Tema 1: Organizarea contabilităţii în întreprinderile comerciale 1. Rolul şi principiile de organizare a contabilităţii în comerţ. 2.

Principii de evaluare a stocurilor de mărfuri şi structuri de preţ. 1. Întreprinderile comerciale au drept scop activitatea de intermediere intre producător şi consumatorul final. Comerţul consta în cumpărarea de mărfuri şi revânzarea lor la un preţ mai mare în scopul obţinerii profitului. Circulaţia mărfurilor în unităţi comerciale parcurge 3 etape: A aprovizionarea B stocarea C vânzarea / desfacerea A La aprovizionarea mărfurilor contabilitatea urmăreşte principalele 2 momente: 1. Momentul intrării mărfurilor - aici contabilitatea va verifica daca coincide momentul intrării mărfurilor în întreprindere cu momentul recepţionării lor şi facturării, astfel pot exista mai multe situaţii: - Situaţie ideala : când toate aceste 3-i momente coincid; - Când mărfurile intrate sunt nefacturate; - Mărfurile intrate sunt însoţite de factura, insa momentul recepţiei lor nu coincide cu momentul intrărilor în întreprindere. 2 . Momentul achitării mărfurilor : - achitare în avans - imediata - ulterioara B Stocarea - formarea unor anumite stocuri de mărfuri la depozitele unităţilor comerciale pentru a asigura desfăşurarea normala a activităţii acestei unităţi. Un stoc insuficient poate provoca întreruperea activităţii pe o anumita perioada. Insa daca stocul e prea mare, el tot influenţează negativ activitatea unităţii comerciale (cheltuieli suplimentare de păstrare, imobilizări de mijloace băneşti). Stocul de mărfuri poate fi la începutul perioadei sau lunii, la sfârşitul perioadei sau lunii şi la o anumita data. Structura stocurilor de mărfuri poate fi prezentata astfel: --- în circulaţie Stocul de --- la depozit mărfuri --- în transportare --- în gestiune --- în gaj C Vânzarea - aici contabilitatea va urmări următoarele momente: 1 Momentul vânzării - se va urmări daca coincide momentul vânzării mărfurilor cu momentul livrării lor efective. Pot apărea situaţia - Când mărfurile se considera vândute, dar expedierea lor nu s-a efectuat până la moment; 2 Momentul achitării - în avans, - imediata - ulterioara Organizarea vânzării în unităţi comerciale depinde în mare măsura de tipul unităţilor comerciale. Astfel exista câteva tipuri de unităţi comerciale: - Unităţi comerciale specializate (Cu ridicata, cu amănuntul, de alimentaţie publică, etc); - Unităţi comerciale cu activitate mixta (combina comerţul cu amănuntul şi cel cu ridicata, s.a.); - Unităţi comerciale cu activitate combinata / complexa (Întreprinderi de producţie care au magazinele sale proprii). 2. Evaluarea - expresia monetara / bănească a valorii mărfurilor Principiile evaluării: 1 Principiul alegerii obiectului evaluării 2 Principiul alegerii formei sau metodei de evaluare

3 Principiul prudentei 4 Permanentei metodelor 5 Continuităţii activităţii etc. Formele evaluării: 1 Evaluarea iniţiala a stocurilor de mărfuri (la intrarea în patrimoniu) - se efectuează la valoarea de intrare care depinde de sursa de intrare a mărfurilor în unitatea comerciala. Astfel pentru mărfurile intrate de la furnizor valoarea de intrare va cuprinde : valoarea de cumpărare a mărfurilor şi alte cheltuieli legate cu aducerea mărfurilor la destinaţie şi în starea de utilitate (cheltuieli de transport, încărcare / descărcare, de asigurare a mărfii pe timpul transportării, taxe nerecuperabile,etc ). TVA nu se include în valoarea de intrare, iar disconturile primite şi returnările de mărfuri se scad din valoarea de intrare. Pentru mărfurile din producţie proprie valoarea de intrare va fi egala cu costul efectiv al mărfurilor produse. Pentru intrarea mărfurilor din alte surse : SNC 2 - SINESTATATOR (donaţii, ca cota în capital statutar, schimb) 2 Evaluarea curenta a stocurilor de mărfuri (la ieşirea mărfurilor din patrimoniu)- Principalile metode de evaluare curenta sunt: - Metoda de identificare - Costul mediu ponderat - FIFO - LIFO - Metoda vânzărilor cu amănuntul SNC 2 - SINESTATATOR (Care şi cum functioneaza) 3 Evaluarea de bilanţ (in rapoarte financiare) - stocurile de mărfuri se reflecta în bilanţ la valoarea mai mica dintre cost (valoarea de intrare) şi valoarea realizabila neta. Valoarea realizabila neta - preţul posibil de vânzare a mărfurilor diminuat cu cheltuielile probabile de vânzare. Structuri de preţuri Preţul - expresie băneasca a mărfurilor. în unităţile de comerţ mărfurile sunt evaluate la diferite preţuri astfel principalile categorii de preţuri sunt următoarele: - Preţ de livrare al producătorului - preţ la care circula mărfurile de la producătorii industriali la unităţile comerciale în cea mai mare parte la cele cu ridicata. - Preţ cu ridicata - preţ practicat de unităţile comerciale cu ridicata sau e preţul la care se livrează mărfurile unităţilor comerciale cu amănuntul. - Preţ cu amănuntul - preţ la care se vind mărfurile consumatorilor finali (populaţiei). In literatura de specialitate mai sunt întâlnite următoarele categorii de preţ: - preţuri fixate de stat; - preţuri formate de întreprindere; - preţuri republicane; - preţuri zonale; - preţuri locale. Modul de calcul al preţului de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA: Exemplu: Exista următoarele date privind marfa B: Valoarea mărfii intrate de la furnizor, fără TVA - 30 unităţi câte 6 lei / unitate TVA - 20% Cheltuieli de transport inclusiv TVA efectuate de furnizor - 72 lei, Adaos comercial practicat de magazin - 10% Preţ de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA se va calcula după formula : Preţ de cumpărare + Chelt Transport + Adaos Com. + TVA inclus în preţ de vânzare

verbal de recepţie în care se indică cantitatea efectiv primită.2000. dispoziţie de casă de plată. Răspunderea o poartă persoana dată. . cec de decontare. Acest document este întocmit şi semnat de către membrii unei comisii de recepţie în care trebuie sa fie prezent un reprezentant al furnizorului sau a organelor de stat. La primirea mărfurilor de la furnizori divergentele stabilite pot fi clasificate astfel: După natura lor diferenţele pot fi:  Cantitativ – valorice (cantitatea efectiv recepţionată nu corespunde cu cea din factura fiscală)  Calitativ – valorice (calitatea mărfii primite nu corespunde celei contractate)  Valorice. Formele şi documentele aprovizionării cu mărfuri. Principala sursă de aprovizionare cu mărfuri a unităţilor de comerţ cu ridicata o constituie furnizorii. . Contabilitatea vânzării mărfurilor din unităţi comerciale cu ridicata 4. 2 Documente de plată : ordin de plată.unui lucrator al întreprinderii i se eliberează o delegaţie (forma 2 sau 2a) în scopul aprovizionării cu mărfuri de la furnizor . certificat de provenienţă.se contabilizează ca o intrare de marfă.lipsuri Plusurile după modul de soluţionare sunt de 2 feluri: .Tema 2 : Contabilitatea operaţiilor cu mărfuri 1. preţul şi valoarea. .aprovizionarea de la acest depozit se efectuează în baza Notei de Comandă.pe răspunderea furnizorului .plusuri. Contabilitatea vânzării mărfurilor din unităţi comerciale cu amănuntul prin diferite forme 5. Diferenţele cantitativ – valorice după sensul lor pot fi: . . Contabilitatea mărfurilor în comerţul de consignaţie.plusuri admise(acceptate) în gestiune – dacă marfa se încadrează în prevederile contractuale. Contabilitatea aprovizionării cu mărfuri a unităţilor comerciale cu ridicata 2. Principalele documente întocmite la aprovizionarea cu mărfuri sunt de 2 tipuri: 1 Documente de transport şi marfă: factura fiscală. Relaţiile cu furnizorii sunt reglementate de contracte încheiate anterior. certificat de calitate. În cazul stabilirii unor divergente intre datele documentelor primite şi marfa recepţionată efectiv se întocmeşte Act / Proces .furnizorul poartă răspunderea pe toata perioada transportării mărfurilor până la locul de destinaţie. factura de expediţie. recepţia mărfurilor se efectuează conform Regulamentului cu privire la recepţionarea mărfurilor conform cantităţii şi calităţii aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM N1068 din 20. etc. Particularităţile operaţiilor cu mărfuri în consignaţie. Particularităţi privind reflectarea operaţiilor de aprovizionare cu mărfuri în unităţile de comerţ cu amănuntul 3. Aprovizionarea cu mărfuri se efectuează în baza contractelor încheiate anterior prin următoarele forme: .prin delegatul propriu al unităţii comerciale . Formele şi documentele vânzării mărfurilor.10. Principalele căi de aprovizionare cu mărfuri a unităţilor de comerţ cu ridicata sunt: 1 de la furnizori / producători 2 din import 3 prin depozite de repartizare 4 prin intermediul titularilor de avans etc.prin depozite de repartizare . sau a unei organizaţii necointeresate. specificaţie de conţinut. 1. Mărfurile primite de la furnizori sunt supuse recepţiei cantitative şi calitative.

cantităţi de marfa de care întreprinderea nu are nevoie şi le ia la păstrare pentru o perioadă şi apoi le restituie furnizorului. dacă plata s-a efectuat în avans. se contabilizează în debitul contului 921”Valori de mărfuri şi materii prime în custodie”. Achitare ulterioară Valoarea mărfurilor achiziţionate de la furnizori: Dt 217. Primirea mărfurilor de la furnizori: Dt 217. 539 P.plusuri respinse (neacceptate în gestiune) . .1 Dt 534. Trecerea în cont a avansului acordat anterior: Dt 521 Ct 224 Contabilizarea lipsurilor de mărfuri constatate la recepţie .5 Dt 534.din vina organizaţiei de transport (se impută acesteia la costul de aprovizionare a mărfii lipsă plus adaosul comercial şi TVA. se întocmeşte proces verbal de preluare a mărfurilor în custodie. se contabilizează analogic lipsurilor din vina furnizorului cu unica deosibire că se utilizează contul 539). Lipsurile pot fi: . .Lipsurile ce reprezentă perisabilităţi în limita normelor (se trec la cheltuieli comerciale ale unităţii de comerţ) .1 Dt 534.2 Ct 521.2 Ct 521.Organizarea contabilităţii mărfurilor în unităţile de comerţ depinde de momentul achitării mărfurilor achiziţionate: 1.lipsuri din vina furnizorului (în cazul cînd marfa nu a fost achitată se solicită furnizorului o factură fiscală cu suma corespunzătoare. . furnizorul devine debitor în mărimea valorii mărfurilor şi sumei TVA aferente.S: Poate fi de asemenea înregistrat în acelaşi cont 217. Cheltuielile de transport: Dt 217.2 Ct 521 4. 539 3.2 Ct 521 Înregistrăm valoarea cheltuielilor de transport: Dt 217..Lipsurile ce reprezentă pierderi din cauza calamităţilor naturale (se trec la cheltuielile perioadei ale unităţii de comerţ) Evidenţa mărfurilor în unităţile de comerţ se ţine în contul 217 „Mărfuri”. în unităţile de comerţ cu ridicata se utilizează contul 2171 „Mărfuri în unităţile de comerţ cu ridicata”.dacă marfa nu se încadrează în prevederile contractuale. subconturile luate anterior pot fi luate arbitrar Achitarea: Dt 521 Ct 242 Achitare prealabilă 1.1 Dt 534. Avansul acordat furnizorului: Dt 224 Ct 242 2.din vina delegatului propriu al unităţii de comerţ (se impută acestuia la costul de aprovizionare a mărfii lipsă plus adaosul comercial şi TVA).

în mărimea avansului Dt 217.2 Ct 612.1 2. Înaintarea reclamaţiei furnizorului: Dt 229 Ct 612 Ct 534 3. Trecerea veniturilor anticipate la veniturile perioadei: Dt 515 Ct 612 Aprovizionarea cu mărfuri a unităţii de comerţ cu ridicata prin intermediul titularului de avans: Eliberarea avansului din casă: Dt 227 Ct 241 Primirea mărfurilor: . Varianta 1 1. Înregistram mărfurile stabilite ca lipsă în limita normelor de perisabilitate: Dt 712 Ct 217. Gestionarul achită lipsa la preţ de vînzare cu TVA .1 2. Achitarea reclamaţiei de furnizor: Dt 242 Ct 229 Varianta 2 5. Înregistram TVA pentru mărfurile stabilite ca lipsa în limita normelor de perisabilitate: Dt 713 Ct 534 Diferente cantitativ valorice constatate la recepţie sub forma de lipsuri din vina delegatului propriu al unităţii de comerţ.1 Dt 534. Înregistram mărfurile stabilite ca lipsă din vina furnizorului: Dt 714 Dt 534. Înregistram mărfurile stabilite ca lipsă din vina furnizorului: Dt 714 Ct 217. Înregistram mărfurile stabilite ca lipsă din vina gestionarului Dt 714 Ct 217. Înregistram achitarea creanţei gestionarului pentru mărfurile stabilite lipsă Dt 241 (531) Ct 227 4. 1.la fel ca la Varianta 1. 1.2 Ct 521 2.1 Înaintarea reclamaţiei furnizorului şi achitarea reclamaţiei de furnizor.Diferente cantitativ valorice constatate la recepţie sub forma de lipsuri din vina furnizorului. 515 3. Diferente cantitativ valorice constatate la recepţie sub forma de lipsuri în limita normelor de perisabilitate naturala.la suma diferenţei (în cazul cînd valoarea mărfurilor depăşeşte mărimea avansului) . Înregistram creanţa gestionarului pentru mărfurile stabilite lipsă din vina lui Dt 227 Ct 534.2 Ct 227 .

7000 lei d) TVA .188 400 lei La recepţie s-au constatat diferente cantitativ valorice sub forma de lipsuri în sumă .20 % .30 000 lei d) Total spre plata .2 Ct 532 Achitarea lucratorului a diferenţei: Dt 532 Ct 241 Exemple EX 2.20 % .100 lei sunt din vina furnizorului.310 000 lei b) TVA .20% .Dt 217. EX 2.62 000 lei c) cheltuieli de transport. Conform facturii s-au primit mărfuri de la furnizori: a) Valoarea mărfurilor .2 : O unitate de comerţ cu ridicata achită un avans unui furnizor în mărime de 100% de la valoarea mărfurilor ce urmează sa le livreze(inclusiv TVA) în sumă de 188 400 lei. fără TVA .7000 lei d) TVA . Gestionarul achită lipsa la preţ de vînzare cu TVA în caserie.170 lei (fără TVA) Din ele . Furnizorul recunoaşte reclamaţia.150 000 lei b) TVA .1400 e) Pentru plata .30 000 lei c) cheltuieli de transport.150 000 lei b) TVA .1 Dt 534.3 : O unitate de comerţ cu ridicata achită un avans unui furnizor în mărime de 100% de la valoarea mărfurilor ce urmează sa le livreze(inclusiv TVA) în sumă de 188 400 lei. fără TVA . .30 000 lei c) cheltuieli de transport.160 lei Titularului de avans i se restituie diferenţa de sumă cheltuită. EX 2.1 : O unitate de comerţ cu ridicata se aprovizionează cu mărfuri de la furnizori conform facturii care cuprinde: a) valoarea mărfii la preţ contractual . Cec) s-a înregistrat următoarea informaţie: a) valoarea mărfurilor . Facturile.402 000 lei Achitarea cu furnizorul s-a efectuat ulterior prin transfer: EX 2.1400 e) Pentru plata . Achitările se efectuează prin intermediul contului curent în valută naţională.20% .20% .20% . iar restul se încadrează în limita normelor de perisabilitate naturala.800 lei b) TVA . inclusiv TVA . Conform facturii s-au primit mărfuri de la furnizori: a) Valoarea mărfurilor .5 : Unui lucrator al întreprinderii i s-a eliberat avans din casa în suma de 900 lei pentru aprovizionare cu mărfuri. în baza documentelor justificative prezentate de titular (Decontul de avans.188 400 lei EX 2.4 : La recepţie se constată lipsuri din vina delegatului propriu al unităţii de comerţ în sumă de 500 lei (cost de achiziţie).

30% E necesar de înregistrat formule contabile şi de calculat preţul de vânzare cu amănuntul unitar pentru fiecare marfă.în cazul dat contabilitatea aprovizionării cu mărfuri în unităţi de comerţ cu amănuntul nu se va deosibi cu cea efectuata de unităţi de comerţ cu ridicata 2) La preţ de vânzare .în cazul utilizării variantei date apare necesitatea reflectării în evidenţa a următoarelor 2 componente: . În cazul aprovizionării de la piaţa apare necesitatea reflectării reţinerii impozitului pe venit în reţinut la sursa de plată.(în baza „Actului de achiziţie” de formă tip). Unităţile de comerţ cu amănuntul au o sursă specifică de aprovizionare .Aprovizionarea de la piaţa.6: O unitate de comerţ cu amănuntul se aprovizionează de la furnizori cu mărfuri în baza facturii avem următoarele date: Marfa A .300 lei.200 lei (efectuate cu transport propriu) Adaos comercial practicat . . Unităţile de comerţ cu amănuntul au dreptul de a reflecta / evalua mărfurile primite prin una din următoarele 2 variante: 1) La cost de achiziţie .din casă Dt 539 Ct 241 .2 Aprovizionarea cu mărfuri a unităţilor de comerţ cu amănuntul se efectuează în baza contractelor încheiate anterior prin următoarele forme: .achiziţionarea de pe piaţa agro-alimentară. .TVA inclus în preţul de vânzare (se va utiliza contul 825) Adaosul comercial pentru mărfuri aprovizionate se înregistrează astfel: Dt 217 Ct 821 Pentru TVA inclus în preţul de vânzare pentru mărfurile aprovizionate: Dt 217 Ct 825 EX 2.20% Cheltuieli de transport .adaosul comercial.7: O unitate de comerţ cu amănuntul în baza actului de achiziţie reflecta mărfurile aprovizionate de la piaţă de la o persoana fizica oarecare utilizând contul 539.500 kg cu preţ 7lei/kg Marfa B . Aprovizionarea cu mărfuri de la piaţa: Dt 217 Ct 539 Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plata: Dt 539 Ct 534. Impozit pe venit la sursa de plata – ? Adaos comercial practicat de unitatea de comerţ cu amănuntul 10% La fel ca în cazul unităţilor comerciale cu ridicata în cadrul aprovizionării cu mărfuri a unităţilor de comerţ cu amănuntul se efectuează recepţia mărfurilor la care pot fi stabilite aceleaşi feluri de divergente enumerate la unităţile de comerţ cu ridicata.1 Achitarea cu persoana fizică: . Valoarea mărfii constituie .prin delegatul propriu al unităţii comerciale cu ridicata.prin titular de avans Dt 539 Ct 227 EX 2. (se va utiliza contul 821) . .prin delegatul propriu al unităţii comerciale cu amănuntul.100 unităţi cu preţ 2lei/unitate TVA .

.vânzarea cu plata imediata în numerar.vânzarea prin comerţul de consignaţie. 3 . 5 . 2 . . b) fără participarea acesteia 2 . Astfel pentru unităţi de comerţ cu ridicata sunt caracteristice următoarele forme de vânzare: 1 . 4 .2 Ct 225 In cazul când avansul este mai mic decât suma creanţei achitarea definitiva cu cumpărătorul se înregistrează astfel: Dt 242 Ct 221 La fel apare în acest caz şi o anumita datorie fata de buget privind TVA.2 Ct 242 4 Înregistrarea livrării mărfurilor cumpărătorilor: Dt 221 Ct 611 Ct 534.prin livrare la domiciliu.cu plata direct la vânzător.vânzarea cu mica ridicata.2 5 Compensarea reciproca a avansului primit cu creanţa formată (se înregistrează la suma mai mica dintre avans şi creantă) : Dt 523 Ct 221 6 Suma TVA calculata de la avans se trece în cont: Dt 534. Documentele aferente vânzării mărfurilor sunt identice cu cele întocmite la aprovizionarea cu mărfuri. astfel în cazul achitării în avans formulele contabile vor fi următoare: 1 Primirea avansului de la cumpărători : Dt 242 Ct 523 2 Reflectarea TVA de la avans: Dt 225 Ct 534.vânzarea cu plata amânată. .vânzarea prin cartele magnetice.3 Vânzarea mărfurilor se efectuează prin diferite forme în dependenţa de tipul unităţii comerciale.prin autoservire.2 3 Achitarea TVA de la avans: Dt 534. la achitarea căreia se înregistrează: Dt 534. In unităţile de comerţ cu ridicata organizarea contabilităţii vânzărilor este influenţată în mare măsura de momentul achitării mărfurilor cumpărate.2 Ct 242 O alta forma de achitare caracteristica pentru unităţile de comerţ cu ridicata este achitarea ulterioara: .prin tranzit : Aceasta forma se poate efectua în 2 variante : a) cu participarea bazei de comerţ cu ridicata la decontări.prin depozite de repartizare Pentru unităţile de comerţ cu amănuntul sunt caracteristice următoarele forme de vânzare: 1 . etc.prin bon emis de vânzător. numai se schimba persoana care întocmeşte aceste documente. Are mai multe variante : .

8 : În baza facturii s-au vândut mărfuri cumpărătorilor cu condiţia achitării totale în avans prin virament. de aceea o precăutăm în întrebarea următoare.Formele de achitare în comerţul cu amănuntul: Cu plata imediata în numerar: Documentele specifice acestei forme sunt: Dispoziţie de casă de încasare. Registrul de casa. EX 2.2 2 Predarea banilor incasatorului: Dt 245 Ct 241 3 Depunerea banilor la banca: Dt 242 Ct 245 4 Costul mărfurilor vândute (se calculează la sfârşitul lunii după stabilirea procentului mediu al adaosului comercial şi a sumei adaosului comercial aferent mărfurilor vândute pe parcursul lunii şi celor ramase în stoc la sfârşitul lunii): Dt 711 Ct 217 5 Înregistrarea TVA inclusa în preţul de vânzare aferente mărfurilor vândute: Dt 825 Ct 217 6 Adaosul comercial aferent mărfurilor vândute: Dt 821 Ct 217 La sfârşitul lunii se efectuează calculul procentului mediu al adaosului comercial prin relaţia (este necesar acest calcul când pentru diferite feluri de mărfuri se utilizează un procent diferit de adaos comercial): Sold iniţial 821 + Rulaj Ct 821 .2 Ct 242 Caracteristic pentru ambele forme de achitare este înregistrarea costului mărfurilor vândute: Dt 711 Ct 217 Pentru unităţile de comerţ cu ridicata este mai puţin utilizata achitarea imediata. 1 Încasarea banilor din vânzări: Dt 241 Ct 611 Ct 534.2 2 Achitarea cumpărătorilor Dt 242 Ct 221 3 Achitarea TVA Dt 534. Borderoul însoţitor (în cazul predării banilor la bancă prin încasator). preţ .1 Livrarea mărfurilor cumpărătorilor Dt 221 Ct 611 Ct 534. Factura fiscală cuprinde: • valoarea mărfurilor.234 000 lei. • taxa pe valoare adăugată 8% -? Total -? Costul mărfurilor vîndute – 187 000 lei 4.Rulaj Dt 821 .

La cumpărarea mărfurilor în rate cumpărătorul trebuie sa achite prima plata la momentul cumpărării mărfurilor. . 4) Când se cumpără mărfuri în rate pe un termen de 3 ani – salariul se indica pe 12 luni.suma adaosului comercial aferenta stocului de mărfuri la începutul perioadei. Vânzarea mărfurilor în rate se poate efectua: . Evidenţa vânzării mărfurilor cu plata în rate cumpărătorilor (cu excepţia lucratorilor întreprinderii) se înregistrează în dependenta de termenul de achitare: .S-au stabilit lipsuri de mărfuri la inventariere în limita normelor de perisabilitate naturala: La preţ de vânzare fără TVA .Sold Final 821 EX 2.% AdaosCom = ------------------------------------------------------------------.600 lei Adaos comercial pentru aceste mărfuri e 20% % Adaosului Comercial îl calculam reieşind din faptul ca adaosul comercial pentru mărfurile aprovizionate constituie 30% Vânzarea cu plata în rate: Vânzarea mărfurilor cu plata în rate este reglementata printr-o hotărâre a Guvernului prin care sunt stabilite mărfurile care pot fi vândute în rate de asemenea mărimea salariului pe care trebuie s-o deţină cumpărătorul de mărfuri în rate. Suma adaosului comercial aferenta mărfurilor vândute se calculează astfel: Ad Com = % AdaosCom * RulajCt 611 / 100 Suma adaosului comercial pentru mărfurile aflate în stoc la sfârşitul lunii se poate calcula prin 2 variante: 1 .140 000 lei TVA 20% -? .Se primesc mărfuri de la furnizori : Valoarea mărfurilor . 3) Când se cumpără mărfuri în rate pe un termen de 2 ani – salariul se indica pe 8 luni.120 000 lei.? .% Adaos Com * Sold Final 217 2 .* 100 % Sold final 217 + Rulaj Ct 611 Sold initial 821 .? Catre plată. 5) Când se cumpără mărfuri în rate pe un termen de 4 ani – salariul se indica pe 18 luni. 2) operaţiile economice în timpul lunii sunt următoarele: .altor cumpărători. Aceasta plata se numeşte – Acont. Mărimea acontului trebuie sa fie nu mai mica de 20% din valoarea mărfurilor vândute.Se aprovizionează cu mărfuri de la persoane fizice : 1 000 lei Impozitul pe venit ? Achitarea cu persoana fizica . acontul trebuie sa fie 50% şi mai mult. etc. se achita prin transfer -? .Se înregistrează mărfurile vândute cu plata imediata în numerar: Venitul din vânzări .70 000 lei TVA 20% . 2) Când se cumpără mărfuri în rate pe un termen de 1 an – salariul se indica pe 6 luni. inclusiv adaosul comercial 30 000 lei.lucratorilor întreprinderii.9 : Calcul al procentului mediu al adaosului comercial. Se cunosc următoarele date privind circulaţia mărfurilor pe parcursul lunii: 1) stocul de mărfuri la începutul lunii la preţ de vânzare fără TVA . La cumpărarea mărfurilor în rate este necesar sa se întocmească un contract cu aceasta persoana care va prezenta buletinul de identitate şi o adeverinţă de o anumita forma în care se indica mărimea salariului pentru: 1) Când se cumpără mărfuri în rate pe un termen de 6 luni trebuie sa se prezinte salariu câştigat pe 2 luni. Iar în cazul când se vând mărfuri în suma mai mare de 3 000 lei.

Vânzarea mărfurilor se efectuează în luna Septembrie 2004.la momentul achitării ratelor .2 2 – Înregistrarea creanţei cumpărătorului pentru soldul mărfii neachitate: a) Dt 221. Procentul dobânzii constituie 12% anual. 227 Dt 134 Ct 534.10: Vânzarea mărfurilor în rate unui cumpărător oarecare. Achitarea ratelor şi a dobânzii se efectuează în numerar lunar.30%.Primirea acontului: Dt 241 Ct 611 Ct 534. Costul mărfurilor vândute 1600 lei.a) termenul mai mic de un an . . 227 Dt 134 Ct 611 b)Dt 221.la momentul încheierii tranzacţiei . Pentru mărfurile cumpărate în rate cumpărătorul achita o anumita dobândă care poate fi plătită în anumite părţi: .La începutul anului creanţele pe termen lung se trec la creanţe pe termen scurt Dt 221 Ct 134 4 – Înregistrăm calcularea dobânzii Dt 221. Se vând mărfuri cu plata în rate unui cumpărător în suma de 2000 lei fără TVA pe un termen de 8 luni.la sfârşitul perioadei de achitare a ratelor Contabilizarea: 1 . în cazul vinderii mărfurilor cu plata în rate lucratorilor întreprinderii se utilizează contul 227.134 Ct 515 Ct 534.2 3 .La începutul anului suma creanţei pe termen lung privind dobânda calculata şi veniturile anticipate pe termen lung se trec pe termen scurt: a) Creanţele Dt 221 Ct 134 b)Veniturile anticipate Dt 422 Ct 515 6 – Înregistrăm primirea ratelor şi a dobânzii în fiecare luna : Dt 241 Ct 221 7 – Concomitent la aceeaşi suma veniturile anticipate curente se trec la veniturile perioadei: Dt 515 Ct 611 (612) 8 – Costul mărfii vândute Dt 711 Ct 217 EX 2. Mărimea acontului .2 5 .Se înregistrează cu ajutorul contului 221 b) cu termenul mai mare de un an – Pe contul 134 La începutul fiecărui an creanţele pe termen lung se trec în categoria creanţelor pe termen scurt.

11: Vânzarea mărfurilor unui lucrator al întreprinderii S-au vândut mărfuri cu plata în rate în valoare de 5000 lei. Procentul dobânzii 12%. fără TVA unui lucrator al întreprinderii care a achitat un acont în mărime de 50% din valoarea mărfurilor cumpărate. Costul mărfurilor vândute constituie 3500 lei. Termenul de achitare 9 luni. iar restul dobânzii se va achita la plata ratelor (trimestrial). .EX 2. Concomitent cumpărătorul a achitat jumătate din dobânda. Achitarea se va efectua în numerar.

control şi prelucrare a darilor de seama în contabilitate 3. după originalitate.Stocul initial şi final de mărfuri şi ambalajele.Data. Darile de seama se intorc daca la ele nu sunt anexate toate documentele primare. care consta în reflectarea formulelor contabile şi inregistrarea informatiei din aceste rapoarte în registre contabile. . Principalile registre în care se efectuează inregistrarea informatiei sunt: . Verificarea perioadei (până la inventariere şi după inventariere). 2 – ramine la gestionar. iar în cazul când în unitatea comerciala data se practica raspunderea colectiva trebuie sa mai fie de inca un membru al colectivului. Rapoartele (dari de seama) se intocmesc de persoane în 2 exemplare: 1 – se transmite în contabilitate – la el se anexeaza toate documentele primare privind circulaţia mărfurilor şi ambalajelor pe parcursul perioadei de dare de seama. (forma raportului – la practica) 2.Numarul darii de seama. EX: Pentru depozitele cu ridicata este caracteristic ca gestionarul sa prezinte darile de seama în termen de: 1 – o zi. . Darile de seama a gestionarilor primite în contabilitate sunt prelucrate de contabilul ce duce evidenţa mărfurilor şi ambalajelor. . Dari de seama trebuie sa fie controlate de persoanele cu raspundere materiala. După ce sunt verificate darile de seama contabilul efectuează prelucrarea datelor continute în raport. Termenii se stabilesc în dependenta de tipul unităţii comerciale.Tema 4: Sistemul de dari de seama a gestionarilor 1. Particularitatile darilor de seama în depozite 4. . Aceste dari de seama sunt verificate daca sunt respectate sunt următoarele cerinte: 1 – Originea documentelor şi corectitudinea reflectarii operaţiilor în raport sau darea de seama. Darile de seama a gestionarilor – se întocmeşte de fiecare gestionar şi se prezinta în termenii prevazuti de administratia întreprinderii. Modul de primire. 3 – o saptamina. In darile de seama fiecare document primar trebuie sa fie indicat separat indicându – se: .Locul de păstrare. 2 – Legalitatea şi temeiul/baza efectuarii operaţiilor economice. Termenii şi modul de intocmire a darilor de seama privind circulaţia mărfurilor 2.Perioada de intocmire. după furnizori şi suma. . 3 – Conformitatea datelor din raport cu datele din alte documente contabile. In unităţile comerciale orice gestionar poarta raspundere materiala asupra bunurilor ce le detine.Valoarea mărfurilor şi ambalajelor. Particularitatile darilor de seama a circulaţiei mărfurilor şi produselor în alimentaţie publică 1.Numarul documentului. . In dari de seama gestionarii reflecta toata informatia cuprinsa în documentele primare divizind-o nemijlocit în informatia ce se refera la mărfuri şi informatii ce se refera la ambalaje. 2 – 3 zile.

factura fiscala). iar pe verso iesirile de mărfuri. . In dependenta de necesitate şi informatia continuta în rapoarte se fac inregistrari şi în alte registre contabile (la contul 227. piper şi alte condimente. Forma 38 prevede inregistrarea intrărilor şi iesirilor de mărfuri pe partea din fata documentului.perioada de gestiune. . Insa în cazul când la începutul zilei s-a efectuat o inventariere soldul initial va fi indicat după datele inventarierii. 2) Registrul la contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – în acest registru din raport se iau datele privind creditul contului 521 respectiv: denumirea furnizorului. Iesirile reprezinta costul produselor fabricate ce urmeaza a fi scoase din gestiunea persoanelor responsabile (bucatarilor) în baza urmatoarelor documente: 1) factura fiscala – în cazul livrării produselor cumpărătorilor externi pentru care se efectuează achitarea prin virament. data şi numarul documentului.Produsele vândute. etc.1) Registrul la contul 217 „Mărfuri” – inainte de a inregistra în el este necesar ca sumele sa fie totalizate astfel intrările de mărfuri şi ambalaje se înregistrează şi reprezinta rulajul debitor al contului 217. 2) actul de confirmare a vânzării bucatelor din bucatarii – în cazul vânzării produselor nemijlocit la locul de producere. Forma 36 prevede ca pe o parte a documentului se înregistrează intrările de mărfuri. iar partea verso este destinata pentru evidenţa circulaţiei ambalajelor. In unităţile de alimentaţie publică darile de seama a gestionarilor sunt prezentate la sfârşitul fiecarei zile de munca. Pentru fiecare raport prelucrat în registru se prevede un singur rind. Intrările în raport se înregistrează în baza documentelor primare.intrările de documente. care se va calcula după urmatoarea relatie: Sold initial al produselor la începutul zilei + Intrări de produse în timpul zilei . Suplimentar în unităţile de alimentaţie publică trebuie sa se mai intocmeasca o anexa la raport care reprezinta un certificat privind consumul de sare. . care confirma efectuarea operaţiilor economice (act de achizitie. la 539 etc) 3. Darea de seama sau raportul de gestiune trebuie sa contina informatie privind soldul produselor la sfârşitul fiecarei zile. suma. Gestionarul prezinta darea de seama privind circulaţia produselor şi ambalajelor în bucatarii. Rapoartele de gestiune la depozite se intocmesc în general pe o perioada mai mica decit în unităţile de comerţ cu amănuntul. iar iesirile reprezinta rulajul creditor al contului 217. . Pentru evidenţa circulaţiei ambalajelor se va utiliza o forma separata în care se reflecta doar existenta şi circulaţia ambalajelor. Soldul initial în raport se transfera din raportul pe ziua precedenta. Tot pentru depozite este caracteristic utilizarea inca a unei forme de dare de seama cum ar fi „Riestru documentelor” care contine următoarele: . 4. Pentru intocmirea acestor rapoarte sunt utilizate 2 forme tipice: 1) Forma 36 2) Forma 38 Aceste 2 forme se deosebesc numai după modul de prezentare a informatiei. .iesirile de documente.denumirea depozitului. în acest raport circulaţia produselor se reflecta reiesind din valoarea lor la preţ de vânzare în baza documentelor justificative. 3) act de stabilire a pierderilor de produse.familia gestionarului.

Inventarierea mărfurilor şi ambalajelor este necesara deoarece în patrimoniul unităţii comerciale aceste valori ocupa o pondere insemnata. care pot fi lucratorii contabilităţii. abuzurilor sau deteriorarii bunurilor. perioada inventarierii.primeste la timp informatie necesara pentru efectuarea conducerii eficiente a unităţii comerciale. Rolul inventarierii în cadrul controlului gestionar consta în următoarele: . Inventarierea se efectuează de catre o comisie de inventariere numita de conducatorul întreprinderii şi consta din: seful comisiei şi membrii comisiei. Stabilirea. necesitate. calculul şi contabilitatea acestora 5. 2) pentru schimbari de preţ(inainte de reevaluare). termenul inceperii inventarierii. reprezentanti ai conducerii. . Controlul gestionar al integritatii valorilor materiale în primul rind se efectuează prin inventariere. De asemenea a modelelor invechite. Inventarierea mărfurilor. Inventarierea se efectuează în baza unui plan de control gestionar în care se prevad: gestiunile la care se va efectua inventarierea mărfurilor.stabilirea mărfurilor care partial sau integral si-au pierdut calitatile initiale. Prin inventariere se verifica concordanta intre datele reale şi cele inregistrate în contabilitate.verificarea respectarii regulilor şi conditiilor de păstrare a stocurilor de mărfuri. . 3 – în caz de reevaluare sau necesitate de reevaluare a mărfurilor. Prin control gestionar contabilitatea urmăreşte şi asigura integritatea valorilor materiale incredintate gestionarului. Stabilirea. etc. . De asemenea isi realizeaza asa obiective ca: . Inventarierile se pot efectua odata sau de mai multe ori în cursul anului precum şi în următoarele situaţii: 1 – predarea sau primirea de gestiuni. rol şi etapele ei 2.Tema 5: Contabilitatea altor operaţii cu mărfuri 1. atit în expresie naturala cit şi valorica. Controlul gestionar al mărfurilor este una din pirghiile de baza prin care se realizeaza functia de control a contabilităţii. 4 – la cererea organelor de control. inventarierea este necesara pentru a cunoaste cantitatea de mărfuri şi ambalaje efectiv existenta şi de a efectua evaluarea lor în rapoarte financiare. 3) inventariere statistica. Necesitatea inventarierii rezulta din 2 momente: 1 – în timpul perioadei este necesar de a efectua verificarea activităţii gestionarilor . etc. regularizarea şi contabilizarea diferentelor de inventar la gestiunea de mărfuri reflectate global – valoric 4. 2 – la sfârşitul perioadei inaintea intocmirii rapoartelor financiare. 2 – în cazul furturilor sau sustragerilor. . Reevaluarea mărfurilor şi contabilitatea diferentelor provenite din reevaluare 1. regularizarea şi contabilizarea diferentelor de inventar la gestiunile de mărfuri reflectate cantitativ – valoric 3. Perisabilitatile naturale – documentare.stabilirea existentei efective a patrimoniului pentru compararea situaţiei efective cu datele contabilităţii.depistarea bunurilor neutilizate în scopurile de vânzare ulterioara. . In dependenta de scopul urmărit inventarierea poate fi: 1) pentru control gestionar.cunoasterea fondului de marfa detinut a dinamicii şi structurii acestuia. De asemenea prin inventariere se poate cunoaste existenta efectiva a mărfurilor şi ambalajelor la un anumit moment.

.incaperile şi locurile unde se afla la păstrare mărfurile şi ambalajele incredintate lui. De asemenea controleaza ultimele documente ce caracterizeaza circulaţia mărfurilor şi ambalajelor şi solicita gestionarului o declaratie de inventar. mijloacelor băneşti.perioada efectuarii inventarierii. . .La întreprinderile mari şi mijlocii comisia trebuie sa fie formata din cel putin 5 persoane.ultimele documente privind circulaţia mărfurilor şi ambalajelor. cele expediate de asemenea şi cele primite în custodie.lista de inventariere (INV – 1) – aceasta se utilizeaza pentru gestiunile unde se tine evidenţa global-valoric. în functie de natura şi caracteristicile valorilor materiale. Stocurile de mărfuri şi ambalaje stabilite faptic sau efectiv se înregistrează intr-o lista de inventariere care poate fi de 2 feluri: .gestiunea ce urmeaza a fi inventariata. 2) Desfăşurarea inventarierii – La aceasta etapa se efectuează constatarea faptica a existentei mărfurilor şi ambalajelor în gestiune – operaţie ce se efectuează prin cintarire.componenta comisiei de inventariere. de asemenea şi ultimul raport de gestiune/darea de seama. numarare. în aceasta declaratie gestionarul specifica următoarele: . magazinele de desfacere cu amănuntul. . Stocurile în lista de inventariere se evalueaza la aceleasi preţuri care sunt folosite pentru inregistrarea valorilor materiale în contabilitate (preţ cu amănuntul. . . . măsurare. ambalajelor. . Ca obiect al inventarierii pot servi mărfurile şi ambalajele aflate la depozite. Etapele inventarierii: 1) Pregatirea inventarierii .la aceasta etapa comisiei i se inmineaza dispozitia sau ordinul de inventariere în care se contine: . unităţi de alimentaţie publică la fel şi mijloacele băneşti aflate în aceste unităţi.daca are cunostinte despre existenta unor plusuri sau lipsuri de valori materiale sau băneşti. în listele de inventariere datele se înregistrează imediat după determinarea cantitatilor ce au fost inventariate în ordinea în care au fost grupate (sau cum se afla la unitatea data).obiectul inventarierii. Lista de inventariere se întocmeşte în 3-i exemplare dintre care un exemplar ramine la gestionar şi următoarele 2 exemplare se utilizeaza de catre membrii comisiei şi mai tirziu un exemplar se transmite în contabilitate.faptul ca toate mărfurile şi ambalajele sunt însoţite de documente şi toate documentele privind circulaţia valorilor materiale au fost inregistrate în contabilitate. care apoi este vizata de seful comisiei de inventariere şi este transmisa în contabilitate. . preţul de vânzare).daca are în gestiune sau a eliberat din gestiune valori materiale sau băneşti fără documente. primite la prelucrare şi mărfurile primite spre vânzare în consignaţie .lista de inventariere (INV – 2) – se utilizeaza pentru gestiunile unde se duce evidenţa cantitativ-valorica şi se întocmeşte separat pentru mărfuri şi ambalaje. De asemenea ca obiect al inventarierii pot forma mărfurile şi ambalajele aflate în curs de aprovizionare. Gestionarul întocmeşte darea de seama la ziua inventarierii. . La prima etapa comisia de inventariere opreste procesul de circulaţie a mărfurilor în cadrul gestiunii şi sigileaza incaperile de păstrare a mărfurilor. Comisia întocmeşte un proces verbal de sigilare a incaperilor. După finisarea lucrarilor de inventariere pe fiecare foie sau fila se calculeaza totalurile pe cantitate şi respectiv pe valoare şi numai după aceia comisia de inventariere efectuează totalizarea listelor de inventariere şi incepe recapitularea listelor de inventariere intr-un singur exemplar care va cuprinde: nr fiecarei liste.totalul indicatorilor cantitativi. verifica aparatele de măsura.

1.2 60 3.valoarea totala a bunurilor inventariate.. EX: Regularizare şi contabilizare a lipsurilor stabilite la inventariere la o unitate de comerţ cu ridicata. 3) Stabilirea şi regularizarea diferentelor de inventar 2. Rezultatele inventarierii se inscriu de catre comisia de inventariere numai după ce contabilitatea confirma soldurile scriptice intr-un proces verbal. cum ar fi bufetele. Rezultatele inventarierii se constata cantitativ-valoric la unităţile de comerţ cu ridicata şi la unităţile de alimentaţie publică unde evidenţa mărfurilor este dusa cantitativ valoric. 2) Lipsurile se contata ca cheltuieli a perioadei. Rezultatele inventarierii la unităţile de comerţ cu amănuntul şi la unele unităţi de alimentaţie publică. Diferentele depistate la inventariere se regularizeaza în felul urmator: 1) Plusurile de mărfuri şi ambalaje şi diferentele valorice în urma compensarii lipsurilor cu plusurile se înregistrează ca majorare a veniturilor întreprinderii. magazinele de culinarie. Daca nu se stabilesc persoane vinovate pierderile legate de deteriorarea valorilor materiale sau lipsurile ce depasesc normele stabilite se trec la cheltuielile perioadei. După aceasta se incepe stabilirea rezultatelor inventarierii sau diferentelor de inventar şi se stabilesc cauzele care le-au generat şi persoanele vinovate. Lipsurile în limita normelor de perisabilitate naturala vor reprezenta cheltuieli ale perioadei care de asemenea se pot acoperi pe seama unei rezerve formate anterior. din care 300 sunt din vina gestionarului şi restul 200 lei sunt în limita normei de perisabilitate naturala. S-au stabilit lipsuri de mărfuri în suma de 500 lei. Stabilirea lipsurilor Dt 714 Ct 217 500 2. Concomitent veniturile anticipate curente se trec la veniturile perioadei: Dt 515 Ct 612 25 (150/6) . se constata numai valoric deoarece evidenţa lor este dusa numai valoric. Suma lipsurilor este data la preţ de achizitie deoarece unitatea de comerţ cu ridicata duce evidenţa mărfurilor la preţ de achizitie. Achitarea în fiecare din următoarele 6 luni prin retinere din salariu 180/6 =30 lei lunar Dt 531 Ct 227 30 5. unde evidenţa mărfurilor se duce cantitativ-valoric. Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea rezultatelor constatate efectiv şi inscrise în listele de inventariere cu datele din evidenţa analitica şi din contabilitate. care vor restitui la preţ de piata. iar cele ce depasesc normele de perisabilitate naturala precum şi prejudiciile legate de deteriorarea mărfurilor şi ambalajelor se innainteaza persoanelor vinovate. Achitarea în luna curenta Dt 241 Ct 227 180 (150+30) 4. Gestionarul achita în casa 50% în luna curenta şi restul i se va retine din salariu timp de 6 luni. Persoana gestionara restituie la preţ de piata cu TVA 360 lei. la momentul depistarii lipsurilor. Stabilirea persoanei vinovate şi imputarea acestia a lipsei Dt 227 360 Ct 515 150 Ct 612 150 Ct 534.

la o unitate de comerţ cu amănuntul.la cost de producţie Dt 714 Ct 811 . fără TVA . iar restul 200 lei sunt din vina gestionarului care va achita la preţ de vânzare cu TVA.la suma adaosului comercial Dt 821 Ct 217 Lipsurile din vina gestionarilor se contabilizeaza la fel ca la gestiunile cantitativ-valorice. 1. magazine de culnarie) este caracteristic aceiasi modalitate de inregistrare şi regularizare a rezultatelor inventarierii cu unica deosibire ca la aceste unităţi în majoritatea cazurilor se duce evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare şi apare necesitatea de a reflecta adaosului comercial pentru diferentele de mărfuri stabilite. bufete.la suma adaosului comercial pentru mărfurile stabilite lipsa Dt 821 Ct 217 Pentru unităţile de alimentaţie publică ultimele 2 inregistrari contabile în cazul produselor din producţie proprie se va inregistra: .inregistrarea lipsurilor la preţ de achizitie Dt 714 Ct 217 .la suma adaosului comercial (numai pentru gestiunile global-valorice) Dt 217 Ct 821 2) Lipsurile de mărfuri şi ambalaje se înregistrează astfel: .la preţ de achizitie (la fel şi pentru gestiunile cantitativ-valorice) Dt 217 Ct 612 . Din suma totala 100 lei sunt în limita normelor de perisabilitate naturala. EX: Pentru gestiunile global-valorice La inventariere. Pentru gestiunile unde evidenţa se duce global-valoric. Gestionarul achita suma totala în casa în luna curenta. Stabilirea lipsurilor Dt 714 .Pentru lipsurile în limita normelor de perisabilitate naturala întreprinderile pot crea anumite rezerve care mai tirziu vor fi utilizate pentru acoperirea acestor lipsuri. cum ar fi unităţile de comerţ cu amănuntul şi unele unităţi de alimentaţie publică (baruri. 1) Stabilirea plusurilor de mărfuri şi ambalaje se înregistrează astfel: . Astfel la formarea rezervei se va inregistra: Dt 712 Ct 538 La utilizarea rezervei pentru acoperirea lipsurilor de mărfuri în limita normelor de perisabilitate naturala se înregistrează: Dt 538 Ct 217 3. s-a stabilit lipsa de mărfuri în suma de 300 lei preţ de vânzare. adaosul comercial pentru aceste mărfuri constituie 10%. Pentru a reflecta lipsa după persoana vinovata este necesar sa existe acordul în scris al acesteia de a restitui lipsa sau hotarirea judecatii ce o obliga sa achite suma lipsei.

2 40 3. Perisabilitatile naturale reprezinta scazaminte/reduceri naturale ale mărfii deteriorate datorita proprietatilor sale fizico-chimice cum ar fi: . pe tipuri de procese în cadrul carora se constata (aprovizionare.04.2002 – 15.03. Perisabilitatile naturale se acorda în limita normelor stabilite.05. Apoi este necesar de a calcula circulaţia mărfurilor de o zi. .pentru spargere. în perioada de la inventarierea precedenta până la inventarierea curenta. care au fost rectificate la 10. Achitarea lipsei Dt 241 Ct 227 240 NOTA : în cazul când aceste unităţi duc evidenţa la preţ de vânzare cu TVA şi utilizeaza contul 825 este necesar de a inregistra suplimentar TVA inclus în preţul de vânzare pentru rezultatele inventarierii: Pentru plusuri – Dt 217 Ct 825 Pentru lipsuri – Dt 825 Ct 217 4.scazaminte pentru uscare.scazaminte pentru volaterizare/evaporare. Perisabilitatile naturale se calculeaza pe timpul pastrarii mărfurilor în felul urmator: Normele de pierderi se inmultesc la volumul cantitativ conform termenelor efective de păstrare.96. stocare sau vânzare). .27 2.97 prin publicarea în Monitorul Oficial. EX: Calculam termenul mediu de păstrare a mărfurilor Perioada este 16.etc.Stabilirea persoanei vinovate Dt 227 240 Ct 612 200 Ct 534.Ct 217 272. .73 (300 – 27.2002 (kg) Data Stocul de S-au receptionat mărfuri la începutul zilei 16. dar în suma nu mai mare decit lipsurile stabilite la inventariere.03 0 116 S-au livrat 0 Stocul mărfii la sfârşitul zilei 116 . Perisabilitatile naturale se acorda numai pentru unele grupe de mărfuri şi se stabilesc separat pe grupe de mărfuri. Normele de pierderi sunt precizate sub forma unor cote procentuale. ele se prezinta sub forma de lista ca anexa la Hotarirea Departamentului RM nr 22 din 03.27) Dt 821 Ct 217 27.09. pe perioade ale anului. Pentru calcularea pierderilor în limita perisabilitatilor naturale este necesar ca unităţile comerciale sa calculeze termenul mediu de păstrare a mărfurilor prin impartirea stocului mediu zilnic al mărfurilor în perioada de la inventarierea precedenta până la inventarierea curenta.

Perisabilitatea naturala pentru stocul de mărfuri conform listei de 90 inventariere la 01. Daca sa calculam valoric pierderile din perisabilitati naturale vor constitui reiesind din preţul unui kg de salam 36 lei – va fi 432 lei.17.12. Calculatia prin aceasta metoda se poate efectua în felul urmator: Calcularea perisabilitatilor în conditiile când ultima inventariere a fost la 01.12.03 116 0 18.05 1249 0 Total 40191 32100 Calculam stocul mediu zilnic: Stoc final / nr de zile în perioada = 58443 / 61 zile = 958 kg/zi 50 210 778 13848 66 196 471 58443 Calculam circulaţia mărfurilor (vânzarile) pe o zi = 13848/61 = 227 kg/zi Calculam termenul mediu de păstrare: Stoc mediu zilnic / Vânzari pe zi = 958 / 227 = 4 zile Pentru acest termen mediu de păstrare 4 zile – norma de perisabilitate naturala este de 0.06.086%.086%. TOTAL perisabilitati 990 4.01 2.06. In contabilitate aceasta operaţie se reflecta astfel : Dt 714 Ct 217 432 lei Suma TVA de la pierderile în limita perisabilitatii se reflecta astfel: Dt 713 Ct 534 86 lei (432 * 20%) In unităţile de comerţ cu amănuntul pentru calcularea normelor de perisabilitate naturala se poate utiliza alta metoda care nu prevede calculul termenului mediu de păstrare a mărfurilor.. iar inventarierea curenta la 01. 15. Se scad: a) perisabilitatile calculate conform documentelor pentru mărfurile 30 eliberate 90 b) perisabilitatea calculata conform listei de inventariere la 01.. Perisabilitatea naturala calculata pentru mărfurile intrate 900 3. Norma de perisabilitate naturala a salamului fiert este stabilita în conditiile termenului de păstrare 4 zile şi reprezinta 0.03 66 340 .. Volumul maxim al perisabilitatilor naturale luind ca baza de calcul salamul fiert în conditiile când vânzarile totale reprezinta 13848 kg şi termenul de păstrare este 4 zile va constitui – 13848 * 0.2002 Nr Denumirea elementelor Suma. Se exclud în total: 120 6.01.2002 5. lei de ordi ne 1.086 = 12 kg Deci ca pierderi putem considera 12 kg de salam fiert. Suma perisabilitatilor naturale ce urmeaza sa fie trecute la pierderi (rd3 – 870 rd5) La suma data se înregistrează: Dt 714 Ct 217 870 .

prin decret prezindential sau hotarire de Guvern. Rezultatele reevaluării se înregistrează în actul sau procesul verbal privind reevaluarea mărfurilor şi ambalajelor.data modificarilor de preţ. .sensul modificarii preţului (majorarea/micsorarea). 2. în acest caz se înregistrează: Dt 714 .lista mărfurilor şi ambalajelor. Perisabilitatile naturale în cazul când întreprinderea de comerţ cu amănuntul duce evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare se reflecta în felul urmator: Dt 714 Ct 217 la preţ de cumpărare ( preţ de vânzare – adaos comercial) La suma adaosului comercial: Dt 821 Ct 217 Daca se utilizeaza contul 825 atunci la suma TVA inclusa în preţul de vânzare al mărfurilor în limita normelor de perisabilitate naturala: Dt 825 Ct 217 5. Reevaluarea reprezinta modificarea preţului la valori materiale care se poate efectua: 1. în cazul când preţul se reduce sub valoarea de bilant. hotarirea puterii locale de stat. . în acest document se indica cantitatea.Concomitent la suma TVA: Dt 713 Ct 534 20% 870 = 164 In cazul când mărfurile se pastreaza intr-o incapere auxiliara a întreprinderii şi se afla în gestiunea unei brigazi de lucratori cu raspundere materiala atunci sumele perisabilitatilor naturale vor fi reflectate şi impartite/repartizate intre brigazile de lucratori. la hotarirea administratiei întreprinderii. . preţul vechi şi preţul nou şi suma diferentei. ce urmeaza a fi reevaluate.cota de modificare sau preţul nou. în cazul când se efectuează până la valoarea de bilant nu se contabilizeaza.etc.sursa de acoperire sau finantare a diferntelor. In rezultatul reevaluării pot fi: 1) majorari de preţ – care se înregistrează în mod diferit în dependenta de varianta aleasa de întreprindere pentru evidenţa (la preţ de cumpărare sau de vânzare) a) în cazul evidentei la preţ de cumpărare majorarile de preţ se înregistrează Dt 217 Ct 612 b) Pentru evidenţa la preţ de vânzare se înregistrează suplimentar inca o formula contabila Dt 217 Ct 821 2) reducerile de preţ în rezultatul reevaluării de asemenea se contabilizeaza în mod diferit în dependenta de varianta de evidenţa a mărfurilor: a) Când se duce evidenţa la preţ de cumpărare – pentru reflectarea reducerilor de preţ este important faptul daca reducerea preţului se efectuează până la valoarea de bilant a mărfurilor sau mai jos de ea. 3. . Inainte de a se efectua orice reevaluare este necesar sa se faca inventariere mărfurilor şi ambalajelor în cauza. . In aceste decizii sau hotariri trebuie sa se includa: .

Ct 217 la suma diferentei dintre preţ şi valoarea de bilant b) Evidenţa se duce la preţ de vânzare – în cazul când preţul se micsoreaza până la valorea de bilant reducerea se înregistrează ca micsorare a adaosului comercial: Dt 821 Ct 217 In cazul când se micsoreaza preţul sub valoarea de bilant. b) unitatea de comerţ duce evidenţa la preţ de vânzare. Preţul după reevaluare constituie 6 lei pe unitate. suplimentar la formula precedenta se mai înregistrează inca o formula contabila: Dt 714 Ct 217 EX: S-au reevaluat 2 tipuri de mărfuri: 1 – preţ de cumpărare constituie 4 lei/unitate. Preţ de vânzare se calculeaza reiesind din adaosul comercial de 15% şi TVA 20%. Preţul de vânzare se calculeaza reiesind din adaosul comercial de 30% şi TVA 20%. 2 – preţ de cumpărare este 9 lei/unitate. Cantitatea totala reevaluata 50 unităţi. Este necesar sa se reflecte diferentele stabilite la reevaluare reiesind din următoarele 2 variante: a) unitatea de comerţ duce evidenţa la preţul de cumpărare. Preţul după reevaluare constituie 7 lei. Cantitatea totala reevaluata 20 unităţi. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful