"Rift iUgl1,1 4 i"our Type este o ~,u'te ~bso,Jull: bsciBanti. Certetlilrili: fi lie$e()peFit.

i~e d»Gwfului D" di4:IDOdeschid o. n,o'llla ~iP;(ietiv~, d.eme·!lit dci.llch~!IT[a, re!'lIpn (Ji)I!1'~pt\i]l,ii ,de: .indi~·iJIl!'i!litate bi(lc·himb!::ii., ofiC'I"indl.l-n-e ~i '1;1 J];I(tMlitaw extrcsn ·de: did~iD:~~ ~ ~plk~ ~~'?Ste de.se(lr~"'d m d~ n(jo.ilSt.x~ de;7.u cuzl," .

'I'ia,~

CHJUSllANE NORTHRUP; MD,
fi

4 Grupe sanguine, 4 Die~
..... _., J_

A utoare

Waman " 8&1)1, Wome1~'S' Wisdom

"PtiitlJ PI'c;;.{:up:iJrile sal.e leg-ate de :t::mt~i~ie~i :!ia!ll:5t'lU~,.Peter J. D'AJamo a ~dW$ 0 con·li;rilbi.:l~ie r~m:u~abilli .!lrtol'1"'i'lUirii de 8p~d~litate, demenstrand di u~esit~~iLe ailimentO'!Nal.ditc~r!ili indhdd tn p""["r!~M.1D,t· ,I",k~ de ~p~dfk.e C~. ~i amplr'!!;["Itdc s~1~dlig]tale. [tldk~~~nk· lare ~u c U~OI: d~ Il m~3t. m. acest ~'CM f~o;: c;l.~Dimeill.t;)t;a co[\~cta ~i doC.vina0 ,~e~~ (:;:!, Q1'i~3j't. alta,"

JOAN BOruSENKO. PhD.,
,"':utto~re' a Minding the'Body, ltfmding, the Mind ~i Wonrmr's Book: of Life A

j)~~ V4ti s,~m;l.it' l:cOO!.atii ci ru.l tQ~;~ lIIil.llte'i!~rcllUie:!lit sc:&u:ilili:'asd'. i.d~ntil:: ~au ~i~..-l a~~ .... tip uri de c:\";Cc"CituBizice,. :nu suntelci depr!rt:e de :3&v 31:. GI"1!I!p3. Jum:rni:;ii,yuiiI$trl ~lilgl)liilii. fcll«,tii ;i!:l11!1!mite p:]r1!:ku!larit!l.~ ~l~ !lllltab()li~mlil'ui S311l, ilt6d S',pwj:, inlI!!e.!~zlI ;)I.b~oib1;ia lernentelor rl!U.tritill't in e OrgIID~rn, !Fkcn:~ glflJ.piii ~an~lnoii in p[lr~ f1!!wriz';:;:Iz.i:i ~~"l1b'!;i~l ;<III"l.ImDt,o.r aIlm,~n're fl i."fluM'~I1T~' moo'l:ll in C:U>f' o~im~llul f~Qi::fil.trli·i1ma~illoJ' stres. Eat J?>JVi4. Y«(I(1'TJP"e·\'l. ~'a :Il,i~t~~3 r!htoor:IJ~'u 111progrnl.l1 de de :sIDr.atat~ ~j~i)1¢t, 'ID fu!1l~tic: d~C31":."Kt"criStli:uregmpili d'umnl1Ca>I(I:l!.!ltrn. sangulnc, Dacil: ~" ..~igrup,'1 sanguini 0: cO Cll!nc5uma~i mlllt:ii, c!u'fle(llipe:rpl'()u:ici, bipcr~llIIdJid) .. Ellf[;t;mat,l dim iliUneOib;'!~;~ ,dy-$. gdIlD~:i ajoduh:~ eelorlaltecereale m ~nt{,~:R;t:i ln~e.nu~~~'dtiil~ aerehlce .. 0 aIDneJit<'l~e !:1Je~d~Ya'~ grupd d.'i'~. ungilJline va C.Rft~i'I1.cro~i; dle dsc
~ii. ~oJ!i iDJL'U!l~~oi'H., artri,ta Ci1J

~lJJt~1.I

u~c~~

Dadi. sve~i g;rnptl $~!lgUjj}1i A: It Ai tr~·tJllIi ~i'f~~i VC:!l'C't'~I:.i:tn • Pt,;'IIe~:~c.<il,i '~eT.cu,ii u~Qall~ .• CU['J.1:a... fl yo~~ ~a:U1~ltiI .. Folosi~i mtdit!i~~<Ill?<lnti"u!:Il ]~~ 'f'a~5$Uc~I!J~U;U • O;l!limCflu~ir:: iinA:ortlJ:t!i,p(liate- mlr1 r.iSC'lJ~ e cal:tce]"~i troli &~inuma d Daca aveti grup;a .. '" •
:S<"'IliLg.i.iiiiii Ci!:~

Dieta

B: mal !lad~cl d.l~tii.di!ITtre
tOEl'be

At trdnni ·s~ aVe:I;i

grYp~£c S'!llglliio~·, ul1d.uzand. ~i

oa .... a.(;em~.t{~ n~;; :i?;II'Ulpll. 'e!f~~ sh:lJg1ilu.care 1W~.re GO]1~urni.t p,roc!!u.;!' b~t·~~(! f'r.a.~tic:l~i c\'wEti~ii. fili~e mode. ... te, Cl!ImIll' (:i"!notul ~al.l pl.llmbihil~ a 0 ~linH!:1lit3.~i!C ll.rnd.ecVllta creste riscul iiil!ec~iiiloJ' 'i'j";l!I~ kn,t!) ClIr,1: audio

e...i'i Il'I'IIlib1em£

sistemul ..nerves

leu ,solu,tii de meatinere ;a ,s~in,ata·tii,de pre,lungire a vie~ii,i obtinlere al gr'euta~j ide,ale

Dad ·a,,·i1;f.i g;mp-.~ :ll3j,guiln~ A6 :
'. '.' A vr:,i m ~p()l'i.u[(:a. car:;lcteri$~ic..l1.r)G irtJ~O'Ie;rol1~eIQr grupd.o.r A fl B ~i f.lI~ exeuiJiii: de ClI~l1I.l;rJJn:: fl. lP'Fad1;a~~~d]'l~tn t~brud; de ~,tJ.!IX3"C A'I'e!,;i cel.mai f.r:agim sistem imuIDt:!lli:' dinere tQI1~ grillpele ~~nguin~

Dr. Peter J. D'Adamo
cu Catherine Whitney

'.'

ALIMENTATIA ADE'CVATA. , GRUP'E SANGUINE
Die/a indw~:dllali?:al'il ,~ .ol~~~H me1l!fin't'r'e of 5ji.,,~litJtIi'i> de d~ pniungi'u! a uje~:ii ,i cbfinert Oi grelltd{ii idMle • Ce p~Tere a~i. avea cla·~ v-~~ spune cii. s()(:~crul mc:nli!'l<:rii .simil,it~ii, viijO,rii ~i ,;<1rre .... enirii i'mboll,~YirilonlS(e.a~acde :sirnjllu inciit SUI bh:,,:lemm<a ericui]", ileill~F~ba Dt. Peter D'Ad~m()in C~rk'~ sa E,~t .RJighr 11 Yo ...,' Tytn!). uncle afUm ~ir'i~j)l.m5.11]; • .i\;C>C~t secret re'Zidl in ~!,mo~t{~n~~ U'Llpc:i uoastre s~nguiue· ..
V~C~ \'->n1L ~~.~d~[Yr(:()da't~ cl au I r·ellUi~ s.~.. rn:a:nclm iO\1 I~ M s,:m ~ii,pna.:tl(<iID aC'I:'.l",i tip de c)rc'rcitii (i,~io~, av,eti multi!. dro:j)""lte. PGllffil ;;1 ,abso b~ia diycr~!.or' ali'lDelil@, ca ~i modul ul care (Jrgan~smulllo5tru ~;lqion~az;i 1~s~r~$,dife!';;, in r1.m~ti~e p~rriculari.~\a~ ~I?e~ ~nijUiIl~_ d Gnip~ SUiguin~ rdl«t.1 pr,OC'esd~ chimicc care uu lee in O'tganism. I~. este c.hcia d~::dc:g1irii J1~i~t~rdm leg~~:.c ~: h(>.;ll~,longc¥:iu~, f.orm~ ri7.ica ~ir,(lZls~In~'1i p.~i!I~(,;~_ va predispune lot olnumlT bali d .E~ ~L...:it imLLDlalirnentele 'P'ecare ar (rebui s:lle COMUllll!ti, preen ,11 ~i mod.a.lidlill:' de ~,'~miincre a $~,nld,ii, Pin~, fill de m'lJl~ legoirur.a dintre !ijTYp;l san;gu~ ~i menlineL'lf'ii s:;mj;~\l!~i, prmsr-o ali m,cf,ta~i~ i <ld~V3:ti ~ COIISI:i,tuito ~igm~ '~tilll~ifica]ak .;:1i,.~i compenente ~bia acurn ato Lf,l.ccpU~ a fi de&ciJnre., remind de la l""l.-ultMde ~lilrc~tiiri!()t' eI~ctl.ia~~ ~i fIlOP :\'0- de ani de u'l~1 ~iiu, Dr. D' Adan1.o ~i-~ pC'tl1!!cu[' de uhimli !5 ~ni invC'$tig,inJ rda'ii~ d:i:tl!t~ grupa $~gUJini, alU'r)~nl'4ie.# bO'lL;'L Rodul accsreimunci este 11.11 g,bideomplet de m~lIIt:in.{';e:i!saniitiit\ij, Ul'I plan ill{li"ldu~lizll~ .w(CVl1l fi~;it~l grupc.s~ngtlin~ if' I'IO!1I1ie,

CELOR ..

AHmentatia adecvata. celor grupe sanguine

tlJ t;a~ Righi 4 rO'M' r,.pt. stlm ~pco::ifj,.:;~c..e,= • alim~mek, mirodeniile, ce~icClj"iJc ~i pl<tJIJdc care i[lflu;::I'lIC~Z~ hendic freclllre ,grupa s.mg'ulno'i, ~QfIi[rilmindla mcn~(~a s.m:itii oplimc ~i IIgtCIilI;itiiiJeal~; , • yil:.amindl:' ~i 'supli rnemele ~llin~nt:u~ (:;j.~e rrcbuie conaumste p'r~pond&Nn[ ~i de ~~re nd)Uj~"(l',,i[,u~; o ~ mll:od:iCl'tltlet1Jtde eea m~b mare ,~Hci,~T.liI;a CIII p~jit;.FU [iecare ti,1' S~l!Igujl~; • d~ei'i,snetul 'fl, ~'f~ctx:al:11'!,~l f:\.li1J.1~si.st~1mI1muscular san. ~is~e:n:ml erves; n • daci va rd3xa~i EI'~aibin~ prin gimnasrica ~embid. ssu Ilrin ml:'d;tali~; • dad d. :llege'~ plirnbiilfea,inorul tell_hsul sau 1';01(11.1 clldnd pmg.ramu lui d~5. tl.~~~rcitii fi:t;~~; in • "liIlil sOl ~'Jftri~i die uncle vin);smi ~iinr~qjjobi~nui~~, ~UI!I05e[~.d Car~l)!]ri~1kiJc I5TUpei vs, Sllr~gu'in.C; d • cum p1ltelllu,pt3 impo~r~\'3,h[)lilo:r CU, otl:'J1'~ial. !c~.al.dad }[i~i~ ce ~~ rITdispUll~ grupll $~(j:guin!i.; p l '. rum s~IDmtini~i prO"lC'Su! e :i.mb.itranire 'p'fin cvit:are;;1 i-llcrorilor ~,p~irld dCU!l1in.ill1i.dct~ri"rarc:a d eII.'re I"Jlp1dJ~cd!JI~Io);F;nca~l.il Hcc~r~i &rup~ ~anguine.
tn EM Righ~ 4 YOr.lr Type v~,i g;hi un gnid do; via~a :implu ~i ar, pe care orieine il p'(>~,teurma ell d \..L,fUrin~j, eelc mai simp!l~ mod ..Ii~J\ide d~!Wl1iIflolJr~ ~ gl'U!)'c1 sangQ.!in~ A~~ll tn f:3~a0 t3<tQ·C r~m~(~bHil., P ce .....schimba radit;~1 fflooulltl c~re m~ncJJlnfi 'Idim, .1 D~. Peter l- D'Ad:lIlw estc medic n~rurist, oer.;~[iitor ~i~.dru uni' ..er~itar recunoscu t. Cercetarile , fi C%rerlmcnl~le ell nice ,a~l:rpf'!, con~xiuilH dintre Yl.Ipa sangll<ruI ~isJtal',ea de san~tate sau b<»li au, dus la sueccse rii.Sml~IOar~ in domcniul (;~;W"'<i !boli, printre (:~J'e CI'.l{il'rMm:1.I]csneerului mamar ~i SIDA. A publi~a~ nurncroase ~i'l:lcolc in reviste mcdieale ~icste mcmbm ill (onsiiiul !,iillli.fic:1I1 uner rnari ~()iUpanii ,dl:' ;l,$lg:urari. D~. D' Adl!Jmo., descmnat m~diclll am.lul in 1990 dc' citr<: Asoo::ia\;jj A.,DliCriC;il(I~ a Medicilot N lIiiuri~tifi ,nominil~~ C~ a:l mRi h'Sill1clrnicum ,1/ llmif r,n februaric l ':19'1., d~ d[re iP'1.ib!ka~ P;r.eve'ltiv:[' M·~di!i:me Updare, cste f.[)J:I,d~~Clr d.ir~tor onorifie al publit:.iJllei T'J~ jOlmM{ of N.r;tfl'YOp, .. tbic ~i Mcdfcir.<e. Ar~ Ijfl'l COlb-inu de m,~dkinil. de f~illiHe in Connecticut. C~I:hcrille \Vhitncy estc co-susor a numeroase clFl.i m~{;<1I1l:' i'l'iU~sucees l~ publi;;:, ~Q

sale

~t~

--

---

-

-

--

-

-

--

.I

4 GRUPE

SANGUINE" 4 DIETE

.

.

I' II

I., -". "'e,"te'r J D,'AdanlO ,r. D P, Catherine \Vhitney

Alimentatia adecvata celor • grupe sanguine

'solup; demenfiner.e. a ,sal1'itiitll; de preluugis» ,8 vietii §i

Diets. .individua.tizata ell

,.

.1

ob,pnere a greut!pi ideale

Eat Right 4 Your Type, Peter D'Adamo with Catherine Whitney QP98.D33 1996 96-3551OCIP 61.3 dc20

ISBN O=399-14255-X Library of Congress Cataloging-gn~Pllbhcat'ion . G, P. PUTIJAJVI'S SONS Ptlb1istum: since 1838
20G Madison Avenue

Data

New York, NY lOOl6
{Fitzgerald, Lance P.] Copyright e ~ 997 by Hoop-Avloop, LLC Published by the arrangement with [Fitzgerald, Lance P,1, G. p, Purnam's Sons, [Fitzgerald. Lance P] a division IOf Penguin Putnam IlK., 'New York' Teate drepturile sunt rezervate, Reproducerea acestei carli SSil.L a unci p'fl!"~idin aceasta . nu Be poate face sub hid 0 forma t'jd .

S],gumll~,

,.,Aceastil zi este rrumitli "~p~ n'"Llll. Cri,spnm.:. h. _ .' .,. ._. .. "_""'''l~ U C el care s upmV'~eh' reste ".. .' 4he- q a'illng·'.e .. _. l~ .".. aces,tel
"1· , .

"{

~

~'CO" ~ . _ "",~.a Hl
&

Vii. 'i.lmb~a·pe viirf1u~..... . i0[' atunci ,~ . .. p1cuoare __ ,eand!aceasts ..
pomenH:a; _.

. . a. Zle5, e

t.

permi siune.

$i se va ill.Stlfle~ila """'WI.I nam. ~I',,]-uc: ... ...' .' ~'''''"' LI'" ~" ,.J,. ro nspw,n,O< ~.

Alimentatia adecvata odor 4 grupe sanguine Peter D'Adamo cu Catherine Whitney Treducere din limba ,englez;l

Traducere: Dr.~t med. Brehar-Cioflec Dana
Consultant sriintific probleme medicale si de nutri~ie umana ~Dr. st. meet Gal"ban·J)anHlyi Gabriela Consultant stiintific Biochimie - Prof Univ, Dr. Garban Zeno Copyright © Editia In limba rol.~;15.n~, l 200 S.C. 'California Fitness Romania S,Rt.-

Editura ROATA, 8uctJ[e~ti, 2004 lSBN 97J-7807~03~O

pentru dragostea ~iprietenis ei.i .D. Janis Vallely.~ capat incredere in ~Iiinla medicinii naturiste. inspirat si sustmut de roti cei care mi-au acordat increderea. Gail Winston. recunoscator dedl se poatc ex prima in euvinte: • • ~~ I SUNT MULU eEI cAJRORA 1'REBUlE SA LE MUL'fUMEBC. ~~-- -- -- .lIZU[ ce prornitea rnunca sa se n... care a V.Multumiri . am fost condus. pentru ca m-an inva~at sa am incredere in intuitl3. si fratehri meu. si'Christiana. In special. James D'Adamo Sr. rn-a sunarpc neasreptate ~i m-Ol intrcbat daca doresc S1I scriu 0 carte despre medicin a na turista. cu mult _timp m urma. N.--- . penrru ca rn-a ajutat s. Joseph Pizzorno. agentul mea ~i nu a iugadui: rneu litcrar. De asemenea.D. editorul care. consultantul meu literar.organizare materialului brut. care a damit stil '$. James D'AdaIlIQ Jr. Ii aduc prcfunde rntilwmiri sotiei mele. am sa-i an~]ntcS:~aici ~ipe cei car-ora le' sunt mai. Martha Mosko D'Adsmo.asca« undeva.ofLle. aidoma ulluilldevanlt ffiuritor de euvinte. Catherine Whitney. - deoarecc nici un demers stiintific nu este solitar De-a lungul drumului. pentru ca a crezut in mine. N . parintilor mei. Intr-un birou prflfuil. mea.

Dina Khader.. Editorul ~iautcrul nu surd responsabili pentru aid un fel de bunuri 1.D.chael Schachter. a devenit. ea are scopul de a of en informatii caee sa-l ajute pe cititor . 1n eele din urma.5ri.. ficate pentru a prote] aconfidential itatea p1l!ci. pT'egatiream. caruia nu nicioda tii: din vedere insu~ire..l:teaBastyr. pentru pretioasele ~o.D. scapat NOTA ]). Jane Dystel"agenlul 1iteraral "J:ntotd~aunabinetintite. care a ajuiatcu planificarea retetelor ~i meselor. care.~] Alan Dartner. M. de once daune. I .a mul tumesc cercetatorilor intemi de la Unlvers]t:1. pennu ajutorul ei pTe\~OS1<1. care ~i-a 'imprumutat talentele de exactitate In scris ~i in editare in procesul de Ie1l'ixuire a marerielului.{pORTANTA:. jonathan Wright~ M.u -se cu acestea. cereri de orice asifel de bunuri ~l/sau servicii ~i fa\A.0 select (lit eu oQmpe. cat mai sanatoase. ale c1i.n..6.N .• indemanatka tomi sf expert. cdnorul meu la Riverhead/Putnam..ten~ vasta li reratura medicala re feritoare la grup ele sanguine. aju tAndca subiectui s a fie uataJ ccmplet in aceasta carte. au optat G.:rsagestii li Indnnn. Sunt. mea sora rnedicala HI. . in cautarea increderea unei vieti tor. R. J ohn Schuler. - Mi.rulsfa tUr!lIU fost Paul Krafin. Carolyn Knight..pierderi 'sau cheltuieli fa~a de persoane sau proprietati decurgand din/sau core land.a rna oaoreze cu.a ccopereze eli mediciisi cu angajatii din domeniul sanitar.lYsauservicii oferite sau cirate in acesra cane ~i i~i ex prima in mod expres delimitarea fata de indeplinirea (1. Mai curand. Soon Carlson. M.~de noutati. R. de asemenea. asistentul men de odinioars. Aceasta carte nu este gancliHii ca substitut pentru recornandarile de specialitate ale medicilor sau ale alter persosne angajate in dorneniul ingrijirii sal1i1tAlii. mulnrmesc tuturor paci entilor minunati. care a realizat ilustratiile. intr-o incercare comuns de optimizare a sal1atiiltiL ~i flebo- Catherinei.- \fm MULTUMIR~ Amy Hertz. a carei viziune J transformat manuscrisul ~n documentul bogatsi irnportam cart.e-ntilor. De asemenca. care: 3. ------- .anuscri~ sului initial.s. recunescator lui: Dorothy Mosko. doresc s. Identita!He persoanelor descrise In prezentarile de cazau fost modi.D-. dupa parerea mea.

.~l: GltUPA .D~.JNU: SANOumA: A. - Ldeutitatea giupei --sanguine GRUI'A t.Uu gh}d 33 pAkTEA An-A: Plsnul grapelor sanguine Pu.m..f: .Cuprins lNTRODl!ICBRf: - MUNCA A DOHA V.JevJr-~tareJilolnrie a e'VohJJiei DOI:CODut- 3 strnm.NUL GRUPEJ SANGUINE A 49 51 E'ti.U: C!NCT: 96 ]44 SAPTE: PtANUL GRUPEI SANGUINE Jill: .linc -rll. 16 Amprema grupei s~.SANrmrnA: . P:ARTEJ!.:m:fI XID.I:· -: I ~.!)gr.

: TABELE CD GRUPELE.[tioipafi l.ba SIlU doi fulgi de zapada.exi.a. bolii. trtlp spene. rrebuie sa. fie Ia imbolnavire.i.mue.ANEX.R: Pa.P411i tibI1e.. Ie INDEX in urrna bolilor. flh1"lm gandit.me1l'jine sM1:ita. Trebuia Sa existc un moriv pentru care a pAre-au al~lea paradox uri in smdiile f1utritionak ~i in supraviemirea pe .XlI CUPRINS [NTRODUCERE PARTBA AID-A: OPT: Sanatatea grupc) sanguine S:I:RATEOn MEOICALE COil'.liUi~jj determina suseeptibili- .iA: Puterea: a'suprOl' Po.uine 229 Munca a d()ui vieti I. i NOUA: GRUPA SANGUlN.il: IJ'U este logic ca ei saman<fncc ac. 911re duce fie SpFC starea de bine. Nu exist) 4ouiHiH:! de i<1. Grupll sanguina tatea durrmeavoastra Ja beals.tru' mine . al eficientei cu care .pflcutru VitiacCM-e' 302 Am conside:mt nu . ampreme ale buzelQ{'sa'u amprente vocel« . Trebuia. es'te ajusmrea Ja nevoit« speciik» fu~c!mj pacient in parle_ James D 'AdamQ.A F: RESURSE:: Clm sa obti'neti aja/of 369' 372 AN[XA G: AN EX.c. I~11pt8. PRE$EDrN'I1\ UNIVERSlTA:TEA BASTYR 32& ANfXAA. ratii1 meu ca t:PILOG: POSTFATA: UN mOORES MEDICAL PENTRU SBCOLE DB 10SEPH Pf2Z0RNO./\ H: SmUOOR. revo/ufia grupe/or sanguine 38{l 3.uiu:a cu grupe.care. 'GlOSAR ASUYRA .i de multi vreme de lipsa unei conexiuni In '11l~ekg~reaacestui proces. la fei.sanataiii.c~. aljmentele ESTE CHElA CARE longevitatii.ele-a~jeluf'i d:~ elimenu: f A tkmmit dIM pen.itj lIltT-lllJ.nid douii pctsoene Care sa aiba acdea~'irunprelJ'te digitale.(1wlu:i doi oameni identici..tea s:au de a vindec:a bo-mfJ.S5 m~nca~i si modul In care trebuie s~ va. .de vreme ce nec~ pel':Soana esre gazdu.exista pe fara piimfi. Deooreccto{i osmemi sunt dlfer#. cu diferitc .11]i $i neval nutriJio. Vil3.~ialimenratie poate parea radicals dar IlU este.AFIE CHESTIONA. Sunrem 'con~ti~n. antrenati. sl~bicil.. Ea reprezin iii un factor ill cadrul nivelurilor dumneavoastra energetice. de asemcnea. fizice ~iputerii ernotionale.ANlROFOlOOIm 352 D:NOTE GRUPEill SANGUINE 356 GRUPA DUMNEAVOASTRA SANGUiNA descuie usa spore misterele . si1 exisie 0 explicatie Oil faptului ca unii oarneni erau capabili s·a piarda in greutare urmsnd . SANGUlNE 333 337 ANEXA AN~XA c.llJde\i'· caloriile. singurd l1!1Jodafitafe' de a .i~ipersonahtatea durnneavoastra. Legatuea intre grupa sanguine .lii 2:45 ZECE: GRUPA SANGillNA SI CAN'CERUL. in raspansul durnneavcastra emotional la stres $i poate III Insi.tc sang.

l1 determine producerea unor canri !ati apr'eciahik de secretii muecesein sinusurile ~ieaile respiratorii ale eelor cugrupa sanguina A.nu numai 11 mea.. tatalui meu. ampreata celulara care dezvaluie multe din misterele rnejore ce marcheaza demersul nostru de stabilire a sa[laHl. tala! meu si-a strucmrar observatijle ~I reecmandariie -pri v itoare La d ieW intr-o carte inotl!]!a'ttiJ ANfuiefifB1ia Unui Om. De-a .l ~!e." dihd. pacieutii eu grupa sauguina A simreau oboseala ~i StJl:te de ril. Cu. una dina. cum at f Jogg'ing ~i8!erobic . arte dintre ei nu paresu p s.r. n pas tnainte. eu eram ina! treilea an de srudii naruriste la Colegiul john Bastyr dluSeanle. Tn aeeasta perioada se observau reu~fU: '\[evo!u~ tionsre In domeniul edU!c:a~ieJnaturiste.oase llbi]ita~i de de(1l1q~e . uncle caracteri S tici ale s1i:ngelui ar pule8i8Jjuta Ia identi ficarea aeestor di ferente. meu resra diferite grope - prezent. manaeste abso lut u unica. EI.eM . In lo gica sUI)[emal1 naturii.. D' Adamo.i dinic.t rnai mare era con. .d se centurezeun model. Pentru prima da t:. dar' cu pregarire naturi sta. pecicntii cu grupfl . ~i dad.. . Pe de aha parte. procedeele ~i suhstantele naturiste pureau fi evaluate stiintific C1!J ajutcnlJ~ rehnolcgiei moderne. sanguine" Cl!l attl.ma. $i cu cat exploram mai mult conexiunea. egal din punct devedere intd~ct~al si ~Iiint..'c cu.tj decat de a creamedicululrcrna t iv n complet. acestea slls1inea Ieollia t<Halui mew CU privire ---- . a absolvit uu cclegiu naturist (un program postuniversitar de 4 ani) in 1957Si apoi a studiat in Europa la dte-va dintre marile statiuni balneare. Tatal meu a ineeput sa-si testeze . tu d j e z 11 W fa rned l(:aJa perHrll il vedca d ~~c<i meam giisi WCG leta p {'::orelJ·tie irHrc gnlpc~. Dr.spte grupele sanguine duce ~l~iI!l.1i codurilor noasuegenetice rnra ca individuale. Atunci dnd ezau sfa. Am asteptat Q ocazie de a cercetatcoria tala] u i rneu G~Lprivi re Ia grupele sanguine.proteine vegerale. Dorea m s~ rna asigur ~·Si avea valjdHXHe~fiin:tific§:_ Sansa mea $-3 iv~~in 1982. . -EI. tehnicile.~ faca progreso.cum ar fisoia ~i tofu.rtl yoga. care ineludeau canti ~ati generoase de carne.cx.or~] studiind nenurnarati pacicnti.. La ptllb]karea c:arli( 'in 1980. prin afirg r marea echi VO( <I fa.aqiiie individuals la di fen re dieteprescri se.u.' o . Acum 81m tnt€!put sa descoperim cum sil folosim grupa sanguina ca. . Telul Colegiului Bastyrera ntd . Aceeptiulle:a lloasU"i. In timp cc al~ij se detcriorau mental si fizic.uml 10 Care am absolvit..l. fiecare dintrc ei I Cum am descoperit veriga' aibs!enta MUNCA MEA In domeniul analizei grupelor sanguine este desavar.~. grupele sanguine urmeaza un traseu ueintrerupt de la eel mai timpuriu moment ill creatiei umane pana In nutritionala pri ne ipala a organ~ smul ui. . dc~j mult~ pacienti evofuau favorabil sub regimuri strict vegetariene ~j hipolipidice.jtaFle de aUmentat~e a!·e pacient.ptului fiecare f in~1i. 11 observer ca. 11. a ineepu! s. observat Clipacie!~tij care aveau grupa :. nici mai p~. care sunt ernblema "bucatthiei bal[leo(.t-a eneticii ell .ncllrea -unui omeste on~ava altu ia". de vrerne ce sangele era sursa parcurgea un drum diferi t spre fns~il~H6~~:re:. Nu exists stiluri de viata sau diete coreete sau gresite.". O se s imteau maio bine cu diete hiperproteice si erau lnv](lrati dejcttvita~i fiz]ce intense. d e 'special itete. F-i ~~a giindit ca. Op~lUn] corecte san gresite se pot face dear in 01lZ. ei se simWJu vioi ~] pli[li deenergic.~imllterice'''.e:rv§:nd re. sirea unei cAuUir'i de 0 viata .nd un om sens~bjl ~i au seri. II cu at§.lfic C1.t es devine mai valida. poare ca... James. t~U(:\t.-" dar evoluau foarte NI:I. in liB1P ce altii nu.tii AceasHi lncrare esre 0 prelungirc fli. Produsele lactate tindeau s. ~1.~ungul 8ItlH.INTRO Due E RE IhnROD U C ER E ~ anumitc diete.r~iti S<1 ereasca nivelul activilt~t]l' si .~~patmndere. gmpelor sanguine ale paoienjilor sai !):i ob.oand efecmau fo'rn't~ mai usoare de exerei tii~ Cum 13.teoria prillJcletcITninarc~a. in tadml stag~u!hl.crcltiHo:r fizice. caunii oamem 1~1 mentincau vitalitatca la varsre ineintate. Ele SUfi! semnanira stramosilor no~td pe indesrructibilul ..ikrr sai.vingerea sa cli.I un medic intern j81.tal meu. iar un ii evo lua u chiar Ilefa vorabuL F il.bili diferen~ele ifltre f1eces.i mul t..: sanguine ABO ~i prcditectia pem:rll aumnite boli. Sunt un medic naturist dea ddua generatie.)3!ngulnaA pareau sa. rcceritelet descoperirijtmdamenrale cuprivire la acidul dezoxiribonucleic (A D N) uman. tJt1iJ mell S-J gandit ca trcbuie :sa exisle un fel demal'GaJ pe care l~ar plHta foiosi pentru a ~w.'mJr ~i <:I. am ][Iceput s€i 1'. Grupele sanguine sunt fundarnen tale precum InSJ~ i creatia. drum 'at istoriei.M§. Analiza grupelor sanguine ne-a furnizat 0 modalitate de a explica aceste paradoxuri.. Inspi rat de zicala .3.evolueze nefavorabil la diete hiperproteice.

Ptimul meu prcgresa constat 'in desccperirea faptului ca doua te boU gas trice rnajore erau asociare ell gruPif:!.amoarecum frusrrat. grupa sanguiua? Gmpasanguina este Una dimrecele csteva variatfi recun. mal aspre. Studiind aceste fapre mi-am dat seatna c~.ita cercctarilortetalui meu.lJUlase:m.INT R OD UC ERE Deoarece cartea tatalui meu se baza mai curand pe sale subiecti ve asupsa grupelor sanguine dec!lit pe 0 me1IOda 00 lecn Vf1! de eva luare. 1l:slociatli ell. A Anem.[It la illld]vizii cu gaupJsanglll][l1!. alirnentatie. pe de aha pane.lpelo.~ienale corespunzatoare fiec.lteli tdi In eel ruai san1itos mod. <liTIlgu]IDa. • Daca 'l.igura a ldeI'ltim~ii decal rasa.piilli si!:!lgUina rezida ]'TI 1. ln fiecare zi ma!1anc alimentele dupa care lanje~te grupa sanguill~. necesitj un anumit nivel al acidului gastric penrru all abSOI[)lt1. alimentatia lor consta din hamburgeri. Bseata oorel. istorie ~vorutjva se coreleaza CU ne:cesi't~.Ia nebunie.!. Grupa sanguina .. ~ilmi place . deoarece t~Mil meu observase cill. et] at]nge in mod naturalgreutatea cQIporaHi v ]dealii ~i vef~ lucetini pmcesul de i:m.a~iei cu gru.1lY~i 0 mul~jmc de s irepuri.1i.e nivelurile gmpa sangumi'li 11 fiediirui indi vid in parte :1.i] optiunile de .]'] pemicicasa este ~eglltii. Eaeste IDl marker genetic <11 ide!H]lt:atii. ua ghid care arala Cum.aluIlitrigat.l!mlatO<lJrek: .tlariJ:' ~ide mare sucees iII lIn]l .~ii gastrice.i!Umentalie ~i stil de via~a care ar putea sil va asigureo u"aire optima..l\.• .: grupa 0 este CCf! mei veche. grupa s:flInglli.0. poate fi gAsit1i in P'Dvestcae.. eramadesea din tofu.paelentii ell. o canritate preamare de acid gastric. a vietii.sa!1.eicepe b~ de produse de crigineanimala .atil rna] frocve. CcO[!SU!TlO'lm. perseanele GO gru:pa S<lngui[lt\ 0 avcau prcdispOiZl~i. deoarece nici unul dintre pric:tii:.e" ... de deficijul de vitamina B -12.:u!pe cand oamen ii migrau spre nord.v.soanelecu grupa sanguina 0 dec~!~a cele ell aile grup e salJlgtJline.I.}~l. mal semnificative dedit i~i imaginase chiar el ..e ]1]. hot dogs" cartofi ptr:sj iti to g:rns~me. "10 i putea sa gasesc o b1iza ~tiin.aspecte. grupa B a .1rei grope sanguine in prezear. Dar am rnroas surprins de la alimeetatie.vo~utieirnnanc.srncalOI. pe de 0 parte. Gmpa sanguina I'epreziotili 0 rna. M u lte di I1iU~ ---.l1i.orabHcu diete prot.:3!~ajau eueetuziasm intr~ujjlll.eTl. nu eram S igur Ca.. . . limentatie ~isjniUale a crau cu mul. Dimpolrj.biitrallil.dbufal"e: dc:pj. Cu timpu1.. eultura S aufaotorul geQgra fie.flp~.ti!u i mai sa:niih.l!]t fi mi:i si I:1Jlte. Prima era S ulceml peptic. • Chela semniflcatiei grupei sanguine.deC'"va:l~.iJe Dutri.aflu. alimente de .pa sangul[(l<l:.1l!cadele. in aceastil carte V.Dll 0 evoluau fa. mode-rna. Pl.in~if~ca entru observatiile laUdui men.r sangul ne. considerata . un rezulrat 111 amestecurilor cQmbin1l1eale grupl!ltilor dispa§!l!l'e-" Aceas~. Aceasta stare (l fest rapOrilataOlll] frecvent la pe•. Am fost imedi.revo]u:ho. s (I aha tl. cum ar fi anemia pemicioasa.r ca ~j A DN. voireleta despre [datia fundamenta]a dintre ce eveam s. staojeF. inprincrpal.lt tip de.. <liburi ~] sal ate. stare adesea corelata cu nivelnri peste medica additS. A doua corda:tie a fost asocierea In~:liegmpa sanguiM A ~i cancerul gastric..ll]luza~i caraeteristioile individuals are grupei sengu ine drept ghiidpentro alimentatie ~j mod de viata. INTROD U CERE xvn impresiile tip vegeta:nianoonst§.---- meu asupra corelatiei lntre gru. «cute medk:al.e:t. Patru SO]UlH simple pentru a dezlega misterele viL1f:itii AM CRbSCUT lntr-o familje in care predomma grupa sanguina A si.nd ICop]] fiind.Cancerul gastric a fest frecvenr iegs! d.de add gastricAceasta era veriga de lcgiilmrn pe caree c..este 0 putemica a[[lp"c:u~a ge:!'IeUca care ident]fk! ]30 ret de sigu. legumcfi.iti.grupe A a evoluat in cursul socleti'iti~ agrariene.v~" ei SJe.asermlna~Q:!'Ire cu cu loarea parului ~i a Delli lor.smA mai s.alimente care necesita 0 cantitate rna] mare de acid gastric pentru 0 digesbca. . Si astfela p incepu~ relatia mea durabila ell ~tiinta ~i anrmpologi a yrl. perscanele cu grope. Si a:S~:i7jmananc Lafel ca atunci cana erasn copil.~ifica pemru teoriile sale. i~~j]. grupa A B a fest 0 (I daptare minutioas it. A B sau AD .lllll rnei nu n1ancao alimente ciudate precurn tofu. 181doua bali asociate ell c-flintitai~i prea recluse. In limp ee. Exista in 1110 d sigur obaza f. A ~i este decsebit de s ati.~ 1031 0 bOil. am descoperi l c1i celic~t.ul. veti fi j• seazute <l1!eecretiei acidului gastric. daLo.s~.. Ce este acest factor remarcabil.50. care .g1linli A aveau predispozi tie. ill teritorii mai Feci.arileunhiale ale la.

~.

I

xvm

lNTRODUCER

E 8ioestei perioade

INTRODUCERE de timp -. euergie crescuts_'-<, sc-ad.er" -1'''' greuta ... (I . .. .. . ." n be. reducere. . aacuzelor digestive ~i 0·' ameliorarei" '" P.· '. me .1.' CrOIHCe roble .. .' 'f' .'"-_ h ... >. or cum mr fi asrmul, cefaleea ~i pirozis lit
"I

acesie vari alii, GUm arfi tjparele amprenteler di gitale ~i ma i recenta analiza a ADN" sunt folosite pe scara l.arga de catre specialistii 'in medicine lega III ~i crimina! istiea, ca si de catre ce icare eerceteaza cauzele ~i tratamentele bolilor, Grupa sanguina este, in toate privintele, la fel de semnificativa en alre variatii. Din multe puncte de vedere, constitute uu instrument de masura ehiar mai util, Analiza grupei sanguine cste un sistem logic_lnfon.natia este simplu de insnsit ~i lqm. de aplicat, Am transmis acest sistem multor medici
care imi spun

ca obtit1 rezulrate bune cu pacientii care le urmeaza recornand~rile, Astazi vi~\ vci transmite dumneavoa stra. tnd.tand principiile anelizei grupelor sanguine, puteti gasi alimentatia optima pcntru dumneavoastra si pentru mernbrii familiei. Putet~sa stabiliti
cu precizie care vii fae rau, care connibuie la cresterea greutatii corporale si care due la boli cronice, Mai devrerne, mi-am dat seema cit analiza grup elor sanguine oferea un mijloc puternic de a interpreta variatiile individuale in caz de boala ~i Ii] starea de sanatete, Data. fiind cantitatea de date ~tilfl~ifice disponibile, este surprinzaror cii efectele grupelor sanguine asupra s:linaHi,ii noastre nu au primit atentia cuven j hi_ Dar O'lICiUm sunt p"egadt sa fac disponibila aceasta informatie - 01.1 dear pentrucolegii mei cercetatori ~i pentru rnembrii comunitstii medicale, ci ~i pentru alimentele

saI1~n:qlldumneavoasns in. viitor,

Oferiti dietei_grup(;] sal~guine ~ansa de a va aduce ocneficiile pe care le-arn constatat la mal rnu lE de patn 'm'I"'I" .de '1" In "n J- Gare au '"F~ "'" .. p~na~ oasemenea diets. Convinge~i~va singuri di sangele nu numai Col.3.s]g;l~rf:i orga~.ismuiui dUmneavoas.trd elementele nutritive cdc n:tlil.l~£ortanle, dar se dovede~te acurn a fi ~iun mij loc de pastrare a
." .l" . ...

dumnea veastra, La prima vedere, ~tiin,a grupelor saugu inc poate fi descura janta, dar va asigur caeste fa fel de simple ~ifundamcntala ca Yiav~insa~i, Va voi povesti dcspre vechiul drum a] evolutiei grupelor sanguine (la fel de consclidatca povesteaistonei umane). ~.i YQl demitiza stiinta
grupelor sanguine, sa-l puteti urma,

pentru a _furniza un plan dar ~i simplu pe care

cil aceasta este, poate, Q idee complet nona pentru durnneavoastra. Putini oameni se gandesc la irnplicatiile grupei lor' sanguine" desi aceasta reprezi mii 0 fO£lfl. generica putemica. S -ar putca safi\~ sovaitori in a va avanta intr-un astfel de teriroriu
nefamiliar, ehiar daca argumcntele stiintifice par co nvi [IgiUOate. Va rug sa faceti dear trei lucruri: discutati 1.:.0 medicul inainre de a
incepe, aflati-va grupa sanguina daca nu Q. cunoasteri deja ~j Irlcerca\i dicta grupei sanguine 'limp de eel putin doua saptarnani, Cei rnai multi dimre pacientii mei sesizeaza unele rezultate ]n decursul

irni dan s eama

PARTEA

I

I,DEN'TITATEA GRiUPEI
S,ANGUI,NE:

-

-~~

-

UNU

Grup a sanguma' ,'". ,'1,.
• . ",-:' '_. . ,"" . .',_, . I . _ II!

Adevh:ata revoJutie d evolu,ti,ei

SA_NGELE ESTE tNsA~rVIATA. ESTE FORTA PRIMORDIAL.A, care alimenteaza puterea ~i misterul nasterii, ororile bam, ale fazboiului ~illl,e mortii violente, Civilizatii lutregi au fost constrnite pe baza Iegarurilor de sange, Triburi, clanuri ~,i monarhii dcpind de ele, Nu putem exista tara sange ~ la propriu sal! la figurat, S~ng,el,e este magic. S§.ngei.e este misnc. Sangek este alchimic, Apare de-a Iungul istoriei umane drept un simbol profund religios 1;li cultural. Popoarele antice ]'I amestecau ~in beau ca simbol ,811 unitatii
~i loialit~tii. Din cdc mai vechi timpuri, viil]aJori] efectuau rimaluri, pentru a lin]~ti spiritele anirnalelor ucise, adilugand ca ofranda sangele animal si m~Dji~ldl!Hj:ietele si trupurilc cu acesta. S§.ngele f rnie lului era plasat ca sernn pe colibele robilor evrei tn Egipt astfel incat lngerul MOI~ii sa treaea pesteele. Se spune di Moisear fitransformat apele Egiptului lin sang,e In lupta sa penrru a-si elibera poporul, Silngde simbclic al lui lsus Cristos a fest, dmp de aproape dc'lls mii de ani, unpunct central In majoritatea riturilor sacre ale '
r,

cres aina.ta~ii,
Silngele evoca 0 imagistica aUlt de bogata si sacra deoarece este in realitate ata.i de extraordinar, Nn numai cil el asigura sistemcle compiexe de eliberare si aparare ce sunt liJieces.are pentru 'insa~i

4"

ALIMENTATIA

ADECVAT

A

CELOR 4' GRUPE SANGU INE

GRUPA

SANGU

I.NA

existenta ncastra, dar este ~i 0 piatrll de tcmelie pentru umamtate o ogl.i.m:!A care putem recunoaste slabele urme 11 le cM~torid In
noastre,

cumar fi grupele sanguine, pentru a tntccmi 0 nana eli ]1'l~~diri1e ~i grupanle stramosilor nOqU1. A lland medu! cum. ac~·ti eameni dill vechi:roe :Nl:Uooaptal la pIOvocarile r:i.dica:~e de clima, gerll1elJi] ~i hra:na,Jflale in cont]nu1i. schirnbare, "iIlva{lll.li dcspre noi iD~lneMQdincarik: climeteeice ~i hrana disponibiiil auprodus noigrupe sanguine- Grupa sanguine esie cordonnl neinlrempt care fie le<lJga
lID]!

In ultimi i patruzeci de ani am. putut utiliza msrkeri biologici,

dlfeTenteie intre grupele sanguine refl.ecta capaci tatea die adaptare a om.\dui 111. iferire sohdl~ri din partea d mediului extern" in eea mai :!TIMe parte, aeeste soliciti]n au avut. impa.c,t asupra sistem.ului di gesti v ~i S! ce]uimllOOHar; de ex;e:mp~.u, 0 sil1gl1Ia bucata de came stncat! arputea sa va fie fataia, 0 UiietufJ san 0 zg§:rierur2, ar putea evol ue spre (I infect.k ietaHt Toru~i, rasa
um1i:I.l,a a supravielilJ:IL Ia.:r povestea

de 1I1ti].

ill uUima.instanta,

~i neascutiti nepctriviti pentru a araca, Spre deosebire de majoritalell concurentilor lor in laarl.il trofic,~i TIU posedau abili tA t i speciale in ceea ce pri v'e~t,eviteza,put.erea. sau ~gm[ale..a. lnitial, ca~jt<litea principala a oamenilor a [O,Sl Q viclenie inni!s:C1ll,h[, Care rnai tiiwu s-a dezvoltat spre gandirea ra~]ol1ala. Neanderthalienii prubabil aveau -0 alimentatie cOIlstarud din bra-na eruda, respectiv din plante salbatice, larve ~i resturi deseompuseale victimelor animalelor de PJ1lid~.Ei eran mai mult prada deeatpradater, mai ales in pri vintainfectiilor ~i a c1illlmut1ilii reprezentate de parozi\L (rv1:lJJlt~ dintre parazitii, viermii, capusele si microorganismele illfectioase gasite in Africa nu stimu leaza .s.is:teiI)U] ilfiunitar pentru a produce, aaticorpi specifici, deoarece pro bahil primii oameni, ~va.ndgrupll sanguinaO, beneficiau deja de protectie . prin anticorpi! doofu:ldi{i la TIl.lI~tem.,) .

acestei

slllpravie\uiri

este

lildlsolubH kgaUi. de sistemul I10Slru digestiv; precum ~] de eel innmiter, in aceste doua zoee se regasesc m.ajoritatea difer~Il~],or dintre grupele sllll;gWue •.

Pe masu:ri ce rosa umana a migrat ~ia fost ft!illata sa-~'uadapleze alim£n:ta:tia La c~)ndi,iile in sc.bumbllle, uouaalimearatie a provocat adilffiltarila nivelul tracmlui di gestiv ~ia] sistern1!1!]ui im.!.mlt:ar,]ru~ifll necesare pentmSllffi'iravietlllre. iar ape ipeatru forti ficare, infiecare non hllbita.t Aoeste modiflcari SUlI.l refleetate ill dczvoltarea grupeler sanguine, care pars,l fi surveni t tu momente entice ale dezvo1t:fiirii umane:

Istoria umarutlpi
ISTORJA umsoitilitil este istoria supr:a.-vktuirii, Mal exact. este povestea Iocurilor ill care triiillu oameaii ~l 11 ceca ee pute JU manca acolo, Este povcstea hranei - a. g,asirH si a dephu;ari i necessre pentru descoperirea ei, Nu ~Hm cu sigmanta cand a: !incepul evo]u:tillllm;ElITJ.
N eWlderth1.l.lienii, primii humanoizi pe cere ~~eunoestem.poate sii se f dezvoltat cu 500.000 de <1!0C1.l 11[1rrna. u Ceea ce ~hlneste di prelS~Qriaumana. a llIceput in Africa, unde am evoluat de la fiintele humanoide. Via.~;'l: timpurileslrav6chie;ra In seurta, grea i)oi hn.uala. oamenti mureeu iatr-o mie de fduri.- de infectii, paraziti, atacuri ale 1.miLna~.elor,.fractt!:d osoase, nastere - ~i mureau tineri, Primii oameni trebu i(: sail petrecur mornente ingr(lziliiGare asigudliJidu-;~iexistenta !I'I acest mediu salbatic. Dintii lor emu scurti

L Asceasioaee oemenilor in VM'f'ul la1!l~hri trofic (evoluna gmpei 0 spreexpresia sa cleph.!l,~), 2. Schinlba~e.;a, tilului de viat! de la eel de v.~l1alor·ou1egat.or s la unul sgrariaumai domestic (aparitia grupei A), 3- Fuziunea ~i migrarea raselor din Africa de: ba~(infii spre EUTO'I?iJ, Asia ~i cele doua Amcriei (dezvolrarea grupei B). 4. Procesul eontemporan de amestec al grupurilcr clispande (apari.tia grupei AS). Fiecare gmpa s~ngulnaoo~ \!ID.C: mesejul genetic .01. I.diment1.l~iei~i comportamenrelor stramo~~lor nostri ~i, desi ne g~shn la 0 mare dTsU!n~ de istoria timpurie, multe dintre earacteristicile lor inca ne afecteaza. Cunoasierea aeestor pr(;JdisP02::i~ii[J.e ajUia sa iol·elegem 10gica alimclltatiei corespunzatoare grupelor sangui ne.

J1iU U~ nO~e$M..'Jiz.:-. bende de v®n~t:orl cilIlat:orean din cc in.!in~AB mz.pw:it'i. Popul atiile all iinfJDri t de-a 1ungul eosste ~orf acuri 1or ~.lo!" .i alll inceputsa se tuple ~] saAudd. 1n.B esse (::1. ~'IJ:'f~ J~ :o. prim'Ii 1!'§nil"toll'--.rnrli'Je cansac~'iVl.~ci'.. V§nfii~o[i ~sc1Jsiti ~i de ternu]. ]n scurr (imp.~ rot rntrmm! A.e[j~~bfTil 1ils.u'I:!~~ ~I..m{~'ril~ignJpii sangJJhlfi'4!1tropologie~ iilcepa:tld din cere m..idi •..1 1J':)~i"i!<1'1ir". fl.mpO(ali! .000 Inaiute de Cristos. . diag-.i pe aQ~l]a eel mal perieulosi prAdilitor:l.ndu-.000 dtt ani. au. . oamenii de Cr6~Magfi0]1 nu au mai avut multe motive sil se tearna de nici unul diutre rivalii lor uaturali. S"'P'" ~in~Ab un IrfLUU&" "l1iJllIJ.~j.ili:llt. de pe .irea ahor alimente.~ inl.. indreptaudu-se spre Eurcpa ~]Asia.1 mu# maf l~tJ. £:1 v.illma p\!J'n~' l.c~[I. Osmeni i se simteau mai bine oon8t:m].4 GRUPE SANGUlNE >GRUPA SA.Magnon in jurul aaului 40. Aceasta: miseare a l1ns. ~".f. nnci. secar ceea ce fusese III teren fertil de v&nf:i.~ tii).l1lnll!.gatJ) O"~J.I:!--.aneme In haite crganiza te.000 inainte de CFi5~OS... hl trmpur:·Ue c!lJla mri oalq~ei~j~i!'lveau gnqm ~~'n.mdlj:'. asrfel incAt competitia pentru carne I) perioada remarcabil de scurraca sa . Numarul de oameni care tmbuiau hraniti era din: ce in ce rna! mare.:! lot: di!ci piEIDa<1J1ce:StnlM din Am.!"!I. Uf'miiiwa!'ele WU~ S1illg.ri!ifi~ S"~' Ilcc-elernt.d. peed.l!e-cameilreprezentau sursa lor de energie si acesta a fost momeneul in care atributele digestive ale grupei sanguine 0 au atius expresia cea mai deplina.t era necesara gfis.&.'hj!.nrurilora.Ii1:to! 0 da~<I!l .. Cercetand fieearc noua zou8i in causarea oricarui Iucru eornest ib il.I~lIi ~~ ~l::I1Ji1OO~1i Cr. Aceste avansuri majorele-au conferit putete ~i supericritate d:~noo]o dCCflpac.s'seasca Africa.~".Jil"lcd. Este !!lteresan..:lpilt sJ d~'fIOl~ ~rnctetistici .s~~ d~ viill~~. r8idacin i si animale m ici...amanlat planeta ell populatia sa de baza.in Europa si Asia.tt g.tn!.ilj:pt. V~natori.i ----~-----~ - .:(IIII .l. in cursnd. in ]jpsa8!~~o:rprM!1to]'l nannali in af<tr~ de ei in~i~i.: .'ia.ilt~ek umane ~]~ilIiU gasi t eel mai mare dusman ill ei ]n~i~i Zonele bune de van:MQare.so»"' pri"". oamenii de Cr6~Magn.¥.ii ve~~hih[:r.gllir18 0' (pe1. grupa senguina p.s-gatod cu grupa ~'gI.!Eii .1i!'!H1¥ ::. ..'iait:Ja cea lIla] F.li!. rn D-e ~. Ca intotdea. d. a propulsat speoia umana In varfut lantului trofic..fill' JII) 6 AUMENTATIA ADECVATA CEl..i nici 0S\dliJJlrure !11terio-arl Ta~J'._gl1il'le pr:ezJ"nt1io i~O(idtMltcronologicitapFOIlj!l~ bib.'n~5. c:::!:!I.din zona lor de vana toare..!1deltm..30.s.I.l\..I~.ied ~'iCJ1Ill'lr.]~i:! ')~niJllJ~1Ji ir.te.~-'.i in 1krmp'a $1 in Asia in c.II" .na.w ~:.J Doo!~i~~Li !P'rLtI"I_~ i!!fi'il'lli.[ ~~IXi!:5~ :l!p. viermi.ri."')"I~ ll~hn:~il ~rii.~1 !:!Jl!!Ki~ijIJiti[l E)'i""".'~'inJ ..extermine vsnaru I ziua de ast1izi.ui:!plt ~I """"".e /lot ..~ ::ii il: . oor1".ru-en Sahara ~i cand zonele nordiee anrerier mghet~ue au lneepnt t sa se ltiLcaJzeasca ei au inceput sa pa:f.If~iI'1 ~:IJ. careavea grupa S3ngtlma 0.f. care inca. ~!.:l oo.iI: <"rciJ..: A:i."_ 1lJ':!Ir. A Iff B.ilfn..fNdf ~ipJ~J!ld..Eo.IlICtiierul\l l.COJ}$. eiau fost t capabili sa faureascaarme ~i sa foloseasca unelte.moo'n~.reSfrlim si .!:Imina difen'~as'~cfC (lJ..u' Ll.i ~ipde hran~. "I"J'O" !S-mg'Jin\:i.lcau ceea ce ei sustinesa eli erauiri e-xc-ll!]$ivit~t:e toriile teri lor de va:!liittoare.smi.rupe. devenit rare Po. Cina all iJllt11n'it CQndl'pi de mcWi~I In . ru.pamtlinL Ei au incej. Mri .NW Ui'J spiiJiu .IlOOO!l).cm se tm. este proba bil ca oamenii camivori au deven it rapid omm vorivcu 0 alimentatie mix. b<lz.A "".ici-di. Anmci cand Q sehirnbarea v:§.~nd came ~i le-a fast a devenit acerba.f'>!Tilk . l -~~ ~om}!J' c t .NGUiNA 7 ~Qtv1i.000 pjlNi i~ 25.i!:!~. til de boabe.fli dirnii . ill!" grup~! A. Iu jurul anu1ui 1:l100D inainte de Cristos.p. nu daw'a:zll d~ mai muit de J 5.p!1far..!il .t oJ schJ'rnMdlere.i-M.zvoUJtii llill~lI'C tn mrela(ie ell a:[. iI[l.LlItiei Protelne. decimand turmele numein roase de Vatl-ail tfllasemenea maSUfS! Tnc§. ~lir. totaUt[lte.1 f'II.lt~.mriria grupe1ar 5a!Jguin~. S"'l?'i il-'!r.:.E p~ (c.u. 0 diltJ C!J Cre~/eTeii po.'o/!~· fioIla!'"C M. lin jurul enului .redomi!lanta ehiar ~i in j necesara mare. ce mat departe "inCfiJLltlll1e.OR . li=ll ~~ro-.(: dc.e'3t. ~[l rtf itiio. a avu~ loc (I explozica pop![l.lmrlle lor fizioe narara le..ci!.er1ii.i'lI'siaJe mOOf!'mf!'~ APA RrnA stramosilor nostri de 0'0. t"ncepllt migratia rasei umane .oooK' Cooml4:lIlam .

.gjQmeratili. ca. umane de la grupa sanguina 0 lagrupa A? Motivul era supravj.socielate cooperatista . dand nasterc populat01or ~i popoarelor din Iran !4'i Afganista't'L Dezvoltandu-se continuu. CaITiLlvOra pre-<Igncolii. Asia sao.sangu]n~tA exceleaza .care a urmat dupa Vecbea EVOCa de P-laW...la.d difent. supravietuitnrii ciumei. Cultivarea icerealelor ~] cresterea vitelor a schimbat torul. Mutatia gCI'.000 ~iIS. Natura. Plani ficarea ~i munca in colaborare cu al~i au devenit Iege. mnsculita de o~et.a.sl!]ccesul le in intregime principalele devenea un blestem. a. 0 modificare majora a hranei ~i a rnediului inconjurator. Apllludini]e nec. cu deplasarca oamenilor sp:re:nor-d S-at dezvoltat pielea de culoare deschisa. Miscarea primilor oameni spre climate mai esprea creat pielea de culoare mai deschisa.500 ~!2. abundeD{it In zone de uscarale planetei.A" semni. Acest stil de v:Lata rad]c.uful Asiei de sud-vest. holerei ~i variolei prezima 0 predominanta a grupei s. dati. rnorarul depindea a fermier. Aceasta a dus 1a 0 concutenta crescuta pentru carnea raULaS.pUifiS la nolle conditii de mediu.JMENTAT~A ADECVATAtELOR 4GRUPE SANGUINE <GRUPA SANGU[NA 9 lUI r.000 lnainte de Cristcs.gtl]oe fa~~ de gmpa O.ast1izl. Coneurenta a dus la razboi. d. Agricuimra: ~i domestieirea animalelcr erau caracteristicile culturii acestei perioade.. diferit.sare PCrlltu a vana io coln'tlm au ficut O\'CUill loc uuui DOll tip de . Pielea de culoare mai deschis it.leli~a ce a produs grnpa sanguina A din grupa sanguini1 .t s-a. aducea recolta sa. aparut undeva in. 1 vanatorilor·C~lkgatori 1 !?i-a pierdul capadta. iotrodus noi obiceiuri alimentare 'ell repercusiuni asupra sistemului imunitar ~i tractului digestiv rnai putin complex al vaniHoFiJor-· culegatori timpurii. pehtrugrupa sanguina Aa lnceput sa se dezvolte in societatile agrariene timpurii. Ceeaceparuse odat3i.<i!D.0 s-a produs rapid -atilt de rapid ~ncat rata mutatiei era comparabila (chiar de patru 011 mai mare) eli cea .etu.e..matoare. Hoarde]e de indo-europeni au aparut ini. saa pcrioada Paleoliticului. Chiar . lntre 3. ~i au inaintat spre sud piou in v.inii A a dovedit 0' rezistenp mai mare Lainfectiile obisnuite In zonele cu densitate mare a populatiei.lfii'l~ucru depindea de lndemauarea alter indivizi pentru Infaptui un alit·lucru.fiinele_Hrana nu maiera perce. dusa de indoeuropeni.etil]tHQ. de asemenca.tea de a preJucra hrana:.a . pana ttl Europa de Vest. Intr-un tifiut cu zile mai scurtesi nop\i rna] lungi. Supravietuirea celui mal puternic tmr-o soeietate 3.ilcau patruas ad!nc in teritoriile pcpulatiilor preneolitice. care ii. care le-a permis sa tolerezesi sa rhaJi bine cerealele cultivate :. gena pentru grupa .. struemri osoase mai putin masive ~i par mai drept..eatn comUllrtati pennanente de tel'Il}ieri p:n!zenta noi provQca.angl!!imii A. i-a reaclirnatizat 1::1 regiunile terestre nude Iccuiau.. acestea sunt caracteristici la care cei cu grupa . data. Invazia inde-europenilor a.apiirut. indemanarea specifics a unui individ de a face anu... fermicrul depindea de merar ca sa ii maeiue gr. cu exceptia Antarcticii .ftca agrarian GRUPA SANGUINA A a. De exempl u. sau aNoli Epoci de Piarra. A . in Orientul Mij]odu intre 25. A 1n fina[. constituit in fapt originara revolutionare a alimentatiei. a determinat . mai llpta de a meraboliza vitamina D. Invazia a..ilirik~r planetei. Suprapopularea a dus eurand la epuizarea teritoriilor de v. Care ar fi pumtf motivul pentru aceasta extraordinara rata a ITJJiitalt:ii1(H. Deearece grupa sallgu. ".>i alte produse agricolc. a vanitorilor Cre-Magaon.grat]i ulterioare.aGO inainte de Cristos. apogeul perioadei Neclitieului.. Din . s tntretina pe sine" oameniiau intemeiat oomunitati stabile ~i structuri de cviatii permanente ..area recordulai jn domeniul ratei mutatiilor.0 mutatie asimileze Gena.probabil 0 alta adaptare Ia mediu. Stai:lilir.000 inain te de Cristos oamcnii ecupau Pentru prima. U neon" oamenii de Cre-Magnon se epuizau total .ri de: dezvo]tar·e. mal rezisrenta irnpotriva degeraturiler decdt pielea de culoare incbisa. . Capsbili penrru iotaia oara s. A aplinlt grupa s. un depozit fara sffir~]t de uncle pestii si alte SUISe de hrana se gaseS!JU din j urul anului 10.. iar aceste modiflciUi au fest a@ de profunde Indt au provocat stresul necesar ra:sp5nd iri [ genei grupe i saogui [Ie A OJ timpul sistemuL digestiv . redus drastic. de-a lungul timpului.0 rnutatie cu totul L10ua la nivelul tubului digesriv ~i al sistemului imunitar ale oamenilor neolitici . in Europa..[I-~ianricipeze existenta iU_lediaUi i sa 8(. iar razboiul 11 dus la mi.PUllet de vedere psihologic. industrializate au devenit rapid de grupa sanguina A.J im~diatj de alimentatie san uneori ca object Ciimpuri~e trcbuiau drenate !it cultivate anticipandu-se o recompense ulterioara. ca ras.putJdQar ca su:rs.ire.ical in sudul Rusiei centrale. eFCII.SaIlgWDa A s-a raspandit dineolo de Asia ~j Orientul Mijloeiu.s AJ. ei au Inaintat rnai departe spre vest. de vana.11Drosophilei.. societatile urbane.

construind 0 cultura dependents de pasrorit si domesticirea animalelor .~erazbolnice din nord .tilTe. utUizand tehnici sofisticare de irigare ~i ~ulh . • 0 data cu deplasarea mongolilor de-a lungul Asiei. luxuriante ate Afrieii de Est tn podisurile reci. A aparut rnai tnH'ii III India sau 1'0 regiunea Ural din Asia. ce cueerea no rdu t 'j ~ vestu t Nomad i erau calare ti desa vfu-. Aceasta nO~lf1l gru!.t~le ·ei exista ~i a5Ui7.'i Asia de Sud-Est.a fi aplkut initial ca raspuns la modificarile de clime.1000inainte . de asemenea. GRUPA SANOUfNA. produsele lactate sunt hrana barbarilor ~ucru. iar gena pentru grupa saIlgui(la B . razboinica.~ ill domcniul bticaUiri~~ sud-asiatiee. ~t reminiis('"£I. Spania.tehgen~a Sl spnnrehnic.l'ad~ putemica a acestui fapt la multe dintre 0 ClJlhlIa in intregime popub5nl. alaturi de un numar mai mic deindivizi cu gmpa sanguina B.dupa Cum reflecta alimentatia lor compusa din came ~j produse lactate preparate. . care foloseste foarte putin sau de roc alimente lactate.T1ADECVATA A CELOR 4 GRUPE SANGUINE GRUPA SANGUJNA 11 A stazi.. sanguina a devenit in curand caracteristica marilor triburi de locuitori ai stepclor. deoarcc~ hrana pe care au <idoptat~o ei nu se potrivestc Ia fel d~ bine grupci sanguine B_ piitrli.pa. s ange t e grupei A este inca intalni ( en frecventa cea may mare Ia vest-europeni. prezinta unele dintre eele mai mari concentrari de indivizi cu grupa sanguina A din Asia de est. care palla ]n mornentul respecav dorninau c:§. m.mpiile enroasiatice.~i ferrnierii pasnici d~n sud era adanCi1. grupa s anguina B se poate s.1 de crest iv ita re.i . calcaud pe urmele s. bazata P: agTtou]~ra &~ raspandise in China 1.. Adriatioii ~i 11. aspre ale Himalaiei. Sardinia. in sud ~i sud-est si (I socieraie 110m ada.ca~e dO:fe(kat~ 0 comb mati e irnpres ionan t.tre vcchi lor tipare de migrare.000 ~i 15. ca raspuns la numarul mare de infectii provocate de extinderea numerics a popula~iei ~i la modificarile majore ale alimentatiei. Doua tipuri distincte de indivizi cu grupa sangulna B au aparut in timp ce nomazii pastori patrundeau in Asia: tin grup agrar. relativ sedemar.actaalmente parte a Pskistanului ~i Indiei. . In conceptia asiatica. Prin dislocarea din savanele fierbinti. Marii Egec. B s-a dezvoltat iutre ] 0.I cultive. in eadrul unui amestec de triburi caueaziene si mongole.~i care au c()!nsti~~e ~iast~zi_o dO'l. Frecventa grupei sanguine A scade pe masura ce ne deplasam dinspre Europa vesrica spre est.de Cristos in zona podisulni Himalaya . Tipul de p~rnhlt eXi~tent Hill determinat Sii f. care esre regretaoil.10 AIJMEN~I~ll. Mongolii ~HIUraspandit SP[~ nord. mai Ides in Corsica. Japonezii. Profilarea grnpei sanguine B a ClilUOSC:JiJt o alta evclutie. . Persoanele ell gmp a sanguina A se gasesc in grupuri rnari de-a lungul Mediteranei.e Europci de Est Jnrre timp. iar acesti cameni au creat cllm. gena grupei sanguine B se instApal1ea tot mai ferm.insadanc in Europa de Est. Turcia ~i in Balcani.ate umce in zona. Grupa sanguina A a aparut in Ul1l1<1 mutatiei grupei 0.' Schisms lntre triburi.

hlle ate multorcivilizatii aflate in declin. forme de cancer. Indienii sul)O()ntine[ltJ~i contempOifani.lIposOOa nici anticorpi anti-A. grupei 13:.lpcle sanguine.a 0 Nnmaru] . C. cand a aVQJ( ~().1i eel mai bine la europecii de hillimita estica a Europei de Vest.)la neastepta! de mare a grupei sanguine B 'in c:-o:mparatl'e cu vecinii 10 I' de la vest. inai(lwe de diaspore babiloniana.angurna A ~j B nu venisera in contact sau. Grupa sanguma AB este rar tnt5Jnita. Evreii. rmnnitar prr1czinta 0 capacitate creseuta de a produce anticorpi cu specificitate pentru infecjiile mierobiene.epoca Longobarda (din secolul al Iv-lea pan~. mddel. totusi..an~ aeum noua sute pana la 0 mie de ani. nu au avut loc amcstecuri sau mariaje mixte. acum zece sau douasprezecc secole.Nu exists dovezi privitoare la cxistenta acestei gNpe sanguine.structuri proprii (self).uiaa B io randui vcchilor vest-europe1!1ii 1bl. ier altele sunt tn conflict Poate ca gmpa AS reprezinta metafora perfects 11 vietii Grupa produsi. difereau considerabil fa~li.l~uibiblic). pcezinlli una dintre frecvenlele. au exista ssnge cu gnJp:a :.lIt.i~ate sau rasa.AB raspunde Ia orice structure .te.I mongolii en sanguina B.. p(t)<:ente1cscad pim. dar examinand grupa sanguina se poare obscrva . proportii crescute In J aponia. p~na la M.ropei saug:uioe B ~i foarte scazute pentru grupa ~angu~~a A. Apoi hoardele barbare au strapuns punctele s.ii1or de rasa alba cu gnrpa sanguina A. sanguine AS prezinta 0 klentitale rnultilaterala ~i uneori surprinzataare. grupa B pv. ca ~i cum ar fi de .:.a la valori minime la nivelul extr1emirntii vcstice gropa sanguinA B se gaseste ln Pana.stre. Mongolia... zona de sus ~i mij loc ~ ~aulu~. mic de lndivizi cugrupa saug. gtmwllii ~i austriecii.§I dt: ..angl. Ca rezultat 31 amestecului acestor invadatori e-stic]cu ultimele .nVi spre rate peste medie ale gropel sangume B. China si India. Imrc nOL pot cxista ditcrcntc culturalc.tz ALiM E. Deoareee indi vizi i cu grupa sangu ina AB mO~lenescatal toieranta grupei A" cat ~i pecca 11. dintre care unele se potenteaza. Este prima grupa sanguina care preia W1 amalgam.anguine B ~g par sa prezmte foarte pu:tine diferente. intiJ:i. Ca regu1ii gener-iHi. 0 mare migratie spre vest a popcarelor estice. a I1I. . astfel . daca acest luau a Europei. celc mai ridic~te ale grupei sa~~inc B din lume.NTAT]A ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE ORU PA SANGUINA Dintre toate grupele sanguine ale sistemului ABO. invadand in lung ~i III [at lmperiul Roman. Chinezii ~icoreenii de nord preznntlt rate foarte ndlcate ale g.ahilOIl!l.il geografic ~i rasa se intrepatrued pentru a forma identitajea umana. Aeest rapt pare a . e~~st~ 0 ~~n~~.. Vll-lea d. faClon. deoarece grnpa .nica. nici anti-B le reduce probabilitatea de a fi predispusi la alergii ~i alte boli anroimune cum ar fi artrita.it:erent de [IH\iona!.incal anticorpii :protectori DU sunt '.. gropei s.~j slabele vesiigii ale d'l.e:z:inUioea mai clara distributie geografica. Aceast"a calitate u.l. sistemul lor. lin secolul a. ind. .t1a spre vest a popoardor nornade asiaticc. lID popor de rasaalba. 0 mare centum de-a lungul dimphtor euro-asiatice ~i eoborand ill peninsula Indiana.ariHaca. preponderent de grup.a d sanguina 0 dinlrak (localizarea B. difuritdepopuhttu de evrei au constituit de melt limp un punct de interes pentru mtmpoliogi.mba" care.ristici~e de gmpa sanguina 1<1.a aparu. ea este int£dllita la mai putin de 5% dinpopu:I1!\~e ~pa ~l este ceamai noaa. p. prin aceea c~ la ei estc dominanm. III mormintele europene iuainte de 900 d.ensl.. Askcn~ll ~.C). Caracle.A. Studii asupra exhnmarilor mormintelor preistorice din "U ngaria arata 0 absenta distincta a" acestei grupe sangume in . ClI:rC pl1ez]~t. Exista.UltJJ Urali. Cea mai mare ]nciden~~ a grope ~sanguine B la germeni se g:lsc~te in.pa sanguina B ~i (I oarecare freGVeD~ a gruper A s-a intampl. dintre gn..g:ru..aza migra. 0 mal mare predispozitie Ia anumi. inrre clvlhza\H~ ~] barbarism m vechime. sangele de grupli AB. Proven!nd din amestecul popula\.panA inacel moment. moderue: complexa ~i nesigura.~ sda£Zl~ au in cornun o mare frecventa a. e popula~1a araba. inflamatia ~i lupusul eri tematos dise minat.l]n~ AB.. De acolo spre vest. populatiile curopene cu grnpa s.~:iike'"sau "B· like". CI. de caractere imunitare. GRUPA SANGUINA. Acest lueru se observ.LAndu-&c ca.lilizatiei europcne. GRUPA SANGUrNA AS este rara. a fO~llt desemnall'\ drept linia de demaica~ir.

privind in urma spresceasta remarcabila revolutiea evolutiei. reprezenl.e 0 tnodaiitate valida de diferentiere a oamenilor.pr...angu. Gmpa sanguina cea mai veche ~j cea mai de baza.. ~mlla] barbara ' d .NE GRUPA SANGUINA IS superficiale sunt aeestea..op_·. originile gcografice san pe r1ida:cini1e cul turale nu consti m i. cste dar .".functii dige.combinate eu adaptarile la alimentatic.. care sa-i ajute la irucgrarea 111 comunirsti aglcmcrate. ~ .li imunnar. _ . • Grupa sanguina 0. Ia mediu si la factorel geografic . eu un sistern imunitar puternsc ~.. . Grupcle sanguine nu au fest rezul'tatul lutamplator a1 unei act\vita~i generice haotiee. eomp lementare mediului lor Inconjurillor.ent. sa se adapteze Ia moduri mail agrare de Vi..1. Suntem C1J.ngu ina H: _Asi m] latolll... :....la d.eI1C.or.inS!.-a:.faceau parte din motorulcvolutionist. Unii antropelogi consided.ll adaptand"-"'e" La noi_ '-'''''''... constituir un rt!SPUIlS evolutionislla 0 serie dereac\ii cataclismice in la.Iunta I' totii potentiali frati ?i surori.~ l grupa B...grup ~ .eciHetnia. • Gru:pa AlB: Urmasii delicatj ai unei fuziuni daosen. A . UI. .... '.$ GRUPE SANGUI. ~I la ameslf!. v. ec.IJrat~.cfi stramosii no~tri psezentau amprente biolcgice un lee. .igfan\i.0' ._.e lntre __ I 1..lIlatjil. lnfinal r1 produs cetelahe grupe sanguine....i simi[a:riHi~~idecal rasa. Desiprirnele mru de forte mai bun intJre teflsiUilHe mmtn ~1sOhclltanle s]Memuh.. _ -." . ca a clasifica oamenii tn rase invita la suprasirnpli ficare.. '.. ~.earacteristiei pe care nu le-ar avca in eomun cu un membru al rasei proprii care ar avea grupa slIlIguina B. . cu o personalitate mai COOpCf. . dornic ~i capabil sa distruga pe oricineprieten sau dusman. . Deosebirile rasiale bazatc ()e culoarea pielii.'1. t]}ltm sa. diversifiearile rasiale . extins si asnpra eonilor prefaeerilor ~iscbirl'lbfirilor modificari rasiale P~H"sa se fi produs intr-o fume compusa aproapc Inexehrsivitate din indivizi cu grupa sanguina 0. . _m~. h -..*l ~L i alimentatie. rna'.Witii:~ii.~ .. pc practicilc etnice.I j mediului extern. .1nd e C narum pent .•. I tU " . Piecare gmpa s.n!t.h "I·i..11... rm african siun alb en grupa sfliuguina 0 :VOtface schimb de .. Grupasanguina este mai veche decat rasa ~i rnai furrdamenla. Grupa sanguina A: Primii im.I.ri . ..slive si strueruri imunclogice similare . ... to[eranta .Gmp ell' t".~'.s:fulge ~i organe ~i au multe aptltudini. p. Aceasta este lec'~iiii pe care opurtam cu noi in inteiege:re:a actuala a grnpeloT sanguine. .pa sanguine este un determinant cu rnuIt mai lmportanr al indiv]dua.i bine lnzestrat. supravietunorul din varful Iantului trufic. care.ngc- In. ~ tiC: I '. Oru.sa..• . ~ . Membrii rase] umane au cu mult mai rmrlte in comun decal putcm noi Mnui. 'J •.lI11ta.ez. deoarecc caraeterele genetjce ale stramosilor nosrri rraiescasrazi in !lange le ncstru.ENTA TlA ADECVATA CfLOR .14 AUM. De 'e e:xemphl. fOrla~i de neccsitatea migra.

' ". Accasia reprezinta e functie esenl.:SGmel'leaUIiO'[ r ' 1 - U. OX!g'.. " "f! VlZlbl. .iI' "it . .~ vital in existe[l~a noastT.la dou4 functi] de baza: a ne recunoaste pe "noi"$i a-i ucide pe .I111. .'.' . ~leOn!~memol1e g "'..-.ac~ioneaza pentru a defini structurile proprii >.~.ar. La hi 1 "ber sangde estc un 1 '( uu _.ii grupa sanguii'!a a fost lntotdeauna forta morrice ce a stat Ia baza supraviejuirii nmane. . . re '''porta .a intre ~isa se simHi.:" rnICame ~i bucMi de Sangele con\me. ' .0:> . . in ultima inSlar. bine. i erletice.:b-. c .~.mis_.' . ..iala. .'. DOlCe._' ".'.J alter infectii. ~ prea I1.~ P oiJabH este eel nun ~mpor an ' deh-:nnina ~i grupe noasrra sa[lgl. deoareec.egul cod " . Amprenta c'.lt:~. Ea controleaza influenta virusurilor.lI substantelor ehimice. c ~ sA NU vt. I .. i. ' ESTE -0 FORTA" A NA:~. _.lmcrO<l'sed ec." ~l)nt]ne'i'f1tI.. . pcntru.' " TURU ELANUL V1TAL CARE ." i subf --. " de ~." It c. srrm i ti .' " a h .t ~ de.'. . L.muue clemente .Slelf"si <l! le distruge pe celt straine . ' ..'.. CuvallwJ imul1 previae din latinescul im. Daca potentialul rnusafir prezjnI1i invilatia corccta gsrzile responsabile I.nu doar cu mii de ani lin urma. ceva care dobande~tei:mpo~an{~ dear in cazul unei urge'[lte medicale. Codnl sanguin: Amprenia grupe:i sangllin e Importanta grupei sanguine S-AR PUTEA 'N"GELE ' SA.' ' " ' ... -c. . " qr.111no] . Iilnor organisme primejdioase S$! piJtrunda in' zone vitalc ale orgarusmului.. nI.care ajuta Ia coag.-p~n sa~g' ..~in lmperiul Roman care nu era obligat p'l~teasd taxc.._.imbAl)du-se ~i adaptfmdu-se la poi ool1l(Hli~jmedii '1noonjuraIoare~i rezerve de hrana. ntfJte1lamlu-ne .ular'ea: sangeJui ~i plasma . ~~..~.~n~e_rnon. " oc infectii. te I" :.at cele 1'0~it .~ .' 11 pu. organlsmele noastr. nevoic de I) transfuzie. dele ' ll"w:roSCOp msael se dove '~.1a en OG' 11U1 lh. bad. ~.! . (Ce bine ar fi dacii grupa sa!lguina ne-ar. '.putea da Q astfel de imunitatel) Sistemul irnunitar . 1 . ~e la rtesffir~it. ..enuiI ~lCil...'. De ce este grupa sanguina atfit de pllllltel1. l'cllid rosu ml1og. ..f1uxllll " ~ " '..lern" .n ciuda ccmplexitatii sale.t -~.. .I"'nah'l.heaZa I"~ . r '.c.i!illge • pica ur<1 ...a.UC2 pe~tn~ a I.. .compus uUI...~".' .I i Celukle san'mine albe.. rnisterele legate e S. Yeti lncepe sa i:n\elegeh. I "."ce '~I de rolUI sau V] . 1:-" .l a tBU•. Daca ati ddt dramatica poveste a evolutiei grupelor sanguine. .' ~". ' . Majoritarea oamenilor considers grupa. s ". "..' ~ _.e ~ 0. CUNOASTETt grupa sanguina decar dacaa:\i domll sa:nge sau a~.en.' v I. ~.invitatia lipsestc sau estc falsificata.'.1er" '~ . plachete . . a stresului si a intregii game de wctori ~I cond i~ii externe cear putea comprorn ite sistemu 1 imuni tar. " .:Usccuritatea Ii permit f). ci ~i in prezent? Grupa sanguina este cheia intregului sistem irnunitar al organismului. <I.pr.1."_ hi aceasta plivint:a organismul nostru cste C:lI 0 petrecere ell accesul doar ~'e baza de invitatie.n:ll."".' -esc pe..Ofl11a " pr-ogramare speer fIca..l ~rnuni tat.iaVH1. ' 'f/' Un astfe! de cod oduri oe care inca tnc-ercaw sa Ie desci ram...JIOIHlelr'. .. '~de dezv:~lui descifra tnlucercarea noas~ra a. .. t de ". sistemul imunitar se reduce. . oaspetele cste In 1~1\lra( co forta.. 1'3ra ea.nm.' . sch. . .> • .]lna.~? are este rolul C esential pe care i~jcaca Ill.serial de fier pe care leer " d 1f'en"tc N'umcroase1e celule to ~n co ntm un a ".'.care confine gardicnii sistemului JlOS. sanguiua drept UI1i factor inert." .. " ise de 1a stramosn l1()~tn sue '. dan culoarea rugime c!'Iractensnca sange u ". OC _' in -" " '." ' ' " . . " 'ADN es~e intacUI..CODUL SANGU1N DO I Aces! complex fluid viu contine si proteinc . ~i epbcMa t genetic al unei finil\(:umane.'". ne-a £us"irrut din tiropun.e.t. ' . ~ cod pe c. ' .. sistemul imunitarar putca ataca din greseala propriile dumneavoasira tesuturi sau ar putea permite sa nostru sanguin <!.~11. supraviejuirea omului .care due 5ub(>lao~de nutritive la nivelu) ~c$utUiil(lf. 0 . care desemna un ora. 'n~d -.eLI muh mat PU\lO'.:ei.li(..'.. ~I " .'.".l'peve~[I\C v 19. uansn:.n ~~!.et:i i1Of.

Astfel.tla~n.. .nrenre.antj~ gene ale grupelor sanguine sl!Jn[: tat de sensibile 'illca~.Aceste a.i~i.ungi la care se leagii dear 0. Primii descopedEori al grupelor sanguine amdel}unlit-o uO" pentm a sugera i.iarfiecare antigen are 0 stm.cmra ehimica prop.lir Celc pstns grop"{'''! anguine\~i anligenefe lor.1l l.a este denumitolI du. grupa O. glucida n.pii . GTupa liB C. . Aceas. g.. GRUPE SANGu]NE CODlUL SANGUIN COl. sau fucoza..e 1~(. pentro Ii stabili dad.i sealamro un alt glucid numi: N"ace(H5glliacto~' zamina .lozamuw: r • ~~.'d:~~rrMi ~1'iI3 zS!l!. ~~ N. lItUnci dnd a operea~jeficieht. N~lloetll-g.na posedii un all <lI]Jjtigen._ Irnagina:U-vij. Unuldintre eele fila] puiernice anligene ale organismulul uman este eel CM. B ~l AB. Grupa sanguina AlB se bazeaza pe anrigenul 0.lllilla dau . de Ja eel mal s]fnpl.ut. oe1elahe grupe sangmne: A.antigt..'..ri. Fiecare fQrn:tat de vi apt. s {bcoza..... Difeiitele .tMt. un antlge~ bacterian 8tnlin) ullul di»tre primele lucruri pe care le cauta este am. care formea~ 0 parte a ampren~e:'i chimice proprii.ll grupei sanguine.1Qo'i B cst .I\. d!eascmenea.18 AIJMENTATL\ ADECVA'l' A CELOR .anguin. 19 baza pentru Accesati grupa sanguini NATURA A fNZESTRAT sistemul imuilitar ell metode fearte sefisticate pentru a stabiH daca o substantl1 din organism est'e str4ina sau nu. la care sc.e .a.t~ antena serveste..' Grupa ~a~guina A se formeaza atunei cane! antigenulu: 0..a.I> ~.jUClv. intrust'll este prietetll sau dusman. dar la car'e se adauga una]! glucid. l ::::> Oy CE!Wl.edati pe hernatii. Astfe].lacroz~mili8. pe ant]ge:n::illl 0.-..IbA 1'!JeQ!:..su!ptafata celulelor in spatiu[adiuc .a. . care se gas~sc pe supra:fatl'! celuldor org8lfl~smului DOs-tN. posed):!' antigene unite antig~. r fu OZI'l plus glucid« gropei A ~j glueida gillpei B._\iil~rif~nl ~~li~' ~AZlII~14 [lulll! C.ligem.zere" sau . fUCOZJ plus D-galactQzamina dau g:rupa sanguina B. de asernenea. Cand sistennd imuaitar seslz~ un p~Qna:j suspect (adica. As. a. fucoza plus N-ace. P'A D" . Gsup» 0 esre trdpiu<J. structurra cbim.paA estc hICOZ<l plus glueiria N-acelil-g.alac(ozamil1.sunt oo'lI:StndLe: di~ hlliitun ]. jio~nd ceamai simpla grupa.chimid denumiti .umila fucoza. ruc. detennina grupa sanguine. numit Dsgalactozam.in~ .. ~~.nlci un .~~ __ • = ~ ~ ~~_. Una dintre rrtetode impUcit eXis..ueca ni§[f: antene aJe speciilor.:grupasaillb'Uin~AS.mreal". sau fuco:~el.tfd.ultigenul de grnpi sanguini1 pe care tlpos..galac. Fieeare gropa sangu:i..!:!jM!oo.Oza ptu« g.lcaa grupelor -sangui.'~.a ~i D~galactozamin.a:lactozamill<l dau grupa s<'lnguina A.til-g.u V~nIS p'afi~la oamenii tn. Gl'j. . pmioctandillase spre exlerlor~ de la . t~ • .neav'Oastr.' ...dauga cele doua glucide.:ne. demarkeri . .'_Gru. Grupa d'um. fuCOZ3. Grupa saeguina B socbazeaza.. sanguina.E1ctoza.e.oZlI plus N-acc£il-gJ 1. + ~~.a. 'ele sunt sistemele de securitate cele maio importante ale organisnnil.mifi<l plus D-galactozll. .

Grupele . 'in strueturi noi care sa nu He recuIliOS-CUre ... Grupa.m:nUiDr. caud o<S!men! i:~idecb.. . virusurile.in~ ei spun: i . fcrmeze anticorpi f8JW deaeel . < .ch. Ne vomoonceralra asupra grnpe:is<lin!. in t'~ De: a!\i~ UU_ Parla la descoperjrea Dr.munitar ~i intro~H care ~:is~e:~ul de ant igene si anticorpi de gmplft sanguine are ~i alte [o~un pe lan. Bs. dar nu ar putea donanimanui.le..peloT sanguine j Q. en aproape o suta de ani In urma.!ltL. Uneori erau"Mceplate".'.. ele adera unele la altele ~i se <ligi()'rnereaza..vhOil. poarUi 0 brt.genereazB.u~ i. se r~. de virusuri.]~ne. pentru a le transf(llnna. un s:tralu~it medic. Grupa sangulnaB Grupa ' ar fi respinsa de-grupa A.~ .rac?epta orice al rllgmp.il sangu ~n&!Dar deoareee prezi nUi 111811 anngene A. paralilii 1'ji bacteri ile SUl1.mdeapaf'il. a descoperit grupele sal1gl1m~e produe anti CGrpi ~] peutru aile grope sanguine. Ml. anticorpi i aduna acesllie. Karl Landsteiner. ~L otu de ~li]nta austriac.ltldiv]zH cu grupa s:an~'Uin1iA ~i cei arputea face scntmb de :sal1ge_ CD sanguina A B nu grupa sangaina inc-eared Sa schimb e sau s~ pr'Oduca mutatH hi nlve:tol anrigenelor pwpri i.I~ toarte puternie.retor. acesta f1epre(zinta ua mecanis.lj)a B.]mbde s~nge.ffl grups: sa[lg1].' Grupa :sa~gJ(Iina A prezilltA antiecrpianri-B.atirn . c§.1Icmn care dintre grupele sanguine este recunoscuta d[ept prieten si care drept dusman. pdrnullucru pe care n face este s~.t ~i B.prQpriu-zise._ transfueiile de sange emu un dOll!Len]u ell retl~i re sp4I'adlc:~. pozUiv ~i negativ sau secretor/nonSrx. AslfH.oee~ ceusureaza muh indepattarea lOor. de catre alte grope sanguine.antigeo.i_~Cura~find sistemul celul!e neoaisnuite. in in~erlond gru.%l:c1]e umiUi agluhnme ij:wopri. Bste ca slpunerea cAtu~.lina .acu AS (veid anexa D pentru detalii pri. ----- caeecu Cand Un anticorp irrHnfle~te antigeoul 1i.8.. Acesu. A..l!nte.ge'nului micro bian.acarohiri re~ativ nesemeiflcative.ag. vhti:.undivizii cu grupa sanguina AB ar putea primi sange de la Qrlcme. mp u!'lds~~me=.talie oo~t]nutl tFlitre sistem.lInt comHmile in 8i~a fe] mc§.rmi1~ reasca antigenul sU"ain peotru a fi dlst'fU!s" Anticorpii SU[lt ec.elemen te nedorite Iaolalta pentru 0 ident ificare ~i 0 debarasare grupa sang:utna sunt legat] de gropa prlucipa~~ .gA detectarea intrusilor micrebieni ~i iutrusilor de alta natura. 13 s i A B ar f~ respinse.0. Revolut.1!:I-zjs. tl$CH'I!Irl:1. P[l)VO~ de adezinne.hivalellrul eel ular ai bombei inteligente din dorneniul !TIimar" CeJlldde :td:s~emulu:i nostru imani tar produc nenumarafe yat~etati dellIllkorpi ~i fiecare dimre acestla este construit special pentnJ a ]denUfic:a ~ia se ahl.: ca . pJJr:aziti ~Ubacteri ~. 51..!uI intrus mlcrobian. desigur. Receptor universal.20 AUMENTATIAADECVATA CELOR 4GRUPE SANGUiNE CODUl SANGUlN 21 de tn acest moment v-ati pntea intreiba.tante chimiee spe'Giflce. Cand eelulele. Anticorpul n se ata~eaza <l:l1!ti.U1. oe:a.' Gmpa :sangl.Am grulll[jJ 0 negativ". Grupa sa~guina B preziHta anticorpianti-A ar fi respmsa de grl.dor~a crimin a]i: ei devin maip1!lllll ~j anti-B. subg. Mai ITIuU de 90% d]n~re ftD~l factorii as!. Landstei ner a aflat cJ. Landsteinex.AE nu prezinta anticorpi. Acesti enticorpi. . ar fi respinsa de orice -alta grupa S angu iria.imuruharraspunde un lflventar mereu erescut de a(JJt~cQrpt la aoea5Ul. Dr. cumar fl.Q lipire)..·ahoori nu $i nirneni nu ~t]a de ce. A~t~e~.le ts:slemnificl:l\ia subgropelor).t sa se aiaseze ~i ~a u. Cuexceptia unui all iudi vid eu grupa sanguina A8.lda~i cu periculo~l dCCal atune] cand sunt ~.lutina.Am grupa Ap{lzi tiv" sau .~a la un anumit antigen st~1iin. sanguine 0 prezinra anticorpi' anti-A S$r1I s ume A. De obicei. desprea lli determinanti de grope sanguine. Deoarece rrllcrobi]trebu]esa SJeb~:lez~pe versatila lor capacitate prcducee de organism" Si8te~mil.formaree de antlcorpi -(bombe mteligente ale simmu!lui ittmllitat) ATUNC~ CAND' ANl'KlENUL GRUPE] DUMNEAVOASTAA sanguine simte ca un antigen strain iii piltnlJtlJ$in sistern.lcmara sa descoperirea explicat de ce unii oameni puteau face s.Fli. faciindu-ltbacteadeziv. S1l1[l sub-grupe. Aatigenele .asa~]~ibe. produse de celuiele sistemului lmuniuir. D r.

ti: .!ld niveluri apropiete de cele ale va.1aihnenta..s... cu fenomeeul de respingere) ~. a i'nce:put s.). :.rstei adulte pana la v1irsta de 4 lnni . Mt1COrpU fa~a de grupele sanguine sunt diferi. . lipsita flind de antigen. medici ~i nutdti. sanguine.1j rfilmblI in stare ]aJteula. multe dintre antigenele din aceste alimente prezentau catacteristici A~like sau B-like.e. JIIDl!od FeffiarcabH. Tohi~i. de asemenea. Maj oritatea celorlalti anllk. Intr-un fel. Dsz.:mici anticorpi din sistemul nostru imcnitar.iDdivizii cu.adesea ap~rand ttl. Gropa sanguina 0 este donatorul universal! Anticorpii . indivizii cu gmpa sanguina 0 ar putea dona B sange ruturor celarlalti.a.tome.mnlteallmeme agh. pe o lama de stic~a.ti.22 AUMENTAT1A ADECVATA CELOR o40RUPE SANGU INE eODUL SANGUlN '23 Astfe 1.l!tiFleaza celulele anumitor grope sanguine (asemanator. grupa sanguinil 0 nuar put'ea primi :s.eA~Hke '~i ~Hk. Dar povestea aglul:inikii irnplicii~i alte aspecie. S.... ceea ce Lnseamn1iell un aliment care poaee fi.i[m aglntineaza celulele ahor grupe sanguine •.e pe durara celei mal marl pi!rti a acesmi secol .e. nociv penrru celutele apaqin5nd unei grupe 5. cand un grup de oameni de ~tjinta.Q'rpi pe care ii posedam au nevoie de un fel de stimulate (cum ar fi 0 vaecinare sau 0 infeetie) pen tru afi produsi.u). nastere ~i aUnga. Aceesta descoperire oferea [egamra ~tiintifica lntr. Nu mai reprezinta astfel 0 surpriza faptul ca.fa-ta de alwegrope g.ei sun.ec§:tde la alti indivizi cugropa sanguina O . pmfu]]}du=s.e grupa san_gu:[. iar capacitatea Ior de a aglomera-uglutina . . impl~catiHe ei revo lutionare urmau .pan..a exploreze conexnmea.a descoperit.cclulelc sanguine ale unei grupe sanguine opuse este aHlt de puternica incat poate fi imediat observata ell oehiul Jiber.~ge cl.anguine" sunt cei mai p'l. cd!.onil1ti.t.mguinc poate fi benefic pentru eelulele apal1inand aleei grope. prod1!l~iau.

Este greu Sa le oeoiim. glutenul.tfil.sovietic. suut periculoase pentru unele grupe s. Ri. dOll]" benefice pentru altele.jn definLtiv. In' cheaguri mad care blocheazaerterele .e agiliti nant<i alergiile a·~ir:r~entare . <Inj~cli]le cu Tectiua d.EN1AT~A .a. ectina din soia ~i se <l(ta~leazil la 0 combiI'latie g~ucidk:a diferita. metie de sursa.ci'Uc e la serviciul de urge:[Ita va :1'1 d confruntaJ en un (. exempfu. . eel putin :5% dintre Iectinele pe care le !DaucJm tree lin torentul sanguin. in tim:p ce 8i~tle!pta autobuzul.llbstalltfi ch]mica numiUi.24 ALlM. um tmh~e s spre a fi distruse.II] fuuqie de grupa Sllnguill:~LDie exempiu. in procesul de reproducere. se teaga la mucoasa intestinului subtire. f1e:lesuet foarte abundeme in leguminoasec mol uste.e CtCea7. So!u~ill este sa evitam lectinele care aglndnellza oelnlele fiecanria dintre noj . ei se ah!l~ieazS!de diJerile 8uprafc~c. lectina care se gase~te in grau ate 0 forma difcr:itrt de l.it:a!t.NGUINE CO D LJ. Aceasta aglomerare peste cauza sindeomul de [rita-tie la nivel Intes~ cap.lr·e:masa la indi v izi i GO ie arll.e'Mue de alte problems. ea <Ire realmente un eject magnetic asupra ce1ulelo~ d.op~ll fo.ricin.~S!ce~tea. Uneon.§. cum ar fi h]perllcli". Nou~t:oed ~i cinci ia sut!i din lectinelepe care le ingreratrl prin alimentele noastre tipice sunt indepartate de organism. Ea aglornereaascelulele ~.aibiMsa.!.L SA N G U 1N 25 di rect cu invelisul gastr ic sau CIJ eel a 1 tracrul ui in lest ~ria] sau poa te trece ill! torentulsanguin alaturi de substan~e~'enutritive d]gerale: din boabele de faso le lima. in fi.in reginnea respective.topsia nua pumt indica: p:recLrs CUrl) s-a procedat.k. deterrnjn~[Id o inflamatieapreciab im ~I 0 iri t~~ d\. Ricinul ucide instantaneu..1lHi. elements strame mv<uia~oare.l 0 puternica in test ina ie. S~I!U ciroza hepatica sau p()!<lit1e determina blocarea fluxulni sanguin renal>. In cea mai mare parte (II1:'1 cazuri sistemul noa~struimunHar ne protejeaza de Iectine. Aceasta ar puteaexplica de ceunii cer-cetato:.a ade:sel.ctiva eS1ereact]va..ajuu minuscul bob aurin 1. Ele mj c~Jagtlleaza sangele' prin alipirea celulelor unele de altele..ui. deoerece rnajoritatea vegetalelor solanice sunt foarte bogate in lectine. desi de pot cauza o v<lIri.A. unde ele reactioneaza. Lectinele variaza. Aceasra nu inseamna ca trebuie sa v.ce leetina irJ!tacta se localizeaza La unanurnit [live! din organism.bser. Multe persoane cu adrWi eOH1i:rderaca evitarea vegeaale lor de ~ip solanic. determinand multiplicarea rapida 11 acestora.. le~li~ I I tinal.iii lui OyoIgi Markov in fost ucis deun agent ru~~u" al KGB~hl!hJIi. Torusi..j fest gasit implantat In piciorul ]u'i Markov Bobul s-a dcyvedit a fi impregnat cu 0 S. sa fie benefica' pentru ei. c. Acesr lucru nu este 8mpnriiz&tor. enumera dour cj. mucoasei f chiar mai ge~llchi:ului la.trog. de asemenea.ea .din alimenie uzuale.pentm 11.eva dinrre efeete." Oda. fiecare djntre aceste a Lin:le:!1te. care este 0 ..in ]inte l~ cavitat]h~ articulate ale POATE 1978pe noscnr vA AMINTITI ciudara asasinare Q strada din Londra.ffi]tegrope sanguine ~ mai ale-s la . cca mai oomUIia k:clina prezenta ]B grAu:~ialre graminee.m. liH!\lal.... Ull rtle.~..' Aceste lectinesunt numite mitogeni.~ngolile.i considera ca d]etdeSLij(i~dergice pot fiutile 'ln tratarea anumiter tipuri de tulhll:radmervoase.A. De.apuce din senjn ingrijo[area pentru fiecare aliment pe care it consumeti..ral"esutul nervcseste foarte sensibil la cfccrul aglut!F1l1lIit al leetinelor alimentare.arLC inflanYci·dc <3 poa~e mirna lect~mies~c .iepuri nesensibilizatiau vi]i!e~ek si eartofli. poare Plf>QVQCa moartea prin rapida trausfo:rrnar. graminee ~i vege:~1l1e. ca si puricii pe CiUIiiC. iar ace fj. cum sunt rosiile.Chiar ocarHilatc minuscuia JinU'0 (Juternice. Acjiunile lectinelor in tractul digesiiv por La <Ke~t nivd d. mai ales dad! sunt specifice unei anumire grupe sanguine..~i ele. Lecrinele alimentarepot.ra't ca ereierul snhizof~enicilore:s1te mai sens:ibU La atasarea anumitor lectine . '. . Din fericire. D'I!lpa 0 cautare mhliU~ioas. aglutineze un imens numar de celute daca grupa sanguina respe. Matkova ..raf!i:tf:i a~ leucocitelor. casi C<lndar f . Lectine diferite vizeaza orgsne ~j sisterne di ferite ale orgS!nismu. au. deoarece determina mtrareaIeucccitelor in mitoza. 'In geHe.nd hema ti i1e ~~ leucceitele. interacti ona cu receptorii de sup.: d is.l.dnu~ cste G' aglurinina alal de puternica Incat chiar 0 camtiuwe inf~n]teziffi.ii): a hematiiler din organism. .cti~]a tl)xicl extrasa d]l1 boabele de ctetar..pare determinat dezvoharea rune] lIlllrj(e· identice QUlIiiri!t<i reumatoida.eei CU gmpll sllngu]na 0.$t<i aq ilJ. rnajoritatea lectinelor co se gasesc 'ill aiime[j[la~le nu sunt chiaratat de perieuloase.DECVATA CElOR 4 (tR UrE S. CerGet:aforii ni~i au.

nd d. 11]11 w:ate - [O·lO$lno "'tat metode clinice. urmeaza illh}cmai dieta ca evita "loa-Ie lecti nele carejintesc g:mpll lor sanguuna .i~ a consumst frunzc sau muguri de "Tra~slaci0bam.i1t.ruUa(de sunt vizibile la microscop: pot - Dw~ pouiv. Gum ar fi alunele.pei SOlllglJ·iM. deoarece efectele lectinelor asupra diferitclor grape sanpioe HI. De exerrrplu.eso fiecalJ.o~e . d~~i de laborator.26 AUMf.Ist. ele prodcc reziduuri texice numite indoll..jesnil indican va avea valor] crescute . ~i un barometru $l]]ntific mai direct ca·re poate f fa los it peneu a masera prezenta leerinelor in organism. /ect.i'n5 d8~(:.ANGU IN 27 Cum. pe de alta parte. RUSe )(8 pOld'lli gnJ.1>s.fF hri{ica) CIiFe:sep~te a~8~J.lctj.1 .iilzecj de ori fa~a de cazul un u~ org~..iwU extrem de rjdical8i.e._ Jun'testat virtual 0 alimenrele uzuale pentru reactivitate ell grupele sanguine. sa d.tQogene care intra lni.cu 0 leucoc.. din .em:cnd. Cand ]e pun la Indoiala afinlla~iile. pri'!11U~ diagrlos. un medie perspieaee ·m va i. 0 Jectjnj atimef}.~.e~&h~fill:ace. daca (I pcrsoana ell grupa sanguina A consuma un de mari.i ~ntes tinele nu metSihol.~.ln~~ la orice semn de protest ~i spun cu 'J.e an. Se bazeaza pe ~tui~Fi.rolil~e din alimente. Tesml i~]dican n).etelctatil Ieetinele nocive pentra erganisrnu] dumneavoastra ·A!J1MM ADESEA gr:upei s anguine ~i auzit pscienn sl.'l).tiger! .deno!§nd ca organj smul dumneavoastra bolnav.ntr·e ba pe pari nte: .esc· fO!l'mt:J: aniig:enuJirf A Antigen'lJ/ gRiped silI~ii!le B (in drealP'~.lf ~i·O!gl. N ivelnlacestor reziduuri toxice oesteararat de testul inc!ican.rc.estului ind icsn sun lata motivul: arata ca efectul unei substante ca. darin re. Existii..mi: --i.d~ gmpli .~lnPlul de mifli sus. carnea sau gi~Uli. Pacientii mei en valori crescute ale titrulu i de indo Ii.pokeweJed plant"). in g. este predispus 'Laafectiuni cancerigene.lt cumele aglnti neaza celulele grupci sanguine afectate.! sunt d~.l!.Hm organism esse amplificat de p~na 1<1 IlOu..gtlillJ po:seda 0 (bmla ~c:i. Daca.iellZ5 c.)I":l:r teorie. Daca r!spuns:uleSle afirmativ: "A rnan~at seminte de vreun fel sa:u*]~a intfOd~splanle in gura'}" Adesea Sf: va dQvedi c:a f\e:5Pf.dut· (t-.~aooratOSiredechimie ~ire.dullTI!. consumati in mod regulat alimente ClI un COlltifilUtrid icat de lectine saualimenre greu d igerabile.dar eu stiu ca nu este a~a.a 5llnguii78 13. Pot proc.o1l1tra.umM. lintea.. 0 buruiana CHf(. contine 0 lecrrna ce affi: capacitetea de fI stimula productia de lcaeoeite. Ei nu pot crede di.n!! e-stc tlfeol.I!.mire:"De uncle stiti 10< Eu ~l:iu.s31il. vedec.a.asoal'@i un factor numir putrcfsctia ]ntes·til1aJ.l1'.leaiH C£i [buna· <!c~Jej_gru:pe·:5'<Il"l$tiMe:.l1islli peutru care ou este toxic.Jrii ~c.A.im:ie <Jl. Baromctrul esre un simplu test de urina denumit tesml indican. Testal indican l aUi.. Din c. in ?. Da'ca evitati alimentele oontin~:nd lectine toxice sau alimentele care S1J]ntgreu di gerate 1!n cazul gropei dumaca voasna sanguine.tra ~I] curte?".ltta lectine ].VU] 9OP..fe"C. .lZieazaadecval proteinele. de se .ti1.imenJ<Jlfe dintlf"4l faffi!rie fJertiil1te cu [~s.t. abatal1du~se dear ocezional de la ea.i. de 0 b icei ei I:em.S-"®J uca 1 j copi.I G llfHimU"i gmp<i sangu.eJ!1hitr: de' grupi Sllnl.'$i poa(.·a lnG.slnormal Desi Ieucemi a podlatridl este.<lV01.NTAT~AAD£CVATA CELOR" GRUPE SANGUINE CODUL S. mu}tiG Ci. (test ind ican) prntesteaza adesea spunand ea ei de obicei urrneaza dieta.lul. Gina ficaml :.ln§.ieraC'~·iof..luHe de gmp.fJ'lleracriolle"az. . cifrek t.'lIinil_ A arl' Sral'1g8) deoa:re''eS"6 poWv. tesiul indican va erata valori raid.fecula gluciditii' aiieritiiOl1 0 FonniJ dife:riiii'.t]c Iacere ne gandim.

fcia~L. Odinioara 0 persoana InaU".s~u'. p~ Nu am fo S I surpr ins sa afl u ca ra bi md JalCob avea grupa sanguina B.whlri III lradj1~~ ~>\.1ina. mai b~ne.s.t~ intim lcgal(L (k j n .:~i.aZtl! Salt Un accident vascular cerebra 1 masiv H iii1sase p<Jir!i al paralizat . de de Testul indican In Etapa l..rupa sanguina esie relativ tarj lh America. · . sper. r)('Tl~n. ea 'este fOal. apoi se adalJtol trci pi cd. Sunt sigur Cii pe masma ce oamenii vor incepe S:1i ]n~ieleag1i..~] inflarnatie la ambele: picioare.crului lot negativ.0 toxieitate mai mull decst sufieienta pentru a mdl~a 0 pIO blerna..) cateva importante laboraroare au jncesat u t ul. Acum.: Se amesteca urjaa ell ac~d. solicitari nu era desml de mare. Alim. derermlnsnd crize dureroase sub forma de .' c. ta domicillul sau din Brooklyn. entru p d. un Om. majoritatea dintre a(.p.~i mbustii.un renumit rabin hasidic care era tin tui t la pat . dupa nurnai.2 .. Se ~a. !uri cl~ c Iorof'OFlm.28 AUMENTATIA aliment preparat ADECVAf A CElOR 4 GR UPE SANGU JNE CODUL SANGUIN 29 san tratat. rugati-l pe medical curant sau pe naturist sa vli efecmeze testul.fost insa cdc Care sa'ma fi miscat ~i lnspirat alAt de mult ca experienta mer! caun rabin biHra~~ ~. deoarece numarul de o 1eeti e a grupe i sangujne: povestea rabinului DE-A LUNGUL ANJLOR. esch i s d p... in acel moment z:.c iw . cum at fi salamul..gri..i zeze sea la. vaf o expel':ien{ai[iiter·ecs anta pcntru dumncavQastra .. tn mod ironic.. piciorul sau stSng 'f1U mai raspund ea la co menzi.1.kea cmaciat SI exrcnua t pat. CU adevsra t.de euloare . ~ E~ a conti nuat.:e~~iJcn)ig. deoarece indlvizi.iar Ia 0.~.apia prin inject:are eLL insulina n~ aveaprea mare efect ttl.i ntckpt dill Brooklyn I . Circu~a~ia deficitara ]'1 cauz<lseedeme. In ciuda stan] salemedicalc.s.apl1im~hll. S·ar puteaca aceasta ~1i fie prima data cand auziti de t_esm.! indican dar ea a fest fbiQsita pe scars larga in medicine oo·uvcll{ian. asocierea gmpa. sa barba al.es~.e.J. Putine au .a rr vad.. sanguins-l ect ine. M i-am (ht scama Gil."Illl<as~!r!. am [OS( martorul rnultor transformari ca fczultl! al dietei grupei sanguine. rezuljatul va fi o reacrie cu degajare de f utn. ochii Iierau limpezi.~nJ din Europa ~k est .aUi in ultimii 50 deam si toate Iaboratcarele ~ fectueaza ac. De~i aceasta g. .l.est test.u~m~c:a raburul. I.binc 2% . cloull. lotte timp. Iim '-'11 1. impresionant care degajaun 1Ict de profunda infe·]egere spiri tuala ~i de eompas june: tactitii. ..ba ajungand'u· i pana la plept.:L .~l t aju~J p-e rubin.l ell grupa sanguina A sunt 'In mod special.1rsta 73 de ani.rn~ep<i.~nd. irebuic m~.lfitinue munca. am primu un tekfol~ de u[g'ent~ de Ia 111:1ru:edic di n New York care im:Lapreci 11 munca.! Sa.ci aza culoarea Tes~1J1i[Jd~c~rt: {~.i lutai . Dar am pUIJ.... J.~aan u cev J J esprc modul . bHinzi ~i pi iIII de viata_ Principalu l sau interes er-a Sa se scoale din pat (:11 sa i~i c.a rnbinul Jacob era.: vi a t.a a.b."(eobisnuita Ia evreii hasidici. In general persoanele care viu la eabinetulmeu prezin~a ~illon de 2 lI2. do'rhid. a~n ajuns s.-4 .ri~ si fler. sa testul iadican va reinrra in uz.= Rabinul Jacob este un om foarte de-osebitjmi~la spus' el.mbinul.:o I. Vestea buna este ca. La Inceputul amrlui 19900. In v. ~~... picioarele i-au creat ptcbleme.ecull~ repeus t i [[IP de 2 minute. am aflat c. nitritii sum mu~ti~l~~a1i de: 90 de ori In privinta lmpa. S])u[. ~~ respectilre a diete i grupei sanguine.~ a! basrtu ~nch~s_ Etap<l2' Etap2 J: Se <l<pr. . boga !.problerne.nl<qia C. numarul va lon c al testu Jui indican va scadea Ia l san c.f. ell numai uu an in Un11J. susceptibili la cancer gastnc la efeetele toxiee ale nitriti~()I.H bbse:rv(l caavea dureri teri bile: Chiar ina.r. ern un paeient suferind mult (imp de diabet ~'iGil-tc:f.turi·' arunci cand inccrca s~ umble .1 \ ~.rn. Sc va degaja di r'l nou fum.a.inte de accidenljn1:i-a spus el.~ ~i de spre 1. E~ UNl intrebal dllca rot sa V]U s~ exa minez uri pacienr de al . C:and.

in s~r~it.. cia"ai putea mud.ea ceil! mai mare part.epara kasha? am lmrehat ell cu l):evinQva~ie..le tipice ale rabinului . ei bine . ell ceapa car.encs". Astfet. _ Ei bine.a. iar produsele 'lactate ~i'. l'hl all mai ~ur.J <. eXlsHi va. ~i se pune alaturi de kasha pentru 0 mica gustare.i'en~t lW~ Am inteles ca evreii ortodocsi de cie ep.bucnire de idis. _ Se asezoneaza in vreun fel kasha? ant intrebat eu. din !lQU. intr-o cngleza nev. La sase luni tratarnentul injectabil cu msulma a fest inlocuit ell uu tratament antidiabetic orel: .hrisca . Leo dam celor l1l1ic. domnule doctor. prudent in a nu sugera alimente despre care ~tiam.iv~tale.!tnenea. O. . _ Oed. -Se extrage.JPtarn~ni mergea ~.'Y'0rk=eza perfecta. fasolea si porumbul (C1lIsa nu mai vorbim de "gribbeIle.~.iUi de gaina-. hrisca. . suh control.a:. pe zi De~~ f. c~rea. Rabinului Ii place 1<1 neounie! Grasimea de PUl care se extrage se smesteca 'ell kasha ~i cu taiteii. Este aL~:l delicioasa lindl 1. A avut 19C 0 conversatie mpida lntre mama l?i fiica Iii idi~. fasolc.s·~!') det:ermimm aglutinarea celulelor sale sanguine ~i !lOf}sta a fost. tinitnd searna ca fusesc supus fimp de multi ani (mel ten'llplI pc b<lZ<1 d~ insulina. . rni-a raspuns fiica sa.e: tigai. un numar.l.la Q data pe saptarn~na) ell ocazia mesei propriu-zise de Sabbath .I pl.nui llU punea marc pret pe mancarc ~~.:r .l. se spune rugaciuneasi sem.cb]uyete separate pentru spalarea aC~~lOI' obiecte..ii eli taitei ~ accstea sum alimente foarte normaie..mll pcntrv gn. ceea ee cxphca de ce diabetul rabinului Jacob devenea din ICe In ce mai dificil de conrrolat. iii spus fiica. d . Am fest. Am rugat-o p e 5<0 qi11 rabinului Jacob sa aduca variatie 'In alimentatia familiei.a In Vednu] Tes~ll. constum . m-am gaodil eu.. . am spus eLi.. ~e alimente sunt interzise.I.ifacea exercirii fizice moderate. amabordat cu grija subiectul schin'l.. pllnctatii de zanibcte f~nneciitoaj'e 11.t. $1. rabinul a fa.llZi.1 optl. probabil. un fel de pasla de fasole si kasha. inve\e. s3mguina B.as._ Povestiti-mi despre f'lhmenta\iJ rabindul.'_ Oricum.0 ahil i1.rebnl!c ~i di"bettll f<lbiL1ului J[:I~ob astazi. Am S'tf'll de verba cu sotia si fiica rabinuhn ele nefiind fm..data eonsumate [a aceeasi m. alimentaHa T'ibmulu1 i:. in . a continulll fiica rabinului.i. 'iU'wnecat .I.cut prcgrese uimitoare.eslca sunt fehrri de mane-are hasidice fcanc obi~nu]le.lcea pi3tte dintHl tmciiti.~ principii vechi de d1eti1 enuntate pentruprima da.a moril" de Da.fericire..e secular1i. ~i chicorel i.lpa. mai inHii se gateste kasan . reducand feiuci. hri~c.i·~llrii eutite s~patate peatru produse lactate ~i ~i ca~le.:U nl.lsoade de acciuenlc I!Sk vilscularc e'.i sa alterneze fasolea pentru prepararea cholent-uhri. existau su bsti tute permisibile. Pama !n anul urmator.. de 3'. am prescris cateva combinatii de vitamine si plante pcntru a-I accelera vindecarea.gioase. cholent. Conform acestorlegi alimentare. doua femei. rabi..sa. ce ~1ra}e~tigrasime. se pune grasimea Inlt-O tigeie marc cu pu~i[ltel deceapa toc<littlli se pune pe foe. nedorind sa tulbur ritualul ~i asociatiile rel.anincA. care ills emil au aliH de mult. se ia loati\ gr. lei ceva.'1 irec1ia mea. nici una dil~ COUUL SANGUIN 31 I. ~'PQi> fiica rabinului a tnee·put. care i~ipeU'ec.apoi foeamesteca cu taitcil.i pe 0 bll.carnea nu sunt melo.ah proaspata cu sare. bille mmcnit f$i crocant.far$i:. f~. A po i se serveste.a" Estc bun. adica eeea ce ra-mane dllpa. Acele alimente emu. DiH era rnai rnult decdt un ritual saptiimiwaJ pentru rabin.ecu II tratamentele naturiste. ca sunt considerate impure Intraditia lor. asemcnea. Are un gust rnai bun decat cartofii p~ajili. peste saucurcan III loe de pui.:u ajutat mult fa ameliorarea circulatiei sanguine .. pui fiert.o.0 rcalizare i~lPQrtarllta. cum se pr.rnem din Biblie.dln "gribb. un factor major jmplicea inaccidenrul sau vascular oe~bnl!L Acest tip de lectine pot hloca ~i efeetele insulinei. Dar ele doreau sj n sjute pe rabin si erau receptive sa. pur ~i svrnplu.niiianZ!l. in casele kosher. 1(.ameHz. ciI de compuneau 0 masa tipica 10 familir:: de Sabbath. jnje-Ctabil~. fata de cdc.30 AUMENTATIAADECVATA eEl_OR 4 GRUPE 'SANGUiNE Jacob. LJectinek din a\imnuc ~'. _ Kaslm. Prezcnra 0 vlgoare remarcabila pentru un om de v:arsta sa si s-a debarasat de :t:e~te!e_~ccidentullJi sau vascular. OJ]'JI.i vine s. este de-a dreptul delicios Deliciosl' Am aflat ca a(:.:n~la~irei de dOlla or. ' se supuneau legilor kashrut kOSfl. un preparal de brisca.bari]~r dieJ. _ De obicei consuma aeeleasi alimelltc in fltecate zi..imea care s-Ol scos din pui ea sa devinti kosher.grasimc!!i pe mils:um ce se topeste si sc ob\ille 0 minunala g[asime de pui pura. Pui.:i'.!!catadepaine cilaU. orcz SlIlJ mel lnloc de kasha ~. In deC1It13 de OP!: £.e ·a timpuiui in rugaciune. Fiind uu on) pius.De rapt. Pentru celelalte rnese am rugat-o sil ii prepare mid.

care se bazeaz! pe fortele naturale dinamice existente lnorganism. cum ali f diabetul ~.•ve1i pntca opta ]I!J. privinta alimentatid. !il' Ripostati tmpoiriva bolilor hepatica.tia eorespunzatoare profilului biologic exact laarmati cu aeeste no] informajii . I P'LANUL <GRUPEI SANGUI. dumneavcastra se •' Scadeti in greutatc. Urma~Ql3rel'e.I a planal grupei sanguine proprii.i.ilsa fiecarei star'] obisnuite de sanararc ~i boala. • E . Aeeste sectiuni sunt urmate.NE VA DEZV ALUIE informatiilegate des~Mtal:e~l nuf. remcdiilor existente. incetinind astfel procesul de Imbarranire.32 AUMENTAT1AADE-CYATA CELOR 4GRUPE SANGUl E TREI Solutia grupei sanguine: Unghid ... . de Q dezbatere minn. ~io. suplimente alimentare ~i exercitii fizicepentru fiecare dintre grupele sanguine. pute~i sa: grij • Evila~i numeroase viroze ~i infectii obisnuite .. bolile cardiovasculare. in Partea a Ill-a.~igra'simi. a regimului de exerd\ii fizice !oii a sarnatatii generate.. insuficicnta cancerul. DlIc-!liurmati C1i. multi dintre .itati factcrii care determina distructia cclulara rapida. CU potential letal.ri. paU1J sectiuni oteua planuri f01:!l'Wprecise de dieta. inclusiv a suscepill. dcoarecc organisrnul debaraseaza de toxjne . libml~ti lor speci fice f ecarei grupe sanguine si 11.

diarce si de 0 scadere a factorilor natura li irnunirari tl'ans.a rIll ne 11:l:~ tern alege culoarea paru Iui sal! sexul.sil.forrrmia fnalt mtlna..fj creases .analllte. noi ell multe rnii de ani in urma Cred ea 0 mare parte di n COnfU7j eesre rezu ltatul ingMu. Ele includ : • mETA GRUPE! SANGUINE alimentele nou introduse.iprobleme medicale. deja alesepenm. De exemplu.sa le schimbe din ce ill ce mai mull starea lor naturals. erau v ana tori si cu legatori cu grupa sanguina 0.au-lui Missouri. h. Dl ETA GRUPE I SA N GUt N E constituie refacerea ri tmulu i durnneavoastra genetic natural. schi mbat p e mas urA ce progresele intehn ici le agri CQ Ie ~:ide preparare a alirnentelorau lnccput sa modifice alimeerele . Accasta a fest experjenla mea ~i experienta colegilor mei care folosesc acest sistem ell rnii de pacienti. se potriveste tuturor".!t1gAperioada de bmp. Desi am vazut cu P~oprii i nostri oeh i ca anurni ti oamen i raspund foarte bine la anumite (h~te in timp ce altij nu.34 AUMENTATIAA.nirii. Dar este 0 modalitate de a reface functi. inerente ale naturii noastre biologice. Are 0 coerenta perfecta din punct de vedere ~li ntiflci Tn acest capitol voi prezenta elementele pe care le veti g. conditia noasira prezenra ar f foartc difcriUL Oricum. v. Organismele lor pur ~i sirnplu nu se potriveau ell . boala datorata deficituhn de tiamina" care a dus la mil ioane de decese. cum ar fi indienii de pe valea j:". 81 SU PUMENTELE il AL~MENTARE '1 I I '. CELOR 4 GRUPE SANGUINE SOLUTIA GRUPEI SANGUINE Planul grupei sanguine nu este un panllceu.~i.. ]11 multe dintre sQCieliitUe lilllpndi cu gmpa sanguina 0. radaeim ~i fruoze. AstAzI..in igiena ahmenta~iei sau nutri!iei . Aceasta trecere la 0.ECOMANOAHJ MESELOR.tsi in planul grupei sanguine .lca nu toji. esre general acceptata ideca Col nutritia . Dupa cum stim. t!i. 1l:J. :.He protective naturale ale sistemului imunirar. emu s. deoarece nu fieeare societate s~a a. rafi0 pentru ~grara~rl1idltlOnaIJ a fum iza I 0 DE SCADERE PRIV!ND IN GREIJTATE narea orezului cu noi tehnici de morarit in Asia secolului XX provccat calamitatea denumita beriberi..0 singura dicta. care sehrancau ell Aceste.~de masura in care este respectat planul.dapta.'. diversitatea UIT!Lana~i fortele covar:~iware ale tehnologiei auintervenit.l bine la aceasta modificare. Dar nu a fosl neaparat un proces lin ~[ ordonat.esprc nutrijie all creal un virmal camp minat penrruconsumatorn preocupati de S. PLAN1HCARE:A • FACTORUL . .aljmClltll~ia multitudine de substante nuttHive pelllrn 11evita mlllnutri~ia $i a sustine populatii IlUnUlI'OHSC_Aeest lucru s-a. in func~le de gravitatea sUirii ~. Gama de op{juni pr'ivind a~irnelJm~ia 11 fest extinsa cand oamer»i 81U [[1Jvatat cum s.a alegem recornandarile pc came sill le urmarn ~l careesie este ca Il!U rnai putern sa alegern allmenratia corcct~.hoarei pl1Crnise. Cu toa~~acestea.('Iiro. 8.are Ut~ impact direct asupra starii noasrro de llillnfil:mJ. acest plan poate determina CD schimbare cruciala.mirnalepenlru propria lor folosinta ~i cum sa cultive recolte. niciodata ml ne-am asumat sarcina .te~ i con fort Dar. hoabe. Este Gill adevarar eel mai bun fucru pe care n puteti face pentru a opri rapids deteriorare celulara care determine simptomele imbatdl.R.slll1sotitii de modificari in formarea craniului ~i de prim" aparilic iii cariilor demare.£i1 ~ipreparara de alis mentatic a copilului a fosr responsabila de un mare nurnar deeazurl de mah1Ulti!te.studiern caracterisncile speeializate ale . trele. a.DECVATA.:. Terenul pentru dietelegrupc!of sanguine ne-a foslp:regiHit ell mii de ani in urrna. majoritarea primilor oameni.i daca av'el. fiecare persoana va obtine uncle beneficii.SHU alimentclc p~ care Ie consumam . PROFI LUL STRES I EXERCITIU • CHEsnUNbA PERSONALITATll FIZ!C Un exemplu mai actual esre rreccrea de la ahiptare la hranirea copiluluicu biberonul In t<in'iie in curs de dezvoltare dun lumea 11 Dupa ce Yeti citi acest capitol si vii vcti revizui planul grupei sanguine.a sugerez sa cititi Paries: a n !~<:I pontru a obtine 0 imagine rnaicornpleta asupra irnplicatiilor medicale specifice planului in cazul damneavoastrs. schimbarea de la 0 alimentatie carnivora la unaagrara a fo.mi~i prin laptele matern.aleil'lsecte. ~.a all fo . cum ipu dlet"d 'CoreeH~? Adevarul . in forruari ile confuze ~i lIdesell centrad ietori j (j. de a regla ceasul metabolic ~j de aepura sangele de lecrinete aglutinante periculoase. Poate daca am fi continuat $~ urmam mesajele instinctive.

bazat pe pro milll dumneavo !l!$ua .mi cc 'i~i ad. NEUTRE $] DE EV[TAT. ~CC1l cr ira:sellmnil ca ambii piLfint~au avU!t grupa s. de nisi! a ibit t rnd s. ii pen.i le. 00 :.LlC gem. U leiun~i grf:isiml !II Nuc i ~i semi n~!e !II Frnete • F asele silegume .eutF'c.lp~. pe rn<lM. de <I.!.:m dcsprc pll rtieula ri [ahle ascenden teu d umneavoastra De~ Upersoane apa"~l':diI'i!J di feritor rase ~i euhu rio pol a vcaaceeas grupa. dar sirnliqi-va tubed sa v~ bucurati de alimentele J.LI M ENT.l ~i cu IIura lc.ual\l'1ri<~ ~ gen'ltrl.innuenta~. pcrsoancl e CIllI as cc nd CI]~iL a frican J ~j d ..H"'IQl de vedere 111 lect inelor ~i contin substante nu.Itl sa va formuhni propriul plan in p.i pcrscanclc cu asccndcnta asiatica lind !)~ posedc ma i muhe gene 13 sau AA.~te ~i pe~ti • Produse lacta te ~i 0l:i5. posed e rna i mu lte gone A A. I~ orice '<1.~~iud diete . Am sau indlvi.lactoza. Gandi.----. '.lu.!l~i dcscendcmi ufricani prcl. Sucuri ~i A.OIp~elll'_. De ex emp] u.'. La ineeputul fiecarei G<I~egori ~ de alimente. .:~l{lcnti iasiatici ell gl'l!. 0 persoana CU grupa sanguina A poatc fi AA. <is[fd Inc~~ dC.(dt ive necesa re pentru () eli eta ec h ~li b rat~..1mguina A.:cmcnca. .! grupei sanguine sum trei mostrc de rtIerHilri ~i t:atcv~= rctcte pcruru .II Ii 36 AUMENTAT~A A1JECVAfA eELOR 4GRUPESANGUiNE SOLlJTL'\ GRUPE! SANGU~NE poputaqijlor snri La once dieta data.zi lor care ar putea expliC-a!v arictatea de raspun fest atoll de preoeupati de caracteristici k abmentelor incal am 0 mis s1i examinam ceracreristicile oameniler Dieta grupei sanguineruncti.l flee. incen. 3" DEE V I'rAT este un aliment care actio tl!e<l'za ca G OTRAV A. Fiecare diutee di ctele g:rupe lor sanguine include ~.'iiI posed< a II1i~i IlHI..!llilor n~llei..oneal. sau poate f AO ceca ce lnseamna ca unul dintre parinti a ~VU[ grupa Nanguina 0. Produse de pani fica·li e Fiecar. II' general. AcC.. Fieearc dicta cuprindc (I lo.. chiar dac<!I au grupa *languinii B (g.:lc lac ta ~c ).":. DEOSBB[1[ DE .1If1\<i.'Sle rafiuamento ii.'& fac titre rau din P1!. Ill.<. in cO[lCOn.a in modul dl]mnca v [)~s[ni de . ignorati-l e dacac redet Uc [I nu s unt.u.a deoarece sunteti capabili sll untH:lti un p~aiIJLde diet~ dar.' Diverse bau:turi .La finele fl.. i~~cakul dirC!ren'~clc t!pice de d!m. asa: pentru care ml.1J.e'a nee us ita U incorpora re ru a l IcnH'l Jj a ccs W r produse in tlJcldc lor. in conformitate cu asccndcnta. Scopul meu aid este de a prezcnta ( [.:t organbmdc If accstea a ~C(. cucce CC cunol"~H..in~J intolcrarna 11.~~ da 0 idee lI~Up. anguina s 1:1. In soot ~andilc ca rcgll!~ fcnne. C1i. N E UTRUeSleun al iH1!ent careaetioncazaca un A.cflt\. s. .~1~ ~~te u IlU~ d ~ntire 11110tivclc B 2. veqj vedea un gmflC care arata earn.8 bene ~1~de produ ~.ga varietate de ahrnc-ntc.la~ii_ro!osj~1 rafinadaea Ic cons idcraj i u I.~I.ill~i~B: suntcxpuse in mod lrud~tionai a IlU.Lune ~i greutare dintrc di ferire ropu.S!~a ~)~catnu trebuie sa va le:tne~i de ]ngradiri.. 'IT pu I.e diatre aeeste grope Impllne alimeatelc in trei ca tegori i: DEOSEBlT DE BENE~ICE.r~ felului cum v~ vii P~tU'~i introduce alimL:trIta~ia at!~l.rivinw .ic. manifestati-va preferinta peatru alimentele deosebit de benefice ira detrimentul alirncntelor neinre.pctrivcse.atlg. [)~ exemp~u.:mmek de <1!'..i-va laacestecategon i sstfel : l.::v<ll.nd este posibil.ORlJPA SANGtl1NA: o Aliment smAMANAL - DACA ASCBNDHNTA O:u:MNEAVOASnA ESTE TOATE A[.~.uide 'I< M ~FOdenii .I..' Orllminc-\: si paste • Vegetale pasare • MGI.aisprezece . persoa ne. ~(Hn. E)( isra .(Ioda~itS!te 11 V1I potrivi de suplimenlar dicta.inc cetcetat ~i demenstrar. Cereale . Sug.ropa ~lmgliiniL CJre cste ...~e 'C II asce nden \ii.pr()dl~SClactate. vi Sf6.esliile cu pnvire la t11. lagk.ENTELE M'AItlNE grope de alimcntc: • Produse din came ~icarne de '.1.fI.BENEHC este un aliment care ~qiO!H~az:a COl un medicament. Acestea din urma nu '1. ~ ncmdc V1ata.dimcn$Ll. d.uin.u. de nu au ilUotckalHl~ aceeasi frecvcma a genei.ccndcliL~a:>. Coudlmente !II Ceaiini de ierburi .

Dina-mica scaderii in greutate e.e inlegTllle. Sa interfereze cu procesul digestiei. 10 m:nqie de gJlJ[1a sangnillla. cauzand balon . care. en grulJ<l sangui na AB nu scad in greutate C~ diete hi perprote ice.. In pl"imeic dt~va sit!:ptam. .J nu 'fic eficienta.bm:ari tiroidiel'lc ::1'~ ahe pmb]cme.. a • S a ~nc~tineasdi rata meta bo Iismului all men telor. 0 rata crescuta de activitate ruetabohca. ceamai mare pwbJema pe care o "[nt'Ampina majoritatea pacientilor mei estc aceea ei scad prea rnult in grcutate foarte rapid ~l eu torebuie sa. eu adaugca seadere a in greutateesEe unul dintre efectele secundare naturale ·ale refacerii organismului. • Sa compromita product] a de insu 1. Ynahirnea ~i forma damneavoasira. dietcle hiperproteice energieisi forteaza arderea g~simi lor pentmobtinerea gmp1a sang:uina a sau B. . Nu rna. va .~ficl~n limp ce erganismul face dramatica schimbare i de a d rmina alimentcle Cane Hint iQ. care producerea de cetone. ti neb minte c1i scopul dnmneavoastra final este performanta si sanatatea optima ~I aeeasta Iuseamna realizarea unui echilibru intre greutatea. Dar. Dupa ce spun acest lucru. deoarec c aceste diete sunt lipsite de echilibrul alimenrelor A~like de care .i1. L nevoiecei en grupa sanguina AB . lumea.38 ALlMENTATiA ADFCVATA CElOR 4 GRUPE SANGU~:r-. eliminarea grf::lsimii..E SO L UTI A G R U PE [ SAN G U iN E 39 Factorul de scadere ingreutate SUPRAPONDERAUTATEA a fost blesternul stramosilor ncstri. determi I]Jnd rele!1~~ahidrica (cdeme). De fapt. 0 seadere prea mare in greurare poate p~:r-eacea mal mica dintre pro bleme dad\ '!/-a~i zbatut ]nt~Ji!deauna pentru greutatea ideals. Cunctioneaza la fel pentru to aM..::zfUl. ea a fest eonceputa pentru performantj optima . produca. C8!re au a vutun reviri rnenr recent Prin lirnitarea severa a carbohidrati lor. Ascul tat i. LasaJli-mli sa VaJ povestesc despre potentialu~ scaderii in greutate al fi:tlcareia dintre dietele grupelor sangnine. principiile unei alimentatii macrobiorice. eli oonditia COl ei conSLU.. __ Pacientii mei rna rntreaba adesea despre planuri actuale de dieHl care s. fac aj ~8~ tari in dietele lor pentru a incetini rata scaderiigreutatii.ne gf8!mincde ~i kgumel'e recom(!nd(l~'e..Apreciati -va j ndi v idua iitatea . n • Sa producatul bursri ale eehil ibrului hormonal. evidentiate Ii] diet<l gnupei sanguine. organismele lor fiind nepotrivite dIu punct de vedere biologicpentru a metabolize carnea la fel deeficient ca cei eli gmpa. anumite alimcnte ver determina cresterea sal! seaderea in greutate.v. activitatea a!imentc poate determi na urma toarele : inct. ale erau masini C<l.ste~egata de modificarile pc care organismu! durrrneavoastra le face atunei cand va' urmati dieta aJ~ustat1i enet ic. Deoarece dieta grupei sanguine este ajustata 1. !II Ficcare grupi3 s"mguina.compk:t digerate 5au tox ice. nu a fosrconceputs speeial pentru scaderea In greuratc. fib SGeptici. grupa.I!rajeaza ocnsumul de alimeme natura Ie. of.a excesiva ingreutate ]nd~ci. rea. scaderea In greutate a devenit 0 obsesie ~i bineio:~desc11.t1m~{I: De fiecare data dud vedeti un plan de dieta HOI. 'AI do ilea factoreste aJJn:liel~tele JiU. obezitatea a devenit una d][Itre celemai carer trupuri man prob Ierne de sanatate 'in majoritatea societati lori ndustri alizare.8!.imi.. Cele rnai recente sunt dietele hiperpeoteice. chiar d<lica ele ar putea avea un efect diferitasupra perscasie en aM.lnimuh. ccmpozitia eelulara 8! orgauismului (spre deosebi re de 0 recomandare generics.rpriride fapml eapaeientii care lmi deelata eli au scazut 1l1! greutate GU diete hiperproteiceau deobicei . indica. gramlneei.~ potrivltc peilJtru persQande eu gruPll s<mguina. sanguine.1a. rep rezenrar de efectele pe care amrmite care COlA trolesza grenlectinelor din anumite asupra si steme lor orgamismului tatea. su.a. fructele ~l soi. Ell.e persoane cu grupa sanguina A care evolueza bine cu aceste diete. Astazi.. ca tn primal r. E:xista do i facjori. Sa. inflamaria mucoasei tractului duge:. as t fel ·indil arderea caloriilor pemru obtincrea energiei S. care sustine Ca. primullucru pe care n face este :sA line-erte sa elimine toxinele deja existe:rrite_ Aeele toxine snnr depozitate in principal in tesutulgras.opriilereaqii Ia anumile Ilhmentc. modal.i·(I stan. tul. are pr.I.. unlversa I vala bHajt. <lorputea fi ce!c m. g . Pe de <tWl.. A. Nu ve~1 Y:lld. unei In U!UinJ.c1ider{.sli. sanguina 0 sau R N ici ce i.!!ins.multi dinpacientii mei sunt interesati de aspeetelepri v~toare [a seaderea 'in greutate ale dietei grupei sanguine. le spun intotdeauaa ca aceasta di eta. de malnutritie care vii va s]abj sistemnlirmmitarc-exact ceea ce Incercati sa evit:ati A~lI ca fo]o&iti aoeste recomandari cu ln~ekpdune ..va grupa sanguine . ~~I .reCpnSUlU3!U si cbeltuiau eombustibilut de care aveau uevoie.parte.stfd clI procesul de elirn inare a toxinelor inseamna totoda t3. Din scest rnotiv.nnt ]8. cum sunt legum cle. S.

ente i[" est.t§n~'(H. vitllmina K ~i vi. cancer si orice a~til indispozitie posibila .Impr.a.40 AUMENTA TL'\ AD ECVAf A CELOR 4 GRUPE SANGU[NL SOLUT~A GRllPE!. Dar. numite fHGchi[lll~oe.ti mun mai mici.Pomparea de vitamine. p.:urand nesanatoasa. Astfel ve~i obtine 0 diet~. oboseala cronica.escrie re. dqi el.riCQhl~ui. Planul grupei sanguine recomauda re>glrrliuri fi roehimice indi vidual izatepentru fiecare grupa 51lJlgUina. iniamrnrea dareritor. Ofii.l1epJnne exotice ~i tincturi de plame medicinaleeste 0 actiune popldarj astazi.GlIro. care po t sporiefeetele dietei. greuta tc..emplu. prezinta un remarcabil grad de afinitale Hstdarii. artrira. ~od!l11in eareorganismul uti Iizeaza acel e substante nu td~iv'e spre bine .e la fel de veche ca is toria urnan ~t:8!~i. de care viterninele nu se bucura. .i HIJ i putin d. Adesea suzim Gamen~i remarcand . Este greu sa nu fii cucerit de vasta zOna de rcmedli ce se revarsa de pe rafmrile magaainului alimentar din cartiet Proll1i¥ind energie.e cu predilectie iu ficat. E] arata emaciati ~i nesaaatos ~. Multe substante fitechimice drept COIlCCt. este adevara t careacti ik neeon tro ~ate la S..multe din tre acestea act ioncaza ca medicam.H1t antioxidanti ~i unele diatre ele pe care prefer s. deoareee nuebtin intte.. IntNl:deva. NU NUMAI alimentele consumate determina starea de contort.. au un grad Inalt de afiniratc pentrutesuml hepatic. echillbrara ~i 0 metoda rna] SJm. tolu~i. mineralsi fiecare phmta med icitiala joaca un 001 specific in organism. ci ~i. la[ga ~i in altc plante. Aici trebuie sa. Aceasta reactic Autoprescri. dar in cantiU\. Am observat ca muhe persoane isia bordcaza dicta en religiczit ate la inceput. ciulinul de ]apt:e (Siiyburu tnMi§lnUJ:n) ~i mirodenia sofmn de India (CUf.este eliminarea tuturor alimen- teler de pe lista DEE VITAI' ~i reducerea sau eliminarea acelor alimente NEUTRE care sum predispose sa determine cresterea ln greutate pentru grupa dumacavoastra sengnin a. vita:mina A. ei reactia 1<1 stresnl din med iul extern cste cea grupa. ell grupa sangui na B poaw fi inert sau chiar dal.oasa de scadere In.cllctlvi eu concentrarii crescute.Problema mea este sttesuf excesiv". c1i £IU srresu 1 in sine. Remedial miraculos dee-are este indintllt. Putini oarneni l~~ dan seama. intctdeauna la fel pentru tOllla lumea Fiecare supliment vitaminic.l.es SUnJit asociate ell multe bol i. nesvozitate.euna 'ell tratamen te pentru dureri k de cap. miuerale. .Cl1lJUl JOIlga) prezhua o capacitate antioxidanta de: sure de on! mai puternica Rolu] suplimenteler alimentare PLANUL GRUPlEl SANG U1NE mclude ~i rceomaudari cu privire la suplirnentele de vitamjne. Este cauaata de un raspuns chm:llc natL!ral 1<1 percep~ia pe.tt. rninerale ~i plante medicinale.jas upra vitamina D.sau spre ram.iiuBJ10are dedt v itarninde ~i sa:rurik rninerale. Eiconsuma doaralimente DEOSEBH. ca. un om.H:. SANGU INC 41 fi nevoie sa experimentati recomandarile. denumire odat1i "buntic:ni« sau "ie:rburi"'. boli cardiace. care' nea fecteaza sistemu l jrnuniter ~l dueela beals.ac~~a de st~es e ste de a ne forma 0 imagi ne menta ~.erea de suplbnenre vitarninice 1ii minerslc poare f i pet~cu]oad_ .<'i:modajitllte de Qrganism. care sunt mai eficiente .~d. raceli. exists multe substante naturale tn plante.. Administrarea sped8!ta: de vitami fie.fl!. Rezultatul este in mod inevitabil 0 seadere in greutate mai . De exemplu. Acest] compusi sunt dispofilbmpe scad!. putere. Ic eonsider sunt decateva ori mal puternice deca t vitaminele.e stInt tOale disponibile.LrtHt' lelului cum raspunde org. Bste interes ant oa !i:G~tl antioxidanti fitochijmici.aga ga:m1ide SUbSI8in~e nutritive necesare une. rQ~te ca termenul de substan fe filochimice On va este cunoseut. StHlIta moderna a descoperit d ml[l~ted intresceste subetante fitoeh jmke.mismu~ la stres_ dOdr sub observa~ ie medicala. lnngevitate ~ifoti\a mentala . potenta sexuals. ssnguina A.al. De ex.0 abordare rna! bun1i... ~upUrtlent!c]. cum ar fi hepatita si ciroza.s rilmri mineral e si substante fitochii-uice va complcta dieta dumneavoastra.Hlalm pentru un altul cu de>c~t itamtna E. diete silmiHoase.aceste panaceuri tentante par a f raspuosul pe care l-am c&uhrl cu tot ii.I. CeamaL bUrl. Conceptel de stres este predom inant in societarea mcderna._ . Acesta este un alt domeniu in care exista multa confuzie ~iinfcrmare gl:'e~lta. Aceste plante sunt deosebit de benefice in tulbu:r!lJri caracterizate prin inflamafia ficatului. dureri de stomac. si in cazul alimentelor. v dep{).DE BENEHCE $i nu consuma hid m~car alirnente NEUTRE.tamlull B~ (nillC~nl1)~rebuie <"dmini:-.c nutriticnale nu fumqioneaza. sunt surse de compu~i biol~)gi.Slimt <l~Sde stresat" saui. vorbim ~i despre stres.C· aJimentare - :S.. sdidcre In greutate..zi..

llbi lil.a ~i de moarte.In_: ~e con fm mau ell strCSlJ f1 i acute int(:rrnitcntc. ne mobilizam rl1ispunsul de: 'lupHl.sura1:. d c str.scu~e de suprav.s. . Pericolul trcce. ~.:.dremuril.i nedorite..coscb Irl. Ele va.tem.. insomnia si ahett1!Jl~burari ale 50111nului.Slres-urde~cgllte d.\ dupa to. ~ alimc[lta\ie au imprin:mt. rezistenta este de obieci arms csnd rnotivul care a cauzat alarrna csre identificat ~i i sc face lata.eazil.stres ill memoria gCirlctk: a t1OCj.][1 produs al eulturii noastre industrializatc ~j S[J1UILII nostru de viata nenarural. fUzicft S<lU s. migrenele.ale trupului.41 AUMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE SOLUTlA GRUI1t:[ SANGUINi::. Stresu l este dezastruas pcmru sistcmul imun itar. apare un animal salbanc urias. Am dcvenit oblig.i sa. multitudine de arec\iul1i. toare. cpuizeaza mecanismele noastre inna.eme 1a stn.ne i. rau mirositoare.il. Care: este urrnarea? Tulburarile legate de stres cauzeaza intre 50% ~i dinrre lQate bo 1ile v ieli ~ moderne.e Ined]ul extern care au modcla! evoh. acestc mudele U.<1 SoC SlfCS. $ tim acum ciH de puternic inflnenteaza mintca otgflnismu[ ~icM de mull illlluente.. Digesria se incctlne~te_ Transpiraji abundem..ietuire ~i neccplescse. boli le card iovascu lare. Si ap-oi. Pulsul vi 5C accelereaza.'mental san f zic. SlI.pentru lupta sau fugA.sim~h.jnllU poate face ea urmariic sa..i-va un all scenariu.[elor de prada S'lI. tol:U~i. sau de ]"ez~ste[lFi la atator substante chimice.Illteli in pat. Acum imaginat. Plamseii sug mai mult oxigen pcnmi a \1'11 aliments musehii. rapid-schimhaloan.LC~ grupc s!lnguine ~i chiar aSlill'. Se ()prc~lc_ Spre d. anorexia nervoasa .at'i social ~icultural s.e r1oa5tU!' . glandclc pituitara ~i suprarenale va inunda torcntu l sanguin cu hormonii lor excitant]. Multc dintre !(!acti.fLInu~i nu ~t ri. adormit...1a ret cum t i putea fo losi. organ ismnl inccpe sa sc Ii11isteasca si sa se domolellsc. Totul este pasnic ~i Ui. de If! s. inmijlocul dumneavoastra. DaclI ceea ce ~ C.:3. ne opunern reactiilor noastrc cdc mai naturale.azii organismul mintea. faptul ca se produce conl.Cllt Deodata.rj emotionale placute pe care organismulle percepc drept 0 experienta mcnt.. mod cert cu inima bubuind. astmul ~i alte bali. Vedeti cum illn-.n% eczema . Puneti rnana pe Q <Inn~ ~.lL7. cauzal stresul il1ihaJ se rezolvii. Momentul se sITi~e~tc. fi ~l1dd ec hm~a re de stres. I ntreaga garna a acesior interact iim i este iIlca Ileexplor~t~-"Afecriunile cunoscute ca fiind exacerbate de stres ~i de conexiunea mintc-organism sunr: ulcerul. fie fugim de ceea cc nc a larmeaza . anumite stresuri. respieatorii. 43 lrnaginati-va urmatoarea ~ilU1li~]e:Sunteti un om. acoperisul ~j ferestrele se cl.' gco grafic .elodi' MraVOCfl] oe slIntrellduse ~i caruai. pregaresc . are loc 0 explozie tunatoare ln apropicre. Toateaeeste reactii blologiee se produc intr-un moment. dintii sai fiorosi. asigura 00 izbucnire de energie. climel. Este un reflex.esurile ~i prcsiunile artificiale ale unei sodcta~i rnodcrnc. daca ceca ce 11. Stf. Zidurilc. Sunteti treaz acum sau nu suuteti? ~j cum v:l1sim~i\i? Probabil foarteinspaimanta: ~i ill. teltnologioe.sau fuga ~i fie [JC confruntarn cu. mai ales clacS!de sum prelungitc :.Ha nebunia cauzaia de eliberarca Stadiul de produc st~. ln simge lc nostru sum el iberati mao rnu W hermon i de s Ires d edt am Raspunsul organismclui la sires a fast dezvoltatsi cizelat de-a lungul 11 rnii de ani. t:um ar ti amcl1il1ta rca .iiie dispar ~j lolul CSle din nOli sub commlul si. loal~ rC!lc. un instinct anirnalic.faca pe tovarssul dumnea voastra en labele sale putemice ~i cum il sfii~ie in bucati cu. Cand pericolul de orice fel este . fiechiar maio rele. sla~i ghemeit ~Dlnghesuit intrc ai dumneavoastra.llll111a. mccanismul nostru de supravietuire pentru a face fj)i'~A in situatii de via~.u. Alarmate. c .ile noastre inl.!1hib1im.i iucercati sa Iuptati? Sau V3 lmoarceti ~i fugili sa va salvati viata? foame1ca• nci trairu inrr-o lurne cu rensiuni inalte. 0 prcgiUcau ~i pc stramosii nostri . las~nd orgenismul ex pus [a Oricum.H1ZiH ~tresul initiall ("ont inua. variind de la unicarie la herpes. ineinte de zorihcivilizatiei. fn noaptea Lntunm::atil. artrita ~] alte b 01 i ill flamatorii.i detelil11:i:na raspunsu~ 101 imem 1<1 stres. DC$i raspuasul la sires p()alle f mai putin ann decat eel al stramosilor. nipertensiunea arteriala. care impunc stresul cronic.\s stint m.I<Ii psoriaz is.dA sau fizicii pljcuta_ D(}~i fiecare dintre noi reactioneaza la stres intr-un mod unic nimeni nu estc jmun la efectele sale. Deodata. ii sim tit] pe riel ea d umnea voastra rasufl area fierbinte. Expertii suni 1[1'general de acorn ca stresul societatii contemporane ~i bolile oOIlSiecutive . dormind.~lui complex de ra'Spuns al organismu1ui. gata sa sc sf'1iiiime.e de organismel.1{ia diferiteior grupf sanguine_ Schimbarilc caladismice In arcal.~illhe tulburari de alimentatie ~I 0 varietate de afectiuni dermatolcgice. prclungit. cum ar fi activjtatea crea- in stadiul secundar. min\ii ~~ spirirului . Gliccmia orestc pentru a.sunt in foarte mare n1. Organismul Incepe schirnbe din nou.aIC<l organismului tic a Sot: adapta 13 strcs sc cpi.

dMus.ioDate ~i preferinte de vi:a~a.) intamplare c. alai adulli.cel.j asefi1enea. Oamenii adescs fac remarci asupra faprului ca am calcar pe urmele tatalui mcu pentru a deveni naturist "E~ti Q aschie din vechea piatra" ar spune unii. Majorilal.-:rn marna' naturaHt prin intermediul unei organizatii cautare. telor grupe ]dee.pr1eunacu sctul recomandat de exercitii fiziee care sj transforme stresul imr-o fo.i nivelurilor de energie naturala ale difen. mea lui Beverly i~i alesese aceeasi profesie ell ~i. functioneze bine. atitudinile ~l comportarnentul. conexiunea ne intrigil deoar~ce pare lntr-un fel logic sa existe 0 relatie canzala intre ceca ce se petreoe in fHn\a noastra 111 uivelcelularsi tendintele mentale. ani studiuhi. poate ca. calitati emo- specifice sanguine ~i elaborsrii programelor de cxercitii flZice grupelor sanguine care provin din profilul biologic al fiecarcia. co aceasta schimba:re. mama er. To~I.tatac§nd s-a naseut mea ei ~i ca 0.te_ . Timp de 30 de ani.Coasta de. rnanierisme. cat ~i copii ~'i observatiile sale empirice au dobandit 0 fGnna valida. de de hi lahil meu .intr~un media foan:e diferit de' Gel al lill Beverly. Aveau exact aceleasi manierisine ~i accente ~de$i Beverly em newycrk-eza ~ifiica eiera californiana) si pareau sa aibl1 a. de .SU!J!i corecrc.i oaruenii cred cu adcvarai c1i 11m mostenit ceva. Dcscoperirilc sale COIl corda cu tot ceca cc stirn despre ceca ce face ca flecare grupa sanguina sa.abrUi cu resursele umane la eompanii le uncle lucrau.~.a C1I annmue Irasiituri mostenite. Planul grupei sanguine include (I descriere 11 rnodelelor de strcs specifice grupei dumneavoastra sanguine" im. .inu suntem siguri cum s~ masuram . Dar. el a observat mii de cameai. ambele variante.a faca speculatii pe margine a . Beverly. langa caracrerisiicilc fiz.>i cinci de.era lan::i:dl ~i nemiiri. "Sc pare eft cei din familia D' Adamo au gene medicate". (car putea fi atribuite grupei sanguine . nu ar fa deloc surprinzator c. in mod surprinzator.· Ambelee\~au directori reS'pom. Erau marna $il1ica 1:0 teaie privinlde_.sunt ingropate lil:'l constitutia genetica a oJ]Jldui este biae acceptata. o..grupele sanguine. modclelor de stres ~.aceast1il:rno~lelliien mod :rti]n~Hlc. SOLUTIA GRUPEI S. eu sirnt c. Beverly nu a stiut niciodata ce se intamplase: GU filca ei .ANGUJNE Tatal meu si-a dedicat ultimii treizeci !. nu ~tjjntIfi'cl. difen. pc.e spre a f adoptata. Vest. ducand la dezvoltarea grupelor sanglJine_ Dar sistemele de raspuns mental ~i emotional au fo~. Chiar cand observatia esre facmj partial in gluma. fizice ~i ernotionale expri ma te de. pacienta vedle. Nustim (inca!) de existenta nici I unei gene a personaljtatii.~i-a adus fiica la mine+ Beverly inti spusese rnai devrerne dl.ca cercetarilor in acest domeniu al gmpelor sanguine se rezuma doar hi atar. pentru a face fata la raspunsurile lor 1'1 stres.cum ar f personalitatea.paRi 'lD ziua In care o~nara cu ti1rnti~<'IToe cunescutaa flIpa:rnt la nsa ei.ca nu esre dear .caracte:ristic.Presupuu ca ai mostenit pasiunea tatalui tau de a t[mladlli«_ Si uneori. ell. a~ aparut comportamente ~i modele psihologice foarte sum arras sprc aceeasi munca de care em el arras. ACCSl element fumizeaza alimen tat ia d umneavoast ra. ·gasindli. o completare cruciala la Problema personalitatii AVAND IN VEDERE TOATE acesic conexiunide baza. Eli aru trait acest fapt 11'1 multe SiTlI<ltii. Modificlir:i evolutioniste au schimbat sistemele imunitare ~i tracruri.vwit cafiica lui Seve-tly fusese crescuta pe. Recent.1e dtgestive ale camcnilor.a~lsim\ al umondui. S~a do. Sal! .44 AUMENTATIAADECVATA Cl::'LOR 4 GRUPE SANGUINE .rta pozitiva. tncursul accstui proces. rrni dau seama ca aceasta dovada este aneccotica. de.a·oatnenH s. DeSigur. dovada sedea i'n biroul meu.iulogiee . Cel mai revolutionar aspect al muncii tatalui meu este descoperirea ci1 gmpe sanguine diferite necesita forme diferite de activitate fizica sau exercitiu. am lost surprins sa le privcsc pe cede doua' ~mp:reuna. Llniiar putea arguments ca modul in care ne purtam are mai mult de 11 face en educatia decal cu natura. Totusi. schimbate de rnodificarile evolutioniste si. Daca a _ existat vreodata 0 dovada a ccnexiunii genetice en personalitatea.ilor mal ptl'\in tangibile.t. aceasta.

esa justifice vr~.cii ~~~e'In I~~~uta:rea pe:rs9ane cu grupa satlgJl]·i~~ B p~.31fUl1ct1onaJitil.ra:I.erikin conformirarc cu grupa dumnea. _ .a.lrea grup..:GNpa A este a~a" sau .lll1 ]U decorsul c.itO''''''' .a.meori PiU\~l'! hlliOtice. .e~isuporta daea igno. aiel? Bsl..rilor de a eticheta camenii. In 1980" Nomi si Aleaumder Besher alu. C8i:r:a~~eriZilri]e .. Ba . De lexe~·lu" DU cred .es~l~ecumulate ob. aumerologia san alee merode de a-ti gasi locul 'In ordinea :ne... ca in cazal tuturor incerd..exis. Eu am grup' . alegeti. pentru a angaja..tsu-eki=gata: japonez~ este extrema. nu 00 ]iLsati sil devina 0 sursa de limitare. Se dezvcha sisiemele de caste . Marrtba.ne.uln~.ell un partener sp'ifitll. 'Fl."{t' '.Grupa B este sl.m:lUzaIDcnl .e foarle simple.. pasul urrna. .3: trebui luate l.. ffiUllcitori" cereels&ori..logia..ie intre celulele ~i pe:rsona]it!itile noastre. 0 iD~elcgcre dep.a inwegrup:a. ell _ _ .. Cred..ip~etei 0 folesesc pentru a pr~:ziCie0 bi.i lQva[i$. Blood Typt:j cere So-a. . .iJ.· f~<li gmpe'..iJa. saflgu me ~ cOlltunuea '.dh. Desi cred ca k..U . m Deci care este vaiol1lirea acestei speculatii ~i de ce am inclus-o partenerii r-oma.Ul }odivid este foarte respectilit! 1]1 JapoD.tn~~ ~ S~it. ~ . are ferieire *i secueitate emo'tiollalol in via~a: ~ m Pan~aIn prezent nu exista suficiente dovezi ca':r.c.' d. treapt3i a.. Oamenil de ~li~l1ti~imed~cii modemi au recunoseut lin mod clar existen~a unei ccaesiuni hiologice mime-trap ~~noi deja am de.e. 'P'rincip:illul sustiwtoral .. . Poate ea aceasta esre doa:r 0 a]ti modaHtillte de a iD~3. ..hl' inevi:t.xI~DI:e"'.rupei sanguine. .t die sotia mea.duri.l~ sau 'romantic trebuie eles dupa grupa saR)gulna..lao fel 'COl. pe care le V'OL fape despre ~. in aITllQloie euaceste puteri.y . mai sus.1'lz~l.. de pmomdil't:lte: rJlU esee de' fapll'. g...mJlr.In p~rs'CmaHn. A .' ..Auto-ma:teie care of era analiza grupei s~ngu:ine pe 10c suo! ~arg respaodite in magazine.ii!~ir....In n". Mi~lI...per:so~alU'atea grup.Iperioar._.contine profiluri de persona· 1iuue ~~ sugestii pentru dife-rite grope s~nguine.r d.ele c: ma.COnlp\:3Itibilili.~ualin mediu! ordoD~t> de cooperate {Illgrupei sa.:1.. Ar tl oare 0 surpriz~ atat de mare sa gasim multe dintre aceste caJ:rac:ten1.l..lri' publice. ce spui .ol.scris 0 carte intitulata 'You Are YOiU.Numai unindivid cu grupa sanguina 0 po. .. . de ~cupa p~z~t:~.eniu !I~'t!eapta Sa fie pre'! ucra~e ~I uu. 0 data. in aeest capit.1 g:rupa oameniLQr 0 folosesc pentnl a-si a lege p:rietenii... dar nurneroase illfonna\ii dinacest dOom.e.blema serioasl!. Potrivindu-va pJ. .fl ~erios.itic] primitive ascunse pe 0. clI""rivirc 101.luzle ._..' m.iti ps]hice lnW grupde noastre sanguine.eonexiUIl]l grupa sarlguirla. s8l~guittil po. .l1iza~mor in Ii tua dcd:di coeecte. pute\i... .. Ideea c~ grope.cu cine sa va cilsilto ri\i ~icOtlsednw1e pe care a le poUt.t:e·fj pre$.~. edii de ecnducere. IC1Iire a~i grupa 0..1l1ru aJ.ast81 are tenti aJb~o]utist!.e. vllndut 11'1peste 6 milloane de exemplare in Japonia. _. aceste d ate VOJi ofe~ri Q llilHlgJDe maiccmplera a fOr\ei vitale a g.sig1JJlril3 'lucru:dto:r.ngu]ne A _ conditie e-.. m. _ . astro.i aceste sfalun. ca majoritatea sfaturilor din carte nu ..:d.gtdeauna din cauza unor in.voaJstr.. 0 varianta a acestora se produce tn fieeare zi in Japceia .teOi~aJ a ell nmH limp 1n unn1i... A .inul'e dlR observani empirice asupra a mij de 03rne. '.. .46 ALlMENTATIAADECVATA CELOR4GRUPE SANGUINE SOLUTtA GRUPEI SANGUINE 47 Ftecare grupa sanguio~ a purtal 0 baJalie dlficll~ si foarte distincta pentru . Numsi ss.. de~i Qr..de e.'I1!truadapt:.ritatea Mal ]l1ull.ii de' v~a.evar_ ua. . Denumita ketsu~eki· giitii" analiza grope] sangulne in Japonie este 0 pro.edicat~ aj~rolui acQl)dat indlvlzilQr ~l Ql'g3.lIbH esre sa spui .i\ pentru t.!l) conc.:pCfilQlla]ilate este uo om... . de exe:mp[u: ce meser:ie sa .t' sau . nu potnega ca.]'iu'd" .lI:a de.ca a ])sihicuiui 1'i01StW'! .existl probabilun adevar esentlal ln teoriile despre 0 n:ia.]i .. in conom"dant:a (:1.]e de e~mparaJe~i majo. l11!nnii Tcshitaka Nomi. Ne descmcam destul de trine.~i sugestiile . personal]tatea este detenrnilnata degrupa sallg!llU'la a Ul1. IIi(HI 'Ie ·eg.sango:in4 A $i sunt foartc indragosti.~:te'. t··· . rel~~:i. cand Q companie 0I1Ioo1ai. PU\11t fl desparl..ace. Managerii 'oorpora\il'lor 0 fbloses\.el sanguine it! :prl~lulralld.n:tici ~. al caw i tatil a fost primul care a introdus teoria.jbine lasati-o sa.e foarte Tesp~c:tat~>Soc. . sangum~. . cricum.GI:'U:paB este altfel". Bsre b~rdi ca lecn. .. vedea rolll:1lrn~du-~~ clli~e. I sang. Ex]stili cniar 0" org..fi ]eg<JIltiiJ.. restaurante ~i alte locl.ani1.ei dumneavoastra sanguine" so bo:'llzea:za pe . sallguinA ~j raspunsul la stres. '~h.lina. _ p~jvili fiecare diinlre grupele sanguj..c._. Grupa sanguinii 0 s aju[lsii singlll!ro at fi .~aJ 0 mJlii. ar iiltaf: 1.(emp]u. de 'ilmplillire.s1J sum l. 8!'li putea s:~ajnngct] Ia 0' mai mare eficienta ~i acuratete i[l1 lIl}unc~~.ieitatea ABO d. ntr "d -. fle (I sursa . Q persenalitate distine.' chi.'.la -' mostenirea puterilor noastre ancestrale.' e ...sen~]ali\ pe. Credin:\a ca..ispiacea profund sa C(eO cii am fi..:aJ~i..an.

perscaalitatca formeaza elementele es.E.ator vom fi In sf'ar~it tn stare sa examinam un plan magistra l.ale ale planelui individual al grupei .a.i. De aceea am dezvo ltat. grupei dumneavoastra sanguine. - sanguine. Peate in secolul urm.atilt de multe pe care S~1[[ putea sa au I'e :In~eleg. controlu[ gre~W. Dar putem specula. suplimentarea aJim~t. in interiorul nostru.oa~te\~~v~ grupasanguina' sa P.tU corporate. 0 harn. controlul stresului $i.ent. care lie va arata cum ajungem de aici pana aeolo.em niciodara.48 ALiMENTAT1A ADECVAT A CELOR4 GRUPE :S.nte de a merge mai depllrte~ va. Exisla ati'fl die muite pe care nu Ie tn{eIeg'em.I SAN'GUINE . CQnSl1Iltati~leesatunei diod incepe-. ca specie.i sa vii familiarizati CU d cal itdtil'e speci flee ale. ascutita. reflecta ~i lua in cons ideratie muue sa pOiSibUitat1. . Q int:e]igenll atat de Plartea II Putern conchide cii alimentena.liei.ANGUINE celulelor organismului scapa inca celer rnaiample sondaje ale noastre. sugere:z mei facoeli uu lucru: 'CUfi.Dar 'i'nai.L. .ANUL GRUP.

PATRU Planul Grnpeisanguine o 0: o R U PA I VaniUoruJ .~' 0 hpfil~JJ stres/exe'fci. TRACT DIGESTIV VI:GUROS • SISTEM EMUNITAR HIPERACTIV • [NTOLERANT FAT A DE ADAPT AruLE LA DIETA $1 LA MEDIUL i:NCONJURATOR • RASPUNBE OPTIM LA STRES PRIN'fR~O I ACTIVITATE FIZICA INTENSA • NECESIT A UN METABOLISM EFICIENT PENTRU A SE MENTINE SUP'LU ~I ENERGIC Dieta grupei sanguine 0' Plani ficarca tueselor pen tru gruPtJ sB1Jguina' 0 Chid!'!l suplimentek» aHmentii.: Chesfiunea pmor1'. CQNSUMATOR DE CARNE I I ...dila{ii 52 i6 86 9i 94 .r:iu pemro grupa sanguina 0 Nota tina/a.re pemru grnpa stmgujn.

Uf ev. Sintagma "E~ tl ceea ce maufuld" po~. Desigur. i . leta gropel.aHm~Dtatie tn ziua de astazi dlesc1Jlr<li~"J<'Iza'in generaioonsum!u~ exceslv de proteine anirnale.e. rapid. Traetul digestiv persoanelor eu grupa :sangllina 0 pa.c. a .str:eazti memoria vrernarilor str. grupa sanguina O. tendi nta s~.SANOUINE 0 DIETA DE TiP 0 53 'D" . mfunda mecanisrnu I. retentia de Iichide.ole. adaos de caimicale.F actorul principal de crestere in greuta te pentru persoanele cu gtlLIIpasar. sanguIne 0 . lectine le dill glu ten inhiba metabolizarea ill!s:u~inei.a rapid in greutate dear prin elirninarea gnluliu] din alimentatia lor.i prj me ale 8L1imenta~iei deciit muh rna-i. Pe Unga moderarea ratiHor a In mentare ~:i alegerea produselor camare mai slabe.incl exact opusul stari i de cetoza.itr-Qstare h]pel~ner-geticti. ffirll.~te III gerrnen ii si 'in toate pr'Odusde de grau .Vean in~.arid . Acidozametabolica nu este buna pentru toata lumea. Persoanele cu grupa sanguiua 0 sunt mal suple c. pentru II obtine un control eficient al greutiltii.~mUdepasare ~i de peste.ate s-an dovedlt a fi UP factor de ri soctn cam ~ afectiunilor cardiace ~ia cancemlui. des i nu arc 0 inHuenta atiH de mare ca ~jgr§'ui in a grab] eresterea in gr-eutactea persoanelor cu sa grupe sanguina 0). numila hi po tiroid ism" se produce d eoarece persoanele cu grupa sangina 0 IlU produe suficient iod ~ un element c~imh: al carui singur scop este prodccerea de hesmouitiroidieni.acee'llt ~pc anuntite ahmente penll1. facandu-le mai alcaline simai pntln . Iata.. respectiv consumsnd proteine g~euw. pommbolarc acelasi erect. Un al treilea faiC~orin cresterea in greutate a celor cu grupa sangui:lla 0 este legat de reglarea tiroidiana. veti scadea ini~]al in de cereals.cuiegat'oruJui ~i enormele soUchar:i fizice exercisare asupra organismului primilor oameoi cu grupa sanguina 0 1] mentineau probabil pe msjoritatea dintre ei lntr-o mederata stare de cetoza stare in care metabolisrnul se modifica..0 fac majoritatea indivizilor din celelslte grupe sanguine.esuturile rnnsculare. aport caloric ill. Mai exista ~iaW factori care conrrlbule la cresterea in greutate a persoanelor ell. {intr-Q mai micit. inainle de a trage COI:lCEuZi] generale despre ahe grupe s:arliguine~amimi~l-va eafiecare grupa sanguiua are U[D set lillie de factori. masu:dl. P~SQaDele cu gmpa sanguina 0 trebuie sa pun. maiales lintea ~i fasolea mare conlin lectine care se de-pun in l. scaderea masei museu I<lire:.ti lipidele . legume ~i fas. Recomandarile ~ega'le de .Lein cetone... Organismul metaboU~eillza proteinele 1. Combinatia intre eetoza. Anroent. ~unptome1e biporiroidismului includ cresterea in greutate. Persoenele cu grupa sanguina 0 [:111. cea mai mare parte a carnii censnmatein prezent esre injeetata ell grisirni~i deteriorata de folos] rea tara discemiiimant a hormonilor $1 annblctieelor.e1es ~me:!lintat:or atnnc] cand u este yorba de apormi de carne din epoca moderns.a~.o luqiei noastr..' Factorul de scadere in greutate uRMAND ti I PERSOANELE CU GRUPA SANGU[NA 0 se simt mai bine cu un regim de exercitii fizice imense.s.CI!. pentru obtii sa I alirnentatii hipetproteice.. oboseala.l efeclel. inaceasUi stareccaloriite sunt utilizate mai .. Cetoza este rezultatul unei a~ If. III toe yi1 mentina sup] i 1j L animale. Succesul dtetei grupei sanguine 0 depinde de utilizarea earnurilor slabe. hlpeflipid~Ge. paine.cheia supra vietutrii rasei umane. Am vazut perseane suprgponderale cu grupa 5anguina O~care esuasera cu diverse alte diete. sc~zand in.UPEl SANGUINE '0. tavziu~ in (. carnea nepoiwilt! devine din ce ince mal accesibi la.1vechi. care se gase. produsele lactate $i cerealele ca fiind atraetive.I utilizarea eficienta a caloriilor.a hipecrproteica a vanator.. deoarece sistemul lor digestiv nu s-a adaptat inca pe deplin fa ele.PLANUL GRUPEI .'U['f. care include 0 cantitarc foarte mica de glucide.iguiIla 0 este glutenul.te prin reducerea consumului DlETA GR. Aeeste alimente nu au deven it trLlIte. prezinte niveluri scaznte ale hormonilor tiroidi:elli _ ACCiilStil stare. Consumul g]u tenului este similar cu alimen tarea ma~inii dumneavoastra cu 0 benzine ell cifraoctanica neadecvata . precum .enumite tipuri de fasole ~i legume.t)e. care sunt folosite in lee de glucide in tncerearea dee mentine stabU nive1ui glicemiei. d eoarece grasimUe sam.e lor benefice ~i si1evit!ealtele pentro efe<:ldc lor [Ida v ora hi Ie. Persoanele cu grupa s~ngu]na 0 au ceasidera.ri. .Tn loe alimenteze motorul. Di n feri eire.merfer. .sufiGie~u ~i activitate fizicii constanta ducea laocenstituirea unei abile ~i [osnice masini de vinal nerea de energie.lrnnsfor1'Dandu.~nd~esuturile musculare se gas-esc lntr-o stare de u150ara acidoz1i metabolica. un ghid de lilt i!i ~:an:fapi dii.a. Acesta aGlioIleaza~ asupra metabolisumlui reali7. Astfel.Sficar~ cate' pentru activitate fizica .1I.

hiM ho.JmcraboNsmu/ cfi.eloi ~l!urirtvle in.iWmi:n.ta.ib~ hormonul tiroidian· inhibil produa#a tiroidhm& I.pa ~. de escll\ial<i 1n supravietuirca primilo.J.GENER.11.imo~i:i J]o~lr~nu se desfatau cu fripituri de .~ dH pr0C>ll:rn '~i speciile fa vo:rhC$. i~1e -. soliciranr.eferobil sa se Ob{ill8" fa 1I0r:iZCfl}'. cu !lt5t mai ridicata eS1C· *l~Ua~.iza~a caJorWor a retteaz~.a7.iod . Gena grupei s~~nguj 0 S-a do/yo ~hiJIn nC A frica ~i &lrflrtl:o:.l]0rn10Jl' de des dorutu carne f>~.roducr.!:ei in c.til tifizarea c. . consumul pro [de tn favosrea V-ariet~1tk.'incer:ine. curcan.l11..'REA. i ·CQI:l'i. Cum ar f rnielul sau puiul.IZEAZA ScADE.n tc. Veti! obtine aVlll~ta.o"c10I:ll~ t<lnl por ajuM ajuS:~IIre. pennu a cv 1M hiperaeid ifle rea" care pO~ItC .te proo'uc#a de B01TIlO..e.1"Ib1ir vha.la h.(aboJ}'sm ul I ~Ge~lIti .ipe~1:e1}~~. . de de: peste recornandate.lj.e spm dWf Jifl'ii dh·I.w efIcfcfU IlM. cauza ulcore $1 ga~~.~anu consurn~Hi rna i ..uporh.nei FASOLEA NAVY LlNTEA VARZA VARZADE BRUXElLES CONOPIDA MU$TARUL !.eJ fI:icetiJ1.i i dumncavoastra au jU~l primi ~oa me n i eLL grupu sanb"L~lllaO.a metabolismu.lin~ 0 pot digera ~i iuetubol1i.I ti.e~te m'er~bo1izarea ~ fCCle.<1 n~~ fFUli]JeJti accem pc produse de carne rosie si Inl"Hurati variantcle mau gr~5(').rabohsmul edecv« r aJ sub:~tarir.i. o remarca: Dl:lica.mi $i vMe~I1J.erialiI !Jj re(en Ne bidr:ic.n. in8u. OREUTATiE VARECUL· CARE IFAVOR.rdal~fj .!f. Cu cal s ]~Jjbadumneavcestra este rnai srresanra sau programul de exerciti i fizicc rna.rine iod cr:e$rc prodt.earo~cindor pc care trebuie s~ le con suc p IHaiti Dar fitiaten\ i ~amari mearati ilor.mlm de ]80 g la oricare d iutremese.ma pretioasa :. h1 HR.m.jeajustjndtHt(j.hHW art.lc'e-str<lle. mid..6 homlon lir:oidi$ij co. St[.a.00 g.ia 0. SPANA.cjcn~ : fa 1I0rize.rmouuJ I iroidj:aI1' inh.g<Jte de rot i.i SANGUINE 0 DIIETA DE TI ro 55 ALlMENTE CAREFAVORIZEAZA GREUJrATE GLUTENUL D]N GRAU Ci:B$T'ERBA iN afect.rl.. BRbC(''OLi * Bste p.ffi1Iofli.t oameni t~ugn.onC(). .idiafJ' contine lOod C'tC$!C p. r~el'c~oandecu grL~pS!$!lugl.1lZ'ii PRODUSE Drn CARNE ~I CARNE DE PASARE PORUMBUL FASOLEA MARE .71lef ci C'[Jil pr{J<dusde di n carne.a B .aveti grupa s:·wguina 0 de desecnderua a ~ri(.aloriilor i nhi'b. pui.fl m. rrebuie sli tW prudenri inll 11 oc:hHibra .ll tiroidiari inbiM no.l dfCiclli ClIm de aciid gastric.w ~'ll'le care emu dispon ibile pentru stramul'J i~arriCatlrlu.~ng~linaO. prea rara.4NA MARINA cre$.R6C01:mmdJri Ie k:. Accasta a fosro cemponenta ~·od~!din $urse ar fi hram~ma.RU PE.CUL.(. camea f ind anmci p.. ~NCtUDET~ ACESTE UN] [ D!RECTOARE IN TAJ3LOUL .l tllinle!'m.fte ~etab.}c{ia de F~CATUL lir:O'A!I!~..fl..w s~:U:$ilde .A L A L D~El"'H G RU PEl SA NGU I 'N E . 0 CARE URMEAZA.t:lzii eficiect2.54 PLA NUL G. i'N coutine .i.c!J iJ'jcli~rO!!'r .~f.AlJMENTI3.l.deoerece sodkd poole contfitmi .il:fecte-azii e:ficien fa iflsuifn.DliziJrea .w. dcoarece ele rind $1 aiba un conlinu ~ Ina! rid k:al CARNEA RO$IE NAPllL.>ttlllill.l~de pl1()te~ cele proven Ire d irI came ell cdc din vii ne: vegera lc ~i f'r:u~tc adecvate.

at Mmguina. din punctul NeUJre Ab:. care cei cu grupa sanguina 0 s\mt susceptibili...i nerente ale sangelui primilor oameni ell grupa sanguine O. de asemenea. sum cele cu grupa sanguina <0 de descendents asiatica ~i enro-asiatica. persesnele en grup. Sun'[ de parere ca acest lucru se datoreaza modului in care genele acestei grupe sanguine jn fiuentellZ8.3.PLANUL GRUPEI . Desi uleiurile de peste tind Moron alb B ibal1.ngeh. FleAT influenta este di fen 1.a sangui.a O.rosimea" sange lui (prjn factot. cc ~eglea:.sTRA. ell branhii albastre Crap :M:1)11I~1e Grouper Egrefln Homar Mah~m8ihi Mmlknsh Midii ]:I ihan oceanic Slfle.i de sa aiM un efect de subtiere a Crab Rae ell)plato~. HALIBU1' rASTRAV rA.hta alimente marine sunt.lii 13lban de mare P5slmv marin . de in fluenta pe care 0 au asupra vascozita~ii sangelui (prin adeziunea pll1c:heta:!a)_.done Calcan cenl!~i1J Scoiei de vedere al coneentratiei. lleQseb:it de benefice $ulitcA Pore Aliment'e marine BLUEFISH COD J{AKE._ijru~olilor intestinale inflamatorii.ri.e fazan lepure Curean Prepe. ele sunt foertc bune pentru cei cu gmpa sang_uina o. de a.i G~s..Ul~i!J:ri~e pe~le _POI 6.l.~Qai1e:eficiente ~n de t.ralan1l!e. bogati in uleiuri .SANGUINE 0 coagu. ce rezista coagularli. .~ernenea. Ei IlU erau co mpenente . Din aceat motlv.alicfl Melc C<l~mar S.N STURION BIBAN DUNGAT PESTE SAInE TILEFISH B]BANAlB BffiAN GALBEN RAprroR YELLO\VTAIL PESTE CU CARNEALBA Alimentele marine.deitu:Ue de peste vuA vrrATOCATA mVOL [NTh.]OARA MJEI.De evjta! Co·~tit. Anumiti maio potrivite pentru persoanele Alblloore (To'll) An~oa faetori de coagulare ai sangelui au evoluat pe m~stlra ce oamenii s-au adapter lamodificari le de mediu. v CURCUBEU . Persoanele ell grupa sanguina 0 p. deoarecealimenrele marine au fest 0 materie prima pentru alimentatia stramosilor care: If"!iau pe malul marii.zaiunctia tiroidiana.. heringul ~i macroul.subtire'.i B]ban a~gindu BarbUiIli (epernus) s§.r'ez]nh1 f in mod caracteristie instabilitatea functiilor tiroidiene. Pestii de a:pill.RED SNAPP'ER HERING MACROU STIUcA SOMON SNAPPER SARDINA SCRUMBIE CALCA. cum ar f colita sau boala b lui Crooo. ceea ce call:leaza prob leme metaboliee ~i crestese DID greutate.are)~ aceasta DIETA DE T]P 0 57 I. surse excelente de icd. 0 au un sange . sunt excelenf pentru eei eu grup. . Fac-eli din hrana manna 0 componenta ruajora a dietei grupei sanguine O.liuca Porgy Sailfish Broascii Weakfish v~swasa llIl"'oa&c~ . {~ar Pl. rece.nide Cornwall Ratfl . 0 aJt:asursa de proteine aaimale. Muhe Pui <G:li.dJ Potanlidl.echil1 Creve!. de.•g.R.n. ..1!A OAIE V[TEL CApR.cum ar fi codul.

j femeie.. Ol'g8!nismuJlor este inadecvat pentru metabclizareecorcspunaatoare a acestora. tOl~i. Gruyere I ngll.la de soia suut ~i~e. deoarecc alirnente Ie"lactate sunt a eea mai bUlJa SUfsa naturala de calciu absorbab iL Unt Mozzflrc]]:a: Brilnz& farmer Br~nzSi de SOla * Lapte de soia * StanZa fc'lf!. B ra~]:laJari. ~a.nza. ~i cantl~r1~lm. in adevararul tnteles al c-uvanruhii.~nge... de vaci (presat'i) Br.roath'e hiperproteice excelente.cWlX:i. multi afroamerieanl prezima hnolerntWl: la lactoz8.aaza ameeicana B~ueclleese Br~n. ]rliwlerat'ltd. AJe~giileSiEmentar-e nu sunt problema digestive.mte.i~vii.l!c¢asta.al) Caru. 1mpotrfva patrunderii aliiment1l1u. in CIlZUJ acestei grupe flU exisra preduse lactate deoseb it de benefice.et~ta . trebuie sa el imin~ti tQta~ p:rodusele lactate $1 ou. inclusiv cdc: de cenditionare culmrala.nglllina 0 de ascendenta afrk JUa. de vremece a~imel1tJelesrramosilor Baraeuda Somrl lor (va[lawJi~cule..58.a olandeza 5darn Bdnla Emmenthal Branza Neufchatel Ricotta Lapte ecrernat String cheese Schweitzer Zer tapH: integral SlI11 2% Lapre de eapra BraUJiza Gouda Briinz1i. aso~ierj psiholog lee.e de soia ~I brart:.e1~grupa: sf:I. DE TIP a 59 capricH mcene ale organismului.pe de aUa parte. aditivi sau dear din cauzaunnr Br. sum re.c~ulta. Sistiemul imimitar creeaza.!lfr Scokj de mare Hering (in saramU!ra) Lox ~somcm afulm.lcide produse lactate.tntr-adevar.e 11~irm::[It:are. Daca av.Iupta.IU grupa sanguina 0 pot COfJ:S1!llna patru SIUJ cinci ouii pe saptam. Esre justificata ideea ca.pte bf:llnt Camembert Cazeinfii B:riin:z.galOri) africaninu contjneau Cav!. htMfi de pro:a.8!CWZ~.~nza.eswe Q su:r:s1i safaca de pmleine r entru grupa sa. PLANUL GRUPE[ SANGUINE 0 Dl ET/4. A~tiindivizi (.ana. Ele tind s~ fie: chiae rnai greu dlgerabile pentru dumneavQ~~t:r:~.upHme[li alimental" de c~lciu>"m:aJ] les dac~ s~.staealirate.stia ziinid. Provolone . afroam.e:rican ii aI putea pr-ezenla into leranta Ia ~.i in ctganism.§:llzi! de capra Persoane le cu grupa sauguina 0 trebuie sa reduca drastic folosirea prodnsclor lactate. aunni s.. Cheddar Bl'anza Co ~. un anticorp care .ngnina 0. dar in getl!eroi . topitfi Bn~nze MUI]Sler Bdl.sburg Kdlr B ninza de Munster Iaurt (toate vari e~atilc) rarmezan Brinz<i.lIllJtiidigestive care 81:pot produce dun multe motive.7~de Brie La. Laptel. Eie :5Ul1t reaot] j ale sisternului imunitar la anamlre alimenre.~]e. Br.by BranZ1i. Asigura.

decarece sum bogate in gras ime. A]une Nuci americane Seminte de susan Ul1~de floerea-soerelui Nuci pecan P ignola (PiA) . ]nma de proteine 'll'egetale suplimentare ]'n unele va:riet:ati de Dud ~i seminte.i.sa Je evitati dad lneercati sa scadeti Ingreutate.eff. mai usor de digerat.it~um de Dud. Torusi aceste a~jmellle nu trebuie sub niel 0 fonnl. cum arfi uleiul de masline ~iuleiul de in. Peesoanele en gropa sanguioo.e M. S eminte de Iloarea-soarel Macadamia.Sii. Cu sigumlillii I1IUaveti nevoie de ek iill alimentat:i. Aceste ul eiuri au e fecte pozit iveasupra in im ii ~iarterelor ~i pot ajut a La. Irebuie. de paru rub Ulei de seminte de burnbac Ulei de arahide Ulei de sofran bkutr. Acestea pot fl 0 sursa nutritiva importanta si pot ajuta digestia.redueerea colesterolului sanguin. 0 gasesc e :!iU[[. sa 1<1 cnl camuri lorcu ]0 G()Intinut ridicat de proteine.gdale Urn de migdale Ca:s:ta:ne . Veti creste valoarea lor "Ill organism daca va limitati la utilizarea uleiurilor mononesarurate. Deo:sebit de benefice ULEI DE IN ULEI DE MASLINE Neuh-e Viet de Canota Ulei din ficat de cod SEMINTE DE DOVLEAC NUCI Ulei de susan De eviJat U]'ei. asigurnti-va col le mestecati bine SaJU fOlos.PLANUL GRUPE! SANOUlNE 0 DU3TA DE TIP a. Des igur.i trebuie sa Utj foarteselecd vi in utniz<lre81 lor. Deo arece nucile pot uneori sa determine probleme digestive. mai ales daca aveti probleme (freovente la cei cu grupa sanguina 0) la nivelul eolonului. 11 i Um de susan (tabini) . 61 Uleluri !IIi gr: -'-uimi -----y Persoanele cu gmpa sanguine 0 reactioneaza bine til uleiuri.

intr-un fel.. Persoanele CIUigRlpa SIU1b!I"Ulrni (In to. se descurca ceva rnai bine d.anguina 00 nu Jigera foarte blne fasolea. ]0 acest cas. . sub forma de garnitura ocazionels desi eei ell <lsceudenta asiatica.e t ipuri de fasole em plrop. iar eel eu grupa ~anguina 0 se descurca. me conrin lectine ce reaetioneeza atilt cu sangele.um.ponal~te.De asemenea.riet~ti foane utile s. fasolea tinde sa scada user aciditatea tes. cxperientei lor culturale. He efectiv .un[ exceptii.l1La0.edinc[llme. Met~bolismul ineficient sau tnce:linit face ell hrana Sa se transforme mai leatln energie Sci !Illite] s~ se stocheze sub forma de grasime. integral ?i ar trebui sa le elimine eomplet din alimentatie.e mare Ljnte de easa Linte verde Linte rosie Fascle navy Fasole Tamarind Persoanele cu grupa s.J eel en grupa :sangul.cum.in germen ii de gran lnrcrfereaza P'fOce.lui muscular. de obice].:i Fasole s1:iltareata Fasole'<lriimie Fas(. cat ~] en tractul digestiv ~iinterfereaza ClJ absorbtiaadecvata a alimentelor benefice. fssolea inhiba metabolizarea alter substa[l~e nutritivemaii!n.selemetabolice ia grupa sanguina 0. G Menul.s.rn toare Pasole aiM M~!re verde Mazare piilstti.care sum 0 problema a grupei sanguine 0 din cauza nivelarilcrridicate ale acidului gastric.PLANUL GRUPEr SANOU]NE 0 UlETA DE TIP 00 63 De ~ita. Cu toate acesteeconsumati CU moderatie fasolea.t . PfQcl'll:Scl~ de grau sum vinovatul principal 1n cresterea 1[1greutate I. pu~ille].l. Acest lucru nil trebuie confundat ell reaetia ecid/alcalin care 511\:pr-oduce in stomac.prijina fonificarea tracro~uT digestiv ~isustin vindecarea ulceratiilor .art1cei. mai acide. mai bine c§:ncl 1csutudle musculare sunt.lItQdt~ FASOLE ADUKE FASOLE AZUK~ FASOLE Pf.Nuci braziliene Nuci de mahon (Acaju) Litchi Unt de arahide Fistie :s eminte de mae faso1e neagra fa:so1e cu boabe late Fll$o~ecllnnellini FaSole fava faso1e garbanzo faook verde Fasole jicama Fasele lima Arahid'e Faso le nordica Fasole rQ~i'e Soia eu beebe rosii Fasole ca\~.lerea:rJi del~c produsele 0 din grau.NTO MAZARE NEAGRA. d. Tn general.

in~ gniu irnl:egn'li din Pumpernickel Pame din grihJsennina:l Cerealesi paste flinoase Este evident cd produsele de panificatie pot fi probtematice pentru cei eu grupe snnguina 0.sanguin!t 0.:rocalllti . Nu~ista cereale sau paste faino:aJsecllTe' sa p011liHf fi i.r.i1ide soia P§in'l.mpll. ell muhe enrim. deoarece lectinele din gluten [aflate 'in principal in coaja seminjelor) sunt distruse in ti.ncadrell:e ca o.o.e de ovaz F aina.arileuti le pen. data le consume destul de des.'ite de grau n.0. Exceptii sunt pai [lea:Essene ~] pai nea Ezekiel. Nine din fiHr. care se gaseoc de cbicei in raionul de produse congelate .rOCesu1de germiuare.ala P. de secadi 100% paine de seeara alba Fulg:i . SPi"Cdeosebire de p~inUI.aine fi["i glutM Lip:ie:idt.tru persoanele CU grop:a sangllinii 0_ . consumul de cereale.t.mineata sau ssndvisul zilnie.line poli~cerea]le:ru BIr]o~edin ariz Bri()~e din tar.gri:u Bri~ din poeumb Grill lmIallt Briose en. de ovaz Griiu macinat Ta:rii.e benefice intaete.~cA Crerna de orez Kamut Kasha Orezexpandat S eeara alb~ ~oll1ercila[.r ell g.e de grau Germeni de grilu Paine l:lIeagra de orez Fin Cris~' P. d~11 gliu P'.. ~1J"bit Me! expander Tarille de orez d1ejcndil pAINE ESSENE pAINE EZEKIEL Fulgi de pommb Failla de porumb Crema de grau Familia Fail1a die cartofi Grape nuts Cereale cornoinate Tlriil.de seem Paine Was. aoestea au devenit produsele principalein alimental..1).glez-e~t] PiiiM hiperpFO!eica Matzos. piinile Ezekiel ~i Bssene suntalimeme vii.din magazinul dtl preduse SUl1t alimentare dietence.ri1jituri de erez .64 P'LANUL GRUPE] SANOU lNE 0 UlETA DE Tmp o .ia de up american. decareee consnnma lor genetica nu este adaptatii 1. Chiar ~ip:§ioile filIra grau pol creapmbleme od. (:ovrig:i dim. Aceste paini din seminte germinate asimilabile pentru cei eu grupa saJFlguin1i. deoareee majoritateaaeestor prodose ccntirt griu Ar fl dlflcil la ilnceput sa elimine briosa de di.'igerminate produse Arnarant 017 Hrj.

pot agrava problemcle de bipersensibrlitate ale grupei sanguurne 0.oFpoi. broccoli ~~.ac. varza de Brux. cnmar f vinetelc sicano fii. ell gluten Paste fiiinoase de gri~ Legume ~1ugurii de ]uoerna eontin componente care. 9] 13. are c ~fln.e legumele nfa d~sC1iminJ.. :a:numite Iegurn~ din familia: Brassica varza. Gum sunt napul.inil..~egata de greueatea e. NelUtre tij\J.llI genTIimd Fa. Legll]meh~ solaninice.nd!Iectine putemice.guioa O..mimala~:i. Ele devin 0 neutre In organism. importanrll: l:l e 0 dietei. nosrs FRUNZE DE HREAN 1::\ ROCCOLI SFEClA CEAP A S. panacul. dupa cum am mentionat anterior. De eecemplu. deoarece lectinele se depo.':]cu gnjp21 Maj 0 rita tea pastelor flHnoasesllnttacute en gris.e]l. cii va {tebui sa alegeti cu foerte mare ~rij d. Toticei cu.'li:!ia. de gtau .pe oa:za de peste..t!!.uroar imens de legume dispoilllbi]e ·pentru eei ell grupa sanguina 0 ~]le oorosU.oo. eei ell grupa san!:~x~inf:i .i na de oviilz 'filitei soba F1i.nSi. sunt foarte bune s peF1ttllOOLelL]grupa sa~guina _0. .. grupa sang. QJ?: Paine. ducand adesea ~a diabet ~] obezitate. Aceasta vi.mla sauanrecedente familiale de disbet._ Tetusi. prin iritarea tractlI1IJidjgeiStlv. de di~iv<lJ factori ai coagularii . ~i au nevoie de vitamins K pcntru a ajuta procesul. :Sa mJnc1iti~oat. care nu a f(llst .Fliua de gr¢l. de origine. CSU: deja intr-o oarecare a.ina de orez Fai:na de seeara FaillA de &.l!pa. RQ~iUeslmt un caz special CQn~in!i.Mucegaiur:iIe din ciupereiie domestice ~i shiitaake. trebui s~ evite perumbul . ro~jHe i creGan problems pentru tracml d igestiv 10'1.tamuna are un :l ngm scop _ $a a.Uoe la cei cu grupa sauguiua 0. Toatc accste alirnente suat straine organiamului cu grupa sangldnrt O. de Hrisca Kasha Quinoa Basmati de orez Ffi.uinii 0 at. Ex]st1i UW!o. mai ales.PLANU L >GRUPE] BANGUI N E. pot consumarosii. numite pan_hl~mjg]ulinante (eareaglunneaza tD1i. ca ~i Il. duel !psa..ecara alba Paste fainoase din anghinare Orez brun Orez alb Orez salbatlc FAinil.cutc din hriWa.. Cat'e'v a clase de legume determi. Legu.jule coagularea sangelUi. ell gJ1iIpa sanguina A eel .oom:struit'· penlm a le face fal.etr. d.ganguina O.l!e. / ~ Leetinele din porambafecteaea productia de insulina.id~<lnE.es.z.f:i .PANIOLA NAP ALGE L ClCOARE GULIE .a. Nu P~ll.itea~ 1[1\:esuml CJCinooTIj ami articulatiile. rutle~~ik Collard.1Mtiode fermenrarec tind sa declanseae [ellc~]i alergice la Cel CU gl1.. Persoanele cu grupa sanguma 0.e~J.tnde ell fWrli2'c verzi bogate in vitamiaa K.i va dOrltl 0 mass oeazionala di n a scestea Pastdefii.'l..emina $!i1ri artri.te grupele san~glJ ne). cenopida ~] mustarul ~ potinhib~ fu[lcti:. '0' [HETA DE T~P 0 m[isllra et slaba la CI.e:sen~iSikpentru dieta $1 rrebuie recluse In favoarea altora mai eficiente.llllJa graham Bu~gur FUlna de cus-cus Faina de: gran amant Fa:ina aibSi F1in1i de gr!lu inh~gnd B.1:le companenta fOSine. lsptucile.i ales dac~au 0 problema . . prebleme mari pennu eel cu grupa sanguina 0. ANGFUNARE DOMESTICA ANGHINARE DE JERUSALIM VERDETURl COLLARD PArADIE USTLfRO~ LAp]'ucA OK]U CEAPA. anghinare de lemsal1fil sau taina de orez sunt mai binetelerate de cei ell gmpa sangnlna Dar acestc alimente nu snnt . .~otUjjj.

a.deosehit de benefice".lmen du lee Ferigi fiddlehead Ardei ga~beflJ Radiechio . obiectivele dnmneavoastra privind scaderea In greutate v·of putea fi atinse mai usor. majorita1ea frucl.dte. uscare ~i smochinele sunt deosebit de benefice pemru grupa duomeavoas:tra sanguine este ca. deoareceprezinja pmpriet. pemm a reduce ulcerele ~i iritEl~iile jjnveli~u. SPANAC a DIETA DE TIP 0 CEAPA GALBENA j) A. de asemenea. pentru eel cu grupa sanguina 0.produca 0 reactie mai degraba alcalina decat acida In traetul dige:sl'iv. de mure.rntie.)as'e. Oaca.e]or rosii. d~r fh. din eauza sum disponibile pentru dietagmpe. dar ei contin c3ntilA~]mari de mncegaiuri. ci de pot fi 0. .\i alcaline dupa. organismulva avea benefieii mai mari ~i. Fructele sunt nu doar 0 unportanta sursa de fibre.1 Insearnna ca este bun pentru dunmeavoa stra...(ui gastric.iar cantalupul ~i amorozia.rHii 0 acidltate ridicata ~i are nevo ie de eeh ilibrul substantelcr alcaline. Motivul pennu care prune le. Ciuperciebalone Ciuperci enoki . un conti]]ut acid ridieer. Cei ell g.ti-va. Grapefruit-ul are. Totesi. dar 11pute\i consuma CU moderatie. care contin o lectlnacare a~Ja veaza d]ges.tia la grupa sanguina 0. ahcmativa excelenta la pl1ine ~i paste tainl. Majorita~ca celorlelte fruere cu bOabe sum in regula. mandari nele ~i capsunele ar trebui evi Hlle.TRUN§EL CAR"FOFI DULC[ SFEClA MANGOLD Fmctc rASTARNAC DOVLEAC RIOTeHl Arugula Sparanghel MuguJri de bembus Ghimber Upruci bibb Uptuci de Bcston Ui'P'~ucikeber~ Ridichi Rappini Nap suedes S.fecLa Bokcl'lioy Ch.PLANUL GRUPEI ARDEI RO~n SANGUINE. Tractul digestiv la grupa saaguina 0 PI'e. albastre ~j. de asernenea. verde Ardei verzi Ardei jalapeno Ridichi Daikon Marar Andive Ch.in acelasi limp.en prnz $all)te ~h. vitamine ~i minerale.rup<t sangulna o au. Toate tipurile de ingama Zucchini Avocado Val71i cbinezeasca vinete Ciuperci dornestice Ciuperci shiitake Cartofi fQ~ii Cartofialbi Muguri de illloem.i.. t'l)artetipurile Tempeh Tofu Rosii Castane de a.de evitat' ~iunele opt iun iciudate re lista . doar fiindca un fruct esre alcalin tn.pA M~cri~ de balta Moreovi Te]iilla Asmatl·d Coriandru Castravete Masiine verzl Ceapa.i Varz~ rosie Varzii alba Mu~tJ:r Matsline aegre Masline grecesti M~5line spaniole Vartil de Bruxel les COllopida Porumb alb Porumb galben i1fnahuluicontinut acid.a sanguine 00. Ciupercj Portobello Ciupere] tree oyster Mwre de zapada Muguri de nluug Muguri de tidiche Devlecel. digestie.M un fruct decal (I lelie de paine. Soar putea sa fiti surprinsi gasind uncle dintre fructele dumnea vOllsu·a favori rc pel ista ~. prunele . lUancj~i mai degra.i. purpurii tind s. fructe mimmate Uiptuci mesClutl Fasole lima. Portocalele. Pepen ii sunr. alcal ini. la csre eei ell grupa sanguine 0 preziata o sensibi litat C dovedi tao M ajoriratea pepen ilor tre buie COilS tlrriati cu mode.im. care prezinta cantilatile cele lllai mari d'e rnucegai dintretoji.Zi.aruebui complet evitati.

Sucul de ananas poate fi deosebit de folositor in evitarea reten\iffl hidrice ~i a balonarii.c{.70 de asemenea.ra Uti benefici u nutritional redus.ma erichetele de pe alimente.e) c Strugure Mure N uci de Cocos Pepene cantalup Pepene de-ambrozie Portecale RubarM Oip'\ilJ. ambele fiind factori care contribuie Ia cresrerea in greutate. datorita akllHnitll\ii lor. iegeti 0 varietate . glucide.gri~e Grapefruit Struguri negri Peeene casaba Pepene Cr-enshaw Pepene de Craciun Caisa Moreen: Tclill. cum sunt sucul de mere sau cidrul die mere.u.s~acii in. Evit~li sucurile ell cona ti nul ridicat de zahar. Ocos:ebit de Baoane Afine Strngll.af1de Zmeura Cararnbola CIRESE NEORE ANANAS PRUNE USCATE Beebe de soc A.r] ro~ii Oua\'\e Kiwi Kumquat Um:ll. P'LANlJL 0 GRUPE~ SANGUINE 0 DIETA DE 1JP 0' 11 sensihilitatc extrema la nuca de cocos si la produselfntcldem. Feeiti-va de scestea si verificati SMOCHINE USCATE SMOCHlNE PROASPETE PRUN"E NEGRE PRUNE VERZl PRUNE RO~U PRUNE USCKffi Sucurile de legume sunt preferabile sucurilor de fructe penuu Neutre Mere Caise Su-uguri Concord Struguri verzi Pepene turkestan Lubenita Pepene spaniel Nectarine Papaya Piersiei Pere cei cu gTUpa sanguine 0. Acest ulei este bogat in grasimis.t Mar Cidru de-mere Van:] Banane Portocalt'i . cu alcalinitareridicata.ii.i Fruc~ Beyseaberries Cirese beneflc£ Merisor Sl. lin sue benefic.aturate ~] asig.e.fid:e negre Staude ro~lir Cun:l'lii'lle ro~i i de tei Currnale japoneze Ananas Log~Tllberries Mango Pepene canaag Rodii Prickly pear Sl. pentru a 'V~ asigura ca nu consumati ulel de cocos. de asemenea. ce eontin Hue! de cocos. Sucul de cirese negre este. Daca beli sue de fru.t1e ill eyita.a Meri~ot Sue de legume (vezi leg1!Imele indicate) Grapefruit Castravete Papaya Zeama de ro~ ii -(u H:im§i.

Tineti mime. asezonarile pe baza devarec sun! foane bune pentru cei 'ell grupa sanguina O~.:'Utlina. nu vor face rau.e de dafin Pere pergamute Simp de orez bruu Necsosrs TO~]i Cuisoere englezest i Extract de migdale Anason Arp:lgic . Desi perseanele cu gnipa sanguine 0 pot consuma ()caz~omll. precumardeiul rosu ~i cuny" Fiti atenti. n. reducand predis:pozitia la ulcere.e. Mu~tIU' (Ills/cat) Rozraarin $afran Salv:ie Safe Cimbru Sus. de asemenea. cum. .i sa v. evitati ketchup-ul.srna~ul . bUM de iod. Sarea iodata este o~lt:1isUtS. eheia regHirii g]andei tiroide. la faptnl Oil piperul negru ~ieel alb. Predusele zaharoase. fo{i:i!ar UstUfOI ael.~_a 0 si este un aj1Utor Important penjru scadereain greutate. SlICU!de larrlli. Evitati siropul de porumb in ealitate de indulcitor. (lr fi mierea ~] zal:mrul. Recomandarea mea..OFRAN DE INDIA N1I exisracendimente benefice pentru cei cu grupa sanguina 0..Mirodenii Optiunea pentru mirodenii poaie efectiv ameliora sisternnl d1gesti. cac.pa sanguina 00.'!{ ~jimun itar.srnei Mentha piperita Ardei eapia S imp de erez . Ciocolata Cuisoare Coriandru Crerna de tartru ChjmioIl Arrowroot o.etuL Tbate alimentele murate sunt indJtgeste pentru cei CIlI grupa sanguin~ 0. Palnm}e]uI oeste calmant pentru tractul digestiv.a:[\a[ Sucanat Z"hfrr alb ZaMr bru:n Miel".lDadi trebuie sa 00 nsumati mustar sau cond imente peturu salata pe aliment.i irita grav invelisul gastric.atiW $impl~ Piper boabe Boia de .P'LANUL GRUPEl SANGUINE 0 DIETA DE TtP 0 . de soia Tarhon Thimlan Peri~or Arne] iute. gro.folositi-le cumederatie si limitati-va la varietatile sarace in grasimi$i lU glucide. Cant]tatea abundentK de fucoza din varec pwtejeaz~ tnvelisul mucos ~l stomacului la grnpa sanguina 0. .! abtineti de la condimente sau sa le inloeuiti cu 3?aosuri maio sanatoase. dam fo]os~ti-o ell economic. ca vareeul este foane efieiem ca reglator mel abolie pcnrru cei ell grupa s. ~otu$i.deoareee sunt surse boga te de iod.a. De exemplu. este Mii ihCeT'Ca\.) Otcl din vin rosu O\e! a]b Condimente RO$CQVE VAREC PAl'RUNJH ARnEI ROSH CURRY DULSE NeutHl Agar . Vareeul tinde sa se 0pulla Iliperacjdita~ii.. tnJd.e UreaLn Sirop de Tamari l'~marundl Tapioca Majo:tf!!P Mentha agua:tica Miso McI~.12 . Nici ciccolata.ie ~I USturo in L care confine printre ingrediente si Mal~ de orz A. Dar acestea a:r trebui sa fie strict limirate la 0 utilizare ocazionala. dar ~:i oteml sunt iriitanti pentru stomaeul eelor leu grupa sanguil1a Q" . cum ar f! ulciul de masline. Busuioc Fnmz.~ Plperalh VaniIie Amidotl de porumb SUtlp:de porumh Nuc~o'<lra Piper negro Otct din cidru de mere Otet (Impatiens bais. Mentha spioata De evitaJ Cape-re Sool'\~ar.[mgui.. pe post de condimente. traetului digestiv la. Impiediesndadercnta bacteriilocanzatoare de ulcer. asa cum sunt anumite mirodenii iuti.

' imptome Ie comune . . accentul primordia! se pune pe calmarea sistemului digcstiv ~i a celui irnunitar. este data de n iv e ur. Berea este buna in cantita. .. de abstlnenta. • ". rosu Rubarba Prunza de capsun Stevie galbena DeQsebit de btDdlce Ar:.. dar ~~ :s:te o alegere fericita daca dorili sa scildeti ill grentate. oboseala ~i iruabilitatea.aioneza C eaiuri de plante Recomandarile legate de ceaiurile de plante sc bazeaza pe cuncstintele gencrale despre ceea ce dauneaza celor cu geupa sanguine O. plante ca lucema.a.11 efectele nevinovate ale sifonuhri siropului eu sifon si ceaiului.. insa produc subtierca s. dar el .e c.". lH.nh(iiI~] modeste de vin sunt permise.74 Nelltre PLAN-L GRUPEl SANGUINE 0 DIETA DE TIP 0 75 Salvie SQSWorchestershite WtO~ it. "" _.as.' f e eltrnlfia. Verbina Mesteocan alb Co aj a de stej ar alb COilda~oricelll lu i Untde mere Gem (din fructe permise) Jeleu (din fructe permise) Gum. '.ea_ . Plante ca menta.. ~ . Ganditi-va Laceaiurile de plante ca la omodalirare dea vol aduna puterile impotriva slabiciunilcr dumneavoastra naturale. .' COIlS'. :""1 I prod:~~ce. Pentrucei cu grupa sanguins 0.angelui ..rieta..Problema -pe care 0 pune cafesua . p utea tucerca sa ted ' . gastric pe care le ~. Pe de alta parte..fl1ll ..ti curative Sp~I{IJepentru cei cu grupa sanguina 0. Treblue sav~ cam limirati ~. patrunjelul.. CIli.I se Vor pro~uc:e. cum ar f durcrile die cap.. .nu poseda pmp. Cesiul verde este permis Cl'I un sebstitut acceptebil pem:u aile produse cofeinate.! --...·S' "1 f· . Aloe BiiLlsture picioml ITI~nzului MataSeili porumbului Echinacea Gentians Goldenseal Iarba Sfantului Ion Senna Traista ciobaoului Trifoi. daca vii dezobisnuiti treptat. lupulu i Menta Thirnian Valeriana Condimente pentru salata (cu continut sarac de lipide. brusturele ~i matasea porumbului stirnulcaaa sistemul imllnitar. ·. Persoanele cu gru pa sanguine 0 au sufici em de mu It acid g. .il e crescute a Ie aciou IUi. din ingrediente perrnise) RiJd~cinade Iemn-dulcc Lumanll:rica frunta de zmeura Mustar Ketchup Mur. Ceaiul verde este 0 buna alt'Ctnat[va a cafelei.DE~RO~U STUDENITA rApADIE FENUGREEK GHIMBER Neutre .problema celor cu grupa sanguina 0..tnc propriu Daca sunteti bautor de cafea. . Sa. ·1Ul d .. .i moderate. .au ~bit Dong Soc :'~U<l de beueflcle Iarba-matei i Musctel Ginseng Ceai verde . HAMEl TEl MACESE SARSAPARILA U LM ALUNECOS D DE pAlRUNJEL MENTA Exista. foarte purine bauturi perm ise pentru cei GU grupa sanguina 0. macesul ~i sarsapanla au toate acest efect.rea .. aloe. dar nu trebuie sa consti tuie un ebieel zilnic. • U~ctl treptat co nsumul in flecare zi Telnl [ina I <IF liebu!.. r e Muraturi dulc i M~ramd acre Condimcnre LucerTI<li M.total.lturi cu rnarar M uraturi kosh ..

S. RJ) . vor da 0 idee cu pri vire la o d]eUi benefice tipica pentru cei eli grupa sang1l. la cei ell grupa sanguint p 0.. alegerea mamcarori to r ~i retetelor es re tn general menlra Sa functlenczc foarte bine pentru eel c:ngru]xlJ s::mgultJ!a 0. dad p[eft:. strietetea cu care unriati dieta. seada in greutate urmand aceste sugestii. Arana' alternativ] este p re.l Csfea obi~I1Iuijlii Cafea dec-oifeirnlzata Ea.umri dlstilate Cola Sifon dietetic Alte tipuri d~ Sl. T otusi.fifunCik de. V<I fi oapabil sa i~i me. (emu <II fi un pic de piper).niit 0. Daca este UI1 ingredient in eauti tate foarte mica.e:!JJ.JiU d()d~1 sa val ilnh:ali aporml caloric ~1totu}i sa eonsuman 0.tri~jonisra care a folosit eu SIUiCC-eS dietele grupehir sanguine 181 pacientii saL .. d. 0 n\!!.ietil: echilibrata. s-at purea sa f]~icapabHi :sa UtOiie:ra\i. un GontiUJutmoderat in .. Khader.16 PLANUL GRUPH SANGU~NE 0 77 Bete Ceai verde 'Yin rosu Yin alb De evitll. l.z.][JFll oferite 'op~hmi alimentaee altemative.i mai usoare S:.:apropriul plan de rneniu si sii adaptati retetele pentru grupasanguina O.a. Totusi.cu~J()rii~i SUIIt echilibrS!~e. S.fOIJJ Ceai negru decofeinizar Ceai negru ebisnuit Plrmificmea meselor pentm gmpa sanguin~ 0 URMATOARELE retere ~i mostre de meniu va. ~FIi. Ele au fest elaborate de Dina.. M. mulpsmitoare. preferate pentm a ]e face favorable . i Uneori vet~ observa un ingredient dintr-o reteta care apare pe lista deevitat.nlo~l mancam.[Itina eu l]~urivt:a greutatea eorporela ~] chiar :s. Pe masura ce v~ familiariaati cu recomandari le dietci grupci sanguine 0" veri fl capabili sa va creati eu ~~ur±n.. enrm a asiguraeflclenta melaooUcr.t:lla aJaturi de alimentul pe 'c-SJre H Inlocuieste.dlvid!u~obi~!luit.li. Aceste rneninri au.

·de' plante .e·_so~a-:. . TIP 0 1 felloe dec paine Essene sau Ezekiel ... c~!lfvcewde'sau·o~i. " ...cde legume . . . liip'i&c·i...e·sc) vcoo<? ~ . . p'['aj]ttJ:tii ~d~ . . . . ~'.. .~: .orez GUunt de .:.1 flert ~ochi'. :. ..as san prone ··c...dar: evitati ~ercaJ-~i~vjlJul . lnOil'CO""d. 1 fin: Crisp·: san.sEijeJ· e me de lalldlfu .1 eai 'de planre c ~·de. 2 f~Ii{de·p..".·h::u ].le~de m~. Gus~: . .: .. ".~ de daytooc ~. ~eatde plante ~.. ... ~" •.~pt de 21lhar: .. ... ~. p~fpeli te 6u suo. ~.*. ~.J. .E~$enc· 12~':'180rl?~tiJ~e:qoipH4~e l g doe p~<eu (fe:cftr~e.cia~t:ritvete -.'..N~ete. ' ..:d'n~:zcu j eleu natur.]nU((l sau l .sal1 smochine.: . .<:'! necare zr. mjgdaIili'.a.\.. ~~ {~. (flre4: paiij~}" .~! 2 dl-si..-. ·.'j~noe ~.) . ..lip~. ] ·001.' cunnaie. _ ': r . i -.ca:te .p<l.ere .ct~d *2 pr~j ituri din fulgi de ro~c.l. @'01fj~W ~] TlV!C~ cu orez exp....il.' :.d~ vita: vita rooa~~ ....5 dl su~ de: ®an." asezQ:na:~e u u..:1iiftoare) ¥etdel.1a~de ~~-detI1Ti asortata .ap:t~ 'de . .tocaUi. lCoUar.. i·.ove: . fructc amestecate ceai verde sau ceai de plante .ai .ceapa.n~aie' ..'. .UPEI SANGUINE 0 01 ETA DF.: -::: ~:: . . rosie. ..... ~:fripwrn.ai iou fiert· (ocl:ri!~omai:t. po . "2. ' ..lil~ :QP9cmtiutif :S.PLAN'UL OK.de:dupl-liuDiaza ~emil~. us. '. ."". S!I!1. . cu nut de' m. ·l~pte d. ~ .tln c~· . .roln1ioe&cry: 7 MiedejuD:· if ~Oll. prune Uf. : .ti1li[~jel.~nda. .' .~" . pronise "':.8J .sGi.•..1..liuJJ:.: -.e. : "' prAji~Jlri . lID·m ...C. . .N... .~in.de peste a:dbeasca 'll'slIlata de fa-so!c verde (fasQle ca.djnc. o:ri£irfle . de U1..lf.

.-~rteaza grasime...z.' <L 1 ceapd de d'imensiuni med'ii. .pune carnea in t~gaie." .qc~de 3pa sere.a-wdi: de min'a de quinoa 1 oe8§ca de sr~fidc sau aJte fhlcte usc/He (permise) 112 oe8~. prazul.ca de nLiei pecan Mia. uleiul. Ad8Juga~i. s.·ep· s: frunze de dafin.. .. . sare ~i mirodenii..ezonea:za~.nd se tnmoaie camea.<l· pt: •. C" . ·n· intro due and. a:5. pwITUR. Presarati cu sare. Adauga:ti ·apa.' piper dupa gust 2 grJmezi r I SpiHaJ~:i spanacul bine.e..e.U J cea. Fierbetila foe mic l 5 minute sau pana cand se tnmoaie.i oui~o<lre en1!lezff{>ti dupa sucl~l de fa 1 lii.ca de W~t duJ. i-. . Perpelin carnea ~] ceapa in Ufit p§na devin de . Sufident pentru 6 perso ane. sarea si cuisoarele cu restul de fiiini.a1lanl l ~l o~ 1 'C bi .1 "'"e I..lri ssre.ce. diu.<tti'dup~gust 6 card de usmroi so. I' si separat. TOCANA DE MIEL CU SPARANGHEL 50G g de. adaug~and fructele ~! n~cl1c III5ffi~IL Pu~e~l cu Img~t'~ arnestecu] intr-o tava de 20 x 2n em ~1 coace~140-45 mrnute sau pana scobitoarea infipta ln mijloeul prAjiful1l cste exrrasa curata.ril de cui$oare II2 ce1il~.a ~i s. 1 I . piper F. Se unge camea cu ulei de rnasline..b1.te 112 Jinguri{a de bic<lrooIl8t de sodiu 112lingura~ de ptafde copt 1/2 Jingur#a de S[ife 112 J inguri. .• minute seu p5na ca. Coaceti parra se lnmcaie.'".l 150 g came de mid.ncsiil'a. taiatj sub fbnntr de cub!..{niile. ~ntu 1 Sam U1 . . . I.PLANUl GRUPEI SANGUINE 0 DLETA DE TIP 0 FRlPTURA DE VITA }500 g carne de vita $1 (:ui~oare engleze... sarea si piperul.i de quinoa. piper ulei de .p. trunze p'ro. eoate • Cl~ .lt~ porti].nl§ie gust l . 1 314 ce...lcii~i de 5 lungime. . ..e ncsiir.' .~Incuptor 1'" 17S'""C nmp de 90 dl Se pune tll. Dupa cfltcva minute...".e de lint dulc. fac 'd"'~P-1' . Ad!ugati sparanghelul.. . Adauga~i sucul delilmfii.aspeu~ de spanmghe.taiatll J lin~it.le].. . cot ~"'t·:a.. 6 -.dVei de usturo] tala~ \i.. C. ReZU.. •. '..mlisiine m!1lze de dafln ~nd:.' .prura ne.. lInmc3nd pO:ltiuneatare de la baza... .~. Sc servestc imediat.f Still' 1!2 ce'a~cii de ulei de canoIa 1 cea~aj de zahiir de suca:nal saL! zahiir de ar(ar 1 ou de co::!sa 2 cesti de sos de mere. ndlldukil \ SALATA DE SPANAC de sptJJ1<Jc rroaspiU p 1 gTamada praz tiliar sucul de la I J~maie 114 fingIJrira de !llei de mas/ine sate $." .lInegle·'C~v .culo are brun descais. Rezmt~ 2 porti i_ em . . Scurgeti-1 ~i rocati-I.~.".omma~~ j]lgedlent:le.ali't]~le_'~] useati-le.' . praful de copr.\ .. stoarceti excesul de apa. .A QUINOA CU 50S DE MERE TIiiati' frunzele de sparanghe] in . '.. c'".. sucul de Jil..

50S rabini (vezi mai jos} s-c. ou ulei.1li ~l-' astfel 30 minute.apii' Intr-un castron... tocste $i perpdite fn ulei de mas1iJ1(~ 2 ~2 112 cc~ti de' . zdmbiti SMe fi cuisoare engleze$fi dupa gust . saft. Presarati deasupra sane ~i piper. t\RABEASC. Umpleti pestele crud ell amesrecel.O$ grO~ .cuprorul la 17 SpiUa~i pestele. arnestecati 2' H !1gvri..lsiti~l cu patrunj el ~ifelii de Himl'1ieRenl1ta 6-8 portii.a.. Presarati-l CIl sare ~.<::IH:l.0 minute.e.. Servit] pestele pel un platou ~i gtml.iI dctMini pana ~1 rnirodenii lOC. de miisline 2 cepe mesi. cup:t:or_ en~rua pt. ~i patrunjel Adauga'~i apa suficienta pentrua realize un S.1fJjel foc. Scurgeti-l.IlS!.".~ ell came .: ·t"'· n>l<' l~ t' i ~ 'of ' . UMPLUTURA. ~. Ad~llgati patrunjel -$i pnlji. Coaceti 30-40 minute sau pafll~ cand pestele estemoale .·15 O() g) sau aU pCt$le Sue de Jiimaie $I saredupa gust 114 ce~c.3 J~m§i 2 c~tci de uSfUrOJ.de usturoi..e pil'twnjeJ tr&'<d'ssu pfi:tnmjei proaspfit..1ic 2 linguri r:e ute'.[Ij uscarea pestelui. Presarati-l Cu.i:pii guSf 1/4 c-ca.:O'lS. usruroi. sare ~i sue de tamaieUis<lti sa stea astfel 30 de minute..U nlj[1l!1 . Coaceti-I 3. tnveliti-l ell 0 folie usor P lil. Pri1jiti nueile in unt devin usor maronii. de .e~:e.siooaceti-l pima ca:nd pestcle este usor strapuns en 0 fureuU~ (3 Q-40 minute).~iua minut. Ungeti pestele cu ule! ~i mirodenii ~i puneti-l tmr-o tava de pe. Acoperiti-l eu cepe pe:rpelit!s ~i50S· de rahini.migdaJc locate 1 oea~c.PLA UL GRUPEI SANGUINE 0 DIETA DE TJp 0 83 FRlrru-RJi.i pe~teie si uscati-I bine..r 3 catei' . nesiirat 1 cea$cii patl'l.i de ullei 1 iingru-:ita buill: llingurifa cl)imion (option". f tahini ell sue de lamaie.~ DE PE~TE J halibut SBU FRIPTURA DE PESTE 1 pest» m. Pr'e'im:. Repuneti-l iu cupto .!) Pretncabj~j. Ungeti-l cu ulei ~ipuneti -1 in lava de cuptor.iilzi~i cuptond la 205°C_ Sl'lIa1a:.dba (1500~2000 g) sare' fi pipe~" dl. ~l prinde Rezulta 4-5 portii.~ca de sue de 1'iim..i SIIY_'·.{ite mare C'uc-ame . . Scurgeti pestele.re unt dulce.pin sau ._. PENTRU PE$TE 1/3 cc~cii t:ltIIC1' sos DE TAHINI su-cuNle Iii .0 u~Qoaracrustt . 1".~t ..alba (100'0.. Mrobili 2 -3 Hngw:iJo de sare 114 ce'<l~C~d.

arnestccand d]n 15 tn I) t.e'lncllziticuptorui l~ GRANOLA mN N UCA $1 ART AR 4 cc~ti de rulouri de ova? 1 cea::.L{i cuptorul Ia l20"C.i~a aluatu pe eolile de Mr'lll.$in~ de roc d<IJc1:iaveti).il demcri~'or .r .iirrunje1.t'id~de de orez. de carne d.mie:l tocala fin J ce. i ntindet i amestecu I intr-o ta v iii {ic cuptor ~i eoaccti-l lirl1p de 90 minute.e (folo::.e. Tuman iuaumru siropul de art'H.~od 0 ma. A"SClcmati dupa.l(i bincp£inA cane! se umecreaza in mod uniform.uni medii.amaie 3 lingur. Tfi:i~lt~pastaile in buca.~_M"ire de sare 1 112 ling!.:.0 vaz sat! de m~BZbnw 1 liI.e. Pastrati ~i separat tlt~t pammjel c§. Seurgeti.apa mare.1i carH plijunnik dc\\. Fierbeti pana.narunt . C~)pt Coaceji 1O~15 minute.000 g.U:lt 2 .a .: de.]i'JJ U1l0I maron~L Scoateti -le din cuptDr $.114 Ceii$.{io.cat.ij <I 1) U ~geti ell ulei :2 coli de Mrtie de copr ~i pn.c<i' de . Adaug<Lli ul eiul ~~amestecaf COI'lS tant.nllti aqd.tiJriUe de orez i c{. gust GU sue del atnaie.9GMe f {:c~~.1/2 ce<l~cil sue de lifmjic Am:e. 1/2 ce[j~'CJ.nw:i Mialeo de il4 ulcj: de canola 112 cca~:cli de simp de a'r~ll.[ rSic]V-~e RezulLrli 3 U2-4 dozim.cnt!el.:. mierea si vanilia ~i am·c:stcc. ulcl de masl inc. fructele uscate ~i nucile.eincatr. Ba~eti oul siamestecati-] cu mixtura de ulei Adaugali treptatfaina sibicerbonaml de sodiu p eatru 11.Jlcui dirl'lr·o J.$oare englcze~t. usturoi ~i sare. puneti fasolea lntr-un castron dcsalata.il'ire die piper ~i CU~. .aJIlIC.'<j~C'ilide seu]in fe de s~~~all t /2 (''(!ay'C. Amestecul trd)ui~ S a f ie ~far£imici Q S si Iipicios.i bine toatc lngrecH.[HETA DE. 1rM~un castron 111S!FC amesrecan ovazul.oove (nefnduJciri) ctli~oore' Ifmgleze~tipiSi'Ite (op. ]iLrnaie_ .2 112 liHg.u.guri ~ d.i J (:'ea. ]'nfr-urncastron de d:imen&i. Rezulta 4 porti].rra racirc.t si sue ( Pr.m~J1l.rfal' I Nn. ia lnmaierc 'in ap8i ro:ulta. fRAJITURI DIN FlJLG[ DE ROSCOVE 1'13cea~d uiei de cauola C:Un:! t de 8. zd rob i ~'i 2 -3 Hr:igtJIri{c sare 'SptsJlI~j fasolea verde proaspata.llde . pb. eombinati 'llle]ul) siropu de !IIrt<ilt ~] vanilia.~:ca r 190OC.i{c [Jlei d.e masli!]. forma ur ~iuat teapilln. Xng16ba~]fulgii de roscove ~i plln~* C~ lingur.lgW"Na de bicarbona r de sodiu JI2 oea~c. 1 314 C?ffi de f<hn.ti de 5 em.ca sirop indcp1i. semintclc.s]'e.(. r{lcata . de sta /feJe U. rocar t. D~.e 2 calci de !1slutoi.(} esen ta de vanilie 1 (~U de co\'!Sa 1!2 cea. TIP 0 85 SALAcT A DE FASOLE VERDE 500 g de ti1:o>O'le verde s J:.jde ('Ulgidemw.ca de micrc 1 liflguri{b csenfo'l de WJI1i1i~ KwrA 1.cade p.

PLA NUL

GR IJ P-E I SANG

U IN E 0

D~ETA

DE TIP

0

87

Pentru frigsrui; Luati bucati de came *i mulati-le

pe frig~,:;
-'''1,

asigurandu-va ca sunt bine fixate.
. ~Cfit~1

p'iaj~re:.Luati portiuni de cam~ ~,imo(k~a~i~le fufLlJ.! ~ub

~e rulouri, cu lungimea de 7-8 ern. Puneti-le pe 0 ngaio ~1 prajit~_I' In~~~pt:o;ro~l rein:ah:it la 2600C Cand devin brune pe 0 p~" p pmJltl-k cateva mmute pe cealalta parte. 11l; Se serveste fierbiate, Se stropeste CU sue de lamaie ~~~ garniseste cu patrunj el,

t cfii persoanele eli g.rupa sanguine 0 evoluau favQrabil cu un complex. de vitamine B eli eficien·tJi· ridicata. ExisUi IUQHvein1!e:meiate pentru aceasta, Cei ell grupa sanguina 0 au rendirota de metabolism lent ~ 0 ~:ta.feffi nensmisa de stfamo~ii d~n:lIDeavollgtracare au facut efortnri pentru a conserve energia ill

v]1AM1NAB "fatal rneu a descoperi

Ghidul suplimentelor alimentare pentru grupa san.guina. 0
ROLUL SUPLlMENTELOR ALlMENTARE - fie de vitarnio~ ~i[j[oe.Tale S<lUplante - esre de a adauga :substal1~ele nntriti 'lie ca.~ Hps,~sc din alimentatia dumneevoastra si de a fumiea. protequ suplimentara acolo unde va este nccesara. Scopul suplimentelos alimentare la grupa sanguina Oest~:

cursul petioadel()of tn care hrana nu era disponibila, Deoarece in epoc:a moderns eel ell grupa sanguina 0 traiesc in oonditii foarte diferite.. ei no. <1,1[1. nevoie de acest efect de conservare, dar cl rarnane fu memoria grupei sanguine. Un complex de vitam] ne B poate ayea efectul de supralncarcare a prcceselor metabolice,

Persoanele cu. gropa seaguina 0 care urmeaza dieta corecta

ITU

.. Accelerarea metabolismului; .. Cresterea activitatii de coagulare • Proven irea inflama tiei; .. Stab] Iizarea acti vitali i tiroidei ..

neoesita ap:ro:a::pe nieiodatao suplimentare speciala cu vitamina B li 2 sau acid folic. Bu, totusi, am tratat cu suceesdcpresia, hlperacri ~ ,dtatea ~:iuJbura[ile ell deficit de ,atcntie (TDA) Ia multe persoane cu t gropa s.anguina 0 prin folosirea dozelor crescute de acid lobe si vitamina BIZ in. combinatie cu dieta grupei sanguine 0 si cu programul de exereitii fizice, Aceste vitarnine sunt 'responsabile de

11.

sangelui;

dezvoltarea AD N . Daci':i, dmitisa. experimenrati un complex de vitamine B cu .eficienta rid]~aHij asigurati-va ca este lipsit de adaosuri ~iumpluturi. Adaosnri~.e irnproprii ~i eomprimarea nea.de<;vat~, pot face ca pi lula

Recomandarile care unneaza pun aecent pe suplimentele dimentare care intrunesc aceste teluri ~i atrag atcntia asupra supl~m~ telor alimenrare care pot fi contrapreductive sau periculoase pelllliJ cei cu grupa sanguine O. Anurnite vitamine ~i minerale obisnuite sunt atat de ahl..!ndcr.li in alimentele corespunzatoare pentru grupa sanguina 0 tncat de tr'
sunt necesare In mod normal sub forma de suplimente alimentan Acestea includ vitarnina C ~l fiend - desi !1U s trica s,a 1uati uf

s.a fie dificil de absorbit in organismul dumneavoastra. Deasemenea,

eV"im.~iQ formula care eontine germeni de drojdie sau de gra u. Yo stIl~it. consuma\i din abundenp. alimente bogate in vitemiue B.

Alimen'e bo.gaLin_yi:tmnint: sanp1nl.D
Came Ficat, rinichi, camuri
1tl1lliSculoase

ll__Q1ltimLRmtnl _ _,C!cl~QlLgtll1la

Nl~ci
Legume recornandate,
cu ~mn,e verde ell frunze de

~uphment zilnie de vitamina C de :50(l mg. Suplimemele de v]tamipi D I'msunt uecesare, Muhe alimente .sUIU imbogatite cu vitamina D j cea mai tuna surs iii dintre loa tc cste lumina so lara.
Teate aceste recomandari se bazeaza pc acceptarea sanguine 0 de catre dumncavoastra. dietei g..rupt

lnchis

"'Qua
Pe$te

Fructe

"modere:

PLANUL

-GRUPEI

SANGU~NE.

0

1)"1E. T t\ D E T 1 P 0

"
VlTAMINAK

1 este elernefltul ~cheie !leces",_, produceni
I

Ceo ell pupa

sanguine 0 prezinta niveluri mai scazute ale fllctorilOt de coagulare, ceca ce duce la tulburari hemoeagiparc, AsigUJa~i-va ta aveti 0 cantitate mare de vitamina Kill dicta, Deoarece nu esrc in general recomandata ca supliment alimentar, fi\i atenti la ahmeTlt.cie j
I

3ILec~"

'1'1,;~1 5U J.I_ . • .. te

b.:]!l

'pHme':ltekallmenlare

de-

iod pot

fi

_.

gas rte "in . ,~e'I:Jgrupel

hormonuiui .rH.n;;;jiar. cu iod nu sunt recomandate, tathL1tJ.~,~

di

.

.. sallg'l.Une 0 "

-

AJmleJlvde bo,g~ in i~ Wtime penll:u~~ ,~pa_jsangmrit..Q - alilneflte marine (mal ales peste de apa sarata)
I1<W (.alge) *sllre iodata

pe care Ie eoasuma ti si alegeti-le pe acelea care
nutrient esential pentru grupa sanguina O.

SUITt

bogale in acest

Alim.ente bQi;me in vimmina S<llIguini 0 flcar galben~, de ou

K 'i),ptime pentru eel eM ~1 MANGANU.L (C[.l prec~ufie) Es,te dificil pentru cei ell grupa sanguine 0
~i

_

Sa

includa manganal 1"1

legume cu frunzc verzi - nap, spanac ~isfecla mangold CALC]UL Cei cu grupa sanguina 0 ar trebui sa-~i suplimenteze continue (Hela cu calciu, deoarece diets grupei sanguine 0 nu include produse lactate care sunt cea maibuna sursa a acestui mineral. Cu tendint; grupei sanguine 0 de a dezvolta pro bleme inflama toni articulare ~ artrite, neveia unei seplimenrari consistente de calciu devine clad, Supli mentarea cu GlI lciu 'in doze man (600~1.100 mg calcie elementar) este probabil de dorit la toti cei cu grupa sanguina 0; dar este in mod special Uln~ la cop iii cu grupa sanguina 0 in cursul perioadelor lor de crestere (de, la 2 13 50ani. ~i de Ia 9 la 16 ani) ~i ~a femeile dupa menopauza, Desi sursele non-lactate de caleiu nu SUIU la fel de utile, cei ell grupa sauguiuii Oar trebui sa le utilizeze drept un sprjjin temeinic ill alimentatiei lor.

diell deoareee manganui se gase~te in principal in cereale integrale

tn legume, in cea mal mate parte aceasta nu este 0 problema ~~ suplime:ntarea cu mangan este rar recomandata, TOLU~j', 0 parte surpnnzalOr de mare dintre dnrerile artioulere eronice (mai ales L4
paelentii

nivelul portiunii inferioare a coloanei vertebrate si genunchilor) la GU grupa sanguina 0 au evoluat favorabil dupa 0 scurts peri~<ada de suplimenrare cu mangan, Nu faceti niciodata acest lucru singuri! Toxicitatea manganului poaie rezulta in urma

administrarii neadecvate ~i el ax trebui folosit doar sub supraveghere
medicala,

Planteisubs'tante fitlo·cllilimic·e ~
koomandate Lernn-dulce
pentru cei cu .~

san~

0
ridicat <II aciditatii

(GlycyrdJiz8:g1abia).'

Nivelul

gastrioe tipic la eel ell grupa sangui nil:0- poate duce la iril8!lii gastrice ~i ulcer. Un preparat de lcrr:m.(lulce numit DOL (lema-dulce dev<'lipoare reduce discomfortul ~i ajuta vindecarea .. DGL pe scara larga III magazine alirnentare dietetice sub fonna. unei pulberi cu gust placut sau sub forma de pastile. Spre deOS:e,birede majori tatea medicamentelor pentru ulcer, DG L vindeca efectiv lnvclisul gastric si 11 prcrejeaza tmpotriva acizilor gastrici,
glkirizinat) e!i~e disponibil

sardele (dezosa tie) sornon conserver (dezosat)
broccoli verdeturi Collard

lODUL Cei cu grupa

sanguina

0 tind

instabil, datorita unui deficit secundare, inclusiv cresterea 111 greutate,

aiba un metabolism tiroidian de iod. Acesta cauzeazamulte efecte
retentia hidrica ~i oboseala

,a

EVila,i prepararele de [emn-dulce crude, deoarece component al plantei care poatc cauza hipcrtensiunc compQne,nt 11 fast lndepartar din DGL.

ele contin

un

artcriala_'

AGes!

:·1

PLANUL

GRUPEl

SANGUINE

0

D'IETA

DE TIP 0

91

,I

ALGELE BRUNE (FucHs vesiculosus). Algele brune constituie un nutrient excelent pentru cei eu grupa sanguina O. Aceasta phnta, care este de fapt 0 planta marina. arc d~eva componente interesant-, inclusiv iod ~] cantitati mari de fucoza. Dupa cum poate ca \'i1 amintiti, fucoza este glucidul constirutiv de baza al andgcnului O. Fucoza gasiW. in algele bruneajuta la proteetia rrmcoasei tr~ctl.llll!i digestiv la cei eu gmpa sanguina 0 - mai ales lllilpotriva bacterid generatoare de ulcer, H pylori, cere se ataseaza la fucoza care capm.

~.
~~

oopte. in.

v:itamjna A

j]~i1e

~lltru @i cu ~
verde:

galbene,. portocalii i.nchis., recomandale

$i cele cu frunze de culoare

seste stomacal persoanelor cu grupa sangu.inii 0. Fucoza din algele brune acnoneaza 3c5UPro. H. pylori foarte asemanator ClJ felul in care M actiona praful asupra unei bucati de banda adcziva: asmpand cupele de suctiune de pe bacterie, impiedicflud-o sa se ataseze de stomac, Am descoperit, deascmenea d. algele brune sunt foarte eficiente ca ajutor In controlarea gr,euUipI eorparale la cei cu grupa sanguma 0 - rnai ales 131.cei care sufera de disfunctii tiroidiene, Fucoza din algele brune pare sa ajute la normalizarea ratei rnetabolice lente si produce scaderea in greutate, No-ta~i,tCJi~i~ ca desi algele brune au (I reputatie conflrmata de timp ca ajutor III scaderea "ingreutate la cei (ill grupa sanguina 0; ele nu functioneaza In acest [nod Ia alte grupe sanguine. ENZIMELE PANCREATICE.· Daca sunteti o persoana eu gmpt. sanguina 0 care au. este obi~n1!ljtaen dieta hiperproteiea, va sugerez Sa iuali 0 enzima pancreatica '1mpreuoa ell mesele abundcrue pentru o perioada de limp sau eel putin pilla dud organismnl iaccpe sa g,e adepteze 1<1proteine mai concentrate, Suplimeniele de enzime pancreatice sunt disponibile la H1uhe magazine alimentare dietetice,
de obicei sub forma cvadrupla,

r..a fel, 1m a~ reeomanda supiimente alirnen tere de vitamina E la cei cu g;n1pasanguin:l 0, deoareee ele ar putea, d~ asemenea, amplifies, tendintde de eoagulare sanguina mal lenta. In lee deaceasta, vA plltt.:ti 1uavitamina E din alimentele reeomandaie ..
AJipleote bo~ate in vitamina E ~bile
Il@.tru

V]TAWflNAE

.gel cu

grum

~dAiO
nuct

nteiuri de legume fical

legume cu frunze verzi, recomanda tie

Profilul streslexerlcitiu pentru grupa s a.llguina 0
CAPAClTATEA de a demma efectele negative ale stresului se gbe~te in grupta sanguina. Dupa CUm am discutat io capitolul 3. stresel nu este in sine problema; problema este cum S~ rtisplllu.dc la stres, Fieearegrupa sanguina are un instinct diferit, programat genetic pentm a depa~ i stresul, . Daci aveti grupa sanguina 0, posedati raspunsul imediat ~,ifizic ill str,~mo~ilor vanatori: stresul este dirijat direct la muschii dunmeaY'O<i.sln'i. Grupa sanguine 0 poseda un mode I de raspuns Ia C5nd 'lntalniti stresul, organismul preia comanda, in limp ce glalldeJe suprarenale i~ipompeaza substantele chirnice in torenrul Silnguin, devenili extrem deincarcati, In cazul unei eliberari fiziee ill ~cest moment; erice stres nociv pe care U suportati poatef oonvertit H1tr·o experlenta pozitiva, , . Persollnc1e sanaroase cu grupa sanguine 0 trebaie sa elibereze t~tlele hormonale constituite prin intermediul exercitiului fizic v'guros ~i intens, Organismele lor SUiH cfectiv potrivite pentru
c

alant1ilcare pennite explozii de energie fizica intensa.

Bvita~i
VITAMINA A Deoarece aceasta g;rupa. sanguina este predispusa la 0' coagulare mai lentil, n1.1 recornanda suplimente aliment are de vitarnina A derivate. as
din uleiuri
mente pot ampliflca subtierea sangelui. in loe de aceasta, profitati de sursele bogate de vitamina A SElU beta-carcten din dieta grupci sanguine 0, ~

·de pe~te. fa.ri.1 a consulta

mai intai un medic. Aceste supli-

acea$,ta.

PLANUL E?"~rci tiul

GR.UPE! pen

SANGUINE

0 celQl~

DIETA DE TIP 0

f1ZlC e.ste crucial

sangLI rna 0, deoarece impactul stresului este direct si fizic, : N u numai 'C,St un progmm de exercitii fizice i:ntens s i reglll:l' ri dica mora-lui. dar el fumizeaea capacitatea g;rupeii sanguine 0 de_ mentine ccntrohrl greutaliicQrpoval.e, echilibrul emotional ~] 0 h~: ginc puternica despre sine. Cei eli grupa sanguina 0 raspu"Oa favora bil 101 exercitii fizice -grelc - JIll aproape 0I.1ce mod. Cei C"U grupa sanguimi 0 care dorese sa scada in greutate trCbil.lie sa participe la exercitii fiziee la nivel ridicat, Aceasta deoare(caoesl tip de exerci Vi creste aciditatea tesutului muscular ~] produce 0 ~a mai ridica t:a .~ act ivi tiHiide1l:[iiere a grasirnilor; Tesutul muscularar.:l~ este rezu ltatul cerozei, care. dupa cum am discutat, era chela ~~l!CtGs ulu i s.tramos ilor ell gro]Ja sangui oft () _ A~ indrazni sa. spun di nu exista 11~ci uu Cr6-M agnon supraponderal pe p]anela I C ei cu grupa s,;;I!:ngul[l;f 0 care fill ]~] mani fcsHi consf tut ia lor fizica printr-o activitareadecvata Cfl raspuns Ia stres sunt pana !a U.tl[)::t c:opl~i~i )11 eursul slsliclil,llui de extenuare al raspunsului la Slrcs. Accst stadiu de extenuare se caracterizeaza printr-o varietate de man itestari psihice cauzate de 0 rata mai Ienta a meta bo Iismului cum ar fi depresia, oboseala 8.:lU insomnia .. Da.ca nu se .produce nici () sch imbare, VOl' ramanevulnerabili Ia unnumar de tulburari infJa· matorn ~,i autcimune, cum. ar fi artrita siastntul, C1l. ~i l.a 0 ercstcre eensidera hila in greutat e ~~i, final.Ja obezitatc, In
I

tr:r~ sanll:a.w:a

cu ~~

Ghid de ,ex:ercitii fisice pennu grupa -sanguilili. 0

CE_LETREl O,OMPONENTE ate unui program intens de exercini flZlee S1IJflt.peno[lda de fnlCii:lzire, perioada deexereitli aerobice ~~ ~o~da ,~e ~laxjl!re. IacaJzirea. esre [ollrte- im:polrtant~. pentrupreve!Il!ff'~ lezumdQm;_ deoarece adnee s~ngere "in l'l1]u:~rChi~ p.reg:l'itif1du-l p~~truex:rci~iul fllZlc,. fie ca. este verba de mers, fugli~ -mers CU Urmsrcarele exeroi\]} SUtU recomandere pentrucei cu grupa senguimi O. Aoordat;i Q atentie deosebita lungimii sesmnilor. Pemru 11 0 b~i!.1e oaqdet.a, mot sail pracncarea unui joe spartiv, inca1z:ilx;la trebuie sa t!il.~l~:!i d;e.1l1Hndere ~i ~exihU]tate, pentru a prt';venimptu:rl un efect metabolic f>emnificahv; trebuie sa. c.re~teti frecventa c.ardia~[lJ1lI..'"Cular.e: la nivelul rendoaneloz ~l P~J[e,] combina oricare dintre aceste exercitii, darasigurati-va d L. . E~t!He pet fl "Irnp~rt:tte ln dg~a tlpmi, .de baza: ~ercj ~ij i efectuati uanl sau cat~va dintre ele, eel. pu\in de 401'1 pe .s.aptamln3 ,.ZQme~nc~.1;~ care [ens mnea se creeaza m muschii starici, ~ie(.XekHli peurru rezu 11a optime. te ~t~~ce" cum ar fi gi~aM]Ca .snedeza,fuga SBiU inoml, care prodae te~sum~ m~.'5oula.rn pnntr-o gamrt de ~]~Ci_ri.~xercitiHe izcmeerice ~. ~. ~ol~slte pen:t~ ~acor~,a anum!tl mu~chl care pot fl. ulterior efitarJlt~pnn. e:eE~ ~UJ ]zmomcacti v. Exerci,lik'l izometrice pot fi CCl:~te pnn. u~pmgeJ1e san trng~~e, a miiU.iobiecl imobi l san prin p~tarea 8aul~cOIdareamll~dnlor OpU~1. ..' '.'

mi~?m

I

e~e ._- _~lru a ob~me efecte benefice cardiovaseulare maxune din apJT:I,tule .aJero.bice trebui e .sa vili cre~Ee~l ftecven~a . cardiaca 1.11 ~~iri~lllah~ j{~% d~nfrc:yenlacardiac~?lax.ima" da~ ce aceasta }t11tru 5S.lOebpnUti!'? c.,ursul ex~rc1tt.uhu. contmua~] ~aexerlia,~i o repeta'.a m:e:'Wne. acea r.<li!<lilimp de 3t} mllI[U'~e.,. Aoest regim trebuic
j

l~t;

0.

'~

~

IiIIIIIII.L.".~!!I!!de., ce.'_P_u_t]_(!_3_0_.-n_]_n_fl_}e_ca_ ..ro_ . .._s_~p_t_Am_-:_ltlill.I!!II;~!I!!I!'.

~~~

70 va obtine B9 bal6i pe minut. de asemenea.70}.na 0. ni velel stresulu i va fi redus.'tIll pe minut.~abine . in mod rernarcabil.lata un exemptu de conducere dus. care este nivehil maxim la care trebuie sa rinda . La fel s ~ fost1i. J ]ITIm y Greeul. ipcepe~I prin a face altceva I Pe m1i:sudi ee v€l s im~i.iflll.ceti aerobic tirnp de. deveniti dep[imat.45: de minute sau 0 ora.unul dintre Gel rn~i tnari eur::iLj'Q~ asumarea riscurilcr din timpuri Ie moderne. Raspu]ldeli eptirn JaeJ{erciriu fizic intens . De exemplu. Iiindca vorbeam de cei care l~i 8isuloa riscuri.~j ta si C~ HHiti le sanguina 0 . Nota finala: rigid. adaugati mai mult. siguri ~i Indivizii activi.sanato:lisa de 50 de ani Y. Reagan nu 1111luifesta: (eel putin public) stilul ascutit. A fost.~mai bane. la ~el ca si fiul sau Charles.st..robusti.i. Al Capone avea gruPS!. Poalle ali mosteni t. inl"1l1ll1ti.. 2_ inmultiti diferenta cu 70% 'leu O.ililO$iau avut gmp. cu privire la sine.lil1i~ O. cea mai :scazuta cifra Iii gama sa . Principe de Wales. plesnind de sana.a ]<'1 extrern. pentru cei ell grupa sangl.rori1 (::l. Ganditi-va la metabelismul propriu C<'I la un foe.llprescdinte sovietic MihaH Gorbaciov . i in Regina Elisabeta a I1-a a Marii Britanii "are grnpa sanguina 0.. E~credeau In ei lnsisi.Pre~ediute].tate ~i optimism.. Adminisl:ratia sa s-a ca:racterizatpril1tr~Q sjgurar*i"echiHbru ~i un optimism neostentativ cu privire la viitot. E]a men. de asemenea) '0 persoana care i.aoeasta. La srar~it.it ~i supraponderal cand sunteti pri vat de .a i:no~tenire deoarece lw.parc.50 va obtine 85 bri.llJmul~iI"lG 170 au 0. Des igur. a~i putea fi capabili sa apreciati acea. j Daca aveti grupa sangui. hen:1o~agi. ]ndr. deoarece nu a fast niciodata doborat de riscurile pe care si le asuma. 1.[:I scadea 50 din 220 pentru 0 frecventa cardiac[ maxima doe'170.e de Teflon". dorinta de oonducator ale celcrcu grupa de reij. bizuire pe forte proprii. pUl.ei asuma riscuri. Primii oameni cu grupa sarigui[1~ 0 se raracterizau prin putere de coucentrare actiune ~i un de". i]]a:~l!lte. alimentat de o dieta hiperproleiC.energi~ ]nnoiUi.eroici. eelmai bun antidot hnpotriva oboselii ~~i epresiei este munca d fizlca.or exisraantecedente de tulburari no a Chestiunea personalitatii flECARE PERSOANA en grupa sanguine 0 poorta. va ]L1spfrii Si va dau energie sunt similare leu cele care Ii influentau pe slraI110~i. Dacasveti varsta peste 60 de ani san sunteti inrr-o conditie fizica precara. nu este fcarte surprinzator cil unii mafloti fad.sanguina O. sanguina 0. H1i sanatosi. Daca sunteti p.60)._ Consider cA esie mteresant eft in Casa de Winds.. 0 femeie . Peate are 0 kga.5 Pentru a va calcula freeventa cardiaea maxima : Scadeti-va varsta din 220.na 0 care sepO[rive~le destul de bine cu modelul. sana1iO~i sub vauta de 40 de ani ~i pcrsoanele sub 60 de [lui ell Uti rise cardiovascular scazut i~l pot alege proprial program deexercitii flziee din cele de pe lista de recomandari Tineti minte ca scopul dumneavoastra este s <li centrac amli stresul ell aetiunea. 3. [nwu]titi restul C1JJ 50% (0. penultimul j lIeator de roc. intuitie Si un optimism innascin.a. Sunteti rezisrent si puternic.ajdu. Un foe se porneste rnai intM prin folosirea de bucati mid de lemn numile surce Ie $i apoi trepta t adaugand bucati din ce in ce mai mari p~Fj dnd obtineti un mfern.de fapt.50). Deexemplu. dispozjtia va fi mai burui ~i Yeti avea 0 . vea grupa sanguina O.JJ grupa sanguine 0_ .]e care va fac sa. o memGri~ genetica de putere.. Niciodata nu ati simtit ca Reagan ar fi avut mari probleme legate de indoiel.PLANUL GRUPEl SANGUINE 0 D[ ETb DE TIP 0 9. Fosrul presedinre Ronald Reagan este un individ Cll grups sangui. sproepebrural al unor-conducAtori.ti restm ~u_ 60% (0.~ila au. rezistenta. asa cum este felul celor cu grupa sanguina 0_ Oamenii obisuuiau sa it numeasca ". Inrnul'\ind 170 cu 0. ~ Si. deznad.171lC~la.\'o!lSI insunct de autoconservare.rea obosit ca sa fll.

mal a~ezllli ~i mai p'utin razbciniei.~ A 131 138 Pr:oii/lJistreskxcrc/fiu pen. CULEOE • TRACT D]GESTIV SENSIBIL • SISTEM rMUNlTAR TOLEAANT ~ '.:ru.allelal Un aspect pezitiv alascendentei genetice pe care Q alveti este posibilitatea duu1!ll!eavo<lstra e a utilizatot ce 'are d natura n~i bun de eferit. greatate Dicta gropei sjnguim~ . Cu alte cuv]nte. ill favoarea proteineLor din soia.1IlJ grupa sanglllfia A.lla A.ace:~tia.A . n3!d suutet] un american medi.IliIli alimentele suprapreparate ~i rafmatJe.ferit . este important pentru sensibilele persoane cu gmpa sfII. vi se para .tenp.r putea ca renuntarea la hrana ti:pi'ca" 'ell! carne ~i cartofi.energ]edecatdaca consumati proteine vegetale.: Chest'iunea. in mod deosebh. au UI1 efect eu f~e di. In vreme ce alirneutele de origins animaM aocelereaza rata metabclica la P'eI:soll3!neie grupa s.angcle stie deja.(. Dupa cum v'eli vedea In capitolul 9~persoeaele cu grupa sa:nguin1i.i'l:Oal!e. Poateca ati observat deja C-ii.142 NotiJ flnaJ~. vA simtiti melesiri ~i ell rnai pll~infll . Dar. NECESlT A DJETA AGRARA PENTRU A JVi. Unele persoane cu . veti slabi destul de rapid chiat de la Inceput.a consumati carne.angu:ipa 0 si ~e me mai efiderHe. personalhatii VETl FI tN MOD N ATU RA L mai zvelti ell dieta grupei sanguine A Daca sunteti obi~nuit] s.sPUNDE eEL MA[ 8rnE LA STRES PRlN ACTtUNI DE CALMAR~ .MANE ZVELT ~IPRODUCTIV Faetorul de s. stare posibila: proaspete.deoarece alimentele noastre eivilizate sunt dince tnce mai llilIuJicompuse din toxine convenabile l'm. consumsti came rosie.1iA esse exact opnsul grupei satJgiUlne 0 dt~ punetul de vedere <11metabolisrnuhii.DIETA DE TIP A C INC I Dietagrupei sanguine A PBRSOANELE cu .ti •• JlIistare~~ a]ime:ntatiei pentru sistemu! imunitar sensibilal grupei a a sanguine A. va 'puf:e1i scbimba radical sisternul imnnitae ~iplHeti.aJSUpr3 celor ClUJ grupa sangui. pure ~iorganiee. ' . Nu pot &11o]i:l1iaincieaJjWlls ciU de impoctaum poate fiaccaS.t:ru gmpa sa.cidere tn.0 schimbare prea mare.A 97 121 Pl:fllU'fi. Daca urmati aceasra dieta.a..dad. ocoli dezvoltarea afec~]U!~ n:llor eu P<l.nguinii .!u.eaza G R UP A A: Cultivatorul CE SADESTE • PRINIDL VEGETARIAN .mestenirea strarno~i]or lor ferrniw.ASUITt biologic predispuse la boli cardiace ~i diabet.figuina A saconsume a]ime:l1tde in eea mal natornl.cne'tate' ill <'Li:nbmje sttaluc. Dar nu tre bu ie ca ei sa fie de$1inul dnmneavoastra..'<ln~<l rneselor petusu gropa S'8tlbJiUiu:a A GhiduJ suplimerueior aiimemare pent:rti grupa S8n\!.pa. a re:iuva\a oeea Ce s.. grcpa sal1gt1]n. ~n ffi1Jilte privinte. De asemeneas-ar sa putea gai vi se para dificil sa eHmi. SE ADAPTEAZA EINE LA CONDITIl DE DIET A 'qI MEDIU INCONJURATOR STABILITE • RA. ele. San:ina dumnea vOJstra va f de. S-3. sunt fac:toriJ de rise. prin eliminarea a]ime~llelOFftQxice din dieta.. gnminedor ~i \l'ege-tI!l1e~o!f.GRUPA SANGUINA A se slmt bine data 0 ahmentatie vegetarians . Planul Gropei sanguine A CEEA ucro.

za 011 enzi:mde d..TE UNII DIRECTOARE iN TABLOUL OOMPLET AL DlETfU GRUPEI SANGUINE A..re.p~mnoveaza digest]a usoara a carnii.. fi~·"· . . Cei cu grupa sanguina A depoziteasj a in final. digestia eficie<rlta ""(URI VEGETALE se mil!lra'M.A au U11continut deacid gastric redus .ii Iliuta metOliooliS'mf}J eficieut . . In plus.U (ft.. . camea sub fonna.. lip de griitsimi care afecteaza inima ~] . Produsele lactate sunt de asemenea.. .lizead mpid optimizea. de grasIme-CauZ<l accsrci diferente C·$le acidnl gastric...obezitate ~i diabet. ALIMENTE CARE FAVOlUZ""EAZA CRE-~TEREA GREUTATE CARNE de tN slab digenHa dcpozilaliJ sub fOfll]a de gItfSI~mc. digerate decei DU grupa sangu.llologic.lp~ sanglil ina A trebuie Sa fie atenfi la anumite <ill imcnte pen tru efectelc 10]" b enefice sa u sta[lj enitoare.ti<J.. Spre deosebire decei ell gn:lpa sangnina 0. prodasele lactate suut foarte boga. reactiiinsulinice -lim all factor ill incetinirea metabolica.t!.J.in.e:ficien. sanguina 0 siaeid pentru cci C'U grupa sanguina A. "'. A w.. eresc motiJitatea i'11test1naJii A. ..R~m8n~4rik ~ijstaIea ..E . Cei ell grupa sanguine {) i~i rd hrana C·lI un eombustibil. _ ". Pe lrtuga consumul unei varida~i largl alimente sllni1toas. I... .bITIJ?e tQat~ produsele de carne diu alimentatie.u~.. ·~. Preferinta pentru prodasele mai bogate in gra:sil11. .. " ~r t . care evolueza favorabil cu 0 1i. .ta previn retentia bidnca A1JMBNT!B PE BAZA DE SO~A aju.i ~i Oru din restaurantele fast-food pare a fi mai mare dedit oncand."C{cliHe:mlJc'Oase lnterfere.. .] b ajutil diges. .{I adaptare a strrti111o'~..A I1U pot ut iJi za energi a la fel de ra pid ~i metabolismul caloric este inhibat..legate de rape sum dow Jimi direclO8re ca.t. cre~re niveiul texisielo« digestive j"rilJib5 Inet<lM1i~mlJlsabstanj.' I . cei cu grupa sanguina .. care .:. 1al:-'un ghid rap id . .m.. .a. "'..ienl"a insillinei I)tiJiza. I ••...iiele J1mvoadl.rU· e auoes.v prelucreaza lent alimentele greu suportabile..a.]~oara aciditate a tesu"tll. eli gfl. A sa fifebU] s~ e. .. -""I l' (A1""(l'~an en Y'. Graul este nn factor mixt in dieta grupci sanguine A" Persoanele Gil grupa sanguine A pot sa rnanance grAu.re por ajuta la I· ~. " ..elor mJtrit ive sp(). CARE URMEAZA: hipo-lipidice ~i eehilihn'lre:a ]egume1or ~i eerealelor. · .le 'in grasimi saturate.. Aceasta reactie alimentara particulara este un bun exemplu privind rnodul 'in care diverse alimente reaetioneaza diferit in functie de grupa sanguin..~c $(.eamulto pentru ca.:. .rala me~abolicii lentil jlJleden. in 'limp ce persoanele CU grupa sanguine} 0 au un II ivel OREVT~TB OLi> ~ CARE FAVOruzEAZA SCADEREAIN" ridicar al a. raM t]"llefabolid lB1Jti PROPUSE LACTATE FA$Ol.cidu]ui gastric. ~ _.z11 (l1J!1c.A.a.azj' ell enzilnele digesti W:. Gr.J FA$OLE LIMA GRA.ece e mat man eene len.E ~R.'I. lor.:.ta..~I.J CANTITATJ EXCESNE) Mecte~ InhiM cfic.rc.tia .. cei. 'U""'''''t-'.. in cazcontrar.fj .a .al careC'{)IllcSUm duce la..crefte moJilitarea intesrinalil INCLUDETI ACES.l~l.imiJ. Toro~ij' pe lJ~ re~h~tJ..a ca/oriiJor Peotn:! ""Lt" .dui muscular.1i. dar trebuie sa ai'ba gri] a 1}~ nu consume ~pr.NANAS c~tf! tJtili~caioriifot' . oel eli grnpll'l sangun1J. A' a llspOZI. cei ClI grupa 8anguj.Ahm~entatta ocxidcnl~l~ este inca axata In mod hotilrilt 'cal p:?'te~ne.. . tC$uM lor muscular va deveni hiperacid. 1l. Sisternul lor digcst._.~·~e.I\t.a:lI:! este <ilealin pentru cei cu grupa.98 PLANllL GRUPEI SANGLHNE A O[ETA DE TIP A grupa sanguina A prezinta retentie hidrica. 51.g.llor care au supravietuit cu 0 dicta agrariana.)..

puteti gasi. Aeestea fiind spuse. alegeti celemai slab e bucati pe c.~vin~abofilor cardiace si aeancesului.te marine Mabimahi Bib~n ocea nic St]uca Pmgy Weakfish Biban alb Yellowtail Smelt Snapper Sturion AtiI. CUm grupa sangu ina A ]'n cazulcelor IJ1J[lJ:1ar~upa cum v.p1ef produsele din preparate de carne.ana. toare ale dietei grupei sanguine A farap'rejudectiti. 111eiuda acestei tendinteaetuale.t. ~ U]Jj(.A BlBAN GALBEN MELC GROUPER MACROU MONKFiSH CURCUBEU mEAN ARGJNTFU PE~TE CU CARNE ALBA Costi!a V~ta Came t. de A limentele marine ar trebui coapte.e~i vedea d mai eomune doua forme de cancer In capitolul HI. d. Bluefish Hi ban eLL branh ii al bast Drac-de-rnare [Ie Bara. pen tru a obline valoarea lor uulritionam deplina.100 P'LANUL ORUPEI SANGUINE A DIETA DE "nP A WI Dar. Acestea contin uitrit i. leetina d~tIJi:nalli.d celulele bolnave.ocata die vita Bivol $ooc~ ]oim.iti liniiie <. D<l. Va[1J1t ST[UcA RED SNAPPER Rata GaSlGJ Oaie Potarniche P'repdit~ Abalone Albacore (ton) SaHfisb Biban de mare Recbiu Peste spada Alime. Melcul comestibil (Refix pomatia) contine 0 lectina p(lteroici ceaglutineaza specific ~~estc atmsa de celulele mutante de II I A tunei cand consumati csrne.str5.] Ficat Fazan Carne depore Iepure Carne de vitel .r~ Pn.~ r~l: carnea pria prajiro sau ccaeere.cuda Behl~<l ClIYLar Mo~usca SC.j grupei sanguine A ill pr. ACeSl<1eS~ecl!. CW11 aT fi CalCll11lJJJl ~i platica. t~e favorizeazacancerul gastric Ia perseanele C:ILI niveluri scazu tc a} ac j duhl i gastric 0 hnsaturaa grupei sanguine A ~.l feHUe de carne reee. carnea de pasare este prefcrabila earn ii.$Qa .a Mie.apt~m.:para~ i.a sa introduceti melcii ttl alimentatia c:lulweavoa.hl\'.Klljtlv ag]utinarc.ru·pa sanguina A po t consuma alirnentc marine in canHt.ati modeste de trei san patru ori pe s. va.AV SOMON SARD~N. Aecstia contin (I kctiJIA care poate irita rracrul digestiv la cei cu grupa sanguina A. Avesta! este un tip ar ~ flfallikfude:rii e..<'I. V MARIN PASTR.1I]JtalllAlf1Jt I eei C'U fr. pf~jHe san fiene. darar rrebui sa e..a~.V'Lte ti i cu cam e alba.r>m.n mod in care p[[~eti lincepe sa reduceti prin diem faetoriide I1f>C). fOg sa pliv.ca SUIlH~ti0 femeie cu grupa sanguina A.~ liak de cancer mama" ganJiH-v.QiQii~ . Nculrc Pui de gainA G<lini Cornwell Curcan De evitat CRAP COD pASTRA. eli antecedente farni- re.n. Ev~t:Jti oom.i-m] vole s~recl]noSJc ca pw'bab il \l"f< avea nevoie de timpca sa U"eoe~\i 1<1I alimeatatie vegeta ri8Jna t()ta~ ( Incepeti prin a ]]liOCUlC<lmeaCu pestele de c~Hev:aori pe £.

()r~ deoarece d]ferite bacteri t ..l:ie Egrefin Bake Halibut Midii 'fi~d'isb Broasca~tollsa m~inii A produce anticerpi impctriva glucidului primal" din laprele D-ga1ac:wzami na Dupa cum va am! ntHi d III. farmer de tara. dauna!.nguina: A pr'o._ntar~ pc. Totusi.. lmpreun~ ell. e~i Calcan Tipar Homar Plfitk. consumate ocaeioual. fi. 1u:coza. unt ~i ft]:$cA -pIa] ituri le.n~ E.msimi Ricotta. ~~::>a1I"a1.continnt $~.0 secreta ~i.pentru grupa samguina . produsele de lapte integral. tie asemenea. I'r!ltl[~l!li(l felp:rea ing5dui'tuare.~ C(]I by Blue cheese B raw.102 Crab PLANUL GRUPEI SANGUINE Scrumbie A D]ETA DE TiP A 103 Hering (pmas:pi\t) Hering (rru.. Majoriro. dar-Sir trebui sa eviteorice produs preparat ell lap!e integral s].apd Lapl. sa l~i hmi teze consumul de QUa la cele lactate Biirwl. care. I ~Brmc a'lfe:rJ'l'a~i Ve" f<J.l!mt) Rae cu pla'to~a Crc. sml3intana acra tara grasi.am antigcnele B. l ~ e.ilmt sc!.A .j Bdintii C\I sl'nan Hl. Aceasta va necesita Q oarecere plan ificare.e:s te G~n..l!.~i eonstient c.iwl de g.:: Bianz.b" 'L 'J I . care. ~l pradusele lactate namri S tc.e de c<lpra Keflr String cheese Mov.r. dul 2.eric3t'1$ Camembert Cazcina Bdnzill Cheddar Briilm:.mi. Lox (samoa Calin<!r a:rum<!j) B~b"n dllngal pr5f ka Dem.rt cu fructe !. Pro duse lactate ~. forolea:ziL anrigenul gru?el_:Slll~gu. subf-jta~ta ~ikej anhcorpn pe care 11produce pen true Wi_de--p.a produsele lactate eresc mu it canritatea de mUGUiSpe care .IIletufik din soia sunt substitute exeelente ~j foarte bunepenrru cei cugrupa 5ang'ui~ A.a. de Brie Um Br1inz.. Cei cu grupa sanguina A pot to leta eantitati mid de produs e fermeotate. 0 hipet·ablJliJ!de[({[~~ mucus duceinevitabil de la reactii alcrgiee. p[oo~selelactate ~ .astmi El till"lZa 1um.<i Bro~sca . Cei ell gfupa sa. IIl~e.lImm~este g~UCl ui ~senV<l. deoerece alimentetia occidentala este orienrara spre Ott. kefirul.g81~ClO..'--.dam Emmen~h al Branzil Bdm:8 Gouda Lapte bMut Branz!) C oua g.duc [0 mQ~ normal n:a:i mul~:.u'l:e B.ANZA DE. Laprele de soia ~u btc1i. de asemenea.~ Gruyere .l(.~nmcus dec~t c:de:1alte grupe sangume.ar-ell.iIlU~ congetat de gr. DeoareGe.. pl ac intele.SOlA'" LAPTE DE SOIA ~ 1. Ca:pLtO. infectji ~i problemerespiratori L Acesta este un alt motiv intemeia t pennu a va hm]ta ecnsumnl de produse lactate. . probabi] penfru ca necestla 0 pretecue snpJime. C1!l. ell centinut laurt lfIu.unlcti 0 persoana cu grupa sanguina A eare sufera de alergii sau prezentati problerne respiratorii.penrru simplul moti vca s amgel e de gmpl) BriU!z3. Camca~Wii Scoici SkaUQP vor Nspioge. Leptelc crud de capra este un bun subsUtut pentru laptele integral. fursecurile si inghctata IILnJ rnarile fa VOl rite.. Op\itlniIe.~or imunitare.tea prcduselor lactate nu sum digerabile de Calr'e cei cu grupa !iang:lJ]oa A . acesta I) asigura S1sten1!eh:lr . Dad s.i ona. plea mull mucus poate f BR. D./\ ar trebui sltfie iaurtul.strmt pe[luu a :re~spmg~ once.slstem~g~ imumtar <l_ pe1 san~m~ . fera Brlhlrtii de c.t]nd sa. ttiiiasca pe seama lu i.

I ~ PLANUL Inghet. de Daca aveti grupa sanguina A .a Munster GRUPE] SANGUINE A [HETA DE TIP A Parmezan Brfulza Provolone Br!nza Neufehatel Lepre eeremat sa u 1~" .. Arahidele sunr cele mai 0 utile. deosebu de bene fice. nrJ. de Dud.1 ALcctinele Mulrc nuci $i semill.rey jack Brruu. efect diametra I opus.QC de nuci Intregi . ARAHmE U T DE ARARlDE ULEI DE SEMINTE DE IN ULEI DE MAsLlNE . de ssemenea.v]eac.811 uleiurilor benefice. .$i J e floarea-soarelui.de ~n.teicairuponanttt.i de masline pe salate sau pe legume oparite in fiecar_c ZI ii va ajuta la digestie ~i eliminate.~. din uleiuri. ulciul de mastine are un efect pozitiv asupra inimii ~j poate sa reduca colesrerolnl. uleiul de masline este eu mult mal gustos ~i mat PQlInVH penliru gati t dedit uleiul de sem iute. d_e_bell£fi~_$ . de pitda din.e. exisra doar doua U leiuri care stint foarte _ utile . in j.ia. pot callZ.eJe do. Desigur.lgdal~e]e nucile pot asigura 0 suplimenrars pozi:/oi liVit pentru dieta grupei sanguine A.Schweitzer Zer Lapte illtetgI<l1 DS-$!vitat Wei de porurnb Wei din semiIl~e de bumbac Ulei de sofran Br§11ZAsherbet Ulei de arahide Ulei de susan Ce i cu grupa :S<'lngl~]]JJaA au nevoie die foarte putine grasirni. nucile ~i seminjefe IIsiglJl:ra cQnlponellta p. Con!millca·h~]e des. sunr.<ii problcme la nivehil tractului digestiv al celor eu grupa sanguini.Nemre Ulei de eanola Ulci din ficat de cod SEMINTE DB DOVLEAC ~ lifit de rnigdale Migdale C'<!Slane Alune' Nuei americaue Nue] litchi Nuei Macfidam ~II Nuci pignola (pin) Semin!e de mac . DCOI1lI1eoeeel en grupa sanguina A consuma toerte pu{ille pr. CUn1aJl" fi sem iu{de de dovleac .. ~~. linlita!ti.ro. deoarece de contin 0 lectina ce luptiIL lrnpotriV'aeancerului. neindcios.otdne animale.3ta Branza Iadsberg Monte. dar o lingura de -ule.veliprobleme cu vczicula b iliara. en grasime mononesaturata. uleiul-de sofran. Deosebi t S(.va 111(antitilil] mici de unt.Puteu consumati ~i pielita arahidelor (nu ~~ coa]a). ttl eel .'min:~.

Introduceti ln dieta meiul. multe tipuri de fa-sole ~llegume furnizeaza 0 sursa nutritlva de proteine..I"CA MAZARE NEAGRA trebuie s. contin o lectina care cauzeaza 0 en grupa sanguma A evelueaza fcarte bine cu vegetate din fasole ~i legume" Pe lallga bcabele de soia si scadcre a productiei de insulina.u. Nu discutam aici despre acidul gastric.'iindtesuturiie lor SUIl[ usor aleallne ..106 PLANUL GRUPEI SANGUINE A DIETA DE TIP A 1m S eminte de susan Unr de susan (tahini) Nuci U nt de floarea-soare lui Semir*. soiafaina de porum b ~i oy~:z'l!l} integral Cei en grupa sanbruiua A.~giljn1i A se s imt eel mal bine aumci (. ~i . soerehn N~ujn: fasok cu boabe late Fasolc saltarea\a Fasole cannellini Fasole fava Fasole cataratoaroe Fasole alba Mazare verde Mazare pii:gtl:li~ 'M:az'al'e de ianla N uci brazi Iiene Nne! de mahou D_e evita:t Fasok.. aramie Fasolc garbanzo l-"istic Fasole 1111VY Fasole rosie fasole tamarind Fasole Iii Legume Fasole mare Faso]e lima Cere ale Persoanele proteircle toare produselc Inrudite -cu acestca. lima.ionun~ata C 1. de floarea . deoarece graul detennima producerea de mucus. ar trebui sa-~j limiteee consumul de grdu. Alegeti granele mtegrale mal concentrate inlocul ccrealelor gaUl preparate ~] prelucrate.a se asigure ilLl echilibru intre ccnsumul de gr§. ci despre echilibrul acid/alcalin la nivelul te:mturil-or museulare.nc. Cei cu gropa :5. ~j eel de aliments alcaline [vezi fructele].luzaHi de astm sau de infectii frecvente.in contrast dir-ect cu ina A care sum consumatcare de grau . VASOLE P[NTO SO]A ROSIE LlNTE- LlNTE VERDE UNTE RO~IE fA-SOLE NEAGRA fASOLE VERDE DOMEST.ll.l pUICU consuma. Fin atenti totusi hi faptul d uu toate tipurile de Iasolc ~. cum ar fi fasolea mare.ilegume sunt bune pentru dumneavoastra Unele. cu 0 secretie mUGoas. Persoanelecu grupa s angu Persoanele cu grupa sanguina A se simt in general bine CU ~j gru.~p. fasolea navy si garbanzo. dt ~i in diabct. cereale FA SOLE ADUKE FASOLE AZUKI .. Va trebui sa experimentati dumneavoastra pentru a stabili cat de mult gr. formator de acid.po~COLU$Uma aceste aliments 0 datji sau de mal multe uri pe zi. factor adcsea implicat aUiltin obezitate.

\MARANT HR1SCA NClll.a{fe 1 FELlE J BIUOSA AlTiC'iWi' 2=4 x lx Dtl'nlsa alba Asillrl'ic-1l 24 x .o. .7.e 017 Fulgi de porurnb pAiNE ESSlENE PRAJ]TURI DEOREZ pAINE DIN PfiJNE DIN GRAU GElUvtlNAT Faina de porurnb Crerna de orez De evitat Karmn M Eli expandat Tar5rt. Totusi.inele alimentare dietetice) sunt pallli din gNu germinat.I.' 2-4 x ! 2-4 x :.iliACA ASCENDENTA DUMNEA VOAS'lRA. Acestea sunt in general alimente favorabile.--- GROPA t 8mAM:ANALDA.'\1lAL BIO:O.[ Cereale ~i paste timone GRUPA SANG1U1NAA GRANE.z. pliilli dill gr.te de orez 1»). ' :. brun Fu !gI cmC:~:lfIti e secara d Seca.CEA~cA.. lectina dill gluten CS(C distrusain proeesul de germinare. dar dJc1i produccfi IlHJCUS. BISClHTl 3·5 X 1-2 X SAPrAMANAL .an este alcalin 181 cei cu grupa sengeena O. SUBfORM.c de ovaz Falnii de ovaz Oree expandat Hri. Grall .AN'GU]NE A D] ETA . in vreme fie ~ie..r:lI]S.aponderali. PAIN!..JiLANUL GRUPEI S.. PASTE FAmOASe I 2-3 x-I .1 Crema de grnu Familia F<1in<':l cartofi de Granola Grape nuts Germeni de gmu Cereale combinate Grall decorticat Tarate de grall BriO$e de porumb Fin Crisp Paine rnla gluten.: . germinal!: gasite ln comert contin adesea cantiH\ti mici de gralJ g rminat ~i sum. Faina de soia ~i de orez sum buni intocuitori pcntru dumneavoastra.J.u1 inlerio~ ai grauntelui de: gr.M de secara alba ~aune' de secara WD%.i Briese din 'tarate de' Piiine din griho intcgl'1I1 gnll1 . acesie stari fac ca grilu] in leg.\ lilU fie recomandsbil. P!une Wasa Mci Upic dde.SE x L iniile di rectcace p entru gn.m Vita Briese din taJrnte de ov{lz p'ai. M:aU::.DE TIP A 109 persoanele care <Hi grupa sanguina O.pa sangui na A 111 pri vinta p~in ii si brioselor sum similare cu cele referitoarela cereale $1grane.ESTE i . in exces sau sunteti s1J!j).. SANG-urn! _k _' DQ)4NEAVOASTRA ssra Alime<nt R'.i eticheielc ell ingredknte Desipainile Essene ~i Ezekiel (care se gasesc in maga.iu! B nO!lj~ englezes t i Paine h iperprore~ciJ. fiti atenti la faprul ca painile din grau ... cei en grupa sang(lina A..A "i~' USC .1iiuintegral..ami.ci ASCENDENlA. in esenta.osde grill! PiHne pol i-cereal Pumpemickel jrer.[ E EZEKIEL FAINA DE SOlA Secara alba paine ~Hnore. Cili. el devine acid I::.

. . p. '. dovteacul ~l panacul... un Il1taritQr <I] sislemului.n!'i Hm~CA FA[NA DE OVAz FAINA DE OREZ f AINA DE SECARA TA[TEI SOBA P~STE FAINOASlE DE ANOH~NARJi Neulre. Chhga~l.l~l1oa " '.e pre." . [bane nocive pentru cei C"I. insa. lectinele sale aglutineaza fiecare gru:p~ sangulna To'tu~i.lie 0 largii.lI. '.1 depl' n Legume ambalate. M.ina. Broccoli este recomandat pcnuu efectele sate benefice antioxidante. op~lUn .be:. la fel ea mucegaiurile din maslinele fermentate. ' _ " .NUL persQanele cu g~pa GRUPEL S IU'Igmnll SAN'GUlNE A ULETA DE TI P A HI II . . Este un antibietie natural. verdeturile Collard. ~OOU~CRUDE S~7 SOM.llrep r~~ ~~ra singuri pa. .. ._ . .lse C11I spa1ll3C legume le sunt vitale pentru dieta grope] sanguine A fumizand minerale.. 301M F:ai:n~de gran lntcgJr<ll Pas.. 1a~ (F produsele de . nil11a de eus-eus Oil'Z Faina gral:uun F 31na de secari iJI'lbii FMfla d'egraJU geooin<lt 'TM~e~de s~ca:..sanguina 0 [lU prr duce anticorpi I~ .'. . 'l f ize malte dintre Legume' 'C}RUPA surse exc. E" .gran inlegnlit Coace\l-VlII p:ropruie prajitU[ll:. "r11'1e -~.inii. . fQIQsmd cele mai pure ingl. .' TlIl''I]]nll A [lU le primeste dm eosuhstalUitde numuve pe can: gropa sa . _ . _.... .' . de asemenes.I. Fiec:aJiegrop~ sanguiml are de ca~tigat din folosirea usturoiului.110 PLA." .1 grupa . napul.iiJ}cta de A an a . ]men·_ prQ.1SpOZI ~ '.l . dar poate Cll cei ell grupa sangu in ill A au eel mat mult dedl~ti g. F"(1'II-v:i.1ediente- SANGU1N~ it.arna. ..• ~ . _J ~. deoareee sisremullor irmmitar este vulnerahil la ciitevliI boli pa can: usturoiul le arnelioreazj. s Folositi ustaroi din bel.. .'1.nrIll '. Antioxidantii inta!Csc sistemul imunitar ~iprevin diviziunea cclublrA anorrnala. t·. Evita\i rosiile. fi . "1'~ -.81~dintre loti.1entede prote~ne vegetale.e .ajOTiuuea legumelor SUi'lL disponibile pentru cei ell grupa sangll. se Aceste alimente sunt . Je po" .I grupa sllnguiM A ~icei cu gropa s.e. ni p!iivlod cete:ale]e &i pastete lo.. Alice legume' care su~t excelente pentru cei ell grupa sanguine A sum morecvii....ro~ii si le poate (:OIlSU. m schimb.' ~c .~te:.. . I '-nim".~. a .. . la fel Cal ~igrope sanguina AB. . Sunt. _ .'. .. p.~nlxlise san fie:rbe\i-yil! orezul. '"I' .a u: . ar d .. deoarece lectine1e lor au un putcrnic efect d:liullli:l:o:r asupra tractului digest]"'.IU.. RO:$ii1e sunt panhemaglutiname. '" . Cei eu grupa sanguina A sunt foarte seasibili ~j ia leerinele din cartofii de casa. _ .gu.till F3. .. .d' " .rn aJiW QU1rrloa Basamati de orez Orezbmn Famade FMl'i3 de gran bulgur f!Hlita degliu amaUit Orez alb OreL. ~ disc . . .eme . LIDuniUtf si cste bun pentru sangele dumneavoastra.'. "I".. ']I. tele conge .!iug.in~ B.P~ sapt.s~ele ra. Cepele g<lJbe!fle sunt. d pCQu:se'1 '. '" ~ .ingame si varza. enzjme ~i llliHoxidan\i Consumaf Iegumele III stlll"eCal ana] natmaHl posibil (erode sau oparite) pentru a mentine pe deplin beneficiile pe care Ie aduc. salbatic Failla eu gluten De e't:i. Aeeasta inseamna d. A" ell c~teva observatii: pipe:ru] agraveaza sensibilitatea gastricA. . m. " lu""'" " • cum .. cartofli duJd..." ". t8' tell repa:ra\i cu sosen sau ameslecun e ce ore: ~.teOlinoase semoLill<l Paste fi\ino.d]cu ~ulntl~~ae.

Majoritalea fruetelor SU[]Itadrnisibile. not aiuta <L':'" . Ie Ilor care sun t gen~r<1~ . incel'ca~i sa call1t. _.'a]"u"l· sunt ureu 1_ILg. Pepenii cantalup ~i pepen ii dulci ar treb ui _" b '.egomelor ~i mircdeni ilor folosite la gatit Cea mai buna modali tate de J:. I.': 0 e prunele .a consume fructe de rrt:l O~I pe zi. " .i. in Radish sprouts Dovlecel. De asemenea. .hit d. desi ar trebu] sa puneu accent r cele mai alcaline '.S' beDefice ANGHlNARE' DOMEST~CA ANGHLNARE DE Ardei verzi Ardei jalapeno HREAN NAP LAplUCI ROMA[NE USTURO] (GALBEN) RO$Li lngarne pATRUNJEL DOVLEAC Ardei.Mislil1e spaniole Ardei galbeni Cartofi dulci Cartofi rosii Cartofi albi Varl'a alb1'i Fssole lima Cruperct de' casa DeooSe. Cred di problelna rcala legJtii de tofu este modul cum este expos In pie~e de obicei.::m'lld e eel r..112 foarte bune PLANUL GRUPE! ale SAN(jU[N~ A Ele conun un nlETA Ciuperci abalone Ciuperci enoki Ciuperci Portobello Ciuperd tree oyster Ciuperd shi itake DE Tlr A 113 mtanware siste:mul~!i imunitar. . ~i.a As. Nu arata.l'l)al(Ui Ridichi Daikon Andive Chimion dulce Avocado Mugup de bambus Sfeda Bok choy J Chimicn LaptUc i mcsduu Conaodru Porurnb alb Porumb galben Casttavete Mu~lar fcrig. ooaibe ~I' ec cum ~t. fiddlchead U. Salota (hasrne) £o~rcde acid ~n lesuturile musculare. de sat~oS't peatat de icftin. pepenii sunt alcalini. dar un contlnut crescut de illlLl"e'. MAsl]ne verzi Ceapa verde Radicchio Vu-za de Bruxetles Varza mung antioxidant numit quercitina. II. (m. Am descoperit ta tofu expus in acest mod au este la fel de bun ca tofu j Chlperc:i maitake AJge congelat. el preia. .. desigur. ghimbirul si sosul de SOla" \lana chinczcasca V:arzii. _". Tofu nu. cu grupa sanguina A ar trebui :'i. tofu estc produsul principal al dietei gru:pei sanguine A.i. Vinete L"O~ ic Mt!. > care ~v . liJlrarea c erea avo _ and . ".sline negre Mas-line grecesf . rosii JERUSAUM fRUNZE DE SFECLA GUUE PRAZ OKRA BROCCOLI MORCOV] VERDETURl COLLARD CICOARE RiDICHl 'SPANAC MUGURJ DE ALFALFA Fruete CEPE ROSH CEPE SPAN~OLE SFECLA MANGOLD TEMPEH TOFU CEPE GALBENE USTUROl pAPA-DelE ESCAROLE (SPANIOL) Neutre Arugula Sparanghd Conopicla Tdil1.'''U'' ar 'C.a.. b.. roate tipurilc Ridichi Rappini Nap sucdez Arpagic Castane de apa N~sturel. precum usturoinl. Multe persoane din sodcUi..are gust. '." s: . "J' _ '_ I~ "chI"I·1!.cri~de balta) Zucchini albii marl die plastic cu apa rcce. fru c' ese CU . Tofu este un aliment compiet din punct de vedcre [lulri\icma! ~i este pe cal.aromek I.Pe~~mall'de. prea apetisant...t prepare este d~ a-l praj~imprelilna en legume ~iarQiltlatizante.p~llciBibb Laptuci Boston Uiph.~i1e occidentale au 0 aversiufile automata fa~a de tofu .' ti iei 0"' catre cu grupa sanguina A.Ki iceberg .a~i tofu inmagazinele alimentare clietetice unde este posibil sa fie mal pmaspat dedl Ia magazinele univNsale.

mai ales pentru prcvenirea canccrului gastric. portocalele irita in v elisul delicatal stomacului.c. pe de al~ parte. DCQsebi_t_ de bellefic". " I Pentru eei cu grupa sanguine A nu suntrecomandate fructele triOpicalc cum ar fi mango ~i papaya.A.. manifestand tendinle alcaline dup<i digestie. Grapefruit-ul. Atunci dud spun ca portocalele acide sunt un iri tant gastric pemru cei cu grupa sanguina A. Zmeura Carambola Lubeni\ii Ballaae: Nuci de cocos Mango Pepene cants lup Pepene dulce Portocale Papilya Rubarba Mandarine S:ucllri §i Hchide GRAPEFRUJT SMOG-UNE USCA'l'E SMOCH1NE PROASPETE LAMAl ANANAS PRUNENEGRE PRUNE VERZI.l general scazut la persoanele CD grepa sanguinJ A~i ar avea nevoic de 0' lntarire. PRUNE RO~U PRUNE lJSCATE AFfNE BOYSENBERRIES CIRESE MER'I$OR . Desi acidul gastric este If. Lectina din banana intcrfereaza GU digestia la grupa s<lngu~na.e Boabe de soc Agri9·e Loganberries Pepenecanang Curmale j aponeze Radii Prickly pear gastric pentru cei ce grupa sanguina A ~i interfe:reaza . CAISE MlJRE Pepene casaba Pcpene de Crac iun Pepene crenshaw Pepene spaniol S I. potasiu cum ar fii caisele. Deoarece vitamlna C este Uri anriexidant important. Cap~uni Kumquat F rucre de tei Piersiel de~o"mna. Si larnaile sunt excelente pentru cei en grupa sanguina A. smochinele ~i anurniti pepeni.Ca nu cumva s·ava zapaciti. D~] aoeste fructe -conlin 0 e:nzim. ajutsnd 1<1avorizarca f digestiei si Ia eliminarea mucusufui din organism. Recomand ]lIlocuirea bananei cu alte fructe bcgate in.in stomae ~i in tesuturi Ie musculare.urj rosii Guava . ca nu fimctioneaza In tractul d~gesli v alperseanelor cu gmpa sangnina A_ Ananasul. cum er fi grapefruit sau kiw i_ . LAN U LOR deoareee U rEI SA. mao refer la irita ~it gastrica pe care ele 0 pot oauza Ja nivelu I a stomacului sensibil.desi de s-ae putca Sa figurczc prinire favoritele dumneavoastra .a diges:tiva burna pentru ake grope sanguine. un fruct add. consumati alte fructe bcgate l~l viramina C.a neurri) pot fi consumati ocazional. dar cu efectc pozirive asupra stomacului celer cu grupa sanguina A.D[ETA DE 'TIP A 11S I: ei au continutul eel mai [nate de mucegaiuri. de asemcneaevitate . deasemenea. Portocalele sunt un iritam Mere SUlfide Sfaflde negre Kiwl. alcalin a] celor cu grupa sanguina A. strans lnrudit ell pcrtocalele estc. este uncxcelent ajutor digesti v pentru eei cu grupa sanguina APortocalele ar trebui. N G U 1N E A . cu coaja netooa Piersici Sta fide ro ~ii Pere Cunnal.U4P ~ evitati complet.ruguri negri Stroguri verzi Strul!... dati-rni voie sa clarific fapml dii reactia acid/atcalin se produce in donA moduri di ferite . Alti pepeni (listati .CU absorb] ia unor mineraleimportante .

]" mie cu apac.l Hrcan Varec Simp de artar Maioran Mentha aguatica MU$lar (uscat) Nucsoara l Persoanele cu grupa sanguinl\ A trebuie sa priveasca mirocien]iie ce fi ind mai mult dedt arornatizante. mirodeniile pe.116 PLANUL GRU[.:vaajuta la reducerea mecusului care s-a acumular peste uoapte 111 tractul digestiv mal lent a:] gropei sanguine A ~i la stimularea eliminarii norma le.! dispo]!]ioHe tnvariente ell contirnn redus de sodiu..spuTIzand CU' ~egumele recomaadate) Neutre Agar S imp de porumb Crema de Iartru Merisor Cuisoarc cngl ezesti Es~uta de migdale Anason Arrowroot Q¢ exitru Chimion Curry Marar Dulse M'iere Cuisoare Sirop de orez Rozmarin Sofran Salvie Safe I t I PortocaLa Papaya Ro~ie Busuioc Fnmze de dafin Pergarnut Cimbru klltha crisp a Zahar brun Zahar alb Simp de orez brun NHqoari. CA[SE MORCOV GRAPEFRun ANANAS PRUNE USCATE APA (CU TELlNA C1RE$E NlBGRE LAMA!. mise ~:I sosul de soja adnc ben-efi. baza de 'Soia cum at fitamari. dar 11l1ooa. 0 combinatie adecvata de. Daca 'v.:111 siste:mului imu:oitar: Ue exemplu.Aceasta v.mjel Mentha piped la Cimbru Sofran de lndia Vallilie .11 fel ca pe un ecndiin ment Limitati-ve eonsurnul de zabar alb prelucrat. Roscove Asmatui Arpagic 'Tamarind Tapioca Tarhon Ciocolata Scortisoara Cuisoare Coriandru Amidon de porurnb Oregano Boia PoiItn.cii enorme peatru eel cu gropa. Studii recente au dovedit -ca sistemul imunitar functioneaza foarte lent cateva Ore de la ingcrarea acestuia. Varecul este 0 sursa este 0 foartcbuna ~amaie.'E~ SANGUlNE A Melasa .i cantitati foarte scazute.'1preccupa aportul de sodiu.r."bl~ckstrap" ill DIETA DE TlP A sursa de 117 Cei cu grupa sanguina A ar trebui sa lnceapa flecare Z] ell un paha.BLACKSTRAP" USTUROl Gl{IMBER M]SO SOS DE SOIA TAMARI ~I Mar Cidru de mere Va~ CasU'a.at. care sunt mai generateaee de acid. 0 [etul trebui e evitat deoarec'e acizii lind sa produca iritatia illVeH1illlui gastric.elenta de iod si de multe alte mincrale. e.::e. sucurile cu c-on~inut ridicat de zah. S !Inguina A.veb: Strugur: S~JCde legume (oore. mirodenii poate constitui un tnlarihn pul-ern]c . Sucurile de fructe alcaline.a. minerai dicta grupei sanguine A. ar fi coneentratul de sue de eirese negro di luatcu apa~ ~it' trebui consumsre mai des dec.E) MAtTDEORZ MELASA . Zaharul ~i ciocolata sunt permise tn dieta grupei sanguine A. toa.lda iIi care sa stoar~a sucu~ unei jumtUilIli de care este deficitar fier.ar. Felcsiti-le 1. cum.l:e aeeste produse sun.

~j anumite plante pot avea un efect putemie. Plante ca gbimberul ~i ulmul aluneeo s CI'I"SC seeretia gastrica acida. Dar fit) prudemi.i. cele C11. as~gur&nd protec~]c Impotriva eancetului. Nelltre Gem (din fructe permise) Jeleu (din truete permise) Mustar Condirnente pentru salata (ell continut scazut de grasimi. cum ar til mU~le~elul i rjd·i:li. iar ceaiul verde poseda impQrtante efecte antioxidante asupm tractuhii digestiv. Elimiuatr ketchup-ul din aUmenta tie. deoareee alimentele mUraI. brusturele ~! echinaceele sunt Illiti!ritoare ale sistemului imunitar.I SANGU INE A UlETA.uini au nevoie Sa fie temperate.ia rupei sanguine A ]<1 anumite ceaiuri de plante este exact g opusii celei a gmpei sanguine O. Pute:[i consuma cantitati mid de gem. deoarece tn mod. Relaxantele pe baza de plante. alfalfa. Cei CU grupa &anguina A nu pot digera ro~me si oterul.] grupa sanguma A au 0' neV~ie sa-sl eflcientizeze s istemul hnUlJiitar. beti o ceasca de ceai bun. Yeti siruti indispuei. coudimente pentru s~data cu. Rea-co. l~. Maj'orit:atea factorilor de rise privind si. in tirnp ce persoanele ~u grupa s8ll. Este important pentru eel en grupa sanguina AsS!. De exemplu.evit~t pAnUCEl CTUUN LA:rTOS STONE ROOT A Neutre Ketchup Maioncza SOlS Worchestershi re Muraturi Muraruri picante Sru(lenita Podbal DOflig Hamei Voronic M entha crispa Frunze' de zrneura Papi'lriie quai Soc Ge'lltiana RadacinA de: lema-dulce ~ei Dude Lumanarica Salvie Sa rsa pol ri fa Siminichie Traista ciobanului . din ingrediente permise) ALfALFA ALOE OH]MBER G]NSENG lARBA SFANTULUI U LM ALUNECOS ]ON· BRUSTURE MU~ETEL CEAIVERDE MACESE VALERIA ECHlNACEE SCHINDUF De .i creases (livelul secretiei gastrice acide.e au test eorelatecu cancerul gastric la persoanele cu niveluri scazute ale acidului gastric. aloe.1g. ccntinut scazu.natHea persoanelor eu grup.eldin vin resu I ~ II 'I Otet alb Perisor II Condimente Mustarul _este singurul condiment util pentru persoanele C'U grupa saLlguin~ A datorita proprietatllor sale de stimulate at sisternului imunitar.I .I 118 PLANU L GRUPE. sunt un rernediu perfect pentru sties. obisnui t ei au niveluri tome scazute de add. de grasirni ~u chiar mllro'itura ocazionala. pM~(''-elul este un tonic cardiovascular. lYE TIP A 119 I 1 Ceaiert de plante Piper boa-be Gelatina simpla Boia de ardei Piper negru maei. Urmatoarea data C<lndvii.lli:It Piper alb Piper Cayenne Ot:et din cidru de mere Capere I O~·etbalsamic O~.a sanguins A Stint legati de sisternul imunitar lent.dnade s valeriana.

pentru a le face fav()rabile grupei sanguine A.etf:iechil ibm ta.. Totu. pe lista celor de evitat. RD. funetioneze foarte bine pentm cei ell grupa sangu ina A. consnmata flir.nOPlANUl GRUPEl. Pe masura ce. veti observa in care 0 rc{cW.tej ar alb Coadasoricelului Plaaifiearea meselor pentru grupa ssnguina A Iarba m§!~ei Ardci rosu Mata:sea porurnbului Trifol ro~u Rubarba ~levje g:a.eI:Ha~a ala turi de alimentu i pe care Il ]nlocuief}le.c·1 to tusi sa i oOO$'U ti o di. Cafeaua pcate fi cu adevarat buna pentru cei ca grupa sangui n~ A.eII I ·SOJa. Torusi. Aceste meniuri snnr moderate In pd~'int<t apenufui caloric ~I c'chi. Ol)~itl.eatL en w~.ELE exernple de meniuri 5.alegerea felurilor de manc<l!re ~i a reteJdor este in.ll1 greutate urmand aceste sugestii. Dalc<l este un ingredient in cantrtate foarte redusa (cumar fi un strop de m irodenie )j.l!.ede. ati putea sa Il (01 erati. .i f capabi ~~ va c. Teare '.lberua Diverse ball turi Vinui m~u este bun .ti apodul calor~.a ~~ec~dm~sale cardiovasculare pozitive. OB[SNUIT A Neu~§e Vin alb De evitat CEA1VERDE V~N RO$U Bere B~utLlri d j srilate A pi! carbo gazoas a Co la Ceai negru dceo fein iZ:Jt Siron dietetic Ceai uegru obisnun Alte ri p uri de si fan . CAFEA DECOFHMZATA CAFEA. Hranaalternari v§ et.general menir~ sa. rolosil cu sncces dietele grupelor sanguine La pacientf stl:t. ve.~i. trebuie de ascmenea. multumi toare. cat ~l la femei.nile alimentare alternative sum oferite ih cazul in care prdemtJ rnese maiuscare san doriti sava ]imi til.]rjlltii propriile sa planuri de meniuri ~i sa va f!daptfll~ req~tek favorite.ce lelalje baumri tre buie evitate.deveaiti mai familiarizati CU reccmandarile dietei grupei sanguine A.Se censidera ca nn pahar de v~n r?~u .un ingred ient. Ocazioual. eurata. in fU['icti. Ahcmllt~ cafeaua ~i ceaiul verde pentru iii objine 06.O cardiace atat la b1irba~]. Verb ina SANGU1N5 A DIETA DE TIP A Goldenseal Mentha piperi til CimbjlJJ Pamm j el Gura h. EIe nu se potrivesc Gill sisternul digesti« al ce~or cu grupll sanguina A ~i nici nul sustin i[ uJIMATOAR.pentru persoanele cu grup8! sangujnA A dalQ[l t.lpl.<'1mai buna combinatie de efecte benefice.m fi~caIie zi scade riscnl afecthmi1.iibratc in privinta cficientei metabolice 1<1ei eu grupa sanguine c A" lndividul obisnuit va fi capabil sa-si H1eut:iniieLIU~uril~tll greutatea oorporalti si chiar sa ~scadJ." Ba cresre ~cid]~atea gastrica ~i contine aceleasi enzirne gSis~t.MS. C are apare sistemul imunitae ' Apa proaspata.>1 retete vii' 'lor lameri eli privire In (I dieta ti pica ce le este benet! oil celor ell gm]Xi ssmguina A_ Ele au fOSll elaborate de D~nS!Khader. 0 mHdtj·(lnis~a care ~ .!~ui Mesteacan alb Fruuze de capsuni Coaj'<1 de s.starea dumneavcastra ~i daca urmaticu strictete d~ela.te rna pre:L. :restrictj i..

c d.A DI ETA D:E TIP A .2. th.PLANlJL GRUPEI SANOU~NE . -ttli fien tOJChi -rufnflne5C) .cea~~it de:iaun eu tiOnriHut s-c1izuto.. \ 1.e gdl§·fn:1i. .lc~.~gr~efrui~::' '. r ~ ~~ 11.. c'h 'b\lcrtli de -.siJ. cafea sau ocai de plante.

Coaceti timpde 10--15 lllinute.1 ce.. siropul de artar ~] d vpilia. Reperati operalia si terminati ell un strat superior de ftlitei si S05. fierri 1 c:.~i-l amestecul de ulei. .dni. P.1 CC. zdrobit.ei de c<i!1l'ola 1/2 ceasca de simp CI:l:tal' de artaf l1ingurii'a de escnra de venilie 1 ou de tam .ri{i1 de b!'ca. rnvcli~] meL feiHle de roscove ~i plln~\i cu Hnguri\a aluatul to la-vi.rb. clJ'_2 Jinguri de old de masJine I ce~~ctl dfJ br§nza mozza. rQc.e.ara (oprionai) 2 pscheu: de sp.$ca de isun silnplu degresat J fingu.zati in l<'lv'a un strat de tal lei. cuptor . hi 6 portii. la viteza mare. ad~ugati careva picaturi de apa.l'Ott e dimensiani medii. TOFU D[P ..rela paT{i<J} degresata sau rico fta vanial d~gresa til I QU Ungeli. local J liuguri r11 de S<1l"e 1 liuguri(a orcg.jiturile stint l~~orrumenite.wo 4 ce\~:tide SOs pesto (pu~'e# folDsi mei puroin) 9 Itiife'i lasagna de oruz SeW de sec.oJJMde sodiu 112 ce..au ulei dcua lavi $i preincalzi\i cuptorul La. tirnp de 30-45 minute sau palla Chld estc copt.l mixer.'i$cili de tom. ianrml.TURI CU FEUI DE RO$COVE 1/3 cea$c:. apruxirnativ 3 ccsti. Rczulta 4 pima.t .ii de ~d. Batel~oulsi ad:~1!lig.arpagic tOC-<it sau . imr-m.sodiu.A DE TIP A 1.~de apa l' cea. apoi sosul. Transferati amestecul tntrUJtI vas si ccngelari-l. amestecati uleiul. Puneti l ecasca de SDS iurr-o lllva de copt de 22 x 32 em.erpditi in arpagic san praz ~i mirodenii. A~e.25 pRAJI.Ilba.w1 .piH.itoi $i sare pe1Hfii asezonare Amesteca~i tofu. RezulUi 3 1/2-4 d~.[ntr~UD ·cast. .]90°C.ri de . Daca amestecu ~esre prea gros penuliI a se rni xa '. inglobati treptat la Bina .a$'d: de fclii de ro~oo n~.a. blne. SQoo1eti-le din.13/4 CCf'(j de faina de secarif alba sau de oter brun 1 iir1gu.( d'nduJcite) n waf de cuisoes» englezt:$fi (optional) LASAGNA TOFU-PESTO 50a g de tofu moa1e. Coaceti 1n cuptor la 180PC.:U1L!i pl~[olU cu .. RezuUa.~iraciti-le.ra de ulei de masliil{:' sucul de te 0 Mmaie 2' Jingu. u]eiu[ de masline :$i sucul de lamaie Amesrceari tofu si branza cu out spanacul si mirodeniile.~ibiearbonatul de .il'$Ctl: de prnz usn. pana cdnd pril.zdrobit ae .[ I 124 PLANUL GRUPE! SANGUINE A DIET.~lssu spamu: pro8:.mBc conge/iff. apoi 0 parte din amestecul ell hriinza. ServHi-1 intr-un vas de stid~ plasat in centrul 1~guJne proaspete.:c. pentru a forma un aluat tare. p5na cand materialul devine uniform.

Prelincabi:iti cuptcrul la 1:. Taiati-o !n bucatele de 5 em.de orez 1 cea§C. puneti-o Intr-uu castron pentru salata. fructele uscate.RE 500 g de tofu rnoafe.126 PLAN U L G R UP El SANG U I N E A DIETl\. 114 cea$cii ulei orga.W0c.spat. Le pu~eti pri:iji III ulei nama cand devin rumene si crocante sau le puteti coacc in cupto' !~ t . 0 (.NUCA CHJFTELUTE DE CURCAN CU TOFU . nucile si vanilla Adaug'il~i uleiul ~i amestecati constant TUITIaJ\i siropul de artar ~i omogenizati bine.de artar .. DE 1TP A 127 OMLETA CU TOFU SALATA DE fASOLE cATARA TOA.pa mare. usturoi ~isare. . Asezouati. intr-un castron. palla ]a ]nmu]ere_ Seurgeti-o. Turnati tnauntru jumatate din amestec ~i acoperiti tigaia. Raciti-l bine ~ipastrati-l intr-un recipient etans.. fnt indejiamestccul Arnestecul trebuie sa fie intr -0 tllv21 de cup tor unsa eu Ul1 srrar subtire de ulei 1] coaceti lirnrp de 90_minute.spilt 1 lingurifB de 4 cwA:de l1inguri(ii Amestecati toate rnina de orez bmn f. cu exceptia uleiului. rOClll njei 2 Hngurire sare marim~ 4 linguri usturoi pma.fi!r8.de van. ta~l.alld-Q iii temperatura s. wrobip 2~3fingurite de sere Sprilati cu gdja fasolea verde proasp1itli.mcri$ot..te\t continu tul din ugaie ~i entincti m amestecul caki. GRANOLA DE ARTAR 4 oe~tide' QV§Z $1. proaspa t.nic de cluw:la 314 cea~ca simp .a ssu ulei de m§SJiue ingredientele.f1de'I1egre' usca:te 1 cea$ca HUci rocare de j HIJgUrifa e$. Repetati operatiunea folosind restularnesteculuJ.~1l'tClcat~ 1 pachet de 500 g de .50t) g de carne' de c~n. ReZllllta 3-4 portii.. ce s. tncillzili uleiul tntr-o tigaie mare. amestecand !a fiecare 15 minute. store # zdrobit 5-6 dupefci tree oyster.enfii .imfii sau ~lbe. aracit..~ea$ICa: tiUate.5 timn de aproxirnativ j ora. ell sue de lrun£iie. Rezuha 4 portii. \in. uscate 1/2 c~fca sUi. de u. pana CJ[ld amestecul se umezeste lin mod uniform. Dupll.c:azurn limp de aproximativ 15 minute. CoogelaH amestecu 1 ti mp de 0 ora.i.:S:luroi. pentru a asignra 0 prajire uniformapana cand amestecul devine brun-auriu si uscat. toea ta m.tonI solid 112 cea!$c.ulei demasline.eminte de susan' }/2 cea$d de tiucte . f§iate feBi 200g de n:dJ'cI:l.~ !1~'or barnte de a~d cilioo. Faceti chiftdUle mid din amestecul respect sv. rase 1 /ingarifa d. dupa gust.1nm t 114 Gea$c~ patru . Indepartati atele.r: . Amestecati intr-un castron mare ovazu I. sernintele. s mrnmic~Qs si lipic ios.l fii1:la de easrane 1 112 cesti de faina de secardi 1JJM 1 cca. Fierbeti-o in apa muWl. zdrobir ' roimdenii pc:rr-nise.e mirill ssu vin de Xeres pcntru giWt 1 linguri{a: de sus de sois tmuatl 500 g de tssol« verde Cjr~ratoare sucul de 18 0 liimiiic 3 linguri de !liei de maslinc 2 elite. Scoa.ii de $..ele de orez. 1 linguririi de p~rrunjel pma.iJi. dupil preferinf{j Arnesteca ti bine ingredientele. I .

$t'i de . TUr.1 . t ln api.'OJ1i~oa._usm~oiul '~ntr~o tigaie. amestecllti iaurtul. uscatc' 1 cea$cij staflde negre _ .iirali~leu sate ~~ s trap it~f ~ ell sue de Him.NE A D f E TA 0 E TiP A 129 SUPA DE fASOLE NEAORA 500 g de [as-ole neagrn 2 litti de apB us cea~cj de bu/ion de.i restui de' flli:na ~i de mirodenii.4 de . taiata CIJ ..jm\ ~lumstate din mirodenii.' un grilJ(~r de sarm1.e 2' cepe msri. 2 ce.mi. cal:ld pcstele poale.ll'1 1 1 .IDMie de arpagiC' Lasati fasolea ]a lnmula.s) 2 SpiHali pc~tele ~i uscati-I bine. la. tigaie de dimensiuni obisnuite ~j incalzitr cuptorul la b:karbonatu] de sodiu Ames.fntt-un castron de dimcnsiom medi]. paM eand este cept.fi ell Slra:puns cu w~urint8! de fu. SCLlIgeti pestele. ve. tirnp de 30 de-minute.i :. Anmcati a.a 101 112 ~li de 80s de fabilli (vczi msi j(). (lui si gemul..40 de minute).tibuhofiU] de legume.!U1 50 s pmz ta!'al cuburi 5 g de sare 20 50 g de ceapa. 30.:legume .ccap!! aJba. Se:rvj~i pesrele pe platou Si garnisiti-I ReZUha6·8 por~ji.are dupa gust 114 cea'$ca de ~lIE'de iamiic 2 lingua de uiei de mas/in.e\i Hts~Le-a la fieIib:re~ :. Fierbeti la foe mie. n'aca amestecul este prea consistent. locate $i perpeiite in u'lel' de mestine 2 piin...gr. .128 PLANUL GRUPEI SANGlJl.pa~ i cHlti\t Adiiuga.Ieee sau~apte de soia vanilat.Ild aluetul oeste urnezit 1 cea~capatrolJjd 2(). tigaie dupa ce l-a? uns cu ulei. Anmcati lichidul ~iadllug1l.tHe_ lEisa.oudrt rarll cea$cSicaise conserv:ate (ind~lcite CUSl1C de th.tr(l tmgleze~U.den_' ~'i'le-_.Ua 1 1/4 lin. puteli adauga GatevliI.ri. Reznlta aproxima:dv' 8 portii. plus j uniform.tuwi s chimion uscat J legaru'ra medie de rarhon proaspat(tacat) 1 legmurJ medic de busuiQC proiil!!. patrunjel si felii de l. PerreHti ceap!3!. Prel5. m"iro.i. Coaceti-l in euptorul pAINE DE CAlSE 1 114 ce8$c. Adauga.g us. "I . pi.i-1 asrfel 30 de minute. p.~1~. peste noapte. prazul.lecati pana C§.s<tte simplu degresal prejnc~.:$i .!il<ttialuatul in tigaia gresata .'l!iil (wear) 1 leg8tw=a . litri de apa ~] aduc.'cld]ta (bapfOximatjv ~tnaie. b 50 g de . lelin. Adaugati 1 ceases de flj.!cte) .ui{ii bicarbonat de sodiu i cea~cli csise locate. saTe_ ReintlQduceH-r 1ill cuptor si coaceti-I UI} Aooper:iti cu cepe perpeli te ~] sos de tab ini ~i adaugati un pra f de paM.n'a de: orez bflm 1 Jj:ngllri{il de st:.a de CU#OO..il'll.2050C.1 p'isata' 1 lingu.lI.. Pwl:eli-] in. rasoie Adaugati arpagicul la sffillU. •F Adaugati acest ames~e: la ~ I _~l ~~ nunuatl fierb erea. lngiobati in alual caise ~i stafide negre. Un~e'ti 0 e ~ 7y'c.foar4 pis.}J'il nUC.caturi de ap~.lz][. pelllru a garmsr.r:.rd:r: 1()O {elina 1 Iill'gl. Scoateti p 5inea din tigale ~iraci~]-{I pe l 1 biban mare sau all pqt(! eLI cam~ aiM (l50fJ=20()() g) s. .inet] la cuptnr timp de 300-45 minuflll.

Recomandarile urmatoare pun accent pe auplimemele ahrne~~ tare.este de a adfmg1li.:fc. Rezmtl -4 sau 5 portii.Iloase pentru cei CiJ gl'\l.st Amestecati intr-un castrontanini cu sucul de larnaic.1][30 Pl.n'ini s!.UL SUPUMENTELOR ALlMEN1"A.Il de la 1 .1.Isluroi.angulna. • furnizarea die antiox idan'ti..a$cj de' plHrunjel.1 de ulei de masJinc 1 .pa ~. limp de 30-40 minute saupilna eand pestele este moale ~i usor de strapuns. de a furniza protectie suplirnentara aeolcuude este necesara. SALKrA.§.[j 4 sau 5 pOJ1H. lOcal J cilrei de usturoi z(ir:ob-iri.~ gusr . OE 8PANAC 2 Iegaturi de Spall'. sanguina A este: • supraangsjarea sistemului irnunitar.d de 1a :3 lamai 2 cafel de !.: sue de lam§ie1.i pestele.i cuisosre engJeZe$ti.1sati~] astfel timp de 112 O~SL Seurgeti-L Acoperiti pestele en ulei :. dupil b)'fl. Servitiimediat. R'e:Z.al:e J 14 Jinguci de !dei de masJine ssre $i piper.. d!Jp. don ~~. care ajuta atingerea acestor scopuri ~i atraig atentia asuprn.op{ional) Sp~la. sarea ~. Re:zldtil 6 poqii. Scurgeti-l . C'U Q Ghidul suplimentelor alimentare pentru grupa s.8i nillruw~ s:t~)lIrce~iexcesul de. Scopul suplimentelor alimentare penrru grope.dtpe:.l bil!l. zd!1obiri 2-3 . usturoiul.anguina A ROl. SUCl.il!$C~ de [mci de pm' sau migda/e 'pisare 2 linguri de ul.ldt. substante nutriti ve care lipsesc din alimeutafie say.l.Icl. .re'Veni rea in fectmor.~i tocati-l.>C~[lt:r-uncuptor preinc1l1zil.RE-fie ele vitamine ~il\erale sau plante.. sueul de Larnaie~u1eiul.1ingurif. usor gresata cu ulci. sarea ~ipatrunj~lul. Dupl catev.ilim.il1:guririi de piper cayenne (optional)' 1 JillgUri(/ii piper (op#rmaJ) SpiUa. A_ 113 Ce.i sare dup/I gust 114 cea.'tt. llpii. Adaugali piHrunjel-'~i misodenu si priij[~i limp de 1 minut. focal mwnt Praj1ti nucile _in ulei de masline pana devin usor rurnenite.ej: de miisline j ce". Urnpleti pe~tele crud ell amesrecul. Ad1iuga~i arpagicul. 175I. Coaceti-l 103.. Adifllugati mirodenii dac.i puneti-l IntT-o tavil de copt Peatru a preveni uscarea pestelui. sere. Presarati-l cu sare. Ada:ugati apa suficienta pentru a obtine un sos gms_ RezuUa aproximariv 2 cesti.:.ANUL GRUPEI SANGUlNE A DIETA DE 1'1P A SOS DE TAHEN[ 1 ce~ca de la.e de SMe 114 ce8~ca de lulgi de p~trolljd IJ'SC~[sau piirrunjeJ pmaspat. • intmrea lnimH. impetriva cancerului: UMPLUTURA PENTRU PESTE • p. piper . SU:Phmen~cLot alimenlare ce pot avea cfccie negative sau chiar J)encl.iC pwaspijt 1 Jegaturii arpagic~ toea:.e spenacul. lnveliti-l folie.1[H:$te m~re eu came aIM (WOO satl 150() g) sau.ipip erul. 1 NnguI#a chimioo (. Presarati-l cu sare ~i sue de lamaie.

Care arata ca vitemma E protejeaza ata[ dn ~i lmpotriva bolilor cardiace ~ doua :susc.A fructe ell boab e g. d st.!) sos de soja (B~]2) miso (8-12) VHAMINAC tempeh (B-1'2) peste ou.132 PLANl)l GRUPEI SANGU!NE A DIETA DE TIl) A 133 . ne\'o]<JI de sup} imentare de calciu nu este a tat de acuta ca in eazul celor cugrupa sanguine 0. ~time pentm em C.11. Alimlm!'tdebof:at¢ 'RtHWiPi.al'lO. un compus ce rewlta din afumarea ~i conservarea prodluselor de came ar putea repsezenja 10 suplimeutar (300 .ExIsta unele doveai imp'. pot ohiine beneficii din ingest]". deoarece potentialnl saucaacerigen este mali rn3f~ 121 ersoane en niveluri Ina i scazute ale .~j e factor intrinsec gastric". QRWne pen:b:ll cei OU gnIll3 cereale integrale (niaJJCiI:lii. nu ar trebui sa determine problerne digestive. de suplimente alirnentare de v itamina C.an~a produsa de invelisul stomacului ~] care ajuta la absorbti.. lotu~i.21 medrdi care ii trareazt despre supamente 11. in oerecars masura de acest nutrient.) La persoanele in v:arstA.j a.m::idititii gasniee..iva).Benefice VrTAMiNAB Cei ell grupa sanguina A tre buie sil.. care au gmpa aoeasta tmde sa Ie deranjeze stomaeul. - AliGIentele)oopre muminl!iA wmme·pe:ntru cei CJ!l 'mmi Alimente]. ridica~e ale cancerului gastric dawrita. cei eli grupa sanguma A se simt mal bine CU grupa sanguina A. doua pana la patru capsule a 250 mg de supliment.[2" pe care: totu~i 0 CQfiSUma. rng calc]u elementar) cste indieata ]ncep~nd en 6000 virst. Aceasta forma necesita 0 cantitate foarte mare de acid gastric pemm a fi &. nu lntelegeti prln aceasta ca trebuie sa ingerati canritill1 masive. Nu nurnai ca dieta grupei sanguine A este ]ipsiU. additlllii gastri. C~ ant ioxidant.Jl.pa cuese lamai'e broccoli ananas VlTAMINAE .et'. se simt bine cu citrat decalciu lact. ulei de legume cereale integrate arahide legume cu frunze verzi CALC]UL Deoarece diera grupei sanguine A Include unele produse lactate. vitaminei B. sa evitati lIJ~meIltdeafl1ll1l1tle sau conservatc): Totusi. Am descoperit C3 cei CIl. Majoritatea eelorlalte vitamlae B sunt continute in mod adecvat in dieta g_mpei sangeine A.fie a:'~en~l deficitul de 'IIltanlil1. suferiti de anemic at1 putea avea nevoie de un mic supliment de acid folie.tapefruit in vimrttldrn a C.at de. . deoarece ei sent lips i. sanguina A. De exemplu... doze mid de niacina.jeoarec~ p anumite produse de calciu Cea rnai inferioara S"tlrsa de calciu pentm cei Cj.o. Pac]'entH eardiaci cu grupa sanguina A. vitarnina C este cunoscuta ca blocant ~l acestei reacllL (desi ar trebui. deficienta de vitamins B~12 pcate cauza dernenta senila ~ialte tulburari neurologice .a ingerati un supliment zilnic.~t.a. A~jputc:a s. antiacide).a rnijlocie. se simt eel mai bine cu . dar totusi 0' cantitate mica de calciu Persoanelecu grupa sanguina A.. care prezinta freeveme mai.e MDggj. caneerului.! grupa sanguina A nu se simt la f~l de bine cu doze man 0000 mg si peste) de vitamina C.blS(nbita.ll gru. Luali'i pe pareursul unei zile. Daca.grupe:i sanguine A.ca lciu. dar cei en grupa sanguine A au tendinta de a absorbi cu dificultste ~ivitamins B.tibilitali ale . care se gsseste cu precadere 'In proteinele anirnale. problema deosebua lacei Oil Conform experientei mete.naA hOgBle m yimmm!illn§ B. totusi. in general cei cu grupa sangui na A rotereezs glucon 11 lui de calciu.1 grupa sangui 11<1A este cea mal simplil ~i cea mai dispcnibita : carbonatul de calciu (adesea gasit in..~2 In sange.a la B-12. preferabil derivat din macese.a]e) . dal fiind d niacina are proprietati die scadere a colesterclului.ce scazute. ar trebui sa se inrereseze 1. nu rna] mutt Ge400 U] (u]]]tali inte:m. (F actorul intrinsee es te o sub. inyjmmwj1!]§ B.

Se:I. sanguin1i. protectia copiilor '1mpotriva infectiilor.i~ede seplirnentare.. Cei cu grupa sanguma A se pot proteja eel mai bine de oomplicat~i diahetice urmand dieta grupei sanguine.i}). T(lro~]~C1L]l10<l~tem foaete pu.nUCELUL (Cr<JtOlegus o}(y~cant:b. anti nevoie de suplimentare cu fier. i!nfi!e. are c!lI1itat.c.nrtioxiciant propria at organism:ul.pentru ce] 'ClJIl gnma. Aceasta substantA filochimicr:!.t. grija) . dar.citatea seleniulni au fOISt raportate la persoane care 1llil luat supllmenwe in exces. Padacelul este un foartebun tonic cardiovasculer.. cum ar f citrarul de fier sau melasa neagm..l]]lta 3JMCCOOenlc fam iliale de bed i cardiace.134 PLANUL GRUPEI SANGUINE cy:i " A DIETA aHmentar.relung. moni tnrizate pe baza testelor sanguine.poa te fi gasi t la maj 0 ri tatea magazinelor alimentare dietet ice ~i este foane bine asi milat de eel cu grnpa sanglJuna A cereale integrale fasole smochine rnelesa neagra ZINCU L (cu grija) Am deseoperit ca supl imentarea GO zinc ]nc. dadi ei sau membri ai familiilor lor ~l\. P~duce~ul creste elesticitajea arterelor ~i llltare~te ]nUma. Floradix. o deprima )'ipot interfera 011] 'IMl!t1e/Substa.fi efk:ien. CROMUL (cu gr:ijA) . Cei C1l grupa. DE T~P A B5 Arn.xi. care create efieienta insulinei. tare va pot irita stornacut]n sehimb pot n utiliaate formele mai W~~J:<liFe de suplimente.lll.entru ~aA . .ng!zi) este adesea fearte importanta in.uini1 A eu antecedente familiale de diabetar perea fi in~e.. Efeetele sale cardiovaseulare sU!llltre~nareabHc. snplimen! solvent asupre plscilor arteriale. nu ar trebui sa n folosi ti fara reccmaudarea 00 iaurt lapte de soia QUa somon conserva t.ali perioadele p. !J!I1iUl medic. astfel t[l}cat progresele sa va pO<ltafi.mentele oogate tncak~\b Clme_q. un supliment de fier ~I plante. c!l!cmn~] arnpHfi.eruul. (3 I. . DS!torita nnei susceptibili tati la di<lbe. .Q~ penW ce.eu nu :a~ recomanda folosirea 5011 in acest moment..l grupa .~a factorului de toleranta a o:rganlsmului 121.] preventive exceptionale. sJCi:lizand tnaeelesi limp tensiuneaarteriala ~~exercitsnd un 1J~Orefeet asernanator unui absorbti a alter m inerale.mMpjA Qua ]egume SELEN]uL (cu.miUmij A P:A.. periodicearnplifica imonitatea.n\~e fitochimiee ~·man~.poate fi valeros pentru eel cu gnapa ~aDgn[oa A predispusi 1a caneer. foiocsi.in earnea ro~]e"F emeile cugrupa I sangnina A..iFl despre efectele pe termen lungale suplimentarii cu erom ~i. mal alesacelea I I de fier tn cantitatc suficienta. rnaiales a celor otiee. trcbui sa aiba in mod special cu sangerari menstrualeabundente.'Z. nedezosat sardine nedezosate Al•• ~eOOia1e in zDc.i doze cat mill] scaZuite posibil si evir. . FlERUL Dieta grupei sanguine A este ]']1 mod natural sarac::i. gJuooza. realmente. cei en grupa sang. eazun deto. pe termen lung. ~II general.. ar grija cu privite la mentinerea rezervelor Dad. dozele mai jnari.anh tate mica.care se gase~le incea mai mare abllnde:rHa.ac: lIP' RQ. incerca~] Sa evitati preparatele de fier brut CUm ar fi sulfllrul [eros.. Dar consultati-va o~ Incdic1[l~ vostru inainte de a lua suplimenteeu seleniu pe cont propnu.resati de faptul d.a n incluaa in regimul dietetic. faceti-o sub supraveghcre medicala. to tu~i. Snplimentarea ell zinc este.A ar trebui cu siguran~a s. c sabie eu doua t:ai~lUiin limp ce dozele rnici. Avel! gil ja C1JI zincull Este complet nerestri ctionai ~i este d ispon ibi I pe scara l<li:rga.i lapte de capra broccoli span. aflata tn arborele de paducel (Crlltaegus oxyacanNM).r. care pere sa actioneze ell un component al sistemului fl. c a.

lIqiuIll~e altc parti. Daca <live:ti nlpa sanguina A g $. ]. A pot suferi de tul burad hepatice $i ale vesiculei biliare.!.aiY ln tablete . vopsit in rosu ~iexpus Fntr·uil muzeu persan. SU'UMENTELE PRO~BIO'nCE.cemase. pancreatice san biliate. germane <tunica p1anta estecornplet Iipsita de efecte secuadare.ua.~e e d E.:mOS. de asemenea.ar:ilor gripale ~] pot oO!ltiibu] ]3 optimizan~a.!~palor>care devine cu adevarat placut odata ee te obi~nu]e~ti ell el. Am .esive.ute in tincturHe sunr disponib ile pri u medic i <lJHmc:n:tare dietetice S. sa adauga:~] un sup.imunitar..:vSi.finditi.amgllina A ~. l1Hlpaj.d di. prim::ip~ile acrive sunt glucide ce . extF3c. Mulli eameni iau et:hinaceeili sub fQmt~ lichida S. ?e . in magazine lauda Indeajuns aCea3ta. On plltemiC in strategiile de pre venire a caneerului grupa sanguine. Nu este <IlJevavat Valeriana a fest de:rlumitl dupa UTI imparat roman Care 11 avut gh~. Ca ~i quercetina. ~e£?elina esteun antioxidant mai p'llIte:mic ·dedit vitamina foarte putemic.tea sistemulul imnnitar al oeJor cu grupa sangulna A esremai redu:sa fatii de infectii.g.(MmA A .. fie caprurat in .mcmbm-naceous) esre.BETA CAROTEN fatill meu evita ]1l!Witde:auna sa prescrie beta-caroten pacientilor siH cu grupesanguina A. sU]lrftvegne:rii Irmmologice antk:a:o.multe s. cu preprietatea suplimetnlm'ilIspeciala de a atinge: concentrstii foarte ridicate inficat ~ilin c~j~ebiliare. m ajut:md tracn. phmte. un trancniiiz:1Int eliberat pe bllzii de rew:ta.:.limenl de: duiin de lapte (gMit ell l1I~urint!i in majoritatea mag.I.afite sunt disponibile sub fo·. A rOM ucis. spunand c. Cautati suplimente a]]menl~. Deoarece capac:ita. auzit uneori In magazinele alimentare dietetice •.de.Este disponibi]a pel scam larga.PLANUL GIUJPEI SANGU~NE A DI ETA [H~ TIP A 137 Oficial aprobat pentru uz farmaceutic pamucduhil snQt V irtua I.nionu l ~a.:!n~tlre.Plaata chinezeasea numi ta huangJd (Aslrdl_gaius .laprevenirea racelilor ~i :st.S!re ~biHt:a:~c: odera:ta de a descempune proteinele dim alimente. Monogram cflcialeguvemementale in Germsaia.. QUERCEn esre un b iofla vonoid gJiSlt din abundent~ inieguwe. sti'mu]&nd' p:ro]ifera:l'ea leucocitelor.a.<11 fortifica cerealele de ia micul dejun. ciu]inul de Iapteeste un 1int1!oxidant.[LiIeta vegetariana este n~p]acllta ~i prodil"lOe galle san baloaari Q(. g.te1e de paducel air fi fo losite pentru .l.cl~:oneazaca mitegeni.'Icieo\Hclil cancer care primesc cMmloterapicear trebui Sa foloseasdi un suplimeat en cinlin de ]ap~)epentru J.>lfannadi Nu pet p]<IF1tii.t:e n(m~ pennu dUn1neavoaslraj VlT. cum ar fI. g.P. die:~d~oe.pi~8i bacteri~Ha este cea mal(l!decva~a qrgan]sH~ulu1 cu gropa.zioel. care actioneaz~ in apatan. Dacaar fi dupa mine. c:. Daea Fn familie e:xista antecedentc de prob]eme hepatice. favotiza protectia be-patica" BR:OMELAlNA (enzirna dinananas). Queecetina CJUUNUL .1!!t.factor bifidus". PLANTE CU EFECT CALMANT.mumJ.::!zu]'ambdol[ plame.~elu si I radacina de valeriana . A_ PLANTE CARE CRESC lMUNHAl'EA.Iupta. Aceste pl. Dad dieta grope] sanguine A s-ar putea :sa constllb~i a adapsarea c la 0 .Ji.le CiU efect de u~oarA stimulare a ]mU:l:'I]t~lU.· :sa~guina A sa asimileze mal bine preteinele. eumar fii I]lu~e. sdminisfialaca tonic al si:sten:Iuh~i.DE lAPTE (Silybum mari.Qfalimentare dieteticej Ia dieta durnnea'Voastro.•ca factori antistres.sc de obicei 11111 tractul di~esliv.l. i Q Aceasta enzi ma.c. MC1!.j valerianaeste f()Hna~larurn]a a Valiumului (diazepam).bune"..(.i naturi ~ti.136 .uebog:alte ill •.El poatc consnnn Uri adiriv foarte I.i slUferi~ide baloniri -sau alte simptcme legate deabsorbtia deficit:atii a p[1()teine1o[~ ]uati un SITpl ment debromelaiaa.rea de bacterii j.efi<:ient.d acesta le irita vasele sanguine.es:lival celor cu gmpa. rna~ ales in ceapa galb(l:mt Suplirnen lei e cu quercetim:t sum disponibile pc scara larga 11]magazinele alimentaee N A.rmade cealnri ~.~ rrebu ieadrnin istrate frecvent Valeriana are un u~or miros in. care se gase. Ceicu grupa sanguiml A P()~ fblosi relaxante 1il~ol1repe baM de plante. dar nueste 13100] de U~Ql" de gAs]t in . Cei eu grupa sanguina. deaarece aceasta tlll. Echinai~ea pu~urea" pot aj~.. Exista un zvcn.a sistemelor imli. Un ~up]iment pro-biotic poat:e eentracara acest efect prin furniz1. de catre persani.a fel ca vi taminele. obicei sub forma de capsule de ]00 pana la S()0 mg. Extrac:tele ~.

o\Sist1" vili vor tensiona dill nou ~i vor lasa sistemul imunitar descoperit in fa~a botilor.l iri~ asupra sistemului imuni tar. Sensibilitatca amplificata a sisternului nerves uzeaza trepta'l anticorpii protectori. De exemplu. ritual al boxului chinezesc &1hatha yog.[1tres. de trei sau patru ori pe s~ptamill1Ja- anxietate. Totusi. Fieeare grupa sanguina are un s instinct aparte. E] sunt prea epuizati pentru a lupta impolriv. cc '1'naintam in va:r:sU:i. Dupa cum ant discutat tacapitolul 3.le. de coucentrare. cum ar fi meditafia yoga. ~i <tJU nevoie s·~ia in cons iderare ~i s!! practice -art. iritabilitate :!j>i hiperacrivitate. aceasta nu inseamna col nu pute] i sa. stresul poare produce afectiuni cardiace ?i difcrite forme de cancer. daca SC adopta tehnici de llnistire. dovezile sngerau C~ beta-carotenul ar putca preveni arteriopatiile.a illlobilitatii Cat metoda calmanra .a sangnioa A nu raspund favo:rabil la confruntarea oolllti[lu!l. oxidant. Pentru a realiza 0 eliberare suficienta de tcnsiune ~i 0 revigorare a energici. 139 I q pus la indo iala. ExcrdtiBe izotonice moderate. U 1:1 a vertisment: Pe maSUfa.f.t reeenr studii care sugereaza ca beta-carotenul in doze.man poate actiona ca pro.g~jareamenrala in acrivitarea fizicj\.000 UI pc zijpentru a ajuta lit eontracararea efectelor im. Tal chi ehuan. sunr favorabi le pentru cci co grupa sangu in~ A. Urrnatoarele exercitii sunt recornandate pcntru 'ceo cu gmpa sanguina A Aeordati 00atcl1iie speeiala duratei sesiunilor. dovlecel galben broccoli morcovi Profilul s. stresul au cste 0 problema in sine. Pe masura ce semnalele de sires pulseaza In sistemul imunitar persoanele devin mai slAb~t.~ cfectuati unul sau mai mulre dintre acestc exercitii. ave~i nevoie s.capacita tea de a asimila vitaminele liposolubile poate fi diminuata. Exercitiile cart" asigura calrnu I ~i conccmrarea soot renedi:ul care pocate scoare grupa s. observatia tatfliui meu era corecta. au apam. sunt experiente cal mante . sperturile f. Chela este realrnen te !:m. Persoanclc mai in varsta en grup a sanguina Aar putea ob tine IJ eneflcii din mici doze suplimentare de vitamina A (10. Daca cei eli grnpa sanguine A ramiln 1n starea lor naturals renskmata. se pot realiza beneficii mari contracarsnd stresul prill . Persoanele cu grupa sanguin ai A reactioneaza Ia primul stadiu 31 stresului stadiul de alarms . Perseanele ell grup. lnorul ~i ciclismul. sistemul aternporal jndian de lntmdere.TATEA de a transforms efectele negative aloestrcsului se regase~~c din plin fu grupa dumneavoasu'a sa nguinii. mai dcgraba accelersnd alterarile risulare det::at oprindu. Cu toare acestea.. aserneni banditilct care urma resc 0 victims. poate cfilpersoanele cu gn.iii plan intelectual. modelul lent. ar fi pl.lplil saogu. cum.imbarea.t infectiilor ~ibaeteriilor care asteapta Sa intervina. Atunci cand recomand exerciti i catmante. Peate ca. aceasta observatie deoarece nu a f05t n]ciodal~ dovedita.ii exercitiile luaU competitive flU vor face deca t sa va epuizeze energia nerv. QUa spanac concent:ran~ ~i relaxare. programat geneticpentru 11 depa~i strcsul.138 PLANUL GRUPEI SANGUiNE A D'IETA DE TIP A.SJca este asa. problema este modul Cum se raspunde 1. Stresul produce >- .wesl exerei ti11 pentru grupa sanguina A CA]}ACI.a. Din contra.tral. transpirati punn.inti A ar trebui sa renunte la suplimentele de beta-caroten si sa consume In schimb cantitiiti mari de carotenoizi 'io dietele lor.anguina A din ghearele stresu lui.bll. eel putin in cazul celQr cu grupa sanguina A D.

g]n~rJ spre ta van. pr. N e ~ontractam.1 Sa va preseze abdomenul. P1JJne~i-va. vJ. illl!cel1C-a!\i sa va jzo]. care vor ajuta sii.140 PLANUL GR. I ncereati sa: Co{}rdQna~i ~i sa izolati complet respimtia. de n::\~axaro ~i Jinistire.a tinet~re. abdomeulil slu: se misca.nr~jroetodele obi$w.profund. tensinnile ramaSl¢ ]t1 musch] in urma stresurilor ~iincercii . tm::ercati sa re.GUINE A UlETA DE TIP A 141 Ghid de exerehilflzice pentru grupa. Toru~]. umerilor (Ii spatelui.pIifica flexibilitatea m]~.eprttzinH1.1 pentru d iafr"gmfiJ ~i ulterior va ajuta la e]ibe~a~a 't:ensfuni.~ simp]u aceasta greutate va (I "stoocceti·' mal mult aer din plamani.cadIG:r corpului.etieu respiratia dc~ipabdorn]nat CIind bebelusul respira.~sap pur ~. C1iud inspirati. buna pentru tipul de stresal grupei sanguine . }l.s~ ]". de asemenea.•Uor vie~i i_ costala . Chiar dadlefeClli:<'I:~ie. Reh:lx. care a fost initlal' agitata.ti.l!.:.acticata in Vest .~chlj In mod intindere yo gi.i din acest muschi. simtiti perfect oonfbrtabU 18: nivelul coapselor. pentru stilul dumnea voastrn de via~a. cm. eKpirati '~xpira~i mai mult aer decat in mod normal. Tai chi poare tc:hnk:~ de relaxare iharte efick:nla.li d~cf:! fie dihe~rarn regulet de. ca ~'l cum a~i ince'llc~ sA Apoi.terlJCKliro en controlul respimpei $i ClI pOz:iti i rnenite sa permits coneenrrerea cempleta.~ devine imobila.:g.pl:idl faptul cad JU adoptatmisticismul orie.c: nnt intotdeanna s deC'ma. b locarile si pararile pecare le r. va sUipaniti In mod oprim tipurile de strescarecteris!ice gfllP~] sangui nc A "a .spiratia? U:SlIti~va respira.]IIJ.!tae m ~i t im<lg~narn pa:Da la tavan.er(ihile de :reSl)i[a. ncln~!pe Q1mbiUc ~i sirnti~j·'Vi1 mi~c~rile respirarorii. Relaxarea pI'Oftmd~ se l'eaHZC<'!zi:l. ele sunt doar mi:~Gari aremporsle si dovedite. Vi~aliza~i ~rmeditat:~""supmSlllJb]ectel©[ care sunt relevante pentm d. PUl~~t crca 0 ruti na optim1:i. elegante ale exe:rc:itiilor tai chi ~hua:lJ! par sa mascheze lov~mrile rapideeu mana.. este cea mal 'obi~nl!lita fOmla de yoga.UPEI SAN.spumli furl!: ~ava m_i~cfl!titoracele. mu. multi diritre noi aju:ng saadoptc ln mod inco[l~tient obiceiul nenamral ~] ineficient de respilr':Si. se hni~te~te ~.s1i faoem opusul .a~i yoga S~lH ceea ce faoeli din ele. Mediitati.. sau piciorul.lltalEu le raspuud: "Dac:a m§.. superficial si neregulat sau a veti tetldin1a s~ v. regulat ~i tarA COD!$tmngere.constant. este unexercitiu care am. cerca s1liridicatl aceasta gl'e. Pezitii le sunt neurre. dat numai arareori ne ga:[I~im . adanc. Unul dintre scopurile yoga este de a va t face con~tientj de adevaratul centrual respiratiei.A.i~v5 muschii abdominali in actiune pentru a aj uta. Sec afill pe ombilic ~]~iHspirind~. sam tai chi.~j.lit.enulll!tam ~i sa ne relaxam.ati dear muschii respirator] inferiori.mai buna PQli~]e pen tru relaxare cste culcat pe spate.I.revina Ia un tip mai ~mral. Cllm ar fi 0 carte VOI1l1mLnOaSa.. abdominala lira nici o mi~ru"e tmllc:id sau . P\:lne!. gratioase.:.sa.0 consirangere . Ob:serva~i-v~ tipul Yoga este. sanguina A Tai cbi chan.. deveniti pnn aeeasta italieni?". unii pacieo:~~mi-au spus d sunt preocupati de faphll di aduptar-ea practicilor yoga at putea intra in contradictie cu c:r'@pin{ele lor re]igio. im:8!gio.v:a rasufl area <!15( de pro fund ca ~i cum ati ridica 0 greutale krul. E:x.ar. Multe persoane ell grupa S<lngu~ A care au oooptSit relaxarea ycga tmispun ea nu n. djrec\:ion1l.1isanclu"va corpulsi mintea Sa lItiuga ealmul al:iniHoF.tia. Ei se temca practiearea yoga ~m. reetjtudinea ]Il. 10. Gesmrile lente.um:ne:lVO:lsn. inacelasi ft! III care apa dintr-un vas. nu toracele.ij de Olerob ic$n cursul :')&pt1inlsnii. dc~i nccesita concentrate ~i r~bdfff\epentru a ifi St:apSl1i til.<1ise . Resp]ra~] rapid. far~ distragere din partea Iumii exterioare. Aceasta va actiona ca SUv1PLE DE RELAXARE YOGA Irncepe ~i secteriltJina en relaxare. lll~ercati sj<intll. incepe~] exercitiul prin expiratii complete.te U~O!i' ~i tara nici . ]. ajuta[ld1[l~va. no :In>>ep. l'ElHN]C[ Yoga de. Daca invataF PGzi~me de baza din yoga. 0. respir.i umerii.t:ieoracica restramsa. Ea 'c>ombln1i. Torus]. dind expira ti. Ne purem sirnli mai bine siputem fi mai saniit'01. j CeO'!.Qep~ ca ~i dna Q grenrare mare. ..i1 tai ChlCSlC praeticat zi lnic de grupari care se aduna in picte publice peatru a efecrua m iscarile la unisen.a~i~v. fi!.l p~t. Hatha yogi:1!.ncal~OlanC1:ItC italjeneasca. sa.erci.atie. Cand Inspiraf]..lsesc casa paniL d~ld[liul~i efecmeaza exerci ~li~eyoga.r:anjati-vll bratele ~i picioarele astfel Incat sa.

Dar ei resping insrinctiv maniera lipsita de serupule <1 modului contemporan de' conducere. Primii (lame-ill ou grupa saoguina A trebuie sa fi fost inteligenti. te liw~. pll~3n~ totul la inima. hipersensibiHtatc.1Ii fost deeenti.1i A. Singu- grupe~ sanguineA twtarat au fest cele care i-au scos dm funetie . ell lo~ii posedau defecte fatale .care l-a dus in Iinal la nebunic.~ipennu proprietatea acestora. rezultarul ar fi fast haosul ..~iIn final cendamnarca. in vreme ce majoritatea oamenilor l-ar putea asocia cu stilul de eonducerc si cu sigaranta brut. au 1eHd]nta sil aiba organisms rna] tensionate. in timp ce fiecare dintre ei all lIdus 0 inoontestab ila st["d1ucire ~i pasiune in func tie. PO!'ltecea mal notone persoana cu grupa sanguina A a fost Adolf Bitler. exercitiile mai linistitoare ~ieomemp tari ve din yoga ~itai ch i chusn. Ccmunitatile nu pot exista daca nu exista respect pemru ceilalti .h1ri psihologice se vor dezvolta 101 persoanelecare trebuie tolereze solicitarile lDIlUL mediu aglorncrat.Cand stresul ajungea prea mare. Anumite trasa. deforma te de 0 viziune de cosmar. Richard Nixon si J immy Certe r ave-au toti grupa sang-uina A.'l. aei vieti mal comu plexe. Ei t~i'reprima anxietatea .fad fata unor man concentrari de populatie ~i stresuri lor unui snl de: viat1i mai sedcntar.a 00.142 PLANUL GRUPE] SANGU~NE A DIETA DE TIP A 143 Nota finala: paran~'i zi. ei au teadinta de a fi eorecti.dar atunci c<illd explodeaza. 0 aiba tn acest decorestc 0 fire cooperanta. S-<J. pentru a face faf<i. acest~ reactii _ carac'tel~stice Chestiunea personalitati] GRUPA SANGUINA A a fost initial adaptata ca sil. chiar ~i astazi.. Cand cei 01[1gl1lpa sanguina A ajung In astfel de functii. sa. mu]~mitfil stramosilor nostri Gil] grupa sanguina A.onati~i foarte isteti. senstbili. ei deveneau iilnxlo~isi pentru aeest enorm stres interim sunt. pasi.deoarece acesta este lucrul pe care n faei cand lncerci. feriti-val Antidoturile S-ar parea ca persoanele cu grupa sanguine A nu sum. QrdonaUA pe baze genetice Hider prezenta mulre anomalii. Primii oameni eu grupa sanguina Atrebuie . Probabil cea mai important] caliiate pe care 0 persoana trebuie sil. eli! respect fatA' f de legi si capabili de autocontrol. Acesta ar putea fi rnoti vul pentru carecei ell grupa sanguin. realizer supravietuirea oamenilcr.ala de sine a liderului ell sa grupll S<Jil1glJin. l~~ -------- . ordonati. dup<'icum am diseutat. Fostii presedinti americani Lyndon R Johnson. 0 societate ell grupa raticii se adapteaza greu in grupuri. Dar reate aceste calitati trebuie sa fi existat intr-un anumit cadru. dar mai intens urbanizat.mguLoa A. . ~:rii5atura predeminanta a lui Hitler era in realitate o extrl'lordiIlari:j. Aceasta nu insearnna cil ei nu pot fi eonducatori. Obsesia sa en privire la este ceaa uneipersonalitati s. bine adaptate b posrurile de conducere GlJ solicitare intensa in care cei cu grupasanguina Oexceleaza.Aeg. Din nou. ln Iina i.iell ccHalti . Daca tdsaturile caractcristice ale eelor cu grupa sanguins' 0 nu ar fi evoluar ca Sa se adapteze unei societatiagrariene.

ale sistemului imunitar. s.nui:ta -una care ii este m mod definitoriu proprio. PENTRU . cum ar fi cardlopatiile ~i cancerul.anguina B sunt iutr-un fel aeobisnulte. lupusul erlternatos diseminat si sindromul de oboseala cronica (vezI capitolel 9). hrisca.i[ljmasa. un efQI1 de a lmpreuna perscane ~iculturi divergente.N CREATlVITATE . toate afecteaza eficienta proceselor metabcliee.inclu:dnd o hll'ga varietate de alimentc. In experienta Inca. GAndili-va ca B Ville de -Iab. s<lnguina B No. cum ar fi scleroza muhiptSi. Di:eta grupei S. ea reprezinta . Pacientii wei cu hipog:]icemie rna intreaba adcsea dacaar trebui sa urmeze sfarurile Standard.: retentie hidrica ~i hipoglicernie . arahidel. Eu descurajez aceste practici.. .8.xercitiu pentrogrupa. Fiecare dintre aceste alimente poseda {I lectina proprie.] ORUPA SANG UlNA A par a fi. grup a sauguinft.. Totusi.. Dicta grupei sanguine B este echilibratasi completa.• OONSUNlAIOR DE PRODUSE LACTATE .JificMctI meselor pentm grupa.DIETA DE TIP B ~ASE Dieta groped sanguine B GRUPA SANGUINA 0 $..tat de multinc.aHmeIuare penrru gmpa srmguinii B PfOfillll stresle. tn rnulte priv inte. duc:and 'Ia oboseala.l. deoda. B ia 0 £onnll total ne-obi~. tntre A ~io. ei le vor supravietui aprcape Planul Grupei sanguine B GRUPA w Nomedul • ECHIUBRAT • SISTEM IMUNITAR PUTERNIC • SISTEM DIGEST[V TOLERANT . organismele lor par mal predispuse la tulburari rare . 'S-ar putea spune c.r:ii fi'nala: Cnestiu. dll]. OPTIUNILE CELE MAl fLEXlBILE PRIVIND DIETA .alanta . Dupa cum s:pullea tatal meu. robustii ~iagerii indivizi en grupa sangtlina B sunt de obicei capa bili sa reziste la mul te dintre cele -U111L] severe boli caracterisrlce vietii modeme. grupa sanguina B se asearnanacu gropa g.'lI1guinc B Pf8.balanta de fmt'e. Iu ansamblu. s812guin! B OhiduJ suplimenteJor . de a consuma zilni G mese reduse cantitativ pen tru a if1npiediica scaderea brusca a glicemiei .: 0 scadere accentuata a glicemiei dupa consumarea unei mese.e ~i semimele de susan. doi pol] O'pu~lin multe privinte. 0 persoani1 en grupa sanguina B care rnmeaza eu grij a dieta recomandata poate adesea sa ocoleasca bolile sevcresi Sa lraiasca 0 viata 1u!1ga ~i s..' NECESIT AUN ECHiLrBRU tNTRE ACT[VITATEA FIZICA $1 MENTALA PENTRU A SE MENTINE SUPLU $] AGIL sigur. Chiar ~i snmci dud contracteaza aoeste boli.anguina 0 j.eviirat nnice ~i uneori came]eonioe.ta.at: cele doua par inrudite. Apoi.nea pctsonalitdpi l45 l68 l77 180 184 Factorul de seadere in greutate em ell GRUPA SANGUlNA .. RASPUNDECEl MAl 13mB LASTRES PRI.cu tra:saturi cu ad.a grupa sanguine B reprezinta UI} rafinament sofisticat in c1ilatona evolutiorrista... deoarece persoanele C'U grope. Dar grupa sanguina -8 poate fi eel mal bine deS'c-ris1iCOl idiosincrazica .'cd mai bun dintre regnurile animal i}i vegetal". lintea. eei mai importanti factO-Ii de crestere a greutatii corporale sunt porumbul.

ea se depoziteaza sub forma de grasime.itar'tJ. 13 Acestea sum liniile dircctoare pentru scaderea io grcul<lite grupa S anguina . nivelurile giicemi.:!VlN".lll eorporale..0 in privinta reactiei lor la glutennl din germeni i de gr. rode cauzate de celelalte alimente care incetinesc meaabclismul C§.taea persosnele Cll! g. .II echilibru metabolic. s-ar putea sa lncepcti sa A1JMENTE OREtITATE CARE FAVORIZEAZA .n.ituJ< ..0 sc<'ldere brusca a glicemiei ..ciaug.ie~. Adev~raiii vinovati sunt acele alirnerite e-are inhiba fotosirea eficienta 11 energiei ~icare fevorizeaza depoz.anc. Oind aceste alimente sunt evirate.tllt'lC constatati ca Va este foarne tot timpul .Jlf .rc .JNTE ilmiba eficienra ir£sulinei Jim'item rnta metabo1ica delerminJ hip()glJ~cemirt inh!·~ aporluladecv8't de SUQ. daca excelati in consumul alimentelor hirer· eu CON11NDT PleAT OUM'RODUSE . dercnniuA dcpozit:u.irn(J-taboli"S11l.ULCE D REDUS DE i~vo..1k'Cmi!J mc. alamri de altele care ooli\ill lectine toxice.1 RECTDAR~ [N TABLOUL GRUPEl SANGUINE S.'vorizeaza mcra'oo/ismul cficic.n. CARE .TEREA -~ ~T Cal problema principala este De anume m.lJicii Jie:fc:rn. Nici nu suferiti de tulburari digestive. aruncl caud adaug:a·ti gr!lul la amestecul de porumb. IlU.z'ea. O. am constatat cit eel cu grulla sanguine. Dcsigur.gul. I1mCJ~se1e d(ges:(i~ ~i br:i~cii ~] arahide.etabolir.J.P<JoliciJ limil:c:8!ZJj·dic]~nia mlC~aooliCii dcrccminihipoglicemie illliibii digestia i.Sfa:n(c: JIl'um.rJJi r-.od. .. Jimiteazif eliciel1p metabo1ici dc.ET.f h1p.:!.l!tiri realmente pe cei eu grupa sanguina B sa n::alize.a si nu momen ttl! in care man5incil.i dctcmlll1a hipogJicemie limircazif cfi~ienta metab{..AU limiteaz§ e'licicJJ:~ /n. Lectina din gluten se a. cafe Ii pot smn j eni pe cei cu grup a sangui~~ inhiM dicien(1JI iIJsuUnei LEGUME VERZI CA!lN'E pentru a scadea in grcutate este .DE SUSAN HlUSCA GR. Tot ceea cc vatrcbuLC Unii sun! snrprinsi de faptul c~ persoanelecu gmpa sanguina ~ nu sunt mai predispuse La probleme legate de controlul greulli.g. grupa sanguina JB..este ca interfereaza eu sis teITI"ll natural de semnalarc a senzatiei de feame. veri creste in greutatd Dar consumul moderat de procitrSC lactate ii 1!Ijll.Illlp.]u sine.mai ales II cei ell grupa s.anguina B. Arunei ~and elimiuafi aceste ali mente ~i ince:peti S J consumati dieta . .l.a scada in greuta te trebui e eu siguran~a sa evite graul.il va urmati dieta.a tmporfiva scaderii tn greutate cum arfi problemele timid iene.orizeazJ melaooJismlJl f..z..h.0 SiUla!\i'e nu tocrna.nnin. OMPl.a:u ~i din produscle din gra u integral.:nt dir.l'Jlcerif. eel C·D..Mhol1'Coe .tav.h·onzC:iiu mctabo/J·smr. din moment ce eonsumul de produse lactate este i!'lGuraJat 10 dieta lor .s.la proble. a.tc. Nu aveti nici 0 baricra fiziologica6'latura].~. favorabila daca lncercati sa sdide\i 'in greutate. AL DIETEl LINn 0.lina h ipoglicelti'ic in.. se aseamana cu cei de grupa sanguina.146 Consider PLANUL ORUPEl SANGUINE B D(ETA DE TIP . mancarea nu este eficient digerala ~i nu estearsa ca un cornbu.::Ideevam grupei sanguine. Annmite alirnente declanseaza .COl gdsi~it nL!ard'cu:a lor ~tru Ii: ob(ine' c:nC(.B rlJ:'P.consumarea multor tnese reduse cantita tiv in cursul zilei .g/c' o.el~r c-ficic. Glutenul din graxi. Persoanele cu grupa: sanguina B care vor s.~ l.2ie u. .stibili pentru organism.jn.j. rezu ltatul final este la fel de daunator. B au 1I13fC succes in a-si controla greutatea corporala. lime.B: ~NCLYDETI ACESTE U RMEAzA. ARAHIDE SEMfNTE .a san~ina B at~t de sever ca ]'n eazul celor cu grupa sanguina Totusi. .eafl1ime:r~t:eJOf .ei ar trebui sa se men\ina normale dup~ mese. LACTATE GRASJMI CEAf DE LE.l caloriilor sub forma de grasimi.i'bJi fu1J¢tia iU. Prob lema cu "ciu.r cfideru calorice.

! P B 14'9 Produse din carne si carne de pas are votb:i. at f bine s.Vestile dcspre puiul de ga..ii cu pfedk. nici una nu contine pcriculoasa lectina. nu existau prea multe vile 111tundra siberi . in loc de vita sau curcan.iata un all Cal in care liniile directoare ale dicrci nu sc potrivesc tuturor.v itat Cos~iH. melci i etc. deoarece ~ dcveuit 0 parte de baza a multor diete. ales pesti oceanici de apa ad§.l dkecru irrtre stres. MIH OAlE mrURE vANAT C!.. rna. crcveti i. Evitati toa te crustaeeel e' =cra bii. una dinrre cele mal difieilc ajustari pe care cci cu grup<l sanguina 13 trebuie sa le faca este renunrarea 181cernea de pui. MARINE RECOMp/li. Carnea de pui contine in ~c5utul rnascular 0 lecnna care! aglutincaza sangele cu grupa sanguina B.F{(~om. (Tn definitiv.. putet: co nsuma altc varietati de came de pasare cum. Dar . Daca sunteti obi~nlli~i s~ consumati mill mult carne de pasare decat came rosie.HiJl'e"l d~'.apttl. til expenenta mea.Prepdi~ii carnca rosie in organlsmul cu grupa sanguina R Aceasta deoarccc srramos ij cu grupa sanguina B s-an adaptar mai bine la alte tipuri de came..0 [1~i n . Dcsi ere sunt similare cu puiul de gaina 'in muhe privinte.OIza!] Curcan Came de vitel .sibilitatea de. de asemenea excelente surse de proteine de ealitate pentru cei cu gmpa sanguine B.nca. . ar fi curcanul . a cauza accidentc vasculare cerebrale ~1 rulburari unune. precum codul ~.'i au fazanul. dar nu despre aces! lccru este ALIMENTBLf.t{)aH! Gore pot "jura l: dju. homa rii. Carnea de pui poatc fi rnai sl1lba (de~j nu inrotde auna) d. care sunt bogati in uleiuri nutritive.inil ii deranjeaza pe mul.!niinii..Este yorba despreputerea unci lectine aglntinante c:g ~}(:.14:8 PL .i Gasd $unca Pare sa existe $1 0 legatur.i somonul. Pestii CI(.! came aiM. tulburarile autoimuuc Came de pu i Carne de pore .ila!) i Daca sunteti obositi sau suferiti de deficiente ale sisremului imunitar.ti.e:rei in cQ1woroan{.Il"nede vita Came tocata de vita Bivol Fiest F. pentru (..mt doe« lillii direr. cumar fi cea de mid SlIU de iepure.. NUL X GRUPEI SANGUINE B DIETA DE T.. cum ar fi platies halibutul si calcanul sunt. oamenii au fest sr~!uiH sa consume pui de gai.ed t eamea rosi e.pozijiae imcestrnfe_ De e.md~ri/. ar trebr: sa consurnati came rosie. de~i carnea de pui poate f un aliment foarte agreat. Dflci. Ele (.01 este mai sanareasa"."IDA:r~~c c iO'Arr'E Persosucle cugrupa sanguina Bat fi bine sa foleseasca alimenre marine.na In loc de came de vita. in plus. Gaini Cornwall Potarniehe lnima RatJl Alimente marine de caieva 0 ri pe s.il o consumati '~ncantitaf reduse.e le_gate de rarie sl.

.Aceste intolerantc nu trcbuic confundare cu alergiilc alirnenrarc. pm bIema cuadapt area la produselc lactate . Acest stigmar se pilstrcaza si astazi.· h anccstrale. de anticorpi fa~a de alimentul respectiv.tSO PLANUL GRUPE! SANGU[NE B . cei eli grupa s [jJn~ina B dig. 11 1.:I eu grupa sanguina B sunt slab reprezentati in Africa ~i multi inta H tol cm~11J t~bd(lzJ. nu erau potrivite pentru eonsum.Oza.D[ETA DE TIP B 151 ~ecti~le nocive pentru org:misrrnd ell gmpa sanguina B_ ESte lIlte. Dad sunteti de origine i.-01r pu tea COliniti <II 1ltl Bibangalben fost innoduse pemru prima data in sccietatile barbari lor..Aeeasta deoarece g hicida primara d[H antigenul grupei sanguine n este D·gala:c!.cfJ greu COD PLATTe). V MARIN Grupa sanguina B este singura grupa sanguina care sc POfL[(. C(. ci deoarece cultura dumneavoastra le-n respins in mod constant. Calmar asiaricc datil! ell iuvazia hoardelor mongolc. Pcntru rnodul de gi1n· di re usjat ic.nu pentru ca organismuleste rezistent lade. Produsele lactate 0 lIU Torus]. SCRUMBIE CAl:CAN STURION $TlUCATANARA ~tIUcA PORGY SARDINE HAKE HALIBUT ]CRE DE STURION (CAVIAR) MACROU bucuea pe dep lin de 0 varietate de produsc lactate. GROUPER EGREfIN MAH]MAH1 MONKFISH BlBAN OCEANIC p ASTlt. acaror elimentetie pcbaza U(.ii a Yeti 0. exista idiosincrazii as U d. PH) dU$d e lactate CJIau alimentul Pastrliv curcubeu Deeyit8Jt An~oa Baracuda Rae en pb~o~a T~par Stridii Biban de mare Beluga Sloan cu branhiiafbasrre Clean Broaste Homar LQA Cr_e:ve~i Meld Biban dunga. Intolcrentclc SUJ)l probleme 11rri CJ rl uprez U (sornon afumat] Scoici Crab Midi] Caracatita Broasca Yellowtail teslo<lsa .. raspunsu ri ale ~isrc m~J1u i j m un itar ce det c rm i. care crustaeee. pr in unnare Snapper . Produsele lactate au fast intrcduse in <I]ime-l1tatia umana lB periosda apogcului J·ezvo~Wt~~ grnpf:i sanguine B. n. desi exista in Asia numemsi indivjzi GU gm. 1. Si persoanele cu grupa sanguina B de descendenta afrieana a:_ pl..[1e~a~l. o data ell demesricireaanimalelor.pa sanguina B.A.J dieta constituia 0 fapmlul ca.) Albacore (ton) Bluefish (~'rJP ScaUop Rechin Bihan argintiu Smell Drac-de-mare Hering (proasp~t) Hering (murat) P~~e cu SQrnOtl C1IiTne <11J.soia este Hodvii pcnrru organismele lor.lte~ avea problerne in cc priveste adaptarea la prodnsele lactate. care 5U u t. de ohse~al?a majori ~atca primiior sang1!]ma Benlll triouri dt evrei. Peate aceasta lege privitoare oameni cu grupa interzicesu consumul de recunoastere etustaeeele. (Oufde nu connn Abalone lecaina care se gase~(e in 1esuturile musculare ale puilor de Red snapper SaH:fiish Peste spada Tilefish Weakfish Biban alb gaina. exsct acceasi glucida prezei1ita In lapte.j prod LH:t i[i.

peste ~j lactate. care SUO[ ell adevarat necesare pentru s~niitaJte<li ptima a celor cu grnpa sanguina B: o DeQsebi t de benefic:e favoriza digcs'tia adecvata si eliminarea si\nalQ<:I:s.e sunt cauzate de rnigratie.t Folositi eel putin (I Ungur.i Gruyere Br!nzii Jarlsberg Mont'er-ey J a ck Branzii iunstcr Schweitzer Ulei de canota Ulei de sofran U l ei de porumb Ulei diu serninte de buutbac Ulci de arahide U lei de susan Ulei de floarea-soarelui . B!!". Am descoperit ca persoanele cu grupa S anguina B care prezinta intoleranta la lactQza sunt adesea capabile sa asimileze produsele lactate dupa ce si-au corectat problemele globale din diete. de ascmenea.152 PLA UL GRUPEl SANGUINE B DIETA DE TlP B Panne:zan Branz~ Provolone 153 Zer Lame j ntegra I digestive pe care le puteti avea la anurnite alimente. Persoanele cu grupa sanguins B pot consume alimeote pe: baza de soia.. din seminte de in Brlnza Cheddar Brnnza de Brie Unt' Lapte batut Camembert Cazeina Branza N eufchatel Bra!lza Colby Bri:n2A. cum sunt tnghe~ata.I la do. introduceti treptat produse lactate.alJrZi.uA zile. desi nu prezintA mnltiplelc efecte benefice pentru s. celcr CU grupa sanguin~ B se datoreaza pericolului ca oamenii Je VOl substitui adesea felurilor principale. LAPTE .anA ta teo ca tncazul celor en gmpa sanguinfil A. U[I preparat indian din unt puriflcat. D:eosebit de benefipe MOZZARELLA BR.. tnoepiind cn produse lactate preluerate san acri te. CUm ar f iaurtul ~ikcfirul. eu smantanii B~[1Jza Edam Bdrl7.i\ IAURT CONGELAT KEFIR Ulei din ficat de cod :Neutre Ule. la gaHl. care ar putea fi mai bine tolerate detih produse lc din lapte proaspat. Evitati uleiurilc de susan. 0 parte dill preeautiile mele legate de reeomandarea alimcntclor din soia. Ghee. poete fi tolosit. dupa ce ati urmat dieta grupei sanguine B timp de cateva saptamani.az. americana Blue cheese inghe{ata Stri ng cheese Uleiud ~i gtlsimi lntroduceri ulciul de mssline in dieta dumncavoastsa.~ de soia sent adesea recomandate ca inlocuitoare ale produselcr lactate. LAPTE OE CAPR. in IQe de a B r5nza de so ia Lapre de soia pe eyitat Bral1d. Ce puteti face?' Daca prezentati intoleranta la lactoza.~CREMAT SAU 2% ]AURT IAURT CU fRUCTE ULE] DE MAsUN E BRANZA COTTAGE BRANZA fARMER BRANZAFETA BRANZA DE CAPRA.a.4NZA R]COlTA. Imo]erante!. Apoi. Emmenthe' Bduza sherbet BraJ1!Za' Gouda .Cum S-a petrecut arunci csnd eei ell grupa sanguine B BIU patruns 'in Africa. AHmentele peb.. care contin lcctine daunaroare penrru tractul digestiv la persoanele CUI gmpa sanguina B. penU111 a consume carne. lnoepe't~ prin a folnsi un preparat enzimatic cu laetaza. asimilari culturele si alti factori . floarea-soaselui si porumb. laptele integra] ~ibranza ClJ smaut&nil.ite . unde produsele lactate nu erau foarte ras·pand. care va face posibila digestta pznduselor lactate.

tai mult decat orice alrc alimente.-. incercati pal nea Essene sau Bzekiel.Imi exceleme. sanguina B. cheia esre reprezentata s . de~j nu este bine tolerat. r neercati. secara al ba.} Porumbul 1. care eontine 0. sunt populatiile de evrei din cstul Europei. Rezultatul esre 0 cficienta redusa a insulinei ~i csecul stimularii "Hl:"derti" grasimilor.e gasiti 'm magazi De alimentare dietetw. eresterea in greutate la cci ell grupa.itive..ii..i:re ME1 DE ovAz FA!NA DE OVAz OREZ EXPANDAT TAR. Aces'~e paini .l sc poate atasa ](1 receptrii insulinici din adipocite..l. acestea incetinesc metabolismul.lectina ee se localizeaza !I sistcmul vascular. de asemenea..156 PLANUL GRUPEl SANGUINE B DIETA DE TIP B 157 Amarant Orz: flri~iC~ Fulgi de porumb faiJilia de porumb Crema de griu Kamut Kasba Secara Cerealecembinere Grall decorticat Tardte de gr!u Germeni de gritu . retentie hidrica si oboseata Dill nou.graul. pe ewe I. R_eco_:naudiirile aeestea sunt similare cu cdc pentru cereale. nurnite uneori focul Sffi. determinand tulburari sanguine ~i posibile aecidente vasculare. de . Ceicu gnJl)a sanguina B ar trebni.vii:" :sunt foarte nUb""._TE DE OREZ SECARA ALBA. pentru eei eu gmpa sauguin. Lectina din grall. D-ea'sellit de. Orez ul _~ L ovazul sun I OI)~jIJ. Lipie ideaUi Briese din Uirate de ovaz Crema de 0 fez Familia Fai. determine tuiburari insulinice..na de c arto fi Granola Paine de secera alba Paine din fi'tina Grape nuts tara grau de soia . Consumati 0 varietate de grane ~i cereale. la care predomina grupa sanguine B. Desi de sunt paini din grau gernunat. (Este interesant de observer caprincipalele vietime ale' afectiunilor vasculare. Painea de secara esre 0 parte raspandita a traditiei lor. benefioe pAINE DE OREZ PA1NE ESSENE MEl BRUN pAINE EZEKIEL FIN CRlSP pRAJlITURJ DE OREZ PAlNE WASA TARATE N ell. care cste fcarte utila pentru cei eu grupa sanguina B .. EVltatl graul" porumhul.adica urmcaza principiile fundamentals ale dietei . ]]d~t:a ~i secara Va ram~ne totusi 0 varietate l~rga de sor:ime~lte de pa ine din care Sa alegeti. nue leul problema tic este distrns in procesu i. de germinare ~I ele sunt perfect :g.~ruliJi Antoniu. .i i1J.i'imatoase. evite secara. lmpiedicsnd astfel atasarca insulinci.:. poate sa nu constituie 00 problema.' 'and grupa sanguina B . Nemre Paine larA gluten Paine hiperproreica .echil j bro.este bine echijibrata .li hri~ca sunt factori maJodimpHca.iI B.. de asemenea.

aslrii. uti] pentru copi ii CD gmpa s:angoinii B care prezinta eczeme. un agent autivira] important Ma.t§:t grupa are sangninal :8.oase cu spanae Or.ajQril<'ltea Iegumeler snnt recomandate pentm aoo<lstli g:rupa san. bncnrati din plin de 'C~lrt.na.of1 i ingame.t:o]nm.trk:e.oas. Spre deesebire de allte grupe sangu]ne.ne.p oomp]et ro~me din diem dmn]j:eiI. deoerece miu:cega.a.je en efect redus asupra grupei sanguine 0 san AI3.jvana siciuperei ~Imulle ~ a1te alimeute delicioase dintre darurile aamrli.anterior mentiOHaltJe. EUmj. nutriti ve ~ibenefice' pentru grupa ~sa(lguinaB. die asemenea.re e <. In vremc' ee lectina di[l 1:'Q~. grupa:. sangtllina A pr-e.nlt~. asa ca profitati de acestea din pHn" consumsnd de b trei p1ina Ia cinci po·rtU pe zi...e semolina Basamati de orez Paste fair.in"_. ACEl'(]sta ~nsefllm.~ Vo.voOastra. Cei cu grupat s.eaUe:-m Secam Vita Paine de secara I.I amaut gluten Faina de grau F.re mai jos.ecare grupa ~ng:uiDa.anguula B au 'Eendinta sa fie mai vulncrabile ~aJ virusuri $i bOli~l1!l.oon{ine aeele let:lfine . elimina.cam P~i.'§lJurinafi.i. ~ . s. care a:fecteazili insulina *1 me1abo~i$oouL Evitati ~i masIinde.GO%. n.ne din gdrll inregrol F AINA DE OV Az FAINA DE OREZ Neutie F 1I. Briese dill tal'ate de gran Fulg..gu]na. trebuie sa consume din bd~ug legume cu frunze verzi. Rlespectati rrdocmai [iniiIe directoare reda. iiYm.""( Fihllf\ de. carecoatm magneziu..z]fjltl reactii put em ice.ina grah.atm Faina de secara alba Faina alba Paste fain. diu dieta dumnell.ez brun Quinoa Orez alb De evitat Kasha de lW}Ca x amant • ~ F.l ca ea con~ine leetine care pot '3.I. Deoarece perscanele ell.l:rnA panhffilag!lu:t]Ha. Perumbul trebnie. Purem s:pune Iell m. deoarece .i'i" d.i d!~ se.iurile lor pot dec1m~a re:ac~H alergice. . Ro~ia este 0 iegl. . de asemenea. grau " F'>ll'".'!'Z' .i1iii:8. c-iit ~i Wllp<!. pll[!'le'~ l>~V.158 PLANUL GRUPEI SANGU[NE II DIETA BE TJ'P B 159 Orez salbatic De~vi1tat Covrigi de gmu Briese de pcrumb Grlu..anguina B ar trebui sa evite doar ci'heva legume.. ell flil1..~ de cus-cusy Paste fiiinoas'e cu anghins.>. de Qbicei sub forma mCa~ie'i muco@sei gas.itei SQba '" ~ '" Exista mnlte !egume de bun~ calitate.ti de secanl Faina de graubulgur Paine poli-cet.n..gnez]ul este.

Veti observa cA exista foarte pu~]ne fmd:~ pe care.Mugmi.rsoanele: cu grope. Incercati s a. CMINEZEASCk Jerusalim Avocado VARZA'RO$IE VARZAAL. FASOLE LIMA cmPERCT Sm:nAKE MU$TAR . Bromelaina.de~l :in flecare zi eel pUH~lunu I sau ooua fructe ClioUsr.e grope sanguine.1'lnguiua· .~~.dhlta de a a Veil! sisteme grupa . co. rodHlu:r sau perelor cu spini dlrl dietele lor: AI]JIIDIa!i~ul oate fie deosebii de bun pentru cei eu grupa sa[lguin~ p B care sunt susceptibili b. Asm~tu] Laptuci Boston Ls.:rLANUL GRU PEl SANGUiN EB UlETA DE TIP B 161 SFEClA FRUNZEDE SlFECLA VINETE CARTon DULCI NAP VARZADE BRUXELlES Anghi~are Dovleac Ro~H VARZA' .pa galbeca Castane Je-apa N asnnel 0( m. Majoritatea celor ell gmpa sanguina 13 nu VOl duce lipsa curmalelor japeneze.d Muguri de barnbus Bok ch. .ci ice berg LiiptJi.line Mif!dine .pSi r'Q~ie Ce~a spaniGla Cea.B nebuie mar Ohimher Hrean Zucchini Cea.celor foarte utile.il:oiromaine Urprurci mesclun Ciuperci abaione C iuperci domestice Rutabaga Arpagic Cicoarc Castravete Ridkhe daikon N:p.1icri~ de balta) f-aVQYilbiJJe grupei sanguine R digestive foarte eehllibrate. lLaptuci Bibb Carton ro~ii Cartofi albi Radiecbio Rappini Tdina . balonare .ATRlliUEL PAS'fARNAC ArnEI VERZI Po!rnmb alb Mas]ine Masline Mw. 'fOATETU)URrLE .Praz.El GALBENI GuH. S11l consume prodnsele lactate ~] carnate din dieh'i:. de alfalfa Dovlecel.Rid:i. Pe.ill mice C8Jl acestea sum diesrul de rate.de cal iliitile lor rnedicinale . '.s. <l:Mfel ineat sepot consume unele dintre frucrele care sunt prea acide pemrualt. toate tipurile Sfeda mangold Nap. BROCCOLI P'. sang1!li]na Ban ten.oy ARD.a.domestiea f'Ul!gi:linare de Mugud de m~~g Mugu:ri de ridichi INOAME. In ansarablu.cnj negre verzi grecesti spauiole Tempeh To:fu Porumb galbe.e . se pot alege libel fructele di n Iistele urrnstoare.1id]e M1irar Andive Escarole Chimen dulce USl'Y:W] Alge Shallots MaLAte de hJiflla Ciuperci enoki Ciuperci Portobello Ciupercitree oyster Okra Ceapa verde Spaaac . ajuta la digerareill usoara a hranei.mai ales daca nu sunt 0bi~nllili"".u ARDEI JALAPENO ARDE[ ~O$II VEPJJETURl Fructe COLLARD Nel!J[tn~ Arugula Spar<L[lgh.pru. (J enzjma din ananas. un report acidlalc<1Jil]cQre~pu]jjzator.BA MORCOVI CONOP'mA. (I persoana cu sa le evite .iIIl:h. pemru a pro fi~i1.

se amestece cu sucul. I Iingurd de granule de ledt]r~:a de cea mai bunii calitate ~i2. Agitatiamestecul ~i consnmau-l .as. Pute'ti gasi granule de leeitina in '1aga7. . ritoa. S-ar putea sa fW surprin~i <Iflilnd eli este destul de gustos.eo~ii r Cermale .e Smocilline uscate Smocbine proaspete Agri:~ Zmeurn Grapefruit D'£ eVltllt Nuci de cocos Currna~e japoneze Rodii Priddy pear Pepene de Cr. en proprietati de accelerate a metabolismului si intanre a sistemului imunitar.inuI alimentar dietetic local si in unelemagazine universalc . RO$1l STRUGURI PRUNE NEGRE PRUNEVERZI .. Eu ii Sp'llliJ.s~i~'.PRUNE aosn CONCORD Neutre Mere Caise MandaIine Cantalnp Guava Kiwi P.re pentru sistemul dumneavoastra imunitar :. Rubarba Cararebola VARZA FRUCTE DE MERI$OR STRUGURI PAPAYA ANANAS . Cap~une Pepene Crenshaw Pepene du.a net:eM 1Portocale Piersiei Pere Patlagina Pnmeu:.cat.DIETA DE TIP iB 163 Sucuri .:i.!. ce sle gaseste in animale ~i plante.Beebe de soc - Um&i Loganberries Mango Pepene canang Pepene cantaJup P'epenec<l!saba Piersiei de -toarnna cu ooa:j.l lubenitl1 Mure Afine Boysenberries Cirese Coacaze negre Kumquat Stafide Coac~b.. Daca preferati zihrie un sue care Sa contina 'in •. permitandu-i sa.~ (Hg(. este cu mulr mai arragarnr d~cat sugereaza numele.~dun .ke- Majoritatea fructelor ."cocktaH fluidizant membranar". & tncercati urrnatoarea ba-mum in fiecare dimineata la sculare.. deoarece lecitina emnlsioneaza uleinl.slgurA niveluri ridicate de colina.162 PLANUL GRU PEl SANGU]NE B .~iucurilor de legume sunt buue penrru cei s ell. care sunt de mare valoare pentru cei cu grupa sanguina B.~Ct}Gkrail-ulfluidizant mernbranar" <I. Amestecati 1 lingurA de ulei de seminte de in]. Lecitina esre 00 Iipida.epenesp:an:io.iguf d. seri!l~ ~i etanolamina (fosfolipide)... grupa sanguina B.5 dl de' sue de fruetc. lichide BANANE FRUCTE DE MERI~OR STRUGURJ ANANAS PAPAYA STRUGURl NEGRl VERZI STRUGUru. dar va .

alu] Crerna de tsrtru Chimion U nt de: mere Gem (diu fructe permise) Jelen (din fructe permise) Maioneza Mu~tar Muratufl ell mara:r .ZfJH!rln Za:1illiir brun Zahar alb Tamarind Tsrhon Timian Vanme Cidrn din 0tet de.donul de pommb ~iseortisoara. mere Sofren Salvie Sate . Exoe'ptii~e SU[1. mierea si melasa. de asemenea. Cimbru O~et balsamic Mise Melasa M~m:r (usca 1) Otet din vin rosu O~et alb Mirodeaii sanguina B se simt eel mal bleeconsurnand plante aromate c-um ar fl ghinlberoi. plantele du]ci tind s:1lfie iritame ga:smc asaca PeJ:~Oillndewgrupa j Nu~oara Oregano De evitaJ Cu:i~oateengle~e. siropu~ de pcnnnb.pt.iUesnnt piperul alb~i negru.. dar bnnul silnt din punct de nu fumizeaza ARDEIRO$U CURRY GHIMBER HREAN pAl'RUNJEL vedere nurri tional ar sugera sa va H~u]ta~ieonsumul dealimente b eneficii reaie. Perseanele ell! gmpa sanguina B pot face.ETA DE HP B .bt Portccala M~e.oarli Amudoltl de ponnnb de soiaMentha crispa 80S Perisor din mal~ de: orz. Jar evila~]j)nd:ukitmii Simp de pommb Ge.LatinEi. :~mp~a s Piper negru macinat Piper alb Tapioca censiderati-o un condiment.evi. Condlmente Condirnentele sum ill esell~.t zaharul alb $1brun.xoe:p~iaketchupului [cu c periculoaseie sale lectine din rosii).bi~n1Uli(eu e. case dan 0 reactie ne'OJtriiln sistemul dlg'cstiv al perseauelor l 00 grupa sanguina R Pute1i consuma aceste glncide en madera tie. hreanuljcnrry ~]ill\deiul rusu .diru de mere Prune uscate Caise Castravete 'fe]inii Grnpefmit Sue de legume (conform cu legumele sub]lfi1:f1te) Us-filmi Moreov De . care ocmtffi lectine problematicc.ti Eoonti1 de migdale Malt de orz Sooqi$. ami. care Agar Anason Simp de orez brun Capere Chimen Arpagic Ciocolata Arrowroot Busuioc Frunze de dafin Pere pevgarrr~~c Cuisoare Coriandru NU!c$o'8ira Roseove As:m..~I r Mi1!rm Mar Cirese negl"e Ap1i.1i fie neutr'e fie nocive pentru reate gropele sanguine. Puteti. consume cantitali mid de ciocolata. nu un fel principel..PLANUL GRUPE~ SANGUiNE B D~.ii!re S1rop de orez RO. Exoe. bpi aproape tururor condimentelor o.re Varoc Sirop de artar Ma:joran Mtmlha aguatica B cia de ardei Piper boa-be Fulgi de piper rosu Mentha piperita Cui~©. Pe de aJU parte. (cu ijrnaie) _Dulse Ci.

=matei Aritei ro~u Paducd M~et-el Studefil~a Vorouic Mentha. B prezintll:. care conune antioxidaate.emfei . erispa Dud larba Sfintullli Ion Veroina Mesteacan alb ScoaI1a de stej ar alb Coada sorieelului Cei cu gmpa sanguina beneficii extrem de.v ~] asamai departe. De asemenea.. deci cousurnati-lin prima parte a zilei. apa !l] efecte cuadevarat sue.t~ pentru linistirea tra. Persoanele cu grupa sang-uina. . Ei B nu 0btjn PiirpMle Dong quai Bchinacea De eyjtat Aloe Pedbal MlHasea porumbului Schinduf Gent:ianal Sarsaparila moo alunecos Stevie gaThbena raman. cofeina. 0 scadere brusca a glicemiei dU. Desi bauturile cum sant cateaua.ghimoer peutru incalaire.a 01 ment:ine neutra. Are proprietatiantiviraie care coatribuie la reducerea Hamel Tei Siminichie Traista ciobanului Gura-lupului Goldenseal Lumanaric8! ' Trifoi rosu Rub~uba sus:ceptibilitatU la boti autoimune. i<li:r lemaul-dulee . . to~ij atenti la faptul ca el poeteactionaca stimulent. Fiti. nu de. ~elul d]etei grupei sanguine este die a va max]miza performanta.efice CEA[VERDE *nu folositi ffirApermisiunea medicului .B D1ETA DIE TlP B Muraturi kosher MUFaturi dulci Condimente pieaute Cendimenre pentru salata (cu continur scazut degrasimi.ctuJui digestl. Ginseng este fO<lrte recemandsr peami cei cugruPll sanguina B. inoeatcati s·a inlocuifi aceste bsuturi ell eeai verde. . MAcE~E SALVlE RADACrNA DE LEMN-DULCE* pATRUNJEL DeQseb i:tde_ben.ceaiul obisnuit ~i vinul nu au noci 'lie.teva le sunt noeive.166 PLANUL GRUPEI SANGUI. din ingredieate permise) Sos Woreestersb~fe Alfalfa Soc Ceai verde Frunze de capsuni Tirnian Valeriana Ketchup Brusture laro1l.NE . rnari din majcritarea ceaiurilor de plante ~i doar ca. echilibrati Gill eeaiurio bi~nutte . Lemnul-dulceestein mod special benefic pentru cei eu gmpa satlg'uina B. dar asigura ~i unele efecte GHJMB'ER GINSENG MENTHA PTPERITA FR:UNZE DE ZMEURA. B se simt cd mai bine cand l~i limiteazfi consumul de bauturi la ceaiuri de plante :~i ceai verde.pa mese (hipoglleemie). Mairecent. Daca sunteti baueor de cafea SfIIU de ceai cofeinat. multe persoane cu grupa sanguiua. am descoperit ca lemnul-dulce este un elixir destul de putemic pentru eei care sufers de smdromul de oboseala cronica (vezi eapitolul 9). rnen.ajuH 1111 reglarea nivelurilor gi:ic. deoareoe se pare d'i ar avea un efect pozi tiv asupre sistemului lleIYOS.

':Gotu~ i. care a folosit cu succes dietele grupelor sanguine 1<1 aeienui sal. ce deveniti mai familiarizati ell recomandarile dietei gmpei sanguine B..Apa carbogazoasa Yin alb Cola Sifon dietetic Alte tipuri de sifon URlvIA TOARBLE exemple de rneniuri ~iretete v. favorabi Ie grnpei sanguine B. consumati 0 dietii echilibrata.sa aceste sugestii.:U privire la 0 dicta tipica ce este ulHa pentru eel cu grupa. observe un ingredient in 'cale 0 rel. a:ti putea sl! n tolerati. EI. sanguina B.disti late .. Pe m~surd. B. M S. .e pe lista celor de evirat.isl! va adaprati retetele favorite pentru a le face.PtA NUL G IR PEl V SANG U IN ED DmTA DE 'fIP B N!i1utre Bere Cafea decofemizata Ceai negra obisnuit Yin J1Q~U Cafea obi ~nuittl Ceai negro.cau fost elaborate de Dina Khader.eta care apar. op'\iunile alimentare alternative sunt oferitc ill carol in care preferati mese mai usoare sau doriti sa va Hmitati apcrtul caloric ~i totusi sa. Daca este lin ingredient in cantita te foarte redusa (cum aT'fi un strop de mirodeaie). Orice persoana en grupa sanguina B VBI.c:~~]ar scada in greutate urmand . Totusi.~. in func~ie de starea dumneaveastra ~i daca urmati cu strictete dieta.a VOl" da 0 idee I. putea sa-~i mentina CIlI W}ur~nta greutatea corpora1ii.1 de alirnen tul amri pe care iJ jfn~ocule~te. U neori vet i. Arana alternativa este prezemata . p Aceste meniuri sunt moderate ill privinta aportului caloric ~i echilibrate in privlnta efieientei metsbolice la cei cu grupa s.11. RD. 0 nutri.. decofeinizat DeLevitltl Ba:uturi . veti f] capebili sa v~ creaji eli u~urinl:~ p:ropriHe planuri de rneniuri .a:nguina II. alegerea felurilor de mancan~si a retetelor esre lin general menita sf~ functieneze foarte bine pentrucei cu grupa sanguiml. multumitoare.ionism. si .

:170 PLAN ULGRU:PE~ SANGUiNE B D~E"A DE T1P B 111 .

1 3/4 cea~ca de t8. praful de copt. Ad lIugati apa. Adaugati amestecul de fructe USC21te ~i nuci ~i sosul de mere.adlonarul de sodiu.zdrobite 1/2 Hnguri{a de bicaroonat de sodiu 112 .i ing]. degresa t 2 carei de usturoi t()Cilt mafUIlt 1 Hng-uririi de timien la I 7:S"'C_ Presara ti ]I4 ceasca de fa ina nuci .oba·ti oul ~.t.$line I cC[.ngu:ri de 1m! dulce.siti doer scminr. Legati tifonul en sfoara ~i n~sa~iaurtul sa se scu~~ deasupra ehiuvetei limp de 4 Il2 palla.iulci f 1 ou de {arii I ce. ncslmt 1 cea$ci de apai .r de coopt farn alum. &1 lasiI\i-le astfel deoparte. Scoateii iaurtul din tifon ~i amestcoati-l cu tcate mirodeniile ~i cuu~eiuliDti-un castron.i medii.linguri{a de pn"!. 1l es&rat Taia:~i frunzele de sparangbel in buc.gura de ulei de maslinc TOCANA DE MIEL CU SPARANGHEL 500 g de Puueti iaurtul en lingura intr-un tifon.. PUDeliamestecul cu ]]nguri~a intr-otigaie de 22 x 32 em.iad&ugati La amestec zaharul si uatul.:~ip~r dupa'b"'Us.i SUD de Uimiiie_ Rezulta 2 portii OREZ BRUN CU :.iniu 1/2 ling. Ia i 5 ore.ga~i sparanghelul. l Jingurita de busuioc 1 lingurita de oregano sst« $i piper dupli gust 1 Jin.172 PLANUL GRUPEI SANGU INE B DIETA DE TIP B 173 P'reIHcaiziti cuptorul ~i pes.(ifdi de nuci pecan .e.lpa spanio/J sau rosie..aH de 5 ern..r de a:qar 1!2 cea~cj de Imt duice.a en nlei. Acoperiti amestecul ~iraciti=] timp de 1-2 ore inainte de a-l servi. Fierbeti 101 foe mic timp de ] 5 minute sau pana cand se mm(). UIlS.e stafide IAURT C1JMIRODENU 2 Jitrl' de iaurt simpiu.r:le din inumor) . tocata 3 Ji. !11a:rc 1 linguira de corieudtu tocu l' fingim'fa de nuq-oaJi 2 p11st:aide ntlc~om (fioJt). Bateti :.IJ' de st(jfide sat! :w'e fiuere uscsse (penn. Adau.t$Gii de zahar sucanat ssu z8hJ. Perpeliti carnea ~ieeapa III unt pana se rumenesc U$O I'. Este foarte bun servit cu legume crude. ~i coaceti limp de 4045 minute San palla dnd scobitoarea cu care: lncercam pdjitura. famane curata.HTURA DE QWNOA eu SOS DE MERE . sareasi cuisoarele cu restul de: fflina de: quinoa. sare ~i rairodenii.. san.ise) 1!2 Ce. linguri de ulei de {n~. Amestecan bic. iiliata CUbUTi 1 ceapJ de dimensiun.ill8 de quinoa 1 ceafc. prosspete de sparongheJ 250 g de carne' de mid.<tie:.uri#i de ssn: il2 linguri({i prof de cui~oaF'C 2 cefti de sos mere.( p sucul dc' 18 a Jam§ie ' ['ru11ZC PRA.. .'. neFm. Ad1iuga~.. Spalati~l ~i scurgeti-l.OFRAN de 3. Coaceti panfl se lillmoai.

i cand amesrecul este brun-auriu Piislr. 6linguri de 1 linguri 1 .un ifo~~IIl. Se servesteimediet 112 . Adaugati jumatate din apa de trandafirila amesteeul eli ceapa.~i usiuroiul brun.nd uni fOUI1. s.ele de orez. Reznlta 4 portii. AdiiUg.ri~Ot uscate .cnsiulli . PrJ. ~iprieterW' IJ!l'eli Cheryl MilJere. a:daug:a~irestul apei de trandaftri.. j ntindeti Rezulta 4 portii.'l'au miroci'enii CajHu AmeSICCa\i toate ingredientele 9i puneti-le llltr-un vas termorezistenr. ~Lropul de artar $1 arnestecati intr-o tava de cuptor (. pentru a·lIs. . Chiar inaiute de servire. "'PacierJta.in~ p~na csnd sc umec- ~eaz1i.:>urti de rom]. mifHJ/lo1IJ. prajire uniforrna.Amestecul 1a fiecare 15 rrebuie sa fie qocant si 1ipici os.estecul amested.rom~:brun nesarat. J cea~~ca nu. sofran ~i adaugati-le la amestecul care fierbe la toe mic. Fierbeti Is. ~e~fca ·de.es'~rii de vanili. Rezulra 4. .a iieibere) INGAME ell specific PRAJITE CU ROZN1AR. adaugati sosul de ardei iute . la 12()i"C_Amesteeati mtr~ullcastron mare o\. .D-meavo.174 fLANUL ORUPEi SANGUINE B DtETA DE TIP B 1'75 J' Jinguri(ii: de' :. Presarati ell patrunj el.{zdtobi(e de } liIW"llri~~de..5ii. Coaceti In cuptor Ia 175-] 90'T timp de 1 or1L Este 0 m~ficare minunata lncingeli uleiul ~i perpeliti ccapa ell rnirodeniile. GRANOLA DE ARTAR $1 NUCA. fructele uscatc. .! otez cxpanda f~ zdrobil 2 ling uri de patrunj.~ur. C03c.igurao. ~j uscar.alC.:lti-! intr-un recipient etans.k ceresle Gr. . Intr-un vas separat zdrobin firele de. tarat.- minute.ei de ruaslint! J liIlb. Turnati 4 lingurite intr-un vas d:reprungi1iular termorezistent Aranjat:i fileurile.arin uscar praf de ardei to~~u. 112.IN 5-6 ingame de di111. lS minute.5te 0 bucaiaruasa tumizst acea. arn. timp de i0 minute la foe mic.file de orez .ej p:roasptll" toca l untul.~cade (ruete de f~C.a~i uleiul ~i amcstecati Turnati .a verde sau legume p~rp'eUtc.lingurJ !lIlt de ril de 50S' detdrdd l!!s. en exceptia sofrauului. P'rel'!lcA]ziti cup torn I.c:J de ulei de canol fl' J!4 cea~ca de sirop de {jrtar .c. Ra~citi~1 bine si .ill sa u 2 1inguri fe' de rozm.stj]: rerc1ii Care' este ebsotut del'ic:ioa..sta:/ide ~Sc. Ba a pan. 4 fdii de fj leu din pe~te1e dU.1lstrn prcfera t 1 cea~ca ·.medii. FRIPTURA DE PE~TE *RETETA CREATA DE CHERYL MILLER 4 cqti d.lal.ervitii cu s~l. foe mic alte 15 minute ~i apei adaugati orezul en apa la fierbcrc.arin pmasp.ofran 2 Jinguri de .e 114 cea.j ]tiu)~.apa de lnmdMJri (gasifj in magazinele odell tal) 2 ces« de orez brun 4 oe§ti de apil fllrnro (1. presarati-le co pesmet. ghee sau ulei iute proaspa r . !luCile ~i vanilia. Act1iugati restul amestecului Topiti en unt peste fileuri.e 0 vax 1 cessc« de Mr.eti limp de 35-40 minure. tii~ate in patJ'U 114 '~ea~C<ide ul.cea.i ~i coaeeti timp de 90 de minute. portTi.

to cat~-.vetj nevoie.:mesteeul da in doaot.176 PLANUL GRUPEI SANGUINF. Adauga ti ulei de masline. Servi ~I lmedlat..asline piper dupfl gust . . panBi· cind a.JJ zdrobit 1I4lingl.: Priij iti totul limpre:un~ la foe modem t. .maie.':iinilMe 114lingurn de wei de m. bus'U ioc si usturoi.a de prnfdc usmroi Still usturoi proa:sp..lrifa de' cOflja ddAmaie ptoespe: (Oea(~ Flerbeti pastele fliil1oas·e dupa indicatiile de pe pachet...aUm. Decol':a~icu 2 lingud~e de ll':lIn:nezan si busuice proasplit.~! ... arpl!gic_.1 . Ad~uuan ceapa ve e Dupa cateva minute..11: o. . GhiduI supliment~Ior .egiltu. e ~ : .rpagic mitu {elN linguri de busuiocproaspat..1" • Id .I'U de :5ccadi alba J 1ingfH'ij de ulei de ma'Slil1c . in a-ceea~i tlglllie .1I. _ UIlde ..ad&ugali lapte ba:n. (oeat sa!._ . ' sue de Hhnllie. . ROLUL SUPUMENTELOR AUMENTARE . apt:H amestecap p entru cat pas-tete .t[g~t]apa. Se s·erve~te cu lii..arati-l cu Sate. B DrElA DE TIP B 177 SALATA DE SPANAC hFETTUCINE ALPREDO" nEUC~OASE 2 J.':' • amdiorarea did entei insu linei.d continuo.!11inguri~tl de busuioc uses: 1I41inguri..sc:din . Intarirea imun i~a~i]<In~jv ira. t . tDC'~t . Scurgell~ ~'!.. .IJ. -. rd' .. . smes loc. _.. dupii gust 1 JegatuIif de arpagic.ap~. Sp 9t~ti bine snanacnl.. 1'. :Rezulta 6 porti i. pentru grupa sangui.: de O'l"CZ is<.entan~~ .~e.. i'io 2 250 g de fenucine/J inguinr.i~.ne B.este de a complera substantele flutriti.. . . ]f3cea~c!i de pannezan.·t" 1 Pres.. sare &1plper. stoa~~l C~~~sul. SI:l'Cui de.s~ fie acoperile.~u]Ui 4 pO'J1ii.ri de sp8aac proiJ'Sp~t un SfrOp de sare.ve "are lipse:.rea unei d iete d·ejllechHibmh. SCl... Re.le. 314 cea$c$ lap/ie' bfifHt 113 ce~1C'<'! plus 2 lingud de bra'f1Z8 pilrmezsn (rilsia) 114 cea$cil' de a..fie ele vitamine. a . repLUle'~Heimediat in tigaie. ulei. .. "'~-.ali:m. panli la pAINE DE CAISE inrriuiere. ameliorarea clarita·tii si concentrarii memale.ell!ta~]e ~i de a furniea 01 protecue sup]imenta:ra acclo Sco-p'uJ suplimentdor alimentare Ia grupa sanguin~ B este: -regia. lI1inerate sau plante .'.

adaptarea Ia dictai. persoanele ..g.Z1ltl). efeete beuefice. 0 enzima care se gaseste in ananas.a:ciesea enefica.H~oane de persoane il! j au 7.W! itltTectii virale. 1:H1I:( pule a sj v! COf. plan te din Iurnea Intrellga.e.. Dac. C"U0 imunitate Sdl.l. de obicei sub ferma . . Lemnul-dulee este 0 plant:i de respectat: dOZelc mati lao persoane Ilepotrivi te por cauza nMjen~:ie de sodiu ~i hipertensiune arteriala. De aseme-nea: [l"JI[II~i copii e'lf "gmpa sa1Tgu. in tratamentul sindromului de oboseam cr"Quic1i. Magneziul ~st:e eatalizatorul-mecanismalni metabQ]ic·la ce:~eli grupa sanguina B.caldulul.ogate_m mapeZl. . de supliment alimentar ~poat~fl.s.iin combaserea hipogHcem]ei.B cu hllburari nervoase sau ADAPTOGI3NICE. dod aveti grija sa consuma ti ~ialimente . ri:scil deficirul de. Cele mai bune sum ginsengul siberisn (Ele. alteledecar DOL ~~.u. Data acest Dacii a ye~igmpa sanglllini1 B si suferiti de hipe glicemre. b Orice fo·rma de rnagneziu _ . cAtieva suplimente ell alimentare care pot a Yea. in cea mai mare puteti fjmwLRup:Stante fito. stare l~] care g1icemia scade brusc .lele..i Sa .:. ceea ce ii. pentru uu timp. sa detert:l1[~e-rulburntl ale . ambele disponibile pe seara ia:rgJ in farmacii si magazine alimentare dietetice. vitamins E.!:i.asppracelor grupa S>flillgulna B. desi rnai mulli pacienu relateaza un efect Iaxariv aJ citratulai de megneziu l'at~ de .~ folositi prepaf. magneziu .angu..ca tr~U<limetn penrru ulcerele gastrice.Mburanlor nervcase. sfatul rneu este .. oboselii. nu este ell sanguiIl~ Cei grupa B sunt parte. b. i sau <'11 produs. ca agent anti.' este buna.· risea. S~<l dovedit Yo studil sanguinA I~> toate verdeturile. ell grupa ·.&ecomandate pentru eel cu gmp! sangujnlll3 UmJillll~dulce (Oly:r::yrrhi:m glabraJ Lem. ginsengul siberian creste viteaa ~i aCtlrate~ea operatorilor teIectaG~H(lgrafi.i-dulc~ esteo pbnta hug lllliUzalta de speciali ~lii In. Ginkgo bifoba esre ln mod ill Germania.e lor 11lGtate.kgo oiloba.m@te~le bcgate in calciu. grupa sflIJil!goima B s. Deoarece diera esteetsr de bogata in vitam~n. Echil ibm! este eheial AJi. patru efecte bene fice . uncle peste CL:!rellt el. p. calciu ~ifier.oboseal1i. iln i. In aceste situati1. Este cd mai adeevat . sanguina .ii!. toxic.celel[dH~ forme. norocos).eel putin teorenc. capaci tatea de concentrare lucru s-ar Intilmpla.utherococ-cus 8{:mticOS!JS) ~:j Gin. buit. ]a mesele prineipaie.:Lm.!truntali cu unele dificu11:fut. cereslele si legumeJe recomandate rusesti C@. at] fi maiexpesi virusurilcr (sauca alte c!lYh. posibil.ajungerl la uri dezeehi libru intre nivel uri le calciului ~i' rnagneziuhai. depresiei si.e ()ak~u..beti 0 cea~cfi: sau doua de ceai de lemn-dulce dura mese.l 0 el1Zim~ digesn vili.c!cmica. f~ce ~.a A. .va diem! Mai j os suntcele " .mea WJ.m.el'l~lna a&imHa:Cflldut. putin nevoie sa sllp1iFnemali acesre vitamine ~iminerale.PLANUL GRUPEi SANGU]NE UD ClIZ B nItTA DE Tl P B special (am putea SPWH~ evita afectiunile majo:re HrffiL~[Id dieta grupei sanguine. ENZIME DIGESTIVE. . eeinl de lemn-dulee. poate ca Q cura desupUme:ntare ell magneziu artrebui luata In eonsiderare (300-500 mg). Deci bucnrati-vs de starutul unic .cvadruplu concentrata Plantele adaplogeuetice cresc ~i de memorie.dar respectati -.ltc. cum <IT PLANTE fi' produsele..Ca s~[Ifer:i~~e sindromul d de. doar sub olbsemiil~ie c medicaK Lemnot-dclce utilizat sub fOElll... D1l. mai frecvent prescns medicament e :3 m.inft _E. vitamina C.a.etlllboUzezem'a] eficient oa"bo~nd:rap L De vr~e ce suntell ate:t de e!fk::i. 0.e' C~l_ cu. ~i va veti adar-ta mai u~or fap£cQoo]neleconcentrate Bromela ina. cantitateexcesiva de magneziu ar p:ute1l'. lacta te.niveiurilor . opltrOOe. Benefice lviAGNEZHJL tn~imp ~e· ~delalt~ grpp~ :sanguin~..deficit d.ill~ B sunt afectatl~ de eczeme ~l supl imentarea cu rnagneziu poate 1fJi. ve~]gn:lpa s1Hlguina B ~i nu sunteti a o bi~ll!~it cu consernul carn.. care constiruie uueori probleme pentru cei cu gmpS!.dupa consumul unei rnese. este QiS:PQ1)ibiHi sub formll de sup]]rnent alimGnt~r in mnlte magazine a]]mentar·e dieletice.enw_ eel ¥~glJl. Are eel.delemndulce. vita~i]la B.vitaJ impotriva virusului herpetic.i ill]~iale 10.qhimiqe .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful