ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI

FACULTATEA DE CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

REZUMAT
TEZA DE DOCTORAT

IMPLICAŢIILE ADOPTĂRII ACQUIS-ULUI COMUNITAR

ASUPRA SISTEMULUI DE CONTROL FINANCIAR LA
NIVELUL MANAGEMENTULUI

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC :
Prof. univ. dr. Popeangă Petre

DOCTORAND:
Mitea-Popia Crina-Carmen

BUCUREŞTI
- 2009 -
 A. CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

Teza de doctorat ”Implicațiile adoptării acquis-ului comunitar asupra sistemului

de control financiar la nivelul managementului” are următorul cuprins:

Introducere

I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII

CAPITOLUL 1: REPERE PRIVIND CADRUL INSTITUŢIONAL ŞI ISTORIA

INTEGRĂRII EUROPENE
1.1. Construcţia europeană – geneză şi evoluţie.
1.2. Principalele instituţii implicate în procesul decizional şi de formulare a
politicilor Uniunii Europene

CAPITOLUL 2: CONTROLUL FINANCIAR – INSTRUMENT AL

MANAGEMENTULUI PERFORMANT
2.1. Momente de referinţă ale controlului financiar românesc
2.2. Ansamblul relaţional control-contabilitate-management
2.3. Tipuri şi sisteme de control

CAPITOLUL 3: CONŢINUTUL ACQUIS-ULUI COMUNITAR ÎN MATERIE DE

CONTROL FINANCIAR
3.1. Aspecte procedurale ale procesului de aderare la Uniunea Europeană
3.2. Principalele elemente ale sistemului de control financiar în Uniunea
Europeană
3.2.1. Controlul intern – element central al controlului financiar
3.2.1.1. Sistemul de management şi control financiar
3.2.1.2. Auditul intern independent funcţional
3.2.1.3. Unitatea Centrală de Armonizare în calitate de vector către
schimbare
3.2.2. Auditul extern asupra finanţelor UE
3.2.3. Alte organisme angajate în colectarea şi controlul resurselor proprii ale
Uniunii Europene
3.3. Dezvoltări recente ale mediului de control. Modelele COSO şi CoCo

2
 II. CONTRIBUŢII PERSONALE

CAPITOLUL 4: EVALUAREA ACQUIS-ULUI COMUNITAR ÎN MATERIA

CONTROLULUI FINANCIAR
4.1. Structura controlului financiar în Uniunea Europeană
4.2. Legislaţia comunitară în materie de control financiar
4.2.1. Evaluarea legislaţiei primare
4.2.2. Evaluarea legislaţiei secundare şi terţiare
4.3. Formele controlului financiar în spaţiul european
4.3.1. Coordonatele reglementării controlului intern
4.3.2. Coordonatele reglementării auditului public intern
4.3.3. Coordonatele reglementării auditului public extern

CAPITOLUL 5: STADIUL DE IMPLEMENTARE A CONTROLULUI FINANCIAR

PUBLIC ÎN ROMÂNIA
5.1. Procesul adoptării acquis-ului comunitar în domeniul controlului financiar în
România.
5.2. Evaluarea legislaţiei interne în materia controlului financiar public
5.2.1. Evaluarea legislaţiei interne - cadru
5.2.2. Evaluarea legislaţiei interne - institutive
5.3. Impactul alinierii controlului financiar din România la acquis-ul comunitar
5.4. Situaţia actuală şi tendinţe cu privire la starea implementării şi funcţionării
sistemului de control financiar din România prin prisma reglementărilor europene

CAPITOLUL 6: EFICIENŢA IMPLEMENTĂRII SISTEMULUI DE CONTROL

FINANCIAR CONFORM CU CERINŢELE UNIUNII EUROPENE
6.1. Beneficiile integrării controlului în sfera managerială
6.2. Rezerve de îmbunătăţire a eficacităţii auditului public intern
6.3. Consolidarea instituţională şi funcţionarea eficientă a Curţii de Conturi
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
Lista abrevierilor folosire în lucrare
Lista figurilor inserate în lucrare

B. CUVINTE CHEIE:

Control, audit, control financiar, audit public intern, audit public extern, control
intern, control preventiv propriu, control preventiv delegat, sistem de control, acquis
comunitar, decizie, fraudă, instituţie publică, entitate economică, management,
contabilitate, mediu de control, aderare, integrare, instrumente financiare,
metodologii de control și auditare etc.

3
 C. SINTEZA PRINCIPALELOR PĂRŢI ALE TEZEI

Introducerea şi implementarea unor sisteme eficiente de audit şi control

financiar sunt esenţiale pentru managementul riscului şi pentru a oferi atât agenţiilor
externe şi interne, cât și societății civile încredere că resursele țării sunt utilizate în
mod corespunzător şi în scopul propus. Controlul financiar (şi auditul) este un
element important în abordarea problemelor de fraudă şi corupţie.
În sectorul public, controlul financiar şi auditul pot fi separate în două zone
distincte:
 audit şi control intern - controlul financiar public intern (PIFC)
care îmbrăţişează auditul intern şi controlul financiar intern.
 audit extern - un audit independent exercitat de către Instituţia
Supremă de Audit (ISA).
Dezvoltarea și modernizarea sistemului de control financiar public din România,
în concordanță cu standardele europene și internaționale, în scopul asigurării unor
sisteme sănătoase de gestiune a fondurilor publice și de administrare a patrimoniului
public, inclusiv a fondurilor comunitare se realizează prin:
 actualizarea legislației-cadru existente în domeniul controlului
financiar, în conformitate cu cerințele acquis-ului comunitar și cu
standardele europene și internaționale în domeniu;
 asigurarea unei funcționări efective a bazei legislative;
 întărirea sistemului de control financiar public, astfel încât să
asigure în mod eficient prevenirea iregularităților și recuperarea
pierderilor cauzate de nereguli sau neglijență;
 dezvoltarea și întărirea capacității instituționale;
 formarea profesională a controlorilor și a auditorilor publici.
Obiectivul tezei de doctorat, intitulată: ”Implicațiile adoptării acquis-ului
comunitar asupra sistemului de control financiar la nivelul managementului”, îl
constituie identificarea, analiza și evaluarea impactului pe care îl are transpunerea
acquis-ului comunitar în domeniul controlului financiar asupra legislației și
managementului din România. Lucrarea se dorește a fi un demers de cercetare și
furnizare de soluții la o serie de aspecte cu care se confruntă sistemul de control
financiar din România, având în vedere cerințele de aliniere la exigențele și
performanțele controlului financiar comunitar.
Cercetarea ştiinţifică cuprinde două părţi și șase capitole.

Stadiul actual al cunoașterii

Prima parte a stadiului actual al cunoașterii prezintă, într-un capitol distinct
denumit ”Repere privind cadrul instituțional și istoria integrării europene”,
misiunea și obiectivele Uniunii Europene, care se bazează pe cronologia celor mai
importante realizări ale Uniunii și instituțiilor sale. Unicitatea construcției europene se
reflectă în primul rând în arhitectura instituțională. Statee acceptă să delege o parte
din puterile lor suverane unor instituții comune create prin tratatele fondatoare, cu

4
modificările succesive, instituții al căror scop este să asigure o participare
democratică a statelor membre la luarea deciziilor.
În momentul actual, funcționarea Uniunii Europene se bazează pe cinci instituții:
Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, Curtea
Europeană de Justiție și Curtea Europeană de Conturi. Pe lângă aceste instituții,
Uniunea Europeană include o serie de organisme specializate: Mediatorul European,
instituții financiare, organisme cu rol consultativ, organisme interinstituționale și
agenții comunitare.
În capitolul 2 ”Controlul financiar - instrument al managementului
performant”, după ce sunt prezentate unele considerații generale cu privire la
necesitatea și importanța controlului financiar, evidențiate în literatura economică de
specialitate, un spațiu important este alocat definirii controlului și prezentării acestuia
ca o funcție a managementului, ca o modalitate de verificare a contabilității, respectiv
ca un mijloc de cunoaștere a realității în vederea determinării situației existente și
prevenirii eventualelor deficiențe, abateri, anomalii, disfuncționalități etc.
În același timp, controlul este considerat un instrument economic de o
deosebită importanță care servește, prin acțiunea sa, unui triplu sistem de interese, și
anume: intereselor statului, managementului și partenerilor entității economice.
Sunt evidențiate momentele de referință ale controlului financiar românesc, din
cele mai vechi timpuri și până în prezent, intenținând să dezvălui, într-o imagine cât
mai cuprinzătoare, evoluția sistemului de control financiar pornind de la formele sale
incipiente până la formele moderne de organizare și funcționare aplicate astăzi.
În ultima parte a acestui capitol, în cadrul procesului de definire a controlului
financiar, sunt tratate tipurile și formele de control financiar, precum și subsistemul de
control existent în cadrul sistemului de management general.
În capitolul 3 ”Conținutul acquis-ului comunitar în materie de control
financiar”, atenția este îndreptată către prezentarea sistemului de control financiar
existent la nivelul Uniunii Europene, accentul fiind pus asupra elementelor ce stau la
baza sistemului de control financiar așa cum sunt definite de capitolul ”control
financiar” al acquis-ului comunitar din cadrul schemei de negociere a aderării statelor
candidate la Uniunea Europeană.
Capitolul debutează cu clarificarea expresiei de acquis comunitar, în continuare
fiind pezentată procedura de aderare la Uniunea Europeană a unui stat candidat,
folosind spre exemplificare procedura de aderare a României la Uniune.
Adoptarea și implementarea legislației comunitare reprezintă principalele
provocări cu care se confruntă țările candidate.
Activităţile grupate sub denumirea generică de „control financiar” se referă la
examinarea modului în care se realizează din punct de vedere financiar obiectivele şi
programele asumate de diferite entităţi publice, cu scopul de a preîntâmpina sau a
descoperi eventualele nereguli, erori, deficienţe, de a le remedia şi a le putea evita în
viitor.
Actele juridice existente la nivel comunitar vizând acest gen de activitate au
fost grupate în cadrul unui capitol distinct al acquis-ului, denumit „controlul financiar”
(capitolul 28 în cazul negocierilor de aderare ale României la Uniunea Europeană).

5
Una din caracteristicile acestui capitol este aceea că aici sunt incluse destul de
puţine acte normative cu caracter general şi obligatoriu (dispoziţii din tratatele
fondatoare, regulamente sau decizii). Majoritatea actelor obligatorii existente
reglementează organismele specializate în efectuarea controlului financiar,
organizarea şi funcţionarea acestora, procedura urmată pentru efectuarea
controlului, actele juridice în care se consemnează rezultatele controlului (rapoartele
emise de organismele specializate) şi efectele juridice ale acestora. Restul acquis-
ului este format fie din acte juridice neobligatorii (recomandări ale instituţiilor Uniunii
Europene), fie din acte emise de organele de control (rapoarte).
Regulamentul Comisiei instituind Regulamentul financiar aplicabil bugetului
general al Comunităţilor Europene precizează că în privinţa activităţilor şi
programelor desfăşurate de instituţiile europene sau cu finanţare din partea Uniunii
Europene se poate realiza atât o activitate de control intern (ex-ante – CFIP şi ex-
post – audit intern), cât şi un audit extern ulterior, realizat de o instituţie independentă
specializată.
Scopul controlului financiar şi al auditului în UE este de a asigura contribuabilii,
prin intermediul Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului European, că
fondurile Uniunii Europene sunt bine administrate şi cheltuite în concordanţă cu
obiectivele, precum şi cu reglementările generale şi sectoriale ale politicilor ce trebuie
urmate.
Orice manager/conducător al unei entități economice se întreabă: ”cum să fac
să deţin un control mai bun asupra activităţilor?”, motiv pentru care am considerat că
trebuie să îndrept analiza asupra mediului de control care reprezintă piatra de
temelie a unei bune guvernări. Practica internaţională impune separarea clară a
activităţilor de control intern de cele de audit intern şi recomandă crearea unui sistem
de control intern şi, separat, a unei structuri de audit intern, ambele aflate în
coordonarea managerului şi capabile să răspundă riscurilor cu care se confruntă
organizaţiile.
Managementul trebuie să creeze mediul de control favorabil asumării şi
gestionării legale şi eficiente a riscurilor din entităţile economice pe care le conduc.

Contribuții personale
În capitolul 4 ”Evaluarea acquis-ului comunitar în materia controlului
financiar”, am întocmit o ”hartă” a controlului financiar la nivelul Uniunii Europene și
al statelor membre, sub aspectul tipologiei și instituțiilor implicate, arătând tendințele
ce rezultă din analiza funcționării controlului financiar comunitar și din rapoartele
Comisiei Europene cu privire la monitorizarea progreselor controlului financiar ori din
studiile realizare de organizații internaționale în materie, aceasta constituind totodată
și schema de analiză a controlului financiar în vederea alinierii la exigențele și
performanțele controlului financiar comunitar.
Pe baza analizei formelor de control financiar implementate la nivelul Uniunii
Europene şi trăsăturilor caracteristice fiecărei forme de control financiar, am extras o
listă cu elementele fundamentale care consider că ar trebui să fie identificate într-un

6
sistem de control financiar, astfel încât, din punct de vedere legislativ şi instituţional,
acesta să fie aliniat la acquis-ul comunitar în materia controlului financiar.
În capitolul 5: ”Stadiul de implementare a controlului financiar public în
România” am analizat comparativ controlul financiar exercitat la nivelul Uniunii
Europene (considerat standardul de atins) și controlul financiar din România,
identificând situațiile de subdezvoltare și divergență, cauzele de principiu și soluțiile
posibile pentru depășirea acestor situații, pe baza poziției specialiștilor și experților în
materia controlului financiar.
Comisia Europeană evaluează sistemele de control existente în statele
candidate prin prisma a cinci elemente:
1. Controlul financiar public intern (CFIP) este unul dintre elementele centrale
ale sistemului controlului financiar şi se referă la activităţile de control financiar în
sectorul public, atât cel efectuat de la centru sau de agenţiile guvernamentale
descentralizate, incluzând aprobarea ex-ante, cât şi sistemul de audit intern ex-post.
Principalele criterii de evaluare a controlului financiar public intern sunt: existenţa
cadrului legislativ (atât legislaţie, cât şi implementare), dezvoltarea funcţionării
auditului intern şi a mecanismului de control ex-ante la toţi ordonatorii de credite,
precum şi asigurarea independenţei auditorilor interni.
2. Auditul extern se referă la abilitatea statelor candidate de a asigura
independenţa organismelor de control extern în privinţa efectuării auditului şi a
evaluărilor, precum şi a raportării fără restricţii din partea guvernului sau a altor
organisme. Astfel, statele candidate trebuie să acorde o deosebită importanţă
asigurării unui audit independent asupra tuturor fondurilor publice, indiferent de
modul lor de provenienţă.
3. Controlul fondurilor comunitare se referă la faptul că organismele
responsabile de colectarea şi controlul resurselor proprii trebuie să fie la curent cu
cerinţele privind executarea corectă a acestei sarcini. În acest context, este necesar
să se asigure controale regulate şi efective ale administraţiilor vamale.
4. Folosirea corectă, controlul, monitorizarea şi evaluarea instrumentelor
financiare de pre-aderare şi celor viitoare reprezintă elemente cheie în evaluarea
capacităţii statelor candidate de a aplica acquis-ul corespunzător acestui capitol.
5. Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene se referă la
capacitatea de a implementa reglementările relevante, în special cele referitoare la
protejarea intereselor financiare ale UE şi cele privind controlul exercitat pentru
protejarea intereselor UE împotriva fraudei sau a altor nereguli. Statele candidate
trebuie să desemneze o singură instituţie care să acţioneze ca punct de contact unic
în relaţia cu Oficiul de Luptă Anti-Fraudă (OLAF) şi să asigure capacitatea
administrativă necesară implementării acquis-ului, inclusiv capacitatea organismelor
abilitate să aplice legea şi a organelor judecătoreşti de a se ocupa de cazuri în care
sunt implicate interesele financiare ale UE.
În capitolul 6: ”Eficiența implementării sistemului de control financiar
conform cu cerințele Uniunii Europene”, sunt prezentate obiectivele asumate în
cadrul capitolului privind controlul financiar și gradul de realizare al acestora,
beneficiile integrării controlului financiar în sfera managerială, rezervele de

7
îmbunătățire a eficacității auditului public intern și modalitățile de consolidare
instituțională și funcționare eficientă a Curții de Conturi.
Pe parcursul cercetării sunt accentuate responsabilităţile celor doi actori,
sistemul de control financiar şi management, în prevenirea şi detectarea fraudei,
asigurarea îndeplinirii obiectivelor organizaţiei, precum şi importanţa pe care o are
activitatea de control financiar în dezvoltarea unui management performant.
Demersul de cercetare ştiinţifică se încheie cu partea finală – Concluzii şi
propuneri, ca un corolar al întregii lucrări, în care am prezentat succint elementele
relevante ale cercetării ştiinţifice.
În etapa de implementare, controlul este un mecanism necesar succesului, în
sensul existenţei unui set de standarde şi instrumente de măsurare care să poată
indica în mod clar care sunt progresele realizate în raport cu ceea ce ne-am propus
şi să fie un indicator pentru nevoia de a întreprinde acţiuni corective atunci când este
necesar. Deoarece, în cele mai multe cazuri, în implementarea acquis-ului comunitar
sunt implicate foarte multe structuri, aceasta impune şi stabilirea unor reţele
funcţionale de comunicare.
Una dintre propunerile din finalul cercetării este aceea că, pe baza constatărilor
din practica controlului şi auditului, pe linia perfecţionării cadrului normativ de
reglementare a controlului şi auditului, ca element principal al procesului de
modernizare al acestuia, este necesară o nouă reglementare care să abordeze întreg
sistemul de control financiar, sub forma unui cod al sistemului de control financiar.
Luând în considerare beneficiile în materie de costuri, sistemul de control
trebuie să ofere asigurări rezonabile, nu absolute, că activităţile operaţionale sunt
eficiente şi eficace, că tranzacţiile sunt legale şi regulamentare, că rapoartele
financiare şi de gestiune sunt de încredere, că activele şi informaţiile sunt protejate
şi, în cele din urmă, că obiectivele sunt îndeplinite.
Sistemele de control trebuie revizuite în mod regulat pentru a garanta un control
eficace la un cost rezonabil.
Astfel, unul dintre domeniile extrem de sensibile pentru Uniunea Europeană ca
întreg şi pentru fiecare ţară membră în parte este cel al asigurării securităţii şi
eficienţei utilizării banului public. O dovadă privind importanţa acestui domeniu este
însuşi faptul că există un capitol special de negociere, şi anume capitolul „Control
financiar”.

8
 Curriculum vitae
Informații personale

Nume/Prenume Mitea-Popia Crina-Carmen

Strada Intrarea Soldat Dumitru Drăgan, nr. 6, bloc 8A, scara
Adresa 3, apartament 31, Sector 3, Bucureşti, Cod poştal: 032031,
România
Telefon Mobil: +40 744 970 500
E-mail pccmitea.mfc@spiruharet.ro; mitea_carmen@yahoo.com
Cetățenia română
Data nașterii 14 februarie 1976
Sex feminin

Experiența profesională

Perioda 2006-prezent
Funcția sau postul ocupat Lector universitar titular
Principalele activități și Elaborare cursuri şi alte materiale didactice în domeniul
responsabilități economic, asistenţă la cursuri şi seminarii pe teme
economice, cercetare ştiinţifică, seminarizare.
Numele și adresa Universitatea Spiru Haret; Facultatea de Management
angajatorului Financiar Contabil; Str. Ion Ghica, nr. 13, Sector 3,
Bucureşti.
Tipul activității sau sectorul
Execuţie
de activitate

Perioda ianuarie – iulie 2007

Funcția sau postul ocupat Membru al comisiei de cenzori
Principalele activități și Asigurarea desfăşurării activităţii economico–financiare,
responsabilități verificarea pe baza evidenţelor contabile a întregii activităţi
financiare, prezentarea concluziilor verificărilor efectuate
prin rapoarte şi informări.
Numele și adresa S.C. Cosmos TV S.A., Strada Calea Şerban Vodă, nr. 213-
angajatorului 214, sector 4, Bucureşti
Tipul activității sau sectorul
Execuţie
de activitate

Perioda 2002-2006
Funcția sau postul ocupat Asistent universitar titular.
Principalele activități și
Asistenţă la cursuri, cercetare ştiinţifică, seminarizare.
responsabilități

9
 Numele și adresa Universitatea Spiru Haret; Facultatea de Management
angajatorului Financiar Contabil; Str. Ion Ghica, nr. 13, Sector 3,
Bucureşti.
Tipul activității sau sectorul
Execuţie
de activitate

Perioda 2001-2002
Funcția sau postul ocupat Asistent universitar titular.
Principalele activități și
Asistenţă la cursuri, cercetare ştiinţifică, seminarizare.
responsabilități
Numele și adresa Fundaţia România de Mâine – Universitatea Spiru Haret;
angajatorului Facultatea de Management Financiar Contabil; Palatul
Sporturilor şi Culturii, Parcul Tineretului, Sector 4,
Bucureşti.
Tipul activității sau sectorul
Execuţie.
de activitate

Perioda 2000-2001
Funcția sau postul ocupat Asistent universitar.
Principalele activități și
Asistenţă la cursuri, cercetare ştiinţifică, seminarizare.
responsabilități
Numele și adresa Fundaţia România de Mâine – Universitatea Spiru Haret;
angajatorului Facultatea de Management Financiar Contabil; Palatul
Sporturilor şi Culturii, Parcul Tineretului, Sector 4,
Bucureşti.
Tipul activității sau sectorul
Execuţie.
de activitate

Perioda 1999-2000
Funcția sau postul ocupat Preparator universitar titular.
Principalele activități și
Asistenţă la cursuri, cercetare ştiinţifică, seminarizare.
responsabilități
Numele și adresa Fundaţia România de Mâine – Universitatea Spiru Haret;
angajatorului Facultatea de Management Financiar Contabil; Palatul
Sporturilor şi Culturii, Parcul Tineretului, Sector 4,
Bucureşti.
Tipul activității sau sectorul
Execuţie.
de activitate

Educație și formare

Perioda 2005 – prezent

Calificarea / diploma doctorand

10
 obținută
Domenii principale studiate
Şcoala Doctorală (Ştiinţe economice)
/ competențe dobândite
Numele și tipul instituției de
învățământ / furnizorului de Academia de Studii Economice, Bucureşti
formare
Nivelul de clasificare a
formei de învățământ / Doctorat – studii avansate
formare

Perioda 2006
Calificarea / diploma
Certificat de absolvire
obținută
Domenii principale studiate
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
/ competențe dobândite
Numele și tipul instituției de
învățământ / furnizorului de Universitatea Spiru Haret, Bucureşti
formare
Nivelul de clasificare a
formei de învățământ / Postuniversitar
formare

Perioda 1994-1998
Calificarea / diploma
Licenţiată în economie
obținută
Domenii principale studiate
Facultatea de Management Financiar-Contabil
/ competențe dobândite
Numele și tipul instituției de
învățământ / furnizorului de Universitatea Spiru Haret, Bucureşti
formare
Nivelul de clasificare a
formei de învățământ / Învăţământ superior universitar
formare

Perioda 1990-1994
Calificarea / diploma Diploma de bacalaureat; Atestat privind abilităţile de
obținută specialitate, profesionale şi practice în meseria de contabil-
statistician.
Domenii principale studiate
Finanţe-Contabilitate
/ competențe dobândite
Numele și tipul instituției de Grupul Şcolar Economic Administrativ, Călăraşi

11
învățământ / furnizorului de
formare
Nivelul de clasificare a
formei de învățământ / Învăţământ liceal
formare

Perioda 1982-1990
Numele și tipul instituției de
învățământ / furnizorului de Şcoala Generală nr. 10, Călăraşi
formare
Nivelul de clasificare a
formei de învățământ / Pregătire primară şi gimnazială
formare

Aptitudini și competente
personale

Limba maternă româna

Limbi străine cunoscute

Comprehensiune Vorbit Scris
bine bine bine
Limba engleză

Competențe și abilități sensibilitate la diferenţe de cultură;

sociale comunicativitate;
putere de acomodare la locul de muncă şi în orice colectiv;
obişnuinţă de a lucra în stres;
înţelegere şi dorinţă de a ajuta.

Competențe și aptitudini abilitate de a lucra în colectivitate;

organizatorice abilitate de a stabili priorităţi şi de a organiza munca în
conformitate cu necesităţile;
entuziasm pentru a fi la curent cu noutăţile în domeniu şi de
a-i învăţa pe ceilalţi.
Competențe și cunoștințe de Windows, Word, Excel, PowerPoint., Acrobat Reader, Exam
utilizare a calculatorului View
Competențe și aptitudini
muzică, literatură.
artistice

12