2

3
La realizarea acestui document i-au adus contribuia:
FIEC: FIEC este Federatia Industriei Europene de Constructii, reprezentând, prin cele 32
federatii nationale membre din 25 tári (17 din UE & EFTA, Cipru, Republica Cehá,
Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Turcia si Bulgaria), întreprinderi de constructii de
toate dimensiunile, de exemplu întreprinderi mici si mijlocii, precum si "factori globali",
care desfásoará toate tipurile de activitáti de constructii.
Avenue Louise 66 – 1050 Bruxelles – Tél : +32 2 514 55 35 – Fax : +32 2 511 02 76 – E-mail : info@fiec.org
EFBWW: EFBWW este Federatia Europeaná a Lucrátorilor din Constructii si Industria Lemnului,
reprezentând 2,5 milioane de lucrátori, prin cele 50 de organizatii membre din 16 tári
europene.
Cele mai importante sarcini ale EFBWW sunt influentarea politicii si exercitarea de
presiuni politice, crearea unei politici sindicale europene pentru sectoarele lemnului si
constructiilor, cu misiunea de reprezentare si cooperare cu organizatii înrudite si
organisme de cercetare..
Rue Royale 45 – 1000 Bruxelles – Tél : +32 2 227 10 40 – Fax : +32 2 219 82 28 – E-mail : info@efbh.be
SEFMEP: Principalele activitáti ale SEFMEP sunt: studii, proiecte si audituri asupra santierelor de
constructii si activitáti de coordonare, împreuná cu dezvoltarea aplicatiilor software
pentru autospecializare si gestionare a proiectelor.
SEFMEP desfásoará, de asemenea, activitáti de instruire prin Reteaua sa Focalá
Europeaná (Spania, Italia, Portugalia, Luxemburg si Belgia) cu sprijinul organizatiilor
profesionale europene.
Val des Seigneurs 71 – 1150 Bruxelles – Tél : +32 2 742 14 15 – Fax : +32 2 742 14 16 – E-mail: info@sefmep.com
Echipa de redactori: André Demoisson
André Pelegrin
Aurélien Moreau
Jose Gascon I Marin
Laetitia Passot
Lars Vedsmand
Pierre Lorent
Rolf Gehring
În atenia cititorilor:
Informatiile cuprinse în aceastá editie nu reflectá neapárat pozitia sau punctele de vedere ale Comisiei
Europene.
Acest proiect a fost subventionat de Agentia Europeaná pentru Securitate si Sánátate în Muncá.
4
Cuprins
I. Constatri 5
A - Pericole pe santierele de constructii 6
B - Boli profesionale 7
C - Accidente de muncá mortale 8
II. Prevenirea este o problem a tuturor 11
A - Provocárile actiunii de prevenire 12
B - Riscurile de accidentare si costurile pentru întreprinderi 13
C - Coordonatorul pentru securitate si sánátate si relatiile sale
cu celelalte párti
14
D - Obligatiile de „securitate” ale fiecárei párti 15
E - Instrumentele coordonárii securitátii si sánátátii 16
F - Contributia fiecáreia dintre párti în timpul diferitelor faze
ale proiectului
17
G - Valoarea adáugatá a coordonárii 19
H - Planul de securitate si sánátate 20
I - Dosarul adaptat la caracteristicile lucrárii 24
J - Santierul de Constructii Model: un exemplu danez 26
III. Coordonatorul de securitate i state 29
A - Rolul coordonatorului 30
B - Cunostintele coordonatorului 30
C - Abilitátile coordonatorului 30
D - Sarcinile coordonatorului 31
E - Independenta coordonatorului 31
IV. Strategia prevenirii 32
A - Prevenirea în faza de proiectare 33
B - Prevenirea în faza de organizare 37
C - Prevenirea în contractele cu întreprinderile 38
D - Prevenirea în faza de executie 38
V. Principalele msuri de prevenire operaional 39
A - Un loc de muncá organizat pentru a evita accidentele si
bolile profesionale
40
B - Protectia împotriva cáderilor de la înáltime 42
C - Protectia împotriva alunecárilor de teren 44
D - Prevenirea accidentelor în timpul lucrului la structura
constructiilor
46
E - Prevenirea accidentelor în timpul operatiilor de
manipulare mecanizatá
48
5
6
Lucrátorii se confruntá, pe santiere, cu mai multe tipuri de pericole:
1. Pericole fizice: cáderi, táieturi, explozii, arsuri, zgomot, radiatii, etc.
2. Pericole chimice: praf, fum, evacuári de substante toxice, gaze, etc.
3. Pericole biologice: virusi, bacterii, micoze, antigeni biologici, etc.
4. Pericole de natur psihologic: stres.
M
A - Pericole existente pe antierele de construcii
7
B - Boli profesionale
Reprezintá o realitate: munca nu este întotdeauna sinonimá cu sánátatea.
În anul 2000, Fundatia pentru Îmbunátátirea Conditiilor de Muncá si Viatá, din
Dublin, a realizat cel de-al treilea studiu despre conditiile de muncá din Europa.
Afectiunile osteo-musculo-articulare continuá sá figureze pe primele locuri printre
bolile profesionale: 33% dintre persoanele intervievate suferá de dureri de spate, pe
ansamblul sectoarelor de activitate.
În sectorul construciilor, 70% dintre lucrtori sufer de afeciuni osteo-
musculo-articulare (la membre i spate).
5%
2%
2%
1%
1% 1%
3%
70%
5%
4%
6%
Afectiuni osteo-musculo-articulare Zgomot
Încárcári grele Azbest
Ciment Afectiuni ale meniscului
Vibratii mâná -brat Vibratii care afecteazá întregul corp
Rásini epoxidice Rumegus
Altele
În ciuda tuturor discursurilor despre beneficiile pe care se presupune cá le aduc noile tehnologii în
ceea ce priveste îmbunátátirea conditiilor de viatá si de muncá, numárul mare de boli profesionale
constituie un semnal de alarmá.
avem grij împreun!
8


























C - Distribuţia accidentelor de muncă mortale










1%
11%
12%
1%
43%
4%
3%
3%
3%
5% 6% 8%
Accident e rut iere pe şant ier Căderea de la înălţime
Căderi de obiect e Manevrarea ut ilajelor grele
Manevrarea ut ilajelor mici Elect rocut are
Prăbuşirea de pereţi sau părţi de clădiri Înec
Explozii/Incendii Săpăt uri
Ot răvire – asfixiere Alt e cauze










Căderile de la înălţime sunt responsabile pentru aproximativ 43% dintre accidentele mortale
de pe şantierele din Europa.
Cele mai frecvente accidente se produc ca urmare a folosirii scărilor sau a eşafodajelor de
schelărie.








Distribuţia medie a accidentelor de muncă mortale în Europa în peste 30 de ani

Este sarcina întreprinderilor să-şi instruiască lucrătorii cu privire la modul de utilizare
a echipamentului de protecţie.
Lucrătorii trebuie să respecte instrucţiunile de securitate pe care le primesc.
Soursa : documente Eurostat adaptate de Sefmep
(2000)
9

















































Accidentele se pot întâmpla într-o clipă şi pot fi rezultatul unei mişcări sau acţiuni
neînsemnate.

Căderea de la înălţime = 43 % dintre accidentele mortale de pe şantiere
Căderi de obiecte = 12 % dintre accidentele mortale de pe şantiere
Manevrarea de utilaje grele = 11 % dintre accidentele mortale de pe
şantiere











10


















































« Un simplu gest poate salva o viaţă »



Accidente rutiere pe şantiere = 8 % dintre accidentele mortale
Săpături = 5 % dintre accidentele mortale de pe şantiere
Electrocutare = 4% dintre accidentele mortale de pe şantiere









11






































12

A - Provocările prevenirii


























Absenţa unei politici de prevenire a unor riscuri profesionale are un efect negativ
pentru fiecare:




-> Angajaţi


 Probleme de sănătate
 Pierderi de salariu
 Climat de nesiguranţă
 Degradarea relaţiilor angajaţi /angajator şi a relaţiilor angajaţi/client




-> Întreprindere


 Cheltuieli de producţie suplimentare
 Scăderea profitului
 Pierderea de know how pentru societate din cauza absenţei de la lucru a persoanei
accidentate
 Întârzieri ale termenului de predare
 Imagine negativă a societăţii
 Degradarea relaţiilor angajator/angajaţi




-> Beneficiar


 Întârzieri ale termenului de predare
 Imagine negativă a societăţii
 Degradarea relaţiilor beneficiar/angajaţi
 Creşterea costului execuţiei lucrării





Îmbunătăţirea politicii de prevenire este benefică pentru fiecare şi are efecte
directe asupra performanţei întreprinderii.
13


B - Riscurl de accidentare şi costurile pentru
întreprinderi


Accidentele de muncă sunt foarte costisitoare pentru întreprinderile din industria construcţiilor, reprezentând
aproximativ 3% din cifra lor de afaceri anuală. Pierderea din câştigurile întreprinderilor poate fi estimată la
aproximativ 20 miliarde euro pentru anul 2000.






Investiţiile în securitate permit întreprinderilor să limiteze pierderile cauzate de accidentele de
muncă, ceea ce sporeşte profitul lor anual.

Cea mai bună investiţie este prevenirea strategică:
















Strategia prevenirii integrează securitatea în caietul de sarcini, atât în faza de proiectare cât şi în cea de
organizare. Scopul său este să anticipeze dificultăţile cu care se confruntă muncitorul atunci când îşi
realizează munca, cu intenţia de a i-o uşura. Prevenirea strategică este profitabilă pentru întreprinderi: ea
atacă problemele la sursă.





* Europenii şi securitatea şi sănătatea în muncă – Comisia Europeană, DG V, Eurobarometer Opinion Poll (1991).
* Primul studiu european privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă – Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă, Dublin (1991).
Programare
Studiu pilot
Proiect
Negocierea ofertelor
Organizarea şantierului
Execuţie
Numărul şi tipul opţiunilor
Opţiunile strategice ale prevenirii
Opţiunile organizatorice
ale prevenirii
Opţiunile operaţionale
ale prevenirii
Soursa SEFMEP (2000)
Costul măsurilor preventive
3% 1,3%
COSTURILE
ACCIDENTELOR
PROFITUL MEDIU AL
INDUSTRIEI CONSTRUCŢIILOR

% din cifra de
afaceri în industria
construcţiilor
Nu este uşor să faci profit în sectorul construcţiilor. Experienţa şi numeroase studii* arată că o
strategie a prevenirii ajută la realizarea de economii.
Atunci când pot combina PROFITUL cu SECURITATEA, întreprinderile nu trebuie să ezite.

14
Administratorul proiectului:
Orice persoană fizică sau juridică
responsabilă pentru proiectarea
şi/sau execuţia şi /sau
supravegherea execuţiei unui
proiect, ce acţionează în numele
clientului.
Administratorul proiectului:
Orice persoană fizică sau juridică
responsabilă pentru proiectarea
şi/sau execuţia şi /sau
supravegherea execuţiei unui
proiect, ce acţionează în numele
clientului.
Administratorul proiectului:
Orice persoană fizică sau juridică
responsabilă pentru proiectarea
şi/sau execuţia şi /sau
supravegherea execuţiei unui
proiect, ce acţionează în numele
clientului.
Administratorul proiectului:
Orice persoană fizică sau juridică
responsabilă pentru proiectarea
şi/sau execuţia şi /sau
supravegherea execuţiei unui
proiect, ce acţionează în numele
clientului.
Administratorul proiectului:
Orice persoană fizică sau juridică
responsabilă pentru proiectarea
şi/sau execuţia şi /sau
supravegherea execuţiei unui
proiect, ce acţionează în numele
clientului.
Administratorul proiectului:
Orice persoană fizică sau juridică
responsabilă pentru proiectarea
şi/sau execuţia şi /sau
supravegherea execuţiei unui
proiect, ce acţionează în numele
clientului.
Beneficiarul
Orice persoană fizică sau juridică în
numele căreia se efectuează lucrarea.
Muncitorii:
• respectă instrucţiunile
angajatorului cu privire
la prevederile de
securitate şi sănătate
• poartă echipamentul
individual de protecţie
• atrag atenţia asupra
posibilelor riscuri
Coordonatorul pentru securitate şi
sănătate:
Orice persoană fizică sau juridică
însărcinată de client şi/sau administratorul
proiectului cu:

• implementarea principiilor generale
ale securităţii şi prevenirii,
• emiterea unei aviz prealabil, a unui
PCSSM şi unui DAL.
C - Coordonatorul pentru securitate şi
sănătate şi relaţiile sale cu celelalte părţi





Întreprinderi şi/sau angajaţi independenţi
Persoană a cărei activitate profesională
contribuie la realizarea unui proiect
Întreprinderi şi/sau angajaţi independenţi
Persoană a cărei activitate profesională
contribuie la realizarea unui proiect
Mediul şi terţele părţi:
• Firme de consultanţă
tehnică
• Controlori tehnici
• Economişti
• Riveranii şantierului
• Activitate în vecinătăţi
Analiza termenelor de
proiectare/execuţie
Aprobarea analizei
termenelor
Schimbul de păreri cu
privire la pericole şi riscuri
Work site
inspection reports
(SHCP)
Transmission of the
prevention plan
(SHPP)
Controlul integrării şantierului de
construcţie în mediul înconjurător
15
D - Obligaţii legate de securitate şi sănătate ale fiecărei părţi


BENEFICIARUL:
 Numeşte coordonatorii pentru proiectare şi execuţie pe baza unui contract scris ce stabileşte clar
responsabilităţile, mijloacele şi autoritatea investită în relaţie cu celelalte părţi.
 Solicită coordonatorului să întocmească un Plan de Coordonare pentru Securitate şi Sănătate
(PCSS).
 Organizează consultări cu ceilalţi beneficiari (dacă sunt mai mulţi pe acelaşi şantier de construcţii).

ADMINISTRATORUL PROIECTULUI:
 Transmite documentele tehnice la coordonatorul pentru securitate.
 Întocmeşte un program de lucru provizoriu în colaborare cu coordonatorul.
 Informează coordonatorul despre schimbările substanţiale care afectează analiza riscurilor.
 Finalizează şi publică documentele tehnice şi administrative care integrează datele de securitate ale
coordonatorului.
 Integrează securitatea la nivel arhitectural urmând sfatul coordonatorului.


ÎNTREPRINDEREA:
 Transmite coordonatorului propriul său Plan pentru Securitate şi Sănătate
 Asigură muncitorilor protecţia sănătăţii şi securitatea în muncă sub toate aspectele sale.
 Informează şi consultă muncitorii în conformitate cu Directiva Europeană 89/391/EEC din 12 iunie
1989 şi cu legislaţia naţională.
 Ţine cont de informaţiile furnizate de coordonatorul(ii) din domeniul securităţii şi sănătăţii.

COORDONATORUL PENTRU SECURITATE ŞI SĂNĂTATE:
 Integrează aspectele referitoare la securitate în faza de proiectare
 Coordonează integrarea de către întreprinderi şi persoanele independente a măsurilor de securitate şi de
prevenire cu privire la munca ce se execută simultan şi la succesiunea activităţilor.
 Vizitează şantierul de lucru şi transmite orice comentarii întreprinderilor.
 Transmite şi adaptează Planul General pentru Securitate şi Sănătate, Avizul Prealabil şi Dosarul
Adaptat pe măsura înaintării lucrărilor şi a schimbărilor făcute.
MUNCITORII:
 Se conformează instrucţiunilor angajatorului privind securitatea şi sănătatea.
 Utilizează corect maşinile, aparatele, uneltele, substanţele şi echipamentele puse la dispoziţie (se va
acorda prioritate măsurilor de protecţie colectivă).
 Utilizează corect echipamentele individuale de protecţie.
 Nu îndepărtează instrucţiunile de securitate specifice echipamentelor şi instalaţiilor şi le aplică în mod
corect.
 Au grijă de propria lor securitate şi sănătate şi nu compromit securitatea şi siguranţa celorlalte părţi
de la locul de muncă.
 Semnalează imediat persoanei responsabile orice situaţie periculoasă în muncă.

16
E - Instrumentele coordonării securităţii şi sănătăţii

Plan de
coordonare
pentru securitate
şi sănătate în faza
de proiectare

Graficul
prevenirii

Reuniuni
de
coordonare
Plan de
coordonare
pentru
securitate şi
sănătate în
faza de
execuţie
Planuri de
prevenire
securitate şi
sănătate ale
întreprinderi-
lor

Convenţie
de
coordonare
Dosarul
adaptat
caracteristicilor
lucrării
Plan de securitate
pentru
intervenţiile
ulterioare
Planuri de
recorelare
+ Dosarul
adaptat
caracteristici-
lor lucrării
Beneficiar
Proiectant
Administrator
proiect
Proiectant
Coordonator

Beneficiar
Administrator
proiect
Coordonator
Evaluare
Programarea
lucrării
Proiect pilot
Proiect
Comanda
Organizarea
şantierului
Execuţie

Recepţia
lucrărilor
Exploatare
17

F - Contribuţia fiecăreia dintre părţi în timpul
diferitelor faze ale proiectului


Fiecare dintre părţile participante în proiect au o abordare diferită şi contribuie cu
experienţa lor pentru a asigura: o înaltă calitate a lucrărilor, condiţii bune de muncă pentru
fiecare persoană implicată în lucrare, costuri de producţie optime şi securitate maximă. Dacă
fiecare cooperează, aceasta conduce la un rezultat mai bun.

































BENEFICIARUL
ADMINISTRATORUL
PROIECTULUI

COORDONATORUL
PLANIFICAREA
LUCRĂRII

PROIECTUL
PILOT

PROIECTUL



Condiţii de muncă
Securitatea
Costul execuţiei
Calitatea
lucrului
De exemplu: pentru planificarea lucrării, beneficiarul şi
administratorul proiectului sunt preocupaţi, mai presus
de toate, de costurile de producţie. Coordonatorul pentru
securitate se concentrează asupra calităţii condiţiilor de
muncă pe şantier.

18








































COMANDA
ORGANIZAREA
DE
ŞANTIER
EXECUŢIA
PREDAREA
LUCRĂRII




ADMINISTRATORUL
PROIECTULUI




ÎNTREPRINDERILE






COORDONATORUL

În scopul îmbunătăţirii condiţiilor de muncă din întreprinderile mici şi mijlocii, securitatea trebuie să fie
luată în calcul chiar de la începutul proiectului.
Cea mai bună cale de evitare a accidentelor în timpul efectuării lucrărilor este analizarea şi găsirea
modalităţilor de evitare a riscurilor din faza de proiectare a lucrării.
Accidentele de pe şantiere ilustrează deseori deficienţe de planificare, dotare şi aplicare a procedurilor.

19

G - Valoarea adăugată a coordonării


COSTURI
DE
EXECUŢIE
CALITATEA
MUNCII
SECURITATE
CONDIŢII DE
MUNCĂ
= STAREA LUCRARII
FĂRĂ INTERVENŢIA
COORDONATORULUI

Realizarea SECURITĂŢII şi CALITĂŢII
FĂRĂ CHELTUIELI SUPLIMENTARE
= ÎMBUNĂTĂŢIREA
LUCRARII DATORATĂ
COORDONATORULUI


20





Planul de securitate şi sănătate este împărţit în 3 părţi:

Partea 1: O descriere a lucrării care se execută

Partea a 2-a: Lista părţilor implicate

Partea a 3-a: Analiza prevenirii riscurilor

Această parte a 3-a este cea mai importantă. Ea este structurată în funcţie de fazele lucrării care urmează să aibă loc simultan sau în
succesiune:



















H - Planul de securitate şi sănătate
Mediul de muncă pe şantier
Şantier
Activitatea 1
Activitatea 2
Activitatea 3
Riscuri când se
lucrează
simultan

Riscuri aferente
lucrului în succesiune
Riscurile şantierului asupra
mediului înconjurător
Riscuri legate de
mediul şantierului
Riscuri strict
legate de
muncă
I.
IV.
V.
III.
II.



Analiza riscului trebuie să fie adaptată în mod progresiv pe măsura avansării lucrării, pentru a ţine cont de opţiunile tehnice
şi observaţiile părţilor implicate în proces.

21
I. Analiza riscurilor legate de mediul de muncă al şantierului:

Faze
Elemente
de mediu
Riscuri detectabile Măsuri de prevenire sugerate
P
r
o
i
e
c
t

Ş
a
n
t
i
e
r

D
A
L

Observaţii
Conducteîngropate


Electrocution
Breaking of pipes

Transferul planurilor instalaţiilor
subterane la întreprindere

Localizarea prin investigare manuală

Semnalizarea traseului

Informarea
viitorilor utilizatori
cu privire la
traseul
conductelor.
X


X

X








X



Programarea unei
şedinţe pe şantier
II. Analiza riscurilor şantierului asupra mediului înconjurător:

Faze
Activitatea sau
elementele
mediului
Riscuri detectabile
pentru mediu
Ţintele
riscurilor
Măsuri de prevenire sugerate
P
r
o
i
e
c
t

Ş
a
n
t
i
e
r

D
A
L

Observaţii

Demolarea pereţilor
Evacuarea molozului

Căderea de obiecte


Trecători
din
vecinătate



Semnalizarea
şantierului

Utilizarea de mijloace
corespunzătoare
pentru evacuarea
molozului.






X




X

X




Adaptarea
planului
de securitate în
funcţie
de metoda
aleasă

22



III. Analiza riscurilor în activităţi desfăşurate simultan pe şantier:

Faze
Activităţi -
sursă de
riscuri
Riscuri
detectabile
Activităţi -
ţintă a
riscurilor
Măsuri de prevenire sugerate
P
r
o
i
e
c
t

Ş
a
n
t
i
e
r

D
A
L

Observaţii

















Foraje



















Leziuni auditive


















Pregătirea
betoanelor

Alegerea metodelor de
lucru corespunzătoare.







Asigurarea şi
distribuirea
echipamentului
de protecţie auditivă.

X











X

X











X





Organizare şantier

Săpături

Drişcuială de beton

Piloţi

Foraje

Cofrare

Armare

Grafic de lucru

23
IV. Analiza riscurilor legate de succesiunea unor activităţi desfăşurate pe şantier:

Faze
Activităţi -
sursă de riscuri
Riscuri
detectabile
Activităţi - ţintă a
riscurilor
Măsuri de prevenire sugerate
P
r
o
i
e
c
t

Ş
a
n
t
i
e
r

D
A
L

Observaţii
Săpătură Căderi de la înălţime la
intrarea în incinta
construcţiei
Protecţie în general - Instalarea de trasee sigure de circulaţie.








Avansarea lucrărilor
de taluzare în
cadrul planificării.
X X










X

Cu ajutorul
coordonatorului se
va executa un plan
indicând instalaţiile
şantierului.

V. Analiza riscurilor legate de activitatea în sine:

Faze
Activităţi Riscuri detectabile Măsuri de prevenire sugerate
P
r
o
i
e
c
t

Ş
a
n
t
i
e
r

D
A
L

Observaţii





X



24

I - Dosarul adaptat
caracteristicilor lucrării

1) BAZA LEGALĂ:

Directiva 92/57/CEE (articolul 5 despre “stadiul de pregătire a proiectului: sarcinile
coordonatorilor”) impune un dosar adaptat caracteristicilor lucrării (DAL):
“Coordonatorul(ii) pentru probemele de securitate şi sănătate, în timpul fazei de pregătire a
proiectului, va/vor întocmi un dosar adaptat caracteristicilor lucrării ce conţine informaţii
importante privind securitatea şi sănătatea care vor fi utile în cazul oricărei lucrări ulterioare.”

2) OBIECTIVE:

1. Să furnizeze informaţii privind caracteristicile şi funcţionarea proiectului către viitorii
utilizatori ai proiectului (locatari, administratori, proprietari, servicii de întreţinere etc.);
2. Să indice persoanelor însărcinate cu lucrări de transformare, extinderi, etc. orice tip de măsuri
care au fost deja luate;
3. Să specifice numele părţilor “cunoscute” care au fost implicate în lucrare, întreţinere etc.
Acesta reduce riscurile de accidentare ca urmare a lipsei de cunoaştere a proiectului.
Întrucât caracteristicile proiectului se schimbă în timp, acest doasr trebuie actualizat periodic.

3) PREGĂTIREA:

Acest dosar se deschide în timpul fazei de pregatire pentru a analiza riscurile legate de
utilizarea lucrării (întreţinere – lucrări ulterioare – activităţi industriale). Această analiză a
riscurilor sporeşte sensibilizarea beneficiarului şi facilitează munca executanţilor proiectului.

În timpul fazei de execuţie, dosarul este suplimentat pe baza informaţiilor transmise de
întreprinderi către coordonator (Recorelare /Specificaţii tehnice /Măsuri de securitate
referitoare la utilizarea echipamentelor pe şantier).

De aceea, coordonatorul poate întocmi un dosar adaptat caracteristicilor proiectului numai
prin participarea şi cooperarea activă a beneficiarului şi administratorului proiectului
(arhitecţi şi antreprenori).

4) STRUCTURA:

Detalii de contact ale beneficiarului şi utilizatorului - amplasarea conductelor şi circuitelor nevizibil
Date şi scurtă descriere a activităţii desfăşurate - identificarea produselor periculoase
Detalii de contact ale diferitelor părţi - iluminat
Descrierea atelierelor de întreţinere: - ventilare
- scop - sisteme de protecţie
- amplasament - metode de manipulare
- acces Echipamente nou instalate (supliment la
- zonă de tranziţie dosarul de « recorelare »):
Proceduri de protecţie împotriva riscurilor referitoare - funcţie
la securitate şi sănătate: - specificaţii tehnice
- semnalizare, identificarea echipamentelor - instrucţiuni de întreţinere
- zonele de tranziţie, săpături
- lucrul la înălţime
- proceduri de predare


25


















































Obiectivele şi scopul lucrării

(Client)
Opţiuni arhitecturale şi tehnice
(Proiectanţi)
Lista operaţiilor de
întreţinere
Lista posibilelor lucrări
ulterioare
Tipul de folosinţă a
construcţiei
Dificultăţi tehnice Dificultăţi legate de
securitate
Analiza riscurilor aferente întreţinerii, utilizării şi lucrărilor ulterioare
Întreţinere/Lucrări
ulterioare/Activităţi industriale
Riscuri Măsuri de prevenire



P
R
O
I
E
C
T

Alegerea mijloacelor şi
tehnicilor de producţie
(întreprinderi)
Modificări arhitecturale şi tehnice
făcute în faza de şantier (recorelare)

(întreprinderi)
Probleme de securitate la utilizarea
echipamentelor instalate (Specificaţii
tehnice)
(întreprinderi)
Alegerea furnizorilor

(întreprinderi)
Ş
A
N
T
I
E
R

Dosar adaptat la caracteristicile lucrării

26

J - Şantierul de Construcţie Model: un
exemplu danez

Prin utilizarea instrumentului « Şantierul de Construcţii Model », se oferă o imagine a situaţiei
securităţii şi sănătăţii pe şantierul de construcţii. Acest instrument reprezintă o modalitate eficientă
din punctul de vedere al costurilor pentru îmbunătăţirea securităţii şi pentru a face din şantierul de
construcţii un bun exemplu de securitate şi sănătate în muncă. Îmbunătăţirea securităţii în muncă se
realizează prin dialog social.

Asociaţiilor Antreprenorilor Danezi (D.E.) şi Sindicatul General al Lucrătorilor din Danemarca
(SID) au iniţiat acest proiect pentru a realiza un instrument fiabil pentru reducerea numărului mare
de accidente pe şantierele de construcţii.

Instrumentul « Şantierul de Construcţii de Aur » poate fi utilizat de un singur antreprenor sau de toţi
antreprenorii din cadrul unui şantier specific pentru a îmbunătăţi securitatea şi sănătatea în muncă.
Angajatorii şi lucrătorii, coordonatorii de securitate etc. pot folosi cu uşurinţă acest sistem.
Instrumentul este folosit la cererea clienţilor experţi şi de antreprenorii danezi, ca un instrument
standard, într-un mod din ce în ce mai performant.

Instrumentul se bazează pe un manual, o listă de verificare şi un grafic de planificare.

Manual
Manualul este instrumentul de bază pentru stabilirea condiţiilor de securitate şi sănătate pentru
şantier sau pentru un singur antreprenor. Manualul include un număr de obiective precise.
Obiectivele se referă la mijloacele de acces în şantier, iluminatul la locul de muncă, stabilitatea
fundaţiei, poziţia macaralelor, folosirea schelăriilor adecvate, instruirea montorilor de schele,
curăţarea anumitor zone, demolare, zidire, izolare, ventilare, vopsire etc.

Evident că manualul poate fi revizuit şi actualizat cu ocazia şedinţelor privind securitatea care au loc
pe şantier, la care participă toţi antreprenorii implicaţi.

Ideea formulării obiectivelor este aceea că acestea trebuie să fie evaluate şi controlate periodic de-a
lungul procesului de construcţie.

Lista de control
Lista de control este folosită pentru înregistrarea stării de securitate şi sănătate în muncă. După
vizitarea şantierului şi evaluarea riscurilor, se întocmeşte un raport privind starea actuală de
securitate şi sănătate în muncă de pe şantierul de construcţii respectiv.

Lista de control
Data: ______________

ID Zona de activitate Verde Galben Roşu Observaţii
Curăţenie X Zona D în dezordine
Echipamente sanitare şi vestiare X
Magazii X
Iluminat şi instalaţii X Se controlează capacitatea
Mijloace de acces X
Balustradă X Balustradă lipsă la et.2
Etc.



27




Evaluarea securităţii şantierului este, în mod normal, realizată de către coordonatorul cu securitatea şi
unul sau mai mulţi responsabili cu securitatea. Verificatorii marchează pe listă, dacă obiectivele sunt:
 Sigure (zonă verde)
 Nesatisfăcătoare, sunt necesare îmbunătăţiri (zonă galbenă) sau
 Periculoase, îmbunătăţirile trebuie realizate imediat (zonă roşie)
În coloana din dreapta listei se introduc observaţiile despre situaţia actuală a obiectivului.

Graficul de lucrări
Pentru a deveni un “Şantier de Construcţii de Aur”, este esenţială informarea tuturor persoanelor
prezente pe şantier despre situaţia existentă şi despre modificările efectuate.

Graficul este instrumentul de folosit pentru a comunica modificările referitoare la securitatea şi
sănătatea în muncă de pe şantier. Toate rezultatele din lista de control vor fi transpuse în graficul de
lucrări, care cuprinde coloane cu datele de control. Astfel, se poate observa unde apar probleme şi cât
timp este necesar pentru transformarea zonelor galbene sau roşii în zone verzi. Graficul constituie o
motivaţie pentru îmbunătăţirea mai rapidă a activităţii.

Grafic de lucrari

Şantier 2 Săptămâna
19.11 24.11 26.11 01.12 03.12 09.12 10.12 16.12 17.12
Obiectiv 47 48 49 50 51 1 2
Echipamente sanitare
şi vestiare
X X X X X X X X X
Ateliere X X X X X X X X X
Magazii X X X X X X X X X
Iluminat şi instalaţii X X X X X X X X X
Mijloace de acces X X X X X X X X X
Balustrade şi acoperiri X X X X X X X X X
Lumini X X X X X X X X X
Cabluri electrice X X X X X X X X X
Schelărie X X X X X X X X X
Curăţare X X X X X X X X X
Demolare X X X X X X X X X
Zidire X X X X X X X
Betonare X X X X X X X
Beton uşor X X X X X X X X X
Dulgherie X X X X X X X X X
Lucrări electrice X X X X X X X X X
Vopsitorie X X X X X X X X
Tâmplărie

Verde = nimic de remarcat
Galben = nesatisfăcător. Trebuie făcute îmbunătăţiri
Roşu = periculos. Îmbunătăţirile trebuie făcute imediat

Lista de control şi graficul de lucrări trebuie să fie afişate pe şantier pentru a-i informa pe toţi lucrătorii
şi antreprenorii implicaţi despre situaţia referitoare la securitate.


28
Nu numai un nou instrument …
„Şantierul de Construcţii Model” este un instrument precis, ieftin şi eficient din punct de vedere al
costurilor şi s-a dovedit a fi o modalitate de a adaugă valoare în scopul permanentei îmbunătăţiri a
securităţii şi sănătăţii.


Este esenţial dialogul şi colaborarea între toţi factorii implicaţi în procesul de construcţie. Indiferent
de modul de organizare a securităţii în muncă, buna practică urmăreşte să asigure că sistemul
“Şantier de Construcţii Model” este acceptat de antreprenori, lucrători, coordonatorul de securitate şi
de întreagul sistem de organizare a securităţii pe şantier.


„Şantierul de Construcţii Model” este un instrument suplimentar faţă de elementele de securitate şi
sănătate în muncă prevăzute în Directivele UE; de exemplu, evaluarea riscurilor (vezi Directiva
Cadru, art. 6) şi planul de securitate şi sănătate în muncă (vezi Directiva privind şantierul de
construcţii, art. 3 şi 5).


Conform legislaţiei, obligaţia evaluării riscurilor revine doar angajatorului. Adeseori, evaluarea
riscurilor nu este în conformitate cu situaţia existentă pe şantierele de construcţii. Evaluarea
riscurilor din sectorul construcţiilor reflectă deseori procesele de muncă aşa cum ar trebui să se
desfăşoare. Sistemul « Şantierul de Construcţii Model” este un instrument care permite să se
înţeleagă şi să se vizualizeze modificările continue referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă pe
şantier, încă de la începutul şi până la sfârşitul fazei de execuţie. Conceptul are în vedere faptul că în
faza de execuţie sunt incluşi lucrători ai mai multor întreprinderi.














29











































30

A - Rolul coordonatorului

Coordonatorul cu securitatea şi sănătatea sfătuieşte şi ajută beneficiarii şi antreprenorii să aplice
măsurile de prevenire pe durata tuturor fazelor proiectului.
În acest scop:
 Coordonatorul contactează diferitele părţi care lucrează pe şantier pentru a colecta şi
analiza sistemele de asigurare a securităţii şi sănătăţii prevăzute de aceştia.
 Asigură organizarea corespunzătoare a diferitelor faze de execuţie şi controlează riscurile
care rezultă din lucrări care se execută simultan.
 Verifică conformarea cu legile în vigoare, a contractelor între întreprinderile care lucrează
pe şantier.




B - Cunoştinţele coordonatorului
 Reglementări în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
 Aspecte privind securitatea din cadrul reglementărilor cu privire la contractele de achiziţii
publice.
 Metode de planificare utilizate pe şantier.
 Riscuri referitoare la tehnici de execuţie, la organizarea de şantier, la întreţinere precum şi
la diferite operaţii din cadrul unui şantier unde se efectuează lucrări de construcţii.

C - Abilităţile coordonatorului
 Înţelegerea unei oferte şi evaluarea riscurilor inerente.
 Capacitatea de a înţelege planurile.
 Înţelegerea caietului de sarcini şi evaluarea riscurilor inerente.
 Evaluarea riscurilor aferente planificării (lucrări efectuate simultan, termene etc.).
 Evaluarea riscurilor aferente execuţiei şi întreţinerii lucrărilor.
 Evaluarea riscurilor aferente tehnicilor folosite şi interacţiunilor cu activităţile industriale
din locul sau din vecinătatea locului unde este amplasat şantierul de construcţii.
 Formularea propunerilor pentru evitarea, reducerea şi combaterea riscurilor la sursă şi
adaptarea lucrului la forţa de muncă.
 Stabilirea pe baza acestor evaluări şi propuneri a unui Plan de Securitate şi Sănătate în
Muncă, precum şi a unui Dosar adaptat la caracteristicile lucrării, clar, cuprinzător.
 Încurajarea integrării securităţii în organizarea şantierului.
 Încurajarea întreţinerii şantierului.
 Coordonarea şi asigurarea integrării de către întreprinderi şi angajaţi independenţi a
măsurilor de prevenire aplicate pe şantier.
 Adaptarea Planului de Securitate şi Sănătate în Muncă, a planurilor speciale şi a Dosarului
adaptat la caracteristicile lucrării în funcţie de avansarea lucrărilor, de modificările făcute,
de alegerea tehnicilor şi de observaţiile lucrătorilor.


31
D - Sarcinile coordonatorului
 Organizarea şedinţelor comune de informare şi încurajarea participanţilor pentru a-şi
exprima punctele de vedere.
 Prezentarea într-o lumină pozitivă a măsurilor care trebuie luate pentru crearea condiţiilor
optime de securitate şi sănătate în muncă.
 Negocierea şi convingerea diferitelor părţi cu privire la motivele care justifică aceste
măsuri.
 Alegerea celor mai importante informaţii – reformularea acestor într-un mod mai clar şi
distribuirea lor tuturor părţilor interesate.
 Luarea în considerare a structurilor de participare existente şi integrarea acestora în
reţeaua sa de diseminare a informaţiilor.
 Convingerea beneficiarului de a impune măsurile necesare, în lipsa unui consens.
 Selectarea întreprinderilor care integrează prevenirea riscurilor profesionale.



E - Independenţa coordonatorului
În aceeaşi măsură ca şi la arhitecţi şi consultanţi, independenţa şi cunoştinţele de specialitate
constituie un factor în ceea ce priveşte calitatea studiilor efectuate şi a serviciilor furnizate.

Acest lucru presupune că cei doi coordonatori, “de proiect” şi “de execuţie”, dispun de o
independenţă tehnică şi intelectuală completă în îndeplinirea sarcinilor lor, chiar dacă sunt
recrutaţi prin contract de servicii sau de muncă cu beneficiarul şi/sau administratorul proiectului.








Coordonatorul nu înlocuieşte nici consilierul pe probleme de prevenire al
întreprinderii şi nici pe inspectorul de muncă.
32























































Strategia prevenirii poate fi împărţită în patru faze:
A - Proiectare
B - Organizare
C - Contract
D - Şantier


33
A – Prevenirea în faza de proiectare












































Integrarea prevenirii din faza de proiectare a lucrării, pentru a reduce riscurile în timpul execuţiei,
exploatării sau întreţinerii sale. Măsurile de prevenire privind exploatarea şi întreţinerea lucrării sunt
descrise în DAL.

Pentru maximizarea securităţii, este necesar să
se integreze securitatea lucrării în faza de
proiectare, prin identificarea riscurilor pe
şantier încă din această fază şi asigurarea că:
 proiectul de arhitectură integrează
securitatea,
 echipamentele sunt corespunzătoare,
 echipamentele sunt bine proiectate.




1. Un proiect de arhitectură care integrează securitatea
De cele mai multe ori, protecţia împotriva căderilor este aplicată
doar când operaţiile periculoase sunt terminate.

Fig 1=eroare: Balustrada este instalată după efectuarea
operaţiilor de cofrare, armare şi turnare a betonului, care sunt trei
operaţii cu risc deosebit de mare.
Fig 2=eroare: construcţia unei faţade modulare implică riscuri de
cădere de la înălţime. Protecţia lucrătorilor impune proceduri şi
mijloace corespunzătoare (fig3=soluţie).




Fig 1
Fig 2 Fig 3

34








































Exemplul 1: Luaţi în considerare integrarea securităţii încă din faza de proiectare

ACCES PERICULOS
Exemplul 2: Dacă uitaţi să asiguraţi accesul la acoperiş => pericol de cădere

Este foarte dificil
pentru muncitorul meu
să lucreze în jurul
acestei grinzi. Nu este
suficient spaţiu de
mişcare ceea ce face
munca sa periculoasă.
Oare nu am fi putut să
prevedem această
problemă?

Din păcate, nu am beneficiat de
părerea unui coordonator de
securitate şi sănătate care ar fi
putut să ne semnaleze aceste
probleme de muncă.






35


Exemplul 3: Elementul securitate devine parte integrantă a structurii


















































































































Când balustrada metalică definitivă este instalată
doar la sfârşitul activităţii pe şantier, riscurile de
cădere în timpul lucrului sunt foarte mari.
Balustrada este integrată în structura
de beton. Ea este deja montată în timp
ce se desfăşoară lucrul.

Prin lărgirea trotuarului, se uşurează
lucrarea ulterioară. Nu este necesar să
fie deviat traficul rutier.

36
















































2. Echipamente corespunzătoare

Figura 1: Sistemele de prindere a
Consolei sunt utilizate atât în scopul
execuţiei cât şi al întreţinerii. Acestea
vor fi utile, de asemenea, în timpul
lucrărilor de demolare.


Figura 2: Schelăria din tuburi şi
Schelăria cu piese de legătură sunt pe
cale de dispariţie fiind înlocuite cu
schelării care sunt mai stabile
folosindu-se un planşeu şi balustrade
(figura 3) care îmbunătăţesc
securitatea şi randamentul.







3. Echipamente bine proiectate

Atunci când se montează hale din elemente prefabricate,
accesoriile de dezmembrare acţionate de la distanţă
îmbunătăţesc condiţiile de muncă:
 prin eliminarea riscurilor de cădere a muncitorilor (mai
puţine scări care sunt amplasate pe suprafeţe denivelate),
 randament mai mare, confort şi securitate.

Un studiu ergonomic (SEFMEP 1995) cu privire la lucrările
de zidărie a evidenţiat că norma de lucru a zidarului ar putea
fi redusă cu 20% (prin integrarea în blocul de zidărie a unei
crestături pentru mână şi degetul mare, ceea ce face să fie
mai uşor de prins).

Productivitatea muncii creşte cu 17%.
Acest lucru exercită mai puţină presiune asupra coloanei
vertebrale a muncitorului, iar calitatea muncii creşte.









Fig 3
Fig 2
Fig 1


37
B - Prevenirea în faza de organizare










Prevenirea constă în integrarea securităţii în faza de proiectare, precum şi în coordonarea şi organizarea
activităţii de către diferitele întreprinderi.
“Lista de control” reprezintă un instrument interesant pentru organizarea prevenirii. Aceasta enumeră
sarcinile şi responsabilităţile fiecăreia dintre părţi în timpul desfăşurării activităţii. Acest lucru face
posibile următoarele:

a. identificarea momentului când este planificată lucrarea:
 Riscurile lucrărilor succesive sau a lucrărilor executate simultan de mai multe
întreprinderi.
b. eliminarea pe cât posibil a riscurilor:
 Amânarea anumitor lucrări (modificări în programul de lucru al întreprinderilor).
c. reducerea pe cât posibil a riscurilor:
 Asigurarea protecţiei colective sau a sistemului care elimină riscurile implicate în
lucrările care se execută simultan (de exemplu, plase de siguranţă sub structuri).
 Stabilirea sistemelor de protecţie sau a măsurilor comune pentru mai multe
întreprinderi, prin specificarea responsabilităţilor fiecărei părţi pentru lucrările de
montaj, întreţinere şi demontare (de exemplu, balustrade, pasarele, instalaţii electrice,
mijloace de manipulare).




Lista de control şi planificarea sarcinilor

38

C - Prevenirea în contractele cu întreprinderi

Prevenirea trebuie integrată în documentele contractuale încheiate cu întreprinderile. Aspectele esenţiale
ale cerinţelor contractuale în materie de prevenire sunt descrise în planul de coordonare pentru securitate
şi sănătate (a se vedea fişa PCSS).


D - Prevenirea în faza de execuţie

Prevenirea în timpul acestei faze constă în examinarea pericolelor implicate în muncă şi asigurarea
desfăşurării acesteia în cele mai bune condiţii de securitate.

Coordonatorul de securitate şi sănătate este primul care trebuie să implementeze această fază de prevenire.
În acest scop, el vizitează şantierul de construcţii de câte ori este nevoie înainte de a sfătui diferitele părţi
pentru asigurarea celor mai bune condiţii de securitate.

Prevenirea în timpul fazei de execuţie permite tuturor părţilor să îmbunătăţească fundamental sistemele de
securitate definite şi stabilite în fazele anterioare. Măsurile de prevenire planificate sau care au fost deja
aplicate sunt adaptate pe măsura înaintării lucrărilor.











Atenţie la securitate în timpul fazei de execuţie
39














































40

A - Un loc de muncă organizat pentru evitarea
riscurilor şi îmbolnăvirilor profesionale


Angajatorul organizează locul de muncă prin informarea şi consultarea lucrătorilor implicaţi, aşa cum este
prevăzut în Directiva Cadru din 12/6/89 cu privire la starea de bine a lucrătorilor.



 Ce trebuie să facă angajatorul:

1. Stabileşte căile de acces pentru ieşiri şi ieşiri în caz de urgenţă şi le menţine libere în orice
moment.

2. Asigură întreţinerea tehnică a locului de muncă, a instalaţiilor şi facilităţilor de lucru, prin
eliminarea deficienţelor care ar putea pune în pericol securitatea şi sănătatea lucrătorilor.
Acesta va asigura, în special, ventilarea, temperatura, iluminatul localurilor corespunzătoare,
stabilitatea planşeelor, pereţilor şi plafoanelor, întreţinerea uşilor şi porţilor, ferestrelor,
scărilor mobile şi a trotuarelor, echipamentelor sanitare etc.

3. Asigură ca locul de muncă şi instalaţiile şi facilităţile sanitare să fie curăţate periodic în
vederea instituirii unor condiţii de igienă corespunzătoare.

4. Asigură ca sistemele de securitate să fie întreţinute şi verificate periodic.




 Ce trebuie să facă lucrătorii şi reprezentanţii acestora:

1. Trebuie să se informeze asupra tuturor măsurilor luate şi care urmează a fi luate în domeniul
sănătăţii şi securităţii.

2. Participă la aplicarea dispoziţiilor de amenajare a locului de muncă.

3. Consultă angajatorul pentru a crea o organizare dinamică a locului de muncă.



 Ce trebuie să facă coordonatorul:

1. Consultă lucrătorii cu privire la condiţiile de securitate şi sănătate la locul de muncă.

2. Atrage atenţia angajatorului asupra posibilelor îmbunătăţiri de făcut.
41

A – Protecţie corespunzătoare pentru reducerea
riscurilor şi îmbolnăvirilor profesionale













































În vederea protejării lucrătorilor faţă de aceste riscuri, angajatorul le asigură mijloace de
protecţie colectivă şi/sau individuală:
1. Se acordă prioritate mijloacelor de protecţie colectivă










2. Echipamentul individual de protecţie trebuie să fie adaptat sarcinii de muncă












3. Produsele toxice, periculoase trebuie să fie semnalizate şi ţinute sub control














Şantierul trebuie să fie dotat cu materiale de intervenţie şi de prim
ajutor



42

B - Prevenirea accidentelor în timpul
lucrului la structura construcţiilor






















































Imediat ce lucrătorii realizează că există un pericol şi văd că munca implică
riscuri, aceştia reacţionează şi iau măsuri adecvate şi informează imediat
angajatorul cu privire la acestea.

“Un simplu gest poate salva o viaţă”









Lipsa de prevenire O soluţie

Accident

43






























































 Eliberaţi căile şi pasajele de orice materiale, cofraje din lemn,
unelte şi armături.

 Utilizaţi o pasarelă pentru a se repartiza uniform forţele dacă
lucrările trebuie realizate în locuri mai puţin solide.

 Nu utilizaţi niciodată scânduri care sunt folosite ca balustrade
pentru a completa, de exemplu, un cofraj.

 Etc.









Lipsa de prevenire Accident



O soluţie
44
C - Instalarea protecţiei corespunzătoare
împotriva căderilor de la înălţime
























































Lipsă de prevenire
O soluţie posibilă

Accident







Imediat ce lucrătorii realizează că există un pericol şi văd că munca implică
riscuri, aceştia reacţionează şi iau măsuri adecvate şi informează imediat
angajatorul cu privire la acestea.

“Un simplu gest poate salva o viaţă“

45

















În vederea evitării căderii de la înălţime, au fost realizate numeroase
dispozitive:
 Balustrade,
 Schele, supravegheate de o persoană competentă,
 Corzi de siguranţă…
Dar mai presus de toate, la îmbunătăţirea securităţii va ajuta instruirea
lucrătorilor.

Prioritate pentru protecţia colectivă!!!









Lipsă de prevenire Accident O soluţie posibilă



46

D - Protejaţi-vă singuri împotriva
surpărilor de teren
















































 În timpul lucrărilor de excavaţii, 90 % din accidente sunt cauzate de surpări de
teren. Este absolut necesar să se asigure protecţia împotriva acestui risc, fie prin
crearea de taluzuri fie prin consolidarea pereţilor săpăturii.
 Conducătorul auto trebuie să rămână tot timpul vigilent, în mod deosebit în ceea
ce priveşte viteza vehiculului său. Numai cei care au primit o instruirea
corespunzătoare vor avea permisiunea să conducă echipamentele de excavat.




Lipsă de prevenire
O soluţie posibilă Accident








47



















 Reglementările prevăd faptul că zona de lucru trebuie să fie
consolidată de îndată ce săpătura atinge o anumită adâncime.
 Reglementările naţionale prevăd, de asemenea, evacuarea
materialului rezultat din săpătură şi organizarea mijloacelor
de curăţare a zonei.
 Fiecare conducător auto trebuie să fi primit instruirea
necesară şi să aibă carnetul de conducere asupra sa.




Lipsă de prevenire Accident O soluţie posibilă





48

E - Prevenirea accidentelor în timpul
operaţiilor de manipulare mecanizată






















































Manipularea elementelor prefabricate sau a materialelor este adeseori realizată în condiţii precare. Ca
urmare, lucrătorii sunt expuşi la următoarele riscuri:

 Instalaţia de ridicat se prăbuşeşte sau se dezechilibrează











 Încărcătura se dezechilibrează










 Electrocutarea conducătorului maşinii (distanţă de siguranţă = 5 m.)




















49























































Întreprinderea trebuie să asigure securitatea operaţiilor de manipulare

 prin consultarea şi păstrarea indicaţiilor originale pentru utilizarea diferitelor tipuri
de maşini,
 prin instruirea lucrătorilor cu privire la utilizarea acestor maşini,
 prin posibile studii preliminare cu privire la organizarea activităţii de manipulare.

Lucrătorii trebuie să-şi verifice echipamentul înaintea operaţiilor de ridicare. Cablurile de legare,
cârligele şi penele, folosite la fixarea încărcăturii de maşina de ridicat, trebuie să fie în bună stare
pentru a asigura securitatea operaţiilor de manipulare mecanizată.









 Un cablu de legare în stare bună de lucru trebuie să fie ataşat de lanţul principal şi
consolidat cu o protecţie de metal în punctul în care este ataşat.













 Un cârlig trebuie să aibă o clamă de siguranţă şi lucrătorul trebuie să se asigure că
încărcătura este corect ataşată.












 Penele pentru protecţia cablului de legare trebuie să fie corect poziţionate de către lucrător
atunci când încărcătura este posibil să aibă margini tăioase.








2

La realizarea acestui document i-au adus contribu ia:

FIEC:

FIEC este Federa ia Industriei Europene de Construc ii, reprezentând, prin cele 32 federa ii na ionale membre din 25 ri (17 din UE & EFTA, Cipru, Republica Ceh , Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Turcia i Bulgaria), întreprinderi de construc ii de toate dimensiunile, de exemplu întreprinderi mici i mijlocii, precum i "factori globali", care desf oar toate tipurile de activit i de construc ii.
Avenue Louise 66 – 1050 Bruxelles – Tél : +32 2 514 55 35 – Fax : +32 2 511 02 76 – E-mail : info@fiec.org

EFBWW:

EFBWW este Federa ia European a Lucr torilor din Construc ii i Industria Lemnului, reprezentând 2,5 milioane de lucr tori, prin cele 50 de organiza ii membre din 16 ri europene. Cele mai importante sarcini ale EFBWW sunt influen area politicii i exercitarea de presiuni politice, crearea unei politici sindicale europene pentru sectoarele lemnului i construc iilor, cu misiunea de reprezentare i cooperare cu organiza ii înrudite i organisme de cercetare..
Rue Royale 45 – 1000 Bruxelles – Tél : +32 2 227 10 40 – Fax : +32 2 219 82 28 – E-mail : info@efbh.be

SEFMEP:

Principalele activit i ale SEFMEP sunt: studii, proiecte i audituri asupra antierelor de construc ii i activit i de coordonare, împreun cu dezvoltarea aplica iilor software pentru autospecializare i gestionare a proiectelor. SEFMEP desf oar , de asemenea, activit i de instruire prin Re eaua sa Focal European (Spania, Italia, Portugalia, Luxemburg i Belgia) cu sprijinul organiza iilor profesionale europene.
Val des Seigneurs 71 – 1150 Bruxelles – Tél : +32 2 742 14 15 – Fax : +32 2 742 14 16 – E-mail: info@sefmep.com

Echipa de redactori:

André Demoisson André Pelegrin Aurélien Moreau Jose Gascon I Marin Laetitia Passot Lars Vedsmand Pierre Lorent Rolf Gehring

În aten ia cititorilor: Informa iile cuprinse în aceast edi ie nu reflect neap rat pozi ia sau punctele de vedere ale Comisiei Europene. Acest proiect a fost subven ionat de Agen ia European pentru Securitate i S tate în Munc .

3

Cuprins
I. Constat ri A - Pericole pe antierele de construc ii B - Boli profesionale C - Accidente de munc mortale II. Prevenirea este o problem a tuturor A - Provoc rile ac iunii de prevenire B - Riscurile de accidentare i costurile pentru întreprinderi C - Coordonatorul pentru securitate i s tate i rela iile sale cu celelalte p i D - Obliga iile de „securitate” ale fiec rei p i E - Instrumentele coordon rii securit ii i s ii F - Contribu ia fiec reia dintre p i în timpul diferitelor faze ale proiectului G - Valoarea ad ugat a coordon rii H - Planul de securitate i s tate I - Dosarul adaptat la caracteristicile lucr rii J - antierul de Construc ii Model: un exemplu danez III. Coordonatorul de securitate i s tate A - Rolul coordonatorului B - Cuno tin ele coordonatorului C - Abilit ile coordonatorului D - Sarcinile coordonatorului E - Independen a coordonatorului IV. Strategia prevenirii A - Prevenirea în faza de proiectare B - Prevenirea în faza de organizare C - Prevenirea în contractele cu întreprinderile D - Prevenirea în faza de execu ie V. Principalele m suri de prevenire opera ional A - Un loc de munc organizat pentru a evita accidentele i bolile profesionale B - Protec ia împotriva c derilor de la în ime C - Protec ia împotriva alunec rilor de teren D - Prevenirea accidentelor în timpul lucrului la structura construc iilor E - Prevenirea accidentelor în timpul opera iilor de manipulare mecanizat 5 6 7 8 11 12 13 14 15 16 17 19 20 24 26 29 30 30 30 31 31 32 33 37 38 38 39 40 42 44 46 48

4

5 .

A . gaze.Pericole existente pe antierele de construc ii Lucr torii se confrunt . pe antiere. etc. arsuri. Pericole de natur psihologic : stres. 4. 3. micoze. explozii. evacu ri de substan e toxice. radia ii. cu mai multe tipuri de pericole: 1. etc. antigeni biologici. M 6 . Pericole chimice: praf. etc. fum. 2. Pericole fizice: c deri. Pericole biologice: viru i. t ieturi. bacterii. zgomot.

Boli profesionale Reprezint o realitate: munca nu este întotdeauna sinonim cu s tatea. 70% dintre lucr tori sufer de afec iuni osteomusculo-articulare (la membre i spate).B . din Dublin. Funda ia pentru Îmbun irea Condi iilor de Munc i Via . avem grij împreun ! 7 . Afec iunile osteo-musculo-articulare continu s figureze pe primele locuri printre bolile profesionale: 33% dintre persoanele intervievate sufer de dureri de spate. 1% 2% 6% 4% 5% 5% 2% 1% 1% 3% 70% Afec iuni osteo-musculo-articulare Înc rc ri grele Ciment Vibra ii mân -bra ini epoxidice Altele Zgomot Azbest Afec iuni ale meniscului Vibra ii care afecteaz întregul corp Rumegu În ciuda tuturor discursurilor despre beneficiile pe care se presupune c le aduc noile tehnologii în ceea ce prive te îmbun irea condi iilor de via i de munc . În sectorul construc iilor. a realizat cel de-al treilea studiu despre condi iile de munc din Europa. În anul 2000. pe ansamblul sectoarelor de activitate. num rul mare de boli profesionale constituie un semnal de alarm .

ur o ir u ă epc nt c u i e eui tpe ăr e e e r i e t Soursa : documente Eurostat adaptate de Sefmep (2000) 8 .C . e e atr e i uoa ie n Cele mai frecvente accidente se produc ca urmare a folosirii săi rsuaeao ae rd cro a l şfd j o e l shl i ce r .Ds iuiac et o d mu c motl ir ţ ci ne r e nă r e tb a d l a Ds iuimeia ciet o d mu c motlî E rp î ps 3 d a i ir ţ t b a de ac ne r e nă r en uo a n et 0 e n d l a e 1% 3% 3% 3% 4% 1% 11% 43% 12% 5% 6% 8% A c et rt r p şni ci ne ui e e at r d e e C drd oi t ăeie b ce e Manevrarea utilajelor mici Păui a e ee su ăţd c d i rbşe d prţ a pr e l i r i i ăr Explozii/Incendii O rvr –af i e t i ă e sxe i r C dra eanlme ăee d lîăi ţ Manevrarea utilajelor grele Electrocutare Înec Sptr ăăui Alte cauze C dre ea n lme ă ei d l îă i sunt responsabile pentru aproximativ 43% dintre accidentele mortale l ţ d p şn e ld E rp. p ui ei L c t it bis rset is uţ nld scr ae care le primesc. ăe Este sarcina întreprinderilor s-şis uac lcăoicu privire la modul de utilizare ă int i ă urtr r s i a ci m n l d po ce eh a et u e rt ţ.

C dra ea n lme 4 % dnr ac et e r ld p şni e ă ee d l îă i = 3 ţ it ci ne mot e e e a t r e d l a e C drd o i t =1 % dnr ac et e r ld p şni e ă ei e be e 2 c it ci ne mot e e e a t r e d l a e Manevrarea de utilaje grele = 11 % dintre accidentele mortale de pe şni e atr e Accidentele se pot întâmpla într-o l ă i o frzl tl ni şăia aţ n cp şp tieut u u emi rsu c u i i a c i neînsemnate. 9 .

A c et rt r p şni e 8 dnr ac et e r l ci ne ui e e a t r = % it ci ne mot e d e e e d l a S p tr=5 dnr ac et e r ld p şni e ă ăui % it ci ne mot e e e a t r e d l a e Eet ctr =4 dnr ac et e r ld p şni e l r uae % it ci ne mot e e e a t r co e d l a e « U s l gsp ae a a v ţ » n i u et otsl o i ă mp v a 10 .

11 .

P ooăi peeii rvcre rvnr l i A snau e p li d peei au o r cr poei a ae ne c ngt beţ ni o t i e rvnr ic e n r i ui rf o l r u f t eai s sn e e v pentru fiecare: -> A gjţ n aai  Pol e e ăă t rb m d snte e a  Pierderi de salariu  Climad ns uaţ t e ei r ă g n  D gaa ae ţl agjiagjo şae ţl agjiln er r r ai rna ţ/ a t i r ai rna ţcet d e lio a n ar lio a/i -> Întreprindere  C eu ld pouţ sp m n r hl ii e rdce ul et e te i i a  Săe a rfu i cdr poi l e tu  Pierderea de ko hwpn u oia d cua beţ d ll r a e oni nw o et sc te i az asn i eau u pr ae r et n e c s accidentate  Întârzieri ale termenului de predare  I ai ngt ă sc ti m g e eav a oiăi n i eţ  D gaa ae ţl agjo/ gji er r r ai rna t a a ţ d e lio a rn a -> Beneficiar  Întârzieri ale termenului de predare  I ai ngt ă sc ti m g e eav a oiăi n i eţ  D gaa ae ţl bnf i / gji er r r ai r ee c r na ţ d e lio ia a a  Cet e cs l eeu el r i r e a ot u xcţiu ă i şr ui i cr Î u ăăi a o t id peei etbnf ă et f cr şae f t mb n tţ e p lii e rvnr s ee c pnr i ae i r e c r ic e e i u e ee drc au r pr r neît pidr. i t spa ef ma ţ nr r ei ee o i e n i 12 .A .

t iâd ocm i P O IU u E U IA E . cplă ets ati z d i lţe u a s cnrn m ni rlt ccn î rai r Sousu s ă n c ee ic ti c cr e of t ucoua niâdş ze e ip f u ăl e uă t u i r lez m nac i eţ d a-o şr Peei a t t i etpoi blpentru întreprinderi: ea e i aă uc. t pi e ln t bi ă ze n n ne n i e e t * E rpn şscra a iăă t î m nă C m s E rpaăD V E rbrm t O i o P l(91. năce c soet rfu lor e t C a i u ăn etiet peei a t t i : e mab n ivsţ s rvnr s ae c ie e e r gă N m rlii lp ui r u ă şt uoţ n o u p i l Programare O ţ n e t t i ale prevenirii p ui sa g e i l re c Studiu pilot C s l ăui r r et e ot m sro pe n v u l v i Proiect O ţ n e rai t p ui ogn a rice i l zo ale prevenirii Negocierea ofertelor O gnzra a t rli ra i e şni uu a e O ţ n e pr i a p ui oe ţ nl i l ao e ale prevenirii E eui xcţ e Sr eipeeiin gez scra an a t d sr n a tn aa e ri t e âşî ca e t t a r n ii er ă euit î ciu e a i .idr d cşgren er dropa f sm tl p x t 3 i iao e f e aul P r e i â i i îr i el ot i t a a om i nf r a i ă e e a n tu l tp n ir e e i ă aproximativ 20 miliarde euro pentru anul 2000.Rsul e cietr şcs re et i rd ac nae iot i pnr c d ul u întreprinderi A c ete e nă u tor cssor pnr î rpi ei d i uta osuţo r r et d ci ne d mu c sn f t oti ae et n er dre i n sicnt cir e e n n d l a e it u t n l n d r r i . G .ea e p rş poi l anual. xe eţşnm rae t i a tc o u s şrăa poi n et ucnt ci rE pr n i u e s s d * r ă ă e c t o r io i a o ui a sa g a r eiij ăaela a e cnm i t t i pe n ia tlr i r d eoo i re e v r u az e .t î f d po c rctin e d ag v r t a te el ci â z ea ogn a . COSTURILE ACCIDENTELOR 3% PROFITUL MEDIU AL INDUSTRIEI CONSTRUCŢ I O I R L 1.3% % din cifra de afaceri în industria cnt c i r o s uţl r io Soursa SEFMEP (2000) Ivsţlî scr ae emiît pidro s l t e i dre a ztd ac et e e n etien eui tpr tnr r ei r ă i e pe ei cuae e ci ne d ii t e n l mi z r l d l mu c. v r re c e t ă a c pol e lsr . uoei ieuit şsnte n uc – o ia uoen. Auccn pto b a R FT Lc S C RT T A î r r dre ur u s ei. ul m uu vd ăr ţl i r ăr ţl ţ i 13 . r lt i uoen r i m uă ţe cnii r e uc – udţ E rpaă et Î bnti a od io d Muc şVa .pz â l ar iav % d crl d a cr na .un n a e i uua r n e sa g ă s rfa i az t i .B . t ă rb m l a us a e e ă N etuo s f irf îsc rlosuţl . uoa e r p i o 19) i te aa i o e nn l * Pi u s d erpa pi n î bnti a od io d m nă F naa uoen pn u m uă ţe C nii r e nă i iăD b n (1991).

Coordonatorul pentru securitate şi sănătate şi relaţiile sale cu celelalte părţi Administratorul proiectului: Orice persoană fizică sau juridică responsabilă pentru proiectarea şi/sau execuţia şi /sau supravegherea execuţiei unui proiect. Muncitorii: • respectă instrucţiunile angajatorului cu privire la prevederile de securitate şi sănătate • poartă echipamentul individual de protecţie • atrag atenţia asupra posibilelor riscuri Analiza termenelor de proiectare/execuţie Schimbul de păreri cu privire la pericole şi riscuri Întreprinderi şi/sau angajaţi independenţi Persoană a cărei activitate profesională contribuie la realizarea unui proiect Coordonatorul pentru securitate şi sănătate: Orice persoană fizică sau juridică însărcinată de client şi/sau administratorul proiectului cu: • • implementarea principiilor generale ale securităţii şi prevenirii. ce acţionează în numele clientului. a unui PCSSM şi unui DAL.C . Mediul şi terţele părţi: • • • • • Firme de consultanţă tehnică Controlori tehnici Economişti Riveranii şantierului Activitate în vecinătăţi 14 . Work site inspection reports (SHCP) Transmission of the prevention plan (SHPP) Aprobarea analizei termenelor Controlul integrării şantierului de construcţie în mediul înconjurător Beneficiarul Orice persoană fizică sau juridică în numele căreia se efectuează lucrarea. emiterea unei aviz prealabil.

D . U izaă oet ci m n li i da d po ce ti z crceh a eten v ul e rt ţ. e a aă mei e onie osb e r e i ae e cl s î m nă e t s s l c t i i o 15 . c Smn l z i da pr aer pnai oi suţ pr u aăn uc. l a a e ee i s l Fn lez şp bi d cmet eenc şa miir ia zaă i u lă ou ne t i i d ns ative cr i er z dte e euita i c l h e t a n ge ă a ld scra l e t a e te e coordonatorului. It raă eui t la nivel arhitectural urmând sfatul coordonatorului. mu a u it l Vz ez şni u d lcuşt nm toi cm n r î r r dro. O gnzaă o sl rc cil bnf i idc sn m i u i e cl iatr e osuţ) ra i z cnut iu eai ee c r(aă ut am l p ae şşn ed cnt ci e ă lţ ia ţ a i r i. Ît m ş u program de lucru provizoriu în colaborare cu coordonatorul. 99 iu e s ţ nţ nl g li i ă Ţn cn d ifr ţlfri td cod n trlidnd meileui ţ şsn tţ. n c et n o e Ifr aă oro aou dsr shmb re u s ni e a a c aă nlai ui r nomez cod n trl epe ci ăi sbt ţ lcr f t z aaz rcro.pr e .us n lşeh a ete uea i oies a le ne al te ae p e s ţ e aod pi itm sro d po ce o cv) cra r ra ăui r e rt ţ cl t ă o te l ei ei . A gi d por l scra şsnte i u o rmiscr ae şs ua ţ cl l tp r u ră e rpi o euit iăă tşn cmpo teui t ii rna e r l ăţ j a r te a t a g o ae i d ll u d m nă eao l e uc. ne ez scr ae g t a C O D N T R LP N R S C R T T Ş S N T T : O R O A O U E T U E U IA E I Ă Ă A E     It raă ne ez aspectele referitoare la securitate în faza de proiectare g C od naă n ga a e ă en er drşpr ae i eedn a ăui r e euitşd oro ez i er e d ct î r i e i e onl n pnet m sro d scra i e t r r tp n i s e d e l te prevenire cu privire la munca c s eeuă i l nşl sceina c v ăi r e e xct s t ia ucs e at i ţo. le p e di e ei N î eă ez is uţ nld scr ae u n pr aănt c u i e eui tspecifice echipa eto şi tai rie p c î m d d t r i e t m n l in a ţl şlalăn o e r s lio i corect. ca i t a a e e Ifr aă io sl mu c oiîn ofr itc Dr t a uoen 8/ 1 E d 1 i i nomez şcnut ni r cnom te u i cv E rpaă 9 9/ C i 2 u e ă t i a ei 3 E n n 18 şc l iaa aoa .nll sbt ţe ici m n lps ld pzi( v ti z crc mai l aa teuee . it ă a t rl eur ir s i r e o et i n e i e l ia e a e c ai tp n ir T a s t şa a t z Pau G nr pn u euitşSnteA i l r l işD srl rnmi i d pe ă l l ee l et Scra i ăă t v u Pe a li oa e a n a r te a.O l ail ae e eui tşsn tta f cri ăţ bi ţ e td scr ae iă ăae l i ăep r g ig t ee i BENEFICIARUL:    N metcod n tr pnr po c r şeeuip bz uu cn atc s e t iş c r u ş oro aoi et ri t e ixcţ e aa niot csr c s b et l e i u ea e r i al e a r pnaiti. dp t e ăuan n r l ă l şa ci ă l ă t a a t i c ro m ir c e ÎNTREPRINDEREA:     Tas i codnt u irpi su l pn u euitşSnte r m t oroa rl por lă Pa et Scra i ăă t n e o u u n r te a A i r muncitorilor poeţ sn tţ şscr ae î m nă u t tapc lsl s uă g rt i ă ăăi ieui t n uc sb o e sete a . e o fr aă nt c u i r n aaouu pi n euit şsnte r i o vd te aa U izaă oet ş i. ie o t enomaieunz e e oro aou() i o nu scr ăi iă ăăi i a i t i i MUNCITORII:       S cnomez is uţ nl a gjtrli r i scra a iăă t . z ab u A at p m srî i ă iur i ri sh bro f u . s lăl l e o te v i li el ţ S li codnt u iăn c esă n l d C od n r pnr Scr ae i ă ăae o că oroa rl s î om ac u Pa e oro ae et eui tşS n tt it o u t n u t (PCSS). ADMINISTRATORUL PROIECTULUI:      Transmite documentele tehnice la coordonatorul pentru securitate. ioclşat it i etăn e ţ c clae ă i e osb iţem j ae iu ra an stî r ae u e ltpr.

Is u ne cod n r scr ăişsn tţ nt met e oro ăi eui ţ iă ăăi r l i t i i Programarea lcă urrii Graficul prevenirii C n eţ o vni e de coordonare Plan de coordonare pentru securitate şsn ttî fz iă ăaen aa de proiectare Reuniuni de coordonare Beneficiar Proiectant Administrator proiect Proiectant Coordonator Beneficiar Administrator proiect Coordonator Proiect pilot Proiect Comanda Organizarea şni uu a t rli e Execuţ i e Plan de coordonare pentru scr ae i eui t ş t sn ttî ă ăaen faza de eeui xcţ e Planuri de prevenire scr ae i eui t ş t sn tta ă ăae l e întreprinderilor 16 Dosarul adaptat caracteristicilor lcăi urr i Plan de securitate pentru it vnie ne eţl r i ulterioare R cpi eeţ a lcăi r urro l Exploatare Evaluare Planuri de recorelare + Dosarul adaptat caracteristicil lcăi o urr r i .E .

e e e a C s lxcţ i ot eeui u e De exemplu: pn up n i r l r i bnf i u ş et l ic e u ă i ee c rli r a f a a c r. s d t t d cs re e rdceC odnt u pn u eo e e ot i d pouţ. aă e e s i ă cr u i i te m f cr coe aăaes cnuea n i a opr z. ul i o r scra s cnet aăaur clăi od io d euit e ocn ez spa aticnii r e te r iţ ţl Securitatea m nă e atr uc p şn e i.ot i e rdce p m şscra ai .F . Calitatea lucrului C n ii e nă o dţ d mu c i BENEFICIARUL ADMINISTRATORUL PROIECTULUI COORDONATORUL PLANIFICAREA LC Ă I U R RI PROIECTUL PILOT PROIECTUL 17 . oroa rl et a.C nr uif cri dnr p r î t u o t b ţ i ăe it ăţ n i l i ae a e i mp diferitelor faze ale proiectului Fea d t prl prc at î po c a o a od r df i ş cn i i c i r i r ă i a ipn n ri t u c e n e ţe ti e e b rae i r ă i otb e u et ru epr nal pentru a s uaoî l cla aur i rcnii ue e uc pn u x ei ţ o e r ai r n t ate l ă l .od ibn d m nă et g : aă it c ro ţ r f cr pr aăm la î l r ecs rd pouţ ot e ieuitm x ăD c i a e on i p ct n u a . ia administratorul proiectului sunt preocupaţ m i r u i a pe s .cat odc lu rezultat mai bun.

Cea mai bună cale de evitare a accidentelor în timpul efectuării lucrărilor este analizarea şi găsirea modalităţilor de evitare a riscurilor din faza de proiectare a lucrării. securitatea trebuie să fie luată în calcul chiar de la începutul proiectului.ADMINISTRATORUL PROIECTULUI ÎNTREPRINDERILE COORDONATORUL COMANDA ORGANIZAREA DE ŞANTIER EXECUŢIA PREDAREA LUCRĂRII În scopul îmbunătăţirii condiţiilor de muncă din întreprinderile mici şi mijlocii. Accidentele de pe şantiere ilustrează deseori deficienţe de planificare. 18 . dotare şi aplicare a procedurilor.

G .V l ra d u aă cod n r a ae a ă gt a oro ăi o i = STAREA LUCRARII F R I T R E ŢA Ă ĂNEVNI COORDONATORULUI = Î U Ă Ă IE MB N T Ţ R A L C A ID T R T U R RI A O A Ă COORDONATORULUI COSTURI DE EEUI X C ŢE CALITATEA MUNCII SECURITATE C N I ID O D ŢI E MU C N Ă R a zra E U I Ă I şC L T Ţ I elae S C R T Ţ I i A I Ă I i F R C E T IL S P I N A E Ă Ă H L U E I U L ME T R 19 .

IV. a u t aă n u ce e a e u ăi ae r a ă ă i o i t a n u i e c i b c mu a succesiune: Mei d m nă e atr d le uc p şn e u i Ş nir at e Activitatea 1 Riscuri când se lce z u ra ă simultan Riscuri legate de me il a t rli du ş ni uu e III. A az r c l t b i s f a a tt î mo po rs p mă uaa a s r l rr p nr aţ ec n d o ţ nl th ie n la i u i e u ă i d paă n d rge i e s r v n ăiu ăi e t i s ur e e v ic i . Activitatea 2 Rs ui ş nirli s pa ic re a t uu a u r l e me ilin o jrtr duu îc nuăo Riscuri aferente lucrului în succesiune Activitatea 3 Riscuri strict legate de mu c nă II. u i o t e pi i e nc n u e şo s raiep rlrmpiaeî po e .Pa u d scr ae iă ăae l l e eui tşsn tt n t Pa u d s c raeşs n tt e t î ăţ î 3p r: l l e e ui t iă ăae s mp rtn ăţ n t e i i P r a1 O d sr r al rr c r s e e uă at : e ci e u ăi ae e x c t e e c i Partea a 2-a L t p rl i lae : ia ăţ rmpc t s i o i Partea a 3-a: Analiza prevenirii riscurilor A e săp r a3 e t c ama i otnă Ea este strc rt î fn ţ d fz l l rr c r ume z s a ăl s l ns uî c a t at e -a se e imp r t. I.H . V. i b ev ţl ăţo i l t n rc s i i c 20 .

X II. X X X Adaptarea planului de securitate în funcţie de metoda aleasă 21 .I. Analiza riscurilor şantierului asupra mediului înconjurător: Activitatea sau elementele mediului Faze Riscuri detectabile pentru mediu Căderea de obiecte Ţintele riscurilor Trecători din vecinătate Măsuri de prevenire sugerate Şantier Proiect DAL Observaţii Demolarea pereţilor Evacuarea molozului Semnalizarea şantierului Utilizarea de mijloace corespunzătoare pentru evacuarea molozului. Analiza riscurilor legate de mediul de muncă al şantierului: Faze Elemente de mediu Riscuri detectabile Electrocution Breaking of pipes Măsuri de prevenire sugerate Transferul planurilor instalaţiilor subterane la întreprindere Localizarea prin investigare manuală Semnalizarea traseului Observaţii Şantier Proiect DAL Conducteîngropate X X X Programarea unei şedinţe pe şantier Informarea viitorilor utilizatori cu privire la traseul conductelor.

X X Asigurarea şi distribuirea echipamentului de protecţie auditivă. Activităţi sursă de riscuri Analiza riscurilor în activităţi desfăşurate simultan pe şantier: Riscuri detectabile Activităţi ţintă a riscurilor Faze Măsuri de prevenire sugerate Şantier Proiect Observaţii DAL Grafic de lucru Organizare şantier Săpături Drişcuială de beton Piloţi Foraje Cofrare Armare Alegerea metodelor de lucru corespunzătoare. Leziuni auditive Foraje Pregătirea betoanelor X X 22 .III.

X V.Instalarea de trasee sigure de circulaţie.IV. Analiza riscurilor legate de activitatea în sine: Faze Activităţi Riscuri detectabile Măsuri de prevenire sugerate Şantier X Proiect Observaţii DAL 23 . Analiza riscurilor legate de succesiunea unor activităţi desfăşurate pe şantier: Faze Riscuri detectabile Căderi de la înălţime la intrarea în incinta construcţiei Activităţi sursă de riscuri Săpătură Activităţi . Avansarea lucrărilor de taluzare în cadrul planificării. Şantier X Proiect X Observaţii DAL Cu ajutorul coordonatorului se va executa un plan indicând instalaţiile şantierului.ţintă a riscurilor Protecţie în general Măsuri de prevenire sugerate .

I .ventilare . Întrucât caracteristicile proiectului se schimbă în timp.zonele de tranziţie. Să indice persoanelor însărcinate cu lucrări de transformare.iluminat .” 2) OBIECTIVE: 1. Să specifice numele părţilor “cunoscute” care au fost implicate în lucrare.instrucţiuni de întreţinere . 2. Această analiză a riscurilor sporeşte sensibilizarea beneficiarului şi facilitează munca executanţilor proiectului. 4) STRUCTURA: Detalii de contact ale beneficiarului şi utilizatorului Date şi scurtă descriere a activităţii desfăşurate Detalii de contact ale diferitelor părţi Descrierea atelierelor de întreţinere: . proprietari.semnalizare. întreţinere etc.lucrul la înălţime . dosarul este suplimentat pe baza informaţiilor transmise de întreprinderi către coordonator (Recorelare /Specificaţii tehnice /Măsuri de securitate referitoare la utilizarea echipamentelor pe şantier). acest doasr trebuie actualizat periodic. În timpul fazei de execuţie.scop . extinderi.sisteme de protecţie . Acesta reduce riscurile de accidentare ca urmare a lipsei de cunoaştere a proiectului.proceduri de predare 24 .amplasament . 3.identificarea produselor periculoase . identificarea echipamentelor .). coordonatorul poate întocmi un dosar adaptat caracteristicilor proiectului numai prin participarea şi cooperarea activă a beneficiarului şi administratorului proiectului (arhitecţi şi antreprenori). administratori. orice tip de măsuri care au fost deja luate.amplasarea conductelor şi circuitelor nevizibil .specificaţii tehnice . De aceea.metode de manipulare Echipamente nou instalate (supliment la dosarul de « recorelare »): . va/vor întocmi un dosar adaptat caracteristicilor lucrării ce conţine informaţii importante privind securitatea şi sănătatea care vor fi utile în cazul oricărei lucrări ulterioare.funcţie . 3) PREGĂTIREA: Acest dosar se deschide în timpul fazei de pregatire pentru a analiza riscurile legate de utilizarea lucrării (întreţinere – lucrări ulterioare – activităţi industriale). săpături . Să furnizeze informaţii privind caracteristicile şi funcţionarea proiectului către viitorii utilizatori ai proiectului (locatari. etc.zonă de tranziţie Proceduri de protecţie împotriva riscurilor referitoare la securitate şi sănătate: . servicii de întreţinere etc. în timpul fazei de pregătire a proiectului.Dosarul adaptat caracteristicilor lucrării 1) BAZA LEGALĂ: Directiva 92/57/CEE (articolul 5 despre “stadiul de pregătire a proiectului: sarcinile coordonatorilor”) impune un dosar adaptat caracteristicilor lucrării (DAL): “Coordonatorul(ii) pentru probemele de securitate şi sănătate.acces .

Obiectivele şi scopul lucrării (Client) Dificultăţi tehnice Dificultăţi legate de securitate PROIECT Opţiuni arhitecturale şi tehnice (Proiectanţi) Tipul de folosinţă a construcţiei Lista operaţiilor de întreţinere Lista posibilelor lucrări ulterioare Analiza riscurilor aferente întreţinerii. utilizării şi lucrărilor ulterioare Întreţinere/Lucrări Riscuri ulterioare/Activităţi industriale Măsuri de prevenire Dosar adaptat la caracteristicile lucrării Modificări arhitecturale şi tehnice făcute în faza de şantier (recorelare) (întreprinderi) ŞANTIER Probleme de securitate la utilizarea echipamentelor instalate (Specificaţii tehnice) (întreprinderi) Alegerea mijloacelor şi tehnicilor de producţie (întreprinderi) Alegerea furnizorilor (întreprinderi) 25 .

ir r c E i nc m na lotfr i işat lac oaişd ţo pi n scra a a a l v etă aul pa ie z tic aztu cz ei e r r i euit cr uo d u e vu ui a nl vd te e c p şn e lcr prc ăo at peoii p cţ e atr a a a ip t in er r m la. oroa r e euit t o o s u şr ţ cs ie ar ct i oi te c o n sm Isu et et fl il cr e ceţo epr ş d at peoidnz c u i nt m n l s o s a e r ln l xe i i e n er r aei a n nstrument r u e ot e a i ir ţ r n i .m uă ţe scră in uc s os uţ u bn xm l e eui t iăă tî m năÎ bnt i a eui ţ î m nă e r i u te a ăr ti ra zaă r d l sc l elez pi i o oi . eo r oiai asuţi atrl e os uţ Moe» s f ă m g e i a e i r i e n t i scră iiăă ţ p şn eu d cnt ciA etnt m n rpei ă m dla ec n eui ţ şsnt i e atrl e os uţ.s î om ş u r otpi n s r at l d it e atr u i vl r i ui r e n c et n a r r i t e c a e za a iu i ue s l t e p vd aa uă scra şsnten uc d p şn e le osuţ r pcv euit iăă tîm nă e e atr d cnt cie et . uă r au i roedm l e i r i l e eta . i n ag a A oiio A t peoi rD nz ( . e ti ţ r n i i i Iea om l ioi t e r s aea ă cs a r u s f ea a şcn o tpr d d-a de fr u r b cvl et ce c aet t bi ă i vl t i ot le e oi e ăi e i o e e e e e ue ra i c l glrcsl d cnt ce u upoeu i e osuţ.ose t ţe o a . i. uă t r e ot r r sa a ă i te a v ir şn e l ş ea a arcro. Manual Maul eti t m n l e aă et s b i a od io d scra şsnte et na ls n r et d bz pn u t ir cnii r e euit iăă tpn u u e su u r a le ţl te a r şn esu et u s gr n er o.ptfl ic uui ă aets t .J . ţ al or ăir e cr a a nm t zn. i. te a iu r i s i Lista de control Data: ______________ ID Zona de activitate C r ei uă n ţ e E h a etsn a şvsa ci m n air ietr p e te ie Magazii I m ntintai l i şi a ţ u a s li Mijloace de acces B l td a saă ur Etc. ş Sni t G nr a L c t i rd D nm r sc ţl n er ro aei DE) i i c u ee l l ur o l i ae a a ai r r n l dal a ă ro n c (I ) ui ţt cspo c pn ua ela ni t m n f b pn ur ue a u ă l m r SD a n i aet ri t et r i u n r eti i et e cr nm r u a ia e r az su al r d e ui e d ac etp şn e ld cnt ci e ci n e atr e e osuţ. udţi oia aa lo. na t i i u ă r..Ş ni u d C nt c e dlu a t rl e o s uţ Mo e n e r i : exemplu danez Prin utilizarea instrumentului « Şn eu d C nt ci dl. s ic e f a fa .e o r z i . atra pn u n i u at pe rMaul i u u nm r e b cv pe s i r n r n u cd ei ce O i t e s r e lm j ae d acsn atri m nt ll ud m năs b it b cvl ee r a iocl e ce îşn e l i u ao le uc. na lnl e n u ăd oi t e r i . standard.t ite ei e fă l e i. n u r i Lista de control Ls d cn o et fl i pn uî eir e s r d scra ş snteî m nă D p ia e ot l s o să et n g t r t i e euit i ăă t n uc. r n i n i f r ă te aa A gjoi ş l r oi codnt i d scra e . d e ie r i Instrumentul « Şn e l e osuţ d A r pa fu lad u s gr n er o su eo atr d C nt ci e u » ot i ti t e n i u at pe ra d t i iu r i e iz n r n ţ at peoid cdu uu şn e seic et a m uă ţscra a iăă t î m nă n er r i arl niatr pc i pn u î bntieuit şsnte n uc. Verde X X X X X S cn o aă aait e ot l z cpca a re te B l t d l s le2 a saăi ăa t ur p .u a l c a la a fnae pzim cr e rfl i a ce rl aevt instruirea montorilor de schele. o r vn l evpi e . Isu et s bzaă e n aul ltd vri rşu ga c e l icr nt m n le aez p u m na o iă e e f a in r id p n i e r u . într-un mod din ce în ce mai performant.o se shl io dca . csi r eterz t o oa t e fi t ti ăi i r i su n i t ie ă d pnt d vdr a cs ro pn u m uă ţe scră ii et a ae i şn eu d i uc l e eee lot i r et îbnt i a eui ţ şpn u f d atrl e n u ul r ăr ti r c n i cnt ci n u ee p d scra şsnt en uc. d e z a . Galben Rş ou X O srai be ţ vi Zona D în dezordine 26 .

12 17. in er r m la epe i aae ro ea euit r n i i i t i f ia te 27 . cr A t l e ot be ud aa pol e iâ f.11 26. i t i sn făl e u e G a cl s i t m n l efl i pn uacm n am d i rer e t r l scra aş r i et n r et d o s et f u e su u ot r o ui oic i e ro e a euit i c făl f ia te snte î m nă e e atrT a r u a l d lt d control vor fi transpuse în graficul de ăă t n uc d p şn e ot e lte i ia e aa i . n o aa i r t ie en ou osr ţl epe i aa c a oi t u i o n a a si t v ie t i uă ei u Graficul d lcăi eurr Pn uadvn u “atr eC nt ci eA r et eeţl informarea tuturor persoanelor et r eei n Şn e d osuţ d u” s sn a i r i .12 03.n o om l e i t e ă e oroa rlu euit ş ue ti i u i e .12 47 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 48 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 49 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 50 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 51 X X X X X X X X X X X X X X X X X 1 2 X X X Verde = nimic de remarcat G l n=nstfct . necesare î bnti ( n gl n)a eas ct r sunt iă o e m uă ţiz ă a eăsu ăr o b  Periculoase. az ă r o te uusu am l r pnai c scra aV ri t im r ez p lt dc oi t e sn nla m i u ie osb iu euit . se s pa osra ne pr rb m şct u ă.11 24. e iă prezente p şn e dsrsuţ eietşdsrm d i re f t t e atr epe i aa x t ă i epe oic i e c a .12 10.m u ă ţi t b ifctimediat ou ei l Î b n t il r ueăue c s ă re e Ls d cn oşga cleur ir u s f a ştp şn epn u -inom p t iur oi ia e ot lir i d l ă t bi ăi fa e atr et a i r a eo l ă r t r fu cr e e e i e i r f ţ ct i şat peoii p cţdsrsuţ r e t r lscra . e f a r a haă eiă aă b cvl ut ţ s l te ic o i c s. ei e :  Sigure ( n vre z ăe ) o d  N stf ă a . e z te n s l r icare cuprinde coloane cu datele de control. rb ifctî b n t i ae b ea s ă rTeueăuem u ă ţi iă o ăr R ş =pr uo. e v e timp este necesar pentru transformarea zonelor galbene surş î zn vr .E a a a euiţ şn e l et î m dnr a r la d ct codnt u c scra a i vl r scrăiatr u s . i i r ăr pă i ti Grafic de lucrari Şn e2 atr i Obiectiv Echipamente sanitare şvsa ietr ie Ateliere Magazii I m ntintai l i şi a ţ u a s li Mijloace de acces B l t d şaoe r a sae icpri ur i Lumini Cabluri electrice Shl i ce r ăe C ra uă r ţe Demolare Zidire Betonare B t uo e n şr o Dulgherie L c re c i ur il tc ă e re Vopsitorie Tm li âpr ăe Sp m n ăt âa ă 19. r i l ost e a oi n oe e iG a c cntu o i z fu ii m t ae et î bnti a ar i a cv ăi o vţ pn u m uă ţe m ia d at iţ.12 09.11 01. î bntilt bir la i ei ( n rş ) m uă ţi r u e i t m d tz ă oi ăre e e az e a o e Î cl n d dep lt s i rdc be ai dsrsuţ at la b cvl .12 16.

6) ş p nl escra ş snteî m nă(ei i cv pi n ş i l u d euit i ăă t n uc vz Dr t a r i antierul de a te a ei vd cosuţ. evaluarea riscurilor (vezi Directiva ăă t n uc r zt a v e Cadru. z i cş ct 28 . euiţ şsnti ti ăi Eteeţl iou şcl oa an eo f t ii p cţî poeu d cnt ceId e n s sn ad l lio br e î r t ia o im la n rcsl e osuţ. r ia. ef or Sistemul « Şn e ld C nt ciMoe et u i t m n cr pr i s s ă e atr e osuţ iu r i dl s n n r et a e t ă e ” e su e me î e aă iă e i azz m d i re n l g şs s v ulee oic i continue referitoare la securitatea şsnte î m nă ţe z i făl iăă t n uc pe aa şn e î ă la începutul şpn ls rt f ed eeu eC net a î vdr faptul c î atr n de i. ct . fn ie n e cs ro şs dovedit a i m dla d a duă a a î sou pr aet î bnti a ot i r i-a ul fo oate e aag vl r n cpl e nn im uă ţi it oe m e ăr scrăiiăă ţ. dsoi vl g li. o i de întreagul sistem de organizare a securităie atr ţ p şn e i i.ni r t e i ag a r t ţ cr i i r i fe d m dl eogn a ascrăi nm nă bn patăum r t s ai r căsistemul e ou d rai r z e euiţ î uc. „atrl e osuţ Moe et u i t m n suplimentar f ă e l ete e euit ş Şn e d C nt ci dl s n n r et iu r i ” e su a d e m n l d scra i ţ e e te snteî m năpeău în Directivele UE. i i ui s l ve a ru . de exemplu. vl t i sn ie r i u rcro d sc rl osuţl r l t dsoi rcsl d m năaacm a t bi ăs i ui r i et u cnt ci r e e ă eer poee e uc ş u r r u s e s l n o r io f c e e ds şa . C nom l iae ol aaea ă i i ui rr i da agjou i A eer ea area ofr e s ţi b gţ vl r rcro e n or na t l . c i âăa f şu a i e xcţ.r 3 i) nt ci t ş5. ua r i r ă ş ă s ue ti cc ee g “atr e osuţ Moe este acp t e n er oi ur oi oroa rl securitate ş Şn e d C nt ci dl i r i ” cet d at pe r l ă r codnt u de a r n . ocp lr n ee â il z i u e e ăn f a e xcţ sni l iur oii am a d eeu e utn u l ă ram i ultor întreprinderi. art. u riscurilor nu este în conformitate cu suţ eiet p şn e l d cnt ci E a area i aa x t ă e atr e e osuţ.Nu numai un nou instrument … „atrl e osuţ Moe et u i t m n pei i t şe c n d pnt e ee a Şn e d C nt ci dl s n n r et r s e i i f i t i uc d vdr l iu r i ” e su c .

29 .

A at e Pau i e euitşSnten năa l ui rpc lşa oa l dp r l l d Scra i ăă tî Muc. e e h co v ie c t l 30 . a n o Îcr a an gă ieuiţ î ogn a a atrl .ur zt . B .A itţe oro aouu blăi cod n trli i l             Îţee a ni f tşea a ai ui rnr t n l r ueoe e ivl r rcro i e e eg e r ue s l en. ti ăi  Aspecte privind securitatea din cadrul r l et i cu privire la contractele d ah ii e e n ror g m ăl e ciţ zi publice. c rti u ă in uce e vna au ă l .  Rsuie ror lt n i e xcţ. aa c u a Stab i ap bz aet ea ă ş poue auu Pa d Scra ş Snteî ir e aa cs r vl r i rpnr ni l e euit i ăă t n le o ui i n te a Muc. ogn a a e atrla înt ţ e peu ş i rr e t eae i d eeu el rai r d şn e c f ia hc i a ze i. E a a a i ui rf eteeu eşî r i r l r i r vl r rcro a r e xcţiin en i u ă l . e l d u ă cr e xct i ln zt n cr e ăm t  Ve f ă ofr area cu legile în vigoare. eue aş cm a r rcro l sr ş om l e rpnro et v a a r cr i o bt e i ui r a us i aa ir r te d e ea s l ă aat e l rl lfr d m nă dp r u u iaoţ e uc.Rolul coordonatorului C odnt u c scra a iăă t s t etşa tbnf i işat peois ale oroa rlu euit şsnte f u ş ij ă ee c r in er r ă p c o te aa ăi e u ia i r n i i m sre e r ei p dr au rrae r ăui d pe n e e ua t uo f l proiectului. i o la d ei te o l ud et m l aşn e d cnt ci n c n n aa c u e a iu r i F r u r poue l pn ueir . E a a a i ui rf etp n i r ( c re c a s u a.  Me d d p n i r u la p şn e t e e l ic e ti t e atr o a f a iz e i. l v r t t zo În acest scop:  C odnt u cn c aăd e tepr c l r z p şn e pn uacl t ş oroa rl ot t z i re ă i are u e ă e atr et o ae f il ţ ca i r oc i ea aaz s t e d ai r e scrăiiăă ţ peău d aet. c a a e sce c r. r ee t) vl r rcro a r e l ic i l r if t t i lnt m n e . nua r î r i i atr u je tţei iu i C odnr ş ai r e i er i d ct î r r dr ş agjii eedn a oroa a i s ua a n gă i e ă e n e i e i na ţ n pneţ e g r t r r tp n i a d i m sro d peei ala p şn e ăui r e r n e p ct e atr l v r i e i.r u şa ni oa aat lcr t iill r i c rcpi ă r năpe m i uuD sr dp ta a c rti u ă i l . ri r r m i en e c la d e toe ţ din cadrul unui şn eud s e c ez l r i e osuţ.A . e oic i f t e sce c r i e c ro făl c e d a gr t n i rie be ai l r oi r e l e ae il şd osr ţl u ă ro. nua r i er iscrăin rai r şn e u je t r ti ze iu i Îcr a an enr şn e l . i re pr i fi ai atr ne e f t aău ă d cnt ci i eu cr r i C . C pca a e î e g planurile.C n şne cod n trli u ot ţ e oro aouu i l  R g m n r în domeniul secuiţ şsntiî m nă el et i e ă răiiăă ţ n uc. u e s l e n a făi u ă e u e m t e c. nla ie l e s ua a euiţ şsnti r zt e cşa i sm e g r ti ăi v e i  As uă rai r cr pnă a a i re rae e xcţ şcn o aă i ui i r ogn a a oe uzt r d e to f d eeu e i ot l z rcre g ze s o e f il z i re s l care r u ă i l r ia s eeu s u a. p nro seie i D sr u aa nu te a a l a ui adaptat la carat iill r iî fnţ d aasr l r i rd m d i re ău . ue s l en i t ţ e i c ro E a a a i ui r f et t n i ro se in r ţ n o c at iţe nuta vl r rcro a r e e il fl i şi e cui r u cv ăl i sie u e s l e n h co o t ta i l i ti d r l d l usu i vc ă t l u ine s a p statrl e osuţ. aait d an l e te ţe Îţee a a t ud sr nşea a ai ui rnr t n l r ciu ie a i ivl r rcro i e e eg e e l ci ue s l en. a contractelor între întreprinderile care l r z ri cnom ic ueă ca p şn e e atr i.

 Prezentarea într-o u i pzi a ăui r are t bil tpn u r r cnii r l n oiv m sro c r u u e et c a a od io m ă tă l e e a r ee ţl ot e e euitşsnten uc. ăui ncsr l e  Selectar î r r dro cri er z peei ai ui r rf i a . n pneţ i uot ţe e pc la he i t i d a ie ate cntu u f t î ce c pi ş cla a t io e c a şa e ii run a .Sarcinile coordonatorului  O gn a aşd ţo cm n d i om r ş î ua r prc aţo pentru a-ş rai r ei e r o ue e n r a i n r a a a ipn l ze nl f e c je ti i r i exprima punctele de vedere. h rdc sn ă e i i n l t l o p t n n p n e a i l o ci aă ut hc te u ă e d ir c ir r a r rtir cn ate e iia d m nă u ee c rlia am n t t upo c l .D . în lipsa unui consens. e aa a ţ n r ai r f io  Convingerea beneficiarului de a impune m sre eea . e u ţpi ot cd sr c su e uc c bnf i u şsu d i sa rl ri t u c a n r vi ia / ir o eu i C odnt un î ou ş n iosi up pol e e r ei a oroa rlu n ci t i cnie l e rb m d pe n e l o l ee c lr e v r î r r dr şn i enpc rle uc. si r r t ţo t e e  Luarea în considerare asut i rd prc a eiet ş i er e acestora în t c ro e a ipr x t e i n ga a r ul ti e s n t r r eu s de diseminare a i om ţl .Idpn eţ cod n trli n eedna oro aouu Î aeai ăuăc ş l a ic ş cnu aţ i eedn ş cnşn l d seiit n ceş m sr a ia r t ţ i osln . n e i e ii i p i et ud m nă tp n i c s o 31 . e” i s independenţ t n ăş i e c a cm lăî î el i asr n o l . ost e n a o n ea e r et ate s d l f t t i sr cl fri t ii cr v e it u i r e u e v io ze Acest lucru presupune c ci o codnt i“epo c ş “eeeu e. i u d o ă e di oroa r d ri t i d xcţ” d pn e o.  Aee a e r a i pr n i om ţ –reformularea acestor într-un mod mai clar ş l r cl m im ot t n r ai ge o ae f i i d tbi ao t uo prl i e st ir u e l u rr ă i rn r a . p m d scra iăă tî m nă i te a  N gc r ş cni e ad e to pr c pi r l m t e c j ti aet eoi e i ov gr i re r ă i u r i a o vl are u ic cs ea n e f il ţ ve i e sf ă e măui sr . e n e i e l a n ge ă r n e rcro poe o l a tp n ir e t a v r s l sne E .

Proiectare B .Ş ni atr e 32 .Contract D .Organizare C .Srt ipeeii otfî ăţănp t fz: t e a rvnr p aeimp r t î ar ae ag i i u A .

ei ra ir e i ă doar cn o eaie ei l s sn t â d prţlpr uo e u terminate. ep a r suî r i r sl Măui d peei pi n ep a r şî r i r l r isn xl t i a n en i a . a sn t i pr io e or e r r iu a bt u icr utr ai r a. prin identificarea riscurilor pe şn e î ă i aes f ă is ua a ă atrn d cat a şai r e c: i c n ă z g r  po c l e ri c r it raă ri t d aht t ăne ez eu eu g securitatea. Pn um x i r scrăietncsr ă et ai z e euiţ.  ehp met e u t oep năor. m e r e o u e e oe ţ c rc esb d m r pr i u i doei e a .et a eue i ui î t plxcţi ne ae peeii i aa e ri t e lcăi pn u r c rcren i u eeu e g i ea i r d s l m i.A– Prevenirea în faza de proiectare It rra rvnr dnfz d po c r a urr. sre e r n e r i xl t e in en e u ă iut o ăi tţei e l v r vd oaa tţe a c r descrise în DAL.s eea s r m aa ti e se it rz scr ae lcăi în faza de ne ee eui t urr g t a i proiectare. ai s t e Fig 2=eroare: cnt ca nia d m dl e m lă i ui e osuţ ue f ae ou r i p c rcrd r i ţ a i s cdr d l î l ăe e a n ţ Prt ţ lcăoi ri pn poeui i e ăime. cia ne sn crsu ztae l  echipamentele sunt bine proiectate. ioc cr uzt r l s oe i e Fig 2 Fig 3 33 . oe i urtro m ue rcdrş ca l m j ae oepnă a (fig3=soluţ ). i c a Fig 1=eroare: Balustrada este is l ă d p efectuarea nt a a t uă oe ţl d cf r a a şt nr a e nl . U po cd aht tr cr it raă eui t n ri t e ri c ă aene ez scr ae e eu g t a D clm i u e r po cam o i cdro etala e e am l oi rt ţ î ptv ăe l s p ct e t . Fig 1 1.

Nu este sf i tpţ de uie sau cn i m şa ceea ce face i r ce m na a e cl s. uc s pr u aă i o Oare nua fp ttă m i uu s peee aes rvdm cat ă po l ? rbe mă Dn ăa . rb m d m nă e Exemplul 2: D c utţs ai rţacsla cpr = pr o d cdr aă i iă s uai ceu l ao ei > ei l e ă ee a g ş c ACCES PERICULOS 34 .Exemplul 1: L aincnieaenerra eui ţ îc dnfz d po c r u ţî o s rr it ae scr ăi nă i aa e ri t e d g t i ea Este foarte dificil pentru muncitorul meu s l r en uu ău e î j l cz r acestei grinzi.u mbeneficiat de i pct n a e pr e uu codnt de ă r nioroa r ea o secra şsnte uit iăă tcare ar fi te a pt s n sm u tă e e naleze aceste u pol e e uc.

u s eea s c r ti ă e fie deviat traficul rutier. s l cdrît plurl sn fa e a . 35 . E etdjm n tî t p a s e otăn i e a a m c s ds şa l rl e e ef or u u ă ă c . ăe ni ul u iutor m r e m c u t i Balustradaet i er ăî sut a s n ga n t c r e t t r u de beton. Pi l g e t t rl .s uuez r ă i a r u u i e şr ă n rr o a u a l r e u e or N et ncsr ă u a a lr a .Exemplul 3: Ee nu scr ae eie atit rnă s utr l metleui tdv p r ne a t a t c i t n e g r ui C n bl t d m ti df iv eti ta âd a saa e lă e n i s n a t ur ac i t ă e s lă da l s rt at iţ p şn e rcre ora f şu cv ăi e atr i ui de â i l i ti i.

rd c v ae i t a ni rş u 7 i e A etur eec ă i uiă rs n au r cl ni cslcu xri map ţ pei e spa o a e t n u o vr ba a ni rli a clae mu c cet et rl mu c ouu. u ă l de c ro Fig 1 Figura 2: Shl id t uii ce r i u rş ăa n b Shl ic p s d l ă r snp Fig 2 ce r u i e ee t ă ute ăa e gu cld d prifn înlocuite cu a e i aţ id e s ie i shl icrsnm it i ce r a ut as b e ăi e al folosindu-s u p ne şbalustrade e n l şu i a (figura 3) care î u ăăec mb n tţ s scr ae şrn a nu. i e 36 . de asemenea.o fr şscr ae t . n e e n e e f ce accesoie e em m r e coa d ld t ţ rld dz e ba aţ nt ea ia ă i r i e sn î bntec od ie e uc: m uă ţ cnii d m nă ăs ţl  piem nr rcro d cdr a ucoi r r l i e i ui r e ăe m ni ro (mai n i aa s l e tl pţ e crcrsna p stp spa ţdn e t . Echipamente bine proiectate Auccn s m n aă a d e m n pe bi t t iâd e ot z hl i l et r ar a . xcţi âşaî r i i Acestea i tţei vor fi utile.ea ea s f ăr r u e c e m işr e r s auo d pi ) n. în timpul l r i r demolare. P o ut i t mu c cetc 1%. U s d e oo i(E ME 19) u r i ll r i n t i r nm c S F P 95 c pi r au ă l uu g v e c re d z ă e ei n ac nr a eur a i rl a pt e i r a v eţtă om d l u z a u r u a di d i c dui e fr uă u 0 (r i er e î b cl e i r a ni ie s c 2% pi n ga an l u d z ă e ue d n t r o di cretui et m n şdgt m r ce c f e ăi s t pn u âă iee l a . E hp metcrsu ztae cia ne oep năor Figura 1: Sistemele de prindere a Consolei sunt utilizate atât în scopul eeu e ctiln enr. r a tt e e t i i a ni rş .2. eui t ia d metl t a Fig 3 3. u n să a utm l a e ur e ei le i i e a e fe v a )  rn a n ma maecnotieui t a d met i r.

c e ze at iţ d ct d e ten er dr cv ăie ă e i re î r i e . s li e r e mijloace de manipulare). a ă sr n eş r pnaiti f cr ad t pr î t pl ef uă i cv ăi Acest lucru face a i l i e osb iţe i ă i i r ă i n i u ds şr i at iţ. 37 .Prevenirea în faza de organizare Ls d cnrli l icra ac i r ia e o t şpa f ae sri l t o ni no Peei a os î i er e scrăinf a e ri t e peu şî codnr şogn a a r n e cnt n n ga a euiţ î a d po c r r m in oroa a i rai r v r ă t r ti z ea . reducerea pe cât posibil a riscurilor:  Asigurarea poeţ i rt i colective sau a sistemului care em n rcrei p ct î ce l i i ui m la n i ă s l i e l r i crs eeu s u a (e xm l p s d s uaţsb t c r.n en e i e ot e d ee p . ci s lăl e e n e ţ m ă r i ti ps i um t r e oi l r ă a l be o e: a. u ă l a e xct i ln d ee p . identificarea m m n l cn etp n i tl rarea: o et u âd s l ic ău ui e a fa c  Rsui lcăi r ucs e a aurro eeuae i l nde mai multe i reurro scei su lcăi r xctt s t c l l v l mu a întreprinderi. b. a saepsr e n a ţ e c i a tţe a u ur e . i ti r f il t p n i “ iad cn o r r i ău i t m n i e sn pn uogn a apeeiiA es eu e Ls e ot l e e n n n r etn r at et rai r r n i cat nm r t r” p z t su te r ze v r. eliminarea pe cât posibil a riscurilor:  A n ra n mi rurr( oicrî por u d l r aî r r dro) mâ ae a u t lcăim d i in rga l eu u ln e i e l . ot.B . r seicr r pnaiti r i ă i ă i et l r i d pi pc i e e osb iţo f cr pr pn u u ă l e n fa a s lăl e e ţ r c re m n jî r i r şdm n r (e xm l bl t d.l e e i r ă u sut i c re e ăm t u a g n r u)  Stabilirea s t l d poeţ su a măui rcmu epnr ma mut ie o e rt i a s me r ce sro o n et l u i l e întreprinderi. aa l i tai l tc. o fă m c tp n ir c.

e ie a cr ţo cn at l î m t i d peei sn dsre np nl e oroa pn uscra l e n l ot c a n a r e r n e ut ec s î l u d codnr et euit e ie r r u e ee v r i a e r te şsntea e ee fa C S. r g r o ţ te Peei an i plaed eeu e e i t uo prl s î bntesă udm n lie e d r n e î t u f i e xcţ pr t u rr ă i răm uă ţ c fna et s t l e v r m z i me t ţo ăa a sm e scra df i şs b i î f e at i r Măui d peei p n i t sucr a fsdj euit e n e it it n a l n r a . oroa rl e euit iăă tet r la r u ăm l et e cat a d pe n e o te a e m ee e e e ă z v r Î aetcp ev iaă atrl e osuţ d ctois nviî i e e s t d e te ă i n csso.Prevenirea în contractele cu întreprinderi Preveni a r u i er ă ndcm n l cn at l î hie uî r r dre A pc l eeţl r t bi n ga î ou ete ot c a n e t c n e i e l sete sn a e e e t t e r ue c a t p n i.l it z şn e d cnt ci e â ret eo n n d a f u i re pr ze iu r i e e e at ă i f il ţ pn u s ua a e r abn cnii e euit et ai r e cl m i ue od id scra . ef uă ics iîcl abn cnii e euit ă r e e ţ te C odnt u d scra şsnte s pi u cr t bis i p m n z aes f ă e r ei .Prevenra nfz d eeui i î aa e xcţ e e Peei ani plcs iae os îea i r pr o l i p ctî m nă is ua a r n e ît uaet f cnt n xm n e e clo m la n uc şai r e v r m e z ă aa i er i e g r ds şr iaetan e m i ue od id scra . sre e r n e l ic e a a u ot e te i t a le z e eo e l v r a fa e a ala snaate e ăuani ă iur i r p ct utdp tp m sr î n r l ă l .C . i e a a t i c ro A eţ l scr aent u fzi e xcţ t i a eui tî i laed eeui ne t mp e 38 . iăă t(s vdai P S ) a ş D .

39 .

A i r ît ţ ee t nc a ou i e uc. 40 .pr i rş p fae r î r i r ui rş prl . at i lala a i oii r e m nj e l l d m nă ip i e s ţl a cu 3. Co sl l r oic pi rlcnii d scra şsnteaoud m nă nut u ă r u r i a od ie e euit iăă tll le uc. pc lvn l e. eta at pr uai m nt l a ro cr pnă a . r s uă nr i ra e i l l d m nă a n a ţl şf lăl d l u pi g en h ă cu s lio ciţo c n em nr df i ţo cr a pt pn î pr o scra aş snte l r oi r l i e e c n l a r u a ue n e cl euit i ăă t u ă ro.f et l .l i u o l i r oe uzt r a ir m a r u a l c ul s oe s b it p nel .ci m n l sn a e . ă ct i ve ţl te a c 2. A i r c s t e d scra s f ît ţ ue i eict pr dc s uă a ie l e euit ăi nr i tşvr i e ei i g sm e te e e n fa o . cro oi şar u e reh a eto air t ir l oal p e r te c 3. i a a ie e r e e i te aa c t l Acesta va asigura. 2. T eue ă enomee spau rr ăui rutşcr um aă fl tî dm n l rb is s ifr z aur t uo m sro l e ia r ez a iu en o ei t l a e a u sntişscrăi ăă ţ ieuiţ. v ei n 69 ve a a n ct l  C t b is fc a gjtrl er ue ă aă n aaou: e 1. A rg aeţ a gjtrlispa oi lo î bnti d f u t e t i n aaouu aurps il m uă ţieă t a na be r ăr c. i tai r iaiti r e ur. t ite l şe r e ţo i l onl .ş cm et na t l rai aăo l e uc pi n r a a ioslr l ă ro i p cţ aa u s ar z c n f e te c t l i i e peăuîDr t a ar d 1/ 8 c pi rls r d b e l r oi r r ztn i cv C du i 2 / u r i a t e e i au ă ro. n en e şo i oţo e se r a la a a o el a o tţe a l ir r ro să l m b e i t t r o. însei. ee an i iinrod id i eă oe uzt r e st r ţ i s oe 4. Co sl angajatorul pentru a crea o organ a d a i aou i e uc.e e t .U l d mu c ognzt et ei ra n o e nă ra i pnr v ae c a u t r cro şî o ăil poei a i ui r imb l v i r rf o l s l n ro sn e A gjou ogn ez l u d m nă r i om r şcnu a aur oi rm la. P r c ă a p cr d pzio d a ea raou ie uc. ăi ti 2. nut ă i r i m c l l d m nă ze n ă cu  C teue ăfc cod n trl erb is aă oro aou: 1.  C t b is fc lcăoişrpeetniaetr: er ue ă aă urtr ierzna ţ cs a e i i o 1. Saiş ci d acs et i i şi i î cz e reţ şl m n n l e î oi t l t ă e e ce pn u e r ie r n a d ugn ie eţ e i r n r e be e l r şi şi ă i be c moment.A . A i r c l u d m năş i tai ş f iti sn a s f cr a pr d î s uă a o l e uc in a ţl i a lăl air ă i uă t e oi n g c s lie ciţe te e ţe i c vdr i tu iuo cnii eg n cr pnă a .

ar g l po ce o cv şsu ni da : rt ţ cl t ă ia i v ul ei ei / di ă 1.A – rt ţ crsu ztae et rd cra P oe i oep năor pnr euee ce u r cro şî o ăil poei a i ui r imb l v i r rf o l s l n ro sn e Î vdr po j il r oi ra d aetrcr agjou lai rm j ae e n ee a rtă iu ă ro f ă e cs i ui na t le s uă ioc d e er c t l ţ es . Produsele toxice. E hp metl dv u l e rt ţ t b is f a a ttac i e nă cia nu i i d a d poe i r ue ă i d pa sri i mu c n i ce e e nd 3. periculoase t b is f smn lae iiue u cnrl r ue ă i e a ztşţ tsb o t e e i n o Ş ni u t b is f d tt umaei e enevnişd pi a t rlr ue ă i oa c e e e t a d it eţ i e r rl r e m ajutor 41 . S aod prioritate m j ae r e rt ţ cl t ă e cră iocl d po ce o cv l o ei ei 2.

B .Prevenirea accidentelor în timpul lcuu l s utr cnt c i r urlia t c a o s uţl r u r io Lipsa de prevenire Accident O slţ o i ue I ei c l r oir lez c eiă npr o şvdc m na m lă m d t e u ă r e i aă ă x t u e cli ă ă uc i p c a c t i az s i i rcr aet r coez ş i m sr aevt ş i om aăi ei i ui cşa e ţ naă i a ăui dca i n r ez m d t s . i ai u e f a angajatorul cu privire la acestea. “ ns l gsp ae a a v ţ” U i u et otsl o i ă mp v a 42 .

de exemplu.Lipsa de prevenire Accident Oslţ o i ue  Ei r i ăe i aa l d oi m t iecofraje din lemn.  Etc. uee ir ă r nl şa t i t m u. c re e e az e c i i  N u la n i a sâdrcr sn fl i c bl t d u ti ţ io t cnui a uto se a a sae iz i c d ă e ot ur pentru a completa. un cofraj.  Uizţopsr ăpn uas r a i ui r fr l dc ti i aa l et la e r e e rz n om oţe aă p ta f e l r i t bir la î l ui apţ sl e u ă l r u e i t n o rm i u n o d. 43 . l e ţci şpsje e r e a r l ba l e c ea .

Is l e poeţ ioep năor nt a a rt i crsu ztae ar ce î or a ă ei r ean lme mp t v cdro d lîă i i l ţ Lpă e rvnr is d peei e Accident Oslţ posibilă o i ue Imediat c l r oir lez c eiă n e cli ă c m nam lă eu ă r e i aă ă x tu pr o şvd ă uc i p c c t i az s i i rcr aet r coez ş i m sraevt ş i om aăi ei i ui cşa e ţ naă ia ăui dca in r ez m d t s . i ai u e f a angajatorul cu privire la acestea. “ ns l gsp ae a a v ţ“ U i u et otsl o i ă mp v a 44 .C .

Lpă e rvnr is d peei e Accident Oslţ posibilă o i ue Î vdr eir cdr d lî lm . l P i i t pnr poeţ cl t ă r r ae et rt i o c v!!! ot u ca e i 45 .u otela numeroase n ee a v ă iăe iean ţ ea fsr i t e ti i ăi az e dispozitive:  Balustrade.ur get e pr aă o pt t e v e s eă  C r d s uaţ oz e i r ă i g n… D r apeu d t t lî bnti a euiţ va ajuta instruirea a m ir s eo e am uă ţe scrăi s a. ăr ti lcăoi r urtro.  Shl spaeha d o e on cm e n . ce .

i r g ei ra u s e n c a a ea zrf picno dr pr i răă r. r r d tuuii r osl a a e ţo spt i ee l e n i e el ui  C nuă rlu t bi s r âă o t pl i l tî m ddoeiîn ceea odct u at r u ă ă n t i u v in n o esb o o e e m tm ge . t c pi ş v ea vh u l su N m icicr a pi i o instruirea e r et iz ei l u ă. 46 . 90 % din ac et sn cua d sră d u ă l d xaai c ro i ci n ut azt e upr e d e e i teren.D . u a e a u r t v e t cui e m cr pnă a vor avea pr iue s cnuă ci m n ld ecvt oe uzt r s oe e s na ă odc eh a ete e xaa m i p e . Este absolut necesar s s ai r po ca m o i aet rcf pi ă e s ue rt ţ î ptv cs ii .P oe ţ ă ig rî or a rt ai s uimp t v j -v n i srăi r eee up ro d t n l r Lpă e rvnr is d peei e Accident Oslţ posibilă o i ue  În timpul l r i r eecvţ.

Lpă e rvnr is d peei e Accident Oslţ p s i o i oi l u e bă  R g m n re r ă f t c zn d l r t bis f el et i pe d a u ă oa eu u r u ăi e ăl v p l c e e e cno dtd î a c spt a t g o nm taâc e osl a en t e ăă r ane au i dni .vca a e ăl i e v e m t iu ieu ad spt ă i a r l u r lt i ăă rşorganizarea mijloacelor ea l z t n u d cr a a oe e uă r zni ţe . eea iă i cr t d cnue spa a ă b nu e 47 .  Fea cnuă ru t bis fpi ii t i a i r odct at r u ăi r tn r r ce o oe e m su e ncsrşs a ă a e l e odcraurs.e sm naeaur el et i nţ nl r dd ae ee. i ă dă u i ă m  R g m n re aoa peă.

Prevenirea accidentelor în timpul o eaio d ma iuae cnzt prţl e np l mea i ă ir r a Manipularea elementelor prefabricate sau a materialelor este adeseori reali tî cn ii rcr. co n t g 48 . z ăn o dţ peaeCa a i urmare. c t isnepşlum t r ei ui l r o iutxuia r ă a lrcr uăr oe s :  Is l i d r i te rb şş sus dzcibez nt a a e i c s pă uet a e eehl raă aţ da e i  Îcrăua e eehl raă năctr s dzcibez i  Eet ctra o d ctrli ş i(ia ţ d s ua ţ =5 ) l r uae cn uăouu mai ids nă e i rnă m.E .

r u ă i n uă t e le e ot x e c c ui n da e e e a pn u ai rscra a pr io d m n u r m cn a .  U crg t bi s a ăo c m d s uaţ ş l r ou t bi s s ai r c n âi r u ă i l e e b l ă e i r ă i u ă rl r u ă e s ue ă a g n ct e e g î ă ă retcr tt a . ul ge crgl şpnl fl i l f a a nă ă r d m ş a e i ctt bi s f î bn s r â i e i ee . n prin instruirea lucră ro c pi rlu la a cs r ai . et a s ua euit oe ţl e ai l e eai t r g te ai r pa ză  U cb d l a î s r bn d l r t bi s f a ştd l ţ pi i l i n al e e r n t e uă e u u r u ă i t a e a u r c a ş u ge a c e e e a nl np consol ac o rt ţ d m t î pnt î cr eta şt i tu po ce e e ln uc ln a s t a d ei a u e e a . t ccn î r t a s oi lă i m r n ă ae u c cu e b b gii 49 .o se a i r î r t i e ai d r i . t i r u r i a ti r aet m ş i ol v e iz e o n pips i s d pem nr c pi rlogn a a cv ăie ai l e r oi l t i r i i e u r i a rai r at iţ d m n u r n be u i l a ve z e i ti pa. ur o ir u ă i e f e ăr e e ic n n a pr io e i c e al i d l r at ai r d a . L c t it bi s-şvri echipamentul î i e oe ţl d r i r C b re e ea . n r t a s oe a şt ccu e c a ă  Pnl pn upo ca al u d l a t bi s f cr t oioa d ct l r o ee et rt ţ cb l e e r r u ă i oe pzi t e ă e u ă r e r ei ui ge e e e c ţn e r ct a niâdnă ă retps is a ă a i tos.Ît pidra rb is ai r scr ae oe ţl d m n u r nr r ee t ue ă s ue eui t pr io e ai l e e n e g t a ai r pa    pi cnu a aş psa ai i ţl oi nl pn uu la ad e to t ui r oslr i ăt r n c io r i e et ti r i re ri r n te r e d ai r g a r iz e f il p dmşi e ai .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful