P. 1
4852103-Dr-Peter-J-DAdamo-Alimentatia-Adecvata-Grupelor-Sanguine

4852103-Dr-Peter-J-DAdamo-Alimentatia-Adecvata-Grupelor-Sanguine

|Views: 352|Likes:
Published by Kyzu Blue

More info:

Published by: Kyzu Blue on Feb 12, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/25/2014

pdf

text

original

"Rift iUgl1,1 4 i"our Type este o ~,u'te ~bso,Jull: bsciBanti. Certetlilrili: fi lie$e()peFit.

i~e d»Gwfului D" di4:IDOdeschid o. n,o'llla ~iP;(ietiv~, d.eme·!lit dci.llch~!IT[a, re!'lIpn (Ji)I!1'~pt\i]l,ii ,de: .indi~·iJIl!'i!litate bi(lc·himb!::ii., ofiC'I"indl.l-n-e ~i '1;1 J];I(tMlitaw extrcsn ·de: did~iD:~~ ~ ~plk~ ~~'?Ste de.se(lr~"'d m d~ n(jo.ilSt.x~ de;7.u cuzl," .

'I'ia,~

CHJUSllANE NORTHRUP; MD,
fi

4 Grupe sanguine, 4 Die~
..... _., J_

A utoare

Waman " 8&1)1, Wome1~'S' Wisdom

"PtiitlJ PI'c;;.{:up:iJrile sal.e leg-ate de :t::mt~i~ie~i :!ia!ll:5t'lU~,.Peter J. D'AJamo a ~dW$ 0 con·li;rilbi.:l~ie r~m:u~abilli .!lrtol'1"'i'lUirii de 8p~d~litate, demenstrand di u~esit~~iLe ailimentO'!Nal.ditc~r!ili indhdd tn p""["r!~M.1D,t· ,I",k~ de ~p~dfk.e C~. ~i amplr'!!;["Itdc s~1~dlig]tale. [tldk~~~nk· lare ~u c U~OI: d~ Il m~3t. m. acest ~'CM f~o;: c;l.~Dimeill.t;)t;a co[\~cta ~i doC.vina0 ,~e~~ (:;:!, Q1'i~3j't. alta,"

JOAN BOruSENKO. PhD.,
,"':utto~re' a Minding the'Body, ltfmding, the Mind ~i Wonrmr's Book: of Life A

j)~~ V4ti s,~m;l.it' l:cOO!.atii ci ru.l tQ~;~ lIIil.llte'i!~rcllUie:!lit sc:&u:ilili:'asd'. i.d~ntil:: ~au ~i~..-l a~~ .... tip uri de c:\";Cc"CituBizice,. :nu suntelci depr!rt:e de :3&v 31:. GI"1!I!p3. Jum:rni:;ii,yuiiI$trl ~lilgl)liilii. fcll«,tii ;i!:l11!1!mite p:]r1!:ku!larit!l.~ ~l~ !lllltab()li~mlil'ui S311l, ilt6d S',pwj:, inlI!!e.!~zlI ;)I.b~oib1;ia lernentelor rl!U.tritill't in e OrgIID~rn, !Fkcn:~ glflJ.piii ~an~lnoii in p[lr~ f1!!wriz';:;:Iz.i:i ~~"l1b'!;i~l ;<III"l.ImDt,o.r aIlm,~n're fl i."fluM'~I1T~' moo'l:ll in C:U>f' o~im~llul f~Qi::fil.trli·i1ma~illoJ' stres. Eat J?>JVi4. Y«(I(1'TJP"e·\'l. ~'a :Il,i~t~~3 r!htoor:IJ~'u 111progrnl.l1 de de :sIDr.atat~ ~j~i)1¢t, 'ID fu!1l~tic: d~C31":."Kt"criStli:uregmpili d'umnl1Ca>I(I:l!.!ltrn. sangulnc, Dacil: ~" ..~igrup,'1 sanguini 0: cO Cll!nc5uma~i mlllt:ii, c!u'fle(llipe:rpl'()u:ici, bipcr~llIIdJid) .. Ellf[;t;mat,l dim iliUneOib;'!~;~ ,dy-$. gdIlD~:i ajoduh:~ eelorlaltecereale m ~nt{,~:R;t:i ln~e.nu~~~'dtiil~ aerehlce .. 0 aIDneJit<'l~e !:1Je~d~Ya'~ grupd d.'i'~. ungilJline va C.Rft~i'I1.cro~i; dle dsc
~ii. ~oJ!i iDJL'U!l~~oi'H., artri,ta Ci1J

~lJJt~1.I

u~c~~

Dadi. sve~i g;rnptl $~!lgUjj}1i A: It Ai tr~·tJllIi ~i'f~~i VC:!l'C't'~I:.i:tn • Pt,;'IIe~:~c.<il,i '~eT.cu,ii u~Qall~ .• CU['J.1:a... fl yo~~ ~a:U1~ltiI .. Folosi~i mtdit!i~~<Ill?<lnti"u!:Il ]~~ 'f'a~5$Uc~I!J~U;U • O;l!limCflu~ir:: iinA:ortlJ:t!i,p(liate- mlr1 r.iSC'lJ~ e cal:tce]"~i troli &~inuma d Daca aveti grup;a .. '" •
:S<"'IliLg.i.iiiiii Ci!:~

Dieta

B: mal !lad~cl d.l~tii.di!ITtre
tOEl'be

At trdnni ·s~ aVe:I;i

grYp~£c S'!llglliio~·, ul1d.uzand. ~i

oa .... a.(;em~.t{~ n~;; :i?;II'Ulpll. 'e!f~~ sh:lJg1ilu.care 1W~.re GO]1~urni.t p,roc!!u.;!' b~t·~~(! f'r.a.~tic:l~i c\'wEti~ii. fili~e mode. ... te, Cl!ImIll' (:i"!notul ~al.l pl.llmbihil~ a 0 ~linH!:1lit3.~i!C ll.rnd.ecVllta creste riscul iiil!ec~iiiloJ' 'i'j";l!I~ kn,t!) ClIr,1: audio

e...i'i Il'I'IIlib1em£

sistemul ..nerves

leu ,solu,tii de meatinere ;a ,s~in,ata·tii,de pre,lungire a vie~ii,i obtinlere al gr'euta~j ide,ale

Dad ·a,,·i1;f.i g;mp-.~ :ll3j,guiln~ A6 :
'. '.' A vr:,i m ~p()l'i.u[(:a. car:;lcteri$~ic..l1.r)G irtJ~O'Ie;rol1~eIQr grupd.o.r A fl B ~i f.lI~ exeuiJiii: de ClI~l1I.l;rJJn:: fl. lP'Fad1;a~~~d]'l~tn t~brud; de ~,tJ.!IX3"C A'I'e!,;i cel.mai f.r:agim sistem imuIDt:!lli:' dinere tQI1~ grillpele ~~nguin~

Dr. Peter J. D'Adamo
cu Catherine Whitney

'.'

ALIMENTATIA ADE'CVATA. , GRUP'E SANGUINE
Die/a indw~:dllali?:al'il ,~ .ol~~~H me1l!fin't'r'e of 5ji.,,~litJtIi'i> de d~ pniungi'u! a uje~:ii ,i cbfinert Oi grelltd{ii idMle • Ce p~Tere a~i. avea cla·~ v-~~ spune cii. s()(:~crul mc:nli!'l<:rii .simil,it~ii, viijO,rii ~i ,;<1rre .... enirii i'mboll,~YirilonlS(e.a~acde :sirnjllu inciit SUI bh:,,:lemm<a ericui]", ileill~F~ba Dt. Peter D'Ad~m()in C~rk'~ sa E,~t .RJighr 11 Yo ...,' Tytn!). uncle afUm ~ir'i~j)l.m5.11]; • .i\;C>C~t secret re'Zidl in ~!,mo~t{~n~~ U'Llpc:i uoastre s~nguiue· ..
V~C~ \'->n1L ~~.~d~[Yr(:()da't~ cl au I r·ellUi~ s.~.. rn:a:nclm iO\1 I~ M s,:m ~ii,pna.:tl(<iID aC'I:'.l",i tip de c)rc'rcitii (i,~io~, av,eti multi!. dro:j)""lte. PGllffil ;;1 ,abso b~ia diycr~!.or' ali'lDelil@, ca ~i modul ul care (Jrgan~smulllo5tru ~;lqion~az;i 1~s~r~$,dife!';;, in r1.m~ti~e p~rriculari.~\a~ ~I?e~ ~nijUiIl~_ d Gnip~ SUiguin~ rdl«t.1 pr,OC'esd~ chimicc care uu lee in O'tganism. I~. este c.hcia d~::dc:g1irii J1~i~t~rdm leg~~:.c ~: h(>.;ll~,longc¥:iu~, f.orm~ ri7.ica ~ir,(lZls~In~'1i p.~i!I~(,;~_ va predispune lot olnumlT bali d .E~ ~L...:it imLLDlalirnentele 'P'ecare ar (rebui s:lle COMUllll!ti, preen ,11 ~i mod.a.lidlill:' de ~,'~miincre a $~,nld,ii, Pin~, fill de m'lJl~ legoirur.a dintre !ijTYp;l san;gu~ ~i menlineL'lf'ii s:;mj;~\l!~i, prmsr-o ali m,cf,ta~i~ i <ld~V3:ti ~ COIISI:i,tuito ~igm~ '~tilll~ifica]ak .;:1i,.~i compenente ~bia acurn ato Lf,l.ccpU~ a fi de&ciJnre., remind de la l""l.-ultMde ~lilrc~tiiri!()t' eI~ctl.ia~~ ~i fIlOP :\'0- de ani de u'l~1 ~iiu, Dr. D' Adan1.o ~i-~ pC'tl1!!cu[' de uhimli !5 ~ni invC'$tig,inJ rda'ii~ d:i:tl!t~ grupa $~gUJini, alU'r)~nl'4ie.# bO'lL;'L Rodul accsreimunci este 11.11 g,bideomplet de m~lIIt:in.{';e:i!saniitiit\ij, Ul'I plan ill{li"ldu~lizll~ .w(CVl1l fi~;it~l grupc.s~ngtlin~ if' I'IO!1I1ie,

CELOR ..

AHmentatia adecvata. celor grupe sanguine

tlJ t;a~ Righi 4 rO'M' r,.pt. stlm ~pco::ifj,.:;~c..e,= • alim~mek, mirodeniile, ce~icClj"iJc ~i pl<tJIJdc care i[lflu;::I'lIC~Z~ hendic freclllre ,grupa s.mg'ulno'i, ~QfIi[rilmindla mcn~(~a s.m:itii oplimc ~i IIgtCIilI;itiiiJeal~; , • yil:.amindl:' ~i 'supli rnemele ~llin~nt:u~ (:;j.~e rrcbuie conaumste p'r~pond&Nn[ ~i de ~~re nd)Uj~"(l',,i[,u~; o ~ mll:od:iCl'tltlet1Jtde eea m~b mare ,~Hci,~T.liI;a CIII p~jit;.FU [iecare ti,1' S~l!Igujl~; • d~ei'i,snetul 'fl, ~'f~ctx:al:11'!,~l f:\.li1J.1~si.st~1mI1muscular san. ~is~e:n:ml erves; n • daci va rd3xa~i EI'~aibin~ prin gimnasrica ~embid. ssu Ilrin ml:'d;tali~; • dad d. :llege'~ plirnbiilfea,inorul tell_hsul sau 1';01(11.1 clldnd pmg.ramu lui d~5. tl.~~~rcitii fi:t;~~; in • "liIlil sOl ~'Jftri~i die uncle vin);smi ~iinr~qjjobi~nui~~, ~UI!I05e[~.d Car~l)!]ri~1kiJc I5TUpei vs, Sllr~gu'in.C; d • cum p1ltelllu,pt3 impo~r~\'3,h[)lilo:r CU, otl:'J1'~ial. !c~.al.dad }[i~i~ ce ~~ rITdispUll~ grupll $~(j:guin!i.; p l '. rum s~IDmtini~i prO"lC'Su! e :i.mb.itranire 'p'fin cvit:are;;1 i-llcrorilor ~,p~irld dCU!l1in.ill1i.dct~ri"rarc:a d eII.'re I"Jlp1dJ~cd!JI~Io);F;nca~l.il Hcc~r~i &rup~ ~anguine.
tn EM Righ~ 4 YOr.lr Type v~,i g;hi un gnid do; via~a :implu ~i ar, pe care orieine il p'(>~,teurma ell d \..L,fUrin~j, eelc mai simp!l~ mod ..Ii~J\ide d~!Wl1iIflolJr~ ~ gl'U!)'c1 sangQ.!in~ A~~ll tn f:3~a0 t3<tQ·C r~m~(~bHil., P ce .....schimba radit;~1 fflooulltl c~re m~ncJJlnfi 'Idim, .1 D~. Peter l- D'Ad:lIlw estc medic n~rurist, oer.;~[iitor ~i~.dru uni' ..er~itar recunoscu t. Cercetarile , fi C%rerlmcnl~le ell nice ,a~l:rpf'!, con~xiuilH dintre Yl.Ipa sangll<ruI ~isJtal',ea de san~tate sau b<»li au, dus la sueccse rii.Sml~IOar~ in domcniul (;~;W"'<i !boli, printre (:~J'e CI'.l{il'rMm:1.I]csneerului mamar ~i SIDA. A publi~a~ nurncroase ~i'l:lcolc in reviste mcdieale ~icste mcmbm ill (onsiiiul !,iillli.fic:1I1 uner rnari ~()iUpanii ,dl:' ;l,$lg:urari. D~. D' Adl!Jmo., descmnat m~diclll am.lul in 1990 dc' citr<: Asoo::ia\;jj A.,DliCriC;il(I~ a Medicilot N lIiiuri~tifi ,nominil~~ C~ a:l mRi h'Sill1clrnicum ,1/ llmif r,n februaric l ':19'1., d~ d[re iP'1.ib!ka~ P;r.eve'ltiv:[' M·~di!i:me Updare, cste f.[)J:I,d~~Clr d.ir~tor onorifie al publit:.iJllei T'J~ jOlmM{ of N.r;tfl'YOp, .. tbic ~i Mcdfcir.<e. Ar~ Ijfl'l COlb-inu de m,~dkinil. de f~illiHe in Connecticut. C~I:hcrille \Vhitncy estc co-susor a numeroase clFl.i m~{;<1I1l:' i'l'iU~sucees l~ publi;;:, ~Q

sale

~t~

--

---

-

-

--

-

-

--

.I

4 GRUPE

SANGUINE" 4 DIETE

.

.

I' II

I., -". "'e,"te'r J D,'AdanlO ,r. D P, Catherine \Vhitney

Alimentatia adecvata celor • grupe sanguine

'solup; demenfiner.e. a ,sal1'itiitll; de preluugis» ,8 vietii §i

Diets. .individua.tizata ell

,.

.1

ob,pnere a greut!pi ideale

Eat Right 4 Your Type, Peter D'Adamo with Catherine Whitney QP98.D33 1996 96-3551OCIP 61.3 dc20

ISBN O=399-14255-X Library of Congress Cataloging-gn~Pllbhcat'ion . G, P. PUTIJAJVI'S SONS Ptlb1istum: since 1838
20G Madison Avenue

Data

New York, NY lOOl6
{Fitzgerald, Lance P.] Copyright e ~ 997 by Hoop-Avloop, LLC Published by the arrangement with [Fitzgerald, Lance P,1, G. p, Purnam's Sons, [Fitzgerald. Lance P] a division IOf Penguin Putnam IlK., 'New York' Teate drepturile sunt rezervate, Reproducerea acestei carli SSil.L a unci p'fl!"~idin aceasta . nu Be poate face sub hid 0 forma t'jd .

S],gumll~,

,.,Aceastil zi este rrumitli "~p~ n'"Llll. Cri,spnm.:. h. _ .' .,. ._. .. "_""'''l~ U C el care s upmV'~eh' reste ".. .' 4he- q a'illng·'.e .. _. l~ .".. aces,tel
"1· , .

"{

~

~'CO" ~ . _ "",~.a Hl
&

Vii. 'i.lmb~a·pe viirf1u~..... . i0[' atunci ,~ . .. p1cuoare __ ,eand!aceasts ..
pomenH:a; _.

. . a. Zle5, e

t.

permi siune.

$i se va ill.Stlfle~ila """'WI.I nam. ~I',,]-uc: ... ...' .' ~'''''"' LI'" ~" ,.J,. ro nspw,n,O< ~.

Alimentatia adecvata odor 4 grupe sanguine Peter D'Adamo cu Catherine Whitney Treducere din limba ,englez;l

Traducere: Dr.~t med. Brehar-Cioflec Dana
Consultant sriintific probleme medicale si de nutri~ie umana ~Dr. st. meet Gal"ban·J)anHlyi Gabriela Consultant stiintific Biochimie - Prof Univ, Dr. Garban Zeno Copyright © Editia In limba rol.~;15.n~, l 200 S.C. 'California Fitness Romania S,Rt.-

Editura ROATA, 8uctJ[e~ti, 2004 lSBN 97J-7807~03~O

cu mult _timp m urma. Gail Winston. Ii aduc prcfunde rntilwmiri sotiei mele. parintilor mei. care a damit stil '$.D.Multumiri . Martha Mosko D'Adsmo. James D'Adamo Sr. recunoscator dedl se poatc ex prima in euvinte: • • ~~ I SUNT MULU eEI cAJRORA 1'REBUlE SA LE MUL'fUMEBC.. inspirat si sustmut de roti cei care mi-au acordat increderea. editorul care.D. Janis Vallely. James D'AdaIlIQ Jr. care a V. pentru ca m-an inva~at sa am incredere in intuitl3. pentru dragostea ~iprietenis ei. agentul mea ~i nu a iugadui: rneu litcrar.i . N.organizare materialului brut.~ capat incredere in ~Iiinla medicinii naturiste. si'Christiana. consultantul meu literar. rn-a sunarpc neasreptate ~i m-Ol intrcbat daca doresc S1I scriu 0 carte despre medicin a na turista. - deoarecc nici un demers stiintific nu este solitar De-a lungul drumului. penrru ca rn-a ajutat s. ~~-- -- -- . Catherine Whitney. Intr-un birou prflfuil.lIZU[ ce prornitea rnunca sa se n. De asemenea.asca« undeva.ofLle.. am sa-i an~]ntcS:~aici ~ipe cei car-ora le' sunt mai.--- . In special. si fratehri meu. mea. aidoma ulluilldevanlt ffiuritor de euvinte. am fost condus. pentru ca a crezut in mine. N . Joseph Pizzorno.

de asemenea.s.a mul tumesc cercetatorilor intemi de la Unlvers]t:1. M.a rna oaoreze cu.a ccopereze eli mediciisi cu angajatii din domeniul sanitar.. ------- . in cautarea increderea unei vieti tor. care ~i-a 'imprumutat talentele de exactitate In scris ~i in editare in procesul de Ie1l'ixuire a marerielului.0 select (lit eu oQmpe. R. De asemenca. intr-o incercare comuns de optimizare a sal1atiiltiL ~i flebo- Catherinei. J ohn Schuler. doresc s. cat mai sanatoase.D. care.D-.• indemanatka tomi sf expert.D. a devenit. Soon Carlson.e-ntilor. au optat G. recunescator lui: Dorothy Mosko.lYsauservicii oferite sau cirate in acesra cane ~i i~i ex prima in mod expres delimitarea fata de indeplinirea (1.. asistentul men de odinioars. pentru pretioasele ~o. Mai curand. Carolyn Knight. Dina Khader.:rsagestii li Indnnn. scapat NOTA ]).5ri.~] Alan Dartner. Jane Dystel"agenlul 1iteraral "J:ntotd~aunabinetintite. Identita!He persoanelor descrise In prezentarile de cazau fost modi. ea are scopul de a of en informatii caee sa-l ajute pe cititor . cdnorul meu la Riverhead/Putnam.chael Schachter. Aceasta carte nu este gancliHii ca substitut pentru recornandarile de specialitate ale medicilor sau ale alter persosne angajate in dorneniul ingrijirii sal1i1tAlii. dupa parerea mea.6. pT'egatiream. mulnrmesc tuturor paci entilor minunati. ficate pentru a prote] aconfidential itatea p1l!ci.{pORTANTA:. 1n eele din urma.u -se cu acestea. ale c1i. Sunt.n... care a ajuiatcu planificarea retetelor ~i meselor. aju tAndca subiectui s a fie uataJ ccmplet in aceasta carte.rulsfa tUr!lIU fost Paul Krafin. caruia nu nicioda tii: din vedere insu~ire. - Mi. cereri de orice asifel de bunuri ~l/sau servicii ~i fa\A. . R.pierderi 'sau cheltuieli fa~a de persoane sau proprietati decurgand din/sau core land. M. de once daune. care a realizat ilustratiile.~de noutati. I . Editorul ~iautcrul nu surd responsabili pentru aid un fel de bunuri 1. jonathan Wright~ M.. a carei viziune J transformat manuscrisul ~n documentul bogatsi irnportam cart.l:teaBastyr.N . pennu ajutorul ei pTe\~OS1<1. care: 3.anuscri~ sului initial.ten~ vasta li reratura medicala re feritoare la grup ele sanguine..- \fm MULTUMIR~ Amy Hertz. mea sora rnedicala HI.

- Ldeutitatea giupei --sanguine GRUI'A t.Cuprins lNTRODl!ICBRf: - MUNCA A DOHA V.I:· -: I ~.U: C!NCT: 96 ]44 SAPTE: PtANUL GRUPEI SANGUINE Jill: . 16 Amprema grupei s~.SANrmrnA: ..JevJr-~tareJilolnrie a e'VohJJiei DOI:CODut- 3 strnm.D~.NUL GRUPEJ SANGUINE A 49 51 E'ti.~l: GltUPA .linc -rll.Uu gh}d 33 pAkTEA An-A: Plsnul grapelor sanguine Pu. P:ARTEJ!.!)gr..m.:m:fI XID.JNU: SANOumA: A.f: .

11]i $i neval nutriJio.c.(1wlu:i doi oameni identici. Ie INDEX in urrna bolilor. sl~bicil. PRE$EDrN'I1\ UNIVERSlTA:TEA BASTYR 32& ANfXAA. singurd l1!1Jodafitafe' de a .mue..ele-a~jeluf'i d:~ elimenu: f A tkmmit dIM pen. revo/ufia grupe/or sanguine 38{l 3. la fei. al eficientei cu care .itj lIltT-lllJ. Vil3.de vreme ce nec~ pel':Soana esre gazdu.AFIE CHESTIONA. Trebuia.liUi~jj determina suseeptibili- .A F: RESURSE:: Clm sa obti'neti aja/of 369' 372 AN[XA G: AN EX.i de multi vreme de lipsa unei conexiuni In '11l~ekg~reaacestui proces.lii 2:45 ZECE: GRUPA SANGillNA SI CAN'CERUL.exista pe fara piimfi.a. ratii1 meu ca t:PILOG: POSTFATA: UN mOORES MEDICAL PENTRU SBCOLE DB 10SEPH Pf2Z0RNO. i NOUA: GRUPA SANGUlN. Ea reprezin iii un factor ill cadrul nivelurilor dumneavoastra energetice.i~ipersonahtatea durnneavoastra.sanataiii. Grupll sanguina tatea durrmeavoastra Ja beals.ANEX.il: IJ'U este logic ca ei saman<fncc ac.iA: Puterea: a'suprOl' Po. in raspansul durnneavcastra emotional la stres $i poate III Insi.nid douii pctsoene Care sa aiba acdea~'irunprelJ'te digitale.pflcutru VitiacCM-e' 302 Am conside:mt nu .~ialimenratie poate parea radicals dar IlU este. I~11pt8.me1l'jine sM1:ita.care. . Legatuea intre grupa sanguine .[tioipafi l. Trebuia Sa existc un moriv pentru care a pAre-au al~lea paradox uri in smdiile f1utritionak ~i in supraviemirea pe .llJde\i'· caloriile. SANGUlNE 333 337 ANEXA AN~XA c.XlI CUPRINS [NTRODUCERE PARTBA AID-A: OPT: Sanatatea grupc) sanguine S:I:RATEOn MEOICALE COil'.P411i tibI1e. cu diferitc ..tea s:au de a vindec:a bo-mfJ. es'te ajusmrea Ja nevoit« speciik» fu~c!mj pacient in parle_ James D 'AdamQ. ampreme ale buzelQ{'sa'u amprente vocel« .c~./\ H: SmUOOR. Sunrem 'con~ti~n.ANlROFOlOOIm 352 D:NOTE GRUPEill SANGUINE 356 GRUPA DUMNEAVOASTRA SANGUiNA descuie usa spore misterele . Deooreccto{i osmemi sunt dlfer#. aljmentele ESTE CHElA CARE longevitatii.ba SIlU doi fulgi de zapada. 911re duce fie SpFC starea de bine. trtlp spene. antrenati.: TABELE CD GRUPELE. fizice ~iputerii ernotionale.. Nu exist) 4ouiHiH:! de i<1. bolii.uine 229 Munca a d()ui vieti I. si1 exisie 0 explicatie Oil faptului ca unii oarneni erau capabili s·a piarda in greutare urmsnd .i.tc sang.uiu:a cu grupe.S5 m~nca~i si modul In care trebuie s~ va. rrebuie sa.exi. fie Ia imbolnavire. flh1"lm gandit. 'GlOSAR ASUYRA . de asemcnea.tru' mine .R: Pa.

grupele sanguine urmeaza un traseu ueintrerupt de la eel mai timpuriu moment ill creatiei umane pana In nutritionala pri ne ipala a organ~ smul ui.~ungul 8ItlH.' o . La ptllb]karea c:arli( 'in 1980.: sanguine ABO ~i prcditectia pem:rll aumnite boli. .'mJr ~i <:I.tal meu.l ~!e. Op~lUn] corecte san gresite se pot face dear in 01lZ. Acum 81m tnt€!put sa descoperim cum sil folosim grupa sanguina ca. .)3!ngulnaA pareau sa.lfic C1. care sunt ernblema "bucatthiei bal[leo(.ptului fiecare f in~1i. II cu at§.tj decat de a creamedicululrcrna t iv n complet.or~] studiind nenurnarati pacicnti. Tatal meu a ineeput sa-si testeze .ncllrea -unui omeste on~ava altu ia". tJt1iJ mell S-J gandit ca trcbuie :sa exisle un fel demal'GaJ pe care l~ar plHta foiosi pentru a ~w. care ineludeau canti ~ati generoase de carne. 11 observer ca.crcltiHo:r fizice.rtl yoga. rcceritelet descoperirijtmdamenrale cuprivire la acidul dezoxiribonucleic (A D N) uman. Produsele lactate tindeau s. fiecare dintrc ei I Cum am descoperit veriga' aibs!enta MUNCA MEA In domeniul analizei grupelor sanguine este desavar.vingerea sa cli..aqiiie individuals la di fen re dieteprescri se. Inspi rat de zicala . Telul Colegiului Bastyrera ntd . nici mai p~. uncle caracteri S tici ale s1i:ngelui ar pule8i8Jjuta Ia identi ficarea aeestor di ferente. acestea slls1inea Ieollia t<Halui mew CU privire ---- . Aceeptiulle:a lloasU"i.r. Ele SUfi! semnanira stramosilor no~td pe indesrructibilul . ei se simWJu vioi ~] pli[li deenergic.bili diferen~ele ifltre f1eces. Pentru prima da t:.nu numai 11 mea. tu d j e z 11 W fa rned l(:aJa perHrll il vedca d ~~c<i meam giisi WCG leta p {'::orelJ·tie irHrc gnlpc~.oand efecmau fo'rn't~ mai usoare de exerei tii~ Cum 13. meu resra diferite grope - prezent. prin afirg r marea echi VO( <I fa.nd un om sens~bjl ~i au seri. am ][Iceput s€i 1'. eu eram ina! treilea an de srudii naruriste la Colegiul john Bastyr dluSeanle.t-a eneticii ell . caunii oamem 1~1 mentincau vitalitatca la varsre ineintate. drum 'at istoriei. n pas tnainte. sirea unei cAuUir'i de 0 viata . James.-" dar evoluau foarte NI:I. Nu exists stiluri de viata sau diete coreete sau gresite. . . 11. a ineepu! s. de vrerne ce sangele era sursa parcurgea un drum diferi t spre fns~il~H6~~:re:. dar' cu pregarire naturi sta.t es devine mai valida.".r~iti S<1 ereasca nivelul activilt~t]l' si .cx. Dorea m s~ rna asigur ~·Si avea valjdHXHe~fiin:tific§:_ Sansa mea $-3 iv~~in 1982.tii AceasHi lncrare esre 0 prelungirc fli.cum ar fisoia ~i tofu. arte dintre ei nu paresu p s..'c cu. F-i ~~a giindit ca.t rnai mare era con. Cu.jtaFle de aUmentat~e a!·e pacient.uml 10 Care am absolvit. In lo gica sUI)[emal1 naturii. tatalui meu. dc~j mult~ pacienti evofuau favorabil sub regimuri strict vegetariene ~j hipolipidice..I un medic intern j81.oase llbi]ita~i de de(1l1q~e ..u. Grupele sanguine sunt fundarnen tale precum InSJ~ i creatia. observat Clipacie!~tij care aveau grupa :.~~patmndere. Dr.." dihd. EI. -EI. ampreata celulara care dezvaluie multe din misterele rnejore ce marcheaza demersul nostru de stabilire a sa[laHl.i mul t. Analiza grupelor sanguine ne-a furnizat 0 modalitate de a explica aceste paradoxuri. poare ca. Sunt un medic naturist dea ddua generatie.M§.d se centurezeun model. ~i dad.. Tn aeeasta perioada se observau reu~fU: '\[evo!u~ tionsre In domeniul edU!c:a~ieJnaturiste. cum at f Jogg'ing ~i8!erobic .1i codurilor noasuegenetice rnra ca individuale.3.. in tadml stag~u!hl. In timp cc al~ij se detcriorau mental si fizic. tala! meu si-a strucmrar observatijle ~I reecmandariie -pri v itoare La d ieW intr-o carte inotl!]!a'ttiJ ANfuiefifB1ia Unui Om.e:rv§:nd re..~imllterice'''.. Am asteptat Q ocazie de a cercetatcoria tala] u i rneu G~Lprivi re Ia grupele sanguine.teoria prillJcletcITninarc~a.~ faca progreso.ikrr sai. O se s imteau maio bine cu diete hiperproteice si erau lnv](lrati dejcttvita~i fiz]ce intense. . ~1. manaeste abso lut u unica.. iar un ii evo lua u chiar Ilefa vorabuL F il. t~U(:\t..spte grupele sanguine duce ~l~iI!l. D' Adamo. gmpelor sanguine ale paoienjilor sai !):i ob.evolueze nefavorabil la diete hiperproteice. d e 'special itete.proteine vegerale.ma.INTRO Due E RE IhnROD U C ER E ~ anumitc diete. Pe de aha parte. una dina.l1 determine producerea unor canri !ati apr'eciahik de secretii muecesein sinusurile ~ieaile respiratorii ale eelor cugrupa sanguina A. De-a . pacieutii eu grupa sauguina A simreau oboseala ~i StJl:te de ril. pecicntii cu grupfl . a absolvit uu cclegiu naturist (un program postuniversitar de 4 ani) in 1957Si apoi a studiat in Europa la dte-va dintre marile statiuni balneare.eM . procedeele ~i suhstantele naturiste pureau fi evaluate stiintific C1!J ajutcnlJ~ rehnolcgiei moderne. Atunci dnd ezau sfa. tehnicile.l. in liB1P ce altii nu. $i cu cat exploram mai mult conexiunea.~. egal din punct devedere intd~ct~al si ~Iiint.i dinic. sanguine" Cl!l attl.

in aceastil carte V.ul.srncalOI.pa sangul[(l<l:. alirnentatie.biitrallil..tlariJ:' ~ide mare sucees iII lIn]l .lpelo.este 0 putemica a[[lp"c:u~a ge:!'IeUca care ident]fk! ]30 ret de sigu.}~l.v~" ei SJe. perseanele GO gru:pa S<lngui[lt\ 0 avcau prcdispOiZl~i. Exista in 1110 d sigur obaza f. "10 i putea sa gasesc o b1iza ~tiin.revo]u:ho. .de add gastricAceasta era veriga de lcgiilmrn pe caree c..s~.i] optiunile de .. • Chela semniflcatiei grupei sanguine.vo~utieirnnanc.paelentii ell.1i. Gmpa sanguina I'epreziotili 0 rna. 1l:slociatli ell. «cute medk:al.flp~.soanelecu grupa sanguina 0 dec~!~a cele ell aile grup e salJlgtJline.---- meu asupra corelatiei lntre gru.aflu. Eaeste IDl marker genetic <11 ide!H]lt:atii.deC'"va:l~.sa!1..iJe Dutri. alimentatia lor consta din hamburgeri.atil rna] frocve. am descoperi l c1i celic~t.. Bseata oorel. pe de 0 parte. Prima era S ulceml peptic. ln fiecare zi ma!1anc alimentele dupa care lanje~te grupa sanguill~. . grupa B a . A doua corda:tie a fost asocierea In~:liegmpa sanguiM A ~i cancerul gastric. Studiind aceste fapre mi-am dat seatna c~.l1i.amoarecum frusrrat. stare adesea corelata cu nivelnri peste medica additS. daLo. Aceasta stare (l fest rapOrilataOlll] frecvent la pe•.nd ICop]] fiind.0. de deficijul de vitamina B -12..smA mai s.. .lteli tdi In eel ruai san1itos mod. eramadesea din tofu.INT R OD UC ERE Deoarece cartea tatalui meu se baza mai curand pe sale subiecti ve asupsa grupelor sanguine dec!lit pe 0 me1IOda 00 lecn Vf1! de eva luare..!.eTl. Pl.[It la illld]vizii cu gaupJsanglll][l1!. ua ghid care arala Cum.e:t.piilli si!:!lgUina rezida ]'TI 1.I.r ca ~j A DN.1l!cadele.aluIlitrigat. alimente de . deoarece nici unul dintre pric:tii:. considerata .arileunhiale ale la. inprincrpal. In limp ee. A ~i este decsebit de s ati. necesitj un anumit nivel al acidului gastric penrru all abSOI[)lt1. Patru SO]UlH simple pentru a dezlega misterele viL1f:itii AM CRbSCUT lntr-o familje in care predomma grupa sanguina A si..e ]1]. nu eram S igur Ca.:u!pe cand oamen ii migrau spre nord.ll]luza~i caraeteristioile individuals are grupei sengu ine drept ghiidpentro alimentatie ~j mod de viata. grupa s:flInglli. 181doua bali asociate ell c-flintitai~i prea recluse.lt tip de.ita cercctarilortetalui meu.1lY~i 0 mul~jmc de s irepuri..• .l!]t fi mi:i si I:1Jlte. s (I aha tl. <liburi ~] sal ate. istorie ~vorutjva se coreleaza CU ne:cesi't~. i~~j]. grupa A B a fest 0 (I daptare minutioas it.grupe A a evoluat in cursul socleti'iti~ agrariene. mal semnificative dedit i~i imaginase chiar el .igura a ldeI'ltim~ii decal rasa.]'] pemicicasa este ~eglltii.50. et] at]nge in mod naturalgreutatea cQIporaHi v ]dealii ~i vef~ lucetini pmcesul de i:m.iti.v. Ptimul meu prcgresa constat 'in desccperirea faptului ca doua te boU gas trice rnajore erau asociare ell gruPif:!. Dar am rnroas surprins de la alimeetatie. Dimpolrj. CcO[!SU!TlO'lm. ill teritorii mai Feci.lJUlase:m.aspecte. A B sau AD . eultura S aufaotorul geQgra fie. a vietii. deoarece t~Mil meu observase cill. veti fi j• seazute <l1!eecretiei acidului gastric. mal aspre. care . • Daca 'l.asermlna~Q:!'Ire cu cu loarea parului ~i a Delli lor. Si a:S~:i7jmananc Lafel ca atunci cana erasn copil.alimente care necesita 0 cantitate rna] mare de acid gastric pentru 0 digesbca.eicepe b~ de produse de crigineanimala .~ifica pemru teoriile sale.l!mlatO<lJrek: .:3!~ajau eueetuziasm intr~ujjlll. M u lte di I1iU~ ---. voireleta despre [datia fundamenta]a dintre ce eveam s. Am fost imedi.~ii gastrice. INTROD U CERE xvn impresiile tip vegeta:nianoonst§. perscanele cu grope. ~ilmi place .dbufal"e: dc:pj.~ 1031 0 bOil. Si astfela p incepu~ relatia mea durabila ell ~tiinta ~i anrmpologi a yrl.orabHcu diete prot.Ia nebunie.r sangul ne. Ce este acest factor remarcabil. Grupa sanguina . cum ar fi anemia pemicioasa.Dll 0 evoluau fa. poate fi gAsit1i in P'Dvestcae. A Anem.e" . <liTIlgu]IDa..lllll rnei nu n1ancao alimente ciudate precurn tofu. limentatie ~isjniUale a crau cu mul.g1linli A aveau predispozi tie. mode-rna.e nivelurile gmpa sangumi'li 11 fiediirui indi vid in parte :1.Cancerul gastric a fest frecvenr iegs! d. pe de aha pane.1rei grope sanguine in prezear.. Cu timpu1.: grupa 0 este CCf! mei veche. legumcfi. grupa sanguiua? Gmpasanguina este Una dimrecele csteva variatfi recun. o canritate preamare de acid gastric.i!Umentalie ~i stil de via~a care ar putea sil va asigureo u"aire optima.a~iei cu gru. staojeF.l\.~ienale corespunzatoare fiec. un rezulrat 111 amestecurilor cQmbin1l1eale grupl!ltilor dispa§!l!l'e-" Aceas~.ti!u i mai sa:niih.in~if~ca entru observatiile laUdui men. hot dogs" cartofi ptr:sj iti to g:rns~me.

~.

I

xvm

lNTRODUCER

E 8ioestei perioade

INTRODUCERE de timp -. euergie crescuts_'-<, sc-ad.er" -1'''' greuta ... (I . .. .. . ." n be. reducere. . aacuzelor digestive ~i 0·' ameliorarei" '" P.· '. me .1.' CrOIHCe roble .. .' 'f' .'"-_ h ... >. or cum mr fi asrmul, cefaleea ~i pirozis lit
"I

acesie vari alii, GUm arfi tjparele amprenteler di gitale ~i ma i recenta analiza a ADN" sunt folosite pe scara l.arga de catre specialistii 'in medicine lega III ~i crimina! istiea, ca si de catre ce icare eerceteaza cauzele ~i tratamentele bolilor, Grupa sanguina este, in toate privintele, la fel de semnificativa en alre variatii. Din multe puncte de vedere, constitute uu instrument de masura ehiar mai util, Analiza grupei sanguine cste un sistem logic_lnfon.natia este simplu de insnsit ~i lqm. de aplicat, Am transmis acest sistem multor medici
care imi spun

ca obtit1 rezulrate bune cu pacientii care le urmeaza recornand~rile, Astazi vi~\ vci transmite dumneavoa stra. tnd.tand principiile anelizei grupelor sanguine, puteti gasi alimentatia optima pcntru dumneavoastra si pentru mernbrii familiei. Putet~sa stabiliti
cu precizie care vii fae rau, care connibuie la cresterea greutatii corporale si care due la boli cronice, Mai devrerne, mi-am dat seema cit analiza grup elor sanguine oferea un mijloc puternic de a interpreta variatiile individuale in caz de boala ~i Ii] starea de sanatete, Data. fiind cantitatea de date ~tilfl~ifice disponibile, este surprinzaror cii efectele grupelor sanguine asupra s:linaHi,ii noastre nu au primit atentia cuven j hi_ Dar O'lICiUm sunt p"egadt sa fac disponibila aceasta informatie - 01.1 dear pentrucolegii mei cercetatori ~i pentru rnembrii comunitstii medicale, ci ~i pentru alimentele

saI1~n:qlldumneavoasns in. viitor,

Oferiti dietei_grup(;] sal~guine ~ansa de a va aduce ocneficiile pe care le-arn constatat la mal rnu lE de patn 'm'I"'I" .de '1" In "n J- Gare au '"F~ "'" .. p~na~ oasemenea diets. Convinge~i~va singuri di sangele nu numai Col.3.s]g;l~rf:i orga~.ismuiui dUmneavoas.trd elementele nutritive cdc n:tlil.l~£ortanle, dar se dovede~te acurn a fi ~iun mij loc de pastrare a
." .l" . ...

dumnea veastra, La prima vedere, ~tiin,a grupelor saugu inc poate fi descura janta, dar va asigur caeste fa fel de simple ~ifundamcntala ca Yiav~insa~i, Va voi povesti dcspre vechiul drum a] evolutiei grupelor sanguine (la fel de consclidatca povesteaistonei umane). ~.i YQl demitiza stiinta
grupelor sanguine, sa-l puteti urma,

pentru a _furniza un plan dar ~i simplu pe care

cil aceasta este, poate, Q idee complet nona pentru durnneavoastra. Putini oameni se gandesc la irnplicatiile grupei lor' sanguine" desi aceasta reprezi mii 0 fO£lfl. generica putemica. S -ar putca safi\~ sovaitori in a va avanta intr-un astfel de teriroriu
nefamiliar, ehiar daca argumcntele stiintifice par co nvi [IgiUOate. Va rug sa faceti dear trei lucruri: discutati 1.:.0 medicul inainre de a
incepe, aflati-va grupa sanguina daca nu Q. cunoasteri deja ~j Irlcerca\i dicta grupei sanguine 'limp de eel putin doua saptarnani, Cei rnai multi dimre pacientii mei sesizeaza unele rezultate ]n decursul

irni dan s eama

PARTEA

I

I,DEN'TITATEA GRiUPEI
S,ANGUI,NE:

-

-~~

-

UNU

Grup a sanguma' ,'". ,'1,.
• . ",-:' '_. . ,"" . .',_, . I . _ II!

Adevh:ata revoJutie d evolu,ti,ei

SA_NGELE ESTE tNsA~rVIATA. ESTE FORTA PRIMORDIAL.A, care alimenteaza puterea ~i misterul nasterii, ororile bam, ale fazboiului ~illl,e mortii violente, Civilizatii lutregi au fost constrnite pe baza Iegarurilor de sange, Triburi, clanuri ~,i monarhii dcpind de ele, Nu putem exista tara sange ~ la propriu sal! la figurat, S~ng,el,e este magic. S§.ngei.e este misnc. Sangek este alchimic, Apare de-a Iungul istoriei umane drept un simbol profund religios 1;li cultural. Popoarele antice ]'I amestecau ~in beau ca simbol ,811 unitatii
~i loialit~tii. Din cdc mai vechi timpuri, viil]aJori] efectuau rimaluri, pentru a lin]~ti spiritele anirnalelor ucise, adilugand ca ofranda sangele animal si m~Dji~ldl!Hj:ietele si trupurilc cu acesta. S§.ngele f rnie lului era plasat ca sernn pe colibele robilor evrei tn Egipt astfel incat lngerul MOI~ii sa treaea pesteele. Se spune di Moisear fitransformat apele Egiptului lin sang,e In lupta sa penrru a-si elibera poporul, Silngde simbclic al lui lsus Cristos a fest, dmp de aproape dc'lls mii de ani, unpunct central In majoritatea riturilor sacre ale '
r,

cres aina.ta~ii,
Silngele evoca 0 imagistica aUlt de bogata si sacra deoarece este in realitate ata.i de extraordinar, Nn numai cil el asigura sistemcle compiexe de eliberare si aparare ce sunt liJieces.are pentru 'insa~i

4"

ALIMENTATIA

ADECVAT

A

CELOR 4' GRUPE SANGU INE

GRUPA

SANGU

I.NA

existenta ncastra, dar este ~i 0 piatrll de tcmelie pentru umamtate o ogl.i.m:!A care putem recunoaste slabele urme 11 le cM~torid In
noastre,

cumar fi grupele sanguine, pentru a tntccmi 0 nana eli ]1'l~~diri1e ~i grupanle stramosilor nOqU1. A lland medu! cum. ac~·ti eameni dill vechi:roe :Nl:Uooaptal la pIOvocarile r:i.dica:~e de clima, gerll1elJi] ~i hra:na,Jflale in cont]nu1i. schirnbare, "iIlva{lll.li dcspre noi iD~lneMQdincarik: climeteeice ~i hrana disponibiiil auprodus noigrupe sanguine- Grupa sanguine esie cordonnl neinlrempt care fie le<lJga
lID]!

In ultimi i patruzeci de ani am. putut utiliza msrkeri biologici,

dlfeTenteie intre grupele sanguine refl.ecta capaci tatea die adaptare a om.\dui 111. iferire sohdl~ri din partea d mediului extern" in eea mai :!TIMe parte, aeeste soliciti]n au avut. impa.c,t asupra sistem.ului di gesti v ~i S! ce]uimllOOHar; de ex;e:mp~.u, 0 sil1gl1Ia bucata de came stncat! arputea sa va fie fataia, 0 UiietufJ san 0 zg§:rierur2, ar putea evol ue spre (I infect.k ietaHt Toru~i, rasa
um1i:I.l,a a supravielilJ:IL Ia.:r povestea

de 1I1ti].

ill uUima.instanta,

~i neascutiti nepctriviti pentru a araca, Spre deosebire de majoritalell concurentilor lor in laarl.il trofic,~i TIU posedau abili tA t i speciale in ceea ce pri v'e~t,eviteza,put.erea. sau ~gm[ale..a. lnitial, ca~jt<litea principala a oamenilor a [O,Sl Q viclenie inni!s:C1ll,h[, Care rnai tiiwu s-a dezvoltat spre gandirea ra~]ol1ala. Neanderthalienii prubabil aveau -0 alimentatie cOIlstarud din bra-na eruda, respectiv din plante salbatice, larve ~i resturi deseompuseale victimelor animalelor de PJ1lid~.Ei eran mai mult prada deeatpradater, mai ales in pri vintainfectiilor ~i a c1illlmut1ilii reprezentate de parozi\L (rv1:lJJlt~ dintre parazitii, viermii, capusele si microorganismele illfectioase gasite in Africa nu stimu leaza .s.is:teiI)U] ilfiunitar pentru a produce, aaticorpi specifici, deoarece pro bahil primii oameni, ~va.ndgrupll sanguinaO, beneficiau deja de protectie . prin anticorpi! doofu:ldi{i la TIl.lI~tem.,) .

acestei

slllpravie\uiri

este

lildlsolubH kgaUi. de sistemul I10Slru digestiv; precum ~] de eel innmiter, in aceste doua zoee se regasesc m.ajoritatea difer~Il~],or dintre grupele sllll;gWue •.

Pe masu:ri ce rosa umana a migrat ~ia fost ft!illata sa-~'uadapleze alim£n:ta:tia La c~)ndi,iile in sc.bumbllle, uouaalimearatie a provocat adilffiltarila nivelul tracmlui di gestiv ~ia] sistern1!1!]ui im.!.mlt:ar,]ru~ifll necesare pentmSllffi'iravietlllre. iar ape ipeatru forti ficare, infiecare non hllbita.t Aoeste modiflcari SUlI.l refleetate ill dczvoltarea grupeler sanguine, care pars,l fi surveni t tu momente entice ale dezvo1t:fiirii umane:

Istoria umarutlpi
ISTORJA umsoitilitil este istoria supr:a.-vktuirii, Mal exact. este povestea Iocurilor ill care triiillu oameaii ~l 11 ceca ee pute JU manca acolo, Este povcstea hranei - a. g,asirH si a dephu;ari i necessre pentru descoperirea ei, Nu ~Hm cu sigmanta cand a: !incepul evo]u:tillllm;ElITJ.
N eWlderth1.l.lienii, primii humanoizi pe cere ~~eunoestem.poate sii se f dezvoltat cu 500.000 de <1!0C1.l 11[1rrna. u Ceea ce ~hlneste di prelS~Qriaumana. a llIceput in Africa, unde am evoluat de la fiintele humanoide. Via.~;'l: timpurileslrav6chie;ra In seurta, grea i)oi hn.uala. oamenti mureeu iatr-o mie de fduri.- de infectii, paraziti, atacuri ale 1.miLna~.elor,.fractt!:d osoase, nastere - ~i mureau tineri, Primii oameni trebu i(: sail petrecur mornente ingr(lziliiGare asigudliJidu-;~iexistenta !I'I acest mediu salbatic. Dintii lor emu scurti

L Asceasioaee oemenilor in VM'f'ul la1!l~hri trofic (evoluna gmpei 0 spreexpresia sa cleph.!l,~), 2. Schinlba~e.;a, tilului de viat! de la eel de v.~l1alor·ou1egat.or s la unul sgrariaumai domestic (aparitia grupei A), 3- Fuziunea ~i migrarea raselor din Africa de: ba~(infii spre EUTO'I?iJ, Asia ~i cele doua Amcriei (dezvolrarea grupei B). 4. Procesul eontemporan de amestec al grupurilcr clispande (apari.tia grupei AS). Fiecare gmpa s~ngulnaoo~ \!ID.C: mesejul genetic .01. I.diment1.l~iei~i comportamenrelor stramo~~lor nostri ~i, desi ne g~shn la 0 mare dTsU!n~ de istoria timpurie, multe dintre earacteristicile lor inca ne afecteaza. Cunoasierea aeestor pr(;JdisP02::i~ii[J.e ajUia sa iol·elegem 10gica alimclltatiei corespunzatoare grupelor sangui ne.

IlICtiierul\l l.din zona lor de vana toare. "I"J'O" !S-mg'Jin\:i. ru.lt~.li!.I~.ici-di. J1iU U~ nO~e$M. Ca intotdea.!:Imina difen'~as'~cfC (lJ.~1 !:!Jl!!Ki~ijIJiti[l E)'i""". de pe .E p~ (c.IlOOO!l). Cercetand fieearc noua zou8i in causarea oricarui Iucru eornest ib il. in cursnd.'hj!. prim'Ii 1!'§nil"toll'--.ilt~ek umane ~]~ilIiU gasi t eel mai mare dusman ill ei ]n~i~i Zonele bune de van:MQare.. .e[j~~bfTil 1ils.:.LlItiei Protelne..i-M. Anmci cand Q sehirnbarea v:§. ce mat departe "inCfiJLltlll1e. hl trmpur:·Ue c!lJla mri oalq~ei~j~i!'lveau gnqm ~~'n. c:::!:!I.gatJ) O"~J. ~'IJ:'f~ J~ :o.~ tii).'iait:Ja cea lIla] F.i ~ipde hran~. fl.f'>!Tilk .. secar ceea ce fusese III teren fertil de v&nf:i. indreptaudu-se spre Eurcpa ~]Asia. oamenii de Cr6~Magfi0]1 nu au mai avut multe motive sil se tearna de nici unul diutre rivalii lor uaturali.t era necesara gfis..f.gllir18 0' (pe1. diag-. lin jurul enului ."')"I~ ll~hn:~il ~rii.. .Jil"lcd.redomi!lanta ehiar ~i in j necesara mare.lcau ceea ce ei sustinesa eli erauiri e-xc-ll!]$ivit~t:e toriile teri lor de va:!liittoare. a propulsat speoia umana In varfut lantului trofic.I~lIi ~~ ~l::I1Ji1OO~1i Cr. bende de v®n~t:orl cilIlat:orean din cc in.d. l -~~ ~om}!J' c t .illma p\!J'n~' l. peed.f.lmrlle lor fizioe narara le.so»"' pri"". asrfel incAt competitia pentru carne I) perioada remarcabil de scurraca sa .:-.mriria grupe1ar 5a!Jguin~.i nici 0S\dliJJlrure !11terio-arl Ta~J'._gl1il'le pr:ezJ"nt1io i~O(idtMltcronologicitapFOIlj!l~ bib.ri!ifi~ S"~' Ilcc-elernt.000 Inaiute de Cristos.."_ 1lJ':!Ir.tn!.tt g. ~"..ii ve~~hih[:r.OR . Aceasta: miseare a l1ns.smi.Ii1:to! 0 da~<I!l .. 0 diltJ C!J Cre~/eTeii po.u' Ll. nu daw'a:zll d~ mai muit de J 5..I:!--.~".1i!'!H1¥ ::.p!1far.B esse (::1.u'I:!~~ ~I.J Doo!~i~~Li !P'rLtI"I_~ i!!fi'il'lli..i in 1krmp'a $1 in Asia in c.oooK' Cooml4:lIlam .000 dtt ani. V§nfii~o[i ~sc1Jsiti ~i de ternu].t oJ schJ'rnMdlere.w ~:.te.COJ}$.extermine vsnaru I ziua de ast1izi.rnrli'Je cansac~'iVl.ndu-.mdlj:'.¥.'n~5.!in~AB mz.~nd came ~i le-a fast a devenit acerba. careavea grupa S3ngtlma 0. devenit rare Po.'Jiz.i pe aQ~l]a eel mal perieulosi prAdilitor:l. ~lir.l.l!e-cameilreprezentau sursa lor de energie si acesta a fost momeneul in care atributele digestive ale grupei sanguine 0 au atius expresia cea mai deplina.m{~'ril~ignJpii sangJJhlfi'4!1tropologie~ iilcepa:tld din cere m.II" .'~'inJ .p..!"!I. Uf'miiiwa!'ele WU~ S1illg.Magnon in jurul aaului 40. ~!. t"ncepllt migratia rasei umane . Este !!lteresan..s'seasca Africa.. oamenii de Cr6~Magn.I.~-'.NW Ui'J spiiJiu .:! lot: di!ci piEIDa<1J1ce:StnlM din Am.l1lnll!.in Europa si Asia.:l oo.i!:!~.ri..idi •.. r8idacin i si animale m ici..Eo. Iu jurul anu1ui 1:l100D inainte de Cristos. eiau fost t capabili sa faureascaarme ~i sa foloseasca unelte. 1n.4 GRUPE SANGUlNE >GRUPA SA.moo'n~. .'o/!~· fioIla!'"C M. Aceste avansuri majorele-au conferit putete ~i supericritate d:~noo]o dCCflpac.!1deltm.nrurilora.fNdf ~ipJ~J!ld. V~natori. totaUt[lte.iI: <"rciJ.1 1J':)~i"i!<1'1ir". Osmeni i se simteau mai bine oon8t:m].000 inainte de CFi5~OS. iI[l.~j. Numarul de oameni care tmbuiau hraniti era din: ce in ce rna! mare..~ci'.: .1 mu# maf l~tJ..mpO(ali! . rn D-e ~..NGUiNA 7 ~Qtv1i. au.e /lot .i ----~-----~ - .amanlat planeta ell populatia sa de baza. Mri .ili:llt. Popul atiile all iinfJDri t de-a 1ungul eosste ~orf acuri 1or ~.. S"'P'" ~in~Ab un IrfLUU&" "l1iJllIJ.zvoUJtii llill~lI'C tn mrela(ie ell a:[. nnci.1 f'II.lo!" ..fli dirnii .irea ahor alimente.i'lI'siaJe mOOf!'mf!'~ APA RrnA stramosilor nostri de 0'0. b<lz. £:1 v.(: dc.If~iI'1 ~:IJ.A "". viermi.pw:it'i..~ rot rntrmm! A. d. S"'l?'i il-'!r.!Eii .~ inl.'ia.: A:i.&. este proba bil ca oamenii camivori au deven it rapid omm vorivcu 0 alimentatie mix. in ]jpsa8!~~o:rprM!1to]'l nannali in af<tr~ de ei in~i~i.ilfn. grupa senguina p. care inca. li=ll ~~ro-. Cina all iJllt11n'it CQndl'pi de mcWi~I In .. oor1".30.!il . decimand turmele numein roase de Vatl-ail tfllasemenea maSUfS! Tnc§.e'3t.pamtlinL Ei au incej.c~[I. ill!" grup~! A.ru-en Sahara ~i cand zonele nordiee anrerier mghet~ue au lneepnt t sa se ltiLcaJzeasca ei au inceput sa pa:f.ied ~'iCJ1Ill'lr. til de boabe. A Iff B.u.ui:!plt ~I """"".reSfrlim si .ci!.~ ::ii il: .. a avu~ loc (I explozica pop![l..:(IIII .:lpilt sJ d~'fIOl~ ~rnctetistici .cm se tm.s~~ d~ viill~~.000 pjlNi i~ 25.rupe.ilj:pt.l\. ~[l rtf itiio.i alll inceputsa se tuple ~] saAudd.na.[ ~~IXi!:5~ :l!p. ]n scurr (imp..s.fill' JII) 6 AUMENTATIA ADECVATA CEl.s-gatod cu grupa ~'gI.aneme In haite crganiza te.]~i:! ')~niJllJ~1Ji ir.er1ii.

.angl!!imii A.[I-~ianricipeze existenta iU_lediaUi i sa 8(. s tntretina pe sine" oameniiau intemeiat oomunitati stabile ~i structuri de cviatii permanente . Miscarea primilor oameni spre climate mai esprea creat pielea de culoare mai deschisa. a. Coneurenta a dus la razboi.JMENTAT~A ADECVATAtELOR 4GRUPE SANGUINE <GRUPA SANGU[NA 9 lUI r. Din . iotrodus noi obiceiuri alimentare 'ell repercusiuni asupra sistemului imunitar ~i tractului digestiv rnai putin complex al vaniHoFiJor-· culegatori timpurii. aducea recolta sa.PUllet de vedere psihologic. 1 vanatorilor·C~lkgatori 1 !?i-a pierdul capadta. cu exceptia Antarcticii . a vanitorilor Cre-Magaon.care a urmat dupa Vecbea EVOCa de P-laW.000 lnainte de Cristcs. i-a reaclirnatizat 1::1 regiunile terestre nude Iccuiau. Capsbili penrru iotaia oara s.. rnorarul depindea a fermier. De exempl u.ast1izl. sau aNoli Epoci de Piarra. Acest stil de v:Lata rad]c.a . Aceasta a dus 1a 0 concutenta crescuta pentru carnea raULaS. Suprapopularea a dus eurand la epuizarea teritoriilor de v..apiirut. ~i au inaintat spre sud piou in v.. acestea sunt caracteristici la care cei cu grupa . constituit in fapt originara revolutionare a alimentatiei.putJdQar ca su:rs. .J im~diatj de alimentatie san uneori ca object Ciimpuri~e trcbuiau drenate !it cultivate anticipandu-se o recompense ulterioara. Apllludini]e nec.eatn comUllrtati pennanente de tel'Il}ieri p:n!zenta noi provQca.s AJ.sare PCrlltu a vana io coln'tlm au ficut O\'CUill loc uuui DOll tip de ..0 mutatie asimileze Gena. cu deplasarca oamenilor sp:re:nor-d S-at dezvoltat pielea de culoare deschisa.inii A a dovedit 0' rezistenp mai mare Lainfectiile obisnuite In zonele cu densitate mare a populatiei.tea de a preJucra hrana:. ca.SaIlgWDa A s-a raspandit dineolo de Asia ~j Orientul Mijloeiu. Hoarde]e de indo-europeni au aparut ini.lfii'l~ucru depindea de lndemauarea alter indivizi pentru Infaptui un alit·lucru.>i alte produse agricolc.. d. iar razboiul 11 dus la mi. mal rezisrenta irnpotriva degeraturiler decdt pielea de culoare incbisa.probabil 0 alta adaptare Ia mediu.t s-a. fermicrul depindea de merar ca sa ii maeiue gr.11Drosophilei. societatile urbane. Asia sao.d difent. holerei ~i variolei prezima 0 predominanta a grupei s.sangu]n~tA exceleaza . A . dusa de indoeuropeni..<i!D. Pielea de culoare mai deschis it.etil]tHQ.leli~a ce a produs grnpa sanguina A din grupa sanguini1 .aGO inainte de Cristos. Cultivarea icerealelor ~] cresterea vitelor a schimbat torul.fiinele_Hrana nu maiera perce. mai llpta de a meraboliza vitamina D.la. redus drastic. Intr-un tifiut cu zile mai scurtesi nop\i rna] lungi.0 rnutatie cu totul L10ua la nivelul tubului digesriv ~i al sistemului imunitar ale oamenilor neolitici . Invazia a...A" semni.uful Asiei de sud-vest. lntre 3. dati.. care ii. mnsculita de o~et. gena pentru grupa . de-a lungul timpului. Care ar fi pumtf motivul pentru aceasta extraordinara rata a ITJJiitalt:ii1(H. de vana. diferit. ". in Orientul Mij]odu intre 25.a.ri de: dezvo]tar·e.ical in sudul Rusiei centrale. Plani ficarea ~i munca in colaborare cu al~i au devenit Iege. a determinat .gtl]oe fa~~ de gmpa O.matoare..grat]i ulterioare. ca ras.ilirik~r planetei. indemanarea specifics a unui individ de a face anu. industrializate au devenit rapid de grupa sanguina A.ftca agrarian GRUPA SANGUINA A a. 0 modificare majora a hranei ~i a rnediului inconjurator. dand nasterc populat01or ~i popoarelor din Iran !4'i Afganista't'L Dezvoltandu-se continuu. apogeul perioadei Neclitieului.sl!]ccesul le in intregime principalele devenea un blestem. A aplinlt grupa s. abundeD{it In zone de uscarale planetei. eFCII.pUifiS la nolle conditii de mediu.gjQmeratili. Ceeaceparuse odat3i. saa pcrioada Paleoliticului. supravietuitnrii ciumei.. Natura.ire. A 1n fina[.socielate cooperatista . U neon" oamenii de Cre-Magnon se epuizau total . iar aceste modiflciUi au fest a@ de profunde Indt au provocat stresul necesar ra:sp5nd iri [ genei grupe i saogui [Ie A OJ timpul sistemuL digestiv . umane de la grupa sanguina 0 lagrupa A? Motivul era supravj.. CaITiLlvOra pre-<Igncolii. un depozit fara sffir~]t de uncle pestii si alte SUISe de hrana se gaseS!JU din j urul anului 10.area recordulai jn domeniul ratei mutatiilor. ei au Inaintat rnai departe spre vest.etu. care le-a permis sa tolerezesi sa rhaJi bine cerealele cultivate :.0 s-a produs rapid -atilt de rapid ~ncat rata mutatiei era comparabila (chiar de patru 011 mai mare) eli cea . Mutatia gCI'. pana ttl Europa de Vest. pehtrugrupa sanguina Aa lnceput sa se dezvolte in societatile agrariene timpurii. struemri osoase mai putin masive ~i par mai drept.000 ~iIS. de asemenca. Agricuimra: ~i domestieirea animalelcr erau caracteristicile culturii acestei perioade.e. aparut undeva in.500 ~!2. data. in Europa. Deearece grupa sallgu. Chiar . Invazia inde-europenilor a. Stai:lilir...000 inain te de Cristos oamcnii ecupau Pentru prima.ilcau patruas ad!nc in teritoriile pcpulatiilor preneolitice.. Supravietuirea celui mal puternic tmr-o soeietate 3.

calcaud pe urmele s. Adriatioii ~i 11.de Cristos in zona podisulni Himalaya . iar acesti cameni au creat cllm.pa.T1ADECVATA A CELOR 4 GRUPE SANGUINE GRUPA SANGUJNA 11 A stazi. A aparut rnai tnH'ii III India sau 1'0 regiunea Ural din Asia. GRUPA SANOUfNA. aspre ale Himalaiei.i .1 de crest iv ita re. Marii Egec. deoarcc~ hrana pe care au <idoptat~o ei nu se potrivestc Ia fel d~ bine grupci sanguine B_ piitrli.ate umce in zona. prezinta unele dintre eele mai mari concentrari de indivizi cu grupa sanguina A din Asia de est. Japonezii. In conceptia asiatica.I cultive. . construind 0 cultura dependents de pasrorit si domesticirea animalelor .t~le ·ei exista ~i a5Ui7. luxuriante ate Afrieii de Est tn podisurile reci. bazata P: agTtou]~ra &~ raspandise in China 1. in eadrul unui amestec de triburi caueaziene si mongole.mpiile enroasiatice. care esre regretaoil.actaalmente parte a Pskistanului ~i Indiei.~ ill domcniul bticaUiri~~ sud-asiatiee. Spania. ca raspuns la numarul mare de infectii provocate de extinderea numerics a popula~iei ~i la modificarile majore ale alimentatiei. Aceasta nO~lf1l gru!. s ange t e grupei A este inca intalni ( en frecventa cea may mare Ia vest-europeni. Tipul de p~rnhlt eXi~tent Hill determinat Sii f.. Doua tipuri distincte de indivizi cu grupa sangulna B au aparut in timp ce nomazii pastori patrundeau in Asia: tin grup agrar. utUizand tehnici sofisticare de irigare ~i ~ulh .l'ad~ putemica a acestui fapt la multe dintre 0 ClJlhlIa in intregime popub5nl. de asemenea. . B s-a dezvoltat iutre ] 0. Grupa sanguina A a aparut in Ul1l1<1 mutatiei grupei 0. in sud ~i sud-est si (I socieraie 110m ada.e Europci de Est Jnrre timp. • 0 data cu deplasarea mongolilor de-a lungul Asiei. mai Ides in Corsica. razboinica. produsele lactate sunt hrana barbarilor ~ucru.tre vcchi lor tipare de migrare. Mongolii ~HIUraspandit SP[~ nord. ~t reminiis('"£I.insadanc in Europa de Est.tehgen~a Sl spnnrehnic. Profilarea grnpei sanguine B a ClilUOSC:JiJt o alta evclutie. gena grupei sanguine B se instApal1ea tot mai ferm. Frecventa grupei sanguine A scade pe masura ce ne deplasam dinspre Europa vesrica spre est.' Schisms lntre triburi. grupa s anguina B se poate s.ca~e dO:fe(kat~ 0 comb mati e irnpres ionan t.tilTe.'i Asia de Sud-Est. alaturi de un numar mai mic deindivizi cu gmpa sanguina B. relativ sedemar.. iar gena pentru grupa saIlgui(la B . care palla ]n mornentul respecav dorninau c:§. ce cueerea no rdu t 'j ~ vestu t Nomad i erau calare ti desa vfu-. m. Sardinia.~i ferrnierii pasnici d~n sud era adanCi1. Prin dislocarea din savanele fierbinti.~i care au c()!nsti~~e ~iast~zi_o dO'l.~erazbolnice din nord .dupa Cum reflecta alimentatia lor compusa din came ~j produse lactate preparate.10 AIJMEN~I~ll. Turcia ~i in Balcani.a fi aplkut initial ca raspuns la modificarile de clime. care foloseste foarte putin sau de roc alimente lactate. .000 ~i 15. sanguina a devenit in curand caracteristica marilor triburi de locuitori ai stepclor. Persoanele ell gmp a sanguina A se gasesc in grupuri rnari de-a lungul Mediteranei.1000inainte .

0 mal mare predispozitie Ia anumi.ensl.lIt. 0 mare centum de-a lungul dimphtor euro-asiatice ~i eoborand ill peninsula Indiana..~:iike'"sau "B· like". preponderent de grup. invadand in lung ~i III [at lmperiul Roman.ristici~e de gmpa sanguina 1<1.epoca Longobarda (din secolul al Iv-lea pan~. Ca rezultat 31 amestecului acestor invadatori e-stic]cu ultimele .pa sanguina B ~i (I oarecare freGVeD~ a gruper A s-a intampl. grupei 13:.stre.il geografic ~i rasa se intrepatrued pentru a forma identitajea umana..panA inacel moment. Caracle.LAndu-&c ca.lIposOOa nici anticorpi anti-A.. Deoareee indi vizi i cu grupa sangu ina AB mO~lenescatal toieranta grupei A" cat ~i pecca 11. mddel. au exista ssnge cu gnJp:a :.l~uibiblic).C). Chinezii ~icoreenii de nord preznntlt rate foarte ndlcate ale g. Studii asupra exhnmarilor mormintelor preistorice din "U ngaria arata 0 absenta distincta a" acestei grupe sangume in . nu au avut loc amcstecuri sau mariaje mixte.structuri proprii (self). totusi. zona de sus ~i mij loc ~ ~aulu~. populatiile curopene cu grnpa s.hlle ate multorcivilizatii aflate in declin.. Acest lueru se observ.lilizatiei europcne.ropei saug:uioe B ~i foarte scazute pentru grupa ~angu~~a A.1i eel mai bine la europecii de hillimita estica a Europei de Vest. China si India.a aparu. CI.UltJJ Urali.ii1or de rasa alba cu gnrpa sanguina A.l]n~ AB. Grupa sanguma AB este rar tnt5Jnita.Nu exists dovezi privitoare la cxistenta acestei gNpe sanguine..g:ru. lID popor de rasaalba. Cea mai mare ]nciden~~ a grope ~sanguine B la germeni se g:lsc~te in. Aceast"a calitate u.A.an~ aeum noua sute pana la 0 mie de ani. daca acest luau a Europei. ca ~i cum ar fi de .angl.ahilOIl!l.:. p.)la neastepta! de mare a grupei sanguine B 'in c:-o:mparatl'e cu vecinii 10 I' de la vest.ariHaca. moderue: complexa ~i nesigura. dintre care unele se potenteaza. Askcn~ll ~. .a 0 Nnmaru] ..it:erent de [IH\iona!. III mormintele europene iuainte de 900 d. Este prima grupa sanguina care preia W1 amalgam. forme de cancer. Exista. astfel . inrre clvlhza\H~ ~] barbarism m vechime. sistemul lor. rmnnitar prr1czinta 0 capacitate creseuta de a produce anticorpi cu specificitate pentru infecjiile mierobiene.e:z:inUioea mai clara distributie geografica. proportii crescute In J aponia. a I1I.NTAT]A ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE ORU PA SANGUINA Dintre toate grupele sanguine ale sistemului ABO. inai(lwe de diaspore babiloniana.. de caractere imunitare. a fO~llt desemnall'\ drept linia de demaica~ir. p(t)<:ente1cscad pim.. sangele de grupli AB.mba" care.i~ate sau rasa.§I dt: . deoarece grnpa .a d sanguina 0 dinlrak (localizarea B. Indienii sul)O()ntine[ltJ~i contempOifani. Evreii. 0 mare migratie spre vest a popcarelor estice. celc mai ridic~te ale grupei sa~~inc B din lume. Aeest rapt pare a .. ier altele sunt tn conflict Poate ca gmpa AS reprezinta metafora perfects 11 vietii Grupa produsi. lin secolul a.t1a spre vest a popoardor nornade asiaticc.angurna A ~j B nu venisera in contact sau. prin aceea c~ la ei estc dominanm.te..uiaa B io randui vcchilor vest-europe1!1ii 1bl. dar examinand grupa sanguina se poare obscrva . De acolo spre vest. GRUPA SANGUrNA AS este rara. difuritdepopuhttu de evrei au constituit de melt limp un punct de interes pentru mtmpoliogi. nici anti-B le reduce probabilitatea de a fi predispusi la alergii ~i alte boli anroimune cum ar fi artrita. inflamatia ~i lupusul eri tematos dise minat. ind.aza migra. C. mic de lndivizi cugrupa saug. cand a aVQJ( ~(). intiJ:i. gropei s.I mongolii en sanguina B. .incal anticorpii :protectori DU sunt '. Imrc nOL pot cxista ditcrcntc culturalc. dintre gn. Ca regu1ii gener-iHi. difereau considerabil fa~li.lpcle sanguine.tz ALiM E. sanguine AS prezinta 0 klentitale rnultilaterala ~i uneori surprinzataare. gtmwllii ~i austriecii. e popula~1a araba. Vll-lea d. e~~st~ 0 ~~n~~.nVi spre rate peste medie ale gropel sangume B.~j slabele vesiigii ale d'l. Proven!nd din amestecul popula\.. ClI:rC pl1ez]~t. pcezinlli una dintre frecvenlele. p~na la M. faClon. acum zece sau douasprezecc secole.anguine B ~g par sa prezmte foarte pu:tine diferente.~ sda£Zl~ au in cornun o mare frecventa a. ea este int£dllita la mai putin de 5% dinpopu:I1!\~e ~pa ~l este ceamai noaa.AB raspunde Ia orice structure .nica.a la valori minime la nivelul extr1emirntii vcstice gropa sanguinA B se gaseste ln Pana.l. Mongolia. grupa B pv. Apoi hoardele barbare au strapuns punctele s. GRUPA SANGUINA.

11. supravietunorul din varful Iantului trufic..h "I·i. cste dar . Oru. Membrii rase] umane au cu mult mai rmrlte in comun decal putcm noi Mnui. ~ .IJrat~.14 AUM.. fOrla~i de neccsitatea migra.. De 'e e:xemphl.functii dige.. _ . diversifiearile rasiale .. Desiprirnele mru de forte mai bun intJre teflsiUilHe mmtn ~1sOhclltanle s]Memuh.lIlatjil. sa se adapteze Ia moduri mail agrare de Vi. privind in urma spresceasta remarcabila revolutiea evolutiei. • Gru:pa AlB: Urmasii delicatj ai unei fuziuni daosen..Iunta I' totii potentiali frati ?i surori.n!t. '. .. Unii antropelogi consided. ..1nd e C narum pent .$ GRUPE SANGUI. Aceasta este lec'~iiii pe care opurtam cu noi in inteiege:re:a actuala a grnpeloT sanguine. cu o personalitate mai COOpCf. Deosebirile rasiale bazatc ()e culoarea pielii..sa.or. 'J •. care sa-i ajute la irucgrarea 111 comunirsti aglcmcrate..'1. deoarecc caraeterele genetjce ale stramosilor nosrri rraiescasrazi in !lange le ncstru.•.ll adaptand"-"'e" La noi_ '-'''''''. ca a clasifica oamenii tn rase invita la suprasirnpli ficare.angu. Grupa sanguina A: Primii im.combinate eu adaptarile la alimentatic. ~ . Ia mediu si la factorel geografic .1. I tU " .inS!.. • Grupa sanguina 0.. .pa sanguine este un determinant cu rnuIt mai lmportanr al indiv]dua. rm african siun alb en grupa sfliuguina 0 :VOtface schimb de .eciHetnia.~'.li imunnar.. :.Gmp ell' t".Witii:~ii.ri . . .ent. .-a:.". eu un sistern imunitar puternsc ~. rna'.pr. ~I la ameslf!. .... Piecare gmpa s. ec.e 0 tnodaiitate valida de diferentiere a oamenilor.. ~.grup ~ .earacteristiei pe care nu le-ar avca in eomun cu un membru al rasei proprii care ar avea grupa slIlIguina B.igfan\i.I._.. extins si asnpra eonilor prefaeerilor ~iscbirl'lbfirilor modificari rasiale P~H"sa se fi produs intr-o fume compusa aproapc Inexehrsivitate din indivizi cu grupa sanguina 0...la d. pc practicilc etnice..NE GRUPA SANGUINA IS superficiale sunt aeestea.ez. reprezenl.. eomp lementare mediului lor Inconjurillor.eI1C. Grupasanguina este mai veche decat rasa ~i rnai furrdamenla.s:fulge ~i organe ~i au multe aptltudini.• ... .i simi[a:riHi~~idecal rasa. ~ tiC: I '.." .ENTA TlA ADECVATA CfLOR .op_·.. A . ~mlla] barbara ' d . constituir un rt!SPUIlS evolutionislla 0 serie dereac\ii cataclismice in la..... to[eranta .I j mediului extern.cfi stramosii no~tri psezentau amprente biolcgice un lee.faceau parte din motorulcvolutionist..i bine lnzestrat.. Grupcle sanguine nu au fest rezul'tatul lutamplator a1 unei act\vita~i generice haotiee.~ l grupa B. UI.ngu ina H: _Asi m] latolll. dornic ~i capabil sa distruga pe oricineprieten sau dusman. . care.0' ..e lntre __ I 1. p. . h -. '. originile gcografice san pe r1ida:cini1e cul turale nu consti m i. _m~. Suntem C1J. v.lI11ta.slive si strueruri imunclogice similare .. .~ . t]}ltm sa.. _ -..*l ~L i alimentatie. lnfinal r1 produs cetelahe grupe sanguine.ngc- In. Gmpa sanguina cea mai veche ~j cea mai de baza.

enuiI ~lCil.'. . sanguiua drept UI1i factor inert.~.'. l'cllid rosu ml1og.n ciuda ccmplexitatii sale." i subf --.invitatia lipsestc sau estc falsificata. sistemul imunitar se reduce. La hi 1 "ber sangde estc un 1 '( uu _. ' . " de ~. ceva care dobande~tei:mpo~an{~ dear in cazul unei urge'[lte medicale._' "."_ hi aceasta plivint:a organismul nostru cste C:lI 0 petrecere ell accesul doar ~'e baza de invitatie... I ".' . (Ce bine ar fi dacii grupa sa!lguina ne-ar..' v I.:Usccuritatea Ii permit f)." . ' . i.iI' "it ."".. L. oaspetele cste In 1~1\lra( co forta. 1'3ra ea. ' ESTE -0 FORTA" A NA:~."ce '~I de rolUI sau V] ..~". organlsmele noastr.l ~rnuni tat.ular'ea: sangeJui ~i plasma . ci ~i in prezent? Grupa sanguina este cheia intregului sistem irnunitar al organismului.lern" .lI substantelor ehimice. ~I " ..~. .-.' . 0 . ' 'f/' Un astfe! de cod oduri oe care inca tnc-ercaw sa Ie desci ram..' " TURU ELANUL V1TAL CARE ... sistemul imunitarar putca ataca din greseala propriile dumneavoasira tesuturi sau ar putea permite sa nostru sanguin <!. . .1a en OG' 11U1 lh.' ~".:SGmel'leaUIiO'[ r ' 1 - U. " ise de 1a stramosn l1()~tn sue '...' " a h . 'n~d -. Codnl sanguin: Amprenia grupe:i sangllin e Importanta grupei sanguine S-AR PUTEA 'N"GELE ' SA..compus uUI.. rnisterele legate e S. t de ".'. Majoritarea oamenilor considers grupa.ar.0:> .mis_. Ea controleaza influenta virusurilor. ..'.'.ac~ioneaza pentru a defini structurile proprii >.. c .. " "f! VlZlbl.. nI. a stresului si a intregii game de wctori ~I cond i~ii externe cear putea comprorn ite sistemu 1 imuni tar. .egul cod " ..~n~e_rnon.:b-.. sch.eLI muh mat PU\lO'. ' . i erletice.' ~ _.iaVH1." ~l)nt]ne'i'f1tI. ..imbAl)du-se ~i adaptfmdu-se la poi ool1l(Hli~jmedii '1noonjuraIoare~i rezerve de hrana. . .:" rnICame ~i bucMi de Sangele con\me. ~ cod pe c.. . ~i epbcMa t genetic al unei finil\(:umane.putea da Q astfel de imunitatel) Sistemul irnunitar . . ." It c..care due 5ub(>lao~de nutritive la nivelu) ~c$utUiil(lf.'. bad. .' ' " ' .." ' ' " .. in ultima inSlar.lt:~. dele ' ll"w:roSCOp msael se dove '~.1er" '~ ..I i Celukle san'mine albe. ' . -c.~. .t ~ de..' .:ei. " 'ADN es~e intacUI. ~ prea I1.ii grupa sanguii'!a a fost lntotdeauna forta morrice ce a stat Ia baza supraviejuirii nmane. ~. ne-a £us"irrut din tiropun. uansn:. ~. Iilnor organisme primejdioase S$! piJtrunda in' zone vitalc ale orgarusmului.f1uxllll " ~ " '..l a tBU•.nu doar cu mii de ani lin urma. '.nm.J alter infectii. .heaZa I"~ .'. " qr.t. .. CuvallwJ imul1 previae din latinescul im.n ~~!.e ~ 0.'.1._. care desemna un ora.et:i i1Of.I111.n:ll.muue clemente .t -~.. " . ' .'.Slelf"si <l! le distruge pe celt straine .a.' ".care ajuta Ia coag. .! .iala.li(... te I" :.~? are este rolul C esential pe care i~jcaca Ill. _.JIOIHlelr'. r '. ~e la rtesffir~it.' . . dan culoarea rugime c!'Iractensnca sange u ". supraviejuirea omului . bine. OX!g'. Daca potentialul rnusafir prezjnI1i invilatia corccta gsrzile responsabile I. Daca ati ddt dramatica poveste a evolutiei grupelor sanguine.serial de fier pe care leer " d 1f'en"tc N'umcroase1e celule to ~n co ntm un a ".'". I .~in lmperiul Roman care nu era obligat p'l~teasd taxc. ~leOn!~memol1e g "'.Ofl11a " pr-ogramare speer fIca. .a intre ~isa se simHi.c.~ . CUNOASTETt grupa sanguina decar dacaa:\i domll sa:nge sau a~.care confine gardicnii sistemului JlOS. 1:-" ..i!illge • pica ur<1 . pcntru.. ~~. OC _' in -" " '. Amprenta c'. De ce este grupa sanguina atfit de pllllltel1.-p~n sa~g' . plachete .". DOlCe.'. 1 . c ~ sA NU vt.~11.pr. ".I"'nah'l... '~de dezv:~lui descifra tnlucercarea noas~ra a. nevoic de I) transfuzie. .la dou4 functi] de baza: a ne recunoaste pe "noi"$i a-i ucide pe . ntfJte1lamlu-ne .' -esc pe.UC2 pe~tn~ a I.e. srrm i ti .lmcrO<l'sed ec. " oc infectii. s ". <I.~ vital in existe[l~a noastT. Accasia reprezinta e functie esenl. .' 11 pu. .111no] .en.l'peve~[I\C v 19.CODUL SANGU1N DO I Aces! complex fluid viu contine si proteinc . . re '''porta .at cele 1'0~it .~ P oiJabH este eel nun ~mpor an ' deh-:nnina ~i grupe noasrra sa[lgl.. Yeti lncepe sa i:n\elegeh...> • .]lna. deoareec.

antj~ gene ale grupelor sanguine sl!Jn[: tat de sensibile 'illca~. Grupa d'um. Primii descopedEori al grupelor sanguine amdel}unlit-o uO" pentm a sugera i. sau fuco:~el. P'A D" .I\. fUCOZJ plus D-galactQzamina dau g:rupa sanguina B.tla~n.. demarkeri .sunt oo'lI:StndLe: di~ hlliitun ].1l l.a. pmioctandillase spre exlerlor~ de la . . fucoza plus N-ace. grupa O. pe ant]ge:n::illl 0.Oza ptu« g. GTupa liB C.lozamuw: r • ~~._\iil~rif~nl ~~li~' ~AZlII~14 [lulll! C.ri. care se gas~sc pe supra:fatl'! celuldor org8lfl~smului DOs-tN...' Grupa ~a~guina A se formeaza atunei cane! antigenulu: 0.. oe1elahe grupe sangmne: A. GRUPE SANGu]NE CODlUL SANGUIN COl.jUClv.mreal".tMt.alac(ozamil1._ Irnagina:U-vij.a ~i D~galactozamin. r fu OZI'l plus glucid« gropei A ~j glueida gillpei B. Astfel. Fiecare fQrn:tat de vi apt..e .E1ctoza.i~i..a este denumitolI du. 'ele sunt sistemele de securitate cele maio importante ale organisnnil. a. ~~. t~ • . jio~nd ceamai simpla grupa.:grupasaillb'Uin~AS.nrenre. de asernenea.antigt. + ~~.chimid denumiti . .Aceste a. care formea~ 0 parte a ampren~e:'i chimice proprii. g.. Aceas. Fieeare gropa sangu:i. detennina grupa sanguine.umila fucoza. . sau fucoza.. Unuldintre eele fila] puiernice anligene ale organismulul uman este eel CM.in~ . Gsup» 0 esre trdpiu<J. Astfe].IbA 1'!JeQ!:. Difeiitele ..ungi la care se leagii dear 0..ligem.a:lactozamill<l dau grupa s<'lnguina A.lllilla dau .... pentro Ii stabili dad.anguin.til-g.. ruc. Grupa saeguina B socbazeaza. N~lloetll-g. sanguina. .pii . de Ja eel mal s]fnpl. As.1Qo'i B cst . lItUnci dnd a operea~jeficieht.ut.lir Celc pstns grop"{'''! anguine\~i anligenefe lor.e. dar la car'e se adauga una]! glucid. B ~l AB.paA estc hICOZ<l plus glueiria N-acelil-g.iarfiecare antigen are 0 stm. un antlge~ bacterian 8tnlin) ullul di»tre primele lucruri pe care le cauta este am.galac. structurra cbim. Gl'j. Cand sistennd imuaitar seslz~ un p~Qna:j suspect (adica. l ::::> Oy CE!Wl. numit Dsgalactozam.'~..lacroz~mili8.nlci un . fuCOZ3.ll grupei sanguine... glucida n.edati pe hernatii. Grupa sanguina AlB se bazeaza pe anrigenul 0. d!eascmenea.mifi<l plus D-galactozll.'_Gru.t~ antena serveste.tfd.lcaa grupelor -sangui. ~~ N.a.'.neav'Oastr.oZlI plus N-acc£il-gJ 1. s {bcoza.e 1~(.:ne.' .ueca ni§[f: antene aJe speciilor.dauga cele doua glucide. .a. la care sc. posed):!' antigene unite antig~.a. Una dintre rrtetode impUcit eXis.na posedii un all <lI]Jjtigen. 19 baza pentru Accesati grupa sanguini NATURA A fNZESTRAT sistemul imuilitar ell metode fearte sefisticate pentru a stabiH daca o substantl1 din organism est'e str4ina sau nu..zere" sau . .-.18 AIJMENTATL\ ADECVA'l' A CELOR .i sealamro un alt glucid numi: N"ace(H5glliacto~' zamina . intrust'll este prietetll sau dusman.u V~nIS p'afi~la oamenii tn.cmra ehimica prop.su!ptafata celulelor in spatiu[adiuc ..'d:~~rrMi ~1'iI3 zS!l!.~~ __ • = ~ ~ ~~_.!:!jM!oo.I> ~..ultigenul de grnpi sanguini1 pe care tlpos.

rmi1~ reasca antigenul sU"ain peotru a fi dlst'fU!s" Anticorpii SU[lt ec.lda~i cu periculo~l dCCal atune] cand sunt ~. pozUiv ~i negativ sau secretor/nonSrx. Anticorpul n se ata~eaza <l:l1!ti. Landsteinex. caud o<S!men! i:~idecb.Fli..lutina.]~ne. faciindu-ltbacteadeziv.%l:c1]e umiUi agluhnme ij:wopri. virusurile.undivizii cu grupa sanguina AB ar putea primi sange de la Qrlcme..asa~]~ibe. AslfH.munitar ~i intro~H care ~:is~e:~ul de ant igene si anticorpi de gmplft sanguine are ~i alte [o~un pe lan. pdrnullucru pe care n face este s~.atirn . en aproape o suta de ani In urma. sanguine 0 prezinra anticorpi' anti-A S$r1I s ume A. Deoarece rrllcrobi]trebu]esa SJeb~:lez~pe versatila lor capacitate prcducee de organism" Si8te~mil.U1.1!:I-zjs.ffl grups: sa[lg1].antigeo.·ahoori nu $i nirneni nu ~t]a de ce. anticorpi i aduna acesllie.'.. A~t~e~. 13 s i A B ar f~ respinse.m:nUiDr. Bs.oee~ ceusureaza muh indepattarea lOor.. ~L otu de ~li]nta austriac. Grupa sa~guina B preziHta anticorpianti-A ar fi respmsa de grl.0. tl$CH'I!Irl:1. desprea lli determinanti de grope sanguine. S1l1[l sub-grupe. P[l)VO~ de adezinne. 51._ transfueiile de sange emu un dOll!Len]u ell retl~i re sp4I'adlc:~.t ~i B.!uI intrus mlcrobian. Uneori erau"Mceplate". fcrmeze anticorpi f8JW deaeel . c§.I~ toarte puternie.le.imuruharraspunde un lflventar mereu erescut de a(JJt~cQrpt la aoea5Ul.lcmara sa descoperirea explicat de ce unii oameni puteau face s.~a la un anumit antigen st~1iin.: ca .prQpriu-zise. De obicei. Cuexceptia unui all iudi vid eu grupa sanguina A8. Karl Landsteiner. Grupa sangulnaB Grupa ' ar fi respinsa de-grupa A. de catre alte grope sanguine..gA detectarea intrusilor micrebieni ~i iutrusilor de alta natura.u~ i..~ .talie oo~t]nutl tFlitre sistem. dar nu ar putea donanimanui. cumar fl. Revolut. ..i_~Cura~find sistemul celul!e neoaisnuite. desigur.20 AUMENTATIAADECVATA CELOR 4GRUPE SANGUiNE CODUl SANGUlN 21 de tn acest moment v-ati pntea intreiba. Ne vomoonceralra asupra grnpe:is<lin!.retor. oe:a. ele adera unele la altele ~i se <ligi()'rnereaza. un s:tralu~it medic. in t'~ De: a!\i~ UU_ Parla la descoperjrea Dr..ag. 'in strueturi noi care sa nu He recuIliOS-CUre .1Icmn care dintre grupele sanguine este recunoscuta d[ept prieten si care drept dusman.' Gmpa :sangl.. vhti:. mp u!'lds~~me=.Am grulll[jJ 0 negativ". Landstei ner a aflat cJ. Acesu. acesta f1epre(zinta ua mecanis.lina . A. produse de celuiele sistemului lmuniuir.!ltL.elemen te nedorite Iaolalta pentru 0 ident ificare ~i 0 debarasare grupa sang:utna sunt legat] de gropa prlucipa~~ .lInt comHmile in 8i~a fe] mc§.vhOil. poarUi 0 brt. Mai ITIuU de 90% d]n~re ftD~l factorii as!.dor~a crimin a]i: ei devin maip1!lllll ~j anti-B.acu AS (veid anexa D pentru detalii pri. paralilii 1'ji bacteri ile SUl1.ltldiv]zH cu grupa s:an~'Uin1iA ~i cei arputea face scntmb de :sal1ge_ CD sanguina A B nu grupa sangaina inc-eared Sa schimb e sau s~ pr'Oduca mutatH hi nlve:tol anrigenelor pwpri i.le ts:slemnificl:l\ia subgropelor).acarohiri re~ativ nesemeiflcative. < . D r.mdeapaf'il. Grupele . de virusuri.tante chimiee spe'Giflce. Acesti enticorpi. subg. pJJr:aziti ~Ubacteri ~.t sa se aiaseze ~i ~a u. Bste ca slpunerea cAtu~.genereazB. Dr.. Grupa. ar fi respinsa de orice -alta grupa S angu iria. Receptor universal.hivalellrul eel ular ai bombei inteligente din dorneniul !TIimar" CeJlldde :td:s~emulu:i nostru imani tar produc nenumarafe yat~etati dellIllkorpi ~i fiecare dimre acestla este construit special pentnJ a ]denUfic:a ~ia se ahl.il sangu ~n&!Dar deoareee prezi nUi 111811 anngene A. Cand eelulele. a descoperit grupele sal1gl1m~e produe anti CGrpi ~] peutru aile grope sanguine.ge'nului micro bian.lj)a B.Q lipire). ----- caeecu Cand Un anticorp irrHnfle~te antigeoul 1i.peloT sanguine j Q.Am grupa Ap{lzi tiv" sau . pentru a le transf(llnna.]mbde s~nge.rac?epta orice al rllgmp. .l!nte. se r~. in in~erlond gru. Aatigenele .AE nu prezinta anticorpi.8.formaree de antlcorpi -(bombe mteligente ale simmu!lui ittmllitat) ATUNC~ CAND' ANl'KlENUL GRUPE] DUMNEAVOASTAA sanguine simte ca un antigen strain iii piltnlJtlJ$in sistern.' Grupa :sa~gJ(Iina A prezilltA antiecrpianri-B.ch. Ml.in~ ei spun: i .

cand un grup de oameni de ~tjinta. medici ~i nutdti.fa-ta de alwegrope g.t. grupa sanguinil 0 nuar put'ea primi :s.:mici anticorpi din sistemul nostru imcnitar.l!tiFleaza celulele anumitor grope sanguine (asemanator.tome. Dar povestea aglul:inikii irnplicii~i alte aspecie.u).1j rfilmblI in stare ]aJteula.. sanguine.i[m aglntineaza celulele ahor grupe sanguine •. de asemenea. Dsz.e grupa san_gu:[. pe o lama de stic~a. pmfu]]}du=s..a exploreze conexnmea. iar capacitatea Ior de a aglomera-uglutina .anguine" sunt cei mai p'l.a descoperit. multe dintre antigenele din aceste alimente prezentau catacteristici A~like sau B-like.). :.e.22 AUMENTAT1A ADECVATA CELOR o40RUPE SANGU INE eODUL SANGUlN '23 Astfe 1. Mt1COrpU fa~a de grupele sanguine sunt diferi.mguinc poate fi benefic pentru eelulele apal1inand aleei grope. Tohi~i.~ge cl.cclulelc sanguine ale unei grupe sanguine opuse este aHlt de puternica incat poate fi imediat observata ell oehiul Jiber... lipsita flind de antigen. Maj oritatea celorlalti anllk.adesea ap~rand ttl. Intr-un fel.eA~Hke '~i ~Hk.1aihnenta.ti: .!ld niveluri apropiete de cele ale va. ceea ce Lnseamn1iell un aliment care poaee fi. Aceesta descoperire oferea [egamra ~tiintifica lntr.a.e.onil1ti. cd!.iDdivizii cu. nociv penrru celutele apaqin5nd unei grupe 5. . . JIIDl!od FeffiarcabH. cu fenomeeul de respingere) ~.Q'rpi pe care ii posedam au nevoie de un fel de stimulate (cum ar fi 0 vaecinare sau 0 infeetie) pen tru afi produsi.s.mnlteallmeme agh.rstei adulte pana la v1irsta de 4 lnni . Gropa sanguina 0 este donatorul universal! Anticorpii .ec§:tde la alti indivizi cugropa sanguina O . prod1!l~iau.. indivizii cu gmpa sanguina 0 ar putea dona B sange ruturor celarlalti.e pe durara celei mal marl pi!rti a acesmi secol .ti.. a i'nce:put s. nastere ~i aUnga. S. impl~catiHe ei revo lutionare urmau . Nu mai reprezinta astfel 0 surpriza faptul ca..pan.ei sun.

. deoarece determina mtrareaIeucccitelor in mitoza..ea . poare Plf>QVQCa moartea prin rapida trausfo:rrnar. ei se ah!l~ieazS!de diJerile 8uprafc~c. Ele mj c~Jagtlleaza sangele' prin alipirea celulelor unele de altele. Ea aglornereaascelulele ~. .pentm 11.~ngolile. CerGet:aforii ni~i au. cum ar fi h]perllcli". Nou~t:oed ~i cinci ia sut!i din lectinelepe care le ingreratrl prin alimentele noastre tipice sunt indepartate de organism. Ri... mucoasei f chiar mai ge~llchi:ului la.. determinand multiplicarea rapida 11 acestora. in procesul de reproducere. fiecare djntre aceste a Lin:le:!1te. In' cheaguri mad care blocheazaerterele .ral"esutul nervcseste foarte sensibil la cfccrul aglut!F1l1lIit al leetinelor alimentare.llbstalltfi ch]mica numiUi.1lHi. cum sunt rosiile.ctiva eS1ereact]va.it:a!t. . Lecrinele alimentarepot.ffi]tegrope sanguine ~ mai ale-s la .sovietic.24 ALlM. deterrnjn~[Id o inflamatieapreciab im ~I 0 iri t~~ d\. cca mai oomUIia k:clina prezenta ]B grAu:~ialre graminee. 'In geHe. mai ales dad! sunt specifice unei anumire grupe sanguine.tfil. In cea mai mare parte (II1:'1 cazuri sistemul noa~struimunHar ne protejeaza de Iectine. Acesr lucru nu este 8mpnriiz&tor. elements strame mv<uia~oare.$t<i aq ilJ. Aceasta ar puteaexplica de ceunii cer-cetato:.. deoerece rnajoritatea vegetalelor solanice sunt foarte bogate in lectine. Ull rtle.L SA N G U 1N 25 di rect cu invelisul gastr ic sau CIJ eel a 1 tracrul ui in lest ~ria] sau poa te trece ill! torentulsanguin alaturi de substan~e~'enutritive d]gerale: din boabele de faso le lima.e CtCea7. ca si puricii pe CiUIiiC. unde ele reactioneaza. Acjiunile lectinelor in tractul digesiiv por La <Ke~t nivd d.m. So!u~ill este sa evitam lectinele care aglndnellza oelnlele fiecanria dintre noj . Aceasra nu inseamna ca trebuie sa v.nd hema ti i1e ~~ leucceitele.II] fuuqie de grupa Sllnguill:~LDie exempiu.. Torusi. Uneon. enumera dour cj. metie de sursa.jn definLtiv.. ectina din soia ~i se <l(ta~leazil la 0 combiI'latie g~ucidk:a diferita. desi de pot cauza o v<lIri. exempfu.§.ricin.: d is.ajuu minuscul bob aurin 1. Lectine diferite vizeaza orgsne ~j sisterne di ferite ale orgS!nismu.A. interacti ona cu receptorii de sup.e agiliti nant<i alergiile a·~ir:r~entare .l..iepuri nesensibilizatiau vi]i!e~ek si eartofli.j fest gasit implantat In piciorul ]u'i Markov Bobul s-a dcyvedit a fi impregnat cu 0 S. Ricinul ucide instantaneu." Oda. De. le~li~ I I tinal.topsia nua pumt indica: p:recLrs CUrl) s-a procedat. rnajoritatea lectinelor co se gasesc 'ill aiime[j[la~le nu sunt chiaratat de perieuloase.dnu~ cste G' aglurinina alal de puternica Incat chiar 0 camtiuwe inf~n]teziffi. liH!\lal. c.ui. Lectinele variaza.trog.cti~]a tl)xicl extrasa d]l1 boabele de ctetar.A.e'Mue de alte problems. casi C<lndar f .!.. '.a ade:sel. f1e:lesuet foarte abundeme in leguminoasec mol uste. sa fie benefica' pentru ei. ea <Ire realmente un eject magnetic asupra ce1ulelo~ d. eel putin :5% dintre Iectinele pe care le !DaucJm tree lin torentul sanguin.l 0 puternica in test ina ie. au.ce leetina irJ!tacta se localizeaza La unanurnit [live! din organism.bser.DECVATA CElOR 4 (tR UrE S.op~ll fo. in fi. de asemenea.. se teaga la mucoasa intestinului subtire.NGUINE CO D LJ. Multe persoane cu adrWi eOH1i:rderaca evitarea vegeaale lor de ~ip solanic. Aceasta aglomerare peste cauza sindeomul de [rita-tie la nivel Intes~ cap.ra't ca ereierul snhizof~enicilore:s1te mai sens:ibU La atasarea anumitor lectine . iar ace fj. graminee ~i vege:~1l1e. ..ii): a hematiiler din organism.EN1AT~A .k. Este greu Sa le oeoiim. lectina care se gase~te in grau ate 0 forma difcr:itrt de l. glutenul. S~I!U ciroza hepatica sau p()!<lit1e determina blocarea fluxulni sanguin renal>. suut periculoase pentru unele grupe s. care este 0 .~i ele.eva dinrre efeete.lr·e:masa la indi v izi i GO ie arll.in reginnea respective.' Aceste lectinesunt numite mitogeni. dOll]" benefice pentru altele.aibiMsa. D'I!lpa 0 cautare mhliU~ioas.iii lui OyoIgi Markov in fost ucis deun agent ru~~u" al KGB~hl!hJIi.din alimenie uzuale.in ]inte l~ cavitat]h~ articulate ale POATE 1978pe noscnr vA AMINTITI ciudara asasinare Q strada din Londra..pare determinat dezvoharea rune] lIlllrj(e· identice QUlIiiri!t<i reumatoida.arLC inflanYci·dc <3 poa~e mirna lect~mies~c .~.a. um tmh~e s spre a fi distruse. <Inj~cli]le cu Tectiua d. Matkova .eei CU gmpll sllngu]na 0. in tim:p ce 8i~tle!pta autobuzul.raf!i:tf:i a~ leucocitelor.apuce din senjn ingrijo[area pentru fiecare aliment pe care it consumeti. Din fericire.~S!ce~tea..ci'Uc e la serviciul de urge:[Ita va :1'1 d confruntaJ en un (. aglutineze un imens numar de celute daca grupa sanguina respe.Chiar ocarHilatc minuscuia JinU'0 (Juternice.i considera ca d]etdeSLij(i~dergice pot fiutile 'ln tratarea anumiter tipuri de tulhll:radmervoase.

rc.nd d.leaiH C£i [buna· <!c~Jej_gru:pe·:5'<Il"l$tiMe:. cifrek t.esc· fO!l'mt:J: aniig:enuJirf A Antigen'lJ/ gRiped silI~ii!le B (in drealP'~.umM. Gina ficaml :. daca (I pcrsoana ell grupa sanguina A consuma un de mari.ln~~ la orice semn de protest ~i spun cu 'J.i'n5 d8~(:.dar eu stiu ca nu este a~a. este predispus 'Laafectiuni cancerigene.t. consumati in mod regulat alimente ClI un COlltifilUtrid icat de lectine saualimenre greu d igerabile.o1l1tra. ele prodcc reziduuri texice numite indoll.e.a 5llnguii78 13.26 AUMf. Daca r!spuns:uleSle afirmativ: "A rnan~at seminte de vreun fel sa:u*]~a intfOd~splanle in gura'}" Adesea Sf: va dQvedi c:a f\e:5Pf. Pot proc. sa d.tQogene care intra lni.iellZ5 c._ Jun'testat virtual 0 alimenrele uzuale pentru reactivitate ell grupele sanguine.! sunt d~. contine 0 lecrrna ce affi: capacitetea de fI stimula productia de lcaeoeite. Testal indican l aUi.luHe de gmp.pokeweJed plant"). deoarece efectele lectinelor asupra diferitclor grape sanpioe HI.em:cnd.a.cu 0 leucoc. N ivelnlacestor reziduuri toxice oesteararat de testul inc!ican.·a lnG. De exerrrplu.asoal'@i un factor numir putrcfsctia ]ntes·til1aJ.I!.ANGU IN 27 Cum.o~e . 0 Jectjnj atimef}.s31il.i ~ntes tinele nu metSihol.fJ'lleracriolle"az.etelctatil Ieetinele nocive pentra erganisrnu] dumneavoastra ·A!J1MM ADESEA gr:upei s anguine ~i auzit pscienn sl. Baromctrul esre un simplu test de urina denumit tesml indican.l1islli peutru care ou este toxic.~. . d~~i de laborator. /ect. Se bazeaza pe ~tui~Fi.t]c Iacere ne gandim. Ei nu pot crede di. ~i un barometru $l]]ntific mai direct ca·re poate f fa los it peneu a masera prezenta leerinelor in organism.. de 0 b icei ei I:em.. Cand ]e pun la Indoiala afinlla~iile.l1'.rolil~e din alimente.I G llfHimU"i gmp<i sangu.eso fiecalJ.e~&h~fill:ace. de se . darin re.<lV01.lZieazaadecval proteinele.tiger! .. vedec... (test ind ican) prntesteaza adesea spunand ea ei de obicei urrneaza dieta.ln§. Daca.'lIinil_ A arl' Sral'1g8) deoa:re''eS"6 poWv. Din c. carnea sau gi~Uli.imenJ<Jlfe dintlf"4l faffi!rie fJertiil1te cu [~s. un medie perspieaee ·m va i.mi: --i.i~ a consumst frunzc sau muguri de "Tra~slaci0bam.'$i poa(. Tesml i~]dican n).NTAT~AAD£CVATA CELOR" GRUPE SANGUINE CODUL S.deno!§nd ca organj smul dumneavoastra bolnav.1 . tesiul indican va erata valori raid.dut· (t-.dullTI!. Gum ar fi alunele.n!! e-stc tlfeol.lt cumele aglnti neaza celulele grupci sanguine afectate..Ist. urmeaza illh}cmai dieta ca evita "loa-Ie lecti nele carejintesc g:mpll lor sanguuna . RUSe )(8 pOld'lli gnJ.tra ~I] curte?".estului ind icsn sun lata motivul: arata ca efectul unei substante ca.ltta lectine ]. mu}tiG Ci. abatal1du~se dear ocezional de la ea.fecula gluciditii' aiieritiiOl1 0 FonniJ dife:riiii'.lul.~lnPlul de mifli sus.l!. in g.VU] 9OP.pei SOlllglJ·iM. pri'!11U~ diagrlos. lintea.fF hri{ica) CIiFe:sep~te a~8~J..d~ gmpli .ti1.ntr·e ba pe pari nte: .im:ie <Jl. pe de alta parte.jesnil indican va avea valor] crescute . .mire:"De uncle stiti 10< Eu ~l:iu.'l).iwU extrem de rjdical8i..slnormal Desi Ieucemi a podlatridl este.i1t. 0 buruiana CHf(.iilzecj de ori fa~a de cazul un u~ org~.lf ~i·O!gl.S-"®J uca 1 j copi.~aooratOSiredechimie ~ire.e an.. Da'ca evitati alimentele oontin~:nd lectine toxice sau alimentele care S1J]ntgreu di gerate 1!n cazul gropei dumaca voasna sanguine. Existii.gtlillJ po:seda 0 (bmla ~c:i.Jrii ~c.ruUa(de sunt vizibile la microscop: pot - Dw~ pouiv.eJ!1hitr: de' grupi Sllnl.lctj.~.i.ieraC'~·iof. Pacientii mei en valori crescute ale titrulu i de indo Ii.)I":l:r teorie.A.1>s. 11]11 w:ate - [O·lO$lno "'tat metode clinice.fe"C.Hm organism esse amplificat de p~na 1<1 IlOu. in ?. din .

J. solicitari nu era desml de mare.inte de accidenljn1:i-a spus el...1. rezuljatul va fi o reacrie cu degajare de f utn. de de Testul indican In Etapa l.s~u'. ~~ respectilre a diete i grupei sanguine. in acel moment z:."Illl<as~!r!. dupa nurnai.apia prin inject:are eLL insulina n~ aveaprea mare efect ttl. deoarece indlvizi.:~i. ta domicillul sau din Brooklyn.. ell numai uu an in Un11J.1 \ ~. Vestea buna este ca. De~i aceasta g. impresionant care degajaun 1Ict de profunda infe·]egere spiri tuala ~i de eompas june: tactitii. Putine au . Alim. deoarece numarul de o 1eeti e a grupe i sangujne: povestea rabinului DE-A LUNGUL ANJLOR.ci aza culoarea Tes~1J1i[Jd~c~rt: {~. Sc va degaja di r'l nou fum..a a. picioarele i-au creat ptcbleme. am primu un tekfol~ de u[g'ent~ de Ia 111:1ru:edic di n New York care im:Lapreci 11 munca.nl<qia C. irebuic m~.1ina.u~m~c:a raburul. ern un paeient suferind mult (imp de diabet ~'iGil-tc:f.crului lot negativ.: Se amesteca urjaa ell ac~d.i ntckpt dill Brooklyn I .. In general persoanele care viu la eabinetulmeu prezin~a ~illon de 2 lI2.es~.: vi a t. susceptibili la cancer gastnc la efeetele toxiee ale nitriti~()I.:L .kea cmaciat SI exrcnua t pat. S·ar puteaca aceasta ~1i fie prima data cand auziti de t_esm.aUi in ultimii 50 deam si toate Iaboratcarele ~ fectueaza ac.! Sa.l ell grupa sanguina A sunt 'In mod special.. entru p d.turi·' arunci cand inccrca s~ umble . CU adevsra t.~aan u cev J J esprc modul . Acum.binc 2% .t~ intim lcgal(L (k j n .a.' c.lfitinue munca. do'rhid.rn~ep<i.ri~ si fler.aZtl! Salt Un accident vascular cerebra 1 masiv H iii1sase p<Jir!i al paralizat .c iw .ba ajungand'u· i pana la plept.:e~~iJcn)ig."(eobisnuita Ia evreii hasidici.ecull~ repeus t i [[IP de 2 minute. apoi se adalJtol trci pi cd.. majoritatea dintre a(. cloull. piciorul sau stSng 'f1U mai raspund ea la co menzi. In v.:o I.~] inflarnatie la ambele: picioare. am [OS( martorul rnultor transformari ca fczultl! al dietei grupei sanguine. ~~. p~ Nu am fo S I surpr ins sa afl u ca ra bi md JalCob avea grupa sanguina B. !uri cl~ c Iorof'OFlm.p..s. lotte timp. Sunt sigur Cii pe masma ce oamenii vor incepe S:1i ]n~ieleag1i.rn. .i lutai . fcia~L.whlri III lradj1~~ ~>\.~ a! basrtu ~nch~s_ Etap<l2' Etap2 J: Se <l<pr.i zeze sea la..est test. Dar am pUIJ.2 ..b.mbinul. bHinzi ~i pi iIII de viata_ Principalu l sau interes er-a Sa se scoale din pat (:11 sa i~i c.apl1im~hll.a rnbinul Jacob era. C:and.~i mbustii. S])u[.rupa sanguina esie relativ tarj lh America. La Inceputul amrlui 19900. un Om. sanguins-l ect ine. vaf o expel':ien{ai[iiter·ecs anta pcntru dumncavQastra .gri. am aflat c. E~ UNl intrebal dllca rot sa V]U s~ exa minez uri pacienr de al .un renumit rabin hasidic care era tin tui t la pat .H bbse:rv(l caavea dureri teri bile: Chiar ina. ea 'este fOal. ~ E~ a conti nuat.r. mai b~ne.l.iar Ia 0.. numarul va lon c al testu Jui indican va scadea Ia l san c. Circu~a~ia deficitara ]'1 cauz<lseedeme.! indican dar ea a fest fbiQsita pe scars larga in medicine oo·uvcll{ian.28 AUMENTATIA aliment preparat ADECVAf A CElOR 4 GR UPE SANGU JNE CODUL SANGUIN 29 san tratat.= Rabinul Jacob este un om foarte de-osebitjmi~la spus' el. .s.f. sa barba al.~l t aju~J p-e rubin. ochii Iierau limpezi.-4 . sper.a rr vad.1rsta 73 de ani.problerne.e. tn mod ironic. In ciuda stan] salemedicalc.. sa testul iadican va reinrra in uz.~ ~i de spre 1. . nitritii sum mu~ti~l~~a1i de: 90 de ori In privinta lmpa. a~n ajuns s.fost insa cdc Care sa'ma fi miscat ~i lnspirat alAt de mult ca experienta mer! caun rabin biHra~~ ~.0 toxieitate mai mull decst sufieienta pentru a mdl~a 0 pIO blerna.. r)('Tl~n.~nJ din Europa ~k est . J. derermlnsnd crize dureroase sub forma de ..) cateva importante laboraroare au jncesat u t ul. · . rugati-l pe medical curant sau pe naturist sa vli efecmeze testul.. esch i s d p. Odinioara 0 persoana InaU". I. Se ~a.~..de euloare . boga !.. cum at fi salamul. asocierea gmpa. M i-am (ht scama Gil. Iim '-'11 1.~nd.

asemcnea. ~i se pune alaturi de kasha pentru 0 mica gustare. un preparal de brisca.cb]uyete separate pentru spalarea aC~~lOI' obiecte. _ Kaslm. rabi.nui llU punea marc pret pe mancarc ~~. probabil. _ De obicei consuma aeeleasi alimelltc in fltecate zi.I pl.ea ceil! mai mare part. iii spus fiica. Am fest.l. ei bine ._ Povestiti-mi despre f'lhmenta\iJ rabindul.la Q data pe saptarn~na) ell ocazia mesei propriu-zise de Sabbath . O.llZi. l'hl all mai ~ur. in casele kosher. _ Ei bine.grasimc!!i pe mils:um ce se topeste si sc ob\ille 0 minunala g[asime de pui pura. inve\e. existau su bsti tute permisibile. Rabinului Ii place 1<1 neounie! Grasimea de PUl care se extrage se smesteca 'ell kasha ~i cu taiteii. peste saucurcan III loe de pui. jnje-Ctabil~.dln "gribb.i. cum se pr.data eonsumate [a aceeasi m.0 ahil i1. a continulll fiica rabinului. A avut 19C 0 conversatie mpida lntre mama l?i fiica Iii idi~. In deC1It13 de OP!: £..ameHz. lei ceva.a In Vednu] Tes~ll. .fericire. ce ~1ra}e~tigrasime.:u ajutat mult fa ameliorarea circulatiei sanguine .I.~. de 3'.ii eli taitei ~ accstea sum alimente foarte normaie. doua femei.carnea nu sunt melo. Este aL~:l delicioasa lindl 1.i vine s. un factor major jmplicea inaccidenrul sau vascular oe~bnl!L Acest tip de lectine pot hloca ~i efeetele insulinei. bille mmcnit f$i crocant.. $1. ciI de compuneau 0 masa tipica 10 familir:: de Sabbath.e secular1i.cut prcgrese uimitoare.e: tigai.De rapt. ~i chicorel i.rnem din Biblie. este de-a dreptul delicios Deliciosl' Am aflat ca a(:.:i'. nici una dil~ COUUL SANGUIN 31 I. ell ceapa car.s·~!') det:ermimm aglutinarea celulelor sale sanguine ~i !lOf}sta a fost. prudent in a nu sugera alimente despre care ~tiam.i pe 0 bll. alimentaHa T'ibmulu1 i:.. mai inHii se gateste kasan . A po i se serveste. adica eeea ce ra-mane dllpa.. s3mguina B.iUi de gaina-. un fel de pasla de fasole si kasha. d .'Y'0rk=eza perfecta.. pui fiert.0 rcalizare i~lPQrtarllta. iar produsele 'lactate ~i'. Pama !n anul urmator. suh control. m-am gaodil eu.hrisca . se spune rugaciuneasi sem. fata de cdc. rabinul a fa. _ Se asezoneaza in vreun fel kasha? ant intrebat eu. nedorind sa tulbur ritualul ~i asociatiile rel.imea care s-Ol scos din pui ea sa devinti kosher.lsoade de acciuenlc I!Sk vilscularc e'. Pentru celelalte rnese am rugat-o sil ii prepare mid.:n~la~irei de dOlla or. domnule doctor.. rni-a raspuns fiica sa. reducand feiuci. se ia loati\ gr.encs".:U nl. 'iU'wnecat .1 optl. f~..far$i:.sa. ca sunt considerate impure Intraditia lor. care i~ipeU'ec. ~'PQi> fiica rabinului a tnee·put. Dar ele doreau sj n sjute pe rabin si erau receptive sa.bari]~r dieJ.as. Conform acestorlegi alimentare.ah proaspata cu sare. in s~r~it. ~e alimente sunt interzise. cia"ai putea mud. am spus eLi.30 AUMENTATIAADECVATA eEl_OR 4 GRUPE 'SANGUiNE Jacob. Astfet.J <.eslca sunt fehrri de mane-are hasidice fcanc obi~nu]le. orcz SlIlJ mel lnloc de kasha ~. .lcea pi3tte dintHl tmciiti.!!catadepaine cilaU. hri~c. pe zi De~~ f..i·~llrii eutite s~patate peatru produse lactate ~i ~i ca~le. Leo dam celor l1l1ic. eXlsHi va. am prescris cateva combinatii de vitamine si plante pcntru a-I accelera vindecarea. c~rea.iv~tale. hrisca. . -Se extrage.lpa.I.gioase.apoi foeamesteca cu taitcil..ifacea exercirii fizice moderate.anincA. ' se supuneau legilor kashrut kOSfl.. un numar.. tinitnd searna ca fusesc supus fimp de multi ani (mel ten'llplI pc b<lZ<1 d~ insulina. Acele alimente emu. OJ]'JI. intr-o cngleza nev.. Are un gust rnai bun decat cartofii p~ajili. Fiind uu on) pius. _ Oed.rebnl!c ~i di"bettll f<lbiL1ului J[:I~ob astazi. Prezcnra 0 vlgoare remarcabila pentru un om de v:arsta sa si s-a debarasat de :t:e~te!e_~ccidentullJi sau vascular.a. se pune grasimea Inlt-O tigeie marc cu pu~i[ltel deceapa toc<littlli se pune pe foe.bucnire de idis.le tipice ale rabinului .o.!tnenea.~ principii vechi de d1eti1 enuntate pentruprima da. care ills emil au aliH de mult. 1(. La sase luni tratarnentul injectabil cu msulma a fest inlocuit ell uu tratament antidiabetic orel: .niiianZ!l.a" Estc bun.'1 irec1ia mea. constum . pllnctatii de zanibcte f~nneciitoaj'e 11. Am S'tf'll de verba cu sotia si fiica rabinuhn ele nefiind fm. Am rugat-o p e 5<0 qi11 rabinului Jacob sa aduca variatie 'In alimentatia familiei.a moril" de Da.mll pcntrv gn.i sa alterneze fasolea pentru prepararea cholent-uhri. fasolc.'_ Oricum. Pui. .epara kasha? am lmrehat ell cu l):evinQva~ie. din !lQU.:r . ceea ee cxphca de ce diabetul rabinului Jacob devenea din ICe In ce mai dificil de conrrolat. cholent. DiH era rnai rnult decdt un ritual saptiimiwaJ pentru rabin. pur ~i svrnplu. fasolea si porumbul (C1lIsa nu mai vorbim de "gribbeIle. amabordat cu grija subiectul schin'l.t..e ·a timpuiui in rugaciune.i'en~t lW~ Am inteles ca evreii ortodocsi de cie ep. LJectinek din a\imnuc ~'. in .JPtarn~ni mergea ~.l.a:.ecu II tratamentele naturiste.

ri. libml~ti lor speci fice f ecarei grupe sanguine si 11. CU potential letal.tia eorespunzatoare profilului biologic exact laarmati cu aeeste no] informajii .32 AUMENTAT1AADE-CYATA CELOR 4GRUPE SANGUl E TREI Solutia grupei sanguine: Unghid . suplimente alimentare ~i exercitii fizicepentru fiecare dintre grupele sanguine. • E .. privinta alimentatid. multi dintre . DlIc-!liurmati C1i. . inclusiv a suscepill. I P'LANUL <GRUPEI SANGUI.ilsa fiecarei star'] obisnuite de sanararc ~i boala.I a planal grupei sanguine proprii. pute~i sa: grij • Evila~i numeroase viroze ~i infectii obisnuite . Urma~Ql3rel'e. a regimului de exerd\ii fizice !oii a sarnatatii generate.NE VA DEZV ALUIE informatiilegate des~Mtal:e~l nuf. ~io.itati factcrii care determina distructia cclulara rapida... !il' Ripostati tmpoiriva bolilor hepatica. cum ali f diabetul ~.i. bolile cardiovasculare. dumneavcastra se •' Scadeti in greutatc. remcdiilor existente. care se bazeaz! pe fortele naturale dinamice existente lnorganism. insuficicnta cancerul.~igra'simi. de Q dezbatere minn. paU1J sectiuni oteua planuri f01:!l'Wprecise de dieta. Aeeste sectiuni sunt urmate. incetinind astfel procesul de Imbarranire.. dcoarecc organisrnul debaraseaza de toxjne .•ve1i pntca opta ]I!J. in Partea a Ill-a.

. care sehrancau ell Aceste.mirnalepenlru propria lor folosinta ~i cum sa cultive recolte..34 AUMENTATIAA. ]11 multe dintre sQCieliitUe lilllpndi cu gmpa sanguina 0. 1l:J. radaeim ~i fruoze.!t1gAperioada de bmp.£i1 ~ipreparara de alis mentatic a copilului a fosr responsabila de un mare nurnar deeazurl de mah1Ulti!te. boala datorata deficituhn de tiamina" care a dus la mil ioane de decese.~i. Dl ETA GRUPE I SA N GUt N E constituie refacerea ri tmulu i durnneavoastra genetic natural.te~ i con fort Dar. emu s. deja alesepenm.dapta.a all fo . Are 0 coerenta perfecta din punct de vedere ~li ntiflci Tn acest capitol voi prezenta elementele pe care le veti g. trele. Cu toa~~acestea.~de masura in care este respectat planul. de a regla ceasul metabolic ~j de aepura sangele de lecrinete aglutinante periculoase.i daca av'el. AstAzI.l bine la aceasta modificare. Poate daca am fi continuat $~ urmam mesajele instinctive.fj creases .He protective naturale ale sistemului imunirar.aleil'lsecte. deoarece nu fieeare societate s~a a. in forruari ile confuze ~i lIdesell centrad ietori j (j. rafi0 pentru ~grara~rl1idltlOnaIJ a fum iza I 0 DE SCADERE PRIV!ND IN GREIJTATE narea orezului cu noi tehnici de morarit in Asia secolului XX provccat calamitatea denumita beriberi. niciodata ml ne-am asumat sarcina . Ele includ : • mETA GRUPE! SANGUINE alimentele nou introduse.0 singura dicta.:. Aceasta trecere la 0.sil. 81 SU PUMENTELE il AL~MENTARE '1 I I '. acest plan poate determina CD schimbare cruciala. in func~le de gravitatea sUirii ~. schimbarea de la 0 alimentatie carnivora la unaagrara a fo. Organismele lor pur ~i sirnplu nu se potriveau ell .sa le schimbe din ce ill ce mai mull starea lor naturals. se potriveste tuturor".tsi in planul grupei sanguine . cum ar fi indienii de pe valea j:". inerente ale naturii noastre biologice.nirii. erau v ana tori si cu legatori cu grupa sanguina 0. diarce si de 0 scadere a factorilor natura li irnunirari tl'ans. Desi am vazut cu P~oprii i nostri oeh i ca anurni ti oamen i raspund foarte bine la anumite (h~te in timp ce altij nu. esre general acceptata ideca Col nutritia .aljmClltll~ia multitudine de substante nuttHive pelllrn 11evita mlllnutri~ia $i a sustine populatii IlUnUlI'OHSC_Aeest lucru s-a. noi ell multe rnii de ani in urma Cred ea 0 mare parte di n COnfU7j eesre rezu ltatul ingMu. Este Gill adevarar eel mai bun fucru pe care n puteti face pentru a opri rapids deteriorare celulara care determine simptomele imbatdl. Terenul pentru dietelegrupc!of sanguine ne-a foslp:regiHit ell mii de ani in urrna.'. a. CELOR 4 GRUPE SANGUINE SOLUTIA GRUPEI SANGUINE Planul grupei sanguine nu este un panllceu.iprobleme medicale.R. cum ipu dlet"d 'CoreeH~? Adevarul . h.mi~i prin laptele matern.au-lui Missouri. Dar nu a fosl neaparat un proces lin ~[ ordonat. PLAN1HCARE:A • FACTORUL .. Dupa cum stim. Accasta a fest experjenla mea ~i experienta colegilor mei care folosesc acest sistem ell rnii de pacienti.. majoritarea primilor oameni. PROFI LUL STRES I EXERCITIU • CHEsnUNbA PERSONALITATll FIZ!C Un exemplu mai actual esre rreccrea de la ahiptare la hranirea copiluluicu biberonul In t<in'iie in curs de dezvoltare dun lumea 11 Dupa ce Yeti citi acest capitol si vii vcti revizui planul grupei sanguine.lca nu toji.('Iiro. . conditia noasira prezenra ar f foartc difcriUL Oricum. Gama de op{juni pr'ivind a~irnelJm~ia 11 fest extinsa cand oamer»i 81U [[1Jvatat cum s.in igiena ahmenta~iei sau nutri!iei .a sugerez sa cititi Paries: a n !~<:I pontru a obtine 0 imagine rnaicornpleta asupra irnplicatiilor medicale specifice planului in cazul damneavoastrs.are Ut~ impact direct asupra starii noasrro de llillnfil:mJ.forrrmia fnalt mtlna. fiecare persoana va obtine uncle beneficii. v. ~.studiern caracterisncile speeializate ale . diversitatea UIT!Lana~i fortele covar:~iware ale tehnologiei auintervenit. t!i.DECVATA. De exemplu.ECOMANOAHJ MESELOR. Dar este 0 modalitate de a reface functi. schi mbat p e mas urA ce progresele intehn ici le agri CQ Ie ~:ide preparare a alirnentelorau lnccput sa modifice alimeerele . 8.slll1sotitii de modificari in formarea craniului ~i de prim" aparilic iii cariilor demare. :.hoarei pl1Crnise.a rIll ne 11:l:~ tern alege culoarea paru Iui sal! sexul.analllte.SHU alimentclc p~ care Ie consumam .a alegem recornandarile pc came sill le urmarn ~l careesie este ca Il!U rnai putern sa alegern allmenratia corcct~.esprc nutrijie all creal un virmal camp minat penrruconsumatorn preocupati de S. hoabe.

u. ~CC1l cr ira:sellmnil ca ambii piLfint~au avU!t grupa s.' Orllminc-\: si paste • Vegetale pasare • MGI.":. ..Itl sa va formuhni propriul plan in p.l ~i cu IIura lc. I~ orice '<1..mi cc 'i~i ad.'.~.:cmcnca.la~ii_ro!osj~1 rafinadaea Ic cons idcraj i u I. De ex emp] u.ual\l'1ri<~ ~ gen'ltrl.uin. Sug.::v<ll..uide 'I< M ~FOdenii . In soot ~andilc ca rcgll!~ fcnne.La finele fl. de nu au ilUotckalHl~ aceeasi frecvcma a genei.:t organbmdc If accstea a ~C(.. in conformitate cu asccndcnta. E)( isra .1J.(Ioda~itS!te 11 V1I potrivi de suplimenlar dicta. AcC.r~ felului cum v~ vii P~tU'~i introduce alimL:trIta~ia at!~l.lp~.:m dcsprc pll rtieula ri [ahle ascenden teu d umneavoastra De~ Upersoane apa"~l':diI'i!J di feritor rase ~i euhu rio pol a vcaaceeas grupa.ENTELE M'AItlNE grope de alimcntc: • Produse din came ~icarne de '.:mmek de <1!'. Gandi. Fieearc dicta cuprindc (I lo.atlg.e'a nee us ita U incorpora re ru a l IcnH'l Jj a ccs W r produse in tlJcldc lor.ccndcliL~a:>.zi lor care ar putea expliC-a!v arictatea de raspun fest atoll de preoeupati de caracteristici k abmentelor incal am 0 mis s1i examinam ceracreristicile oameniler Dieta grupei sanguineruncti. Scopul meu aid este de a prezcnta ( [.II Ii 36 AUMENTAT~A A1JECVAfA eELOR 4GRUPESANGUiNE SOLlJTL'\ GRUPE! SANGU~NE poputaqijlor snri La once dieta data.pctrivcse. i~~cakul dirC!ren'~clc t!pice de d!m. Fiecare diutee di ctele g:rupe lor sanguine include ~. pe rn<lM. ~(Hn. ignorati-l e dacac redet Uc [I nu s unt. vi Sf6.a deoarece sunteti capabili sll untH:lti un p~aiIJLde diet~ dar... .in~J intolcrarna 11. NEUTRE $] DE EV[TAT. anguina s 1:1.esliile cu pnvire la t11.e diatre aeeste grope Impllne alimeatelc in trei ca tegori i: DEOSEBlT DE BENE~ICE.i pcrscanclc cu asccndcnta asiatica lind !)~ posedc ma i muhe gene 13 sau AA. pcrsoancl e CIllI as cc nd CI]~iL a frican J ~j d .8 bene ~1~de produ ~. veqj vedea un gmflC care arata earn. Am sau indlvi. ~ ncmdc V1ata. 0 persoana CU grupa sanguina A poatc fi AA.!llilor n~llei. II' general. Acestea din urma nu '1.rivinw . de <I. C1i.fI. .(dt ive necesa re pentru () eli eta ec h ~li b rat~.i-va laacestecategon i sstfel : l.BENEHC este un aliment care ~qiO!H~az:a COl un medicament. sau poate f AO ceca ce lnseamna ca unul dintre parinti a ~VU[ grupa Nanguina 0. dar sirnliqi-va tubed sa v~ bucurati de alimentele J.. 'IT pu I.'& fac titre rau din P1!.!.:lc lac ta ~c ).OIp~elll'_.dimcn$Ll.H"'IQl de vedere 111 lect inelor ~i contin substante nu. de nisi! a ibit t rnd s. manifestati-va preferinta peatru alimentele deosebit de benefice ira detrimentul alirncntelor neinre.pr()dl~SClactate. DEOSBB[1[ DE .I. posed e rna i mu lte gone A A.LlC gem.1.1If1\<i. cucce CC cunol"~H..~te ~i pe~ti • Produse lacta te ~i 0l:i5.'Sle rafiuamento ii. Sucuri ~i A.:~l{lcnti iasiatici ell gl'l!.a in modul dl]mnca v [)~s[ni de . Cereale . d.~~ da 0 idee lI~Up.lu. persoa ne.~~iud diete .ropa ~lmgliiniL CJre cste .cflt\. chiar dac<!I au grupa *languinii B (g..ORlJPA SANGtl1NA: o Aliment smAMANAL - DACA ASCBNDHNTA O:u:MNEAVOASnA ESTE TOATE A[. 00 :. 3" DEE V I'rAT este un aliment care actio tl!e<l'za ca G OTRAV A. in cO[lCOn.ic. ii pen. incen.lactoza.. N E UTRUeSleun al iH1!ent careaetioncazaca un A.~e 'C II asce nden \ii.ill~i~B: suntcxpuse in mod lrud~tionai a IlU.! grupei sanguine sum trei mostrc de rtIerHilri ~i t:atcv~= rctcte pcruru . La ineeputul fiecarei G<I~egori ~ de alimente.1mguina A.<.'iiI posed< a II1i~i IlHI. <is[fd Inc~~ dC. '.~1~ ~~te u IlU~ d ~ntire 11110tivclc B 2.!l~i dcscendcmi ufricani prcl.eutF'c.ga varietate de ahrnc-ntc. bazat pe pro milll dumneavo !l!$ua .. Produse de pani fica·li e Fiecar. Coudlmente !II Ceaiini de ierburi .LI M ENT.inc cetcetat ~i demenstrar. s.----.Lune ~i greutare dintrc di ferire ropu..nd este posibil.u.S!~a ~)~catnu trebuie sa va le:tne~i de ]ngradiri.' Diverse bau:turi .i le.innuenta~.l flee. [)~ exemp~u. asa: pentru care ml.~I.. Ill.oneal. U leiun~i grf:isiml !II Nuc i ~i semi n~!e !II Frnete • F asele silegume .aisprezece . lagk.

I. su. Dupa ce spun acest lucru. care producerea de cetone. primullucru pe care n face este :sA line-erte sa elimine toxinele deja existe:rrite_ Aeele toxine snnr depozitate in principal in tesutulgras. eli oonditia COl ei conSLU.opriilereaqii Ia anumile Ilhmentc.8!. grupa. Dina-mica scaderii in greutate e. ale erau masini C<l. obezitatea a devenit una d][Itre celemai carer trupuri man prob Ierne de sanatate 'in majoritatea societati lori ndustri alizare. eliminarea grf::lsimii.va grupa sanguine .a. __ Pacientii mei rna rntreaba adesea despre planuri actuale de dieHl care s.i1.~ficl~n limp ce erganismul face dramatica schimbare i de a d rmina alimentcle Cane Hint iQ. le spun intotdeauaa ca aceasta di eta.sli. Pe de <tWl. E:xista do i facjori. ~~I . In pl"imeic dt~va sit!:ptam. L nevoiecei en grupa sanguina AB .J nu 'fic eficienta. of. ti neb minte c1i scopul dnmneavoastra final este performanta si sanatatea optima ~I aeeasta Iuseamna realizarea unui echilibru intre greutatea. Astazi. fructele ~l soi. ...i·(I stan.a excesiva ingreutate ]nd~ci. cauzand balon .compk:t digerate 5au tox ice. nu a fosrconceputs speeial pentru scaderea In greuratc. ceamai mare pwbJema pe care o "[nt'Ampina majoritatea pacientilor mei estc aceea ei scad prea rnult in grcutate foarte rapid ~l eu torebuie sa. chiar d<lica ele ar putea avea un efect diferitasupra perscasie en aM.imi. ca tn primal r. ccmpozitia eelulara 8! orgauismului (spre deosebi re de 0 recomandare generics. g .v..!!ins. activitatea a!imentc poate determi na urma toarele : inct. rea.t1m~{I: De fiecare data dud vedeti un plan de dieta HOI. organismele lor fiind nepotrivite dIu punct de vedere biologicpentru a metabolize carnea la fel deeficient ca cei eli gmpa..bm:ari tiroidiel'lc ::1'~ ahe pmb]cme. . Nu rna. determi I]Jnd rele!1~~ahidrica (cdeme). ea a fest eonceputa pentru performantj optima . 0 seadere prea mare in greurare poate p~:r-eacea mal mica dintre pro bleme dad\ '!/-a~i zbatut ]nt~Ji!deauna pentru greutatea ideals. care.1a. Ynahirnea ~i forma damneavoasira.. Nu ve~1 Y:lld.c1ider{.ste~egata de modificarile pc care organismu! durrrneavoastra le face atunei cand va' urmati dieta aJ~ustat1i enet ic. evidentiate Ii] diet<l gnupei sanguine. 10 m:nqie de gJlJ[1a sangnillla. lumea. en grulJ<l sangui na AB nu scad in greutate C~ diete hi perprote ice. <lorputea fi ce!c m. tul. Sa interfereze cu procesul digestiei.. S.multi dinpacientii mei sunt interesati de aspeetelepri v~toare [a seaderea 'in greutate ale dietei grupei sanguine. Deoarece dieta grupei sanguine este ajustata 1.::zfUl. 'AI do ilea factoreste aJJn:liel~tele JiU.parte. indica.rpriride fapml eapaeientii care lmi deelata eli au scazut 1l1! greutate GU diete hiperproteiceau deobicei . dietcle hiperproteice energieisi forteaza arderea g~simi lor pentmobtinerea gmp1a sang:uina a sau B. Cele rnai recente sunt dietele hiperpeoteice.e persoane cu grupa sanguina A care evolueza bine cu aceste diete. inflamaria mucoasei tractului duge:.Apreciati -va j ndi v idua iitatea . modal.I!rajeaza ocnsumul de alimeme natura Ie. care sustine Ca. Ell.E SO L UTI A G R U PE [ SAN G U iN E 39 Factorul de scadere ingreutate SUPRAPONDERAUTATEA a fost blesternul stramosilor ncstri.nnt ]8.lnimuh.. LasaJli-mli sa VaJ povestesc despre potentialu~ scaderii in greutate al fi:tlcareia dintre dietele grupelor sangnine.reCpnSUlU3!U si cbeltuiau eombustibilut de care aveau uevoie. unlversa I vala bHajt. A. 0 rata crescuta de activitate ruetabohca. Din scest rnotiv.. sanguina 0 sau R N ici ce i. cum sunt legum cle. eu adaugca seadere a in greutateesEe unul dintre efectele secundare naturale ·ale refacerii organismului. are pr.e inlegTllle. va . as t fel ·indil arderea caloriilor pemru obtincrea energiei S. gramlneei. De fapt. n • Sa producatul bursri ale eehil ibrului hormonal. C8!re au a vutun reviri rnenr recent Prin lirnitarea severa a carbohidrati lor. fac aj ~8~ tari in dietele lor pentru a incetini rata scaderiigreutatii.. a • S a ~nc~tineasdi rata meta bo Iismului all men telor. produca. principiile unei alimentatii macrobiorice. Ascul tat i.stfd clI procesul de elirn inare a toxinelor inseamna totoda t3..ne gf8!mincde ~i kgumel'e recom(!nd(l~'e. rep rezenrar de efectele pe care amrmite care COlA trolesza grenlectinelor din anumite asupra si steme lor orgamismului tatea. Cunctioneaza la fel pentru to aM. sanguine. Sa.. de malnutritie care vii va s]abj sistemnlirmmitarc-exact ceea ce Incercati sa evit:ati A~lI ca fo]o&iti aoeste recomandari cu ln~ekpdune . fib SGeptici. unei In U!UinJ.~ potrivltc peilJtru persQande eu gruPll s<mguina. !II Ficcare grupi3 s"mguina. • Sa compromita product] a de insu 1. Dar. scaderea In greutate a devenit 0 obsesie ~i bineio:~desc11.38 ALlMENTATiA ADFCVATA CElOR 4 GRUPE SANGU~:r-. deoarec c aceste diete sunt lipsite de echilibrul alimenrelor A~like de care . anumite alimcnte ver determina cresterea sal! seaderea in greutate.

lnngevitate ~ifoti\a mentala .aceste panaceuri tentante par a f raspuosul pe care l-am c&uhrl cu tot ii.zi.ente i[" est.riCQhl~ui. rQ~te ca termenul de substan fe filochimice On va este cunoseut. Acesta este un alt domeniu in care exista multa confuzie ~iinfcrmare gl:'e~lta..e stInt tOale disponibile. ssnguina A. NU NUMAI alimentele consumate determina starea de contort.i HIJ i putin d. . Acest] compusi sunt dispofilbmpe scad!.0 abordare rna! bun1i. dqi el.oasa de scadere In.Hlalm pentru un altul cu de>c~t itamtna E. v dep{). numite fHGchi[lll~oe. care sunt mai eficiente .iiuBJ10are dedt v itarninde ~i sa:rurik rninerale. ca.Cl1lJUl JOIlga) prezhua o capacitate antioxidanta de: sure de on! mai puternica Rolu] suplimenteler alimentare PLANUL GRUPlEl SANG U1NE mclude ~i rceomaudari cu privire la suplirnentele de vitamjne..LrtHt' lelului cum raspunde org. Este cauaata de un raspuns chm:llc natL!ral 1<1 percep~ia pe.erea de suplbnenre vitarninice 1ii minerslc poare f i pet~cu]oad_ . CeamaL bUrl.Problema mea este sttesuf excesiv". oboseala cronica. Aici trebuie sa.GlIro. care po t sporiefeetele dietei. miuerale. artrira.l. Aceste plante sunt deosebit de benefice in tulbu:r!lJri caracterizate prin inflamafia ficatului. prezinta un remarcabil grad de afinitale Hstdarii. ci ~i. StHlIta moderna a descoperit d ml[l~ted intresceste subetante fitoeh jmke.t§n~'(H. Remedial miraculos dee-are este indintllt.ac~~a de st~es e ste de a ne forma 0 imagi ne menta ~. la[ga ~i in altc plante. Adesea suzim Gamen~i remarcand . dar in cantiU\. potenta sexuals.. intctdeauna la fel pentru tOllla lumea Fiecare supliment vitaminic. au un grad Inalt de afiniratc pentrutesuml hepatic. vorbim ~i despre stres.40 AUMENTA TL'\ AD ECVAf A CELOR 4 GRUPE SANGU[NL SOLUT~A GRllPE!.Pomparea de vitamine. de care viterninele nu se bucura.e la fel de veche ca is toria urnan ~t:8!~i.C· aJimentare - :S.emplu. un om..fl!. putere.jas upra vitamina D. Conceptel de stres este predom inant in societarea mcderna. Eiconsuma doaralimente DEOSEBH. mineralsi fiecare phmta med icitiala joaca un 001 specific in organism. deoareee nuebtin intte.Slimt <l~Sde stresat" saui.sau spre ram. Dar. E] arata emaciati ~i nesaaatos ~. ciulinul de ]apt:e (Siiyburu tnMi§lnUJ:n) ~i mirodenia sofmn de India (CUf.aga ga:m1ide SUbSI8in~e nutritive necesare une. cancer si orice a~til indispozitie posibila . boli cardiace.l1epJnne exotice ~i tincturi de plame medicinaleeste 0 actiune popldarj astazi.escrie re.Impr.I. nesvozitate. ~upUrtlent!c].mismu~ la stres_ dOdr sub observa~ ie medicala. dureri de stomac. p. sunt surse de compu~i biol~)gi. De ex. . raceli. greuta tc.euna 'ell tratamen te pentru dureri k de cap. rninerale ~i plante medicinale. Rezultatul este in mod inevitabil 0 seadere in greutate mai . echillbrara ~i 0 metoda rna] SJm. vita:mina A. c1i £IU srresu 1 in sine..H:. Putini oarneni l~~ dan seama. SANGU INC 41 fi nevoie sa experimentati recomandarile. Planul grupei sanguine recomauda re>glrrliuri fi roehimice indi vidual izatepentru fiecare grupa 51lJlgUina.. diete silmiHoase. iniamrnrea dareritor. Multe substante fitechimice drept COIlCCt. Astfel ve~i obtine 0 diet~.s rilmri mineral e si substante fitochii-uice va complcta dieta dumneavoastra. sdidcre In greutate. Am observat ca muhe persoane isia bordcaza dicta en religiczit ate la inceput.a.es SUnJit asociate ell multe bol i.multe din tre acestea act ioncaza ca medicam..tamlull B~ (nillC~nl1)~rebuie <"dmini:-.este eliminarea tuturor alimen- teler de pe lista DEE VITAI' ~i reducerea sau eliminarea acelor alimente NEUTRE care sum predispose sa determine cresterea ln greutate pentru grupa dumacavoastra sengnin a.tt. Ofii.cllctlvi eu concentrarii crescute.al. ei reactia 1<1 stresnl din med iul extern cste cea grupa. Este greu sa nu fii cucerit de vasta zOna de rcmedli ce se revarsa de pe rafmrile magaainului alimentar din cartiet Proll1i¥ind energie. exists multe substante naturale tn plante.c nutriticnale nu fumqioneaza. este adevara t careacti ik neeon tro ~ate la S. care' nea fecteaza sistemu l jrnuniter ~l dueela beals.H1t antioxidanti ~i unele diatre ele pe care prefer s. IntNl:deva. cum ar fi hepatita si ciroza. si in cazul alimentelor.. Administrarea sped8!ta: de vitami fie. tolu~i.:urand nesanatoasa.<'i:modajitllte de Qrganism. ~od!l11in eareorganismul uti Iizeaza acel e substante nu td~iv'e spre bine . Aceasta reactic Autoprescri. denumire odat1i "buntic:ni« sau "ie:rburi"'..ti mun mai mici..DE BENEHCE $i nu consuma hid m~car alirnente NEUTRE. ell grupa sangui na B poaw fi inert sau chiar dal._ .~d. Ic eonsider sunt decateva ori mal puternice deca t vitaminele. De exemplu. Bste interes ant oa !i:G~tl antioxidanti fitochijmici.e cu predilectie iu ficat. vitllmina K ~i vi.

u.e r1oa5tU!' . Ele va. DC$i raspuasul la sires p()alle f mai putin ann decat eel al stramosilor. ne mobilizam rl1ispunsul de: 'lupHl.][1 produs al eulturii noastre industrializatc ~j S[J1UILII nostru de viata nenarural. pregaresc .pentru lupta sau fugA. Si ap-oi. Stresu l este dezastruas pcmru sistcmul imun itar.jnllU poate face ea urmariic sa.ne i. tol:U~i. fn noaptea Lntunm::atil. las~nd orgenismul ex pus [a Oricum. Zidurilc. climel.eme 1a stn. apare un animal salbanc urias. are loc 0 explozie tunatoare ln apropicre..sim~h. anorexia nervoasa . respieatorii.n% eczema .' gco grafic . . Pericolul trcce.e Ined]ul extern care au modcla! evoh.faca pe tovarssul dumnea voastra en labele sale putemice ~i cum il sfii~ie in bucati cu. un instinct anirnalic.ile noastre inl. artrita ~] alte b 01 i ill flamatorii.:. rezistenta este de obieci arms csnd rnotivul care a cauzat alarrna csre identificat ~i i sc face lata.i iucercati sa Iuptati? Sau V3 lmoarceti ~i fugili sa va salvati viata? foame1ca• nci trairu inrr-o lurne cu rensiuni inalte.!1hib1im.at'i social ~icultural s. rau mirositoare. sau de ]"ez~ste[lFi la atator substante chimice.[elor de prada S'lI. llbi lil. SlI. inmijlocul dumneavoastra. fiechiar maio rele. astmul ~i alte bali. acoperisul ~j ferestrele se cl.. cpuizeaza mecanismele noastre inna. adormit. nipertensiunea arteriala. gata sa sc sf'1iiiime.iiie dispar ~j lolul CSle din nOli sub commlul si. asigura 00 izbucnire de energie. 0 prcgiUcau ~i pc stramosii nostri . fUzicft S<lU s.dremuril.coscb Irl. Plamseii sug mai mult oxigen pcnmi a \1'11 aliments musehii. organ ismnl inccpe sa sc Ii11isteasca si sa se domolellsc. Vedeti cum illn-.41 AUMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE SOLUTlA GRUI1t:[ SANGUINi::.a ~i de moarte.~illhe tulburari de alimentatie ~I 0 varietate de afectiuni dermatolcgice. 43 lrnaginati-va urmatoarea ~ilU1li~]e:Sunteti un om. Pulsul vi 5C accelereaza.\s stint m. mccanismul nostru de supravietuire pentru a face fj)i'~A in situatii de via~.I<Ii psoriaz is.e de organismel.. Organismul Incepe schirnbe din nou. Alarmate. boli le card iovascu lare. Digesria se incctlne~te_ Transpiraji abundem.In_: ~e con fm mau ell strCSlJ f1 i acute int(:rrnitcntc. migrenele. loal~ rC!lc. dormind. Sunteti treaz acum sau nu suuteti? ~j cum v:l1sim~i\i? Probabil foarteinspaimanta: ~i ill.\ dupa to. mai ales clacS!de sum prelungitc :. Toateaeeste reactii blologiee se produc intr-un moment. dintii sai fiorosi. teltnologioe. DaclI ceea ce ~ C.scu~e de suprav. fi ~l1dd ec hm~a re de stres. fie fugim de ceea cc nc a larmeaza .<1 SoC SlfCS.Cllt Deodata. Momentul se sITi~e~tc.lL7.i sa. c . Puneti rnana pe Q <Inn~ ~.. variind de la unicarie la herpes.s.i detelil11:i:na raspunsu~ 101 imem 1<1 stres. Care: este urrnarea? Tulburarile legate de stres cauzeaza intre 50% ~i dinrre lQate bo 1ile v ieli ~ moderne.ietuire ~i neccplescse.stres ill memoria gCirlctk: a t1OCj.elodi' MraVOCfl] oe slIntrellduse ~i caruai. care impunc stresul cronic. faptul ca se produce conl.'mental san f zic.tem. min\ii ~~ spirirului . anumite stresuri.LC~ grupc s!lnguine ~i chiar aSlill'. Expertii suni 1[1'general de acorn ca stresul societatii contemporane ~i bolile oOIlSiecutive .fLInu~i nu ~t ri. t:um ar ti amcl1il1ta rca .esurile ~i prcsiunile artificiale ale unei sodcta~i rnodcrnc.il. glandclc pituitara ~i suprarenale va inunda torcntu l sanguin cu hormonii lor excitant].i-va un all scenariu. Acum imaginat.~lui complex de ra'Spuns al organismu1ui.1a ret cum t i putea fo losi.i nedorite.sura1:. I ntreaga garna a acesior interact iim i este iIlca Ileexplor~t~-"Afecriunile cunoscute ca fiind exacerbate de stres ~i de conexiunea mintc-organism sunr: ulcerul. Gliccmia orestc pentru a. acestc mudele U.ale trupului.rj emotionale placute pe care organismulle percepc drept 0 experienta mcnt. d c str.dA sau fizicii pljcuta_ D(}~i fiecare dintre noi reactioneaza la stres intr-un mod unic nimeni nu estc jmun la efectele sale. multitudine de arec\iul1i.Slres-urde~cgllte d.sunt in foarte mare n1. prclungit. daca ceca ce 11.Ha nebunia cauzaia de eliberarca Stadiul de produc st~.. toare.eazil. sla~i ghemeit ~Dlnghesuit intrc ai dumneavoastra. ne opunern reactiilor noastrc cdc mai naturale. Cand pericolul de orice fel este . Se ()prc~lc_ Spre d.azii organismul mintea. cauzal stresul il1ihaJ se rezolvii. ii sim tit] pe riel ea d umnea voastra rasufl area fierbinte. Multc dintre !(!acti.aIC<l organismului tic a Sot: adapta 13 strcs sc cpi. ineinte de zorihcivilizatiei. rapid-schimhaloan.Illteli in pat.H1ZiH ~tresul initiall ("ont inua. mod cert cu inima bubuind.:3.. ~. $ tim acum ciH de puternic inflnenteaza mintca otgflnismu[ ~icM de mull illlluente. cum ar fi activjtatea crea- in stadiul secundar. Am dcvenit oblig. Stf. Deodata.llll111a.. ~ alimc[lta\ie au imprin:mt. Totul este pasnic ~i Ui.1{ia diferiteior grupf sanguine_ Schimbarilc caladismice In arcal.sau fuga ~i fie [JC confruntarn cu. de If! s. ln simge lc nostru sum el iberati mao rnu W hermon i de s Ires d edt am Raspunsul organismclui la sires a fast dezvoltatsi cizelat de-a lungul 11 rnii de ani. insomnia si ahett1!Jl~burari ale 50111nului. Este un reflex..

modclelor de stres ~. Modificlir:i evolutioniste au schimbat sistemele imunitare ~i tracruri. Eli aru trait acest fapt 11'1 multe SiTlI<ltii.cel.ca nu esre dear . alai adulli.e spre a f adoptata.Presupuu ca ai mostenit pasiunea tatalui tau de a t[mladlli«_ Si uneori. dovada sedea i'n biroul meu.i nivelurilor de energie naturala ale difen. Cel mai revolutionar aspect al muncii tatalui meu este descoperirea ci1 gmpe sanguine diferite necesita forme diferite de activitate fizica sau exercitiu. ambele variante.a~lsim\ al umondui.rta pozitiva. Vest.paRi 'lD ziua In care o~nara cu ti1rnti~<'IToe cunescutaa flIpa:rnt la nsa ei.vwit cafiica lui Seve-tly fusese crescuta pe. poate ca. langa caracrerisiicilc fiz. ani studiuhi.pr1eunacu sctul recomandat de exercitii fiziee care sj transforme stresul imr-o fo.inu suntem siguri cum s~ masuram . in mod surprinzator. fizice ~i ernotionale expri ma te de. pentru a face fata la raspunsurile lor 1'1 stres. S~a do. nu ar fa deloc surprinzator c.ioDate ~i preferinte de vi:a~a. pacienta vedle. de.j asefi1enea. schimbate de rnodificarile evolutioniste si. Aveau exact aceleasi manierisine ~i accente ~de$i Beverly em newycrk-eza ~ifiica eiera californiana) si pareau sa aibl1 a. To~I. dMus. o completare cruciala la Problema personalitatii AVAND IN VEDERE TOATE acesic conexiunide baza. nu ~tjjntIfi'cl. Dar. de . rrni dau seama ca aceasta dovada este aneccotica. functioneze bine. am lost surprins sa le privcsc pe cede doua' ~mp:reuna. ·gasindli. atitudinile ~l comportarnentul. pc. Chiar cand observatia esre facmj partial in gluma. Beverly nu a stiut niciodata ce se intamplase: GU filca ei . Oamenii adescs fac remarci asupra faprului ca am calcar pe urmele tatalui mcu pentru a deveni naturist "E~ti Q aschie din vechea piatra" ar spune unii.iulogiee . Totusi. Timp de 30 de ani.44 AUMENTATIAADECVATA Cl::'LOR 4 GRUPE SANGUINE . Dcscoperirilc sale COIl corda cu tot ceca cc stirn despre ceca ce face ca flecare grupa sanguina sa.SU!J!i corecrc. Nustim (inca!) de existenta nici I unei gene a personaljtatii.abrUi cu resursele umane la eompanii le uncle lucrau. aceasta. ducand la dezvoltarea grupelor sanglJine_ Dar sistemele de raspuns mental ~i emotional au fo~. eu sirnt c. tncursul accstui proces.a C1I annmue Irasiituri mostenite.te_ .caracte:ristic. SOLUTIA GRUPEI S. Erau marna $il1ica 1:0 teaie privinlde_.a·oatnenH s. Sal! .ANGUJNE Tatal meu si-a dedicat ultimii treizeci !.era lan::i:dl ~i nemiiri. Majorilal. o.-:rn marna' naturaHt prin intermediul unei organizatii cautare.>i cinci de.1e dtgestive ale camcnilor.Coasta de. Recent. a~ aparut comportamente ~i modele psihologice foarte sum arras sprc aceeasi munca de care em el arras. co aceasta schimba:re. Daca a _ existat vreodata 0 dovada a ccnexiunii genetice en personalitatea.a faca speculatii pe margine a .aceast1il:rno~lelliien mod :rti]n~Hlc. . Llniiar putea arguments ca modul in care ne purtam are mai mult de 11 face en educatia decal cu natura. difen. Beverly. conexiunea ne intrigil deoar~ce pare lntr-un fel logic sa existe 0 relatie canzala intre ceca ce se petreoe in fHn\a noastra 111 uivelcelularsi tendintele mentale.intr~un media foan:e diferit de' Gel al lill Beverly.cum ar f personalitatea.) intamplare c. mama er. cat ~i copii ~'i observatiile sale empirice au dobandit 0 fGnna valida. ell.~i-a adus fiica la mine+ Beverly inti spusese rnai devrerne dl.grupele sanguine. ACCSl element fumizeaza alimen tat ia d umneavoast ra. el a observat mii de cameai. mea lui Beverly i~i alesese aceeasi profesie ell ~i.i oaruenii cred cu adcvarai c1i 11m mostenit ceva. de de hi lahil meu .sunt ingropate lil:'l constitutia genetica a oJ]Jldui este biae acceptata.ilor mal ptl'\in tangibile.. telor grupe ]dee.ca cercetarilor in acest domeniu al gmpelor sanguine se rezuma doar hi atar.t. rnanierisme. (car putea fi atribuite grupei sanguine .tatac§nd s-a naseut mea ei ~i ca 0.· Ambelee\~au directori reS'pom. "Sc pare eft cei din familia D' Adamo au gene medicate". Planul grupei sanguine include (I descriere 11 rnodelelor de strcs specifice grupei dumneavoastra sanguine" im.~. DeSigur. calitati emo- specifice sanguine ~i elaborsrii programelor de cxercitii flZice grupelor sanguine care provin din profilul biologic al fiecarcia.

._.In n"..a inwegrup:a.ngu]ne A _ conditie e-..iti ps]hice lnW grupde noastre sanguine.ispiacea profund sa C(eO cii am fi.ani1.itic] primitive ascunse pe 0.iJa.hl' inevi:t. in conom"dant:a (:1. Ne descmcam destul de trine.]e de e~mparaJe~i majo._.dh.In p~rs'CmaHn.' d. are ferieire *i secueitate emo'tiollalol in via~a: ~ m Pan~aIn prezent nu exista suficiente dovezi ca':r.' chi.'I1!truadapt:. de~i Qr. alegeti. Marrtba.. mai sus._. dar nurneroase illfonna\ii dinacest dOom.meori PiU\~l'! hlliOtice. astro..1 g:rupa oameniLQr 0 folosesc pentnl a-si a lege p:rietenii...r d.teOi~aJ a ell nmH limp 1n unn1i..ritatea Mal ]l1ull.31fUl1ct1onaJitil.de e.s1J sum l.~.per:so~alU'atea grup. A .:aJ~i..c. al caw i tatil a fost primul care a introdus teoria.t:e·fj pre$.. ce spui .. edii de ecnducere.cii ~~~e'In I~~~uta:rea pe:rs9ane cu grupa satlgJl]·i~~ B p~.. 'Fl. vllndut 11'1peste 6 milloane de exemplare in Japonia. Potrivindu-va pJ. Blood Typt:j cere So-a.sango:in4 A $i sunt foartc indragosti.eonexiUIl]l grupa sarlguirla.el sanguine it! :prl~lulralld.. Bsre b~rdi ca lecn. . . nu potnega ca.gtdeauna din cauza unor in.inul'e dlR observani empirice asupra a mij de 03rne. Ex]stili cniar 0" org....cu cine sa va cilsilto ri\i ~icOtlsednw1e pe care a le poUt.'. Eu am grup' . Q persenalitate distine. _ p~jvili fiecare diinlre grupele sanguj. .ieitatea ABO d. . Ideea c~ grope.rilor de a eticheta camenii.contine profiluri de persona· 1iuue ~~ sugestii pentru dife-rite grope s~nguine. ..a.. IC1Iire a~i grupa 0. fle (I sursa ..46 ALlMENTATIAADECVATA CELOR4GRUPE SANGUINE SOLUTtA GRUPEI SANGUINE 47 Ftecare grupa sanguio~ a purtal 0 baJalie dlficll~ si foarte distincta pentru ..e foarle simple.. . cand Q companie 0I1Ioo1ai.U .ace.an. Credin:\a ca. restaurante ~i alte locl.e~isuporta daea igno. g. Mi~lI..ca a ])sihicuiui 1'i01StW'! .m:lUzaIDcnl . .logia. ~ . in aITllQloie euaceste puteri. aiel? Bsl.COnlp\:3Itibilili.. rel~~:i. IIi(HI 'Ie ·eg.. ca majoritatea sfaturilor din carte nu ..:1.l1iza~mor in Ii tua dcd:di coeecte. Poate ea aceasta esre doa:r 0 a]ti modaHtillte de a iD~3.Grupa B este sl. ..esa justifice vr~.. .. sangum~. Desi cred ca k. Ar tl oare 0 surpriz~ atat de mare sa gasim multe dintre aceste caJ:rac:ten1. pe care le V'OL fape despre ~.i\ pentru t. _ ..e foarte Tesp~c:tat~>Soc..t' sau . ell _ _ . C8i:r:a~~eriZilri]e . PU\11t fl desparl.c.i lQva[i$.e. pasul urrna.y . s8l~guittil po.Numai unindivid cu grupa sanguina 0 po.scris 0 carte intitulata 'You Are YOiU.iJ.' m. De lexe~·lu" DU cred .uln~. sallguinA ~j raspunsul la stres.itO''''''' . '.Ul }odivid este foarte respectilit! 1]1 JapoD. 0 varianta a acestora se produce tn fieeare zi in Japceia ."{t' '.' e .ii!~ir. Managerii 'oorpora\il'lor 0 fbloses\.1'lz~l.:d.blema serioasl!. I sang.ne.fi ]eg<JIltiiJ.evar_ ua.]i .· f~<li gmpe'.. 8!'li putea s:~ajnngct] Ia 0' mai mare eficienta ~i acuratete i[l1 lIl}unc~~.(emp]u.mJlr. Grupa sanguinii 0 s aju[lsii singlll!ro at fi .sig1JJlril3 'lucru:dto:r.lIbH esre sa spui .n:tici ~.ra:I... .la -' mostenirea puterilor noastre ancestrale.ast81 are tenti aJb~o]utist!..ele c: ma. vedea rolll:1lrn~du-~~ clli~e. de ~cupa p~z~t:~. ar iiltaf: 1.' . personal]tatea este detenrnilnata degrupa sallg!llU'la a Ul1.lI:a de.~i sugestiile . t··· .!l) conc.ii de' v~a. .erikin conformirarc cu grupa dumnea.~aJ 0 mJlii.GI:'U:paB este altfel".duri.ell un partener sp'ifitll. In 1980" Nomi si Aleaumder Besher alu.3: trebui luate l. saflgu me ~ cOlltunuea '. pentru a angaja.xI~DI:e"'... 0 iD~elcgcre dep.lao fel 'COl. de pmomdil't:lte: rJlU esee de' fapll'. treapt3i a.existl probabilun adevar esentlal ln teoriile despre 0 n:ia. in aeest capit.ie intre celulele ~i pe:rsona]it!itile noastre. de 'ilmplillire... .Auto-ma:teie care of era analiza grupei s~ngu:ine pe 10c suo! ~arg respaodite in magazine.lll1 ]U decorsul c.lina.. ca in cazal tuturor incerd.eniu !I~'t!eapta Sa fie pre'! ucra~e ~I uu. 0 data.rupei sanguine.t die sotia mea..~:te'. pute\i.tn~~ ~ S~it...l~ sau 'romantic trebuie eles dupa grupa saR)gulna.i aceste sfalun.e. Ba .. _ .. m Deci care este vaiol1lirea acestei speculatii ~i de ce am inclus-o partenerii r-oma. 'P'rincip:illul sustiwtoral . '~h. A ..es~l~ecumulate ob.. .lrea grup. Oamenil de ~li~l1ti~imed~cii modemi au recunoseut lin mod clar existen~a unei ccaesiuni hiologice mime-trap ~~noi deja am de..Iperioar.jbine lasati-o sa.ol.:pCfilQlla]ilate este uo om.luzle . Se dezvcha sisiemele de caste . aumerologia san alee merode de a-ti gasi locul 'In ordinea :ne.ip~etei 0 folesesc pentru a pr~:ziCie0 bi..exis.tsu-eki=gata: japonez~ este extrema... ntr "d -.. . clI""rivirc 101. l11!nnii Tcshitaka Nomi.. ffiUllcitori" cereels&ori.1l1ru aJ.edicat~ aj~rolui acQl)dat indlvlzilQr ~l Ql'g3. Cred.:GNpa A este a~a" sau .l. de exe:mp[u: ce meser:ie sa ...a. aceste d ate VOJi ofe~ri Q llilHlgJDe maiccmplera a fOr\ei vitale a g.e. . Numsi ss. _. .]'iu'd" .sen~]ali\ pe.ei dumneavoastra sanguine" so bo:'llzea:za pe . m..lri' publice. Denumita ketsu~eki· giitii" analiza grope] sangulne in Japonie este 0 pro.fl ~erios. nu 00 ]iLsati sil devina 0 sursa de limitare. .voaJstr. ...~ualin mediu! ordoD~t> de cooperate {Illgrupei sa. cricum...

Dar putem specula.a. care lie va arata cum ajungem de aici pana aeolo. .em niciodara.oa~te\~~v~ grupasanguina' sa P.ale ale planelui individual al grupei . ca specie.i. reflecta ~i lua in cons ideratie muue sa pOiSibUitat1.L.Dar 'i'nai.liei. De aceea am dezvo ltat. CQnSl1Iltati~leesatunei diod incepe-.ent. perscaalitatca formeaza elementele es.tU corporate. sugere:z mei facoeli uu lucru: 'CUfi.E. Exisla ati'fl die muite pe care nu Ie tn{eIeg'em.ANUL GRUP. suplimentarea aJim~t. ascutita. .48 ALiMENTAT1A ADECVAT A CELOR4 GRUPE :S.ANGUINE celulelor organismului scapa inca celer rnaiample sondaje ale noastre. Peate in secolul urm. in interiorul nostru. 0 harn.atilt de multe pe care S~1[[ putea sa au I'e :In~eleg. grupei dumneavoastra sanguine.i sa vii familiarizati CU d cal itdtil'e speci flee ale. controlul stresului $i.I SAN'GUINE . Q int:e]igenll atat de Plartea II Putern conchide cii alimentena. controlu[ gre~W.nte de a merge mai depllrte~ va.ator vom fi In sf'ar~it tn stare sa examinam un plan magistra l. - sanguine.

PATRU Planul Grnpeisanguine o 0: o R U PA I VaniUoruJ . TRACT DIGESTIV VI:GUROS • SISTEM EMUNITAR HIPERACTIV • [NTOLERANT FAT A DE ADAPT AruLE LA DIETA $1 LA MEDIUL i:NCONJURATOR • RASPUNBE OPTIM LA STRES PRIN'fR~O I ACTIVITATE FIZICA INTENSA • NECESIT A UN METABOLISM EFICIENT PENTRU A SE MENTINE SUP'LU ~I ENERGIC Dieta grupei sanguine 0' Plani ficarca tueselor pen tru gruPtJ sB1Jguina' 0 Chid!'!l suplimentek» aHmentii.dila{ii 52 i6 86 9i 94 .r:iu pemro grupa sanguina 0 Nota tina/a.~' 0 hpfil~JJ stres/exe'fci. CQNSUMATOR DE CARNE I I ..re pemru grnpa stmgujn..: Chesfiunea pmor1'.

deoarece sistemul lor digestiv nu s-a adaptat inca pe deplin fa ele.a.e1es ~me:!lintat:or atnnc] cand u este yorba de apormi de carne din epoca moderns.itr-Qstare h]pel~ner-geticti.lrnnsfor1'Dandu. rapid.ti lipidele .a~. ~unptome1e biporiroidismului includ cresterea in greutate. Sintagma "E~ tl ceea ce maufuld" po~.I utilizarea eficienta a caloriilor. mfunda mecanisrnu I. Iata. III toe yi1 mentina sup] i 1j L animale.' Factorul de scadere in greutate uRMAND ti I PERSOANELE CU GRUPA SANGU[NA 0 se simt mai bine cu un regim de exercitii fizice imense. Traetul digestiv persoanelor eu grupa :sangllina 0 pa. sanguIne 0 .te prin reducerea consumului DlETA GR.t)e. care se gase.cheia supra vietutrii rasei umane. scaderea masei museu I<lire:. Aeeste alimente nu au deven it trLlIte. pommbolarc acelasi erect.. care include 0 cantitarc foarte mica de glucide. Persoenele cu grupa sanguina 0 [:111. veti scadea ini~]al in de cereals. a .acee'llt ~pc anuntite ahmente penll1. care sunt folosite in lee de glucide in tncerearea dee mentine stabU nive1ui glicemiei.CI!.a rapid in greutate dear prin elirninarea gnluliu] din alimentatia lor. precum . leta gropel. lectine le dill glu ten inhiba metabolizarea ill!s:u~inei.aHm~Dtatie tn ziua de astazi dlesc1Jlr<li~"J<'Iza'in generaioonsum!u~ exceslv de proteine anirnale.~mUdepasare ~i de peste.cuiegat'oruJui ~i enormele soUchar:i fizice exercisare asupra organismului primilor oameoi cu grupa sanguina 0 1] mentineau probabil pe msjoritatea dintre ei lntr-o mederata stare de cetoza stare in care metabolisrnul se modifica. Am vazut perseane suprgponderale cu grupa 5anguina O~care esuasera cu diverse alte diete.e. grupa sanguina O.Vean in~. sc~zand in.arid .ole. tendi nta s~. oboseala.a hipecrproteica a vanator.Tn loe alimenteze motorul. des i nu arc 0 inHuenta atiH de mare ca ~jgr§'ui in a grab] eresterea in gr-eutactea persoanelor cu sa grupe sanguina 0). Recomandarile ~ega'le de . . Acidozametabolica nu este buna pentru toata lumea. paine. pentru obtii sa I alirnentatii hipetproteice. . ffirll.ri.. masu:dl. Acesta aGlioIleaza~ asupra metabolisumlui reali7.. adaos de caimicale. Di n feri eire. inaceasUi stareccaloriite sunt utilizate mai . numila hi po tiroid ism" se produce d eoarece persoanele cu grupa sangina 0 IlU produe suficient iod ~ un element c~imh: al carui singur scop este prodccerea de hesmouitiroidieni.F actorul principal de crestere in greuta te pentru persoanele cu gtlLIIpasar. Astfel. respectiv consumsnd proteine g~euw. Persoanele cu grupa sanguiua 0 sunt mal suple c. Organismul metaboU~eillza proteinele 1.1vechi. Cetoza este rezultatul unei a~ If.Uf ev. pentru II obtine un control eficient al greutiltii.s.~nd~esuturile musculare se gas-esc lntr-o stare de u150ara acidoz1i metabolica.Lein cetone. aport caloric ill..c.0 fac majoritatea indivizilor din celelslte grupe sanguine.i prj me ale 8L1imenta~iei deciit muh rna-i. Consumul g]u tenului este similar cu alimen tarea ma~inii dumneavoastra cu 0 benzine ell cifraoctanica neadecvata .Sficar~ cate' pentru activitate fizica . Persoanele cu grupa s~ngu]na 0 au ceasidera.incl exact opusul stari i de cetoza.SANOUINE 0 DIETA DE TiP 0 53 'D" .merfer...ate s-an dovedlt a fi UP factor de ri soctn cam ~ afectiunilor cardiace ~ia cancemlui.~te III gerrnen ii si 'in toate pr'Odusde de grau . d eoarece grasimUe sam.o luqiei noastr. produsele lactate $i cerealele ca fiind atraetive. i .enumite tipuri de fasole ~i legume.iguiIla 0 este glutenul.UPEl SANGUINE '0. Desigur. retentia de Iichide. Combinatia intre eetoza. Mai exista ~iaW factori care conrrlbule la cresterea in greutate a persoanelor ell.esuturile rnnsculare.e lor benefice ~i si1evit!ealtele pentro efe<:ldc lor [Ida v ora hi Ie.. facandu-le mai alcaline simai pntln . Un al treilea faiC~orin cresterea in greutate a celor cu grupa sangui:lla 0 este legat de reglarea tiroidiana. Succesul dtetei grupei sanguine 0 depinde de utilizarea earnurilor slabe.PLANUL GRUPEI . carnea nepoiwilt! devine din ce ince mal accesibi la. Pe Unga moderarea ratiHor a In mentare ~:i alegerea produselor camare mai slabe. Anroent..1I. hlpeflipid~Ge. legume ~i fas. tavziu~ in (. inainle de a trage COI:lCEuZi] generale despre ahe grupe s:arliguine~amimi~l-va eafiecare grupa sanguiua are U[D set lillie de factori.sufiGie~u ~i activitate fizicii constanta ducea laocenstituirea unei abile ~i [osnice masini de vinal nerea de energie. cea mai mare parte a carnii censnmatein prezent esre injeetata ell grisirni~i deteriorata de folos] rea tara discemiiimant a hormonilor $1 annblctieelor.'U['f.l efeclel. P~SQaDele cu gmpa sanguina 0 trebuie sa pun. un ghid de lilt i!i ~:an:fapi dii. prezinte niveluri scaznte ale hormonilor tiroidi:elli _ ACCiilStil stare.str:eazti memoria vrernarilor str. maiales lintea ~i fasolea mare conlin lectine care se de-pun in l. {intr-Q mai micit.

Cu cal s ]~Jjbadumneavcestra este rnai srresanra sau programul de exerciti i fizicc rna.!f. Accasta a fosro cemponenta ~·od~!din $urse ar fi hram~ma.w ~'ll'le care emu dispon ibile pentru stramul'J i~arriCatlrlu.lj.onC().!:ei in c.JmcraboNsmu/ cfi.iWmi:n. Veti! obtine aVlll~ta.. i ·CQI:l'i.pa ~..idiafJ' contine lOod C'tC$!C p.w.ll tiroidiari inbiM no.IZEAZA ScADE.i.a.rdal~fj .~f.(.cjcn~ : fa 1I0rize. i~1e -. .w s~:U:$ilde .rabohsmul edecv« r aJ sub:~tarir.m.til tifizarea c. soliciranr. h1 HR. SPANA.erialiI !Jj re(en Ne bidr:ic.o"c10I:ll~ t<lnl por ajuM ajuS:~IIre.e spm dWf Jifl'ii dh·I.GENER.w efIcfcfU IlM.e~te m'er~bo1izarea ~ fCCle.mi $i vMe~I1J.ipe~1:e1}~~.A L A L D~El"'H G RU PEl SA NGU I 'N E .aveti grupa s:·wguina 0 de desecnderua a ~ri(.11.l11.c!J iJ'jcli~rO!!'r .rmouuJ I iroidj:aI1' inh.imo~i:i J]o~lr~nu se desfatau cu fripituri de .a7.t:lzii eficiect2.~anu consurn~Hi rna i .}c{ia de F~CATUL lir:O'A!I!~. .4NA MARINA cre$.i SANGUINE 0 DIIETA DE TI ro 55 ALlMENTE CAREFAVORIZEAZA GREUJrATE GLUTENUL D]N GRAU Ci:B$T'ERBA iN afect.earo~cindor pc care trebuie s~ le con suc p IHaiti Dar fitiaten\ i ~amari mearati ilor.l dfCiclli ClIm de aciid gastric.il:fecte-azii e:ficien fa iflsuifn.fl.J. cauza ulcore $1 ga~~. BRbC(''OLi * Bste p.l tllinle!'m. .n tc.n. mid.00 g.l.ib~ hormonul tiroidian· inhibil produa#a tiroidhm& I.rl.~ dH pr0C>ll:rn '~i speciile fa vo:rhC$.t oameni t~ugn. i'N coutine .hiM ho.i.<1 n~~ fFUli]JeJti accem pc produse de carne rosie si Inl"Hurati variantcle mau gr~5(').e...CUL.AlJMENTI3.te proo'uc#a de B01TIlO.RU PE. prea rara.R6C01:mmdJri Ie k:.. ~NCtUDET~ ACESTE UN] [ D!RECTOARE IN TAJ3LOUL .la h.'REA.nei FASOLEA NAVY LlNTEA VARZA VARZADE BRUXElLES CONOPIDA MU$TARUL !.iza~a caJorWor a retteaz~.l]0rn10Jl' de des dorutu carne f>~.iod .54 PLA NUL G.ma pretioasa :.ta. OREUTATiE VARECUL· CARE IFAVOR. 0 CARE URMEAZA.I ti. St[..a B . r~el'c~oandecu grL~pS!$!lugl.1"Ib1ir vha.lin~ 0 pot digera ~i iuetubol1i. o remarca: Dl:lica.6 homlon lir:oidi$ij co. Gena grupei s~~nguj 0 S-a do/yo ~hiJIn nC A frica ~i &lrflrtl:o:.aloriilor i nhi'b.rine iod cr:e$rc prodt.(aboJ}'sm ul I ~Ge~lIti .eferobil sa se Ob{ill8" fa 1I0r:iZCfl}'. in8u. de de: peste recornandate. cu !lt5t mai ridicata eS1C· *l~Ua~.a metabolismu.g<Jte de rot i. rrebuie sli tW prudenri inll 11 oc:hHibra . pui.uporh.ia 0. de escll\ial<i 1n supravietuirca primilo.l~de pl1()te~ cele proven Ire d irI came ell cdc din vii ne: vegera lc ~i f'r:u~tc adecvate.jeajustjndtHt(j. Cum ar f rnielul sau puiul. curcan.~ng~linaO..ffi1Iofli.eloi ~l!urirtvle in.>ttlllill.roducr..deoerece sodkd poole contfitmi . pennu a cv 1M hiperaeid ifle rea" care pO~ItC .71lef ci C'[Jil pr{J<dusde di n carne.lc'e-str<lle.fte ~etab.mlm de ]80 g la oricare d iutremese. dcoarece ele rind $1 aiba un conlinu ~ Ina! rid k:al CARNEA RO$IE NAPllL.hHW art.DliziJrea .i i dumncavoastra au jU~l primi ~oa me n i eLL grupu sanb"L~lllaO.fl m.1lZ'ii PRODUSE Drn CARNE ~I CARNE DE PASARE PORUMBUL FASOLEA MARE .eJ fI:icetiJ1. camea f ind anmci p. consumul pro [de tn favosrea V-ariet~1tk.'incer:ine.

Ul~i!J:ri~e pe~le _POI 6.a O.i nerente ale sangelui primilor oameni ell grupa sanguine O. care cei cu grupa sanguina 0 s\mt susceptibili.zaiunctia tiroidiana. HALIBU1' rASTRAV rA. ele sunt foertc bune pentru cei cu gmpa sang_uina o. ell branhii albastre Crap :M:1)11I~1e Grouper Egrefln Homar Mah~m8ihi Mmlknsh Midii ]:I ihan oceanic Slfle.sTRA.3. FleAT influenta este di fen 1. Anumiti maio potrivite pentru persoanele Alblloore (To'll) An~oa faetori de coagulare ai sangelui au evoluat pe m~stlra ce oamenii s-au adapter lamodificari le de mediu..are)~ aceasta DIETA DE T]P 0 57 I. Pestii de a:pill.liuca Porgy Sailfish Broascii Weakfish v~swasa llIl"'oa&c~ . Desi uleiurile de peste tind Moron alb B ibal1.RED SNAPP'ER HERING MACROU STIUcA SOMON SNAPPER SARDINA SCRUMBIE CALCA.r'ez]nh1 f in mod caracteristie instabilitatea functiilor tiroidiene.dJ Potanlidl.i B]ban a~gindu BarbUiIli (epernus) s§.1!A OAIE V[TEL CApR.i de sa aiM un efect de subtiere a Crab Rae ell)plato~.PLANUL GRUPEI .hta alimente marine sunt.ralan1l!e. din punctul NeUJre Ab:. deoarecealimenrele marine au fest 0 materie prima pentru alimentatia stramosilor care: If"!iau pe malul marii.i G~s. cum ar f colita sau boala b lui Crooo.done Calcan cenl!~i1J Scoiei de vedere al coneentratiei. Din aceat motlv. sunt excelenf pentru eei eu grup.]OARA MJEI. ce rezista coagularli. .ngeh.De evjta! Co·~tit. sum cele cu grupa sanguina <0 de descendents asiatica ~i enro-asiatica.•g. Persoanele ell grupa sanguina 0 p..._ijru~olilor intestinale inflamatorii. persesnele en grup.rosimea" sange lui (prjn factot. de asemenea. v CURCUBEU .a sangui.subtire'.SANGUINE 0 coagu.. bogati in uleiuri . 0 aJt:asursa de proteine aaimale.N STURION BIBAN DUNGAT PESTE SAInE TILEFISH B]BANAlB BffiAN GALBEN RAprroR YELLO\VTAIL PESTE CU CARNEALBA Alimentele marine. Fac-eli din hrana manna 0 componenta ruajora a dietei grupei sanguine O. {~ar Pl..n.~ernenea.R.at Mmguina. cc ~eglea:. rece. Sun'[ de parere ca acest lucru se datoreaza modului in care genele acestei grupe sanguine jn fiuentellZ8. ceea ce call:leaza prob leme metaboliee ~i crestese DID greutate.e fazan lepure Curean Prepe. de. .echil1 Creve!. heringul ~i macroul. .nide Cornwall Ratfl .lii 13lban de mare P5slmv marin . de a. lleQseb:it de benefice $ulitcA Pore Aliment'e marine BLUEFISH COD J{AKE. surse excelente de icd.cum ar fi codul.ri.~Qai1e:eficiente ~n de t.l.deitu:Ue de peste vuA vrrATOCATA mVOL [NTh. Ei IlU erau co mpenente . Muhe Pui <G:li.alicfl Melc C<l~mar S. de in fluenta pe care 0 au asupra vascozita~ii sangelui (prin adeziunea pll1c:heta:!a)_. 0 au un sange .

un anticorp care .stia ziinid.8!CWZ~. sum re. topitfi Bn~nze MUI]Sler Bdl. inclusiv cdc: de cenditionare culmrala.58.roath'e hiperproteice excelente.staealirate.nza. Eie :5Ul1t reaot] j ale sisternului imunitar la anamlre alimenre. Sistiemul imimitar creeaza.i~vii.e 11~irm::[It:are. ]rliwlerat'ltd. trebuie sa el imin~ti tQta~ p:rodusele lactate $1 ou.IU grupa sanguina 0 pot COfJ:S1!llna patru SIUJ cinci ouii pe saptam. aunni s.sburg Kdlr B ninza de Munster Iaurt (toate vari e~atilc) rarmezan Brinz<i. dar in getl!eroi . PLANUL GRUPE[ SANGUINE 0 Dl ET/4. Ol'g8!nismuJlor este inadecvat pentru metabclizareecorcspunaatoare a acestora.c~ulta..e:rican ii aI putea pr-ezenla into leranta Ia ~.l!c¢asta.. de vaci (presat'i) Br.7~de Brie La. Ele tind s~ fie: chiae rnai greu dlgerabile pentru dumneavQ~~t:r:~. A~tiindivizi (. Provolone .~nge. in CIlZUJ acestei grupe flU exisra preduse lactate deoseb it de benefice.ana. deoarecc alirnente Ie"lactate sunt a eea mai bUlJa SUfsa naturala de calciu absorbab iL Unt Mozzflrc]]:a: Brilnz& farmer Br~nzSi de SOla * Lapte de soia * StanZa fc'lf!.a olandeza 5darn Bdnla Emmenthal Branza Neufchatel Ricotta Lapte ecrernat String cheese Schweitzer Zer tapH: integral SlI11 2% Lapre de eapra BraUJiza Gouda Briinz1i. in adevararul tnteles al c-uvanruhii. Cheddar Bl'anza Co ~. Br. 1mpotrfva patrunderii aliiment1l1u.pe de aUa parte.eswe Q su:r:s1i safaca de pmleine r entru grupa sa. Gruyere I ngll.!lfr Scokj de mare Hering (in saramU!ra) Lox ~somcm afulm.la de soia suut ~i~e. Esre justificata ideea ca. AJe~giileSiEmentar-e nu sunt problema digestive. Daca av. aditivi sau dear din cauzaunnr Br.cWlX:i.ngnina 0. afroam.galOri) africaninu contjneau Cav!.mte. ~a. aso~ierj psiholog lee.Iupta.tntr-adevar.lcide produse lactate.by BranZ1i. de vremece a~imel1tJelesrramosilor Baraeuda Somrl lor (va[lawJi~cule.e1~grupa: sf:I. Laptel. ~i cantl~r1~lm.i in ctganism.aaza ameeicana B~ueclleese Br~n. B ra~]:laJari.~]e. tOl~i.upHme[li alimental" de c~lciu>"m:aJ] les dac~ s~.. DE TIP a 59 capricH mcene ale organismului.et~ta .nglllina 0 de ascendenta afrk JUa.j femeie.e de soia ~I brart:..~nza. Asigura.al) Caru.lIllJtiidigestive care 81:pot produce dun multe motive.§:llzi! de capra Persoane le cu grupa sauguina 0 trebuie sa reduca drastic folosirea prodnsclor lactate. htMfi de pro:a.. multi afroamerieanl prezima hnolerntWl: la lactoz8.pte bf:llnt Camembert Cazeinfii B:riin:z.

Torusi aceste a~jmellle nu trebuie sub niel 0 fonnl. mai usor de digerat. Des igur. Irebuie. 11 i Um de susan (tabini) . ]nma de proteine 'll'egetale suplimentare ]'n unele va:riet:ati de Dud ~i seminte. 61 Uleluri !IIi gr: -'-uimi -----y Persoanele cu gmpa sanguine 0 reactioneaza bine til uleiuri.i trebuie sa Utj foarteselecd vi in utniz<lre81 lor. decarece sum bogate in gras ime. Deo arece nucile pot uneori sa determine probleme digestive. Cu sigumlillii I1IUaveti nevoie de ek iill alimentat:i.gdale Urn de migdale Ca:s:ta:ne . Deo:sebit de benefice ULEI DE IN ULEI DE MASLINE Neuh-e Viet de Canota Ulei din ficat de cod SEMINTE DE DOVLEAC NUCI Ulei de susan De eviJat U]'ei.eff.e M. asigurnti-va col le mestecati bine SaJU fOlos. Aceste ul eiuri au e fecte pozit iveasupra in im ii ~iarterelor ~i pot ajut a La. cum arfi uleiul de masline ~iuleiul de in. A]une Nuci americane Seminte de susan Ul1~de floerea-soerelui Nuci pecan P ignola (PiA) .redueerea colesterolului sanguin.PLANUL GRUPE! SANOUlNE 0 DU3TA DE TIP a. S eminte de Iloarea-soarel Macadamia. de paru rub Ulei de seminte de burnbac Ulei de arahide Ulei de sofran bkutr.it~um de Dud. 0 gasesc e :!iU[[. Peesoanele en gropa sanguioo.sa Je evitati dad lneercati sa scadeti Ingreutate. mai ales daca aveti probleme (freovente la cei cu grupa sanguina 0) la nivelul eolonului. Veti creste valoarea lor "Ill organism daca va limitati la utilizarea uleiurilor mononesarurate. sa 1<1 cnl camuri lorcu ]0 G()Intinut ridicat de proteine.i. Acestea pot fl 0 sursa nutritiva importanta si pot ajuta digestia.Sii.

se descurca ceva rnai bine d.anguina 00 nu Jigera foarte blne fasolea. cxperientei lor culturale. intr-un fel. iar eel eu grupa ~anguina 0 se descurca.s. fasolea tinde sa scada user aciditatea tes.in germen ii de gran lnrcrfereaza P'fOce.lui muscular. pu~ille]. ]0 acest cas. .lItQdt~ FASOLE ADUKE FASOLE AZUK~ FASOLE Pf. Persoanele CIUigRlpa SIU1b!I"Ulrni (In to. Met~bolismul ineficient sau tnce:linit face ell hrana Sa se transforme mai leatln energie Sci !Illite] s~ se stocheze sub forma de grasime. cat ~] en tractul digestiv ~iinterfereaza ClJ absorbtiaadecvata a alimentelor benefice.l.e mare Ljnte de easa Linte verde Linte rosie Fascle navy Fasole Tamarind Persoanele cu grupa s.prijina fonificarea tracro~uT digestiv ~isustin vindecarea ulceratiilor . Tn general.NTO MAZARE NEAGRA. He efectiv .Nuci braziliene Nuci de mahon (Acaju) Litchi Unt de arahide Fistie :s eminte de mae faso1e neagra fa:so1e cu boabe late Fll$o~ecllnnellini FaSole fava faso1e garbanzo faook verde Fasole jicama Fasele lima Arahid'e Faso le nordica Fasole rQ~i'e Soia eu beebe rosii Fasole ca\~. mai acide.lerea:rJi del~c produsele 0 din grau. Cu toate acesteeconsumati CU moderatie fasolea.riet~ti foane utile s. me conrin lectine ce reaetioneeza atilt cu sangele.:i Fasole s1:iltareata Fasole'<lriimie Fas(.edinc[llme..l1La0. Acest lucru nil trebuie confundat ell reaetia ecid/alcalin care 511\:pr-oduce in stomac.selemetabolice ia grupa sanguina 0.rn toare Pasole aiM M~!re verde Mazare piilstti.cum. de obice]. mai bine c§:ncl 1csutudle musculare sunt.t .PLANUL GRUPEr SANOU]NE 0 UlETA DE TIP 00 63 De ~ita.ponal~te. fssolea inhiba metabolizarea alter substa[l~e nutritivemaii!n. G Menul. integral ?i ar trebui sa le elimine eomplet din alimentatie. PfQcl'll:Scl~ de grau sum vinovatul principal 1n cresterea 1[1greutate I. sub forma de garnitura ocazionels desi eei ell <lsceudenta asiatica.art1cei.un[ exceptii.care sum 0 problema a grupei sanguine 0 din cauza nivelarilcrridicate ale acidului gastric. d.um.e t ipuri de fasole em plrop.De asemenea.J eel en grupa :sangul.

o. aoestea au devenit produsele principalein alimental.1).r. piinile Ezekiel ~i Bssene suntalimeme vii.arileuti le pen. SPi"Cdeosebire de p~inUI. Nine din fiHr. deoareee majoritateaaeestor prodose ccntirt griu Ar fl dlflcil la ilnceput sa elimine briosa de di.sanguin!t 0. deoarece lectinele din gluten [aflate 'in principal in coaja seminjelor) sunt distruse in ti.mineata sau ssndvisul zilnie.'igerminate produse Arnarant 017 Hrj. care se gaseoc de cbicei in raionul de produse congelate .'ite de grau n.mpll.ncadrell:e ca o.din magazinul dtl preduse SUl1t alimentare dietence. (:ovrig:i dim. ell muhe enrim.0. consumul de cereale.~cA Crerna de orez Kamut Kasha Orezexpandat S eeara alb~ ~oll1ercila[.e benefice intaete.tru persoanele CU grop:a sangllinii 0_ . de secadi 100% paine de seeara alba Fulg:i .e de ovaz F aina. Aceste paini din seminte germinate asimilabile pentru cei eu grupa saJFlguin1i.rOCesu1de germiuare.. decareee consnnma lor genetica nu este adaptatii 1.64 P'LANUL GRUPE] SANOU lNE 0 UlETA DE Tmp o . Exceptii sunt pai [lea:Essene ~] pai nea Ezekiel.de seem Paine Was.glez-e~t] PiiiM hiperpFO!eica Matzos.in~ gniu irnl:egn'li din Pumpernickel Pame din grihJsennina:l Cerealesi paste flinoase Este evident cd produsele de panificatie pot fi probtematice pentru cei eu grupe snnguina 0. data le consume destul de des.:rocalllti .line poli~cerea]le:ru BIr]o~edin ariz Bri()~e din tar.gri:u Bri~ din poeumb Grill lmIallt Briose en. d~11 gliu P'.e de grau Germeni de grilu Paine l:lIeagra de orez Fin Cris~' P. Nu~ista cereale sau paste faino:aJsecllTe' sa p011liHf fi i. ~1J"bit Me! expander Tarille de orez d1ejcndil pAINE ESSENE pAINE EZEKIEL Fulgi de pommb Failla de porumb Crema de grau Familia Fail1a die cartofi Grape nuts Cereale cornoinate Tlriil.ri1jituri de erez .t. de ovaz Griiu macinat Ta:rii.ala P. Chiar ~ip:§ioile filIra grau pol creapmbleme od..ia de up american.aine fi["i glutM Lip:ie:idt.r ell g.i1ide soia P§in'l.

duel !psa. anghinare de lemsal1fil sau taina de orez sunt mai binetelerate de cei ell gmpa sangnlna Dar acestc alimente nu snnt . / ~ Leetinele din porambafecteaea productia de insulina.PLANU L >GRUPE] BANGUI N E. .e~J. importanrll: l:l e 0 dietei. cii va {tebui sa alegeti cu foerte mare ~rij d.~egata de greueatea e.oFpoi. lsptucile.es.llI genTIimd Fa.pe oa:za de peste..i na de oviilz 'filitei soba F1i. '0' [HETA DE T~P 0 m[isllra et slaba la CI. broccoli ~~.emina $!i1ri artri. ell gJ1iIpa sanguina A eel .. de gtau .itea~ 1[1\:esuml CJCinooTIj ami articulatiile. QJ?: Paine. Ex]st1i UW!o.e legumele nfa d~sC1iminJ..nSi.tnde ell fWrli2'c verzi bogate in vitamiaa K. pot consumarosii.PANIOLA NAP ALGE L ClCOARE GULIE . dupa cum am mentionat anterior. varza de Brux.. prin iritarea tractlI1IJidjgeiStlv. nosrs FRUNZE DE HREAN 1::\ ROCCOLI SFEClA CEAP A S. Ele devin 0 neutre In organism. ca ~i Il.uinii 0 at. Aceasta vi. d.nd!Iectine putemice. panacul. prebleme mari pennu eel cu grupa sanguina 0.l!e.pot agrava problemcle de bipersensibrlitate ale grupei sanguurne 0.ecara alba Paste fainoase din anghinare Orez brun Orez alb Orez salbatlc FAinil. Toticei cu.':]cu gnjp21 Maj 0 rita tea pastelor flHnoasesllnttacute en gris. trebui s~ evite perumbul . sunt foarte bune s peF1ttllOOLelL]grupa sa~guina _0..1Mtiode fermenrarec tind sa declanseae [ellc~]i alergice la Cel CU gl1. ~i au nevoie de vitamins K pcntru a ajuta procesul. rutle~~ik Collard. :a:numite Iegurn~ din familia: Brassica varza.cutc din hriWa. cenopida ~] mustarul ~ potinhib~ fu[lcti:.Mucegaiur:iIe din ciupereiie domestice ~i shiitaake. . de origine.oo. Gum sunt napul. Legll]meh~ solaninice.e]l.a. NelUtre tij\J.mla sauanrecedente familiale de disbet.f:i . Persoanele cu grupa sanguma 0.uroar imens de legume dispoilllbi]e ·pentru eei ell grupa sanguina 0 ~]le oorosU. de di~iv<lJ factori ai coagularii .ina de orez Fai:na de seeara FaillA de &.z. ell gluten Paste fiiinoase de gri~ Legume ~1ugurii de ]uoerna eontin componente care.guioa O. mai ales.e:sen~iSikpentru dieta $1 rrebuie recluse In favoarea altora mai eficiente. CSU: deja intr-o oarecare a. Nu P~ll. are c ~fln. . deoarece lectinele se depo. grupa sang.. de Hrisca Kasha Quinoa Basmati de orez Ffi.i va dOrltl 0 mass oeazionala di n a scestea Pastdefii.. numite pan_hl~mjg]ulinante (eareaglunneaza tD1i._ Tetusi. De eecemplu. ro~jHe i creGan problems pentru tracml d igestiv 10'1.inil.mimala~:i. cnmar f vinetelc sicano fii.id~<lnE.te grupele san~glJ ne).'l.Fliua de gr¢l. ANGFUNARE DOMESTICA ANGHINARE DE JERUSALIM VERDETURl COLLARD PArADIE USTLfRO~ LAp]'ucA OK]U CEAPA. RQ~iUeslmt un caz special CQn~in!i.oom:struit'· penlm a le face fal.l!pa.1:le companenta fOSine.llllJa graham Bu~gur FUlna de cus-cus Faina de: gran amant Fa:ina aibSi F1in1i de gr!lu inh~gnd B. Cat'e'v a clase de legume determi. :Sa mJnc1iti~oat.t!!.ganguina O.tamuna are un :l ngm scop _ $a a.'li:!ia.. care nu a f(llst . 9] 13..jule coagularea sangelUi. Legu.ac. ducand adesea ~a diabet ~] obezitate. Toatc accste alirnente suat straine organiamului cu grupa sangldnrt O.Uoe la cei cu grupa sauguiua 0.i ales dac~au 0 problema .etr.~otUjjj. eei ell grupa san!:~x~inf:i .

prunele . lUancj~i mai degra..fecLa Bokcl'lioy Ch. dar ei contin c3ntilA~]mari de mncegaiuri. Totesi.lmen du lee Ferigi fiddlehead Ardei ga~beflJ Radiechio .deosehit de benefice". t'l)artetipurile Tempeh Tofu Rosii Castane de a. de mure. Portocalele.ti-va. Oaca.. care prezinta cantilatile cele lllai mari d'e rnucegai dintretoji.i.pA M~cri~ de balta Moreovi Te]iilla Asmatl·d Coriandru Castravete Masiine verzl Ceapa. Majorita~ca celorlelte fruere cu bOabe sum in regula. de asernenea. doar fiindca un fruct esre alcalin tn.i Varz~ rosie Varzii alba Mu~tJ:r Matsline aegre Masline grecesti M~5line spaniole Vartil de Bruxel les COllopida Porumb alb Porumb galben i1fnahuluicontinut acid. vitamine ~i minerale. pemm a reduce ulcerele ~i iritEl~iile jjnveli~u.de evitat' ~iunele opt iun iciudate re lista . majorita1ea frucl.produca 0 reactie mai degraba alcalina decat acida In traetul dige:sl'iv. pentru eel cu grupa sanguina 0. albastre ~j.a sanguine 00.\i alcaline dupa.(ui gastric..aruebui complet evitati. care contin o lectlnacare a~Ja veaza d]ges.1 Insearnna ca este bun pentru dunmeavoa stra.im. de asemenea. din eauza sum disponibile pentru dietagmpe.e]or rosii. Tractul digestiv la grupa saaguina 0 PI'e. verde Ardei verzi Ardei jalapeno Ridichi Daikon Marar Andive Ch.PLANUL GRUPEI ARDEI RO~n SANGUINE. Pepen ii sunr. Cei ell g. fructe mimmate Uiptuci mesClutl Fasole lima. dar 11pute\i consuma CU moderatie.Zi. uscare ~i smochinele sunt deosebit de benefice pemru grupa duomeavoas:tra sanguine este ca. Grapefruit-ul are. SPANAC a DIETA DE TIP 0 CEAPA GALBENA j) A.iar cantalupul ~i amorozia. . purpurii tind s. un conti]]ut acid ridieer.in acelasi limp. la csre eei ell grupa sanguine 0 preziata o sensibi litat C dovedi tao M ajoriratea pepen ilor tre buie COilS tlrriati cu mode.tia la grupa sanguina 0.rntie.en prnz $all)te ~h.i.)as'e. Fructele sunt nu doar 0 unportanta sursa de fibre. Toate tipurile de ingama Zucchini Avocado Val71i cbinezeasca vinete Ciuperci dornestice Ciuperci shiitake Cartofi fQ~ii Cartofialbi Muguri de illloem. d~r fh.a.M un fruct decal (I lelie de paine. ci de pot fi 0. digestie. alcal ini. mandari nele ~i capsunele ar trebui evi Hlle.dte. Ciupercj Portobello Ciupere] tree oyster Mwre de zapada Muguri de nluug Muguri de tidiche Devlecel. Motivul pennu care prune le. Soar putea sa fiti surprinsi gasind uncle dintre fructele dumnea vOllsu·a favori rc pel ista ~. obiectivele dnmneavoastra privind scaderea In greutate v·of putea fi atinse mai usor.TRUN§EL CAR"FOFI DULC[ SFEClA MANGOLD Fmctc rASTARNAC DOVLEAC RIOTeHl Arugula Sparanghel MuguJri de bembus Ghimber Upruci bibb Uptuci de Bcston Ui'P'~ucikeber~ Ridichi Rappini Nap suedes S.rup<t sangulna o au. Ciuperciebalone Ciuperci enoki . ahcmativa excelenta la pl1ine ~i paste tainl. deoareceprezinja pmpriet.rHii 0 acidltate ridicata ~i are nevo ie de eeh ilibrul substantelcr alcaline. organismulva avea benefieii mai mari ~i.

pentru a 'V~ asigura ca nu consumati ulel de cocos. ce eontin Hue! de cocos. Feeiti-va de scestea si verificati SMOCHINE USCATE SMOCHlNE PROASPETE PRUN"E NEGRE PRUNE VERZl PRUNE RO~U PRUNE USCKffi Sucurile de legume sunt preferabile sucurilor de fructe penuu Neutre Mere Caise Su-uguri Concord Struguri verzi Pepene turkestan Lubenita Pepene spaniel Nectarine Papaya Piersiei Pere cei cu gTUpa sanguine 0. cu alcalinitareridicata. de asemenea.a Meri~ot Sue de legume (vezi leg1!Imele indicate) Grapefruit Castravete Papaya Zeama de ro~ ii -(u H:im§i.af1de Zmeura Cararnbola CIRESE NEORE ANANAS PRUNE USCATE Beebe de soc A. Acest ulei este bogat in grasimis.r] ro~ii Oua\'\e Kiwi Kumquat Um:ll.ra Uti benefici u nutritional redus.ma erichetele de pe alimente. cum sunt sucul de mere sau cidrul die mere.t1e ill eyita.e) c Strugure Mure N uci de Cocos Pepene cantalup Pepene de-ambrozie Portecale RubarM Oip'\ilJ. glucide.70 de asemenea. iegeti 0 varietate . P'LANlJL 0 GRUPE~ SANGUINE 0 DIETA DE 1JP 0' 11 sensihilitatc extrema la nuca de cocos si la produselfntcldem. lin sue benefic. Daca beli sue de fru. Sucul de cirese negre este.s~acii in.c{.e. ambele fiind factori care contribuie Ia cresrerea in greutate. datorita akllHnitll\ii lor. Sucul de ananas poate fi deosebit de folositor in evitarea reten\iffl hidrice ~i a balonarii.i Fruc~ Beyseaberries Cirese beneflc£ Merisor Sl.gri~e Grapefruit Struguri negri Peeene casaba Pepene Cr-enshaw Pepene de Craciun Caisa Moreen: Tclill. Evit~li sucurile ell cona ti nul ridicat de zahar.fid:e negre Staude ro~lir Cun:l'lii'lle ro~i i de tei Currnale japoneze Ananas Log~Tllberries Mango Pepene canaag Rodii Prickly pear Sl. Ocos:ebit de Baoane Afine Strngll.u.t Mar Cidru de-mere Van:] Banane Portocalt'i .aturate ~] asig.ii.

dam fo]os~ti-o ell economic. ca vareeul este foane efieiem ca reglator mel abolie pcnrru cei ell grupa s.~_a 0 si este un aj1Utor Important penjru scadereain greutate. cum. cum ar f! ulciul de masline.srnei Mentha piperita Ardei eapia S imp de erez . Evitati siropul de porumb in ealitate de indulcitor. tnJd. precumardeiul rosu ~i cuny" Fiti atenti.OFRAN DE INDIA N1I exisracendimente benefice pentru cei cu grupa sanguina 0.[mgui.deoareee sunt surse boga te de iod.i sa v. reducand predis:pozitia la ulcere. . de asemenea.srna~ul . fo{i:i!ar UstUfOI ael..a. la faptnl Oil piperul negru ~ieel alb.i irita grav invelisul gastric. asa cum sunt anumite mirodenii iuti. eheia regHirii g]andei tiroide.'!{ ~jimun itar. n. . Recomandarea mea. Mentha spioata De evitaJ Cape-re Sool'\~ar.) Otcl din vin rosu O\e! a]b Condimente RO$CQVE VAREC PAl'RUNJH ARnEI ROSH CURRY DULSE NeutHl Agar .! abtineti de la condimente sau sa le inloeuiti cu 3?aosuri maio sanatoase.etuL Tbate alimentele murate sunt indJtgeste pentru cei CIlI grupa sanguin~ 0..a:[\a[ Sucanat Z"hfrr alb ZaMr bru:n Miel".pa sanguina 00.. traetului digestiv la. Mu~tIU' (Ills/cat) Rozraarin $afran Salv:ie Safe Cimbru Sus. este Mii ihCeT'Ca\.lDadi trebuie sa 00 nsumati mustar sau cond imente peturu salata pe aliment.e. Cant]tatea abundentK de fucoza din varec pwtejeaz~ tnvelisul mucos ~l stomacului la grnpa sanguina 0. gro.P'LANUL GRUPEl SANGUINE 0 DIETA DE TtP 0 . bUM de iod. Dar acestea a:r trebui sa fie strict limirate la 0 utilizare ocazionala.ie ~I USturo in L care confine printre ingrediente si Mal~ de orz A.atiW $impl~ Piper boabe Boia de .folositi-le cumederatie si limitati-va la varietatile sarace in grasimi$i lU glucide. Tineti mime. Palnm}e]uI oeste calmant pentru tractul digestiv. Desi perseanele cu gnipa sanguine 0 pot consuma ()caz~omll. Vareeul tinde sa se 0pulla Iliperacjdita~ii. dar ~:i oteml sunt iriitanti pentru stomaeul eelor leu grupa sanguil1a Q" . Busuioc Fnmz. nu vor face rau. evitati ketchup-ul.e de dafin Pere pergamute Simp de orez bruu Necsosrs TO~]i Cuisoere englezest i Extract de migdale Anason Arp:lgic . Predusele zaharoase. Impiediesndadercnta bacteriilocanzatoare de ulcer.e UreaLn Sirop de Tamari l'~marundl Tapioca Majo:tf!!P Mentha agua:tica Miso McI~.~ Plperalh VaniIie Amidotl de porumb SUtlp:de porumh Nuc~o'<lra Piper negro Otct din cidru de mere Otet (Impatiens bais. ~otu$i..:'Utlina. SlICU!de larrlli. (lr fi mierea ~] zal:mrul. pe post de condimente.12 . asezonarile pe baza devarec sun! foane bune pentru cei 'ell grupa sanguina O~. Ciocolata Cuisoare Coriandru Crerna de tartru ChjmioIl Arrowroot o. De exemplu. de soia Tarhon Thimlan Peri~or Arne] iute. Nici ciccolata. cac. Sarea iodata este o~lt:1isUtS.Mirodenii Optiunea pentru mirodenii poaie efectiv ameliora sisternnl d1gesti.

74 Nelltre PLAN-L GRUPEl SANGUINE 0 DIETA DE TIP 0 75 Salvie SQSWorchestershite WtO~ it.Problema -pe care 0 pune cafesua .a.11 efectele nevinovate ale sifonuhri siropului eu sifon si ceaiului. ·1Ul d .. daca vii dezobisnuiti treptat. ..".. . . . ~ .DE~RO~U STUDENITA rApADIE FENUGREEK GHIMBER Neutre . .fl1ll .total. accentul primordia! se pune pe calmarea sistemului digcstiv ~i a celui irnunitar. Persoanele cu gru pa sanguine 0 au sufici em de mu It acid g..! --.. Treblue sav~ cam limirati ~. patrunjelul. aloe. gastric pe care le ~. rosu Rubarba Prunza de capsun Stevie galbena DeQsebit de btDdlce Ar:.. de abstlnenta.ea_ . Verbina Mesteocan alb Co aj a de stej ar alb COilda~oricelll lu i Untde mere Gem (din fructe permise) Jeleu (din fructe permise) Gum.rea . dar nu trebuie sa consti tuie un ebieel zilnic.nh(iiI~] modeste de vin sunt permise.nu poseda pmp. brusturele ~i matasea porumbului stirnulcaaa sistemul imllnitar. Ganditi-va Laceaiurile de plante ca la omodalirare dea vol aduna puterile impotriva slabiciunilcr dumneavoastra naturale. Cesiul verde este permis Cl'I un sebstitut acceptebil pem:u aile produse cofeinate. oboseala ~i iruabilitatea..' f e eltrnlfia.. • ".aioneza C eaiuri de plante Recomandarile legate de ceaiurile de plante sc bazeaza pe cuncstintele gencrale despre ceea ce dauneaza celor cu geupa sanguine O. • U~ctl treptat co nsumul in flecare zi Telnl [ina I <IF liebu!. CIli.. Sa. insa produc subtierca s.il e crescute a Ie aciou IUi.·S' "1 f· . este data de n iv e ur. r e Muraturi dulc i M~ramd acre Condimcnre LucerTI<li M.e c. '. . p utea tucerca sa ted ' .I se Vor pro~uc:e.. Pe de alta parte. lupulu i Menta Thirnian Valeriana Condimente pentru salata (cu continut sarac de lipide.i moderate..ti curative Sp~I{IJepentru cei cu grupa sanguina 0. foarte purine bauturi perm ise pentru cei GU grupa sanguina 0. cum ar f durcrile die cap.' imptome Ie comune . ·. .' COIlS'. Berea este buna in cantita.. :""1 I prod:~~ce.angelui . dar ~~ :s:te o alegere fericita daca dorili sa scildeti ill grentate.rieta.lturi cu rnarar M uraturi kosh . Aloe BiiLlsture picioml ITI~nzului MataSeili porumbului Echinacea Gentians Goldenseal Iarba Sfantului Ion Senna Traista ciobaoului Trifoi. "" _.tnc propriu Daca sunteti bautor de cafea. HAMEl TEl MACESE SARSAPARILA U LM ALUNECOS D DE pAlRUNJEL MENTA Exista. dar el ... plante ca lucema.. lH. macesul ~i sarsapanla au toate acest efect. Ceaiul verde este 0 buna alt'Ctnat[va a cafelei.. Pentrucei cu grupa sanguins 0.problema celor cu grupa sanguina 0.as. ..au ~bit Dong Soc :'~U<l de beueflcle Iarba-matei i Musctel Ginseng Ceai verde . din ingrediente perrnise) RiJd~cinade Iemn-dulcc Lumanll:rica frunta de zmeura Mustar Ketchup Mur. Plante ca menta.

V<I fi oapabil sa i~i me. d.fOIJJ Ceai negru decofeinizar Ceai negru ebisnuit Plrmificmea meselor pentm gmpa sanguin~ 0 URMATOARELE retere ~i mostre de meniu va. i Uneori vet~ observa un ingredient dintr-o reteta care apare pe lista deevitat. un GontiUJutmoderat in .fifunCik de. S. Arana' alternativ] este p re. T otusi. s-at purea sa f]~icapabHi :sa UtOiie:ra\i.. ~FIi.z.[Itina eu l]~urivt:a greutatea eorporela ~] chiar :s..e:!JJ. Ele au fest elaborate de Dina. preferate pentm a ]e face favorable . Aceste rneninri au. M.][JFll oferite 'op~hmi alimentaee altemative.16 PLANUL GRUPH SANGU~NE 0 77 Bete Ceai verde 'Yin rosu Yin alb De evitll. enrm a asiguraeflclenta melaooUcr.niit 0.umri dlstilate Cola Sifon dietetic Alte tipuri d~ Sl. alegerea mamcarori to r ~i retetelor es re tn general menlra Sa functlenczc foarte bine pentru eel c:ngru]xlJ s::mgultJ!a 0.tri~jonisra care a folosit eu SIUiCC-eS dietele grupehir sanguine 181 pacientii saL . dad p[eft:.cu~J()rii~i SUIIt echilibrS!~e. Daca este UI1 ingredient in eauti tate foarte mica. l.S.. mulpsmitoare. (emu <II fi un pic de piper).t:lla aJaturi de alimentul pe 'c-SJre H Inlocuieste. strietetea cu care unriati dieta.i mai usoare S:.a. seada in greutate urmand aceste sugestii.nlo~l mancam. Pe masura ce v~ familiariaati cu recomandari le dietci grupci sanguine 0" veri fl capabili sa va creati eu ~~ur±n. 0 n\!!. Totusi. la cei ell grupa sanguint p 0. vor da 0 idee cu pri vire la o d]eUi benefice tipica pentru cei eli grupa sang1l.l Csfea obi~I1Iuijlii Cafea dec-oifeirnlzata Ea.:apropriul plan de rneniu si sii adaptati retetele pentru grupasanguina O.dlvid!u~obi~!luit. RJ) ...JiU d()d~1 sa val ilnh:ali aporml caloric ~1totu}i sa eonsuman 0. Khader.ietil: echilibrata.li.

i -. o:ri£irfle .) . . . us. c~!lfvcewde'sau·o~i.. .... fructc amestecate ceai verde sau ceai de plante .e·sc) vcoo<? ~ .....' .ap:t~ 'de . ' .roln1ioe&cry: 7 MiedejuD:· if ~Oll. .cia~t:ritvete -..1..' cunnaie.. ~" •.: .. .. liip'i&c·i.e.]nU((l sau l ..' :.<:'! necare zr.. ".". mjgdaIili'.. .le~de m~....~" .UPEI SANGUINE 0 01 ETA DF. lCoUar. ..*. 2 f~Ii{de·p..cde legume .de:dupl-liuDiaza ~emil~.'.-.\.liuJJ:. (flre4: paiij~}" . .E~$enc· 12~':'180rl?~tiJ~e:qoipH4~e l g doe p~<eu (fe:cftr~e.orez GUunt de .as san prone ··c..lip~..dar: evitati ~ercaJ-~i~vjlJul . . rosie. . . _ ': r .lf.tln c~· ..il. . . ..N..djnc. . ·.J.ai iou fiert· (ocl:ri!~omai:t. ~'.. i·..l..de peste a:dbeasca 'll'slIlata de fa-so!c verde (fasQle ca..:d'n~:zcu j eleu natur.•.lil~ :QP9cmtiutif :S..ere ...tocaUi. .. .~! 2 dl-si.ca:te .N~ete.d~ vita: vita rooa~~ . " ." asezQ:na:~e u u.sal1 smochine. pronise "':.. ' ..~ de daytooc ~.. . @'01fj~W ~] TlV!C~ cu orez exp. ~:fripwrn.. .:. ·l~pte d. .sEijeJ· e me de lalldlfu .. ~~ {~.·de' plante ..1 eai 'de planre c ~·de..a. ~. p~fpeli te 6u suo.ti1li[~jel. '.~pt de 21lhar: ."". : ..'.sGi.ceapa.PLAN'UL OK. :. po . . . p'['aj]ttJ:tii ~d~ . lnOil'CO""d.. ~.ove: . .n~aie' .1a~de ~~-detI1Ti asortata .: -::: ~:: . TIP 0 1 felloe dec paine Essene sau Ezekiel .5 dl su~ de: ®an.~nda.ct~d *2 pr~j ituri din fulgi de ro~c. : "' prAji~Jlri . . prune Uf. de U1.p<l. .'j~noe ~.·h::u ]. ~ .: . ~. 1 fin: Crisp·: san.~: .e·_so~a-:.~in. "2. S!I!1. ~eatde plante ~.. lID·m . . Gus~: .8J .: -. ] ·001. cu nut de' m.:1iiftoare) ¥etdel.1 flert ~ochi'.ai .C.

A QUINOA CU 50S DE MERE TIiiati' frunzele de sparanghe] in .l 150 g came de mid..~. Adauga:ti ·apa. .ril de cui$oare II2 ce1il~.... . Sc servestc imediat. . ·n· intro due and.. . ndlldukil \ SALATA DE SPANAC de sptJJ1<Jc rroaspiU p 1 gTamada praz tiliar sucul de la I J~maie 114 fingIJrira de !llei de mas/ine sate $. s. stoarceti excesul de apa. Se unge camea cu ulei de rnasline.qc~de 3pa sere. .. •.a-wdi: de min'a de quinoa 1 oe8§ca de sr~fidc sau aJte fhlcte usc/He (permise) 112 oe8~. sucul de Jil. Scurgeti-1 ~i rocati-I.lri ssre. .e ncsiir. cot ~"'t·:a.PLANUl GRUPEI SANGUINE 0 DLETA DE TIP 0 FRlPTURA DE VITA }500 g carne de vita $1 (:ui~oare engleze. .' .b1. . ..f Still' 1!2 ce'a~cii de ulei de canoIa 1 cea~aj de zahiir de suca:nal saL! zahiir de ar(ar 1 ou de co::!sa 2 cesti de sos de mere... Perpelin carnea ~] ceapa in Ufit p§na devin de . sarea si cuisoarele cu restul de fiiini.omma~~ j]lgedlent:le. praful de copr. diu. eoate • Cl~ .\ .e.. 1 I .a ~i s.mlisiine m!1lze de dafln ~nd:. TOCANA DE MIEL CU SPARANGHEL 50G g de..lInegle·'C~v .<tti'dup~gust 6 card de usmroi so.'". Adauga~i sucul delilmfii.. Sufident pentru 6 perso ane. lInmc3nd pO:ltiuneatare de la baza..ali't]~le_'~] useati-le.. '. . I. . taiatj sub fbnntr de cub!.lcii~i de 5 lungime.te 112 Jinguri{a de bic<lrooIl8t de sodiu 112lingura~ de ptafde copt 1/2 Jingur#a de S[ife 112 J inguri.i de quinoa. adaug~and fructele ~! n~cl1c III5ffi~IL Pu~e~l cu Img~t'~ arnestecu] intr-o tava de 20 x 2n em ~1 coace~140-45 mrnute sau pana scobitoarea infipta ln mijloeul prAjiful1l cste exrrasa curata.-~rteaza grasime..' piper dupa gust 2 grJmezi r I SpiHaJ~:i spanacul bine.. 1 314 ce. piper ulei de .. i-. pwITUR.". Dupa cfltcva minute. ReZU.1 "'"e I.{niile. sare ~i mirodenii..nl§ie gust l .pune carnea in t~gaie.' <L 1 ceapd de d'imensiuni med'ii..p.e. C.ce.culo are brun descais. piper F.a1lanl l ~l o~ 1 'C bi .dVei de usturo] tala~ \i..le].lt~ porti]. fac 'd"'~P-1' . .prura ne. Fierbetila foe mic l 5 minute sau pana cand se tnmoaie. Rezmt~ 2 porti i_ em . ~ntu 1 Sam U1 .. Coaceti parra se lnmcaie..ca de nLiei pecan Mia. sarea si piperul. uleiul.aspeu~ de spanmghe. .. c'".' .·ep· s: frunze de dafin.~Incuptor 1'" 17S'""C nmp de 90 dl Se pune tll. C" ..".ncsiil'a.<l· pt: •.." .~. Ad!ugati sparanghelul. '. a:5.." . 6 -.nd se tnmoaie camea. .i oui~o<lre en1!lezff{>ti dupa sucl~l de fa 1 lii..• minute seu p5na ca.ca de W~t duJ. Ad8Juga~i. trunze p'ro..z..ezonea:za~.' . I' si separat. prazul. Presarati cu sare.U J cea.e de lint dulc.taiatll J lin~it..

UMPLUTURA. t\RABEASC.r 3 catei' .iI dctMini pana ~1 rnirodenii lOC.siooaceti-l pima ca:nd pestcle este usor strapuns en 0 fureuU~ (3 Q-40 minute). zdmbiti SMe fi cuisoare engleze$fi dupa gust . Scurgeti pestele... Ad~llgati patrunjel -$i pnlji. Servit] pestele pel un platou ~i gtml.lsiti~l cu patrunj el ~ifelii de Himl'1ieRenl1ta 6-8 portii.[Ij uscarea pestelui. Pr'e'im:.·15 O() g) sau aU pCt$le Sue de Jiimaie $I saredupa gust 114 ce~c.pin sau .!) Pretncabj~j.cuprorul la 17 SpiUa~i pestele.dba (1500~2000 g) sare' fi pipe~" dl.3 J~m§i 2 c~tci de uSfUrOJ. Repuneti-l iu cupto .50S rabini (vezi mai jos} s-c..O$ grO~ .de usturoi.migdaJc locate 1 oea~c. Ungeti-l cu ulei ~ipuneti -1 in lava de cuptor. Coaceti 30-40 minute sau pafll~ cand pestele estemoale .PLA UL GRUPEI SANGUINE 0 DIETA DE TJp 0 83 FRlrru-RJi. Presarati deasupra sane ~i piper.i pe~teie si uscati-I bine. Umpleti pestele crud ell amesrecel.e~:e.1ic 2 linguri r:e ute'. Presarati-l CIl sare ~..~ ell came .{ite mare C'uc-ame .. ~i patrunjel Adauga'~i apa suficienta pentrua realize un S.~ DE PE~TE J halibut SBU FRIPTURA DE PESTE 1 pest» m.<::IH:l.IlS!.a.e. de miisline 2 cepe mesi. Mrobili 2 -3 Hngw:iJo de sare 114 ce'<l~C~d.". f tahini ell sue de lamaie.i SIIY_'·.: ·t"'· n>l<' l~ t' i ~ 'of ' .. nesiirat 1 cea$cii patl'l.. cup:t:or_ en~rua pt... saft.1fJjel foc.~t .0 minute.~ca de sue de 1'iim. Scurgeti-l. Pri1jiti nueile in unt devin usor maronii. sare ~i sue de tamaieUis<lti sa stea astfel 30 de minute.i:pii guSf 1/4 c-ca. Ungeti pestele cu ule! ~i mirodenii ~i puneti-l tmr-o tava de pe..i de ullei 1 iingru-:ita buill: llingurifa cl)imion (option". usruroi. arnestecati 2' H !1gvri. ~l prinde Rezulta 4-5 portii. ou ulei.U nlj[1l!1 .iilzi~i cuptond la 205°C_ Sl'lIa1a:. PENTRU PE$TE 1/3 cc~cii t:ltIIC1' sos DE TAHINI su-cuNle Iii .._.apii' Intr-un castron.e pil'twnjeJ tr&'<d'ssu pfi:tnmjei proaspfit. . Presarati-l Cu. tocste $i perpdite fn ulei de mas1iJ1(~ 2 ~2 112 cc~ti de' .~iua minut.:O'lS.. de . tnveliti-l ell 0 folie usor P lil. 1".1li ~l-' astfel 30 minute. Acoperiti-l eu cepe pe:rpelit!s ~i50S· de rahini.alba (100'0. Coaceti-I 3. ~.0 u~Qoaracrustt .re unt dulce.

e'lncllziticuptorui l~ GRANOLA mN N UCA $1 ART AR 4 cc~ti de rulouri de ova? 1 cea::. gust GU sue del atnaie. zd rob i ~'i 2 -3 Hr:igtJIri{c sare 'SptsJlI~j fasolea verde proaspata.[HETA DE. Rezulta 4 porti].il demcri~'or .rfal' I Nn.{io.[ rSic]V-~e RezulLrli 3 U2-4 dozim.oove (nefnduJciri) ctli~oore' Ifmgleze~tipiSi'Ite (op.apa mare. i ntindet i amestecu I intr-o ta v iii {ic cuptor ~i eoaccti-l lirl1p de 90 minute.U:lt 2 . fructele uscate ~i nucile. puneti fasolea lntr-un castron dcsalata.ti de 5 em.nllti aqd. fRAJITURI DIN FlJLG[ DE ROSCOVE 1'13cea~d uiei de cauola C:Un:! t de 8. A"SClcmati dupa.iirrunje1.t'id~de de orez.uni medii. Adaug<Lli ul eiul ~~amestecaf COI'lS tant. pb.lgW"Na de bicarbona r de sodiu JI2 oea~c.Jlcui dirl'lr·o J.cnt!el. ]'nfr-urncastron de d:imen&i. Seurgeti.c<i' de .(.cat.ca de micrc 1 liflguri{b csenfo'l de WJI1i1i~ KwrA 1. ulcl de masl inc.: de.e (folo::.e masli!].000 g.e.i~a aluatu pe eolile de Mr'lll.:. r{lcata .1i carH plijunnik dc\\. Tfi:i~lt~pastaile in buca. Fierbeti pana.i J (:'ea.ca sirop indcp1i. C~)pt Coaceji 1O~15 minute.]i'JJ U1l0I maron~L Scoateti -le din cuptDr $. 1 314 C?ffi de f<hn.narunt .:.jde ('Ulgidemw.u.2 112 liHg. forma ur ~iuat teapilln. eombinati 'llle]ul) siropu de !IIrt<ilt ~] vanilia.e 2 calci de !1slutoi.s]'e.amaie 3 lingur.(} esen ta de vanilie 1 (~U de co\'!Sa 1!2 cea.'<j~C'ilide seu]in fe de s~~~all t /2 (''(!ay'C. . semintclc.e.tiJriUe de orez i c{. ]iLrnaie_ .114 Ceii$.0 vaz sat! de m~BZbnw 1 liI.l(i bincp£inA cane! se umecreaza in mod uniform. mierea si vanilia ~i am·c:stcc. Tuman iuaumru siropul de art'H. ia lnmaierc 'in ap8i ro:ulta.il'ire die piper ~i CU~.t si sue ( Pr. Ba~eti oul siamestecati-] cu mixtura de ulei Adaugali treptatfaina sibicerbonaml de sodiu p eatru 11.$in~ de roc d<IJc1:iaveti).~_M"ire de sare 1 112 ling!. Pastrati ~i separat tlt~t pammjel c§.eincatr.~od 0 ma.ij <I 1) U ~geti ell ulei :2 coli de Mrtie de copr ~i pn. 1rM~un castron 111S!FC amesrecan ovazul.i{c [Jlei d. Amestecul trd)ui~ S a f ie ~far£imici Q S si Iipicios.L{i cuptorul Ia l20"C.m~J1l.guri ~ d. 1/2 ce[j~'CJ. usturoi ~i sare. Xng16ba~]fulgii de roscove ~i plln~* C~ lingur.rra racirc. de carne d.mie:l tocala fin J ce. rocar t.~:ca r 190OC.i bine toatc lngrecH. arnestccand d]n 15 tn I) t.aJIlIC.1/2 ce<l~cil sue de lifmjic Am:e.r .cade p.$oare englcze~t. TIP 0 85 SALAcT A DE FASOLE VERDE 500 g de ti1:o>O'le verde s J:.a .nw:i Mialeo de il4 ulcj: de canola 112 cca~:cli de simp de a'r~ll.9GMe f {:c~~. de sta /feJe U. D~.llde .

PLA NUL

GR IJ P-E I SANG

U IN E 0

D~ETA

DE TIP

0

87

Pentru frigsrui; Luati bucati de came *i mulati-le

pe frig~,:;
-'''1,

asigurandu-va ca sunt bine fixate.
. ~Cfit~1

p'iaj~re:.Luati portiuni de cam~ ~,imo(k~a~i~le fufLlJ.! ~ub

~e rulouri, cu lungimea de 7-8 ern. Puneti-le pe 0 ngaio ~1 prajit~_I' In~~~pt:o;ro~l rein:ah:it la 2600C Cand devin brune pe 0 p~" p pmJltl-k cateva mmute pe cealalta parte. 11l; Se serveste fierbiate, Se stropeste CU sue de lamaie ~~~ garniseste cu patrunj el,

t cfii persoanele eli g.rupa sanguine 0 evoluau favQrabil cu un complex. de vitamine B eli eficien·tJi· ridicata. ExisUi IUQHvein1!e:meiate pentru aceasta, Cei ell grupa sanguina 0 au rendirota de metabolism lent ~ 0 ~:ta.feffi nensmisa de stfamo~ii d~n:lIDeavollgtracare au facut efortnri pentru a conserve energia ill

v]1AM1NAB "fatal rneu a descoperi

Ghidul suplimentelor alimentare pentru grupa san.guina. 0
ROLUL SUPLlMENTELOR ALlMENTARE - fie de vitarnio~ ~i[j[oe.Tale S<lUplante - esre de a adauga :substal1~ele nntriti 'lie ca.~ Hps,~sc din alimentatia dumneevoastra si de a fumiea. protequ suplimentara acolo unde va este nccesara. Scopul suplimentelos alimentare la grupa sanguina Oest~:

cursul petioadel()of tn care hrana nu era disponibila, Deoarece in epoc:a moderns eel ell grupa sanguina 0 traiesc in oonditii foarte diferite.. ei no. <1,1[1. nevoie de acest efect de conservare, dar cl rarnane fu memoria grupei sanguine. Un complex de vitam] ne B poate ayea efectul de supralncarcare a prcceselor metabolice,

Persoanele cu. gropa seaguina 0 care urmeaza dieta corecta

ITU

.. Accelerarea metabolismului; .. Cresterea activitatii de coagulare • Proven irea inflama tiei; .. Stab] Iizarea acti vitali i tiroidei ..

neoesita ap:ro:a::pe nieiodatao suplimentare speciala cu vitamina B li 2 sau acid folic. Bu, totusi, am tratat cu suceesdcpresia, hlperacri ~ ,dtatea ~:iuJbura[ile ell deficit de ,atcntie (TDA) Ia multe persoane cu t gropa s.anguina 0 prin folosirea dozelor crescute de acid lobe si vitamina BIZ in. combinatie cu dieta grupei sanguine 0 si cu programul de exereitii fizice, Aceste vitarnine sunt 'responsabile de

11.

sangelui;

dezvoltarea AD N . Daci':i, dmitisa. experimenrati un complex de vitamine B cu .eficienta rid]~aHij asigurati-va ca este lipsit de adaosuri ~iumpluturi. Adaosnri~.e irnproprii ~i eomprimarea nea.de<;vat~, pot face ca pi lula

Recomandarile care unneaza pun aecent pe suplimentele dimentare care intrunesc aceste teluri ~i atrag atcntia asupra supl~m~ telor alimenrare care pot fi contrapreductive sau periculoase pelllliJ cei cu grupa sanguine O. Anurnite vitamine ~i minerale obisnuite sunt atat de ahl..!ndcr.li in alimentele corespunzatoare pentru grupa sanguina 0 tncat de tr'
sunt necesare In mod normal sub forma de suplimente alimentan Acestea includ vitarnina C ~l fiend - desi !1U s trica s,a 1uati uf

s.a fie dificil de absorbit in organismul dumneavoastra. Deasemenea,

eV"im.~iQ formula care eontine germeni de drojdie sau de gra u. Yo stIl~it. consuma\i din abundenp. alimente bogate in vitemiue B.

Alimen'e bo.gaLin_yi:tmnint: sanp1nl.D
Came Ficat, rinichi, camuri
1tl1lliSculoase

ll__Q1ltimLRmtnl _ _,C!cl~QlLgtll1la

Nl~ci
Legume recornandate,
cu ~mn,e verde ell frunze de

~uphment zilnie de vitamina C de :50(l mg. Suplimemele de v]tamipi D I'msunt uecesare, Muhe alimente .sUIU imbogatite cu vitamina D j cea mai tuna surs iii dintre loa tc cste lumina so lara.
Teate aceste recomandari se bazeaza pc acceptarea sanguine 0 de catre dumncavoastra. dietei g..rupt

lnchis

"'Qua
Pe$te

Fructe

"modere:

PLANUL

-GRUPEI

SANGU~NE.

0

1)"1E. T t\ D E T 1 P 0

"
VlTAMINAK

1 este elernefltul ~cheie !leces",_, produceni
I

Ceo ell pupa

sanguine 0 prezinta niveluri mai scazute ale fllctorilOt de coagulare, ceca ce duce la tulburari hemoeagiparc, AsigUJa~i-va ta aveti 0 cantitate mare de vitamina Kill dicta, Deoarece nu esrc in general recomandata ca supliment alimentar, fi\i atenti la ahmeTlt.cie j
I

3ILec~"

'1'1,;~1 5U J.I_ . • .. te

b.:]!l

'pHme':ltekallmenlare

de-

iod pot

fi

_.

gas rte "in . ,~e'I:Jgrupel

hormonuiui .rH.n;;;jiar. cu iod nu sunt recomandate, tathL1tJ.~,~

di

.

.. sallg'l.Une 0 "

-

AJmleJlvde bo,g~ in i~ Wtime penll:u~~ ,~pa_jsangmrit..Q - alilneflte marine (mal ales peste de apa sarata)
I1<W (.alge) *sllre iodata

pe care Ie eoasuma ti si alegeti-le pe acelea care
nutrient esential pentru grupa sanguina O.

SUITt

bogale in acest

Alim.ente bQi;me in vimmina S<llIguini 0 flcar galben~, de ou

K 'i),ptime pentru eel eM ~1 MANGANU.L (C[.l prec~ufie) Es,te dificil pentru cei ell grupa sanguine 0
~i

_

Sa

includa manganal 1"1

legume cu frunzc verzi - nap, spanac ~isfecla mangold CALC]UL Cei cu grupa sanguina 0 ar trebui sa-~i suplimenteze continue (Hela cu calciu, deoarece diets grupei sanguine 0 nu include produse lactate care sunt cea maibuna sursa a acestui mineral. Cu tendint; grupei sanguine 0 de a dezvolta pro bleme inflama toni articulare ~ artrite, neveia unei seplimenrari consistente de calciu devine clad, Supli mentarea cu GlI lciu 'in doze man (600~1.100 mg calcie elementar) este probabil de dorit la toti cei cu grupa sanguina 0; dar este in mod special Uln~ la cop iii cu grupa sanguina 0 in cursul perioadelor lor de crestere (de, la 2 13 50ani. ~i de Ia 9 la 16 ani) ~i ~a femeile dupa menopauza, Desi sursele non-lactate de caleiu nu SUIU la fel de utile, cei ell grupa sauguiuii Oar trebui sa le utilizeze drept un sprjjin temeinic ill alimentatiei lor.

diell deoareee manganui se gase~te in principal in cereale integrale

tn legume, in cea mal mate parte aceasta nu este 0 problema ~~ suplime:ntarea cu mangan este rar recomandata, TOLU~j', 0 parte surpnnzalOr de mare dintre dnrerile artioulere eronice (mai ales L4
paelentii

nivelul portiunii inferioare a coloanei vertebrate si genunchilor) la GU grupa sanguina 0 au evoluat favorabil dupa 0 scurts peri~<ada de suplimenrare cu mangan, Nu faceti niciodata acest lucru singuri! Toxicitatea manganului poaie rezulta in urma

administrarii neadecvate ~i el ax trebui folosit doar sub supraveghere
medicala,

Planteisubs'tante fitlo·cllilimic·e ~
koomandate Lernn-dulce
pentru cei cu .~

san~

0
ridicat <II aciditatii

(GlycyrdJiz8:g1abia).'

Nivelul

gastrioe tipic la eel ell grupa sangui nil:0- poate duce la iril8!lii gastrice ~i ulcer. Un preparat de lcrr:m.(lulce numit DOL (lema-dulce dev<'lipoare reduce discomfortul ~i ajuta vindecarea .. DGL pe scara larga III magazine alirnentare dietetice sub fonna. unei pulberi cu gust placut sau sub forma de pastile. Spre deOS:e,birede majori tatea medicamentelor pentru ulcer, DG L vindeca efectiv lnvclisul gastric si 11 prcrejeaza tmpotriva acizilor gastrici,
glkirizinat) e!i~e disponibil

sardele (dezosa tie) sornon conserver (dezosat)
broccoli verdeturi Collard

lODUL Cei cu grupa

sanguina

0 tind

instabil, datorita unui deficit secundare, inclusiv cresterea 111 greutate,

aiba un metabolism tiroidian de iod. Acesta cauzeazamulte efecte
retentia hidrica ~i oboseala

,a

EVila,i prepararele de [emn-dulce crude, deoarece component al plantei care poatc cauza hipcrtensiunc compQne,nt 11 fast lndepartar din DGL.

ele contin

un

artcriala_'

AGes!

:·1

PLANUL

GRUPEl

SANGUINE

0

D'IETA

DE TIP 0

91

,I

ALGELE BRUNE (FucHs vesiculosus). Algele brune constituie un nutrient excelent pentru cei eu grupa sanguina O. Aceasta phnta, care este de fapt 0 planta marina. arc d~eva componente interesant-, inclusiv iod ~] cantitati mari de fucoza. Dupa cum poate ca \'i1 amintiti, fucoza este glucidul constirutiv de baza al andgcnului O. Fucoza gasiW. in algele bruneajuta la proteetia rrmcoasei tr~ctl.llll!i digestiv la cei eu gmpa sanguina 0 - mai ales lllilpotriva bacterid generatoare de ulcer, H pylori, cere se ataseaza la fucoza care capm.

~.
~~

oopte. in.

v:itamjna A

j]~i1e

~lltru @i cu ~
verde:

galbene,. portocalii i.nchis., recomandale

$i cele cu frunze de culoare

seste stomacal persoanelor cu grupa sangu.inii 0. Fucoza din algele brune acnoneaza 3c5UPro. H. pylori foarte asemanator ClJ felul in care M actiona praful asupra unei bucati de banda adcziva: asmpand cupele de suctiune de pe bacterie, impiedicflud-o sa se ataseze de stomac, Am descoperit, deascmenea d. algele brune sunt foarte eficiente ca ajutor In controlarea gr,euUipI eorparale la cei cu grupa sanguma 0 - rnai ales 131.cei care sufera de disfunctii tiroidiene, Fucoza din algele brune pare sa ajute la normalizarea ratei rnetabolice lente si produce scaderea in greutate, No-ta~i,tCJi~i~ ca desi algele brune au (I reputatie conflrmata de timp ca ajutor III scaderea "ingreutate la cei (ill grupa sanguina 0; ele nu functioneaza In acest [nod Ia alte grupe sanguine. ENZIMELE PANCREATICE.· Daca sunteti o persoana eu gmpt. sanguina 0 care au. este obi~n1!ljtaen dieta hiperproteiea, va sugerez Sa iuali 0 enzima pancreatica '1mpreuoa ell mesele abundcrue pentru o perioada de limp sau eel putin pilla dud organismnl iaccpe sa g,e adepteze 1<1proteine mai concentrate, Suplimeniele de enzime pancreatice sunt disponibile la H1uhe magazine alimentare dietetice,
de obicei sub forma cvadrupla,

r..a fel, 1m a~ reeomanda supiimente alirnen tere de vitamina E la cei cu g;n1pasanguin:l 0, deoareee ele ar putea, d~ asemenea, amplifies, tendintde de eoagulare sanguina mal lenta. In lee deaceasta, vA plltt.:ti 1uavitamina E din alimentele reeomandaie ..
AJipleote bo~ate in vitamina E ~bile
Il@.tru

V]TAWflNAE

.gel cu

grum

~dAiO
nuct

nteiuri de legume fical

legume cu frunze verzi, recomanda tie

Profilul streslexerlcitiu pentru grupa s a.llguina 0
CAPAClTATEA de a demma efectele negative ale stresului se gbe~te in grupta sanguina. Dupa CUm am discutat io capitolul 3. stresel nu este in sine problema; problema este cum S~ rtisplllu.dc la stres, Fieearegrupa sanguina are un instinct diferit, programat genetic pentm a depa~ i stresul, . Daci aveti grupa sanguina 0, posedati raspunsul imediat ~,ifizic ill str,~mo~ilor vanatori: stresul este dirijat direct la muschii dunmeaY'O<i.sln'i. Grupa sanguine 0 poseda un mode I de raspuns Ia C5nd 'lntalniti stresul, organismul preia comanda, in limp ce glalldeJe suprarenale i~ipompeaza substantele chirnice in torenrul Silnguin, devenili extrem deincarcati, In cazul unei eliberari fiziee ill ~cest moment; erice stres nociv pe care U suportati poatef oonvertit H1tr·o experlenta pozitiva, , . Persollnc1e sanaroase cu grupa sanguine 0 trebaie sa elibereze t~tlele hormonale constituite prin intermediul exercitiului fizic v'guros ~i intens, Organismele lor SUiH cfectiv potrivite pentru
c

alant1ilcare pennite explozii de energie fizica intensa.

Bvita~i
VITAMINA A Deoarece aceasta g;rupa. sanguina este predispusa la 0' coagulare mai lentil, n1.1 recornanda suplimente aliment are de vitarnina A derivate. as
din uleiuri
mente pot ampliflca subtierea sangelui. in loe de aceasta, profitati de sursele bogate de vitamina A SElU beta-carcten din dieta grupci sanguine 0, ~

·de pe~te. fa.ri.1 a consulta

mai intai un medic. Aceste supli-

acea$,ta.

PLANUL E?"~rci tiul

GR.UPE! pen

SANGUINE

0 celQl~

DIETA DE TIP 0

f1ZlC e.ste crucial

sangLI rna 0, deoarece impactul stresului este direct si fizic, : N u numai 'C,St un progmm de exercitii fizice i:ntens s i reglll:l' ri dica mora-lui. dar el fumizeaea capacitatea g;rupeii sanguine 0 de_ mentine ccntrohrl greutaliicQrpoval.e, echilibrul emotional ~] 0 h~: ginc puternica despre sine. Cei eli grupa sanguina 0 raspu"Oa favora bil 101 exercitii fizice -grelc - JIll aproape 0I.1ce mod. Cei C"U grupa sanguimi 0 care dorese sa scada in greutate trCbil.lie sa participe la exercitii fiziee la nivel ridicat, Aceasta deoare(caoesl tip de exerci Vi creste aciditatea tesutului muscular ~] produce 0 ~a mai ridica t:a .~ act ivi tiHiide1l:[iiere a grasirnilor; Tesutul muscularar.:l~ este rezu ltatul cerozei, care. dupa cum am discutat, era chela ~~l!CtGs ulu i s.tramos ilor ell gro]Ja sangui oft () _ A~ indrazni sa. spun di nu exista 11~ci uu Cr6-M agnon supraponderal pe p]anela I C ei cu grupa s,;;I!:ngul[l;f 0 care fill ]~] mani fcsHi consf tut ia lor fizica printr-o activitareadecvata Cfl raspuns Ia stres sunt pana !a U.tl[)::t c:opl~i~i )11 eursul slsliclil,llui de extenuare al raspunsului la Slrcs. Accst stadiu de extenuare se caracterizeaza printr-o varietate de man itestari psihice cauzate de 0 rata mai Ienta a meta bo Iismului cum ar fi depresia, oboseala 8.:lU insomnia .. Da.ca nu se .produce nici () sch imbare, VOl' ramanevulnerabili Ia unnumar de tulburari infJa· matorn ~,i autcimune, cum. ar fi artrita siastntul, C1l. ~i l.a 0 ercstcre eensidera hila in greutat e ~~i, final.Ja obezitatc, In
I

tr:r~ sanll:a.w:a

cu ~~

Ghid de ,ex:ercitii fisice pennu grupa -sanguilili. 0

CE_LETREl O,OMPONENTE ate unui program intens de exercini flZlee S1IJflt.peno[lda de fnlCii:lzire, perioada deexereitli aerobice ~~ ~o~da ,~e ~laxjl!re. IacaJzirea. esre [ollrte- im:polrtant~. pentrupreve!Il!ff'~ lezumdQm;_ deoarece adnee s~ngere "in l'l1]u:~rChi~ p.reg:l'itif1du-l p~~truex:rci~iul fllZlc,. fie ca. este verba de mers, fugli~ -mers CU Urmsrcarele exeroi\]} SUtU recomandere pentrucei cu grupa senguimi O. Aoordat;i Q atentie deosebita lungimii sesmnilor. Pemru 11 0 b~i!.1e oaqdet.a, mot sail pracncarea unui joe spartiv, inca1z:ilx;la trebuie sa t!il.~l~:!i d;e.1l1Hndere ~i ~exihU]tate, pentru a prt';venimptu:rl un efect metabolic f>emnificahv; trebuie sa. c.re~teti frecventa c.ardia~[lJ1lI..'"Cular.e: la nivelul rendoaneloz ~l P~J[e,] combina oricare dintre aceste exercitii, darasigurati-va d L. . E~t!He pet fl "Irnp~rt:tte ln dg~a tlpmi, .de baza: ~ercj ~ij i efectuati uanl sau cat~va dintre ele, eel. pu\in de 401'1 pe .s.aptamln3 ,.ZQme~nc~.1;~ care [ens mnea se creeaza m muschii starici, ~ie(.XekHli peurru rezu 11a optime. te ~t~~ce" cum ar fi gi~aM]Ca .snedeza,fuga SBiU inoml, care prodae te~sum~ m~.'5oula.rn pnntr-o gamrt de ~]~Ci_ri.~xercitiHe izcmeerice ~. ~. ~ol~slte pen:t~ ~acor~,a anum!tl mu~chl care pot fl. ulterior efitarJlt~pnn. e:eE~ ~UJ ]zmomcacti v. Exerci,lik'l izometrice pot fi CCl:~te pnn. u~pmgeJ1e san trng~~e, a miiU.iobiecl imobi l san prin p~tarea 8aul~cOIdareamll~dnlor OpU~1. ..' '.'

mi~?m

I

e~e ._- _~lru a ob~me efecte benefice cardiovaseulare maxune din apJT:I,tule .aJero.bice trebui e .sa vili cre~Ee~l ftecven~a . cardiaca 1.11 ~~iri~lllah~ j{~% d~nfrc:yenlacardiac~?lax.ima" da~ ce aceasta }t11tru 5S.lOebpnUti!'? c.,ursul ex~rc1tt.uhu. contmua~] ~aexerlia,~i o repeta'.a m:e:'Wne. acea r.<li!<lilimp de 3t} mllI[U'~e.,. Aoest regim trebuic
j

l~t;

0.

'~

~

IiIIIIIII.L.".~!!I!!de., ce.'_P_u_t]_(!_3_0_.-n_]_n_fl_}e_ca_ ..ro_ . .._s_~p_t_Am_-:_ltlill.I!!II;~!I!!I!'.

~~~

adaugati mai mult.Pre~ediute]. cea mai :scazuta cifra Iii gama sa .i. 2_ inmultiti diferenta cu 70% 'leu O. ]ndr. Fosrul presedinre Ronald Reagan este un individ Cll grups sangui._ Consider cA esie mteresant eft in Casa de Winds.llJmul~iI"lG 170 au 0. pUl.ililO$iau avut gmp.. va ]L1spfrii Si va dau energie sunt similare leu cele care Ii influentau pe slraI110~i.e de Teflon". deoarece nu a fast niciodata doborat de riscurile pe care si le asuma. Un foe se porneste rnai intM prin folosirea de bucati mid de lemn numile surce Ie $i apoi trepta t adaugand bucati din ce in ce mai mari p~Fj dnd obtineti un mfern.lil1i~ O.tate ~i optimism.ti restm ~u_ 60% (0. in mod rernarcabil. de asemenea. Adminisl:ratia sa s-a ca:racterizatpril1tr~Q sjgurar*i"echiHbru ~i un optimism neostentativ cu privire la viitot.]e care va fac sa. ni velel stresulu i va fi redus. Primii oameni cu grupa sarigui[1~ 0 se raracterizau prin putere de coucentrare actiune ~i un de".st. ipcepe~I prin a face altceva I Pe m1i:sudi ee v€l s im~i.70}.ei asuma riscuri. o memGri~ genetica de putere.or exisraantecedente de tulburari no a Chestiunea personalitatii flECARE PERSOANA en grupa sanguine 0 poorta.sanguina O. Poalle ali mosteni t. 3.ceti aerobic tirnp de. Deexemplu. La srar~it.sanato:lisa de 50 de ani Y.. nu este fcarte surprinzator cil unii mafloti fad. sana1iO~i sub vauta de 40 de ani ~i pcrsoanele sub 60 de [lui ell Uti rise cardiovascular scazut i~l pot alege proprial program deexercitii flziee din cele de pe lista de recomandari Tineti minte ca scopul dumneavoastra este s <li centrac amli stresul ell aetiunea.a ]<'1 extrern.5 Pentru a va calcula freeventa cardiaea maxima : Scadeti-va varsta din 220.robusti.energi~ ]nnoiUi. Nota finala: rigid. Niciodata nu ati simtit ca Reagan ar fi avut mari probleme legate de indoiel.\'o!lSI insunct de autoconservare. a~i putea fi capabili sa apreciati acea.45: de minute sau 0 ora. Principe de Wales.na 0.50).60).rori1 (::l. i]]a:~l!lte. Ganditi-va la metabelismul propriu C<'I la un foe.unul dintre Gel rn~i tnari eur::iLj'Q~ asumarea riscurilcr din timpuri Ie moderne.na 0 care sepO[rive~le destul de bine cu modelul. i in Regina Elisabeta a I1-a a Marii Britanii "are grnpa sanguina 0. 1. bizuire pe forte proprii. E]a men.JJ grupa sanguine 0_ . Daca sunteti p. eelmai bun antidot hnpotriva oboselii ~~i epresiei este munca d fizlca. Dacasveti varsta peste 60 de ani san sunteti inrr-o conditie fizica precara. Raspu]ldeli eptirn JaeJ{erciriu fizic intens . Al Capone avea gruPS!. La fel s ~ fost1i. [nwu]titi restul C1JJ 50% (0. Peate are 0 kga.lata un exemptu de conducere dus. 0 femeie .. Des igur. Reagan nu 1111luifesta: (eel putin public) stilul ascutit. deveniti dep[imat.ajdu. rezistenta.'tIll pe minut.a. A fost. cu privire la sine. penultimul j lIeator de roc.llprescdinte sovietic MihaH Gorbaciov .. J ]ITIm y Greeul.de fapt.iflll. pentru cei ell grupa sangl. de asemenea) '0 persoana care i. plesnind de sana. siguri ~i Indivizii activi.50 va obtine 85 bri. j Daca aveti grupa sangui. Iiindca vorbeam de cei care l~i 8isuloa riscuri.[:I scadea 50 din 220 pentru 0 frecventa cardiac[ maxima doe'170. deznad. intuitie Si un optimism innascin. asa cum este felul celor cu grupa sanguina 0_ Oamenii obisuuiau sa it numeasca ".aoeasta. H1i sanatosi. E~credeau In ei lnsisi. sproepebrural al unor-conducAtori.~j ta si C~ HHiti le sanguina 0 .~ila au. Inrnul'\ind 170 cu 0. sanguina 0. inl"1l1ll1ti. Sunteti rezisrent si puternic.. ~ Si. dispozjtia va fi mai burui ~i Yeti avea 0 . De exemplu.70 va obtine B9 bal6i pe minut.~abine . vea grupa sanguina O. la ~el ca si fiul sau Charles.eroici.it ~i supraponderal cand sunteti pri vat de .rea obosit ca sa fll.171lC~la.~mai bane.. dorinta de oonducator ale celcrcu grupa de reij. care este nivehil maxim la care trebuie sa rinda . alimentat de o dieta hiperproleiC.parc.a i:no~tenire deoarece lw. hen:1o~agi.PLANUL GRUPEl SANGUINE 0 D[ ETb DE TIP 0 9.

: Chest'iunea.deoarece alimentele noastre eivilizate sunt dince tnce mai llilIuJicompuse din toxine convenabile l'm.r putea ca renuntarea la hrana ti:pi'ca" 'ell! carne ~i cartofi.angcle stie deja.0 schimbare prea mare. mal a~ezllli ~i mai p'utin razbciniei. prin eliminarea a]ime~llelOFftQxice din dieta.i'l:Oal!e. ill favoarea proteineLor din soia.DIETA DE TIP A C INC I Dietagrupei sanguine A PBRSOANELE cu . Dar. Dar nu tre bu ie ca ei sa fie de$1inul dnmneavoastra. ocoli dezvoltarea afec~]U!~ n:llor eu P<l.GRUPA SANGUINA A se slmt bine data 0 ahmentatie vegetarians . ' .1IlJ grupa sanglllfia A. In vreme ce alirneutele de origins animaM aocelereaza rata metabclica la P'eI:soll3!neie grupa s. vi se para . De asemeneas-ar sa putea gai vi se para dificil sa eHmi. SE ADAPTEAZA EINE LA CONDITIl DE DIET A 'qI MEDIU INCONJURATOR STABILITE • RA. Planul Gropei sanguine A CEEA ucro. personalhatii VETl FI tN MOD N ATU RA L mai zvelti ell dieta grupei sanguine A Daca sunteti obi~nuit] s. Nu pot &11o]i:l1iaincieaJjWlls ciU de impoctaum poate fiaccaS.ferit .energ]edecatdaca consumati proteine vegetale.pa.tenp.figuina A saconsume a]ime:l1tde in eea mal natornl. a re:iuva\a oeea Ce s.(. Unele persoane cu . Poateca ati observat deja C-ii. ~n ffi1Jilte privinte. au UI1 efect eu f~e di.nguinii .. NECESlT A DJETA AGRARA PENTRU A JVi.IliIli alimentele suprapreparate ~i rafmatJe. veti slabi destul de rapid chiat de la Inceput.. n3!d suutet] un american medi.142 NotiJ flnaJ~.'<ln~<l rneselor petusu gropa S'8tlbJiUiu:a A GhiduJ suplimerueior aiimemare pent:rti grupa S8n\!. Daca urmati aceasra dieta. greatate Dicta gropei sjnguim~ .MANE ZVELT ~IPRODUCTIV Faetorul de s.allelal Un aspect pezitiv alascendentei genetice pe care Q alveti este posibilitatea duu1!ll!eavo<lstra e a utilizatot ce 'are d natura n~i bun de eferit.ASUITt biologic predispuse la boli cardiace ~i diabet. in mod deosebh. San:ina dumnea vOJstra va f de. consumsti came rosie. S-3.:ru. va 'puf:e1i scbimba radical sisternul imnnitae ~iplHeti.angu:ipa 0 si ~e me mai efiderHe.dad.cne'tate' ill <'Li:nbmje sttaluc.1iA esse exact opnsul grupei satJgiUlne 0 dt~ punetul de vedere <11metabolisrnuhii. Cu alte cuv]nte. vA simtiti melesiri ~i ell rnai pll~infll .A 97 121 Pl:fllU'fi. sunt fac:toriJ de rise.A .ti •• JlIistare~~ a]ime:ntatiei pentru sistemu! imunitar sensibilal grupei a a sanguine A.a. CULEOE • TRACT D]GESTIV SENSIBIL • SISTEM rMUNlTAR TOLEAANT ~ '. pure ~iorganiee.mestenirea strarno~i]or lor ferrniw.sPUNDE eEL MA[ 8rnE LA STRES PRlN ACTtUNI DE CALMAR~ . este important pentru sensibilele persoane cu gmpa sfII.~ A 131 138 Pr:oii/lJistreskxcrc/fiu pen.. grcpa sal1gt1]n. Dupa cum v'eli vedea In capitolul 9~persoeaele cu grupa sa:nguin1i. stare posibila: proaspete.aJSUpr3 celor ClUJ grupa sangui. gnminedor ~i \l'ege-tI!l1e~o!f.ace:~tia.eaza G R UP A A: Cultivatorul CE SADESTE • PRINIDL VEGETARIAN .t:ru gmpa sa.lla A.cidere tn.a consumati carne..!u. ele.

. " .ti<J.imiJ.Ahm~entatta ocxidcnl~l~ este inca axata In mod hotilrilt 'cal p:?'te~ne.llologic..obezitate ~i diabet.. Aceasta reactie alimentara particulara este un bun exemplu privind rnodul 'in care diverse alimente reaetioneaza diferit in functie de grupa sanguin."C{cliHe:mlJc'Oase lnterfere.fj .rala me~abolicii lentil jlJleden. Toro~ij' pe lJ~ re~h~tJ.TE UNII DIRECTOARE iN TABLOUL OOMPLET AL DlETfU GRUPEI SANGUINE A.. Sisternul lor digcst. oel eli grnpll'l sangun1J.]~oara aciditate a tesu"tll.A au U11continut deacid gastric redus .E ~R. ·~.a. . cei cu grupa sanguina . lor.1i.a ca/oriiJor Peotn:! ""Lt" . in 'limp ce persoanele CU grupa sanguine} 0 au un II ivel OREVT~TB OLi> ~ CARE FAVOruzEAZA SCADEREAIN" ridicar al a. ... raM t]"llefabolid lB1Jti PROPUSE LACTATE FA$Ol.cidu]ui gastric.z11 (l1J!1c. Gr.ta previn retentia bidnca A1JMBNT!B PE BAZA DE SO~A aju. .A I1U pot ut iJi za energi a la fel de ra pid ~i metabolismul caloric este inhibat.. camea sub fonna. dar trebuie sa ai'ba gri] a 1}~ nu consume ~pr.le 'in grasimi saturate..iiele J1mvoadl..llor care au supravietuit cu 0 dicta agrariana. reactiiinsulinice -lim all factor ill incetinirea metabolica... cei ClI grupa 8anguj. 1l.elor mJtrit ive sp().ienl"a insillinei I)tiJiza. eresc motiJitatea i'11test1naJii A.g.m. Preferinta pentru prodasele mai bogate in gra:sil11. fi~·"· . in cazcontrar. I ••.bITIJ?e tQat~ produsele de carne diu alimentatie..' I .NANAS c~tf! tJtili~caioriifot' . . I.{I adaptare a strrti111o'~..98 PLANllL GRUPEI SANGLHNE A O[ETA DE TIP A grupa sanguina A prezinta retentie hidrica. cei. tC$uM lor muscular va deveni hiperacid.re por ajuta la I· ~.~I..p~mnoveaza digest]a usoara a carnii. . 51..~c $(.J.v prelucreaza lent alimentele greu suportabile. . _ ".azj' ell enzilnele digesti W:..U (ft..al careC'{)IllcSUm duce la. sanguina 0 siaeid pentru cci C'U grupa sanguina A... Pe lrtuga consumul unei varida~i largl alimente sllni1toas. ....ii Iliuta metOliooliS'mf}J eficieut .crefte moJilitarea intesrinalil INCLUDETI ACES. Spre deosebire decei ell gn:lpa sangnina 0._. digerate decei DU grupa sangu.J CANTITATJ EXCESNE) Mecte~ InhiM cfic.t!..ece e mat man eene len. .I\t.:..ta. ~ _.lp~ sanglil ina A trebuie Sa fie atenfi la anumite <ill imcnte pen tru efectelc 10]" b enefice sa u sta[lj enitoare. care evolueza favorabil cu 0 1i. Cei ell grupa sanguine {) i~i rd hrana C·lI un eombustibil. .] b ajutil diges. Graul este nn factor mixt in dieta grupci sanguine A" Persoanele Gil grupa sanguine A pot sa rnanance grAu..tia . . 1al:-'un ghid rap id . .l~l..i ~i Oru din restaurantele fast-food pare a fi mai mare dedit oncand.J FA$OLE LIMA GRA.rc. In plus..). .eamulto pentru ca.. digestia eficie<rlta ""(URI VEGETALE se mil!lra'M.za 011 enzi:mde d.legate de rape sum dow Jimi direclO8re ca. eli gfl.:.a . lip de griitsimi care afecteaza inima ~] .. -""I l' (A1""(l'~an en Y'. de grasIme-CauZ<l accsrci diferente C·$le acidnl gastric. Cei cu grupa sanguina A depoziteasj a in final.:. 'U""'''''t-'. prodasele lactate suut foarte boga. Produsele lactate sunt de asemenea.~·~e.dui muscular. care .re.'I.t.. CARE URMEAZA: hipo-lipidice ~i eehilihn'lre:a ]egume1or ~i eerealelor. .a. " ~r t .. A w. cre~re niveiul texisielo« digestive j"rilJib5 Inet<lM1i~mlJlsabstanj..u~.a:lI:! este <ilealin pentru cei cu grupa.lizead mpid optimizea. . A' a llspOZI..e:ficien..R~m8n~4rik ~ijstaIea . .. · .a.A. "'.rU· e auoes. A sa fifebU] s~ e.E . ALIMENTE CARE FAVOlUZ""EAZA CRE-~TEREA GREUTATE CARNE de tN slab digenHa dcpozilaliJ sub fOfll]a de gItfSI~mc. "'.in..

~ liak de cancer mama" ganJiH-v. fOg sa pliv.100 P'LANUL ORUPEI SANGUINE A DIETA DE "nP A WI Dar.~vin~abofilor cardiace si aeancesului.r>m.a sa introduceti melcii ttl alimentatia c:lulweavoa. 111eiuda acestei tendinteaetuale.i-m] vole s~recl]noSJc ca pw'bab il \l"f< avea nevoie de timpca sa U"eoe~\i 1<1I alimeatatie vegeta ri8Jna t()ta~ ( Incepeti prin a ]]liOCUlC<lmeaCu pestele de c~Hev:aori pe £.ocata die vita Bivol $ooc~ ]oim. pen tru a obline valoarea lor uulritionam deplina.~ r~l: carnea pria prajiro sau ccaeere.hl\'.1I]JtalllAlf1Jt I eei C'U fr.ru·pa sanguina A po t consuma alirnentc marine in canHt.a~. V MARIN PASTR.t. Aecstia contin (I kctiJIA care poate irita rracrul digestiv la cei cu grupa sanguina A.te marine Mabimahi Bib~n ocea nic St]uca Pmgy Weakfish Biban alb Yellowtail Smelt Snapper Sturion AtiI.V'Lte ti i cu cam e alba. puteti gasi.j grupei sanguine A ill pr. darar rrebui sa e.n mod in care p[[~eti lincepe sa reduceti prin diem faetoriide I1f>C). D<l. Va[1J1t ST[UcA RED SNAPPER Rata GaSlGJ Oaie Potarniche P'repdit~ Abalone Albacore (ton) SaHfisb Biban de mare Recbiu Peste spada Alime.cuda Behl~<l ClIYLar Mo~usca SC. CUm grupa sangu ina A ]'n cazulcelor IJ1J[lJ:1ar~upa cum v.$Qa .] Ficat Fazan Carne depore Iepure Carne de vitel .apt~m. CW11 aT fi CalCll11lJJJl ~i platica..AV SOMON SARD~N. Acestea contin uitrit i. leetina d~tIJi:nalli.ati modeste de trei san patru ori pe s. Ev~t:Jti oom.Klljtlv ag]utinarc.iti liniiie <. Melcul comestibil (Refix pomatia) contine 0 lectina p(lteroici ceaglutineaza specific ~~estc atmsa de celulele mutante de II I A tunei cand consumati csrne.<'I.. carnea de pasare este prefcrabila earn ii.e~i vedea d mai eomune doua forme de cancer In capitolul HI. ~ U]Jj(. Aeestea fiind spuse. ACeSl<1eS~ecl!. alegeti celemai slab e bucati pe c.ana. d.QiQii~ . va.A BlBAN GALBEN MELC GROUPER MACROU MONKFiSH CURCUBEU mEAN ARGJNTFU PE~TE CU CARNE ALBA Costi!a V~ta Came t.str5. eli antecedente farni- re.r~ Pn.a Mie. t~e favorizeazacancerul gastric Ia perseanele C:ILI niveluri scazu tc a} ac j duhl i gastric 0 hnsaturaa grupei sanguine A ~.d celulele bolnave.p1ef produsele din preparate de carne.l feHUe de carne reee.:para~ i. Avesta! este un tip ar ~ flfallikfude:rii e. de A limentele marine ar trebui coapte.n. toare ale dietei grupei sanguine A farap'rejudectiti. Bluefish Hi ban eLL branh ii al bast Drac-de-rnare [Ie Bara.ca SUIlH~ti0 femeie cu grupa sanguina A. pf~jHe san fiene. Nculrc Pui de gainA G<lini Cornwell Curcan De evitat CRAP COD pASTRA.

tea prcduselor lactate nu sum digerabile de Calr'e cei cu grupa !iang:lJ]oa A . D..u'l:e B.t]nd sa.ilmt sc!. fi. plea mull mucus poate f BR.. sa l~i hmi teze consumul de QUa la cele lactate Biirwl. Aceasta va necesita Q oarecere plan ificare.~or imunitare. Dad s. l ~ e.a. 1u:coza.l:ie Egrefin Bake Halibut Midii 'fi~d'isb Broasca~tollsa m~inii A produce anticerpi impctriva glucidului primal" din laprele D-ga1ac:wzami na Dupa cum va am! ntHi d III. fera Brlhlrtii de c. C1!l. Leptelc crud de capra este un bun subsUtut pentru laptele integral.i ona.penrru simplul moti vca s amgel e de gmpl) BriU!z3.b" 'L 'J I . p[oo~selelactate ~ . Pro duse lactate ~.g81~ClO.n~ E.unlcti 0 persoana cu grupa sanguina A eare sufera de alergii sau prezentati problerne respiratorii. dul 2. produsele de lapte integral. dauna!.strmt pe[luu a :re~spmg~ once. care. Op\itlniIe. de asemenea.msimi Ricotta. infectji ~i problemerespiratori L Acesta este un alt motiv intemeia t pennu a va hm]ta ecnsumnl de produse lactate. ell centinut laurt lfIu.pentru grupa samguina .astmi El till"lZa 1um.mi. ~l pradusele lactate namri S tc. dar-Sir trebui sa eviteorice produs preparat ell lap!e integral s].. pl ac intele.~ C(]I by Blue cheese B raw.j Bdintii C\I sl'nan Hl.dam Emmen~h al Branzil Bdm:8 Gouda Lapte bMut Branz!) C oua g. subf-jta~ta ~ikej anhcorpn pe care 11produce pen true Wi_de--p.102 Crab PLANUL GRUPEI SANGUINE Scrumbie A D]ETA DE TiP A 103 Hering (pmas:pi\t) Hering (rru.l!mt) Rae cu pla'to~a Crc. Lox (samoa Calin<!r a:rum<!j) B~b"n dllngal pr5f ka Dem. 0 hipet·ablJliJ!de[({[~~ mucus duceinevitabil de la reactii alcrgiee.a produsele lactate eresc mu it canritatea de mUGUiSpe care .lImm~este g~UCl ui ~senV<l._ntar~ pc.0 secreta ~i.eric3t'1$ Camembert Cazcina Bdnzill Cheddar Briilm:.()r~ deoarece d]ferite bacteri t . .ar-ell.r. DeoareGe.duc [0 mQ~ normal n:a:i mul~:.iwl de g. care..rt cu fructe !./\ ar trebui sltfie iaurtul.am antigcnele B.apd Lapl. Cei cu grupa sanguina A pot to leta eantitati mid de produs e fermeotate.l(. de Brie Um Br1inz. unt ~i ft]:$cA -pIa] ituri le.slstem~g~ imumtar <l_ pe1 san~m~ . Ca:pLtO. e~i Calcan Tipar Homar Plfitk.~i eonstient c.'--. acesta I) asigura S1sten1!eh:lr . Laprele de soia ~u btc1i.ANZA DE.iIlU~ congetat de gr..nguina: A pr'o.continnt $~. farmer de tara. fursecurile si inghctata IILnJ rnarile fa VOl rite.. tie asemenea. I ~Brmc a'lfe:rJ'l'a~i Ve" f<J.~ Gruyere . ~~::>a1I"a1.A .. IIl~e.e de c<lpra Keflr String cheese Mov.SOlA'" LAPTE DE SOIA ~ 1. Cei ell gfupa sa.~nmcus dec~t c:de:1alte grupe sangume..<i Bro~sca . forolea:ziL anrigenul gru?el_:Slll~gu.IIletufik din soia sunt substitute exeelente ~j foarte bunepenrru cei cugrupa 5ang'ui~ A. Totusi. ttiiiasca pe seama lu i. Camca~Wii Scoici SkaUQP vor Nspioge.e:s te G~n. lmpreun~ ell.:: Bianz. Majoriro. deoerece alimentetia occidentala este orienrara spre Ott. consumate ocaeioual. probabi] penfru ca necestla 0 pretecue snpJime. sml3intana acra tara grasi. I'r!ltl[~l!li(l felp:rea ing5dui'tuare. kefirul.l!.

DCOI1lI1eoeeel en grupa sanguina A consuma toerte pu{ille pr.i de masline pe salate sau pe legume oparite in fiecar_c ZI ii va ajuta la digestie ~i eliminate.$i J e floarea-soarelui. uleiul de masline este eu mult mal gustos ~i mat PQlInVH penliru gati t dedit uleiul de sem iute. exisra doar doua U leiuri care stint foarte _ utile . d_e_bell£fi~_$ .rey jack Brruu.ia.3ta Branza Iadsberg Monte.veliprobleme cu vczicula b iliara. de ssemenea.~. nucile ~i seminjefe IIsiglJl:ra cQnlponellta p. Con!millca·h~]e des.eJe do. dar o lingura de -ule. CUn1aJl" fi sem iu{de de dovleac . pot callZ.v]eac. linlita!ti.ro. en grasime mononesaturata.e.de ~n. sunr.1 ALcctinele Mulrc nuci $i semill. Deosebi t S(.Puteu consumati ~i pielita arahidelor (nu ~~ coa]a). Desigur. nrJ.QC de nuci Intregi .'min:~. in j.va 111(antitilil] mici de unt. efect diametra I opus.lgdal~e]e nucile pot asigura 0 suplimenrars pozi:/oi liVit pentru dieta grupei sanguine A. de Daca aveti grupa sanguina A .811 uleiurilor benefice. ulciul de mastine are un efect pozitiv asupra inimii ~j poate sa reduca colesrerolnl. . ARAHmE U T DE ARARlDE ULEI DE SEMINTE DE IN ULEI DE MAsLlNE . din uleiuri. uleiul-de sofran.teicairuponanttt.Schweitzer Zer Lapte illtetgI<l1 DS-$!vitat Wei de porurnb Wei din semiIl~e de bumbac Ulei de sofran Br§11ZAsherbet Ulei de arahide Ulei de susan Ce i cu grupa :S<'lngl~]]JJaA au nevoie die foarte putine grasirni. Arahidele sunr cele mai 0 utile. ttl eel ...otdne animale. ~~. deoarece de contin 0 lectina ce luptiIL lrnpotriV'aeancerului.a Munster GRUPE] SANGUINE A [HETA DE TIP A Parmezan Brfulza Provolone Br!nza Neufehatel Lepre eeremat sa u 1~" .Nemre Ulei de eanola Ulci din ficat de cod SEMINTE DB DOVLEAC ~ lifit de rnigdale Migdale C'<!Slane Alune' Nuei americaue Nue] litchi Nuei Macfidam ~II Nuci pignola (pin) Semin!e de mac . de pitda din.<ii problcme la nivehil tractului digestiv al celor eu grupa sanguini. de Dud. neindcios.I ~ PLANUL Inghet. deosebu de bene fice.

~p. Persoanelecu grupa s angu Persoanele cu grupa sanguina A se simt in general bine CU ~j gru.ilegume sunt bune pentru dumneavoastra Unele.. VASOLE P[NTO SO]A ROSIE LlNTE- LlNTE VERDE UNTE RO~IE fA-SOLE NEAGRA fASOLE VERDE DOMEST. ci despre echilibrul acid/alcalin la nivelul te:mturil-or museulare.ionun~ata C 1. lima. Fin atenti totusi hi faptul d uu toate tipurile de Iasolc ~. cereale FA SOLE ADUKE FASOLE AZUKI . factor adcsea implicat aUiltin obezitate. soerehn N~ujn: fasok cu boabe late Fasolc saltarea\a Fasole cannellini Fasole fava Fasole cataratoaroe Fasole alba Mazare verde Mazare pii:gtl:li~ 'M:az'al'e de ianla N uci brazi Iiene Nne! de mahou D_e evita:t Fasok.~giljn1i A se s imt eel mal bine aumci (. aramie Fasolc garbanzo l-"istic Fasole 1111VY Fasole rosie fasole tamarind Fasole Iii Legume Fasole mare Faso]e lima Cere ale Persoanele proteircle toare produselc Inrudite -cu acestca.nc.. ~j eel de aliments alcaline [vezi fructele]. cum ar fi fasolea mare. fasolea navy si garbanzo.luzaHi de astm sau de infectii frecvente.u. ~i ..in contrast dir-ect cu ina A care sum consumatcare de grau . Introduceti ln dieta meiul. contin o lectina care cauzeaza 0 en grupa sanguma A evelueaza fcarte bine cu vegetate din fasole ~i legume" Pe lallga bcabele de soia si scadcre a productiei de insulina.I"CA MAZARE NEAGRA trebuie s.po~COLU$Uma aceste aliments 0 datji sau de mal multe uri pe zi. multe tipuri de fa-sole ~llegume furnizeaza 0 sursa nutritlva de proteine. Cei cu gropa :5.ll. formator de acid..a se asigure ilLl echilibru intre ccnsumul de gr§. deoarece graul detennima producerea de mucus.l pUICU consuma.'iindtesuturiie lor SUIl[ usor aleallne . ar trebui sa-~j limiteee consumul de grdu.106 PLANUL GRUPEI SANGUINE A DIETA DE TIP A 1m S eminte de susan Unr de susan (tahini) Nuci U nt de floarea-soare lui Semir*. dt ~i in diabct. cu 0 secretie mUGoas. soiafaina de porum b ~i oy~:z'l!l} integral Cei en grupa sanbruiua A. de floarea . Alegeti granele mtegrale mal concentrate inlocul ccrealelor gaUl preparate ~] prelucrate. Nu discutam aici despre acidul gastric. Va trebui sa experimentati dumneavoastra pentru a stabili cat de mult gr.

--- GROPA t 8mAM:ANALDA.ci ASCENDENlA. Faina de soia ~i de orez sum buni intocuitori pcntru dumneavoastra.SE x L iniile di rectcace p entru gn.ESTE i .z. brun Fu !gI cmC:~:lfIti e secara d Seca. PAIN!.u1 inlerio~ ai grauntelui de: gr. lectina dill gluten CS(C distrusain proeesul de germinare.A "i~' USC . Acestea sunt in general alimente favorabile. Cili.\MARANT HR1SCA NClll.CEA~cA..iliACA ASCENDENTA DUMNEA VOAS'lRA.r:lI]S.7.te de orez 1»).DE TIP A 109 persoanele care <Hi grupa sanguina O. el devine acid I::.i eticheielc ell ingredknte Desipainile Essene ~i Ezekiel (care se gasesc in maga..[ Cereale ~i paste timone GRUPA SANG1U1NAA GRANE.\ lilU fie recomandsbil. in vreme fie ~ie.c de ovaz Falnii de ovaz Oree expandat Hri. Grall . cei en grupa sang(lina A. M:aU::. in exces sau sunteti s1J!j). germinal!: gasite ln comert contin adesea cantiH\ti mici de gralJ g rminat ~i sum.[ E EZEKIEL FAINA DE SOlA Secara alba paine ~Hnore. in esenta. P!une Wasa Mci Upic dde.an este alcalin 181 cei cu grupa sengeena O.JiLANUL GRUPEI S. fiti atenti la faprul ca painile din grau .J.a{fe 1 FELlE J BIUOSA AlTiC'iWi' 2=4 x lx Dtl'nlsa alba Asillrl'ic-1l 24 x .1iiuintegral. . ' :. SANG-urn! _k _' DQ)4NEAVOASTRA ssra Alime<nt R'. dar dJc1i produccfi IlHJCUS..o. BISClHTl 3·5 X 1-2 X SAPrAMANAL .aponderali.m Vita Briese din taJrnte de ov{lz p'ai..AN'GU]NE A D] ETA . pliilli dill gr.pa sangui na A 111 pri vinta p~in ii si brioselor sum similare cu cele referitoarela cereale $1grane.osde grill! PiHne pol i-cereal Pumpemickel jrer... SUBfORM.ami.inele alimentare dietetice) sunt pallli din gNu germinat..: .i Briese din 'tarate de' Piiine din griho intcgl'1I1 gnll1 . acesie stari fac ca grilu] in leg.iu! B nO!lj~ englezes t i Paine h iperprore~ciJ. Totusi..e 017 Fulgi de porurnb pAiNE ESSlENE PRAJ]TURI DEOREZ pAINE DIN PfiJNE DIN GRAU GElUvtlNAT Faina de porurnb Crerna de orez De evitat Karmn M Eli expandat Tar5rt.' 2-4 x ! 2-4 x :.I.M de secara alba ~aune' de secara WD%..1 Crema de grnu Familia F<1in<':l cartofi de Granola Grape nuts Germeni de gmu Cereale combinate Grall decorticat Tarate de grall BriO$e de porumb Fin Crisp Paine rnla gluten. PASTE FAmOASe I 2-3 x-I .'\1lAL BIO:O.

s Folositi ustaroi din bel. ." .n!'i Hm~CA FA[NA DE OVAz FAINA DE OREZ f AINA DE SECARA TA[TEI SOBA P~STE FAINOASlE DE ANOH~NARJi Neulre...'. ']I. insa..~nlxlise san fie:rbe\i-yil! orezul.sanguina 0 [lU prr duce anticorpi I~ .. .. Sunt..ajOTiuuea legumelor SUi'lL disponibile pentru cei ell grupa sangll.till F3.d]cu ~ulntl~~ae. a .. 301M F:ai:n~de gran lntcgJr<ll Pas. "r11'1e -~. .in~ B. de asemenes..81~dintre loti. '.' ~c .lse C11I spa1ll3C legume le sunt vitale pentru dieta grope] sanguine A fumizand minerale.l~l1oa " '.'. Antioxidantii inta!Csc sistemul imunitar ~iprevin diviziunea cclublrA anorrnala. Cei eu grupa sanguina A sunt foarte seasibili ~j ia leerinele din cartofii de casa.1SpOZI ~ '.. RO:$ii1e sunt panhemaglutiname. lectinele sale aglutineaza fiecare gru:p~ sangulna To'tu~i. [bane nocive pentru cei C"I.• ~ . m.' .. E" . . dar poate Cll cei ell grupa sangu in ill A au eel mat mult dedl~ti g. Je po" . '" .rn aJiW QU1rrloa Basamati de orez Orezbmn Famade FMl'i3 de gran bulgur f!Hlita degliu amaUit Orez alb OreL. d pCQu:se'1 '...ro~ii si le poate (:OIlSU... '" ~ .e. _ . Evita\i rosiile. deoarece lectine1e lor au un putcrnic efect d:liullli:l:o:r asupra tractului digest]"'. Este un antibietie natural. I '-nim". _ .gran inlegnlit Coace\l-VlII p:ropruie prajitU[ll:. un Il1taritQr <I] sislemului.. .P~ sapt. .1ediente- SANGU1N~ it. verdeturile Collard.1 grupa .~. fQIQsmd cele mai pure ingl. 'l f ize malte dintre Legume' 'C}RUPA surse exc.!iug..1entede prote~ne vegetale. t·. "1'~ -. t8' tell repa:ra\i cu sosen sau ameslecun e ce ore: ~. m schimb. Chhga~l. Cepele g<lJbe!fle sunt.~te:.'. " lu""'" " • cum . ~OOU~CRUDE S~7 SOM.teOlinoase semoLill<l Paste fi\ino.s~ele ra. . . F"(1'II-v:i. ..gu.ingame si varza.a u: . '.llrep r~~ ~~ra singuri pa.d' " .. Broccoli este recomandat pcnuu efectele sate benefice antioxidante. ]men·_ prQ. Alice legume' care su~t excelente pentru cei ell grupa sanguine A sum morecvii. "I". napul. ' _ " . cartofli duJd. la fel Cal ~igrope sanguina AB. '"I' .nrIll '..I. ~ disc . ar d .110 PLA.1 depl' n Legume ambalate. . la fel ea mucegaiurile din maslinele fermentate.. .. enzjme ~i llliHoxidan\i Consumaf Iegumele III stlll"eCal ana] natmaHl posibil (erode sau oparite) pentru a mentine pe deplin beneficiile pe care Ie aduc. dovteacul ~l panacul. . .'1. _. tele conge .eme ..._ . nil11a de eus-eus Oil'Z Faina gral:uun F 31na de secari iJI'lbii FMfla d'egraJU geooin<lt 'TM~e~de s~ca:.ina. ..e pre.lie 0 largii. Aeeasta inseamna d. p. .iiJ}cta de A an a . .NUL persQanele cu g~pa GRUPEL S IU'Igmnll SAN'GUlNE A ULETA DE TI P A HI II . op~lUn .. . LIDuniUtf si cste bun pentru sangele dumneavoastra.arna. A" ell c~teva observatii: pipe:ru] agraveaza sensibilitatea gastricA.I grupa sllnguiM A ~icei cu gropa s.l . se Aceste alimente sunt ." .e . . M. p.. ni p!iivlod cete:ale]e &i pastete lo. _J ~. 1a~ (F produsele de ." ". Fiec:aJiegrop~ sanguiml are de ca~tigat din folosirea usturoiului.inii.' TlIl''I]]nll A [lU le primeste dm eosuhstalUitde numuve pe can: gropa sa . deoareee sisremullor irmmitar este vulnerahil la ciitevliI boli pa can: usturoiul le arnelioreazj. salbatic Failla eu gluten De e't:i.lI. . _ .IU.be:. . fi .

.i.aromek I. de sat~oS't peatat de icftin.l'l)al(Ui Ridichi Daikon Andive Chimion dulce Avocado Mugup de bambus Sfeda Bok choy J Chimicn LaptUc i mcsduu Conaodru Porurnb alb Porumb galben Casttavete Mu~lar fcrig..': 0 e prunele .are gust.hit d.. tofu estc produsul principal al dietei gru:pei sanguine A. Nu arata.~i1e occidentale au 0 aversiufile automata fa~a de tofu . Salota (hasrne) £o~rcde acid ~n lesuturile musculare. I. Multe persoane din sodcUi. in Radish sprouts Dovlecel.. b. ". " .i.'a]"u"l· sunt ureu 1_ILg.112 foarte bune PLANUL GRUPE! ale SAN(jU[N~ A Ele conun un nlETA Ciuperci abalone Ciuperci enoki Ciuperci Portobello Ciuperd tree oyster Ciuperd shi itake DE Tlr A 113 mtanware siste:mul~!i imunitar..a~i tofu inmagazinele alimentare clietetice unde este posibil sa fie mal pmaspat dedl Ia magazinele univNsale.p~llciBibb Laptuci Boston Uiph. ooaibe ~I' ec cum ~t. II. dar un contlnut crescut de illlLl"e'.sline negre Mas-line grecesf . fru c' ese CU .Pe~~mall'de. (m.. > care ~v . Pepenii cantalup ~i pepen ii dulci ar treb ui _" b '.a. ghimbirul si sosul de SOla" \lana chinczcasca V:arzii. Cred di problelna rcala legJtii de tofu este modul cum este expos In pie~e de obicei. fiddlchead U. Vinete L"O~ ic Mt!.Ki iceberg .. incel'ca~i sa call1t. desigur.t prepare este d~ a-l praj~imprelilna en legume ~iarQiltlatizante. Tofu nu.cri~de balta) Zucchini albii marl die plastic cu apa rcce.'''U'' ar 'C. ~i. "J' _ '_ I~ "chI"I·1!. desi ar trebu] sa puneu accent r cele mai alcaline '. _. precum usturoinl. '. cu grupa sanguina A ar trebui :'i. De asemenea. Majoritalea fruetelor SU[]Itadrnisibile.a As.::m'lld e eel r. prea apetisant. Am descoperit ta tofu expus in acest mod au este la fel de bun ca tofu j Chlperc:i maitake AJge congelat. .a consume fructe de rrt:l O~I pe zi. liJlrarea c erea avo _ and .S' beDefice ANGHlNARE' DOMEST~CA ANGHLNARE DE Ardei verzi Ardei jalapeno HREAN NAP LAplUCI ROMA[NE USTURO] (GALBEN) RO$Li lngarne pATRUNJEL DOVLEAC Ardei. . not aiuta <L':'" . MAsl]ne verzi Ceapa verde Radicchio Vu-za de Bruxetles Varza mung antioxidant numit quercitina. roate tipurilc Ridichi Rappini Nap sucdez Arpagic Castane de apa N~sturel. rosii JERUSAUM fRUNZE DE SFECLA GUUE PRAZ OKRA BROCCOLI MORCOV] VERDETURl COLLARD CICOARE RiDICHl 'SPANAC MUGURJ DE ALFALFA Fruete CEPE ROSH CEPE SPAN~OLE SFECLA MANGOLD TEMPEH TOFU CEPE GALBENE USTUROl pAPA-DelE ESCAROLE (SPANIOL) Neutre Arugula Sparanghd Conopicla Tdil1. Tofu este un aliment compiet din punct de vedcre [lulri\icma! ~i este pe cal." s: .' ti iei 0"' catre cu grupa sanguina A. el preia. pepenii sunt alcalini. _". Ie Ilor care sun t gen~r<1~ . .Mislil1e spaniole Ardei galbeni Cartofi dulci Cartofi rosii Cartofi albi Varl'a alb1'i Fssole lima Cruperct de' casa DeooSe.egomelor ~i mircdeni ilor folosite la gatit Cea mai buna modali tate de J:.

D~] aoeste fructe -conlin 0 e:nzim. cu coaja netooa Piersici Sta fide ro ~ii Pere Cunnal.c. Portocalele sunt un iritam Mere SUlfide Sfaflde negre Kiwl. Desi acidul gastric este If. Recomand ]lIlocuirea bananei cu alte fructe bcgate in. Zmeura Carambola Lubeni\ii Ballaae: Nuci de cocos Mango Pepene cants lup Pepene dulce Portocale Papilya Rubarba Mandarine S:ucllri §i Hchide GRAPEFRUJT SMOG-UNE USCA'l'E SMOCH1NE PROASPETE LAMAl ANANAS PRUNENEGRE PRUNE VERZI.. dati-rni voie sa clarific fapml dii reactia acid/atcalin se produce in donA moduri di ferite .U4P ~ evitati complet. Alti pepeni (listati . Deoarece vitamlna C este Uri anriexidant important. alcalin a] celor cu grupa sanguina A.ruguri negri Stroguri verzi Strul!.A. mai ales pentru prcvenirea canccrului gastric. un fruct add. Grapefruit-ul.a neurri) pot fi consumati ocazional.D[ETA DE 'TIP A 11S I: ei au continutul eel mai [nate de mucegaiuri. mao refer la irita ~it gastrica pe care ele 0 pot oauza Ja nivelu I a stomacului sensibil. de asemcneaevitate .. PRUNE RO~U PRUNE lJSCATE AFfNE BOYSENBERRIES CIRESE MER'I$OR .in stomae ~i in tesuturi Ie musculare. DCQsebi_t_ de bellefic".desi de s-ae putca Sa figurczc prinire favoritele dumneavoastra . smochinele ~i anurniti pepeni. pe de al~ parte..a diges:tiva burna pentru ake grope sanguine. strans lnrudit ell pcrtocalele estc. ca nu fimctioneaza In tractul d~gesli v alperseanelor cu gmpa sangnina A_ Ananasul. consumati alte fructe bcgate l~l viramina C. dar cu efectc pozirive asupra stomacului celer cu grupa sanguina A. N G U 1N E A .CU absorb] ia unor mineraleimportante . portocalele irita in v elisul delicatal stomacului. CAISE MlJRE Pepene casaba Pcpene de Crac iun Pepene crenshaw Pepene spaniol S I.urj rosii Guava . ajutsnd 1<1avorizarca f digestiei si Ia eliminarea mucusufui din organism. LAN U LOR deoareee U rEI SA. cum er fi grapefruit sau kiw i_ . Si larnaile sunt excelente pentru cei en grupa sanguina A. Atunci dud spun ca portocalele acide sunt un iri tant gastric pemru cei cu grupa sanguina A. este uncxcelent ajutor digesti v pentru eei cu grupa sanguina APortocalele ar trebui. Cap~uni Kumquat F rucre de tei Piersiel de~o"mna. Lectina din banana intcrfereaza GU digestia la grupa s<lngu~na.e Boabe de soc Agri9·e Loganberries Pepenecanang Curmale j aponeze Radii Prickly pear gastric pentru cei ce grupa sanguina A ~i interfe:reaza . potasiu cum ar fii caisele.l general scazut la persoanele CD grepa sanguinJ A~i ar avea nevoic de 0' lntarire. " I Pentru eei cu grupa sanguine A nu suntrecomandate fructele triOpicalc cum ar fi mango ~i papaya. deasemenea.Ca nu cumva s·ava zapaciti. manifestand tendinle alcaline dup<i digestie.

r. minerai dicta grupei sanguine A. 0 [etul trebui e evitat deoarec'e acizii lind sa produca iritatia illVeH1illlui gastric.l:e aeeste produse sun.cii enorme peatru eel cu gropa.! dispo]!]ioHe tnvariente ell contirnn redus de sodiu. mise ~:I sosul de soja adnc ben-efi. toa. sucurile cu c-on~inut ridicat de zah. mirodeniile pe. Roscove Asmatui Arpagic 'Tamarind Tapioca Tarhon Ciocolata Scortisoara Cuisoare Coriandru Amidon de porurnb Oregano Boia PoiItn. Varecul este 0 sursa este 0 foartcbuna ~amaie. baza de 'Soia cum at fitamari.mjel Mentha piped la Cimbru Sofran de lndia Vallilie . ar fi coneentratul de sue de eirese negro di luatcu apa~ ~it' trebui consumsre mai des dec..116 PLANUL GRU[.11 fel ca pe un ecndiin ment Limitati-ve eonsurnul de zabar alb prelucrat.spuTIzand CU' ~egumele recomaadate) Neutre Agar S imp de porumb Crema de Iartru Merisor Cuisoarc cngl ezesti Es~uta de migdale Anason Arrowroot Q¢ exitru Chimion Curry Marar Dulse M'iere Cuisoare Sirop de orez Rozmarin Sofran Salvie Safe I t I PortocaLa Papaya Ro~ie Busuioc Fnmze de dafin Pergarnut Cimbru klltha crisp a Zahar brun Zahar alb Simp de orez brun NHqoari. cum.'1preccupa aportul de sodiu. Studii recente au dovedit -ca sistemul imunitar functioneaza foarte lent cateva Ore de la ingcrarea acestuia.veb: Strugur: S~JCde legume (oore.lda iIi care sa stoar~a sucu~ unei jumtUilIli de care este deficitar fier.:111 siste:mului imu:oitar: Ue exemplu.ar.Aceasta v. Felcsiti-le 1. mirodenii poate constitui un tnlarihn pul-ern]c .]" mie cu apac. Zaharul ~i ciocolata sunt permise tn dieta grupei sanguine A. S !Inguina A.l Hrcan Varec Simp de artar Maioran Mentha aguatica MU$lar (uscat) Nucsoara l Persoanele cu grupa sanguinl\ A trebuie sa priveasca mirocien]iie ce fi ind mai mult dedt arornatizante.BLACKSTRAP" USTUROl Gl{IMBER M]SO SOS DE SOIA TAMARI ~I Mar Cidru de mere Va~ CasU'a.a.::e.E) MAtTDEORZ MELASA ."bl~ckstrap" ill DIETA DE TlP A sursa de 117 Cei cu grupa sanguina A ar trebui sa lnceapa flecare Z] ell un paha. care sunt mai generateaee de acid.'E~ SANGUlNE A Melasa .elenta de iod si de multe alte mincrale.:vaajuta la reducerea mecusului care s-a acumular peste uoapte 111 tractul digestiv mal lent a:] gropei sanguine A ~i la stimularea eliminarii norma le. dar 11l1ooa.at. e. Sucurile de fructe alcaline. 0 combinatie adecvata de. CA[SE MORCOV GRAPEFRun ANANAS PRUNE USCATE APA (CU TELlNA C1RE$E NlBGRE LAMA!.i cantitati foarte scazute. Daca 'v.

Relaxantele pe baza de plante. Nelltre Gem (din fructe permise) Jeleu (din truete permise) Mustar Condirnente pentru salata (ell continut scazut de grasimi.I 118 PLANU L GRUPE. iar ceaiul verde poseda impQrtante efecte antioxidante asupm tractuhii digestiv.I . in tirnp ce persoanele ~u grupa s8ll. din ingrediente permise) ALfALFA ALOE OH]MBER G]NSENG lARBA SFANTULUI U LM ALUNECOS ]ON· BRUSTURE MU~ETEL CEAIVERDE MACESE VALERIA ECHlNACEE SCHINDUF De . Rea-co.i. de grasirni ~u chiar mllro'itura ocazionala. deoareee alimentele mUraI.dnade s valeriana. Urmatoarea data C<lndvii.] grupa sanguma A au 0' neV~ie sa-sl eflcientizeze s istemul hnUlJiitar. alfalfa.1g.evit~t pAnUCEl CTUUN LA:rTOS STONE ROOT A Neutre Ketchup Maioncza SOlS Worchestershi re Muraturi Muraruri picante Sru(lenita Podbal DOflig Hamei Voronic M entha crispa Frunze' de zrneura Papi'lriie quai Soc Ge'lltiana RadacinA de: lema-dulce ~ei Dude Lumanarica Salvie Sa rsa pol ri fa Siminichie Traista ciobanului . cum ar til mU~le~elul i rjd·i:li. Pute:[i consuma cantitati mid de gem.uini au nevoie Sa fie temperate. aloe. Plante ca gbimberul ~i ulmul aluneeo s CI'I"SC seeretia gastrica acida.lli:It Piper alb Piper Cayenne Ot:et din cidru de mere Capere I O~·etbalsamic O~. Dar fit) prudemi. lYE TIP A 119 I 1 Ceaiert de plante Piper boa-be Gelatina simpla Boia de ardei Piper negru maei. ccntinut scazu. l~.eldin vin resu I ~ II 'I Otet alb Perisor II Condimente Mustarul _este singurul condiment util pentru persoanele C'U grupa saLlguin~ A datorita proprietatllor sale de stimulate at sisternului imunitar. Este important pentru eel en grupa sanguina AsS!.a sanguins A Stint legati de sisternul imunitar lent. obisnui t ei au niveluri tome scazute de add.e au test eorelatecu cancerul gastric la persoanele cu niveluri scazute ale acidului gastric. coudimente pentru s~data cu.I SANGU INE A UlETA. as~gur&nd protec~]c Impotriva eancetului. sunt un rernediu perfect pentru sties. Elimiuatr ketchup-ul din aUmenta tie. ~j anumite plante pot avea un efect putemie. Cei CU grupa &anguina A nu pot digera ro~me si oterul. pM~(''-elul este un tonic cardiovascular. beti o ceasca de ceai bun. deoarece tn mod. Yeti siruti indispuei. brusturele ~! echinaceele sunt Illiti!ritoare ale sistemului imunitar. Maj'orit:atea factorilor de rise privind si.ia rupei sanguine A ]<1 anumite ceaiuri de plante este exact g opusii celei a gmpei sanguine O. De exemplu.i creases (livelul secretiei gastrice acide.natHea persoanelor eu grup. cele C11.

lpl.Se censidera ca nn pahar de v~n r?~u . Totu.pentru persoanele cu grup8! sangujnA A dalQ[l t.m fi~caIie zi scade riscnl afecthmi1. Verb ina SANGU1N5 A DIETA DE TIP A Goldenseal Mentha piperi til CimbjlJJ Pamm j el Gura h.alegerea felurilor de manc<l!re ~i a reteJdor este in. Ahcmllt~ cafeaua ~i ceaiul verde pentru iii objine 06.deveaiti mai familiarizati CU reccmandarile dietei grupei sanguine A.. eurata." Ba cresre ~cid]~atea gastrica ~i contine aceleasi enzirne gSis~t. in fU['icti.ELE exernple de meniuri 5.ti apodul calor~. cat ~l la femei.!~ui Mesteacan alb Fruuze de capsuni Coaj'<1 de s. funetioneze foarte bine pentm cei ell grupa sangu ina A.a ~~ec~dm~sale cardiovasculare pozitive.ede. consnmata flir.nOPlANUl GRUPEl. RD.ce lelalje baumri tre buie evitate.ll1 greutate urmand aceste sugestii. Hranaalternari v§ et.c·1 to tusi sa i oOO$'U ti o di.nile alimentare alternative sum oferite ih cazul in care prdemtJ rnese maiuscare san doriti sava ]imi til.~i. multumi toare. CAFEA DECOFHMZATA CAFEA.te rna pre:L. Teare '. Cafeaua pcate fi cu adevarat buna pentru cei ca grupa sangui n~ A.<'1mai buna combinatie de efecte benefice. :restrictj i. rolosil cu sncces dietele grupelor sanguine La pacientf stl:t.MS.>1 retete vii' 'lor lameri eli privire In (I dieta ti pica ce le este benet! oil celor ell gm]Xi ssmguina A_ Ele au fOSll elaborate de D~nS!Khader. . pe lista celor de evitat.starea dumneavcastra ~i daca urmaticu strictete d~ela. Ocazioual. Ol)~itl. 0 mHdtj·(lnis~a care ~ . Aceste meniuri snnr moderate In pd~'int<t apenufui caloric ~I c'chi.. Torusi.un ingred ient.eII I ·SOJa.tej ar alb Coadasoricelului Plaaifiearea meselor pentru grupa ssnguina A Iarba m§!~ei Ardci rosu Mata:sea porurnbului Trifol ro~u Rubarba ~levje g:a. veti observa in care 0 rc{cW. EIe nu se potrivesc Gill sisternul digesti« al ce~or cu grupll sanguina A ~i nici nul sustin i[ uJIMATOAR. Dalc<l este un ingredient in cantrtate foarte redusa (cumar fi un strop de m irodenie )j.O cardiace atat la b1irba~]. ati putea sa Il (01 erati.]rjlltii propriile sa planuri de meniuri ~i sa va f!daptfll~ req~tek favorite.lberua Diverse ball turi Vinui m~u este bun .i f capabi ~~ va c. Pe masura ce.eI:Ha~a ala turi de alimentu i pe care Il ]nlocuief}le.eatL en w~. trebuie de ascmenea. pentru a le face fav()rabile grupei sanguine A.iibratc in privinta cficientei metabolice 1<1ei eu grupa sanguine c A" lndividul obisnuit va fi capabil sa-si H1eut:iniieLIU~uril~tll greutatea oorporalti si chiar sa ~scadJ.l!. C are apare sistemul imunitae ' Apa proaspata.etf:iechil ibm ta.general menir~ sa. OB[SNUIT A Neu~§e Vin alb De evitat CEA1VERDE V~N RO$U Bere B~utLlri d j srilate A pi! carbo gazoas a Co la Ceai negru dceo fein iZ:Jt Siron dietetic Ceai uegru obisnun Alte ri p uri de si fan . ve.

th.c d. c'h 'b\lcrtli de -.siJ.A DI ETA D:E TIP A ... \ 1. r ~ ~~ 11.~gr~efrui~::' '.2.cea~~it de:iaun eu tiOnriHut s-c1izuto.e gdl§·fn:1i.PLANlJL GRUPEI SANOU~NE .lc~. -ttli fien tOJChi -rufnflne5C) . cafea sau ocai de plante. .

Batel~oulsi ad:~1!lig.w1 . ad~ugati careva picaturi de apa.mBc conge/iff.a$'d: de fclii de ro~oo n~.~de apa l' cea.[ntr~UD ·cast.t .l mixer. siropul de artar ~] d vpilia. pentru a forma un aluat tare.arpagic tOC-<it sau . zdrobit..~lssu spamu: pro8:. .erpditi in arpagic san praz ~i mirodenii.~iraciti-le. imr-m. inglobati treptat la Bina .il'$Ctl: de prnz usn. u]eiu[ de masline :$i sucul de lamaie Amesrceari tofu si branza cu out spanacul si mirodeniile. Puneti l ecasca de SDS iurr-o lllva de copt de 22 x 32 em.:c. TOFU D[P . local J liuguri r11 de S<1l"e 1 liuguri(a orcg. blne. p5na cand materialul devine uniform.e.[ I 124 PLANUL GRUPE! SANGUINE A DIET. RezuUa.dni. rnvcli~] meL feiHle de roscove ~i plln~\i cu Hnguri\a aluatul to la-vi. Transferati amestecul tntrUJtI vas si ccngelari-l.~i-l amestecul de ulei. SQoo1eti-le din.ra de ulei de masliil{:' sucul de te 0 Mmaie 2' Jingu. .. Reperati operalia si terminati ell un strat superior de ftlitei si S05.ei de c<i!1l'ola 1/2 ceasca de simp CI:l:tal' de artaf l1ingurii'a de escnra de venilie 1 ou de tam . apoi sosul.1 ce.l'Ott e dimensiani medii.Ilba..$ca de isun silnplu degresat J fingu.1 CC.ii de ~d.rela paT{i<J} degresata sau rico fta vanial d~gresa til I QU Ungeli. apruxirnativ 3 ccsti. ianrml. Daca amestecu ~esre prea gros penuliI a se rni xa '.rb. fierri 1 c:.zdrobit ae .~ibiearbonatul de . apoi 0 parte din amestecul ell hriinza.itoi $i sare pe1Hfii asezonare Amesteca~i tofu.]90°C. RezulUi 3 1/2-4 d~. P. ServHi-1 intr-un vas de stid~ plasat in centrul 1~guJne proaspete.sodiu.13/4 CCf'(j de faina de secarif alba sau de oter brun 1 iir1gu.jiturile stint l~~orrumenite.( d'nduJcite) n waf de cuisoes» englezt:$fi (optional) LASAGNA TOFU-PESTO 50a g de tofu moa1e.25 pRAJI. cuptor .oJJMde sodiu 112 ce.'i$cili de tom.ri de . tirnp de 30-45 minute sau palla Chld estc copt. rQc. clJ'_2 Jinguri de old de masJine I ce~~ctl dfJ br§nza mozza. pana cdnd pril. Coaceti timpde 10--15 lllinute. la viteza mare.ri{i1 de b!'ca. A~e.ara (oprionai) 2 pscheu: de sp.A DE TIP A 1. Coaceti 1n cuptor la 180PC.a.au ulei dcua lavi $i preincalzi\i cuptorul La.TURI CU FEUI DE RO$COVE 1/3 cea$c:.. amestecati uleiul.:U1L!i pl~[olU cu . Rczulta 4 pima.wo 4 ce\~:tide SOs pesto (pu~'e# folDsi mei puroin) 9 Itiife'i lasagna de oruz SeW de sec. hi 6 portii.piH.zati in l<'lv'a un strat de tal lei.

ReZllllta 3-4 portii.f1de'I1egre' usca:te 1 cea$ca HUci rocare de j HIJgUrifa e$.1nm t 114 Gea$c~ patru .50t) g de carne' de c~n. dupa gust.RE 500 g de tofu rnoafe. rOClll njei 2 Hngurire sare marim~ 4 linguri usturoi pma. fnt indejiamestccul Arnestecul trebuie sa fie intr -0 tllv21 de cup tor unsa eu Ul1 srrar subtire de ulei 1] coaceti lirnrp de 90_minute. tncillzili uleiul tntr-o tigaie mare. CoogelaH amestecu 1 ti mp de 0 ora.~ea$ICa: tiUate. pana CJ[ld amestecul se umezeste lin mod uniform. GRANOLA DE ARTAR 4 oe~tide' QV§Z $1.mcri$ot. Amestecati intr-un castron mare ovazu I.fi!r8...alld-Q iii temperatura s.c:azurn limp de aproximativ 15 minute.5 timn de aproxirnativ j ora. DE 1TP A 127 OMLETA CU TOFU SALATA DE fASOLE cATARA TOA.W0c. aracit. nucile si vanilla Adaug'il~i uleiul ~i amestecati constant TUITIaJ\i siropul de artar ~i omogenizati bine.r: .imfii sau ~lbe. Asezouati.e mirill ssu vin de Xeres pcntru giWt 1 linguri{a: de sus de sois tmuatl 500 g de tssol« verde Cjr~ratoare sucul de 18 0 liimiiic 3 linguri de !liei de maslinc 2 elite..spilt 1 lingurifB de 4 cwA:de l1inguri(ii Amestecati toate rnina de orez bmn f.126 PLAN U L G R UP El SANG U I N E A DIETl\. ce s. amestecand !a fiecare 15 minute. uscate 1/2 c~fca sUi. store # zdrobit 5-6 dupefci tree oyster. Raciti-l bine ~ipastrati-l intr-un recipient etans.a ssu ulei de m§SJiue ingredientele.eminte de susan' }/2 cea$d de tiucte . pentru a asignra 0 prajire uniformapana cand amestecul devine brun-auriu si uscat.nic de cluw:la 314 cea~ca simp . Repetati operatiunea folosind restularnesteculuJ.ulei demasline. toea ta m.iJi. ell sue de lrun£iie.~1l'tClcat~ 1 pachet de 500 g de . wrobip 2~3fingurite de sere Sprilati cu gdja fasolea verde proasp1itli. intr-un castron.te\t continu tul din ugaie ~i entincti m amestecul caki. s mrnmic~Qs si lipic ios.pa mare. Scoa.. proaspa t. dupil preferinf{j Arnesteca ti bine ingredientele. Le pu~eti pri:iji III ulei nama cand devin rumene si crocante sau le puteti coacc in cupto' !~ t . Fierbeti-o in apa muWl.ii de $. 114 cea$cii ulei orga. Prelincabi:iti cuptcrul la 1:. 1 linguririi de p~rrunjel pma.tonI solid 112 cea!$c. Indepartati atele. zdrobir ' roimdenii pc:rr-nise.enfii .NUCA CHJFTELUTE DE CURCAN CU TOFU .ele de orez.~ !1~'or barnte de a~d cilioo. Taiati-o !n bucatele de 5 em. puneti-o Intr-uu castron pentru salata.:S:luroi. \in. usturoi ~isare. Dupll.i.spat. 0 (. fructele uscate. f§iate feBi 200g de n:dJ'cI:l. palla ]a ]nmu]ere_ Seurgeti-o.de van. sernintele. Faceti chiftdUle mid din amestecul respect sv. I .de artar ..l fii1:la de easrane 1 112 cesti de faina de secardi 1JJM 1 cca. Turnati tnauntru jumatate din amestec ~i acoperiti tigaia. de u. cu exceptia uleiului. Rezuha 4 portii.de orez 1 cea§C.. ta~l. rase 1 /ingarifa d. .

'OJ1i~oa.n'a de: orez bflm 1 Jj:ngllri{il de st:.Ieee sau~apte de soia vanilat.pa~ i cHlti\t Adiiuga.!cte) .gr.2050C. Anmcati lichidul ~iadllug1l. plus j uniform. saTe_ ReintlQduceH-r 1ill cuptor si coaceti-I UI} Aooper:iti cu cepe perpeli te ~] sos de tab ini ~i adaugati un pra f de paM. •F Adaugati acest ames~e: la ~ I _~l ~~ nunuatl fierb erea.IDMie de arpagiC' Lasati fasolea ]a lnmula..a de CU#OO. taiata CIJ . Adauga.:legume .. Reznlta aproxima:dv' 8 portii.i :.i-1 asrfel 30 de minute.rd:r: 1()O {elina 1 Iill'gl.128 PLANUL GRUPEI SANGlJl. .}J'il nUC..fntt-un castron de dimcnsiom medi].. t ln api.'cld]ta (bapfOximatjv ~tnaie.fi ell Slra:puns cu w~urint8! de fu. p.jm\ ~lumstate din mirodenii.tibuhofiU] de legume.ccap!! aJba. Prel5.are dupa gust 114 cea'$ca de ~lIE'de iamiic 2 lingua de uiei de mas/in.Ua 1 1/4 lin.e 2' cepe msri. paM eand este cept.Ild aluetul oeste urnezit 1 cea~capatrolJjd 2().r:.1 . cal:ld pcstele poale.!il<ttialuatul in tigaia gresata .40 de minute).inet] la cuptnr timp de 300-45 minuflll.foar4 pis. litri de apa ~] aduc.il'll.ui{ii bicarbonat de sodiu i cea~cli csise locate.$t'i de . locate $i perpeiite in u'lel' de mestine 2 piin. pi. PerreHti ceap!3!. ve.i. TUr.s<tte simplu degresal prejnc~._usm~oiul '~ntr~o tigaie.oudrt rarll cea$cSicaise conserv:ate (ind~lcite CUSl1C de th.s) 2 SpiHali pc~tele ~i uscati-I bine. Pwl:eli-] in.lz][.mi.a 101 112 ~li de 80s de fabilli (vczi msi j(). 30.lecati pana C§.tHe_ lEisa. 2 ce..' un grilJ(~r de sarm1. n'aca amestecul este prea consistent. tirnp de 30 de-minute.tuwi s chimion uscat J legaru'ra medie de rarhon proaspat(tacat) 1 legmurJ medic de busuiQC proiil!!. puteli adauga GatevliI. tigaie dupa ce l-a? uns cu ulei. Adaugati 1 ceases de flj.1 p'isata' 1 lingu.~1~. amestecllti iaurtul.NE A D f E TA 0 E TiP A 129 SUPA DE fASOLE NEAORA 500 g de [as-ole neagrn 2 litti de apB us cea~cj de bu/ion de. tigaie de dimensiuni obisnuite ~j incalzitr cuptorul la b:karbonatu] de sodiu Ames. SCLlIgeti pestele.den_' ~'i'le-_.tr(l tmgleze~U. patrunjel si felii de l. prazul.!U1 50 s pmz ta!'al cuburi 5 g de sare 20 50 g de ceapa.lI. . lelin. uscatc' 1 cea$cij staflde negre _ . lngiobati in alual caise ~i stafide negre. "I .iirali~leu sate ~~ s trap it~f ~ ell sue de Him. Anmcati a. Fierbeti la foe mie.g us. Un~e'ti 0 e ~ 7y'c.ll'1 1 1 . (lui si gemul. peste noapte. pelllru a garmsr.:$i ..'l!iil (wear) 1 leg8tw=a . Scoateti p 5inea din tigale ~iraci~]-{I pe l 1 biban mare sau all pqt(! eLI cam~ aiM (l50fJ=20()() g) s. Se:rvj~i pesrele pe platou Si garnisiti-I ReZUha6·8 por~ji. b 50 g de .e\i Hts~Le-a la fieIib:re~ :. rasoie Adaugati arpagicul la sffillU.ri.i restui de' flli:na ~i de mirodenii.caturi de ap~. Coaceti-l in euptorul pAINE DE CAlSE 1 114 ce8$c.4 de . m"iro. la.

C'U Q Ghidul suplimentelor alimentare pentru grupa s.i sare dup/I gust 114 cea. don ~~..e de SMe 114 ce8~ca de lulgi de p~trolljd IJ'SC~[sau piirrunjeJ pmaspat.Icl.Il de la 1 .ldt. SALKrA.il1:guririi de piper cayenne (optional)' 1 JillgUri(/ii piper (op#rmaJ) SpiUa. sere.ANUL GRUPEI SANGUlNE A DIETA DE 1'1P A SOS DE TAHEN[ 1 ce~ca de la. Scopul suplimentelor alimentare penrru grope. Servitiimediat. Recomandarile urmatoare pun accent pe auplimemele ahrne~~ tare. Scurgeti-l . Adifllugati mirodenii dac.iC pwaspijt 1 Jegaturii arpagic~ toea:. zd!1obiri 2-3 . Coaceti-l 103. 1 NnguI#a chimioo (.1sati~] astfel timp de 112 O~SL Seurgeti-L Acoperiti pestele en ulei :.d de 1a :3 lamai 2 cafel de !.este de a adfmg1li. Ad1iuga~i arpagicul. impetriva cancerului: UMPLUTURA PENTRU PESTE • p.>C~[lt:r-uncuptor preinc1l1zil. lOcal J cilrei de usturoi z(ir:ob-iri.op{ional) Sp~la.a$cj de' plHrunjel. dupil b)'fl. sarea ~ipatrunj~lul.:fc.dtpe:. Rezmtl -4 sau 5 portii. substante nutriti ve care lipsesc din alimeutafie say. usor gresata cu ulci. OE 8PANAC 2 Iegaturi de Spall'.1.l bil!l. Adaugali piHrunjel-'~i misodenu si priij[~i limp de 1 minut. d!Jp.l.Iloase pentru cei CiJ gl'\l.1 de ulei de masJinc 1 .1][30 Pl. sanguina A este: • supraangsjarea sistemului irnunitar. de a furniza protectie suplirnentara aeolcuude este necesara. Ada:ugati apa suficienta pentru a obtine un sos gms_ RezuUa aproximariv 2 cesti. SU:Phmen~cLot alimenlare ce pot avea cfccie negative sau chiar J)encl. R'e:Z. sueul de Larnaie~u1eiul.ej: de miisline j ce". limp de 30-40 minute saupilna eand pestele este moale ~i usor de strapuns..~ gusr . sarea ~.al:e J 14 Jinguci de !dei de masJine ssre $i piper. 175I.anguina A ROl.i cuisosre engJeZe$ti.1[H:$te m~re eu came aIM (WOO satl 150() g) sau. usturoiul.8i nillruw~ s:t~)lIrce~iexcesul de. care ajuta atingerea acestor scopuri ~i atraig atentia asuprn.1ingurif. piper . SUCl.[j 4 sau 5 pOJ1H.: sue de lam§ie1.ipip erul. Dupl catev.~i tocati-l. • furnizarea die antiox idan'ti. Re:zldtil 6 poqii. focal mwnt Praj1ti nucile _in ulei de masline pana devin usor rurnenite. Urnpleti pe~tele crud ell amesrecul. • intmrea lnimH.angulna.§.il!$C~ de [mci de pm' sau migda/e 'pisare 2 linguri de ul.UL SUPUMENTELOR ALlMEN1"A.'tt. . lnveliti-l folie.RE-fie ele vitamine ~il\erale sau plante.:..e spenacul.st Amestecati intr-un castrontanini cu sucul de larnaic.ilim. Presarati-l cu sare. llpii.pa ~. Presarati-l cu sare ~i sue de lamaie.. A_ 113 Ce.i puneti-l IntT-o tavil de copt Peatru a preveni uscarea pestelui.re'Veni rea in fectmor.Isluroi.i pestele.n'ini s!.

ar trebui sa se inrereseze 1. nu rna] mutt Ge400 U] (u]]]tali inte:m. Nu nurnai ca dieta grupei sanguine A este ]ipsiU. Daca.21 medrdi care ii trareazt despre supamente 11. doze mid de niacina. cei eli grupa sanguma A se simt mal bine CU grupa sanguina A.. problema deosebua lacei Oil Conform experientei mete. doua pana la patru capsule a 250 mg de supliment. vitaminei B. Pac]'entH eardiaci cu grupa sanguina A.. se simt eel mai bine cu . un compus ce rewlta din afumarea ~i conservarea prodluselor de came ar putea repsezenja 10 suplimeutar (300 .at de.o. deficienta de vitamins B~12 pcate cauza dernenta senila ~ialte tulburari neurologice . inyjmmwj1!]§ B. rng calc]u elementar) cste indieata ]ncep~nd en 6000 virst.an~a produsa de invelisul stomacului ~] care ajuta la absorbti.j a. deoarece ei sent lips i.Jl.ll gru. Am descoperit C3 cei CIl. QRWne pen:b:ll cei OU gnIll3 cereale integrale (niaJJCiI:lii. sanguina A. dar cei en grupa sanguine A au tendinta de a absorbi cu dificultste ~ivitamins B. vitarnina C este cunoscuta ca blocant ~l acestei reacllL (desi ar trebui. additlllii gastri.pa cuese lamai'e broccoli ananas VlTAMINAE . - AliGIentele)oopre muminl!iA wmme·pe:ntru cei CJ!l 'mmi Alimente]. ridica~e ale cancerului gastric dawrita.tibilitali ale .a]e) . pot ohiine beneficii din ingest]". Majoritatea eelorlalte vitamlae B sunt continute in mod adecvat in dieta g_mpei sangeine A. preferabil derivat din macese. ne\'o]<JI de sup} imentare de calciu nu este a tat de acuta ca in eazul celor cugrupa sanguine 0. ~time pentm em C. . se simt bine cu citrat decalciu lact.et'. nu lntelegeti prln aceasta ca trebuie sa ingerati canritill1 masive.fie a:'~en~l deficitul de 'IIltanlil1. (F actorul intrinsee es te o sub. De exemplu.! grupa sanguina A nu se simt la f~l de bine cu doze man 0000 mg si peste) de vitamina C.ce scazute.a ingerati un supliment zilnic.a la B-12. care se gsseste cu precadere 'In proteinele anirnale.grupe:i sanguine A.m::idititii gasniee. care au gmpa aoeasta tmde sa Ie deranjeze stomaeul.blS(nbita. dal fiind d niacina are proprietati die scadere a colesterclului.[2" pe care: totu~i 0 CQfiSUma. Aceasta forma necesita 0 cantitate foarte mare de acid gastric pemm a fi &.ExIsta unele doveai imp'.jeoarec~ p anumite produse de calciu Cea rnai inferioara S"tlrsa de calciu pentm cei Cj.tapefruit in vimrttldrn a C. suferiti de anemic at1 putea avea nevoie de un mic supliment de acid folie..a rnijlocie. Care arata ca vitemma E protejeaza ata[ dn ~i lmpotriva bolilor cardiace ~ doua :susc.al'lO.A fructe ell boab e g. caneerului..Benefice VrTAMiNAB Cei ell grupa sanguina A tre buie sil. C~ ant ioxidant..) La persoanele in v:arstA. Alimlm!'tdebof:at¢ 'RtHWiPi. in oerecars masura de acest nutrient. d st.e MDggj.!) sos de soja (B~]2) miso (8-12) VHAMINAC tempeh (B-1'2) peste ou.. sa evitati lIJ~meIltdeafl1ll1l1tle sau conservatc): Totusi. nu ar trebui sa determine problerne digestive. ulei de legume cereale integrate arahide legume cu frunze verzi CALC]UL Deoarece diera grupei sanguine A Include unele produse lactate. Luali'i pe pareursul unei zile..a. A~jputc:a s. care prezinta freeveme mai. in general cei cu grupa sangui na A rotereezs glucon 11 lui de calciu.11. de suplimente alirnentare de v itamina C. antiacide).1 grupa sangui 11<1A este cea mal simplil ~i cea mai dispcnibita : carbonatul de calciu (adesea gasit in. deoarece potentialnl saucaacerigen este mali rn3f~ 121 ersoane en niveluri Ina i scazute ale .~j e factor intrinsec gastric".iva). lotu~i. dar totusi 0' cantitate mica de calciu Persoanelecu grupa sanguina A. totusi.~2 In sange.ca lciu.naA hOgBle m yimmm!illn§ B.~t.132 PLANl)l GRUPEI SANGU!NE A DIETA DE TIl) A 133 .

poate fi valeros pentru eel cu gnapa ~aDgn[oa A predispusi 1a caneer.i~ede seplirnentare.nUCELUL (Cr<JtOlegus o}(y~cant:b.] preventive exceptionale.mentele oogate tncak~\b Clme_q. un supliment de fier ~I plante. cum ar f citrarul de fier sau melasa neagm. Cei C1l grupa.A ar trebui cu siguran~a s. protectia copiilor '1mpotriva infectiilor. i!nfi!e.c.anh tate mica. care create efieienta insulinei. dadi ei sau membri ai familiilor lor ~l\.l grupa .care se gase~le incea mai mare abllnde:rHa. ~II general. rnaiales a celor otiee. snplimen! solvent asupre plscilor arteriale. Floradix.pentru ce] 'ClJIl gnma. c a.i}).relung.lll. to tu~i..ng!zi) este adesea fearte importanta in. . Cei cu grupa sanguma A se pot proteja eel mai bine de oomplicat~i diahetice urmand dieta grupei sanguine.ali perioadele p.. faceti-o sub supraveghcre medicala. . Padacelul este un foartebun tonic cardiovasculer. (3 I.i lapte de capra broccoli span. realmente. o deprima )'ipot interfera 011] 'IMl!t1e/Substa. c!l!cmn~] arnpHfi. dar.. pe termen lung. . mal alesacelea I I de fier tn cantitatc suficienta. sJCi:lizand tnaeelesi limp tensiuneaarteriala ~~exercitsnd un 1J~Orefeet asernanator unui absorbti a alter m inerale.miUmij A P:A.fi efk:ien. grija) .xi.i doze cat mill] scaZuite posibil si evir. ar grija cu privite la mentinerea rezervelor Dad.r.ac: lIP' RQ. T(lro~]~C1L]l10<l~tem foaete pu. periodicearnplifica imonitatea.in earnea ro~]e"F emeile cugrupa I sangnina A.nrtioxiciant propria at organism:ul. trcbui sa aiba in mod special cu sangerari menstrualeabundente.Q~ penW ce.'Z.mMpjA Qua ]egume SELEN]uL (cu. care pere sa actioneze ell un component al sistemului fl.uini1 A eu antecedente familiale de diabetar perea fi in~e. dozele mai jnari. Se:I. gJuooza.. foiocsi. !J!I1iUl medic.. c sabie eu doua t:ai~lUiin limp ce dozele rnici. cei en grupa sang.t.l]]lta 3JMCCOOenlc fam iliale de bed i cardiace. Aceasta substantA filochimicr:!.. DS!torita nnei susceptibili tati la di<lbe.citatea seleniulni au fOISt raportate la persoane care 1llil luat supllmenwe in exces.poa te fi gasi t la maj 0 ri tatea magazinelor alimentare dietet ice ~i este foane bine asi milat de eel cu grnpa sanglJuna A cereale integrale fasole smochine rnelesa neagra ZINCU L (cu grija) Am deseoperit ca supl imentarea GO zinc ]nc. aflata tn arborele de paducel (Crlltaegus oxyacanNM)..n\~e fitochimiee ~·man~. eazun deto.. anti nevoie de suplimentare cu fier.~a factorului de toleranta a o:rganlsmului 121. P~duce~ul creste elesticitajea arterelor ~i llltare~te ]nUma.iFl despre efectele pe termen lungale suplimentarii cu erom ~i.eruul. Snplimentarea ell zinc este. sanguin1i.134 PLANUL GRUPEI SANGUINE cy:i " A DIETA aHmentar.eu nu :a~ recomanda folosirea 5011 in acest moment.a n incluaa in regimul dietetic. astfel t[l}cat progresele sa va pO<ltafi.. nu ar trebui sa n folosi ti fara reccmaudarea 00 iaurt lapte de soia QUa somon conserva t. moni tnrizate pe baza testelor sanguine. Dar consultati-va o~ Incdic1[l~ vostru inainte de a lua suplimenteeu seleniu pe cont propnu. Efeetele sale cardiovaseulare sU!llltre~nareabHc. DE T~P A B5 Arn. . CROMUL (cu gr:ijA) . tare va pot irita stornacut]n sehimb pot n utiliaate formele mai W~~J:<liFe de suplimente. nedezosat sardine nedezosate Al•• ~eOOia1e in zDc. are c!lI1itat.entru ~aA . incerca~] Sa evitati preparatele de fier brut CUm ar fi sulfllrul [eros.resati de faptul d. Avel! gil ja C1JI zincull Este complet nerestri ctionai ~i este d ispon ibi I pe scara l<li:rga. FlERUL Dieta grupei sanguine A este ]']1 mod natural sarac::i.

ciu]inul de Iapteeste un 1int1!oxidant. Am .sc de obicei 11111 tractul di~esliv.a sistemelor imli. Aceste pl. Echinai~ea pu~urea" pot aj~.tea sistemulul imnnitar al oeJor cu grupa sangulna A esremai redu:sa fatii de infectii. QUERCEn esre un b iofla vonoid gJiSlt din abundent~ inieguwe. Dad dieta grope] sanguine A s-ar putea :sa constllb~i a adapsarea c la 0 .zioel. Nu este <IlJevavat Valeriana a fest de:rlumitl dupa UTI imparat roman Care 11 avut gh~.mcmbm-naceous) esre. spunand c.Ji.de. m ajut:md tracn. auzit uneori In magazinele alimentare dietetice •. Daea Fn familie e:xista antecedentc de prob]eme hepatice. Exista un zvcn.. care se gase. ]. PLANTE CU EFECT CALMANT. Ca ~i quercetina.ua.136 .:vSi.mumJ.bune".factor bifidus".l. obicei sub forma de capsule de ]00 pana la S()0 mg.PLANUL GIUJPEI SANGU~NE A DI ETA [H~ TIP A 137 Oficial aprobat pentru uz farmaceutic pamucduhil snQt V irtua I.Este disponibi]a pel scam larga.. die:~d~oe.c. eumar fii I]lu~e. Cei eu grupa sanguina.[LiIeta vegetariana este n~p]acllta ~i prodil"lOe galle san baloaari Q(.:!n~tlre.DE lAPTE (Silybum mari. c:.rmade cealnri ~.~ rrebu ieadrnin istrate frecvent Valeriana are un u~or miros in. l1Hlpaj.cemase. g.es:lival celor cu gmpa. A rOM ucis.afite sunt disponibile sub fo·. favotiza protectia be-patica" BR:OMELAlNA (enzirna dinananas). ~e£?elina esteun antioxidant mai p'llIte:mic ·dedit vitamina foarte putemic.g..d acesta le irita vasele sanguine.efi<:ient. A pot suferi de tul burad hepatice $i ale vesiculei biliare.a.!. Monogram cflcialeguvemementale in Germsaia.!~palor>care devine cu adevarat placut odata ee te obi~nu]e~ti ell el. Cautati suplimente a]]menl~.· :sa~guina A sa asimileze mal bine preteinele.•ca factori antistres. de catre persani.amgllina A ~. cu preprietatea suplimetnlm'ilIspeciala de a atinge: concentrstii foarte ridicate inficat ~ilin c~j~ebiliare. Daca <live:ti nlpa sanguina A g $.i slUferi~ide baloniri -sau alte simptcme legate deabsorbtia deficit:atii a p[1()teine1o[~ ]uati un SITpl ment debromelaiaa. sa adauga:~] un sup.I.(. On plltemiC in strategiile de pre venire a caneerului grupa sanguine. i Q Aceasta enzi ma. rna~ ales in ceapa galb(l:mt Suplirnen lei e cu quercetim:t sum disponibile pc scara larga 11]magazinele alimentaee N A. care actioneaz~ in apatan.aiY ln tablete . prim::ip~ile acrive sunt glucide ce .BETA CAROTEN fatill meu evita ]1l!Witde:auna sa prescrie beta-caroten pacientilor siH cu grupesanguina A.i naturi ~ti. sU]lrftvegne:rii Irmmologice antk:a:o.ar:ilor gripale ~] pot oO!ltiibu] ]3 optimizan~a. Queecetina CJUUNUL .finditi.<11 fortifica cerealele de ia micul dejun.. Ceicu grupa sanguiml A P()~ fblosi relaxante 1il~ol1repe baM de plante. cum ar fI.(MmA A .:mOS.rea de bacterii j.cl~:oneazaca mitegeni.t:e n(m~ pennu dUn1neavoaslraj VlT.imunitar.laprevenirea racelilor ~i :st.El poatc consnnn Uri adiriv foarte I.ute in tincturHe sunr disponib ile pri u medic i <lJHmc:n:tare dietetice S.~e e d E.::!zu]'ambdol[ plame. Mulli eameni iau et:hinaceeili sub fQmt~ lichida S.'Icieo\Hclil cancer care primesc cMmloterapicear trebui Sa foloseasdi un suplimeat en cinlin de ]ap~)epentru J.le CiU efect de u~oarA stimulare a ]mU:l:'I]t~lU. Un ~up]iment pro-biotic poat:e eentracara acest efect prin furniz1.>lfannadi Nu pet p]<IF1tii. Deoarece capac:ita. g. in magazine lauda Indeajuns aCea3ta. fie caprurat in . ?e . pancreatice san biliate.j valerianaeste f()Hna~larurn]a a Valiumului (diazepam).:.Iupta..l.Plaata chinezeasea numi ta huangJd (Aslrdl_gaius . germane <tunica p1anta estecornplet Iipsita de efecte secuadare.nionu l ~a.multe s. de asemenea.esive.uebog:alte ill •. un trancniiiz:1Int eliberat pe bllzii de rew:ta.limenl de: duiin de lapte (gMit ell l1I~urint!i in majoritatea mag. MC1!. sdminisfialaca tonic al si:sten:Iuh~i.S!re ~biHt:a:~c: odera:ta de a descempune proteinele dim alimente. lIqiuIll~e altc parti. dar nueste 13100] de U~Ql" de gAs]t in .d di.~elu si I radacina de valeriana . sti'mu]&nd' p:ro]ifera:l'ea leucocitelor. phmte.pi~8i bacteri~Ha este cea mal(l!decva~a qrgan]sH~ulu1 cu gropa. vopsit in rosu ~iexpus Fntr·uil muzeu persan.te1e de paducel air fi fo losite pentru .Qfalimentare dieteticej Ia dieta durnnea'Voastro.1!!t. deaarece aceasta tlll. extF3c. A_ PLANTE CARE CRESC lMUNHAl'EA. Dacaar fi dupa mine.a fel ca vi taminele. Extrac:tele ~. SU'UMENTELE PRO~BIO'nCE.P.

Totusi. cum ar fi meditafia yoga. ar fi pl.TATEA de a transforms efectele negative aloestrcsului se regase~~c din plin fu grupa dumneavoasu'a sa nguinii. sunt experiente cal mante . au apam. Chela este realrnen te !:m. cc '1'naintam in va:r:sU:i.capacita tea de a asimila vitaminele liposolubile poate fi diminuata. Atunci cand recomand exerciti i catmante. Din contra. Cu toare acestea. ritual al boxului chinezesc &1hatha yog.t infectiilor ~ibaeteriilor care asteapta Sa intervina. dovlecel galben broccoli morcovi Profilul s. observatia tatfliui meu era corecta. Exercitiile cart" asigura calrnu I ~i conccmrarea soot renedi:ul care pocate scoare grupa s. Peate ca.t reeenr studii care sugereaza ca beta-carotenul in doze.anguina A din ghearele stresu lui. transpirati punn. iritabilitate :!j>i hiperacrivitate.o\Sist1" vili vor tensiona dill nou ~i vor lasa sistemul imunitar descoperit in fa~a botilor. Perseanele ell grup. cum. aserneni banditilct care urma resc 0 victims. Daca cei eli grnpa sanguine A ramiln 1n starea lor naturals renskmata. Fieeare grupa sanguina are un s instinct aparte.man poate actiona ca pro. modelul lent.iii plan intelectual. sunr favorabi le pentru cci co grupa sangu in~ A. E] sunt prea epuizati pentru a lupta impolriv. de trei sau patru ori pe s~ptamill1Ja- anxietate. eel putin in cazul celQr cu grupa sanguina A D. aceasta observatie deoarece nu a f05t n]ciodal~ dovedita.000 UI pc zijpentru a ajuta lit eontracararea efectelor im. U 1:1 a vertisment: Pe maSUfa. QUa spanac concent:ran~ ~i relaxare.le. programat geneticpentru 11 depa~i strcsul. oxidant. mai dcgraba accelersnd alterarile risulare det::at oprindu.tral.a illlobilitatii Cat metoda calmanra . daca SC adopta tehnici de llnistire.a. Dupa cum ant discutat tacapitolul 3. Sensibilitatca amplificata a sisternului nerves uzeaza trepta'l anticorpii protectori. se pot realiza beneficii mari contracarsnd stresul prill . sperturile f. stresul poare produce afectiuni cardiace ?i difcrite forme de cancer..imbarea.[1tres. 139 I q pus la indo iala. Persoanclc mai in varsta en grup a sanguina Aar putea ob tine IJ eneflcii din mici doze suplimentare de vitamina A (10.g~jareamenrala in acrivitarea fizicj\. Stresul produce >- . Persoanele cu grupa sanguin ai A reactioneaza Ia primul stadiu 31 stresului stadiul de alarms .f. De exemplu. dovezile sngerau C~ beta-carotenul ar putca preveni arteriopatiile. Pentru a realiza 0 eliberare suficienta de tcnsiune ~i 0 revigorare a energici. ExcrdtiBe izotonice moderate.SJca este asa.inti A ar trebui sa renunte la suplimentele de beta-caroten si sa consume In schimb cantitiiti mari de carotenoizi 'io dietele lor. problema este modul Cum se raspunde 1.ii exercitiile luaU competitive flU vor face deca t sa va epuizeze energia nerv. sistemul aternporal jndian de lntmdere.138 PLANUL GRUPEI SANGUiNE A D'IETA DE TIP A. aceasta nu inseamna col nu pute] i sa. Pe masura ce semnalele de sires pulseaza In sistemul imunitar persoanele devin mai slAb~t.bll.l iri~ asupra sistemului imuni tar. Tal chi ehuan. Urrnatoarele exercitii sunt recornandate pcntru 'ceo cu gmpa sanguina A Aeordati 00atcl1iie speeiala duratei sesiunilor. ave~i nevoie s. de coucentrare. ~i <tJU nevoie s·~ia in cons iderare ~i s!! practice -art.a sangnioa A nu raspund favo:rabil la confruntarea oolllti[lu!l. lnorul ~i ciclismul.wesl exerei ti11 pentru grupa sanguina A CA]}ACI.lplil saogu. poate cfilpersoanele cu gn.~ cfectuati unul sau mai mulre dintre acestc exercitii. stresul au cste 0 problema in sine.

ncln~!pe Q1mbiUc ~i sirnti~j·'Vi1 mi~c~rile respirarorii. adanc.ij de Olerob ic$n cursul :')&pt1inlsnii. Relaxarea pI'Oftmd~ se l'eaHZC<'!zi:l.pIifica flexibilitatea m]~.. este unexercitiu care am. abdomeulil slu: se misca..t:ieoracica restramsa. Mediitati. djrec\:ion1l. P1JJne~i-va. deveniti pnn aeeasta italieni?". dind expira ti. cm.l!. N e ~ontractam.sa. superficial si neregulat sau a veti tetldin1a s~ v.:g.1 Sa va preseze abdomenul. gratioase. Multe persoane ell grupa S<lngu~ A care au oooptSit relaxarea ycga tmispun ea nu n.lit. se hni~te~te ~. eKpirati '~xpira~i mai mult aer decat in mod normal. Sec afill pe ombilic ~]~iHspirind~. ].ati dear muschii respirator] inferiori. b locarile si pararile pecare le r.te U~O!i' ~i tara nici . care a fost initlal' agitata. Torus]. ca ~'l cum a~i ince'llc~ sA Apoi. .a~i~v.atie. Hatha yogi:1!. vJ.c: nnt intotdeanna s deC'ma.<1ise . va sUipaniti In mod oprim tipurile de strescarecteris!ice gfllP~] sangui nc A "a .profund.er(ihile de :reSl)i[a. multi diritre noi aju:ng saadoptc ln mod inco[l~tient obiceiul nenamral ~] ineficient de respilr':Si.s1i faoem opusul .r:anjati-vll bratele ~i picioarele astfel Incat sa. I ncereati sa: Co{}rdQna~i ~i sa izolati complet respimtia.i din acest muschi. j CeO'!.eprttzinH1..1 pentru d iafr"gmfiJ ~i ulterior va ajuta la e]ibe~a~a 't:ensfuni.constant.GUINE A UlETA DE TIP A 141 Ghid de exerehilflzice pentru grupa. tensinnile ramaSl¢ ]t1 musch] in urma stresurilor ~iincercii . sa. l'ElHN]C[ Yoga de.a~i yoga S~lH ceea ce faoeli din ele. PUl~~t crca 0 ruti na optim1:i. Daca invataF PGzi~me de baza din yoga. dat numai arareori ne ga:[I~im . de asemenea. Cllm ar fi 0 carte VOI1l1mLnOaSa.i~v5 muschii abdominali in actiune pentru a aj uta.s~ ]". sam tai chi.tia. 10. mu. pr.lsesc casa paniL d~ld[liul~i efecmeaza exerci ~li~eyoga.~chlj In mod intindere yo gi. incepe~] exercitiul prin expiratii complete. Chiar dadlefeClli:<'I:~ie. este cea mal 'obi~nl!lita fOmla de yoga. fi!. }l. tm::ercati sa re.:. Cand Inspiraf].:. Vi~aliza~i ~rmeditat:~""supmSlllJb]ectel©[ care sunt relevante pentm d.erci. Gesmrile lente.i1 tai ChlCSlC praeticat zi lnic de grupari care se aduna in picte publice peatru a efecrua m iscarile la unisen. unii pacieo:~~mi-au spus d sunt preocupati de faphll di aduptar-ea practicilor yoga at putea intra in contradictie cu c:r'@pin{ele lor re]igio.~ simp]u aceasta greutate va (I "stoocceti·' mal mult aer din plamani.Qep~ ca ~i dna Q grenrare mare. C1iud inspirati.g]n~rJ spre ta van.spumli furl!: ~ava m_i~cfl!titoracele. Pezitii le sunt neurre. inacelasi ft! III care apa dintr-un vas. Ob:serva~i-v~ tipul Yoga este. Ea 'c>ombln1i. E:x. ele sunt doar mi:~Gari aremporsle si dovedite. im:8!gio. far~ distragere din partea Iumii exterioare. lll~ercati sj<intll.enulll!tam ~i sa ne relaxam.ar.spiratia? U:SlIti~va respira.ncal~OlanC1:ItC italjeneasca..revina Ia un tip mai ~mral.li d~cf:! fie dihe~rarn regulet de. buna pentru tipul de stresal grupei sanguine .terlJCKliro en controlul respimpei $i ClI pOz:iti i rnenite sa permits coneenrrerea cempleta.mai buna PQli~]e pen tru relaxare cste culcat pe spate.a tinet~re. Aceasta va actiona ca SUv1PLE DE RELAXARE YOGA Irncepe ~i secteriltJina en relaxare. Resp]ra~] rapid.etieu respiratia dc~ipabdorn]nat CIind bebelusul respira. no :In>>ep. Ei se temca practiearea yoga ~m. Ne purem sirnli mai bine siputem fi mai saniit'01.i umerii. care vor ajuta sii.nr~jroetodele obi$w.cadIG:r corpului. dc~i nccesita concentrate ~i r~bdfff\epentru a ifi St:apSl1i til..acticata in Vest .l p~t.pl:idl faptul cad JU adoptatmisticismul orie.140 PLANUL GR. illl!cel1C-a!\i sa va jzo].!tae m ~i t im<lg~narn pa:Da la tavan.A.]IIJ..I. respir. Toru~].v:a rasufl area <!15( de pro fund ca ~i cum ati ridica 0 greutale krul. Reh:lx.~ devine imobila. de n::\~axaro ~i Jinistire.1isanclu"va corpulsi mintea Sa lItiuga ealmul al:iniHoF. nu toracele.~j. reetjtudinea ]Il. regulat ~i tarA COD!$tmngere. sanguina A Tai cbi chan. Unul dintre scopurile yoga este de a va t face con~tientj de adevaratul centrual respiratiei. elegante ale exe:rc:itiilor tai chi ~hua:lJ! par sa mascheze lov~mrile rapideeu mana.•Uor vie~i i_ costala . sau piciorul. pentru stilul dumnea voastrn de via~a.ti.UPEI SAN. cerca s1liridicatl aceasta gl'e. umerilor (Ii spatelui. 0. P\:lne!.um:ne:lVO:lsn. simtiti perfect oonfbrtabU 18: nivelul coapselor.. Tai chi poare tc:hnk:~ de relaxare iharte efick:nla.lltalEu le raspuud: "Dac:a m§. ajuta[ld1[l~va. abdominala lira nici o mi~ru"e tmllc:id sau .0 consirangere .~sap pur ~.

Richard Nixon si J immy Certe r ave-au toti grupa sang-uina A. . Dar reate aceste calitati trebuie sa fi existat intr-un anumit cadru. aei vieti mal comu plexe. pasi. mu]~mitfil stramosilor nostri Gil] grupa sanguina A. ln Iina i.a 00. Primii (lame-ill ou grupa saoguina A trebuie sa fi fost inteligenti. ei deveneau iilnxlo~isi pentru aeest enorm stres interim sunt. pll~3n~ totul la inima. sa. te liw~. 0 aiba tn acest decorestc 0 fire cooperanta. au 1eHd]nta sil aiba organisms rna] tensionate.iell ccHalti . in timp ce fiecare dintre ei all lIdus 0 inoontestab ila st["d1ucire ~i pasiune in func tie.ala de sine a liderului ell sa grupll S<Jil1glJin. l~~ -------- . Primii oameni eu grupa sanguina Atrebuie . senstbili.1Ii fost deeenti.deoarece acesta este lucrul pe care n faei cand lncerci. dup<'icum am diseutat. Daca tdsaturile caractcristice ale eelor cu grupa sanguins' 0 nu ar fi evoluar ca Sa se adapteze unei societatiagrariene. Din nou. eli! respect fatA' f de legi si capabili de autocontrol.142 PLANUL GRUPE] SANGU~NE A DIETA DE TIP A 143 Nota finala: paran~'i zi. ordonati. Dar ei resping insrinctiv maniera lipsita de serupule <1 modului contemporan de' conducere.~iIn final cendamnarca. QrdonaUA pe baze genetice Hider prezenta mulre anomalii. S-<J. ei au teadinta de a fi eorecti. Acesta ar putea fi rnoti vul pentru carecei ell grupa sanguin. ell lo~ii posedau defecte fatale . chiar ~i astazi.1i A. acest~ reactii _ carac'tel~stice Chestiunea personalitati] GRUPA SANGUINA A a fost initial adaptata ca sil. Singu- grupe~ sanguineA twtarat au fest cele care i-au scos dm funetie .mguLoa A. pentru a face faf<i. hipersensibiHtatc. Obsesia sa en privire la este ceaa uneipersonalitati s.fad fata unor man concentrari de populatie ~i stresuri lor unui snl de: viat1i mai sedcntar.. PO!'ltecea mal notone persoana cu grupa sanguina A a fost Adolf Bitler. Anumite trasa. Probabil cea mai important] caliiate pe care 0 persoana trebuie sil.Aeg. Ccmunitatile nu pot exista daca nu exista respect pemru ceilalti . exercitiile mai linistitoare ~ieomemp tari ve din yoga ~itai ch i chusn. 0 societate ell grupa raticii se adapteaza greu in grupuri. dar mai intens urbanizat. deforma te de 0 viziune de cosmar.h1ri psihologice se vor dezvolta 101 persoanelecare trebuie tolereze solicitarile lDIlUL mediu aglorncrat. Fostii presedinti americani Lyndon R Johnson.onati~i foarte isteti.dar atunci c<illd explodeaza. ~:rii5atura predeminanta a lui Hitler era in realitate o extrl'lordiIlari:j. Ei t~i'reprima anxietatea . Aceasta nu insearnna cil ei nu pot fi eonducatori. rezultarul ar fi fast haosul . bine adaptate b posrurile de conducere GlJ solicitare intensa in care cei cu grupasanguina Oexceleaza. realizer supravietuirea oamenilcr. Cand cei 01[1gl1lpa sanguina A ajung In astfel de functii. feriti-val Antidoturile S-ar parea ca persoanele cu grupa sanguine A nu sum.Cand stresul ajungea prea mare..~ipennu proprietatea acestora.'l.care l-a dus in Iinal la nebunic. in vreme ce majoritatea oamenilor l-ar putea asocia cu stilul de eonducerc si cu sigaranta brut.

r:ii fi'nala: Cnestiu. GAndili-va ca B Ville de -Iab. cum ar fi scleroza muhiptSi. hrisca..aHmeIuare penrru gmpa srmguinii B PfOfillll stresle. de a consuma zilni G mese reduse cantitativ pen tru a if1npiediica scaderea brusca a glicemiei . s<lnguina B No.: 0 scadere accentuata a glicemiei dupa consumarea unei mese..] ORUPA SANG UlNA A par a fi. 'S-ar putea spune c.anguina 0 j. s.' NECESIT AUN ECHiLrBRU tNTRE ACT[VITATEA FIZICA $1 MENTALA PENTRU A SE MENTINE SUPLU $] AGIL sigur. cum ar fi cardlopatiile ~i cancerul. 0 persoani1 en grupa sanguina B care rnmeaza eu grij a dieta recomandata poate adesea sa ocoleasca bolile sevcresi Sa lraiasca 0 viata 1u!1ga ~i s.xercitiu pentrogrupa.nui:ta -una care ii este m mod definitoriu proprio. Iu ansamblu.. Dar grupa sanguina -8 poate fi eel mal bine deS'c-ris1iCOl idiosincrazica . Pacientii wei cu hipog:]icemie rna intreaba adcsea dacaar trebui sa urmeze sfarurile Standard. grupa sanguina B se asearnanacu gropa g. Chiar ~i snmci dud contracteaza aoeste boli.inclu:dnd o hll'ga varietate de alimentc.'lI1guinc B Pf8. Di:eta grupei S. robustii ~iagerii indivizi en grupa sangtlina B sunt de obicei capa bili sa reziste la mul te dintre cele -U111L] severe boli caracterisrlce vietii modeme. Apoi.DIETA DE TIP B ~ASE Dieta groped sanguine B GRUPA SANGUINA 0 $.nea pctsonalitdpi l45 l68 l77 180 184 Factorul de seadere in greutate em ell GRUPA SANGUlNA .ta. eei mai importanti factO-Ii de crestere a greutatii corporale sunt porumbul.• OONSUNlAIOR DE PRODUSE LACTATE .ale sistemului imunitar. OPTIUNILE CELE MAl fLEXlBILE PRIVIND DIETA . In experienta Inca.N CREATlVITATE . B ia 0 £onnll total ne-obi~. ea reprezinta . lintea. ei le vor supravietui aprcape Planul Grupei sanguine B GRUPA w Nomedul • ECHIUBRAT • SISTEM IMUNITAR PUTERNIC • SISTEM DIGEST[V TOLERANT . lupusul erlternatos diseminat si sindromul de oboseala cronica (vezI capitolel 9). toate afecteaza eficienta proceselor metabcliee.'cd mai bun dintre regnurile animal i}i vegetal"... arahidel. s812guin! B OhiduJ suplimenteJor . organismele lor par mal predispuse la tulburari rare . tntre A ~io. . Eu descurajez aceste practici.tat de multinc. doi pol] O'pu~lin multe privinte. dll].i[ljmasa. un efQI1 de a lmpreuna perscane ~iculturi divergente. Fiecare dintre aceste alimente poseda {I lectina proprie. tn rnulte priv inte. PENTRU . Dicta grupei sanguine B este echilibratasi completa. Dupa cum s:pullea tatal meu. grup a sauguinft.8.eviirat nnice ~i uneori came]eonioe.alanta . Totusi.anguina B sunt iutr-un fel aeobisnulte. RASPUNDECEl MAl 13mB LASTRES PRI.e ~i semimele de susan.: retentie hidrica ~i hipoglicernie .balanta de fmt'e.l. deoda..JificMctI meselor pentm grupa...cu tra:saturi cu ad.a grupa sanguine B reprezinta UI} rafinament sofisticat in c1ilatona evolutiorrista. deoarece persoanele C'U grope. duc:and 'Ia oboseala.at: cele doua par inrudite.

O.n.ULCE D REDUS DE i~vo. Persoanele cu grupa: sanguina B care vor s.. Nu aveti nici 0 baricra fiziologica6'latura].Jlf . .:!VlN".i'bJi fu1J¢tia iU.a scada in greuta te trebui e eu siguran~a sa evite graul.taea persosnele Cll! g.AU limiteaz§ e'licicJJ:~ /n.. Glutenul din graxi. aruncl caud adaug:a·ti gr!lul la amestecul de porumb...l. Arunei ~and elimiuafi aceste ali mente ~i ince:peti S J consumati dieta . rezu ltatul final este la fel de daunator.II echilibru metabolic.ET.este ca interfereaza eu sis teITI"ll natural de semnalarc a senzatiei de feame.. ea se depoziteaza sub forma de grasime. B au 1I13fC succes in a-si controla greutatea corporala.stibili pentru organism. OMPl.::Ideevam grupei sanguine.g/c' o.ie~.gul.j. Jimiteazif eliciel1p metabo1ici dc. ARAHIDE SEMfNTE .0 in privinta reactiei lor la glutennl din germeni i de gr.rJJi r-.0 SiUla!\i'e nu tocrna.tc.s.~.od.P<JoliciJ limil:c:8!ZJj·dic]~nia mlC~aooliCii dcrccminihipoglicemie illliibii digestia i.Illlp. .l'Jlcerif.lll eorporale. favorabila daca lncercati sa sdide\i 'in greutate.B rlJ:'P.a san~ina B at~t de sever ca ]'n eazul celor cu grupa sanguina Totusi.n. se aseamana cu cei de grupa sanguina.irn(J-taboli"S11l.el~r c-ficic.~ l.z. Annmite alirnente declanseaza .z'ea.f h1p.eafl1ime:r~t:eJOf .146 Consider PLANUL ORUPEl SANGUINE B D(ETA DE TIP .B: ~NCLYDETI ACESTE U RMEAzA.mai ales II cei ell grupa s.itar'tJ.h.lina h ipoglicelti'ic in..'vorizeaza mcra'oo/ismul cficic.. eel C·D. CARE .la proble.TEREA -~ ~T Cal problema principala este De anume m.l!tiri realmente pe cei eu grupa sanguina B sa n::alize.anguina B. am constatat cit eel cu grulla sanguine.. Lectina din gluten se a. . nivelurile giicemi. AL DIETEl LINn 0.h·onzC:iiu mctabo/J·smr.ituJ< .0 sc<'ldere brusca a glicemiei . Tot ceea cc vatrcbuLC Unii sun! snrprinsi de faptul c~ persoanelecu gmpa sanguina ~ nu sunt mai predispuse La probleme legate de controlul greulli.2ie u.1k'Cmi!J mc. I1mCJ~se1e d(ges:(i~ ~i br:i~cii ~] arahide.consumarea multor tnese reduse cantita tiv in cursul zilei . lime..lJicii Jie:fc:rn.anc. alamri de altele care ooli\ill lectine toxice.JNTE ilmiba eficienra ir£sulinei Jim'item rnta metabo1ica delerminJ hip()glJ~cemirt inh!·~ aporluladecv8't de SUQ.COl gdsi~it nL!ard'cu:a lor ~tru Ii: ob(ine' c:nC(.tav.]u sine.nnin.ciaug. rode cauzate de celelalte alimente care incetinesc meaabclismul C§.rc . LACTATE GRASJMI CEAf DE LE.tllt'lC constatati ca Va este foarne tot timpul . grupa sanguina JB. s-ar putea sa lncepcti sa A1JMENTE OREtITATE CARE FAVORIZEAZA .Sfa:n(c: JIl'um. . veri creste in greutatd Dar consumul moderat de procitrSC lactate ii 1!Ijll.Mhol1'Coe . IlU.orizeazJ melaooJismlJl f. a. Prob lema cu "ciu. daca excelati in consumul alimentelor hirer· eu CON11NDT PleAT OUM'RODUSE .a:u ~i din produscle din gra u integral..:!. Adev~raiii vinovati sunt acele alirnerite e-are inhiba fotosirea eficienta 11 energiei ~icare fevorizeaza depoz. dercnniuA dcpozit:u. mancarea nu este eficient digerala ~i nu estearsa ca un cornbu.il va urmati dieta. 13 Acestea sum liniile dircctoare pentru scaderea io grcul<lite grupa S anguina .J.i dctcmlll1a hipogJicemie limircazif cfi~ienta metab{. cafe Ii pot smn j eni pe cei cu grup a sangui~~ inhiM dicien(1JI iIJsuUnei LEGUME VERZI CA!lN'E pentru a scadea in grcutate este . Oind aceste alimente sunt evirate.r cfideru calorice.jn. din moment ce eonsumul de produse lactate este i!'lGuraJat 10 dieta lor .a si nu momen ttl! in care man5incil.etabolir. Dcsigur..g.:nt dir. Nici nu suferiti de tulburari digestive.DE SUSAN HlUSCA GR.1 RECTDAR~ [N TABLOUL GRUPEl SANGUINE S.ei ar trebui sa se men\ina normale dup~ mese. .l caloriilor sub forma de grasimi.a tmporfiva scaderii tn greutate cum arfi problemele timid iene.

md~ri/.mt doe« lillii direr. precum codul ~. Dar .! P B 14'9 Produse din carne si carne de pas are votb:i. Dcsi ere sunt similare cu puiul de gaina 'in muhe privinte.. a cauza accidentc vasculare cerebrale ~1 rulburari unune.i Gasd $unca Pare sa existe $1 0 legatur. NUL X GRUPEI SANGUINE B DIETA DE T.na In loc de came de vita.Prepdi~ii carnca rosie in organlsmul cu grupa sanguina R Aceasta deoarccc srramos ij cu grupa sanguina B s-an adaptar mai bine la alte tipuri de came. in loc de vita sau curcan.14:8 PL . cum ar fi platies halibutul si calcanul sunt."IDA:r~~c c iO'Arr'E Persosucle cugrupa sanguina Bat fi bine sa foleseasca alimenre marine. (Tn definitiv.e:rei in cQ1woroan{.'i au fazanul. Pestii CI(.01 este mai sanareasa".pozijiae imcestrnfe_ De e. tulburarile autoimuuc Came de pu i Carne de pore . . crcveti i. ar fi curcanul . care sunt bogati in uleiuri nutritive.nca. pentru (. homa rii. til expenenta mea.t{)aH! Gore pot "jura l: dju. nici una nu contine pcriculoasa lectina.inil ii deranjeaza pe mul. una dinrre cele mal difieilc ajustari pe care cci cu grup<l sanguina 13 trebuie sa le faca este renunrarea 181cernea de pui. in plus..l dkecru irrtre stres.!niinii. MIH OAlE mrURE vANAT C!.v itat Cos~iH. putet: co nsuma altc varietati de came de pasare cum. Daca sunteti obi~nlli~i s~ consumati mill mult carne de pasare decat came rosie. dar nu despre aces! lccru este ALIMENTBLf.ti. Carnea de pui poatc fi rnai sl1lba (de~j nu inrotde auna) d.ii cu pfedk.. nu existau prea multe vile 111tundra siberi . cumar fi cea de mid SlIU de iepure.apttl..Il"nede vita Came tocata de vita Bivol Fiest F..sibilitatea de.ila!) i Daca sunteti obositi sau suferiti de deficiente ale sisremului imunitar. Dflci. ales pesti oceanici de apa ad§.F{(~om.Este yorba despreputerea unci lectine aglntinante c:g ~}(:.HiJl'e"l d~'. rna. Ele (. MARINE RECOMp/li..iata un all Cal in care liniile directoare ale dicrci nu sc potrivesc tuturor. Carnea de pui contine in ~c5utul rnascular 0 lecnna care! aglutincaza sangele cu grupa sanguina B. de asemenea excelente surse de proteine de ealitate pentru cei cu gmpa sanguine B. melci i etc.. ar trebr: sa consurnati came rosie.il o consumati '~ncantitaf reduse.Vestile dcspre puiul de ga.e le_gate de rarie sl.i somonul. at f bine s.OIza!] Curcan Came de vitel . Gaini Cornwall Potarniehe lnima RatJl Alimente marine de caieva 0 ri pe s.0 [1~i n ..! came aiM.ed t eamea rosi e. deoarece ~ dcveuit 0 parte de baza a multor diete. de~i carnea de pui poate f un aliment foarte agreat. oamenii au fest sr~!uiH sa consume pui de gai. Evitati toa te crustaeeel e' =cra bii.

[1e~a~l.pa sanguina B.· h anccstrale. SCRUMBIE CAl:CAN STURION $TlUCATANARA ~tIUcA PORGY SARDINE HAKE HALIBUT ]CRE DE STURION (CAVIAR) MACROU bucuea pe dep lin de 0 varietate de produsc lactate. ci deoarece cultura dumneavoastra le-n respins in mod constant. Produsele lactate 0 lIU Torus].-01r pu tea COliniti <II 1ltl Bibangalben fost innoduse pemru prima data in sccietatile barbari lor. n. Peate aceasta lege privitoare oameni cu grupa interzicesu consumul de recunoastere etustaeeele.soia este Hodvii pcnrru organismele lor. o data ell demesricireaanimalelor.. de anticorpi fa~a de alimentul respectiv. GROUPER EGREfIN MAH]MAH1 MONKFISH BlBAN OCEANIC p ASTlt.Aeeasta deoarece g hicida primara d[H antigenul grupei sanguine n este D·gala:c!. exista idiosincrazii as U d. V MARIN Grupa sanguina B este singura grupa sanguina care sc POfL[(. Si persoanele cu grupa sanguina B de descendenta afrieana a:_ pl. de ohse~al?a majori ~atca primiior sang1!]ma Benlll triouri dt evrei.ii a Yeti 0. Calmar asiaricc datil! ell iuvazia hoardelor mongolc. Acest stigmar se pilstrcaza si astazi. care 5U u t. nu erau potrivite pentru eonsum. raspunsu ri ale ~isrc m~J1u i j m un itar ce det c rm i. pr in unnare Snapper .nu pentru ca organismuleste rezistent lade. cei eli grupa s [jJn~ina B dig. care crustaeee. Dad sunteti de origine i. (Oufde nu connn Abalone lecaina care se gase~(e in 1esuturile musculare ale puilor de Red snapper SaH:fiish Peste spada Tilefish Weakfish Biban alb gaina..) Albacore (ton) Bluefish (~'rJP ScaUop Rechin Bihan argintiu Smell Drac-de-mare Hering (proasp~t) Hering (murat) P~~e cu SQrnOtl C1IiTne <11J.Aceste intolerantc nu trcbuic confundare cu alergiilc alirnenrarc.:I eu grupa sanguina B sunt slab reprezentati in Africa ~i multi inta H tol cm~11J t~bd(lzJ.lte~ avea problerne in cc priveste adaptarea la prodnsele lactate. Intolcrentclc SUJ)l probleme 11rri CJ rl uprez U (sornon afumat] Scoici Crab Midi] Caracatita Broasca Yellowtail teslo<lsa . desi exista in Asia numemsi indivjzi GU gm.Oza. PH) dU$d e lactate CJIau alimentul Pastrliv curcubeu Deeyit8Jt An~oa Baracuda Rae en pb~o~a T~par Stridii Biban de mare Beluga Sloan cu branhiiafbasrre Clean Broaste Homar LQA Cr_e:ve~i Meld Biban dunga.A.tSO PLANUL GRUPE! SANGU[NE B . Pcntru rnodul de gi1n· di re usjat ic.D[ETA DE TIP B 151 ~ecti~le nocive pentru org:misrrnd ell gmpa sanguina B_ ESte lIlte. 1. acaror elimentetie pcbaza U(. exsct acceasi glucida prezei1ita In lapte.j prod LH:t i[i..J dieta constituia 0 fapmlul ca. Produsele lactate au fast intrcduse in <I]ime-l1tatia umana lB periosda apogcului J·ezvo~Wt~~ grnpf:i sanguine B.. pm bIema cuadapt area la produselc lactate .cfJ greu COD PLATTe). C(. 11 1.

tnoepiind cn produse lactate preluerate san acri te.4NZA R]COlTA. unde produsele lactate nu erau foarte ras·pand. celcr CU grupa sanguin~ B se datoreaza pericolului ca oamenii Je VOl substitui adesea felurilor principale.. desi nu prezintA mnltiplelc efecte benefice pentru s.uA zile. floarea-soaselui si porumb. Emmenthe' Bduza sherbet BraJ1!Za' Gouda . D:eosebit de benefipe MOZZARELLA BR. Ghee.t Folositi eel putin (I Ungur. eu smantanii B~[1Jza Edam Bdrl7. Evitati uleiurilc de susan. Imo]erante!.a. laptele integra] ~ibranza ClJ smaut&nil. care ar putea fi mai bine tolerate detih produse lc din lapte proaspat.~ de soia sent adesea recomandate ca inlocuitoare ale produselcr lactate.i Gruyere Br!nzii Jarlsberg Mont'er-ey J a ck Branzii iunstcr Schweitzer Ulei de canota Ulei de sofran U l ei de porumb Ulei diu serninte de buutbac Ulci de arahide U lei de susan Ulei de floarea-soarelui . 0 parte dill preeautiile mele legate de reeomandarea alimcntclor din soia. CUm ar f iaurtul ~ikcfirul.i\ IAURT CONGELAT KEFIR Ulei din ficat de cod :Neutre Ule. americana Blue cheese inghe{ata Stri ng cheese Uleiud ~i gtlsimi lntroduceri ulciul de mssline in dieta dumncavoastsa. LAPTE . dupa ce ati urmat dieta grupei sanguine B timp de cateva saptamani. in IQe de a B r5nza de so ia Lapre de soia pe eyitat Bral1d.~CREMAT SAU 2% ]AURT IAURT CU fRUCTE ULE] DE MAsUN E BRANZA COTTAGE BRANZA fARMER BRANZAFETA BRANZA DE CAPRA.alJrZi. Apoi. care contin lcctine daunaroare penrru tractul digestiv la persoanele CUI gmpa sanguina B. LAPTE OE CAPR. lnoepe't~ prin a folnsi un preparat enzimatic cu laetaza. Am descoperit ca persoanele cu grupa S anguina B care prezinta intoleranta la lactQza sunt adesea capabile sa asimileze produsele lactate dupa ce si-au corectat problemele globale din diete. care SUO[ ell adevarat necesare pentru s~niitaJte<li ptima a celor cu grnpa sanguina B: o DeQsebi t de benefic:e favoriza digcs'tia adecvata si eliminarea si\nalQ<:I:s. din seminte de in Brlnza Cheddar Brnnza de Brie Unt' Lapte batut Camembert Cazeina Branza N eufchatel Bra!lza Colby Bri:n2A.I la do. AHmentele peb. care va face posibila digestta pznduselor lactate.. Ce puteti face?' Daca prezentati intoleranta la lactoza.ite . penU111 a consume carne.anA ta teo ca tncazul celor en gmpa sanguinfil A.az. de ascmenea. cum sunt tnghe~ata.e sunt cauzate de rnigratie. B!!". U[I preparat indian din unt puriflcat. asimilari culturele si alti factori . la gaHl. Persoanele cu grupa sanguins B pot consume alimeote pe: baza de soia. introduceti treptat produse lactate.Cum S-a petrecut arunci csnd eei ell grupa sanguine B BIU patruns 'in Africa..152 PLA UL GRUPEl SANGUINE B DIETA DE TlP B Panne:zan Branz~ Provolone 153 Zer Lame j ntegra I digestive pe care le puteti avea la anurnite alimente. poete fi tolosit. peste ~j lactate.

Painea de secara esre 0 parte raspandita a traditiei lor. care eontine 0.156 PLANUL GRUPEl SANGUINE B DIETA DE TIP B 157 Amarant Orz: flri~iC~ Fulgi de porumb faiJilia de porumb Crema de griu Kamut Kasba Secara Cerealecembinere Grall decorticat Tardte de gr!u Germeni de gritu .i i1J. de asemenea.l. Desi de sunt paini din grau gernunat. determine tuiburari insulinice. Lipie ideaUi Briese din Uirate de ovaz Crema de 0 fez Familia Fai.Imi exceleme. Nemre Paine larA gluten Paine hiperproreica .. de germinare ~I ele sunt perfect :g.adica urmcaza principiile fundamentals ale dietei . pe ewe I.-.. lmpiedicsnd astfel atasarca insulinci.itive. R_eco_:naudiirile aeestea sunt similare cu cdc pentru cereale. pentru eei eu gmpa sauguin.e gasiti 'm magazi De alimentare dietetw. sanguina B. acestea incetinesc metabolismul.i'imatoase. D-ea'sellit de. Rezultatul esre 0 cficienta redusa a insulinei ~i csecul stimularii "Hl:"derti" grasimilor.este bine echijibrata .} Porumbul 1.. tai mult decat orice alrc alimente. eresterea in greutate la cci ell grupa.l sc poate atasa ](1 receptrii insulinici din adipocite.ii._TE DE OREZ SECARA ALBA. cheia esre reprezentata s .iI B.lectina ee se localizeaza !I sistcmul vascular. Lectina din grall. EVltatl graul" porumhul. sunt populatiile de evrei din cstul Europei.na de c arto fi Granola Paine de secera alba Paine din fi'tina Grape nuts tara grau de soia . nurnite uneori focul Sffi. r neercati. poate sa nu constituie 00 problema. .. de~j nu este bine tolerat. (Este interesant de observer caprincipalele vietime ale' afectiunilor vasculare. la care predomina grupa sanguine B. retentie hidrica si oboseata Dill nou. benefioe pAINE DE OREZ PA1NE ESSENE MEl BRUN pAINE EZEKIEL FIN CRlSP pRAJlITURJ DE OREZ PAlNE WASA TARATE N ell.. evite secara. Orez ul _~ L ovazul sun I OI)~jIJ.graul. nue leul problema tic este distrns in procesu i. ]]d~t:a ~i secara Va ram~ne totusi 0 varietate l~rga de sor:ime~lte de pa ine din care Sa alegeti.~ruliJi Antoniu.echil j bro. Ceicu gnJl)a sanguina B ar trebni..vii:" :sunt foarte nUb"". incercati pal nea Essene sau Bzekiel. de .li hri~ca sunt factori maJodimpHca.' 'and grupa sanguina B .. determinand tulburari sanguine ~i posibile aecidente vasculare. de asemenea.:. care cste fcarte utila pentru cei eu grupa sanguina B . Consumati 0 varietate de grane ~i cereale.i:re ME1 DE ovAz FA!NA DE OVAz OREZ EXPANDAT TAR. Aces'~e paini . secara al ba.

atm Faina de secara alba Faina alba Paste fain.anguula B au 'Eendinta sa fie mai vulncrabile ~aJ virusuri $i bOli~l1!l.trk:e.. In vremc' ee lectina di[l 1:'Q~.GO%.jvana siciuperei ~Imulle ~ a1te alimeute delicioase dintre darurile aamrli.z]fjltl reactii put em ice.cam P~i. Perumbul trebnie. EUmj.I.eaUe:-m Secam Vita Paine de secara I. de asemenea. uti] pentru copi ii CD gmpa s:angoinii B care prezinta eczeme.~ de cus-cusy Paste fiiinoas'e cu anghins. grupa:. die asemenea. n. grau " F'>ll'". deoarece . Spre deesebire de allte grupe sangu]ne.nlt~.i d!~ se.'!'Z' .oase cu spanae Or.e semolina Basamati de orez Paste fair. asa ca profitati de acestea din pHn" consumsnd de b trei p1ina Ia cinci po·rtU pe zi.t:o]nm.je en efect redus asupra grupei sanguine 0 san AI3.ecare grupa ~ng:uiDa.l ca ea con~ine leetine care pot '3.ti de secanl Faina de graubulgur Paine poli-cet. sangtllina A pr-e.ina grah.gnez]ul este.iurile lor pot dec1m~a re:ac~H alergice.re e <.. Ro~ia este 0 iegl. ell flil1.i.n.ajQril<'ltea Iegumeler snnt recomandate pentm aoo<lstli g:rupa san.ez brun Quinoa Orez alb De evitat Kasha de lW}Ca x amant • ~ F. s..p oomp]et ro~me din diem dmn]j:eiI. elimina.i1iii:8. diu dieta dumnell. care a:fecteazili insulina *1 me1abo~i$oouL Evitati ~i masIinde.itei SQba '" ~ '" Exista mnlte !egume de bun~ calitate.oas.158 PLANUL GRUPEI SANGU[NE II DIETA BE TJ'P B 159 Orez salbatic De~vi1tat Covrigi de gmu Briese de pcrumb Grlu. trebuie sa consume din bd~ug legume cu frunze verzi.'§lJurinafi.re mai jos. nutriti ve ~ibenefice' pentru grupa ~sa(lguinaB.anterior mentiOHaltJe.gu]na..""( Fihllf\ de. .in"_. un agent autivira] important Ma.ne din gdrll inregrol F AINA DE OV Az FAINA DE OREZ Neutie F 1I. deoerece miu:cega.na.>. pll[!'le'~ l>~V.ne. Cei cu grupat s.voOastra. Rlespectati rrdocmai [iniiIe directoare reda.~ Vo. de Qbicei sub forma mCa~ie'i muco@sei gas.. Purem s:pune Iell m. Deoarece perscanele ell.a..oon{ine aeele let:lfine . ...I amaut gluten Faina de grau F. ACEl'(]sta ~nsefllm.t§:t grupa are sangninal :8. c-iit ~i Wllp<!. iiYm.aslrii.anguina B ar trebui sa evite doar ci'heva legume.i'i" d. Briese dill tal'ate de gran Fulg. ~ . carecoatm magneziu.of1 i ingame.l:rnA panhffilag!lu:t]Ha. bncnrati din plin de 'C~lrt.

BROCCOLI P'. de alfalfa Dovlecel.:rLANUL GRU PEl SANGUiN EB UlETA DE TIP B 161 SFEClA FRUNZEDE SlFECLA VINETE CARTon DULCI NAP VARZADE BRUXELlES Anghi~are Dovleac Ro~H VARZA' .ci ice berg LiiptJi. Pe. (J enzjma din ananas. 'fOATETU)URrLE . pemru a pro fi~i1.de~l :in flecare zi eel pUH~lunu I sau ooua fructe ClioUsr. co. sang1!li]na Ban ten. .Praz.B nebuie mar Ohimher Hrean Zucchini Cea.celor foarte utile.~~. Bromelaina. se pot alege libel fructele di n Iistele urrnstoare.u ARDEI JALAPENO ARDE[ ~O$II VEPJJETURl Fructe COLLARD Nel!J[tn~ Arugula Spar<L[lgh.dhlta de a a Veil! sisteme grupa . ajuta la digerareill usoara a hranei.BA MORCOVI CONOP'mA. Incercati s a.e .mai ales daca nu sunt 0bi~nllili"". Asm~tu] Laptuci Boston Ls. balonare .oy ARD.El GALBENI GuH.iIIl:h. In ansarablu.d Muguri de barnbus Bok ch.e grope sanguine. Veti observa cA exista foarte pu~]ne fmd:~ pe care.line Mif!dine .ill mice C8Jl acestea sum diesrul de rate.pSi r'Q~ie Ce~a spaniGla Cea.pru. toate tipurile Sfeda mangold Nap. S11l consume prodnsele lactate ~] carnate din dieh'i:. FASOLE LIMA cmPERCT Sm:nAKE MU$TAR . un report acidlalc<1Jil]cQre~pu]jjzator.Rid:i.de cal iliitile lor rnedicinale . rodHlu:r sau perelor cu spini dlrl dietele lor: AI]JIIDIa!i~ul oate fie deosebii de bun pentru cei eu grupa sa[lguin~ p B care sunt susceptibili b.s.1'lnguiua· . lLaptuci Bibb Carton ro~ii Cartofi albi Radiecbio Rappini Tdina . Majoritatea celor ell gmpa sanguina 13 nu VOl duce lipsa curmalelor japeneze.cnj negre verzi grecesti spauiole Tempeh To:fu Porumb galbe.a.1id]e M1irar Andive Escarole Chimen dulce USl'Y:W] Alge Shallots MaLAte de hJiflla Ciuperci enoki Ciuperci Portobello Ciupercitree oyster Okra Ceapa verde Spaaac .1icri~ de balta) f-aVQYilbiJJe grupei sanguine R digestive foarte eehllibrate. '. CMINEZEASCk Jerusalim Avocado VARZA'RO$IE VARZAAL. <l:Mfel ineat sepot consume unele dintre frucrele care sunt prea acide pemrualt.il:oiromaine Urprurci mesclun Ciuperci abaione C iuperci domestice Rutabaga Arpagic Cicoarc Castravete Ridkhe daikon N:p.rsoanele: cu grope.domestiea f'Ul!gi:linare de Mugud de m~~g Mugu:ri de ridichi INOAME.Mugmi.pa galbeca Castane Je-apa N asnnel 0( m.ATRlliUEL PAS'fARNAC ArnEI VERZI Po!rnmb alb Mas]ine Masline Mw. (I persoana cu sa le evite .

PRUNE aosn CONCORD Neutre Mere Caise MandaIine Cantalnp Guava Kiwi P. Daca preferati zihrie un sue care Sa contina 'in •. ritoa. grupa sanguina B..!.as.~dun . Pute'ti gasi granule de leeitina in '1aga7. lichide BANANE FRUCTE DE MERI~OR STRUGURJ ANANAS PAPAYA STRUGURl NEGRl VERZI STRUGUru.Beebe de soc - Um&i Loganberries Mango Pepene canang Pepene cantaJup P'epenec<l!saba Piersiei de -toarnna cu ooa:j. se amestece cu sucul. ce sle gaseste in animale ~i plante. Eu ii Sp'llliJ. seri!l~ ~i etanolamina (fosfolipide).162 PLANUL GRU PEl SANGU]NE B .l lubenitl1 Mure Afine Boysenberries Cirese Coacaze negre Kumquat Stafide Coac~b. S-ar putea sa fW surprin~i <Iflilnd eli este destul de gustos.cat..re pentru sistemul dumneavoastra imunitar :. Amestecati 1 lingurA de ulei de seminte de in]. I Iingurd de granule de ledt]r~:a de cea mai bunii calitate ~i2. dar va .. deoarece lecitina emnlsioneaza uleinl.epenesp:an:io.ke- Majoritatea fructelor . este cu mulr mai arragarnr d~cat sugereaza numele."cocktaH fluidizant membranar". Rubarba Cararebola VARZA FRUCTE DE MERI$OR STRUGURI PAPAYA ANANAS . & tncercati urrnatoarea ba-mum in fiecare dimineata la sculare.inuI alimentar dietetic local si in unelemagazine universalc .DIETA DE TIP iB 163 Sucuri . Agitatiamestecul ~i consnmau-l .iguf d.slgurA niveluri ridicate de colina.5 dl de' sue de fruetc.~iucurilor de legume sunt buue penrru cei s ell. RO$1l STRUGURI PRUNE NEGRE PRUNEVERZI .:i. Cap~une Pepene Crenshaw Pepene du. permitandu-i sa. Lecitina esre 00 Iipida. .e Smocilline uscate Smocbine proaspete Agri:~ Zmeurn Grapefruit D'£ eVltllt Nuci de cocos Currna~e japoneze Rodii Priddy pear Pepene de Cr.~ (Hg(..a net:eM 1Portocale Piersiei Pere Patlagina Pnmeu:.. care sunt de mare valoare pentru cei cu grupa sanguina B. en proprietati de accelerate a metabolismului si intanre a sistemului imunitar.s~i~'.eo~ii r Cermale .~Ct}Gkrail-ulfluidizant mernbranar" <I.

alu] Crerna de tsrtru Chimion U nt de: mere Gem (diu fructe permise) Jelen (din fructe permise) Maioneza Mu~tar Muratufl ell mara:r . dar bnnul silnt din punct de nu fumizeaza ARDEIRO$U CURRY GHIMBER HREAN pAl'RUNJEL vedere nurri tional ar sugera sa va H~u]ta~ieonsumul dealimente b eneficii reaie.diru de mere Prune uscate Caise Castravete 'fe]inii Grnpefmit Sue de legume (conform cu legumele sub]lfi1:f1te) Us-filmi Moreov De . Exoe. plantele du]ci tind s:1lfie iritame ga:smc asaca PeJ:~Oillndewgrupa j Nu~oara Oregano De evitaJ Cu:i~oateengle~e. Exoe'ptii~e SU[1.~I r Mi1!rm Mar Cirese negl"e Ap1i. de asemenea. Condlmente Condirnentele sum ill esell~.t zaharul alb $1brun. mierea si melasa. hreanuljcnrry ~]ill\deiul rusu .re Varoc Sirop de artar Ma:joran Mtmlha aguatica B cia de ardei Piper boa-be Fulgi de piper rosu Mentha piperita Cui~©. Pe de aJU parte.ii!re S1rop de orez RO. nu un fel principel. mere Sofren Salvie Sate . siropu~ de pcnnnb. ami.pt.iUesnnt piperul alb~i negru. (cu ijrnaie) _Dulse Ci.oarli Amudoltl de ponnnb de soiaMentha crispa 80S Perisor din mal~ de: orz. consume cantitali mid de ciocolata... Perseanele ell! gmpa sanguina B pot face. bpi aproape tururor condimentelor o.ZfJH!rln Za:1illiir brun Zahar alb Tamarind Tsrhon Timian Vanme Cidrn din 0tet de. care ocmtffi lectine problematicc.1i fie neutr'e fie nocive pentru reate gropele sanguine.ETA DE HP B .donul de pommb ~iseortisoara. Puteti.xoe:p~iaketchupului [cu c periculoaseie sale lectine din rosii).LatinEi. Cimbru O~et balsamic Mise Melasa M~m:r (usca 1) Otet din vin rosu O~et alb Mirodeaii sanguina B se simt eel mal bleeconsurnand plante aromate c-um ar fl ghinlberoi.bt Portccala M~e.ti Eoonti1 de migdale Malt de orz Sooqi$.PLANUL GRUPE~ SANGUiNE B D~.. Jar evila~]j)nd:ukitmii Simp de pommb Ge.bi~n1Uli(eu e.evi. :~mp~a s Piper negru macinat Piper alb Tapioca censiderati-o un condiment. care Agar Anason Simp de orez brun Capere Chimen Arpagic Ciocolata Arrowroot Busuioc Frunze de dafin Pere pevgarrr~~c Cuisoare Coriandru NU!c$o'8ira Roseove As:m. case dan 0 reactie ne'OJtriiln sistemul dlg'cstiv al perseauelor l 00 grupa sanguina R Pute1i consuma aceste glncide en madera tie.

166 PLANUL GRUPEI SANGUI.ceaiul obisnuit ~i vinul nu au noci 'lie. i<li:r lemaul-dulee . to~ij atenti la faptul ca el poeteactionaca stimulent. .. Fiti. deci cousurnati-lin prima parte a zilei.ghimoer peutru incalaire. care conune antioxidaate. Ginseng este fO<lrte recemandsr peami cei cugruPll sanguina B. rnen. 0 scadere brusca a glicemiei dU. Daca sunteti baueor de cafea SfIIU de ceai cofeinat. dar asigura ~i unele efecte GHJMB'ER GINSENG MENTHA PTPERITA FR:UNZE DE ZMEURA.t~ pentru linistirea tra. echilibrati Gill eeaiurio bi~nutte . Desi bauturile cum sant cateaua. Persoanele cu grupa sang-uina.=matei Aritei ro~u Paducd M~et-el Studefil~a Vorouic Mentha. Are proprietatiantiviraie care coatribuie la reducerea Hamel Tei Siminichie Traista ciobanului Gura-lupului Goldenseal Lumanaric8! ' Trifoi rosu Rub~uba sus:ceptibilitatU la boti autoimune. B se simt cd mai bine cand l~i limiteazfi consumul de bauturi la ceaiuri de plante :~i ceai verde. multe persoane cu grupa sanguiua. ~elul d]etei grupei sanguine este die a va max]miza performanta. cofeina. . deoareoe se pare d'i ar avea un efect pozi tiv asupre sistemului lleIYOS.v ~] asamai departe. am descoperit ca lemnul-dulce este un elixir destul de putemic pentru eei care sufers de smdromul de oboseala cronica (vezi eapitolul 9).B D1ETA DIE TlP B Muraturi kosher MUFaturi dulci Condimente pieaute Cendimenre pentru salata (cu continur scazut degrasimi.ajuH 1111 reglarea nivelurilor gi:ic. De asemenea. Lemnul-dulceestein mod special benefic pentru cei eu gmpa satlg'uina B. B prezintll:.a 01 ment:ine neutra.ctuJui digestl. din ingredieate permise) Sos Woreestersb~fe Alfalfa Soc Ceai verde Frunze de capsuni Tirnian Valeriana Ketchup Brusture laro1l.efice CEA[VERDE *nu folositi ffirApermisiunea medicului . rnari din majcritarea ceaiurilor de plante ~i doar ca.teva le sunt noeive. inoeatcati s·a inlocuifi aceste bsuturi ell eeai verde. Mairecent. apa !l] efecte cuadevarat sue.pa mese (hipoglleemie). erispa Dud larba Sfintullli Ion Veroina Mesteacan alb ScoaI1a de stej ar alb Coada sorieelului Cei cu gmpa sanguina beneficii extrem de. MAcE~E SALVlE RADACrNA DE LEMN-DULCE* pATRUNJEL DeQseb i:tde_ben. nu de.emfei . Ei B nu 0btjn PiirpMle Dong quai Bchinacea De eyjtat Aloe Pedbal MlHasea porumbului Schinduf Gent:ianal Sarsaparila moo alunecos Stevie gaThbena raman. .NE .

PtA NUL G IR PEl V SANG U IN ED DmTA DE 'fIP B N!i1utre Bere Cafea decofemizata Ceai negra obisnuit Yin J1Q~U Cafea obi ~nuittl Ceai negro. Arana alternativa este prezemata . ':Gotu~ i.. putea sa-~i mentina CIlI W}ur~nta greutatea corpora1ii. care a folosit cu succes dietele grupelor sanguine 1<1 aeienui sal. Pe m~surd. op'\iunile alimentare alternative sunt oferitc ill carol in care preferati mese mai usoare sau doriti sa va Hmitati apcrtul caloric ~i totusi sa. 0 nutri.11. favorabi Ie grnpei sanguine B. si .c:~~]ar scada in greutate urmand . EI. consumati 0 dietii echilibrata. Totusi. observe un ingredient in 'cale 0 rel. p Aceste meniuri sunt moderate ill privinta aportului caloric ~i echilibrate in privlnta efieientei metsbolice la cei cu grupa s. M S.1 de alirnen tul amri pe care iJ jfn~ocule~te.. alegerea felurilor de mancan~si a retetelor esre lin general menita sf~ functieneze foarte bine pentrucei cu grupa sanguiml. veti f] capebili sa v~ creaji eli u~urinl:~ p:ropriHe planuri de rneniuri .a VOl" da 0 idee I.~. ce deveniti mai familiarizati ell recomandarile dietei gmpei sanguine B. sanguina B.ionism.eta care apar. . RD.:U privire la 0 dicta tipica ce este ulHa pentru eel cu grupa. Orice persoana en grupa sanguina B VBI. decofeinizat DeLevitltl Ba:uturi .a:nguina II. Daca este lin ingredient in cantita te foarte redusa (cum aT'fi un strop de mirodeaie).Apa carbogazoasa Yin alb Cola Sifon dietetic Alte tipuri de sifon URlvIA TOARBLE exemple de rneniuri ~iretete v. B.cau fost elaborate de Dina Khader.isl! va adaprati retetele favorite pentru a le face. in func~ie de starea dumneaveastra ~i daca urmati cu strictete dieta.sa aceste sugestii.e pe lista celor de evirat. multumitoare. U neori vet i.disti late .. a:ti putea sl! n tolerati.

:170 PLAN ULGRU:PE~ SANGUiNE B D~E"A DE T1P B 111 .

&1 lasiI\i-le astfel deoparte.OFRAN de 3.adlonarul de sodiu.iad&ugati La amestec zaharul si uatul. Adaugati amestecul de fructe USC21te ~i nuci ~i sosul de mere.i SUD de Uimiiie_ Rezulta 2 portii OREZ BRUN CU :. prosspete de sparongheJ 250 g de carne' de mid. sareasi cuisoarele cu restul de: fflina de: quinoa. Scoateii iaurtul din tifon ~i amestcoati-l cu tcate mirodeniile ~i cuu~eiuliDti-un castron.( p sucul dc' 18 a Jam§ie ' ['ru11ZC PRA.ngu:ri de 1m! dulce. UIlS.r de a:qar 1!2 cea~cj de Imt duice.'..:~ip~r dupa'b"'Us.uri#i de ssn: il2 linguri({i prof de cui~oaF'C 2 cefti de sos mere. praful de copt. .HTURA DE QWNOA eu SOS DE MERE . Ad lIugati apa. neFm. l Jingurita de busuioc 1 lingurita de oregano sst« $i piper dupli gust 1 Jin. 1 3/4 cea~ca de t8. tocata 3 Ji.a en nlei.. Amestecan bic.iniu 1/2 ling.ill8 de quinoa 1 ceafc.lpa spanio/J sau rosie. Perpeliti carnea ~ieeapa III unt pana se rumenesc U$O I'.ise) 1!2 Ce. linguri de ulei de {n~.i ing]. Coaceti panfl se lillmoai.r de coopt farn alum.oba·ti oul ~. 1l es&rat Taia:~i frunzele de sparangbel in buc.zdrobite 1/2 Hnguri{a de bicaroonat de sodiu 112 .t.aH de 5 ern.t$Gii de zahar sucanat ssu z8hJ.gura de ulei de maslinc TOCANA DE MIEL CU SPARANGHEL 500 g de Puueti iaurtul en lingura intr-un tifon.siti doer scminr.iulci f 1 ou de {arii I ce.. Ia i 5 ore.i medii.$line I cC[.172 PLANUL GRUPEI SANGU INE B DIETA DE TIP B 173 P'reIHcaiziti cuptorul ~i pes. san. !11a:rc 1 linguira de corieudtu tocu l' fingim'fa de nuq-oaJi 2 p11st:aide ntlc~om (fioJt). Ad1iuga~. Legati tifonul en sfoara ~i n~sa~iaurtul sa se scu~~ deasupra ehiuvetei limp de 4 Il2 palla.r:le din inumor) .IJ' de st(jfide sat! :w'e fiuere uscsse (penn.. ~i coaceti limp de 4045 minute San palla dnd scobitoarea cu care: lncercam pdjitura.linguri{a de pn"!.(ifdi de nuci pecan . Acoperiti amestecul ~iraciti=] timp de 1-2 ore inainte de a-l servi. PUDeliamestecul cu ]]nguri~a intr-otigaie de 22 x 32 em.ga~i sparanghelul.. degresa t 2 carei de usturoi t()Cilt mafUIlt 1 Hng-uririi de timien la I 7:S"'C_ Presara ti ]I4 ceasca de fa ina nuci . Este foarte bun servit cu legume crude. sare ~i rairodenii. famane curata.e. Bateti :. Adau.. Spalati~l ~i scurgeti-l. Fierbeti 101 foe mic timp de ] 5 minute sau pana cand se mm(). ncslmt 1 cea$ci de apai .e stafide IAURT C1JMIRODENU 2 Jitrl' de iaurt simpiu.<tie:. iiliata CUbUTi 1 ceapJ de dimensiun.

"'PacierJta.alC.arin pmasp. FRIPTURA DE PE~TE *RETETA CREATA DE CHERYL MILLER 4 cqti d. lS minute. .ofran 2 Jinguri de . !luCile ~i vanilia. ~j uscar.. Adaugati jumatate din apa de trandafirila amesteeul eli ceapa. a:daug:a~irestul apei de trandaftri.i ~i coaeeti timp de 90 de minute.D-meavo. timp de i0 minute la foe mic.:>urti de rom]. .c:J de ulei de canol fl' J!4 cea~ca de sirop de {jrtar . la 12()i"C_Amesteeati mtr~ullcastron mare o\. Intr-un vas separat zdrobin firele de.a~i uleiul ~i amcstecati Turnati .stj]: rerc1ii Care' este ebsotut del'ic:ioa. P'rel'!lcA]ziti cup torn I. PrJ.apa de lnmdMJri (gasifj in magazinele odell tal) 2 ces« de orez brun 4 oe§ti de apil fllrnro (1. Presarati ell patrunj el.i cand amesrecul este brun-auriu Piislr. Se servesteimediet 112 . tii~ate in patJ'U 114 '~ea~C<ide ul.{zdtobi(e de } liIW"llri~~de.cnsiulli .estecul amested. Chiar inaiute de servire. prajire uniforrna.1lstrn prcfera t 1 cea~ca ·. Ra~citi~1 bine si .e 0 vax 1 cessc« de Mr. . adaugati sosul de ardei iute .~ur. tarat. s.:lti-! intr-un recipient etans.ei de ruaslint! J liIlb. Fierbeti Is. Reznlta 4 portii. GRANOLA DE ARTAR $1 NUCA. mifHJ/lo1IJ.k ceresle Gr. C03c. 4 fdii de fj leu din pe~te1e dU. ..~i usiuroiul brun. fructele uscatc.arin uscar praf de ardei to~~u.igurao. portTi.ill sa u 2 1inguri fe' de rozm.Amestecul 1a fiecare 15 rrebuie sa fie qocant si 1ipici os.5ii.rom~:brun nesarat.es'~rii de vanili. Coaceti In cuptor Ia 175-] 90'T timp de 1 or1L Este 0 m~ficare minunata lncingeli uleiul ~i perpeliti ccapa ell rnirodeniile.a verde sau legume p~rp'eUtc. pentru a·lIs. j ntindeti Rezulta 4 portii. AdiiUg.medii. arn.ej p:roasptll" toca l untul.in~ p~na csnd sc umec- ~eaz1i.cea. J cea~~ca nu. presarati-le co pesmet.- minute. 112.'l'au miroci'enii CajHu AmeSICCa\i toate ingredientele 9i puneti-le llltr-un vas termorezistenr.j ]tiu)~. . ~iprieterW' IJ!l'eli Cheryl MilJere. Turnati 4 lingurite intr-un vas d:reprungi1iular termorezistent Aranjat:i fileurile. ghee sau ulei iute proaspa r ..lal.a iieibere) INGAME ell specific PRAJITE CU ROZN1AR.e 114 cea. 6linguri de 1 linguri 1 .IN 5-6 ingame de di111. Act1iugati restul amestecului Topiti en unt peste fileuri. en exceptia sofrauului. foe mic alte 15 minute ~i apei adaugati orezul en apa la fierbcrc.un ifo~~IIl.lingurJ !lIlt de ril de 50S' detdrdd l!!s. ~e~fca ·de.5te 0 bucaiaruasa tumizst acea. sofran ~i adaugati-le la amestecul care fierbe la toe mic.! otez cxpanda f~ zdrobil 2 ling uri de patrunj.ri~Ot uscate .ele de orez.sta:/ide ~Sc. Rezulra 4.nd uni fOUI1.174 fLANUL ORUPEi SANGUINE B DtETA DE TIP B 1'75 J' Jinguri(ii: de' :.eti limp de 35-40 minure. ~Lropul de artar $1 arnestecati intr-o tava de cuptor (. Ba a pan.ervitii cu s~l.~cade (ruete de f~C.c.file de orez .

maie.. rd' . Scurgell~ ~'!.. stoa~~l C~~~sul. Adauga ti ulei de masline.ri de sp8aac proiJ'Sp~t un SfrOp de sare. 1'...d continuo.176 PLANUL GRUPEI SANGUINF.este de a complera substantele flutriti.rea unei d iete d·ejllechHibmh. SI:l'Cui de.. Sp 9t~ti bine snanacnl.. smes loc. 314 cea$c$ lap/ie' bfifHt 113 ce~1C'<'! plus 2 lingud de bra'f1Z8 pilrmezsn (rilsia) 114 cea$cil' de a. e ~ : . ROLUL SUPUMENTELOR AUMENTARE .':iinilMe 114lingurn de wei de m. dupii gust 1 JegatuIif de arpagic.: de O'l"CZ is<. in a-ceea~i tlglllie .. .fie ele vitamine.ne B.. "'~-. i'io 2 250 g de fenucine/J inguinr. Se s·erve~te cu lii. Re.'. (oeat sa!.ali:m.~! . ameliorarea clarita·tii si concentrarii memale.1I...:mesteeul da in doaot.lrifa de' cOflja ddAmaie ptoespe: (Oea(~ Flerbeti pastele fliil1oas·e dupa indicatiile de pe pachet. :Rezulta 6 porti i. repLUle'~Heimediat in tigaie. a . panli la pAINE DE CAISE inrriuiere.sc:din ._ .a de prnfdc usmroi Still usturoi proa:sp. t ... GhiduI supliment~Ior .to cat~-. sare &1plper. . Ad~uuan ceapa ve e Dupa cateva minute. . .i~.rpagic mitu {elN linguri de busuiocproaspat. ]f3cea~c!i de pannezan.I'U de :5ccadi alba J 1ingfH'ij de ulei de ma'Slil1c .le.ve "are lipse:.. _ UIlde .entan~~ . ulei.JJ zdrobit 1I4lingl. lI1inerate sau plante .: Priij iti totul limpre:un~ la foe modem t.~u]Ui 4 pO'J1ii.ad&ugali lapte ba:n. .t[g~t]apa..asline piper dupfl gust .1" • Id .arati-l cu Sate.vetj nevoie.':' • amdiorarea did entei insu linei.. . SCl.. . B DrElA DE TIP B 177 SALATA DE SPANAC hFETTUCINE ALPREDO" nEUC~OASE 2 J.s~ fie acoperile. _.·t" 1 Pres. arpl!gic_. bus'U ioc si usturoi. . tDC'~t .~e.aUm.. -.. pentru grupa sangui.ell!ta~]e ~i de a furniea 01 protecue sup]imenta:ra acclo Sco-p'uJ suplimentdor alimentare Ia grupa sanguin~ B este: -regia.egiltu.ap~. Servi ~I lmedlat. Decol':a~icu 2 lingud~e de ll':lIn:nezan si busuice proasplit. Intarirea imun i~a~i]<In~jv ira. apt:H amestecap p entru cat pas-tete .!11inguri~tl de busuioc uses: 1I41inguri. panBi· cind a.. .IJ..1 ..11: o. ' sue de Hhnllie..

deficit d. mai frecvent prescns medicament e :3 m.adaptarea Ia dictai.ajungerl la uri dezeehi libru intre nivel uri le calciului ~i' rnagneziuhai..i ill]~iale 10. Data acest Dacii a ye~igmpa sanglllini1 B si suferiti de hipe glicemre.&ecomandate pentru eel cu gmp! sangujnlll3 UmJillll~dulce (Oly:r::yrrhi:m glabraJ Lem. Deci bucnrati-vs de starutul unic . efeete beuefice. cum <IT PLANTE fi' produsele. alteledecar DOL ~~. uncle peste CL:!rellt el.g. Lemnul-dulee este 0 plant:i de respectat: dOZelc mati lao persoane Ilepotrivi te por cauza nMjen~:ie de sodiu ~i hipertensiune arteriala.:.!:i. plan te din Iurnea Intrellga.s.angu.a.. in cea mai mare puteti fjmwLRup:Stante fito. opltrOOe. depresiei si.Z1ltl). Dac.caldulul. f~ce ~.a:ciesea enefica. ri:scil deficirul de.m@te~le bcgate in calciu.lele.a A.dupa consumul unei rnese. ]a mesele prineipaie. lacta te.. ~i va veti adar-ta mai u~or fap£cQoo]neleconcentrate Bromela ina. Benefice lviAGNEZHJL tn~imp ~e· ~delalt~ grpp~ :sanguin~. Cele mai bune sum ginsengul siberisn (Ele. D1l..ii!. . b Orice fo·rma de rnagneziu _ . care constiruie uueori probleme pentru cei cu gmpS!.W! itltTectii virale.l.delemndulce. in tratamentul sindromului de oboseam cr"Quic1i. doar sub olbsemiil~ie c medicaK Lemnot-dclce utilizat sub fOElll. . dod aveti grija sa consuma ti ~ialimente .e' C~l_ cu. de obicei sub ferma . vitamina C.· risea.Mburanlor nervcase.qhimiqe .iin combaserea hipogHcem]ei. C"U0 imunitate Sdl. p. cantitateexcesiva de magneziu ar p:ute1l'. at] fi maiexpesi virusurilcr (sauca alte c!lYh.B cu hllburari nervoase sau ADAPTOGI3NICE. Ginkgo bifoba esre ln mod ill Germania.e lor 11lGtate. oboselii. 0. cereslele si legumeJe recomandate rusesti C@.m. stare l~] care g1icemia scade brusc . 0 enzima care se gaseste in ananas.l 0 el1Zim~ digesn vili. De aseme-nea: [l"JI[II~i copii e'lf "gmpa sa1Tgu. sanguina .ltc. toxic. nu este ell sanguiIl~ Cei grupa B sunt parte.vitaJ impotriva virusului herpetic.kgo oiloba. Magneziul ~st:e eatalizatorul-mecanismalni metabQ]ic·la ce:~eli grupa sanguina B. Este cd mai adeevat . poate ca Q cura desupUme:ntare ell magneziu artrebui luata In eonsiderare (300-500 mg)..u. posibil.oboseal1i.' este buna. cAtieva suplimente ell alimentare care pot a Yea.ill~ B sunt afectatl~ de eczeme ~l supl imentarea cu rnagneziu poate 1fJi. buit.enw_ eel ¥~glJl. putin nevoie sa sllp1iFnemali acesre vitamine ~iminerale.:Lm.eel putin teorenc. desi rnai mulli pacienu relateaza un efect Iaxariv aJ citratulai de megneziu l'at~ de . i sau <'11 produs. patru efecte bene fice . In aceste situati1. ceea ce ii.va diem! Mai j os suntcele " .Ca s~[Ifer:i~~e sindromul d de. S~<l dovedit Yo studil sanguinA I~> toate verdeturile.ogate_m mapeZl.i Sa . persoanele . ambele disponibile pe seara ia:rgJ in farmacii si magazine alimentare dietetice.~ folositi prepaf. ENZIME DIGESTIVE.mea WJ.asppracelor grupa S>flillgulna B.H~oane de persoane il! j au 7. ell grupa ·.celel[dH~ forme. sa detert:l1[~e-rulburntl ale .inft _E. vitamins E. este QiS:PQ1)ibiHi sub formll de sup]]rnent alimGnt~r in mnlte magazine a]]mentar·e dieletice.niveiurilor . grupa sflIJil!goima B s. pentru uu timp.i-dulc~ esteo pbnta hug lllliUzalta de speciali ~lii In.cvadruplu concentrata Plantele adaplogeuetice cresc ~i de memorie.!truntali cu unele dificu11:fut. de supliment alimentar ~poat~fl. .. eeinl de lemn-dulee. calciu ~ifier. b. norocos). sfatul rneu este . vita~i]la B.e. 1:H1I:( pule a sj v! COf.. Deoarece diera esteetsr de bogata in vitam~n.. ve~]gn:lpa s1Hlguina B ~i nu sunteti a o bi~ll!~it cu consernul carn. magneziu .e ()ak~u. ca agent anti.etlllboUzezem'a] eficient oa"bo~nd:rap L De vr~e ce suntell ate:t de e!fk::i.ca tr~U<limetn penrru ulcerele gastrice. Are eel..PLANUL GRUPEi SANGU]NE UD ClIZ B nItTA DE Tl P B special (am putea SPWH~ evita afectiunile majo:re HrffiL~[Id dieta grupei sanguine.beti 0 cea~cfi: sau doua de ceai de lemn-dulce dura mese.utherococ-cus 8{:mticOS!JS) ~:j Gin. capaci tatea de concentrare lucru s-ar Intilmpla. ginsengul siberian creste viteaa ~i aCtlrate~ea operatorilor teIectaG~H(lgrafi. .. iln i.el'l~lna a&imHa:Cflldut.dar respectati -. Echil ibm! este eheial AJi..c!cmica.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->