Genul POPULUS. - Fam. SALICACEAE POPULUS ALBA - Plop alb; White polpar; Peuplier blanch; Welsspappel.

Areal natural: Europa Centralaǎ şi de sud, Asia Centrala, Africa de nord. În România, îlîntâlnim în regiunea de câmpie şi dealuri joase, obişnuit în luncile râurilor; în lunca şi Delta Dunării formează arborete pure sau amestecuri împreună cu plopul negru, sălcii şi aninul negru (zăvoaie). Altitudinal specia urcă până la 800 m, insa in alte regiuni poate ajnge pana la altitudini de 1800 m. Arbore indigen, de talie mare, ce poate atinge 30-35 m înălţime şi 1.5-2m diametru. Înrădăcinarea este destul de profundă, cu numeroase rădăcini laterale. Tulpina este groasă, cilindrică, puternic ramificată. Scoarţa albă cenuşie, mult timp netedă, insa la bătrâneţe formează la bază un ritidom negricios, pietros, cu crăpături aproximativ rombice. Lemnul este moale, uşor, cu duramen alb-gălbui, cu utilizări industriale; scoarţa conţine tanin şi salicină în cantităţi mari.Coroană cu ramificaţii viguroase, neregulate şi frunziş bogat, devine la bătrâneţe largă, rărită. Lujerii sunt rotunzi, brun-verzui sau cenuşii, pâslos-tomentoşi, albi; prezintă şi brachiblaste. Mugurii alterni, ovo-conici, cu dimensiuni de 3-4 mm, prezinta 3-5 solzi bruni, tomentoşi. Frunze sunt lung peţiolate, cu peţiolul rotund sau turtit numai în partea superioară. Fructe – capsule ce se coc prin mai, iar seminţele sunt mici, egretate, prevazute cu smocuri de peri albiciosi, se imprastie imediat cu ajutorul vantultui. Lăstăreşte slab, drajonează puternic, se butăşeşte uşor. Longevitate până la 400 ani, partea interioară a tulpinii putrezeşte la un timp, devenind scorburoasă. In culturǎ se întâlnesc varietǎţile: • Alba • Nivea Dipp. cu frunzele de un verde întunecat pe partea superioarǎ şi albcrenat-tomentos pe cea inferioarǎ • Pyramildalis (Bungel) Dipp. (P. Bolleana Auct) cu coaroana columnarǎ, frunze mari, cu 5-7 lobi adânci, argintii. • Raket

Nivea .Poulus alba var.

lăstăreşte puternic. Scoarţa în tinereţe cenuşiu-verzuie. la început cleioase. galben-verzui sau galben-bruni. Longevitate de 300-400 ani. se întâlneşte în Siberia . Areal natural: Europa de sud. triunghiulare. acoperiţi cu un clei din care se extrage un şerlac.Coroana este largă. Foarte rǎspândit in culturǎ este cultivarul Italica (Duro) Moench (. crenat-serate. rară. iar seminţele sunt mici. Tulpina este dreaptă. În România. – Plop negru. apare spontan în luncile şi depresiunile umede din zona de câmpie şi colinară. Flori dioice.POPULUS NIGRA L. oarecum fuziformi şi uşor curbaţi. formează de timpuriu ritidom adânc brăzdat. netezi sau uşor striaţi. iar cea tehnologică se opreşte la 100 ani. Fructele sunt capsule pedicelate. căzătoare de timpuriu. Lombardy's Poplar. alungit-conici.Pyramidalis Rozier) . cu duramen cenuşiu. cu utilizări industriale. sau concomitent cu înfrunzirea. turtit şi fără glande. Plopul negru are un areal vast. luminoasă. asemănător cu cel al plopului alb. Africa de nord. bine elagată în masiv. Black poplar. Cresterea este rapida. Plopul negru este un arbore indigen cu înrădăcinare puternic întinsă lateral. moale. cu un peţiol de 6 cm. alipiţi de lujer şi cu vârful puţin depărtat. de 5-10 cm lungime si 4-8 lǎţime. înfloreşte în martie-aprilie cu 2 săptămâni înainte de înfrunzire. izolat cu gâlme provenite din aglomerarea mugurilor dorminzi dezvoltaţi sub scoarţă. Lemnul moale. drajonează slab şi se butăşeşte uşor. lucitori. Frunze sunt rombic-ovate. cu scvame glabre. netedă. de culoarea lujerului. Muguri alterni. negricios.Lujerii sunt rotunzi. glabre. adesea fiind înlocuit in culturi de plopi hibrizi. glabri. pe firul văilor. la bătrâneţe lăbărţată. având facultatea de a forma rădăcini adventive pe tulpină atunci când aceasta este acoperită de aluviuni. Peuplier noir. ce se coc prin mai. prelung acuminate. exemplarele cu gâlme sunt folosite pentru furnir estetic. poros. mai mari decât la plopul alb. Realizeaza grosimi de ana la 1 m. Asia. mult mai productivi.

Înfloreşte anual. . European asen. Arbore indigen. Africa de nord. lungi şi subţiri ce ajung la 20 m de tulpină. ceea ce face ca frunzele să tremure la cea mai mică adiere de vânt. Purpurea. moale. cenuşii. cu vârf puternic ascuţit.POPULUS TREMULA L. bine elagată în masiv. cu cili lungi şi deşi. martieaprilie. luminoasă. rară. Fructe – capsule ce se coc prin mai. Frunzele au peţiol lung până la 8 cm. şi 1. alipiţi de lujer. lăstăreşte slab şi se butăşeşte prin butaşi de rădăcină. lucitori. cu ramuri pendente. adânc brăzdat. plopul tremurător trece puţin peste 100 ani. 6-7 mm. mai omogen şi mai fin decât la plopul alb. cu caroana piramidal-columnarǎ şi ramuri erecte.Plop tremurǎtor. În România. 10-15 cm. în molidişuri la 1600 m altitudine. Pyramidalis de 25-30 m inǎlţime. 3-4 solzi. Înrădăcinarea este superficială. cu lenticele lunguieţe. Tulpina este dreaptă. mult timp netedă. Muguri alterni. puternic turtit lateral. brun-roşcaţi. grupate în amenţi mai mari decât la plopul alb. Peulier tremble. Asia. lucitori. de talie mijlocie. Areal natural: Europa. brun-roşcaţi. Lemn moale. Coroana este rotundă. înaintea înfrunzirii.5 m diametru. Lujerii sunt glabri. în staţiuni favorabile putând atinge 30 m înălţime. Asen. Ca longevitate. des şi lung păroşi. cilindrică. cu rădăcini laterale numeroase. ovo-conici. Flori dioice. Foarte apreciate sunt cultivarurile: Pendula de 5-6 m inaltime. apare frecvent în zona montană. scvamele palmat-laciniate. elastic. albcenuşiu. cu frunze purpurii. Scoarţa cenuşiu-verzuie-albicioasă. dar coboară la dealuri şi câmpie. la bătrâneţe formează un ritidom negricios. iar seminţele sunt mici. Drajonează puternic.. cu vârful ramurilor cu tendinţă ascendentă.

Plop cenuşiu. Trebuie de precizat însă că. cu tulina dreaptǎ şi coroana ovoidalpiramidalǎ. semǎnatul fǎcându-se imediat dupa maturarea seminţelor (mai-iunie). Lujerii sunt viguroşi. unii hibrizi s-au adaptat la condiţiile montane. Frunze cu forme şi mărimi variabile. Frunzele sunt ovate sau obovate de 5-12cm lungime. Coreea.. 2 m în diametru. Rezultate foarte .POPULUS SIMONII Carr – Plop chinezesc. origine cultivata. acuminate. cu vârful ramurilor pendent. Particularitati tehnologice. cu luciu metalic. pretind căldură estivală. Muguri asemănători cu cei de la plopul negru. Matchwood Poplar. sunt sensibili la uscăciune şi la concentraţia de săruri din sol. în general deltoide. pieloase. Arbore exotic de 15-20 m inaltime. piramidalǎ. Nu suportă apa stagnantă şi nici aciditatea solului. Plopii cenuşii hibrizi sunt arbori de mari dimensiuni. cu cicatrici mari trilobite. POPULUS CANESCENS (Ait) Sm. pe margini ciliate în tinereţe. cresc bine în general în zonele cu sezon lung de vegetaţie (câmpie. 40-50 m înălţime. cu 1-2 glande roşiatice la baza limbului. glabri sau dispers păroşi. dar puţin mai mari. frunze foarte mici si var Pendula. Sunt arbori heliofili. cu fototropism accentuat. obişnuit muchiaţi. Fastigiata cu coroana ingusta. Materialul sǎditor se poate obţine din sǎmânţǎ. Plop simonii Area natural: China de nord. Plopii hibrizi sunt pretenţioşi faţă de condiţiile staţionale. Foarte utilizatǎ pentru aliniamente este var. fiind rezistenţi la inundaţiile de până la 100 zile. deal).

Cultivarurile mai deosebite se obţin prin altoire in despicaturǎ sau triangulaţie pe portaltoi de P.bune se obţin prin butaşire folosind butaşi lignificaţi sau seminlignificaţi. Se recomanda utilizare in grǎdini de mari dimensiuni . fǎrǎ a fi nevoie pentru formarea coroanei de intervenţii speciale. Plopii sunt foarte des utilizaţi in aliniamente. cu condiţia asigurǎrii umiditǎţii pânǎ la înrǎdǎcinare. Plopii se caracterizeazǎ prin creştere rapidǎ. Utilizǎri. Pentru unele specii butǎSirea se poate face direct la locul de culturǎ. dar se întâlnesc şi izolaţi (cei penduli) sau în grup şi masive. mai ales cei cu coroana piramidalǎ si columnarǎ. Alba.