Dumbr veanu Nicoleta Proprietatea-fundament al sistemului economic

1

2.2 Proprietatea în economia de pia ; libera ini iativ Proprietatea se define te ca fiind o rela ie între oameni, un contract social cu privire la bunurile materiale, spirituale i de alt natur existente în societate sau ob inute din activitatea economic . Atributele propriet ii sunt: 1. dreptul de posesiune, dreptul de a dispune de bunurile economice iar în virtutea acesrtui drept obiectul propriet ii poate fi înstr inat prin act de vânzare-cump rare, dona ie sau mo tenire; 2. dreptul de utilizare, proprietarul putând s - i exercite acest drept în mod autonom sau s -l transfere pe baz de contract altei persoane fizice sau juridice; 3. dreptul de dispozi ie, dreptul de administrare i gestionare a bunurilor; 4. dreptul de uzufruct, de însu ire a rezultatelor produc iei. Atributele propriet ii pot fi înstr inate: a) în totalitate: ‡ pe baz de contraechivalent (de exemplu: actul de vânzare-cump rare); ‡ f r echivalent (de exemplu: dona ie i mo tenire); b) par ial: ‡ înstr inarea uneia sau mai multora din cele patru atribute (de exemplu: înstr inarea atributelor de posesiune i utilizare, pe diferite durate, genereaz rela ii de închiriere, arendare etc.). Proprietatea exprim întotdeauna unitatea a dou elemente: 1. obiectul propriet ii care îl constituie bunurile economice care au o dubl determinare: ‡ latura utilitar , concretizat în capacitatea bunului de a satisface o anumit trebuin de consum; ‡ latura valoric ce se m soar în expresie b neasc cu ajutorul pre urilor. 2. Subiectul propriet ii reprezint anumite persoane fizice sau juridice ce de in anumite bunuri în proprietatea lor exclusiv (exemplu: indivizi, sociogrupuri, organiza ii, statul). Principalele forme de proprietate existente în cadrul economiilor moderne în raport de titularul subiectului propriet ii, se disting: 1. proprietatea privat care poate fi: ‡ proprietatea privat individual se manifest atunci când proprietetarii nu sunt produc tori, dar angajeaz produc tori direc i în calitate de salaria i; ‡ proprietatea privat asociativ se caracterizeaz prin faptul c factorii de produc ie utiliza i într -o unitate de produc ie, apar in mai multor proprietari individuali, care pot fi salaria i în acea unitate; 2. proprietatea public apar inând statului, este prezent în sectoarele cu riscuri mai mari pentru întreprinz tori, pe care proprietarii particulari le suport mai greu (cercet ri nucleare i spa iale, exploat ri minie re, construc ii de c i ferate, drumuri, poduri, metrou etc.). Ea exist în toate rile lumii, în diferite grade de dezvoltare. Sub aspect economico-social acest tip de proprietate are o serie de limite concretizate în: ‡ poate frâna concuren a prin utilizarea unor pre uri de monopol de stat, afectând nevoile consumatorilor; ‡ poate men ine unit i economice cu un grad redus de rentabilitate care beneficiaz de subven ii bugetare de la stat; 3. proprietatea mixt apar inând atât proprietarilor priva i individuali sau în asocia ie, cât i statului (administra iei publice), ia na tere prin asocierea propriet ii private i publice, în diferite variante: ‡ în cadru na ional, între agen ii economici na ionali; ‡ în cadru interna ional, între agen ii economici din state diferite. Pluralismul formelor de proprietate poate fi definit ca fiind coexisten a în cadrul unei ri (economii) a principalelor forme de proprietate aflate în interdependen i totodat într-o permanent evolu ie. Pluralismul genereaz competi ie între formele de proprietate pentru men inere i afirmare, consecin ele acestuia, care avantajeaz consumatorul, fiind: ‡ reducerea cheltuielilor de produc ie; ‡ ridicarea calit ii bunurilor; ‡ sportirea volumului produc ie; ‡ promovarea progresului tehnic. Categoria de libertate economic reprezint libertatea, dreptul agen ilor economici de a ac iona pentru realizarea propriilor interese, dar în a a fel încât s nu afecteze cu nimi c libertatea celorlal i. Formele de concretizare a liberei ini iative constau în dreptul agen ilor economici: - de a dezvolta, men ine sau restrânge ac iunile; - de a se manifesta ca întreprinz tori; - de a adopta decizii privind ac iunile i bunurile lor; - de a se angaja în mod liber în acte de schimb, asocia ii i societ i cu caracter economic. Libera ini iativ cunoa te cea mai mare dezvoltare în condi iile propriet ii private, determinând realizarea unei activit i eficiente

Aspectele juridice ale propriet ii caracterizeaz : ½ mi carea.. veniturile sunt inegal distribuite datorit inegalit ii eficien ei agen ilor economici. trebuie s fie adecvate i s se completeze unul pe altul. în elegem bine sensul dilemei "al meu" ± "str in". Capitolul 6 PROPRIETATEA ± FUNDAMENT AL SISTEMULUI ECONOMIC 6. . Dup rolul s u. ruda mea). Tendin a spre bun stare material . veniturilor). ‡ m suri dictatoriale. Dorin a de a ob ine un statut social înalt i de a dispune de putere. "circula ia" patrimoniului. indic posesia (apartamentul meu. "proprietatea" este conceput drept ceva raportat la altceva sau la altcineva. specificul rela iilor dintre autorit ile economice i politice. " (J. puterea de munc . precum i vectorul dezvolt rii sociale. care se stabilesc în leg tur cu însu irea i redistribuirea obiectelor propriet ii. Higts). . Pentru un om aparte. acela i dispune de dreptul de proprietate asupra lor. încât ea niciodat nu are nevoie de avoca i teoreticieni" (Dic ionar de economie politic / Sub red. "impune" modul de interac iune dintre lucr tori i condi iile de produc ie. Structura propriet ii Proprietatea reprezint un fenomen complex i. întrebarea despre proprietate (cui apar ine lucrul?) este lipsit de sens.). întocmirea juridic a actelor de cump rare-vânzare a apartamentului. Din copil rie (începând cu o juc rie. chiar ipocrit (cu dou fe e). aspira ia spre independen . Proprietatea este un fenomen social. Say) În viziunea maselor. serviciilor. etc. influen ând nivelul de satisfacere a cerin elor economice i sociale ale oamenilor. specific pentru fiecare societate ce sistematizeaz (ordoneaz ) rela iile dintre oameni în domeniul însu irii ± înstr in rii bunurilor. înseamn : ½ apartenen a valorilor materiale i spiri tuale unor subiec i anumi i. iar beneficiile oferite de aceasta sunt atât de mari.în rile în care proprietatea este personalizat prin: ‡ existen a unor monopoluri. voin a. Con inutul economic al propriet ii reflect : ½ sursele i mecanismul cre terii avu iei.. Formele d e proprietate predominante în societate determin particularit ile mecanismului de gestionare a activit ii economice.. o bomboan ). Ea are con inut economic intern ("nucleu") i aspect juridic exterior ("mediul legislativ"). Pe parcursul vie ii. i posibilit i. tindem s înmul im proprietatea noastr . Adic .Dumbr veanu Nicoleta Proprietatea-fundament al sistemului economic 2 pentru proprietar i pentru societate. Fenomenul propriet ii este necesar din punct de vedere obiectiv: el e condi ionat de raritatea bunurilor (resurselor. H. aptitudinile. 2. De aici. în felul s u.1. rezultatelor muncii. reiese i unele drepturi. Ea determin formele de organizare a activit ii. "Instinctul propriet ii se înr d cineaz atât de adânc în natura omului. ½ distribuirea i redistribuirea drepturilor pe patrimoniu (de exemplu.în economiile unde exist un sector privat puternic i preponderent. Libera ini iativ este îngr dit sau eliminat . ½ drepturi juridice de apartenen . în sens larg. B. care locuie te izolat (de exemplu. reglementeaz caracterul de reparti ie a bunurilor economice i veniturilor în societate. determinat la rândul ei de diferen ele dintre oameni (exemplu: capacitatea intelectual . veniturilor. Nivelele economic i juridic ale propriet ii. Proprietatea ca institut social " . pentru Robinson). Cine are acces la bunurile rare. în calitate de componente ale unui tot întreg. încetând s mai fie surs de eficien i rentabilitate: . are anumite drepturi i posibilit i. 3.. economia politic calific proprietatea doar drept unul dintre cele mai puternice stimulente în vederea major rii avu iilor . De ce oamenii sunt atât de "înseta i" de proprietate? Credem c interesul pentru proprietate este inerent omului i se explic printr -un ir de circumstan e: 1. institutul propriet ii se prezint ca fundament al activit ii economice! Anume proprietatea (mai întâi asupra resurselor) se prezint ca baz a puterii economice i aliniaz întregul sistem de rela ii socialeconomice. autonomie în ac iuni i opinii. automobilului). ½ rela ii economice dintre oameni. Dragostea de libertate. În condi iile propriet ii private i ale liberei ini iative. No iunea de "proprietate".

‡ rezultatele activit ii intelectuale. sunt importante urm toarele circumstan e: ‡ subiectul propriet ii. ‡ socio-grupurile (ca persoane juridice ± asocia ii. gradul de realizare a acestei posibilit i (m rimea venitului). ‡ administra iile publice de stat. cl dirile. este determinat de nivelul cererii i ofertei pe pia a respectiv . utilizate pentru consum personal de c tre popula ie. Din punctul de vedere al dezvolt rii societ ii. dispune de posibilitate real de a . În societatea contemporan . adic asupra mijloacelor de produc ie. este vorbadespre schimbarea rela iilor de proprietate asupra mijloacelor de produc ie. capitalul tehnic). ‡ însu irea real depinde de gradul de utilizare productiv a mijloacelor de produc ie. obiceiuri. produc torii ultimelor genera ii în domeniul electronicii. necesare pentru activitatea de produc ie. sunt precedate de dezvoltarea social-economic real a societ ii i de schimbarea rela iilor de produc ie. Proprietarul capitalului împrumutat are posibilitatea de a primi dobând . F r a contesta importan a ei. Proprietarul obiectului (averii mobile sau imobile. ele pot fi structurate în dou grupuri: diverse resurse. mijloacele de transport. În primul rând. Determinarea juridic a propriet ii o constituie: ‡ institu iile informale (tradi ii. de regul . Obiectul propriet ii este un bun în jurul c ruia se constituie rela ii de proprietate: ‡ imobilul (p mântul. obiectele de consum).2. Con inutul economic al propriet ii Subiectul i obiectul propriet ii În sens economic. autorit ile economice s-au bazat pe monopolizarea unor obiecte ale propriet ii ± a mijloacelor de produc ie dominante (p mântul. a talentului) are posibilitatea de a primi venit. valorile nemateriale (operele de art . În context. Aceste rela ii caracterizeaz contactele între participan ii (subiec ii propriet ii) la tranzac iile ce in de "însu irea-înstr inarea" anumitor obiecte. tehnologiilor i tehnicii mai avansate. st pânul imobilului (p mântului. 6. bunuri de consum. principii moral -etice) specifice fiec rui popor. i în epoca contemporan un roldeosebit îl joac subiec ii ce monopolizeaz materializarea i comercializarea ultimelor realiz r i ale tiin ei (de exemplu. specificarea i protec ia lor Rela iile de proprietate au definire concret-istoric . Totodat . remarc m c efectul economic al propriet ii intelectuale poart un caracter intermediar i se materializeaz prin aplicarea în activitatea economic practic a know-how. a intelectului. aceasta are un rol pozitiv asupra progresului social în întregime. este confirmat istoric c transform rile juridice (formale) ale propriet ii. Pe parcursul istoriei civiliza iei umane. Din aceste considerente. Este firesc ca posesorul propriet ii s fie cointeresat într-o activitate eficient . Aspectul juridic al rela iilor de proprietate se elaboreaz i se perfec ioneaz de c tre societate în procesul de dezvoltare istoric .i însu i o parte din bunurile rare. ‡ active financiare (hârtiile de valoare. proprietatea exprim rela iile obiective dintre indivizi în leg tur cu înstr inarea-însu irea bunurilor economice i a veniturilor. societ i pe ac iuni). odat cu cre terea rolului cuno tin elor informa ionale i tiin ifice.3. Subiectul propriet ii îl formeaz agen ii economici: ‡ indivizii (ca persoane fizice) i gospod riile casnice. într -o mare m sur .Dumbr veanu Nicoleta Proprietatea-fundament al sistemului economic 3 ½ principiile de distribuire a bunurilor materiale i veniturilor. iar proprietatea intelectual ± prin onorarii i premii. Iar utilizarea productiv a resurselor economice rare permite de a satisface mai amplu necesit ile oamenilor. Latura juridic i economic a propriet ii se deosebe te printr-o autonomie relativ . care are tangen cu resursele. o importan primordial o au rela iile de proprietate asupra condi iilor materiale ale procesului de produc ie. adic pentru fiecare societate este caracteristic ordinea sa specific . instala iile. ‡ bunurile materiale (utilajul. ‡ for a de munc . construc iei) ± rent . Drepturile de proprietate. posesorul abilit ilor antreprenoriale ± profit. scenariile. apar idei despre prioritatea propriet ii intelectuale. manuscrisele. 6. Proprietatea asupra for ei de munc se remunereaz prin salariu. . Veniturile de la proprietate Proprietatea are tangen e i cu rezultatele economice. medicamentelor ± produse ce nu au analogie). re elele de transport). banii). În condi iile pie ei clasice. ce reglementeaz rela iile patrimoniale dintre oameni. resursele informa ionale). talentul. ½ cauzele diferen ierii în procesul de distribu ie a averii în rândul popula iei. Indiferent de varietatea obiectelor de proprietate. norme religioase.materia prim i materialele. În plus. inven iile.

de a garanta securitatea bunurilor etc. 3. apare Ärivalitatea´ între drepturile de proprietate. 2. subîn eleg totalitatea normelor ce reglemen teaz accesul la resursele i bunurile rare. adic de a determina soarta averii (de a-i schimba apartenen a. V î. consuma. personificarea dreptului de proprietate semnific consolidarea lui în baza unui subiect concret. Acest "m nunchi de drepturi" permite de a gestiona rezultativ activitatea economic . acte normative) stabilite i controlate de c tre stat. "Dreptul de proprietate continental este conceput drept un drept unic. schimba sau distruge ulterior bunul aflat în proprietate. 9) dreptul ce interzice utilizarea bunului într-un mod care ar presupune i anumite pagube. cea mai Äperformant ´ calitate era dreptul de posesiune. care se soldeaz cu prejudicierea activit ii economice i a intereselor persoanelor ter e). în cazul achit rii datoriei.n. La originea teoriei drepturilor de proprietate s-au aflat R. North. compens rii prejudiciilor (în cazul datoriei fa de al i agen i economici). Definirea drepturilor de proprietate permite determinarea exact a posibilit ilor proprietarului (cu cât mai clar sunt definite i aplicate drepturile deproprietate. iar mai târziu ± D. dreptul continental s-a Äepuizat´. nelimitat i indivizibil. destina ia. Astfel.) proprietatea se definea ca drept de posesiune.48). eu posed. înzestrat cu cele trei calit i de baz ± de posesiune. 4) dreptul de uzufruct ± dreptul la produsele ob inute cu ajutorul propriet ii. proprietatea privat este proclamat "inviolabil i indivizibil ". p. 5) dreptul de securitate ± de ap rare a bunului contra înstr in rii sau prejudicierii lui ca urmare a ac iunii mediului exterior. Abordarea propriet ii în sens juridic este actual i în gândirea economic contemporan . adep ii neo institu ionalismului. Consolidarea drepturilor de proprietate permite aprecierea m rimii veniturilor sau a pierderilor subiec ilor de proprietate reali în rezultatul ac iunilor lor. În cadrul dreptului continental. 7) dreptul de mo tenire. A. Pe m sura dezvolt rii formelor ac ionare de activitate. Feura . Specificarea. atunci când persoana nu de ine toate 11 împuterniciri). A. Iar în "Dreptul Roman" (sec. 10) dreptul restituirii bunului. divizarea. 3) dreptul de gestiune ± adoptarea deciziei referitoare la cine i cum va asigura utilizarea bunului (deoarece nu în toate cazurile proprietarul administreaz întreprinderea). în tratarea drepturilor de proprietate privat . Descompunerea (schimbarea) i reparti ia drepturilor de proprietate asupra unui obiect între câ iva subiec i era examinat ca o manifestare a vestigiului feudal. În "triada" respectiv . dup p rerea savantului englez A. include 11drepturi: 1) dreptul de posesiune ± posedarea real a bunului. o distrugere a propriet ii private. Adep ii teoriei anglo-saxone concep proprietatea ca pe o totalitate. de a ob ine venit de pe urma utiliz rii bunurilor.Dumbr veanu Nicoleta Proprietatea-fundament al sistemului economic 4 ‡ institu ii formale (legi. cui i în ce cantitate apar ine? Înc latinii sus ineau: "plena in re potestas" ± eu dispun. . cu atât mai bune sunt rezultatele activit ii economice). utilizare i dispunere. 5. posedarea rezultatelor de pe urma utiliz rii bunurilor. i aceast situa ie are o explica ie istoric : ea reflecta interesel e capitali tilor ce ap ruser la acea vreme i care aspirau la acumularea capitalului. 11) caracterul rezidual al propriet ii (posibilitatea redistribuirii dreptului de proprietate. Alchian. prin sistemul drepturilor de proprietate. Ei ap r divizarea dreptului de proprietate între diferi i subiec i de pe pozi iile utiliz rii mai avantajoase a averii. Teoria drepturilor de proprietate recunoa te divizarea dreptului de proprietate privat (cu diferite grade ale posibilit ilor i responsabilit ilor) între diferi i subiec i. 4. 2) dreptul de utilizare ± utilizarea obiectului în dependen de propriet ile lui. care presupune c proprietar al resurselor poate fi doar o singur persoan . Mediul institu ional: formare. Întregul "m nunchi" al drepturilor de proprietate. Coase. reformare. func ionare. de a o transmite în gestiune). Onore. 6) dreptul de valoare capital ± posibilitatea de a înstr ina. 8) atemporalitatea dreptului de proprietate ± presupune apartenen a bunului pe un termen nelimitat. Onore. exist dou direc ii cunoscute. adic prejudicii cauzate altor agen i. în Äcote´ de exercitare a dreptului de utilizare a resurselor. Aspectele juridice ale propriet ii reflect "regulile de joc". De inerea dreptului de proprietate presupune posedarea exclusiv a resurselor i bunurilor rare. î n baza c rora sunt stabilite rela iile de proprietate între oameni: ce. Atenuarea drepturilor de proprietate (fenomen opus definirii) apare atunci când drepturile de proprietate sunt definite inexact i aplicate insuficient (în consecin . Tendin ele reale ale dezvolt rii sociale în stadiul industrial i post-industrial in deja de a a-numita direc ie anglo-saxon . starea. Diviziunea drepturilor de proprietate presupune divizarea în împuterniciri. Aplicarea dreptului de proprietate înseamn limitarea accesului altor subiec i la resursele i bunurile rare. Drepturile de proprietate se realizeaz prin urm toarele: 1. un "set" de împuterniciri ce sunt stipulate în contract. Men ion m c . utilizare i dispunere" (E.e.

04.Dumbr veanu Nicoleta Proprietatea-fundament al sistemului economic 5 Teoria respectiv a ap rut ca r spuns la realitatea obiectiv ce se crease în a doua jum tate a sec. iar ponderea valorii ad ugate (în procente din suma total ) variaz de la 2-6% (Anglia. ac ionar este i statul). * Astfel. Astfel. 1997. cât i cea public . Oamenii î i realizeaz dreptul de proprietate prin diferite forme de organizare a activit ii antreprenoriale. Spania.. . art. Italia. Fran a. care func ioneaz pe baza factorilor de produc ie. Portugalia) pân la 11-15% (Suedia. care mai este numit i form specific a propriet ii. propor iile lor fiind diferite. b) orice drept privind posesiunea. 127). PIB produs în acest sector constituie 24% din volumul total de produc ie. produc ia militar . Finlanda).12. Finlanda). (N. XX i care se caracteriza prin: ± afirmarea companiilor pe ac iuni (cu mul i coproprietari i cu diferite drepturi i responsabilit i în ceea ce ine de utilizarea capitalului ac ionar) în calitate de form predominant a activit ii economice. ne referim la deetatizarea i privatizarea obiectelor de stat i crearea sectorului privat.5% ± întreprinderile sectorului public i 2. dac acestea nu vin în contradic ie cu interesul societ ii" (Constitu ia Republicii Moldova. individual sau privat ) . ‡ privat ± asociativ . Principalele forme de proprietate În func ie de subiec ii de proprietate. Proprietatea public reprezint patrimoniul întregii societ i i include: ‡ proprietatea de stat (sistemele de comunica ii. titlu IV.6. Pentru economia în tranzi ie a rilor postsocialiste sunt caracteristice restructur ri esen iale ale rela iilor de proprietate. concretizat r spunderea material . p. i can. altor persoane". ‡ de grup (format în baza cotelor de participare). apare i atitudinea respectiv fa de averea "tuturor" . muzeele). În Republica Moldova. se utilizeaz pe larg combinarea celor dou forme de proprietate descrise (privat i public ) ± proprietatea mixt (exemplu clasic. Pentru proprietatea de stat este caracteristic "erodarea" drepturilor de proprietate (to i împreun sunt proprietari. ± necesitatea evalu rii. în sectorul de stat în rile Uniunii Europene ponderea celor ocup a i (în procente de la num rul total) constituie de la 2-6% (Marea Britanie.2% constituiau întreprinderile sectorului privat. Olanda. Fran a. drumurile auto i c ile ferate.. care poate fi liber cedat. .. Economie politic . c) orice drept legal recunoscut constituie un "bun privat". În condi iile propriet ii "nim nui". ac ionar (apare sub forma unor societ i de capitaluri. ca fundament al sistemului de pia . Dobrot .. În orice economie contemporan . structurile B ncii Na ionale. nefiind personificat nici r spunderea. iar individual ± nimeni!). Variet ile ei sunt: ‡ proprietatea intelectual privat . utilizarea i transferul unor resurse nu poate fi simultan obiectul mai multor propriet i. al turi de persoanele i organiza iile private. care se fixeaz prin patente sau licen e i e protejat de institu iile abilitatecu func ii de asigurare a dreptului de autor (în Legea statului Massachusetts din 1789 se men iona c "nu exist o proprietate care apar ine omului mai sigur decât cea care este rezultatul muncii lui intelectuale" (N. ‡ proprietatea municipal (obiecte sociale ± coli..64) Variet ile acestei forme de proprietate sunt: ‡ proprietatea privat ± individual . este prezent atât proprietatea privat . de c tre stat. întreprinderile gospod riei comunale). cre te considerabil importan a propriet ii intelectuale. se disting i principalele forme d e proprietate: Proprietatea privat constituie baza existen ei economiei de pia ± ea apar ine subiec ilor economici. adic ducerea eviden ei rezultatelor utiliz rii propriet ii pentru persoanele ter e. a "efectelor secundare ale pie ei". Olanda) pân la 14-15% (Grecia. societatea pe ac iuni în care. proprietatea privat este definit de trei principii juridice de baz : a) orice drept de proprietate nu poate fi decât atribut al persoanelor . ponderea celor ocupa i în sectorul de stat constituie circa 22% din num rul total de persoane ocupate. în Constitu ia Republicii Moldova se spune: "Statul garanteaz realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titulari. Luxemburg. "Indiferent cum i se spune (particular . În practic . În Republica Moldova.9% ± întreprinderile cu capital str in.. Pentru proprietatea privat este caracteristic "specificarea" riguroas a drepturilor: este determinat distinct subiectul propriet ii i drepturile lui. la situa ia din 01. În primul rând. cump rare -vânzare de ac iuni). spitale. p. Economie politic contemporan . 3.4. care nu sunt în stare s perceap mecanismul pie ei. din num rul total de subiecte economice 93. În ultimul timp. pe care îi utilizeaz proprietarul cu lucr torii salaria i.79). rezerva iile.

dreptul de gestiune. În tiin a contemporan se utilizeaz "m nunchiul" (setul) de împuterniciri par iale ale dreptului de proprietate. pe baz comercial . cauzele diferen ierii în procesul de recuperare a patrimoniului. nu este exclus ignorarea activit ii cu rentabilitate joas sau a celei unde lipse te profitul. distribuirea i redistribuirea d repturilor asupra lui. Con inutul economic al propriet ii reflect : sursele i mecanismul cre terii avu iei. Proprietatea asupra for ei de munc se remunereaz prin salariu. proprietatea intelectual ± prin onorariu. în cazul întreprinderilor militar-strategice. Rezumat " 1. ce genereaz idei tiin ifice i inven ii. Totodat . pl i c tre autor. întreprinz torul -businessman. orientarea politic a statului. competitive între ele i capabile s satisfac eficient multiplele necesit i ale societ ii. Proprietarul capitalului de împrumut poate primi dobând .377). Aceast consolidare permite de a determina m rimea veniturilor i a pierderilor suportate de subiec ii de proprietate în rezultatul ac iunilor lor. ce implementeaz ideile i inven iile. la rândul lor. Proprietatea reprezint un fenomen social ce reglementeaz (ordoneaz ) rela iile dintre oameni în procesul însu irii-înstr in rii bunurilor. 8. veniturilor. Proprietatea privat reprezint un drept personalizat al fiec rui individ sau al unui grup de indivizi. Dobrot . întreprinz torul ± profit. Exist i o anumit doz de risc pentru societate. dreptul de securitate etc. activele financiare. "Forma de proprietate în limitele c reia obiectul propriet ii apar ine subiec ilor ei" (N. Particularitatea na ional a institutului propriet ii este condi ionat de o mul ime de factori. Proprietatea are con inut economic interior i aspect legislativ exterior. dreptul de utilizare. r spândirea ei de propor ii diminueaz interesul i ini iativa lucr torilor. 9. în cadrul prest rii serviciilor sociale. 6. Men ion m c proprietatea intelectual conduce la apari ia unor rela ii dificile în cadrul "triunghiului": "intelectualul". Avantajele i dezavantajele diferitelor forme de proprietate Forma de proprietate privat contribuie la dezvoltarea ini iativei personale i a abilit ilor antreprenoriale. nivelul dezvolt rii economice. dreptul de uzufruct. Aspectele legislative ale propriet ii caracterizeaz "circuitul" patrimoniului. Dic ionar de economie. premii. provoac o indiferen social i astfel devine real posibilitatea unora de a tr i pe contul altora. În acela i timp. asigur dezvoltarea produc iei în conformitate cu necesit ile sociale. cui i în ce cantitate apar ine? 7. pozi ia geopolitic a rii. în realizarea cercet rilor tiin ifice fundamentale. dreptul de valoare capital . particularit ile culturii i mentalit ii popula iei. 4. specificul de dezvoltare istoric . valorile nemateriale. abilitatea antreprenorial .Dumbr veanu Nicoleta Proprietatea-fundament al sistemului economic 6 ‡ proprietatea intelectual public asupra cuno tin elor i ideilor ce se afl la dispozi ia întregii societ i. Specificarea. persoane juridice (socio -grupuri i organiza ii). care presupun condi ii sociale normale i necesit investi ii capitale de propor ii. rezultatele activit ii intelectuale. proprietarul imobilului ± rent . inclusiv dreptul de posesiune. nu exist standarde unice pentru toate rile în ceea ce ine de formele i structura propriet ii. duce la sc derea eficien ei produc iei. p. principiile de reparti ie a bunurilor materiale i a veniturilor. transportul feroviar. în general. Adep ii teoriei anglo-saxone a dreptului de proprietate pledeaz pentru divizarea atribu iilor între diferi i subiec i în vederea cointeres rii lor în utilizarea mai eficient . 3. 2. în sectorul social. mai benefic a propriet ii. Forma de proprietate public este justificat : în cazul obiectelor ce in de infrastructur (energetic . dintre care pot fi men iona i: condi iile naturale i geografice. 5. Rela iile de proprietate au un caracter concret istoric i sunt caracteristice unei anumite societ i. 10. serviciilor. Aspectele juridice ale propriet ii stabilesc "regulile de joc". Subiec ii de proprietate sunt: persoane fizice i familii (gospod rii casnice). structurile administrative de stat. Realizarea economic a propriet ii este reprezentat de venitul proprietarului. care. personificarea drepturilor de proprietate înseamn consolidarea (înt rirea) ei dup subiec i concre i. este necesar constituirea i sus inerea diverselor forme de proprietate competitive i capabile s satisfac efectiv necesit ile multiple ale societ ii. bunurile materiale. for a de munc . Proprietatea public nu este personificat i se manifest ca patrimoniu al întregii societ i. determin rela iile de proprietate dintre oameni: ce. ea presupune un anumit grad de risc i o presiune înalt asupra proprietarului (nu este exclus nici chiar falimentul). Dup cum dovede te experien a mondial . ce protejeaz dreptul de proprietate i reglementeaz rela iile între oameni în domeniul însu irii rezultatelor muncii intelectuale. statul. este fundamentul libert ii economice i al cre terii bun st rii. Pentru dezvoltarea eficient a economiei na ionale. Principalele forme de proprietate sunt: privat i public . Obiectul propriet ii îl formeaz : imobilul. . Pentru dezvoltarea eficient a economiei na ionale este necesar func ionarea diversit ii (pluralismului) formelor de proprietate. comunica iile).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful