TEMA: ”CALCULUL SALARIILOR PENTRU FIRMA „S.C. COMENA S.A PUCIOASA”.

CUPRINS

INTRODUCERE........................................................................................................................................3 CAP.1 PREZENTARE GENERALĂ.......................................................................................................4 1.1 ARHITECTURA FUNCŢIONALĂ A SGBD ACCESS....................................................................5 1.2 CREAREA UNEI NOI BAZE DE DATE...........................................................................................6 CAP. 2 CREAREA OBIECTELOR DE TIP TABEL ÎNTR-O BAZĂ DE DATE ACCESS..............7 2.1 CREAREA RELAŢIILOR ÎNTRE TABELE....................................................................................9 2.2 OPERAŢII ASUPRA ÎNREGISTRĂRILOR DINTR-O TABELĂ...............................................11 CAP.3 OBIECTE TIP INTEROGARE..................................................................................................15 3.1 TIPURI DE INTEROGĂRI...............................................................................................................15 3.2 OPERAŢII PRIVIND UN OBIECT DE TIP INTEROGARE.......................................................15 3.3 INTEROGĂRI DE SINTETIZARE A DATELOR.........................................................................20 CAP.4 OBIECTE TIP FORMULAR......................................................................................................21 4.1 CREAREA ŞI MODIFICAREA FORMULARELOR....................................................................21 4.2 CONTROALE ÎN FORMULARE....................................................................................................24 4.3 FORMULARE/SUBFORMULARE...............................................................................................24 CAP. 5 OBIECTE TIP RAPORT...........................................................................................................25 5.1 CREAREA UNUI RAPORT CU AJUTORUL APLICAŢIEI REPORT WIZARD.....................26 5.2 CREAREA DE RAPOARTE CU SUBRAPOARTE.......................................................................29 5.3 PROPRIETĂŢI ALE OBIECTELOR DE TIP RAPORT ŞI ALE SECŢIUNILOR LOR .........29 CAP.6 CREAREA OBIECTELOR DE TIP MACRO.........................................................................30 6.1 CREAREA, EXECUTAREA ŞI MODIFICAREA OBIECTELOR MACRO..............................30 6.2 GRUPURI DE MACRO-COMENZI................................................................................................31 CAP. 7 APLICAŢIE.................................................................................................................................32 CONCLUZII.............................................................................................................................................56 GLOSAR DE TERMENI.........................................................................................................................57 BIOBLIOGRAFIE ..................................................................................................................................61

2

Introducere

În această zonă a exploatării interplanetare şi zborurilor galactice, informatica a îndreptat cunoaşterea spre frontiere permanent depărtate, progresând continuu fără a-şi atinge însă limitele. Performanţele înregistrate în informatică (hardware şi software) au determinat extinderea distribuirii informaticii în întreprinderi şi implicit către: orientarea spre arhitecturi client-server; distribuirea bazelor de date, consecinţă a distribuirii în spaţii a sub-unităţilor unei întreprinderi şi 3

permiţând cu uşurinţă crearea interogărilor. formularelor şi rapoartelor.a facilităţilor oferite de reţelele extinse. facilitate care lipseşte din multe baze de date mai mari şi mai complexe. Cap. Utilizatorii pot folosi acest program pentru a gestiona baze de date de orice dimensiune. Principalele caracteristici ale SGBD-ului ACCESS sunt: • este relaţional şi lucrează sub sistemul de operare Windows. Din pachetul de programe Microsoft Office face parte şi programul Access care este o componentă flexibilă. O bază de date reprezintă un ansamblu de fişiere intercorelate prin sistemul relaţional. programul furnizează toate instrumentele necesare pentru a introduce şi manipula date. în scopul manipulării şi relaţionării datelor în diverse moduri. Cu Access utilizatorul poate crea rapid o bază de date pornind de la zero sau utilizând Access Database Wizard. baze de date avansate. o firmă nu poate supravieţui fără o organizare pe baze de date. puternică şi un program performant pentru baze de date relaţionale. 4 . Astfel. Interfaţa grafică a programului este uşor de înţeles reprezentând una dintre cele mai apreciate calităţi ale acestui sistem de stocare şi regăsire a datelor. Bazele de date s-au impus rapid ca soluţie eficace şi eficientă de gestiune a colecţiilor de date structurate şi voluminoase din întreprinderi. de la simple liste cu persoane de contact până la baze de date complexe ale unei firme.1 Prezentare generală Sistemul de Gestiune a Bazelor de Date Microsoft ACCESS 2003 face parte din pachetul de programe Microsoft Office şi reprezintă cea de-a şaptea versiune a produsului de la lansarea sa iniţială în anul 1992. accesibile unei comunităţi de utilizatori. Utilizarea “Vrăjitorilor” simplifică crearea unei baze de date Access şi modificarea ei în funcţie de cerinţele specifice. facilitând crearea şi gestionarea bazelor de date complexe. Access. poate fi folosit cu uşurinţă de către utilizator indiferent de nivelul său de pregătire. Program de bază de date. Astfel. pentru a executa interogări şi pentru a crea formulare şi rapoarte pe baza acestor date.

permite comunicarea cu SQL Server.  Formularul (Form) este un obiect care permite introducerea datelor.  Pagina Web de accesare a datelor (Pages) reprezintă un obiect care include un fişier HTML şi alte fişiere suport în vederea furnizării accesului la date prin intermediul browsere-lor Internet. Tabela (Table) este un obiect definit de utilizator în care sunt stocate datele primare (expresia modelului relaţional). care permite realizarea aplicaţiilor client/server. este compatibil cu tehnologia ActiveX.  Comanda Macro (Macro) reprezintă un obiect care conţine o definiţie structurată a uneia sau mai multor acţiuni pe care Access le realizează ca răspuns la un anumit eveniment. conţine instrumente “Experţi” (Wizard) care permit utilizatorului crearea într-o manieră foarte simplă a obiectelor bazei de date. afişarea acestora sau controlul întregii aplicaţii. 1. permite realizarea unor aplicaţii complexe prin utilizarea limbajului Visual Basic.  Interogarea (Query) este un obiect care permite vizualizarea informaţiilor obţinute prin prelucrarea datelor din una sau mai multe tabele şi/sau cereri de interogare. permite crearea de comenzi rapide (shortcuts) în vederea accesării obiectelor ACCESS.1 Arhitectura funcţională a SGBD ACCESS O bază de date reprezintă o colecţie de informaţii care se referă la un anumit subiect sau scop (de ex: urmărirea comenzilor către clienţi.  Raportul (Report) este un obiect care permite formatarea şi tipărirea informaţiilor obţinute în urma consultării bazei de date sub formă de documente. un alt produs Microsoft care gestionează baza de date. gestiunea stocurilor de mărfuri).• • • • • • • este deschis comunicării cu alte Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date cum ar fi FoxPro sau Paradox. permite crearea de grupuri de obiecte definite de utilizator în cadrul bazei de date. 5 .

6 . Opţiunea privind modul de creare a noii baze de date. a formularelor şi a altor obiecte pentru baza de date. Fig.o bază de date vidă). respectiv crearea unei baze de date noi utilizând structura unui fişier de baze de date existent. În situaţia în care utilizatorul doreşte să creeze o bază de date nouă pornind de la un şablon (altul decât Blank Database. Modulul (Module) reprezintă un obiect care conţine proceduri definite de utilizator şi scrise în limbajul de programare Visual Basic. precum Access 2000 si Access 97. depinde de măsura în care unul dintre şabloanele Access reuşeşte să satisfacă necesităţile utilizatorului în materie de baze de date. dar şi facilitează crearea rapidă a tabelelor. Fişierele de baze de date sunt compatibile cu versiunile anterioare ale programului Access. bazele de date nou create în Access folosesc formatul de fişier Access 2000. care nu se rezumă numai la crearea noului fişier bază de date. înseamnă că se va folosi de o aplicaţie expert de tip Database Wizard.1.2 Crearea unei noi baze de date Alegerea modului de creare a bazei de date Există trei opţiuni de creare a unei baze de date noi: crearea unei baze de date vide pornind de la zero.1 Tipuri de obiecte existente într-o bază de date Access 1. În mod prestabilit. respectiv pornind de la zero sau de la unul dintre şabloanele de baze de date. Selectarea unui tip de fişier bază de date Un aspect care trebuie discutat înainte de a examina procesul de creare a unei noi baze de date îl reprezintă formatul fişierului bazei de date. crearea unei baze de date noi folosind un şablon de baze de date.

Un tabel se poate crea în mai multe moduri: • • Alegând comanda Table din meniul Insert. Închiderea unei baze de date Deoarece programul Access permite existenţa unei singure baze de date deschise la un moment dat. Dacă utilizatorul foloseşte fişierele de baze de date numai în Access 2002 sau 2003. CAP. va putea stabili ca formatul de fişier prestabilit pentru bazele de date nou create să fie în Access 2002-2003. baza de date curent deschisă se va închide imediat ce utilizatorul începe să creeze o nouă bază de date. Indiferent de caz.Salvarea bazei de date în formatul de fişier Access 2000 nu împiedică utilizarea vreuneia din caracteristicile sau instrumentele disponibile în Access 2003. Într-un tabel se stochează atât descrierea structurii tabelei cât şi înregistrările de date. Există două posibilităţi pentru a închide o bază de date: fie executând clic pe butonul de închidere (marcat cu x) al ferestrei bazei de date sau selectând din meniul File opţiunea Close. 2 Crearea obiectelor de tip tabel într-o bază de date Access Tabelele constituie obiectele fundamentale ale unei baze de date Access. fereastra bazei de date se va închide. Deschiderea unei baze de date existente are ca efect închiderea bazei de date curente. Se va deschide caseta de dialog Options. Din meniul Tools se va alege comanda Options. se va selecta rubrica Advanced iar din lista derulantă Default File Format (format de fişier prestabilit) se alege opţiunea Access 2002-2003. Pentru a avea acces la caseta de dialog Opitons este necesar să fie deschisă o bază de date (vidă sau de altă natură). Prin acţionarea butonului de comandă New din fereastra Database: 7 . eliberând spaţiul de lucru Access.

Crearea unui tabel în vederea Design View Vederea Design View este disponibilă pentru crearea şi editarea structurii unui tabel. De asemenea există opţiunea de a introduce o descriere pentu fiecare câmp. Câmpurile pot conţine text.2) este formată din două zone: zona a în care se definesc câmpurile din structura tabelei şi zona b în care sunt precizate proprietăţile acestora. numere.• Folosind hiperlink-urile salvate în fereastra bazei de date (Create table in Design View. se crează mai întâi structura tabelului. reguli de validare. tipurile de date ale acestora. Descrierile câmpurilor sunt utile în sensul că includ o descriere succintă a tipului de date care vor fi inserate în câmpul respectiv. 2. Zona a 8 . Create table by entering data). se alcătuieşte o listă a câmpurilor care se vor găsi în componenta tabelului. cât şi obiecte grafice. 2. Create table by using wizard. se selectează tipul de date pentru fiecare câmp. 2. Atunci când se crează un tabel în vederea Design. În primele două moduri programul afişează pe ecran caseta de dialog (fig. Crearea tabelelor pornind de la zero în vederea Design permite construirea tabelului de la bun început şi oferă un control complet asupra tuturor aspectelor proiectării tabelului. Fereastra programului Access de descriere a tabelei (fig.1 Fereastra New Table A. Utilizatorul stabileşte toţi parametri necesari pentru descrierea structurii unui tabel: numele câmpurilor.1) care propune mai multe variante de descriere a structurii unui tabele: Fig.

C. Inserarea de noi câmpuri se realizează din meniul Insert opţiunea Column. Trecerea din vederea Datasheet în vederea Design se poate realiza prin executarea unui clic pe pictograma instrumente Table Datasheet. Oracle.B.Zona b Fig. precum şi a modului în care vor fi dispuse acestea. În S. Relaţiile dintre tabele se definesc pe baza valorilor unui câmp dintr-o tabelă utilizat drept cheie primară şi valorile aceluiaşi câmp dintr-o altă tabelă unde este utilizat drept cheie externă.D. Import table. permiţând selectarea câmpurilor care vor fi incluse în tabel. permite includere prin ataşare (legare) dintr-o altă bază de date. dar la un moment dat va fi necesară comutarea în vederea Table Design şi configurarea tipurilor de date şi a proprietăţilor diferitelor câmpuri. Access există următoarele posibilităţi de realizare a relaţiilor dintre tabele: 9 .2 Fereastra Access de descriere a tabelei B.G. permite importul tabelei dintr-o altă aplicaţie Access. Excel. Schimbarea numelor implicite ale coloanelor se realizează din meniul Format acţionând comanda Rename Column. E. D. Crearea unui tabel în vederea Datasheet este adecvată pentru introducerea rapidă a datelor. Aplicaţia Table Wizard este relativ flexibilă. 2. Field2……Field10. Crearea unui tabel folosind Table Wizard Programul Access pune la dispoziţia utilizatorului un număr mare de categorii de tabele diferite care pot fi create cu ajutorul aplicaţiei expert. Crearea unui tabel în vederea Datasheet View Programul Access propune o fereastră de introducere date sub forma unui tabel cu nume de câmpuri generice Field1. Link table.1 Crearea relaţiilor între tabele Pentru a avea acces simultan la datele dintre mai multe tabele ale aceleiaşi baze de date este necesar să se definească relaţiile standard dintre tabele. Datasheet View situată în bara cu 2.

Prima activare a acestei opţiuni are ca efect şi afişarea unei ferestre cu obiectele bazei de date ce se pot plasa în panou prin dublu clic sau selectarea obiectului Add (fig. unei valori a câmpului cheie primară dintr-o tabelă îi corespunde o singură valoare din câmpul folosit drept cheie externă din cealaltă tabelă. 2. acesta activând un panou de editare vizuală a acestora. ştergere sau modificare a unei înregistrări. 10 .  Relaţia n-1 (many-to-one) este opusă relaţiei 1-n. Conform acestei relaţii unei înregistrări din tabela aflată în partea stângă a relaţiei îi corespund două sau mai multe înregistrări din tabela aflată în partea dreaptă a relaţiei.  Relaţia 1-n (one-to-many). 2. Dacă o cheie este formată din mai multe câmpuri. Relaţia 1-1 (one-to-one).3). Acest sistem verifică în mod continuu câmpul cheie. În această relaţie. Aplicarea integrităţii referenţiale Restricţiile de integritate referenţială permit să se conserve intacte relaţiile între tabele într-un sistem de gestiune a unei baze de date relaţionale. Integritatea referenţială funcţionează după un câmp cheie.3 Ferestra Show Table Pentru a putea defini o legătură între două tabele trebuie să existe compatibilitate între tipul de date al cheii primare şi cel al cheii externe corespunzătoare. la fiecare operaţie de adăugare.  Relaţia m-n (many-to-many) se poate exprima prin intermediul unei a treia tabele care are relaţii one-to-many şi many-to-one cu cele două tabele. Definirea propriu-zisă a unei relaţii se realizează prin tehnica drag-and-drap dinspre cheia primară a unei tabele spre cheia externă corespunzătoare sau invers. acestea se editează corespunzător în panoul Edit Relationships. primară şi externă . Definirea relaţiilor între tabele se realizează din meniul Tools – Relationships. Fig.

Pentru a efectua aceste operaţii este necesar ca tabela să fie deschisă în modul DataSheet . Pentru a introduce date se plasează cursorul pe câmp şi se introduce valoarea. Adăugarea înregistrărilor. 2. 2.Opţiunile din fereastra Edit Relationships au următoarea semnificaţie:  Enforce Referential Integrity. În locul pointerului de înregistrare figurează un asterisc (*) indicând o nouă înregistrare.defineşte o restricţie de integritate referenţială.actualizarea valorii unei chei primare dintr-un tabel se propagă şi în înregistrările din tabelele unde aceasta este cheie externă. Eliminarea unei relaţii. Nu se permite actualizarea valorii unei chei externe. ilustrând faptul că se editează o înregistrare.  Cascade Update Related Fields. View. 1. Ştergerea de înregistrări. 4. se selectează din meniul Edit comanda Delete Record.  Cascade Delete Related Fields. O nouă linie vidă apare dedesubtul primei linii. Filtrarea şi sortarea înregistrărilor. se acţionează tasta Delete. Îngheţarea afişării câmpurilor. se execută clic pe butonul Yes. 3. Pentru a şterge una sau mai multe înregistrări se selectează înregistrarea sau înregistrările şi se execută una dintre următoarele operaţii: se execută clic pe butonul Delete Record. 11 Adăugarea înregistrărilor: Ştergerea de înregistrări. Căutarea înregistrărilor.2 Operaţii asupra înregistrărilor dintr-o tabelă Într-o tabelă Access se pot realiza următoarele operaţii: 1. Programul Access va solicita confirmarea. 2. dacă această valoare nu există deja în tabelul unde aceasta este cheie primară. 6. situat în bara cu instrumente. Modificarea înregistrărilor. Pentru a şterge o relaţie este suficient a se executa clic pe aceasta în fereastra Relationships (linia dintre tabele se îngroaşă pentru a indica faptul că este selectată). după care se tastează tasta Delete. 5.ştergerea valorii unei chei primare. În timp ce se efectuează această operaţie. are ca efect şi ştergerea înregistrărilor din tabelele unde aceasta este cheie externă. pointerul de înregistrare se transformă într-un creion.

Pentru consultarea în acces direct se selectează câmpul în care se face căutarea şi se utilizează butonul Find de pe bara cu instrumente sau se alege Edit. Un filtru se poate aplica în trei moduri: filtru prin selecţie sau prin excluderea selecţiei. Last Record. 5. Modificarea conţinutului unei înregistrări se realizează plasând cursorul în câmpul respectiv şi modificând datele. Pentru a debloca coloana sau coloanele din tabel. Filtrarea stabileşte un criteriu în funcţie de care vor fi selectate înregistrările în fereastra de introducere date. filtrare prin formular şi filtrare/sortare avansată. 2.3. Filtrarea şi sortarea datelor Filtrarea datelor. 12 . First Record. Modificarea înregistrărilor. Replace sau prin utilizarea combinaţiei de taste Ctrl + H. . 4. Căutarea secvenţială a unei înregistrări se face utilizând setul de butoane din partea stângă a barei aflate în partea de jos a ferestrei DataSheet: butonul Next Record.se deschide tabela în modul DataSheet View. Pentru îngheţarea afişării câmpurilor se parcurge următoarea succesiune de operaţii: . Dacă un tabel are un număr mare de câmpuri. Această operaţie va avea ca efect selectarea întregii coloane de date. .3 Formatarea tabelelor Access Modificarea lăţimii coloanelor şi a înălţimi rândurilor Modificarea lăţimii coloanelor Programul Access pune la dispoziţia utilizatorului numeroase modalităţi de ajustare a lăţimii coloanelor dintr-un tabel. 6. Previous Record sau bara de derulare verticală dacă sunt prezentate mai multe înregistrări decât pot încăpea în dimensiunea verticală a ferestrei DataSheet.din meniul Format se alege opţiunea Freeze Columns. Îngheţarea afişării câmpurilor. se marchează caseta de validare Match Case. caseta ce se afişează prin comanda Edit. ele nu pot fi afişate toate în modul DataSheet View.se execută clic pe titlul coloanei sau coloanelor de câmp ce urmează a fi îngheţate. Find. Pentru înlocuirea automată a valorilor dintr-un câmp din mai multe înregistrări se utilizează caseta de dialog Replace in Field. Pentru a indica o căutare care să ţină seama de literele mari şi mici. Pentru a vizualiza toate câmpurile se utilizează bara de derulare orizontală sau îngheţarea afişării câmpurilor. Căutarea unei înregistrări se realizează în acces secvenţial sau în acces direct. din meniul Format se alege opţiunea Unfreeze All Columns.

Fig.Una dintre modalităţile cele mai simple de ajustare a lăţimii coloanelor constă din a trage cu mouse-ul capetele de coloană.4 Caseta de dialog Column Width Modificarea înălţimii unui rând O modalitate de a mări (sau reduce) înălţimea rândurilor constă din tragerea cu mouse-ul a chenarului unui anumit rând. 13 . 2. O altă modalitate de ajustare a lăţimii coloanelor constă din a folosi caseta de dialog Column Width (fig 2. mărind astfel rândul aferent înregistrărilor.4) situată în meniul Format. 2. 2. utilizatorul va selecta din meniul Tools comanda Options.5 ) din meniul Format. Fig. de unde va alege rubrica DataSheet (fig 2. Modificarea stilului prestabilit al fontului Pentru a schimba fontul prestabilit utilizat în modul de vizualizare DataSheet pentru toate tabelele pe care le-a creat în Access.5 Caseta de dialog Row Height Pentru a readuce înălţimea rândurilor tabelului la valoarea sa prestabilită se executa clic pe butonul Standard Height din meniul Format. O a doua modalitate o reprezintă utilizarea casetei de dialog Row Height (fig.6 ).

ponderea sau dimensiunea acestuia se va folosi diferitele meniuri derulante din caseta Default Font a rubricii DataSheet. Se va executa clic pe butonul OK. Modificările de font operate într-un anumit tabel au prioritate faţă de caracteristicile prestabilite ale fontului.7 Caseta Font 14 .Fig.2. Fig. din meniul Format utilizatorul va alege tipul de comandă pe care doreşte să o utilizeze (fig. Pentru a alege un font pentru o foaie de date de tip tabel deschisă la un moment dat.6 Caseta de dialog Options Pentru a selecta numele fontului. 2.2.7).

sau selectând din meniul Insert opţiunea Query.  Interogări de analiză încrucişată care permit sintetizarea datelor şi a rezultatelor obţinute din calcule. Simple Query Wizard. Fiind un obiect Access.2 Operaţii privind un obiect de tip interogare A. ele asigurând utilizatorilor posibilitatea consultării bazei de date. 15 . Pentru realizarea interogărilor SGBD Access pune la dispoziţia utilizatorilor obiecte de tip cereri (Query). Design View (proiectarea interogărilor utilizând interfaţa grafică este cunoscută sub numele de Query By Example). Programul Access oferă mai multe modalităţi de creare a cererilor. . Dintre acestea cererile de selecţie sunt cele mai utilizate. 3. Toate aceste tipuri de cereri pot fi parametrizate. 3. sub forma unei foi de calcul tabelar. Aceste modalităţi sunt enunţate în caseta de dialog New Query (fig.utilizarea asistentului pentru cereri simple.Cap. Crearea obiectelor de tip interogare Crearea unei cereri de selecţie se poate realiza în mod grafic sau în mod SQL (prin construirea unui bloc de cerere folosind limbajul declarativ Strucured Query Language). 3.1) afişată ca urmare a iniţierii operaţiei de creare a cererii: .3 Obiecte tip interogare Interogarea unei baze de date înseamnă regăsirea şi extragerea informaţiilor stocate în aceasta. iniţierea creării cererii se realizează în fereastra Database prin activarea fişei Query (specificând astfel tipul de obiect Access pe care utilizatorul doreşte să-l creeze) şi apoi apăsarea butonului New.1 Tipuri de interogări Programul Access oferă utlizatorilor posibilitatea construirii următoarelor tipuri de cereri:  Interogări de selecţie care permit extragerea de date din una sau mai multe tabele şi/sau cereri precum şi efectuarea de calcule. O cerere poate avea drept sursă de date una sau mai multe tabele ale bazei de date sau chiar o altă cerere creată anterior.  Interogări de tip acţiune cu funcţia de creare de noi tabele şi de actualizare a bazei de date. Rezultatele interogărilor de selecţie pot fi actualizabile (modificările efectuate asupra datelor afişate ca rezultat al interogărilor se reflecta şi asupra datelor din tabele).modul grafic de proiectare.

3. Fig.3) este împărţită în două zone: • • Zona superioară. 3.utilizarea asistentului pentru căutarea înregistrărilor duplicate.utilizarea asistentului pentru căutarea înregistrărilor care nu au corespondent în două tabele. Find Unmatched Query Wizard. . Crosstab Query Wizard. Pentru crearea unei cereri de selecţie se alege opţiunea Design View din caseta New Query. în care se vizualizează tabelele/interogarile sursa de date precum şi relaţiile definite între acestea.. 3.1 Fereastra New Query Caseta Show Table (fig. Zona Query Design structurată astfel: 16 .2 Caseta Show Table Fereastra Select Query (fig.utilizarea asistentului pentru cereri încrucişate. Fig.2) oferă posibilitatea precizării sursei de date pentru construirea cererii. Find Duplicates Query Wizard. . 3.

3 Fereastra Select Query Definirea interogării de selecţie presupune parcurgerea următorilor paşi: 1. 3. . Se precizează criteriul de selecţie prin introducerea unei expresii Access valide în rândul Criteria (eventual şi rândul OR ). În privinţa cererilor de selecţie care au ca sursă mai multe tabele. . Precizarea atributelor a căror realizări urmează să le returneze cererea.Linia Table: destinată precizării sursei de date. dacă este necesar. câmpul/câmpurile după care se doreşte o eventuală sortare şi sensul acesteia în linia Sort. programul Access utilizează operaţia de echicompunere. 3. fapt ce conduce la selectarea înregistrărilor ce au corespondent în ambele tabele (interogări de tip Inner Join). .Linia Criteria: oferă posibilitatea precizării criteriilor de selecţie prin introducerea expresiilor Access corespunzătoare. 2. Dacă se doreşte realizarea unei 17 .Linia Show: permite inhibarea afişării realizărilor câmpului respectiv.Liniile Or: permite precizarea mai multor criterii de selecţie în cazul expresiilor Access utilizând operatorul OR. .Linia Sort: permite precizarea sensului sortării pentru atributul din coloana . Sursa de date Grila Query Design Fig. respectivă. Se precizează.Linia Field: rezervată pentru definirea numelui atributului selectat. Numele acestor atribute se vor preciza în grila Query Design în rândul Field. Introducerea expresiei Access se face prin tastare sau se construieşte prin intermediul generatorului de expresii (Expression Builder) a cărui fereastră se deschide selectând opţiunea Build a meniului contextual care se activează printr-un clic dreapta de mouse în rândul Field..

Modificarea cererii poate implica şi precizarea unor formate de afişare asociate unor coloane pentru ca datele returnate să fie uşor de parcurs ( pentru precizarea unui anumit format de afişare se va plasa cursorul mouse-ului în coloana dorită şi se va executa clic dreapta. aceasta trebuie deschisă în modul Design. Fig. O cerere care are ca sursă două tabele între care nu există nici o relaţie va avea ca rezultat produsul cartezian al înregistrărilor din cele două tabele. în caseta Join Properties (fig. Inserarea unei coloane se efectuează selectând coloana înaintea căreia dorim să introducem noua coloană şi alegând opţiunea Column din meniul Insert. 3. Va fi afişată caseta Field Properties 18 . Modificarea unei cereri poate presupune şi extinderea sursei de date (utilizând fereastra Show Table). indiferent dacă au sau nu corespondent în cealaltă tabelă. Modificarea unei cereri Pentru a modifica o cerere. B.3. selectându-se din meniul contextual opţiunea Properties).interogări de tip Outer Join (folosind operaţia de compunere externă) se va efectua dublu cilc asupra liniei de legătură dintre tabele şi.4) se poate preciza selectarea tuturor înregistrărilor din una dintre tabele. <>) a câmpurilor de legătură se poate folosi limbajul SQL.4 Caseta Join Properties Pentru realizarea operaţiei de compunere pe baza unei relaţii de inegalitate (<. Ştergerea unei coloane din grila de proiectare se realizează selectând coloana şi acţionând tasta Delete sau butonul Cut din bara cu instrumente sau executând opţiunea Delete Column din meniul Edit. >. Modificările se pot realiza inserând noi coloane sau ştergând coloane deja definite.

Elementele unei expresii Access sunt:     Operatorii. 3.6)). valoarea expresiilor Access asociate lor.5 Caseta Field Properties C. la executarea interogării. Câmpuri calculate în interogări de selecţie Interogările de selecţie pot cuprinde şi câmpuri calculate. Expresia poate fi tastată în rândul Field al unei coloane sau poate fi construită cu ajutorul generatorului de expresii (a cărui fereastră se activează efectuând clic dreapta în linia Field şi selectând din meniul contextual opţiunea Build (fig. se adaugă două puncte şi apoi se tastează expresia dorită. Identificatorii.(fig. Fig. Funcţiile. 19 . 3. 3. Expresiile pot fi utilizate într-o interogare de selecţie fie drept criterii de selecţie fie pentru a calcula anumiţi indicatori. Pentru a adăuga un câmp calculat într-o interogare se tastează numele acestuia într-o noua coloană din grila Query Design.5) în care se va putea specifica numărul de zecimale dorit sau un format de afişare pentru câmpul respectiv. Aceste câmpuri returnează. Constantele.

3.Fig.6 Fereastra Expression Builder 3. Cele mai folosite formule din listă sunt: • • • • • • Sum (suma) . minimul sau maximul unor grupuri de tupluri. gruparea datelor după valorile câmpului. Se va păstra opţiunea Group By în dreptul câmpurilor de grupare. StDev (abatere standard) .Totalizează valorile incluse în câmp. Count (contor) – Calculează numărul informaţiilor incluse în câmp.Calculează abaterea standard a valorilor din câmp.3 Interogări de sintetizare a datelor Programul Access permite utilizatorilor realizarea unor cereri prin intermediul cărora se pot aplica funcţii unor înregistrări grupate după criterii prestabilite. Prin intermediul acestor cereri cu rol de sintetizare a datelor se pot construi cereri care să returneze totalul. 20 . toate coloanele vor avea selectată în linia Total opţiunea Group By. Ca rezultat al acestei operaţii. Avg (medie) – Calculează media valorilor incluse în câmp: Min (minimum) – Afişează valoarea cea mai mică inclusă în câmp. În mod implicit. Max (maximum) – Afişează valoarea cea mai mare inclusă în câmp. Pentru a realiza o cerere de sintetizare a datelor se va elabora interogarea de selecţie aducându-se în grila Query Design câmpurile necesare şi adăugându-se eventualele câmpuri calculate. după care se va apăsa butonul Totals din bara de instrumente. urmând ca pentru celelalte câmpuri să fie selectată din lista de selecţie funcţia dorită. va fi disponibil un nou rând intitulat Total. în grila Query Design. Abaterea standard calculează măsura în care valorile din câmp se abat de la valoarea medie a câmpului.

4.4. utilizarea asistenţilor nu este suficientă.4 Obiecte tip formular Formularele reprezintă interfaţa principală între utilizator şi o aplicaţie Microsoft Access. Se poate alege între: a. 21 . realizată prin intermediul diferitelor controale (butoane. utilizatorul fiind nevoit să aducă modificări formularelor generate de Access. Generarea automată a unor formulare predefinite (AutoForm: Columnar.  Actualizarea concomitentă a mai multor tabele prin intermediul subformularelor.Cap.1).1 Crearea şi modificarea formularelor Programul Access pune la dispoziţia utilizatorului o serie de facilităţi în vederea creării unui formular. casete text) sau alte elemente grafice încorporate. Proiectarea asistată. fiind obiecte ale bazei de date ce permit introducerea şi afişarea datelor într-o manieră cât mai atractivă. Pentru obţinerea unor machete mai complexe. Formularele asigură:  Interfaţa prietenoasă cu utilizatorul final. caz în care utilizatorul este îndrumat către o serie de asistenţi (wizards). b.  Reguli de validare suplimentare celor definite la nivelul tabelelor. Tabular). Etapele necesare creării unui formular sunt următoarele: 1. Se acţionează butonul New din fereastra bazei de date pentru activarea asistentului New Form (fig.

Fig.4.1 Asistentul New Form 2. Se va opta pentru una din variantele: Design View, Form Wizard, AutoForm:

Columnar,AutoForm: Tabular, AutoForm:Datasheet, Chart Wizard sau Pivot Table Wizard; 3. Se stabileşte sursa de date (tabel sau interogare) a formularului. Tehnica cea mai utilizată la crearea unui formular este următoarea: într-o primă fază, formularele sunt generate prin Form Wizard sau AutoForm, după care sunt deschise în modul Design pentru a fi modificate, astfel încât să corespundă cât mai bine cerinţelor utilizatorului final. Un formular are următoarea structură (fig.4.2): a. b. c. d. Bara de titlu; Bordura defineşte chenarul ce va delimita formularul pe ecran; Bara de defilare pe orizontală şi verticală; Antetul de pagină (Page Header) este o zonă ce apare numai când formularul este tipărit la imprimantă. Pentru a fi disponibilă în cursul proiectării, se selectează opţiunea ViewPage Header/Footer din meniul Access; e. f. g. h. Antetul formularului (Form Header) este folosit pentru a afişa titlul formularului. Aceasta zonă nu este vizibilă în modul Datasheet; Secţiunea de detaliu (Detail) – va conţine toate controalele necesare afişării/editării înregistrărilor; Subsolul de pagină (Page Footer) este afişat numai la tipărirea formularului şi poate conţine data curentă, numărul de pagini; Subsolul formularului (Form Footer) are aceleaşi caracteristici cu zona de antet; 22

i.

Butoane de navigare sunt afişate numai în timpul execuţiei formularului şi pot fi folosite pentru deplasări în cadrul înregistrărilor.

Fig. 4.2 Elementele unui formular Proprietăţile obiectelor Forms Proprietăţile formularelor pot fi accesate fie prin intermediul ferestrei Properties (activate prin opţiunea View- Properties, din meniul Access), fie prin intermediul obiectelor de tip macro sau limbajul VBA. În cadrul ferestrei Properties (fig. 4.3), proprietăţile formularului curent sunt împărţite în patru categorii:

Fig. 4.3 Fereastra Properties Format - conţine atribute privitoare la dimensiune, aspect, coordonatele de afişare ale formularului;  Data – grupează proprietăţi referitoare la sursa de date şi înregistrările aferente; 23

Event – conţine evenimente ce pot fi tratate fie prin proceduri sau funcţii scrise în limbajul VBA, fie prin macro-uri; Other – conţine diverse alte proprietăţi.

Pentru ca fereastra Properties să afişeze proprietăţile formularului, acesta trebuie în prealabil selectat prin opţiunea Edit- Select Form din Access, fie printr-un clic pe caseta de selecţie a formularului (View- Ruler) sau pe zona din afara acestuia.

4.2 Controale în formulare
Controalele sunt obiecte grafice (elemente vizuale) ce sunt incluse în formulare sau rapoarte, în scopul editării/afişării datelor sau executării unor acţiuni (ex: etichete, casete, butoane). Proprietăţile controalelor Proprietăţile unui control sunt afişate în fereastra Properties, atunci când controlul respectiv este selectat. Metodele aferente controalelor sunt grupate în patru categorii (Format, Data, Events, Other) şi sunt disponibile numai prin intermediul macro-urilor sau modulelor VBA.

4.3 Formulare/subformulare
Rolul subformularelor este de a actualiza mai multe tabele prin intermediul unei singure ferestre (formular). Subformularele sunt create în general pentru anumite tabele dependente (tabele în care câmpul comun este cheie externă), din cadrul unei relaţii de tip 1-n. Definirea unui subformular presupune includerea unui formular în cadrul altui formular, primul devenind subformular, iar al doilea formular principal. Avantajele oferite de utilizarea subformularelor constau în: 1. Posibilitatea actualizării mai multor tabele printr-un singur formular; 2. Sincronizarea automată a subformularului cu formularul principal, operaţie care constă în: • • actualizarea automată a câmpului cheie externă din subformular, cu valoare deţinută de câmpul cheie primară din formularul principal; filtrarea automată a înregistrărilor din subformular, în funcţie de valoarea cheii primare din formularul principal. Pentru a defini un subformular se procedează astfel: a. b. Formularul ce se doreşte a fi formular principal se va deschide în modul Design; Se activează fereastra bazei de date; 24

Sincronizarea formular-subformular se realizează prin intermediul câmpurilor de legătură: cheie primară din sursa de date aferentă formularului principal şi cheia externă din sursa de date aferentă subformularului. ca obiect de tip formular. Cu Microsoft Access 2000 se pot realiza obiecte de tip raport utilizând opţiunea Reports din meniul Objects şi butonul de comandă New sau alegând comanda Report din meniul Insert. Denumirile acestor câmpuri sunt înscrise automat de Access în proprietăţile Link Master Field şi Link Child Field ale controlului de tip subform din formularul principal.c. se va reflecta automat şi în formularul principal. sau se poate lista la imprimantă. Se salvează formularul principal. Design View: realizarea rapoartelor de către utilizator. d. 5 Obiecte tip raport Obiectele tip raport se creează în etapa de exploatare a bazelor de date. Cap. Conţinutul lor poate fi vizualizat pe ecran. în funcţie de viziunea proprie a acestuia (utilizatorul precizează controalele din raport). în interiorul formularului principal folosind tehnica drag&drop. Orice modificare facută ulterior asupra subformularului. 5. Fig.1 Fereastra New Report pentru crearea rapoartelor Modalităţile de creare propuse de Microsoft Access 2000 sunt următoarele: I. 25 . . Se “depune” formularul ce se doreşte a fi subformular.

5. Primul ecran al aplicaţiei expert permite selectarea câmpurilor ce urmează a fi incluse în raport. III. Report Wizard: crearea rapoartelor este asistată de Wizard. IV. butoane de comanda şi proprietăţile acestora (cu excepţia celor eveniment (Event). Chart Wizard: crearea de rapoate cu grafice. controale de tip casete text.5. cu particularitatea că datele dintr-o înregistrare sunt prezentate pe o singură coloană. AutoReport: Tabular: generarea automată a rapoartelor cu datele organizate sub formă tabelară. Pentru a crea un raport cu ajutorul aplicaţiei Report Wizard se procedează astfel: 1. AutoReport: Columnar: generarea automată a rapoartelor. 26 . VI.II. Label Wizard: realizarea unor rapoarte de dimensiuni corespunzătoare unor etichete. 2. eventual. În structura unui raport se pot identifica elemente comune cu formularele cum ar fi:   secţiunile unui raport: Report Header/Footer. se selectează optiunea Create Report by Using Wizard (crearea raportului prin utilizarea aplicaţiei expert) pentru a lansa în execuţie aplicaţia Report Wizard (fig. etichete.1 Crearea unui raport cu ajutorul aplicaţiei Report Wizard Aplicaţia Report Wizard oferă un bun compromis între uşurinţa în utilizare şi nivelul de control exercitat asupra raportului aflat în curs de elaborare. pentru corespondenţă. Detail. care nu sunt accesibile controalelor din rapoarte). Page Header/Footer. V. Se deschide baza de date care conţine tabelul sau interogarea ce urmează să reprezinte baza alcătuirii raportului. 3. Se selectează pictograma Reports din fereastra bazei de date.2). În panoul Reports din fereastra bazei de date.

Se selectează punctul de vedere asupra datelor din listă situate în stânga ecranului aplicaţiei expert. Pentru a realiza gruparea în funcţie de un câmp. Cu ajutorul butonului Next se trece la etapa următoare. 27 . Pentru un raport care foloseşte câmpuri preluate din mai multe tabele. după care se selectează butonul de adăugare pentru a-l muta în lista Selected Fields (câmpuri selectate).5. programul Access pune la dispoziţia utilizatorilor opţiunea de a vizualiza datele în funcţie de o anumită categorie de informaţii. Se pot selecta mai multe niveluri de grupare. utilizatorul poate continua să grupeze înregistrările din raport în funcţie de un anumit câmp. În următorul ecran al aplicaţiei expert (fig.Fig. 5. În următorul ecran al aplicaţiei expert. . trebuie să se creeze o relaţie între tabele. 8.2 Primul ecran al aplicaţiei Report Wizard 4.5. iar apoi se selectează butonul Next pentru a continua. Pentru a muta toate câmpurile în a doua listă se execută clic pe butonul de adăugare a tuturor câmpurilor . se selectează câmpul şi apoi butonul în ordinea dorită. 7. Din lista derulantă Tables/Queries se selectează un tabel sau o interogare din care urmează a fi preluate câmpuri. În vederea construirii unui raport pe baza mai multor tabele. se selectează un alt tabel sau o altă interogare din lista Tables/Queries şi se repetă etapa 5.3). Se selectează un câmp din lista Available Fields (câmpuri disponibile). Aplicaţia expert asigură această opţiune numai când se construieşte un raport pe baza mai multor tabele. 6.

5.5.Fig.4 se stabilesc câmpurile în funcţie de valorile cărora datele din raport vor fi ordonate (sortate). instrumentul Wizard propune mai multe feluri de prezentare a datelor în raport (fig. În fereastra din figura 5.5). 5. ) verticală ori orizontală Fig.3 Criterii de grupare a datelor 9.5. În această etapă. Fig. precum şi dispunerea ( a structurii raportului pe coala de imprimare. precum şi cele pentru care se vor executa operaţii de sinteză (cu butonul ).4 Gruparea datelor într-un raport 10.5 Modalităţi de dispunere a datelor într-un raport 28 .

ori în modul Design (utilizarea. în modul Print Preview de vizualizare a raportului. Picture Pages precizează paginile pe care se vor afişa fundalul ales. 5. Picture permite specificarea fişierului afişat pe fundalul raportului. dacă obiectul de tip raport este închis. Format. Pentru afişarea unor informaţii de ajutor în timpul lucrului cu raportul se bifează caseta de validare “Display Help on working with the report?”. Tipărirea la imprimantă se realizează cu meniul File. ori o frază SQL care va fi sursa de date a raportului. mai puţin prima. se creează aşa-numitele subrapoarte. rularea (proiectare. Următorul pas constă în alegerea stilului (aldin. conţinute de diferite obiecte de tip raport. b. 12. încadrat ori nu) în care este afişată fiecare categorie de informaţii. Toate aceste marginile paginii imprimate poate fi verificată cu Layout Preview trei posibilităţi se regăsesc şi în meniul View al Microsoft Access. opţiunea Print. acesta se selectează în fereastra Database. apoi se alege Print din meniul File. o interogare. sau cu butonul din bara de meniuri. Caption este utilizată pentru stabilirea unui titlu afişat pe bara albastra din titlu. toate. 5. respectiv subsolul de pagină (variante: toate paginile. Filter se foloseşte pentru stabilirea unei condiţii. cât şi în celelalte secţiuni (inclusiv în cele de grup). Încadrarea în . centrat. Ultima etapă presupune stabilirea titlului raportului. italic. Filter on permite selectarea a două 29 . înainte de a activa butonul .filtru pe care trebuie să o îndeplinească datele ce vor fi afişate în raport.11. se selectează opţiunea “Modify the report’s design”. mai puţin prima şi ultima). Page Header şi Page Footer sunt utilizate pentru specificarea paginilor pe care se vor afişa antetul. Record Source (fig. Vizualizarea situaţiilor pe ecran se poate face în modul Preview raportului). definire a structurii sale).3 Proprietăţi ale obiectelor de tip raport şi ale secţiunilor lor Proprietăţi ale rapoartelor Se pot deosebi patru categorii de proprietăţi ale rapoartelor: a. toate. Dacă utilizatorul doreşte să facă unele mici modificări privind structura raportului astfel creat. 5.2 Crearea de rapoarte cu subrapoarte Daca se doreşte completarea informaţiilor dintr-un obiect de tip raport cu altele. mai puţin ultima.7) precizează o tabelă. Data. toate. Ele se pot insera atât în secţiunea de detaliu. În cadrul acesteia.

acestora le sunt ataşate funcţii ori proceduri. Event – proprietăţi de tip eveniment. la pregătirea secţiunilor pentru afişare (On Cap. la definirea de filtre. Proprietăţi ale secţiunii rapoartelor Acestea nu sunt numeroase. care anulează acţiunea filtrului. printr-o comandă dintr-un meniu. d. ceea ce presupune că.7 Filtru pentru raport c. Acţiunile unui obiect macro se aplica obiectelor dintr-o bază de date. Record Looks asigură blocarea informaţiilor dintr-un raport în timpul afişării acestuia. ca urmare a unui eveniment sau printro combinaţie de taste.1 Crearea. Fast Laser Printing. Fig.valori: Yes. Toate categoriile de proprietăţi se regăsesc în rubrica (tab-ul) All. cu valoarea Yes. Ele servesc la atribuirea unui nume fiecărei secţiuni (Name). On Close poate realiza ştergerea fişierelor temporare create în timpul execuţiei raportului. în principal. (Force New Page). la efectuarea saltului la o nouă pagină Format ori On Print). 6. executarea şi modificarea obiectelor macro Pentru a crea un obiect macro se selectează comanda Macro din meniul Insert sau se selectează eticheta Macro din fereastra de bază Access. criteriul specificat în Filter devine activ (se aplica datelor) şi No. Date Grouping permite utilizarea tipului implicit de data sau a tipului setat de utilizator. În general.6 Crearea obiectelor de tip macro O comandă macro este constituită dintr-un ansamblu de acţiuni executabile printr-un singur clic cu mouse-ul. Fiecare colecţie de obiecte tip este desemnată printr-o etichetă distinctă şi se acţionează prin clic pe butonul care efectuează 30 . la ascunderea/afişarea anumitor date (Visible – Yes/No).5. la reformatarea secţiunilor (On Retreat). Categoria Data lipseşte. On Open serveşte. Other – Alte proprietăţi. realizează o tiparire rapidă a unui raport.

Precizarea valorilor argumentelor se realizează. Fig. de regulă. 6. Pentru fiecare acţiune selectată sunt precizate argumentele acţiunii în zona Action Arguments (pentru anumite argumente Access completează automat valorile implicite). se trec acţiunile de executat. Programul Access califică o macro comandă din grup pe structura <nume obiect macro>. În cadrul aplicaţiei se poate lansa în execuţie fiecare macro din grup. fiecare pe o linie distinctă. În acest caz în fereastra de editare macro se afişează şi coloana Macro Name.1 Fereastra de editarea Macro În coloana Actions. 6. 6.1). Toate acestea se vor memora în acelaşi obiect macro. Precizarea acţiunii se face prin selectare din lista derulantă afişată de Access.2 Grupuri de macro-comenzi Un obiect macro poate conţine grupuri de acţiuni separate prin una sau mai multe linii albe. În acest caz fiecare grup este desemnat printr-un nume de macro. 31 . tot prin alegere din listele derulante afişate de Access în funcţie de tipul acţiunii şi respectiv natura argumentului. <nume macro din grup>.comanda rapidă New. Ca efect pe ecran se afişează fereastra de editare Macro în structura minimală (fig. Pentru afişarea coloanei Macro Name se dă comanda Macro Names din meniul View.

7 Aplicaţie ENUNŢUL PROBLEMEI: Să se calculeze salariile la S.Cap. ştatul de plata are la bază situaţia persoanelor încadrate în muncă care pot aparţine unor departamente având funcţii diferite. COMENA S. asupra drepturilor băneşti cuvenite se pot face reţineri.ore suplimentare. pentru un număr de “X” salariaţi ştiind că: calculul salariilor se realizează pe bază de pontaj lunar în ore (ore lucrătoare.A. ore concediu. ore învoire.C. ore nemotivate). 32 . calculul sumelor cuvenite pe tipuri de ore se vor raporta la numărul de ore lucrătoare.

tipurile de date ale acestora.1 Fereastra File New database II. Fig. Descrierea bazelor de date (tabele) Tabela Departamente: cheie primară Departamente: 33 .2) şi anume « Create table in Design View ». 7.- nu se vor lua în calcul decât persoanele aflate în exerciţiul funcţiunii în luna respectivă (societatea are angajaţi permanenţi şi sezonieri). COLECŢII DE OBIECTE TIP A. Pentru a putea realiza această lucrare cu ajutorul programului MICROSOFT ACCESS 2003 am parcurs următoarele etape: I. 7. CREAREA TABELELOR La realizarea structurii acestor tabele am folosit hiperlik-ul salvat în fereastra bazei de date (fig. selectăm opţiunea Blank database (baza de date goală). cât şi cheile primare (Primary Key = un câmp sau un grup de câmpuri care identifică în mod unic fiecare înregistrare). unde vom defini baza de date “SALARII” (Fig. se va prezenta ştatul de plată în două liste (Ecran/Imprimanta) până la salariul brut şi până la restul de plată. CREAREA BAZEI DE DATE După lansarea în execuţie a pachetului de programe ACCESS alegem opţiunea New din meniul Fileş parcurgând casetele de dialog. reguli de validare.1). comandă care va deschide fereastra File new database. 7. unde au fost stabiliţi toţi parametrii necesari pentru descrierea structurii unei tabele: numele câmpurilor. se va lista (Ecran/Imprimanta) o situaţie a angajaţilor. se va lista (Ecran/Imprimanta) o listă de casierie.

Denumire câmp (Field name) Departamente Explicaţii câmp Departamentele societăţii Tip câmp (Data type) Text Dimensiune câmp (Field size) 50 Fig.2 Fereastra Access de descriere a tabelei Tabela Funcţii: cheie primară Funcţia : Denumire câmp (Field name) Funcţia Explicaţii câmp Funcţia deţinută de salariat în cadrul departamentului Tip câmp (Data type) Text Dimensiune câmp (Field size) 50 Tabela Personal: cheie primară CNP: Denumire câmp (Field name) Cnp Nume Prenume Salariu Coefvech Departament Funcţia Explicaţii câmp Cod numeric Personal Numele salariatului Prenumele salariatului Salariu negociat Coeficient vechime Departament Funcţia ocupată Tip câmp (Data type) Text Text Text Numeric (number) Numeric (number) Text Text Dimensiune câmp (Field size) 13 50 50 Double (8 bytes) Single (4 bytes) 50 50 34 . 7.

Numărul de ore lucrătoare în lună Salariu negociat Ore lucrate Ore suplimentare Ore concediu Ore învoire Ore nemotivate Coeficient vechime Sume vechime Sume af. Luna ptr.care calc.Nrpersded Număr persoane Numeric (number) Long integer (4 bytes) aflate în întreţinerea Stare Tabela Reţineri: Denumire câmp (Field name) Cnp Explicaţii Suma Explicaţii câmp Cod numeric personal Tipul reţinerii Suma reţinută/ tipul de reţinere Tabela Pontaj: cheie primară Cnp: Denumire câmp (Field name) Cnp Nume Prenume An Luna Nroreluna Salariu Orelucr Oresup Oreco Oreinv Orenem Coefvech Sumevech Sumelucr Sumesup Sumeco Venbrut CAS Explicaţii câmp Cod numeric Personal Numele salariatului Prenumele salariatului Anul ptr. Tip câmp (Data type) Text Text Text Numeric Numeric Numeric Numeric Numeric Numeric Numeric Numeric Numeric Numeric Numeric Numeric Numeric Numeric Numeric Numeric Tip câmp (Data type) Text Text Numeric (number) salariatului Activ / inactiv Text 1 Dimensiune câmp (Field size) 13 50 Double (8 bytes) Dimensiune câmp (Field size) 13 50 50 Long integer Long integer Long integer Double Long integer Long integer Long integer Long integer Long integer Long integer Double Double Double Double Double Double 35 .ore suplim.asig.soc.ore lucrate Sume af. Sume concediu Venit brut Contrib.care calc.

Finalizarea definirii legăturilor s-a realizat cu ajutorul casetei Edit Relationships.CASS Şomaj Vnet Nrpersded Venbaza Impozit Reţineri Restplată Contrib. Panoul de editare vizuală (fig.7. definirea propriu-zisă a relaţiilor am realizat-o prin selectare şi glisare dinspre cheia primară a unei tabele spre cheia externă corespunzătoare.in intret. Definirea legăturilor dintre tabele se realizează din meniul Tools – Relationships.asig.4): 36 .3) Relationships: Fig.san. După plasarea tuturor tabelelor în panoul de editare. Venit baza impozit Impozit/ ven. Contrib.pers.şomaj Venit net Nr.3 Panoul de editare vizuală Relationships Definirea relaţiilor între tabele Caseta Edit Relationsips este prezentată în figura următoare (fig. 7.7.salarial Total reţineri din salariu Rest plată în lună Numeric Numeric Numeric Numeric Numeric Numeric Numeric Numeric Double Double Double Double Double Double Double Double- Pentru a avea acces simultan la datele din tabelele bazei de date a trebuit să definim relaţiile standard dintre tabelele prezentate anterior. acesta activează un panou de editare vizuală a acestora.

7. Rap) cât şi la exploatarea bazelor de date ( interogările Delpontaj şi Uppontaj). Lista2.Fig. Pontaj – Reţineri). relaţii 1 – n (unu la mai mulţi) unei valori aflate în partea stângă a relaţiei îi corespund două sau mai multe înregistrări din tabela aflată în partea dreaptă a relaţiei (Departamente – Personal. la pregătirea datelor în vederea afişării lor în rapoarte (interogările Lstat. CREAREA OBIECTELOR DE TIP INTEROGARE Următoarea etapă în realizarea aplicaţiei ACCESS o constituie crearea obiectelor de tip interogare ce vor fi folosite la sintetizarea datelor (interogarea Total reţineri). 7. Opţiunile folosite în fereastra Edit Relationships au următoarele semnificaţii: • Enforce Referential Integrity – defineşte o restricţie de integritate referenţială.4 Caseta Edit Relationships După cum putem observa în urma editării relaţiilor s-au stabilit următoarele: relaţii 1 – 1 (unu la unu) între tabelele Personal şi Pontaj – unei valori a câmpului CNP din tabela Personal îi corespunde o singură valoare a câmpului CNP din tabela Pontaj. Nu se permite actualizarea valorii unei chei externe. • Cascade Update Related Fields – actualizarea valorii unei chei primare dintr-un tabel se propagă în înregistrările din tabelele unde aceasta este cheie externă. Design View din caseta New Query (fig. Funcţii – Personal.5): 37 . dacă această valoare nu există deja în tabelul unde aceasta este cheie primară. Interogarea Total Reţineri Pentru realizarea acestei cereri am folosit modul grafic de proiectare. B.

7. Zona superioară.6) care oferă posibilitatea precizării sursei de date (tabela Reţineri). După selectarea sursei de date s-a acţionat butonul Add pentru a realiza aducerea acesteia în fereastra de proiectare (Select Query).7) este împărţită în două zone : 1. 2.6 Caseta Show Table Fereastra de proiectare Select Query (fig. 7. Linia Field: rezervată pentru definirea numelui atributului selectat (câmpurile CNP.Fig. Fig. SUMA).5 Fereastra New Query În continuare se deschide caseta Show Table (fig. 7. b. în care se vizualizează tabelele sursă de date (tabela Reţineri). precum şi relaţiile definite între acestea (nu este cazul fiind vorba de o singură tabelă) . Linia Total : este rezultatul selecţiei butonului Totals din bara de instrumente – din lista derulantă asociată fiecărui câmp în linia de total selectăm: pentru câmpul CNP 38 . c. 7. Linia Table : destinată precizării sursei de date (tabela Reţineri). Grila Query Design structurată astfel: a.

7. Fig. Rap) în vederea efectuării rapoartelor.9).8) şi am definit interogarea sub numele “Total reţineri”. d. după parcurgerea paşilor premergători afişării casetei Select Query. Lista2. 7.7 Fereastra Select Query După ce au fost definite toate liniile cererii. Din lista derulantă afişată în linia Delete am selectat opţiunea From iar în linia Field am selectat “Pontaj”. 7. Linia Show : permite afişarea realizărilor câmpurilor respective (CNP şi Suma).opţiunea Goup By – se vor grupa datele după codul numeric personal iar pentru câmpul Suma vom folosi opţiunea Sum – se vor totaliza sumele reţinute.7 Opţiunea Save As Interogările de pregătire a datelor (interogările Lstat. Pentru interogarea de exploatare a bazei de date Delpontaj. ce are ca efect ştergerea tuturor înregistrărilor efectuate în tabela Pontaj. au fost realizate parcurgând aceiaşi paşi ca şi la interogarea de sintetizare Total reţineri. 39 . 7. din meniul File am selectat opţiunea Save As ( fig. Efectul acestei comenzi constă în afişarea liniei Delete în grila Query Design. Fig. din meniul Query selectăm opţiunea Delete Query (fig.

Nume. 7. Luna de calcul) şi interogările (Total reţineri) de unde vor fi preluate datele şi au fost luate în calcul doar câmpurile ce conţin valorile ce vor fi adăugate (din tabela Personal luăm câmpurile CNP. Se tastează în linia de criterii aferentă câmpului Stare din tabela Personal opţiunea “A” (vor fi adăugate doar înregistrările pentru care valoarea câmpului Stare din tabela Personal este egală cu “A” – personal activ). 40 . din tabelele ce conţin date. Coefvech. Elaborarea unei interogări de selecţie în modul Design View. 3. unde am precizat tabelele (Personal. Salariul. din tabela Luna calcul câmpurile An.10) ce va conduce la apariţia casetei Append în care selectăm numele tabelei în care dorim adăugarea (tabela Pontaj).Fig. În acest rând am specificat pentru fiecare camp.9 Opţiunea Delete Query Pentru crearea interogării de adăugare înregistrări UPPONTAJ a fost necesară parcurgerea următorilor paşi: 1. comanda are ca efect imediat apariţia liniei Apend To în fereastra de proiectare a interogării. Nroreluna. Prenume. câmpurile corespondente din tabela unde vor fi adăugate. din interogarea Total reţineri câmpul SumOfsuma). 2. Pentru transformarea interogării de selecţie într-o interogare de adăugare din meniul Query selectăm opţiunea Append Query (fig 7. Nrpersded. Luna.

Se alege opţiunea Form Wizard . acestea asigurând o interfaţă prietenoasă cu utilizatorul final.12): tabel sau interogare. 7. Etapele necesare construirii formularelor Single form cu ajutorul comenzii Form Wizard: 1.11) din fereastra bazei de date pentru activarea asistentului New Form.10 Opţiunea Appened Query C. Pentru a actualiza datele din tabelele Departamente. 6. Se stabileşte imaginea de formular (fig. Se selectează câmpurile din sursa de date. Se stabileşte sursa de date (fig. Se acţionează butonul New (fig. ce vor fi afişate în formular. precum şi modul în care va fi deschis formularul: pentru execuţie (fig. 2. Reţineri şi Pontaj am creat formulare de tip Single form (afişează. etc. 3. casete text.13): Columnar pentru Departamente.16) sau pentru modificare.utilizatorul este asistat la crearea formularului. Se defineşte titlul formularului (fig. 4. 7. 7. Funcţii. o singură înregistrare la un moment dat).).14): Standard. Exemplu – Formularul Departamente 41 . 7. 7. Se alege tipul de formular (fig. Funcţii.Fig. tabelele sunt actualizate prin intermediul formularelor (forms). Pontaj şi Tabular pentru Personal. 7. 7. realizată prin intermediul diferitelor controale (butoane.15). Reţineri. în scopul actualizării. OBIECTE TIP FORMULAR În cadrul aplicaţiilor cu baze de date. 5. 7.

15 Titlul formularului Fig. 7. 7. 7.20) cu ajutorul generatorului de formulare.11 Asistentul New Form Fig. 7.14 Imaginea de formular Fig.16 Formularul deschis pentru execuţie Sunt afişate numai în timpul execuţiei formularului şi pot fi folosite pentru deplasări în cadrul înregistrărilor.12 Sursa de date Fig.Fig. După ce au fost create formularele Personal (fig. 7. după cum urmează:  Formularul Personal 42 . 7.17) şi Pontaj (7. 7.13 Tipul de formular Fig. acestea au fost deschise în modul Design pentru a fi modificate.

iar cu ajutorul mouse-ului am trasat dimensiunea butoanelor. 7.17 Structura formularului Personal După cum putem observa formularul are următoarea structură: Bara de titlu ce conţine titlul formularului “Personal” cu butoanele de minimizare. secţiunea Page Header conţine două butoane de comandă şi etichetele câmpurilor (titlul coloanelor) iar în secţiunea de detalii sunt prezentate câmpurile din tabela Personal.din meniul contextual ataşat butonului de comandă am selectat opţiunea Properties. Font size = 14 On Click = INSPONTAJ (macrocomanda). maximizare şi închidere. Name = Command16. la tastarea unui Click va şterge datele din tabela Pontaj şi le va adăuga pe cele din tabela Personal conform macrocomenzii INSPONTAJ.Fig.18): 43 . Font name = Ms Sans Serif. 7. Butoanele de comandă au fost construite astfel: din fereastra Toolbox am selectat butonul de comandă (command button). Proprietăţile butonului de comandă Pregatire pontaj (fig. . după ce au fost încărcate toate datele în tabela Personal. Acest buton de comandă. unde am modificat anumite proprietăţi după cum urmează: • Butonul de comandă Pregătire pontaj: proprietatea Caption = “Pregătire Pontaj”.

7.Fig. 7. Proprietăţile butonului de comadă Abandon (fig. On Click = [Event procedure] Codul de program este : Private Sub Command24_Click() DoCmd.Close End Sub Butonul de comandă Abandon are ca efect închiderea formularului Personal şi revenirea în formularul anterior (Menu).18 Proprietăţile butonulului Pregătire pontaj • Butonul de comandă Abandon : proprietatea Caption = ’’Abandon’’. Font name = Ms Sans Serif. Name = Command24.19): 44 .

21 Meniul Command Buton Wizard 45 . 7.21).20 Structura formularului Pontaj Formularul Pontaj pe lângă etichete şi casete text conţine şi un buton de comandă STOP. după ce am plasat butonul în spaţiul cu detalii al formularului. Fig. din meniul COMMAND BUTTON WIZARD (fig.19 Proprietăţile butonului Abandon  Formularul PONTAJ Fig. Acest buton de comandă a fost construit astfel: din meniul Toolbox am selectat butonul de comandă. 7. La acţionarea unui Click se va închide formularul Pontaj şi se va reveni în formularul anterior (Menu). (am selectat la rubrica Categoria opţiunea Application iar la rubrica Actions opţiunea Quit Application. 7.Fig.7.

dacă numărul persoanelor aflate în întreţinerea salariatului = 4 atunci valoarea deducerii pentru calculul impozitului pe salariu este 5500000: Private Sub DEDUCERI_Enter() Select Case Me.DEDUCERI = 2500000 *înlocuieşte cu valoarea 2500000 câmpul DEDUCERI din formularul curent 46 .5 / 100 *câmpul CASS din formularul curent = câmpul VENBRUT din formularul curent x 6.VENBRUT * 9. dacă numărul persoanelor aflate în întreţinerea salariatului = 2.) Me. la proprietate On Enter am construit căte o procedură de calcul (event procedure) astfel: Câmpul CAS (contribuţia la asigurări sociale) se calculează ca procent (9.NRPERSDED Case Is <= 1 *verifică dacă numărul persoanelor aflate în întreţinere<=0 în formularul curent (Me.5 / 100 End Sub Câmpul CASS (contribuţia la asigurări sociale de sănatate) se calculează ca procent (6.Pentru toate câmpurile de tip sumă din formularul Pontaj.5%) din venitul brut realizat: Private Sub CAS_Enter() Me.CASS = Me. dacă numărul persoanelor aflate în întreţinerea salariatului = 3 atunci valoarea deducerii pentru calculul impozitului pe salariu este 4500000. atunci valoarea deducerii pentru calculul impozitului pe salariu este 3500000.5%) din venitul brut realizat: Private Sub CASS_Enter() Me.5 / 100 *câmpul CAS din formularul curent = câmpul VENBRUT din formularul curent x 9.VENBRUT * 6.CAS = Me.5 / 100 End Sub Câmpul DEDUCERI se calculează după un anumit criteriu şi anume dacă numărul persoanelor aflate în întreţinerea salariatului = 1 atunci valoarea deducerii pentru calculul impozitului pe salariu este 2500000.

NRORELUNĂ) * Me.REŢINERI End Sub Valoarea retinerii catre Fd.ŞOMAJ = (Me.DEDUCERI = 4500000 Case Is >= 4 Me.DEDUCERI = 5500000 End Select End Sub Impozitul pe venitul din salarii = cu 16% din venitul bază de calcul: Private Sub IMPOZIT_Enter() Me.IMPOZIT = Me.SALARIU / Me.DEDUCERI = 3500000 Case Is = 3 Me. ORECO) * 1/100 End Sub Valoarea concediului de odihnă = salariu negociat/numărul de ore din luna x numărul de ore de concediu: Private Sub SUMECO_Enter() Me.SUMECO = (Me.VNET .impozit – reţineri: Private Sub RESTPLATA_Enter() Me.IMPOZIT .NRORELUNĂ) * (Me.SALARIU / Me.Case Is = 2 Me.ORELUCR + Me.RESTPLATĂ = Me. De Somaj = 1% din salariul de incadrare aferent timpului lucrat (ore lucrate + ore concediu): Private Sub SOMAJ_Enter() Me.Me.ORECO End Sub Sumele suplimentare = salariu negociat / numărul de ore din luna x numărul de ore suplimentare: Private Sub SUMESUP_Enter() 47 .Me.VENBAZA * 16 / 100 *câmpul impozit din formularul curent = câmpul venbaza * 16% End Sub Restul de plată = venitul net.

NRORELUNĂ) * Me.SUMESUP = (Me.SUMLUCR = (Me.DEDUCERI > 0 Then Me.VENBRUT .Me.NRORELUNĂ) * (Me.SUMECO + Me.VENBAZA = 0 End If End Sub Venitul brut realizat = venitul pentru ore lucrate + venitul pentru concediu de odihnă + sumele pentru vechimea în muncă + venitul suplimentar: Private Sub VENBRUT_Enter() Me.NRORELUNĂ) * Me.SUMVECH + Me.SALARIU /Me.ORELUCR End Sub Suma cuvenită pentru vechimea în muncă = salariu negociat/numărul de ore din luna x (numărul de ore lucrate + numărulde ore de concediu): Private Sub SUMVECH_Enter() Me.Me.Me.VNET = Me.SUMLUCR + Me.SALARIU / Me.VENBAZA = Me.ORECO) * Me. altfel venitul bază = 0 Private Sub VENBAZĂ_Enter() If Me.CAS .DEDUCERI Else Me.SALARIU / Me.SUMESUP End Sub Venitul net realizat = venitul brut – cas – cass – şomaj: Private Sub VNET_Enter() Me.SOMAJ End Sub 48 .VNET .ORESUP End Sub Salariul cuvenit pentru timpul lucrat = salariu negociat /numărul de ore din luna x numărul de ore lucrate: Private Sub SUMLUCR_Enter() Me.Me.VENBRUT = Me.CASS .COEFVECH/ 100 End Sub Venitul bază pentru impozitare (câmpul VENBAZA) se calculează astfel: dacă venitul net – valoarea deducerilor >0 atunci venitul bază = venitul net – deduceri.Me.VNET .Me.ORELUCR + Me.SUMVECH = (Me.

“CALCUL SALARII”. 3.Calcul salarii. cu ajutorul mouse-ului am tras marginile formularului până la dimensiunea dorită. După ce au fost construite butoanele de comandă din meniul contextual al fiecărui buton am selectat opţiunea Properties (proprietăţi) şi am modificat anumite proprietăţi după cum urmează: a) butonul Încărcare Date: − proprietatea Name − proprietatea Caption − proprietatea Font Size − proprietatea On Click b) butonul Calcul salarii: − proprietatea Name − proprietatea Caption = Command1 = Calcul Salarii = DPERS (macrocomanda) = Command0 = Încărcare date persoane − proprietatea Font Name = Tahoma − proprietatea Font Name = Tahoma − proprietatea Font Size = 14 − proprietatea On Click − proprietatea Name = DPONTAJ (macrocomanda) = Command9 49 c) butonul Departamente – Funcţii – Reţineri: . La realizarea acestui formular am folosit hiperlik-ul salvat în fereastra bazei de date şi anume « Create Form in Design View ». 7. 2.Rapoarte şi opţional Departamente .Close End Sub  Formularul MENU Formularul Menu (fig. Din meniul Toolbox am selectat opţiunea Command button şi am construit butoanele: “ÎNCĂRCARE DATE”.Încărcare date. Tot din meniul Toolbox am selectat opţiunea Rectangle.22) este formularul principal al aplicaţiei (meniul principal).Funcţii – Reţineri. pentru a evidenţia paşii ce trebuiesc parcurşi în realizarea lucrării şi anume: 1. “DEPARTAMENTE – FUNCŢII – REŢINERI”. după apariţia zonei de detaliu a formularului. “RAPOARTE” şi ”STOP”.Comanda STOP Private Sub Command57_Click() DoCmd.

Listă Salariaţi). am construit 4 butoane de opţiune şi 4 etichete asociate butoanelor de opţiune (Partea 1 ştat. 7.22 Realizarea formularului MENU  Formularul RAPOARTE A fost construit tot cu ajutorul comenzii Design View. 7. 50 . Fig. Butoanelor de comandă le-am asociat la proprietatea On Click câte o procedură eveniment.23) pe lângă butoanele de comandă ECRAN. IMPRIMANTĂ.Reţineri − proprietatea Font Name = Tahoma − proprietatea Font Size = 8 − proprietatea On Click d) butonul Rapoarte: − proprietatea Name − proprietatea Caption = Command8 = Rapoarte = DATE (macrocomanda) − proprietatea Font Name = Tahoma − proprietatea Font Size = 14 − Fore color − proprietatea On Click = 4194368 = RAPORT (macrocomanda) e) butonul Stop – a fost creat la fel ca şi butonul Stop din formularul Pontaj. ABANDON. În acest formular (fig. Partea 2 ştat. Stat casierie.− proprietatea Caption = Departamente – Funcţii .

23 Fereastra Wizard de selecţie a câmpurilor componente ale raportului 51 . RAP – prezintă o evidenţă simplă a salariaţilor unităţii. CREAREA OBIECTELOR DE TIP RAPORT Rapoartele prezentate în această aplicaţie sunt: LŞTAT1 – listează ştatul de plată până la venitul brut realizat.23 Realizarea formularului RAPOARTE D. Generarea rapoartelor a fost realizată cu ajutorul instrumentului Wizard. 7. Fig. La realizarea acestui formular am folosit hiperlik-ul salvat în fereastra bazei de date şi anume «Create Report by using Wizard». ŞTATCASIERIE – listează ştatul de casierie.Fig. LSTA2 – listează ştatul de la venitul brut până la restul de plată.7. Pentru a putea realiza aceste rapoarte au fost parcurşi următorii paşi (exemplificăm raportul LSTA2): 1.

În această etapă.26): totaluri pe coloana funcţia Sum. precum şi dispunerea de tip vedere: Landscape a structurii raportului pe coala de imprimare. 7.26 Fereastra Summary Options 4. Fig. 7. datele vor fi grupate în funcţie de departamentele societăţii.În prima fereastră propusă de Wizard am selectat sursa de date a raportului (fig. Fig. 7.27).24): ‘‘interogarea Lsta2’’. în lista Selected Files am selectat toate câmpurile disponibile.25 Fereastra Wizard de stabilire a criteriilor de grupare a datelor în raport 3. instrumentul Wizard propune mai multe feluri de prezentare a datelor – am ales opţiunea Align Left 1 (fig. 7. Stabilim câmpurile pentru care se vor executa operaţii de sinteză (fig. 7. Precizăm criteriile de grupare a datelor în raport (fig. 7. trecem la pasul următor cu ajutorul butonului Next. 52 . 2.25).

28) în care este afişată fiecare categorie de informatie. 7. 7. Fig. Înainte de a activa butonul Finish am selectat opţiunea “Modify the report’s design” (fig.28 Stiluri de prezentare propuse de Wizard pentru un raport 6.Fig.29) pentru a face unele mici modificări privind structura raportului astfel creat. Fig.27 Fereastra Wizard de selectare a modului de prezentare a raportului 5. 7.29 Fereastra finală Wizard pentru stabilirea titlului raportului 53 . 7. Ultima etapă presupune stabilirea titlului raportului. 7. Următorul pas constă în alegera stilului (fig.

macrocomanda RAPORT – deschide formularul Rapoarte. unde selectând opţiunile de listare vom putea vizualiza sau tipări la imprimantă rapoartele prezentate anterior. CREAREA OBIECTELOR DE TIP MACRO O comandă macro este constituită dintr-un ansamblu de acţiuni executabile printr-un simplu clic cu mouse-ul sau ca urmare a unui eveniment. Ca effect. 2. Fig. 4.30 Fereastra de editare Macro 54 . Acţiunile vizate au fost de deschidere a unui obiect tip tabel. macrocomanda INSPONTAJ – deschide interogările Delpontaj şi Uppontaj. Obiectele macro create pentru această aplicaţie sunt: 1. formulare ce vor permite actualizarea datelor din tabelele cu acelaşi nume. 7. interogări ce au rolul de a goli înregistrările din tabela Pontaj şi de a aduce noile date din tabela Personal în vederea prelucrării acestora. macrocomanda DPONTAJ – deschide formularul Pontaj.Celelalte rapoarte au fost construite după aceleaşi procedee. datele calculate le regăsim în tabela Pontaj.7. Funcţii şi Reţineri. unde vor fi actualizate datele din tabela Personal. Pentru a crea un obiect macro (exemplu macrocomanda DATE) am selectat eticheta Macro din fereastra de bază ACCESS. 5. macrocomanda DPERS – deschide formularul Personal. pe ecran s-a afişat fereastra de editare Macro în structură minimală (fig. unde vom calcula efectiv salariul realizat. E. macrocomanda DATE – are ca efect deschiderea formularelor Departamente.30). am acţionat clic pe butonul de comandă rapidă New. cerere sau formular. 3. Fiecare colecţie de obiecte fiind desemnată printr-o etichetă distinctă.

fiecare acţiune pe o linie distinctă. Windodw mode – pentru macrocomenzile DATE. Acţiunea a fost selectată din lista derulantă afişată de Access.În coloana Action (fig. DPONTAJ. Pentru fiecare acţiune au fost precizate argumentele acţiunii în zona Action Arguments (argumentele View. DPERS. Fig. 7.31 Strucura ferestrei de editare macro Obiectul a fost salvat prin comanda Save As (fig. moment în care am redenumit obiectul macro prin tastarea numelui (DATE) în zona de text Save Macro “Macro1” To: din caseta de dialog Save As. RAPORT şi View.32) din meniul File. 7. am trecut acţiunile de executat (OpenForm). 7. Precizarea valorii argumentelor Form Name şi Query Name s-a realizat prin alegerea din lista derulantă afişată de Access.31). Fig. Coloana Comment conţine explicaţii cu privire la acţiunea selectată.33 Comanda Save As 55 . Data mode – pentru macrocomanda INSPONTAJ – au fost completate automat cu valori implicite de către Access). 7.

Într-un tabel se stochează atât descrierea structurii tabelei cât şi înregistrările de date. baze de date multidimensionale. care cuplează/integrează un motor de reguli de deducţie şi o bază de date. Programul oferă baze de date avansate: baze de date active. în care activarea se fondează pe proceduri activate la apariţia unui eveniment şi dacă sunt îndeplinite anumite condiţii.Concluzii Access oferă multe caracteristici avansate pentru baze de date. baze de date deductive. fiind construit astfel încât chiar şi cel mai neiniţiat dintre utilizatori să poată crea şi întreţine o bază de date. 56 . Acest program m-a ajutat să realizez:  Tabele: constituie obiectele fundamentale ale unei baze de date Access.  Interogări: sunt obiecte care permit vizualizarea informaţiilor obţinute prin prelucrarea datelor din una sau mai multe tabele şi/sau alte cereri de interogare.

ActiveX Tehnologie Microsoft care facilitează partajarea datelor între mai multe aplicaţii. Să creăm tabele pornind de la zero sau utilizând o aplicaţie expert. Formulare: obiecte care permit introducerea datelor. pentru a dezvolta aplicaţii interactive şi conţinutul site-urilor WEB. prin facilităţile pe care ni le pune la   dispoziţie ne permite: 1. în principal. Să manipula date dintr-un număr de tabele. Să adăugăm. Există două tipuri de asocieri: asociere internă şi asociere externă. Rapoarte: obiecte care permit formatarea şi tipărirea informaţiilor obţinute în urma consultării bazei de date sub formă de documente. şi să edităm informaţiile dintr-o bază de date. utilizând atât tabele cât şi formulare. utilizând interogări şi rapoarte. 2. Asocierea stabileşte care sunt înregistrările care se selectează sau asupra cărora se acţionează. Asociere (join) Determină modul în care relaţia dintre două tabele afectează rezultatul unei interogări asociate tabelelor respective. În concluzie. Macrouri: reprezintă obiecte care conţin o definiţie structurată a uneia sau mai multor acţiuni pe careAccess le realizează ca răspuns la un anumit eveniment. 3. Să creăm rapid o nouă bază de date. utilizând Database Wizard. se poate afirma ca programul Access. fiind utilizată. afişarea acestora sau controlul întregii aplicaţii. AutoReports 57 . 4. Glosar de termeni Access SQL Vechea denumire pentru Jet SQL. un dialect al limbajului ANSISQL folosit de modelul DAO (Data Access Object) şi de toate versiunile programului Microsoft Access.

De asemenea. Cascadă (cascades) Proces în care modificările care afectează valoarea unei chei principale sunt actualizabile corespunzător pentru toate cheile externe corelate. 58 . dar conţine în bara de titlu un buton Close. Cheie primară Un atribut sau un grup minimal de atribute ce realizează identificarea unică a înregistrărilor unei tabele. Colecţia Forms conţine toate formularele deschise. Câmp (fields) Coloană dintr-un tabel şi cea mai mică unitate de date într-o bază de date. Atribut Element ce permite descrierea unei caracteristici a unor obiecte sau asocieri din lumea reală. Bază de date Un ansamblu structurat de date înregistrate pe suporturi accesibile calculatorului pentru a satisface simultan mai mulţi utilizatori de o manieră selectivă şi într-un timp oportun. Cheie externă Atribut ce joacă rol de cheie primară într-o tabelă. care foloseşte în rezultat toate câmpurile unui tabel sau al unei interogări. dacă este ştearsă o cheie principală programul Access va şterge toate înregistrările cheie externe corelate. Casetă de dialog Este stilul specific de formular care nu afişează nici un instrument de navigare sau de selectare a înregistrărilor.Vrăjitor specializat pentru rapoarte. Boolean O variabilă VBA cu două forme: Yes/True şi No/False. modificarea sursei duce la actualizarea casetei cu listă. Colecţie Obiect care conţine elemente de acelaşi tip. Casetă cu listă Caseta cu listă (care apare de regulă pe un formular) care se referă la un tabel sau interogare pentru a-şi lua valorile articolelor. Un set de câmpuri reprezintă o înregistrare.

de asemenea. Integritate referenţiaţă Se aplică la tabelele asociate între ele şi precizează faptul că o realizare a cheii externe se va găsi în mulţimea realizărilor cheii primare corespondente. Eveniment Acţiune generată într-o bază de date fie de utilizator. Cotrol calculat Control care foloseşte ca sursă de date nu un câmp sau o înregistrare. Constantă Reprezintă o valoare care nu se modifică. ci o expresie. este un mod de afişare în Access. Index într-o listă Valoarea care începe de la 0 şi este utilizată pentru a arăta poziţia în listă a articolului selectat. afişarea acestora sau controlul întregii aplicaţii. Formular (form) Este un obiect care permite introducerea datelor.Condiţie Expresie logică. rapoarte şi tabele. Controale native Toate controalele utilizate în Toolbox şi incluse în Access. Coloanele şi liniile arată că într-o foaie de calcul. folosit pentru poziţionarea controalelor. Foaie de date (datasheet) Stil de format pentru informaţiile din formulare. câmpurile sunt similare unor celule. Interogare Obiect Access care stochează întrebări despre datele stocate şi întoarce un set de rezultate sau poate fi utilizată ca sursă de înregistrări pentru un formular sau un raport. Înregistrare 59 . Grilă (grind) Linii şi puncte afişate pe un formular sau raport în modul de afişare Design. fie de aplicaţie.

constând din câmpuri legate între ele. Obiect (object) Componentă Access – bază de date. Subformularele şi subrapoartele afişează de regulă date legate de cele prezentate în obiectul principal. Operatori Se referă de regulă la simboluri matematice. cum ar fi: plus (+). Relaţiile ajută la păstrarea integrităţii referenţiale. În Access este un atribut care modifică un obiect. oferind opţiuni de meniu care-l direcţionează pe utilizator către operaţiile specifice pe care acesta le poate efectua. care poate funcţiona şi separat de formularul/raportul principal din care este folosit.O linie sau un set complet de date. înmulţire (*) şi împărţire (/). Proprietate (properties) Într-o instrucţiune VBA identifică atributul unui obiect. utilizate în expresii pentru criterii în interogări. Panoul de comandă Tip de formular care controlează interfaţa unei aplicaţi. formulare. Set de înregistrări Colecţie de înregistrări ataşate la un anumit obiect şi care depinde de tabelul sau interogarea de bază şi de un set specificat de criterii. minus (-). Relaţie (Relationships) Asociere între două câmpuri dintre două tabele diferite (câmpuri care conţin de regulă aceleaşi date). Mască de intrare (Input Mask) Şablon care este definit de utilizator şi pe care Access îl aplică pentru a restricţiona introducerea de date într-un câmp. Subformular sau subraport Formularul sau raportul complet. Raport Este un obiect care permite formatarea şi tipărirea informaţiilor obţinute în urma consultării bazei de date sub formă de documente. 60 . interogări şi rapoarte în instrucţiuni VBA care execută o metodă. tabele. Restricţii de integritate Reguli care trebuie verificate de către datele unei baze de date.

Tupluri Un ansamblu de valori şi coloane numite caracteristici ale coloanelor. destinat creării mai rapide sau mai simple a unui obiect sau îndeplinirii unei sarcini prin afişarea pas cu pas a unor casete de dialog cu utilizatorul. 61 . Bucureşti. Editura Teora. Joe – Access 2002 pentru începători. este foarte potrivit pentru afişarea simultană a mai multor înregistrări. cum ar fi o variabilă sau un câmp. . 2. FLORESCU. 2002. NĂSTASE . Tabelă Componentă fundamentală a unei baze de date care conţine elementele de structură (descrierea datelor) şi înregistrările de date (tuplurile). Editura Infomega. Vrăjitor (wizard) Program specific. Bucureşti. Vasile.SQL Limbaj structurat pentru lucru cu baze de date relaţionale. BERBEC. Pavel. Biobliografie 1. Tip de date (data type) Set predeterminat de caracteristicile informaţiilor stocate într-o zonă de memorie. F. HABRACKEN. Tabular Tip de formular sau raport similar modului de afişare Datasheet – toate câmpurile sunt afişate pe aceiaşi linie.Baze de date: Fundamente teoretice şi practice.

MIHAI. 4. Bucureşti. HORGA. Editura Teora. 2004. 5. Târgovişte. Luana. COSACESCU. Editura Teora. Marius. 2003. COMAN. Pavel. Bucureşti. Florin – Baze de date. 2005. MILOŞESCU. Valentin – Proiectarea sistemelor informatice: aplicaţii în Microsoft XP.3. Mariana – Învaţă singur Access. 62 . NĂSTASE. Editura Bibliotheca. Mihaela. RADU.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful