COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI B...

Page 1 of 122

COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI BETON ARMAT
Indicativ NE 012-99 Înlocuieşte C 140-86 şi C 21-85
NOTA DE PREZENTARE Partea A: BETON SI BETON ARMAT Partea B: BETON PRECOMPRIMAT

NOTĂ DE PREZENTARE

Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat, face parte din sistemul de ansamblu al reglementărilor tehnice în construcŃii elaborat de MLPAT -INCERC, sistem ce are la bază Legea 10/1995 privind calitatea în construcŃii. Codul de practică este structurat pe 2 părŃi şi anume: * Partea A – “BETON ŞI BETON ARMAT" * Partea B – "BETON PRECOMPRIMAT" La elaborarea Codului, Partea A (revizuire Normativ C 140-86), au fost luate în considerare: - reglementările tehnice româneşti, în special: * SpecificaŃiile tehnice privind cerinŃele şi criteriile de performanŃă pentru beton şi armătură * Normativul pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat C 140-86 * Noile standarde de cimenturi * Noile reglementări privind asigurarea calităŃii construcŃiilor - reglementările şi recomandările CEN şi CEB: * Prestandardul european ENV 206 - Beton - nivele de performanŃă, producere, punere în operă şi criterii de conformitate * Codul Model CEB - FIP/1990 nr. 205, partea D - Tehnologia betonului * EUROCOD 2 - Calculul şi alcătuirea structurilor din beton Codul ce cuprinde 17 capitole şi 20 anexe defineşte cerinŃele de rezistenŃă şi durabilitate şi stabileşte criteriile de satisfacere a acestora precum şi condiŃiile minime de calitate care trebuie avute în vedere la executarea şi controlul lucrărilor din beton şi beton armat. Cea mai mare parte din capitolele vechiului normativ au fost restructurate pe baza rezultatelor cercetărilor efectuate pe plan naŃional şi internaŃional, prezentul cod conŃinând o serie de noŃiuni şi date cu caracter de noutate dintre care cele mai importante sunt: * definirea noŃiunilor (terminologie); * introducerea la prepararea betoanelor, a cimenturilor fabricate conform standardelor româneşti aliniate la cele europene; * precizarea cerinŃelor privind caracteristicile de rezistenŃă şi durabilitate ale betonului; cerinŃele de durabilitate sunt determinate faŃă de condiŃiile de expunere prin precizarea raportului A/C maxim; * introducerea noŃiunilor de amestec de beton proiectat şi prescris; * precizarea nivelelor de performanŃă ale betonului cu definirea clasei betonului conform reglementărilor europene; * revizuirea şi detalierea capitolului privind tratarea betonului; * introducerea cerinŃelor, nivelelor de performanŃă şi controlului armăturilor conform “SpecificaŃiei tehnice pentru oŃeluri utilizate în structuri din beton"; * introducerea unui nou sistem de asigurare şi control al calităŃii; * criteriile de conformitate pentru rezistenŃa la compresiune a betonului au fost aliniate la cele prevăzute în Euronorme. Detalierea unor prevederi legate de materialele componente ale betonului, compoziŃia betonului, caracteristici şi metode de determinare, va fi făcută prin specificaŃii, ghiduri, manuale specifice. Autorii consideră ca deosebit de utile observaŃiile din partea specialiştilor din proiectare, execuŃie, producŃie beton, diriginŃi şantier, inspectori de specialitate etc. privind aplicarea COD-ului. [top]

mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.chm::/ne012-99.htm

16.12.2009

COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI B... Page 2 of 122

Partea A: BETON ŞI BETON ARMAT
1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Prevederile prezentului cod de practică se aplică la executarea elementelor sau structurilor din beton simplu sau beton armat pentru construcŃii de locuinŃe, social-culturale, industriale şi agrozootehnice. Astfel sunt specificate cerinŃele de bază ce trebuie îndeplinite în ceea ce priveşte betonul (materialele componente, compoziŃia, proprietăŃile betonului proaspăt şi întărit, producerea, turnarea, tratarea) cofrajele, armătura; sunt stabilite criterii pentru satisfacerea acestor cerinŃe în contextul sistemului de control şi asigurare a calităŃii, în vigoare. 1.2. Prevederile codului de practică vor fi adaptate şi completate prin reglementări specifice sau în lipsa acestora prin caiete de sarcini, întocmite de Proiectant în următoarele cazuri: - construcŃii specifice căilor de comunicaŃii rutiere, feroviare, maritime şi aeriene (drumuri, poduri, tunele, piste aeroporturi, amenajări portuare, canale navigabile), construcŃii hidrotehnice, recipienŃi de presiune pentru centrale nucleare, platforme maritime etc.; - alte construcŃii cu structuri de rezistenŃă speciale sau condiŃii speciale de serviciu pentru care se elaborează prescripŃii specifice. Caracterul de construcŃie specială se stabileşte de către proiectant; - construcŃii proiectate după alte reglementări tehnice decât cele româneşti, sau construcŃii la execuŃia cărora sunt prevăzute a se utiliza produse, procedee, echipamente cu caracter de noutate ce trebuie agrementate conform legislaŃiei în vigoare; - betoane speciale: betoane grele, betoane uşoare, betoane pe bază de polimeri, betoane refractare, betoane cu armare dispersă precum şi betoane de înaltă performanŃă; - procedee tehologice speciale: torcretare, vacuumare etc. 1.3. Caietele de sarcini elaborate pentru categoriile de lucrări menŃionate la punctul 1.2. vor cuprinde: - cerinŃe pentru materialele componente ale betonului, armăturile sau alte materiale care se vor utiliza; - cerinŃe impuse betonului şi parametrii de bază ai compoziŃiei acestuia; - cerinŃe tehnologice pentru betonare (ordinea şi ritmul de turnare, măsurile obligatorii în cazul unor condiŃii climatice deosebite sau întreruperi neprogramate); - proiect de cofraj şi susŃineri (dacă este cazul); - poziŃia rosturilor de lucru şi modul de tratare a acestora; - termenele de decofrare; - măsuri de protecŃie a betonului proaspăt; - tratarea betonului întărit; - toleranŃe de execuŃie; - reguli de control al calităŃii lucrărilor inclusiv precizarea fazelor determinante etc. În aceste cazuri se recomandă colaborarea la proiectarea şi executarea lucrărilor, a institutelor de cercetare, a cadrelor de specialitate din învăŃământul superior şi a laboratoarelor autorizate. 1.4. Pentru asigurarea durabilităŃii construcŃiilor Proiectantul va analiza atât regimul de serviciu şi de expunere, cât şi gradul de agresivitate a mediului, stabilind clasa de expunere, conform tabelului 5.1. şi cerinŃele impuse betonului corespunzătoare clasei de expunere respective conform tabelului 5.4. În caietul de sarcini şi după caz în planşele de execuŃie, Proiectantul va menŃiona pe lângă clasa de rezistenŃă a betonului şi tipul de oŃel beton şi cerinŃele de durabilitate astfel: - clasa de expunere; - gradul de impermeabilitate; - gradul de gelivitate; - tipul de ciment; - valoarea maximă a raportului A/C. 1.5. Detalierea regulilor de execuŃie şi de control al calităŃii se va face de către Executant cu respectarea prevederilor prezentului Cod, prin proceduri specifice sistemului de asigurare a calităŃii. Executantul lucrării va transmite Investitorului Planul calităŃii care include Planul de control al calităŃii, verificări şi încercări (P.C.C.V.I.) şi va anexa la cerere şi procedurile de execuŃie şi control. Investitorul va cere după caz şi acordul Proiectantului. 1.6. Înainte de începerea lucrărilor, executantul este obligat să examineze amănunŃit proiectul şi să aducă la cunoştinŃa investitorului, eventualele lipsuri, nepotriviri între diferite planuri sau dificultăŃi de adaptare la teren şi execuŃie a proiectului. 1.7. În cazul lucrărilor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile normativului C 16-84. 1.8. Pe întreaga perioadă de executare a lucrărilor se vor respecta normele generale şi normele specifice de protecŃia muncii în vigoare (Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betonului şi executarea lucrărilor de B.A. şi B.P. aprobate de Ministerul Muncii şi ProtecŃiei Sociale cu Ordinul Nr. 136/14.04.1995), precum şi normele de pază contra incendiilor.

mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.chm::/ne012-99.htm

16.12.2009

COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI B... Page 3 of 122

1.9. Toate echipamentele utilizate pentru prepararea, transpportul şi punerea în operă a betonului, inclusiv a celor pentru prepararea agregatelor şi fasonarea armăturilor, trebuie să fie atestate de Comisia NaŃională de Atestare a Maşinilor şi Echipamentelor de ConstrucŃii - CNAMEC din MLPAT pentru a asigura calitatea lucrărilor executate precum şi protecŃia vieŃii, a sănătăŃii şi a mediului în conformitate cu prevederile HG 1046-1996. [top]

2. PRINCIPALELE REGLEMENTARI TEHNICE ÎN DOMENIU
Nr. crt.

Indicativ

Titlul reglementărilor

Publicată în:

A. Reglementări cu caracter general A.1. STAS 10107/090 Calculul şi alcătuirea elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcŃiilor de locuinŃe, social-culturale, agrozootehnice şi industriale Buletinul ConstrucŃiilor nr. 1-2/92

A.2.

P 100-92

B. Reglementări privind execuŃia lucrărilor de fundaŃii B.1. P 10-86 Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaŃii directe la construcŃii. Normativ privind alcătuirea şi executarea piloŃilor pentru fundaŃii. InstrucŃiuni tehnice pentru elemente de fundaŃii din beton cu adaos de cenuşă de centrală termoelectrică, situate în terenuri cu agresivităŃi naturale şi industriale Buletinul ConstrucŃiilor nr. 1/87 Buletinul ConstrucŃiilor nr. 6/75 Buletinul ConstrucŃiilor nr. 6/88

B.2.

C 160-75

B.3.

C 215-88

C. Reglementări privind executarea lucrărilor de cofraje C.1. C 41-86 Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea cofrajelor glisante Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea cofrajelor metalice plane pentru pereŃii din beton monolit la clădiri. InstrucŃiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcŃii a panourilor din placaj pentru cofraje. Ghid pentru proiectarea şi utilizarea cofrajelor Buletinul ConstrucŃiilor nr. 7/86 Buletinul ConstrucŃiilor nr. 7/74

C.2.

C 162-73

C.3.

C 11-74

Buletinul ConstrucŃiilor nr. 4/75

C.4.

(în curs de apariŃie)

D. Reglementări privind executarea lucrărilor de betoane D.1. C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcŃii şi a instalaŃiilor aferente. InstrucŃiuni tehnice pentru proiectarea şi folosirea armării cu plase sudate a elementelor de beton. InstrucŃiuni tehnice pentru sudarea armăturilor de oŃel Buletinul ConstrucŃiilor nr. 6/86

D.2.

P 59-86

Buletinul ConstrucŃiilor nr. 10/86

D.3.

C 28-83

Buletinul ConstrucŃiilor

mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.chm::/ne012-99.htm

16.12.2009

2/91 Buletinul ConstrucŃiilor nr.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI B. 1/93 Buletinul ConstrucŃiilor nr. 5/87 D. beton armat şi beton precomprimat.17. InstrucŃiuni tehnice pentru folosirea profilului încastrat PVC plastifiat.12. InstrucŃiuni tehnice pentru aplicarea prin trocretare a mortarelor şi betoanelor. (în curs de apariŃie) SpecificaŃie tehnică privind betoanele utilizate la realizarea elementelor prefabricate. C 156-89 Buletinul ConstrucŃiilor nr. Page 4 of 122 beton.14. 2/74 D.8.htm 16. InstrucŃiuni tehnice departamentale pentru execuŃia şi controlul betoanelor construcŃiilor hidrotehnice Buletinul ConstrucŃiilor nr. NP 007-97 D. PE 713-90 RENEL/ISPHBPE 1/90 D.. C 149-87 InstrucŃiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru elemente de beton şi beton armat.5. Reglementări în construcŃii INCERC nr. C 122-89 D. la etanşarea rosturilor în cadrul construcŃiilor hidrotehnice. C 238-92 InstrucŃiuni tehnice provizorii privind realizarea betoanelor de clasă (Bc 60-Bc-80).10. C 237-92 IntrucŃiuni tehnice pentru utilizarea aditivului complex ADCOM la prepararea betoanelor de ciment.4..7. Elemente prefabricate din beton. nr.13. C 163-73 D. 8/79 Buletinul ConstrucŃiilor nr. C 130-78 Buletinul ConstrucŃiilor nr.15. 1/93 D. C 155-89 Normativ privind prepararea şi utilizarea betoanelor cu agregate uşoare.2009 . D.12. 70/97 Buletinul D.18. Îndrumător pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-89. Buletinul ConstrucŃiilor nr. C 248-93 D. C 212-87 InstrucŃiuni tehnice pentru aplicarea procedeului tehnologic de vacuumare a betonului. P 85-97 Cod de proiectare pentru mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. 12/78 D.6.9. InstrucŃiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de construcŃii din beton aparent cu parament natural. InstrucŃiuni tehnice pentru realizarea betoanelor de nisip.chm::/ne012-99. 1/91 D. Buletinul ConstrucŃiilor nr. Buletinul ConstrucŃiilor nr. P 73-78 InstrucŃiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea recipienŃilor din beton armat şi beton precomprimat pentru lichide. 2/94 D.16. 7/83 Buletinul ConstrucŃiilor nr. Procedee şi dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice. 9/87 D. Cod de proiectare pentru structuri şi cadre din beton armat.11. 2/91 D. Buletinul ConstrucŃiilor nr.

SREN 196-6/94 G. 2/82 Buletinul ConstrucŃiilor nr.. 9/70 E.2 C 26-85 E.chm::/ne012-99.3.1. SR 388/95 SR 1500/96 SR 3011/96 Ciment Portland Cimenturi compozite uzuale de tip II.6. III. V. SREN 196-1/95 mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. 7/84 F.. 7/82 şi 4/85 CIMENT G. 7/88 F. C 56-85 Normativ pentru verificarea calităŃii şi recepŃia lucrărilor de construcŃii. Determinarea timpului de priză şi a constantei de volum. G. C 170-87 InstrucŃiuni tehnice de protecŃia elementelor din beton armat şi beton precomprimat supraterane situate în medii agresive naturale şi industriale Buletinul ConstrucŃiilor nr.12. Buletinul ConstrucŃiilor nr. ConstrucŃiilor nr. Page 5 of 122 structuri cu pereŃi structurali. Metode de prevenire şi pregătirea probelor de ciment.2009 . SR 227-5/96 G.6. 10/96 E. C 150-84 Buletinul ConstrucŃiilor nr. E. Determinarea rezistenŃelor mecanice. C 117-70 E. SREN 196-3/97 G. 6/82 E. G. SREN 196-7/95 G. Cimenturi. industriale şi agricole.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI B. Metode de încercare a cimenturilor. Reglementări privind executarea lucrărilor de protecŃie a construcŃiilor în condiŃii de agresivitate. G. Metode de încercare a cimenturilor. Cimenturi hidrotehnice şi cimenturi rezistente la sulfaŃi. G. Încercări fizice. F.3. Metode de încercare a cimenturilor.8. Standarde Buletinul ConstrucŃiilor nr. prin metoda carotajului sonic. Buletinul ConstrucŃiilor nr. C 200-81 InstrucŃiuni tehnice pentru controlul calităŃii betonului la construcŃii inginereşti îngropate. Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oŃel ale construcŃiilor civile.1. C 54-81 InstrucŃiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul carotelor. Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive.2.5.htm 16. Metode de încercare a cimenturilor.1. 8/85 şi 2/87 Buletinul ConstrucŃiilor nr.4. Determinarea fineŃei. IV. 1-2/86 Buletinul ConstrucŃiilor nr.7.4. Reglementări privind verificarea calităŃii şi recepŃia lucrărilor de construcŃii şi instalaŃii E. Determinarea căldurii de hidratare.2. InstrucŃiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din elementele de beton armat.5. C 210-82 Norme tehnice privind protecŃia anticorozivă a bazinelor de beton armat pentru neutralizarea şi epurarea apelor industriale.

23. G.29. STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu luanŃi minerali. STAS 8573-78 Aditiv impermeabilizator pentru mortare de ciment. Cimenturi hidrotehnice aditivate.18.16. Metode de încercare a cimenturilor. STAS 662-89 G.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI B. Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianŃi minerali. adaosuri minerale şi aditivi.13. Ciment Portland de tip BS 12-78 Cimenturi Portland colorate. Metode de încercare a cimenturilor.htm 16. Aditiv plastifiant mixt pentru betoane.Terminologii. SR 667-97 G.21. G. Determinarea conŃinutului în cloruri.10. SREN 196-5/95 SREN 19621/94 G. G.32.17.28.19. SR 6232-96 Cimenturi.. Cimenturi cu adaos de calcar sau calcar dolomitic. Agregate şi piatră prelucrată pentru drumuri. G. niveluri de performanŃă. Metode de încercare. Cimenturi pentru drumuri cu adaos CD 345. SREN 196-2/95 G.22. Determinarea cantitativă a constituienŃilor. G. SR 7055/96 SP1-1994 G. cerinŃe. Agregate din zgură expandată pentru betoane uşoare. Agregate minerale uşoare. SREN 196-4/95 G.12. CondiŃii tehnice generale de calitate. Granulit. Agregate minerale uşoare. STAS 2386-79 G.. Cimenturi pentru drumuri cu adaos/aditivate.14. Lucrări de drumuri. STAS 790-84 Apă pentru betoane şi mortare. ADITIVI G. Page 6 of 122 G. (în curs de apariŃie) SpecificaŃie tehnică. G.27. Agregate naturale de balastieră. CondiŃii tehnice generale de calitate.30.9.15. STAS 8625-90 BETOANE G. Vocabular. G.20.26. în CO2 şi alcalii în cimenturi.11. STAS 7343-80 STAS 8177-68 APA G.24.12.25. G. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. Ciment Portland aditivat. STAS 4606-80 G. G.2009 .chm::/ne012-99. G.31. G. Ciment Portland alb. SP3-1995 SP4-1997 SP5-1995 SP6-1995 SP7-1995 SP8-1995 AGREGATE G. Metode de încercare a cimenturilor. Analiza chimică a cimenturilor. Metode de încercare a cimenturilor. Betoane .

Verificarea impermeabilităŃii la apă G. compactităŃii şi porozităŃii betonului întărit. Determinarea densităŃii. Determinarea conŃinutului de aer oclus. G. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. G. Încercări pe betonul proaspăt.49. CondiŃii tehnice generale de calitate. SR 183/1-95 Lucrări de drumuri.46. a conŃinutului de agregate fine şi a începutului de priză. STAS 9602-90 Beton de referinŃă. Betoane de ciment. Determinarea modulului de elasticitate static la compresiune al betonului G. STAS 1759-88 Încercări pe betoane. G.12. ÎmbrăcăminŃi din beton de ciment. Tipare metalice demontabile pentru confecŃionarea epruvetelor. G. STAS 3519-76 Încercări pe betoane. PrescripŃii pentru confecŃionare şi încercări.43.48.. STAS 5585-71 Încercări pe betoane.chm::/ne012-99.. G.40.44. Clasificare şi indicaŃii generale. STAS 1275-88 Încercări pe betoane.2009 . Page 7 of 122 G. G.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI B. STAS 6652/182 Încercări nedistructive ale betonului.37.35. Determinarea rezistenŃelor mecanice.36. beton armat şi beton precomprimat. STAS 1799-88 ConstrucŃii de beton. STAS 2414-91 Încercări pe betoane. G. STAS 3349/183 STAS 3349/283 Betoane de ciment. G. Verificarea reacŃiei alcaliiagregate. PrescripŃii pentru stabilirea agresivităŃii apei faŃă de betoanele construcŃiilor hidroenergetice. STAS 2320-88 Încercări pe betoane. Tipul şi frecvenŃa verificărilor calităŃii materialelor şi betoanelor destinate executării lucrărilor de construcŃii din beton. Determinarea densităŃii aparente a lucrabilităŃii. G.htm 16.33.42 STAS 5440-70 Betoane de ciment. STAS 5479-88 Încercări pe betoane. PrescripŃii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei.38. G.47 STAS 6102-86 Beton pentru construcŃii hidrotehnice. Încercări pe betonul proaspăt. G. G.45. Determinarea rezistenŃei la îngheŃ-dezgheŃ (gelivitate) G. STAS 3518-89 Încercări de laborator ale betoanelor. Încercări pe betonul întărit.41. beton armat şi beton precomprimat.39. Determinarea contracŃiei axiale a betonului întărit. Clasificare şi condiŃii tehnice de calitate. G. STAS 2833-80 Încercări pe betoane.34.

G. (în curs de apariŃie) Ghid pentru utilizarea cimenturilor româneşti fabricate conform normelor europene şi stabilirea compoziŃiei betoanelor. Determinarea aderenŃei beton-armătură. 205 Partea D .60.65. Eurocode 2 Calculul şi alcătuirea structurilor de beton.63. SR 438/3-98 Plase sudate.DEFINITII mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. Încercarea la îndoire. (Buletinul construcŃiilor nr. Materiale metalice.12. STAS 6605-78 Încercările metalelor. G. STAS 5511-89 Încercări pe betoane.58.64.54. Betoane .51.. G. STAS 3622-86 Betoane de ciment . G 59.61. Metoda răspândirii. TERMENI .. G. ST 009-96 SpecificaŃie privind cerinŃe şi criterii de performanŃă pentru armături. ENV 206 SpecificaŃie tehnică. G.50. niveluri de performanŃă.55. G. Încercarea la îndoire alternantă.2009 .53. (în curs de apariŃie) SpecificaŃie tehnică. G.56.57. STAS 438/2-91 Sârmă rotundă profilată. Glosar de termeni privind degradările şi lucrările de intervenŃie la construcŃii. ISO 9812 ConsistenŃa betonului. Încercarea la tracŃiune a oŃelului beton. CEB-FIP Model code 1990 nr. G. G. G. a sârmei şi a produselor din sârmă pentru beton precomprimat. SR-ISO 743892 SR-ISO 780193 STAS 438/1-89 Materiale metalice. G. G. ISO 7031 Determinarea impermeabilităŃii betonului.Tehnologia betonului.terminologii. cerinŃe. G.66. SR 438/4-98 Sârmă cu profil periodic obŃinută prin deformare plastică la rece. Page 8 of 122 G. [top] 3.chm::/ne012-99.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI B.52. 11/97). OŃel beton laminat la cald. G.htm 16.62.clasificare. G.

tratare. 12. proprietăŃi de piatră artificială şi caracterizat prin rezistenŃe mecanice evolutive. AGREGATE 14. ADAOS 13. agregate şi apă format prin întărirea pastei de ciment (ciment şi apă). Agregate naturale semifabricate constând din granule cu o structură poroasă şi cu densitate aparentă mai mică de 900 kg/mc. 4. 11. AGREGATE UŞOARE mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. betonul mai poate conŃine adaosuri şi/sau aditivi. Produs chimic care se adaugă în beton. în afara şantierului de construcŃie şi livrat de producător ca beton proaspăt. compactare. BETON CU DENSITATE NORMALĂ (SEMIGREU ŞI GREU) BETON FOARTE GREU ADITIV 10. TERMEN BETON DE CIMENT DEFINIłIE Material compozit obŃinut prin omogenizarea amestecului de ciment. Beton preparat într-o instalaŃie care produce beton.2009 . Responsabilitatea livrării amestecului specificat (amestec de beton prescris) sau a furnizării unui beton cu performanŃele cerute (amestec de beton proiectat) revine producătorului de beton. 9. Există două tipuri de adaosuri: adaosuri practic inerte.chm::/ne012-99. BETON ÎNTĂRIT Material compozit format din pietriş şi o matrice (piatră de ciment şi gregate fine) cu structură de conglomerat. În această perioadă betonul are deformaŃie plastică şi poate fi compactat prin diverse metode specifice. Beton preluat de executant de la producător şi pus în operă. Beton cu densitate aparentă în stare uscată (105oC) mai mare de 2000 kg/mc dar nu mai mult de 2500 kg/mc. crt.htm 16.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI B. Responsabilitatea realizării performanŃelor betonului în structură (prin turnare. 2. Pe lângă aceste componente de bază. Beton cu densitate aparentă în stare uscată (105oC) mai mare de 2500 kg/mc. etc.12. Beton preparat într-o instalaŃie în şantierul de construcŃii. Beton cu densitate aparentă în stare uscată (105oC) de maxim 2000 kg/mc.. Materiale granulare naturale (de balastieră sau concasate) sau artificiale cu forma şi mărimea granulelor adecvate realizării betonului. înainte sau în timpul amestecării betonului în scopul modificării după necesităŃi a proprietăŃilor în stare proaspătă şi/sau întărită ale betonului. 1. respectiv puzzolanice (hidraulice) în condiŃii de temperatură şi presiune normală. BETON MARFĂ 6. Este produs în întregime sau parŃial prin utilizarea agregatelor cu structură poroasă (uşoară). Notă: Dacă mărimea maximă a granulei de agregate este de 3(5) mm. 3. ŞARJĂ 5. Page 9 of 122 Nr. BETON PUS ÎN OPERĂ 7. materialul care rezultă este denumit mortar.. BETON PROASPĂT Starea betonului din momentul amestecării componenŃilor până la începutul prizei cimentului din beton. Material anorganic fin ce se adaugă în beton pentru a îmbunătăŃi anumite proprietăŃi sau pentru a obŃine proprietăŃi speciale. BETON PREPARAT ÎN ŞANTIER BETON UŞOR 8.) revine executantului. Cantitatea de beton amestecat într-un ciclu de amestecare a malaxorului/ sau cantitatea de beton transportat ca beton marfă într-un vehicul/ sau cantitatea de beton descărcată sub o amestecare continuă într-un minut. în cantităŃi mici faŃă de masa cimentului.

dar nu răspunde de performanŃele acestuia. AMESTEC DE BETON PROIECTAT 23.) Denumirea cimentului este dată de nucleul acestuia. utilizând un agent de suprafaŃă activ. de aditivi şi adaosuri (uneori posibil apa provenită din gheaŃa adăugată). Clase şi cerinŃe Cimenturile vor satisface cerinŃele din standardele naŃionale de produs sau din standardele profesionale. AMESTEC DE BETON PRESCRIS 24. După întărire îşi menŃine rezistenŃa şi stabilitatea chiar şi sub apă. sub formă de material anorganic fin măcinat.) . LUCRABILITATE A BETONULUI PROASPĂT [top] 4. 17. Page 10 of 122 15.ciment de furnal (tip III. fiind sferici sau aproape sferici. Un amestec pentru care beneficiarul specifică performanŃele necesare ale betonului.1. Cimenturile uzuale se clasifică după cum urmează: . exclusiv sulfatul de calciu şi aditivii. iar producătorul este responsabil să furnizeze un amestec care să asigure aceste performanŃe.. porii au un diametru 10-1000 µ m.ciment puzzolanic (tip IV. Goluri de aer în beton care nu sunt antrenate în mod intenŃionat şi care sunt semnificativ mai mari decât porii de aer antrenat. puzzolane naturale şi industriale.1.1. Aerul încorporat în beton în mod intenŃionat în timpul amestecării. remodelare.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. CANTITATEA DE APĂ 19. 16. Se apreciază pe baza consistenŃei betonului determinată prin metode specifice: tasare. RAPORTUL APĂ/CIMENT AER ANTRENAT 20. Agregate care au o densitate aparentă mai mare de 2001 kg/mc.ciment compozit (tip V. Componentele principale care intră în compoziŃia nucleului de ciment sunt clincherul Portland.ciment Portland (tip I. Tipuri de ciment. AGREGATE CU DENSITATE NORMALĂ (GRELE) AGREGATE FOARTE GRELE CIMENT Agregate cu densitatea aparentă cuprinsă între 1201 kg/mc şi 2000 kg/mc.) . Nucleul cimentului este denumirea dată amestecului de clincher Portland cu alte componente principale în proporŃie de 95-100% şi cu componente minore în proporŃie de 0-5%. dimensiunea lor fiind mai mare sau egală cu 1 mm. AER OCLUS 22.) . Raportul dintre cantitatea de apă şi conŃinutul de ciment din beton.htm 16. Apa de amestecare plus apa conŃinută de agregate. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR 4.chm::/ne012-99. grad de compactare şi răspândire.) . În amestec cu apa formează o pastă care face priză şi se întăreşte prin reacŃiile şi procesele de hidratare.. 18. De regulă.ciment Portland compozit (tip II. zgura granulată de furnal. Un amestec pentru care beneficiarul specifică compoziŃia amestecului şi materialele ce se folosesc.12. 21. Proprietatea betonului proaspăt (cu păstrarea omogenităŃii) de a asigura umplerea cofrajelor şi înglobarea armăturilor. Liant hidraulic. CIMENT 4. Producătorul este responsabil să furnizeze amestecul specificat.2009 .

filere. Tabelul 4.5 42. care se diferenŃiază prin procentele de clincher şi celelalte componente principale.3.5 şi 52. RezistenŃa la compresiune N/mm2 Clasa RezistenŃa iniŃială 2 zile 32. Clasa de rezistenŃă este definită prin rezistenŃa standard la 28 de zile...1.5 32.2.5R 60 42.2009 .5 52.5R 42.1.5 32. Tabelul 4. Aceste procente. Fiecare tip de ciment cu adaosuri se produce în mai multe variante de compoziŃie.htm 16. Noile tipuri de cimenturi sunt prezentate în ANEXA I. V/A.5. Page 11 of 122 cenuşă de termocentrală.chm::/ne012-99.80-94% clincher şi 6-20% alte componente principale. II. 42. şisturi calcinate.65-79% clincher şi 21-35% alte componente principale.5 RezistenŃa standard 28 zile CerinŃele fizice ale cimenturilor uzuale sunt prezentate în tabelul 4.2.3 Tabelul 4. 32.5 42. se pot defini trei clase de rezistenŃă pentru cimenturi: 32. IV/A.5 52.5 toate clasele 3. calcare. de regulă.5R 10 10 CerinŃele chimice pentru cimenturile uzuale sunt prezentate în tabelul 4.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .12. praf de silice.5 45 52. III/A. pot fi: .5 42. .5 52.5R 10 10 20 20 30 7 zile 16 32.5R 52. Timpul iniŃial de priză (min) Stabilitate (mm) Clasa de rezistenŃă 32. Clasa de rezistenŃă a cimentului toate clasele 5.0 toate clasele Caracteristică Pierderi la calcinare Tip ciment I. FuncŃie de rezistenŃa iniŃială pentru fiecare clasă de rezistenŃă standard sunt definite: o clasă cu rezistenŃa iniŃială normală şi o clasă cu rezistenŃa iniŃială mare (simbolizată R).5 32.5 mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.5R 52.5 62. ConŃinut în sulfaŃi (SO3) I.5 42. CerinŃele pentru clasele de rezistenŃă sunt prezentate în tabelul 4.5. FuncŃie de rezistenŃa standard.1. III/A. CondiŃii (%) Rezidul insolubil I.

.1 să satisfacă încercarea de puzzolanicitate 4.2.4. 4. În cazul cimentului vrac transportul se face numai în vehicule rutiere cu recipiente speciale sau vagoane de cale ferate speciale tip Z.chm::/ne012-99. . şi I. ..viteza de dezvoltare a rezistenŃei. În anexa 1. sau alte tipuri de cimenturi cu conŃinut ridicat de clincher şi în particular cimenturile cu rezistenŃă iniŃială mare (R) dezvoltă o viteză de întărire mult mai rapidă decât a cimenturilor având un conŃinut ridicat de componente.3.2.1.1.5R ConŃinut în cloruri Puzzolanicitate toate tipurile IV/A. I. se poate face după livrare. Depozitarea mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. Acestea sunt recomandate în situaŃiile în care este necesară obŃinerea rezistenŃei prestabilite la o vârstă inferioară celei de 28 zile. prelevarea probelor de ciment trebuie să aibă loc în prezenŃa producătorului (vânzătorului) şi a utilizatorului.condiŃii de execuŃie şi tehnologie adoptată. cu cerinŃele unui contract sau cu specificaŃiile unei comenzi. etc. dar cu o întârziere de maximum 24 ore.). însoŃit de documentele de certificare a calităŃii. îngheŃ-dezgheŃ cu sau fără agenŃi chimici. Livrare şi transport Cimentul se livrează în saci de hârtie sau în vrac transportat în vehicule rutiere. alegerea tipului de ciment se va face pe baza unor reglementări tehnice specifice sau cu avizul unui institut de cercetări sau laborator de specialitate.2009 . Cimentul va fi protejat de umezeală şi impurităŃi în timpul depozitării şi transportului. Dacă folosirea agregatelor reactive nu poate fi evitată. trebuie folosite cimenturi cu un conŃinut scăzut în Na2O.1.2. Totuşi dacă este necesar. V. De asemenea. Prelevarea probelor se face în general înaintea sau în timpul livrării. . K2O conform specificaŃiei tehnice pentru betoane. se vor folosi cimenturile cu întărire rapidă (R) şi aditivii acceleratori.0 52. sulfaŃi peste 500 mg/l sau cu solul cu conŃinut de peste 3000 mg/kg se recomandă folosirea cimenturilor rezistente la sulfaŃi. Conform standardului SREN 196-7 pentru verificarea conformităŃii unei livrări sau a unui lot cu prevederile standardelor. Page 12 of 122 III/A. tabelele I. În cazul în care temperatura în timpul turnării este scăzută.garanŃia respectării condiŃiilor de păstrare.rezistenŃa caracteristică necesară betonului. în care se va menŃiona: . Cimenturile Portland. . având în vedere următoarele: Dacă se urmăreşte obŃinerea unor clase superioare pentru beton se recomandă folosirea cimenturilor de clasă superioară şi a aditivilor reducători de apă.5R 4. Alegerea tipului de ciment În stadiul de proiectare a elementului sau structurii de rezistenŃă trebuie să se Ńină seama de criterii semnificative pentru alegerea tipului şi clasei de rezistenŃă a cimentului utilizat: . C.2. cimenturile cu întărire lentă şi aditivii întârzietori.numărul buletinului de analiză a calităŃii cimentului efectuată de un laborator autorizat şi datele conŃinute în acesta inclusiv precizarea condiŃiilor de utilizare în toate cazurile în care termenul de garanŃie a expirat.tipul de ciment şi fabrica producătoare.. tip I.numărul certificatului de calitate eliberat de producător şi datele înscrise în acesta.3. În cazul unor elemente masive se vor folosi cimenturi care prezintă valori mici ale căldurii de hidratare în vederea evitării fisurării termice şi aditivii întârzietori de priză. dacă betonul este în contact cu apa ce conŃine de ex.5 52.2.12. În condiŃii speciale de expunere. În cazuri speciale ale condiŃiilor de exploatare sau de execuŃie. iar în cazul turnării pe timp călduros..2.data sosirii în depozit. ObligaŃiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor înscrie în contractul între furnizor şi utilizator. se indică tipurile de ciment funcŃie de condiŃiile de expunere. toate clasele toate clasele 0. 4. În cazul în care utilizatorul procură cimentul de la un depozit (bază de livrare) livrarea cimentului va fi însoŃită de o declaraŃie de conformitate. mediu agresiv. . toate tipurile toate clasele 42. prelevarea probelor de ciment poate să se facă în prezenŃa utilizatorului şi a unui delegat a cărui imparŃialitate să fie recunoscută atât de producător cât şi de utilizator.htm 16.condiŃii de serviciu şi expunere a structurii (de ex. cu descărcare pneumatică. .COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .1. vagoane de cale ferată.

StaŃiile de producere a agregatelor (balastierele) vor funcŃiona numai pe bază de atestat eliberat de o comisie internă în prezenŃa unui reprezentat desemnat de ISCLPUAT. 4.2. Nu se va depăşi termenul de garanŃie prescris de producător pentru tipul de ciment utilizat. cu platforme amenajate şi având compartimente separate şi marcate pentru numărul necesar de sorturi rezultate. păstrând împrejurul lor un spaŃiu suficient pentru circulaŃie.1.2.12.2.2.2.2.1.. . 4. 4.şeful laboratorului autorizat al unităŃii tutelare sau al laboratorului cu care s-a încheiat o convenŃie sau un contract de colaborare. .la aprovizionare inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garanŃie emis de producător sau de baza de livrare conform punctului 4.2. implementat. . Şeful staŃiei se va face după aceeaşi procedură la fiecare 2 (doi) ani. spălare etc.2. se folosesc agregate cu densitate normală (1201-2000 kg/mc) provenite din sfărâmarea naturală şi/sau concasarea rocilor. Page 13 of 122 Depozitarea cimentului se face numai după recepŃionarea cantitativă şi calitativă a cimentului conform prevederilor din Anexa VI. .1. Specialistul din domeniul mecanizării va putea fi angajat în regim de colaborare pentru participarea la acŃiunile privind atestarea balastierei şi va avea cunoştinŃele necesare verificării tehnice a utilajelor şi aparaturii utilizate. În cazul în care atribuŃiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin cumul de funcŃii (în conformitate cu sistemul de asigurare a calităŃii adoptat) de una din persoanele nominalizate în comisie nu va mai fi necesară participarea unui alt specialist. Producerea şi livrarea agregatelor DeŃinătorii de balastiere/cariere sunt obligaŃi să prezinte la livrare certificatul de calitate pentru agregate şi certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat. .3.2009 . de către un laborator autorizat. sau contracte. Controlul calităŃii cimentului Controlul calităŃii cimentului se face: . Până la terminarea efectuării determinărilor acesta va fi depozitat în depozitul tampon inscripŃionat. .2. .depozite de agregate. 4. plan de calitate.personal care va avea cunoştinŃele şi experienŃa necesare pentru acest gen de activităŃi ce se va dimensiona în concordanŃă cu prevederile sistemului de asigurare a calităŃii. Depozitarea cimentului ambalat în saci trebuie să se facă în încăperi închise.preşedinte .1. şi să asigure calitatea produsului livrat la nivelul prevederilor din reglementări.1..2. Cimentul rămas în depozit peste termenul de garanŃie sau în condiŃii improprii de depozitare va putea fi întrebuinŃat la lucrări de beton şi beton armat numai după verificarea stării de conservare şi a rezistenŃelor mecanice. şi în ANEXA VI. Controlul calităŃii cimentului este prezentat la punctul 17.membrii.). proceduri generale de sistem. angajat permanent sau în regim de colaborare.2.utilaje de sortare. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. proceduri operaŃionale. în bună stare de funcŃionare.1.htm 16. inclusiv prin constatarea existenŃei şi examinarea documentelor de certificare a calităŃii şi verificarea capacităŃii libere de depozitare în silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau în încăperi special amenajate.specialist cu atribuŃii în domeniul de mecanizare. Comisia de atestare internă va avea următoarea componenŃă: . în care nu au fost depozitate anterior alte materiale. Stivele vor avea cel mult 10 rânduri de saci suprapuşi.chm::/ne012-99. comenzi.autorizaŃiile necesare exploatării balastierii şi documentele care să dovedească natura zăcământului.5. 4.1.înainte de utilizare.2.2.2.1. Agregatele vor satisface cerinŃele prevăzute în reglementările tehnice specifice (STAS 1667-76 şi după caz STAS 662-89 şi SR 667-98). Pe întreaga perioadă de exploatare a silozurilor se va Ńine evidenŃa loturilor de ciment depozitate pe fiecare siloz prin înregistrarea zilnică a primirilor şi a livrărilor. marcate prin înscriere vizibilă a tipului de ciment. Pentru aceasta.. 4.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . regulament de funcŃionare. .conducătorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate) sau în lipsa acestuia un specialist atestat de MLPAT ca “Responsabil tehnic cu execuŃia".1. staŃiile de producere a agregatelor trebuie să aibă un sistem propriu de asigurare a calităŃii (sau să funcŃioneze în cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a calităŃii care să cuprindă şi această activitate) care să fie cunoscut. La executarea elementelor şi construcŃiilor din beton şi beton armat cu densitate aparentă normală (2001-2500 kg/mc). Sacii vor fi aşezaŃi în stive pe scânduri dispuse cu interspaŃii pentru a se asigura circulaŃia aerului la partea inferioară a stivei şi la o distanŃă de 50 cm de la pereŃii exteriori. CondiŃii generale 4..documentele cu privire la sistemul de asigurare a calităŃii adoptat (de exemplu: manualul de calitate. .laborator autorizat sau dovada colaborării prin convenŃie sau contract cu alt laborator autorizat. atestate CNAMEC. staŃiile de producere a agregatelor trebuie să dispună de: .3. .specialist cu atribuŃii în domeniul controlului de calitate.2. AGREGATE 4. Depozitarea cimentului în vrac se va face în celule tip siloz. 4. fişele posturilor etc.11. Pentru obŃinerea atestatului.

COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI ... Page 14 of 122

4.2.2.4. Verificările periodice se vor face trimestrial de către comisia de atestare pentru menŃinerea condiŃiilor avute în vedere la atestare şi funcŃionarea sistemului de asigurare a calităŃii. 4.2.2.5. În vederea rezolvării neconformităŃilor constatate cu ocazia auditului intern, a verificărilor trimestriale, sau a inspecŃiilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (staŃia de preparare agregate sau forul tutelar) va lua măsuri preventive sau corective după caz. Aducerea la îndeplinire a acŃiunilor corective se comunică în maximum 24 ore organului constatator pentru a decide în conformitate cu prevederile punctului 4.2.2.6. 4.2.2.6. În situaŃia constatării unor deficienŃe cu implicaŃii asupra calităŃii agregatelor se vor lua următoarele măsuri: a) OPRIREA livrării de agregate pentru betoane dacă se constată cel puŃin una din următoarele deficienŃe: - deteriorarea pereŃilor padocurilor de depozitare a agregatelor; - deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor; - lipsa personalului calificat ce deserveşte staŃia; - nerespectarea instrucŃiunilor de întreŃinere a utilajelor; - alte deficienŃe ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor; B) OPRIREA funcŃionării staŃiei de producere a agregatelor în baza unei din următoarele constatări: - dereglarea utilajelor de sortare/spălare a agregatelor; - obŃinerea de rezultate necorespunzătoare privind calitatea agregatelor; - nerespectarea efectuării încercărilor conform reglementărilor în vigoare; - nefuncŃionarea sistemului de asigurare a calităŃii. În aceste cazuri reluarea activităŃii în condiŃii normale se va face pe baza reconfirmării certificatului de atestare de către comisia de atestare. 4.2.3. Alegerea dimensiunii maxime a agregatelor se va face conform punctului 6.2.2. 4.2.4. Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse în medii umede trebuie verificate în prealabil prin analiza reactivităŃii cu alcaliile din beton. 4.2.5. Transportul şi depozitarea Agregatele nu trebuie să fie contaminate cu alte materiale în timpul transportului sau depozitării. Depozitarea agregatelor trebuie făcută pe platforme betonate având pante şi rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separată a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu înălŃime corespunzătoare pentru evitarea amestecării cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat. Nu se admite depozitarea direct pe pământ sau pe platforme belastate. 4.2.6. Controlul calităŃii agregatelor Controlul calităŃii agregatelor este prezentat la punctul 17.2.1.1. şi în ANEXA VI. 1., iar metodele de verificare sunt reglementate în STAS 4606/80.

4.3. APA
Apa de amestecare utilizată la prepararea betoanelor poate să provină din reŃeaua publică sau din altă sursă, dar în acest ultim caz trebuie să îndeplinească condiŃiile tehnice prevăzute în STAS 790/84.

4.4. ADITIVI
4.4.1. Tipuri de aditivi şi efecte asupra betoanelor 4.4.1.1. Aditivii sunt produse chimice care se adaugă în beton în cantităŃi mai mici sau egale cu 5% substanŃă uscată faŃă de masa cimentului în scopul îmbunătăŃirii / modificării proprietăŃilor betonului în stare proaspătă şi / sau întărită. 4.4.1.2. Aditivii trebuie să îndeplinească cerinŃele din reglementările specifice sau agregatele tehnice în vigoare. Aditivii nu trebuie să conŃină substanŃe care să influenŃeze negativ proprietăŃile betonului sau să producă coroziunea armăturii (ex.: clor). 4.4.1.3. Principalele grupe (clase) de aditivi care se întâlnesc în practica curentă a betoanelor sunt diferite în funcŃie de efectul principal pe care aditivul îl are asupra proprietăŃilor betonului. Aceste grupe de bază sunt: - aditivi reducători de apă; - aditivi interes reducători de apă; - aditivi plastifianŃi; - aditivi superplastifianŃi;

mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.chm::/ne012-99.htm

16.12.2009

COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI ... Page 15 of 122

- aditivi acceleratori de priză; - aditivi întârzietori de priză; - aditivi acceleratori de întărire; - aditivi antrenori de aer; - aditivi anti-îngheŃ; - aditivi impermeabilizatori; - aditivi inhibitori de coroziune. 4.4.1.4. Efectul aditivilor asupra proprietăŃilor betonului este în realitate un efect complex - pe lângă efectul principal existând şi unul sau mai multe efecte secundare mai mult sau mai puŃin pronunŃate. Efectele principale şi secundare ale aditivilor curent utilizaŃi precum şi influenŃa acestora asupra caracteristicilor betonului în stare proaspătă şi întărită sunt prezentate în ANEXA I 3. 4.4.2. CondiŃii de utilizare 4.4.2.1. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop: - îmbunătăŃirea lucrabilităŃii betoanelor destinate executării elementelor cu armături dese, secŃiuni subŃiri, înălŃime mare de turnare; - punerea în operă a betoanelor prin pompare; - îmbunătăŃirea gradului de impermeabilitate în cazul recipienŃilor sau a elementelor expuse la intemperii sau situate în medii agresive; - îmbunătăŃirea comportării la îngheŃ-dezgheŃ; - realizarea de betoane de clasă superioară; - reglarea procesului de întărire, întârziere sau accelerare de priză în funcŃie de cerinŃele tehnologice; - creşterea rezistenŃei şi a durabilităŃii prin îmbunătăŃirea structurii betonului. 4.4.2.2. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie în cazurile menŃionate în tabelul 4.4. BETOANE PREPARATE OBLIGATORIU CU ADITIVI Tabelul 4.4. Nr.crt. 1 2 Categoria de betoane Betoane supuse la îngheŃ-dezgheŃ repetat Betoane cu permeabilitate redusă Aditivi recomandat antrenor de aer reducător de apăplastifiant după caz: -intens reducătorsuperplastifiant -impermeabilizator 3 Betoane expuse în condiŃii de agresivitate intensă şi foarte intensă Idem după caz: -intens reducătorsuperplastifiant -inhibitor de coroziune 4 Betoane de rezistenŃă având clasa cuprinsă între C 12/15 şi C 30/37 inclusiv Betoane executate monolit având clasa C 35/45 Betoane fluide cu tasare egală cu T5 Betoane masive Betoane turnate prin tehnologii speciale (fără vibrare) Betoane turnate pe timp călduros plastifiant sau superplastifiant superplastifiant-intens reducător de apă superplastifiant (Plastifiant) Superplastifiant + Întârzietor de priză Întârzietor de priză + Superplastifiant (Plastifiant) Anti-îngheŃ+ accelerator de priză 10 Betoane cu rezistenŃe mari la termene Acceleratori de întărire scurte Tasarea betonului: T3-T3/T4 sau T4/T5-T5 ObservaŃii

5 6 7

8

9

Betoane turnate pe timp friguros

ObservaŃii: Prevederea se aplică în termen cât mai scurt posibil de la intrare în vigoare a prezentului cod de practică, dar nu mai mult de 3 luni de la

mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.chm::/ne012-99.htm

16.12.2009

COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI ... Page 16 of 122

publicare. 4.4.2.3. În cazurile în care Proiectantul apreciază că pentru realizarea cerinŃelor de rezistenŃă şi durabilitate este obligatorie folosirea numai anumitor tipuri de aditivi, atunci documentaŃia proiectului trebuie să prevadă expres acest lucru. 4.4.2.4. În cazurile în care deşi nu sunt menŃionate în tabelul 4.4. - Executantul apreciază că din motive tehnologice trebuie să folosească obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul proiectantului şi includerea acestora în documentaŃia de execuŃie. 4.4.2.5. Stabilirea tipului de aditivi sau a combinaŃiei de aditivi se va face după caz de Proiectant, Executant sau Furnizorul de beton, luând în considerare recomandările din tabelul 4.4. ANEXA I 3 şi ANEXA I 4 - pct. 3.2.2. 4.4.2.6. În cazurile în care se folosesc concomitent două tipuri de aditivi a căror compatibilitate şi comportare împreună nu este cunoscută este obligatoriu efectuarea de încercări preliminare şi avizul unui institut de specialitate. 4.4.2.7. CondiŃiile concrete de utilizare. CondiŃiile tehnice pentru materialele componente (altele decât cele obişnuite) prepararea, transportul, punerea în lucru şi tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la caz în funcŃie de tipul de aditiv utilizat şi vor fi menŃionate în fişa tehnologică de betoane.

4.5. ADAOSURI
4.5.1. CondiŃii generale Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adăuga în beton în cantităŃi de peste 5 % substanŃă uscată faŃă de masa cimentului, în vederea îmbunătăŃirii caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza proprietăŃi speciale. Adaosurile pot îmbunătăŃi următoarele caracteristici ale betoanelor: lucrabilitatea, gradul de impermeabilitate, rezistenŃa la agenŃi chimici agresivi. Există două tipuri de adaosuri: - inerte, înlocuitor parŃial al părŃii fine din agregate, caz în care se reduce cu cca 10% cantitatea de nisip 0-3 mm din agregate. Folosirea adaosului inert conduce la îmbunătăŃirea lucrabilităŃii şi compactităŃii betonului; - activ, caz în care se contează pe proprietăŃile hidraulice ale adaosului. Adaosuri active sunt: zgură granulată de furnal, cenuşă, praful de silice, etc. În cazul adaosurilor cu proprietăŃi hidraulice, la calculul raportului A/C se ia în considerare cantitatea de adaos din beton ca parte liantă. Utilizarea adaosurilor se face în conformitate cu reglementările tehnice specifice în vigoare, agremente tehnice sau pe baza unor studii întocmite de laboratoarele de specialitate. CondiŃiile de utilizare, condiŃiile tehnice pentru materiale componente, prepararea, transportul, punerea în lucrare şi tratarea betonului se stabilesc de la caz la caz, funcŃie de tipul şi proporŃia adaosului utilizat. Adaosurile nu trebuie să conŃină substanŃe care să influenŃeze negativ proprietăŃile betonului sau să provoace corodarea armăturii. Utilizarea cenuşilor de termocentrală se va face numai pe baza unor aprobări speciale cu avizul sanitar de organismele abilitate ale Ministerului SănătăŃii. 4.5.2. Transportul şi depozitarea adaosurilor trebuie făcută în aşa fel încât proprietăŃile fizico-chimice ale acestora să nu sufere modificări. [top]

5. CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI
CompoziŃia unui beton va fi aleasă în aşa fel încât cerinŃele privind rezistenŃa şi durabilitatea acestuia să fie asigurate conform tabelului 5.4. CerinŃele pentru durabilitatea betonului vor fi exprimate pe baza unor reguli care privesc compoziŃia betonului şi alegerea materialelor. Alegerea tipului de ciment, domeniile de utilizare ale cimenturilor sunt prezentate în ANEXA I.2.

5.1. CERINłE PENTRU REZISTENłĂ
RelaŃia între raportul A/C şi rezistenŃa la compresiune a betonului trebuie determinată pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate şi pentru o vârstă dată a betonului. Adaosurile din beton pot interveni în determinarea efectivă a raportului A/C (vezi punctul 4.5.1.). Clasele de rezistenŃă şi rezistenŃele caracteristice fck determinate pe cilindru sau cub sunt prezentate la punctul 7.2.1.

5.2. CERINłE PENTRU DURABILITATE
Pentru a produce un beton durabil care să reziste expunerii la anumite condiŃii de mediu prezentate la punctul 5.2.1. şi care să protejeze armătura împotriva coroziunii trebuie respectate următoarele cerinŃe: a) Selectarea materialelor componente ale betonului astfel încât să nu conŃină impurităŃi care pot dăuna durabilităŃi sau să producă coroziunea armăturii. b) Alegerea compoziŃiei astfel încât betonul: - să satisfacă toate criteriile de performanŃă specificate pentru betonul întărit; - să poată fi turnat şi compactat pentru a forma o structură compactă pentru protejarea armăturii; - să se evite acŃiunile interne ce dăunează betonului (ex. reacŃia alcalii - agregate); - să reziste acŃiunilor externe cum ar fi influenŃele mediului înconjurător. c) Amestecarea, transportul, punerea în operă şi compactarea betonului proaspăt să se facă astfel încât materialele componente ale betonului să fie

mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.chm::/ne012-99.htm

16.12.2009

1. De exemplu: sulfaŃii în anumite limite pot conduce la deteriorarea betonului prin fisurări datorită expansiunii.2. Dozaj de ciment şi raportul A/C maxim În general betonul nu este caracterizat încă în mod direct prin clase de durabilitate.0. cu umidităŃi interioare 75%).5 pentru elementele din beton precomprimat.4% faŃă de masa cimentului pentru betonul armat exploatat în mediu uscat sau protejat contra umidităŃii.0. Clasa de expunere Exemple de construcŃii ConstrucŃii sau elemente de construcŃii situate în spaŃii închise. CLASE DE EXPUNERE A CONSTRUCłIILOR ÎN CONDIłIILE DE MEDIU Tabelul 5.4. CantităŃile admise depind de o serie de factori cum ar fi: condiŃiile de mediu la care este expus betonul. În unele cazuri efecte locale produse de “microclimat" pot fi determinate pentru durabilitatea întregii structuri.4. în particular la tipul de ciment.3.4.25‰ conform STAS 10107/0-90.3.2.15% faŃă de masa cimentului pentru betonul armat exploatat în mediu cu clor. Nivelele de performanŃă la gelivitate a betoanelor sunt prezentate la punctul 7. CantităŃile maxime admise de substanŃe ce pot afecta durabilitatea betonului Durabilitatea betonului inclusiv protecŃia armăturii pot fi afectate de anumite substanŃe dacă acestea depăşesc anumite limite.3. 5.. Un dozaj minim de ciment trebuie adoptat în vederea asigurării alcalinităŃii betonului.2. .2.4. 5.30% faŃă de masa cimentului pentru betonul armat exploatat în alte condiŃii de mediu. ConstrucŃii şi elemente de construcŃii expuse permanent la temperaturi mai mari de 30oC 1 MEDIU USCAT a Moderat b Sever mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. trebuie să se încadreze în prevederile tabelului 5. Durabilitatea unui beton poate fi raportată la clasa sa de rezistenŃă. să nu segrege şi betonul să realizeze o structură compactă.0. raportul A/C maxim. iar ionii de clor din beton pot produce coroziunea armăturii. 5.chm::/ne012-99. ConŃinutul de ioni de clor solubili în apă din betonul proaspăt nu trebuie să depăşească valorile precizate în specificaŃia tehnică pentru betoane şi anume: . precum şi păstrarea caracteristicilor betonului la acŃiunile fizico-chimice în timpul duratei de serviciu proiectare sunt legate în primul rând de permeabilitatea betonului. la compoziŃia sa. condiŃie necesară pentru protecŃia împotriva coroziunii armăturii şi pentru a asigura lucrabilitatea betonului proaspăt la un raport A/C dat. Valorile recomandate pentru raportul A/C maxim pentru diferite clase de expunere sunt prezentate în tabelul 5. Pentru a asigura o rezistenŃă mare la pătrunderea substanŃelor agresive.5.2.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . În acest context mediul implică acŃiuni fizice şi chimice ale căror efecte nu au fost considerate ca “încărcări" în proiectarea structurii. În multe cazuri. Valoarea de bază a deformaŃiei specifice la 28 zile a betonului datorită contracŃiei pentru betoane obişnuite în condiŃii normale de întărire este de 0.2009 .1. Valorile pH-ului sunt mai mari de 12 pentru elemente din beton armat şi mai mari de 12. Acest aspect este prezentat în cod în tabelul 5.1% faŃă de masa cimentului pentru betonul simplu. inclusiv cele din grupurile sanitare şi bucătăriile apartamentelor de locuit şi din halele industriale închise. gradul de impermeabilitate. CerinŃele de durabilitate necesare protejării armăturii împotriva coroziunii. ferite de acŃiunea directă a intemperiilor sau umidităŃii cu excepŃia unor scurte perioade în timpul execuŃiei.12. Clasele de expunere pentru beton raportate la condiŃiile de mediu sunt prezentate în tabelul 5. respectiv construcŃii cu închideri perimetrale şi încălzite iarna (ex: feŃele spre interior ale elementelor structurale din clădirile civile.06% faŃă de masa cimentului pentru betonul precomprimat. . În acest sens gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit funcŃie de clasa de expunere în care este încadrată construcŃia. Nivele de performanŃă la impermeabilitate ale betoanelor sunt prezentate la punctul 7. CondiŃii de expunere CerinŃele impuse betonului depind de mediul în care este expus betonul.. Criteriile pentru aprecierea gradului de agresivitate ale apelor naturale sunt prezentate în tabelul 5. .1. raportul A/C va fi mai mic la expuneri mai severe la care este supusă structura din beton. d) Tratarea corespunzătoare a betonului pentru obŃinerea proprietăŃilor dorite ale betonului şi protejarea corespunzătoare a armăturii.2.. părŃi ale structurii pot fi expuse la diferite condiŃii de expunere. RezistenŃa la îngheŃ-dezgheŃ a betonului caracterizată prin gradul de gelivitate funcŃie de numărul de cicluri de îngheŃ-dezgheŃ. Page 17 of 122 uniform distribuite în amestec.. contracŃia axială şi rezistenŃa la îngheŃ-dezgheŃ. tipul şi compoziŃia componenŃilor betonului.htm 16. iar pentru mediul marin în tabelul 5.0. iar pentru dozajul minim de ciment în tabelul 5.2. .

c. Page 18 of 122 (încăperi cu utilaje sau aparatură care degajă căldură.. b. Betonul de deasupra zonei de variaŃie a nivelului apei de mare (pe o înălŃime a elementului de cca. d) se pot întâni în practică singure sau în combinaŃie cu celelalte clase de expunere.12. diguri.6 intensă 5. elemente de construcŃii situate în zonele de variaŃie a nivelului apelor. precum şi posibilităŃii de îngheŃ în stare saturată.5 mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.chm::/ne012-99. Nr.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . Beton din zona variaŃiei nivelului apei de mare. ConstrucŃii situate la nivelul mării expuse direct intemperiilor şi salinităŃii prin stropire şi alternanŃă frecventă a umidităŃii şi uscăciunii. ConstrucŃii şi elemente de construcŃii expuse la îngheŃ în stare saturată cu apă (ex: cheiuri.2.5 f. platforme). cu sau fără închideri perimetrale (ex: depozite acoperite). respectiv între cotele +3. intensă < 4..5-4.1. 2 m. considerată ca fiind de cca 3 m deasupra nivelului mării. pH Carbonică (CO2 liber) în mg/dmc pentru duritate temporară în oG de: 2 2.5-5. ConstrucŃii expuse indirect agresivităŃii marine. Mediu chimic cu agresivitate foarte slabă (FS) Mediu chimic cu agresivitate slabă (S) Mediu chimic cu agresivitate intensă (I) Mediu chimic cu agresivitate foarte intensă (FI) a Moderat 2 MEDIU UMED b Sever 3 MEDIU UMED CU ÎNGHEł ŞI AGENłI DE DEZGHEłARE a agresivitatea apei de mare normal moderat 1 sever 2 4 MEDIU MARIN moderat 1 b agresivitate atmosferică inclusiv cu posibilitate de îngheŃ-dezgheŃ sever 2 a b c d 5 MEDIU CHIMIC AGRESIV OBSERVAłIE: Clasele de expunere 5 (a.2009 .crt. pereŃi de contur etc.. 2.. Natura agresivităŃii General acidă.htm 16. stâlpi pentru estacade. elemente de construcŃii în contact permanent cu apa (ex: fundaŃii sub nivelul apelor freatice fără agresivitate sulfatică). ConstrucŃii expuse îngheŃ-dezgheŃului fără posibilitate de stropire. scări exterioare. ConstrucŃii şi elemente de construcŃii expuse la condens sau alternanŃă frecventă de umiditate şi uscăciune generată de procese tehnologice (ex: hale în care umiditatea depăşeşte 90% sau se produc frecvent degajări de abur)..).6 10-14 15-29 15-30 30-60 31-60 61-90 > 60 > 90 f. ConstrucŃii închise care nu se încălzesc pe timp de iarnă. hale cu procese calde etc. Condens puternic generat de procesul tehnologic. ConstrucŃii supuse presiunii apei pe una din feŃe. dar fără posibilitate de îngheŃ (ex: fundaŃii radiere. slabă slabă 6. canale deschise. 1.+5 de la nivelul mării. CRITERII PENTRU APRECIEREA GRADELOR DE AGRESIVITATE ALE APELOR NATURALE (CU EXCEPłIA APEI DIN MAREA NEAGRĂ) Tabelul 5..) fără condiŃii de impermeabilitate pentru beton. ConstrucŃii şi elemente de construcŃii expuse la îngheŃ în stare nesaturată sau expuse umidităŃii respectiv: construcŃii neîncălzite în perioada de iarnă. estacade. ConstrucŃii sau elemente de construcŃii interioare sau exterioare expuse la îngheŃ-dezgheŃ şi acŃiunea sării pentru dezgheŃ Betonul aflat permanent sub apa mării.

agresivitate intensă S .. CERINłE MINIME DE ASIGURARE A DURABILITĂłII PENTRU BETON ÎN FUNCłIE DE CLASELE DE EXPUNERE mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. 2. Clasă expunere (conf. Zona de salinitate Nr. Gheorghe + Cap Midia S S S S S S S Cap Midia + Vama Veche S S I I S I I Beton Sulina + Sf. crt. Oxizi alcalini (OH-) în mg/dmc ConŃinut total de săruri în mg/dmc 15-29 < 300 50-99 30-90 300 100-200 2001000 250-500 < 120 91-150 201-500 10013000 501-1000 > 150 > 500 4.2009 . 150-249 > 1000* 6.15 > 15 3.5-25 > 25 - 8.chm::/ne012-99.1. OBSERVAłII: N ..12. Page 19 of 122 6.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . (< 7) - - - 17. beton armat pe o distanŃă de 1 km faŃă de Ńărm.1) Regim de expunere Sf. Săruri de amoniu (NH4) mg/dmc Magneziană (Mg2+) în mg/dmc Sulfatică * (SO42-) în mg/dmc Dezalcalinizare (HCO3-) în mg/dmc duritate. (oG) 7.1-50 > 50 * Pentru stabilirea tipului şi dozajului de ciment pentru agresivitatea sulfatică foarte intensă se diferenŃiază trei cazuri funcŃie de conŃinutul de (SO42-) mg/dmc astfel: Foarte intensă 1 Foarte intensă 2 Foarte intensă 3 1001-2500 2501-5000 > 5000 CRITERII PENTRU APRECIEREA GRADELOR DE AGRESIVITATE ZONA MAREA NEAGRĂ Tabelul 5. - 10-20 20. Tabel 5.sever I .moderat S ..htm 16. 100-199 > 3000 5.3. Gheorghe N 4a mediu Agresivitatea apei de mare simplu M armat S N 4b mediu Agresivitatea atmosferică simplu M armat S - 1..normal M .agresivitate slabă Agresivitatea atmosferică acŃionează asupra construcŃiilor din beton.

2.chm::/ne012-99. (Anexa I. funcŃie de tipul de armături utilizate.2.50 0. P 4* P4 P8 Grad de gelivitate. 1 2a b C12/15* C16/20** C18/22.5.40 I. *** .2. DOZAJUL MINIM DE CIMENT PENTRU ASIGURAREA CERINłELOR DE DURABILITATE Tabelul 5.conform tabel I.2 3 4 a b1 b2 C25/30 C20/25 C25/30 C25/30 P 12 P8 P 12 P 12 da da da da da da 0. cu condiŃia îndeplinirii simultane a celorlalte cerinŃe minime pentru asigurarea durabilităŃii.1 I. min.5.3 5a b c d C18/22.45 0.45 I. max.3.5 dacă se îndeplinesc condiŃiile de impermeabilitate minimum P 12 şi celelalte condiŃii minime de asigurare a durabilităŃii.3 NOTĂ: * .2009 .htm 16.2. ** .2.5 C18/22.65* 0. Grad de impermeabilitate.4.50 0. Page 20 of 122 Tabelul 5. min.. Tip de ciment conform Tabelelor din Anexa I.40 0. Clasa de expunere Grad de agresivitate Dozajul minim de ciment (kg/mc) pentru Beton simplu 1 a b 2 a b 3 4 a S I b S I ANA 5 a FS 225 (180) b S 300 (230) 3301) 3002) 325 3601) 3402) 150 180 200 300 325 300 350 300 325 AS 2401) ANA 260 Beton armat 250 275 290 325 365 325 390 325 365 AS 2701) mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.5 C25/30 P8 P8 P 12 P 12 - 0.45 I.12..COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .50 0.se poate adopta clasă de beton minim C 12/15.2.5) OBSERVAłIE: În clasele de expunere I.40 0. Clasa de expunere Clasa de beton.5 C18/22.pentru betonul simplu nu există condiŃie.45 0. se poate adopta pentru betonul precomprimat clasa minimă de beton C 20/25 sau C 25/30.5 G 100 (150) G 150 G 100 G 150 da 0. Agregate rezistente la îngheŃdezgheŃ da Aer*** antrenat Raport A/C.2 I.1 I. min.2.

. Date privind compoziŃia betonului În cazul amestecului proiectat trebuie specificate următoarele date de bază: a) Clasa de rezistenŃă. cum ar fi: a) Caracteristici ale betonului întărit. SR II A-S 2) 3) (+) . tipul şi dozajul minim de ciment) funcŃie de modul de utilizare a betonului (beton simplu.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . condiŃiile de expunere etc. d) Date privind compoziŃia betonului (de exemplu raportul A/C maxim. c) ConsistenŃa betonului proaspăt.1. CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI 6.amestecul de beton proiectat la staŃie de producător printr-un laborator autorizat.A.amestecul de beton prescris (de către proiectant şi/sau utilizator) printr-un laborator autorizat.N. 6. În acest caz. preparat cu ciment I32. beton armat). să nu segrege şi să se compacteze uşor..valorile din paratenză se vor adopta pentru betoane suport sau de egalizare OBSERVAłIE: În cazurile în care nu se menŃionează tipul de ciment. cu excepŃia celor cu agresivitate sulfatică şi apa Mării Negre.2.1. b) Dimensiunea maximă a granulei agregatelor. [top] 6. . Betonul întărit trebuie să corespundă cerinŃelor tehnice pentru care a fost proiectat şi în mod special să aibă rezistenŃa la compresiune cerută.ape naturale agresive. producătorul stabileşte compoziŃia betonului astfel încât să aibă o consistenŃă necesară.agresivitate sulfatică 1) CIMENT II A-S CIMENT HI. A.12.măsuri suplimentare de protecŃie ( ) . de exemplu: .1. în concordanŃă cu prevederile prezentului cod de practică. CompoziŃia betonului trebuie proiectată având în vedere prevederile prezentei reglementări tehnice.1. În anumite cazuri privind condiŃiile speciale de utilizare a betonului trebuie specificate caracteristici suplimentare (ce trebuie să facă obiectul unor teste specifice). să realizeze o bună protecŃie a armăturii.densitate mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. H II A-S CIMENT SR I.5/0-31. CerinŃe generale Alegerea componenŃilor şi stabilirea compoziŃiei betonului proiectat se face de către producător pe baza unor amestecuri preliminare stabilite şi verificate de către un laborator autorizat. amestecurile de probă ale betonului în stare întărită trebuie să fie supuse încercărilor pentru determinarea caracteristicilor pentru care au fost proiectate.2009 .2.1. Page 21 of 122 c I 350 (280) 3302) 3103) 4102) 3703) 390 3652) 3503) 4502) 4103) FI-1 350(+) d FI-2 (280) 4103) FI-3 4103)(+) 4503) 4503)(+) 4102)(+) 390(+) 4502)(+) NOTAłII: A. De exemplu: un beton de clasa C 16/20 cu consistenŃa T3. Betonul trebuie să fie durabil.1. acesta se stabileşte conform anexei I. În absenŃa unor date anterioare se recomandă efectuarea unor amestecuri preliminare.5 şi având agregate 0-31 mm se va nota: C 16/20-T3-I32.1. Amestecul de beton proiectat 6.htm 16.. În aceste cazuri.S. 6. CONDIłII GENERALE Betonul poate fi realizat pe baza unor compoziŃii stabilite în două moduri principale: .chm::/ne012-99.1. .

6. gelivitate etc.indicarea tipului (cu sau fără amestecare) gabaritului şi în general caracteristicilor mijlocului de transport.5. b) Tipul şi clasa cimentului.conŃinutul de aer antrenat din betonul proaspăt. . b) informaŃii privind transportul sau/şi procedurile de turnare . etc.chm::/ne012-99.1.5/0-31).COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .rezistenŃa la atacul chimic .2. şi 6.3.1.ritmul de livrare al betonului.cantitatea de caldură degajată în timpul hidratării . Amestecul de beton prescris 6.4. c) ConsistenŃa şi raportul A/C ale betonului proaspăt. 6.1.cerinŃe speciale privind reacŃia alcalii-agregate . 6.. 6. respectiv comanda beton numai pe baza unor comenzi în care se va înscrie tipul de beton şi detalii privind compoziŃia betonului conform punctelor 6. StaŃia precum şi utilizatorul au obligaŃia de a livra. e) Dimensiunea maximă a agregatelor şi zona de granulozitate.12. d) Tipul de agregate.3. stabillirea compoziŃiei betonului şi îndeplinirea cerinŃelor tehnice pentru betoane. * la schimbarea tipului de ciment şi/sau agregate. CerinŃe generale Proiectantul şi/sau utilizatorul îşi asumă responsabilitatea pentru compoziŃia betonului.1. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.conŃinutul de aer antrenat .2.2. f) Tipul şi cantitatea de aditiv sau adaos. 6.2009 . 6.rezistenŃa la îngheŃ-dezgheŃ .2. programul şi ritmul de livrare precum şi obiectul (partea de structură la care urmează a se folosi). În cazul în care se cere obŃinerea unui anumit grad de impermeabilitate.1.1.cerinŃe suplimentare privind temperatura betonului proaspăt.1.rezistenŃa la uzură. notaŃia betonului va cuprinde şi aceste caracteristici (de exemplu pentru gradul P8 de impermeabilitate: C16/20-P8-T3-I32. b) Caracteristici de compoziŃie: .1. Date suplimentare privind amestecul de beton prescris Dacă este necesar pot fi specificate şi date suplimentare cum ar fi: a) date privind compoziŃia: . Page 22 of 122 .1.htm 16.1. În general datele de bază specificate în cazul amestecului de beton prescris sunt similare cu cele ale amestecului de beton proiectat. Date specifice privind amestecurile de beton prescrise În cazul amestecului de beton (compoziŃia betonului) prescris trebuie să se specifice cel puŃin următoarele date de bază: a) Dozajul de ciment la mc de beton/clasa betonului.2.rezistenŃă la penetrarea apei (impermeabilitatea betonului) . ...condiŃii speciale pentru agregate incluzând şi o anumită granulozitate.evoluŃia rezistenŃei . alegerea componenŃilor.1. stabilirea compoziŃiei trebuie să se facă: * la intrarea în funcŃiune a unei staŃii de betoane. În acest caz trebuie verificate într-un laborator autorizat.tipul de ciment . .cerinŃe speciale privind temperatura betonului proaspăt.condiŃii speciale pentru agregate . Livrarea betonului trebuie însoŃită de un bon de livrare-transport beton.2. CompoziŃia betonului se stabileşte şi/sau verifică de un laborator autorizat.

3. 31. agregate. eventualele corecŃii ale dozajului de ciment sau alte măsuri necesare în vederea asigurării calităŃii betonului. 6. În ANEXA I. se recomandă încadrarea în anumite zone de granulozitate. * consistenŃa betonului. * densitatea aparentă a betonului proaspăt. 6.76: 0. 3(5).1. 40. PROIECTAREA AMESTECULUI 6.4. de fracŃiunile fine ale agregatelor.9. 6. Tabelul I. dimensiunile elementelor structurale.2.2.5 27/30 C16/20 20/24 32/36 C18/22. CantităŃile de materiale corespunzătoare unui amestec se vor stabili pentru un volum de beton proaspăt de max. Dacă se impune o corectare a cantităŃii de apă de amestecare cu max.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . În ANEXA I.. * granulozitatea sorturilor.2. 20. Tabelul I.. de granulozitate. Acest fenomen poate apare în medii uscate şi la temperaturi mari sau în cazul în care se folosesc anumite tipuri de cimenturi sau aditivi cum ar fi aditivii mari reducători de apă sau superplastifianŃi.2. 6.1. fincŃie de dozajul de ciment pentru obŃinerea unui tip de consistenŃă.5 22/27 34/39 C20/25 25/30 37/42 C25/30 30/35 43/48 C32/40 38/46 51/60 Pentru tipurile de beton la care nu este îndeplinit unul dintre criteriile menŃionate se va proceda la o analiză conform criteriilor de conformitate prezentate la capitolul 17 “Controlul CalităŃii" şi se va determina clasa de beton efectiv realizată. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.1. cu acordul scris al laboratorului care a efectuat şi/sau verificat reŃeta. 16. 33% din rezultate sunt mai mici decât c) max.1.6. 7.1.1. Page 23 of 122 * la schimbarea tipului de aditiv. ConsistenŃa poate fi măsurată prin diferite metode prezentate la punctul 7.1.chm::/ne012-99.1. Lucrabilitatea reprezintă capacitatea betonului proaspăt de a putea fi turnat în diferite condiŃii prestabilite şi a fi compactat corespunzător.. ConsistenŃa poate fi influenŃată prin adăugarea unor aditivi sau adaosuri. sau de clasă egală sau mai mare de C 20/25. şi de natura agregatelor. 6.2009 . 50. 6. laboratorul staŃiei va analiza rezultatele încercărilor efectuate la vârsta de 28 zile şi va efectua. anterior. CerinŃe privind consistenŃa betonului 6. 5% se admite ca pentru celelalte componente să se menŃină cantităŃile stabilite 6. ConsistenŃa betonului proaspăt depinde de conŃinutul de apă..2. 71.1. În cazul construcŃiilor speciale precum şi în cazul utilizării unor tipuri de ciment.2.2. 6. stabilirea compoziŃiei betoanelor se va face pe bază de studii elaborate de institute de cercetare. tipul echipamentului de transport şi punerea în operă a betonului. * la pregătirea executării unei lucrări care necesită un beton cu caracteristici deosebite de cele curent preparate.4. 63.8. 80% din capacitatea nominală a utilajului folosit pentru malaxare sau conform indicaŃiilor prevăzute în cartea tehnică a utilajului.4.1.5. 1. 6.4.4.3.2. În prima etapă de analiză se vor aplica următoarele criterii orientative: a) max. prezenŃa şi amplasarea armăturii. 0. CerinŃe privind granulozitatea agregatelor * Granulozitatea agregatelor este verificată cu ajutorul sitelor sau ciururilor cu dimensiunile ochiurilor conform reglementărilor în vigoare STAS 1667 . 10% din rezultate depăşesc Valorile şi (rezistenŃa betonului în N/mm2) sunt următoarele: Clasa C8/10 11/13 22/24 C12/15 15.2.5/18. 10. unul din 20 rezultate se situează sub clasa betonului C b) max.htm 16. ConsistenŃa cerută betonului depinde de felul elementului. Imediat după amestecare este posibilă o reducere a consistenŃei betonului.5.7. Lunar.1. de posibilităŃile de compactare şi condiŃiile de mediu în timpul turnării.1. Lucrabilitatea se apreciază pe baza consistenŃei betonului. aditivi sau adaosuri care nu sunt prevăzute în prezentul cod de practică sau care nu au reglementări speciale. 2. În cursul preparării betonului.2.12. În situaŃiile în care se constată că Cefectiv > Cproiect se va reduce dozajul de ciment pe bază de încercări preliminare. se prezintă orientativ consistenŃa betonului funcŃie de tipul elementului şi betonului. compoziŃia se va corecta de către laboratorul staŃiei în funcŃie de rezultatele încercărilor privind: * umiditatea agregatelor. Analiza se va face pe tipuri de betoane de clasă 8/10 luând în considerare rezultatele obŃinute.

2.1. În anumite cazuri.3 pe baza instrucŃiunilor de folosire ce trebuie să fie în acord cu reglementări specifice sau agremente tehnice bazate pe determinări experimentale.7.chm::/ne012-99. Chiar în cazurile în care obŃinerea unei anumite rezistenŃe a betonului ar permite utilizarea unui raport apă/ciment mai mare.3 c . referitoare la consistenŃa betonului se prezintă recomandări privind respectarea acestor condiŃii. Cantitatea totală de aditivi nu va depăşi 50 g/kg ciment şi nu va fi mai mică de 2 g/kg ciment. Clasificarea în clase. precum şi de cantitatea de apă necesară pentru a se obŃine o anumită consistenŃă a betonului proaspăt. grad de compactare şi răspândire. În ANEXA I.. Valorile orientative ale raportului A/C funcŃie de clasa cimentului folosit pentru obŃinerea unei anumite clase de beton sunt prezentate în tabelul I. * În ANEXELE I. .Pentru obŃinerea unui amestec cu un dozaj optim de ciment şi o cantitate mică de apă se recomandă utilizarea unei combinaŃii de agregate care să conŃină o cantitate redusă de nisip şi o proporŃie mai mare a agregatelor mari. 0-71.4. respectându-se condiŃiile: φmax 1/4 D* φmax d.1. 6. .6. ConsistenŃa ConsistenŃa betonului proaspăt (măsură a lucrabilităŃii) poate fi determinată prin următoarele metode: tasarea conului...11.stratul de acoperire cu beton al armăturii * În cazul plăcilor se poate adopta relaŃia φmax 1/3 D.dimensiunea cea mai mică a elementului structural d .4.) se prezintă zonele de granulozitate pentru agregate 0-16. Aditivii lichizi în cantităŃi mai mari de 3 dmc/mc trebuie luaŃi în considerare în calcularea raportului A/C. el nu trebuie să depăşească valorile limită prezentate la capitolul privind durabilitatea betonului (funcŃie de clasa de expunere a structurii) (tabelul 5.În general granulozitatea agregatelor se alege funcŃie de condiŃiile de turnare. NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI 7. funcŃie de diferitele metode. 0-20. unde: D . dozajului de ciment şi raportul A/C * Recomandări privind alegerea tipuri de ciment sunt prezentate în ANEXA I.1. În ANEXA I. [top] 7. 0-70. Anexei I.4.4... CerinŃe privind alegerea aditivilor şi adaosurilor Aditivii şi adaosurile vor fi adăugate în amestec numai în asemenea cantităŃi încât să nu reducă durabilitatea betonului sau să producă coroziunea armăturii. 4.12.4.4. 0-40. (TABELELE I.1 Tasarea conului Clasa Tasarea conului (mm) mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. CerinŃe privind alegerea tipului.Dimensiunea granulei maxime a agregatelor se stabileşte în funcŃie de dimensiunile caracteristice ale elementelor. este prezentată în tabelele 7. Alegerea compoziŃiei se va face prin încercări preliminare urmărindu-se realizarea cerinŃelor. cap.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .1. Page 24 of 122 * CerinŃe privind granulozitatea agregatelor .distanŃa între barele de armătură c . turnării şi compactării. pentru ca betonul să nu segrege în timpul transportului. 6. Tabelul 7. ANEXA I. pentru a fi suficient de lucrabil şi uşor de compactat trebuie sporită cantitatea de parte fină. Utilizarea aditivilor pentru betoanele ce intră în componenŃa elementelor din beton armat şi beton precomprimat este obligatorie pentru clase mai mari de C 12/15 şi se va face conform punctului 4.. se prezintă recomandări privind stabilirea compoziŃiei betoanelor.2009 .2.2. remodelare VE-BE.4. Adaosurile trebuie să respecte prevederile pct.4.2... compactare precum şi de tipul agregatelor ce se folosesc.htm 16.5 mm** φmax 1. iar în cazul recipienŃilor şi/sau monolitizărilor φmax 1/6 D.I.4 şi I.I. Dozajul de ciment este determinat funcŃie de clasa de rezistenŃă a betonului.5. BETONUL PROASPĂT 7.I.I.4. 5). * Raportul A/C este stabilit funcŃie de condiŃiile de rezistenŃă impuse betonului. ** Se aplică cu excepŃia cazurilor în care se iau măsuri speciale de exemplu gruparea barelor de armătură.3.4. 0-31.5..

Grad de compactare determinat conform STAS 1759-88 Clasa C0 C1 C2 C3 Grad de compactare (Waltz Gc) > 1.04 Tabelul 7.11 1. cu excepŃia betoanelor foarte vârtoase.I. în prezenta reglementare tehnică s-au făcut referiri în special la clasa de consistenŃă T.I. Remodelare VE-BE determinată conform STAS 1759-88 Clasa V0 V1 V2 V3 V4 Remodelare VE-BE >31 30-21 20-11 10-5 <4 Tabelul 7.2009 . Având în vedere că cea mai folosită metodă este cea a tasării conului. Dacă valoarea tasării conului este mai mică de 10 mm. În general nu există o corelare între cele patru metode.chm::/ne012-99.7..I.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .12.. 7.I.I.25-1.htm 16.26 1.. rezultatul va fi înregistrat ca fiind inferior acestei valori şi se va utiliza o altă metodă (grad de compactare.).45-1.2.10-1. Răspândire determinată conform ISO 9812 Clasa F1 F1 F2 F3 Răspândire (mm) <340 350-410 420-480 490-600 Determinarea consistenŃei prin metoda tasării nu este recomandată pentru betoane cu lucrabilitate redusă. ConŃinutul de aer oclus mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane..4. remodelare VE-BE etc. În cazul betoanelor cu lucrabilitate mare se recomandă utilizarea metodei tasării conului sau metoda răspândirii.46 1. Page 25 of 122 T2 T3 T3/T4 T4 T4/T5 T5 30 10 70 20 100 20 120 20 150 30 180 30 Tabelul 7.4.3.1.2.1. astfel consistenŃa betonului fiind stabilită de la caz la caz cu una din metodele prezentate în tabelele 7.

5 Bc22. În cazurile în care nu se dispune de epruvete. Până la introducerea tiparelor pentru confecŃionarea epruvetelor cubice de 150x150x150 mm şi cilindrice de Φ150 x H 300 mm se acceptă pe o perioadă de 2 (doi) ani de la intrarea în vigoare a prezentei reglementări determinarea clasei betonului pe epruvete cubice de 141x141x141 mm.5 C 12/15 12 15 Bc 15 C* 18/22. Page 26 of 122 ConŃinutul de aer oclus poate fi determinat conform STAS 5479-88 folosind metoda gravimetrică sau metoda volumetrică cu presiune. care este rezistenŃa la compresiune în N/mmc determinată pe cilindrii de 150/300 mm (sau pe cuburi cu latura de 150 mm) la vârsta de 28 zile.2. se prezintă clasele de beton definite în acest mod şi corespondenŃa orientativă cu clasele definite în Normativul C 140/86..3. iar impermeabilitatea betonului se poate stabili şi la alte vârste decât 28 zile (60. BETONUL ÎNTĂRIT 7. Tabelul 7.chm::/ne012-99.htm 16. În tabelul 7.2.5 6 7. sub a cărei valoare se pot situa static cel mult 5% din rezultate. Definirea clasei făcută în prezenta reglementare tehnică are în vedere păstrarea epruvetelor conform STAS 1275/88.8/3.5 18 22. RezistenŃa la îngheŃ-dezgheŃ mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. Gradul de impermeabilitate este stabilit conform STAS 3622-86.5 Bc 3.1.1.2.. 180zile). (cap.4.1.12.4. 7.5 2.5 C 16/20 16 20 Bc 20 C* 28/35 28 35 Bc 35 C 20/25 20 25 Bc 25 C* 32/40 32 40 Bc 40 C 25/30 25 30 Bc 30 C 30/37 30 37 - C 35/45 35 45 - C 40/50 40 50 Bc 50 C 45/55 45 55 - C 50/60 50 60 Bc 60 *Clase de beton care nu se regăsesc în normele europene şi care rămân valabile numai până la intrarea în vigoare a Romcodurilor de proiectare (armonizare cu Eurocodul 2).2. pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa betonului. 7.5 Bc 7.86 stabileşte nivelele de performanŃă ale betoanlor funcŃie de gradul lor de impermeabilitate conform tabelului 7. Adâncimea limită a apei (mm) 100 Gradul de impermeabilitate P410 P810 P1210 P420 P820 P1220 4 8 12 200 Presiunea apei (bari) În prezenta reglementare tehnică se face referiri la stabilirea gradului de impermeabilitate necesar betonului funcŃie de clasa de expunere. EvoluŃia rezistenŃei betonului În unele situaŃii speciale este necesar să se urmărească evoluŃia rezistenŃei betonului la anumite intervale de timp. În aceste cazuri epruvetele vor fi păstrate în condiŃii similare cu cele la care este expusă structura şi vor fi încercate la intervale de timp prestabilite. 7.2.2.5 C 8/10 8 10 Bc 10 C* 6/7. 7.2.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .2. 90.2.8 3.1. cu aplicarea coeficienŃilor de conversie corespunzători.2. Tabelul 7.2.3. În cazuri speciale se pot stabili şi alte grade de impermeabilitate. RezistenŃa la penetrarea apei STAS 3622 .2009 . conform tebelului 5. 7. se vor efectua încercări nedistructive sau încercări pe carote extrase din elementele structurii.2. În cazuri speciale (pe baza documentelor tehnice sau cu acordul unui institut de specialitate) clasa betonului poate fi determinată pe epruvete de alte dimensiuni şi/sau vârste sau în alte condiŃii de păstrare a epruvetelor. Clasa de rezistenŃă a betonului fck cil fck cub C 140/86 Clasa de rezistenŃă a betonului fck cil fck cub C 140/86 C 4/5 4 5 Bc 5 C* 2. 5). Densitatea aparentă Determinarea densităŃii aparente pe betonul proaspăt se efectuează în conformitate cu STAS 1759-80. RezistenŃe la compresiune Clasa betonului este definită pe baza rezistenŃei caracteristice fck cil (fck cub).

BETON REZISTENT LA PENETRAREA APEI Determinarea rezistenŃei betonului la penetrarea apei se face în acord cu reglementările tehnice în vigoare. Se recomandă ca în general raportul apă/ciment să aibă valori reduse şi anume să nu depăşească 0.3.4. betoanele se clasifică în betoane uşoare.0.1. În acest caz trebuie limitată valoarea raportului apă/ciment. TABELUL 8. 3 (pct.htm 16.2. 3.50 pentru gradul de impermeabilitate P8/10 (de exemplu beton simplu/armat expus în condiŃii de agresivitate chimică slabă).COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .2. În tabelul 5.3. Severitatea atacului chimic. Valorile maxime ale raportului A/C recomandate în acest caz sunt prezentate în tabelul 5. în cazul unor betoane cu proprietăŃi speciale pot apare cerinŃe suplimentare funcŃie de nivelele de performanŃă cerute. RezistenŃa la penetrarea apei depinde în cazul betonului de porozitatea pastei de ciment întărite.3. se prezintă valori limită pentru aprecierea gradului de severitate a atacului chimic al solurilor. 8. BETONUL REZISTENT LA ATACUL CHIMIC Severitatea atacului chimic depinde în principal de natura substanŃelor agresive (compoziŃie chimică. limitarea raportului A/C este mai severă decât în cazul acŃiunii îngheŃ-dezgheŃ fără folosirea agenŃilor chimici d edezgheŃare. În cazul definirii gradului de impermeabilitate ca în STAS 3622/86 se dau următoarele valori orientative ale raportului A/C maxim: . gazoasă sau lichidă) presiunea şi viteza de curgere a lichidelor precum şi de temperatura şi umiditatea mediului. Categoria de densitate este stabilită funcŃie de densitatea aparentă (ρ [top] ap) a betonului întărit la 28 zile. 8. Folosirea aditivilor antrenori de aer şi reducători de apă este obligatorie. prezentată în tabelul 5.5. 8.10) din prezenta reglementare tehnică.9 şi 3. 5). Gradul de gelivitate al betonului Număr de cicluri ÎngheŃ – dezgheŃ G 50 G 100 G 150 50 100 150 7. stare solidă. . În tabelul 8. sau 0.2. conform tabelului 7. 3. normale şi foarte grele.0.45 pentru gradul de impermeabilitate P12/10 (de exemplu beton simplu/armat expus în condiŃii de agresivitate chimică intensă).. (cap. Trebuie de asemenea acordată o atenŃie deosebită tratării betonului.50 în elementele cu grosime între 100 şi 400 mm.60 în cazul elementelor cu grosimi mai mari. a diferitelor substanŃe din apele naturale.1.3.2.2.8.12. conform precizărilor cap. cap 5 este clasificată în patru grade de agresivitate chimică: * agresivitate foarte slabă * agresivitate slabă * agresivitate intensă * agresivitate foarte intensă. determinată conform STAS 2414/91. 8. Tabelul 7. gradul de severitate stabilit este valabil pentru apele staŃionare (sau cu viteză lentă) în condiŃii climatice moderate. BETOANE CU PROPRIETATI SPECIALE CerinŃele generale privind rezistenŃa şi durabilitatea betonului au fost tratate în prezentul cod de practică. Utilizarea cimenturilor cu un conŃinut de clincher sub 95% este exclusă în acest caz. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.2009 .2. Page 27 of 122 În STAS 3622-86 sunt stabilite nivelele de performanŃă ale betoanelor funcŃie de gradul de gelivitate.3.chm::/ne012-99. Densitatea betonului FuncŃie de densitate.1.. BETON CU REZISTENłĂ MARE LA ÎNGHEł-DEZGHEł ŞI LA AGENłI CHIMICI DE DEZGHEłARE Având în vedere efectele acestui tip de acŃiune asupra betonului.

prin inspecŃiile teritoriale. LABORATOARE 9.P.per kg de aer . Astfel se recomandă să se includă o proporŃie mare de agregate mari iar agregatele fine să fie într-o proporŃie suficientă astfel încât să se obŃină cât mai puŃine goluri intergranulare. în special în cazul pardoselilor aflate la construcŃii închise neexpuse.).1.T.C. În cazul structurilor în contact cu apele mării sau expuse atmosferei marine se vor respecta condiŃiile precizate în tabelul 5. cu avizul unui institut de specialitate. Pentru a se asigura că suprafaŃa betonului nu va fi friabilă. La suprafaŃa expusă direct uzurii. În stadiul întărit zonele de suprafaŃă necorespunzătoare pot fi înlăturate prin polizare.2009 . mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.4. În cazuri severe ale acŃiunii de uzură se va înlocui parŃial sau total agregatul cu cuarŃ (duritate 8) sau electrocorindon normal. Pentru un conŃinut de sulfaŃi depăşind 600 mg/l în apă sau 3000 mg/kg în sol se recomandă folosirea cimenturilor rezistente la sulfaŃi. PREPARAREA BETONULUI 9. criblură din roci granitice sau bazaltice în proporŃie de cel puŃin 20-25% din masa agregatului din compoziŃia betoanelor rezistente la uzură. În cazuri speciale de expunere la substanŃe chimice cu agresivitate mare la proiectarea compoziŃiei se vor respecta reglementările tehnice specifice.htm 16.6. PERSONAL. cantitatea de apă şi viteza sa sunt limitate ca în cazul unor soluri cu un coeficient de permeabilitate > 10-5 m/s.A.1.(mg/kg) BAUMANNCALLY >20 mediu - 2000-5000 >5000 Gradul de severitate al atacului chimic poate fi redus cu scăderea permeabilităŃii solurilor.S.12. Personalul de deservire al staŃiei se va dimensiona în concordanŃă cu prevederile sistemului de asigurări a calităŃii. ECHIPAMENT ŞI INSTALAłII.. În aceste cazuri se recomandă ca betonul să aibă o clasă mai mare decât C 30/37. inclusiv prin luarea unor măsuri suplimentare de protecŃie. Betonul preparat cu ciment Portland rezistent la sulfaŃi are în general o rezistenŃă mai mică la penetrarea ionilor de clor decât betonul preparat cu cimenturi cu adaosuri (zgură de furnal). contactul cu ape curgătoare ce antrenează nisip şi/sau gheaŃă.1. care trebuie să îndeplinească condiŃiile de studii şi are atribuŃiunile prezentate în Anexa I.. Textura suprafeŃei agregatelor trebuie să fie rugoasă.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . betonul trebuie protejat o perioadă suficientă.4. Se vor respecta de asemenea recomandările din prezenta reglementare tehnică şi din alte reglementări specifice. după caz. uneori dublă faŃă de perioada propusă la capitolul 15 Tratarea betonului. eventual carbură de siliciu (duritate 9-10). În general atacul chimic este mult mai sever la temperaturi şi presiuni ridicate sau/şi dacă betonul este supus şi la abraziune mecanică sau la alternanŃă îngheŃ-dezgheŃ. efectele chimice potenŃiale produse asupra betonului trebuie analizate de un institut de specialitate. Este preferabil să se evite scurgerile de lapte de ciment prin folosirea unui beton de consistenŃă plastică şi tratarea adiŃională a suprafeŃei betonului proaspăt printr-un tratament de vacuumare sau o compactare suplimentară conform unor reglementări specifice.). (capitolul 5).01% S2-) sau în cazul depozitelor de produse reziduale industriale. Se va folosi în aceste cazuri. Personalul implicat în activitatea de producere şi control al betonului va avea cunoştinŃele şi experienŃa necesare şi va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitate.sol uscat (mai mult de 0. avându-se în vedere faptul că betonul cu rezistenŃă mare la compresiune are şi o rezistenŃă mare la uzură. În cazul în care conŃinutul de sulf din sulfuri depăşeşte 100 mg S2. Gradul de severitate al atacului chimic poate fi considerat mai scăzut dacă temperatura apei este scăzută. Pentru solurile care prezintă o cantitate importantă de sulfaŃi şi cloruri trebuie acordată o atenŃie specială alegerii cimentului care va intra în componenŃa betonului. În general trebuie acordată o atenŃie deosebită stabilirii compoziŃiei betonului supus la acŃiuni agresive chimice şi ori de câte ori apare necesar se va cere unui institut de specialitate efectuarea unor studii pentru stabilirea acestei compoziŃii. Conducerea activităŃii staŃiei de betoane se realizează de un şef de staŃie atestat de I.U. etc. (capitolul 5.chm::/ne012-99. RezistenŃa betonului la atacul chimic depinde în primul rând de impermeabilitatea sa. cum ar fi aplicarea unor pelicule impermeabile. [top] 9. Page 28 of 122 Gradul de severitate Criteriu scăzut 1) Gradul de aciditate BAUMANNCALLY 2) SulfaŃi SO42. se vor respecta astfel condiŃiile precizate în tabelul 5.4. 8. agregatele mari trebuie să fie bine încleştate în beton. Trebuie de asemenea avut în vedere ca tratarea betonului să se efectueze conform prevederilor din prezenta reglementare tehnică. BETON CU REZISTENłĂ MARE LA UZURĂ Betonul poate fi folosit în medii în care este supus unor acŃiuni severe de uzură (“scurgerea" unor materiale pulverulente la încărcarea / descărcare.L.

Certificarea conformităŃii produsului (beton) este obligatorie şi se va face de către un organism independent autorizat în conformitate cu prevederile legale.12.2.şeful laboratorului autorizat al unităŃii tutelare sau al laboratorului cu care s-a încheiat o convenŃie sau un control de colaborare. extern antreprizei.1. Comisia de atestare internă va avea următoarea componenŃă: preşedinte . . fişe posturi etc. .COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .4. .specialist cu atribuŃii în domeniul de mecanizare. În cazul betonului livrat de la staŃii atunci când este specificat în contract. cu respectarea precederilor din prezentul COD.1. 9.6.A.4. Laboratoare de betoane Pentru asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinŃelor. Specialistul din domeniul mecanizării va putea fi angajat în regim de colaborare pentru participarea la acŃiunile privind atestarea staŃiei şi va avea cunoştinŃele necesare verificării tehnice a utilajelor şi aparaturii utilizate.M.N.E.1.2. plan de calitate. executanŃii lucrărilor de construcŃii sau investitorul prin reprezentanŃii săi pot să colaboreze cu un laborator de beton autorizat.2. dacă se prevede funcŃionarea staŃiei pe timp friguros. regulament de funcŃionare. 9. h) dotări care să asigure spălarea betonierelor. Verificarea efectuată nu trebuie utilizată de staŃia de betoane ca dovadă a controlului calităŃii betonului şi nu absolvă staŃia de preparare a betoanelor de răspunderea livrării unui beton conform cerinŃelor şi nici nu va exclude o respingere ulterioară a betonului de către client. rezervoare şi dozatoare pentru aditivi.2. 9.2. angajat permanent sau în regim de colaborare.1. dotările vor fi corespunzătoare prevederilor prezentei reglementări tehnice. f) utilaje de preparare a betonului. 9. membrii . Reatestarea staŃiilor se va face după aceiaşi procedură la fiecare 2 (doi) ani. investitorul şi executantul sau reprezentanŃii acestora pot să aibă dreptul să verifice la producător buna funcŃionare a echipamentelor şi instalaŃiilor şi de asemenea să verifice dacă betonul în momentul livrării îndeplineşte condiŃiile tehnice cerute şi dacă bonul de livrare conŃine toate informaŃiile necesare. în stare bună de funcŃionare.). Pentru obŃinerea atestării.conducătorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate) sau în lipsa acestuia un specialist atestat de MLPAT ca “Responsabil tehnic cu execuŃia". d) silozuri pentru adaosuri (în cazul în care se folosesc adaosuri). Pentru operaŃiunile de dozare şi amestecare ale betonului toate instalaŃiile şi echipamentele din dotarea unităŃii de producere a betonului trebuie să asigure prin buna lor funcŃionare cerinŃele pentru aceste genuri de operaŃii formulate în prezenta reglementare tehnică şi să fie atestate de C. în cazurile în care se foloseşte şi ciment în saci. 9..2. care este echipat cu toată aparatura şi instalaŃiile necesare efectuării unor determinări specifice şi controlului calităŃii betonului. din cadrul MLPAT. i) dotări care să permită încălzirea apei şi a agregatelor. StaŃiile de betoane vor funcŃiona numai pe bază de atestat eliberat la punerea în funcŃiune de o comisie internă în prezenŃa unui reprezentant desemnat de ISCLPUAT pe baza unor proceduri de evaluare şi îndeplinire a cerinŃelor menŃionate la punctul 9. g) instalaŃii de preparare. Pentru aceasta staŃiile de betoane trebuie să dispună de: a) documente cu privire la sistemul de asigurare a calităŃii adoptat (exemplu: manualul de calitate. Prin staŃie de betoane se înŃelege orice unitate care produce şi livrează beton. proceduri generale de sistem. În cazul în care atribuŃiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin cumul de funcŃii (în conformitate cu sistemul de asigurare a calităŃii adoptat) de una din persoanele nominalizate în comisie nu va mai fi necesară participarea unui alt specialist.3.C.specialist cu atribuŃii în domeniul controlului de calitate. fiind dotată cu una sau mai multe instalaŃii (secŃii) de preparat beton sau betoniere. Page 29 of 122 9. STAłIILE DE BETOANE 9.. 9. trebuie specificate prin contract toate determinările necesare asigurării şi controlului calităŃii betonului. implementat să funcŃioneze şi să asigure calitatea produsului livrat la nivelul prevederilor din reglementări. j) personal de deservire în conformitate cu prevederile din ANEXA I.2009 . Dacă executantul apelează la un laborator independent. b) depozite de agregate.3.4.htm 16. altul decât al staŃiei de betoane pentru acest gen de lucrări. c) silozurile marcate cu tipul de ciment depozitat care să permită depozitarea simultană a minimum 2 tipuri de ciment şi având capacitatea totală de depozitare corelată cu capacitatea de producŃie a staŃiei pe un interval de minim 3 zile.şeful staŃiei.2. staŃiile de betoane trebuie să aibă un sistem propriu de asigurare a calităŃii (sau să funcŃioneze în cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a calităŃii care să cuprindă şi această activitate) care să fie cunoscut. de rezervă şi consum conform prevederilor prezentului cod şi având compartimente separate şi marcate pentru numărul necesar de sorturi rezultate în funcŃie de granula maximă utilizată.chm::/ne012-99. buncărelor şi mijloacelor de transport. proceduri operaŃionale. funcŃie de specificul lucrării.. e) sisteme de dozare a materialelor componente care să corespundă clasei de precizie din documentaŃia tehnică a acestora. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. comenzi sau contracte. Certificarea calităŃii betonului trebuie făcută prin grija producătorului în conformitate cu metodologia şi procedurile stabilite pe baza Legii 10 a calităŃii în construcŃii din 1995 şi a Regulementului privind certificarea calităŃii în construcŃii.2.

COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI ... Page 30 of 122

k) nomenclator al claselor sau tipurilor de betoane ce se vor produce la fiecare instalaŃie (secŃie) şi înregistrări cu privire la calitate; l) laborator autorizat amenajat cu spaŃii destinate pentru confecŃionarea probelor şi respectiv condiŃiilor de expunere, prevăzut cu dotările şi utilităŃile necesare şi încadrat cu personal tehnic (atestat) şi muncitor, corespunzător din punct de vedere profesional şi numeric sau dovada colaborării prin convenŃie sau contract cu alt laborator autorizat care-şi va desfăşura activitatea în incinta staŃiei pe toată durata de funcŃionare a staŃiei. m) nomenclatorul şi frecvenŃa operaŃiilor şi încercărilor pe care le efectuează laboratorul; n) laboratorul trebuie să fie autorizat de organele de autorizare, conform Legii 10 din 1995. Organismul de autorizare a laboratorului este MLPAT ISCLPUAT. Autorizarea şi reautorizarea laboratorului se desfăşoară conform procedurilor de aplicare a regulamentuuli privind autorizarea şi acreditarea laboratoarelor din construcŃii. 9.2.5. Verificarea periodică se vor face trimestrial de către comisia de atestare pentru menŃinerea condiŃiilor avute în vedere la atestare şi funcŃionarea sistemului de asigurare a calităŃii. 9.2.6. Ca urmare a constatărilor efectuate cu ocazia auditurilor interne a verificărilor periodice sau a controalelor efectuate de ISCLPUAT în situaŃia constatării unor deficienŃe cu implicaŃii în calitatea betonului, acestea se vor comunica în 24 ore organismului de atestare care va lua măsuri în concordanŃă cu prevederile punctului 9.2.7. şi anume: 9.2.7. a) CONTINUAREA funcŃionării staŃiei dacă sunt asigurate toate condiŃiile pentru realizarea calităŃii betoanelor preparate, inclusiv toate cerinŃele prevăzute la pct. 9.2.4. b) LIMITAREA producŃiei de betoane calitativ şi/sau cantitativ funcŃie de posibilităŃile de asigurare a calităŃii sau cerinŃelor de execuŃie în situaŃiile în care se constată cel puŃin una din următoarele deficienŃe: - deteriorarea pereŃilor padocurilor depozitului de agregate care pot conduce la amestecarea sorturilor; - deterioararea platformei de depozitare a agregatelor sau a pantei şi rigolelor de evacuare a apelor; - lipsa tipului de ciment corespunzător clasei betonului sau prevederilor proiectului; - lipsa personalului calificat ce deserveşte staŃia de betoane; - nerespectarea instrucŃiunilor de mentenanŃă a utilajelor; - alte deficienŃe care pot afecta nefavorabil calitatea betoanelor; c) OPRIREA funcŃionării staŃiei în baza uneia din următoarele constatări: - dereglarea mijloacelor de dozare a componentelor betonului şi neasigurarea preciziei de măsurare din documentaŃia tehnică a acestora; - depăşirea abaterilor conform Anexei VI.3/1 în ceea ce priveşte caracteristicile betonului proaspăt prevăzute prin controlul operativ; - analizarea rezultatelor încercărilor efectuate pe probele prelevate la staŃie arată că pentru betoanele de clasă > C 8/10 la un volum mai mare de 15% din totalul cantităŃii produse s-a înregistrat gradul III de omogenitate sau nu s-a realizat clasa betonului (Anexa VI.4); Stabilirea gradului de omogenitate al betonului este prezentat în ANEXA I.7; - nefuncŃionarea sistemului de asigurare a calităŃii. 9.2.8. În vederea rezolvării neconfomităŃilor constatate cu ocazia auditului intern a verificărilor periodice sau a inspecŃiilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (staŃia de betoane sau fond tutelar) va lua măsuri preventive sau corective după caz. Aducerea la îndeplinire a acŃiunilor corective se comunică în maximum 24 ore organului constatator pentru a decide. În cazul limitării producŃiei şi opririi funcŃionării, reluarea activităŃii în condiŃii normale se va face pe baza reconfirmării certificatului de atestare de către comisia de atestare.

9.3. DOZAREA
9.3.1. La dozarea materialelor componente ale betonului se admit următoarele abateri: - agregate - ciment - adaosuri - aditivi 3% 2% 3%

5%

Notă: Abaterile menŃionate la pct. 9.3.1. se referă la dozarea componentelor, respectiv la erori ale operatorului la preparare. 9.3.2. Pentru realizarea acestor precizii la dozare, mijloacele de dozare trebuie să fie în bună stare de funcŃionare şi să se supună verificărilor periodice după cum urmează: * mijloacele de dozare vor fi verificate cel puŃin odată pe săptămână şi la un interval de cel mult 50 ore de funcŃionare pentru fiecare betonieră, folosindu-se greutăŃi verificate în prealabil, măsurători sau alte procedee operative. StaŃiile trebuie să fie dotate cu greutăŃi etalon. Dacă se constată depăşirea abaterilor menŃionate se va proceda astfel: - dacă defecŃiunea se constată la dozatoarele de ciment sau agregate se va sista prepararea betonului la instalaŃiile respective până la remedierea lor;

mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.chm::/ne012-99.htm

16.12.2009

COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI ... Page 31 of 122

- dacă defecŃiunea se constată la dozatoarele de apă sau aditivi se va admite funcŃionarea în continuare a instalaŃiei de preparare pentru un interval de maxim 5 zile, perioadă în care dozarea se va face cu recipienŃi gradaŃi; Cel puŃin o dată pe an se va proceda la verificarea metrologică a mijloacelor de dozare şi ori de câte ori apare necesar (de ex. semestrial, dat fiind întreruperile efectuate pe timp friguros). 9.3.3. În general se recomandă dozarea gravimetrică (cu balanŃe cu pârghii, cu arcuri sau cu doze tensometrice). În cazul betonierelor mobile (de şantier) cu capacitate maximă de 250 litri care prepară betoane de clasa C 12/15 la lucrările de importanŃă redusă este permisă şi dozarea volumetrică, cu acceptul scris al investitorului, ca sistem alternativ avându-se în vedere următoarele: * pentru agregate se pot folosi ca unitate de măsură cupa betonierei gradată în prealabil sau cutii etalonate; * pentru ciment se pot folosi ca unitate de măsură sacul, cutii etalonate sau simultan ambele procedee; * pentru apă şi aditivi se vor folosi recipienŃi gradaŃi. Pentru nisip, pe baza curbei de înfoiere, laboratorul va preciza corecŃiile necesare în funcŃie de starea de umiditate. Abaterile la dozarea volumetrică nu vor depăşi 5% pentru agregate şi aditivi respectiv 3% pentru ciment şi apă.

9.4. AMESTECAREA ŞI ÎNCĂRCAREA ÎN MIJLOCUL DE TRANSPORT
9.4.1. Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare forŃată sau cu cădere liberă. În cazul utilizării agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor folosi numai betoniere cu cădere liberă. 9.4.2. Prin amestecare trebuie să se obŃină o distribuŃie omogenă a materialelor componente şi o lucrabilitate constantă. 9.4.3. Ordinea de introducere a materialelor componente în betonieră se va face începând cu sortul de agregate cu granula cea mai mare. 9.4.4. Amestecarea componenŃilor betonului se va face până la obŃinerea unui amestec omogen. Durata amestecării depinde de tipul şi compoziŃia betonului, de condiŃiile de mediu şi de tipul instalaŃiei. Durata de amestecare va fi de cel puŃin 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se va majora după caz pentru: - utilizarea de aditivi sau adaosuri; - perioade de timp friguros; - utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm; - betoane cu lucrabilitate redusă (tasare mai mică de 50 mm). 9.4.5. Se recomandă ca temperatura betonului proaspăt la începerea turnării să fie cuprinsă între 5oC şi 30oC. 9.4.6. Durata de încărcare a unui mijloc de transport sau de menŃinere a betonului în buncărul tampon va fi de maximum 20 minute. 9.4.7. La terminarea unui schimb sau la întreruperea preparării betonului pe o durată mai mare de o oră este obligatoriu ca toba betonierei să fie spălată cu jet puternic de apă sau apă amestecată cu pietriş şi apoi imediat golită complet. 9.4.8. În cazul betonului deja amestecat (preparat la staŃii, fabrici de betoane) utilizatorul (executantul) trebuie să aibă informaŃii de la producător în ceea ce priveşte compoziŃia betonului pentru a putea efectua turnarea şi tratarea betonului în condiŃii corespunzătoare, pentru a putea evalua evoluŃia în timp a rezistenŃei şi durabilităŃii betonului din structură. Aceste informaŃii trebuie furnizate utilizatorului înainte de livrare sau la livrare. Producătorul va furniza utilizatorului la cerere, pentru fiecare livrare a betonului următoarele informaŃii de bază: - denumirea staŃiei (fabricii) producătoare de beton; - denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate a betonului, seria înregistrării certificatului şi conform punctului 9.2.2. actul doveditor al atestării staŃiei; - data şi ora exactă la care s-a efectuat încărcarea (şi dacă este cazul precizarea orei la care s-a realizat primul contact între ciment şi apă); - numărul de înmatriculare al mijlocului de transport; - cantitatea de beton (mc); Bonul de livrare trebuie să dea următoarele date: * Pentru amestecul (compoziŃia) proiectat(ă); - clasa de rezistenŃă - clasa de consistenŃă a betonului - tipul, clasa, precum şi dozajul cimentului - tipul de agregate şi granula maximă

mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.chm::/ne012-99.htm

16.12.2009

COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI ... Page 32 of 122

- tipurile de aditivi şi adaosuri - date privind caracteristici speciale ale betonului, de exemplu gradul de impermeabilitate, gelivitate, etc. Toate datele privind caracteristicile betonului vor fi notate în conformitate cu prevederile punctului 6.1.1.2. Aceste informaŃii pot proveni din catalogul producătorului de beton care trebuie să conŃină informaŃii cu privire la rezistenŃa şi consistenŃa betonului, dozare şi alte date relevante privind compoziŃia betonului. * Pentru amestecul prescris: - detalii privind compoziŃia betonului, de exemplu, conŃinutul de ciment şi tipurile de aditivi sau adaosuri; - clasa de consistenŃă. În ambele cazuri trebuie consemnate în bonul de livrare data şi ora sosirii betonului la punctul de lucru, confirmarea de primire a betonului, temperatura betonului la livrare şi temperatura mediului ambiant. După maximum 30 zile de la livrarea betonului producătorul este obligat să elibereze un certificat de calitate pentru betonul marfă. Rezultatele necorespunzătoare obŃinute pentru probele de beton întărit vor fi comunicate utilizatorului în termen de 30 zile de la livrarea betonului. Această condiŃie va fi consemnată obligatoriu în contractul încheiat între părŃi. [top]

10. ARMAREA BETONULUI 10.1. OłELURI PENTRU ARMĂTURI
OŃelurile pentru beton armat trebuie să se conformeze “SpecificaŃiei tehnice privind cerinŃe şi criterii de performanŃă pentru oŃelurile utilizate în structuri din beton". Tipurile utilizate curent în elementele de beton armat (caracteristicile mecanice de livrare) sunt indicate în standardele de produs STAS 438/1-89 pentru oŃeluri cu profil neted OB 37 şi profilate PC 52, PC 60 respectiv 438/2-91 şi 438/4-98 pentru sârme trase şi plase sudate pentru beton armat. Domeniile de utilizare ale acestor tipuri de armături sunt precizate în STAS 10107/0-90 sau în alte reglementări specifice. 10.1.1. OŃelurile de alte tipuri, inclusiv provenite din import, trebuie să fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.

10.2. LIVRAREA ŞI MARCAREA
10.2.1. Livrarea oŃelului beton se va face în conformitate cu reglementările în vigoare, însoŃită de un document de calitate (certificat de calitate / inspecŃie, declaraŃie de conformitate) şI după certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie după certificatul de conformitate. Documentele ce însoŃesc livrarea oŃelului beton de la producător trebuie să conŃină următoarele informaŃii: • denumirea şi tipul de oŃel, standardul utilizat; • toate informaŃiile pentru identificarea loturilor; • greutatea netă; • valorile determinate privind criteriile de performanŃă. 10.2.2. Fiecare colac sau legătură de bare sau plase sudate va purta o etichetă, bine legată care va conŃine: * marca produsului; * tipul armăturii; * numărul lotului şi al colacului sau legăturii; * greutatea netă; * semnul CTC. 10.2.3. OŃelul livrat de furnizori intermediari va fi însoŃit de un certificat privind calitatea produselor care va conŃine toate datele din documentele de calitate eliberate de producătorul oŃelului beton.

10.3. TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA
10.3.1. Barele de armătură, plasele sudate şi carcasele prefabricate de armătură vor fi transportate şi depozitate astfel încât să nu sufere deteriorări sau să prezinte substanŃe care pot afecta armătura şi/sau betonul sau aderenŃa beton - armătură. OŃelurile pentru armături trebuie să fie depozitate separat pe tipuri şi diametre în spaŃii amenajate şi dotate corespunzător, astfel să se asigure: * evitarea condiŃiilor care favorizează corodarea armăturii;

mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.chm::/ne012-99.htm

16.12.2009

10.2. precum şi de aspecte tehnologice de betonare şi compactare. Alegerea sistemului de înnădire se face conform prevederilor proiectului şi prevederilor STAS 10107/0-90.6. 10. Dacă se consideră necesar se va solicita reexaminarea de către proiectant a dispoziŃiilor de armare prevăzute în proiect. 10. Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate. descărcarea şi transportul plaselor sudate se vor face cu atenŃie.5. zonele elementului (de ex. Recomandări privind fasonarea.2.9.5.chm::/ne012-99. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.5. După îndepărtarea ruginii reducerea dimensiunilor secŃiunii barei nu trebuie să depăşească abaterile prevăzute în standardele de produs. Încărcarea. 10.1. * contactul cu substanŃe care pot afecta proprietăŃile de aderenŃă sau pot produce procese de coroziune. loviri). îndoită.7. montarea şi legarea armăturilor sunt prezentate în ANEXA II.3. FASONAREA. 10.1.7. Înainte de a se trece la fasonarea armăturilor. crestături. manipulată astfel încât să se evite: * deriorarea mecanică (de ex.4. Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub -10oC.7. Fasonarea barelor. PARTICULARITĂłI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE 10. sunt indicate abaterile limită la fasonarea şi montarea armăturilor. 10.1. Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte.7. confecŃionarea şi montarea carcaselor de armătură se va face în strictă conformitate cu prevederile proiectului. După îndepărtarea ruginii reducerea secŃiunilor barelor nu trebuie să depăşească abaterile prevăzute în standardele de produs.2009 . zone plastice mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. * îndepărtarea ruginii.4. 10.2.8. TOLERANłE DE EXECUłIE În anexa II. în aşa fel încât să se evite confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăŃeniei lor până în momentul montării. 10. REGULI CONSTRUCTIVE DistanŃele minime între armături precum şi diametrele minime admise pentru armăturile din beton armat monolit sau preturnat în funcŃie de diferitele tipuri de elemente se vor considera conform STAS 10107/0-90.7. De regulă înnădirea armăturilor se realizează prin suprapunere fără sudură sau prin sudură funcŃie de diametrul şi tipul barelor.5. evitându-se izbirile şi deformarea lor sau desfacerea sudurii. În cazurile în care plasele sunt acoperite cu rugină se va proceda la înlăturarea acesteia prin periere. Armătura trebuie tăiată.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . MONTAREA ŞI LEGAREA ARMĂTURILOR. 10. * ruperi ale sudurilor în carcase şi plase sudate. 10.1. pe loturi de acelaşi tipuri şi notate corespunzător. 10. 10.. Plasele sudate se vor depozita în locuri acoperite fără contact direct cu pământul sau cu substanŃe care ar putea afecta armătura sau betonul. felul solicitării. CONTROLUL CALITĂłII Controlul calităŃii oŃelului se va face conform prevederilor prezentate la capitolul 17. Încercările sau determinările specifice plaselor sudate.7. Executarea şi utilizarea plaselor sudate se va face în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare.beton livrat în colaci sau barele îndoite trebuie să fie îndreptate înainte de a se proceda la tăiere şi fasonare fără a se deteriora profilul (la întinderea cu troliul alungirea maximă nu va depăşi 1mm/m).6. 10. în acest scop se vor îndepărta: * eventuale împurităŃi de pe suprafaŃa barelor.12. OŃelul .htm 16.4. Dacă prin proiect se indică abateri mai mici se respectă acestea. inclusiv verificarea calităŃii sudării nodurilor se vor efectua conform STAS 438/3-1989. 10.5..6. executantul va analiza prevederile proiectului. 10. Page 33 of 122 * evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale.5. 10. Ńinând seama de posibilităŃile practice de montare şi fixare a barelor.5. în special în zonele în care barele urmează a fi înnădite prin sudură.7.9.5. * asigurarea posibilităŃilor de identificare uşoară a fiecărui sortiment şi diametru. Plasele sudate din sârmă trasă netedă STNB sau profilată STPB se utilizează ori de câte ori este posibil la armarea elementelor de suprafaŃă în condiŃiile prevederilor STAS 10107/0-90.5.3. ÎNNĂDIREA ARMĂTURILOR 10. 10.

Utilizarea sistemelor de înnădire prin dispozitive mecanice (manşoane metalo-termice. diametrul armăturilor. La stabilirea distanŃelor între barele armăturii longitudinale trebuie să se Ńină seama de spaŃiile suplimentare ocupate de eclise. Pentru asigurarea la execuŃie a stratului de acoperire proiectat trebuie realizată o dispunere corespunzătoare a distanŃierilor din materiale plastice.1.2.. Pentru asigurarea durabilităŃii elementelor/structurilor prin protecŃia armăturii contra coroziunii şi o conlucrare corespunzătoare cu betonul este necesar ca la elementele din beton armat să se realizeze un strat de acoperire cu beton minim. [top] 11. Grosimea stratului de acoperire cu beton în mediile cu agresivitate chimică este precizată în reglementări tehnice speciale. Grosimea minimă a stratului se determină funcŃie de tipul elementului. STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON 10. funcŃie de sistemul de înnădire utilizat..10. prin presare sau alte procedee) este admisă numai pe baza reglementărilor tehnice specifice sau agrementelor tehnice. gradul de rezistenŃă la foc.12. mortar. sudare electrică cap la cap prin topire intermediară.. respectându-se înscrierea în toleranŃele admisibile conform ANEXEI III.sudare în mediu de bioxid de carbon) conform reglementărilor tehnice specifice referitoare la sudarea armăturilor din oŃel . clasa betonului.1.9.2. Ordinea de montare şi demontare a cofrajelor trebuie stabilită astfel încât să nu producă degradarea elementelor de beton cofrate sau componentele cofrajelor şi susŃinerilor. condiŃiile de expunere. Este interzisă utilizarea distanŃierilor din cupoane metalice sau din lemn. 11. 10.5. 10.11. se prezintă grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor pentru elemente / structuri situate în zona Litoralului.11. dimensiunilor şi gradului de finisare prevăzute în proiect pentru elementele ce urmează a fi executate.4.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .chm::/ne012-99. 10.1. Înnădirea armăturilor prin sudură se face prin procedee de sudare obişnuită (sudură electrică prin puncte. 10. COFRAJE SI SUSTINERI 11. 10.10.3. 10. ÎNLOCUIREA ARMĂTURILOR PREVĂZUTE ÎN PROIECT 10. sudare în semimanşon de cupru . Cofrajele şi susŃinerile trebuie să fie suficient de rigide pentru a asigura satisfacerea toleranŃelor pentru structură şi a nu afecta capacitatea sa portantă. CERINłE DE BAZĂ 11.1.5.1. Înnădirea armăturilor prin suprapunere trebuie să se facă în conformitate cu prevederile STAS 10107/0-90.2. raza de curbură interioară a buclelor trebuie să respecte prevederile STAS 10107/0-90.10. * manşoane metalo-termice. Această interdicŃie nu se referă şi la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial. Supravegherea şi controlul vor asigura realizarea cofrajelor în conformitate cu planurile de execuŃie şi reglementările tehnice specifice. 10. în care sunt indicate şi lungimile minime necesare ale cordonului de sudură şi condiŃiile de execuŃie.1984).6. etc. În cazul în care nu se dispune de sortimentele şi diametrele prevăzute în proiect.1. Cofrajele vor fi dispuse astfel să fie posibilă amplasarea corectă a armăturii. 11. În ANEXA II. DistanŃele minime respectiv maxime rezultate între bare precum şi diametrele minime adoptate trebuie să îndeplinească condiŃiile din STAS 10107/0-1990 sau din alte reglementări specifice.beton (C 28 . * manşoane prin presare. Nu se permite folosirea sudurii la înnădirile armăturilor din oŃeluri ale căror calităŃi au fost îmbunătăŃite pe cale mecanică (sârmă trasă). cochilii.1. 11. Cofrajele şi susŃinerile trebuie să asigure obŃinerea formei.2009 .3.3.1983 şi C 150 . Page 34 of 122 potenŃiale ale elementelor participante la structuri antiseismice). Ele trebuie să rămână stabile până când betonul atinge o rezistenŃă suficientă pentru a suporta eforturile la care va fi supus la decofrare.3.9. 11. * sudură.1.sudare în cochilie. cât şi realizarea unei compactări corespunzătoare a betonului.1. Înlocuirea se va înscrie în planurile de execuŃie care se depun la Cartea construcŃiei.htm 16.10.9. sudare manuală cu arc electric prin suprapunere cu eclise. 10.1. Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilită prin proiect. etc.4. Grosimea stratului de acoperire cu beton în medii considerate fără agresivitate chimică se va stabili conform prevederilor STAS 10107/0-90. 11. Cofrajele şi susŃinerile vor fi proiectate astfel încât să fie capabile să reziste la toate acŃiunile ce pot apare în timpul procesului de execuŃie. La înnădirile prin bucle. Procedeele de înnădire pot fi realizate prin: * suprapunere.1. categoria elementului. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.9. Cofrajele şi susŃinerile vor fi proiectate şi montate în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare. cu o limită acceptabilă de siguranŃă (conform capitolului 14). sudare manuală cap la cap cu arc electric . se poate proceda la înlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.

metal sau produse pe bază de polimeri. SubstanŃele de ungere a cofrajului trebuie aplicate în straturi uniforme pe suprafaŃa interioară a cofrajului. DIMENSIONARE.cofraje mobile (de exemplu: cofraje glisante.1.chm::/ne012-99. la care componentele se utilizează o singură dată. Page 35 of 122 11. 11. Cofrajele.8. executantul va stabili tipul de cofraj ce se va adopta şi va elabora proceduri necesare realizării lucrărilor de cofraje ce vor cuprinde: * lucrările pregătitoare.10. AgenŃii de decofrare trebuie să se aplice uşor şi să-şi păstreze proprietăŃile neschimbate. De regulă acestea sunt din materiale lemnoase (de exemplu: cofraje din scânduri pentru monolitizarea pe reazem a unei grinzi prefabricate etc.7.2.cofraje virtuale.1.1. scule. Materialele utilizate trebuie să corespundă reglementărilor specifice în vigoare. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. înălŃime sau deschidere sau a celor prevăzute a se executa cu procedee speciale. * programul de control al calităŃii în fazele de execuŃie a cofrajelor. Cofrajele se clasifică din următoarele puncte de vedere: a) faŃă de poziŃia cofrajului de la turnarea betonului la decofrare: . SuprafaŃa interioară a cofrajului trebuie să fie curată. Detaliile de alcătuire a cofrajelor se vor elabora de către constructor în cadrul proiectului tehnologic de execuŃie sau de către un institut specializat. 11..12.) b) din punct de vedere al utilizării componentelor: .cofraje pentru betoane brute. * resursele necesare (echipamente de cofrare şi susŃinerii. TIPURI DE COFRAJE. 11. * poziŃia eventualelor ferestre de curăŃire sau betonare. să afecteze durabilitatea betonului sau să corodeze cofrajul.3.2.). susŃinerile şi piesele de fixare se vor dimensiona Ńinând seama de precizările date în “Ghidul pentru proiectarea şi utilizarea cofrajelor". precum şi tehnologia de montare şi demontare.1.1. în condiŃiile climatice de execuŃie a lucrărilor. nu vor reacŃiona cu constituenŃii betonului sau cu armătura şi nu trebuie să producă pătarea suprafeŃei de beton. . * organizarea locului de muncă. 11.2. c) faŃă de calitatea suprafeŃei de beton obŃinută după decofrare: .12.htm 16. . 11. * fazele de execuŃie. la care betonul se toarnă în spaŃii construite anterior (de exemplu: groapa în care se toarnă fundaŃia de beton).2. transportul şi depozitarea cofrajelor se va face astfel încât să se evite deformarea şi degradarea lor. 11. Pentru “cofrajle virtuale" abaterile faŃă de dimensiunile de referinŃă din proiect sunt cele specifice lucrărilor de pământ şi nu elementelor din beton turnat în “cofraje reale". proiectul lucrării va cuprinde şi precizări privind alcătuirea cofrajelor. personal etc. DistanŃierii cofrajului. 11. plafoane şi pereŃi falşi etc.). păşitoare.cofraje pentru beton aparent. AgenŃii de decofrare nu trebuie să păteze betonul. Cofrajele vor fi proiectate şi montate astfel încât să permită decofrarea fără deterioararea sau lovirea betonului. Cofrajele se pot confecŃiona din: lemn sau produse pe bază de lemn.. .9.cofraje pierdute. . Cofrajul va fi executat şi finisat astfel încât să nu existe pierderi de părŃi fine sau să producă pete pe suprafaŃa betonului. placaje. a acestor substanŃe de decofrare. suprafeŃele obŃinute fiind acoperite cu tencuială.cofraje de inventar. 11.1. 11.cofraje unicat. Gradul sau tipul particular de finisare necesar a fi realizate din motive practice sau estetice trebuie specificate ca cerinŃe suplimentare prin proiect. Piesele înglobate provizoriu pot fi necesare pentru menŃinerea fixă a cofrajului sau a barelor de armătură până la întărirea betonului. Trebuie luată în considerare orice influenŃă dăunătoare posibilă asupra suprafeŃei betonului. DistanŃierii nu trebuie să introducă încărcări suplimentare inacceptabile asupra structurii. În cazul construcŃiilor deosebite ca formă. utilaje.cofraje staŃionare. nu trebuie să afecteze durabilitatea sau aspectul betonului. a susŃinerilor acestora. la care componentele intră în alcătuirea elementelor din beton care se toarnă în şantier (de exemplu: predale din beton armat).1. Îmbinările dintre panourile cofrajului trebuie să fie etanşe. PREGĂTIREA LUCRĂRILOR În baza analizării proiectului şi a condiŃiilor specifice de execuŃie. lăsaŃi în beton.3. etc. Alegerea agenŃilor de decofrare se va face pe baza reglementărilor tehnice sau agrementelor. .2009 . la care componentele sunt mijloace de inventar şi se folosesc de mai multe ori.2. Manipularea.11. iar betonul trebuie turnat cât timp aceşti agenŃi sunt eficienŃi.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . Este interzisă depozitarea cofrajelor direct pe pământ sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje. TRANSPORT 11.

Ńinându-se seama şi de prevederile capitolului 17.htm 16. durata maximă se reduce cu 15 minute faŃă de limitele din tabelul 12. astfel încât să se evite producerea tasărilor. Tabelul 12. * asamblarea şi corectarea poziŃiei panourilor. pentru cimenturi de clase 32. * în cursul execuŃiei.1. Mijloacele de transport trebuie să fie etanşe. 12.chm::/ne012-99. benzi transportoare. TRANSPORTUL SI PUNEREA ÎN OPERA A BETONULUI 12. În cazul cofrajelor care se închid după montarea armăturilor se va redacta un proces verbal comun pentru cofraje şi armături. * încheierea.stabilirea de către un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare. În cazurile în care elementele de susŃinere a cofrajelor reazemă pe teren se va asigura repartizarea solicitărilor Ńinând seama de gradul de compactare şi de posibilităŃile de înmuiere. transport. 11. se vor curăŃi şi pregăti suprafeŃele care vor veni în contact cu betonul ce urmează a se turna şi se va verifica şi corecta poziŃia armăturilor. suprafaŃa liberă de beton trebuie să fie protejată. Durata maximă de transport a betonului cu autoagitatoare Temperatura amestecului de beton (oC) Durata maximă de transport (minute) cimenturi cu clasa 32.12.5 35 50 100<t 30o t<10o În general se recomandă ca temperatura betonului proaspăt. astfel încât să se evite modificarea caracteristicilor betonului urmare a modificării conŃinutului de apă.4.1.1.2009 . Durata de transport se consideră din momentul încărcării mijlocului de transport şi sfârşitul descărcării acestuia şi nu poate depăşi valorile orientative prezentate în tabelul 12.. controlându-se lucrările pregătitoare şi elementele sau subansamblurile de cofraj şi susŃineri..1. Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare.1. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. 12. se vor efectua verificări etapizate astfel: * preliminar. TRANSPORTUL BETONULUI Transportul betonului trebuie efectuat luând măsurile necesare pentru a preveni segregarea. Controlul calităŃii lucrărilor. vagoneŃi.1.1. amenajate corespunzător..4. iar betoanelor cu tasare de maxim 50 mm cu autobasculante cu benă. pierderea componenŃilor sau contaminarea betonului. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene. În cazurile în care terenul este îngheŃat sau expus îngheŃului rezemarea susŃinerilor se va face astfel încât să se evite deplasarea acestora în funcŃie de condiŃiile de temperatură.3. * final. pompe.1. 12. Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaŃii: * trasarea poziŃiei cofrajelor.5 50 70 cimenturi cu clasa 42.5.5 decât dacă se utilizează aditivi întârzietori. jgheaburi sau tomberoane. în cazul transportului cu autobasculante pe distanŃe mai mari de 3 km.5 / 42. Pe timp de arşiŃă sau ploaie. În cazul transportului cu autobasculante. înainte de turnare. legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor. recepŃia cofrajelor şi consemnarea constatărilor într-un registru de procese verbale pentru verificarea calităŃii lucrărilor ce devin ascunse (proces verbal de recepŃie calitativă). pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. * verificarea şi corectarea poziŃiei panourilor.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . 12. Page 36 of 122 11.2. punere în operă şi tratare a betonului şi folosirea unor aditivi întârzietori eficienŃi etc. CONTROLUL ŞI RECEPłIA LUCRĂRILOR DE COFRARE În vederea asigurării unei execuŃii corecte a cofrajelor. Durata maximă posibilă de transport depinde în special de compoziŃia betonului şi condiŃiile atmosferice. [top] 12. să fie cuprinsă între (5 30)oC. În situaŃia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30oC sunt necesare măsuri suplimentare precum: .1. verificându-se poziŃionarea în raport cu trasarea şi modul de fixare a elementelor. MONTAREA COFRAJELOR Înainte de începerea operaŃiei de montare a cofrajelor.

având capătul inferior situat la maximum 1.nu trebuie să prezinte o reducere a secŃiunii sub abaterea minimă prevăzută în standardele de produs. reluarea activităŃii la lucrări sistate şi neconservate). Betonarea unei construcŃii va fi condusă nemijlocit de conducătorul tehnic al punctului de lucru. 12. în cazurile în care: * au intervenit evenimente de natură să modifice situaŃia constatată la data aprobării (intemperii.în celelate cazuri. adaosuri etc. pe baza unor noi verificări.stabilite prin conrtact.. de la montarea la recepŃionarea armăturii.) j) în cazul fundaŃiilor. benzi transportoare. dacă se constată prezenŃa frecventă a ruginei neaderente. care vor veni în contact cu betonul proaspăt. c) dacă betonul adus la locul de punere în lucrare nu se încadrează în limitele de consistenŃă admise sau prezintă segregări. 12. d) înălŃimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3.2009 .2.2. REGULI GENERALE DE BETONARE 12. în conformitate cu prevederile procedurii de execuŃie în cazul betonului preparat pe şantier.12. 12.).vor fi udate cu apă cu (2-3) ore înainte şi imediat înainte de turnarea betonului.3. 1mc de apă şi se vor roti cu viteză maximă timp de 5 minute după care se vor goli complet de apă. h) sunt stabilite. în conformitate cu prevederile programului de control al calităŃii lucrărilor . Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea respectarea strictă a prevederilor prezentului cod şi procedurii de execuŃie. reprezentantul beneficiarului şi în cazul fazelor determinante proiectantul. va fi refuzat fiind interzisă punerea lui în lucrare. 12.3. betonul vechi sau zidăriile .50 m .00 m .1. de la data aprobării.1. Betonul va fi pus în lucrare la un interval cât mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. k) sunt asigurate condiŃiile necesare recoltării probelor la locul de punere în operă şi efectuării determinărilor prevăzute pentru betonul proaspăt. sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din precipitaŃii.2.00 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane de formă tronconică). f) suprafeŃele de beton turnat anterior şi întărit. trebuie verificată funcŃionarea corectă a utilajelor pentru transportul local şi compactarea betonului. cofraje şi armături (după caz). suprafeŃele nu trebuie să prezinte zone necompactate sau segregate şi trebuie să aibe rugozitatea necesară asigurării unei bune legături între cele două betoane. astfel încât acestea să nu se acumuleze în zonele ce urmează a se betona. i) nu se întrevede posibilitatea intervenŃiei unor condiŃii climatice nefavorabile (ger. 12. * betonarea nu a început în intervalul de 7 zile. Se interzice începerea betonării înainte de efectuarea verificărilor şi măsurilor indicate la punctul 12. accidente. 12.). 12. a trecut o perioadă îndelungată (peste 6 luni) este necesară o inspectare a stării armăturii de către o comisie alcătuită din beneficiar. se va consemna aprobarea începerii betonării de către: responsabilul tehnic cu execuŃia. descărcarea betonului se va face în: bene. executant. g) sunt asigurate posibilităŃi de spălare a utilajelor de transport şi punere în operă a betonului. sunt aprovizionate şi verificate materialele componente (agregate. proiectant şi reprezentantul ISCLPUAT care va decide oportunitatea expertizării stării armăturii de către un expert sau un institut de specialitate şi va dispune efectuarea ei. inclusiv elemete de suprafaŃă (plăci.5. b) sunt realizate măsurile pregătitoare. b) din mijlocul de transport. reprezentantul ISCLPUAT. etc.3.2. condiŃii de creare a unui rost de lucru etc. Aprobarea începerii betonării trebuie să fie reconfirmată. armătura după curăŃire . mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. se admite îmbunătăŃirea consistenŃei numai prin folosirea unui superplastifiant. Înainte de turnarea betonului. Page 37 of 122 12.chm::/ne012-99. e) în cazul în care. la descărcarea din mijlocul de transport.2. ciment. dar apa rămasă în denivelări va fi înlăturată. materiale pentru protejarea betonului. pompe.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . d) au fost recepŃionate calitativ lucrările de săpături. acestea se vor umple cu cca.00 .2. în ceea ce priveşte tehnologia de execuŃie şi măsurile privind securitatea muncii şi PSI..care vor veni în contact cu betonul proaspăt . ploi abundente. sursă suplimentară de energie electrică. În baza verificării îndeplinirii condiŃiilor de la punctul 12.3.2. şi pregătite măsurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonării în cazul intervenŃiei unor situaŃii accidentale (staŃie de betoane şi mijloace de transport de rezervă. acestea vor fi curăŃate cu jet de apă.3.) şi sunt în stare de funcŃionare utilajele şi dotările necesare. în orice caz.5. după caz. aditivi. Ori de câte ori intervalul de timp dintre descărcarea şi reîncărcarea cu beton a mijlocului de transport depăşeşte o oră precum şi la întreruperea lucrului. PREGĂTIREA TURNĂRII BETONULUI 12. se va proceda apoi la o nouă recepŃie calitativă.1.2. La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale: a) cofrajele de lemn. vor fi curăŃate de pojghiŃa de lapte de ciment (sau de impurităŃi). jgheaburi sau direct în lucrare.. furtună. l) este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu îndeplinesc condiŃiile tehnice stabilite şi sunt refuzate.3.2.2. c) sunt stabilite şi instruite formaŃiile de lucru.şi 1. Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiŃii: a) întocmirea procedurii pentru betonarea obiectului în cauză şi acceptarea acesteia de către investitor. în cazul autoagitatoarelor. 12.50 m de zona de care se betonează.în cazul elementelor cu lăŃime maximum 1.1.1. Nu se admite depăşirea duratei maxime de transport şi modificarea consistenŃei betonului. e) betonarea elementelor cofrate pe înălŃimi mai mari de 3. fundaŃii etc.htm 16.4.

n) durata maximă admisă a întreruperilor de betonare. Pentru construcŃii cu caracter special. o) în cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare. În general compactarea mecanică a betonului se face prin vibrare.4. 24 ore dacă temperatura este de peste 20oC şi se foloseşte ciment de tip I de clasă mai mare de 32. elemente de mare deschidere. 12. j) în zonele cu armături dese se va urmări cu toată atenŃia umplerea completă a secŃiunii. Compactarea betonului este obligatorie şi se poate face prin diferite procedee.4. Betonarea diferitelor elemente de construcŃie este prezentată în ANEXA IV. m) betonarea se va face continuu. concomitent cu vibrarea lui.2. Numărul rosturilor trebuie să fie minim pentru că ele pot avea rezistenŃă mai mică la întindere şi forfecare în comparaŃie cu restul structurii în cazul în care rosturile sunt tratate necorespunzător.5. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.2.1. g) se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor faŃă de poziŃia prevăzută.5 ore. De asemenea există riscul de diminuare a impermeabilităŃii în rost cu consecinŃe în reducerea gradului de protecŃie împotriva coroziunii armăturii. i) nu este permisă ciocnirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici aşezarea pe armături a vibratorului. cofraje sau armături este permisă numai după (24-48) ore. 12.5. etc. 13.4. prelucrare etc. silozuri. Când rosturile de lucru nu pot fi evitate poziŃia lor trebuie stabilită prin proiect sau procedura de execuŃie. conform cap. prin spaŃii care să permită pătrunderea vibratorului. caz în care betonarea trebuie să continue până la poziŃia corespunzătoare a unui rost. ROSTURI DE LUCRU (DE BETONARE) 13. 13. prin îndesarea laterală a betonului cu şipci sau vergele de oŃel. b) Tratarea rosturilor de lucru: * spălare cu jet de apă şi aer sub presiune după sfârşitul prizei betonului (cca. acestea se va considera de 2 ore de la prepararea betonului . l) circulaŃia muncitorilor şi utilajelor de transport în timpul betonării se va face pe podine astfel rezemate încât să nu modifice poziŃia armăturii. * se prevede prin reglementări speciale (beton fluid. Betonul va fi astfel compactat încât să conŃină o cantitate minimă de aer oclus. rezervoare. 12. [top] 13. în funcŃie de temperatura mediului şi tipul de ciment utilizat (de exemplu. nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului.chm::/ne012-99.htm 16. pentru care nu este necesară luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării.3. COMPACTAREA BETONULUI 12. funcŃie de rezultatele încercărilor de laborator). Page 38 of 122 f) betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului.). îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă. reluarea turnării este permisă numai după pregătirea suprafeŃelor rosturilor. în paralel. este interzisă circulaŃia directă pe armături sau pe zonele cu beton proaspăt. în conformitate cu prevederile proiectului. În timpul compactării betonului proaspăt se va avea grijă să se evite deplasarea şi degradarea armăturilor şi/sau cofrajelor.2.1. iar la plăci şi pereŃi perpendiculară pe suprafaŃa lor. funcŃie de consistenŃa betonului. Detalii privind procedeele de vibrare mecanică sunt prezentate în ANEXA IV.4.4. organizându-se execuŃia astfel încât betonarea să se facă fără întrerupere la nivelul respectiv sau între două rosturi de dilatare.în cazul cimenturilor cu adaosuri .2009 .COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . k) se va urmări comportarea şi menŃinerea poziŃiei iniŃiale a cofrajelor şi susŃinerilor acestora. 13. precum şi depozitarea pe ele a unor schele.4.3.4. respectându-se grosimea stratului de acoperire.. betoane monogranulare). Betonul trebuie compactat numai atât timp cât este lucrabil.4. 13 "Rosturi de lucru". tipul elementului etc. construcŃii masive. 12.5). 12. în cazul în care aceste măsuri nu sunt eficiente. în lipsa unor determinări de laborator. h) se va urmări cu atenŃie înglobarea completă în beton a armăturii.3. până la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau procedura de execuŃie. Rosturile de lucru vor fi realizate Ńinându-se seama de următoarele cerinŃe: a) suprafaŃa rosturilor de lucru la stâlpi şi grinzi va fi de regulă perpendiculară pe axa acestora. după caz cu ciocănirea cofrajelor) în următoarele cazuri: * introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor secŃiunii sau desimii armăturii şi nu se poate aplica eficient vibrarea externă. se va crea posibilităŃi de acces lateral al betonului. În măsura în care este posibil se vor evita rosturile de lucru. 5 ore de la betonare.12. Se admite compactarea manuală (cu maiul. Rosturile de lucru vor fi localizate în zone ale elementelor (structurii) care nu sunt supuse la eforturi mari în timpul exploatării. 13. vergea sau şipci. poziŃia rosturilor de lucru trebuie indicate în proiect precizându-se şi modul de tratare (benzi de etanşare. p) instalarea podinilor pentru circulaŃia lucrătorilor şi mijloacelor de transport local al betonului pe planşeele betonate. în cazul cimenturilor fără adaos. radiere.. dacă totuşi se vor produce asemenea defecte. luându-se măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări. urmărindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm înălŃime şi turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului turnat anterior.4. 12. cuve.şi respectiv 1.1. ele vor fi corectate în timpul turnării. * întreruperea funcŃionării vibratorului din diferite motive.

1 se prezintă recomandări cu privire la termenele minime de decofrare ale feŃelor laterale funcŃie de temperatura mediului şi viteza de dezvoltare a rezistenŃei betonului. se prezintă termenele minime recomandate pentru decofrarea feŃelor inferioare ale cofrajelor cu menŃinerea popilor de siguranŃă. rosturile trebuie de asemenea realizate impermeabile. CondiŃii tehnologice Termenul (în zile) de la turnare mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.6.părŃile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o rezistenŃă de minimum 2. trebuie să fie îndeplinite şi în cazul rosturilor “neintenŃionate" ce au apărut ca urmare a condiŃiilor climaterice. se recomandă încercări nedistructive. Se recomandă următoarele valori ale rezistenŃei la care se poate decofra: . pe faze.7.4. nelivrării la timp a betonului. Trebuie acordată o atenŃie deosebită elementelor de construcŃie. Viteza de dezvoltare a rezistenŃei betonului se va considera conform tabelului 15.cofrajele feŃelor inferioare la plăci şi grinzi se vor îndepărta menŃinând sau remontând popi de siguranŃă. 13. CerinŃele enunŃate la punctele 13.12..1. funcŃie de temperatura mediului şi viteza de dezvoltare a rezistenŃei betonului. după caz sarcinile pentru care au fost proiectate.. În tabelul 14.. 13.2. Popii de siguranŃă se vor îndepărta atunci când rezistenŃa betonului a atins faŃă de clasă următoarele procente: * 95% pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m. La structurile din beton.chm::/ne012-99. din cauza unor defecŃiuni.. Stabilirea rezistenŃelor la care au ajuns părŃile de construcŃie în vederea decofrării se face prin încercarea epruvetelor de control. * 115% pentru elemente cu deschideri mai mari de 12 m. La aprecierea rezultatelor obŃinute pe epruvetele de control trebuie să se Ńină seama de faptul că poate exista o diferenŃă între aceste rezultate şi rezistenŃa reală a betonului din element (evoluŃia diferită a căldurii în beton în cele două situaŃii.3. atunci când rezistenŃa betonului a atins faŃă de clasă. Tabelul 14.2. Termenul de decofrare (zile) pentru temperatura mediului (oC) +5 Lentă Medie 2 2 1 +10 +15 1 1 Viteza de dezvoltare a rezistenŃei betonului În tabelul 14. 14.2 (capitolul 15).12 m. Tabelul 14.3. * 112% pentru elemente cu deschideri de 6. care după decofrare suportă aproape întreaga sarcină prevăzută în calcul.3. următoarele procente: * 70% pentru elemente cu deschideri de maximum 6 m.1. DECOFRAREA 14. 14. 14. [top] 14. 13. 14. se fac recomandări privind stabilirea poziŃiei rostului de lucru. Trebuie avute în vedere condiŃiile speciale ale decofrării elementelor din beton care au fost supuse îngheŃului în faza întăririi (pentru betonul neprotejat).. 14. Elementele pot fi decofrate în momentul în care betonul are o rezistenŃă suficientă pentru a putea prelua integral sau parŃial. etc. impermeabile.). În tabelele 14.1. * înaintea betonării betonul mai vechi trebuie uscat la suprafaŃă şi lăsat să absoarbă apa după regula “betonul trebuie să fie saturat dar suprafaŃa zvântată"..2.5 N/mmp astfel încât feŃele şi muchiile elementelor să nu fie deteriorate. confecŃionate în acest scop şi păstrate în condiŃii similare elemetelor în cauză conform STAS 1275-88.5.2.htm 16. . * 85% pentru elemente cu deschideri mai mari de 6 m.6. În ANEXA IV. Elementele de construcŃii pot fi decofrate atunci când betonul a atins o anumită rezistenŃă. tratarea betonului. În cazurile în care există dubii în legătură cu aceste rezultate.8. se prezintă recomandări cu privire la termenele minime de decofrare şi de îndepărtare a popilor de siguranŃă precum şi a termenelor orientative de încercare a probelor de beton în vederea stabilirii rezistenŃei betonului.2.13. 14. Page 39 of 122 * înainte de betonare suprafaŃa rostului de lucru va fi bine curăŃată îndepărtându-se betonul ce nu a fost bine compactat şi/sau se va freca cu peria de sârmă pentru a înlătura pojghiŃa de lapte de ciment şi orice alte impurităŃi după care se va uda. etc.2009 .COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .

htm 16. CondiŃii tehnologice Viteza de dezvoltare a rezistenŃei betonului Temperatura mediului (oC) Grinzi cu deschiderea de max.5.4.3. * temperaturii scăzute sau îngheŃului. Principalele metode de tratare/protecŃie sunt: * menŃinerea în cofraje. funcŃie de tipul structurii. condiŃiile de mediu din momentul turnării şi condiŃiile de expunere în perioada de serviciu a structurii.. Tratarea betonului este o măsură de protecŃie împotriva: * uscării premature. 6.4.1.3. [top] 15. * diferenŃelor mari de temperatură în interiorul betonului. în particular..COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .1. se prezintă termenele minime recomandate pentru îndepărtarea popilor de siguranŃă.00 m +5 18 Termenul (în zile) de la turnare Lentă +10 14 +15 9 +5 10 Medie +10 8 +15 5 21 18 12 14 11 7 36 28 18 28 21 14 OBSERVAłII: Termenele prezentate în tabele sunt orientative. Page 40 of 122 Viteza de dezvoltare a rezistenŃei betonului Temperatura mediului (oC) Grinzi cu deschiderea de max.12 m Grinzi cu deschidere >12.chm::/ne012-99.2009 .00 m Grinzi cu deschidere > 6.3. 15.00 m Grinzi cu deschideri de 6. datorită radiaŃiilor solare şi vântului. Acoperirea cu materiale de protecŃie se va realiza de îndată ce betonul a căpătat o suficientă rezistenŃă pentru ca materialul să nu adere la suprafaŃa acoperită. decofrarea urmând a se face pe baza procedurilor de execuŃie (funcŃie de tipul cimentului utilizat..1. 15.1. Tabelul 14.1. Dacă în timpul întăririi betonului temperatura se situează sub + 5oC atunci se recomandă ca durata minimă de decofrare să se prelungească cu aproximativ durata îngheŃului. GENERALITĂłI 15.1.00 m Lentă + 5 + 10 + 15 654 10 8 6 Medie + 5 + 10 + 15 553 654 În tabelul 14. Regulile privind operaŃiunile de decofrare sunt prezentate în ANEXA V.1. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE 15. 15. * stropirea periodică cu apă.12. (în special) zona suprafeŃei trebuie tratată şi protejată o anumită perioadă de timp. menŃinute în stare umedă. * acoperirea cu materiale de protecŃie. ProtecŃia betonului este o măsură de prevenire a efectelor: * antrenării (scurgerilor) pastei de ciment datorită ploii (sau apelor curgătoare). În vederea obŃinerii proprietăŃilor potenŃiale ale betonului. 15. Tratarea şi protejarea betonului trebuie să înceapă cât mai curând posibil după compactare.2. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.1. temperatura mediului exterior) în momentul în care elementele au atins rezistenŃele minime indicate în prezenta reglementare tehnică în funcŃie de tipul de element şi dimensiunile deschiderilor conform punctului 14. * eventualelor şocuri sau vibraŃii care ar putea conduce la o diminuare a aderenŃei beton-armătură (după întărirea betonului).. 6. elementului.

Durata orientativă (în zile) a tratării betonului Dezvoltarea rezistenŃei betonului Temperatura betonului în timpul tratării (oC) CondiŃii de mediu în timpul tratării Elemente expuse indirect razelor solare. se prezintă durata orientativă (în zile) a tratării betonului funcŃie de dezvoltarea rezistenŃei betonului. În tabelul 15.2. tipul şi clasa cimentului. umiditate şi viteza vântului.52.12. * sensibilitatea amestecului (funcŃie de tipul de ciment şi raportul apă/ciment).. c) CondiŃiile atmosferice în timpul şI după turnare Durata de tratare depinde de temperatura mediului ambiant.1. d) CondiŃiile de serviciu. având în vedere că. umiditate sub 80% Elemente expuse razelor solare sau vântului cu viteză medie. cu cât temperatura exterioară este mai scăzută cu atât timpul necesar de tratare este mai mic. În tabelul 15. se prezintă schematic durata de tratare de următorii parametri: * agresivitatea mediului pe timpul duratei de serviciu. Viteza de dezvoltare a rezistenŃei betonului rapidă Clasa de rezistenŃă a cimentului 42.5 R . DURATA TRATĂRII Durata tratării depinde de: a) Sensibilitatea betonului la tratare. Page 41 of 122 * aplicarea de pelicule de protecŃie.. durata tratării diferind în consecinŃă. care influenŃează durata tratării betonului. Temperatura betonului după turnare depinde de temperatura mediului ambiant. TABELUL 15. pentru a se obŃine un amestec mai puŃin sensibil la tratare trebuie în general redus raportul apă/ciment. tipul şi proporŃia aditivilor. ale structurii Cu cât condiŃiile de expunere sunt mai severe cu atât este necesar ca durata de tratare să fie prelungită. funcŃie de clasa de expunere. temperatura betonului şi condiŃiile de mediu în timpul tratării. În figura 15. De asemenea. funcŃie de compoziŃie.chm::/ne012-99.2.5 R Raport apă/ciment < 0. betoanele preparate cu cimenturi de tip II-V compozite. Cele mai importante caracteristici ale compoziŃiei betonului. Betonul cu un conŃinut redus de apă (raport A/C mic) şi care are în compoziŃie cimenturi cu întărire rapidă (R) atinge un anumit nivel de impermeabilitate mult mai rapid decât un beton preparat cu un raport A/C ridicat şi cu cimenturi cu întărire normală. se prezintă aprecieri asupra dezvoltării rezistenŃei betonului funcŃie de raportul apă/ciment şi clasa de rezistenŃă a cimentului.2009 . sunt mai sensibile la carbonatare decât betoanele preparate cu cimenturi portland de tip I..5 mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. 15. tipul şi clasa cimentului. sunt: raportul apă/ciment.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . inclusiv de expunere. dimensiunile elementelor structurale şi proprietăŃile de izolator ale cofrajului.2. * condiŃiile de mediu în timpul tratării betonului.1. umiditate peste 50% Elemente expuse la razele intense ale soarelui sau la o viteză mare a vântului sau la o umiditate sub 50% 5 rapidă medie lentă 10 15 5 10 15 5 10 15 2 2 1 3 3 2 4 4 2 4 3 2 6 4 3 8 5 4 4 3 2 8 6 5 10 8 5 TABELUL 15. care pot accelera uscarea prematură a betonului.htm 16. în cazul folosirii aceluiaşi raport A/C se recomandă prelungirea duratei de tratare pentru primul caz. b) Temperatura betonului În general.1.

1.5 R 32. Pe timp ploios suprafeŃele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilenă atâta timp cât prin căderea precipitaŃiilor există pericolul antrenării pastei de ciment. dar imediat după ce betonul este suficient de întărit pentru ca prin această operaŃie să nu fie antrenată pasta de ciment. printr-o deviere provizorie de cel puŃin 7 zile sau prin sisteme etanşe de protecŃie (palplanşe sau batardouri). În general. aceasta stabilindu-se pentru fiecare caz în parte.6 medie < 0. Efectele aditivilor asupra proprietăŃilor betonului proaspăt sau întărit (prezentate la capitolul 4. de exemplu aditivii mari reducători de apă şi aditivii antrenori de aer. se va face: a) pe baza studiilor elaborate de către institute de cercetare sau de învăŃământ superior. IV 32.1.1.5. să aibă o structură densă chiar şi fără compactare şi să nu segrege. În multe situaŃii cum ar fi: betonul masiv. [top] 16.4. 16. pentru construcŃii de importanŃă deosebită sau excepŃională.se va menŃine umiditatea timp de minimum 7 zile după turnare (cu excepŃia recipienŃilor pentru lichide). Stabilirea compoziŃiei betonului şi verificarea nivelelor de performanŃă stabilite prin proiect în cazul utilizării unei combinaŃii de aditivi. În aceste cazuri se recomandă. condiŃiile de expunere în timpul duratei de serviciu a construcŃiei .2. pentru construcŃii de importanŃă normală sau redusă. Notă: În lipsa unor date referitoare la compoziŃia betonului. are un caracter orientativ.. ProtecŃia betonului se va realiza cu diferite materiale (prelate.42.2. III.5.5 etc. în funcŃie de anotimp şi condiŃiile de expunere.). BETOANE CONłINÂND O COMBINAłIE DE ADITIVI 16. sunt prezentate recomandări privind durata tratării betonului pentru cimenturi de tip I (Portland) şi pentru temperaturi de 5oC.chm::/ne012-99. Betonul preparat cu cimenturi conŃinând şi alte componente decât clincher (tip II 32.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .3.. Materialul de protecŃie trebuie menŃinut permanent în stare umedă. 15.pentru a asigura condiŃii favorabile de întărire şi a reduce deformaŃiile din contracŃie .htm 16. Betonul turnat sub apă trebuie să aibă proprietăŃi speciale în stadiile proaspăt şi întărit. TURNAREA BETONULUI SUB APĂ 16. În tabelul 15. este avantajos să se folosească la prepararea betonului mai mulŃi aditivi. 15. Stropirea cu apă va începe după (2-12) ore de la turnare. de exemplu la 30oC durata tratării poate fi aproximativ jumătate din durata tratării betonului la 20oC. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.0.1. În cazul în care betonul este supus intens la uzură sau structura se va afla în condiŃii severe de expunere.1. 16.1.2. se recomandă creşterea duratei de tratare cu (35) zile. ca durata tratării să crească în medie cu două zile pentru betonul preparat cu cimenturi de tip II. 16. III 32. Betonul ce ar urma să fie în contact cu ape curgătoare va fi protejat de acŃiunea acestora. În cazul în care temperatura mediului este mai mică de +5oC.5 .3. rogojini etc. betonul cu rezistenŃă mare la îngheŃ-dezgheŃ şi la agenŃii de dezgheŃare. funcŃie de consideraŃiile prezentate în prezentul cod. În cazul folosirii unei combinaŃii de aditivi pot fi semnalate schimbări esenŃiale în ce priveşte timpul de priză sau dezvoltarea rezistenŃei în timp. trebuie să aibă consistenŃa necesară de a putea fi pus în operă uşor. Peliculele de protecŃie se aplică în conformitate cu reglementările speciale.) sunt în general cunoscute în cazurile în care se foloseşte un singur tip de aditiv în amestec.5 R toate celelalte cazuri Durata tratării exprimată în tabelul 15. BETOANE CU COMPOZITII SPECIALE SI BETOANE PUSE ÎN OPERA PRIN PROCEDEE SPECIALE 16.2009 . În cazul în care se foloseşte o combinaŃie de aditivi trebuie să se ceară de către utilizator efectuarea de experimentări suplimentare unor institute specializate şi să se consulte producătorii de aditivi asupra compatibilităŃii folosirii lor. strat de nisip. Există cazuri în care folosirea a două tipuri de aditivi este chiar incompatibilă.1. Durata de tratare depinde în mod substanŃial de temperatura betonului. Page 42 of 122 0. Astfel izolarea prin cofraj poate fi o metodă de reducere a timpului de tratare. În cazul recipienŃilor pentru lichide menŃinerea umidităŃii va fi asigurată (14-28) zile. 10oC şi 15oC.2.5 lentă 42.) sau conŃinând anumite tupuri de adaosuri este mult mai sensibil la tratament decât betonul preparat cu ciment de tipul I. la acelaşi raport apă/ciment. în momentul în care se obŃine o rezistenŃă a betonului de 5 N/mmp nu mai este necesară protecŃia.1.4.2. b) pe bază de studii elaborate de către laboratoare autorizate. IV sau V.5 R . Turnarea betonului sub apă se face numai în incinte cu apă stătătoare sau care a fost adusă în această stare prin măsuri corespunzătoare. betonarea cu viteză foarte mică. nu se va proceda la stropire cu apă ci se vor aplica materiale sau pelicule de protecŃie. în funcŃie de tipul de ciment utilizat şi temperatura mediului. faŃă de condiŃiile date în tabel. Se va folosi apa care îndeplineşte condiŃiile de calitate similare cu condiŃiile de la apa de amestecare. 16.12. Stropirea se va repeta la intervale de (2-6) ore în aşa fel încât suprafaŃa să se menŃină permanent umedă. Folosirea concomitentă a mai multor tipuri de aditivi poate influenŃa eficacitatea fiecărui aditiv luat separat asupra proprietăŃilor betonului.

3. 16. La stabilirea compoziŃiei betonului turnat sub apă se fac următoarele recomandări: * ConsistenŃa Pentru betoane turnate sub apă se va folosi o consistenŃă corespunzătoare unei clase T3 sau T4 funcŃie de tehnologia de turnare prin cădere liberă prin tuburi sau prin pompare. În cazuri speciale pe baza unor experimentări de laborator şi a unor proceduri pentru amestecuri special proiectate prin folosirea unor aditivi speciali şi de adaosuri betonul poate fi turnat prin cădere liberă prin apă. capătul inferior al tubului trebuie să fie imersat în beton cu minimum 40 cm în cazul căderii libere a betonului prin tuburi şi cu cca.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . 16.12. 100 cm în cazul pompării acstuia. ConŃinutul în părŃi (ciment + agregate mai mici de 0. * maximum 120 mm pentru betoanele preparate cu aditivi superplastifianŃi. * grosimea stratului de beton să fie maximum 40 cm. ConsistenŃa betonului proaspăt trebuie să fie uniformă pentru a realiza o pompare fluentă a betonului.2009 . * Agregate Pentru a se obŃine o bună lucrabilitate la un raport apă/ciment mic. cu spor de ciment 10-15%). Controlul calităŃii materialelor componente ale dozării şi amestecării este esenŃial pentru realizarea unui beton corespunzător tehnologiei prin pompare.2. În acest caz betonarea se va începe de la un colŃ al fundaŃiei turnându-se un prim strat de beton care iese deasupra nivelului apei şi care se extinde treptat pe întreaga suprafaŃă.2.3. În general se recomandă ca tasarea betonului proaspăt să nu depăşească următoarele valori: * maximum 120 mm pentru betoanele cu aditivi plastifianŃi.. În cazul fundaŃiilor la care săpăturile se execută cu epuismente dacă apa nu se poate evacua complet şi pe fundul gropii rămâne un strat de apă de cca. La prepararea betoanelor pompate este obligatorie utilizarea aditivilor plastifianŃi şi superplastifianŃi.1. În cazul betoanelor pompate pentru a se preveni blocajul furtunelor.2 mm se recomandă să fie în proporŃie de 15-30% faŃă de masa betonului. BETOANE TURNATE PRIN POMPARE 16. 10. impunându-se utilizarea aditivilor mari reducători de apă. 16. La punerea în operă a betoanelor pompate în funcŃie de mediu şi complexitatea lucrării se vor lua toate măsurile în aşa fel încât: * procesul de pompare să se desfăşoare continuu fără întreruperi care favorizează blocarea betonului în conducte. 16.3. * Ciment În general se recomandă majotatea cu cca..1. 16. având în vedere pericolul mai mic de segregare faŃă de amestecurile cu granulozitate discontinuă. În general fracŃiunea fină mai mică de 0. diminuarea pericolului pierderii de ciment prin solubilizare şi pentru a asigura o cantitate suficientă de ciment după o posibilă solubilizare care apare aproape inevitabil.3. turnarea betonului sub apă.htm 16.15 cm grosime.2. Materialele utilizate pentru prepararea betonului turnat prin pompare trebuie să fie dozate şi amestecate în mod corespunzător..5.3.3. 16. Pentru a nu se solubiliza sau segrega betonul se poate turna prin tuburi.3.5. Folosirea cimenturilor cu adaosuri este recomandată pentru betonul turnat sub apă în vederea creşterii rezistenŃei sale la atacul chimic şi reducerii căldurii de hidratare. betonul nu trebuie să conŃină o cantitate mare de apă.. * înălŃimea liberă de cădere a betonului să fie de max. Înainte de începerea pompării betonului conductele de pompare vor fi amorsate cu lapte de ciment având compoziŃia: 2 părŃi ciment şi o parte apă (în unităŃi de masă). Lucrabilitatea betoanelor pompate se va stabili astfel încât procesul de pompare să se realizeze normal şi continuu fără a se depăşi însă valorile limită care condiŃionează realizarea rezistenŃei şi durabilitatea betonului întărit.2. Dimensiunea maximă a agregatelor va fi limitată la 1/3 din diametrul conductei de refulare. * betonul să fie bine compactat prin vibrare.8.5 m. 0. 16. În acest caz se va turna beton cu tasare zero sau uscat (preparat la umiditatea saturată a agregatelor. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. 16.2 mm) se recomandă să fie de minimum 350 kg/mc. 10% dozajul de ciment în comparaŃie cu cerinŃele normale pentru a îmbunătăŃi coeziunea betonului proaspăt. se admite în mod excepŃional.3.3. În cazul agregatelor bine rotunjite se poate admite ca dimensiunea maximă a agregatelor să fie 40% din diametrul conductei. În funcŃie de condiŃiile de transport şi punere în operă se poate utiliza şi o combinaŃie de aditivi dar cu condiŃia efectuării unor studii experimentale preliminare conform punctului 16. 16. Dozajul de ciment se alege pe aceleaşi principii ca şi pentru betoane obişnuite cu unele creşteri datorate consistenŃei betonului şi conŃinutului de părŃi fine. Page 43 of 122 16.C20/25. Turnarea prin tuburi fixe sau mobile trebuie să se facă continuu. amestec compactat fără mijloace suplimentare de compactare se recomandă folosirea de agregate rotunde cu o suprafaŃă netedă.3.. Pomparea betoanelor de altă clasă situată în afara acestui domeniu se va face numai după efectuarea unor încercări experimentale preliminare care să dovedească aplicabilitatea procedeului.3.9.4. ConŃinutul de ciment trebuie stabilit Ńinând seama că un dozaj mare poate provoca fisuri termice.6.7. 16. Se recomandă folosirea unei granulozităŃi continue. În cazul în care nu se folosesc aditivi speciali sau adaosuri nu este admisă căderea liberă a betonului prin apă chiar pe distanŃe foarte scurte. 16. Clasele de beton recomandate pentru realizarea în mod curent prin acest procedeu de punere în operă sunt C8/10.3.4.. Betonarea va continua apoi în uscat prin turnarea betonului deasupra stratului turnat anterior.3.chm::/ne012-99. Se recomandă pentru a nu provoca dificultăŃi la turnare ca dimensiunea maximă a agregatelor să fie de 31 mm.

4. 16.5. 20 mm) când folosesc aditivi superplastifianŃi sau elemente cu armături dese.aditiv superplastifiant pentru betoane de clasă C 25/30 şi consistenŃă T3/T4. Aceasta se va aprecia mai întâi prin efectuarea încercărilor preliminare..4... iar în timpul execuŃiei prin împungerea betonului cu o vergea din oŃel .2 m >2m * Executantul va stabili consistenŃa betonului proaspăt ce trebuie obŃinută la staŃia de betoane. BETOANE TURNATE ÎN COFRAJE GLISANTE 16. CerinŃe de proiect (procedură) Pe probe păstrate în condiŃii standard la vârsta de 28 zile. În cazurile în care se utilizează agregate de concasaj (sorturile 7-16 şisau 16/31) granulozitatea agregatului total se va înscrie în zona imediat superioară (cu conŃinut mai ridicat în părŃi fine) celei indicate normal la dozajul de ciment respectiv.aditiv plastifiant / antrenor de aer pentru betoane cu consistenŃa de max.1 m 1.. iar armăturile sunt rare.4.T3 (tasare 70 20 mm) când punerea în operă a betonului se face cu bena.2 N/mmp la desprinderea de cofraj. 20 mm) când punerea în operă a betonului se face prin pompare. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.3 m 0. gradul de impermeabilitate şi/sau gelivitate prevăzut. . .. 16-31 astfel încât dimensiunea maximă a granulelor de agregat să fie cel mult 1/6 din grosimea elementului de beton ce se glisează.2 N/mmp la desprinderea de cofraj.1. 30 30 25 20 Dimensiunea minimă a secŃiunii elementului < 0. betonul va realiza rezistenŃa corespunzătoare clasei de beton prescrise şi unde este cazul.12 mm.1. în funcŃie de dimensiunea cea mai mică a secŃiunii elementului va fi cuprinsă între limitele indicate în tabelul 16. CerinŃe 16. menŃinerii formei şi consolidării tijelor de susŃinere. . * cca. CerinŃe privind materialele componente şi compoziŃia betonului * Ciment Dacă prin proiect sau proceduri nu sunt prevăzute condiŃii speciale care să impună folosirea altor cimenturi se recomandă utilizarea cimenturilor de tip I (clasa 32.aditivi întârzietor în cazurile în care din diferite motive (transport...beton cu diametrul 10. 3-7.4.1. CerinŃe tehnologice În prima fază de întărire betonul trebuie să atingă rezistenŃele necesare desprinderii de cofraj.4 N/mmp la ieşirea din cofraj. 16.3. adoptarea unor viteze mici de glisare) se depăşeşte durata limită admisă între turnarea a două straturi succesive sau se întrevede realizarea unei rezistenŃe mai mari de 0.4.4. glisare pe timp călduros. T3/T4. Page 44 of 122 16. 16.0.. * Agregate În general se vor folosi agregate de balastieră.4.4.2.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .1. * Aditivi În vederea îmbunătăŃirii lucrabilităŃii betonului proaspăt şi ale caracteristicilor de rezistenŃă şi durabilitate ale betonului întărit se impune folosirea unuia din următoarele tipuri de aditivi: .1. sorturile 0-3.T4 (tasare 120 Temperatura betonului proaspăt la locul de punere în lucrare. 10 5 5 5 max. TABELUL 16. 0.12. CerinŃe pentru betonul proaspăt * ConsistenŃa betonului la locul de punere în lucrare va fi de: .1.htm 16.4.2009 . se va evita asocierea cu un alt tip de aditiv. La stabilirea vitezei de glisare se vor lua în considerare timpul necesar atingerii unei rezistenŃe de: * 0. 7-16. să se realizeze condiŃiile impuse la locul de turnare.15.5) cu excepŃia perioadelor de timp friguros când este recomandată folosirea cimenturilor fără adaosuri tip I cu clasa 42.3. astfel încât Ńinând seama de condiŃiile de mediu şi de durata totală de transport până la punerea în operă.chm::/ne012-99.1.T3/T4 (tasare 100 ... Temperatura betonului proaspăt (oC) min.1.

astfel încât să se asigure o bună legătură între straturi şi deci.4. 15 cm grosime. * transportul betonului pe verticală se va face cu bene ridicate cu macaraua. * transportul betonului de la staŃie până la locul de punere în operă se va face cu autoagitatorul.4. b) Straturile următoare se execută la fel ca cel de mai sus.. În elementele masive de beton care nu sunt supuse la solicitări importante se pot îngloba bolovani de piatră. În condiŃii normale de temperatură. de condiŃiile de mediu şi de viteza de glisare .4.5.5. CompoziŃia betonului se va stabili pe bază de încercări preliminare.4. Executarea va lua toate măsurile tehnico-organizatorice pentru ca operaŃia de glisare să se desfăşoare continuu şi în bune condiŃii. În cazul utilizării pompelor de beton. * betonul se va descărca prin mijloace de transport pe orizontală (roabe.4. Peste acesta se toarnă al doilea strat de beton de cca. de preferinŃă cu jet de apă sub presiune. de complexitatea şi durata operaŃiilor ce trebuie executate imediat înaintea turnării betonului.4.4.3. care se succed la intervale de timp . trebuie să fie curăŃaŃi şi spălaŃi. La executarea betonului ciclopian trebuie respectate următoarele reguli: a) Se toarnă un prim strat de beton în grosime de 25 cm care se bate cu maiul. şi de maxim 30% în cazul folosirii betonului de clasă mai mare ca C 4/5. descărcarea se poate face direct în cofrajul glisant.chm::/ne012-99. Turnarea betonului se va face în straturi orizontale uniforme de 20. în care se îndeasă prin batere cu maiul de lemn.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .4.. Bolovanii ce urmează a fi înglobaŃi trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: a) nu trebuie să aibă crăpături. la ultimul strat se va realiza o acoperire cu beton de cel puŃin 20 cm. realizându-se betonul ciclopian. În acest scop se va corela ritmul de preparare. Compactarea betonului se va face prin vibrare cu vibratoare de interior...3.4.12. se vibrează cu pervibratoare.4.4. Aceasta poate fi redusă până la 5 cm pe oră în cazuri excepŃionale (condiŃii de timp friguros. Page 45 of 122 În cazurile în care la betoane preparate cu aditivi plastifianŃi / antrenori de aer sau superplastifianŃi apare necesară şi prelungirea duratei de menŃinere a betonului în stare proaspătă atunci pe lângă aditivul de bază se poate adăuga un aditiv întârzietor însă numai pe bază de încercări prealabile şi cu acordul unui institut de specialitate.5.2.aditivi). 16. continuitatea elementului.25 cm/oră. eventuale intemperii).3. În medii cu agresivitate chimică sau când se impun condiŃii de impermeabilitate nu este permisă utilizarea betonului ciclopian la realizarea elementelor de construcŃii. 16. zone de lucru aglomerate.1.4. pompe de beton.2. boburi. după ieşirea din cofrajul glisant betonul va fi menŃinut în stare umedă minimum 7 zile şi protejat de acŃiunea razelor solare şi a vântului minimum 24 ore.4. distanŃa dintre bolovani va fi cea minimă necesară introducerii pervibratorului cu care se efectuează compactarea betonului în care se înglobează bolovanii.. În perioada de timp friguros se vor lua măsuri de protecŃie astfel încât betonul recent decofrat să se menŃină la o temperatură de +10.5.4.25 cm grosime. c) raportul dintre dimensiunea maximă şi minimă nu trebuie să depăşească 2. 16..1.stabilite în funcŃie de compoziŃia betonului. inclusiv pe baza recomandărilor efectuate în prezenta reglementare tehnică. tomberoane) şi repartiza uniform în cofrajul glisant. 16. 16. transport şi punere în operă a betonului cu viteza de glisare.2. bolovanii ieşiŃi în afară cu cel puŃin jumătate din volumul lor. 16. d) roca din care provin să fie stabilă şi negelivă.4.2.2009 ..4.1.5. materiale componente .htm 16.5. 16. de către o echipă instruită special în acest scop. pentru mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. b) dimensiunile nu trebuie să depăşească 1/6 din cea mai mică dimensiune a elementului de construcŃie.5.15oC timp de minimum 3 zile de la turnare sau pe bază de proiect conform normativ C 16/84/ 16. bolovanii sau blocurile aşezate la o distanŃă de cel puŃin 20 cm de marginea masivului. 16.5. 16. EXECUTAREA BETOANELOR CICLOPIENE 16. Tratarea ulterioară a betonului 16. În toate cazurile se va Ńine seama şi de recomandările formulate în capitolul 15 “Tratarea betoanelor". 16.3. 16. Acolo unde este cazul se va suplimenta cu compactarea manuală cu şipci/vergele etc.. în rosturile de lucru orizontale.4. skipuri. c) La betonarea fundaŃiilor masive se vor lăsa.. Punerea în operă a betonului 16.4. etc. Prepararea şi transportul betonului Prepararea şi transportul betonului destinat executării construcŃiilor prin metoda cofrajelor glisante se va face conform recomandărilor efectuate la capitolul 12 precum şi a precizărilor ce urmează: * trebuie să se Ńină seama de posibilele efecte pe care le pot avea aditivii (conform capitolului 4. ProporŃia de bolovani înglobaŃi este de maximum 50% din volumul elementelor de construcŃie. Viteza de glisare în condiŃii normale de temperatură şi de lucru va fi cuprinsă între 10.5. e) înainte de a fi introduşi în beton. Ńinând seama de condiŃiile d emediu. în cazul folosirii betonului de clasă până la C 4/5 inclusiv.

Controlul exterior Controlul exterior . Betonul se va vibra sau se va bate cu maiul între pietre fără a le disloca însă din masa betonului. Controlul cuprinde acŃiunile şi deciziile esenŃiale ca şi verificările ce trebuie făcute în conformitate cu reglementările tehnice specifice pentru a asigura satisfacerea tuturor cerinŃelor specificate.chm::/ne012-99.3. Controlul de conformitate este în general o parte din controlul exterior şi se efectuează de către organisme independente autorizate pentru efectuarea activităŃii de certificare a calităŃii produselor folosit în construcŃii conform HG 728/94.12. la cererea investitorului.1. Controlul de calitate se poate face astfel: autocontrol * control interior → control intern → control ierahic ↓ control extern (CQ) * control exterior.1. GeneralităŃi Pot fi identificate trei sisteme de control. ale experŃilor tehnici atestaŃi. 17.3. PROCEDEE DE CONTROL A CALITĂłII ÎN CONSTRUCłII 17.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .1.2. betonul proaspăt şi betonul întărit. Controlul producŃiei şi execuŃiei Prin controlul producŃiei şi execuŃiei se înŃeleg toate măsurile necesare pentru menŃinerea la un nivel corespunzător a calităŃii betonului în conformitate cu cerinŃele specificate. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. Ea include inspecŃiile în diferite etape ale producerii / punerii în lucru a betonului şi determinările (utilizarea şi interpretarea rezultatelor) privind echipamentul. e) Nu se admite aşezarea bolovanilor în amestecul de beton care a început să facă priză.1. beton armat.1. Acest control este exercitat: * din iniŃiativă proprie (proceduri interne de control). [top] 17.1.. FrecvenŃa şi intensitatea controlului depind de consecinŃele cauzate de unele posibile erori în diferite stadii ale procesului de execuŃie / producŃie a betonului şi se stabilesc prin programe de control ale factorilor implicaŃi. * în conformitate cu reguli externe stabilite de investitor sau de către o organizaŃie independentă. inclusiv a pietrelor se va curăŃa. 17.2009 . precum şi ale proprietarilor. * control de conformitate.2.1. materialele componente. d) Nu se recomandă stropirea bolovanilor cu lapte de ciment înainte de introducerea lor în beton.1. 17. Page 46 of 122 asigurarea unei bune legături. Controlul interior Controlul interior este desfăşurat de către producător şi/sau executant. executanŃilor. 17.1. Controlul calităŃii lucrărilor de execuŃie se face având ca bază Legea 10 privind calitatea în construcŃii din 1995. uda şi se va aşterne un strat de mortar de ciment de cca.1. ObligaŃiile şi răspunderile ce revin investitorilor. La reluarea turnării întreaga suprafaŃă a betonului. 17.1. proiectanŃilor. Controlul de conformitate Controlul de conformitate este exercitat pentru a verifica dacă funcŃionarea unei unităŃi sau a producŃiei se desfăşoară în conformitate cu regulile stabilite.2.. 17. CLASIFICAREA CONTROLULUI 17. administratorilor şi ale utilizatorilor construcŃiilor sunt stipulate în Legea calităŃii. 2-3 cm de aceeaşi clasă cu a betonului.1. specialiştilor verificatori de proiecte. 17. ale responsabililor tehnici cu execuŃia. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR Domeniu şi obiective Această reglementare tehnică prevede măsurile minime obligatorii necesare controlului execuŃiei structurilor din beton.2. HG 925/95 şi HG 766/97. Controlul exterior poate consta din: * verificarea măsurilor de control interior (atâta timp cât acestea sunt în conformitate cu procedurile de verificare de control exterior) sau * procedee de verificare suplimentare independente de sistemele de control interior. funcŃie de părŃile care le exercită fiind definite obiective diferite pentru fiecare sistem. f) Contactul între bolovani şi eventuale armături de siguranŃă nu este permis.htm 16.1. fiecare în domeniul său din cadrul activităŃii de construcŃii.controlul care se efectuează asupra unei întreprinderi de către un organism independent de acesta.

personal) pentru realizarea inspecŃiilor şi determinărilor. punctul A. tratare. conform pct. punctul B. punctul A. Metodele de încercare sunt reglementate prin standardele SREN 196-1. 196-4. 17. Procedurile de control al producŃiei şi/sau execuŃiei întocmite de executant vor fi verificate de un investitor sau un organism autorizat. ca parte a controlului de conformitate. * conŃinutul de ciment. betonarea. 196-6. * sursa de apă de amestecare. 196-7. agregate. De exemplu pot fi consemnate următoarele: * numele producătorilor (furnizorilor) de ciment. 196-5. 196-21. 196-2. În ambele cazuri trebuie să se dispună de dotări corespunzătoare (echipament. conform prevederilor din ANEXA VI.1. funcŃie de natura lucrărilor (producŃie. betonare.sau printr-un organism independent (control exterior). * consistenŃa betonului.)..3. * numărul (seria) bon livrare-transport-primire. descărcarea.1. * înainte de utilizare. reglementările şi cerinŃele specifice. aditivi şi adaosuri.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI ..2..1. c) Controlul calităŃii aditivilor Verificarea caracteristicilor aditivilor se va face conform prevederilor din ANEXA VI. * numărul (seria) documentelor de livrare şi certificare a calităŃii pentru ciment.1..2009 . 17.1. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.2. 196-3. * raportul apă/ciment al betonului proaspăt. trebuie consemnate sub forma unor procese verbale sau în alte tipuri de documente.1.. * programarea şi etapele punerii în operă şi tratării betonului. * densitatea betonului proaspăt. echipamentelor.1..5. agregate. * cantitatea de apă.1. b) Controlul calităŃii agregatelor Verificarea calităŃii agregatelor se va face: * la aprovizionare. conform prevederilor din ANEXA VI. conform prevederilor din ANEXA VI. Verificarea calităŃii adaosurilor se va face conform prevederilor din ANEXA VI.12. * data şi ora la care s-au prelevat probe. Controlul materialelor constituente. punctul B.1.1. Page 47 of 122 Controlul producŃiei şi/sau execuŃiei poate fi efectuat de executant cu asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinŃelor printr-un sistem de calitate conceput şi realizat prin personal propriu.chm::/ne012-99. conform celor precizate la punctul 4.4.1.. adaosuri şi aditivi. d) Controlul calităŃii adaosurilor (cenuşă de termocentrală) Utilizarea cenuşilor de termocentrală se poate face numai pe baza unor avize speciale. (în ambele cazuri se va Ńine seama şi de precizările făcute la punctul 4. conform prevederilor din ANEXA VI. Metodele de încercare sunt reglementate în STAS 4606-80... etc.3.) (control interior) . * numărul de probe. tratarea betonului. Date relevante asupra controlului producŃiei în staŃii de betoane sau controlul execuŃiei pe şantiere. Toate abaterile de la procedurile specificate în ceea ce priveşte transportul. execuŃia lucrărilor şi betonul vor fi supuse controlului pentru a se verifica conformitatea lor cu procedurile..1. trebuie consemnate şi raportate responsabililor cu executarea lucrărilor. punctul A. aparatură. (la aprovizionare) şi B 3 (înainte de utilizare). etc. Încercările şi determinările efectuate în cadrul controlului producŃiei şi/sau execuŃiei pot fi luate în considerare pentru controlul de conformitate. * înainte de utilizare. executării şi proprietăŃilor betonului Materialele constituente.htm 16. compactarea.2.1. InformaŃii suplimentare în cazul betonului marfă (gata preparat): * numele furnizorului. punctul A. * temperatura şi condiŃiile atmosferice în timpul betonării şi tratării betonului. etc. a) Controlul calităŃii cimentului Verificarea calităŃii cimentului se va face: * la aprovizionare. cu responsabili tehnici cu sarcini specifice. echipamentul.

* asigurarea unui personal instruit. . * dimensiunea distanŃierilor.1. operaŃia de control va Ńine seama de prevederile din ANEXA VI.1. compactării şi tratării betonului În timpul acestor operaŃii.5. * rezultatele şi concluziile verificărilor efectuate până la această fază.2. şi va verifica dacă sunt în condiŃii de funcŃionare corespunzătoare conform reglementărilor specifice.3.. Ńinând seama de acŃiunea betonului asupra cofrajelor. pct. punctul A. C. măsurile de compactare şi tratare funcŃie de consistenŃa specificată a betonului.1.: . * măsuri speciale în cazul rosturilor de lucru. * recepŃionarea calitativă a betonului. * viteza de turnare. * condiŃiile necesare unui transport eficient. punctul 11. .1.chm::/ne012-99. * tratarea suprafeŃei cofrajelor. Producătorii şi utilizatorii de betoane trebuie să respecte frecvenŃa şi măsurile ce se adoptă în cazul controlului calităŃii materialelor şi betoanelor prevăzute în anexa VI. A.12.6.1. * stabilitatea cofrajelor. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. . Controlul înainte de punere în operă a betonului Înainte de punere în operă a betonului.. alungirea la rupere). Plasele sudate vor fi verificate conform SpecificaŃiilor tehnice privind cerinŃe şi criterii de performanŃă pentru oŃeluri utilizate în construcŃii Ńinându-se seama şi de prevederile din ANEXA VI. etc.2009 . * tratarea rosturilor înainte de turnare. * Pentru fiecare cantitate şi sortiment aprovizionat. * măsuri speciale în cazul turnării în condiŃii de vreme rece sau călduroasă.. 17. amestecării. 17.verificarea prin îndoire la rece. descărcare şi turnarea betonului.. inspecŃia trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte esenŃiale: * menŃinerea omogenităŃii betonului în timpul transportului şi punerii în operă. * distribuŃia uniformă a betonului în cofraj. f) Controlul calităŃii armăturilor * Armăturile vor fi verificate conform SpecificaŃiei tehnice privind cerinŃe şi criterii de performanŃă pentru oŃeluri utilizate în construcŃii. * asigurarea unor măsuri pentru situaŃii accidentale.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . inspecŃiile trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte esenŃiale: * geometria cofrajului şi poziŃionarea armăturii. şi D. * integritatea cofrajelor pentru a împiedica scurgerea pastei de ciment. cântăririi.2.examinarea conŃinutului documentelor de certificare a calităŃii şi compararea datelor înscrise în certificat cu cerinŃele reglementate pentru produs. FrecvenŃa şi măsurile ce se adoptă în cadrul controlului calităŃii betonului sunt prezentate în anexa VI. pct. * curăŃirea armăturilor de impurităŃi şi substanŃe care ar slăbi aderenŃa. Controlul echipamentelor va asigura condiŃiile necesare stocării. Controlul în timpul transportului. Page 48 of 122 Notă: În cazul în care la prepararea betonului nu se foloseşte apa din reŃeaua de apă potabilă este obligatoriu controlul calităŃii apei pentru îndeplinirea condiŃiilor tehnice prevăzute în STAS 790/84.5. e) Controlul calităŃii cofrajelor Este prezentat la capitolul 11. * înălŃimea maximă de cădere a betonului. * înlăturarea impurităŃilor şi substanŃelor de orice natură de pe suprafaŃa cofrajelor în contact cu betonul. * compactarea uniformă şi evitarea segregării în timpul compactării.examinarea aspectului.htm 16.2. * durata între etapele de amestecare. limita de curgere.1.verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenŃa la rupere.

1. 17. Ca parte a verificării. b) În scopul analizării conformităŃii rezistenŃei betonului utilizat într-o structură.conformitatea bazată pe probele prelevate din lot: .2. 17.1.2.3. încercări nedistructive. dar cel puŃin o probă pe zi de turnare.2. parte de structură (fundaŃie. betonul trebuie împărŃit în loturi pe care se analizează conformitatea. punctul 17).2. Verificarea poate fi efectuată de investitor sau reprezentantul autorizat al acestuia. care verifică dacă sunt îndeplinite condiŃiile formulate la controlul producŃiei şi dacă rezultatele determinărilor îndeplinesc proprietăŃile cerute betonului. se prezintă în detaliu verificările ce trebuie efectuate în diferite etape ale execuŃiei. 17. atunci verificarea de conformitate se efectuează având în vedere următoarele aspecte: mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. trebuie efectuare încercări suplimentare (prelevări de carote. se prezintă criteriile de conformitate pentru rezistenŃa la compresiune a betonului. Planul de prelevare şi criterii de conformitate pentru rezistenŃa la compresiune a betonului A.2.2.). nivel al unei clădiri sau grup de grinzi / sau stâlpi / sau pereŃi structurali ale unui nivel).se aplică acelaşi plan de prelevare şi criterii de conformitate cu cele prezentate la punctul anterior.(ANEXA VI.2.htm 16.2. Planul de prelevare şi criterii de conformitate în cazul utilizării betonului livrat de staŃie Planul de prelevare şi criteriile de conformitate în cazul în care este folosit betonul preparat în staŃii se face având în vedere 2 opŃiuni: OPłIUNEA 1 .2. B. corpul de control poate efectua determinările pe epruvete prelevate de acesta în timpul producŃiei (execuŃiei) pentru a verifica rezultatele controlului producŃiei. Şi în acest caz trebuie verificate dacă rezultatele determinărilor efectuate în cadrul controlului producŃiei răspund cerinŃelor impuse betonului. * nu mai mult de un anumit volum funcŃie de clasă (conform ANEXEI VI. Criteriile de conformitate pentru alte caracteristici ale betonului precum şi pentru materialele componente se efectuează conform unor reglementări specifice avându-se în vedere şi prevederile menŃionate în anexa VI.2009 .12. Ca parte a acestei verificări..3.) . Se aplică Criteriul 2 de conformitate.2. punctul D. Page 49 of 122 * metode de tratare şi durata tratării betonului funcŃie de condiŃiile atmosferice şi evoluŃia rezistenŃei.. Plan de prelevare şi criterii de conformitate în cazul betonului preparat în betoniere mobile (de şantier) a) Verificarea de conformitate trebuie să se bazeze pe contractul între executant şi investitor. nu au fost efectuate determinări. CAZUL 3: Verificarea efectuată de investitor. Se aplică Criteriul 1 de conformitate conform punctului 17. La pct. d) Pentru fiecare lot trebuie luate cel puŃin 6 probe. lotul poate fi stabilit de acesta. se pot preleva 3 probe.2. În acest caz verificarea criteriilor de conformitate este efectuată de un corp de control acreditat de stat (organism independent de certificare a calităŃii produselor folosite în construcŃii). În cazul în care rezultatele determinărilor nu îndeplinesc condiŃiile de conformitate.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .a. Se vor avea în vedere prevederile normativelor C 54/81 şi C 26/85.2.. prelevarea probelor se va face la locul de punere în operă. În cazul în care betonul are o clasă de rezistenŃă C < C 16/20 şi pentru loturi până la 50 mc. Proba de control va fi numită pe scurt “probă" şi reprezintă cantitatea de beton necesară pentru obŃinerea unui rezultat (medie pe 3 cilindri / cuburi). Mărimea unui lot de beton trebuie să fie: * betonul turnat pentru fiecare clasă de beton.2.chm::/ne012-99.. CAZUL 2: Verificarea efectuată de a terŃa parte.3. * evitarea unor eventuale deteriorări ce pot apare ca urmare a unor şocuri sau vibraŃii asupra betonului proaspăt. În ANEXA VI. investitorul poate testa epruvetele prelevate de el însuşi pentru a verifica rezultatele controlului producŃiei.2. Criteriile de conformitate pentru rezistenŃa la compresiune sunt prezentate la punctul 17. 17.2. în cazul unor defecte de execuŃie.1. etc. poate fi efectuat prin unul din următoarele sisteme: CAZUL 1: Verificarea efectuată de producătorul de beton sau de executant. influenŃei unor condiŃii atmosferice sau în oricare cazuri în care există dubii cu privire la realizarea rezistenŃei.2. Sisteme de verificare Controlul pentru betonul preparat în staŃiile / fabricile de beton precum şi pentru betonul preparat / utilizat pe şantier. Criterii de conformitate Verificarea îndeplinirii nivelelor de performanŃă prin aplicarea criteriilor de conformitate trebuie să se facă de către producătorii de beton. Verificările pot fi efectuate de laboratoare autorizate în conformitate cu Ordinul 31/N/95 al ISC-MLPAT şi HG 766/97. c) Volumul total de beton pentru un lot trebuie astfel ales încât să fie asigurate condiŃiile de omogenitate şi uniformitate a compoziŃiei. Când conformitatea betonului livrat de la staŃie a fost verificat de a terŃa parte şi când verificarea se bazează pe 15 rezultate. utilizând personal calificat corespunzător. În cazul în care determinările de acceptibilitate se fac de investitor. executanŃi (control interior) şi/sau prin controlul exterior / de conformitate.

3.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .valoarea medie a rezistenŃelor obŃinute . punctul C 2. Probele trebuie prelevate pentru fiecare tip de beton produs (în condiŃii care cer o uniformitate a producŃiei) conform tabelului 17. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. λ şi K . 17.2.1. rezistenŃa betonului de clasa C < C 16/20 putând fi considerată satisfăcătoare dacă: (semnificaŃiile indicilor xmin. RezistenŃa trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: .a.2.3.1. conformitatea betonului utilizat. x3. preparat în staŃie poate fi stabilită pe baza unei declaraŃii (certificat de calitate) făcută de producătorul betonului dacă: * conformitatea betonului produs este verificată la staŃie de a terŃa parte.48 pentru oricare număr de probe 6 (beton de clasa C 16/20). determinată pe cilindri sau cuburi. OPłIUNEA 2 . * betonul furnizat prezintă rezultate satisfăcătoare în timpul producerii şi la locul de punere în operă. respectiv ANEXA VI. * clasa de rezistenŃă a betonului este C < C 8/10.2. Conformitatea este asigurată dacă rezultatele determinărilor satisfac cerinŃele CRITERIULUI 1.1.) luând valoarea λ = 1.2..Conformitate bazată pe certificatul de calitate a betonului: .). pe probe prelevate din acelaşi tip de beton în ultimele 7 zile ale producŃiei.. TABELUL 17.2. în condiŃiile de volum şi de producŃie indicate în tabel.htm 16.chm::/ne012-99. fck sunt prezentate la punctul 17. Criterii de conformitate pentru rezistenŃa la compresiune CRITERIUL 1 Acest criteriu se aplică în cazul în care conformitatea este verificată considerând rezultatele a 6 sau mai multe probe notate X1.2009 . X2.).2. * în cazul în care se folosesc 3 probe se aplică Criteriul 2.12.valoarea minimă a rezistenŃelor obŃinute .3.abaterea standard fck .. **) în cazul în care nu se specifică alte condiŃii de prelevare..constante ce depind de numărul de probe şi gradul de asigurare cerut (tabelul 17. unde: .2.. Volum beton Clasa de rezistenŃă Numărul de probe 8/10 [1 / 100 mc]**) dar nu mai mult de 6 probe pe zi 1 / zi *) (schimb) > 8/10 [1 / 50 mc]**) dar nu mai mult de 15 probe pe zi FrecvenŃa minimă ObservaŃii: *) se vor face prelevări cel puŃin o dată pe zi (schimb) pentru fiecare tip de beton. cu acceptul scris al invesitorului.2) n = numărul de probe de control Tabelul 17.2.2.Xn.în anumite cazuri.rezistenŃa caracteristică la compresiune a betonului la 28 zile (clasa betonului). .3.. (conform punctului 17. Page 50 of 122 * se aplică Criteriul 1 (prezentat la punctul 17. C) Plan de prevelare şi criterii de conformitate în cazul producerii betonului în staŃii atestate Verificarea de conformitate în clasa betonului trebuie efectuată pe baza unui contract între executant şi producătorul betonului.

X3.. sunt prezentate în Tabelul I. caracterizate prin căldură de hidratare limitată.2.chm::/ne012-99.87 1.R.3. Cimenturi confiorm standardelor naŃionale S.CARACTERIZARE 1. X2. conform SR 3011.67 1.1. Page 51 of 122 n 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 CRITERIUL 2 λ 1.1.1. respectiv tipurile de ciment ce se pot teoretic produce. • cimenturi hidrotehnice. Sorturile.52 1. grupate astfel: • cimenturi Portland fără adaos.2.1. conform SR 3011. Cimenturi conform standardelor profesionale S. şi cimenturile produse conform STAS este prezentată în Tabelul I.62 1.12.1. caracterizate prin rezistenŃe iniŃiale şi finale mari. ANEXE ANEXA I. NOTĂ: În cazurile în care se dispune de mai puŃin de 3 rezultate se consideră realizată clasa betonului dacă rezistenŃa medie obŃinută pe oricare serie de probe îndeplineşte relaŃia: pentru clase de beton C C 16/20 pentru clase de beton C > C 16/20 unde . Sorturile.72 1.77 1.R. conform SR 388. unde este considerată valoarea medie a rezultatelor obŃinute. 1. Se disting următoarele grupe de cimenturi: mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. • cimenturi cu rezistenŃă la agresivitatea apelor cu conŃinut de sulfaŃi. reprezintă cimenturile pentru lucrări curente. CorespondenŃa orientativă între tipurile uzuale de ciment care se produc conform noilor standarde S.1. la care nu se impun cerinŃe speciale.2009 . RezistenŃa la compresiune în acest caz trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: . 2. Prelevarea de mai puŃin de 3 probe se face numai în cazuri bine justificate pentru volume mai mici de 20 mc de beton preparat şi pus în operă şi numai cu acordul scris al invetitorului.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .htm 16.conform SR 1500.58 1.48 K 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 Acest criteriu se aplică în cazul în care conformitatea este apreciată considerând rezultatele a 3 probe: X1..55 1. respectiv tipurile de ciment din această categorie sunt prezentate în Tabelul I. • cimenturi compozite (cu adaos) .rezistenŃa medie obŃinută pe oricare serie de probe. 1.. SORTIMENTE DE CIMENTURI .P. [top] 18.50 1.

. Ciment alb şi cimenturi colorate.htm 16. furnal 32. La stabilirea domeniului de utilizare pentru aceste cimenturi se vor lua în considerare (pe lângă rezultatele studiilor şi încercărilor de laborator) şi prevederile din prezentul cod.5.5 furnal 32. ADAOS % TIP CLASE DE REZISTENłĂ 32.5. 42. • Cimenturi colorate conform S. fabricate fie după prenorma europeană ENV 197. 3.R. 3. 32.42. 42. 42. Cimenturi agrementate 3. 42. 7055.5. 52. 32. 52.1. • Ciment alb . 32. 52.. Acestea trebuie agrementate conform legislaŃiei în vigoare.conform S.chm::/ne012-99.5R.5R.5R 6 20 amestec de zgură.5.5.12.5R. 52. cenuşă puzzolană.1.P.2009 . 4. CIMENT COMPOZIT VA Ciment compozit SR 1500 18 30 32. • cimenturi cu adaos de calcar dolomitic sau zgură.5.5R. 4-97.5R. 42. TIPURI DE CIMENT CONFORM STANDARDELOR NAłIONALE S.5. calcar SR 1500 21 35 zgură granulată de furnal puzzolană naturală calcar 32. CIMENT PUZOLANIC IV A Ciment puzzolanic SR 1500 11 35 32.5R termocentrală puzzolană naturală calcar amestec de: zgură.42.2.R. Aceste cimenturi pot fi folosite la realizarea de betoane (microbetoane) decorative pe bază de studii elaborate de institute de cercetare şi de învăŃământ superior.5R.5.5.5.1. • cimenturi aditivate (cu sau fără adaos). 42.5.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .5R. Tabelul I.5R TIP SORT SR CIMENT PORTLAND (FĂRĂ ADAOS) I Ciment Portland SR388 - CIMENTURI COMPOZITE (CU ADAOS) II A-M II A-S II A-V II A-P II A-L II B-M II B-S II B-P II B-L Ciment Portland compozit Ciment Portland cu zgură SR 1500 Ciment Portland cu cenuşă Ciment Portland cu puzzolană naturală Ciment Portland cu calcar Ciment Portland compozit Ciment Portland cu zgură Ciment Portland cu puzzolană naturală Ciment Portland cu calcar CIMENT DE FURNAL III A Ciment de furnal SR 1500 36 65 zgură granulată de furnal puzzolană şi cenuşă zgură granulată de furnal+ puzolană + cenuşă zgură granulată de 32. 32.5.5. ANEXA I. Pe piaŃa cimenturilor pot apare şi alte tipuri de cimenturi. fie cimenturi speciale fabricate la cerere. CIMENTURI CU CĂLDURĂ DE HIDRATARE LIMTATĂ HI H II/ A-S H II/ B-S Ciment cu zgură Ciment fără adaos SR 3011 6 20 21 35 mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. cenuşă puzzolană calcar zgură granulată de 32. • cimenturi cu adaos pentru drumuri (inclusiv varianta aditivat). 32.1. Page 52 of 122 • cimenturi fără adaos tip BS 12-78.5. cenuşă de 52.5R.

5 SR I 32.5.5 SR A 35 Hz 35 SR 35 3011 Pa 50 / Pa 55 H 35 3011 S. 42.2009 .5 R 388 I 52. Ori de câte ori există dubii cu privire la domeniul de utilizare a unui ciment se va solicita colaborarea unui instritut de cercetare sau de învăŃământ superior.chm::/ne012-99. 52.5 mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.5. Page 53 of 122 H III A SR I SRII/ A-S SR II/ A-P SR II/ B-S SR III/ A Ciment fără adaos Ciment cu zgură Ciment cu puzzolană Ciment cu zgură Ciment cu zgură SR 3011 36 65 6 20 6 20 21 35 36 65 zgură granulată de furnal puzzolană naturală 32.40 32.1. II/A-S 32.5 R I 42.52.5.R.3-0. Tabelul I. 20 32.5R.1.5R. 2.5 Hz . CorespondenŃa prezentată la punctele 3 şi 4 este conform SR 388/95. 3.A SP 6 : 1995 zgură + romatan NSF 35-40 0. TIPURI DE CIMENT CONFORM STANDARDELOR PROFESIONALE S.3.5.5* 42. 42.12.P. 52. crt OBSERVAłII: 1.5R I-A SP 5 : 1995 romatan NSF 0.1.5/I 52.5R. 42.R. 4. 5.4 CD SP 7 : 1995 zgură max. 2.5/I 42.5R 42. 7.5.. CU CIMENTURILE STAS Cimenturi produse conform S. TIP 1. ANEXA I. 1500 Corespondent aproximativ cu ciment STAS TIP Pa 35 Pa 40 / Pa 45 388 STAS 1500 Nr.52. 52.5.5 R H I 32.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .5 3011 SR II / A-S 32. 6. 42. zgură granulată de furnal CIMENTURI CU REZISTENłĂ LA AGRESIVITATEA APELOR CU CONłINUT DE SULFAłI ANEXA I.5. CORESPONDENłĂ ORIENTATIVĂ A CIMENTURILOR PRODUSE CONFORM S..5R BS 1278 SP 3 : 1995 - - 32.4 .htm 16.R.0.5 3011 H II / A-S 32. STANDARD PROFESIONAL SP ADAOS SAU/ŞI ADITIV TIP % TIP CIMENT (simbol) SORTUL DE CIMENT Ciment Portland cu adaos de calcar dolomitic Ciment Portland Ciment Portland aditivat Ciment hidrotehnic aditivat Cimenturi pentru drumuri cu adaos CLASE DE REZIS-TENłĂ Pcd SP I : 1994 calcar dolo-miti max.

fiind cea prevăzută în B. AFLATE ÎN CLASELE DE EXPUNERE 1 ŞI 2A. 52.5. Tabelul I. Alte cimenturi speciale.RezistenŃă iniŃială mare * .5R. BETON ARMAT ŞI BETON PRECOMPRIMAT. diguri. b) elemente de construcŃii care sunt expuse la îngheŃ în stare saturată cu apă de exemplu: decantoare. STABILIREA TIPULUI DE CIMENT PENTRU BETON SIMPLU. I. CondiŃiile de executare şi/sau caracteristicile elementelor Clasa de beton Tipul de beton Tip de ciment mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.. sau 2. 1.3. Stabilirea tipului de ciment se face Ńinând seama de următoarele criterii: • condiŃiile de serviciu şi expunere.52. I. IV.2009 . Page 54 of 122 CD .2. îmbrăcăminŃi rutiere sau alte lucrări speciale se va Ńine seama şi de prevederile reglementărilor în vigoare corespunzătoare fiecărui caz în parte.2. DOMENII ŞI CONDIłII DE UTILIZARE ALE CIMENTURILOR 1. rezervoare.htm 16..A Cimenturi pentru drumuri cu adaos aditivat SP 8 : 1995 zgură + romatan NSF 40 0.4 42.. CondiŃii de execuŃie luate în considerare se referă la lucrări executate în condiŃii normale.Aditivat R . crt.2. 1.12.2. La elaborarea proiectelor se va preciza tipul de ciment care urmează a fi utilizat Ńinând seama de precizările de la punctul 2.1. 2. PREVEDERI GENERALE 1.5.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .5R LEGENDA: A . CondiŃiile de serviciu luate în considerare se referă la următoarele cazuri: a) elemente de construcŃii care au condiŃii normale de serviciu.condiŃia de rezistenŃă din standardul SP 3/1995.S.1.3-0. 2. castele de apă.5. . Cimenturile pot fi clasificate convenŃional în următoarele grupe: I. stratul de uzură al îmbrăcăminŃilor rutiere etc. 2. 42. Nr.1. 2.2. TURNATE MONOLIT. ANEXA I. • clasa betonului. 1.. Înlocuirea tipului de ciment prevăzut în proiect s epoate face numai cu acordul proiectantului. Prezentele prevederi stabilesc domeniul şi condiŃiile de utilizare ale cimenturilor destinate executării lucrărilor de betoane şi mortare.Clasă echivalentă .2. Pentru construcŃii hidrotehnice. Cimenturi caracterizate prin căldură de hidratare limitată şi cimenturi cu rezistenŃă la agresivitatea apelor cu conŃinut de sulfaŃi. • condiŃiile de execuŃie şi tehnologia adoptată.3.5. lucrări masive.3. Cimenturi pentru lucrări curente. respectiv nu se încadrează în cazurile (b) sau (c). II.2.3. Alegerea tipului de ciment se va face pe baza prevederilor din tabelele I. la care nu se impun cerinŃe speciale.chm::/ne012-99. c) elemente de construcŃii expuse apelor naturale în funcŃie de gradul de agresivitate. lucrări executate pe timp friguros. ALEGEREA TIPULUI DE CIMENT 2.4. Pentru condiŃii speciale de execuŃie care nu se încadrează în cele menŃionate la punctele 2. III. 2.2.1. Domeniul de aplicare cuprinde betoane pentru elemente şi structuri de beton şi beton armat. betoane executate în cofraje glisante etc.12-78. 1. Cimenturi caracterizate prin rezistenŃe iniŃiale şi finale mari.4.2. alegerea tipului de ciment se va face pe bază de reglementări tehnice speciale (proceduri speciale) sau cu avizul unui institut de specialitate.

5 Elemente sau construcŃii masive având grosimea egală sau mai mare de 1. se recomandă utilizarea cimenturilor cu întărire rapidă (R).5 m C 20/25 C 25/30 C 28/35 C 30/37 C 32/40 C 35/45 C 40/50 C 45 /50 C 50/60 OBSERVAłII: armat armat H I 42.5 m C 30/37 C 32/40 C 35/45 C 40/50 C 45/50 C 50/60 2.5 1.5 (R) II A-S 32.. IV/A.2.5 armat / precomprimat H I 52. Page 55 of 122 1. H III /A 32.2009 .5 H I.htm 16.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . C 12/15 simplu H II / A-S H II / B-S.5 armat I.5 Elemente sau construcŃii cu grosimi mai mici de 1.5 / 42. AFLATE ÎN CLASELE DE EXPUNERE 2B ŞI 3. 1. STABILIREA TIPULUI DE CIMENT PENTRU BETON SIMPUL.5 H I 32.5 (R) armat / precomprimat I 52. crt. TURNATE MONOLIT.5. II/A-S. II/A. H II / AS 32.5(R) simplu H II / A-S 32.12.5 mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.5 m pe timp friguros.5 m armat H I 42.5 armat I 32.5 R/42.2. Nr.5 2. < C 16/20 C 16/20 C 28/35 C 30/37 C 35/45 C 40/50 C 45/50 C 50/60 armat I 42.5 Elemente sau construcŃii masive având grosimea egală sau mai mare de 1. C 4/5 C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 18/22.5 I 42. TABELUL I.chm::/ne012-99. II / A 32.5 C 16/20 C 18/22. CondiŃiile de executare şi/sau caracteristicile elementelor Clasa de beton Tipul de beton Tip de ciment II /A-S 32.5 armat / precomprimat I 52.5 (R) I 32.5 (R) < C 16/20 simplu C 16/20 C 28/35 Elemente sau construcŃii cu grosimi mai mici de 1..5 armat / precomprimat H I 52. II/AL.Pentru executarea elementelor cu grosimi mai mici de 1.5 HI 32. II/A-V 32. V /A 32. III/A. BETON ARMAT ŞI BETON PRECOMPRIMAT.5 m executate în afara perioadei de timp friguros C 20/25 C 25/30 C 28/35 C 30/37 C 32/40 C 35/45 C 40/50 C 45/55 C 50/60 simplu II /B.

5 SR II/A-S 32.5 se utilizează la betonul de clasă egală sau mai mare de C 30/37.2.5 beton armat II/A-S 32.5/42. AFLATE ÎN CLASELE DE EXPUNERE 4 ŞI 5 Nr.5 H I.5/42... Agresivitate bazică slabă I 42.5/ 42.5 H II/A-S 32.5(R)/42. SR II/A-S 32.5 SR I 32.5 H II/B-S 32.2009 .5 H II/B-S 32. slabă intensă sau foarte intensă (toate cazurile) 4. slabă intensă sau foarte intensă 3. Agresivitate de dezalcalinizare Agresivitate carbonică slabă 2.5/42. ANEXA I.5 H II/B-S 32.5/42.5 H II/B-S 32. Tip de aditiv Efectul Reducători de apă şi mari reducători de apă xx x x x Super plastifianŃi Acceleratori de priză Întârzietori de priză Acceleratori de întărire Antrenori de aer Reducerea de apă Creşterea lucrabilităŃii Mărirea/micşorarea timpilor de priză Antrenarea de aer x xx x xx xx x x x xx mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.1.5/42.5/42.htm 16.5 SR I 32.5 (R) I 42.5 SR II/B-S 32.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . H II/A-S 32. Page 56 of 122 Tabelul I. iar influenŃa asupra proprietăŃilor betonului este rezentată în Tabelul I.5 II/A-S.5/42.5 SR I 32.5/42.5/42. Natura agresivităŃii Gradul de agresivitate Tip de ciment beton beton simplu II/A-S 32.3.5/42.5(R)/42. EFECTELE PRINCIPALE ŞI SECUNDARE ALE ADITIVILOR ASUPRA PROPRIETĂłILOR BETONULUI Efectele principale şi secundare ale aditivilor curent utilizaŃi asupra proprietăŃilor betonului sunt sintetizate în Tabelul I.5(R) 1..5 II/A-S 32.5 SR II/A-S 32.3. Agresivitate sulfatică foarte slabă. II/B-S 32. Agresivitate magneziană slabă intensă sau foarte intensă 5.3.1.5 II/A-S 32. Tabelul I.5/42.1. crt.5(R)/42. II/A-V.chm::/ne012-99. STABILIREA TIPULUI DE CIMENT PENTRU BETON SIMPLU ŞI BETON ARMAT TURNATE MONOLIT.5/42. Agresivitate a sărurilor de amoniu slabă intensă sau foarte intensă 6.5 SR II/B-S.3.5 SR II/B-S 32.12.5 intensă OBESERVAłIE: Cimentul de clasă 42.5/42.5 HI 32.5/42.5/42.5/42.3.

STABILIREA COMPOZIłIEI BETONULUI − PARAMETRII DE COMPOZIłIE − 1.5-3 < 0. a altor cerinŃe speciale prevăzute prin proiect. parcurgându-se următoarele etape: a. durabilitate şi după caz.chm::/ne012-99.htm 16.5 0. Page 57 of 122 Creşterea rezistenŃei Creşterea durabilităŃii Notă: xx . CompoziŃia betonului trebuie să fie astfel alcătuită încât.5 < 0. impuse de tehnologia de execuŃie.4. 2.2.descreştere ANEXA I.02 Apa de Apa de Apa de Apa de Apa de Punere în amesteamesteamesteameste. Stabilirea compoziŃiie betonului se face numai de către laboratoare autorizate. Caracteristica % faŃă de ciment (unităŃi de masă) Perioada de introducere DensităŃi în stare proaspătă Durabilitate Apa amestecare Segregare Priza IniŃial final Tipul de aditiv Mari Reducători Super Antrenori reducători Acceleratori Întârzietori de apă plastifianŃi de aer de apă < 0.3.5-3 0.efect principal x – efect secundar xx x xx (la vârste mari) x x x xx INFLUENłA ADITIVILOR CURENT UTILIZAłI ASUPRA PROPRIETĂłILOR BETONULUI Tabelul 1. în condiŃiile unui dozaj minim de ciment şi ale unor caracteristici în stare proaspătă ale betonului.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .amesteoperă care care care care care + + + 0 0/+ + (0)xx (+)x (-)xx(+)x (-)xx(0)x 0/+ 0/+ (0)xx(+)x (0)xx (-)xx (-)xx 0/+ 0/+ (+)xx (+)x (0)x 0/(+)x 0/+ (0)x 0/0 0 + 0/+ 0/0/+ 0/+ (0)xx(+)x (-)xx(0)x 0/0/+ 0 Dezvoltarea rezistenŃei pe perioada întăririi RezistenŃa la încovoiere: < 3 zile > 28 zile 91 zile RezistenŃa la compresiune < 3 zile > 28 zile 91 zile Modulul de elasticitate Permeabilitatea (absorbŃia capilară) RezistenŃa la îngheŃ-dezgheŃ Expansiunea termică 0/(0)xx (+)xx/(0)x (+)xx/(0)x (+)xx/(+)xx (+)xx (-)x/(0)x (-)x/(0)x (-)x/(0)x 0/0/- 0/0 0/- (-)x (-)x - 0/(+)xx (+)x/(-)x (-)xx/(0)x 0/+ (-)xx/(0)x (+)xx/(0)x 0 (+)xx (+)xx (+)xx 0/+ (-)xx (+)xx/(0)x 0 (-)x/0 (-)x/(0)x 0/+ (0)x (0)x 0 (+) 0/0/0 0 0 0 0/0 0/+ 0 0/0/+ 0 (-)x (-)x (+)x + + - Notă: xx – consistenŃă constantă x – raport A/C constant (+) – creştere / (-) ..12. să se asigure realizarea cerinŃelor de rezistenŃă..2009 .5 0. stabilirea parametrilor compoziŃiei mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.

1-2.. finalizarea compoziŃiei prin recalcularea componenŃilor ca urmare a rezultatelor încercărilor preliminare. 4 Dozajul minim de ciment 5 ConsistenŃa betonului condiŃii de transport şi punere în operă forma şi dimensiunile elementelor mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.7. Parametrii compoziŃiei şi factorii de care trebuie să se Ńină seama la stabilirea acestora sunt prezentaŃi în tabelul I. Tabelul I. 3. cap. pct.Proiectant.htm 16. în vederea efectuării de încercări preliminare.Executant. în toate cazurile în care utilizarea aditivului este impusă de realizarea cerinŃelor de rezistenŃă şi durabilitate şi după caz.1.3. pentru realizarea cerinŃelor de lucrabilitate. • obŃinerea rezistenŃelor de control pe faze la termene mai scurte. calculul componenŃilor c. 4. timp friguros).4.4.1. a unor tehnologii speciale de execuŃie prevăzute prin proiect.1. Stabilirea tipului de ciment se face conform prevederilor din cap. max. iar tipul de aditiv nu este prevăzut prin proiect.4.3. 16. 3. 4.2.2. 3. 16.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .3 3 Raportul A/c. armare) clasa betonului gradul de omogenitate asigurat la prepararea betonului gradul de impermeabilitate impus prin proiect condiŃiile de expunere condiŃiile de serviciu şi expunere 2 Tipul de aditiv cap. îmbunătăŃirea omogenităŃii betonului şi după caz.3. cu avizul Proiectantului şi al Beneficiarului. • prepararea betonului în şantier.4. Tabelul 5.. 3.2009 .4. Stabilirea tipului de aditiv se va face Ńinând seama de prevederile din cap. Anexa I..4.2. 5. 3. efectuarea de încercări preliminare d.2. • executarea lucrărilor în alte condiŃii decât cele normale (timp călduros.2. şi anexele I.1.1. 16 pct.1. Tabelul I. 4. a măririi duratei de transport.2. 16.2. 4 pct.1. 4. Anexa I. Stabilirea tipului de aditiv se face de către: . Tabelul I.4.5. pct. În cazurile în care. 3. cap. crt. Alegerea produsului sau produselor.2. pct. Anexa I.1. 3.4 şi anexa I.2 Factorii pe baza căruia se stabileşte clasa betonului condiŃiile de serviciu şi expunere caracteristcile elementului (masivitate) condiŃii de transport şi punere în operă cerinŃele de rezistenŃă şi durabilitate. 3. pct.2. 3. pct.chm::/ne012-99.1. Tabelul 5.1. 3. pct.2. 4 pct. pct.1. Page 58 of 122 b.5.3. 4. iar prin proiect nu este stabilit tipul de aditiv. rezistenŃă. Tipul de aditiv 3.1.Furnizorul de beton.3.3. Tipul de ciment 3. 5. Executantul este obligat să obŃină avizul Proiectantului pentru tipul de ciment ce se va utiliza.2. atunci se aplică prevederile de la cap.12.4. 3. pentru obŃinerea efectelor dorite este necesară utilizarea de combinaŃii de aditivi. în următoarele cazuri: • realizarea cerinŃelor impuse de tehnologii speciale de execuŃie.4. PARAMETRII COMPOZIłIEI BETONULUI Nr. impuse prin proiect caracteristicile elementului (secŃiune. . tipul de ciment nu este precizat prin proiect sau tipul de ciment stabilit prin proiect nu este disponibil. 4. I.2. . 3.2. În toate cazurilr în care. 1 Parametrul compoziŃiei Tipul de ciment Prevederile care se aplică cap. pct. pct. se face de către Furnizorul de beton şi/sau Executant din gama produselor agrementate.

2.40 0.45 0. 3. vor fi considerate valabile pentru gradul I de omogenitate. conform tabelului I.50 0.40 42. urmând ca pentru gradul II să fie diminuate cu 0.3.5* C 20/25 C 25/30 C 28/35* C 30/37 C 32/40* C 35/45 C 40/50 C 45/55 C 50/60 Clasa cimentului 32.valorile din tabel sunt valabile pentru gradul II de omogenitate al betonului: pentru gradul I.65 0. . Page 59 of 122 desimea armăturilor 6 Cantitatea de apă de amestecare consistenŃa adoptată mărimea granulei maxime a agregatului tipul de aditiv folosit forma şi dimensiunile elementelor desimea armăturilor condiŃiile de preparare şi transport dozajul de ciment consistenŃa tehnologia de punere în operă pct.7.65 0. 3.în cazul utilizării agregatelor de concasaj. Ńinând seama de reducerea rezistenŃelor finale.05.7 8 Granulozitatea agregatului total pct.2009 .4.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .50 0.45 0. valorile cresc cu 0.55 0.4. 3.53 0. Gradul de omogenitate al betonului se apreciază astfel: .47 0.47 0. iar pentru gradul III.2. 3.5 0. .4..3.60 0.4.5 52.75 0. Raportul A/C maxim 3.1.55 0. 7 Granula maximă a agregatelor pct. . Tabelul I.6.chm::/ne012-99.pentru staŃiile noi se apreciază în funcŃie de nivelul de dotare şi calitatea sorturilor de agregate. determinat conform anexei I.60 0. Valoarea maximă a raportului A/C pentru realizarea clasei betonului se stabileşte în funcŃie de clasa cimentului şi gradul de omogenitate al betonului. urmând a fi reanalizat în funcŃie de rezultatele obŃinute în prima perioadă de producere a betonului..55 0.05.pentru staŃiile de betoane în funcŃiune se consideră gradul de omogenitate din luna precedentă pentru tipuri sau clase de beton similare. VALORILE MAXIME ALE RAPORTULUI A/C PENTRU REALIZAREA CONDIłIEI DE CLASĂ (pentru efectuarea încercărilor preliminare) Clasa betonului C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 18/22.40 0.4.5 * Clase de beton care nu se regăsesc în normele europene.3. Tabelul I. cu următoarele precizări: .12. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.62 0.5 ANEXA I. 3. scad cu 0. valorile din tabel se măresc cu 10%.42 0.htm 16. valorile raportului A/C prevăzute în tabel.50 0.în cazul accelerării betonului prin tratare termică.53 0. Tabelul I.45 0.2.05.4.8.

16 mm.4.. elemente cu secŃiuni reduse Elemente.. betonul să poată fi transportat şi pus în operă în condiŃii optime.4. Dozajele de ciment sunt valabile în cazul folosirii agregatelor 0. la locul punerii în operă.2009 . 3. se stabileşte conform tabelului 5. va corespunde unei tasări de cel puŃin 7 cm. d) consistenŃa betonului. respectându-se următoarele condiŃii: a) agresivitatea sulfatică .COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . stâlpi. funcŃie de aditivul utilizat. ... pentru a căror realizare.reducerea dozajului va fi de până la 5% în cazul agresivităŃii slabe. în conformitate cu prevederile din tabelul I. În cazul folosirii de adaosuri la prepararea betoanelor. Cantitatea de apă de amestecare 3.2. monolitizări Elemente sau monolitizări cu armături dese sau dificultăŃi de compactare. . Valoarea maximă a raportului A/C. CONSISTENłA BETONULUI Nr. b) alte agresivităŃi ... Dozajul minim de ciment 3. 3.3.3.3.5. crt. c) nu se va depăşi limita prevăzută pentru raportul A/C.4.31 mm. dozajele se sporesc cu 10% iar pentru agregatele 0. FundaŃii din beton armat.1. Dozajul minim de ciment pentru betonul simplu şi betonul armat. pentru asigurarea cerinŃelor de durabilitate.45 pentru gradul de impermeabilitate 3. din tabelul 5.4.chm::/ne012-99. Tipul de elemente Clasa de consistenŃă Tasare (mm) 30 10 T2 sau T3 70 20 T3 sau T3/T4 70 20 100 20 120 20 1. ConsistenŃa betonului 3. 3): . 3. . în cazul betoanelor simple expuse la agresivitate. se admite adoptarea unor dozaje de ciment inferioare celor din tabel. T5* 180 30 * Este obligatorie utilizarea de aditivi superplastifianŃi ObservaŃie: Betoanele având clasa de consistenŃă mai mare de T3. şi 3. cap. 3. realizate cu beton pompat. 2.intensă şi foarte intensă (1.4.htm 16.4.4. condiŃiile speciale. .4. cap 5 şi precizările de la pct. în ceea ce priveşte gradul de impermeabilitate. În cazul folosirii de aditivi reducători de apă..4. 3.2. astfel încât. . în funcŃie de clasa de expunere. pe bază de reglementări tehnice speciale sau cu avizul unui institut de specialitate.4.4. tehnologia de execuŃie impune betoane foarte fluide 3.12.71 mm se reduc cu 10%.dozajul de ciment nu va fi mai mic de 350 kg/mc pentru betoanele armate.1. în cazul agresivităŃii intense şi foarte intense.. nu va depăşi valorile din tabelul 5.3.6.3. elemente masive.4.5. În cazul în care betoanele trebuie să îndeplinească. 2. nu se admite ca raportul A/C să depăşească valorile: • 0. Tabelul I. pentru agregate 0.3. în funcŃie de condiŃiile de expunere.6 pentru gradul de impermeabilitate • 0. respectiv 310 kg/mc pentru betoanele simple. cu avizul unui institut de specialitate şi acordul Proiectantului. 5. recipiente. 3. 3.4.. Page 60 of 122 3.55 pentru gradul de impermeabilitate • 0.1. T4 / T5 150 30 5. respectiv până la 10%. pereŃi structurali Idem.reducerea dozajului de ciment va fi de 5.15%. se admite adoptarea unor dozaje de ciment inferioare celor rezultate din tabel.1. Clasa de consistenŃă va fi precizată în comanda către staŃia de betoane..6.5.. T4 4. Cantitatea orientativă de apă de amestecare pentru efectuarea încercărilor preliminare se stabileşte în funcŃie de clasa de rezistenŃă şi clasa de mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. FundaŃii din beton simplu sau slab armat. ConsistenŃa betonului la locul punerii în operă se atabileşte de către Executant. se transportă cu autoagitatoare. grinzi.50 pentru gradul de impermeabilitate • 0.

iar în cazul recipienŃilor şi/sau monolitizărilor 1.dimensiunea cea mai mică a elementului structural d .. Tabelul I.. Curba de granulozitate a agregatului total se stabileşte astfel încât să se încadreze .6 D.6.4.1. Tabelul I.în zona recomandată conform tabelului I. T5 I I 200-300 I (II)* I (II)* I 300-400 II (III)* II (III)* I (II)* > 400 III III II (III)* ObservaŃie: Zonele indicate în paranteză se adoptă cu precădere. Granulozitatea agregatului total 3.3 c unde: D .20 mm.7 mm • spor 10% în cazul agregatelor 0..7.3 D.12.16 mm • spor 5% în cazul agregatelor 0. ZONELE DE GRANULOZITATE RECOMANDATE Dozajul de ciment (kg/mc) Clasa de tasare < 200 T2 T3..4. 3... 3.7 mm • reducere 5% în cazul agregatelor 0.31 mm.4.5 mm 1..4.htm 16.. În cazul plăcilor se poate adopta relaŃia 3..7.8.C20 /25 C 25/30 160 170 185 T3 170 185 200 T3/T4 200 215 T4 220 230 Clasa betonului 3.2009 .40 mm • reducere 10-20% în cazul folosirii de aditivi • spor 10% în cazul folosirii pietrei sparte • spor 20% în cazul agregatelor 0.2.distanŃa dintre barele de armătură (cu excepŃia cazului grupării barelor) c .2.1. Dimensiunea maximă a granulei agregatelor se stabileşte în funcŃie de dimensiunea cea mai mică a elementelor. Granula maximă a agregatelor 3.4..mărimea stratului de acoperire cu beton.funcŃie de dozajul de ciment şi consistenŃa betonului .4. sunt valabile în cazul agregatelor d ebalastieră 0.4.4... 1. pentru clasa de consistenŃă T2 < C 8/10 C8/10... Valorile privind cantitatea de apă de amestecare prevăzute în tabelul I.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . dacă la încercările preliminare se constată că amestecul de beton nu prezintă tendinŃă mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. Page 61 of 122 consistenŃă a betonului conform prevederilor din tabelul I. CantităŃile de apă se vor corecta prin reducere sau sporire după cum urmează: • reducere 10% în cazul agregatelor 0.5.. CANTITATEA ORIENTATIVĂ DE APĂ DE AMESTECARE Cantitatea de apă (A1)-l/mc. T4/T5..8.5.7. T3/T4 T4.chm::/ne012-99. distanŃa dintre barele de armătură şi mărimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor aplicând relaŃiile: 1/4 D d .

20 mm % treceri în masă prin sită sau ciur Zona Limita 0....20 mm Tabelul I.4....6..40 mm mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.16 mm % treceri în masă prin sită sau ciurul Zona Limita 0. LIMITELE ZONELOR DE GRANULOZITATE PENTRU AGREGATE 0.2.2 max I min max II min max III min 1 15 30 50 95 2 6 25 25 41 40 61 60 95 100 3 8 35 35 51 50 71 70 95 100 11 1 45 3 60 7 80 16 100 Tabelul I. LIMITELE ZONELOR DE GRANULOZITATE PENTRU AGREGATE 0. pentru agregate 0. LIMITELE ZONELOR DE GRANULOZITATE PENTRU AGREGATE 0.htm 16.2 max I min max II min max III min 1 10 25 45 95 2 5 20 20 36 35 56 55 95 100 3 7 30 30 46 45 66 65 95 100 10 1 40 3(5) 55 7 75 20 100 Tabelul I..2 max I min max II min max III min 1 10 20 40 60 95 2 5 21 20 31 30 51 50 71 70 95 100 3 7 31 30 41 40 61 60 81 80 95 100 10 1 40 3 50 7 70 16 90 31 100 Tabelul I. pentru agregate 0.4. pentru agregate 0...9.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI ..40 mm Tabelul I.2009 . pentru agregate 0.9.31 mm % treceri în masă prin sită sau ciur Zona Limita 0...4.4..8.4.4.31 mm Tabelul I.8. 3..4.4.7.6. Page 62 of 122 de segregare..12.16 mm Tabelul I. LIMITELE ZONELOR DE GRANULOZITATE PENTRU AGREGATE 0.7.8..chm::/ne012-99. Limitele celor trei zone de granulozitate sunt prevăzute în: Tabelul I..

iar în cazul nisipurilor grosiere.2009 . în zona I de granulozitate.2 şi 1 mm.10.7 mm sau 3.8.2 max min 12 3 1 40 25 3 70 54 7 100 95 Tabelul I.12. 3. Tabelul I... se va asigura încadrarea agregatului total pentru treceri până la 3 mm inclusiv... Page 63 of 122 % treceri în masă prin sită sau ciur Zona Limita 0.8. Pentru agregate 0.11..10..6.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . 3.4.71 mm. La prepararea betoanelor se poate adopta o curbă de granulozitate discontinuă în domeniul 3.12: Tabelul I. Tabelul I.8.4.7.4.. respectiv I. să fie respectată limita minimă. Cantitatea totală de părŃi fine (ciment + nisip < 0. 2. Cantitate totală de părŃi fine (ciment + nisip < 0. respectiv deasupra limitei zonei respective.8.4.71 mm % treceri în masă prin sită sau ciurul Limita 0. 3.2 max I min max II min max III min 1 5 15 30 50 95 2 5 16 15 26 25 41 40 61 60 95 100 3 7 21 25 36 35 51 50 71 70 95 100 10 1 30 3(5) 45 7(10) 60 20 80 40 100 3.3 mm. LIMITELE DOMENIULUI DE GRANULOZITATE PENTRU AGREGATE 0. La încadrarea agregatului total în zona de granulozitate recomandată se va Ńine seama în principal de respectarea limitelor impuse în zona părŃii fine..4.3 mm.10. Pentru valori intermediare.4. chiar dacă trecerea prin ciurul de 3 mm se situează sub.2 max min 8 1 1 18 6 3 32 13 7 45 22 16 61 38 25 70 50 31 77 57 40 84 68 71 100 95 3. ProporŃia de nisip 0. domeniul de granulozitate este prezentat în tabelul I.3.. În aceste cazuri.4.. LIMITELE DOMENIULUI DE GRANULOZITATE PENTRU AGREGATE 0. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.2 mm) se recomandă să nu depăşească în funcŃie de dozajul de eciment valorile din tabelul I. trebuie să se încadreze în limitele prevăzute în tabelul I.. Cantitatea maximă recomandată este 350 kg/mc.4.16 mm.2 mm) kg/mc 400 450 500 550 Dozaj de ciment kg/mc 200 300 400 500 ObservaŃii: 1.13. în cazul nisipurilor fine să fie respectată limita maximă a trecerilor pe 0. se va alege astfel încât..5. respectiv 0....8.. Granulozitatea nisipului 0.4..htm 16.7 mm. se interpolează linear.7 mm % treceri în masă prin sită sau ciurul Limita 0.12.13..chm::/ne012-99.

. 3 min.5* umplutură sau egalizare 31 71 31 115 105 150 135 180 160 160 140 160 140 160 140 C 4/5 fundaŃii 71 fundaŃii sau elevaŃii 31 71 C 6/7.. 1. Dacă la prepararea betoanelor simple de egalizare.4. 30 max. (0. BETOANE DE CLASĂ < C 8/10 Total agregat (în stare uscată) Ag (kg/mc) 2055 2115 2020 2085 1990 2060 Clasa betonului Domeniul de utilizare φmax agregat Dozaj ciment** min (kg/mc) Apa (orientativ) l/mc C 2.12.C . se adoptă astfel încât agregatele să se încadreze în limitele prevăzute în anexa I.71 mm..4.1.3. 80 16 min.. 90 3.4.4.2009 . I. se poate face numai la betoane de clasă Bc 8/10 şi numai dacă acesta se aprovizionează dintr-o singură sursă.4.1. 35 3 min.4.. Tabelul I.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .31 mm sau 0.14. Tabelul I.. granulozitatea lui este constantă şi permite încadrarea agregatului total în zonele de granulozitate recomandate.9.11 (0. Treceri (%) prin sita sau ciurul.. În acest scop se prepară două amestecuri de mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.71 max.htm 16.4.5.2 min.1. 1.... 55 Corespunde cu φmax min.31 mm).. ProporŃia dintre diferitele sorturi de agregate.8/3. I.8. nr Sortul de nisip 0. Totodată se determină densitatea aparentă a betonului proaspăt (ρb) şi se corectează cantitatea de agregate (Ag) aplicând relaŃia Ag = ρb . 10 0. 5 0. Utilizarea nisipului 0. 30 max.8.71 mm) sau după caz.. Stabilirea compoziŃiei pentru betoane de clasă < C 8/10..5* * Aceste clase de beton nu se regăsesc în normele europene ** Independent de tipul de ciment.A 1. se utilizează balast 0. tabelul I. 20 0. Alegerea compoziŃiei se va face prin încercări preliminare urmărindu-se realizarea rezistenŃei cerute.5. STABILIREA COMPOZIłIEI BETONULUI − EFECTUAREA ÎNCERCĂRILOR PRELIMINARE − 1. 35 100 min.chm::/ne012-99.31 max. granulozitatea acestora trebuie să îndeplinească condiŃiile din tabelul I. CompoziŃia betoanelor de clasă mai mică decât C 8/10 se stabileşte conform datelor din tabelul I..8.. 80 ANEXA I. Balast pentru betoane.. 3.3 mm şi 3.8...14. nr..5. în locul sorturilor 0. Page 64 of 122 Treceri (%) prin sita sau ciurul. 1..7 mm.. 85 min.. Cu compoziŃia astfel stabilită se prepară un amestec pentru definitivarea cantităŃii de apă de amestecare (A) corespunzătoare lucrabilităŃii cerute.3 max.2.. 65 100 max.14.7 mm. 50 min. 75 100 1 min.

DENSITATEA APARENTĂ A AGREGATELOR TIPUL ROCII Silicioasă (agregate de balastieră) Calcaroasă Granitică Bazaltică DENSITATEA APARENTĂ (kg/dmc) 2. în kg/mc.3. Stabilirea compoziŃiei pentru betoane de clasa C 8/10.2.. dacă nu se dispune de determinări în conformitate cu STAS 4606-80. Pentru stabilirea compoziŃiei betoanelor de clasă cel puŃin egală cu C 8/10 se stabilesc mai întâi parametrii conform prevederilor din tabelul I.densitatea aparentă a agregatelor.2009 .2.3. iar apoi se trece la calculul compoziŃiei iniŃiale.primul amestec având compoziŃia de bază stabilită conform pct. . Epruvetele se încearcă la 7 zile.cantitatea orientativă de apă de amestecare determinată conform tabelului I. 2. adoptându-se valoarea cea mai mare dintre acestea.valoarea cea mai mică a raportului maxim pentru asigurarea cerinŃelor de rezistenŃă (clasă) şi durabilitate. 1. 2.6. P ..densitatea cimentului egală cu 3.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . Cantitatea de agregate în stare uscată A1g se evaluează aplicând relaŃia: în care: ρc ..3.4. VOLUMUL DE AER ANTRENAT Dimensiunea maximă a agregatelor (mm) Aer antrenat % ( 0. aerul antrenat se stabileşte conform tabelului I. Se definitivează compoziŃia betonului aplicând relaŃia de la pct.5 4 3. iar pe baza rezultatelor obŃinute se adoptă dozajul de ciment care la această vârstă asigură o rezistenŃă cel puŃin egală cu clasa betonului.5.3.5 2.0 kg/dmc. ConfecŃionarea şi păstrarea epruvetelor se va face conform STAS 1275-88.htm 16. Page 65 of 122 beton de câte minimum 30 l: .chm::/ne012-99.4. ρag .4. 1.5) 7 10 16 20 31 40 71 6 6 5 5 4.5. 2.1. în cazul utilizării de aditivi antrenori de aer. 2.5.2.12.5.volumul de aer oclus egal cu 2% respectiv 20 dmc/mc.3.3. 2.7 2. Densitatea aparentă a betonului proaspăt se calculează cu relaŃia: mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. Cantitatea de ciment (C1) se evaluează aplicând relaŃia: unde: . adoptată conform tabelului I.5.7 2.9 Tabelul I.1. Din fiecare amestec se confecŃionează minimum 6 epruvete.al doilea amestec având dozajul de ciment sporit cu 20 kg/mc faŃă de cel al compoziŃiei de bază şi menŃinând constante cantităŃile de apă şi de agregate.7 2. Cantitatea de ciment rezultată se compară cu dozajul minim admis conform tabelului 5. 1. .4. Tabelul I.5. 1.

5 37. REZISTENłA LA COMPRESIUNE LA 28 DE ZILE MINIMĂ PENTRU ÎNCERCĂRI PRELIMINARE fc preliminară (N/mmp) Clasa betonului cilindru C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 18/22.5. 2.5 cub 18 23. 2.11... Pentru stabilirea compoziŃiei de bază se procedează în modul următor: .9.8.10.o compoziŃie suplimentară având dozajul de ciment sporit cu 7% dar minim 20 kg/mc faŃă de cel al compoziŃiei de bază. Pentru verificarea rezistenŃelor mecanice se prepară câte 3 amestecuri de beton de minimum 30 litri fiecare. păstrarea şi încercarea epruvetelor se vor efectua conform prevederilor din STAS 1275-88. Tabelul I.se recalculează cantitatea de agregate conform relaŃiei: Atât la prepararea amestecului informativ cât şi a amestecurilor preliminare prevăzute la pct. RezistenŃa medie pentru fiecare compoziŃie se corectează în funcŃie de rezistenŃa efectivă a cimentului. . 2.5. rezultând în total câte 12 epruvete pentru fiecare compoziŃie. .se prepară un amestec informativ de beton de minimum 30 litri.2.5 19 23 26 29 33.compoziŃia de bază rezultată conform pct. indicată în tabelul I. ProporŃiile dintre diferitele sorturi de agregate şi cantităŃile corespunzătoare. 2.5.6. determinându-se astfel cantitatea de apă A (aditivul se introduce după prima cantitate de apă).COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . Câte 6 din epruvetele confecŃionate pentru fiecare compoziŃie se încearcă la vârsta de 7 zile.htm 16. . Page 66 of 122 2. 2.5 29 32 36 42 47 mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. şi 2.. . la care se introduce apa de amestecare treptat până la obŃinerea consistenŃei dorite. cu dozajul minim de ciment.3. Se adoptă compoziŃia preliminară pentru care. 2. Din fiecare amestec de beton se confecŃionează minimum 4 epruvete. se vor utiliza agregate uscate. pentru fiecare din următoarele compoziŃii: . Rezultatele obŃinute la vârsta de 28 zile pe restul de câte 6 epruvete vor fi analizate în vederea definitivării compoziŃiei. ConfecŃionarea. 2.12.13.se recalculează cantitatea de ciment: . dar menŃinând cantităŃile de apă şi agregate conform compoziŃiei de bază.4. Se adoptă compoziŃia pentru care valoarea rezistenŃei corectată este mai mare sau cel puŃin egală cu rezistenŃa la 28 zile.5* C 20/25 C 25/30 C 28/35* 14. (numai dacă dozajul rezultat nu este sub cel minim admis) menŃinându-se cantităŃile de apă şi agregate conform compoziŃiei de bază. luând în considerare cantităŃile de ciment şi agregate evaluate conform punctelor 2.2009 . 2.7.o a doua compoziŃie suplimentară având dozajul de ciment redus cu 7% dar minim 20 kg/mc.rezistenŃa betonului la 28 zile obŃinută la încercările preliminare. aplicând relaŃia: unde: c = (1. . se stabilesc astfel încât să se asigure înscrierea în zona de granulozitate adoptată.15 x clasa cimentului)/ ..7.6. 2.rezistenŃa efectivă a cimentului.se determină densitatea aparentă ρ b. rezistenŃa betonului la vârsta de 7 zile este cel puŃin egală cu valoarea indicată la pct.chm::/ne012-99.4.

încălzirea sau răcirea componenŃilor betonului etc.5.12. cel puŃin o dată pe săptămână. respectiv III de omogenitate la valorile prevăzute în tabelul I.5 56. În cazuri bine justificate ISCLPUAT.5. c) asigurarea întreŃinerii instalaŃiilor de preparare a betonului.5. poate da derogări cu privire la nivelul studiilor şefului de staŃie. k) evidenŃa producŃiei. în vederea asigurării caracteristicilor calitative impuse. dacă aceasta atinge cel puŃin următoarele procente din rezistenŃa la 28 zile prevăzută în tabelul I.55% pentru cimenturi tip II A. Page 67 of 122 C 30/37 C 32/40* C 35/45 C 40/50 C 45/55 C 50/60 38. la solicitarea agentului economic. măsurători etc.SR. aditivi. ciment.5 62.5 67. 2. în conformitate cu prevederile legale.C 50/60 ∆ (N/mmp) (cilindru) 2. Pentru gradul I..: . tasarea.2009 . se scade. 1.5 73 ObservaŃie: Valorile sunt valabile pentru gradul II de omogenitate. f) respectarea caracteristicilor sortimentului de beton comandat în ceea ce priveşte granulozitatea agregatelor.14. dacă volumul producŃiei nominale este mai mic sau cel mult egal cu 35 mc/oră.prin procedee corespunzătoare (greutăŃi etalonate..5 3 4 ∆ (N/mmp) (cub) 3 4 5 2.75% pentru cimenturi tip R.II B.. temperatura etc. i) efectuarea şi frecvenŃa încercărilor. SARCINILE ŞI CALIFICAREA PERSONALULUI CARE DESERVEŞTE STAłIA DE BETOANE 1. respectiv se adaugă valoarea A.13. Şeful staŃiei 1. apă (când nu se utilizează o sursă de apă potabilă). în cazul în care volumul producŃiei nominale este mai mare de 35 mc/oră. În cazurile urgente. h) respectarea ritmului de livrare. 2. a instalaŃiilor de dozare . sau corectată după caz conform punctului 2.5. d) verificarea metrologică a instalaŃiilor de dozare.).C 35/45 C 40/50 .2. l) adoptarea măsurilor corespunzătoare la sesizarea laboratorului privind apariŃia unor rezultate necorespunzătoare pe componenŃii betonului sau betonul mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. spălare. Şeful staŃiei răspunde de: a) recepŃionarea. .5.C 20/25 C 28/35* . e) verificarea operativă. se poate adopta preliminar compoziŃia betonului pe baza rezistenŃei obŃinute la vârsta de 7 zile.I..1.55% pentru cimenturi tip H. depozitarea şi gospodărirea materialelor componente: agregate.12. sau eventual de un tehnician/maistru constructor atestaŃi.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . tipul şi dozajul de ciment. b) aplicarea după caz a măsurilor ce se impun pentru pregătirea agregatelor: sortare. StaŃia de betoane este condusă de către un inginer sau subinginer atestaŃi. . Tabelul I. g) efectuarea în condiŃii corespunzătoare a transportului betonului.5.4. CompoziŃia astfel stabilită se va corecta pe baza rezultatelor încercărilor la vâsta de 28 de zile.4.12.. ANEXA I..6.chm::/ne012-99.htm 16. pentru controlul producŃiei. j) eliberarea certificatelor de calitate pentru betoanele livrate.5 41 45 50 54 58 48 51. Clasa betonului C 8/10 . conform tabelului I.

Abaterea standard Sn se determină pentru un număr de minimum 16 rezultate înregistrate într-o prioadă de maximum 3 luni. 6. 4.7. şi să le comunice datele. modificări majore în sistemul calităŃii privind aparatura. În cazurile în care se lucrează în mai multe schimburi. Operatorul este în subordinea directă a şefului de staŃie sau înlocuitorului acestuia şi răspunde de: * dozarea componenŃilor. 1.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . independent faŃă de activitatea staŃiei în conformitate cu prevederile sistemului de asigurare a valităŃii adoptat. ciment.2. adaosuri) * tehnician pentru evidenŃa transporturilor şi livrărilor. însă numai pentru schimbul în care este programat. sesizarea imediată a oricărei defecŃiuni.12. 2.3. manipularea lor corectă. 3. StaŃia de betoane în cazul în care nu are asigurat un laborator propriu care să asigure efectuarea încercărilor stabilite prin planul de calitate la frecvenŃa din reglementări.L. Prin procedurile organizatorice.. Page 68 of 122 prospăt. personalul staŃiei se va completa după caz cu: * responsabil pentru gospodărirea de materiale (agregate. spălarea tobei betonierei la terminarea schimbului sau în cazul unei întreruperi de funcŃionare mai mare de 1/2 oră.. ANEXA I.670. Auditul intern privind menŃinerea condiŃiilor de atestare şi implementare a sistemului de asigurare a calităŃii la staŃie se va efectua de personal calificat. Gradul de omogenitate al betonului se determină în funcŃie de valorile exprimate în N/mmp ale abaterii S şi a rezistenŃei medii Xn conform prevederilor din tabelul I. 5. după întreruperi de alimentare mai mari de 1/2 oră sau la modificarea sortimentului de beton.670 0. personalul cu impact major asupra calităŃii betonului preparat). în care: λ depinde de numărul rezultatelor analizate şi de valorile din tabelul I.2009 .C. Tabelul I. Perioada de valabilitate a atestării va fi de 2 ani.T. m) identificarea beneficiarilor la care a livrat betonul ai cărui parametri au rezultat necorespunzători.1. GRADUL DE OMOGENITATE AL BETONULUI 1.S.7. * mecanici şi electricieni de întreŃinere. ROF şi fişele posturilor se vor preciza în detaliu obligaŃiile ce revin fiecărei funcŃii..U.htm 16. aditivi.1. La fiecare schimb de lucru laboratorul va fi obligatoriu cu un număr suficient de tehnicieni şi laboranŃi pentru realizarea frecvenŃei în cadrul controlului calităŃii materialelor şi betoanelor conform anexei VI.. utilajele. * întreŃinerea utilajelor pe care le are în primire. în conformitate cu reŃetele şi aducerea periodică a cântarelor pe 0 după golirea cupei.. Gradul de omogenitate Valoarea raportului I II III < 0. pe betonul întărit. * malaxarea corespunzătoare a betonului. Laboratorul staŃiei trebuie să fie autorizat şi să funcŃioneze conform procedurilor aprobate prin Ordin MLPAT.A. trebuie să aibă o convenŃie sau un contract de colaborare cu laboratoare autorizate şi să demonstreze prin sistemul de asigurare al calităŃii adoptat că prevederile acestuia asigură efectuarea încercărilor stabilite prin reglementări pe materialele componente şi pe betonul proaspăt şi întărit.7. tehnologiile de fabricaŃie. căruia îi revin aceleaşi sarcini ca la punctul 1.P. Şeful staŃiei va fi atestat de I. prin inspecŃiile teritoriale.0. În funcŃie de sistemul de asigurare al calităŃii adoptat. şeful staŃiei va fi suplinit în schimburile 2 şi 3 de către un şef de tură (şef adjunct de staŃie). mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. golirea completă şi spălarea buncărelor de beton cel puŃin de două ori pe schimb.975 > 0.2.chm::/ne012-99.1. Auditul intern se va efectua trimestrial şi ori de câte ori va fi cazul (reclamaŃii.1. FuncŃia de operator nu poate fi încredinŃată decât unui tehnician sau muncitor calificat (atestaŃi intern).7.975 2. Şefii de tură trebuie să îndeplinească condiŃiile prevăzute la punctul 1.

2. dacă este cazul. agrafe.01 30 1. pentru stabilirea clasei betonului se aplică coeficienŃii λ prezentaŃi în tabelul I. Se vor prevede: . Armăturile vor fi sau nu prevăzute la capete cu cârlige conform prevederilor din proiect şi prevederilor STAS 10107/0-90.2. Page 69 of 122 Tabelul I. valori în N/mmp NOTĂ: CoeficienŃii λ prevăzuŃi în tabelul I.2. Pentru etrieri şi agrafe ancorarea se realizează prin cârlige îndoite la 135o sau 180o în cazul etrierilor din OB 37 şi numai la 135o în cazul celor din PC 52 sau PC 60. MONTAREA ŞI LEGAREA ARMĂTURILOR Fasonarea armăturilor 1. reexaminarea dispoziŃiilor de armare prevăzute în proiect.1.095 20 1. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.V.11 19 1. ANEXA II. sau încheierea P. Montarea armăturilor poate să înceapă numai după: .125 18 1.08 22 1.7.chm::/ne012-99. capre).cel puŃin patru distanŃieri la fiecare mp de placă sau perete.5 x φ vibrator) la interval de maxim 5 ori grosimea elementului uzual diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm. FASONAREA. 5. Armăturile vor fi montate în poziŃia prevăzută în proiect luându-se măsuri care să asigure menŃinerea acesteia în timpul turnării betonului (distanŃieri. dacă acestea se închid după montarea armăturii. La montarea armăturilor se vor adopta măsuri pentru asigurarea bunei desfăşurări a turnării şi compactării betonului prin: .00 λ * * un rezultat oarecare din grupul analizat valoarea medie a rezultatelor obŃinute * n numărul total de rezultate. Îndoirea barelor înclinate şi lungimea porŃiunii drepte ale acestor tipuri de bare trebuie să se conformeze prevederilor proiectului şi a STAS-ului 10107/090. În acest scop după caz: . Detalii referitoare la aceste tipuri de cârlige sunt prezentate în STAS 10107/0-90.htm 16. (capitolul 17).COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .2.04 26 1.02 28 1.recepŃionarea calitativă a cofrajelor (verificarea poziŃiei cofrajelor.7.acceptarea de către proiectant a procedurii de betonare în cazul elementelor sau părŃilor de structură al căror volum depăşeşte 100 mc şi este necesar să fie prevăzute rosturi de betonare.7. . urmând a se completa înainte de ultima etapă de betonare.06 24 1.12. Formele de cârlige utilizate sunt: • cu îndoire la 180o pentru barele din OB 37. . 3. de recepŃie a cofrajelor). . nu se admite curbarea barelor din oŃel cu profil periodic la viteza mare a maşinii. 6.crearea spaŃiilor necesare pătrunderii vibratoarelor (min 2. fără şosuri. Fasonarea ciocurilor şi îndoirea armăturilor se execută cu mişcări lente.crearea la intervale de maxim 3 m a unor spaŃii libere între armăturile de la partea superioară care să permită pătrunderea liberă a betonului sau a furtunelor prin care se descarcă betonul. La maşinile de îndoire cu două viteze. • cu îndoire la 180o pentru barele din PC 52 şi PC 60. Pentru evaluarea gradului de omogenitate se admite neglijarea a cel mult 10% din numărul total de rezultate analizate în situaŃia în care acestea se situează în afara intervalului: . 3.se va solicita.14 17 1. n 16 1.2009 . se aplică numai la stabilirea gradului de omogenitate al betonului. Montarea armăturii 4...se va monta sau încheia parŃial armătura superioară.

8. 7. Praznurile şi piesele metalice înglobate vor fi fixate prin puncte de sudură (în cazul oŃelurilor sudabile... . 10.3. Legarea armăturilor 9. La grinzi şi stâlpi vor fi legate toate încrucişările barelor armăturii în colŃurile etrierilor sau cu cârligele agrafelor.5 mm diametru. La legarea etrierilor la colŃuri se va Ńine seama şi de precizările suplimentare formulate în reglementările specifice de proiectare. La încrucişări barele de armare trebuie să fie legate între ele prin legături de sârmă neagră (STAS 889-80) sau prin sudură electrică prin puncte (în cazul oŃelurilor sudabile. între axele barelor Grosime strat acoperire PoziŃia înnăditurii Obs 1. Se recomandă ca atunci când se dispune de mijloace de ridicare şi montaj armătura să se monteze sub formă de carcase preasamblate. fără alterarea caracteristicilor iniŃiale ale armăturilor). din mijlocul reŃelelor vor fi legate din 2 în 2 în ambele sensuri (în şah). În cazul plăcilor cu grosime mai mare de 40 cm şi-al armăturilor cu diametre mai mari de 14 mm se admite depăşirea distanŃelor menŃionate.2009 .. Restul încrucişărilor. petrecere la înnădire prin sudare Element Dist. fără alterarea caracteristicilor iniŃiale ale oŃelurilor) sau legături cu sârmă de armătura elementului sau vor fi fixate de cofraj.1. Barele înclinate vor fi legate în mod obligatoriu de primii etrieri cu care se încrucişează.cel puŃin un distanŃier la fiecare metru liniar de grindă sau stâlp.3.1. Page 70 of 122 . Fretele vor fi legate de regulă de toate barele longitudinale cu care se încrucişează. Când legarea se face cu sârmă se vor utiliza două fire de sârmă de 1. C 28-83 10 - ANEXA II.10m FundaŃii PereŃi Stâlpi Grinzi Plăci Între etrieri şi la pasul fretelor 10 5 3 5 + 10 +3 +3 5 +2 20 30 3d 50 La îmbinări şi înnădiri sudate cf. Este interzisă folosirea ca distanŃieri a cupoanelor din oŃel beton cu excepŃia cazului în care sunt aşezaŃi între rânduri de armături. Tabelul II.3.chm::/ne012-99.cel puŃin un distanŃier între rândurile de armături la fiecare doi metri liniari de grindă în zona de armătură pe două sau mai multe rânduri. Etrierii şi agrafele montate înclinat faŃă de armăturile longitudinale se vor lega de toate barele cu care se încrucişează. ABATERI LIMITĂ LA ARMĂTURI Abateri în mm Lungimi parŃiale sau totale faŃă de proiect <1 m >10 m Lung.2.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . respectiv de 50 cm (4 buc/mp) în zonele în consolă. GROSIMEA STRATULUI DE ACOPERIRE CU BETON A ARMĂTURILOR (zona litoralului Mării Negre) Elementele din beton armat situate în zona litoralului se vor proiecta şi executa în aşa fel încât stratul de acoperire cu beton a armăturilor să aibă valorile din Tabelul II. Pentru menŃinerea în poziŃie a armăturilor de la partea superioară a plăcilor se vor folosi “capre" din oŃel-beton sprijinite pe armătura inferioară sau pe distanŃieri şi dispuse între ele la distanŃe de maxim 1m (1 buc/mp) în câmp. ANEXA II.. Restul încrucişărilor acestor bare cu porŃiunile drepte ale etrierilor pot fi legate în şah (cel puŃin din 2 în 2). ReŃelele de armături din plăci şi din pereŃi vor avea legate în mod obligatoriu două rânduri de încrucişări marginale pe întreg conturul.1. 11. ReŃelele din plăci curbe subŃiri se vor lega în toate punctele de încrucişare. pentru φ > 12 mm. DistanŃieri pot fi confecŃionaŃi din mortar de ciment în formă de prisme prevăzute a fi legate de armături sau confecŃionaŃi din masă plastică. Clase Stratul mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. dar astfel încât să se asigure păstrarea poziŃiei armăturii. astfel încât să se asigure menŃinerea poziŃiei lor în timpul turnării betonului..12. şi cel puŃin doi distanŃieri la fiecare metru pentru φ 10 mm..htm 16.

3. ConstrucŃii situate la nivelul mării expuse direct intemperiilor şi salinităŃii prin stropire şi alternanŃă frecventă a umidităŃii şi uscăciunii precum şi posibilităŃii de îngheŃ în stare saturată OBSERVAłII la Tabelul II.2<178> dar nu mai mică de valoarea indicată. Clasă expunere (cf. neexpuse la intemperii cu excepŃia unor perioade scurte în timpul execuŃiei. M .3. Tabel 5.1. în cursul exploatării. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. 3 m deasupra nivelului mării.2009 . CondiŃii de expunenere îngheŃ-dezgheŃ fără posibilităŃi de stropire. φ = diametrul armăturii. considerată de cca. ConstrucŃii expuse indirect agresivităŃii maritime (deschise). Nr. În cazul în care nu se pot asigura valorile din Tabelul II.sever Betonul din zona variaŃiei nivelului apei de mare. Tabel 5.2.12.normal Beton aflat permanent sub apa mării. S .) 4a mediu marin Agresivitatea apei. În Tabelul II.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . de mare Regim de expunere N ..1.htm 16..3. moderat beton armat monolit agresivitate slabă agresivitate intensă 4b mediu marin Agresivitate atmosferică sever beton armat monolit agresivitate slabă agresivitate intensă * Valorile din paranteză sunt valabile în cazul utilizării inhibitorilor...moderat Betonul de deasupra zonei de variaŃie a nivelului apei de mare (pe o înălŃime a elementului de cca.2.1 elementele se vor tencui cu mortar M 100 şi proteja corespunzător. Page 71 of 122 expunere (conf.2 m respectiv la cotele +3.) Gradul de agesivitate Regim expunere - Tipul de beton beton armat beton armat piloŃi prefabricaŃi de acoperire (mm) 40 (30)* ObservaŃii slabă 4a mediu marin Agresivitatea apei de mare intensă 70 (50)* 40 (30)* valori STAS 10107/090 plus 5 mm idem plus 10 mm valori STAS 10107/090 plus 10 mm idem plus 15 mm grosimea stratului va fi cel puŃin egală cu 1. Tabelul II. se prezintă regimurile de expunere a construcŃiilor situate în zona litoralului.chm::/ne012-99.3. 1 2 4b mediu marin Agresivitate atmosferică Elementele interioare din construcŃiile închise şi încăzite pe timp de iarnă.+5 m de la nivelul mării). Elementele care nu sunt supuse unor variaŃii sensibile de umiditate.2: a) PărŃile construcŃiilor din beton din zone în care au loc infiltraŃii ale apei de mare. sunt solicitate ca şi betonul de sub apă. ConstrucŃii închise care nu se încălzesc pe timp de iarnă. crt.

.1..2. secŃ. - PereŃi silozuri Grinzi ÎnălŃime Lungime 10 2 mm/m 3 16 320 25 5 8 16 320 25 3 5 40 5 5 10 5 10 4 10 gr. >10cm. Page 72 of 122 b) În cazul elementelor având părŃi expuse concomitent în două sau trei din regiunile arătate în Tabelul II.1... pentru Înclinarea suprafeŃei faŃă de: Elementul Dimensiune de referinŃă Dimensiune Înclinarea faŃă de proiect Verticală Dimensiuni 1m totală 1 m2 FundaŃii Lungime LăŃime ÎnălŃime 15 6 10 15 mm/total 1 m2 1m totală 1 m2 16 3 mm/m 20 16 20 16 L 3 3m.... rulare 5 <3m.. <10cm.3..1. Sunt admise următoarele defecte privind aspectul elementelor din beton şi beton armat: ... 12 20 10 30 16 320 3 5 5 4 16 20 9 Stălpi ÎnălŃime 10 - <L 18m. >6m. plan Cote de nivel oriz..... în funcŃie de natura agresivităŃii. Abaterile faŃă de dimensiunile din proiecte ale cofrajelor şi ale elementelor de beton şi beton armat după decofrare sunt date în tabelul III. Gradul de agresivitate se apreciază conform Tabelului 5..chm::/ne012-99..defecte de suprafaŃă (pori.. >2m. >10cm. 25 <50cm. (capitolul 5)...1.. 3 PereŃi Lungime ÎnălŃime Grosime 10 3 >6m. denivelări) având adâncimea de maximum 1 cm şi suprafaŃa de maximum 400 cmp. 4 mm 3 mm 2. 6m.. Axe în sau 1m2 sau supr. Forma muchiei sau suprafeŃei PoziŃia elementelor <2m.. 20 >6m.htm 16.. 8 <3m. 16 36m. la proiectare se va considera întregul element în condiŃiile cele mai severe. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.... sau lăŃime 10 10 mm/total - 10 10 >6m.. <3m. 20 25 3 5 16 - - - L < 18m...1....3.. DEFECTE ADMISIBILE 1. iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitată la maximum 10% din suprafaŃa feŃei elementului pe care sunt situate.. Dimens... oblică din proiect 1m totală pe 1m total lung.. <L 9m..1 sunt aplicabile în cazurile curente. 6m.2. segregări.. >50cm. Pentru categorii de lucrări cu caracter special reglementările tehnice specifice sau proiectele pot indica alte valori în conformitate cu necesităŃile acestora. 3 - - - Plăci Lung. <3m.... lăŃime ..... >6m.. Tabelul III. <10cm. 10 16 Dimens....1.12.. Abaterile indicate în tabelul III. <50cm. secŃ.... Abateri ale cofrajelor şi elementelor de beton şi beton armat Cofraj Elemente după decofrare Abateri în mm... ABATERI ADMISIBILE PENTRU ELEMENTE DE BETON ŞI BETON ARMAT (extras din C 56-85 cu completări) 1. 3. 6m... 5 >50cm....... regimul de expunere şi zona de salinitate... gata confecŃionate: lungime .... Grosime 3 - - - ANEXA III... Abaterile faŃă de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraje.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI ... 16 10 <6m.2009 . ANEXA III. 10 Orizontală Poz...

prin evitarea folosirii loturilor de ciment cu temperaturi ridicate. se va face având în vedere aspectele particulare ce vor fi prezentate în continuare. Detalierea tehnologiei de betonare se va face în mod obligatoriu prin caiete de sarcini sau proceduri de execuŃie Ńinând seama de: . la stabilirea compoziŃiei betonului şi a tehnologiei de betonare. c) în cazul pereŃilor de recipienŃi. Prezentele prevederi se aplică şi în cazul elementelor cu grosimea de 0. dacă procedura de execuŃie nu conŃine alte precizări.numărul de trepte suprapuse. e (subcapitolul reguli generale de betonare) compactarea făcându-se prin ferestrele laterale sau din interiorul elementului.betonarea conform punctului 12.grosimea stratului sau treptei. 2.asigurarea unei temperaturi cât mai scăzute pentru betonul proaspăt. b) grinzile şi plăcile care vin în legătură se vor turna de regulă în acelaşi timp. 3) Betonarea elementelor verticale (stâlpi. Astfel în scopul reducerii eforturilor din temperatură şi contracŃie la stabilirea compoziŃiei şi preparării betonului se va urmări: .0 m.chm::/ne012-99.9-1. . respectiv cea mai mică dintre valorile capacităŃilor de preparare. dacă volumul acestora depăşeşte 100 mc. e) nu se admit rosturi de lucru înclinate rezultate din curgerea liberă a betonului. .Tt .12.3. Durata de timp “Ta" se stabileşte cu ajutorul relaŃiei: Ta = T .durata de timp “Ta" max.3. pentru a se asigura umplerea completă a acestora. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.2009 . b) în cazul în care se întrevăd dificultăŃi la compactarea betonului precum şi în cazul elementelor cu înălŃime mai mare de 3. fulgi de gheaŃă. 1. de transport de la staŃie sau de la locul de descărcare la cel de punere în operă. se admite cofrarea tuturor feŃelor pe întreaga înălŃime şi betonarea pe la partea superioară a elementului.Ts. . admisă.. reducerea temperaturii agregatelor prin stropire artificială. iar pe cealaltă pe înălŃime de maximum 1.capacitatea de betonare “Cb" exprimată în mc/oră. ANEXA IV. etc. 2. 3 m.cofrarea unei feŃe de max.50 m. pot să nu se înscrie în procesul verbal care se întocmeşte. 7) Pentru asigurarea calităŃii lucrării este necesar să se adopte măsuri speciale. se înscriu în procesul verbal care se întocmeşte la examinarea elementelor după decofrare şi vor fi remediate conform soluŃiilor stabilite de proiectant şi/sau expert după caz. . 4) Betonarea grinzilor şi plăcilor se va face cu respectarea următoarelor precizări suplimentare: a) turnarea grinzilor şi a plăcilor va începe după 1-2 ore de la terminarea turnării stâlpilor sau a pereŃilor pe care reazemă. . Defectele care depăşesc limitele de la punctul 1.00 m se va adopta una din soluŃiile: . dacă vibrarea betonului nu este stânjenită de grosimea redusă a elementului sau desimea armăturilor. fie în trepte conform detaliilor din figura IV.. 2) Betonarea elementelor de fundaŃii din beton armat se va face pe un strat de egalizare conform proiectului. pentru acoperirea cu un nou strat sau treaptă de beton. Page 73 of 122 . se admite crearea unui rost de lucru la 1/5-1/3 din deschiderea plăcii şi turnarea ulterioară a acesteia. c) la turnarea plăcii se vor folosi reperi dispuşi la distanŃe de max. diafragme.adoptarea unui tip de ciment cu termicitate redusă (corelat cu clasa betonului) şi un dozaj cât mai scăzut. 6) Betonarea elementelor masive.5 m. complectându-se pe măsura betonării.htm 16.00 m înălŃime şi compactarea cofrajului pe măsura betonării elementului sau.1. dar vor fi în mod obligatoriu remediate conform normativului C 149/87 până la recepŃionarea lucrării.1. “REGULI GENERALE DE BETONARE" se vor respecta după caz. folosirea de apă rece. prevederile suplimentare din prezenta anexă. care nu poate depăşi 50 cm. pereŃi) se va face respectându-se următoarele prevederi suplimentare: a) în cazul elementelor cu înălŃimea de max. respectiv a elementelor la care cea mai mică dimensiune este cel puŃin egală cu 1. folosind în acest scop un aditiv reducător de apă şi agregate cu dimensiuni cât mai mari. d) primul strat de beton va avea o consistenŃă la limita maximă admisă prin procedura de execuŃie şi nu va depăşi înălŃimea de 30 cm.defecte în stratul de acoperire al armăturilor (ştirbiri locale. cofrajul va fi montat pe una din feŃe pe întreaga înălŃime.3. segregări) cu adâncimea mai mică decât grosimea stratului de acoperire lungime maximum 5 cm iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitată la maximum 5% din lungimea muchiei respective.0 m pentru a se asigura respectarea grosimilor prevăzute prin proiect. BETONAREA DIFERITELOR ELEMENTE ŞI PĂRłI DE CONSTRUCłII 1) La betonarea diferitelor elemente sau părŃi de construcŃii în afara regulilor generale prevăzute la capitolul 12. 8) Betonarea elementelor masive se va face pe un strat continuu. Defectele care se încadrează în limitele menŃionate la punctul 1. 5) Betonarea cadrelor se va face dând o deosebită atenŃie zonelor de la noduri.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .

ANEXA IV. grosime) se stabilesc prin respectarea condiŃiilor menŃionate în figura IV.durata de timp până la începerea prizei betonului. se vor lua măsuri constructive speciale prin mărirea rigidităŃii cofrajelor şi prin prevederea în măsura în care este posibil de legături elastice între cofraje şi elementele de susŃinere şi rezemare. reducându-se în funcŃie de caracteristicile secŃiunii şi desimea armăturii. sau care nu pot fi compactate prin vibrare internă.2.0 m. 8) Grosimea stratului de beton supus vibrării se recomandă să nu depăşească 3/4 din lungimea capului vibrator (buteliei). • vibrare externă cu ajutorul vibratoarelor de cofraj. sau orice alt sistem care poate proteja suprafaŃa liberă a betonului). Durata de timp T. În zonele în care este posibil se pot folosi suplimentar şi vibratoare de interior. 2) Vibrarea internă este principalul procedeu de compactare a betonului.htm 16. în funcŃie de tasarea betonului şi tipul de vibrator utilizat.1. Page 74 of 122 în care: T . 6) Semnele după care se recunoaşte că vibrarea s-a terminat. asigurarea materialelor componente. Grosimea stratului sau dimensiunile treptei (lăŃime. 9) Începerea betonării este admisă numai după verificarea adoptării tuturor măsurilor necesare executării acestor operaŃii fără întrerupere. instruirea personalului executant şi asigurarea efectivelor de lucru pe întreaga perioadă de betonare.150) mm în stratul compactat anterior..1.2009 . • încetează apariŃia bulelor de aer la suprafaŃa betonului. strat de minimum 10 cm nisip umed acoperit cu prelate.12. şi 30 sec. 10) La 2-4 ore de la terminarea betonării unei zone (în funcŃie de stadiul de întărire) se va proceda la protejarea suprafeŃei libere a betonului cu materiale care să asigure evitarea evaporării apei din beton şi răcirea rapidă (saltele alcătuite din rogojini dispuse între folii de polietilenă sau prelate. butelia trebuie să pătrundă (50. Ts . până la începerea prizei betonului se va determina de un laborator de specialitate autorizat conform STAS 1759/80. În lipsa unor asemenea determinări se pot avea în vedere următoarele valori orientative: Tabelul IV.. T (ore) pentru temp. 5) Durata de vibrare optimă se situează între minim 5 sec. până la punerea în operă a betonului. sunt următoarele: • betonul nu se mai tasează.20oC 2.. 7) DistanŃa între două puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de maximum 1. între terminarea încărcării la staŃia de betoane şi terminarea descărcării la şantier a mijlocului de transport. • suprafaŃa betonului devine orizontală şi uşor lucioasă. număr suficient de mijloace de transport şi compactare.1/2 5 > 20oC 2 4 Se recomandă ca temperatura betonului la turnare să fie cuprinsă între 5-30oC. • vibrare de suprafaŃă cu ajutorul vibratoarelor placă sau a riglelor vibrante.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . la compactarea unui nou strat. funcŃionarea staŃiei.durata de staŃionare şi de transport local la şantier.chm::/ne012-99. forŃa perturbatoare şi frecvenŃa corespunzătoare a acestuia) se va face funcŃie de dimensiunile elementului şi de posibilităŃile de introducere a capului vibrator (butelia) printre barele de armătură. ProtecŃia va fi îndepărtată după minimum 7 zile (conform capitolului tratarea betonului) şi numai dacă între temperatura suprafeŃei betonului şi cea a mediului nu este o diferenŃă mai mare de 12oC. medie de: Beton < 10oC fără aditivi întârzietori cu aditivi întârzietori 3 6 10o . 9) Vibrarea externă este indicată la executarea elementelor prefabricate sau în cazul elementelor turnate monolit de grosimi reduse şi cu armături dese. PROCEDEE DE VIBRARE MECANICĂ 1) Compactarea mecanică prin vibrare poate fi realizată prin următoarele procedee: • vibrare internă folosind vibratoare de interior (pervibratoare). 4) ConsistenŃa betoanelor compactate prin vibrare internă depinde de forma elementului şi desimea armăturilor. 3) Alegerea tipului de vibrator (mărimea capului vibrator.. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. 10) În cazul elementelor compactate cu ajutorul vibratoarelor de exterior. Tt .durata de transport.

Timpul optim de vibrare se va stabili prin determinări de probă efectuate în operă la prima şarjă de beton ce se compactează.1.htm 16. 3) slăbirea pieselor de descintrare (pene.. rosturile de lucru se pot face împărŃindu-se bolta într-o serie de bolŃi mai înguste.1/3 din deschiderea acesteia (fig.. aceasta se va face în regiunea de moment minim (fig. 12) Vibrarea de suprafaŃă se va utiliza la compactarea plăcilor cu grosimea de maximum 200 mm.1.. 5) La planşee cu nervuri când betonarea se face în direcŃia nervurilor.3.decofrare) iar poziŃia acestora se recomandă a se stabili astfel: • la grinzi având până la 6. se va sista demontarea elementelor de susŃinere până la aplicarea măsurilor de remediere sau consolidare.. la dechideri mai mari numărul lor se va spori astfel încât distanŃa între popi sau de la popi la reazeme să nu depăşească 3.35 ori mai mare decât grosimea finală a stratului compactat.50 mm sub nivelul inferior al plăcii sau vutei plăcii. 2) La grinzi. rostul se face în zona cuprinsă între 1/5 şi 1/3 din deschiderea nervurilor (fig. II. împărŃindu-se bolta sau arcul în bolŃari dispuşi simetric faŃă de cheie. IV. 6) La planşee cu nervuri când betonarea se face perpendicular pe direcŃia nervurilor rostul se va face în zona cuprinsă între 1/5 şi 1/3 din deschiderea grinzii principale... dimensiunile ploturilor se vor stabili cu acordul ambelor părŃi proiectant şi executant. vinciuri) se va face preluarea bruscă a încărcărilor de către elementele care se decofrează. secŃiunea II-II).50 mm sub grindă sau placă. nu se admit rosturi având faŃă în plan orizontal. zone segregate) care pot afecta stabilitatea construcŃiei decofrate. dacă din motive justificate nu se poate evita întreruperea.60 sec.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . RECOMANDĂRI PRIVIND STABILIREA POZIłIEI ROSTULUI DE LUCRU La stabilirea poziŃiei rostului de lucru se vor respecta următoarele reguli: 1) La stâlpi se vor prevede rosturile numai la bază (fig. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. 14) Se recomandă ca durata vibrării să fie de 30. IV. în funcŃie de consistenŃa betonului. ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului şi susŃinerilor. 10) La fundaŃiile de utilaje supuse la solicitări dinamice pot fi prevăzute rosturi în zona cu eforturi minime numai dacă se adoptă dispoziŃii de armare corespunzătoare. 13) ConsistenŃa betoanelor compactate prin vibrare de suprafaŃă se recomandă să fie cu tasare de minimum 20 mm.2009 . 8) La bolŃi cu lăŃime mare. În cursul operaŃiei de decofrare se vor respecta următoarele reguli: 1) desfăşurarea operaŃiei va fi supravegheată direct de către conducătorul punctului de lucru.12..00 m deschidere se lasă un pop de siguranŃă la mijlocul acestora. la decofrare se vor lăsa popi de siguranŃă care vor fi menŃinuŃi orientativ conform tabelului 14. pentru asigurarea conlucrării lamelelor se vor adopta una (sau eventual două) dintre următoarele soluŃii: se vor crea la betonare denivelări (praguri) sau se vor dispune armături suplimentare de legătură între lamele.). IV.00 m. ANEXA V. În cazul construcŃiilor etajate având deschideri mai mari de 3. asemenea rosturi se vor dispune la maximum 15 m între ele şi vor fi realizate cu un cofraj interior cu şicane (din lemn sau tablă) sau cu tablă expandată.5 m) se va prevedea un rost orizontal.1/3 din deschiderea plăcii.3. ANEXA IV.2. 4) La plăci. în cazul în care se constată defecte de turnare (goluri.). 3) În cazul în care grinzile se betonează separat. 2) susŃinerile cofrajelor se vor desface începând din zona centrală a deschiderii elementelor şi continuând simetric către reazeme.3. IV. în asemenea cazuri armăturile situate la partea superioară vor fi montate parŃial urmând a se completa înainte de betonarea stratului care se înglobează. se va căuta pe cât posibil. În cazul determinărilor de probă prevăzute la punctul 14 se stabileşte şi grosimea stratului de beton turnat necesară pentru realizarea grosimii finite a elementului. ca în placă rostul să fie 1/5.. turnarea betonului se va face fără întrerupere. rostul de lucru va fi situat la 1/5. 16) DistanŃa între două poziŃii succesive de lucru ale plăcilor vibrante trebuie să fie astfel stabilită încât să fie asigurată suprapunerea de minimum 50 mm în raport cu poziŃia precedentă.1-1.0 m se vor prevedea rosturi verticale cu tablă expandată sau cofraje creindu-se ploturi care se betonează alternativ. 9) La plăci curbe subŃiri şi la pereŃii rezervoarelor pentru lichide nu se admit rosturi de lucru..3.chm::/ne012-99.00 m.2. creindu-se două lamele suprapuse. REGULI PRIVIND OPERAłIA DE DECOFRARE I. în cazul unor tehnologii speciale se admit rosturi la 30. secŃiunea I-I).. 15) Grosimea stratului de beton turnat (înainte de compactare) trebuie să fie de 1.3. Page 75 of 122 11) ConsistenŃa betoanelor compactate prin vibrare externă se recomandă să fie cu tasare minimă 50 mm. 13) În cazul elementelor masive având grosime mare (de regulă peste 2. se vor prevedea rosturi verticale pentru evitarea fisurării din contracŃie sau limitarea frontului de lucru.. 12) În cazul elementelor masive cu lungimea mai mare de 20. (de la capitolul 14 .3. rostul de lucru se lasă la 30.. 11) În cazul pereŃilor structurali sau pereŃilor de lungime mare. 7) La bolŃi şi arce se admit rosturi perpendiculare pe directoare.

la fiecare - - - - C Se admite lotul mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. execuŃie NC A1 Ciment d) RezistenŃele mecanice la 2(7) zile conf. Este interzisă efectuarea de remedieri înainte de această examinare. bene-ficiarului sau al ISCLPUAT care va sigila contraproba. proiectul va trebui să conŃină precizări în legătură cu executarea acestor operaŃii: numărul de reprize de descintrare. LA APROVIZIONARE a) Examinarea Constatarea La fiecare lot Se verifică datelor înscrise în garantării calităŃii aprovizionat C conform A1 b. documentele de de către furnizor c certificare a calităŃii şi/sau producător sau garanŃie emise de furnizor şi/sau NC Se refuză lotul producător b) Stabilitatea conform SREN 196-3 c) Timpul de priză conform SREN 196-3 Evitarea unor erori nesesizate la controlul de fabricaŃie sau semnalarea unor impurificări intervenite în timpul transportului. Pentru decofrarea elementelor cu deschideri mai mari de 12.2) Se dă în consum.htm 16.. etc.00 m.chm::/ne012-99. În termen de 24 ore de la decofrarea oricărei părŃi de construcŃie se va proceda.. ANEXA VI. de către proiectant (dacă acesta a solicitat să fie convocat). Procedeul de Scopul acŃiunii sau FrecvenŃa Măsura ce se verificare sau Constatare verificării minimă adoptă caracteristici ce se verifică A. g) Starea de Evitarea O conservare numai aprovizionării cu determinare dacă s-a depăşit cimenturi alterate.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . V. III. IV. Page 76 of 122 • la plăci se va lăsa cel puŃin un pop de siguranŃă la mijlocul lor şi cel puŃin un pop la 12 mp de placă.1 “Controlul calităŃii lucrărilor" (anexa VI. la o examinare amănunŃită a tuturor elementelor de rezistenŃă ale structurii încheindu-se un proces-verbal în care se vor consemna calitatea lucrărilor precum şi eventuale defecte constatate. înălŃimile de coborâre. precum şi pentru deschiderea eşafodajelor care susŃin cintrele bolŃilor. • între diferite etaje popii de siguranŃă se vor aşeza pe cât posibil unul sub altul. O determinare la fiecare transport dar nu mai puŃin de o determinare la 100 t pe o probă medie C Se verifică conform A1 d sau se dă în consum Se refuză lotul şi se procedează conform punctului 1 de la controlul calităŃii lucrărilor (anexa VI. plăcilor subŃiri etc. FRECVENłA ŞI MĂSURI CE SE ADOPTĂ ÎN CADRUL CONTROLULUI CALITĂłII MATERIALELOR ŞI BETOANELOR AcŃiunea. f) Prelevare de Verificări ulterioare La fiecare lot contraprobe care se în caz de litigiu aprovizionat păstrează pentru 45 probele se zile (păstrate în cuŃii iau împreună metalice sau pungi cu delegatul sigilate).1. O probă la 500 t dacă livrarea se efectuează în loturi mai mari de 100 t. Se procedează conform pct.2009 . sau faza de crt. SREN 196-1 Confirmarea clasei O probă la cimentului 200 t dacă livrarea se efectuează în loturi mai mici de 100 t. Nu este permisă îndepărtarea popilor de siguranŃă ai unui planşeu aflat imediat sub altul care se cofrează sau se betonează.2) Materialul Nr. arcelor.12. C NC e) Idem la 28 zile Culegere de date Idem pentru evidenŃa calităŃii cimentului utilizat.

.2) Se dă în consum.C. 1 “Controlul calităŃii" (anexa VI. transportat Se refuză lotul transportat Se verifică conf. Se procedează conf. C NC d) Densitatea în grămadă în stare af|nată şi uscată conf. Idem C NC b) FineŃea conf.b. 1 “Controlul calităŃii" (anexa VI. c. A2. şi mică Se verifică conform punctului A.corpuri străine: În cazul în argilă în bucăŃi. 500 mc pentru fiecare sort (1). Page 77 of 122 termenul de depozitare sau au intervenit factorii de alterare transport dar nu mai puŃin de o determinare la 100 t pe o probă medie La fiecare lot aprovizionat. Se procedează conf. STAS 460680 (în cazul agregatelor uşoare). observă conŃinut de cărbune prezenŃa lor. C La Confirmarea calităŃii schimbarea . pct. SREN 196-6/94 C Se refuză lotul.2) sau cu acordul beneficiarului se poate accepta utilizarea. Constatarea La fiecare lot garantării calităŃii aprovizionat de către producător care trebuie să conŃină obligatoriu avizul sanitar eliberat de organele abilitate ale Ministerului SănătăŃii Confirmarea caracteristicii standardizate. adică se asigură înscrierea agregatului total în zona de granu-lozitate adoptată. 500 mc pentru fiecare sursă. 1 “Controlul calităŃii" (anexa VI. NC c) Granulozitatea sorturilor conform STAS 4606-80 A2 Agregate O probă la max.2) Se dă în consum Se refuză lotul.parte levigabilă C NC O probă la max. Se procedează ca la punctul 1 “Controlul calităŃii" (anexa VI.humus lotului aprovizionat. care se argilă aderentă. Se procedează conf. NC a) Examinarea Constatarea datelor înscrise în garantării calităŃii documentele de de către furnizor. 1 NC Adaosuri mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. O probă la 200 mc. Se refuză lotul. sursei. pct. b) ConŃinutul de impurităŃi conform STAS 4606-80: .COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . C NC a) Examinarea datelor înscrise în documentele de certificare a calităŃii sau garanŃie emise de furnizor şi/sau producător. d.htm 16. Se refuză lotul transportat..2009 . .2. pct. certificare a calităŃii emise de furnizor şi/sau producător.12.chm::/ne012-99. pct. Se dă în consum Se refuză lotul. Se refuză lotul şi se procedează conf.2) Se verifică conform A 3 b.

caracteristicilor garantate. Se dă în consum Se refuză lotul.htm 16. Constatarea garantării calităŃii de către producător. C NC e) Verificarea Idem caracteristicilor mecanice (rezistenŃa la rupere limita de curgere.2) Se dă în consum Se foloseşte ca cenuşă tip B.. A5 d. Se refuză lotul. Page 78 of 122 (cenuşă de termocentrală) c) Stabilitate Evitarea folosirii unui lot necorespunzător La fiecare lot aprovizionat. C NC A4 Aditivi a) Examinarea datelor înscrise în documentele de certificare a calităŃii sau garanŃie emise de furnizor şi/sau producător.2) Se verifică conf. Se refuză lotul.2009 . Se procedează conf. C A3 NC d) Indicele de Confirmarea activitate la 24 ore. La fiecare lot aprovizionat. e. 1 “Controlul calităŃii" (anexa VI. pct. Se procedează conf. alungirea la rupere Minim 5 probe pe lot mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. pct.2) d) Încercarea la îndoire pe dorn conf. 1 “Controlul calităŃii" (anexa VI. Se procedează conf. Se procedează conf. C NC a) Examinarea datelor înscrise în documentele de certificare a calităŃii sau garanŃie emise de furnizor şi/sau producător. Constatarea garantării calităŃii de către producător. 1 “Controlul calităŃii" (anexa VI. STAS 438/1-89 Confirmarea caracteristicilor standardizate. Se refuză lotul. Se refuză lotul. La fiecare lot aprovizionat. 1 “Controlul calităŃii" (anexa VI. pct. C NC b) Verificarea Acceptarea utilizării aspectului (calitatea suprafeŃei) conf. reglementărilor în vigoare. 1 “Controlul calităŃii" (anexa VI.12.2) Se dă în consum. STAS 438/1-89 La 2% din numărul de co-laci sau legături bare dar nu mai puŃin de 2 colaci sau legături de bare (2).COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . A5 d. b.2) Se verifică conform A5. e.chm::/ne012-99. pct. Confirmarea caracteristicilor standardizate. La fiecare lot de cenuşă de tip A.2) Se dă în consum. Idem două măsurători ale dimensiunilor şi o măsură a profilului. C NC A5 OŃeluri pentru armături c) Verificarea dimensiunilor şi profilului conf. pct.. pct. Se procedează conf. C NC “Controlul calităŃii" (anexa VI. 1 “Controlul calităŃii" (anexa VI. Idem două epruvete din barele sau colacii prelevaŃi. Se refuză lotul. Se procedează conf.2) Se verifică conf.

Se procedează conf. c. C NC C B1 Ciment NC a) ConŃinutul de impurităŃi conf. depozitare garanŃie. dar cel puŃin o dată pe săptămână. STAS 438/3-89 Acceptarea utilizării La 3% din lot dar nu mai puŃin de 3 plase luate la întâmplare. corpuri străine.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .2).chm::/ne012-99. 10. b. certificare a calităŃii sau garanŃie emise de furnizor şi/sau producător. C NC Se verifică conf. Se procedează conf.12. Se verifică conf. b) Starea de Evitarea utilizării conservare numai cimenturilor alterate dacă s-a depăşit termenul de depozitare sau au intervenit alŃi factori de alterare. Page 79 of 122 etc. dar cel puŃin o dată pe zi. Se dau în consum Se refuză lotul. pct.7. Adoptarea compoziŃiei betonului în funcŃie de rezultatele obŃinute.6. c şi d Se refuză lotul. A1 d pe câte 2 probe la fiecare siloz respectiv o probă la 50 t iar utilizarea se va face funcŃie de rezultatele obŃinute. C NC A6 Plase sudate b) Verificarea aspectului conf.) a) Examinarea Constatarea datelor înscrise în garantării de către documentele de producător. Se menŃine reŃeta betonului. STAS 4606-80. O probă la 400 mc. caracteristicilor STAS 438/3-89. b. A6. 1 “Controlul calităŃii" (anexa VI. 50 t ciment consumat. Se menŃine reŃeta betonului c) Verificarea Confirmarea dimensiunilor conf. standardizate. ÎNAINTE DE UTILIZAREA MATERIALELOR a) Verificarea Încadrarea în La fiecare lot duratei de termenul de aprovizionat. Se procedează la înlăturartea cauzelor impurificării şi la o nouă verificare. Se dă în consum. d) Verificarea caracteristicilor mecanice şi calităŃii sudării nodurilor conform STAS 438/3-89 Idem C NC B. beton şi ori de câte ori apar factori care pot modifica granulozitatea sorturilor. A6. Se verifică conform B1..2009 . pct. parte levigabilă. 1 “Controlul calităŃii" (anexa VI. Sesizarea eventualelor impurificări intervenite în depozitul de primire sau în cursul manipulării Ori de câte ori apar factori de impurificare. C NC c) Umiditatea Idem O probă la 200 mc. La fiecare lot aprovizionat.. beton şi ori de câte ori se observă o În funcŃie mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. Se dă în consum. Se dă în consum.htm 16. C NC B2 Agregate b) Verificarea granulozităŃii sortului conform STAS 4606-80.2) Se verifică conf. 2 probe pe siloz (sus şi jos) sau după max. (armături). Se corectează proporŃiile dintre sorturi şi se elimină cauza. Se procedează conf. pct.

Se procedează conf.. Se procedează conf.. c) Determinarea Verificarea gradului de îndeplinirii condi impermeabilitate Ńiilor prevăzute. 2. pct. dar cel puŃin o dată pe zi. Corectarea după O probă la caz a concentraŃiei. betoane de clasă C16/20.2009 . pentru gradul de gelivitate 90% din numărul de încercări trebuie să îndeplinească cerinŃele prevăzute.3. STAS 3519-76 respectiv STAS 3518-68 Dacă este prevăzută ca dată în compoziŃia betonu-lui.htm 16. Verificarea compoziŃiei betonului.3. pct. îndeplinesc cerinŃele prevăzute. Dar nu mai mult de 6 probe pe zi (C 8/10) o probă la 50 mc.2. Dar nu mai mult de 15 probe pe zi (C>8/10). Minim o probă pe zi/schimb. Se corectează densitatea. STAS 127588 b) Idem la vârsta de 3 şi/sau 7 zile pentru încercări orientative. Se menŃine reŃeta de beton adoptată. Se corectează cantităŃile de apă de amestecare şi sorturi de agragte.. C Se acceptă punerea în lucrare. fiecare şarjă preparată de rezultatul obŃinut. anexei VI. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. 2 Se acceptă livrarea Se procedează conf. limitele 5oC-30oC 4 determinări pentru fiecare tip de beton şi schimb de lucru. C NC Se menŃine compoziŃia Se corectează compoziŃia. LA LOCUL DE PUNERE ÎN OPERĂ a) Examinarea Constatarea La fiecare documentului de garantării calităŃii transport. O probă la 100 mc. 17. D2.. Se procedează conf. pct.2. C NC a) Determinarea rezis-tenŃei la compresiune pe epruvete cilindrice/cubice la vârsta de 28 de zile conf. O probă pe săptămână pt. Corectarea De două ori STAS 1759/88 cantităŃii de apă de pe schimb şi C amestecare. ÎN CURSUL PREPARĂRII BETONULUI LA STAłIA DE BETOANE a) ConsistenŃa conf. C2 Betonul întărit Verificarea realizării cerinŃelor de calitate pentru clasa de beton prescrisă. C B4 Apa NC C. C C1 Betonul proaspăt* NC c) ConŃinutul de nisip 0. frecvenŃa determinărilor idem pct. C NC Utilizarea la prepararea betonului a unei ape corespunzătoare. Facultativ ori de câte ori se apreciază necesar. Page 80 of 122 B3 Aditivi Densitatea soluŃiei conform reglementărilor tehnice în vigoare (dacă aditivul se prepară la staŃie) CompoziŃia chimică conform reglementărilor tehnice în vigoare schimbare cauzată de condiŃiile meteo.3. D.12. sau gelivitate conf. Se dau în consum. de către pro- Gradul de impermeabilitate se consideră realizat dacă cel puŃin 90% din numărul de încercări care se analizează.b şi c dar nu mai puŃin de două probe pe obiect. anexei VI. O probă la începerea lucrărilor dacă apa mu provine dintro sursă potabilă. transport.3 din beton conf. 3 şi controlului de conformitate cap. anexei VI. tip beton în ambele cazuri.chm::/ne012-99. tip de beton şi la începutul preparării NC b) Temperatura Încadrarea dacă este prevăzut temperaturii în ca o cerinŃă. pct.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . anexei VI. STAS 175980. Se acceptă utilizarea Se caută o altă sursă.3. 2 Se menŃine reŃeta betonului.

parte de struc-tură (fundaŃie. Page 81 of 122 b) ConsistenŃa conform STAS 1759-80. 2. Dacă este prevăzut prin proiect sau pro-cedură specială o probă pe schimb. anexei VI. NC C NC c) Temperatura dacă este prevăzută ca o cerinŃă tehnică.3 pct.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .3..htm 16. Se procedează conform observaŃiei 4 la tabel. Se procedează conform anexei VI.2 Se execută faza. STAS 3518/86.3.100 (200) mc pt. pct.3. tronson). NC Idem mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. anexei VI.chm::/ne012-99. Se refuză transportul respectiv.12. clase >C16/20 Obs. nivel. STAS 1275/88 pentru verificarea clasei betonului. D2 Beton întărit (3) Se procedează conf. .pct. Încadrarea temperaturii betonului în limitele 5oC-30oC 4 determinări pentru fiecare tip de beton şi schimb de lucru. C 6/7. Stabilirea termenelor de decofrare.5. Se acceptă punerea în lucrare. Determinarea rezistenŃei la compresiune pe epruvete cilindrice/cubice conf. Betonul proaspăt la descărcarea D1 din mijlocul de transport ducător şi respectarea duratei de transport. O probă la 1000 mc. dar cel puŃin o probă pe zi de turnare şi nu mai puŃin de o probă la: .C8/10C16/20 -50(100)mc pt. STAS 3519/76. b) Determinarea gradului de impermeabilitate conf. C NC a) Determinarea rezis-tenŃei la compresiune pe epruvete cilindrice/cubice conf. Pentru fiecare tip de beton. Confirmarea O probă caracteristicilor pentru fiecare impuse betonului tip de beton şi schimb de lucru dar cel puŃin o probă la 20 mc de beton. Se decalează faza şi se procedează la o nouă verificare C NC Verificarea condiŃiilor de calitate pentru clasa de beton prescrisă. C Se recepŃionează partea de structură.. STAS 1275/88 pentru verificarea rezistenŃelor de control pe faze.2009 . c) Determinarea gradului de gelivitate conf. Verificarea îndeplinirii condiŃiilor prevăzute în proiect sau conform procedurii speciale.3. O probă la 300 mc dar nu mai puŃin de două probe pentru fiecare obiect. Se acceptă punerea în lucru Se procedează conf.300 mc pt.: Cifrele din paranteză se referă la elemente sau părŃi din struc-tura cu volum mai mare de 300 mc şi care se betonează fără întrerupere.

a.C. şi 17. ciment. În cazul fazelor determinante este obligatorie participarea: beneficiarului. Dacă valorile determinate depăşesc valorile admisibile. Cu privire la verificarea cotei de fundare şi a naturii terenului se vor întocmi procese verbale distincte. aditivi) şi se vor schimba sursele de aprovizionare.2.2. 4) La terminarea executării cofrajelor se va verifica: a) alcătuirea elementelor de susŃinere şi sprijinire. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.htm 16..2. După executarea acestora se va proceda la o nouă verificare şi încheierea unui nou proces-verbal. c) dimensiunile interioare ale cofrajelor în raport cu cele ale elementelor care urmează a se betona. nu se încadrează în cerinŃele tehnice prevăzute. abaterile constatate iar după caz. 3) Betonul întărit -D2. prelevarea probelor se poate face la staŃiile de betoane. 2) Fazele procesului de execuŃie a lucrărilor de beton şi beton armat constituie în majoritate lucrări care devin ascunse.2. (capitolul 5) pentru betonul proaspăt. * poziŃia în plan. aditivi) nu îndeplinesc condiŃiile de calitate se va interzice utilizarea lor şi se va înştiinŃa producătorul.corespunzător. astfel încât verificarea calităŃii acestora trebuie să fie consemnată în Registrul de procese verbale pentru verificarea calităŃii lucrărilor ce devin ascunse încheiate între reprezentantul investitorului şi executant (Proces verbal de recepŃie calitativă). Page 82 of 122 NotaŃii: C .2.) 4) Gradul de impermeabilitate se consideră realizat dacă cel puŃin 90% din numărul de încercări care se analizează îndeplineşte condiŃiile tehnice prevăzute. agregate.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . d) poziŃia cofrajelor. se va analiza conŃinutul de clor din materialele componente (de exemplu: apa.2009 .CondiŃiile de verificare se referă la betonul preparat pe şantier şi/sau în anumite cazuri formulate la punctul 17.Cu acordul investitorului. în rapot cu prevederile proiectului: * adâncimea şi cota de fundare.19. Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuŃie înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza precedentă dacă aceasta urmează să devină o lucrare ascunsă. adaosuri.3. b) încheierea corectă a elementelor cofrajelor şi asigurarea etanşeităŃii acestora. fiind îndeplinite cerinŃele tehnice prevăzute. proiectantului. executantului şi a inspecŃiei în construcŃii care în funcŃie de rezultatul controlului va autoriza sau nu continuarea lucrărilor. NC . diametrul şi poziŃia armăturii în diferite secŃiuni transversale ale elementelor structurii. 3) La terminarea execuŃiei săpăturilor pentru fundaŃii se va verifica. diametrul acestora şi modul de fixare. * dimensiunile săpăturilor. încadrarea în toleranŃele admisibile faŃă de proiect. Dacă se constată neconcordanŃe faŃă de proiect sau prevederile reglementărilor tehnice se vor stabili şi consemna măsurile necesare de remediere. beneficiarul şi organele InspecŃiei judeŃene în ConstrucŃii. Urbanism şi Amenajarea Teritoriului în termen de maximum 48 de ore. c) lungimea porŃiunilor de bare care depăşesc reazemele sau care urmează a fi înglobate în elemente ce se toarnă ulterior.În cazul unităŃilor aprovizionate constant de la aceleaşi surse. NOTĂ: * În cazul în care prin proiect se cere determinarea conŃinutului de clor din beton acesta nu trebuie să depăşească valorile precizate la punctul 5. 2) OŃelul -A5b. * natura terenului (cu participarea obligatorie a proiectantului geotehnician). caz în care se respectă planul de prelevare şi criteriile de conformitate în cazul producerii betonului în staŃii (poziŃiile C2.2. d) poziŃia înnădirilor şi lungimile de petrecere ale barelor. Lucrări Publice. b) distanŃa dintre etrieri. 5) La terminarea montării armăturilor se va verifica: a) numărul.12.. CONTROLUL CALITĂłII LUCRĂRILOR DE EXECUłIE 1) În cazul în care loturile de materiale aprovizionate (oŃel-beton. ANEXA VI. în raport cu cea a elementelor corespunzătoare situate la nivelele inferioare. Verificările care se efectuează sunt prevăzute la punctele 3.. În procesele verbale se vor preciza concret verificările şi măsurătorile efectuate. OBSERVAłII: 1) Granulozitatea sorturilor -A2c. frecvenŃa minimă va fi de o probă pe săptămână pentru fiecare sort şi sursă. e) poziŃia golurilor..verificarea aspectului . Gradul de gelivitate se consideră realizat dacă cel puŃin 90% din numărul de încercări care se analizează îndeplineşte condiŃiile tehnice prevăzute.chm::/ne012-99. e) calitatea sudurilor.Procentul se referă la cantitatea aprovizionată în cursul unei zile de la acelaşi furnizor şi din acelaşi lot.necorespunzător.2.2.B la utilizarea betonului livrat de staŃii.

9) Calitatea betonului pus în lucrare se va aprecia.1. b) dimensiunile secŃiunilor transversale ale elementelor. * personalul care a supravegheat betonarea. urmărindu-se: • evitarea livrării sau punerii în operă a unui beton ale cărui caracteristici în stare proaspătă nu îndeplinesc condiŃiile impuse.chm::/ne012-99. d) poziŃia elementelor verticale (stâlpi. dimensiunilor şi formei cofrajelor. acesta este obligat să verifice în paralel calitatea cimentului şi agregatelor precum şi modul de dozare. 7) La decofrarea oricărei părŃi de construcŃie se va verifica: a) aspectul elementelor. Page 83 of 122 f) numărul şi calitatea legăturilor dintre bare. conform prevederilor din ANEXA VI. Ńinând seama de concluziile analizei efectuate conform controlului de conformitate. stabilităŃii şi durabilităŃii elementului sau a structurii. 8) În vederea asigurării calităŃii lucrărilor de beton şi beton armat este obligatorie efectuarea unui control operativ şi adoptarea unor măsuri conform ANEXEI VI. • sesizarea cazurilor în care betonul prezintă rezistenŃe sub limitele admise. etc. investitor şi constructor. pereŃi) în raport cu cele corespunzătoare situate la nivelul imediat inferior. * ora începerii şi terminării betonării. ANEXA VI. d) se respectă frecvenŃa de efectuare a încercărilor şi a prelevărilor de probe.1. rosturi de betonare.. • adoptarea de măsuri operative la staŃia de betoane pentru corectarea compoziŃiei betonului sau a condiŃiilor de preparare.3..12. În cazul în care conducătorul punctului de lucru răspunde direct şi de prepararea betonului. * măsurile adoptate pentru protecŃia betonului proaspăt. La consemnarea constatărilor se va Ńine seama de prevederile anexei III. semnalându-se dacă se întâlnesc zone cu beton necorespunzător (beton necompactat.2. amestecare şi transport al betonului. e) poziŃia golurilor. goluri. Se va consemna în procesul verbal dacă sunt respectate prevederile proiectului.. * evenimentele intervenite (întreruperea turnării. e) sunt corespunzătoare măsurile adoptate de menŃinere a poziŃiei armăturilor. * probele de beton prelevate. f) poziŃia armăturilor care urmează a fi înglobate în elementele ce se toarnă ulterior. h) modul d easigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton şi dimensiunile acestuia. i) poziŃia. c) distanŃa între diferitele elemente. * locul unde a fost pus în lucrare. asupra rezultatelor încercărilor probelor de verificare a clasei prezentate în buletinul emis de laborator şi concluziile interpretării rezultatelor încercărilor nedistructive sau încercărilor pe carote. 6) În cursul betonării elementele de construcŃii se va verifica dacă: a) datele înscrise în bonurile de livrare-transport ale betonului corespund comenzii şi nu s-a depăşit durata admisă de transport. scară) potrivit Normativului mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. Verificările de la poziŃiile b). fiind necesară analizarea de către proiectant a măsurilor sau condiŃiilor ce se impun pentru asigurarea rezistenŃei. dacă s-a cerut efectuarea lor în cadrul controlululi operativ sau prin proiect. g) dispozitivele de menŃinere a poziŃiei armăturilor în cursul betonării. 10) Rezultatul aprecierii calităŃii betonului pus în lucrare se consemnează în procesul verbal de recepŃie a structurii de rezistenŃă încheiat între proiectant. c) condiŃiile de turnare şi compactare asigură evitarea oricăror defecte.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . * temperatura mediului. f) se aplică corespunzător măsurile de protecŃie (tratare) a suprafeŃelor libere ale betonului proaspăt.f) se efectuează prin sondaj. referitoare la abaterile admisibile.. Se vor consemna în condica de betonare: * seria talonului livrării corespunzătoare betonului pus în operă. intemperii etc. diafragme.. 11) RecepŃionarea structurii de rezistenŃă se va efectua pe întreaga construcŃie sau pe părŃi din construcŃie (fundaŃie. Dacă nu sunt îndeplinite condiŃiile de calitate se vor analiza de către proiectant măsurile ce se impun.htm 16.2009 . segregat.). modul de fixare şi dimensiunile pieselor înglobate. b) consistenŃa betonului corespunde celei prevăzute. tronson.).

17 şi în ANEXA VI. 16) Aprecierea calităŃii betonului pus în operă în vederea recepŃiei se face conform punctului 17.2.. anexa I. * dimensiuni de ansamblu şi cotele de nivel. protecŃii.1. Prin părŃi de obiect se înŃeleg: * părŃile de construcŃii delimitate prin rosturi de dilatare. * poziŃia golurilor prevăzute în proiect. * buletin privind calitatea betoanelor.chm::/ne012-99.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .1. iar după executarea acestora se va proceda la o nouă recepŃie. proiectantul va preciza unele părŃi din elemente asupra cărora să se poată efectua determinări ulterioare şi care nu se vor acoperi decât după încheierea recepŃiei definitive a structurii. compoziŃia betonului.2. cu execepŃia examinării rezistenŃei la 28 zile a betonului care se va face recepŃia definitivă a structurii de rezistenŃă.. tencuieli. B) rezultatele menŃionate la punctul A) precum şi rezultatele încercărilor nedistructive obŃinute pe unele din elementele structurii în cauză. Page 84 of 122 C 56-85. pereŃi structurali) consemnându-se eventuale dezaxări. suplimentar se vor verifica: * documentele de certificare a calităŃii prevăzute de reglementările în vigoare pentru materialele livrate. * existenŃa şi conŃinutul proceselor verbale de recepŃie calitativă privind cofrajele. * confirmarea prin procese verbale a executării corecte a măsurilor de remediere prevăzute în diferitele documente examinate. * respectarea condiŃiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate. .controlul calităŃii pe obiect sau părŃi de obiect. 14) RecepŃia construcŃiilor din beton şi beton armat se va face în conformitate cu prevederile Legii 10/1995 privind calitatea în construcŃii. aspectul elementelor după decofrare. se vor stabili măsurile de remediere. proiectant şi executant.2. gradul de gelivitate. în cazul recipienŃilor. * consemnările din condica de betoane. * orice altă verificare care se consideră necesară. * comportarea la proba de umplere cu apă. În vederea recepŃiei structurii unei construcŃii. executantul va prezenta beneficiarului buletin de analiză pe beton întărit prin încercări nedistructive. * părŃile de construcŃii diferenŃiate prin clasa de beton prevăzută sau * părŃile de construcŃii precizate prin proceduri speciale sau proiect. finisaje) este admisă numai pe baza dispoziŃiei date de investitor sau de proiectant. Această recepŃia are loc la bază examinarea directă efectuată pe parcursul execuŃiei în cadrul controlului interior sau exterior. a elementelor verticale (stâlpi. * poziŃia relativă pe întreaga înălŃime a construcŃiei. armarea.. Încercările nedistructive se vor efectua în conformitate cu Normativul C 26-85. gradul de impermeabilitate. * încadrarea în abaterile admise conform ANEXEI III. Alegerea elementelor şi numărul necesar de încercări se va face de către proiectant. avându-se de asemenea în vedere: A) rezultatele încercărilor pe cilindri/cuburi efectuate pe probe prelevate la locul de punere în operă şi sau la staŃia de betoane. în cazuri justificate. 17) Pentru aprecierea calităŃii betonului se vor lua în considerare precizările de la punctul 17. * existenŃa şi conŃinutul documentelor de certificare a calităŃii în cazul betonului livrat.2009 .2. În asemenea siuaŃii. în cazurile în care se solicită de către proiectant. 12) Verificările efectuate şi constatările rezultate la recepŃia structurii de rezistenŃă se consemnează într-un proces verbal încheiat între investitor. RecepŃia parŃială va consta în efectuarea tutror verificărilor arătate la punctul 11. aprecierea calităŃii betonului pus în lucrare. Această dispoziŃie se va da după încheierea recepŃiei structurilor de rezistenŃă sau. precum şi existenŃa şi conŃinutul proceselor verbale pentru fazele determinante.1. 13) Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrări (ziduri. În cazurile în care se constată deficienŃe în executarea structurii. precizându-se în concluzie dacă structura în cauză se recepŃionează sau se respinge..12. C) dacă nu s-au efectuat încercările obligatorii pe cilindri/cuburi la locul de punere în operă la frecvenŃele stabilite sau dacă rezultatele se situează sub mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. * dimensiunile diferitelor elemente în raport cu prevederile proiectului.. după încheierea recepŃiei parŃiale a structurii de rezistenŃă.htm 16. capitolul “Controlul calităŃii". * constatările consemnate în cursul execuŃiei în cadrul controlului interior şi/sau exterior. etc. 15) Calitatea betonul livrat de staŃia de betoane se va face conform criteriilor stabilite la Cap.

3.2009 . * conformitatea rezultatelor. 5. gmax (%) gmin –2 gmax +2 2. gmin.. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.htm 16. CONTROLUL OPERATIV AL CALITĂłII BETONULUI 1) Activitatea de control operativ cuprinde: * determinări pe betonul proaspăt în scopul evitării punerii în operă a unui beton necorespunzător. Valoare de referinŃă Caracteristica ConsistenŃa Limitele de referinŃă admise abaterea admisă 10 mm 20 mm 30 mm tasare medie t = tasare medie (mm) t=10. NECORESPUNZĂTOR. În acest scop se vor avea în vedere: * prevederile din proiect sau proceduri speciale. medie ρb 40 kg/mc p% 1. Determinări efectuate la staŃia de betoane 2.3. Caracteristicile care se verifică şi valorile de referinŃă ale acestora se precizează de laborator odată cu stabilirea compoziŃiei betonului şi se înscriu în reŃeta betonului predată şefului de staŃie care o va afişa.40 mm t=50. Page 85 of 122 clasa prescrisă trebuie. Nr. Tabelul VI.5 2.B) se analizează separat: * încercările pe corpurile de probă corelându-se cu rezultatele aferente zonei încercate nedistructiv. 2. * încercări orientative efectuate la termene scurte.2.. crt. Analizele se înscriu separat în buletinul privind calitatea betoanelor.120 mm t>120 mm gc= gradul de compactare mediu tmin sau tmax g 0.A) rezultatele se analizează pe baza criteriilor de conformitate.3 ρb (kg/mc) p% val.1. * valorile determinate pe fiecare criteriu. să se efectueze încercări nedistructive.. Temperatura tmin –1oC tmax +2oC 3.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . ANEXA VI.12.. 2) Determinări pe betonul proaspăt. înscriindu-se în buletinul încercărilor: * rezultatele înregistrate. a rezultatelor privind rezistenŃa la compresiune la vârsta de 28 de zile în scopul remedierii operative a unor cazuri necorespunzătoare..2. * analizarea imediat după înregistrare.chm::/ne012-99.1. încercări in-situ care să confirme calitatea lucrărilor executate.1. 19) În cazul indicat la punctul 17 .5 4.3.. Încercările nedistructive se efectuează conform Normativului C 26-85. Densitatea aparentă ConŃinutul de aer oclus antrenat Granulozitatea agregatelor conŃinute în beton sort 0. extrageri de carote.1. * încercările nedistructive (mediile pe secŃiune sau individual pe carote). CondiŃiile tehnice privind caracteristicile betonului proaspăt sunt stabilite în tabelul VI. * clasa de beton efectiv realizată * concluzii BETON CORESPUNZĂTOR... 1. 18) În cazul punctului 17 .

4. etc. se precizează de către executant şi se înscriu în procedura de execuŃie şi nota de comandă a betonului. în termen de 48 ore.2009 . CerinŃele vor fi stabilite astfel încât să se asigure respectarea celor prevăzute la punerea în operă. a proporŃiei sorturilor de agregate sau aditivi. determinarea caracteristicilor respective se va face la fiecare amestec adoptându-se eventuale corecŃii necesare până când se constată că cel puŃin 3 rezultate consecutive se înscriu în limitele admise. posibilităŃile de compactare).2.3. Comunicarea se va face pentru fiecare obiectiv către executant (conducătorul antreprizei. a temperaturii componenŃilor şi verificarea instalaŃiei. Asemenea încercări prezintă interes în prima perioadă de aplicare a unei noi compoziŃii de beton şi în special pentru betoanele de clasă superioară clasei C 20/25. * convocarea proiectantului pentru analizarea cazului. desimea armăturilor. se vor efectua pentru acelaşi transport de beton încă două determinări.) * condiŃiile de punere în operă a betonului (dimensiunile elementelor.) laboratorul va comunica rezultatul în cauză staŃiei de betoane şi executantului (beton preparat în staŃii). Încercări pe beton întărit la 28 zile 3.2. acceptarea recepŃionării lucrării dacă din verificările efectuate se dovedeşte ca satisfăcătoare clasade beton efectiv realizată. Determinări efectuate la locul de punere în operă 2.2. 6.3. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. Se acceptă ca în cazul în care valoarea consistenŃei este mai mică decât cea indicată.5. Urmare a comunicării primite la staŃia de betoane.3. confecŃionate. * condiŃiile climatice. În continuare determinarea se va face cu frecvenŃa prevăzută în proiect sau conform ANEXEI VI.2. c) dacă proba respectivă a fost prelevată la şantier sau nu este îndeplinită condiŃia de la punctul b). responsabilul compartimentului controlul calităŃii).1. păstrate şi încercate cu o supraveghere competentă. 3. 2. la determinarea temperaturii betonului.12.1. Dacă valoarea medie a trei determinări se înscrie în limitele admise se va accepta punerea în operă a betonului.3.1.chm::/ne012-99. În cazul în care rezultatul este mai mic decât clasa betonului (reevaluat conform tabelului VI.2.2. în termen de 48 de ore. în cazul îndeplinirii acestei condiŃii se consemnează că nu este necesar să se efectueze verificări suplimentare. benă.3.4. responsabilul tehnic cu execuŃia împreună cu reprezentantul investitorului vor proceda în felul următor: a) identifică elementele la care s-a folosit betonul în cauză. Pentru fiecare epruvetă se va nota data şi ora confecŃionării şi încercării.. aceasta să se poată îmbunătăŃi numai prin adăugare de aditivi plastifianŃi (superplastifianŃi). 4.2. 2. în cazul existenŃei de mai puŃin de trei rezultate.2. Page 86 of 122 * cerinŃele formulate de executant privind betonul folosit. se va decide: * efectuarea de verificări suplimentare prin încercări nedistructive sau extrageri de carote. va fi convocat proiectantul care va analiza şi decide după caz: * efectuarea de verificări suplimentare prin metode nedistructive sau extragerea de carote şi reanalizare.). 4.2. 3. Încercări orientative pe beton întărit efectuate la termene scurte 4.3. În acest scop se vor avea în vedere după caz: * prevederile din proiect sau proceduri speciale. Caracteristicile care se verifică şi valorile de referinŃă ale acestuia. autoagitator.3. Dacă din verificările suplimentare rezultă că betonul nu îndeplineşte condiŃiile prevăzute conform reglementărilor tehnice în vigoare. 2. 3. Ori de câte ori un rezultat se situează în afara limitelor admise conform prevederilor din tabelul VI. 6.3. Se recomandă ca în cadrul unui schimb de lucru să se preleveze minimum 3 probe de beton din şarje diferite în interval de maximum 3 ore.2. etc. adoptarea unor restricŃii în serviciu.5.1. dacă este depăşită limita admisă. b) dacă proba respectivă a fost prelevată la staŃia de betoane se verifică în paralel dacă au fost prelevate probe la şantier şi dacă rezistenŃa obŃinută pe aceasta este cel puŃin egală cu clasa betonului determinată conform criteriilor de conformitate de la punctul 17.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . se va repeta imediat determinarea respectivă. din fiecare probă se vor confecŃiona cel puŃin 2 cilindri/cuburi. 3. * mijloace folosite pentru transportul betonului (basculantă. Dacă şi la noua determinare rezultatul nu se înscrie în limitele admise se va sista prepararea betonului şi se vor stabili măsurile tehnologice ce se impun: corectarea cantităŃilor de apă. dacă nu este posibilă efectuarea de încercări suplimentare.2. determinată ca medie pe fiecare serie de trei cilindri/cuburi. cap. respectiv numai executantului (beton preparat pe şantier). Determinările se referă la verificarea consistenŃei betonului iar dacă este prevăzut prin proiect sau în perioada de timp friguros. 4. pompă. În special se va verifica temperatura apei din bazinul de păstrare. transportul respectiv de beton se refuză. * expertizarea lucrării (şi măsuri privind refacerea sau consolidarea elementelor necorespunzătoare.3. 2.1. În cazurile în care se urmăreşte obŃinerea de informaŃii orientative asupra rezistenŃei care va fi atinsă la vârsta de 28 zile se pot efectua încercări pe cilindri/cuburi de probă la 3 zile (72 3 ore) sau şi 7 zile.1. După aplicarea măsurilor stabilite şi reluarea preparării betonului. 2. În termen de 5 zile.3.. şeful staŃiei împreună cu delegatul compartimentului de verificare a calităŃii vor identifica obiectivele la care s-a livrat tipul respectiv de beton şi vor comunica executantului rezultatul înregistrat. Probele destinate determinărilor orientative vor fi prelevate. responsabilul tehnic cu execuŃia.3.3.htm 16. 3. În cazuri speciale pot fi prevăzute şi alte caracteristici. avându-se în vedere şi precizările de la pct. Ori de câte ori un rezultat nu se înscrie în limitele admise conform prvederilor din tabelul VI. RezistenŃa la compresiune.1. se analizează de laboratorul care efectuează încercarea imediat după înregistrarea rezultatului.

k 9 Clasa Grad de efectivă omogenitate 11 12 CONCLUZII: VOLUM DE BETON: total preparat ...2009 .3.L.. Nr..55 0..55 0..17 0.2.15 1.... Beton preparat probe sub clasa crt Volum Clasa % n nr..07 1.03 1.75 0.% I..97 1.... EVALUAREA REZISTENłEI BETONULUI LA 28 ZILE ÎN CONDIłII NORMALE DE ÎNTĂRIRE fc 28 zile/20oC = I/C fc n zile/ tm Valorile coeficientului "C". % mc 0 1 2 3 4 5 6 StaŃia.30 0.5 +20 +30 +5 +10 +20 +30 +5 +10 +20 +30 0.. vârsta betonului tm=temperatura de încercare "n" zile fiind: medie din primele 7 zile (oC) 3 7 14 28 56 90 180 II/B-S 32...07 1.% mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.43 0..90 1.. Parametrii realizaŃi1) fck + λSn 10 Trim Anul xmin 7 8 fck ..67 0.2...20 0..80 1.00 1.....82 1..Se întocmeşte la staŃia de betoane ....C.. este cel puŃin egală cu 1..Valorile indicate în tabel sunt orientative.În cazurile în care în cadrul încercărilor preliminare s-au efectuat determinări la 3 şi 7 zile..5 +10 0.P.40 0.5 SR IIA-S 32..25 1.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI ...1.65 0.25 1...% GRAD DE OMOGENITATE din care: .78 1.mc.5 +5 0..10 1......clasă realizată ef.72 1..4.90 0. criteriile de apreciere orientativă se vor stabili de laborator pe baza analizelor înregistrate. proiect ..15 1..10 1..htm 16..17 1.... .10 1..15 1.73 0.30 H I 32.07 1.30 0.Pentru valori intermediare se interpolează liniar..12 1.73 0.T.93 1...00 1.Se transmite la conducerea societăŃii şi în cazul în care rezultatele sunt necorespunzătoare la I.U.2 clasa betonului..........25 0.17 0. sau se dispune de date obŃinute pe compoziŃii de beton la care s-a folosit acelaşi tip de ciment....30 0.15 1.... dacă rezistenŃa evaluată pentru vârsta de 28 zile conform datelor din tabelul VI...10 1.....47 0. Nr.35 0.A..85 0.. probe Nr.65 0...5 ObservaŃii: . Se poate considera că este asigurată realizarea clasei de beton prevăzute.chm::/ne012-99....64 0.90 0.03 0...... mc.15 1.15 1.05 1.10 1....95 1..15 0.3..43 0. ANEXA VI...82 0.. Page 87 of 122 4.12. Tabelul VI..55 0...50 0.45 0...S. SINTEZA TRIMESTRIALĂ A REZULTATELOR PENTRU STAłII DE BETOANE TABELUL VI/4.12 II A-S 32..80 0....12 1..10 1.5 I 42..30 0.17 0.25 1. ..55 0.75 1.63 0.10 1... pe baza mediei obŃinute pe cilindri/cuburi confecŃionate în cadrul unui schimb...mc.35 0.45 0.02 1..10 1.50 0.. .....25 1.12 1.05 1.00 1.15 1. Societate .63 0.4.30 Tipul de ciment utilizat H II/A-S 32..

ŞEF LABORATOR.......2.........2009 ......clasă inferioară ....... ANEXA VI...... SINTEZĂ TRIMESTRIALĂ privind: Aprecierea calităŃii betonului......Se transmite la conducerea societăŃii* şi în cazul în care rezultatele sunt necorespunzătoare la I..4/2 JudeŃul..mc....P..Se transmite la conducerea societăŃii* şi în cazul în care rezultatele sunt necorespunzătoare la I... crt... Societate.. pct. Denumirea investiŃiei Denumirea obiectelor sau părŃilor de obiecte cu beton necorespunzător din care cu beton corespunzător 3 4 mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane..... (*) – în cazul în care societatea are în compunere mai multe şantiere (**) – criteriile de conformitate pentru clasa betonului conf. ObservaŃii: 1) Se aplică criteriile de conformitate conform pct...C (capitolul 17)....4 ....... întocmite în vederea recepŃiei structurilor de rezistenŃă. conf...mc.............2... Municipiul. 17.Se întocmeşte de societate (şantier)* ........ obiecte sau părŃi de obiecte ** supuse recepŃiei 0 1 2 Trimestrul Anul Nr...2..% II........% ŞEF STAłIE... Page 88 of 122 ..... Şantier*...C.U......S..... pe baza buletinelor unice.....2.L...........................4 ...T......Se întocmeşte de societate (şantier)* ... Număr probe Nr........% III..........T.......... A şi B ANEXA VI.. Municipiul..... Nr............ COD 3 prelevate 4 Trimestrul Anul Nr.P.. 17........................mc.. NOTĂ: ŞEF COMPARTIMENT CONTROL CALITATE..mc....% . crt..A.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI ...........2.S......................... Clasa betonului Volum (mc) conf......12...... Şantier*... Anexa VI/2 PCT........clasă superioară .. 16.... SINTEZĂ TRIMESTRIALĂ privind: Rezulatele înregistrate la LOCUL DE PUNERE ÎN OPERĂ a betonului**....... Societate.. probe sub C % 4/3x100 5 n 6 % 7 0 1 2 TOTAL X x x DIRECTOR.chm::/ne012-99..L......2....19 JudeŃul..........htm 16......A...........U. Tabelul VI..C....

construcŃii executate după proiecte întocmite în străinătate şi care au la bază fie standarde internaŃionale şi europene.. industriale şi speciale – GAT 253 (MLPAT) . 1. fie norme naŃionale. 7.construcŃii cu structuri de rezistenŃă deosebite sau condiŃii speciale de exploatare pentru care se elaborează reglementări specifice. 1. .. nivele etc. 1.+50oC.2009 . notaŃii 1.5. Documentele de referinŃă sunt prezentate în aneza 1. PREVEDERI GENERALE Domeniul de aplicare 1. conform prevederilor Regulamentului privind certificarea de conformitate a calităŃii produselor folosite în construcŃii (H. La executarea şi recepŃia construcŃiilor şi elementelor de construcŃii din beton precomprimat care sunt realizate cu alte materiale sau procedee de precomprimare se vor considera prevederile aplicabile din prezentul cod de practică. 1. cu responsabili cu execuŃia lucrărilor atestaŃi. Executarea lucrărilor de precomprimare va fi încredinŃată unor agenŃi economici care pot asigura nivelul de calitate corespunzător cerinŃelor pentru structuri de construcŃii din beton precomprimat printr-un sistem de calitate certificat. proiectanŃii şi executanŃii de construcŃii sau elemente din beton precomprimat care utilizează procedee INCERC. [top] Partea B: BETON PRECOMPRIMAT 1. utilizându-se procedee INCERC. 766/1997).Ghid privind metodologia de agrementare a ancorajelor şi sistemelor de blocare pentru precomprimări utilizate la construcŃii civile.7. sisteme adecvate de protecŃie. 6.G.Ghid privind metodologia de agrementare a armăturilor pentru precomprimări utilizate la construcŃii civile.htm 16. 1. Page 89 of 122 X DIRECTOR. Prevederile codului de practică vor fi adaptate şi completate prin reglementări specifice (sau în lipsa acestora prin caiete de sarcini sau specificaŃii tehnice întocmite de proiectanŃi) în următoarele cazuri: . . industriale şi speciale – GAT 254 (MLPAT) Documente de referinŃă 1.12.8.. (**) – prin contract între beneficiar şi executant se poate efectua recepŃia structurii de rezistenŃă pe tronsoane. 10 şi 13. 766-1997) şi a următoarelor ghiduri: . Procedeele INCERC de precomprimare.9.R nr.10.1. utilajele şi dispozitivele de pretensionare sunt cuprinse în anezele 4. Produsele prevăzute în procedeele de precomprimare INCERC vor avea certificarea de conformitate a calităŃii prin terŃă parte.G.6. Termeni. 9. beton armat şi beton precomprimat se referă la executarea şi recepŃia construcŃiilor şi elementelor de construcŃie din beton precomprimat. nr. de exemplu centrale nuclearo-electrice. 5. Prevederile părŃii B a Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton. NOTĂ: (*) – în cazul în care societatea are în compunere mai multe şantiere X ŞEF COMPARTIMENT CONTROL CALITATE. . 8.construcŃii supuse la presiuni exercitate de lichide sau gaze.chm::/ne012-99.construcŃii aflate în prezenŃa surselor radioactive.construcŃii cu armături pretensionate cărora nu li asigură aderenŃa cu betonul pe întreaga lungime. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . CondiŃii generale privind execuatrea lucrărilor din beton precomprimat 1. procedee şi echipamente noi în construcŃii (H..2.R. Lucrările din beton precomprimat se vor ezecuta numai pe bază de proiect elaborat de către o unitate de proiectare specializată şi verificat de către specialişti verificatori de proiecte atestaŃi. Respectarea prezentelor prevederi este obligatorie pentru investitorii.4. prin reglementări. . 1. Terminologia specifică este definită în aneza 2. precum şi cele din specificaŃiile tehnice ale producătorilor-elaboratorilor acelor materiale sau procedee. la care precomprimarea se realizează cu armături din oŃel pretensionate.3.construcŃii amplasate în medii agresive naturale şi industriale pentru care nu au fost încă stabilite. şi prevederile conŃinute în agrementele tehnice care permit utilizarea lor. . .construcŃii supuse la acŃiunea sistematică a unor temperaturi în afara domeniului – 35oC. Agrementele tehnice pentru procedee şi materiale (produse) pentru precomprimare se elaborează conform Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse.

atât în privinŃa caracteristicilor oŃelului şi ale protecŃiilor. 3. 10 – anexa 1. tiparele şi susŃinerile lor. conform Ghidului privind metodologia de agrementare a armăturilor pentru precomprimări utilizate la construcŃii civile. SUSTINERI PENTRU COFRAJE 2. obligat să verifice existenŃa în proiect cel puŃin a datelor menŃionate în anexa 3.3. chiar dacă înlocuitorul prezintă caracteristici superioare. Pentru cofrajele elementelor structurale din beton precomprimat. care treversează betonul.susŃinerile pentru cofraje vor permite accesul şi amenajarea platformelor de lucru pentru efectuarea pretensionării şi injectării în cazul în care acestea nu pot fi rezolvate de pe părŃi deja executate ale construcŃiei.a. Produsele din oŃel pentru armăturile pretensionate care vor fi supuse unor prelucrări mecanice necesare sistemului de ancorare (ambutisare. se poate face numai cu aprobarea proiectantului sau expertului..2009 . specialişti atestaŃi . Produsele din oŃel care prezintă protecŃii permanente împotriva coroziunii.1.) vor satisface. mai ales. Dacă aceste oŃeluri se utilizează fără o protecŃie suplimentară. Înlocuirea oŃelului adoptat în proiect cu un altul. expertizarea tehnică.să asigure urmărirea comportării în timp a construcŃiilor şi să solicite. 2. . care vor fi stabilite de elaboratorul mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. la acordarea agrementelor se vor analiza şi rapoartele privind încercările referitoare la eficienŃa protecŃiei împotriva coroziunii atât în câmp cât şi.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .htm 16. COFRAJE. Folosirea armăturilor de pretensionare din import se va face pe bază de agrement tehnic.2. Platformele de lucru ale cofrajelor glisante vor trebui să permită depozitarea şi montarea tecilor pentru fascicole. de asemenea. cât şi în privinŃa condiŃiilor de recepŃie la executant. injectare) vor fi executate numai de echipe având cel puŃin un membru cu atestarea profesională de specialitate.chm::/ne012-99.5. pentru cofrajele din lemn clasa de precizie nu va fi mai mare ca CP 7. eliberată de INCERC şi aflată în termenul de valabilitate. precum şi controlul continuităŃii lor. În absenşa unor date privind lungimea de transmitere ( ) şi de ancorare ( ). [top] 3. şi cerinŃele speciale acestor prelucrări. acestea se vor determina de un laborator autoriyat. Cofrajele. 3.să asigure posibilitatea de deplasare şi poziŃii de lucru corespunzătoare pentru personalul care execută turnarea şi compactarea betonului.să permită montarea şi demontarea dispozitivelor de deflectare a armăturilor preîntinse.să permită scurtarea elastică la precomprimare şi intrarea în lucru a greutăŃii proprii .1996. specificând reglementarea tahnică în baza căreia acestea se vor efectua. evitându-se circulaŃia pe armăturile pretensionate. ..să efectueze la timp lucrările de întreŃinere şi reparare .12. se vor executa numai pe baza unor desene de execuŃie întocmite de unităŃi de proiectare în conformitate cu prevederile din STAS 7721-90 precum şi a celor din partea A . elementele rezultate situându-se în general în clasa imediat inferioară. după caz. cofrajele. .2. TIPARE. în zona de ancorare. industriale şi speciale – GAT 253 (MLPAT).3. . Dacă acest lucru nu este posibil. proiectul de consolidare la institute de cercetare sau unităŃi specializate.11. teci). se vor adopta soluŃii verificate prin experimentări concludente în ceea ce priveşteposibilitatea de etanşare a zonelor traversate de legăturile utilizate.să permită fixarea sigură şi în conformitate cu proiectul. filetare ş. vor corespunde prevederilor din caietele de sarcini ale proiectelor. în afara prevederilor din specificaŃia tehnică ST 009 . Executantul este. aplicate în fabrică. Produsele din oŃel destinate utilizării ca armături pretensionate vor trebui să îndeplinească cerinŃele şi criteriile de performanŃă din specificaŃia tehnică ST 009-1996 (poz. Proiectantul poate prevedea prin caietul de sarcini verificări suplimentare faŃă de prevederile din specificaŃia tehnică ST 009 – 1996.5. 2.-Beton şi beton armat – a codului de practică. trompete de racordare. 2. De regulă. 1.4. să poată fi eliminate fără dificultate.1. iar piesele de asamblare temporară. Page 90 of 122 Lucrările de precomprimare (pretensionare.12. ARMATURI PRETENSIONATE GeneralităŃi 3. utilizate la lucrările din beton precomprimat. prin diriginŃi de specialitate sau agenŃi economici de consultanŃă specializaŃi. tiparele şi susŃinerile trebuie să îndeplinească şi următoarele condiŃii specifice lucrărilor de beton precomprimat: . 3. În afara cerinŃelor din partea A a codului de practică. pe toată durata de viaŃă a construcŃiei.) 3. a pieselor înglobate din zonele de capăt (plăci de repartiŃie.să efectueze lucrările de consolidare sau de reparare necesare pe bază de proiecte întocmite şi verificate potivit reglementărilor legale. 2. Investitorii au obligaŃia să verifice executarea corectă a lucrărilor. Utilizarea materialelor chimice de etanşare din import se va face pe bază de agrement tehnic. 1. Proprietarii construcŃiilor din beton precomprimat au următoarele obligaŃii: .6.să permită o compactare corespunzătoare în zonele de ancorare a armăturilor pretensionate. În cazul cofrajelor pentru elemente sau construcŃii din beton precomprimat care trebuie să asigure etanşeitatea la apă sau gaze se va evita trecerea prin beton a pieselor de legătură ale cofrajelor. [top] 2. cu respectarea normelor româneşti şi cu larea în considerare a normelor naŃionale din Ńara de origine a oŃelului în cayuri speciale 3. inspectarea extinsă privind starea de durabilitate.4. abaterile vor fi precizate în proiect sau se vor stabili de executant pe baza clasei de precizie indicată în proiect.

Pregătiri pentru confecŃionarea armăturii pretensionate 3. în limita posibilităŃilor. e) Pentru colacii şi tamburii prevăzuŃi cu ambalaje speciale de protecŃie. eficienŃa ambalajului pentru condiŃiile efective de depozitare. b) Depozitarea se va face pe loturi şi diametre. ventilate corespunzător. lovirea sau îndoirea.2009 . Modul de amplasare va permite accesul la fiecare stivă. murdăririi. c) În cazul spaŃiilor de depozitare fără agresivitate sau cu agresivitate foarte slabă şi în care umiditatea este sub 60% nu se iau măsuri suplimentare de protecŃie. dacă s-a produs deteriorarea ambalajului se vor respecta în continuare prevederile pentru armătura neprotejată.htm 16.. stabilite de un institut de specialitate. Pentru cazul în care controlul efortului de pretensionare se face şi prin alungirea armăturii. pentru a se asigura o bună ancorare în blocaje. precum şi în cazul oŃelurilor cu protecŃii definitive.zgârierea. pe colaci de probă. – se vor efectua încercări de verificare a calităŃii în conformitate cu prevederile din standardele de produs de către unitatea de producŃie sau un laborator autorizat. rămânând deformate. materii grase. la temperatura mediului ambiant. h) Barele vor fi livrate în formă rectilinie şi vor fi manipulate. . . manipularea şi depozitarea oŃelurilor se vor lua măsurile necesare pentru a preveni: .. Page 91 of 122 procedeului.. . d) În cazul amplasării depozitului în medii cu agresivitate slabă sau medie şi a prezenŃei în interiorul acestuia a unei umidităŃi ce depăşeşte 60%. Barele de oŃel superior care în timpul transportului sau al depozitării au suferit o uşoară deformare (sub 5 cm/m). de tăiere. PorŃiunile de armătură pretensionată (sârme. g) Se interzice manipularea şi transportul armăturilor prin tragere/târâre pe pământ. pentru controlul periodic. în diverse scopuri tehnologice.chm::/ne012-99.murdărirea cu pământ. nu se vor utiliza. de stratul de rugină superficială neaderentă şi se va degresa (unde este cazul). dintr-un acelaşi lot. transport şi depozitare 3. În cadrul lucrărilor pregătitoare sunt incluse următoarele operaŃii: a) Verificarea existenŃei certificatului de calitate al lotului de oŃel din care urmează a se executa armătura.. Manipulare. la transport.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . se va cere avizul unui institut de specialitate. La transportul şi depozitarea produselor din oŃel destinate utilizării ca armături pretensionate se vor respecta prevederile prezentate în continuare: a) Transportul se va efectua în vagoane închise sau în autocamioane prevăzute cu prelate. Eventualele prelucrări de la capete se vor proteja prin manşoane sigure împotriva degradărilor mecanice sau din coroziune. duratele maxime de depozitare sunt următoarele: slabă şi depozite medie şi depozite amplasate la mai amplasate la 500. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. în spaŃii închise. sau de încălzire cu flacăra aparatelor de sudare autogenă.9. dar cel puŃin +10oC. În toate cazurile de incertitudine asupra aprecierii stării de coroziune şi a consecinŃelor acesteia. deformării ş. ambalajul să nu fie deteriorat. 3.5000 m puŃin de 500 m de la de la Ńărmul Ńărmul Mării Negre Mării Negre 90 - Agresivitate * puternică Durata maximă de depozitare (zile) Armături postîntinse neprotejate Armături postîntinse protejate Armături preîntinse este interzisă depozitare este interzisă depozitare este interzisă depozitare 365 120 60 - * definire conform instrucŃiunilor C 170-87 Intervalele menŃionate pot fi depăşite numai dacă se folosesc protecŃii temporare cu caracter de lungă durată. uleiuri). se va verifica. pentru a avea confirmarea că nu au fost influenŃate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice ale armăturilor..acoperirea prelungită cu diverse materiale care pot menŃine umezeala. b) SuprafaŃa oŃelului se va curăŃa de impurităŃi. toroane) care au fost ciupite de arcul electric al aparatului de sudură se vor îndepărta. aplicate în uzină. manipulare şi depozitare. f) La transportul.contactul cu materialul incandescent provenind de la activităŃi de sudare. se va da o deosebită atenŃie ca. transportate şi depozitate astfel încât să-şi păstreze forma. beton sau mortarul de injectare c) Armăturile care urmează să fie tensionate simultan vor proveni. este necesară cunoaşterea valorii modulului de elasticitate al armăturii.a. e) Se va evita rebobinarea sârmelor şi toroanelor. pe suporŃi care să prevină contactul cu pardoseala sau cu materiale corozive. şi în mod special de produse petroliere (vaseline. Periodic.a.7.8. aceste vehicule vor fi în prealabil curăŃate de resturi care pot produce fenomene de coroziune sau de murdărire a oŃelului.12. fiind interzisă operaŃia de îndreptare. praf ş. se vor îndrepta mecanic. la diametre de rulare mai mici decât cele de livrare. d) PorŃiunile de armătură care au suferit o îndoire locală. dacă există îndoieli asupra respectării condiŃiilor de transport şi depozitare – semnalate de existenŃa ruginei.

pentru a se evita degradarea protecŃiilor definitive ale armăturilor. Fasciculele şi toroanele individuale executate în ateliere centrale vor fi însoŃite. 3. 3. dar nu va depăşi 40% din forŃa de control prescrisă.23.12. la livrare.2009 . Diametrul găurilor din ecrane va fi mai mare decât diametrul armăturii preîntinse cu 1. Legăturile de sârmă intermediare se pot elimina sau reduce ca număr prin răsucirea elicoidală a fasciculului. în cazul armăturilor la care se realizează bulbi la capete). Se va da o atenŃie deosebită pentru evitarea murdăririi armăturilor prin contactul cu porŃiunile unse ale pereŃilor tiparelor sau ale platformelor de turnare 3.25..24.92x105 N/mm2. dacă nu se specifică altfel. Asamblarea sârmelor sub formă de fascicul se va face prin legături de sârmă moale de 1. în canale. în mod obligatoriu. Dacă tăierea urmează să se facă cu aparatul de sudură se vor adăuga încă minimum 30 mm (zonă influenŃată de temperatură).htm 16. executantul urmând a le adapta şi completa în funcŃie de tehnologiile de lucru utilizate. iar după efectuarea acestor operaŃii se poate trece la pretensionarea definitivă pentru realizarea forŃei de control. respectiv al toronului 3.10. precum şi de tipul fasciculelor ce urmează a se realiza. montarea unor dispozitive de avans ş.11.chm::/ne012-99.18. precum şi pentru a permite efectuarea corectă a unor operaŃiuni ulterioare (realizarea bulbilor. Pentru aşezarea şi păstrarea armăturilor preîntinse în poziŃia din proiect.3 mm în cazul toroanelor. În tehnologia de stend unele din aceste ecrane sunt fixe şi altele deplasabile.. ConfecŃionarea armăturii postîntinse 3. nu este necesară îndepărtarea protecŃiei temporare. se recomandă ca valoarea reală a modulului de elasticitate global să se determine pe şantier. La debitare se recomandă să se elimine zonele de toron în care s-a înnădit una din sârmele componente. precum şi dacă sârmele vor fi degresate în zona de prindere în prese şi în ancorajele definitive. în ceea ce priveşte precizia la lungime şi la înclinarea secŃiunilor de tăiere (mai exigente. acest modul de elasticitate va fi indicat de elaboratorul tipului de fascicul respectiv sau se va determina de către laboratoare de încercări autorizate. la capete şi la distanŃe de circa 200 mm. numărul certificatului de calitate al sârmelor din care au fost confecŃionate fasciculele. 3. iar lungimile de înfiletare se vor verifica înainte de pretensionare. ConfecŃionarea şi poziŃionarea armăturii preîntinse 3. 3. ancorate în secŃiune circulară (ancoraje tip inel-con). nu vor depăşi 3 mm faŃă de poziŃia din proiect. materii grase ş. odată cu determinarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.13. 25 şi 26 din tabelul din anexă.12. 3. de exemplu. Referitor la grosimea stratului de acoperire a armăturilor preîntinse se evidenŃiază faptul că nu sunt permise toleranŃe negative. Armăturile nepretensionate se vor monta. vor fi indicate de producătorul armăturilor sau de proiectant prin caietul de sarcini.20. dacă aceste zone pot fi identificate.5 mm diametru.19. continuă cu sârmă de circa 1 mm diametru. Pentru alte tipuri de fascicule.14.22. ForŃa de pretensionare din prima etapă se va stabili în funcŃie de tehnologia de execuŃie adoptată. se vor plasa astfel încât devierea maximă a armăturii de la ultimul distanŃier să nu depăşească panta de 1/10. Se recomandă ordonarea sârmelor la capetele fasciculelor prin legare succesivă. 3. 3. în conformitate cu prevederile din STAS 6605-78. va face.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .15. tronsoanele de bare vor fi marcate şi montate în succesiunea verificată în prealabil. acestea vor fi amplasate astfel încât să permită alungirea liberă a armăturii şi să nu antreneze tiparele în timpul pretensionării. protecŃia temporară se va păstra numai dacă este imperios necesară datorită mediului de lucru coroziv.17. se va considera un modul de elasticitate global egal cu 1. toroanelor sau barelor. Abaterile la poziŃionare în secŃiunea elementului a armăturilor pretensionate. La tăierea sârmelor. limitele de variaŃie putând fi de 2%. după caz.a. Toate legăturile de sârmă vor avea mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. Dispozitivele respective vor avea capacitatea de rezistenŃă cel puŃin egală cu 92% din forŃa de rupere a armăturii îmbinate.. 3. Tăierea la lungime se va face astfel încât să nu producă deformări ale secŃiunii de tăiere care să împiedice introducerea armăturii prin ecranele de distanŃare. a armăturii derulată progresiv din colac şi tăierea succesivă la lungime (dacă procedeul aplicat permite această operaŃie) Dotarea atelierelor va depinde de capacitatea medie de producŃie.. se vor utiliza ecrane metalice de distanŃare. Fasciculele din sârme paralele (anexa 4). La rmăturile preîntinse realizate sub formă de bare înbinate prin manşoane filetate. Modul de confecŃionare şi poziŃionare a armăturii preîntinse precum şi a celorlalte armături şi piese înglobate. În cazul fasciculelor postîntinse specificate în aneza 4. Pentru a permite aranjarea în poziŃie a armăturilor nepretensionate se admite pretensionarea în două etape. de regulă. La celelalte tipuri de fascicule. în ateliere temporare de şantier sau prin înpingerea directă. pentru a nu produce deterioarea tecilor la introducerea armăturii în canale..2 mm în cazul sârmelor şi cu 2. în vederea confecŃionării armăturii postîntinse.a. 3. Fasciculele ca şi toroanele individuale se execută în ateliere centrale permanente ale unităŃilor specializate în lucrări de beton precomprimat. 3. respectiv ale tiparelor metalice. poziŃiona şi lega cu sârmă neagră moale. Page 92 of 122 Pentru armături pretensionate individual. de un certificat de calitate care va conŃine. Nu se admit sisteme de poziŃionare a armăturilor pretensionate sau nepretensionate la care piesele metalice ajung la faŃa betonului. a lungimilor minime indicate la pct. Se vor asigura dispozitivele de rulare şi debitare care corespund tipului de armătură ce urmează a se confecŃiona.16. Măsurile minime care trebuie avute în vedere la confecŃionare şi poziŃionare. Dacă se utilizează dispozitive de îmbinare a armăturii. Dispozitivele de blocare la capetele stendului. se vor utiliza scule şi dispozitive care nu deformează extremităŃile acestora. 3.21. obiectul proiectului tehnologic al elementului din beton precomprimat. Lungimea de tăiere a sârmelor care alcătuiesc fascicule de tipul celor din anexa 4 se va determina prin adăugarea la lungimea fasciculului măsurată între suprafeŃele de rezemare a ancorajelor. cu un pas de circa 250 mm. 3. În anexa 5 sunt prezentate caracteristicile unor utilaje care pot intra în dotarea atelierelor de confecŃionare a fasciculelor având caracteristicile prezentate în anexa 4 sau similare acestora. să nu fie îndoit sau zgâriat în timpul operaŃiilor de tăiere şi confecŃionare. La fasciculele la care sârmele se blochează în ancoraje înainte de pretensionare. La construcŃii importante sau în cazul în care sunt condiŃii adecvate (fascicule cu trasee rectilinii sau cu curburi constante). în blocajele de inventar ale instalaŃiilor de pretensionare sau alte operaŃii tehnologice. se realizează fără elemente de ordonare (resort sau rozete ştanŃate).. modulul de elasticitate se va determina de către un laborator de specialitate.) Se vor lua precauŃiile necesare pentru ca oŃelul să nu fie murdărit cu pământ.. 3.26.

În acest scop se pot utiliza manşoane exterioare similare tecilor. manşoane fixate cu bandă adezivă sau alte sisteme sigure. Pentru fascicule de alte tipuri decât cele din anexa 4. Toate îmbinările între teci trebuie asigurate împotriva deplasărilor relative în timpul diverselor operaŃii tehnologice (introducerea fasciculelor.27. 3. . Se pot rula şi fascicule introduse în Ńevi de polietilenă.28.34.asigurarea realizării unor legături bune cu trompetele în zonele de capăt . fasciculele neintroduse în teci pot fi rulate cu dispozitive manuale sau mecanice (anexa 5). Dacă tecile din material plastic prezintă ondulaŃii transversale la interior şi exterior.asigurarea etanşeităŃii în sensul împiedicării pătrunderii apei în interior . Pentru procedeele indicate în anexa 4.pentru lăŃimi până la 200 mm*) 5 mm 10 mm . introducerea fasciculelor. Înlocuirea tipului de canal/teacă prevăzut în proiect se va putea face numai cu avizul proiectantului. 3.pentru înălŃimi până la 200 mm*) 0. vor fi racordate la tecile ce căptuşesc canalul astfel încât să nu reducă din diamterul interior al acestuia. Realizarea canalelor pentru armături postîntinse 3.asigurarea obŃinerii razelor de curbură în concordanŃă cu prevederile proiectului . Asamblarea cu mufă (mamă-tată)a tecilor din material plastic se va face în acelaşi sens pe toată lungimea canalului. diametrul interior al tecii trebuie să fie cu minim 10 mm mai mare decât cel al fasciculului.36. Pentru transport şi depozitare. pentru a nu împiedica introducerea în teci. 3.35.raportul între diametrul canalului şi cel al fasciculului trebuie să permită introducerea armăturii pretensionate şi injectarea în bune condiŃii a suspensiei de ciment. Diametrul de rulare a fasciculelor în teci speciale din tablă. se vor încadra în următoarele limite: a) pe direcŃia înălŃimii elementului (h) . În cazul în care pe şantier se utilizează fascicule din loturi diferite de SBP. este necesar să se prevadă marcări corespunzătoare.rigiditatea transversală a tecilor va trebui să fie în concordanŃă cu solicitările provenite din etapele de execuŃie. ambalării. Canalele şi tecile aferente procedeelor de precomprimare utilizate în Ńară trebuie să răspundă următoarelor cerinŃe principale: . procurate din import.29. Page 93 of 122 capetele îndoite spre interiorul fasciculului. canalele (care pot fi “căptuşite” sau “necăptuşite”) se vor realiza conform datelor din anexele 4 şi 6. pentru a uşura introducerea fasciculelor (dinspre parte tată) 3. O soluŃie posibilă este utilizarea unui manşon sau semimanşon. În absenŃa datelor de proiect abaterile la poziŃionarea tecilor faŃă de traseul din proiect. 3. De asemenea. găurirea acestuia se va face înainte de injectare cu o unealtă adecvată introdusă prin Ńeavă. prevăzut cu Ńeavă pentru injectare/aerisire.pentru înălŃimi cuprinse între 200 şi 1000 mm .asigurarea corespunzătoare a marcării.htm 16. aplicat peste teacă. va fi indicat de producător sau de elaboratorul procedeului de precomprimare care le utilizează. Utilizarea tecilor din material plastic este permisă numai la elemente care nu se calculeazăla oboseală şi cu condiŃia ca în exploatare temperatura să nu depăşească +40oC.31. transportului şi depozitării. datele (condiŃii.30. 3. manipulării.asigurarea protecŃiei armăturii pretensionate împotriva coroziunii. în acest sens. iar aria secŃiunii interioare a tecii va fi de cel puŃin două ori mai mare decât cea a armăturii. se vor utiliza teci mai rigide şi cu un număr cât mai redus de îmbinări când grosimea stratului de acoperire cu beton sau alte condiŃii nu permit intervenŃia ulterioară pentru deblocarea zonelor de teacă obturate la betonare. 3.12. grosimea tablei va fi de minim 0. Canalele în care se introduc armături postîntinse se execută conform prevederilor din proiect prin înglobarea unor teci din tablă de oŃel.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .32. Ńevi din material plastic sau din oŃel cu pereŃi subŃiri.pentru lăŃimi cuprinse între 200 şi 1000 mm 10 mm mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. Diametrul de rulare se recomandă să fie minimum 2100 mm în cazul fasciculelor executate din sârmă cu diametrul de 5 mm şi de minimum 2300 în cazul sârmelor cu diametrul de 7 mm. criterii de performanŃă) privind confecŃionarea armăturilor postîntinse trebuie prevăzute în proiect (caiet de sarcini) pe baza datelor din agrementul tehnic. în acset caz diametrul de rulare va fi determinat de rigiditatea Ńevii şi a numărului de sârme din fascicul. Racordurile (teurile) pentru injectare şi pentru aerisire.02 h 5 mm .2 mm pentru tecile de diametru mic şi se va spori până la 0.6 mm pentru diametrele mari . amplasate în conformitate cu prevederile din capitolul 8. este interzisă utilizarea tablei zincate la fabricarea tecilor .2009 . turnarea şi compactarea betonului ş. Se vor utiliza teci cu rigiditate transversală sporită în cazul unor condiŃii mai grele de execuŃie în ceea ce priveşte pozarea acestora.a. stabilindu-se prin încercări.33.. se poate renunŃa la restricŃia privind elementele calculate la oboseală 3. De asemenea.chm::/ne012-99. În elementele realizate din tronsoane. betonare).pentru înălŃimi mai mari de 1000 mm b) pe direcŃia lăŃimii elementului . iar depozitarea să se facă pe tipuri de fascicul. racordurile pentru injectare/aerisire pot fi amplasate în rosturile dintre tronsoane. 3.. în cazul acestor Ńevi nu se va utiliza tratamentul termic pentru întărirea betonului.

. şi să se etanşeze zona de ieşire a fasciculului din canal. În perioada dintre montarea armăturii în canale şi până la începerea operaŃiilor de pretensionare şi injectare.1.pentru lăŃimi mai mari de 1000 mm 20 mm *) Pentru tecile aflate la marginea secŃiunii elementului. deşirări) nereparate ale tecii. se va aplica în cazul toroanelor. se recomandă folosirea unor dispozitive cu tambur şi frână (anexa 5).39. pot fi admise dacă rezultanta centrelor de greutate ale canalelor se încadrează în aceste limite În cazul canalelor din bolŃarii ce se vor asambla. În mod curent. axa canalelor (căptuşite sau necăptuşite) va fi perpendiculară pe suprafaŃa de rezemare a ancorajelor. sporind astfel rigiditatea transversală şi longitudinală a tecilor. 3. în scopul prevenirii pătrunderii apei în canale şi a coroziunii. d) Puncte insuficient etanşate la îmbinări între teci. Page 94 of 122 . În zonele de capăt. Pentru diferenŃe între diametrul fasciculului şi cel al canalului mai mari de 1. La tecile extrase distanŃa poate fi sporită până la 2000 mm. acesta constituind un punct de staŃionare pentru care se va încheia un proces-verbal de lucrări ascunse. aceste deformaŃii putând introduce frecări suplimentare de care nu s-a Ńinut seama la proiectare.14 mm este satisfăcătoare. fără fascicule în timpul betonării. crăpături. se vor face remedierile necesare. Dispozitivele pot fi independente sau combinate cu elementele componente ale armăturii nepretensionate.2. şi 6.. a elementelor componente derulate direct din colac. în funcŃie de rigiditatea longitudinală a tecilor. teci din material plastic ş. La tecile din tablă cu falŃ sau din polietilenă. cu excepŃia celor de la marginea secŃiunii. din anexa 6. [top] 4. Pentru procedeele din anexa 4 lungimea respectivă este de 400 mm. Dispozitivele de poziŃionare a tecilor vor fi realizate şi amplasate conform prevederilor proiectului sau detaliilor întocmite de executant şi avizate de proiectant. în anotimpurile reci şi cu umiditate ridicată se vor adopta (în cazul în care este necesar) alte procedee de sporire a rigidităŃii tecilor (bare sau Ńevi din oŃel. ANCORAJE.40. Înainte de închiderea cofrajului este necesar să se verifice starea şi poziŃia tecilor. 4. Nu se admit dispozitive de poziŃionare a tecilor la care piesele metalice ajung la faŃa betonului. DistanŃe mai mari se pot utiliza pe bază de experimentare Este obligatorie amplasarea de dispozitive în secŃiunile de schimbare a curburii traseului Elementele orizontale pe care se reazemă tecile vor fi realizate din bare OB 37.43. 3. conform tabelelor 6.2009 . datorită efectului de flotare a acestuia la betonare şi vibrare.htm 16. Ńevi din material plastic de diametru mai mic ş.2. Varianta de montare a fasciculelor prin împingerea în canal. abaterile la capetele aferente unui rost.1.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .37. 3. BLOCAJE 4. alese în funcŃie de rigiditatea transversală a tecilor. cu traseu vertical sau cu înclinare mare. În cazul mai multor fascicule. capătul de avans protejându-se cu o piesă conică. 8) De asemenea. La fasciculele grele. în mod succesiv. se recomandă ca fasciculele să fie montate înainte de betonare.38. 3. c) Deteriorări (străpungeri. împreună cu armătura pretensionată utilizată. fasciculele introducându-se ulterior.. sau din material plastic.a.a. e) Montarea racordurilor pentru injectare şi pentru aerisire. În cayul canalelor cu teci din tablă. Capătul de avans al fasciculului va fi prevăzut cu o piesă de formă conică ancorată de sârmele fasciculului. pe lungimea prevăzută în proiect sau în specificaŃiile procedeelor de precomprimare. pentru a se evita deformarea transversală. DistanŃele între punctele de rezemare vor fi cuprinse între 500 şi 1500 mm. este obligatoriu să se protejeze extremităŃile aparente ale fascicolului (cu carton bitumat.chm::/ne012-99. nu vor depăşi 3 mm pentru traseul aceluiaşi canal. Ancorajele şi sistemele de blocare pentru precomprimare sunt de regulă considerate ca parte componentă a procesului de precomprimare. b) DeformaŃiile parazitare (şerpuirea) în plan orizontal sau vertical. cu condiŃia ca abaterile de montaj ale acestora să nu influenŃeze defavorabil precizia de poziŃionare a tecilor. suprafaŃa de rezemare a tecii pe distanŃier va fi mai mare. abaterile nu vor depăşi 5 mm. aceste abateri vor fi considerate pe direcŃia respectivă.5 mm sau rosturi mai late de 100 mm. Montarea armăturilor postîntinse 3. Recomandarea de la aliniatul precedent se va corela cu prevederilr privind protecŃia temporară a fasciculelor (cap. folosirea barelor OB 37 cu diametrul 10.. profile. fără valorile negative.41. În cazul în care se constată neconformităŃi.42.). Acest procedeu impune ca toronul să poată fi derulat de la interiorul colacului. cu care fasciculul să poată fi scos din canal în caz de necesitate. în ceea ce priveşte: a) Încadrarea în abateri a traseului realizat faŃă de prevederile proiectului. 3. Dispozitivele de poziŃionare trebuie să împiedice şi deplasarea ascendentă a ansamblului teacă-fascicol.).12. depăşirea abaterilor individuale. Ancorajele pentru armături postîntinse şi blocajele pentru armături preîntinse vor avea capacitate de rezistenŃă cel puŃin egală cu forŃa caracteristică mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. Introducerea ulterioară a fasciculelor se poate face prin împingere sau prin tragere. platbande. între punctele de susŃinere. 3.

7.diametrul 10.6. Alte tipuri de ancoraje şi sisteme de blocare se utilizează pe bază de agrement tehnic. care trebuie să fie bine ancorat de capătul elementului şi armat corespunzător.a. Ancorarea fasciculelor cuprinse în anexa 4 se face cu ancorajele indicate în anexa 7. traverse. vor trebui să îndeplinească următoarele 5.11.3. Ancorajele pentru fascicule alcătuite din SBP condiŃii de acceptare în ceea ce priveşte bulbii: .5.nici o fisură înclinată cu mai mult de 60o faŃă de ax.suma deschiderilor fisurilor max.7.2009 .. următoarele cerinŃe specifice. 5. .asigurarea unor caracteristici de contracŃie şi curgere lentă cât mai reduse. se vor utiliza şi fără omologare. 4.C 20/25 în cazul elementelor cu armături pretensionate alcătuite din bare având Rp0.2% (raportat la masa cimentului) datorită acŃiunii corosive a clorului asupra armăturii pretensionate.în punctele în care se introduce previbratorul. 4. stâlpi ş. .excentricitatea max. fără deformaŃii semnificative ale pieselor componente. 0. Betonul folosit la realizarea elementelor/structurilor din beton precomprimat trebuie să îndeplinească.10. 4.înălŃimea 7 0.) se pot folosi procedee de ancorare speciale. pentru ca pierderile de tensiune în armăturile pretensionate să fie cât mai reduse . cât şi de exterior.C 25/30 în cazul elementelor cu armături pretensionate trefilate (sârme. pe bază de experimentări executate de un institut de specialitate sau laborator autorizat/acreditat pentri încercări în acest domeniu şi avizul expertului (specialist în domeniu) 4. .6) nu vor fi utilizate la elementele supuse fenomenului de oboseală.1. 4.cel mult două fisuri înclinate cu mai mult de 30o faŃă de ax. în acelaşi scop se recomandă utilizarea în aceste zone atât a vibrării de interior.htm 16. 4. se vor lua următoarele măsuri pentru eviatrea contactului dintre pervibrator şi armăturile pretensionate sau tecile pentru formarea canalelor: . peste care se aplică beton de monolitizare.8. de asemenea.9.3 mm . umplute cu beton sau mortar pentru protecŃie. În cazul utilizării toroanelor individuale ca armături postîntinse se vor folosi ancoraje (blocaje) fără sensibilitate la coroziune. 4. b) Se va acorda o deosebită atenŃie la compactarea betonului în zonele de ancorare a armăturilor pretensionate pentru a obŃine o unplere cât mai bună. omologate odată cu instalaŃia tehnologică respectivă sau separat. Pentru unele tehnologii specifice anumitor elemente (tuburi.4. trebuie evitată folosirea aditivilor în soluŃie ce conŃin cloruri în cantitate mai mare decât apa potabilă .6 0. etrieri şi bare) care să împiedice contactul pervibratorului cu tecile pentru armăturile poatîntinse. Se aceeptă fascicule la care cel mult 5% din numărul de bulbi nu îndeplinesc condiŃiile. Sistemele de ancorare a fasciculelor. CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT 5.punctele de introducere a pervibratoarelor de vor marca prin repere vizibile.asigurarea unei compactităŃi corespunzătoare şi continue în tot elementul (structura). mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. bazate pe formarea de bulbi la capetele sârmelor.. toroane. corespunzătoare diverselor tipuri de armături. 4. fără deteriorarea şi deplasarea armăturilor şi pieselor înglobate în beton. Ancorarea armăturilor preîntinse se va realiza cu blocaje omologate sau având agrement tehnic. liŃe) .asigurarea unei clase minime: .2 590 N/mm2 şi Rm 890 N/mm2 .2.5 mm . prin înglobarea unuia din capete în beton. 4.3 mm . Pe baza unor verificări periodice se vor îndepărta blocajele care nu mai corespund în ceea ce priveşte siguranŃa ancorării armăturilor preîntinse şi încadrarea în valorile limită ale lunecărilor la blocare.12.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . În anexa 8 este dat un exemplu informativ de blocaj pentru toroane preîntinse 7φ 4 mm(TBP 12).chm::/ne012-99. se recomandă a se prevedea dispozitive constructive speciale (de exemplu carcase metalice. Pentru punerea în operă şi tratarea betonului se vor avea în vedere şi următoarele prevederi specifice: a) În cazul în care pentru compactarea betonului se utilizează pervibratoare. Ancorajele cu buclă şi dorn (anexa 7-fig. La elaborarea agrementului tehnic pentru armături preîntinse se va verifica siguranŃa ancorării şi sub efectul vibrării prin compactarea betonului. Se recomandă ca ancorajele cu buclă şi dorn să fie introduse în locaşuri speciale. [top] φ 7 mm.un conŃinut de clor sub 0. PărŃile componente ale ancorajelor şi blocajelor vor fi manipulate şi păstrate în condişii care să evite deteriorarea şi coroziunea. 1. Page 95 of 122 de rupere a armăturii pretensionate.3 mm .

armătura neprotejată cu soluŃii de protecŃie temporară se va poziŃiona. Agresivitatea mediului se consideră în conformitate cu prevederile din normativul C 170-87. nu pot fi respectate (de exemplu la fasciculele introduse în canale înainte de betonare şi tensionate în diverse faze de execuŃie a lucrării). c) lipirea cu răşini epoxidice. pretensiona şi proteja în maximum 15 zile. pământ bătătorit). j) La elementele cu armătură preîntinsă nu se va depăşi temperatura de + 60oC.. Page 96 of 122 c) La elementele cu armătura preîntinsă.4. [top] 6.30 mm pentru elementele cu înălŃimea până la 1. De asemenea.. e) Se recomandă ca după terminarea betonării. cu condiŃia ca de la pretensionare şi până la realizarea protecŃiei să nu treacă un interval mai mare de 15 zile. la montarea acestora. care au efecte defavorabile asupra aderenŃei şi protecŃiei anticorozive.. ASAMBLATE PRIN PRECOMPRIMARE 6. transportul şi depozitarea elementelor prefabricate se vor respecta cu stricteŃe prevederile proiectului în ceea ce priveşte poziŃia punctelor de agăŃare. precomprimate sau cele ce urmează a se asambla. d) alte metode speciale.3. b) matare sau injectare de mortar în rosturile având grosimea de 15. şi să corespundă prevederilor proiectului. b) să aibă asigurată poziŃia relativă (coincidenŃă. Pentru armăturile preîntinse intervalul de la pretensionare la betonare se recomandă să nu depăşească 48 ore. BolŃarii sau panourile care urmează a fi asamblate prin precomprimare trebuie să îndeplinească următoarele cerinŃe: a) să fie recepŃionate fiecare bucată.4. intervalele specificate la pct.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .. Umplerea rosturilor dintre elementele prefabricate (bolŃari sau panouri) se poate face prin: a) turnare de beton în spaŃii largi (100. i) Nu i se vor aplica tratamente de accelerare a întăririi la elementele cu canale căptuşite cu materiale plastice.. şi până la executarea protecŃiei finale a acesteia: a) În zone fără agresivitate sau cu agresivitate foarte slabă. EXECUTAREA ROSTURILOR LA ELEMENTELE SAU CONSTRUCTIILE DIN BOLTARI SAU PANOURI PREFABRICATE. pentru a nu se perturba aderenŃa armăturii în elementele turnate anterior.3. utilizarea răşinilor se va face pe baza agrementului tehnic şi a prevederilor furnizorului. caz în care grosimea rostului nu va depăşi 1 mm.2009 . precum şi modul de realizare a dispozitivului de ridicare. a unei piese conice cu un diametru egal cu cel al dispozitivului ce se va monta în capătul de avans al fasciculelor. vor fi stabilite pe baza recomandărilor furnizorului. g) Tecile fără fascicule în timpul betonării vor fi verificate prin deplasarea. această verificare se va face imediat la ieşirea din cofrajul glisant pentru a se putea interveni în timp util. executate în tehnologia de stend. fasciculele de armături introduse în teci să fie mişcate pentru reducerea efectului de blocare în urma eventualelor deformări ale tecilor sau pătrunderii de lapte de ciment.50 m şi de 35. În cazurile deosebite în care. c) să fie executate corect feŃele din rost şi suprafeŃele acestora să nu prezinte ştirbituri. k) Armătura va fi protejată de contactul cu aburul sau materialele umede folosite la tratarea betonului. continuitate) a canalelor. în timpul betonării şi a tratamentului de întărire. de pe platforma inferioară a cofrajului. se vor deschide racordurile din punctele de nivel minim (unde este cazul) şi se va sufla aer pentru îndepărtarea apei şi a impurităŃilor.1. 5. b) În zone cu agresivitate slabă precum şi cele amplasate la o distanŃă cuprinsă între 500 m şi 5000 m de la Ńărmul Mării Negre. la temperaturi de lucru sub 30oC. cu condiŃia ca protecŃia finală să se facă în maximum 7 zile de la pretensionare.2. În cadrul aceluiaşi rost. pa bază de agrement tehnic.chm::/ne012-99. Armătura la care protecŃia temporară (ulei emulsionabil) poate fi menŃinută până la realizarea protecŃiei definitive. în acestea. La întocmirea programului de desfăşurare a lucrărilor aferente betonării se vor avea în vedere şi următoarele prevederi referitoare la limitele intervalului de timp din momentul aducerii armăturii din depozit. intervalul total se va spori până la 45 zile. metodele de umplere pot fi combinate. d) Se va evita ca – prin scoaterea din betonul proaspăt a unor piese de formare a diverselor goluri sau prin tratamentul termic – să se producă fisuri în lungul armăturilor pretensionate. 6. cu condiŃia ca protecŃia finală să se facă în cel mult 5 zile de la pretensionare. La temperaturi de lucru mai mari de 30oC se vor adopta măsuri corespunzătoare prin proiect şi fişe tehnologice. 6. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.. La manipularea. În cazul construcŃiilor realizate prin glisare. astfel încât să fie exclusă tasarea şi contactul cu pământ sau alte materiale. se vor adopta prin proiect măsuri de utilizare a armăturilor pretensionate cu protecŃie permanentă. rupturi sau fisuri.55 mm pentru elemente cu înălŃimea mai mare de 1. 5. 6. conform prevederilor proiectului). Depozitarea elementelor prefabricate. respectiv a punctelor de rezemare. f) Măsurile de protecŃie a armăturilor cu protecŃii permanente. prin soluŃia de proiectare.htm 16.200 mm).. iar perioada de răcire va trebui să permită coborârea temperaturii elementului sub + 20oC înainte de a se realiza transferul efortului de precomprimare. betonarea se va face continuu astfel ca între începerea turnării primului element şi terminarea compactării ultimului element din stand să nu se depăşească intervalul de 45 minute. dar în aşa fel încât să nu se producă deplasarea sau dislocarea tecilor. armătura se va poziŃiona. pretensiona şi proteja în maximum 60 zile.12.3. la punctul de lucru.5 m. h) Descintrarea elementelor şi a construcŃiilor din beton precomprimat se va face numai după precomprimarea parŃială a acestora (parŃială sau totală. 5. prin precomprimare se va face pe platforme amenajate (de beton.. de exemplu injectare sau turnare cu vibrare (zona de canale) şi matare în rest.

6.7. după caz. încă o dată. InstalaŃiile importate vor fi atestate tehnic conform H. care să permită introducerea unui pervibrator în rost. De asemenea este necesar să se verifice concordanŃa dintre lungimea reală a elementului şi cea prevăzută în proiect. la şantier. Pentru asamblare. . controlul materialului din rosturi se va face la data începerii precomprimării şi la 28 zile de la turnarea rosturilor folosind: . Utilizarea instalaŃiilor se va face în conformitate ci indicaŃiile producătorului şi cu regulile tehnologice de execuŃie ale elementului din beton precomprimat. [top] 7.manşoane recuperabile din cauciuc sau alt material. dându-se o atenŃie deosebită reazemelor de capăt care trebuie să fie capabile să preia greutatea proprie a întregului element fără a se produce denivelări importante. Procedeul de precomprimare prin înfăşurare cu astfel de maşini necesită agrement tehnic. Înainte de începerea asamblării se vor examina. de cel care le utilizează. cu atenŃie bolŃarii sau panourile prefabricate. . cu ajutorul periei de sârmă şi prin spălarea cu apă. atunci când acesta este de grosime mare. 6. cuburi cu latura nominală de 100 mm sau 141 mm e) lungimea cordoanelor de sudură sau petrecerea buclelor de armătură din rost trebuie să se încadreze în limitele toleranŃelor din proiect. . această legătură se asigură prin amprentarea suprafeŃelor. bolŃarii sau panourile prefabricate se vor aşeza pe reazeme (calaje. cât şi împotriva îngheŃului (în cazul timpului friguros).2009 . dimensiunea maximă a agregatelor nu va depăşi 3 mm pentru rosturi cu grosimea până la 25 mm inclusiv şi 7 mm pentru rosturi peste 25 mm grosime.8. 6. Compactarea mortarului în rost se execută în general prin îndesare cu şipca sau cu vergeaua metalică. nr. feŃele respective ale bolŃarilor sau panourilor vor fi udate cu apă. murdăria şi eventualul strat superficial de lapte de ciment de pe feŃele dinspre rosturi ale bolŃarilor şi panourilor.. Realizarea rosturilor trebuie să satisfacă.5. CompoziŃia şi consistenŃa materialului de umplere a rostului se vor stabili prin încercări preliminare.14.R. 1. 6. curăŃenie) canalelor.pentru mortar.10. de regulă la temperaturi de minimum + 5oC.2.htm 16. de către echipele atestate pentru această activitate. 6. următoarele cerinŃe: a) să asigure legătura între materialul (beton.se vor îndepărta praful. 6. PRETENSIONAREA ARMATURILOR Armături preîntinse 7. fundaŃii netasabile). Page 97 of 122 6. garantate de furnizor şi verificare.manşoane nerecuperabile din tablă. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. În cazul în care se foloseşte metoda de compactare interioară a mortarului sau betonului se vor prevedea ca mijloacele de compactare să nu deterioreze sau să nu deplaseze manşoanele pentru realizarea canalelor în rost.. Înainte de umplerea rosturilor cu amestecuri pe bază de ciment. Caracteristicile instalaŃiilor de pretensionare individuală a armăturilor.6. sunt dare în anexa 9. care să nu împiedice scurtarea elementului la precomprimare.1. 6. mustăŃi de armătură şi armarea cu plase a rostului. polietilenă sau PVC. d) rezistenŃa betonului din rost va fi superioară ci o clasă rezistenŃei betonului din elemente.10. se vor lua măsuri de protecŃie a rosturilor atât împotriva întăririi rapide (în cazul timpului excesiv de cald). până la capacitatea lor maximă. luându-se măsurile necesare pentru îndepărtarea apei de la baza rosturilor. După turnare. Folosirea aditivilor se face pe bază de agrement tehnic fiind însă obligatorii încercări preliminare. Pretensionarea armăturilor se va face numai cu instalaŃii omologate.G. pentru a avea certitudinea că aceştia corespund din punct de vedere calitativ cerinŃelor proiectului. platforme. mortar) din rost cu betonul bolŃarilor. care să permită scurtarea elementului (deplasarea lor) la precomprimare şi descintrarea uşoară a reazemelor intermediare. 6. elaborate de INCERC şi omologate în România.chm::/ne012-99. 7. Continuitatea şi etanşeitatea canalelor în rost se poate realiza în una din următoarele variante: . La armăturile preîntinse limita poate fi redusă la 0oC.12. După aşezarea bolŃarilor sau panourilor în poziŃia de asamblare şi până la umplerea rosturilor se vor lua măsuri pentru a împiedica murdărirea feŃelor interioare ale rosturilor şi ale canalelor.pentru beton.9.7 mm . Pretensionarea armăturilor se va face.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI .se va analiza siguranŃa la răsturnare atât a panourilor cât şi a întregului element şi se vor lua măsuri de sprijinire adecvate. conform prevederilor pct. Pentru o mai bună compactare se poate prevedea pe fiecare din feŃele panoului o alveolă semicirculară. c) dimensiunile rostului trebuie să permită realizarea îmbinărilor armăturilor nepretensionate şi betonului în condiŃii corespunzătoare. 6.13.12. prinse 40x40x160 mm sau cuburi cu latura de 70. b) să asigure condiŃia de etanşeitate (forma rostului să permită aplicarea materialului sau garniturii de umplere).11. Pentru precomprimarea prin înfăşurare cu sârmă sub tensiune a recipienŃilor cilindrici se utilizează maşini speciale omologate de furnizori. utilizarea concomitentă a două tipuri de aditivi se va face numai cu avizul unui laborator autorizat. Înainte de aşezarea bolŃarilor sau panourilor în poziŃia de asamblare: . 1046/1996.se va verifica starea (obturare.

Ńinând seama şi de efectul relaxării efortului din armătura pretensionată.7.să fie de tip “antişoc” cu glicerină sau alt sistem mecanic sau hidraulic de protecŃie. cel puŃin trimestrial.forŃa de pretensionare ce urmează a se realiza.. se recomandă a se solicita concursul unui institut sau laborator de specialitate. În afara verificărilor efectuate la recepŃia acesteia. 7.6 iar pentru manometrele etalon maximim 1. data de întocmire a programului).1 din valoarea efortului de control. etapa de pretensionare va fi corelată cu asigurarea condiŃiilor necesare de temperatură pentru realizarea operaŃiilor următoare. cel puŃin o dată pe an. d) Verificarea manometrelor de lucru se va face cel puŃin săptămânal şi imediat când manometrele au suferit şocuri (de exemplu scăparea armăturii din presă.3. CondiŃiile tehnologice vor trebui să corespundă celor din producŃia curentă. instalaŃia de pretensionare se va verifica periodic.5 Blocarea armăturilor pretensionate se va face în blocaje specifice instalaŃiei de pretensionare utilizate şi care corespund prevederilor din cap.a. la cicluri tehnologice de execuŃie diferite. Ńinând seama pierderile determinate în condiŃiile aliniatului precedent.a.clasa manometrelor de lucru să fie de maximum 1. precum şi limitele posibile de variaŃie. Pe aceeaşi linie tehnologică se vor efectua minimum trei determinări. între tensionare şi betonare nu va depăşi 15oC. În cazul elementelor executate pe stend. .diametrul cadranului să fie de minimum 100 mm. 7.htm 16. Programul de pretensionare. manipularea şi depozitarea manometrelor se vor face cu deosebită atenŃie pentru evitarea şocurilor. dotat cu aparatură adecvată. Înainte de a începe pretensionarea armăturilor se va verifica dacă: mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. în special protecŃia prin injectare. 7. folosit pentru verificarea periodică a manometrelor de lucru. la efortul de pretensionare realizat cu prese hidraulice.8. va cuprinde date privind: . după fiecare înlocuire a vreunei părŃi componente a instalaŃiei precum şi în toate cazurile în care se constată unele anomalii (alungiri diferite de cele calculate. 7.pierderile de tensiune determinate în conformitate cu indicaŃiile pct. fie înaintea transferului) stabilite de comun acord de către proiectant şi executant. b) Pe lângă manometrele de lucru se va dispune de încă o serie de manometre de rezervă. În cazul în care forŃa de pretensionare realizată. prese policilindrice.chm::/ne012-99. stend). Manometrul etalon va fi verificat metrologic. Ńinând seama de pierderile de tensiune măsurate. Pentru diferenŃe mai mari. 4.forŃa de pretensionare stabilită în proiect. diferenŃa de temperatură a mediului ambiant. . stabilindu-se corespondenŃa între indicaŃiile aparatului de măsurare al instalaŃiei şi forŃa realizată.8. ce face parte din fişa tehnologică. . în calcul urmând a se considera valoarea medie. abaterile admise. . .6. nu diferă de cea din proiect cu mai mult de 3%.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . Page 98 of 122 În perioadele reci. . se vor respecta următoarele: a) Transportul. .tehnologia folosită (tipar portant.identificarea (tipul de element.) Aparatele de verificare se recomandă a avea clasa de precizie egală cu sau sub 1. se va decide de comun acord cu proiectantul sau expertul asupra măsurilor ce trebuie luate. pentru a permite o citire cât mai exactă a presiunii realizate. verificarea se va face prin montarea în paralel a manometrului de lucru şi a manometrului etalon. c) În afară de manometrele de lucru şi cele de rezervă. La instalaŃiile la care pretensionarea armăturilor se face în grup se vor prevedea măsuri pentru a se asigura uniformitatea eforturilor din armături (de exemplu cilindri de compensare tip INCERC. precum şi în caz de accidente produse în timpul transportului sau utilizării acestui manometru. loviri etc. La începutul fiecărui schimb de lucru se va face o verificare a funcŃionării instalaŃiei. 7.12. . 7.). necesare pentru verificările prevăzute la pct. presiuni mari la deplasarea în gol a pistonului ş.12. periodic. Verificarea se va face. Pentru verificarea pierderilor de tensiune necesare întocmirii programului de pretensionare se va Ńine seama de prevederile proiectului şi regulile tehnologice de fabricaŃie.presiunea maximă admisibilă a manometrului să fie cu cel puŃin 30% mai mare decât presiunea maximă de lucru. sunt de 3% pentru media eforturilor din toate armăturile şi de 5% pentru o armătură luată separat.. La determinarea pierderilor respective (până la faza de transfer). întinderea prealabilă a fiecărei armături la un efort de cel puŃin 0. nu se vor folosi corecŃii. La instalaŃiile la care forŃa de pretensionare se determină pe baza presiunii.tipul şi caracteristicile programului de pretensionare. 7. se va dispune şi de manometru etalon. Se atrage atenŃia asupra corelării valorii pentru manometre gradate în bari şi cele în atmosfere..2009 .4.tipul armăturii pretensionate. iar diviziunea minimă de 10 bari (atmosfere). zgârieturi accentuate pe suprafaŃa pistolului. ş.valorile de control la diverse intervale de timp (fie după pretensionare. . 7.9. 7. de asemenea. . e) Se recomandă ca manometrele utilizate să aibă următoarele caracteristici: ..

3. la minimum 10% din numărul armăturilor pretensionate.6.10. pe tipuri de armături. În cazul armăturilor pretensionate în alt sistem. 7.4. periodic.chm::/ne012-99.8. 7. 7. Pretensionarea armăturii se va efectua conform programului stabilit. pe baza unui program de observaŃii şi măsurări care. centrifugare ş. fără introducerea unor surse suplimentare de pierderi de tensiune (robinete.16. 7.) . în afara verificărilor instalaŃiei şi manometrelor (prevăzute la pct. Modul de lucru este detaliat în cartea tehnică a instalaŃiilor respective. conducte cu secŃiuni reduse etc. În cazul în care valorile măsurate nu se situează în domeniul de variaŃie admis de programul de pretensionare.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI . Se recomandă ca operaŃia de transfer să se efectueze lent.a.la instalaŃiile de pretensionare monofilare cursa pistonului de blocare este suficientă pentru presarea corespunzătoare a penelor blocajului. . sau cu deformaŃii impuse (exemplu aparatul Vogt). 7. 7. 7. instalaŃiile de pretensionare elaborate de INCERC şi omologate în România fiind prezentate în anexele 9 şi 10..11.diametrul şi dispoziŃia armăturilor în blocaje şi în ecranele de poziŃionare corespund proiectului . după atingerea forŃei de control în armătură..blocajele sunt corespunzătoare.). În aceste cazuri se vor urmări. şi 7. va cuprinde cel puŃin operaŃiile prezentate în continuare: a) Măsurarea alunecării armăturii pentru fiecare blocaj. În afara verificărilor efectuate la recepŃie. dacă este cazul se va dispune reactualizarea programului de pretensionare. cu foarfece speciale sau cu ajutorul unui aparat de sudură). conform STAS 1275-88. 7. Intervalul respectiv va corespunde indicaŃiilor din programul de pretensionare şi determinărilor efectuate conform pct. în ordine cronologică. instalaŃia de pretensionare se va verifica astfel: mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. periodic.12. Datele obŃinute la verificările conform pct. de exemplu înfăşurarea continuă. urmând ca în fişa de confecŃionare a elementului să se precizeze numai datele prevăzute la pct. Pretensionarea armăturilor se va face în condiŃiile prevăzute la pct. Depăşirea (cu maximum 50%) a valorilor respective poate fi acceptată la armături cu lungimea mai mare decât 18 m Se va controla dacă depăşirea lunecărilor nu este cauzată de funcŃionarea necorespunzătoare a instalaŃiei de pretensionare.11. prin încercarea epruvetelor păstrate în aceleaşi condiŃii ca elementul. precum şi cele referitoare la pretensionarea armăturilor (pentru fiecare element sau pe grupe de elemente) vor fi trecute obligatoriu.sunt asigurate toate condiŃiile ca celelalte operaŃii tehnologice să se poatî desfăşura în condiŃiile prevăzute în regulile tehnologiei avute în vedere la întocmirea programului de pretensionare şi în timp util.. în special racordurile instalaŃiilor hidraulice.dispozitivele de siguranŃă ale instalaŃiei de pretensionare (de exemplu supape de limitare apresiunii) sunt reglate la valoarea prescrisă. vor cuprinde datele privind forŃa de pretensionare. Înregistrările referitoare la pretensionare.11.15. în vederea remedierii deficienŃelor. 7. ordinea de tăiere a armăturilor trebuie să corespundă prevederilor proiectului. verificarea în diverse puncte în lungul armăturii se va face cu dispozitive de măsurare cu coardă vibrantă.12.4 şi 7. 7. 7. în concordanŃă cu sistemul de calitate propriu. evitându-se astfel menŃinerea timp îndelungat a armăturii la stare tensionată şi nebetonată. Verificările pot fi făcute şi pe traseul armăturilor cu ajutorul aparatului Vogt sau a unui aparat similar verificat şi admis de metrologie. 7. ce se vor trece în fişa de confecŃionare a elementului. se vor analiza cauzele. cu ajutorul presei rezemând pe un suport corespunzător. UnităŃile de execuŃie pot adopta şi alte modalităŃi de înregistrare şi păstrare a datelor referitoare la pretensionare.. constatări şi observaŃii reprezentând eventuale diferenŃe faŃă de programul de pretensionare. În cazul armăturilor pretensionate individual. verificările prevăzute la acest punct se pot face prin înregistrarea forŃei de dezlipire a blocajului. În afara verificărilor prevăzute la pct. . Valorile înregistrate trebuie să se înscrie de regulă în cele prescris prin proiectul elementului. sunt în bună stare şi corespund schemei de funcŃionare. OperaŃia de transfer sa va face numai după ce s-a verificat.6.. . care pot influenŃa condiŃiile de blocare a armăturilor.). b) Verificarea efortului în armătura pretensionată efectuată. cel puŃin o dată la două săptămâni.1. 7.7. operaŃia făcându-se alternativ de la ambele capete ale tiparului sau stendului. de exemplu nepresarea sau presarea insuficientă a penelor la blocare. pentru toate armăturile.piesa de rezemare a presei corespunde tipuluyi de blocaj utilizat. Page 99 of 122 . Elementele la care realizarea forŃei de pretensionare este în dubiu vor fi supuse expertizării după care se va decide modul de utilizare a acestora. 7.12.14.14.diversele părŃi componente ale instalaŃiilor. Se recomandă ca – în limita permisă de ritmul de desfăşurare a lucrărilor – să se evite ca precomprimarea să se facă în perioade cu umiditate ridicată a mediului. Se recomandă ca la verificări să se folosească captori de forŃă electrorezistivi sau hidraulici.. într-un registru ce va fi Ńinut de echipa de pretensionare şi care apoi se va păstra timp de 50 ani.17. 7. mai ales în cazul unor procese tehnologice speciale (vibrare intensă.sunt asigurate toate măsurile de protecŃie a muncii. că rezistenŃa betonului corespunde prevederilor proiectului.htm 16. Controlul realizării şi menŃinerii efortului din armătura pretensionată în limitele impuse.13. În cazul în care transferul nu se poate efectua lent ci prin tăierea armăturilor (cu discuri cu carborund. prin sondaj. elementele componente ale instalaŃiei de pretensionare trebuind să fie asamblate în acelaşi mod ca la efectuarea verificărilor făcute conform pct. eliminându-se deficienŃele. Se recomandă ca măsurătorile să se facă la acelaşi interval de timp de la pretensionare. ... eventualele alunecări ale acestora în diversele etape tehnologice. prin repere trasate pe armături (imediat după tensionare). . se vor putea adopta şi alte măsuri.6.. . 7.2009 .. Armături postîntinse 7. având clasa de precizie 1 şi plasaŃi între presă şi suportul de rezemare. se va face de personal ingineresc instruit în domeniu.

F . d) Se va examina betonul. fiecare instalaŃie presă-pompă să fie activă. prin care se garantează calitatea corespunzătoare a betonului.). În caz de dubiu asupra calitărŃii betonului sau în cazul unor deteriorări ale elementelor la precomprimare se vor face încercări nedistructive pentru determinarea rezistenŃei efective a betonului. În ambele cazuri. De asemenea. La această operaŃie se va utiliza un manometru de presiune redusă (circa 20 bar). păstrate în aceleaşi condiŃii ca şi elementul de beton. acestea se cuplează cap la cap..presiunea la manometrul pompei cu care se acŃionează presa. În cazul în care această perpendicularitate nu este îndeplinită pe toate direcŃiile (abatere maximum 3o). cu trepte de oprire diferite. p . Valoarea "f” obŃinută în acest caz reprezintă media frecărilor din cele două prese şi pentru sporirea preciziei este necesar să se facă cel puŃin două perechi de determinări. deformarea după schema statică adoptată la proiectare (de exemplu reazem mobil la una din extremităŃile grinzilor.2009 .19. astfel ca. La elementul ce urmează a se precomprima se vor efectua următoarele operaŃii preliminare: a) Se va verifica dacă la execuŃie au fost asigurate măsurile care să permită. p2 . dar cel puŃin o dată pe an. Mărimea “f ” a frecării din presă se determină cu formula: în care: A . a) În cazul captorilor de forŃă. Proba se poate face odată cu determinarea frecărilor în prese. dacă la elementele independente este asigurată stabilitatea împotriva răsturnării.aria secŃiunii transversale a pistonului presei. prin care să se corecteze abaterile respective.12. b) În cazul utilizării a două prese. Determinarea frecărilor se poate face fie cu ajutorul unor captori de forŃă adecvaŃi. e) Se va controla dacă s-a efectuat remedierea degradărilor care afectează capacitatea de rezistenŃă a elementului. între elel fiind plasate inelele ancorajelor. articulaŃie la anumiŃi stâlpi la construcŃii în cadre etc. la cealaltă presă fiind scos pistonul şi închisă camera de presiune. deoarece la coborârea presiunii frecările în prese schimbă de semn. pe întreaga cursă. Fiecare presă va fi racordată la o pompă prevăzută cu manometru. determinarea mărimii “f ” a frecării din prese făcându-se cu formula: în care: p1 . Page 100 of 122 a) La sosirea pe şantier.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON . se vor determina frecările interioare ale fiecărei prese. Se recomandă ca pierderile prin frecare să se determine cu manometre având clasa de precizie 1. având clasa de precizie 1. ancorajul pentru fixarea fasciculului folosit la etalonare. pentru a nu prezenta segregări. presiune). înregistrându-se domeniul de variaŃie al presiunii şi calculându-se media celor 3 determinări. controlându-se dacă sunt în bună stare şi dacă sunt montate corect. pe rând. prin intermediul tipului de fascicul ce urmează a fi tensionat. ordinea de presare este următoarea: presa ce se verifică. temperatură. Citirile la manometre se vor face numai în urcarea foarte lentă a presiunii sau chiar în momentul opririi pompei. se vor folosi plăci metalice sub formă de pană. Se permite ca frecarea să se determine pentru forŃe până la 70% din forŃa maximă. La instalaŃiile de 1200 şi 2500 KN se vor monta şi rozetele de blocare şi de deblocare. se va verifica dacă poziŃia şi diametrul găurii din placa de repartiŃie corespund tipului de ancoraj folosit. la precomprimare. În cazul construcŃiilor din bolŃari sau panouri prefabricate asamblate prin precomprimare. pentru a se determina rezistenŃa la compresiune a betonului. instalaŃia se va încerca la o presiune cu 5% mai mare decât presiunea maximă de lucru prevăzută. c) La sosirea pe şantier. extrapolându-se rezultatele.presiunea indicată de manometrul pompei pasive. se acŃionează numai una din pompe (pompa activă).. inclusiv în ceea ce priveşte durata necesară pentru întărirea materialului utilizat pentru remediere. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. sub tot ancorajul.). se vor efectua 3 deplasări libere a pistonului. De semenea. g) Se vor încerca corpurile de probă corespunzătoare.htm 16. trebuie să existe şi pe şantier certificatele de calitate emise de producător. f) Se va verifica perpendicularitatea dintre extremitatea canalului fasciculului şi placa de repartiŃie. se va întocmi un grafic din care să rezulte forŃa reală dezvoltată de presă pentru diferite indicaŃii ale manometrului. captorul de forŃă.forŃa determinată cu ajutorul captorului de forŃă. în condiŃii cât mai apropiate de cele de lucru (lichid utilizat. fie cu ajutorul altei prese de acelaşi tip. înainte de a face determinările. De asemenea.presiunea indicată de manometrul pompei active. 7. 7. după fiecare schimbare a garniturilor de etanşare aşe pistonului şi de fiecare dată după o întrerupere de funcŃionare de peste o lună. Pe baza datelor obŃinute. b) Se va verifica dacă ancorajele sunt recepŃionate şi dacă corespund condiŃiilor de verificare c) Se va verifica existenŃa certificatului de calitate al oŃelurilor din care sunt confecŃionate fasciculele. pompele etc. inelul ancorajului.chm::/ne012-99. fisuri şi alte defecte sau degradări. în special în zona de rezemare a ancorajelor. b) La începutul fiecărui schimb de lucru se vor examina principalele părŃi componente ale instalaŃiei (racordurile.18. se pot utiliza pompe acŃionate manual în locul celor acŃionate electric.

Celelalte piese anexa (rozetele de blocare şi de deblocare) vor fi montate ca şi în cazul determinării pierderilor prin frecare în prese. 7. Constatările asupra stării suprafeŃei armăturii vor fi consemnate într-un proces verbal de lucrări ascunse. RezistenŃa la transfer a materialului din rost va corespunde prevederilor proiectului. procesul verbal se va ataşa la fişa de pretensionare. se determină forŃele la extremităŃile fasciculelor cu următoarele formule: . În legătură cu armătura de pretensionare se vor efectua următoarele operaŃii preliminare: a) Se va verifica starea armăturii din punct de vedere al modulului de conservare. Modul în care se determină pierderile reale din frecare este indicat la pct. de coeficientul µ. În cazul fasciculelor cu ancoraje inel-con.chm::/ne012-99. h) Se vor verifica cofrajele.F2 În cazul în care pierderile prin frecare se determină folosind captori de forŃă. fasciculele vor fi confecŃionate din acelaşi lot ca şi cele curente.aria secŃiunii transversale a pistonului presei.22. datele de la aliniatele a. b şi c vor fi stabilite cu proiectantul lucrării. se vor face încercări pe corpurile de probă.18. corpuri de probă păstrate la locul de asamblare. Tipurile şi numărul fasciculelor de acelaşi tip la care se fac determinări ale pierderilor prin frecare se vor stabili de proiectant şi inginerul responsabil cu precomprimarea.12. Fasciculele care pe suprafaŃa sârmelor prezintă un strat de rugină superficială care se îndepărtează prin simpla ştergere cu materiale neabrazive pot fi păstrate în canale. de către inginerul atestat. la operaŃia de determinare a frecărilor.. Se permite ca determinarea pierderilor prin frecare să se facă prin extrapolarea valorilor obŃinute la un nivel de tensionare egal cu 85% din efortul de control prevăzut în proiect. c) Programul special de precomprimare.22. lungimea fasciculelor pe care se fac determinări va trebui sporită astfel încât să permită amplasarea captorilor respectivi.coeficienŃii de frecare interioară a preselor corespunzătoare presiunilor p1 şi p2.a. În cazul elementelor executate după proiecte tip. Page 101 of 122 La elementele asamblate cu bolŃari. Pierderea de tensiune (∆F) datorită frecării pe traseu va fi: ∆F = F1 . şi de pierderile din frecare determinate pe şantier. b) Mărimea alungirii de control a armăturii pretensionate pentru efortul unitar de control. prelevate din materialul de umplere a rosturilor. eşafodajele şi cintrele în ceea ce priveşte posibilitatea de preluare a deplasărilor la precomprimare conform prevederilor din cap. supuse la presiuni de lichide sau gaze. dacă prin proiect se prevede ca precomprimarea să fie efectuată în etape. nu se va monta conul între sârme. praful sau apa pătrunse eventual în acestea. Ńinând seama de mărimea reală a pierderilor prin frecare. Alungirea se va calcula pentru lungimea totală a fasciculului. cu proiectantul. Determinarea pierderilor prin frecare se va face cu ajutorul a două prese. la cealaltă presă fiind scos pistonul şi închisă camera de presiune. pretensionarea făcându-se numai cu o singură presă (activă). În celelalte cazuri se va cere avizul unui institut (laborator) de specialitate.. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.htm 16.2009 .21.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON . Pe baza citirilor presiunilor (p1 şi p2) la manometrele celor două instalaŃii. f1 şi f2 . montându-se câte o presă la fiecare capăt al fasciculului. În absenŃa fasciculelor liniare separarea coeficienŃilor de frecare se poate face conform indicaŃiilor din anexa 11. la care pretensionarea se face la ambele extremităŃi.forŃa la capătul de tragere . Ńinând seama de modulul de elasticitate al armăturii satbilit conf pct. inclusiv porŃiunile până la ancorajele de prindere în prese. pentru a se putea compara cu valorile luate în calcul la proiectare şi a definitiva valoarea de control la alungirea armăturii pretensionate. În cazul în care nu se fac măsurări pe toate tipurile de fascicule se vor alege trasee rectilinii şi trasee curbe pentru a se putea separa coeficientul de frecare liniară k. 2. 7. 7. aceste valori se determină conform prevederilor pct. după caz. cu ajutorul aerului comprimat. 7.20. Proiectantul va definitiva pe şantier propunerile inginerului responsabil cu precomprimarea privind: a) Mărimea forŃei de control. 3.). radiaŃii ş. Se vor face determinări mai numeroase la construcŃii importante sau cu condiŃii speciale de exploatare (amplasate în medii cu agresivitate medie sau puternică. b) Se va verifica dacă secŃiunea armăturii corespunde celei din proiect.forŃa la capătul opus în care: A . În cazul în care frecarea din prese a fost determinată prin cuplarea a două prese. se ia f1 = f2. i) Se va verifica posibilitatea de deplasare a fasciculelor în canale şi se va evacua.8. 7. Ńinându-se seama de condiŃiile concrete în care se efectuează operaŃiile respective. deviaŃia unghiului). c) Se vor determina pierderile reale din fiecare pentru o serie de fascicule cu caracteristici geometrice cât mai diferite (lungime. împreună cu beneficiarul investiŃiei şi.

aliniatul 2..18. sunt mai mari decât cele din proiect cu mai mult de 3%.30. 7. c) Să se reprezinte pe hârtie milimetrică diagrama efort – alungire pentru verificarea linearităŃii acesteia şi extrapolarea necesară conf. datele de pretensionare pot fi înscrise într-un caiet de lucru. se va proceda în una din următoarele variante: . 7. pretensionate individual. deoarece la descărcare valorile sunt influenŃate de schimbarea sensului frecărilor interioare din presă. În anexa 12 se dă un model de întocmire şi completare a fişei de pretensionare. pentru a trage concluziile asupra realizării alungirii prescrise. în locul fişelor individuale se poate realiza o fişă comună pentru mai multe fascicule.. pistonul presei va fi deplasat în gol pentru a verifica dacă frecările în presă s-au modificat faŃă de valoarea determinată conform pct. precum şi programul de pretensionare se vor anexa la dosarul lucrărilor. Presarea intermediară a conului se recomandă să se facă cu o forŃă egală cu 70% din forŃa de presare finală.htm 16. Măsurarea alungirii armăturii pretensionate începe după realizarea primei trepte considerată drept treaptă “zero convenŃional”. La fiecare treaptă se vor nota toate datele care să permită stabilirea alungirii şi a forŃei de pretensionare.25. efortul de control este mai mic de 0. se poate analiza posibilitatea de reducere a forŃei de control. a ambelor piese. 7. Se vor vrifica toate toroanele din acelaşi fascicul. care vor fi urmărite pe parcursul tensionării. în conformitate cu prevederile pct.26.. se recomandă ca prima etapă de pretensionare să reprezinte 40.27. Acesta va fi reactualizat în cazul în care ulterior se constată diferenŃe faŃă de pierderile stabilite iniŃial.18.2500 KN şi între 18% şi 22% pentru instalaŃiile de 300 şi 600 KN. Citirea indicaŃiilor manometrului se va face numai la creşterea foarte lentă a presiunii sau imediat în momentul opririi pompei.33. Fişele de pretensionare reprezintă unicul act valabil pentru stabilirea calităŃii operaŃiilor de pretensionare. armăturile ce compun fascicului vor fi ordonate pe porŃiunea care iese din beton.31. şi 7. b) Măsurarea deplasării pistonului (cazul instalaŃiei INCERC 120 pentru fasciculele 24 φ 7 mm şi INCERC 250 pentru fascicule 48 φ 7 mm). De regulă. Datele determinărilor conform pct. Pentru ancorajele tip inel-con (anexa 7). În acele cazuri în care condiŃiile de lucru nu fac posibilă întocmirea directă a fişelor. b) Primele două trepte să fie egale între ele şi egale cu cel puŃin1/6 din efortul unitar final. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.30. Dacă pierderile prin frecare sunt mai reduse şi există certitudinea că ele se vor menŃine la acelaşi nivel şi la celelalte elemente.. Citirile înregistrate se vor prelucra înainte de blocarea definitivă a ancorajelor.29. Înainte de montarea presei. valorile obŃinute trebuie corectate prin scăderea deplasării armăturilor ca urmare a împănării progresive în ancorajul de inventar al presei. prin: a) Măsurarea deplasării unor repere trasate pe armături. 7.24. ansamblul format din sârme şi conul ancorajului de inventar se deplasează simultan. În cazuri speciale în care pretensionarea fasciculelor până la forŃa de control nu poate fi realizată într-o singură etapă.28. . la care alungirea depăşeşte cursa unei prese chiar şi la 85% din efortul de control. 7. iar efortul de control din proiect nu poate fi mărit. Alungirea armăturii în cursul pretensionării se determină. forŃa de presare a conului la sfârşitul pretensoinării va fi cuprinsă între 15% şi 20% din forŃa de rupere a fasciculului..se vor lua măsuri de atenuare a frecărilor. 7. în vederea montării lor corespunzătoare în ancorajul de inventar după introducerea presei. în vederea realizării scurtării elastice a betonului în timpul transferului.7. La elementele cu armătura postîntinsă este obligatoriu ca presa cu care se execută întinderea armăturii să reazeme pe elementul ce se precomprimă. 7.32.2009 .se va mări numărul de sârme din fascicul. pierderile prin frecare obŃinute prin determinări directe. 7. cu precizia de 1 mm. datele fiind reunite sub formă tabelară adecvată. Modul de determinare a frecărilor la toroanele din acelaşi fascicul. De asemenea. Se recomandă ca toate datele din fişele de pretensionare să se completeze direct în timpul efectuării lucrărilor. sau pe baza acestore..12. având în vedere presiunea transversală variabilă a toroanelor pretensionate anterior care conduce la pierderi deferite în toroane. Page 102 of 122 În cazul unor trasee foarte lungi. Pentru a depista apariŃia unei neuniformităŃi exagerate a eforturilor în armăturile ce compun fascicolul.23.22 se definitivează programul de pretensionare. succesiv. iar valoarea corespunzătoare alungirii corespunzătoare intervalului dintre presiunea zero şi presiunea treptei alesă ca zero convenŃional se obŃine prin extrapolare.22. 7. 7. în mod succesiv. se va face pe baza indicaŃiilor date de elaboratorul procedeului. Dacă la unele fascicule. 7.60% din forŃa de control. În cazul b. imediat după împănarea acestora în ancorajul de inventar al presei se vor trasa semne pe toate armăturile (în vecinătatea piselor de ancorare). cu următoarele recomandări: a) Presiunea corespunzătoare treptelor de pretensionare să corespundă unor diviziuni ale cadranului manometrului. determinările se vor putea face prin acŃionarea în trepte.. de exemplu instalaŃiile de 300 şi 600 KN). de exemplu prin peliculizarea sârmelor cu ulei emulsionabil PE 1A. dacă în element sunt fascicule cu număr mai redus de sârme decât numărul maxim permis de ancoraj. Fişele se completează şi se semnează de către inginerul responsabil cu precomprimarea şi se vor anexa la cartea construcŃiei. În cazul unor structuri cu număr mare de fascicule cu caracteristici identice. fişele întocmindu-se pe baza datelor respective.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON . astfel încât deplasarea conului reprezintă valoarea de corecŃie. 7. pentru stabilirea alungirii efective. . pct. fiind egal cu . 7. Pretensionarea armăturii până la valoarea de control se va efectua în 4 sau 5 trepte. Pe baza rezultatelor determinărilor conform pct.8PNormat (exemplu fascicule rectilinii sau cu deviaŃii unghiulare mici).se va prevedea sporirea efortului de control la celelalte tipuri de fascicule din element la care.chm::/ne012-99. 7. pentru instalaŃiile de pretensionare de 1250. faŃă de suprafaŃa de capăt a elementului (cazul instalaŃiilor la care armăturile sunt accesibile.

asimetria fasciculului etc. se permite sporirea treptată a efortului unitar de control. Alunecarea sârmelor în ancoraj la blocare se determină la coborârea presiunii de pretensionare.2009 . La ancorarea toroanelor individuale postîntinse (construcŃii definitive) se vor utiliza numai ancoraje fără sensibilitate la coroziune. se pot pretensiona cu presele monofilare de 120 şi 200 KN (anexa 9).38. Tăierea capetelor sârmelor nu este necesară dacă betonarea zonelor de capăt permit înglobarea lor la întreaga lungime. După pretensionarea unui număr de fascicule identice şi stabilirea domeniului de variaŃie a alungirilor. d) mai mari decât 10%. ConsistenŃa materialelor speciale va fi astfel încât. zona ancorajelor va fi protejată suplimentar cu mortar sau materiale sintetice. După efectuarea blocării armăturii pretensionate în ancoraj şi îndepărtarea presei.33. efortul poate fi coborât la valoarea din proiect. Toate operaŃiile se vor face cu atenŃie. se recomandă ca presiunea să fie redusă cu minimum 20% pentru a evita menŃinerea instalaŃiei la o presiune prea ridicată. înainte de demontarea manometrelor pentru verificare. protecŃia permanentă poate fi: a) cu realizarea aderenŃei dintre armătura pretensionată şi beton. c) + 5% la + 10%. duritate). Tăierea capetelor sârmelor se va face în momentul începerii pregătirilor pentru injectare. 7. În funcŃie de procedeul de pretensionare adoptat. cu mai mult de 50%. după care se va relua operaŃia de tensionare. 7. pretensionarea se va opri şi se va dispune verificarea ancorajelor (geometrie. cărora li se va asigura o bună legătură cu zonele pe care le protejează şi o compactitate ridicată O atenŃie deosebită la protecŃia de capăt de va acorda ancorejelor cu bulb. Indiferent de tipul protecŃiei armăturii pe traseu. 7.35. evitându-se şocurile şi îndoirea armăturilor. până a doua zi. operaŃia de pretensionare se consideră satisfăcătoare. alunecarea sârmelor din ancorajele cu conuri sau pene depăşeşte valoarea limită precizată în proiect sau în indicaŃiile de utilizare a ancorajului. în acest caz.12. În locul fişelor individuale de precomprimare se va întocmi o fişă colectivă pentru toate armăturile. se va scădea alungirea sârmelor pe lungimea cuprinsă între ancoraj şi secŃiunea în care s-a trasat reperul.) decât cele prevăzute în anexa 13. Tăierea sârmelor se va face cu discuri rotative sau cu flacără oxiacetilenică. 7. care este suma alungirilor de la fiecare capăt. La elementele şi construcŃiile din beton precomprimat cu armături postîntinse este obligatorie realizarea unui sistem de protecŃie permanentă a armăturilor pretensionate. din mărimea deplasării măsurate conform aliniatului precedent. după atingerea valorii maxime.36. pentru a se constata eventualele alunecări. pretensionarea se consideră satisfăcătoare. se vor opri lucrările de pretensionare şi se va anunŃa proiectantul. Aplicarea prin injectare a unor sisteme de protecŃie permanentă cu alte materiale (bitum. se va căuta să se determine cauzele unor depăşiri semnificative ale domeniul respectiv. comparaŃia se va face pentru întreaga alungire. după presarea conului prin măsurarea deplasării unor repere trasate pe sârmele fasciculului. la ancorajele tip inel-con se trasează un semn pe armături la circa 100 mm de la faŃa ancorajului. pentru ca alungirea măsurată să fie cuprinsă în limitele indicate la aliniatul a. Dacă. la transfer. prin eventuala pătrundere a apei sub presiune în canale. cu alungirea prevăzută în programul de pretensionare. 7. Page 103 of 122 Dacă se constată lunecări neuniforme importante (mai mari de 5 nn). blocarea făcânduse în această situaŃie. 7. Armăturile postîntinse exterioare. la o distanŃă de minimum 50 mm de ancoraj. [top] 8. în raport cu un punct fix de pe piesa de beton sau de pe corpul presei. REALIZAREA PROTECTIEI ÎMPOTRIVA COROZIUNII SI A ADERENTEI ARMATURILOR POSTÎNTINSE Reguli generale 8. La pretensionarea din ambele capete. sârmele fasciculului se vor rearanja. se va efectua o verificare suplimentară a manometrelor şi în cazul când acestea corespund etalonării. precum şi a unor tehnologii speciale de injectare (de exemplu vacuumare) se va face pe bază de reglementări speciale sau agrement tehnic care vor include şi condiŃiile de control şi acceptare. sau bucle pe dorn. La instalaŃiile la care armăturile nu sunt accesibile (INCERC – 120 şi INCERC – 250) se va măsura revenirea pistonului. care va fi verificat. să nu se producă dislocarea acestor materiale.1.. Alunecarea sârmelor din ancorajul fix în cazul pretensionării de la un singur capăt se va determina prin măsurarea deplasării unor repere trasate pe sârme în raport cu faŃa ancorajului. lucrările de pretensionare se vor opri şi se va trece la verificarea din nou a ancorajelor. controlul realizării forŃei se va face pe baza indicaŃiilor manometrului pompei. Se vor respecta prevederile privind etalonarea prealabilă a preselor şi determinarea frecărilor pe traseu.34. în acest caz lungimea de tăiere se va spori.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON . mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. cu până la 5% faŃă de valoarea prescrisă în proiect. La pretensionarea fiecărui fascicul se va compara valoarea alungirii efective corespunzătoare efortului unitar de control.37. Dacă asemenea alunecări au loc.htm 16. între valorile înregistrate în cele două extremităŃi putând fi variaŃii în funcŃie de viteza de realizare a forŃei. răşini epoxidice etc. b) – 5% la – 10%. Dacă diferenŃele constatate dintre valorile efective şi cele de control sunt în limitele: a) 5%. corespunzătoare efortului unitar de control. b) fără realizarea aderenŃei dintre armătura pretensionată şi beton. fasciculul se va desface din presă prin declavetarea ancorajului de inventar. care ar putea provoca alunecarea armăturilor din ancoraj. Eventuala îndoire a sârmelor se va face cu chei speciale.chm::/ne012-99. Pentru stabilirea alunecării reale a sârmelor în ancoraj.. realizate sub formă de toroane individuale (de exemplu în cazul recipienŃilor precomprimaŃi cu toroane ancorate în nervuri).

Eliminarea apei se recomandă a se face cu aer comprimat. se va elimina orice neetanşeitate a pompei şi racordurilor care poate conduce fie la introducerea aerului în canal.) pentru o eventuală intervenŃie la toate punctele de acces ale fasciculului.3. în cazul canalelor căptuşite şi cu cel puŃin 60 minute. fie robineŃi.2009 .).chm::/ne012-99.Racorduri de injectare amplasate în punctul cel mai de jos al canalului.încercările se vor efectua pe cel puŃin două probe diferite de ciment. OperaŃiile de realizare a protecŃiei armăturilor pretensionate se vor face la temperaturi ale mediului ambiant cuprinse între + 5oC şi + 30oC.împiedicarea pătrunderii apei în canale. distanŃa între racorduri nu va depăşi 20 m. 8. diametre mari). . Sistemele de protecŃie anticorozivă a suprafeŃei elementelor din beton precomprimat se vor adopta şi executa pe baza prevederilor din instrucŃiunile tehnice C 170-87 şi din partea A a prezentului cod de practică. 8. 8.. Determinarea caracteristicilor amestecului se face conform prevederilor din anexa 13.4. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. dacă nu au fost prevăzute orificii de scurgere în punctele cele mai de jos ale canalului.2. Etanşarea zonei ancorajelor în vederea injectării se va face fie cu mortar. În cazul în care temperaturile nu se înscriu în limitele menŃionate.7. Page 104 of 122 ProtecŃiile temporare ale armăturilor care se prevăd să se păstreze şi după realizarea celor permanente pe bază de ciment. care vor fi avizate de proiectant.11. Injectarea 8. furtune. 8. Ambele variante trebuie să permită cuplarea sigură şi etanşă a furtunului prin care se face alimentarea cu pastă de ciment şi întreruperea circuitului sub presiune În acest scop se pot utiliza fie bucăŃi de furtun sau Ńeavă din material plastic care se ştrangulează la terminarea injectării. pentru cazul canalelor necăptuşite şi 40 m pentru canalele căptuşite.protejarea prin învelire a porŃiunii exterioare a fasciculelor. 8. prin orificiile de golire prevăzute în punctele de cotă minimă ale traseelor şi suflare de aer comprimat. prin care să se confirme că nu sunt afectate aderenŃa şi protecŃia împotriva coroziunii. 8. Se recomandă ca la fascicule cu lungimea mai mare de 25 m să se prevadă racorduri de control al umplerii sau de injectare în caz de necesitate (de exemplu când pompa nu poate realiza presiunea necesară pentri întreaga înălŃime a canalului). intervenŃie sau continuare a injectării. prin una sau mai multe din următoarele măsuri: . La fasciculele verticale sau oblice. . 7. De asemenea. prelevate din lotul de ciment aprovizionat.evacuarea apei pătrunse accidental în canale. Înainte de injectare se va proceda la spălarea canalului precum şi la verificarea etanşeităŃii şi continuităŃii lui. Nu se vor folosi procedee la care injectarea amestecului se face cu ajutorul aerului comprimat. se va cere avizul proiectantului asupra măsurilor de protecŃie ce se vor adopta. în cazul fasciculelor cu traseu curb. pompă de ijectare.. Se vor respecta următoarele reguli: .3.36. Tipul şi caracteristicile utilajelor produse în Ńară sunt date în anexa 5. Intervalele de timp în care trebuie realizată protecŃia permanentă se vor stabili pe baza prevederilor de la pct.5.12. fie cu un capac metalic şi garnitură de etanşare fixat de placa metalică de sub ancoraj. Este obligatorie stabilirea compoziŃiei amestecului (pastă de ciment) pentru injectare.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON . introducerea amestecului de injectare se face prin axa ancorajului de la parte inferioară a fasciculului. În anotimpurile reci şi umede se va evita introducerea fasciculelor în canale anterior betonării.. 8. În acest caz se vor lua măsuri pentru a se evita corodarea tecilor de oŃel. beton sau răşină epoxidică.rezistenŃa minimă la compresiune a amestecului de injectare va fi de minimum 20 N/mm2 la 7 zile. .10. 8. La lungimi mai mari de 30 m. 5. pe baza unor încercări preliminare de laborator autorizat privind determinarea caracteristicilor amestecului. În acest interval de timp se va evita corodarea armăturii.9.fluiditatea amestecului pentru injectare va fi cuprinsă în limitele 35. Aceste operaŃii se vor face cu cel puŃin 15 minute înainte de începerea injectării.pentru toate amestecurile se vor reproduce strict aceleaşi condiŃii (malaxare.. Se recomandă ca înainte de începerea injectării să se asigure utilajul şi dispozitivele de rezervă necesare (malaxor. în cazul canalelor necăptuşite.htm 16.25 secunde. temperatură etc.Axa ancorajului pentru fascicule rectilinii sau cu denivelări mici. În situaŃiile excepŃionale în care se apreciază că termenul de realizare a protecŃiei nu poate fi respectat. 8. Spălarea va fi mai intensă dacă sârmele au fost protejate cu ulei emulsionabil. Limita de 35 secunde poate fi depăşită dacă există certitudinea că nu se produc obturări (canale de lungime redusă. La fasciculele orizontale introducerea amestecului de injectare se face prin: . . sârme pentru desfundat etc.12.6. Tăierea capetelor sârmelor ce ies din ancoraj se va face în conformitate cu prevederile de la pct. 8. folosind apă sub presiune sau aer comprimat trecut prin filtru de ulei. protecŃia armăturilor se poate face numai cu respectarea unor măsuri speciale. Pregătirea ancorajelor în vederea injectării se va face Ńinând seama de prevederile proiectului. fie la obturarea în timpul injectării.8. . vor fi indicate în caietul de sarcini în urma probelor efectuate de un institut (laborator) de specialitate. . se vor prevedea racorduri intermediare de control. Orice neetanşeitate constatată va fi reparată înainte de începerea injectării.

Racordurile vor fi astupate pe măsură ce amestecul ajunge în dreptul lor. fie racordurile vor fi lăsate libere într-o primă etapă şi astupate ulterior. Rezultatele obŃinute se vor înscrie în fişa de injectare întocmită conform modelului din anexa 14.. operaŃia respectivă se va face prin axa conului superior. folosirea aditivilor întârzietori. temperatura mediului ambiant poate coborî sub + 5oC. Se recomandă ca la primele canale injectate să se facă două sau trei reinjectări. verificate prin probe de laborator. respectându-se aceleaşi condiŃii ca la injectare. se poate avea în vedere o reducere a fluidităŃii amestecului. Se poate renunŃa la reinjectare în cazul utilizării unor aditivi adecvaŃi. łevile metalice ale racordurilor de acces se vor îndepărta sau proteja.determinarea sedimentării şi a rezistenŃei la compresiune odată pentru toate fasciculele injectate într-un schimb. Intervalul de timp la care se va face reinjectarea va fi de aproximativ 45 minute de terminarea injectării. e) Canalele care comunică între ele vor fi injectate simultan sau unul după altul fără întrerupere. în scopul uşurării operaŃiei de introducere a amestecului trecând de la un canal la altul.. c) În funcŃie de modul de desfăşurare a injectării la primele fascicule.htm 16. Se recomandă efectuarea reinjectării chiar în cazul utilizării unor aditivi expansivi. permiŃându-se evacuarea apei separate la partea superioară. Cantitatea de amestec introdusă la reinjectare nu va depăşi sensibil cantitatea necesară pentru înlocuirea golului format prin sedimentare. Dacă în perioada în care se fac injectarea şi întărirea amestecului de injectare.. Pe toată perioada de încălzire se va măsura. golire sau control. În cazul în care. g) Reinjectarea fasciculelor verticale sai oblice se va face prin racordurile prevăzute special în acest scop (pct. şi de circa 3 minute în cazul canalelor necăptuşite. f) După aproximativ 45 minute de la injectare. pentru a se stabili intervalul optim de reinjectare.determinarea fluidităŃii la fiecare şarjă de amestec. La fasciculele cu un capăt ancorat prin înglobare în beton. .COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON . În acest caz fie se vor utiliza dopuri din materiale poroase care să permită eliminarea apei separată din amestecul de injectare.18. se vor lua măsuri sporite de împiedicare a pătrunderii apei în canale. d) După ce fluiditatea amestecului ieşit prin ultimul orificiu este apropiată de cea determinată iniŃial. suprapresiunea se poate reduce la 2 barr iar durata va fi de un minut. În cazul utilizării aditivilor expansivi. cantitatea de amestec introdusă la reinjectare va fi de maximum 10% din cea introdusă la injectare (înainte de racordarea pompei. aceasta trebuie să fie evacuată imediat cu ajutorul aerului comprimat. raze infraroşii. Se recomandă ca în toate cazurile în care injectarea se face în perioade foarte reci. Page 105 of 122 La fascicule verticale sau oblice se vor prevedea racorduri de reinjectare amplasate la o distanŃă cuprinsă între 1. un volum de pori de 6-10% asigură obŃinerea unui amestec rezistent la îngheŃ. în toate cazurile în care se foloseşte aerul comprimat. se constată totuşi că a pătruns apă în canale. 8. se va astupa şi acest orificiu şi se va mări presiunea cu circa 3 barr peste presiunea de injectare a amestecului. Injectarea se va efectua după minimum 48 ore de la începerea încălzirii.).chm::/ne012-99. 8. registre de Ńevi cu apă caldă sau abur. În cazul elementelor realizate din bolŃari se recomandă să se prevadă cel puŃin câte un racord de control pe traseul fiecărui fascicul.5 şi 3 m de ancorajul superior.12. În cazurile excepŃionale în care nu s-a reuşit efectuarea reinjectării prin racordul special prevăzut (pct.+ 5oC şi apoi coborârea rapidă a acesteia la – 20oC.14. h) La circa 24 ore după terminarea operaŃiei de injectare toate golurile rămase la orificiile racordurilor de injectare. această suprapresiune se va menŃine constantă timp de circa 2 minute în cazul canalelor căptuşite. rezistenŃe electrice etc. b) Accesul în canal se va face continuu şi lent (6-12 m/min). să se utilizeze amestecuri rezistente la îngheŃ. orientate în jos sau lateral.17. cu toate măsurile luate. toate racordurile în lungul canalului fiind la început libere. 8. cu aer cald. Se recomandă ca la aceste fascicule să se prevadă orificii în punctele inferioare.12. Introducerea amestecului pentru injectare în canale se va face cu respectarea următoarelor reguli: a) Injectarea se va face cu pompe prevăzute cu memebrană. Pentru controlul calităŃii amestecului de injectare se vor efectua următoarele probe conform anexei 13: . şnec sau piston. până la faŃa betonului sau până la capătul Ńevii racordului. Se va avea grijă deosebită ca prin pompare să nu se introducă aer odată cu amestecul. accesul va fi desfundat cu o tijă metalică adecvată). încălzite la o temperatură minimă de + 5oC.. a racordurilor de injectare sau control.2009 .15. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. 8. 8. cu începere de la pozarea fasciculelor şi până la efectuarea operaŃiei de injectare. temperatura realizată.12. De regulă. valorile obŃinute se vor înscrie în coloana de observaŃii din fişa de injectare. în aceleaşi condiŃii.16. după care efectul sedimentării amestecului de injectare devine neglijabil. la prepararea amestecului pentru injectare.13. O atenŃie deosebită se va acorda acestei operaŃii la fasciculele cu înclinări mari la capete şi la cele vertical. din 6 în 6 ore. care să confirme că nu are loc creşterea volumului după menŃinerea timp de 36 ore la temperatura de + 2oC. este obligatorie izolarea elementelor de atmosfera exterioară. trebuie să garanteze umplerea până la contactul cu betonul în care este ancorat fasciculul. În acest caz se recomandă.). vor fi umplute cu mortar de ciment. astfel ca eventuala apă pătrunsă să se poată evacua liber. Injectarea pe timp friguros 8. modul de amplasare. se va proceda obligatoriu la reinjectare. Încălzirea trebuie să continue cel puŃin 48 ore după terminarea operaŃiei de injectare. în cazul în care există pericolul ca prin coroziune betonul să fie deteriorat. în această zonă. cu ajutorul unor construcŃii sau amenajări auxiliare. la diverse intervale de timp. în funcŃie şi de temperatura exterioră. 8. trebuind să existe certitudinea umplerii complete a tuturor canalelor. La fasciculele la care se prevede că injectare se va face pe timp friguros. acesta va fi trecut prin filtrul de ulei. 8.

25.17.30. această verificare se va face obligatoriu numai cu aer comprimat. în acest scop a aburului. La elementele sau construcŃiile din beton precomprimat la care se prevede ca armătura de pretensionare.acoperire suficientă cu beton .23. . pe baza prevederilor din instrucŃiunile tehnice C 170-87 şi din partea A a prezentului cod de practică. La elementele sau construcŃiile la care protecŃia armăturii exterioare este prevăzută să se facă prin torcretare. posibilitate de compactare. 8. Pentru aplicarea prevederilor acestui punct fără a întârzia protecŃia prin torcret este necesar să se asigure condiŃiile necesare umplerii cu apă înainte de efectuarea precomprimării prin înfăşurare. evacuarea acesteia din canalele obturate este foarte anevoioasă. cât şi în cele alăturate (neobturate). atât în canalul obturat. Pentru cazurile necuprinse în aceste reglementări se va cere avizul unui institut sau laborator de specialitate. se va proceda la spălarea şi încălzirea pereŃilor canalelor şi la topirea eventualelor resturi de gheaŃă rămase în canale.). 8.. Introducerea apei calde se va face numai în acele canale pentru care există certitudinea că vor fi injectate în aceeaşi zi. Este interzisă încălzirea armăturii pretensionate prin trecerea unui curent electric. Sistemele de protecŃie anticorozivă a suprafeŃei straturilor aplicate prin torcretare sau turnare se vor adopta şi executa pe baza prevederilor din instrucŃiunile tehnice C 170-87 şi din partea a a prezentului cod de practică.28. La pregătirea şi introducerea amestecului de injectare se vor respecta prevederile din anexa 13.3. eventual prin sablare.apa de amestecare va avea o temperatură între + 30oC şi + 40oC. Recipientul nu se va goli până la obŃinerea rezistenŃei prescrisă prin proiect pentru torcret. canalele se vor umple cu apă încălzită la 30. cu următoarele măsuri suplimentare: . acestea se vor îndepărta prin procedeul care se dovedi mai eficient (sablare. de regulă. a presiunii maxime de apă ce se dezvoltă în exploatare. din motive excepŃionale. În acest scop. marca mortarului sau a betonului. utilizându-se aer comprimat încălzit. eliminarea tuturor pierderilor şi realizarea.. din anexa 13. se vor lua măsuri – începând cu fazele premergătoare pretensionării – ca protecŃia armăturii să se facă după remedierea neetanşeităŃii betonului.29. Pentru cazurile necuprinse în reglementările menŃionate se va cere avizul unui institut sau laborator de specialitate. deoarece în cazul utilizării apei. unele canale spălate nu pot fi injectate în aceeaşi zi.26. gradul de impermeabilitate. 8. La elementele la care faŃa opusă celeia pe care este plasată armătura pretensionată vine în contact cu lichide sau cu materiale agresive.20. după sablare se va efectua curăŃirea suprafeŃei cu un jet de aer. ). Această operaŃie se va efectua de minimum două ori. 8. 8.htm 16.se vor utiliza aditivi antrenori de aer care sporesc volumul de pori al amestecului.24. jet de apă ori aer comprimat etc. gradul de impermeabilitate cel puŃin rezistenŃa se recomandă să fie egală cu cea a betonului din elemente şi cel puŃin C 25/20. 1. ProtecŃia ancorajelor se va asigura prin: . de exemplu cu lapte de ciment sau cu alte substanŃe de protecŃie temporară care reduc aderenŃa. după umplerea cu apă a acestora.21. curăŃirea se va face cu procedee care să nu conducă la degradarea ei. 8. ProtecŃia prin torcretare a armăturilor la tuburile din beton precomprimat executate în fabrici se va face pe baza prevederile specifice tehnologiei folosite. respectiv M 300.27.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON .2009 .compactitate ridicată a betonului de acoperire mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. să aibă aderenŃă cu betonul. Page 106 of 122 8. este necesară evacuarea integrală a apei din aceste canale. c) La prepararea amestecurilor pentru mortarele şi betoanele aplicate prin torcretare la lucrări din beton precomprimat nu se vor folosi aditivi. ProtecŃia armăturilor cu beton sau mortar turnat se va prevedea în proiect şi se va realiza numai pe baza unor experimentări prealabile.22. grosimea stratului. Înainte de injectare se va proceda la verificarea continuităŃii canalelor.40oC. 8. RenunŃarea la această prevedere se poate face numai pe baza unor reglementări speciale. Pentru controlul calităŃii execuŃiei lucrărilor de injectare pe timp friguros se vor executa probele şi documentele prevăzute la pct. pentru beton. aderenŃa de stratul suport etc. 8. adcă există urme de rugină. În cazul în care. prin proiect se va prevedea cel puŃin modul de punere în operă a betonului sau a mortarului de protecŃie.12. în măsura în care este posibil. operaŃiile se vor face în conformitate cu instrucŃiunile C130-78 şi cu respectarea următoarelor: a) La prepararea amestecurilor pentru mortarele şi betoanele aplicate prin torcretare se vor folosi numai cimenturile enumerate la pct. aflată la exteriorul secŃiunii. acestea vor fi îndepărtate de pe armătură. b) La stabilirea sortului granular al nisipului şi a dimensiunii maxime a granulei de agregat se va Ńine seama şi de distanŃa minimă liberă dintre două sârme alăturate şi de grosimea stratului de protecŃie. îmbunătăŃind comportarea la îngheŃ. până la asigurarea continuităŃii canalului (prin topirea completă a gheŃii). d) Se va efectua o curăŃire îngrijită a suprafeŃei. Se interzice utilizarea. pentru a se detecta eventualele blocări datorate formării unor dopuri de gheaŃă.. Protejarea armăturilor pretensionate exterioare 8. În ziua injectării. care se va menŃine în canale timp de circa 15 minute. Dacă armătura a fost protejată temporar.. Betonul sau mortarul de protecŃie trebuie să fie continuu şi cât mai compact (de exemplu. prin care să se stabilească detaliile de execuŃie în funcŃie de condiŃiile specifice (diatanŃă între armături. În cazul în care se constată existenŃa unui dop de gheaŃă se va introduce aer comprimat încălzit. 8. 8. e) Aplicarea mortarului prin torcretare la protejarea armăturilor înfăşurate sub tensiune pe recipienŃi se va face.). Dacă se prevede ca protecŃia temporară să se păstreze.19.amestecul va avea o temperatură de cel puŃin + 20oC în momentul introducerii în canal.chm::/ne012-99. fapt care se verifică prin ieşirea liberă a aerului prin capătul opus. Grosimea stratului de acoperire cu mortar sau beton se va lua în funcŃie de agresivitatea mediului. . iar ProtecŃia ancorajelor 8.

9. capetele stendului sau ale tiparelor portante vor fi prevăzute cu apărători metalice (prinse de culeiele stendului sau de extremităŃile tiparelor) care se rabat în faŃa ancorajelor asigurând protecŃia necesară. 7.20. 7.. 9/1993 precum şi următoarele prevederi specifice: .14.La începerea lucrărilor de precomprimare este obligatorie întocmirea convenŃiei de lucru (conform N. pentru armăturile preîntinse şi 7. 7.23. MASURI PRIVIND TEHNICA SECURITATII MUNCII SI PROTECTIA CONTRA INCENDIILOR 10..6. Page 107 of 122 .2009 . Controlul şi certificarea calităŃii pentru operaŃia de pretensionare armăturilor se fac prin activităŃile şi documentele întocmite conform de pct.17. şi 8. 9.11. producŃie.7-1.La elementele cu armături postîntinse. 7.. 7.24. a datelor necesare verificării calităŃii lucrărilor.37.7. . Executantul va trebui să asigure condiŃiile preliminare şi a celor din timpul operaŃiei de pretensionare.1.P... Executarea lucrărilor de precomprimare va respecta prevederile de la pct.6.verificarea forŃei de control şi a frecărilor . se vor lua măsuri speciale de precauŃie în timpul pretensionării.L. controlul şi certificarea se vor face în condiŃiile pct. răşini epoxidice.realizarea canalelor/tecilor şi starea lor înaintea operaŃiilor de introducere a tecilor sau de tensionare .37.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON . nr.întocmirea şi aplicarea unui plan al calităŃii pentru lucrările respective.4. executantul va trebui să întocmească fişe chestionar de control al calităŃii lucrărilor şi va căuta ca aceste materiale să fie cât mai complete.33...În timpul pretensionării armăturilor şi transferului forŃei de precomprimare se vor lua măsurile necesare pentru a se împiedica circulaŃia şi staŃionarea personalului muncitor în spatele preselor sau în lungul liniilor tehnologice şi se vor prevedea panouri de avertizare.. Controlul şi certificarea calităŃii la confecŃionarea şi montarea armăturilor preîntinse se vor face prin verificarea activităŃilor şi datelor numerice de pct.existenŃa sistemului de asigurare a calităŃii în unitatea executantă în conformitate cu prevederile SR EN ISO 9001-95 “Sistemele calităŃii. în proiect. Executantul va trebui să verifice existenŃa.D.P. 9..3. M. 7..realizarea fasciculelor incluzând şi ancorajele şi starea lor .11. iar în cazul armăturilor postîntinse de la pct.La elementele cu armătura preîntinsă. manevrare greşită etc. şi 3. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIONAREA LUCRARILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT 9. cedarea ancorajelor. 9. 7.alte protecŃii (capsulare şi injectare. 7. Se vor stabili punctele de staŃionare pentru care se întocmesc procese-verbale de lucrări ascunse legate de: . 9. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.. În cazul altor materiale de injectare (smoală plastifiată.T. ..21. Controlul şi certificarea calităŃii protecŃiei armăturilor postîntinse prin injectarea amestecului de cimet se fac prin activităŃile şi documentelor întocmite conform pct.8.7.. Model pentru asigurarea calităŃii în producŃie. defectarea instalaŃiei de tensionare. 7. Controlul şi certificarea calităŃii elementelor şi structurilor din beton precomprimat prin probe de încărcare se vor efectua pe baza caietului de sarcini sau reglementărilor specifice (STAS 6657/1-89).2.peliculizări prealabile . Lucrările din domeniul betonului precomprimat trebuie să fie realizate într-un sistem de asigurarea a calităŃii. sau cel puŃin.A.42.1. În timpul pretensionării se va utiliza un manşon metalic de protecŃie montata concentric cu inelul ancorajului.1. 7.20. să nu producă accidente de muncă. Între executant şi proiectantul construcŃiei trebuie stabilite relaŃii directe şi precise în vederea aplicării în vederea aplicării de măsuri corective în cazul apariŃiei de neconformităŃi. capsulare şi gresare). 9. Model pentru asigurarea calităŃii în proiectare. 9. pentru armăturile postîntinse În cazul unor procedee speciale de precomprimare (exemplu înfăşurare). .14. 7. conform prevederilor Regulamentului privind conducerea şi asigurarea calităŃii în construcŃii.4.29. La executarea lucrărilor din beton precomprimat se vor respecta normele de protecŃia muncii în activitatea de construcŃii montaj precizate prin “Regulamentul privind protecŃia şi igiena muncii în construcŃii” emis prin Ord.C.. 8.8 a.24.).htm 16.. montaj şi service” sau SR EN ISO 9002-95 “Sistemele calităŃii. şi 7.. [top] 9.7..12.5. De asemenea.9. montaj şi service”. a preselor. prin .M. controlul şi certificarea calităŃii se vor face conform reglementărilor specifice acestor procedee.4. şi 7. . 3. 3. 8. 3. 7... dezvoltare. produse pe bază de cauciuc) sau a unor tehnologii speciale (de exemplu vacuumare). 3. Controlul şi certificarea calităŃii protecŃiei cu beton sau torcret a armăturii pretensionate exterioare se fac în conformitate cu prevederile părŃii A a prezentului cod de practică şi instrucŃiunilor C 130-78.chm::/ne012-99.aplicarea protecŃiilor. 3.22.38. 1. [top] 10.M. şi 3.8. a sârmelor sau fasciculelor produse de ruperea unor sârme sau a fasciculului. 9. pentru ca eventuala proiectare a penelor de ancorare.

11. producŃie.Personalul utilizat la lucrările de beton precomprimat va primi un instructaj special. nr. 5. Încercări pe betonul întărit..htm 16. DOCUMENT “Cod de practică pentru execuŃia lucrărilor din beton. 3. montaj şi service” SR EN ISO 9002-95 “Sistemele calităŃii. 4. Punctele de lucru şi magaziile de materiale vor fi echipate cu picheŃi de incendiu dotaŃi cu lăzi de nisip. 6. în caz de cedare. 12. pieselor de schimb etc. 8. * necesitatea purtării echipamentului de protecŃie specific acestor lucrări (cască la operaŃiile de precomprimare. atât ca urmare a unor defecŃiuni de materiale (beton. Partea A: Beton şi beton armat” CR 2-01 "Cod de proiectare pentru structuri din beton" (în curs de elaborare) GAT 253 “Ghid privind metodologia de agrementare a armăturilor pentru precomprimare utilizate la construcŃii civile. montaj şi service” ST 009-96 “SpecificaŃie tehnică privind cerinŃe şi criterii de performanŃă pentru produse din oŃel utilizate ca armături în structuri din beton" STAS 10617/2-84 “łevi din polietilenă de înaltă densitate. industriale li speciale" GAT 254 “Ghidul privind metodologia de agrementare a ancorajelor şi sistemelor de blocare pentru precomprimare utilizate la construcŃii civile. 10. [top] 11. ale ancorajelor şi armăturilor pretensionate. Model pentru asigurarea calităŃii în producŃie.2. lovirea ancorajelor după blocare etc. 7. sârme. beton armat şi beton precomprimat.3. depozitate pe platforma respectivă.chm::/ne012-99. instalaŃii de pretensionare). scăderea bruscă a presiunii. Determinarea rezistenŃelor mecanice” STAS 165-83 “Încercările metalelor. 9-1993 “Regulament privind protecŃie şi igiena muncii în construcŃii” SR 3011-95 “Cimenturi hidrotehnice şi cimenturi rezistente la sulfaŃi” SR 388-95 "Cimenturi Portland" SR EN ISO 9001-95 “Sistemele calităŃii. cazmale şi stingătoare portabile cu spumă chimică.2009 . M. Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare. ANEXE ANEXA 1 DOCUMENTE DE REFERINłĂ Nr. 9. * traiectorii posibile. * decuplarea presei din cârligul macaralei.. 10.12. instalaŃiile electrice vor fi legate în mod obligatoriu la pământ. referitor la utilizarea instalaŃiilor respective precum şi la următoarele probleme cu caracter general: * cauzele care pot produce ruperi de sârme. încălecarea sârmelor în ancoraj sau în blocajul presei.. RezistenŃa electrică a instalaŃiilor de legare la pământ trebuie măsurată de două ori pe an. ancorajelor. ancoraje. Model pentru asigurarea calităŃii în proiectare. industriale li speciale” Ord. Încercarea de duritate Brinell" 2. declavetarea violentă din presă a armăturilor. * necesitatea prevederii la podeaua schelei sau a nacelei de lucru a unei rame care să împiedice căderea sculelor.). în timpul pretensionării. cât şi a efectuării greşite a unor operaŃii (necentrarea ancorajelor pe golul canalelor. lopeŃi. crt.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON . 10. ochelari de protecŃie la operaŃiile de injectare). 1. scătări bruşte din ancoraje. Page 108 of 122 . lipsa de coordonare în creşterea presiunii la tensionarea de la ambele extremităŃi ale fasciculului.T. dezvoltare.A. * suspendarea preselor pentru a nu cădea în cazul unei declavetări bruşte. în cazul cedării racordurilor sau al deteriorării acestor instalaŃii. când presiunea de lucru este ridicată. * pericolul de accidentare pe care-l prezintă jetul fluidului din instalaŃia de tensionare şi injectare.P. 13. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.L.. Dimensiuni” STAS 1275-88 “Încercări pe betoane. * organizarea locului de muncă astfel încât echipa de pretensionare să poată lucra în poziŃie laterală faŃă de armătura în curs de tensionare.

G. STAS 1667-76 “Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianŃi minerali” STAS 2300-88 “ToleranŃe generale pentru piese prelucrate prin aşchiere” STAS 2598/1-79 "Uleiuri emulsionabile pentru prelucrarea metalelor. 28.chm::/ne012-99. F.htm 16. C. destinate construcŃiei de maşini. 16. NoŃiune Precomprimare DefiniŃie AcŃiune prin care se introduc deformaŃii şi eforturi iniŃiale într-un element de construcŃie AcŃiunea de introducere a efortului de întindere în armătura de înaltă rezistenŃă Armătură de înaltă rezistenŃă cu ajutorul căreia se realizează precomprimarea. pentru laborator. a sârmei şi a produselor din sârmă pentru beton precomprimat" STAS 6657/1-89 “Elemente prefabricate din beton. Armătură pretensionată mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. Încercarea la tracŃiune a oŃelului beton. 26. 18..COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON . 34. Clasele de execuŃie A şi B” STAS 493-91 “Încercările metalelor. 17. Mărci şi condiŃii tehnice de calitate” STAS 9150-80 “Benzi late din oŃel laminate la rece. 22. 25. Table şi benzi pentru ambutisare. 1. 32. beton armat şi beton prefabricat. 29. Dimensiuni” STAS 7721-90 “Tipare metalice pentru elemente prefabicate de beton. 20. Dimensiuni” STAS 9485-80 “OŃel laminat la rece. 24. 31. K” STAS 500/2-80 “OŃeluri de uz general pentru construcŃii. beton armat şi precomprimat.G. Încercarea de duritate Rockwell scările A. 27. Se deosebesc două tipuri de armătură pretensionată: 2. 33. 21. ANEXA 2 NOłIUNI SPECIFICE BETONULUI PRECOMPRIMAT Nr. B. Ulei PE1 tip A" STAS 4095-87 “Măsuri de capacitate din sticlă. Pretensionare 3. CondiŃii tehnice generale de calitate” C 130-78 “InstrucŃiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor” C 170-87 “InstrucŃiuni tehnice pentru protecŃia elementelor din beton armat şi beton precomprimat supraterane în medii agresive naturale şi industriale” H. destinate construcŃiei de maşini. CondiŃii tehnice de calitate” STAS 790-84 “Apă pentru betoane şi mortare” STAS 791-88 “OŃeluri aliate pentru tratament temic. Cilindri gradaŃi” STAS 4372-89 “PiuliŃă hexagonală înaltă. beton armat şi precomprimat.12. D. 19. nr. nr.R.R. 1046/1996 “Hotărâre privind înfiinŃarea şi organizarea Comisiei NaŃionale de Atestare a Maşinilor şi Echipamentelor Tehnologice de ConstrucŃii şi a Registrului Român al Maşinilor şi Echipamentelor Tehnologice de ConstrucŃii” 15. Mărci şi condiŃii tehnice de calitate” STAS 880-88 “OŃeluri carbon de calitate pentru tratament temic. E.. Page 109 of 122 14. 30. H. 766/1997 “Hotărâre privind aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcŃii” H. 23. crt. Reguli şi metode de verificare a calităŃii” STAS 6675/2-92 “łevi din policlorură de vinil neplastifiată. Mărci” STAS 6605-78 “Încercările metalelor.2009 . CondiŃii tehnice generale de calitate” STAS 6657/2-89 “Elemente prefabricate din beton.

. înglobate în masa betonului sau dispuse la suprafaŃa betonului. Transferul se efectuează după atingerea rezistenŃei prescrise a betonului. se realizează aderenŃa cu betonul şi protecŃia contra coroziunii. 11. betonare sau torcretare.chm::/ne012-99. 12.preîntinsă .COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON . armătura preîntinsă este înglobată în betonul turnat. capabile să preia până la transfer efortul din armătura pretensionată. 15. În această categorie se consideră şi elementele şi construcŃiile la care pretensionarea se realizează prin înfăşurarea armăturii sub tensiune pe betonul întărit (tuburi. 6. După precomprimare. Armătură care se pretensionează după turnarea şi întărirea elementului. Solicitarea de compresiune preluată de beton şi armătura nepretensionată după transfer. respectiv armătura postîntinsă este fixată cu ancoraje pe elemente Armătură nepretensionată cu rol preponderent constructiv. Armătură postîntinsă 7. rezervoare etc. pe culei (la standuri) sau pe tipare rigide. realizată prin aderenŃa armăturii pretensionate la beton. Armătura postîntinsă se pretensionează cu dispozitive speciale care reazemă direct pe element. Ancorarea armăturii pretensionate cu ancoraje Ancorare utilizată la elementele cu armătura postîntinsă realizată cu piese speciale de fixare la extremităŃile armăturii pretensionate. armătura postîntinsă este aşezată fie în canale prevăzute în interiorul secŃiunii elementului. Nk Transfer 10. ForŃa exercitată asupra armăturii de către utilajele şi dispozitivele de pretensionare Transmiterea forŃei de pretensionate asupra betonului şi armăturii nepretensionate ale elementului. Page 110 of 122 . No. 5. Precomprimarea are loc prin antrenarea betonului în tendinŃa de scurtare elastică a armăturilor aderente.postîntinsă 4. Ancorarea utilizată la elementele din beton precomprimat cu armătură preîntinsă. astfel încât concomitent cu pretensionarea are loc şi transferul. reprezentând efectul precomprimării în secŃiunea elementului. în elemente din beton precomprimat Armătură de tip PC 52 sau PC 60 dispusă pe aceiaşi direcŃie cu armătura pretensionată care participă împreună cu armătura pretensionată la realizarea solicitării capabile necesare pentru starea limită de rezistenŃă având totodată rol esenŃial în satisfacerea condiŃiilor de verificare la fisurare şi deformaŃii.).12. Fază considerată imediat după transfer Fază considerată după ce au loc toate pierderile de tensiune din armătura pretensionată. pe lungimea de transmitere 13. Np ForŃă de pretensionare. 9.. prin injectare. Ancorarea armăturii pretensionate prin aderenŃă 14. Efort de precomprimare. Blocare OperaŃiunea de la sfârşitul pretensionării prin care armătura preîntinsă este fixată cu blocaje pe culei sau tipar metalic portant. Fază iniŃială Fază finală mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. Armătură nepretensionată pasivă Armătură nepretensionare complementară 8. prin eliberarea armăturilor din blocaje lent sau brusc (prin tăiere). care pot fi metalice sau din beton armat. între puncte fixe.2009 . Armătură preîntinsă Armătura care se pretensionează şi se fixează cu blocaje înainte de turnarea elementului. fie în exteriorul acestuia.htm 16. care prin întărire asigură conlucrarea cu acesta prin aderenŃă.

inclusiv cerinŃe pentru ancorare. ş. IndicaŃii privind tehnologia de punere în operă a betonului (zonele de începere a betonării. respectiv clasa betonului de protecŃie.2009 . eventualele rosturi de turnare). Zonă de transfer 20. Alte caracteristici necesare pentru definirea calităŃii betonului: impermeabilitatea.). cotarea punctelor de tangenŃă şi de schimbare de curbură. tipul protecŃiei temporare aplicată în fabrică. manipulare. Punctele de amplasare a orificiilor de injectare şi de eliminare a aerului precum şi detaliile pentru realizarea constructivă a acestora. 4. La armăturile preîntinse. Lungimea minimă necesară pentru ca armătura înglobată în beton să atingă capacitatea de rezistenŃă (de rupere). rezistenŃele de control la transfer şi eventual la alte faze (decofrare. operaŃie având drept scop atât realizarea aderenŃei acestei armături. Zonă din secŃiunea unui element din beton precomprimat în care. Zonă comprimată 18. Razele de racordare în punctele de deviaŃie ale armăturilor pretensionate. Canal pentru armături postîntinse 22.căptuşite (la care teaca/Ńeava care formează canalul rămâne definitiv în beton) . Lungimea de transmitere se referă numai la porŃiunea în care legătura dintre armătura pretensionată şi beton se realizează în stadiile de lucru elastic şi elasto-plastic.htm 16. Ordinea de montare a diverselor componente ale armăturii. Injectare ANEXA 3 DETALII ŞI CONDIłII TEHNICE CARE TREBUIE SPECIFICATE ÎN PROIECTUL DE EXECUłIE SAU ÎN CAIETUL DE SARCINI 1. Clasa betonului. dacă este cazul. apar eforturi unitare normale de întindere. cât şi protecŃia ei împotriva coroziunii 23. Procedeu de precomprimare Procedeu utilizat la realizarea efortului de precomprimare cu armături preîntinse sau armături postîntinse OperaŃia de introducere sub presiune a unui amestec (de regulă pastă de ciment) în canalele în care este aşezată armătura postîntinsă.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON . pe care forŃa de pretensionare se transmite progresiv. fără a se smulge. la beton. 3. tratamentul betonului după turnare. rezistenŃa la uzură. eventuale indicaŃii speciale privind tipurile de ciment ce se vor utiliza sau dimensiunile maxime ale agregatelor ş. precum şi abaterile maxime admise de la poziŃia din proiect a acestora. canalul rămânând cu suprafaŃa din beton) 17. Pot fi: . Modul de realizare a canalelor (căptuşite sau necăptuşite). Punctele de amplasare şi detaliile pentru realizarea constructivă a dispozitivelor care asigură păstrarea poziŃiei corecte a armăturilor pretensionate în timpul turnării şi vibrării betonului. rezistenŃa la îngheŃ-dezgheŃ. 10.a. sau o forŃă dată. Zonă întinsă Zonă din secŃiunea unui element precomprimat în care.necăptuşite (la care teaca este extrasă.a. în ipoteza de calcul considerată.. 7. livrare. Page 111 of 122 16. suprapunerea ancorajelor etc. Canal realizat într-un element de beton armat şi în care se introduc armăturile postîntinse.12. 8.). mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.chm::/ne012-99. direcŃia de turnare. măsurile speciale care trebuie să fie luate în cazul în care distanŃele dintre armături sunt mai mici decât valorile specificate în prescripŃiile procedeului tehnologic de pretensionare utilizat (devierea armăturilor. prin aderenŃă. 5. Lungime de transmitere It 19. apar eforturi unitare de compresiune Lungimea care corespunde porŃiunii din zona de transfer. 2. 6. Zonă care cuprinde porŃiunea de la capătul elementului şi până la secŃiunea în care forŃa de pretensionare rămasă în armătură este preluată în întregime de beton şi în care deformaŃiile specifice ale armăturii pretensionate şi ale betonului devin egale.. grosimea maximă a straturilor. în ipoteza de calcul considerată. Lungime de ancorare Ia 21. Calitatea oŃelului utilizat la confecŃionarea armăturilor pretensionate şi nepretensionate şi. precum şi a etanşării la înnădirea tecilor şi la trecerea canalelor prin rosturile dintre bolŃari sau panouri. 9. modul de compactare. precum şi marca mortarului torcretat.

ObligaŃii pentru proiectanŃii tehnologi şi de instalaŃii precum şi pentru proprietarul construcŃiei de a nu practica găuri. alungirile prevăzute nu se înscriu în limitele prescrise prin programul de pretensionare definitvat în urma verificărilor şi determinărilor efectuate pe şantier. În cazul elementelor amplasate în medii agresive. ca în timpul executării şi întăririi stratului de protecŃie al armăturilor pretensionate exterioare. 26. Fazele de execuŃie determinate.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON .htm 16. CondiŃii specifice de control al calităŃii şi de recepŃie a elementelor prefabricate. 15. Breviarul notelor de calcul. rezistenŃa minimă a betonului. la capătul tras căptuşit cu teacă din bandă de tablă sau Ńevi metalice căptuşit cu b 5. cuprinzând: . elementul să fie solicitat cu o încărcare dată.măsurile constructive care trebuie luate pentru a se asigura schema statică considerată la proiectare pentru faza de precomprimare. împuşcături de bolŃuri sau fixări de dibluri în elementele din beton precomprimat.indicarea fasciculelor care trebuie să fie pretensionate simultan. precum şi rezistenŃa lui minimă admisibilă în momentul precomprimării. . Tipul de ancoraj (vezi detaliu în anexa 7) SecŃiunea.chm::/ne012-99. OBSERVAłIE: datele prevăzute la pct. Page 112 of 122 11. schemele de încărcare şi valorile de control. detaliile necesare realizării. a pierderilor reale de tensiune datorită frecărilor pe traseu. 25. 14.2009 . . 21. acoperirile cu beton (Ńinându-se seama de eventualele tratamente de suprafaŃă). 23. 16. de efortul din armături şi de pierderile de tensiune din armătura pretensionată survenite până în momentul încercării.. 13. 2. CondiŃiile de toleranŃe la execuŃie privind dimensiunile elementelor. Măsurile constructive care trebuie să fie luate pentru asigurarea intrării în lucru a greutăŃii proprii a elementului la terminarea operaŃiilor de precomprimare. poziŃia armăturilor. cât şi pe stand. 34 43 67 80 b mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. modul de tratare a suprafeŃelor de contact ale pieselor prefabricate. marca mortarului din rosturi. soluŃia de protecŃie a suprafeŃelor elementelor în contact cu mediul agresiv. La elementele mixte. proiectantul având obligaŃia de a specifica în plus orice alte date necesare pentru buna execuŃie a construcŃiei. modul de tratare a suprafeŃelor de contact în rost. Modul de rezemare. 18. crt.. ridicare şi manipulare la depozitarea. .26 nu sunt limitative. La elementele asamblate din bolŃari sau din panouri: forma şi dimensiunile rosturilor. se recomandă ca la elementele cu armătură preîntinsă să se indice pierderile tehnologice atât pentru varianta de execuŃie pe tipar portant.. a diagramei efective forŃă-alungire pentru fascicul. . ş. 1. condiŃiile speciale care trebuie să fie asigurate în timpul execuŃiei. 20. modul de rezemare a acestor piese în perioada de execuŃie. Intervalul de timp maxim între pretensionare şi executarea protecŃiei armăturilor şi condiŃia. rezemării şi monolitizării acestor elemente. asigurarea securităŃii şi exploatării normale a construcŃiei. la pretensionarea armăturilor postîntinse.. 19. 22. stabilite în funcŃie de rezistenŃa betonului la data încercării. . transportul şi montarea elementelor prefabricate şi preturnate.12. modul de rezemare a bolŃarilor şi de umplere a rosturilor.în cazul pretensionării armăturilor în etape. precum şi a lunecărilor şi deformaŃiilor locale în ancoraje. mm2 la capătul fix Caracteristici 12 φ 5 mm 235 inel-con sau dorn inel-con 35 12 φ 7 mm 462 inel-con sau dorn inel-con 43 24 φ 7 mm 924 inel-con sau dorn inel-con 67 60 48 φ 7 mm 1846 inel-con cu caneluri sau dorn inel-con cu caneluri 102 80 Obs a - 3. Măsuri speciale de protecŃia muncii. mărimea rosturilor. ANEXA 4 CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE PROCEDEELOR INCERC DE PRECOMPRIMARE CU ARMĂTURĂ POSTÎNTINSĂ Fascicul Nr. 12. 17. 4.a. ObligaŃia verificării prin măsurători directe. la precomprimarea primelor elemente din construcŃie. ObligaŃia executantului de a anunŃa şi stabili de comun acord cu proiectantul.ordinea de pretensionare a armăturilor. În cazul prevederii unor încercări. condiŃiile obligatorii de întreŃinere permanentă a acesteia în exploatare.mărimea pierderilor de tensiune tehnologice considerate în calcule. cu menŃionarea punctelor de staŃionare.mărimea efortului unitar de control şi limitele alungirilor pentru fiecare armătură pretensionată în parte. 24. IndicaŃii pentru pretensionarea armăturilor. 1 . dacă este cazul. numărul de armături întinse şi efortul unitar de control corespunzător fiecărei etape în parte. măsurile de luat în cazul în care.

mm ambele capete Gabaritul preselor la cursa maximă. mm. mm SpaŃiul liber de la faŃa ancorajului. 5. 26. 16.65 φ ext. teacă înglobată sau extrasă +2 mm dar minim 106 şi maxim 115 125. cu o pantă de aprox.. 6 şi multiplu de 3 pentru coloana 7. valorile sunt valabile pentru cazul în care dornul se dispune paralele cu marginea cea mai apropiată a secŃiunii... mm fascicul cu dorn Lungimi suplimentare necesare pentru prinderea în tragere de la prese şi ancoraje.12. 20. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. b) Diametrul canalului se racordează la diametrul găurii din placa de repartiŃie. 128 91. 21. mm extragerea unor Ńevi me-talice sau din material plastic Grosimea minimă.112 400 19. teacă înglobată sau extrasă +2 mm dar mi-nim 52 şi maxim 65 62. 14. mm comună la mai multe ancoraje (grosimea) 35 50 60 67 63 102 85 b 7. i f - DistanŃa minimă de la axul ancorajului la marginea secŃiunii. mm. în cazul: canal necăptuşit Dimensiunile ancorajului la capătul tras. 24. g) DistanŃele sunt valabile în cazul în care orientarea găurii din placa de repartiŃie permite aşezarea dornului astfel încât prelungirea axei acestuia să nu intersecteze ancorajul inel-con alăturat.htm 16. necăptuşit. 2o. Page 113 of 122 teacă din PVC sau polietilenă 6. teacă înglobată sau extrasă +2 mm dar minim 72 şi maxim 80 84. Dimensiunile plăcuŃelor de reze-mare a dornului pe placa de repartiŃie. distanŃa minimă prescrisă se măsoară din axa plăcuŃei de sub dorn. 13...... mm Dimensiunile dornului la capătul fix.chm::/ne012-99. mm Diametrul găurilor în plăcile de repartiŃie la capătul cu ancoraj inel-con.. 28. c) Valorile în paranteză se referă la plăci şi pereŃi cu grosimea până la 100 mm inclusiv.. 8. d - 17.86 φ ext. mm 35x55x 12 45x65x 15 60x90x 15 100x 120x25 e - φ ext...52 260 (230) 180 (130) 155 (100) 90(80) 1150 (800) 2100 (1400) 84..COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON . 9. 25. între axele a două ancoraje învecinate pentru cazul: 190 170 120 1150 2100 270 200 160 1500 2650 f g h f. Dimensiunile găurilor în plăcile de repartiŃie şi ale canalului la capătul cu dorn. La ancorajele cu dorn metalic.2009 .. situată lângă marginea secŃiunii. recuperabile.53 φ ext.. necesar pentru montarea presei pe fascicul (centrat pe axul acestuia) 230x230x1200 260x300x1350 260x300x1350 400x450x1350 (180x180x1000) (230x230x1200) 1400 mm 1400 mm 1700 mm 2000 mm OBSERVAłII: a) În limita numărului maxim de sârme prevăzut în fascicule se pot folosi numai numere pare la fasciculele din coloanele 4. Diametrul interior minim al canalului în funcŃie de modul obŃinut prin de realizare a acestuia. e) Dimensiunea mare este perpendiculară pe axa dornului. f) Se recomandă adoptarea primelor valori care permit folosirea unei game mai mari de instalaŃii de tensionare.86 260 f 22. d) Valorile pot fi reduse cu 10 mm în cazul elementelor prefabricate. 23. mm înălŃime (perpendiculară pe axa dornului) lăŃime pretensionare simultană a două fascicule pretensionare succesivă ancoraj inel-con alături de dorn b 34. h) Valorile în paranteză se referă la cazul plăcilor de repartiŃie comune la toate ancorajele. 12. i f. Racordarea se poate face cu trompete din tablă sau piese de formă adecvată. 10 11. În cazul în care dornul se dispune perpendicular pe marginea cea mai apropiată... DistanŃa minimă. teacă înglobată sau extrasă +2 mm dar mi-nim 40 şi maxim 50 50.. 27. în canal necăptuşit cazul: canal căptuşit DistanŃa minimă (lumina dintre canale). 30(20) 40(30) 30 40 80 55 40 100 100x 100x12 10 40 50 30 40 110 75 50 150 140x 140x6 14 40 50 30 40 160 80 70 200 200x 200x20 18 40 50 40 40 196 140 100 300 300x 300x30 20 c. a stratului canal căptuşit de acoperire cu beton. 18.42 230 (180) 130 (90) 100 (80) 70(60) 800 (650) 1400 (1200) 42. mm diametrul înălŃimea diametrul lungimea izolată Dimensiunile dornului la capătul fix. 15. d c.

2 kW.3x60-MT-b.chm::/ne012-99. conform STAS 9150-80. 1500 rot/min Masa netă: 50 kg Capacitate vas: 400 l TuraŃia elicelor: 100 rot/min Motorul electric: 2.81 12 φ 7 67/72 1...43 48 φ7 *) În funcŃie de dotarea maşinii de confecŃionat. Teacă fără falŃ executată prin înfăşurare elicoidală. Modificări la maşina de tăiat oŃel beton (MTOB) pentru tăiat SBP φ 7 (proiecte BP 388-0a şi BP 391) 5. DistanŃele se sporesc pentru unele situaŃii speciale la care condiŃiile de armare transversală a zonelor de capăt şi de compactare a betonului sunt mai dificile (exemplu: nervurile de ancorare de la rezervoarele din beton precomprimat)..htm 16.75 1. Coş pentru derulat sârmă din colaci (proiect BP 389-0) 2.5 kW.65 12 φ 5 45/50 0.2009 . mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.20 24 φ 7 80/85 1. 1500 rot/min Masa netă: 50 kg 8.3x60 sau 0.2 kW. ANEXA 5 DISPOZITIVE ELABORATE DE INCERC pentru: *confecŃionarea şi montarea armăturilor * protecŃia prin injectare Denumirea utilajului sau dispozitivului 1. 1500 rot/min Capacitate vas: 120 l TuraŃia elicelor: 1500 rot/min Motorul electric: 1. 1500 rot/min Masa netă: 43 kg AcŃionare manuală Diametrul sârmei: 5. Foarfecă pentru tăiat SBP (proiect BP 304-0) 4. Page 114 of 122 La amplasarea ancorajelor de la partea de jos a secŃiunii trebuie să se Ńină seama de modul de rezemare a elementului şi de gabaritul utilajului. din bandă laminată la rece: A-fm-MT-0. Tambur multifuncŃional pentru armături pretensionate (proiect BP 472-0A) 6. conform STAS 9485-80 Tabelul 6. Dint / Dext *) (mm) Masa (kg/ml) Tipul de fascicul la care se utilizează 35/40 0. Canale căptuşite 1.5 rot/min Motorul electric: 8 kW.. se poate executa şi alte tipuri intermediare.5 m/s Motorul electric: 1. 1500 rot/min Debit: 1000 l/oră Presiune maximă: 20 bar Motorul electric: 2. Dispozitiv cu role pentru antrenare SBP (proiect BP 365-0) 3.7 mm Masa netă: 25 kg Derularea din colac şi tăierea la lungime Rularea fasciculelor în atelier şi montarea în canale Montarea fasciculelor în canale Prepararea amestecului de injectare Malaxarea cu turaŃie mică a amestecului de injectare Injectarea fasciculelor Diametrul de înfăşurare: 2800 mm Viteza de înfăşurare: 22 m/min TuraŃia tamburului: 2.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON .1 kW.5 m/s Motorul electric: 3 kW.1. Pompa pentru injectat suspensie de ciment (proiect BP 69-0) ANEXA 6 REALIZAREA CANALELOR PENTRU FASCICULE CONFORM ANEXEI 4 Materialele şi utilajele existente în Ńară permit realizarea canalelor în următoarele variante: 1. Agitator vertical (proiect BP 69-00C) Domeniul de utilizare MenŃinerea colacului în timpul derulării Derularea sârmei SBP din colaci Caracteristici tehnice principale Diametrul maxim al colacului: 200 mm Masa netă 16 kg Diametrul sârmei: 7 mm Viteza de avans: 0. i) Valorile sunt orientative şi ele se definitivează în funcŃie de utilajul existent pe şantier. 80/A2k-03. Trăgător mecanic (proiect BP 446-0) 7. 675 rot/min Masa netă: 2600 kg ForŃa de tragere: 5 kN Viteza: 0.12. Agitator tampon pentru pompa de injectat (proiect BP 400-0) 9.1.

COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON ... Page 115 of 122

1.2. Teacă cu falŃ elicoidal executată din bandă laminată la rece 0,6x137-MT-b, conform STAS 9150-80 sau A2k-03, conform STAS 9485-80.

Tabelul 6.2.

Dint /Dext *) (mm) Masa (kg/ml) Tipul de fascicul la care se utilizează

90/95 1,82 48

102/107 2,07 48

φ7

φ7

*) Tipuri introduse în producŃie la maşina tip SPIRO, cu ocazia lucrărilor pentru CNE Cernavodă. 1.3. Teacă din Ńeavă PVC conform STAS 6675-92. Îmbinarea Ńevilor se poate face cu manşoane din PVC sau prin mufare. În ambele cazuri lipirea se va face cu adeziv PCD 13. łevile recomandate în funcŃie de tipul fasciculului sunt indicate în tebelul 6.3. Nu se vor utiliza teci cu grosimea peretelui mai mare decât cea care rezultă din tabel.

Tabelul 6.3.

Dint / Dext *) (mm) Masa (kg/ml) Tipul de fascicul la care se utilizează 1.4. Teacă din Ńeavă de polietilenă conform STAS 10617/2-84. łevile recomandate în funcŃie de tipul fasciculului sunt date în tabelul 6.4.

34/40 0,525 12

42,6/50 0,805 12

67,8/75 1,210 24 φ 7

φ5

φ7

Îmbinarea Ńevilor se face prin sudare cap la cap. După sudare se va controla cu o piesă calibrată dacă bavura de material, formată la interiorul Ńevii, nu va împiedica introducerea fasciculului. łevile din polietilenă pot fi rulate ceea ce permite evitarea îmbinărilor. Pentru condiŃii tehnologice mai uşoare sau pe bază de verificări experimentale se pot utiliza şi Ńevi cu grosimea pereŃilor mai redusă recomandabil fără îmbinări pe traseu. Nu este permisă utilizarea Ńevilor cu grosimea mai mare ca cea din tabel.

Tabelul 6.4.

Dint / Dext *) (mm) Masa (kg/ml) Tipul de fascicul la care se utilizează 1.5. Teacă formată din Ńevi metalice cu pereŃi subŃiri. Diametrul interior al Ńevilor trebuie să respecte valorile minime date în anexa 3.

35,4/40 0,285

44,2/50 0,440

69,2/75 0,976

φ

φ

φ

Controlul şi certificarea calităŃii la şantier a diverselor tipuri de teci se va face prin examinarea documentelor de livrare, a dimensiunilor, integrarea secŃiunii transversale şi a falŃului etc. 2. Canale necăptuŃite 2.1. Se recomandă ca executarea canalelor necăptuşite prin extragerea Ńevilor/tecilor să se aplice numai în cazul elementelor prefabricate; nu se recomandă aplicarea acestui procedeu în cazul construcŃiilor monolite. 2.2. Pentru realizarea prin extragere a tecilor se pot utiliza Ńevi (din PVC tip 4 – STAS 6675/2-92, Ńevi din polietilenă tip 4 – STAS 10617/2-84, sau Ńevi metalice) sau teci fără falŃ, prin deşirarea acestora după întărirea betonului. Lungimea canalelor ce se pot realiza cu acest procedeu este următoarea: a) Cu Ńevi din PVC sau polietilenă: - lungime maximă de 9 m, pentru trasee rectilinii sau cu deviaŃie unghiulară până la 5o inclusiv; - lungime maximă de 7 m, pentru trasee curbe cu deviaŃie unghiulară cuprinsă între 5o şi 20o;

mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.chm::/ne012-99.htm

16.12.2009

COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON ... Page 116 of 122

b) Cu teci metalice: - lungime maximă de 6 m, numai pentru trasee rectilinii sau cu deviaŃii foarte mici; c) Cu teci fără falŃ: - lungime maximă 12...18 m, (cu condiŃia ca banda să nu fie înnădită pe lungimea tecii 2.3. Pentru lungimi mai mari de canal, Ńevile se pot extrage de la ambele capete ale canalului, prevăzându-se piese de înnădire, care rămân înglobate în beton. 2.4. Nu se recomandă utilizarea Ńevilor din PVC când temperatura mediului înconjurător, în momentul extragerii este sub +5oC, deoarece devin casante sub această temperatură. 2.5. Pentru prinderea Ńevilor în vederea extragerii, acestea vor fi prevăzute cu un cap de extragere confecŃionat conform fig. 6, montat prin încălzirea Ńevii. 2.6. Înainte de introducerea în cifraje, se va verifica dacă Ńevile au crăpături, ştirbituri etc. 2.7. Se recomandă ca montarea Ńevilor în poziŃia din proiect să se facă după montarea întregii armături obişnuite, precum şi a unuia din pereŃii laterali ai cofrajului. 2.8. Pentru a se asigura traseul prevăzut în proiect, Ńevile vor fi aşezate în poziŃie cu ajutorul unor grătare din oŃel-beton dispuse la cel mult 1,50 m unul de altul şi fixate prin puncte de sudură de armătura obişnuită a elementului. łevile nu se vor lega cu sârmă de aceste grătare sau de armătura nepretensionată. 2.9. Pe măsura introducerii în cofraj, Ńevile vor fi unse cu vaselină, ulei etc. 2.10. łevile vor depăşi capătul cofrajului cu minimum 45 cm, în cazul traseelor având unghiul de deviaŃie până la 5o inclusiv şi cu minimum 80 cm, în cazul traseelor având unghiul de deviaŃie mai mare de 5o. 2.11. Timpul optim de extragere se va stabili la executarea primului element, deoarece depinde de o serie de parametri variabili de la caz la caz (cimentul utilizat, raportul apă-ciment, temperatura exterioară, lungimea elementului etc.) Dacă timpul de aşteptare înainte de extragere este prea scurt, se pot produce deformări ale canalului, iar dacă este prea lung, forŃa necesară extragerii creşte peste limitele normale, putând duce chiar la ruperea Ńevii. Pentru condiŃii medii de execuŃie, timpul optim de extragere este de 13 ... 21 ore de la terminarea turnării betonului. Pentru a se preîntâmpina blocarea tecii în beton, teaca trebuie uşor deplasată fie prin bătăi scurte, fie prin rotire. 2.12. Se recomandă ca extragerea să se facă cu mijloace manuale (troliu cu cablu). ForŃa va trebui să nu dea eforturi unitare în Ńeavă mai mari de 10 N/mm2. 2.13. În cazul în care unghiul dintre cablul de extragere şi axul Ńevii depăşeşte susŃinere, la o distanŃă de circa 80 cm de capătul cofrajului. 2.14. După extragere, Ńevile vor fi curăŃate şi păstrate corespunzător. 2.15. Se pot folosi şi alte procedee de realizare a canalelor, verificate experimental, de exemplu cu ajutorul unor furtune menŃinute sub presiune sau rigidizate la interior. 2.16. Controlul continuităŃii canalelor se va verifica la maximum 12 ore de la extragerea Ńevilor pentru a se putea remedia eventualele deficienŃe. 10%, Ńeava se va ghida, la ieşirea din cofraj, cu o rolă pusă pe o capră de

ANEXA 7

EXECUTAREA ŞI RECEPłIONAREA ANCORAJELOR METALICE TIP INEL-CON ŞI DORN
1. CondiŃii tehnice 1.1. Forma şi dimensiunile elementelor componente ale ancorajelor, trebuie să corespundă prevederilor din figurile 7.1., 7.2., 7.3, 7.4., 7.5., 7.6. 1.2. Abaterile limită la dimensiuni vor fi cele indicate în desenele de execuŃie, iar dimensiunile netolerate, vor fi conform STAS 2300-88. 2. Reguli pentru verififcarea calităŃii 2.1. Verificarea calităŃii ancorejelor se face bucată cu bucată de către controlorii de calitate din societatea producătoare. La cererea beneficiarului, delegatul acestuia poate asista la verificare. 2.2. Verificarea calităŃii materialelor, se face pe baza certificatului de calitate eliberat de societatea producătoare a materialuli şi include teste privind comportarea la agenŃi corozivi. 2.3. Se vor efectua verificări în ce priveşte: a) Dimensiunile şi înscrierea lor în toleranŃele admise. b) Forma şi starea profilului suprafeŃei exterioare a conurilor. c) Lipsa fisurilor sau alte defecte de structură, în care scop se vor utiliza metode de control nedistructive ca: ultrasunete, gamagrafie, solicitare de probă (la inele) cu un dorn conic presat până la 90% din forŃa normată de rupere a fascicolului corespunzător inelului. La conuri se permite ca verificarea să se facă vizual (cu lupa). d) Duritatea Brinell (HB) pentru inele, respectiv Rockwell (HRC) pentru conuri, verificarea durităŃii, se face în conformitate cu STAS 493-91 şi STAS 165-

mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.chm::/ne012-99.htm

16.12.2009

COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON ... Page 117 of 122

83, pe fiecare element de ancoraj în parte. Încercările de duritate se vor face în minimum 3 puncte distribuite relativ uniform pe una din feŃele plane ale inelului sau conului. Media valorilor citite trebuie să fie cuprinsă în limitele prescrise în figurile 7.1., 7.2., 7.3, 7.4., 7.5., cu condiŃia ca valorile extreme să nu fie mai mici, respectiv mai mari cu 3% decât limitele domeniului prescris. Controlul durităŃii fiecărui element de ancoraj, va fi efectuat şi garantat de uzina care execută tratamentul termic. 3. Livrare Ancorajele metalice tip inel-con pentru orice tip de fascicul se livrează pe loturi, ambalate în lăzi de lemn şi protejate ămpotriva coroziunii. Fiecare lot de ancoraje va fi însoŃit de un certificat prin care să se confirme îndeplinirea condiŃiilor tehnice de calitate. Toate piesele componente ale ancorajelor metalice tip inel-con vor fi marcate astfel încât să se poată identifica producătorul şi lotul de fabricaŃie.

ANEXA 8

BLOBAJ INDIVIDUAL CU MANŞON ŞI BACURI PENTRU TORON 7 φ 4 MM PENTRU ARMĂTURI PREÎNTINSE

ANEXA 9

INSTALAłII DE PRETENSIONARE PENTRU ARMĂTURI PREÎNTINSE ELABORATE DE INCERC
Denumirea utilajului Presă monofilară cu ancoraj în faŃă F=120 KN (pr. BP 199-00B) Domeniul de utilizare Pentru tensionat sârme, toroane, împletituri şi bare cu diametrul exterior între 5 şi 13 mm Caracteristici tehnice principale – ForŃa maximă 120 KN – SecŃiunea pistonului de tensionare 31,5 cm2 – Cursa 200 mm – Diametrul golului central 14 mm – Lungimea minimă de armătură pentru prinderea în ancorajul presei 150 mm – Masa netă 20 kg – ForŃa maximă 200 KN – SecŃiunea pistonului de tensionare 51,5 cm2 – Cursa 200 mm – Diametrul golului central 23 mm – Lungimea minimă de armătură pentru prinderea în ancorajul presei 230 mm – Masa netă 29 kg – Presiunea de regim 400 bar – Presiunea maximă 500 bar – Debitul nominal 4,5 l/min – Motor electric 4 kW – Masa netă 200 kg

Presă monofilară cu ancoraj în faŃă F=200 KN (pr. BP 409-0)

Pentru tensionat sârme, toroane, împletituri şi bare cu diametrul exterior între 9 şi 21 mm

Grup de pompare (pr. BP 234-00 B)

Pentru acŃionat presele monofilare

ANEXA 10

INSTALAłII DE PRETENSIONARE PENTRU ARMĂTURI POSTÎNTINSE, ELABORATE DE INCERC
Denumirea utilajului Presă de pretensionat fascicule F=300 KN (pr. BP 240-0 B) Domeniul de utilizare Fascicule 12 mm Caracteristici tehnice principale – ForŃa maximă 350 KN – SecŃiunea pistonului de tensionare 77,2 cm2 – SecŃiunea pistonului de presare a conului 32 cm2 – Cursa 300 mm – Masa netă *) 40 kg – ForŃa maximă 650 KN – SecŃiunea pistonului de tensionare 156,4 cm2 – SecŃiunea pistonului de presare a conului 70,6 cm2 – Cursa 300 mm

φ5

Presă de pretensionat fascicule F=600 KN (pr. BP 241-0 B)

Fascicule 12 φ 5 mm, 12 φ 7 mm

mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.chm::/ne012-99.htm

16.12.2009

piesele de rezemare etc. F1 şi F2 .2009 .lungimea canalului rectiliniu (m) b) Coeficientul de frecare (µ) în zonele curbe ale fasciculelor se determină cu relaŃia: sau (dacă în proiect sunt date deviaŃiile unghiulare) unde: mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane.5 cm2 – SecŃiunea pistonului de presare a conului 144. 12 φ 7 mm şi 24 φ 7 mm – ForŃa maximă 1250 KN – SecŃiunea pistonului de tensionare 284. penele de blocare.6 cm2 – Cursa 300 mm – Masa netă *) 440 kg – Presiunea de regim 400 bar – Presiunea maximă 500 bar – Debitul nominal 4 l/min – Motor electric 4 kW – Masa netă *) 440 kg – Presiunea de regim 400 bar – Presiunea maximă 500 bar – Masa netă *) 440 kg Presă de pretensionat fascicule F=2500 KN (pr.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON .12. L . BP 368-0) Fascicule 48 mm φ7 Electropompă de înaltă presiune AcŃionarea preselor de pretensionare de 300 la 2500 KN Pompă manuală de înaltă presiune AcŃionarea preselor de pretensionare de 300 la 2500 KN *) Masa netă reprezintă numai masa componentelor care se manipulează simultan în timpul operaŃiilor aferente pretensionării.logaritm în baza e. BP 362-0 A) Fascicule 12 φ 5 mm. A MODULULUI DE ELASTICITATE (E) ŞI A ALUNGIRILOR (∆l) ∆ Cazul 1 – Elementul din beton precomprimat conŃine şi fascicule rectilinii a) Coeficientul de frecare liniară (k) exprimat în valoare pe metru de canal rectiliniu.forŃele din extremităŃile fasciculului rectiliniu. Page 118 of 122 – Masa netă *) 115 kg Presă de pretensionat fascicule F=1250 KN (pr. µ). BP 100-00 C) Fascicule 48 mm φ7 Presă de pretensionat fascicule F=2500 KN (pr. se determină cu relaŃia: unde: ln .7 cm2 – Cursa 300 mm – Masa netă *) 200 kg – ForŃa maximă 2500 KN – SecŃiunea pistonului de tensionare 575 cm2 – SecŃiunea pistonului de presare a conului 350 cm2 – Cursa 300 mm – Masa netă *) 510 kg – ForŃa maximă 2500 KN – SecŃiunea pistonului de tensionare 598. ANEXA 11 DETERMINAREA COEFICIENłILOR DE FRECARE (k.htm 16..8 cm2 – SecŃiunea pistonului de presare a conului 235.. (care se manipulează separat) nu sunt incluse în masa netă.chm::/ne012-99.

∆l . în cele două extremităŃi.pentru fascicule curbe După caz. în capătul pasiv. Page 119 of 122 k/ml. prin încercări.alungirea măsurată (în cm). valoarea coeficientului de frecare liniară medie determinată cu relaŃia (1) Lr .deviaŃiile unghiulare ale zonelor curbe. pe care se fac determinări de frecare.htm 16.lungimea faciculului (în m). Din relaŃiile: mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane..COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON . între reperul trasat în capătul activ pentru măsurarea alungirii şi zona de prindere în presă..pentru fascicule rectilinii .chm::/ne012-99. a fasciculelor simetrice se stabileşte cu relaŃiile: . Gradul de precizie a determinărilor. poate fi sporit prin scăderea din ∆l a alungirilor aferente zonelor exterioare traseului propriu-zis al fasciculului şi înlocuirea lui L cu lungimea exclusivă a traseului fasciculului. L . în radiani Se poate determina o singură valoare medie (µ) sau pe grupe de fascicule cu deviaŃii unghiulare apropiate. Alungirile care se scad din ∆l se vor calcula cu un modul de elasticitate E = 1. lungimea X care satisface relaŃia: Alungirile probabile. A .aria secŃiunii fasciculului (în cm2). d) Alungirea probabilă. asimetrice.forŃa în capătul activ al fasciculului (în daN).12.92 x 106 daN/cm2. se determină iniŃial. c) Modulul de elasticitate al fasciculelor cu traseu rectiliniu unde: F1 . cu curburi apropiate.lungimile zonelor curbe ri .razele de curbură ϕ . în cele două extremităŃi vor fi: Cazul 2 – Elementul nu conŃine fascicule rectilinii Se aleg perechi de câte două fascicule. se înlocuieşte cu e) În cazul fasciculelor curbe.2009 .

pe prima fişă. .forŃele trecute în coloana 3 se deduc din diagramele forŃă-presiune efectivă stabilite la determinarea frecărilor în instalaŃia de pretensionare conf. .2009 . Alungirile se pot înregistra şi grafic.alungirea totală. 3. ANEXA 12 MODUL DE ÎNTOCMIRE A FIŞEI DE PRETENSIONARE PENTRU ARMĂTURI POSTÎNTINSE 1. Dosarul fişelor de pretensionare va cuprinde şi o copie a programului de pretensionare. Diagramele trasate se vor anexa la fişele de pretensionare. se stabileşte adăugând.) sunt aceleaşi pentru un număr mare de fascicule. se vor adopta coeficienŃii k şi µ pe grupe de fascicule cu curburi apropiate. aliniatul c. stabilite pe perechi de fascicule. alungirea prevăzută în proiect.în coloanele 1 şi 2 se trec atât presiunile citite pe cadranele manometrelor cât şi cele efective. Fascicul: nr.10 m 173 m 5 min 416 bar 100 bar φ 7 mm Presiune manometre ForŃa DiferenŃe alungiri (mm) Citiri repere deplasări în Citiri repere Alungiri (mm) mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. în exemplul dat presiunile efective sunt egale pentru ambele instalaŃii deoarece s-au presupus frecări egale în cele două prese. Pentru construcŃiile la care caracteristicile ce trebuie trecute trecute în fişe (lungimea între repere.12.pentru presiunile efective şi respectiv forŃele de pretensionare s-au considerat valori şi trepte cât mai egale. (8). nu sunt diferenŃe importante. coloana 14. .. (9). obŃinute din cele brute la care s-a Ńinut seama de deplasarea sârmelor în ancorajul presei (col. transpunerea valorilor pe diagrama forŃă-alungire să se poată face mai uşor. la valoarea obŃinută pornind de la zero convenŃional (151 mm în cazul exemplului).__________data________ Societatea: Şantierul: Punctul de lucru: Elementul: G1 RezistenŃa betonului la precompresiune (Rb0). presiunea la pretensionare şi la blocare etc. Dacă între valorile k şi µ.18. Dacă diferenŃele sunt importante. FIŞA DE PRETENSIONARE Nr. diferenŃe de maximum +1% între cele două valori pot fi neglijate. se asimilează cu cea a conului de inventar al presei şi se măsoară la instalaŃiile la care nu se pot pune repere pe rme. respectiv 20 mm. Modul de completare a fişei de pretensionare este arătat în anexa 12.deplasarea sârmelor în ancorajul presei. corespondenŃa celor două valori deducându-se pe baza etalonării manometrelor. tip 24 Tipul presei INCERC: Lungime fascicul între repere: Alungire prevăzută: Intrarea maximă admisă a sârmelor în ancoraj: Presiunea: .în coloanele 10 şi 11 sunt trecute alungirile corectate.datele de la reetalonarea manometrelor de lucru vor fi trecute pe pagina a 2-a a fişei de pretensionare a fasciculului la care s-au introdus noile valori ale presiunilor. Page 120 of 122 rezultă Din (11) se deduc valorile k şi µ.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON .1. când trebuie efectuate toate calculele pentru a avea certitudinea că valoarea alungirii efective se încadrează în limitele prevăzute în programul de pretensionare. comparându-se cu diagrama calculată. 5... alungirea între 0 şi 50 bar care se consideră egală cu cea dintre 50 şi 100 bar. alungirea totală se poate stabili şi prin extrapolare pentru presiunea maximă: 4. la care se fac următoarele precizări: . .htm 16. 4 şi 5).la blocare F=1250 kN 27. . . pe hârtie milimetrică. pct. aceste valori vor fi completate o singură dată. alungirea măsurându-se prin deplasarea pistonului presei. de asemenea. 8. astfel ca uniformitatea alungirilor să poată fi urmărită chiar pe parcursul pretensionării şi. Fişele de pretensionare se completează la executarea operaŃiei respective.. coloanelor 4 şi 5. se vor calcula mediile acestora care se vor utiliza în determinarea alungirilor conform relaŃiilor (6). 2.la pretensionare .chm::/ne012-99.

.5 (42.3. Se recomandă utilizarea aditivilor agrementaŃi.. Este interzisă utilizarea clorurii de calciu.5 – conform SR 388-95 “Ciment Portland” . Dozarea cimentului se va face obligatoriu în greutate... se vor utiliza: . rezervorul din care aspiră pompa de injectare se recomandă a fi prevăzut cu un dispozitiv de malaxare manuală sau mecanică cu turaŃie mică (maximum 100 turaŃii/minut). sau conforn specificaŃiilor prezentate în agrementele tehnice ale aditivilor. folosirea apei din reŃeaua de apă potabilă la prepararea amestecului fiind obligatorie. În cazul utilizării aditivilor. 2.4.3 minute. Determinarea proprietăŃilor amestecului în timpul lucrărilor de injectare se va efectua în limitele de temperatură ale mediului ambiant indicate la pct. aceştia se vor introduce în malaxor după introducerea întregii cantităŃi de ciment.. Se poate utiliza nisip 0. 4.1. 1. 2.5) sau SRI 32.3.. din prezenta anexă.1..2. se va determina fluiditatea fiecărei şarje. după care operaŃia se va continua intermitent (10 minute pauză. * poziŃie reper după transfer * diferenŃe * scurtarea sârmelor între şi ancoraj * intrarea sârmelor în ancoraj mm mm mm mm mm A 123 B 130 113 10 5 5 121 9 5 4 ANEXA 13 DETERMINAREA CARACTERISTICILOR AMESTECULUI DE INJECTARE 1. Din malaxor amestecul va trece printr-o sită cu ochiurile de 1.. Malaxarea va dura circa 5 minute de la introducerea tuturor componentelor.2.4. 1. Page 121 of 122 citită/efectivă (bar) capăt A capăt B 1 2 52/50 55/50 102/100 105/100 202/200 205/200 300/300 303/300 400/400 402/400 416/416 418/416 reală în prese (kN) 3 134 270 548 829 1105 1150 ancorajul presei (mm) A 4 100 99 99 98 97 97 B 5 100 99 98 97 96 96 alungiri brute A 6 45 56 76 98 119 123 B 7 50 61 83 106 127 130 11 20 22 21 4 11 22 23 21 3 10 20 21 20 4 10 21 22 20 3 20 41 43 40 7 20 61 104 144 151 A 8 B 9 corectate parŃiale cumulate totale A 10 B 11 A+B 12 A+B 13 A. Înainte de introducerea în rezervorul din care aspiră pompa de injectare.cimenturile HI 32.2009 . 2.. 1.4 din partea A a prezentului cod de practică.2. şi 5. 3 minute malaxare). 2.1 mm la canale cu diametrul > 150 mm.12.5. CondiŃii generale 1. Amestecul de injectare nu va conŃine mai mult de 750 mg cloruri la litru.cimenturile PI 32. prevăzut cu posibilitatea de malaxare mecanică a motorului cu o turaŃie de minimum 1500 turaŃii/minut.5 (42. Prepararea se va face într-un vas cu capacitate utilă de minimum 100 litri. 2. 4.2.chm::/ne012-99.2 mm în rezervorul din care aspiră pompa de injectare. pe tot parcursul păstrării amestecului în vas.7.5 şi PI 42. 3.3.5) – conform – SR 3011-95 “Cimenturi hidrotehnice şi cimenturi rezistente la sulfaŃi”.+B 14 20 40 81 124 164 171 ObservaŃii 15 Lunecarea (intrarea) sârmelor în ancoraj * poziŃie reper după presarea conului Responsabil atestat. în scopul îmbunătăŃirii caracteristicilor amestecului de injectare în ceea ce priveşte fluiditatea şi sedimentarea. cantitatea fiind de maximum 30% din greutatea cimentului.6. după care se va continua malaxarea timp de 2. 2. sau a altor substanŃe care conŃin clor şi care favorizează corodarea armăturilor. 2. perioadă care nu va depăşi o oră.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON . Prepararea amestecului de injectare 2. Utilizarea aditivilor se va face luând în considerare prevederile pct. la prepararea amestecului pentru injectare. Tratamentul cimentului nu va depăşi +40oC. mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. malaxarea făcându-se intermitent până la sfârşitul operaŃiei. Încercările preliminare de laborator privind determinarea proprietăŃilor amestecului se vor face la temperaturi ale mediului ambiant cuprinse între +17o şi +23oC.htm 16.

3. La realizarea cuburilor de probă trebuie să se asigure etanşarea tiparelor. [top] mk:@MSITStore:H:\MATRIX%20CONSTRUCT\betoane. pentru un amestec având fluiditatea în limitele 35”.1.20 ora 15 10. pe cuburi cu latura 7. Coloanele 11 şi 12 din fişa de injectare se completează numai pentru un singur canal din întreaga serie de canale injectate în acelaşi schimb şi cu aceeaşi compoziŃie a amestecului de injectare. 2. 4.3. cilindrul se va umple până la gradaŃia de 400 ml. Sedimentarea 4. Fişele de injectare (anexa 14.2009 . cu ajutorul unui cilindru gradat de 50 . cât mai precis.. După minimum 2 ore. 4. pentru a se împiedica scurgerea amestecului de injectare.25”.. sedimentare) corespunzătoare prevederilor din prezentul cod de practică.chm::/ne012-99. 5.3.. Fluiditatea 3.1. 3.1. pentru laborator.11. Modul de completare a fişei de injectare este ilustrat în fişa reprodusă în anexă.2. Sedimentarea se determină prin măsurarea cantităŃii de apă ce se separă din amestecul de injectare dintr-un cilindru gradat de sticlă. Cantitatea de apă separată prin sedimentare va trebui să nu depăşească 100 ml. 3. se măsoară cantitatea de apă separată. În cazul aditivilor expansivi. în cazul în care timpul de scurgere a apei este mai mic sau mai mare. Cuburile pentru determinarea rezistenŃei la compresiune vor fi păstrate la temperaturi cuprinse între +17o şi +23oC.2.1. RezistenŃa la compresiune 5. de exemplu: canal înfundat. Temperatura de determinare va fi cea de la punctul de lucru. FIŞA DE INJECTARE Nr.htm 16. Apa rezultată prin sedimentare trebuie să se resoarbă după 24 ore.07 sau 10 cm. citirile făcându-se la diverse intervale de timp.93 o C 3 4 5 da 6 - kg 7 200 l 8 80 kg 9 - sec 10 28 ml 11 6 N/mm2 12 27. _______ Societatea: Şantierul: Punctul de lucru: Utilajul de injectare: Malaxor tip Pompă tip CompoziŃia şi caracteristicile amestecului de injectare Modul de Data de începere Fascicul curăŃare canal la introducerea în canal la ieşire Începutul Sfârşitul Temperatura Element ObservaŃii a nr.. de 500 ml capacitate nominală (STAS 4095-87 “Măsuri de capacitate din sticlă. La determinarea timpului de scurgere a apei. 4. temperatura de lucru va fi cea din timpul de lucru.+25oC. Celelalte coloane se completează pentru toate canalele injectate. Încercări pe betonul întărit.. se va ajusta în consecinŃă orificiul inferior. 4. dar nu mai înainte ca amestecul să fi căpătat o consistenŃă care să-l facă să rămână nemişcat chiar la o înclinare accentuată a cilindrului (circa 30o).12. pâlnia va fi complet umplută. 5.100 mi capacitate nominală.. injectării injectării Aer Ciment RezistenŃă Apă Apă Aditivi Fluiditate Sedimentare Fluiditate injectării comprimat tip la 7 zile 1 15.1) se completează la executarea operaŃiei respective când trebuie efectuate toate determinările specificate în anexa 13 pentru a avea certitudinea că amestecul de injectare are caracteristicile (fluiditate. întreruperea injectării datorită defectării utilajului etc. RezistenŃa la compresiune se determină la 7 zile în condiŃiile din STAS 1275-88 “Încercări pe betoane. Page 122 of 122 3. Determinarea rezistenŃelor mecanice”..2.COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON . În coloana 16 “ObservaŃii” se trec eventualele incidente apărute în timpul injectării canalului. ANEXA 14 MODUL DE ÎNTOCMIRE A FIŞEI DE INJECTARE 1. Fluiditatea se determină prin măsurarea timpului de scurgere a amestecului de injectare prin pâlnia metalică indicată în fig. Verificarea pâlniei se face cu apă şi ea se consideră corespunzătoare dacă timpul de scurgere a apei este de 11”2/10 0"2/10.15 16 2 +9oC Responsabil atestat. Cilindri gradaŃi”) Pentru amestecuri de injectare cu aditivi expansivi. respectiv a amestecului de injectare. Cilindrul se aşează într-un loc ferit de vibraŃii şi şocuri şi se umple până la diviziunea corespunzătoare gradaŃiei de 500 ml după care se acoperă cu un capac. pentru a se putea trasa o diagramă a expansivităŃii. Temperatura de păstrare a cilindrului va fi cuprinsă în limitele +12.. 13.5 sec 13 25 ora 14 9.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful