vreme, de-aia numai atat! 3ici macar nu stiu daca tu mi-ai scris sau nu! Aveai
adresa la care mi-am uitat parola! S-ar putea sa-mi 'i scris pe ea! Dar s-ar putea sa nu-mi 'i scris!
#ine stie ce e in capul tau, dra%a *o$d8lOn5
.nde esti tu acum, prin Sicilia5 Ai reusit pana la urma sa-ti $a%i picioarele in 7omania asta! De
unde esti tu pro$a$il te doare in cot de ce se intampla aici! (ai $ei o vodca, mai 'umezi si asa
trece doruC! Sau Doru, sau Dan! #um vrei tu! #um e apa acolo in mare5 inca nu te-ai saturat de
apa5 Stiu ca tare iti mai placeaB Apa cu %ustul patriei si al sentimentelor le%ate de ea!
*o$d8lOne, imi aminteam zilele astea de tine! #a nimeni nu poate inlocui zam$etul tau cretin!
Imi aminteam de zilele 'rumoase si nu numai! Dar si zilele urate deveneau pana la urma
'rumoase, nu5 #u o vodca, o $ere, niste carto'i pra)iti, la tine! Sau o iar$a! Desi imi ziceai din
cand in cand sa las ritmul ala ca o sa inne$unesc! #e mai conteaza, inne$unesti sau nu5 iti
sc&im$i doar punctul de vedere, devii $rusc 'ericit! Asa ca-n 'ilme!
Ai tot vrut sa vezi #&isinaul, dar n-am mai reusit! Poate ca la anul! Sau ne vedem in Sicilia5 Esti
cumva mare pistolar acuma5 Sau esti paci'ist5 Sau te doare capul5 Sau5 Am auzit ca ai o %a%ica
misto cu cercel in nas si cu $lu%ii varza! Pro$a$il ti-i dor totusi de 7omaniaB De aia ti-ai %asit asa
%a%ica mistoB
*o$d8lOne, nu 'i rau cu italienii! #a-s neam de latini si ei! Imi cam pute a muzica latino toata
trea$a asta! (ai tra%i din cand in cand cate un 'um pentru 7omania5 Sa stii, nu-i 'rumos sa-ti uiti
patria! (ai 'aci cate un aaaaaaaAAAAAAAAA de ala 'rumos cand te im$eti5 2rumos mai cantai
*o$d8lOneB
Plecarea ta imi aminteste de ziua aia cand am 'umat la tine cu 2ane *a$anu un )oint, apoi am
urcat cu inca o ti%ara in MVi, ca aveam cas acolo! #um pe drum am vazut cativa %a$ori cu un
prieten de-al nostru intre ei! #&iar ne-am salutat! Apoi am intrat in camera, tu te %ruzisesi rau de
tot, cand am vrut sa 'umam te-ai speriat si mai tare si ai 'u%it acasa! Atunci eu cu *a$anu am pus
o caseta cu #8press Aill si am dansat si am ras pana spre dimineata! Stii, atunci mai radeam si de
tine, ca ce pierdusesi, nu ai putut sa astepti un pic! (i-am amintit asta numai asa, ca sa te
neca)esc un pic!
*o$d8lOne, ai %ri)a de tine si mai scrie-i lui Do! Dar nu pe adresa aia in care nu pot intra! 3u,
*o$d8lOne, zau, ca nu stiu ce se intampla! Poate ca ar tre$ui sa mer% acum la Somes! Desi mi-i o
sila de tot! (-am saturat de toate locurile, de toate %andurile mele! (ai scrie si tu, porcule, poate
ai sa ma 'aci sa rad, asa cum 'aceai odata!
Sau ca la cenaclul ala, mai tii minte5 Tare scar$osi mai suntem si noi uneori, asta tre$uie sa
recunosti! 4!6! @ cam atat am avut de spus, vor$a cantecului, mai mult nu ma enerva ca te
plesnesc! Transmite un pusi pentru Sicilia din partea mea! Si pentru aia cu $lu%ii varza si cu
cercel in nas!
PaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAB
"=! Pasare
.nul dintre re'u%iile mele pre'erate era la Ski si la 4edip! Sentimentul linistii, al pacii! Ski ras pe
cap si 4edip pletos @ am$ii 'oarte veseli, dar a'irmau cu mana pe inima ca viata e un lucru de
cacat, pa $une, cacat!
4edip vor$ea mai tot timpul la tele'on, $ea $ere si privea tavanul! Zicea ca nu poate sa-i
intelea%a pa multi care alear%a dupa $ani, se screm saracii, desi nu au ce 'ace cu $anii! 3u mai
simti %ustul lor cand ai prea multi! #acat, iata, zicea el, eu sa am de parizer, paine, $ere si vodca,
ca altceva c&iar nu-mi tre$uie! .ite si la sportivii astia, saracii, ce alear%a, nu e mai $ine asa ca
mine, sa stau toata ziua in pat, mananc paine cu parizer, citesc ProSport, daca sunt ma&mur, $eau
$ere si apa minerala, daca nu @ vodca! Asta viata, nu sa aler% ca un cretin sau sa sar cu curuC in
nisipB
Ski se scarpina in cap si spunea ca odata o sa-si $a%e si el pula in toate! Paula, mai zicea, ca sa i
se adreseze 'rumos! Ski nu stia daca e misto sa $ei $ere si sa mananci parizer cu paine! El ar 'i
mancat mai $ine o ciocolata sau, nu stiu ce, ceva dulce sau carne, cu c&estia cu mancarea era
total de acord, dar cu sportul nu, zicea ca e misto sa aler%i!
Si eu eram de acord cu ei, da, viata e un cacat! Poate sa tra%i un 'um e misto! Si sa dansezi cu
4edip si Ski si dupa asta sa mananci, sa $ei (eu un suc mai $ine si sa dormi! Da, cred ca asta e
cel mai misto!
#omunicarea este caracteristica pro%resului @ motiva 4edip lun%ile lui convor$iri tele'onice!
Sincer sa spun, mie nu-mi prea place sa vor$esc, sa discut, mai $ine $eau o $ere, dar la tele'on e
alta trea$a, nu se compara! De pilda, poti sa razi in timp ce vor$esti cu cineva serios! Sau sa zici
du-te-n pula dupa ce inc&izi! E super! Sau sa-l suni la cinci dimineata pe #artarescu (daca ai
reusit sa-i %asesti numarul si sa-l intre$i0 $a, (ircea, $a, ce e cu 4r$itorul asta al tau5 #e tot
scrii acolo, te-ai dilit, nu e serios, (ircea, nu e seriosB iata, asta e pro%resul stiintei, asta
postmodernitateB
Ski0 nu, pro%resul stiintei e computerul, $a, internetul, vor$esti cu cine vrei, citesti ce vrei, ce
intele%i tu5 Tu sa te )oci la acolade, sau cum ii mai zice si carti, &a$ar nu ai, $aB iti radiezi doar
creierul cu celularul tau!
Apoi 'aceau niste carto'i pra)iti, sau sandFic&uri cu parizer si pace!
Dupa care Ski la computer, 4edip la celular, eu in $uda sa tra% un 'um pentru Dumnezeu, ca le-a
'acut pe toate simple si 'rumoase!
Si 'emeile, mai intre$am eu, da, cu 'emeile e 'rumos, zicea 4edip, dar transpiri, nu prea ai cu
cine vor$i, mai $ine e totusi cu tele'onul! *a cu 'emeile e asa cum spunea Al Pacino, zicea Ski, e
ca ciocolata, satis'actia mancarii, ai mancat si ai uitat!
4rdine, postmodernitate0 4edip vor$este, Ski scrie, eu 'umez la $uda! Apoi ne trans'ormam toti
trei in pasari si z$uram deasupra unui cacat rotitor!
"<! 4 pi)ama murdara de san%e
Atunci l-am vazut pe So$o mai trist ca niciodata! Era dimineata, dar noi ne simteam de)a 'oarte
naspa! Aai la o $ere, a zis Pipi! Am mers in crasma cea mai apropiata! 3e simteam 'oarte prost in
dimineata aia luminoasa, calda, verde din cartierul 7ascani, alaturi de sectia de politie!
3e-am luat $ere si ne-am asezat )os pe ciment! Am inceput sa tremur si So$o mi-a propus scurta
lui! Am re'uzat tinand cont ca lui So$o totdeauna i-e 'ri%, ca, desi se im$raca cu o suta de
tricouri, pulovere, scurte, oricum i-e 'ri%! Si Pipi tremura si spunea ca simte ca se su'oca! 3e-am
ridicat si ne-am asezat pe scari lan%a iesire!
So$o ne-a spus ca s-a terminat cu prietenul lui care luase o supradoza si de vreo saptamana sta la
reanimare! 3e tot ru%a sa-i aducem ceva pastile macar, orice, ca nu mai poate! #ineva i-a dus o
pun%a si un clei (oment! 1a autopsie plamanii ii erau intariti de la cleiul uscat! #reierul i se
des'acuse, se 'aramitase, asa ca i-au pus in loc, in craniul %ol, o pi)ama murdara de san%e! Aai sa
mer%em undeva sa 'umam, le-am zis si am luat-o pe strazile verzi, 'rumoase ale #&isinaului! #e
'ain e, a zis So$o c&iar cand traversam podul! Eu tineam in mana stan%a din $uzunarul scurtei o
ti%ara de mari)uana! Viitorul e in mainile tale, $a! Ziua incepuse prost, dar se va termina $ine, se
pare!
"N! Ski,
#red ca ai dreptate, toti sunt tampiti, cum ti-ai 'acut tu %eanta si ai plecat la raz$oi, asa imi vine
si mie acum, Ski, sa 'ac ceva numai sa uit de mine si de tot! Sau ca si 6erouac sa sar dintr-un
tren in altul, poate, poate mi-oi %asi linistea! .nul vor$este numai in versuri, altul in proza, altul
se teme sa stea in casa, altul a'ara, altul de parinti, unuia ii plac 'ilmele indiene, altuia
telenovelele, altuia sotia celuilalt, altuia ii place ma-sa, altuia tat-su, toti sunt tampiti si nu am
simtit niciodata mai $ine asta ca acum!
Am iesit din troleu mort, am mers la *uru, nu l-am %asit acasa! Am mers la 2ane *a$anu @ nici
el! All$e era plecat, am mers la un 'ilm si cand m-am intors acasa *o$ isi 'acea pro%ramul pentru
a doua zi0 ora sase trezirea, sase si cinci spalatul dintilor etc!, etc!
In 'iecare zi *o$ isi 'ace pro%ramul pentru a doua zi, dureaza cateva ore, dar nu conteaza, oricum
nu il respecta, principalul e sa 'ie 'acut! Apoi meditatia, iarasi cateva ore cu intre$ari
'undamentale0 merita sa traiesti, merita sa te sinucizi, merita sa te 'uti, daca da, atunci cum5 Si
dupa asta vreo trei ore plim$area si ce nu scrie in pro%ram0 pe drum toate placintariile si
c&ioscurile ce au ciocolata sunt vizitate! #opil ce nu a stat in camin, care crede ca totul tre$uie sa
'ie %andit, totul tre$uie sa 'ie ordonat, c&iar daca nu-i prea place sa 'aca ordine! Ar tre$ui ca toti
sa stea macar un pic in caminul MVi, sa le stea in %at orice %and in stilul cum sa-mi invin%
timiditatea sau de cate ori tre$uie sa te 'uti pe saptamana!
#acat timiditate, cacat pro%ram, in MVi e un adevarat cartier, nu dupa $locuri unde stau 'raierii si
o $at in cap! Piezisa e cartier, domnule, o strada de vreo suta de metri plina cu $aruri si internet
ca'P-uri! E o adevarata experienta sa treci pe acolo0 unul $oraste, altul se pisa, alti douazeci se
$at, $asara$enii cu re%$istii, apoi 'ac alianta si-i 'ut pe ceilalti, curve, de 'apt tot studente
'lamande, )e%osi si indurerati! Spuma societatii @ studentii @ viitorul tarii, treci pe aici si vei
vedea cum arata!
De 4limp nu mai vor$esc @ caminul MVi, cu zeul, portarul ala %ras, se zice ca e puscarias, care
se plim$a cu un cutit de taiat porci noaptea pe coridoare! Dra%oste5 2a pe cineva sa te iu$easca!
invit-o in MVi, daca c&iar te va iu$i (cam %reu vei vedea pe 'ata ei tristetea, deznade)dea,
le&amitea, decaderea! iata experiente! 3ici un pro%ram nu-ti va da ceea ce vei simti aici!
Si decaderea, Doamne, decaderea, sa privesti cum cel mai $un prieten al tau isi pierde zam$etul,
apoi co$oara tot mai )os, pe Piezisa in $aruri, cum sta mai mult acolo, cum incepe sa i se rupa de
toate! Daca ii vei zice sa se opreasca, vei primi un ran)et $at)ocoritor si o intre$are0 ce drept ai tu,
$a, sa-mi spui mie ce sa 'ac5
Aotarat lucru, toti sunt tampiti, narcomani, alcoolici, %urmanzi, psi&opati, telenovelisti,
manelisti, literati, muzicanti etc!, toti!
Daca vrei sa 'u%i undeva, nu ai unde, daca vrei sa te sinucizi, vor scrie maine ziarele ca ti s-a rupt
'unia, ca ai mancat prea mult!
Dar te deprinzi, te o$isnuiesti cu toate si culmea, incepe sa-ti placa, incepi sa te complaci in
starea ta im$ecila, cretina, incepe sa-ti placa sa urli la 'ereastra cand se stin%e lumina0 muie
portarului, administratoarei, muie celor de la cinciE incepe sa-ti placa mizeria de pe coridoare,
din camere, din su'letul tau expirat, te deprinzi cu toate, devii &uli%an, $etiv, te doare in pix de
societate, mori de ras cand auzi de 3AT4!
2uck o''B
Ski, unde sa mai 'u%i, unde sa te re'u%iezi, cand nici macar sinuciderea nu e trea$a ta personala5
7ezumat0 toti sunt idioti si tampiti!
#oncluzia0 mai tra% un 'um de mari)uana pentru aviatori!
#erul cade ca un li%&ean de plastic, %ol, in cap! "?! #ine cumpara paine5
4 zi o$isnuita din viata mea! Trezeste-te, Do, sa 'acem dezin'ectarea! Din ro$inete cur%e apa
%al$ena urat mirositoare! 3ici c&iar 'ier$erea ei nu ar 'ace-o mai $una! Daca 'aci ceai, %ustul
ceaiului va 'i in al doilea plan, in primul @ %ustul de apa statuta imputita cu mortaciuni! Apa
minerala5 3u %asesti acum pe Piezisa, se cumpara toata, dintr-odata! Pana la s'arsitul anului
poate vom repara 'iltrele de apa! Acum &ai la dezin'ectare! All$e scoate o vodca, toarna doua
pa&are! 3oroc, noroc! #e $ine e sa te tratezi! 3oroc!
Terminam vodca, simtim %adilarea %atului, a plamanilor! (isto! Scoatem si un $uli$uleator,
punem pe capacul lui ceva travca, la 'und niste apa rece, ca 'umul sa 'ie mai $un si
uuuuuuuuuuuuu @ inspiratia, numeri pana la sase si &oooooooo @ expiratia! *rusc totul devine
vesel, lic&id, mai tra%em cateva 'umuri intr-o veselie si apoi ne apucam de discutat un roman de
1aFrence Durrell! 3u, in stare normala nu am 'i reusit sa dezle%am toate eni%mele din Tunc! Asa
da, asa e alta trea$a, e ceva sa intri in starea celui care l-a scris! De-aia critica e intotdeauna in
urma literaturii (cu mici exceptii, niciodata nu poti simti ce a simtit, ce n-a simtit cel care l-a
scris! iar scrisul e, pro$a$il, o transa cu mai multe nivele, ceva asemanator cu e'ectul &asisului,
cel putin asa mi se pare cand citesc! iar cititul e cea mai mare za$ava atunci cand esti rupt si
incepi sa te intorci! Poti sta o ora la o propozitie, intorcand-o in toate 'elurile, incercandu-i toate
variantele de sens, ima%inandu-ti-o in muzica, desenata! Pe $une, e ceva $estial uneori! #ititul in
stare normala asa ca sa adormi mai usor e ra&at, e total altceva! #artea nu reprezinta atunci
pentru tine decat niste &artie, ca un ziar, pe care il ras'oiesti, ti se 'ace somn si adormi! in sc&im$,
atunci cand esti dro%at, cartea e o poarta spre alta realitate, o alta perspectiva, e ceva
inima%ina$il! E un cult, nu e o $ucata de carton, &artie, ci e o o%linda prin care poti trece! Te 'ura,
te 'armeca, iti da voie sa te misti cum vrei tu! 7a&at internetul si )ocurile! Dar in starea aia nu
poti citi carti proaste! Tampite, da, e ceva %enial si in tampenie, dar carti proaste nu poti pur si
simplu citi @ cartea risca sa 'ie trantita de perete, risca sa 'ie aruncata pe 'ereastra! #artile care au
'ost scrise pentru ca autorul vroia sa o 'aca si el pe scriitorul se recunosc 'oarte usor, ii recunosti
lecturile, o$sesiile de cacat si atat! Vrei sa dai 'oc atunci la toate cartile si sa $ati autorul!
Dupa o discutie de cateva ore reusisem sa cadem de acord cu All$e asupra cartii! 3e simteam
am$ii multumiti, asa ca am pus niste muzica! Pe 'erestre z$urau sticle, era in sesiune, toti arunca
sticle, $orcane, cursuri, tot ce-ti cade in mana in MVi in timpul sesiunii! #and intri in camin in
perioada asta tre$uie sa 'ii atent, alt'el risti sa te duca .r%enta, risti ca %reierasul sa se dileasca!
Venise si Scro' si Aipp! V-am prinsB a zis Aipp, din pra%! 3arcomanii si alcoolicii dracului, a mai
remarcat Scro'! #e intele%eti voi din medicina5 @ a 'acut All$e dispretuitor cu mana spre ei!
Dezin'ectarea, $a, scopuri terapeuticeB
Aai sa ne dezin'ectam si noi un pic atunci, a propus Aipp si toti am cazut de acord! Tre$uie sa
avem %ri)a de sanatatea noastra, ce dracuC! Scro' a scos si el o vodca, asa ca dezin'ectarea a 'ost
ideala! Ii urmaream cum incep sa zam$easca dupa primul 'um, in timp ce All$e serios, apoi
tinandu-se de $urta, sc&im$a o caseta! 2umul din $uli$uleator parca era ceva viu, la inspiratie se
umplea sticla apoi ce mai ramanea se ridica usor spre capac! Aasisul amestecat cu tutun mocnea!
4c&ii incepeau sa straluceasca! #erul era tot mai aproape! Scarile pana la parter pareau o
adevarata prapastie de aici de la eta)ul zece! 3orii de 'um de la .rsus intrau pe 'ereastra in
camera si ne umpleau narile cu %ust de $ere, dro)die de $ere!
Am inceput sa )ucam carti, apoi pra$ilo na &avcu - adica ni se trezise o 'oame de narcomani
adevarati! A mai durat cateva ore pana cand Scro' a pierdut partida si a tre$uit sa co$oare dupa
paine si in%&etata!
Intre timp noi repede i-am %asit caietul lui Scro' si am inceput sa-i citim compunerile! Era un
adevarat s&oF, nimic nu ne putea mai $ine amuza decat compunerile lui Scro'! 4 compunere stiu
ca se intitula Tinerii din 7epu$lica (oldova! inceputul era cam asa0 Itoti tinerii din 7epu$lica
(oldova sunt narcomani, iar 'etele sunt curve! Pentru a-si 'ace rost de $ani pentru dro%uri, tinerii
'ura si 'ac tra'ic de arme si dro%uri! *anditismul e 'oarte mare in 7epu$lica (oldova! 2etele nu
vad in 'ata nici un viitor, din cauza asta toate sunt curve, toate se prostitueaza pentru cat de putini
$ani!J As 'i vrut sa 'i pastrat acel caiet, dar Scro' s-a prins de ce radeam noi si l-a rupt! Asa ca
acum radem doar cand ne amintim de compunerile lui &aioase, sum$re si vesele!
Inainte de a se intoarce Scro' au mai venit si 2ane *a$anu si Teoctist! Spre &azul nostru, Teoctist
a 'acut o tum$a si apoi s'oara, iar *a$anu a scos de la spate un $orcan de %em, asa ca noi ca
vampirii am sarit la dulce in timp ce 2ane si Teoctist la $uli$uleator! S-a intors si Scro' cu painea
si in%&etata, asa ca masa a mai continuat un pic! Apoi am ascultat muzica tinandu-ne de $urti, ca
de 'iecare data exa%erasem cu mancarea, ne era acum tare &uiovo!
Apoi )ocuri de carti, cu porunci, Teoctist se plim$a mimand mersul politailor, in timp ce noi ne
tineam de usa sa nu cadem de atata ras, iar Scro' dansa $reak!
A'ara se 'acea noapte de)a, eu zaceam rupt intr-un pat savurandu-mi &alucinatiile cu desene
animate, cu z$uratul printre nori, a$ia auzindu-l pe Teoctist care era acum radio, pe unda lui era
un interviu cu domnul Scro', un mare $usinessman!
+;! (estere,
Vrei sa ma zidesti in ra&atul tau de castel &alucinatoriu5 Ti-ai construit $alauri, nori, carti, toate
de 'um si acum vrei sa ma inc&izi si pe mine acolo! 3u mer%e, mestere, $a%a-ti acolo ra&atul tau,
$a%a-te pe tine! (-am saturat de culorile tale, de a$eratiile tale, nu a mai ramas de 'apt nimic din
tine, nimic! Esti doar 'um, de $oratura, de resturi, te crezi acum marele creator5 A8perion, $a,
sau 1ucia'arul, ce esti tu, $a5
Si eu, ce-s eu5 #ine-s nici nu ma incumet sa te intre$! 9ert'a5 Pe dracuCB Zideste-ti un dro%at
atunci, nu pe mine! Sunt vie, desi cred ca nu prea intele%i acum! #and incepi sa-ti revii esti
nervos, tremuri in ultimul &al si urli la mine! Apoi te dro%&ezi si paB Pa %ri)i, pa realitate, ca eu
ma duc la $alauri! Du-te, $a, unde vrei, dar pe mine sa ma lasi in pace! Gata! 3u te mai incurc, 'a
ce vrei, dro%&eaza-te, im$ata-te, sari in cap de la eta) daca vrei, nu ma intereseaza! 2ara mine! 3u
am c&e' sa te mai vad asa niciodata!
(estere, sa stii ca &alucinatiile tale sunt toate de ra&at, sunt creaturile unui creier mort, in
descompunere, )ert'e iti tre$uie5 Pe mine, nu! Pune-ti acolo o curva de dro%ata ca si tine, pune un
$uli$uleator, un caine mort ca are creierul mai viu decat tine, esti un neputincios, mestere,
%andeste-te un pic la asta, nu esti in stare sa 'aci nimic, esti varza, e pizdet cu tine, vor$a ta!
3u te mai suport, te urasc, urasc ziua in care te-am vazut, urasc timpul in care am 'ost alaturi de
tine! Totul se strica, se naruie in )urul tau! .ita-te la tine, uita-te la prietenii tai! #e se Intampla cu
voi! Sunteti cadavre, nimicuri! Esti nimic, mestere! (a mir cum de te-am putut suporta, ma mir
ca am stat lan%a tine cand erai dro%at! Esti $olnav, $olnav incura$il! Tot ce atin%i strici,
murdaresti! 1ucrurile tale se strica toate pe rand! .ita-te la tine0 de-a$ia poti mer%e, de-a$ia
respiri! #astele zici, da, da, castele, $iserici, $iserici din in)uraturi vrei sa 'aci tu, din cacat!
De%ra$a nu ai sa 'ii in stare nici macar sa vor$esti, sa te misti, uita-te din cand in cand si in
o%linda, mestere, nu numai in &alucinatiile tale! Acolo da, pro$a$il esti strasnic, tare puternic si
tare destept! Atunci construieste-ti ra&aturile sin%ur, ramai in &alucinatiile tale, inc&ide-ti cu totul
'erestrele realitatii, dar pe mine lasa-ma a'ara, nu am nevoie de un neputincios dro%at, pus pe
mari $atalii cu misterele! (isterele tale, mestere, sunt 'um, tu esti 'um, asa ca, moarte $una,
mestereB (oarte colorataB Zideste-ti idioteniile tale, nu pe mine!
+"! 1a pescuit
#u capul amortit, plin de nori, esti numai $un de mers la pescuit! 3u asa, in oras, ci undeva
departe, de unde nu se aud masinile si z%omotul civilizatiei! .ndeva departe, cum ar 'i la vreo
doua ore de #lu) spre 4radea! 1a Somes! 4 apa curata, doar %olul tau si z%omotul apei! Si nici un
peste! Dar cine are nevoie de peste5 .na e sa vii la pescuit si alta e sa prinzi peste!
*uru mai incerca, poate prinde ceva in timp ce eu cu *o$d8lOn aler%am pe pietre! Ziceam ca
suntem in preistorie, alaturi nici un om, nici o sc&im$are ce dovedeste ca suntem In secolul MM
sau MMI! Am %asit un peste mort si i l-am dus lui *uru! Inseamna ca e totusi ceva peste aici si a
mai incercat! *o$d8lOn povestea ceva despre %a%ici, ca una tare il mai vrea, daC pe el il doare-n
paispe si tot asa ca sa nu taca, linistea sa nu ne 'rustreze prea tare! Glasurile ne erau duse de ape
cat mai departe, ca o demonstratie ca nu suntem stapani pe vor$ele noastre, ca aici suntem doar
niste 'urnici, poate mai putin si ca nimeni si nimic nu are nevoie de civilizatia noastra!
3e simteam toti 'oarte $ine, aici, departe c&iar de soarele ce incerca sa a)un%a printre cren%i!
#ivilizatie @ cacat, ce inseamna 'ata de o ora aici, cand cu picioarele %oale sau in %&ete aler%i pe
pietrele sle'uite de rau! 4 sin%uratate $una, vindecatoare te apara din toate partile! Poti sa tipi cat
de tare vrei, linistea oricum va 'i mai puternica! Poti sa urci in cel mai Inalt copac sa citesti
poezii de-ale lui Eminescu, sau 2ratii 9deri, de%ea$a, murmurul apei, mirosul de cren%i si 'runze
uscate va 'i mai puternic! Poti sa citesti pasteluri de-ale lui Alecsandri, nu 'aci decat sa pierzi
timpul!
(ai $ine sa sari pe pietre, sa nu %andesti nimic, iar daca %andesti ceva, %andurile sunt ca vantul,
nu te opresti asupra lor, ci mer%i mai departe, mai departe, sari de pe o piatra pe alta, te a)uta si
cren%ile ce se lasa deasupra raului! (uzica o poti lasa acasa, nu ai nevoie, aici nu exista nimic
Inre%istrat, nimeni niciodata nu si-a scris nici macar numele cu cutitul pe vreun copac, nu a avut
putere!
*uru s-a plim$at si el pe pietre si cand a o$osit s-a catarat pe un pietroi mare de unde se )uca cu
undita, desi ne declarase ca si%ur nu e nici un peste, ca am venit prea tarziu!
*o$d8lOn sarea intr-o directie, eu in alta! Aveam noroc de rau, ca alt'el cred ca ne-am 'i ratacit!
Daca as 'i putut mi-as 'i luat un pietroi de asta mare sle'uit de apa! Ar 'i stat In casa mai $ine
decat orice opera de arta! Decat un ta$lou cu un peisa), mai $ine o 'runza de acolo, o 'runza
reala!
Si cum aler%am asa $rusc piciorul mi-a alunecat de pe un pietroi si am cazut in apa! Era rece!
*aietii m-au a)utat sa ies, dardaiam cu &ainele ude pe mine, m-am dez$racat si asa %ol am mers
pana la ca$ana, peste vreo trei-patru kilometri! *o$d8lOn a desc&is o vodca si asa am alun%at
raceala! Eram toti 'oarte o$ositi, nu ne mai lua ameteala vodcii, dar nici nu aveam nevoie, eram
rupti de o$oseala, cu un sentiment dC-ala straniu de tacere $ene'ica!
#and ne-a trezit soarele, ne-am simtit asa ca si cum am 'i noi-nouti!
++! Spre Germania sau altundeva
6opkil ia un scaun, sare pe el si cauta pe dulap! Gaseste o $ancnota de o suta de dolari
americani, o $a%a in $uzunar, sare )os, isi ia rucsacul si iese din casa!
Isi sc&im$a $anii si ia un auto$uz spre *udapesta! Poate ca reusesc, cine stie, poate ca tot ce 'ac
acum e corect, e mai $ine asa! #ine stie la ce se vor %andi ei! Pana vor o$serva si disparitia
$anilor! Atunci vor pricepe! Scoala @ cacat, tata crede ca daca termin scoala va 'i ca-n 'ilme, timp
pierdut, la$areala!
Trece %ranita 'ara mari pro$leme, zice ca mer%e la un prieten, vreo saptamana va sta, nu, nu stie
ma%&iara, dar prietenul lui e ori%inar din Ardeal, stie el romana, asa ca nici o pro$lema! #o$oara
in *udapesta! 3ici un cuvant pe care sa-l intelea%a! 3imic! Se descurca prin semne ca sa-si
cumpere niste sandFic&uri si porneste aiurea pe strazi, nu, e prea aproape, tre$uie mai departe!
4rasul nu se mai termina, desi e seara, ce dracuC ma 'ac acum, %andeste! (ai mer%e pana %aseste
un parculet! Se culca acolo pe niste 'runze!
Se trezeste dimineata cu dureri de cap si spinare! Se ridica si mer%e mai departe! Aainele i se
lipesc de transpiratie, il dor picioarele! 3u, nu ma intorc! iese din oras si mer%e pe o autostrada!
Poate ca il ia vreun camion! Dar nu il ia nimeni! (er%e, mer%e mai departe, ce $ine ca mi-am
luat mai multe sandFic&uri %andeste si isi scoate unul!
3u mai %andeste, e prea o$osit, ceea ce stie el ca tre$uie sa 'aca e sa mear%a, sa mear%a cat mai
departe, odata tot va a)un%e! 3-are cum sa nu a)un%a! Tre$uie sa a)un%a doar!
Apoi se 'ace iar noapte, i se 'ace somn! Se culca pe iar$a si adoarme! 1a inceput doarme mort,
apoi viseaza! Viseaza ca a a)uns, ca %ata, e la capatul drumului! Sta intr-un $ar cu niste prieteni si
vor$este despre casa! Ar 'i timpul sa ne intoarcem poate, zice unul, da, cred ca da, zice altul!
Apoi se viseaza intr-un tren! Dormind!
#ontrolorul ii cere $iletul! Apoi il intrea$a de unde e! El povesteste! 7omaniaB A, Aa%i, Dracula,
e adevarat cu Dracula asta5
Apoi pe vapor, unde e5 3u prea isi da seama, simte doar ca ii este 'ri%, ca vantul umed il z%araie!
Aude cum cineva susoteste! Priveste in )ur! intuneric! Toti dorm! Si totusi se aude ceva, e si%ur ca
aude ceva! Si imediat simte cum e lovit in coaste, cum cineva il musca de %at! #e dracuC sa 'ie,
reuseste sa se intre$e si-si pierde cunostinta! Se trezeste! .n politai il loveste dra%astos cu
$ulanul in coaste! Altul rade alaturi! Ii zic ceva, dar el nu intele%e nimic, a, sunt in .n%aria, isi
aminteste in timp ce politistii il impin% in masina! Da, 7omania, raspunde cand e intre$at de unul
ceva! Da!
+-! Totul mer%e ca pe roate
#and se termina &asisul, travca, totul mer%e ca pe roate! #aleosa @ sau rotile - le sunt un
inlocuitor $un! 7otile sunt ta$lete! Doamne, ce te mai poti trata, ce com$inatii poti 'aceB De
pilda, cand eram la Ski, intram in $uda nervos si ieseam 'oarte vor$aret, vesel! Secretul era un
pumn de pastile cu un %at de apa! Peste vreo zece minute iti simti de)a san%ele pulsand, iti simti
ener%ia, vrei sa aler%i, sa tipi, esti in extaz!
#&iar, ce mai radeam la Trainspotin%B Sunt $une medicamentele! E misto sa ai %ri)a de tine si sa
te tratezi cand tre$uie! #and enumera persona)ul ala din 'ilm pastilele pe care le incercase si noi
ne tavaleam de ras, ca le incercasem cam pe toate, ceea ce spunea se re'erea parca la noi, in timp
ce ceilalti priveau 'ilmul ca pe ceva S2!
De arta dro%atului mai tine si vizionarea 'ilmelor! #and intri direct pe ecran, cand nu mai
deose$esti ima%inile &alucinatiilor proprii si ima%inile de pe ecran! #and te sperii de incepi sa
tremuri sau razi ca cretinul! Atunci ima%ini, atunci sunet!
Initial incepusem sa iau pastile cand nu mai aveam iar$a! Apoi le-am prins %ustul! Stiu ca am 'ost
tare entuziasmat atunci cand am luat prima doza! Saream de $ucurie si ziceam ca nu se compara
cu iar$a! 3u e c&iar asa, dar momentul e'ectului pune in um$ra orice altceva! Tramal, Tramadol,
#odeina, E'edrina, Glutetimid, $atranul Diazepam, Demetrin,E pentru $unica, da, pentru
$unica, ziceam la 'armacie! Apoi luam, in%&iteam pastilele si ma duceam la $unica! In ceruri!
Pierdeam pur si simplu notiunea timpului! imi luam pastilele si paB memorie, paB timp! S-a
intamplat sa ma trezesc dupa vreo doua saptamani si sa-mi dau seama ca nu tin minte nimic din
ce s-a intamplat, a$solut nimic! Era doar un %ol in creier, o pata, cel putin stiam ca nu am 'ost
a%resiv, dro%urile nu sunt ca alcoolul, ele nu te provoaca sa-ti $ati aproapele, din contra - vrei sa
'aci numai $ine, in special la pastile dispare si acea $anuiala, paranoia de narcoman!
9ucam atunci carti cate vreo trei zile, poate mai mult! .n pumn de pastile com$inate, niste apa,
suc si ti%ari, tot de ce aveam nevoie! Ti se pare ca incepi sa-ti revii, nu-i $ai, mai $ea, nene, o
cana de apaB Apa te arunca inapoi in acea stare de ameteala, de $eatitudine! Eram toti prieteni si
ne doream doar $inele! Doamne, ce de-a lucruri $une 'aci cand iei pastileB 3u intamplator sunt
'armacii non-stop, nu de%ea$a cu o mica minciuna iti poti lua din 'armacie un $ilet in rai!
#el mai nasol lucru, nu zic ca neplacut, cand esti rupt e mancarimea! Incepe sa te manance pielea
si daca ceilalti nu-ti tra% mainile, risti sa te scarpini pana la san%e, pana ce un%&iile ti se umplu
de piele si san%e inc&e%at! Am patit-o de cateva ori, cand imi reveneam nu era tocmai placut! Dar
mai iei o doza si trece, totul trece! #e e val ca valul trece, cum ziceau aia de la (a'ia, nu5 In
pu$lic e mai nasol cu scarpinatul, nu poti totusi sa %asesti o scuza pentru ca te scarpini tot timpul!
Dar timpurile astea sunt pline de atatea $oli, asa ca ce e, domnule, de mirare daca am aler%ie, de
pilda, treC sa mer% la doctor sa-mi dea ceva pastile!
(i s-a intamplat sa mer% odata la un examen, cursul imi placea, mai mult sau mai putin, dupa
vreo patru zile de transa vesela! Tremuram tot, $eam apa si ameteam din nou, $eam ca'ea @
acelasi lucru, era in%rozitor, cand am auzit su$iectele mi-am dat seama ca nu mai pot scrie, ca
imi tremura mainile ca nai$a si capul re'uza sa %andeasca! Am mai incercat atunci sa scriu, dar
de%ea$a, 'aceam doar linioare, dupa care mi-am lasat un pic capul pe $anca, m-am ridicat si am
iesit!
#el mai $ine e in tren! #and tre$uie sa mer%i undeva, sa 'aci un lun% drum, unica salvare sunt
rotile! 3ici nu simti cum trece timpul! inca o ti%ara, un %at de apa si iarasi esti pe spate! iata ce
inseamna 'ericirea! Si daca aici ea nu exista in mod normal, eu mi-am adus-o arti'icial! Dar
arti'icialitatea noastra e mai normala decat toate ra&aturile care se intampla in )ur! De-aia,
revenirea la realitate este din ce in ce mai %rea! Te trezesti ca nu vrei sa mai 'ii cu picioarele pe
pamant, nu mai vrei sa 'aci parte din aceasta societate de cacat! (ai tra%i un 'um sau iei un pumn
de pastile si pa! #eea ce se intampla in interiorul meu sc&im$a si exteriorul! #el putin pentru
mine! Asa, ma simt ca-n 'ilme!
Stau intins in pat, nu mai sunt in stare sa privesc ceva, culorile de pe pleoape sunt prea puternice,
&alucinatiile m-au cotropit, si aud parca o $ataie in usa! Do, ce 'aci5 E 2ane *a$anu si *o$d8lOn!
iar dormi sau inca nu te-ai trezit5 (a c&eama la o $ere! 3u vreau, $aieti, azi nu $eau alcool! Aai,
Do, ce-i cu tine5 Sunt racit, am luat niste pastile!
Pana la urma m-au convins sa vin macar la un suc! Am co$orat cu %reu! Tot vor$ind aiurea si
razand! Ai 'umat 5 m-au intre$at ei! 3u!
In $ar le-am spus de ce nu $eau alcool! Ar 'i catastro'al! As $ori pana mi-as da du&ul! (ai $ine
un suc! (i-am aprins o ti%ara si am $aut un %at de cola! Pizdos! Imediat am simtit cum creierul
ma eli$ereaza, ma lasa! 2oarte $ine! Pleoapele mi-erau 'oarte %rele, asa ca *o$d8lOn sau 2ane
*a$anu tre$uia sa ma trezeasca ca sa scrumez, sa nu-mi ard pantalonii de trenin%! imi povesteau
mai tarziu ('iindca sin%ur nu-mi amintesc nimic ca am tot adormit, o data cu capul pe spate, o
data cu de%etul in nas si de mai multe ori cu ti%ara in %ura! De data aia exa%erasem! 2ane, ca sa-
mi 'ie mai $ine, imi tot comanda cola si ca'ea, poate ma trezesc, &a$ar n-avea ca din contra, ma
pocnea in cap 'iecare %at de ceva si 'umul de ti%ara! #and m-am dus la $uda, m-am pomenit cu
*o$d8lOn cautandu-ma, credea ca am adormit si aici! Dar eu pur si simplu nu ma puteam pisa!
Tre$uia sa astept uneori vreo cinspe minute pana reuseam! Asta e de'ectul rotilor, desi cinspe
minute in starea aia e o clipa!
1or nu le-a prea placut ideea cu pastilele! Au zis ca iar$a, &asisul e alta trea$a, e misto, stii cum
aratai tu, Do5 - erai varza-varza, o tineai cu a$eratiile pana capul iti cadea intr-o parte! #&elnerita
se si speriase si nu intele%ea nimic, iti dai seama, cineva $ea ca'ea si suc si e din ce in ce mai
rupt, unde ai mai vazut asa ceva, nu, eu nu vreau asa ceva, mi-a 'ost de-a)uns ca te-am vazut pe
tine! 3u prea ma credeau ca de 'apt e 'ain, ca ai niste &alucinatii super, esti 'oarte sincer si
$inevoitor! 4ricum, eu imi %asisem inlocuitor, pana m-am trezit ca nu pot sta mai mult de o
saptamana 'ara, c&iar daca 'umez iar$a, simt o nevoie c&inuitoare de a $ea pastile! Atunci am
inteles ca e mai %rav, ca deveneam dependent in cel mai $un caz, iar in cel mai rau si cel mai
adevarat @ devenisem de)a! Dar nu mai conta! 3u ma mai interesa! 3u ma mai interesa a$solut
nimic! (ai $ine asa! #and aveam c&e' sau stiam ca am sa $eau vreo $ere, nu mai luam pastile,
'umam travca cu alcool, cand nu @ ta$lete, mai si 'umam, dar nu tin minte e'ectul, as vrea sa-mi
amintesc, nu pot, stiu ca da, de mai multe ori 'umasem cand luasem si ta$lete, dar nu tin minte
nimic! Pro$a$il a 'ost $ine! intotdeauna toate se termina cu $ine!
Viata asta imi aminteste de o $arca ce pluteste pe un rau in care cativa indivizi stau lesinati!
Acesti indivizi suntem noi! #u totii! iar deasupra raului, deasupra campiilor si padurilor cu iar$a
ce ve%&eaza acest rau, soarele si luna ca o com$inatie per'ecta de ta$lete!
Sau ca o $icicleta, doar totul mer%e ca pe roate, nu5
+,! Dra%ostea mea,
Zilele astea mi-am amintit de tine! De tine cea reala! 2iindca oricum erai cu mine, in &alucinatiile
mele! #and imi reveneam un pic si imi aminteam de tine, mi se 'acea rau! 2iindca atunci
realizam ca tu, cea reala, nu esti aici lan%a mine! #a ai ramas doar in visele mele! Atunci repede
ma Intorceam la starea aia care mi te aducea! Erai 'rumoasa, 'oarte 'rumoasa! Toate culorile se
roteau in )urul tau, dorind parca sa 'ie cat mai aproape de tine!
Dar zilele astea am incercat sa raman in realitatea asta, a voastra! (i-a 'ost extrem de rau, nu mai
intele%eam nimic, tremuram, creierul meu parca nu mai vroia sa %andeasca si sa-mi lamureasca
ceva! Am simtit atunci, acum, nevoia de a te vedea! #&iar daca inc&id oc&ii si te vad in realitatea
asta a mea! Simt ca imi lipsesti mult, dar incerc sa ma adaptez noilor re%uli ale )ocului! Poate ca
as 'i dezama%it daca ai 'i acum alaturi, poate ca ti-as spune ca esti mai 'rumoasa in visele mele,
dar asta nu conteaza acum, simt ca Inne$unesc cand existenta ta e numai In mine, nu si in
realitatea asta, a voastra!
Tocmai ascultam un al$um de 3autilus Pompilius! 3A. @ cum li se mai zice! 1a s'arsitul
al$umului era o piesa care nu aparea si pe coperta! 3u stiu ce cauta in al$um, pro$a$il ca e o
completare a casetei! 3u-i stiu nici macar denumirea! Aai ca ti-o traduc, daca tot e vor$a de ea0
daca tu vrei sa ma iu$esti
iu$este si um$ra mea
desc&ide-i usa ta
las-o in casa
su$tirea lun%a nea%ra creatura
s-a lipit de picioarele mele
ea uraste lumina
dar 'ara ea nu poate exista
daca vrei @ 'a-mi al$a um$ra mea
daca poti @ 'a-mi al$a um$ra mea
oare cine5 cine In a'ara de tine5
oare cine5 cine daca nu tu5
daca vrei sa ma iu$esti
pre%ateste pentru ea san%e
toate cuvintele ei sunt minciuni
dar acestea sunt cuvintele mele
de la lun%ile convor$iri de noapte
spre dimineata doare capul
lacrimile cad in ceai
dar ceaiul e amar 'ara lacrimi
daca vrei @ 'a-mi al$a um$ra mea
daca poti @ 'a-mi al$a um$ra mea
oare cine5 cine in a'ara de tine5
oare cine5 cine daca nu tu5
Astea sunt cuvintele! Traducerea, de 'apt! 3u cred ca traducerea e 'oarte $una! 4ricum, cam asta
e! As vrea sa o ascultam impreuna, da, cred ca asta am vrut sa-ti spun! Si ca mi-e dor de tine! 3u
stiu daca ma intele%i! (i-e 'oarte %reu sa vor$esc acum, mi-e %reu sa respir! Aerul asta are e'ecte
ciudate!
As vrea acum sa ies a'ara si sa ma arunc in zapada! 3u conteaza daca e iarna sau nu, dar as vrea
acum sa ies a'ara si sa ma arunc in zapada! Zapada sa se lipeasca de mine si eu sa ma rotesc mai
departe pana as deveni un $ot de zapada! Peste munti, dealuri! Poate asta m-ar a)uta! Poate ca nu!
Sa ma incalzesc acolo in mi)locul zapezii! Apoi sa explodez!
+:! Aop, $aietii pe strada vor$esc in &ip-&op
(a intalnisem cu 2ane *a$anu dupa ce nu ne vazusem de cateva luni! Am mers in #ole%ium,
$arul de su$ poalele caminului MVI, care s-a mai numit si 6araoke candva, si dracuC mai stie
cum! Apoi #ole%ium s-a inc&is si am mers in cel mai apropiat, desc&is non-stop $ar, 3era!
A doua zi el avea examen, eu parca nu, sau nu aveam de %and sa ma duc! 2ane a zis ca se
descurca el cumva, asa ca nu ne-am sinc&isit sa $em $ere pana dimineata! Era de)a vreo trei,
alaturi se iscase o mica cearta, sticle sparte, scaune rupte, $oturi man)ite cu san%e! 3oi ne
vedeam de $erea si de discutiile noastre!
#um de)a eram $eti, nu mai puteam discuta normal, incepusem sa vor$im despre tot 'elul de
ra&aturi! El spunea tare ca adevarata poezie, muzica, e &ip-&opul, iar eu radeam si ii ziceam stai,
domCle, ca-i rockul! Am$ii am 'ost de acord ca nu merita totusi sa ne $atem! Desi am discutat
despre asta cateva ore!
1a s'arsit, cand nu mai eram in stare sa mai vor$im si sa $em, am mers la camin! Dupa aceasta
intalnire 2ane *a$anu incepuse sa-mi aduca tot 'elul de casete cu &ip-&op, poate-poate ma
raz%andesc! Asculta, Do, si eu am 'ost rocker, stii ce plete aveam, ascultam 1ed Zeppelin si
Anat&ema si multe altele si acum mai ascult, dar tre$uie sa asculti, iti zic eu ca merita sa le
asculti, pe $une, daca nu-ti place @ 'oarte $ine, e trea$a ta! Atunci am inceput sa descopar ca mai
este un &ip-&op, care nu e nici pe departe cel mediatizat, ca e total altceva! 1a inceput mi-a placut
#8press Aill! (-am mirat ca mi-a placut, dar asta e, am pus caseta alaturi de Sepultura, (aril8n
(anson, Tiamat, Sex Pistols si Zoopark! Se mai intampla, se mai intampla, am zis! Apoi mi-au
placut si altele! #&iar si romanesti0 (etadon, printre ele!
1a o ora a pro'esorului la care 'aceam ce puteam ca sa nu lipsesc cumva vreodata, intr-o ciudata
paranteza, cum o$isnuia sa 'aca spre marea mea satis'actie, caci intra intr-un 'el de transa, vor$ea
despre ceea ce nu pro%ramase, a spus ca, da, cred, ca &ip-&opul, cultura aceasta de cartier, va
deveni ceva important, uitati-va de exemplu la poezia lui Geo Dumitrescu, care era total anti-
culturala, sau cel putin asa credeau el si altii! Aip-&opul, su$cultura de cartier ar putea sa devina
candva o cultura importanta!
*uru a 'ost atunci rautacios, zicandu-mi ca nu stie daca pro'esorul ar mai avea aceeasi parere
dupa o intalnire cu $aietii de cartier! (-a mirat acceptarea aceasta, era intre varsta mea si cea a
pro'esorului o di'erenta destul de mare, dar uite ca el a acceptat ceea ce eu inca nu reuseam sa
'ac!
Apoi am inceput sa ascult mai atent versurile! .nele erau 'oarte $une! 4 poezie adevarata, nu de-
aia de care esti o$li%at sa citesti pentru cursuri, de-aia moarta! 4 poezie a realitatii imediate,
necenzurate, de aia 'oarte dureroasa! 4!6! @ nu am zis ca toata, nu e asa, cum nici toate versurile
din rock nu mi se par %eniale!
3u, nici pe departe nu sunt 'oarte $une toate textele alea din rap, din &ardcore, din &ip-&op, dar
sa nu uitam ca ma)oritatea cartilor de poezie scrise de Ipro'esionistiJ sunt de 'apt cacat, un mare
cacat, as spune ca sunt pentru copii, dar e o %reseala a-i crede pe copii im$ecilii care in%&it totul,
nici pe departe nu e asa, de aia adorm repede cand le citesti porcarii!
I-am dat dreptate lui 2ane *a$anu! 1e-am dat dreptate $aietilor care picteaza %ardurile si peretii
$locurilor!
Ascult Eminem si ascult (aril8n (anson! 4 parte din lucruri tre$uie spuse pe 'ata, asa cum sunt
ele! #and incepi sa-ti cauti alte cuvinte, Imai 'rumoaseJ, realizezi ca nu spui nimic din ceea ce
crezi, din ceea ce ai vrut sa spui initial!
2iindca realitatea in care traim noi acum, aici, nu se poate exprima printr-un po'tim, noapte $una,
po'ta mare! E o lasitate! .n Lzda ma-tii!
7ealitatea asta se exprima prin su%i pulaB si pizda ma-tiiB
Asculta-ti cinci minute %andurile si ai sa vezi ca am dreptate!
+=! .n 'um pentru prietenie
Printr-o placuta intamplare pe peron i-am intalnit pe Scro' si All$e! (ai era cu ei o %a%ica, n-o
stiam, semana cu o puicuta de-aia care danseaza manele, dar e de acord sa ra$de si 4zz8
4s$urne, daca asa vor patanii! 3e-am cuprins si ne-am carat $a%a)ele intr-un compartiment!
Aveau si ei $ilete pentru compartimentul meu! *aietii erau veseli, All$e mi-a zis ca arat 'oarte
$ine, eu i-am multumit spunandu-i ca arata in%rozitor, tot 'elul de 'ormule de politete de-aia
idioata, care apare cand se intalnesc niste prieteni care nu s-au vazut de mult timp!
Am mai povestit tampenii si apoi am co$orat din tren sa cumparam suc! (-am trezit la intrarea
unui $loc! *aietii au scos o ti%ara! Incercam atunci sa ma las! Pentru intalnire, $a, pentru prieteni!
Prietenia s-a dovedit a 'i destul de tare! 7adeam clatinandu-ne si tinandu-ne de $urti!
.itasem sa luam suc!
Am mai stat de povesti in compartiment, razand tot timpul, apoi cand 'umam cu All$e in coridor,
am &otarat ca lui Scro' nu i-ar strica o mica %ruzeala! Asa ca le-am spus lui Scro' si %a%icii ca
mer%em dupa suc, Scro' a vrut sa vina si el, dar noi, nu, nu, nu, co$oram noi, venim imediat,
luam c&iar de aici de pe peron!
(ai era inca vreo ora pana la pornirea trenului, asa ca am mers cu All$e direct intr-un $ar! Am
$aut cate o &al$a amuzandu-ne de Scro', care ne in)ura pro$a$il In %and si care se %ruzea, si%ur,
In compartiment!
Era 'oarte cald! Iar$a 'acea raceala $erii si mai savuroasa! Am mai spus $ancuri, ni l-am ima%inat
pe Scro' acolo in compartiment @ mare si trist! 3i l-am ima%inat tot iesind din compartiment,
uitandu-se pe %eam daca venim sau nu!
Vor$este politicos cu %a%ica aia acum, ea e vor$areata, Scro' pro$a$il de)a se $al$aie, nu mai stie
cum sa le%e cuvintele! Ii transpira curuC si se %andeste la suc si la suca de alaturi, la cat de cretini
suntem noi ca l-am lasat asa pe mititeluC, in asa prime)die de a se %ruzi de'initiv!
3e-am uitat la ceas, era timpul, asa ca am luat repede un suc si am aler%at la tren! Tocmai pornea!
Pidarilor @ ne-a zis Scro', ceea ce ne-a amuzat si mai rau! Tormoz @ i-am raspuns noi, la care s-a
amuzat si el un pic!
Seara numai incepea @ narcomanilor @ ne-a zis tipa! Dupa care in plina viteza a trenului am iesit
in coridor si toti patru am 'umat pentru prietenie! Deodata v-am prins, a zis %a%ica dupa ce a tras
un 'um! DaC noi ne %ruzeam, a mai zis Scro'! *leaB
Peste cateva zile, intr-un apartament, descoperisem un nou tip de $uli$uleator! 4 sticla de plastic
cu 'undul taiat, $a%at in apa si deasupra, la capac, iar$a! Aprindeai un c&i$rit, ridicai sticla in sus,
pana ramanea doar un pic in apa si ast'el intra 'umul in ea! Apoi scoteai capacul si puneai %ura!
Inspirai tot 'umul! Apoi iarasi si iarasi! Pana te trezeai in ceruri! Sau in cercuri! Aura de 'um a
in%erilor!
Eu de)a le com$inam $ine cu pastilele! (a trezeam prin $aruri rupt, incon)urat de %a%ici si
prieteni care la intre$ari le explicau ca sunt 'oarte, 'oarte o$osit, ca nu am dormit cateva zile din
cauza examenelor s!a!m!d! (a simteam ca o reptila iarna, cu creierul amortit, cu mici $lituri,
incercari de a constientiza ceva, apoi caderea! 4 cadere lun%a in vis, in sunete, in culori! .neori
incercam sa ma concentrez asupra vreunui $anc, dar de%ea$a, imediat, imediat mi se parea mie
ca ridicam capul de pe masa, priveam ceasul, uneori trecuse doar vreun minut, alteori vreo ora!
3u stiu de unde apareau atunci tot 'eluC de tipe, pro$a$il ne vedeau asa rupti si se simteau in
si%uranta! Incercau c&iar sentimente materne 'ata de noi, Incercau sa ai$a %ri)a! 3oi ne sor$eam
sucul, $erea, mai 'umam, pana ne trezeam dracuC stie unde! 3e$anuite sunt caile tale, DoamneB
Acele zile cand ma trezeam cu vreo una peste mine, 'ete de-alea care daca vor$esti normal iti
spun ca doar dupa casatorie, ca tu vei 'i primul, apoi, &ai o data, $ine, da, nu prea stiu ca n-am
mai luat-o pana acum in %ura!
#are apoi vor sa te apere intotdeauna de ceva, nu-i $ai daca nu au de ce! #are se 'olosesc de tine
ca de un o$iect, un vi$rator, apoi vor sa te Insu'leteasca, sa te 'aca cel mai $un, cel mai ele%ant
etc!, sa te casatoreasca cu ele, sa-ti 'aca copii s!a! #acat! #urvele dracului! Daca-ti tre$uie s-o
su%i, su%e-mi-o, dar nu incerca sa ma umanizezi dupa aia! 3u incerca sa trans'ormi $roasca in
printesa! Pro$a$il ca tipul asta de 'emei vizioneaza multe seriale si cred ca viata are multe
intorsaturi spectaculoase, ca cel rau va 'i pedepsit iar $inele va invin%e, ce pula meaB
(i-au provocat intotdeauna o mare scar$a, mi-au amintit de cacat amestecat cu ciocolata!
1i$ertatea mea este numai a mea, daca te las alaturi nu inseamna ca nu mai sunt li$er, ci ca ma
doare in cur, sau pur si simplu sunt plictisit pentru a mai 'ace ceva!
Acele zile in interiorul $uli$uleatorului! De unde totul aparea alt'el, mai isteric, mai colorat, mai
'ara nici o lo%ica! Si oc&ii prea o$ositi pentru a privi prin sticla! 4c&ii ce se inc&ideau si priveau
undeva departe! Departe de oameni, departe de simple sentimente, de %anduri! Departe este aici
in interior! De unde izvoraste durerea, dar si uitarea! Dar curva de memorie c&inuie! Dimineata
cand te trezesti esti aproape intors cu totul in realitatea asta si vezi ca nu aici ti-e locul, ca aici e
locul doar pentru durere, pentru sinucidere! #urva de memorie intotdeauna ne 'ute, oricat de
puternici ne-am crede! Diminetile alea c&inuitoare in care nu stiam cum sa-mi iau doza, mai
repede sa uit, sa rad! #and soarele deran)eaza, linistea macina, iar %ala%ia te stoarce! Vrei sa uiti
si nu poti! Vrei sa-ti amintesti si nu poti! .ite-asa! 7ealitatea asta opaca, im$atranita, pizda asta
de realitate are nevoie de senzatii tari care s-o trezeasca din amorteala ei puturoasa! 7ealitatea
asta ca o telenovela! iar prietenii sunt ca tine! 3u-i privi in oc&i atunci cand se trezesc! Vei vedea
durerea, mizeria insuporta$ila, vei vedea dez%ustul si scar$a! 3u-i intre$a nimic! #el mai $ine e
sa nu 'aci nimic! 3iciodata! Atunci nu pierzi nimic! 3iciodata! (unca e pentru sclavi! (unca e o
metoda prin care realitatea ne 'ute! Desc&is! (ai $ine mori, mai $ine nu te nasti, &ai $a, mai $ine
$ei o $ere, 'umezi o ti%ara! De ce nu consideram arta o munca5 2iindca ne 'ace placere, iar
munca, nu!
2iindca vreau sa ucid pe cineva, 'iindca a'ara e soare, incepe sa se incalzeasca, copacii in'loresc,
'iindca vreau sa ma sinucid, 'iindca vodca ucide raceala, 'iindca si cartile ard, 'iindca viata e
extraordinar de 'rumoasa si interesanta, eu sunt 'rumos si interesant, dar sunt un cretin, 'iindca
dra%ostea, 'iindca elevilor le place sa-si impuste cole%ii si pro'esorii, 'iindca eu am dat 'oc casei
in care dormeau parintii mei, 'iindca atunci cand adorm ma deran)eaza tantarii, 'iindca ma latra
cainii, 'iindca iar$a incepe sa iasa de su$ pamant, 'iindca am 'ost lovit cu o sticla in cap, apoi cu
o $ara, 'iindca pe cer sunt nori, 'iindca Eminescu a murit, 'iindca zidurile sunt pline cu su%i pula
si nu cu Eminescu poetul nostru national, 'iindca picioarele nu te duc acolo unde vrei, iar capul
sare ca o min%e pe as'alt, 'iindca vor$im in rima, 'iindca nu suna $ine ceea ce vor$im, 'iindca nu
ne place cum suntem, ne place intotdeauna altceva, altcineva, 'iindca e misto sa pescuiesti, e
misto sa-i ucizi dracului pe toti odata, e 'rumos sa desenezi, sunt $une pra)iturile, 'iindca
Dumnezeu si-a scris, si-a terminat cartea si nimeni nu i-a dat nici un premiu, macar de la .!S!
din (oldova, 'iindca sunt tanar si nu vreau sa mai 'ac nimic, poate o 'ormatie, 'iindca *)Qrk
crede ca si c&itara e inutila in timpul nostru, 'iindca nu ma satur niciodata de somn, 'iindca mi s-
au rupt ciorapii, 'iindca imi transpira corpul, 'iindca ma cac, ma pis, 'iindca tre$uie sa platesti,
platesti insutit si nimeni nu da un parai pe mine, 'iindca ma dor oc&ii, unul a si cedat de)a, capul
e prea %reu si viata mi se pare prea 'rumoasa, 'iindca tata imi zicea da-le in $ot la toti, nu te lasa,
'iindca mama imi zicea sa nu $at 'etele, sa nu le c&inui, 'iindca o$osesc 'oarte repede, ma
enervez, ma $ucur, sar si urlu, 'iindca e de-a$ia dimineata si de)a m-am saturat, 'iindca seara e
departe, 'iindca tre$uie sa mananci, sa $ei si sa te dro%&ezi, 'iindca cacatul pute, 'iindca m-am
nascut In .niunea Sovietica, 'iindca 1enin a murit, 'iindca Stalin era narcoman, 'iindca
putrezesti, te imputi, daca te ard, oricum pute, 'iindca pasarea z$oara, dar se si impute si se
mananca, cainele e prietenul omului, 'iindca exista muzica si exista discoteci, 'iindca exista D9,
'iindca iarna apa e prea rece, iar $erea vara e calda, casele au %arduri, 'iindca e iu$ita sotia
aproapelui, totul este a tuturor, dar eu tre$uie sa 'ur, 'iindca imi stran% $ani pentru un pistol,
*uru rupe tot ce deseneaza, toti sunt tampiti, 'iindca se naste si se moare, dar mai ales se Impute,
'iindca dimineata tre$uie sa te trezesti, tre$uie sa $ei o ca'ea, iar$a este verde iar cerul al$astru,
'iindca nu mai am motocicleta, 'iindca rotile se spar%, 'iindca caderea e dureroasa, 'iindca
tre$uie sa te razi, sa te tunzi, 'iindca transpiri cand te 'uti, 'iindca e lene, 'iindca e scar$a, 'iindca
tre$uie sa scrii scrisori, 'iindca exista avioane, 'iindca avioanele mai cad, dar sunt si explodate,
creta de la ta$la se termina, calciul e 'oarte $un pentru aler%ie, iar vitamina # pentru raceala,
'iindca tre$uie sa incepi, dar tre$uie sa si termini si apoi sa te ster%i, caseta tre$uie intoarsa,
carto'ii pra)iti si sarmalele 'ierte, 'iindca dimineata soarele rasare iar seara nu, 'iindca vine
menstruatia, o data pe luna, dar poate mai des, 'iindca e $ine sa mori pentru patrie, tre$uie duse
'lori la morminte, dar si la iu$ita, ceasul mer%e numai inainte nu si in parti, cresc un%&iile, apoi
se umplu cu ne%ru, 'iindca suntem creati dupa c&ipul si asemanarea 1ui, 'iindca Salman 7us&die,
dar si Trotki, 'iindca stelele sunt al$e, 'iindca se mananca peste, dar si rec&ini, si $alene, si %aini,
si oua, 'iindca memoria tre$uie sa ne 'ie vesnic vie, 'iindca avem numai doua maini si doua
picioare, 'iindca exista televizoare color, dar si al$-ne%ru, 'iindca visele colorate caracterizeaza
persoanele cu psi&icul la pamant, 'iindca se spanzura numai cate unul intr-un lat, 'iindca la to$a
tre$uie sa lovesti repede, 'iindca pisica papa randunele, iar cutuC papa pisica, 'iindca exista
prietenie, dra%oste, 'iindca la mort tre$uie sa plan%i si la nunta sa te Im$eti si sa razi, 'iindca nu
se mai termina odata, 'iindca %uma ster%e creionul, 'iindca e seceta, inundatii, 'iindca $aiatul si
'ata mea e o valoare, 'iindca pisica poate 'i al$a, dar si nea%ra, 'iindca la raz$oi se moare, iar
moarea e $una la ma&mureala, 'iindca pusca este cu o teava, dar si cu doua, 'iindca ultimul
cartus se pastreaza intotdeauna pentru sine, 'iindca sunt cutite pentru 'ructe, 'iindca daca-ti tra%
una peste $ot iti cur% mucii, 'iindca exista electricitate, dar si scaun electric, 'iindca exista nu,
exista da, 'iindca nu exista, 'iindca exista, 'iindca nu exista, 'iindca exista, 'iindca nu exista,
'iindca exista, c&itara $as, 7omania vrea sa intre in 3AT4, patla%ica se strica, painea se 'ace
clei, cand ucizi un tantar cur%e san%e, 'iindca se citeste de la stan%a si nu de la dreapta, 'iindca
exista carti dar si nu exista carti, capul doare, dar si se taie, 'iindca poti 'u%i, 'iindca mare,
munte, cutremure, 'iindca intotdeauna coca-cola, 'iindca aeroplan, 'iindca 'oaie verde, 'iindca
$usuioc de la (oldova, tu su%i pula eu $at to$a, 'iindca se cade, 'iindca soarele poate 'i rosu,
'iindca oc&ii pot 'i rosii, 'iindca apa se $ea, dar si se 'ier$e, 'iindca marea are sare, 'iindca sunt
lacrimi, dar si de $ucurie, casele se vopsesc in verde, dar si in al$astru-%al$en-rosu, 'iindca Paris,
dar si Galati, si 4r&ei si 3eF-Dork, 'e$ra a'toasa si $oala vacii ne$une, 'iindca eternitate, 'iindca
uneori cerul e al$astru si transparent, 'iindca!
+<! Turn-on
Spre marea noastra surprindere, *o$d8lOn incepuse sa scrie poezie! Despre orice, nu conta,
important era ca scria! Despre 'ilme, persona)e de 'ilme, despre camine, dra%oste, 'utai, tot ce-i
trecea prin cap! Spunea ca nu stie daca e ceva $un sau ceva, asa, aiurea! 3u 'acea di'erenta dintre
ceva ce mie imi placea mult si ceva ce nu-mi placea deloc! Spunea ca &a$ar nu are de ce o poezie
e $una si alta nu! Dar ii placea ca scria! Isi %asise si el un &o$$8! #e sa 'aca ca sa nu se
plictiseasca! Scria despre tatele nemaipomenite ale unei prietene care venise la el, iar dimineata
cand s-a trezit si isi aran)a sutienul toti cei din camera au ramas paralizati de asa priveliste,
despre mastur$are, despre carto'i pra)iti la ora "+ noaptea, despre ne$unie si despre tot ce vrei si
ce nu vrei!
Isi intrase in rol, asa ca intr-o zi m-am pomenit invitat de el la un cenaclu, unde avea sa citeasca!
(ai veneau si *uru si 2ane *a$anul! Spectacolul, adica cenaclul, tre$uia sa 'ie la un scriitor-
%eniu provincial! (ai veneau si Artistii si altii! Am mers tinand cont ca *o$d8lOn mi-a zis ca va
'i vesel, vor 'i sucuri si $autura!
Am a)uns, am 'acut cunostinta cu starul, ne-a mai povestit tot 'elul de tampenii la care noi, &a,
&a, &a, tre$uia sa radem, a adus ca'ea, vin, asa ca eu cu 2ane *a$anu ne simteam excelent, iar
*o$d8lOn era un pic nera$dator sa citeasca si el odata si sa scape! *uru privea niste reviste!
Apoi *o$d8lOn a citit! Sunt pu$lica$ile o parte, a zis starul si le-a 'acut o analiza de doi $ani, asa
cum se 'ace la scoala, pro$a$il ne credea de$ili, tot incerca sa explice cacaturi spre &azul si )alea
noastra! *o$d8lOn asculta cu %ura cascata, parca nu-i venea sa creada ce aude, care Ar%&ezi
domCle, care #os$uc domCle, care Go%a, $a, parca vroiau sa tipe oc&ii lui, dar tacea, tre$uia sa se
poarte 'rumos!
Toti ii intrau in voie starului, asa ca i-am 'acut lui 2ane semn si am iesit! A mai iesit in urma
noastra *o$d8lOn! Am mers intr-un loc mai du$ios si am tras acolo o iar$a, *o$d8lOn incepea
de)a sa rada de ce auzise, noi cu 2ane si mai tare, si ne-am intors! Starul povestea ceva despre
Dracula, o tema tocmai potrivita, asa ca 2ane si cu mine nu am mai rezistat, am ras ca tampitii
acolo, nemaiputandu-ne controla! *o$d8lOn ne-a zis mai tarziu ca el isi muscase lim$a pana la
san%e ca sa nu rada! #eilalti au dat din umeri, ce sa le 'aci, sunt incontrola$ili astia mai tineri si
ne-au lasat in pace!
Starul tot a$era de la o tema la alta, toate 'oarte &aioase0 vampiri, vra)itoare, draci s!a!m!d!
Tre$uia sa $em vin si ca'ea ca sa 'im ocupati cu ceva, sa nu mai rad
m atata! 4ricum, nu tinea mult! 2ara sa radem! Starul trecuse la tema 'amiliei, despre importanta
'iecarui mem$ru, despre relatiile umane, despre cat de pizdosi sunt romanii! 3u stiu, pro$a$il ii
placea ca radeam asa, nu arata suparat, din contra, credea pro$a$il ca spunea ceva &aios!
Asa ca noi nu ne-am sinc&isit, am ras in voie pana am iesit! Artistii ne-au i%norat! 3u intrau in
cercul lor de interes cacaturile noastre de rasuri stupide! *o$d8lOn isi eli$erase si el rasul! A'ara
era 'oarte misto, o placere sa tot razi, asa ca prostii, ca aia care nu au niciodata nici o %ri)a, ca aia
carora li se zice resturile societatii, )unk8i societatii! A 'ost o seara reusita! Dar *o$d8lOn nu stia
daca vrea sa mai citeasca ceva undeva! 1asa $a, ca e interesant, mai a'li si tu ce ai vrut sa spui
dac-ai uitat @ ne amuzam noi!
(ai tarziu ma imprietenisem cu cativa dintre Artisti! Erau $aieti de trea$a, doar ca seriozitatea
aia academica pe care le-a impus-o scoala ii cam strica! In rest erau simpatici! Dostoievski @
reusea sa para interesat de exterior, in acelasi timp 'acand ceea ce vrea el, 7oman cu lun%ile lui
monoloa%e despre mancare, despre cum si cat tre$uie sa manance un prozator! 7aspunsul lui era0
mult, un prozator tre$uie sa manance cat mai mult, tre$uie sa ai$a stomac de prozator! Emin care
a scris cel mai $un poem care ar putea exista si dupa asta s-a lasat de scris, si 1ord care e in
aparenta tot timpul multumit si $ine dispus, numai ca in realitate nu e c&iar asa! Toti sunt &aiosi
iar vina seriozitatii si-o spala re%ulat, macar o data pe saptamana cu zeci de litri de $ere, palinca,
vodca, vin! Si li se iarta! Totul se iarta!
+N! 2,
(a %andesc ce rost are, pe $une, ce rost au toate! 3u vreau sa 'iu rautacios, dar de ce5 De ce sa te
trezesti dimineata la opt si sa vii seara acasa la noua! Intre timp mananci in 'u%a, esti in realitate,
dar in care5 A altora! Intotdeauna in realitatea altora! 3iciodata in a ta, proprie, nu te traiesti
niciodata pe tine insuti! 3u ai timp! 4 'u%a continua! 1a s'arsit @ nimic! De ce sa nu 'aci acest
salt direct! Direct la nimic! Pentru aceasta viata de cacat! *ucuria, 'ericirea, utopii! *ucuria de a
te intalni cu prietenii care sunt si ei distrusi, de serviciu, de sotie, de sot, de alte ra&aturi,
intotdeauna prea mult! 3iciodata nimic! 3iciodata acea liniste, niciodata acea eli$erare a
creierului, cand te simti, te simti pur si simplu pe tine si nimic altceva! Suntem 'ascinati de
prietenie, de dra%oste, 'iindca nu intele%em cum altcineva ne poate simti, se poate $ucura de noi,
cand noi nu 'acem acelasi lucru cu noi insine niciodata!
#and te voi vedea data viitoare, te vei $ucura, ca de o$icei, imi vei spune ca esti %ra$it, ne vom
intalni seara! Seara vom $ea o $ere, ne vom im$ata, vom vor$i tot 'elul de cacaturi si dimineata
eu voi pleca! (a %andesc la prietenii mei! .nii din (oldova, altii din 7omania, altii de mai
departe! Sunt lucruri care tin de interiorul nostru! Interiorul nostru e peste tot! 3e ne%li)am
prietenii, ne ne%li)am pe noi insine! Vrem sa ramanem, cum spunea odata 6opkil, o %aleata de
cacat! Toti sunt niste %aleti de cacat! #el mai $un lucru e sa ne desertam, de dorit in aproapele
nostru!
2a ceva ca sa tina altii minte, $ucuria maxima @ impusca pe cineva in cap! Spala-ti mainile cu
san%ele lui! Intra intr-o $iserica si da-i 'oc! Incearca sa te simti, 'a ceva! Am o$osit! Poate ca ar
tre$ui sa 'ac astea! Sau sa 'umez o iar$a! 3u stiu, iar$a iti da acel sentiment de eli$erare, de pace!
#and nu te mai intereseaza ce se intampla in )urul tau! 3ici de tine nu te interesezi, dar iti simti
existenta, simti ca e 'rumoasa, acele culori, acea 'ascinatie a urcarii in ceruri, a vitezei, a
incalcarii tuturor re%ulilor! In acele clipe crezi ca Dumnezeu exista, ca toate au un rost!
3u stiu! Acest rost se pierde imediat dupa trezire! Simti ca devii o %aleata de cacat si pentru a-ti
veni in 'ire simti nevoia de a iesi iarasi din aceasta realitate, prin pastile, prin iar$a, &asis, nu
conteaza ce! Sau prin durere! Prin durerea pe care o produci! .n %lonte, un cutit, un &arlet, atunci
te eli$erezi odata cu lovitura! #u caderea celuilalt! Apoi iarasi intoarcerea, iarasi acel sentiment
de cacat! 2, as vrea sa $em o $ere si sa radem! 2ara iar$a! Vreau sa incerc sa ma simt $ine 'ara ea!
Sa vad daca se poate! 3u stiu! #reierul meu re'uza sa ma asculte! Tremur tot, 2, mi-e rau! (i se
pare ca nu am sa reusesc sa ma $ucur! Poate niciodata! Si mi-e sila de tot, de mine inclusiv!
Daca inc&id oc&ii, pleoapele ma duc in ceruri, ma duc departe! In acea a$senta minunata! Su$ o
cascada de apa, in unica cadere care nu provoaca durere! Pro$a$il creierul re'uza sa reactioneze
normal, re'uza sa intelea%a, vrea eli$erarea, linistea! 3u stiu daca e posi$il! Asa ca-mi inc&id
oc&ii! (ai $ine inc&id oc&ii!
Toate astea se aseamana cu un $umeran%! .n $umeran% pe care il arunc, sunt $ucuros de z$orul
lui, uit de mine, traiesc z$orul, apoi $umeran%ul se Intoarce, se apropie, e lan%a mine, ma loveste
sec in cap! Asa sunt aceste calatorii! #eea ce ti se da, mai tarziu ti se va lua!
4c&ii care iti aduc toate aceste lucruri minunate, la intoarcere sunt rosii, tul$urati! 2ericirea care
aduce dupa ea neputinta, cedarea! 7aul 'izic si cel psi&ic! GataB Sa uit toate ra&aturile astea! (-
am saturat, ma Ina$us, imi vine sa iau pe cineva de %at, vreun pro'esor paranoic, vreun idiot de
portar care te intrea$a cine esti, nevrand sa te lase sa intrii in camin, vreun scriitoras de povesti
'rumoase si poezii cu patru randurele si multe sentimente! Sau pe pizda aia cu aere de
Dostoievski de la 'acultate de care mi-e si scar$a sa-mi amintesc! Sunt atatia pe care i-as stran%e
de %at, i-as impusca dracului, incat poate m-as simti vinovat daca nu as avea o anumita ordine!
Da, 2, ce zici, lasa dracului lucrul ala al tau si &ai sa 'acem o lista! Sa incepem cu asta! 1ista si
dup-aia ordinea, in #&-au putem %asi aproape %ratis instrumente pentru scos creierii im$ecililor!
Sa le scoatem creierii la toti im$ecilii ce ne-au stat vreodata in cale, &ai sa curatam dracului odata
drumul de namol! Aai sa 'acem ceva pentru noi! Aai sa ne %andim un pic la noi! Aai sa-i punem
si pe altii pe %anduri! 3u mai pot suporta, mi se rupe de ce se intampla in )urul meu, dar mi-e sila
de ce se intampla cu mine! Daca vreau sa 'ac ceva tre$uie sa trec peste cadavre, &ai sa trecem
peste cadavre!
Aai sa ne mai amintim o data de vremurile $une! DupCaia mai vedem! DupCaia poate uitam!
Scrie-mi!
+?! Groov8
Do, mi-ai zis despre visul tau cu cartea! #el mai ciudat e ca pro'esorul nostru a si scris poezie!
#artea ta, cartea din vis poate c&iar exista! #um era5 Pacat ca nu tii minte detalii! Am visat si eu
de multe ori carti! Straniu ca aceste carti sunt mai 'aine decat in realitate! 7ealitatea cenzureaza
tot! #&iar si cei mai cura)osi nu spun tot! Este ceva de care le e 'rica! #uvantul scris 'ascineaza,
dar si sperie!
#e crezi, cartile astea exista5 3u te uita la mine ca la un ne$un, eu sincer nu stiu, cred ca ar putea
exista! #arti existente, dar nescrise! Asa cum citim la computer, cum ascultam textele din muzica,
cum o $una parte din viata e literatura, de ce nu ar 'i si aceste carti reale5 #artile care vin in vis!
Poate pot 'i citite doar in vis!
1iterele lor te 'armeca, te 'ura! Sunt cu mult mai vii, mai colorate c&iar decat cele de la
computer! Iti dau senzatia ca sunt scrise c&iar atunci cand le citesti! (irosul lor e mai puternic
decat al manuscriselor sau al cartilor noi! Do, eu cred ca exista si e minunat ca e asa!
2iindca exista lucruri pe care le $anuim, dar pe care nu le putem explica, sunt o multime de ast'el
de lucruri! Alt'el ar 'i mai neinteresant, ar 'i ca o poveste proasta care nu poate %asi alt s'arsit
decat cel 'ericit!
4data 'umasem cu un $un prieten de-al meu, ne simteam prea $ine pentru a sta in vreun $ar si
acasa, asa ca am mers la o plim$are! A'ara era 'oarte 'ain, nu ne mai puteam opri! #u incetul, cu
rasete si aler%ari, am a)uns la capatul orasului! Se 'acuse de)a seara! Peri'eria orasului nu ne prea
'ascina, dar acolo ne-am dat seama ca suntem epuizati! Asa ca ne-am cautat un loc pentru odi&na!
Am mers la peretele unui $loc, ne-am rezemat cu spinarile de el si cred ca am stat asa vreo ora!
Inc&isesem oc&ii si la inceput am vazut o com$inatie de culori care se sc&im$a continuu, apoi
niste sunete de-a$ia percepti$ile! Apoi sunetele au devenit din ce in ce mai puternice, iar culorile
mai clare! Vedeam un indian puternic, care parea de-o vesnicie! #anta la o to$a inalta, de piele!
(ainile lui erau parca vra)ite, ziceai ca 'ace un ritual ma%ic, nu canta pur si simplu! 2ata ii era
colorata cu vopsele, ceea ce vazusem in visul meu! Avea parul lun%, cu cateva pene in el!
Totul parea concentrat in cantecul lui, nimic nu era mai important! Tot ce stiam eu, tot ce se
intampla in )ur parea 'ara nici o importanta! Doar sunetele to$ei si miscarile mainilor! Totul se
reducea la asta! Si era su'icient, mai su'icient decat orice altceva!
Apoi $rusc s-a oprit! Si eu m-am trezit! Eram inca vra)it de ceea ce vazusem si auzisem! #apul
era concentrat acolo, nu in realitatea in care m-am trezit!
Stii ce am visat eu5 m-a intre$at prietenul! Si mi-a descris ceea ce vazusem si eu! Indianul vopsit
cu oc&ii inc&isi! (ainile lui si muzica! #uloarea muzicii! (i s-a parut o &alucinatie aceasta
dezvaluire a prietenului! 3u mai intele%eam nimic! #ealalta realitate in care ma duceam eu era
vazuta si de el!
De asta te intre$, Do, oare cartile, ceea ce zicem noi ca e &alucinatie si vis, nu exista, nu sunt
reale5
Am iesit am$ii la $alcon si am privit orasul! (a%azinele de vizavi, $enzinaria, troleele ce se
miscau su$ noi ca niste %andaci! Apoi a trecut un camion ce mer%ea 'oarte lent iar in el vreo
cinspe $aieti care cantau la to$e! #amionul nu se mai vedea dar noi mai auzeam z%omotul
to$elor si al aparatului de sudura din camion! Totul parea atat de 'rumos si linistitor!
-;! #urul si cerul
*aston si cu Tolstoi in tren! Au tot vor$it despre statutul scriitorului In societate, cat de $ine era
in timpul comunistilor cand scriitorilor li se dadea masina, vila, onorarii %rase! Asa da, sa tot
scrii, nu ca acuma, scrii si te 'ut astia ca nu scrii ca *re$an sau Druta!
As tot scrie acuma cat de pizdos e *re)nev, oricine, numai sa plateasca ceva! #ica sa scrii pentru
numele tau, pentru tine si posteritate! (a doare-n cur posteritatea asta postmodernismul si
cpostindustrialismul! Vreau acum ceva! 4rice!
L3a searaB *iletele la control, va ro%!
*aston si Tolstoi ies din compartiment! DomC controlor, suntem si noi studenti, nu prea avem
$ani, &ai ca o sa va multumim la s'arsit! #ontrolorul a marait ceva, le-a aratat compartimentul!
Sa va %asesc aici, ca alt'el va $elesc, no! (ersi, mersi, domC controlor! Aici vom 'i!
*aston, nu-i asa ca e mai misto sa te mastur$ezi decat sa te 'uti5 2emeile astea 'ac nazuri, zici ca
au o comoara acolo intre craci, nu o pizda! (ai $ine iti 'aci o la$a cu viteza care iti place, 'ara sa
transpiri ca porcuC! Pe $une ca e mai 'ain! In liniste cu tine insuti, 'ara complicatii! Asa stai la
televizor, $ei $ere si 'aci la$a! Sau e misto cand iti 'ace la$a o 'emeie!
Esti prost, $a, nimeni nu-ti 'ace o la$a mai $ine ca tine insuti! 3u dau doi $ani pe o la$a de
'emeie, nu au simt astea, $a! Poate te z%araie, te stran%e prea tare sau cu o mana 'lescaita, de zici
ca tine pu'uleti, nu o pula! 3u se %andesc la tine, se %andesc doar la ele, la placerea lor de a tine
o pula in mana!
*a, *aston, tu esti prost, te-ai tampit de atatea lovituri cu capul de mese! 3u stii ce vor$esti, sau
nu ti-a 'acut nimeni o la$a $una! Sotia mea stii ce la$a imi 'ace5 #&iar mai 'ain decat mi-as 'ace
sin%ur! Si nu ma mai deran)eaza, cand vrea @ o 'ut, cand vreau eu @ imi 'ace o la$a! Armonie
per'ecta! Asta 'amilie! Daca am mai avea si unde sta ar 'i c&iar per'ect!
Te dilesti, Tolstoi, a$erezi, niciodata o 'emeie nu poate inlocui un prieten! Iar la$a oricum sin%ur
mi-o 'ac cel mai $ine! #u pula nu tre$uie sa 'ii politicos, sa-i cumperi in%&etata, 'lori! Tre$uie sa
ai %ri)a ca de tine insuti! 2ara complicatii psi&ice!
Se 'acuse tarziu! Dupa ce vecina lor de compartiment manca vreo ora0 salam, ceapa, usturoi,
slana s!a!, se intinse pe $anc&eta din 'ata lui Tolstoi si a lui *aston! Era o $atrana 'oarte %rasa! Se
intoarse cu 'undul la cole%ii de calatorie! 2iindca se descaltase, in compartiment se lasa un iz din
vremurile demult apuse! Ducea cu ea parca toate mirosurile din pu$elele pe lan%a care trecuse!
7oc&ia cu pete de mustar, de scrum, de ceva care era imposi$il de %&icit ce a 'ost, ii dez%oli o
parte a picioarelor, a curului, era %reu de de'init ce era din cauza slaninii ce de'orma 'ormele
unui ex-corp trans'ormat in monstru, intr-un monstru %ras, a$)ect!
*aston si Tolstoi si-au terminat discutia si priveau 'undul vecinei lor! (irosul, ceea ce parea
imposi$il de privit le-au 'acut oc&ii sa luceasca, imposi$il de intors in alta parte! Am avut o
erectie %randioasa, va povesti mai tarziu *aston, am vrut s-o 'ut pe $a$a aia cum nu am mai vrut
pe nimeni inainte, scar$osenia ei ma excita, vroiam sa-i pipai randurile de slanina, sa descopar
printre ele pizda si s-o 'ut! Pro$a$il ca ar 'i 'ost %reu asa ceva, ar 'i 'ost ca o noua descoperire a
Americii, simpla, dar de neima%inat! Tolstoi recunostea acelasi lucru! Daca nu as 'i 'ost paralizat
de priveliste, as 'i sarit ca un caine pe ea, pula nu imi mai incapea in pantaloni, toata scar$osenia
aia ma c&inuia, nu doream altceva decat s-o 'ut, dar ma simteam mic, 'oarte mic, imposi$il
pentru mine de a o avea toata, de a o 'ute asa incat sa i se clatine toate straturile de slanina, sa
cur%a de pe ea siroaiele de transpiratie puturoasa si de $ale care acum i se scur%eau pe $anc&eta!
Inainte de a a)un%e, controlorul a mai trecut prin compartiment! *aston i-a $a%at in mana un
teanc de $ancnote de o mie si a iesit cu Tolstoi! Erau am$ii %al$eni la 'ata, cu oc&ii o$ositi, rosii
si cu &ainele im$i$ate de acel miros puternic, intepator! *a$a dormea cracita pe $anc&eta!
#ontrolorul a ramas cu %ura cascata, cu privirea incleiata de mem$rele dez%olite, scar$oase,
transpirate ale $atranei! Apoi trenul 'rana $rusc si controlorul se trezi cazut cu pula sculata peste
cracii $a$ei care se trezise si isi ster%ea cu o mana $alele ce ii a)unsera amestecate cu muci pana
pe %at!
-"! Speed
(a eli$erez! (a eli$erez de visuri, de culori, de 'ericirea culorilor si de durerea intoarcerii! (i-
am lasat visurile cu iar$a la o parte, am lasat cerul departe, 'iindca nu mai puteam suporta
trezirea cu durerile in%rozitoare de cap, cu neintele%erea a ceea ce vedeam, a ceea ce simteam!
#u $oraturile, cu tremuratul mainilor si cu capul lasat pe masa ca un semn al z$orului in care
pornisem!
Acum, mi-am vazut prietenii! Prietenii mei tot timpul o$ositi, cu ras isteric si oc&ii rosii! Si la 'el
ca si mine cu o sila mare 'ata de tot ce ne incon)oara! Sila, scar$a este ceea ce ne caracterizeaza
pe noi! 3u numai pe mine si pe prietenii mei, dar pe toti de aceeasi varsta! Din clasa mea numai
doi nu se dro%au, dar nici nu erau $uni de nimic! 7estul toti!
Sau $aietii din America care isi impusca cole%ii si pro'esorii in recreatie! Tarantino nu a 'acut
prin 'ilmele sale decat o descriere a noastra, a celor dro%ati, a celor ce 'u% din aceasta realitate si
nu-i mai intereseaza nimic! Totul va 'i pornit de la zero! #a turnul *a$el ce s-a pra$usit, dupa
asta oamenii sa suporte nostal%ia cerului, a paradisului! Totul se pra$useste dracului! Totul
tre$uie curatat, ca o nava ce e spalata $ine inainte de a 'i scu'undata in mare!
#u noi se va scu'unda tot! Vom canta acea muzica 'unerara-punk si ne vom distra! 3e vom distra
de tot ce se rupe, ce cade si se imputeste! Gata cu telenovelele, %ata cu imnurile, %ata cu cultura
cu c&ilotii murdari, %ata cu acea crestere in %rade, se termina povestea 'rumoasa cu s'arsit 'ericit!
Iar eu, eu privesc pe 'ereastra si ma distrez, e &aios, nu5 Durerea e intotdeauna mai terapeutica
decat $ucuria! Voi incerca si eu ca tine sa ma amuz, sa ma vindec prin ranile, durerea celorlalti!
Sa &o&otesc cand totul se pra$useste! #e ne amuza mai mult decat accidentele, catastro'ele5
Atunci uitam de noi, ne simtim intr-un 'el $uni, linistiti!
Daca va 'i prea putin rau, desi ma indoiesc, cu totii suntem extrem de saturati de toate astea, vom
a)uta trenurile sa o ia razna de pe sine, creierii sa z$oare pe pereti, tot ce ne scar$este sa 'ie sters,
scu'undat si ars! 2ocul va puri'ica tot! 2ocul tre$uie sa ne apere, sa ne eli$ereze!
Iar eu voi deveni o persoana normala! Voi desena prin li'turi, ma voi amuza! 3u mai are rost sa
ma dro%&ez, pra$usirea a si inceput! Voi rade si voi mer%e inainte 'ara dureri de cap! Va 'i, este,
misto!
Apoi, voi lua o supradoza si voi ster%e tot!
-+! Despre li$ertate si ziduri
(i-a placut, *uru, ca nu ai rupt ca de o$icei ceea ce ai desenat! (i-a placut 'oarte mult! Sper ca
imi vei umple li'tul cu desene de-ale tale, stii ca-mi plac! Si peretii din $loc! Imi place ca asa nu
poti rupe, oricat ai vrea! 3u poti distru%e cu aceeasi le)eritate peretii, zidurile ca pe o &artie sau
ca pe o panza! Tre$uie sa vii mai des la mine, si din cauza ca mai desenezi prin li't! Ar 'i 'oarte
misto ca oamenii sa vina ca la expozitii in acest li't, iar eu sa nu mai vreau sa ies din el! .n li't
pana la Dumnezeu! *uru, termina de desenat li'tul si &ai sa urcam in el pana la Dumnezeu!
De 'apt, desenele din li'tul tau nu au 'ost primele pe care nu le-am rupt! (ai tii minte cand am
plecat in calatorie, cand am a)uns pe la Amsterdam, la *erlin5 Atunci mi-ai zis la intoarcere ca
arat 'oarte $ine, ca parca am mai intinerit! #&iar asa a si 'ost! (-am intors eli$erat de ceva %reu
ce ma scu'unda din ce in ce mai )os! Apropo de Dumnezeu, pe care l-ai amintit!
1a Amsterdam m-am intalnit cu cativa prieteni care o taiase si care au ramas acolo de'initiv!
(er%eam in $aruri in care toti erau dro%ati, unde nimeni nu avea trea$a cu tine, puteai sa te
dro%&ezi in ultimul &al, puteai sa te in)ectezi c&iar acolo! Era o pace, o muta intele%ere intre toti!
#ineva dormea cu capul pe masa, nimeni nu il deran)a pana nu isi termina somnul, cineva privea
cu orele pe 'ereastra, cineva picta, citea, cineva pur si simplu radea in ultimul &al, cineva dansa!
Apoi treceam prin 'ata vitrinelor cu prostituate! Erau toate %oale si 'oarte 'rumoase! Era ceva
extraordinar sa treci asa pe strada si din vitrina sa-ti zam$easca o 'emeie 'rumoasa, a$solut %oala!
Iti venea sa crezi ca ai 'umat prea mult, ca nu poate 'i adevarat, ca ai &alucinatii! Si totusi, cat de
dro%ati eram, cat de multicolore erau razele soarelui, era adevarat, era pe $une!
Era ceva incredi$il in atmos'era aia, iti venea pur si simplu sa urli de $ucurie! Apoi zile de
ploaie! Iti parea ca nu se mai termina! Ploaia spala tot!
In *erlin m-am oprit intr-o zi lan%a zid! #ineva picta ceva alaturi! Avea si spra8uri! I-am cerut
cateva culori si am mers la zid! Am desenat asa cum nu mi se mai intamplase pana atunci! Am
desenat un soare or$itor, niste nori ca niste pernite, am desenat marea, muntii, m-am desenat pe
mine, pe prietenii mei, te-am desenat acolo si pe tine! Erai vesel si aler%ai prin nori! (i-am
desenat cainele, am desenat tot ce mi-a trecut prin cap in acea transa! 3u ma simtisem niciodata
asa 'ericit! *aiatul de la care Imprumutasem spra8urile ma privea! (i-am privit mainile murdare
de toate culorile, la 'el erau si &ainele! Din re'lex mi-am intins mainile spre zid, spre desenul pe
care am vrut sa-l rup si am inteles atunci ca am 'acut ceea ce nu voi mai putea distru%e niciodata!
3ici macar nu aveam de ce sa rup ceea ce 'acusem! Era tot ce simtisem mai 'rumos in viata mea!
3u mai erau cainii de care ma in'ricosam atunci cand terminam desenul, nu mai erau ciorile, nu
mai erau dracii, nu mai era zidul @ era sentimentul 'ericirii mele! Stii, ca atunci cand te dro%&ezi
si ai &alucinatii care Iti produc sentimente pe care nu ti le poate produce viata asta de cacat!
De atunci am inceput sa mai desenez pe $locuri, pe pereti! Do, dar nu mai e acelasi lucru sau
macar ceva asemanator, nu, poate mer%em in *erlin sa-ti arat zidul, nu zidul de 'apt, sa-ti arat ce
simt eu cand sunt 'ericit! Aici desenez iarasi caini, so$olani, $roaste, linii ce ma inspaimanta, ce
vin parca impotriva mea, 'iindca simt ca aici zidul e prea mare, mult prea mare, am si inceput sa-
mi desenez peretii camerei, li'tul tau, peretii 'acultatii si %ardurile de $eton pe lan%a care trec!
Do, simt ca daca nu termin de colorat tot o sa inne$unesc, ma dilesc de-a $inelea!
*uru, dar cum ai putut sa te desenezi pe tine pe zid5 Te vezi in &alucinatiile tale5
Dormind! (i-am desenat si respiratia! Era vie! Stii, cred ca de un somn $un avem nevoie noi toti,
de un somn lun%, 'oarte, 'oarte lun% care sa ne ia o$oseala si $oala! Iar cretinii sa moara! Iar cand
ne vom trezi sa ascultam 1imp *izkit, Papa 7oac&, (assive Attack si sa 'im 'ericiti! Sa ascultam
muzica depresiva si sa ne simtim $ine! Alt'el o sa inne$unim cu totii! Do, cred ca de)a am
inne$unit cu totii! .ite ca de)a ne-au cazut %andacii si tantarii in ca'ea @ $lea!
--! Viata clinica
Prima oara nu mi-a venit sa cred! S-a intamplat asa ca m-ai vazut si tu! (-ai salvat, de 'apt! 3u
stiu daca tre$uia! 4ricum!
2umasem toata ziua &asis cu $aietii! A)unsesem intr-un stadiu cand nu ne mai lua, noi aveam
impresia ca nu ne mai ia dracului odata! .ltima oara seara am luat o doza du$la-tripla ca sa
simtim si noi ceva! 1a inceput ras! 2umul $uli$uleatorului se trans'era in creierii nostri! *rusc
am realizat ca ma ridic, ca ma duc dracului! #ulorile ma loveau peste 'ata, asa ca am cazut in pat!
(uzica se amesteca cu mii de z%omote ce se acopereau unul pe altul 'ormand un 'el de liniste!
Atat! Atat!
Simteam cum ma scu'und in pat, cum su$ mine e o %roapa imensa si eu tot cad, tot cad si nu se
mai s'arseste odata! Disparuse acel soare ce ma inunda de $ucurie si venira culori lic&ide
amestecate ce ma ster%eau, imi intrau in oc&i, in creier si nu vroiau sa iasa de acolo decat 'oarte
%reu, prin porii craniului care insa erau prea mici, asa ca ma simteam ca curva unui detasament
'ututa de toti de cateva ori, asa-s soldatii nu se satura repede, si apoi aruncata peste %ard stoarsa
de orice simt de orice um$ra de %and! *aietii erau si ei dusi, se mai plim$au prin camera, mai
cadeau pe )os, mai $orau la c&iuveta, in li%&ean, altul se tavalea pe podea! #ineva incerca sa
vor$easca cu mine! #ineva imi dadea palme si imi desc&idea oc&ii!
Asta ma oprise oarecum din caderea mea! Incerca sa ma aduca la supra'ata, cert e ca nu mai
vedeam nimic, nimic din realitate! Am vrut sa-mi ridic o mana sa vad cine e alaturi, dar nu mai
puteam 'ace nici o miscare, nimic! Intr-un s'arsit te-am vazut! Erai alaturi, imi dadeai palme si
apasai cu palmele pieptul meu! 7espira, respira, auzeam va%! Dar plamanii nu ma mai ascultau,
aerul devenise ceva lipicios, imposi$il de tras In plamani! Apoi dispareai! Adica nu te mai
vedeam, nu te mai auzeam! Doar uneori, asa ca intr-un 'ilm 'acut din $ucati te zaream, te
auzeam, misca-te, te ro%, misca-te, respira, apoi iarasi intuneric!
3u stiu dupa cat timp culorile s-au inmuiat, sunetele s-au 'acut mai clare! Deasupra, pe cer,
z$urau avioane! 3ucile cadeau din nucul din 'ata casei! .n motan aler%a cu un porum$el In %ura!
Incepuse sa ploua! (a vedeam in 'ata casei! Iesisem cu picioarele %oale pe iar$a si aler%am prin
ploaie! (ama ma stri%a sa intru in casa, alt'el o sa racesc, dar eu nu o ascultam, continuam sa
aler%, sa tip printre z%omotele 'ul%erelor! (a vedeam de undeva de sus! Vedeam si casa si nucul,
casa, mama, apa! Eram mic si 'ericit!
(-am apropiat de acea ima%ine pana cand ti-am simtit palmele pe 'ata mea! Pe pieptul meu!
Apoi ti-am auzit si %lasul! Do, esti un tampit, respira, nu 'i prost! Am in%&itit aerul cu %reu! (a
simteam asa de parca as 'i pus cu 'orta sa $eau miere, nu miere, e rau zis, namol, da, parca
respiram namol, tu stateai alaturi, speriata si 'oarte suparata! Am vrut sa-ti zic ceva, dar nu am
putut, nu am putut nici sa %andesc! Prin 'ata oc&ilor mi-a aler%at un iepure, apoi din urma lui s-au
intins vreun metru oc&ii unui lup! *rllllllll! .n scurtcircuit in creier! (a %andesc daca m-ai vazut
cum aler%am prin ploaie!
Imi dau seama de situatia mea )enanta! (-ai %asit ca pe o le%uma! A tre$uit sa ai %ri)a de
respiratia mea! 3ici nu aveai macar cu cine vor$i! Iti va trece - %andesc! #e e val ca valul trece!
Doar ca o sa ma %ruzesti! De ce esti narcoman, nu poti termina cu cacatul asta5 3u ai %ram de
vointa5 Esti terminat5 Iti voi raspunde de ce! De ce, dra%a5 (ai lasa-ma odata in pace sau du-te
draculuiB Apoi vei tranti usa! Apoi eu ma voi dro%a iarasi, voi iesi din 'antasmaticul camin MVI,
voi lua un troleu si voi veni la tine! 3ici nu vei o$serva ca sunt dro%at, sau nu vei vrea sa o$servi!
3u imi vei reprosa nimic! Sunt o$osit, iti voi zice, sunt o$osit, ma intind un pic!
Voi inc&ide oc&ii si voi vedea cum se intind oc&ii dupa iepurasul ce 'u%e! Voi vedea cum iepurele
rade in timp ce lupul cade intr-o copca! Apoi ima%ini de la un concert! Apoi voi desc&ide oc&ii!
Va 'i dimineata! Voi simti o nevoie ur%enta de a ma dro%a! De-aia, de-aia, dra%a mea! Do, ce 'aci,
ma vei intre$a! Sunt %ra$it, plec! .nde5 Si aici iarasi o scena de telenovele! .ite-asa! #ontinuu!
Plus o mica cearta! Plus altceva! Plus mai da-le pe toate dracului odata! Asta simteam eu atunci,
inainte de a ma dro%a! Acuma incerc sa nu ma mai dro%&ez, dar stii ce simt, stii ce simt tot
timpul inclusiv atunci cand dorm, caci mi se 'ace sila si vreau sa ma trezesc5
(ai da-le dracului pe toate odataB
Incerc tot timpul sa tra% o linie, sa pun odata punctul, nu se poate sa nu se poata, incerc tot
timpul sa 'ac ceva ca sa nu mai 'iu considerat un im$ecil, dar de%ea$a, dra%a mea, nu pot, nu pot,
inne$unesc, de 'apt ce vor toti de la mine5 #e5 Sa ma im$rac la sacou, sa vor$esc 'rumos, sa
zam$esc celor cu care vor$esc, sa le zam$esc celor care vor sa ma 'uta, sa nu le mai zic ia mai
su%eti pula, 'utu-v-as muma-n cur5 #e vor toti de la mine5 Incadrarea in societate5 #are
societate5 Asta, care vrea sa se incadreze in 3AT4, care-si ridica poala cand cineva ii arata pula5
(i-e sila, vreau sa tra% un 'um, un mic 'um, sa mer% la pescuit, sa pictez, sa ascult muzica si sa
ma simt $ine, vreau sa cant la c&itara, vreau sa te iu$esc pe tine si toti sa ma lase in pace, vreau
sa $eau o $ere, o cola! De ce e imposi$il, de ce prietenii mei isi ies din minti, de ce tot timpul
cineva imi omoara cainele, de ce tre$uie sa explic ceva, de ce tre$uie sa-mi explic ce vreau sa
spun cand totul e clar, totul e demult clar5
De-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de -ia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia,
de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia,
de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia,
de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de-aia, de oaia!
-,! Pacientul sovietic
Sa $eau o ca'ea, sa-mi 'umez ti%ara! In liniste! #um mureau In 7omania, 2ane5 #um mureau cei
care Incurcau5
Pai, eu stiu de cateva metode! "! Erau Intinsi pe $eton, li se punea o $lana pe spate si dadeau cu
$arosul! 3u ramanea nici o urma! Totul curat! DupCaia pacientul murea 'rumos Intr-un spital din
cauza plamanilor uscati, a dia'ra%mei rupte! Tot auzeai0 a 'ost om $un, saracul, dar a murit de
plamani! 4ameni ce nu mai puteau respira acel aer! 4ricum s-ar 'i Inadusit, nu5 4ricum murim,
nu5 (ai da-mi un 'um E a, ce $ine eB parca as z$ura un pic, dar mi-e lene! Sa-ti mai povestesc5
Esti sadic5 3oi oricum o sa avem o alta moarte, de supradoza, de sila!
Si +! Sau cancer! Zicea cineva ceva aiurea si imediat auzeai0 a murit de cancer, saraculB A)un%ea
sa te %andesti la ce nu tre$uia si cancer, asta e, domnule, n-ai ce-i 'ace! Intr-o saptamana a'lai ca
ai cancer si In aceeasi saptamana mureai! Totul repede, nu asa ca acuma, treci prin zeci de etape,
astepti zeci de ani pana mori, nu, atunci se murea repede, si acum se moare repede, dar acum
oarecum mai pe 'ata, desi nu stii de cine @ pacB In cap un cartus si %ata! (ori prostB (ai tra%em
un $uli$uleator5
De ce nu, $lea5 Parca-ti da viataB TineBE la noi In Sovietkii Soiuz aveau in'arct! #and vor$ea
cineva prea mult sau ce nu tre$uie! Ai nostri aveau inima sla$a! Sau In accident! Dar In %eneral
tre$uia o moarte naturala, ce nu vor$este omuC Inainte de moarte5
#e tot ne %ruzim cu c&estii din astea5 Aai sa dansam mai $ine! Doar nu am curnit ca sa ne
%ruzim! 3e-om %ruzi la at&adneac, &ai sa ne pricalim! #andva o sa tre$uiasca sa 'im si noi
seriosi, Iti ima%inezi5 Sa 'im ca si cretinii de $a$aci! Sa ne cur%a tot timpul mucii si $alele, sa
privim atent la sema'or cand trecem strada, pana la urma stii cu ce vom 'i rasplatiti5 #u mi)loace
de transport %ratuite! 3e vom plim$a toata ziua prin trolee, auto$uze, tramvaie si vom discuta asa
Intre noi cat de pidari ni-s copiii! Tre$uie doar sa ne Incadram In societate, tre$uie sa ne )ucam
rolurile pana la capat, crezi ca te tine mult sa te dro%&ezi asa5 Pana la urma tot alcoolici au sa
termine toti, e permis de societate!
Stii ce e interesant5 Acum In 'osta .niune Sovietica se moare din cauza $auturii! Aproape
nimeni nu mai are $ani de vodca, vin, alte $auturi normale! *eau tot ce %asesc, $eau de crapa! De
exemplu @ spirt te&nic! Amestecat cu apa! Au senzatii tari o perioada, apoi paB Si nimeni nu se
mira! Se asteapta la orice! Au trait In cel mai puternic imperiu, au 'ost salvatorii rasei umane de
cainii $ur%&ezi, ca sa se trezeasca acum ca nu-s de 'apt decat niste nimicuri, cacat! Tot In ce
credeau a Inceput sa puta, s-a stricat! .nii au mers mai departe asa din inertie! Si-au Innoit doar
voca$ularul, de 'apt au Inlocuit niste termeni @ 1enin cu Eminescu sau Ste'an cel (are, cincinal
cu privatizare, comunism cu postmodernism, sau nationalism, sau sincronizare! In rest, aceleasi
discursuri @ dreptate, 'raternitate, omenie, durerea poporuluiE cacat! 4 la$a! Decat sa-i asculti
mai $ine te caci! #eilalti sunt alcoolicii, unii dintre ei sunt cretini care c&iar au crezut In toate
la$ele alea! Acum nu se mai orienteaza, sunt ca animalele care si-au pierdut stapanul, nu stiu In
ce parte s-o ia, sunt man%a, traiesc pe (arte sau dracuC stie unde! Astia $eau de crapa, $eau de se
pisa pe ei! Isi vand mo$ila din apartamente, &ainele, tot, pentru ceva $autura! Se trans'orma In
niste animale $aloase, cacacioase! Pana la urma spirtul ala Ii puri'ica, scapam de ei! Dar cu
ceilalti ce 'acem5 .nde sa-i ducem5
Si In 7omania e la 'el, Ii poti studia c&iar In universitati! Toate re$uturile sunt pro'esori! Toti
alcoolicii si pidarii! Dau curuC la $ataie pentru o $om$onica, ca mai apoi sa arate la studenti ce
pizdosi Is! Stii $ancul ala5 #and un copil aude cum tat-so o convin%e pe ma-sa s-o 'uta-n cur,
o'erindu-i In sc&im$ o $lana! Apoi vine cu 'undul Intins spre taica-so si Itata, tata, vreau si eu
$icicletaBJ
1asa, $a, &ai sa vor$im mai $ine despre curve!
-:! 1a Inaltime
.neori e 'oarte %reu sa te trezesti In aceeasi camera, sa vezi aceeasi pereti, aceleasi postere,
aceleasi 'ete! .neori e mai %reu sa-ti privesti prietenii decat sa te vezi In o%linda! Iei repede o
doza ca sa nu %andesti prea mult! Dar cand esti prea %ruzit nu a)uta! E si mai rau! Atunci tre$uie
sa pleci! 4riunde, dar de dorit In acele locuri unde &alucinatiile tale sunt mai aproape de realitate!
Iei trenul si pa! Dai niste $ani controlorului, ca-i pacat sa-i dai statului, privesti trist pe 'ereastra,
intri In $uda si-ti iei doza! .n pumn de pastile sau niste iar$a! Sau si, si!
Eram varza, ma In%rozeam cand ma %andeam ca a doua zi va tre$ui sa ma trezesc dimineata!
Atunci am simtit ca tre$uie sa plec! (i-am luat rucsacul si am 'u%it In munti! #and ai oc&ii rosii
si Iti scoti oc&elarii de soare! #and Incepi sa transpiri, sa o$osesti, sa mai cazi pe )os, Iti strici
Incaltamintea si &ainele! 3imic nu conteaza cand stii ca la urma vei a)un%e In var'ul muntelui!
Sus aerul Iti loveste plamanii, soarele Iti sta ca o palarie, iar norii ca o plapuma! #reierul nu va
o$serva nici o di'erenta Intre &alucinatii si realitate! In munti nu tre$uie sa 'umezi iar$a! E prea
'rumos! Ai impresia ca mananci aerul ala, nu ca Il respiri!
4rasul Iti sta la picioare atunci, totul Iti sta la picioare! 3u ai timp sa mai %andesti! De aia nu-i
$ine sa a)un%i In var'ul muntelui cu teleca$ina! E acelasi lucru ca si a 'ace copii cu prezervativ!
.rcarea te 'ace rupt de o$oseala, dar e o o$oseala $ene'ica, de om li$er, care ale%e! Aici nu mai
%andesti! #ulorile, %ustul, mirosul, totul e incredi$il! Te simti ca o su%ativa! 3u reusesti sa
Intele%i tot, nici nu ai nevoie, esti pur si simplu In transa! #el putin asa simt eu!
In var'ul muntilor nu simt nevoia de a ma dro%a! (untii ma linistesc, Imi sunt $ene'ici! E $estial
sa vezi tot ra&atul de civilizatie la picioarele tale! De aici simti ca totul e 'ara nici un rost! (untii
nu pot 'i construiti! Sau 'alsi'icati! Poti sa arunci doar o piatra In )os! 3u poti scuipa mai sus de
tine!
Imi amintesc de 6opkil! #um curata carto'i si Imi vor$ea cu capul In )os! #a Isi $a%a pula, In
'acultate, In tara! Daca nu va putea le%al, va urca Intr-un mar'ar si va sta acolo pana In Italia sau
altundeva! Dar parintii ce ti-ar zice, l-am Intre$at atunci! (-ar omorI! (a distra 'elul In care
6opkil citea scrisorile de acasa! 3e citea si noua cateodata pasa)e Intre%i! Sa mear%a la $iserica,
sa Invete, sa manance si sa doarma la timp! De 'iecare data cand termina scrisoarea o arunca la
cos! 1a o $ere, $aieti5 #o$oram din amaratul de camin MVI si ne 'aceam varza! .neori e $ine si
sa te Im$eti, nu numai sa te dro%&ezi, cica scoate stresul! Tu ar tre$ui sa stii mai $ine!
Parintii lui 6opkil nu si-l ima%inau pro$a$il $and o $ere, nicidecum dro%andu-se! 3u stiu, uneori
am impresia ca toti sunt rupti de realitate! #a nu sunt total inconstienti, dar se simt mai $ine In
izolarea lor! (ai inocenti, mai invulnera$ili! 6opkil arunca la %unoi invulnera$ilitatea parintilor
sai! 1-a Inceput nu l-am Inteles! Era un $aiat vesel care Insa cadea re%ulat In depresii 'oarte mari!
Vor$ea atunci despre sinucidere, uneori cand se certa cu cineva de-a$ia Il tineam sa nu-i taie
%atul, Isi $a%a pula instant! Apoi Isi revenea! (a %andesc ca i-ar placea muntii! Avea uneori niste
stari de $ucurie, de 'ericire care te molipseau! #are te 'aceau sa razi ca prostuC, desi vor$ea
$analitati! #red ca In munti s-ar simti excelent! Ar uita de ra&aturi, de vina sa ascunsa 'ata de
parinti! 2iindca parintii cu inocenta lor Il 'aceau sa se simta vinovat de toate ra&aturile pe care le
'acea el0 nu le-ar putea spune niciodata ca se lasa de 'acultate, sau ceva si mai realist, ca, de
exemplu, are si'ilis sau o prietena %ravida!
Poate ca mi-ar placea c&iar sa tra% o iar$a cu 6opkil pe var'ul muntelui! Asta asa, ca sa radem de
sa se rosto%oleasca pietrele sin%ure la vale! Sa ne tinem de $urta privind %andacii de )os
preocupati de pro$lemele lor! Dar si 'ara iar$a ar 'i $ine!
#red ca In munti ar 'i misto sa mori! Su'letul (ce-o 'i aia5 nu are unde urca mult! 7amane alaturi
c&iar daca te-a parasit! 4ricum, In munti nu ai nevoie de su'let!
-=! "+ aprilie "?="
In "+ aprilie "?=" Iura s-a desprins de pamant! Despre asta putin mai tarziu se vor scrie poezii,
romane, se vor 'ace 'ilme! Iura a a)uns In cosmos! A 'ost o casti%are a spatiului pe care o visase
la o ti%ara, la o pipa, la un paravoz, la un $uli$uleatorE de iar$a S&akespeare, Stalin, *ul%akov,
pe care o visase taranii lui Ste'an cel (are Inainte de lupta stand In 'ata 'umului de la ru%urile de
canepa! 3umai cine nu privise cerul cu stele pana la acel "+ aprilie "?="B 3umai cine nu-si
ima%inase ce se Intampla dincoloB #ati Isi luau doza privind cerulB Visand ceea ce va 'i, ceea ce
se va Intampla In continuare!
Si la "+ aprilie (IIn april, In april, s-a nascut IliciJ @ scria Gri%ore Vieru In a$ecedarele din care
Invatam noi Iuri Ga%arin a 'acut sa 'ie reale o parte din visele, din &alucinatiile noastre!
Dro%urile si cosmosul Intotdeauna au avut ceva In comun! 4 data cu z$orul lui Iura &alucinatiile
noastre, ale narcomanilor ce stiu a se dro%a, au prins putere, au devenit reale, mai reale decat
realitatea! A 'ost ceva asemanator0 tra%i un 'um, Inc&izi oc&ii, te vezi, sau vezi pe altii cum
Inoata prin vid printre stele, tot mai aproape de soareE apoi desc&izi oc&ii, pui televizorul In
priza si Il vezi pe Iura In cosmosB Il vezi cum se desprinde cu rac&eta de pamant si iata-l In
cosmosB Sa-mi $a% pula daca nu Iti vine sa Inne$unesti vazand asa cevaB Din pacate eu eram
undeva departe cand s-a Intamplat acest lucru, eram poate un mar, poate un caine, poate o ti%ara,
poate dracuC stie ceE Poate ca ar tre$ui sa 'ac un e'ort sa a)un% pana acolo, sa-mi ima%inezE
dar vad milioanele de zam$ete ale narcomanilor la a'larea acestei stiri! Vad $ucuria lor, acum
peste ,; de ani ma $ucur si eu, nu stiu, asa Imi vine, nu stiu daca Intele%i, dar pur si simplu Imi
vine sa &o&otesc cand ma %andesc la asta!
S-a vor$it mult, se va vor$i Inca mult despre asta, se spune ca nu el a z$urat, ca a 'ost ales pentru
zam$etul lui 'rumos, ca a 'ost mai apoi lic&idat si ca nu a 'ost nici un accident motivul mortii lui!
Se vor$este ca despre S&akespeare, de exemplu! #a despre lucruri trasnite de care esti aparat,
'ata de care zam$esti ironic! .ite-asa, $lea!
Imi amintesc cum ne radeam pe cap cu So$o ca sa 'im mai aproape, sa tinem le%atura cu
cosmosul! #&iar simteam, c&iar simt! Sau cand ti se rupe ceva In tine si pana atunci nu Iti puteai
nici ima%ina asa ceva! #e vreau sa spun5 Doar ca &alucinatiile sunt reale, prind viata! Si ma cac
eu pe telenovelele, pe poeziile si pe prozulitele voastre anemice! Astea c&iar nu apartin realitatii,
sunt Intotdeauna cu un pas, cu doi, cu trei In urma! 3iste scormonituri In cacat In cautarea unui
sens cica, idee! De unde idee In cacat5 1im$rici, peste tot lim$rici si cacat!
#u Iura a 'ost alta trea$a, nu conteaza daca a existat sau nu! Tre$uia sa existe! Aalucinatiile nu
vin din cacat, ci din 'um! 2umul te Inalta, desi nu e termenul potrivit pentru trea$a asta! Zici ca
vor$esc despre poezii, nu, vor$esc despre viata, despre realitate! .n Iura nu poate tine mult, desi
era puternic! S-a vor$it c&iar ca a 'ost alcoolic si narcoman! Asta nu ma intereseaza, a 'ost trea$a
lui! .n Iura se uzeaza repede! .n Iura de 'um, un Vasotki de 'um, un S&akespeare de 'umE nu,
nu poate tine mult! 2iindca toti scormonesc In cacat! 2iindca nu stiu a se dro%a, 'iindca nu prind
mirosul ier$ii ce se lea%ana, nu mananca aerul din munti, nu traiesc culoarea noptii, a norilor,
mirosul unui tranda'ir al$, de unde-n pixuC meu ar putea avea aripi astia, de aripi de cacat c&iar
ca nu am auzit!
Vasotki In masina lui! 2luierand! (arina Vladi @ sotia lui, va povesti ca In timp ce Il 'ilma a avut
vreo sapte - opt accidente, dar 'luiera mai departe, Vasotki asta a 'ost si el dat dracului, %lasul ala
al lui mai %reu ca al lui (ax #avalera c&iar! #uvintele alea ale lui care te z%araiau mai ceva ca
%lasul! Vasotki care si-a $a%at pula si neavand viza a mers asa pana-n America, sa mai cante
ceva! Apoi a avut puterea sa se Intoarca acasa! Desi stia ce Il asteapta acasa de la patanii de la
6G*! #are $a%a dro%uri In el de-ar 'i murit un detasament de partizani, care $ea pana uita de el!
#are sarea peste cap, mer%ea In maini, de credeai ca nu-i adevarat, de unde dracuC avea
narcomanuC ala atata putere5 Doar nu din cacat! Tocmai, nu din cacat! #acat e restul! (untii,
accidentele, %lasul lui, puterea erau din alte parte! De altundeva, de unde nu se simte mirosul de
cacat, de-aia a avut nevoie de dro%uri, de vodca!
Apoi Vasotki a murit! #ica a avut in'arct sau asa ceva! #a Ii cur%ea san%ele pe %ura ca dintr-un
%&eizer! #e simtea oare Vasotki cand era rupt pe podea si cand dupa mesa)ul unui necunoscut
venea (arina Vladi si Il ducea acasa5 #e simtea atunci cand desc&idea oc&ii5 #and a'lase ca
tatal sau Il toarna la tovarasii de la 6G*5 #ine vrea sa-mi spuna ce miros simtea el atunci5
Apoi Ga%arin a murit! Asa cum si aparuse! .n accident! Toate sunt accidente, doar cacatul din
'iecare zi e ceva normal! 3u poti spune ca te caci accidental! #acatul de zi cu zi este etalonul
ordinii societatii noastre! #el care z$urase In cosmos n-a rezistat la un antrenament!
Dar ei sunt certitudini din &alucinatiile noastre! Ei sunt realitati! Sunt mai reali In &alucinatii
decat In viata aia de cacat! Ei sunt &alucinatii ale acestei vieti! 3u-i poti ne%a! 4ricat te-ai
screme!
(ai tra% un 'um! Pentru li$ertate, pentru Vasotki, Ga%arin, pentru patria mea, desi nu Intele%i
pro$a$il ce vreau sa spun, pentru iar$a cea verde, pentru Dumnezeul nostru, pentru toate cele
&alucinatorii care ne dau putere, ne dau viata! Pentru toate cele 'rumoase ce urca pana la urma la
cer dintr-un $uli$uleator! Dintr-un $uli$uleator 'ermecat!
Amin!
-<! Aarms
.n $aiat care mer%e la cursuri, Invata, )oaca 'ot$al, caruia Ii place ceva, dar 'ace altceva! 1a
Inceput mi-a 'ost %reu sa-l Intele% pe Aarms! Dup-aia mi-a placut si c&iar ne-am Imprietenit! E
unul dintre cei mai ciudati oameni pe care i-am Intalnit vreodata! Simpatic, destept, vicios! .n
$aiat care mer%e la serviciu In sacou, iar prin apartament In &anorac cu 3irvana!
Aarms reuseste sa le 'aca pe toate! Pana sa-l Intalnesc mi-ar 'i 'ost %reu sa-mi ima%inez asa ceva!
Sa 'ii cel mai $un student din universitatea ta, cel mai vicios, cel care reuseste sa 'aca tot ce vrea!
De 'apt, nu stiu ce vrea Aarms! 3u stiu daca Il Intele%! Poate ca da, poate ca nu! Sunt si%ur ca
toti care Il cunosc simt si ei acelasi lucru, iar daca nu, Inseamna ca nu Il cunosc! Eu le-am
Incercat pe toate, Imi zicea Aarms, daca crezi ca nu m-am dro%at, %resesti! Pe la paispe, cinspe
ani um$lam rupt! Apoi m-am lasat!
As putea spune ca e cel mai linistit dintre toti prietenii mei! Dar as putea spune si contrariul!
Prima oara cand l-am vazut cu mainile $anda)ate, nu mi-a venit sa cred! Se certase cu o %a%ica,
sau asa ceva, si a spart toata 'aianta din casa, ca sa n-o omoare, sau din alta cauza! E politicos,
dar are un umor ne%ru, adesea a$)ect! .n om pentru care ordinea sta pe acelasi ra't cu anar&ia!
Aarms 'ace parte din societate, e respectat, poate c&iar temut! Paralel cu acest lucru e ceva ce Il
macina, pe ce se raz$una, ce nu-i convine! Aarms e 'oarte $un In ceea ce 'ace! Dar ceva nu-i
convine! #eva Il 'ace sa 'uta aceeasi societate pentru care lucreaza! 4rdinea nu Inseamna pentru
el doar Im$racamintea, vor$ele, stilul de viata impus de serviciu, ci si orarul curvelor sale!
2iindca Aarms are un orar cu curve! Azi vine Geta, Dina sau cine dracuC5 Stiu ca m-am Inteles
cu una din ele, dar cu care5 Ast'el de pro$leme are Aarms! 2ace adesea or%ii cu cole%ii sai de
serviciu, dar e si cel mai $un de acolo! Ziua slu)indu-si societatea, noaptea 'utand-o! Apoi spala
cu vodca!
2iindca Aarms si $ea! Si atunci e 'oarte vesel sau 'oarte ne$un! Si asta depinde! *ea cu curvele
lui, care nu stiu una de alta, cu cole%ii, cu prietenii! Atunci vor$este mult si toti Il asculta, 'iindca
toti sunt 'ermecati de Aarms, treaz, $eat, a$erand sau 'iind 'oarte Intelept! Dar dimineata Il doare
capul, se po&mileste cu moare, apoi cu $ere dupa lucru, dar mai Intai pune caseto'onul In priza si
asculta de dimineata muzica care Ii place cel mai mult!
2iindca lui Aarms Ii place 'oarte mult muzica! S-a lasat de dro%uri, de 'umat, dar de muzica nu!
Asculta Intotdeauna de dimineata ceea ce Ii place cel mai mult, ca sa-i mear%a ziua $ine! Se
plim$a prin camere In c&iloti cantand sau 'luierand! Daca e multumit, daca nu se simte mai rau
decat atunci cand dormea! 2luiera si canta de zici ca e cel mai 'ericit om!
2iindca Aarms le are si cu muzica, cantase candva Intr-o 'ormatie, dar a renuntat pentru
si%uranta carierei sale, care iata Il ridica tot mai sus, de unde privind In )os Incepi sa ametesti!
Dar care Il si macina, Ii da o stare de depresie si de ne$unie!
2iindca Aarms mai are (tot mai des acum stari de depresie si de ne$unie! (ai strica mo$ila din
casa, mai pune cuiva cutitul la %at! Despre Aarms as putea sa-ti povestesc o %ramada de c&estii,
dar Aarms are stari depresive si zice ca simte ca Inne$uneste!
(ai nou, Aarms s-a apucat iarasi de 'umat! Intele%i sau nu5
-N! Vama
Sa-ti povestesc cum treceam vama! Sa-mi $a% pula daca nu e cel mai scar$os lucru din drumul
dinspre 7( si 7omania si invers! Podul de 'lori e un pod care a vrut sa acopere cacatul dintre
7( si 7omania! Dar e imposi$il! (irosul cacatului e cel mai puternic lucru ce lea%a aceste tari,
tarisoare, si nu poate 'i acoperit cu 'lori sau carti trimise dinspre Inspre! A)utoare! 7omanii sunt
pidari de ti%ani spun romanii din 7(, si $asara$enii sunt toti niste criminali, niste porci de rusi,
spun romanii din 7omania!
1ucrul acesta se vede cel mai $ine la vama! 4data cacatului de vames roman nu i-a placut ca port
$atic pe cap si a Inceput sa urle de parca l-as 'i 'utut In cur prima oara, iar el ar 'i 'ost o persoana
'oarte morala! Altadata cerceii! Altadata ca 'umam cand el Imi um$la prin %eanta! Din cauza asta
mi-a scos c&iar si ti%arile din pac&et, mi-a um$lat prin $uzunare, mi-a scos toate actele din port-
document, mai ca nu s-a uitat In cur, dar a zis ca asa va 'ace data viitoare daca voi 'uma In 'ata
lui! Astea sunt relatiile moldo-romane! Desi%ur, In alte dati Imi puneam ciorapii )e%osi deasupra
%entii, mai mult sau mai putin Intamplator! Drumul de o zi si o noapte e nimic 'ata de acest popas
la vama! As mai 'ace vreo cinci ore cu trenul numai sa nu mai vad moacele de pizde Imputite ale
vamesilor! Poate ca sunt mai rai ca %a$orii, ca mentura, dar e %reu de comparat un cacat cu altul!
Sa nu crezi ca vor$esc numai despre aia romani din 7omania, si ai nostri sunt la 'el! Prostia,
cacatul sunt %eniale 'iindca sunt toate la 'el! #e sa-i 'aci, asta e podul de 'lori! Desi%ur, se mai
Intampla sa vezi si pe acolo cate vreo 'ata cat de cat umana, dar asta mai rar! Se mai Intampla sa
a)un%a si pe la vama cate un 'ilolo%! 2ilolo%ii, saracii, sunt In stare sa 'aca orice! A$solut orice,
daca li se permite!
3u Prutul separa aceste tari, ci cacatul pe care si-l toarna reciproc In cap! #ineva spunea ninavi)u
pi rumani istia cI tat Is cu cararusa pi ni)locu capului, iar altcineva ca $asara$enii astia, pa $une,
toti sunt cretini, n-am vazut nici unul normal!
#and am a)uns In 7omania am Inteles ca drumul meu nu s-a terminat aici! #a va tre$ui sa mai
mer% mult pana sa a)un% undeva unde sa ma simt $ine! Poate ca cel mai $ine e cand stai pe loc,
cand crezi ca In alta parte e mai misto, nu stiu! Toti de varsta mea vor sa o taie undeva! 4riunde,
numai nu acolo unde suntem!
*asara$enii au mandria cretina ca sunt $asara$eni, de parca ar avea vreun merit prin 'aptul asta
(ca americanul ala de care Imi povestea *uru @ tipa la toti ca e american, de ziceai ca e 'ecioara
(aria, Imputitul de texan, iar rom! din 7om! sunt complexati ca sunt romani cand a)un%
altundeva, se 'ac mici, mici si se urasc din cauza ca s-au nascut romani si pe toti romanii pe care
Ii Intalnesc din cauza ca le amintesc de ori%inile lor!
Aceste doua tari In care totul e putred, In care se vede doar distanta milimetrica dintre ele, nu si
altceva! Doua palme ce-si tra% palme $otului comun! Scene de epilepsie patriotica si de pipi
Impotriva vantului! Sau de nu mai stiu eu ce! 3umai nu de ceva sanatos! Dar tu stii mai $ine! Ai
putea tu sa-mi vor$esti despre lucrurile astea! *ine, $ine, vor$esc eu!
Dar mai $ine sa nu vor$im despre asta! Imi vine uneori sa 'ac ce am 'acut cu casa parintilor!
2umul puri'ica tot! Dar va tre$ui mult 'um! #acatul arde %reu! 1im$ricii nu se Ina$usa usor! Stiu
ca e %retos, dar, pula mea, nu a mea e vina, nu a mea e vina ca se 'ura, ca se omoara, ca parintii
Isi 'ut 'iicele, ca ne cacam mai mult decat suntem, ca ne $a%am pula instant In toate, ce te uiti asa
manca-ti-as5
-?! Galilei
Galilei era solutia! Galilei descoperise ceea ce ne tre$uia! Era un tip tacut, care parca tot timpul
se %andea la ceva! (er%ea la scoala numai In sesiune, avea numai note $une! Descoperise!
Graalul! Descoperise multe c&estii! #&iar si pentru sesiune! In sesiune Isi prepara o su$stanta
care Il 'acea o perioada 'oarte rezistent, nu mai avea nevoie de somn, tot ce citea memoriza, iar
mai tarziu uita tot!
2acea tot 'elul de experimente! #om$ina pastile, su$stante! Pentru 'ormula 'ericirii! Ai examen @
asta, esti In depresie, esti o$osit, vrei ener%ie, Galilei Iti %asea ceea ce-ti tre$uia! 1e Incerca pe
toate! 1a prieteni @ %ratis sau cu pretul platit de el, unora le vindea, altii erau co$ai! *a%a-ti asta
In cur, sa vedem ce e'ect are! Sau in)ecteaza-ti asta! Sau 'umeaza asta! Adevarul e ca niciodata
riscul nu era prea mare! Pentru un narcoman! #aci Galilei avea simtul masurii, controla
cantitatile, prezicea e'ectul!
.neori nu iesea cu lunile din apartamentul sau! #and mer%eai la el, c&iar de la intrare te lovea In
nas o du&oare de medicamente, de tot 'elul de su$stante! Il %aseam muncind, In transa pe )os sau
In 'otoliu, cu oc&ii peste cap! #and ma vedea Isi lua o doza ca sa-si revina, apoi devenea vesel,
vor$aret!
Apoi, ca niste traditionalisti, $a%am o iar$a! Pentru amintirea vremurilor $une! (ai radeam, mai
priveam un 'ilm! Galilei spunea ca poate va descoperi su$stanta ce te tine toata viata 'ericit,
vesel, optimist si plin de ener%ie! Glumea, dar cred ca atunci cand experimenta pra'urile la asta
se %andea, asta vedea el In &alucinatiile lui!
(ainile Ii erau toate %aurite de in)ectii, la 'el venele de la picioare, lim$a! Sla$ise mult In ultima
vreme! Pro$a$il si plamanii i se cam Im$i$asera cu putoare! 3u mai vor$esc de stomacul lui!
.ita sa manance! #and se simtea sla$it $a%a o pastila su$ lim$a si era plin de ener%ie In vreo
cinci minute!
2acuse ceva asemanator pastilei speed si ne dadea cand mer%eam la vreun concert! Eu ma
amuzam caci speed In rusa Inseamna sida! Acolo nu mai stiam de unde avem atata ener%ie!
Saream si aler%am ca idiotii, ne simteam Intr-adevar 'oarte $ine! (ai dadeam cate un cap de
pereti de 'ericire, eram ca Intotdeauna ultimii care plecam! DupCaia era teroare! #ateva zile
extenuati, 'ara nici un pic de ener%ie!
Prima oara cand luasem un tim$ru semanam a copil nevinovat, mi-l daduse Scorpia, ca sa ma
corupa! Adevarul e ca m-am simtit 'oarte $ine, am putut sa stau mult cu ea, nevrand nici sa
mananc! Vor$eam ca prostii, ea Imi povestea tot 'elul de povesti de-ale ei! 3e-am plim$at cateva
ore prin parc, apoi ea mi-a zis ca tre$uie sa plece, alt'el pierde ultimul auto$uz! Am strans-o
atunci In $rate si asa am 'ost pierdut! (ai tarziu mi-a zis ca special mi-a dat tim$rul ca sa ma
excite! I-am zis ca nu era nevoie! Era cu vreo cinci, sase, dracuC stie cu cati ani mai mare decat
mine! 4ricum Imi placuse tim$rul! #ontinua sa-mi aduca!
Era o masina de 'utut Scorpia! Era o pizda suta la suta! #and te 'uteai cu ea simteai ca pentru ea
nu exista atunci nimic altceva decat pizda ei! Te simteai 'utut, era 'oarte emancipata! Scorpia ma
'acea sa ma simt 'emeie! Imi $a%a un tim$ru In %ura si o mana In slit! (a lasa sa Inot printre
tatele ei, de parca erau valuri, parca era o vaca tur$ata cand se excita! Daca vroiai pizda @
Scorpia era pizda per'ecta! 2rumoasa, emancipata, cam ne$una! Imi luase pula In %ura odata Intr-
un $ar! 3u-mi venea sa cred! Adevarul e ca nu ne vedea nimeni, dar In 'iecare moment putea
intra cineva! Tin minte cum a vrut sa o 'ut prima data! 1a intrarea Intr-un %ara)! Avea o 'usta
scurta, Ii dadusem c&ilotii )os si cand sa Inceapa partida aparea vreo masina, Imi venea sa
Inne$unesc!
Apoi a disparut! Am mai Intalnit-o peste vreun an, doi, mi-a zis ca mer%e la cules $anane In
#ipru sau nu stiu unde! Si mi-a zam$it! #a In compunerea lui Scro' @ 'etele din 7epu$lica
(oldova, din 7omania si $ananele sau culesul $ananelor! (ai avusesem o %a%ica care pana la
urma a cules $anana unui ara$! #ine ne 'ut 'emeile noastre5 Ar tre$ui sa ne emancipam noi, nu
sa ne $atem nevestele! 2emeile noastre sunt mai emancipate decat am vrea! Ele ne 'ut pe noi, nu
noi pe ele! Ele ne apara si cand nu mai au nevoie de noi, de pulele noastre, ne arunca dracului ca
pe niste tampoane sau ca pe niste vi$ratoare stricate! *ar$atul a devenit o carpa, o $a$a ce
priveste toata ziua telenovele, se vaicareste, $ar'este, $ar$atul este o curva In zilele noastre,
'emeia e politician! In curand 'emeia nu va mai avea deloc nevoie de $ar$at! Si $ine va 'ace!
Duca-se dracului daca-i prost!
*ar$atul e de)a ceva asemanator unei papusi %on'la$ile, ca sa 'iu sincer, nu stiu daca a 'ost
candva alt'el! Eu Intotdeauna m-am simtit 'utut, uneori c&iar violat! 3ici In 'antasmele mele nu
am 'ost vreodata violator! Sa-i tai $urta unui $ar$at e usor, e simplu! Sa violezi o 'emeie e ceva
aproape imposi$il, tre$uie ori sa 'ii animal, iar $ar$atul e mai de%radat ca un animal, ori sa 'ie
'emeia moartaE nu stiu E $ar$atul e terminat, nu poate 'i decat cel 'utut! #a de mult e cretin, e
'ricos si neputincios! 2emeile ne descopera via%ra, ne descopera leacuri pentru pulele noastre!
Altceva nu le tre$uie de la noi si nu vad de ce le-ar tre$ui! 3u poti sa le reprosezi nimic! 3ici
macar ca sunt curve! *ar$atii sunt toti niste vi$ratoare, de 'apt, cu vi$ratoarele e si mai i%ienic,
nu transpira, nu put, nu produc in'ectii, nu transmit $oli!
1a un concert cu cei mai tari D9 din lume, cel putin asa spuneau reclamele, l-am pierdut pe
Galilei! Eram toti rupti, nu mai stiam In ce realitate suntem, atatea culori, atata z%omot, toti cu
oc&elari, cu masti de sudat! #red ca toti erau acolo dro%ati! Saream ca ne$unii, speedul Isi 'acuse
e'ectul! 1a un moment dat am vrut sa $em cola si ne %andeam pe cine sa pedepsim sa mear%a la
$ar! #ineva a zis ca pe Galilei! Am privit prin parti, dar nu-l vedeam! Atunci ne-am uitat spre
podea! Galilei statea Intins )os, cu o dara de san%e ce-i iesea din %ura! Inca era viu! 3u stiam ce
se Intampla, daca e ceva real sau e pur si simplu o unda de %alice ce ne %ruzeste, ce ma %ruzeste,
am %andit! Dar totul era prea ciudat, am Incercat sa-l ridicam In timp ce el icnea, In timp ce dara
de san%e i se prelin%ea pe &aine! Pana la urma am c&emat o am$ulanta! #oncertul a continuat!
*uru a mers cu el! 3oi am ramas a'ara asteptand! Intre timp am mai tras o iar$a! #a sa uitam, ca
sa nu ne mai %ruzim! De%ea$a! 3e-am %ruzit In ultimul &al, aratam toti deampula! Iesisem din
unda muzicii si acum toate sunetele ni se pareau doar o mare %ala%ie ce rasuna In capetele
noastre!
Apoi a venit *uru! A tre$uit sa-l clatinam, sa-i aducem niste apa ca sa-si revina! Am pornit pe )os
spre camin! (uzica parca nu se mai termina, parca se ampli'ica cu cat ne Indepartam mai mult!
Era noapte, dar nici unul dintre noi nu-si scosese oc&elarii! #ulorile cerului ne Inspaimantau!
Stelele pareau niste ace pentru strapuns oc&ii nostri! In camin l-am visat pe Galilei! Privea un
ta$lou pe care eu nu Il vedeam! Si radea! Acesta a 'ost tot visul! 1-am visat toata noaptea!
,;! Pastele
Azi e sam$ata spre duminica, azi se tin slu)$e In $iserici pana spre dimineata 'iindca azi Invie
Isus! Ieri auzeam la stiri ca se duc oamenii la $iserica pentru a mer%e pe su$ s'anta masa! I-am
zis lui 4edip sa mear%a daca vrea pe su$ masa din camera, ca noi nu ne suparam, din contra! .n
preot spunea la un post de TV ca In zilele astea nu se spala, nu se mananca si nu se nu mai stiu
eu ce! 1a alt post, alt preot spunea ca credinta nu iu$este mizeria, din contra, asa ca sunt
superstitii prostesti zvonurile cu spalatul si altele! De-aia cel mai $ine e sa 'aci cum vrea musc&ii
tai, a concluzionat 4edip!
Sincer sa 'iu, eu as trece pe su$ masa! #and eram mic asta era una dintre $olile mele @ um$lam
tot timpul pe su$ masa! .n sentiment de liniste, de si%uranta! Vedeam de acolo tot 'elul de
picioare care se uneau, se Intindeau unele pe su$ altele, spre altele, tot 'elul de o$iecte care nu
mai erau %asite prin casa si Isi %aseau acolo linistea! Su$ masa era 46! Apoi mi-am o$servat
cresterea! Pana am a)uns cu capul la nivelul mesei! 3u mai puteam mer%e pe su$ masa In
picioare, poate ca si asta a 'ost o cauza pentru a nu mai mer%e pe su$ masa! #a acum sa aud ca
oamenii trec pe su$ s'anta masa! Pai eu pana la vreo cinci ani am tot trecut pe su$ masaB
Imi plac $isericile! Imi place de Isus, dar nu mer% la $iserici! 3u mer% sa ma Impartasesc, sa ma
spovedesc si altele! (er% asa, ca la teatru uneori, sau ca la o expozitie de pictura! 2iindca mi-e
scar$a sa pup mainile, cine stie ce a 'acut preotul asta Inainte de slu)$a, poate a 'acut o la$a
mica, poate ca s-a cacat sau cate si mai cate alte lucruri omenesti! Preotii mi-s cam antipatici!
Desi se mai Intalnesc si simpatici! Dar e acelasi lucru ca la %a$ori sau ca la pro'esorii
universitari! Sunt cretini, sunt pidari, de unde stii ca dupa ce te spovedesti parintele nu scrie
acolo pe o 'oita si dupCaia o transmite mai departe! 2iindca nu cred ca preotii slu)esc lui
Dumnezeu! (a 'ut eu pe asa intermediari! Slu)esc mai de%ra$a satul @ cum se a'la In sat tot ce se
Intampla5 @ si securitatea, cum stiu $aietii totul despre 'iecare5
Preotii de la noi sunt mai de%ra$a niste dezle%atori de mistere! 2iindca se mai Intampla minuni!
De pilda0 dispare $oul lui mos G&eor%&e, cine l-a 'urat, unde-i5 3u se stie! Apoi saracul #ior$ila
se duce la preot, ca Il mustra constiinta! Apoi mos G&eor%&e aude un zvon In sat ca #ior$ila i-a
'urat $oul! Sau pe patul de moarte, aici c&iar ca toti le spun pe toate, se cred de)a la Dumnezeu,
uita oarecum de sat, spun pe nevasta cui au mai 'utut-o, pe cine au mai ucis un pic, spun a$solut
tot! #um saracul preot sa tina In el atatea5 (ai spune si aproapelui sau!
Dar nu am trea$a cu ei! Eu nu um$lu pe la $iserica! (a simt cel mai aproape de Dumnezeu
atunci cand nu %andesc, atunci cand am In mine o liniste a$soluta! Este calea mea spre
Dumnezeu, oricum ar 'i el, nu preotul tre$uie sa mi-o arate! (a %andesc ca ar 'i misto de tras
odata o iar$a cu Isus! #e &aios ar 'i, sa te pisi de ras! Isus sa-ti vor$easca de $unatate, deE si sa
iz$ucneasca In ras! Sa-i mai Intinzi o data $uli$uleatorul! Pe $une, ar 'i 'ain! 3u crezi5
A'ara e 'ri%, dimineata a plouat un pic! Aici ar tre$ui tras un 'um de travca, asa ca sa meditezi un
pic si apoi sa iz$ucnesti In ras de pro'unzimea vor$elor mele! #redinciosii stau In rand la paine,
ca la mausoleul lui 1enin pe vremuri! (aine si poimaine ma%azinele vor 'i Inc&ise, nu treC riscat,
mai $ine stai ca $ouC azi )umaC de zi In rand, ca sa poti maine sa crapi si sa te $ucuri! E misto la
sar$atori! Toti sunt $eti, scot a'ara ce-au mancat cateva zile (cu exceptia a ceea ce s-a cacat de)a,
mai $ar'esc, mai In)ura de mama, de Dzeu si de toate o$iectele din $iserica lui! E pizdos! Inca un
ar%ument In veridicitatea teoriei lui DarFin!
.ite ce a$erez si eu In loc sa trec pe su$ s'anta masa! Tu 'aci cercuri In )urul $isericii5 Poate ca
Imi scrii si tu ce 'aci! Dar nu cred ca acum! Eu mer% la s'anta masa sa 'umez o s'anta ti%ara! #u o
s'anta ca'ea! Poate ca mananc si o napolitana! Poate ca nu, dar cred ca da! #eea ce se Intampla cu
mine nu are de-a 'ace cu actiunile mele, nu-l poti simti pe Isus atunci cand treci pe su$ masa!
Poti simti mirosul ciorapilor, altceva, In 'ine! Eu simt uneori ca aceasta lume are In ea ceva s'ant,
atunci cand ma dro%&ez sau mananc! Si uite ca poate am sa ma las de dro%uri!
.ite ca am sa Incerc 'ara! Poate ca nu se poate! Poate mai $ine totusi o supradoza!
Apoi popii sa te petreaca! Alt'el nu a)un%i! Te pierzi printre muste si tantari! Scrie-mi si tu! Daca
ai trecut pe su$ masa, daca ai mancat din trupul Domnului, daca i-ai $aut san%ele Domnului!
,"! 1i'tul spre cer
Eu 'umez la $alconul $locului de pe Aurel Vlaicu nr! -, sc! : In timp ce *uru urca In li'tul
aceluiasi $loc si vine la mine! Acest li't ce seamana atat de mult cu un sicriu, In care toti stau
drepti privind litera si ci'rele ce se lumineaza o data cu urcarea0 P, ", +, -, ,, :, =E si co$orarea0
?, N, <, =, :, ,, -, +, ", P! *una ziuaB SalutB @ zic oamenii usurati cand ies din li't!
1ocul doamnei cu coasa e privatizat de 'emeia de serviciu care sta la cinci0 ce e cu mizeria din
apartamentul vostru5 #ati stati de 'apt acolo, $a%a-mi-as pula, I, $a5 #e pizda ma-sii-s cu
c&istoacele ce le %asesc zilnic la usa voastra5 #e vrea tampita aia5 @ ma Intrea$a prietenii care
ma viziteaza! 3imic, ea e doamna cu coasa respecializata acum In doamna cu teul si matura! 3-o
$a%ati In seama, o pizda $atrana si proasta!
De aici, de sus de la $alcon, c&iar deasupra statiei de trolei$uze, totul se vede alt'el! Trolei$uzele
de )os 'rumoase de aici par preistorice, ru%ina predominand partea lor de sus! Pot sa privesc
oamenii care asteapta! .nuC se uita la ziare, altuC la %a%ici, altuC se plim$a nervos, alta se uita
cum arata In %eamul unui c&iosc! Arunc c&istocul! #ade la $alconul vecinului de )os! Eu de)a nu
ma mai tem sa mor In aceste zile stranii, In aceste zile stranii, stranii @ canta Zoopark!
Tu unde stai, $a5 @ e Intre$at *uru de doamna cu teul! In (anastur @ raspunde! Deseneaza In li't
un 'luture si scrie su$ el0 (ot&er 'ucker $utter'l8! .n 'luture-trasnet, asa ceva! Stii cand l-am
desenat prima oara5 @ ma va Intre$a cand vom co$orI Impreuna! #and la seminarul de I17
seminarista vor$ea despre 'luturii dintr-o (+, -, ,, :, =E stro'a de-a lui Emin spunand ca
sim$olizeaza armonia naturiiE alte cacaturi, iar tu te-ai enervat si ai spus ca 'luturii
sim$olizeaza moartea! #&iar daca-s %al$eni! Sau In special daca-s %al$eni!
Dostoievski trece strada In timp ce eu 'umez la $alcon! De aici nu Ii vad nici mainile in'lamate
ca niste pernute, nici petele mari, rosii de pe 'ata! A&, iarasi a uitat sa-mi lase cartea! DaC nu mai
conteaza acum! 3imic nu mai conteaza! #&iar acum In mi)locul strazii, vizavi de cinemato%ra'ul
(arasti, desc&ide %eanta nea%ra!
,+! A'%anu
Imi placea sa 'umez cu A'%anu! Imi povestea tot 'eluC de c&estii, daca Il ru%am Imi povestea si
despre A'%anistan! Incepuse sa 'umeze iar$a acolo! Acum, nu ca ar 'i dependent, dar o 'uma
oarecum re%ulat! #a sa se simta $ine! #and s-a Intors din armata, din raz$oi, era cam diliu! Iti
'acea s'oara cum vrei, daca nu erai politicos te puteai trezi cu un picior In $ot sau aruncat peste
vreun %ard, desi era mic de stat! Asculta atunci aproape toata ziua muzica, iar seara se Im$ata!
(ai tra%ea si iar$a, dar atunci eu nu stiam! Si-o crestea sin%ur In %radina! (a miram la Inceput
de ce e asa de vor$aret! #um sa nu 'ie, domCle5 - dupa cateva 'umuri sa tot vor$esti!
A'%anu spunea ca a 'ost 'ain In A'%anistan! 3u prea pronunta niciodata cuvantul raz$oi! (ancam
numai carne de oaie! 3e aduceau localnicii sau sc&im$am pe o lin%ura de aluminiu!
Iar$a tot de la localnici o aveau! Dar nu numai de la ei! Inainte de vreo lupta li se dadea pentru
cura)! Spunea ca aveau o iar$a 'aina! 2umau si apoi nu mai stiau ce-i aia 'rica! Sa tot lupte, sa tot
Impuste! 2usese de cateva ori ranit, dar nu povesteste cu durere sau ca pe ceva neo$isnuit, ci ca
pe o poveste auzita In copilarie!
3u a 'ost raz$oiul lui! A luptat 'iindca era In armata! Tot statul l-a 'acut narcoman! .niunea
Sovietica! Acum nici nu mai exista! Pentru ce a luptat5 Pentru iar$a! Pentru lalelele din muntii
A'%anistanului! A'%anu are motocicleta! #and Il vezi catarat pe ea, zici ca e ne$un! Prin
A'%anistan nu ar 'i putut 'ace asa c&estii! Era prea mult nisip! Sa tot 'aci acolo pla)a, nu sa um$li
ca In 'oto%ra'iile lui Im$racat In tot 'eluC de camu'la)e! Erau 'aine &ainele, cred ca erau din
canepa! Aippi! (i-ar 'i placut si mie sa le am! Dar nu In A'%anistan!
Povestea cum treceau avioanele sovieticilor si $om$ardau, iar din urma tre$uiau sa vina ei! Dar
nu era usor! DracuC stie de unde apareau $asmacii si atunci era )ale! Vedeai kilometri de nisip
Inainte, nici vor$a de vreo 'iinta si c&iar atunci se arata vreunul In 'ata cu kalasnikovul lui! Te
trezeai ciuruit! 3u mai vor$esc de munti! Acolo de%ea$a $om$ardau avioanele! Acolo era
adevarata lor casa! Era o capcana pentru noi! Daca nu ar 'i 'ost iar$a, pro$a$il ca ar 'i 'ost
imposi$il sa ne miste cineva! Asa eram linistiti, mer%eam ca la 'ilm! Impuscam In stan%a si-n
dreapta avand un sentiment de ireal! #and am 'ost ranit nu am simtit nimic, doar ca asa tre$uie,
asa a vrut scenaristul! Sla$isem cu vreo cinspe kile Intr-un an! Si nu plecasem asa %ras! Soarele
ala ne topea! 2ara &aine Iti ardea pielea, cu &aine @ transpirai tot timpul! Eram de toate
nationalitatile acolo0 moldoveni, uz$eci, evrei, nemti, rusi, lituanieni, &a&oli, toate nationalitatile
din .7SS! Stiam cine e dusmanul, dar nu prea simteam de ce luptam! 3e 'umam iar$a, luam
automatele si aler%am ca si c&iorii Inainte! Stiam doar ca se va termina, daca n-am sa 'iu ucis, ca
voi a)un%e peste un an )umate, peste un an, peste o luna acasa! Atat! Asteptam sa se termine
armata, nu si raz$oiul! 7az$oiul era acolo dintotdeauna si nu parea sa se termine vreodata!
In a'ara de dro%urile pe care ni le dadeau mai marii nostri, mai 'aceam si noi sin%uri rost! Pentru
un %lont din ala colorat, pentru arti'icii, luam de la a'%ani un pietroi verde cam de marimea unei
caramizi! Tre$uia sa taiem o $ucatica mica si sa punem su$ lim$a! Si pa, tovarasi, ca eu plec
acasaB 4 caramida de aia a)un%ea la tot $atalionul sa se dro%&eze vreo saptamana! Toti erau ca
niste somnam$uli, vor$eau sin%uri In lim$ile lor! 3u mai Intele%eai nimic din ceea ce se
Intampla! Atatea lim$i, atatea ocupati
di'erite In aceeasi ta$ara! 3imeni nu se supara pe noi! Eram In raz$oi! 3u prea stiam de ce
luptam, sin%urul lucru pe care Il asteptam toti era sa mer%em odata acasa, sa se termine odata
armata!
Se mai Intampla sa-ti mai si moara cate un prieten! Era 'oarte ciudat! 4data a murit In $ratele
mele un lituanian! 3e Imprietenisem c&iar de la Inceput! Era mare, avea vreo doi metri si se tinea
de smec&erii! 1a una dintre primele mele lupte a scos o sc&i)a cu dintii din scalpul meu! #and
'umam Impreuna Imi povestea despre casa lui, despre cat de mult Ii place $asc&etul si ca spera
sa scape odata de armata asta pentru a pune mana pe min%ea de $asc&et! In sc&im$ pusese
piciorul pe o mina! Si ramasese din cei doi metri ai sai doar vreun metru cinzeci! 7adea atunci
cand l-am luat In $rate din nisip! 3ici nu stiu daca si-a dat seama ca moare! Poate i s-a parut ca
viseaza, cum ni s-a Intamplat tuturor! (i-a zis ceva In lituaniana! (-a privit In oc&i si a Incetat
sa mai tremure! Pentru totdeauna!
A'%anu e un $aiat de trea$a! S-a casatorit cu prima %a%ica iesita In cale dupa ce 'osta lui iu$ita Il
parasise! Are copii! 3u-si $ate nici copiii, nici nevasta! Poate de-aia toti Il cred cam dus! #red ca
e 'ericit! Doar uneori cand 'umeaza pare a 'i Intr-o Incurcatura! Pro$a$il ar vrea sa stear%a ceva
de pe disc&eta sa! Sau poate nu Intele%e ceva! Desi vor$este uneori 'oarte mult, nu stii ce se
Intampla In el! Arata uneori ca atunci cand s-a Intors cu %atul plin de san%e si cu motocicleta
$otita! #ineva trasese o sarma la Inaltimea %atului peste drum!
(i-l amintesc plan%and! Dupa ce se Intorsese din A'%anistan si se casatorise! Se certase cu taica-
sau! #um kizda ma-sI @ zicea! Sau )ucandu-se cu cainele lui tem$el, care se $a%a In 'ata
masinilor! Sau cum se Im$atase crita cand a'lase ca are un 'iu, punea la toti de $aut si apoi um$la
dupa 'lori sa-i duca nevestei la spital!
A'%anu avea un prieten @ Serai! Serai 'usese si el In A'%anistan! Spre deose$ire de A'%anu, Serai
nu se adaptase la 'osta sa viata, de dinainte de raz$oi! Era prietenos, dar mai tot timpul $eat! Din
cauza asta se certa tot timpul cu parintii! De 'apt, parintii Il certau! Atunci el se catara pe
motocicleta si pleca! Toti se speriau cand Il vedeau pe motocicleta! (er%ea ca ne$unuC! Si era tot
timpul Im$racat In &ainele ramase din A'%anistan!
A'%anu avea plete lun%i cand plecase la raz$oi! Si era un pic diliu! 1a Intoarcere se mai linistise!
#u Serai s-a Intamplat invers! 3u se mai tundea, nu se mai $ar$ierea! Asculta muzica si c&inuia
motocicleta! Se parea ca asta-i tot ce-i mai placea! Poate ca si alcoolul, nu stiu daca $ea de
placere sau din alt motiv!
Intr-o zi parintii nu au vrut sa-i mai dea motocicleta lui Serai! I-au zis ca e $eat, sa se trezeasca
daca vrea sa se plim$e si ca In %eneral nu ar mai tre$ui sa i-o dea, ar tre$ui sa o arda, 'ace numai
prostii cu ea! *ine, a zis Serai @ n-o s-o mai vedeti! I-a Impins Intr-o parte, si-a luat motocicleta
si a pornit!
Si-a luat viteza, a sarit la un dam$ din 'ata casei parintilor si 'iind la vreo doi metri In aer, a
Intors volanul! 3u mai avea rost de c&emat am$ulanta! I s-au Imprastiat creierii peste tot! Au
tre$uit sa treaca multe masini ca petele de san%e din drum sa dispara! In locul unde murise,
parintii au pus o cruce! Au In%ropat acolo caseto'onul ce si-l luase In ultimul sau drum Serai! #u
motocicleta si acum, cred, se mai plim$a taica-sau! Dar mer%e mai Incet la cur$e!
,-! Do% eat do%
*o$d8lOn tocmai a primit un caine! Tre$uie sa-l spele! Si, si, raspunde el $atranei care si-a adus
animalul la el! Sa-l spele si dupCaia sa-l plim$e! #apitalistii dracului, %andeste In timp ce
zam$este $atranei, nici eu nu ma spal asa de des cum Isi spala ei cainii! *atrana Il mai
atentioneaza sa 'ie 'oarte atent cu cainele, e tare sensi$il! 1asC ca-i arat eu lui circ dupa ce pleci
tu, %andeste si man%aie dulaul!
In s'arsit $atrana pleaca! *o$d8lOn o petrece cu privirea pana nu o mai vede! Priveste dulaul! Esti
sensi$il, $a5 Ia treci la tata sa te educe si-i tra%e una peste $ot! Ao, )avra capitalista, de ce &arai5
3u-ti place de mine5 Aai ca te scald un pic! Tra%e un 'urtun si Il spala cu apa rece! #utu %eme,
&araie!
*o$d8lOn se Induioseaza, Il spala $ine si apoi se asaza lan%a el! Vezi ca nu esti $aiat rau, numai
pari asa cam prost! 2umezi5 #ainele Il priveste dardaind In timp ce *o$d8lOn rasuceste o ti%ara!
#am cinci 'umuri %andeste, trei mie, doua pentru caine! Si dupCaia, plim$are ca-n povesti!
Aprinde ti%ara! Inspira!
Expira 'umul spre $otul cainelui! Acesta miroase curios! Iti place, manca-ti-as5 Ti-am zis eu ca
nu esti asa prostB Dupa ce termina ti%ara sta Intins pe spate vreo cinci minute! Apoi $rusc se
ridica! Aai la plim$are! #ainele priveste dezorientat prin parti! Tu esti de-al nostru, $a, pulica, se
$ucura *o$d8lOn!
Pe drum, *o$d8lOn Ii tot vor$este cainelui! Ii povesteste cum a 'ost la eclipsa, la manastire cand
a reusit sa i-o puna acolo uneia! Pe $une, $aB Ga%icile voastre-s cam urate, $a pula, saracuC de
tine, cum te descurci cu $a$a5 Ti-e rusine, $a5 A noastre-s mai $une si nu te 'ut atata la cap! Da,
macar e $ine ca sunt 'ranciscanii astia aici, Imi mai dau ceva $ani si mancare, c-alt'el, $a cutu, cu
ce mi-as lua eu o $ere cand ma enerveaza 'u'ele voastre5
*o$d8lOn calcula cat timp i-a mai ramas pana sa duca cainele! Sa mear%a apoi la $iserica, poate
mai scoate ceva $ani si mancare, apoi la internet! Seara, $ul%aruC va veni cu vodca! Daca-i slav,
slav va muri asta! Tot timpul trist si cu vodca dupa el! A zis ca poate ar veni si el candva In
7omania! Poate ca si eu candva m-as duce, raspunse *o$d8lOn!
#u placere, cu placere! (ai aduceti-l cand doriti, e 'ain cutu si e si )ucaus! *atrana lua cutu de
curelusa si disparu! SaracuC @ %andi *o$d8lOn! Poate ca am sa ma convertesc si eu la 'ranciscani!
*aieti $uni, Imi dau de mancare! Pe mine asta ma intereseaza, ce-i intereseaza pe ei, trea$a lor!
Isi simte oc&iul drept cum i se z$ate! Avusese o in'ectie la el cand era mic! Doar nu o sa mi se
um'le iarasi, %andeste, ce dracuC ma 'ac atunci5
Iese din $iserica, porneste Incet spre camin! (aine seara sa mer% sa pazesc sala de expozitii!
Viata asta ca o poezie, %andeste, rima apare cand tra%i un 'um! Va tre$ui sa le scrie prietenilor ca
e 'ain aici! Alt'el o sa-l creada 'raier! Pe $une, si caini-s dra%uti! Poate ca Isi va cumpara si el
candva unul! Si sa ma plim$ cu el toata ziua! Asa, deampulii!
Vazu la coltul strazii o prostituata! Ii zam$i! Apoi Il vazu In calea sa si pe 7odri%&ez! #iao, coaie,
Ii zise! 7odri%&ez Il Intrea$a ce e aia coaie! Smec&er, In romana, Ii explica *o$d8lOn! #e mai
'aci, $a, coaie5
,,! Am sa Incerc
sa scap! Sa-ti mai povestesc si despre prietenii pe care nu i-am mai vazut demult! Despre care nu
stiu aproape nimic acum! Si nici ei pro$a$il de mine! Poate ne vom Intalni candva 'ara sa ne
cunoastem! Sau poate ca nu ne vom mai Intalni niciodata! Prieteniile vec&i tin mai mult de
memoria Im$acsita decat de realitatea mea! Si totusi candva au 'ost o realitate, candva mi-au
in'luentat viata! 3u sunt prieteni second &and, sunt prieteni ai acelui Do, despre care stiu din ce
In ce mai putin! Poate ca e mai $ine asa! Daca s-ar Intalni careva cu vreun cunoscut de-al meu
recent, daca ar vor$i despre mine, ar vor$i de doua persona)e di'erite!
Imi voi aminti totusi de ei! Poate ca e important! Tu nu comentezi nimic, tot timpul am senzatia
ca vor$esc aici aiurea, ca tre$uie sa spun ceva ce Imi scapa! Aa$ar nu am ce Imi scapa! #um pula
mea sa ma Intele%i tu pe mine, te uiti asa la mine parca as 'i un ta$lou, ma asculti de parca as 'i
radio sau televizor! Sunt viu, Iti spun toate ra&aturile din mine 'ara sa ma cenzurez sau sa ascund
ceva! Asa uit mai usor ca Imi tre$uie iar$a, ceea ce Iti povestesc acum parca 'ace parte din
&alucinatii, desi, sa stii, nici macar eu nu am 'ost cu mine vreodata mai sincer decat aici cu tine!
Poate ca te lasi si tu! *ine, $ine, nu ma le% de viata ta!
Dork a 'ost cole%ul meu de $anca In scoala! Eram o com$inatie $una pentru a strica orice lectie!
Eram anar&istii clasei! In timp ce vreun pro'esor tot vor$ea, Dork Isi scarpina pasiv $ar$a! Vreau
sa spun ca prin clasa a noua avea de)a un $ar$oi ca al lui #rean%a, dar nu s-a ras decat printr-a
doispea! Era interesant de urmarit culorile pro'esorului caruia Ii cedau nervii, vroia sa-l
pocneasca, dar se a$tinea asa ca sa nu se ia dupa toti prostii! Dork se scarpina, eu ascultam la
casca muzica si scriam pe $anca! *ancile noastre tot timpul erau z%araiate si scrise! #and ni se
'acea 'oame mancam direct la ore! Dork scotea niste c&i'tele, eu niste peste a'umat, mere, si
Incepeam sa cle'aim! 2aceam toate aceste torturi pro'esorilor ca sa ne dea a'ara! Si ca sa ne
amuzam un pic!
Dupa ce am terminat scoala, l-am mai vazut doar de cateva ori! Era student la academia de
politie, traia Intr-un camin de 'ilolo%i, purta la el un cutit de taiat porcii! #u el mi-am aran)at sa
stau sin%ur In camera @ mi-a spus! (i-a zis ca m-am stricat la cap si mi-a mai zis sa 'ac sport, sa
mai las dracului 'umatul! #e a ramas, $a, din tine5 3u m-am suparat pe el! Era tuns scurt si 'ara
$ar$a! Am $aut atunci ceva si apoi am plecat! Aveam impresia ca nu-l cunosc deloc! #a vor$esc
cu un persona) din vise! Desi ma amuzam Inc&ipuindu-mi-l politai! (i-a zis ca Ii place acum
doar muzica pe care o asculta cand era la scoala! Iar tu te-ai tampit, ce cacat de muzica asculti5
Sa treci pe la mine la Paste, mi-a zis cand plecam! Trec, i-am zis si de atunci nu l-am mai vazut!
1asC ca-i $ine! De $aieti ca Dork avem nevoie noi In politie! Daca Il tin eu minte $ine!
Saska! #el mai $un prieten din copilarie! #u el ne $ateam cu ti%anii! Apoi In revolutiile din
scoala! #u el am distrus arsenalele de )ucarii ale altui prieten @ Su$ota! #u Saska si cu Su$ota m-
am Im$atat prima oara! Apoi motocicletele! Si acum corpul mi-e plin de cicatrice! Saska m-a
Invatat sa conduc! Prima oara era sa ne calicim am$ii! 3oroc ca mi-a smuls volanul din maini!
#u Saska si cu Su$ota am trecut riturile de initiere @ $ataile cu %astile! #u pietre, cu scanduri, cu
cutite! Toate acestea par acuma neadevarate! Apoi Su$ota s-a casatorit! Iar Saska s-a alcoolizat!
2ura pentru a-si cumpara $enzina! #and ne vedem suntem am$ii )enati! #a si cum Intre noi ar 'i
ceva 'oarte rusinos! Toate visele care Incepeau nu cu a 'ost odata ca niciodata, ci cu cand voi 'i
mareE
*askalau @ din aceeasi %asca din copilarie! Imi amintesc cum Intr-o dimineata dupa o mare $etie
$ea din li%&ean ceea ce $orase seara! E vin curat @ mi-a zis, ce mancasem $orasem mai Inainte,
vrei5 Si o amintire mai vec&e, cum cu Saska i-am prins pe *askalau si Palliku mancand o
$roasca! #&iar si acum mi se 'ace rau @ nu pot Intele%e, cum poti manca o $roasca, un animal,
sau dracuC stie ce e, atat de scar$os! Am mancat o sin%ura data, de 'apt am %ustat, carnea nu era
rea, dar cand am auzit ce e, am simtit ca Incep sa ametesc, ca din stomac mi se ridica o mana
%rea! 3u am mai mancat cateva zile! #a sa nu $orasc! *askalau era Soros-ul nostru, ne aducea
cirese, castraveti, toate prostiile ce pot $ucura un copil! 1e 'ura! (ai tarziu ne-a Invatat si pe noi!
De Palliku Imi amintesc ca a dus cirese cu cacat $a$ei ce ne spar%ea min%ile! Asta era $eata si le-
a mancat, apoi a iesit murdara de cacat pe $ot sa-i multumeasca! Erau $une5 @ a Intre$at-o
Palliku! *uuuneB Doar cateva erau stricate, a zis $a$a si a cazut In nas!
6irkea @ Serio)a 6irkea! 2ratele nostru martir din %asca copilariei! 6irkea a 'ost mandria noastra!
Era cel mai $un la tranta li$era! 1ua toate premiile si cand era nevoie mai trantea cate un paznic
ce ne prindea la 'urat! A scris mai tarziu o carte de poezie si un )urnal! #and i-a aparut )urnalul
era de)a In Israel! Acum e am$asadorul Israelului In 7(! Ai o pastila de cap5
Tur$, un prieten de %radinita care mi-a redevenit prieten cand am intrat la 'aculta! Asta era
copiluC minune! Se $atea cu 4xana @ o cole%a de clasa, pana pro'ii tre$uiau sa le c&eme mamele,
care erau prietene $une! Scena se termina cu o cearta violenta Intre ele! Dupa o perioada
&ippiota, Tur$ a devenit mana dreapta a unui ma'iot din #&au! Se'uC lui i-a si construit o casa
lan%a a sa! Imi amintesc cum l-au 'u%arit odata %a$orii prin parcul Ste'an cel (are 'iindca auzise
ca i-a 'acut %unoiste! Eram Impreuna! Eu am mers linistit mai departe! Dar mentul s-a Intors, era
muci, a Incercat sa ma 'aca sa-i spun cine-i Tur$! I-am zis ca-i o cunostinta mai vec&e si ca-i stiu
prenumele, dar nu si numele si ca &a$ar n-am unde Il poti %asi! Atunci mentul a Inceput sa urle la
mine, a zis ca am sa ma trezesc cu scurta Intr-o parte si cu mine In alta, caE si eu i-am raspuns
ca e trea$a lui, dar sa nu-i para rau mai tarziu cand va tre$ui sa vor$easca cu se'uC meu si i-am
zis numele se'ului lui Tur$! Au auzit si ceilalti menti care erau cu el, l-au tras la o parte si si-au
cerut scuze! E $eat, stii, se mai Intampla! #and am a)uns acasa, Tur$ ma astepta Intr-un 'otoliu!
#zila, Sur @ %opnicii! De alt'el erau $aieti simpatici! Doar ca nu era recomanda$il sa te Intalnesti
cu ei noaptea! Puteai ramane 'ara $ani, &aine, c&iar si cu $otuC um'lat, plus vreo comotie! Dupa
cum spunea si 3ik @ prietenul lui *aston, killerul pro'esionist @ niciodata nu credeam ca o sa
tre$uiasca sa 'ac asa ceva, dar a)un%i uneori In situatii cand nu ai de ales! Gopnicii sunt un 'el de
skin&eads $asara$eni, doar ca ucid, $at pentru $ani, si asa de placere @ pe rockeri! De alt'el, un
%opnic mi-a zis odata @ daca nu mi-ai 'i prieten, sa vezi cum ti-ar z$ura cerceii cu tot cu urec&i
cand te-as Intalni pe strada! (ai nou au aparut un nou soi de %opnici @ rockerizati!
6onc& @ securistul5 3u voi sti niciodata! Sau cine stie! Asta Ii acuza pe toti ca sunt securisti, iar
cand se Im$ata recunostea ca de 'apt si el e securist, doar ca a intrat pentru a a)uta cand tre$uie
pe patani, pe Iai nostriJ!
Stan si #o$ain @ proli'icii, narcomanii de la zece ani, care Incercau sa se lase pe la saispe,
Incercau sa 'ie so$ri, um$lau la sacou si cu medicamente dupa ei! 9uristii! 4data Stan a aruncat
cu toporul In #o$ain, noroc ca asta a tras usa In 'ata! Incepuse sa )oace *ilot pe $ani, era 'oarte
&aios sa vezi cum cineva pierde! #o$ain Il s'atuia pe unuC sa 'ure porcii luC taica-sau si sa-i
vanda, daca n-are de %and sa aduca la timp $anii va 'i mai rau! Pentru un $ocet scadem ceva din
suma, i-a mai zis @ si prostalaul c&iar a Inceput sa urle! Stan casti%ase un apartament la *ilot,
doar ca s-a ales cu cateva coaste rupte si cu oc&ii vineti! De-aia eu nu )oc niciodata *ilot si In
%eneral nu-mi place sa )oc carti!
G&ita @ caruia i-au crescut musc&ii de nu-l mai recunosteam! Povestea cum se moare In armata
7epu$licii (oldova! (ai multi decat In A'%anistan! #um dezai pizdesc si umilesc sala%ile! #um
la manevre dezai Incercau sa se Impace cu sala%ile, sa le explice ca, na, au 'ost si ei la Inceput
sala%i, au tre$uit sa treaca etapele! 2iindca la manevre, cand aler%au $atalionul Intre% oc&ind
tinta, se mai Intampla sa mai nimereasca cate un %lonte In spate, nu puteai sti din ce kalasnikov
vine, accident se numea!
Prietenii mei despre care nu mai stiu nimic nou! Si despre mine din acea perioada mi-e %reu sa-
mi amintesc! Sperante, alcool, dra%oste, dro%uri, sport, sinucidere, inocenta! Toate Incep sa se
departeze, pe $une, parca ar vor$i un mosnea%! Si nu am decat ++ de ani! Ascult Eminem, 1imp
*izkit, Papa 7oac& E ca sa-mi treaca cumva ener%ia rea, sila, scar$a, ca sa nu-mi 'ie le%ate
manecile la spinare! #e sa-mi placa5 Sa ma 'ac pro'esor, ment, %opnic5 Sa-mi tra% un %lonte In
cap5 Sau tie5 Ai cumva codeina sau e'edrina5
,:! Vals *aston
Si cum stateam cu ea asa In pat, am vrut sa o 'ut! Ea nu vroia, eu am mai insistat, dar ea nu si
%ata! Atunci i-am tras una peste $ot, i-am rupt c&ilotii, am strans-o la perete si mi-am $a%at pula
In ea! Ea continua sa ma respin%a, sa ma z%araie pe 'ata, pe spate, sa-mi dea palme! Stai In pizda
ma-tii ca oricum te 'utB Pana la urma a Inceput sa %eama, sa ma pupe! #and am terminat avea o
'ata o$osita, zam$itoare! #e 'ain a 'ost @ mi-a zis! #um pula mea, am Intre$at-o eu atunci, ma
lasi asa sa ma c&inui sa te violez si apoi Imi zici ce 'ain a 'ost5 Si i-am mai 'utut una In $ot si am
plecat!
Esti animal, $a *aston! Asa se 'ace dra%oste5 #ine vrei sa te iu$easca5
1asa-ma, $a, ca la toate asta le place! Sa le tra%i una peste $ot si apoi sa le 'uti! Alt'el se
plictisesc! 3ici mie nu-mi place cand sunt Intr-o atmos'era normala! De 'iecare data nu mi se
scula! Apoi mer%eam cu %a%ica la $ucatarie, sa $em un ceai, ea ma privea )alnic si sor$ea!
Atunci, la $ucatarie, mi se scula! 4 ridicam, Ii puneam ceaiul pe masa, o Impin%eam cu 'ata la
perete si o 'uteam! Stii ce le placeaB Tre$uie sa 'ie ceva asa, ca In telenovele, alt'el nu le place!
7ecunosc ca-s cam sadic, dar ce sa-i 'aci5 (ai ales ca le place! Acum o saptamana i-am spart
capul Suzanei! A doua zi si eu m-am speriat cand am vazut-o! Dar nu mi-a zis nimic, doar a
plans! Dra%ostea asta o sa ma Inne$uneasca odata!
Pipi Il priveste pe *aston si rade! *aston, ai citit prea mult 3ietzsc&e! Te strici la cap! Ti se 'ace
creierul conserva! #iteste si tu ceva mai relaxant, poate ca Iti revii! Ai cinci lei5 3u5 - de unde
dracuC sa %asim5 - eu as mai $ea un puzari! Pipi se ridica, Ii zice lui *aston ca vine repede!
*aston scoate un caietel si Isi noteaza ceva!
Pipi apare ran)ind! Scoate o sticla de vodca din $uzunar! Vezi daca 'aci toate lucrurile cu
credinta5 Gasesti cinci leiB 3u cu 3ietzsc&e al tau! #u 3ietzsc&e nici nu o sa ti se scoale! Auzi
com$inatie0 3ietzsc&e si ceai, si mai vrea sa i se scoale! *aston, vezi sa nu 'aci la$a dupa vodca
asta! 2aci dupa!
3oroc! 3oroc! *aston se Increteste! 1asa, $a, ca-i mai $un ca ceaiul! Doar nu vrei sa-mi zici ca ai
$ea mai $ine o %alina $lanca5 A&, ce mi-a Incalzit su'letulB *aston tra%e din ti%ara si priveste
trist mucurile din scrumiera! Pe mine, zice Pipi, ma excita vodca, nu 'emeile! 3u mai tremur, ia
raceala, ma simt $ine! Tre$uie sa ma scoale nevasta daca vrea! Alt'el nici nu ma intereseaza! Si
toate ma considera $aiat 'ain! 3u ca pe tine! Pe tine cand te vad cred ca esti ne$un! Si cred ca au
dreptate! (ai $ea si tu si ca'ea macar, nu numai ceai! 3orocB
Apar doua %a%ici In $ar! Pipi le 'ace semn cu mana si ele vin si se asaza alaturi! *aston Isi ridica
privirea din scrumiera! Tare 'rumoase mai sunteti, le zice! (ai ca m-ati sensi$ilizat! Pai tu cu
sensi$ilitatea ta! .ite la Pipi ce vesel e, pe el numai vodca Il sensi$ilizeaza! Si cine-mi da mai
mult de $aut @ corecteaza Pipi!
Apare si Tolstoi! 4, asta da viata, zice! Ai cinci lei5 - Il Intrea$a Pipi! Patru! (ai am eu unu! Ia-l
si mai ia o vodca ca asta e pe terminate! Tolstoi mer%e dupa vodca! 3u ne canti ceva5 @ Intrea$a
una si *aston Isi dre%e %lasul, tra%e c&itara de su$ masa si Incepe un cantec trist de dra%oste!
Tolstoi se Intoarce cu vodca! 2a un cantec despre omuletul de vodca, Ii zice lui *aston, sau
despre omuletul de 'um!
,=! Supt timpuri
#e pizdato era Inainte, zice 4edip In timp ce privim un 'ilm despre Isus! Te-ai enervat pe cineva,
Ii tai capul! 2umezi iar$a cat vrea musc&ii tai, nu te amendeaza nimeni! Isus tocmai Intorcea
niste mese dintr-o piata! Aippi mai era Isus!
Tra%em o iar$a cu 4edip! 2ilmul devine din ce In ce mai interesant! Pidarul, Ii zice 4edip lui
#aia'a! A'ara ploua! Tantarii au umplut camera! Desi televizorul e al$-ne%ru, Incep sa vad color!
.cenicii, apostolii lui Isus Ii $eau san%ele si Ii mananca trupul! #ani$alii! .ite ca le place! 1-ar
tot manca! Imi tra% o palma In cap si vad ca e murdara de san%e! A papat $ine, punem dro%uletul
si pentru tantari5
Sau la o masa pu$lica In 7oma, Iti dai seama ce cultura5 - mananci pentru placereB Te saturi,
$a%i doua deste-n %ura si $orasti! (ananci pana te dor 'alcile, cum sa le cada lor dintii cand
mancau atata5 3oua ne cad ca nu au de lucru! Si apoi, atunci traiai cat meritai, daca calcai pe
$ec, pacB cu sa$ia peste cap si %ataB Acum toti pidarii traiesc pana se $asesc tot timpul! Prea-s
multi, nu mai a)un%e mancarea la toti, cum dracuC sa mananci de placere5 Isus danseaza si
zam$este! .ite ce 'ilme 'ac acum astia, cu Isus la discoteca, cu ne%ocieri cu Satana, cu e'ecte
specialeB
De unde sa-ti apara acum un Tepes, ce se tot stro'olesc poetii atata5 - pai pentru o teapa l-ar $a%a
la parnaie, iar cand ar a'la ca acolo le $a%a so$olanilor paiul In cur, *ri%itte *ardot ar 'ace asa
Incat sa a)un%a pe scaunul electric! Atunci, da, distractie, senzatii tari! 3u vor$ind acum cu
curvele la tele'on pentru o la$a! Tot ce se Intampla acum e o la$a! Iuda vor$este cu Isus!
(ie mi-ar placea Intr-un tri$ de indieni din America! Toti adunati In )urul ma%ului dro%at ce le
spune viziunile sale! Asta poezieB #uratarea su'leteasca @ un $uli$uleator pentru toti! Era
considerat ceva s'ant, nu pedepsit! 4edip mananca paine cu parizer In timp ce Pillat discuta cu
Isus!
Sau %ladiator! Aia da sportivi! 3u 'aceau $laturi! #and era Invins cel cu care tineai, atunci emotii
adevarate, nu cand pierde o ec&ipa din Divizia A .rsus si pentru toti e clar ca meciul a 'ost
vandut, doar o$servatorul declara ca nici nu poate 'i vor$a de asa ceva! Vroiai sa te $ati cu
cineva, nu cautai manusi de $ox, Ii tra%eai una In cap si %ata!
Isus Isi cara crucea! E Impiedicat, scuipat, a)utat! #uiele i se In'i% In maini si picioare! Iuda
plan%and Il priveste! Isus Isi lasa capul pe o parte! A murit! Aai ca se termina 'ilmul! Ploua si In
'ilm si a'ara - In realitate! Privesc tavanul apoi Inc&id oc&ii! (aine nu vom putea )uca 'ot$al daca
mai ploua! 4edip se )oaca la #&at de pe #onnex!
.ite ce scriu astia, Imi zice! #ica (r! 4llimpia0 +m! inaltime, ";< k%, sportiv de per'ormanta,
caut %a%ica pentru 'utut! (ac&o0 s-o 'uti pa ma-ta, $a 4llimpia! *ela0 Pu'i, suna-ma! 3ex0 cine
vrea sa 'ie 'ututa pe la spate si sa ia muie5 Pisi0 %a%ica misto, plictisita! Sunati-ma repede! Do%0
muie la toti ce se uita la #&at!
3a, mai $ine tra%e un 'um! 4edip Inc&ide oc&ii si inspira! ViataB Tra% si eu! Simt cum creierul
Imi devine usor, cum Imi vine sa pu'nesc In ras c&iar daca tre$uie sa tin 'umul In mine! 4edip
vrea sa $ea apa! Ii 'ac semn sa mai astepte! #&iar atunci cand expir, Isus Incon)urat de o mare
lumina se ridica la cer! Impreuna cu krasa mea!
*ack to top
santia%o
--------------------------------------------------------------------------------
Posts0 "<,
9oined0 "N 3ov +;;+
Posted0 2ri 9un +;, +;;- ""0,< am Post su$)ect0
--------------------------------------------------------------------------------
,<! Ia-o pe Piezisa
Apoi am simtit ca nu mai pot! Sa tot intru In camera aia din MVI si sa vad toata ziua dro%ati! De
'iecare data sa 'ac cunostinta cu cineva! Prea multi oameni! #u Incetul toti prietenii mei au sters-
o de acolo! Sa-mi %asesc o$iectele In miscare! .nul Imi citeste cartile, altul Imi priveste pozele si
comenteaza! Altul se uita cu scar$a la casetele mele! Prea multi pentru o camera cu cinci paturi!
Doua supraeta)ate! #u oameni care nu se pot dro%a! #are se %ruzesc si rad aiurea! Asta nu mai e
arta! Asta e 'ilm documentar despre daunele dro%urilor si de%radarea la care te duc! #amera
plina! Tot 'ete noi! Si Tataie a o$osit, daC pe el Il doare In cur! El oricum canta la c&itara si pentru
el oricum totul e cacat! Totul! Prietenia, cuvantul, relatiile umane! El oricum se %ruzeste la
c&itara! #e 'ain canta @ Il lauda toti! Asa si e, daC eu am o$osit! (i-e scar$a sa ma dro%&ez aici!
(a simt plin de cacat! (ai $ine co$or pe Piezisa cu 2ane si ma Im$at! Doua &al$e si doua sute
de rom! 2ane stie ca tre$uie sa insiste un pic la Inceput ca sa $eau si apoi pa, apoi, cum am a)uns
acasa, $a5 #um de ne-am $aut toti $anii5
4ricum, )os pe Piezisa! Alcool si internet! Aai mai aproape, zice 2ane, nu te aud! 3u conteaza,
putem vor$i odata! Putem urla, muzica e prea tare ca sa auda cineva! De-aia si e prea tare! In
acest camin nu se Invata! *a da, se Invata sa $ei! Daca esti prost poti 'uma iar$a ca 6eit&
7ic&ard, te vei tampi 'ara sa simti vreodata norii In care ai putea urca! Iar$a nu produce e'ect
asupra vitelor, de-aia oamenii nu pasc, s-ar putea nenoroci cu atata verdeata! (i-e sila sa urc In
camin, zice 2ane, &ai sa mai $em ceva! Aai!
2ane 'ace un semn c&elneritei si ea stie ce sa ne aduca 'ara sa-i mai spunem! 7om si $ere! A doua
zi ne va 'i rau! Si acum e rau, dar e mai $ine decat *a$ilonul asta de camin MVI! Dumnezeu a
uitat sa-l distru%a! Se Intinde ca o pula spre cer! Daca Dumnezeu s-ar uita acum spre complexul
studentesc Aasdeu, ar vedea o pula! 4 pula muce%aita, Inne%rita, cu %eamuri sparte, cu un li't
oprit la eta)ul sapte unde o$isnuieste Sorel sa-si descarce nervii! (a duc, tra% doi pumni si mi-e
mai $ine, zice! .nde o$isnuim cu totii sa ne pisam! 4ricum e mai 'ain sa te pisi direct de la zece,
de la usa din capatul coridorului, numai sa 'ie desc&isa! Te lea%a atunci o 'unie de pisat, de aici,
din cer, de pamant!
Si totusi vin din alte parti sa se distreze aici! #u riscurile meseriei @ poate o sticla sparta In cap,
poate pur si simplu un $ot um'lat! In dreapta de la pisatoarea de la eta)ul zece, se Inalta #lu$ =?!
Initial tre$uia sa 'ie $ordel! Proprietarul spera sa se le%alizeze prostitutia pana Isi termina
constructia! Dar cum sa se le%alizeze meseria de $aza Intr-o tara5 Asa ca a tre$uit sa-si 'aca clu$!
Aici se vine la sacou! Alt'el te dau a'ara! Alaturi, In 'ata pisuarului, e Titanic! *ar! #aminul MVI
ar tre$ui sa se numeasca Titanic, i s-ar potrivi mai $ine! .n Titanic pe care nu-l mai In%&ite
pamantul! Dupa ce de cateva ori caminul a 'ost dat In )udecata de cativa nenorocosi, pedepsiti sa
'ie vecini cu MVI, administratia a pus plasa de sarma la %eamuri! Sa nu li se mai arunce vecinilor
sticle pe acoperis! Sa nu le mai omoare porcii si %ainile! #&inezii au sters-o mai repede! Au
Inteles care-i trea$a! 7estaurantul lor s-a mutat In alta parte a orasului!
Iar noi $em In 3ico cu 2ane! Va tre$ui sa 'im mai atenti la iesire, e plin de %ropi, santuri! Se tot
sapa, se cauta ceva, apoi se astupa pentru o saptamana, puscariasii 'ac pava)ul, cand termina,
iarasi se apuca de sapat santuri! Se lucreaza! Asa sa tot lucrezi toata viata! Puscariasii cer de la
studenti ti%ari! Se Intele% $ine!
Iarasi va tre$ui sa trezim pe cineva ca sa putem dormi! Si%ur In patul meu dorm vreo trei! 7upti!
Sunt $aieti $uni, cum zice si 2ane, dar In patul meu dorm eu! Sau canta acum! (ai stii5 Ar tre$ui
s-o c&emam pe Andreea (arin! Ar 'i o surpriza pentru ea sa vada asa ceva! I-ar cadea maxilarul
In c&iuveta! Aici de 'acut un serial, da! 3umai decorul cat 'ace! Persona)ele se supun decorului!
Sa tot 'ilmezi!
Tataie canta la o'iciu! In )urul lui vreo Lspe asculta si $eau vodca! Pe pereti inscriptii, pe )os apa,
pisat, %unoi! 3u curniti, patani5 - ne Intrea$a cineva! 3u! Asa ar putea Incepe 'ilmul!
,N! Intro
Trenul ma duce acum spre tine, In compartiment e un aer Im$acsit, se mananca, se $aseste, de
aici din coridor pot sa ma %andesc mai $ine la tine! 2umez ti%ara dupa ti%ara, dar nu e un
Inlocuitor $un pentru )oint! Pentru plancic! #orpul Imi transpira si tremura! Am senzatia ca nu e
al meu! Privesc a'ara, dar nu vad mare trea$a! Imi simt oc&ii cum mi se rotesc In directii di'erite!
3u-i adevarat, Imi zic, ti se pare, din inertia unui creier umplut de stupe'iante! Tu pro$a$il dormi!
Poate ca ma visezi acum pe mine! Vei auzi poate spre dimineata c&eia In usa si apoi te voi trezi!
(a vei privi somnoroasa si ma vei urma In $ucatarie! Vom $ea o ca'ea! Va 'i totul minunat si nu
vom vor$i despre viitor! Viitorul e incert si Intotdeauna departe @ vor$a lui 9im (orrison! 3u
vom vor$i despre trecut! #e sa-ti povestesc5 Despre anii dro%ati In care nu stiu ce s-a Intamplat5
Despre ura mea ucisa, o$osita, salvatoarea ura rasti%nita5
Sa-ti povestesc despre experienta mortii! Despre asta c&iar ti-as povesti! Daca n-ar 'i le%ata de
dro%uri! Asa nu vei vrea sa ma auzi! #&iar Inainte de a iesi din compartiment citeam o carte de
poezie! Scria ala despre moarte! (eta'ore, $al$aieli, ra%aituri! Poetii astia! Aa$ar nu au de
moarte! Sa simta ca nu pot respira, vor$i, sa Incerce sa desc&ida oc&ii si sa nu poata! Si apoi
caderea! 4 cadere lun%a In noapte! Supradoza! 3u &alucinatii 'rumoase cu soare, vant, z$or, ci
moartea! #and nu mai %andesti, nu mai esti constient, iar In putinele clipe de Intoarcere simti
doar caderea, cedarea 'izicului!
*ere, cine mai doreste $ereB 3iciodata prea sin%ur, nici In acest tren nu pot scapa de ceilalti,
oameni care te privesc, te analizeaza, vor sa-ti vanda o $ere! #oncluzioneaza ca esti un tampit,
mai ca s-ar apuca sa-ti dea s'aturi ce sa 'aci ca sa 'ie totul 4!6! Asta e societatea, tu esti un
ma%ar, daC las ca-ti spunem noi ce sa 'aci, o iesi ceva, desi n-ai meritaE Si realitatea noastra
'rumoasa nu e decat o $uda la care nu poti tra%e apa, plina de cacat si pisat! #e e 'rumos e
Intotdeauna departe! Toti se a%ata de vreo cren%uta din vreun copacel ce iese din acest cacat!
(a Intorc In compartiment, aici se pare ca cineva s-a descaltat, tare mai put oamenii astia! .n
mos s'oraie c&iar la urec&ea mea! (a Intre$ ce viseaza oare! E simpatic! 4amenii sunt mai
simpatici atunci cand dorm! Si tu dormi acum! Dar pe tine n-am sa pot sa te las sa dormi mai
departe! Vreau sa te stran% In $rate, sa simt ca existi, ca nu e o &alucinatie! E 'ain sa stii ca te poti
Intoarce undeva! E 'ain sa simt ca ma pot Intoarce la tine! Acasa5 #at timp va mai trece pana voi
putea spune acest cuvant 'ara a mai da si explicatii5 Sunt o$osit, desi nu mi-e somn! 4c&ii Incep
sa-mi arate desene animate, picturi vii, 'ilme! #red ca exista, da, cred ca exista tot ce vedem noi
In vis, In &alucinatii! Alt'el de ce ne-am a%ata5 #artile pe care le citim In vis si dupa aia In
realitate continuam sa cautam acele pa%ini minunate, $izare, ce ne-au lasat masca, desi stim si%ur
ca e imposi$il, niciodata, nu, nu vom putea %asi! Si totusi e 'rumos sa ne mintim, sa credem ca
poate candvaE
.ite, si eu acum vin la tine ca la un vis, o &alucinatie prea colorata din exces de dro%uri! (a tem
ca nu existi! #a nu voi %asi strada, $locul, apartamentul! Sau ca voi descuia apartamentul, voi
intra In el si nu te voi %asi pe tine! .ite ca parca am a)uns In 7az$oieni! Aproape!
4amenii intra, ies! Tot trupul meu scartaie Impreuna cu trenul! A$ia acum mi se 'ace somn! Se
Intinde o pata mare nea%ra pe creier! Te vad pe tine, vad litere, lumini, culori! Totul se amesteca,
nu mai sunt atent la nimic, doar aud scrasniturile rotilor trenului si mersul lui le%anat! #and voi
cadea cu capul In 'ata Inseamna ca am a)uns! #and luminile de pe oc&ii mei se vor lumina!
Deocamdata culorile, ima%inile Imi man%aie creierul ce sta cuminte re'uzand sa %andeasca,
re'uzand sa doarma! In transa! Asa e cel mai $ine! Trenul parca 'raneaza un pic, dar mer%e mai
departe!
(a trezesc cu capul mer%and Inainte si cu lumini ce-mi irita oc&ii! Ii desc&id! Toti si-au pre%atit
$a%a)ele! (a ridic si eu! *eau Inca o %ura de ca'ea, pun sticla In $uzunarul scurtei, Imi iau
rucsacul In spate si ies! Inca )umate de ora si am a)uns la tine! Scot un sandFic& si Il mananc pe
drum! E $un! Apoi merele! De%ea$a nu am vrut sa le iau la Inceput! 4rasul doarme! (a simt Intr-
un vis 'rumos, linistit! 4rasul Inainte de trezire!
Doar cainii care nu te mai latra acum, se plim$a mandri prin mi)locul strazii! Doar $ecurile
%al$ene care parca nu vor sa supere oc&ii celor somnorosi care au tre$uit sa se trezeasca mai
devreme! Ga$orii dorm! Sunt pe strada cand toti dorm si ma simt excelent! Arunc mucul unei
ti%ari la cos, desi nu 'ac des lucrul acesta! Acum nu vreau sa stric armonia! 1inistea! E alt oras
Inainte de a se trezi oamenii! .ite ca sunt cativa In statia asta de troleu! Privesc ceasul! ,!-;!
#am devreme pentru troleu, dar oamenii Inca dorm In picioare! Simt nevoia de a le zice noapte
$una, dar trec mai departe, lasa-i sa doarma! E $ine asa!
A)un% dupa $locuri! Vad $locul In care tre$uie sa intru! Vad %eamurile Intunecate! Intru In li't,
privesc desenele lui *uru si ma $ucur! Dar nu-s desene noi! Va tre$ui sa-i zic sa mai vina, dar sa-
si ia spra8uri cu el, sau macar creioane!
*a% c&eia In usa! 3u mer%e! #e dracu! (ai Incerc! 3imic! Privesc usa, parca e aceeasi, dar nu
mai sunt si%ur! Privesc usile vecinilor si raman usor Incurcat! Poate ca e la alt eta)! (ai Incerc o
data c&eia! 3u mer%e! Impin% usa! Se desc&ide!
,?! De%etele timpului
Daca ai avea aici un li%&ean, ar 'i excelent, simt ca ma su'oc! S-ar putea sa $orasc! Au trecut de)a
cateva saptamani 'ara sa ma dro%&ez! 3u ca as 'i Impotriva dro%urilor, dar nu ma mai tine,
$orasc cu san%e si ma su'oc! 3u mai Intele% nimic din ce se Intampla! 3ici acum nu Intele%! Am
o$osit de moacele dro%ate, Intotdeauna am sustinut ca tre$uie sa stii sa te dro%&ezi, dar la urma
am trecut limita si eu! Acum privesc la realitate ca la &alucinatiile de mai Inainte! 3u Imi mai
tre$uie dro%uri! Si asa totul e prea colorat!
Sunt dezorientat si am constatat ca se Intampla cu toti acelasi lucru! Voi lua un tren si voi pleca
dracului undeva! 3u stiu unde! Poate la mare sau la munte! #at mai departe de acel camin MVI
cu usa ce duce la cer sudata! 1a Inceput ne dro%am acolo pe camin! Era misto! In 'ata tot cerul,
)os @ orasul! Dar dupa un timp 'irul s-a rupt, nu mai era nevoie de cer! Apoi depresiile! Apoi am
vrut sa urc pe camin si sa ma sinucid! Dar se sudase usa! (i-am colorat creierul si acum vreau
sa-l ster%! Vreau sa ster% toata disc&eta! A$urii de alcool si cenusa de la 'um l-au 'acut sa se simta
ratacit! #a sa nu Il pierd cu totul voi 'ace acest lucru! 1as dracului dro%urile! Si alcoolul! #el
putin deocamdata! Poate mai tarziu! Acum ma simt ca 'ratii Simion, $a c&emati In lotul national
de $ox, $a exclusi! Duca-se la pro'esionisti, Ii s'atuiesc ziaristii!
Acum Imi tra% pula si termin cu toate! (er% dracului undeva unde sa pot privi tavanul linistit!
(ai tarziu poate Il voi colora! Voi colora si voi desena zidurile si peretii! Voi scrie pe ele lucruri
porcoase si altele! 7ealitatea noastra are nevoie de culori, de 'ilme cu desene animate! Are nevoie
de ceva ce ar acoperi $oratura si cacatul!
Distractia e $una, numai ca eu m-am saturat sa ma distrez! Gata cu distractia! Ar cam 'i si timpul!
Timpul care ne da muie! Ieri am vazut un 'ilm ce Incepea cu Itimpul are cinci de%ete0 trecut,
prezent, viitor, ceea ce s-ar 'i putut Intampla si ceea ce nu se va Intampla niciodata!J Eu cred ca
timpul are o pula cu care ne 'ute pe noi toti! Timpul e Impotriva noastra! E alta trea$a daca noua
ne place sa 'im 'ututi! Gusturile nu se discuta, %usturile se 'ut!
Si totusi timpul ne-ar putea a)uta! #e ne 'acem noi cu toate muce%aiurile5 3oi nu le-am putea
ster%e niciodata! Si totusi uite, noi vom 'ace pe ziduri %ra'itti si muce%aiurile se vor duce
dracului pa pula timpului!
Voi Incerca sa Imi %asesc un &o$$8! De pilda mancatul semintelor sau asa ceva! Pentru Inceput
voi urca Intr-un tren si paB Apoi voi casti%a un concurs cu ti%arile (onte #arlo! #are Imi va
aduce o vila si o masina! Si linistea! 4 vila la mare sau la munte! De asta nu-s si%ur! Poate Imi
voi cumpara o $icicleta si o c&itara! Atunci! Acum nu stiu! As sta toata ziua si m-as plictisi de
mama draculuiB E misto sa te plictisesti! Iti trec prin cap tot 'eluC de cacaturi! (a voi uita la stiri!
Asa cum 'aci tu cu mine! Te-as invita si pe tine acolo, e nevoie mare de tine acum peste tot! Te-as
pune sa vor$esti!
:;! (ot&er 'ucker $utter'l8
#and am intrat In camera 6i si So$o pre%ateau niste doze! E seara, soarele mare, rosu acopera
toata 'ereastra care pare acum un ecran! Va 'i ceva mar'a @ zice So$o 'recandu-si mainile de
coapse si apoi lovindu-le de %enunc&i!
1a Discover8 e o emisiune despre crocodili! .ita-te la pidari, ce pizdosi se dauB @ zice So$o si-si
$a%a serin%a Intr-o vena de su$ lim$a! San%ele tasneste si stropeste peretele! 1asC ca-i pentru
morti, zice 6i si se in)ecteaza si el! Do, &ai si tu! 3u, eu am 'umat, mi-a)un%e! Daca te
raz%andesti, uite, e aici, pe noptiera! Su$stanta e Intr-un pa&ar! #&iar In 'ata mea! Alaturi de
serin%a murdara de san%e! A ramas 'ix pentru o supradoza, o viza %ratis la cer! 6i si So$o alear%a
prin camera si rad! S-au oprit In 'ata televizorului si &araie0 lasC ca v-o tra%em noi, pidarilor de
crocodili, de varani si de ali%atoriB Va aratam cum sa papati pasarele, cacanarilor scar$osiB
Televizorul e In mi)locul camerei! 6i si So$o In picioare In 'ata lui vanand crocodili, eu Intins In
pat! So$o ia c&itara si loveste din toate puterile televizorul! Acesta scartaie, trosneste, scoate un
'um si tace! A c&iorat, Is varza crocodiliiB
2ereastra se Inroseste din ce In ce mai tare! De-a$ia distin% san%ele lui So$o de pe perete de
lumina soarelui! So$o si 6i se spri)ina cu spatele de 'ereastra! Sunt cu 'etele spre mine, desi oc&ii
le sunt departe! Tremura ca epilepticii! 1ui So$o $uzele Ii sunt murdare de san%ele care picura
ritmic pe podea!
1e aud inimile! Tuc-tuc-tuc-tuc-tucE @ 'ac ele ca o min%e de $asket! Zici ca le $u$uie creierii,
nu inimile, atat de tare se aude! Ei continua sa taca! 3u mai pot auzi $u$uiturile inimilor lor!
Inne$unesc! Sunt insuporta$ile! Aei, So, 6i, ma auziti5 Ei continua sa taca, iar inimile $at tot mai
tare, $u$uie, parca vor sa se apropie de mine! Se apropie ca pasii cuiva care alear%a prin apa!
(i se 'ace 'rica, camera e tot mai rosie! (a Intorc, vad pe noptiera pa&arul, serin%a! Si inima de
$asket ce se apropie amenintator!
s'arsit

extraordinara. Incep sa ametesc dar nu deschid ochii. Simt ca albul e in stare sa ma orbeasca. Brusc se loveste de ceva si se opreste. Mii de ganganii negre se misca in toate directiile. Incerc sa ma concentrez asupra uneia. Totul devine limpede. Le descopar ordinea, le urmaresc cum curg incet mai departe, cum litera se lipeste de litera formand un cuvant ce se uneste cu alt cuvant permitand textului sa traiasca, sa-si simta puterea in sangele care circula. Ma las in voia lui. Citesc in adormire. Doamne, numai sa nu uit, numai sa nu uit atunci cand ma trezesc. 2. Trip Daca stau si ma gandesc bine, altfel nici nu putea fi. M-am nascut intr-o familie de genii: tata poponar betiv si mama curva. Ideal pentru un fiu narcoman. Scenele din copilarie pe care mi le amintesc sunt pitoresti: mama facand sex in bucatarie cu dracu' stie cine - vecini, turisti, instalatori, profesori, colegi de serviciu etc. si tata in alta camera cu prieteni homalai band tuica si lingandu-se. Probabil aveau mustrari de constiinta si de-aia incercau sa ma educe bine, ca sa li se ierte scarnavia lor de viata. Tata ma lua in brate si imi vorbea rar si explicandu-mi ca trebuie sa fiu bun, sa le sparg moacele colegilor daca nu se poarta frumos si ma-ta-i curva, scarba dracului, tampenia etc. Mama ma mangaia pe cap si imi zicea sa nu supar fetitele sa-mi fac temele sa nu beau niciodata ca tat-to betivanu' dracului, pidarul, umflatura, cretinu', idiotu' etc. O copilarie de vis. Seara se termina intotdeauna cu o mica cearta intre parinti. Pumni in bot, geamuri, farfurii sparte, tigai in cap si la urma tranta libera. Am avut gratis zilnic un program intreg de divertisment. In felul lor, babacii erau simpatici, isi vedeau de treaba lor, ma mai bateau pe mine la cap un pic, porneau remuscarile si treaba asta se termina cu o lupta fara reguli de toata frumusetea. Inainte de a fi botezat de strada am fost botezat ca orice copil intr-o atmosfera de caldura familiala. De fiecare data cand imi amintesc de copilarie ma induiosez. E ca si cum mi-as aminti un film vechi care m-a impresionat. Memoria falsifica, dar oricum sunt sigur ca atmosfera familiei acesteia, a familiei mele, imi va ramane intiparita in cap pentru totdeauna, pana am sa innebunesc sau poate si dupa, ma intelegi? Nici pe departe nu vreau sa-i condamn, nu, sunt parintii mei si nu ca i-as iubi, era prea multa iubire oricum, dar mi se rupe, intelegi, mi se rupe de tot ce s-a intamplat si se intampla. Nu pot sa zic ca nu mi-a placut, eu eram regele casei aleia plina de poponari si betivi de pe Valea Dicescu, langa Lacul Komsomolist. Aveam libertatea sa cutreier dintr-o camera in alta invaluit si pazit de fum si de alcoolul ce le tulbura privirea la toti cretinii care veneau pe acolo. Daca atunci as fi avut putere, ii omoram pe toti dracului, dar a fost bine ca nu aveam, numai asa am fost in stare sa vad si pe cat e posibil sa inteleg o astfel de viata de cacat careia parca ii eram predestinat, daca boala mea nu ma salva, daca nervii mei slabiti nu ma fac de fiecare data sa cedez, sa incep sa turb, sa stric totul, nu, nu, nu suport oamenii, mi-e sila sa-i ating, doar obiecte, tre' sa simti ceva fata de obiectul pe care il spargi si care te elibereaza, e un fel de jertfa pentru linistea ta, tu ar trebui sa stii mai bine, nu? Ai citit rahaturi de carti despre. Carti prafuite aruncate peste tot, ziare, paianjeni, chiloti, sutiene, lucrurile cele mai neasteptate te puteau impiedica in casa copilariei mele. Printre aceste lucruri mama si tata. Si eu - cel mai lucid personaj din toata povestea asta. Restul - amortiti de bautura, de inchiderea fortata a ochilor si a mintii. Am sa-i ucid odata pe toti, imi repetam zilnic inainte de somn. Urmau visuri frumoase cu crime, cum imi impuscam, otraveam, taiam victimele. Partea cea mai frumoasa a vietii mele e atunci cand dorm. Fiindca am urat intotdeauna, visele mele sunt pline de sange si crime. Iata un vis din copilarie in care eu eram spectator: ma intorc acasa de la scoala, intru si intr-o camera ii gasesc pe toti spanzurati. Sau personaj activ: ma trezesc din somn noaptea, ies din casa, ud cu benzina usile, ferestrele si le dau foc. Chiar daca iti povestesc acum toate astea, nu cred ca iti pot

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful