CARACTERISTICI TERMOENERGETICE ALE ANVELOPEI CLĂDIRILOR

1. Caracteristici normate ale anvelopei clădirilor
1.1 Metoda de calcul a rezistentei termice a pereţilor Rezistenţa termică a unui perete exterior RPE [m2K/W] se calculează (ecuaţia (1)) ca sumă a rezistenţelor termice Rk [m2K/W] a fiecărui strat k al peretelui şi a straturilor limită de pe faţa interioară Ri [m2K/W] şi exterioară Re [m2K/W] :

R
unde αi [W/m2K] αe [W/m2K] δk [m] λk [W/mK]

= R + R +∑R = + +∑ k PE i e k α α λ k i e k k

1

1

δ

(1)

–coeficient de transfer termic convectiv la faţa interioară a peretelui; –coeficient de transfer termic convectiv la faţa exterioară a peretelui; –grosimea stratului de perete k; –conductivitatea termică a stratului de perete k;

Coeficienţii de transfer convectiv sunt prezentaţi în tabelul 1 pentru fiecare sens şi direcţie a fluxului termic: orizontal/vertical, ascendent/descendent. Este de reţinut faptul că valoarea acestui coeficient este sub 10 W/m2K pentru spaţii interioare, unde temperatura este mai ridicată şi nu avem curenţi de aer, şi peste 20 W/m2K la exterior, unde temperatura este mai scăzută şi adie vântul.
Elemente de construcţii în contact cu: exteriorul, pasaje deschise (ganguri), rosturi deschise Elemente de construcţii în contact cu spaţii ventilate neincălzite: subsoluri şi pivniţe, poduri, balcoane şi logii închise, rosturi închise, alte încăperi αi/Rsi 8/0,125 αe/Rse 12/0,084 12/0,084 12/0,084

Direcţia şi sensul fluxului termic

αi/Rsi Flux orizontal 8/0,125

αe/Rse 24/0,042*

Flux ascendent 24/0,042* 8/0,125 8/0,125 vertical Flux descendent 8/0,125 24/0,042* 6/0,167 vertical *) Pentru condiţii de vară: αe=12 W/m2•K, Rse=0,084 m2•K/W

Tabelul 1 : Coeficientii de transfer termic superficial αi/ αe in W/m2•K si rezistenţele termice superficiale Rsi , Rse, în m2•K/W

Conductivităţile termice sunt caracteristice fiecărui tip de material, materialele izolante termic fiind caracterizate de conductivităţi sub 0,1 W/mK. Dacă aceste condiţii se recomandă pentru clădirile noi, aflate în stadiu de proiectare, în cazul clădirilor vechi

proprietăţile termotehnice ale materialelor de construcţie suferă unele modificări datorită degradării în timp a construcţiilor. De exemplu, datorită acţiunii ploii, unele straturi de izolaţie pot fi parţial imbibate cu apă, ceea ce conduce din punct de vedere termic la o mai bună conducţie a căldurii, deci la o creştere a pierderilor de căldură. Astfel, conductivitatea termică a materialelor cu o anumită vechime trebuie majorată, în vederea unei corecte aproximări a caracteristicei termice a anvelopei. Coeficienţii de majorare a conductivităţii termice a diferitelor materiale de construcţie (Tabelul 2) sunt diferiţi în funcţie de tipul materialului şi de degradarea pe care a suferito.
Material / Produs Zidărie din cărămidă sau blocuri ceramice Zidărie din blocuri din B.C.A. sau betoane uşoare Beton armat Tencuială Vată minerală în vrac, saltele sau pâsle Vată minerală - plăci rigide Polistiren expandat Vechime > 30 ani > 20 ani > 30 ani > 10 ani > 10 ani > 10 ani > 10 ani > 10 ani > 10 ani > 20 ani Coeficient de majorare a Observaţii conductivitătii 1,03 în stare uscată 1,15 afectată de condens 1,30 afectată de igrasie 1,05 în stare uscată 1,15 afectată de condens 1,30 afectată de igrasie 1,10 afectat de condens sau de igrasie 1,03 în stare uscată 1,10 afectată de condens 1,30 afectată de igrasie 1,15 în stare uscată 1,30 afectată de condens 1,60 afectată de infiltraţii de apă 1,10 în stare uscată 1,30 afectată de condens 1 ,60 afectată de infiltratii de apă 1,05 în stare uscată 1,10 afectat de condens 1,15 afectat de infiltratii de apă 1,02 în stare uscată 1,05 afectat de condens 1,10 afectat de infiltratii de apă 1,05 1,15 1,25 1,10 1,30 1,05 1.30 în stare uscată afectat de condens afectat de infltraţii de apă Fără degradări Cu degradari (fisuri, umezire, etc) Fără degradări vizibile Cu degradari (fisuri, microorganisme, umede, etc)

Polistiren extrudat

Poliuretan celular Pereti din paiantă sau chirpici Elemente din lemn

– temperatura suprafeţei interioare a peretelui (oC). datorită lipsei de pori şi de mortar necesar ridicării peretelui. Deci.30 % pentru materiale de tipul : cărămidă. Mai precis.CONDITIE 3: provenită din principii tehnico-economice. . BCA. pentru a putea să asigure un anumit grad de confort la interior. se va alege ca maxima dintre cele trei condiţii mai sus enunţate. tr (oC). rezultă că rezistenţa termică a peretelui trebuie să fie mai mare decât rezistenţa peretelui calculată în aceste condiţii (ecuaţia 3).2 Condiţiile privind rezistenţa termică a pereţilor exteriori În principiu. pentru calculul de proiectare. datorită etanşeităţii sporite a sistemului celular al acestuia.CONDIŢIA 1: evitarea condensului pe suprafaţa interioară a peretelui. .10 % pentru beton. Această cerinţă. rezistenţa termică a peretelui trebuie să depăşească anumite valori minime stabilite prin calcul. . În final.60 % pentru materiale poroase precum vata minerală sau vata de sticlă. tsi te – temperatura aerului exterior (oC). care asigură acest nivel de confort.CONDIŢIA 2: evitarea disconfortului datorat radiaţiei reci a peretelui.Tabelul 2 : Coeficienţi de majorare a conductivităţii termice (continuare) Se observă că acesti coeficienţi pot varia cu până la: . presupunînd că temperatura suprafeţei interioare a peretelui este mai ridicată cu un minim de 1 oC. . al căror mod de calcul este detaliat în cele ce urmează. RPE min = Ri ⋅ ti − te t i − t r + 1o C ( ) (3) . Cu cât rezistenţa termică a peretelui este mai mare cu atât şi temperatura suprafeţei interioare este mai ridicată. de evitare a condensului pe suprafaţa interioară a peretelui presupune ca temperatura suprafeţei interioare a peretelui să fie mai mare decât temperatura punctului de rouă caracteristic stării aerului interior. . dacă se cunoaşte temperatura pe suprafaţa interioară a peretelui (ecuaţia 2). CONDIŢIA 1: Rezistenţa termică a peretelui se poate calcula funcţie de rezistenţa termică a stratului limită interior. 1. trebuiesc îndeplinite trei condiţii: . RPE = Ri ⋅ ti − te t i − t si (2) unde ti – temperatura aerului interior (oC). rezistenţa termică a peretelui.15 % pentru polistiren.

Scoli.5 3. cămine. Grupa Clădirii Φ i. licee ş.5 Tabelul 3 : Valorile normate pentru Δti max [oC] .0 2. internate. iar disconfortul radiaţiei reci este mai scăzut.0 4. a.5 III 60 6. cu regim normal de umiditate • Clădiri sociale cu regim ridicat de umiditate • Clădiri de producţie cu regim normal de umiditate • Clădiri de producţie cu regim ridicat de umiditate 50 4. 4.5 Tavane 3.0 3. Valorile acestei diferenţe de temperatură sunt prezentate în tabelul 3. diferită de la un perete la altul.0 4.8 * ti max Δti max = ti – θr*) tr este temperatura punctului de roua corespunzator lui ti si φi din incapere IV ≤75 3.5 3. Spitale. Astfel se poate evita disconfortul creat de radiaţia rece a peretelui exterior pe o parte a corpului uman faţă de radiaţia caldă a pereţilor interiori.5 2.0 *) 0. grădinite. valoarea limită minimă a rezistenţei termice a peretelui exterior se calculează în funcţie de diferenţa de temperatură impusă pentru fiecare perete (ecuaţia 4): RPE = Ri ⋅ ti − te Δt i max (4) unde Δti max [oC] – diferenţa dintre temperatura aerului interior şi temperatura suprafaţei interioare a peretelui (în oC). [%] 60 50 Valori normate Δti max [K] Pereti • Clădiri de locuit. Cu cât rezistenţa termică a peretelui este mai mare cu atât şi diferenţa dintre temperatura aerului interior şi temperatura suprafaţei interioare a peretelui este mai scăzută. Pornind de la ecuaţia 2.5 Pardoseli 2. pe cealaltă parte a corpului uman.5 Destinatia clădirii II • Alte clădiri social-culturale. policlinici ş.CONDIŢIA 2: Această cerinţă de confort impune ca diferenţa dintre temperatura aerului interior şi temperatura suprafaţei interioare a peretelui să fie mai scăzută decât o anumită valoare.a. I • Creşe.

Nr. planşee. are mai puţin de a face cu rentabilitatea diferitelor grosimi de izolaţie termică. Germania prezentând condiţiile cele mai severe.8 sau a subsolurilor încălzite (sub CTS) Pereţi exteriori. inclusiv pereţii adiacenti 1.4 rosturilor deschise) Tâmplărie exterioară 0.1 1. Aceste aspecte sunt realizabile prin diminuarea emisiilor de CO2 şi de NOX în atmosferă şi deci prin diminuarea consumului de combustibil.9 1. sub CTS. Menţionăm faptul că faţă de celelalte ţări aceste valori sunt relativ mai scăzute. fiind adaptate la cerinţele pe plan mondial. ci mai mult cu cerinţele pe plan mondial de economie energetică. la demisolurile sau la subsolurile 2 2. crt.65 neîncălzite şi pivniţe Pereţi adiacenţi rosturilor închise 0. acoperişuri (tabel 4).2 1. Aceste valori sunt în continuă schimbare. Diminuarea acestui consum de combustibil necesar pentru încălzirea caselor şi apartamentelor este realizat prin măsuri din ce în ce mai severe de izolare termică a clădirilor.01. În acest sens se recomandă în standardele româneşti (C 107/3-1997) valori minime ale rezistenţelor termice corectate pentru toate elementele de anvelopă : pereţi. ganguri de trecere ş. pe ansamblul clădirilor de locuit .5 Planşee peste ultimul nivel. ferestre.1998 după 1.CONDIŢIA 3: Această condiţie tehnico-economică.2 4.01. de scădere a efectului de seră.a) Plăci pe sol (peste CTS) 3 4. 1 2 3 4 5 6 7 8 R’min [m2K/W] Clădiri proiectate până la 1. sub 2 3 terase sau poduri Planşee peste subsoluri 1.1998 Elementul de construcţie 9 Pereti exteriori (exclusiv suprafeţele vitrate.1 Planşee care delimitează clădirea la partea inferioară.5 Plăci la partea inferioară a demisolurilor 4.5 bowindouri.4 0. de exterior (la 3 4.4 incălzite Tabelul 4: Rezistenţe termice corectate minime R’min ale elementelor de construcţii.

corectate cu coeficienţii de punţi termice. Chiar în cazul unui planşeu pe sol neizolat termic. la îmbinarea pereţilor de tip panou sandwich. deci cazurilor când fluxul termic are la dispoziţie o suprafaţă mai mare pentru a se realiza transferul. la colţurile clădirii.3 Efectul punţilor termice Puntea termică reprezintă o neuniformitate a fluxului de căldură. impunîndu-se astfel izolarea suplimentară a acestui planseu. atunci peste acest flux termic avem un flux suplimentar ce urmăreşte forma geometrică a punţii termice. Această neuniformitate este întâlnită de cele mai multe ori ca o pierdere suplimentară de căldură. În primul caz de neuniformitate. mentionăm că acesta corespunde colţurilor. Putem considera că impunerea cea mai drastică priveşte pardoseala peste sol parterului sau a subsolurilor încălzite. aceasta presupune că rezistenţa termică necorectată cu efectul punţilor termice să fie superioară unei valori de aproximativ 1. dar mai întâi prezentăm o scurtă analiză a valorilor din acest tabel. dacă în cazul unei uniformităţi a peretelui avem un flux termic constant (desenat cu verde în Figura 1). rezistenţa sa ajunge să depăşească 3 m2K/W. Putem astfel regăsi : . etc … . Aceste valorile extrem de ridicate se justifică prin faptul că rezistenţă termică a pământului trebuie luată în considerare.neuniformitate dpin punctul de vedere al caracteristicilor termice. sau . În al doilea caz este vorba de schimbarea locală a rezistenţei termice a peretelui (Figura 1).punţi termice locale.8 m2K/W. la îmbinarea între peretele exterior şi fereastra exterioară. 1.punţi termice lineare. Observăm în această figură reprezentarea suplimentară a fluxului de căldură al punţii termice lineare (desenat cu albastru în Figura 1) şi reprezentarea suplimentară a fluxului de căldură al punţii termice locale de tip agrafă (desenat cu roşu în Figura 1). Dacă pentru o construcţie nouă (după 1998) se recomandă o rezistenţă termică corectată a peretelui exterior superioară la 1. la agrafele de prindere. Această neuniformitate a fluxului termic se datoreaza neuniformităţii materialului prin care trece acest flux termic: . la îmbinarea pereţilor exteriori cu pereţii despărţitori sau cu planşeele.În acest tabel sunt prezentate valori ale rezistenţei termice ale pereţilor exteriori. . etc… Astfel.neuniformitate geometrică. Totuşi datorită suprafeţei ridicate a planşeului pierderea de căldură este considerabilă.4 m2K/W. Modul de calcul al rezistenţelor termice corectate va fi prezentat mai jos. ceea ce justifică valorile ridicate necesare pentru planşeele pe sol.

şi .fluxul termic local al punţii termice locale.fluxul termic local al puntii termice lineare. ci prezintă o diminuare treptată odată cu depărtarea geometrică faţă de puntea termică (datorită geometriei variabile 3D a fiecărei linii de flux).Punte termică lineară Punte termică locală Figura 1 : Repartiţia fluxurilor de căldură în cazul punţilor termice Observăm de asemenea că fluxul termic suplimentar al punţii termice nu este delimitat clar (precum geometria 3D unică). fluxul pierdut prin acest perete exterior reprezintă suma celor trei tipuri de fluxuri: .fluxul termic constant. în câmp. repartizat pe toată suprafaţa peretelui . Astfel. Fluxul de căldură pierdut prin acest perete QPE (W) se poate calcula (ecuaţia (5)) ca sumă a celor trei fluxuri: QPE = Qcimp + QPTlin + QPTloc S PE S ⋅ Δt = PE ⋅ Δt + Σ(ψ ⋅ l ) ⋅ Δt + ∑ (χ ) ⋅ Δt R ' PE RPE unde Qcimp QPTlin QPTloc SPE R’PE RPE Δt (5) Fluxul de căldură constant pierdut prin acest peretele uniform (W) Fluxul de căldură pierdut suplimentar prin puntea termică lineară (W) Fluxul de căldură pierdut suplimentar prin puntea termică locală (W) Suprafaţa de perete (m2) Rezistenţa termică corectată ce ţine cont de efectul punţilor termice (m2K/W) Rezistenţa termică a peretelui în câmp (m2K/W) Diferenţa de temperatură de o parte şi de cealaltă parte a peretelui (ºC) .

ce conţin straturi de aer neventilat.11 0.16 0.11 0. Grosimea stratului de aer (mm) 0 5 7 10 15 25 50 100 300 Directia şi sensul fluxului termic Vertical Orizontal ascendent 0.17 0.18 0.4 Straturi de aer neventilate În realitate întâlnim fie pereţii exteriori dubli care conferă o mai bună protecţie termică a încăperilor.00 0.18 0. Coeficienţii lineari şi locali caracteristici tuturor punţilor termice ale acestui perete se citesc sau se aproximează din tabelele corespunzătoare fiecărui tip de punte termică.13 0.19 0.16 0. fie anvelope de tip cortină.15 0.15 0.18 0.23 Tabelul 5 : Rezistenţe termice normate ale straturilor de aer neventilate .ψ χ l Coeficient specific linear de transfer termic.16 0.22 0.00 0. şi totodată este un flux de căldură pierdut suplimentar prin punte termică locală sub o diferenţă de 1 grad temperatură lungimea de punte termică lineară (m).00 0.16 descendent 0.11 0.15 0.17 0. 1.18 0.13 0.13 0. Rezistenţele termice normate ale acestor straturi de aer sunt diferite în funcţie de direcţia şi sensul fluxului de căldură şi de grosimea stratului de aer neventilat (tabelul 5).16 0.21 0. Din această relaţie rezultă că rezistenţa termică corectată se calculează (ecuaţia (6)) în funcţie de compozitia peretelui în câmp şi de punţile termice corespunzătoare: Σ(ψ ⋅ l ) + ∑ (χ ) 1 1 = + R ' PE RPE S PE (6) Modul de calcul al rezistenţei termice a fost prezentat mai sus. şi totodată este un flux de căldură pierdut suplimentar pe o lungime 1 m de punte termică sub o diferenţă de 1 grad temperatură Coeficient specific punctual de transfer termic.

cu o foaie de geam . ca parte integrantă a anvelopei clădirii are o influenţă majoră în consumul de energie termică datorită atât a rezistenţelor termice mult mai scăzute decât în cazul pereţilor cât şi a ponderii ridicate a suprafeţelor de fereastră.69 R[m2•K/W] ... cu dou l ă foi de geam la distanlă de 8.cuplată. Tabelul 6 prezintă diferite valori pentru rezistenţele termice ale tâmplăriei.4 cm rama lemn . cu o foaie de geam şi un geam termoizolant la dist.12 cm..18 0.simplă.5 Elemente de tâmplărie exterioară Tâmplăria.27 0. tip S (Nevada) : .geam profilit tubular . cu o foaie de geam 0.vitrine cu rame metalice.cuplată..12 cm.pereţi simpli .30 0.31 0.40 0.17 0..18 0. de 8.cuplată. cu trei foi de geam. cu o foaie de geam rama lemn .cu un geam termoizolant .3 cm .55 0.43 0.42 0.44 0.triplă. cu o foaie de geam şi un geam termoizolant la distantă de .1.cu două foi de geam la distan]ă de 1...simpl ă . cu un geam termoizolant rama lemn . cu două foi de geam la distanlă de 8..carămizi presate din sticlă cu goluri. montat simplu . de 80 mm grosime .triplă.18 0.simpl ă . ram ă lemn . cu două foi de geam la distantă de 2.geam profilit tip U. Tabelul 6 : Rezistenţe termice specifice R[m2•K/W] pentru elemente de constructii vitrate Elementul de construcţii vitrat TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ .dublă. ram ă metal .19 0.22 0.53 0.4 cm rama lemn .27 0.geam profilit tip U. cu o foaie de geam rama metal . cu două foi de geam şi un geam termoizolant ram ă lemn LUMINATOARE . variind de la fereastra simplă pâna la fereastra triplă.39 0.din plăci PAS simple .17 0.29 0.. Ca o caracteristică generală putem menţiona faptul că aceste tâmplării sunt caracteristice blocurilor vechi..din plăci PAS duble PERETI EXTERIORI VITRATI (CORTINĂ) .33 0.57 0..simplă. cu trei foi de geam. montat dublu . montate simplu . cu două foi de geam la distaniă de 2..pereţi dubli . Sunt prezentate de asemenea rezistenţe termice ale altor tipuri de pereti vitraţi şi luminatoare.51 0.34 0..37 0.dublă. cu o foaie de geam si un geam termoizolant la distantă de 2 -4dublă.plăci presate din sticlă.plăci PAS.triplă. cu două foi de geam la distaniă de 2. ram ă lemn .4 cm rama metal . ram ă metal ..31 0.simplă.12 cm ram ă lemn .18 0.

00 1.20 ≤ 0.77 1.43 0. (Sticla-AerSticla) (S-A-S-A-S) 4-6-4 4-9-4 4-12-4 4-15-4 4-6-4 4-9-4 4-12-4 4-15-4 4-6-4 4-9-4 4-12-4 4-15-4 4-6-4 4-9-4 4-12-4 4-15-4 4-6-4 4-9-4 4-12-4 4-15-4 4-6-4-6-4 4-9-4-9-4 4-12-4-12-4 4-6-4-6-4 4-9-4-9-4 4-12-4-1 2-4 4-6-4-6-4 4-9-4-9-4 4-12-4-12-4 4-6-4-6-4 4-9-4-9-4 4-12-4-12-4 4-6-4-6-4 4-9-4-9-4 4-1 2-4-12-4 SPATIUL DINTRE GEAMURI ESTE UMPLUT CU GAZ AER ARGON KRIPTON 0.11 1.38 0.67 0.30 0.67 0.05 GEAM NORMAL NETRATAT O SUPRAFATĂ TRATATA 0.11 1.38 0.40 GEAMURI TRIPLE ≤ 0.33 0.83 1. COEF.71 0.63 0.67 0.37 0.40 0.56 0.63 0.91 0.38 0.56 0.89 DIMENS.00 0.56 0.53 0. de tip termopan.59 0.50 0.77 0.71 0.00 0.83 0.25 0.48 0.56 0.45 0. de coeficientul de emisivitate al uneia din cele două foi de geam.11 0.91 0.43 0. de numărul de foi de geam (dublu sau triplu vitraj).53 0.43 0.77 0.33 0.50 0.59 0.67 0.67 0.59 0.37 0.43 2.48 0.00 TIPUL ≤ 0.59 0.67 0.53 0.77 0.45 0.10 ≤ 0.63 0.50 0.89 ≤ 0.71 0.77 0.34 0.56 0. Rezistenţele termice ale acestora (tabelul 7) sunt diferite în funcţie de grosimea lamei de aer dintre vitraje.83 0.42 0.48 0.34 0.Blocurile noi se dotează cu tâmplărie dublă.59 0.91 0.37 0.53 0.50 0.38 0.00 1.25 1.63 0.63 0.05 Tabel 7 : Rezistenţe termice specifice R[m2•K/W] pentru elemente de construcţii vitrate de tip termopan .77 0. a căror caracteristici termice sunt superioare ferestrelor prezentate mai sus.20 ≤ 0.43 0.77 1.10 ≤ 0. DE GEAMURI EMISIE e GEAM NORM AL NETRA TAT 0.63 0.59 0.63 0.91 0.50 0.40 0.91 1.50 0. de tipul de gaz folosit în spaţiul dintre cele două foi de geam.50 0.50 0.67 1.67 0.59 0.38 0.48 0.77 0.25 1.45 0.83 1.36 0.40 O SUPRAFATĂ TRATATÂ GEAMURI DUBLE ≤ 0.36 0.83 0.38 0.59 0.11 1.77 0.

26 • Clădiri de productie cu regim normal de umiditate IV • Clădiri de producţie cu regim ridicat de 0.26 0. valori ce se recomandă diferit în funcţie de destinaţia clădirii. în cazul ferestrelor duble. o fereastră dubluvitraj are o rezistenţă termică în jurul valorii de 0.Făcînd o comparaţie între ferestrele de tip vechi. Astfel din punct de vedere al economiei de energie se recomandă folosirea de ferestre dublu şi triplu vitraj. Asemănător recomandărilor făcute pentru pereţi.27 m2•K/W 2) La tâmpl ă ria exterioar ă de la vitrine se admite Rnec = 0. Ş.29 0. ca rezistenţa termică a lor să depăşească o anumită valoare. se admite R. cu condiţia ca durata de viaţă garantată de producător să depăşească perioada de recuperare a investiţiei iniţiale pentru schimbarea ferestrelor.4 m2K/W. şi anume rezistenţele minime indicate se plasează undeva între performanţele ferestrelor simple şi ale celor duble. standardele româneşti ne recomandă anumite valori a fi depăşite pentru rezistenţele termice ale ferestrelor (tabel 8). Grupa clădirii I Destinatia cladirii • Clădiri de locuit.29 • Clădiri sociale cu regim ridicat de umiditale 0.a. R’nec [m 2•K/W] Tâmplăria Luminato Pereţi exteriori exterioară vitraţi are • 0. cămine.2 m2K/W. iar o fereastra tripluvitraj are o rezistenţă termică în jurul valorii de 1. a căror rezistenţă termică ajungea la o valoare de 0.29 0.23 0..32 0.32 0. Deci prin acestă recomandare se doreşte îmbunătăţirea ferestrelor simple cu ramă de lemn sau fier prin montarea de ferestre duble. cu regim normal de umiditate 0. policlinici.23 umiditate OBSERVATII 1) La tămplăria exterioară de la casa scării şi de la alte spaţii de circulaiie. licee. grădinte • Spitale. ş.26 0. . internate • Creşe. fiind deja depăşite de către noile structuri de ferestre cu geamuri duble şi triple.32 II III • Alte clădiri social culturale. fiind de trei ori mai performantă termic.22 m 2•K/W Tabelul 8: Rezistenţe termice specifice necesare pentru elementele de construcţii vitrate O primă observaţie constă în faptul că aceste valori sunt indicate pentru ferestrele de tip vechi.ec = 0. Şcoli. a. indiferent de grupa clădirii.39 0. O altă observaţie este relativă la tipul de ferestre indicate.7 m2K/W fiind de aproximativ două ori mai performantă.

494 0.902 0.329 0.70 0.650 0.835 0.351 0.1.413 0.574 0.80 0. Astfel fluxul de căldură nu estre pierdut prin pământ spre pânza freatică.40 0.632 1.315 0.480 0.498 0.528 0.45 Adăncimea pânzei de apă freatică H [m] ≤4 6 8 ≥10 0.464 0.326 0.308 0.398 0.935 0. în prezentarea generală despre pereţi.437 0.815 0.60 0.0 1.509 0.25 0.767 0.25 0.304 0.490 0.587 0.742 0. mediul exterior şi pânza freatică (tabel 9).496 0.75 0.70 0.463 0.430 0.314 0.547 0.712 0.622 0.360 0.20 0.665 0.475 0.450 0.615 0.536 0.470 0.318 0.25 0.600 0.460 0.386 0.607 0.555 0.570 0.35 0.425 0.490 0.970 0. ci este pierdut prin pământ spre mediul exterior a cărui temperatură de calcul este de -15oC.400 0.672 0.517 0.340 0.65 0.55 0. în apropierea pereţilor exteriori.600 0. Acestă pierdere suplimentară de căldură se calculează cu ajutorul unei rezistenţe termice corespunzătoare. a fost deja prezentată la începutul capitolului.0 2.30 0.278 0.668 0.614 0.00 0. Totuşi ţinem să atragem atenţia asupra unei pierderi suplimentare de căldură prin pardoseală. În acest tabel este indicată rezistenţa benzii de contur în funcţie de: adâncimea de îngropare a pardoselii. a cărei temperatură de calcul este de +10oC.465 0.6 Rezistenţa termică a benzii de contur Pardoseala peste sol.693 0.340 0.645 0.634 0.365 0.717 0.451 0.50 0.370 0.380 0.425 0.445 0.565 0.410 0.50 0.354 0.431 0.450 0.735 0.45 0.505 0.388 0.367 0.448 0.378 0.289 0.548 0.347 0.430 0.315 0.396 0.327 0.30 0.20 0.546 0.80 0.593 0.341 0.40 0.60 0.390 0.75 0.377 0.868 0.633 0.65 0.581 0.520 0.383 0.40 0. ca element de anvelopă.20 0.768 0.399 0.600 0.30 0.568 0.781 0.45 0.298 0.627 0.520 0.352 0.355 0.337 0.535 0.802 0.445 0.415 0.329 0.293 0. grosimea fundaţiei si de localizarea pânzei de apă freatică.0 .410 0.370 0.55 0.513 0.414 0. numită: rezistenţa termică a benzii de contur.475 0.35 0. Valoarea acestei rezistenţe este variabilă în funcţie de geometria pământului dintre construcţie.328 0.530 0.652 0.438 0.692 0.35 0. Adâncimea de îngropare a pardoselii h [m] Grosimea fundaţiei g [m] 0.481 0.700 0.

395 Tabelul 9 : Rezistenţa termică a benzii de contur Rbc [m2•K/W] 1.7 Rezistenţa termică medie a anvelopei Pâna acum a fost descrisă în detaliu anvelopa clădirii şi se observă că rezistenţele termice ce caracterizează diferitele elemente de anvelopă sunt caracterizate de valori de ordine de mărime diferite. Deci formula de calcul a rezistenţei termice medii a anvelopei este: SE Rm = = Si ∑ i R 'i ∑S i i Si ∑ i R 'i (8) O anvelopă a cărei rezistenţă medie este de proximativ 0.357 0.534 0.551 0.415 0.457 0. aceasta se va comporta similar cu anvelopa reală compusă din elemente de rezistenţe termice diferite.392 0. Astfel. Adica fluxul de căldură ce traversează anvelopa fictivă este egal cu fluxul de căldură ce traversează anvelopa reală (ecuaţia (7)): (7) Q = ∑ Qi i care prin simplificare cu diferenţa de temperatură.424 0. presupunând că avem o singura anvelopă.80 0. Suprafaţa totală de transfer termic a anvelopei SE=Σi(Si) (m2). caracterizată de o rezistenţă termică unică şi constantă.482 0.50 0.500 0. Rezistenţa termică corectată a fiecărui element i de anvelopă (m2K/W).356 0.60 0.5 [m2K/W] corespunde clădirilor neizolate.414 0.65 0.365 0.346 0.391 0. Rezistenţa termică medie a anvelopei (m2K/W).380 0.336 0. se reduce la: S SE =∑ i Rm i R 'i unde : Q SE Si R’i Rm (7a) Fluxul de căldură ce traversează anvelopa fictivă (W). sau slab izolate termic. Această rezistenţă este calculată pornind de la premiza unei solicitări termice unice pentru întreaga anvelopă.4-0.516 0.75 0.55 0.402 0.568 0. Suprafaţa de transfer termic a fiecărui element i de anvelopă (m2).465 0.445 0.385 0.425 0.0.70 0. Dar pentru a avea un coeficient unic care descrie întreaga anvelopă.432 0. vom introduce noţiunea de rezistenţă termică medie a anvelopei Rm (m2K/W).370 0.470 0. în timp ce clădirile de referinţă sunt . deci pentru fiecare element de anvelopă.375 0.

fie calcularea acestor valori pe baza ecuaţiilor de bilanţ a cantităţii de căldură. pivniţe. Deci cantitatea de aer dintr-o încăpere nu scade şi nici nu creşte datorită infiltraţiilor. Acest . subsolul. 1. Pentru calculul de dimensionare se recomandă următoarele valori ale temperaturilor spaţiilor neîncălzite conform STAS 1907/2-1997. geometrii sau destinaţii speciale. Aceeaşi cantitate de aer de iese din încăpere : . ci doar spaţii de trecere.6-0. Se va obţine ca temperatură a acestor spaţii acea valoare ce echilibrează aporturile de căldură cu fluxurile pierdute. se calculează pe baza ecuaţiilor de bilanţ termic al cantităţii de căldură din aceste spaţii.pe de o parte prin neetanşeitătile ferestrelor şi uşilor exterioare către exterior.2 [m2K/W] . ghena. Temperatura spaţiilor neîncălzite. acestor spaţii nu li se poate asigura o temperatură de comfort termic. intră prin neetanşeităţile ferestrelor şi uşilor exterioare la interiorul spaţiilor încălzite.8 Pierderi de căldură spre spaţii neîncălzite Într-o clădire se găsesc spaţii de temperaturi diferite recomandate ca fiind diferite în funcţie de destinaţia acelui spaţiu.7 [m2K/W]. fiind adiacente cu spaţii încălzite. 1. debarale. preluând căldură de la de la spaţiile în care trebuie asiguraţi anumiţi parametri de comfort termic. Rezistenţele termice ale pereţilor se calculează de aceeaşi manieră după cum a fost prezentat mai sus. atelierul. şi . atragem atenţia asupra faptului că există pierderi de căldură de la spaţiile încălzite către aceste spaţii neîncălzite. se recomandă : . aceste spaţii se încălzesc. fiind spaţii nelocuite. nu sunt prezentate în acest tabel.pe de altă parte spre holul clădirii prin rostul uşii. podul. temperatură care de altfel nici nu este necesară. Totuşi la interior se găsesc şi mai multe spaţii neîncălzite din simplu motiv ca nu sunt locuite. atunci când aerul exterior. Dar. O prezentare detaliată a acestor valori este făcută în capitolul referitor la confortul interior. spălătoria.caracterizate de rezistenţe de ordinul 0. . În concluzie. în schimb se pierde căldură prin aportul de aer rece exterior în încăperea încălzită.fie utilizarea unor temperaturi obţinute din asemănarea cu diferitele cazuri prezentate în acest tabel. iar eficiente energetic sunt caracterizate de rezistenţe de ordinul 1-1.9 Pierderi de căldură prin infiltraţii O altă pierdere de căldură considerabilă în perioada rece are loc prin infiltraţii. Nefiind încălzite. Chiar daca unele cazuri. Rezistenţa termică medie a anvelopei împreună cu coeficientul global de izolare termică al acesteia (descris mai jos) reprezintă doi coeficienti globali ce caracterizeaza termic starea clădirii şi regimul de funcţionare. dacă acestea există. casa liftului. prin circuitele electrice şi bineînţeles prin gurile de aerisire. deci având pereţi calzi.a. ş. precum: casa scării. Aceste fluxuri de căldură disipate se calculează funcţie de rezistenţa termică a pereţilor ce separă spaţiul încălzit de cel neîncălzit. de suprafaţa acestor pereţi şi de temperatura spaţiilor neîncălzite.

8 neadăpostite 0.5 dublă neadăpostite 1.categoria clădirii: individuală / colectivă.moderat adăpostite 0. Valoarea convenţională de calcul a acestui parametru este indicată de către INCERC.5 (h-1) din norma romănească actuală. .6 0.5 nere Apartamente adăpostite 0.clasa de adăpostire: neadăpostită / moderat adăpostită / adăpostită.moderat adăpostite 0.5 0. simplă neadăpostite 1. medie Clădiri cu tâmplărie exterioară cu garnituri de etanşare. cu minimum 3 clădiri în apropiere.6 0. obţinîndu-se o valoare maximă în jurul valorii de 2. reprezentată prin variabila numărul de schimburi de aer pe oră na (h-1).5 nere adăpostite 0.5 Clădiri cu mai multe expu. ) expu.5 Internate ş.a. clădiri la periferia oraşelor şi în pieţe. Acest tabel ne indică valoarea rata de ventilare în funcţie de: .2 0.tipul expunerii : simplă / dublă. (tabel 10) în urma unor experimentelor de laborator realizate cu peste 30 ani în urmă şi a literaturii existente la acel moment. adăpostite: Clădiri în centrul oraşelor. .5 0. simbolizînd de câte ori este schimbat volumul de aer din încăpere cu aer exterior în timp de o oră.flux de căldură pierdut.5 0.5 înşiruite ş.clasa de permeabilitate: ridicată / medie / scăzută Clasa de permeabilitate** ridicată medie scăzută 1.5 * Clasa de adăpostire: neadăpostite: Clădiri foarte înalte.0 0. clădiri în păduri. datorită infiltraţiilor se calculează în funcţie de rata de ventilare.1 0.a.5 0. ** Clasa de permeabilitate: ridicată Clădiri cu tâmplărie exterioară fără măsuri de etanşare. Formula de calcul pentru fluxul termic pierdut prin infiltratii (Ecuaţia (9)) ţine seama de rata de ventilare: Qi = Vincapere * na * ρaer * cp aer * Δt (9) .6 (h-1).5 Clădiri individuale (case unifamiliale.6 0. scăzută Clădiri cu ventilare controlată şi cu tâmplărie exterioară prevăzută cu măsuri speciale de etanşare Categoria Clădirii Clasa de adăpostire* Tabelul 10: Numărul schimburilor de aer pe oră na [h-1] la clădiri de locuit (conform INCERC) În momentul de faţă. moderat Clădiri în interiorul oraşelor.5 0.5 0. ) adăpostite 0.7 0.9 0. aceste tipuri de măsurări sunt mai puţin folosite pe plan mondial în vederea determinării permeabilităţii. Este folosită metoda uşii false (metoda suprapresiunii) care pune în perspectivă valori ceva mai ridicate ale ratei de ventilare.7 0.5 (cămine. . Metoda folosită la acel moment este cea a descreşterii concentraţiilor interioare în CO2.7 0. în locul celei de 1. cuplate sau moderat adăpostite 1.6 0.

Dar pe de altă parte ne confruntăm cu anumite debite de aer recomandate din punct de vedere sanitar. Astfel. … trecând astfel din categoria clădirilor de locuit în categoria clădirilor terţiare. spitale. Un număr mare de case de locuit şi-au schimbat destinaţia. metodele de calcul fiind diferite. egală cu 1. showroom-uri. astăzi un număr important de IMM.unde: Qi Vincapere na ρaer cp aer Δt – fluxul termic pierdut prin infiltraţii (W) – volumul încaperii (m3) – nr de schimburi de aer pe ora (1/h) – densitatea aerului. şi clădiri terţiare corespund. IMM. în timp ce acest coeficient cuprinde şi efectul infiltraţiilor sau cel al temperaturii spaţiilor neîncălzite învecinate cu spaţiul încălzit. Considerăm deci important detalierea modului de calcul al coeficientului global de izolare termică atât pentru clădirile de locuit cât şi pentru clădirile cu alte destinaţii. numărul de schimburi de aer pe oră se calculează funcţie de NP numărul de persoane din încăpere.10 Coeficientul global de izolare termică a clădirii Acest coeficient este un coeficient general ce caracterizează clădirea atât ca anvelopă cât şi ca regim de funcţionare. . În cazul clădirilor de locuit coeficientul global de izolare termică a clădirii G [W/m3/K] se calculează (ecuaţia (10)) în funcţie de suprafeţele S [m2] şi rezistenţele termice corectate R’ [W/m2K] ale fiecărui element de construcţie j. spitale. egală cu 1005 j/kg/K – diferenţa de temperatură între aerul interior şi cel infiltrat (oC) Aceste valori sunt indicate de către INCERC cu scopul folosirii pentru proiectare. na = 25•N P / V [m3/h/m3] 1. diverse întreprinderi.pentru clădiri de locuit şi similar lor: • cămin de locuit: na = 0. grădiniţe.19 [m3•h-1 /m3] • băi: na = 1. primării.792 [m3•h-1 /m 3] • bucătării: na = 1.2 Kg/m3 – căldura specifică la presiune constantă a aerului.0 [m3•h-1 /m3] . adica asigurarea unei cantităţi de aer în vederea a comfortului fiziologic. grădiniţe. te temperatura exterioară convenţională de calcul (oC).pentru şcoli. creşe.34 ⋅ n (10) G= + 0. din punct de vedere al conceptiei lor iniţiale şi a structurii arhitectural-constructive. Rezistenţa medie a anvelopei era o caracteristică a anvelopei ca un întreg. devenind cămine. Astfel se recomandă următoare le valori pentru na: . unor clădiri de locuit. de volumul clădirii V [m3] şi de numărul de schimburi de aer pe oră na [h-1] : t −t ⎞ ⎛ ⎜ S j ⋅ i ext ⎟ ti − te ⎟ ∑⎜ ⎛ S j ⋅τ j ⎞ ⎜ ⎟ R' j ⎟ ∑⎜ ⎜ ⎟ ⎜ R' ⎟ j ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ + 0.34 ⋅ na = a V V unde: ti temperatura interioară convenţională de calcul (oC).

15 0.35 0.05 0.93 0.72 0.55 0.68 0.30 0.49 3 A/V GN A/V GN ≥10 2 3 3 2 3 3 0.75 0. regimul de este diferit.35 0.54 1 4 0.46 0.45 0. A/V Numărul de A/V GN GN [m2/m3] [W/m3•K] niveluri N [m2/m3] [W/m3•K] 0.55 0.10 ≥0. Aceste valori maxime normate GN [W/m3/K] (tabel 11) depind de factorul de compactitate al clădirii şi de regimul de înălţime al acesteia.80 0.61 0.95 0.60 0.58 1.61 1.59 ≥0.95 0.00 0.30 0.30 0. deci numărul de schimburi de aer pe oră na semnificaţia coeficientului global se restrânge la anvelopă.64 0.91 0.61 0.59 0.45 0. Şi în funcţie de acest indice cunoaştem performanţă energetică a clădirii.47 0. unui pod. ratei de ventilare. iar coeficientul G devine G1 [W/m3/K].45 0.56 3 0. Astfel pentru diferite tipuri de clădiri se recomandă diferite valori sub care trebuie să scadă coeficientul global de izolare termică a clădirii G.58 0. Astfel formula de calcul (ecuaţia (11)) pierde ultimul termen.85 0.67 0.35 0. valorile GN au fost reduse cu 10 % Numărul de niveluri N Tabelul 11 : Coeficienti globali normaţi de izolare termică GN la clădiri de locuit În cazul clădirilor cu altă destinaţie decât cea de locuit.61 0.text temperatura de la exteriorul peretelui (oC) .90 0.65 ≥1. sau a altui spaţiu neîncălzit.77 0.70 0.25 0. regimul de caracteristic . poate fi temperatura unui subsol. excluzând funcţionare.75 0.30 0.57 0.51 5 2 0.63 ≥0.57 0.53 0.50 0.40 0.25 0. Coeficientul global de izolare termică a clădirii.74 0.50 0.50 ≥0.35 0.41 0.65 0.55 0.50 0.45 Nota: 1 – Pentru alte valori A/V şi N se interpoleaza linear 2 – La clădiri proiectate după 1 10 1998.20 0. unei case de scară.81 0.45 0.53 0.20 0.25 0.40 0. pentru care funcţionare este diferit.45 0.88 0.50 0.85 0.43 0.66 0. Îl putem folosi ca indice al clădirii corespunzător necesarului de căldură.55 0.60 ≥0. având un caracter mai general decât rezistenţa medie a anvelopei (deoarece cuprinde şi rata de ventilare) are puterea de a caracteriza întreaga clădire.40 0.65 0.40 0.70 0.49 0.

30 1.20 0.90 1.25 0.00 1. d.30 1.20 0.70 1.80 2.40 c 1.90 1.10 1.25 0.30 1.30 1.00 1. perimetrul exterior al clădirii P [m].30 1.45 0.30 e 0. b.39 0.20 2. cu ocupare continuă .40 1.30 1. Valorile acestor coeficienţi (tabelele 12 şi 13) sunt diferite în funcţie de tipul de ocupare a clădirii (continuă / discontinuă).10 2. Cum introducerea acestui termen ar fi condus la erori ridicate de calcul. aria planşeelor de la ultimul nivel A2 [m2].90 2.20 0.50 1.30 2. aria suprafeţelor inferioare A3 [m2]. G1ref A1 A2 A3 A + + +d ⋅P+ 4 b c e = a V (12) unde a.10 1.70 2.70 0.80 b 2.60 1.70 2.30 1.20 d 1. b. aria componentelor translucide A4 [m2] şi de volumul încălzit V [m3] al clădirii.30 0. clădiri comerciale şi hoteliere Alte clădiri (industriale cu regim normal de expl.30 1. e[m 2•K/W] pentru clădirile de categoria 1.00 2. este mult diferit în funcţie de destinaţia clădirii.00 1.30 1.30 0.60 0.) I II III IV I II III IV I II III IV I II III IV a 1.39 0.30 0.90 1.39 0. de destinaţia clădirii şi de zona climatică Z Policlinici.00 1. c.50 2.30 1.90 1.75 0.10 1. d.25 0. c.30 1.30 1.50 2.t −t ⎞ ⎛ ⎜ S j ⋅ i ext ⎟ ti − te ⎟ ⎜ ⎛ S j ⋅τ j ⎞ ∑ ⎜ ⎟ R' j ⎟ ∑⎜ ⎜ ⎟ ⎜ R' ⎟ j ⎠ ⎝ ⎝ ⎠ (11) = G1 = V V Modificarea formulei de calcul pentru alte clădiri decât cele de locuit se datorează faptului că regimul de funcţionare. dispensare.43 0.30 1.50 2.coeficienţi de control pentru elementele de construcţie ale anvelopei.90 1.30 2. creşe Clădiri de învăţământ şi pentru sport Birouri.50 1. G1ref depinde de aria componentelor opace ale anvelopei A1 [m2].30 1.90 2.43 0.65 0.10 0.30 1.30 2.00 1. Coeficientul G1 se compară cu un coeficient G1ref [W/m3/K] al cărui mod de estimare (Ecuaţia (12)) este diferit de modul de estimare al lui GN.30 0.39 0. s-a optat pentru excluderea acestui termen din formula de calcul a coeficientului global de izolare termică a clădirii.80 0.10 1.30 1.25 Tabelul 12 : Valorile coeficieniţilor a.47 0. Astfel tabelele utilizate pentru numărul de schimburi de aer pe ora nu corespund acestor tipuri de clădiri. e [m2K/W] .80 0.70 1.

40 1.Tipul de clădire Policlinici. măsură ce are dublu efect atât asupra rezistenţei termice cât şi ratei de ventilare.30 0.47 0. atunci sunt necesare unele modificări ale faţadei în vederea creşterii rezistenţei termice a anvelopei.30 1. clădiri comerciale şi hoteliere Alte clădiri (industriale cu regim normal de expl.50 1.95 3.00 1.25 1.20 0. Fondul de locuinţe existent în România.) Zona I II III IV I II III IV I II III IV I II III IV a 1. conform recensamântului populatiei ş i locuinţelor din 18 martie 2002 este de 4. deoarece într-o anumită perioadă se utilizează anumite materiale de construcţii.65 0.40 1.00 2.572 clădiri (8.40 1. În acest paragraf ne propunem o scurtă prezentare a evoluţiei în timp a fondului de locuinţe din România şi UE.înlocuirea ferestrelor cu ferestre dublu sau triplu vitraj.45 2.40 1.40 1. .00 2.10 2.montarea unui strat mai gros de izolaţie termică a pereţilor.407 locuinţe). e[m2•K/W] pentru clădirile de categoria 2.60 0.25 0.40 e 0.40 1.30 0.40 1. O locuinţă medie (fictivă) are o suprafaţă locuibilă de 37.39 0.85 0.60 1.40 1. creşe Clădiri de învăţământ şi pentru sport Birouri.70 c 1.90 1. atunci clădirea este bine izolată termic.40 1. urmată de o expunere a câtorva tipuri constructive de pereţi des utilizate în practica actuală a construcţiilor din ţara noastră. Dacă dimpotrivă valoarea este mai mare decât cea de referinţă.39 0.95 1.6 persoane.40 1.40 1.40 1. deci a scăderii fluxului de căldură disipată şi de diminuare a coeficientului global de izolare termică G sau G1.75 0.846.75 0. din care în mediul urban 23.25 Tabelul 13: Valorile coeficientilor a.00 1.55 0.80 0.45 2. c.30 0.izolarea şarpantei.05 1.47 0.25 2.25 0. Faţă de anul 1992 numărul clădirilor a crescut cu 355 de mii pe total ţ ară. dispensare.43 0.90 0. . Printre metodele de reabilitare a clădirii menţionăm: . cu ocupare discontinuă Daca valoarea calculată a coeficientului global de izolare termică a clădirii G sau G1 este mai mică decât valoarea de referinţă GN.30 0.65 1.90 0.10 1.39 0. este similară unei caracterizări a perioadei de construcţie.70 b 2.35 0. şamd… 2 Caracteristici reale ale anvelopei clădirilor O caracterizare a clădirilor din punct de vedere al anvelopei lor.40 1. trei pătrimi .45 2.5 m2 şi este ocupată de 2.60 0. d.90 0.40 1.25 0.50 1.80 0.39 0.65 2.90 1.15 1.40 1.5% din clădiri (52.110.43 0. b.10 1.40 1.70 2. respectiv G1ref.00 d 1.5% din locuinţe).85 0.25 2.85 0.40 1.20 0.

Majoritatea acestor locuinţe sunt situate în clădiri cu vechimea cuprinsă între 15 ş i 55 ani. Alimentarea cu caldură pentru încalzire spaţială. Ca formă de proprietate.8% din totalul cladirilor de locuit existente (80. reprezentând sub 1. caracterizate printr-un grad redus de izolare termică ş i o uzură avansată. Structura fondului de locuinţe din România în funcţie de vechime este ilustrată în figura 2.5%). fie o centrală termică (CT) de zonă.9%. retrocedării proprietăţilor. Numărul locuinţelor a crescut cu 451. în sistem centralizat (încălzire colectivă). Blocurile de apartamente.577 apartamente) din numărul total de locuinţe inventariat la nivelul anului 1992 în România. în tr-o proporţie covârsitoare la ora actuală (cca 96%). creşterea datorându-se în primul rând vânzarii locuinţelor din fondul locativ de stat. Vechimea clădirilor din aceste ţări este reprezentată în figura 3. 32 dintre aceste mari sisteme urbane de alimentare cu căldură fiind conectate la surse de producere a căldurii aparţinând RENEL. cvartal sau pentru un ansamblu de blocuri de locuinţe. .din această creştere regăsindu-se în mediul rural. în municipii ş i orase cu 4. în 61 de oraşe mari din România au fost create ş i extinse pe parcursul ultimilor 40 de ani. adăpostesc însă cca 39% (2. din totalul fondului de locuinţe.984. subordonate administrativ primăriilor. existau î n cele 15 State Membre ale UE aproximativ 150 milioane de locuinţe rezidenţiale.632 blocuri). depăşeste deja în România 95% din totalul clădirilor de locuit. sisteme centralizate de alimentare cu căldură. 10-20 ani 7% < 10 ani 3% > 55 ani 25% 20-40 ani 37% 40-55 ani 28% Figura 2 : Structura fondului de locuinţe din România în funcţie de vechime Ponderea clădirilor de locuit cu o singură locuinţă (case individuale unifamiliale). În acest sens. ponderea locuinţelor proprietate privată reprezintă 97%. În anul 1995. restul fiind sisteme aparţinând municipalităţilor locale şi gestionate de întreprinderi (regii) specializate.4 mii (adică o creştere medie pe ţ ară de 5.5% iar în comune cu 7. având ca sursă fie CET (termoficare urbană). precum şi construirii de noi locuinţe. ventilare (aerisire) ş i prepararea apei calde de consum se asigură în cazul blocurilor de locuinţe.

În mediul rural (comune. Revine în atenţie problema pereţilor dubli. Din totalul de locuinţe din UE-15. variind de la 40% în Germania la 80% în Spania. sate). în România s-au succedat cronologic mai multe perioade de utilizare a unor materiale de construcţii. fără inerţie termică. După 1990 a luat o expansiune puternică materialele moderne de tip Porotherm (30 sau 38 cm). în perioada 1900-1960 s-au construit foarte multe clădiri din cărămidă fără izolaţie termică. 66% sunt în case uni-familiale. În mediul urban. cât şi a celor de rigiditate.< 30 ani 28% > 45 ani 32% 30-45 ani 40% Figura 3 : Structura fondului de locuinţe din UE în funcţie de vechime În medie. aşa cum au . vată de sticlă. Irlanda. diferite tipuri de polistiren sau poliuretan ajungând până la conductivităţi termice la fel de scăzute ca cea a aerului. multe case de locuit sau chiar clădiri comune. de diferite grosimi. cadre. primării sau şcoli au fost construite din chirpici. cu izolaţie la exterior din BCA. care au şi subsol. pereţi elastici cu slabe performanţe atât termice cât şi estetice. ceea ce conduce atât la deteriorarea performanţelor termice ale materialelor de construcţie. cu grosimi de pereţi mergând de la 70 cm la subsol spre 25 cm la ultimul nivel. Luxemburg şi Marea Britanie. Multe din aceste clădiri. 56% din cladirile rezidenţiale din UE sunt ocupate de către proprietari. în funcţie şi de mediul unde s-a construitŞ rural sau urban. pereţi exteriori de sticlă cu lamele de aer ventilate/neventilate. ce prezintă un potenţial izolator ridicat. prezintă acum după peste 60 ani probleme cu umiditatea în interiorul pereţilor. diafragme. Avem atât case cât şi blocuri de 3 sau 4 nivele construite din cărămidă. În perioada 1960-1990 au predominat clădirile construite pe structură de beton armat. cu pereţi din panouri mari cu izolaţie de vată minerală. Mai multe hale sunt construite din pereţi din tablă pe ambele feţe ale peretelui şi poliuretan între cele două feţe. În continuare vom prezenta sub formă tabelară (tabelele 14 – 19) mai multe tipuri constructive ale elementelor de anvelopă de inerţie mare : pereţi şi terase. cu un procent de 80% sau mai mult î n Germania. Asistăm de asemenea la o explozie de constructii cu faţadă de tip cortină. Din punct de vedere constructiv.

29 0.3 0.02 0.02 0.28 0.02 0. tencuială ipsos Beton Vată minerală Ext.74 0.05 0.05 0.044 0.044 0.05 0.375 0.07 0.A.0C) 870 840 870 870 780 (kg/m3) 1800 700 1550 1550 ρ R (m2K/W) 0.37 1. tencuială ciment Int.C.fost recenzate de către IPCT (Institutul de Proiectare in Construcţii Tipizate) în anul 2005.58 ε (ore) 7 4 6 7 0.27 0. tencuială ciment 0.08 0.74 0.02 0.02 0.041 0. tencuiala ipsos Cărămidă tip 1 Polistiren Ext.A Polistiren tip 1 Ext. tencuială ipsos Zidărie B.29 0.25 0.27 0.041 1.38 (W/m.4 Tip 10 2.02 0.20 0.74 0.30 0.93 840 870 1460 840 840 870 1460 840 840 840 1460 840 840 840 840 840 840 840 840 840 840 1000 1550 20 1800 1000 800 20 1800 1000 700 20 1800 1000 2500 100 1800 1000 2500 100 2500 1800 ε (ore) 1.02 0.49 Tip 9 1.05 0.05 0.C.79 5 Tip 7 2.37 1. tencuială ciment Int.044 0.0C) (kg/m3) (m2K/W) Tip 6 Int.37 0.02 0.64 1. tencuială ciment Int.02 0. tencuială ciment Int.02 0.93 0.375 0.93 0. Cărămidă tip 1 (eficientă) Cărămidă tip 2 (eficientă) Cărămidă POROTHERM 38 d (m) 0.37 0.8 0.82 Tabelul 14 : Pereţi monostrat – structură şi caracteristici Tabelul 15 : Pereţi multistrat – structură şi caracteristici λ ρ d c R Tipul materialului (m) (W/m.93 0.37 0.2 4 .93 0.0C) (J/kg. tencuială ipsos Cărămidă POROTHERM 30 Polistiren tip 1 Ext.0C) 0. Tipul materialului Tip 1 Tip 2 Tip 3 Tip 4 Tip 5 Cărămidă (argilă arsă) B.6 Tip 8 2.30 0. tencuială ipsos Beton Vată de sticlă Beton Ext.7 0.7 0.23 λ c (J/kg.7 0.70 1.

0C) 0.Tip 11 Tip 12 Int.042 58 840 870 1460 840 480 1460 480 1000 1550 20 1800 7850 30 7850 1.17 0.025 0.025 0.17 0.04 0.10 0. tencuială ciment Tablă de oţel Poliuretan celular Tablă de oţel 0.14 0.20 Tabelul 16 : Terasă cu strat termoizolant pe beton de pantă – structură şi caracteristici Nr.93 λ (J/kg.2 λ (W/m.01 0.01 (W/m. tabel 2.21 Tabelul 17 : Terasă cu strat termoizolant în trepte – structură şi caracteristici (Tip 4) (m2.01 0. material termoizolant: BCA .035 0.2 şi 3.0C) 0.0C) 0.1 0.1 R d (m) 0.6 4.1 D (m) 0.1 (W/m.74 λ (J/kg.93 1.62 1.0C) 920 840 1000 840 840 c (kg/m3) 2000 1050 1700 2400 2500 ρ izolaţie cf.0C/W) 1.38 0 Tabelul 15 (continuare) : Pereţi multistrat – structură şi caracteristici Nr.16 (W/m. izolaţie: polistiren extrudat R (m2.93 58 0.0C) 1460 c (kg/m3) 20 ρ ε (ore) 4 4 4 Tabelul 18 : Terasă tip 1.044 λ (J/kg.01 0.0C/W) 2.1 0.7 0. 1 2 3 4 5 6 Material Pietriş Hidroizolaţie bituminoasă Şapa din mortar de ciment Strat termoizolant Beton de panta (10-16cm) Placa beton armat (8-14cm) d (m) 0. tabel 2.25 0.57 5 2.10 0.001 0.0C) 877 ρ (kg/m3) 600 ε (ore) 5 Tabelul 19: Terasă tip 4.27 c (J/kg.93 1.0C) 920 840 1000 840 1000 C (kg/m3) 2000 1050 1700 2500 1700 ρ izolaţie cf.05 0.74 0.7 0. 1 2 3 4 5 6 Material Pietriş Hidroizolaţie bituminoasa Şapa din mortar de ciment Umplutura termoizolantă Placă beton armat (8-14cm) Tencuială tavan(1-2cm) d (m) 0.001 0.04 0.7 0.0C) 0.37 0.7 3.044 0. tencuială ipsos Cărămidă eficientă Polistiren tip 1 Ext.