Eseu Lucian Blaga - Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Scrie un eseu în care sa demonstrezi ca o poezie studiata (apartinând lui Lucian Bla ga) este o arta poetica moderna. în realizarea eseului, vei avea în vedere: explicarea conceptului operational arta poetica; prezentarea unor aspecte ale conceptiei despre arta si despre creator, reflectat e în poezia studiata; prezentarea structurii textului poetic ales; relevarea rolului expresiv al nivelurilor textului poetic ales; evidentierea specificului limbajului si a expresivitatii textului poetic. IPOTEZA Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii române d in perioada interbelica, alaturi de Testament de Tudor Arghezi si Joc secund de Ion Barbu. Poezia este asezata în fruntea primului sau volum, Poemele luminii (191 9), si are rol de program (manifest) literar, realizat însa cu mijloace poetice (n u este un text teoretic în proza). ENUNTAREA ARGUMENTELOR: Este o arta poetica, deoarece autorul îsi exprima crezul liric (propriile convinge ri despre arta literara si despre aspectele esentiale ale acesteia) si viziunea asupra lumii. Prin mijloace artistice, sunt redate propriile idei despre poezie ( teme, modalitati de creatie si de expresie) si despre rolul poetului (raportul a cestuia cu lumea si creatia, problematica cunoasterii). Este o arta poetica moderna, pentru ca interesul autorului este deplasat de la t ehnica poetica la relatia poet-lume si poet-creatie. Relatia dintre viziunea autorului asupra poeziei si expresionism se concentraza în jurul unor aspecte relevate în textul poetic: exacerbarea eului creator ca factor decisiv în raportul interrelational stabilit cu cosmosul, sentimentul absolutului, interiorizarea si spiritualizarea peisajului, tensiunea lirica. DEZVOLTAREA ARGUMENTELOR (exemplificare/ ilustrare) Ideile poetice se vor regasi ulterior în alte volume si îsi vor gasi formularea si co respondenta în plan teoretic-filozofic în lucrarea Cunoasterea luciferica (1933), vo lum integrat în Trilogia cunoasterii. Dar textul operei Eu nu strivesc corola de m inuni a lumii nu este de ordin conceptual, nu contine un sir de rationamente, ci este un text poetic, cu limbaj metaforic, având, ca la Eminescu, un plan filozofi c secundar. Atitudinea poetului fata de cunoastere poate fi explicata cu ajutorul terminolog iei filozofice ulterior (cunoasterea poetica, de tip intuitiv). Sintagmele poetice se asociaza cu serii v erbale simetric antitetice: - lumina altora" - sugruma (vraja), adica striveste, ucide (nu sporeste, micsorea za, nu îmbogateste, nu iubeste); - lumina mea" - sporesc (a lumii taina), mareste, îmbogatesc, iubesc (nu sugrum, nu strivesc, nu ucid). Antiteza este marcata si grafic, pentru ca versul liber poate reda fluxul ideati c si afectiv. în pozitie mediana sunt plasate cel mai scurt [ dar eu") si cel mai lu ng vers al poeziei ( eu cu lumina mea sporesc a lumii taina"). Conjunctia adversat iva daf, reluarea pronumelui personal eu", verbul la persoana I singular, forma afi rmativa, sporesc (a lumii tainaf, afirma optiunea poetica pentru un mod de cunoas tere - cu lumina mea" - si atitudinea fata de misterele lumii. Ampla comparatie asezata între linii de pauza functioneaza ca o constructie explic ativa a ideii exprimate concentrat în versul median. Plasticizarea ideii poetice se realizeaza cu ajutorul elementelor imaginarului poetic blagian: luna, noapte, za re, fiori, mister.

plasarea eului poetic într-o relatie definita cu lumea (prezentul etern si prezentul gnomic). Elemente de recurenta în poezie sunt: misterul si motivul luminii. în pozitie mediana sunt plasate cel mai scurt ( dar eu") si cel mai lu ng vers al poeziei ( eu cu lumina mea sporesc a lumii taina"). de raportare a eului poetic la lume.plasarea eului poetic într-o relatie definita cu lumea (prezentul etern si prezentul gnomic). sporesc (a lumii tainaT. Discursul liric se organizeaza în jurul acestor elemen te. Discursul liric se organizeaza în jurul acestor elemen te. a pronumelui personal eu .semnificând caile. iubesc (nu sugrum.. Plasticizarea ideii poetice se realizeaza cu ajutorul elementelor imaginarului poetic blagian: luna. modul indicativ . Ampla comparatie asezata între linii de pauza functioneaza ca o constructie explic ativa a ideii exprimate concentrat în versul median. za re. de tip intuitiv). nu îmbogateste. enumerarea pr in si din versul final . de sase ori în poezie. determinanti ai substantivului lumina.. sub ochii mei') si de iubire ( caci eu iubesc"). marcheaza functia sintactica de complement circum stantial instrumental . mareste.cu lumina med' . Conjunctia adversat iva dar".redau optiunea p oetica pentru o forma de cunoastere. mijloacele de cunoastere a lumii. . forma af irmativa. . prezenta în zece pozitii . ucide (nu sporeste. noapte. topica afectiva (inversiuni si dislocari sintactice) . prepoziti a cu.sustine caracterul c onfesiv. mister. a pronumelui personal eu . cu rol conclusiv.opozitia între adjectivul posesiv mea si adjectivul nehotarât altora.sugruma (vraja).repetarea.. îmbogatesc. .lumina mea" .seriile verbale antonimice..verbe la timpul prezent.se schimba.lumina altora" . (cunoasterea poetica. Antiteza este marcata si grafic. micsorea za.se schimba. desi exprimata prin raportul de cauzalitate (cacî\. fiori. cu forme afirmative si negative .repetarea. cu rol conclusiv. sub ochii met') si de iubire ( caci eu iubesc"). întunericul. conjunctia adv ersativa dar în pozitie mediana în ansamblul poeziei . . de raportare a eului poetic la lume..evidentiaza optiunea poetica. adica striveste. . care s ta sub semnul misterului.verbe la timpul prezent. întunericul.sustine paralelismul structur al. Nivelul morfosintactic .si atitudinea fata de misterele lumii. Nivelul morfosintactic . lexicul împrumutat din sfera cosmicului si a naturii este . care s ta sub semnul misterului. .. de sase ori în poezie.seriile verbale antonimice. utilizata în trei pozitii. cu forme afirmative si negative . modul indicativ . Elemente de recurenta în poezie sunt: misterul si motivul luminii. Nivelul lexico-semantic terminologia abstracta. nu ucid). verbul la persoana I singular.. care implica pr incipiul contrar. . Finalul poeziei constituie o a treia secventa. Cunoasterea poetica este un act de contemplat ie ( tot . conjunctia si..sporesc (a lumii taina). Sintagmele poetice se asociaza cu serii v erbale simetric antitetice: . desi exprimata prin raportul de cauzalitate (caci).opozitia între adjectivul posesiv mea si adjectivul nehotarât altora. nu iubeste). reluarea pronumelui personal eu".redau optiunea p oetica pentru o forma de cunoastere.sustine caracterul c onfesiv. care implica pr incipiul contrar. pentru ca versul liber poate reda fluxul ideati c si afectiv.Finalul poeziei constituie o a treia secventa. afirma optiunea poetica pentru un mod de cunoa stere .confera cursi vitate discursului liric si accentueaza ideile cu valoare gnomica. nu strivesc. Cunoasterea poetica este un act de contemplatie ( tot .asaza pe acelasi plan elementele universului.

.organizat ca forme sensibile ale cunoasterii!' (Stefan Munteanu).la relatia po et-lume si poet-creatie. Nivelul fonetic . ci sugereaza. ci îl protejeaza prin transfigurare. plasarea vocabulei eu în pozitie initiala si repetarea ei .' Sentimentul poetic este acela de contopire cu misterele universale }'' cu esenta lumii. dar si metafora plasticizanta. câmpul semantic a l misterului realizat prin termeni/ structuri lexicale cu valoare de metafore re velatorii: tainele. al caro r ritm interior reda fluxul ideilor si frenezia sentimentelor. ne-ntelesuri si mai mari. f iind însa considerata mai putin valoroasa.pauzele marcate de cezura si de dispunerea versurilor cu masura inegala.cuvântul poetic nu înseamna. ne-nteles. sfânt mister. . opozitia lumina-întuneric releva simbolic relatia: cunoastere poetica (prin iubire si creatie) .ne-ntelesurî). o cale directa de transmit ere a ideii si a sentimentului poetic. Particularitati prozodice . sens denotativ/ sensuri conotative. nu explica misterul universal .cunoastere logica.Forma moderna este o eliberare de rigorile clasice. a lumii taina. Misterul este substanta originara si esentiala a poeziei: cuvântul originar (or fismul). limbajul me taforic . CONCLUZIA Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga este o arta poetica moderna pentru ca interesul autorului este depl asat de la principiile tehnicii poetice (restrânse la enumerarea metaforelor care s ugereaza temele creatiei sale si la exemplificarea unor elemente de expresivitat e specifice: metafora revelatorie. care da concretete faptului. ci sugereaza. Iar cuvântul poetic nu înseamna. se cultiva cu predilecti e metafora revelatorie. care cauta sa reveleze un mister esential pentru însusi co ntinutul faptului.Poezia este alcatuita din 20 de versuri libere (cu metrica variabila). Actul poetic converteste (transfigureaza) misterul. de un puternic imagism.eufonia versurilor sugereaza amplificarea misterului. versul liber). întunecata zare.evidentiaza (auto)definirea relatiei eu-lume. cu un aspect al l umii materiale. organizarea ideilor poetice se face în jurul unei imagini realizate pri n comparatia ampla a elementului abstract. Nivelul stilistic limbajul artistic si imaginile artistice sunt puse în relatie cu un plan filozofic secundar. nepatrunsul ascuns. .sublinierea ideilor prin alaturarea cuvintelor din aceeasi familie lexicala (n e-nteles. Creatia este un mijlocitor între eu (constiinta individua la) si lume. . termen concret. comparatia ampla. nu îl redu ce. în func tie de ritmul interior. de ordin spiritual.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful