•••

A-PDF MERGER DEMO

Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile

A
TReI

,

recomandari

p'sihoterap.euti,

ISB}J:978-973-8291-76-8

www.edituratrei.ro

III
911789738

291768

Psihologie practica
Coordonarea colectiei: Vasile Dem. Zamfirescu

Fran<;ois Lelord

Christophe Andre

Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile
editia a doua

Traducere din limba franceza de Cam elia Balamaci

TReI

Editori: SILVIU DRAGOYIIR VASILE DEM. ZAMFIRESCC Director editorial: MAGDALENA MARCCLESCC-COJOCEA Coperta colectiei: FABER STUDIO (Silvia olteanu si Dinu Dumbravician) Dtp: CRISTIAN CLACDIC COBAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României LELORD, FRAN<;:OIS Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile / Fran<;ois Lelord. Christophe Andrc : trad.: Camelia Balamaci. - Bucuresti: Editura Trei, 2003 Bibliogr. ISBN 973-8291-76-3 1. Andrc, Cristophe II. Balamaci. Camelia (trad.) 159.923

Aceasta carte a fost tradusa dupa
COMMENT GERER LES PERSONNALITES

.

DIFFICILES,

Odile Jacob, octobre 1996, Paris

Copyright ©

Editio71S Odile Jacob, 1996

Copyright © Editura Trei, 1998, 2003 pentru editia in limba româna
Tel./Fax:

c.P. 27-40. Bucuresti +4 021 224 55 26. +4 '021 224 47 71 e-mai!: office@edituratrei.ro www.edituratrei.ro
ISBN 973-8291-76-3

Cuprins
Cuvânt înainte I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV Personalitatile anxioase Personalitatile paranoice Personalitatile histrionice Personalitatile obsesionale Personalitatile narcisice Personalitatile schizoide Comportamentele de Tip A 7 9 33 65 83 101 123 139 162 183 207 225
0 ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

Personalitatile depresive Personalitatile dependente Personalitatile pasiv-agresive Personalitatile evitante Si celelalte personalitati? Originile personalitatilor

245 265 273 289 325

dificile

Teorii si modele ale personalitatii Concluzie Personalitatile dificile si schimbarea Bibliografie comentata

un colaborator. Suntem consultati si pe teme de îngrijire a stresului si de psihologia schimbarii.. Ascultându-i. Dupa ce am întâlnit numerosi salariati. cât se poate de firesc. la toate nivelurile ierarhice. apoi. inevitabit în viata. un coleg . le creeaza probleme istovitoare.care. OrI din ce în ce mai des. fie aceasta personalitate un patron. ei încep prin a ne vorbi de ei însisi. banuim adesea ca aceasta persoana despre care ei ne vorbesc si pe care noi n-o cunoastem este o "personalitate dificila". de durerile si de sperantele lor.Cuvânt înainte În calitate de psihiatri si psihoterapeuti. de catre diverse institutii. Uneori ne gândim ca nu încape îndoiala ca ar avea tot atâta nevoie de ajutor ca si pacientul nostru . pe cineva apropiat. am constatat ca multi dintre ei erau preocupati de felul în care ar putea face fata unei personalitati dificile. zi de zi. Speram ca ea va va ajuta sa întelegeti mai bine si sa faceti fata mai bine personalitatilor dificile cu care va veti confrunta. un client. ce remarcam? Mai întâi.o ruda. sfârsesc prin a ne descrie o persoana din anturajul lor . dar nu aceasta" personalitate dificila" a venit sa ne consulte. ne-am deprins sa ne ascultam pacientii marturisindu-ne dificultatile pe care le încearca în viata lor afectiva sau profesionala. un coleg. . Asa ca ne-am decis sa ne folosim de experienta noastra ca "sfatuitori în privinta personalitatilor dificile" pentru a scrie aceasta carte. aducându-i la capatul puterilor si determinându-i sa consulte un psihiatru..

ne spune Clairela ea. Am ajuns acasa cu o jumatate de ora mai târziu decât se aptepta mama (sigur ca ea îmi ptia pe dinafara orarul fiecarei zile). Dupa câteva zile fara vreo veste de la mine. Alta data. intotdeauna. o . Si nici macar nu ptia în ce tara ne aflam în acel moment. Odata. m-a privit pi mi-a spus ca trebuie sa-i telefonez mamei mele. într-un acces de independenta. Apoi am priceput. daca se întâmpla sa întârzii zece minute. am gasit-o în lacrimi. am stat la o puetii cu nipte prieteni. când aveam paisprezece ani.1 Personalitatile . Nu era tocmai simplu sa telefonezi în Franta.ptiu pe mama neliniptitii. iar scrisorile pe care le trimisesem mamei au ajuns abia dupa întoarcerea mea. Când eu pi prietenii mei am ajuns la granita dintre Peru pi Bolivia. nu mica mi-a fost surpriza când vamepul. o pornisem într-un periplu prin America de Sud. Telefonând în disperare. gata sa anunte la politie disparitia mea. când merg pe (douazeci pi opt de la care vin pi. dupa ce mi-a consultat papaportul. pe la douazeci de ani. dar n-ap vrea sa fiu de fata la venirea ei.•. cu un grup de vârsta mea. Chiar pi acum. Îpi facea sânge rau din orice. Am ramas înmannurita. reupise sa alerteze într-un asemenea grad ambasadele Fmntei din tari- D' .. dupa ce am iepit de la liceu. mama n-a mai rezistat. anxioase "Nu mi-este frica de moarte. vrea sa ptie om ani). începe sa-pi închipuie ca am avut un accident de mapina." WOODY ALLEN .

:.it. Este mai destinsa doar în zilele în care surorile mele.ivad ia rânduindu-.:.i bia la cafea.tiintarefusese transmisa tuturor punctelor de frontiera. când Îi cerem sa a stea lini. Nu stiu de unde aceasta anxietate.teaptanerabdatoare sosirea confimzarilor de primire a cecurilor.:.i otii s no. :j)iatunci Îmi spun ca-i din familie.:. Toata dimineata se agita sa prepare dejunul.:. De câte ori se simte în nesigurantaj se gândeste la tot ce poate fi mai rau Cfiica . sora mea mai mare pare s-o cam ia pe acela. . la minister. ajunge la gara cu cel putin o jumatate de ora mai devreme.. Biata mal/uI! A)i vrea sa pot fi suparata pe ea.:. Este posibil ca din pricina acelui traumatism si acestei responsabilitati sa fi ajuns o angoasata? Dar când ma uit la bunicii pe linie materna. Imediat ce p le prime. De altfel. vad ca ei nu Înceteaza de a se Îngrijora pentru orice.trivenim sa dejll11am cu ea.:. :j)till ca acolo unde lucreaza. În aceea.:. când ajungem acasaj o sun sub diferite pretexte.i zi. Cll trei copii de crescut. Tata a murit Într-un accident de ma.ceva mai relaxata .tita.:.:. În zilele urmatoare a.:.:. Încât o În.i pâna la plecarea noastra pare sa ramâna calma.i e cele de electricitate.:. este extrem de apreciata. . Îi este merCll teama sa nu Întârzie. în sfâr. dar Într-o stare de alerta. dar Îmi dau seama ca este vorba de ceva mult mai puternic decât ea .:. defapt pentru ca . completeaza tl11 cec de teama ca cea mai mica Întârziere ar duce la suspendarea serviciilor respective.:.:.tiuca va fi mai lini.te.inaj si ea a ramas singura. Când pleaca cu trenul. O .:.titasa afle ca am ajuns cu bine la destinatie. caci are mereu grija ca examinarea oricarui dosar sa fie realizata la timp. eu .tece d~ficultati s-ar putea ivi.10 Fran<.i facturile telefonice .:.i-.i a anxietatea ei c o face sa patimeasca destul. d CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE MAMA? prejurarej YIama lui Claire are tendinta de a se framânta în orice îmde a se gândi mai cu seama la posibilele riscuri si pericole ce ar pândi-o pe ea si pe cei apropiati. :j)idaca numai pentru mine )ii-arface griji! Dar de griji nu este scutita nicicând. apoi.:.i masuri de precautie suplimentare.:. De pilda.i rum si am sfatuit-o sa consulte degraba un terapeut. banllie. iar noi strângem totulj o simt.oisLelord si Christophe Andre le prin care urma sa trecem.:.

Pe de alta parte. crezând ca în acest felIe poti controla mai bine. pentru a controla chiar situatii cu un risc redus (fapt putin probabil sau lipsit de importanta). 2) fiind o gospodina priceputa si cunoscând meniul. când este vorba de situatii viitoare. are tendinta de a anticipa toate riscurile. al unui fapt în sine putin probabil si putin grav si. ca urmare a unei erori de procedura. poate a avut un accident"). atentie exagerata acordata riscurilor. tensiune . griji mult prea intense si frecvente. Pe de-o parte. mama lui Claire se simte dominata doar de acest risc. prudenta si tendinta de a controla (situatia). la urma urmei. Personalitatea anxioasa II pentru sine sau pentru cei apropiati. Este tensionata si pentru a pregati la timp dejunul desi: 1) o întârziere ar fi lipsita de însemnatate. si se întâmpla destul de rar. Si daca totusi se întâmpla. pentru a le controla mai bine. atentia acordata riscurilor este exagerata si excesiva. faptul de a te gândi la toate riscurile unei situatii. ci doar un incident minor ce poate fi remediat printr-o vizita la agentia France Telecom din respectivul cartier. se poate întâmpla sa nu vina factorul postal sau ca cecul sa ajunga în alta parte. Totusi. Anticipare anxioasa. .mama lui Claire prezinta trasaturile unei personalitati anxioase.Personalitatile anxioase 11 mea întârzie. Sa zicem ca s-ar întâmpla într-adevar asta. raportat la posibilitatea faptului sau la gravitate a lui. De pilda. pentru a-l preîntâmpina. se tensioneaza. Dar. dar si ce neajunsuri prezinta faptul de a avea o personalitate anxioasa. pe de alta parte tensiune exagerata si suferinta. dar oare ar fi un dezastru iremediabil? Nu. raportat la riscurile vietii cotidiene II tensiune fizica adesea excesiva II permanenta atentie la riscuri: vigilenta fata de tot ce ar putea lua o turnura neplacuta. Banuim deja ce avantaje. ar fi înca si mai putin probabil ca France Telecom sa decupleze telefonul fara vreo înstiintare prealabila. nu este doar o dovada de prudenta? Nu. riscul de a nu fi gata la timp este minim. caci va puteti da seama ca în cazul mamei lui Claire. Dar asta este putin probabil.

12 Fran~ois Lelord si Christophe Andre CUM PERCEPE MAMA LUMEA? Mama lui Claire pare sa dispuna de un veritabil radar care îi îngaduie sa detecteze tot ce ar putea duce la un incident sau la o catastrofa în cercul ei. O a1ta convingere a ei ar putea fi aceasta: "Daca esti prudent. va face totul pentru a le preveni. în lume esti pândit de primejdii si trebuie sa fii prudent. . daca esti extre~ de precaut. Un autocar se rastoama într-un sant. fixam centura de siguranta. Convingerea ei fundamentala ar putea fi formulata astfel: "Lumea este un loc în care pândesc tot soiul de primejdii si dezastre. suntem fiinte vulnerabile si pieritoare. convingerile mamei lui Claire si cele ale unei persoane ce nu este anxioasa se deosebesc doar prin frecventa si intensitatea lor. la urma urmei. oare nu are ea dreptate? Nu este oare lumea un loc primejdios. La volan. accidentul de masina al unei persoane apropiate. dimpotriva. Scaldându-se. poti evita nu putine catastrofe si accidente? In fond. de exemplu. dar cei mai multi dintre noi traiesc pierzând din vedere tocmai acest fapt. yIama lui Claire. încercând sa controleze tot ce o înconjoara. dar fara vreo anxietate deosebita si fara a tremura de teama unui accident la fiecare intersectie. Ceea ce nu ne împiedica sa luam precautii in ceea ce priveste riscurile pe care le putem controla. mama avea dreptate. copiii se îneaca. În fiecare zi mor oameni sau sunt raniti în accidente banale. poti evita multe accidente si incidente. În privll1ta riscurilor al caror control nu ne sta in putere. cum ar fi o boala grea." O persoana depresiva care ar împartasi aceasta parere s-ar pregati pentru a amortiza loviturile pentru a evita orice surprize. în care în orice clipa poate surveni o catastrofa? Este suficient sa deschizi un ziar pentru a te convinge. sau la masa de lucru." Dar. De fapt. O femeie iese pentru a cumpara pâine si este lovita de o masina. Si atunci nu este adevarat ca. veti spune. o nenorocire poate veni oricând. în bucatarie. în gradina. În mod cert. refuzam sa ne gândim la ele câta vreme nu suntem pusi în acea situatie.

Ca urmare. Dar trebuie sli mai spun 9i ca din pricina acestei anxietati ma aflu într-o continua tensiune. ca persoanele anxioase sufera de o reglare un pic cam sensibila a "sistemului lor de alarma": gândurile lor anxioase. În mod regulat. care pare a fi cam îmbufnata în dimineata asta. De fapt. îmi spun ca îmi fac singur griji 9i ca propriul meu comportament este perfect normal. deci. ma opresc sa beau o cafea. sau carentele unui contract. pe mine ma protejez. Într-o zi. Nu cumva am uitat ceva? Nu cumva este vreun risc care mi-a scapat din vedere? Înlpreuna cu clientul revad contractul.Personalitatile anxioase 13 Pe de alta parte. întârziere a sau nereu~ita prepararii unei mese. tensiune a fizica ~i comportamentul de control se declan~eaza mult prea adesea ~i cu prea mare intensitate în raport cu evenimentul. voi ajunge oare sa le termin pe toate? Micul dejun cu sotia mea. cât 9i de compania fnea. Daca am sa întârzii? De altfel. ca pierderea unui tren. treizeci ~i patru de ani. La plecare sunt încântat. este multumit. cu siguranta ca ne vor spori anxietatea. pe care uneori nici nu le sesizase. cunduc cu multa grija 9i am o J1w9inarenumita pentru siguranta la coliziune. Câteva minute sunt . Sa ascultam marturia unei persoane anxioase. Si daca va veni ziua în care nu ne vom mai iubi? Ma urc în ma9ina 9i o pornesc. doctorul mi-a cerut sa trec pe o foaie de hârtie toate gândurile anxioase pe care le încercam de-a lungul unei zile. încasez multe prime 9i clientii mei sunt feriti de surprize. din punct de vedere profesional sunt apreciat atât de clienti. dar ma tratez! Nostim este ca lucrez în domeniul asigurarilor. pe drum. simt o prima nelini9te când ma gândesc la tot ce am de facut în acea zi. de fapt. Ajung 9i la birourile clientului (având contractul la mine). el îi cerea medicului sau tranchilizante: Da. Se poate vedea. caci am fixata o întâlnire. agent de asigurari. se poate spune ca sunt anxios. Si iata ce a ie9it: putin înainte de a ma ridica din pat. riscurile minore ale vietii. Gerard. Sigur. ca 9i cum a ma ocupa de dezastrele ce-i pândesc pe altii mi-ar da sentimentul ca. dar la o intensitate moderata. caci tocmai aceasta teama ca ceva sa nu sfârgeasca prost ma facc sli descopar riscuri la care clientul nici nu se gândise. semneaza. este un contract important )ii.

CÂND ANXIETATEA DEVINE MALADIE Sa presupunem caI din motive care ne ramân ascunse/ anxietatea lui Gerard se amplifica/ ca el se simte din ce în ce mai tensionat/ ca se gândeste doar la dezastre posibileI fapt care îi tulbura somnul si capacitatea de concentrare. (Si daca în acea zi am putut sa fac fata acelei probleme a fost pentru caI din aceeasi teama de a nu ramâne cu masina în pana pe drum/ facusem niste cursuri de mecanica auto. Anul trecut pornisem într-un voiaj pe mare cu niste prieteni care voiau sa-mi arate noua ambarcatiune. Si daca trebuie dusa urgent la Service? As gasi oare timp între doua întâlniri? Si tot asa. Chiar daca nu am grijiI mi lefac singur.14 Fran<. Inconveniente: este mereu /Jcu ochii în patru/J ceea ce îl istoveste si îi aduce destula suferinta. Astfel arata la mine o zi normala/ cu aceasta anxietate cu care m-am deprins deja. . Acest exemplu face sa fie si mai clare avantajele dar si inconvenientele unei personalitati anxioase. Toti erau înspaimântat( eu însa am coborât în cala sa vad ce se întâmpla cu motorul. Pe neasteptate/ vremea s-a stricat si/ în acelasi timpI motorul a început sa dea niste rateuri. Avantaje: Gerard este extrem de constiincios/ prevede riscurile si este un excelent profesionist. Ei bine/ au început sa ma framânte gânduri de genul: nu cumva vreunul din copii suferea de o boala grava? Cum vedeti/ aceasta nu se termina niciodata.) În fata unei probleme reale ma pot descurca/ dar ce nu-mi da pace este gândulla ceea ce s-ar putea întâmpla.ois Lelord si Christophe Andre ceva mai destins apoi/ brusc/ îmi vine alt gând: îmi amintesc ca astazi dimineata masina mea facea un zgomot. În mod paradoxal/ în fata unui pericol real reactionez mai degraba cu calm/ spre surprinderea celor ce sunt obisnuiti sa ma vada framântându-ma din orice. În cele din urma/ ne-am întors în port cu bine. Iar vara trecuta este un exemplu: totul mergea bine/ avusesem un an bunI eu si sotia mea ne întelegeam bine/ vacantele pe care ni le petreceam cu copiii erau absolut excelente si efectiv nu aveam nici un motiv de îngrijorare.

B. T. pp. Durham. DSM-IV: Malluel diagnastique et statistiqlle des traubles mentaux. Sindromul anxios generalizat este un soi de caricatura a personalitatii anxioase ?i cei ce sufera de acest sindrom patimesc destul. Allan. umeri.. R. maxime) ce dau adesea senzatia de oboseala.Personalitatile anxioase 15 Data medicul sau generalist îl trimite la psihiatru. În special îl ajuta sa faca o noua evaluare în privinta gravitatii ?i probabilitatii pericolelor pe care le supraestimeaza. Boyer.o hiperactivitate a sistemului nervos vegetativ (sistemul nervos dirijeaza reactiile involuntare): palpitatii. perturbari ale somnului. . Masson. despre care vom vorbi în aceasta carte. British Jaumal of Psychiatry. la care se mai adauga alte tipuri de simptome1: . pentru a-?i controla singur reactiile anxioase excesive. Pacientului i se propune: 1. Adesea. Anxietatea generalizata se manifesta tocmai prin îngrijorari excesive ?i nejustificate. "Fsychological Treatment of Generalized Anxiety Disorders". ?edintele de restructurare cognitiva2: terapeutul îl ajuta pe pacient sa î?i reconsidere gândurile anxioase. Faris. ?i-au vadit o anume eficacitate. iritabilitate. C. 19-26. pacientul se afla într-o suferinta profunda ?i trebuie ajutat imediat. 1993. ?i apoi pentru ca. Psihoterapia este însotita uneori de un tratament medic amentos pentru ca.o tensiune muscularâ: zvâcnituri.o scrutare hipervigilentâ a ceea ce este împrejur: senzatia de a fi permanent la pânda. mai întâi de toate. cele mai eficiente tratamente sunt cele în care o psihoterapie este însotita de medicatie.. Este o maladie. 2 . terapiile cognitive ?i cele comportamentale. P. o maladie ce necesita un tratament. Full. dificultati de concentrare. "nod în gât" . în adevaratul sens al cuvântului. 1996. tradus din valianta americana de J. bufeuri. Dintre psihoterapii. 2. contractii dureroase (spate. fara îndoiala acesta îi va pm1e diagnosticul de anxietate generalizata. sa se initieze în tehnici de relaxare. într-o continua excitatie. nevoia de a urina des. . Guelfi. transpiratii.

nu creeaza dependenta .actioneaza în timp: sunt necesare mai multe adverse: .efect rapid .sunt simplu de întrebuintat .tulburari de metament pentru a morie sau de conse putea vorbi de centrare (tempoo eficienta depliDEZAVANTAJE na rare) .folosite necorespunzator dau reactii Tabloul celor doua mari clase de medicamente în tratarea tulburarilor anxioase folosite .bine tolerat . Mai jos vom arata care sunt avantajele si dezavantajele respectivelor medicamente: ANXIOLlTICE .somnolenta.de fapt. adesea asociata AVA:\rTAJE .nu dau stare de somnolenta .efect 1i11ij" titor pentru pacient AXTIDEPRESIVE .ois Lelord j"iChristophe Andre la fel ca în multe din tulburarile psihice. asocierea psihoterapiei cu medicatia în anumite cazuri este mult mai eficienta decât oricare din cele doua luate separat. saptamâni de tra.eficienta redusa .uneori. la începutul tratamentului în cazul anxietatilor grave sporesc anxietatea .16 Fran<. Pentru anxietate medicii utilizeaza doua mari tipuri de medicamente: anxioliticile si antidepresivele.actioneaza si asupra depresiei. cel mai eficient tratament în anumite tulburari anxioase .uneori nu au efect .

am ramas la fel de preocupat sa prevad totul. Am folosit acest medicament. care mi-a prescris un anxiolitic. fara a depai'i doza obii'nuita i'i încercând sa ma abtin de la medicament în restul timpului. Si mi-a explicat cum sa-I iau: în timpul unei perioade mai dificile. dar ma simt mai putin tensional. De fapt. la întoarcerea din concediu. ea se îngrijea de toate aceste treburi. Si acest medicament m-a ajutat. M-am supus.. Mai întâi am fost la un medic generalist. se adauga t. sa-i duca pe copii la vaccinat. i'i totui'i personalitatea mea n-a suferit nici o schimbare. câteva zile la rând. Si cum. aveam insomnii. Iar psihologul a înteles aceasta i'i mi-a spus sa învat tehnici de relaxare. Tratamentele pentru sindromul anxios generalizat pot fi folosite ?i în cazul unei personalitati anxioase. Si apoi. iar mie mi se pare o viata normala. Si atunci m-a sfatuit sa consult un psiholog pe care i-l recomandase o prietena. În cazul anumitor tulburari anxioase grave. în functie de necesitatile pacientului. apoi am continuat. de la simpla la dubla. dar cu oarecare ezitari. Dupa i'ase i'edinte . Sa îl ascultam tot pe Gerard. numai ca sotia mea m-a tot îmboldit sa merg la medic. care este decis sa se trateze: De fapt cred ca m-am obi~nuit cu anxietatea mea. Sotia mea sesizase ca aceasta îmi reui'ise. când i'tiam ca sunt atâtea de facut. marind doza. sa se ocupe de cutare sau cutare act administrativ. ghidata de simptomele pacientului t. pentru a ma obii'nui i'i pentru a vedea daca nu îmi dadea stare de somnolenta. dar îi displacea ideea de a lua pilule. mai trebuie spus ca eu. Am început sa iau în week-end mai întâi. aproape întotdeauna la început sunt prescrise anxiolitice. Îi era din ce în ce mai greu sa ma tot vada tensional. o agasa faptul ca eu tot încercam sa o controlez. nu aveam chef sa-mi "povestesc problemele".Personalitatile anxioase 17 Optiune a între un antidepresiv t.i un anxiolitic este o decizie medicala.i de afirmatiile acestuia. în functie de zile. aveam tendinta sa o tot întreb daca a facut ceea ce era planificat sa faca: de pilda. de regula.iun antidepresiv care adesea face ca rezultatul sa fie mai bun ?i apoi doza de anxiolitice sa fie redusa . Mai mult. sa se întâlneasca cu un lucrator (pentru casa). pentru a-l calma imediat pe pacient.

Din pacate. Psihologlllmi-a mai sugerat ca în timpul zilei. a:... nu cauza lor. eu cred ca îmi este deja mai bine.ois Lelord si Christophe Andre ma puteam relaxa atât de profund.teptschimbarea culorii semaforului.").18 Fran<.teminirelaxari (fara a fi cu f tot ul relaxat. te). Cu câte o pilula din când în când :. a Apoi psihologlll mi-a propus sa încep o adevarata psihoterapie. sau relaxarea. Ereditatea: Numeroase studii au aratat ca în diferite forme ale tulburarii anxioase. Cineva ar putea spune: "Dar Gerard nu s'i-a rezolvat problema anxietatii! El s-a ocupat doar de simptomele ei.. fire:. dar parerea mea a fost ca nu era necesar. Ele difera de la un pacient la altul s'i ar fi dificil ca în stadiul actual al cunOs'tintelor noastre sa vrei sa tratezi de fiecare data "cauza". Acest exemplu arata ca uneori. pacientii pot fi ajutati enorm s'i ca numeroase persoane (barbatii îndeosebi) nici nu pretind mai mult. o psihanaliza l-ar putea face sa-s'i cons'tientizeze cauzele propriei anxietati s'i sa se elibereze de simptom. Acum fac asta de mai multe ori pe zi: dupa un telefon. pentru ca tensiunea sa se diminueze. prin procedee simple. DOCTORE? În acest punct ereditatea s'i educatia se împletesc. cam un sfert din rudele de gradul întâi sufereau de un sindrom anxios.sa fac ni:.. la volan. mai cu seama când i se propune pacientului un tratament medicamentos ("Da. încât :...icu putina relaxare.i ând voiam sa adorm foc loseam tot relaxarea.i ceasta nza destinde. într-un caz din doua sufera s'i celalalt de ace- . cauzele unei anxietati excesive nu sunt suficient cunoscute. în ciuda a ceea ce multi oameni cred. La gemenii monozigoti. Cli ochii închi:. în timp ce a:. fac zeci de respiratii profunde :.i. cauza ascunsa a acestora a ramas netratata. dar aceste medicamente trateaza simptomele. când unul este afectat de un sindrom anxios generalizat. DE UNDE MI SE TRAGE ASTA..ezat iind. la "adevaratii gemeni".. Doar o terapie aprofundata." Acest tip de raspuns este destul de des întâlnit.

de o îmbinare variabila între o predispozitie ereditara. Favarelli. Pavanti. incon~tienta. "Psychological Precursors of Panic Attaks". "Recent Life Events and Panic Disorder". aceasta anxietate a cotidianului este traducerea unei probleme înca mai vechi. la pacientii ce sufera de tulburari anxioase. mutatul. cum ar fi sindromul de panica sau agorafobia. 668. 146.5. numita de ei "anxietate nevrotica". 622-626. d. pilariei. Fried. Archives of General Psychiatry (1992). schimbarea profesiei) se succedasera rapid În lunile ce au precedat aparitia sindromului4. si astfel s-ar sesiza adevarata natura a propriei anxietati ~i s-ar elibera de ea. Kendler & con. "evenimentele de viata" (despartiri. dar alte studii au dovedit ca ~i o trasatura a personalitatii "anxioase" putea fi partial mo~tenita. Kenardy. este simptomul conflictelor incon~tiente. 3 K. uneori. pentru ca o personalitate anxioasa sa se formeze. decese. Se au în vedere tulburarile anxioase ~i nu doar "personalitatea anxioasa". pp. 5 C. 160. În cadrul unei psîhanalize. ce tine de unul sau de mai multe evenimente din primii ani de viata.5 Ca ~i în cazul altor personalitati dificile. American JO!l1'nal of Psychiatry (1989). . Taylor. Pentru psîhanali~ti. L. Mediul: Studiile au aratat ca. J. Aceasta teorie seduce din mai multe motive.i sindrom. Gerard se angoaseaza tocmai pentru a combate o angoasa mult mai profunda.e fiecare data. S. Pentru ei. Deci. Kraemer.Personalitatile anxioase 19 la. 4. de care Gerard nu este con~tient. British Joumal of Psychiatry (1992). Re. e. Alti autori se intereseaza de numarul deceselor san al divorturilor parintilor survenite în timpul co-. prin transfer. "Generalized Anxiety in Woman: A Population-Based Twin Study". neadecvat rezolvate si datând din prima copilarie. evenimente traumatizante.. 267. adica nu seamana mai mult decât fratii sau surorile "obi~nuite"3.B. este nevoie. 49. experiente educative ~i. anxietatea excesiva. p. dar numai Într-un caz din ~ase daca gemenii sunt dizigoti. p. el ar putea retrai experientele emotionale ale trecutului sau.

spera sa atinga acea stare de sanata- te psihologica fara sa mai fie necesara continuarea unui tratament. Pe de alta parte. daca dupa câteva luni sau ani nu este înca vizibila nici o ameliorare. decât sa li se spuna ca anxietatea lor este un amestec nediferentiat între ereditate si educatie. cu sprijinul. II Datorita unui tratament "de fond" pacientul spera într-o vindecare deplina. dar fara a se supune vreunei medicatii sau fara a se conforma recomandarilor unui terapeut. totusi tocmai aceasta spera pacientii lor. Pentru fiintele umane care suntem. ci doar ca un indiciu ca travaliul analitic nu a avansat îndeajuns.:oisLelord si Christophe Andre Cinci motive clasice pentru care un pacient anxios sau deprimat vrea sa se supuna unei psihanalize II În cadrul unei psihanalize pacientul afla ca propriile simptome au un sens ce poate fi cunoscut. II O psihanalizfi este însotita ~i de texte de referinta captivante. altfel spus. Cu toate ca majoritatea psihanalistilor nu le recomanda pacientilor lectura de texte psihanalitice. II dintre care multe sunt clare chiar pentru un ne initiat (mai cu seama texte din Freud). al unui te- rapeut. Totusi.20 Fran<. acest fapt nu este resimtit ca un esec. fireste. speranta de a putea întelege este extrem de îmbietoare si probabil ca în sine are si efect terapeutic. II În cadrul unei psihanalize pacientului i se propune sa fie chiar el autorul propriei vindecari. Sunt psihanalisti care afirma ca ei nu garanteaza deloc o vindecare. ceea ce adesea are un efect linistitor asupra pacientului ("terapeutul meu va fi întotdeauna aici"). Aceasta îl motiveaza. sau pentru a deveni ei însisi psihanalisti. nu sunt suficiente aceste motive pentru a recomanda oricarei persoane anxioase sa se supuna unei psihanalize . fie din speranta ascunsa ca-si vor putea întelege mai bine propriile probleme. fie pentru a grabi mersul terapiei. Oame- nii prefera sa creada ca raul lor are o "explicatie". totusi multi dintre acestia nu rezista tentatiei. pe care ei o pot gasi în trecut. Psihanaliza propune o terapie de durata.

fara a fi fost supusi vreunui tratament. cercetarile actuale au aratat ca nici o disciplina nu poate pretinde sa fie adecvata pentru toate tipurile de tulburari sau pentru toti pacientii. ca si numeroasele studii au dovedit ca printr-o terapie psihanalitica starea pacientilor usor anxiosi sau deprimati se ameliora vizibil. De pilda. gratie carora s-ar putea decide ce tip de psihoterapie are cele mai multe sanse de reusita. la început în diverse ramuri ale medicinei. aceste "convingeri intime". comparativ cu starea celor ce se gaseau pe lista de asteptare. Si daca în anumite tulburari anxioase bine definite (fobii. privirea este îndreptata asupra predicatorilor de eficacitate ai psihoterapiilor6. adica asupra acelor elemente proprii fiecarui pacient. agorafobii. fireste ca fiecare "psihoterapeut" îsi are propriile sale intuitii. pp.e. 6 R. de suportare a ambiguitatii.. în cunostinte verificate si acceptate de cât mai multi. capacitate de verbalizare si de asociere libera. Dmham et coH. dar obiectivul stiintei este tocmai acela de a transforma intuitiîle personale. în psihoterapie. "Cognitive Therapy. 165. metoda însasi presupune anumite gusturi si anumite aptitudini (interes pentru trecut. cât priveste "simplii" anxiosi sau personalitati anxioase. imaginea este mai putin clara. Acest studiu a fost întreprins acum mai bine de un secol. . Astazi.Personalitatile anxioase 21 sau unei psihoterapii analitice. Psihoterapiile analitice. terapia interpersonala (mai nou) fac de zeci de ani obiectivul evaluarilor în tulburari diferite si cu diferite tipuri de pacienti. În aceasta privinta. urmata si adeverita de numeroase studii facute de echipe diferite. care difera de la un individ la altul. atacuri de panica. Mai întâi. Analytic Psychoterapy and Anxiety Management Training for Generalized Anxiety Disorder". Apoi. mai recent si în psihiatrie. terapiile cognitive si comportamentale. 315-323. frustrarii si asteptarea unui rezultat în timp). British JOllrnal of Psychiatry (1994). observatiile facute separat. tulburari obsesionale) terapiile cognitive si comportamentale au vadit o eficacitate adesea spectaculoasa.

nici demersul cognitiv sau comportamental . pacientul sa consulte cel putin trei terapeuti ce apartin unor ?coli diferite. cum nu este prea placut sa încerci o emotie precum anxietatea.nu poate fi pe placul tuturor. cu obiectivele sale bine precizate. Cu totii suntem mai mult sau mai putin anxio?i în fata unor situatii ce comporta un anumit risc. pe care le considera (uneori în mod nejustificat) prea grele sau refuzând sa-9i sustina discursul. deci anxietatea a avut o valoare anume pentru supravietuire. pentru a controla mai bine situatia 9i a preveni riscurile. Dintr-un punct de vedere evolutionist. înainte de a începe o psihanaliza. cu accentul pe care-l pune pe rezultatele observabile .. Sfatul nostru ar fi acela ca. pentru ca optiunea sa fie facuta în deplina Cl.22 Franc. daca exista azi atât de multe persoane anxioase este pentru ca anxi09ii au rezistat vicisitudinilor selectiei naturale. a?a cum demersul psihanalitic nu poate întruni aprecierea unanima a pacientilor. Si nu este greu sa ne închipuim cum s-a întâmplat: în fata riscului aparitiei . când dam un examen. d LA CE BUN ANXIETATEA? În definitiv. Dar persoanele mult prea anxioase vor evita dezagreabilul anxietatii pur 9i simplu neprezentându-se la examene. sau renuntând la calatorie. anxietatea poate fi un stimulent dar ?i o stavila. Ei vor încerca sa previna riscul de a pierde controlul situatiei. înainte de a lua cuvântul în fata unei adunari. Si. Vedem a?adar ca. anxietatea este o emotie fireasca.ffiO?tlllta e cauza. vom cauta sa o ocoIim procedând în a?a fel încât sa evitam orice risc: cei mai anxio?i se vor pregati cât pot mai bine pentru examene.oisLelord ?i Christophe Andre Pe de alta parte.cu desfa?urarea sa metodica. când se întâmpla sa zabovim în drumul spre gara etc. caci toate aceste situatii le-ar pricinui mult prea multe griji. sau sa citeasca lucrari destinate publicului larg. î?i vor pregati discursul 9i vor face totul pentru a ajunge din timp la gara.

" În Moarte mis. admirabila bunica a naratorului vadeste multe trasaturi anxioase. • În romanul În cautarea timpului pierdut. în special în Hanah i'i surorile ei (1986). experiente ce s-ar fi putut totusi dovedi primejdioase. Personalitatile anxioase în filme si în literatura • În multe din filmele sale. • Un model al "mamei evreice". sa întreprinda o ancheta periculoasa. La nivelul grupului este posibil ca anxiosii sa fi temperat elanurile celor mai cutezatori. facea provizii. descoperind astfel Islanda. brusc se întuneca gândindu-se: "Dar odata si-odata tot o sa am ceva. care nu îsi poate împiedica sotia. un anxios poate fi pavaza. care i-a confirmat ca nu avea "nimic". Woody Allen întruchipeaza o personalitate anxioasa. mereu la pânda. anxioasa si culpabilizanta este descris de Philip Rofu în Portnoy ?i al sau complex. mai apoi si de nepotul ei. . de Proust.Personalitatile anxioase 23 unui pradator. cauta cele mai ferite poteci. În schimb. nu încape îndoiala ca ei n-ar fi pornit nicicând pe mare. nu-i pierdea o clipa din ochi. nu se lasa surprins. O buna îmbinare de cutezanta si anxietate trebuie sa fi contribuit la supravietuirea tribului. ironizate întâi de sotul ei. daca printre vikingi n-ar fi fost decât anxiosi. sau cucerind Europa. Pentru orice proiect al unui grup. pesemne ca vânatorul anxios era mult mai prudent. iesind în fine linistit de la doctor. Aceste comportamente le sporeau sansele de a supravietui si de a avea urmasi. Pe scurt. Diane Keaton.terioasa în Manllattan (1992) joaca rolul unui sot extrem de anxios. probabil ca anxiosii (ajutati de obsesivi) au fost cei care au contribuit la construirea celebrelor lor corabii si la aprovizionarea lor cu alimente în vederea calatoriei. reactiona la cel mai mic pericol. O mama anxioasa trebuie sa fi fost mult mai atenta la copii. care au avut un rol anume în descoperirea de noi teritorii sau în tentativa de a gasi si alte tehnici de vânatoare. gândindu-se la riscuri pe care nimeni nu le ia în seama si veghind pentru ca masurile de precautie sa fie luate. ci ar fi ramas acasa sa vâneze reni.

fie sefi sau colegi. El face câteva observatii. Ceea ce nu este simplu. Si este mare anxios. Daca-i dati impresia ca nu dumneavoastra veti pricinui aceasta pana. Când trebuie sa-I vad pe Robert. Se straduiepte sa prevada totul. producând astfel o pana. agent tehnico-comercial în informatica. ceea ce va face ca relatiile cu el sa fie mai bune. raspundeti fara întârziere mesajelor lui. aceasta pedinta suplimentara irita destui colegi. I-am câptigat încrederea pi ultima delegatie mi-a confirmat-o: ne osteneam sa fixam acea întrunire de ultim moment pi în cele din urma el mi-a spus: "Bine. fie parinti. dar fiind liniptit acum. " . anxiosul va va vorbi mai putin de nelinit'tea sa. eu adopt alta tactica: fac în scris o dare de seama a programului meu. cum deja au avut loc numeroase întruniri pregatitoare. pi i-o explic. nu îpi gasesc timp liber pentru a fixa întâlnirea. n-o sa ne stresam pentru asta. adesea îngrijindu-va de detalii. ne spune Jean.ois Lelord t'i Christophe Andre CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE ANXIOASE Recomandabil: • Sa le inspirati încredere Pentru personalitatea anxioasa lumea este cam ca o mat'inarie uriat'a în care fiecare piesa te poate "lasa" oricând. Când unul dintre noi trebuie sa se deplaseze la un client. De regula. care considera ca nu este necesar sa fie tinuti de mâna. aratati-va prevazator. întotdeauna Robert mai stabilepte o întrunire chiar înaintea plecarii. pentru a vedea daca suntem îndeajuns de bine pregatiti. dintre care unele chiar cu clientul.24 Fran<. sau sosesc cu întârziere. Si. caci anxiosii sunt uneori extrem de sâcâitori t'i ne trezesc dorinta de a face exact pe dos decât se asteapta ei. într-o delegatie de câteva zile. Si atunci se împotrivesc. Patronul meu se numepte Robert. scurteaza pedinta. îi veti da aceasta impresie: veniti la ora stabilita. Dar nu este o metoda prea buna în cazul în care trebuie sa pastrati o relatie cu ei. treizeci pi opt de ani. pesemne ca sunteti bine pregatiti 'li nu mai este cazul sa ne vedem. vrea sa se convinga ca totul se desfapoara cum trebuie.

Cât priveste comportamentul prietenilor sau al sotului. decât sa se opuna sefului sau în felul colegilor sai. de exemplu. atunci când terapeutul a creat un climat de încredere. • Sa le ajutati sa relativizeze În cadrul terapiilor cognitive ale sîndromului anxios generalizat. începând cu situatii putîn dificile. sa zicem ca-I pierdem. poate spune: jn seara aceasta astept vizita unor prieteni si colegi ai sotului meu si mi-este teama sa nu ard friptura. ce s-ar întâmpla daca friptura s-ar arde . Si aceasta se poate face cel mai bîne în cadrul unei terapii de durata. un conflict dîn copi~arie...Personalitatile anxioase 25 Jacques a stiut sa faca fata situatiei într-un mod mai degra-:)aactiv. si astfel pacienta va avea imagînea tuturor consecîntelor propriului scenariu-catastrofa al fripturii arse." Atunci terapeutul va cerceta toate consecîntele neplacute ale acestor lucruri. în mod sigur o sa pierdem trenul!".. probabilitatea lor si eventualele solutii. O pacienta. sau ca învitatii nu se vor întelege. terapeutul o va ajuta pe aceasta pacienta sa realizeze ca ea nu poate controla totul si ca în cazul în care sotul sau invitatii sai "rateaza" conversatia poate fi penibil. se va obisnui cu acest gând si astfel va fi mai putîn anxioasa si este tocmai ceea ce specialistii numesc desensibilizare. fara sa constientizeze. raspundeti-i: "Bîne. care au avut comportamente vadit pasiv-agresive. încetul cu încetul va relativiza si nu va mai lua în tragic consecîntele .fripturii arse". dar nu catastrofic. Facându-1 sa se concentreze asupra consecintelor reale ale . Dar poate ca acestia dîn urma au avut parînti anxiosi si sâcâitori si retraiesc. "Sa vedem. Dar va puteti exersa în situatii simple. 2. Ar fi chiar asa de grav? Si ce-am putea face în cazul acesta?". va spune el. mi-este teama ca sotul meu sa nu bea si sa nu vorbeasca prea mult. ". Cu prima ocazie când un anxios va spune: "Cu aglomeratia asta. terapeutul îl îndeamna pe pacient sa-si reamînteasca toate gândurile anxioase care-i vin fara încetare în minte. cu speranta ca: 1.

Numai ca nu se putea abtine sa nu ma piseze cu întrebari de genul: "Manânci îndeajuns? Sper ca nu te culci prea târziu? Ti-ai platit chiria? Te-ai înscris în organizatia de ajutor reciproc?" Aveam douazeci de ani. voiam sa fiu liber . pendula între angoasa si lacrimi. incapabil sa apreciez dragostea pe care ea mi-o purta. Acum când ma întreaba" Te-ai gândit la .ote Damien (douazeci . • Sa practicati un umor binevoitor Anxiosii stmt enervanti. acel agent de asigurari. se abtine sa ma tot Întrebe.jacându-ma sa cred ca sunt un ingrat. În ziua de azi dispunem de o întreaga gama de procedee. starea lui s-a ameliorat considerabil. \tIai cu seama când este vorba de parinti. Mi-au trebuit ani ca sa ajung sa nu mai iau în tragic toate acestea. tot cerându-Ie sa fie atenti. de o saptamâna nu mai mafi nânc deloc" sau "N-am sa dorm noaptea anul acesta" sau "Nici nu am de gând sa platesc vreo chirie pentru ca este iarna". pentru a veni în sprijinul celor anxiosi. îl veti ajuta sa se detaseze si sa-si reduca din anxietate.. ". anxios. bine intentionati desigur.oaptede ani) si mama îmi telefona des. (3i atunci se schimba subiectul.o.Oi • Sa le determinati sa se trateze Gânditi-va la Gerard. Si atunci este teribil de tentant sa-i ironizezi. mi-au trebuit ani pentru ca glumele mele sa fie mai binevoitoare. dar care îsi exaspereaza copiii.. caci pare sa-si fi dat seama ca acesta era un defect. t La un moment dat am început sa-i raspund cu o ironie pe care a. Folosind relaxarea si câte un anxiolitic în perioadele dificile.:oisLelord si Christophe Andre faptului de a întârzia si asupra posibilelor solutii (sa luati trenul urmator. Eram lafacultate într-un alt ora. îi raspund zâmbind "Cu siguranta ca nu pe cât te-ai gândit tu.26 Franr. . Clinicienii te pot initia în numeroase .Oi oate întrebarile astea ma exasperau.o vrut-o descurajanta: "Nu.poveste. Rezultatul n-a fost tocmai stralucit. mama. Si cred ca si ea a facut unele progrese. mama". de la cele mai simple la cele mai complexe. sa-i anuntati pe cei care va asteapta). mama se înfuria. este drept.

1995. fie dupa o ?edinta. Dunod. terapiile cognitive7. începând de la simpla respiratie diafragmatica din yoga.sa-?i elaboreze un fldiscurs interior alternativ" menit sa-i relativizeze gândurile anxioase spontane. Sa mai amintim ca relaxarea este cu atât mai folositoare unui anxios cu cât acesta ajunge sa poata face scurte relaxari ori de câte ori î?i simte tensiune a nervoasa crescându-i. pot sa mai cer un ragazU). este dezastru!fI). dar daca nu o sa reu?esc.Personalitatile anxioase 27 tehnici de relaxare ?i fiecare o va alege pe cea care îi convine mai mult. principala convingere pusa în joc poate fi: . Ca de obicei. Progresul pacientului anxios va înregistra trei mari etape: . 7 Christine Mirabel-Sarron. au o valoare moderatoare (de pilda: flAr fi bine sa termin la timp raportul acesta. terapeutul nu contrazice ?i nici nu-i recomanda pacientului un anumit tip de gândire.depistarea acelor gânduri asociate cel mai adesea starii sale anxioase: deseori terapeutul îi va cere ca în clipa în care se simte extrem de anxios sa-?i noteze fldiscursul interior fi (de pilda: flDaca nu termin raportul acesta la timp. sunt destul de simplu de utilizat ?i deosebit de eficiente în cazul personalitatilor anxioase. sa-?i discute principalele convingeri anxioase despre lume ?i viata -?i aceasta este cea mai delicata faza a terapiei . . Precis de thirapie cognitive. Nu este vorba de o metoda Coue în care pacientul î?i repeta ca flto~ul este bineu.În fine. fie înainte de a da un telefon sau la volanul ma?inii. trecând apoi prin metodele lui Schultz sau ale lui J acobson. când este prins într-un ambuteiaj. Luis Vera. . ci îl ajuta sa-?i reconsidere convingerile printr-o serie de întrebari în maniera lui Socrate (în exemplul pacientului angoasat de raportul sau. în terapiile cognitive.pentru a le putea repune în chestiune. . Paris. chiar daca î?i pastreaza un continut anxios comparativ cu acel discurs spontan. De data mai recenta. ci mai degraba de ni?te fraze proprii care. în ciuda unei aparente complexitati.Sei fi concediat daca nu îti faci datoria irepro?abiIU).

în cele din urma el s-a mai destins un pic. În ziua plecarii trebuia sa treaca sa ne ia cu masina. încât la început nici nu am îndraznit "sa-i iesim din cuvânt". ca vom ramâne în pana în mijlocul unui pustiu. Este ceea ce ne explica Etienne. Din chiar clipa plecarii am simtit ca nu va fi deloc simplu sa caIatoresc cu Henri. de altminteri. sa facem un ocol neasteptat. pensionarea mi-a adus libertatea de a calatori în voie. si ei amatori de calatorii. pe când el era angoasat de ideea ca vom pierde avionul. descoperind. ca la hanul care nu aparea în ghidurile lui ne vom îmbolnavi din pricina mâncarii. Si cum se poate spune ca totul a iesit destul de bine. Dar când aveam chef sa hoinarim si prin alte locuri. ca nu vom mai ajunge la timp pentru urmatoarea rezervare. Totusi. Mie. un pensionar de tiaizeci tii patru de ani. stabilise extrem de clar itinerarul. Si cum intentia pare a fi buna. A început prin a-si face o multime de griji în privinta asigurarilor si ne-a lasat în pace doar când ne-am înscris la societatea pe care o alesese el. De altfel. un prieten urma sa o aduca de la aeroport. cu ajutorul sotiei lui. Cu atât mai mult cu cât sotia îmi împarta?este aceasta pasiune si. A trebuit sa lefacem în mare graba. . avem de gând sa profitam. iar într-un an am planuit sa plecam împreuna în Italia. alte ?i alte lneleaguri. În timpul calatoriei. Anxietatea care îl stapânea era atât de vizibila. te poti lasa u~or influentat de punctul lor de vedere. imediat începea sa se nelinisteasca. El a sosit cu jumatate de ora mai devreme. câta vreme sanatatea ne-o va permite. încetul cu încetul. Noi avem un cuplu de prieteni de aceeasi vârsta. orice initiativa din partea noastra îl nelinistea. iar noi nici nu terminasem toate pregatirile. sa se teama ca drumuletul nu ducea nicaieri. cu fiecare mI.28 Fran<. iar sotia lui tot încerca sa-I calmeze. un om fermecator.:oisLelord ~i Christophe Andre N erecomandabil • Sa va lasati subjugati Persoanele anxioase au suparatoarea tendinta de a va implica în necontenita lor politica de prevenire a riscurilor. am început sa luam ?i noi initiative. La aeroport am fost primii care si-au înregistrat bagajele. alegând hotelurile recomandate în mai multe din ghidurile lui.

sa te joci cu nervii lor. dar nu tocmai caritabil. Tace 9i are nevoie de un minut-doua pentru a putea reactiona. sistemul lor de alarma se declant'eaza dând nat'tere unei emotii puternice. o vizita neanuntata. daca pe nea9teptate cineva îl anunta despre problemele unui client sau de plecarea în concediu de maternitate a unei functionare. fie prin activitati ceva mai productive. patruzeci t'i patru de ani. Încercati sa va gânditi la toate acestea în special în cadrul relatiilor voastre profesionale. cred eu. Si mai puneti-va întrebarea daca placerea pe care o resimtiti facându-i pe anxiot'i sa tresara nu este semnul unui ut'or sentiment de inferioritate. adresati-va mai bine unui paranoic. o gluma sunt tot atâtea cai pentru a-i vedea pe anxiot'i tresarind. dar un mare anxios. Când intervine imprevizibilul. fie adresându-va unui terapeut.Personalitatile anxioase 29 • Sa le luati prin surprindere Personalitatile anxioase au o reactie puternica la surpriza. Ideea mea i s-a parut buna 9i a cerut ca 9i ceilalti sa procedeze lafel. functionara la o agentie bancara: Patronul meu este un tip simpatic. în care veti gasi partenerul potrivit. Cum eu gasesc ca este un bun patron. t'i aceasta chiar fara sa vrei. Încercati sa va ocupati de acest sentiment de inferioritate. Si aceasta chiar t'i atunci când este vorba de surprize placute. abordând o mina calma în orice împrejurare. Este. Intr-o gedinta. procedez în acest fel: înainte de gedinta fac o lista a tuturor ve9tilor pe care le voi anunta 9i i-o înmânez. Rezistati acestei tentatii. Ascunde acest lucru muncind enorm. pentru a-i vedea panicati. deci. O veste neat'teptata. . tentant. iar de atunci gedintele sunt mult mai eficiente. de pilda. în doar o fractiune de secunda. pe care încercati sa-I compensati persecutându-i pe cei mai emotivi decât dumneavoastra. Daca vi se pare amuzant sa tulburati echilibrul altora. Întotdeauna rit'ti sa-I vezi pe anxios tensionat atunci când îl iei prin surprindere. Sa o ascultam acum pe Lucie. îl vad tresarind în scaunul sau 9i respirând mai repede. Psihologii spun ca acestea au o "reactie de tresarire" exagerata. Da! vad bine cum reactioneaza atunci când este luat prin surprindere.

ca vecinul vostru care s-a dus la medic din pricina a ceea ce el credea a fi o migrena a fost internat pentru tumoare cerebrala. în special. nu va revarsati nelinistile asupra colegului vostru. dar în acelasi timp suntem si la discretia unei artere care poate ceda. Îl veti tulbura si de îndata veti fi considerat un alt subiect de neliniste. a evoca un pericol înseamna a-l trai deja si a suferi. inconstienti dansatori pe sârma. întaresc adesea impresia ca cel mai rau cu putinta nu este doar posi- . De altfel. • Sa abordati subiecte de conversatie penibile Suntem fiinte umane. Stapâniti-va sa-i povestiti un reportaj televizat buleversant despre ultimul genocid sau un articol înspaimântator despre ucigasii în serie. Anxiosilor le este mult mai greu sa-si întoarca privirea de la aceste prapastii ce se pot deschide sub pasii nostri. La lucru. mici miracole biologice ambulante. cel mai adesea nu ne gândim la asta. unii medici chiar recomanda personalitatilor anxioase sa nu urmareasca stirile televizate. Evitati sa-i marturisiti ceea ce va preocupa.ois Lelord si Christophe Andre • Sa le împartasiti propriile voastre nelinisti Unui anxios propriile griji îi dau destul de furca. Noi si cei pe care îi iubim traim. Evitati sa le încarcati barca mai mult decât trebuie. sefului sau colaboratorului anxios. a unei masini care goneste. Caci pentru el nimic nu este mai angoasant decât sa realizeze ca lumea este un loc mai primejdios si mai incert decât credea el. a unei celule ce se cancerizeaza. Ei se gândesc la primejdiile ce ne pândesc mult mai des decât noi. fiinte fragile. Din fericire. deasupra abisului ce ne pândeste si care ne va înghiti pe toti. Este adevarat ca buletinele de stiri. trecând în revista catastrofele zilei. ceea ce nu va face ca relatiile voastre cu ei sa fie mai bune.30 Fran<. sau ca în chiar dimineata aceasta ati fost martorul unui îngrozitor accident de circulatie. dar teribiJ de vulnerabile. cu exceptia cazului în care el va poate realmente ajuta. Iar pentru ei. În fata anxiosului sau anxioasei voastre nu povestiti ca unul din colegi sufera de SIDA.

Daca este patronul dvs. Daca este coleg sau colaborator: folositi-va de calitatile lui de anxios pentru a preveni si prevedea totul. Sa le determinati sa se trateze.Personalitatile anxioase 31 bil. . Nerecomandabil • • • • Sa va lasati subjugati. Sa le împartasiti propriile voastre nelinisti. Sa le luati prin surprindere. Sa le ajutati sa relativizeze. ci si probabil. si tocmai aceasta este convingerea de baza a personalitatilor anxioase. Sa abordati subiecte de conversatie penibile. Sa practicati un umor binevoitor.: fiti pentru el un fel de semnallinisnu-i spuneti ca v-ati înscris la titor. Cum sa ne purtam cu personalitatile anxioase Recomandabil • • • • Sa le inspirati incredere. Daca este o persoana apropiata: un curs de parasutism.

pe mersul ce. fara un multe nu un lucru repede.pot Când sunt în ma seama prea târziu luat(a) verifica obligatii prin 7. întâmpla 4. IAm tendinta dau aachit osurprinde. 1. pentrumi-am astept sa chitante) nu t. întârzie. Întotdeauna de I . Câteodata.32 Fran<. câtgriji sa voiama o trenurilor.ca depersoana 10. accident. simt ne-I 5. de ca care gândesc tranchilizant.tiu iau facut la însemnatate. de fara 8. 6. desimt tensionat(a) doua 9. 12. Adesea nu pot dormi din cauza grijilor. Mi se adesea ca îmi fac întâlnirile. I 3.reproseaza prea rezervarilepot sa sa un ori t. Uneori ma timpul zilei. Adeseaseîmiimpozite. Riscul I l I I I I I FALS I de a pierde un tren ma an- I-~ I I goaseaza teribil.i (facturi.:oisLelord si Christophe Andre anxioase? Aveti trasaturile unei personalitati ADEVA:zA.

easca propriul sau punct de vedere.i ~apte auzisem deja fie coleg.II 1 1 J I I Personalitatile paranoice ~ . nu voiam ca Georges sa afle de la altii ai'a ca i-am la- . pretextând ca are de terminat o treaba urgenta. Am reu~it sa am câteva conversatii cu el. m-am dus sa ma prezint. În prima dimineata. De la început am vrut sa stabilesc o relatie amicala cu el. Georges are vreo cincizeci de ani. dintr-o data. Cu un aer ironic. am gasit un mesaj de la el. din moment cefusesem numit în acel post. Cum nu puteam înjgheba o conversatie. În saptamânile ce au urmat. poveste~te Daniel..firei'te. Eu însa îi cerusem sa-mi împarta. M-a primit cu destula raceala. mi-a raspuns ca ar fi trebuit sa . sta extrem de drept are alura unui militar în civil. fara sa ma invite sa iau loc. A doua zi.i ---j . Am plecat descurajat. relatiile noastre au devenit ceva mai bune. caci eu consider ca este bine sa te întelegi cu cei cu care lucrezi. Eram suparat. m-am angajat. îl vedeam cum. care urma sa-mi . care voia ca din acel moment eu sa fiu cel cu care sa trateze.tiu asta. redevenea cel de dinainte ~i pleca.. douazeci birotica. agent câte ceva despre Georges. $tiam ca nu fusese promovat de mult timp. Trecusera doua saptamâni de la venirea mea în acea întreprindere.. Era o fotocopie a recomandarilor oficiale ale întreprinderii în privinta conduitei fata de clienti. Am avut vreme si? bag de seama ca în clipa în care ma apropiasem de birou. este bondoc.. introdusese pe calculator "bruiajul". când am primit un telefon de la unul din vechii clienti ai lui Georges. care. ca-mi erau deja cunoscute. i-am cerut parerea în privinta felului de a proceda cu clientii. de comercial într-o întreprindere de Cândani.

. Am încercat sa-I calmez repetându-i ca tocmai clientul fusese cel ce ma contactase. când îmi amintisem caI în ajunl ma aflam lânga automatul de cafea. A doua zi. mi-a marturisit ca-...i descle. din atitudinea lui ostila..:ois Lelord si Chris tuphe Andre sat un mesaj. caci aveam impresia ca nu ma credea sau ca încerca sa-mi dea crezare.. ca . punct cu punct.. laolalta cu alti colegi de vârsta mea . Parea sa se Ilzaifi domolit. gândindu-ma ca.iam vazut ca de asta data credea în spusele mele.. dar degeaba ma tot straduisem sa-i explic. Odata. când nici nu-..i mai pot afla câte ceva despre el. s-ar fi putut crede ca autorul lor este un avocat.iasigura el însu.izile când îl vad tensionat.i ca studia problemele de drept privind vatamarea corporala. în viata de zi cu zi nu este chiar singur.ica la una din glumele mele toata lumea a izbucnit în râs. fara a reu.. Georges a trecut pe lânga noi fara sa fi avut însa aerul ca ne-ar fi observat. care fusese martora întregii scene mi-a spus ca n1l era pentru prima oara când Georges acuza o persoana pe nedrept . am avut sentimentul ca avocatii companiei adverse încercau sa minimalizeze o invaliditate reala. care nu i-a rambursat toti banii dupa un accident de ma. Chiar în acea clipa.. i-am vorbit din nou . Catherine.. care a luat fostul domiciliu conjugal. Georges era ceva mai calm. De altfel. Dar cel mai tare m-au impresionat scrisorile trimise de Georges. Nici n-am . mi-a aratat dosarul companiei de asigurari. .ina..34 Frant.i ca din motive asemanatoare se certase cu mai multi colegi din alte departamente.. Dar sunt .ineîncredere. în care i-a fost grav afectat ochiul drept. iar motivul nu îmi este mereu cunoscut.i tot închipuie ca aveam intentii nu dintre cele mai bune la adresa lui. când pare bucuros sa ma vada .i cum în el se dadea o adevarata lupta între încredere . am înteles ca el crezuse ca se râdea de el. În urmatoarea zi. Ne-am reluat micile discutii. are doi prieteni cu care rnerge la pescuit în week-end. Pe cât se pare. banuitor.. ca nu aveam nici o vina. De când a divortat. A doua zi eram în fata calculatorului..te singur . Cu exceptia saptamânii trecute. traie..i apararea . daca ma vede zilnic. va înceta sa-. Sunt zile când este mai destins.i este prins în doua procese: unul cu fosta sotie.i altul cu o companie de asigurari.. Extraordinar de bine argumentate.. Secretara. Parcurgându-l. când Georges a dat buzna în birou ca o vijelie acuzându-ma ca-i fur clientii. Am decis sa mentin un contact regulat cu Georges.teaza dintii.i însa.

ca vede pretutindeni raul.. S-ar putea spune ca Georges. eu cred ca îi prinde bine sa gaseasca putina bunavointa la mine. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE GEORGES? În primul rând am putea afirma ca Georges este excesiv de banuitor. Cum nu este în termeni prea buni cu ceilalti colegi ai no.i în nimeni.Personalitatile paranoice 35 îndraznit sa-I întreb daca din cauza aceasta parea sa fi prins necaz pe mine. ?i ma întreb cum . m-am obi. chiar daca uneori pare..i unde .e..i ca arfi destul sa fac o gafa..ti clien.nuit cu Georges. înlaturând contradictiile cu o logica in flexibila. dar ~i interpreteaza un eveniment neplacut (unul din clientii sai îl contacteaza pe Daniel).. Cu clientii mai dificili se descurca cum se descurca. în schimb. Georges nu este numai banuitor. Nu este o tehnica de vânzare indicata. Nu este un tip rautacios.tesa se încreada în nimic . s-au plâns direc..tri. dar trebuie sa acceptam ca datorita lui au fost obtinute anumite contracte cu clientii. Chiar daca Daniel nu are nici o intentie rauvoitoare în ceea ce îl prive?te pe Georges. Mai cred ca între noi totul pare sa se rezolve. ca rezultat al unui act rauvoitor. În cele din umza. AI.nuita: l-am vazut dovedindu-i unui client punct cu punct ca cererea pe care acesta ne-o adresa nu concorda C1l trebuintele lui.it aceasta maniera de a privi lucrurile.. caci m-a invitat cu prietenii lui la pescuit.tiunii de comportamentul lui Georges.. Dar trebuie sa recunosc ca are o forta de convingere putin obi. vrea sa merg.i-a însu. :v1ai .tiu ca va trebui sa fiu extrem de atent ca sa nu fac vreo gafa.ti. considerându-l pe Daniel un potential du~man.. acesta îi arata ca nu-i acorda deloc încredere: nu discuta cu el. nu vrea sa-~i eX~ puna vreun punct vulnerabil unui eventual atac din partea acestuia. dar . nu-i raspunde la întrebari. Dar simt ca nimic nu poate fi dobândit definitiv .ela..i Georges a venit singur sa converseze putin cu mine.. nu-i spune la ce lucreaza. A.. Problema lui este ca nu reu... pentru ca el sa creada ca vreau sa-i fac rau. pe care nimeni altcineva nu le-ar fi obtinut. chiar daca nu este cazul. Am lasat sa treaca câteva zile . caci n-ar fi admis ca eu sa îi dovedesc ca se în.

ca în cazul acestui Georges se poate vorbi de o tulburare de personalitate. De fapt. foarte atenta la ceea ce se petrece în jur...36 Franc. Banuiti. ca . II Preocupata de propriile drepturi. aceasta rigiditate.i de problemele de prioritate. deci. Orice i-ar spune. Sesizam ca neîncrederea lui Georges nu-i este rezervata doar lui Daniel. îi descopera o alta trasatura: rigiditatea. se pare ca Georges este o personalitate paranoica. oricât i-ar explica.i revendice drepturile. si-l ajuta sa nu descurajeze în litigiul sau cu compania de asigurari. De altminteri. aceasta tendinta de a fi li1Credintat ca are dreptate... II Se protejeaza în permanenta.i în viata personala. chiar a celor apropiati. Georges considera evenimente neutre (Daniel râde cu colegii lui) ca vizându-l în special pe el.te. II 2. Rigiditate Se arata rationala. Suspiciune II Îi suspecteaza pe ceilalti ca ar fi rau intentionati în ceea ce o prive. . Când Daniel încearca sa-I convinga pe Georges ca acesta se însala în banuielile sale. logica si rezista oricaror argumente ce vin din partea celorlalti. el este greu de urnit din propriile convingeri. caci el adopta aceeasi atitudine în diverse situatii. fara a tine seama de situatie în întregul ei. ca . nu are încredere.. îl face sa aiba o mare putere de convingere li1fata unor clienti. Când este vorba sa se zbata si sa-. Georges este de neclintit. li1 egala masura. adesea geloasa. II Daca acest tip de personalitate se simte ofensata. se simte usor ofensata. la lucru. ci. Personalitatea paranoica 1. li1 mai multe sfere ale existentei sale. II Pune la îndoiala loialitatea altora. II Cauta energic si în detaliu dovezi li1 sprijinul banuielilor sale. este suspicioasa. .i celorlalti din anturajul sau. este gata de represalii disproportionate. rece.ois Lelord si Christophe Andre mult.

Personalitatile paranoice 37 • Îi este greu sa manifeste tendinte ori emotii pozitive. îi închid pe cei suspectati de ostilitate fata de programul lor. vor încerca. pentm a se simti linistit si îndreptatit în banuiala lui. Aspectul tragic al situatiei este ca Georges va sfârsi prin a avea dreptate: fiind ostil si banuitor. dar încercati sa-i întelegeti punctul de vedere. el va stârni ura oamenilor care. Axioma sa de baza ar putea fi: "Lumea este plina de oameni rau intentionati. Georges încearca un adevarat sentiment de usurare când. nu prea are simtul umomlui. daca este orbit de gelozie nu va fi cu adevarat linistit decât în clipa în care va obtine dovada (sau ceea ce crede el a fi o dovada) infidelitatii sotiei sale. Tot asa. descopera un dusman. obositi de comportamentul lui. în sfârsit." Georges seamana oarecum cu o masina al carei sistem de alarma. de teama unui complot. Caci aceasta îi confirma propria lui teorie despre lume. ca el însusi este vulnerabil si. care ma silesc sa fiu în permanenta atent. încât îsi supun poporul unei supra vegheri politienesti. Georges este o personalitate dificila. se poate spLme ca el are nevoie sa aiba dusmani. Cum în fata unei primejdii nestiute ori nevazute este mult mai anxios decât în fata unei amenintari bine identificate. poate. prost reglat. sa-i faca rau si atunci el va putea sa strige victorios: "Aveam dreptate sa fiu neîncrezatod" Unii paranoici sunt asemenea acelor dictatori care într-atât se tem sa nu fie rasturnati de la putere. prin urmare. El crede ca lumea este Ul1loc primejdios. trebuie sa se protejeze. CUM PERCEPE GEORGES LUMEA Fara îndoiala. De unde si tendinta sa de a-i cauta si de a voi fara încetare sa-si verifice suspiciunile. se declanseaza la cea mai usoara atingere. trimit în fata plutonului de executie membri ai anturajului lor . Într-un anumit fel. ce poate fi combatuta.

.i în orice epoca..ifericire sa reapara.. rigiditatea. fie în . Exemplul dictatorului nu este ales la întâmplare: adesea sunt personalitati paranoice. va scapa din toate cursele pe care politia politica i le va întinde.. pacea . Pe de alta parte.i la stânga ... lovitura de stat. energia lor îi fac sa apara drept aducatori de lini.. Când un asemenea dictator descopera într-adevar un complot. care vrea sa-i extermine pe tradatorii de tara ..i exaltante conform carora este îndeajuns sa-i gase..oisLelord . Cititorul va fi observat ca nu i-am pus o eticheta politica dictatorului nostru.manii" difera în functie de epoci . Iar ura sa fata de du.adica pe dumneavoastra. revolutie).te în ochii oamenilor deruta ti .i el va fi unul din capii Rezistentei clandestine. Gânditi-va la ultimul paranoic pe care l-ati cunoscut....38 Fran<. în sfâr. Cu siguranta nu era un dictator..i Christophe Andre . în vremuri tulburi ati fi riscat sa-I recunoa. cu puternice trasaturi narcisice.manilor poporului.ti pe cei responsabili de actualul dezastru . Cu toate acestea. Atunci rigiditatea lui se va preschimba în spirit de rebeliune . care nu ai fost într-atât de banuitor încât sa pleci în exil cât mai era înca vreme .i sfâr..man îl va transforma într-un erou de temut.. ambele tabere au abundat în exemple celebre.. el este întarit în convingerea ca avea dreptate când instaura teroarea. ..i tendintele politice.. draga cititorule.teti fie în judecatorul vreunui tribunal popular însarcinat cu lichidarea du.i trasnetele unui paranoic. Dar se mai poate întâmpla ca paranoicul sa se ridice împotriva opresorului. Cum este banuitor.it. "Du. iar cruzimea devine înca mai mare... mai fericita.eful militiei de cartier.esc prin a le trezi oamenilor dorinta de a-i înlatura.. ..manilor se va ivi o societate mai dreapta.i sa-i împiedici sa mai faca rau pentru ca. dar paranoicul pastreaza invariabil convingerea ca prin exterminarea du.i nu pentru a ne proteja de fulgerele .. Suspiciunea exacerbata de care dau dovada constituie un avantaj care îi ajuta sa supravietuiasca circumstantelor primejdioase în care ei ajung la putere (razboi. ca . ci pentru ca paranoia se poate ivi la dreapta.. Ei propun solutii simple ..iînspaimântati.

Conquest. La moartea lui Lenin. Zece ani mai târziu. în functie de dUtimanii pe care tii-i aleg . La aceste dineuri nu erau admise femeile. paranoicii pot deveni eroi sau criminali. înca mai straluciti tii mai vestiti decât Stalin. . Odile Jacob. cu exceptia servitoarelor. cu exceptia lui Trotki. Oricare ar fi tabara din care fac parte. p. tii ca ascundeau grâu pen1 Citat din: Stalille. 1993. În loc sa accepte faptele ca atare (în agricultura lipsa de organizare facuse ca randamentul sa scada). Paris. Nici poporul n-a fost crutat de paranoia bunului Josef. la care convivii. toti vechi revolutionari. mai mult decât considera el ca ar fi necesar. 307. n-a fost singurul exemplu de paranoia la Stalin. ori primejdii de comploturi tii reactionând cu o deosebita brutalitate. sa mai spunem ca paranoicii sunt cei ce fac adesea Istoria.Personalitatile paranoice 39 Deci. care se refugiase în America de Sud. De îndata a izbucnit: "Dar ce tot asculta asta?" Un frumos exemplu de paranoia cu atât mai mult cu cât. Odata. Îtii petrecuse viata tot suspectând comploturi împotriva lui. iar unii. Biroul Politic din care facea parte tii Stalin avea vreo zece membri. dar care. ne spune Berman. Din nefericire pentru rutii. În 1932. a fost asasinat din ordinul lui Stalin. precum Trotki tii Buharin. UN EXEMPLU ISTORIC: STALIN Conducatorul stalinist polonez Jakub Berman1 povestetite despre unul din interminabilele dineuri cu Stalin. aceste fete fusesera verificate de un milion de ori. R. înalti demnitari. totutii. Stalin îtiijudecase tii condamnase mai toti tovaratiii de arme. zece ani mai târziu. Stalin era de parere ca taranii ucraineni urzisera un complot. nu puteau titi nicicând daca în urmatoarea zi nu vor fi arestati. Ucraina nu furniza cantitatile de grâu prevazute.ceea ce arata ca ei nu pot evita problema optiunilor morale ale conditiei umane. treptat-treptat. lui Stalin i s-a parut ca uneia dintre servitoare îi lua cam multitior sa serveasca. dar înspaimântati.

.. barbati. Oamenii mâncau tarâna....apte milioane de ucraineni. între cinci . Treizeci . Sate întregi au disparut..i convingere de neclintit.i cinci de mii de ofiteri . care sa actioneze rapid.40 Franc.2 Si atunci. Armata Ro. Aceasta suprîmare a cadrelor superioare a costat Armata Ro. Pe la mijlocul anilor treizeci. .ois Lelord .uneaza împotriva unor ipotetici du.te un comportament specific unui paranoic: el se înver.i ultimul bob de grâu. 1996.i. a sustinut necesitatea organizarii armatei în subunitati de blindate. femei..esc aceea.i-au pierdut viata.al trebuie sa fi pregatit o lovitura de stat. a inceput cea mai sângeroasa epurare a unei armate pe timp de pace. bin Michel.. dar care n-a fost nicicând consemnata de istoria oficiala.i Hitler erau încredintati ca lumea va fi mai buna doar prin exterminarea "Lmei anume clase de indivizi.i multi alti mari paranoici din istorie. de tradatori ..i generali. în ciuda evidentelor contrarii..i alti du.. Hitler . Paris.. TOllkhatchevski. le batisseJll' de ['Armee ROllge.. Nefericit. tiganii.. în tîmp ce Stalin "lichida" milioane de chiaburi. pentru Hitler..... copii.i .alul Tuhacevski. Stalin a avut confirmarea a ceea ce banuia de mult: acest mare. pasibili.i medicii militari fusesera "epurati". Stalin . dupa el. de lovitura de stat. îndragit de trupele lui..mani de clasa. Stalin începea sa simta o amenintare dinspre propria armata .. cum ..i Stalin împarti'i. Când mare. ducând la foamete tii înca la una din cele mai mari din secolul XX.ali . perceputi ca pe o amenintare... azi. îl vom aminti pe Hitler. Potrivit istoricilor. poporul condus de un paranoic! Dintre personalitatile paranoice celebre.. În toate aceste exemple. au murit de foame în vreme de pace.i Christophe Andre tru propriile foloase. un comandant stralucit. Ca .ie catastrofalele înfrângeri din prîmele saptamâni ale Ofensivei germane de la 1941..i "indivizii degenerati" trebuiau sa dispara. Stalin vade.i anume aceea de a avea întotdeauna dreptate.mani. pierderile au atins recorduri sumbre în rândul ranitilor... retardatii mental . Totu.i dinspre unii mare.. memoria lui Stalin pare sa fie 2 S. De Lastours. în numai doi ani. Al- . evreii.ie a fost trimisa în Ucraina pentru a rechizitiona pâna .

treizeci si patru de ani. Sa-i ascultam pe Marc. Paris. care. exista. Payot. dezvoltând cu acea convingere de neclintit a paranoicilor teorii marete despre propriul lor rol în istorie (se compara cu Napoleon sau cu Lenin). 3 Consultati: La Nature du totalitarisme. spre deosebire de Hitler care cerea deschis subjugarea "raselor inferioare". într-adevar. 1990. mecanic auto. din pricina unei depresii. a pus în lumina punctele comune celor doua sisteme. Hannah Arendt. Ca si în cazul altor tulburari ale personalitatii. Pe de alta parte. mai cu seama paranoia care se erijeaza în mod de guvernare.oisDuvalier. FORMELE MAI USOARE DE PARANOIA Cu dictatorii am dat o descriere a paranoicilor agresivi si megalomani. o infinitate de forme intermediare. fara îndoiala pentru ca dictatorul comunist si-a comis crimele în numele unei viitoare fericiri a omenirii. Stalin n-a mers niciodata pâna acolo încât sa masacreze dinadins copiii victimelor sale (ci acestia erau doar îndemnati sa-si denunte parintii politiei). reali ori fictivi. În timpul celor patruzeci de ani de cârmuire "Papa Doc" si-a masacrat ori împins la exil toti opozantii. dar care sunt cât se poate de obisnuite de altminteri. pe care mai vechile tratate de psihiatrie îi numesc si "paranoici de lupta". deosebirile dintre cele doua regimuri nu trebuie sa le umbreasca similitudinile.Personalitatile paranoice 41 mai pretuita decât cea a lui Hitler. Totusi. Exista însa o imensa masa de persoane ce prezinta câteva trasaturi paranoice. Dar lista paranoicilor la putere este mult prea mare pentru a fi data într-un capitol al acestei carti. . care în nici un caz nu poate fi suspectat ca ar fi nutrit simpatie fata de nazism. Fran<.3 O versiune tropicala a paranoiei a fost aplicata poporului haitian de catre "presedintele pe viata". în care caracteristicile paranoiei sunt mai putin pronuntate sau nu apar decât în situatii stresante. a venit sa consulte un terapeut.

Cum vaputeti închipui... dar nu prea am încredere În ei. Daniel are sansa de a-si fi constientizat întrucâtva tulburarea. iar prima reactie este de furie . Este destul ca ea sa priveasca un barbat.i eu . ca poate înca se mai iubesc.. Deseori mama îi tinea lui partea. Când o fata pare sa ma placa. Când suntem împreuna. Când îi spun de problemele mele. Era un mediu care îmi placea mai mult decât viata obi. Psihoterapeutul Itleu mi-a spus ca este posibil ca în acea perioada sa-mi fi pierdut încrederea în ceilalti si de atunci safi persistat. sunt aproape un ritual . nu prea pot sif pricep umorul. Si nu încape îndoiala ca. Si atunci încep sa calculez tot ce cheltuiesc cu ea.i joc de mine. Viata mea sentimentala afost mereu un infern..i ca vrea sa profite de banii mei. ei bine. Singura persoana în care simt ca ma pot încrede este sora mea... ÎJnpreuna mergem cu bicicletele sâmbata dimineata.. toate sfârsesc prin a ma parasi. ca au avut o relatie cândva. ea îmi rifspunde ca am tendinta de "a lua totul în tragic" . va putea progresa.coaIa.mtita.. urmând o psihoterapie. caci se pare ca sunt un tip capabil. Chiar la . batându-. iar mama s-a recasatorit cu un barbat care nu prea ma agrea.. În armata ma simteam bine caci glumele. Ceea ce îmi întareste convingerea ca nici una din ele nu m-a iubit cu adevarat. ca eu încep sa ma gândesc ca ei se cunosc. serile la restaurant în care ea nu s-a oferit sa-.iaceasta chiar daca ma stapânesc. Stiu ca ceilalti ma considera închis.i plateasca partea. Sunt si gelos.tiu ca este adevarat. din acea clipa îmi spun ca este materialisM . încep sa ma simt ceva mai relaxat. dar îmi dau seama de aceasta mult prea târziu.. chiar agresive. Nu stiu de unde mi se trage suspiciunea asta.42 Fran<.:oisLelord s. Dar eu mai stiu ca tatal meu bun avea reputatia unui om solitar . Mi-aduc aminte ca nu puteam deosebi gluma de zeflemea. . Tatal meu a murit când eu aveam numai trei ani...în clasele mici.i banuitor..i. Chiar .eful ma apreciaza. Amândoi sunt casatoriti si din când în când sunt invitat sa dejunez la ei. Nu am decât doi prieteni buni. pe care i-am cunoscut în armata. Tbtu.iazi. .nic aveam impresia ca ai mei colegi vor sif ma prosteascif. Uneori îmi spun ca arfi trebuit sa îmi prelungesc stagiul. ve. în care nu ma simt deloc în siguranta.i la jocul asta eram mai tare ca altii..iChristophe Andre Dintotdeauna am fost banuitor.

Apoi lucrurile s-au mai lini?tit ?i eu am încercat sa glumesc putin pe seama incidentului aceluia.ca si paranoicii de altminteri aceste personalitati senzitive au o proasta imagine în privinta propriei persoane. în cazul acestor personalitati senzitive. dar mult :Ilai putina rigiditate. Daca-i faci o observatie. întruchipata de Marie-Claire . Pamnoi'a el Sensibilite. idei de persecutie. Este punctuala. caci aceste guvernante. Paris. susceptibile . disciplinata. el vadeste suspiciune si susceptibilitate. care lucreaza în domeniul asigurarilor si care este pus în sihlatia de a se confrunta cu o asemenea personalitate. fara a fi întotdeauna bine tratate. pe un fond depresiv. suprasolicitând-o. 4 E. Dar relatia Cli ea este extrem de dificila. Kretschmer. nu se încrede în ceilalti. Odata am încercat sa-i explic ca erafiresc sa-i atrag atentia asupra gre?elilor sale (rare. Personalitatile senzitive sunt mult mai des întâlnite decât paranoicii agresivi. PUP. pe cât se pare. Dintr-un anume punct de vedere. . Chipul i s-a întunecat. Nu-mi venea sa cred ca poate face o asemenea drama. Suspiciune.secretara sa. Si dumneavoastra cunoasteti asemenea persoane. Paranoia senzitiva a fost descrisa la începutal secolului sub numele de "delirul guvemantelor engleze". nu pare sa aiba o prea mare stima fata de sine. De multa vreme psihiatrii au banuit ca. Sunt triste si. dar nici în sine însusi. Banuitoare. ?i ca nu trebuie sa mi-o ia în nume de rau. din punct de vedere social izolate într-o tara straina.Personalitatile paranoice 43 De fapt. repro?ându-mi ca nu fac altceva decât sa o critic ?i ca eu eram cel ce o î/'npingea sa faca gre?eli. A izbucnit în hohote de plâns. dezvoltau. preocupata safaca totul bine. ca si Philippe. de altminteri). în fata celorlalti. tristete adânca: el are toate trasaturile personalitatilor senzitive4 o forma mai discreta a paranoiei. susceptibilitate. "fete batrâne" cel mai adesea. din pricina linei gre?eli comise atunci când a dactilografiat ceva. la originea impresiei pe care o au de a se simti amenintate de ceilalti se afla sentimentul propriei neputinte. 1989. Marie-Claire este o secretara excelenta. se simt vulnerabile. î?i ia de îndata un aer jignit ?i este furioasa pe mine.

ne descrie aici o experienta împartasita de toti cei care s-au aflat în fata unui public: profesori. Când Marie-Claire mi giise)'. Primele minute au fost penibile: mâinile Îmi tremurau. Primul meu gând a fost: "Râd de mine! Au viizut cii am trac!" Alain. Si este tocmai ceea ce a facut si Marie-Claire. Încât cuvintele parcii se legau singure. se pot decide singure sa ceara ajutorul unui medic si îl pot si primi sub diferite forme. NU SUNTEM CU TOTII PARANOICI? Înainte de a-mi tine primul curs. Era un amfiteatru de vreo patru sute de persoane. care este asistent universitar. Î)'i acuzii deÎndatii colegele cii l-ar fi riitiicit. ca personalitatile paranoice. Acestea Îmi spun cii Marie-Claire se supiirii din pricina unor glume nevinovate )'i cii nici nu mai vrea sii dejuneze cu ele. dar aii putea oare sii o piistrez În aceste conditii? i Azi este stiut ca în cazul personalitatilor senzitive se poate obtine o ameliorare a starii lor gratie unui tratament antidepresiv. Lucreazii extrem de bine. dar încetul cu încetul a încetat de a se simti tensionata si a acceptat cu mai multa usurinta criticile. însotit adesea de o psihoterapie. aveam spasme În gât. cel mai adesea atunci când survine un esec. Trebuie sa ai o anume deprindere a cuvân- . conferentiari si.44 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Cât pri'ue)'te relatiile cu colegele ei. iar una dintre ele a Început sii râdii. primul lucru la care ne gândim este ca noi suntem obiectul acestei ilaritati. Am devenit ceva mai calm. am viizut cum În al treilea )'ir de bilnci. la un moment dat. Când în asistenta se râde. De altminteri. iar mie nu mi se mai Întâmplase sii vorbesc În fata atâtor oameni. oricine este pus în situatia de a lua cuvântul în fata unui grup. Vedem.te vreun dosar. dar cursul fusese atât de bine pregiitit. iar studentii erau atenti. asadar. douii studente )iu)'oteau. se sinzte jignitii )'i stii Îmbufnatii zile În )iir. lucrurile nu stau Câtll)'i de putin mai bine. Dar. am avut un trac teribil. ve)inic este tristii )ii Închisii În ea )ii uneori observ cii abia Î)ii retine lacrimile. Însii când se dovede)'te cii s-a În)'elat. N-a devenit o persoana vesela si deschisa. în general.

deci ~i mai putini urma:. la urma urmei. cresc ~ansele de supravietuire. acum mii de ani. "vorbesc de conferentiarul anterior". de asemenea. precum cel al societatilor noastre moderne. în care miza este mare (în cazul de fata. Necunoscutul ~i neobi~nuitul. Aceasta înseamna ca orice orator este paranoic? :\u. este tocmai pentru ca aceste tipuri au fost selectate din punct de vedere genetic. aceasta ipoteza nu ~ocheaza. Caci prea multa flexibilitate poate face sa te la~i dominat de cei mai autoritari (~i. "râd le altcineva". nu poti fi luat prin surprindere de du~mani. gratie neîncrederii. Cât prive~te rigiditatea. un strop în plus de neîncredere nu este oare preferabila naivitatii? POATE FI FOLOSITOARE PARANOIA? Potrivit psihologilor evolutioni~ti. daca anumite tipuri de personalitate s-au transmis de-a lungul generatiilor pâna în zilele noastre. caci erau prielnice supravietuirii ~i reproducerii. un exces de neîncredere te poate împiedica sa-ti gase~ti aliati. cum a ~i fost cazul stramo~ilor no~tri. ne poate alimenta neîncrederea. sa lucrezi în colaborare. aceasta înseamna doar ca. în a~a-zisele societati primitive.. poti evita capcanele ~i tradarile. prin urmare. avem tendinta de a percepe ceea ce ne înconjoara drept amenintator ~i de a da interpretari ostile.i). atunci când suntem într-o situa:ie stresanta. uneori ea îngaduie sa se parvina la statutul de ~ef.Personalitatile paranoice 45 :arii în public ca sa te poti gândi ~i la alte ipoteze precum: "î~i 5?un un banc bun". Putina paranoia poate fi folositoare în urmatoarele împrejurari: . ne pot deter='1inasa ne gândim la cea mai grava ipoteza. pe parcursul evolutiei. sa ai mai putine sotii. a carei limba n-o cunoa~tem. Cât prive~te paranoia. mai cu seama într-un mediu care nu se schimba prea mult de-a lungul unei vieti. Dar. Calatoria într-o ~ara straina. sa stârne~ti interesul auditoriului). iar mult prea multa rigiditate te poate stingheri în adaptarea la un mediu în continua prefacere.Pe de alta parte.

.când trebuie sa faci fata unor adversari posibil vicleni ori primejdiosi (sa lucrezi în politie.46 Franc. încât a preferat un aranjament financiar tJi reparatii imediate. decât sa ajunga la tribunal. Sa-I ascultam pe Yves. EI este cel ce a descoperit ca primul comitet savârtJise unele nereguli de gestiune tJi a adus dovezile cu o asemenea fermitate. încât comitetul a fost nevoit sa demisioneze. presedintele asociatiei coproprietarilor din imobilul sau. patruzeci si doi de ani. iar antreprenorul a fost atât de mitJcat de convingerea de care era patruns pretJedintele nostru. Comitetul proaspat ales trebuie sa ia seama! Apoi a numit un expert care a descoperit ca un antreprenor a carui obligatie era renovarea imobilului savârtJise tJiel abateri tJi întocmise facturi pentru servicii ce nu fusesera prestate. functionar public). de pilda. autoritar. fost patron.. PretJedintele nostru este domnul A.când trebuie sa stii sa fii inflexibil în aplicarea legii (politist. Pentru prima oara am devenit proprietarul apartamentului meu cu trei ani în urma. ceea ce nu este adevarat. ceea ce ar acoperi vederea tJiar lua lumina multor apartamente. acum pensionar. reales mereu. la vama.când trebuie sa stii cum sa-ti aperi drepturile într-un conflict. este un prieten care îmi poves- . . cel putin când îl vezi pentru prima oara. fie cu proprietarul unui garaj. ÎI cunosc pe avocatul însarcinat cu aceasta problema.. în cadrul serviciilor antitero sau faci afaceri într-o tara al carei echilibru este instabil). De îndata donmul A. judecator. a început o procedura judiciara tJi este pe punctul de a obtine anularea autorizatiei de constructie. Ultimul episod: cineva vrea sa construiasca un imobil cu opt etaje pe locul unei mai vechi gradini din apropierea imobilului nostru.ois Lelord si Christophe Andre . pot fi utile în cazul în care aveti acest gen de activitate. în preajma caruia nu te prea simti în largul tau. vorbindu-ne despre domnul A. ci ca anumite trasaturi ale paranoiei. fie un conflict cu administratia. bine domina te. potrivit procedurilor. Dar nu putem decât sa ne felicitam ca-I avem ca reprezentant. A urmat o alta plângere. Este un om plin de energie. tJi de atunci am început sa merg la întrunirile coproprietarilor. Nu afirmam ca toti cei care lucreaza în aceste domenii ar fi paranoici.

ine decât el. sa-i verifice contorul? Trebuie sa-i fi instalat micro. i-a intrat în cap ca proprietarul imobilului în care locuie. Adelei. sau un drept ce se cere respectat. intrau necunoscuti la ea. Pe de alta parte. Convingerea ca era supravegheata $i urmarita cu înver$unare îi indusese o asemenea angoasa. celibatara. Adela i-a interzis portaresei sa mai vina în lipsa ei $i $i-a luat cheile înapoi. încât nici nu mai dormea noaptea as- .te ea.'lent. ori de câte ori la mijloc este o cauza ce trebuie aparata.ireptului imobiliar..Personalitatile paranoice 47 'e$te ca este nevoit sa reciteasca jurisprudenta cu o deosebita aten~ie... tot ceea ce observa în imobil devenea un indiciu al faptului ca dorinta respectivei companii era de a o face sa plece. nimanui nu-i trece prin minte sa-I contrazica. cu noi este extrem de binevoitor. personalitatile paranoice pe care tocmai vi le-am zugravit si adevaratele delire de persecutie În care bolnavii pun cap la cap fragmente disparate siisi inchipuie ca împotriva lor se urzeste un complot exista o întreaga gama de forme intermediare. Dar era din ce în ce mai încredintata ca.. Evi. Acest exemplu constituie o demonstratie vie a utilitatii sociale a personalitatilor usor paranoice. cincizeci .toane. o mare companie de asigurari.tem bucuro. caci de fiecare data era convinsa ca unele obiecte fusesera mutate de la locul lor. Încetul cu încetul. Functionarul venit cu portareasa în lipsa ei.. încât a sfâr.1colopentru a-i urmari ie$irile $i venirile.i..edintele nostru s-a cufundat cu atâta ardoare în studiul . erau . voia sa o determine sa-$i paraseasca locuinta pentru a pretinde o chirie mai mare de la noul locatar.it prin a cunoa.. Exista grafitti pe palier? Amenintari pentru a o înspaimânta. Lucratorii în uniforme albastre lânga lift? Fara îndoiala. CÂND PARANOIA DEVINE MALADIE Între personalitatile putin susceptibile si rigide care de-abia daca pot fi numite paranoice.caci pre.te unele detalii mai !.i trei de ani. vizibil încânfat de rolul lui de aparator pe care noi i-l recunoa. atunci când nu era acasa.

. Adela a depasit atât stadiul neîncrederii excesive. aceste deliruri spectaculoase dispar adesea sub tratament. când îsi imagina un complot neverosimil. pentru a discuta o chestiune privind obligatiile de coproprietar si atunci a realizat ca. Tratamentul unui paranoic constituie o adevarata sfidare. Atunci s-a dus sa consulte un psihiatru. caci prima conditie pentru a veni în sprijinul paci~ntului este de a-i inspira încredere. În acest exemplu. li se poate întâmpla fie sa faca o depresie. Acestea sunt adevaratele "antidelirante". Si. nu era nici urma de ostilitate. în timp ce încrederea este tocmai ceea ce acesta acorda mai greu.48 Fran~ois Lelord si Christophe Andre cultând orice zgomot din imobiL parându-i-se suspect pâna si clipocitul apei din conducte. acesta este contextul în care oamenii vin sa ceara ajutorul unui medic. Neurolepticele sunt utilizate de mai mult timp. Cât priveste medicamentele. fie sa simta nevoia de a vorbi. Dar cum neurolepticile au si o serie de inconveniente. si acesta este un delir de persecutie. ori se simt abandona te. tratamentul trebuie supravegheat cu strictete de catre medic. a cerut o întrevedere la birourile respectivei companii de asigurari. Lucru surprinzator. Totusi. pentru a-i cere sonmifere. cât si pe cel al interpretarii eronate. la sugestia psihiatrului ei. adesea. mai repede decât trasaturile personalitatii paran01ce. DOCTORE.fata de propria persoana. caci se considera perfect normale. Dar vindecarea deplina a fost obtinuta atunci când. Acesta i-a stabilit diagnosticul si i-a prescris un tratament care a facut ca delirul Adelei sa dispara în câteva saptamâni. sunt doua tipuri care îsi vadesc o anumita eficacitate în perioadele de criza: neurolepticele si antidepresivele. generalist sau psihiatru. SI MEDICAMENTELE? Rareori se întâmpla ca personalitatile paranoice sa ceara un tratament. care pot atenua sau pot face sa dispara ideile de persecutie si unele idei ale paranoicilor agresivi. atunci când intra în conflict cu altii.

• In capodopera lui Stanley Kubrick. Humphrey Bogart joaca rolul unui sfâsietor personaj paranoic.t '1 e paranoice în filme si în literatura de Bunuel (1952) reprezinta un autentic sindrom clinic al paranoiei în domeniul vietii amoroase. inflexibil si plin de încredere în sine. jucat de George C. Aflat într-o croaziera pe un pachebot. într-un crescendo de halucinatii din ce în ce mai terifiante. Impreuna. el se apropie de sotia sa pentru a o saruta. uneori chiar usor delirante. în noaptea nuntii. sa se simta mai putin vulnerabile. d II a a Cât priveste antidepresivele. :'1. în ciuda oricarei medicatii ori a psihoterapiei. comandant de vas autoritar si incompetent. se dovedeste un veritabil paranoic. pleaca în luna de miere. declanseaza al treilea razboi mondial. Francisco. Scott. (Speram ca responsabilii fortelor nucleare sunt supusi testelor de aptitudini. se îndragosteste de o tânara frumoasa. ea închide ochii si de îndata îl aude întrebând: "La cine te gândesti?" • În Revolta de pe Caine de Eduard Dmytryk (1954).nexicanînstarit.. Oricarui psihiatru îi vin în minte cazuri de personalitati senzitive. Dar se întâmpla si ca unii paranoici sa ramâna neschimbati. . prin urmare. care îsi exaspereaza echipajul si sfârseste prin a trezi în jurul lui chiar ura pe care o suspecta. Ferm convins ca sovieticii îi "otraveau fluideIe corporale".Personalitatile paranoice 1- 49 1. film turnat dupa romanul lui Herman Wouk. aude echipajul si pasagerii ponegrindu-l fara încetare. un proprietar :. Dar banuim ca lucrurile vor lua o turnura neplacuta atunci când. Doctor Falamour (1963) generalul Ripper. ale caror tulburari au disparut complet în urma unui tratament alcatuit adesea dintr-o combinatie de un neuroleptic în doze reduse si un antidepresiv.) • În Diabolic scriitorul englez Evelyn Waugh ne descrie o experienta paranoica deliranta. acestea pot ajuta personalitatile senzitive sa fie ceva mai optimiste si. Personalitatile • El a :i a a a 1 .

fara sa ma Î11~tiintezi~i aceasta ma supara. Potrivit istoricului american Robert Conquest5. cit. • Sa respectati convenientele cu scrupulozitate Într-o zi. cu prilejul unei întruniri profesionale. sub conducerea caruia jumatate din membrii Partidului Comunist al Uniunii Sovietice au fost executati ori deportati. de "taran rus cumsecade". ferm. Fata rotunda si privirea asa-zis naiva. între cei doi a început o relatie tensionata. Mesajele voastre nu trebuie sa lase nici cel mai mic loc interpretarii.50 Franc. Hru~ciov a supravietuit mai multi ani în imediata apropiere a lui Stalin. Cel mai bun mijloc este de a comunica cu acesta într-un mod cât mai putin echivoc cu putinta. pare sa-I fi avantajat.) Astfel. în timp ce înca mai strângea mâna celei anterioare. Prin urmare. Conquest." (Descrieri precise ale comportamentului. Acesta a început sa strânga mâini si.ois Lelord ~i Christophe Andre CUM SA NE PURTAM CU PARANOICII? Recomandabil • Sa va exprimati limpede motivele si intentiile Paranoicul va avea mereu tendinta de a-~i imagina ca vreti sa-i faceti rau. nu te bizui pe mine. Spuneti-i: .I-ai cerut patronului sa-ti încredinteze acest dosar. o personalitate paranoica. a dedus imediat ca acel prieten si-a întors privirea dinadins si ca în felul acesta voia sa-i arate dispretul si. . fiti limpede. motivul ar fi acela ca Hrusciov aparea în ochii conducatorului naiv si sincer. 217. p. Daca vei avea probleme. 5 R.. clar. îsi îndrepta privirea catre urmatoarea persoana. nu trebuie sa-i dati "indicii" care i-ar confirma suspiciunile.. astfel." (Critici evazive si amenintatoare. ap. ) Nu-i spuneti: "Nu mai merge asa. mai mult dintr-o usoara eroare de sincronizare decât din impolitete. Daca trebuie sa-I criticati. Nu se mai poate lucra cu tine. unul din prietenii nostri afost prezentat în acelasi tirnp mai multor persoane. Aceasta. Data viitoare as prefera sa vorbe~ti mai întâi cu mine.

nici nu ne-a trecut prin minte ca vecinul nostru ar avea un asemenea caracter dificil. În acest caz. Chiar din momentul în care am început amenajarile.i de îndata veti fi suspectati ca încercati sa-i adormiti neîncrederea pentru a va deda cine stie carei fap:e rele. fiti cu bagare de seama la formulele de curtoazie. care.. Fost agricultor. locuia cu sotia lui. sau sa încercati sa nu-i mai vedeti deloc. coleg.. vecin. lasase o urma pe peluza lor.i cea mai potrivita. fiti de o politete reglementara". Pe un colt al peluzei. ~)ri: • Sa mentineti un contact regulat cu el (ea) Fiind bine cunoscute tensiunile extreme pe care le prilejuieste frecventarea paranoicilor. L-am însotit. împreuna cu sotul ei. contactul cu un paranoic sa devina inevitabil. raspundeti de îndata ::lesajelor lui. dar el a ramas la fel de neînduplecat. nu-l lasati sa a. nu ezitati sa o faceti. a cumparat o casa la tara. Prin ·zmare. pentru a vedea stricaciunile pricinuite de camion. daca aveti de-a face cu un paranoic. strategia care consta în a te tine de o parte nu este neaparat . întâmpinându-l cordial ?i cerându-i scuze. fie acesta patron. Atentie! Nu este vorba sa deveniti servili sau excesiv de binevoi- antenele hipersensibile ale paranoicului vor detecta lipsa ':oastra de sinceritate . care venise la solicitarea noastra.te (doar daca este absolut necesar). Pâna sa va mutati ori sa va schimbati locul de munca.. feriti-va sa-I întreru?eti când vorbe. cincizeci si doi de ani. a venit sa se plânga ca un camion cu pietri?. ruda. Si daca este este vorba de o persoana de care va puteti distanta fara parere de rau. prin forta împrejurarilor. adesea este teribil de ispititor sa-i evitati pe cât posibil. Dar se poate întâmpla ca. totu..tepte. într-o casuta din apropierea vechii lor ferme.. Era de-a dreptul ridicol. pe o su- . Când ne-am cumparat casa la tara. Sa o ascultam pe Lise.Personalitatile paranoice 51 Orice eroare de eticheta pe care o comiteti risca sa fie con~~derata drept semn al dispretului sau drept batjocura.i veti fi nevoit sa încercati sa le faceti fata. fiti atent când îl prezentati altcuiva. Am fost u?or uimiti de ostilitatea din glasul lui ?i de îndata am încercat sa mai des tindem atmosfera.

us. ne-am propus sa ne evitam sistematic vecinul. dar nu prea apropiat totus. eram în gradina cu ni~te prieteni pe care îi invitasem sa dejuneze cu noi.iChristophe Andre prafata nu mai mare de o palma. Acest exemplu arata necesitatea unui contact regulat. Vecinul nostru a aparut iar.. cum fusese la vânatoare. Odata. a mormait ca se va gândi la aceasta ~i a plecat fara nici un alt cuvânt. ca ~i când ar fi fost vorba de o stricaciune considerabila. am Început sa ne saluti/m. cu un paranoic aflat în preajma voastra. i-a propus vecinului nostru sa estimeze suma care i-ar fi fost necesara pentru a reface peluza. Tot Încruci~ându-ne cu el. despre gradinile noastre. a venit sa ne aduca un iepure. Încetul cu Încetul. S-ar putea spune ca acest fost agricultor. Dupa cele doua incidente. sa schimbam câteva cuvinte despre vreme.52 Fran~ois Lelord s. Dupa aceea. dar sotul meu mi-a facut semn sa ma abtin ~i s-a aplecat sa se uite la urma lasata de roata camion ului. iar conversatiile noastre sunt pe teme neutre.oy paranoic.i. Vorbim despre copiii no~tri. ca sa se plânga de zgomotul infernal pe care îl faceam.. ne-am gândit mult: sa vindem casa înainte ca lucrurile sa se înrautateasca. vecinul nostru pare sa se mai fi destins. Eroare! Era acolo de fiecare data ~i ne arunca priviri din ce în ce mai veninoase. ca în exemplul precedent. Iar noi continuam sa mentinem un contact regulat cu ei. paranoicul va crede ca îl dispretuiti. de nepoti . cautând înainte de a ie~i ca acesta sa nu fie cumva pe afara ~i alegând acele ore la care el nu era acasa. Eu m-am Împrietenit cu sotia lui. foarte grav. Daca îl evitati sistematic. sau sa încercam sa aplanam situatia? Am optat pentru a doua varianta. sau ca va amuzati pe seama lui. sotul meu mi-a explicat ca îsi daduse seama imediat ca vecinul nostru era un "parano" ~i ca nu trebuia contrazis din capul locului. Dupa un prim contact neplacut. iar ea pare Încântata ca ~i-a gasit pe cineva cu care poate vorbi. Acesta a parut surprins. care Îmi parea timida ~i supusa. într-adevar era vizibila urma unui caucIUc. Numai ca de asta data ne-am decis sa ie~im la acele ore la care vecinul era prin preajma. Apoi. Deunazi.enii cu dare de mâna îl . avea tendinta de a-si imagina ca oras. Sa vii sa faci o tragedie pentru atâta lucru! Eram gata-gata sa izbucnesc în râs. N-a mai fost alt incident.

chiar si atunci când îl extermina. ne de la impuritate.ibani pentru ceva ce. din când în când. adunarea parlamentara. Iar avocatilor le este bine cunoscut acest gen de clienti. care întotdeauna cred ca actioneaza pentru binele poporului lor. Iata un rapt surprinzator: dintre membrii partidului comunist. în cadrul caruia dumneavoastra respectati uzantele si nu va aratati ostil sau nelinistit. Iar evitându-l. sa-si repuna la punct parerea despre dumneavoastra si va mai tempera elanurile imaginatiei sale. Majoritatea paranoicilor resimt o anume fascinatie pentru legi si regulamente. deci dumneavoastra sunteti cel care l-a vor-::tit e rau sefului. în schimb el se va înclina în fata unei institutii.icare nu precupetesc timp s. redus drastic ca urmare a unor epurari masive. legi sau regulament (cu exceptia situatiei în care considera ca al sau caz nu este similar celui din regulament). De pilda. dupa raul pe care l-ati facut si pe care el înca nu l-a descoperit. argumentatia propriei lor pozitii fiind justa si pe puncte. regulat. care nu vrea decât dreptatea. ca si dictatorii paranoici.i crutat de Stalin: cei care fusesera membri ai Dumei. gata oricând sa intenteze o actiune în justitie pentru o cauza ce nu merita osteneala s. În timp ce un contact firesc. un grup a fost totus. la urma urmei. Lisa si sotul ei îi confirmau aceas~a ipoteza. îl va face ca. • Sa faceti referiri la legi si la regulamente Paranoicul se considera o persoana care respecta legea. Daca faptul de a se simti învins de un alt ins îl face pe paranoic furibund. contravine propriilor interese. ~ocmai l-a dojenit seful lui. din ultimii ani a tarului! .Personalitatile paranoice 53 Jispretuiau. însa dumneavoastra îl evitati de câteva saptamâni. Procedura juridica exercita asupra lor o puternica atractie. Un paranoic pe care îl evitati ar putea chiar crede ca unel:iti împotriva lui sau ca va îndepartati repede tocmai pentru ca va este teama de represaliile din partea lui. Absenta dumneavoastra îi va da libertatea d de a gândi în voie la intentiile dumneavoastra rauvoitoare în ceea ce-l priveste. pentru a-l salva fie de la decadenta. iar scrisorile lor au deseori un aspect juridic.

dar dupa ce solicitase ca anumite clauze ale contractului safie reformulate. dar stabilind totu~i o limita. Într-o buna zi acesta i-a facut cunoscut pacientului sau ca din acel moment refuza sa-l mai primeasca. Medicul. dupa ce afost sfatuit. pentru a-~i mentine echilibrul.ois Lelord ~i Christophe Andre Dar. dar gândi ti-va bine care Ca noi toti. Consultatiile au reînceput. istovitoare. chiar primej- . iar voi gânditi-va ca aceasta nu va prejudiciaza cu nimic. lasati-va colegul paranoic sa-~i atribuie prerogativele care considera el ca-i revin de drept. ~i. mai ales. riscati sa-i amplificati furia. adesea cunoa~te mult mai bine decât voi legile ~i regulamentele ~i va ~ti sa le foloseasca în propriul avantaj. caci considerase ca nu fusese bine îngrijit. Pacientul paranoic a acceptat. paranoicul. de îndata ce paranoicul trece dincolo de granita pe care ati trasat-o. atentie. Un pacient paranoic prinsese un mare necaz pe medicul sau generalist. fii mai furios.54 Fran<. Întrevederile lor devenisera doar un monolog agresiv ~i plin de injurii. Înainte de a va aventura pe acest tarâm. aratati-va coltii. este adesea o situatie frustranta. consultati un specialist din respectivul domeniu. i-a propus bolnavului sa-l revada. Este important sa ~titi sa-i cedati în ceea ce vi se pare neesential. • Sa le lasati unele mici victorii. pentru a nu ceda în ceea ce este esential. (Între timp. paranoicul are nevoie de succese mai mari ori mai însemnate. fascinat de tot ce tine de juridic. Daca dumneavoastra îl privati cu totul de aceste succese. înainte de toate. pacientul paranoic îfii gasise un alt adversar în persoana proprietarului sau.) • Sa va cautati aliati în alta parte A te confrunta cu un paranoic la lucru sau în viata personala. luati-va precautii. nu va angajati în ceva de care nu sUllteti siguri. Pacientul. dar cu conditia ca amândoi sa semneze un contract ce stabilea îndatoririle fiecaruia dintre ei fii care stipula ca medicul avea dreptul de a sista întrevederile în cazul în care pacientul redevenea agresiv. mentinându-se însa la un nivel de tensiune acceptabil. a început sa îl tot hartuiasca pe medic cu mesaje ~i telefoane tot mai violente. În schimb. La lucru. pe care medicul nu-l mai putea stavili.

mai degraba. Spre marea mea surpriza. eu moilopolizasem secretara noastra comuna. caci scrisoarea continea punctul de vedere al lui Marcel. încercasem sa-i fur ideile ca sa le prezint ca apartinându-mi. ieri dimineata am gasit.i ) -. mai ales daca si ei se confrunta cu acelasi paranoic. ~i nici n-am râs pe seama lui vreodata. iioasa wleori. sfa:uri. Stiam ca nu era nici un graunte de adevar în tot ce scrisese: fire~te.dusa chiar de Marcel. pur ~i simplu. pentru ca ace~tia sa nu i se mai adreseze ~i lui ~i. Sunt luni de zile de când sunt în conflict cu Marcel.Personalitatile paranoice 55 la . Eram deceptionat. Am vorbit despre aceasta cu un alt coleg care mi-a explicat ca acela~i patron. cred ca-1~tiu: sunt mai tânar. ca ea sa nu mai aiba timp sa-i dactilografieze ~i lui lucrarile. obosit aproape ~i în loc de a-mi spune care îi este parerea. am înlemnit! Marcel facea o lunga lista a tuturor actelor necinstite pe care. ca în cazul lui Jean-Marie. Si nici nu-l vorbisem de rau. sa nu iti prea surprinsi daca altii se vor arata reticenti în a va acorda sprijinul lor. 'i Totu~i. chipurile. Citind-o. am o diploma. mai bine zis je când el a prins necaz pe mine.tepartamente ma apreciaza mai mult. tinând cont de situatia care oricum era complicata. îmi venea sa ma cert cu el. cu câtiva ani în urma. Dupa furie. -. ci. o copie a unei scrisori adresate ~efului nostru. în final. voise sa-I transfere pe Marcel în alta parte. m-a ascultat cu un aer plictisit. m-a cuprins nelini~tea: ~tiam ca nimic din ceea ce scria el nu era adevarat. sa evit orice conflicte cu Marcel. Am început prin a-i explica propriul meu punct de vedere. Totusi. La cei din jur poti afla sprijin. Am simtit furia crescând în mine. cadru administra:iv într-o colectivitate teritoriala. Dar. dar scrisoarea adresata ~efului era teribil de bine ticluita. scrisa într-un stil juridic ~i parea convingatoare. îl vorbisem de rau reprezentantilor municipalitatii. iar motivul nu-mi este cunoscut. Numai ca Marcel mobilizase nu- e a c 2 l' . ca a~fi facut haz pe seama lui laolalta cu alti colegi mai tineri. îi dadeam de lucru secretarei. iar cei de la alte . mi-a recomandat. Acest ~ucru e valabil mai cu seama în lumea afacerilor. Numaidecât i-am cerut patronului o întrevedere ~i acesta mi-a acordat-o. pentru a-l desconsidera. dar nu în ideea de a o monopoliza. le-a~fi comis la adresa lui. încurajare.

daca au avut experiente dureroase. Nu aveam câtu~i de putin intentia de a râde de Roger. dar sa-I vad prea des este obositor câteodata. loial ~i destul de haios când este ceva mai destins.dîntr-un punct de vedere etic. caci este mult prea susceptibil. pe vremea când abia îl cunoscusem. Povestea era destul de comica. amenintase ca se va plânge la consiliul de conciliere a conflictelor de 71nll1ca. trimisese o scrisoare ziamlui local. de ce n-ati încerca? . • Roger îmi este prieten de multa vreme. dar total depa~it. De când îl ~tiu este a~a. ceilalti nu va vor ajuta întotdeauna.ois Lelord ?i Christophe Andre maidecât sindicatele. de a-?i reconsidera viziunea pesimista asupra relatiilor umane. este un tip generos. Patronul era un batrân plin de el.56 Frans. dupa o neîntelegere te poti simti tentat sa renunti sa te explici în fata lor. obtinuse chiar interventia deputatului local. Alaltaieri. daca exista o ?ansa de a clarifica neîntelegerea. Acest exemplu va va ajuta sa întelegeti de ce atunci când este vorba de un paranoic. patruzeci ~i trei de ani. este vîna lor ?i ele trebuie sa clarifice lucrurile. la urma urmei. le va displace gândul de a se întoarce pe câmpul de lupta pentru a va apara. cinam cu ni~te prieteni ~i. Directiunea preferase sa renunte decât sa dea na~tere unui conflict interminabil. foarte grav.în propriul vostru înteres. cadru din domeniul bancar. uneori. ~i Roger nu-i prea aratase respectul pe care acesta îl a~tepta. ci de a arata cum . Î~i pusese la punct un dosar clar ~i convingator. sa îlla?i pe celalalt sa persiste în gre?eala înseamna sa-i refuzi orice ?ansa de a se schimba. De altminteri. Dar aceasta pozitie este discutabila dîn doua motive: . considerând ca. N erecomandabil Sa renunti la a lamuri neîntelegerile Cum personalitatile paranoice sunt obositoare ?i deseori frustrante. am început sa povestesc cum s-a certat Roger cu primul lui patron. cum domnea buna dispozitie. ca ~i scrisoarea pe care tocmai o citisem. ne poveste~te Patrick.

în toata povestea asta. Am ezitat asupra atitudinii pe care s-o adapt.nu ?i-a silit prietenul sa recunoasca ca se suparase. preocuparea lui Patrick de a lamuri aceasta problema l-a ajutat cu siguranta pe Roger sa con?tientizeze ca propriile simtaminte nu-i erau indiferente lui Patrick ?i ca acesta nu-i putea fi "du?man". mai ales cu un patron ::1reprinde necaz pe tine. dar ca ideea de a lasa loc unei neîntelegeri ma ~ortura. dar ca Roger parea tare :. Cum stiu ca el considera ca . pentru c1-ispune ca bagasem de seama ca pavestioara mea îl cam contra!'lase.a luat asupra lui întreaga raspundere pentru acea neîntelegere. De asta data i-am mai spus ca eu îl gaseam ridicol pe patron. patronul era într-adevar ridicol. Am încheiat zicându-i ca poate gresisem strigându-l. . De altminteri. valabile în cazul unei personalitati u?or "parano". am înteles ca el luase poves~ioaramea drept o ironie din partea unuia care se credea superior. În cele din urma. Dar. m-am repezit dupa el. dar l-am mai vazut de atunci si am simtit ca el se bucura sa ma revada. Patrick ofera un bun exemplu în ce prive?te utilitate a încercarii de a lamuri o neîntelegere. . El a negat. el a respectat doua reguli de aur. N-am încercat sa-I fac sa recunoasca. nu pe el. în loc de a o arunca asupra prietenului sau.î11l facut o cariera mai buna decât a lui. dupa cum îl stiam pe Rager. Rager mi-a raspuns ca între noi nu era nici o neîntelegere. l-am strigat. A recunoscut si el ca. dar Roger era destul de glacial cu mine. Mi-a raspuns ca nu erau amintiri tocmai placute. Am schimbat repede subiectul. In acea seara ramasese la fel de glacial. 1 i :meori lucrurile merg din ce în ce mai rau. si tocmai de aceea mi se paruse istorioara vrednica de a fi povestiM. dar i-am spus ca realizasem destul de târziu ca nu erau amintiri placute pentru el si ca nu-mi dadea pace gândul ca l-am necajit. discutia s-a reînsufletit.mtrariat. Si atunci. caci aceasta ar fi însemnat sa-I faca sa recunoasca ?i ca gre?ise în supararea lui. . Mai târziu am observat ca ceilalti râdeml. amintirea avea sa ramâna vie in mintea lui.Personalitatile paranoice 57 f. Bineînteles ca pufeam sa trec totul sub tacere si sa las ca timpul sa-i stearga supararea.

ceea ce paranoicul va considera inadmisibil ?i va trece de îndata la represalii disproportionate.ge.Sulte. caci în virtutea acestora va va acuza sau va porni o procedura juridica împotriva voastra.Ceraa unei emotii puternice. expresia slll. sa nu spui prea multe.Dar este o tentatie careia ar fi mai bine sa-i rezistati.58 Fran<.arii bine unse. neatentie din partea voastra. Nu-i spuneti: "E?ti lUl. stângacie. mai ales. dorinta de a va înVlll. Aratati vederii sale doar ceea ce este impecabil.:oisLelord ?i Christophe Andn§ • Sa le atacati imaginea pe care o au despre sine Prin îndârjire.teti adversar. aveau deci dreptate sa nu aiba încredere. fiti asemenea unei maslll. facându-1 sa con?tientizeze sinceritatea voastra. Când apare paranoicul. jignindu-i. caci te ajuta sa cumpanesti mai bine vorbele si.tat ca îi slUl. Relatiile cu un paranoic constituie un exercitiu care se dovede?te bun. faceti un serviciu nervilor dumneavoasti'a. El va jubila la cea mai mica greseala. caci în aceste cazuri aduceti o ofensa persoanei. dar le veti spori violenta. nu va pierde nici o ocazie pentru a încerca sa va secatuiasca de vlaga. sau chiar "Ma faci sa spun mereu acela?i lucru". chiar daca explodati. o data ce paranoicul va fi încredlll. aparenta lor rea-credinta (de fapt ei se considera de o desavâr?ita buna-credinta.idiot!" sau "Ar trebui sa fi închis!" sau "Ar cam fi cazul sa te tratezi!". nu uitati). De altfel.de a va domina. nu persoana. i-ati urât ?i i-ati dispretuit de la bun început. Cum sa va manifestati furia în fata unui paranoic Spuneti-i: "M-am saturat de pretentiile tale". În ambele cazuri dumneavoastra ati criticat comportamentul. . întarindu-i de altminteri în suspiciunile lor: da. Aruncându-Ie cuvinte care ranesc. ramâne ti foarte "comportamentaI" în repro?urile voastre. Deci. • Sa comiteti greseli La lucru. uneori l-ar putea misca pe paranoic. unii paranoici ne trezesc dorinta teribila de a exploda ?i de a-i cople?i cu lll. prin manierele lor suparatoare.

Sa bârfesti un paranoic este ceva mai riscant. Bârfa este un paliativ si pentru nervi. • Sa discutati politica Un alt domeniu în care se cuvine sa fiti prudent cu personalitatea paranoica: politica. De obicei.Personalitatile paranoice S9 • Sa-i bârfiti. Si nu încape îndoiala ca acesta este motivul pentru care codul bunelor maniere recomanda evitarea acestui subiect. l-ar putea monta împotriva voastra. Dar bârfa are si o serie de neajunsuri: este o consolare mult prea facila. decât sa clevetesti pe seama lui. în general. cunoscându-i putinta de a face rau. de pilda. Cu hipersensibilitatea în a detecta adversari ipotetici si cu dorinta de care este stapânit de a-si confirma banuielile. la cele mai categori- . care poate suprima dorinta de a-l infrunta deschis pe cel pe care-l bârfesti. ceea ce ati spus despre el. o personalitate paranoica nu va proceda în acest fel: pentru ea a nu-si apara propriile opinii pâna la capat echivaleaza cu o înfrângere. dimpotriva. Discutiile pe teme politice îi fac lesne pe oameni patimasi si. ca l-ati bârfit. Bârfirea patronului. În schimb. caci vor afla Bârfa. Bârfa duce la legarea unor prietenii. povestindu-i mai mult sau mai putin denaturat. caci îi spui în soapta confidentului ceea ce nu ai îndraznit a-i marturisi în fata unui adversar mai puternic ca tine. prezinta o serie de avantaje: creeaza o anume complicitate cu cel cu care vorbeste despre o persoana absenta. când parerile difera. când într-un grup se discuta despre politica si când se atinge un anume nivel de tensiune ca urmare a divergentelor de opinii. Cu atât mai mult cu cât cei ce va sunt potrivnici. convivii schimba brusc subiectul sau se straduiesc sa gaseasca macar un punct al problemei asupra caruia sa se puna de acord cu totii. paranoicul va sti întotdeauna. pentru a nu crea o atmosfera tensionata. conversatia se poate schimba usor în controversa. Fiecare este dispus sa puna capat controversei. într-un fel sau altul. Este preferabil sa-i spui deschis unui coleg ceea ce te nemultumeste. ci. Iar conversatia nu este decât o lupta strânsa: de la o personalitate paranoica nu trebuie sa te astepti la tentative de conciliere.

în cazul unei revolutii. îndatoririle familiale si profesionale. care nu se sinchiseste de ele si care. eu merg cu el la pescuit deseori. ca multi alti tineri. Când abordam subiecte politice. Am pâstrat legâtura cu câtiva colegi de facultate si ne întâlnim periodic. Si aceasta ni s-ar fi pârut o chestie simpatica.. Si devine cu atât mai violent. caderea zidului din Berlin. Dicks. Avem un vecin. Cei mai multi dintre noi au râmas de stânga. eram de stânga. care si-a pastrat neschimbate convingerile revolutionare de la douâzeci de ani. iar sotia mea se întelege bine cu sotia lui. Les Meurtres collectifs. 1973. are grija de casa noastra când suntem noi plecati. Iata marturisirile lui Damien. un pensionar. este un tip de treaba.Y. Dar Eric nu este singurul cu care nu trebuie sa discuti politica.illzator de toate relele societatii ?i care trebuie pedepsit fara miIa6). & coli. unii dintre noi revendicându-se de la \tIao ori de la Enver Hodja. politica îl face sa vada rosu în fata ochilor. Prin anii saptezeci eram studenti si. n-ar trebui sâ scape nepedepsit.oisLelord ?i Christophe Andre ce argumente. venirea stângii la putere. Totul a 6 H. discutia pe teme politice se poate aprinde iute. dar degenereazâ curând într-un monolog. cu cât pare sa creada ca cel care este mai temperat ca el este fie un inconstient. fie un ticalos. care nu realizeazâ suferintele poporului.. 333-334. Cu exceptia lui Eric. dar este cazul sa o spunem. Daca este contrazis se aprinde si aceasta pare sa-i faca mare placere. De atunci însâ vârsta. fost elev al unei 9coli de arhitectura. Calman-Levy chives en sciences saci ales". Eric îi tot da cu teoriile asupra necesitatii dictaturii proletariatului. La prima vedere. toate acestea ne-au mai temperat elanurile. pp. ceea ce am aflat despre conducâtorii pe care îi admiram. mai degrabâ. dar la Eric se manifesta într-o forma destul de greu de suportat într-o discutie. pe care te poti bizui. De altminteri. "Les Ar- . pare un om fermecator. Aceasta ne face sa nu mai vorbim de politica în prezenta lui.60 Fran<. Paris. dar de partea social-democratilor. Cum personalitatile paranoice manifesta adesea o atractie pentru pozitiile politice extreme (caracterizate prin desemnarea unui dU9man rau intentionat 9i raSp1. Într-o seara am avut proasta inspiratie de a-i invita la cina. controversa continua.

(Atentie. patruns de convingere. chiar în contextul unei iiscutii amicale. ca nu era firesc ca toata lumea sa aiba dreptul la ~'ot si ca Revolutia franceza chiar nu l-a prevazut. ne :'xvlica ca tara se aiflaîn plin declin si ca tot raul venea dintr-un ex. Dar din acea seara. " Cele doua exemple precedente pun în lumina doua caracteristici ale personalitatii paranoice.c abordat teama emigrarii. Feriti-va sa ajungeti în aceea~i situatie.'5tbine pâna în clipa în care discutia a ajuns ~i la politica.brusc. În primul rând. Ba• .'1 gluma. asigurati-va ca interlocutorul vostru poate accepta regulile unei dezbateri în contradictoriu fara a-~i pierde sângele rece. dar eu am reu~it sa-I fac sa schimbe subiectul la timp. Nici unul dintre interlocutori nu accepta sa-~i mai tempereze modul în care î~i exprima opiniile. aveam în fata un fanatic care. riposteaza printr-o lovitura înca ~i mai puternica. ~~3 de democratie. amintind solutii demne de un stat totaAar. sa-i la~i ceva mai mult spatiu. tendinta de a simplifica problemele politice. Apoi. surprins si revoltat. nu vrem sa spunem ca orice persoana care se aprinde vorbind despre politica este paranoica!) Sa deveniti si voi paranoici Relatia cu un paranoic se aseamana uneori cu un scandal care de-abia începe: unul din protagonisti. si ca doar oame" . acesta. dar aveam sentimentul ca ne izbim de un zid. Am încercat sa-I contrazicem mai întâi . rigiditarea. ofensat. în fata unui paranoic: uneori este de-ajuns sa iei putina distanta.Personalitatile paranoice 61 -'. caci ve:ieam cum sotia mea era pe punctul de a exploda ~i ultimul luau pe _-aremi-I doream era o cearta între vecini. Dupa care . îl trânteste pe celalalt. care îl face pe celalalt sa-i dea un prim pumn si meciul de box începe. ':ii culti ar trebui sa voteze. din gre~eala. Sub ochii :-'. primul. Spectatorului sosit între timp îi este greu sa desluseasca "cine a început" acest taraboi. rela:iile noastre s-au racit. chiar sa încerci sincer sa lamure~ti o neîntelegere pentru a dezamorsa un conflict care plute~te în aer.3tri -a schimbat: pâna atunci fusese un musafir extrem de placut s 5:-. desemnând un du~man raspunzator de tot raul ~i care merita sa fie aspru tratat. îl împinge cu brutalitate. Concluzia: înainte de a discuta politica.

Dar aceasta nu este simplu. cu putin tact si prudenta s-ar putea evita o seama de conflicte cu persoanele ce prezinta trasaturi paranoice. caci paranoicul este cauza atâtor neplaceri si frustrari. uneori. dealtminteri. iar mânia pe care ajungem sa o simtim ne face din ce în ce mai inflexibili. N erecomandabil • • • • • Sa renuntati la a lamuri neîntelegerile. pe buna dreptate. paranoicul ne face si pe noi sa fim paranoici. gata sa explodam la cea mai mica neîntelegere. Sa le lasati unele mici victorii. Sa va cautati aliati în alta parte. constatam ca în paranoia exista diferite grade si ca nu toate personalitatile paranoice merita repulsia ori teama pe care ni le determina unii "paranoici de lupta". Sa respectati convenientele cu scrupulozitate. Sa le bârfiti. dar gândi ti-va bine care. Sa le atacati imaginea pe care o au despre sine. În concluzie.ois Lelord si Christophe Andre gati de seama sa nu reactionati si voi asemenea paranoicilor. caci vor afla. este acela care fusese împins la capatul rabdarii de un paranoic inflexibil. Cum sa ne purtam cu personalitatile paranoice Recomandabil • • • • • • Sa va exprimati limpede motivele si intentiile. banuitori fata de cele mai însemnate acte ale sale. în conflictele care sfârsesc printr-o împuscatura.62 Fran<. dar care sunt. modele la scara redusa ale marilor dictatori. faptasul nu este neaparat cel mai nebun dintre cei doi. Sa mentineti un contact regulat cu el (ea). ci. La tara. Sa faceti referiri la legi si la regulamente. indignându-va la culme. trecând la represalii disproportionate. În schimb. persoane cât se poate de agreabile. continuând cearta din nimic. Sa discutati politica. Într-un anumit fel. Sa comiteti greseli. .

Apoi recititi acest capitol.Personalitatile paranoice • Sa deveniti ~i voi paranoici. 63 Daca va este pef: schimbati locul de munca ori simulati ca s'mteti angajati loiali. a va ajuta. Daca va este coleg sau colaborator: înainte de a merge mai de?arte. consultati un avocat bun. . Daca este cineva apropiat: apelati la un psiholog pentru a va s:atui.

sa obtina acestasema nucaci sa care împotriva cuvenit.:oisLelord si Christophe Andre paranoice? I iI I ADEVARAT I 1 Aveti trasaturile unei personalitati i Când cineva îmi arata ca ma apre! FALS marturisesc.persoane.64 Fran<. mine. 10. I gândesc a sa ai mai Când mi se adesea 3. Sunt sceptic(~)în privinta celor I e ! I I 1 I II . 9.s-ar acestade purtau cecuface mine ca i-as prost. neîncrea cunoscut. Ma pe reproseaza ca as sa-i cei pe Chestionarul întâmplala toti încrefi 6. îi e dintez ma simt pedepsi -I decât care ca nu pentru apoi cum cuivafiunmeasala mi faptele seasca mai toCmall-am ceea foloteam teamamultecevasecret. facesesococu acestea chipui. Mi se S.

ea m-a întrebat de ce nu-i Inai vorbeam. când cineva se adre:'. cam în acelapi timp. pi Caroline am fost angajati la aceeapi întreprindere.. Într-o dupa-amiaza.rivirifaptul ca avea picioare superbe.1. nu ascundea nici unei '-. ma învaluia într-o privire calda. Destul de dezamiigit . de altfel. în zilele ce au urmat. Nu-mi venea sa cred. îmi spuneam ca era prea frumos ca safie adeviirat..ieri. ciici aveam programare la dentist. îmbracata într-un deux-piece gri.i el de acelapi "numar" de dragiilii.i cum nu ar fi conptientizat cât era de provocatoare. multumindu-se sa-mi arunce priviri cam staruitoare. a avut parte . ceea ce contrasta vadit cu aspectul foarte sexy. Caroline capata un aer glacial.i i-am propus sii amâniim discutia pentru urmatoarea zi. I-am explicat ca aveam orii la medic . Caroline nu trecea neobservata: când am zarit-o întâia oara pe _-!Lloar. nici macar nu i-am vorbit Carolinei. deci era firesc sa facem cunoptinta curând. Alex. impresionant de scurta. angajat al unei mari întreprin. Dar.. cu glas de copilap. Si.fusta însa.. Totupi. Eram grabit.III Personalitatile histrionice I ieu. Caroline în schimb era de pare- i . foarte profesional. Caroline a venit la Jrzineîn birou. ca . râdea Ia glumele mele. Caroline a vorbit extrem de putin. în clipa în care mii pregateam sii plec. destul de enigmatice. Camiine îmi sorbea cuvintele. destul de curând. business-like. al carui taior avea o liera '!ie clasica.enii. Firepte ca dupa pedinta m-am îndreptat spre ea pentru a-i vorbi.. biinuielile mele s-au adeverit: când patronul. povestepte Bruno (douazeci pi opt de ani). La prima pedinta. ni s-a aliiturat. amândoi aveam aceeapifunctie.i putin furios.

privindu-ma îndurerata ca ofetita abandonata. Fara nici un cuvânt. a acceptat surâzatoare. când însa dadeam semne ca vesnicile ei variatii de atitudine ma cam oboseau. alta schimbare de registru: îngândurata. Privea în gol în timp ce vorbea despre el. Asta chiar ca a pus capa. barbatii te deziluzioneaza. Caro line este apreciata de unii. numai ca mie nu-mi prea iel?eadin minte faptul ca acel copila:. generozitatea. Caroline era destul de evaziva fii eu tot nu reu:. recunosc . Mi-a sarit de gât în semn de multumire fii avea aceea:.te repede.66 Fran<. dupa ce am facut dragoste. Dar nu are sens sa va povestesc toate episoadele relatiei noastre. vom mai putea vorbi. în acea clipa. La despartire i-am spus ca era mai bine ca relatiile noastre sa fie strict profesionale.era tulbzlri'itoare. încât am condus-o la ea. am petrecut o noapte împreuna. Acasa la mine.isem sa aflu daca pâna la urma avea sau nu un iubit. se plictise:.:oisLelord si Christophe Andre re ca 11-0 mai plac. detestata de altii.edinte vine cu idei bune. Caroline redevene~ provocatoare: În cele din urma. este neglijenta. înalta de un metru :. în ma:. era de fapt o tânara sexy. pâna la urma lasa . ei bine.ina. M-am decis sa pun capat relatiei. parea extaz iata fii nu contenea sa laude bunatatea. În schimb. În cele din urma am cinat împreuna. Îmi sorba din nou cuvintele. A sfâr:. am condus-o pe Caroline acasa. M-am oferit s-o duc acasa fii pe drum. Caro line mi-a spus ca în acel moment nu era chiar libera. dar s-a consolat destul de repede facându-i ochi dulci unui coleg noU venit în întreprindere. când este vorba de un dosar ce trebuie întocmit minutios. iar dind i-am propus sa mai bem un pahar la mine. la toate. Am curtat-o saptamâni întregi în timp ce ea pendula în permanenta între indiferenta fii senzualitate învaluitoare. alta surpriza: Caroline m-a sarutat pe gura. La lucru. ca într-o relatie. Deseori.aptezeci fii cinci.. Pe drum nu ne-am prea vorbit.it prin a ma obosi într-un asemena hal. caci I?tie cum sa le lase impresia ca le-ar întelege perfect trebuintele. Cu clientii însa se descurca bine.i voce infantila. Caroline mi-a spus ca era amanta unui barbat însurat. aura de mister de care era înconjurat acel barbat. la :. Mi-a purtat pica timp de câteva zile. Dar când sa coboare din ma:.ina. Dar. Iar vocea ei îi era îndurerata. când înca mai eram în pat. Cum statea pe scaun plângând.

admirabil.'rii unei reclame pentru cutare produs alimentar ar fi o adevara:.-ste vreodata sincera. ca nu este niciodata ea îns. pare sa puna totul la inima. I- II 'e 1- .)aca un rol pentru a-mi capta atentia. se exprima într-un mod oarep ::on dramatic.-. despre ::!tare nou pef care i se pare complet genial. ea face un "joc" mare. ca pi cum decizia ale.isi. pentru a capta atentia celuilalt. la indiferenta si a sfârsit cu un sarut. Uneori trece nu-i :-2 la mine sa mi se destainuie: sa-mi povesteasca. ca pâna pi în micile discutii pe care le purtâm . solicitari dramatice de ajutor (când apare ca o fetita trista). Este un ve.Personalitatile histrionice 7- 67 e. de pilda. tentative de seductie. La pedinte. Sunt deja doi ani de când ne cunoaptem. Cred ca si-a dat seama . Relatiile mele cu Caroline sunt amicale. vor:. apoi la o tristete oarecum misterioasa. extraordinar. care adesea se întâmpla sa fie aceleasi. dar si de a deprecia în mod excesiv altele. un meschin. În fine. ea a trecut de la disperare la un joc al seductiei. dar mi se pare ca ea nu . . . La urme urmei. schimbari deconcentrante de atitudine (trece cu usurinta de la seductie la indiferenta). sau daca acest comportament teatral îi sta în fire! Caroline întruneste toate caracteristicile unei personalitati histrionice. :-2ntru ca dupa doua saptamâni sa-mi spuna ca de fapt era un tica:_'5. declaratii teatrale la sedinte.'1 port pica.C_-sarul e seama altora.ândîn joc toate mijloacele de care dispune: tinuta provoca:oare. daca face un joc.: tragedie. Bruno marturiseste ca nici nu mai stie daca Caroline este o actrita. Bruno a sesizat ca emotiile Carolinei variau cu repeziciu:le: în aceeasi seara.ind de ele cu admiratie. dar nici nu mai poate sa ma "duca". Caroline îi mai poate pacali doar pe cei nou veniti. poate ca apa este ea! [- r a a a r CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE CAROLINE? 1 e 1 1 '[ '[ '[ Caroline cauta în permanenta sa atraga atentia celuilalt pu::l. _-.mic "show" cu ea. pe :~ice n-o Clinosc înca. ea are tendinta de a idealiza anumite persoane. o nulitate.

emotiile lor se schimba cu repeziciune. Într-adevar. care sunt foarte schimbatoare. iar în tete-a-tete ea vrea ca interesul interlocutorului ei sa fie îndreptat cu totul asupra ei. trebuie sa se simta fermecati ~i atra~i de mine. ci doar de a aminti o dezbatere care a animat comunitatea psihiatrica. CUM PERCEPE CARO LINE LUMEA La o ~edinta. personalitatile histrionice ascund sub o aparenta spectaculoasa o depreciere a propriei persoane. dimpotriva. Convingerea sa de baza pesemne este: "Pentru ca ceilalti sa-mi acorde sprijinul lor. de a deprecia excesiv persoanele din anturajul sau. dar este greu de spus daca pentru a trezi uimirea sau interesul celorlalti sau daca. nu agreeaza situatiile în care nu este obiectul atentiei generale. Dramatizeaza exprimarea propriilor emotii. dorinta Carolinei este de a fi punctul central al atentiei celorlalti. . Cauta staruitor afectiunea propriului anturaj. aidoma copiilor. Are tendinta de a idealiza sau. ele cauta necontenit o întarire în privirea fascinata a celuilalt. trec sincer de la râs la plâns. ÎNTR-UN FEL." Ceea ce implica o alta convingere a Carolinei: ca nu se poate descurca singura în viata ~i ca are nevoie de ajutorul celorlalti.68 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andn§ Personaliatea histrionica II II II II Cauta sa atraga atentia celorlalti. Adesea. NU TOATE FEMEILE SEAMANA CAROLINEI? Intentia noastra nu este aceea de a le provoca pe feministe. Stilul discursului sau este mai degraba emotional. caci evoca impresii ~i este lipsit de precizie ~i detaliu.

organul specific feminin. în sunetul flautelor. Progresul medicinei a dezvaluit ca aceste comportamente ?i tulburari ale subiectilor numiti "isterici" n-aveau nici o legatura cu uterul. Înainte de a vorbi despre personalitatea histrionica. nu sunt oare acestea clasicele trasaturi feminine? Litera-:'elra multor secole ne înfati?eaza "femeia ca fiind adesea ca::nicioasa". care în greaca însemna uter. Pâna în secolul al XIX-lea. ca ele dau impresia de fiinte lipsite de apa:are tocmai pentru a-i acapara barbatului forta. contracturi. amnezii . ) au fost regrupate sub alte denumiri diagnostice: tulburari somatice. amnezii. dispozitia schimbatoare. tulburari disociative. de la latinul histrio. caci apareau ?i dipareau într-un mod misterios. matricea. De altfel.. Termenul "isteric" vine de husteros. În 1980. ne ':om opri la personalitatea isterica.Personalitatile histrionice 69 1 Nevoia de a placea. adesea medicii observau la acelea?i pacien:e ?i alte tulburari spectaculoase: paralizii. . puteau fi provocate ori puteau disparea în urma unor eveni::nente însemnate ?i nu corespundeau nici unei maladii fizice cunoscute. ca joaca teatru etc. Toate aceste simptome se deosebeau de cele observate în maladiile fizice. Grecii vechi credeau ca manifestarile zgomotoase ?i exagerate ale femeilor erau cauzate de mi?carile ?i contracturile uterului lor. Pe lânga trasaturile de personalitate pe care le-am descris. termenul de "personalitate isterica" a disparut din clarificarea americana DSM-III a tulburarilor psihologice. ca sunt perfiie.. nevoia de aju~or. Felul dramatic si teatral în care îsi exteriorizeaza emotiI I I ile parea a fi o trasatura constanta a personalitatilor zise "histrionice". le?inuri.. ::21 Motivele abandonarii termenului "isteric" 1. care-l desemna pe actorul care. aceste tulburari erau i:1ca desemnate prin numele de "furie uterina". tulburari de conversie. dureri abdominale. juca pantomima.. crize asemanatoare celor de epilepsie. ne spune ca femeile încearca sa seduca pentru ?Iacerea seductiei. simptomele spectaculoase ale isteriei (paralizii.

8. începând cu secolul trecut. "Histrionic Personality Disorder". pp. lesinuri etc. Caci va vor trebui multi ani pentru a parcurge tot ce s-a scris.. În limbajul curent. 181-182: . in The DSl>A IV: Persol1ality Disorders. O dovada în plus la cele afirmate mai sus: si unii barbati prezentau simptome identice1. este necesar sa va înarmati cu mult curaj.Is the diagnosis uses in a manner prejudicial ta pacients?". Termenul "isteric" a capatat un sens peiorativ si este foarte adesea folosit de barbatii psihiatri pentru a desemna acele paciente carora nu le pot veni nicicum în ajutor2. 677-685. . Pfohl. Dintre subiectii cu o personalitate isterica. 1995.:oisLelord si Christophe Andre 2. Or. multi nu prezentau acele simptome isterice spectaculoase. (Iata macar o certitudine. N. J. UN SCURT ISTORIC AL ISTERIEI Daca doriti sa cititi tot ceea ce psihiatrii si psihologii au gândit si scris despre isterie. pp. 4. 2 B.«Histeria» in Men". Robins.) 3..Y. . Purtell.. Cohen. The Guilford Press. sub directia lui John Livesly. conceputa pentru a explica isteria câtorva tinere vieneze. M. Mai ca nu-ti vine sa crezi ca acea dorinta tainica a istericilor de a atrage atentia asupra lor a fost satisfacuta! Freud si-a clait fundamentele teoriei sale pornind de la propriile observatii tacute asupra pacientelor isterice provenite din înalta societate vienezaI ceea ce ne determina sa punem doua întrebariI riscând poate astfel sa fim acuzati de "sacrilegiu": aceasta teorie. Cap. 246. precum paralizii. ne îngaduie oare sa explicam si celelalte forme de tulburari psihologice? Si era oare prudent sa fond ezi o teorie numai pe discursul si simptomele unor paciente ClillOScute pentru dorinta lor de a capta întreaga atentie si de a obtine întregul suport al medicului lorl spunându-i adica ceea ce 1 A. barbatii n-au uter. Pe de alta partel persoane ce sufereau de aceste simptome nu aveau o "personalitate isterica". New El1gland Joml1al of Medicil1e (1952). termenul "isteric" este si o insulta.70 Fran<.

Pornind de la criteriile personalitatii histrionice. pp. 3 E.Personalitatile histrionice 71 --oia sa auda? Freud însusi si-a pus aceasta întrebare3. :ât "inventii". Dar si la el preocuparea de a fi centrul atentiei celorlalti va 51a fel de mare. 1986. pentru a capta atentia. simple fantasme feminine. într-adevar. pacientele lui Freud suferisera l::mzuri sexuale din partea barbatilor din familiile lor. unui su- . (Astazi se produce o miscare inversa si excesi'\-atotodata: exista un curent terapeutic care tinde sa explice orice tulburare psihologica survenita la vârsta adulta prin abuzuri sexuale suferite în copilarie. o geografie a histrionismului în lume si o personalitate trebuie sa fie întotdeauna situata în propriul context cultural. fundamentul ::lajor al teoriilor sale. aidoma personajului unui seducator dintr-o piesa de teatru. declaratii înflacarate. pe vestimentatie. el si-a pus întrebarea daca nu cumc.-a aceste relatari erau plasmuiri.Fireste. :orespunzând unor conflicte oedipiene refulate. Cum :::~ultedin aceste paciente povesteau ca în copilarie suferisera lDuzuri sexuale si incesturi. Histoire de l'hysterie. barbatii histrionici nu au aceeasi conduita ca si femeile. Freud a considerat ca aici se afla ~yiginea raului lor. Exista. Seghers. feministele americane l-au acuzat pe Freud ca ar fi indirect raspunzator de atitudine a mult timp sceptica a psihiatri~or fata de relatarile de incest ale pacientelor lor. 214-240. desigur. Un comportament care i s-ar parea firesc unui italian din sudul tarii sale. caci ::lsihanaliza îi învatase ca aceste marturisiri nu erau altceva de. . Un oarbat histrionic va face demonstratii de forta. De fapt tinând seama si de frecventa in:estului si a molestarilor sexuale în rândul copiilor. studii epidemiologice au aratat ca în aceas:a categorie de personalitate se regaseau doua femei la un bar·:Jat. De alt:el. De pilda.) Vedeti bine cât de captivanta este isteria: am ajuns dejn cam departe cu aceasta dezbatere. similare ce~ordescrise anterior. multi cer:etatori cred ca. Apoi. Paris. va miza si elIa fel de mult pe aparente. Trillat. Dar sa revenim la personalitacea histrionica. comportamentele lor de seductie vor varia în hmctie de atributiile sociale masculine-feminine în vigoare.

ori devine teatral în furia lui. devenise iute familiar cu prietenii mei. cu timpul. ori devine furibund. Andre pare sa nu î~i afle lini~tea pâna nu atrage atentia tuturor ~i pentru aceasta nu se da înapoi de la nimic: ori o face pe bufonul. oamenii politici sau cei din mass-media ?i-au facut o profesie din a capta atentia unui public. CÂND ESTE UTIL PUTIN HISTRIONISM Anumite persoane.ois Lelord ?i Christophe Andre edez i s-ar parea histrionic. precum avocatii. el se simte lezat ~i sustine ca nu a facut decât sa dea curs dispozitiei sale de 1/l0ment ~i ca intentia lui nu a fost câtu~i de putin aceea de a atrage atentia celorlalti. capabil sa treaca în numai o clipa de la o declaratie înflacarata la o rezerva distanta. douazeci ?i opt de ani. odata sositi. Mai rau este ca el chiar crede în ce spune! Mie mi se pare ca Andre nici nu-~i da seama de felul în care "functioneaza". tocmai pentru ca aveau sentimentul ca în felul acesta pot capata o "scena" pe masura lor. departe de a ma mai vraji. ~i nu este de mirare ca în scurt timp eram foarte îndragostita de el. a-l fascina ?i a jongla cu emotiile lui. acestea sunt personalitati histrionice. Cum este un bun orator. Iar acum. îmi dadeanl seama ca Andre juca în permanenta un ro/. Si au fost atrase de aceste profesii. Când încerc sa-i spun ca întrece orice limita ~i ca nu are nevoie sa caute sa atraga în felul acesta atentia asupra lui. .72 Fran<. Nu încape îndoiala ca în domeniul publicitar ?i în mass-media sunt mai multe personalitati histrionice decât în metalurgie ori în agricultura. Adesea. el sta îmbufnat. De pilda. spectaculos adesea. Când sunt u~or distanta sau pur ~i simplu obosita. Andre m-a sedus prin ~armul sau absolut uluitor. Sa o ascultam pe Sabine. vorbindu-ne despre logodnicul ei. ?i ca aceste personalitati se simt atrase de marile ora?e ?i nu de provinciile rurale. Nici cu mine nu este vreodata destins cu adevarat. care este avocat. Aldo Macione (sau personajele întruchipate de el) într-un film de Bergman ar surprinde. Andre ma plictise~te doar. când suntem invitati undeva. Dar.

procedând înca mai histrionic si. toate acestea sfârsesc prin a-l plictisi pe partener. comportamentul sau histrionic. În schimb. în The 051\1 IV Editio11. Gabbard. care renunta la o asemenea companie. si care a cunoscut o mare dezvoltare în tarile anglosaxone4).] facea pe bufonul pentru ca era într-o dispozitie exuberan:a. 4 G. în viata personala îl deservea. A constien:iza aceasta teama este poate mult prea angoasant pentru el si atunci o îndeparteaza prin ceea ce psihanalistii numesc '71ecanism de aparare. setea de a capta atentia. fireste. ele sunt întarite de convingerea ca trebuie sa vrajesti si sa seduci fara încetare. initiata de Anna ?reud. Sabine l-a parasit. Deziluzionata. în virtute a histrionismului sau. altfel celalalt te va parasi si atunci încep o alta relatie. care-l si împinge sa se dea în spectacol. cât si ?e aceea de a-si accepta propriile emotii. La o prima vedere. personalitatile histrionice pot parea incântatoare. "Psychodynamic Psychiatry in Clinical Practice". Washington. . al carui rol este acela de a proteja constiinta de emotii nu tocmai agreabile (mecanismele de aparare si psihologia eului reprezinta una din cele mai fecunde ramificatii ale teoriei psihanalitice. A. dar manifestarile lor exagerate. în timp ce emotia sa este mai degraba de teama de a nu ?lacea. O.Personalitatile histrionice 73 Sabine a sesizat la prietenul ei o trasatura de personali:?<teproprie personalitatilor histrionice: acestea au destul ~e putin conturata atât capacitatea de autoobservatie. American Psychiatric Press.ndre optase pentru profesia de avocat si poate acelasi histrionism îl ajutase sa reuseasca în aceasta profesie. 1994. Andre sustine ca . CÂND PREA MULT HISTRIONISM GENEREAZA ESECUL Nu încape îndoiala ca. dispozitia schimbatoare. adaptat tribunalului. urmeaza un nou esec. Brusc.

în care Michel Serrault joaca rolul lui Albin. ar putea fi un portret graitor al personalitatii histrionice. cu dispozitia schimbatoare. brusc Nadejda acuza tot felul de dureri care nu numai ca nu îl înduioseaza pe iubit. Când acesta. Nadejdei nu-i mai ramâne decât sa încerce a seduce un alt barbat. pe ofiterul Kirilin. Gloria Swanson joaca rolul unui star care încearca sa seduca un tânar scenarist. Nadejda este o frumoasa histrionica. si atunci. dar ea se îndragosteste cu adevarat doar când acestia devin inaccesibili. însa. cu a sa emotivitate. extraordinar de emotiv si expresiv. ). cu a sa înclinatie spre reverie. dimpotriva. un homosexual la vreo cincizeci de ani. dar si cu tendinta de a idealiza un barbat mediocru. Gustave Flaubert ne descrie o Madame Bovary care. apoi obositi de comportamentul lor spectaculos. În filmul Pe aripile vântului (1939) de Victor Fleming. Dar totul se va sfârsi rau. . ce si-a parasit sotul si a plecat cu un tânar si chipes functionar într-o localitate de pe tarmul Marii Caspice. cu setea de iubire. se plictiseste de ea. vadeste tendinta histrionica de a le stârni barbatilor interesul. sau.Tuvom uita desigur Colivia cu nebune (1978) de Eduard Molinaro. Scarlet O'Hara. acestea sunt abandonate de partenerii sedusi mai întâi. Personalitati histrionice în filme si în literatura În Bulevardul Anvergului (1950). dar având si puternice trasaturi histrionice. ci dimpotriva. În Duelul de Cehov.:oisLelord si Christophe Andre Viata sentimentala dezastruoasa a multor staruri de cinema constituie unul din indiciile personalitatii lor histrionice: periodic. chiar ele sunt cele care îsi parasesc partenerii în favoarea unei noi cunostinte care momentan le acorda mai multa atentie. punând în joc o întreaga gama de comportamente histrionice.74 Franc. interpretata de Vivien Leigh.

dramatic. presata de timp. acestea tin un discurs imprecis. Jocelyne. Caci pentru ?ersonalitatea histrionica nu 'este deloc un "circ". mai cu seama la sedinte. Superiorul lor se poate simti atunci tentat sa le faca "sah-mat". încercati mai bine sa acceptati ca histrionismul sau este ceva obisnuit. deci. ca si miopia ori calvitia. Decât sa va enervati atunci când aceasta personajtate pare "sa întreaca orice limita".Personalitatile histrionice CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE HISTRIONICE 75 Recomandabil • Sa va asteptati la tot felul de exagerari si dramatizari Daca ati înteles ce este o personalitate histrionica. inutil sa spuneti: "Ar trebui sa termi:le o data cu tot circul asta" si sa va enervati. în care striveste în fasa unele emotii mult prea de~)!imante. În timp ce echipa medicala. reusea sa-i oboseasca pe toti la sedinta de vineri. centrat pe posibilele solutii ale unor probleme. personalitatile histrionice sunt destul de greu de suportat uneori. Este. centrat pe emotii. atunci stiti ca aceste comportamente teatrale si excesive nu sunt "ca:?ricii". iar medicii nu suportau întreruperile Jocely- i . descriind într-un mod dramatic disperarea acestuia si felul în care ea îl îmbarbatase. trebuia sa revada fisele tuturor bolnavilor si sa se concentreze asupra problemelor însemnate. ci reprezinta un fel de-a fi care face parte din pers 0:lalitatea lor. felul în care cauta sa se afirme în ochii celorlalti. factual. nemaioferindu-le nici un prilej pentru a vorbi. În timp ce se asteapta de la ele un discurs precis. Jocelyne nu contenea istorisind confidentele pe care cutare sau cutare bolnav lefacuse. dar stabilind unele limite La lucru. Infirmierele erau iritate la culme de ceea ce lor li se parea un fel de "a se lauda singura". ci compor:amentul sau obisnuit. Va enerveaza prietenii vostri pentru ca sunt :niopi ori cheIi? • Sa le lasati din când în când sa se manifeste. asistenta sociala într-un spital.

i Christophe Andre nei.edinta trântind u~a În urma ei. Apoi.. A doua zi ]ocelyne n-a mai venit la serviciu..ois Lelord .i pentru psihoterapeutullor). Cu cât reactia de respingere a grupului va fi mai intensa. manifestându-se mai putin la sedinte? Da.. cât de iritante pot fi personalitatile histrionice (chiar . La urmatoarea ~edinta. ~i în cele din urma ]ocelyne a parasit . Aceasta povestioara pune în lumina doua lucruri . daca Jocelyne ar fi avut o personalitate "normala" ar fi tinut seama de întreaga situatie . ]ocelyne a fost uimita la început.i schimbe comportamentul. Încercarile ei de a relua cuvântul ali e~uat. care îi împiedicau sa se concentreze asupra problemelor medicale ale pacientilor. S-a aflat ca intrase într-un concediu medical de doua saptâmâni... pe care îl repeta într-un mod rigid. Dar ea este amintita in aceasta carte tocmai pentru ca este o "personalitate dificila". luându-si concediu "de boala". Si n-a mai vorbit tot restul ~edintei. medicii însa au întrerupt-o înca mai abrupt. îi este greu sa-. S-ar putea crede ca acel comportament histrionic a fost "deprins" pentru ca parea singurul mijloc de a atrage atentia unui tata distant.i modifice comportamentul. Atunci ~eful clinicii a început sa o întrerupa cu brutalitate lafiecare din interventiile ei..tiute deja: în primul rând. mai apoi însa i-au dat lacrimile. ]ocelyne a aparut cu o noua coafura ~i a Încercat sa recâ~tige atentia celorlalti începând sa povesteasca marturisirea deosebit de dramatica pe care unul din pacienti i-o facuse.i ar fi încercat sa-. iar Jocelyne sa dramatizeze întreaga situatie. Cu totii s-au simtit jenati. ceea ce face ca ostilitate a grupului sa creasca. Poate veti voi sa spuneti: dar de ce nu realiza Jocelyne ca interventiile ei excesive îi enervau pe toti? De ce nu schimba tactica.76 Frant. dându-~i seama cam prea târziu ca se lasasera prada unei reactii de respingere ~i ca la urma urmei ]ocelyne oferea din când în când ~i informatii de interes pentru urmarirea starii unui bolnav. altfel spus. cu atât mai mult se va stradui Jocelyne sa-i recâstige atentia printr-o serie de comportamente din ce în ce mai impetuoase.. ca faptul de a le respinge duce la o inrautatire a comportamentului lor. .

În ziua în care Jocelyne s-a întors la lucru. Iata ce ne spune Charles. • Sa le aratati interes ori de câte ori au un comportament "normal" Uneori. Jocelyne fire?te ca nu s-a putut abtine sa nu intervina pentru a vorbi. Deci. de comportamentul ei teatral sau manipulant. Când a început examinarea fi?elor medicale. le-a dat câteva sfaturi asupra felului de a se comporta cu Jocelyne la întoarcerea ei din concediu. un ~ef cu experienta: Când este vorba de anumite lucrari. ?eful elinicii a lasat-o sa termine ce avea de spus ?i apoi a recunoscut ca. Jocelyne era învestita cu un adevarat "rol". Astfel. Sophie este o buna colaboratoare. dupa ce a vorbit cu fiecare în parte. într-adevar. dar stabiliti totu~i limitele. Apoi. ceea ce a facut ca ?edintele sa fie mai eficiente iar echipa medicala sa capete informatii utile despre pacienti. fie ~ipentru câteva clipe. Ati retinut? Gratie atentiei care îi era acordata. Echipa medicala a consultat un psihiatru în privinta "cazului Jocelyne". întreaga echipa a întâmpinat-o fredonându-i un cântecel. despre marturisirile care tocmai îi fusesera facute. Cu carnetul în mâna. Jocelyne a fost uimita ?i încântata totodata. i-a propus ca înaintea fiecarei ?edinte sa faca un rezumat scris. când va aflati în fata unei personalitati histrionice. În schimb. Caci în acest fel îi aratati ca apreciati faptul ca se comporta astfel. ?i apoi nu se poate împiedica sa nu vina sa ma vada sub diferite pretex- . astfel încât problema fiecarui pacient sa poata fi numaidecât înfati?ata. rolului pe care echipa i-l conferise. cu un aer grav. De asta data. ceea ce î?i ?i dorise dintotdeauna. mai ales daca este încredintata ca interesul este îndreptat asupra ei. toata lumea a salutat-o cu multa caldura. comportamentul Jocelynei devenise mai maleabil. ceva în genul "Happy Birthday". Iasati-i un spatiu de actiune. iara?i. Când a intrat în sala de ?edinte. de acum înainte ea poate sa-?i citeasca notele facute lafiecare fi?a. Atentie! Nu lasati sa treaca aceste momente fara a reactiona.Personalitatile histrionice 77 Povestea noastra continua. personalitatea histrionica se va debarasa. Acesta. informatiile culese de Jocelyne erau importante pentru a-i întelege mai bine pe pacienti. Ea "simte" care este climatul unei întreprinderi ?i ne poate ajuta sa evitam unele erori. vorbe?te prea mult despre ea.

ca faptul de a le respinge duce la o înrautatire a comportamentului lor. La urmatoarea ~edinta.i concediu "de boala". cu atât mai mult se va stradui Jocelyne sa-i recâ. mai apoi însa i-au dat lacrimile. iar Jocelyne sa dramatizeze întreaga situatie..i ar fi încercat sa-. medicii însa au întrerupt-o Înca mai abrupt.. Apoi.i Christophe Andre nei. Atunci ~~ful clinicii a început sa o Întrerupa cu brutalitate lafiecare din interventiile ei. îi este greu sa-. pe care îl repeta într-un mod rigid.i modifice comportamentul. . manifestându-se mai putin la . altfel spus. Cu cât reactia de respingere a grupului va fi mai intensa. daca Jocelyne ar fi avut o personalitate "normala" ar fi tinut seama de întreaga situatie . Cu totii s-au simtit jenati.i schimbe comportamentul.. cât de iritante pot fi personalitatile histrionice (chiar . A doua zi Jocelyne n-a mai venit la serviciu. dându-~i seama cam prea târziu ca se lasasera prada unei reactii de respingere ~i ca la urma urmei Jocelyne oferea din când în când ~i informatii de interes pentru urmarirea starii unui bolnav.. luându-. Jocelyne a aparut CIi o noua coafura ~i a încercat sa recâ~tige atentia celorlalti începând sa povesteasca marturisirea deosebit de dramatica pe care unul din pacienti i-o facuse. ceea ce face ca ostilitate a grupului sa creasca. S-a aflat ca intrase într-un concediu medical de doua saptamâni..ois Lelord .. Dar ea este amintita in aceasta carte tocmai pentru ca este o "personalitate dificila". Jocelyne a fost uimita la început. Poate veti voi sa spuneti: dar de ce nu realiza Jocelyne ca interventiile ei excesive îi enervau pe toti? De ce nu schimba tactica. S-ar putea crede ca acel comportament histrionic a fost "deprins" pentru ca parea singurul mijloc de a atrage atentia unui tata distant.. care fi împiedicau sa se concentreze asupra problemelor medicale ale pacientilor.tige atentia printr-o serie de comportamente din ce în ce mai impetuoase.. Si n-a mai vorbit tot restul ~edintei.edinte? Da.tiute deja: în primul rând.76 Fran<. Încercarile ei de a relua cuvântul au e~uat.i pentru psihoterapeutullor). Aceasta povestioara pune în lumina doua lucruri . ~i în cele din urma Jocelyne a parasit ~edinta trântind u~a în urma ei..

un sef cu experienta: Când este vorba de anumite lucrari.Ibtine sa nu intervina pentru a vorbi. • Sa le aratati interes ori de câte ori au un comportament "normal" Uneori. Sophie este o buna colaboratoare. toata lumea a salu=:lt-ocu multa caldura. mai ales daca este încredintata ca interesul este îndreptat asupra ei.Personalitatile histrionice 77 Povestea noastra continua. De asta data. Pulant. Ati retinut? Gratie atentiei care îi era acordata. peful clinicii a lasat-o sa termine ce avea de spus pi apoi a recunoscut ca. Astfel. ]ocelyne a fost uimita pi încântata totodata. într-adevar. Acesta. despre marturisirile care tocmai îi fusesera facute. Echipa medicala a consultat un ?sihiatru în privinta "cazului Jocelyne". Când a i'lceput examinarea fipelor medicale. dar stabiliti totusi limitele. le-a dat câteva sfaturi asupra felului de a se comporta cu Jocelyne la Întoarcerea ei din concediu. fie si pentru câteva clipe. În ziua în care ]ocelyne s-a întors la lucru. Când a intrat în sala de pedinte. vorbepte prea mult despre ea. Iasati-i un spatiu de actiune. informatiile culese de ]ocelyne erau importante pentru a-i întelege mai [1inepe pacienti.IeI'grav. Cu carnetul în mâna. În schimb. Caci În acest fel îi aratati ca apreciati faptul ca se comporta astfel. Deci. pi apoi nu se poate împiedica sa nu vina sa ma vada sub diferite pretex- . dupa ce a vorjit cu fiecare În parte. astfel încât problema fiecarui pacient sa poata fi numaidecât înfatipata. când va aflati În fata unei personalitati histrionice. . de acum înainte ea poate sa-pi citeasca notele facute lafiecarefipa.chipaa întâmpinat-o fredonându-i un cântecel. i-a propus ca înaintea fiecarei pedinte sa faca :111 rezumat scris. Apoi. de comportamentul ei teatral sau mani. ceva în genul "Hapc)!J Birthday". Iata ce ne spune Charles. iarapi. ceea ce a facut ca pedintele sa fie mai eficiente iar echipa medicala sa capete informatii utile despre pacienti. cu un . întreaga :. Atentie! Nu Iasati sa treaca aceste momente fara a reactiona. ceea ce îpi pi dorise dintotdeauna. rolului pe care echipa i-l conferise. Ea "simte" care este climatul unei întreprinderi pi ne poate ajuta sa evitam unele erori. personalitatea histrionica se va debarasa. comportamentul Jocelynei devenise mai maleabil. ]ocelyne firepte ca nu s-a putut . ]ocelyne era învestita cu un adevarat "rol".

Si asta. De trei luni aplic aceasta metoda ?i mai trebuie sa spun ca. îi raspund monosilabic ?i iau aerul celui care este cu gândurile în alta parte. comportamentul Sophiei s-a schimbat mult în bine. si invers Personalitatile histrionice au tendinta de a idealiza ori de I I a desconsidera persoanele din anturajul lor. a~a cum un grup de fani î~i venereaza vedeta preferata. Atunci când mi se pare ca vorbe?te doar ca sa nu taca. • Sa va pregatiti sa treceti de la statutul unui erou la cel al unui infam. Pentru a mentine totu~i o activitate emotionala î~i vor face aparitia emotiile de substitutie.ois Lelord ~i Christophe Andre te. Nu va nelini~titi prea tare. De ce? Pentru ca poate cauta emotii intense. caci în clipa în care veti manifesta din nou interes pentru persoana ei. din punctul meu de vedere. în managementul colaboratorilor. va veti recapata locul în panteonul ei. încuviintez. Colaboratoarea voastra histrionica va va diviniza. când acesta se produce. când vine cu ?tiri pertinente. În schimb. o privesc în fata. Acest exemplu aminte~te de un principiu valabil atât în educatia copiilor. îi pun întrebari care îi arata ca o ascult într-adeuar. fara îndoiala. pen- . dar în cazul în care o deceptionati va sfâ~ia (simbolic) imaginea voastra în mici bucatele si va sustine ca sunteti funciarmente rau ~i meschin. Poate ca aceste personalitati retraiesc o situatie din copilarie în care se straduiau sa câ~tige atentia unui tata distant pe care îl idealizau. cât ~i în atitudinea fata de personalitatile dificile: adesea. aceasta doar pentru a-mi atrage atentia. personalitatile histrionice par u~or ridicole ~i devin u~or tinta ironiei anturajului lor. cel mai potrivit mijloc de a descuraja un comportament incomod este de a încuraja comportamentul opus. Poate pentru ca aceste personalitati sunt înzestrate cu un soi de "solvent" care le mistuie emotiile profunde a caror con~tiinta ar fi mult mai greu de suportat. emotii pe care efectiv nu le pot controla.78 Fran<. Nerecomandabil • Sa va amuzati pe seama lor Deseori. Dar eu mi-am pus la punct o tactica.

::uatât mai multa satisfactie aceasta trebuinta a lor. caci vor vedea ca personalitatea histrionica îi respinge cu un aer surprins. Deseori. Dar nu mica le va fi surpriza când vor încerca sa se apropie. surâsul fermecator ?i privirea enigmatica. caci ei nu procedeaza deschis. Vestimentatia discret provocatoare. cu emotivi:atea ~i sensibilitatea la opiniile celorlalti. tentative de suicid. indignat chiar. zeflemeaua. Ele vor afi~a atitudini îndraznete. Ne amuzam pe seama istericilor. • Sa va lasati impresionati de tentativele de seductie Personalitatea histrionica este gata de orice pentru a va capta atentia. tendinta de a sexualiza relatia. lesne îi vor face sa creada pe naivi ca "au acces". ele neputând ajunge sa afle care sunt adevaratele intentii ale acestor barbati. ci pun . deci. (Mult mai rar vedem oameni amuzându-se pe sea::na paranoicilor. concedii. unele femei histrionice merg chiar mai departe. î~i vor schimba frecvent partenerii. E ca atunci când ne ?::11uzampe seama unui copil de doi ani care se da în specta'::01 pentru ca surorii sale nou-nascute i se acorda prea multa 3. Data fiind liberalizarea moravurilor. însa într-o forma mascata. Unii barbati histrionici le vor face pe femei sa se simta debusoIate. se vor arata iubite experimentate ?i lipsite de prejudecati. femeile histrionice sunt luate drept "cochete". de a vraji. chiar într-un context profesional.~remsa acceptam ca ea exista ~i în noi. dar se vor comporta în acest fel nu dintr-o dorinta adevarata.Personalitatile histrionice 79 :::-cl ca dorinta evidenta a acestor personalitati de a atrage me~eu atentia exista ~iîn noi.) Or. cu cât nu ·. cel putin pentru o vreme). ci pentru a oferi o aparenta pe care ele o cred îmbietoare (?i care ~i poate fi. folosindu-se de sex pentru a capta atentia. Caci ei nu pricepusera ca toata aceasta parada de farmece avusese un unic tel: acela de a atrage atentia. va ~ani poate în ~imai mare masura o personalitate histrionica ~i o va determina sa va recâ~tige atentia prin toate mijloacele dis?onibile: lacrimi.tentie. Ironizam . care în genere rane~te. nu pot fi adversari ~edutabili. Va avea. caci ace~tia. dar fara intentia vreunei relatii intime.

riscati sa fiti antrenati în starile ei fluctuante. iar Claire a sfâr9it prin a-mi marturisi ca avusese acela9i desert 9i când cinase ultima oara cu tatal ei. Voind prea mult sa-i respectati dorintele. ca eram primul barbat care se opunea 9i ca de fapt asta o reconforta. ceea ce era complet fals. De pilda. la ea erau cam ca un reflex pentru a putea provoca un schimb emotional între noi.80 Fran<. Am încercat sa ma apar dar. eu m-am simtit vinovat. mai firesc. Claire i-a spus uneia dintre prietenele ei. apoi m-am napustit cu tot felul de întrebari asupra ei. comportamentul lor oarecum infantil va pot înduiosa si va pot trezi un sentiment protector (ce barbat nu a fost îndragostit de o frumoasa histrionica pe care a vrut sa o iubeasca si sa o ocroteasca?). iar ea a început sa plânga ca o fetita. cu care era certaM de vreo trei ani. am înteles ca aceste scene. dar ar putea totusi desemna unele conduite histrionice la barbati. În final vom reaminti ca personalitatea histrionica prezentata de noi nu constituie decât un aspect al diverselor simptome grupate altadata sub numele de "iste- . iar acum putem comunica mai deschis. Atentie.ois Lelord si Christophe Andre în joc un arsenal de seductie. de fapt fragilitatea lor. i Nu uitati ca pentru o personalitate histrionica publicul sunteti dumneavoastra. m-am înfuriat. Cu timpul. nu o veti mai putea ajuta. • Relatia mea cu Claire a fost de la bun început graitoare. amânând-o pentru mai târziu. Încetul cu încetul. fara nici un cuvânt. Claire mi-a repro9atfurioasa caflirtasem cu vecina de la masa. dintr-o data Claire a izbucnit în lacrimi. la desert. avusesem parte de o fabuloasa cina de îndragostiti. riscati sa fiti antrenati voi însiva în dramatizarile ei. refuzam sa port o discutie în acel moment. în cele din urma. Claire s-a mai lini9tit. întorcându-ne de la o cina cu prietenii. De pilda. din obiectivitate. Si un public mult prea "facil" pierde repede interesul ei. derutati de schimbarile ei de atitudine. Alta data.) Sa va lasati prea tare înduiosati Emotivitatea de care dau dovada personalitatile histrionice. Termenul "cochet" nu este folosit. care m-a în9tiintat degraba. Am încremenit. pierzând din detasare. Dar eu nu i-am mai facut jocul. Fire9te. (A nu se confunda barbatii histrionici cu cei ce ezita din timiditate ori din prea multe scrupule.

histrionica Cum sa ne purtam cu o personalitate Recomandabil • Sa va asteptati la tot felul de exagerari si dramatizari. • Sa va pregatiti sa treceti de la statutul unui erou la cel al unui infam si. chiar ."erecomandabil • Sa va amuzati pe seama ei. Daca va este coleg sau colaborator: pastrati o anume distanta. La urma urmei. • Sa va lasati prea tare înduiosati. • Sa va lasati impresionati de tentativele de seductie care sunt adesea factice .iaca vi se cere contrariul. ).Personalitatile histrionice =:2" - 81 sindrom misterios. care îi va îngadui sa va idealizeze. pentru asta v-ati casato::it cu el (ea). Daca va este sot sau sotie: nu aveti decât sa savurati spectaeolul si diversitatea. • Sa-i aratati interes ori de câte ori are un comportament "normal". Daca va este patron: încercati sa ramâneti voi însiva. • Sa o lasati din când în când sa se manifeste. invers. stabilind unele limite. a carui istorie continua sa alimen:2ze interesante dispute între "psi". .

distante inaccesibile.82 Fran<. Privirea celorlalti este un excitant pentru mine. Când ma aflu într-o situatie ne-I . ! I I I I 9. meu. ma mai largul toataprea de persoane de îndata da în îmbrac dragostesc adesea sasimt în7. nu excentric sau~provosauîncep sa lumea atentie. Câteodata mi se reproseaza "joc teatru". Mi întreb adesea ce efect am 10:Ma se întâmpla 8. Ma emotionez usor. Îmi place la nebunie sa seduc I cator. Câteodata mi se spune ma ma ca I I I ca i I ti I a-I I r.:oisLelord si Christophe Andre histrionice? A:JEVARAT! FALS Aveti trasaturile unei personalitati 1.

dupa care mi-a spus ca se va gândi la asta. nu sunt un bun gestionar. Apoi a telefonat sora mea ~i mi-a explicat ca nu era câh{~i de putin vorba de o ches- Intr-o .IV Personalitatile obsesionale . ~tiam de la sora mea ca ~i el este nemultumit. Îl ~tiu de multi ani. ~i atunci. u~or nelini~tit. ~i mai ~tiam ca a~ cam avea te Daniel. Dar îmi ~tiam lafel de bine ~i cusururile: nu-mi prea plac calculele. cum se spune. ~i atunci i-am propus sa ne asociem. Este :111 tip rezervat mai degraba. latura administrativa în genere ma plictise~te. caci i se pare ca munca lui nu prea este apreciata lafirma la care lucra. cumnatul meu. "Odata decizia mea luata. sunt in:'entiv. El a parut surprins. ~i i-am spus ca nu putem fi asociati din moment ce el îmi arata ca nu are încredere în mine. atât de zelos." JULES RENARD A ca ar fi timpul sa-mi înfiintez propria mea firma. conditiilor de asociere etc. il tot vad când ne strângem cu totii în familie ~i mi-a parut mereu 1111 om pe care te poti baza: serios. iar energie am din bel~ug. m-am gândit sa mi-l iau ca asociat pe ]ean-Marc. modest ~i extrem de atent la educatia copiilor. poveste~buna zi mi-am spus ani. încât sora mea se ulânge de asta. ezit îndelung. ceea ce mi-a placut de îndata. toate calitatile cuvenite: am simtul afacerilor. parându-i-se ca ]ean-Marc nu prea sta pe-acasa. Numai ca a sfâr~it prin a ma enerva. treizeci ~i opt de ca destul am lucrat pentru altii. Timp de câteva saptamâni ]ean-Marc îmi telefona cu regularitate pentru a-mi cere alte ~i alte detalii asupra proiectului.

i întreaga discutie sfârsea prin a-mi mânca si mie din timp! Curând am angajat zece salariati.. ceea ce ne depasea posibilitatile financiare în acel moment. Un mare lant de supermarketuri ne-a solicitat sa le livram ambalaje pentru o gama de produse lactate. Dar când a trebuit sa trecem lafabricarea ambalajelor! Jean-Marc mi-a spus ca daca voiam sa respectam nonnele! nu puteam produce ambalajele solicitate în ritmul dorit. Jean-Marc lucra din greu la stabilirea normelor. Sora mea îmi tot telefona pentru a-mi spune ca îi dadeam prea mult de lucru sotului ei si ca acesta îsi petrecea toate week-end-urile în fata calculatorului. Am izbutit sa închei un contract care avea si clauze avantajoase pentru noi. si credeti-ma ca n-a fost deloc simplu! Primul lucru care m-a cam enervat la Jean-Marc a fost ca! în loc sa fie entuziasmat! el a citit si recitit contractul. fie de a alege locul în care sa-si petreaca vacanta. a procedurilor. Totusi. Am încercat sa vorbesc cu Jean-Marc sfatuindu-1 s-o lase totusi mai moale! sa nu mearga atât de departe cu preocuparea lui pentru detalii.84 Fran~ois Lelord si Christophe Andre tiune de încredere. clientul era multumit de ambalajele pe care le livrasem deja! Dar Jean-Marc tinea mortis sa se respecte cele mai severe norme statistice. În cele din urma a recunoscut ca era o afacere buna. apoi mi-a spus ca nu luasem în calcul cutare sau cutare eventualitate! de genul celor care nici nu se întâmpla vreodata. caci. numai ca întotdeauna el avea nevoie de cât mai multe detalii înainte de a lua o decizie. Afacerea a demarat curând! caci multi din mai vechii mei clienti au vrut sa continue colaborarea cu mine.. de. de câte ori mergeam sa-I vad! el pornea sa-mi explice îndelung motivele felului în care proceda! eu nu-l mai puteam opri . Atunci eu am venit cu propunerea de a introduce un control de calitate! gratie caruia ambalajele necorespunzatoare sa fie depistate si înlaturate. Si sustinea ca ar trebui sa cumparam alte materiale.ieu eram de parere ca aceasta îi lua cam prea mult timp. se descurca bine. Închizând telefonul! m-am gândit ca eu si Jean-Marc eram complementari! caci el urma sa fie atent la acele detalii care pe mine ma plictiseau. fie de a cumpara o masina de spalat. Jean-Marc nu-mi punea la îndoiala corectitudinea. Jean-Marc afost de acord. Dar metoda pe care el o instituise era în- . Apoi! cu trei luni în urma s-a ivit si comanda! care este visul oricarui mic patron. Dar m-am lasat repede pagubas.

Procedurile pe care el le stabile~te sunt atât de riguroase încât. fara a constientiza ca ve~nicele lui absente sunt frustrante pentru sotia lui. ambalajele. :':1 CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE JEAN-MARC Jean-Marc pare sa fie extrem de preocupat ca totul sa fie :acut irepro~abil: contractele. menajul chiar! L-am putea numi perfectionist. daca ar fi aplicate. ar duce la imposibilitatea de a mai livra ambalaje clientului. ceea ce dintr-un anumit punct de vedere este adevarat. îi repro~eaza ca nu face bine menajul. dar într-atât încât pierde din vedere situatia in ansamblul ei: discutând cu Daniel despre contractul de asociere. ca este mult prea concentrat asupra detaliilor.'iceraspundere în ce prive~te productia ~i serviciul comercial. Când i se spune ca exagereaza. îndaratnicia lui este istovitoare. fara îndoiala. dar. procedurile. sfâr~e~te prin a o exaspera imputându-i câteva firicele de praf din casa. putin lipse~te sa se certe cu acesta.Personalitatile obsesionale 85 ---atât de complicata. singurul lucru pe care îl vede Jean-Marc sunt ?roblemele juridice. cu acordul lui l-am eliberat pe Jean-Marc de ~. Jean-Marc nu î~i apara punctul de vedere pentru gloria proprie ori pentru ca ar considera ca ceilalti sunt mai putin inteligenti ca el. legându-se de tot -~lul de detalii. Si are dreptate. Daniel credea ca Jean-Marc este un tip modest. el argumenteaza atât de vehement încât î~i obose~te interlocutorul explicându-i ca felul sau de a proceda este cel mai nimerit. Jean-Marc se arata atât de încapatânat tocmai din grija de a face totul bine. dar va asigur ca totul este perfect! Sora mea însa vorbe~:: de divort. În fine. El are sentimentul ca metoda sa este singura care garanteaza perfectiunea. când :?'uine acasa. . încât lucratorii au venit la mine la birou pena ma anunta ca ei refuzau sa o aplice. Jean-Marc nu numai ca lucreaza tot timpul. Totu~i. El acorda o mare atentie detaliilor.-: HU se mai ocupa decât cu partea administrativa ~i de registrele de ~:leltuieli. Acum . În cele din urma. Când se ive~te o afacere rentabila.

fiind un bun patron. • În relatiile cu ceilalti este rezervata: îi este greu sa-. El nu manifesta prea mare bucurie nici când survine un eveniment placut. Daniel s-a obi~nuit cu Jean-Marc ~i.:oisLelord . timida. • Nehotarâre: îi este greu sa ia decizii din teama de a nu comite vreo gre~eaIa.i exteriorizeze emotiile pozitive: adesea foarte formala.. Mai mult.. proceduri. Are sentimentul ca este obliga- . glaciala.te la lucru ori acasa nu par sa-I tulbure prea tare pe Jean-Marc. caci sesizase cât de onest ~i scrupulos era acesta. Personalitatea • obsesionala Perfectionism: este exagerat de atenta la detalii. Jean-Marc întrune~te toate caracteristicile unei personalitati obsesionale. a .. Caci Daniel a înteles ca perfectionismul asociahllui sau putea fi util în sfera administrativa ~i financiara..i detaliilor uneori risca sa compromita situatia în întregul ei. tergiverseaza lucrurile ~i cugeta exagerat de mult. reguli . CUM PERCEPE JEAN-MARC LUMEA? Jean-Marc pare ca se teme mai ales de imperfectiune (atentie acordata detaliilor) ~i de nesiguranta (manifesta interes pentru proceduri ~i verificari).tiut cum sa-i valorifice potentialul. În cele din urma... S-ar putea spune ca îi este greu sa î~i exteriorizeze emotiile pozitive.. adesea în detrimentul rezultatului final. • Rigoare morala: este extrem de con.i Christophe Andre chiar daca atentia acordata regulilor . • Obstinatie: încapatânata. staruie cu înver~unare ca lucrurile sa fie facute dupa cum considera ea ~irespectându-se regulile. Daniel are încredere deplina în Jean-Marc.i la organizare. ?\emultumirile pe care le treze.tiincioasa ~i scrupuloasa.86 Fran<.

Personalitatile obsesionale

87

tia lui sa mentina în ordine tot ce-l înconjoara. Principalele sale convingeri ar putea fi: "Totul decurge bine daca sunt respectate regulile" ;;i "Un e;;ec total survine atunci când ceva nu este 100% perfect." Pentru el, acest postulat se aplica atât propriilor rezultate, cât;;i rezultatelor celorlalti. Am putea spune despre obsesional ca este "cu ceilalti la fel de exigent cum este ;;i cu sine". El se simte responsabil pentru faptul de a fi într-o permanenta cautare a perfectiunii ;;i sfâr;;e;;teprin a-i considera pe ceilalti ni;;te încurca-lume ;;iiresponsabili. un obsesional va nutri adesea convingerea ca "nu poti avea încredere în oameni ;;i ca întotdeauna trebuie sa verifici ceea ce fac". Iar când va vedea acasa praful de pe ;;emineu, un bol nespalat aflat pe masa, el va fi întarit în convingerea ca respectiva persoana nu este în stare sa faca menajul bine, adica potrivit idealului sau de perfectiune.
FORMELE INTERMEDIARE

Cu Jean-Marc am facut o descriere a unei personalitati obsesionale tipice. Dar ;;i aici exista o întreaga gama de forme intermediare. unele persoane sunt preocupate de ordine, mai cu seama, sau de proceduri, fara însa a scapa din vedere rezultatul final. Fire;;te ca este placut sa intri într-o casa curata, aflata în rânduiala, însa pastrându-ti totu;;i cumpatul, daca vezi cum copiii ;;i-au împra;;tiat jucariile prin casa. De altfel unii obsesionali î;;i con;;tientizeaza propria tendinta ;;i încearca sa se corecteze. Sa îl ascultam pe Lionel, patruzeci de ani, expert contabil.
Dintotdeauna mi-au placut lucrurile rânduite, aliniate, cum mi-a placut ~i simetria. Copil fiind, îmi a~ezam bilele în ni~te casute, potrivindu-le dupa diverse criterii: marime, culoare, materialul din care erau facute, chiar felul în care le procurasem; fie cafusesera cumparate, daruite sau câ~tigate în jocurile cu alti copii. Schimbam criteriul de aranjare ~i hop! începeam o alta ordonare a bilelor. Apoi, student fiind, îmi placea ca toate obiectele de pe biroul meu sa fie aranjate ori paralel, ori perpendicular. Carti, rigle, stilouri ~i chiar

88

Fran<;ois Lelord s;iChristophe Andre

cheile pe care le a!iezam paralel cu muchia mesei. Prietenele mele erau intrigate, unele chiar înfrico!iate. Îmi mai pliicea ca notitele pe care le luam la cursuri safie impecabile !ii îmi petreceam mult mai mult tirnp transcriindu-Ie pe curat, subliniindu-Ie cu diferite culori decât învatându-Iel aiia cii de multe ori ratam sesiunile de vara. Destul de curând am realizat ca petreceam cam mult timp aranjând !ii verificând, !ii am cautat sa ma controlez. Sotia mea m-a ajutat enorm, caci !ii acuml când i se pare ca exagerez cu ordinea, nu !i0vaie sa mi-a spum'il iar eu accept sa aud asta de la ea, !itiind ca !ii ea este destul de ordonata. În pr~fesia mea sunt foarte apreciat, ceilalti au încredere în mine, de!ii la început eram mereu în întârziere din cauza verificarilor. Aparitia informaticii m-a ajutat foarte mult. Colaboratorii mei !itiu ca privirea mea este i1~failibilacând este vorba de sesizarea celor mai mici nereguli, !ii mi se pare cafara sa vreau îi determin sa lucreze bine. Întotdeauna mi-a fost greu sa-mi exteriorizez emotiile, iar când altii îmi arata afectiunea lor sau îmi fac complimentel ma fâstâcesc. Pentru ca nu !itiu ce sa raspund. Îmi este greu sa !ii glumesc, "sa fac conversatie II. Mie îmi place sa abordez un subiect cu de-amanuntull cu o introducerel cuprins !ii o încheiere, !ii atunci ceilalti î!iipierd întotdeauna rabdareal ma întrerup !ii trec la alt subiect. Dar în timp m-am mai schimbat. $i aici cred ca este meritul sotiei mele, care m-a facut sa con!itientizez ca am umor !ii ca aceasta mi-ar putea folosi. E adevarat ca prietenii mei ma tachineaza uneori pe tema maniei mele pentru ordine. La început ma durea; acum însaI nu. Mai întâi de toate pentru ca eu cred ca m-am schimbat. $i apoi pentru ca daca am izbândit în profesia mea a fost !ii gratie acestor "cusururill. Nu mai lucrez lafel de mult ca înainte, dar !ii acum înzi este destul de greu sa ma relaxez. Chiar în week-end nu ma pot împiedica sa nu ma gândesc la ce ar trebui reparat în casaI sau la anumite acte de care ar fi mai bine sa ma ocup din timp. Totu!iil încerc sa nu ma ambalez prea tare !ii sa petrec cât mai mult timp cu copiii.

Lionel ofera un bun exemplu de personalitate obsesionala temperata de o contitiinta a propriilor defecte tii care a avut o dubla s;ansa: de a se fi orientat spre o profesie în care trasaturile sale obsesionale sa constituie un avantaj tii de a fi gasit o femeie care sa fie destul de aproape de propriile lui valori pen-

Personalitatile obsesionale

89

tru a-l accepta asa cum este, dar si destul de diferita de el pentru a-l ajuta sa progreseze.

CÂND OBSESIILE DEVIN O MALADIE

Exista o adevarata maladie "sindromul obsesiv compulsiv" sau SOC, de care se vorbeste din ce în ce mai mult în mass-media. Pacientii ce sufera de SOC se simt obligati sa se supuna unor adevarate ritualuri de aranjare a lucrurilor, de spaIari repetate, de verificari mult prea dese si amanuntite, pentru ei acestea fiind singurele cai pentru a-si diminua anxietatea. Ei mai au si gânduri obsedante involuntare, pe teme de curatenie, perfectiune, culpabilitate. Toate acestea îi fac sa patimeasca si le pot ocupa multe ore din zi. Iata doua exemple:
Ori de câte ori se afla la volanul ma~inii, Marie, ce suferea de SOC, se temea sa nu fi accidentat vreun trecator fara sa fi bagat de seama. Odata ajunsa la destinatie, se simtea obligata sa refaca o portirme a drumului în sens invers, pentru a se convinge ca nu facuse nici un accident. Era con~tienta de faptul ca acest gând era absurd, dar atâta vreme cât nu se întorcea sa verifice daca nimeni nu zacea pe ~osea, ea nu-~i putea diminua anxietatea. Philippe, patruzeci ~i trei de ani, suferind ~i el de SOC, obsedat de murdarie ~i de praf se spala pe mâini de zeci de ori pe zi, nu accepta ca sotia lui safaca menajul, nu-i lasa pe cei ce veneau în vizita sa-i intre în apartament încaltati. Spalatul mâinilor ~i menajul îi luau între patru-cinci ore pe zi, timp în care el se afla într-o stare de mare tensiune anxioasa.

Aceste doua exemple sunt departe de a reprezenta totalitatea tulburarilor obsesive compulsive. Cititorul interesat va afla si alte exemple în bibliografia mentionata la sfârsitul cartii. Raporturile între personalitatea obsesionala si SOC sunt mult mai putin clare decât ne lasa sa ne imaginam teoriile psihanalitice. într-adevar, potrivit diverselor studii epidemiologice, între 50 si 80% dîn pacientii ce sufera de SOC nu au o

90

Fran~ois Lelord ;;i Christophe Andre

personalitate obsesionala.1 Si se poate afirma ca uria;;a masa a personalitatilor obsesionale nu va suferi vreodata de SOc. Potrivit clasificarii DSM-IV, se poate vorbi de SOC atunci când obsesiile ;;i ritualurile inutile ocupa mai mult de o ora pe zi.

DOCTORE,

SI MEDICAMENTELE?

Cât prive;;te medicatia prescrisa SOC-ului, maladie considerata pâna în anii saptezeci greu de tratat, aparitia unor antidepresive a produs o adevarata revolutie. ::\"utoate antidepresivele sunt eficiente, ci doar acelea care actioneaza asupra secretiei si distrugerii serotoninei, o molecula care se gaseste în stare pura în sistemul nervos central. Dupa câteva saptamâni de tratament cu un antidepresiv serotoninergic în doze suficiente2,la aproape 70% din pacientii care sufereau de SOC se putea constata o ameliorare. Daca pacientul participa la o terapie comportamentala, rezultatul este si mai bun, fapt confirmat de numeroase studii. Dar se pare ca pentru majoritatea pacientilor rezultatul combinatiei antidepresiv-terapie comportamentala este mai bun decât fiecare din cele doua aplicate izolat.3 Cum se poate veni în sprijinul personalitatilor obsesionale? Evident ca psihiatrii au venit cu ideea de a folosi antidepresive în SOC, caci lor li s-a parut ca între cele doua forme de tulburari exista o anumita asemanare. Ei bine, nu s-au înselat. Când se întâmpla ca personalitatile obsesionale sa se simta deprimate, cea mai mare eficienta si-o vadesc atunci antidepresivele serotoninergice.
1 J.H. Pollak, "Commentary on Obsessive-Compulsive Personality Disorder", in The DSM-IV: Personality disorders, op. cit., p. 281. 2 M.A. Jenike, "New Developments in Treatment of Obsessive-Compulsive Disorders", in Review of Psichiatry, voI. A. Tasman, M.B. Riba ed., Washington, American Psychiatric Press, 1992. 3 J. Cottraux, "Traitements biologiques", in Obsessions et Compulsions, Paris, pug 1989, pp. 106-121.

lI,

Personalitatile obsesionale

91

De acord, veti spune, în caz de depresie, da, dar altfel? Doar n-ai sa-i prescrii unei persoane toata viata un medicament pentru a-si schimba personalitatea. Unii nu vor pierde ocazia de a-i acuza pe medici ca ar fi "normalizatori" a caror misiune este aceea de a simplifica personalitatile, pentru ca ele sa se adapteze mai bine cerintelor societatii. Este o dezbatere vasta, care ar putea constitui obiectul unei carti întregi4, dar de fapt poate fi redusa la trei întrebari: - Faptul de a avea o personalitate obsesionala îl face pe pacient sa sufere? - Este eficient medicamentul în cazul lui? - A fost prevenit pacienhll asupra avantajelor si dezavantajelor tratamentului? Daca raspunsul la aceste trei întrebari este "afirmativ", nu vedem motivul pentru care nu i s-ar propune un tratament care sa-I ajute. Ramâne apoi ca medicul si pacientul sa decida daca sa se vada cu regularitate si daca sa continue tratamentul sau nu. Cât priveste psihoterapiile, vom vorbi despre ele spre sfârsitul acestei carti.

PUTINA OBSESIE POATE FI UTILA?

Într-un fel se poate spune ca societatea noastra devine din ce în ce mai obsesionala. Din cauza productiei de masa, întreprinderile sunt nevoite sa introduca proceduri tot mai stricte, astfel încât toate produsele sa fie identice si perfect fiabile, pentru a satisface exigentele unor consumatori gata oricând sa se adreseze concurentei. Preocuparea pentru securitate impune elaborarea de norme în toate domeniile, de la productia de lactate la cea de automobile, trecând prin productia de carucioare pentru copii. Toate aceste proceduri trebuie necontenit evaluate si revizuite. În fine, pentru a aduna impozitul de
P. Kramer, Prozac, le bonheur de l'ordonnance?, Paris, First, 1994, E. Zarifian, Des paradis plein la.tete, Paris, Odile Jacob, 1994.

92

Fran~ois Lelord si Christophe Andre

la particulari ori de la întreprinderi, penh'u a putea asigura sanatatea cetatenilor, administratiile modeme pretind cifre si iar cifre, mai mult, cifre bine verificate. Deci, astazi exista loc si pentru obsesionali, cu conditia de a-i supraveghea în preocuparea lor de a face totul bine. S-ar putea spune ca din clipa în care se formeaza o echipa, fie pentru a construi un baraj, fie pentru a înfiinta lill jumat prezenta unui obsesionat bine ales, ar putea fi un ingredient pretios, care va garanta calitatea produsului final. Personalitatile obsesionale în filme si în literatura

Sherlock Holmes, cu a sa pasiune pentru detaliu, cu indife-

renta sa, cu interesul acordat clasificarilor, cu a sa vestimentatie vesnic neschimbata are, poate, câteva trasaturi obsesionale. În serialul televizat Star n'ek, M Spock (cel cu urechile ascutite) pare sa fie caricatura unui obsesional; este exasperant de glacial si rational, nu poate pricepe afectivitate a si reactiile irationale ale coechipierilor sai de pe Terra. În filmul lui James Ivory, Rama?itele zilei (1993), Anthony Hopkins joaca rolul unui majordom englez aflat în serviciul unei ilustre case, fanatic al ordinii desavârsite. El îsi reprima orice reactie emotionala, nerenuntând la a servi la un dineu diplomatic, timp în care, la etaj, tatal sau agoniza. Mai apoi, este incapabil sa raspunda iubirii Emmei Thompson, desi se simte atras de ea. În Podul de pe râul Kwai (1957) de David Lean, neînduplecatul colonel Nicholson, jucat de Alex Guinness, ofera un fascinant exemplu de personalitate obsesionala. Luat prizonier de catre japonezi, el refuza sa se supuna ordinelor acestora si nu accepta sa colaboreze cu ei decât pentru a r-reîntâmpina unele represalii asupra oamenilor sai. Însarcinat sa construiasca un pod pentru a înlesni trecerea trupelor nipone spre Birmania, el va face uz de toate talentele sale de obsesional pentru a înalta o lucrare desavârsita, uitând ca aceasta îi va servi inamicului. El nici nu va admite ca ai sai compatrioti sa-i distruga munca.

dar...te tot reparând . considerându-va o persoana incapabila sa înteleaga ce este important. Îndragostit mai apoi de Juliette Binoche. Ajuns la Paris.. William Hurt întruchipeaza personajul unui psihanalist obsesional ce locuie. . din dorinta de a-i arata de la bun început ca exagereaza. din clipa în care s-a trecut la agricultura. faptul de a fi un obsesional nu reprezenta un mare avantaj (ajuta doar sa nu se manânce din neatentie fructe otravitoare).i care au darul de a-l deprima pâna .. asigurând astfel cele mai mari sanse de supravietuire urmasilor lor. ai fi înclinat sa crezi ca într-o epoca îndepartata. el nu pridide.Personalitatile obsesionale 93 Într-un film de Chantal Ackerman. pentru a face stocuri si a le depozita. în timp ce la New York aceasta era absolut impresionata de ordinea . îi aratati ca îi apreciati perfectionismul. Daca îl contraziceti.i punând la punct tot ce era deteriorat în apartamentul tinerei fete. în schimb. psihanalistul nostru va avea cele mai mari dificultati în a-si marturisi sentimentele. cu interesul lor pentru sarcinile repetitive si pentru ordine. trebuie sa se fi dovedit înzestrati mai cu seama pentru arat.te în New York .i simetria care domnesc în apartament . pentru a întrevedea unele lucruri. obsesionalii. Un divan la New York.i care face schimb de apartament cu o pariziana destul de boema (Juliette Binoche).i pe câinele tinerei femei.. în care oamenii traiau din vânat si cules. el va va primi cu mai multa consideratie eventualele critici.. semanat. Dintr-un punct de vedere evolutionist. va va dispretui.. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE OBSESIONALE Recomandabil • Sa le aratati ca le apreciati simtul ordinii si al rigorii Nu uitati ca obsesionalul crede ca actioneaza în numele binelui. Daca.

ois Lelord ~i Christophe Andre • Sa le respectati nevoia de a prevedea ~i de a organiza totul Obsesionalilor nu le place imprevizibilul ~i detesta mai mult decât orice sa fie pu~i în situatia de a improviza. Si au dreptate. toata lumea mi-o spune. Daca te vei supara. • Când merg prea departe. În cele din urma. sa-i luati prin surprindere. faceti voi în~iva un efort de previziune ~i de planificare.d. caci nu acestea sunt situatiile în care pot fi eficienti la maximum. si trebuie sa recunosc ca este adevarat. iar cât priveste mesele a caror pregatire îi revine ei. Dar toata aceasta seriozitate a sfârsit prin a ma apasa. Evitati. Se ocupa îndeaproape de educatia copiilor nostri. sa le cereti sa faca unele lucruri "de urgenta". care ~tii bine ca ar fi o pierdere de timp. ridica neputincioasa bratele spre cer si nu o pot face sub nici un chip sa priceapa ca acei oameni s-ar simti la fel de multumiti sa fie primiti simplu. eu trebuie sa fac o lista a invitatilor si sa i-o dau cu cel putin trei zile înainte. Iar urmarea este ca atunci când se întâmpla ca în ultimul moment sa mai invit o persoana-doua la masa.94 Fran<. de care însa ma ocup chiar eu. iar ei va vor enerva prin încetineala ~i rezerva de care vor da dovada. deci. Dar. Caci îi veti face sa sufere. Sa-I ascultam pe Jacques vorbindu-ne despre sotia lui. am ajuns la o întelegere: eu am dreptul sa invit pe cine vreau la unele supeuri. intima. aduceti-le critici precise si motivate Nu folose~te la nimic sa te enervezi atunci când un obsesion al îti explica ca trebuie sa faci neaparat în cutare fel sau ca trebuie sa respecti neaparat cutare procedura. de fiecare data sotia mea se simte obligata sa aranjeze în asa fel masa încât sa fie cât mai aspectuoasa. sa întinda masa mare s. fara vreo ceremonie deosebita. Sotia mea are o multime de calitati. pe cât posibil.a. fara pretentii. el va fi întarit în . îmi place si mie sa invit la masa prieteni ori colegi de serviciu. De pilda: cum sunt un tip sociabil si am fost crescut într-o familie în care deseori cei ce veneau în vizita erau opriti "la o masa fara pretentii". Înainte de a le încredinta o sarcina. în loc de a le oferi oaspetilor o cina simpla. iar slujba sa cu jumatate de norma se pare ca-i procura multe satisfactii. de casa se îngrijeste într-un mod ireprosabil.m.

Acesta l-a chemat pe responsabilul cu productia. ca metoda sa prezinta mai multe inconveniente decât avantaje. dovediti-i pe îndelete într-un mod u~or obsesional. Bazându-se pe costul mediu în ore care trebuia platit persoanelor implica te. Cu calculatorul în mâna au facut împreuna aceasta operatie. un tip foarte competent. voia sa se convinga ca toate piesele cumparate din exterior. precisa. pentru a urmari utilizarea fiecarei piese în fabrica. directorul i-a cerut ca. Deci. responsabilul cu productia. fara a-l brusca însa. scopul ei fiind dobândirea unui plus de perfectiune. Incomodati la lucru de aceasta noua procedura. Responsabilul urmarea calculul facut de director cu mare atentie. pe care le putea preîntâmpina noua lui procedura. erau bine folosite în fabrica. a pus la punct o procedura extrem de complexa. oamenii sunt imprevizibili ~i ca nu te poti bizui pe ei. A doua cifra obtinuta era mai mica decât prima. ceea ce responsabilul a acceptat bucuros. bazându-va pe cifre. Sesizând conceptia despre lume a colaboratorului sau obsesional. Apoi. gefii de atelier s-au dus sa se plânga directorului. analizând împreuna cu responsabilul procedura acestuia. chiar cele cumparate la un pret mic. Si fara îndoiala . Si atunci.Personalitatile obsesionale 95 ideea ca. Amintiti-va de convingerea sa ca el actioneaza în numele binelui. Urmatorul exemplu a fost prezentat de catre ~eful unei întreprinderi la un seminar pe teme de management al personalitatilor dificile. directorul a reu~it sa-I faca sa-~i schimbe felul de a proceda. Directorul a izbutit sa dea criticii sale o forma u~or lIobsesionala". incontestabil. pe viitor. directorul a determinat atunci costul total al acestei schimbari de procedura 9i i-a propus apoi responsabilului sa estimeze pierderile cauza te de proasta utilizare a pieselor. motivata. directorul a calculat timpul de lucru suplimentar pe care-l necesita din partea tuturor celor implicati. Nu a mai fost nevoie ca directorul sa staruie pe lânga responsabil ca acesta sa renunte la procedura sa. Într-o fabrica micuta. înainte de a introduce o noua procedura. caci el se 9i hotarâse sa faca acest lucru. În schimb. argumente bazate pe costuri. Si a început prin a-i lauda con9tiinta profesionala 9i simtul rigorii. sa vina 9i cu argumente în sprijinul acesteia.

Cu cât jocul era mai strâns. pretextând ca nu juca prea bine. de a nu respecta o promisiune. mai mult decât oricarei alte persoane. în~tiintati-l cât puteti de repede. cravata. ?i-a scos cravata ?i s-a alaturat echipei sale. sa vegheze ca totul sa fie perfect. componenta celor doua echipe ar fi fost inegala. Dar s-a spus ca. extrem de rezervat pâna atunci. facea tot soiul de salturi i . Pentru el veti fi aidoma celorlalti iresponsabili.ois Lelord ~i Christophe Andre ca aceasta este metoda cea mai indicata de a-l convinge pe un obsesional. statistician de mare valoare. nu-i promiteti decât ceea ce puteti face. Caci va fi cel mai bun mijloc de a-l face sa se destinda un pic ~i sa accepte mai bine punctul vostru de vedere. Membrii echipei au început o partida de volei ?i afost ?i el invitat sa participe. iar când intervine ceva imprevizibil. sunt cai sigure de a se descalifica în ochii unui obsesional ~i înca pentru multa vreme. Apelul la simtul dreptatii ?i al simetriei a fost infailibil. chiar neînsemnata. el avea cama?a cu mânecile lungi. respectati-va fagaduielile. care nu pricep ca în lume totul ar merge mai bine daca am respecta cu totii regulile. pantaloni. dorinta pe care însa nu cuteaza sa ~i-o realizeze. sa verifice totul. invitati-i. dati-le exemplul urmator: . Toata lumea s-a dus. (Oare chiar se în~ala obsesionalii în aceasta privinta?) Unui obsesional. A refuzat mai întâi. daca nu venea sa joace. chiar ?i un cercetator strain. a?a ca a ezitat îndelung înainte de a se a?eza pe nisip.96 Franc. • Sa le faceti sa descopere bucuriile destinderii Încercati sa va imaginati un pic tensiune a în care traiesc obsesionalii: ei vor sa controleze totul.Seful unei clinici ?i-a invitat întreaga echipa la un picnic pe malul marii. cu atât el se însufletea mai tare. A~a ca mobilizati-i. ce oboseala! Dar cei mai multi dintre ei nutresc în adâncul sufletului dorinta de a se lasa în voia lucrurilor. Faceti astfel încât pentru el persoana dvs. sa fie asociata cuvintelor "previzibil" ~i "sigur". • Sa le aratati ca sunteti previzibili si ca se poate bizui pe voi Faptul de a întârzia. În timp ce toti invitatii aveau o tinuta sport. marturisindu-i deslu~it ca sunteti dezolat.

mai degraba. • Sa le încredintati sarcini pe masura lor. laolalta cu colegii sai. atâtat 'li de încurajarile amuzante ale tuturor spectatorilor. totupi. Când afost felicitat pentru aceasta victorie. juridice sau tehnice. pentru a aduce un plus de perfectiune lumii si ca se poate întâmpla sa nu priceapa motivele ironiei voastre. el era mai putin rezervat. Urmati-le exemplul! • Sa va lasati antrenat prea departe în sistemul lor Cu obstinatia de care dau dovada si cu convingerea pe care o au ca ar actiona în numele binelui si al ordinii (termeni oa- .Personalitatile obsesionale 97 acrobatice. V-a ajutat cumva sa va schimbati? Sau. în care "defecteleJl lui sa fie tot atâtea calitati Am remarcat în toate exemplele precedente ca unele sarcini pot fi îndeplinite ireprosabil de obsesionali. facând uz de simtul ordinii.ill umor binevoitor poate ajuta pe cineva sa se schimbe. mele bmelui. sunt tinte care pot tenta. îngaduindu-pi unele mici glume pi raspunzând cu placere tuturor invitatiilor de week-end. l. a fost mult mai destins tot restul zilei. mai apoi plonjând pi în mare. Si mai încercati sa va amintiti ultima remarca ironica pe care v-a facut-o cineva. Nu cedati tentatiei. v-a lasat sentimentul ca celalalt nu reusea sa va înteleaga? Uneori. proceduri financiare. control de calitate. ca si de capacitatea de a starui în efort. parea a se simti iara'li stingherit. N erecomandabil • Sa le ironizati pe tema maniilor lor Obsesionalii. Echipa sa a câ'ltigat. Terapeutii stiu ca acest umor este un instrument ce trebuie mânuit cu maxima prudenta. la lucru. Caci obsesionalii vor reusi acolo unde ceilalti ar fi doborâti de oboseala sau de plictiseala. Nu uitati ca obsesionalul considera ca actioneaza în nu" . în mare parte gratie încrâncenarii cu care jucase el. iata câteva exemple de activitati in care obsesionalul se va simti în largul sau. mai cu seama pe cei porniti pe glume. Contabilitate. în cadrul unei relatii de încredere. Din acea zi. cu seriozitate a si maniile lor.

caci gândea ca se va descurca mai bine decât ea la bucatarie sau ca în orice caz va lucra mai ordonat. încât l-a amenintat ca refuza sa mai gateasca în asemenea conditii. Sotul ei a acceptat s-o înlocuiasca. Si atunci. În acela~i timp. recurgeti la un numar cât mai mare de argumente! Unui sot obsesional îi displacea dezordinea pe care sotia sa o facea la bucatarie în timp ce pregatea masa. obsesionalii simt dorinta puternica de a impune respectul regulilor pe care ei le considera juste. Aratându-Ie ca le apreciati simtul ordinii ~i al rigorii.icurata totul dupa bunul lui plac. adesea. dupa câteva zile. a realizat ca nu reusea sa gateasca pe cât ar fi dorit de bine si ca prepararea cinei îi rapea din timpul pe care el voia sa . ea a ajuns la un asemenea grad de exasperare.. Totu~i. Iata un frumos exemplu de solutie negociata. vasarie în chiuveta. odata încheiata prepararea mesei.98 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andre recum sinonimi pentru ei). • Sa le coplesiti cu prea multa afectiune. ci doar au cautat o solutie convenabila pentru amândoi. diferite ingrediente pe masa etc. În schimb. obsesionalii se simt stingheriti. farfurii murdare. el putea rândui . prin demonstratii monotone ~i repetitive. Aceasta nu înseamna ca dovezile de . sa-i arate ca "gre~ea". sa-i secatuiasca de vlaga pe cei ce i se împotrivesc. fara a nutri intentii rele.. poate. dereticat). Simtindu-se în permanenta supravegheata. recunostinta sau daruri Când este vorba sa î~i exprime sentimentele.i-l consacre altor activitati (contabilitate. Pe cât posibil. cei doi au ajuns la o alta întelegere: accesul la bucatarie îi era lui oprit câta vreme sotia gatea. dar nu sunt în stare sa o faca. Aceasta explica. de ce sunt atât de stânjeniti când li se arata afectiune sau admiratie: se simt obligati sa raspunda în acela~i registru. Totusi. vadesc o preocupare pentru simetrie ~ipentru reciprocitate. Asa ca statea lânga ea si punea la loc fiecare obiect ori ingredient de îndata ce sotia sa nu le mai folosea. se poate întâmpla ca în scurt timp sa ajunga sa tiranizeze o întreaga echipa ori o întreaga familie ~i. trebuie totu~i sa ~titi când sa spuneti "Stop!". Nici unul dintre ei nu a încercat sa-i schimbe celuilalt parerea.

.Personalitatile obsesionale 99 afectiune sau complimentele nu le-ar face placere. • Sa le aratati ca sunteti previzibili si ca se poate bizui pe voi • Sa le faceti sa descopere bucuriile destinderii. tara a carei cultura prezinta. • Sa va lasati antrenat prea departe în sistemul lor.:>ia le obs servati cu atentie reactiile pentru a nu-i pune în dificultate. aduceti-le critici precise si moti~ vate. si nu uitati sa va lasati încaltarile la intrare. Daca va sunt soti sau sotii: lasati pe seama lor contabilitatea menajului. Cum sa ne purtam cu personalitatile obsesionale Recomandabil • Sa le aratati ca le apreciati simtul ordinii si al rigorii. Anuntati-le durata discutiei înainte ca ele sa înceapa sa vorbeasca. în care "defectele" lor sa fie tot atâtea calitati. neîndoielnic. N erecomandabil • Sa le ironiza ti pe tema maniilor lor. Doar ca este mai bine ca la început sa fiti putin mai rezervati . fiti atenti sa nu faceti greseli de ortografie. • Sa le respectati nevoia de a prevedea si de a organiza totul. • Sa le coplesiti cu prea multa afectiune. Daca va sunt colegi sau colaboratori: încredintati-le controlul si finisajul. În Japonia. • Când merg prea departe. unele trasaturi obsesionale. recunostinta sau cu daruri. care îti va indica cel mai nimerit cadou. Daca va sunt patroni: când va scrieti rapoartele. oferirea de cadouri este un adevarat ritual. trebuie doar sa te adresezi unui magazin special. Exista o întreaga gama de cadouri potrivit rangului persoanei careia le sunt oferite si împrejurarilor. • Sa le încredintati sarcini pe masura lor.

sivorba final. fac simt caci rânduindmadator(oare).raspunzator(toaI re) personala. fi zgârca meu Nu prezint în largul lucruri. 8. 14.1OO Fran<. Îmi reproseazaarunc contabilitatea Nu-mi simt sa 10. Mi s-a întâmplat sa ratez ceva Într-o discutie îmi place sa-mi din I . se placesingur(a) ordine.de o mit se tpare cit(a). 7. rezultatul 6. echipa. când Nu îmi tin ideile în as I Mi Cândplace dezordinea.. ma er- ADEVARAT 12. mi se Ueste verificând. 5. munca în pentru ca as ramâne detaliilor. 9.oisLelord si Christophe Andre obsesionale? I I Aveti trasaturile unei personalitati I FALS cauza ca m-am concen ra prea I mult asupra Ucadouri.

Iar eu am jucat rolul novicei plina de respect ~i admiratie. Ma lasase sa a~tept cel putin o ora. dar Alain se razboise cu ceilalti asociati pentru a ~i-o însu~i. La prima vedere pare un barbat plin de ~arm. Mai târziu. ~i totll~i reu~ise sa ma impresioneze când l-am vazut întâia oara. sclipitor. o tânara "creatoare" în cadrul unei agentii de publicitate. un barbat atât de important. însa. am aflat ca acea încapere trebuia sa fie o sala de ~edinte.oise. Nu se putuse abtine sa nu strecoare ~i anecdote despre sclipitoarea sa cariera ~i despre succesele sale. nici nu crâcnisem. Are un birou imens. mai multe fotografii îl înfati~au pe Alain în compania unor arti~ti celebri. iar eu lucrez cu el. dar cum era interviul pentru angajare." LA ROCHEFOUCAULD a o ascultam pe Fran<. se interesa de o tânara ca mine. cu o vedere superba. douazeci si noua de ani. ma facuse sa-i fiu recunoscatoare ca el. Alain mi-a tinut un discurs cu fraze gen: "Noi credem în tineri ca dumneavoastra. Alain a fost încântat. Alain este unul din cei trei fondatori ai agentiei. Dar dupa câteva saptamâni mi-am dat seama ca era o personalitate extrem de dificila. nostim. Erau expuse ~i trofeele pe care agentia le câ~tigase lafestivaluri internationale (în clipa . la vedere. În spatele biroului." Afabil ~i direct. narcisice "Nu putem rabda vanitatea altora fiindca o jigne~te pe a noastra.v Personalitatile . seducator. cerându-mi sa-I tutuiesc.

Iar membrii echipei pândesc un semn de încllviintare din partea lui fii tresar la cel mai mic semn de dezaprobare. ui'0r bronzat. fitiu ca nu el afost cel ce s-a ocupat de unele din campaniile premiate). Alain face o impresie puternica. Într-o zi te felicita fii crezi sa el te sustine întru totul. dincolo de aparenta de "camaraderie" se ascunde un om care nu prea admite sa nu i se arate o anume deferenta. De altminteri. cu eleganta lui. Ceilalti asociati ai agentiei. în clipa de fata. cu aerul sau încrezator. El este un ecran între noi i'i ceilalti asociati fii nu îngaduie ca noi sa intram în contact cu acefitia. Si vai de cei care îl contrazic! Anul trecut un designer cunoscut. i'tie cum sa cucereasca i'i sa entuziasmeze o întreaga echipa. De ce ramân? Pentru ca. A doua zi. Patrick. Patrick i'i-a gasit toate lucrurile gramada la receptie. caci îi place sa se i'tie respectat i'i admirat. Oriunde apare.102 Fran<. spunându-i deschis ce credea despre felul în care acesta conducea agentia. elegant. în final.:oisLelord ~i Christophe Andre de fata. Totufii. Ceea ce îmi displace însa cel mai tare este ca Alain face în aiiafel încât sa-fii însufieasca ideile echipei pentru a-fii atribui succesul. care venise de la o alta agentie. în profesia lui. fara nici un fel de menajamente. Alain a stabilit o relatie de dependenta pasionala aproape i'i este tocmai ceea ce fii vrea. Si apoi. trebuie sa recunoai'tem ca. întotdeauna pare sa fie într-o forma foarte buna. laolalta cu o scrisoare de concediere pentru grei'eli grave. ambianta este mai degraba buna. mi-ar fi greu sa gasesc un alt loc de munca. Alain este totufii un star i'i aceasta va prinde bine C. Inutil sa mai spun ca dupa o asemenea întâmplare nimeni nu mai încearca sa se razvrateasca fatii'. Alain a parasit fiedinta trântind ufia. În orice caz. atâta vreme cât îl Jlatezi i'i nu îl contrazici. carora le trebuie timp pentru a descoperi latura mai putin placuta a personalitatii lui. Atitudinea lui este vei'nic schimbatoare. designerul a trebuit sa plece. Firefite. în fata tuturor. Nu este deloc ufior sa lucrezi cu Alain. însa. temându-se ca în acelfel sa nu fie afectata cumva imaginea agentiei. a doua zi însa îti critica munca. l-a înfruntat la o i'edinta pe Alain. dar cu o indemnizatie frumoasa. V-ului meu. . mai ales pe cei nou-veniti._Alb de furie. au încercat sa aplaneze conJlictul. Cu unii dintre colaboratorii sai.

La întoarcere. Alain si-a adjudecat cea mai frumoasa încapere a agentiei: el considera ca trebuintele sale sunt mult mai importante decât ale celorlalti. pentru a-l exploata cât mai bine. de ani buni reut. Alain nu t. sa-I invite în weeJc-end-uri de vis. care sunt platiti de zece ori mai putin ca el tOi are au lucrat c din rasputeri pentru a termina un proiect. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE ALAIN? Este evident ca Alain are o foarte buna parere despre sine. pentru ca orice vizitator sa stie cu ce persoana importanta are de-a face.ovaie sa vorbeasca despre aceasta tinerilor creatori. În cazul de fata însa.ise sa-tOi finanteze modul de viata din note de cheltuieli tOi vantaje în a natura. ca i se cuvin unele privilegii. Si acestea reprezinta mult. De asemenea. Alain stie cum sa jongleze cu emotiile lor. Are un salariu astronomic. Atentie. dornic de a se arata mereu în cea mai buna forma si încântat sa frecventeze persoane importante (fotografiile de pe biroul sau).afel încât clientii importanti. face în at. S-ar putea spune ca Alain are un comportament manipulant. acest semn trebuie interpretat In cadrul unui ansamblu. De pilda. Alain pare preocupat. trofee). si tine ca si ceilalti sa afle: vorbeste cu placere despre succesele lui si etaleaza marturii graitoare (fotografii. Alain nu pare a fi atent la sta- . Pentru a se consola. cu care s-a împrietenit. Alain vrea ca ceilalti sa-I admire. În relatiile cu ceilalti. extrem de preocupat de înfatisarea sa.tim ca are probleme cu impozitele. critica si elogiile neasteptate. nu vrem sa spunem ca orice persoana care tine în biroul sau cupe sau trofee ar fi o personalitate narcisica! În unele profesii ori în unele tari aceasta poate face parte din uzante.Personalitatile narcisice 103 o consolare meschina: de la secretara lui t. folosind alternativ seductia. mai mult. Dar Alain are tot felul de izbucniri violente împotriva acestei "agentii în care designerii nu sunt lasati sa creeze". sa recunoasca faptul ca este o persoana exceptionala si nu suporta critica (incidentul cu tânarul designer). adica lipsit de sinceritate si în acelasi timp vizând sa-i induca celuilalt o stare emotionala favorabila scopurilor sale.

CUM PERCEPE ALA IN LUMEA? Toate gesturile lui Alain capata un sem~daca tinem seama de faptul ca el are o foarte buna parere despre sine si considera ca toata lumea (colaboratorii sai! asociatii. iar emotjile celuilalt nu o prea misca. II .104 Fran<. • Stapânita de ambitia de a avea! de succese rasunatoare! atât în plan profesional.• Manifesta destul de pupna empatie. Principala sa convingere ar fi: IISunt o fiinta exceptionala! mai meritorie decât altii. • Când nu i se acorda privilegiile pe care le asteapta. . devine furibunda. umilinta. o data în plus! el considera ca regulile comune nu sunt facute pentru el)! dar dispunem de suficiente date pentru a banui ca Alain are o personalitate narcisica. în acest sens! s-ar putea spune ca el nu prea da dovada de empatie.:oisLelord si Christophe Andre rile neplacute pe care le provoaca celorlalti (teama. • Adesea extrem de preocupata de înfatisarea sa si de vestimentatie. toata lumea trebuie sa ma respecte. invidie). Nu cunoastem nimic despre viata personala a lui Alain (în afara faptului ca este finantata prin cheltuielile profesionale. privilegii! fara a se simti! însa! obligata la reciprocitate. În relatiile cu ceilalti • Se asteapta la atentie. • Îi exploateaza si îi manipuleaza pe ceilalti pentru a-si atinge scopurile . Personalitatea narcisica Despre sine • Are sentimentul ca este exceptionala! deasupra oamenilor de rând si ca i se cuvine mai mult decât celorlalti. societatea în întregime) trebuie sa-i împartaseasca propriul punct de vedere. cât si în viata personala.

Cosmarul narcisicului: sa fie vazut într-un select restaurant "parizian". ma rasfata. de fete nu atât de frumoase ori de sigure pe ele ca mine. care în urma unor esecuri sentimentale. prost îmbracata (de altfel. Totusi. destul de sigura pe mine f'i eram înconjurata de admiratoare. Alain considera ca. snobismul. Si tocmai aceasta îi reprof'a mama. s-a decis sa înceapa o terapie. în multe cazuri. iar între noi a început ceva în genul unei rivalitati între femel. Tatal meu ma admira. Alain este cumva "snob"? Fireste. prin urmare. sa meriti mai multi bani. singurele care sunt demne de a fi frecventate în mod constant. . nu se aplica si propriei persoane. Când fraudeaza fiscul si trebuie sa dea seama. dupa parerea lui. Eram o eleva buna. Pe vremea aceea. narcisismul nu are aceasta forma extrema. iar eu eram conf'tienta de aceasta f'i profitam. Adevarul este ca înca din clasele primare aveam impresia ca mi se cuvenea mai multa atentie decât colegilor mei. comporta si o oarecare doza de narcisism. Cu Alain am descris o personalitate narcisica destul de puternic conturata si câtusi de putin agreabila. îmi facea placere sa ma f'tiu admirata. îmi satisfacea toate capriciile. dar si indignat! Cum poate fi constrânsa o fiinta ca el sa se supuna regulilor comune? Acest sentiment de a fi deasupra oamenilor de rând îl face sa caute compania unor persoane importante. i se cuvine o viata sociala sclipitoare. Alain socoteste ca regulile sunt facute pentru oameni obisnuiti si. pentru meritele sale exceptionale. în compania unei verisoare din provincie. în sensul curent al cuvântului. Sa o ascultam pe Juliette. Prietenia mea era considerata un privilegiu. deja. curând relatiile mele cu ea s-au înasprit. el nu se simte numai frustrat si preocupat.Personalitatile narcisice 105 Ca multe alte personalitati narcisice. douazeci si noua de ani. el o va duce la unbistro de la periferia orasului). dar uneori si nevoia de a-si îmbunatati o imagine depreciativa despre Sh'1e:este cautata compania unor persoane însemnate tocmai în speranta de a se obtine în acest fel o confirmare a propriei valori. Pot spune ca pe plan profesional am izbândit pentru ca mi s-a parut mereu firesc sa pretinzi mai mult.

De doua ori m-am îndragostit foarte tare. am trezit si multa invidie si rivalitate. dar era prea târziu. M-a parasit în cele din urma. refuzând sa-lmai vad si stârnindu-i gelozia. Evident. în aceasta relatie.ois Lelord si Christophe Andre mai multe responsabilitati. îi înfnmtam pe cei mai vârstnici ca mine. de a-i face gelosi. pusesem pe primul plan propriile mele trebuinte. scade în ochii mei si nu mi se mai pare deloc ca ar fi îndeajuns de puternic sau de important pentru mine. Iar el îmi lasa zeci de mesaje disperate pe robot. Doctore. Daca ceri ceva cu îndrazneala. caci eu eram sensibila pâna si la cea mai mica lipsa de atentie din partea partenerului. dar cum era un om pe care-l admiram mult. am început sa ma dezvinovatesc. Acum nu este zi în care sa nu ma gândesc la el si sa nu-l regret. de a le zdruncina încrederea în ei. în schimb. de a-i tine în sah. iar aceasta ma facea sa ma simt magulita. dar nu puteam scapa de sentimentul ca meritam mai multa atentie din partea lui. ignorându-le pe ale lui. este destul de simplu pentru mine sa îngemmchez barbatii si recunosc ca am tendinta de a-i manipula un pic. din pricina unei calatorii în interes de serviciu. Problema este ca în clipa în care un barbat se îndragosteste de mine. luam cuvântul cu multa usurinta. pâna când îi telefonam. La sedinte. dar ma cam înfuria când întârzia la întâlnire sau când contramanda o întâlnire sau un week-end pe care planuisem sa-l petrecem împreuna. am mers din esec în esec. Am vrut sa-l opresc. adesea îl si poti obtine. dar relatia n-a rezistat. credeti ca aceasta mi se trage din faptul ca tatal rneu ma adora? Juliette a constientizat una din caracteristicile personalitatii sale narcisice: sentimentul ca orice barbat îi datoreaza o .106 Franc. Ultimul meu iubit ocupa un post important. spunându-mi ca nicicând n-a fost atât de fericit si atât de nefericit cu o femeie. Pe plan sentimental. S-a casatorit cu o tânara pe care mi-a descris-o cafiind "draguta". Treceam îndata la represalii. si realizez ca. când mi se parea ca ideea mea era mai buna ca a lor. remarca lui mi-a dat de gândit si ca urmare am început sa fiu ceva mai atenta cu ceilalti. Unul din primii mei patroni m-a chemat într-o zi în biroul lui pentru a-mi spune ca nu poti reusi singur si ca într-o echipa fiecare om este important. Trebuie spus ca la începutul carierei mele susceptibilitatile nu ma preocupau câtusi de putin atâta vreme cât eu aveam sentimentul de a fi cea mai buna. Tonul dojenitor pe care mi se adresase ma cam iritase. De fapt.

nici chiar la televizor. sa nu beneficieze de un regim aparte. Numai ca tânara secretara. întârziind la sedinte. sau cerând o întrevedere de la o zi la alta. încercând sa le prehmgeasca când timpul afectat se scursese. "Ceilalti îmi datoreaza respect ~i atentie". fiindca ea este exceptionala. ea a întrebat candid: "Pe cine sa anunt?" Faimosul personaj s-a cabrat. ?i care apareafrecvent în emisiunile culturale difuzate la ore târzii. ?i i-a cerut sa-i anunte editorului sosirea. Apoi. Încetul cu încetuIr Juliette a izbutit sa adopte un punct de vedere mai temperat. sa fie mai putin agresiva. cât ~i asupra celorlalti. SITUATIE TIPICA PENTRU PERSONALITATEA NARCISICA Un scriitor celebru. Obliga- . ~i sa si le revizuiasca. s-a congestionat defurie ?i. Când scriitorul s-a apropiat de biroul ei cu un aer solemn. atât asupra propriei persoane. CI venit într-o zi la un editor important cu care avea fixata o întâlnire. deoarece atunci când ramânea treaza pâna la ore târzii prefera sa mearga la discoteca decât sa urmareasca o emisiune culturala. Aceasta convingere de baza genereaza.Personalitatile narcisice 107 atentie aparte. Juliette nu accepta sa fie supusa aceleia~i reguli ca ceilalti pacienti. nu-l mai vazuse pâna atunci. o Acest scriitor narcisic apreciaza ca valoarea sa este atât de mare încât ceilalti trebuie sa i-o recunoasca de îndata. psihoterapia a ajutat-o pe Juliette sa-~i con~tientizeze câteva din principalele sale convingeri: "Nu sunt ca toti ceilalti". mai cu seama printre intelectuali.fara a catadixi sa-i raspunda. însa. când un barbat nu-i acorda atentia pe care si-ar fi dorit-o. Iar psihiatrul s-a folosit de incidentele dintre ei pentru a o ajuta sa-si constientizeze principalele convingeri. angajata de putina vreme. Mai mult sau mai putin con~tient. caci are prea mult de lucru. De altfeIr ea a început prin a-~i pune propriul psihiatru la încercare. ?i-a întors capul îndreptându-se direct catre biroul directorului. o animozitate disproportionata atunci când iubitul ei întârzie la întâlnire. ~i sa se manifeste mai putin violent.

. ... acest sentiment de superioritate..easca în deplina securitate vitezele legale..nuite nu se aplica oamenilor ca mine.i calitatea propriilor reflexe la volan le îngaduie sa depa.. s-a enervat când tânara stewardeza i-a cerut sa-.. Numero. într-adevar. contrazice o alta convingere a personalitatilor narcisice: "Regulile obi. care conduce un grup mare.i a cerut sa fie lasat sa urce numaidecât în avion. Cum era stresat deja din cauza întârzierii. cu ocazia unei calatorii întreprinse de unii mini..i dovedeasca identitatea.i care au "reu.i în cazulw1Ui mare industria.i ne vor explica adesea ca ma..mtcei care î.. NU CUMVA ESTE UTIL PUTIN NARCISISM? Gânditi-va la cei pe care-i cunoa. 38.i.i iau dreptul de a încalca unele reguli ale codului rutier.aza în fata.te. de siguri pe ei.M.tri.teti .. 365-380. sunt poate . pp.i destinata comercializarii produselor noastre în strainatate. a întârziat .i interviurile televizate acordate de celebritati... trasaturi de caracter narcisice.ita.it"...ois Lelord ..i reciproca este la fel de adevarata: aceasta încredere. Nu vi s-a parut ca multi pareau deosebit de multumiti de ei. dar .itei lor1....tri ..i componentele reu. Personalitatea noastra narcisica.. dezinvoltura cu care se a.1 08 Fran<. O'Malley.ina lor .. P. Amintiti-va ..K.. s-ar putea crede ca aceasta siguranta . Bachman.i aceasta multumire le-a dat-o reu. de. Sl. Journal of Personality and Social Psychology (1977).i uitase toate biletele necesare... tocmai pentru ca se socotesc capabili sa evalueze singuri riscurile..i oameni de afaceri ." Un incident asemanator s-a produs . S-ar putea 1 J.. zugravindu-se în termeni magulitori.. "Self-Esteem in YOlmg Men: A longitudÎ11alAnalysis of the Impact of the Educational and Occupational Attaintment". Si conduita la volan poate revela narcisismul unora din contemporanii no.i acceptând complimentele ca pe ceva ce li se cuvenea? Fire.. Aceia.i Christophe Andre tia de a te prezenta ca orice muritor de rând.

timida oarecum. ea este extravertita si sigura pe ea. Coralie continua sa ma uimeasca prin aplombul ei.Personalitatile narcisice 109 spune ca la un talent egal. iar în competitie va avea mai putine scrupule. lasând de o parte orice scrupule pentru a obtine ce vor. manipulatori oarecum. dar si a capriciilor si pretentiilor ei. o învatatoare de treizeci ~i unu de ani. caci este încredintat ca el este cel mai bun. Narcisicului îi va fi mult mai u~or sa se "vânda". La liceu. despre una din prietenele ei care are o personalitate narcisica: Am pastrat legatura cu fostele mele colege de liceu. Coralie se deosebeste cel mai mult de mine: în timp ce eu sunt o persoana discreta si rezervata. o doza minima de narcisism poate fi deseori utila. subiectii narcisici ~tiu sa lupte. narcisicul are ~anse mult mai mari de reu~ita decât o persoana modesta. Un pic de narcisism poate constitui un avantaj decisiv. multumiti de înfati~area lor. narcisismul asociat altor calitati redutabile se pare ca a fost un avantaj pentru a-~i însu~i cea mai buna parte din vânatul tribului ori pentru a lua locul ~efului. Siguri pe ei. Dintre toate colegele mele. Când suntem într-un restaurant. Multi ~efi de întreprinderi ne-au marturisit ca adesea cei mai buni dintre agentii lor comerciali sunt putin narcisici. Se poate spune ca tocmai narcisismul le alimenteaza ambitia de succes ~i îi ajuta sa faca fata unor situatii deseori dificile ~i descurajatoare pentru altii. caci el considera ca locul întâi i se cuvine de drept. este atenta la cele mai mici detalii: calitatea . de care se ~i îngrijesc în mod deosebit. Ne întâlnim cu regularitate. caci se considera cel mai capabil. toata lumea îi spune "diva". fie pentru a ne petrece week-end-ul ori câteva zile de vacanta într-un loc placut. Destul de insensibili la trebuintele ~i greutatile interlocutorilor lor. Odata ajuns la conducere nu va fi stapânit de teama ca va e~ua. Iata ce poveste~te Louise. nu sunt câtu~i de putin afectati când sunt refuzati (caci nu a fost vina lor). Dintr-un punct de vedere evolutionist. din pricina felului în care se îmbraca si în care stia sa se faca remarcata. În viata de zi cu zi. mai cu seama când este vorba de a te adapta unui climat de competitie. fie pentru a lua masa într-un restaurant.

Ei vor fi sedu~i. Melchior. i'i gata oricând sa întruneasca întreg statul major al stabilimentului i'i sa parlamenteze pâna când obtine câi'tig de cauza. Este cam penibil sa fii cu ea. Mai întotdeauna Coralie obtine ce vrea. 755-762. ce-i drept reui'ei'te. Cred ca n-ar fi rau daca din când în când m-ai' comporta i'i eu precum Coralie. Social and Evaluation Anxiety. impresionati sau convin~i de siguranta voastra. 161. Pardoen et eoll. Dar culmea este ca nimeni nu se supara. când face tot circul (de genul "Credeti ca am sa accept ai'a ceva? Nici sa nu va gânditif"). Ei ~tiu ca o insuficienta stima de sine este la originea mai multor tipuri de probleme psihologice precum timiditatea2. 2 . Acolo unde noi nu reactionam spunându-ne: "La urma urmei.M. s-ar putea spune ca ea câi'tiga în felul acesta stima celorlalti. adesea. Coralie nici nu se sinchisei'te de faptul ca în felul acesta poate trezi aversiunea interlocutorului sau. CÂND NARCISISMUL TE FACE VULNERABIL Daca aveti talent ori ~arm. problema narcisicilor este aceea de a voi întotdeauna mai mult ~i de a sfâr~i prin a deveni inJ. Dar. Self-Esteem and Self-Counseiousness". Leitenberg (ed). Psihiatrii au numit dimensiune a narcisica prezenta în fiecare din noi stima de sine. Coralie este gata oricând de lupta pentru a capata ce-i mai bun.11 O Fran<. 47-82. pp. pâinii. "Shyness. N. ceilalti va vor suporta mai u~or narcisismul. Odata a primit gratuit un bilet de avion din partea unei companii aeriene. 1990. Plenum Press. volumul muzicii..A. Vizibil. Cheek. pp. 3 D. L. starile depresive3 etc. "Self-Esteem in Reeovered Bipolar and Unipolar Outpacients". i'i unde ideea de a reclama nici macar nu ne trece prin minte. dupa cefacuse scandal pentru ca ai'teptase la aeroport doua ore. Ea i'tie mereu ce sa faca pentru a obtine cea mai buna masa la restaurant.Y. prospetimea apei.:oisLelord ~i Christophe Andre . nici nu merita safaci o tragedie pentru atâta lucru". ori cea mai buna camera la hotel. dar. Dimpotriva. British Joumal of Psychiatry (1993).. in H.

carora le izbuteste totul. desi îndragostit de ea. un patron mult prea narcisic poate stârni ranchiuna. in M. propriul lor fel de a fi îi h'11piedica sa stabileasca cu ceilalti relatii strânse si afectuoase. aduce serioase prejudicii firmei sale. diverse situatii arata ca în cazul persoanelor narcisice. Or. ca în cazul Juliettei. 1994. baronul monopolizeaza întreaga 4 5 L. Pe de alta parte. 1994. deseori. Când se afla într-un salon. Masson. Paris. în urma unui esec sentimental ori profesional. Cu totii putem fi deziluzionati de viata si de noi însine. La lucru. multe personalitati dificile nu au aceasta posibilitate. ofera un viu exemplu de personalitate narcisica ce prezinta si unele trasaturi histrionice. Brouchon-Schweitzer. Dantzer.Personalitatile narcisice 111 suportabili. este un lucru pe care personalitatile narcisice îl accepta mai greu decât ceilalti: caci este vorba de propria imagine de fiinte exceptionale. socul va fi si mai violent. PUF. Sa nu-si fi atins ambitiile tineretii lor. R. existenta câtorva persoane apropiate carora sa li te poti confesa este unul din factorii de protectie împotriva5 multor maladii. Juliette realizase prea târziu ca iubitul ei. De altfel. riscul unei depresii este peste medie. mai cu seama când survine "criza de la jumatatea vietii"4. Introduction a la psychologie de la sante. Rascle. În exemplul anterior. Millet. La crise du mil/ieu de vie. Paris. Mai mult. "Le soutien social dans la relation stress-maladie". N. . demotivatie si. unul din personajele romanului În cautarea timpului pierdut de Proust. stabilise totusi un prag de ruptura pe care ea sfârsise prin a-l depasi. dar pentru cineva care era încredintata ca totul îi va reusi. personalitatile narcisice vin sa consulte un psihiatru sau doresc sa se supuna unei psihoterapii. în cele din urma. Personalitatile narcisice în filme si în literatura Baronul Charlus. în care consecintele unei proaste conduceri transpar dupa o perioada mult mai mare decât într-o întreprindere mica sau mijlocie. Sansele lui de supravietuire si succes vor fi totusi mai mari într-un grup numeros.

facând aluzii repetate la nobila sa ascendenta. colonel parasutist. Felicitati-o pentru rochia cea noua. narcisic si însetat de glorie. violonistul sociopat Morel.11 2 Fran<. Dar se va îndragosti de un "inferior". În Apocalipsul. Robert Du Jall joaca rolul unui colonel narcisic si sigur pe el. doar pentru placerea de a-si impune vointa de sef si de a-si vedea soldatii facând surf. felicita ti-o pentru partida de tenis. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE NARCISICE Recomandabil • Ori de câte ori sunt sincere. Personajul producatorului interpretat de Tim Robbins în Jucatorul (1992) de Robert Altman vadeste numeroase trasaturi narcisice. acum (1979) de Francis Ford Coppola. In Cararile gloriei (1958) de Stanley Kubrick un general din primul razboi mondial. aratati-le ca le aprobati Amintiti-va: personalitatea narcisica considera ca i se cuvine întreaga voastra admiratie si daca vreti sa ramâneti în relatii bune cu ea. Traieste centrat pe propriile ambitii. eroul filmului va întâlni o personalitate narcisica. spre indignarea colonelului Dax. Mai apoi. care îsi amplaseaza elicopterele în apropierea unei plaje expusa focului inamic. jucat de Kirk Douglas.ois Lelord si Christophe Andre atentie prin conversatia sa sclipitoare si sarcastica. care a decis sa poarte razboiul asa cum întelege el si care domneste ca un rege (visul oricarui narcisic) asupra unui trib de munteni rebeli. pentru . Marlon Brando. si nu admite sa fie vreun moment ignorat. trimite oamenii la masacru într-o ofensiva prost conceputa. Furios ca planul sau a esuat. pentru ca a stiut sa convinga un client. nu ezitati: complimentati-o pentru reusitele sale. este indiferent la suferinta pe care o produce în jurul sau si seduce fara urma de regret sotia unui tip pe care el l-a ucis accidental. el arunca întreaga raspundere asupra soldatilor pe care îi trimite în fata curtii martiale.

Apoi.. dar nu .i ei obiectivele? Daca . Fara îndoiala.. fireste. iar cei mai inteligenti vor sti prea bine sa distinga între un compliment sincer si o lingusire ieftina . Fran(:ois îl lasa sa termine. Pe de alta parte.it . nu este vorba sa-i spuneti ca celalalt are dreptate. ceea ce de regula este semn ca nu i s-a acordat consideratia si atentia care credea ea ca i se cuvin. "Dar ei n-au avut rezultate lafel de bune cu ale mele!". îi mai spune ca directorul nu are totu. rai.. este îndreptatit sa pretinda un spor mai mare ca al celorlalti. lipsiti de valoare. prin urmare. deseori. Iar avantajele sunt multiple: persoana narcisica va va considera un om inteligent care stie sa-i recunoasca valoarea. Atentie. • Sa le explicati reactiile celorlalti Daca ati reusit sa câstigati cât de cât încrederea unei personalitati narcisice. Probabil ca pentru sporuri nu dispune de fonduri financiare fabuloase.. Fran(:ois.Personalitatile narcisice 113 taiorul. se întoarce extrem de furios în biroul sau. Ati putea sa o ajutati explicându-i punctul de vedere al celuilalt. consecinta ar fi ca sporurile celorlalti ar trebui reduse. la o aprobare sincera. asa cum îl percepeti voi. Si va va marturisi ca oamenii sunt abuzivi. ingrati. atunci o veti auzi adesea cum vi se plânge de altii. Ne referim. se încapatâneaza Daniel.i puteri absolute. A obtinut cele mai bune rezultate din întreaga echipa.te ca Daniel a avut reZItltate exceptionale . Daniel. iar daca i-ar da lui Daniel un spor mai mare. pentru discursul ei.. .i i se destainuie unui prieten. jignitor chiar.i-au atins ori depa. recunoscându-i înca o data valoarea profesionala.. caci o falsa magulire risca sa devina imediat o escaladare careia nu-i veti mai putea face fata. Directorul i-a acordat lui Daniel un spor la salariu pe care acesta îl considera nesatisfacator. recunoa.i îl felicita. o va tenta mai putin gândul de a încerca sa va impresioneze cu orice chip. 'dupa o întrevedere cu directorul. ci sa-i aratati mai degraba ca fiecare vede lucrurile altfel.. In prezenta voastra va fi mai putin iritabila si veti avea mai multa greutate în ochii ei când îi veti face o critica. un tânar functionar narcisic. tocmai setea lor de admiratie îi face pe narcis ici experti în materie.

"care nu sunt conforme regulilor". Asa ca l-am întrebat asupra motivului: cu un aer furios. . i-am propus sa ma însoteasca. are nevoie sa stabileasca relatii în profesia lui. iar la plecare am vazut ca era bosumflat. în mai multe rânduri. regasim ceea ce repetam adesea: pentru a convinge pe cineva. în loc sa procedez invers. recunoscuse pur si simplu punctul de vedere al lui Daniel aratându-i ca îl întelegea. Iar directorul trebuie sa tina seama de asta. daca sunteti cam prea familiari cu el. daca îl salutati distant sau daca gresiti ordinea în care trebuie facute prezentarile. ceea ce a sporit furia lui Daniel. desi continua sa fie de parere ca totusi i se cuvenea mai mult. este preferabil sa Începi prin a-i explica ca îi întelegi punctul de vedere (ceea ce înseamna ca ai fi de acord). va fi perceput de narcisic drept lipsa de consideratie. Nu uitati ca aveti de-a face cu o persoana susceptibila chiar si în prezenta unor detalii care vi se par insignifiante. Si cum stiam ca prietenul meu Gerard. fie considerati de el mai putin importanti ca el. Am întâlnit destule persoane si le-am prezentat pe toate -celepe care le cunosteam. acuzându-l ca are pretentii "extravagante". nu uitati ca ceea ce este pentru dumneavoastra un detaliu insignifiant. mi-a raspuns ca facând prezentarile. Sa o ascultam pe Elisabeth: Într-o seara am fost invitata la o întrunire profesionala la care urmau sa fie prezente multe personaje importante în domeniul în care lucrez. Fran90is reusise acolo unde directorul esuase. începusem prin a-l prezenta unor oameni fie mai tineri ca el. ei ar fi demotivati. • Sa respectati cu scrupulozitate convenientele Retineti ca narcisicul se considera o persoana mult mai însemnata decât voi si asteapta deci sa fie tratata ca atare. Daniel a reusit sa priceapa punctul de vedere al directorului. Dupa ce a discutat vreme de jumatate de ora cu prietenul lui. spre marea mea surprindere. În acest exemplu. riscati sa-I iritati.11 4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre sporurile lor ar fi prea mici. în vreme ce directorul. Daca întârziati. întors de curând din Statele Unite. Deci. Însa. sa încep prin a-i prezenta pe acestia lui Gerard. întreaga seara Gerard afost tensionat. iritat de aroganta lui DanielJusese categoric.

este unul din instrumentele de baza în relatiile cu personalitatile narcisice. trecând prin performantele lui la tenis ~i sfâr~ind cu colaboratorii lui. în plus. si atunci fiti extrem de precisi Dupa ce am mentionat extrema susceptibilitate a narcis ici10l~cum v-am putea sfatui sa le aduceti critici? Pur ~i simplu pentru ca o critica sincera. Iar criticile voastre vor fi cu atât mai bine (sau mai putin rau) suportate de persoana narcisica. reduceti ~i riscurile unei explozii din partea lor. Ar fi un gest nu tocmai inspirat si. totu~i nu aceasta este cea mai fireasca reactie. Iata ce se întâmpla cel mai adesea. în cazul unui narcisic. Caci acestea sunt critici evazive. iata de ce. reparabil în timp. zadarnic. ~i ce ne poveste~te Catherine. "care dau în brânci" pentru el. ca ~i al oricarei alte persoane.Personalitatile narcisice 11 5 • Nu le aduceti critici decât atunci când este absolut necesar. care ataca persoane (în cazul de fata s-ar subîntelege: "Tu e~ti mereu a~a") ~i care. sotia unui agent comercial fara pereche. ~tiuta fiind susceptibilitatea acestora. limitându-va la criticile pe care le socotiti strict necesare. Jean-Pierre prime~te complimentele cu multa non~alanta. dar a~ prefera sa vorbim despre altceva". ci doar de a-l incita sa î~i schimbe unele atitudini. ce vizeaza un comportament precis. daca îl criticati. dar ~inarcisic în cel mai înalt grad: Jean-Pierre se lauda fara încetare: începe pornind de la felul în care î~i poate convinge clientii. nu va sfatuim sa-i repro~ati unui narcisic "ca se crede deasupra celorlalti" sau ca este "egoist". Si mai amintiti-va ca telul criticilor voastre nu trebuie sa fie acela de a-l face pe celalalt sa î~i modifice conceptia despre lume ~i despre sine însu~i. îi vor stârni doar furia ~i dorinta de a va dovedi ca va în~elati. Categoric. Pare sa fie simplu. Jnteleg ca ai motivele tale sa nu-l agreezi pe Dupond. În schimb. "A~ vrea sa nu ma mai întrerupi când vorbesc". iar aceas- . cu cât va veti fi straduit sa aplicati prima noastra recomandare: i-ati facut complimente sincere de câte ori era cazul. care însa nu lezeaza persoana: "Nu-mi place sa întârzii fara sa anunti". precizati un anume comportament.

În timp ce . A?a se face ca eu sunt mai putin admonestat decât altii. • Sa pastrati discretia în privinta propriilor voastre reusite si privilegii Cunoastem cu totii invidia. despre prietenii din copilarie cu care ati pastrat legatura si care azi sunt sus-pusi sau despre recenta voastra promovare. În locul acestui comportament firesc.:oisLelord si Christophe Andre ta ma irita într-atât. Urmarea este ca ne petrecem vacantele la celalalt capat al lumii. Evitati. iar uneori chiar îmi permit sa-i discut ordinele. n-am prevazut totul: sotia mea este stewardesa. dar total ineficient. caci spre deosebire de alti colegi am priceput ca era îndeajuns sa-i fac unele complimente din când în când. deci. aceasta emotie neplacuta.. sa-i vorbiti despre vacantele superbe pe care le-ati petrecut. sa cadeti în cercul vicios înfatisat de Catherine: represaliile care fac loc altor represalii. Sunt în relatii destul de bune cu patroana mea. ra ca merita mai mult decât noi. Si atunci explodez. facându-1 egoist. si despre care gândim ca ni s-ar cuvenit La . treizeci si doi de ani. deci. Intrigata. Iata ce ne relateaza Yannick.. patroana m-a întrebat cum de calatorim atât de des. narcisic aceasta emotie este înzecita. privilegiile noastre îi vor da sentimentul unei dureroase nedreptati. faceti-i complimente când le merita si alternati-Ie cu critici precise. agent comercial la o agentie imobiliara. repro?ându-i ca nu se gânde?te decât la el. E adevarat ca din cauza asta este posac. a?a ca putem calatori cu avionul la preturi derizorii. încât eu refuz sa-I complimentez vreodata. nu-mi iarta acest lucru ?i î?i organizeaza timpul liber fara sa tina câtu?i de putin seama de mine. Toate acestea îl vor face sa sufere si relatiile cu el se vor deteriora. iar în week-end-uri vizitam capitalele Europei. fie pentru ca izbutise sa atraga un client important. Din pacate. Evitati. Cum el conside. Într-o zi nu m-am putut stapâni sa nu pomenesc de un week-end de vis pe care îl petrecusem la Viena. care ne poate napadi când vedem ca o persoana detine acele avantaje la care râvnim si noi .116 Fran<. fie pentru taiorul nou. despre mostenirea pe care tocmai ati primit-o.

Nervozitatea pe care ele v-o provoaca va poate favoriza un adevarat "blocat în ceea ce le prive~te. Poate tocmai aceasta putere de seductie asupra celorlalti le-a creat impresia ca li se cuvin atentii speciale (amintiti-va exemplul Juliettei). dar ideea ca eu dispun de un privilegiu în comparatie cu ea o irita teribil . Iata marturisirile Charlottei. chiar scandalos. care este asistenta unui arhitect. ca sa nu spunem insuportabile. adica a te juca deliberat cu emotiile celorlalti. dar va face ca relatia sa fie si mai încordata. cel putin la început. mai rau este ca uneori mi se pare ca ar face-o intentionat.. ea câstiga multi bani si si-ar putea permite aceleasi calatorii. Când încerci sa-i explici ca . Nerecomandabil • Sa va opuneti sistematic Uneori. Totusi. pentru a-i ralia la propriul tau punct de vedere. sa va aratati ostili. repetam sfatul anterior: faceti-i complimente de câte ori este cazul. si riscati chiar sa-i deveniti un du~man. • Sa nu fiti atenti la tentativele de manipulare Deseori narcisicii sunt persoane fermecatoare care-i fascineaza ori îi seduc pe ceilalti. Veti avea chef sa le contraziceti sistematic. relatiile noastre nu mai sunt aceleasi. persoana narcisica va considera comportamentul vostru ca fiind nedrept. siguranta lor si atât de putina importanta pe care o acorda celorlalti îi fac manipulatori redutabili: a manipula. sa le raniti amorul propriu. Aceasta va va calma momentan.. personalitatile narcisice sunt iritante. i Acest exemplu arata ca o personalitate narcisica va fi invidioasa chiar ~i atunci când este vorba de un privilegiu pentru care n-a existat nici o competitie.Personalitatile narcisice 117 asculta explicatiile mele. Pe de alta parte. A avut o dispozitie groaznica întreaga zi. recunoasteti-i succesele. iar aceasta va va procura "libertatea" de a-i aduce critici. Întotdeauna patronul meu obtine de la tine ceea ce vrea. Sarmullor. De atunci. Asa ca. vedeam cum chipul se întuneca. Iar eu ma gândesc sa-mi caut alta slujba. Trucul lui este ca izbuteste sa te faca sa te simti vinovat.

dar el mai adauga ca va întelege ca nu poti veni.culpabilitatea: "Dupa tot ce-am facut pentru tine!" . si te lasa sa ghicesti în ce categorie te va situa. încercati sa trasati o harta a propriilor voastre teritorii... Si pare atât de dezamagit încât mai ca-ti vine sa-I con~ solezi.proximitatea: "Tu si cu mine suntem în aceeasi barca. Iata un exemplu de schema întocmita de Yannick în legatura cu patroana lui: Accept: . În clipa în care v-ati lamurit cu cine aveti de-a face. si asa accepti sa-ti sacrifici sâmbata. schimba tactica si-ti explica ca stie safaca diferenta între colaboratorii motivati si ceilalti. daca nu-l însotesti. daca este ceva ce ti-a displacut. Tu întelegi aluzia. stabilind care sunt cererile pe care i le acceptati si care sunt cele pe care le veti refuza sistematic. Charlottei i s-ar cuveni responsabilitati manageriale. este foarte important ca persoana narcisica sa aiba o imagine clara. . " .. " Nebunia este ca într-o aceeasi discutie poate trece de la unul la altul din aceste mijloace! Cu o asemenea perspicacitate. transparenta despre ceea ce acceptati si ce nu. . ca daca .sa-i fac complimente când pare sa astepte asta.11 8 Fran~ois Lelord si Christophe Andre nu ai deloc chef sa-I însotesti la un client chiar sâmbata (îi place sa fie însotit de unul sau de doi colaboratori. Aceasta cam aduce a amenintare. Astfel se va simti mai putin tentata sa va puna toleranta la încercare. i-am descoperit cele patru mijloace de a te convmge: .în fata vizitatorilor sa-i spun "doamna"..amenintarea: Jiti atenta. dintre care cel putin o fata frumoasa. Daca vede cafigura cu vina nu tine. . si iar accepti. • Sa le faceti vreodata o favoare pe care nu doriti s-o reiterati Ca si în cazul multor personalitati dificile. ceea ce îl face sa-si ia un aer înca mai important) se întristeaza si te întreaba daca te-a suparat cu ceva.magulirea: "Sunteti cea mai buna". În cele din urma.

asa ca ne-am regasit amândoua în acelasi domeniu: turismul si excursiile. regulile de politete. constiinta propriului nostru interes ne determina sa ne aratam gratitudinea celor care o merita. seful serviciului a decis s-o angajeze. Pentru o personalitate narcisica. Se poate ca recunostinta sa nu fie un sentiment din cale-afara de natural (natural este. în timp ce ea urma sa viziteze frumusetile Provencei. Veronique a ajuns sa se afirme destul de repede la sedintele de redactie si sa obtina cele mai interesante subiecte ce presupuneau si excursii atractive. Veronique a venit aici ca stagiara recomandata de mine. adesea lucrurile stau cu totul altfel. pentru a discuta chestiuni importante.Personalitatile narcisice 119 .sa ma alatur criticilor pe care le face la adresa directorului. a venit . jurnalista în presa feminina. i-a facut o impresie puternica redactorului-sef Veronique începuse sa ma cam irite pe mine si nu numai. nu este deloc simplu sa te afli în preajma unui narcisic! Iar aceasta presupune doar sa fii altfel decât el: sa nu reduci totul la o problema de amor propriu. Dupa sedinta. caci fuseseram colege de facultate. Dar o data am fost mai prompta decât ea si am obtinut un reportaj ce trebuia facut la Sankt-Petersburg. privirea celorlalti atintita asupra noastra si. dimpotriva.s-o las sa-i prezinte patronului cel mare micile afaceri încheiate de mine ca apartinându-i. . Dupa cum vedeti. a-l evita pe cel caruia îi datorezi ceva). se poate întâmpla sa va simtiti îndatorat si sa doriti sa-i platiti cu aceeasi moneda de îndata ce veti avea ocazia. treizeci si doi de ani.sa ma las îndepartat de la o sedinta la care este prezent si directorul. La început. . Refuz: . Cum s-a descurcat de minune. Dar educatia. a concurentei ori a colegilor mei. ceea ce nu era rau deloc. • Sa va asteptati la recunostinta Atunci când cineva va face o favoare. uneori. cum ne povesteste si Fanny. Cum pare sa fie foarte sigura de ea si abila.sa-i pregatesc mereu cafeaua (ci numai atunci când fac si pentru mine).

" Caci este un tip de relatie deprins din copilarie de la niste parinti iubitori. Nu-i aduceti critici decât când este absolut necesar si atunci . ca facuse limba rusa la liceu ~i ca visase fara încetare sa viziteze aceasta tara. Si când te gânde~ti ca datorita mie a venit aici. care vrea sa ma dea la o parte. Acum îi percep prezenta ca pe o continua presiune. • Sa pastrati discretia asupra propriilor voastre reusite si privilegii. Din clipa în care a obtinut de la mine ce a vrut. aratati ca o aprobati. . principiul reciprocitatii nu functioneaza. cu atât va fi si ea mai binevoitoare cu mine. Veronique a redevenit triumfatoare. Sa-i explicati reactiile celorlalti. Sa respectati cu scrupulozitate convenientele. Sa va asteptati la recunostinta. Caci ea nu se va simti nicidecum obligata la reciprocitate. Evitati deci sa cadeti în acel: "Cu cât voi fi mai binevoitoare cu ea. Acest exemplu arata ca în cazul unei persoane narcisice. Cum sa ne comportam cu o personalitate narcisica Recomandabil: • • • • Ori de câte ori este sincera. N erecomandabil • • • • Sa va opuneti sistematic. iar eu trebuie sa fiu extrem de vigilenta. Veronique a fost convingatoare ~i în cele din urma ani cedat.:oisLelord si Christophe Andre la mine gata sa plânga. a~a ca am lasat-o sa-I anunte pe redactoTl/I-~ef cafacem schimb. dar care în relatiile de competitie este sortita esecului. Sa-i faceti vreodata o favoare pe care nu doriti s-o reiterati. fiti extrem de precisi. Sa nu fiti atenti la tentativele de manipulare.12O Fran<. . considerând ca ceea ce îi oferiti i se cuvine de fapt. dar eu am simtit clar ca nu îmi era câtu~i de putin reCIIJ1OScatoare. M-a învinuit ca-i "suflasem" reportajul ~i ca ar fi trebuit sa ~tiu ca Rusia o fascinase dintotdeauna.

proslavindu-Ie calitatile pe care nu le au. acest capitol. Recititi.Personalitatile narcisice 121 Daca va este patron: când sunteti cu el nu va puneti prea tare în joc amorul propriu. Si amintiti-va aceasta fraza a lui Rochefoucauld: Ji poti lesne insulta pe suverani. Daca va este coleg sau colaborator: atentie sa nu va ia locul. . totusi." Daca va este sot sau sotie: daca l-ati ales (ati ales-o). Faceti o miscare de recul. cu siguranta are multe calitati.

Mi mente. Sunt invidios(oasa) pe succesele I . de mele.:oisLelord 9i Christophe Andre narcisice ADEVARAT I 1 Aveti trasaturile unei personalitati merite-I I FALS i lor tot felul îndata. I 1 . Îmilornu mi mi place 8. altora. I 14. comune. beneficiez place sa sa 3. întâmplat se faca reguli9. Când prive9te se acorda atentie ma I 7. . Îmitept. enervez de de privilegii 9i avanoamenilor. taje. la sa ' pese. Nu-mi placenebunie supun compli-I s-a macar sa 10. îmima sa trigez fara I S. torez . Cât latura profesionala.122 Fran<.

începusem o conversatie. iar acum comunica prin Internet. era ca o provocare. Sebastien ?i el î?i scriu cu regularitate. decât sa paIavrageasca cu alti studenti. Am remarcat destul de curând ca Sebastien avea destul de putine contacte cu ceilalti colegi. "Am oroare de întrunirile la care este multa lume. Mi-a parut un tip dragut. Când erau copii. a? putea spune ca eu am fost cea care a facut toti pa?ii. treizeci ?i trei de ani. Singurul prieten pe care i-l ?tiu este Paul. prieten din copilarie.VI Personalitatile schizoide . el prefera sa stea la biblioteca. pasionat ca ?i el de astronomie. În pauzele dintre cursuri. dar extrem de rezervat. am vrut sa ne continuam discutia. iar eu voiam sa-i trezesc interesul. poveste?te Carole. într-un fel. De pe Sebastien. mamiî a sotul meu. Acum însa. Paul este astronom ?i mai tot timpul ?i-l petrece în observatoare de la mari altitudini. acolo îl l-am cunoscut la biblioteca un doi copii. Barbatii se aratau de regula interesati de mine. Era fabaiat dragut ?i seriozitatea lui ma impresionase. Cum voiam sa consult cartea de care avea ?i el nevoie. obi?nuiau sa se întâlneasca serile pentru a studia cerul cu un telescop daruit de parintii lui Sebastien. Iasându-mi impresia ca-I deranjam. Pe . caci îmi raspundea prin "Da" sau "Nu". stau ?i ma întreb daca am procedat bine. gaseai mai tot timpul. Si am reu?it! Dupa doua luni ie?eam împreuna. iar rezerva lui Sebastien ma cam intriga. din diferite tari. Cum îl gaseam atragator." EUGENE LABICHE cultatii. fapt. dar era lucru anevoios.

pastrase legatura cu unul din fOi} sai profesori de tii facultate care l-a îndemnat sa pregateasca o teza pentru a putea continua o cariera universitara. pâna i}i în vacante. singur. nu mi se destainuia. Într-adevar. Atunci pleaca sa se plimbe luând cu el i}i o carte (îi place mai ales science-fiction). Sebastien detine acum un post de cercetator lafacultate i}i nu preda decât patru ore pe saptamâna. Sebastien are un aer binevoitor. . caci nu reui}ea sa comunice cu clasa lui i}i. datorita ei. Sebastien îi}i descria viata cotidiana în fraze gen: "Am fost cu familia la mare. devenisem aproape geloasa pe prietenul lui. Din fericire. Într-o vreme facea mult wind-surf ceea ce ma cam nelinii}tea.124 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Pe vremea când sufeream din cauza ca Sebastien îmi vorbea atât de putin. dar daca este vorba sa întretina o conversatie nu poti conta pe el. Dar. el ramâne impasibil i}i se îndeparteaza. mi se pare. În viata de zi cu zi. Ceea ce a fost catastrofic. În vacante. A fost o munca uriai}a. daca cineva i se opune. curând. iar în rest " scrisorile erau consacra te unor reflectii i}tiintifice ori filosofice asupra astronomiei sau informaticii. caci n-a reui}it sa-mi explice despre ce este vorba. Venea acasa cu un aer posomorât. iar prietenii mei gasesc ca este un tip de treaba. Iar restul timpului îi}i continua cercetarile într-un domeniu tare complicat: topologia diferentiala. caci îmi închipuiam ca Sebastien îi împartai}ea impresii i}isentimente despre care mie nu-mi pomenea niciodata. La începutul casniciei noastre eram teribil de pornita pe el. caci l-ai} vrut mai expansiv i}imai combativ în viata de zi cu zi. Nu se poate impune în fata unor adolescenti dificili. Si am sfâri}it prin a-i citi pe furii} unele scrisori. elevii au început sa protesteze. absorbit cu totul doar de acesta. vad bine ca în anumite momente ale zilei simte nevoia safie singur. nu i}tie cum. Cinci ani s-a ocupat cu aceasta lucrare zi i}i noapte. Sebastien i}i Paul obii}nuiesc sa-i}i recomande reciproc carti de science-fiction care le-au placut în mod deosebit. Mai apoi fi mi-am dat seama ca nu-l pot schimba. caci se avânta departe în largul marii." sau "Mi-am schimbat I1lai}ina. Ai}a ca l-am acceptat i}i iubit . Sebastien nu poate face fata agresivitatii celorlalti. Sebastien i}i-atrecut toate examenele i}ia devenit profesor de matematica la un colegiu. se ai}eza în fata calculatorului. care trebuie sa fi remarcat de îndata ca este un tip bizar.

coll.1990. Cu timpul vedeam ca-i semana oarecum tatalui meu. Dar schizofrenia nu este un tip de personalitate. care este un excelent cercetator. detasata. Tobin. cât si în situatii conf1ictuale (o clasa ostila). Personalitatea schizoida • Adesea pare a fi impasibila. 1 C. este greu sa-si exteriorizeze sentimentele. care înseamna "rupt" în sensul "rupt de lume". Sebastien prefera sa fie cu el însusi si cu propria sa lume interioara. chiar daca ambele cuvinte au aceeasi radacina greaca. în viata familiala ori în activitatile din timpul lui liber. El are o înclinatie pronuntata spre singuratate. atât în împrejurari conviviale (seri petrecute cu prietenii). • Pare sa fie indiferenta la elogiile sau criticile celorlalti. Când face munca de cercetare sau când citeste science-fiction. "Schizoid" nu înseamna câtusi de putin schizofren. • Nu cauta compania celorlalti. "Sante au quotidien". Paris. la lucru. ceea ce nu este cazul lui Sebastien. schizo. care nu era prea volubil fi a carei atentie ma tot straduiam sa o atrag. . pare indiferent la reactiile celorlalti. greu de deslusit. Odile Jacob. Îi . Nu leaga prietenii cu usurinta.Personalitatile schizoide 125 asa cum este. • Are putini prieteni apropiati. La Schizophrenie. deseori chiar din cercul familial. ci o adevarata maladie. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE SEBASTIEN? Sebastien pare sa fie extrem de rezervat în privinta noilor cunostinte si nu-si schimba atitudine a nici când relatia se prelungeste. Pacientii schizofreni au idei delirante si sufera de perturbari ale facultatilor intelectuale1. Sebastien poseda numeroase trasaturi de personalitate schizoida. Atentie: a se deosebi personalitatile schizoide de schizofreni. . • Prefera mai cu seama activitati solitare.

impasibile. Incercati sa va amintiti o împrejurare în care ati fost nevoiti sa faceti putina conversatie cu straini a caror limba nu o cunoasteti prea bine. incluzând aici admiratia si încuviintarea lor. Prefera sa lucreze singur.ois Lelord si Christophe Andre CUM PERCEPE SEBASTIEN LUMEA? Nu este deloc usor sa întelegi cum traiesc personalitatile schizoide. Apetitul scazut al schizoizilor pentru contacte ar putea fi si altfel justificat: schizoizii par sa fie mai putin sensibili decât marea masa la parerile celorlalti. Cu toate acestea. ca schizoizii se vor simti atrasi de profesiile în care mare parte a activitatilor lor ramâne solitara: sunt mult mai multi schizoizi în rândul informaticienilor. Cel mai adesea ei sunt excelenti experti în disciplina lor. asa ca este mai bine sa le eviti. obositori adesea. asadar. izvor de neîntelegeri. Contrar altor personalitati dificile. în exercitarea solitara a facultatilor sale. Cum sa ghicesti ceea ce gândesc despre altii si despre sine aceste personaje. epuizante. asa ca rareori se întâmpla "sa le vâneze". sa viseze. nu ajungem cu totii schizoizi! De ce oare pentru persoana schizoida contactul cu ceilalti este deosebit de istovitor? Mai întâi poate pentru ca schizoidul este mai putin abil decât noi în a întelege reactiile celorlalti. care îi par greu de "descifrat". Banui ti. sa-si faureasca propriul mediu. poate. caci acestea nu se destainuie. schizoidul este mult mai autonom. Complimentele nu-i prea impresioneaza pe schizoizi. care cauta în permanenta acordul si admiratia celorlalti (narcisice.1 26 Fran<. oboseala resimtita de voi atunci seamana. al inginerilor care lucreaza în cercetare. decât sa caute aprobarea semenilor lui. Fa. El îsi afla satisfactie în lumea sa interioara.!2tulde a comunica cu ceilalti îi solicita un efort considerabil. când le vezi retrase. în acele profesii ce presupun un anume grad de izolare (excluzând însa paznicul de far). tacute? Psihologii cred ca principala convingere a acestor personalitati este ceva de genul: "Relatiile cu ceilalti sunt imprevizibile." Stim cu totii ca ceilalti sunt imprevizibili. Ei bine. care trebuie sa faca efortul de a comunica cu ceilalti. de . cu a unei persoane schizoide. histrionice).

dar nu-l aratam nimanui. Sa-I ascultam pe Marc. Nu voiam ca altii sa-I citeasca. A~ fi ramas retras în colti~orul meu. îngrijorati de însingurarea lui. Erau insule nepopulate. când deschideam gura. mereu aveam impresia de a nu fi înteles bine ce a~teptau ceilalti de la mine. "Bizaros" în jos. douazeci ~inoua de ani. lucram la aceea~ifirma. numai ca el era mult mai voinic ca mine ~i a~a am fost lasat în pace (am ramas prieteni pâna azi. Dar abia acum îmi dau seama cât de stângaci eram cu fetele.Personalitatile schizoide 127 care sunt absorbiti cu totul. se simt mult mai atra~i de disciplinele abstracte sau tehnice. petreceam ore întregi în podul casei nascocind tot felul de pove~ti cu exploratori ~i insule misterioase. nu ~tiam ce sa spun. a~a ca eu eram mereu tap ispa~itor. absorbit cu totul doar de munca mea. Din fericire.flirtau cu fetele. la câte o serata. iar jocurile baietilor nu ma prea interesau. dar ma interesau mai mult clasificarile. Aveam si un caiet în care scriam toate aceste pove~ti. inspirat ~i de cartile pe care le citeam. eu eram tot retras. cum sa ma comport. Cel mai greu mi-a fost în adolescenta. însa. lucrurile nu mergeau prea bine. aveam un prieten a carei fire semana oarecum cu a mea. dar ma simteam atras de fete. Ceilalti baieti ie~eau. neastâmpc1rati. În clasa a ~asea îi devenisem antipatic ~efului clasei. nu voiam decât sa însemnez diferitele insule cu geografia lor imaginara. Daca mergeam. Ma simteam altfel decât ceilalti copii care îmi pareau gaIagio~i. La ~aisprezece ani s-a supus unei terapii la îndemnul parintilor. totu~i. iar ca explorator rolul meu era acela de a clasifica flora ~ifauna. Sursa mea de inspiratie erau atlasele vechi de istorie naturala. apoi. eu l-am în~tiintat). Nu prea ~tiam ce sa le spun. La ~coaIa. decât de cele ce tin de uman. dar nu prea sociabil. "Bizaros" în sus. E adevarat ca dintotdeauna m-am simtit mult mai fericit când eram singur. Ceilalti râdeau de mine ~i. puteam spune pe dinafara numele tuturor speciilor ~i subspeciilor de mamifere ~i de pasari. Si aceasta m-a determinat sa ies din izolarea mea. La zece ani. Ca ~i Sebastien. ma alesesem ~i cu o porecla: "Bizaros". Visam cu ochii deschi~i. Când eram copil. vorbeam numai de- . caci atunci când se eliberase un post. decât animalele în sine. Eram un elev bun. Ma obosea teribil sa fac conversatie ~i. în scurt timp.

cred ca nu a~fi ajuns niciodata sa am o relatie cu o asemenea femeie ~i sa ma ~i casatoresc cu ea. De pilda: "Sa zicem ca sunteti la un curs ~i lânga dvs. Si apoil eu ~isotia mea suntem firi complementare. a~a ca nu ma sile~te sa-mi depa~esc "doza" de contacte. în care toti prindeau curaj. Ne simteam cu totii stânjenitil dar terapeutul ~tia sa creeze o ambianta lini~titoare. Ajuns în acest stadiu." O fata din grup juca rolul studentei. gratie psihologului am ajuns sa înteleg mai bine ceea ce a~teptau ceilalti într-o conversatieI ~i de ce eu nu reu~eam sa comunic cu ei. care organizeaza timpul liber. caci întreaga situatie îmi parea mult prea complicata. A fost o experienta foarte utila. l-a ajutat sa-si construiasca o mai buna imagine de sine. ceea ce afost ca un fel de antrenament pentru a-mi explica propriul punct de vedere. Jucam diferite roluri pornind de la situatii din viata de zi cu zi. facându-1 sa nu se simta parasit. arn acceptat ideea unei terapii de grupl ceea ce la început refuzasem. Si o a doua sansa: de a fi avut din adolescenta un terapeut care sa-i propuna o . Daca nu a~fi facut o terapie. daca se întâmpla ca vreun alt baiat safie atras de aceea~ifataI eu ma retrageam de îndata. îmi dadeam seama de asta. Ea este mult mai vivace ~i mai sociabila decât mineI tot ea este cea care leaga noi prietenii. lucru care în viata obi~nuita nu îmi reu~ea. Vreme de câteva minute reu~eam sa le atât curiozitatea.128 Fran<. pentru ca sunt mai destins. dar contactul cu ceilalti mi se pare mai placut decât înainte. am izbutit sa-i înfati~ez psihologului acele situatii în care nu ma simteam înlargul meu. Marc a avut o dubla sansa: de a fi avut înca de timpuriu un prieten care. Mai mult. dar tot nu schimbam registrul. apoi însa începeau sa se plictiseasca. abordam numai acele teme în care ma descurcam cu u~urinta: le explicam de pilda cum planeaza un avion sau cum te poti caLauzi dupa steleI daca te ratace~ti pe mare.ois Lelord si Christophe Andre spre ceea ce ma pasiona. Era un grup de antrenament în afirmarea de sine. Într-un singur an am progresat enorm. Mi-am pastrat gustul pentru singuratate ~i pentru activitatile intelectuale. În acela~i timpI ma cunoa~te îndeajuns de bine. se afla o fata draguta. Ulterior. În primul rând. Terapia m-a ajutat enorm. vreti sa începeti o conversatie cu ea ~i sa o invitati la o cafea.

care lucrai de unul singur sau. deci nu era câtusi de putin nevoie s~-i faci logodnicului sau logodnicei dovada calitatilor tale. mai cu seama serile. pentru femei. se stia ca esti cam "închis" si. la o claca. Daca erai barbat. sa nu fi fost un fapt prea grav acela de a fi schizoid. . toate acele însusiri pe care le poate avea o frumoasa schizoida. de altfel. poate tocmai aceasta te facea sa suporti mai bine decât ceilalti orele L'1. locuitori si ei ai satului tau. aceste fiinte dificile si imprevizibile. care considerau ca ai lor copii s-ar potrivi. sa-si asculte sotii. tipul de societate în care traiai facilita mult lucrurile: de regula. Cât priveste femeile. curajos. pescari). Daca erai o tânara schizoida. sa nu fie certaret. ele trebuiau sa fie rezistente la munca.Personalitatile schizoide 129 terapie adecvata trebuintelor sale. CÂND SCHIZOIDIA ADUCE SUFERINTA Este foarte probabil ca în cadrul unei comunitati agricole traditionale (în care s-a vietuit timp de milenii). desi aceasta era o calitate apreciata la barbati. Important era sa fie harnic. Caci îti petreceai viata în mijlocul unor oameni pe care îi cunosteai. asa ca era mult mai comod sa-i eviti. Dar si în privinta asta. o casatorie era "aranjata" de mai multa vreme de familiile cu acelasi statut. pastori. In aceste societati subzistentiale. sa toarca sau sa teasa în tacere. laolalta cu o zestre mare). nu prima faptul de a purta o conversatie agreabila pe teme diverse. nu prea stiai cum sa raspunzi avansurilor facute de barbati. care a încercat sa-i amelioreze capacitatile relationale. nu te prea pricepeai sa faci curte femeilor. sa fie mame bune (si nu încape îndoiala ca acestea erau cele mai apreciate calitati. (Iata cel putin o femeie care nu se va plânge de faptul ca sotul ei vorbeste putin!) Dintr-un punct de vedere evolutionist s-ar putea chiar spune ca a fi schizoid putea constitui un avantaj pentru indivizii care erau nevoiti sa petreaca lungi perioade de timp într-o singuratate desavârsita (vânatori. nu prea erai pus în situatia de a "face cunostinta" cu altcineva.

dar care îi va ajuta sa se mladieze situatiilor din viata de zi cu zL sa le faca fata mai bine. cu nepasarea fata de reactiile celorlaltL cu atentia sa la meandrele propriei lumi interioare. sa fie izolate din punct de vedere afectiv si social. De unde si faptul ca unii schizoizi vor sa se supuna unei terapii. Personalitatile schizoide în filme si în literatura Naratorul din Strainul de Camus. fie la scoala. Decât sa intre în contact cu semenii sai pentru a cere ajutor. cu a sa viziune detasata de realitate. sa vorbesti. poate fi suspectat de a avea o personalitate schizoida. în calatorii. ca în Villa Triste. sa iei asupra ta raspunderea unei echipe. exigentele societatii noastre sunt dure: daca vrei sa-ti seduci partenerul. la facultate. sa convingi LUt recrutor. trebuie sa vorbesti. În termeni de comunicare. Acelasi lucru s-ar putea spune si despre eroii din unele romane ale scriitorului Patrick Modiano. sa vorbesti. deci. în vacante. cu conditia de a propune situatii de o dificultate gradata. el prefera sa se cufunde într-o reverie schizoida. eroul lui Paul Auster n-are bani si moare de foame în propriul apartament.ois Lelord si Christophe Andre Astazi însa. În Maon Palace. care totusi ar fi fost perfect adaptati unui alt mediu. iar noi întâlnim alti si alti oameni. care nu ies din izolarea lor meditativa si schizoida decât pentru dragostea unei tinere femei care îi paraseste adesea. totul s-a schimbat. ceea ce este extrem de greu pentru unii oameni. care nu-i va preschimba în "oameni de lume". mai cu seama pentru schizoizi. sa faci impresie buna. sa intri în contact cu aceasta. iar pe plan profesional sa vegeteze în posturi neînsemnate. Persoanele schizoide risca. Trebuie sa stii cum sa faci cunostinta cu o persoana sh'aina. . Viata noastra profesionala si sentimentala depinde de propria capacitate de a comunica cât mai bine cu ceilalti. Majoritatea populatiei locuieste la oras.13 O Franr. dar studiile care sa confirme acest fapt lipsesc. Toate terapiile centrate pe un antrenament în vederea unei mai bune comunicari cu ceilalti îi pot probabil ajuta pe schizoizii motivati sa se schimbe. sa-ti fie acceptat un proiect. la lucru.

Sa o ascultam pe Marine. antrenându-se. râde. Este trist pi închis în el. Clint Eastwood si Charles Bronson s-au specializat în acest tip de personaje impasibile. Numai eu ptiu ca a capatat aceasta dezinvoltura în timp. îl simt pe Marc upor nemultumit. îl simt mâhnit din chiar clipa în care vine acasa. De altfel. Îl apreciaza cu totii pi sunt convinpi ca Marc este teribil de încântat sa fie cu ei. Singuratate a este oxigenul lui. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE SCHIZOIDE Recomandabil • Sa le respecti nevoia de singuratate Nu uitati ca pe un schizoid compania celorlalti îl oboseste mai mult decât pe noi. Când ajungem la prietenii nOptri.Personalitatile schizoide 131 În filme. depi nu lasa deloc sa se vada. care îsi regleaza conturile cu cei "rai" pentru a se regasi mai apoi doar în compania calului lor. ar putea fi considerati ca fiind schizoizi "activi". "intra în . De fiecare data când suntem invitati de prieteni la cina. observându-i pe ceilalti pi ca pentru el este o cazna. A acceptat. Dar nu se plânge. De pilda Bronson în filmul A fost odata în Vest (1969) si Eastwood în PaIe Rider (1985). firepte. scumpi la vorba si nepasatori la admiratia femeilor si a multimii. vorbepte. când cina se apropie de sfârpit. el se apaza în fata televizorului. toti acei justitiari solitari si glaciali. Când vine pi seara cu pricina. se poarta dragut cu mine pi în timp ce eu ma aranjez. da dovada de mult umor. pare sa fie un altul. sotia lui Marc. Marc este mult mai putin locvace. gratie careia el se reface dupa efort. ideea ca nu putem trai ca nipte sihaptri pi ca tovarapia prietenilor îmi face placere. Accepta totupi invitatia fara discutie. Tot singuratate a îl ajuta sa se concentreze asupra acelor activitati în care se simte în largul lui. a carui marturisire ati citit-o în paginile anterioare. Simt ca ar prefera sa stea acasa pi sa citeasca.

Mare parte a timpului si-o petrece în fata calculatorului. jongleaza cu diversele banci de date. ca parerea ei era ca nu se descurca prea bine în aceasta situatie. Mai apoi am gasit în cutia de scrisori un bilet de la ea. ca si cum consumase totul. ne spune Patrice (treizeci si opt de ani. îmi dadea o dare de seama amanuntita despre tot ce se spusese. este o excelenta colaboratoare. Ea îti gaseste de îndata informatia pe care i-o ceri. limitând contactul cu cititorii la strictul necesar. care o oboseau si o plictiseau teribil. Dar a ramas impasibila. compania celorlalti a început sa-i placa mai mult decât înainte. impersonal aproape. De altfel. În acel moment pretextez ca în ziua urmatoare trebuie sa ma trezesc devreme. Este mai degraba frumoasa. dar în final ne întelegem bine. Într-un stil sobru. A acceptat. directorul unei biblioteci universitare). dau astfel semnalul de plecare si atunci chipul i se lumineaza iar. Marc are simtul umorului. ca îi era greu sa se concentreze la ceea ce se discuta. i-am propus Armellei sa ma reprezinte la întrunirile cu alti reprezentanti ai universitatii. l\1arc îmi spune ca. Si i-am spus-o. Comparatia îi apartine si dupa cum vedeti. îmi explica faptul ca nu-i convenea sa mearga la aceste întruniri. Locuieste singura. De fapt. în timp. amândoi facem un efort: el pe acela de a accepta o invitatie si de a juca jocul conversatiei. iar Armelle si-a reluat locul . Când revenea de la întruniri. Cum eu ma simt destul de surmenat. dar constatam ca ea nu lua cuvântul si mai ales ca nu sustinea pozitia bibliotecii noastre când ar fi fost necesar acest lucru.132 Fran<. ca un catel care vede ca i se scoate lesa si ca se poate întoarce în cusca lui. nu zâmbeste niciodata si cred ca are putini prieteni. ce ar mai fi oare de adaugat la sfatul nostru de a respecta nevoia de singuratate a schizoidului? • Sa le punem în situatii care sunt pe masura lor Armelle este o excelenta documentarista. eu pe acela de a nu da curs prea des invitatiilor si de a pleca mai devreme decât as fi vrut. într-un studio aflat deasupra apartamentului parintilor ei. dar cu o oarecare reticenta. Dupa o asemenea marturisire. Ce puteam sa mai spun? Pe de alta parte.:oisLelord si Christophe Andre regim de avarie". Atunci am scutit-o de sedinte. dar nu se pune deloc în valoare.

care era sa devina victima unui "accident de cariera". La sfâr?itul ?colii.dinamica fluidelor. Acum ea îmi ?i zâmbe?te când ma saluM. Am acceptat imediat. i se atribuie si responsabilitati manageriale. A?a ca nu e de mirare cafusesem admis la o ?coala de inginerie vestita. inclusiv cu clientii. eram în contact cu mai multe echipe diferite. trei sferturi din timp ma ocup cu ceva ce îmi place ?i doar un sfert este dedicat unor activitati administrative. Am patru colaboratori. Lui Luc i-a surâs sansa de a gasi o firma la care sa poata face o cariera de expert. dar cu pretul unui efort una? Dupa mine. cercetatori toti patru. Iata ce povesteste Luc. ?i înca repede. iar rezultatele sunt proaste. la vârsta mea unii dintre colegii de promotie raspund de sute de persoane. dar câti altii vor fi esuat. nu mi-a fost greu sa gasesc un post într-un domeniu care ma pasiona . Si aceasta ma plictisea ?i ma stresa teribil. colaborarea lor a fost buna. Am sfâr?it prin a face o depresie ?i a trebuit sa consult un psihiatru. un inginer excelent. De asta data. Din fericire. câte cariere . Apoi am fost numit ?ef de proiect. în acel moment am primit o propunere din partea unei societati straine care avea nevoie de un expert. Dupa doi ani. dezamageste. atât pentru ea cât si pentru firma. spre deosebire de multi din colegii mei care visau sa fie PDG (prepedinti-directori generali) sau mini?tri. Ma descurcam ?i în aceasta functie. sa petrec ore în ?ir la ?edinte. Mi-au placut dintotdeauna matematica ?i studiul. mi s-a cerut sa supervizez o echipa de trei ingineri ?i cu toate ca aceasta ma cam istovea. In functii neadecvate personalitatii sale schizoidul sufera. E un progres. eu îmi doream cu adevarat sa fiu inginer.Personalitatile schizoide 133 în fata calculatorului. m-am descurcat. La ?edinte nu faceam o impresie prea buna. trebuia sa fac dari de seama. Desigur. Dar. iar ?eful meu îmi dadea de înteles ca trebuie sa îmi revin. nu? Situatia înfatisata de Patrice se repeta în cele mai diverse profile: o persoana schizoida apreciata pentru calitatile sale tehnice ~ste promovata. numai ca eu nu mi-am dorit niciodata asta. nu eram cea mai indicata persoana pentru acel post.

ioriginala.ila imaginatie.edinta . poate dezvalui uneori comori de prospetire s. • Sa le observam lumea interioara Schizoidul are o lume interioara bogata. glumele. nu vrem sa spunem ca persoanele schizoide nu ar fi în stare sa conduca o echipa (de altfel.ansa de a auzi lucruri originale. aratându-i ca îl ascultati. • Sa le apreciem calitatile ascunse Este evident ca schizoidul nu este prea locvace. des.or în "contratimp". iar sensibilitatea lor. veti avea s. ci încurajati-l sa vorbeasca.i-apetrecut week-end-ul. anecdotele lui despre toti cei pe care-i cunoas.ica nu trebuie confundat nivelul calificarii cu competenta manageriala. nu va obligati scmzoidul preferat sa faca prea multa conversatie. de a descoperi o lume fascinanta.i us.teptase ca ei sa faca dovada unor însus. care contrasteaza vadit cu aparenta sa rezerva. care au s.ipoezie.13 4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre vor fi fost ratate doar pentru ca se as. Gândirea schizoizilor este ampla s. La s. unei iubite imaginare uneori. ci doar ca posibilitatile lor în acest domeniu trebuie evaluate cu mare atentie s.i descarca sufletul la telefon. Daca vreti sa aveti acces la toate aceste comori.iatentie. ca un cadou rar pe care-l ofera doar câtorva privilegiati. Respectati-i momentele de tacere.i i-ati dat de înteles ca ati cam dori sa puneti capat discutiei? Ori acest mesean juvenil. Dar v-ati gândit la toti cei care va obosesc tocmai pentru ca vorbesc prea mult? Nu v-a agasat niciodata faptul ca lffi coleg de birou staruie sa va povesteasca cum s.coala este acel gen de baiat care nu se arata interesat de fete.iri manageriale pe care nu le aveau? Atentie. dar într-un mediu care sa îi convina). des. Si daca veti dovedi îndeajuns de multa rabdare s. Luc poate face asta. dar care scrie pe ascuns lungi poeme de dragoste. care va oboseste cu întrebarile.tiut sa-I faca sa se simta bine.te? Ori aceia care tot prelungsc o s. Propuneti-i o tema de care sa fie interesat. tocmai pentru ca ei apeleaza la visare s. în timp ce aveati o treaba urgenta de terminat? Ori prietena care-s.

Cu el puteti avea un week-end de studiu tii lectura. Gânditi-va la el ca la un tovara. Câteva zile mai târziu. Mi-a trebuit ceva timp sa ma obipnuiesc cu el. de pescuit. nu spunea nimic! Parea ca resimte placere când faceam dragoste dar. De altfel. în fata peisajelor care ni se înfatipau. cu faptul ca nu îpi exterioriza sentimentele pi.. când eu ma ghemuiam în bratele lui. Vizitasem Nordul Italiei pi.te pentru a va concentra. sa glumeasca. M-a privit în cele din urma pi mi-a zis: "Va trebui sa plecam". În prezenta lui puteti tacea! Caci nu exista riscul de a fi întrerup ti.a cum zadarnic a. nu-l auzeam spunând un cuvânt tandru. Când exclamal1l cu însufletire: "E minunat!".nuit sa se comporte ca un automobil sport. sotul meu raspundea pe un ton neutru "Da!" sau. cât pi tristetea. eu ma tot extaziam. el s-a mai schimbat. ca la un coechipier într-o croaziera. • Sa le obligam la prea multa conversatie Pentru unii. iar eu sunt mai putin exigenta cu el. de putina lini. În voiajul de nunta.. ca sa-i descopar calitatile. tot zadarnic este sa-i ceri schizoidului sa manifeste emotii de bucurie sau de mânie. careia îi placea. eu eram distrusa.Personalitatile schizoide 135 numai pentru ca nu se satura sa se auda vorbind? Este tocmai ceea ce nu vi se va întâmpla daca va aflati în compania unui schizoid. începusem sa cred ca vom epua curând în casnicia noastra.. oarecum emotiva pi care putea încerca pi exterioriza atât bucuria. la hotel a sosit o telegrama care ne ammta moartea unuia din unchii lui. Când aveti nevoie de putin ragaz. Cu ochii plini de lacrimi. schizoidul este cea mai nimerita persoana. N erecoman da bil • Sa le cerem sa manifeste emotii puternice A.tepti ca un automobil obi. N-a spus nimic.. Cum ptiam ca acel unchi fusese ca un tata pentru el. mai ales. personalitatile schizoide sunt un bun auditoriu tocmai pentru ca nu prea vorbesc tii nu prea întrerup. Acum sunt pi momente când glumim împreuna. Ast- .. îl priveam în timp ce recitea telegrama. Eram o tânara deschisa. mai rau. de calatorie. volubila.

Singura problema este ca eu sunt mai curând un causeur. când am chef de vorba. îi spuneam tot soiul de povesti. ma impresionase tacerea ei. acesti limbuti ar observa semne de oboseala ori de plictiseala. De altfel. fara a fi întrerupti si care le vor tot vorbi . am reusit sa pricep. mimica. Munceste mult. de glume. Iata un sfat bun. ea nu are nimic împotriva ca eu sa îmi petrec o seara-doua pe saptamâna cu prietenii. ea ma privea fara sa-mi spuna mare lucru. Sotia mea este contabila. Cât priveste persoana schizoida. Acum unul-doua decenii. laboratoarele de cercetare erau uneori salasul unor cercetatori . ne povesteste Germain (patruzeci si doi de ani. si în finalmi-a zis: "Când vad un film. Atunci. personalitatile schizoide vor atrage uneori oameni domici sa se descarce. în felul acesta veti sesiza de îndata ca începeti sa va plictisiti. Uneori puteti afla mult mai multe despre el decât din rasplillsul pe care vi-l da. fara voia lor. unde tocmai vazusem filmul Omul care aduce ploaia." Dintr-o data am realizat ca în vremea din urma vorbisem cam prea mult. Dar m-am obisnuit si. Odata. Credeam ca n-o interesez si atunci vorbeam înca mai mult. prefer sa ma gândesc la el. iar vocea îi este mereu egala. însa. dezlegând cuvinte încrucisate. valabil nu doar în cazul schizoizilor: când vorbiti cu cineva.136 Fran<.ois Lelord si Christophe Andre fel. încercati sa va detasati un pic de ceea ce îi spuneti si sa-i observati reactiile non verb ale . schizoidul ar putea ajunge un pustnic. Eu îi spuneam câte în luna si în stele. fara vreun efect. agricultor). când ieseam de la cinema. este o mama buna pentru cei doi copii ai nostri.. ca între barbati.privirea. Daca ar fi însa atenti la interlocutorul lor. Si este ceea ce se cheama "o fata serioasa". Eu ma pornisem sa fac unele comentarii despre film. Chiar si astazi. ramâne în fata televizorului.. decât sa vorbesc. dar ea nu raspundea. rareori se întâmpla sa vorbim zece minute în sir. • Sa le lasam sa se izoleze complet Lasat în voia înclinatiei sale naturale spre singuratate. Pe vremea când o curtam. atitudinea. ma întâlnesc cu prietenii mei si petrecem unele seri asa. al carui sonor îl da la minimum. ea însa nu.

caci un laborator de cercetare este si un loc în care se respecta momentele de liniste si singuratate. vizitati-l doar din când în când. în primul exemplu al c:. • Sa le lasam sa se izoleze complet. acestia simplificasera exigentele vietii cotidiene ramânând în papuci chiar si atunci când mergeau sa bea o cafea.c':Ostui capitol. apreciem calitatile ascunse. Astfel îl veti ajuta sa-si pastreze capacitatile relationale. Mai stimulativ. Daca va este sot sau sotie: consimtiti sa va ocupati dumneavoastra de viata sociala a cuplului. dar nu foarte.Personalitatile schizoide 137 care chiar dormeau acolo. invitati-l. • Sa le obligam la prea multa conversatie. iar acest antrenament va face ca el sa-si resimta viata sociala ca mai putin obositoare. punem în situatii care sunt pe masura lor. nu-l obositi cu lill exces de prezenta sau de conversatie. când el venea sa se intereseze personal de stadiul cercetarilor. Nu vorbeau decât cu secretara lor si numai când aceasta îi întreba ceva sau cu directorul. . observam lumea interioara. Exigentele cercetarii moderne. daca cunoasteti un schizoid. Deci. Nerecomandabil • Sa le cerem sa manifeste emotii puternice. încercati sa-I aduceti la întruniri. Cum sa ne purtam cu personalitatile schizoide Recomandabil • • • • Sa le Sa le Sa le Sa le respectam nevoia de singuratate. de la un capat la altul al lumii. singura lor iesire în cursul unei zile. treptat au facut sa dispara aceasta speta de cercetator (care mai poate fi gasit si azi în unele organisme de stat cu regim special) sau au facut ca schizoizii cei mai adaptabili sa comunice cu semenii lor gratie unui mediu mai stimulativ. precum sotul Carolei. întreprinsa cel mai adesea de echipe aflate într-o colaborare-competitie.

altceva. ce nu oi Aveti trasaturi de personalitate schizoida? I FALS ~ I I I I 1. în compania . compania as altora mi 10. În timpulmult activitatile fide pentru nuliber 7. ma ile gândesc fi gur(a). sarbatori nevoia de decâtsinta mai celorlalti. a-mi o lapetrecuta Dupa ma celorlalti. Uneori reproseazapot întelege solitare. reacti2. Nu activitati capul 6. ADEVARAT I 5.ois Lelord si Christophe Andre Daca va este patron: trimiteti-i note scrise.se 4. Daca va este coleg sau colaborator: decât sa-I împingeti sa ajunga un prost manager. Iasati-1 sa fie un bun expert.Daca prietenii 1 I .a aceasîncânta.138 Fran<.zisimt aniversarea. în loc sa tot mer- geti la el. Chiarîmi plac maseoboseste. Mi se si în preaam castrâng cugrup.

De vreo doua-trei ori s-a cam pripit. 1mi punea întrebari. de la bun început. nerabdator. ca ~i trecea la cealalta. Daca ar fi chibzuit ceva mai mult. uneori se întâmpla ca el sa sfâr~eascafraza începuta de tine. Nu-i place sa fie contrazis. iar impresia mea era ca îl fac sa-~i piarda vrernea. Vizitele prin birouri le face în mare graba. Dimineata vine primul. dar nu a~tepta raspunsul la una. el te întrerupe. noi îl respectam. de îndata ia o decizie care adesea se dovede~te a fi buna. dupa vreo doua zile vezi totu~i cum el digerase informatia pe care te straduise~i sa i-o strecori ~ise comporta ca ~i cum ar fi fost de acord întru totul. erau constante ale firii sale.VII Comportamentele de Tip A Iataarturisirea lui Norbert. caci atunci când vorbe~ti ceva mai mult. Atunci argumenteaza pâna când celalalt renunta la propria pozitie. La ~edinte este ~i mai rau. . treizeci si sase de ani. înca de la interviul pentru angajare mi-am dat seama ca patronul meu era un tip dificil. Parea grabit. caci trebuie spus ca are o activitate debordanta de-a dreptul. Totu~i. A~a ca am crezut ca era decis sa nu ma angajeze. ca ma primise numai de forma. Aceasta a ajuns un subiect de gluma pentru o întreaga echipa. Când i se prezinta o problema. 1n schimb. anm gajat al unei companii de telecomunicatii. toata ziua are numeroase întâlniri si ~edinte ~i pleaca acasa seara târziu. erorile care ne-au costat mult ar fi fost evitate. el m-a acceptat! Am înteles mai apoi ca acea graba. Ei bine. acel neastâmpar. ma în~elasem.

a început o partida de tenis cu directorul comercial de la export. Am vazut ca literalmente nu mai putea respira de furie. se pare ca patronul lui Luc nu poate sa nu îsi mobilizeze întreaga energie când are de atins un obiectiv: sa con- . s-a stapânit si Il-a spus nimic.. face critici jignitoare. ne suprasolicita si vrea ca noi toti sa lucram în acelasi ritm cu el. dar se enerueaza repede. S-ar putea spune ca el îi percepe pe ceilalti ca fiind obstacole în cursa lui împotriva timpului. În fine.oisLelord si Christophe Andre Nu este un tip rau. nu prea sta pe acasa. nu poate altfel. îngrijorat. Aceasta percepere a interlocutorilor sai ca obstacole sau concurenti face ca el sa se afle adesea într-un soi de lupta cu ceilalti. nu am chef sa ajung la spital! CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE PATRONUL LUI LUC? Vesnic grabit. Dar eu. fie de o partida de tenis care nu are o miza importanta. Îmi amintesc ca anul trecut ne aflam într-un loc de vis cu prilejul unui seminar rezidential. Ei bine. care se face simtit fie când este vorba de o discutie în care sa aiba câstig de cauza. În orice caz. când comit erori care-i încurca planurile. patronul lui Luc pare sa se lupte cu timpul. unul. cu programul pe care îl are. Nici în week-end nu se poate relaxa. încât a facut o întindere musculara. are un simt al competitiei înnascut. Caci are tendinta de a-i întrerupe. Sunt zile când este atât de grabit si nervos încât preferam sa nu-i iesim în cale. Odata a bagat de seama ca secretara îi adusese alt dosar decât cel de care avea nevoie. Relatiile lui cu ceilalti nu sunt deloc simple. În acele zile poate deveni odios de-a dreptul. Pe de alta parte. S-ar fi zis ca era în joc propria cariera! Evident. fapt vizibil chiar si atunci când face eforturi sa se stapâneasca. dar cum erau defata clienti. În apropiere era si un teren de tenis. Vesnic se simte în competitie. Nu stiu cum îl suporta sotia lui. chiar si atunci când o atitudine mai ponderata i-ar servi mai bine. cu zile de lucru ce seamana unor curse contra cronometru.14 O Fran<. dar într-atât de înversunat. Dar poate ca acasa este mai calm. aflat parca într-o permanenta alerta. de a-i dojeni când i se pare ca nu sunt îndeajuns de operativi.

opusul comportamentului de Tip A. Daca luam exemple de oameni politici (care exemple nu sunt neaparat exacte. nu )li activitatile lor cotidiene). Patronul lui Luc este o personalitate de Tip A. sa conduca o )ledinta. pune suflet în tot ce face. nu în:::ape îndoiala ca ar intra în categoria Al. chibzuiesc )li lucreaza pe îndelete. Tabelul urmator constituie o încercare de a plasa câteva personaje celebre pe axa A-B: COMPORTAMENTE DE TIP A COMPORTAMENTE DE TIP B Louis de Funes Bourvil . iar activitatile din timpul liber devin tot atâtea sarcini cu un scop bine determinat. îndeajuns de bine conturata care. Iar Raymond Barre vade)lte în public comportamente de Tip B5. caci mass-media ne înfati)leaza doar comportamentul public al oamenilor politici. am putea presupune ca Alain Juppe este un Tip Al. daca ar fi supusa unor teste. mare implicare în actiune: patronul lui Luc are caracteristicile unui comportament de tip A. Cei din B5 sunt calmi. • Simtul competitiei: î)li dore)lte sa "câ)ltige" pâna )liîn situatii de viata anodine. ori în sporturiIe practicate în timpul liber. Lupta împotriva timpului. sa faca cât mai multe într-un timp limitat. preocupat sa mearga totul mai repede. • Implicare în actiune: munce)lte enorm. a celorlalti. Comportamentul • de Tip A Lupta împotriva timpului: febril. fata de încetineala altora. Î)'i asculta cu atentie interlocutorul. preocupat de exactitate. cu nota maxima.Comportamentele de Tip A 141 vinga un client. Orice persoana poate fi clasata în functie de o gradatie care începe de la Al: la o extrema se afla comportamentele de Tip A. ori sa câ)ltige o partida de tenis. rareori se simt presati de timp. sa ajunga la timp. în conversatie de pilda. Iar colaboratorii sai sunt frapati de adânca implicare a acestuia în actiune. iar la cealalta extrema comportamentele de Tip B5.

The Guilford Press. sa comand materiale. Deviza Tipului A ar put~a fi: «Trebuie sa controlez orice situatie» sau «Trebuie sa izbândesc în tot ce intreprind»". Stress Management and the Healthy Type A.1 42 Franc. de buget. O psihologa canadiana. sunt într-o vesnica tensiune. Ethel Roskies1. ma mai ocup si de acele probleme încurcate de plasament în urma unei spitalizari. numai ca pentru Tipul A orice miza este importanta. urgente si sunt vesnic într-o criza di timp. fie ca este vorba de a discuta un contract insemnat ori factura data de proprietarul garajului sau. Altii în locul meu repede s-ar 1 E. Ne mobilizam cu totii când este in joc o miza importanta. face urmatoarea comparatie pentru a rezuma aceasta trasatura de caracter: "Pentru tipul A. munca administrativa. care lucreaza ca supraveghetoare într-un spital. iar eu nu am nici macar un minut pentru mine. . sa încerc sa rezolv si acele probleme omenesti ce se ivesc în rândul echipei de infirmiere. Trebuie sa ma ocup de problemele administrative. Ma împart între sedinte. Ca tot personalul de altfel. el îsi mobilizeaza de îndata toate fortele.. vizite. zilele mele de lucru sunt interminabile. orice conflict este un adevarat razboi nuclear.oisLelord si Christophe Al1dre Gaston Lagaffe Averell Dalton Senor Olivera Colombo Mickey De Mesmaeker Joe Dalton Generalul Alcazar Rock Hunter Donald CUM PERCEPE TIPUL A LUMEA? Pentru Tipul A orice eveniment (fapt) din viata cotidiana constituie o provocare: caci el vrea sa aiba orice situatie sub control. cincizeci si doi de ani. Sa o ascultam pe Arielle. sa fac astfel încât rotatiile de personal sa nu afecteze calitatea îngrijirilor medicale. care sunt uneori contradictorii. Roskies. Oricare ar fi acel eveniment. 1987. În fine. sa fiu atenta la cererile medicilor si ale administratiei. New York.

fapt repro~at de infirmiere. Seful spitalului m-a poreclit "tornada alba". Cred ca nu mai am tonusul de acum câtiva ani. Nu încape îndoiala ca seful ei trebuie sa fie încântat ca are o asemenea colaboratoare. scriu un raport în timp ce ~i ascult ce-mi spune cineva. "Lini~te-te putin". În orice caz. face mai multe lucruri odata. Nu cumva Ariene pretinde de la ea prea mult? Care din cei doi are dreptate: sotul ei. Totul este bine câta vreme eu simt ca stapânesc situatia. Si a~a este cel mai bine. Dar ce credea Ariene? Ea îsi pretuieste propria munca. se implica total în ceea ce face. devin iritabila! Suport greu ~edintele care se prelungesc câta vreme mie nu-mi ies din minte toate câte am de facut ~i atunci îi întrerup pe ceilalti. Când vine acasa. sau parcurg coridoarele spitalului citind o nota. ce este stresul? . sotul ei este cel care îi îndura proasta dispozitie. Ariene nu se însala. Pe de alta parte.Comportamentele de Tip A 143 simti descurajati. dar sotul meu este de parere ca la vârsta mea ar trebui sa ma domolesc. sau când mi se pare ca ceilalti nu sunt îndeajuns de operativi. neramânând în spital prea mult. sau Ariene care considera ca stresul este viata ei? Si apoi. dar realizeaza ca se oboseste din ce în ce mai mult. Obi~nu iese sa fac doua lucruri deodata. dar în clipa în care sunt în întârziere. care gaseste ca-i prea stresata. Sotul meu spune ca sunt prea stresata. E nostim! Mi-ar placea sa-I vad lucrând într-un spital în care cea mai mica eroare de organizare poate avea consecinte catastrofice. îmi spune el. se impacienteaza usor. Si m-am deprins sa fiu din ce în ce mai rapida. Adevarul este ca seara ma simt din ce în ce mai obosita ~i ca dispozitia mea nu este dintre cele mai bune. Dar pentru mine stresul este chiar viata mea! Când îsi defineste starea de alerta ca fiind un udopantU pentru ea. dar acest ritm este ca un drog pentru mine. istovita. ea are si alte trasaturi comportamentale de tip A: face totul într-un timp alert. Întotdeauna am Junctionat" în felul acesta. caci în acest fel majoritatea echipei lucreaza în ritmul meu. cele carora stilul meu de lucru li se pare infernal î~i cer transferul.

. va face ca vasele sangvine ale pielii ~i viscerelor sa se contracte pentru ca sângele sa fie dirijat spre mu~chi ~i spre creier. pp. aceea~i reactie se va produce. când grabim pasul pentru a ajunge la timp la o întâlnire. Si acum sa ne imaginam aceea~i situatie (întâlnirea). va mari glicemia pentru ca mu~chilor no~tri sa le poata fi u~or furnizata glucoza disponibila. U~geron. Ei bine. avem o reactie de stres. (1993). De pilda. zece kilometri de strabatut ~i nici un taxi disponibil) reactia de stres va fi mai puternica ~i se va manifesta ~i pe plan fiziologic. Componenta comportamentala. dar sa zicem ca de asta data va aflati la volanul ma~inii. Uitându-ne la ceas noi am facut o dubla evaluare. Toate aceste reactii fiziologice ne pregatesc în vederea unui efort fizic. va veti simti inima întetin2 P. În cazul de mai sus (exemplul cu întâlnirea). În aceasta reactie pot fi distinse trei elemente2: Componenta psihologica. timpul care a mai ramas pâna la întâlnire.1 44 Fran<. L'Encephale.ois Lelord ~i Christophe Andre SCURTA DIGRESIUNE DESPRE STRES Stresul este o reactie fireasca a organismului nostru care survine ori de câte ori trebuie sa facem un efort pentru a ne adapta unei situatii. "Stress et approche cognitivo-comportementale. mai ales adrenalina. distanta pe care o mai avem de strabatut (cerintele mediului înconjurator) ~i propria putinta de a merge mai repede ori de a gasi un mijloc de transport mai rapid (posibilitatile noastre). organismul nostru va secreta diferiti hormoni. prins într-un ambuteiaj. Daca distanta între exigentele mediului înconjurator ~i posibilitatile noastre ni se pare prea mare (de pilda n-au mai ramas decât zece minute pâna la ora la care avem stabilita o întâlnire importanta. 19. Componenta fiziologica. Adrenalina ne va accelera bataile inimii ~ifrecventa respiratorie. Vedem cum reactia de stres este fireasca ~iutila: ne pregate~te în vederea adaptarii la o situatie dificila. Vom grabi pasul ori vom începe sa alergam chiar. 193-202.

diminueaza timpul de reactie. A face fata tuturor acestor situatii necesita un efort fizic considerabil. adica ai acelora care au alergat mai repede sau au lovit mai puternic. Pentru ace?ti stramo?i ai no?tri principalele surse de stres erau conflictele cu vreun rival. o parte a reactiei de stres este practic inadecvata. Totu?i. aceasta reactie a fost fasonata de selectia naturala. daca va aflati în ma?ina. iar raspunsurile la întrebari sa fie confuze. la citadini. riscati sa nu va mobilizati îndeajuns. Sa luam alt exemplu. facilitat de chiar reactia de stres. precum fuga sau lupta. Azi însa. Sa zicem ca trebuie sa faceti o scurta expunere în fata unei asistente ?i sa raspundeti apoi la întrebari. pregatirea pentru efort fizic este inutila. pentru a ne ajuta sa supravietuim într-un mediu primitiv. gratie unei mai mari secretii de adrenalina. sa încerci sa repari un aparat stricat .iata tot atâtea situatii în care efortul fizic este practic inutil.noradrenalina . De ce? APEL LA EVOLUTIE Reactia de stres vine din negura timpurilor. sa faci o buna impresie la interviul de angajare. contractia mu?chilor nu va debloca circulatia. Daca nu sunteti absolut deloc stresati (stapâniti bine subiectul ?i apoi miza nici nu este prea mare). Nu veti atinge o performanta prea mare daca reactia de stres este redusa. primatele. ceea ce poate fi util când e?ti pus în situatia de a face urgent un lucru ori de a face fata unui interlocutor dificil. În aceste conditii. precum incendiile sau inundatiile. sa faceti unele omisiuni din lipsa de atentie. fuga din fata unui pradator sau catastrofele naturale. Prezenta ?i la stramo?ii no?tri. Noi suntem descendentii celor ce au supravietuit. Totu?i.Comportamentele de Tip A 145 du-?i bataile ?i mu?chii contractându-se. daca .actioneaza ?i asupra psihicului: amplifica o stare de alerta. mare parte a situatiilor de stres cu care ne confruntam nu necesita efort fizic însemnat. Sa treci un examen. adrenalina ?i ruda ei . Dar s-a produs aceea?i reactie de stres. Invers.

. care reprezinta de fapt componenta fiziologica a reactiei de stres. riscati sa va bâlbâiti. .146 Franc. exista o zona de stres optim care va mobilizeaza cel mai bine pentru reusita (desigur. o reactie de stres prea puternica va va afecta performanta. Cum va puteti închipui. auditoriul este exigent. sa aveti un . riscati sa fiti anxios. este un dezastru" sau "Au vazut cu totii ca am tracl/. acest nivel depinde de tipul si de durata sarcinii pe care o aveti de îndeplinit). palme umede. Raportul dintre calitatea performantei si intensitatea reactiei de stres poate fi reprezentat prin urmatoarea curba: Performanta Stres optimal Intensitatea reactiei de stres Curba performanta-stress Yerkes-Dodson Prin urmare.lapsusl/. La acest nivel de stres sunteti complet mobilizati spre scopul care consta în reusit a expunerii. mizati enorm pe faptul ca lucrurile sa iasa bine). exista o reactie de stres intermediara: sunteti usor tensionat. Pe plan comportamental. iar prin minte sa va treaca gânduri gen: "Daca ma bâlbâi. inima va bate ceva mai tare.ois Lelord si Christophe Andre reactia de stres este mult prea puternica (nu stapâniti subiectul. Altfel spus. riscati sa aveti toate simptomele tracului (palpitatii. iar raspunsurile la întrebari sa sune jalnic. spasme în gât).

• 3 Exces de implicare. presiunea arteriala si nivelul adrenalinei din sânge erau mai mari decât la Tipul B. Si iata una: unor persoane de Tip A si Tip B li s-a propus un joc video în care sa joace de fiecare data împotriva unui jucator de tipul opus. . Experimentdescrisîn L'Illusion OdileJacob. 201-202. cu atât el risca "supraîncalzirea". Si atunci s-a constatat ca la Tipul A frecventa cardiaca.1989. dar Tipul A? ÎNTOARCERE LA TIPUL A Ei bine. de R. pp. reactiile de stres de Tipul A sunt mult mai prelungite si mai frecvente decât media. cei de Tipul A au început sa comita mai multe erori decât cei de Tipul B. Deseori Tipul A nu respecta faza de recuperare. Ajunsi la acest nivel de reactie la stres.Comportamentele de Tip A 147 Aceasta reactie de stres are si un pret energetic si se impune respectarea fazei de recuperare. Numeroase studii au avut ca obiect reactiile fiziologice ale Tipului A confruntat cu o situatie de un grad de stres moc€rat. Dar. Dupa expunere. caci se suprastreseaza îndeajuns de mult singur. Aceasta experienta arata ca trebuie sa se evite sa fie suprastresat un Tip A. ceea ce nu se va resimti câta vreme este tânar si în forma. psychosomatique.Paris. veti spune. Dar daca reactia voastra de stres se prelungeste sau se repeta prea des. va aparea oboseala. cu cât înainteaza în vârsta. Dantzer. Iar în cazul Tipului A acestea cresteau mai mult daca în timpul jocului adversarul se distra facând tot soiul de remarci ironice ("Nu mai dormi! Spune!"). iar performantele lor nu erau din cele mai bune3. veti simti nevoia unei conversatii destinse sau a unei izolari pentru a recupera în liniste. Foarte bine. Avantaj ele si riscurile de a fi un Tip A AVANTAJELE TIPULUI A RISCURILE TIPULUI A • Implicat în actiune.

.. conjugale. unor conflicte. factorul de risc cardiac sporeste. se suprastreseaza si risca probleme de sanatate. kilograme în exces. Tipul A poate fi dificil pentru ceilalti. Studii epidemiologice internationale au urmarit comportamentului Tipului A de-a lungul mai multor ani. pp. de Ambitios. ca Energic. Psychosomatic Medicine. excesiv. stagneze "slabeasca" a Apreciatceilaltisanatate II autoritarism ului sau.maifamiliale.deconflictual. dar si pentru sine! Caci se surmeneaza. din Cariera Sacrificarea cariera Îi este greu rapida.Dembrovski et colI. colesterol. 4 R. Rossenman et colI."Antagonistic Hostility as a Predictor of Coronary Heart Disease in the Multiple Risk Factor Intervention Trial". 514-522. sedentarism).. Risca Promovare Antipatizat Pentrusa dedevietii din exces un implicare. pp. 1989. pentru colaboratorii lui. 233.ois Lelord si Christophe Andre Mobilizator. Rezultatele acestor studii concordau. . Journal of the American Psychological Association.pentrueste descurajant. hipertensiune. cauzate Productiv.Corelat cu alti factori de risc (tutun. de stres ritmul. Excesiv Probleme II Accidentreusita. 872-877.urinta5. "Coronary Heart Disease in the Westem Collaborative Group Study. 1975.51. 5 T. pentru familie.Riscul unor probleme coronariene (anghina pectorala si infarct) este dublu4 la tipul A.M. Final Follow-Up Experience of 8 1/2 Years".1 48 Fran<. comparativ cu Tipul B. .Riscul este si mai mare în cazul celor ostili dintre cei de Tipul A si care se enerveaza cu u~. sa pricina urmare Combativ. . probleme sanatate sau de • Parcurgând acest tabel veti întelege de ce am ales si Tipul A în aceasta carte despre personalitatile dificile.

Angajatii lor de Tip A. "Le stress au travail". cât si în ceea ce priveste cheltuielile de sanatate.Comportamentele de Tip A 149 Aceste probleme de sanatate ale Tipului A au retinut atentia unor prestigioase institutii nord-americane6. Respectivele in" stitutii au deci tot interesul sa depisteze Tipurile A si sa le propuna un program de gestiune a stresului si de reducere a altor factori de risc cardio-vascular. . caci acesti angajati sunt asigura ti la companii priva te. firma va fi afectata atât în privinta productivitatii. pp. fara îndoiala ca sunt operativi.exercitii fizice regulate . 6 Rapport 1993 du Bureau international du Travail.desfasurarea cu regularitate a anumitor activitati în aer liber. dar în clipa în care vor face un infarct. iar pretul asigurarilor si amenzile sunt platite de firma. Elemente obisnuite ale programelor de gestiune a stresului si scopul acestora TEHNICA PROPUSA OBIECTIV • Relaxarea • Antrenament în vederea comunicarii • Analiza unora din convingerile Tipului A • Atenuarea componentei fiziologice a reactiei de stres. 73-87. chap.renuntarea la fumat . 5.un regim alimentar echilibrat . Geneva. deprinderea recuperarii în urma unui efort • Diminuarea comportamentelor agresive • Sa învete sa relativizeze si sa se dezimplice • În beneficiul propriei • Sporirea rezistentei la stres si diminuarea altor factori sanatati îndemnul la: de risc cardio-vascular .

adaptat unor oameni extrem de ocupati: timp de ?ase luni o ?edinta individuala de doua ore la fiecare cincisprezece zile. Directorul de resurse umane ne-a înmânat o nota în care ne recomanda un cabinet care oferea consultanta pe teme de tratare a stresului. Mai ales ca programul pe care-l propunea era realist. eu izbucnesc îndata. TeluI lor comun este acela de a ajuta o persoana de Tip A sa-~i faca un program personal de gestiune a stresului. Si aceasta m-a ajutat sa con~tientizez anumite lucruri: ceilalti ma enervau extrem de des. deci douasprezece ~edinte. De altfel. Directorul nostru financiar a avut un concediu de boala de mai multe luni din pricina unui infarct. apoi timp de alte doua luni alte doua ~edinte de "rapel". felul meu de a comunica cu ceilalti. variate atât în privinta continutului lor (în functie de ingredientele utilizate). Ideea mi-a parut buna ?i am actionat numaidecât. lunar de asta data. cum ma raportez la timp. În ultima vreme aveam insomnii ?i adesea soseam la birou obosit dupa o noapte de nesomn. De câtava vreme cel ce se ocupa de problema resurselor umane era din ce în ce mai preocupat de chestiunea stresului la lucru. deci. sa capete noi deprinderi durabile. Sa-I ascultam pe Serge. stagiu rezidential de câteva zile). mi-a dat sa completez ni?te chestionare despre: semnele mele de stres. Eu însumi am migrene ?i am înghitit tot soiul de medicamente recomandate de mai multi medici fara vreun rezultat însa. Felul de a proceda al consultantului mi-a placut de îndata: porneam de la situatii stresante concrete cu care ma confruntasem în intervalul dintre ~edinte ~i le analizam împreuna. tensionat ?i trebuie sii recunosc ca acasa ma enervez de cele mai multe ori din pricina unor lucruri marunte: daca fiica mea vorbe?te la telefon prea mult. Chiar de la prima ~edinta. ceea ce este indiciul unui stres excesiv. care a decis sa se supuna unui program de gestiune a stresului propus chiar de firma la care lucra. Aceste programe pot fi practicate în ~edinte individuale ori de grup. Angajatii firmei au un tum-over (randament) considerabil. dar eu aveam tendin- . cât ~i în durata acestora (~edinte regulate timp de mai multe luni.oisLelord ~i Christophe Andre Programele ce pot fi propuse Tipului A sunt. patruzeci ~i trei de ani. sotia Îmi repro?eaza ca sunt din ce în ce mai iritabil.. daca fiul meu întârzie la masa. deci patrusprezece ~edinte în total.15O Fran<. propriul meu stil de viata.

nu-i spuneam nimic de cele mai multe ori. de a nu starui. Acum însa îi spun: "A? prefera sa îmi aranjati în ordine dosarele. dar este importanta pentru mine. Întotdeauna mi-a fost greu sa las unele lucruri pe seama altora. nici agresiva. . Putin câte putin." . dar într-un mod mai eficient. perfectionism care ma împiedica sa deleg unele atributii. ca ?i pentru acele alte sarcini ce îmi revin este mult mai scurt." Daca vad ca este deja stresata. timpul care îmi ramâne pentru reflexii. Numai ca în acest fel. mai adaug: "Stiu ca aveti multe treburi pe cap ?i aceasta este una în plus. aveam impresia ca eu a? rezolva mult mai bine totul. El mi-a explicat ca ambele atitudini constituiau factori de stres importanti. caci ei nu aveau suficienta experienta.De câte ori ma enerveaza ceilalti. Am mai realizat ca erau multi ani de când nu-mi mai facusem timp pentru mine. pentTll micile mele dorinte ?i placeri. când asistenta mea nu-mi aranja dosarele în ordinea cuvenita. fara sa izbutesc însa. În fine. Înainte. nu persoana. ceea ce m-a facut sa cuget la peifectionismulmeu. slujindu-ma . nici inhibata.Sporirea propriei rezistente la stres. Slujba ?i viata de familie îmi ocupau întreg timpul. pâna când într-o zi explodam: "Ce înseamna asta?! Nu mi-ati pus dosarele în ordine! Nu puteti fi atenta! Putin va pasa de munca mea!" Urmarea era ca mie îmi era ciuda pe mine. am deprins cum sa fac critici.Comportamentele de Tip A 1 51 ta fie de a ma stapâni. exceptând cele doua ore de tenis pe saptamâna. ?i perfectionismul meu a ie?it la iveala. exprimându-mi deschis punctul de vedere ?i criticând comportamentul. Consultantul m-a ajutat sa fac o lista a acelor chestiuni care ar puteafi delegate. În saptamânile ce au urmat am pus la punct un program personal de gestiune a stresului. ei îi era ciuda pe mine ?i toti erau stresati. De la prima ?edinta. dar pâna?i aceasta devenise stresant. caci ?tiam ca are multe de facut ?i nu voiam sa o stresez cu lucruri manmte.Sa practic delega rea unor atributii. a?a ca programul meu este supraîncarcat. Analizând împreuna cu el situatiile de la lucru. Caci altfel pierd o gramada de timp. sa încerc sa comunic cu ei într-o maniera ferma. fie de a exploda. el mi-a aratat cum ma pot relaxa în doar câteva minute. centrat pe patru obiective: . caci ma straduiam sa ma mentin la nivelul de acum zece ani. am jucat apoi roluri în care el tinea locul câte unuia dintre interlocutorii mei obi?nuiti.

stapâneste si foloseste relaxarea. pentru arivistul care era. Înca ne aflam în aceasta faza a programului.25. notiunea aceasta de tratare a stresului evoca tizana. care în urma unui accident de masina repune în chestiune tot ceea ce. Diverse studii au aratat ca în urma unui program bine conceput de tratare a stresului. Fapt confirmat atât de variatiile ritmului cardiac. ochii deschisi. reactivitatea Tipului A la stres se diminua. ajutat de consultant. între doua telefoane. Haaga et coll. este o adevarata ucenicie pentru a capata alte deprinderi în viata de zi cu zi. uMode-Specific Impact of Relaxation Training for Hypertensive Man With Type A Behavior Pattern. pp. 7 D. atunci când simt tensiunea crescându-mi. dar am realizat ca nu era câtusi de putin asa ceva! De fapt. în timp ce astept la semafor si chiar în sedinte. Serge ne înfatiseaza o experienta reusita a programului de gestiune a stresului: a izbutit sa com1. iar viata profesionala.Sa reflectez asupra prioritatilor. Sunt extrem de multumit de acest program.15 2 Fran~ois Lelord si Christophe Andre de respiratie. Dupa un exercitiu sustinut. Kirk Douglas joaca rolul unui publicist stresat si ambitios. am ajuns sa ma pot relaxa prin numai câteva respiratii si fac lucrul acesta de mai multe ori pe zi. tinându-mi. . 209-223. 1994. desigur. cât si al tensiunii arteriale7. si-a reevaluat prioritatile. Behavior Therapy.. primase. cât si pentru ei. Comportamentele de Tip A în filme si în literatura În Întelegerea (1969) de Elia Kazan. astfel încât sa am mai mult ragaz pentru mine si sotia mea. Urmarea este ca ma simt mai putin istovit când ajung acasa si mai putin iritabil. este importanta si viata pe care ti-o organizezi în afara slujbei. Pentru mine. Dar el m-a ajutat sa realizez ca.micecu ceilalti într-o maniera mai putin stresanta atât pentru el. ca si cea familiala îi ofera mai multe satisfactii. . Avansam cu pasi mici pentru a vedea cum mi-as putea planifica timpul. a depasit deci acel stadiu în care faci o lista cu decizii pe care nu le respecti niciodata. sau baia într-un pârâu. Serge. desi cariera primeaza pentru mine. Iar migrenele mele s-au mai rarit. ale persoanelor de Tipul A.

isfârs. Astfel el se va linisti de îndata.teprin a birui.edintelui recent decedat.teste si devine iritabil daca este pus în aceasta situatie. doctorul Berg (Gerard Depardieu) este un chirurg impacientat. precizati ora la care veti ajunge. nu va expuneti unui alt risc de a-l pune iar sub presiune. sa vedem s.isimt al replicii specifice Tipului Al.ice ati putea face voi. respectati noul ragaz. Prin urmare. mai cu seama în cazul în care acest Tip A nu are nici cea mai mica notiune de tratare a stresului. În Sapte morti la ordin (1975) de Jacques Rouffio. el îsi va ocupa timpul cu o alta activitate.te comportamentele unui super-Tip A s. este preferabil sa va anuntati întârziere a facând o ampla estimare a ei. caci va regasi senzatia de a detine controlul asupra felului în care îsi foloseste timpul: asteptându-va. Dar fiti cu bagare de seama. Dupa" ce am vazut cam cum s-ar putea ajuta Tipul A. gustul pentru risc de care da dovada îl aduce la discretia lui Charles Vanel. daca aveti de a face cu un Tip A nu îngreunati de la început situatia întârziind! Daca realizati ca nu veti izbuti sa ajungeti la întâlnire la timp. . se nelinis. CUM SA NE PURTAM CU UN TIP A Recomandabil • Sa fiti punctuali si sa-i aratati ca se poate bizui pe dumneavoastra Tipului A îi displace sa as. care face o chestiune de onoare din a opera într-un timp record s. Din pacate. autoritar. William Holden vades. cum v-ati putea comporta. telefonati-i pentru a-i anunta acest lucru.tepte.es. un Tip B viclean. sosind mai târziu decât ati anuntat.Comportamentele de Tip A 153 Remarcabilul film al lui Robert Wise Turnul ambitiopilor (1954) descrie o lupta pentru putere între cinci conducatori ai unei mari întreprinderi de mobila pentru a-i succeda pres.icare poseda acea iritabilitate s.

154 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andre Amintiti-va ca Tipul A încearca în permanenta sa controleze tot ce-l înconjoara. Si atunci. evitati omisiunile si lipsa de atentie. Asa ca îmi dadea tot felul de sarcini. îmi dadea si mie o multime de lucruri de facut: sa citesc si sa rezum o serie de articole. sa sistematizez rezultatele echipei de cercetare pentru a redacta un articol. si apoi. care munceste într-un ritm febril. prietenul meu. lasati-l sa creada ca acest lucru îi izbuteste: faceti ceea ce ati preconizat ca veti face. nu reuseam sa ma achit de obligatii la timp. Cum activitatea de cercetare pe care acesta o desfasoara este apreciabila. nici nu stiam cum sa ma port cu patronul meu. • De câte ori încearca sa va impuna punctul lui de vedere. trebuia sa lucrez zi si noapte. iritabil pe cât i-l descrisesem eu. Prietenul meu era de parere ca viata mea devenise infernala. ceea ce pe patron îl irita în cel mai înalt grad. Mai mult. Timpul pe care îl aveam la dispozitie pentru a le îndeplini era extrem de scurt si Cllm nu cutezam sa obiectez. la început. dar persoane dificile adesea. si are tendinta de a impune si celorlalti acest ritm. Prietenul meu mi-a explicat care erau greselile pe care le faceam negociind: îi comunicam de îndata intervalul de timp care mi-ar fi fost necesar si care în orice caz era destui de scurt. în ochii unei tinere cercetatoare ca mine. EI juca rolul patronului. Atâta timp cât doriti sa-i mentineti o buna dispozitie. nu prea îndrazneam sa-i spunem ca ne suprasolicita. Este un om hiperactiv. Ea ne poveste~te care sunt relatiile ei cu un patron de Tip A: La început. Am repetat de mai multe ori si. Mi s-a parut ceva teribil de dificil: cum patronul însusi munceste enorm. care este agent comercial si este obisnuit sa negocieze cu clienti importanti. pentru ca atunci când el staruia eu sa cedez. sa-i prezint un proiect de cercetare pentru ca el sa poata cauta finantare. ma aratam ferma la început. . el aparea cafiind un tip autoritar si impresionant. sustineti-l pe al vostru! Laure este o tânara doctorita. Prietenul meu m-a sfatuit sa negociez termenele care îmi erau impuse de el. mi-a propus sa joc cu el respectiva scena. sfârsisem prin a ceda. altminteri relatiile voastre vor fi afectate.

cu urmatoarea ocazie. avea un pacient. fii domnul M. dar timpul mi se pare mult prea scurt. Pacat ca nu ne învata aceasta la ficoala.. privindu-l drept în fata. pe domnul M. fii încercând sa-mi spuna ca pentru el era o chestiune de onoare sa nu întârzie niciodata. Iar eu am realizat ca a fiti sa negociezi este unul din cele mai importante lucruri. "Foar- . a încercat iar sa-mi impuna timpul care considera el ca îmi era necesar. simt ca are mai multa consideratie pentru mine.Comportamentele de Tip A 155 Dar acest mic antrenament m-a ajutat mult. afia cum ma învatase prietenul meu. gâfâind. domnule. fara nici un fel de menajamente fata de propriul organism. Gerard. Trebuia deci sa învete sa faca estimari mai ample asupra timpului. cardiolog. am început: "Voi face acest lucru cu placere. Încercati deci sa-I faceti sa-si scoata nasul din ale lui si sa realizeze ca nu este totul chiar atât de important. termenul pe care îl fii voiam (defii începusem prin a-i cere trei saptamâni). dar m-am tinut tare fii de asta data. I-am explicat ca aceasta situatie constituia un bun exemplu asupra felului în care se comporta în viata: mult prea mult stres! Am discutat împreuna despre aceasta fii am ajuns la concluzia ca: 1) Mai bine întârzie cinci-zece minute decât sa ajunga într-o asemenea stare! 2) Daca trebuia sa alerge astfel. Cred ca a fost surprins fii. Ca toti cei de Tip A. înseamna ca avea tendinta de a face estimari incorecte pentru ca îfii supraaglomera ziua în care avea fixata consultatia. Mai mult. În acest caz Tipul A îsi poatedeclansa o reactie de stres maxima. Navalea în cabinetul meu. Când domnul M. Acum s-a obifinuit fii ma întreaba chiar el cât timp consider ca mi-ar fi necesar pentru o noua lucrare. calma. un super-Tip A ce conducea o firma. rofiu la fata. Când patronul mi-a propus iar intervale de timp aberant de scurte. • Sa-I ajutati sa relativizeze Tipul A are tendinta de a dramatiza orice situatie ce pres'_lpune un obiectiv de atins. L-am sfatuit sa anuleze macar 10% din lucrurile pe care fii le propusese sa lefaca într-o zi. îl ghiceam dupa zgomotul ufiilor trântite fii dupa pafiii ce se precipitau pe culoar. sosea la spital pentru o consultatie. Am izbutit sa obtin un termen de cincisprezece zile. are tendinta de a-fii "umple timpul"." Apoi l-am lasat sa vorbeasca.

Si de atunci. sau sa-I fac sa petreaca mai mult timp pe plaja. Copiii au sfâr?it prin a se revolta ?i. iar daca nu respectam o etapa pe care el o prevazuse. caci este distras de la activitatile sale. dar daca nu le voi face la timp?" I-am cerut sa-?i consulte agenda. Iar daca este deranjat de copii sau daca pe nea?teptate sosesc la noi prieteni. sotul meu ?i-a reconsiderat propriul comportament. ?i sa treaca în revista tot ce ar fi necesitat un timp lafel de scurt ca cel pe care-l estimase el cafiindu-i suficient pentru a ajunge la cabinetul meu. de câte ori încearca sa ne impuna propriul lui ritm. sotul meu lucreaza enorm ?i este tensionat chiar ?i în week-end. este mereu cu ghidul în mâna. î?i impune sa faca tot felul de reparatii marunte pe care vrea sa le finalizeze înainte de caderea serii. . Încetul cu încetul am izbutit sa îl antrenez ?i în activitati ce nu aveau un obiectiv anume.:oisLelord si Christophe Andre te bine. ei se vor relaxa si vor schimba ritmuL În vacante sau în week-end-uri îsi vor gasi timp pentru a hoinari. Exista persoane ce vadesc comportamente de Tip A doar sub presiunea mediului înconjurator. mi-a zis. A sfâr?it prin a recunoa?te ca nu gândea în termeni de prioritati ?i ca pentru el totul era important. când suntem în vacante. el se enerveaza. noi îl ironizam un pic. se supara. dupa doua-trei crize în care toata lumea urla. de pilda. Dar de îndata ce li se va ivi ocazia. • Sa-I ajutati sa descopere bucuriile adevaratei destinderi Marie-Laure. A recunoscut "la rece" ca exagerase.156 Fran<. nu se poate împiedica sa nu-?i planifice timpul: sa se trezeasca la cutare ora. Iar în vacante se întâmpla la fel: stabile?te ce trebuie vizitat. o mama de patruzeci si trei de ani. sa mearga cu bicicleta doua ore. Mai întâi de toate. iar el se potole?te. numai ca parca vad ca o sa vrea sa ia lectii de schi nautic. sa tragem o raita la tara de pilda. Germ"d lucrase la un centru cardiac de re adaptare. asa ca se deprinsese cu numerosi Tip A veniti sa-I consulte dupa un prim infarct. Acest exemplu pune în lumina distinctia dintre comportamentele de Tip A si ceea ce s-ar putea numi personalitati de Tip A. are un sot de Tip A care pâna si în week-end îi creeaza probleme: În timpul saptamânii.

Mai cu seama daca începeti negocierea când el este stresat de altceva. precum sotul lui Marie-Laure. de managementul întreprinderii. Când voi îl contraziceti. Este important ca relatiile cu propriul asociat sa fie bune. mergeam la el. ma straduiam sa-i dovedesc cât de mult gre~ise ~i sa . Î9i vor planifica timpul 9i î9i vor fixa unele obiective chiar 9i în vacante.. La început. nu vor nutri dorinta de a câ9tiga cu orice pret. vrea sa controleze totul. î9i vor induce o stare de stres în orice împrejurare. ~i se ocupa de acele chestiuni care pe mine ma plictisesc. Deseori nu se poate împiedica sa nu intervina în locul meu sau sa ia decizii fara sa ma consulte. lucru care ma preocupa mai mult.personalitate anxioasa etc. el va încerca de îndata sa IIcâstige" si discutia se poate lesne încinge. dar în acela~i timp nu trebuie nici ca ascendentullui asupra ta sa fie prea mare.personalitate paranoica. imediat ce aflam acest lucru. Vedem deci ca acei Tip A nU î9i fac prea multe probleme câta vreme mai au acea energie a tineretii. vorbindu-ne despre asociatullui. Tipul A . un Tip A. El este extrem de atent la tot.Comportamentele de Tip A 157 a citi din simpla placere de a citi 9i. daca fac sport. Deci poate fi asociat si altor personalitati dificile: Tipul A . Henri ~i cu mine suntem oarecum complementari.la cald" Firea Tipului A este competitiva. de la început pâna la sfâr~it. eu ma ocup îndeosebi de acel aspect uman al problemelor.personalitate narcisica. Dar nu-l prea pot controla. Cum Henri este destul de autoritar ~i iritabil. cu orice ocazie. N erecomandabil • Sa negociati cu el. comportamentul de tip A define9te un mod de reactie în raport cu timpul 9i cu felul în care se savârseste controlul asupra mediului înconjurator. Sa-I ascultam pe Bernard. Dar alte persoane. Aceste persoane pot fi calificate ca fiind personalitati de Tip A. propriul comportament devine epuizant pentru ei. Tipul A . În fine. dar când vigoarea lor începe sa se diminueze. patronul unei curatatorii.

Incetul cu încetul mi-am dat seama cum trebuia sa procedez. furia sa se poate stinge pe cât de repede s-a ivit. adesea. nu-i lasati sa va impuna un climat stresant. !ti propun sa reluam acest subiect luni. Dar poate ca n-am precizat îndeajuns de limpede care dintre noi trebuia sa o faca. si îi spun ceva gen: "Uite. sa schieze mai repede. • Sa va lasati antrenati în competitii inutile Cei de Tip A vadesc adesea o manie iritanta. nu este deloc surprinzator ca Bernard este un bun manager. abordându-l într-un moment potrivit (ii Iasându-i timp sa-(ii însu(ieasca respectiva decizie. din lipsa de antrenament. Cu aceasta finete în a-l întelege pe celalalt. Dar daca nu este atins de alte tulburari de personalitate. chiar el propune o regula care sa îmi con vina. La un dineu de pilda. dupa semnarea unui contract important de pilda. Mai bine amuzati-va. încetul cu încetul. caci pentru ei acest dineu este un soi de competitie. vor ca cea mai reusita gluma sa fie spusa de ei. riscati sa pierdeti. atragându-Ie atentia ca iar se cred într-o situatie de competitie." Astfel are ragaz sa reflecteze (ii. Nu va lasati antrenati în acest joc ale carui reguli sunt impuse de ei: mai mult. sa alerge mai mult ca voi. caci vor sa izbândeasca mereu. saptamâna trecuta am aflat ca ai decis aceasta fara sa ma consuiti (ii pe mine. • Sa dramatizati conflictele cu el Tipul A este iritabil si irascibil adesea. El se aprindea. Profit de un moment în care suntem amândoi ceva mai destin(ii. ca (ii cum el ar fi avut aceasta idee de la bun început. De fapt. sa aiba mereu câstig de cauza. sa va bata la sah. sa acceptati acele mize care îi motiveaza mai mult decât pe voi: sa va bata la tenis. Evitati. mânia este o . ramânea ferm pe pozitii. Pentru acest Tip A. iar discutia noastra se preschimba într-o sfada între surzI. dar se întâmpla sa si arunce un cuvânt de spirit oarecum jignitor. Mai cu seama daca competitia va displace.158 Fran~ois Lelord si Christophe Andre redefinesc atributiile fiecaruia dintre noi. de asemenea. l-am determinat sa faca aproape tot ce vreau eu. sa aiba ei ultimul cuvânt.

Comportamentele de Tip A 159 emotie fireasca a vietii. daca . Chipul patronului s-a colorat într-un rosu aprins si a explodat acuzându-o ca era vina ei si ca nu sustine cauza spitalului nostru. Dar eu nu stiu daca as putea reactiona cu acelasi calm. într-adevar. mânia poate avea pentru voi o cu totul alta semnificatie: când va înfuriati. Supraveghetoarea spitalului tocmai îl înstiintase ca nu putuse obtine un post suplimentar de infirmiera. ea l-a întrebat daca putea pleca. am vazut ca îsi vorbeau ca si când nu s-ar fi întâmplat nimic. Poate ca nu. ca tii tristetea sau bucuria. Daca acest patron este un autentic Tip A este posibil sa îtii contitientizeze tii acest defect sa faca un efort pentru a se controla. În schimb. am fost bulversata. exceptional. erau pe lista de prioritati. perfect calma. Dar cel mai tare m-a surprins reactia supraveghetoarei. Dar nu. A doua zi. Într-o zi în care dispozitia patronului este buna. În schimb daca dumneavoastra aveti o fire mai calma tiinu va ietiiti prea repede din rabdari. Ea îl cunoaste de vreo zece ani si stie ca atunci când are acele iesiri de mânie nu foloseste la nimic sa îl contrazica. A parasit încaperea. Gaseam ca patronul era nedrept. supraveghetoarea ar putea aborda deschis problema rabufnirilor acestuia. Sa o ascultam din nou pe Laure vorbindu-ne despre patronul ei: Întreg spitalul s-a obisnuit cu accesele de mânie ale patronului. Când am asistat întâia oara la un astfel de acces. Eroarea este sa credeti ca pentru Tipul A. la vizita. apoi când el a sfârsit ce avea de zis. furia are acela tii sens ca pentru voi. deseori semnul unei rupturi definitive. acesta este un eveniment grav. nu dramatizati o rabufnire a acestuia. al caror personal era mai mic decât al nostru. grosolan si ca rabufnirea lui nu era deloc justificata. iar el parea usor descumpanit. Eu eram revoltata: toata lumea stia ca supraveghetoarea era extrem de devotata si ca nu avea nici cea mai mica vina daca alte spitale. promis totusi de administratie de mai bine de un an. fiti atenti la acetiti Tip A. îl privea numai. mai ales daca va este patron. caci nimeni nu-i obligat sa suporte la nesfârtiit accese de furie nejustificate. Asa ca asteapta numai sa-i treaca furia si asta trece într-adevar.

la cald".1 6 O Fran<. Cum sa ne purtam cu tipul A Recomandabil • Sa fiti punctuali si dovediti-i ca se poate bizui pe dumneavoastra.ois Lelord si Christophe Andre are si trasaturi narcisice sau paranoice. • Sa dramatizati conflictele cu el. . va fi greu ca el sa înteleaga punctul de vedere al celuilalt. • Sa-I ajutati sa relativizeze. • Sa-I ajutati sa descopere bucuriile adevaratei destinderi. Daca Tipul A va este coleg sau colaborator: încercati sa-I domoliti înainte de a claca sau de a va lua locul. sustineti-l pe al vostru. • Sa va lasati antrenati în competitii inutile. dar nu-l lasati sa va impuna ritmul lui.. îndemnati-l(o) la o igiena de viata. Daca un Tip A va este fie!: câstigati-i respectul prin operativitatea voastra. • De câte ori încearca sa va impuna punctul lui de vedere. N erecomandabil • Sa negociati cu el . Daca un Tip A va este sot/sotie: pentru a evita disparitia lui! ei prematura.

inactivitatea. 6.De repede. se mi~ca îndeajuns titiei. deja 5.Comportamentele Aveti comportament de Tip A? de Tip A 1 61 FALS rea masa. al compemai place 2.la ce masasimt tendinta 10. Apropiatii se plâng de faptul ca I ADEVARAT I I I . Adesea ceilalti ma enerveaza" 3. 7. Manâncîmi ori de a-mi decât ma9. ca acut simt presat de multemulta 4. Nu foarte repede.I un astept. Ampentruprea nuenergiesupraîncar. de timp. voi face mai apoi.

Dar parea trist si coplesit. Si mi-a explicat ca. parcurgea ~i . vazându-ma dormind.VIII Personalitatile depresive "Nu mi-ar placea sa fac parte dintr-un club care sa ma accepte ca membru. El m-a luat imediat în brate pentru a ma linisti. Dupa multi ani. am început sa plâng. Îsi priveste fiica dormind. faptul de a ne afla într-o casa noua îi excita pe fratii mei si pe mama. deodata. nu avea câtusi de putin aerul unui tata fericit. Si îmi amintesc ca atunci când ne mutam. ramas clar întiparita în Tata o nu a fost niciodata Mi-a ce se cheama un fi avut minceea te amintire de pe vremea când trebuia sa om vesel. care umblau dintr-o camera în alta. atât de mititica si lipsita de aparare." GROUCHO MARX povesteste Madeleine. ne vreo sase ani. în timp ce tata. m-am trezit. Îmi faceam siesta într-un fotoliu si. Expresia lui m-a naucit într-atât încât. fara sa stiu de ce. a început sa se gândeasca la greutatile ce ma asteptau. Era tipic pentru tatal meu: el vedea întotdeauna latura sumbra a lucrurilor. Tata era asezat lânga mine si ma privea. el se gândeste la toate amenintarile ce o pândesc în viitor. dar în loc sa se bucure ca are o fetita adorabila. îsi amintea foarte bine si el scena. la toate primejdiile ce ma pândeau în viitor si împotriva carora el nu ma putea apara si ca de aceea se întristase. cu un aer sumbru. i-am povestit asta.

am dat ~i de jurnalul lui. a unei lumi fictive." sau "Nu ma ocup îndeajuns de copii. dar mai cu seama repro~urile pe care ~i lefacea pentru ca n-ar fi facut sau zis cutare sau cutare lucru. simtea în fine ca se putea lasa în voia lucrurilor. Mama era cea care se ocupa de week-end-uri. chiar ~i cea mai mica fisura în tavan. cu Charlie Chaplin sau cu Stan ~i Eran.i ramânea cu privirea atintita în gol cu acela. Din punct de vedere profesional. Iar ceilalti erau impresionati de aerul lui serios ~i de reputatia lui de om care munce~te mult.. când se întâmpla. Si s-a cam suparat. Acest simt pentru detaliu trebuie sa-i fi servit în profesia lui: lucra la directiunea de proiectare. Mama îmi spunea ca atunci când erau invitati de prieteni. autoritar.. Ar fi trebuit sa fiu mai diplomat. El muncea enorm. sa vizitam muzee.i acasa dosarele. caci în afara slujbei lui. . Cred ca în fata ecranului. De pilda: "Trebuia sa-i fi spus lui Dupont sa se ocupe mai mult de dosarul Machin. iar tata se lasa antrenat. dar lasându-ne ~i o anumita libertate. dadea dovada de mult umor. deseori aducându-.. Râdea numai când se uita la filme vechi.Personalitatile depresive 163 el încaperile constatând toate neajunsurile noii locuinte. Tata râdea atât de rar încât. mai apoi însa l-am citit. iar fratii mei îmi împarta~esc parerea. din dorinta de a încerca sa-mi cunosc mai bine tatal. zâmbea. tata nu avea nici o initiativa.iaer trist. Dar acele vizite îl plictiseau teribil ~i erau ca un soi de obligatie pentru el. Parea ve~nic obosit iar când voia sa se odihneasca se a~eza în fotoliul lui . n-am safiu niciodata un tata bun. tata facea impresie buna. era pretuit de toti cei ce lucrasera cu el. remarcau cu totii. Mama propunea sa facem anumite plimbari. Sunt convinsa ca remarca de îndata ~i cea mai mica imperfectiune în proiectul de constructie al unui pod sau al unei bretele de autostrada." sau "Am avut o explicatie prea dura cu X. ~i atunci începea sa-~ifaca tot soiul de griji ~i se lini~tea doar când totul era reparat. ca se putea destinde.. La câtiva ani de la moartea lui (a avut un cancer de pancreas). Am ezitat întâi. facând putina rânduiala printre hârtii ." Pe când eu îl consideram un tata bun.i acte. Descria evenimente obi~mtite din viata de zi cu zi. Nu sunt la înaltimea sarcinii ce mi-a fost încredintata.

cum o si arata expresia sa trista si posomorâta. ci de o personalitate depresiva.ois Lelord si Christophe Andre CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE TATAL MEDELEINEI? Pesimismul de care da dovada tatal Madeleinei este constant: în diverse situatii. Tatal Madeleinei pare sa fi avut toata viata aceste caracteristici. Acest tatic este foarte vrednic. scrupulos si duce o viata austera. Nu pare sa se bucure de viata: nu cauta acele activitati agreabile. chiar si atunci când lipsesc evenimentele neplacute care sa justifice aceasta dispozitie. supraevalueaza aspectul negativ minimalizându-l pe cel pozitiv. Personalitatea depresiva • Pesimism: În orice situatie s-ar afla. Acestea sunt caracteristicile pe care le re gasim de obicei la personalitatile depresive. posibilele riscuri. poate pentru ca nimic nu îi pare agreabil.1 64 Fran<. Dispozitia lui obisnuita este întunecata. Deci nu este vorba de o depresie tranzitorie. Nu este prea sociabit compania celorlalti îl oboseste si aceasta pentru ca el trebuie sa se fi considerat a nu fi un interlocutor la înaltime. evenimente fericite). • Anhedonie: nu prea resimte placerea. fie ca este vorba de fetita lui. el percepe întotdeauna doar posibilele primejdii. nici în cazul unor activitati ori situatii considerate în mod obisnuit ca fiind agreabile (week-end-uri. • Autodepreciere: nu se simte "la înaltime". vede doar latura sumbra a acesteia. • Dispozitie trista: este trista si posaca de obicei. nutreste sentimente de inaptitudine ori de culpabilitate (chiar si atunci când ceilalti îl apreciaza). din lectura jurnalului sau aflam ca frecvent el încearca sentimente de culpabilitate si de autodepreciere. de o casa noua sau de un nou dosar. dar nu este obligatoriu ca tabloul sa . În fine. Aceasta dificultate în a resimti placerea este numita de psihiatri anhedonie si poate fi întâlnita si în cazul depresiilor.

Beck et co11. 147. s-ar putea spune ca el nu vede viata în roz. Te11enbach." Aceasta tripla viziune negativa asupra propriei persoane. care este asistenta într-o farmacie ~i are o personalitate depresiva.. Beck3 a observat-o la persoanele suferind de o depresie puternica. Acest tip de personalitate depresiva reprezinta o varianta numita de psihiatri Typus Melancholicus1. Si nici nu are o prea buna parere despre propria persoana (de~i este un tata ~i un functionar respectat).Viziune negativa asupra lumii: "Lumea este dura si nedreapta. fata de propriul anhlraj profesional ~ifamilial.Viziune negativa asupra propriei persoane: "Nu sunt la înaltime. Dar exista ~ialte tipuri de personalitati depresive.T. Dar aceasta triada depresiva poate fi regasita ~i la personalitatile depresive. 1 H. N. 2 .Personalitatile depresive 165 fie complet pentru fiecare caz în parte. Ca multe alte personalitati depresive. PUF. pp. Sa o ascultam pe Sabine. Paris. 830-837." . este preocupat sa faca tohll bine.T.. K. nu are câtu~i de putin încredere în viitor. The Guilford Press.Y.. la o intensitate variabila." . pe care-l percepe ca fiind amenintator pentru el ~i pentru cei apropiati lui. mai putin dinamice. American Joumal of Psychiatry (1990). 3 A. lucreaza enorm. Cognitive Therapy of Depression. a lumii ~i asupra viitorului este numita triada depresiva. CUM PERCEPE TATAL MADELEINEI LUMEA? Mai întâi de toate.Viziune negativa asupra viitorului: "Pe mine ~i pe cei dragi nu ne a~teapta lucruri bune în viitor.A. care se simt lesne ostenite ~i care sunt mai putin preocupate de ceilalti2. fire~te. tatal Madeleinei este altruist ~i scrupulos."A Review of the Depressive Personality". Philips et co11. Despre el s-ar putea spune ca are o tripla viziune negativa: . manifesta grija fata de ceilalti.1979. Psihiatrul american A. 1979. La Melancolie. Si.

Numai ca eu ma simt vulnerabila. Dar mi se parea ca nu voi fi niciodata în stare sa joc jocul competitiei. am ceea ce s-ar putea numi o viata fericita: am o slujba. le". ceea ce mi-ar fi dat impresia ca lucrez pentru mine. întotdeauna am facut fata. pe care îl adoram când eram copil. Personalitatile depresive nu . mult prea dur pentru mine.te câte se petrec la biroul la care lucreaza. o responsabilitate pe care de-abia ma simt în stare sa mi-o asum. Ce s-ar fi întâmplat daca într-o dimineata nu m-a? mai fi simtit în stare sa continuu? Copiilor le merge bine.:. ?i atunci îmi spune ca seman mamei mele. dar mie mi se pare ca nu îi iubesc îndeajuns. pe undeva. obiectiv vorbind. Totu?i. Nici macar nu încerc sa mai ies. de-abia reu?esc sa fac fata tuturor situatiilor. Sentimentul de vuh1erabilitate. Nu eram deloc sigura ca m-a? fi descurcat atâta vreme. sau chiar sa ma a?ez în fata pianului. Sotul meu este exact opusul meu: gânde?te pozitiv.:oisLelord si Christophe Andre Întotdeauna viata mi-a pantt complicata. Ma cam plictise?te munca pe care o fac ?i. când pâna ?i prezenta lor o percep ca pe o povara.1 66 Fran<. are toate calitatile pentru a ma suporta. Uneori pesimismulmeu ?i faptul ca nu am niciodata vreun proiect agreabil îl enerveaza. Mi se pare ca de-abia. am dus la bun sfâr?it tot ce am întreprins.. Culmea e ca are dreptate! Sabine descrie bine acest sentiment al unei "vieti difici. un sot care ma iube?te. doi copii reu?iti. tin la mine. Sabine nu are nici macar initiativa unor activitati agreabile. A? fi putut avea propria mea farmacie. Ma gândesc ca. care sunt mult prea sensibila. cu studiile de farmacie. Când sotul meu îmi poveste. Sunt zile când parca totul ma apasa. a?fi putut lucra în industria farmaceutica. este extrem de energic. ma a?teptam sa fiu mai fericita. îmi spun ca am procedat bine. Uneori mi se pare ca mi-am ratat viata fara sa pot spune însa de ce. Dar daca stau sa ma gândesc bine. Dar ma înspaimânta gândul unui împrumut ce ar fi trebuit rambursat de-a lungul mai multor ani. dar aceasta tot nu ma face sa ma simt mai bine. tot nu capat vreun strop de încredere în mine. faptul ca se simte mai slaba decât ceilalti o împiedica sa se lanseze în proiecte profesionale. sa-mi întâlnesc prietenii. în care totul este truda si care pricinuieste multa suferinta personalitatilor depresive.

PERSONALITATE SAU MALADIE? Unele forme cronice de depresie de intensitate medie sunt desemnate de psihiatri sub numele de distimie. Pe de alta parte. de doua ori mai multe femei decât barbati. fara sa se poata însa preciza daca sindromul depresiv a favorizat aparitia tulburarii de personalitate. A. într-un anumit moment al vietii. pp. fie pentru ca. nemaiputând încerca placerea. ele nici n-o mai pot anticipa. este sporit. sufera si de distimie. fie pentru ca. de cele mai multe ori vor prefera "sa ramâna acasa". Potrivit studiilor. o iesire. riscul unui episod depresiv major. ca si în cazul depresiei. Potrivit DSM IV. fie pentru ca efortul initial le înspaimânta. La . un spectacol de pilda. nu se asteapta la nimic bun. în virtute a pesimismului lor. in Depression. Peron-Magnan.clasificarea Asociatiei Psihiatrice Americane. distimia afecteaza între 3 si 5% persoane de-a lungul unei vieti. de cele mai multe ori pot fi cu greu distinse de o tulburare de personalitate. În cazul persoanelor ce sufera de distimie. PERSONALITATEA DEPRESIVA. Masson. Etudes. ori daca esecurile provocate de aceste tulburari au condus la aparitia distimiei4. 1990. Cum jumatate din numarul distimiilor încep înaintea vârstei de douazeci si cinci de ani si pot apoi dura oricât. Distinctia dintre diferitele forme de distimie si ceea ce alte clasificari desemneaza drept personalitati depresive fac obiectul unei dezbateri vii între specialisti. Paris. sindromul depresiv trebuie sa dureze cel putin doi ani pentru a fi calificat drept distimie. Daca le veti propune o activitate atractiva. multe persoane suferind de alte tulburari de personalitate (îndeosebi cele dependente.Personalitatile depresive 167 prea mai cauta în mod cu totul spontan placerea. 106-115. Galinowski "La personalite depressive". evitante). Aceasta dezbatere con4 H.

. Ce ar trebui spus referitor la acest lucru? Cum exista dovezi indiscutabile asupra rolului pe care îl joaca ereditatea într-o depresie. 412-421. sub alte forme însa. pp. dar permanente ale depresiei. Klein. Probabil ca tot ceea ce într-o educatie contribuie la a-l face pe copil sa aiba o proasta imagine despre sine. ca forme atenuate. 1718-1724. Klein. De altfel de multe ori în anturajul familial al personalitatilor depresive gasim un numar anormal de mare de rude.A. pp. G. îi pot induce sentimente de in5 6 D. obosite. Acele educatii traditionale în care copilului îi sunt impuse idealuri de perfectiune. DOCTORE? Sabine face aluzie la mama ei. Abnorm Psychology (1990). Iata de ce unul din sfaturile pe care le dam personalitatilor depresive este de a se adresa unui specialist. "Depressive Personality: Reability. este posibil ca acelaj'i lucru sa fie valabil si în cazul personalitatilor depresive. ea continua sa-I imite în acele situatii obisnuite cu care se confrunta o mama si o sotie. DE UNDE MI SE TRAGE ASTA. constatând ca îi seamana mult.:oisLelord j'i Christophe Andre tinua sa fie alimentata de noi j'i noi studii j'i depaj'este obiectul unui manual ce se vrea practic5. se poate banui ca imaginea unei mame depresive. sporeste riscul ca acesta sa dezvolte o personalitate depresiva. care au avut episoade depresive majore6. mai cu seama daca este deja predispus biologic. reticente fata de orice proiect agreabil. Miller. Validity and Relation to Dysthymia". pe care el nu este în stare sa le atinga. inconstient. mai mult sau mai putin îndepartate. American Joumal of Psychiatry (1993). În cazul Sabinei.N. D. O idee de însemnatate capitala: tratamente le medicamentoase si psihoterapiile eficiente în depresia "obisnuita" se pot vadi eficiente j'i în cazul distimiilor si ale personalitatilor depresive.N. i-a oferit un model pe care. 150. "Depressive Personality in Non-Clinical Subjects". Dar nici rolul jucat de educatie nu trebuie subestimat. J. 99.168 Fran<.

E adevarat ca a trecut prin momente dificile ~i ca a resimtit din plin criza agricola. de a nu îmi apara propriul punct de vedere este cam mare.) TiJhl~i. ca ma gândesc numai la mine. mai optimista decât cea de acasa. a~a ca nu contenea sa-~i faca tot felul de griji. Thibaud realizeaza ca felul în care percepe viata si fericirea este rodul unei educatii mult prea stricte si culpabilizan- . ca ~i cum acestea ar fi acte "egoiste". viata mea este ceva mai placuta. li se parea ca procedeaza cum trebuie. iar sotia mea îmi spune ca. Tata era agricultor ~i muncea pe brânci. sa fiu primit în familiile unora din prietenii mei ~i mi-am dat seama ca poti fi cre~tin ~i în altfel. Am fost crescut în ideea ca nu meritam sa fiu fericit. Este adevarat ca atunci când este vorba sa te afirmi. ca ~i cum orice bucurie ar trebui safie "pedepsita" printr-un necaz. de profesie notar si care este în terapie. tendinta de a ma pune în locul celuilalt. ve~nic i se parea ca este în pragul ruinei. atmosfera care domnea era alta. fara sa fii sumbru. (Tocmai de aceasta ma acuza mama mereu. În acea perioada începusem sa vad ~i alti oameni. prietenii mei ma apreciaza. sarman ii. nu ~tia ce-i tihna. carora. dar nu toate problemele mele au fost rezolvate: când mi se da o veste buna ori când aflu de un eveniment placut ~i am un moment de voio~ie. Iata marturia lui Thibaud. De un lucru însa n-am scapat: nu este nevoie de prea mult ca sa am un sentiment de culpa ~i ma învinuiesc adesea ca a~fi egoist.Personalitatile depresive 169 suficienta si de culpabilitate. fara nici un ragaz. Eram cu totii ni~te pacato~i ~i nu trebuia sa ne iasa din minte ca Iisus î~i daduse viata pentru rascumpararea gre~elilor noastre ~i ca Dumnezeu ne vede ~i când suntem singuri. eu unul prefer sa stau deoparte. care vor favoriza dezvoltarea unei personalitati depresive. Si am impresia ca nu merit fericirea ~i cred ca aceasta conceptie despre viata am mo~tenit-o de la parintii mei. centrata pe acel aspect sobru al cre~tinismului. de fericire. treizeci si unu de ani. în institutia religioasa în care mi-am facut mai apoi studiile secundare. imediat ma gândesc ca mi se va întâmpla ceva rau. Eu ~ifratii mei am primit o educatie cre~tina stricta. Acum. sa ceri ceva. Din fericire. mai voioasa. dimpotriva. destul de impresionabil ~i nu prea sigur pe el. Va puteti imagina care era efectul asupra unui copil ca mine.

Contrar a ceea ce se crede adesea. .de acest gen. 2. J. ci o simpla chestiune de "caracter". dar rareori suficienta. Personalitatile depresive cred în puterea "vointei". s-au deprins sa se simta rau. SUNT ÎNDREPTATITE PERSONALITATILE DEPRESLVE SA FIE PESIMISTE ÎN PRIVINTA AJUTORULUI PE CARE L-AR PUTEA PRIMI? De multe ori. nu vad vreun motiv imperios pentru care ar cauta o solutie problemei lor. nu se poate obtine o ameliorare prin simpla constientizare. Ceea ce nu-l împiedica însa sa-si pastreze toate "reflexele" de culpabilitate. dovedesc vointa si ca le va fi mult mai bine. Opt motive pentru care personalitatile depresive refuza orice tratament medical ori psihologic 1. fara a izbuti însa sa depaseasca aceasta stare Constientizarea este o etapa utila adesea. daca se "zgâltie" un pic. dar gândesc ca. Aceasta convingere le este împartasita si de anturajul care si emite sfaturi. personalitatile depresive resping ideea de a consulta un specialist si aceasta din mai multe motive. Fireste nu se simt bine. Câta vreme fac fata propriilor obligatii profesionale si familiale si îsi fac "datoria". 4. Si mai cred ca medicamentele nu ajuta la nimic. Starea în care se afla nu este considerata o maladie. Unele personalitati depresive pot cauta la nesfârsit toate cauzele vechi si educative ale starii lor actuale.17O Fran~ois Lelord si Christophe Andre te. ca propriul caz este deosebit si ca n-ar servi la nimic sa se destainuie. încât nici nu îsi pot imagina cum ar fi sa se simta bine. Ele cred ca medicina ori psihologia nu le pot ajuta cu nimic. într-adevar. ca sunt droguri de care risti sa devii dependent si ca nu trateaza "adevarata cauza" a problemei. 3. asa ca nu au cum sa-si doreasca acest lucru. 6.

ceea ce nu cadreaza deloc cu faptul de a consulta un specialist. PSIHOTERAPIILE Cât priveste psihoterapiile. Psihoterapia de orientare psihanalitica trebuie sa fie adaptata problemelor specifice personalitatii depresive. îndemnate de multe ori si de anturaj. pe care le va considera semn de respingere si de dezinteres are fata de propria persoana. pâna atunci inconstiente. Socotindu-se a fi "rezistente la rau". În cazul unei recidive depresive intense. Este preferabil ca terapeutul sa fie interactiv si sa vorbeasca (pacientul nu va suporta tacerile prelungite. Nu este vorba de o simpla explicatie. psihoterapiile îmbraca trei forme principale: PsiJlOterapiile de orientare psihanalitica îsi propun sa ajute pacientul sa constientizeze acele "blocaje". În materie de depresie. terapeutul trebuie sa se adreseze de îndata unui medic. Medicina si psihologia nu ofera solutii miracol. neinteresanta. si nadajduim ca un surplus de informatii va face ca un mai mare numar de persoane sa apeleze la un ajutor calificat. 8. Gneori însa. dupa cum crede el) si sa nu sovaie sa abordeze cu pacientul chiar problemele imediate ale vietii cotidiene. ci remedii adesea eficiente. mijloace de presiune pentru a-i culpabiliza pe copii pentru ca nu mai trec sa le vada etc. Depresia ne tratata are un pret uman si economic chiar considerabil. ci de o constientizare a acestor macanisme inconstiente. inclusiv când ele se manifesta în relatia dintre pacient si terapeut ("transferul"). îsi reconsidera parerea asupra propriei persoane. care îl împiedica sa resimta placerea.Personalitatile depresive 171 7. tabloul este vast si lor le este consacrat ultimul capitol al acestei carti. problemele lor le ofera si unele compensatii: atentia sporita a propriului anturaj. care necesita o medicatie antidepresiva. . cum sunt psihoterapiile si medicamentele.

Pentru a simplifica.ois Lelord si Christophe Andre Terapiile cognitive. aceste terapii considera dep resia ca fiind legata de anomalii în prelucrarea de catre pacient a informatiei. 1991. a avut rezultate echivalente sau chiar superioare terapiei cognitive în cazul depresiei8. 1991. Weisman. de data mai recenta. Dar despre aceasta vom vorbi ceva mai încolo. pp.M.C. Sa ascultam lungul periplu al Helenei. autorii acestei carti. suntem amândoi psihoterapeuti si avem convingerea ca si cuvântul poate vindeca. in MD. Aceste terapii prezinta avantajul de a fi fost "testate" de studii riguroase. terapia interpersonala izvorâta din psihologia Eului. .H. Obiectivul este acela de a-l ajuta pe pacient sa-si reconsidere propria viziune pesimista asupra lumii si a propriei persoane. totusi. Dar trebuie sa recunoastem ca am întâlnit numeroase personalitati depresive care de ani de zile urmasera diferite psihoterapii. M. American Psychiatric Press. si care.148. Klerman. G. pp. American Joumal of Psychiatry. Klerman. "Interpersonal Psychotherapy for Depression". au fost special elaborate pentru tratarea depresiei. Washington D. Terapeutul intervine chestionându-si pacientul în maniera sarcastica.M.. patruzeci si doi de ani.1 72 Frans. Ma simteam mai fragila decât 7 8 S. M. bine dirijate de terapeuti competenti. O a treia forma de terapie. jurnalista. Înca din adolescenta mi-am dat seama ca aveam mult mai multe probleme psihologice decât altii. Beitman. 997-1008. care au aratat ca succesul lor era similar celui repurtat de cele mai bune antidepresive7. "Patient Predictors of Response to Psychotherapy and Pharmacotherapy: Findings în the NL\1H Treatment of Depression Collaborative Research Program". Integrating Pharmacotherapy and Psychotherapy. pentru a-l face sa reflecteze singur la propriile convingeri depresive. pâna în ziua în care un medic inspirat le-a prescris antidepresivul potrivit. G. continuau sa se loveasca de aceleasi probleme. SI MEDICAMENTELE? Noi. 379-394. Sotsky et col1.

eu îi vorbeam de copilaria mea. Aceasta femeie m-a ajutat enorm. Si atunci am început o psihanaliza. Aici m-a întrebat daca mi se mai întâmplase sa ma simt în felul acela. pentru cineva care nu se încrede în fortele proprii. pe care ma pot bizui întotdeauna. Dupa ~ase luni am renuntat. care în acea vreme se supusesera unor psihoterapii. Când eram într-un grup. Eu m-am reîntors la amintirile mele. solutionate daca le voi întelege cauza. ca era mult prea greu pentru mine. iar el a recazut în tacerea lui. crezând ca problemele mele vor fi. Si aceasta era cumplit de angoasant. dar daca era nevoie îi puteam ~i cere sfatul într-o problema urgenta. ca daca ar fi dupa mine ar trebui sa nu mai vedem pe nimeni. ca nu ma "zgâltâi" îndeajuns. De fapt clipele mele lini~tite erau foarte putine. cu pretul unui efort uria~. de cele mai multe ori mie mi se întâmpla sa nu ~tiu ce sa zic. M-am trezit întinsa pe un divan. De data aceasta lucrurile au mers mult mai bine. Am capatat putina . de relatia cu parintii. Cred ca avea propriul sau mod de a proceda. În cele din urma. am vrut sa încerc ~i eu. de copilaria mea. dar care pentru o persoana care se temea sa nu fie neinteresanta ~i respinsa i se parea mult prea dur. lini~tita ~i când nimeni nu-mi cerea sa fac cine ~tie ce treaba. el ma dojene~te spunând ca vad totul în negru. care poate ca le era pe plac altora. Un rau pentru ca îmi aduce mereu în fata ochilor acea imagine de fragilitate si de neputinta. Una dintre prietenele mele mi-a recomandat pe altcineva. Ma simteam desconsiderata ~i respinsa cu desavâr~ire ~i i-am spus-o. poate. o u~oara deceptie era îndeajuns ca sa ma faca sa vad totul în negru. de teama ca nu cumva safie ~i ultimul. Si este ~i un bine pentru ca este un barbat sigur si dârz. care practica un fel de terapie fata în fata. Ca multe alte prietene de-ale mele. o femeie psihanalist. M-am maritat cu primul baiat care s-a aratat interesat de mine. exceptând poate cele în care eram singura. ~i acesta este un sentiment lini~titor. am izbutit sa-i vorbesc de viata mea. dar înaintea fiecarui examen aveam sentimentul ca nu voi reu~i. având în spatele meu un analist care nu scotea nici un cuvintel.Personalitatile depresive 173 prietenele mele. pentru cineva care ~i a~a nu prea ~tia ce sa zica. Pentru mine sotul meu este un bine ~i un rau. de propria-mi tristete. Mi-am dus la bun sfâr~it studiile. Dar analistul tot nu zicea nimic. caci ea reactiona la ceea ce îi spuneam. pe când prietenele mele palavrageau ore în ~ir amuzându-se.

si apoi am consultat un psihiatru ce practica terapii cognitive. ma simteam într-o forma în care nu mai fusesem niciodata înainte. Era o terapie mai scurta. Ei bine. Medicul de familie a sfârsit prin a ma convinge sa încerc un antidepresiv. Aceste doua terapii ma ajutasera. iar el ma facea sa-i spun toate gândurile sumbre ce îmi trecusera prin minte în acel moment. Dupa acesti patru ani de terapie ma simteam ceva mai bine. Adica.17 4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre încredere în mine. mereu . nu ma mai simteam atât de des istovita. Faceam totul cu mai mult an tren. Iarna trecuta însa. dar în relatiile cu ceilalti. iar el ma ajuta sa le repun în discutie. începusem sa ma simt cu adevarat deprimata. Când ma încercau iar gânduri triste gen "sunt mai putin bine ca ceilalti" sau "nu voi reusi niciodata". Gratie acestei terapii capatasem unele gânduri pozitive. Porneam de la evenimente din viata de zi cu zi. Era cu totul diferit de terapia precedenta. Ajunsesem chiar sa vorbesc cu mai multa siguranta. a fost o adevarata revolutie! La început n-am simtit nimic deosebit. câte o sedinta pe saptamâna. continuam sa ma izbesc de aceleasi probleme: aveam aceeasi impresie de a nu fi lafel de "bine" ca interlocutorii mei si ca trebuia sa muncesc de doua ori mai mult ca ei pentru a duce o viata normala. Vedeam iar totul în negru. Am acceptat cu multa reticenta. mai ales. Terapia a încetat. Deja faptul ca o vedeam preocupându-se cu adevarat de mine mi-a dat sentimentul unei anume valori proprii. ceea ce el numea "discursul meu interior". chiar daca faptul de a trai în cotidian ma costa înca destula cazna. Atunci mi-a cazut în mâini un articol. iar când eram în societate nu mai resimteam acea stinghereala dinainte. l-am citit. Am constientizat si acel gen de antrenament pentru culpabilitate la care ma supusese mama. dupa patru ani. prevazuta a dura sase luni. depresiva si ea. Apoi analizam împreuna aceste gânduri devalorizante. dar cu timpul ma trezeam cu mai mult an tren si dupa o luna ma simteam în plina forma! Întelegeti-ma bine. caci gândeam ca problemele sunt mult prea profunde si ca nu o pastiluta le putea rezolva. mai întâi pentru ca eram într-o forma mai buna si apoi pentru ca începuse sa se instaleze o anumita monotonie. nu era o întoarcere la o stare anterioara depresiei. îmi era mult mai usor sa le relativizez. de comun acord.

iar viata mea este mult mai placuta. dar la urma urmei nici ochelarii nu sunt ceva natural ~i. Când dupa ~ase luni. Iar daca un medicament îmi poate reda o viziune normala asupra lucrurilor nu vad de ce m-a~ da în laturi. de aceasta ameliorare. . Nu este vina mea ca m-am nascut cu o dispozitie reglata la "trist".Personalitatile depresive 175 aveam câte ceva de zis! Toti cei din jur au fost frapati de schimbarea mea. revenisem la ceea ce eu numeam stare cem{~ie. Am consultat ~i alti medici. psihiatri. Trebuie totu~i amintit ca efectul antidepresivului apare dupa câteva saptamâni. În cele din urma am acceptat ideea ca probabil voi continua acest tratament pentru tot restul vietii. dar Iasati-i câteva luni medicului nostru pentru a-l gasi pe cel nimerit. de câte ori nu mai luam antidepresive. poate. Daca mi s-ar fi spus toate acestea acurn zece ani. profesor/. dar m-am supus. Evident. Acumfnsa îmi spun ca numai când iau antidepresivul am o stare normala ~i ca pot profita ca toti ceilalti de viata. natural. Am citat aceasta lunga marturisire pentru ca î~i afla un corespondent în povestea multor altor persoane: sunt cazuri când un antidepresiv poate ajuta colosal de mult o personalitate depresiva ~i ar fi pacat sa nu se încerce. a~fi fost de-a dreptul îngrozita! Solutia tuturor problemelor tale sa stea într-o pilula! Dar de atunci am strabatut drum lung. a~a cum un hipertensiv trebuie sa ia în permanenta medicamente pentru tensiune. Apoi m-am aflat din nou în aceaforma excelenta. În ace~ti trei ani din urma. antidepresiv încercat sa nu fie cel mai bun. mi se spune ca nu este ceva normal. medicul mi-a propus încetarea tratamentului am fost destul de reticenta. nu exista înca un examen de laborator gratie caruia sa se poata preciza care ar fi antidepresivul potrivit pentru fiecare persoana în parte. totu~i. miopii nu sunt lasati într-a lor lume neclara doar pentru atâta lucru. La început n-am simtit mare diferenta. l-am rugat sa-mi prescrie din nou acel antidepresiv. în numai câteva luni ma aflam iar în starea mea obi~nuita. este necesar sa accepti faptul ca se poate întâmpla ca nici primul si nici al doilea. dar dupa câteva saptamâni. De~i nu mi-a fost prea u~or. Pe de alta parte. Prin urmare.

. Si referitor la acest lucru ea spune: . .. care traieste într-o izolare desavârsita. "N-am sa ma descurc". seamana unor personalitatidepresive. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE DEPRESIVE Recomandabil • Sa le atrageti prin întrebari atentia asupra laturii pozitive a oricarei situatii În orice situatie.0 safie mai stresant". sticla este mereu "pe jumatate goala". cu reflectiile lor amare asupra propriilor insuficiente si a rautatii lumii.. de altminteri. Toate diminetile din lume. dovedeste o tristete si o stima de sine redusa. Unii eroi ai scriitorului Fran<. Jean Pierre Marielle joaca rolul unui compozitor din secolul al XVII-lea. Moartea sotiei sale pe care o adora l-a coplesit. o personalitate depresiva vede numai aspectul negativ al acesteia. cu a sa tendinta spre autodevalorizare si culpabilitate constituie un blID exemplu de personalitate depresiva (care poseda si unele trasaturi obsesionale) si care. personajul lui Georges Duhamel. În filmul lui Bertrand Tavemier.oisLelord si Christophe Andre Personalitatile depresive în filme si în literatura Salavin. marcata si de esecuri sentimentale. Cesare Pavese. va sfârsi prin a-si sacrifica viata. douazeci si sapte de ani. Ade/ine. documentarista la o firma cu profil mecanic. posac si închis în el si care îsi refuza orice placere. în al sau Jurnal. Pentru ea. atât siesi cât si propriului anturaj. "La firma aceasta supravegherea tehnologica nu este câtusi de putin organizata". mai ales în Sfârsitul sau în Stapânul casei. dar o asemenea staruinta în austeritate te face sa te gândesti ca propria personalitate îl predispune la un doliu atât de prelungit.oisNourissier.1 76 Fran<. tocmai afost promovata într-un post de supraveghere tehnologica. ce evoca o personalitate depresiva.

atitudine culpabilizata fata de placere .. Numai ca remarci de felul acesta nu-i vor face bine..i mult mai interesant?".i punctul de vedere.i unele situatii mai vechi în care a avut aceea.. În fata unei personalitati depresive doua atitudini extreme trebuie evitate: .. "De ce crezi ca nu o sa te descurci? Oare nu spui aceasta de fiecare data . poate ca o va face sa capete alta viziune. "Nu este bine organizata supravegherea? Dar aceasta înseamna ca tu ai O adevarata responsabilitate.esc puterile...Fie de a încerca sa-i impune ti activitati sau situatii care-i depa. ceea ce îi va accentua viziunea depresiva asupra vietii. În vacante lucrurile nu merg prea bine între parintii mei! Mama este depresiva.i viziune pesimista asupra situatiei . faptul de a-i reaminti sub forma de întrebare aspectele pozitive ale situatiei.. "Nu te mai plânge!".i de regula reu." Aceasta atitudine va face ca personalitatea depresiva sa fie întarita în negativismul ei.te despre pariptii ei. Acest refuz se datoreaza mai multor factori: oboseala.... Ii puteti reaminti . dar nu va fi . ci sa-i atrageti atentia ~supra "sticlei pe jumatate plina". ar sta toata ziua în~ . mai ales la început. ceva mai echilibrata. . Catherine.i mai ales teama ca situatia nu va fi tocmai placuta pentru ele.Fie de a o lasa în pace.. recunoscându-i totu. In schimb.Personalitatile depresive 177 Fire. "La urma urmei nu are decât sa faca ce vrea. Ea va avea sentimentul de a nu fi înteleasa sau de a fi respipsa.i opt de ani.te ca este foarte mare tentatia de a-i spune Adelinei: "Tu vezi mereu totul în negru!". douazeci .i a propriei persoane... ne vorbe.. personalitatile depresive au tendinta de a respinge acele ocazii care le-ar putea procura placere. viziune care în cele din urma nu s-a confirmat." Esentialul este sa nu o contraziceti fati. teama de a nu fi la înaltimea situatiei.i sa te descurci?".. De pilda: "Sigur ca o sa fie mai stresant.ti totu.e. nu are chef sa faca mare lucru. • Sa le antrenati în activitati agreabile care sa fie pe masura lor Deseori. de a nu-i mai propune nimic..

de pozitiv si întelegator în fata unei personalitati cu adevarat depresive." Nu subestimam dificultatea de a ramâne atât de calm.1 78 Franc. o usoara remarca pozitiva la ceea ce a spus ori a facut personalitatea depresiva îi va mai alimenta putin stima de sine. . caci îi place sa vada multa lume. tocmai pentru ca o considerati o persoana jalnica. bazat pe un fapt precis.:oisLelord si Christophe Andre tinsa pe un ?ezlong.fie ca i le-ati sesizat. . • Sa va aratati consideratia în mod adecvat Deseori se întâmpla ca personalitatile depresive sa aiba o proasta parere despre ele însek fapt ce le întretine tristetea. Rezultatul este ca o obliga sa mearga la plaja. De pilda: daca asistentei noastre depresive îi spuneti: "Sunteti o foarte buna colaboratoare" ea se va gândi ca: . iar restul timpului sa-i propuna activitati mai putin febrile. Tata însa este un tip tare energic. Dupa o saptamâna în care este supusa la un astfel de regim. fara chiar ca ea sa îsi dea seama. chiar atunci când ea nu are nici un chef. as vrea tare mult sa facem o plimbare împreuna. ori sa-I însoteasca în plimbari pe bicicleta. cu conditia însa de a fi sincere. Daca în schimb îi spuneti: "Gasesc ca v-ati ocupat foarte bine de povestea întâlnirii ratate cu X". mama clacheaza. invita prietenii la cina. având grija sa-si exprime dorinta sub forma unei cereri empatice si nu a unui ordin. Zi de zi. care vrea cu orice pret ca mama sa iasa din amorteala ei. sunt cele mai bune medicamente pentru personalitatile depresive. Ar putea-o lasa în pace macar o zi din doua de pilda. dar eu cred ca ar fi o ocazie buna pentru amândoi. elogiul vostru trebuie sa fie extrem de precis si centrat pe un comportament. citind ori uitându-se la televizor. iar vacanta este compromisa. Stiu ca este un efort pentru tine. Afectiunea si consideratia noastra. Ar fi bine ca tatal Catherinei sa încerce sa înteleaga mai bine punctul de vedere al sotiei sale.fie nu i-ati sesizat insuficientele. dar încercati sa o consolati. nu pe persoana. De pilda: "Stii. ea va fi mult mai dispusa sa accepte acest partial elogiu. plânge. Dar pentru a fi mai eficient si convingator.

oimai vinovate. tocmai pentru ca sunt ineficiente. Si aici. fie sa consulte un psihiatru. . Aceasta tulburare a personalitatii (sau maladie daca se are în vedere distimia) se înscrie în rândul celor ce pot beneficia cel mai mult de progresele înregistrate în materie de medicamente 9i psihoterapii. de când exista omenirea. sa nu se încerce remedii ce ar putea fi eficiente. N erecomandabil • Sa le spuneti sa se "zgâltâie" "Zgâltâie-te putin!". este nevoie de timp 9i de diplomatie pentru a determina o persoana sa consulte un specialist. Ar fi deci pacat sa nu se caute ajutor. Credeti ca daca am fi liberi sa alegem. "Prea te la9i în voia lucrurilor". "Nu 9tii cât trag eu de mine". de cele mai multe ori. e deci inutil sa le facem sa se simta . ceea ce-i va displace mai putin. Daca aceasta refuza sa vada un "psi". personalitatea depresiva se va simti respinsa. Un medic generalist o poate convinge fie sa încerce un tratament antidepresiv.Personalitatile depresive 179 • Sa le îndemnati sa consulte un specialist Acest sfat vine sa întregeasca informatiile din paginile anterioare despre tratamentele ce pot fi administrate personalitatilor depresive. • Sa li se faca morala "N-ai deloc vointa". O atitudine moralizatoare 9i culpabilizanta este tot atât de potrivita ca 9i faptul de a-i repro9a unui miop ca vede totul în ceata sau unei persoane ce 9i-a scrântit glezna ca 9chioapata. am fi optat cineva pentru o personalitate depresiva? Evident ca nu. neînteleasa 9i desconsiderata. Chiar daca va asculta îndemnul. Aceste remarci sunt tot atâtea medicamente nerecomandabile. "Aduna-te!". iata sfaturi care au fost date personalitatilor depresive de milioane de ori. E chiar rau. Si continua sa fie repetate. propuneti-i atunci sa consulte un medic generalist. "Nu-i bine ca vezi totul în negru". "Daca vrei. caci multe personalitati depresive se simt vinovate pentru faptul ca sunt a9a cum sunt. poti!".

Daca unul dintre apropiatii vo?tri are o personalitate depresiva. sa ne întâlnim cu prietenii sau sa voiajam în week-end-uri. spre marea ei surpriza. într-adevar. iar când Îmi Întâlnesc prietenii. Dupa o vreme ma simteam atât de frustrat ?i de ferecat În stilul acesta de viata. La Începutul casniciei eram mereu la pânda. atent la cele mai mici fluctuatii În dispozitia sufleteasca a Mariannei. o personalitate depresiva.18 O Fran~ois Lelord ?i Christophe Andre • Sa va lasati târâti în marasmul personalitatii depresive Fara voia lor. tu însuti te întristezi ?i sfâr?e?ti prin a te simti u?or vinovat pentru ca nu le împarta?e?ti nelini?tea. casatorit cu Marianne. Acesta m-a facut sa realizez ca nu Îmi ajutam deloc sotiacedând la toate dorintele ei. chiar daca frecventarea unei personalitati depresive va poate face sa le uitati. dar plecarile mele o angoasau. Marianne ma Însote?te. Jacques. Acum am de gând sa încerc sa o conving sa consulte ?i ea un psihiatru. Un psihiatru va poate ajuta sa con?tientizati ca propriul nostru comportament favorizeaza în mod involuntar atitudine a depresiva a celuilalt. Încât am consultat un psihiatru. gata oricând sa o mângâi. dar ca pretindeam sa le respecte ?i ea pe ale mele. sfaturile unui specialist va pot ajuta sa-i faceti fata. cu atât mai putin îi vei ajuta aIaturându-li-te lor în tristete. Respectati-va nevoia de libertate ?i antren. A?a ca i-am propus iar Mariannei sa ie?im. Vazându-le a?a de triste. ne poveste?te. Dupa o perioada de ostilitate în care statea îmbufnata (?i aici psihiatrul meu m-a ajutat sa relativizez) a sfâr?it prin a se pregati sa ma Însoteasca. In week-end-uri Îmi placea sa caIatoresc. a?a ca duminicile ramâneam acasa cu ea. De atunci lucrurile merg mult mai bine Între noi. personalitatile depresive par sa ne invite sa le împarta?im viziune a asupra lumii ?i felul de a trai. treizeci ?i doi ani. Am avut câteva explicatii în care i-am spus ca Întelegeam ca nu avea mereu chef sa iasa ?i ca îi respectam trebuintele. ca în cazul lui Jacques. o data pe luna În week-end voiajam. sfatul nostru ("îndemnati-l sa consulte un specialist") va poate fi util. ie?eam singur. ?i atunci. El . Încetul cu Încetul nu mi-am mai Întâlnjt prietenii. La Început a continuat sa refuze. caci Marianne nu se simtea În largul ei În lume. sa o lini?tesc. Dar daca nu-i vei ajuta bruscându-i.

o repetam. În fine. . el va va sfatui cum sa-I faceti pe celalalt sa consulte un specialist. Daca va este patron: verificati periodic sanatatea firmei voas- tre. concrete. cu care va confruntati. Daca va este sot/sotie: îndemnati-l(o) sa citeasca acest capi- tol. • Sa i se faca morala. ceea ce. • Sa fie îndemnata sa consulte un specialist. • Sa fie antrenata în activitati agreabile. N erecomandabil • Sa i se spuna sa se "zgâltâie". ne pare util în cazul unei personalitati depresive. Daca va este coleg sau colaborator: complimentati-l de câte ori gânde~te pozitiv. • Sa va lasati târâti în marasmul ei. • Sa i se arate consideratia într-un mod adecvat. Cum sa ne purtam cu o personalitate depresiva Recomandabil • Sa i se atraga atentia prin întrebari asupra laturii pozitive a oricarei situatii. care sa fie pe masura sa.Personalitatile depresive 181 va va da sfaturi ~i la situatiile cotidiene.

De pul întâmplatactivitatile fi ofara 9. de pentru greselile în trecut.182 Fran<. Deseori ma simt multca multsi tim10. totusi fevlaga. atunci când voi ricite. ma multe FALS simt infeori Iubesc viata mai putin decât ceima simt vinovata.crunle îmi doresc sa nu made o mijloace. timp vara dispune liberfimaiîmprejuraridinsi la 2. Îmi tendinta 7. Câteodata obosit(a) 13.:oisLelord si Christophe Andre depresiva? ADEVARAT I Aveti trasaturi de personalitate alti.apropiati.bucurie din cei lalti. Mi s~ r~proseaza adesea ca vad lu-I . Mi s-a nevoie deparenu încercca sa po6. Câteodata S. Am amân mi se aprea as fi 8.pentrunegru. Nu este toate desa tot medita nici 4.

într-un an în carefrecventam un grup al carui lider era plin de idei.nevoie de ceilalti. Strategia f mea ma facea sa fiu destul de apreciat f>ide cautat f>ima simteam tare mândru când liderii f>coliima recrutau în tabara lor f>iatunci nu ma întrecea nimeni în devotament . la liceu jurasem echipamentele de sport f>i ulm . Nu af> cutezat niciodata fi sa-mi contrazic camarazii... Caci mi-ar fi fost o teama cumplita ca acestea sa nu fie respinse ori critica te f>io data cu ele f>ieu . în vreme ce toata lumea voia sa fie centru înaintaf> pentru a înscrie goluri. pe când ceilalti îf>idisputau roluri de cow-boy fara frica f>iara prihana.. de o persoana prea multa În fond eram un companion nu prea sigur pe sine: f>i mi dau seaî ma ca nu eram niciodata eu cel ce venea cu idei ori cel ce avea initiative." AMBROSE BIERCE zeci f>i >aptede ani. af>a face ca la un moment dat ajunsese sem safac cele mai mari tâmpenii.. ând ma încerca o teama vecic na cu panica la gândul de a fi exclus din grupurile de joaca sau de a nu fi ales în echipele de sport. Si aceasta este problema mea f patruEste o nevoie pe care am resimtit-o dintotdeauna: îmi amintesc prea bine de primii mei ani de f>coaIa. contabil. Pradasem o casa ai carei proprietari erau în vacanta.IX Personalitatile dependente "Singur: într-o companie suparatoare. sa o fac pe indianul sau pe tradatorul. ne spune Philippe. Eram gata sa accept cele mai proaste roluri. cele mai proaste locuri: safiu de pilda portar sau fundaf> la fotbal. Sunt fond: am multhipersociabila.

Adevarul este ca nu am câtut.i. De regula. dar aveam sentimentul ca tata stia mult mai bine ce mi se potrivea si ce nu si unde as fii gasit de lucru .. . Iar când am fost print. sunt bine primit de ceilalti. parintii t. la îndemnul lui am facut. Si daca ma gândesc bine. Am avut ceva prietene. . Ceea ce ma face sa ma simt cumplit de amarât.ois Lelord )iiChristophe Andre te alte asemenea ispravi mai facusem . ca ideile lor sunt mai bune. nu ma mai puteam retrage în fata celorlalti. puteau obtine aproape tot ce doreau de la mine. det. dar am locuit cu parintii pâna târ- . n-am nici un fel de recul. sunt sociabil.. ca un mic delincvent... în fata.i de initiativele lor. în viata mea. multe decizii pe care ar fi trebuit sa le iau au fost luate de altii .. sportiv. Nu prea eram genul care sa se comporte astfel.i la început nu eram prea entuziasmat. Cred ca nu am luat niciodata o decizie fara sa fi cerut mai întâi parerea tuturor celor din jurul meu. Am nevoie sa fiu înconjurat de prieteni si de oameni care ma cunosc bi11esi care stiu ca ma apreciaza. colegii mei cam profita de asta. Dar n-am recunoscut niciodata ca ma lasasem antrenat. Tânar fiind. Sunt o persoana loiala. Dar. .. Luat de val.i de putin încredere în mine. optiunile lor mult mai justificate . mai apoi însa m-am dovedit un bun jucator. caci si-au dat seama ca. Când eram mic mama m-a înscris la un club defotbal. eram mult prea incitat sa fac parte dintr-un grup atât de "temerar". Iar la lucru. gata oricând sa fac un serviciu. nu judec niciodata pe nimeni. studii de contabilitate. disciplinat.. si ca este interesul meu sa-i urmez si sa profit de calitatile t.i el de altfel. se întâmpla sa îmi dau seama ca m-am înt. caci nu sunt prea sigur de judecata mea. Eu m-as fi vazut mai degraba om de litere. A priori am sentimentul ca ceilalti îmi sunt superiori. dupa o vreme. placeam fetelor. Ma panicheaza gândul erorii t. Dar trebuie sa recunosc ca t. daca erau binevoitori... caci sunt altruist.i ei îmi sunt de mare ajutor: de multe ori ezit. ca sa nu fiu exmatriculat din liceu. Tata afost cel ce mi-a ales meseria. nu le spun nimic deschis.184 Fran<. În privinta oamenilor. cum voiau ei sa ma faca sa zic. discre( sunt un bun ascultator. iar antrenorii ma apreciau mult.elat în privinta lor. ci mai degraba genul care spune "Saru-mâna" femeilor .ial esecului. sunt nehotarât t.i profesorii mei au crezut ca înnebunisem.i le cer sfatul frecvent. am o înfatisare placuta. ca t.. oricum însa.

sotia mea îmi reproseaza. eu nu pot sa parasesc pe nimeni.Personalitatile dependente 185 ziu: era mai practic. eu însa sunt mult mai conciliant. vacantele. Am pastrat legatura cu foarte multi prieteni mai vechi. De fapt. este ceea ce îmi explica actuala mea sotie. Ea afacut toti pasii spre mine . Numai ca rareori eu eram cel ce le alegea. eram facut pentru viata de cuplu. iar când o relatie înceteaza. carora sa le pot cere sfatul. Aceeasi veche teama copilareasca de a nu fi exclus si de a ramâne încet-încet singur. uneori. cu toate ca am o viata defamilie. sa renunt la nimeni! Sunt în stare sa le transmit uneori urari de sanatate si celor pe care nu i-am vazut de douazeci de ani si pe care este foarte posibil nici sa nu-i mai vad vreodata. între doua flirturi.. Si nu tocmai flexibila. aceasta ma ajuta. avea câtiva ani mai mult ca mine. Asa sunt eu.. De fapt. Am pastrat legatura cu multa lume. suntem complementari. Simteam nevoia sa trec de la o partenera la alta. ma implic afectiv.nu ma prea atragea. Este ca o teama permanenta de a nu fi lasat la marginea drumului . mai degraba ele ma alegeau pe mine. Sotia mea este foarte sigura pe ea. Recunosc ca las pe seama ei toate deciziile privind casa.. usor taioasa chiar. În orice caz. fusesem usor impresionat de ea. care mi-a înteles extrem de repede personalitatea. educatia copiilor . Ma întrebam mereu daca nu cumva eram pe punctul de a face o tâmpenie. ca sunt un "colectionar de relatii".. mai suplu. ma întelegeam bine cu ei. ma nelinisteste la culme... ei bine. erau buni sfatuitori.. era destul de autoritara. Câteodata gândul ca un eveniment se poate derula fara mine ma angoaseaza: daca se strâng toti prietenii de pilda. Sunt oameni care nu se îndura sa arunce nimic. îmi era greu sa pun capat unei aventuri chiar si atunci când era limpede ca acea relatie era o eroare pentru amândoi. iar eu nu sunt invitat. exigenta. . Simt nevoia sa am mereu câtiva prieteni apropiati. Si atunci nu îmi placea sa ramân. mi se pare ca se sfarâma ceva din mine. iar relatia noastra merge destul de bine. investesc mult în relatiile cu ceilalti.. caci era mult mai diplomata ca mine . De altfel. singur. nu prea era genul meu nici fizic. mai ales mama. sau daca are loc o întâlnire de lucru la firma.. Daca ma gândesc bine n-am stat niciodata singur. cu care vorbeam îndelung despre fetele cu care ieseam . La început . mai sociabil.. iar eu nu sunt anuntat. si am o încredere absoluta în ei.

. în fond. fara crâcnire. ci mai ales teama de a fi singur. sotia mea voia sa ne casatorim pi sa avem cât mai repede un copil. Viata lui depinde enorm de ceilalti. Mi-ar fi schimbat oare viata o diploma în plus? CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE PHILIPPE? De-a lungul istorisirii sale. de a evita pe cât posibil sa aiba initiative. Si apoi. Numai ca nu ma simteam prea bine în respectiva pcoala pi nu izbuteam sa îmi fac prieteni apropiati. sa ia singur deciziile corecte: de unde si tendinta de a cauta iar si iar asigurari înaintea oricarei decizii si. De pilda. Personalitatea dependenta • Nevoia de a fi ajutata si sustinuta de ceilalti: . supunându-se astfel unui stil de viata care nu îl satisface cu adevarat . Este încredintat ca ceilalti detin competenta de care el este privat. Philippe se teme ca nu este în stare sa aleaga singur. accepta sa faca.este reticenta când este vorba sa ia singura decizii. Pentru a fi integrat într-un grup. chiar daca acestea nu corespund în întregime propriilor lui valori ori asteptari. Caci ceea ce îl împinge pe Philippe spre ceilalti. Dar.. Philippe îi lasa pe acestia sa-i cladeasca viata. singuratatea si vulnerabilitatea sunt sinonime. la urma urmei.. este destul de bine pi apa. tot ce altii refuza . Philippe este gata sa faca multe compromisuri: se supune.. Philippe insista mult asupra nevoii sale imperioase de a fi acceptat de ceilalti. se abtine sa îsi exprime orice dezacord. îndemnului celorlalti. de a-si avea locul în grupuri. . îmi pare rau ca nu am facut o facultate de litere sau ca nici macar nu am aprofundat studiile de contabilitate. Pentru el. Lasând alegerea pe seama partenerilor lui. nu este numai dorinta de a stabili o legatura. fara sa clipeasca. tocmai din cauza vârstei ei.18 6 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Uneori mi-este tare ciuda pe firea aceasta a mea. Si îmi dau seama câte ocazii am ratat din cauza felului meu de a fi.

este extrem de afectata si anxioasa atunci când este criticata si dezaprobata. în care s-a asigurat de sprijinul celorlalti si de faptul ca acestia vor decide pentru el. . în care îsi constientizeaza extrema dependenta de celalalt si în care începe sa se teama de ceea ce s-ar putea întâmpla daca relatia ar înceta ori s-ar raci. ori sa faca singura unele lucruri. . este un soi de faza de echilibru. nu-i place sa fie singura. CUM PERCEPE PHILIPPE LUMEA? Doua convingeri adânc înradacinate caracterizeaza personalitatea dependenta: prima este ca nu poti face nimic singur. accepta munci putin gratificante. Persoanele care au trasaturi patologice de dependenta ajung în scurta vreme în aceasta faza. prefera sa-i urmeze pe ceilalti decât sa vina cu unele initiative.O faza de vulnerabilitate. • Teama de a nu strica relatiile cu ceilalti: pentru a fi pe placul celorlalti. în care el se cazneste sa fie acceptat. Personalitatea lui Philippe îl va face sa treaca sistematic prin trei faze în relatiile sale cu persoane ori grupuri: . . iar a doua este ca ceilalti sunt mai puternici ca tine si ca.O faza de dependenta. sa te agati cât poti de bine de ei. de care vom vorbi ceva mai încolo.Personalitatile dependente - 187 de multe ori îi lasa pe ceilalti sa ia în numele ei decizii importante. daca sunt binevoitori. Esential este deci sa încerci sa le capeti sprijinul. te pot ajuta. în care simbioza dintre el si ceilalti îl satisface pe deplin. pentru a se face placuta celorlalti.O prima faza de agatare. spune mereu "da". rupturile o tulbura teribil.

Numai într-o echipa ma simt într-adevar bine. "sacagiu". fara sa ai asupra ta. supravietuirea ei depinde exclusiv de propriul anturaj. Dintotdeauna am fost "abonat" la rolurile secundare. povara initiativelor. mecanismul continua sa functioneze: am tendinta de a refuza mereu acele sarcini de serviciu care ar face sa ma evidentiez. Robin mai mult decât Batman. treizeci si trei de ani. Când eram copil. SUNTEM DEPENDENTI CU TOTII? Dependenta face parte chiar din natura umana. caci ai o nevoie vitala de ei ~i nu întreprinde nimic singur. Sa traie~ti acelea~iperipetii ca eroii. Ideea pe care acesta ~i-o va face despre sine ~i despre capacitatile sale va trece. îmi placea sa îmi închipui ca sunt în pielea câte unui personaj din literatura ori din filme. înainte de toate. dar nu în cea a eroului ci numai în cea a servitorului: micul ]ohn mai degraba decât Robin Hood. sa fiu expus..este ceea ce se cheama neotemie . prin acea imagine pe care i-au transmis-o ceilalti. agent comercial. ori într-un tandem cu o persoana experimentata. încercând sa explice mesajele pe care credea el ca le primise de la parintii lui . dar nu este chiar un sacrificiu gratuit... însa.:oisLelord ~i Christophe Andre Astfel. Acum. " Este ceea ce ne descrie Georges. care sa îmi spuna clar ce sa fac . Dependentul este încredintat ca nu poate fi decât companion.188 Fran<. caci victoria liderului îi induce o anume securitate coechipierului din umbra. Fiinta umana se naste într-o stare de dependenta totala: se reproduce în stare larvara . de~i l-am demontat ~i mi-este foarte clar.. capitanul Haddock decât Tintin. prea izolat într-un cuvânt.ne spunea cândva un pacient. si nu numai în ceea ce priveste supravietuirea fizica. "Accepta totul de la ceilalti. .si înca din primele clipe de viata. ci si dezvoltarea psihologica. caci nu e~ti în stare" . subiectul dependent va cauta sa vada în ce anume l-ar putea ajuta ~i sprijini persoanele din anturajul sau. cum spun sportivii pentru a-l desemna pe acel coechipier care se sacrifica pentru a pune în valoare un altul mai bun ca el.

In Biblie.. Nu încape îndoiala ca una dintre cele mai remarcabile este cea a psihanalistului englez Michael Balint. care înseamna "a se agata de . Aceasta viziune este foarte aproape de atitudinea dependenta. în functie de context . când cade: caci nu este nimeni sa-I ridice. multi cercetatori au lansat teze cap tivan te.Personalitatile dependente 189 Prin urmare. a se teme .. ca un anume &. ".autonomie sta în chiar inima psihismului uman.. destul de devreme." Se stie ca echilibrul unui individ depinde adesea de propria lui putinta de a juca pe doua registre. Les Voies de la regression. Oricum nu exista alta solutie: caci suntem într-o totala incapacitate de a ne satisface singuri trebuintele. Aceasta viziune asupra lumii este numita de Balint "ocnofilie" (de la grecescul okneo.. Ecleziastul rosteste aceste cuvinte. Balint. copilul percepe în felul acesta lumea înconjuratoare (de unde si nervozitate a lui daca biberonul îi este adus cu întârziere ori daca laptele este prea fierbinte). La începutul vietii. 1 M. extrem de repede. 1972. copilul sesizeaza ca lumea si indivizii care o compun nu sunt la absoluta lui dispozitie.. dar si"a sovai. Si daca incapacitatea de a fi autonom constituie un handicap. în mai multe din cartilellui. Apoi. "). si atunci are în fata doua moduri radicale de a reactiona. Un prim mod de a reactiona este centrat pe nostalgie si pe cautarea paradisului pierdut: daca stii cum. vom vedea ceva mai încolo ca si incapacitatea de a accepta un anume grad de dependenta .. În aceasta privinta. care. dialectica dependenta . de a putea dovedi atât autonomie. Paris.un tip de relatie susceptibila a satisface toate trebuintele individului . Oamenii au realizat. îi poti face pe ceilalti sa-ti satisfaca majoritatea trebuintelor. arata ca necesitatile oricarei fiinte umane o împing spre cautarea (si fantasma persista întreaga viata) a ceea ce el numeste "iubire primara" .. Vai de cel singur. cât si dependenta... Payot.radde dependenta poate constitui un mijloc de a se apara.. care ar putea constitui deviza personalitatilor dependente: "Este mai bine sa fie doi decât unul singur . .pe care psihiatrii îl numesc regresie nu este câtusi de putin semn de sanatate psihica.

Don Juan este un filobat impetuos. Ocnofilia si filobatismul reprezinta doua reactii extreme la nevoia de dependenta prezenta în fiecare om. profesoara.ois Lelord si Christophe Andre Un al doilea mod de a reactiona consta în a proclama lumea ca fiind dezamagitoare si în a sustine ca în nici un caz satisfactiile nu pot veni din partea celorlalti. cât priveste relatia barbat-femeie.. unii factori biologici. Aceasta atitudine corespunde acelor subiecti care îsi valorifica la maximum autonomia si care sunt reticenti la orice forme de dependenta ori chiar de angajament. evenimente de viata ar putea induce trasaturi durabile de personalitate dependenta. Comportamentele parentale Iata marturisirea Nathaliei.. specialistii sunt încredintati ca exista unele semne timpurii: astfel. douazeci si sase de ani. Tristan. . într-un fel. iar faptul de a depinde de altii reprezinta cea mai mare primejdie posibila: Balint numeste aceasta atitudine "filobatism" (cuvântul este un neologism alcatuit de la "acrobat": cel ce nu paseste pe teren sigur). înscrisa în patrimoniul nostru.19O Fran<. aparându-se ~ri dedându-se la acestea. DE CE AJUNGI DEPENDENT? Chiar daca tendinta spre re gresie este. cu a sa dependenta de Isolda si de regele Marc. cum se explica faptul ca unele persoane sunt mai dependente decât altele? Este înca ignorat rolul pe care l-ar putea juca în trasaturile de dependenta unele tendinte înnascute. ofera remarcabilul portret al unui ocnofil . anumite forme de anxietate de separare ar putea prevesti dezvoltarea unei personalitati dependente la o vârsta adulta. anumite atitudini educative.. In literatura gasim exemple de astfel de atitudini. în mod excesiv în ambele cazuri .. În privinta trasaturilor de dependenta. Se presupune ca anumite comportamente parentale.

Si am descoperit de curând ca acest bunic omniscient ?i omnipotent era un despot. Mama m-a avut când erafoarte tânara ?i cum nici ea ?i nici tata nu aveau o slujba. parintii îmi pareau un fel de frati mai mari care încercau sa se ocupe de mine. înseamna desprinderea de cei dragi. Faptul de a vedea ca parintii mei depindeau mult de bunicul. la un moment dat eram convinsa ca bunicii erau adevaratii mei plirinti. nu fac mereu ce îi sfatuiesc parintii. mi-a dat certitudinea ca întotdeauna trebuia sa încerci sa te faci iubit ?i protejat de oameni puternici . Un copil nu poate fi autonom decât daca este încredintat ca cei pe care îi iubeste îl iubesc si ei îndeajuns ca sa accepte si sa-i suporte desprinderea. De câte ori cineva avea alta parere decât el. Atitudinile educative Putina teorie: pentru ca un copil sa îsi poata dezvolta autonomia. este limpede ca doua tipuri de atitudini parentale pot facilita aparitia unor trasaturi de personalitate dependenta: . în actele cuiva si nu în vorbele lui.?i i se împotrivea. capabil sa rezolve orice problema ?i detinator al tuturor adevarurilor. dar stângaci ?i veleitar .. Acele atitudini de dependenta excesiva ale unuia ori ale ambilor parinti fata de orice autoritate exterioara "vor contamina" fara doar si poate pe copiii lor.. În orice caz. considerând ca adevarul sta în gesturile. chiar daca ei vor fi îndemnati la autonomie .. apoi faptele confirmau opinia bunicului.Personalitatile dependente 191 Îmi amintesc ca atunci când eram mica. ci reproduc ceea ce fac acestia din urma. autonomia. înainte de a pomi sa exploreze. care sunt niste fiinte foarte pragmatice. este necesar ca el sa parcurga doua etape: prima este cea în care copilul trebuie sa aiba o "baza" solida. Pentru mine bunicul era un supraom.. ceea ce urma nu era deloc placut: se isca un conflict. este ceea ce mi-a ramas în minte. Prin urmare. A doua etapa este cea în care copilul îsi vede efortul de autonomie sustinut si încurajat de cei de care se desprinde. Copiii. la început. Mi-a luat destul timp ca sa sesizez ?i inconvenientele unei asemenea atitudini.. care-i tiran iza pe toti cei din jurul lui. bunicul le-a cerut sa vina sa locuiasca laolalta cu el ?i bunica.. mai întâi.

îi pot induce copilului convingerea ca nu s-a agatat destul de bine de ei. au venit parintii dupa mine. parintii supraprotectori le vor transmite propriilor copii ideea ca sunt vulnerabili si ca lumea este plina de primejdii.. Dupa câteva zile am refuzat sa manânc ~i sa vorbesc. le pot induce acestora convingerea ca trebuie sa îsi sporeasca eforturile de a se agata de parintii de care supravietuirea lor depinde. care nu îsi încredinteaza îndeajuns copiii în privinta iubirii s. ca si tendinta ulterioara de a "tine" tare de orice relatie.. mai cu seama despartirile lungi de unul dintre parinti (ori de ambii). cincizeci si sase de ani.. Tuberculoza poate . . aflat departe de orar Îmi amintesc cât de buimacita am fost când.invers. A izbutit încet-încet sa ma îmblânzeasca ~i am început sa ma comport iara ca o fetita de patru ani.parintii sovaielnici. Apoi m-am atapat de una din infirmiere. Nici acum nu ~tiu ce am avut.>i caisele erau tot ce mâncam. . comercianta. Dar este sigur ca pe atunci era destul de grav. caci nu mi s-a spus niciodata. Aveam patru ani când m-am îmbolnavit. Sa o ascultam pe Viviane.. sa ma joc. într-atât încât medicul a decis ca era necesar sa stau pase luni într-un sanatoriu pentru copii. caci nu-i mai recunopteam pi nu voiam sa ma despart de in- . . carora le poti totusi supravietui. sa vorbesc . dar cu conditia expresa si imperativa sa-i asculti pe cei "ce stiu" . care îmi aducea caise din gradina ei. am vazut ca parintii mei plecasera fara mine.ia stimei pe care le-o poarta. am putea afirma ca anumite evenimente de viata. eu însa nu-mi amintesc. întorcându-ma din parculetul unde ma trimisesera sa ma dau chipurile în scrânciob. ne aratându-Ie destul interes.. de unde s.. Dupa pase luni.>tiu doar ca eram convinsa ca parintii mei nu se vor mai întoarce.tri.19 2 Fran~ois Lelord si Christophe Andre . EVENIMENTELE DE VIATA Dupa ce am ascultat marturisirile unora din pacientii nos.iplecarea lor. Este posibil sa mi se fi explicat motivul. A fost ceva îngrozitor.

dei'i mama nu-mi acorda mare atentie ..Personalitatile dependente 193 firmiera. si aici exista forme de dependenta. cincizeci de ani.. dar în clipa în care cineva începe sa Însemne enorm pentru mine.i în angoasa mea: nu faceam nici cel mai mic gest fara încuviintarea lor. chiar temporara. în fond. În ambele cazuri a trebuit .. subiectul se simte vulnerabil si se îndoieste de el. director al unei mici întreprinderi. au intrat în jocul meu .. mai discrete. care nu era îndeajuns de tandra cu el.. poate dezvalui faptul ca.nic am nevoie de sprijinul . Î~ alte cazuri. numai ca nici cu noi nu era prea afectuoasa. amintind de regula circumstantele în care respectiva persoana s-a dovedit dependenta... ce transpar numai în anumite situatii. Iata destainuirea lui Eric.. Parintii mei s-au simtit într-atât de vinovati încât. Si întotdeauna a trebuit sa lupt cu dorinta de a avea o relatie fuzionala.. Stiu ca este ceva în neregula cu mult prea impetuoasa mea dorinta de independenta: de doua ori în viata am avut probleme serioase:o data când am ramas i'0mer vreme de un an. i'i a doua oara când m-am îmbolnavit destul de grav.i ve. Ca si în cazul altor tipuri de personalitate. al oricarei forme de regresie. aiia ca eu cautam mereu afectiunea profesorilor. mai apoi.ovaie sa îmi încredinteze sarcini importante i'i aceasta nu ma înspaimântâ deloc. CÂND DEPENDENTA APARE MASCATA . Sunt o fiinta autonoma.i aprobarea celorlalti. Atâta timp cât nu ma implic prea mult. treizeci si opt de ani. functionara. mai cu seama în relatiile cu prietenii. tocmai refuzul exagerat al dependentei. totul este bine. a colegilor de clasa i'i a tuturor adultilor pe care îi i'tiam. S-o ascultam pe Martine. Nu este nici un secret: tata a parasit-o pe mama. ca sa ma încredintez ca eram totui'i o fetita interesanta. ma fortez sa nu devin lin crampon. ori la slujba. Copiii i-au fost încredintati mamei. Toate problemele mele vin însa din viata sentimentala. Superiorii nu . De atunci nu suport nici cea mai mica despartire .

cu multa curtenie îl întreaba când îl mai poate vedea si. Ei bine. chiar daca aceasta le incomodeaza . CÂND DEPENDENTA DEVINE MALADIE Daca tendintele de dependenta sunt prezente.. " Dar încetul cu încetul. îl abordeaza. câteodata personalitatile dependente apar ca niste persoane amabile. de frica sa nu-i scape. gândul de a fi ajutat ma panica... Când aceasta tendinta este exacerbata.. în fiecare din noi. ea face ca exigentele subiectului fata de propriul anturaj sa creasca." Studiile facute în . Fata de ceilalti. uneori acestea reprezinta tot atâtea feluri patologice de a fi si au consecinte deosebit de neplacute pentru individ. va asigur ca departe de a ma lini~ti. Mi se parea ca sunt un parazit. Mult mai târziu. ca situatia se prelungea la nesfâr~it. si dupa ce a facut câtiva pasi cu el. oricât de departe s-ar afla. în mod normal.. în fine.. Cei din jur nu izbuteau sa înteleaga de ce eram atât de morocanos .... interlocutorului i se dezvaluie inepuizabila nevoie afectiva a acestor persoane. a prietenilor ~i afamiliei. complezente. când am chibzuit la toate acestea. îl tine cu mâinile amândoua. Schitând portretul celui pe care-l numeste "complezentul" Ieophrast descrie acest comportament astfel: "Cel care are aceasta pasiune. Dar acum ~tiu ca nu mai trebuie sa cultiv independenta ca unica valoare ~i semn al fortei unui individ . dar si faptul ca sunt exigente si acaparatoare uneori . caci daca mi se întâmpla ceva.. le-am putut explica de ce. se napusteste catre el strigând: «Iata un om de bine!».194 Franc... Si atunci cauta sa se îndeparteze . aducându-i laude mii . gen: "Nu poti sa ma parasesti.. gata oricând sa-ti faca un serviciu.. îl admira pâna si în cele mai marunte lucruri. În fine. se desparte de el.ois Lelord si Christophe Andre sa ma las în seama celorlalti. tu vei fi raspunzator. poate fi exercitata o presiune puternica extrem de culpabilizanta. fara ca eu sa mai pot ie~i vreodata din ea. care nu te contrazic niciodata. în clipa în care zareste pe cineva în piata.

R. 145. Noyes. 3 R. acest procent este de numai 2. American foumal of Psychiatry. precum si la personalitatile histrionice si evitante. pp. Trasaturi de personalitate dependenta pot fi regasite si în multe alte tulburari de personalitate. Niciodata nu fusesem la o banca ori la notar singura. de care vom vorbi ceva mai încolo. 2 . Morey. Caci sotul meu era cel ce se ocupa de tot. pp. sa ma uit pe o harta rutiera. A~a ca a trebuit sa învat totul singura. la care apelasem din cauza depresiei grave pe care o facusem.573-578.Personalitatile dependente 195 rândul persoanelor supuse unui consult psihiatrie au aratat ca între 25 si 50% din acestea prezentau trasaturi de personalitate dependenta2. În fine. "Personality Disorders în DSM III and DSM IIIR: Convergence Coverage and Internal Consistency". sa caut sprijin în afara.5%. barbati alcoolici s-au dovedit a fi personalitati dependente. saizeci si sase de ani. Multe femei batute. Trasaturile de personalitate dependenta sl. J. 1987. posesivi si dominatori. 323-326. sa chem întreaga lume în ajutor. dar cred ca am izbutit. Reich. în rândul întregii populatii. C. mai trebuie aratat ca persoana dependenta. E. American foumal of Psychiatry. Nu ~tiam sa folosesc carnetul de cecuri. Dupa ce mi-a murit sotul. Sa o ascultam pe Lucie. "Dependant Personality Associated with Phobic Avoidance in Patients with Panic Disorders". Si eram tentata sa ma agat iar de cineva. 1988. ridica numeroase probleme terapeutilor. convinsa fiind ca nu se poate descurca singura. Mi-au trebuit mai multi ani. pensionara. m-a sfatuit ferm sa nu fac aceasta ~i m-a ajutat sa învat sa îmi port singura de grija. Terapeutii de familie au mai observat ca personalitatile dependente îsi aleg de multe ori parteneri patologiei. în timp ce se estimeaza ca. de altminteri. majoritatea femei.mt extrem de des întâlnite3 la pacientii deprimati si la agorafobi care. Troughton. Dar psihiatrul meu. sa completez o declaratie de impozit. dupa o perioada de timp sfârseste prin a deveni într-adevar incapabila. viata mea a devenit un adevarat co~mar: caci realizasem ca eram o infirma din punct de vedere social. L.

care descrie toate problemele unei fiinte afla te în incapacitate de a sti cine este cu adevarat. Si filmele abunda în personaje dependente. stilul de viata. Dependenta amoroasa constituie o alta sursa de inspiratie pentru scriitori. fara îndoiala. care seduce si apoi paraseste un tânar si arogant intelectual. o femeie de cincizeci de ani îsi pierde identitate a si demnitatea în iubirea ei pentru un barbat mult mai tânar. Jacques Brel joaca rolul unul comis voiajor. pâna si caracteristicile fizice si vestimentare. film regizat si jucat de Woody Allen. o frumoasa aristocrata care traieste în umbra figurilor masculinesi care nu manifesta niciodata nici cea mai mica veleitate de autonomie altfel decât prin priviri enigmatice si îndurerate . de Tennessee Williams. În L'Emmerdeur de Edouard Molinaro (1974).. În Primavara din Roma a doamnei Stane. în afara de aventurile traite alaturi de eroul sau. incapabila sa traiasca numai pentru ea. Don Juan si Leporello. . În urma oricarui erou paseste o personalitate dependenta. În Iubita seniorului. Barry Lyndon (1975) o înfatiseaza pe Marisa Berenson în rolul Lady-ei Lyndon. neavând o parere sau o viata personala. cel din Zelig (1984). Si desenele animate înfatiseaza numeroase tandemuri celebre: Obelix si capitanul Baddock au multe trasaturi de personalitate dependenta. Personajul din Dantelareasa de Pascal Laine este tulburatorul portret al unei tinere dependente.ois Lelord si Christophe Andre Câteva personalitati dependente în filme si în literatura Don Quijote si Sancho Panza. într-atât încât.. devotat. un personaj discret. cu succesivii sai interlocutori.196 Fran<. cu Ariane. Sherlock Bolmes si Doctorul Watson . Dar cel mai izbutit personaj ramâne. care este de-a dreptul nostim în felul în care se agata de Lino Ventura. care l-a salvat de la o tentativa de suicid. adoptându-Ie opiniile... Albert Cohen. face dovada unui mimetism absolut. zugraveste portretul unei dependente extreme de fiinta iubita. Filmul lui Stanley Kubrick.

• Daca va cere sfatul. Voiam sa joc tenis pi parintii ma înscrisesera la unul din cursurile lui. La sfârpitul fiecarei ore.. chiar daca rezultatele nu sunt la înaltime . la începutul anului el m-a luat de o parte pi mi-a spus: "Putin îmi pasa de rezultatele tale pi nici nu îti cer sa fii bun. fie pentru ca gânditi ca sunteti mai în masura sa luati o decizie. veti fi poate tentati sa-i faceti jocul. Cum ma încerca ofrica vecina cu panica la gândul ca ap parea ridicol pi ca l-ap putea dezamagi. Nu întariti acest mod de a vedea lucrurile. Ceea ce vreau este ca tu sa încerci. caci doar apa vei învata pi este pi normal sa nu-ti reupeasca totul de la început. Înconjurat de persoane pe care le considera mai competente ca el. înainte de a le raspunde chestionati-Ie în privinta punctului lor de vedere Subiectul dependent va încerca sa va faca sa luati decizii în locul lui. fie pentru a câstiga timp. chiar daca toata ora mingile mele sarisera în afara. student. nimeni nu-mi mai vorbise astfel. Daca încercasem numai sa vin lafileu. douazeci si unu de ani. Dar amintiti-va de un proverb chinezesc: "Daca vrei sa ajuti . el ma felicita. fie pentru ca este magulitor sa fii în postura de întelept sau de cunoscator. nu uita sa sublinieze încercarile pi stradaniile mele. la fel daca încercam sa servesc. fie pentru a-l ajuta. Unul din primii oameni care m-au ajutat sa capat încredere în mine afost unul din profesorii de sport din liceu. sa fie ajutate sa banalizeze esecurile Incapacitatea multor personalitati dependente de a actiona ascunde tocmai teama de esec si de urmarile lui. dependentul se teme de criticile ce ar putea fi aduse initiativelor lui. dar pentru mine a fost ca un declic. iar când sunteti nevoit sa-I criticati. fiti mereu atenti sa puneti accentul pe initiativele lui.. Sa-I ascultam pe Felix. de multe ori.Personalitatile dependente CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE DEPENDENTE 197 Recomandabil • Sa li se laude mai mult initiativele decât reusitele." Nu ptiu de ce.

Iata ce ne spune Melanie." La început a fost putin deconcertata. Când am facut primii pasi în aceasta profesie. se descurca si singuri.. nu-i da un peste. apoi a intrat în joc. Sa~1ascultam pe Joel. Aratându-i unui dependent ca voi însiva aveti uneori îndoieli în privinta propriei persoane. Cnul din cele mai bune mijloace de a-i schimba pe oameni nu este atât acela de a le explica ce trebuie sa faca ori sa gândeasca. în acelasi timp.19 8 Fran~ois Lelord si Christophe Andre pe cineva. în vreo problema. ori ca sfaturile lui va intereseaza. La un moment dat am priceput care era problema ei si mt-i raspundeam fara sa chibzuiesc înainte. am avut sansa de a avea ca f. inversând rolurile si ajutându-l sa iasa din pielea personajului care întreaba mereu si este sfatuit mereu.ef un tip extraordinar: era mereu dispus sa ma sfatuiasca 9i sa îmi împartageasca din experienta lui. si-i veti dovedi ca poti fi.. desigur. ci de a le oferi un exemplu. patruzeci de ani. dar nu 90vaia sa î9i marturiseasca 9i propriile ezitari si sa-mi ceara parerea. dar mai întâi vreau sa stiu ce ai face tu sau ce crezi tu. Nu putea lua singura nici cea mai mica decizie si venea mereu sa îmi ceara sfatul. verificându-i cunostintele. dar pentru scurt timp. nu sovaiti sa-i cereti voi însiva sfatul si ajutorul Aceasta atitudine prezinta doua avantaje. încet-încet. crezând ca o sfidam ori ca voiam sa o las fara replica. De regula.. învata-l mai bine sa pescuiasca" . Primul este ca încet-încet veti pune în lumina chiar subiectul dependent. veti depasi mult în elocventa un discurs lung. douazeci si sase de ani. secretara. La început ma îngrozea gândul ca îi spun nu- . De fiecare data îi spuneam: "Am sa-ti spun care-i parerea mea. Ceea ce nu prea se întâmpla cu ea. sigur pe tine si independent (cum sunteti. • Vorbiti-le de îndoielile si slabiciunile voastre. dumneavoastra). agent de asigurari. toti începatorii procedeaza la fel. Mi-aduc aminte de o fata care si-a facut practica la noi.. când era cazul. dar ca poti si avea nevoie de ajutorul celorlalti. Al doilea este ca îl veti ajuta sa nu-i mai priveasca pe ceilalti ca persoane ce îi sunt superioare în totul. A sfârsit prin a avea din ce în ce mai putina nevoie de ajutorul nostru si ne cerea parerea numai din când în când. apoi.

desi la început îi veti fi companion într-o serie de activitati. treizeci si opt de ani. pentru faptul ca aveti o viata în afara ei.. Degeaba îi tot spuneam sa se înscrie la cluburi sportive. ma împiedicam de ea. surorii mele i-a fost teribil de greu sa se integreze. persoana dependenta se va simti respinsa. Nu încercati sa îi ascundeti asemenea initiative si nu cedati în fata culpei resimtite. iar ea a început sa î9i invite câtiva colegi 9i prieteni de-ai mei. la un ansamblu coral.. Odata sosita la Paris.. grafician.. Atunci am luat taurul de coarne 9i am schimbat tactica. caci nu facea nimic din toate acestea . Iata ce ne spune Virginie. Împreuna am hotarât sa ne înscriem la un club de drumetie. caci de acum ea se descurca 9i fara mine.. am putut sa ma retrag din circuit. Mai bine zis se descurca cu altii nu cu mine. De fapt. fara a dramatiza.. este ceea ce afacut întotdeauna . sa-9i invite colegii de birou. a9a ca. Fusese mereu dependenta de parintii mei 9i a avut tendinta de a se agata zdravan 9i de mine.Personalitatile dependente 199 mai lucruri neinteresante ori inexacte: ce oroare daca din vina mea luase vreo decizie proasta! Numai ca el avea 9i o capacitate absolut exceptionala de a accepta egecurile. multiplicarea surselor de dependenta este un prim pas spre autonomie. în permanenta. Chiar daca va cultiva alte relatii de "atâmare". dar ca aceasta nu înseamna ca le respingeti Daca aveti o seama de relatii amicale ori profesionale. • Faceti-le sa înteleaga ca sunt o serie de lucruri pe care le puteti face fara ele. ca aveti un proiect profesional la care nu ia parte. Iar faptul de a descoperi ca o persoana. ca dati de pilda o petrecere între prieteni la care nu o invitati.. inte- . • Ajutati-le sa-si multiplice activitatile Puteti ajuta o persoana dependenta sa-si multiplice ocaziile de a cunoaste si alti oameni. nu era scutita de îndoiala 9i ca simtea nevoia de a cere parerea altora m-a ajutat enorm . data de-o parte (fara sa aiba vreodata curajul de a va marturisi aceasta deschis). Dupa câtva timp. pe care o admiram atât. pe care îi prezentasem 9i ei..

Sa-I ascultam pe Jean. macar la începuhll"administrarii" unui asemenea tratament. si.functioneaza". nu le sariti în ajutor de câte ori sunt în impas Sunt persoane bine intentiona te. nu-l invitase. explicându-i de ce nu ati invitat-o si. douazeci si noua de ani. N erecomandabil • Sa luati decizii în locul lor.. patruzeci si sase de ani. Si cum stiam ca avea copii si o viata de familie. o colega daduse o petrecere la ea. pentru ca el sa nu se simta respins. dar vreo doua saptamâni a avut un soi de reactie depresiva. dar foarte posesiv.accentueaza sentimentul neputintei si al autodeprecierii la individul dependent.. pâna când m-am dus sa-i vorbesc si sa ma lamuresc: el se simtea exclus din colectiv.. Când a aflat de petrecere.ceea ce este înca mai grav . el n-a zis nimic. caci nu erau prea apropiati.. 5-0 fi gândit pe semne ca noi îl consideram un incompetent. chiar daca va cer. sau naive. tineti-o sincer la curent. caci el nu spune niciodata lucrurilor pe nume: doar ca este trist si se îmbufneaza . ori la o alta sedinta de lucru. informatician. Acum însa stim ca trebuie sa-i explicam situatiile de acest gen. Nu suporta sa aiba loc anumite evenimente fara el. invitând-o la o alta petrecere. Numai ca fiecare sfat ori sprijin acordat încurajeaza tendinta ulterioara de a cere din nou ajutor si . Acum. pentru care tentatia de a sari în ajutorul personalitatilor dependente este mare: disperarea de care dau dovada acestea este reala si nu este (sau este rareori) vorba de siretenie sau de comoditate. la un moment dat formasem un grup de studiu asupra multimediei si a consecintelor ei în profesia noastra. nu-l invitasem si aceasta nu i~a cazut bine deloc. iata ce ne povesteste Maxime. Pentru mine era mai degraba o pedeapsa faptul de a lucra de doua ori pe luna cu grupul mai sus amintit. Unul din colegii mei de lucru este un tip tare de treaba. . inginer.2OO Fran~ois Lelord si Christophe Andre grând-o ulterior în planurile voastre . Alta data. sau o persoana neinteresanta. faceti-i dovada stimei pe care i-o purtati.. cum are un apartament foarte mic. Mi-a luat ceva timp sa pricep cum .

it destul de mult pi este vorba mai ales de fiica mea cea mare. Cât prive. este necesar sa va înarmati cu multa rabdare: o data ce ati izbutit sa o convingeti sa ia chiar ea decizii. chiar daca sunteti îndreptatiti sa-i criticati felul în care a procedat?i sa fiti sinceri în privinta rezultatelor. În fond. Am avut câteva certuri destul de puternice. ceva n-a mai mers: sunt un tip gelos pi nu îmi placea ca ea sa plece de lânga mine. ceea ce la începutul casniciei ma incita pi ma punea parca în valoare. Dintotdeauna am fost de parere ca fiica mea era genul "putin îmi pasa de tot". va trebui sa fiti pregatiti ~i pentru consecinte. Eu par mereu sigur pe mine. Eu am fost un tata prea sever. cincizeci ?i doi de ani. La un moment dat însa. Trebuie sa fiti reali?ti: dependentul. în care ea îmi repropase ca o sufoc.. chiar daca este mai putin incompetent decât crede el. Si cum era o femeie frumoasa.. chiar daca nu sunt bune Daca doriti sa ajutati o persoana sa nu mai fie dependenta. ca n-o ajut în nici un fel sa capete încredere în ea ori sa progreseze. chiar pi atunci când nu sunt: este felul meu de a ma convinge ca lucrurile se vor rezolva pi cred ca tocmai asta-i placuse la mine! Numai ca am cazut în cursa ei: se lasa cu totul în seama mea.lFm!!ll\TlIW.: Personalitatile dependente 201 Prima mea sotie era o fiinta dependenta pi imatura. Voiam sa-mi determin fiica sa fie mai performanta . .. încercând sa va afle parerea în privinta rezultatelor ori ca sa va atraga atentia asupra dezastrului . sa-i aplicati sistemul vostru de judecata. caci subiectul dependent nu va pierde ocazia de a se Întoarce mai apoi spre voi. spunându-i ca sunt unele initiative pe care ar fi mai bine sa nu le ia. medic. • Sa le criticati fati~ initiativele. cred ca am gre. poate fi mai incompetent decât va puteti voi imagina! Stapâniti-va. era pi destul de curtata. dar. capabila. cred ca ea încerca sa seduca alti barbati tocmai pentru a deveni mai sigura pe ea.. pe atunci. cu cât copilul era mai putin motivat. a?adar.te felul în care mi-am crescut copiii. Sa-I ascultam pe Martin. iar sotia mea o mama mult prea protectoare. fiecare din încercarile lui trebuie încurajata..i mai independenta. sa vina cu initiative. Numai ca eu nu puteam tolera apa ceva! În cele din urma ne-am despartit. credeam ca trebuie sa fii cu atât mai sever pi exigent.

cum faceam eu cândva.elamîntru totul. dar nu eram mai putin furios nici daca nu facea lucrurile corect ori a~a cum a~fi dorit eu. asa cum împingi o persoana în apa. Ca sa-I silesti sa reactioneze .. Întreaga experienta s-a preschimbat iute într-o catastrofa. pentru a le "învata sa se descurce singure" Din calcul sau din oboseala. nu-~i facuse nici un prieten ~i se hranea cu ce nimerea. caci necesita o mare vigilenta: dependentul. vor fi înca mai angoasate în urma unui astfel de "tratament". mai cu seama ca mama lui îl cocolo~ise mereu. era cât pe ce sa le~ine când a vazut mizeria ~i dezordinea . Numai ca rareori aceasta strategie da rezultate în cazul persoanelor dependente. Fiul nostru era tare dependent de noi. va cauta în permanenta pretexte pentru a cere din nou ajutor ori pentru a-si face uitate obiectivele. este preferabil sa procedati mai progresiv. Daca vreti sa le ajutati sa devina independente. sotia mea s-a dus sa-l vada.. fost profesor.2 O2 Fran<. dupa câteva saptamâni. dar faptul ca ~tacheta pe care i-o fixasem era prea sus pentru ea o facuse sa se îndoiasca ~i mai mult de propriile ei forte. va veti simti uneori tentati sa-I împingeti pe dependent la actiune. ca nu are curajul sa ia nici o decizie de teama de a nu se aduce repro~uri. Sa-I ascultam pe Jean-Michel. potrivit criteriilor mele.. $i fara îndoiala ca nu ma îl1. care. iar convingerea despre propria neputinta de a se descurca singure le va fi întarita. am decis sa-l împing din cuib ~i sa fiu mai exigent cu el: i-am spus ca era timpul sa se descurce ~ifara noi ~i ca îi voi da lunar o mica suma de bani. ne telefona în fiecare seara. saizeci si cinci de ani. Ceea ce mi-a $i repro~at dupa multi ani. unde putea studia ceea ce îl interesa. de cele mai multe ori. iar mai târziu am aflat ca îi telefona sotiei mele chiar ~i în timpul zilei.:oisLelord si Christophe Andre dar lene~a. L-am îndemnat sa se înscrie la o facultate aflata la celalalt capat al Frantei. i • Sa le abandonati cu desavârsire. Când a împlinit optsprezece ani ~i s-a înscris la facultate. mi-a spus ca din cauza mea este atât de dependenta de parerea celorlalti. Este adevarat ca atunci când nu facea nimic eram furios. Si este cea mai anevoioasa cale. Când. desi în aparenta va încuviinta principiul ca trebuie sa învete sa se descurce singur.

Numai ca În felul acesta sunteti antrenati Într-un angrenaj subtil. Cum anume? Aratându-se extrem de serviabil.. Admiratia si devotamentul personalitatilor dependente din anturajul vostm îsi au pretullor . sotia mea î?i petrecea tot timpul strângând ?i curatând dupa el ?i încercând sa-i ghiceasca pâna ?i cea mai mica dorinta. mai mult. solicitudinea lor reala si talentul de a se vârî Încet-Încet În vietile altora. • Sa le îngaduiti sa plateasca pretul dependentei sale (sa va ofere cadouri si sa faca "munci plicticoase") Dependentul va Încerca sa va cumpere bunavointa. Când parintii mei m-au trimis întâia data într-o tabara de vacanta. iar colegii ma acceptau la jocurile lor. cercetator în biologie. Daca nu trasam limite dare solicitarilor de ajutor. Reu?isem: eram favoritul unora dintre monitori. Iata marturia lui Octave. Si nu este de mirare! Câta vreme a locuit cu noi.. fara sa ne dam bine seama ne . caci. el nu era în stare nici macar sa cumpere ?i sa fiarba un ou.. îmi amintesc ca eram tare nelini?tit gândindu-ma la felul în care voi fi întâmpinat ?i acceptat de ceilalti copii. acceptând sa faca cele mai penibile ~i dezgustatoare treburi... le preschimba Într-un soi de paraziti ai existentei noastre. cu banii pe care mi-i dadusera parintii cumparam dulciuri ?i reviste pentru toti ceilalti colegi de camera. sa golesc pubelele . ca si aversiunii fata de singuratate a personalitatilor dependente.. douazeci ~i opt de ani.. Pe vremea aceea mi se parea ca acesta era singurul mod de a-mi face un loc sub soare. era cumplit de nefericit fiind atât de departe de noi . sa va intre În gratii.~ Personalitatile dependente 203 din camaruta lui de student. sa spal vasele.. aratându-va protector si acceptându-l ca Însotitor. Când mergeam în sat.. • Sa le lasati sa va "invadeze" Vulnerabilitatea de-a dreptul miscatoare uneori a personalitatilor dependente. de monitori. În care culpa pe care o veti resimti va va face sa reactionati potrivit asteptarilor lui. În cele din urma am cedat la rugamintile lui de a-i îngadui sa revina ?i sa urmeze o alta facultate în ora?ul nostru. oferindu-va cadouri. Eram gata sa ma ofer pentru toate corvezile: sa strâng masa.

• Sa le criticati initiativele. treizeci si doi de ani.U1ddevalorizanta pentru persoana dependenta. N erecomandabil • Sa luati decizii în locul lor. -----~~- . care îsi vede o data în plus convingerea ca este o fiinta neinteresanta. • Sa le abandonati cu desavârsire pentru a le "învata sa se descurce singure" . înainte de a raspunde chestionati-Ie în privinta punctului lor de vedere.2 O4 Fran<. În cele din urma îmi luasem fata de el libertati pe care nu as fi îndraznit niciodata sa mi le iau fata de altcineva. din moment ce este acceptata cu atâta usurinta.. .ois Lelord si Christophe Andre putem trezi "invadati". Îmi aduc aminte de un coleg de facultate care se tinea de coada mea. • Vorbiti-le de îndoielile si slabiciunile voastre. . iar eu uitam de el. consilier de personal. sa fie ajutate sa banalizeze esecurile. faceam ordine . în acel timp faceam si alte lucruri: citeam.". chiar daca nu sunt bune. continuând sa-i vorbesc totusi. atunci eu îmi vedeam de treburile mele. nu sovaiti sa-i cereti voi însiva sfatul si ajutorul • Ajutati-le sa-si multiplice activitatile.. se aseza într-un colt cu o carte în mâna. nu le sariti în în ajutor de câte ori sunt într-un impas. Era ca o planta. Sa-I ascultam pe Olivier. ori ca un animal domestic. fara a i se da atentie. Cum sa ne purtam cu personalitatile dependente Recomandabil • Sa li se laude mai mult initiativele decât reusitele. • Faceti-Ie sa înteleaga ca sunt o serie de lucruri pe care le puteti face fara ele. Uneori venea la mine si ramânea parca tintuit în camera mea. dar ca aceasta nu înseamna ca le respingeti. mai mult sau mai putin. Cum adesea ma tinea de vorba la telefon ore întregi. • Daca va cere sfatul.. scriam. Si înca ceva: banalizarea dependentei prezinta un dublu inconvenient: este stânjenitoare pentru cel ce îndeplineste rolul obiectului de ancorare si profl. chiar daca v-o cere..

Daca va este sot/sotie: chiar daca vi se pare magulitor la început.orival". Aveti trasaturi de personalitate dependenta? 1 ADEVARAT FALS cineva.Personalitatile dependente 205 • Sa le îngaduiti sa plateasca pretul dependentei sale (sa va ofere cadouri si sa faca "munci plicticoase"). Am ta în stareîmi câteva grup. fie bizui. Când cer si parerea altora. mai cusa vin am întâmpla noi. nu uitati ca într-o buna zi va veti plictisi sa fiti dumneavoastra cel ce ia deciziile importante.bun de la 6. • Sa le lasati sa va "invadeze". de vinta sa-mi ma tati.trude sasa sa sfârsesc ma lasa ori activitie eu tendinta sa persoane 2. Îmi este greu deîntr-unsacrific rarema . discuSuntnevoieaflu sa iau ramas ma 4. Daca va este patron: fiti mâna lui dreapta si cereti-i sa va ma- reasca salariul. propun sau cu rând subiecte deproprieia persoane. pe carese valoriipotconversatie peno 5. Daca va este coleg sau colaborator: trimiteti-l frumusel înapoi la treburile lui. idei foarteciapropiate si "dus ceilalti.

----·-·--~·--------- .''''----"''I!f!~. nu cereti parerea persoanelor de încredere din anturajul vostru!) ---IlIlIH!I •• II_--_"'""I!l!"'ihi. (Completati chestionarul singur.2O6 Fran~ois Lelord si Christophe Andre I I I I I ci m- nu îmi exprim parenu-mi place sa ma despart de ni10.. Mi tare sensibil(a) merit mult 7. De multe ori i meni... dezacorduri.Sunt se spune ades ca la critici si 9..

ca ?i când s-ar plictisi. de?i Andre le îngaduie tuturor sa-?i exprime punctul de vedere. încât aceasta îi încetine?te în mod considerabil munca. ca pentru patroni noi suntem un fel de "mai putin decât nimic". Dar dupa câteva saptamâni. Cum este inteligenta. dar a gasit acest mijloc de a "sabota" procedura. functionara la o banrou. ne povesteste despre una din colegele ei de biarole. Totu?i. douazeci si opt de ani. ori noile dispozitii date de chiar directiunea bancii. dar într-un mod atât de rigid ?i meticulos. Si ?tie foarte bine asta.x Personalitatile pasiv-agresive La prima vedere. ea îi raspunde cu un aer amabil. de aceasta dându-?i seama chiar ?i el. mi-am dat seama ca aceasta aparenta calma ascunde o adevarata lupta între Sylvie ?i Andre. Sylvie începe sa comenteze deciziile luate de Andre. morocanos. Apoi însa se dovede?te ca respecta noile proceduri. . Complet "montata". Pare ca î?i face treaba. având-o în preajma zi de zi. Sylvie. vizibil factice însa. A?a am crezut eu la început. ?i sa o influenteze. proaspat angajata la noi. fara sa i se poata repro?a nimic. Dupa ?edinta. Am observat ca lafiecare ?edinta. Isabelle a început sa discu- C ca. te obi?nuie?ti sa o auzi zicând acelea?i lucruri ?i sa relativizezi. Sylvie nu spune mai nimic ?i î?i ia un aer ostil. Dar acum câtava vreme izbutise sa o atraga de partea ei pe Isabelle. ?eful nostru. Evident. Încearca sa ne convinga ca Andre este mai putin competent decât noi. Sylvie este o salariata ca toti ceilalti. daca Andre i se adreseaza direct. are un adevarat talent de a depista orice punct slab. ca se întelege cu colegii ei ?i "nu face valuri".

Eu cred ca ar putea încerca fie sa-'li caute alta slujba. fie sa accepte 'li sa se obi'lnuiasca cu postul pe care îl detine. Dar Sylvie a refuzat 'li s-a adresat sindicatelor. S-ar parea ca ea percepe ca ofensator tot ce îi cer superiorii sa faca. Andre are cusururile lui. Potrivit spuselor Carolei.208 Fran<. Dar în clipa în care vine la birou se preschimba în zâna rea din pove'lti. Andre este ceea ce se cheama un sef bun. ori sa refuze unele sarcini suplimentare. Comenteaza deciziile. De'li este licentiata în istorie. Dar Sylvie nu se considera raspunzatoare pentru vreun conflict. A doua zi n-a mai aparut la serviciu 'li am aflat ca î'li luase doua saptamâni de concediu medical.. îsi taraganeaza lucrul. fie cât de marunt. dar este un tip de treaba. Ciudat este ca în afara serviciului Sylvie este cu totul alta persoana. din moment ce ne aflam cu totii în aceea'li barca. singurii raspunzatori erau Andre 'li conditiile de munca. încearca sa-i ralieze si pe altii la împotrivirea ei. La început mergeam uneori la cinema împreuna sau la cumparaturi. 'li atunci era bine dispusa.oisLelord si Christophe Andre te în 'ledinte decizii/e lui Andre. În 'ledinte a continuat sa adopte aceea'li atitudine 'li sa se achite cu mare întârziere de obligatiile ei profesionale. corect 'li preocupat ca totul sa decurga cum trebuie. se dovedea a fi o persoana placuta. Andre a priceput de îndata ce se întâmplase: a chemat-o numaidecât pe Sylvie 'li i-a tras un perdaf Sylvie a ie'lit din biroul lui trântind u'la. Când Sylvie a venit la serviciu m-am dus sa o vad 'li s-o ajut sa înteleaga ca era necesar sa facem ca atmosfera sa fie placuta. iar la birou atmosfera a devenit irespirabila. În lipsa Sylviei. iar mâniaei se rasfrânge asupra superiori/ar. care . Iar daca atmosfera era tensionata. Eu cred ca problema lui Sylvie este ca pregatirea ei nu concorda cu munca pe care o face. a trebuit sa se multumeasca cu un post administrativ. Andre a solicitat transferul ei. numai ca Sylvie este înciudata. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE SYLVIE? S-ar parea ca unica obligatie profesionala a lui Sylvie este de a se împotrivi. Isabelle s-a lini'ltit 'li a sfâr'lit prin a întelege 'li a accepta punctul nostru de vedere.

îi critica pe reprezentantii autoritatii. fara doar si poate. Intoleranta fata de ordine. Dar aceasta intoleranta nu se manifesta deschis. ci îsi taraganeaza treaba pe care o are de facut. Personalitatea pasiv-agresiva • Atât în domeniul profesional. In fata superiorilor sai Sylvie face dovada unei rezistente pasive. se plânge ca este neînteleasa ori desconsiderata. Caci. Este adevarat ca a avea un colaborator pasiv-agresiv poate fi o adevarata încercare. manifesta rezistenta la exigentele celorlalti. Nu se opune pe fata sefilor ei. • Discuta excesiv de mult ordinele. sau ca este rau tratata. Sylvie poate fi o persoana absolut încântatoare ceea ce confirma faptul ca problema ei este centrata pe situatiile ce comporta raporturi de autoritate. Pe de alta parte. • Într-un mod ocolit: "taraganeaza" lucrurile. opunându-li-se. le va declansa. dar si cadre de conducere. ci se multumeste sa împinga la lupta o tânara colega. }'utin naiva. ci pentru ca reprezinta o autoritate. cât si în viata personala. pentru ca ulterior sa dezaprobe ceea ce s-a spus. Putem deci afirma ca Sylvie pare sa fie caracterizata de o intoleranta la faptul de a fi subordonata. descriere a personalitatii pasiv-agresive în fata unui grup incluzând salariati. sta îmbufnata. dar nu ca individ. poti fi încredintat ca vei lucra o . "uita" anumite lucruri. În afara slujbei. Sylvie îl antipatizeaza pe Andre. Sylvie repune în chestiune legitimitatea oricarei ierarhii a bancii si este încredintata ca este rau tratata. ci în mod ocolit. când nu i se mai pretinde nimic. în sedinte nu participa la discutii. în aceste conditii. dar nu în mod direct. este intentionat ineficienta. rezistenta pasiva: Sylvie prezinta caracteristicile personalitatii pasiv-agresive.Personalitatile pasiv-agresive 209 se straduieste sa potoleasca tensiunile. Ea nu se antreneaza într-o lupta deschisa. reactii din cele mai ostile.

" A~adar. altele depa~esc aceasta limita ~i atunci sunt transferate ori concediate. Voi însiva n-ati vadit oare niciodata comportamente pasiv-agresive? "Daca nu sunt rugat frumos. parinte si copil.si acesta este numitorul lor comun . Un ordin. caci cealalta deviza a acestor personalitati ar putea fi: "Daca spui ce gânde~ti ri~ti prea mult. dupa ce i-ati spusca a~teptati cam de mult. Unele personalitati pasiv-agresive ~tiu sa se mentina la limitele suportabilului. de pilda. Dar cum se explica acest comportament aproape sinuciga~ uneori? CUM PERCEP LUMEA PERSONALITATILE PASIV-AGRESIVE? Deviza personalitatilor pasiv-agresive ar putea fi "A te supune este o adevarata înfrângere"." Ce ati raspunde la aceasta fraza: adevarat sau fals? Si atunci suntem cu totii pasiv-agresivi? . Cu totii ne confruntam cu o serie de comportamente pasiv-agresive.2 1O Fran<. ori copilul pe care l-ati trimis în camera lui sa-~i faca temele ~i care se multume~te sa se întinda pe pat. chelnerul care. de unde ~inumele dat acestui tip de personalitate. ca vei descoperi erori ~i întârzieri în executarea lucrarilor. ca deciziile tale vor fi aparent acceptate. nu fac asta. se asaza totu~i la masa cu întârziere. client si personal de serviciu. Exemple: la restaurant.ois Lelord ~i Christophe Andre într-un climat nu tocmai placut. dar nerespectate în fond. dupa ce a fost mustrata ca zaboveste prea mult la telefon. agresivitatea lor fata de autoritate se va manifesta deseori prin pasivitate. uneori chiar o simpla cerere le trezesc un sentiment de revolta ~i de frustrare. se îndreapta agale spre bucatarie. ori menajera care sose~te cu întârziere caci gaseste ca o chemati prea des. ori fiica voastra care. Dar rareori î~i vor manifesta aceasta revolta într-un mod sincer.sunt implicate doua persoane între care exista un raport de autoritate: patron si colaborator. În toate aceste situatii . ori secretara dumneavoastra care î~i ia concediu de boala tocmai dupa ce i-ati tras un perdaf.

si aceasta de-a lungul întregii vietiI. în toate sferele vietii individului. pp. fie parinte. treizeci si doi de ani. încât ma straduiesc din rasputeri sa o exasperez si totul sfârseste printr-o ruptura. Nu este vorba nicidecum de o tulburare de personalitate. Radovanov. refuzând sa-i ajute la treburile casnice etc. . care în urma unor esecuri profesionale si sentimentale s-a decis sa înceapa o terapie. 312-325. este suficient sa paraseasca casa parinteasca pentru a nu se mai opune parintilor. este mai dificil în schimb sa reperezi aceste comportamente în cazul unei personalitati pasiv-agresive care are comportamente pasiv-agresive în mai toate situatiile în care i se solicita sa faca un anumit lucru ori i se da un ordin. nU-\ii fac temele. Millon. Dar este numai o faza normala în dezvoltarea lor psihologica s. Nu stiu cum fac altii. ori sa-si gaseasca o activitate care sa-i intereseze cu adevarat. multi adolescenti trec printr-o faza de revolta împotriva autoritatii si. De altminteri. De pilda. ci de un stil de comportament.. acasa sau la scoala. de-a lungul întregii sale vieti. J. fie iubit. ca sa nu îsi mai târâie picioarele. IIPassive-Agressive Personality Disorders".iîn procesul de formare a propriei identitati. in The DSM IV: Personality Disorders. pentru care opozitia indirecta la orice forma de autoritate constituie un stil de viata? Sa o ascultam pe Laurence. respectiva persoana începe sa îmi displaca într-atât. tranzitoriu si frecvent la aceasta vârsta. poate sunt 1 T. Totu\ii exista adevarate personalitati pasiv-agresive. cit. în care nu au chef sa se supuna. ori î\ii irita parintii. Pe masura ce vorbim de viata mea. Or. îmi dau seama ca înca din adolescenta se repeta o aceeasi situatie: când ma simt constrânsa de cineva. adopta comportamente pasiv-agresive: stau îmbufnati.Personalitatile pasiv-agresive PERSONALITATEA PASIV-AGRESIVA: PERSONALITATE SAU COMPORTAMENT? 211 Se poate vorbi de o tulburare de personalitate numai atunci când anumite comportamente sunt prezente în mod constant. daca sunt persoane ce vadesc comportamente pasiv-agresive în anumite împrejurari. op.

un barbat încântator." Ma enervam. pe care multe fete ~i l-arfi dorit ca partener. sa ma împotrivesc în felul meu. ma chema la el în birou ca sa-mi spuna: "M-am gândit sa mergem în Normandia în week-end-ul acesta. mult prea târziu însa ca sa mai putem pleca în aceea~i seara. dar nu suportam sa decida el pentru mine. pentru ca deîndata sa încep sa taraganez lucrurile. ~i apoi week-end-ul îmi parea prea scurt. mai apoi însa se enerva din ce în ce mai tare. o rup imediat. în toate relatiile mele sentimentale. Si pe plan sexual pornisem o serie de represalii. spunânduci ca am prea mult de lucru ~i cum îmi cerea sa ma grabesc descopeream subit ~i alte dosare ce trebuiau puse la punct. trageam de timp.2 12 Fran<. Alain. Blocarea con tu- -----~-- . pe tacute. respingânducl deseori ~i spunându-i ca nu aveam nici un chef sa fac dragoste.. Iar a doua zi ma plângeam ca sunt istovita. ori sa fiu tâfnoasa. La început era dezolat cu adevarat. Evident caa sfâr~it prin a maparasi ~i mi-am dat seama prea târziu ca erq. a~a ca nu merita sa mai plecam. În cele din urma îmi terminam treaba. dar eu nu eram niciodata multumita ~i le pretindeam ~i mai multa libertate pâna când am stricat ~i am naruit totut orice întelegere între noi. iar când mi se lasa ~i putina libertate. Când gasesc o amenda pe parbriz. superiorii nu aveau a se plânge de rezultate. Si aceasta era ceva ce s-ar fi putut aranja. pe de alta parte însa sunt o persoana competenta ~i a~a se face ca am ramas în acel post. de pilda. Îmi dau seama ca în toate sferele vietii mele manifest aceasta forma de intoleranta la orice forma de autoritate. în ciuda consecintelor pe care le-am suportat nu o singura data. cu ceva mai multa diplomatie? De pilda. a existat întotdeauna un moment în care gaseam ca partenerii mei luau decizii fara sa ma consulte. ca ~i cum era cât se poate de normal sa consimt.i Christophe Andre mai docili sau poate ca izbutesc sa se apere în altfel. A~ putea spune ca pândesc o decizie nu tocmai justa ori o recomandare u~or autoritara. Iar ~efilor mei le-am cazut repede în dizgratie. Aceea~i atitudine o am ~i la slujba. Îmi place Normandia. dar nu spuneam nimic. sa ma supun.:oisLelord . taraganam tot ce aveam de facut. Si atunci faceam în a~afel încât sa îmi petrec toata ziua de vineri la birou.

O vom vedea pe Laurence facând ulterior progrese.superiorului sau. majorarea amenzilor .. dar nu si suficienta pentru a se putea vorbi de o schimbare. modelul mamei mele . 1954). În Revolta de pe Caine.. sa decida el în privinta prietenilor pe care aveam dreptul sa-i frecventam. ~i când izbuteam sa-I enervez încercam o mare satisfactie. Tata era extrem de autoritar. pe care l-am citat deja pentru personalitatea paranoica a comandantului de bord. cred. Dar eu nu am avut curajul ei. pare sa se supuna . Ba cred ca banuiesc de ce.. Personalitatile pasiv-agresive în filme si în literatura În Pisica (1971) de Pierre Granier-Deferre. izbucnirile lui de mânie ma înspaimântau. de Herman Wouk (film regizat de Edward Dmytryk. dar în felul ei. ie!lirile noastre. învatam prost la ~coala. Jean Gabin si Simone Signoret joaca rolul unui cuplu aflat în pragul batrânetii si care îsi tot "administreaza" invective si comportamente pasiv-agresive. felul în care ne îmbracam. Si la hotel. mi se facea teama !li atunci am început sa ma împotrivesc. locotenentul Keefer. Si cu mine ~i sora mea încerca sa fie la fel de autoritar. Keefer . nu ma purtam cuviincios la masa. ma irita teribil ca trebuie sa eliberez camera înainte de prânz. tacut. Laurence si-a constientizat propria problema si este o etapa necesara de multe ori. voia sa controleze. o ecranizare dupa unul din romanele lui Simenon. ca ~i mama de altfel. Sora mea mai mare i s-a împotrivit cu o violenta fantastica (de altfel îi ~i seamana mult) !li a parasit foarte repede caminul parintesc. Urmasem. sa supravegheze totul. era un tip caruia îi placea sa le porunceasca celorlalti. Nu ~tiu de ce sunt a~a.dar numai în aparenta . plângându-se ca este obosita. Ani întregi o vazusem pe mama împotrivindu-i-se. pe ascuns însa. pentru ca ulterior sa-i discute ordinele si sa instige întregul echipaj împotriva lui. sa se faca ascultat de toata lumea. A nu se viziona filmul înainte de casatorie. unul din ofiterii secunzi. Când trebuia sa mearga undeva împreuna. ~i iar trag de timp. în ziua plecarii. Cum anume? Îmi târâiam picioarele.. pâna când el exploda.'m!!!l'l!1~ "213 Personalitatile pasiv-agresive lui. mama se aranja ore întregi.

Stiu ca aveti multi clienti. dar cât priveste prima din ele este sigur ca veti provoca o noua reactie pasiv-agresiva. într-un . Este posibil ca chelnerita sa va serveasca de îndata. ori sa adaugati o fraza empatica. cu o satisfactie absolut pasiv-agresiva. puneti-va în locul lor: cum ati reactionat când seful vostru v-a ordonat ceva? Chiar daca ati fost de acord cu decizia lui.ois Lelord si Christophe Andre îsi petrecea mare parte din timp în cabina lui. dar v-as fi recunoscator daca m-ati putea servi mai repede. dar va face astfel încât sa va sanctioneze. Asa ca îi atrageti atentia chelneritei. Chiar daca între voi si personalitatea agresiva exista un anume raport de autoritate. De pilda.2 14 Fran<. ati facut comanda de mai bine de zece minute si înca nu ati fost servit. Aflând ca personalitatile pasiv-agresive încearca adesea aceasta senzatie de furie. sansele ca lucrurile sa decurga bine sporesc. De altfel. daca sunteti binevoitoare cu ele. va aflati într-un restaurant. pentru ca aerul lui autoritar v-a iritat. veti întelege poate ca. Daca le ceri ceva într-un mod abrupt ori cu un aer distant le poti trezi de îndata ostilitatea. ati fost tentat sa nu o respectati. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE PASIV-AGRESIVE Recomandabil • Sa fiti amabili Personalitatile pasiv-agresive sunt extrem de susceptibile la tot ce aduce a lipsa de consideratie. nu uitati sa va luati un aer amabil. ce pare cam morocanoasa./I Nici una din cele doua versiuni nu garanteaza un rezultat. dovada ca îi întelegeti punctul de vedere. Comparati urmatoarele versiuni: Prima versiune: "Astept de zece minute! E de necrezut! Miscati-va odata!" A doua versiune: "Sunt tare grabit. tolanit.

"uitând" de pilda tacâmul. Obisnuiesc sa-i dau o lista a materialelor pe care le-am ales. dar dumneavoastra sunteti gata sa o ajutati sa modifice câte ceva pe lista de prioritati. va fi nevoita sa ramâna peste program. În cazul comportamentului pasiv-agresiv exacerbat. dar si relatiile cu personalitatile pasiv-agresive. dar am absoluta nevoie de aceste scrisori mâine dimineata. disparând chiar în clipa în care ati dori sa vi se faca nota de plata sau asezând în vecinatatea voastra convivi galagiosi. daca se întâmpla sa se iveasca vreo problema. când era exasperat de comportamentul lor autoritar. pentru ca poporul sa poata vedea cum traiau burghezii înainte de revolutie. Iata un alt exemplu: aveti absoluta nevoie ca secretara sa va dactilografieze niste scrisori pâna a doua zi.Personalitatile pasiv-agresive 215 fel sau altul. iar eu ma ocup de alegerea materialelor. devine protectorul familiei în serviciul careia fusese înainte. furnizorul îi dicta pro- . Prima versiune: "Am absoluta nevoie ca acest raport sa fie dactilografiat pâna mâine.) El le destainuie ca. Asistentul meu trebuie apoi sa le comande. într-un fel. se razbuna pe ascuns: înainte de a le servi supa urina în ea. ca urmare a unei revolutii. Cum are deja mult de lucru. (Revolutionarii îngaduie ca aceasta familie burgheza sa locuiasca mai departe în casa ei. agresiunea nu este numai indirecta. Într-o piesa de Jean Anouilh. ne spune Catherine. înainte. Numai ca atunci când facea comanda. ci si invizibila pentru persoana vizata! Bunele maniere înlesnesc viata în societate. nici macar nu încerca sa o rezolve sau sa negocieze. iar el trebuie sa se adreseze furnizorilor." A doua versiune: "Vad ca aveti un program încarcat (expresia empatiei). pe care o va transforma în muzeu. Cum ati putea face?" În acest ultim exemplu îi lasati secretarei o marja de autonomie: ea va va dactilografia scrisorile. Si vom vedea care-i avantajul acestei atitudini. • Sa le cereti parerea de câte ori este posibil Lucrez pentru o casa de moda. majordomul unei familii burgheze. o invitati sa participe la organizarea propriei munci. S-ar putea spune ca.

dar cadrele de conducere care nici nu încearca sa-i antreneze pe salariati. a )'tiut sa apere punctul meu de vedere. Persoana care se comporta în acest fel are sentimentul ca se expune mai putin riscurilor de2 RA. cu cât ai avut sentimentul re la aceasta munca2. cum sesizasem ca era susceptibil. pot provoca o serie de "sabotaje". iar el se lasa de îndata convins. când e)'antionul ne parvenea cu întârziere. probabil ca nu îi era u)'or sa se simta un simplu executant. mi-am spus ca în felul acesta ° ruptura ar fi fost inevitabila. Uneori se întâmpla chiar ca o întreaga echipa sa devina pasiv-agresiva în urma unei erori manageriale. Ally and Bacon. "Decision Making in Organisation". dar eram sigura ca ar fi putut solu. dintre care unele erau îndreptatite. De aceasta data el n-a mai avut nici o problema cu jurnizorii. Catherine a redescoperit un adevar psihologic fundamental. caci era un tip inteligent. ce rost mai avea asistentul? Era cât pe ce sa am o explicatie dura cu el. ci sta si chibzuieste înainte. Multi si-ar dori un sef precum Catherine. confirmat de numeroase studii de teren: e)'ti cu atât mai satisfacut de munca ta. De cele mai multe ori era adevarat. Cu urmatoarea ocazie i-am aratat materialele pe care le adusesem pentru noua colectie )'i i-am cerut parerea în privinta lor. apoi însa afacut câteva remarci.tiona orice problema daca ar fi vrut. Baron. sa-i faca sa participe la decizii ce privesc munca lor. el îmi explica cafurnizorul îi crease probleme. • Sa le ajutati sa se exprime direct Comportamentul pasiv-agresiv reprezinta un mod indirect de a-si exprima agresivitatea. in Behaviar in Organisation. la care contribuise )'i el de altminteri. L-am urmarit cu atentie )'i am tinut seama de unele dintre ele. Newton (Massachusetts). )'i se întâmpla sa nu corespunda cerintelor noastre. . de)'i aveam enorm de lucru. dar. de a participa )'i la deciziile referitoa- Fireste ca acest lucru nu este cu putinta în privinta tuturor deciziilor. mai mult sau mai putin intentionate. 1980.2 16 Fran~ois Lelord si Christophe Andre priul punct de vedere. Daca trebuia sa ma adresez chiar eu fumizorilor. care nu îsi impune brutal vointa. Apoi. A fost surprins.

seful unei echipe care pregateste consultanti.. Când va mai câ.. caci tot n-am scos mare lucru de la el.edinte Michel statea posac. caci daca nu vreti sa discutam eu nu am cum sa intervin.. Am stat sa ma gândesc. Charles trebuia sa-i atraga mereu atentia ca trebuie sa respecte programul. La . ... iar situatia va ramâne aceea.. Dar a doua zi a venit iar. îl voi pune sa lucreze iar cu Charles.i respinsese toate schimbarile pe care i le propusese Michel. La început mi-a facut o impresie buna: îmi parea energic. .. nu tocmai stralucite. parând destul de încurcat. L-am chemat pe Michel ."".·"i'ilu" . intrat în echipa noastra de putina vreme. .i se va ocupa . Dupa câteva saptamâni mi-am dat seama ca ceva nu mergea. inteligent.i nu ar fi bine pentru nimeni. Am luat mai multe decizii: Michel va lucra cu fulie. A.tiga experienta.iaceasta în virtutea experientei sale. La toate întrebarile mele el raspundea ca totul merge bine. Dar în multe cazuri... .. pretextând lipsa de experienta a acestuia. preocupat safaca totul bine." A plecat fara nici un cuvânt. Dar de ce oare nu mi-a marturisit totul de prima data? Poate pentru ca este prea politicos . Charles este un consultant cam autoritar . Michel este un consultant tânar. faptul de a o invita sa-si exprime direct dezacordul înlesneste discutarea si rezolvarea (partiala) a conflictului subiacent. într-un alt domeniu.'!fl m •••• . Pe de alta parte. 1n cele din urma am încheiat discutia spunându-i: "Mi se pare ca nu sunteti sincer.i nu izbutea deloc sa gaseasca alti clienti...i de elaborarea unui program pentru un alt stagiu.'lj'l!lI'i: J!!lII!]li ··.a ca i-am cerut parerea lui Charles.i cu mare greutate mi-a zis ceea ce banuiam de altfel: Charles voia sa controleze totul... program elaborat de Charles. care mi-a zis ca Michel se ocupa fara mare râvna de stagiari. Sa-I ascultam pe Frank... un consultant mai experimentat. Degeaba i-am pus în fata rezultatele lui. Estimarile facute de el asupra stagiarilor se situau undeva la limita acceptabilului . Si aceasta ma deranjeaza.i....a ca i-am dat sarcina de a sustine.i l-am invitat sa se justifice. A. o consultanta mult mai deschisa decât Charles.ipentru ca este genul care se teme sa nu supere pe cineva.i promova un stagiu în colaborare cu Charles. Dar nu a fost în stare sa ofaca.n'ilil>!fI'1l':IiFL Personalitatile pasiv-agresive 217 cât daca si-ar exprima fatis dezacordul (si uneori nu se însala). nu-l lasa pe Michael sa se ocupe de anumite lucruri. .

cu un aer ursuz. Exemplul Martinei ne arata ca uneori comportamentele pasiv-agresive îndeplinesc rolul de represalii si ca respectiva persoana nu doreste neapara~ o explicatie care ar priva-o de acest mijloc de a se razbuna. numai ca în seara urmatoare o ia de la capat. Acum suntem în divort. A.>i e altminteri nici nu a. ca se descurca .. iar terapeutul încearca sa ne ajute pentru ca nici unul din noi sa nu fie afectat prea tare. ca în exemplul lui Herve. Acest exemplu aminteste.>i face un zgomot infernal. treizeci si sase de ani.>tisa aranjez lucrurile la fel de bine pe cât o face ea. împreuna cu sotia sa.>ina.>edintele de terapie. care. Si am înteles ca zgomotul pe care-l facea spalând vasele "era un mod de a ma pedepsi" . iar ea sfâr.>e. Asta-i chiar culmea.>itsa o fac pe Martine sa marturiseasca ca serile era nervoasa pe mine pentru ca nu-i prea vorbeam. urmeaza o terapie de cuplu. Unii nu îndraznesc din timiditate.>inade spalat vase . A trecut multa vreme pâna când am reu. In cazul acesta atra- .ois Lelord si Christophe Andre Ar fi totul mult mai simplu daca persoanele ce au un comportament pasiv-agresiv ar vorbi deschis de îndata ce ar fi invitate sa o faca.>aza vasele în ma.>i a oricât ne-am chinui d c nu vom reu. îmi raspunde ca nu am decât sa ma plimb un pic daca nu-mi convine.>i singura . caci eu eram cel care încerca zadarnic sa scoata câteva cuvinte de la ea. îmi raspunde ca nu este nevoie.>aca îmi reiau locul în fotoliu. iar încercarile mele de a ameliora lucrurile nu vor duce nicaieri caci îmi purta mult prea multa ranchiuna . Motivele altora în schimb sunt mult mai complexe. ma ridic din fotoliu . În fiecare seara dupa cina eu citesc ziarul în timp ce Martine a.> d .>isa ne întelegem.>i-l orea . Când. înainte de toate. Am sfâr. ci sa-i si ajute sa se desparta câteodata.>te treabajacând ceva mai putin zgomot.>te obiectele . ca în exemplul precedent. Martine.Numai ca trânte. Când îi spun ca face prea mult zgomot. Cred ca nu sunt sotul pe care .2 18 Fran<. ca o terapie de cuplu nu are drept unic tel acela de a face ca doi oameni sa ramâna cu orice pret împreuna. enervat.>i-ipropun sa o ajut. ea.>ica era plina de resentimente împotriva mea.>i e spala chiar ea pe cele care nu l intra în ma.>itprin a aborda aceasta problema într-una din .

ea ar fi negat. copiii sunt educati într-o maniera mai putin autoritara decât acum una sau doua generatii. si atunci nu va putea sustine ca nu o face intentionat. si aceasta pentru ca nici nu te-ai uitat la mine în tim pul cinei cu prietenii tai. bastionul istoric al autoritatii.treaga seara." (Dar am sa fiu 1. Veti constata ca le lasati mai multa libertate micutilor vostri decât cea care va era acordata voua. pentru multi tineri. care înca din copilarie erau deprinse cu parinti autoritari. Altfel spus. nu sunt deloc bosumflata. Daca Herve i-ar fi spus Martinei: "faci un zgomot infernal. Chiar în armata. am impresia ca în felul acesta încerci sa-mi spui ceva". si ei se exprima mai mult. Astazi. noile generatii s-au deprins înca din copilarie sa se exprime si sa participe. lumea în care pasesc o data cu angajarea constituie o prima experienta de constrângeri ce trebuie acceptate fara discutie. de altminteri. sa o faca. care-i invita. o data cu angajarea si când se confrunta cu un sef autoritar? Nu încape îndoiala ca vor tolera aceasta situatie mai putin bine decât generatiile precedente.) • Sa le reamintiti regulile jocului În prezent. dar ar fi simtit o anume retinere în a continua sa faca zgomot. povestile cu subofiteri autori tari nu mai stârnesc hazul nimanui. În clasa copiii sunt gata sa discute ce le propune profesorul. Comparati educatia pe care ati primit-o de la parintii vostri. caci corespund din ce în ce mai putin realitatii. O alta varianta a acestei situatii este binecunoscuta: "De ce esti bosumflata?" "Ti se pare. mai apoi cu profesori autoritari si apoi cu un subofiter autoritar. când aveati aceeasi vârsta ca ei. cu cea pe care o dati copiilor vostri. Dar ce se întâmpla atunci când pasesc într-o alta lume. .'1.Personalitatile pasiv-agresive 219 geti-i atentia asupra comportamentului ei. cineva copiilor sa vorbeasca când sunt la masa sau le cere sa raspunda numai când sunt întrebati? În acelasi fel se desfasoara lucrurile si la scoala: pedepsele sunt din ce în ce mai rare. oare. cum se întâmpla generatii de-a rândul. Le mai interzice. profesorii si faimosul pedagog nu mai trezesc spaima nimanui. desigur.

Paris.. în cuplu.efullor nu-l avea când era la vârsta lor. V-am dat ocazia sa va exprimati punctul de vedere.coala... Andre. pe care poate o considerati ca fiind devalorizanta (expresia empatiei).220 Franc..i nevoilor tinerei generatii. Chers Pacients . . . (faceti o descriere a unor comportamente precise). P.. în care acesta din urma dore. poate fi util sa-i reamintiti respectivei persoane regulile jocului.i în relatia medic-pacient. la . iar comportamentele pasiv-agresive vor continua sa existe câta vreme vor exista .a se face ca ei î.i valorilor unei societati ce favorizeaza raporturi mai egalitare. nu este de mirare ca multi subalterni nu suporta sa fie "comandati" 9i pun în chestiune chiar legitimitatea superiorului lor.. Acest lucru nu este întotdeauna posibil.i acesta este înca un motiv pentru care ei discuta deciziile. dar .imanifesta nemultumirea prin comportamente pasiv-agresive. data fiind situatia de pe piata muncii.. Va propunem un mic discurs managerialla care puteti recurge în cazul în care va aflati în fata unui colaborator pasiv-agresiv.. F.. caci acesta corespunde deprinderilor .. Dar tre3 C..i iata câteva exemple .. dar nu ati facut-o (descrierea unui comportament anume). U'geron. chiar . Mi se pare ca nu acceptati faptul ca eu a.. nu putem decât sa încurajam un management participativ.i când toate tentativele de conciliere au dat gre. o exprimare directa parându-li-se mult prea riscanta.:oisLelord 9i Christophe Andn§ Deci. Mai mult.i relatiile de autoritate. Lelord. A. Când va confruntati cu repetate comportamente cu rea-vointa. "Atitudinea pe care o aveti la lucru de câteva saptamâni îmi da de gândit: . 1994. îmi dau seama ca nu va este u90r sa faceti o munca ce nu este întotdeauna placuta. Obiectivul esential este de a elibera raportul de autoritate de pasiuni.Petit tmite de communication il l'usage des medicins. în familie.te sa-i fie explicate deciziile medicale3.... Prin urmare.tept sa va îndepliniti sarcinile pe care vi le-am încredintat (va exprimati punctul de vedere). deseori tinerii salariati au un nivel de calificare pe care .. . Edition de Quotidien du medicin.

Nu este o regula tocmai simpla ori placuta. Nu suntem într-atât de naivi încât sa credem ca UIl discurs de acest gen va rezolva toate problemele. ceva mai interesanta (expresia empatiei). Este posibil. dar va recomandam sa încercati. daca ati remarcat ceva ce aduce a rea-vointa. este de preferat sa acceptati regula (îi reamintiti regula jocului). când sotul sau sotia are un aer posac. ca îl priviti ca pe o fiinta care î~i are propriile emotii ~i gânduri.îi aratati celuilalt ca îi acordati atentie. Sunteti platit ca sa va faceti treaba cât mai bine (reamintiti regula jocului). adoptarea unei asemenea atitudini se dovede~te a fi o gre~eaIa. a~teptând sa-i treaca.îi reamintiti ca relatia de autoritate dintre voi nu este personala. ma în~el?" Prin aceasta întrebare îl împiedicati pe celalalt sa se instaleze confortabil în propriul comporta- . Prin urmare. Daca va prefaceti ca nu percepeti nici un mesaj.. Nu uitati ca un comportament pasiv-agresiv reprezinta un mod de a va transmite ceva.Personalitatile pasiv-agresive 221 buie sa va reamintesc una din regulile acestui joc. N erecomandabil • Sa va prefaceti ca nu le-ati remarcat împotrivirea Daca partenerul de viata sau colaboratorul vostru sta bosumflat. întrebati: "Mi se pare ca e~ti suparat(a). De pilda. nu are la baza presupusa voastra superioritate. " Acest discurs contine doua mesaje: . celalalt va fi înclinat sa-~i intensifice represaliile. o regula impusa de situatie. ~i aveti tot dreptul sa va gânditi ca ati merita o alta slujba. A~adar. îmbufnare. pâna când va trezi o reactie. . În majoritatea cazurilor însa.. pe viitor . puteti fi tentati sa nu reactionati în nici un fel. Dar daca doriti sa lucrati în continuare cu mine. a represalii mascate reactionati imediat printr-o întrebare. Poate considerati ca nici nu sunt îndeajuns de competent pentru a va fi ~ef ~i aveti libertatea de a gândi acest lucru (expresia empatiei). ci este o regula de joc independenta de el ~i de voi. iata ce a~tept de la dvs.

avem tendinta de a ne formula criticile în felul în care o faceau si parintii nostri. În loc de a face uz de notiunile de bine si de rau. ceea ce explica doua lucruri: . povestindu-i terapeutului ei despre relatia cu propria mama. Primul nostru model de autoritate a fost al parintilor. folosindu-ne adica de un discurs moralizator. Cum ma scoate din sarite faptul ca mama îsi petrece atâtea seri cu noul ei iubit.ne irita criticile astfel formulate. tocmai pentru ca nu suportam sa fim tratati ca niste copii. fac în asa fel încât sa ma întorc acasa mai târziu ca ea. ceea ce o nelinisteste. • Sa va lasati antrenat în jocul represaliilor reciproce Sa O ascultam pe Marie-Paule.222 Fran~ois Lelord si Christophe Andre ment pasiv-agresiv. care face apel la notiunile de bine si de rau. . Problema este ca discursul moralizator este cel ce ne vine spontan pe buze. care a divortat si are un nou partener. Este inadmisibil. • Sa le criticati aidoma unui parinte Comportamentul pasiv-agresiv este o forma de revolta împotriva autoritatii. iar pe mine ma supara acest lucru" (consecintele asupra voastra). este inadmisibil". saisprezece ani. Spuneti-i: "Iar ati întârziat la sedinta. "Nu este bine ce faceti". "Este rusinos". Nu-i spuneti: "Iar ati întârziat. sa evitati formule precum: "Comportamentul dvs. sperând. Sunteti nepoliticos cu toata lumea" (discurs moralizator). cred. (Se însa- . Deranjati astfel întreaga echipa de la lucru (consecintele asupra muncii). Când va formulati criticile. pentru ca am fost deprinsi cu acest tip de discurs întreaga copilarie si adolescenta. În cazul unei relatii de durata (sot sau sotie. Urmarea este ca îmi da mai putini bani de buzunar. ca voi sta mai mult pe-acasa. este preferabil sa mentionati consecintele comportamentului pe care-l criticati. încercati. colaborator) în felul acesta îl veti determina pe celalalt sa-si exprime deschis punctele de· dezacord. asadar.

De remarcat este faptul ca adevarata miza a întregii situatii .n-a fost niciodata re cunoscuta ~i exprimata deschis de aceasta adolescenta rebela. cum se întâmpla adesea în viata familiala sau conjugala. Daca va este coleg sau colaborator: recititi acest capitol înainte de a va întâlni cu el.Personalitatile pasiv-agresive 223 Ia caci am un prieten care ma invita mereu sa iepim.) Eu ripostez "uitând" sa o ajut la treburile casnice. apoi. • Sa le criticati aidoma unui parinte. Mama rrlspunde "uitând" sa-mi spele rufele. Sa le reamintiti regulile jocului. caci pleaca cu prietenul ei. caci va poate târî si pe dvs. Daca va este sot sau sotie: încercati sa-I(o) determinati sa se exprime deschis. Daca va este patron: schimbati-va locul de munca. Sa le ajutati sa se exprime deschis.Marie-Paule ar dori ca mama ei sa-i acorde mai multa atentie . pi ptiu ca m-a anuntat ca va lipsi tot aceasta o enerveaza. Rezultatul: week-end-ul. Adevarul este ca atmosfera de-acasa este irespirabila. . a îndemnat-o sa-i marturiseasca acest lucru si mamei. considerându-se pesemne o persoana adulta. Sa le cereti parerea de câte ori este posibil. În aceasta situatie terapeutul a ajutat-o sa constientizeze ca avea înca nevoie de mama ei si. Marie-Paule ~imama ei sunt antrenate într-un joc al represaliilor reciproce. Cum sa ne purtam cu personalitatile pasiv-agresive Recomandabil • • • • Sa fiti amabil. Stau ore întregi de vorba la telefon. în caderea lui. • Sa va lasati antrenati în jocul represaliilor reciproce. Fara îndoiala pentru ca ea refuza sa-si recunoasca nevoia de afectiune si de a i se acorda interes. N erecomandabil • Sa va prefaceti ca nu i-ati remarcat împotrivirea.

mi-l ceruse apoi tionat în munca. extrem ?edinta. Mi se repro?eazaapropiati sabotez" 8. 4. sa taraganez mai intentionat. Cu cât nu sunt rugat(a)sunt cu atât "ca 10.224 Fran<. s-a sunt . Daca unul din zorit(a).unnu-i însaîncet.fac. Când sefii. ?tiinta sa nu-?i îmi I de cu bunalucru. fara carenu-l manicipentru fac functia. un persoana fusesem în?tiintat(a). semn lucru fatamaca nudemai ?ide încet. competenti la dau 6. ma su7. ?iunmerita para.Urasc întâmplat "sa-mifrumos sa S.justific sa displacea. fac misc ceva nici spun lui. ca viata. mai sa lipsescÎmbufinten9.ois Lelord ?i Christophe Andre pasiv-agresive? Aveti trasaturile unei personalitati sa ne-I ADEVARAT FALS i I nat".

care e o femeie modesta ~i blânda. despotic.XI Personalitatile I evitante Marie (douazeci ~i cinci de ani) îmi aduc aminte ca sora ani în urma. Când ie~eam împreuna pârea intimidata. întotdeauna am avut impresia ca-i era teama de tata. ~i întotdeauna ca sa încuviinteze ceea ce spuneau ceilalti. dar marea ei spaima era ca din cauza oralului va rata baCld. Stiu ca ea. La ~coala era o eleva buna. pretextând fie oboseala. mai bine zis nu ie~ea pe cât de mea Lucie nu preacând eram înca adolescente. ~i careia îi ~i seamana oarecum. dar nu i-a aratat-o. zicea ea. Este foarte con~tiincioasa. Când eu începusem sa ma razvratesc împotriva tatei (am sfâr~it prin a pleca de acasa trântind u~a în urma mea). Acasa se întelegea bine cu mama. Avea doua sau trei prietene cu care se întâlnea mereu pentru a-~iface confidente. dar refuza sa mearga la orice petrecere. ea în schimb s-a multumit sa faca doar un curs de contabilitate.Dar a trecut bacul cu bine din prima încercare. era tare îndragostita de un baiat. Destul de putin. se tinea dupa mine ~i numai când eu ma angajam într-o discutie cu prietenii. de altminteri. la un moment dat. poveste~te mult ie~eam eu. pe ie~ea. care e un om autoritar. î~i lua inima în dinti ~i participa ~i ea. Lucie parea ca se straduie~te sa evite orice conflict cu el. De~i avea note bune la ~coala ~i arfi putut sa-~i continue studiile. fie treburi pe care le avea de terminat. patronul ei o apreciaza ~i degeaba am tot îndemnat-o sa ceara sa-i fie marit salariul. caci ea nu cuteaza s-a CU . fie teama de a nu se plictisi. gata oricând sa ia decizii în locul celorlalti. Nu avea nici un iubit în acea vreme. În schimb.

Aceasta teama exagerata de esec si de respingere o face sa prefere situatiile pe care este sigura ca le poate controla. câta vreme nu e sigura de bunavointa neconditionata a acestora.226 Frant. evitanta Hipersensibilitate: criticile si ironiile o înspaimânta. de noi cunostinte la o petrecere sau de a-i arata interes unui baiat de care se simte atrasa. S-ar putea spune ca ea sufera de o hipersensibilitate la respingere. Lucie nu risca nici o confruntare cu propriul tata. de care e convinsa ca este apreciata. De câte ori ma gândesc la ea. îi e teama de ridicol. ea evita toate situatiile de acest gen. dar sub obladuirea surorii ei si atunci aproba tot ce spun ceilalti pentru a evita orice divergente. S-ar parea ca ea îsi considera postul pe care-l ocupa ca fiind îndeajuns de bun pentru ea. am sentimentul ca Lucie afost o persoana ce nu si-a valorificat niciodata potentialul. în care este sigura ca propria constiinta profesionala va face sa fie acceptata. • Evita sa intre în relatii cu ceilalti. Lucie are toate caracteristicile unei personalitati evitante.:ois Lelord si Christophe Andre faca. Personalitatea . Nu are curajul de a cere ca salariul sa-i fie marit. Izbuteste chiar sa evite orice confruntare cu tatal ei. la o vârsta la care este totusi normal sa intri în conflict cu parintii. caci în acest caz nu are a se teme de nimic. CE S-AR PUTEA SPUNE DESPRE LUCIE? Lucie resimte o teama puternica în acele situatii în care exista un anume risc de a fi respinsa ori de a se simti stinghera: când e vorba de oralulla un examen. Îsi alege o profesie într-un domeniu rutinier. Face noi cunostinte. preferând compania unor vechi prietene. fapt ce presupune ca Lucie are o stima de sine redusa. dar nici pe acela de a încerca sa gaseasca alta slujba. Se simte bine numai în compania vechilor prietene. Pentru a înlatura riscul de a fi respinsa.

în functie de calitatea relatiilor cu parintii. Desigur ca nu e suficient sa ai trac înaintea unui examen oral. caracterizate de o mare anxietate.Unele. ca sa fii calificat drept personalitate evitanta. Încetul cu încetul. "complexati". pp. dar care izbutesc totusi sa aiba si relatii pozitive cu câteva persoane. Potrivit specialistilor ar exista doua tipuri de personalitati evitante1. 234-255. anxioase si extrem de susceptibile. poate fi si cazul Luciei. un post important. durabile si traiesc într-o singuratate dureroasa. Refuza sa faca parte dintr-un "grup". Shame or Both?". Dar aceasta faza de îndoiala si "dezorientare"este doar o etapa inevitabila în dezvoltarea unei personalitati. baieti sau fete. cit. . experientele re1 A. nu izbutesc sa se încreada în ceilalti într-atât încât sa poata avea si relatii pozitive. ei sunt timizi. facându-si confidente. opteaza deseori pentru un rol marunt sau pentru posturi mult sub capacitatile sale. pentru a vorbi de tulburari de personalitate. ce ne aminteste de personalitatea evitanta. la lucru.. sa mearga la o petrecere si prefera sa ramâna ore în sir în tovarasia unor mai vechi prieteni. trec printr-o faza de formare a propriului caracter.'1tre aceste doua categorii se decide. nesiguri de valoarea lor. in The DSM IV Persanality Disarders. Si nici sa te bâlbâi în fata unei persoane de care esti îndragostit în taina. . rosesc usor. Va reamintim ca. • Din teama de esec. . • Autodepreciere: are o stima de sine redusa si de cele mai multe ori îsi subestimeaza capacitatile si reusitele. probabil. ap. Pilkonis.Altele. pe strada sau în familie. mai mult ca orice îi framânta gândul de a nu parea ridicoli. o relatie intima. Deosebirea di. caracteristicile citate la fiecare capitol (aici hipersensibilitate.Personalitatile evitante 227 • Evita situatiile în care i se pare ca ar putea fi jignita sau s-ar simti stinghera: noi cunostinte. în copilarie. stima de sine redusa) trebuie sa fie prezente în toate sferele vietii. Multi adolescenti. "Avoidant Personality Disorder: Temperament. între prieteni.

228 Fran<. Una din convingerile ei ar putea fi "Sunt inferioara celorlalti". Ele ramân ne sigure pe ele si vor cu orice pret siguranta.> cam prea timid . trebuia sa ne mutam de câte ori îsi schimba postul. chiar cu pretul unei vieti umile. ând reu. Cum va puteti imagina. de a fi respinsa.>aca.>ide putin lucrurile. Nu mai aveam nici curajul sa leg prietenii . profesor universitar. Iar faptul ca tata era militar n-a simplificat câtu. patruzeci si doi de ani. le va spori încrederea în ei. .>i. Nu-i considera pe ceilalti ca fiind ostili. Lucie va limita contactele cu ceilalti. Dintotdeauna mi s-a parut ca a. cu inima batându-mi puternic. în cazul personalitatilor evitante însa. Si în virtute a acestei convingeri. )ZU se simte "la înaltime" si se teme ca nu cumva sa fie remarcat acest lucru. Iar adolescentii timizi se vor preschimba în adulti încrezatori. tata era iar transferat într-un alt oras. Sa-I ascultam pe Jacques.>i e mama. cam în primii ani de facul- . ci crede ca nu are suficiente atuuri pentru a fi agreata. Îmi amintesc de acele zile ce semanau cu un cosmar. marginindu-se la compania lmor vechi prietene. sub privirile colegilor . Izbutisem sa intru într-un "grup" de baieti si fete. sentimentul de a fi acceptat si recunoscut de ceilalti. întreaga copilarie . adolescenta mea a fost grea. Apoi. Era un adevarat calvar sa intru în clasa.>i am lafiecare c doi ani mergeam la alta scoala.>eamcu c mare cazna sa-mi fac unul sau doi prieteni. mai cu seama p de accesele lui de furie.>i le profesorua lui.>i dolescenta "am fost supus" de teaa ma de a nu-l supara sau chiar de a-i atrage atentia asupra mea. iar mie îmi era teama de el. în care.>i}~ferior cefi i lorlalti. CUM PERCEPE LUCIE LUMEA? Lucie traieste cu teama de a nu parea ridicola.:oisLelord si Christophe Andre usite. nu se produce aceasta evolutie. pa!}eam într-o alta clasa. Iar o alta este "Ceilalti ma pot rani". stângace. care o înft-icosau pâna . jucând rolul "colegului cel nou". A. pe care le cunoaste îndeajuns pentru a se mai teme de ceva. Era autoritar.

Am ~fâr?it prin a ma simti atras de o fata înca mai stângace decât mine. eram mai sensibil ca toti ceilalti. Numai ca ma ?i îndragostisem de unele dintre ele. 1l11ll1 sau doi baieti nu se puteau împiedica sa nu faca mici remarci la adresa mea. am ajuns un specialist destul de cunoscut în disciplina mea. dar pentru mine ea a fost ca un soi de terapie. totu?i. sa ajut când vreunul din ei se muta. În cele din urma. Când era ziua vreunuia din noi. Mai mult. mai ales ca nu aveam curajul sa le-o marturisesc. Si realizez ca nu mai sunt cel care . iar sotia mea n-a ?tiut niciodata (ori s-a prefacut ca n-ar banui nimic). Fil'f?te ca am rezistat din scrupul. dar nu-mi dadeam seama de asta. a?a ca le devenisem confident. iar rarele mele încercari de a o face e?uasera. remarci la care ramâneam împietrit. pentru ca aceasta încredere în mine poaspat capatata ma face sa aspir la o altfel de viata. caci facultatea îmi oferea un climat mai destins: colegii mei nu sunt malitio?i ?i nici nu-i întâlnesc prea des. nu m-am simtit deloc intimidat de familia ei. Cred ca într-un alt grup. legatura noastra a încetat. ceea ce nu am avut niciodata. de a carei apreciere nu-mi era teama. Am parcurs toate etapele necesare ?i am obtinut un post de conferentiar. Cum eram convins ca nu exista nici o ?ansa de a face fata competitiei dure din lumea muncii. mai putin pa?nic. Si fetelor le eram simpatic. Cu sotia mea însa ma cam plictiseam ?i atunci ma refugiam în munca mea. nu puteam reactiona. sa-mi împrumut lucrurile. Ceilalti ma acceptau. Eram gata oricând sa fac un serviciu. Încuviintam tot ce spuneau ceilalti. Eram iubit de o fata încântatoare. ?i am ?i eu o contributie la renumele universitatii. Desigur. unii chiar tineau la mine. A început sa fie ceva mai bine. Nu mi-era u?or.Personalitatile evitante 229 tate. dar ea a fost mai tare. eram prea "dragut". Cum mediul social din care provenea era "inferior" celui din care ma trageam eu. eu aducea nI mereu cel mai frumos cadou. rol pe care-l acceptam bucuros. ?i am început sa sufar. Iar eu ma simt rascolit. a?fi fost un tap ispa?itor. sclipitoare ?i asta mi-a dat încredere în rnine. Era aidoma acelor fete de care nu îndrazneam sa ma apropii când aveam douazeci de ani. am facut totul ca sa ramân acolo unde ma simteam mai bine: la universitate. Totul s-a clatinat când una din studentele mele s-a îndragostit de mine.

230 Fran<.anxietatea sociala "normala" pe care o încercam cu totii în anumite situatii: când esti prezentat unei persoane importante. 1995. nutresc afectiune pentru sotia mea si n-as vrea sa o fac sa sufere. 2 C. de a se înrosi etc. P. CÂND PERSONALITATEA EVITANTA DEVINE MALADIE Anxietatea sociala reprezinta acea teama care ne cuprinde când ne expunem judecatii celuilalt: sa iei cuvântul în public. de o întâlnire neasteptata. adulterul are un pret psihologic mare. " dintre noi resimt o mare anxietate. . În acela~i timp. când ai de trecut un examen oral. Fobiile sociale sunt centrate pe anumite situatii: teama de a vorbi în public. când te prezinti la un interviu pentru angajare sau când faci cunostinta cu o persoana de care te simti atras. sa intri într-o încapere în care esti asteptat de mai multe persoane. adica toate situatiile în care se expun privirii si judecatii celorlalti. Pe de alta parte.:oisLelord si Cl1ristophe Andre s-a casatorit doar pentm un pic de siguranta. si atunci devine o adevarata fobie: ele vor cauta sa evite toate situatiile primejdioase. . care genereaza o anxietate mai mare. Dar sunt si persoane la care aceasta anxietate este mult prea mare. Odile Jacob. pentru unul sau altul din protagonisti. si nu poate fi recomandat ca terapie. problema care apare uneori chiar si dupa o terapie reusita. de a scrie sau a semna un cec sub privirile celorlalti. sa începi o conversatie cu o persoana pe care nu o cunosti . Acest exemplu arata ca o schimbare a priori benefica pentru un individ poate constitui o sursa de noi dificultati. La Peur des autres. Legeron. Andre.fobiile sociale. pot fi distinse trei tipuri de anxietate2: . În situatiile care presupun confruntarea cu ceilalti.acestea sunt tot atâtea situatii în care cei mai multi . Paris. Uneori îmi spun ca m-as simti mult mai Împacat daca as fi ramas timid. dar si evitarea sistematica a anumitor situatii. fara sa pun la socoteala si ce ar simti copiii.

Kagan. Un tata sau o mama evitanti pot constitui un model de urmat pentru copil.Personalitatile evitante 231 . mai insidioasa. de care vom vorbi la sfârt>itul acestei carti. Snidman. cauzele personalitatii evitante difera dupa situatie: ca în toate celelalte tulburari anxioase. 856-862. greutati t>colare. într-o proportie variabila însa.3 Ca t>iîn cazul altor tulburari de personalitate. 1991. DE UNDE MI SE TRAGE ASTA. Dar se pare ca t>iexperientele educative îi pot induce individului sentimentul ca este inferior t>i risca astfel sa fie respins: o educatie prea severa. Ca t>iîn toate celelalte tulburari de personalitate. "Temperamental Factors în Human Development". . cu acea teama aproape continua de a fi judecat t>irespins. 3 J. o inferioritate fizica favorizeaza dezvoltarea unei personalitati evitante. DOCTORE? Studiile au aratat ca t>icopiii între trei t>it>aseluni încearca o anume anxietate la nou. anxietate ce poate fi regasita t>ila vârsta adulta. t>igenetica joaca un rol. fara a lua în calcul t>isubstratul genetic al comportamentului anxios. În arborele genealogic al personalitatilor evitante pot fi regasite multe persoane anxioase. EXISTA TRATAMENT? Personalitatea evitanta se înscrie în rândul acelor tulburari de personalitate ce pot beneficia cel mai mult de pe urma noilor tratamente. exista o serie de medicamente care pot fi eficiente în cazul personalitatilor evitante t>ial fobiilor sociale. pp. Pe lânga psihoterapii.anxietatea personalitatilor evitante. este greu de precizat ce anume este înnascut t>ice anume dobândit. un frate sau o sora aparent "superiori".46. N. American Psychologist.

Kramer. în dorinta de a-. de distonii sau de fobii sociale. fie de a ne mentine în cea mai buna forma în viata profesionala.. Zeloftul. caci: " S E. multe prezentau înainte de tratament caracteristici de personalitate evitanta. cit.232 Fran<. Cel mai mult s-a vorbit de Prozac..i. nu sunt remediul miracol pentru toate personalitatile evitante. erau eficiente . Multe persoane au dorit "sa încerce" Prozacul. Caci viata în societate presupune numeroase circumstante în care trebuie sa fii dezinvolt4 fie atunci când facem noi cuno. Ele se simteau mai putin vulnerabile în fata celorlalti.în genere.. Seropramul.i Christophe Andre Prin anii '80. Dintre aceste persoane. în ordinea aparitiei lor în Franta: Floxyfralul. ap. Succesul sau mondial se datoreaza faptului ca este un antidepresiv eficient .i. de a fi dezinvolte în societate. Totu.... Prozacul nu e singurul medicament ce actioneaza asupra acestui sentiment de vulnerabilitate în fata celorlalti. ca în relatiile cu ceilalti erau mai dezinvolti. P. Deroxatul.i. Am putea mentiona. care în mod obi.ispori încrederea în sine. "miracole ale Prozacului"5. mai sigure de ele în viata de zi cu zi. ap.tinte. o molecula prezenta în mod natural în creier.. Pacientii timizi pâna ahmci au marturisit ca. ci sa le ajute sa faca fata exigentelor vietii moderne. Zarifian.nuit erau prescrise în tratamentul depresiei. Exista o serie întreaga de antidepresive din aceea. .. mai siguri pe ei. devenisera mai putin anxio. psihiatrii au constatat ca unele antidepresive. chiar daca nu se simteau prea deprimate.:oisLelord .. Toate acestea au în comun faptul ca modifica circulatia serotoninei. luând acest medicament. Starea multor persoane s-a ameliorat ca urmare a acestui tratament. fara sa le fi fost administrat vreodata un tratament specific. Acest "efect Prozac" figura pe prima pagina a publicatiilor. Ele cereau medicului lor un medicament care nu trebuia sa le vindece o maladie..i în cazul "timiditatii" personalitatilor evitante. bine tolerat.i familie. cit..

însa. . necesita o viata regulata si o relativa sînguratate.Personalitatile evitante 233 . s-ar putea spune ca faptul de a avea o personalitate evitanta favorizeaza o munca intelectuala sustînuta care.logica. Teama de ceilalti o împiedica sa urmeze cursurile de dactilografie platite de mama ei. Intr-una dîn cele mai frumoase piese ale lui Termessee Williams. fara a cuteza însa sa-i marturiseasca acest lucru. de unde ~i necesitate a unei atente supravegheri a acestui tratament la început. este vorba de o tânara care traie~te într-o izolare desavâr~ita. Lewis Canoll. Personalitatile evitante în filme si în literatura În Confesiunile sale. "Nu cred ca sora mea era într-adevar nebuna.aceste medicamente nu dispenseaza întotdeauna de o psihoterapie. Jean-Louis Trîntignan joaca rolul unui tânâr timid si evitant. Traie~te în compania a doua dîn cartile ei preferate ~i a colectiei sale de animale dîn sticla aurita. de fapt. care era bâlbâit. Dar înclînatia lui spre o lume de reverie ~ispre disciplînele abstracte . . matematica . de multe ori. În Depa?irea (1962) de Dîno Risi. caci fiecare dîn cele doua îl poate potenta pe celalalt. personalitatile evitante. pentru care a scris Alice În Tara Minunilor. având-o alaturi doar pe mama ei. De altmînteri. spune fratele ei. voi.trimit cu gândul}i la o personalitate schizoida. adresati-va medicului vostru. :yfedicamentul ~i psîhoterapia nu sunt încompatibile. Menajeria de sticla. care se lasa antrenat de un exuberant Vittorio Gassman într-o aventura halucinanta prîn Italia. În concluzie. .în unele cazuri anxietatea cre~te în mod paradoxal. ci doar ca petalele cugetului ei erau strânse de frica".nu sunt eficiente în toate cazurile. se pare ca întreaga viata s-a simtit stingher în compania adultilor. care va va recomanda sa consultati un psîhiatru. medicamentul ~i psihoterapia asociate se dovedesc a fi mai eficiente decât fiecare în parte. nu ~i în cea a copiilor. mai cu seama a Aliciei Lidell. Jean-Jacques Rousseau descrie ~i episoade în care se dovedea extrem de marcat ~i ro~ea atunci când era în societate.

cel mai potrivit mijloc de a o reduce este acela de a-i confnmta pe oameni. atunci când nu e Supraom. Vizionarea unui film nu e o situatie dificila. Era prima ei slujba: de ata~at comercial. re devine Clark Kent. ' . ca teama lor e-ranejustificata. La lucru. iar daca dupa film veti merge undeva sa beti ceva veti avea cel putinun subiect de conversatie. CUM SA NE PURTAM CU PERSONALITATILE EVITANTE Recomandabil • Sa le propuneti obiective de dificultate progresiva Personalitatea evitanta se simte inferioara si se teme de a nu fi respinsa sau ridiculizata. director comercial. Superman. timidul reporter cu ochelari al ziarului Daily Planet. cu situatiile de care se tem si de a-i face sa constate singuri ca lucrurile nu stau cktiar atât de rau. Încet-încet va mai capata încredere înea pentru a trece la o etapa superioara. Proplmeti-i mai degraba sa mearga la cinema cu dvs. Dar o puteti 1i11istiîn aceasta privinfa. frumoasa LOIsLane. Ca în toate celelalte tulburari legate de anxietate. treptat. Îi va fi teama ca nu va sti sa se prezinte. si cu înca o persoana care o cunoaste mai putin. Cuvântul "progresiv" este important. Maryse a avut dificultati la Început. Sa-I ascultam pe Jean-Luc. e adevarat. chiar daca personalitatii evitante îi va fi greu sa-si exprime deschis parerea despre film.234 Fran~ois Lelordsi Christophe Andre Personajul creat de Schuster si Siegel. ca nu va sti ce sa spuna atâtor necunosc:uti. ::\"uInvitati o persoana evitanta la o petrecere de treizE.'cide persoane. Parea sa i se potriveasca. mai cu seama prin incapacitatea de a-si marturisi sentimentele uneia dintre colegele sale. încredintati-i la început posturi în care sa nu fie expusa criticii celorlalti si în care stie bine ce are-de facut. judecând dupa . ca va parea ridicola. Clark vadeste trasaturi de personalitate evitanta.

Si atunci i-am explicat ca în viata. I-am r~fuzat-o. Destul de repede însa mi-am dat seama ca era un adevarat chin pentru ea: nu f}tia cum sa reziste lq. toata lumea se plângea de ea: clientii . Sa-I ascultam pe Alain. adresându-se apoi echipei de productie. dar ca nu îndraznise sa-mi spuna. în cel putin noua din zece situatii trebuie sa spui exact ce gândef}ti sau. care lucreaza în domeniul marketingului. Eram o persoana timida f}icare nu se simtea prea bine în propria piele. V-ul ei. asta e punctul meu de vedere. din clipa în care personalitatea evitanta va realiza ca sunteti sinceri ca opinia ei va intereseaza cu adevarat. La f}edinte eram teri- . dar câte alte personalitati evitante n-au fost descurajate.Personalitatile evitante 235 C. la început. I-am cerut lui Jean-Pierre sa o ia cu el cel putin de doua ori pe saptamâna pentru ca ea sa vada cum negociaza el cu clientii. Cum unul din angajatii comerciali. concediate sau vegeteaza în posturi inferioare capacitatilor lor? • Sa le aratati ca va intereseaza parerea lor Personalitatile evitante cred ca parerea lor nu valoreaza prea mult si ca daca va contrazic. I-am oferit un model. încât f}i-aprezentat de îndata demisia. Îi datorez enorm primului meu patron. Cu timpul. în orice caz. Trebuie sa li se deschida ochii. caci Maryse îmi parea o persoana capabila. Nu veti izbuti chiar de prîma data! În schîmb. Si cred ca am izbutit în privinta Marysei. va prinde curaj si datorita voua îsi va recapata încrederea în sine.cererile clientilor f}i nici sa-i convinga pe cei ce se ocupau cu productia sa accepte aceste cereri.spunând ca Maryse nU-f}i respectase promisiunile. Maryse afost atât de descurajata. risca sa fie respinse. el a început s-o lase f}ipe ea sa negocieze. cei de la productie . Am avut o explicatie f}iatunci Maryse mi-a marturisit ca din clipa în care îi încredintasem postul simtise ca e ceva mult peste puterile ei. sa le spuneti ca doriti sa le cunoasteti parerea si nu sa auziti de la ele ecoul parerii voastre. Trebuia sa consemneze cererile clientilor f}isa încerce sa le satisfaca.ca cererile clientilor erau exagerate f}ica ea se lasase totuf}i convinsa. Af}a ca. Jean-Pierre avea nevoie de o secretara. Maryse a avut sansa de a gasi acea firma la care oamenii si împrejurarile i-au permis sa progreseze. i-am încredintat acest post Marysei.

Apoi m-a întrebat ce ma intereseaza mai mult în munca mea. este toc- . o alta parere face întotdeauna discutia sa înaintete. într-o buna zi. ma declaram cu totul de acord cu antevorbitorul. N-am mai avut scapare. (De altfel. Teama de a displace apasa personalitatile evitante.ois Lelord si Christophe Andre bil de crispat fi uram. chiar daca uneori asta ma costa. caci eram de-a dreptul înspaimântat. Si . Chiar daca se poate întâmpla sa nu fie nimeni de acord cu dvs. Nu izbuteam sa tin piept discutiei ce urma. Eram mult mai relaxat. am spus ca nu aveam nici o parere anume despre chestiunea pusa în discutie în acea zi. Este tocmai ceea ce a reusit patronul lui Alain. teama pe care voi o puteti folosi ca stimulent. ceea ce lUi era adevarat. dar numaidecât patronul meu a cerut parerea urmatoarei persoane. Îmi venea sa intru în pamânt. Cu o voce tremurânda. atunci. Asta nu era deloc greu. a început prin a ma lauda pentru felul în care muncisem în ultimele luni. Ma priveau cu totii. • Sa le aratati ca acceptati sa fiti contrazis Personalitatile evitante sunt înclinate sa creada ca faptul de a contrazice pe cineva duce la un conflict în care au numai de pierdut ~iîn care risca sa fie ridiculizate. afa ca am început sa vorbesc. Mai ales ca atunci când cineva venea cu o alta perspectiva asupra problemei în chestiunp. De regula. aratându-Ie ca le veti aprecia cu atât mai mult cu cât vor fi mai putin evitante. Eram vizibil panicat. caci pe vremea când eram tânar fi timid un patron mai dur m-aI'fi "desfiintat". am fost din ce în ce mai destins. Patronul meu a sesizat acest lucru fi. Dar eu tin s-o faceti. mai cu seama.236 Franc. Dar eu cred ca am avut noroc. el mi-a zis: "Am impresia ca la fedinte aveti oarecare reticente în a va spune punctul de vedere. Cu timpul. momentele când fiecare trebuia sa-fi spuna parerea. a început prin a ma chestiona pe mine primul. dar de regula patronul meu îi punea punct când i se parea ca se lungefte prea mult. în privinta opiniei mele. Ca sa ma linifteasca. caci în felul acesta toata lumea ar avea de câftigat.. La sfârfitul fedintei mi-a cerut sa vin în biroul lui. ceilalti ridicau tot felul de obiectii fi trebuia sa ftii cum sa-ti aperi punctul de vedere. Ne-am înteles?" Din acea zi. Un altul în locul lui ar fi insistat. faptul de a-mi exprima deschis parerea a devenit o chestiune de onoare.

nu va ia mai mult de cincisprezece secunde sa rostiti fraza de mai sus. dar nu pentru ca ar fi dus lipsa de idei. vor spune poate unii. dar esti la lucru.Personalitatile evitante 237 mai ceea ce provoaca câteodata sefii extrem de autoritari. nu la efi psihiatru! Daca eu gasesc ca ideea cuiva nu e buna. • Daca vreti sa le criticati. E preferabil deci sa le spuneti. este foarte important sa evitati sa o contraziceti din start. Asa ca ajung la fel de virtuozi ai formulelor gen: "Desigur. sa-si exprime ideile. caci a nu critica pe cineva înseamna a-i refuza o sansa de a se schimba." Dumnezeule. începeti prin a-i multumi pentru ca si-a exprimat parerea. la lucru de pilda. încuviintati tot ce vi se pare interesant. Exemplu: "Dumneavoastra sunteti de parere ca ar trebui sa prospectam si alti clienti. sugerata de noi. Eu va multumesc ca v-ati exprimat punctul de vedere si ca participati la cautarea unei solutii. personalitatile evitante comit greseli si chiar comportamentul lor poate enerva. începeti printr-un elogiu si apoi aduceti critici unui comportament anume Ca toata lumea de altfel. Dar nu si cea mai indicata în momentul de . . nu vad de ce nu i-as spune si gata! Nu prea ai timp de pierdut! Mai întâi de toate. spuneti-i ca veti chibzui la ceea ce tocmai a zis. Evident. Prin urmare. I fata. domnule!" sau "Negresit. doamna!") Daca atm1Cicând întâia oara o personalitate evitanta a cutezat sa-si exprime parerea va aratati imediat dezacordul. Apoi justificati-va pozitia pe care va situati. îi veti putea valorifica potentialul. din anumite motive. pe care vi le voi explica. care astfel îsi fac toti colaboratorii sa devina evitanti: acestia descopera destul de curând ca pâna si cel mai mic dezacord exprimat este sanctionat. ea se va simti bulversata si numaidecât va fi întarita în convingerea ca e mult mai bine sa-ti tii gura. Daca este absolut necesar s-o contraziceti. fara a o devaloriza însa pe a sa. faptul de a încerca sa gasim noi clienti pare a fi o solutie interesanta. Numeroase firme au dat faliment. încurajându-va colaboratorul anxios sa vorbeasca. Apoi. ci pentru ca nu au stiut sa-i asculte pe cei ce le avansau.

• Sa le asigurati de sprijinul vostru constant Credem ca e limpede ca personalitatile evitante au mai multa nevoie de sprijin decât celelaltel pentru a putea progresa.238 Fran<.ois Lelord si Christophe Andre Cum sunt hipersensibile la critici. . Genevieve se va simti mai putin destabilizata si va realiza ca a critica si a respinge nu sunt sinonime. În fata unei personalitati evitante încercati sa va imaginati ca discutati cu un strain care se straduieste sa vorbeasca franceza. stiu ca sunteti bine intentionata si ca nu e usor sa rezisti pacientilor (va înteleg punctul de vedere). Dar nne chiar atât de complicat. OrI ceea ce ne ajuta cel mai mult este faptul de a simti ca celalalt ne apreciaza pentru ceea ce sunteml chiar daca facem si greseli. "Genevievel va spune el. e recomandabil sa le faceti sa înteleaga ca: . Sa luam exemplul lui Patrick. Este talentul pe care-l au unii profesori de a le induce elevilor sentimentul ca acestia din urma sunt apreciati indiferent de rezultatele obtinute.ca le întelegeti punctul de vedere. îi veti arata ca apreciati straduinta de a vorbi în limba francezaI ceea ce nu va va împiedica sa-i semnalati totusi forma corecta a cuvintelor. Dar e prea obositor pentru mine sa consult un pacient dupa altut fara nici o pauza sil mai multI asta ar însemna sa fiu vesnic în întârziere (descrierea consecintelor). Df! Veti spune ca sunt cam multe lucruri pe care trebuie sa le faceti sa le priceapa. . ci un comportament al lor. Dimpotriva. Nu credem ca îl veti critica sau ironiza ori de câte ori face o greseala gramaticala. Genevievel ca ar trebui sa fie mai ferma cu cererile staruitoare ale unor pacienti nerabdatori si sa nu faca pl'ograrnarile la intervale mici de timp.nu criticati persoana lor. Asa caI as vrea sa încercati sa programati de la o zi la alta numai urgentele" (critica asupra unei cereri). un medic stomatolog. care venea sa-i spuna asistentei sale. Într-un asemenea mediUl linistitorl securizantl . cu conditia de a depune eforturi.faptul de a le face o critica nu înseamna ca nu le-ati apreela.

ma considera o "fraiera". eram foarte deprimata. Sora mea îmi spunea mereu ca. ceea ce se parea ca le convenea de minune. Viata mea se desfa'lura între munca mea. toate acestea pot face ca personalitatile evitante sa progreseze într-un mod cu totul spectaculos uneori. • Sa le îndemnati sa consulte un specialist Dintre toate personalitatile "dificile". Psihoterapie. voi avea o viata de calitatea a doua. Iasându-Ie loc celorlalti. ca puteam fi exploatata. tot stând deoparte. Pricepeam ce vrea sa zica cu asta. acea tânara despre care. când va confruntati cu personalitatile evitante. voi le apreciati totusi bunavointa. caci nu cuno'lteam pe nimeni. pâna în clipa în care m-am angajat. Acceptam fara discutie toata treaba ce mi se dadea de facut. care ma istovea. dar mie mi se parea cao asemenea viata. Marie. Astfel.Personalitatile evitante 239 copiii si adultii pot deprinde cel mai repede alte comportamente. la începuturile acestui capitol. de calitatea a doua mi se cuvenea. inclusiv patronul meu. De-abia atunci mi-am dat seama ca propria nzea atitudine ma facea o tinta u'loara. aratati-le ca. Sa o ascultam pe Lucie. mai mult. ceilalti lasau pe seama mea unele lucruri 'li. caci gaseam ca a?fi mai putin inteligenta sau mai frumoasa ca ea. în ciuda faptului ca rezultatele lor nu sunt tocmai stralucite. M-am împacat cu ideea de afi a'la cum eram 'li. n-am vazut vreun neajuns în felul meu de a fi. noi medicamente. ne vorbea sora ei. ajunsesem sa cred ca nu ma voi casatori niciodata. Sora mea (tot ea) 'li-a dat seama de starea mea 'li m-a sfatuit sa consult un psihiatru care o tratase pe una din prietenele ei. Cred ca toata lumea. leafa mea nici nu era marita. a'la ca ie'leau mai rar decât înainte 'li nu se mai punea problema petrecerilor la care sa le pot însoti. psihoterapii de grup. nu încape îndoiala ca personalitatile evitante sunt cele ce beneficiaza cel mai mult de progresele medicinei si psihologiei. surorile mele se casatorisera. Mai mult. 'li garsoniera unde locuiam 'li în care ma regaseam serile singura. Un psihiatru! Ideea m-a înspaimântat într-atât încât am refuzat numaide- .

acum sunt. cu un aer distins. s.tientizez principala mea convingere "Sunt inferioara celorlalti" afost cea mai dificilafaza a terapiei.terea salariului. Tot datorita ei. ea ma încuraja. În viata de zi cu zi. de afi eu însami în fata unei persoane care mie mi se parea importanta. faptul ca eram demna de stima. Si nici nu ma mai încearca teama ca voi ramâne necasatorita. Faptul de a ma face sa cons. dar afost nevoie sa ma însoteasca sora mea. tot vechile mele convingeri îmi dictau.240 Franr. iar altcineva juca rolul patronului ce-mi refuza cererea.iasta fara sa ma simt judecata sau respinsa. Pot spune ca simpla ei atitudine încurajatoare mi-a facut bine: încetul ni încetul prindeam curaj. am fost tare timorata. tot discutând cu ea: îmi acceptam calitatile mele defiinta umana. "le jucam" împreuna cu cineva din cei prezenti! Am exersat de nenumarate ori "cereri de marire a salariului". ca nu eram "inferioara". am început sa-mi reconsider aceasta convingere. iar barbatii se arata mult mai interesati de mine. aveam un trac aproape lafel de mare ca în situatia reala. caci medicul era o feineie la vreo patruzeci de ani. iar eu continuam sa ma tin de oparte.titor însa mai apoi. lvI-am trezit în mijlocul a zece persoane ce se simteau lafel de stinghere ca mine. Când am obtinut o prima cres. Destul de curând însa.. dar tot repetând. Cu acest grup am trait o experienta unica. La un moment dat. mi-am dat seama ca era interesata de ceea ce îi spuneam s. fapt ce mi s-a parut intimidant la început. curajul de a ma arata as. În final am acceptat sa merg. situatii în care ne simteam stingheri.ieram bucuroasa sa pot contribui la progresul lor. linis. am descoperit ca am s.iîncântata sa povestesc asta grupului s.nuita. mi-a propus sa particip la un grup de afirmare de sine. .iumor. Dupa câteva hmi de terapie. Am ramas prietena cu una dintre fetele pe care le cunoscusem acolo s. începusem sa fiu din ce în ce mai sigura de ceea ce urma sa fac. însa.i atunci când îmi era greu sa ma exprim.im-au aplaudat cu totii! La rândulmeu. Si apoi le prezentam din nou. Cei doi terapeuti ne îndemnau sa povestim acele situatii din viata obis. Când jucam acel rol.:oisLelord si Christophe Andre cât. am fost nerabdatoare s. am un aer mult mai destins. grup pe care-I conducea împreuna cu un alt psihiatru. La prima consultatie.ine întâlnim deseori. am jucat diferite roluri în jocul celorlalti s.

este o personalitate evitanta. cautati mai apoi sa reparati lucrurile vorbindu-i din nou când sunteti ceva mai calm. care abia daca l-ar atinge pe altul. Nu recurgeti la un asemenea umor decât în cadrul unei relatii solide. oricât ar fi acestea de putin motivate sa se schimbe. cu proxima ocazie când o veti reîntâlni. Ideea pauzei mele ratate m-a facut sa ma simt într-atât de frustrat. doctorul stomatolog a carui asistenta. care.••• Personalitatile evitante 241 Nu e deloc un basm! Exista terapii adaptate problemelor cu care se confrunta personalitatile evitante. dar rezistasem gândindu-ma la pacientul de la ora paisprezece. Chiar si un umor binevoitor poate fi gresit interpretat de o personalitate evitanta. • Sa va enervati Cu sovaielile sale. Dar la orele paisprezece Genevieve ma anunta ca am un pacient în sala de apteptare! Cedase la staruintele lui pi îl programase în locul pacientului ce renuntase la consultatie. pe ele le raneste teribil. care are probleme când e vorba de a se împotrivi solicitarilor clientilor. o personalitate evitanta poate sfârsi prin a va enerva si riscati astfel ca într-o buna zi sa o criticati cu ceva mai multa asprime! Caz în care. Asa ca. daca se întâmpla sa va enervati. Genevieve. asteptati-va s-o vedeti devenind înca mai evitanta si anxioasa. N erecomandabil • Sa le ironizati Personalitatile evitante sunt hipersensibile. Printr-o critica gresita îi veti întari doua convingeri de baza: "Sunt inferioara" si "Ceilalti ma vor respinge". Eram stresat la culme de seria de consultatii ce se succedau cu repeziciune. care îpi anulase programarea pi la pauza care ma aptepta. Bravo! Le-ati supus unui soi de terapie inversa. O usoara remarca ironica. se simte inferioara celorlalti. va reamintim. Sa-I ascultam pe Patrick. cu obiceiul sau de a lasa sa lâncezeasca o conversatie. la intervale mici de timp. cu stinghereala ei. încât am explodat: i-am repropat ca nici nu ptie sa tina caietul cu progra- .

câteodata sunt nevoite sa faca parte din câte unul.ois Lelord si Christophe Andre mari. Mi-am dat seama numaidecât ca era tare timida ~i ca nici nu îndraznea sa ia cuvântul Ici?edinte. Lise este o infirmiera tânara. Am vazut ca din ce în ce mai des Lise era de serviciu în week-end-uri. Am priceput imediat ce se întâmpla: colegele ei i-au intuit slabiciunea ?i dificultatea de a se împotrivi ?i profitau de asta. zâmbind la glumele celorlalti. parea ca se facea teama ori de câte ori ma apropiam de ea. urmarea discutiile. Mi-au trebuit câteva saptamâni ?i o lunga discutie cu ea pentru a o vedea recapatându-?i încrederea în sine. când vreo colega îi cerea. Pentru a se încredinta ca nu vor fi respinse de ceilalti. însa. lasând-o pe ea sa lucreze ?i în zilele ce nu le con veneau lor. despre care am vorbit deja). dar fara sa intervina prea mult. Genevieve nu gre~ea niciodata în privinta programarilor. pentru a se asigura împotriva unei eventuale respingeri de catre grup. dar în acea zi nu mai puteam! Am vazut-o ro~ind. ca nu-i pasa de mine. precum ?i zilele libere ~i concediile. În zilele ce-au urmat. aceasta atitudine a lor este exploatata de colegi ori de sefi nu prea scrupulosi. dimpotriva. Eram nedrept. care s-a angajat la noi de curând. mi s-a parut a fi con~tiincioasa ~i competenta. i • Sa le lasati sa-si asume toate muncile ing rate Desi personalitatile evitante ocolesc grupurile. mai des decât ar fi trebuit.242 Fran<. Parea preocupata de a se face acceptata de celelalte fete. Lise îi tinea locul. Mai mult. iar cota week-end-urilor ei lucratoare sporea. La lucru. încât de îndata eu m-am potolit. Pe de alta parte. la lucru de pilda. Cu timpul însa. Apoi. mi-am dat seama ca se crease o situatie dezagreabila pentril ea. fara sa riposteze. a început sa faca tot soiul de gre?eli. plecându-~i ochii. sa se sacrifice. de multe ori ele sunt gata sa-si "plateasca" locul în cadrul grupului facându-se utile. de fiecare data se gândea ~i la mine. Ele vor încerca sa faca tot soiul de servicii celorlalti. sora medicala la un spital parizian. Le-am lasat o anume libertate infirmierelor în a-?i planifica turele. Sa o ascultam pe Martine. (Acest comportament se observa si la personalitatile dependente. Parea atât de rava?ita. ca actioneaza fara sa gândeasca. . a?a ca aveam încredere în ea.

dar dupa câtava vreme mi-au prezentat o planificare mai echilibrata. Am avut apoi o discutie cu Lise si i-am explicat ca nu era necesar sa cedeze . grabiti si monopolizati de colaboratori mai volubili sau revendicativi. de altminteri. Daca vreti sa o criticati. Daca va este coleg sau colaborator: recititi acest capitol. precum Lise.fara împotrivireu în fata colegelor ei. Daca va este patron: probabil lucrati la administratia publica. Cum sa ne purtam cu o personalitate evitanta Recomandabil • • • • Sa i se propuna obiective de dificultate progresiva. • Sa o îndemnati sa consulte un specialist. • Sa o lasati sa-si asume toate muncile ingrate. Daca va este sot sau sotie: bravo! Ati reusit sa nu-l(n-o) speriati. pentru a reda unei personalitati evitante. pentru a o face pe Lise sa fie ceva mai destinsa si sa priceapa ca aveam o parere buna despre ea. • Sa o asigurati de sprijinul vostru constant. Toata lumea a parut încurcata. Sa-i aratati ca acceptati sa fiti contrazis. încrederea în sine. A fost nevoie de o discutie de jumatate de ceas. care. Din pacate însa. fara sa mentionez numele Lisei si ca a. multi sefi stresati ei însisi. . Am simtit ca luase remarca mea drept dojana. începeti printr-un elogiu mai general si apoi aduceti critici unui comportament anume.Personalitatile evitante 243 La sedinta am specificat ca planificarea pe trimestrul urmator nu-mi pare justa. N erecomandabil • Sa o ironizati.teptam un alt plan ing. Acest exemplu arata rolul capital pe care îl poate juca un sef întelegator. si cauta sa treaca neobservate. • Sa o enervati. asa ca era mai tulburata. Sa-i aratati ca va intereseaza opinia ei. nu îsi vor consacra timpul sau atentia cuvenita personalitatilor evitante. Se fac sase luni de când Lise e la noi si pot spune ca ea a capatat un plus de siguranta.

Mi-e teama sa nu le par o persoa~ na neinteresanta celorlalti sau sa-i dezamagesc."' vechi prieteni. În societate sunt mai putin des- ti I I tins(a) decât majoritatea oamenilor. I lie simt mai bine numai în mai 7. Îmi e foarte greu sa închei o conversatie cu o persoana careia abia i-am fost prezentat(a). Ma sau în compania unor fami. Sunt stapânit(a) de teama de a nu spune lucruri neinteresante. personala sau în cea profesionala. J. Mi s-a întâmplat sa ma simt ridicol(a) în fata cuiva. Am ratat multe ocazii în viata. '1_ Î .244 Fran~ois Lelord si Christpphe Andre Aveti trasaturi de caracter evitant? I ADEVARAT FALS 1. I 3. din timiditate. asa ca am preferat sa nu mai vad niciodata acea persoana. nu eu pe ei. 10. Mi s-a întâmplat sa refuz unele invitatii. 9. 6. 4. 8. I Prietenii mei sunt cei ce m-au ales pe mine. din teama de a nu ma simti stingher(a). Nu o singura data mi s-a întâmplat sa beau ceva sau -sa iau un medicament înainte de a ma întâlni cu alti oameni. I 12.

odata instalat. PERSONALITATEA NARCISIC-HISTRIONICA astfel de persoana vade9te comportamentul teatral9i seducator al personalitatii histrionice. în capitolele preîntâi. toate tipurile de personalitati dificile. face totul pentru a fi remarcata (comportament histrionic) 9i apoi. nu exista doar nori cumulus. dar 9i sentimentul de superioritate 9i susceptibilitate al personalitatii narcisice. Acela9i lucru e valabil 9i în cazul personalitatilor. s-ar putea spune ca aceasta personalitate mixta este aidoma unui star care. forme mixte. Nu . pentru ca recurgând la comparatia meteorologica facuta în aceasta carte. cu alte cuvinte. exprimate pe un ton poruncitor (comportament narcisic). Aceste personalitati sunt mai putin influentabile 9i mai inflexibile decât histrionicii "puri". istove9te personalul cu interminabilele lui pretentii.XII Si celelalte personalitati? cedente. nimbus sau stratusuri. Caricaturizând. odata ajunsa în holul unui hotel. Si putem cita doua asemenea personalitati. Unele sunt o asociere de trasaturi apartinând mai multor tipuri. Sunt mult mai dependente de atentia celuilalt 9i propria stima de sine este mai redusa decât la narcisicii "puri". ci 9i cumulonimbus sau nimbostratus. Mai avem pretentia de a fi înfati9at. Aceste personalitati mixte sunt des- o .

când se simt în plina forma. din teama de a nu fi abandonat si se va zapaci. dar exista si multe altele. realitatea este mult mai complexa: evitantul este pus. având astfel comportamentul unei personalitati "dependente". cauta compania celorlati. Cum se teme ca ar fi "ridicol" sau ca n-ar fi . docil si "dragur. fie la scoala. adoptând astfel conduita unui evitant. lot o personalitate narcisic-histrionica este si redutabila Sally Spectra din Dragoste pi putere. femeia fatala. de catre alti confrati. În genere. în cazul lor.246 Fran~ois Lelord si Christophe Andre tul de des întâlnite. de asta data. când au nevoie de sprijin si mângâiere. este ilustrarea unei personalitati narcisic-histrionice. supuse unei alte evaluari. PERSONALITATEA EVITANT-DEPENDENTA Studiile au aratat ca persoane considerate de catre unii psihiatrii ca având personalitati evitante. Invers. . alterneaza uneori cu cele histrionice. Alexis. aratându-se deosebit de serviabil.la înaltime". În serialul Dinastia. va încerca sa se faca acceptat. fiind gata de orice pentru a fi acceptat. fie când se îndragosteste. la lucru. care fac din fiecare personalitate dificila o singularitate. totusi. Am mentionat aceste doua forme mixte pentru ca ele sunt frecvente. Un "evitant pur" refuza orice contact social care l-ar putea face sa re simta trac sau stinghereala. dimpotriva. va fi încurcat sau se va retrage chiar. De multe ori însa. Prin urmare. serialele de televiziune americane abunda de personalitati narcisice si histrionice. într-o forma moderata si. se va înrosi. în situatia de a avea contacte sociale. iar "dependentul pur". jucata de Joan Collins. centrul mai multor scene de seductii sau de necrutatoare dispute. chiar minor. dependentul se va simti teribil de prost în cazul unui conflict. exista o anumita delimitare între cele doua diagnosticuri. s-au trezit cu diagnosticul de personalitate dependenta.. perioadele mai narcisice.

Si celelalte personalitati?

247

În afara formelor mixte, exista ~i alte tipuri de personalitati dificile pe care nu le-am specificat în capitolele precedente fie din pricina raritatii lor, fie pentru ca le consideram atât de dificile încât primul nostru sfat ar fi nu de a le respinge, ci a va tine la o anume distanta de ele. Iar daca împrejurarile va aduc în situatia de a mentine un contact regulat cu ele, în familie sau la lucru, noi va recomandam sa apelati la sprijinul unui specialist. Prin urmare, iata acest "ca sting" pentru tragi-comedie.

PERSONALITATEA

ANTISOCIALA

(SAU SOCIOPATA)

Aceasta personalitate se caracterizeaza printr-o lipsa de respect fata de regulile ~i legile vietii în societate, asociata unei impulsivitati, unei incapacitati de a face proiecte pe termen lung ~i unui simt al culpabilitatii redus (pâna la absenta lui totala). Asemenea personalitate pare a fi de trei ori mai frecventa la barbati, decât la femei. Ca toate tulburarile de " Dersonalitate, ~i aceasta transpare înca din adolescenta. Tânarul sociopat se va deosebi printr-o serie de comportamente ce vor atrage atentia educatorilor sai: scandaluri, chiuluri dela scoala, abuz de alcool sau stupefiante, multiple contacte sexuale, evadari prost organizate, calatorii fara nici o destinatie. Nu sunt comportamente neobisnuite la adolescenti, numai ca la viitorul sociopat vor fi deosebit de intense si de frecvente. Încadrati corespunzator, unii din ace~ti tineri se vor cuminti totusi, iar adaptarea lor sociala va fi buna, de multe ori, în profesii oarecum primejdioase sau nomade. Deseori însa viata lor profesionala sau sentimentala va fi destul de agitata. Altii însa staruie într-un stil de viata marcat de instabilitate, impulsivitate, ignorarea consecintelor actelor lor, absenta culpei. Nu e de mirare ca ei intra în conflict cu legea si mai multe studii au demonstrat ca în rândul detinutilor de drept comunI procen1 TA Widiger, E. Corbitt, "Antisocial Persona1ity Disorder", in The DSM IV Persanality Disarders, ap. cit., pp. 106-107.

248

Franc;ois Lelord si Christophe Andre

tul personalitatilor antisociale era ridicat. (Fireste ca delincventa nu se reduce la o chestiune de personalitate, ci are cauze sociale multiple.) Unele epoci sunt mult mai prielnice sociopatilor decât altele: razboi, revolutie, explorarea unor noi teritorii, iata situatii în care o persoana cu simtul aventurii si putin predispusa la culpabilitate se va simti ca "pestele în apa". Se prea poate ca, în alte circumstante, dintre detinutii de azi unii s-ar dovedi corsari neînfricati, exploratori sau soldati. Sub vechiul regim, cei mai ambitiosi ar fi primit ranguri nobiliare. Totusi, unele personalitati antisociale vor fi mult prea instabile si impulsive pentru a respecta chiar regulile unui grup de aventurieri si vor fi înlaturati chiar de tovarasii lor, sociopati si ei, dar mult mai maleabili. La urma urmei, chiar si mafia impune o anume disciplina în rândul membrilor ei. În filme sociopatul se bucura de o mare apreciere; caci pentru noi este o defulare sa-I vedem încakând regulile pe care le respectam în viata de zi cu zi. În Reservoir Dogs (1992) de Quentin Tarantino, o banda de delincventi cu alura de sociopati pun la cale si dau o lovitura la o banca, însa lucrurile vor lua o întorsatura neplacuta. Unul dintre personaje, Mister Blonde, se dovedeste a fi si o personalitate sadica: în timpul loviturii la banca ucide, fara vreun motiv, câtiva angajati ai bancii si câtiva clienti si profita de absenta complicilor sai pentru a tortura (jubilând de placere) un politist pe care-Iluasera ostatic, fapt ce-i socheaza pe tovarasii lui, sociopati, poate, dar nu sadici. Jean-Paul Belmondo, în Cu sufletul la gura (1959) de Jean Luc Godard, joaca rolul unui sociopat interesant, ratacitor, dar al carui unic punct de stabilitate, iubirea lui pentru Jean Seberg, îi va aduce în final moartea. În Arma fatala de Richard Donner, MeI Gibson joaca rolul unui politist sociopat: extrem de impulsiv, el se avânta fara sovaiala în actiuni primejdioase pentru el, pentru partenerul lui, dar si pentru eventualii trecatori. Stabileste contacte cu o usu-

Si celelalte personalitati?

249

rinta fantastica, seduce cu aceeasi usurinta, manifesta intoleranta la plictis, dar si placerea de a bea, ce se regasesc adesea la sociopati. Partenerul lui de culoare, Danny Glover, mai în vârsta, este pentm el un fel de prezenta paterna si moderatoare, de care (de altminteri) este foarte atasat. (Un fel de duo ed ucator-delincvent.) Convingerea de baza a sociopatului pare a fi: "Daca vrei ceva, întinde mâna numaidecât si apuca!" TohlSi, unii sociopati n-o fac numaidecât, pentru a-si lua un plus de precautii. Dintre sociopatii delincventi, cei mai inteligenti ar putea chiar ajunge sefii unei bande sau ar putea reusi în afaceri, cu conditia de a avea asociati buni. Caracterul sociopatilor nu are numai aspecte negative: stabilesc contacte lesne, vadesc un anume umor, iar gustul pentru risc si pentru nou îi fac campionii placuti, care va vor antrena în aventuri sau calatorii în care nu ati fi plecat singuri (dar nu uitati ca de îndata ce se va ivi o problema, ei vor fi tentati sa va lase balta). Exista numeroase persoane ce au trasaturi de personalitate cu tendinta sociopata, dar care pastreaza un simt al celuilalt si al legii, suficient pentru a preîntâmpina unele catastrofe; iar asemenea persoane pot repurta uneori izbânzi. În filmul lui Arthur Penn, Unnarirea (1966), Robert Redford joaca rolul unui sociopat "dragut", care nu rezista tentatiei de a evada din închisoare, desi mai avea putin de ispasit din pedeapsa. Savârsise aceasta greseala mai ales din dorinta de a revedea o fata de familie buna (Jane Fonda) logodita cu un tânar din lumea ei, dar care continua sa-I iubeasca pe Redford. Ea va risca totul pentru a-l salva de ura si stupizenia locuitorilor unui orasel. Sociopatii plac adesea femeilor pentru aura lor de aventura, cutezanta si nesupunere. Numai ca dezamagesc adesea, dupa un timp: nestatornici, neputându-si pastra prea mult slujba, infideli, risipitori, pusi pe harta si betii, sociopatii plac mai mult în filme decât în viata reala.

250

Fran<;:oisLelord si Christophe Andre
o

Aceste comportamente sunt considerate în "Lmele cercuri ca fiind "virile", ceea ce'face sa aiba toate sansele de a-si accentua trasaturi de caracter preexistente, În filmul Sufletul razboinicilor (1994) de Lee Tamahori, ce descrie viata unor ma ori dintr-o suburbie saraca a orasului Auckland, doua notiuni opuse de virilitate se contureaza si se ciocnesc. Pentru Jake, "musculosul" si ai sai tovarasi, a fi barbat înseamna sa stii sa bei, sa seduci femeile, sa sari la bataie la cea mai mica provocare si "sa te descurci cu legea", Totusi, fiul lui, datorita unui educator, are prilejul de a descoperi un alt model de virilitate, re gasind traditiile ma ori, inclusiv tehnicile de lupta, valoarea regulilor sociale, ca si respectul pentru ceilalti. Filmele înfatiseaza si versiuni mai "dure" ale sociopati- . lor, în care, în primul plan este pusa absenta culpabilitatii. Astfel, Alain Delon, în filmul lui Rene Clement În plin soare (1959), îl ucide cu sânge rece pe Maurice Ronet si, fara nici un fel de remuscari, îsi atribuie identitatea acestuia, pentru a se înstapâni asupra averii, dar si a logodnicei lui. În Scarface (1983) de Brian de Palma putem vedea un Al Pacino sociopat, care cunoaste o ascensiune fulgeratoare în lumea interlopa din Florida. (Dar impulsivitatea si ramasitele simtului sau moral îl vor costa viata.) Prin urmare, sfatul nostru va fi acela de a evita sa va apropiati de sociopati, fie în viata profesionala (nu-i luati ca asociati), fie în cea sentimentala, exceptând cazul în care sunteti înclinati spre aventuri autodistructive. Ei însa nu sunt întotdeauna usor de identificat, caci nu toti sunt delincventi, iar unii sunt chiar abili în a convinge si a seduce. De multe ori sotiile barbatilor sociopati sunt femei dependente, caci sunt singur~le care ramân cu ei, gata oricând sa le suporte totul, sa le 'treaca totul cu vederea, fara a-i parasi vreodata.

Si celelalte personalitati?
PERSONALITATEA BORDERLINE

251

Si aceste personalitati sunt marca te de comportamente impulsive, provocate de asta data de o dispozitie fluctuanta, ce le induce o stare de criza aproape permanenta. Personalitatile borderline sunt asaltate de emotii putemice, greu controlabile, mai cu seama cu stari de furie putemica împotriva celorlalti, dar ?i a propriei persoane. De multe ori, furia lasa loc unei stari depresive, însotita de un sentiment de gol ?i plictis. Fata de cei apropiati, borderlinii formuleaza cereri staruitoare de iubire ?i sprijin, pe care le altemeaza cu evadari brutale, când li se pare ca intimitate a ar fi amenintatoare. Unii psihiatrii i-au asemuit cu aricii iama: vor sa fie aproape unul de celalalt, doar pentru a se încalzi, dar daca se apropie prea mult, se "înteapa". Pentru a-?i mai potoli starile de furie nebuna, de plictis sau de disperare, personalitatile borderline fac uz ?i abuz de alcool sau de tot felul de stupefiante, de multe ori într-un mod impulsiv ?i primejdios. Cel mai mare procent de sinucideri se înregistreaza în rândul personalitatilor borderline. Aceste persoane nefericite au adesea o imagine incerta asupra propriei persoane, o viziune lipsita de claritate ?i consecventa asupra propriilor trebuinte, ceea ce le conduce la schimbari drastice în materie de amicitii, de profesie sau de parteneri sexuali. Tratamentul personalitatilor borderline a constituit tema multor congrese intemationale ?i îi preocupa destul de mult pe psihiatri ?i psihologi. Cu totii au acceptat importanta pastrarii unei distante optime fata de propriul pacient: o distanta prea mare îl va face pe borderline sa se simta frustrat ?i atunci va reactiona, sporindu-?i actele impulsive ?i agresive; o apropiere prea mare îl va face sa regreseze sau îl va angoasa?i îi va stâmi reactii imprevizibile2. Unele medicamente pot

2

M. Linehan et colI, "Cognitive-Behavioral Treatment of Chronically Parasuicidal Borderline Pacients", Archives of General Psyhiatry, 1991, I 48, pp. 1060-1064.

252

Fran~ois Lelord si Christophe Andre

stabiliza dispozitia pacientilor borderline, dar asta depinde de pacient si de simptomele pe care ei le prezinta în acel moment. În filmul Culoarea noptii (1994) de Richard Rush, Bruce Willis joaca rolul unui psihiatru new-yorkez ce consulta o pacienta despre care au putea crede ca e o personalitate borderline (fusese vazuta în plina criza de furie si disperare pentru ca nu-i reusise machiajul). Bruce Willis, obosit poate, dupa o zi de consultatii (draga Bruce, ai întreaga noastra compasiune) îi explica pacientei sale, într-un mod brutal oarecum, punctul lui de vedere asupra conduitelor ei repetate în cazul unui esec. Numai ca aceste explicatii moralizatoare nu-i "priesc" pacientei, care se precipitacatre fereastra si se arunca în gol. un act impulsiv, comis într-un acces de furie, îndreptat asupra ei, dar si a celuilalt. Dupa acest episod, Bruce Willis pleaca la "tara" pentru a se odihni, la un confrate califomian, la care va întâlni alti pacienti atinsi de tulburari de personalitate, prezentati însa, dupa parerea noastra, într-un mod putin realist decât femeia borderline de la începutul filmului (din fericire, nu toti borderlinii se sinucid si nu toti care se sinucid o fac în fata terapeutului). Cauzele formarii unei personalitati borderline sunt, fara îndoiala, complexe, dar mai multe studii au aratat ca dintre acestia multi fusesera în copilarie3 victime ale unor violente sau abuzuri sexuale savârsite de cineva din cei apropiati lor. (Nu toti copiii maltratati ajung borderline, în schimb pot dezvolta alte tulburari psihice.) Unii cercetatori considera ca ar exista o legatura între personalitatea borderline dezvoltata înca din copilarie si tulburarile de stress posttraumatice, la persoanele care au trait o catastrofa4. Se va înte3

4

S.N. Ogata, K.R. Silk, S. Goodrich, "Childhood Sexual and Physical Abuse in Adult Patient with Personality Disorder", American foumai of Psychiatry, 1990, 147, pp. 1008-1013. J.G. Gunderson, A.N. Sabo, "The Phenomenological and Conceptual Interface between Borderline Personality Discorder and PTSD", American foumai of Psychiatry, 1993, 150, p. 19-27.

faptul de a zari un camion ce transporta o faimoasa marca de bere este un semn ca mama sa îi asteapta telefonul. Nu e vorba doar de subiecte de interes. în fenomenele paranormale si în extraterestri. De altminteri. Personalitatile schizotipale vad pretutindeni "semne" (pentru pacientul schizotipal. Totusi.ea considera ca suferinta care i-a fost pricinuita merita o pedeapsa disproportionata. sfatul nostru este de a va adresa unui specialist. dupa ce savârsise greseala de a începe o relatie cu o femeie borderline. al carei rol era jucat de Glenn Close.Si celelalte personalitati? 253 lege lesne ca în cazul în care suspectati ca o persoana din propriul vostru anturaj ar suferi de aceasta tulburare de personalitate. de pilda. "Bizar". iar când survine ruptura. de new-age. pe care le "simt" fu viata de toate zilele. Atractie fatala (1987). Nu e deloc "bizara" convingerea unui taran haitian ca mortii ies din cosciug pentru a se razbuna. dar cum sunt neîncrezatoare si nu se simt în largul lor într-un grup. În societatile noastre. Ele cred si în reincarnare ("prin mine vorbea sora mea moarta"). personalitatile schizotipale se vor simti atrase de ezoterism. . de multe ori ramân într-o anume izolare. încapatânarea cu care doreste sa se razbune pe amantul ei da la iveala mai degraba o personalitate paranoica . . caci ei îi place aceasta bere). este ceea ce ar fi trebuit sa faca Michel Douglas în filmul lui Adrian Lyne. Ea se arunca cu totul în ceea ce n-a fost decât o aventura.raportat la credintele traditionale ale grupului cultural caruia îi apartine individul. PERSONALITATEA SCHIZOTIPALA Acest tip de personalitate nutreste convingeri si perceptii bizare asupra celorlalti. de religiile orientale. reactioneaza printr-o serie de acte de violenta si o tentativa de suicid. a propriei persoane si restului lumii. ar fi bizar sa auzi un parizian afirmând acest lucru. ci de convingeri adânci de care sunt patrunse. înainte de toate.

American Journal of Psychiatry. Unii psihiatrii considera ca personalitatea schizotipala reprezinta o forma minora de schizofrenie. 435-442. cum e cazul în acele episoade majore ale scrizofrenilor. 1993. cu aparitii stranii. personalitatile schizotipale pastreaza un contact bun cu realitatea si rareori au halucinatii. adresându-se unei secretareI Diane. Ambianta este vadit schizotipala. Totusi. ca în cazul când nu gasesc o slujba în care bizareria ce-i caracterizeaza sa nu fie un impediment: au nevoie de un post care sa presupuna o anume izolare. De multe ori. pp. care nici nu exista). 150. tine tot timpul în brate un butuc caruia îi vorbeste cu multa caldura si prin care primeste mesaje telepatice. magie indiana. . comparativ cu pacientii schizofreni. 5 J.L. Între personalitatea schizotipala si scrizofrenieS pare sa existe o anumita legatura: în ascendenta pacientilor suferinzi de schizofrenie rata personalitatilor schizotipale depaseste media. acceptati si în care sa nu se simta persecutati (sa aiba colegi de lucru pe care sa-i cunoasca de mai mult timp. are si el tot felul de convingeri bizare si comportamente oarecum aberante (îsi înregistreaza pe dictafon gândurile fiecarei zile. dar si de un grup în care sa fie integrati.2 54 Fran~ois Lelord si 5=hristophe Andre În Twin Peaks de David Lynch. "Scrizophrenia Related and Affective Personality Disorders Traits in Relatives of Probands with Schizophrenia and Personality Disorders". iar personajul principat agentul FBl Dale Cooper. ca în societatile agricole). adaptarea la viata din societate le ridica probleme acestor personalitati. Silevrman et coll. Asta nu înseamna ca autorii filmului sunt personalitati schizotipale. si ca artistii pot închipui experiente si dincolo de câmpul îngust al propriei personalitati (Dostoievski marturisea ca pentru a zugravi gândurile si patimile Ialmtrice ale asasinului din Crima )ii pedeapsa nu fusese nevoie sa ucida vreo batrâna cu lovituri de topor). "Doamna cu butucul" pare sa fie o personalitate schizotipala: este destul de retrasa. metamorfoze corp orale si halucinatii terifiante. semne supranaturale.

Si celelalte personalitati?

255

În cazul în care în anturajul vostru exista o personalitate schizotipala, sfaturile pe care vi le-am putea da coincid cu cele pe care vi le-am dat ~i când am vorbit de personalitatea schizoida, ~i vi-l reamintim mai seama pe acela de a-i respecta nevoia de lini~te, dar ~i în acest caz suntem de parere ca ar trebui sa consultati un specialist. Cum adaptarea la viata în societate ridica probleme, riscul depresiei ~i al sinuciderilor este mare la personalitatile schizotipale.

PERSONALITATEA

SADICA

Aceasta tulburare de personalitate se caracterizeaza printr-o serie de comportamente sau atitudini menite sa aduca suferinta celuilalt, sa-I domine. Sadicul îl face pe celalalt sa sufere sau îl domina "din placere", ~inu pentru ca urmare~te un scop. (De pilda, faptul de a lovi o persoana pentru a o prada nu reprezinta un act sadic: scopul urmarit de agresor este acela de a fura ~i nu de a-~i face victima sa sufere). O personalitate sadica poate proceda astfel încât sa nu-i poata fi adusa învinuirea de încalcare a legii, ci sa stârneasca suferinta celuilalt printr-o serie de comportamente" permise". Faptul de a ofensa pe cineva, de a umili în public pe cineva, de a-~i pedepsi copiii mai aspru decât s-ar cuveni, de a le flutura subalternilor amenintari de sanctiuni, de a maltrata animalele, de a se desfata cu suferinta altuia, de a le impune celorlalti comportamente umilitoare sau degradante pot fi tot atâtea indicii ale unei personalitati sadice. Tulburarea apare înca din adolescenta, ~i într-o majoritate covâr~itoare la persoanele de sex masculin. În societatile de razboinici, comportamentele sadice erau considerate ca semn de virilitate ~i ca mijloc potrivit de a vârî spaima în trib urile rivale. Dintr-un punct de vedere evolutionist, s-ar putea afirma ca sadismul constituia un avantaj în a-i îngenunchea pe rivali ~i a nimici du~manii, facând ca ~ansele de supravietuire sa sporeasca. La unele trib uri de indieni din America de Nord, adolescentii trebuiau sa-~i dovedeasca vi-

25 6

Fran~ois Lelord ~i.;Christophe Andre

rilitatea torturând îndelung prizonierii (înca o fisura în mitul "salbaticului blând"!)6. La vikingi, alta comunitate de razboinici, o capetenie din secolul al IX-lea, a fost supranumita "Barbatul cu copilasi" caci le interzise se oamenilor>sai sa strapunga cu lancea copiii du~manilor, cum se obi~nuia pâna atunci. Faptul i-a impresionat atât de puternic pe compatriotii lui, încât i-au dat aceasta porecla mângâietoare7. Asta ne da o idee asupra gradului "firesc" de sadism din acel timp, care, din pacate, a reaparut de nenumarate ori în istorie. Într-o descendenta mai putin sângeroasa, dar uneori extrem de nemiloasa, tinerii sadici pot fi, la ora actuala, participanti activi la unele practici în care vor încerca placerea de a-i umili si îngenunchea pe mai tinerii lor colegi de studii. Daca într-un regim democratic personalitatile sadice sunt nevoite sa se "abtina", razboaiele sau revolutiile, însa, le deschid perspective nesperate. Personalitatile sadice vor fi cele ce vor interoga suspectii, vor supraveghea lagarele de concentrare, vor conduce represiunile si vor teroriza populatia civila. Comportamentul sadic poate sfârsi prin a deveni o norma ~i pentru personalitati normale ~i aceasta este una din ororile razboiului. Unul din meritele democratiei este acela de a cauta sa controleze si sa sanctioneze un astfel de comportament la soldatii lor, chiar în timp de razboi. Rareori se întâmpla ca sadicii din armata unui dictator sa ajunga în fata Curtii :vfartiale. Deseori, personalitatea sadica apare asociata unei alte tulburari de personalitate (mai ales paranoica, narcisica si antisociala). În filmul Bucatarul, hotul, nevasta lui ?i amantul ei (1989), de Reter Greenway, personajul interpretat de Michel Gambon pare a fi un sociopat redutabil (este unul din cei mai temuti
6 Relation de qllelques missions des pel'es de la Compagnie de Jesus dans la NOllvelle France, par le Reverend Pere EG. Bressaoani, Montreal, Press

7

de la Vapeur, 1852. D. Boorstin, Les Decouvl'eul's,

Paris, Laffont, "Bouquins",

1992.

Si celelalte personalitati?

257

sefi ai lumii interlope), dar si o personalitate sadica; la câteva dineuri gargantuesti, pare sa încerce o imensa desfatare în a-i umili si îngrozi pe cei din propriul anturaj, prin violenta lui verbala si fizica. Îl ucide pe amantul sotiei sale, într-un mod absolut înfiorator. Sotia sa, însa, îi va arunca - ca sa spunem asa - în fata întregul sau sadism. În remarcabilul Doctor Jekyll ;;i domnul Hyde (1941) de Victor Fleming (dupa romanul lui Stevenson) bunul doctor jucat de Spencer Tracy se preschimba fara voie într-un sadic, Mister Hyde, a carui placere resimtita la privelistea suferintei, pe care o provoaca altora, este fara margini; el resimte o încântare imensa când o umileste si o înspaimânta pe Ingrid Bergman. Dennis Hopper, în angoasantul Catifeaua albastra (1986) de David Lynch, chinuie în aceeasi maniera o femeie dependenta, intrerpretata de Isabella Rossellini, într-un terifiant model de relatie sado-masochista. Nu e cazul sa ne facem iluzii, sadismul nu exista doar la ucigasii în serie sau la criminalii de razboi, ci picoteste în fiecare din noi si se poate trezi în diferite împrejurari: antrenament dirijat de o persoana carismatica, înrâurirea unui grup, nevoia de a compensa o frustrare, dorinta de razbunare.

PERSONALITATEA

CU CONDUITA

DE ESEC

Existenta acestei tulburari este mult dezbatuta si de altminteri nici n-a fost inclusa în ultima clasificare a Asociatiei Psihiatrice Americane, DSM-IV Personalitatea cu conduita de esec caracteristica persoanelor care par sa-si "saboteze" cu buna stiinta viata, desi dispun de toate resursele pentru a proceda si altfel. Ca de obicei, si aici, pentru a putea vorbi de o personalitate, conduita de esec trebuie sa se manifeste înca din adolescenta în diferite sfere ale vietii: la lucru, în relatiile sociale si sentiment~le, în activitatile din timpul liber iar repurtarea unui succes sa stea în puterile subiectului, fara ca el sa constientizeze acest lucru. '

2 58

Fran<;:oisLelord si Christophe Andre

Un student, de pilda, va sosi adesea cu întârziere la examenele pentru care s-a pregatit totusi temeinic; o femeie va alege mereu parteneri brutali si nestatornici, pentru care va face nenumarate sacrificii; "lill barbat nu-si va respecta fagaduielile facute prietenilor sai, desi n-ar fi fost câtusi de putin greu sa faca acest lucru, si stârneste o cearta. Un salariat ramâne în posturi prost platite si cu mult sub posibilitatile sale de calificare, desi pregatirea de care dispune si calitatile sale i-ar îngadui sa încerce sa capete ceva mai bun. Bolnava, personalitatea cu conduita de esec va consulta un medic doar atunci când va face complicatii grave, si nu se va conforma întocmai recomandarilor medicului, administrându-si tratamentul dupa bunul ei plac, oricât de eficient si bine tolerat s-ar dovedi acesta. Daca i se întâmpla ceva neplacut, personalitatea cu conduita de esec va anihila de îndata acel eveniment pozitiv, de pilda, provocând un accident, ale carui urmari sa-I coste. Un salariat care e felicitat si avansat, ca urmare a felului în care a muncit, nu dupa multa vreme va comite o greseala profesionala, care va atrage concedierea lui. Cond uite le de acest gen trezesc, evident, furia si dezaprobarea anturajului: ,,0 face expres, sau ce?" De fapt, aceasta tulburare de personalitate nu este oficial recunoscuta, din mai multe motive. În primul rând, studiile arata ca deseori ea este asociata si altor tulburari de personalitate, mai cu seama personalitatii dependente, evitante, pasiv-agresive, borderline. Prin urmare, se considera ca e posibil sa nici nu existe personalitate cu conduita de esec, ci doar comportamente de esec, comune mai multor tipuri de personalitate. De pilda, daca exista posibilitatea unei promovari, personalitatile mentionate mai sus vor re curge la un "sabotaj". Personalitatile dificile carora li se ofera perspectiva unei promovari; motivele unui eventual comportament de esec • Personalitatea dependenta va "sabota", de teama ca va fi nevoita sa-si asume responsabilitati personale. • Personalitatea evitanta, de teama ca va fi în centrul atentiei celorlalti.

Si celelalte personalitati?

259

• Personalitatea pasiv-agresiva, pentru a-l "pedepsi" pe superiorul ei, care se bizuia pe ea, dar pe care nu-l poate înghiti. • Personalitatea borderline va "sabota" pentru ca, subit, o napadesc oarecari dubii legate de ceea ce îsi doreste cu adevarat, însotite si de schimbari bruste de dispozitie. • Personalitatea depresiva, de teama ca nu va fi la înaltimea respectivei avansari, pe care crede ca nu o merita. Un alt inconvenient al diagnosticului de personalitate cu conduita de esec îl constituie faptul ca uneori genereaza fenomene deviante, grupate sub denumirea de "blamarea victimei"8, cu consecinte nu tocmai lipsite de pericol. De exemplu, acest diagnostic dezavantajeaza femeile batute de sotii lor si care continua totusi sa ramâna cu ei. Diagnosticându-Ie ca "personalitati cu conduita de esec", avocatii consortilor pot arunca asupra sotiilor toata raspunderea pentru respectiva situatie conjugala "blamând victima" si, mai mult, încercând sa ia copiii de sub îngrijirea ei. Deseori, femeile batute sunt victime ale unei stari de stres traumatic cronic, care le induce o stare anxios-depresiva invalidanta. Cât despre cele ce au o tulburare de personalitate, de multe ori e vorba de personalitati dependente, care nu îsi parasesc caminul conjugal, caci se tem ca nu vor fi în stare sa se descurce singure. Mentionam ca asta nu are nici o legatura cu vestitul "masochism feminin" pentru care feministele nu l-au iertat pe Freud. Si terapeutii pot recurge la "blamarea victimei". Când, în ciuda stradaniilor, starea pacientului nu se amelioreaza, este comod si tentant sa arunci asupra lui întreaga raspundere pentru esecul tratamentului. "Este o personalitate cu conduita de esec". (Exista si o varianta psihanalitica: "Sunt prea puternice rezistentele" sau "Are placerea masochista de a pierde".)
8

L.B. Rosewatter, "A Critical Analysis of the Proposed Self-Defeating Personality Disorder", Joumal,of Personality Disorders, 1987, 1, pp.
190-195.

260

Fran<;:oisLelord si_ Christophe Andre

Din toate aceste motive nu se mai recurge la diagnosticul de "personalitate cu conduita de esec", si neîndoielnic, va esua la urmatoarea încercare de omologare!

PERSONALITATI SCHIMBATE DE UN EVENIMENT TRAUMATIC

Psihiatrii au sesizat unele modificari de personalitate la persoanele care au trecut prin încercari cutremuratoare. Sindromul KZ9 este o schimbare de personalitate remarcata la cei ce au supravietuit lagarelor de concentrare naziste sijaponeze, dar si lagarelor vietnameze si la refugiatii cambodgieni10. Pe lânga violentele la care au fost supusi, este posibil ca si denutritia severa si prelungita sa fi contribuit la tulburarile observate la acele persoane. Acest "sindrom al supravietuitorului" poate persista ani întregi de la respectiva experienta si se manifesta printr-o serie de simptome cronice: anxietate, dezinteres, izolare sociala, deghizare afectiva, tulburari de somn, sentimentul constant de a fi amenintat. Toate aceste simptome apar într-un grad variabil si în tulburarile de stres posttraumatic prezente la persoanele care au supravietuit unor accidente grave sau catastrofe. Pentru a reduce riscul unor sechele psihologice este important ca respectiva persoana sa fie supusa unui tratament în chiar primele ore de la accident. Tratamentul e psihologic, în primul rând, si consta în aceea ca victima este îndemnata sa-si reIa teze trauma, dar în contextul unei relatii terapeutice linistitoare, având ca interlocutor un specialist. Diagnosticul prematur si tratamentul stresului posttraumatic constituie o adevarata problema de sanatate publica, deoarece persoanele care n-au fost supuse unui tratament psi9 10

P. Chodoff, "Late Effects of the Concentration Camp Syndrome", AI'chives of General Psychiatl'Y, 1963, 8, pp. 323-333. JD. Kinzie et coH., "Post-Traumatic Stress Disorders among Survivors Cambodgian Concentration Camps", American Joumal of Psychiatl'Y, 1984,141, pp. 645-650.

Într-un alt registru. facut sau gândit celelalte personalitati. consecutiv.Si celelalte personalitati? 261 hologic pot dezvolta mai târziu tulburari cronice grave.. cât ?i pentru familie ?i societate. De altminteri. În forma tipica de personalitati multiple. ci o afectiune de alta natura. ca în Doctorul Jekyll ~i domnul Hyde de Stevenson. În Rambo (1982). izolare sociala. Personalitatea "gazda" este aceea care corespunde identitatii sociale a pacientului. interventie neurochirurgicaIa). altfel spus. spre marea încântare a spectatorilor. Respectiva persoana apare. uneori prin vârsta. radical deosebit. per pacient. dar asta depaseste cadrul acestei carti. . atât pentru ei. ci variaza între cinci si zece. ce prezinta simptomele unui grav sindrom de stres posttraumatic: dezinteres. sentiment de "scapa-cine-poate". de diferite origini (traumatism cranian. dar nu e. personalitatea multipla nici nu e considerata o tulburare propriu-zisa de personalitate. ea stârneste totusi interesul publicului si al psihiatrilor. sub mai multe personalitati. fiecare personalitate manifesta amnezie în privinta celorlalte. ca urmare a unor afectiuni ale creierului. alteori prin nivelul cultural. prin sex si prin natura lor. film de Ted Kotcheft Sylvester Stallone joaca rolul unui fost luptator din Vietnam. mai cu seama a adolescentilor. Numarul mediu al personalitatilor nu este egal cu doi. care-l supune unui tratament care-l face sa-si retraiasca întreg calvarul prizonieratului din Vietnam si sa reintre în posesia unei personalitati de combatant. SI PERSONALITATILE MULTIPLE? Desi aceasta tulburare de personalitate este rar întâlnita.obligatoriu sa fie cea care solicita ajutorul specialistului. medicii au obervat si schimbari durabile de personalitate. nu-si amintesc deloc sau îsi amintesc extrem de putin de ceea ce au spus. ce difera radical unele de altele. Este arestat de un politist sadic.

Ni s-a întâmplat sa fim martorii unei sedinte de terapie în care un psihiatru. specializat în aceasta tulburare de personalitate. Cei din banda respectiva îl gasisera însa pe pacient. Aceasta personalitate reaparea ori de câte ori pacientul se simtea stresat de câte un conflict. Înspaimântat. dar carefrecvent avea stari depresive. care avea pe atunci cinci ani. Pacientul avea si o a treia personalitate. Când pacientul revenea la personalitatea lui normala nu pastra nici o amintire despre momentele în care se purtase ca un copil plângacios sau în carefusese un scandalagiu.ois Lelord si S::hristophe Andre Fapt remarcabil în psihiatrie. personalitatea "gazda" care corespundea identitatii pacientului. un delincvent notoriu. factorul care declanseaza aceasta tulburare poate fi cunoscut: în mai toate cazurile exista o experienta traumatica. a unui barbat agresiv si certaret. Tinându-si ochii închisi. un functionar la vreo cincizeci de ani. Dar cum copilul refuza sa le spuna. pe care nici cel mai bun actor nu arfi putut sa-I imite. dar care probabil ca-i suscita o emotie asemanatoare cu cea resimtita la vârsta . dupa care tatal afost gasit )5iucis de acea banda. pacientul a început sa vorbeasca cu vocea si cuvintele unui copil de cinci ani. smiorcait si dependent. )5i i-au cerut sa le spuna unde era tatal lui. O a doua personalitate era aceea a unui baietel de cinci ani. pe care adultul o uitase cu desavâr)5ire. avea ca pacient o persoana ce poseda cel putin trei personalitati: una normala. survenita în copilarie. chiar minor. fiind implicat într-o seama de ciocniri cu persoane necunoscute. acesta le-a marturisit ceea ce voiau sa afle. printr-o injonctiune hipnotica. amenintându-l ca i-o va taia. unul dintre ei a scos un cutit )5ia apasat lama pe încheietura mâinii baiatului. Tatal acestuia. În cadrul sedintei. psihiatrul îl facuse pe pacient sa reintre în posesia personalitatii de copil. se ascundea de teama unei bande rivale pe care o escrocase. O parte din personalitatea lui ramasese blocata la vârsta la care traise acel episod. De regula aceasta personalitate punea stapânire pe pacient în urma unor mici disensiuni din viata cotidiana. gata sa plânga.262 Fran<. împrejurare în care personalitatile respective n-au beneficiat de nici un suport afectiv. Copilul nu a putut povesti nimanui rolul pe care îl avusese în acea poveste. Psihiatrull-a facut pe "copil" sa povesteasca o scena petrecuta cu mult timp în urma.

practicata într-o ambianta linistitoare. Aceasta tulburare apare mai mult la femei. dar si al incesturilor. al agresilmilor sau violentelor sexuale. dar si de cea de somn. consuma alcool si droguri. Se pare ca subiectii lesne hipnotizabili ar fi aceia cu o mai mare predispozitie catre tulburari disociative în cazul unor episoade traumatice. cu vechea sa personalitate si cu amnezie totala în ceea ce priveste apucaturile din ultima vreme.Si celelalte personalitati? 263 de cinci ani. ceea ce nu e surprinzator. evenimentele traumatice aflate la originea personalitatilor multiple presupuneau. la stari de transa. dar poate fi subdiagnosticata si la barbati. de la fugarul sentiment de depersonalizare (câteva secunde ai impresia ca n-ai mai fi aceeasi persoana). hipnoza vizeaza reducerea în constiinta bolnavului unor aminC! . în fine. rataceste câteva zile în tovarasia unor parteneri de ocazie. si de a-ti observa miscarile si. Fara a fi la fel de dramatice. Una dintre caracteristicile personalitatii multiple este aceea a personalitatii borderline. de multe ori. savârseste tot soiul de delicte. oarecum adiacenta. caci e stiut ca. O alta tulburare. hipnoza este o tehnica terapeutica la care se recurge atât în tratamentul personalitatilor multiple. si apoi se trezeste iar acasa. care periodic fuge de acasa. cu acele comportamente impulsive si autodistructive. Fenomenele disociate desemneaza o serie de experiente. În ambele cazuri. E posibil ca personalitatea barbatului agresiv ~i certaret sa corespunda identificarii cu tatal sau (sau cu unul din asasini). cât si dupa ce au trait unele episoade ale tulburarilor de stres posttraumatic. trecând prin acele senzatii de a te afla undeva în afara ta. starea de hipnoza în care subiectul se mentine într-o stare de constienta ce se deosebeste de starea de veghe. copilaria pacientilor borderline ascunde incesturi si abuzuri sexuale. este fuga disociativa: exemplul clasic este cel al tinerei fete serioase si linistite. tocmai în virtutea unei capacitati mai mari de "disociere" a propriei constiinte în diverse stari. dar unele persoane par a fi predispuse la aceasta. Nu toti cei care au avut experienta unui incest sau a unor traume dezvolta o tulburare de personalitate multipla. un risc vital. ca în cazul catastrofelor. deseori. De altminteri.

acasa sunt adevarati despoti. dar s-ar mai putea crede ca o adevarata moda determina acei pacienti influentabili si hipnotizabili sa-si fabrice singuri personalitati multiple. Cu siguranta ca veti descoperi si alte personalitati dificile pe care noi nu le-am înfatisat aici. p. dar sunt amabile si serviabile cu prietenii lor? Exercitiu: Ce tipuri de personalitati dificile întruchipeaza Sharon Stone. iar noi n-am trasat decât o schita a acestuia. printr-o serie de mecanisme asa-zis disociative. constituie un subiect vast si complex. În Ame. Cine nu cunoaste persoane care la slujba sunt sigure de ele. iar acasa sunt crispate.264 Fran~ois Lelord si Christophe Andre tiri si emotii dureroase. Robert de Niro nu poarta pantaloni? SI MULTE ALTELE .ica de Nord pare sa fi izbucnit o adevarata epidemie de tulburari de personalitate multipla. fara ca aceasta sa însemne ca posedam personalitate multipla. Fenomenele disociative si cel mai spectaculos aspect al acestora. Robert de Niro si Joe Pesci în Casino (1995). 1992.) În functie de situatii. (N. "The Manufacture of Personality: The Production of Multiple Personality Disorder". 160. sindromul personalitatii multiple. si uneori sa le apreciati în calitatea lor de fiinte umane.B. aparent spectaculos.327. . pe care acestea le-a "evacuat" din constiinta sa. Merskey. cu totii ne putem etala fatete ale propriei personalitati. o adevarata specialitate în cadrul specialitatii.. are însa câteva motive: sindromul este mai bine cunoscut si asa se face ca e mult mai des recunoscut si diagnosticat de clinicieni. 11 M. British Joumal of Psychiatry. de Martin Scorsese? De ce atunci când e singur în biroul lui. câteodata si cu ajutorul involuntar al vreunui terapeut preocupat si el de subiectll. si în scopul de a se apara.. sau invers. Acest fapt. speram însa ca aceasta carte va va ajuta sa le întelegeti mai bine.

frecventa incesturilor . ci de o interpretare complexa.i..ului (. chiar înainte de na. care variaza de la un individ la altul .i abuzurilor sexuale în copilaria personalitatilor borderline. Cum aceasta carte se dore... înca din primele zile. când acestea s-au dovedit confirmate de mai multe studii (de exemplu. sau influenta factorilor genetici asupra personalitatilor schizotipale).tere). transmise ereditar . dar destul de putine fapte de observatie verificate. dupa cum vom vedea. în care.i al influentelor exercitate de mediul înconjurator.te problema originilor personalitatii. Discutia se poarta asupra ereditatii . în functie de caracteristica cercetata. cei doi factori se întrepatrund.i în unele cazuri..te o lucrare practica. În orice caz. unei per~onalitati. exista numeroase teorii..i a mediului înconjurator. n-am avut intentia de a dezvolta diverse teorii ale personalitatii (nu ne-ar fi de ajuns o întreaga biblioteca). mai ales ca procesul de formare a este extrem de greu de deternu e vorba de un simplu raport. În diferite perioade ale vietii. Cât prive. asupra bebelu..... ci ne-am multumit sa mentionam câteva fapte de observatie. minat ce anume este înnascut si ce este dobândit În .XIII Originile personalitatilor dificile Cum am specificat deja. cercetatorii au cazut de acord asupra faptului ca o personalitate este produsul complex al predispozitiilor înnascute. respectiva cuanturnului fiecareia dintre ele.

dar pentru unii. ce ar trebui sa fie acordate tuturor si pe valoarea educatiei în formarea unui individ. din ce în ce mai multe studii vin sa confirme faptul ca unele trasaturi de personalitate sunt partial transmise ereditar. nazistii au comis numeroase faradelegi. Aceasta traditie pune accentul pe o egalitate a sanselor. ideea ca unele trasaturi de personalitate pot fi transmise ereditar socheaza. (De fapt. caci una din implicatiile acestei idei ar fi aceea ca libertatea noastra este mai mica decât ne-am putut imagirta. dar si unele . Potrivit religiei.:oisLelord si Christophe Andre POATE FI EREDITARA PERSONALITATEA? În Franta.) • Traditia republicana. • Amintiri cutremuratoare. cuvântul "genetica" si-a pastrat iz de pucioasa. Pune accentul pe importanta unor evenimente din copilarie în formarea personalitatii. nu este nici o contradictie între recunoasterea influentei genetice asupra personalitatii si acordarea unei mari însemnatati educatiei. Totusi.266 Franc. si asta din mai multe motive. Faptul de a vorbi de diferentele genetice poate fi interpretat drept acceptarea inegalitatilor sau ca o devalorizare a educatiei. Ideea ca anumite trasaturi de caracter ar fi determinate genetic vine în contrasensul acestei traditii. este liber sa faca binele sau raul. (Ceea ce stiau deja crescatorii de animale. Patru motive care socheaza atunci când se vorbeste de originea genetica a personalitatii • Traditia iudea-crestina. Faptul de a pleda în favoarea influentei exercitate de gene poate fi perceput de lmii psihanalisti ca o tentativa de minimalizare a interesului disciplinei lor. (Dar parabola "talantilor" din Noul Testament poate fi înteleasa si ca o recunoastere a inegalitatii genetice dintre indivizi. În numele unor teorii genetice aberante. omul dispune de un liber arbitru.) • Traditia psihanalitica. Doctrinele rasiste nu aveau nimic în comun cu actuala cercetare genetica.

Science. 1990. si cu trasaturile parintilor adoptivi.) Cum se petrec lucrurile în cazul fiintei umane? Cum putem deosebi ceea ce este înnascut de ceea ce este dobândit? Confruntati cu aceasta problema. care au acelasi material genetic. la gemenii ce seamana cam în masura în care seamana fratii sau surorile. Boucherd. Studii familiale. Aceste studii au permis sa se demonstreze ca pacienti schizofreniei aveau printre rude destule personalitati 1 T. dar nu si la parintii adoptivi. N. Lykken. într-o proportie mai mare decât în cazul "gemenilor falsi". Am mai putea compara trasaturile de personalitate ale copiilor adoptati înca de la nastere cu cele ale "adevaratilor" parinti biologici.T.Studii facute pe gemeni.Originile personalitatilor dificile 267 familii numeroase. si la cei "falsi". The Minnesota Study of Twins Reared Apart.Studiul asupra adoptiei. Daca unele caracteristici psihologice ale parintilor biologici pot fi regasite la copiii adoptati. Segal. Daca o trasatura de caracter este prezenta la geamanul A si la geamanul B. Este vorba de a se studia frecventa unei caracteristici la unii membri ai familiei. . D. . aceasta dovedeste ca exista si o parte de genetica în formarea aces tei trasaturi de caracter. "Sources of Human Psychological Differences".J. . A. Aceste studii au permis sa se demonstreze ca exista o predispozitie ereditara în anumite forme de alcoolism sau de schizofrenie. Telegen. M. "adevaratii gemeni". fapt ce ne îngaduie sa deslusim mai bine consecintele adoptiei si ale educatiei1. putem considera ca acele trasaturi au fost transmise ereditar.Un fapt înca si mai interesant: sunt studiati gemenii adevarati crescuti însa separat (se întâmpla si asta). mai putin sau mai mult îndepartati. în cazul în care sunt "adevaratii gemeni". . McGue. Frecventa unei trasaturi de caracter sau a unei tulburari psihice ar putea fi comparata la gemenii identici. specialistii au întreprins diverse studii pentru a cerceta influenta ereditatii si a mediului înconjurator.

ci si informatiile furnizate de observatorii exteriori.:hristophe Andre schizotipale.violentele conjugale. .bolile grave ale unor membri ai familiei. . de exemplu. maltratarile. ca o persoana care e predispusa genetic la alcoolism sa dovedeasca temperanta întreaga viata. Atentie! Chiar daca o predispozitie este genetica. cum ar fi starea civila. Analizând tipul de comunicare din familiile acelor adolescenti ce pareau într-o mare masura expusi riscului de a deveni schizofrenici (personalitate schizotipaIa). asta nu înseamna ca nu poate fi modificata de educatie sau de mediul înconjurator. Dintre acestea amintim: .caracteristicile socio-demografice ale familiei. riscul ca si copilul sa devina schizofrenic este de 10%. Gratie studiilor efectuate asupra copiilor adoptati de la nastere. Un bun exemplu privitor la influenta exercitata de ereditate si de mediu îl ofera o maladie: schizofrenia.tipurile de educatie sau de comtmicare din sânul familiei. ceea ce ne face sa ne gândim ca cele doua tulburari au o baza genetica comuna. abuzurile sexuale. transmisa ereditar. SI INFLUENTA MEDIULUI? Faptul de a ne apleca asupra ereditatii trasaturilor de personalitate nu implica negarea înrâuririi ce poate fi exercitata de unele evenimente din copilarie sau de educatie. . Numeroase echipe de cercetare studiaza cu atentie nu doar ceea ce povestesc pacientii despre copilarie sau despre viata lor. ereditatea joaca un rol important (daca unul din parintii biologici este schizofrenic. serviciile sociale sau medicale. daca prin educatie este ajutata sa descopere ca exista si alte modalitati de a face fata tensiunilor de tot felut si daca stie sa evite un anturaj sau acele situatii prea tentante. în schizofrenie.268 Fran<. . S-ar putea întâmpla.decesele premature. s-a putut arata ca. riscul este de 50%). iar daca ambii parinti biologici sunt schizofrenici. s-a mai aratat si ca.ois Lelord si <. când acestea sunt evidente. .

Disorders". 1993.daca unul din gemeni are o personalitate obsesionala. McGuffin. .tulburarile de dispozitie (depresiile) sunt mult mai des întâlnite în rândul rudelor personalitatilor borderline decât la populatia-martor. iar la cei ce ajungeau schizofrenici. . caci poate sa apara ~iun efect invers: cu cât simptomele adolescentului sunt mai grave. iar comunicarea lor se înrautate~te. Thapar. Totu~i aceste studii au dat na~tere unor controverse. cu alte cuvinte. În acela~i fel. 12-13. cu atât sunt mai rascoliti membrii familiei. riscul ca adolescentii sa devina schizofreniei era mai mare. pp.gasim mult mai multe personalitati schizotipale printre rudele pacientilor schizofrenici decât la populatia-martor. 1601. A. Rudenia de care vorbim include ascendentii ~i colateralii. Personalitatea anxioasa. Verificarea ipotezei: atunci când comunicarea dintre membrii familiei devine mai buna. GENETICA SI MEDIUL ÎNCONJURATOR: CÂTEVA DATE ÎNCA DISPARATE2 Exista mai multe argumente în sprijinul influentelor genetice în tulburarile de personalitate: .mult mai multe sunt persoanele atinse de tulburari delirante printre rudele personalitatilor paranoice decât la populatia-martor. "The Genetics of Personality tish Journal of Psychiatry. persoanele din alte familii. în cazul în care el este un "geaman adevarat".Originile personalitatilor dificile 269 în familiile în care comunicarea este defectuoasa. pe care am descris-o. pentru celalalt geaman riscurile de a fi ~i el obsesional sunt sporite. Bri- . urmarea este o reducere a frecventei ~i duratei recidivelor persoanei schizofrenice. reeidivele erau frecvente daca în familiile lor existau tensiuni. . se plaseaza destul de aproape de sindromul anxios generalizat în care exista mai multe tulburari anxioase în familie. 2 P.

în anturajul familial al unei personalitati obsesionale.. REVENIRE LA EVALUARILE DIMENSIONALE TRASATURILOR DE PERSONALITATE ALE În loc de a vorbi despre "personalitatile dificile" care sunt categorii. American foumal of Psychiatry. în care exista o componenta ereditara cu alte forme de depresie. S-ar putea deduce ca în cazul personalitatii obsesionale nu exista vreo influenta ereditara. pedanterie) al membrilor familiei. Individul care este o personalitate obsesionala nu este decât vârful. ne vom îndrepta un pic atentia asupra aspectelor dimensionale ale personalitatii. acest grad este mai mare decât media. Dar daca acela~i cercetator va încerca sa determine gradul de "obsesionalitate" (tendinta spre ordine. Faptul poate fi verificat studiind gemenii crescuti în medii diferite. diversele studii facute pe gemeni ("adevarati". precizie. În acest caz apare ipoteza ca dimensiunea "obsesionalitate" poate fi în parte ereditara. "Genetic and Environmental Contributions to Dimension of Personality Disorders". la persoane care nu sunt totu~i clasificate ca personalitati obsesionale. 1993.:oisLelord ~i <. 1826-1831. în cazul unor persoane din anturajul familial. ceea ce se vede din icebergul "obsesionalitatii". Cu titlu de exemplu. Acestea permit analize mult mai fine. crescuti în aceea~i familie sau în familii diferite) au avut rezultate relativ asemanatoare. cât prive~te influenta geneticii. în cele ce urmeaza. . vom prezenta rezultatele unui studiu3 facut pe circa a o suta ~aptezeci ~i cinci perechi de gemeni adulti. Au fost luate precautii metodolo3 Livesly et coll. "fal~i". pp.270 Fran<. 12.:hristophe Andre personalitatea depresiva poate fi deosebita cu greutate de distimie. în aceasta familie. De exemplu. este posibil ca. poate constata ca. În concluzie. un cercetator sa nu poata gasi pe nimeni altcineva care sa prezinte trasaturi de personalitate obsesionala.

autorii acestui studiu au ajuns la concluzii asemanatoare celor ale studiilor precedente: ereditate a are un rol însemnat (influenta acestei dimensiuni depaseste 45%) în cazul urmatoarelor caracteristici. iar în final.ostilitatea (dominanta.nesiguranta afectiva (teama de despartiri. . nevoii de admiratie. cautarea apropierii celorlalti. dispret.izolarea sociala: 47%. ceea ce presupune ca preocuparea pentru genetica nu exclude interesul acordat factorilor ce tin de mediu. de atentie. . sau un copil. Oricum.anxietatea: 49%. rigiditatea): 45%. incapacitatea de a suporta singuratate a). daca celalalt parinte sau o alta persoana apropiata nu are caracteristici compensatorii. . egocentrism. "insensibilitatea" (absenta empatiei. în ordine descrescatoare: ..problemele de identitate (un sentiment cronic de gol. În privinta trasaturilor obsesionale. posibila influenta a mediului. ar putea avea ca model un parinte suspicios etc. .instabilitate a emotionala: 49%.narcisismul (în sensul grandilocventei. predispus la suspiciune. Acest rezultat i-a surprins pâna si pe cercetatorii care se asteptau ca aceasta dimensiune sa fie influentata mai cu seama de experientele educative. . de aprobare): 64%. . Acelasi studiu arata ca ereditatea pare sa nu joace vreun rol în alte dimensiuni precum: . însa. . o imagine instabila asupra propriei persoane. ar putea primi o educatie anxiogena de la un parinte anxios. Cei doi factori.susceptibilitate-supunere.Originile personalitatilor dificile 271 gice. care e predispus genetic la anxietate.cautarea excitatiei: 50%. ."duritatea". . pesimism): 59%. pot actiona uneori.suspiciunea: 48%. sadism): 50%. educatia graviteaza în jurul procentului de 50%. influenta exercitata de ereditate se situeaza în jur de 39%. . în acelasi sens: un copil.introversia: 47%. .

pp. mecanismele implicate ce tin de genetica . 52. "Genetic Epidemiology in Psychiatry: taking both genes and environment seriously". teama de iubi- re). 895-899.probleme de intimitate (inhibitie sexuala. Si înca ceva: personalitatile dependente sunt mult mai ades întâlnite la mezinii sau mezinele familiei sau la persoanele ce au suferit de o maladie cronica în copilarie. Aceste trei dimensiuni privesc relatiile cu persoanele apropiate .ii de mediul înconjurator deschid un câmp de cercetare captivant ce va putea fi explorat în viitor4. Kendler. 4 K.272 Fran~ois Lelord . În concluzie. fara vreun a priori ideologic.S. 1995. . datele despre originile personalitatilor dificile sunt destul de fragmentare. Archives General of Psychiatry.ii s-ar putea crede ca sunt influentate în mare masura de relatia mama-copil.ii Christophe Andre .

ceea ce se subîntelege este ca. Când vorbim de caracterul cuiva t. de fiecare data în functie de împrejurari. în diferite situatii t.i reactioneaza la ele conform acestuia .i spunem de pilda ca: "Michel este foarte pesimist".te astfel. adevarul este ca noi percepem mult mai bine trasaturile de caracter ale celorlalti decât propriile noastre trasaturi.pesimismulce va ramâne o constanta a vietii sale. Michel a vadit o anume tendinta de a vedea totul în culori sumbre t.i definirii lui. Ne-am auzit însa prietenul raspunzând: "Nu ma mira deloc ca ai procedat în felul acesta!" .i de a se gândi la tot ce putea fi mai rau.i închipuie ca reactioneaza cu totul altfel. nu o data. Dimpotriva. Ni s-a întâmplat probabil tuturor sa-i povestim unui prieten care ne cunoat. ne-am dus sa-i cerem explicatii colegului de serviciu care clevetise pe seama noastra. De exemplu. Dar nu e singurul om care gândet.XIV Teorii si modele ale personalitatii Carti ca este sinonim cu ceea ce întermenului curent"perne întregi au fost consacrate limbajul de nu- sonalitate" t.i perceapa pesimismul ca fiind o trasatura constanta a caracterului sau.i perioade ale vietii lui. dar pe scurt se poate spu- mim "caracter". ceea ce vrem sa spunem este ca acesta vede într-un anume fel evenimentele t. pesemne ca ît. Este posibil ca Michel sa ît.te bine o situatie anume prin care am trecut. Vorbind despre caracterul lui Michel.

De ce se astepta ca noi sa reactionam asa? La urma urmei. va trebui sa observam daca aceasta persoana9prezinta tendinta de a cauta prietenii. în calatorie). Nu am constatat ca ea este sociabila si în alte împrejurari ale vietii sale. am fi putut reactiona foarte bine si altfel! Ei bine. sau. amicul care ne stie de multa vreme si-a facut o idee despre felul în care obisnuim sa reactionam la unele situatii sau conflicte. în timpul liber. în diferite circumstante (la lucru. cea de "sociabil". replica prietenului nostru ne nemultumeste. De exemplu. Prin urmare. acest fapt nu este suficient pentru a ne gândi ca este "sociabiIa". altruist. daca vreti. compania celorlalti. scrupulos. Daca sociabilitatea lui creste în timp. prin urmare. ca asta este ceva firesc la ea. ca prezinta acea trasatura de personalitate. dar care nu stim daca constituie o "trasatura" a personalitatii sale. Din contra.274 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Surprinsi. daca acesta este comportamentul lui obisnuit în diverse situatii. cât si maniera de a se comporta si de a reactiona. sa lege amicitii. . neîncrezator. vom avea un motiv în plus sa consideram sociabilitatea ca fiind o trasatura a personalitatii sale. pentru a-i putea atribui cuiva o anume trasatura de caracter. daca la firma la care lucram vedem cum o persoana angajata de putina vreme încearca sa faca noi cunostinte. daca înca din adolescenta el avea o multime de prieteni si prefera activitatile în grup. sa zicem. Ceea ce noi vedem este doar o persoana aflata într-o "stare" sociabila. sociabil. Aceasta persoana se arata sociabila pentru simplul motiv ca ea considera necesar sa se comporte în felul acesta pentru a fi acceptata de ceilalti colegi. daca gasim ca ar fi astfel de când îl stim. a personalitatii noastre. Si pentru el tocmai acest mod de a reactiona constituie o trasatura a caracterului nostru. ceea ce caracterizeaza trasaturile de personaluate este atât maniera obisnuita de a percepe mediul înconjurator si propria persoana. Aceasta din urma fiind adesea definita printr-o serie de adjective: autoritar. usor iritati poate.

exista ceva ce se cheama personalitate sau caracter si care ramâne aproape constant pe tot parcursul vietii. Dar cum sa definesti pentru fiecare ins în parte? Fiecare individ are atâtea fatete diferite! Cum sa faci diferenta între ceea ce se schimba de-a lungul vietii si ceea ce ramâne neschimbat într-o personalitate? Nu încape îndoiala ca-i o sarcina dificila. . observând ceea ce se prelinge a din rani sau din vomisment. . atunci când încearca sa defineasca o personalitate. veti spune: prin urmare..Michel e mare pesimist (trasatura de caracter). nu. CUM SA CLASIFICI PERSONALITATILE? Unul dintre primii care au încercat sa-si clasifice semenii a fost Hippocrate. doar ca nu ?i-a revenit dupa divort (stare trecatoare). era într-adevar un petrecaret (trasatura)..Teorii ?i modele ale personalitatii 275 Deosebirea dintre trasatura ?i stare constituie una din temele majore ale cercetarilor întreprinse de psihiatri ?i psihologi. înca din Antichitate. în studentie era un petrecaret (stare)!" Acest exemplu suscita însa o întrebare: în timp nu s-ar fi putut oare schimba personalitatea lui Michel? Tânar fiind. omul s-a preocupat de aceste chestiuni. fie- . de altminteri. de cele mai multe ori respectivele persoane discuta necunoscând diferenta dintre trasatura (caracteristica constanta) ?i stare (stare trecatoare ce survine în functie de circumstante). de când îl ?tiu e a?a (trasatura). De exemplu: . Vom vedea ca nu este deloc exclus ca unele trasaturi de personalitate sa se schimbe cu timpul. limfa. Dar când doua persoane vorbesc de personalitatea unei terte persoane. . Pe atunci se credea ca tipul de lichid ce predomina în organismul fiecaruia era cel care îi determina ?i caracterul. vechii greci au distins între sânge. Astfel.Nu. Foarte bine. cunoscuta de cele doua.Nu. acum însa a devenit iremediabil un pesimist (trasatura). deloc.Gre?e?ti.

1964. . Ernst Kretschmer adauga alte doua ca1 J.. alti cercetatori au încercat sa adauge câte ceva la clasificarea lui Hippocrate.). emotiv I I I Limfatic I Bilos i I 1 Lent. IVa.. Ernst Kretschmer1 asocia faptul de a fi înalt si slab cu o personalitate flegmatica si închisa în sine.i Christophe Andre re neagra si fiere galbena. Pichot Abrege de psychologie. Chr. Paris. pp. ne putem da seama ca e ceva ce nu "merge" în clasificarea lui Hippocrate: chiar daca putem recunoaste persoane ce corespund tipului "pur" de sanguin sau de melancolic. TIPUL DE PERSONALITATE I C. un neuropsihiatru de origine germana. impasibil Coleric."""i\CTERISTICI I Sânge Limfa Fiere galbena Fiere neagra Sanguin Dinamic.ois Lelord . ea constituie o încercare interesanta de a pune în relatie o caracteristica biologica si o trasatura de personalitate (vom vedea ca exista puncte de continuitate între Hippocrate . cu emotivitate a. ea exercita înca o anume influenta asupra limbajului curent. De exemplu.276 Fran<.i sociabilitatea. pentru ca putem înca auzi spunându-se ca cineva ar fi "sanguin" sau "limfatic".i cele mai recente studii facute asupra personalitatii). numarul categoriilor sau punând în legatura caracteristici fizice cu personalitatea. P. de pilda. iar faptul de a fi minion si rotunjor. 337-341. Totusi. marind. Iar Hippocrate a obtinut urmatoarea clasificare: LICHID PREDOMI:--:AN. Masson.. majoritatea oamenilor însa nu se regasesc în acest tabel.. De-a IW1gul timpurilor. Delay. pesimist Melancolic Aceasta clasificare este interesanta din mai multe motive: în primul rând ea arata ca dorinta omului de a-. Ceea ce înseamna ca exista mai multe tipuri de personalitate decât cele patru mentionate de Hippocrate.i clasifica semenii este extrem de veche (sec. trist Taciturn. inconsecventa . în 1925.

IJean Rochefort. patru mari tipuri de personalitate.represlab I Expansiv. spontan. zentare DezvoltareÎNinferior Lat I Astenic. obtinând. Cele patru mari tipuri de personalitate dupa Kretschmer (1925) I ist ! FlzrCUL coleric simte Ventura. daca luam în calcul si formele mixte. atleticul si displasticul (pe care natura nu l-a prea rasfatat). decât opt. stabileau existenta unor categorii de personalitati. numarul tipurilor de personalitate întâlnite este mai mare decât patru. Putem sesiza însa si dezavantajele acestor clasificari categoriale: specia umana nu poate fi . se Inaltînsiumeri. astfel.FILMEVito ROL Lino PERSONALITATE de ScundNici o de. visator Rezervat. ce pot fi lesne recunoscute în viata cotidiana. I sel. acestea sunt clasificarile asa-zis categoriale. Mai mult.Teorii si modele ale personalitatii 277 tegorii. Ambele clasificari. I Gerard pasibil. în viata de zi cu zi. cea facuta de Hippocrate si cea facuta de Kretschmer. Si vom vedea numaidecât ce avantaje prezinta ele: pe baza lor pot fi facute descrieri sugestive ale unor tipuri umane. cu o infinitate de forme intermediare. Clint Eastwood im-! I Dar si în acest caz s-ar putea obiecta ca. decât saisprezece. Kretschmer n-a ramas indiferent la aceasta observatie si a admis ca exista o continuitate Între diversele tipuri de personalitate.Jugnot.vecelorlalti si Danny Harvey Keitel Impulsiv. studiile statistice facute pe un numar mare de persoane au aratat ca relatiile existente între tipul fizic si personalitate nu erau câtusi de putin atât de clare pe cât credea Kretschmer.

patru sau saisprezece dimensiuniI când se stie ca si atunci când e vorba despre masîni.ois Lelord si Christophe Andre redusa la câteva categorii de clasificare. confortut cheltuielile de întretinere etc. Aceasta este o abordare dimensionala. e mult prea variata. Orice clasificare constituie o încercare de a împarti obiecte sau fenomene. în favoarea unei clasificari pe dimenSLU111. o personalitate divizata în doua. difera. ABORDARILE DIMENSIONALE ALE PERSONALITATII Sa începem cu o comparatie: eu. care sunt tipurile de întrebari gratie carora am avea certitudinea ca neîncrederea. care nu tine cont nici de marca. se stabilesc cel putin zece criterii de evaluare? Cum sa le evaluezi? Odata dimensiunea stabilita. a fost corect evaluata? . în clase cu caracter discontinuu. Iar revistele de automobilism utilizeaza ambele tipuri de clasificari. nici de modelul masînii. neîncrederea. caci performantele unui autoturism de oras si cele ale unui autoturism de teren. deci de ceva mult mai simplu decât o fiînta umana.2 78 Fran<. În vederea unui test comparativ. de pilda. oare. care au adesea caracter continuu. Cum am putea însa proceda în abordarea dimensionala a personalitatii umane? Cele doua mari chestiuni cu care se confrunta cercetatorii sunt: Ce dimensiuni sa alegi? Cum ar putea fi. apoi le vom aplica o clasificare dimensionala. precum: fiabilitatea. sa zicem. în functie de unele caracteristici. vom grupa autoturismele urbane într-o singura categorie. Este o clasificare categoriala. clasific masinile în functie de marca si modelul lor. ci ia în calcul doar calitatile acesteia. Dar mai pot clasifica masinile si altfel: notându-Ie de la O la la. de pilda. în care voi regasi modelele fiecarei marci de autoturisme. Astfet si alti cercetatori au decis sa renunte la clasificarea personalitatilor pe categorii. si doar aceasta dimensiune.

Dupa mai multi ani de cercetari. care va vor convinge asupra amestecului de imaginatie 9i de rigoare de care dau dovada cercetatorii. bazata pe observatii 9i statistici. altfel spus. printr-un test. Catell a început prin a studia toate cuvintele din limba engleza folosite pentru a descrie caracterul: acestea erau în numar de patru mii cinci sute! Regrupând sinonimele. care a aplicat statistica la studiul psihologiei.. 1991. numarul cuvintelor a fost redus cam la doua sute. în cadrul evaluarilor.Teorii 9i modele ale personalitatii 279 Încercarile de a raspunde acestor doua întrebari fac obiectul unei 9tiinte: psihometria. ele evaluau aceea9i dimensiune a caracterului. Nu vom încerca sa va explicam metodele folosite de aceasta 9tiinta. Evaluând personalitatea. Aceasta este o 9tiinta aparte. ce pot fi evaluate la fiecare individ. Catell 9i echipa lui de psihologi 9i statisticieni au izbutit sa identifice 9aisp:ezece trasaturi de personalitate. PUF. evaluând mii de subiecti prin prisma acestor adjective 9i analizând rezultatele din punct de vedere statistic. intitulat 16PF. Les Tests mentaux. Unul din pionierii clasificarilor dimensionale a fost psihologul american R.B. Apoi. ci doar sa va oferim o serie de exemple de clasificari dimensionale. Catell a sesizat ca. acest test continua sa fie utilizat 9i în prezent. s-a mai redus numarul acestor adjective. ale carei rezultate sunt facute cunoscute prin articole mai degraba ermetice.. Pichot. unele adjective apareau mereu asociate. . respectiv abordarea cantitativa a personalitatii. Elaborat în anii cincizeci. submisiv rezervat oportunist 2 sociabil foarte inteligent stabil emotional au toritar entuziast consecvent P. Catell.2 DIMENSIUNILE TESTULUI 16PF retras mai putin inteligent instabil emotional. Paris.

nelini~tit radical . la fiecare linie.280 Fran~ois Lelord ~i Christophe Andre neinhiba t . B. Testul exploreaza zece componente ale personalitatii. Gânditi-va totusi la un posibil arbitru. Discutati diferentele si încercati sa aflati motivatia lor. .. va veti face propria evaluare. si recent a fost revizuit3. veti compara evaluarea facuta de prietenul vostru cu autoevaluarea voastra. Williams Wilkins.r. Cereti-i cuiva din cei apropiati sa faca o evaluare asupra voastra.fals". retras agitat. recurgând la mai bine de cinci sute de Întrebari asupra propriei persoane. nestapânit stapânire de sine '" tensiona t timid pu ternic încrezator pragmatic deschis placid conservator dependent impulsiv relaxa t La fiecare dimensiune subiectul obtine o nota intermediara între cele doua caracterizari extreme. pp. Sadock. schitati cinci rubrici libere. Clinicienii din întreaga lume recurg la testul ?vL'vIPI Minnesota Multiphasic Personality Inventory. 1970. Kaplan. "Psychology and Psychiatry: psychometric and Neuropsychological Testing". in: Synopsis of Psychiatry. la care subiectul trebuie sa raspunda prin "adevarat" sau . Exercitiu: un joc de societate. 7e ed.ipocrit. Printr-o seama de analize statisti3 H. Acest test a fost elaborat prin anii treizeci de catre Hattaway si Mckinley. JA Grebb. Baltimore. veti inversa rolurile. pentru a te "enerva ca Între prieteni" Scrieti pe o foaie de hârtie cele ~aisprezece dimensilUli ale testului si. Apoi. 224-226. Concomitent. între cele doua caracteristici extreme.fragil suspicios imagina tiv .independent. Dupa care. bifând o casuta la fiecare dimensiune..J.

J. Eysenck propune o clasificare a personalitatii dupa doua mari axe: . "Stabilul". . pe axa introversie-extraversie. este spontan si sociabil. este putin emotiv. independent de orice circumstante exterioare.o axa de introversie-extroversie: individul extravertit se afla în cautarea recompenselor si a încurajarilor de tot felul. Methuen. Tire Structure of Human Personality. Un model mai recent si aparent mai simplu este cel al unui cercetator englez. este calm. revine repede la dispozitia sa obisnuita. te poti regasi în urmatoarea schema.o. Joe DaHan (NEVROTIC) Clasificarea realizata de Eysenck 4 H. Londra. 1970.Teorii si modele ale personalitatii 281 ce complexe. manifesta dependenta de mediul exterior. schema în care noi am mentionat si câteva personaje celebre: STABIL Castan LagaEe I. Eysenck4. regrete. Fiecare persoana poate fi situata între cele doua extreme. îsi planifica toate actiunile. gratie carora poti afla daca testul poarta amprenta starii mentale a subiectului sau daca acesta a încercat sa denatureze rezultatele într-un sens sau altul. Când faci testul de personalitate al lui Eysenck. tristete.axa de nevrotism-stabilitate: "nevroticul" este usor si mereu afectat de tot soiul de emotii: anxietate. s-au stabilit criterii de validitate. Dupa numeroase studii si analize statistice. dimpotriva.rnesol Obelix Lucky Luke TIntin As:erix Mickey I 1 EXTROVERTIT Avereli DaI:on um~ 'ul C'ognon INSTABIL Donald apltanUi Str le' Haddack. Eysenck. iar când se întâmpla ca ceva sa-I perturbe. sa se simta ravasit.'TROVERTIT Profesorul T<-:. Introvertitul însa vadeste un mare control asupra propriei persoane. într-un loc oarecare al acesteia. într-o viziune dimensionala asupra personalitatii. îsi urmareste propriile scopuri. rezervat. se entuziasmeaza cu usurinta. .

la care trebuie sa se raspunda prin "adevarat" sau "fals". în care pot fi regasite caracteristici precum: impasibilitatea. cercetatorii au propus alte modele. impulsivitatea. testul lui Eysenck nu mai permite diferentierea lor. Dupa o seama de cercetari. tranchilizantele reduc atât nevrotismul. Unul dintre acestea a canalizat atentia comunitatii stiintifice: este vorba de modelul lui Robert Cloninger5. . Modelul lui Eysenck constituie o etapa interesanta în evaluarea personalitatii. Prin urmare. el al propus un numar de sapte componente ale personalitatii. alti cercetatori au testat modelul lui Eysenck si i-au sesizat unele limite: daca majoritatea personalitatilor dificile au un scor ridicat de nevrotism. dar în mod diferit. cert tulburate afectiv. cât si pe oameni. egocentrismul. caci se manifesta de timpuriu si este transmis ereditar. Archives of General Psychiatry. cât si introversia. psihotismul. în special vizând personalitatea adevaratilor si falsilor gemeni. Aceste patru dimensiuni îsi vor pune amprenta asupra primelor cunostinte ale copilului. Cloninger a deosebit patru dimensiuni pe care le considera ca facând parte dintr-un temperament.282 Fran~bis Lelord si Christophe Andre Eysenck a adaugat o noua dimensiune. 50. Persoana sau copilasul. Cum însa cercetarea stiintifica are caracterul unei continue competitii. ceva probabil llmascut. Pentru a solutiona aceste dificultati. cu alte cuvinte. care are aceasta di- mensiune accentuata. ceea ce te face sa te gândesti ca cele doua dimensiuni nu sunt complet independente una de alta. pp. Cloninger "A Psychobiological Model of Personality and Character". 1993. La început. de la Universitatea din Saint-Louis. testul înglobeaza multe dimensiuni diferite si nu permite sa se faca diferentieri îndeajuns de subtile între persoane. facute atât pe animalele de laborator. ce contine cincizeci si sapte de întrebari usoare.R. 975-990. Cele patru dimensiuni ale temperamentului dupa Cloninger 1. Cautarea noului. Aceste trei dimensiuni pot fi evaluate printr-un chestionar autoaplicat. îsi va explora energic propriul me5 c. Pe de alta parte.

empatia. "domnul cautarea-noului" va dori sa încerce ceva nou. Cloninger adauga alte trei dimensiuni. Nevoia de încuviintare din partea celorlalti. La modelul sau. Acestei componente îi este asociata o stima de sine. de cât mai multe ?i dese recompense. Cele trei dimensiuni ale caracterului dupa Cloninger 1. "domnul dependenta-de-rasplata" va comanda meniul sau favorit. de sprijin. Tendinta de a continua o activitate. pe care-l savureaza anticipat. 3. 2. "domnul perseverenta".Teorii ?i modele ale personalitatii 283 diu înconjurator. Spre deosebire de temperament. o capacitate de a-?i stabili obiective. de o viziune spiritualista. mai degraba decât materialista. va cauta îndelung un loc de parcare. de a se lasa prada îndoielii. 2. Perseverenta. 4. de?i e în întârziere. Autodepa$irea. descurajare. o încredere în capacitatea de a-?i dirija propria viata ?i propriul mediu înconjurator. Persoanele la care aceasta dimensiune este accentuata sunt stapânite de sentimentul ca viata lor are un sens. Cooperarea. altruismul sunt caracteristicile asociate celei de-a doua dimensiuni. Preîntâmpinarea pedepsei. 3. despre care. de senzatia apartenentei la întregul univers. Într-un ritm sustinut. stapânit de teama unor posibile consecinte. Dependenta de rasplata. va reactiona cu mult interes la nou. . ca sa ?tie de ce sa se fereasca. Sa dam un exemplu schematic ?i amuzant: la restaurant. în ciuda oboselii sau a sentimentului de frustrare. Tendinta de a-?i face griji. el crede ca definesc tocmai ceea ce se cheama caracter. caracterul va fi într-o mai mare masura influentat de experientele educative. va evita constant frustrarea. "domnul preîntâmpinarea-pedepsei" va încerca sa depisteze tot ce stomacul sau nu digera bine. uitând pâna ?i de foame. fara a resimti iritare. de asta data. un alt fel de mâncare. Acceptarea ?i întelegerea celorlalti. Autocontrolul. de a se supune pentru a evita surprizele neplacute.

pentru a vedea daca între ei exista deosebiri care ar fi putut "scapa" modelului etc. Chestionare special elaborate pentru evaluarea dimensiunilor la om fac posibila compararea rezultatelor obtinute de anumite persoane. pot fi imaginate situatii sau experiente în care ipotezele sa fie cercetate. studiul personalitatii constituie un câmp de cercetare aflat în plina evolutie si care ar putea însemna un ajutor pretios în educatia copiilor. prevenirea tulburarilor psihologice si perfectionarea psihoterapiilor.284 Fran<. indivizii cu rezultate similare. Ca si celelalte modele stiintifice autentice. Daca aceasta neîncredere este redusa si daca. Daca. cele patru dimensiuni ale temperamentului pot fi studiate pe animale. Astfel. în schimb. cunoasterea progreseaza prin confruntarile dintre teorii si faptele de observatie. neîncrederea mea este doar o trasatura de personalitate.Rezultatele pot face obiectul unor analize statistice. pot fi confirmate sau infirmate. în permanenta ma dovedesc extrem de suspicios si nu izbutesc sa ma încred nici în cei mai bine in- . . altfel spus. de asemenea. Prin urmare. în urma unei faze de observatie. care va reusi sa explice mai bine datele noastre de observatie. pentru a constata daca ele pot fi transmise ereditar. cu evaluarea lor prin alte testari realizate de alti psihologi sau cu relatarile celor ce le cunosc de multa vreme ?i care le-au observat în tot felul de situatii . care îmi poate aduce si unele avantaje. în cazul în care vreau sa cumpar o masina de ocazie. încep sa le acord încredere celorlalti. si modelul lui elo-ninger va cadea în desuetudine si va fi înlocuit de un altul.:oisLelord ?i Christophe Andre Modelul lui Cloninger poseda toate caracteristicile unor autentice ipoteze ?tiintifice: pot fi testa te. Am mai putea compara. CE ESTE O PERSONALITATE DIFICILA? Sa zicem ca eu sunt o personalitate neîncrezatoare. De pilda. ca si în astronomie sau în medicina. în scopul de a vedea daca cele ?apte componente sunt cu adevarat independente unele de altele. De exemplu.

. Aceasta suferinta constituie un criteriu în diagnosticarea personalitatii dificile. s-ar putea spune ca o personalitate devine dificila când unele trasaturi ale caracterului sau sunt mult prea accentuate sau rigide. Un prim obiectiv al acestei carti a fost acela de a va ajuta în confruntarea cu o personalitate dificila din propriul vostru anturaj. CUM AM CLASIFICAT PERSONALITATILE DIFICILE? Am optat pentru douasprezece mari tipuri de personalitati ce par sa se regaseasca în toate tarile si în toate timpurilej pentru ca întâlnim descrieri ale acestora în diverse variante. astfel. Astfelj la fiecare capitol exista o serie de întrebari care va vor face sa reflecta ti asupra propriei voastre personalitati. Deci. dar veti avea sansa de a le recunoaste. suferinta propriei persoane sau celuilalt (sau amândurora). atât în vechile manuale de psihiatriej cât si în cele mai recente clasificari. în cazul în care sesizati în propria persoana unele trasaturi ale personalitatilor dificile pe care vi le-am înfatisat. Aceste întrebari nu constituie un test diagnosticj cij mai curând. Dar mai exista si un al doilea obiectiv: si acesta ar fi de a va ajuta sa va cunoasteti si sa va întelegeti mai bine. familial si profesional. În cazul acestaj propria neîncredere ma face o autentica "personalitate dificila". ultima versiune a Asociatiei Psihiatrice Americane. inadaptate situatiilorj cauzând. Evident ca aceste personalitati nu reprezinta toate tipurile de personalitati dificile pe care le puteti întâlni. cum ar fi cea facuta de Organizatia Mondiala a Sanatatiij sau de DSM-IV6. op.Teorii si modele ale personalitatii 285 tentionati oamenij cu totii ma vor considera de îndata obositorj penibit eu însumi ma voi simti vesnic tensionat sij fara îndoialaj voi rata ocazia de a lega amici tii sau de a încheia o afacere buna. un subiect de reflectie asupra voastra. mai cu seama daca va gânditi 6 DSM-V: Manuel diagnostique et statistique des toubles mentaux. cit.

i ca. Faptul de a avea unele notiuni despre nori nu va zadarnici contemplarea unui cer magnific. fara a încerca sa-i clasificati. asa cum nu exista doua caractere absolut identice. fac posibila o descriere precisa a unui cer noros. precum cumulo-nimbus. faptul de a cunoaste câteva tipuri de personalitati nu va va împiedica sa va pretuiti prietenii si relatiile.286 Fran<. doi cumulus nu se aseamana întru totul.i la formele mixte. ce pot fi regasite la doua sau trei tipuri diferite. stratus. ele nu fac decât sa eticheteze oamenii. Totusi. meteorologii au identificat patru categorii distincte de nori: cumulus.:oisLelord t.i clasa. Fireste.i unele forme mixte. pe care le numaram pe degete. psihiatrii si psihologii au descoperit câteva reguli de baza ce trebuie respectate în psihoterapiile cu acesti pacienti. Cerul nu este acelat. în acelasi timp. vântul. Pentru psihiatri si psihologi.i Christophe Andre t.i. sa-i strânga laolalta într-o aceeat.i sunt esentialmente neclasificabile? Este întru totul adevarat ca fiecare fiinta umana este unica t. la fel cum faptul de a cunoaste cât de cât personalitatile dificile va va ajuta sa le faceti fata mai bine. exista mai multe caractere decât "rubrici". Sa continuam comparatia. cirus t. în materie de psihoterapii si de tratamente. soarele alcatuiesc un tablou.i în fiecare zi. au o . Faptul de a avea unele notiuni despre nori va va ajuta sa faceti unele previziuDi asupra vremii. care sufera mult si care. Totut. La ce bun sa clasifici oamenii? E un lucru pe care îl auzi adesea.i "rubrica". în orice sistem de clasificare. când fiintele umane sunt caracterizate de o infinita diversitate t. nimbus. În acelasi fel. din meteorologie. când e vorba de clasificari în psihologie. De pilda. norii. identificarea anumitor tipuri de personalitate face posibila o mai buna întelegere a reactiilor acestora în diferite situatii si favorizeaza un progres continuu. Iata o clasificare simpla. zi de zi. dar îi poti include într-o aceeat. Oare asta înseamna ca orice clasificare este zadarnica? Sa luam un exemplu dintr-un alt domeniu. identificând si definind criteriile personalitatii "borderline" (vezi capitolul XII). aceste câteva tipuri de nori.

Acest demers trimite la o abordare recenta. clasificarile prezinta un anumit interes. de a va prejudicia (si adesea de a-si face si siesi rau). când nu o data comportamentullor se vadeste a fi intolerabil si inacceptabil? Ceea ce noi va cerem este nu o acceptare pasiva. suscitam deseori în rândul auditoriului dezaprobarea si dezacordul. Ele sunt necesare oricarei stiinte a naturii. Mai curând e vorba de a-i accepta existenta în calitatea ei de fiinta umana. care constituie un fel de consecinta logica a convingerii fundamentale. aflata înca în plina expansiune. sA ÎNTELEGI. Am încercat. SA ACCEPTI. unele din conduitele ei (lui) va vor deveni explicabile. În ultimul capitol al cartii veti gasi un tabel rezumativ. dar si pe ceilalti. Cum ai putea accepta asemenea personalitati. SA POTI FACE FATA PERSONALITATILOR DIFICILE La fiecare tip de personalitate dificila am încercat sa va explicam în ce fel el sau ea se percepe pe sine. care i-ar oferi personalitatii dificile libertatea de a va face rau. al maladiilor sau al caracterelor. . principala convingere a personalitatii paranoice va fi IINu pot sa ma încred în nimeni. Ceea ce nu va va retine sa va si protejati. al fluturilor. necesitatea acceptarii personalitatilor dificile.Teorii si modele ale personalitatii 287 atitudine ambivalenta fata de orice sprijin pe care l-ar putea pnmI. Prin urmare. utilizata în psihoterapiile cognitive: atitudinile si comportamentele noastre vor fi determina te de câteva convingeri esentiale. Atunci când sustinem. fie ca 'e vorba de studiul norilor. în cadrul seminariilor noastre. dobândite din copilarie. De pilda. sa evidentiem cazurile în care una sau mai multe convingeri erau cele care conditionau comportamentul subiectilor. la fiecare tip de personalitate. Când veti fi înteles punctul ei (lui) de vedere asupra lumii si asupra propriei persoane. toti vor sa-mi faca numai rau!" De aici decurge o întreaga gama de atitudini circumspecte si de comportamente ostile.

personalitatile dificile sunt aidoma fenomenelor naturale: exista dintotdeauna si vor continua sa existe de-a pururea. Va simtiti înciudati. În aceasta carte noi v-am oferit câteva îndrumari cu privire la fiecare tip de personalitate..288 Fran~ois Lelord si Christophe Andre înca O comparatie. Sunteti în vacanta. . ele au dezvoltat comportamente care. Cine ar alege deliberat sa fie excesiv de anxios. suspicios. si totusi nu veti avea o rabufnire de furie doar pentru atâta lucru. cum ar fi si daca te-ai mânia pe vreme ori pe legile gravitatiei. nu sunt complet responsabile. când va treziti. sa le acceptati (în sensul în care întelegem noi acest cuvânt). Daca veti reusi sa întelegeti mai bine personalitatile dificile. nu si-au ales singure tipul de personalitate. de terapeut. A te revolta ar fi la fel de lipsit de sens. mult prea dependent de ceilalti sau obsedat de detalii? O respingere n-a ameliorat niciodata starea cuiva. Amestec de ereditate t'i educatie. veti capata un "simt" al personalitatilor dificile. de impulsiv. Iata t'i un motiv pentru care ar trebui sa acceptati personalitatile dificile: acestea n-au nici o vina de a se fi nascut cu o asemenea fire. Sunt sfaturi izvorâte din exprienta noastra de psihiatru. la mare. cel mai adesea. s-ar putea spune ca vi se pare natural ca la mare sa fie si vreme urâta. A doua zi însa. dar si de fiinte umane care se confrunta cu dificultatile inerente ale vietii în comun . vedeti ca cerul este înnorat si sufla un vânt puternic. veti putea sa le "dibuiti". Faptul de a-i accepta constituie adesea un prim pas necesar pentru a-i determina sa-t'i schimbe unele comportamente. atunci veti reusi sa faceti fata mai bine problemelor pe care le ridica. Ei bine. Asta nu va va împiedica sa va adaptati situatiei si sa faceti altceva în acea zi. nu le reusesc t'i de care. cu atât mai mult cu cât e vorba de oameni cu probleme. am putea spune.. si ati planificat pentru a doua zi o excursie cu vaporul.

Numai ca altceva trebuie sa-ti spui: ~tiu deja . un anturaj pe care comportamentul lui l-a sâcâit ~i l-a facut sa patimeasca destul? E oare necesara interventia psihiatrului pentru a-i modifica unele trasaturi de personalitate? Ne îndoim. încompleta. totul numai de subiect? Sau ar trebui ca anturajul sa faca presiuni asupra subiectului. a te schimba pentru aprogresiva. îti zici: data viitoare voi ~ti cum sa fac. În cazul personalitatilor dificile. între semenii no~tri ~inoi.. apoi m-am venerat. dupa care am îmbatrânit împreuna. Dar cum s-ar putea vorbi de schimbare în cazul acelor persoane al caror fel de a fi este problematic? Depinde. aceasta schimbare este problematica." PAUL VALERY mânând însa tu însuti. Atraice corespunde înseamna A TE SCHIMBA "Când se dovede~te ca te-ai în~elat.. "M-am urât mai întâi. Acest proces de schimbare. se desfa~oara adesea într-un mod incon~tient. imperfecta. raunui efort de ajustare te adapta. oare.Concluzie Personalitatile dificile . si schimbarea . nici una din aceste întrebari nu are un raspuns simplu .

la urma urmei. creativitate a unor mari artisti la o psihoterapie sau la un tratament antidepresiv adecvat? Daca Churchill n-ar fi fost înzestrat cu o personalitate dificila accentuata t'i cu alcoolismullui. care poate compLme simfonii si trimite nave cosmice pe Marte.. Dar. 1994. 22-34. Se re gasesc aici si multe din gloriile noastre nationale.290 Fran~ois Lelord si Christophe Andre ce am sa fac data viitoare . Toate epocile si limbile abunda în proverbe ce oglindesc acelasi lucru: .. Post. este atât de dificil sa te schilnbi? "Mereu am fost asa!" Personalitatea se edifica înca din primele zile de viata (putându-se vorbi chiar de o predispozitie genetica a trasaturilor de personalitate). 165. sa-ti schimbi felul de a fi reprezinta cea mai dificila tentativa posibila. oare. în rândurile acestora. nu-si putusera schimba însa propriul caracter. scriitorul italian Cesare Pavese pune în lumina un adevar crud: este cumplicat de greu sa-ti schimbi propria personalitate. care au putut schimba cursul istoriei. ca sa nu spunem patologice. Si lucrul acesta este valabil si în cazul unor personalitati de exceptie: un studiul extrem de interesant facut pe circa trei sute de oameni celebri din ultimele doua secole a stabilit ca. al stiintelor sau al artelor. "Creativity and Psychopatology.?\. oare.. ar fi dat oare dovada de aceeasi hotarâre în fata lui Hitler t'i a amenintarii naziste? Dar daca personalitatile dificile se pot dovedi a fi utile în circumstante neobit'nuite. Acesti barbati. . si cu pesimismul ce-i caracterizeaza întreaga opera. Cont'tientizam faptul ca felul nostru de a fi 1 F.havul din fire n-are lcecuire".. proportia de personalitati dificile. . Din ce motive. Cum sa explici ca mintea umana. si acest caracter la gloria lor? Ar fi rezistat. nu a contribuit. pp.0J-ai cum sa te nasti din nou".. " Prin aceste cuvinte. a Study of 291 World-Famous Men". cea mai mare parte a timpului ele se dovedesc putin adaptate vietii cotidiene . precum Pasteur si Clemanceau. se dovedeste cu totul neputincioasa când e vorba de a modifica unele deprinderi comportamentale? Fara îndoiala. este mare.. oare. British Joumal of Psychiatry.

În general. ceva atât de complicat ~i necesitând un efort de durata. a~ mai face oare ceva. subiectii cu personalitati dificile nu-si percep întotdeauna propriile comportamente ca fiind rigide. anturajul familial. Sa-I ascultam pe . printr-o distantare si o racire a relatiilor.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 291 ar cam trebui schimbat abia pe la 20-30 de ani. personalitate evitanta. aprecierea lor ~i încercam sa ma protejez cum puteam. $tiu ca ar trebui safiu mai deschisa. personalitatile de Tip A). ~i atât! De când ma ~tiu sunt a~a:când eram copil. probabil. Dar nu izbutesc. indispensabila. cu atât mai mari vor fi eforturile de a o modifica. Mai mult. tinându-ma de-o parte. ceea ce. îmi dau seama ca. Sa o ascultam pe Marie-Laure. m-a~ mai putea schimba? . sa merg spre ceilalti. de multe ori. direct.0 problema. Parintii mei mi-au transmis modul lor de a vedea lucrurile: nu suntem nici cine ~tie cine.. aceste mesaje din partea anturajului nu sunt mereu luate în considerare sau acceptate ca fondate: nu e niciodata simplu sa-ti reconsideri propriile atitudini ("Nu ma enervez deloc. Dupa câtiva ani în care afost tot ce am avut în minte. constientizarea problemei pe care o ridica ceilalti este. când anumite deprinderi sunt deja adânc înradacinate. amical sau profesional este cel care le atrage atentia asupra comportamentelor lor. încât renunt din start. Cu cât dobândim mai de timpuriu o deprindere comportamentala. adica. ceea ce ma face sa ma simt grozav de îndurerata de fiecare data. sa fiu mai putin sensibila la critici. ma înspâimântau privirea celorlalti. de fapt. încerc numai sa-ti explic". îmi pare cumplit de greu. sa-mi pun mai putine întrebari despre valoarea mea în ochii celorlalti . Totusi. nici nu valoram mare lucru ~i e mai bine sa nu afle ~i ceilalti acest lucru. a oricarui proces de schimbare. Bun! Ajung la concluzia asta mereu.. de multe ori. o corvoada. duce la un sentiment de descurajare anticipat la subiectii care ar dori sa se schimbe. ce problema?" Cum felul lor de a fi s-a conturat înca de timpuriu. douazeci si sapte de ani. va vor spune. nici n-am încercat vreodata sa ma debarasez de propriile mele convingeri ~i deprinderi. ori indirect. prin remarci sau critici. prima etapa. secretara. Gândindu-ma mai bine..

Când am izbutit sa ma detasez de tot. am realizat ca. încetul cu încetul sfârsise prin a o exaspera. Ea era însa opusul meu. daca asta mai e cu putinta cumva. De atâtea ori am încercat sa ma schimb. patruzeci t'i cinci de ani. am nevoie de exactitate si regularitate. personalitate pasiv-agresiva. în timpul certurilor noastre o facusem isterica. si care ma suportau asa cum eram. trasaturile noastre de caracter au remarcabila tendinta de a persevera si. începuse sa faca dezordine dinadins. destul de curând..292 Fran<. în fond. de a se manifesta când ne confruntam cu ceea ce am putea numi "situatii-cheie". Sunt cam ca un elev . Iata ce ne dezvaluie Odile. într-o oarecare masura. La un moment dat. Asa se face ca baiatLtl. ea avea dreptate. Pâna atunci. mai ales despre ceea ce tinusem în mine si ma facea sa sufar. nu-mi exteriorizez usor emotiile. Am citit carti. patruzeci t'i patru de ani. De-abia de când eu si iubita mea ne-am decis sa locuim împreuna am început sa-mi dau seama. inginer. sunt încapatânat . personalitate obsesionala. sa ma critice în fata prietenilor no?tri. în ciuda tuturor intentiilor t'i deciziilor noastre. Îmi reprosa mereu ca acord mai mult timp muncii sau diferitelor obiecte decât ei. Sunt un tip cu maniile mele. încât încep sa ma întreb daca nu cumva pretind prea mult de la mine. în cazul meu. cafelul meu de a fi îmi crea problerne. am facut chiar o psihanaliza. Chiar identificate corect. Era prima oara când cineva se apropiase de mine si au aparut problemele. sa le dea tot felul de detalii vexante despre mine . care la început o fascinase. statusem cu parintii. [-am purtat pica mult timp si. infirmiera. "Este ceva mai puternic decât mine!" Freud t'i psihanalit'tii au identificat "compulsia la repetitie". nu o data..:oisLelord ~i Christophe Andre Jean-Philippe. Eram cumplit de nefericit ?i ne-am despartit pâna la urma. tendinta incoercibila de a ne repeta gret'elile sistematic.. am urmat sfaturile celor apropiati. pentru prima data. Cred ca ajunsesem sa înteleg mai multe lucruri despre mine si despre lume. sa ravaseasca totul.. a fi un iad. îmi place ca lucrurile sa fie la locul lor. carora le semanam. Dar viata de zi cu zi pe care o împarteam cu o persoana care nu avea aceleasi deprinderi ca mine s-a dovedit.

ne-a supraprotejat. uneori anumite trasaturi de caracter.i comportamente.. raportate la marea masa a inconvenientelor adiacente. primele ei vorbe erau: "Ti-am spus eu!" Cum vedea peste tot pericole posibile. sau cum vecinul nostru fusese lovit de o mapina când iepise singur cu bicicleta. câteva zile lucrurile par sa mearga ceva mai bine. pe masura ce se scurg zilele. atitudinile adoptate de personalitatile dificile nu sunt niciodata cu totul nejustificate. Apa pi eu./J Dej'i ridica numewase probleme. Când ajunseseram sa mergem la petreceri trebuia sa telefonam odata ajunpi acolo. apoi însa reîncepe totul. Mama era o personalitate hiperanxioasa pi. rareori se întâmpla ca obsesionaiui sa-j'i uite cheile . "Am motive temeinice sa ma port astfel. tot felul de încaltari care sa ne fereasca de întepaturile aricilor de mare... pi instantaneu ma preschimb într-un copil îmbufnat pi ostil. Sa-I ascultam pe Hadrien. Îpi avea stond ei de istorioare moralizatoare pi ne tot povestea cum singura data când o lasase pe sora mea sa doarma la o prietena se întorsese cu o bronpita.. credea ea. creme solare etc.i patru de ani..Concluzie: Personalitatile dificile j'i schimbarea 2 93 recalcitrant. se întâmpla sa ne convinga pi pe noi de punctul ei de vedere. neînsotit de parinti. prezinta unele avantaje: subiectul cu personalitate dependenta capata sprijin. chiar daca eram la trei papi de casa.. Este suficien sa fiu pusa în situatii în care am impresia ca mi se impune ceva.. douazeci . paranoicul nu e deloc uj'or de tras pe sfoara. care la începutul anului pcolar are numai intentii bune pi care. mersul lumii era cel pe care ni-l înfatipa ea. totul parea sa-i dea dreptate. În ochii nOptri de copii. . dar subiectii tocmai aici îj'i vor gasi uneori justificarea propriilor convingeri .. ~i recapata apucaturile rele. student. La fiecare grepeala. Mama supraestima orice incident care. Casa noastra era cam ca o statie orbitala pi cea mai mica escapada parea mai dificila pi mai primejdioasa chiar decât un zbor în spatiu! Când mergeam la plaja. Cum am mentionat deja în lucrarea de fata. dej'i excesive. demonstra ca precautiile ei fusesera justificate. De-abia la adolescenta am realizat ca viata era posibila pifara tot acel talmep-balmep de precautii sufocante . firepte ca nu ne lipseau ochelarii de soare. cât am fost mici. Aceste "beneficii secundare" sunt derizorii.

.. saizeci si patru de ani.:oisLelord ~i Christophe Andre "Este personalitatea mea!/J Suntem putemic ata~ati.294 Fran<. nici unul nu încearca . Uneori îmi dau seama ca întrec orice limita.. trasaturile patologice de caracter constituie un handicap.te sa opereze o schimbare radicala .i de a-. ori". într-o masura însemnata. la urma urmei. ... Vom vedea ceva mai departe ca majoritatea psihiatrilor .a un pic de acele trasaturi. caci aceasta reprezinta. fost contramaistru.. doar n-o sa ajung acum o cârpa doar sa le fiu celorlalti pe plac. Dar se întâmpla . Dar acest atasament fata de propriile defecte reprezinta o forma aparte de "cult al personalitatii".i nici nu dore.i. . mai putin gelos.i "pierde personalitatea".i sa acceptam. vorbesc de ameliorare sau de adaptabilitate.. Totu. ma simt bine apa cum sunt. dar se întâmpla sa ma satur sa tot încerc sa ma controlez.. Dar confuzia între a schimba personalitatea .i daca este cazul. iar cel mai bun mijloc de a accede la ceea ce vrei cu adevarat sa fii . Cei ce ma cunosc ptiu ca nu e cazul sa se puna cu mine... Asta sunt eu pi nu vad de ce m-ap schimba. De cele mai multe ori suntem con.a. Totu~i. stapânite de teama de a nu mai fi ele însele .. sunt genul "ori. care vor refuza adesea sa se angajeze într-un proces de schimbare. vrei sa fii mai putin anxios.i e mai bine sa nu "ma calci pe coada".i nu de a le cultiva frenetic. cum ti-ai pierde sufletul.. cu calitatile ~i defectele ei. mai maleabil.. Cu atât mai rau pentru cei cu care ma cert. personalitate de Tip A.i sa dorim sa ne schimbam unele deprinderi: de pilda.. când vor sa califice munca lor cu personalitatile patologice...inu o garantie a libertatii individului. de personalitatea noastra. identitate a noastra. riscul de "a-ti schimba personalitatea" ramâne pur teoretic. Dar nu întotdeauna e cazul personalitatilor dificile. . mai putin susceptibil etc.tienti de faptul ca aceasta schimbare nu va repune serios în chestiune ceea ce suntem.i sa faci este de a te deta. ~i e normal sa fie a.i a pierde propria personalitate staruie în mintea multor oameni..i psihologilor. nu? . în care autoelogierea propriilor insuficiente te face orb si surd la dezavantajele lor. Lucien. mai optimist. se destainuie: Nu-mi place sa cedez t. suntem dispu..

Individul percepe un caracter intru ziv al problemelor sale. de pilda). felul în care indivizii îsi percep propriile dificultati. a împrejurarilor sau o succesiune de dificultati si esecuri (o depresie. Poate pentru ca sufera mai mult din pricina propriilor atitudini. este numita "ego-sintonica". tabacologilor le este bine Clmoscut acest fenomen si stiu ca pacientii lor nu vor fi cu adevarat gata de "întarcat" decât atunci când vor fi "motivati". O raportare de acest tip la propriile simptome este numita "ego-distonica". unele tipuri de personalitati dificile (anxioase. câta vreme n-ai trecut de la un tabagism ego-sintonic. o atitudine mai toleranta fata de propriile hliburari. Este constient de caracterul rigid al conduitelor sale si ar vrea sa se dezbare de ele. depresive. pentru ca respectiva persoana sa îsi puna o serie de întrebari asupra ei si sa-si reconsidere propriile atitudini. Nu are nici un rost sa încerci sa te lasi de fumat. De unde si rezistenta lor la schimbare.tice ca parte integranta a personalitatii sale.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 295 Egc:-sintonie si ego-distonie In psihiatrie si psihologie. ce oscileaza între ignorare si acceptare. dar îl face totusi posibil. care-l determina sa actioneze într-o maniera ce nu corespunde propriilor valori sau acelei imagini pe care ar vrea sa o aiba despre sine. Ceea ce nu garanteaza succesul. de- .. fobicul se va simti rusinat de temerile sale etc. Majoritatea personalitatilor dificile sunt ego-sintonice. e necesara presiune a celor apropiati. Subiectul îsi considera aspectele negative problemc:. Iar atunci. motivatia schimbarii este mai mica decât la "ego-distonie". si le accepta sau nu. la unul ego-dis tonic. are o mare însemnatate. De pilda. Rareori se întâmpla ca un subiect cu personalitate dificila sa fie motivat sa se schimbe. respectiva persoana va fi stânjenita de propriile ei defecte: subiectul deprimat se va revolta împotriva propriei incapacitati de-a actiona. . Invers. În unele cazuri. corespunzâl1d mai mult sau mai putin propriilor valori sau viziuni asupra lumii. adica în momentul în care propriul comportament tabacic le va deveni indezirabil. pe lânga simptomele în sine. De multe ori.

SA-I AJUTI SA SE SCHIMBE De multe ori. care considera ca a facut eforturi în acest sens.. nici ajutorul. dar uneori si durerea de a vedea ca cineva la care tii e captivul unor atitudini autodistructive.. stau la originea multor presiuni si interventii. Iritarea sau stinghereala resimtite în fata unei personalitati dificile. In fine.. reguli simple care sa permita cresterea eficacitatii eforturilor de schimbare? Ele v-au fost oferite pe tot . ales totusi în deplina cunostinta de cauza. narcisice." Deseori însa.. Exista. nu s-a putut adapta evolutiei preferintelor celuilalt (un barbat va rupe relatia cu o femeie mai tânara si foarte dependenta.. se poate întâmpla chiar ca subiectul sa fie întarit în convingerile lui: este cazul subiectilor cu personalitate paranoica. ulterior. dezamagita). Presiunile exercitate asupra unui subiect.. Dorinta de a-l face pe celalalt sa se schimbe constituie si izvorul multor deceptii conjugale: sunt cupluri care se constituie pentru ca unul dintre parteneri nutreste dorinta idealizata de a-l schimba pe celalalt (o femeie se va casatori cu un alcoolic sperând ca îl va ajuta sa se lase de bautura . mai mult sau mai putin directe. propriul anturaj e cel care determina o schimbare. propria lor tulburare. sperantele pierdute de schimbare ale anturajului. nici oprobriuL . tocmai intentiile si sfaturile bune genereaza tot soiul de probleme. se preschimba rapid într-o respingere a insului cu o personalitate dificila. La Rochefoucauld spunea: "Suntem cât se poate de darnici când e vorba sa dam sfaturi. de asemenea. Tipul A). anumite cupluri se desfac. care în fond nu ceruse nimic nimanui. pentru care nimic nu e mai suspect decât fraze gen: lIn-are de ce sa-ti fie teama. oare. plictisit ca ea "nu se mai maturizeaza odata" .. pentru a-l determina sa se schimbe. uneori mai mult decât altele (paranoice.296 Fran<.:oisLelord si Christophe Andre pendente) îsi constientizeaza. Iar în unele cazuri. pentru ca unul din cei doi. pot fi traite negativ si percepute drept coercitive. ). si va fi. nu-ti vrem decât binele" .

. sA ÎNTELEGI SI SA ACCEPTI De regula. Nu trebuie confundata o asemenea comprehensiune cu la9itatea sau cu indiferenta. sa încerci sa te evidentiezi. daca nu întrezare9ti vuh1erabilitatea în spatele acelei atitudini incomode. $i atunci. iar eu am trasat unele limite. De fapt. La început. am descoperit ca nu era deloc atât de sigur pe el cum parea. presarate de ceea ce unii psihologi numesc "interpretari salbatice": "Sarmanul meu . am specificat ce anume tolerez fii ce nu. eu. fii sa apara "garnisit" cu tot soiul de merite în fata lor. . un subiect cu o personalitate dificila nu se comporta într-o maniera problematica din placere. el cauta sa se convinga ca le era superior celorlalti. ci din teama: aceasta personalitate dificila e stapânita de teama de a fi abandonata. am avut nifite explicatii cu el. fii ca în unele privinte nu grefiea: de pilda. în cele din urma. Si nici nu trebuie sa genereze atitudini ce tin de o "psihologie de tejghea". sau sa nu-i mai dau deloc o serie de informatii importante. fii conlucrarea a devenit posibila: el fitie pâna unde poate merge iar eu admit sa-I las pe el sa se ocupe de unele detalii.Concluzie: Personalitatile dificile 9i schimbarea 297 parcursul lucrarii. conflictele noastre erau frecvente. considera ca totul i se datoreaza lui fii ca. Narcisismul unuia din colegii mei ma agasa la culme. în ceea ce îl privefite. care pâna atunci fusesem încredintat ca valoarea îti este cunoscuta chiar daca ramâi în umbra . patruzeci 9i noua de ani. vei urma calea ce duce drept spre conflicte sau neîntelegeri. Daca nu e9ti atent la acest prim considerent.. La un moment dat am fost tentat sa i-o spun verde în fata. mi era dispus safaca nimic pentru ceilalti. ca uneori trebuie sa te pui în valoare. arhitect. El facea totul sa atraga atentia clientilor.. neînteleasa. agresata. Mi-am dat seama însa ca asta nu ar ajuta la nimic. mi-am dat seama ca aveam ceva de învatat de la el. Sa-I ascultam pe Simon. de a fi ori de a-i pune pe cei dragi în pericol. Faptul de a-i fi sesizat racila m-a ajutat sa-I înteleg fii sa-I suport mai bine. $i. Mai apoi însa... dar iata câteva care sintetizeaza principalele aspecte .

ci e vorba de a te barasa de acele reguli respectate pâna atunci .. se explica prin aceea ca schimbarea reprezinta un proces de "demolare-reconstructie" îndelungat . daca te comporti în felul asta.. caci mi se parea ca nu se prea ocupa de copil.oisLelord .i atunci când subiectul .. medic: Sotul meu e u:.i cinci de ani... Nu ma îndoiam nici o clipa ca va :.tientizat problema . ca toti de altfel.. O data cu na:. am început sa ma nelini:...i chibzuiesc înainte de a deschide gura .ti despre altul. care. ca nu-i arata afectiunea pe care eu mi-a.298 Fran<. în final..Oi hristophe Andre C prieten. Fapt ce explica durata acestui proces de schimbar2 .oipartile lui bune? ::\"eplacerile pe care ni le pricinuiesc . Sa o ascultam pe Natacha... " Faptul de a-l accepta pe celalalt conduce.i numeroasele "recidive" ce-l însotesc." sA RECUNOSTI DIFICULTATEA PE CARE O IMPLICA SCHIMBAREA Faptul ca propria schimbare este atât de dificila... la o reflectie asupra propriei persoane: cum se face ca nu toleram cutare sau cutare comportament la care altii nu reactioneaza atât de puternic ca noi? În virhltea carora din propriile valori reactionam astfel? Si prin ce sunt aceste valori superioare celor ale persoanei pe care pretindem ca încercam s-o facem sa se schimbe? Ce am putea învata de la subiectul cu o personalitate dificila..oieste motivat sa se schimbe. ceea ce ar fi simplu ..tesc.ote despre tine.. chiar ..fi dorit sa i-o arate..i-a con...terea primului copil. În aceasta privinta. Nu se rezuma totul la deprinderea unor reguli de conduita.ria ta .tisa se poarte .i aprecierile facute asupra personalitatilor dificile sunt o marturie a propriilor slabiciuni. are .i anevoios. Mai cu seama când vorbe. Mie însa îmi plac oamenii care stau :.. treizeci.. mi-amintesc ca pe vremea când l-am cunoscut avea o porecla "Autistul" .. Cum scria malitios Paul Valery: "Tot ce spui vorbe.orschizoid.. una din primele reguli este de a-i lasa subiectului timp ca sa "digere" schimbarea . înseamna ca ai o problema seioasa care presupun ca vine din copili'...i pentru un copil.

dupa ce ma încercase chiar gândul demisiei.i schimbarea 299 cu copiii lui . sa respect un anumit orar. dar cu mine nu i-a mers! În opt zile ajunsesem la razboi! Trebuia sa aranjez totul cum voia ea. Si atunci ma arat mai toleranta fata de unele din maniile ei. Încetul cu încetul s-a schimbat. daca-i respectai tabieturile si maniile. sotul meu a învatat cum sa-i arate fiului sau întreaga afectiune si amândoi par sa se înteleaga de minune.. Ma revoltam. a "crescut" o data cu baiatul nostru.. Un adevarat sclavaj. patruzeci t. îi spuneam ca e pisaloaga. o data ce am constatat ca avea si calitati: era serviabila si binevoitoare.. la început.te Yanne. La urma urmei.. care acum are trei ani. îi faceam o multime de reprosuri.ti sa-I "corijezi" în proportie de 100%. Si nici ea nu mai cauta sa-mi impuna regulile ei. Brusc. începusem sa ma tem ca nu cumva fiul nostru sa aiba de suferit cu un tata atât de rezervat. Mai apoi m-am potolit. însa treptat. fusese singurul copilla parinti si nu stia nimic despre bebelusi. De mai multe ori s-a întâmplat sa ma ajute sa ies din situatii profesionale delicate. salariata: Colega mea de birou este o maniaca. ne întelegem ... Iata ce ne povestet. O alta regula importanta va fi aceea de a accepta schimbarile imperfecte sau incomplete: felul de a fi al personalitatilor dificile rezida într-o istorie personala (t. dar cu cât îl certam mai mult.. îsi adora tatal si stie ca si acesta îl iubeste.i doi de ani. Dar ma aratam încântata când se comporta asa cum doream.Concluzie: Personalitatile dificile t. . Poti conta pe ea si asta îmi prinde bine. caci eu sunt cam cu capul în nori. Izbutise sa o îngemmcheze pe cea de dinaintea mea. Apoi m-am linistit si m-am gândit ca ar fi mai bine sa-I las în pace. cu atât parea ca se blocheaza mai tare. Iar sotul meu a devenit ceva mai extravertit si cu restul familiei . eu si colega mea aveam mari conflicte. Deocamdata. sa refac totul la cea mai mica greseala . când abia ma angajasem la aceasta firma. În primele luni. Cum suntem în acelasi birou si materialul cu care lucram este acelasi. nu-i mai dictam cum sa se poarte cu fiul nostru. Am decis sa negociez cu ea.i uneori Într-un temperament biologic) pe care ar fi atunci absurd sa doret. ceea ce n-a fost greu.. fata de cele ce nu incomodeaza prea tare. Vrea ca totul sa fie la 10cuI lui. sa fie totul aranjat dupa cum doreste ea. Nu-i mai faceam observatii.

În primul rând.. Gelozia sotului meu nu cunoa~te masura. Iata de ce. optimist si nu pesimist. si tocmai aceasta este problema lor: ele actioneaza mai mult dupa propriile reguli..") sau le vor caricaturiza ("Daca-n casa asta nu ai voie sa faci nici un fel de comentarii. Asa ca este inutil sa supralicitam prin norme suplimentare. sa vorbe titi de comportament si nu de persoana. ). despre problemele pe care el le genereaza. decât în functie de situatiile sau persoanele cu care se confrunta.. Orice demers normativ sau moralizator nu-si va dovedi o prea mare eficienta în a-l motiva pe celalalt sa se schimbe. pentru ca viziunea personalitatilor dificile asupra lucrurilor este mult prea rigida si normativa. fara urma de agresivitate. sa descrii si nu sa condamni etc. deoarece se poate întâmpla ca ele sa le întoarca în propriul lor avantaj ("Mi-ai spus ca nu trebuie sa le cer altora parerea. casnica. vreme îndelungata.. ei bine. decât de obligatiile interlocutorului. sa pornesti de la situatii concrete. "Ce drept am sa stabilesc ce e bine si ce e rau si sa-i impun eu sau sa-i sugerez asta celuilalt?" Raspunsul este simplu: nu trebuie înfatisate lucrurile în lumina asta. autonom si nu dependent . eu n-am sa mai spun nimic . treizeci tii trei de ani. "). decât de la tot felul de principii marete. cum am încercat sa aratam pe tot parcursul acestei lucrari. Iar marturisirea Marinei. vine sa confirme acest lucru.. În al doilea rând. Îi spuneam atunci ca e nebun. iata rezultatul. prestabilite. Motivatia de schimbare variaza în fiecare caz în parte: subiectul cu o personalitate dificila îsi va schimba atitudinile când ceilalti îi vorbesc sincer.. pentru ca nimanui nu-i place sa fie tratat ca un copil caruia-i spui ce e bine si ce e rau. principala întrebare ce se ridica este: "În numele a ce îl presezi sa-si schimbe felul de a fi?". chiar daca un anume fel de a fi pare sa prezinte o serie de avantaje (sa fii maleabil si nu rigid. a~a ca. e mai bine sa vorbetiti de propriile trebuinte. disputele violente erau ingredientul constant al casniciei noastre.3 O O Fran~ois Lelord si Christophe Andre sA NU-I FACETI MORALA Când vrei sa faci pe cineva sa se schimbe. ca delireaza. "ca tre- .

simtul umorului efoarte redus. vor fi tentate sa c~deze la exigentele acestor personalitati si sa le faca jocuL . De fiecare data reu?e?te sa-i exaspereze pe toti.. în loc de a riposta vehement la suspiciunile lui. daca veti ceda de prea multe ori. începusem sa-i împarta?esc emotiile resimtite: îi spuneam ca ma întrista faptul ca nu avea încredere în mine sau ca eram mânioasa când încerca sa îmi îngradeasca libertatea . pensionara. mai cu seama persoanele apropiate s. caci nu pridide?te cu sfaturile ?i î?i tot lauda sotul ?i copiii.. Toti ceilalti din familie îi fac jocul un pic din obi?nuinta.. nu suporta sa se faca vreo observatie.. ea monopolizeaza întreaga conversatie. lacrimi.te în intensitate: accesele de furie... atunci când ne strângem cu totii.Concluzie: Personalitatile dificile s. sa-i patrund gândurile: el a refuzat sa mearga sau macar sa ma însoteasca.aizeci si unu de ani. Dupa o vreme. au devenit din ce în ce mai rare. NU CEDATI ÎN PRIVINTA ASPECTELOR ESENTIALE Anturajul personalitatilor dificile. ea spores. pentru a obtine ceea ce doreste.. caci voiam cu orice pret sa-mi înteleg mai bine sotul. Desigur ca nu primise prea bine toate astea. culpabilizare . îmbufniri. Sa o ascultam pe Nicole. am consultat un psihiatru. Si cred ca am izbutit sa-i potolesc gelozia .ischimbarea 3 O1 buie sa se caute". mai cu seama sa con?tientizez ca trebuia sa-mi schimb total comportamentul fata de sotul meu. ca nu accept sa ma controleze. De pilda.. Psihiatrul m-a ajutat sa reflectez asupra mea dar.. ce nu au seaman în inteligenta ?i frumusete. un pic din la?itate. personalitatea dificila va fi convinsa ca-i suficient sa insiste. presiunea este constanta. iar când e vorba de propria ei persoana. sau pentru a evita orice i . iar în cazul în care refuzi sa i te supui. ca eram libera sa fac ce vreau ?i sa vorbesc cu cine vreau . Una din nurorile mele are o fire extrem de autoritara ?i. pare sa zica ea. Intr-adevar. În plus. dar au avut mai mult efect decât predicile mele anterioare. s..ifamilia. pe lânga faptul ca nu mai degenerau în certuri. Dar. E un lucru de care evident ca îsi va aminti de fiece data . Iar discutiile noastre..

Cu totii au fost de parere ca ginerele meu mersese cam prea departe. schimbe RECOMANDABIL NERECOMANDABIL Sa credetifacca apoi sa le fafaceti rea-vointa de cetileasupra le si e vorba lasati neavreti sa de schimbatisaviziuchestiune lumii în totcompatimitiperfectiunea o ce pretindeti Sa jocul morala ori rapida Sa le pretindeti o schimbare . Într-adevar.Acceptati o schimbare a prointatemeri as. intrat de curând în familia noastra. sa nu mai dea lectii de pedagogie. ~i chiar el î~ifacea o multime de repro~uri. numaidecât se îmbufneaza. se abtine sa-i critice la tot pasul pe ceilalti . am constatat cu totii ca era mult mai rezervata. sotul celei mai mici dintre fiicele mele. Noi evitam sa-i facem observatii. ~i i-a cerut sa-~i pastreze sfaturile pentru ea. Cred ca-i prinsese bine lectia.. am fost de partea lui de la bun început.gresiva ntele sa-?i aspecte. Cum consideram ca procedase cum trebuie. mai putin pretentioasa. ~i n-o mai vedem saptamâni întregi. caci daca ceva nu-i este pe plac..mite balta si li. iar ea.. iar vreo ~ase luni nu ~i-a mai facut aparitia. chiar daca întreaga poveste ma întristase.3 O2 Fran~ois Lelord ?i Christophe Andre discutii. Odata însa. Cu personalitatile dificile . s-a enervat. de atunci. comportamentul totul ebuinte difici.. când nora mea a reaparut la reuniunile familiale.Trasati o imagine claraincomce Acceptati o schimbare pro-I . Ea s-a suparat.

fie de psihoterapii. OMS. ?i asta în ciuda faptului ca în rândul întregii3 populatii. În alte cazuri. nu pacientul e cel ce se adreseaza unui specialist. el (ea) nu vrea sa faca un consult. în care. tot mai multe studii au fost consacrate perfectionarii prin care s-ar putea veni în sprijinul acestor personalitati. mult mai putini sunt pacientii care se decid sa consulte un specialist cu sentimentul ca au o problema de personalitate ?i ca lupta Împotriva a ceva ce-i depa?e?te. J. sunt alertati de telefoane. Dar. Geneva. W. 1990. 3 M. de multe ori. nelini?tite ori istovi te de comportamentul acestuia. ce au toate cam acela?i mesaj: "Nu ?tiu ce sa ma mai fac.Concluzie: Personalitatile dificile ?i schimbarea SCHIMBARE. Aceste persoane solicita tratarea consecintelor acestor tulburari: depresii. 47. alcoolism etc. într-adevar. ce e de facut?" În fine.H. procentul acestora este de 10 pâna la 15%. facut viata infernala. "Personality Oisorders". Zimmerman. . Cea mai frecventa este aceea în care un pacient vine sa consulte un psihiatru (ori psiholog). Archives of General Psychiatry. Iar psihiatrii sunt obi?nuiti cu situatii de acest fel. . stari de anxietate. de câtiva ani. De Giorlamo. ori deprimati. pentru o alta problema: s-ar parea ca între 20 ?i 50% din persoanele ce apeleaza la un psihiatru sufera de tulburari de personalitate2. Reich. "Diagnosting Personality Disorders in the Community". 2 G. pp. PSIHIATRIE SI PSIHOLOGIE 3 O3 Confruntarea între psihiatri (ori psihologi) ?i personalitatile patologice se poate produce în diferitele circumstante. Coryell. 1993. fie ca e vorba de tratamente medicamentoase. De putina vreme psihiatria se ocupa de personalitatile propriu-zis dificile. rezultatele terapeutice nu sunt atât de bune ca în cazul pacientilor ce nu prezinta tulburari de personalitate (ceea ce lezeaza narcisismul terapeutilor).H. ci persoane din anturajul pacientului. dar comportamentul lui (ei) ne-a . 527-531. personalitatile patologice se dovedesc pacientii greu de tratat: când sunt anxio?i.

sub efectul benzodiazepînelor. aceste molecule par sa actioneze modificând si unele trasaturi de personalitate. dar mecanismele prin care dovedesc o atât de mare eficienta sunt insuficient cunoscute. problema de a sti daca o seama de medicamente pot transforma într-adevar personalitatea a animat societatea psihiatrica.R. iar eficacitatea acestor medicamente variaza de la un subiect la altul. studiile sunt înca putine. Desi schimbarile sunt de-a dreptul spectaculoase uneori. Dat fiind entuziasmul exclusiv produs de aceste tratamente.3 O4 Fran~ois Lelord si Christophe Andre Medicamente si personalitate Când e vorba sa li se prescrise medicamente psihotrope. Trebuie. unii pacienti se arata reticenti. Dar lucrurile s-au complicat de câtiva ani. acestia vor fi într-o mai mica masura afectati de propriile nelîniisti. În prezent. oare. antidepresivele asa-zis serotoninergice (numite astfel datorita actiunii lor asupra serotoninei. Cloninger. asa cum am sfârsit prin 4 c. confruntati cu unele evenimente. ap. Ci au numai sentimentul ca au fost usurati de suferintele lor. un important neurotransmitator cerebral). Extrem de eficiente în cazul tulburarilor depresive si a unor tulburari anxioase. cit. ceea ce deja înseamna enorm. sau ca au redevenit ei însisi. sub efectul antidepresivelor. ceea ce face sa nu existe certitudini. accepta te moleculele pentru propriul echilibru. o data cu aparitia unor noi produse. precum o excesiva vulnerabilitate la critici în cazul personalitatilor evitante. dar si însemnatatea mizelor ce erau în joc. Trebuie totusi specificat ca studii recente consacrate biologiei temperamentelor ar putea fi considerate semne prevestitoare ale unei evolutii în materie de tratamente medicamentoase în tulburarile de personalitate4. subiectii supusi unor asemenea tratamente nici nu realizeaza ca propria lor personalitate a fost modificata. sunt stapâniti de teama de a nu le fi astfel transformata personalitatea. Se ridica însa o seama de probleme etice. deprimatii vor dovedi mai putîn pesimism sau deznadejde. Antidepresivele sau tranchilizantele vor schimba efectiv viziune a despre lume a subiectilor anxiosi. . de pilda.

constituind o experienta intelectuala fascinanta. daca aceasta con~tientizare va surveni în cadrul unei relatii terapeutice codificate. La urma urmei. în cazul tulburarilor de personalitate prescrierea unui medicament ar trebui sa fie însotita ~i de masuri psihoterapeutice. cel putin în Franta. cât prive~te aplicarea lor în cazul personalitatilor dificile.Concluzie: Personalitatile dificile ~i schimbarea 3 O5 a accepta (dupa multe îndoieli. . pacientii? Indivizii vor solicita un tratament pentru ca sufera sau le produc altora suferinta. uitate astazi) antidepresivele ~i anxioliticile? Problemele ridicate astfel sunt foarte importante atât pentru indivizi. Cu atât mai bine. sau pentru ca nu sunt îndeajuns de performanti într-o societate anume? E necesara o reflectie adânca pe aceasta tema. Deocamdata. nenumaratele polemici între ~colile psihanalitice ~i ostilitatea ei a priori fata de orice forma de evoluare ~tiintifica a fost cauza unui anumit recuI al interesului cercetatorilor fata de ea în ultimii douazeci de ani. faptul ca exista molecule ce se dovedesc eficiente în cazul trasaturilor de personalitate e un lucru bun sau nu? Cine poate raspunde la aceasta întrebare? Speciali~tii.proiectarea asupra terapeutului a conflictelor infantile ale pacientului. În materie de tulburari de personalitate. Psihoterapie sau psihoterapii? Exista forme multiple de psihoterapie ~i. care sa-i poata ajuta pe terapeuti ~i pe pacienti sa înteleaga ~i sa faca fata mai bine schimbarilor obtinute. înainte de a banaliza utilizarea unor astfel de produse in cazul tulburarilor de personalitate. pot fi clasificate in doua mari curente. Primul curent îl constituie psihanaliza ~i formele derivate ale acesteia. sunt destul de putine studiile edificatoare. De~i psihanaliza beneficiaza de o teoretizare deosebit de bogata ~i complexa. oamenii politici. facilitând "transferul" . în ordinea vechimii ~i a importantei. Cea dintâi dintre metodele psihoterapeutice. cât si pentru colectivitate. are la baza principiul ca con~tientizarea progresiva de catre subiect a originii ~i mecanismelor propriilor lui probleme îl poate ajuta sa le depa~easca.

în cazul tulburarilor de personalitate TERAPII PSIHODINAMICE . Ele sunt obiectul celui mai mare numar de publicatii stiintifice internationale. /lPacients Predictors of Respanse ta Psychatherapy and Pharmacotherapy: Findings in the NIMH Treatment of Depres- . aceste terapii sunt în plina expansiune.3 O6 Fran<. întreprins în Caracteristicile simplificate ale celor doua familii de psihoterapii practicate în franta. amentelor) imificarea ubiacente simp. izvorât din stiintele învatarii se afla un ansamblu de tehnici variate. Un studiu vast.pe relatia dintre trecut si prezent e elemente(ceea LE SI COGNITIVE tulburari i personale si nedeterminate utine informa.:ois Lelord si Christophe Andre Al doilea curent îl reprezinta terapiile comportamentale si cognitive.Orientate spre retrairea si commodificarea pe trecut sau I Centrate mai ales pe /laici/l si TERAPII principal: determinate noiva permite simodificarea despre Orientate interactiv modificarea Terapeut spre actuale cu competente conduitelor spestructuri psihicedobândirea unor terapiedespreofera în confruntarea simptomelor cifice Obiective profunde) Obiectiv COMPORTA'v1ENTATerapeutul si durata informatii ce problemele tulburari si (ceea /lacum/l 5 S.ill au fost deprinse acestea si sa-I faci pe pacient sa dobândeasca altele.M.. În spatele acestui principiu. Stosky et colI. De data recenta în tara noastra (treizeci de ani). Terapiile cognitive si comportamentale au la baza un principiu simplu: pentru a schimba un comportament sau un mod de gândire. trebuie sa încerci sa afli Cl. care si-au dovedit eficacitatea în numeroase tulburari de personalitate5.

.148. Markowitz..Concluzie: Personalitatile dificile ?i schimbarea 3O 7 rândul pacientilor deprimati. uneori.. cvasinecunoscute în Franta. nepercepute ca atare. terapiile interpersonale subliniaza rolul esential pe care îl joaca adaptarea individului la mediul sau. 1991.npropriul sau mediu relational constituie miza fundamentala a oricarei psihoterapii. M. Mai trebuie mentionat ca unele forme de psihoterapie. Obiectivele terapiei interpersonale sunt de a-l face pe pacient sa realizeze ca: . de subiectul însu. pp.i identifice sursele propriei insatisfactii relationale: adesea. Este cazul" terapiilor interpersonale". 1994.c.i. starile depresive tin de experiente afective. unde integrarea armonioasa a individului î.. 6 . deziluzia de a nu fi fost invitat la o petrecere se va preschimba rapid în resentiment. rod al cercetarilor psihiatrului american de origine elvetiana.E preferabil sa-. Aceste terapii au avut un ecou favorabil dincolo de Atlantic. 599-606. terapiile interpersonale au fost elaborate ?i utilizate pentru tratarea subiectilor deprimati.nuita la situatii problema: pacientii deprimati pot deveni uneori egocentrici.i schimbe reactia obi.M. un susion Collaborative Research Program". ignorând trebuintele . Archives of General Psyc1liatry. 51. destinate a mari capacitatile relationale ale subiectului (deprinderea unor schimbari gratifiante cu propriul anturaj. pp. "Interpersonal Psychotherapy".ipostura în care se'poate afla celalalt. 997-1008.. Weissman. însa par a fi îndeajuns de bine adaptate ?i în cazul personalitatilor dificile6. arata ca aceia care prezentau tulburari de personalitate raspundeau mai bine la terapiile cognitive decât la antidepresive.. J.Sa încerce sa-. . La origine. mascând suferinta resimtita initial. Adolf Meyer. al caror postulat de baza este acela ca disfunctia relatiilor interpersonale constituie principala sursa a problemelor unora din subiecti ?i ca o serie de interventii. De pilda. de pilda. pot fi eficiente în tratarea tulburarilor de personalitate. girarea eficienta a conflictelor ?i problemelor relationale) pot atenua respectivele probleme. American Joumal ofPsychiatry. Aparute la începutul anilor ?aptezeci.

97-103. Terapiile cognitive Sa presupunem ca va aflati într-un restaurant si asteptati pe cîneva. în cele ce urmeaza.ois Lelord si Christophe Andre biect deprimat va avea sentimentul ca nu e înteles de un partener pentru ca acesta elin urma nu face un efort în acest sens. ca raspuns la acele situatii cu care te confrunti în viata. Aceste gânduri ce îti vin în minte constituie ceea ce se cheama cognitii. acum încep sa se arate interesati unii de altii. se întrezareste o anume rasturnare în peisajul psihoterapiei: dupa ce vreme îndelungata adeptii diverselor scoli s-au privit. acum doua mii de ani. negative ("gaseste ca as fi cam urât"). Pâna atunci însa. cu dispret sau ostilitate. sa vorbesti de gândurile tale sumbre în loc sa te framânti de unul singur. reciproc.. Chambon "Les psychotherapies au toumant de millenaire: dix ans d'evolution et de devellopement de l'approche integrative et eclectique". 1994. acele gânduri ce îti vin în minte automat.3 O8 Fran<. Este ceea ce au sesizat si stoicii. în care sa coexiste ori sa se succeada diferitele tipuri de psihoterapie existente sau care sa le absoarba pe cele existente. în urmatorii ani. va vom înfatisa. terapiile cognitive ce reprezînta abordarea cea mai recenta si mai bîne codificata în prezent. Marie-Cardine. si e foarte posibil ca. sa-ti exprimi emotiile negative în loc sa stai îmbufnat. însa staruitor. cu alte cuvinte. în mintea voastra se poti ivi tot felul de gânduri: pozitive ("cred ca ma place"). în materie de tulburari de personalitate. când scriau.O ameliorare globala a propriilor capacitati relationale: sa poti cere ceva în loc sa te vaiti. sa-ti comunici deziluzia într-o maniera nonagresiva.. cu toate ca subiectul însusi nu cauta sa vorbeasca despre problema sa. Într-o asemenea situatie. Aceste cognitii stau marturie felului în care percepem si interpretam lumea înconjuratoare. Exista demersuri7 pentru o psihoterapie integranta si eclectica. ca Marc Aureliu: 7 M. . neutre ("îmi aminteste de cineva"). pentru ca un alt tip de terapie sa apara . Synapse. pp. La o alta masa. Dîncolo de practicile deja existente. sa apara practici noi. . O. cîneva va priveste pe furis.

discurs interior) EVALUAREA COGNITIVA A SITUATIEI Teoria prelucrarii informatiei postuleaza ca modul în care noi evaluam situatia ne conditioneaza atât propriile reactii. o stare de stinghereala si disconfort. deci.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 3O 9 "Nimic din ce-i în afara ta nu te poate întrista. ceea ce va genera emotii dezagrabile. aceeasi situatie poate fi evaluata în moduri diferite. Abordarea unei situatii REACTIA (emotii. Astfel. Sa revenim la exemplul cu restaurantul: daca cognitiile vor fi de genul "Îi plac acelei persoane". sau te muti la alta masa). de a întelege cât mai bine felul în care interpretam evenimentele cu care ne confruntam ofera una din pricipalele chei pentru schimbarea propriilor conduite. Faptul de a sesiza. cât si situatia în sine. cognitiile vor fi "omul ala îmi observa toate defectele". daca ai unele trasaturi de personalitate evitanta.. prin urmare. ". fie vei cauta sa-i arati cea mai buna mina a ta." Acelasi principiu poate fi regasit si la cognitivistii de azi. poate genera reactii deosebite de la un individ la altul. în functie de fiecare subiect si. poti (în cazul în care esti un pic histrionic si doresti sa placi celorlalti) resimti emotii agreabile si atunci. sub denumirea mai tehnica de "prelucrarea informatiei". iar gândurile se vor învârti în jurul ei: "am un farmec anume . .. si comportamente de evitare (îi ocolesti privirea. dimpotriva. comportamente. ci judecata pe care tu o faci asupra a tot ce-ti este exterior e pricina tulburarii tale. fie îi vei zâmbi celuilalt.

Ramânând la exemplul personalitatii dependente. asupra propriei persoane (de pilda "sunt neputincios si vulnerabil" sau. din contra.:oisLelord si Christophe Andre • Cum percepeti lumea? Cognitivistii considera ca mare parte din atitudinile si comportamentele noastre rezida în propria viziune asupra lumii. "sunt cu totul exceptional"). Principalele caracteristici cognitive ale personalitatilor dificile PERSONALITATE CONSTELATIA rau"tot REGULI ROPRII la sa P ce poate samai si "lumea e asteptfide anticipez "trebuie mereu orice problema ma plina pri- .. Aceasta viziune asupra lumii e alcatuita din credinte. subiectii îsi vor elabora reguli de viata. deseori Lnconstiente. asemenea reguli vor fi: "trebuie sa fiu supus. când ne aflam sub influenta unei persoane apropiate sau ca urmare a unor evenimente de viata care sunt adânc ancorate în noi si sfârsesc prin a deveni invizibile propriei priviri. cam ca ochelarii cu lentile colorate. In virtute a unor asemenea constelatii cognitive.INTELOR pe"trebuie altfel unor tesa fii asa maripoti .31 O Fran<. nu trebuie sa iau o decizie singur . ca sa am bunavointa celorlalti" sau "daca e vreo problema. asupra celorlalti ("ceilalti sunt mult mai competenti si mai puternici decât mine" sau "nu poti avea încredere în nimeni") sau asupra lumii în genere ("în spatele oricarei situatii anodine se poate ascunde o primejdie"). cum ar fi de pilda asocierea "sunt vulnerabil" si "ceilalti sunt puteEnici si capabili" la subiectul cu o personalitate dependenta. ".. ce constituie tot atâtea strategii precise de a le facilita adaptarea la o lume pe care o percep în felul lor. Aceste credinte sunt adesea grupate în ceea ce cognitivistii numesc "constelatii". pe care uiti ca-i ai pe nas. Aceste credinte reprezinta convingeri dobândite de regula din copilarie.

."e mai bine sa fiu sinlalti" "viata sociala e gur si sa nu am relatii izvorul tuturor com. ca sa-mi fac loc printre ei" "trebuie ca ceilalti sa fie orbiti si vrajiti de mine" "trebuie sa controlez totul" "trebuie sa respecti regulile în tot ce faci" Obsesionala "trebuie ca totul sa fie facut ireprosabil" "improvizatia si spontaneitatea nu pot duce la nimic bun" Narcisica "sunt exceptional(a)" "mi se cuvine totul" "sunt cu mult deasu.Concluzie: Personalitatile dificile ."ceilalti trebuie sa stie ca sunt o persoana repra celorlalti" marcabila" "nu sunt ca toti cei.i schimbarea Paranoica "sunt vulnerabil" "e posibil ca ceilalti sa fie împotriva mea si sa-mi ascunda unele lucruri" 311 "trebuie sa fiu neîn-I crezator si sa încerc sa aflu ce se ascunde dincolo de ceea ce spun sau fac ceilaI ti" Histrionica "nu pot trezi interesul.intime" plicatiilor" "tot ce conteaza e locul întâi" "oamenii trebuie sa fie competenti si siguri pe ei" "trebuie sa accept orice provocare" "trebuie sa ma achit de toate obligatiile pe cât de repede posibil" Schizoida Comportamente de Tip A . daca nu fac ceva anume" "sa seduci înseamna sa-ti arati adevarata valoare" "trebuie sa atrag atentia celorlalti.

.i conflicte. "te bucuriîn numaiI nu stiu saneputincios împotritin persoanamultaaltfel "ne-am voi"trebuievreo promai se cuvine lasalamereucelor"daca de îndata ajutor" "nu I ucompetent" pre..la inblema. paranoicul. daca îi sunt seama altida "nu de.celorlalti" sapot mai viata" domi. "n-am de gând sa cema "ceilalti I "suntnu fiu preadin in-sa caut sa trebuieînsa""trebuie ma direct acord "nude-osa înaltime" când apare greu ca "când devreme" ma si sa dezvalui înaltime" fata esti nascut de o lalti"demultte cu ceva..vesc im" putercu adevarat. De obicei. anturajul personalitatilor dificile e frapat de caracterul repetitiv al comportamentului acestor subiecti.i Christophe Andre factrebuieverde "sunt muncesctrebuie saprea i osi în nu I dez. histrionicul care în mod regulat trece de la idealizare la deceptie. pe care le vom numi "situa- ."meritperfectficând opui.ois Lelord . ca reactie la evenimentele de un anumit tip.. a carui viata e o succesiune de dispute . Totalitatea fenomenelor cognitive pe care tocmai le-am înfatisat.3 12 Fran<.. sivi. trebuienu"parte.I Depresiva spinge" r cu mult mi anta • Scenarii stereotipeo o. dependentul ve~micaflat în umbra protectorilor sai . credintele de baza .i regulile ce decurg din acestea justifica atitudinile specifice fiecarui profil de personalitate.

obedienta. tocmai ansamblul fenomenelor descrise de noi va face ca acest eveniment sa-i declan~eze întotdeauna emotii naucitoare ~i angoasante. Aceste "scenarii" pe care le vor juca subiectii cu personalitate dificila sugereaza principiul "remake" -ului din cinema sau din serialele de televiziune: variatiuni pe aceeasi tema. ea nu î~i va repune în cauza acea credinta: "sunt o persoana insignifianta". terpretari arbitra Lipsa Se dau oricaror steplecatala în persoana inile. cu li1 caracter cât se poate de previzibil. daca acestuia i se aduce o critica. acestea constituie "demarorul" reactiilor repetitive.tot repere re. Numai ca.Concluzie: Personalitatile dificile ~i schimbarea 31 3 tii-cheie". din condescendenta sau din interes. "cred ca ar fi mai bine sa renunt la propriul meu plmct de vedere. aprobarea celorlalti ~i gânduri gen: "daca ma critica. ceilalti De exemplu. astfel. o personalitate evitanta. nuavea a maximum SITUATII-CHEIE de PERSONALITATE DeREACTII pePreventiv. care vor avea tendinta de a nesocoti sau de a deforma toate elementele susceptibile de a repune în chestiune propriile lor credinte: astfel.soiul coninsistamaximum Nelini~te. Într-li1 fel. încredintata ca persoana ei nu prezinta nici un interes pentru ceilalti. previzibile ~i stereotipe. inia precautii. comportamente sau gânduri. un apropiata de cautarea formatii. de cunoscutul. se unui STEREOTIPE Situatiile confuze. daca totu~i i se va acorda atentie. S-ar parea ca lectiile de viata n-au nici o priza la subiectii cu personalitate dificila. În exemplul subiectului evitant. "celalalt trebuie sa aiba dreptate" . fie aceste reactii emotii. înseamna ca exista pericolul sa fiu dat la o parte definitiv". ca sa aplanez conflictul". detalii. va avea tendinta de a se gândi ca ceilalti o fac din mila..auo calatorie.. n oica .

consi-o turi repede lucruri cât catii grup alizarilede lu. îndelung Seorice. fiedededeîncearca mereu.per. sec.! troleze situatia. de promanifesta fata Persoanedeatragatoaresa Iconvorbit enerveaza. preSta într-un nu totîndoieste Lucreaza suspiciuni. MonoI corde fieasu. îsi tot. pentrua a proxi-si pic Sa Nuurgente.unei toata mai straine. competitie. stârneasca fi reverifica. refuza mod agresiv.cei.i pria definitive.ei. Desaunfacane. imperfect.ruppolizeaza conversatia. impusa.si delipisica 1 . vorbeste interesul nuPlanifica. e sa a pleca în tepte.la ei. Verifica. si. orice chibzuieste Esecul poatasaucând nuchiar Se laIti.3 14 Fran~ois Lelard si Christophe Andre De de Treburiîninteresmaipri-ridica de interlocutorului.sa de timp. din rerolului sa uveni. Promiscuitate.coltul placere tonul. în meritele de IVrea rogativele ipote. Situatiarealtineactiona.I sa seduca si sa ea.nu Vorbeste nici Certurile devinun Acuze.sau persoanasituatiile u considera seama ei. Noul.vorbimult. xemplu.

Dependenta Pasiv-agresiva Opune rezistenta. sa fie nevoita sa vorbeasca despre sine unor persoane importante pentru ea. a nu putea înaltime. sa se supuna ordinelor. Se îndeparteaza degraba. Sa accepte o autoritate sau o superioritate oarecare. ce-i de facut? Confruntati cu manifestari de acest tip. Se îmbufneaza. Sa fie nevoita sa la singura decizii.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea r Depresiva I 31 5 derate nemeritate. sa i se atribuie sarcini importante. sa se confrunte cu judecata. Într-o situatie sociala este înhibata sau distanta. staruind asupra viitoarelor probleme. Sa fie în centrul atentiei. De exemplu. terapeutii cognitivisti urmaresc sa-I ajute pe subiect sa-si constientizeze într-o mai mare masura propriile judecati. Le îngaduie orice. sa fie singura. aprecierea celorlalti. Adopta o atitudine nagativista. Se contrazice pentru detalii. Evita confruntarea. propriul mod de a gândi. De Se acuza ca n-ar fi la exemplu. De exemplu. schimbându-i cursul. sa accepte o decizie cu care nu a fost de acord. Încearca sa capete sprijinul sau sa se asigure de prezenta celorlalti. duce ceva la bun sfârsit. Dificultatea rezida. terapeutii încearca sa actioneze asupra acelui mod de a gândi. Într-un al doilea timp. sa petreaca singura un week-end. Evitanta • Doctore. cum am precizat deja. în chiar înradacinarea adânca a acestor mecanisme de gândire si în caracterul lor identitar pentru subiect ("este personalitatea mea"). De exemplu. Pentru ca un demers .

ceea ce ne aminteste de felul în care Socrate "mosea sufletele" discipolilor sai . Cogni- .iexprima parerea (atitudine ce corespunde modelului psihanalitic clasic). În fine. Terapia cognitiva se înscrie într-o relatie asa-zis socratica: în nici un caz nu e vorba de "sfaturi garantat bune" (terapeutul nu se erijeaza într-un guru sau un director de cons.. ci e vorba de o serie de propozitii.tiinta). Pe de alta parte. cognitivistul este totodata si un terapeut exigent si prescriptic. El va veni cu o seama de exigente.iun stil de relationare absolut original în lumea psihoterapiei. Caci terapeutul cognitivist este un terapeut activ ~i interactiv.icodificat în cel mai înalt grad. nu refuza nici un subiect de discutie. • Relatia cu terapeutul cognitivist Comportamentul cognitivis. s. el pretinzând ca pacientul sau sa îndeplineasca unele sarcini. îi va preciza care sunt marile directii pe care le va urma. sa fie chiar el artizanul propriei vindecari.ti adopta un demers specific s.tilor pe parcursul terapiei difera într-o masura destul de mare de cel la care se asteapta majoritatea pacientilor pentru care.. îi va explica sfaturile si interventiile terapeutice. e dispusa sa te asculte si doar rareori îs. care raspunde tuturor întrebarilor puse de pacientul sau. pentru ca el sa-si cons.tientizeze propria disfunctie psihica. în mod obligatoriu. consemne si exercitii pentru pacientul sau. îl va asista în elaborarea unor noi strategii relationale pentru viata cotidiana. îi va recomanda lectura anumitor carti. iar la început ei trebuie calauziti si îndrumati. terapeutii cognitivis. cu alte cuvinte.iChristophe Andre într-atât de intru ziv sa aiba sorti de izbânda.ois Lelord s. de întrebari si mai cu seama de ajutorul care e acordat pacientului.31 6 Franc. se implica si se angajeaza în terapie. terapeutul cognitivist este explicit ~i pedagog si va încerca sa-I ajute pe pacient sa descopere care sunt mecanismele propriilor probleme. lU1 psihoterapeut trebuie sa fie o persoana care vorbeste putin. sa practice anumite exercitii. Într-adevar. multi dintre subiecti nu au o imagine prea clara a eforturilor pe care vor fi nevoiti sa le depuna.

.. cognitivistii ies în întâmpinarea psihanalistilor. DISCURSUL INTERIOR " "E încearcai se fi înselat în privinta de ce?" " "Ce ma întâmplat Oare zilei sau "Trebuie sa ma fi prea place.... CumPoate. În tabelul urmator am înfatisat câteva din gândurile ce se pot ivi în mintea pacientilor cu personalitate dificila. De acum stiti câte ceva despre aceste personalitati si speram ca va veti amuza pentru o clipa. fara sa încerce macar sa se descurce singur etc..Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 31 7 tivistul considera ca un pacient bine informat.reactionez . terapeutul îl va determina pe pacient sa-si constientizeze gândurile de acest gen. nusa"chem bizui pieriisa vada a . TERAPEUTUL a vrea în agenda fost posibil. la fenomenele de "transfer" ale pacientului fata de terapeut . atenti.ma pot pomÎNCARE noudoctorul asta caclartrebui pe . tinut la curent cu tot traiectul terapiei. cognitivistul va trebui sa se lase ademenit în relatia pe care pacientul va încerca sa o stabileasca cu el: histrionicul desigur ca va încerca sa-si se duca terapeutul sau macar sa se faca placut de acesta. de multa vreme. E ÎNTÂRZIE ma uit din consultatii..ceva între doua PERSONALITATEA clar ca nu sa-mi dovedeasca? Pesemne ca ÎNCAWL orei. în cazul în care terapeutul întârzie... Pe parcursul terapiei. În acest punct. iar dependentul se va agata cu di8perare de sfaturile terapeutului.. în clipa în care acesta îi va primi cu o întârziere de jumatate de ora .. se va putea chiar implica mai mult în propria terapie si îsi va înteti eforturile. cum ar ca o onala nica .. paranoicul în schimb nu-i va acorda usor încrederea lui. În cadrul unei terapii cognitive. încercând sa va imaginati ce reactii vor avea aceste personalitati dificile în fata terapeutului.

sa .atât înSper ca asteptare în sala data . caci pacientii constientizeaza greu rolul pe care-l joaca în propriile dificultati.s€dinta consecintelecând tot. din mine.... " ceput-o.. da cinci sasingur "Nu toti sa îsicale? joc face sa Cine se puJmi mea nu mai deUpe altiide .în gât el întârziedecând..ca de. Cum sa ajuti un subiect cu o personalitate paranoica sa constientizeze faptul ca el îi determina pe cei din jur sa-i ascunda unele lucruri...... eudata tre"Ce cumvalafiAsoameni. compromisa.. satul cuta!de .. Terapia cognitiva este o terapie esential pragmatica si empirica: punctul ei de plecare îl reprezinta observare a atenta si exhaustiva a tuturor situatiilor în care survin o serie de probleme. demine. Astfel! terapeutul îi cere pacientului sau sa încerce a evita repetarea sistematica a unor scenarii conflictuale sau dureroase cu propriul anturaj! ceea ce nu e deloc simplu si cere timp. ma si sa " U Sa încerci sa te detasezi un pic .unulstiu cre-I "Trebuie timp pune acestibate saladetâmpenie sau sase "Din pretios..pâna aicisidar recitesc câteva telefoane pâna . desi tea venifivine trecuta..în aceea dosare rog?" citesc azi de tina plictisescsuport acum " o sa daca tot am cea o " cep nici o psihoterapie. pentru a evita astfel expli- • .31 8 Fran~ois Lelord si Christophe Andre oida ndenta esiva -agresiva portament de Narcisica "Lucrurile n-arspus putut existaSiirosesc sa-i safi Ma Puteam as un ramâna asteptare. în vreo asa. nu în"Ziua placeeaici.

ci ?i de iritarea pe care o resimt ceilalti când manifesta atât de putin respect pentru drepturile altora? Lucrurile se simplifica atunci când subiectul cu o personalitate dificila se decide sa consulte un specialist. precum ?i gândurile ce vor decurge din acestea. dar ?i prin datele furnizate de autoobservare. cel mai adesea fiind vorba de o depresie sau de tulburari anxioase ?i de alt tip. Îi cer Medicul de familie e Ma fiului meu mai Nimeni nu Ia te GÂNDURI pasa ma ceea Nici îi Furieuita! Unnu mai EMOT1I Nemultumire de resPutin macar doctoTristete încearca crede mare sacare întâmple. se sinchiseste. ca urmare ?i a unor probleme psihice.sa vedeta! ce ar putea mami se ra? generalist întepecta. Asemenea contexte faciliteaza abordarea problemelor în fata carora subiectul "perfect sanatos". în ciuda dezechilibrelor lui. Prin discutii repetate. cum sunt cele pe care le prezentam mai jos. ce reanalizeaza cu precizie evenimentele saptamânii precedente. cert sotul cu SITUATII-CHEIE Nelini?te leaga. . terapeutul î?i va ajuta pacientul sa-?i identifice principalele "situatii-cheie". nu obi?nuie?te sa se aplece.l Concluzie: Personalitatile dificile ?i schimbarea 31 9 catii interminabile? Cum sa-i demonstrezi unui narcisic faptul ca antipatiile pe care le stâme?te nu sunt cauzate numai de invidie.

terapeutul îsi va conduce pacientul spre identificarea normelor si convingerilor . dar când în suparati. mine. cu o personalitate narcisica. dar realmente supraaglomerat în acea zi. autoobservându-se. pentru ea. Si atunci. poate. accentuând latura repetitiva a situatiilor-problema. la procedeaza o prietena ma tine nu vorba de eu le sar eie . . într-o perioada depresiva.320 Fran<. sau ca generalistul ei este un medic loial. treptat. Treptat. ca sa nu o sileasca sa abordeze un subiect delicat. o pacienta de treizeci si cinci de ani. De exemplu. nu fapte. ma mai problememari eu mult mai le mele. el îl va face pe acesta sa con?tientizeze faptul ca propriile lui gânduri sunt ipoteze. Terapeutul nu vrea decât ca Chantal sa realizeze ca acestea constituie numai punctele ei de vedere asupra situatiei. ca mama ei n-o întreaba de sanatate.:oisLelord ?i Christophe Andre Sunt cu I Agasare închipuie? Dar ce-?i totii niste Ranchiuna I ingrati. Aceasta extindere a punctului de vedere al pacientului constituie una din etapele cheie ale psihoterapiei. Ia Am?i ca scuteasca!sa Când sunt Însemnarile facute de Chantal. ajutor. Plecând de la acest minutios sfort de autoobservare. ?i îl va ajuta sa elaboreze ipoteze alternative. felul în care ea percepe aceasta situatie. chirurg-stomatolog. dar interlocutorii ei vad cu totul altfel lucrurile. Pacienta din exemplul nostru este încredintata ca mamei sale nu-i pasa de sanatatea fiicei ?i ca prietenii ei sunt nerecunoscatori. terapeutul identifica principalele teme pe care se vor manifesta trasaturile de personalitate dificila ale pacientului sau. ale ei.

Discutarea uneia din convingerile lui Chantal. astfel încât sa poata fi puse în lumina avantajele. În cazul lui . nuasta"las celorlalti timp "Sunt un om de bine. pentru ca o merit din plin. daca rite" ca peprin dependenta samine" DEZAVAl'I'TAJELE prea îi centrata priCONVI"GERII "Sunt multniciodata scot din pe mesc caci atentia ma care o de mine. respectiv a laturii lor rigide. ci doar exagerate si mult prea rigide. precum si felul de a se comporta. Terapeutul nu vrea sa schimbe radical convingerile pacientului sau. nimeni chemi propriile inceilalti sa AVANTAJELE CONVlL'lGERII dine" pentru le tan. Asa ca se încearca doar o atenuare a lor." n Faceitotul ci locul latrecelorlalti" orde la tau" e! tu. înainte de toate. asa ca mi "Oamenii sunt egoisti. dar si inconvenientele lor pentru pacient.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 321 ascunse în el si care îi determina viziune a asupra lumii. personalitate narcisica CO?\JvINGERE: "Oamenii îmi datoreaza atentie. multprea "Sfârsesce multi îndoi parerea "Stiu nu altoral! a pe ceva spon- l Mare parte a timpului. Una din principalele convingeri ale pacientei noash'e era: nÎntotdeauna. ceilalti trebuie sa-mi acorde atentie. caci acestea din urma nu sunt întru totul absurde." Odata identificate aceste credinte. acest efort de aprofundare a credintelor trece prin comprehensiunea genezei lor. ele vor fi evaluate si discutate îndelung.

de exemplu. terapeutul poate merge pâna acolo încât sa-i ceara pacientului anxios sa plece în week-end. Astfel. Analiza istoriei sale personale a facut-o capabila sa priceapa ca ceea ce îi paruse mereu a fi evidenta ("Mi se cuvine admiratia celorlalti") nu era de fapt decât o constructie mentala explicabila prin mediul sau personal. fara ca acesta sa fi facut vreo rezervare la hotel si fara a avea vreo harta rutiera. abordare care este centrata ppe modificarea concreta a modului în care actioneaza subiectul.8 Acesta este s..322 Fran<.i Christophe Andre Chantal... . Bruxelles.tientizare reprezinta doar o etapa în abordarea cognitiva.i valorizanta fata de copiii ei. un sentiment de superioritate sociala .i.... el însu. L'Apprentissage social. exista mai multe explicatii plauzibile: tatal ei era un profesor chirurg. de timpuriu. pentru a verifica daca rezultatul va fi catastrofal sau. aiia ca vor recurge si la metode comportamentale pentru a-si finaliza interventiile cognitive. insuflându-le. una din aceste metode. Fapt ce reprezinta un început al maleabilitatii sale . Chantal era o femeie inteligenta si frumoasa.tilor sunt si comportamentalisti.... dimpotriva. obisnuita sa fie admirata si curtata de barbati ... 1980. Bandura.ois Lelord .imotivul pentru care majoritatea cognitivi. familia în întregul ei întrunea oameni sclipitori . • Sa-ti schimbi felul de a fi Dar aceasta con.i narcisic. cum sa-. Chantal a fost nevoita sa învete cum sa se faca remarcata. Poti opera o schimbare a convingerilor actionând asupra propriilor comportamente. iar mama ei se aratase mereu hiperprotectoare . Era lesne de înteles de ce convingerile sale narcisice aveau o atât de mare greutate în ochii ei. va consta în aceea ca pacientul este lasat sa verifice singur validitatea sau lipsa de validitate a propriilor sale ipoteze si temeri: este vorba tocmai de acele "probe ale realitatii". acceptabil (un demers necesar pentru infirmarea acelei convingeri a subiectului anxios ca "trebuie sa te astepti la tot ce poate fi mai rau" si pentru a-l 8 A. din frageda copilarie.i faca loc printre ei la petreceri sau în vacantele familiale.i intelectuala.. Mardaga.

inevitabil. 9 UN DRUM DIFICIL Oricare ar fi scolile si terapeutii. sa nu tunda decât o parte din peluza. de pilda (pentru a-i infirma convingerea ca "e o adevarata catastrofa. 45-55. pp. pentru a le ameliora subiectilor capacitatile rationale.. Aceste antrenamente în vederea dobândirii "competentelor sociale" deseori se dovedesc a fi benefice pentru personalitatile dificile . Terapeutul îsi mai poate înderrma pacientul obsesional sa faca ceva într-un mod incomplet sau imperfect. "ThE:'rapieen groupe de patients souffrants de phobie sociale ou de troubles de la personnalih~". În fine. un conflict sau respingerea sa. Acesta este si motivul pentru care ele reclama terapeuti experimentati si care sa fie 9 C. daca va accepta invitatiile acestora. îl va face sa descopere ca. . Cungi. în felul acesta. O personalitate evitanta va descoperi ca poate petrece si momente agreabile în mijlocul celorlalti. la un "joc". de multe ori e nevoie sa se recurga la interpretarea unor roluri. 1995. O alta maniera de a actiona asupra felului de a fi al subiectului va fi de a-l ajuta sa se expuna acelor situatii de care acesta se teme. daca nu faci totul perfect"). JOl/mal de therapie comportamentale et cognitive. O personalitate dependenta va realiza ca faptul de a cuteza sa zica "Nu!" din când în când nu va atrage. cu totii marturisesc ca în cazul personalitatilor dificile psihoterapiile se întind pe un interval mare de timp si sunt anevoioase. cu zâmbetul pe buze si privindu-si fix interlocutorul. 5.Concluzie: Personalitatile dificile si schimbarea 323 ajuta sa se debaraseze de acea regula ca "trebuie sa anticipezi si sa încerci sa prevezi în permanenta totul"). multe diferende vor fi abordate si solutionate. Faptul de a-l invita pe narcisic sa puna întrebari si sa-si asculte interlocutorii îl poate ajuta sa înteleaga de ce opinia lui nu e întotdeauna împartasita de toti ceilalti. Faphll de a-i arata pasiv-agresivului ca îsi poate exprima dezacordul si altfel. sau sa vopseasca de mântuiala etajera..

terapiile cognitive ale tulburarilor de personalitate dureaza destul de mult. a caror disponibilitate era uria~a: în studiul facut pe pacientii borderline. ca în cazul personalitatilor borderline. Trebuie totu~i mentionat ca majoritatea acestor studii au fost facute de echipe special pregatite.. . Linehan et col!. "Interpersonal Outcome of Behavioral Treatment of Chronically Suicidal Borderline Pacient".:oisLelord ~i Christophe Andre capabili sa procedeze astfel încât motiyatia pacientilor sa persiste. ca ~i asupra unor metode de tratare a lor va oferi solutii din ce în ce mai satisfacatoare acelor subiecti în privinta carora terapeutii nu au reu~it. În genere. dar ~i asupra acelor structuri de personalitate mai grav perturba te. mai cu seama in relatiile afective: aceste studii au dovedit eficienta tehnicilor cognitiv-comportamentale1D. marcate de inconsecventa ~i impulsivitate. ce se dedica în egala masura ~i celorlalti pacienti . de pilda.324 Fran<. Studii supravegheate îndeaproape au fost întreprinse asupra subiectilor cu personalitate evitanta. cam între doi ~i trei ani. 131. însa nimic nu ne împiedica sa speram ca dezvoltarea considerabila a cercetarilor facute asupra unor personalitati dificile. ) trebuie efectuata cu prudenta. ace~tia puteau suna la un numar de telefon ce le fusese dat. American ]Ollfnal of Psychiatry. pp. Transpunerea acestor pacienti în contexteledasice ale psihoterapiei (un singur terapeut. 1171-1176. 10 M. 1994.. nu întotdeauna accesibil. ~i aceasta douazeci ~i patru de ore din douazeci ~i patru etc.

Aceasta lucrare contine toate criteriile diagnostice ale diverselor tulburari de personalitate. Paris. Robinson. 1996. Paris. David J. Guelfi. Masson. Pull. Masson. Jean Cottraux si Ivy Blackburn. Therapies cognitives des trollbles de la personnaliU. Londra. despre tulburarile de personalitate. tradus din limba engleza de J. precis. Lucrari în limba engleza: Discordered Personality.Bibliografie comentata Lucrari generale despre personalitati Les personnaliUs pathologiqlles: aproche cognitive et tlu?rapelltiqlle. CE. cu exemple de evaluare si cu o prezentare a terapiilor. Paris. DSM IV: Manllel diagnostique et statistique des troubles mentallx. 1995. P. 1996. potrivit celor mai recente abordri cognitive clinice. Rapid Psychler Press. Este traducerea celei de-a patra versiuni a clasificarii facute de Asociatia Psihiatrica Americana si folosita în întreaga lume. . cu un expozeu al diverselor ipoteze asupra originilor acestor tulburari. Un tratat nuantat. O analiza a tulburarilor de personalitate. Quentin Debray si Daniel Nollet. Masson. 1996. Boyer. Ontario.

326

Fran<;:oisLelord si Christophe Andre

carte careia trebuie sa-i acordam întâietate. Este un manual pedagogic, dar captivant, al tulburarilor de personalitate si al diferitelor teorii elaborate despre acestea.
Synopsis of psichiatry. H. Kaplan, B.J. Sadock, J.A. Grebb, William and Wilkins, Baltimore, 1991.

o

A saptea editie a unei renumite carti de 1300 de pagini (e o versiune prescurtata), al carei capitol 26 e consacrat tulburarilor de personalitate. Se lucreaza la traducerea acestei carti, ce va aparea la Editura Pradel.
The DSM IV Personality Disorders, lucrare coordonata de John Livesley, The Guilford Press, New York, 1995.

O analiza critica si epidemiologica, adâncita, a diferitelor tipuri de personalitate si a evolutiei clasificarii ce a dus la DSM IV. O lucrare de specialitate.
Cognitive Therapy for personality disorders. A.T. Beck, A. Freeman et colI., The Guilford Press, New York, 1990.

Aplicarea terapiilor cognitive la tulburarile de personalitate, de catre unul din fondatorii acestei discipline.
Personalitati anxioase

L'anxiete au quotidien. Albert E. Chneweiss L., Odile Jacob, Pa-

ris, 1991. Un studiu al diferitelor tulburari anxioase, elaborat dintr-o perspectiva cognitivo-comportamentaIa.
Personalitati paranoice

L'idealisme passionne. Quentin Debray, PUF, Paris, 1989.

Un eseu despre o forma deosebita a paranoiei, ce a produs atât sfinti, cât si asasini.
Paranoia et Sensibilite. Ernst Kretschmer, Paris, 1963.

Bibliografie comentata

327

Cn studiu de o mare finete de observatie, întreprins de "inventatorul" personalitatii senzitive. Personalitati histrionice

Histoire de l'histerie. E. Trillat, Seghers, Paris, 1975.

O pasionanta istorie a isteriei de-a lungul timpurilor ~i diverselor teorii.
"La personnalite histerique". G. Darcourt, La RevlIe du practicien,

1995,45,pp.2550-2555. O prezentare a istoriei ~i clinicii personalitatii isterice.
Etudes sur l'histerie, Sigmund Freud, Josef Breuer, PUF, Paris,

1956. Originile psihanalizei.
Souvenirs d'Anna O.O.M. Borch Jakobsen, Aubier, Paris, 1995.

Povestea uneia din pacientele lui Freud, pornind de la care el ~i-a elaborat propria teorie reexaminata din perspectiva abordarii istorice. Personalitati obsesionale Odile Ja-

Le garfon qui n'arretait pas de se laver. J. Rappoport,

cob, Paris, 1991. Respectivul baiat suferea de SOC, dar lucrarea contine ~i reflectii interesante asupra personalitatilor obsesionale, reflectii facute de o specialista de talie mondiala.
Peurs, manies et idees jixes. F. Lamagnere, Retz, Paris, 1994.

Un tablou extrem de viu al diferitelor forme de tulburari obsesionale, cu exemple de terapie.
Obsessions et compulsions. J. Cottraux, PUF, Paris, 1989.

O carticica densa, ce concentreaza progresele înregistra te în materie de terapie, dar ~i progresele metodologice.

328

Fran<;ois Lelord ;;i Christophe Andre

Personalitati narcisice
La personnalite narcissique. O. Kemberg, Privat, Toulouse, 1991.

O noua editie franceza a unei faimoase carti, scrisa de unul din "inventatorii" personalitatilor narcisice. Personalitati schizoide
DE TIP

COMPORTAMENTE

A

Com71lent n"sister au stress. R.B. Flannery, Eyrolles, Paris, 1991.

Un manual de gestiune a stresului, ce le va da de gândit cititorilor de Tipul A.
La Gestion du Stress. C. Andre, P. Legeron, F. Lelord, Morisset,

Paris, 1995. O carte pentru oamenii grabiti: în numai o ora de lectura, ace;;tia vor ;;ti esentialul despre gestiunea stresului.
Stress, Management and the Healthy Type A. Ethel Roskies, The

Guilford Press, I'\ew York, 1987. O lucrare ;;tiintifica ;;i clinica, scrisa de o specialista care a tratat mii de persoane Tip A, angajate ale unor mari firme nord-americane. Personalitati depresive

Prozac, le banheur sur ardonnance? P. Kramer, ed. I, Paris, 1994.

O carte scrisa de un psihanalist, uimit el însu;;i de efectele unui medicament; un eseu extraordinar de complet ;;ipasionant despre personalitatile depresive ;;i evitante, dar ;;i despre mecanismele schimbarii. O carte mai subtila decât ar putea-o sugera titlul ei (de altminteri, titlul cartii în versiunea americana era Listening ta Prozac).
Vivre avec une depression. Q. Debray, Edition de Romer, Paris, 1994.

O carte clara, eclectica, despre diversele fatete ale depresiei ;;i ale personalitatilor depresive.

Bibliografie comentata

329

"Les Dysthimies". Studiu coordonat de J.F. Hallilaire, L'Encephale, 1992/ 18, numar special, pp. 695-782.

Un amplu dosar, în franceza, despre acest sindrom, aflat la granita personalitatii depresive. "Temperament et depression" de P. Peron-Magnan, în J.P.Olie, depressives, Flammarion, PaM.F. Poirier, H. Loo: Les 711aladies ris/ 1995/ pp. 183-193. Diversele cercetari întreprinse asupra personalitatii depresive, strânse înrt-o lucrare de referinta despre depresie.
Mars. Fritz Zorn, Gallimard, Paris, 1982.

O relatare la persoana întâi a unei personalitati depresive care a murit de cancer.
joumal. Cesare Pavese, Gallimard, Paris, 1958.

O relatare la persoana întâi a unei personalitati depresive care s-a SillUC1S.
Syllogisme de l'a711ertume. E.M. Cioran, Gallimard, Paris, 1952.

O relatare la persoana întâi a unei personalitati depresive care a continuat sa scrie, considerând totu~i ca "viata e lipsita de savoare". Personalitati dependente
Les voies de la regression. M. Balint, Payo, Paris, 1972.

O pasionanta reflectie asupra mecanismelor dependentei ~ifricii de dependenta. O carte ce interpeleaza fiecare cititor. Personalitati evitante
La peur des autres. C. Andre, P. Legeron, Odile Jacob, Paris, 1995.

O carte care se adreseaza atât persoanelor timide, cât ~i terapeutilor, o carte care prezinta tabloul acestui sindrom, vreme îndelungata subestimat.

330
S'affirmer

Fran<;:oisLelord s;iChristophe Andre
et communiquer.

Boisvert s;i Beaudry, Edition de

L'homme, :v1ontreal, 1979. Un manual francez de referinta, care poate înlesni întelegerea afirmarii de sine s;ia antrenamentului în vederea acesteia.
When I say no, I feel gui/ty. :v1anuel New York, 1975.
J.

Smith, Bantam Books,

Echivalentul în engleza al manualului mai sus mentionat.
Your perfect Riglzt. Robert Alberti, :v1ichael Emmons, Impact Publishers, Obispo, 1982.

Un manual de exceptie, ai carui autori au fost pionierii afirmarii de sine. Personalitati borderline
Les troubles limites. Otto Kernberg, Privat, Toulouse, 1989.

O lucrare clasica, de inspiratie psihanalitica, bogata în experiente clinice impresionante.
Cognitive Behavioral Treatment for Personality Disorders, Marsha

Linehan, The Guilford Press, New York, 1993.
Training Skills Manual for Treating Patients with Borderline personality Disorders, Marsha Linehan, The Guilford Press, New

York,1993. Doua manuale ale unui cunoscut autor, care a elaborat un model extrem de complex ;;i o strategie terapeutica a personalitatilor borderline. Personalitati antisociale
La Psychopate. Quentin Debray, PUF, Paris, 1984.

Mai vechiul concept de personalitate antisociala, vazut prin prisma clinicii franceze.

Bibliografie

comentata

331

NAntisocial Personality DisordersN, T.A. Widiger, E. Corbritt, Millon in Review of Psychiatry, 1992, voI. 11, pp. 63-69. Un studiu recent, exhaustiv. Personalitati sadice

T.

NIs sadistic personality disorders a valid diagnosis? The result of a survey of forensic psychiatristsN, R.L. Spitzer, S. Fiester, M. Gay, B. Pfohl, American Joumal of Pschiatry, 1991, 148, pp. 875-879. Alarmantul Personalitati punct de vedere al psihiatrilor multiple criminologi.

Dossier Personnalites multiples. Nervure (1993), 6,

pp. 13-59.

O serie de articole scrise de specialisti francezi si nord-americani, pe marginea acestui subiect fascinant. Originile personalitatilor dificile

Introduction aux theories de la personnalite. P. Marin, S. Bouchard, Gaetan Marin, ed. Quebec, 1992. Un expozeu, cu un pronuntat caracter pedagogic, al marilor teorii psihologice despre procesul de formare a personalitatii, de la Freud la cognitivisti, trecând prin teoriile umaniste, gestaltism, psihologia eului si abordarile dimensionale. Personnalites pathologiques. C. Lansier, R. Olivier Martin, Encyclopedie medico-chirurgicale, Paris, 1993,37-320 A 10 (16 pagini). O abordare nalitate. istorica si psihodinamica a tulburarilor de perso-

Genetic Epidemiology in Psychiatry: taking both genes and enviroment seriousely, K.S. Kendler, Archive of General Psychiatry, 1995,1992, pp. 895-899.

Montreal. Jacques Van Riller. "opus". Retz. Poate fi si un cadou nimerit . Paris.. Les therapies cognitives. . consacrat principalelor convingeri ale personalitatilor dificile. Schimbare si psihoterapie Com11lentfaire rire un paranoi"que. Nodules. 1992. Cartea e scrisa de un psihanalist liber-cugetator. Fran<. Paul Gerin.332 Fran<. "Que sais-je?". Paris.. Pa- ris. Pichot. E. L'evaluation des psyc7lOtherapies. Odile Ja- o cob. D. 1922.:oisRoustang. Jean Cottraux. Î11tr-ocarte clara ?i concisa. PUF. Lucrarea contine referiri la mecanismele propriei schimbari?i aplicatii practice. Paris. Klasko. O serie de cugetari pasionante asupra proceselor de schimbare Îl.5. colI. Young ?i J. Je reinvente ma vie. colI. Un rezumat al problemelor metodologice ridicate de evaluarea psihoterapiilor.:oisLelord ?i Christophe Andre perspectiva elocventa asupra cercetarii privitoare la cuantumul de Îl1l1ascut?i dobândit Îl1tulburarile de personalitate. Le gestions de soi. Clasificari Les testes mentaux. Editions de L'homme. 1995. caracterizata de prudenta unui autentic om de ?tiinta. Un remarcabil self-help book Î11stil anglo-saxon. 1996. conceptele psihanalizei. O Î11treagacarte consacrata relatarilor despre terapiile aplicate pacientilor. 1991. PUF. Ylardaga. J. unii dintre ace?tia având personalitati dificile. psihoterapie ?i Îl. Paris. 1984.

O carte importanta. despre raportul natura-cultura. Protocoles et echelles d' evaluation en psychiatrie et psychologie. o Martin Bouvard ~i Jean Cottraux. un instrument de lucru. J. tulburatoare. Editions Michelon. Paris. Masson. Lucrare ce reune~te o seama de chestionare utile clinicianului. 1995. 1995. O carte care îti dezvaluie ca mecanismele evolutiei n-au actionat numai asupra fizicului nostru pentru a ajunge la fiintele umane care suntem. Guelfi. R.Bibliografie comentata 333 sinteza extrem de limpede ~i de densa a dezbaterilor pe o tema dificila. Paris. Robert Wright. Darjen- nes. . Masson. 1996. Psychopatologie quantitative.D. 1. O lucrare adresata speciali~tilor. dar ~i studentului. ce descrie metodologia ~i dificultatile evaluarii cantitative în psihiatrie. ~i ca selectia naturala a operat asupra comportamentelor ~i emotiilor noastre. Despre psihologia evolutionista L'animal moral. Gaillac.

Desi de cele mai multe ori incapacitatea noastra de a spune nu se manifesta în situatii aparent mai putin dramatice. si anume sentimentul ca ne este foarte greu sa refuzam propuneri altminteri contrare dorintelor noastre. la serviciu. aux omis. ci si viata. În cazurile extreme.. Multi dintre noi am trait deja si mai traim si acum experiente de acest fel. ca vei fi respins. en amour. aspiratiilor noastre profunde. au travail. chiar daca traim într-o societate marcata de disconfort. stres. lipsa de comunicare si de întelegere. Relatiile umane se vor simplifica mult în toate domeniile vietii curente. si acest lucru se întâmpla si atunci când este vorba despre cumpararea unui obiect inutil sau despre tunsoarea nefericita cu care ne trezim într-o buna zi. Va putea fi astfel el însusi si deopotriva activ. prietenii sau sefii nostri. parintii. efectele ei nu sunt adeseori mai putin triste.. intereselor noastre. au quotidien) Marie Haddou Flammarion ISBN: 973-8291-88-7 184 pagini Format 13 x 20 cm De ce este atât de greu sa spui nu? Teama ca vei fi perceput ca un individ agresiv.CUM SA SPUI NU. Acasa. Putinta de a spune nu îi permite individului sa se consolideze si sa-si afirme independenta si autenticitatea. dorinta de a nu-i dezamagi pe cei pe care îi iubesti. neputinta de a spune nu se dovedeste a fi deosebit de periculoasa: un alcoolic care nu poate refuza un pahar îsi risca nu numai sanatatea. ~ . însa în mod indirect. fara a-l distruge sau rani în felul acesta pe celalalt. În viata de zi cu zi (SAVOIR DIRE NON. toate par sa stea la originea acestei forme specia1e de autocenzura. prietenilor. dar poate merge si pâna la controlul vietii noastre intime de catre copiii. en familie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful