C lin Ciobanu

REPERE PENTRU O VIA S N TOAS

“Dac folosim orice experien ca s ne sporim cuno tin ele pentru a le folosi spre binele omenirii, aceasta va produce o schimbare în noi i în lumea noastr ; cunoa terea este putere.” Francis Bacon

Bucure ti, 2009

Cuprins

I. OBICEIUL DE A MÂNCA ............................................................................................................................. 1 II. NUTRIMEN II............................................................................................................................................... 3 CARBOHIDRA II .................................................................................................................................................. 3 PROTEINELE ........................................................................................................................................................ 5 GR SIMILE .......................................................................................................................................................... 5 VITAMINELE ....................................................................................................................................................... 7 MINERALELE ....................................................................................................................................................... 7 III. ALIMENTA IA I S N TATEA.............................................................................................................. 9 BOALA DE INIM ................................................................................................................................................. 9 OBEZITATEA ..................................................................................................................................................... 12 DIABETUL ......................................................................................................................................................... 13 CANCERUL ........................................................................................................................................................ 15 SCLEROZA MULTIPL ........................................................................................................................................ 18 OSTEOPOROZA .................................................................................................................................................. 19 COLICA RENAL ................................................................................................................................................ 20 IV. CUM S M NÂNCI S N TOS ............................................................................................................... 22 BENEFICII PENTRU S N TATE ........................................................................................................................... 22 TRANZI IA ........................................................................................................................................................ 23 CE S M NÂNC?................................................................................................................................................ 24 CÂTEVA SFATURI I PRINCIPII S N TOASE ........................................................................................................ 25 V. RE ETE PENTRU ÎNCEPUT .................................................................................................................... 27 VI. D -O MAI DEPARTE! .............................................................................................................................. 29 REFERIN E ....................................................................................................................................................... 29

Obiceiul de a mânca “Procesul de a mânca.Repere pentru o via s n toas I. A adar. Deci cine profit de cine? Marile companii din industria alimentar i farmaceutic profit de lipsa ta de informa ii! Acesta este r spunsul. de publicitatea la diverse produse. Mâncatul este probabil cea mai comun ac iune a unui om. Oamenii s n to i nu au nevoie de medicamente i nici nu consum sucuri i mâncare de la fast-food-uri. Pe m sur ce cre tem. p rin ii (familia) au fost cei care ne-au hr nit i mai mult. este un proces în cadrul c ruia ceea ce mânc m devine parte din trupul nostru. influen ate în mare m sur de tradi ie i mod . De ce exist aceast confuzie în jurul hranei? Dac te numeri printre persoanele ce au c utat informa ii despre nutri ie sau despre vreun regim de sl bit. Oamenii informa i sunt oameni s n to i. Când eram copii i nu eram în stare s ne procur m singuri hrana. rolul acestei mari confuzii este de a te descuraja pe tine. De unde am dobândit actualele noastre obiceiuri alimentare? Originea acestor obiceiuri este în familie. Colin Campbell Cu to ii mânc m.” T. de recomand ri din partea anumitor persoane i de oferta pie ei. reprezint poate cel mai intim contact pe care îl avem cu lumea noastr . Toat lumea are de câ tigat! În afar de tine. Ei reprezint pierderi pentru aceste industrii. Observ m deci c informa iile pe care le de inem referitor la nutri ie sunt superficiale i subiective. ne-au înv at ce s mânc m. care î i sacrifici s n tatea. cet eanul de rând. 1 . De ce mânc m ceea ce mânc m? Iat o întrebare bun . ceea ce mânc m este influen at de anturaj. Statul nu va interveni niciodat în aceast încurc tur întrucât impoziteaz profiturile acestora. Cine are de câ tigat când tu consumi tot ce î i pic pe mân f r s te întrebi dac î i face bine sau r u? Cine câ tig dac tu te îmboln ve ti datorit unei alimenta ii defectuoase? Tr im într-o societate de consum bazat pe profit. cel care vrei s tr ie ti s n tos. dar ai dat peste o imens abrambureal de informa ii contradictorii i greu de aplicat care nu dau nici un rezultat. oare punem destul accent pe acest act aparent banal? În ce m sur ne influen eaz el via a? Acestea sunt câteva din întreb rile la care voi încerca s r spund în urm toarele pagini. nu sunte i singura! În fond.

hipertensiune arterial .i cumpere. Poate cine tie.i c m nânci ca s tr ie ti! Dac i-am stârnit curiozitatea cite te în continuare i vei descoperi c e mai simplu decât ai crezut vreodat . sunt mult mai energic i am mai mult poft de via în fiecare zi. deoarece aceasta este nepre uit . exist i sunt mai la îndemân decât ai crede. Se poate i altfel! Schimbarea stilului de via chiar i în al doisprezecelea ceas poate avea doar efecte benefice. Cite ti aceste rânduri i te întrebi dac merit s faci vreun compromis sau vreo schimbare pentru s n tate. pentru o via mai bun i mai lung . Nici fumatul nu te omoar într-o zi. Eu cred c orice om are ceva de înv at de la orice om i nimeni nu este prea b trân ca s înve e sau ca s se schimbe. probabil c ai renun at demult la lupt i stai resemnat pe fotoliu la televizor cu un pumn de pastile lâng tine. sunt mai vesel. Boala poate s regreseze i s n tatea se poate îmbun t i semnificativ. mai repede. în timp ce al ii pierd toat “distrac ia”. Sunt convins c încredin ându. ine minte! O via s n toas începe din tinere e! Ai puterea i timpul necesare pentru a te informa i a în elege! E ti unicul responsabil pentru cum î i tr ie ti via a. exist o metod mai bun de a vindeca i chiar preveni aceste afec iuni puse pe seama îmb trânirii. fumezi etc. poate nu i-ai pus înc probleme legate de s n tate i cu atât mai pu in de alimenta ie. vei avea nevoie de mai pu ine medicamente i î i vei cheltui pensia pe lucruri mai pl cute. colesterol. Printre ele se num r pierderea în greutate pân la greutatea ideal (eram obez). Oare chiar ai nevoie de ele? Sau. în hrana de zi cu zi. Întradev r. am sc pat pentru totdeauna de acnee/co uri. Poate consideri c tu î i tr ie ti via a dac m nânci tot ce pofte ti. Dac ai fost la medic. Printr-o conjunctur de împrejur ri favorabile i multe ore de lectur i c ut ri. iar la moarte cer im clipe. Oricum e gre it s punem vreun pre pe s n tate. sunt mult mai creativ i mi s-a îmbun t it memoria). E o scuz trec toare. mai bine. Merit ! Aminte te. am sc pat de alergia la polen i puf de plopi pe care o aveam de ani buni. asemenea mie. pierderi de memorie. Se spune c cine nu are b trâni s . poate. am remarcat o îmbun t ire a vie ii sexuale i multe altele.i ie informa ia î i voi da posibilitatea i mai ales libertatea s faci o alegere care î i va schimba via a! Fac apel la inteligen a ta când î i spun deschide ochii! 2 . probabil a fost men ionat pe fug cuvântul hran iar apoi i-au fost b gate pe gât nenum rate pastile frumos colorate. Ie itul din cas poate fi deja o provocare. Ai puterea de a te schimba în orice clip . simt o îmbun t ire semnificativ a proceselor cognitive (gândesc mai limpede.Repere pentru o via s n toas Cât de s n tos m nânci? Dac e ti tân r. descoperirea unei multitudini de gusturi i mânc ruri noi care nici nu visam c exist . st ri de nervozitate i poate chiar depresii. dar în timp efectele sale devin evidente. “În via risipim ani. Poate doar dac te afli printre acei din ce în ce mai mul i tineri supraponderali sau obezi. Ceea ce mi-am propus este s împart cu cât mai mult lume aceste informa ii. Dac e ti la vârsta a treia. bei. mai calm i mai optimist. am g sit r spunsul pentru majoritatea întreb rilor legate de s n tate. probleme de vedere. am r cit o singur dat în ultimul an (fa de 4-5 r celi “dure” înainte) i mi-a trecut f r s iau nici o pastil în 3-4 zile.” N. asta dac nu ai alte probleme mai grave de s n tate. oboseal excesiv i nejustificat . Dac înc nu te sim i r u nu înseamn c m nânci bine. Dac e ti la vârsta a doua. Pentru mine beneficiile unui stil de via s n tos sunt multiple. Iorga. aproape sigur te-ai confruntat deja cu cre terea în greutate. R spunsul e în vârful furculi ei tale! De ce am scris aceast bro ur ? La fel ca i tine am fost prins în acest vârtej al dezinform rii prin supraînc rcare cu informa ii de calitate proast .

ce trebuie luate din mediul înconjur tor. macronutrimen i (nutrimen ii consuma i în cantit i mari): carbohidra i proteine gr simi 2. Aceast clas de macronutrimen i reprezint sursa principal de energie pentru om. mijloace de trai. Carbohidra ii se împart în: monozaharide: . micronutrimen i (nutrimen ii consuma i în cantit i mici): vitamine minerale Carbohidra ii Sunt substan e chimice formate din lan uri de carbon completate de atomi de hidrogen sau de oxigen. nutrimentum.lactoz 3 . lat. s. alimenta ie. substan e folosite în metabolismul unui organism.glucoz .fructoz dizaharide: .maltoz .sucroz .galactoz . – Din fr. Nutrimen ii “Ne ducem via a de fiecare zi f r s în elegem nimic din lumea care ne înconjoar .n.” Stephen Hawking Ce sunt nutrimen ii? NUTRIMÉNT. Ei alimenteaz sistemul nervos i muscular. Nutrimen ii sunt împ r i i în: 1. (DEX) Nutrimen ii sunt substan e chimice de care un organism are nevoie pentru a tr i i a cre te. (Rar) Hran .Repere pentru o via s n toas II. nutrimente. nutriment. cele necesare traiului.

dextrin .Repere pentru o via s n toas polizaharide (trebuie descompuse în procesul digestiei în mono i dizaharide): . kiwi. pepeni: pepene ro u. stafide. ov z etc. struguri. digestia dureaz mult (poate ap rea fermenta ia). mei. majoritatea pot fi digerate doar g tite (vitaminele trec din stare organic în stare anorganic i nu mai sunt folosite de organism) Este recomandat o diet variat . loquat. papaya. Putem avea o diet complet folosind doar surse de carbohidra i (de ex: fructele dulci – ca subcategorie a fructelor). 4 . litchi. cu condi ia s se consume cel pu in 1800 cal/zi. 2. mure. fructe nedulci: nu con in carbohidra i în cantit i a a de mari. hri c . mango. carambola. piersici. lime.glicogen . piersici i nectarine acre. cire e. din fructe fructe dulci: fructe dulci: proaspete – banane. pepene galben (diferite soiuri). l mâi. fasole. prune dulci. caise. deoarece alimentele ce con in amidon au urm toarele neajunsuri: corpul consum mai mult energie pentru a le digera. fructe acide: portocale. morcovi. fructe subacide: mere dulci. linte. exist o tendin de a mânca mai mult decât necesar. anghinare. c p uni. cire e dulci. secar . pere. grapefruit.celuloz Surse de carbohidra i în alimenta ie: 1. mere. agri e. kumquat. smochine. prune. cartof. piersici i nectarine dulci. mere acre. maz re. deshidratate – curmale. caise. legume cu con inut mediu de amidon: dovleac. conopid . prune acre. struguri acri. orez. dude. unii struguri (nici dulci nici acrii). smochine. leguminoase: alune. Fructele sunt cea mai bun surs de carbohidra i. zmeur . orz.amidon . ananas. cereale: grâu. cire e acre. tomate.. curmale. banane. afine. ridichi. din amidon: legume cu con inut ridicat de amidon: dovlecel. rodie.

5 . dovleac. semin e de cânep . Aceasta înseamn c restul de 15 pot fi sintetiza i de organism din cei 8 esen iali. Toate sunt sintetizate din 23 de aminoacizi. . grapefruit. semin e de floarea – soarelui). semin ele i legumele proaspete! De i asem n toare ca structur chimic cu cele animale. Din ace ti 23 de aminoacizi doar 8 sunt esen iali. Exist peste 10. Alimente bogate în aminoacizii esen iali: . De asemenea o diet bogat în proteine distruge sistemul endocrin. morcovi. Haide i s discut m aceste probleme pe rând. nuc de cocos. avocado. Gr simile sunt preluate de om prin dou metode: direct din alimenta ie sau prin metabolizarea excesului de carbohidra i în gr simi (astfel se ob in cea mai mare parte). caise. susan. care se depune în mu chi sub form de kinotoxin . De asemenea ajut la absorbirea mineralelor solubile în gr simi i constituie surs de acizi gra i esen iali (vitamina F (acid linoleic) se g se te în: nuci.Repere pentru o via s n toas Proteinele Clasa de nutrimen i cel mai prost în eleas este cu siguran cea a proteinelor. asigurând astfel corpului cantit i suficiente din to i aminoacizii de care are nevoie i nu este necesar s -i avem la o mas pe to i. Gr simile au rol în producerea de c ldur i sunt surs de energie pentru organism. În plus enzimele din fructe. uzeaz ficatul. semin e de floareasoarelui. dovlecei. nuci. atunci aproape sigur este un produs de origine animal . De asemenea cantitatea necesar pentru un om i rolul proteinelor în corp sunt trecute cu vederea. Gr simile Asemenea carbohidra ilor. porumb. Proteinele sunt substan e chimice formate din lan uri de aminoacizi. Aten ie! Excesul de proteine este periculos! O diet prea bogat în proteine are drept consecin e cre terea cantit ii de azot din sânge. iar dac nu. Proteinele au rol în cre tere i în refacerea i între inerea esuturilor. Fals! Proteinele sunt descompuse în procesul de digestie în aminoacizii componen i iar ace tia sunt “reasambla i” de corp pentru a sintetiza proteinele de care avem nevoie. . proteinele de origine vegetal sunt mult mai s n toase. alune. Gr simea din esuturile adipoase este util în izolarea termic a corpului i în c ptu irea organelor interne. A adar “rezerva” de aminoacizi a organismului poate fi suplimentat în timp. Care este primul lucru ce î i vine în minte când te gânde ti la proteine? Probabil r spunsul este carne. economisind energie pre ioas . oxigen i hidrogen. alune. dar spre deosebire de ace tia din urm au mai pu in oxigen i mai mult hidrogen. eliminarea toxinelor).000 de tipuri de proteine în corpul omenesc. Alt mit popular este c trebuie sa consum m proteine complete (care s con in to i ace ti 8 aminoacizi). mâncând variat. Nu reprezint surs de energie! Cantitatea necesar este de doar 20-30g/zi.fructe: banane. Cele mai bune surse de proteine pentru om sunt fructele.legume: broccoli. glandele suprarenale i rinichii (pt. Prin metabolizarea lor rezult mai pu ine toxine (deci organismul nu mai trebuie s se detoxifice). Intoxicarea cu proteine se nume te proteinoz . portocale.semin e/nuci: migdale. elin . semin e i legume ajut mult la procesul de digestie. gr simile sunt lan uri alc tuite din atomi de carbon. Ea provoac dureri de cap i în corp. tomate. curmale. vinete. ceea ce duce la oboseal cronic . varz . migdale.

m sline. Tot necesarul de colesterol (3g/zi) este produs în ficat. Gr simi d un toare: • gr simile saturate. Ele se g sesc în gr simi animale. Digestia gr similor dureaz mai mult decât cea a proteinelor sau carbohidra ilor. ci doar caloric ). Ad ugarea de hidrogen face gr simile solide (procesul se nume te hidrogenare. hormonii sexuali. nuc de cocos (au alt structur chimic ) i sunt solide la temperatura camerei. (uleiul de m sline presat la rece este totu i acceptabil). ceea ce distruge propriet ile nutritive. În lan urile de acizi gra i se pot forma leg turi suplimentare între atomii de carbon i cei de hidrogen sau oxigen. Clasificarea gr similor: • mononesaturate: atomii de carbon din lan urile de acizi gra i au o leg tur liber . unt. se g se te în creier. în zaharuri. unt sintetic. Dac sunt consumate împreun cu ace tia le întârzie digestia pân când încep s putrezeasc .Repere pentru o via s n toas Gr simile sunt compuse din: glicerin : reprezint sursa de energie din gr simi i este metabolizat precum carbohidra ii. aduc aport caloric. ocupându-se leg turile libere. adrenalin i vitamina D. Acesta este foarte important . Gr simile sunt emulsionate de sucurile biliare i împ r ite de enzime în acizi gra i i glicerin . Colesterolul din alimenta ie este în exces i se depune pe pere ii vaselor de sânge. din el rezultând gr simi hidrogenate i este folosit la ob inerea margarinei). E materie prim pentru sucurile biliare. care mai apoi sunt transporta i la celule. În func ie de provenien ele se împart în uleiuri de origine: vegetal : ulei de porumb. polinesaturate: se g sesc tot în alimente de origine vegetal . iar ad ugarea de oxigen (prin expunerea la aer de exemplu) se nume te râncezire. Aceste gr simi pot fi g site în semin e i legume i sunt lichide la temperatura camerei. • • Colesterolul înso e te gr simile animale saturate. întrucât organismul poate s ata eze nutrimen i la acizii gra i prin intermediul acestei leg turi disponibile. produse lactate. saturate: asemenea celor hidrogenate nu pot forma leg turi cu nutrimen ii. au rolul de a transporta nutrimen ii la celule. Este folosit în toate esuturile corpului. El se combin cu proteine pentru transportul gr similor la celule. animal : untur . chimic : “prafurile” din care se face înghe ata. Au dou sau mai multe leg turi libere. proces ce distruge vitaminele. floarea-soarelui etc. iar apoi se adaug hidrogen cu catalizatori de nichel i platin (foarte cancerigeni). 6 . În procesul de extragere sunt înc lzite. coloana vertebral i piele. Din aceast clas de gr simi se produce margarina prin hidrogenare (gr simile sunt înc lzite la 200-400 oC. astfel ele nu mai pot s râncezeasc . dar nu mai au valoare nutritiv . respectiv s fermenteze în stomac. de pus în cafea. se depun în esuturile adipoase i nu au valoare nutritiv . acizi gra i: lan urile de acizi gra i formeaz gr simile precum lan urile de aminoacizi formeaz proteinele. • uleiurile “libere”: sunt uleiurile i gr simile separate de alimentele în care exist în mod natural.

1. 2. . -e. Adj. sta iune etc. vitamine s. Care con ine minerale (1). Ob inerea lor nu este un motiv de îngrijorare. adj..n. Ap mineral sau ape (ori izvoare) minerale = ap care con ine în solu ie s ruri. mineralis. care se g sesc în alimente sau se prepar sintetic. de calorii 3 15 77 70 79 81 E recomandat consumul în cantit i moderate. privitor la minerale. germ. Ulei mineral = ulei ob inut prin distilarea i eiului. vitamine. Nu s-a dovedit înc vreun efect benefic al suplimentelor de vitamine. cu o anumit compozi ie chimic . S.. semin e. Suplimentele de vitamine sunt inutile. care ine de minerale. unde se g sesc asemenea ape. de natura mineralelor. Corp solid.n. fructe) î i asiguri tot necesarul de vitamine. A adar m nânc hran vitaminele de care ai nevoie! vie i vei avea un aport constant i suficient din toate Mineralele Ce sunt mineralele? MINERÁL. loc. – Din fr. lat. Vitaminele sunt absorbite de organism doar din alimenta ie. Vitamin. gaze sau substan e radioactive i care îi confer propriet i terapeutice. De re inut faptul c majoritatea problemelor de s n tate apar din cauza intoxic rii (supradoz ) cu vitamine i nu datorit deficien elor. p. care se g se te în natur în stare cristalin sau amorf . cu rol esen ial în men inerea proceselor celulare vitale. Printr-o diet variat format din alimente integrale (legume. – Din fr. tratament f cut cu astfel de ape. 7 . în componen a rocilor i a minereurilor. Nume dat unor compu i organici indispensabili vie ii.f.Repere pentru o via s n toas Surse de gr simi: Mâncare fructe (mere) legume (spanac) avocado semin e (susan) nuc de cocos alune % de gr simi la acela i nr. s. minerali. Ce cantit i de vitamine sunt necesare i de unde le lu m? Cantit ile necesare sunt minuscule. Vitaminele Ce sunt vitaminele? VITAMÍN . ext. minéral. Nu e nevoie s se consume zilnic.

deschiderea spre informa ii de calitate privind alimenta ia. gr simi. Recapitulare Pân acum am discutat despre: . Mineralele pot fi asimilate de organism doar în aceast form ! Suplimentele de minerale. legume. vitamine. 8 .cât de s n tos mânc m.cât de importante sunt obiceiurile noastre alimentare i sursele acestora. mineralele sunt necesare în cantit i relativ mici i le po i ob ine printr-o diet variat compus din fructe. ce rol au în organism.interesele din spatele confuziei privind alimenta ia corect . . sau mineralele din apa mineral (surse de minerale anorganice) nu sunt asimilate! Asemenea vitaminelor.prezentarea nutrimen ilor principali ce compun alimentele (carbohidra i. minerale). din ce sunt forma i. Ele sunt transformate de plante în timpul procesului de fotosintez din forma anorganic în form organic (asem natoare ca structur ). care sunt cele mai s n toase surse din care ne putem procura ace ti nutrimen i. proteine. semin e. .Repere pentru o via s n toas Ce cantit i de minerale sunt necesare i de unde le lu m? Mineralele se g sesc în mediul înconjur tor sub form de substan e anorganice. . .

În cazul din urm apare de obicei angina pectoral (dureri în piept). el trebuie mai întâi întrebat dac este gata s suprime cauzele maladiei sale. Cheagul astfel format blocheaz vasul de sânge i mu chii inimii nu se mai oxigeneaz . care fac cele mai multe victime pe plan mondial: boala de inim . Numai atunci. În sprijinul ideilor enun ate mai sus î i prezint succint câteva dintre bolile amintite i puterea alimenta iei de a le influen a evolu ia. va fi posibil s fie ajutat. aceasta din urm are un mare neajuns. Cu toate c tiin a a evoluat considerabil în ultimul secol. colica renal . osteoporoza. când se asociaz alimenta ia cu boala numit obezitate. S-a produs un atac de cord. deorece atunci când vasul de sânge este ocupat în propor ie mare se dezolt colaterale (mici “canale” prin care sângele circul ) i riscul de rupere a capacului este mult mai mic. calot ). Când acesta se rupe.” Hipocrat Alimenta ia i s n tatea noastr sunt mai puternic interconectate decât ai fi crezut vreodat . probleme de vedere. “Placa este un depozit unsuros de proteine. poluare sau ghinion.Repere pentru o via s n toas III. care se acumuleaz pe pere ii interiori ai arterelor coronare. Medicina modern tinde s trateze simptomele unei afec iuni în loc s trateze cauzele. Boala de inim Cum se manifest ? Boala de inim apare atunci când pe pere ii arterelor coronare (arterele care “hr nesc” inima cu sânge) se formeaz placa. senza ia este aceea i ca i când ai pune degetul pe o pl cint cu brânz cald . cancerul. diabetul (de tip 1 i 2). Trebuie s tii c lista bolilor influen ate direct de alimenta ie este mult mai lung ! Iat câteva dintre ele.” Placa este separat de sângele care circul prin arter de un strat de celule numit capac (cap. scleroza multipl . colesterol. cu aplica ii nenum rate i în medicin . celule ale sistemului imunitar i alte componente. s te umfli de pastile i s dai vina pe gene. O atitudine preventiv i o alimenta ie corect face mai mult decât orice interven ie medical . Alimenta ia i s n tatea “Când cineva dore te s n tatea. gr simi. Nu spun nim nui s renun e la vreun tratament medical! Dar este important s în elegi c po i face mai multe pentru tine decât s mergi la medic. 9 . Cea mai frecvent situa ie în care oamenii din ziua de azi î i schimb stilul de a mânca este cura de sl bire. Pl cile cele mai periculoase sunt cele ce ocup în jur de 50% din arter . Cauza bolilor de mai sus este alimenta ia pentru peste 90% dintre cei care sufer de ele. Am auzit un chirurg spunând c dac pui degetul pe o arter acoperit de plac . con inutul pl cii se amestec cu sângele i acesta se coaguleaz în locul în care s-a produs ruptura. s n tatea mintal .

angioplastia: în artera cu plac este introdus un balon care apoi este umflat. . o valoare maxim cu adev rat sigur este 150 mg/dl. sc derea tensiunii. . Din acesta au rezultat urm toarele concluzii: .un colesterol mare poate prezice i/sau produce boala de inim . sc derea colesterolului etc. împingând placa în pere ii vasului.consumul în exces de gr simi i colesterol duc la ateroscleroz (înt rirea arterelor i formarea de pl ci). .Medicamente: se iau medicamente ce au ca efect fluidizarea sângelui (împiedic formarea de cheaguri).Interven ii chirurgicale: bypass: o ven de la picior sau o arter din piept este cusut pe inim pentru ca sângele s ocoleasc vasele înc rcate de plac . V mai aminti i oare. 10 . care sunt sursele de colesterol i gr simi saturate? Din acela i studiu a reie it c 35% din cazurile de atac de cord au ap rut la persoane ce aveau colestesterolul între 150-200 mg/dl. iar aceste culturi.majoritatea popula iei lumii nu e afectat de boala de inim . în care boala de inim nu e prezent . . ele consumând mai pu ine gr simi i colesterol. Cauze Studiul Framingham este cel mai cunoscut studiu asupra inimii efectuat vreodat .colesterolul din alimente duce la cre terea colesterolului sanguin. au obiceiuri alimentare diferite. Prin urmare.Repere pentru o via s n toas Tratament clasic . Aceasta este “turtit ” i r mâne mai mult loc pentru sânge s circule.

sus ine dieta total vegetarian cu alimente integrale. care a demonstrat cea mai semnificativ regresie a bolii de inim din toat istoria medicinei. Esselstyn. un punct istoric în cercetarea bolii de inim . care a fost deschiz tor de drum în ceea ce prive te tratarea bolii de inim f r medicamente sau interven ii chirurgicale i a dovedit clare beneficii din punct de vedere economic pentru pacien ii i asiguratorii proiectelor sale. directorul pe o perioad atât de lung al Studiului Framingham. Dr.sc derea mediei de colesterol de la 246 mg/dl la 132 mg/dl. William Castelli. “Dr.” 11 .Repere pentru o via s n toas Impactul alimenta iei În urma trecerii grupului experimental la un regim vegetarian s-au înregistrat . sus ine dieta integral vegetarian .la 70% din participan i s-a înregistrat o l rgire a arterelor înfundate cu 7% în 5 ani (volumul de sânge care circul cre te cu 30%!) De observat faptul c în toate cazurile de mai sus boala de inim i-a oprit evolu ia i chiar a regresat atunci când a fost tratat cauza bolii de inim i nu simptomele.sc derea num rului de evenimente coronare de la 49 în ultimii 8 ani de dinaintea începerii experimentului la 1 pentru urm torii 11 ani!. Ornish. . sus ine dieta integral vegetarian . Dr. .

care se calculeaz astfel: M (kg ) IMC = 2 h ( m) M=masa corporal h=în l imea Un IMC > 25 înseamn supraponderalitate. “dieta care ajut la sc derea în greutate pe termen scurt trebuie s fie aceea i diet care s creeze i s men in s n tatea pe termen lung. . dac vrei s sl be ti este necesar s î i schimbi stilul de via pe termen lung. a sistemului circulator i aparatului locomotor.” 12 . Cauze Problema nu este volumul de mâncare ingerat . iar un IMC > 30 înseamn obezitate. nu s î i torturezi periodic organismul. Cure de sl bire. cu siguran vei lua din nou în greutate.Repere pentru o via s n toas Obezitatea Cum se manifest ? Obezitatea se manifest prin acumularea de gr simi în exces în esuturile adipoase.” Am v zut o mul ime de cure de sl bire periculoase pentru s n tatea oricui! Pe scurt. Impactul alimenta iei Nu e de mirare c metodele de tratament mai sus men ionate sunt ineficiente pe termen lung i pot fi chiar d un toare s n t ii.liposuc ie: extragerea mecanic a surplusului de gr sime. dac esti obez te confrun i cu o mul ime de provoc ri psihologice. cu alimente integrale. mic orând volumul liber pentru mâncare. “Solu ia pentru a sl bi este alimenta ia în totalitate vegetarian . Obezitatea duce în timp i la alte probleme de s n tate prin suprasolicitarea organelor interne. Tratament clasic Interven ii chirurgicale . sau o “minge” care se umfl în stomac. Medicamentos: pastile pentru mic orarea apetitului sau pentru accelerarea metabolismului. În plus. Curele de sl bire sunt inutile chiar dac pe termen scurt te ajut s dai jos câteva kilograme. Pe lâng aceasta. iar apoi s zaci în neputin i dezam gire. îngustându-l. asociat cu o cantitate rezonabil de mi care fizic . din moment ce ele nu se adreseaz cauzei obezit ii. Cauza obezit ii este o diet prea bogat în gr simi i carbohidra i rafina i (zah r) înso it de un stil de via sedentar. Dac revii la obiceiurile alimentare anterioare curei. sociale i chiar fizice (de mobilitate) sau probleme de s n tate mintal . ci con inutul ei de nutrimen i. Termenii supraponderal i obez sunt în direct leg tur cu indicele de mas corporal .opera ii de mic orare a stomacului: montarea unui inel ce strânge stomacul.

insulina. fibre i carbohidra i complec i. care ac ioneaz ca un u ier. iar pancreasul produce insulin pentru a realiza transportul acesteia i distribuirea în tot organismul. din care cea mai mare parte o reprezint glucoza. . Se afl chiar la cap tul furculi ei noastre. 13 . Cu cât e mai mare fa de cea ideal .5 kg în 3 s pt mâni. . . Procesul de sl bire depinde i de greutatea de la care porne ti. iar particulele de carbohidra i sunt desf cute în zaharuri simple. De re inut c sl birea are loc pân la atingerea greut ii ideale.glucoza (zah rul din sânge) p trunde în sânge.hrana pe care o mânc m este digerat . .” Diabetul Cum se manifest ? Metabolismul normal al glucozei are loc astfel: . iar o alt parte este depozitat ca energie pe termen lung (gr sime) pentru a fi utilizat mai târziu. deschide u ile pentru glucoz în diferite celule pentru o mul ime de scopuri. O parte din glucoz este convertit în energie pe termen scurt pentru uz imediat în celule. îns aceasta nu î i îndepline te misiunea de a metaboliza glucoza.scazi aportul de gr simi saturate i proteine de origine animal .7 kg în 12 s pt mâni. Diabeticii de tip 1: Nu pot produce insulina necesar metaboliz rii glucozei din sânge. “Noi putem controla cauza.Repere pentru o via s n toas Acceptând o astfel de diet : .scazi aportul de colesterol.cre ti aportul de vitamine.scazi aportul de carbohidra i rafina i. Din studii efectuate pe persoane ce au trecut la o alimenta ie integral vegetarian : . Complica ii pe termen lung: boala de inim accident vascular cerebral hipertensiune arterial orbire boli de rinichi boli ale sistemului nervos amputa ii boli dentare complica ii în perioada sarcinii susceptibilitate fa de alte boli moarte Tratament clasic Injec ii cu insulin . tratament medicamentos. .10 kg în 1 an. cu atât sl birea va fi mai accelerat . diet . exerci ii fizice.au sl bit 1-3 kg în 12 zile. minerale. . . . Diabeticii de tip 2: Pot produce insulin .

la fel de important. foarte asem n toare cu celulele pancreatice responsabile de secre ia insulinei. Diabetul de tip 2 înso e te adesea obezitatea. fructe) i fibre. Impactul alimenta iei “La diabeticii de tipul 1. Este dificil de imaginat vreo schimbare alimentar care s poat fi de folos situa iei lor complicate. Studiile au ar tat c : “Descoperirile sus in ipoteza c dietele cu aport crescut de gr simi i aport redus de hidra i de carbon sunt asociate cu prezen a diabetului neinsulinodependent (tip2) la oameni. insulina nu se mai poate produce. Acest lucru se întâmpl de obicei când organismul creaz anticorpi pentru distrugerea unor proteine de origine animal intrate în organism (din digestia incomplet a unor produse animale – în special a laptelui de vac la copii).Repere pentru o via s n toas Cauze Diabetul de tip 1 (insulinodependent) apare în urma unei reac ii autoimune a organismului ce distruge celulele pancreatice responsabile de producerea insulinei. i. Îns dup doar trei s pt mâni. colesterolul lor a sc zut cu 30%! […] 14 . distrug i aceste celule în mod ireversibil. Anticorpii crea i astfel.” S-a observat o inciden mare a diabetului la popula iile ce au o alimenta ie bogat în gr simi i proteine animale i mai mic la cele ce consum hidra i de carbon comple i (cereale integrale. pacien ii cu diabet de tip 1 au fost în stare s î i reduc medica ia de insulin în medie cu 40%! Nivelul zah rului lor din sânge s-a îmbun t it foarte mult.

Repere pentru o via s n toas Diabetul de tip 2. To i. Dezvoltarea cancerului înflore te atunci când exist mai mul i 15 . astfel c m voi rezuma doar la câteva aspecte pe care le consider semnificative i relevante. Ace ti factori alimentari. ea depinzând de oferta condi iilor corespunz toare de cre tere f cut acestei dezvolt ri timpurii a cancerului. sunt gata s creasc i s se înmul easc pân ce devin un cancer vizibil. transportat în celule. cu excep ia unei singure persoane. Cum se manifest ? Evolu ia cancerului poate fi împ r it în 3 faze: 1. încetinesc dezvoltarea cancerului. Aceast faz are loc într-o perioad de timp mult mai lung decât ini ierea. detectabil. Cu foarte pu ine excep ii. spre deosebire de cel de tip 1. […] Celulele nou formate. predispuse la cancer. Acesta este punctul în care anumi i factori alimentari devin atât de importan i. Când sunt formate noi celule fiice. numi i promotori. “Al doilea pas în dezvoltare este numit promovare. Ea are loc atunci când cuibul de celule nou ini iat se înmul e te i se dezvolt transformându-se în mase tot mai mari ce formeaz o tumor vizibil din punct de vedere clinic.” 2. “Întreaga faz a ini ierii/începutului poate avea loc într-o perioad foarte scurt de timp. Promovarea este reversibil .) Ini ierea. […] Celulele ini iale ale cancerului nu cresc i nu se înmul esc dac nu au condi iile corespunz toare. procesul este complet. legat de ADN i trecut mai departe în celulele fiice. transformat în substan a lui activ . rezultatele au fost chiar mai impresionante. favorizând posibilitatea apari iei cancerului. Dintre cei douzeci i cinci de pacien i cu diabet de tip 2. finalizarea fazei de ini iere este considerat ireversibil .) Promovarea. chiar câteva minute. este “mai usor de tratat” deoarece pancreasul lor nu este atât de grav afectat. absorbit în sânge. au putut s întrerup medica ia cu insulin în decurs de doar câteva s pt mâni!” Cancerul Lucrarea este mult prea succint pentru o prezentare pe larg a acestui vast subiect. A a c atunci când pacien ii cu diabet de tip 2 ai lui Anderson s-au alimentat cu dieta bogat în fibre i cu aport redus de gr simi. Aceste celule fiice i descenden ii lor vor fi pentru totdeauna afectate din punct de vedere genetic. V invit s studia i în detaliu fiecare subiect pe care îl abordez în aceast bro ur . […] Aceasta este una din cele mai importante caracteristici în faza de promovare. Este timpul de care are nevoie carcinogenul chimic pentru a fi consumat. alimenteaz dezvoltarea cancerului. adesea în mai mul i ani la oameni. dou zeci i patru au putut s întrerup administrarea de insulin ! Da i-mi voie s o spun din nou. Al i factori alimentari numi i anti-promotori.

Când pleac din locul ini ial i se deplaseaz în alte locuri. ceea ce permite s fie transportat la celule. chimioterapie. Graficul 3. Cauze . este considerat a fi malign.” Tratament clasic Tratamentul face apel la chirurigie.predispozi ie genetic Dup cum vei vedea. gluten = protein vegetal (o g sim în grâu de exemplu).Repere pentru o via s n toas promotori decât anti-promotori. Când cancerul are aceste propriet i fatale. înseamn c metastazeaz . când anti-promotorii sunt mai mul i. Obs: 1.) Progresia “[…] începe atunci când un cuib de celule cu cancer avansat progreseaz în cre terea lor pân când determin afectarea final . tiparul care s-a conturat este: . Aceast etap final a cancerului are ca rezultat moartea.2 se refer la activitatea enzimei ce metabolizeaz carcinogenul.nutrmien ii din alimente de origine vegetal duc la mic orarea tumorii (sunt anti-promotori) cazein = protein animal întâlnit în cantit i mari în laptele de vac . aflatoxin (AF) = substan deosebit de cancerigen (carcinogen).nutrimen ii din alimente de origine animal duc la cre terea tumorii (sunt promotori) . Impactul alimenta iei În urma a numeroase experimente i studii.carcinogeni (substan e cancerigene – modific materialul genetic al celulelor) . 2. dezvoltarea cancerului încetine te sau se opre te. 16 . radioterapie. unde poate afecta în mod ireversibil materialul genetic. […] O tumoare canceroas se poate deplasa din locul ei ini ial în organism i poate invada esuturi din vecin tate sau de la distan . Focarele se refer la grupuri de celule trecute prin faza de ini iere. alimenta ia are o influen determinant asupra exprim rii acestor factori.” 3.

Repere pentru o via s n toas 17 .

Sunt cunoscute efecte secundare foarte nepl cute ale medicamentelor i acestea nu fac decât s întârzie evolu ia bolii.” 18 . Odat cu agravarea lor. În cazul sclerozei. ceea ce sus ine ipoteza unei cauze comune. În consecin . s-a dovedit c aceste 2 boli coexist de multe ori la aceea i indivizi. sistemul nervos func ioneaz anapoda. Alte studii au corelat de asemenea consumul de gr simi animale saturate cu inciden a sclerozei multiple. care nu s-au conformat dietei “s race” (au consumat mai multe gr simi saturate) au murit din cauza sclerozei multiple. La fel ca în cazul diabetului de tip 1. sau esut sclerozat. Impactul alimenta iei În urma unui studiu efectuat pe 144 de pacien i cu sleroz multipl . 80% din pacien ii în stadiul de început al bolii. aceste “scurtcircuite” distrug celulele i ard esuturile din apropiere. Semnalele electrice responsabile de transmiterea “mesajelor” între sistemul nervos central (creier i m duva spin rii) i cel periferic nu sunt coordonate i controlate. teaca de mielin care învele te fibrele nervoase este distrus .Repere pentru o via s n toas Scleroza multipl Cum se manifest ? Scleroza multipl este o boal autoimun . E ca i cum instala ia electric din casa ta ar fi dezizolat i firele ar fi scurtcircuitate. Swank a concluzionat c “pentru subgrupa de pacien i care au început dieta s rac în gr simi saturate în stadiile de început ale bolii. Datorit acestei reac ii a organismului (ca în cazul diabetului de tip 1). Tratament clasic Tratamentul este de tip medicamentos i are efect cu atât mai bun cu cât este aplicat în stadii mai timpurii ale bolii. Dr. Cauze Cauza sclerozei multiple este reac ia autoimun a organismului ce distruge teaca de mielin a fibrelor nervoase. În schimb. cam 95% au r mas doar cu minime invalidit i timp de aproximativ treizeci de ani. Doar 5% din ace ti pacien i au murit. pe baza studiilor a fost f cut o corelare pozitiv între consumul de lapte de vac i frecven a sclerozei multiple. ele devin periculoase pentru s n tatea organismului. l sând cicatrici. Mai mult.

Apare de obicei la femei.Repere pentru o via s n toas Rezultatele cu privire la cei 144 de pacien i. Osteoporoza Cum se manifest ? Osteoporoza este o boal a sistemului osos. Dar atunci de ce aceast boal este atât de des întâlnit în zonele în care se consum multe produse lactate? Solu ia const în alegerea sursei potrivite pentru acest mineral! Impactul alimenta iei În urma cercet rilor. insuficien a calciului este problema. de i bogate în aceast substan . De fapt. urm torul mecanism a fost descoperit: proteinele de origine animal (spre deosebire de cele de origine vegetal ). consumate o perioad lung de timp. cu un risc mare de producere al fracturilor chiar i în cazul unor accidente minore. supunându-se în plus riscului de a. Cauze Întradev r. deorece lipsa acestuia din organism este considerat cauz principal . Tratament clasic Este recomandat o diet bogat în calciu. întrucât. inclusiv cei care au început dieta într-un stadiu mai târziu al bolii. organismul consum mai mult calciu pentru a. sporesc cantitatea de acid din corp. Toate aceste informa ii contrazic ideea de a consuma lapte i produse lactate ca surs de calciu. ce duce la fragilitate osoas . Organismul încerc s restabileasc echilibrul i s neutralizeze mediul acid. Efectul se vede prin cantitatea de calciu crescut în urin . organismul folose te o form activ de 19 . dup menopauz .i deregla capacitatea de asimilare a calciului (s-a descoperit c “aporturi excesiv de mari de calciu. de obicei extras din oase. În stare de s n tate. sl besc capacitatea organismului de a controla cât calciu folose te i când. au un con inut foarte mare de proteine.i men ine echilibrul decât ob ine din ele. O frecven mare a fracturilor de old este un bun indicator pentru osteoporoz . Acestea sunt sl bite i predispuse fracturilor. Pentru aceasta se folose te de calciu.

vom . Se recomand consum mare de lichide. Dac acest mecanism fin se deregleaz cantitatea de calciu ingerat nu mai conteaz . calcitrol. În sprijinul celor spuse mai sus. Robertson de la Consiliul Medical de cercetare din Leeds. colic renal acut . urm toarea corelare a fost f cut : 20 .Repere pentru o via s n toas vitamina D. te invit s urm re ti urm toarele grafice: Colica renal Cum se manifest ? Pietrele la rinichi au urm toarele simptome: grea . Un organism echilibrat poate s asimileze suficient calciu dintr-o diet variat . urinare cu sânge înso it de durere. durere surd . febr . urinare frecvent . G. urgen la urinat. agita ie. pentru a regla cât de mult calciu se absoarbe din hran i cât de mult se excret i se distribuie în oase.”). întrucât acesta nu va fi asimilat. Tratament clasic Analgezice. Cauze Cauza form rii pietrelor la rinichi este concetra ia mare de calciu i oxala i în urin (la majoritatea cazurilor). Colica renal acut apare atunci când o piatr cristalizat trece din rinichi în vezica urinar prin ureter. îndep rtare chirurgical . Impactul alimenta iei În urma studiilor întreprinse de profesorul W. Se spune c este una din cele mai grave dureri pe care le au oamenii. Anglia.

ci una singur care ajut la orice boal . de dietele supraconcentrate […]. ci te po i bucura de pl cerea de a încerca o multitudine de feluri de mâncare. Iat un extras dintr-un referat al lui Dr.” Concluzii: .aceea i alimenta ie care ajut la vindecarea cancerului este bun i pentru bolnavii de diabet i îi ajut pe obezi s sl beasc . mai pu in concentrat . cât i pentru men inerea st rii de s n tate. ceea ce înseamn c nu exist alimenta ii specifice fiec rei boli.Repere pentru o via s n toas De asemenea.mâncând s n tos nu va trebui niciodat s numeri calorii sau s . de a mânca pe s turate i a te sim i u or i energic dup . . consumul de proteine animale este în direct leg tur cu cre terea nivelului de calciu i oxala i în urin . de a descoperi noi gusturi apetisante. dieta integral vegetarian .în urma multitudinii de studii efectuate este indubitabil c o alimenta ie integral vegetarian este cea mai s n toas posibil pentru om. .i ra ionezi mâncarea pe cântar electronic. a a cum a i v zut în graficele precedente de la osteoporoz . Robertson din 1987: “Urolitiaza […] este o problem întâlnit în toat lumea. o schimbare c tre o alimenta ie mai mult vegetarian . asigurând în acela i timp organismului tot ceea ce are nevoie. dar s race în fibre din rile foarte industrializate… În special aportul mare de proteine din carne constituie un factor dominant în aceast privin … Pe baza studiilor epidemiologice i biochimice. Î i va fi recunosc tor! Încearc i ai s vezi! 21 . ar fi recomandat pentru reducerea riscului pietrelor la rinichi în rândul popula iei. ce constituie cauza principal a calculilor renali. care se pare c este agravat de consumul mare de produse lactate.

. o minte “ascu it ” î i poate face via a mai u oar i mai pl cut . . A adar. .s reduci nevoia de produse medicamentoase. .s evi i interven iile chirurgicale în multe cazuri.s previi i s tratezi diabetul.i multe altele pe care le vei descoperi singur! În câteva luni de la adoptarea acestui stil de via te vei sim i cu totul alt persoan .s tr ie ti mai mult.s învingi artrita.s evi i boala Alzheimer.s scapi de constipa ie. via a e prea scurt pentru a le face tu însu i pe toate. .s evi i accidentul vascular cerebral. .s previi pietrele la rinichi.Repere pentru o via s n toas IV.i p strezi vederea ager i în ultimii ani ai vie ii. . S n tatea fizic i mental se vor îmbun t i vizibil.s reduci riscul de cancer. .s . . .i fere ti copiii de a face diabet de tip 1. Tehnici de înv are accelerat ”. . . Cum s m nânci s n tos “Înva din gre elile altora.s evi i impoten a.s reduci valoarea colesterolului sanguin.s . vei face fa mult mai bine agita iei zilnice. Iorga Beneficii pentru s n tate Dac înc stai pe gânduri cu privire la noul stil de via propus. iar creierul este cea mai puternic unealt pentru prelucrarea ei.” N. .i prezint câteva din benificiile acestuia înainte de a te hot rî s accep i schimbarea: . ine minte c starea de s n tate este starea natural a organismului! Un alt aspect deosebit de important de re inut este influen a hranei asupra performan elor intelectuale. d -mi voie s .s previi sau chiar s faci s regreseze boala de inim (20% din românii adul i sufer de afec iuni ale inimii). În cartea sa “Înva cum s înve i repede. mai energic i mai vesel (sunt binecunscute efectele consumului de carne asupra sporirii agresivit ii i a predispunerii la drepresii).s atingi greutatea ideal .s ar i i s te sim i mai tân r.i p strezi oasele puternice. Tr im într-o lume în care informa ia este cea mai puternic “arm ”.s . .s ai mai mult energie. . Cu alte cuvinte organismul t u va fi în stare s func ioneze în a a manier încât tu s te po i bucura la maxim de via a pe care o tr ie ti.s scazi tensiunea arterial . . . vei fi mai odihnit. . . vei gândi i vei sim i cu totul altfel lumea ce te înconjoar . Christian Drapeau face urm toarele afirma ii legate de alimenta ie i capacitatea de înv are: 22 . .

prefera i fructele i legumele în detrimentul ciocolatei i pr jiturilor. Chiar i dup o lun . În acela i timp. Îns aproape to i consider c e mult mai u or decât au crezut. intensificarea activit ii i lipsa de aten ie este fiziologic bine cunoscut . m nânc pe s turate! Este o investi ie care merit . alge i paste. aceasta este cheia succesului! La fel de important. sau lipsa alternativei în ce prive te mâncarea i e ti ner bd tor s afli ce e de f cut în continuare. e adev rat (dorin a dup carne dureaz mai mult de o lun ). […] mai multe elemente ne conduc s credem c suplimentele sintetice nu au întotdeauna valorile nutritive care le sunt atribuite. de schimbare. 23 . Nu vei mânca tot ce vrei [la început]. aceast cascad fiziologic nu survine dac sunt consumate zaharuri complexe. deci. la fel sucurile naturale. în doze mici. Aceste zaharuri necesit un timp de digestie i vor trece.” Iat deci c tabloul se contureaz din ce în ce mai bine pe m sur ce informa iile din multiple surse legate de efectele alimenta iei se înmul esc. dup o scurt senza ie de energie. majoritatea oamenilor se vor sim i mai bine i este posibil chiar s sl beasc . […] Totu i. Dac ai ajuns pân aici deja ai trecut de bariera psihologic ce o reprezint obiceiul. Deci. […] Sunt anse s vezi îmbun t iri substan iale chiar i in aceast perioad . Este deosebit de important s te opre ti la acele mânc ruri care î i plac cu adev rat (vei g si o mul ime). atunci când sunt consumate. De aceea î i voi spune în aceast sec iune la ce s te a tep i în urma trecerii la un stil s n tos de a mânca. nu trebuie s te îngrijorezi i de obicei acest lucru nu dureaz mult. precum cele din cereale. dar este sus inut i nu provoac hipoglicemie. […] Unii oameni se obi nuiesc foarte repede cu aceast alimenta ie i le place mult. s le digere i s le livreze lent.Va trebui s dedici timp descoperirii de noi re ete i prepar rii lor i s ai dorin a de a încerca noi feluri de mâncare. Între alimentele de origine vegetal exist unele pe care altfel nu le-ai fi descoperit niciodat . Hrana vegetarian integral este cea mai bun pentru organismul t u. de i creierul se hr ne te cu zaharuri simple. creierului. ele trec imediat în sânge. Este normal s fie a a. Senza ia de energie este mai diminuat . iar odat cu formarea noilor obiceiuri va deveni obi nuin i î i va fi mult mai u or. dar vei mânca o mul ime de alimente foarte gustoase i delicioase.” . Zaharurile simple nu necesit s fie digerate. care provoac . lent în sânge.” Iar despre suplimentele alimentare atât de mult titrate în media: “Aceste suplimente sunt disponibile în orice magazin de alimente naturale. trebuie l sat în grija organismului s metabolizeze zaharurile complexe oferite de natur . fiind sistemul digestiv trebuie s se obi nuiasc . Unora le sunt necesare luni de zile s se obi nuiasc cu ea. Dintre cei care au trecut la regimul vegetarian majoritatea sunt de acord c : “1. Astfel.“În prima s pt mân s-ar putea s te nec jeasc un pic stomacul. 2. Te vei sim i mai bine.” Alte aspecte ce trebuie tiute: . Toate afirma iile care vor urma au fost 100% adev rate i în cazul meu. Aceast cre tere rapid a concentra iei zah rului în sânge antreneaz o secre ie masiv de insulin . fructe i legume. 3. o stare de hipoglicemie care predispune la somnolen i diminueaz aten ia i concentrarea. celor reconstituite. Tranzi ia Oamenii se tem în general de necunoscut.Repere pentru o via s n toas “Leg tura dintre consumul de zaharuri simple.

E timpul s te informezi! . cod etc. maz re. ridichi. alune de p dure. nici nu poate fi vorba de a te ab ine deoarece vechile alimente nu i se vor mai p rea apetisante i vei dezvolta noi preferin e culinare. sorg. andive. dovlecei. A fi vegetarian înseamn a mânca mult mai divers i mai gustos. 24 .Ciuperci: champinion. m rar etc. ardei.Repere pentru o via s n toas . n ut. usturoi. de ab inere constant i a mânca lucruri care nu î i plac. conopid . porumb.Odat ce te vei fi acomodat cu noul stil de via va disp rea dorin a de a consuma vechile alimente i te vei sim i minunat în noua ta postur . p trunjel.” Este probabil una dintre cele mai mari piedici. c p une. nuci pecan. zah r. dulciuri i majoritatea pr jiturilor i produselor de patiserie etc. orez. kiwi. ulei de m sline etc. morcovi. iar alegerea lui de a nu mânca produse animale este foarte bine fondat i argumentat i are vizibile efecte benefice. Legume: . piersici etc. varz de Bruxelles. ulei de arahide. ceap . grapefruit. Cereale integrale (în pâine. . nerafinate. arahide. Uleiuri vegetale ad ugate: ulei de porumb. pi coturi. a mânca ceea ce te face s te sim i bine i ceea ce î i red i î i între ine s n tatea. soia.Leguminoase (plante purt toare de semin e i care fixeaz azotul): fasole. de origine vegetal : Fructe: portocale. mei. pâine alb . în timp ce o m tu î i va spune: “trebuie s m nânci consistent. Semin e (se recomand consumul moderat – un pumn): semin e de toate tipurile.“S-ar putea s nu fii încurajat în aceast direc ie de c tre prieteni. .Inflorescen e: brocoli. anghinare.. zmeur . secar . biscui i. vinete. mai ieftin i mai s n tos. hribi etc. meri or. ton. mere. busuioc. dovleac. . paste etc. sfecl . c a a am mâncat eu i a a am înv at de la mama”. c altfel te îmboln ve ti. napi. Pe te: somon. Dac vei sta de vorb cu un vegetarian vei vedea c este mult mai bine informat în tema nutri iei decât omul de rând.R d cinoase: cartofi. orz. crude sau germinate. colard. pur i simplu datorit lipsei de informa ii. linte. Alegerea ta trebuie f cut pe baza unor informa ii clare i de calitate. Reduce i la minimum: Carbohidra i rafina i: paste f inoase (cele din f in alb ). cu siguran nu va putea s î i spun ce face mâncarea “consistent ” atât de s n toas în afar de faptul c a a a fost înv at i nu ia spus nimeni altfel. mango. pere.Tulpini i frunze: spanac. ov z. sparanghel. tomate. coac ze negre.. praz. castrave i. familie i colegi. S-a mers prea mult pe principiul “crede i nu cerceta”. Aceast atitudine este bine inten ionat i menit s te fereasc de “pericolul” de a mânca s n tos. ghimbir. amarant. salat verde. alge marine. papaia. Unde nu în elegi întreab . Este minima ta responsabilitate s î i pese ce m nânci.Nuci/alune: nuci. rabarb r.): grâu. migdale. pepene verde. afine. .. Ce s m nânc? Mânca i tot ce dori i (cât mai variat) din alimente integrale. avocado. sfecl . okra. cashew.. elin . A fi vegetarian nu este o chestiune de a i refuza pl cerile. fistic. . hri c . pleurotus. Unde ai dubii caut .. napi.

În solurile pe care se folose te îngr mânt chimic nu exist aceste microorganisme deci nici vitamina B12. carne tocat .” Compozi ia nutrimen ilor la alimente de origine vegetal i de origine animal (per 500 calorii energie) Nutrimentul Colesterol (mg) Gr simi (g) Proteine (g) Beta-caroten (mcg) Fibre alimentare (g) Vitamina C (mg) Folat (mcg) Vitamina E (mg) Fier (mg) Magneziu (mg) Calciu (mg) Alimente de origine vegetal (p r i egale de ro ii. curcan etc. lapte integral) 137 36 34 17 4 19 0. pui. iaurt etc. lapte. porc. porc. Întregul înseamn mai mult decât suma p r ilor.” Suplimentele cu vitamine au un efect nesemnficativ comparativ cu vitaminele luate din alimentele integrale. În mod normal aceast vitamin se g se te în bacteriile din p mântul în care cresc plantele dac se folose te îngr mânt natural. seu.5 2 51 252 25 . antricot. etc. 3) “Nu exist de fapt nici un nutrient în alimentele de origine animal care s nu fie mai bine furnizat de c tre plante. Câteva sfaturi i principii s n toase Principii: 1) “Nutri ia reprezint ac iunea combinat a nenum rate substan e din alimente. Alte produse i gr simi animale: untur . maz re. pui. La un regim strict vegetarian f r nici un produs de origine animal pot s apar caren e de vitamina B12 i se recomand luarea de suplimente. cartofi) 4 33 29919 31 293 1168 11 20 548 545 Alimente de origine animal (p r i egale de carne de vit ..” 2) “Vitaminele nu constituie un panaceu pentru o s n tate bun . Ou : ou i produse cu con inut mare de ou (maionez ).. spanac. Produse lactate: brânz . fasole.Repere pentru o via s n toas Evita i: Carne: biftec. unt. De asemenea se recomand suplimente de vitamina D la persoanele care nu petrec deloc timp în aer liber la soare (sunt necesare 15 min de expunere a pielii la soare la fiecare dou zile pentru producerea necesarului de vitamina D). Aceast diet înso it de efort fizic regulat este cea mai sigur surs pentru o s n tate de fier! Cam asta e tot! R mâne doar s descoperi nenum ratele moduri gustoase în care s combini alimentele enumerate în prima categorie de mai sus.

Trebuie s existe diferen de cel pu in 2 ore înainte i dup o mas ce const din fructe i alt mas . cea mai curat ap pe care o vei g si probabil).” 7) “Alimenta ia care este cu adev rat benefic pentru o anumit boal cronic va fi în folosul s n t ii i în ceea ce prive te alte boli/la modul general.). Cu cât este mai aproape de starea primar din natur (mai pu in procesat) un aliment este mai s n tos. Spre deosebire de combustibil îns . altfel încetinesc sau chiar opresc procesul de digestie. 26 .) tulbur sever digestia i trebuie evitate. Combinarea mânc rilor este foarte important . Unii oameni sunt mai energici dac nu m nânc diminea a. este recomandat s o mânca i cu o salat generoas bogat în frunze (salat . ceap verde.” 6) “Aceea i nutri ie care previne boala în stadiile ei timpurii (dinainte de diagnosticare) poate de asemenea s stopeze sau s regreseze boala în stadiile ei mai târzii (dup diagnosticare). 1) Fructele nu sunt desert. sau exprimate. iar nutri ia joac un rol critic în a determina care gene. 3) Nu amesteca i la o mas foarte multe alimente deoarece exist riscul s se digere în enzime diferite. bune sau rele.” 8) “Alimenta ia potrivit produce s n tate în toate domeniile existen ei noastre. 4) Diminea a nu e obligatoriu s m nânci.d. Dac mâncarea nu se diger corespunz tor. e bine s m nânci cât mai s n tos ca s î i men ii organismul în stare bun de func ionare i pentru a nu-l uza înainte de timp. nutri ional (con ine mai mul i nutrimen i) i caloriile sunt asimilate în timp datorit fibrelor. 7) Dac totu i mai mânca i carne ocazional. ci pân te sim i confortabil (senza ia de foame dispare sau este aproape satisf cut ). Sursa celei mai curate ape sunt fructele i legumele proaspete (ele con in aproximativ 80% ap . Genele func ioneaz numai dac sunt activate. nutrimen ii nu vor fi asimila i de organism. vor fi exprimate. spre deosebire de cele procesate care con in în general calorii goale. p trunjel etc. 6) Alcoolul i toate produsele de fermenta ie (o et. iar baia de enzime care se va crea în stomac s-ar putea s nu fie propice pentru digestia amestecului.v. fructele sunt alimente! Se m nânc separat de alte mese. 8) Alege i întotdeauna alimentele integrale în detrimentul celor înalt procesate.p.Repere pentru o via s n toas 4) “Numai genele nu determin apara ia bolii. 2) Apa sau lichidele în general trebuie b ute doar dac i-e sete i cu cel pu in o jum tate de or înainte de mas sau 2 ore dup mas . prin aceea c este mai hr nitor d. Toate sunt în leg tur unele cu altele” Sfaturi utile: la fel cum într-un autoturism pui benzin de calitate pentru ca acesta s func ioneze în condi ii optime i pentru a nu se uza. mâncarea variaz ca i compozi ie foarte mult (oricine m nânc foarte multe tipuri de mâncare). 5) Este bine s m nânci ultima mas cu cel pu in 3 ore înainte de culcare pentru a avea un somn lini tit. mur turi etc.” 5) “Nutri ia poate controla în mod substan ial efectele adverse ale substan elor chimice v t m toare pentru s n tate. Este bine s m nânci de câte ori i-e foame i nu pân te doare burta.

40 minute). 2 cm. Se întorc pe ambele p r i. 27 . 1 ardei ro u mare. Cartofii se spal bine i se pun în tav la copt în cuptor (aprox. Cantitate 5-6 por ii. ceapa verde se taie în buc i de aprox. se strecoar surplusul. 100g maz re din conserv sau congelat .” Anthelme Brillat-Savarin Pentru a i u ura munca de c utare a re etelor ce i se potrivesc. dup ce se r ce te (dar este înc pu in c ldu ). Se serve te la temperatura camerei. Preparare: 1. Se verific dac sunt cop i cu furculi a. 1 ceap ro ie. Salat cu cartofi cop i Ingrediente: 2 kg cartofi. am s î i recomand câteva mânc ruri care îmi plac foarte mult.Repere pentru o via s n toas V. 2. 2-3 castrave i mici (1 castravete lung de ser ). 1 leg tur de ceap verde (4-5 fire). 500800g ciuperci t iate în buc ele medii c lite în ulei. zeama de la o l mâie. 2 castrave i mici t ia i m runt. Cartofii cur a i de coaj se taie cubule e. m rarul i se amestec . uleiul de m sline. castrave ii se taie rondele. piper m cinat. Orez chinezesc cu legume Ingrediente: 2 c ni de orez cu bob lung. 1 salat verde. sare. ceapa ro ie se taie fidelu i se desfac foile. 1 leg tur de m rar. Fiecare om îns are gusturile sale i tu vei descoperi singur mânc rile preferate. Se amestec . 1 ceap alb t iat m runt. Varianta 1: Se c le te orezul în 4-5 linguri de ulei i se adaug ap (3 c ni de ap pentru 1 can de orez). Se adaug celelalte legume. sare (dac mai este cazul). zeama de l mâie. 2. Se fierbe. Varianta 2: Se pune la fiert orezul în ap împreun cu condimentul pentru pilaf i sare. Salata se rupe fâ ii. Cantitate: 8 por ii. 100g m sline f r sâmburi. piper. 2 morcovi potrivi i t ia i cubule e mici sau da i pe r z toarea mare. 3. Re ete pentru început “Descoperirea unui nou fel de mâncare provoac unui om mai mult fericire decât descoperirea unei noi stele. Se las 30 de minute. ardeiul se taie fidelu . Preparare: 1. 4. 2-3 linguri ulei de m sline. La sfâr it se adaug 2-3 linguri ulei de m sline. cu ciupercile i celelalte legume crude t iate. Spre sfâr itul fierberii se adaug condimentul pentru pilaf i sare. condiment pentru pilaf. Dac la sfâr itul fierberii nu a absorbit toat apa.

420g ro ii t iate din conserv . Salate de crudit i Varianta 1: Salat verde. Face i o past groas din f in i lapte. verde). alb . 1250g amestec de conopid i broccoli buche ele. dar pot ap rea probleme de digestie. m rar. sare i piper negru. Pune i legumele într-un vas. zmeur etc. morcov i elin date pe r z toarea mic . zmeur . apoi turna i treptat restul de lapte i apa. ananas. coac ze. pe lâng cele peste 300 de re ete din care te po i inspira. Cantit ile se potrivesc dup gust. Dac te afli în criz de idei sau î i vine greu s g se ti prin c r ile de bucate re ete vegetariene. Varianta 2 (fructe dulci): banane. m sline. 28 . piersici. 3 linguri past de tomate. 3 linguri f in integral . Este o carte complet . ro ii. litchi. dac prefera i. ardei. Nu e obligatoriu s pui toate ingredientele. în care sunt prezentate atât informa ii despre un stil de via s n tos cât i o descriere detaliat a celor mai multe alimente. ulei de m sline (presat la rece). î i recomand cartea “Vegeteriana” de Nicola Graimes.). minole. acestea sunt simple sugestii. Potrivi i din sare i piper. Este o adev rat enciclopedie a mânc rii i în ciuda pre ului pu in piperat. fragi. cu piper pres rat deasupra. Aduce i la temperatura de fierbere. mure. p trunjel. castrave i. struguri. proasp t m cinat. 1 ¼ c ni ap .Repere pentru o via s n toas Conopid Ingrediente: i broccoli cu sos de ro ii 1 ceap t iat fin. mandarine. Într-o crati mic amesteca i ceapa. G se ti detalii despre ea la sec iunea referin e. migdale. men ine i la foc mic 15-20 minute. Varianta 2: Varz alb t iat fidelu i frecat cu sare. Cantit ile se potrivesc dup gust. pân ce amestecul începe s fiarb i se îngroa pu in. kiwi. ceap (ro ie. m rar. zeam de l mâie. Salate de fructe Varianta 1 (fructe acri oare): portocale. sare. ro iile t iate i pasta de tomate. turna i peste amestecul de ro ii. Fierbe i în baie de aburi conopida i broccoli 5-7 minute sau pân când buche elele încep s fie fragede. zeam de l mâie. c p uni. ulei de m sline (presat la rece). Amesteca i constant. Cantitate: 6 por ii. 1 ¼ c ni lapte degresat. Ambele variante de salat se pot îndulci cu siropuri naturale (afine. amestecând din când în când. 4. 3. P stra i sosul fierbinte. grapefruit. Preparare: 1. oregano/busuioc/cimbru. pere. Se las la “macerat” câteva ore înainte de servire. mere (acri oare). 2. Se pot încerca i combina ii mixte. mere (mai dulci). l mâie. turna i peste ele sosul de ro ii i servi i. sunt de p rere c ar trebui s existe în fiecare cas .

De asemenea sunt ner bd tor s aud despre experien a ta în ceea ce prive te urm rirea reperelor indicate mai sus. Dr. editura Teora. 2007.sfatulmedicului. Bucure ti. Thomas Campbell II. simte-te liber s reproduci acest material astfel încât s ajung la cât mai mult lume. ci pe cel de promotor al s n t ii printr-o alimenta ie corect . editura Mladinska knijga. Ia i tu parte la schimbarea în bine a vie ii unor oameni i d -o mai departe! Cu siguran cineva î i va mul umi! Contact: ciobanu. D -o mai departe! “Dac folosim orice experien ca s ne sporim cuno tin ele pentru a le folosi spre binele omenirii. aceasta va produce o schimbare în noi i în lumea noastr . “Studiul China. Valabilitatea informa iilor prezentate este sus inut de lista de referin e a lucr rilor citate.ro/ accesat la data 4. Colin Campbell. Nu inten ionez ob inerea vreunui profit sau bun material de pe urma acestei lucr ri.i stârni ie. site-ul http://www.Repere pentru o via s n toas VI. Po i s -mi trimi i un e-mail la adresa: ciobanu. Dac ai considerat utile sau cel pu in interesante informa iile prezentate în aceste pagini. “Vegetariana. “Înva cum s înve i repede. Imprimarea este f cut pe costul meu personal. site-ul http://www. Christian Drapeau.rawfoodexplained. care este de dou ori mai lung decât lucrarea de fa .com Referin e: 1. Tehnici de înv are accelerat ”. 2007.calin@gmail. T. Bucure ti.calin@gmail. Râmnicu Vâlcea. 2007.” Francis Bacon Am scris lucrarea de fa cu singura inten ie de a face pu in lumin în atât de vehiculatul subiect al hranei de zi cu zi. cititorului. Sursele sunt foarte diverse i toate indic acela i lucru: hrana vegetarian este cea mai bun pentru s n tatea omului.com/ accesat la data 15.2009 3. 5.03.2009 4. Cel mai complet studiu asupra nutri iei”.05. curiozitatea de a te informa în leg tur cu ceea ce m nânci. adic pe informa ii clare i de calitate. editura Advent. cunoa terea este putere. Nicola Graimes. 29 . bazat pe studii i dovezi tiin ifice.com Nu îmi asum statutul de doctor sau nutri ionist. 2. Cea mai complex carte de bucate vegetariene”. sau m car de a.

Repere pentru o via s n toas 1 .