Professional Documents
Culture Documents
MIAUNICA
PISICUŢA De Demostene Botez
ZDREANŢĂ
De Tudor Arghezi CĂŢELUŞUL AZOREL
CĂŢELUŞUL
GRIVEI
- Căţeluşule, să-mi spui De V. Carianopol
Unde-i laptele, că nu-i!
Cine mi-a umblat în oale Certăreţ, întreaga ziuă
De le găsesc pe toate goale? Umblă, latră pe oricine.
Nimeni fără voia lui
Cine-i hoţul? Nu eşti tu? Nu poate intra la mine.
Aha! Dai din coadă, zici că nu?!
Stai! Te-am prins! Are un castel de scânduri,
Eşti stropit de lapte tot, Cu covor întins pe jos,
Şi pe labe şi pe bot! unde nu stă însă nimeni
Când e timpul furtunos.
Atunci, mama l-a certat
Pe căţel, fiindcă-a furat, Îi plac florile, ca mie,
Ca să nu mai umble pe la oale Că prin ele-atunci când sare,
Să le găsească pe toate goale. Nu le rupe, fiindcă ştie
Şi pe ele că le doare.
Am găsit un iepuraş
CUM VORBESC ANIMALELE? La cosit pe grâu.
Îl pierduse prin trifoi
Raţa lunecă pe lac Poate mama lui.
Şi tot strigă: mac, mac, mac!
L-am luat şi l-am adus
Gâsca zice altceva: Pân-la mine-acasă,
Ga, ga, ga şi ga, ga, ga! Tremura în mâna mea,
Blana lui frumoasă.
Sus, pe gardul lui bunici’
Un crestat cu pene roşii Nu te teme, iepuraş,
Strigă tare: cucurigu! Am livada plină!
Şi-o să-ţi dau să creşti voinic, - Unde dormi?
Varză din gradină! - În şopron.
- Cum te cheamă?
- Rodion.
IEPURAŞUL
VEVERIŢA
ALB IEPURAŞ
Ce se-aude în copac?
- Iepuraş, alb iepuraş, Oare-i scrâşnet de gânsac
Unde-ai fost? Sau vreo carie ce-acuşi
- La oraş! Face-n scoarţă rumeguş?...
- Un-te duci? I-auzi… „Trosc!” Apoi din nou.
- La pădure.
- Ce mănânci? „Trosc!”, prelung ca un ecou.
- Vreji şi mure. Când e vreme rea afară,
În bogata ei cămară,
Numai-n fustă şi-n papuci, - Ce-o fi asta, surioară?
Veveriţa sparge nuci.
- Ia, o vulpe năzdrăvană!
Cum stătea-n tufiş, la pândă,
CĂPRIOARA Costelivă şi flămândă,
S-a gândit că pentru masă
Peste podul de la moară N-ar strica o gâscă grasă…
A trecut o căprioară.
Am strigat-o din cărare
Să nu fugă aşa de tare
Că nu-s lup şi nici dulău
Ca să-i fac cumva vreun rău. VULPEA ŞIREATĂ
Ea de mine nu se teme,
Dar mi-a zis că n-are vreme. Cât e vulpea de şireată,
În pădure lângă tei S-a-nşelat şi ea odată,
O aşteaptă puiul ei. C-a furat dintr-o gradină
Un cocoş de plastilină.
URSULEŢUL
VULPEA
Ursuleţul meu nu ştie
Nici măcar o poezie, Cu coada stufoasă,
Dar eu ştiu câte pofteşti, Cu bot ascuţit,
Ţi le spun dacă doreşti. La coteţul nostru,
Ursu-i tare mititel, Des a nimerit.
Învăţ eu şi pentru el.
Găini, pui şi raţe,
Ia tot ce găseşte.
MOŞ MARTIN Hoaţa asta, ştiţi?
Vulpe se numeşte.
Cu cojocul lui cel gros,
Mormăind morăcănos,
Umblă moşul prin pădure, LUPUL
După fragi şi după mure.
Cred că mă cunoaşteţi bine,
Vara merge la vânat, Eu sunt lupul cel vestit.
Iarna stă-n bârlog culcat, Şi pe iezi, şi pe Scufiţă,
Imediat i-am înghiţit.
Când dezgheţurile vin,
S-a trezit şi Moş Martin. Mi-a venit de hac cumătra,
Şi vânătorul iscusit,
Dar să ştiţi de-acum prieteni,
CUMĂTRA VULPE Jur pe păr, m-am cuminţit!
De O. Cazimir
RAŢA
PUIŞORII
Raţa, dis de dimineaţă,
Ghemotoace gălbioare A sărit în baltă: ţop!
Oare sunt rupte din Şi acum nu vrea să iasă
soare? Fiindcă n-are un prosop.
Ciugulesc cu ciocul ud
Firul ierbii mic şi crud.
RĂŢUŞCA
Cloşca e pe lângă ei,
O fetiţă le dă mei. O răţuşcă îmbufnată
Iar Grivei zice buimac: Stă pe mal cam supărată:
"- Parcă sunt din - Mac, mac, mac
cozonac!" Şi mac, mac, mac,
Eu în baltă nu mă bag,
Că mă ud pe lopăţele,
RAŢELE Nu mai pot merge cu ele!
- Ga, ga, ga!, râde gânsacul.
Picături si mari şi mici - Oac, oac, oac!, strigă brotacul.
Cad din nori grăbite,
Pe sub streşini rândunici Unde aţi mai văzut voi,
S-au ascuns grăbite. Dragi copii de pe la noi,
O răţuşcă supărată
Chiar motanul cel vărgat Să nu vrea să intre în baltă?
A intrat in casă,
Furios că i-a udat Măi, răţuşcă mititică,
Blana lui frumoasă. Intră în baltă fără frică!
Acolo te răcoreşti
Numai raţele pe lac Şi prieteni buni găseşti!
Către nori mai cată
Şi tot strigă: „mac-mac-mac!
Noi mai vrem o dată!” RĂŢOIUL BUCĂTAR
La vagon restaurant
RAŢĂ, RAŢĂ, RĂŢIŞOARĂ Stă răţoiul elegant…
Cu un şorţ legat la guşă
- Rată, raţă, răţişoară Scoate capul grav pe uşă:
- Pentru prânz am să vă fac
Cozonac cu mac… mac… mac… Că vicleana stă la pândă,
Stă la pândă, că-i flămândă!
MARINARII
PUI DE RAŢĂ
Vine raţa dintre vii de Nina Cassian
Cu trei gheme aurii.
Pline-s undele de lac Pui cu puf de aur moale
De lopeţi şi de…”mac-mac!” Şapte sunt prin curte.
Umblă-n picioruşe goale,
Raţa Pană-cenuşie Sprintene şi scurte.
Zice-n sine, cu mândrie:
- Iată-i, chiar de nu sunt mari, Piuie de viaţă nouă,
Parcă-s nişte marinari! Cu un glas ca aţa,
”Am ieşit şi noi din ouă,
Bună dimineaţa!”
TREI RĂŢUŞTE
O furnică mititică,
Cât un grăuncior de mei,
COPILUL ŞI FURNICA
FURNICA
Un copil din grupa mică
O întreabă pe furnică: Ştii voi ce face furnica?
- Ce tot cari, tu în spinare Nu stă toată ziulica.
Cât este ziua de mare? Roboteşte prin grădină
Ca o bună gospodină
Nu ţi-e greu, nu oboseşti? Şi îşi strânge în cămară
Stai puţin să te odihneşti! Toată munca ei de-o vară.
- Of, nu pot, copile dragă,
Eu muncesc ziua întreagă,
Car, adun în muşuroi FURNICILE
C-am copiii mici... şi-apoi
Ai şi tu părinţi ca mine, Ia uitaţi ce e aici!
Ştii cât muncesc pentru tine? O coloană de furnici.
Iute cară în spinare
Bucăţele de mâncare,
FURNICA Cât mai sunt zile frumoase,
Până vin cele geroase.
O fărâmă, atâtica,
E furnica.
Dar e tare gospodină!
HĂRNICUŢA
De cum zorii se lumină,
Hrana de pe câmp adună Pe cărare iată vine
Pân’ dă soarele s-apună. O furnică mică, mică
Şi de-o fi iarna geroasă, Şi în graba ei cea mare,
Furnicuţei nici că-i pasă. Dă peste o piatră tare.
Un greiere o întreabă:
FURNICA - De ce eşti aşa grăbită?
- Ca să ajung acasă,
O furnică mititică Să pun bucate pe masă
Şi-n cămara mea, Bun venit să-i zică.
Pentru iarna grea. Broaştele de baltă
Au murit de frică.