CADRUL LEGISLATIV ± Legislatie europeana DIRECTIVA 98/83/CE A CONSILIULUI din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman

1. Äap destinat consumului uman´ înseamn : (a) întreaga cantitate de ap , fie în starea sa ini ial , fie dup tratare, destinat b utului, g titului, prepar rii de alimente sau oric rui alt scop casnic, indiferent de originea acesteia i indiferent dac este furnizat dintr-o re ea de distribu ie, dintr-un camion-cistern sau dintr-un vapor-cistern , în sticle sau recipiente; (b) întreaga cantitate de ap folosit în orice întreprindere de produc ie alimentar pentru producerea, prelucrarea, conservarea sau comercializarea produselor sau a substan elor destinate consumului uman, cu excep ia cazurilor în care autorit ile na ionale competente constat c 15/vol. 4 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 257 salubritatea produselor alimentare în forma lor finit nu poate fi afectat de calitatea apei; 2. Äsistem casnic de distribu ie´ înseamn instala ia de evi, garnituri i dispozitive instalate între robinetele care sunt folosite în mod normal pentru consum uman i re eaua de distribu ie, dar numai dac acestea nu constituie responsabilitatea furnizorului de ap , în calitatea acestuia de furnizor de ap , în conformitate cu legisla ia intern aplicabil . Obliga ii generale F r a aduce atingere obliga iilor care le revin în temeiul altor dispozi ii comunitare, statele membre iau m surile necesare pentru a asigura salubritatea i puritatea apei destinate consumului uman. În sensul cerin elor minime din prezenta directiv , apa destinat consumului uman este salubr i pur dac : (a) nu con ine microorganisme, parazi i i orice alte substan e care, prin num rul sau concentra ia lor, constituie un pericol poten ial pentru s n tatea uman i (b) sunt în conformitate cu cerin ele minime prev zute, statele membre iau toate celelalte m suri necesare pentru a se asigura c apa destinat consumului uman îndepline te cerin ele prezentei directive. (2) Statele membre se asigur c m surile luate pentru punerea în aplicare a prezentei directive nu determin în nici o situa ie, direct sau indirect, nici o deteriorare a calit ii actuale a apei destinate consumului uman în m sura în care acest lucru este relevant pentru protec ia s n t ii umane, nici o cre tere a polu rii apelor folosite pentru producerea apei potabile. Standardele de calitate Statele membre stabilesc valori aplicabile apei destinate consumului uman pentru parametrii prev zu i. În ceea ce prive te parametrii prev zu i, valorile trebuie s fie stabilite doar în scopul monitoriz rii i pentru îndeplinirea obliga iilor impuse. Punctul de conformitate Valorile parametrilor trebuie respectate: (a) în cazul apei furnizate printr-o re ea de distribu ie, în punctul, din interiorul unei incinte sau al unei unit i, în care aceasta curge din robinetele folosite în mod normal pentru consumul uman;

în ciuda m surilor luate pentru a îndeplini obliga iile impuse. parametrii valorici. c : (a) se iau m suri corespunz toare pentru a reduce sau a elimina riscul de nerespectare a parametrilor valorici. m sura în care parametrul valoric în cauz a fost dep it. În cazurile în care se aplic dispozi iile i exist riscul ca apa s nu respecte parametrii valorici. În cazul în care un stat membru inten ioneaz s acorde o a doua derogare. în special. statele membre iau toate m surile necesare pentru a se asigura c . pentru a modifica natura sau propriet ile apei înainte ca aceasta s fie furnizat .(b) în cazul apei furnizate dintr-un rezervor. (c) în cazul apei îmbuteliate în sticle sau recipiente destinate comercializ rii. între altele. În plus. acesta transmite . apa destinat consumului uman nu respect parametrii valorici stabili i. statele membre se asigur . cu scopul de a verifica dac apa furnizat consumatorilor respect cerin ele stabilite în prezenta directiv si. cum ar fi tehnici adecvate de tratare. în punctul în care aceasta este îmbuteliat în sticle sau recipiente. M surile de remediere i restric iile de utilizare În cazul în care. cum ar fi consilierea proprietarilor cu privire la orice m sur de remediere posibil pe care o pot întreprinde i/sau se iau alte m suri. luând în considerare. Probele trebuie prelevate astfel încât s fie reprezentative pentru calitatea apei consumate pe întreg parcursul unui an. la încheierea acestei perioade fiind întocmit un bilan pentru a determina dac s-a înregistrat un progres suficient. f r a afecta opera iunea de dezinfec ie. se controleaz eficien a tratamentului aplicat i c orice contaminare cu produse secundare rezultate în urma dezinfec iei se men ine la cel mai sc zut nivel posibil. astfel încât s se reduc sau s se elimine riscul ca apa s nu respecte parametrii valorici dup furnizare i (b) consumatorii viza i sunt informa i în mod corespunz tor i sunt consilia i cu privire la orice m sur de remediere posibil pe care trebuie s o întreprind . Derog ri Derog rile sunt cât mai limitate în timp posibil i nu dep esc trei ani. Controlul Statele membre iau toate m surile necesare pentru a se asigura c se efectueaz un control periodic al calit ii apei destinate consumului uman. în punctul în care aceasta curge din rezervor. statul membru în cauz se asigur c se întreprind cât mai curând posibil m surile de remediere necesare pentru a restabili calitatea apei i acord prioritate aplic rii acestora. (d) în cazul apei folosite într-o întreprindere alimentar . Indiferent dac parametrii valorici au fost respecta i sau nu. În astfel de cazuri consumatorii sunt informa i de îndat în aceast privin i li se ofer consilierea necesar . în cazul în care prepararea sau distribu ia apei destinate consumului uman cuprinde i opera iunea de dezinfec ie. Statele membre pot defini orient ri pentru a sprijini autorit ile competente în îndeplinirea obliga iilor. precum i pericolul poten ial pentru s n tatea uman . în punctul în care apa este utilizat în întreprindere. cu toate acestea. statele membre asigur interzicerea distribu iei apei destinate consumului uman care constituie un poten ial pericol pentru s n tatea uman sau limitarea utiliz rii acesteia sau adoptarea oric rei alte m suri necesare pentru a proteja s n tatea uman .

În plus. ele cuprind o trimitere la prezenta directiv sau sunt înso ite de o asemenea trimitere la data public rii lor oficiale. unor grupuri de popula ie specifice pentru care derogarea ar putea prezenta un risc deosebit. Transpunerea în dreptul intern Statele membre asigur intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege i a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a acesteia. Nici o astfel de a doua derogare nu dep e te trei ani. protec ia s n t ii umane prev zut de prezenta directiv . Transpunere si autoritati competente: y Legea nr. statul membru se asigur c se ofer consiliere. folosite la prepararea sau distribu ia apei destinate consumului uman. rezultatele pertinente ale controalelor anterioare i valoarea maxim permis în temeiul derog rii. care s prevad . Orice derogare acordat trebuie s cuprind urm toarele informa ii: (a) motivele derog rii. . Termenul limit pentru conformare Statele membre iau m surile necesare pentru a asigura conformitatea calit ii apei destinate consumului uman cu dispozi iile prezentei directive în termen de cinci ani de la intrarea în vigoare. Statele membre informeaz de îndat Comisia cu privire la aceasta. (b) parametrul în cauz . a echipamentului i a materialelor Statele membre iau toate m surile necesare pentru a se asigura c nici un fel de substan e sau materiale pentru instala iile noi. 458/2002 privind calitatea apei potabile. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri. (e) un rezumat al planului de m suri de remediere necesare. popula ia vizat i existen a unor eventuale repercusiuni asupra întreprinderilor de produc ie alimentar în cauz . precum i impurit ile asociate acestor substan e sau materiale pentru instala iile noi nu r mân în apa destinat consumului uman în concentra ii mai mari decât este necesar în scopul utiliz rii lor i c acestea nu reduc.Comisiei bilan ul întocmit. direct sau indirect. cantitatea de ap distribuit în fiecare zi. (c) zona geografic . dup caz. împreun cu motivele care justific decizia de a acorda o a doua derogare. dup caz. care s cuprind un calendar al lucr rilor i o estimare a costurilor. controale mai frecvente. (f) durata necesar a derog rii. (d) un program de control corespunz tor. precum i dispozi ii în materie de bilan . Atunci când statele membre adopt aceste acte. Informare i raportare Statele membre iau m surile necesare pentru a asigura c li se furnizeaz consumatorilor informa ii adecvate i actualizate privind calitatea apei destinate consumului uman. (6) Orice stat membru care recurge la derog rile prev zute de prezentul articol se asigur c popula ia afectat de o astfel de derogare este informat rapid i în mod corespunz tor cu privire la derogare i la condi iile care o reglementeaz . Asigurarea calit ii trat rii. dac este necesar. modificata si completata prin Legea 311/2004.

Implementare completa: decembrie 2015 y . y Identificarea tuturor furnizorilor de apa potabila relevanti. y Asigurarea calitatii la tratare. y Stabilirea unui mecanism de asigurare a informarii consumatorilor. prin echipamente si materiale corespunzatoare. y Stabilirea unui mecanism de actiune in cazul in care apa potabila nu indeplineste standardele.974/2004 pentru aprobarea Normelor privind supravegherea sanitara. y Stabilirea unui sistem pentru transmiterea rapoartelor catre Comisia Europeana pana in decembrie 2008. Padurilor si Dezvoltarii Rurale ± Producatorii si distribuitorii de apa ± Proprietarii imobilelor ± Producatorii de apa imbuteliata Implementare: y Stabilirea unui sistem administrativ pentru asigurarea apei potabile sanogene si curate.Hotararea Guvernului nr. Responsabili pentru implementare sunt : ± Ministerul Sanatatii ± Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor ± Ministerul Administratiei si Internelor ± Ministerul Agriculturii. inspectia si monitorizarea calitatii apei potabile. y Stabilirea sistemului de monitorizare pana in decembrie 2005. y Stabilirea standardelor pentru apa potabila.

echivalent-locuitor (EL) înseamn înc rcarea organic biodegradabil cu o cerere biochimic de oxigen în cinci zile (CBO5) de 60 de grame de oxigen pe zi. tratare primar înseamn tratarea apelor urbane reziduale printr-un procedeu fizic i/sau chimic care cuprinde decantarea materiilor solide în suspensie sau prin alte procedee prin care CBO5 a apelor reziduale care intr se reduce cu cel pu in 20 % înaintea evacu rii. 11. Statele membre stabilesc limitele exterioare (maritime) ale estuarelor în sensul prezentei directive. în special. 9. care duce la o perturbare nedorit a echilibrului organismelor prezente în ap i la o degradare a calit ii apei respective. sistem de colectare înseamn un sistem de canalizare care adun i transport apele urbane reziduale. tratate sau nu. aglomerare înseamn o zon în care popula ia i/sau activit ile economice sunt concentrate suficient. 3. 13. estuar înseamn zona de tranzi ie la gura de v rsare a unui curs de ap . precum i conformarea la dispozi iile corespunz toare ale prezentei directive si ale altor directive comunitare. altele decât apele menajere uzate sau apele de scurgere. 6. de metabolismul uman i de activit ile menajere. i totalul materiilor solide în suspensie al apelor reziduale care intr . în special cu compu i ai azotului si/sau ai fosforului. . eutrofizare înseamn îmbog irea apei cu elemente nutritive. astfel încât s fie posibil colectarea apelor urbane reziduale în vederea dirij rii lor c tre o sta ie de epurare sau un punct final de evacuare. respectarea obiectivelor de calitate re inute. între apa dulce si apele litorale. tratare secundar înseamn tratarea apelor urbane reziduale printr-un procedeu care con ine în general o tratare biologic cu decantare secundar sau printr-un procedeu care permite respectarea condi iilor din tabelul 1 din anexa I.DIRECTIVA CONSILIULUI din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (91/271/CEE) 1. 4. 5. ape industriale uzate înseamn toate apele uzate care provin din spa iile utilizate în scopuri comerciale sau industriale. cu cel pu in 50 %. 7. tratare corespunz toare înseamn tratarea apelor urbane reziduale prin orice procedeu i /sau sistem de evacuare care s permit . 8. 12. 10. care provin de la sta iile de epurare a apelor urbane reziduale. în cadrul programului de punere în aplicare. 2. ape menajere uzate înseamn apele uzate care provin de la a ez ri i servicii reziden iale i care sunt generate. provocând o dezvoltare accelerat a algelor i a vegetalelor din specii superioare. ape litorale înseamn apele din afara etiajului sau a limitei exterioare a unui estuar. ape urbane reziduale înseamn apele menajere uzate sau amestecul de ape menajere uzate cu ape industriale uzate i/sau ape de scurgere. pentru apele receptoare de de euri. n moluri înseamn n molurile reziduale.

a asigura c sistemele de colectare. DISPOZI II PRIVIND APELE URBANE REZIDUALE Sistemele de colectare Sistemele de colectare in seama de dispozi iile din domeniul trat rii apelor uzate. înainte de a fi evacuate. C ile de evacuare trebuie s reduc la maximum efectele negative asupra mediului. construite. Statele membre vegheaz ca sta iile de epurare a apelor urbane reziduale. cu condi ia s se indice pe baza unor studii aprofundate c aceste evacu ri nu deterioreaz mediul. Evacu rile de ape urbane reziduale în apele situate în regiuni muntoase (la o altitudine mai mare de 1 500 m). 2. Este necesar s se in seama de varia iile sezoniere ale înc rc rii în momentul conceperii acestor instala ii. în m sura posibilului. pot face obiectul unei trat ri mai pu in riguroase decât cea prev zut . prevenirea scurgerilor. în special în ceea ce prive te: volumul i caracteristicile apelor urbane reziduale. f r a atrage costuri excesive. Sta iile de epurare a apelor uzate sunt concepute sau modificate astfel încât probele reprezentative din apele uzate care intr i din efluen ii trata i s se poat ob ine înaintea evacu rii în apele receptoare. astfel încât s reduc la minimum efectele asupra apelor receptoare. Conceperea. construirea i între inerea sistemelor de colectare se întreprind pe baza celor mai avansate cuno tin e tehnice. construite în conformitate cu condi iile prev zute s fie concepute. dac acest lucru se dovede te adecvat. . limitarea polu rii apelor receptoare care rezult din supraînc rcarea cu ap ca urmare a furtunilor. a asigura c func ionarea sta iei de epurare a apelor uzate i tratarea n molurilor nu sunt împiedicate. unde este dificil s se aplice o tratare biologic eficient din cauza temperaturilor sc zute.Statele membre vegheaz ca apele urbane reziduale care intr în sistemele de colectare. Apelele industriale uzate Apele uzate industriale care intr în sistemele de colectare i în sta iile de epurare a apelor urbane reziduale fac obiectul unei trat ri prealabile necesare pentru: a proteja s n tatea personalului care lucreaz în sistemele de colectare i în sta iile de epurare. Punctele de evacuare a apelor urbane reziduale se aleg. Evacu rile provenind de la sta iile de epurare a apelor urbane reziduale în apele receptoare 1. sta iile de epurare a apelor uzate i echipamentele conexe nu sunt deteriorate. exploatate i între inute astfel încât s aib un randament suficient în toate condi iile climatice normale ale locului în care sunt amplasate. Apele uzate tratate se reutilizeaz . s fac obiectul unei trat ri secundare sau echivalente.

Evacu rile care provin din mici aglomer ri prezint . Se poate ine seama de urm toarele aspecte în cursul examin rii elementelor nutritive care trebuie reduse printr-o tratare complementar : (i) lacuri i cursuri de ap care se vars în lacuri/bazine de acumulare/golfuri închise unde s-a constatat c schimbul de ap este slab. hidrologia sau condi iile hidraulice specifice zonei respective. a asigura evacuarea n molurilor în condi ii de securitate si într-un mod acceptabil pentru mediu. despre care s-a stabilit c sunt eutrofe sau ar putea deveni în curând eutrofe. . trebuie prev zut eliminarea fosforului i/sau a azotului. cu excep ia cazului în care se poate demonstra c aceast eliminare nu va avea efecte asupra eutrofiz rii. estuare i ape litorale. (b) ape dulci de suprafa destinate capt rii apei potabile i care ar putea con ine o concentra ie de nitra i superioar celei prev zute de dispozi iile corespunz toare ale Directivei 75/440/CEE a Consiliului din 16 iunie 1975 privind cerin ele de calitate pentru apa de suprafa destinat prepar rii apei potabile în statele membre (1). alte mase de ap dulce. Zonele mai pu in sensibile O mas sau o zon de ap marin poate fi identificat ca zon mai pu in sensibil dac evacuarea de ape uzate nu deterioreaz mediul având în vedere morfologia. (ii) estuare. statele membre decid ce m suri trebuie adoptate pentru limitarea polu rii care rezult din supraînc rcarea cu ap ca urmare a furtunilor. golfuri i alte ape litorale unde s-a constatat c schimbul de ap este slab sau care primesc mari cantit i de elemente nutritive. dar. dac nu se iau m suri în acest sens. Aceste m suri se pot baza pe procentele de diluare sau pe capacitatea în raport cu debitul pe timp uscat sau pot indica un num r acceptabil de supraînc rc ri în fiecare an. de asemenea. Metodele de referin pentru urm rirea i evaluarea rezultatelor Dat fiind c în practic nu este posibil construirea sistemelor de colectare i a sta iilor de epurare care s permit tratarea tuturor apelor uzate în situa ii precum cele provenite din precipita ii extrem de intense. în general. Este necesar s se prevad o eliminare a fosforului din aceste zone. (c) zone pentru care este necesar o tratare complementar celei prev zute la articolul 4 din prezenta directiv pentru a respecta directivele Consiliului. B. cu excep ia cazului în care se demonstreaz c aceast eliminare nu are efecte asupra nivelului de eutrofizare. Se poate. pu in importan în aceste zone.a asigura c evacu rile de la sta iile de epurare nu deterioreaz mediul sau nu împiedic apele receptoare s respecte dispozi iile altor directive comunitare. dac nu se iau m suri de protec ie. Criterii de identificare a zonelor sensibile i mai pu in sensibile Zonele sensibile O mas de ap trebuie identificat ca zon sensibil dac apar ine uneia dintre urm toarele grupe: (a) lacuri naturale cu ap dulce. preconiza eliminarea azotului în cazul evacu rilor care provin de la marile aglomer ri. în ceea ce prive te marile aglomer ri. ceea ce poate genera un fenomen de acumulare.

.Metodologie pentru identificarea zonelor sensibile.e.000 l. sau si a celor cu mai mult de 15.stabilirea programelor de realizare a retelelor de canalizare si a statiilor de epurare conform Planului de actiune pentru colectarea.identificarea infrastructurii (retelele de canalizare si statiile de epurare) si evaluarea necesarului pentru imbunatatatirea acestora.000 l. Faza 2: .e si a celor mai mari de 15. reabilitarii sistemelor de canalizare existente. epurarea i evacuarea apelor uzate or ene ti in care sunt prevazute termene pentru fiecare din activitatile de implementare. care necesita imbunatatirea epurarii apelor uzate. . estuare i alte ape litorale cu un schimb bun de ap i f r risc de eutrofizare sau de pierdere de oxigen sau despre care se consider c este pu in probabil s devin eutrofe sau s piard oxigen în urma evacu rii apelor urbane reziduale. .e.evaluarea sistemului de monitoring existent si a sistemului de inspectie.Identificarea apelor naturale (lacuri sau sectoare de cursuri de apa) afectate de concentratii mari de azot.e. modernizarii statiilor de epurare a apelor uzate urbane. care necesita extinderea sistemelor de colectare a apelor uzate. Se ine seama de urm toarele elemente în cursul identific rii zonelor mai pu in sensibile: golfuri deschise. Statele membre recunosc prezen a zonelor sensibile din afara jurisdic iei lor na ionale. au fost identificate preliminar ca prioritati urmatoarele faze: Faza 1: . modernizarii statiilor de epurare a apelor uzate in industria agroalimentara.asigurarea unui sistem de recuperare a costurilor. . Transpunere: . Faza 3: . De asemenea vor fi identificate aglomerarile cu mai mult de 2.În cursul identific rii zonelor mai pu in sensibile. .identificarea zonelor sensibile. .Situatia canalizarii si epurarii apelor uzate in localitatile Romaniei.pregatirea planurilor de investitii.continuarea construirii unor noi statii de epurare a apelor uzate urbane in aglomerarile umane. Pentru implementarea Directivei 91/271/CEE in Romania. . .Identificarea zonelor sensibile. construirii si/sau extinderii sistemelor de canalizare urbana.000 l. Romania a realizat o serie de actiuni prevazute pentru implementarea Directivei 91/271/CEE: .Evaluarea lucrarilor necesare pentru implementarea directivei.identificarea aglomerarilor umane care au mai mult de 2000 l. statele membre in seama de faptul c înc rc tura evacuat risc s fie transferat spre zonele adiacente unde aceasta ar putea altera mediul. .

Autoritati competente: Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA) Ministerul Administratiei si Internelor (MAI).prin care sunt reglementate conditiile privind colectarea. Nr.). Din H. Normativul include o Anexa prin care se adopta Planul de Actiune privind colectarea. epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti si conditiile pentru epurarea si evacuarea apelor uzate industriale (Anexa 1 a H.H. fac parte integranta urmatoarele norme: NTPA-011.G. pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate.G. Ministerul Transporturilor.).188/2002.).G. epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti.G. NTPA-001/2002 ± prin care sunt stabilite limitele de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali (Anexa 3 a H. NTPA-002/2002 ± prin care sunt reglementate cerintele care trebuie satisfacute de apele uzate evacuate in retelele de canalizare ale localitailor si direct instalatiile de epurare (Anexa 2 a H. Constructiilor si Turismului (MTCT) Autoritatea Na ionala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospod rie Comunal (ANRSPGC) Administratia publica locala (APL) Garda Nationala de Mediu (GNM) .G.

agriculturii. este necesar o continuare a integr rii protec iei i gestion rii viabile din punct de vedere ecologic a apei în celelalte politici comunitare. Aprovizionarea cu ap constituie un serviciu de interes general. cum ar fi cele în domeniile energiei. în special în . politicii regionale i turismului. cu prioritate la surs . Politica comunitar a apei necesit un cadru legislativ transparent. Acest interval trebuie luat în considerare la stabilirea calendarelor pentru m surile de realizare a unei îmbun t iri a st rii apelor. trebuie s se in seama i de aceast diversitate. precum i de utilizare prudent i ra ional a resurselor naturale i trebuie s fie bazat pe principiile precau iei i prevenirii i pe principiul corect rii. fiind în consecin necesar stabilirea de m suri referitoare la cantitate care s serveasc i obiectivului asigur rii unei bune calit i. Comunitatea trebuie s defineasc principii comune i un cadru global de ac iune. dat fiind intervalul natural necesar pentru formarea i reînnoirea acestor ape. Apele de suprafa i apele subterane sunt. Protec ia st rii apei în interiorul bazinelor hidrografice va aduce beneficii economice. inclusiv costurile de mediu i cele legate de resurse asociate deterior rii sau impactului negativ asupra mediului acvatic. în special.DIRECTIVA 2000/60/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN I A CONSILIULUI din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politic comunitar în domeniul apei Politica comunitar referitoare la mediu trebuie s contribuie la îndeplinirea obiectivelor de conservare. Este necesar ca principiul recuper rii costurilor serviciilor de utilizarea apei. echilibrul acestora fiind puternic influen at de calitatea apelor interioare care se vars în ele. pescuitului. O politic a apei eficient i coerent trebuie s aib în vedere vulnerabilitatea ecosistemelor acvatice situate în apropierea coastei i a estuarelor sau în golfuri sau m ri par ial închise. în general. Controlul cantit ii este un alt element suplimentar pentru asigurarea unei bune calit i a apei. inclusiv a celor din apele de coast . surse care se reînnoiesc permanent i garantarea unei st ri bune a apelor subterane presupune. protec ie i îmbun t ire a calit ii mediului. Utilizarea de instrumente economice de c tre statele membre se poate dovedi adecvat în cadrul unui program de m suri. transportului. precum i la inversarea oric rei tendin e de cre tere semnificativ i durabil a concentra iei con inutului oric rui poluant în apele subterane. a daunelor aduse mediului. precum i pe baza principiului poluatorul pl te te . a m surilor de protec ie. trebuie luat în considerare. La planificarea i punerea în aplicare a m surilor care asigur protec ia i utilizarea viabil din punct de vedere ecologic a apelor în cadrul bazinului hidrografic. pe termen lung. contribuind la protec ia popula iilor piscicole din apele respective. eficient i coerent. ac iuni rapide i o planificare stabil .

2. 3. a ecosistemelor terestre i a zonelor umede care depind în mod direct de ecosistemele acvatice. în ceea ce prive te starea chimic . se aplic urm toarele defini ii: 1. Pentru a permite participarea publicului în general. apele de tranzi ie i apele de coast i. lac înseamn un corp de ap interioar de suprafa st t toare. 6. dup cum a fost stabilit de statele membre în conformitate cu dispozi iile din anexa II. a apelor de tranzi ie. dar care poate curge i în subsol pe o parte a cursului s u. 7. în ceea ce prive te necesit ile de ap ale acestora. corp de ap puternic modificat înseamn un corp de ap de suprafa al c rui caracter. apele teritoriale. ape interioare înseamn toate apele st t toare sau curg toare de pe suprafa a solului i toate apele subterane situate în amonte fa de linia de baz care serve te la m surarea întinderii apelor teritoriale. conservarea i îmbun t irea st rii ecosistemelor acvatice i. este necesar furnizarea de informa ii corespunz toare cu privire la m surile preconizate i raportarea cu privire la evolu ia punerii în aplicare a acestora. (b) promovarea utiliz rii durabile a apei pe baza unei protec ii pe termen lung a resurselor de ap disponibile. emisiilor i pierderilor de substan e prioritare i prin stoparea sau eliminarea treptat a evacu rilor. în special prin m suri speciale de reducere progresiv a evacu rilor. este necesar o analiz economic a serviciilor de gestionare a apelor. este fundamental modificat. râu înseamn un corp de ap interioar care curge în mare parte pe suprafa a solului. . 5. aapelor de coast i a apelor subterane. ape subterane înseamn toate apele care se g sesc sub suprafa a solului în zona de satura ie i în contact direct cu solul sau cu subsolul. ca urmare a modific rilor fizice cauzate de activitatea uman . În acest scop. emisiilor i pierderilor de substan e periculoase prioritare. Obiectul Obiectul prezentei directive este de a stabili un cadru pentru protec ia apelor interioare de suprafa . cu excep ia apelor subterane. astfel încât publicul s poat interveni înainte de adoptarea deciziilor finale referitoare la m surile necesare. ape de suprafa înseamn apele interioare. politica comunitar în domeniul apei trebuie s se bazeze pe o abordare combinat vizând reducerea polu rii la surs prin stabilirea unor valori limit de emisie i a unor standarde de calitate a mediului. urm rind: (a) prevenirea deterior rilor ulterioare. În ceea ce prive te prevenirea i controlul polu rii. (d) asigurarea reducerii treptate a polu rii apelor subterane i prevenirea polu rii ulterioare a acesteia i (e) contribu ia la atenuarea efectelor inunda iilor i ale perioadelor de secet Defini ii În sensul prezentei directive.conformitate cu principiul poluatorul pl te te . pe baza previziunilor pe termen lung cu privire la cererea i oferta de ap din districtul hidrografic. 4. la întocmirea i actualizarea planurilor de gestionare a bazinelor hidrografice. (c) asigurarea unei protec ii sporite i a îmbun t irii mediului acvatic. în special a utilizatorilor de ap . corp de ap artificial înseamn un corp de ap de suprafa creat de o activitate uman .

15. valori limit de emisie înseamn masa. a apelor subterane i a zonelor protejate Statele membre asigur elaborarea de programe de monitorizare a st rii apelor cu scopul de a ob ine o viziune coerent i complet asupra st rii apelor din cadrul fiec rui district hidrografic: în cazul apelor de suprafa . 12. îndiguirea. 11. un curent de ap . starea unei ape de suprafa este expresia general a st rii unui corp de ap de suprafa . un râu sau un canal. i poten ialul ecologic i (ii) starea ecologic i chimic i poten ialul ecologic. râu sau canal. cum ar fi un lac. substan e periculoase înseamn substan ele sau grupele de substan e care sunt toxice. exprimat în func ie de anumi i parametri specifici. persistente i bioacumulabile. aceste programe se refer la: (i) volumul i nivelul sau rata debitului. 10. un rezervor. în cazul apelor subterane. aceasta ducând la deteriorarea bunurilor materiale sau deteriorând sau afectând negativ domeniul agrementului sau alte utiliz ri legitime ale mediului. Valorile limit de emisie pot fi stabilite i pentru anumite grupe. în cazul gospod riilor individuale. 13. utilizarea apei înseamn serviciile legate de utilizarea apei i orice alte activit i identificate care pot avea un impact semnificativ asupra st rii apelor. 14. în special cele care figureaz pe lista din anexa VIII. depozitarea. . poluant înseamn orice substan care ar putea constitui factor de poluare. în m sura în care acesta prezint importan pentru starea ecologic i chimic . corp de ap de suprafa înseamn o parte distinct i semnificativ a unei ape de suprafa . (b) instala ii de colectare i tratare a apelor uzate care urmeaz a fi evacuate în apele de suprafa .8. poluare înseamn introducerea direct sau indirect de substan e sau c ldur în aer. tratarea i distribu ia apei de suprafa sau a apei subterane. 9. aceste programe se refer la monitorizarea st rii chimice i cantitative. concentra ia i/sau nivelul unei emisii care nu pot fi dep ite pe durata uneia sau mai multor perioade date. determinat pe baza cele mai nefavorabile valori a st rii sale ecologice i chimice. o parte a unui curent de ap . ap sau sol ca rezultat al activit ii umane i care poate prezenta riscuri pentru s n tatea uman sau pentru calitatea ecosistemelor acvatice sau a ecosistemelor terestre care depind în mod direct de ecosistemele acvatice. precum i alte substan e sau grupe de substan e care dau na tere unui nivel similar de îngrijorare. servicii legate de utilizarea apei înseamn totalitatea serviciilor care acoper . o ap de tranzi ie sau un segment din apele de coast . familii sau categorii de substan e Monitorizarea st rii apelor de suprafa . al institu iilor publice sau al oric rei activit i economice: (a) captarea.

Aceste programe de m suri se pot referi la m surile care rezult din legisla ia adoptat . . cu cel pu in un an înainte de începutul perioadei de referin a planului. în special. actualizate. (c) un proiect al planului de gestionare a districtului hidrografic. la nivel na ional i care acoper întreg teritoriul unui stat membru. în special de elaborarea. Informarea i consultarea publicului Statele membre încurajeaz participarea activ a tuturor p r ilor interesate de punerea în aplicare a prezentei directive. în special m surile pentru conservarea calit ii apei. Programul de m suri Pentru fiecare district hidrografic sau pentru acea parte a unui district hidrografic interna ional situat pe teritoriul s u. (d) m surile necesare pentru a îndeplini cerin ele articolului 7. programele de mai sus sunt completate cu specifica iile con inute în legisla ia comunitar pe baza c reia s-a stabilit fiecare zon protejat . fiecare stat membru asigur întocmirea unui program de m suri care s in seama de rezultatele analizelor prev zute la articolul 5. (b) o sintez provizorie a problemelor importante identificate în leg tur cu bazinul hidrografic în materie de gestionare a apelor. cu scopul de a reduce nivelul tratamentului de purificare necesar pentru ob inerea apei potabile.în cazul zonelor protejate. revizuirea i actualizarea planurilor de gestionare a districtului hidrografic. dac este necesar. Recuperarea costurilor serviciilor legate de utilizarea apei Statele membre iau în considerare principiul recuper rii costurilor serviciilor legate de utilizarea apei. având în vedere analiza economic efectuat în conformitate cu anexa III i. inclusiv a costurilor legate de mediu i de resurse. inclusiv a utilizatorilor. Controalele trebuie revizuite periodic i. (e) m surile de control al capt rilor de ap dulce din apele de suprafa i din apele subterane i al îndiguirilor de ap dulce de suprafa . cu principiul poluatorul pl te te . cu cel pu in trei ani înainte de începutul perioadei de referin a planului. pentru comentarii: (a) un calendar i un program de lucru pentru elaborarea planului. public i pune la dispozi ia publicului. cu cel pu in doi ani înainte de începutul perioadei de referin a planului. inclusiv declararea m surilor care trebuie luate în materie de consultare. Statele membre se asigur c . în vederea realiz rii obiectivelor stabilite la articolul 4. M surile de baz constituie cerin ele minime care trebuie respectate i includ: (a) m surile necesare pentru aplicarea legisla iei comunitare privind protec ia apei (c) m surile care promoveaz utilizarea apei în mod eficient i durabil pentru a evita compromiterea realiz rii obiectivelor men ionate la articolul 4. pentru fiecare district hidrografic. inclusiv întocmirea unuia sau a mai multor registre privind activit ile de captare a apei si instituirea unei autoriza ii prealabile pentru captare si îndiguire a apei.

Padurilor si Dezvoltarii Rurale Ministerul Sanatatii (M.740/2001 al ministrului apelor si protectiei mediului penttrru aprobarea componentei nominale a Comisiei pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluariii cu nitrati din surse agricole. atributiilor si componentei Comisiei si a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.951/2001 al ministrului apelor si protectiei mediului si al ministrului agriculturii. Institutul National de Cercetare ± Dezvoltare pentru Pedologie.S. Autoritati competente (AC) si factori implicati (FI): AC: Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor Ministerul Agriculturii.Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii provocata de nitratii din surse agricole Obiective: y reducerrea poluarii produsa sau indusa de nitrati din surse agricole.918/2002 al ministrului apelor si protectiei mediullui pentru aprobarea Codului bunelor prractici agricole pentru uzul fermierilor. Agrochimie si Protectia Mediului (ICPA) Bucuresti si 37 de Oficii Judetene de Studii Pedologice si Agrochimice (OSPA). Transpunere : y Hotararea Guvernului Romaniei nr. y prevenirea poluarrii apelor cu nitrati. y Ordinul comun nr.) si autoritatile judetene si locale FI: 1. 425/2001 si 105. y Ordinul nr. alimentatiei si padurilor pentru aprobarea regulamentului de organizare si functionare. . 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole si a infiintarii Comisiei si a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. y Ordinul nr.

Fermele si exploatatiile agricole. Directiile Generale Judetene pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. 6. 4. Agentia Nationala de Consultanta Agricola (ANCA) impreuna cu Directiile Generale Judetene pentru 5. . Institutul National de Cercetare si Dezvoltare Marina. 10. 3. 11. Administratia publica la nivel de judet si comuna.2. Agricultura si Industrie Alimentara (DGAIA). Garda Nationala de Mediu (GNM) si Comisariatele sale Judetene. 9. Comitetele de bazin. Agentiile de protectie a mediului. 7. 8. Administratia Nationala « Apele Romane » (ANAR) si Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA) aflat in subordinea ANAR.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful