UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI

DESEN TEHNIC ASISTAT DE CALCULATOR
Material didactic

Chi in u 2003

PREFA 1.

CUPRINS ..........................................................................................................

7

Lucrarea de laborator nr. 1 .......................................................................... 1.1. Lansarea AutoCAD-ului...................................................................... 1.2. Interfa a AutoCAD-ului ...................................................................... 1.3. Lansarea comenzilor ........................................................................... 1.4. Sisteme de coordonate......................................................................... 1.5. Introducerea datelor ............................................................................ 1.6. Modul ortogonal de desenare................................................................ 1.7. Stabilirea mediului de desenare ........................................................... 1.8. Comenzi de vizualizare ........................................................................ 1.9. Adnot ri în form de text .................................................................... 1.10. Încheierea sesiunii de lucru ................................................................. 1.11. Executarea desenului prototip .............................................................
52

8 9 19 22 23 29 29 35 38 45 46

2.

Lucrarea de laborator nr. 2 ........................................................................... 2.1. Norme generale de executare a desenelor tehnice ................................. 2.2. Comenzi de desenare a entit ilor de baz ............................................ 2.3. Metode de selectare.............................................................................. 2.4. Comenzi de modificare ....................................................................... 2.5. Cotarea desenelor ................................................................................. 2.6. Îndrum ri privind executarea lucr rii grafice ....................................... 52 65 69 72 82 91 93 93 99 102 102 104 106 107 108 112 112 116 117 117 118 123 126 126 127 127 130

3.

Lucrarea de laborator nr. 3 .......................................................................... 3.1. Construirea racord rilor ...................................................................... 3.2. Îndrum ri privind executarea lucr rii grafice .......................................

4.

Lucrarea de laborator nr. 4 .......................................................................... 4.1. Reprezentarea în proiec ie ortogonal ................................................... 4.2. Amplasarea proiec iilor în plan ............................................................. 4.3. Clasificarea vederilor .......................................................................... 4.4. Desenarea liniilor auxiliare de construc ie............................................. 4.5. Îndrum ri privind executarea lucr rii grafice .......................................

5.

Lucrarea de laborator nr. 5 .......................................................................... 5.1. Clasificarea sec iunilor ......................................................................... 5.2. Notarea traseului de sec ionare i a sec iunii ........................................ 5.3. Indica ii speciale de reprezentare ......................................................... 5.4. Ha urarea în desenul tehnic ................................................................. 5.5. Utilizarea comenzilor AutoCAD: 5.6. Îndrum ri privind executarea lucr rii grafice........................................

6.

Lucrarea de laborator nr. 6 .......................................................................... 6.1. Clasificarea sec iunilor compuse........................................................... 6.2. Particularit ile execut rii sec iunilor compuse ..................................... 6.3. Îndrum ri privind executarea lucr rii grafice ........................................

7.

Lucrarea de laborator nr. 7 ........................................................................... 7.1. No iuni general e privind proi ec i a axonom etri c

............................................................................................................ 130

7.2. Reprezentarea în proiec ie axonometric izometric ................................................................................................... 7.3. Cotarea pieselor în proiec ie axonometric ........................................... 7.4. Ha urarea suprafe elor sec ionate în axonometrie ................................. 7.5. Comenzi i op iuni specifice reprezent rii ............................................ 7.6. Îndrum ri privind executarea lucr rii grafice........................................ 8. Lucrarea de laborator nr. 8 ..........................................................................
3

131 132 132 132 135 138 138 139 142 142 143 143 144

8.1. Fazele de întocmire a desenului de execu ie .......................................... 8.2. Îndrum ri privind executarea lucr rii grafice ....................................... 9. Lucrarea de laborator nr. 9 ............................................................................. 9.1. Reguli de reprezentare......................................................................... 9.2. Reguli de pozi ionare a elementelor ansamblului ................................. 9.3. Reguli de cotare a desenului de ansamblu ............................................ 9.4. Tabelul de componen ....................................................................... 9.5. Succesiunea etapelor întocmirii desenului de ansamblu .................................................................................................... 9.6. Îndrum ri privind executarea lucr rii grafice ....................................... LISTA COMENZILOR STUDIATE ................................................................... BIBLIOGRAFIE .................................................................................................

144 147 148 151

3

UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI Catedra Geometrie Descriptiv i Desen DESEN TEHNIC ASISTAT DE CALCULATOR Material didactic Chi in u U.T.M. 2003 .

Lucrarea este elaborat în conformitate cu programa de înv mânt la Desenul tehnic pentru Facultatea Calculatoare Informatic i Microelectronic a Universit ii Tehnice a Moldovei.studentul. cât i cu modul de lucru i cu performan ele unui program grafic deosebit de apreciat.variantele lucr rilor sunt selectate din anexele respective conform listei din registrul grupei. luând în considerare specificul zilelor actuale. Autori: conf.asimilarea materialului ce ine de utilizarea computerului în procesul de proiectare: familiarizarea cu modul de lucru i cu performan ele unui program grafic deosebit de apreciat cum este produsul AutoCAD. formarea i dezvoltarea imagina iei spa iale. inând cont de specificul facult ii. autorii. prin care se ob ine eficien a muncii cu acest produs. i-a propus un scop dublu: . Ca urmare. Ion tirbu Natalia Bradu Redactor responsabil: Sergiu Dîntu Recenzent: Ala Carcea Varianta electronic Lilia Bla cu (C) Universitatea Tehnic a Moldovei. servindu-i ca un instrument performant în redactarea cât mai facil i de calitate a proiectului. Sergiu Dîntu Prorfir Gri ca Angela uletea conf.. rezult c performan e deosebite în vederea utiliz rii competente a acestui program pot atinge mai u or cei care au cuno tin e de desen tradi ional..în cadrul primei lucr ri de laborator este executat desenul prototip. univ. 2003 6 PREFA Lucrarea. . bogat în activitatea de proiectare bazat pe utilizarea produsului AutoCAD. univ. având la dispozi ie lucrarea de fa i literatura propus suplimentar. Lucrarea este adresat studen ilor care doresc s se familiarizeze atât cu no iunile de desen tehnic necesare unei corecte exprim ri prin reprezent ri grafice. studiaz preventiv materialul.asimilarea materialului ce ine de desenul tehnic: acumularea cuno tin elor i formarea deprinderilor necesare execut rii i citirii documenta iei de proiectare. nu se face f r cuno tin a de specialitate de calitate. Din experien a didactic . . 5 . Programul permite proiectantului s se concentreze pe partea de crea ie. pe baza unei experien e personale. s se însu easc cuno tin ele de baz de desen tehnic. iar la lucr rile ulterioare sunt executate câte o lucrare grafic individual . au elaborat acest material didactic pentru demararea preg tirii în vederea utiliz rii competente a acestui program. . dr. AutoCAD-ul nu cunoa te normele de desen i celelalte cerin e implicate în proiect. se recomand ca. pe lâng cunoa terea instruc iunilor necesare utiliz rii programului. Metoda de lucru utilizat : . iar personalizarea bibliotecilor de grafic . dr.

Adnot ri în form de text. Lansarea comenzilor.4. Sisteme de coordonate. Lansarea AutoCAD-ului. D rile de seam se prezint imprimate sau pe dischet .permite selectarea unui desen existent. Comenzi de vizualizare. 1. 1. 1.Open a Drawing (deschide un desen) .11. 1. 1.- fiecare lucrare este finisat cu salvarea fi ierului cu desen pe discheta personal a studentului.1. Lansarea AutoCAD-ului Lansarea AutoCAD-ului poate fi efectuat prin una din metodele: ‡ ‡ dublu clic pe pictograma AutoCAD aflat pe desktop. Modul ortogonal de desenare. . Desenul poate fi selectat din lista afi at sau cu ajutorul butonului Browse. 1. 1. În partea de sus a casetei sunt situate butoanele: . Fi ierul dat prezint darea de seam privind lucrarea de laborator. Îndat dup lansare programul va afi a caseta de dialog Startup (fig. care propune diverse modalit i de desenare. Stabilirea mediului de desenare.1). Încheierea sesiunii de lucru. 1.8. Executarea desenului prototip. abloane etc. Introducerea datelor.3. Interfa a AutoCAD-ului. urmând calea : Start / Programs / AutoCAD 2000. din meniul Start. 1. sisteme de m surare. Lucrarea de laborator nr.7. 1.9. 1.10. OBIECTIVE: 1.1.2. 1.6. 1 FAMILIARIZAREA CU PACHETUL DE PROGRAME AUTOCAD SCOP: Privire general asupra modului de operare a programului AutoCAD 2000.5.

Start from Scratch (începe de la zero) .. La abloanele existente pot fi ad ugate abloanele utilizatorului în care sunt definite set ri de unit i i unghiuri care pot con ine elementele geometrice dorite. 'Startup Default Settings ² English (feet and inches) (* Metric I I I I I I I I I r-Tip .Use a Template (utilizeaz un ablon) .Uses the default metric settings.Use a Wizard (alegerea unui wizard) .1. Interfa a AutoCAD-ului Interac iunea AutoCAD-ului cu utilizatorul are loc prin intermediul ecranului monitor.permite începerea unui nou desen. Caseta de dialog de lansare 1.permite setarea diferitelor valori referitoare la unit i.permite utilizarea abloanelor disponibile. tastaturii i al mouse-ului 7 . Prin bifarea casetei de validare din zona Default Settings se aleg unit ile de m sur engleze ti (English) sau cele metrice (Metric). . 1. suprafe e i unghiuri. .2. OK Cancel Fig.

.2888. care permite redimensionarea ferestrei pân la dimensiunile maximale posibile. Dac documentul nu a fost înc salvat i nu a c p tat înc un nume. Ac iunea este similar op iunii Exit. 0 1.. printre altele. . care permite închiderea ferestrei. care permite restabilirea dimensiunilor anterioare ale ferestrei.[Drawing!.ByLayer ^] | ----------ByLayer ByColor "3] |l ByLayer ] 1.. 1... care. Ecranul de lucru AutoCAD 2000/ WINDOWS elibereaz pentru alte aplica ii. ^ ^ ^ ^ h? a sarfi ^ Fig.3. a * @. 1. Pictograma din bara de titlu este. . fiind accesat (clic stânga). con ine numele aplica iei înso it de pictograma acestei aplica ii i numele documentului deschis..de minimizare. Litera subliniat din meniu corespunde codului meniului. în locul numelui va ap rea numele implicit Drawing. . un buton.303. La dublu clic-stânga acest buton închide aplica ia. maximizare.de restabilire.de maximizare. Bara de meniuri Bara de meniuri (fig.4. Bara de meniuri . 0.4) se afl mai jos de bara de titlu i ofer accesul la meniurile derulante (desfa urabile).0000 SNAP GRID ORTHO POLAR OSNAP OTRACK LWT [MODEL JJ J Fig... de fapt.«I a F I ? .125 . 1. Bara de titlu 10 în partea dreapt se afl butoanele: I * . I I²I |. restabilire. 1..|t?| x| 'AutoCAD 2000i ..de închidere.3). Bara de titlu Bara de titlu (fig.2. 1.dwg] ^? File Edit View Insert Format Tools Draw Dimension Modify Window Help * ? * ! * » » ! . Dup mic orarea ferestrei acest I ²² i buton î i schimb aspectul i are func ia de maximizare.2.1.. cu alte cuvinte sfâr e te aplica ia.. închidere). desf oar un submeniu ce con ine. . Ecranul se 1 41 |\ModelX Layoutl X Layout2 / liJ ICoimmand: *Cancel* ~H Command: 211. care permite mic orarea ferestrei pân la ² I dimensiunea barei de titlu. ² - .2. care este situat în partea de sus a ferestrei..² ²_ j jj c'Si'e niinai lil mi /one ue unei miiieiisiuiii. File Edit View insert Format Tools Draw Dimension Modify Help Fig. fereastra minimizat r mânând activ i putând fi restabilit printr-un clic-stânga al mouse-ului. prin tastarea c ruia ( inând ap sat tasta ALT) se va derula meniul..2. i op iunile de care s-a vorbit anterior (minimizare.

. In meniul derulant putem observa în dreapta unor op iuni o mic s geat . Meniurile derulante con in elemente. I T 3D Views 3D Orbit Hide Shade Render Text Window F2 Fig. Barele de instrumente 9 .5).. ac iunea c rora comut între st rile activ/inactiv. View Insert Format Tools Draw Dimension Modify Window Help Redraw Rejgen Flegen All Zoom UCSQn ^ Icon Attribute Display v* Origin Properties. care ofer posibilitatea select rii unei op iuni a submeniului (fig. se poate plasa cursorul pe titlul de meniu solicitat i ap sa butonul stâng al mouse-ului.3. Selectând o asemenea op iune se va deschide un meniu în cascad adi ional.2. Pentru a face s dispar meniul derulant i cel în cascad este suficient s se execute o selec ie nul (clic-stânga în orice punct al zonei de desenare). care indic faptul c la selectarea respectivei comenzi va ap rea o caset de dialog. înseamn c op iunea nu este la moment accesibil .. Comanda poate fi activat sau dezactivat la dorin printr-un clic-stânga al mouse-ului. Pan Aerial View Viewports Named Views. care dispare la inactivare. Unele articole ale meniului sunt urmate de 3 puncte de suspensie. indicând spre dreapta. Deplasând apoi cursorul deasupra op iunii dorite o select m (clic-stânga). 1. Meniu în cascad Al turi de unele dintre comenzile meniului sunt indicate comenzile de acces rapid .Pentru a derula meniul.taste sau combina ii de taste prin intermediul c rora se pot accesa comenzile respective f r a recurge la meniu. Starea activ la moment este semnalat de un semn de validare ( V ) . care servesc pentru separarea comenzilor în grupuri logice. 1. c unele meniuri con in linii separatoare. 1.5. Dac inscrip ia din meniu este estompat sau de culoare gri. De notat.

Barele de instrumente sunt seturi de pictograme.% <?ijg]^ l. Zona de comand In partea de jos a ecranului este situat zona de comand sau zona de dialog . 1.   §. i anume: straturile. 1. urmat de prompter-ele respective: Fig.7). numit bar -standard con ine articole specifice mai multor aplica ii din mediul WINDOWS. culorile. Bara-standard de instrumente T] I ByLayer ]| ] |----. unde va fi eliberat butonul. Comanda lansat apare la rândul s u în linia de comand . Zoom Window din bara standard con in liste. 1. aflat îndat sub bara de meniuri.9.8. care nu sunt altceva decât butoane de apel ale comenzilor. Acest fapt este indicat printr-un mic triunghi situat în partea de jos din dreapta a butonului (fig.prompter (suflor) (fig. Bara ae propriet i Fig... dar num rul lor poate fi eventual m rit prin deplasarea cu mouse-ul a barei de scindare situate în partea de sus a zonei i care desparte zona de desenare de cea de comand .. 1. 1. II GS U\ m a Mai jos de bara-standard este situat bara de propriet i ale obiectului. mouse-vX cu butonul stâng ap sat se va deplasa pân la varianta dorit . 1. con inând butoanele comenzilor de desenare i de modificare. care con ine butoane i liste de control i modificare ale propriet ilor obiectelor AutoCAD. Varianta selectat va r mâne apoi în fruntea listei. 1.s ^² g ?@< l i * l? * [Undo [Qrl+Z)| Fig. Calculatorul informeaz c este gata s execute o comand prin prompter-u\: Command: Comanda poate fi lansat prin tastarea denumirii ei dup ce se va ap sa tasta ENTER (J)... sunt suficiente trei linii de comand .. care permit utilizarea comenzii în diferite metode.. de exemplu. Bara orizontal de instrumente.2.6). tipurile de linii (fig.. cum ar fi.. 1. Pentru a selecta o comand dintr-o asemenea list . Butonul Command: line Specify first point: ^J <@{ /f-v\ T~ ^ cu list Coinmand: Command: Command: line Specify first point: De obicei. având la dispozi ie 17 bare de instrumente suplimentare. care poate fi eventual modificat.i . precum i o serie de comenzi proprii AutoCAD. La plasarea s ge ii cursorului de-asupra vreunui buton apare o mic caset indicând comanda respectivului buton i combina ia de taste pentru acces rapid (fig.. Unele butoane. Zona de comand 10 .4.6. P © IJJ ' 0 In stânga ecranului sunt situate dou bare verticale de instrumente.9). ce pot fi accesate prin selectarea pictogramelor respective cu mouse-ul (clic-stânga).BjiLajia ] F/g.. La lansarea AutoCAD-ului apare implicit un set ini ial de instrumente... In aceast zon are loc "conversa ia" (*X utilizatorului cu calculatorul.7.. 7.8).

Bara de stare: a) afi area coordonatelor. Poate fi afi at fereastra de text pe întregul ecran folosind tasta F2. 1.2. unghiului sau deplas rii. 1.Pentru o retrospectiv a dialogului sus inut se folose te bara de derulare situat în stânga zonei. minimizat sau închis . b) afi area informa iei despre comanda selectat Sunt trei moduri de afi are a coordonatelor: afi are static . 1.10. despre care se va vorbi ulterior.6. 1. clic-stânga în fereastra de afi are a coordonatelor. La deplasarea cursorului deasupra barei de instrumente.2. a) a) b) Fig. clic-dreapta în fereastra de afi are a coordonatelor i alegerea modului dorit din meniul-cursor. redimensionat . b).Z) ale cursorului ( fig. Bara de stare Bara de stare se afl în partea de jos a ecranului i con ine în partea stâng o fereastr de afi are a coordonatelor (X.. Zona de desenare Zona de desenare este zona principal i cea mai mare a ecranului. precum i numele comenzii ( fig. În aceea i bar sunt indicate i diverse moduri de desenare -SNAP. Aceste moduri se activeaz / dezactiveaz prin clic în zona respectiv .în care sunt afi ate coordonatele absolute ale ultimului punct selectat. Pe m sura deplas rii cursorului coordonatele se modific în mod continuu. afi area distan ei i unghiului este posibil numai atunci când este activ o comand care cere introducerea distan ei. GRID. combina ia de taste Ctrl+D.Y. OSNAP etc. În interiorul acestei zone se afl pictograma axelor de coordonate (UCS Icow-ul) care informeaz despre orientarea curent a desenului i este situat de 11 . destinat nemijlocit desen rii. Comutarea între aceste trei moduri de afi are se poate executa prin diferite metode: - ‡ ‡ ‡ ‡ ap sarea tastei F6. ORTHO. Ca orice alt fereastr i fereastra de text poate fi derulat cu ajutorul barelor de derulare.10.5. afi are dinamic . 1. Valorile coordonatelor sunt afi ate mai ters i se modific la selectarea unui nou punct.afi eaz coordonatele absolute ale pozi iei cursorului pe ecran.10. a). bara de stare î i schimb aspectul i afi eaz informa ia despre comanda selectat .

Pentru selectarea punctelor necesare la desenare colimatorul se deplaseaz în pozi ia respectiv dup ce se execut clic-stânga. Atunci când se lanseaz o comand ce creaz o nou entitate.obicei în col ul stâng de jos. Aspectul pictogramei depinde de spa iul în care se proiecteaz . Pictograma axelor de coordonate În interiorul zonei de desenare este situat semnul ( + ) cu un p tr el numit cursor (fig. 1. Fig. de asemenea. care se deplaseaz pe ecran la mi carea mouse-ului. p tr elul dispare. influen eaz aspectul colimatorului. 12 .12. Schimbarea direc iei axelor (planimetrice sau axonometrice).11. de fapt.spa iul model (fig. În dependen de ac iunea care se execut i locul de pe ecran în care se afl . 1. reprezint dou dintre axele de coordonate i se nume te colimator (fig.12. b). 1.11. 1. cursorul î i schimb forma. a) sau spa iul hârtie (fig. a). b). Colimatorul serve te la urm rirea vizual a lucrului executat.11. l sând numai semnul (+) care. 1. Pozi ia lui (coordonatele curente) este fixat numeric în orice moment i poate fi urm rit în partea de jos a ecranului. de direc ia axelor i de tip (UCS sau WCS).

cum ar fi cel ce apare la executarea unui clic-dreapta pe oricare dintre instrumentele barelor standard sau verticale i are ca efect apari ia listei barelor de instrumente sau clic-dreapta în zona de comand . 13 . r mânând numai p tr elul care va fi numit acum selector (fig. un ir de comenzi de editare.1.12.6. Meniul-cursor Meniul-cursor (Shortcut Menu) este un meniu. În acest tip de meniu se propune. meniuri diverse. Con inutul meniului este variat i depinde de tipul casetei i locul execut rii clic-ului. c) selector.meniul pentru modul de editare. d) indicator de text În momentul p r sirii zonei de desenare cursorul cap t aspectul obi nuitei s ge i a Windows-ului. care apare la executarea unui clic-dreapta pe o caset de dialog. Prima op iune propune repetarea comenzii precedente dup care urmeaz un ir de comenzi utilitare printre care ar fi i cele de deplasare a colii (Pan). Redo). diverse op iuni ale comenzii respective. care apare al turi de cursor atunci.12. Exist cinci tipuri principale de astfel de meniuri de scurt tur . precum i tasta Enter de finisare a comenzii urmat de op iunea Cancel de anulare a ei. meniul pentru modul de dialog. printre altele. . 1.12.Atunci când se activeaz o comand de modificare a unei entit i existente i programul lanseaz apelul: Select object: dispare colimatorul. care apare la executarea unui clic-dreapta în spa iul de desenare atunci când nu este activ nici o comand i nu este selectat nici un obiect. dar nu este lansat nici o comand de editare. sau pe eticheta ei. când se execut clic-dreapta. care apare atunci când exist o comand în execu ie. op iuni etc. de apropiere sau dep rtare a ei (Zoom). La introducerea textului cursorul cap t aspectul unei bare având înaltimea i unghiul de înclina ie al caracterelor textului(fig. Aspectul cursorului: a) cursor. - - - meniul pentru modul de comenzi. care apare atunci când sunt obiecte selectate.1. precum i cele de anulare sau restabilire a opera iilor (Undo.). care pot fi aplicate obiectelor selectate. care serve te la selectarea diverselor elemente din meniuri (comenzi. printre altele. 1. a ) c) d) Fig.2. c) i va servi la selectarea entit ilor. subcomenzi. b) colimator.meniul prestabilit. 1.d). Meniul disponibil propune. fiecare dintre ele fiind afi at corespunz tor opera iei aflate în curs de desf urare: .

1. 1. se va afi a por iunea adiacent din direc ia respectiv linie cu JJ _J linie. va deplasa zona concomitent cu cursorul. comanda poate fi prelungit în oricare alt mod.2. În acest caz în prompter se va putea urm ri inscrip ia: Command: Dup lansarea comenzii programul o execut pân la cap t. din care se va lansa comanda dorit . editare etc. Lansarea comenzilor din barele de instrumente este una dintre cele mai accesibile i mai simple metode de lansare. când programul va fi disponibil introducerii unei noi comenzi.6.13). 1. Pentru a lansa comanda din meniu. La eviden ierea articolului solicitat se FILE EDIT execut clic pentru selectarea lui. Lansarea comenzilor Reie ind din structura interfe ei AutoCAD sunt mai multe c i de accesare a comenzilor: ‡ ‡ ‡ g sirea comenzii în meniul desf urabil. M0DIFY2 HELP 1. Ele con in câte o mic s geat în extremit i i un cursor specific.un avantaj fa de meniurile desf urabile.2. Orice comand poate fi lansat numai atunci. Butonul cu pictograma comenzii se selecteaz prin clic-stânga al mouse-ului. spre deosebire de cel din urm .13.2. Lansare comenzii din meniul-ecran este similar cu lansarea din meniul desf urabil. M0DIFY1 J indiferent de Fig. acest meniu r mâne afi at pe ecran pân când se va termina secven a de comenzi în execu ie .14) servesc pentru afi area spa iului ce se afl în afara ecranului.3. Barele de rulare Barele de rulare (defilare) (fig. care a fost ales la începutul execut rii. rulare Glisarea cursorului pe bara de defilare cu ajutorul mouse-lui. când AutoCAD este gata s o accepte.14. Comanda poate fi lansat prin tastarea în linia de comand a numelui ei urmat de tastarea butonului "Enter"(J). F când clic pe una dintre s ge i. Selectând TOOLS 1 TOOLS 2 comanda necesar . Barele de defileaz zona în sus (în stânga) sau în jos (în dreapta). Primul cuvânt al oric rei pagini este 2 DIMNSION AutoCAD. Meniul ecran locul în care s-a ajuns.1. 14 . se deschide urm toarea pagina ce con ine DRAW 1 DRAW op iunile respective. În acest moment bara de propriet i ale obiectului î i schimb culoarea în gri. apoi se r spunde la întreb rile care apar în linia de comand . Poate fi utilizat i cursorul: un clic pe bar deasupra (în stânga) sau dedesubt (în dreapta) Fig. 1. La mi carea cursorului de asupra articolelor meniului-ecran ele se AutoCAD X X XX eviden iaz consecutiv.3. La început este INSERT afi at prima pagin în care se selecteaz capitolul dorit. 1. inând ap sat butonul din stânga. ‡ tastarea numelui comenzii în zona de comand .6. Indiferent de modul de accesare. neacceptând alte comenzi (cu excep ia celor transparente). prin selectarea c ruia se va reveni la prima pagin . selectarea comenzii în meniul-ecran. selectarea butonului din bara de instrumente. În rezultat FORMAT apare submeniul adi ional aflat în pagina respectiv . dar. Meniul ecran In partea dreapt a ecranului se afl meniul ecran (fig.). Ea va reveni la culoarea ini ial numai atunci. se va alege meniul necesar (desenare. VIEW 1 VIEW 2 Acest meniu este compus din mai multe pagini.

indice al transparen ei. CLose . Odat lansat comanda propune un ir de op iuni. ^bmanda Undo anuleaz efectul unei sau mai multor comenzi e t~î rte 8 §^' * Redo restabile te ultima comanda anulat . În zona de dialog. folosind eventual s ge ile tastaturii. comanda l te va accesa în mod repetat. Se accept atât tastarea întregului cuvânt-cheie. din linia de comand : U J sau Redo «J. cât i varianta lui prescurtat (alias). care în orice moment informeaz utilizatorul în procesul execut rii c rei opera ii se afl . Existen a zonei de dialog . Gre elile introduse de la tastatur în linia de comand pot fi corectate cu ajutorul tastelor: "Bakcspace" (*²) . cere selectarea entit ilor. indicarea pozi iilor unor puncte sau a unor dimensiuni. eXit . ce op iuni pot fi alese i ce date trebuie introduse este o facilitate propus de program. dup apari ia numelui comenzii de desenare. sunt cerute datele necesare execut rii comenzii în mod implicit (mod executat în caz c utilizatorul nu va lua o alt decizie). Comanda Undo tastat în linia de comand este similar comenzii U. Opera iile transparente pot fi introduse i de la tastatur . În orice moment executarea comenzii poate fi întrerupt prin intermediul tastei "Esc". eventual multipl . Acest lucru va fi semnalat prin tastarea butonului "Enter"(J) sau clic-dreapta al mouse-ului. Aceast variant este eviden iata în irul propus în "prompter" cu majuscule. Zoom. AutoCAD-ul va afi a la rândul s u un prompter precedat de o parantez unghiular dubl ( >> ) . În cazul comenzilor de editare.Comenzile transparente sunt acele comenzi. Help.caracterul din fa a cursorului. Din opera ii transparente fac parte opera iile Pan. Aceste comenzi pot fi accesate: ‡ ‡ ‡ ‡ din meniul Edit.caracterul ce urmeaz dup cursor. care necesit selectarea entit ilor. care pot fi lansate în timpul execut rii altei opera ii. c comanda poate fi restabilit numai îndat dup ce a f mulat . Op iunile unei comenzi sunt afi ate simultan în meniul-ecran i în zona de dialog. Grid etc. ac iunea va începe doar atunci.se admite tastarea X sau x. De î^H mat.se admite tastarea A sau a. dar permite un control sporit asupra num rului de comenzi anterioare. Dup executarea comenzii transparente programul revine la executarea opera iei deja începute. când va fi finisat selectarea. De exemplu: Angle . prin combina ia de taste de acces rapid: Ctrl-Z pentru Undo i Ctrl-Y pentru Redo. Snap. fiind precedate de un apostrof ('). al c ror efect poate fi anulat: Command: undo Enter the number of operation to undo or [ Auto / Control / BEgin / End / Mark / Back / ] : 15 . Dac a fost executat gre it o opera ie se pot folosi butoanele: Undo/Redo. Dac trebuie anulate mai multe opera ii."prompter"-ului (suflorului). "Delete" . De exemplu: Command: circle Specify center point for circle or [3P/2P/TTR(tan tan radius)]:(se indic un punct) Specify radius of circle or [ Diameter ] < default > : (se indic o valoare numeric ) Sugestiile referitoare la metoda de construire diferit de cea implicit se introduc de la tastatura sau din meniul-ecran. Op iunile suplimentare disponibile sunt plasate între paranteze p trate ( [.se admite tastarea CL sau cl..] ) i sunt separate prin slash (/).. din bara de instrumente.

l ime.World Coordinate System (WCS).4. dar sunt comenzi.Dac unul sau mai multe obiecte au fost terse din gre eal . 16 . relativ cu care este definit pozi ia tuturor punctelor desenului Acest sistem se bazeaz pe coordonatele carteziene în direc iile X. c ea poate fi utilizat nu numai îndat dup comanda Erase. Majoritatea comenzilor î i încheie ac iunea în mod automat dup un ciclu.Y i Z (lungime. doar prin intermediul tastelor "Spacebar". De men ionat. prima op iune a c ruia este repetarea comenzii precedente. O asemenea comand va fi încheiat prin intermediul tastei "Esc". O comand poate fi repetat îndat dup ce a fost executat f r a fi accesat . "Enter" sau prin clic-dreapta al mouse-ului. care lanseaz meniul de scurt tur . în l ime). 1. de asemenea. Executarea opera iilor multiple poate fi. Sisteme de coordonate Toate obiectele create cu ajutorul AutoCAD-ului apar in unui spa iu 3D (tridimensional) determinat de un sistem de coordonate mondial . poate fi utilizat comanda OOPS pentru restaurarea lor. îndeplinit prin tastarea prealabil a op iunii Multiple. care necesit o informare suplimentar asupra sfâr itului comenzii prin intermediul tastelor Enter sau Esc .

5. Metoda punct rii Aceast metod admite utilizarea doar a mouse-ului i const în indicarea pozi iei punctelor de reper print-un clic-stânga al acestuia. prin tastarea numelui comenzii. b) UCS La lansarea unui nou desen în col ul de stânga-jos al zonei de desenare apare simbolul sistemului de coordonate (fig.5. ele vor fi salvate cu nume diferit. Axa Z este perpendicular planului XY i e orientat spre utilizator. b) poate fi deplasat sau rotit în func ie de necesitate. Concomitent putem urm ri coordonatele curente ale colimatorului din bara de stare.15.2. 1. Introducerea datelor Pentru crearea i aranjarea obiectelor grafice este necesar introducerea datelor ce determin pozi ia i m rimea acestora.Uzer Coordinate System (UCS) (fig. Coordonatele punctelor se vor determina relativ cu originea UCS-ului curent în direc ia stabilit de axele acestuia. a). sau utilizarea modurilor combinate de lucru. Utilizarea coordonatelor absolute 17 . Sistemul de coordonate al utilizatorului . I ‡ din meniul-ecran² ‡ Tools 2² t/CS'² op iunea solicitat .-VCSICONJ Enter an option [ ON / OFF / All / Noorigin / ORigin / Properties ] < ON > : Aceast comand activeaz /dezactiveaz afi area icon-ului. 1. 0. La crearea mai multor UCS-uri diferite.5. Coordonatele originii axelor sunt 0. Fig. iJTsMboTurile axelor de coordonate: a) WCS. îns . iar apoi a unei op iuni propuse. 0. Pentru crearea desenelor exacte pot fi folosite mai multe metode care prev d introducerea datelor de la tastatur . stabile te locul afi rii lui (în col ul stânga jos al ecranului sau în originea UCS-ului curent). A I ‡ din bara standard de instrumente. Pentru definirea sau modificarea UCS-ului se folose te comanda UCS. Ea poate fi accesat în urm toarele moduri: ‡ din meniul Tools. indicarea exact a punctelor în acest mod este dificil . pentru a se putea oricând reveni la oricare dintre ele. 1. WCS este un sistem de referin ce nu poate fi modificat. 1. Command: UCS J Current ucs name : * WORLD * Enter an option [ New / Move / orthoGraphic / Prev / Restore /Save /Del/Apply / ?/ World ] <World> : Controlul vizibilit ii UCS-ului se realizeaz cu comanda UCSICON: Command. AutoCAD posed multiple metode de indicare a pozi iei punctelor.1.) b) /I -J. Acest simbol indic direc ia pozitiv a axelor X i Y. 1.15. În unele cazuri.

Coordonatele relative specific pozi ia punctelor fa de ultimele coordonate specificate.4. În numerele reale partea întreag se desparte de cea zecimal prin punct iar în numerele frac ionare se va folosi o liniu "-" între num rul întreg i frac ie. b) sunt specificate prin distan a de la originea UCS-ului curent.7-1/4 reprezint coordonatele X=6/ Y=7H . În schimb.16. 18 .5 J Specify other corner point or [Dimensions ]:@185.60*l Specify nextpoint:205.Utilizarea coordonatelor relative Oricare dintre aceste formate pot fi utilizate i pentru introducerea de coordonate relative. care se vor desp r i prin virgule.5. 1.0 coordonate relative carteziene. @3. deoarece AutoCAD interpreteaz spa iul ca pe o terminare a introducerii de date. pentru a desena un dreptunghi prin utilizarea coordonatelor relative putem lansa comanda Rectangle: Command: rectangle Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/ Thickness/Width ]: 20. Pentru a desena un segment de linie dreapt prin utilizarea coordonatelor absolute carteziene utiliz m comanda Line: Command: line Specify first point:20. se mut cursorul în direc ia dorit .Coordonate carteziene sunt numite adresele punctelor.5. De exemplu. De exemplu: 6. se tasteaz distan a. sau pozi ia lor fa de origine de-a lungul axelor de coordonate X. 1. b) coordonate polare valoarea unghiului. coordonata Z fiind implicit egal cu 0 (fig.16. 1. Introducerea coordonatelor relative este precedat de simbolul "@" (a-rond): @-8.4<45 coordonate relative polare.60*l Specify next point:< Coordonatele polare (fig. coordonatele punctelor se vor introduce în milimetri. Y. a) Fig. astfel: 81 < 45. Introducerea direct a distan ei sau a unghiului Introducerea direct a distan ei este similar utiliz rii coordonatelor relative cu excep ia c nu se introduce unghiul. apoi EnterJ . Z. Coordonate absolute: a) coordonate carteziene. Dac desenul este executat în sistemul metric. 6. Pot fi introduse numere întregi. reale sau frac ionare.7 reprezint coordonatele X=6 Y=7.2.55J 1.5. În rezultatul tast rii doar a simbolului "@" apare prompterul ce indic coordonatele punctului curent.5.16. La crearea obiectelor 2D (bidimensionale) se vor indica doar coordonatele X i Y.7.5 Y=7. a).2 reprezint coordonatele X=6. 6-1/2.3. simbolul unghiular (<) i 1.

atunci când se solicit indicarea punctului.5. Comanda se execut în mod transparent. Cu ajutorul acestui instrument pot fi selectate cu exactitate punctele din capetele unui segment sau arc. Utilizarea modului o singur dat are loc în procesul execut rii unei comenzi de desenare. intersec ia a dou linii etc. centrul unei circumferin e.5. Utilizarea modurilor OSNAP Modul de lucru OSNAP (object snap) permite indicarea exact a punctelor specifice ale entit ilor existente pe ecran sau a celor care se afl într-o rela ie spa ial cu entitatea. lungimea fiind stabilit în mod interactiv cu ajutorul mouse-ului sau prin tastatur .activarea modului pentru un timp mai îndelungat. construi tangente sau perpendiculare la obiectele existente. Lucrul cu modurile OSNAP poate fi efectuat pe dou c i: . de asemenea. la construirea unei linii. Activarea modului în acest regim se produce pe una din c ile: 26 . . Se pot.utilizarea modului o singur dat în procesul execut rii unei comenzi de desenare (asemenea unei comenzi transparente).Introducerea direct a unghiului prevede indicarea unghiului precedat de semnul respectiv (<). Dup selectarea punctului modul OSNAP este dezactivat i executarea comenzii se prelunge te în mod obi nuit. 1. se poate selecta cu ajutorul modului OSNAP centrul unei circumferin e deja existente pe ecran. De exemplu.

1. Activarea/dezactivarea modului se produce din bara de stare (vezi fig. 1. 1. pause over the point again. din meniul-ecran -> ASSIST -> OSNAP -> op iune. pause over the point while in a command.17. Modul r mâne activ pe parcursul execut rii mai multor comenzi pân va fi dezactivat. & I Tangent - Nearest ~ Apparent intersection Parallel Options. din bara de instrumente Object Snap (fig. OK Cancel Help . Bara de instrumente Object Snap Atunci când este necesar selectarea mai multor puncte specifice se recurge la activarea modului pe un timp îndelungat. To stop tracking.d| Polar Tr. din meniul-cursor (apare la clic-dreapta+^STz///' ) op iunea dorit . A tracking vector appears when you move the cursor.din bara standard de instrumente ² selectarea butonului cu list OSNAP i alegerea variantei necesare. 1 Object Snap n ² ² / / X X - © O <y X # R> ° / Xo| a Fig.10) prin dublu clic-stânga pe butonul OSNAP.17) butonul necesar. Ctrl+FsauF3. prin tastarea numelui (sau alias-ului) modului solicitat de la tastatur . pbje'cfsinap'On (F3Jj Object Snap modes ² I Endpoint Object Snap] I Object Snap Tracking On (F11) I Midpoint Node I Center ® 4l I Insertion _ Perpendicular Select All ear All <0> I Quadrant X I Intersection I Entension X To track from an Osnap point. Snap and G r i d ] Polar Tracking Gr.

arcelor.asigur pozi ionarea în mijlocul liniilor. ‡ prin tastarea în linia de comand a comenzii OSNAP. *M ‡ ‡ din meniu Tools ^ Drafting Settings ^ Object Snap.alege centrul unui cerc. 21 . NODe .alege cel mai apropiat cap t al unei linii. arc etc. elips . multilinii. Caseta de dialog OSNAP Setting Aceast caset poate fi apelat i în alte moduri: ‡ din bara standard de instrumente -> butonul cu list " OSNAP -> butonul OSNAP Setting. polilinii. MIDpoint . CENter . De men ionat c AutoCAD recunoa te numai obiectele vizibile sau p r ile vizibile ale obiectelor. segmentelor de polilinie etc. Facilit ile propuse de OSNAP sunt urm toarele: ENDpoint .18. arc. 1.pozi ioneaz pe o entitate de tip punct. din meniul-cursor -> OSNAP Setting.Fig. arc de elips sau al poliliniei.

în punctul de tangen ob inut prin trasarea tangentei din ultimul punct specificat la entitatea respectiv .1.7. arcelor poliliniilor. Stabilirea mediului de desenare 1. Temporary Tracking point specific un punct relativ la alte puncte. Pentru activarea/dezactivarea modului ORTHO se alege una din c ile: ‡ ‡ ‡ ‡ clic pe butonul ORTHO din bara de stare.localizeaz un punct.stabile te un punct de referin temporar ca baz pentru determinarea pozi iei punctelor de construc ie. elipselor.permite trasarea dreptelor paralele prin crearea unei linii punctate temporare al c rei vector a fost ob inut.determin un punct de pe o entitate situat cel mai aproape de centrul colimatorului.alege punctele. INTersection . De i dup specificarea punctului de start al unei drepte cursorul poate fi deplasat în orice direc ie. combina ia de taste Ctrl+L. de la o linie sau arc. fie prin selectarea unui punct pe ecran sau se accept coordonatele implicite < Ä >: cu tasta Enter.180° i 270°) cercurilor. EXTension . extinzând o linie de construc ie punctat temporar .0>: (se indic col ul stânga-jos) Specify upper right corner<420.7. PERpendicular . PARallel . 1. Determinarea limitelor desenului Limitele desenului reprezint o margine invizibil a desenului i sunt utile pentru siguran a de a nu crea un desen care ar dep i dimensiunile colii ce urmeaz a fi imprimat .selecteaz punctul de intersec ie a entit ilor (dac este un punct de intersec ie real în spa iul 3D). 90°. NEArest . Pentru stabilirea limitelor se vor parcurge urm torii pa i: se lanseaz comanda prin una din c ile: ‡ meniul Format ® Drawing Limits. FROM . în linia de comand se tasteaz ORTHO J. atributelor etc.297>: (se indic col ul dreapta-sus) Coordonatele X i 7 se indic fie prin tastarea valorilor coordonatelor.selecteaz capetele cuadrantelor (0°.determin pozi ionarea pe o entitate existent . APParent INTersection .6. Modul ortogonal de desenare Modul ortogonal de desenare (ORTHO) permite desenarea dreptelor paralele cu axele de coordonate. în piciorul perpendicularei coborâte din ultimul punct specificat. arcelor de elips .determin pozi ionarea pe o entitate existent . textelor. La afi area prompter-ului: Command: limits Reset Model space limits: Specify lower left corner or [ON/OF] <0.selecteaz punctul de inserare al blocurilor. banda elastic care leag cursorul de acest punct se aranjeaz numai paralel axelor OX sau OY. 1. TANgent . tasta F8. arcelor. 22 . Fiind o comand transparent modul ORTHO poate fi lansat chiar în timpul execut rii altor comenzi. INSertion . ‡ în linia de comand se tasteaz Limits J.QUAdrant . care aparent în ecran sunt puncte de intersec ie. nefiind puncte de intersec ie reale în spa iul 3D.

Aspect .ON/ OFF .0000>: ON / OFF .determin afi area unei re ele identice cu re eaua SNAP. Aceast gril se afi eaz numai în limitele formatului i constituie un mijloc ajut tor pentru desenare.permite stabilirea de pa i diferi i pe dou direc ii. cât i prin intermediul casetei de dialog. Command: snapJ Specify snap spacing or [ON/OFF/Aspect/Rotate/ Style/Type] <10. Modul GRID creaz o gril de puncte vizibil pe ecran. sau RM J. Programul afi eaz caseta de dialog Drafting setting. Style . Parametrii grilelor SNAP i GRID pot fi stabili i atât de la linia de comand . Modurile grafice SNAP i GRID Modul SNAP asigur deplasarea discret a cursorului de-a lungul unei grile invizibile de puncte "de fixare" prestabilite.activeaz / dezactiveaz modul SNAP. Pentru a atribui distan ei dintre punctele grilei GRID o valoare care este multiplul distan ei grilei SNAP.7.19). Determinarea grilelor de la linia de comand prevede tastarea denumirii modului. dar care nu face parte din desen i nu apare la imprimare.0000>: ON/ OFF ..permite stabilirea de pa i diferi i pe dou direc ii. 1. Snap . Rotate .activeaz / dezactiveaz modul GRID.. ‡ din linia de comand : DDRMODES J . prima pagin a c reia este SNAP and GRID (fig.permite alegerea unuia dintre cele dou stiluri de grile -standard sau izometrice. Aspect . Command: grid J Specify grid spacing (X) or [ ON /OFF /Snap/Aspect ]<10. 23 . se indic aceast valoare urmat de "X".permite rotirea re elei SNAP fa de orizontal . 1. Pentru facilitarea stabilirii valorilor grilelor poate fi utilizat caseta de dialog Drafting setting care poate fi apelat : ‡ din meniul Tools ® Drafting Settings. la prompter-ul: Specify grid spacing (X ).impune sau scoate restric iile la dep irea limitelor formatului în procesul de desenare.2.

.-( Snap ² Snap. modificarea unghiului de rota ie fa de sistemul de coordonate curent (Angle). tasta F9. 1. . OK Cancel Help Fig. combina ia de taste Ctrl+B. Caseta de dialog Drafting settings. combina ia de taste Ctrl+G.posibilitatea deplas rii discrete de-a lungul unor unghiuri de aliniere polar (Polar snap). controlul suplimentar asupra originii grilei SNAP ( X base . Isometric snap).19. Activarea / dezactivarea grilei SNAP se efectueaz prin unul din modurile: ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ plasarea sau înl turarea bifei din dreptul Snap On din caseta de dialog Drafting setting. alegerea re elei standard (a=90°) sau izometrice (a=120°) (Rectangular snap. Y base). clic-stânga pe butonul SNAP al barei de starActivarea / dezactivarea grilei GRID se efectueaz prin unul din modurile: plasarea sau înl turarea bifei din dreptul Grid On din caseta de dialog Drafting setting. Definirea layer-elor 24 . tasta F7. stabilirea pasului X spacing i Y spacing care pot avea valori diferite (de la tastatur ).7.X spacing: Snap Y spacing: Angle: Snap type & style ² X base: (‡ Grid snap (‡ Rectangular snap Isometric snap (~ Polar snap Options. clic-stânga pe butonul GRID al barei de stare. pagina SNAP and GRID Caseta permite: activarea sau dezactivarea modurilor GRID sau SNAP la plasarea sau eliminarea bifei din caseta de validare prin clic-stânga pe modul respectiv (Snap On sau Grid On).'Diafting Settings Snap and Grid Polar Tracking 1 Object Snap : I W Grid On (F7) Grid² GridX spacing: Grid Y spacing: W£ On l '. 1. cu pasul determinat (Polar spacing).3.

| Color J | I Plot Style" _ White White rf' Red Green Yellow Magenta Magenta Magenta Continuous Continuous CENTEFI2 HIDDEN2 Continuous Continuous Continuous Continuous Default 0.. Apply to Object Properties toolbar.35 mm 0. Crearea i modificarea layer-elor se efectueaz prin intermediul casetei de dialog Layer Properties Manager (fig. ft'Layer Properties Manager -Named layer filters² IShowalMayer^^^ |Current Layer: 0 On Lini 0 Contur ^ ntrerupte Sub iri Tent 3. în linia de comand se tasteaz layer (LA ) «J..20 mm 0. afi area c reia se va determina pe unul din traseele: ‡ bara de propriet i ²» butonul Layers. fiecare foaie con inând un singur tip de informa ie care poate fi utilizat atât separat..70 mm Color_7 Color_7 Color_1 Color_3 Color_2 Color_6 Color_6 j Details-N ame: Color: Lineweight: inetype: lot I Off for djsplay I Lock for Freeze ~3 ~3 F |ByColor Layers displayed editing I Do not plot I in all viewports viewport f Freeze in current Freeze in new viewports J style: |9 Total layers J.20.Una dintre facilit ile propuse de AutoCAD este organizarea desenului pe layer-e (straturi). Fig. Culorile diferite care pot fi atribuite diferitelor layer-e. cât i împreun cu informa ia din alte layer-e..50 mm 0..25 mm 0. posibilitatea de înl turare temporar a unor layer-e u ureaz procesul de citire a desenelor.50 mm 0. Zayer-ele sunt similare cu foi transparente. 1. Utilizarea layer-elor este justificat i de faptul c fiecare layer poate con ine un anumit tip de linie de o anumit grosime. | L. 1 Restore state. I e type Lineweight I I Freeze.20).5 Tent 5 Tent 7 I I jnvert filter. 1.. Caseta de dialog Layer Properties Manager J. meniul Format ²» Layer.25 mm 0. Help 25 .

modificarea aspectului casetei prin afi area sau ascunderea compartimentului Details (Hide details / Show details). schimbarea layer-ului curent (Current). Propriet ile ce pot fi atribuite stratului sunt: - 26 . cât i în compartimentul Details prin selectarea acestei variante din list .Caseta de dialog ofer posibilit ile: crearea unui layer nou (New). dar care nu a fost utilizat (Delete). Fiecare layer creat posed un ir de propriet i care pot fi modificate atât în fereastra central prin clic-stânga pe proprietatea respectiv i alegerea variantei dorite din caseta ce apare. lichidarea unui layer creat anterior.

[ Colors² Standard 1 1 1 1 .face destul de voluminoas procedura de redactare a elementelor dintr-un desen..21. 1 L. 1. apare caseta Select Colors (fig. 1..21) din care poate fi aleas culoarea dorit din cele trei palete: culori standard (Standard Colors). 1.. De i pare a fi mai simpl . capacitatea de a nu fi plotat (Plot /Don't Plot).. f când vizibile diferite por iuni ale ei. Având ca efect deplasarea sau apropierea/îndep rtarea colii.3..... De notat. pozi ia reciproc a elementelor. v . ce apare la selectarea acestei propriet i. Programul furnizeaz în total 256 de culori. '. 1.. exist posibilitatea de atribuire a acestor propriet i în mod individual din bara de instrumente Object Properties.. De men ionat. 1.. propriet i ce in de comportamentul stratului i anume (fig... ‡ bara de propriet ii butonul Make Object's Layer Currents se selecteaz un obiect plasat în stratul respectiv.numele stratului (Name). dimensiunile sau scara.....7. . care se alege din caseta de dialog Select Linetype (fig. nuan e de gri (Gray Shades) i paleta de baz (Full Color Palette).. ‡ în caseta de dialog Layer Properties Manager se selecteaz stratul dont-^Current^OK. tipul de linie (Linetype). 1 vizibilitatea ... 2 . din care îl vom alege.. In caz c tipul de linie necesar lipse te din aceast caset .23. 27 .T .. c paralel cu metoda de atribuire a propriet ilor în mod global (în straturi). înghe area (Freeze / ^. Ä. 1.8.Logical 1 Full Color Palette- Colors² ByLayer 1 Fig. aceste comenzi nu afecteaz în nici un mod desenul ca atare. Comenzi de vizualizare Unele dintre cele mai des utilizate comenzi de vizualizare sunt PAN (panoramare) i ZOOM (efectul de lup ). ci doar deplaseaz coala. 1. Caseta Select colors J Fig. la clic-stânga pe denumirea culorii sau în p tr elul din dreptul ei. se tasteaz i poate con ine pân la 255 de caractere.. completând lista din caseta Select Linetype. 1.22). Alegerea layer-ului Alegerea stratului necesar se va executa prin unul dintre modurile: ‡ din lista derulant Layer Control din bara de propriet i.. ÄÄ Ä .22..23): \ Name 1 Or Freeze. . aceast metod are un dezavantaj considerabil i anume . culoarea (Color). / Fig... rf' J Thaw) l incuierea (Lock / comportament ale stratului Unlock). . (On/OFF).1... Propriet ile de Œ . Caseta Select Linetype grosimea liniei (Lineweight). prin intermediul butonului Load ne vom adresa la biblioteca tipurilor de linie.. care se va alege din caseta respectiv . c sunt admise spa iile i se ine cont de tipul literelor.

1.8. Ca r spuns cursorul î i schimb aspectul. sus. cea din urm fiind cea mai solicitat .afi eaz desenul cuprins în limitele stabilite. Extens . jos respectiv. Scale . anume: Window . cât i prin una din c ile: ‡ ‡ ‡ din meniul View -> Zoom -> se alege op iunea.deplasarea la o distan determinat de dou puncte. Center . Right.24) si . Efectul ei este similar cu ac iunea barelor de defilare. La deplasarea mouse-ului cu butonul stâng ap sat coala se "mi c " fiind "fixat " de mân . precum: Left. ZOOM propune mai multe op iuni (fig.8. Point . m rirea 1. dreapta. Down . sau prin selectarea Exit din meniul-cursor. 1. Pentru activarea comenzii se va parcurge calea: 36 ‡ ‡ ‡ ‡ din meniul View -> Pan -> se alege op iunea. în linia de comand se tasteaz PAN (P) J. AutoCAD propune mai multe op iuni ale acestei comenzi.6).afi eaz desenul efectiv. desenul Comanda Zoom poate fi activat atât din lista butonului situat în bara-standard de instrumente (vezi fig. c p tând forma unei mâini. din bara de instrumente standards Pan Realtime. La fel ca i comanda Pan.1. men inând acela i centru.apropie / dep rteaz desenul la o scar solicitat .apropie / dep rteaz prin indicarea centrului nou i în l imii por iunii afi ate. Efectul de lup Comanda ZOOM apropie sau dep rteaz desenul. In/Out . din meniul-ecran -» View I -» Pan. ‡ din meniul-cursor al setului de selec ie. din meniul-ecran -> View I -> Zoom^ se alege op iunea. Up. AII . Panoramarea desenelor Comanda PAN permite navigarea prin desen.deplasarea cu un pas în stânga. P r sirea comenzii are loc la ap sarea tastei Esc sau Enter.^ Pan. 1. ce permite elementelor sau l rgirea spa iului vizibil. în linia de comand se tasteaz ZOOM (Z) op iunea J.apropie por iunea desenului care a fost selectat într-o fereastr Dynamic . .2. Real Time .deplasarea interactiv .apropie / dep rteaz desenul de dou ori.creaz o fereastr de m rire care poate fi deplasat prin desen.

din meniul-ecran -> View I -> Zoom^ Zoom Previous. Zoom Dynamic Pentru revenirea la vederea anterioar Zoom In Scale comenzilor Pan sau Zoom serve te comanda Zoom Previous. Adnot ri în form de text De obicei.. care este accesibil i din bara standard de instrumente. la executarea desenelor este necesar plasarea în cadrul desenului a unor texte (litere.Of ¼1 Metoda implicit propus este Zoom real time . Dup activarea comenzii pe ecran apare o lup . 1. cuvinte sau propozi ii). Dup activarea comenzii pe ecran apare o lup .9. a plasa în diverse moduri textul în cadrul desenului i de a redacta atât 29 . Op iunile comenzii ZOOM de comand se tasteaz ZOOM ( Z ) P J. Dac mouse-ul este deplasat în sus sau în jos cu butonul stâng ap sat Zoom Window desenul se va m ri sau mic ora respectiv.scalare interactiv .24. care se deplaseaz la mi carea Butonul cu list . Zoom Extens din meniul View -> Zoom-^ Zoom Previous. care se deplaseaz la mi carea mouse-ului. care poate fi apelat prin una din c ile: Zoom Center Zoom Aut ‡ din bara standard de Zoom All instrumente -> Zoom Previous. sau prin selectarea Exit din meniul-cursor. Se va p r si comanda prin ap sarea tastei Esc sau Enter. AutoCAD ofer posibilitatea de a alege un stil de inscrip ionare. în linia /[Ii Fig. 1.

italic. Programul permite crearea textelor prin intermediul a dou comenzi diferite .permite modificarea tr s turilor fontului (stil normal. Height . Vertical scriere verti-cal .con inutul textului. redenumit sau ters prin intermediul casetei de dialog Text Style (fig.25.oglindire fa de axa vertical . unghiul de înclina ie i orientarea textului.1. ' 1 Style Font Name: l^. TOR DEC L.lista cu fonturile propuse de program.lista ce permite selectarea unui stil existent. Effects .26).permite stabilirea unor efecte suplimentare (fig.0000 Effects ² ~ Upside down Width Factor: 1. Exemple de efecte suplimentare . IME: 2 FMM BE lAJK T 1 1 5 A 30 UNGHI DE ÎNCLINA IE 15' L J Fig. Stabilirea stilului de text Stilul de text este caracterizat de mai mul i factori cum ar fi fontul. Apoi se stabilesc parametrii stilului.0000 Preview- ‡ în linia de comand ²» Style (ST) J. 1. Stilul de text poate fi definit.stabile te în l imea textului în unit i de m sur acceptate. din meniul ecran ²» Draw 2 ²» Dtext ²» Style.26. în l imea. care ar putea fi eventual redenumit (Rename). Pentru început apare caseta New Text Style în care se atribuie un nume acestui stil. 1.Single Line Text i Multiline Text.25). 1. În cadrul unui desen pot fi definite i utilizate mai multe stiluri de text. cum ar fi: Backwards . 1.shx |~ Use Big Font Font Stuje: ^ 1 (Regular Height: 1 0. New .1. aldin sau aldin-italic) pentru unele din fonturile True Type.butonul ce determin crearea unui stil nou. ~ Backwards |~ Vertical AaBbCc D AaBbCcD Oblique Angle: E Preview Fig. Oblique Angle -înclinarea V Lp . Font Name . ters (Delete) sau modificat (prin schimbarea caracteristicilor). Width Factor -modifi-carea factorului de l ime.isocp. Caseta de dialog Text Style Style Name . Font Style . modificat. cât i aspectul lui. care poate fi deschis prin unul din modurile: ‡ ‡ din meniul Format ²» Text Style.9. Setarea în l imii la valoarea 0 permite stabilirea în l imii textului în zona de comand în momentul cre rii textului.

accept stilul creat. Apply .ofer posibilitatea previzualiz rii unui e antion de text. MC TC TL ML Left BL Middle Center TR MR Right BR Fig. ±.27). dreapta-mijloc (Middle-Right). Nu pot fi terse nici stilurile la care se refer un text existent.aranjeaz textul între dou puncte. p strând în l imea stabilit i modificând factorul de l ime. dreapta (Right). stânga-mijloc (Middle-Left).permite ie irea din caset . Preview . centru-jos (Bottom-Center). 1. din meniul ecran ® Draw 2 ® Dtext. 1. Punctele de aranjare a textului Pentru aceasta se introduc coduri.). textul poate fi subliniat sau supraliniat. Pentru apelarea comenzii se va parcurge una din c ile: ‡ ‡ din meniul Draw ® Text ® Single Line Text. i unghiul de rota ie al liniei de text (Specify rotation angle of text:). centru-sus (Top-Center).aranjeaz textul între dou puncte. având pân la acel moment aspectul codului introdus (tab. în caz c nu a fost stabilit în caseta Text Style. schimb rile f cute vor fi reflectate asupra textului creat în stilul respectiv.propune diverse modalit i de pozi ionare a textului prin prompter-ul: Enter an option [Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/ TC/TR/ML/MC/MR/BL/BC/BR]: Align . ‡ în linia de comand ® Dtext (DT) J. mijloc (Middle). dreapta-sus (Top-Right). 31 .2. stânga-sus (Top-Left). Textul introdus de la tastatur apare concomitent în linia de comand i în aria desenului. care î i cap t aspectul de simbol dup încheierea comenzii Dtext.27. dreapta-jos (Bottom-Right ) (fig. De notat c stilul Standard nu poate fi nici redenumit. potrivindu-i în l imea. În text pot fi introduse diverse simboluri (°. 1. Fit . În cazul modific rii unui stil deja existent. Justify (J) .1). 0 etc. 1.9. În linia de comand apare prompter-ul: Command: dtext Current text style : "Standard" Text height: 2. centru-mijloc (Middle-Center). nici ters. stânga-jos (Bottom-Left). Celelalte op iuni necesit indicarea unui punct care constituie unul dintre punctele din: centru (Center). Close .5 Specify start point of text or [Justify / Style]: ( se indic col ul din s ânga-jos al liniei de text) Dup selectarea punctului programul cere date referitoare la în l imea textului (Specify height:). Inscrip ionarea prin intermediul comenzii Single Line Text Comanda Single Line Text permite introducerea unei singure sau a mai multor linii de text.caracterelor fa de axa vertical .

1 |5 Find/Replace | I 1 1 ByLayer 0K I j-J Symbol | Cancel j IrnportText. j M t e x t Fig.în l imii liniei de text (Height). 1. Multiline Teict Editor Character | Properties ] Line Spacing ISOCP . care va fi plasat exact sub prima sau din punctul indicat cu mouse-ul. Ap sarea tastei Enter f r introducerea vreunui caracter semnaleaz sfâr itul comenzii. Inscrip ionarea prin intermediul comenzii Multiline Text Comanda Mtext permite crearea paragrafelor de text plasate în limite specificate.unghiului de rota ie al textului (Rotation). Op iunile comenzii permit modificarea din linia de comand a urm torilor parametri ai textului: . 1.m rimii spa iului dintre rânduri (Line spacing).valorii l imii paragrafului (Width). Sfâr itul liniei de text este semnalat prin tasta Enter sau clic-stânga al mouse-ului. care poate fi introdus de la tastatur sau prin punctare.1 Gre elile comise pot fi corectate deplasând cursorul prin linia de comand i utilizând tastele Back Space (²) i Delete. . stilului utilizat (Style).3. Pentru a lansa comanda se va parcurge una dintre c ile: ‡ din meniul Draw ® Text ® Multiline Text.9. În acest moment poate fi introdus o a doua linie de text. . Va ap rea prompter-vX: Command: mtext Current text style: "Standard" Text height: 2.r\ ‡ din meniul-ecran Draw ²> MText.28).5 Specify first corner: (se indic un punct) Specify oppozite corner or [Height Justify'/Line spacing/ Rotation/Style/Width J: (se indic al doilea punct) Punctele introduse indic col urile dreptunghiului de încadrare a textului. ‡ în linia de comand se tasteaz MTEXT (MT sau T). . Dup indicarea col urilor opuse ale dreptunghiului pe ecran apare caseta de dialog Multiline Text Editor (fig. ‡ din bara de instrumente Draw ²» Multiline Text. 1...pozi ion rii textului fa de dreptunghiul-cadran (Justify). .28.Codurile disponibile pentru comanda DText Cod %%u %%o %%d %%p %%c Ac iune activeaz / dezactiveaz sublinierea activeaz / dezactiveaz supralinierea introduce simbolul ° introduce simbolul ± introduce simbolul 0 Tabelul 1. . Caseta de dialog Multiline Text Editor Help I 32 .

mutat. etajarea (stacked) ce permite indexarea cu indice de jos sau de sus i înscrierea frac iilor ordinare. trecerea în alt rând executându-se automat. 1. dar nu apare pe ecran pân comanda nu va fi încheiat prin butonul OK al casetei. stilul . Comanda poate fi apelat prin unul din modurile: ‡ 4? din meniul Modify -> Text. culoarea. din meniul ecran -> Modify I -> Ddedit. stabilirea caracterelor aldine sau italice (valabil doar pentru unele fonturi) i sublinierea. A pentru indice. Tastele de acces rapid extului Ctrl+Z Ctrl+C Ctrl+V Ctrl+X Ctrl+Spacebar Ac iunea Undo Copie textul selectat în Windows Clipboard Copie textul din Windows Clipboard Taie textul selectat în Windows Clipboard Insereaz spa iul inseparabil Tabelul 1. 43 - - Caseta permite alegerea propriet ilor textului cum ar fi: fontul . permite introducerea simbolurilor din lista derulant Symbol sau din caseta Character Map (la alegerea op iunii Other din list ). l imea paragrafului (Width). pozi ionarea . permite importul textului din fi iere salvate în formatul ASCII sau RTF.se alege din listele derulante Line Spacing din pagina a treia a casetei. Prin modificarea propriu-zis a textului se are în vedere introducerea unor schimb ri în con inutul textului. spa iul dintre rânduri . în caset textul se introduce f r utilizarea tastei Enter. tergerea.pentru frac iile cu bar orizontal .se alege din lista derulant a aceleia i pagini sau se tasteaz eventual o valoare nou . ‡ în linia de comand -> DDEDIT (ED) J. în l imea caracterelor . Se execut utilizând caracterele: / .pentru frac iile cu bar înclinat .se alege din lista derulant Justification din pagina a doua a casetei. unghiul de rota ie a textului (Rotation). oglindit etc. Dar exist metode de editare specifice doar textelor i anume: modificarea propriu-zis a textului i modificarea propriet ilor lui.se alege din lista derulant Style din pagina a doua a casetei. În caseta de dialog pot fi utilizate tastele de acces rapid (tab. scalat. # .2). .La tastarea textului el apare în caseta de dialog respectiv .se alege din lista derulant din prima pagin a casetei. ad ugarea sau înlocuirea literelor sau întregilor por iuni de text. din bara de instrumente Modify II -> butonul Edit text.2 Ca orice alt obiect din AutoCAD textul poate fi modificat prin intermediul comenzilor de editare i anume: copiat. utilizarea tehnologiei OLE.

‡ combina ia de taste CTRL+S.29) permite doar redactarea con inutului textului. Se va salva desenul i înaintea abandon rii sesiunii de lucru. i. Salvarea desenului În procesul lucrului asupra unui proiect este necesar salvarea lui periodic pentru a se evita pierderea desenului. De notat c acest lucru poate fi efectuat i prin intermediul casetei de dialog Properties.1. Dac este selectat un text de tip Mtext apare o caset de dialog Multiline Text Editor identic cu caseta pentru inscrip ionare (vezi fig. din bara Standard de instrumente -> butonul Properties. care este apelat prin unul din modurile: ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ din meniul Modify -> Properties. din bara de instrumente standard ²» butonul Save. Caseta de dialog pentru editarea textului de tip Dtext Modificarea propriet ilor textului se va executa prin intermediul casetei de dialog Properties. Pentru a salva desenul cu un nume diferit de cel atribuit anterior se va proceda în felul urm tor: ‡ ‡ meniul File ²» Save as.29. iar celelalte propriet i se aleg din list . vor ap rea propriet ile lui. din meniul ecran -> Modify I -> Properties. apoi desenului i se va atribui un nume. . 1. Caseta va fi închis prin intermediul butonului Save. Caseta permite i redactarea con inutului textului. Caseta pentru editarea textului de tip Dtext (fig.10. care pot fi modificate. Încheierea sesiunii de lucru 1. în caseta de dialog ap rut se va alege mapa în care va fi stocat desenul.28). ‡ din meniul-cursor al textului selectat ® Properties. în linia de comand ² » SAVEAS J. Valorile numerice noi se introduc de la tastatur . În caseta respectiv . [O] ² ‡ în linia de comand » SAVE J.a ap rea prompter-uh Command: ddedit Select an annotation object or [Undo]:(se va selecta textul) în dependen de tipul textului selectat pot ap rea casete de dialog diferite. parcurgând una dintre c ile: ‡ ‡ din meniul File ²» Save sau Save as. 1.'Edil Text ^ '11 Text: \ Fig.10. în care pot fi resetate toate propriet ile alese anterior i redactat con inutul textului. 1. în linia de comand -> PROPERTIES J. 45 combina ia Ctrl+1. dup selectarea textului. 1.

1.în caseta de dialog Save Drawing As se tasteaz numele nou.30). 3. chenarul (20 mm din partea stâng a formatului i câte 5 mm din celelalte p r i).10.2.dwg? | | Fig. Succesiunea execut rii desenului prototip A4 este urm toarea: 1. Abandonarea sesiunii de lucru 46 Pentru p r sirea programului se va parcurge calea: ‡ ‡ ‡ bara de titlu -> butonul Close sau dublu-clic pe butonul programului. Dac desenul nu fusese salvat. ‡ combina ia de taste Alt+F4.297J Command: 4.1- t-lt-ar Masa -a m Co ala Varaman Semn Oa bor u . 1. În cadrul lucr rilor de laborator ulterioare utilizarea desenului prototip permite de a economisi timp pentru studierea materialului curent i executarea reprezent rilor necesare. 1.30. va ap rea caseta de dialog în care se va solicita op iunea privind salvarea desenului (fig.297>:210. Se alege formatul A4 prin Format ² Drawing limits Command: limits Reset Model space limits: Specify lower left corner or [ON/OF] <0. AutoCAD Save changes to Drawing"! . stilul de text. pa ii 7 . Indicatorul 1:1 grilei i cursorului.11. meniul File -> butonul Exit sau Close. 1.31) i toate set rile necesare privind layer-ele. 2. Executarea desenului prototip Desenul prototip prezint un fi ier care con ine limita formatului. Se lanseaz AutoCAD-ul. indicatorul completat (fig. 1.10 23 1 15 10 185 D T O l . apoi se apas butonul Save. 12 ²²| 15 17 18 Scara -------. linia de comand -^EXITJ. Caseta de dialog privind salvarea desenului 1. Se aleg op iunile Start from Scratch i Metric. ra Desen prototip Fig.31. Se creeaz straturile necesare prin Format ² Layer ²New: .0>:J Specify upper right corner <420.

4 0. Se alege layer-ul ÄContur" i se construie te chenarul desenului: Command: rectang Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/ Fillet/Thickness/Width]: 20.7 1.0J Specify nextpoint:@0.0J Specify opposite corner:210. a) Se deseneaz liniile groase ale indicatorului cu layer-ul ÄContur" utilizând comanda Line: Command:line Specify first point:205. Se alege layer-ul ÄSub ire" i se construie te cu ajutorul comenzii Rectangle un dreptunghi de m rimea formatului: Command: rectang Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/ Fillet/Thickness/Width]: 0.0J Specify .3 0.60J Specify nextpoint:@-185.3 0. Se stabile te pasul cursorului cu ajutorul comenzii Snap (se recomand 5): Command: snapJ Specify snap spacing or [ON/OFF/Aspect/Rotate/ Style/ Type]<10>:5J Command: 8.297J Command: 12.0J Specify nextpoint:@0. Se afi eaz întreg formatul prin View ²Zoom ² All. lhx Height ² 0 Width factor ² 1 Obligue angle < 0. Se alege stilul scrierii prin Format .0 5.3 0.8 0.65J Command: 14.-55J Specify nextpoint:@23.5 0. Se stabile te pasul grilei auxiliare cu ajutorul comenzii Grid (se recomand 5): Command: grid J Specify grid spacing (X) or [ ON /OFF /Snap/Aspect] <10> :5J Command: 7. Se activeaz pasul cursorului prin butonul SNAP din bara de stare. 15*.0J Specify nextpoint:@7.5J Specify other corner point or [Dimensions]: 205.292J Command: 13.000>:15 6.3 0.0J Specify other corner point or [Dimensions]: 210. 11. 10.35 0. Se afi eaz zona inferioar a formatului prin View ² Zoom ² Windows: Specify first corner:15.Text style: Text style name ² Standard Font name ² isocp.25J Specify nextpoint:@10. 9.5 Text5 Text7 Text10 Color White Culoare Culoare Culoare Culoare Culoare Culoare White White White White Linetype Continuous Continuous Continuous Continuous Continuous ACAD ISO04W100 ACAD_ISO02W 100 Continuous Continuous Continuous Continuous Lineweight 0.8 0. Se activeaz grila de puncte prin butonul CRID din bara de stare.-25J Specify nextpoint:@0. Se activeaz modul ortogonal de desenare prin butonul ORTHO din bara de stare.Name 0 Contur Sub ire Cote Ha ur Axe Invizibil Text3.

0J Specify nextpoint:@120.0J Specify nextpoint:@0.25J Specify nextpoint:@0.-5J Specify nextpoint:@65.0J Specify nextpoint:@0.0J Specify nextpoint:@-50.-20J Specify nextpoint:@-12.0J Specify nextpoint:@0.nextpoint:@0.15J Specify nextpoint:@50.15J Specify next point: J Command: J Specify first point:160.0J Specify nextpoint:@0.0J Specify nextpoint:@0.0J Specify nextpoint:@0.20J Specify nextpoint:@65.5J Specify nextpoint:@-50.0J Specify nextpoint:@0.5J Specify nextpoint:@0.0J Specify nextpoint:@0.-20J Specify nextpoint:@-65.25J Specify nextpoint:@0.55J Specify nextpoint:@0.25J 51 b) c) .0J Specify nextpoint:@0.0J Specify nextpoint:@0.15J Specify nextpoint:@J Command: J Se deseneaz liniile sub iri din stânga indicatorului: Command:line Specify first point:20.20J Specify nextpoint:@J Command: Se deseneaz liniile sub iri ale rubricii Litera a indicatorului cu layer-ul ÄSub ire" utilizând comanda Line: Command:line Specify first point:155.55J Specify nextpoint:@15.-40J Specify nextpoint:@0.10J Specify nextpoint:@120.10J Specify nextpoint:@65.15J Specify nextpoint:@-70.-5J Specify nextpoint:@0.0J Specify nextpoint:@-18.-55J Specify nextpoint:@10.0J Specify next point: J Command: J Specify first point:20.0J Specify nextpoint:@J Command: J Specify first point:20.15J Specify nextpoint:@65.0J Specify nextpoint:@J Command: J Specify first point:20.5J Specify nextpoint:@-5.

datorit faptului c majoritatea dimensiunilor sunt multiple lui 5.31).0J Specify nextpoint:@J Command: J Specify first point:20. Pentru lucr rile grafice ulterioare informa ia din indicator se va redacta utilizând Modify ² Text.0J Specify nextpoint:@J Command: 16. metoda punct rii.55J Specify nextpoint:@65. îns .Specify nextpoint:@65. Mult mai efectiv este.1 din în l imea literelor majuscule. 1. Pentru restul dimensiunilor poate fi utilizat metoda indic rii direc iei cu mouse-ul i a distan ei cu tastatura.45J Specify nextpoint:@65. Se salveaz rezultatul ob inut: File ² Save as ² nume de familiedesen prototip_A4 * Aici se propune utilizarea coordonatelor carteziene relative pentru introducerea datelor.50J Specify nextpoint:@65. Se stabile te pasul cursorului 1 mm i se completeaz indicatorul (vezi fig. 17.0J Specify nextpoint:@J Command: J Specify first point:20. luând în considerare c grosimea liniei scrierii este egal cu 0. 38 .0J Specify nextpoint:@J Command: J Specify first point:20.0J Specify nextpoint:@J Command: J Specify first point:20.30J Specify nextpoint:@65.

Timpul alocat lucr rii de laborator............ 4 39 ...................... în ore academice ..........

Reprezent rile grafice trebuie s fie executate în conformitate cu regulile i conven iile stabilite prin documente denumite standarde. Formatele de baz utilizate în desenul tehnic sunt prezentate în tab. 2. paralel cu latura mic a formatului respectiv (fig. 2 "Garnitur ". Comenzi de modificare a desenelor. i care poate fi apelat oricând pentru a i se face ad ug ri.4.5. Cotarea desenelor.1. o baz de date matematic . 2.2. fiind identificate prin prefixul ISO.301-68. 2. Un desen CAD (Computer Aided Desing) este un fi ier care con ine informa iile ce descriu o imagine grafic . Norme generale de executare a desenelor tehnice Desenul tehnic este reprezentarea grafic a unei idei sau concep ii tehnice. analize etc. 2. modificare. Formatul ulterior poate fi ob inut prin împ r irea formatului anterior în dou p r i egale. în momentul de fa în multe ri se face elaborarea standardelor pe baza recomand rilor interna ionale adoptate de Organiza ia Interna ional de Standardizare. 2. În Republica Moldova. executat dup anumite norme i reguli stabilite prin standarde na ionale i interna ionale. Ca urmare a faptului c se tinde spre interna ionalizarea total a regulilor de reprezentare în desenul tehnic. 2. modul de notare i de utilizare a formatelor sunt stabilite de standardul GOST 2. 2.1.6. Comenzi de desenare a entit ilor de baz . Metrologie i Supraveghere Tehnic i poart indicativul de GOST (exsovietice).1.1. 2. Executarea lucr rii grafice nr. 2 NORME GENERALE DE EXECUTARE A DESENELOR TEHNICE SCOP: Studierea normelor generale de executare a desenelor tehnice i a modalit ii utiliz rii programului AutoCAD la desenare. Formatele desenelor tehnice Formatul reprezint spa iul delimitat pe coala de desen prin conturul pentru decuparea desenului original sau al copiei.1). inscrip ionare i cotare. Dimensiunile. acestea sunt aprobate de Departamentul Standarde. Diferite ri i-au stabilit propriile lor standarde.Lucrarea de laborator nr.1. OBIECTIVE: 2. 2. Metode de selectare. Acest contur are dimensiunile axb i se traseaz cu linie continu sub ire. modific ri. 40 . Norme generale de executare a desenelor tehnice.3.

1 Formate de baz A2 A4 A3 A4 A0 Format A0 A1 A2 A3 Mig. Amplasarea formatelor 2. Formatele pot fi amplasate atât cu latura lung Äb" orizontal. 2.1. Chenarul desenului se traseaz cu linie continu groas la distan a 20 mm de la marginea din stânga i 5 mm de la toate celelalte margini ale formatului (fig. 2. cât i vertical. Sc ri numerice 41 .2.2. 2. mm) formatelor suplimentare MultipA0 A1 lul 2 1189x1682 3 1189x2523 841x1783 4 841x2378 5 6 7 8 9 - Formatul A2 - A3 - A4 - 594x1261 594x1682 594x2102 - - 420x891 420x1189 420x1486 420x1783 420x2080 - 297x630 297x841 297x1051 297x1261 297x1471 297x1682 297x1892 A4 > A3 >A3 Fig.Tabelul 2.1.2. Formatele suplimentare se utilizeaz numai dac obiectul nu poate fi reprezentat pe unul din formatele de baz . Tabelul 2.2). Dimensiuni axb. mm 841x1189 594x841 420x594 297x420 Fo ma e ba7 2 xx29 7 A1 prin multiplicarea de câteva ori a laturilor scurte Äa" ale formatelor de baz .2 Dimensiunile (axb. A3x4. Dimensiunile formatelor derivate se iau din tab. Notarea formatelor se face prin simbolul formatului de baz i multiplicarea lui. excep ie f când formatul A4 ce poate fi amplasat numai vertical (fig. A2.2). 2. 2. Exemple de notare: A1. A2x3.

3 La proiectarea planurilor de h r i se admite folosirea sc rilor 1:2000.Desenele tehnice se execut la scar . Linii utilizate în desenul tehnic În desenul tehnic se utilizeaz diferite tipuri de linii ce se deosebesc dup aspect i grosime.la desenele care se execut f r indicator (planuri. m rimea sc rii precedat de cuvântul Äscara" se înscrie sub titlul desenului. scheme. 1:2. . iar pe desen lâng notarea proiec iei executate la scara diferit de cea a proiec iei principale se înscrie în paranteze valoarea sc rii respective.1.3.la desenele în care unele proiec ii sunt reprezentate la alt scar decât cea a proiec iei principale. h r i). 2.3). Grosimea s a liniei continu groas de baz se ia în dependen de m rimea i complexitatea reprezent rii i de formatul desenului.. 1:5000.5:1 100:1 4:1 1:5 1:10 1:15 1:20 1:25 1:100 1:200 1:400 1:500 1:1 5:1 10:1 20:1 40:1 50:1 Tabelul 2. Tabelul 2. executate la aceea i scar .4 42 . de dimensiunile formatului i de prevederile standardului GOST 2.4). 2. unde n num r întreg. 1:20000. aspectul. 1:10000. scara se noteaz astfel: în indicator se înscrie m rimea sc rii principale a desenului. Standardul GOST 2. La alegerea sc rii se ine cont de dimensiunile obiectului reprezentat. În cazurile necesare se admite utilizarea sc rilor de m rire (100n):1. 1:25000. 2:1 etc. Notarea sc rii pe desen se face dup cum urmeaz : .303-68 stabile te denumirea. Sc rile numerice Sc ri de mic orare Scar real Sc ri de m rire 1:2 1:2. 2.302-68 (tab. . 1:50000. fiind constant pentru toate reprezent rile aceluia i desen.5 1:4 1:40 1:50 1:75 1:800 1:1000 2:1 2. de complexitatea lui.în rubrica indicatorului predestinat sc rii se noteaz astfel: 1:1. Prin scara unui desen se în elege raportul dintre dimensiunile liniare m surate pe desen i dimensiunile reale ale obiectului reprezentat. grosimea i destina ia liniilor (tab.

T 1. Dimensiunea nominal a scrierii este în l imea literelor majuscule i a cifrelor.4. Linii de indica ie. Linie continu ondulat 4. Linie întrerupt 5. 14. 40. amplasate înaintea planului de sec ionare. 28. 5. 20. Muchii acoperite. Distan a minim dintre dou linii nu va fi mai mic de 0.5. cu grosimea liniei egal cu (1/14)h. sfâr itul. 43 . Scriere standardizat Scrierea în desenul tehnic este reglementat de standardul GOST 2. Linii pentru delimitarea vederilor i sec iunilor. 3'2 2 ² T ² Indicarea suprafe elor cu 23 prescrip ii speciale (tratament termic.4 mm ss3'2 ss3'2 ss3'2 s s s s Destina ie de baz Contururi i muchii reale vizibile.scriere tip A (scriere îngust ). Linii de ruptur . 10.1. 33 ' 2 s s 3'2 Pozi ii intermediare sau finale ale pieselor mobile. 2. Linie continu sub ire 3. Pentru sec iunile compuse se admite unirea capetelor liniei mixte cu linie punct sub ire. Standardul prevede dou tipuri de scriere: .). 3. . se noteaz cu h. Liniile reprezent rii elementelor. 7.Liniile desenului Denumire 1. Linii ale desf uratelor suprapuse cu vederi. Linii de cot i ajut toare.304-81. cu grosimea liniei egal cu (1/10)h. recomandat pentru desenele destinate a fi microfilmate. Ha uri. Linii de flexiune pe desf urate. Începutul. se m soar în mm i se alege din urm torul ir de valori: h = 2. recomandat a fi utilizat în mod curent. Linie mixt 8. Sec iuni suprapuse. Contururi acoperite. Linie dou puncte sub ire s s s Axe de simetrie.8 mm. Axele de simetrie sau de centru ale cercurilor mai mici de 12 mm se înlocuiesc cu linii continue sub iri. Linie continu sub ire în zig-zag 9.5. acoperire etc. Muchii fictive. Linie continu groas de baz 2.5+1.5 ‡ Trasee de sec ionare. 7. Linie punct groas Aspect Grosime s=0.scriere tip B (scriere normal ). Chenarul sec iunii intercalate. schimbarea direc iei i intersec ia liniilor punct i întrerupte trebuie s aib loc cu segmente i nu cu interval. s Linii lungi de ruptur . Linie punct sub ire 6. pentru completarea indicatorului i formularelor.

con ine inscrip ia clar a numelor de familie ale persoanelor care semneaz documentul. grupei). Vederi etc.M.8 kg. Rubrica 8 num rul total de coli ale documentului (se completeaz numai pe prima pagin ). facult ii.indic denumirea piesei reprezentate sau tema. Indicatorul Indicatorul se aplica pe fiecare desen în col ul din dreapta jos al formatului i are ca scop redarea datelor necesare identific rii desenului. dou moduri de scriere: scriere înclinat la 15° spre dreapta sau scriere dreapt . Rubrica 11 semn turile persoanelor respective. Rubrica 10 .307-68.scara desenului.12 (Desen Tehnic. Rubrica 12 . de exemplu: 0.masa articolului. de exemplu. la alegere. de exemplu: DT 04. I . 12 (7 J - Lltmrm _ Vederi \ Coala 7 \ U. cu caractere perpendiculare pe linia de baz a rândului (fig. Reguli. de exemplu: Racord ri. / /fer S c r i e r e d r e a p t Fig.nota ia stabilit de catedr .M.C.litera atribuit documentului conform GOST 2.3.num rul de ordine al lucr rii de laborator.1.3).T.nota ia documentului conform GOST 2.4. În condi ii de studii . 2. F.103-68.data semn rii documentului. TI-011 Fig. Conform GOST 2. de exemplu O el 45 GOST 1050-68. 2.I. Rubrica 4 . Scriere standardizat 2. este alc tuit din mai multe zone dreptunghiulare (dimensiunile rubricilor vezi fig.desen de instruire. Rubrica 3 . Rubrica 2 . 2. Rubrica 5 .4. 04 .5. 2. Rubrica 9 . precum i a dimensiunilor care stabilesc pozi ia reciproc a acestora i se efectueaz conform regulilor stabilite de GOST 2.nota ia materialului obiectului proiectat (numai pe desenele de piese). 2. Pe un desen trebuie utilizat numai unul dintre cele dou moduri de scriere.denumirea organiza iei de proiectare (institu iei de înv mânt. Rubrica 6 .varianta). 12 . gr.30) i se completeaz conform fig. 44 .6.1. Indicatorul (forma 1) Rubrica 1 .Pot fi utilizate. Rubrica 7 .1.104-68 indicatorul (forma 1) are dimensiunile 185x55 mm. metode i principii de cotare Prin cotarea desenului se în elege opera ia de înscriere a dimensiunilor formelor geometrice din care este alc tuit obiectul proiectat.201-80.num rul de ordine al colii de desen a documentului. 185 DT 04.

c) sau simplificate (reprezentare numai jum tate (fig. linia de indica ie. Se recomand evitarea intersec iei liniilor de cot între ele sau cu alte linii ajut toare i dispunerea în afara reprezent rii în ordine cresc toare (fig. În caz de necesitate ele pot fi trasate oblic. 2.8. elementelor simetrice reprezentate prin jum tate vedere -jum tate sec iune (fig. de s ge i cu lungimea de 2. ca regul . dar paralele între ele (dimensiunea 20 fig. 45 . 2. Linia de cot este delimitat .7 - razelor arcelor de arc (fig. e.mm trasate cu linie groas . 2. 2.6) sau cu bare oblice (dungi) sub 45° c tre linia de cot (fig. Elementele cot rii Linia de cot se traseaz cu linie continu sub ire paralel cu liniile de contur ale proiec iei. perpendiculare pe linia de cot i s o dep easc cu 1-5 mm. În cazul lipsei de spa iu. 2. Liniile ajut toare se traseaz cu linie continu sub ire i trebuie s fie. 2. b).9). d).1.5): linia de cot . 2. Linia de cot poate fi delimitat cu s geat doar la un cap t la cotarea: Fig.8.8. 2.8.2. 2. de regul . cota.6 Fig.1. diametrelor arcelor care nu sunt reprezentate complet (fig.7) cu lungimea de 3. la cotarea fa de un punct de origine (fig. 2. 2. s ge ile se înlocuiesc cu puncte pronun ate (fig.5.6.6). a). 2. Fig. 2. la o distan de min 10 mm de la contur i min 7 mm dintre liniile de cot .8.5-5 mm. Extremit ile liniei de cot . extremit ile liniei de cot (de regul . Elementele cot rii Opera ia de cotare se realizeaz prin intermediul urm toarelor elemente (fig. s ge i). f). linii ajut toare.

o not conven ional sau o cot .Linia de indica ie se traseaz cu linie continu sub ire i serve te la precizarea elementului la care se refer o prescrip ie.5). Linia de indica ie se sprijin pe o suprafa printr-un punct pronun at (vezi fig. 2. pe o linie de contur printr-o s geat sau pe o linie de cot f r nici un element. 46 . care din lipsa de spa iu nu poate fi înscris deasupra liniei de cot .

5 mm. de la mijlocul ei. f r precizarea unit ii de m sur . Simboluri utilizate la cotare În caz de necesitate.2. 2.6. 2. 2. nominal a scrierii 3.9 reprezint valoarea a dimensiunii elementului înscrie deasupra liniei de distan a de 1 mm.5 Element cotat Diametru Raz P trat Diametru sfer Grosime Lungime Simbol R Exemplu de cotare îs tie s l 47 . Tabelul 2.5). Cotele liniare indic în milimetri.1.Cota numeric cotat. cotele înscrise pe desen sunt înso ite de simboluri grafice (tab. se cot la preferin Dimensiunea fiind de min pe desen se Fig.

Cotare în serie cotarea fat de o baz de referin un element comun (fig.10. de obicei.3. 2. 2.Egalitate Conicitate Înclinare Arc de cerc = ta 2.cotarea în serie. Metode de cotare La înscrierea cotelor pe desene se aplic .10). urm toarele metode: . 15 10 15 10 Fig.6.1. const în înscrierea cotelor fa de 48 .11). care const în a ezarea cotelor pe o singur linie (fig. 2.

1. Cotare în coordonate 2. care îmbin ambele metode precedente pe aceea i proiec ie i este cea mai utilizat metod la cotarea desenelor tehnice (fig. _ 1² ² ² -1 ²²  4 / s - - Fig. 2.13.4. 2.6.is 25 40 55 io >* ‡ Fig. Fig.12. Cotare combinat .cotarea combinat . Elementele se numeroteaz 2. Nr.12). 2.cotarea în coordonate este utilizat în cazul când elementul cotat prezint un num r de elemente de acela i tip amplasate neuniform.11. ‡ Cotele se înscriu pe proiec ia în care elementul se proiecteaz în m rime adev rat . precum i pozi ia lor reciproc . 49 . unde elementul este mai complet determinat. Principii de cotare ‡ Cotele referitoare la acela i element se înscriu numai pe una din proiec iile obiectului reprezentat. ‡ Trebuie s se urm reasc definirea fiec rei forme geometrice din care este alc tuit obiectul proiectat. g urii 0 1 10 2 10 3 15 4 15 5 25 6 14 X 20 20 60 60 90 95 Y 20 110 50 80 30 100 i într-un tabel se indic m rimea i pozi ia lor (fig.13). 2. Cotare fa de o baz de referin .

de obicei. de procesul tehnologic de fabrica ie al piesei. 2. ‡ Nu se admite înscrierea pe desene a mai multor cote decât cele necesare execu iei corecte a obiectului proiectat.2. cu excep ia cazurilor în care cotarea de la muchia acoperit duce la excluderea necesit ii desen rii unei reprezent ri suplimentare. Comenzi de desenare a entit ilor de baz . ‡ La înscrierea cotelor pe desenele de execu ie a pieselor se ine cont.‡ Nu se admite cotarea elementelor pe proiec ia în care acestea sunt reprezentate cu linie întrerupt (muchii acoperite).

2. ‡ în linia de comand se tasteaz Circle ( )J. trei entit i c rora le este tangent cercul (TTT). Comanda poate fi lansat prin unul din modurile: 51 . Comanda permite desenarea consecutiv a mai multor segmente. pozi ie.2. din meniul-ecran ²» Draw 1 ²» Line. 3 puncte din planul curent XOY (3P).2. din bara de instrumente ²> Draw ²» Line.3. 2.1. m rime etc. Comanda poate fi lansat prin unul din modurile: ‡ _ f ‡ ‡ din meniul Draw ²» Line. 2.Orice desen AutoCAD poate fi realizat utilizându-se entit i bidimensionale elementare cum ar fi linia. îns . Desenarea arcelor de cerc Comanda Arc serve te la desenarea arcelor de cerc. fiecare. Aceste date pot con ine op iuni referitoare la metoda de desenare. 68 ^ din bara de instrumente ²> Draw ²» Circle. Desenarea cercurilor Comanda Circle serve te la desenarea cercurilor i poate fi lansat prin unul din modurile: j- ‡ ‡ ‡ din meniul Draw ²» Circle. 2 extremit i ale diametrului (2P). ‡ în linia de comand se tasteaz Line (L) J. cercul. elipsa. Dup cum a fost men ionat anterior. centrul i diametrul. Indiferent de modul de lansare în linia de comand va ap rea prompter-ul care va solicita datele necesare pentru desenarea entit ii respective.2. Atunci când sunt desenate mai multe segmente poate fi utilizat op iunea Close ( ) pentru a închide linia frânt (a plasa ultimul punct al ei în punctul de start) i a ie i din comanda Line. la care apareprompter-vX: Command:line Specify first point: (se indic un punct) Specify next point or [ Undo ]: (se indic alt punct) Undo(U) serve te la anularea ultimului punct introdus i lichidarea ultimului segment. arcul etc. 2. constituind un obiect aparte. dou entit i c rora le este tangent cercul i raza lui (TTR). Desenarea segmentelor de linie dreapt Comanda Line serve te la desenarea segmentelor de dreapt prin indicarea extremit ilor lui. una i aceea i comand poate fi lansat în moduri diferite. din meniul-ecran ²» Draw 1 ²» Circle. la care apareprompter-u\: Command : circle Specify center point for circle or [ / 2 / Ttr (tan tan radius) ] : Cercul poate fi construit prin 6 metode indicând: centrul i raza (metoda implicit ).

unghi inclus între laturi (St. Desenarea elipselor i arcelor de elipse Comanda Ellipse serve te la desenarea elipselor i arcelor de elipse.2. start. start. Rad).permite de a construi arce de elips .5. start. ‡ din bara de din meniul-ecran z Draw 1^ Ellipse. centru. 2. St. în acest caz se vor indica suplimentar unghiurile ce determin sectorul de elips . la care apare prompter-\x\: Command: ellipse Specify axis endpoint of ellipse or [Arc / Center}: Metoda implicit de construire a elipselor prevede indicarea capetelor unei axe ale elipsei apoi a jum t ii celei de-a doua axe (prin tastarea valorii sau indicarea punctului pe ecran). lungimea corzii (C. Ang). Comanda poate fi lansat prin unul din modurile: .2. din bara de instrumente ²» Draw ²» Arc. centru. cap t. direc ie unghiular m surat în sens trigonometric ( St. unghi inclus între laturi (St. ‡ în linia de comand se tasteaz Arc (A )J. E. start. E. C. start. raza (St. sfâr it (St. Dir ). 2. start. C. Len). cap t. C. Ang). în acest caz se va alege op iunea Rotation se va specifica axa elipsei i unghiul de rota ie (0-89). St. centru. start. Comanda poate fi lansat prin unul din modurile: ‡ ^ ‡ din meniul Draw -> Ellipse. Ang).cere indicarea centrului apoi dou puncte ce vor determina axele elipsei. " instrumentez Draw -^Ellipse. Len). End). din meniul-ecran ²» Draw 7²» Arc. Center . la care apareprompter-u\: Command: arc Specify start point of arc or [ Center]: Arcul poate fi construit prin 11 metode indicând: 3 puncte de pe arc (3 Point). sfâr it (C. St. Elipsa poate fi considerat proiec ia unei circumferin e rotit la un unghi anumit fa de ax .4. Arc . centru. start.‡ y* ‡ ‡ din meniul Draw ²» Arc. E. Desenarea dreptunghiurilor Comanda Rectangle serve te la desenarea dreptunghiurilor cu laturi paralele axelor UCS prin indicarea extremit ilor unei diagonale. lungimea corzii ( St. pân unde trebuie continuat cu un arc entitatea (ArcCont). unghi inclus între laturi (C. ‡ în linia de comand se tasteaz Ellipse (El )J. cap t. End). start. centru. centru.

din meniul-ecran ²» Draw 1 ²» Polygon... Raza poate fi indicat atât valoric cât i prin punctare. Comanda poate fi lansat prin unul din modurile: ‡ ‡ ‡ din meniul Draw ²» Polygon. La care apareprompter-vX: Command: rectangle Specify first corner point or [Chamfer/Elevation/Fillet/ Thickness/Width ]: (se indic un punct) Specify other corner point or [Dimensions ]: (se indic alt punct) Op iunile Chamfer i Fillet permit te irea sau rotunjirea vârfurilor dreptunghiului.>: (se indic num rul de laturi) Specify center of polygon or [ Edge ]: (se indic un punct) Enter an option [Inscribed in circle / Circumscribed about circle ] < > : (se indic I sau ) Specify radius of circle: (se indic un punct sau se tasteaz valoarea razei) Metoda implicit de construire a poligoanelor const în indicarea centrului circumferin ei înscrise sau circumscrise (Inscribed in circle / Circumscribed about circle) i a razei ei. 2.2. Desenarea poligoanelor Comanda Polygon permite desenarea poligoanelor regulate cu 3-1024 laturi. ‡ în linia de comand se tasteaz Rectangle (Rec)J. 71 53 .‡ ‡ ‡ din meniul Draw Rectangle. Celelalte op iuni se refer la construc iile în spa iul 3D. La care apareprompter-vX: Command: polygon Enter number of sides <. din meniul-ecran z Draw 1 Rectangle. din bara de instrumente ® Draw ® Rectangle. iar Dimensions construie te dreptunghiuri dup valorile laturilor. ‡ în linia de comand se tasteaz Polygon (Pol )J.6. din bara de instrumente ²> Draw ²» Polygon.

dup selectarea unui obiect se propune continuarea procesului de selectare prin afi area aceluia i prompter: Select objects : Încheierea procesului de selectare este anun at de c tre utilizator prin una din metodele: clic-dreapta al mouse-ului. Pentru aceasta se va executa un clic-stânga inând ap sat tasta Ctrl. Crearea unei ferestre se va începe atunci.Op iunea Edge permite indicarea pe ecran a segmentului ce constituie latura poligonului. Parcurgerea ciclic a obiectelor Atunci când desenul este aglomerat. care selecteaz toate obiectele incluse integral în fereastr . 2. În rezultat va ap rea mesajul: Select objects : < Cycle on> Dup activarea select rii ciclice.1.3. 2. La eviden ierea obiectului dorit. c dup activarea procesului de selectare ciclic nu conteaz pozi ia casetei selectoare.1.1. Exist mai multe metode de selectare. Metode de selectare În procesul de editare a unui desen este necesar selectarea obiectelor ce urmeaz a fi redactate. Dup aceasta procesul de selectare poate fi prelungit sau încheiat.3.3. la fiecare clic al mouse-ului va fi eviden iat un alt obiect.3. când este selectat un spa iu liber al desenului. De notat faptul. În caz c comanda suport o selectare multipl . Atunci când fereastra este definit de la stânga la dreapta va fi creat o fereastr de tip Window. 2. care în afar de obiectele incluse integral va selecta i pe cele intersectate de marginile sale.3.2. Selectarea prin punctare (direct ) Selectarea prin punctare se realizeaz prin plasarea casetei selectoare pe obiectul solicitat i executarea unui clic-stânga. space-bar sau se va executa un clic-dreapta pentru a ad uga elementul la setul de selec ie i a dezactiva modul de selectare ciclic. Selectarea cu ajutorul ferestrelor implicite Atunci când este necesar selectarea grupurilor mari de obiecte se recomand utilizarea ferestrelor de selectare.3. Când fereastra este definit de la dreapta la stânga se va crea o fereastr de tip Crossing Window. La deplasarea cursorului se formeaz o fereastr dreptunghiular în care pot fi incluse obiectele ce vor intra în setul de selec ie. 2. ap sarea tastei Enter(J) sau a barei de spa iu. Indicarea explicit a tipului de fereastr Atunci când se lucreaz cu un desen aglomerat i este dificil de a g si o zon liber pentru a fixa primul punct al diagonalei ferestrei. Determinatoare este pozi ia casetei în momentul activ rii prin Ctr/+clic-stânga al modului ciclic de selectare. Din aceast cauz majoritatea comenzilor de editare afi eaz prompter-ul: Select objects: Din acest moment cursorul î i schimb forma i este înlocuit cu un p tr el selector. se va utiliza explicit metoda Window sau Crossing Window. Obiectul selectat este eviden iat pentru confirmarea select rii. caseta selectoare intersecteaz mai multe obiecte i este dificil de a selecta obiectul dorit. se poate recurge la selectarea ciclic a obiectelor intersectate de caseta de selec ie. se va ap sa tasta Enter(J) . 2. 54 .

reselecteaz un set creat anterior în cadrul celei mai recente comenzi de redactare. multiplicarea elementelor etc. Alte op iuni de selectare În unele cazuri pot fi utile i alte metode de selectare pe care la furnizeaz programul. când se încheie procesul de selectare.4. O alt metod de eliminare a obiectelor din set ar putea fi deselectarea lor cu ajutorul tastei Shift.selecteaz obiectele care sunt intersectate de o serie de segmente desenate temporar. Comanda poate fi lansat prin una din c ile: . 2.selecteaz obiectele incluse într-un poligon neregulat i pe cele intersectate de marginile lui (este similar op iunii Crossing). Aceste metode pot fi lansate prin tastarea denumirii integrale a op iunii sau numai a aliase-ului (abrevierii) ei.selecteaz ultimul obiect desenat. 2. 2. din bara de instrumente standard. Trim i Break. tergerea complet a obiectelor tergerea obiectelor din desen se execut cu ajutorul comenzii Erase. În mod obi nuit se lanseaz comanda i apoi se formeaz setul de selec ie. 2. Specificul comenzilor de modificare const în faptul c pentru executarea lor este necesar determinarea unui set de selec ie. Modificarea setului de selec ie 5 Atunci când se dore te anularea din set a ultimului obiect selectat.4. se poate recurge la op iunea Undo. rearanjarea. Pentru deselectarea obiectelor ce fac parte din set se va utiliza op iunea Remove.1. Crossing Polygon (CP) . tergerea obiectelor În procesul de desenare apare necesitatea de a terge atât entit i complete. De notat c aceast opera ie nu permite tergerea por iunilor unei entit i. 2. indiferent de locul punct rii i direc ia diagonalei. Sunt selectate i obiectele aflate în afara ecranului i cele situate pe un strat ascuns (off)..4. În acest caz va fi deschis fereastra. sau bara de spa iere (space-bar). ci a entit ii în întregime.Pentru aceasta la prompter-ul '"Select objects:''" se va introduce de la tastatur fie caracterul W i J. Executarea comenzii începe doar atunci.1. E necesar a nu se confunda cu instrumentul Undo.selecteaz obiectele incluse integral într-un poligon neregulat (este similar op iunii Window). Window Polygon (WP) . Dintre acestea fac parte op iunile (în paranteze este indicat aliase-ul): Last (L) .3. All (ALL) .4.selecteaz toate obiectele desenului cu excep ia celor aflate pe un layer înghe at (frozen) sau încuiat (locked). care poare fi accesat prin tastarea RJ. fapt ce e semnalat prin clic-dreapta al mouse-ului. care va anula comanda în întregime. tasta Enter( J ). Dup apari ia prompter-ului '"Remove objects:" toate entit ile indicate vor fi extrase din setul de selec ie. La selectare poate fi utilizat orice metod sau combina ie de metode de selectare. care permite atât corectarea desenelor.3. Dac se dore te revenirea la procesul de completare a setului se va recurge la op iunea Add prin tastarea AJ. În aceste cazuri se utilizeaz comenzile Erase. Unele comenzi permit selectarea obiectelor înaintea acces rii comenzii. prin tastarea UJ sau prin selectarea acestei op iuni din meniul de scurt tur . Previous (P) .1. fie caracterul C i J. Fence (F) .5. Comenzi de modificare AutoCAD dispune de un set de comenzi de modificare a desenelor. cât i adaptarea. cât i por iuni din acestea.

2.2. Select objects: (se vor selecta muchiile t ietoare) Select objects to trim or shift-select to extend or [ Project/Edge/Undo]: Edge .‡ ‡ ‡ ‡ din meniul Modify -» Erase.1.. La o tergere gre it se poate renun a prin comanda Undo. iar o muchie t ietoare poate fi i obiect supus t ierii. Pentru restabilirea unui ultim set de obiecte ters dup care au fost executate un ir de opera ii.specific modul de proiec ie prin care se reteaz obiectele. care restabile te setul de selec ie ters accidental f r a afecta opera iile care au urmat opera ia de tergere (spre deosebire de comanda Undo). prompter-uh Command: erase Select objects : ( se vor selecta obiectele necesare) Comanda permite selectarea care preced apelului comenzii.. . Edge=None Select cutting edges . meniul-ecran Modify Trim.. Command:trim Current settings : Projection=UCS. De notat c în procesul execut rii unei singure comenzi pot fi selectate mai multe muchii t ietoare. Project . se utilizeaz comanda OOPS (prin tastarea numelui ei integral). Comanda poate fi lansat prin una din c ile: ‡ ‡ ‡ din meniul Modify Trim. Se pot terge obiecte pân la punctul unde se intersecteaz cu o muchie implicit . în linia de comand se tasteaz -> Erase (E) J. din meniul-ecran -> Modify -> Erase. din în linia de comand se tasteaz Trim (TR) J. Apare prompter-ul. 56 . I ‡ din bara de instrumente de modificare Trim.4. adic o muchie care ar fi fost format la prelungirea muchiei t ietoare selectate. în acest caz comanda Erase poate fi înlocuit cu tasta Delete. Retezarea por iunilor unei entit i Retezarea por iunilor dintr-o entitate se 'poate executa prin intermediul comenzii Trim. Comanda Trim permite tergerea unei p r i dintr-un obiect (object to trim) intersectat de alt obiect considerat muchie t ietoare (cutting edge). din bara de instrumente de modificare -> Erase. De notat c comanda nu suport selec ia prealabil .permite retezarea cu o muchie implicit (fictiv ).

2. Apare prompter-ul. Select objects: (se vor selecta limitele) Select objects to extend or shift-select to trim or [ Project/Edge/Undo]: Edge . în caz c se vor selecta mai multe limite. tergerea por iunilor unei entit i tergerea por iunilor dintr-o entitate se poate executa prin intermediul comenzii Break. Prelungirea entit ilor se execut prin intermediul comenzii Extend. Se poate prelungi entitatea pân la o limita imaginar (fictiv ). Se poate continua prelungirea prin selectarea repetat a entit ii. Comanda Break permite tergerea unei p r i dintr-un obiect prin indicarea a dou puncte: ini ial i final.. Linie. Prelungirea entit ilor Entit ile pot fi prelungite pân la o limit definit de alte obiecte. Pot fi prelungite numai entit i de tipul Arc. ‡ în linia de comand se tasteaz -> Extend (EX) J. 11 . inclusiv de tip Text.1. adic o limit care ar fi fost format la prelungirea obiectului selectat. iar apoi entit ile ce urmeaz a fi prelungite.permite prelungirea pân la o muchie fictiv . prompter-u\: Command-extend Current settings : Projection=UCS. ea va fi prelungit în direc ia mai apropiat punctului de selec ie.permite de a preciza punctul de unde începe tergerea.3. Dac entitatea poate fi prelungit în mai multe direc ii. entitatea va fi prelungit numai pân la cea mai apropiat dintre ele. în cazul unui contur închis tergerea are loc contra mi c rii acelor ceasornicului. Dup lansarea comenzii se va selecta mai întâi limita (boundary edge). Project . ‡ în linia de comand se tasteaz -> Break (BR) J. ‡ din meniul-ecran -> Modify -> Extend. ‡ din meniul-ecran ^Modify -> Break.specific modul de proiec ie prin care se extind obiectele.2. Comanda nu suport selec ia prealabil . Drept limite pot servi orice entit i.. Polilinie.4. 2. I ‡ din bara de instrumente de modificare -> Extend. Command:break Select object: (se selecteaz un punct pe entitate) Specify second break point or [First point]: (se selecteaz al doilea punct pe entitate) First point . selectându-le câte una sau prin intermediul unei ferestre de tip Fence. Comanda poate fi lansat prin una din c ile: ‡ din meniul Modify -> Extend. Edge=None Select boundary edges . Comanda poate fi lansat prin una din c ile: ‡ din meniul Modify -> Break. ‡ din bara de instrumente de modificare -»Break.4. Comanda nu suport selec ia prealabil .

Pentru a alungi linia respectiv .permite de a trage cu ajutorul dispozitivului de indicare cap tul obiectului în pozi ia dorit . ‡ în linia de comand se tasteaz -> Scale (SC) J . se introduce o valoare mai mic de 100. 2.aceast op iune se folose te când este cunoscut lungimea final la care se dore te s ajung obiectul. prompter-uh Command: lengthen Select an object or [DElta/Percent/Total/DYnamicJ: ‡ din bara de instrumente de modificare Op iunile disponibile ale acestei comenzi sunt urm toarele: Select an object .4.4.se indic factorul de scalare (numeric sau interactiv). Dup selectarea obiectului. . ‡ ‡ ^Modify ^Lengthen. 58 . Percent . atunci exist posibilitatea de a introduce varia ia lungimii sau a unghiului la centru. Dac obiectul care urmeaz s fie modificat este un arc. se va introduce o valoare pozitiv . în linia de comand se tasteaz Lengthen (LEN) J.3. iar pentru a-l scurta . Apare prompter-ul. Scalarea obiectelor Dimensiunile obiectelor selectate pot fi modificate prin intermediul comenzii Scale. DYnamic .permite de a specifica varia ia lungimii în procente. programul afi eaz prompter-u\: Select an object to change or [Undo] : care cere selectarea obiectului c ruia îi va fi aplicat modificarea.2. Dup ce se indic punctul de baz se execut scalarea prin una din c ile: . 100% reprezentând lungimea ini ial . Alungirea i scurtarea obiectelor Un obiect deschis.este op iunea prestabilit i implic selectarea unui obiect. Pentru lansarea comenzii se va parcurge una din c ile: ‡ ¥ din meniul Modify -> Scale.4. Total .permite de a specifica cu cât va fi alungit sau scurtat obiectul. DElta . ‡ ‡ din bara de instrumente de modificare -> Scale. i "Ll &nmem\u-ecrm-> Modify Scale. programul afi eaz lungimea acestuia i reafi eaz prompter-ul ini ial. f r a modifica alinierea acestuia. cum ar fi o linie dreapt sau un arc. Dup ce se define te cantitativ modificarea.se specific lungimea curent i cea necesar (op iunea Reference). poate fi alungit sau scurtat cu ajutorul comenzii Lengthen. se introduce o valoare mai mare de 100. clic-ul se execut în apropierea cap tului care se dore te a fi cel mutat. La selectarea obiectului. Comanda poate fi lansat prin una din c ile: ^_ ‡ din meniul Modify ^ Lengthen. iar pentru a-l scurta.o valoare negativ . / Lengthen. Pentru a alungi obiectul.

sau se indic deplasarea.6.4. Explodarea entit ilor Obiectele complexe cum ar fi poliliniile. AutoCAD propune mai multe posibilit i de rearanjare cum ar fi: deplasarea i rotirea obiectelor. în linia de comand se tasteaz -> Explode (X) J. Se pot indica i coordonate absolute.4. 2.4.Command: scale Select objects: (se vor selecta obiectele) Specify base point: (se indic punctul de baz ) Specify scale factor or [Reference]: Comanda suport i selec ia prealabil . Programul va interpreta valorile introduse ca coordonate relative. care pot fi ulterior modificate individual.6. pot fi explodate sau descompuse în p r i componente. 2. dup care la prompter-ul ce urmeaz cu solicitarea celui de-al doilea punct se va ap sa tasta Enter. dreptunghiurile. Comenzi de rearanjare în procesul de redactare a desenelor deseori este nevoie de a rearanja obiectele în spa iul desenului. adic selectarea care preced apelului comenzii.2. rotirea i scalarea obiectelor). ‡ din bara de instrumente de modificare -> Explode. Pentru a lansa comanda se va parcurge calea: 59 . poligoanele etc. coordonate relative polare. Acest lucru se execut cu ajutorul comenzii Move. Comanda poate fi lansat prin una din c ile: £fr‡ din meniul Modify ^ Explode.4. Comanda permite selec ia prealabil . ‡ 2. Comanda poate fi lansat prin una din c ile: ‡ din meniul Modify^ Move. Deplasarea obiectelor în cadrul unui desen una sau mai multe entit i pot fi deplasate fa de alte obiecte p strându-se orientarea i dimensiunile acestora. ‡ ‡ din meniul-ecran ® Modify II ® Move. 2.6. Apare prompter-u\: Command: move Select objects : (se vor selecta obiectele necesare) Specify base point or displacement: La cel din urm prompter se va selecta punctul de start al deplas rii urmând s se selecteze punctul final.5. ‡ din bara de instrumente de modificare -> Move. Distan a de deplasare poate fi indicat prin coordonate relative carteziene. alinierea lor (comand ce îndepline te deplasarea. prompter-uh Command: explode Select objects : (se vor selecta obiectele) Comanda suport selec ia prealabil . în linia de comand se tasteaz ²» Move (M) J. Rotirea obiectelor Obiectele din desen pot fi rotite în jurul unui punct specificat la un unghi anume.1.

. este mult mai simplu de a-l copia.de copiere .1. sau. La selectarea op iunii Multiple pot fi create mai multe copii în cadrul aceleia i comenzi. din meniul-ecran -> Modify I -> Copy.7. Apare prompter-ul: Command: rotate Select objects: (se vor selecta obiectele necesare) Specify base point: (se va indica centrul de rota ie) Specify rotation angle or[Reference] (se indic unghiul de rota ie) Reference .7.7. care pentru o eventual modificare va necesita o descompunere (explodare). apoi indicarea punctului ini ial (base point) i a celui final (second point).4.4. decât a-l crea din nou. ‡ din bara de instrumente de modificare ²» Rotate.de creare a unei copii simetrice . AutoCAD ofer mai multe posibilit i pentru aceasta i anume: . din bara-standard de instrumente -» Copy.4.de creare a unei matrice rectilinii sau circulare formate din copiile obiectului ._____ ‡ din meniul Modify ²» Rotate. în linia de comand se tasteaz COPYCLIPJ. încât acesta s se alinieze cu un alt obiect. ‡ din meniul-ecran ²» Modify II ²» Rotate.ARRAY. ‡ în linia de comand se tasteaz ²» ROTATE (RO) J. 2.2.OFFSET. cât i pe cea posterioar . din bara de instrumente de modificare -> Copy. Comanda Copy Comanda Copy permite copierea unui obiect situat în acela i desen. a distan ei dintre copii. ‡ combina ia de taste Ctrl+ V.permite rotirea unui obiect în a a mod. eventual. .COPY. Obiectul va fi copiat în form de bloc. Metoda implicit de copiere este crearea setului de selec ie. Opera ia de copiere dintr-un desen în altul sau dintr-o aplica ie în alta se execut prin intermediul comenzilor Copy to Clipboard i Paste from the Clipdoard. ‡ combina ia de taste Ctrl+C Ambele comenzi permit atât selectarea prealabil . . ‡ din bara-standard de instrumente -» Paste from the Clipdoard. Comanda poate fi lansat prin unul din modurile: ‡ ‡ din meniul Modify -> Copy. Inserarea în desenul sau documentul de destina ie se execut prin intermediul comenzii Paste care poate fi lansat prin unul din modurile: ‡ din meniul Edit ^ Paste.MIRROR. Comanda Offset 60 . ‡ în linia de comand se tasteaz PASTECLIP J. Comenzi de multiplicare Atunci când apare necesitatea de a ob ine un obiect identic cu unul deja creat. 2. Comanda poate fi lansat prin unul din modurile: ‡ ‡ ‡ din meniul Edit -> Copy. în linia de comand se tasteaz COPY (CO sau CPjJ.de creare a unei copii echidistante . 2.

7. J ‡ din bara de instrumente de modificare -»Mirror. a poAve value srjeclies cewnlefcbctwire irtatioa A ne jahve value specrfies doekwrsaiolafan. G PoLsr Array f* Rcjaie items-as c»ied Object base per* -------------------- Array (fig. Comanda Mirror Comanda Mirror creaz o copie simetric a obiectelor fa de o ax care este determinat prin dou puncte.0000>: se poate indica o valoare a distan ei. ‡ în linia de comand se tasteaz ARRAY (AR) J Lansarea comenzii va fi marcat prin apari ia casetei de dialog t"" RettwgiJsiAiray Method atri value. Dup formarea setului de selec ie se indic dou puncte de pe axa de simetrie. arce având acela i centru dar cu raz diferit (mai mic sau mai mare . Specify offset distance or[Trought] <1. La prompter-ul. elipse concentrice etc. Pentru a lansa comanda se va parcurge calea: ‡ din meniul Modify -> Array. " ‡ în linia de comand se tasteaz OFFSET (O) J. dup selectarea obiectului-surs se indic locul plas rii obiectului nou: Specify trough point: 2. comanda creaz drepte paralele cu dreapta-surs . Astfel.7. 2.Comanda Offset deseneaz linii echidistante cu obiectele-surs la o distan stabilit . Comanda poate fi lansat prin unul din modurile: ‡ din meniul Modify -> Mirror. Comanda permite atât selectarea prealabil . iToiatruniberofJtHnsbA nsfelcWI Total numbs of jtemi Angls to lilL For angle lo 14. cercuri.14).4. Rectangular ^ F l o 61 .în dependen de locul plas rii) cu arcul-surs .3. apoi la prompter-ul: Delete source objects? [Yes/NO ]<N>: se opteaz pentru p strarea sau lichidarea obiectului-surs . cât i pe cea ulterioar . ‡ în linia de comand se tasteaz MIRROR (MI)J. ‡ din bara de instrumente de modificare -> Array. ‡ din bara de instrumente de modificare -> Offset. La alegerea unei dintre primele dou op iuni va urma: Select object to offset or<exit>: se selecteaz obiectul-surs Specify point on side to offset: se indic partea plas rii Select object to offset or<exit>: J Dac se alege op iunea Trought (t). 2. accepta valoarea propus . Comanda Array Comanda Array permite crearea copiilor multiple ale obiectelor amplasate uniform.4. Comanda poate fi lansat prin unul din modurile: ‡ din meniul Modify -> Offset. sau alege op iunea Trought (t).4. poligoane.

pozi ionarea dimensiunii.w offset: Column offset: j selected Select objects 0 objects :(7). 2. arhitectur . croitorie etc. Caseta permite indicarea acestei distan e prin punctare. Prin op iunea Angle of array copiile se pot aranja sub un unghi fa de axele de coordonate. Apelul casetei de dialog Dimension Style Manager se va efectua prin unul dintre modurile: 62 . Fixarea stilului de cotare Programul permite crearea mai multor stiluri noi în cadrul unui desen i modificarea stilurilor existente.tastând numele variabilei i valorii ei. Dup selectarea obiectelor se p r se te caseta prin OK. Dar se va ine cont de faptul. num rul c rora va fi indicat de la tastatur în dreptul casetelor Rows i Columns.5. If the column offset is negative. Stilul de cot este determinat de valorile a 68 de variabile de cotare.unghiul de umplere (angle to fill). în unele cazuri este comod indicarea celulei unitare. 2. colurnins ar "P added to the left.unghiul dintre elemente (angle between items) i se stabile te necesitatea rotirii copiilor i punctul de baz .utilizând caseta de dialog Dimension Style Manager.) De aceea. Casete de dialog Array La alegerea op iunii Rectangular Array copiile vor fi aranjate în rânduri i coloane. if the row offset is negativ 4^ rom are added downward. adic a cadranului din jurul obiectului care va înconjura fiecare dintre copii. 27-/. . Programul ofer posibilitatea de stabilire a acestor valori în dou moduri: . % distan a dintre cele dou puncte fiind acceptat ca distan între rânduri sau coloane. prezen a sau absen a liniilor de cot etc. mai mult ca atât aspectul cotelor depinde de domeniul de aplicare (construc ii de ma ini. .1. Distan a dintre rânduri i coloane va fi indicat numeric în casetele Row offset i Column offset.) este stabilit de standardele diferitor state. La alegerea op iunii Polar Array copiile vor fi aranjate pe o circumferin cu centrul stabilit de coordonatele X i Y ale casetei Center point (se permite indicarea centrului prin punctare sau prin indicarea valorilor numerice ale coordonatelor lui). multe dintre opera iile cot rii tradi ionale fiind automatizate. Utilizarea casetei de dialog este mai intuitiv i permite previzualizarea aspectului cotelor.num rul total de obiecte (total number of items). Bjj default. Cotarea desenelor Procedura cot rii în AutoCAD este foarte simpl . c stilul' de cotare (forma i m rimea s ge ilor. este necesar stabilirea stilului de cotare.5. Dup stabilirea metodei de determinare a pozi iei copiilor se indic valoarea a doi parametri dintre cei trei posibili: . . fapt ce ofer cotelor aspect diferit.

2.15. Ca r spuns apare caseta de dialog Dimension Style Manager (fig.‡ din meniul Format ²» Dimension Style. Caseta de dialog Dimension Style Manager 63 . 2. t. 'Dimension Sly le Menage Current Dimstyle: ISO-25 Pieview cl IED-25 Fig. ‡ din meniul Dimension ® Style. ‡ din bara de instrumente Dimension ²» Dimension Style.15).

Pagina "Linii i s ge i" (Lines and Arrows) (fig. Pentru crearea unui stil nou se va ap sa butonul New i în caseta ap rut Create New Dimension Style se va tasta numele noului stil (New Style Name). 2. 'New Dimension Style: GOST Lines and Arrows | Color: LineweigM: Extend beyond ticks: Baseline spacing: [ SK Dimension Lines Suppress: Dim Line 1 Dim Line 2 Extension Lines Color: Lineweight: Extend beyond dim lines.16) permite stabilirea: culorii (Color) liniei de cot (Dimension Line) i a liniei ajut toare (Extension Line). 2.. : 2 for 3] Si: Cancel Help OK Fig. Se ofer posibilitatea de redefinire temporar a unor componente ale stilului curent (Override) i de comparare a dou stiluri (Compare).Pagina ini ial afi eaz lista cu numele stilurilor eventual create.. Pagina Lines and Arrows a casetei Dimension Style 64 . Modificarea stilului existent se va începe dup ap sarea butonului Modify.16. Stilul necesar se selecteaz din list Styles i este acceptat ca stil curent prin clic pe butonul Set Current. Offset from origin: Suppress: ExtLrel Ext Line 3 Center Circles Marks I r-j .

17. Butonul (. sau la o distan anumit de ea ( Offset from dim line). suprimarea unei sau a ambelor linii de cot sau ajut toare (Suppres). 2. formei i m rimilor marcajelor centrelor cercurilor. 2. de a-l aranja în mijlocul liniei de cot sau lâng una dintre liniile ajut toare (Horizontal Placement) i alinierea -3 textului (Horizontal.- grosimii liniei (Lineweighf). 'Modify Dimension Style: GOST Lines and Arrows [Text ...18). Pagina Text a casetei Dimension Style - amplasarea.19) permite setarea urm torilor parametri: . Pagina "Text" (Text) (fig. decalajului dintre începutul liniei ajut toare i punctul selectat pentru el (Offsetfrom origin). Alignied with dimension line. care are prioritate fa de grosimea stratului în care se execut cota.) ce se afl în dreapta listei derulante Text style permite accesul la caseta de dialog Text Style în care poate fi modificat aspectul stilului de text ales. 2. distan ei de dep ire a liniei de cot de c tre cea ajut toare (Extend beyond dim lines). ISO Standard). conform standardului JIS (Japanese Industrial Standards).| Fit | Primary Units ] Alternate Units | Tolerances) Text Appearance Text . distan ei dintre liniile de cot succesive la crearea dimensiunilor cu aceea i baz (Baseline spacing). în afara (Outside) liniei de cot . formei s ge ilor (Arrowheads) liniilor de cot i a liniilor de indica ie (Leader) i lungimii lor (Arrow size).17) determin aspectul prin parametrii: stilul textului (Text style). 2. culoare (Color). Cota poate fi plasat direct pe linia de cot . oferind posibilitatea de a plasa textul deasupra (Above). iar pagina "Unit i de baz " (Primary Units) (fig. în mijlocul (Centred). Fig.( 1 Text color: Text height: Fraction height scale: V Draw .frame around text Text Placement Vertical: | Above Horizontal: | Centered Offset from f Horizontal (~ Aligned with dimension li « ISO Standard dim line: OK J Cancel He* în l imea caracterelor (Text height). Pagina "Potrivire" (Fit) propune diferite variante de potrivire a textului i scara de prezentare a lui (fig.

modului de scriere al frac iilor ordinare (Fraction format).' (Period) ^ [O . 2. englez (în inches) sau arhitectural. Pagina Fit a casetei Dimension Style rjM Hew Dimension Style: GOST Lines and Arrows Dimensions I Text | Fit Primary Units | Alternate Units | Tolerances | r. pân la ce num r se va rotunji (Round off). factorului de scalare (Scale factor) în caz c desenul este executat la scar diferit de 1:1 etc. Pagina Primary Units - preciziei (Precizion).19. care poate fi zecimal. semnului ce separ partea întreag de cea frac ionar în numerele cu frac ie zecimal (Decimal separator). 2. exponen ial. care stabile te num rul de cifre dup virgul . Fig.18. complet rii dimensiunii cu un prefix sau sufix cum ar fi.Linear Precision |o Fraction format: Decimal separator: Round off: Prefk |'. de exemplu.- formatului (Unit format). 66 .mm. frac ionar. I Suffk I Measurement Scale² Scale factor: |î I Apply to layout dimensions only -Zero Suppression² Leading P' Trailing I " 0 Inches I Cancel Help Fig. semnul 0 sau unitatea de m sur . Paginile "Unit i alternative" (Alternate Units) i "Toleran e" (Tolerances) permit înscrierea pe desen a unit ilor alternative al turi de cele de baz i crearea casetelor pentru înscrierea toleran elor în care se introduc valorile respective.

I Dac se opteaz pentru selectarea obiectului. Pentru determinarea dimensiunii se indic capetele liniei ajut toare sau se selecteaz obiectul cotat. din bara de instrumente Dimension (fig. Dup stabilirea stilului de cotare este suficient s se aleag subcomanda necesar .aliniaz cota sub un unghi indicat ulterior. Fig.20.aranj area explicit a cotei. .2. 2. .Mtext . poz. la primul prompter se va ap sa tasta Enter. iar apoi se va selecta obiectul. Exemple de utilizare a subcomenzilor de cotare . Subcomenzile necesare cot rii se vor alege prin unul din modurile: ‡ ‡ ‡ ‡ 1 Dimension din meniul Dimension -> subcomanda necesar . 1) sau sub un unghi specificat de c tre utilizator.21. . 2.Angle .Text . apoi s se precizeze dimensiunea prin indicarea punctelor de cap t (se va utiliza modul OSNAP) sau s se selecteze entit ile supuse cot rii.schimb orienta ia textului cotei. Bara de instrumente Dimension Dimensiunile liniare . \ I I I \ ^ i ® \ || GO ST -i²i² i ii t 9 3 45 10 6 7 8 Fig. © . Vertical . 2.Dup stabilirea tuturor parametrilor se accept p r se te caseta prin butonul Close.Horizontal.20). prin tastarea numelui subcomenzii sau a alias-uka ei. . poz. 1) sunt aranjate paralel cu axele de coordonate (fig. în sfâr it cu ajutorul mouse-vM se va pozi iona dimensiunea.permite editarea textului cotei în caseta Multiline Text Editor.Rotated .2.permite editarea textului cotei în linia de comand . Op iunile oferite de c tre comand sunt urm toarele: .5. Cotarea desenelor prin butonul OK i se Programul AutoCAD u ureaz mult opera ia de cotare.20. 2. 2.21.dimlinear (DLI sau DIMLIN) M (fig. din meniul-ecran -> DIMENSION.

8).rote te cota cu un unghi indicat. Razele dimradius (DRA sau DIMRAD ) i diametrele dimdiameter (DDI sau DIMDIA) (fig. 2. & Redactarea cotelor se execut cu comenzile "Editarea dimensiunilor" . poz.20. care afi eaz o caset cu propriet ile cotelor selectate i admite modificarea lor direct . Ambele subcomenzi cer selectarea dimensiunii de baz . O alt metod de redactare a propriet ilor cotelor este utilizarea comenzii Properties.21. Text i Angle oferite de c tre comand sunt similare celor ale subcomenzii dimlinear. poz. 2. (fig. Dimensiunile în lan . Op iunile Mtext. poz.20. 2. indicarea grosimilor etc. 2.dimaligned (DAL sau DIMALT) ^ (fig.21.21.5. Succesiunea execut rii lucr rii grafice: 1.permite reîntoarcerea la varianta ini ial . Left / Right / Center . 2. New . 2. 7) indic una sau mai multe dimensiuni liniare în lan . poz.dimcontinue (DCO sau DIMCONT) (fig.3. 2) sunt aliniate paralel cu dreapta ce trece prin originile liniilor ajut toare sau cu entit ile selectate (fig.21. 2.permite înlocuirea textului cotei. 5) sau unghiul dintre dou puncte de pe circumferin .20.DimensionText Edit (DIMTEDIT). poz. poz.permit pozi ionarea cotelor.21. 6).quick leader (LEAD) (fig. 2.22.20. 2). Op iunile Mtext.dimbaseline (DBA sau DIMBASE) (fig. Redactarea cotelor A. 2. 2. 2. I Dimensiunile cu baza comun . Op iunile oferite de c tre comenzi sunt urm toarele: Home . Dimensiunile unghiulare . Rotate . 2. unghiul dintre dou drepte (fig. Se analizeaz varianta produs spre executare. poz. 5) indic unghiul unui arc. 6) indic una sau mai multe dimensiuni liniare cu aceea i baz . 2. poz.21. 3 i 4). Exemplu de executare este prezentat în fig.6.Dimensiunile aliniate . 3 i 4) vor fi indicate dup selectarea circumferin ei sau a arcului respectiv (fig. Linia de indica ie . Comanda con ine op iunea Settings care permite controlul asupra aspectului liniei de indica ie.20. poz. 8) este utilizat pentru pozi ionare.20. 7). deci cu prima linie ajut toare comun (fig. Oblique . poz. Text i Angle ofer acelea i posibilit i ca i în subcomenzile anterioare.permite cotarea oblic . 2.dimangular (DAN sau DIMANG) (fig. Îndrum ri privind executarea lucr rii grafice Tema: S se execute pe formatul A4 proiec ia unei garnituri i s se coteze reprezentarea. |£] 2. poz. Pot fi indicate trei puncte (vertex) situate respectiv în vârful unghiului i în extremit ile dreptelor ce îl formeaz . poz. deci cu linia a doua ajut toare comun (fig.Dimension Edit (DED sau DIMED) i "Editarea textului dimensiunii . 68 .

Se alege layer-ul ÄAxe" i se traseaz . Circle. 5. care dep esc elementele reprezent rii sau îns i reprezentarea mai mult de 2-^5 mm. modificând factorul de scar al liniilor discontinue. Rectangle. Offset. Array etc. Arc. utilizând comenzile necesare: Line.Se deschide desenul prototip prin: Open® nume de familiedesen prototip_A4 3. axele de simetrie ale reprezent rii i elementelor garniturii. În caz de necesitate utiliz m comanzile Extend. Ellipse. 6. Se utilizeaz comanda Break pentru a terge por iuni din axele de simetrie. 4. Copy. Circle. 69 . 7. ob inem intersec ii ale axelor de simetrie cu liniile de contur sau între ele dup segmente. Se alege layer-ul ÄContur" i se construie te reprezentarea garniturii. Utiliz m comanda Ltscale i. Lengthen pentru a extinde axele de simetrie. Poligon. cu ajutorul comenzilor Line. Se modific valoarea factorului de scar din stilul de cotare în cazul când scara este diferit de 1:1 urmând traseul: Dimension ® Style® Modify ® Primary Units ® Scale factor® (se indic valoarea necesar ) 2.

Se alege layer-ul ÄCote" i utilizând subcomenzile Linear. 70 . scara în indicatorul desenului prin Modify ® Text 10. Alighed. Se modific denumirea. Oblique ale meniului Dimension se coteaz reprezentarea. Diameter. 9. nota ia. Se salveaz rezultatul ob inut: File ® Save as ® nume de familie_Garnitur 8. Radius. Angular.

. 3........... 3 RACORD RI SCOP: Studierea metodelor de construire a racord rilor............................. În func ie de tipul liniilor racordate se cer respectate urm toarele condi ii: ^ la racordarea dreptei cu arcul de cerc (fig.... 2 ÄGarnitur " Timpul alocat lucr rii de laborator.....22... Construirea racord rilor prin metode tradi ionale i prin utilizarea comenzilor AutoCAD.5 Executarea lucr rii grafice individuale .........5 Studierea comenzilor AutoCAD . Executarea lucr rii grafice nr..1.............2.1)......3 "Racord ri"............................ Construirea racord rilor prin metode tradi ionale (a) i prin utilizarea comenzilor AutoCAD (b)......................... 3......Fig.... arc de cerc).................. centrul O al arcului se afl pe perpendiculara trasat din R .....1......0 Lucrarea de laborator nr..... 2................. 3. 1........... 0.. Exemplu de executare a lucr rii grafice nr..2........... OBIECTIVE: 3. în ore academice ........ Numim racordare unirea a dou linii (drepte sau curbe) printr-o curb tangent (de obicei......... 4 Repetarea materialului ce ine de desenul tehnic ........................................

diferen a razelor cercurilor pentru racordarea interioar .5 Executarea comenzii în AutoCAD: Command: line Specify first point: tan to Si Specify next point or [Undo]: tan to S2 Specify next point or [Undo]: J Command: 72 . .2 97 Fig.suma razelor cercurilor pentru racordarea exterioar . a) b) Fig.punctul de racordare T la o distan ^ egal cu raza R de dreapt . fig. 3. 3.3.4 Executarea comenzii în AutoCAD: Command: line Specify first point: Pi Specify next point or [Undo]: tan to Si Specify next point or [Undo]: J Command: ‡ Construirea tangentei exterioare comune a dou cercuri cu raze diferite. Drepte tangente la cercuri (arce de cerc): ‡ Construirea tangentei la un cerc printr-un punct exterior dat. 3. 3. centrele O i Oi ale cercurilor i Fig.5. fig. 3. 3. 3.3 3.1 punctul de racordare T se afl pe o linie dreapt .1.1. fig. fig. iar distan a dintre centre I OOj este egal cu: . Fig. 3. 3. a) b) Fig.4.2. vj 1 ^ la racordarea a dou cercuri (arce de cerc).

fig. Radius=10.8 Executarea comenzii în AutoCAD: Command: fillet 73 .1.7 Executarea comenzii în AutoCAD: Command: fillet Current settings: Mode=TRIM. 3.7. .0000 Select first object or [Polyline/Radius/Trim ]: rJ Specify fillet radius <10.3.‡ Construirea tangentei mixte comune a dou diferite.8. 3.6 Executarea comenzii în AutoCAD: Command: line Specify first point: tan to S1 Specify next point or [Undo]: tan to S2 Specify next point or [Undo]: J Command: 3. a) b) Fig.0000>:(se indic valoarea razei) Select first object or [Polyline/Radius/Trim ]: S1 Select second odject: S2 Command: 3. a) b) Fig. 3. 3. Racord ri de drepte prin arce de cerc: ‡ Construirea racord rii a dou drepte printr-un arc de cerc de raz dat . 3. a) b) cercuri cu raze Fig. 3. fig.2. Racord ri de drepte i cercuri prin arce de cerc: ‡ Construirea racord rii exterioare a cercului (arcului de cerc) i dreptei printr-un un arc de cerc de raz dat .6. fig.1.

3.4. 3. Racord ri de cercuri prin arce de cerc: ‡ Construirea racord rii exterioare a dou cercuri (arce de cerc) printr-un arc de cerc de raz dat . S4.1.9. a) b) R-Ri Fig. J Select object to trim or shift-select to extend or [ Project/Edge/Undo]: J Command: 3.Current settings:Mode=TRIM. Radius=10. fig.0000>:(se indic valoarea razei) Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: S1 Select second odject: S2 Command: ‡ Construirea racord rii interioare a cercului (arcului de cerc) i dreptei cu un arc de cerc de raz dat ...0000>:(se indic valoarea razei) Command: trim Current settings: Projection=UCS.0000 Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: rJ Specify fillet radius <10. 3. fig.9 Executarea comenzii în AutoCAD: Command: circle Specify center point for circle or[ 2P/3P/Ttr (tan tan radius)]: ttrJ Specify point on object for first tangent of circle: S1t S2 Specify radius of circle<10. a) b) 74 . Edge=None Select cutting edges. Select objects: S3.10.

fig.11 Executarea comenzii în AutoCAD: Command: circle Specify center point for circle or[ 2P/3P/Ttr (tan tan radius)]: ttrJ Specify point on object for first tangent of circle: Si. 3. S2 Specify radius of circle<10. Radius=10.10 Executarea comenzii în AutoCAD: Command: fillet Current settings: Mode=TRIM.0000 Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: rJ Specify fillet radius <10.0000> :(se indic valoarea razei) Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: Si Select second odject: S2 Command: ‡ Construirea racord rii interioare a dou cercuri (arce de cerc) printr-un arc de cerc de raz dat . 3.0000> :(se indic valoarea razei) 75 .R+Ry Fig. 3.11. a) b) Fig.

3.. Edge=None Select cutting edges.12.Command: trim Current settings: Projection=UCS.13.. fig. fig. a) b) Fig.0000>:(se indic valoarea) Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: Si Select second object: S2 Command: ‡ Racordarea mixt a dou cercuri cu un arc de raz dat . 3. Radius=10.12 Executarea comenzii în AutoCAD: Command: fillet Current settings: Mode=TRIM. a) b) 76 . Select objects: S3 S4 J Select object to trim or shift-select to extend or [ Project/Edge/Undo]: S5J Command: ‡ Construirea racord rii interioare a dou cercuri secante cu un arc de cerc de raz mic . 3.0000 Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: rJ Specify fillet radius <10.

Îndrum ri privind executarea lucr rii grafice Tema: S se execute reprezentarea ÄRacord ri" i s se coteze desenul. Select objects: S3. Scara 1:1.2. Edge=None Select cutting edges.14.. 77 . 3.. se stabile te tipul de racordare i metoda prin care poate fi construit .0000>:(se indic valoarea razei) Command: trim Current settings: Projection=UCS. Exemplu de executare este prezentat în fig.13 Executarea comenzii în AutoCAD: Command: circle Specify center point for circle or[ 2P/3P/Ttr (tan tan radius)]: ttrJ Specify point on object for first tangent of circle: S1 Specify point on object for first tangent of circle: S2 Specify radius of circle<10. Formatul . Succesiunea execut rii lucr rii grafice: 1) Se analizeaz - varianta propus spre executare: se determin num rul de racord ri. J Select object to trim or shift-select to extend or [ Project/Edge/Undo]: J Command: 3.Fig. S4.A4. 3.

Diameter. utiliz 78 . m comanda Ltscale pentru a ob ine intersec ii ale axelor de simetrie între ele sau cu liniile de contur dup segmente. Se alege layer-ul "Cote" i utilizând suncomenzile Linear. Arc. 6) În caz de necesitate activ m modul ORTHO de desenare i utiliz m modurile OSNAP. Alighed. utiliz m comenzile Extend. utilizând comenzile de desenare Line. Angular. Pentru scurtarea axelor de simetrie folosim comanda Break. axele de simetrie ale elementelor cu ajutorul comenzilor Line. 5) Pentru a construi linii echidistante utiliz m comanda de modificare Offset. Leader ale meniului Dimension se coteaz reprezentarea. Pentru a extinde. 12. scara în indicatorul desenului prin utilizarea Modify ² text 13. 7) 8) 9) Pentru înl turarea unor por iuni de linii ale conturului utiliz m comanda Trim. în caz de necesitate. inând cont de dimensiuni. Radius. unele axe de simetrie. Oblique. 11. Lengthen. Arc i Circle. Se alege layer-ul ÄContur" i se construie te reprezentarea. nota ia. Se salveaz desenul sub numele nume de familieRacord ri 10) în caz de necesitate. Se precizeaz i se modific denumirea. Circle.2) 3) 4) Se deschide Ädesenul prototip" prin: Open ² nume de familiedesen prototip Se alege layer-ul ÄAxe" i se traseaz .

........ 3........1.... 4 .........5 Fig..14..... Exemplu de executare a lucr rii grafice nr. în ore academice ...............................5 Studierea metodelor de construire a racord rilor Executarea lucr rii grafice individuale ............ 2.............................................. 3 ÄRacord ri" Timpul alocat lucr rii de laborator.....

5. V.1). Astfel. W sunt reciproc perpendiculare. 4. 4 "Vederi". formând un triedru de proiec ie 3D 2D 80 Fig. 4. pentru a determina aceast pozi ie sunt necesare proiec iile pe dou plane: planul orizontal H i planul vertical V. 4. Proiec ia ortogonal a punctului 107 Astfel. amplasare i notare a vederilor.1. Planele H. care se intersecteaz de-a lungul axei Ox.2. Reprezentarea în proiec ie ortogonal . OBIECTIVE: 4. Numeroase piese tehnice sunt deosebit de complexe i. 4. pentru determinarea precis a formei i dimensiunilor. unui punct din spa iu îi corespunde o singur proiec ie pe planul de proiec ie (fig. 4. Amplasarea proiec iilor în plan.4. Clasificarea vederilor.2. 4. 4. necesit utilizarea i planului de profil de proiec ie W. 4 VEDERI SCOP: Studierea regulilor de reprezentare.1. Executarea lucr rii grafice nr. A proiecta ortogonal un obiect pe un plan de proiec ie înseamn a duce prin punctele caracteristice ale obiectului linii drepte paralele între ele (drepte proiectante) i perpendiculare fa de plan care la intersec ie cu planul respectiv. ob inute ca proiec ii ortogonale pe mai multe plane de proiec ii.1.Lucrarea de laborator nr. Desenarea liniilor auxiliare de construc ie. determin proiec iile punctelor din spa iu pe acest plan. O singur proiec ie îns nu determin univoc pozi ia punctului în spa iu. Reprezentarea în proiec ie ortogonal Acest mod de redare a formei i dimensiunilor obiectelor în desenul tehnic este cel mai r spândit i const în utilizarea mai multor reprezent ri ale obiectului.3. 4. Trecerea de la spa iu (3D) la plan (2D) . X Dreapt Punct din spaiuV proiectant Fig.

4. Oy. Cunoscând modul în care se face reprezentarea punctului pe cele trei plane ale triedrului de proiec ie.3 se observ : proiec iile se execut în strict corespundere dintre acestea.având axele Ox. se poate trece cu u urin la executarea reprezent rii dreptelor. În cazul pieselor cu configura ie complicat nu poate fi determinat forma i dimensiunile pe dou sau trei plane de proiec ie i se recurge în locul triedrului la un cub de proiec ie. planul W. vedere din dreapta.305-68). Amplasarea proiec iilor în plan - - Din figura 4. AV. Coordonata XA se nume te abscisa punctului.proiec ia pe planul V. 4.2). Amplasarea proiec iilor în plan Regulile privind amplasarea.3. ob inându-se astfel desf urarea planelor de proiec ie într-un singur plan. vedere de 2. Obiectul se a eaz imaginar în interiorul cubului. presupunând c obiectul este situat între observator i planul de proiec ie (sistemul european de proiectare). i AW (fig. 5. denumite astfel: 1. Reprezentarea muchiilor acoperite este necesar numai în cazul în care duce la înlesnirea citirii desenului sau mic orarea num rului de reprezent ri. vedere din spate.dep rtarea.proiec ia pe planul H. denumirea i alegerea proiec iilor sunt standardizate (GOST 2. .3). YA . 4.cota. Punctul A este proiectat ortogonal pe cele trei plane. ob inându-se proiec iile AH. pentru simplificarea desenelor se renun la trasarea axelor i notarea punctelor. Oz i originea în punctul O. proiectând punctele lor caracteristice. ZA . vedere de jos. iar proiec iile se ob in pe fe ele interioare ale cubului. iar cele invizibile cu linie întrerupt sub ire. Trecerea de la spa iu la plan se face prin rotirea planului H în jurul axei Ox la 90° i a planului W în jurul axei Oz la 90°. i² l²l I J __ l_L 1 Fig. 6. 4. 4.proiec ia pe 3. Prin desf urarea cubului se ob in 6 proiec ii (fig. figurilor plane i a corpurilor geometrice. muchiile vizibile sunt trasate cu linie groas .2. vedere din fa (principal ) . vedere din stânga . sus .

4. 4. regulile de clasificare i reprezentare fiind stabilite de GOST 2. 4. încât aceasta s con in cât mai mult informa ie privind forma i dimensiunile elementelor obiectului proiectat . "\ propor ia în care se face reprezentarea obiectului. dac în proiec ia respectiv obiectul este reprezentat integral (v. Num rul de proiec ii se limiteaz la minimul necesar pentru reprezentarea clar a obiectului. limitat prin Dup 82 . ‡‡ j u-i un num r minim de muchii acoperite. dac este ob inut dup alte direc ii de proiectare decât cele men ionate anterior.6.6. 4. 4. din dreapta.305-68. fig. Fig. .²_ yp²=. 4.In cazul în care lipse te coresponden a dintre vederile de sus. Fig. Vederea este reprezentarea în proiec ie ortogonal pe un plan a obiectului nesec ionat.3. dac direc ia de proiectare este perpendicular pe una din cele ase fe e ale cubului de proiec ie. atunci acestea se noteaz pe desen cu o liter majuscul în ordine alfabetic (fig.4). În func ie de direc ia de proiectare vederile se clasific în: .vedere de baz . S geata de indica ie a direc iei proiect rii Proiec ia principal se alege astfel. Proiec ie executat f r p strarea coresponden ei cu proiec ia principal ^ ^ .4). iar direc ia proiect rii se indic printr-o s geat .4.vedere complet .vedere par ial . 4. Indiferent de pozi ia ocupat pe desen. vederile suplimentare se noteaz . dac în proiec ia respectiv este reprezentat numai o parte a obiectului. 4.5. din spate cu vederea principal .4. iar direc ia de proiectare se indic conform fig. 4.5. 4.6). (vezi fig. din stânga. fig. Clasificarea vederilor În func ie de gradul de complexitate al obiectelor determinarea grafic a acestora se realizeaz prin utilizarea vederilor sau sec iunilor.^* " esii Fig. redarea complet a formei i dimensiunilor acestuia. deosebim: .vedere suplimentar . 4. de jos.4. Exemplu de vedere suplimentar .

Comanda poate fi lansat prin unul din modurile: ‡ din meniul Draw ²» Construction Line.1. Vedere suplimentar rotit 4. Ang . 4. Ver .4.linie de ruptur . Exemplu de vedere par ial (a) i local (b) Se admite ca vederea suplimentar s fie rotit .vedere local . rotite etc. 4. » în linia de comand se tasteaz XLINE (XL)J. care pot servi drept linii de ordine. dac în proiec ia respectiv este reprezentat un element al obiectului.7. b). Comanda Xline Comanda Xline permite construirea unor linii infinite. Bisect .7. cu diametrul de cel pu in 5 mm. De exemplu. 4. De exemplu. copiate. fiind dat o proiec ie intuitiv a acestuia. a poate fi amplasat astfel (fig. 4. vederea de sus i vederea din stânga) ale obiectului. * din bara de instrumente ²> Draw ²» Construction Line. la care apare prompter-ul: Command: xline Specify a point or [ Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset]: (se indic primul punct) Specify through point: (se indic punctul al doilea) Specify through point: J Command: Op iunile comenzii xline permit: Hor . în fig. f r c desenul s cedeze în explicitate. 4. i s se 83 . Îndrum ri privind executarea lucr rii grafice Tem : S se execute trei vederi de baz (vederea din fa .7.construirea liniilor înclinate la un unghi stabilit.5.construirea liniilor orizontale. A a) b) Fig.4.7. În acest caz la notarea acestea se adaug simbolul O . » din meniul-ecran ²» Draw I ²» Xline. Desenarea liniilor auxiliare de construc ie 4. Metoda implicit de construire a acestor linii este selectarea a dou puncte. Ca i oricare alt obiect AutoCAD xline pot fi mutate.8): AO Fig. f r linii de ruptur (fig. vederea din fig. .construirea liniilor verticale. 4. a).8. 4.construirea liniilor bisectoare unui unghi.6 vederea suplimentar complet A poate fi înlocuit cu vederea par ial A (fig. Offset construirea liniilor paralele situate la o distan anumit . 4.

coteze reprezent rile. Formatul lucr rii - A3. Exemplu de executare este reprezentat în fig. 4.9. I. Executarea desenului prototip A3 (va fi utilizat în cadrul lucr rilor de formatul respectiv)
1. 2.

3.

Se deschide desenul-prototip-A4 prin Open ² nume de familiedesen prototip_A4 Se alege formatul A3: Format ² Drawing limits Se mut întreg con inutul desenului cu 210 mm în direc ia axei Ox cu ajutorul comenzii Move: Command: Move Select objects: All Select objects: J Specificy base point or displacement: 0,0 J Specificy second point of displasement: 210,0J Command: Se descompune limita formatului precedent i chenarul în segmente de linie dreapt : Command: Explode Select block reference, polyline, dimension, or mesh: (select m cele dou dreptunghiuri) Command: Se deplaseaz laturile din stânga ale dreptunghiurilor men ionate în p. 4 în pozi ia ini ial : Command: Move Select objects: (select m cele dou segmente de dreapt ) Specificy base point or displacement: 0,0J Specificy second point of displacement: -210,0J Command: Se extind laturile orizontale ale limitei formatului i chenarului pân la frontierele din stânga: Command: Extend Select objects: (se selecteaz frontierele din stânga) Select objects to entend: (se selecteaz limitele orizontale ale formatului i chenarului). Command: Se salveaz fi ierul urmând traseul File ² Save as ² nume de familiedesen prototip_A3 II. Executarea lucr rii grafice nr. 4 ÄVederi"

4.

5.

6.

7.

1.
2.

3.

Se analizeaz varianta propus i se stabile te direc ia privirii pentru ob inerea vederii principale. Se deschide desenul_prototip prin Open ² nume de familiedesen prototip A3 Se afi eaz o zon din partea stâng superioar a formatului prin View ² Zoom ² Window

84

Fig. 4.9. Exemplu de executare a lucr rii grafice nr. 4 Ä Vederi"

4. 5. 6.

7.

8. 9. 10.
11.

12.
13. 14.

15. 16.

Se alege layer-ul ÄAxe", în cazul în care vederea principal are simetrie orizontal sau vertical , i se traseaz axele de simetrie. Se alege layer-ul ÄContur" i se construie te conturul vizibil al vederii din fa (în scara 1:1). Se alege layer-ul ÄInvizibil" i se traseaz muchiile acoperite. Formatul se deplaseaz cu ajutorul butoanelor de rulare în sus, astfel, încât s r mân afi at vederea din fa i în acela i timp s ob inem loc suficient pentru desenarea vederii de sus. Se construie te vederea de sus. Formatul se deplaseaz în stânga i se construie te vederea din stânga, având posibilitatea de a viziona în acela i timp i celelalte dou vederi. Se afi eaz întreg formatul prin Viev ² Zoom ² All Se utilizeaz , în caz de necesitate, comanda Scale pentru a m ri reprezent rile i se modific factorul de scalare din stilul de cotare, urmând traseul Dimension ² Style ²Modify ² Annotation ²Units ² Primary units ² Factor scale ² (valoarea factorului) Se amplaseaz uniform reprezent rile pe format, respectând coresponden a dintre vederi. În caz de necesitate utiliz m commanda Ltscale pentru modificarea liniilor discontinue. Se alege layer-ul ÄCote" i, utilizând comenzile meniului Dimension, se coteaz reprezent rile. Se modific tema, nota ia, scara prin utilizarea Modify ² Text Se salveaz desenul sub numele nume de familie_Vederi

Timpul alocat lucr rii de laborator, în ore academice ..................................................... 4 Repetarea materialului ce ine de desenul tehnic ............................................................. 1 Executarea lucr rii grafice individuale ...........................................................................3

Lucrarea de laborator nr. 5 Lucrarea de laborator nr. 5 SEC IUNI SIMPLE SCOP: Studierea regulilor de reprezentare i notare a sec iunilor. OBIECTIVE: 5.1. Clasificarea sec iunilor. 5.2. 5.3. 5.4. 5.5. 5.6. Notarea traseului de sec ionare i a sec iunii. Indica ii speciale de reprezentare. Ha urarea în desenul tehnic. Utilizarea comenzilor AutoCAD: Pline, Hatch, Spline. Executarea lucr rii grafice nr. 5 "Sec iuni simple". 1. Clasificarea sec iunilor Sec iunea este reprezentarea în proiec ie ortogonal pe un plan a obiectului, dup intersectarea acestuia cu o suprafa fictiv de sec ionare i îndep rtarea imaginar a p r ii obiectului aflat între observator i suprafa a respectiv . Sec iunile se clasific dup un ir de criterii: 1) Dup modul de reprezentare sec iunile se clasific în:

86

dac planul de sec ionate este paralel cu planul orizontal de proiec ie (fig. dac se reprezint atât sec iunea propriu-zis . 5.3. a). 5. A-A. B-B). 5.- sec iune propriu-zis . .1. Fig. B-B).1. când planul de sec ionare formeaz cu planul orizontal de proiec ie un unghi diferit de 90°.2). dac planul de sec ionare este paralel cu planul de profil de proiec ie (vezi fig.4 .1 2) Dup pozi ia planului de sec ionare fa de planul orizontal de proiec ie: . sec iune vertical obi nuit . dac planul de sec ionare este paralel cu planul frontal de proiec ie (vezi fig. dac planul vertical de sec ionare formeaz cu planul frontal de proiec ie un unghi diferit de 90° (vezi fig.sec iune orizontal . sec iune de profil.3. a. b). 5. când planul de sec ionare este perpendicular pe planul orizontal de proiec ie (fig. 4) Dup forma suprafe ei de sec ionare: Fig. 5.2 Fig.3. sec iune cu vedere. 5. 5. cât i partea obiectului aflat dup suprafa a de sec ionare (fig. A-A). dac se reprezint numai figura ob inut prin intersec ia obiectului cu suprafa a de sec ionare (fig. 118 - 3) Dup pozi ia planului vertical de sec ionare: sec iune frontal .3 sec iune vertical . 5.1.sec iuni înclinate. B-B O Fig. b). 5. 5. 5.

2. 5.--------- Fig.1.6 8) Dup pozi ia lor pe desen fa de proiec ia de baz a piesei: sec iune obi nuit .- - - sec iune plan . cu separat printr-o linie de ruptur (fig.2. 5) Dup num rul de plane de sec ionare: sec iune simpl . 5.3). când în proiec ia respectiv obiectul este reprezentat sec ionat integral (vezi fig. 5.1. dac este generat de dou sau mai multe plane de sec ionare (vezi lucrarea de laborator nr. 5.5). 6) Dup pozi ia planului de sec ionare fa de axa piesei: sec iune longitudinal . 6).6). când sec iunea se reprezint peste vederea respectiv (fig. când obiectul este reprezentat jum tate în vedere i jum tate în sec iune. sec iune transversal .1). jum tate vedere-jum tate sec iune.' 5. dac suprafa a de sec ionare este cilindric . Fig.3).5 sec iune par ial . 5. Se permite numai în cazul când vederea complet i sec iunea complet respectiv sunt reprezent ri simetrice cu aceea i ax de simetrie (fig. separate între ele prin axa de simetrie. 5. --------. 5.4). 5.2. 5. sec iune cilindric . . 7) Dup propor ia în care se face sec ionarea: sec iune complet . a). 5. 5. 5.7). 5. sec iune suprapus . sec iune compus . În acest caz sec iunea se traseaz cu linie continu sub ire. când planul de sec ionare este perpendicular pe axa obiectului (vezi fig. dac numai o parte a obiectului este reprezentat sec iune.8. 5. 5. dac suprafa a de sec ionare este un plan (vezi fig. când sec iunea se reprezint în afara conturului proiec iei respective (fig. când planul de sec ionare trece prin axa principal a piesei sau este paralel cu aceasta. dac este generat de un singur plan de sec ionare (vezi fig. În acest caz sec iunea se desf oar în plan (fig.3).

5. când sec iunea se reprezint în intervalul de ruptur dintre cele dou p r i ale aceleia i reprezent ri ale obiectului (fig. 5. 5. Notarea traseului de sec ionare i a sec iunii Traseul de sec ionare se traseaz cu linie mixt (fig. 5. segmentele de linie groas ale c reia nu trebuie s intersecteze liniile de contur.8 Fig.8.sec iune deplasat .Fig.9). când sec iunea este deplasat de-a lungul traseului de sec ionare în afar conturului piesei (fig.9 .2.7 . 89 .10). 5. b). 5. 1 Fig. 5.sec iune intercalat .

înclinate sub 45° în dreapta sau stânga fa de o linie de contur (vezi fig. Sec iunea se noteaz deasupra cu inscrip ii de tipul A-A.306-68. mânere. 5. 5. 90 . 5. 5.5.) se reprezint în sec iune longitudinal nesec ionate. precum i unele elemente care intr în componen a unor piese (nervuri de rigiditate.8) sau fa de chenarul desenului. 5.5).4.4. iar sec iunea în dreapta axei sau vederea deasupra i sec iunea sub ax . 5. Literele se scriu paralel cu baza desenului lâng linia s ge ii din exterior.1. de o ax a reprezent rii (vezi fig. reglementat pentru diferite materiale de GOST 2.). Traseul de sec ionare nu se reprezint i sec iunea nu se noteaz în cazul sec iunilor propriu-zise suprapuse. La executarea a jum tate vedere-jum tate sec iune în func ie de pozi ia axei de simetrie vederea va fi în stânga.7. intercalate i în cazul sec iunilor simple. 5. Pentru piesele metalice ha ura prezint linii continue sub iri. Indica ii speciale de reprezentare ‡ Piesele f r g uri ( uruburi. arbori.Fig. tije etc. 5. spi e etc. paralele. în care traseul de sec ionare coincide cu axa de simetrie a reprezent rii.2. pene. Ha urarea în desenul tehnic ‡ Figura ob inut la intersec ia obiectului cu planul de sec ionare se eviden iaz prin ha ur .3. 4. nituri. B-B etc.70 S ge ile ce indic direc ia proiect rii corespund fig. deplasate. 5. echidistante.

Arc . Direction indicarea tangentei arcului. 5. Pedit. Lenght .construirea unui segment de o lungime stabilit în prelungirea celui precedent.specificarea grosimii liniei. piele etc.5. Hatch 5. cu l imea mai mic de 2 mm se înnegresc.1. Distan a dintre liniile ha urii se alege în func ie de m rimea suprafe ei ha urate între 1. Suprafe ele înguste.trecerea în regimul de construire a unui arc.stabilirea centrului arcului.Dac liniile conturului sau axa reprezent rii sunt înclinate sub 45° fa de chenarul desenului.0000 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Lenght/ Undo/Width]: Dac se construie te un segment de dreapt .) se ha ureaz în ambele sensuri 45° i 135° (vezi fig. Halfwidth . 5. de exemplu. Radius . Comanda poate fi lansat prin unul din modurile: ‡ ‡ ‡ din meniul Draw ² Polyline din meniul-ecran ²» Draw I ² Pline din bara de instrumente ²> Draw ² Polyline ‡ în linia de comand se tasteaz PLINE (PL )J Apare prompter-u\: Command: pline Specify start point: (se indic punctul de start) Current line-width is 0. se va indica urm torul punct.10 mm. 91 . . polilinia poate avea o grosime deosebit de grosimea stratului în care a fost creat i aceast grosime poate fi atât constant . Spre deosebire de alte entit i. CLose .trecerea în regimul de construire a unui segment de dreapt . Width .3).indicarea celui de-al doilea punct pentru costruirea arcului prin trei puncte. cauciuc.. Nemetalele (mas plastic . atunci ha urile se traseaz sub 30° sau 60° fa de chenar. Line . Undo anularea ultimei opera ii a comenzii. la desenarea s ge ilor).5. cât i variabil pe lungimea liniei (lucru util.stabilirea razei arcului. dar se poate opta pentru: Close -închiderea poliliniei (unirea punctului curent cu punctul de început al poliliniei printr-un segment).specificarea distan ei de la centrul liniei pân la marginile ei (a jum t ii de grosime). 5.determinarea unghiului la centru al arcului. Crearea poliliniei Pentru desenarea unei polilinii este utilizat comanda Pline.1.5. Second pt . CEnter . fie prin indicarea unui punct.1. În cazul trecerii în regimul de construire a unui arc este propus urm torul set de op iuni: Specify endpoint of arc or [Angle/CEnter/CLose/ Direction/ Halfwidth/Line/Radius/Secondpt/Undo /Width ]: care prev d: Angle . Utilizarea comenzilor AutoCAD: Pline. Lungimea poate fi stabilit fie numeric.închiderea poliliniei printr-un arc. Spline. Polilinii Polilinia este o entitate complex format dintr-o serie de segmente de linie dreapt sau arce de cerc conectate între ele.

pentru editarea punctelor de control. 1 92 . Edit vertex . Desenarea liniilor de ruptur Comanda Spline serve te la desenarea linilor curbe.1. care pot fi utilizate ca linii de ruptur . Object selected is not a polyline. 5. Fit i Spline.pentru alipirea noilor entit i.3.linii ondulate. iar pentru valori mai mari ca 0 curba va trece prin puncte diferite de punctele de control aflate în limitele toleran ei specificate.pentru modificarea aspectului unei linii discontinu .pentru controlul aspectului liniei curbe: pentru o valoare egal cu 0 linia curb va trece prin punctele de control. Ha urarea Comanda Bhatch (Boundary Hatch) permite ha urarea regiunilor m rginite de un contur închis. O curb Spline este trasat printr-o serie de puncte de control.5.pentru închiderea liniei curbe. Do you want to turn it into one?<Y>: Pentru redactarea poliliniilor pot fi suplimentar utilizate op iunile: Join .pentru modificarea aspectului poliliniei. Comanda poate fi lansat prin unul din modurile: ‡ din meniul Draw ²Hatch.2 Redactarea poliliniei Pentru redactarea unei polilinii este utilizat comanda Pedit.2.5. Ltype gen . Comanda poate fi lansat prin unul din modurile: ‡ ‡ ‡ din meniul Draw ² Spline din meniul-ecran ² Draw I ² Spline din bara de instrumente ² Draw ² Spline ‡ în linia de comand se tasteaz SPLINE (SPL)J La ce apare promptet-uh Command: spline Specify first point [Object]: (se indic un punct) Specify next point: (se indic punctul urm tor) Specify next point or [ Close/Fit tolerance]<start tangent>: (se indic punctul urm tor) Specify next point or [ Close/Fit tolerance]<start tangent>: J Specify start tangent: J sau se indic direc ia tangentei Specify end tangent: J se indic direc ia tangentei Command: Pot fi utilizate op iunile: Close . 5. Comanda poate fi lansat prin unul din modurile: ‡ ‡ ‡ ‡ din meniul Modify ² Polyline din meniul-ecran ²» Modify I ² Pedit din bara de instrumente Modify II ² Edit polyline în linia de comand se tasteaz PEDIT (PE)J Dup lansarea comenzii se va cere selectarea poliliniei.pentru convertirea în spline a unui set de obiecte. Decurve . Object .5.opera ie invers precedentei.5. Fit tolerance . Command: pedit Select polyline or [Multiple]: Dac entitatea selectat nu reprezint o polilinie se va informa acest lucru i se va cere permisiunea de a converti entitatea într-o polilinie.

. Caseta Hatch Pattern Palette. 127 Comanda Hatch permite setarea tuturor parametrilor din linia de comand . unghiului (Angle) i sc rii (Scale) ha urii.modelului (Pattern). care permite crearea contururilor asociative i neasociative. ^ ‡ din bara de ‡ în linia de comand se tasteaz BHA TCH (BH sau H) instrumentez Draw ²Hatch. 5. Un clic în aceast fereastr permite reîntoarcerea în caseta nominalizat . Pagina Quick a casetei de dialog Boundary Hatch regiunea con ine mai multe "insule" care pot fi ha urate în diferite modalit i. Dup setarea parametrilor devine posibil previzualizarea rezultatului final (butonul Preview) f r a încheia comanda. Ie irea din caset se efectueaz prin intermediul butonului OK. care poate fi standard (Predefined). 93 . determinat de utilizator (User defined) i adaptat (Custom). compozi iei (Compozition). propune mai multe modele de ha ur aranjate în patru pagini.^ ‡ din meniul-ecran z Draw II ² Bhatch.tipului ha urii (Type). din bara de instrumente Modify II ² Edit hatch. Prima pagin a casetei propune alegerea: . în rezultat apare caseta de dialog Boundary Hatch (fig.11) prin intermediul c reia se vor alege parametrii ha urii.11. care permite vizualizarea modelului respectiv i este accesat prin intermediul butonului Q. Redactarea ha urii const în resetarea parametilor în caseta de dialog Hatch Edit similar cu caseta Boundary Hatch. metodei de selectare a conturului ce urmeaz a fi ha urat -. care poate fi ales atât din lista derulant care con ine denumirile acestor modele. Modelul ales poate fi v zut în fereastra Swatch.prin selectarea unui punct în interiorul conturului (Pick Point) sau selectarea conturului (Select Obgects). Pagina a doua a casetei de dialog Boundary Hatch este util atunci când 'Boundary Hatch Fig. 5. Pentru apelul acestei casete se va parcurge calea: ‡ din meniul Modify ² Hatch. ‡ ‡ din meniul-ecran ² Modify I ² Hatchedit. cât i din caseta Hatch Pattern Palette. Avantajul contururilor asociative const în faptul c la modificarea conturului ha ura se va modifica automat.

23. i s se coteze reprezent rile.‡ în linia de comand se tasteaz HATCHEDIT (HE)J. Formatul lucr rii -A3. Se alege layer-ul ÄContur" i se construie te conturul vizibil al vederii din fa (scara 1:1). Se alege layer-ul ÄInvizibil" i se traseaz muchiile acoperite. i se traseaz axele de simetrie. îndrum ri privind executarea lucr rii grafice Tema: S se execute trei reprezent ri de baz (vederea de sus. Cu ajutorul butoanelor de rulare. 5. în cazul în care reprezentarea principal are simetrie orizontal sau vertical . Se analizeaz varianta propus i se stabile te direc ia privirii pentru ob inerea proiec iei principale. fiind dat o proiec ie intuitiv a acestuia. 18. sec iunile frontal i de profil) ale obiectului. Dup selectarea ha urii va ap rea caseta dialog Hatch Edit. Se alege layer-ul ÄAxe".6. Se deschide desenul prototip prin Open ² nume de familie desen prototip A3 19. Exemplu de executare este reprezentat în fig. formatul este deplasat în sus pentru a ob ine afi at loc suficient pentru desenarea vederii de sus. Se afi eaz o zon din partea stâng superioar a formatului prin View ²Zoom ² Window 20. Succesiunea execut rii lucr rii grafice: 17. 94 . 22. 5. 21.12.

5.Fig.12. 5 ÄSec iuni simple" . Exemplu de executare a lucr rii grafice nr.

... 13..... în func ie de simetrie......... ha urarea figurii sec iunii propriu-zise prin Hatch utilizând layer-ul Äha ur "...8. b.... 12.............. c............ 14.... Formatul se deplaseaz în stânga i se construie te vederea din stânga............................... se utilizeaz comanda SCALE pentru a m ri reprezent rile..... scara prin utilizarea Modify ² Text 17..... În caz de necesitate............... 10. Se modific tema.................. Se amplaseaz uniform reprezent rile pe format cu ajutorul comenzii Move........ din stratul ÄInvizibil" în stratul ÄContur"....... se coteaz reprezent rile.................. nota ia............. Se alege layer-ul ÄCote" i...... utilizând comenzile meniului Dimension. 4 Repetarea materialului ce ine de desenul tehnic ... Se salveaz desenul sub numele nume de familieSec iuni simple Timpul alocat lucr rii de laborator............... 16. 1 Executarea lucr rii grafice individuale .. Utiliz m comanda Ltscale pentru modificarea liniilor discontinue... în ore academice .... Se afi eaz întreg formatul Wiew ² Zoom ² All 11.. în caz de necesitate............ prin: a. 1 Studierea comenzilor AutoCAD . 9. Transform m vederile din fa i din stânga în sec iuni complete sau sec iuni cu vedere...... în coresponden cu vederea din fa ............... 2 Lucrarea de laborator nr... respectând coresponden a dintre acestea........ tergerea cu ERASE sau TRIM a liniilor care dispar în rezultatul execut rii sec iunii.................... 15... Se construie te vederea de sus............... care devin vizibile. trecerea liniilor.. 6 96 .

1 131 Fig. În func ie de pozi ia reciproc a planelor de sec ionare sec iunile compuse se clasific în: .1. 6.sec iuni frânte.2 6.1). 6. dac planele de sec ionare sunt reciproc concurente sub un unghi diferit de 90° (fig. Fig. Particularit ile execut rii sec iunilor compuse . . 6. Executarea lucr rii grafice nr. 6 "Sec iuni compuse". Clasificarea sec iunilor compuse În lucrarea precedent a fost men ionat. 6.3.2.2).2. în cazul în care este generat de dou sau mai multe plane de sec ionare. 6. c sec iunea se nume te sec iune compus . OBIECTIVE: 6.sec iuni în trepte. 6. dac planele de sec ionare sunt paralele între ele (fig. 6. Clasificarea sec iunilor compuse. Particularit ile execut rii sec iunilor compuse.1.SEC IUNI COMPUSE 5 SCOP: Studierea regulilor de executare i notare a sec iunilor compuse.

se alege layer-ul ÄInvizibil" i se traseaz proiec iile muchiilor acoperite.4. 6. Se construie te vederea din fa : a. În cazul sec iunilor compuse pentru reprezentarea traseului de sec ionare se admite unirea capetelor liniei mixte cu linie punct sub ire (fig.3.3). Se deschide desenul_prototip prin Open ² nume de familiedesen prototip A3 3. Fig. Formatul desenului .2). 6. c figur sec iunii ob inute în planul de sec ionare neparalel cu planul respectiv de proiec ie se reprezint r b tut . 6. adic sec iunea compus se prezint ca o sec iune simpl (vezi fig. 6. Succesiunea execut rii lucr rii grafice: 1. Particularitatea construirii sec iunii frânte const în aceea. 98 . Exemplu de executare este prezentat în fig. Îndrum ri privind executarea lucr rii grafice Tema: S se construiasc trei proiec ii ortogonale de baz ale obiectului cu executarea sec iunii compuse A-A i. Se analizeaz varianta propus i se stabile te num rul de sec iuni necesare. 6. 2. a altor sec iuni simple sau compuse. adic în m rimea sa adev rat (vezi fig. Frânturile traseului de sec ionare nu se reflect în sec iunea în trepte. fiind date dou vederi ale acestuia. se alege layer-ul ÄContur" i se traseaz elementele vizibile.A3.La executarea sec iunii în trepte toate figurile sec iunii propriu-zise. Se afi eaz zona din partea stâng superioar a formatului prin View ² Zoom ² Window 4. b.3 A 6. plasate în plane de sec ionare paralele se suprapun într-un singur plan.1). în caz de necesitate.

4. 6 ÄSec iuni compuse" . 6.Fig. Exemplu de executare a lucr rii grafice nr.

4. Ha urarea suprafe elor sec ionate în axonometrie. OBIECTIVE: 7. 14.... se utilizeaz comanda Scale pentru a m ri reprezent rile.... în ore academice ...... utilizând layer-ul ÄHa ura"...... 4 Repetarea materialului ce ine de desenul tehnic . Se utilizeaz comanda Ltscale.2.... Executarea lucr rii grafice nr.. formatul este deplasat în sus pentru a avea loc suficient pentru desenarea vederii de sus...5. figura sec iunii propriu-zise se ha ureaz prin Hatch. În caz de necesitate.............. 10...... În caz de necesitate. 13. Se amplaseaz uniform reprezent rile pe format..5 Lucrarea de laborator nr...1....... scara prin utilizarea Modify ² Text 17.. 16..... No iuni generale privind proiec ia axonometric .. nota ia...... 7... se terg cu Erase sau Trim..... Se alege layer-ul ÄCote" i se coteaz reprezent rile.1.... c....... 7.... 7.. 7 "Izometrie"....5 Executarea lucr rii grafice individuale . 12. care devin vizibile...3..... 3.... Formatul se deplaseaz în stânga i se construie te vederea din stânga în coresponden cu vederea din fa . se trec din layer-ul ÄInvizibil" în ÄContur"...... liniile invizibile.... 7.... Se construie te vederea de sus.. respectând coresponden a dintre ele... 7... 7 REPREZENT RI AXONOMETRICE SCOP: Studierea modului de reprezentare în proiec ie axonometric prin intermediul programului AutoCAD.... Cotarea pieselor în proiec ie axonometric . Se noteaz traseele planelor de sec ionare i sec iunile care urmeaz s fie ob inute.... Se modific tema... Cu ajutorul butoanelor de rulare... 7... conform variantei: a... Vederea din fa se transform în sec iune compus în trepte sau frânt ... liniile.... pentru modificarea liniilor discontinue...6... 8.. 15......... vederea din stânga sau ( i) vederea de sus se transform în sec iune simpl sau compus . Reprezentarea în proiec ie axonometric izometric . b....... Comenzi i op iuni specifice reprezent rii axonometrice izometrice. Se afi eaz întreg formatul View ² Zoom ² All 9...... 6... care dispar în rezultatul execut rii sec iunii....... Se salveaz desenul sub numele nume de familieSec iuni compuse Timpul alocat lucr rii de laborator.. No iuni generale privind proiec ia axonometric axonometric este o 5 100 ..5. 0..... 11. Proiec ia 7....... în caz de necesitate........

Oz pe planul axonometric P' se numesc axe F~ig 71 axonometrice (O'x'.317-69.2). din punctul MH se transpune în direc ie paralel cu axa O'z' coordonata Z a punctului (ZM).Oxyz dup un triunghi ABC. 7. Procedeul de construire a reprezent rilor axonometrice izometrice Fig. În practic .3). O'z'). în corespundere cu standardul GOST 2.1 se observ c . din punctul ob inut se transpune în direc ie paralel cu axa O'y' coordonata Y a punctului (YM).82. Oy. iar proiec ia se nume te proiec ie axonometric izometric (fig. 7. pentru simplificarea construc iilor dimensiunile obiectelor nu se reduc. Cotarea pieselor în ^proiec ie axonometric 101 . Din fig. Cosinusurile unghiurilor a. acceptând coeficien i de reducere egali cu 1. 7. fiind date dou proiec ii ortogonale (2D) ale obiectului (punctului) este urm torul: se traseaz axele axonometrice sub un unghi de 120° între ele (fig. 7. O'B=OBcosp. în cazul proiec iei axonometrice ortogonale O'A=OAcosa. Ob inem proiec ia axonometric MH a proiec iei punctului M pe planul orizontal de proiec ie H (MH). b i g se numesc coeficien i de reducere. se transpune din centrul de coordonate O' în direc ia axei axonometrice O'x' coordonata X a punctului (XM). 7. Rela ia fundamental dintre coeficien ii de reducere este cos2a + cos2b + cos2g = 2. atunci axele axonometrice formeaz între ele 120°. Reprezentarea în proiec ie axonometric izometric În cazul în care triunghiul axonometric ABC este echilateral.3. numit triunghi axonometric (fig.2.2 (2V2D). O'y'. Proiec iile axelor Ox. Ob inem proiec ia axonometric a punctului M (M'). - 7. 7.1). Din rela ia fundamental reiese c coeficien ii de reducere sunt egali cu » 0. O'C=OCcosg.

re eaua GRID se va modifica automat.5. în planul axonometric curent .4.permite comutarea între cele dou stiluri de grile . A nu se confunda desenul axonometric bidimensional (numit 21/2 D) cu desenul tridimensional (3D). Ha urarea suprafe elor sec ionate în axonometrie În reprezentare axonometric . cât i prin intermediul casetei de dialog. Determinarea grilelor de la linia de comand prevede tastarea denumirii modului SNAP: Command: snap J Specify snap spacing or [ ON /OFF /Aspect/Rotate/ Style/Type ] <10. utilizarea modului ORTHO i posibilitatea de desenare a elipselor izometrice.Toate liniile de cot i ajut toare trebuie trasate paralel cu axele axonometrice. suprafe ele sec ionate se ha ureaz cu linii sub iri paralele cu laturile triunghiului axonometric ABC (vezi fig.5.0000>: Op iunea Style .4). Dup stabilirea re elei izometrice SNAP.1. 7. Pentru facilitarea stabilirii valorilor grilelor poate fi utilizat caseta de dialog Drafting Settings care poate fi apelat : ‡ ‡ din meniul Tools ® Drafting Settings din linia de comand : DDRMODES J .planul suprafe ei ce se coteaz (fig. 7. 7. 7. Pentru crearea desenelor izometrice programul propune un ir de facilit i i anume: re elele izometrice SNAP i GRID. Comenzi i op iuni specifice reprezent rii axonometrice izometrice Reprezent rile axonometrice executate în AutoCAD sunt desene plane ale unor corpuri spa iale. 7.2). sau RM J 102 .standard sau izometrice.Crearea re elelor SNAP i GRID izometrice Parametrii grilelor SNAP i GRID pot fi stabili i atât de la linia de comand .

combina ia de taste Ctrl+E.4. din planul curent. prima pagin a c reia este SNAP and GRID (fig.5. »! I a BJ fi» 38* # ® " JfcftuloCAD 2rjrj0.6. 7.5. la activarea modului ORTHO.3. 138 Comutarea pe planele izometrice se efectueaz prin unul din modurile: ‡ ‡ ‡ tasta F5. Caseta permite alegerea re elei izometrice (a=120°) (Isometric snap).. Utilizarea modului ORTHO Atunci. banda elastic care leag cursorul de punctul de start al unei linii se aranjeaz paralel cu axele axonometrice O'x'. 7.Programul afi eaz caseta de dialog Drafting Settings. O'y' sau O'z'. Ha urarea izometrie în Fig.5. op iunea J 1s z i Isocircle a comenzii Ellipse permite desenarea cercurilor aflate în planul izometric curent Command : ellipse Specify axis endpoint of ellipse or [Arc/Center/Isocircle]: iJ Specify center of isocircle: (se indic un punct) Specify radius of isocircle: (se indic valoarea razei) Command: 7. Desenarea elipselor izometrice Atunci când este selectat modul SNAP-izometric. 7. când se execut un desen în spa iul izometric.5. 7. Caseta de dialog Drafting Settings 7..5). ^A20m tarat im: | jyMiciosoltWord 3:43 Fig. din linia de comand : ISOPLANE J.2. Elipse izometrice 103 .

fiind date dou vederi de baz ale acestuia.75o. .8).6. Dup ce reprezentarea este cotat aspectul dimensiunilor poate fi modificat prin intermediul op iunii Oblique a comenzii "Editarea dimensiunilor" Dimension Edit (DED i DIMED) (fig. 7. iar unghiul (Angle) va fi urm torul ( fig.5. Fig.9. .7. Ha urarea în izometrie 7.dimaligned (DAL sau DIMALI). 7.în planul XOZ .Ha ura în izometrie se execut cu ajutorul comenzii Hatch. îndrum ri privind executarea lucr rii grafice Tema: S se execute pe formatul A4 reprezentarea axonometric izometric (2V£>) a obiectului.135o. 7. Pentru ha urarea metalelor se va alege modelul (Pattern) ANSI31. Exemplu de executare este prezentat în fig.15o.5.în planul YOZ . 7. . Cotele în izometrie 7.7): . Fig.8.în planul XOY .7. Cotarea în izometrie în izometrie pentru cotare se va utiliza comanda ÄDimensiuni aliniate" .

'. 7.9. Izometrie iii F. ÄIzometrie" 105 .f.DT 07.12 III .M 1 7 -0// 1 Fig. 7. Exemplu de executare a lucr rii grafice nr.

8 "Desen de execu ie".. 8....5 Lucrarea de laborator nr.....000>:J Command: 5. Se alege layer-ul ÄHa ura" i se realizeaz ha urarea prin Hatch.............. Se execut cu respectarea regulilor de proiectare...... Se salveaz desenul sub numele nume de familieIzometrie Timpul alocat lucr rii de laborator......... 8.2... Fazele de întocmire a desenului de execu ie... se construie te reprezentarea axonometric izometric .1. 1........ îns trebuie s inem cont c va urma cotarea reprezent rii......... 7. 11. În procesul de întocmire a desenului de execu ie al piesei pot fi eviden iate dou etape principale: a) Etapa de studiu al piesei 106 ............................1.).... Se alege layer-ul ÄContur" i ..... utilizând procedeul din fig.... Se utilizeaz comanda Scale pentru a m ri reprezentarea.. 9.... Pe parcurs se tasteaz <F5> pentru comutarea transparent pe planele izometrice de lucru....... Se modific denumirea..000>: sJ Enter snap grid style [Standard/Izometric] <S>: iJ Specify vertical spacing <5.. dac a fost sec ionat obiectul.. 12.......... dar numai dac au prelucr ri în interior.................3.. 2.. indica iile despre tratament termic etc.............. OBIECTIVE: 8........... Se analizeaz varianta i se stabile te forma obiectului.5 Studierea comenzilor AutoCAD .. Se afi eaz zona central a formatului prin View ² Zoom ² All 4........ Se selecteaz muchiile acoperite i se trec în stratul ÄInvizibil".. 8....Succesiunea execut rii lucr rii grafice: 1. Conform condi iilor procesului de studiu o parte a informa iei despre pies poate fi omis (de exemplu.. o p trime în cazul obiectelor simetrice). toleran ele i ajustajele...... Efectuarea lucr rii grafice nr.. 0. 7.... Se trece în layer-ul ÄCote" i se realizeaz cotarea reprezent rii... Practic sunt parcurse circular cele trei plane izometrice..... 6... semnelor conven ionale i a cot rii...... care în afar de reprezent rile piesei con ine informa iile necesare pentru fabricarea acesteia. în ore academice . 8 DESEN DE EXECU IE SCOP: Studierea regulilor de întocmire a desenelor de execu ie ale pieselor tehnice. Se sec ioneaz i se înl tur o parte a obiectului (de regul ..... 2....0 Executarea lucr rii grafice individuale ..... Fazele de întocmire a desenului de execu ie Desenul de execu ie este un desen întocmit la scar ...... nota ia i scara.. 10..... Se deschide desenul prototip formatul A4 3............... Se trece la modul de lucru izometric cu ajutorul comenzii Snap: Command: snap Snap spacing or [ON/OFF/Aspect/Rotate/Style/Type] <5..... în caz de necesitate....................... 4 Repetarea materialului ce ine de desenul tehnic .......

‡ Identificarea piesei. Cotarea reprezent rilor. În sfâr it. respectând coresponden a dintre acestea. . Stabilirea num rului de proiec ii (vederi. .conform prevederilor de la amplasarea proiec iilor. 8. pozi ia de func ionare i modul de îmbinare cu alte piese. ‡ Analiza formei. fiind dat o proiec ie intuitiv a acesteia. Desenarea proiec iilor. 5. în care se stabile te denumirea piesei. Succesiunea execut rii lucr rii grafice: 1. b) Etapa de execu ie grafic a desenului Alegerea formatului în func ie de num rul de reprezent ri i de complexitatea acestor. 107 . conuri etc. ‡ ‡ ‡ Analiza tehnologic : scoaterea în eviden a materialului i procesului de fabricare. forma constructiv-tehnologic a piesei este alc tuit din forma func ional i forma a astfel de elemente constructiv-tehnologice ca raze de rotunjire.2. canale de pan etc. Piesele con in un ir de elemente impuse de rolul pe care îl îndepline te piesa. Se analizeaz varianta i se face identificarea piesei. sec iuni) în func ie de complexitatea piesei. 2.forme geometrice auxiliare. destina ia. necesare func ion rii (filete. Piesele. Exemplu de executare este prezentat în fig.este stabilit forma constructiv-tehnologic .) . atât simple. sunt alc tuite din forme geometrice simple (prisme. Completarea indicatorului. degaj ri etc.sunt stabilite formele geometrice simple care alc tuiesc forma geometric principal . te iri. Îndrum ri privind executarea lucr rii grafice Tema: S se întocmeasc desenul de execu ie al unei piese tehnice. Stabilirea pozi iei de reprezentare .1. Se stabile te num rul de reprezent ri.se stabile te procesul de fabricare.se stabile te materialul piesei. Alegerea sc rii i amplasarea ra ional a reprezent rilor pe format. cilindri. 8. Din combinarea formelor geometrice simple se ob ine forma geometric principal a piesei. Se stabile te pozi ia de reprezentare. Se efectueaz analiza tehnologic a piesei: . Se efectueaz analiza formei piesei: . . cât i complexe. 144 ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ 3. Forma geometric principal completat cu formele geometrice auxiliare determin forma func ional a piesei.sunt stabilite formele geometrice auxiliare care în ansamblu cu forma geometric principal alc tuiesc forma func ional a piesei.). 4.

ÄDesen de execu ie" Se stabile te formatul desenului. se execut sec iunile respective. . 8. 7. se ha ureaz suprafe ele rezultate dup sec ionare cu layer-ul ÄHa ur ". 8 6.1. se traseaz muchiile acoperite cu layer-ul ÄInvizibil". în caz de necesitate prin comanda Scale. 11. Se vizioneaz întreg formatul prin View ²Zoom ² All 10. Se modific scara. se traseaz conturul cu layer-ul ÄContur".Fig. Se amplaseaz ra ional reprezent rile f r a înc lca coresponden a dintre proiec ii prin comanda Move. Se alege layer-ul respectiv i se deseneaz proiec iile (în scara 1:1). se indic traseele de sec ionare i se noteaz sec iunile respective. respectând coresponden a dintre acestea: se traseaz axele de simetrie cu layer-ul ÄAxe". Exemplu de întocmire a lucr rii grafice nr. 9. Se deschide desenul prototip respectiv prin Open ² nume de familiedesen prototip A4 (A3) 8.

5.. nota ia. scara i se înscrie materialul piesei în indicatorul desenului............... Prin desenul de ansamblu trebuie s se stabileasc : . Reguli de reprezentare. bol uri etc..... ‡ Conturul a dou piese al turate se reprezint printr-o singur linie de contur... ‡ Pozi ia de reprezentare a ansamblului se alege... demontate sau îndep rtate.. La astfel de piese.. Efectuarea lucr rii grafice nr. Se trece în layer-ul ÄCote" i se realizeaz cotarea desenului.. de instalare i de func ionare.... Reguli de cotare a desenului de ansamblu..12.. 13..1.. Reguli de reprezentare Desenul de ansamblu este reprezentarea grafic a unui complet de elemente (piese) legate organic i func ional între ele.118-73+2.. În pozi iile intermediare conturul pieselor se traseaz cu linie dou puncte......dimensiunile de gabarit.... 1. în ore academice . pot fi reprezentate.... încât proiec ia principal s corespund cu pozi ia de func ionare.. Se modific denumirea..3. 9. de cuplare....... 9. astfel.. 9 "Desen de ansamblu"..... Conform standardelor GOST 2... f r ha urare.....120-73: ‡ Desenul de ansamblu trebuie s con in un num r minim suficient de reprezent ri (vederi...... 2 Repetarea materialului ce ine de desenul tehnic . ‡ Sistemele de etan are se reprezint în pozi ie de strângere. 9. i în pozi ie extrem i în pozi ii intermediare de mi care.1.......6.2...... de regul ......... unele piese se pot considera.........) se reprezint în vedere... sec iuni) ce determin forma i dimensiunile fiec rei piese i interac iunea dintre acestea..... 9. în mod conven ional. Reguli de pozi ionare a elementelor ansamblului. chiar dac planul de sec ionare trece prin axa lor de simetrie.. ‡ Pentru reprezentarea mai clar a unor elemente acoperite. OBIECTIVE: 9. 9 DESEN DE ANSAMBLU SCOP: Studierea regulilor de întocmire a desenelor de ansamblu.. 109 .. .modul de func ionare a ansamblului.5 Executarea lucr rii grafice individuale ......... .....4..modul de asamblare a pieselor între ele... 9..... uruburi. ‡ Piese care execut deplas ri în timpul func ion rii...... comun celor dou piese........ Succesiunea etapelor întocmirii desenului de ansamblu..forma i pozi ia pieselor componente. dac între piese nu exist joc rezultat din dimensiunile nominale diferite..... men ionându-se acest lucru pe proiec ia respectiv ...5 Lucrarea de laborator nr.. 0.......... Se salveaz desenul sub numele nume de familieDesen de execu ie Timpul alocat lucr rii de laborator.. pe aceea i proiec ie.. 9... pentru a eviden ia anumite forme interioare... se utilizeaz sec iuni par iale.... ...... ‡ Piesele pline (arbori. 14.. Tabelul de componen ......

dimensiunile de leg tur cu piesele sau ansamblurile învecinate (de cuplare).date suplimentare ce se consider a fi indicate (materialul din care este executat elementul respectiv). În acest caz succesiunea etapelor întocmirii desenului este urm toarea: ‡ studiul desenelor de execu ie ale pieselor componente ale ansamblului pentru clasificarea func ion rii lui i destina iei în func ionare a fiec rei piese.4. corespunz tor num rului din tabelul de component . În cazul în care reprezent rile ansamblului i tabelul de componen se încadreaz în formatul A4. Reguli de cotare a desenului de ansamblu ‡ ‡ ‡ ‡ Pe desenul de ansamblu se coteaz : dimensiunile de gabarit ale ansamblului. Tabelul de componen se completeaz de sus în jos i const din compartimente dispuse în ordinea urm toare: documenta ia. 9. 1 2 3 4 notarea piesei dup clasificatorul respectiv. . Succesiunea etapelor întocmirii desenului de ansamblu În procesul de instruire se admite întocmirea desenului de ansamblu dup desenele de execu ie ale pieselor componente ale ansamblului. atunci acest compartiment în tabel este omis. având dimensiunea nominal mai mare decât dimensiunile scrierii utilizate pentru cifrele de cot . 9. f r intersec ii între ele la o distan egal de conturul reprezent rii nu mai mic de 30 mm.3. complexe. num rul de buc i ale elementului respectiv. Fiecare num r se înscrie la extremitatea unei linii de indica ie.108-73 (fig.num rul de pozi ie al fiec rui element component pozi ionat pe desen._______________________________________ i 1 l Nota ie a Denumire U a ta Nota 110 . Numerele de pozi ie se scriu cu cifre arabe. materiale. dimensiunile nominale ale pieselor care formeaz ajustaje. în cazul în care formatul este împ r it în zone. Piesele componente se pozi ioneaz pe proiec ia pe care ele apar mai clar. dimensiunile de instalare a ansamblului.1) pe formatul A4 cu indicatorul forma 2 GOST 2. Numerele de pozi ie se înscriu pe desen în ordine cresc toare. 9. alte articole. Dac ansamblul nu con ine p r i componente referitor la un anumit compartiment. Semnifica ia rubricilor tabelului de componen este urm toarea (fig. 9.9.2. Liniile de indica ie se traseaz înclinat.formatul pe care este întocmit desenul de execu ie al fiec rui element component. Tabelul de componen Desenul de ansamblu este completat cu un tabel în care se înscriu piesele i articolele standard care compun ansamblul reprezentat.2. pentru fiecare proiec ie în parte. denumirea elementului component respectiv. unit i de asamblare. piese. Reguli de pozi ionare a elementelor ansamblului ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Fiecare pies component a ansamblului este identificat printr-un num r de pozi ie.5. 9.104-68 (185x40 mm) pe prima coal sau forma 2a (185x15 mm) pe colile ulterioare. într-un singur sens pe acela i desen de ansamblu. atunci desenul de ansamblu se reprezint conform fig. 9.zona. Acesta este tabelul de componen i se execut conform GOST 2.1): 1 . complete. 2 . 3 . articole standard.

sec iuni). 0 12 < Denumirea ansamblului 211 Fig. alegerea formatului i pozi iei lui în func ie de m rimea ansamblului. ". reprezentarea celorlalte piese componente în ordinea mont rii acestora.« I _____ 20 6i l n 63 22 feFETTj 7?! 1'. preg tirea formatului: trasarea chenarului i conturului indicatorului. articole standard etc. 9.1. Tabel de componen clasificarea elementelor componente în grupe conform compartimentelor tabelului de componen : piese. 111 . stabilirea reprezent rilor necesare (vederi. gr.: f²h -H rai . cotarea desenului. reprezentarea piesei de baz (corpul) a ansamblului. de gradul de complexitate i de num rul de reprezent ri.21.1'.

112 .‡ ‡ pozi ionarea elementelor componente ale ansamblului. completarea indicatorului i a tabelului de componen .

4. 3.6. sec iuni). Succesiunea execut rii lucr rii grafice: 1. 2.2. articole standard etc. Se stabile te formatul desenului (pentru variantele propuse se recomand formatul A4). Se deschide desenul prototip A4. Îndrum ri privind executarea lucr rii grafice Tema: S se execute desenul de ansamblu dup desenele de execu ie ale pieselor componente ale ansamblului. 5. 9.2. Exemplu de executare este prezentat în fig. 6.MM Ita nai Fig. Se stabilesc reprezent rile necesare (vederi. Se alege layer-ul respectiv i se construie te reprezentarea piesei de baz a ansamblului. Se analizeaz desenele de execu ie ale pieselor componente ale ansamblului pentru clasificarea destina iei acestuia i fiec rei piese în parte. Se clasific elementelor componente în grupe conform compartimentelor tabelului de componen : piese. 113 . Exemplu de desen de ansamblu executat pe formatul A4 9. 9.

7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

Se construiesc reprezent rile celorlalte piese componente în ordinea mont rii acestora. Se efectueaz cotarea desenului prin dimensiunile de gabarit, de cuplare, de instalare i de func ionare. Se indic pozi iile pieselor componente prin intermediul Dimension ® Leader Se traseaz tabelul de componen pe acela i format alipit la indicator. Se completeaz tabelul de componen . Se modific denumirea, nota ia, scara în indicatorul desenului. Se salveaz desenul sub numele nume de familieDesen de ansamblu

Timpul alocat lucr rii de laborator, în ore academice .................................................... 2 Repetarea materialului ce ine de desenul tehnic .......................................................... 0,5 Executarea lucr rii grafice individuale ........................................................................1,5

LISTA COMENZILOR STUDIATE COMANDA ARC ARRAY BREAK CHAMFER CIRCLE COLOR COPY COPYCLIP (<Ctrl/C>) DDRMODES DDEDIT DIM DIMALIGNED DIMANGULAR DIMBASELINE DIMCONTINUE DIMDIAMETER DIMEDIT DIMLINEAR DIMRADIUS DIMSTYLE DIMTEDIT DTEXT ELLIPSE ERASE EXIT EXPLODE EXTEND FILLET COMANDA GRID (<F7>) HATCH HATCHEDIT EFECTUL Deseneaz arce de cerc Creaz copii multiple ale obiectelor într-o re ea rectangular sau polar Elimin o parte dintr-o entitate de tip linie, cerc, arc, polilinie Te e te col urile obiectelor Deseneaz cercuri Stabile te culoarea Realizeaz copii ale obiectelor Asigur copierea dintr-un document (desen) în altul Afi eaz caseta de dialog Drafting settings Realizeaz modificarea textului Deschide sesiunea de cotare Creaz o cot liniar aliniat Creaz o cot unghiular Coteaz fa de o baz comun Coteaz în serie Coteaz un diametru Editeaz cotele Creaz o cot liniar Coteaz o raz de racordare Creaz i modific stilul de cotare Mut i rote te textul cotei Afi eaz textul pe ecran în mod dinamic Deseneaz elipse terge obiectele selectate P r se te sistemul AutoCAD Descompune o entitate complex în elementele componente Extinde obiectele pân la intersec ia cu alte obiecte Realizeaz racordarea obiectelor EFECTUL Afi eaz o re ea de puncte Ha ureaz o suprafa m rginit de un contur închis Modific propriet ile unei ha uri existente Pagina 62 77 70 64 62 30 75 75 27 40 84 85 85 86 86 85 86 84 85 79 86 36 63 68 42 73 70 91 Pagina 26 117 119

114

ISOPLANE (<F5>, <Ctrl/E>) LAYER LEADER LENGTHEN LIMITS LINE LINETYPE LINEWEIGHT LTSCALE MIRROR MOVE MTEXT OFFSET OOPS OPEN ORTHO (<F8>) OSNAP (<F3>) PAN PASTECLIP (<Ctrl/V>) PEDIT PLINE POLYGON PREVIEW RECTANGLE REDO

Permite comutarea pe planele izometrice de lucru Creaz i modific layer-ele Creaz o linie de indica ie Modific lungimea unui segment sau arc Stabile te formatul desenului curent Deseneaz segmente de dreapt Controleaz tipul liniei Controleaz afi area grosimii liniilor Stabile te factorul de scar pentru afi area liniilor Deseneaz reprezentarea simetric a obiectelor selectate fa de o ax Mut obiectele în alt pozi ie Creaz un paragraf de text Creaz linii echidistante cu cele selectate Anuleaz ultima comand ERASE Deschide un desen existent Controleaz modul ortogonal de desenare Permite selectarea precis a unor puncte cu anumite propriet i Deplaseaz zona afi at Asigur inserarea unui bloc în documentul (desenul) curent Editeaz polilinii Deseneaz polilinii Deseneaz poligoane regulate Afi az o preimagine a rezultatului opera iei Deseneaz un dreptunghi Anuleaz efectul unei comenzi anterioare U sau UNDO

130 29 86 71 25 20, 61 30 30 87 77 74 37 76 69 4 25 22 32 76 115 114 64 118 21, 64 17

115

COMANDA ROTATE SAVE SAVEAS SCALE SNAP (<F9>) SPLINE STYLE TEXT TRIM U UCS UCSICON UNDO UNITS XLINE ZOOM

EFECTUL Rote te obiectele în jurul unui punct Salveaz desenul Salveaz desenul curent sub un nume nou Scaleaz obiectele Controleaz pasul cursorului pe ecran Deseneaz o curb spline Creaz un stil de scriere Creaz o linie de text Reteaz por iuni ale obiectelor Anuleaz ultima comand Controleaz sistemul de coordonate Controleaz vizibilitatea icon-ului UCS Anuleaz un grup de comenzi anterioare Controleaz formatul de afi are a unit ilor de m surare Creaz linii drepte infinite Controleaz m rimea suprafe ei afi ate BIBLIOGRAFIE

Pagina 74 41 41 72 26 116 34 36 69 17 19 19 17 83 103 32

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Burchard B., Pitzer D. Totul despre AutoCAD 2000. Traducere de Radulan C. i Spânache . Bucure ti, Teora, 2000, -832 p. Dale C., Ni ulescu T., Precupe u P. Desen tehnic industrial. Bucure ti, Ed. Tehnica, 1990, -346 p. Dîntu S. . a. Infografie. Îndrumar de laborator. Chi in u, UTM, 1997, -130 p. Ob cie pravila vâpolnenia certejei. GOST 2.301-68...2.319-81. Moscva, Iz-vo Standartov, 1995, -230 p. Segal L., Ciob na u G., Racocea C. Bazele desenului tehnic. Chi in u, Ed. Tehnica-Info, 2000, -152 p. Segal L., Racocea C., Ciob na u G., Popovici Gh. Elemente de grafic inginereasc computerizat . Chi in u, Ed. Tehnica, 1998, -181 p. Simion I., Aldea S. Grafic asistat de calculator. Bucure ti, Ed. BREN, 1998, -111 p. Viatkin G. P. . a. Desen tehnic de construc ii de ma ini. Traducere de Iu. C p ân . Chi in u, Ed. Lumina, 1991, -344 p.

116

Pre ul 15 lei.Sergiu Dîntu. Comanda nr. Coli editoriale 8. Coli de tipar 9.50. 168 Sec ia Redactare i Editare a U. str. Angela uletea. Chi in u.64. Natalia Bradu Desen tehnic asistat de calculator Material didactic Bun de tipar 30. Hârtie ofset. Ion tirbu. bd.06. Studen ilor.T. 2068. tefan cel Mare i Sfânt. Universitatea Tehnic a Moldovei 2004.03 Formatul 60x84 1/16 Tipar ofset. Porfir Gri ca.M. Chi in u. 11 117 . Tirajul 400 ex.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful