Aparitia si trasaturile istoriografiei Istoriografia nu constituia la Roma o stiinta exacta, ci era literatura, istorie evenimentiala, dar si comedie umana

, care descifra mesajele trecutului, in esenta, cum s-a aratat, istoriografia romana reprezenta discurs asupra trecutului1. Dar cand si cum a aparut istoriografia in literatura latina? Scrierea istoriei a emers tarziu, ia sfarsitul secolului al lll-lea i.e.n., cand poezia dispunea de anumite state de serviciu si cand comedia plautina incepuse sa-si realizeze stralucitele ei performante. Acelasi pragmatism, care ii determinase pe romani sa nu abordeze istoriografia, sa faptuiasca acte glorioase si nu sa scrie despre ele, i-a impins in cele din urma s-o asume, sa scrie opere istorice. Mai multe motive concrete i-au decis pe romani sa-si nareze istoria. in primul rand Roma tindea sa se deschida unor moravuri si discursuri mentale noi, cum am aratat in capitolele anterioare. insa romanii considerau ca trebuie conservata esenta vechilor moravuri sau macar o parte din ea si ca trebuiau elogiati cei ce le ilustrasera. in al doilea rand, unii aliati italici ai Romei ezitasera sa sprijine Roma, in cursul celui de al doilea razboi punic, sau chiar tradasera in vremea invaziei lui Hannibal. Era asadar necesara cimentarea patriotismului italic si trebuia afirmata suprematia Romei in interiorul peninsulei, ca dat mai vechi decat timpurile propriu zis istorice, in al treilea rand, trebuia combatuta propaganda cartagineza si antiromana in lumea elenistica, in fata publicului mediteraneean. Mai multi istorici greci din Sicilia imbratisasera cauza punica si o sustinusera activ in operele lor. in al patrulea rand, romanii insisi erau surprinsi de reusita lor istorica, de masiva expansiune a cetatii lor si isi puneau intrebari asupra obarsiei ce o aveau, cautau oglinda virtutilor italice . De fapt chiar din conditiile si motivatia aparitiei istoriografice decurg anumite trasaturi ale artei scrierii istoriei - pentru ca este vorba de o arta -, trasaturi, care se mentin multa vreme. Le vom enumera si chiar numerota: 1) vocatia educa-tiv-patriotica si moralizatoare. inca inainte de reflectiile lui Cicero asupra istoriei, de fapt istoriografia era o "calauza" sau o "educatoare" a vietii, o magistra uitae, iar scriitorii stabileau un diagnostic asupra trecutului; 2) romanocentrismul, ca sa-l numim astfel, adica ideea fundamentala, promovata de aproape toti istoricii Cetatii, ca romanii constituiau un popor ales, centrul universului, "cel dintai popor, princeps populus, cum va spune Titus Livius. Operete istoriografice vor cuprinde mai ales istoria Romei si a Italiei, sortite insa a fi dominate de catre romani; 3) spiritul partizan, nu numai in favoarea Romei, ci si a anumitor factiuni si familii - precum Fabia, Claudia, cea a Scipionilor - de care erau legati primii istorici; 4) tendinta nu spre adevarul absolut, ci catre verosimilitate si integritate in prezentarea faptelor, care tinea seama de concordantele intre feluritele marturii, utilizate de istoriografi; 5) antropocentrismul, conceptia ca omul isi faureste istoria. Chiar impactul destinului si al zeilor se exercita prin intermediul modelator si modificator al omului; 6) coloratura puternic literara, necesara convingerii si educarii, coloratura datorata retoricii si poeziei; 7) autonomia stilistica, deoarece, in pofida retorizarii, istoricii privilegiau un stil specific in majoritatea speciilor, practicate de ei, indiferent de optiunile stilistice ale oratorilor si poetilor. Multa vreme istoricii au operat cu un limbaj arhaizant, greoi, pe care Cicero il va critica; dar Salustiu il va transforma si il va folosi cu o arta stralucita. Istoriografia romana ca federatie de specii literare intr-adevar, istoriografia romana constituia o federatie de "genuri", "genres", cum zic francezii; dar noi am spune mai degraba in romaneste o federatie de speeii, de forme literare. Aceste specii siau avut arhetipurile lor, atat latine, cat si grecesti. Deocamdata le putem enumera stcaracteriza pe scurt. Romanii au scris, in diverse etape istorice, "anale", annales, sau analistica. De fapt analele narau pe scurt anumite evenimente mai vechi, la care in principiu autorii lor nu putusera asista (SERV., Ad Verg. Aen., 1, v. 373), riguros, pe ani si in ordine strict cronologica. Arhetipul a fost exclusiv roman si a rezidat in cronica pontificala, in analele alcatuite de sefii religiei romane. O alta specie a fost "istoria", historia - dar termenul era adesea utilizat la plural - in inteles restrans, caci acest cuvant putea dobandi la istoricii romani patru sensuri. Se infaptuia in realitate o naratie, intr-o ordine cronologicaMmai libera, a unor evenimente la care istoricul putuse lua parte (SERV., Ad Verg. Aen., 1, v. 373), adica o cronica a unor fapte mai recente. Arhetipul era grecesc. De asemenea, consideram specie literara si istoriografica specifica res gestae, literalmente "fapte petrecute", cand aceasta sintagma era intrebuintata tot intr-un inteles mai restrans. Ne referim la o cronica a unor evenimente recente, dar care cuprindea si o evocare, mai mult sau mai putin

cunostea temeinic arhivele gintii Fabia. Primii analisti. au exploatat in favoarea cauzei romane datele vulgatei referitoare la primordiile Romei. epitafele de toate tipurile. inuentor. si nu intr-o maniera panoramica. al analisticii. . Dar si la Roma ar fi putut inspira aceasta specie istoriografica notele memorialistice afisate de pontifi si commentarii. in primul rand limba prozei era inca foarte rudimentara. Fabius Pictor si analistii de limba greaca Creatorul. Aceasta specie a aparut tarziu. care evocau viata unor personaje. ci. la "nivelul buletinelor victoriilor realizate de regii elenistici. Arhetipurile sunt de cautat in literatura greaca. Alte specii istoriografice zugravesc faptele istorice numai "pe alese".e. De fapt epitoma putea actiona atat "pe alese". notele si instructiunile date ulterior de imparati. darile de seama si rapoartele magistratilor. prezentau evenimentele continuu. neniile. in plus. hypomne'mata. in vreme ce specii istoriografice anterioare narau istoria Romei. specii de literatura orala. Mai vechi sunt analele. procartagineza si antiromana. Memoriile sau autobiografia implicau nararea de catre autor a propriei vieti sau doar a unor evenimente din existenta lui.ampla. si monografia 3. memoriilor. Din primele cronici istorice.n. Toate aceste specii implicau o istorie panoramica. laudatiile funebre. a alcatuit o opera analistica. Au existat insa si alte specii de istoriografie. ale anumitor evenimente. in sfarsit o ultima specie istoriografica o reprezenta biografia. in al doilea rand trebuia combatuta in fata publicului mediteranean mai ales greco-elenistic. Este cazul res gestelor. si a fost slab reprezentata in peisajul istoriografie roman. "parintele istoriografiei latine". exalta faptele Romei si ale Fabiilor. la diverse intreceri in general. Uneori in aceeasi opera se amalgameaza tipare caracteristice mai multor specii istoriografice. De pilda monografia. personaj care se distinsese in viata politica sau culturala. castigata de Hannibal asupra romanilor. compendiu. aduse invingatorilor la jocurile sportive. Multe dintre speciile. Se adauga istoria universala. deci o "arheologie". intrucat. pe care o intreprindeau de mai multe decenii anumiti istorici greci din Sicilia. Ultimul fragment conservat se refera la batalia de la Trasimen (217 i. Pe de alta parte publicul roman cultivat cunostea limba greaca. nararea vietii unui alt personaj decat autorul.). Fabius Pictor riposta propagandei procartagineze. in orice caz contactele intre specii au fost totdeauna fertile. Dar si romanii cunoscusera. Aceste anale incepeau cu sosirea lui Enea in Italia. laudele "biografice" sau "prebiografice".n. dintre care unele tind sa se impuna in masura mai mare decat altele. ginta careia apartinea. nu s-au pastrat decat fragmente. Totusi aceste specii se intalnesc destul de rar in stare pura. Arhetipurile erau numeroase. caci la greci precedasera biografia encomiile. cum am aratat. continuo.n. pe care ii anima un puternic suflu patriotic. care infatisa istoria lumii. care inaugureaza de fapt activitatea istoriografica.e. participant ia cel de al doilea razboi punic. romanii nu aveau inca in proza experienta. care fusese intens practicata de greci si era consacrata unui grup de evenimente bine determinate. breviar. mai sus mentionate. invedera un anumit interes pentru moravurile diferitelor popoare. in virtutea unei selectii. Arhetipul trebuie cautat in relatarile scurte. cum am mai vazut. Acest analist nu numai ca avea o bogata experienta a faptelor istorice recente. Au intervenit doua motive in favoarea optiunii pentru dulcea limba a Helladei. in secolul I i. sau in cursul veacului urmator. a faptelor mai vechi. carmina conuiualia. Biografiile ele insele se dezvoltasera in peisajul literaturii elenistice. Ne referim la epitoma. a fost Quintus Fabius Pictor. cat si continuo. De altfel. care sunt prezentate concentrat. inclusiv Romulus. Intitulata probabil "Actiunile romanilor". foarte succint. au fost "inventate" sau create la sfarsitul secolului al ll-lea i. cronica pontificala si poemul lui Naevius. biografiei. historiei. relatari care figurau in arhivele magistratilor. propaganda activa. din care s-au pastrat aproape treizeci de fragmente. dar de autori romani. ce va fi mentionata mai jos. ca si arborii genealogici ai familiilor nobile. cum il numesc unii cercetatori moderni. cum s-ar spune in latineste. intrucat efectua o selectie. deoarece evoca o masa de fapte infatisate in fluxul lor necontenit. ca si legendele anumitor ginti celebre. carptim. epitomei. care a fost caracterizat drept teatral. dupa o formula salustiana. pe care incepusera s-o dobandeasca in poezie. rezumat al evenimentelor istorice. condensate. operand "pe alese".e. selectate din trecut. alcatuite in limba greaca si ulterior in latina. Cele dintai anale au fost de altfel redactate in greceste. si al autobiografiilor justificative. istoriei universale. cu regii albani si romani. intr-un stil. La sfarsitul celui de al doilea razboi punic. Desigur arhetipul trebuie cautat tot la greci. am constatat ca se configura o baza comuna ilustrata de trasaturile generale ale istoriografiei.

Analele sale traduceau optica politica a "popularifor" moderati. Analele lui Gellius contineau cel putin treizeci si trei de carti si denotau de asemenea preocupari intense pentru relatarea legendelor stravechi. ca si recursul lai digresiuni vibrante. anale in limba greaca doi fosti magistrati si senatori romani. precum cele relative la Romulus. din operele carora nu dispunem decat de fragmente. greoaie si uscata. el nu era un partizan al Fabiilor. consul in 129 i. Opera lui Piso. in cel putin cinci carti. traiesc si scriu alti analisti.e. indeosebi cele traditionaliste. dar * Pentru a prezenta unitatea genului istoriografie si a avea o imagine completa a evolutiei inceputurilor lui. o limba standard a analistilor si chiar a altor istorici. sfarsise prin a abandona cauza lor.Lucius Cincius Alimentus. Se pare ca acest analist prefigura aparitia historiei. insa si un pregnant cult al virtutilor strabune. in vremea lui Terentiu. Se constituie astfel. cum ii va califica mai tarziu Cicero. care se extindeau de la intemeierile asezarilor Italiei pana in 146 i. numit si el Publius Cornelius Scipio.e. Lexicul si structura frazelor comporta o limpede coloratura arhaizanta. dar nu si a unor memorialisti si biografi. vom depasi limitele secventei istorice tratate aici (pana in 133 i.n. Aulus Postumius Albinus si Aulus Acilius Glabrio.n. aproape brusc emerg noi specii istoriografice. Astfel Publius Sempronius Asellio. a scris anale in limba greaca.e. care. Evantaiul speciilor istorice se deschide aproape brusc. in mare masura inca bazata pe parataxa. din operele carora ne-au ramas fragmente. S-au conservat sapte fragmente din analele sale. S-au pastrat aproape patruzeci de fragmente care evidentiaza. cuvantarii atribuite personajelor din operele lor. influentati de Polibiu si asadar preocupati de decelarea cauzelor profunde ale fenomenelor. Fannius activase initial ca partizan al Gracchilor. adversarii Romei fusesera invinsi in Orient. dupa incheierea gestei politice a Gracchilor. la inceputurile sale. profetiza zdrobirea Romei de o mare coalitie a Orientului elenistic. rezulta efortul de a colora naratia. stangace. insa si acesti cronicari s-au exprimat intr-o limba arhaizanta si stangace si au fost doar simpli povestitori. in vreme ce istoriografii imprumuta de la Cato procedeul discursului. S-au ilustrat ca analisti Gaius Sempronius Tuditanus.e. Limbajul primilor istorici de limba latina este de factura net expresionista. in virtutea autonomiei stilistice a istoriografiei latine. Filoelen. si in veacul urmator. familie care dobandise relativ recent accesul la consulat. Piso practica si el o limba arhaizanta.n. ruda si prieten . fost prizonier al lui Hannibal. constituie al doilea analist roman. preocupari pentru dezvoltarea moravurilor.. dat fiind ca insista asupra celui de al doilea razboi punic. autor de anale. fost militar. Concomitent Lucius Caelius Antipater incearca sa continue stradaniile lui Cato si alcatuieste o monografie consacrata celui de aJ doilea razboi punic. prin intermediul unui personaj al lui. Diversele grupuri politice romane de presiune.n. pentru religie si chiar etimologie. de a-i conferi patos. exponent al unei familii plebeiene. ca specie istoriografica. in vremea Gracchilor *. Dezvoltarea Istoriografiei preclasice Cum am aratat. ca si mai multe aluzii la ele. exprima gandirea si experienta oamenilor politici si militarilor de prima importanta. in sapte carti. nascut pe la 160 i. iar publicul elenistic putea si trebuia sa citeasca texte compuse in limba latina. generalul roman Poiiblios (desigur Scipio Africanul). insusi fiul Africanului si tatal adoptiv al lui Scipio Aemilianus. aveau nevoie de exaltarea trecutului pentru propaganda lor. cuprindea legende amuzante. Annales. pentru institutii si problemele sociale.n. autor de annales. alcatuiesc. Istoriografia. care militau pentru anumite reforme favorabile plebei.) si vom prezenta opere de scriitori care au trait si publicat la sfarsitul secolului II i. Gnaeus Gellius si Gaius Fannius.e. Este semnificativ faptul ca toti primii analisti aveau experienta gestiunii Cetatii. care prezentau abundent inceputurile legendare ale Romei. Din cele cateva zeci da fragmente conservate. ca si o limba aspra. din care au ramas fragmente. redactate in greceste. Pentru a anihila propaganda antiromana intreprinsa de istoricul elen Antisthenes din Rodos.. ci al gintii Claudiilor. cum vom vedea mai jos. ilustrate de autori. Primii istoriografi de limba latina Cato incepuse sa scrie istoriografie in limba latina. Dar Cincius Alimentus fusese magistrat roman. Masiv inraurit de Cato s-a vadit afi Lucius Cassius Hemina. de acum inainte pratic dominat de romani. Pe de alta parte. arhaizanta. Antipater este totusi inca un arhaizant. Totodata sporeste sensibil interesul istoricilor pentru eruditie. pe langa interesul pentru fundarea altor orase decat Roma. Cincius Alimentus se referea de asemenea la Romulus si la inceputurile legendare ale Romei. Mai rapid sunt relatate inceputurile Romei de catre Lucius Calpurnius Piso Frugi.

se extindeau pana la moartea lui Sulla. Dar.. orator. aristocrat ruinat si fost general in razboiul purtat de romani impotriva lui lugurtha. "planul" sau scopul faptelor savarsite (fragmentele l-2). mort in 67 i. pana la moartea lui Sulla. Quintus Lutatius Catulus (150-87 i. din memoriile sale nu ni s-au pastrat decat doua fragmente. creaza historia. in cei putin cinci carti A polemizat cu Scaurus si a demascat uneltirile tesute impotriva sa. a vechilor legende. fara 'arheologie". perioada 9l-78 i. tern si greoi.e. Annales ai lui Quadrigarius contureaza apologia Romei si a lui Sulla. Lucius Lucceius este numele altui analist.n.al Gracchilor. A scris "Despre viata sa". din care s-au pastrat cateva zeci de fragmente. prin opera sa "Comentarii despre faptele proprii". scrie "Carti ale lucrurilor infaptuite". al afirmarii pregnante a unor mari personalitati. de altfel necritice. umbrite. comparata de el cu cea a povestilor pentru copii. ca o cronica a evenimentelor recente. inclinarea spre un patos de factura asianista. specia res gesteior. Din cele 137 de fragmente conservate rezulta ca Sisenna exalta personalitatea si infaptuirile lui Sulla. pe ritmuri poetice.e. cum se numea opera sa. sub impactul personalizarii vietii politice romane. rezulta ca acest memorii. Rerum gestarum libri. Un rol deosebit in expandarea memoriilor l-a jucat vestitul om politic si dictator Lucius Cornelius Sulla Felix De fapt. a carui cronica ajunsese pana la epoca lui Sulla.n.n. Asellio trece. incearca sasi scoata in evidenta succesele inregistrate in timpul razboiului desfasurat impotriva cimbrilor si teutonilor. . in vreme ce cei mai multi istoriografi asumau punctul de vedere patrician si afpoi aristocratic. destul de colorat. al lui Sisenna pregateste elaborarea unei scrieri cu adevarat artistice a istoriei. Pierderea textului acestor memorii este deosebit de regretabila. Un alt literat si om politic. in douazeci si trei de carti. unde se staruie asupra unor evenimente mai recente. intr-adevar Macer conferea o interpretare rationalista mitului lupoaicei primordiale. cand interpretau istoria romana. Din fragmentele pastrate si din alte date. Aceste anale se intind'de la 600 i. se exprima intr-un stil cenusiu. S-au pastrat fragmente. in memoriile sale. pentru a evidentia elogiul virtutilor strabune. pentru consilium. Asellio reproba metodologia analistilor. Concomitent el polemizeaza cu Antipater si respinge nararea patetica a faptelor. din care s-au conservat fragmente. arhaizant. orientate acum spre politica majora. jurist si om politic.e. probabil extinsa pe douazeci si patru de carti. Dar cum scriu ceilalti analisti? Valerius Antias. In acelasi timp Lucius Cornelius Sisenna. apar si memoriile.). De uita sua. adica in vederea scoaterii istoriografiei din preistoria ei. Stilul sau. intr-o opera in patruzeci de carti. Totodata. Quadrigarius se exprima intr-un stil colorat.n. vechile virtuti romane. Eforturi in acelasi sens. dupa parerea sa. tribunul reformator al plebei. redacteaza trei caiti de memorii. Asellio inaugureaza. de la cartea a doua sau a treia. caci ultima secventa se datoreaza unui libert al autorului. fost tribun al plebei. Curand se afirma si alti memorialisti. Stilul arhaizant. Suila se erijeaza in al doilea inuentor al speciei. in douazeci si doua de carti. Dar in ce mod? Discipol al lui Cato si Polibiu. Socratele roman. situata. Marcus Aemilius Scaurus (162 . la inceputul acestor res gestae. implica abandonarea partiala a arhaismelor.n.e. Desi arhaizant. in specia res gestelor se ilustreaza Gaius Licinius Macer. Totodata Sulla abandoneaza stilul arhaizant. apara optica popularilor. Macer. astfel cronica istorica devine mai profunda. dar Asellio se exprima si el arhaizant. arhaizant. a depus si Quintus Claudius Quadrigarius. Fara indoiala. care ii pricinuisera exilarea de la Roma Practica o limba arhaizanta si efectueaza incursiuni intr-o istorie mai veche a Romei. Commentarii de rebus sws. prezenta. Dupa o relativ scurta "arheologie". care nu avusesera cum sa se impuna inainte de Gracchi. in cel putin saptezeci si cinci de carti.e. care continua practica analisticii.dupa 90 i. Conceptiile sale rationaliste rezulta si din "arheologie". literatul care a introdus la Roma "novelele* grecesti. la prezentarea istoriei contemporane.n). h esenta. unde isi justifica o existenta mult discutata si exalta. intr-un stil cenusiu.e. Istoricul crede ca numai in acest fel poate fi cu adevarat impulsionat patriotismul roman. cum reliefeaza cele cateva zeci de fragmente conservate din opera sa foarte ampla. cum a fost numit. Annales. de catre Marius. ca si din memoriile lui Publius Rutilius Rufus (156-87 i. care i-ar fi alaptat pe Romulus si Remus.). Personajelor li se atribuie discursuri si indeobste scriitura lucrarii reliefeaza gustul umorului si al pitorescului. Care este insa inuentor-u\ memorialisticii? insusi Gaius Gracchus. pe baza reproducerii. Historiae. dar colorat si relativ slefuit. care nu va mai marca in viitor scriitura memoriilor. si afirma interesul sau pentru cauzalitatea profunda a fenomenelor. intr-o forma concentrata. izvor privilegiat al lui Tftus Livius.

De asemenea Cato era ostil reformelor sociale. Pe urmele lui Varro..n. care ii era de altfel descendent.. dar noi astazi nu dispunem de fragmente decat din 80 de cuvantari. Att. printr-un apel la distrugerea Cartaginei. Despre agricultura Opera literara a lui Cato a fost destul de bogata. cand depasise simtitor varsta de saptezeci de ani. Legenda spune ca n-a invatat limba greaca decat la batranete. Se exprima intr-un stil sobru si selecta mai ales faptele cu adresa moralizatoare.e. Si-a format de fapt un supraeu puternic dezvoltat pe baza cenzurarii severe a impulsurilor. Cato s-a nascut in 234 i. arta militara.. Mai tarziu. alcatuiesc biografii de personalitati ilustre Titus Ampius Balbus si Gaius Oppius. in orice caz. care culmineaza cu exercitarea consulatului in 195 i. Cato a ostenit intens in tinerete pe mica "mosie". cu privire la medicina. Laelius. Este tocmai vorba de bunicul lui Marcus Porcius Cato. cu ochii verzi.n. sau cel Batran. inceputa de autor la batranete. ostile traditiilor romane.n. precum cele ale lui Cornelius Nepos.n.n. Diverse izvoare ne-o prezinta. Brutus a intocmit si o epitoma a monografiei lui Caelius Antipater (CIC. la varsta de optzeci si cinci de ani si in plina activitate complexa. in 199 i. 12.e. care porneau. Oratoria si dreptul in secolul al ll-lea i.e. Cato a scris si precepte adresate fiului sau. abia in 154 i. epitoma se structureaza.n.n.e. roscat. constituie. la Tusculum.e. datorita rigorii morale atestate cu prilejul exercitarii uneia dintre magistraturile pe care Ie-a asumat. de unde considera ca se importau deprinderi pernicioase. homo nouus. la nivelul unui rezumat destul de mecanic al unei singure lucrari istorice anterioare. personalizarea crescanda a vietii politice favorizeaza expansiunea biografiei. printre ele se remarca un dialog ciceronian si mai multe biografii. incat cu prilejul luptei de la Zama a ajuns sa detina un anumit post de comanda.e. 3). care i s-a acordat. si pe Polibiu. in opozitie cu un omonim al sau din secolul I i. 8) si se pare ca proiecta sa-l abrevieze.e. Plutarh si a unui anonim. datorita luptei acerbe pe care o initiaza impotriva luxului.. Cato dobandeste o reputatie deosebita. stramos al imparatului cu acelasi nume. 5. celebrul cezaricid. Ea rezida in numeroase discursuri. in opera sa. care trebuie sa fi fost si ele destul de viguroase. Ulterior au stralucit mai cu seama Tiben'us si Gaius Gracchus. Cato cel Batran.n. Dupa cum o declara intr-un discurs. inuentor-u\ speciei. numit "Despre agricultura" sau 'Despre cultivarea ogorului". in acelasi timp.e.e. prezinta viata marelui scriitor si om politic 4. si Servius Sulpicius Galba. adica la optzeci de ani.n. care a trudit din greu sa-si construiasca opera intr-o proza inca atat de rudimentara. cel "mai in varsta".e. in analizele lor. deci De agricultura.n. Cato este singurul prozator preclasic din care ni s-a conservat o opera integrala. Brutus a abreviat analele lui Gaius Fannius. supranumit din Utica. care figureaza intro culegere consacrata barbatilor ilustri ai Romei. Viata lui Marcus Porcius Cato. Cato devine edil al plebei si incepe o cariera a demnitatilor. Acesti oratori trebuiau sa cunoasca dreptul. supranumit Censorul.). Cato a fost un "om nou". in 47 i. supranumit cel Batran.n. Viata Cel mai semnificativ prozator roman preclasic este insa Cato. Ni s-a conservat tocmai acest tratat. De altfel.n.. A murit in 149 i..n. se manifesta ca inuentor-ul eprtomei.e. si intr-o familie plebeiana de proprietari mijlocii de pamant. amplu comentat de diferite personalitati politice. sau chiar anterior. senator stoic din secolul I i. pe care i-o lasase mostenire tatal sau 5. epitoma Fannianorum (Ad Att. din a doua casatorie. Censor in 184 i. "inteleptul". dintre care antichitatea cunostea 150. in 45 ie. mai degraba .e.. sa-l "epitomeze". Dupa batalia de la Cannae (216i. prieten cu Scipio Aemilianus si personaj al dialogurilor ciceroniene. Devenit adversar inversunat al Scipionilor. I s-a nascut un fiu. iar Marcus Tullius Tiro. Maior. cateodata mentionat si sub titlul De re rustica. oratorie. Cato determina in mare parte exilarea voluntara a Africanului. Aceasta lucrare. ca Scipio Africanul. o monografie istorica si un tratat de agricultura.). prin excelenta de la Legea celor douasprezece table. Dar cum arata Cato? Era viguros. s-a angajat ca simplu soldat in armata romana. in care s-a distins iute.Totodata Marcus lunius Brutus (85-42 i. BatraneSea lui Cato este marcata de combaterea neinduplecata a aristocratiei deschise spre noile moravuri si de impotrivirea fata de expansiunea in Orient. Supranumele de Cato este pus in legatura cu vocabulul sabin catus. s-au afirmat mai multi oratori importanti. 13.. libert si secretar al lui Cicero. indiferent de tema abordata. in ceea ce Cicero a calificat ca "epitoma Fanniilor". Ad. ne este bine cunoscuta. Totodata Cato isi incheia orice discurs. Prin urmare gusturile lui Brutus par sa fi fost suficient de eclectice.

pieile. Sau. De aceea credem ca acest tratat a fost editat dupa moartea Jui Cata. inchipuit ca testament spiritual al stramosilor. Grecii oferisera modelele unor tratate de agronomie. Pentru ca ei erau de fapt esenjialmente citadini. iar ultima treima se refera la probleme marunte. uilicus. Elogiul agriculturii. anumite idei sunt destul de frecvent reiterate. De aceea s-a afirmat ca in realitate Cato a fost unicul prozator "pur* al Romei. l-7). intretineau un adevarat cult al pamantului. senispeciatizate. De altfel nu posedam incheierea lucrarii. confectionarea maturilor. 2). diversele retete medicale. de repetitii. excelent remediu impotriva constipatiei. Fraza este stangace constituita. unde autorul se ocupa de organizarea domeniului agricol. trebuie sa vanda si nu sa cumpere. dar lucid. spunand ca e taran si bun cultivator" (De agr. sclavul bolnav si orice altceva prisoseste sa vanda" (De agr. lana.e. Se opineaza ca intreg materialul poate fi grupat in o suta saizeci si doasto suta saptezeci de capitole. de fise. si lucrate cu sclavi. 8-22) si calendarul conceput de asemenea in termeni de agronomie si subdivizat in functie de anotimpurifcap. Cato scria tocmai in perioada subsecventa razboaielor punice. destul de specializate. pe care o considera cea mai buna si cea mai utila leguma. Unii cercetatori cred. de indatoririle proprietarului si ale vechilului. ci un ansamblu de note. intrucat elaborarea literara si stilistica este deficitara. fiarele vechi. menita .. indeobste bazata pe parataxa si pe neglijarea sintaxei. In definitiv Cato ilustreaza tranzitia de ta mentalitatea plugarului marunt la cea a proprietarului instarit de pamant. de pozitia cea mai buna a mosim. atent la nevoile cele mai pragmatice 7. indeosebi al proprietarilor mari si mijlocii de pamant. proprietarul spune vechilului. Unele capitole consista in interminabile enumerari si prevaleaza stilul sententios.a fost multa vreme axata pe tratatele de arhitectura si de economie rurala. pe arte teritorii. Prin urmare. posesor al unei psihologii economice de sef de intreprindere agricola. un jurnal rustic. Scriitura catoniana implica de fapt stilul unui "om de afaceri". incarcata. pragmatici. caruta veche. dupa introducere (cap. artitrismului. in care autorul isi noteaza impresiile. Cato recomanda vinul ca remediu impotriva sciaticei. trebuie "sa vanda la pret bun untdelemnul. remediile impotriva colicilor etc. indeobste el insusi sclav: "dupa ce sclavii au cazut bolnavi. Acest fenomen ni se pare semnificativ. Un proprietar de pamant. 2. graul care prisoseste. devastatoare pentru Italia. incep sa fie ruinati. Abunda. diverse retete medicale. maladiilor cardiace si hepatice etc. implica orauteirfica agronomie. praef. urmeaza o secventa tehnica (cap. ci si exploatarile rurale medii. formeaza motivul generator al intregului text. sa vanda vinul. de modul in care se seamana ogoarele si se ingrijesc boii etc. S? dezvoltau nu numai* marile proprietati. aproximativ saizeci de capitole. al hinterlandului agricol. obliga)! sa poarte indelungi razboaie. iar satele faceau parte totdeauna din sfera oraselor.. tot ca sector al literaturii beletristice .. adauga Cato. Oe fapt la Roma literatura tehnica" . bon batrani. Cato precizeaza ca stramosii 11 laudau "pe un barbat bun. bazat pe experienta personala a autorului. in textul catonian.decat un tratat de agronomie. in forma actuala a tratatului. fundat pe utilizarea ampla a conjunctivului hortativ si a imperativului.. in prefata. de 50-l00 ha. Intervin apoi compartimentele neagronomice. Acelasi vechil. pentru cultivarea ogoarelor. in cursul secolului al ll-lea i. 4). pentru care timpul costa bani. 2. ci este posterioare redactarii tratatului. cand de altfel micit proprietari de pamant. mai Ies in viticultura ti olivicultura. Editorii mai recenf ai tratatului Despre agricultura opineaza ca textul lui nu constituie o opera inchegata. migrenelor. mai cu seama conduita fata de sclavi. cu scopul de a stimula gustul romanilor. 7). O alta treime priveste gestiunea unui domeniu agricol.. acest mesaj. spre obtinerea celui mai bun randament agricol. sclavul batran. care evita orice conotatie poetica6. in staret bruta. conservator. praef.apreciata. Dar mesajul catonian este intors spre necesitati practice. vitele betege. 23-53). D© fapt numai o treime. economia rurala se afla in plina expansiune. cel al preceptelor. se cuvine sa nu li se prea dea de mancare" (De agr.. altfel spus.n. presupune o psihologie de om de afaceri. Oar cum se prezinta compozitia tratatului catonian despre agricultura? Exegeza moderna dezbate aprig aceasta problema. iar in capitolele 156-l58 schiteaza un "imn" al verzei (brassica). apoi adauga ca din "tarani se ivesc si barbati foarte vigurosi si osteni foarte zelosi' (De agr.. dar ca probabil decesul l-a impiedicat sa-si termine organizarea materialului. ca actuala structurare nu i se datoreaza lui Cato. in vreme ce lucrarile romanilor asupra economiei rurale erau indeosebi destinate consultarii cotidiene de catre cei interesati ti aveau deci aplicatii practice toarte clare. diareei. Se poate considera ca autorul intreprinsese efortul de a-si pune in ordine fisele sau notele. surzeniei.4). insomniei. Sclavul nu constituie pentru autor decat o simpla unealta vorbitoare. Pe de alta parte. deoarece romanii. cum am aratat in introducere. cum am aratat mai sus.

Cato accepta dezvoltarea tehnologiei agricole elenistice. in Originile nu apar decat doua nume proprii: cel al elefantului Syrius si al unui tribun militar. Istoriograful nu recurge la metodele unei cronologii riguroase. rem tene. scriau o alta lucrare de economie rurala. debutand de altfel cu o noua prefata. insa in aceasta sectiune cercetatorii moderni au deslusit doua compartimente. Hist. in realitate "pamantul italic". Cato prezinta al doilea razboi punic si alte campanii militare romane pana la cea intreprinsa de Servius Sulpicius Galba in Hispania. Cato nu mentioneaza numele nici unui general roman. Cato militeaza asadar pentru concordia sociala. * in perioada redactarii tratatului De agricultura. Origines.e. care. cu o adevarata "Biblie" pentru agronomi. intr-un asemenea fragment. dar. fiule Marcus. materiei si nu stilului: "stapaneste subiectul. redactate catre 168 i. terra Italia. 7). total. vorbele vor urma". Toate aceste lucrari nu ni s-au pastrat. Nici in aceasta sectiune nu s-a operat cu metodele istoriei panoramice.e. intre timp se tradusese in limba latina tratatul de agronomie datorat cartaginezului Mago. . un barbat bun. Eroul sau aproape mitic este Republica. Roma constituie centrul Italiei indragite de Cato. Din aceasta monografie ni s-au pastrat relativ numeroase fragmente. de fapt terra Italia. uerba sequentur. Practica un stil sobru. in principiu consacrata obarsiei asezarilor si populatiilor italice. De aceea. ca primul istoric roman. intr-un fragment celebru. in aceste fragmente. printre altele. fara indoiala. In acelasi timp. Analistii se refera. intreaga sectiune secunda a fost publicata in 149 i. si publicate ca o prima transa a monografiei.comercializarii si nu subsistentei. rezervate primul cartilor a patra si a cincea si al doilea cartilor a sasea si a saptea. deoarece Cato a continuat sa procedeze "pe alese" si sa conceapa expansiunea romana ca rodul si prelungirea virtutilor fondatorilor. Vigoarea incisiva caracterizeaza si discursurile lui Cato sau fragmentele ramase din ele.n. Patriotismul italic vibrant anima intensiv textul catonian. Adevaratul erou. care preconiza mutatii esentiale in cultivarea pamantului *. Cato se invedereaza. in acest mod Cato raspunde orizontului de asteptare al proprietarilor italici si romani. cum erau cele hispanice. incat generalii nu sunt decat slujitorii lui. cand relateaza campaniile militare romane. Interesant este ca. priceput sa vorbeasca"8. sever. Istoricul se opune nobililor. Cartea a patra inaugureaza a doua sectiune a monografiei. De asemenea a ramas ilustra exortatia lui Cato de a se acorda prioritate absoluta subiectului. pe randament. constituie structura generatoare a Originilor. legati de "obiceiul stramosilor". a parataxei. care introduce discursul personajelor ca procedeu caracteristic istoriografiei latine. este promovat intr-un stil care incepe sa asume subordonarea. adevaratul cuceritor este poporul Italiei si mai ales al Romei. va preconiza specializarea agricola stricta si agricultura rationala. Ulterior. sa diminueze utilizarea Juxtapunerii. Saserna.. Nat. Alte opere Este posibil ca Despre agricultura sa fi fost conceputa ca parte integranta a unei enciclopedii destinate fiului autorului. Ele trateaza despre fundarile oraselor italice si abunda in explicatii etnologice. preconizau la Roma acceptarea puterii sau macar influentei exercitate de anumite personalitati ilustre. Originile Dar Cato a fost si primul istoriograf roman de limba latina si totodata iuen-ior-u\ monografiei istorice. nu fiindca erau aristocrati. Or Cato prefera studierea institutiilor. criticate de altminteri in fragmentul 77. intr-adevar fragmentele ramase ilustreaza interesul lui Cato pentru moravurile unor populatii neitalice.n. Emerg preocupari clare pentru evidentierea identitatilor romana si italica. Partizan al extinderii viticulturii si oliviculturii. mesajul masiv. in ciuda antielenismului sau. ca in tabulele afisate de pontifi. De fapt titlul este valid mai ales pentru primele trei carti. Oricum in fragmente din preceptele adresate fiului Marcus" apar idei interesante si revelatoare pentru mentalitatea lui Cato. Am subliniat de altfel mai sus meritele sale in aceasta privinta.. in secolul I i. Cato defineste astfel oratorul: "oratorul este. spune autorul.n. un simplu ofiter.. percutant. comparabile celei a analistilor. tatal si fiul. in aceasta sectiune. de traditiile austere. insa si pentru un republicanism consecvent. in sfarsit. care ii considera barbari pe romani APLIN. 50-51). agronom inzestrat cu o mentalitate "moderna". in sapte carti. Caedicius. cum am aratat. la pretul graului. 29. tratat care echivala cu o enciclopedie agricola. monografia "Originile". Cato interzice consultarea medicilor greci. Cato ii considera pe sabini ca descendenti ai spartanilor (fragmentele 6. centrata pe tehnologie innoita si pe calcul. ci intrucat unii dintre ei se transformasera in purtatorii de cuvant ai moravurilor elenizante. la eclipse.e. organizata de ea. intr-adevar Cato a alcatuit. mos maiorum. Tremelius Scrofa.

care accepta tehnologiile noi ale vremii si exalta nu numai Roma. insa intemeiat pe o sintaxa arhaica. in special din cel al lui Ennius. Cato se opune. desi in masura mai redusa decat alti arhaizanti. Concluzii despre Cato Autorul Originilor constituie asadar o personalitate complexa si pregnanta. agricultor. ci si intreaga Italie. Bun jurist. ci si feroce. Ceea ce il inscrie pe o directie limpede expresionista. Ca toti arhaizantii. cea practicata de curentul Naevius-Plaut-Cato-Accius. vechilor mentalitati. De asemenea el este un republican consecvent. acuzarii unor detalii9. nu numai reformelor sociale. mentalitatii Scipionilor si aristocratilor eienizanti. Cato apeleaza frecvent la asonante si la aliteratii. Vocabularul sau este de asemenea arhaizant. ci si moravurilor noi. dar recurge la anumite ornamente retorice si imprumuta unele cuvinte din lexicul poetilor. Dar in acest caz a intervenit un metatext care a ocultat luciditatea catoniana. Om politic si scriitor. asimetriei si ingrosarii duetului liniar. influentei grecesti in general. nu numai fanatic. Cato cel Batran sau Maior a devenit ulterior pentru romani simbolul autoritatii elevate. Desigur prozatorul blameaza Grecia elenistica si nu vechea Sparta. Cato ni se dezvaluie ca un conservator lucid.elevat. am spune luminat. Este evident ca prozatorul asuma gustul asprimii. inca rudimentar. stangaci. Si in Originile Cato repeta anumite cuvinte si utilizeaza parataxa. considerate de el drept corupatoare. Cato se declara preocupat exclusiv de substanta mesajului. Totusi Cato a fost intotdeauna respectat de romani si de alte popoare. in numele traditiilor strabune. militar si orator. . Scriitor arhaizant. cateodata chiar al unui conservatorim marginit.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful