INTERNET

(INTERNETwork System)

1

Generalit i
Internet este o re ea global de calculatoare care comunic utilizând un limbaj comun (protocolul de comunica ie TCP/IP). Mediul Internet este eterogen, nu este proprietatea unui guvern, a unei companii sau universit i. Este compus din mii de re ele interconectate, astfel încât lucreaz ca o mare re ea, în continu cre tere. Poate fi considerat un sistem de comunica ii mondial, foarte rapid i foarte flexibil.
2

Generalit i
Internet este ³o re ea global de re ele ce permite tuturor tipurilor de calculatoare s comunice în mod transparent i s foloseasc în comun servicii la nivel mondial.´
(defini ia Internet Society)

3

Mediul Internet

4

Scurt istoric al re elei 
1969 -guvernul SUA ini iaz cercet rile în re ele de calculatoare ; Departamentul de Aparare al SUA creeaz ARPANET, care lega cercet torii afla i la distan .  1983 - ARPANET s-a divizat în 2 re ele: ARPANET utilizatori civili si MILNET - utilizatori militari. Interac iunea dintre aceste dou tipuri de re ele a fost denumit ³internetwork´.  Internet s-a dezvoltat prin includerea altor re ele cum ar fi NSFNET (National Science Foundation Network), NASA Science Internet, Swiss Academic and Research Network, Australian Academic and Research Network i alte aprox. 10 000 de re ele comerciale i de cercetare.
5

Scurt istoric al re elei 
1993 ± lansat prima versiune de browser.  1994 ± adoptat standardul de semn tur digital DSS (dezvoltat de Agen ia Na ional de Securitate a SUA) care rezolv problema securit ii datelor Internet devine canal de distribu ie pentru activit i comerciale.  1996 ± 2000 ± perioada multimedia i a realit ii virtuale.

6

Cerin e hardware pentru conectare la Internet
PC modem sau plac de re ea linie de telecomunica ie:
terestr radio satelit

7

Linii de telecomunica ie 
Linie terestr :  linie telefonic comutat  linie telefonic închiriat  cablu (TV sau UTP) re ele locale (LAN)  fibr optic  fibr de sticl - pentru re ele mari (ora e), re ele MAN  Satelit - pentru re ele între zone geografice dep rtate, re ele WAN
8

Linii de telecomunica ie - continuare 
  Leg tura radio este cea mai nou solu ie de conectivitate f r fir (wireless) lucreaz pe o anumit band de frecven , cu acces exclusiv, f r interferen e cu benzile publice exemplu: transmisia de date în banda de 3.5 Ghz, cu arie de acoperire de 10 Km i trafic garantat la viteze de pân la 2 MBi i pe secund necesit modem radio
9 

Tipuri de leg turi pe linie terestr 
Leg tur permanent (dedicat ) - prin linie telefonic închiriat (mari companii, universit i), cablu TV sau cablu de date (UTP). Se folosesc calculatoare (host) conectate permanent la Internet. Se transfer cantit i mari de informa ii; au acces un num r mare de utilizatori, la viteze mari de transfer. Necesit modemuri speciale.  Leg tur temporar (dial up) ± prin linie telefonic Tipuri de conexiuni: -PSTN (Public Switched Telephone Network), re eaua telefonic normal care transmite semnal în format analogic; necesit modem; -ISDN (Integrated Services Digital Network), transmite semnal în format digital; permite transmisie simultan de voce, date, imagine la vitez mare -ADSL (Asymmetric Subscriber Digital Line), permite viteze diferite pentru transmisia i recep ionarea semnalului. 10

Conectarea la Internet
PC client 1 Modem 1

Modem 1

Modem p

Server ISP = nod în subre ea Internet

I n t e r n e t
11

PC client n

Modem n

Func ionarea leg turii 
Utilizatorul folose te programe cu rol de client pentru a cere informa ii de la alte calculatoare cu rol de server.  Un nod Internet face parte dintr-o subre ea ale c rei servicii sunt oferite prin serverul ISP.

12

Protocolul de comunica ie (limbajul comun al calculatoarelor din Internet) La Internet sunt conectate calculatoare care folosesc sisteme de operare diferite (Windows, UNIX, Macintosh). Acest lucru este posibil datorit protocolului de comunica ie standardizat TCP/IP (Transmission Control Protocol/Internet Protocol = protocol de control al transmisiei prin Internet).
13

TCP/IP 
Este numele unei familii care include peste 100 de protocoale de comunica ie utilizate pentru a organiza comunica ia i transferul datelor între re ele de calculatoare;  A fost dezvoltat o dat cu ARPANET;  Sistemul de operare Windows (începând cu µ95) con ine protocolul TCP/IP.
14

TCP/IP - func iuni 

Componenta TCP împarte datele de transmis în pachete mici, reasamblându-le corect la destina ie; pachetele neconfirmate sau eronate sunt retransmise. Componenta IP se ocup de routarea (direc ionarea) i transmiterea efectiv a pachetelor.
15 

Cont Internet 
Este modul în care serverul ISP ia în eviden un calculator client (un abonat).  Este o înregistrare unic a unui client prin care acesta are acces la serviciile Internet oferite de ISP.  Conectarea la Internet presupune deschiderea unui cont la un ISP.  Fiec rui cont îi este asociat o parol cunoscut numai de utilizator.  Tipuri de servicii oferite: c su e po tale, spa iu pentru un site web, g zduirea unui domeniu.

16

Adresarea unui calculator din re eaua Internet
Fiecare calculator legat la Internet este înregistrat în serviciul DNS (Domain Name System), care converte te o adres literal emis de un utilizator într-o adres numeric unic numit adres IP (Internet Protocol). În România înregistrarea numelor de domenii se realizeaz de RNC (Romanian National Computer Network)
17

Adrese Internet
Adresa literal poate fi format din dou sau trei nume separate prin punct, reprezentând domenii incluse unul în cel lalt de la stânga la dreapta.

nume1.nume2.nume3
nume1=numele calculatorului gazd pentru informa iile cerute nume2= ara calculatorului gazd nume3=domeniul de activitate în care se încadreaz datele

Exemplu: kappa.ro, netaddress.usa.net

18

Exemple de domenii organiza ionale
com edu gov int mil net org Entitati comerciale Institutii educationale Institutii guvernamentale Institutii internationale Institutii militare Resurse de retea Organizatii nonpro it
19

Servicii Internet 
exploatarea i c utarea informa iilor în re eaua Internet; comunicarea între utilizatorii din întreaga lume; a treia dimensiune: publicitatea

20

Principiul de func ionare a serviciilor Internet:
Calculator client solicitare informa ii Calculator server

furnizare informa ii Dac un calculator poate oferi informa iile solicitate prin resurse proprii, el este server. Dac le solicit mai departe altui calculator, el devine client. Concluzie: un calculator aflat într-un nod Internet poate fi atât client, cât i server.
21

Tipuri de servicii Internet 
World Wide Web ± www (informa ie)
‡ este cel mai nou serviciu, ap rut în martie 1989 (sistemul hypertext, creat ini ial de Tim Berners Lee, Laboratorul European de fizica particulelor, Geneva pt. optimizarea transferului de inf. între cercet torii afla i la distan ); ‡ este cel mai popular serviciu i cel mai accesibil. 

e-mail (comunicare)
a fost primul serviciu Internet;

22

Tipuri de servicii Internet  Ftp (File Transfer Protocol)

continuare

‡ permite transferul fi ierelor (uneori aplica ii software complete) de pe orice calculator din lume care accept acest protocol; ‡ fi ierele pot fi aduse din arhivele publice din Internet (ftp anonim) sau de pe servere pe care utilizatorul are drept de acces (prin username i parol ). 

Telnet
‡ serviciu mai pu in cunoscut, care permite conectarea la un alt calculator aflat la distan i utilizarea programelor acestuia.
23

Tipuri de servicii Internet -

continuare 

Gopher (serviciu integrat de navigare)
‡ pune la dispozi ia utilizatorilor informa ii doar în modul text, organizate ierarhic. ‡ utilizeaz un protocol care permite accesul la informa ii de pe orice server de acest tip. 

Usenet newsgroups (grupuri de tiri)
‡ serviciu care a existat chiar înainte de Internet, prin care mesajele c tre grupurile de tiri erau trimise printr-un protocol special pe linia telefonic .
24

Tipuri de servicii Internet -

continuare 

Chat online (conversa ii în timp real) ‡ ofer suport pentru derularea discu iilor în timp real sub form de mesaje scrise.  Conferin e de tip voce i video ‡ permit transmiterea de mesaje vocale, înso ite de imagini în timp real, precum i partajarea altor aplica ii.
25

Serviciul WWW (World Wide Web)
fer o interfa grafic u or de utilizat pentru g sirea i vizualizarea informa iei în Internet. Paginile de informa ie, împreun cu leg turile dintre ele alc tuiesc o ³pânz ´ (web).

26

Limbajul specific www
Informa ia este organizat sub form de pagini web. O colec ie de pagini web determin un site web. Prima pagin web a unui site se nume te home page sau pagin gazd . Fiecare pagin web are o adres unic denumit adres URL - Universal Resource Locator.
27

Alte no iuni legate de web:
‡ HTML (HyperText Markup Language) - limbajul de
creare a paginilor web i a leg turilor.
Formatul html este folosit i pentru prezentarea materialelor electronice pe CD-ROM sau DVD.

‡ XML (Extensible Markup Language) - un limbaj
superior fa de HTML, care-l va înlocui treptat, fiind un instrument puternic pentru reprezentarea datelor transmise între calculatoare aflate la distan .

‡ HTTP (Hyper Text Transfer Protocol) - protocol de
transfer a informa iei de tip hypertext între servere i clien i web. 28

Func ionarea serviciului www
Pentru navigarea pe web i acces la informa ia c utat se utilizeaz programe specifice de tipul browser. Acestea se mai numesc programe client Web, datorit arhitecturii client/server pe care se bazeaz protocolul TCP/IP. Ap rut în 1993, programul tip browser a dinamizat dezvoltarea Internet.

29

Regula general pentru construirea i citirea unei adrese de pagin web ( adres URL)
protocol://calculator.domeniu/obiect/ Exemple: http://www.bnro.ro http://home.microsoft.com

Cele mai cunoscute programe browser: Microsoft Internet Explorer (V 6.0) Netscape Communicator (V 7.0) Opera (V 6.05)

30

Modalit i de c utare a informa iei în Internet (cu ajutorul unui browser) 
dac se cunoa te adresa URL a informa iilor dorite, aceasta se scrie în câmpul ³Address´;  dac nu se cunoa te adresa la care se afl informa iile dorite, aceasta se poate c uta cu ajutorul unui motor de c utare; 

Motoarele de c utare sunt baze de date care

con in pagini de Internet referen iate prin cuvintele cheie pe care le con in. Programul de c utare preia cuvintele cheie tastate de utilizator, exploreaz baza de date proprie i returneaz adresele la care le-a g sit.
31

Motor Yahoo Alta ista ycos In oseek otbot ogpile xcite oTo

A res .yahoo.com .altavista.com .lycos.com .in oseek.go.com .hotbot.com .dogpile.com .excite.com .goto.com
32

Tipuri de motoare de c utare 
tip cuvinte cheie  tip catalog  metamotoare

33

Motoare de c utare tip cuvinte cheie 
cel mai popular: Google - premiat în 2001; reprezint 75% din totalul c ut rilor pe Internet;  rapid i foarte eficient (ofer cele mai relevante rezultate);  permite personalizarea intefe ei;  func ie de traducere în englez din francez , german , italian , etc. www.google.com
34

Motoare de c utare tip catalog 
con in informa ia organizat într-o structur arborescent pe domenii i subdomenii  ex: www.yahoo.com  a devenit client al motorului Google

35

Metamotoare 
programe care fac apel la mai multe motoare de c utare simultan  cel mai popular: Copernic www.copernic.com

36

Tipuri de informa ii pe Internet
Clasificate pe categorii:  date cu caracter general: tiri, vremea, informa ii geografice, etc.  date din diferite domenii: politic , s n tate, tiin , cultur , art , religie, înv mânt, cercetare.  date cu caracter economic: pie e de valori imobiliare, de capital, de m rfuri, cursuri de schimb valutar, informa ii privind oportunit ile în afaceri, cataloage de firme.

37

Portal web
Site web care ofer un spectru larg de resurse i servicii, organizate pe mai multe direc ii principale: -un motor de c utare; -un sector de tiri; -mijloace de comunica ii: e-mail, forumuri de discu ii, cutie po tal pentru mesaje vocale i fax, etc; -comer electronic. Tipuri: -portaluri generale, provenite din motoare de c utare ( ahoo, Altavista, Excite, etc); -portaluri specializate: www.allmusic.com, etc Portaluri române ti: www.portal.ro, www.rol.ro, etc

38

Intranet, Extranet
Tipuri principale de re ele bazate pe protocolul TCP/IP i tehnologia web

39

Intranet 
re ea intern a unei companii, creat pe baza tehnologiei Internet i a protocolului TCP/IP. Pot fi utilizate toate instrumentele din Internet pentru a naviga prin re ea;  permite partajarea informa iilor în cadrul unui grup restrâns;  un Intranet poate fi conectat op ional la Internet.

40

Intranet 
Pentru protejarea datelor din Intranet se utilizeaz un firewall  Firewall = ansamblu hard/soft care realizeaz protec ia datelor unui Intranet i monitorizarea accesului la serverele re elei.

41

Extranet 
re ea format din mai multe re ele Intranet (pe arii geografice largi). Spre deosebire de termenul general Internet, re ea în care poate intra orice utilizator, f r protec ii suplimentare, re eaua Extranet are m suri de securitate a datelor pentru a le proteja la parcurgerea magistralei publice Internet.  model de Extranet: comer ul electronic, compus din re elele furnizorilor i din cele ale clien ilor.
42

Concluzie
Diferen a dintre Intranet i Internet:  Intranet = re ea privat i intern a unei companii prev zut cu m suri suplimentare de protec ie a datelor  Internet = re ea public Diferen a dintre Extranet i Internet:  Extranet = re ea exterioar corespunz toare anumitor companii, ce permite i accesul limitat la re eaua Intranet a acestora  Internet = nu permite acces la Intranetul companiilor 43

e-mail - serviciul de po t electronic

44

Generalit i
Pentru fiecare abonat, ISP creeaz pe serverul s u una sau mai multe c su e po tale caracterizate prin adres i parol de acces. Po ta electronic permite utilizatorului s trimit i s recep ioneze mesaje.
Mesajele pot con ine text sau pot avea ata ate fi iere în orice format (arhive, .xls, .doc, imagine, sunet, etc.).
45

Programe pentru serviciul e-mail
Utilizarea serviciului e-mail se face prin programe specializate. Programele Netscape Communicator i Internet Explorer ofer suportul pentru serviciul e-mail.
Exist i alte programe specializate în serviciul e-mail: EUDORA, Pegasus, etc.
46

Func iile programelor de e-mail 
  

redactarea i expedierea repetat a mesajelor; primirea i memorarea mesajelor; asigurarea securit ii mesajelor prin parola de acces la cutia po tal ; gestiunea cutiilor po tale: toate mesajele primite de un abonat sunt memorate în acela i folder - inbox; ulterior, acestea pot fi repartizate în foldere create de utilizator.
47

Elementele unui mesaj e-mail
Adresa: numeutilizator@server1.server2.domeniu
server1 = numele generic al serverului la care este legat utilizatorul la firma la care este abonat. Pe acest server se va deschide c su a sa po tal , iar mesajele din întreaga lume vor a tepta aici s fie citite i desc rcate pe calculatorul abonatului. server2 = numele generic al serverului ISP legat la antena de satelit prin care comunic în re eaua WAN. domeniu = codul rii în Europa

Obs.: adresa poate avea i forma

numeutilizator@server.domeniu
unde server îndepline te fun ia server1 de mai sus.
48

Elementele unui mesaj e-mail-continuare Adresa poate fi: To: destinatarul principal Cc: (carbon copy, copie la indigo) dest. secundar Bcc: (blind carbon copy, copie ³oarb ´) copie secret a mesajului

Subiectul mesajului Corpul mesajului - textul propriu-zis Indicatorul de stare a mesajului: nou, citit, mesaj c ruia i s-a r spuns. 49

Conven ii pentru crearea adreselor e-mail 
se utilizeaz numai litere mici;  pentru numeutilizator sunt permise orice nume; dac se dore te un nume compus, acesta va con ine semnele . sau _ sau - în loc de spa iu;  se recomand nume scurte, u or de tastat în orice limb .
50

E-mail prin www  

Site-uri Web care ofer cutii po tale gratuite; nu necesit un cont client separat. Un astfel de site Web simuleaz interfa a unui client de e-mail. Avantajele acestui serviciu:
‡ este gratuit; ‡ mesajele se pot citi pe orice PC în lume f r s fie nevoie de configurarea c su ei po tale pe acel calculator.  

Dezavantaj: procesul poate fi lent în func ie de distan a între calculatorul client i serverul care g zduie te acest serviciu. Exemple: www.netaddress.usa.net, www.hotmail.com, www.yahoo.com, www.roketmail.com
51

Serviciul NETNEWS (Grupuri de tiri) 
Este un serviciu similar cu cel de e-mail, cu deosebirea c mesajele au ca destinatari to i abona ii acestui serviciu . Exist zeci de mii de grupuri de tiri pe diferite domenii: s n tate, religie, sport, informatic (software).  Cu ajutorul unor programe specializate (Newsreader, Internet Explorer, Netscape), utilizatorii se pot abona, pot citi i publica articole. Articolele sunt stocate pe calculatoarele furnizorului acestui serviciu. 52

Serviciul IRC (Internet Relay Chat) 
este un sistem de servere la care se conecteaz zeci de mii de participan i care ³dialogheaz ´ (prin mesaje scrise) în timp real.  Pentru Windows cea mai cunoscut aplica ie este mIRC.  IRC este împ r it în domenii axate pe subiecte.
53

Alte posibilit i oferite de Internet 
comer electronic (e-commerce)  servicii bancare (Internet banking)

54

Comer ul electronic 
Este activitatea de comer care folose te echipamente electronice i canalul de comunica ie Internet pentru circula ia informa iei.  Canalul de distribu ie Internet permite circula ia informa iei direct între agen ii implica i în tranzac ie (vânz tor, cump r tor, banc , transportator), f r suport hârtie.

55

No iuni specifice comer ului electronic 
Magazin electronic (e-shop) - este folosit pentru marketing i vânz ri. Cuprinde catalogul de produse/servicii ale firmei, în format html (interpretabil de browser). 
Sunt incluse facilit i pentru preluarea comenzilor, efectuarea on-line a pl ilor. Avantajul magazinelor electronice este atragerea unui num r mare de clien i de la orice distan . 

Câ tigurile provin din reducerea costurilor de promovare i din m rirea vânz rilor.
56

No iuni specifice comer ului electronic 
Aprovizionarea electronic Pentru procurarea bunurilor i serviciilor, marile companii organizeaz licita ii. Pe web sunt publicate ofertele.
Avantaje: cre terea num rului de firme care iau cuno tin în timp real despre licita ie sc derea timpului i a costurilor.

Rezultat: cre terea concuren ei i sc derea pre ului.
57

Securitatea în comer ul electronic
Se bazeaz pe utilizarea diferitelor tehnici de criptare a datelor pentru a asigura:  autentificarea (p r ile care comunic î i verific
reciproc identitatea) 

autorizarea (prin semn turi digitale)  confiden ialitatea (comunica iile sunt restrânse doar la
p r ile care particip la efectuarea tranzac iei) procesul de transfer) 

integritatea datelor (datele nu sunt modificate în
58

Avantajele e-commerce 
permite comercializarea produselor în întreaga lume, prin eliminarea barierelor geografice între clien i i comercian i;  acces la magazinele electronice 24 de ore pe zi, 7 zile pe s pt mân ;  acces la informa ii de ultim or referitoare la produse, pre uri, disponibilitatea produselor;  posibilitatea de a organiza licita ii în timp real;  sc derea cheltuielilor pentru marketing i publicitate.
59

Internet Banking (e-banking, online banking) 
Cuprinde servicii electronice bancare bazate pe tehnologia client/server i realizate prin Internet.  Prima banc virtual : ³Security First Network Bank´ - Atlanta, SUA Adresa Internet: www.sfnb.com
60

e-banking Tipuri de servicii 
informa ii despre contul personal (istoricul tranzac iilor, debit i credit curent);  transferuri de fonduri din i în contul personal;  servicii i produse financiare online (transfer valutar, rate de schimb, cota ii bursiere, etc.);  politica de dobânzi a b ncii.

61

e-banking Suportul tehnic
Pentru acces la e-banking sunt necesare: 

PC (cu rol de client);  conexiune la Internet;  browser (uzual Internet Explorer).
Problema: asigurarea securit ii tranzac iilor
62

Certificatul digital
Colec ie de date în form electronic ce atest leg tura dintre datele de verificare a semn turii electronice i o persoan , confirmând identitatea acelei persoane. emis de o autoritate de certificare (Certificate Authority CA) i semnat electronic de aceasta pentru a-i garanta valabilitatea con ine datele personale i cheia public a persoanei care dore te s semneze electronic este disponibil pentru accesare pe site-ul furnizorului autorizat care l-a emis valabil maximum 1 an de la data emiterii
63  

 

Semn tura digital : chei publice ± chei private 
semn tura digital este realizat prin metode criptografice utilizând o pereche de chei, una public i alta privat  cheia privat ± un cod digital unic generat cu ajutorul unui dispozitiv hardware i/sau software specializat  cheia public ± un cod digital, perechea cheii private, necesar verific rii semn turii electronice  cheia privat reprezint datele de creare a semn turii electronice, iar cheia public datele de verificare a acesteia  semnarea mesajelor: prin metode criptografice, cu cheia privat la care are acces numai proprietarul (autorul mesajului)  cheile publice: utilizate în cadrul unor infrastructuri, fiind publicate într-un director public
64

Suport hardware i software pt. semn tura digital 
eToken sau smart card securizat (la conectare, fiecare utilizator se identific prin PIN), cu microprocesor; genereaz semn tura electronic ata at documentelor  cheia privat este memorat numai în acest dispozitiv i nu poate fi citit în afara sa  programele client de e-mail (Outlook Express, Netscape Communicator) caut ID-ul digital i îl ata eaz mesajelor
65

Mecanismul de creare a semn turii electronice
1. asupra documentului se aplic un algoritm i se ob ine amprenta documentului (amprenta documentului este un ir de bi i) 2. amprenta documentului intr în dispozitivul securizat 3. printr-un alt algoritm se aplic cheia privat peste amprenta documentului, rezultând semn tura electronic

66

Mecanismul de verificare a semn turii electronice 
  se bazeaz pe utilizarea cheii publice i a unui algoritm de calcul este o opera ie automat cheia public poate fi aflat de to i cei care primesc mesajele expeditorului, dac acceseaz site-ul furnizorului de servicii de certificare se pot consulta datele din certificatul digital, verificând identitatea expeditorului
67

Semn tura digital - concluzii 
ofer posibilitatea de a identifica expeditorul unui mesaj sau semnatarul unui act în mediul virtual  în plus, semn tura digital permite verificarea integrit ii (nemodific rii) mesajului  poate fi ata at oric rui tip de mesaj, codificat sau nu  este diferit de certificatul digital, care con ine semn tura digital a autorit ii de certificare ce l-a eliberat
68

Semn tura digital - standarde 
standardul de semn tur digital (Digital Signature Standard - DSS) este bazat pe algoritmul de semn tur digital (DSA) dezvoltat de Agen ia Na ional de Securitate a SUA  DSS a fost acceptat de Institutul Na ional de Standarde i Tehnologii SUA în 1994  DSA este o pereche de numere mari, combinate dup un algoritm specific, care genereaz i verific semn tura digital
69

Semn tura digital ± alte aspecte 
tendin e:  

firmele mari ofer software pentru dezvoltarea în b nci a propriilor infrastructuri, pentru încredere re ele private virtuale 

domeniul de utilizare a semn turii digitale: documente guvernamentale i documente publice  aspecte specifice:
‡ semn tura electronic se aplic numai documentului în form binar i nu reprezent rii vizuale a acestuia ‡ copiile documentului semnat digital nu mai sunt protejate i criptate.
70

Semn tura digital

- legisla ie 

Problemele specifice sunt rezolvate prin legisla ie, care difer de la un stat la altul (inclusiv în SUA)  dec. 1999 - UE emite directiva ce reglementeaz utilizarea semn turii digitale  10 iunie 2001 - Congresul American emite Legea Semn turii Digitale (e-sign act) care confer acesteia aceea i valoare ca i a celei scrise. Consecin : contractele online au valoare juridic egal cu cele tradi ionale
71

Securitatea tranzac iilor 
cheile private asigur securitatea transmiterii informa iilor  securitatea tranzac iilor este deja standardizat , conectarea la conturile online f cându-se prin sesiuni de tipul SSL (Secure Socket Layer) în care informa ia este criptat pe 128 bi i

72

Securitatea tranzac iilor - continuare 
serviciile bancare virtuale sunt oferite de c tre b nci prin intermediul unor aplica ii specifice, create de firme specializate, care genereaz i certificatele digitale  accesarea serviciilor e-banking de c tre clien i este posibil prin orice interfa tip browser
Firme consacrate: ‡ Emitere certificate digitale: Verisign (www.verisign.com) ‡ Solu ii pentru servicii bancare virtuale: BISYS Group (www.bisys.com) ‡ Produc tori de coprocesoare criptografice: Siemens, Philips ‡ Produc tori de smart card securizat: Gemplus, Shlumberger
73

Securitatea tranzac iilor - continuare
M suri suplimentare de securitate:  Firewall = ansamblu hardware i software destinat securiz rii tranzac iilor în Extranet  accesarea contului pe Internet prin utilizarea unui CD (sau dischet ) unic prev zut cu cheie de acces  conceptul de re ea stealth (introdus de World Net Bank): informa iile sunt verificate în acela i timp de mai multe servere, proces rapid prin conexiuni pe fibr optic

74

Avantaje e-banking 
    acces 24 ore pe zi, 7 zile pe s pt mân ; costuri pe tranzac ie mult mai mici; acces la informa ii de ultim or ; acces din orice zon geografic ; ofer posibilitatea extinderii regionale cu investi ii mult reduse;  ofer oportunit i sporite de marketing
75

e-banking în România 
 

majoritatea b ncilor au site propriu o parte din ele au module de e-banking, home banking sau mobile banking MCTI a emis avize tehnice de func ionare a modulelor e-banking, home banking sau mobile banking pentru 25 de b nci române ti (valabilitate 1 an)

Sursa: www.mcti.ro
76

Cadrul legal românesc 
Legea semn turii electronice publicat în MO din 31 iulie 2001 (data intr rii în vigoare), pus în aplicare la 3 luni de la aceast dat  Defini ie din lege: ³Semn tura electronic reprezint o colec ie de date în format electronic care poate fi folosit la identificarea formal a semnatarului i care este încorporat , ata at sau asociat logic unui document elctronic cu inten ia de a produce efecte juridice.´
77

Cadrul legal românesc - continuare 
documentele elctronice pot constitui probe în justi ie  este reglementat i regimul juridic al furnizorilor de servicii de certificare, ceea ce va permite crearea unor autorit i de certificare române ti  alte legi utile în context:  

legea comer ului electronic va dinamiza utilizarea cardurilor legea protec iei datelor personale
78