P. 1
figuri de stil

figuri de stil

|Views: 2,063|Likes:
Published by ancuta_suceava1748

More info:

Published by: ancuta_suceava1748 on Feb 07, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/30/2013

pdf

text

original

FIGURI DE STIL ALITERAŢIA ASONANŢA I.

FIGURI DE SUNET repetarea unei consoane sau a unui grup de „Prin vulturi vântul viu vuia” consoane pentru efectul sonor al expresiei repetarea unei vocale sau a unui grup de vocale pentru efectul sonor al expresiei II. FIGURI DE CONSTRUCŢIE prezentarea detaliată a faptelor sau „taie un cap, taie două, taie aspectelor, constând într-o înşiruire de nouzeci şi nouă” termeni, uneori conferind un sens hiperbolic folosirea de mai multe ori a aceluiaşi „cald aici, cald afară, cald cuvânt / cuvinte într-un enunţ pentru a întări pretutindeni” o idee repetarea unui cuvânt la începutul mai multor versuri sau propoziţii din frază repetarea unui cuvânt la sfârşitul mai multor versuri sau propoziţii din frază „Pe-un picior de plai Pe-o gură de rai” „Se uita la lună Se-nchina la lună Se ruga la lună...” dispunere identică sau asemănătoare a unor Ex.: poezia Şi dacă de M. construcţii sintactice identice Eminescu repetarea unui cuvânt, grup de cuvinte la „Un soare de s-ar stinge-n cer începutul şi la sfârşitul unor unităţi S-aprinde iarăşi soare” sintactice, versuri. permutarea unor cuvinte cu schimbarea „Unii trăiesc ca să uite, alţii sensului uită ca să poată trăi.” elidarea unui cuvânt subînţeles, enunţat „Când citea o carte, când anterior alta.” schimbarea topicii normale a cuvintelor „Porni luceafărul.” dintr-o propoziţie „limpezi depărtări” repetarea aceluiaşi cuvânt în forme „E stăpânul fără margini peste flexionare diferite marginile lumii” III. FIGURI DE ADRESARE exprimarea spontană a unui puternic sentiment prin expresii exclamative sau interjecţii, printr-un enunţ a cărui funcţie conativă este doar formală (persoana căreia îi este adresată nu este prezentă) rugăminte adresată divinităţii, muzei, unui erou, pentru a căpăta ajutor la rezolvarea unei probleme exprimarea spontană a dorinţei de pedepsire a unei persoane, formă de invocare a unor forţe supranaturale în vederea unei acţiuni destructive cu caracter punitiv (cu rol de pedeapsă) enunţul interogativ care formulează o întrebare ce implică răspunsul prin însăşi formularea şi conţinutul ei, ca un adevăr incontestabil IV. FIGURI SEMANTICE (TROPI) EPITETUL alăturarea unui adjectiv, adverb etc., pe Tipuri: lângă un substantiv pentru a-l înfrumuseţa - cromatic: „flori albastre” sau sublinia o însuşire socotită ca esenţială - personificator: „mândrul • ironică: „O, te-admir progenitură de origine romană!” • patetică: „O, tempora! O, mores!” „Eu în genunchi spre tine caut: / Părinte, orânduie-mi cărarea.” „Ăsta e jocul Arde-l-ar focul!”

ENUMERAŢIA REPETIŢIA (RECURENŢA) ANAFORA EPIFORA PARALELISMUL SINTACTIC EPANADIPLOZA CHIASMUL ELIPSA INVERSIUNEA (ANASTROFA) POLIPTOTONUL

EXCLAMAŢIA RETORICĂ

INVOCAŢIA RETORICĂ IMPRECAŢIA (BLESTEMUL)

INTEROGAŢIA RETORICĂ

„Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni? / I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni!”

1

: în Mioriţa.. o pictură parfumată” • implicită (in absentia) = metafora în care este prezent numai un termen: „regina ANTITEZA METAFORA 2 .: simbolul geniului creator sugerate însuşirile caracteristice ale unor în Luceafărul fenomene sau noţiuni abstracte alăturarea a doi termeni contradictorii din „sărăcie lucie” care rezultă o necruţătoare ironie sau un dur „otravă dulce” adevăr „suferinţă tu. unul literar Ex.: Epigonii de M. stăpân-a mării” „Soarele.COMPARAŢIA SIMBOLUL OXIMORONUL PERSONIFICAREA ALEGORIA întuneric” .: „Toate-s vechi şi nouă toate” figură de stil prin care se trece de la Tipuri: semnificaţia obişnuită a unui cuvânt sau a • explicită (in unei expresii la o altă semnificaţie pe care praesentia) = metafora nu o poate avea decât în virtutea unei în care sunt prezenţi comparaţii ambii termeni: „lună.apreciativ: „om bun” . lucrurilor. „Primăvara. idei. personaje. lacrima Domnului”. Tipuri: fapte. termenii reliefându-se reciproc • structurală/rematică = vizează construcţia textului Ex. suflă bruma din necuvântătoare. fenomen. însuşiri şi manifestări ale omului discurs constituit cu dublu sens. lucru.antitetic sau oximoronic: „bulgări fluizi” . dureros de dulce” procedeu tipic prin care se atribuie fiinţelor „Primăvara.depreciativ: „om rău” -ornant: „călăreţul singuratic” aăturarea a doi termeni cu scopul de a se „Trecut-au anii ca nori lungi releva trăsăturile asemănătoare şi de a se pe şesuri” evidenţia unul dintre termeni imagine sau un semn concret prin care sunt Ex.” naturii sau unor idei abstracte. tu. elementelor fereastră. Eminescu este alcătuit pe baza antitezei între trecut şi prezent • punctiformă = cea redusă la un vers. sintagmă Ex. FIGURI DE GÂNDIRE ŞI DE COMPOZIŢIE HIPERBOLA exagerată mărire sau micşorare a trăsăturilor „crapă de necaz” unei fiinţe..sincretic (corespunde fuziunii percepţiilor senzoriale): „voce albă” . ideea morţii şi altul figurat care se lasă subînţeles iniţiatice este exprimată alegoric prin viziunea unei nunţi de dimensiuni cosmice V. întâmplări „Vodă-i un munte” opoziţia între două cuvinte.

nopţii” 3 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->