CAP. I IMPOZITELE “Impozitele inseamna ceea ce platim pentru o societate civilizata.” (Justice Oliver Wendell Holmes) 1.

Continutul si rolul impozitelor Impozitele reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile sau din averea personalor fizice si juridice la dispozitia statului, in vederea acoperirii cheltuielilor publice. Aceasta prelevare are caracter obligatoriu, este cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie din partea statului. Potrivit articolului 138 din Constitutia Romaniei, impozitele datorate bugetului de stat se stabilesc numai prin lege. Rolul impozitelor este deosebit de important, din punct de vedere financiar, ecomonic si social.Rolul principal al impozitelor datorate bugetelor este acelea de a procura resursele financiare, necesare efectuarii cheltuielilor publice. I n domeniu economic, impozitele reprezinta un instrument de interventie a statului pentru a incuraja (de exemplu sub forma de exonari) sau de a descuraja (pe calea suprataxarii) anumite sectoare sau activitati economice. Dreptul de a introduce impozite il are statul si il exercita, de cele mai multe ori, prin intermediul organelor puterii centrale (parlamentul), iar uneori si prin organele administrative de stat locale.Parlamentul se pronunta in legatura cu introducerea impozitului de stat de importanta nationala, iar organele de stat locale pot introduce anumite impozite in favoarea unitatilor administrative teritoriale, astfel platesc impozit toate persoanele fizice sau juridice care realizeaza venit dintr-o anumita sursa prevazuta de lege. Rolul impozitelor de stat se manifesta pe plan financiar, economic si social, dar in mod diferit de la o etapa la alta de dezvoltare a economiei.Rolul cel mai important al impozitului se manifesta pa plan financiar, deoarece acesta constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.Caracteristica pentru evulotia impozitelor in perioada postbelica este tendinta de crestere absoluta si relativa a acestora.Sporirea volumului impozitelor s-a realizat prin crestera numarului platitorilor, extinderea bazei de impunere dar si prin majorarea cotelor de impunere. Pe plan social, rolul impozitelor este de redistribuire a unei parti din produsul intern brut intre diferite categorii sociale, precum si intre persoane fizice si juridice.Prin intermediul impozitelor si taxelor statul preia la buget in jur de 90% din PIB in tarile dezvoltate, iar in tarile in curs de dezvoltare, chiar daca nu ating 20% din PIB, are tendinte de crestere. Limita impozitelor este influentata de: 1.factori externi ai sistemul fiscal, cum ar fi nivelul produsului intern brut pe locuitor, prioritati stabilite de catre stat in ceea ce priveste destinatia resurselor financiare la dispozitia sa. 2.factori interni, precum progresivitatea cotelor de impuner si modul de determinare a materiei.

Cu ajutorul impozitelor, statul influenteaza o faza sau alta a procesului reproductiei sociale, in functie de interesul pe care il are la un moment dat.Astfel, statul foloseste parghia impozitelor pentru a stimula cresterea productiei in anumite ramuri ale economiei, de a implanta unitati economice, in anumite zone geografice ramase in urma din punct de vedere economic, eventual prin mutarea unor fabrici si uzine din centrele industriale supraaglomerate.In acest scop, statul foloseste impozitele directe care permit o implementare diferentiata a veniturilor, precum si posibilitati de degrevare fiscala a anumitor categorii de contribuabili in functie de obiectivele urmarite.Referitor la aceasta problema ne raliem economistului francez Maurice Duverger care spunea: “In neocapitalismul modern impozitul capata o semnificatie mai larga: el inceateaza de a mai constitui grauntele de nisip care jeneaza angrenajele, pentru a deveni unul dintre regulatoarele si motoarele masinii.Prelevarile fiscale asupra preturilor si veniturilor nu au numai scopul de a acoperi cheltuieliele aparatului de stat, ci de a asigura o anumita corectare si o anumita orientare a mecanismelor pietei.Scopul “interventionist” se adauga astfel la cel “financiar”; impozitul devine un instrument esential al politicii economice a statului; precum si a politicii sociale...” 2.Elementele impozitului Elementele care caracterizeaza un impozit sunt: 1.Subiectul impozitului este o persoana obligata la plata impozitului.De exemplu, la impozitul pe profit, subiectul este societate comerciale, la impozitul pe cladiri sau la impozitul pentru mijloace de transport, subiectul este proprietarul bunului. 2.Obiectul impunerii il reprezinta materia supusa impunerii.La impozitele directe, obiectul impunerii este venitul sau averea, in timp ce la impozitele indirecte, materia supusa impozitarii poate fi produsul care face obiectul vanzarii, serviciul prestat, bunul importat. 3.Unitatea de impunere serveste la exprimarea dimensiunii materiei impozabile.De exemplu, unitatea monetara pentru impozitul pe venit, metrul patrat pentru impozitul pe cladiri. 4.Cota impozitului reprezinta impozitul aferent unei unitati de impunere.Impozitul poate fi stabilit in suma fixa sau in cote procentuale (proportionale, progresive sau regresive). a.Impunerea in cote proportionale nu preia la buget o parte din veniturile persoanelor fizice sau juridice, intr-o masura cat mai aproapiate de cresterea veniturilor sau averii (de putere contributiva).In urmatorul tabel se prezinta impozitul datorat cu cota de 25% pentru venituri de 1000, 2000, 3000, si 4000 de euro: IMPOZITE PROPORTIONALE Cota de impozitare % Venitul -in euroImpozitul -in euro25 1ooo 250 25 2000 500 25 3000 750 25 4000 1000Indiferent de marimea venitului, permanent se pastreaza aceeasi proportie intre volumul venitului (sau valoarea averii) si cuantumul impozitului datorat. In cazul impozitarii in cote proportionale, impozitele aferenta veniturilor respective sunt divergente: cu cat veniturile sunt mai mari, cu atat mai mult dreptele se indeparteaza una de alta; altfel spus, cu cat venitul este mai mare, cu atat mai mult acesta ramane, in cifre absolute, la dispozitia contribuabilului. Dintre toate formele de impunere intalnite in practica fiscala (exceptand impunerea

regresiva care nu se mai practica), impunerea in cote proportionale este cea mai inechitabila. b.Impunerea in cote progresive, sau impozitul progresiv, consta in faptul ca ia o parte mai mare din venitul unei persoane, fizice sau juridice, pe masura ce acesta creste. In cadrul acestei forme de impozitare, procentul de venit platit sub forma de impozit creste pe masura ce creste si venitul; ca urmare ponderea impozitului in venit nu este constanta.Astfel spus, pornind de la un anumit venit, la un venit dublu, impozitul va fi mai mare decat dublu, iar la un venit triplu impozitul poate sa fie chiar de patru-cinci ori mai mare. In cazul impozitului progresiv cota de impunere ( rezultata din raportarea volumului impozitului total la volumul venitului total) este superioara la cei cu venituri mai mari.Sistemul de impozitare progresiv se bazeaza mai mult pe cei bogati, un sistem regresiv face invers. Termenul de “progresiv” nu trebuie interpretat prin prisma aspectelor emotionale sau politice; el trebuie interpretat numai si numai prin prisma principiilor de echitatie fiscala.Mai precis, termenul e “progresiv” nu trebuie inteles ca o forma de impozitare care corespunde progresului, care tinde spre o stare sau o forma economica, sociala sau politica, superioara, schimbarii in bine. Caracteristic impunerii in cote progresive este faptul ca nivelul cotei impozitului nu ramane constant, ci creste pe masura sporirii materiei impozabile. Cotele progresive pot avea urmatoarea evolutie: • uniform crescatoare cu veniturile; • o crestere mai mare decat veniturile; • o crestere mai mica decat veniturile. Cresterea nivelului impozitului fata de cresterea materiei in fata cotei impozabile poate sa se afle in una din urmatoarele situatii: 1.Sa fie inferioara, dar superioara impunerii in cote proportionale, dreapta venitului ramane una divergenta cu dreapta impozitului. 2.Sa urmeze acelasi curs, cele doua drepte a venitului si a impozitului formeaza doua drepte paralele. 3.Sa fie superioara, indiferent daca sporirea impozitului se prezinta sub forma unei drepte sau a unei curbe, in final ar urma sa se intalneasca intr-un anumit punct, real sau imaginar, punct de la care intregul venit este impozitat cu 100%. 5.Asieta sau modul de asezare a impozitului reprezinta totalitatea masurilor luate de catre organele fiscale in legatura cu fiecare subiect impozabil, pentru identificarea si stabilirea marimii materiei impozabile si determinarea impozitului datorat. 6.Termenul de plata indica data pana la care impozitul trebuie platit, dupa care se aplica majorari de intarziere si alte masuri de recuperare prevazute de lege. 3.Principiile de impozitare Procesul de impunere este reprezentat de un complex de masuri si operatii care au ca scop stabilirea impozitului datorat bugetului. Impunerea prezinte o latura de natura politica si una de ordin tehnic. Politica impozitelor trebuie sa respecte o serie de principii fundamentale si anume: 1.Principiul de echitate fiscala, prin care impunerea trebuie sa se faca in functie de puterea de a plati impozitele contribuabililor, respectiv scutirea de impozit a persoanelor cu venituri mici, adica stabilirea unui minim neimpozabil, care sa permita

in baza carora marimea impozitelor datorate de fiecare persoana fizica sau juridica sa fie certa.”Sarcina de incasare” fiind stabilita. si nu arbitrara. intrucat acestea nu sunt corelate. c. fiind platit de toate persoanele fizice si juridice care obtin venituri sau poseda bunuri impozabile. iar prin masuri cu caracter fiscal.Princiupiul de politica finaciara.Prin politica fiscala promovata. in stabilirea veniturilor se porneste de la necesitatile fiecarei unitati bugetare care. 4. exista doua metode de stabilire a impozitelor: I. 2. 4. in frecvente cazuri sunt multe diferite de posibilitatile reale. impune ca la introducerea unui impozit sa se tina seama ca acesta sa indeplineasca si unele cerinta de ordin finaciar. orase. iar sarcinile fiscale ale diferitelor categorii sociale sa fie comparabile. b.Altfel spus in cadrul impozitelor de repartitie. contribuabili si pe fiecare sursa de venit (materie impozabila).Cum. la nivelul intregii tari. dupa care are loc “repartizarea” acestora “de sus in jos”.De asemenea. statul poate urmari si realizarea unor obiective sociale.Prin aplicarea impozitelor de repartitie.satisfacerea nevoilor de trai strict necesar.Principiul de politica economica.volumul cheltuielilor privind stabilirea bazei impozabile.sa nu existe posibilitati de sustragere de la impunere a unei parti din materia impozabila. este usor de inteles ca prin aplicarea impozitelor de repartitie.Principiul social-politice. Elasticitatea impozitului se refera la capacitatea acestuia de adaptare la necesitatile de venituri ale statului. adica intai se stabileste “necesarul veniturilor de incasat”. adica sa cuprinda toate categoriile sociale. pe langa o sursa de venituri bugetare si un mijloc prin care statul stimuleaza sau reduce anumite sectoare sau activitati ecomonice. comune. Un impozit este considerat stabil atunci cand randamentul ramane constant de-a lungul ciclului economic.Principiul certitudinii impunerii. partidele de guvernamant promoveaza o politica fiscala in concordanta cu interesele grupurilor sociale pe care le reprezinta. calcularea si perceperea impozitelor sa fie cat mai redusa. in mod real.impozitul sa aiba caracter universal. mai ales in perioada premergatoare alegerilor. cum ar fi: randament fiscal. din impozite. in general. pe unitati administrativ-teritoriale: judete. intre “dorinte” si “posibilitati” sunt diferente mari si foarte mari. din treapta in treapta.De asemanea. Impozitele de repartitie se caracterizeaza prin faptul ca pornesc “de sus in jos”. 3. reliefeaza faptul ca introducerea unui impozit reprezinta.Randamentul fiscal ridicat implica: a. 5. cum ar fi acordarea de facilitati fiscale contribuabililor cu venituri mici sau cu numeroase persoane in intretinere. stabilitate si elasticitate. iar termenele si modalitatile de plata sa fie clare pentru toti contribuabilii. efective. municipii. necesare bugetului de stat intr-un an. trebuie gasite posibilitatile de realizare. cu materia . cauta sa-si mentina influenta in randurile diferitelor categorii sociale. nu se poate conta pe obtinerea veniturilor inscrise in bugetul public national.Determinarea cuantumului impozitului In stabilirea veniturilor obtinute in cea mai mare parte pe calea impozitelor. precum si extinderea sau restrangerea relatiile comerciale cu alte tari. impunerea trebuie sa fie generala.

insumarea acestora pe fiecare unitate administrativteritoriala.Impozite indirecte: taxa pe valoare adaugata.Dupa trasaturile de fond si de forma se disting: 1. cu posibilitati efective ale contribuabililor. se bazeaza pe stabilirea impozitului datorat de fiecare contribuabil.impozite reale. se stabilesc asupra veniturilor sau averii. in functie de averea sau veniturile obtinute si modul de impozitare al acestora.Impozit pe venit.Dupa scopul urmarit: 1. adica prin stabilirea impozitului datorat de fiecare contribuabil. 2. au ca materie impozabila averea materiala. 5. .Impozite financiare. pe baza impozitelor de cotitatie. III. impozitul pe spectacole. cu legislatia fiscala.La stabilirea impozitelor reale nu se tine cont de situatia personala (puterea contributiva) a subiectului impozitului. Pentru a evidentia mai usor diferitele categorii de impozite este necesara clasificarea acestora pe baza unor criterii stiintifice. are o justificare economica si se realizeaza prin infaptuirea principiilor de echitate fiscala.impozabila existenta.impozite personale ( impozitul pe venit). Stabilirea veniturilor bugetare din impozite.Impozite de ordine. fapt pentru care ele sunt cunoscute si sub denumirea de impozite “obiective” sau “pe produs”. dar in special in teoria fiscala se intalneste o diversitate de impozite care se deosebesc nu numai ca denumire. ci si in ceea ce priveste continutul lor. mijloacele de transport-taxa asupra mijloacelor de transport. pe baza impozitelor de cotitate. tinand cont si de situatia persoanelor a contribuabilului.Impozite incidente. impozitul “de repartitie”. impozite “de cotitate”.Impozite directe. fara ca in practica sa existe impozite cu asemenea denumiri. II. se folosesc denumirile numai din punct de vedere metodologic. 2. taxe vamale.Pentru unele impozite. sub diferitele ei forme. b.Impozite ale administratiei locale. tinandu-se cont si de situatia si de puterea contributiva a acestuia. conform prevederilor legale in vigoare. fapt pentru care acestea mai sunt cunoscute si sub denumirea de impozite “subiective”. taxe de timbru si de inregistrare. impozitul “cheritabil”. II. cladirile-impozitul pe cladiri. Stabilirea veniturilor bugetare din impozite. 2. accize. V.Dupa obiect: 1. dupa care are loc centralizarea acestora pana la nivelul intregii tarii.Impozite permanente. I. precum impozitul “portabil”. 2. IV.Clasificarea impozitelor Atat in practica.Dupa institutia care la administreaza: 1.Prin aplicare impozitelor de cotitatie. Impozitele de cotitatie se caracterizeaza prin faptul ca pornesc “de jos in sus”.Impozite ale administratiei centrale. care la randul lor pot fi impartite in: a. precum pamantul-impozitul pe teren.Dupa frecventa cu care se realizeaza: 1.

Existenta efectelor externe comnstituite un obstacol in calea alocarii optimale e resurselor. stadiul de stiinta.Abandonul voluntar la neutralitatii impozitului in scopuri de eficacitate este. in conceptiile tale catre.” (Lordul Kelvin) 1. generala si definitiva.Politicile care privilegieaza actiunea asupra cererii globale utilizeaza ca un mijloc de stabillizare conjuncturala.CAP. o scadere discretionala a impozitelor este destinata. de exemplu. venitului disponibil al agentilor economici. si in unele cazuri. Impozitele constituie componentele importante ale vietii economice prin intermediul carora se acumuleaza resurse financiare la dispozitia statului. impreuna cu cheltuielile publice. exercitat de organele puterii centrale prin Parlament.Internalizarea efectelor externe prin intermediul impozitului este preconizat in materie de politica a mediului inconjurator. a unor metode. poate fi inceputul dar ai facut doar un pas mic. cunoasterea ta este saraca si nesatisfacatoare. de asemenea. reprezentand de fapt fundamentul si motivatia pe care este constituita fiscalitatea. efectuata de persoane fizice si juridice la bugetul statului sau la bugetele locale in vederea acoperirii cheltuielilor publice.In aceasta topica. prin intermediul cresterii. de catre Guvern. Doua ipostaze justifica in mod obisnuit utilizarea impozitelor in scopuri de alocare: existenta efectelor externe si dorinta tutelara a statului. o variabila a politicii bugetare. tehnici si instrumente fiscale prin aplicarea carora sa fie respectate principiile fiscale. de inspiratie keynesiana.Utilizarea resurselor naturale colective si nemarfare de catre agentii economici angajeaza costuri sociale.In cazul unor efecte externe negative generatoare de divergente intre costurile private si costurile sociale. daca nu il poti evalua sau exprima in cifre.Restabilirea adevaratelor preturi permite realizarea alocarii lor optimale. Asezarea si perceperea impozitelor si taxelor se poate realiza numai prin utilizarea si punerea in functiune a unui sistem fiscal. efectuate de catre administratia publica pentru satisfacerea necesitatilor de interes general. Impozitul constituie. pretul de vanzare reflecta atunci adevaratul lor cost social. pori spune ca stii ceva despre el.II IMPOZITELE DIRECTE “Daca poti evalua un lucru la care te refer si il poti exprima in cifre.Impozitul selectiv asupra vanzarilor de anumite bunuri poate fi justificate prin necesitatea de a internaliza efectele externe negative provocate prin consumatorii lor. cei care polueaza se obliga sa ia in considerare costul de utilizare a acestor resurse. impozitul corecteaza acest esec al pietei restabilind preturi optimale. pus in evidenta in cadrul functiei de regularizare a statului. redeventa poluarii. Constitutia Romaniei prevede: “Impozitele si taxele si orice venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc prin lege.Caracterizarea generala a impozitelor directe Impozitul este plata baneasca obligatorie.O . constituie un caz de impozitare particulara prin intermediul caruia. a provoca un efect multiplicator care sa stimuleze activitatea.Impozitele si taxele locale se stabilesc de consiilile locale sau judetene. Impozitul este o problema obligatorie fara contraprestatie si nerambursabila. in limitele si conditiile legii” Instituirea impozitelor si a celorlalte venituri bugetare este un drept exclusiv al statului.

potrivit careia de la un anumit prag orice crestere a presiunii fiscale provoaca o scadera a sumei obligatorii incasate de puterea publica. cand se folosesc diferite probe. redinamizand economia.crestere a impozitului exercita un efect invers. ele sunt preferabil impozitelor indirecte. din salarii. din trasferul dreptului de proprietate asupra valorilor imobiliare si . pe baza cotelor de impozit prevazute in lege.Platitorii sunt raspunzatori de respectarea stricta a prevederilor cuprinse in legislatia privitoare la veniturile impozabile. 5. Fiecare persoana fizica sau juridica este obligata sa-si achite obligatiile fiscale fata de stat la termenele stabilite. ce corespunde nivelului maxim al curbei. fie prin metoda evaluarii directe. 7. determinarea cuantumului impozitului si perceperea sau incasarea impozitului. Intrucat impozitele directe sunt nominative. a economiilor si a investitiilor) care ating o asemenea amploare incat determina scaderea sumei lor totale. dupa care devine o functie descrescatoare a acestei rate. 2. din pensii.Impozitul pe salarii III. reglemantate in functie de natura si marimea venirului sau averii au termene de plata stabilite si cunoscute in prealabil.Impozitul pe venit: 1.Clasificarea impozitelor Impozite directe: I. suma prelevarilor obligatorii este functie crescatoare a ratei presiunii fiscale.Aceasta se explica dupa Laffer prin faptul ca prelevarile oligatorii foarte mari distrug asieta. 3. din cedarea folosintei bunurilor. constatarea. registre. Laffer ca si ceilalti economisti ai “ofertei” estimeaza. din dobanzi. Impozitele directe au caracteristic faptul ca se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice sau juridice.Impozitul pe profit II. Conform acestei curbe. din dividente. economii si investitii. dar numai pana la un prag maximal. 4. Modul de impunere si percepre a impozitului cuprinde masurile si metodele succesive folosite de organele financiare pentru stabilirea. ca atunci cand pragul maximal al incasarilot este depasit si ar urma o scadere a presiunii fiscale. in functie de veniturile sau averea acestora. cand materia impozabila este evaluata de insasi legea impozitului respectiv. Laffer ramane celebru pentru ideea pe care a demonstrat-o cu ajutorul unei curbe carei poarta numele. 6. 2. care se bazeaza pe prezumtie. din jocuri de noroc. din activitati independente.Se provoaca astfel fenomene de rezistenta si de reducere a efortului productiv (dezintegrare a muncii. aceasta ar fi de natura sa conduca la crestera randamentului prelevarilor obligatorii. A. evaluarea materiei impozabile. acte fie prin metode normativa. adica furnizand munca. ea mergand chiar pana la anulare daca rata ar atinge nivelul teoretic de 100%. premii si din prime in bani si natura 8. Experienta financiara a mai multor tari confirma ca materie impozabila sa poate fi evaluata fie prin metoda evaluarii indirecte.

Intrucat la stabilirea impozitelor reale nu se are in vedere nici un fel de criteriu de echitatie fiscala. 2. i se stabileste impozitul pe cladire si impozitul pe teren. 1. Spre exemplu.impozit pe profit obtinut din activitati comerciale ilicite sau din nerespctarea legii privind protectia consumatorilor. nemijlocita.IMPOZITELE REALE se caracterizeaza prin aceea ca se stabilesc asupra obiectelor materiale.vazarea partilor sociale 9. 3.cote din taxe de scolarizare. din valorificarea sub orice forma a dreptului de proprietate intelectuAla. numit impozit funciar. de posibilitatile sale reale de plata.personale. V. cladiri. bolnava.impozit pe venit realizate de persoane juridice nerezidente. 4. este usor de inteles ca si primul impozit care s-a introdus a fost impozitul pe pamant. fara nici un fel de venit si fara nici un fel . cu materia supusa impozitarii. 10. pe ceea ce detinea o persoana sau o familie ca bun material.Cum primul bun material cel mai sigur de identificat -l-au detinut oamenii a fost pamantul. Deci impozitul funciar este denumirea arhaica (veche iesita din uzul curent) a impozituluipe teren. Impozitele directe pot fi: 1. Este foarte important sa nu se face confuzie intre impozitul pe pamant. adica nu se tine cont de situatia personala a celui care detine aceste bunuri. IV. Impozitele reale privesc numai averea materiala. precum pamant. de posibilitatile reale de plata ale acestuia. caracterul de impozit “obiectiv” provine de la faptul ca impozitul se stabileste in corelatie directa. primele impozite care s-au introdus au fost cele pe obiectele materiale. nu si veniturile sau cheltuielile sub forma baneasca. 1. cu produsul.Contributii: 1. ele mai sunt cunoscute si sub denumirea de impozite obiective. la o persoana care detine o casa si o anumita suprafata de teren in proprietate. venituri realizate de persoane fizice nerezidente. mijloace de transport etc. impozite pe dividente de la societatea comerciala. respectiv impozitul pe teren agricol si impozitul pe venit agricol.ale agentilor economici pentru persoanele cu handicap. fara sa se tina cont de situatia personala a subiectului impozabil. In evolutia societatii omenesti. 2.Alte impozite directe: 1. altfel spus. din activitati agricole.pentru pensia suplimentara. reale 2. fara a se tine cont de faptul ca aceasta persoana este singura. fara a se tine cont de situatia materiala a detinatorului acestor bunuri.

3) impozitul asupra mijloacelor de transport. 2. s-a introdus impozitul pe capitaluri banesti.Unele impozite de tip real se practica si in prezent in diferite tari in curs de dezvoltare. s-a procedat la o anumita diferentiere a sarcinii fiscale. venituri fiscale. iar cotele de impozit erau foarte mici. cu timpul a crescut numarul platitorilor. majoritatea impozitelor reale au fost inlocuite cu impozitele de tip personal.impozite provenite din venituri de capital. precum si in tarile dezvoltate. 2. taxele si celelalte venituri bugetare se prezinta ca structura dupa cum urmeaza: 1. iar cotele de impozit s-au majorat.IMPOZITELE PERSONALE privesc in mod direct persoana contribuabilului care se impune fie pe baza venitului sau global.Impozitul pe venit a fost stabilit in mod diferentiat pe persoane fiyica sipe persoana juridica.Practic. in functie de marimea veniturilor sau a averii si de situatia personala a fiecarui platitor. legiferarea acestui impozit a avut loc atunci cand muncitorii si functionarii realizau venituri. ceea ce este in defavoarea micilor producatori si in favoarea marilor producatori care au conditii pentru a realiza un venit mai mare decat cel mediu. Impozitele reale cuprind: 1) impozitul pe teren. deoarece muncitorii nu puteau fi supusi la plata impozitelor pentru ca nu detineau funciare. cuprinzand impozitele directe si pe cele indirecte 2. Impozitele pe venit au fost instituite in perioadele in care s-a inregistrat o suficienta diferentiere a veniturilor realizate pe diferite categorii sociale. iar proprietarii funciari realizau rente. Veniturile se impart in: 1. ci produsul brut sau cel mediu prezumat. cand industrasii. fie pe diferitele sale surse de venituri grupate in clase.Dezavantajul lor este ca la impunere nu se ia in calcul produsul net real al obiectelor impozitate.de posibilitati de plata a acestor impozite. Pentru impunerea persoanelor care se ocupa cu plasarea capitalurilor banesti de care dispuneau in operatii speculative. . 2) impozitul pe cladiri. cu luarea in cazul impozitelor personale se face distinctia intre ceea ce se incaseaza si ceea ce are de plata ca subiect impozabil.IMPOZITUL PE VENIT Venitul este plusul efectiv pe care il obtine un agent economic din activitatea sa la sfarsitul unei perioade. cladiri sau capitaluri mobiliare si pentru ca impozitele indirecte erau tot mai apasatoare pentru cei cu venituri mici. venituri nefiscala. Initial exista un numar restrans de platitori. 3. 3.Paralele intre impozitele directe si impozitele indirecte Impozitele.Astfel. Trecerea de la impozitele reale la cele personale a fost reclamata de mai multe cauze. plusul de bunuri economice se exprima in bani si constituie puterea de contributie a platitorului de impozit. comerciantii si bencherii realizau venituri si anume profituri. Treptat.impozite provenite din venituri curente. provenite din profitul net al regiilor autoNome varsaminte de la institutiile publice.

iar cele indirecte se pot exprima prin verbul “a face”. dar indirect platite de consumator. De exemplu.Contributia directa se referea la impozitarea funciara sau personala. influentat de date structurale si situatii conjuncturale care nu se pot servi unei clasificari riguroase.In practica financiara se intalneste o diversitate de impozite care se deosebesc nu numai ca forma. pe masura vanzarii. alta decat . impozitul este platit in principui. dar si din punct de vedere al continutului. la tranzactii comerciale in materie de taxe asupra ciferi de afaceri. altele nu cad in sarcina celor ce le platesc. Impozitele indirecte se percep cu prilejul vanzarii unor bunuri si prestari de servicii (transport.accize. vanzari.Ea se verifica adeseori in practica si se prezinta o anumita utilitate in plan administrativ. in Franta. direct la anumite termene dinainte stabilite. transport.Din categoria impozitelor indirecte fac parte: 1.Daca unele impozite sunt suportate de cei care le platesc. in care primeaza interesul juridic.Calitatea de subiect al mpozitului de asta data i se atribuie altei persoane fizice sau juridice. Impozitele directe au caracteristic faptul ca se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice sau juridice in functie de veniturile acestora sau averea lor. Din punct de vedere al criteriului faptului generator. Se poate afirma ca impozitele directe se pot exprima prin verbul “ a fi”.In cazul impozitelor indirecte operatiile sunt cvasiconcomitente -de exemplu in cazul impozitului pe bauturi. adica impozitare directa pe terenuri. impozitul indirect se refera la transferuri de proprietate sau la intrebuintarea in materie de inregistrare.Aceasta prelevare se face in mod obligatoriu.Incidenta impozitelor este un fenomen complex.taxe vamale. 2. acele impozite ce nu sunt suportate. O alta diferenta: impozitele directe vizeaza situatiile stabilite sau reinnoibile periodic si astfel este posibila alcatuirea unei liste a contribuabililor. nu cuprinde toate situatiile. Impozitele apar ca forma de prelevare a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice la dispozitai statului in vederea acoperirii cheltuielilor sale. 4. se facea distinctie clara intre impozitele directe si cele indirecte. impozitul direct atinge periodic situatia avand un anumit caracter de permanenta cum ar fi: posesia anumitor bunuri producatoare de venituri sau exercitarea unei activitati lucrative in timp ce. care va putea fi trimis celui ce se ocupa cu perceperea de impozite. pe baza cotelor de impozit prevazut de lege si se incaseaza de la subiectul impozitului. Principale dinstinctie dintre impozitele directe si cele indirecte o reprezinta criteriul incidentei. decat intr-un mod intermediar. generator. comert si consum. 3. spectacole) ceea ce inseamna ca ele vizeaza cheltuielile.Acestea constituie faptul generator in materie de impozite indirecte.taxa pe valoare adaugata. a unui document cu titlu executoriu. cu titlu neranbursabil si fara contraprestatie din partea statului.Clasificate dupa trasaturile de fond si de forma impozitele sunt: directe si indirecte. Insa teoria faptului. iar contributia indirecta era reprezentata de impozitele instituite pe fabricatie. Distinctia facuta pe baza faptului generator nu este lipsita de interes. din 8 ianuarie 1970. in instructiunile Adunarii Constituante.impozitul pe spectacole.

voluntar. fiind cuprinse in pretul marfurilor si serviciilor. randamentul impozitelor pe venit este scazut. In tari ca Marea Britanie. intrucat pot fi considerate un stabilizator financiar . deoarece au nevoie de mai multe produse). In concluzie. in totalul veniturilor fiscale ale statului. diminuand veniturile celor saraci si avantajandu-i pe cei bogati. Belgia. din cauza nivelului redus al veniturilor realizate de tarani. dar nu este exclusa nici o crestere a presiunii fiscale directe.Atat impozitele directe cat si cele indirecte duc la o scadere a nivelului de trai al cetatenilor astfel impozitele directe au ca efect scderea veniturilor nominale ale populatiei. deoarece cetatenii au nevoie de marfurile de larg consum strict necesare vietii lor. impozitele indirecte se numesc accize.In tarile dezvoltate.suportatorul. se poate spune ca aceste impozite afecteaza bunurile de consum necesare populatiei. este mai saraca. Conform unor teorii fiscale. Impozitele directe sunt cunoscute de catre platitori in timp ce impozitele indirecte sunt “ascunse” in preturi. Repartizarea impozitelor indirecte pe subiect impozabil are loc nu pe baza veniturilor realizate.Devansarea ponderii impozitelor indirecte de catre cea a impozitelor directe poate fi interpretata ca expresie a doritei revigorari a activitatii economice. comercinati. In tarile in curs de dezvoltare.Daca la toate acestea adaugam comoditatea si costul relativ redus al perceperii taxelor de consumatie si a altor impozite indirecte. gasim explicatia ca preferinta acestor tari este impozitul indirect. de catre industiasi. cu atat suporta un impozit indirect relativ mai mare deoarece fiecare persoana are nevoie aproximativ de aceleeasi produse). ci in functie de consumul personal al fiecarui membru al societatii. de regula aportul impozitelor indirecte la formarea veniturilor fiscale este mai mic decat cel al impozitelor directe si al contributiilor pentru asigurarile sociale luate impreuna. Consideram ca impozitele directe sunt mai necesare dar si mai chitabile si deci. in bugetul public pe anul 2004. muncitori etc. impozitele indirecte ar avea un caracter benevol. mai de preferat decat impozitele indirecte. In Romania. Impozitele indirecte se vireaza la bugetul statului. insa sunt suportate de catre consumatori. in sensul ca cetatenii ar avea posibiliatatea sau nu sa plateasca impozitele respective. reducand puterea de cumparare a cetatenilor. Economistii au subliniat faptu ca impozitele indirecte avantajeaza pe cei cu venituri mari care pentru existenta lor nu cheltuiesc intregul venit si realizeaza economii ce nu sunt impozabile. atunci impozitele aferent ar putea fi evitat.S-a constatat ca impozitele indirecte au un pronuntat caracter regresiv si ca persoanele cu venituri mici si mijlocii suporta de fapt greul acestor impozite (cu cat o persoana obtine venituri mai mici. aceste impozite nu pot fi evitate. nu cuprind inlesniri pentru cei care au copii sau alte persoane in intretinere (in urma acestui caz impozitul indirect suportat este mai mare.Numai daca impozitle indirecte ar avea doar obiectele care sunt cu adevarat de lux.Practic. Caracterul inechitabil al impozitelor indirecte rezulta si din faptul ca ele nu prevad un nimin de venit impozabil. iar tinerea corecte a veniturilor si cheltuielilor de catre toti intreprinzatorii este dificila.In conditiile in care aceste venituri sunt adesea neregulate ori greu de cunocut cu precizie. insa. impozitele si taxele indirecte au detinut o pondere de 52-53% din veniturile fiscale. iar cele indirecte micsoreaza veniturile reale. ponderea impozitelor indirecte o devanseaza pe cea a impozitelor directe.

in orice perioada de 12 luni.b) si c) din Ordonanta Guvernului nr. contribuabili persoane fizice romane fara domiciliu in Romania. capabile sa stimuleze cresterea. prin intermediul uani baze fixe situate pe teritoriul Romaniei sau intr-o perioada ce depaseste in total 183 de zile. in orice perioada de 12 luni.Determinarea veniturilor Reguli comune pentru categoriile de venituri: 1.Platitori Este subiect al impozitului pe venit persoana fizica rezidenta.73/1999 cu modificarile si completarile ulterioare. 2.2 aliniatul (1) lit. indiferent de sursa de provenienta. 3. de asemena. cat si in strainatate. cu titlu gratuit sau cu plata partiala. c) persoana fizica straina. In categoriile de venituri prevazute mai sus. care va permite asigurarea unui tratament fiscal mai echitabil diferitelor categorii de contribuabili si eliminarea discriminarilor in tratamentul fiscal al acestora. e) venituri din pensii. pentru veniturile obtinute din Romania. f) alte venituri. dupa caz. b) venituri din salarii. Sunt.Obiectul impozitarii Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt: a) venituri din activitati independente. deoarece ia in considerare capacitatea contributiva reala a fiecarui contribuabil. incepand sau sfarsind in anul calendaristic vizat. in sensul existentei in cadrul acestui sistem de impunere si cote de impozitare diferite Acest sistem presupune o noua asezare a impozitului.care tinde sa atenueze pana la un anumit punct orice fluctuatie care afecteaza economia nationala. c) venituri din cedarea folodintei bunurilor. precum si folosirea in scop personal a bunurilor si drepturilor aferenta .IMPOZITUL PE VENIT Pana la introducerea impozitului pe venit s-a practicat un sistem cedular de impunere care presupunea un tratament fiscal diferentiat al veniturilor. 1. b) persoana fizica romana. se includ atat veniturile in bani.000 lei pe luna.Ele reprezinta parghia de influentare a activitatii ecomonice. denumita in continuare contribuabil: a) persoane fizica romana. atat in tara. cat si echivalentul in lei al veniturilor in natura. care realizeaza venituri din Romania in alte conditii decat cele mantionate la art. prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul Romaniei sau intr-o perioada ce depaseste in total 183 de zile. si se incaseaza ca venit la bugetul de stat. Impozitul pe venit global reprezinta un impozit direct care se stabileste asupra veniturilor cumulate realizate de o persoana fizice. pentru suma ce depaseste 2.Avantajele in bani sau in natura primite de o persoana fizica. cat si din strainatate intr-un an fiscal. d) venituri din dividente si dobanzi. fara domiciliu in Romania. incepamd sau sfarsind in anul calendaristic vizat. precum si persoane fizice straine. intr-o perioada de un an.000. si potrivit conventiilor de evitare a dublei impuner.. 4. cu domiciliul in Romania. pentru veniturile obtinute din Romania. pentru veniturile obtinute atat in Romania.

1 inmultit cu deducerea personala de baza. e.desfasurarii activitatii. se calculeaza in functie de deducerea personala de baza. nu sunt cheltuieli deductibile. justificate prin documente. pentru fiecare luna a perioadei impozabile. in situatia in care acestea nu se cunosc. reduceri de preturi sau de tarife. cazarea. c) 0.Cheltuielile privind amortizarea sunt deductibile in conditiile in care calculul se efectueaza conform legislatiei in materie. cheltuieli cu bunuri din patrimoniul afacerii. precum si cu bunurile din patrimoniul personal al contribuabilului sau asociatilor.Venitul net obtinut din bunuri si drepturi de orice fel. uzufructuari sau detinatori lege. astfel: a) 0. si se includ in categoria veniturilor impozabile. pentru cheltuieli se aplica urmatoarele reguli: a. inscrisi intr-un document oficial. hrana. sumele sau bunuri utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale nu sunt cheltuieli aferente venitului. b. pentru fiecare din primii doi copii si 0. sunt deductibile in limitele stabilite prin hotarare a Guvernului. pentru invalizii de gradul II si persoanele . 3.Cheltuieli cu perisabilitatile si cheltuielile de reclama si publicitate sunt deductibile in conditiile si in limitele stabilite de legislatia in vigoare pentru persoanele juridice.2 inmultit cu deducerea personala de baza. diferenta dintre dobanda practicata de aceeasi banca la imprumuturi si dobanda preferentiala. acordate.6 inmultit ce deducerea personala de baza pentru sotia/sotul aflat/a in intretinere. 2.20 inmultit cu deducerea personala de baza. precum si altelel asemenea. in functie de situatia proprie sau a persoanelor aflate in intretinere. pentru fiecare din urmatorii copii aflati in intretinere. b) 0. d. in afara sumelor rezultate din calcul. impozitul pe venit datorat conform prezentei Ordonante. astfel: a) 0. cheltuielile recunoscute ca deductibile sunt cele aferenta venitului. si se atribuie proportional cu cotele-partii pe care acestia le detin in acea proprietate sau in mod egal. care sunt neimpozabile sau sunt scutite de impozit pe venit. utilizate si in scop personal. acordata pentru persoanele aflate in intretinerea contribuabilului. in cazul cumpararii unor bunuri sau prestari de servicii. precum si impozitului pe venit realizat in strainatate nu sunt cheltuieli deductibile.35 inmultit cu deducerea personala de baza. in limitele prevazute de legislatia in vigoare. cheltuieli aferenta venitului sunt acele cheltuiele efectuate in cadrul activitatilor desfasurate in scopul realizarii acestuia. pentru alt membru de familie aflat in intretinere. dupa caz. inclusiv sume acordate pentru distractii sau recreere. gratuitati de bunuri si servicii. b) 0. pentru invalizii de gradul I si pentru persoanele cu handicap grav. este considerat ca fiind realizat de proprietari. f. includ folosinta in scop personal a vehiculelor de orice tip. potrivit aliniatului (2) si (3) de mai sus. utilizate pentru afacere. personalul pentru munci casnice. Deducera personala suplimentara.5 inmultit cu deducerea personala de baza.Contribuabilii. 4. detinute in comun. c. cheltuielile corespunzatoare veniturilor ale caror surse se afla pe teritoriul Romaniei sau in stainatate. persoane fizice romane cu domiciliul in Romania au dreptul le deducerea din venitulanual global a unor sume sub forma de deducere personala de baza si deduceri personale suplimentare. Contribuabilii mai beneficiaza de reduceri personale suplimentare.In vederea determinarii venitului net ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile aferente deductibile.

conform intelegrii acestora. suma reprezentand deducerea personala a acesteie se imparte in parti egale intre contribuabili. a legumelor si zarzavaturilor in sere. in zonele montane. Reguli speciale de determinare a veniturilor A. Contribuabilii care obtin venituri din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala. indiferent de suprafata.000 mp.cu handicap accentuat.Copiii minori ai contribuabililor sunt considerati intotdeauna intretinuti. la care venitul net se determina prin deducerea din venitul brut a unei cota forfetare de cheltuiele. arbustilor si plantelor decorative. inclusiv din activitati adiacente.000 mp.Perioada se rotunjeste la luni intregi in favoarea contribuabilului. precum si din valodificarea altor bunuri realizate in gospodarie. Registrulinventar si alte documente contabile stabilite prin norme. realizate in mod individual si intr-o forma de asociere. Nu sunt considerat persoane aflate in intretinere: • persoane fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10. in zonele colinare si de ses si peste 20. precum si a criteriilor prorpii elaborate de consiliile locale in acest scop. au obligatia. veniturile din profesii liberale si veniturile din drepturile de proprietate intelectuala. in solarii amenajate in acest scop si in sistem irigat. Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida simpla. • persoanele fizice care obtin venituri din cultivare si din valorificarea florilor. obtinute din crestera animalelor de persoanle fizice aflate in intretinere. Nu sunt considerate persoane aflate in intretinera acele persoane ale caror venituri (impozabile. . exceptand cazul in care ei se inteleg asupra unui alt mod de impartire a sumei. a ciupercilor si din exploatarea pepinierilor viticole si pomicole. Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida simpla pentru activitatea respectiva. Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contribuabililor. precum si din practicarea unei meserii. aprobate. pentru activitatea respectiva. neimpozabile si scutite) depasesc sumele reprezentand deduceri personale suplimentare. potrivit legii. in functie de indicele de inflatie realizat. cu respectarea reglementatilor in vigoare privind evidenta contabila. sa completeze Registrul-jurnal de incasari si plati.Deducerea personala suplimentara se acorda pentru persoanele aflate in intretinerea contribuabilului pentru acea perioada impozabila din anul fiscal in care acestea au fost intretinute. pentru acordarea ajutorului social. se vor evalua de catra autoritatile locale pe baza limitelor minime ale veniturilor care se pot dobandi din cresterea si valorificarea animalelor si pasarilor. Deducerea personala de baza si cele suplimentare se actualizeaza semestrial. din prestari de servicii. completand Registrul-jurnal de incasari si de plati.In cazul in care o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili. iar suma reprezentand deducerea personala suplimentara pentru fiecare copil se acorda integral unuia dintre parinti/tutori. Veniturile agricole.Venituri din activitati independente Definirea venitului: Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale.

f. pentru pensia suplimentara. d. indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica.Venitul brut cuprinde sumele incasate si echivalnetul in lei al venituriloe in natura. cuvenite administratorilor la companii/societati nationale. alte drepturi si indemnizatii de natura salariala. societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar. indemnizatia lunara bruta. indiferent pe perioada la care se refera. B. METODE DE DETERMINARE: Venitul net din activitati independente se determina in sistem real. sporuri si alte drepturi ale cadrelor militare. sponsorizari. e. Venitul net din salarii se determina prin deducerea din venitul brut. contabil autorizat. prime. sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite. de maternitate si pentru concediul privind ingrijirea copilului de pana la 2 ani. pentru asigurarile . expert-contabil. de avocat. premii. stabilite potrivit legii. potrivit legii. pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla. desfasurate in mod independent in conditiile legii. b. Sunt asimilate salariilor in vederea impunerii: a. inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca. pentru asigurarilor sociale de sanatate. toate veniturile in bani sau in natura.Constituie venituri din profesii liberale veniturile obtinuta din exercitarea profesiilor medicale. denumite in continuare salarii. desene si modele. notar. mostre.Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile aferenta deductibile. acordate potrivit legii. g. indemnizatii. a urmatoarelor cheltuiel. h. in consiliul deadministratie si in comisia de cenzori . precum si suma din profitul net. sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica .Venituri din salarii Definirea veniturilor din salarii: Sunt considerate venituri din salarii. arhitect sau alte profesii asemanatoare. marci de fabrica si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea. conform legii. Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie. pentru protectia sociala a somerilor. Determinarea venitului din salrii: Venitul brut din salarii reprezinta suma veniturilor realizate de salaraite pe fiecare loc de realizare a venitului. precum si la regiile autonome. dupa caz: a) contributii obligatorii datorate. obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca. veniturile realizate din incadrarea in munca ca urmare a incheierii unei conventii civile de prestari de servicii. consultant de plasament in valori mobiliare. de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acorda. sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor. drepturile de solda lunara. sumele primite sub forma de mecenat. c. aporturi facute de intreprinzatori la inceputul activitatii. Nu sunt considerate venituri brute sumele primite sub forma de credite.

Venitul brut anual din cedarea folosintei bunurilor se stabileste pe baza chiriei sau a rendei prevazute in contractul incheiat intre parti pentru fiecare an fiscal. pentru care pretul de rascumparare este mai mare decat pretul de cumparare. la data platii acestor venituri.Venituri din cedarea folosintei bunurilor Definirea venitului: Veniturile din cedarea folosintei bunuriloe sunt veniturile in bani sau in natura. precum si obligatiunilor Agentie Nationale pentru Locuinte. si sumele primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii. Determinarea venitului net din cedare folosintei bunurilor: Venitul brut reprezinta totalitatea sumelor in bani sau echivalentului in lei al veniturilor in natura. reprezentand cheltuieli deductibile aferente venitului. Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar reprezentand plati anticipate. precum si de a-l vira la bugetul de stat la termenul stabilit pentru ultima plata a drepturilor salariale.sociale de stat. Obligatiile platitorilor de venituri si ale contribuabililor: Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni. dobanzile aferente titlurilor de stat. Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informatiilor cuprinse in fisa fiscala. efectuata pentru fiecare luna. din profitul stabilit pe baza bilantului contabil anual si a contului de profit si pierderi. C. b) o cota de din deducerea personala de baza. in forma scrisa si inregistrat la organul fiscal component in termen de 15 zile de la data incheierii acestuia. in favoarea actionarilor sau asociatilor. dupa caz. depozitelor la vedere. realizate de proprietar uzufructuar sau alt detinator legal. in bani sau in natura. Metode de determinare: . uzufructuar sau alt detinator legal. precum si alte contributii obligatorii stabilite prin lege. Se cuprind in aceasta categorie de venit.Este asimilata dobanzii si acea parte a sumelor asigurate obtinute din asigurari de viata prin produsele care au la baza principiul economisirii pure. o data cu deducerea personala de baza la acelasi loc de munca. Veniturile sub forma de dobanzi sunt venituri obtinute din titluri de creante de orice natura si orice fel de sume cuvenite pentru folosirea banilor imprumutati. provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile. Sunt scutite de impozit. inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se cuvine aceste drepturi. Veniturile din cedarea folosintei bunurilor se stabilesc pe baza contractului incheiat intre parti. Venitul net din cedarea folosintei bunuriloe se determina prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuiel de 30% aplicata la venitul brut.Venituri din dividente si dobanzi Definirea venitului: Dividentul este orice distribuire de o persoana juridica. D. in vederea impunerii. indiferent de momentul platii chiriei sau a arendei. precum si din titluri de participare la fonduri deschise de investitii. obtinute de catre proprietar. care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitori de venituri. acordata cu titlu de cheltuieli profesionale. dar nu mai tarziu de data 25.

Veniturile sub forma de dividente distribuite, precum si sumele primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii se impun cu o cota de 5% din suma acestora. Veniturile sub forma de dobanzi se impun cu o cota de 1% din suma acestora. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe veniturile sub forma de dividente revine persoanelor juridice o data cu plata dividentelor de catre actionari sau asociati.In cazul dividentelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-a aprobat bilantul contabil, termenul de plata a impozitului pe dividente este pana la 31 decembrie a anului respectiv. Pentru veniturile sub forma de dobanzi, impozitul se calculeaza si se retine de catre platitorii de astfel de venituri in momentul calculului acestora si se vireaza de catre acestia, lunar pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se face calculul dobanzii. Impozitul retinut conform prezentului articol este impozit final. E. Alte venituri Definirea venitului: In aceasta categorie se cuprind veniturile obtinute din jocuri de noroc, din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si partilor sociale, din premii si prime in bani sau in natura, altele decat cele acordate angajatilor sau elevilor si studentilor la concursuri interne si internationale, precum si diverse venituri care nu se regasesc, in mod expres, mentionate in prezenta Ordonanta. Sunt scutite de impozit veniturile obtinute din jocuri de noroc, din premii si prime in bani sau in antura, sub valoarea de 3.000.000 lei pentru fiecare castig realizat, de la acelasi organizator sau platitor intr-o singura zi.Nivelul de 3.000.000 lei se actualizeaza semestrial, la indicele de inflatie realizat. Metode de determinare Veniturile obtinute din jocuri de noroc, din premii si prime in bani sau in natura, prevazute mai sus, se impun prin retinerea la sursa cu o cota de 10%, aplicata le venitul brut. Obligatia calcualrii, retinerii si virarii impozitului revine platitorului de venituri, impozitul fiind final. In cazul transferului dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si partilor sociale, impozitul se calculeaza prin retinerea la sursa, aplicandu-se cota de 1% la valoarea tranzactiei.Pentru tranzactiile derulate prin intermediari, cota de 1% se aplica asupra diferentei dintre valoarea tranzactiei si comisionul retinut de intermediari.Impozitul astfel calculat, retinut si varsat de platitorul de venit este final. Impozitul calculat si retinut de platitorii de venituri in momentul platii venitului se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. Pentru veniturile din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si partilor sociale, impozitul se calculeaza prin aplicarea unei cota de 1% asupra castigului de capital din vanzarea valorilor mobiliare, precum si asupra castigului din vanzarea partilor sociale. Veniturile care nu se regasesc in mod expres mentionate in prezenta Ordonanta se supun impunerii cu o cota de 10% aplicata asupra veniturilor brute, impozitul fiind final. Impozitul se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri si se vireaza la

bugetul de stat pana la data de 25 a lunii urmatoare realizarii venitului.In functie de natura venitului care se incadreaza in aceasta categorie, Ministerul Finantelor, prin ordin al ministrului financtelor, poate stabili alte termene de plata. F.Venituri din pensii Este impozabila totalitatea veniturilor nete, incasate cu titlu de pensie de catre contribuabili, platite atat din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurare sociala, cat si cele primite cu titlu de pensie finantata de stat, potrivit legii, pentru partea care depaseste suma de 2.000.000 lei pa luna. Venitul net din pensie reprezinta diferenta dintre venitul brut din pensie si contributia pentru asigurari sociale de sanatate. Venitul brut din pensie reprezinta sumele platite cu titlu de pensii de asigurari sociale de stat, si dupa caz, pensii platite din bugetul de stat, pensii suplimentare, inclusiv majorarea acordata pentru asigurari sociale de sanatate. Venitul impozabil lunar din pensii se determina prin deducerea din suma veniturilor nete din pensii a unei sume fixe neimpozabile lunare de 2.000.000 lei, nivelul care va fi actualizat semestrial, in functie de indicele de inflatie realizat. Impozitul pe veniturile din pensii se calculeaza lunar de unitatile platitoare a acestor venituri, prin aplicarea aceluiasi barem lunar, utilizat pentru impunerea veniturilor din salarii, asupra venitului impozabil lunar din pensii. Impozitul calculat se retine la data efectuarii platii pensiei si se vireaza la bugetul de stat la unitatea fiscala pe raza careia isi au sediul platitorii de venituri din pensii, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiilor, impozitul fiind final. 4.Aspecte fiscala internationale Venitul este considerat din Romania, daca locul de provenienta a veniturilor persoanei fizice, a exercitarii activitatii sau locul de unde aceasta obtine venit se afla pe teritoriul Romanie, indiferent daca este platit in Romania sau din strainatate.Venitul care nu este din Romania este venit din strainatate. Contribuabilii, persoane fizice romane, cu domiciliul in Romania, care pentru acelasi venit si in decursul aceleiasi perioade impozabile sunt supusi impozitului pe venit atat pe teritoriul Romaniei, cat si in strainatate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat in Romania a impozitului platit in strainatate, denumit credit fiscal extern. Contribuabilii, persoane fizice straine sau persoane fizice fara domiciliu in Romanie, care realizeaza venituri din Romania in calitate de artisti de spactacole, cum sunt artistii de teatru, de film, de radio sau televiziune, ori ca interpreti muzicali sau sportivi, din activitatile lor personale desfasurate in aceasta calitate, precum si cei care realizeaza vemituri din drepturi de proprietate intelectuala, se impuna cu o cota de 15%, aplicata la venitul brut, prin retinere la sursa, impozitul fiind final. Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri, beneficiarul venitului va prezenta organelor fiscale din Romania, ceritficatul de rezidenta fiscala, in original, eliberat de organul fiscal din tara de rezidenta, prin care sa se ateste ca este rezident al statului respectiv si ca ii sunt aplicabile prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri. In situatia in care cotele de impozitare din legislatia interna sunt mai favorabile decat cele din conventiile de evitare a dublei impuneri, se aplica cotele de impozitare mai favorabile.

5.Reguli privind asociatiile fara personalitate juridica Pentru fiecare asociatie fara personalitate juridica constituita potrivit legii, asociatii au o obligatia sa incheie contracte de asociere in forma scrisa, la inceperea activitatii, care sa cuprinda inclusiv date referitoare la: a) partile contractante; b) obiectul de activitate si sediul asociatiei; c) contributia asociatiilor in bunuri si drepturi: d) cota procentuala de participare a fiecarui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asociatiei ; e) desemnarea asociatului care sa raspunda pentru indeplinirea obligatiilor asicatiei fata de autoritatile publice ; f) conditiile de incetare a asocierii. Asociatiile au obligatia sa depuna la organul fiscal competent declaratii anuale de venit, conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor, care vor cuprinde si venitul net/pierderi pe asociati. Venitul/pierderea anual/anuala, realizate in cadrul asociatie, se distibuie asociatilor proportional cu cota procentuala de participare, conform contractului de asociere. Contributiile asociatilor, conform contractului de asociere, nu sunt considerate venituri pentru asociatie. 6.Determinarea venitului global Venitul anual impozabil este format din suma veniturilor nete realizata din activitati independente, din salarii si din cedarea folosintei bunurilor, si a veniturilor de aceeasi natura, obtinute de persoane fizice romane din strainatate, in ordine, pierderile fiscale reportate si deducerile personale. Pierderea fiscala anuala inregistrata din activitati independente se poate compensa cu rezultate pozitive ale celorlalte categorii de venituri cuprinse in venitul anual, altele decat cele din salarii si asimilate salariilor, obtinute in cursul aceluiasi an fiscal.Pierderea care ramane neimponsata in cursul aceluiasi an fiscal devine pierdere reportata. Impozitul pe venit anual global datorat este calculat de organul fiscal, pe baza Declaratiei de venit global, depusa de contribuabil, prin aplicarea cotelor pe impunere asupra venitului anual global impozabil. Impozitul anual se calculeaza prin aplicare asupra venitului anual global impozabil a unui barem global de impunere. 7.Obligatiile declarative Contribuabilii au obligatia sa completeze si sa depuna la organul fiscal in raza caruia isi au domiciuliul o declaratie de venit global, precum si declaratii speciale. Declaratiile speciale se completeaza pentru fiecare categorie de venit si pe fiecare loc de realizare a acestuia si se depun la organul fiscal unde se afla sursa de venit. Contribuabilii, precum si asociatiile fara personalitate juridca, care incep o activitate in cursul anului fiscal, sunt obligate sa depuna la organul fiscal competent o declaratie referitoare la veniturile si cheltuielile estimate a se realiza pentruanul fiscal, in termen de 15 zile de la data producerii evenimetului.Fac exceptie de la prevederile acestui aliniat contribuabilii care realizeaza venituri pentru care impozitul se percepe prin retinerea la sursa. 8.Plata impozitului pe venit

Modul de calcul Impozitul pe venit agricol se calculeaza asupra venitului determinat pe baza normelor de venit stabilite pe hectar.73/1999 la organul fiscal competent la termenul prevazut de prezenta Ordonanta. cu 3 luni inaintea inceperii anului fiscal urmator.Normele de venit. cu exceptia celor supuse impozitului pe profit si a institutiilor publice. precum si unitatile de cult.Sanctiuni Constituie contraventii urmatoarele fapte. daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat. Platile anticipate se efectueaza in patru rate egale. 3. Venitul impozabil se reduce in situatia de pierdere-recolte din cauza calamitatilor naturale. in functie de rata de inflatie. Contraventiile prevazute mai sus se sanctioneaza cu amenda de la 10. in urmatoarele cazuri: a) contribuabilul nu a depus Declaratia de venit global pentru anul fiscal incheiat.Bugetul la care se varsa Impozitul pe venit devine venit al bugetul de stat. determinata prin raportarea acesteia la productia medie realizata in ultimii 3 ani. asociatiile agricole constituite potrivit legii.Obiectul impozitarii Este reprezentat de terenurile agricole aflate in proprietatea contribuabililor.000 lei. cat si pentru cele necultivate.Platitorii Sunt persoane fizice. zone de favorabilitate si categorii de folosinta a terenurilor. sa constituie infractiuni: a) nerespectarea de catre platitorii de salarii si venituri asimilate salariilor a obligatiilor privind completarea si pastrarea fiselor fiscale. 9. b) netransmiterea fiselor fiscale si a formularului prevazu la art. municipiilor si judetelor. anual. prin hotarare a Guvernului. 2.000.Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente si din cedarea folosintei buburilor sunt obligati sa efectueze plati anticipate cu titlu de impozit. situate in municipii. 10. . constituie venit al bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale si este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor care se infiinteaza de la bugetele comunelor. detinatoare de terenuri agricole. oraselor.000. 67 din Ordonanta Guvernului nr. stabilite prin lege se pot corecta. cu productii normale in unitatea administrativ-teritoriale respectiva. orase si comune.IMPOZITUL PE VENITUL AGRICOL Impozitul pe venit agricol reprezinta un impozit direct. persoanele juridice. 1. pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare semestru. Organul fiscal are dreptul de a stabili din oficiu platile anticipate. c) contribuabilul nu a furnizat date referitoare la venitul estimat.000 lei la 50. proportional cu ponderea productiei calamitate. in baza deciziei de impunere emise de organul fiscal comlpetent. 5. atat pentru terenurile cultivate. potrivit Legii penale. b) contribuabilul nu conduce o evidenta contabila sau datele din contabilitatea condusa nu sunt certe . exceptandu-se cazul retinerilor la sursa. diferentiate pe zone de fertilitate.

Scutirea de impozit se acorda incepand cu luna urmatoare celei in care persoanele in cauza prezinta actele doveditoare prin care se atesta situatia respectiva. in solarii amenajate in acest scop si in sistem irigat. a ciupercilor. 6. in cazurile in care unul dintre soti beneficieaza de scutire. De asemenea. a legumelor si a zarzavaturilor in sere. Veniturile determinate pe baza de norme si veniturile nete obtinute din cultivarea terenurilor de catre contribuabili se impun anual cu cota de 15%.Impozitarea veniturilor obtinute din cultivarea si valorificarea florilor. 5. a ciupercilor. din apicultura si sericicultura. pana la 1 aprilie pentru anul anterior. precum si reduceri sau scutiri de majorari de intarziere aferente impozitului neachitat. vaduvele de razboi nerecasatorite.Perioada impozabila Impozitul pe venitul agricol este anual. 4. precum si din valorificarea fructelor si a ciupercilor de padure. Membrii de familie care locuiesc si gospodaresc impreuna cu contribuabilul. Consiliile locale pot acorda. a arbustilor si a plantelor decorative.Scutiri Sunt scutiti de la plata impozitului pe venit agricol veteranii de razboi. esalonari la plata in cel mult 12 rate lunare.Obligatiile platitorilor Contribuabilii care obtin venituri din cultivarea si valorificarea florilor. contribuabilii sunt scutiti de impozit pe venitul agricol pentru veniturile obtinute din crestera animalelor si a pasarilor. inclusiv cheltuielile cu amortizarea. a plantelor medicinale din flora spontana si a altor produse culese din natura.Inlesniri la plata Impozitul pe venitul agricol se reduce cu 50%. precum si din exploatarea pepinierilor viticole si pomicole se face pe baza venitului net obtinut.Aceste reduceri se acorda pentru impozitul pe venitul agricol aferent terenurilor care reprezinta bunuri proprii si in proportie de 50% pentru care reprezinta bunuri comune ale sotilor. de la caz al caz. asimilabile graduluiI sau II de invaliditate si pentru persoanele fizice in varsta de peste 65 de ani. prin inregistrarea productiei valorifcate. sumei incasate. Incepand cu 1 ianuarie 1997 si pana la 1 ianuarie 2001. Reducerea se acorda incepand cu luna urmatoare celei in care persoanele in cauza prezinta actele doveditoare prin care se atesta situatia respectiva. in cazul contribuabililor invalizi de gradul I sau II. pentru motive temeinic justificate. precum si a cheltuielilor legate in mod efectiv de realizarea productiei si valorificarea ei. in cazul in care unul dintre soti beneficiaza de reducere. amanari de plati pana la sfarsitul anului calendaristic. rezultat prin scaderea din venitul brut a cheltuielilor legate de realizarea venitului respectiv. 7. declaratii de impunere. pentru persoanele handicapate. precum si din exploatarea pepinierilor viticole si pomicole depun anual. impozitul pe venitul agricol a fost suspendat. a arbustilor si a plantelor decorative. pe numele caruia s-a calculat impozitul si care beneficiaza impreuna de . legumelor si a zarzavaturilor in sere. Contribuabilii impusi pe baza venitului net obtinut sun obligati sa evidentieze veniturile si cheltuielile. persoana fizica. in solarii amenajate in acest scop si in sistem irigat.Scutirea se acorda pentru impozitul pe venitul agricol aferent terenurilor care reprezinta bunuri proprii si in proportie de 50% pentru terenurile care reprezinta bunuri comune ale sotilor.

In situatia in care impozitul pe venit agricol datorat nu a fost stabilit la timp ori datele declarate nu corespund realitatii. dupa caz. In cazul unor calamitati. cu impozitul datorat. pa baza datelor din documentele de evidenta funciara si pentru asociatiile agricole pe numele acestora. Incadrarea terenurilor pe zone de fertilitate si pe zone de favoribilitate se poate efectua de catre consiliile locale si judetene. indiferent de modul de constituire a acestora. consiliile locale comunale. pe numele contribuabilului. raspund solidar in ceea ce priveste obligatiile prevazute privind impozitul pe venitul agricol. reprezentantii Directiilor Generale ale Finantelor Publice si Controlul Financiar de Stat Judetene vor stabili termenul in care se va efectua constatarea. Impozitul se calculeaza de catre organele fiscale. se face pe 3 ani anteriori celui in care s-a efectuat constatarea.Municipiul Bucuresti va asigura intocmirea si tinerea la zi a documentelor de evidenta funciara. contribuabilii au obligatia declararii pe propria raspundere a datelor necesare. in raport cu suprafata de teren adusa in asociatie. exceptand perioada de scutire prevazuta de Legea fondului funciar nr 18/1991.persoane fizice. isi au sediul principal. se plateste in termen de 30 de zile de la data comunicarii. in cazul cand acestea nu sunt indeplinite de asociatie. dupa caz. . 8. organele fiscale au obligatia de a intocmi si de a comumica anual contribuabililor instiintari de plata.Majorari de intarziere Pentru neplata in termen a impozitului pe venit agricol se datoreaza majorari de intarziera. cand constituirea lor este atestata printr-un inscris sau pe numele asociatilor. dupa caz. conform dispozitiilor legale in materie. Impozitul sau diferenta de impozit ce rezulta din faptul ca impozitul pe venitul agricol nu a fost stabilit la timp ori datele declarate nu corespund realitatii. raspund fiecare de indeplinirea obligatiilor privind impozitul pe venit agricol. Totodata. 9. • 50% pana la 15 noiembrie inclusiv. In scopul organizarii impunerii. ale caror pagube produse nu pot fi constatate in termen de 10 zile. se vor opera de catre organele fiscale in vederea stabilirii noilor obligatii fiscale.Obligatiile organelor fiscale Impunerea se stabileste de catre organele fiscale de la locul unde contribuabilii sunt inscrisi in documentele de evidenta funciara ori in localitatea in care asociatiile agricole isi desfasoara activitatea sau. Modificarile de orice natura. precum si mostenitorii aflati in indiviziune. conform dispozitiilor legale si cu aprobarea Ministerului Agriculturii. in functie de perioada in care aceasta operatiune devine posibila. stabilirea sau modificarea impozitului. in celelalte cazuri. municipale si ale sectoarelor.veniturile realizate in gospodarie.Termene de plata Impozitul pe venit agricol se plateste astfel: • 50% pana la 1 septembrie inclusiv. Membrii asociatiilor agricole. orasenesti. intervin in cursul anului in ce priveste marimea suprafetelor de teren. 10. incepand cu data la care s-au produs. Pentru inscrierea in evidentele fiscale. prin unitatile de specialitate cu atributii in acest domeniu. cel tarziu pana la 30 iunie inclusiv.

Contribuabilii A.Persoanele juridice straine care desfasoara activitati printr-un sediu permanent in Romania.000 lei. nu sunt considerate infractiuni: a) nedepunerea declaratiilor de impunere de catre contribuabilii care obtin venituri din cultivarea si valorificarea florilor.Bugetul la care se varsa Impozitul pe venitul agricol. C.Subiectii si obiectul impunerii Urmatoarele persoane sunt obligate la plata impozitului pe profit.000 lei la 1. cat si in strainatate. Sanctiunile pot fi aplicate si persoanelor juridice. conform dispozitiilor legale in materie.In acest caz. Sediu permanent. pentru profitul realizat in Romania. cat si in strainatate din asocieri care dau nasteri unei persoane juridice. Contraventiile mentionate la lit a) si b) se sanctioneaza cu amenda de la 300. a ciupercilor. Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre organele specializate din Ministerul Finantelor si din unitatile fiscale teritoriale. c) persoane juridice sau fizice nerezidente care desfasoara activitati in Romania ca beneficiari ori parteneri impreuna cu o persoana juridica romana intr-o asociere sau o alta entitate ce nu da nastere unei persoane juridice. impozatul datorat de persoana fizica se calculeaza. in intelesul prevederilor Ordonatei de Guvern nr. 13. b) sustragerea de la impunere a unor surse de venit prevazute prin lege. pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa. pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa. in solarii amenajate in acest scop. cu modificarile ulterioare.Contestatii Obiectiunile. B. pentru veniturile realizate atat in Romania. se retine si se varsa de catre persoana juridica. 6. d) persoane juridice romane si persoane fizice rezidente. 2. in intregime sau in parte.000. cat si in strainatate. atat in Romania. inseamna locul prin intermediul caruia orice activitate a unei persoane fizice sau juridice straine este. stabilit prin lege. IMPOZITUL PE PROFIT 1. constituie venit al bugetelor locale. 11. in conformitate cu prevederile Legii privind impozitul pe profit: a) persoanele juridice romane.Persoanele juridice si fizice staine care desfasoara activitati in Romania ca parteneri . precum.Contraventii Constituie contraventii urmatoarele fapte daca. contestatiile si plangerile formulate la actele de control sau de impunere se solutioneaza. atat din Romania. potrivit Legii penale. pentru profitul impozabil aferent aceluiasi sediu permanent. 70/1994 privind impozitul pe profit. condusa direct sau prin intermediul unui agent depedent. republicata.Persoanele juridice romane. b) persoane juridice straine care desfasoara activitati printr-un sediu permanent in Romania. si din exploatarea pepinierilor viticole si pomicole. 12. pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanet.Termenul de prescriptie pentru dreptul de a cere executarea silita este de 3 ani. a legumelor si a zarzavaturilor in sere.

pentru toate veniturile rezultate din activitati desfasurate in Romania. special organizate potrivit Legii de organizare si functionare privind protectiei sociale si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap. 72/1996 privind finantele publice si a Legii nr. cat si in strainatate. de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice. pentru lucrarile de construire. pentru veniturile obtinute din activitatile economice care sunt sau vor fi utilizate pentru imbunatatirea confortului si a eficientei cladirii. Persoanele juridice romane fara scop patrimonial sunt exceptate de la plata impoztiului pe profit pentru urmatoarele categorii de venituri: a) cotizatiile membrilor . pentru profiturile realizate de unitatile economice fara personalitate juridica ale acestora. . pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult. E. potrivit Legii nr. c) taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatie prin sponsorizari. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult. 84/1995. D. daca legea nu prevede altfel. pentru invatamant si pentru actiuni specifice cultelor religioase. e) cultele religioase. 114/1996. inclusiv pentru veniturile extrabugetare si disponibilitatile realizate si utilizate potrivit Legii nr. 189/1998 privind finantele publice locale. potrivit Legii invatamantului nr.intr-o societate ce nu da nastere unei persoane juridice.Institutiile publice. 174/2001 privind unele masuri pentru imbunatatirea finantarii invatamantului superior. potrivit Legii locuintei nr. b) contibutiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor. de invalizi si alte persoane cu handicap. g) asociatiile de proprietate constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari. 3. pentru intetinerea si repararea proprietatii comune. precul si cele autorizate. protejata potrivit Legii speciale de organizare si functionare privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap. pentru veniturile extrabugetare din activitati economice desfasurate in conditiile legii. inclusiv veniturile din despagubiri sub forma baneasca. cu modificarile si completarile ulterioare. republicata cu modificarile si completarile ulterioare.Asocierile dintre persoanele fizice romane si persoanele juridice romane care nu dau nastere unei persoane juridice. f) institutiile de invatamant particular acreditate. c) organizatiile de nevazatori. pentru veniturile realizate atat in Romania. d) cooperative care functioneaza ca unitati protejate ale persoanelor cu handicap. cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonatei de Urgenta a Guvernului nr. b) instituiile publice.Scutiri Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit: a) Trezoreria Statului. republicata. pentru fondurile publice constituite. obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate. pentru veniturile utilizate. cu conditia utilizarii sumelor respective pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult. si pentru veniturile obtinute din chirii.

platesc o cota de impozit pe profit de 6% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri in volumul total al veniturilor. f) venituri pentru care se datoreaza impozit pe spectacole. a discotecilor si a cazinourilor. pentru realizarea din export se aplica cota cea mai favorabila.Contribuabilii care obtin venituri din activitati desfasurate pe baza de licenta in zona libera platesc o cota de impozit pe profit de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri. cu urmatoarele exceptii: 1. 2. Anul fiscal al unui contribuabil este anul calendaristic In cazul unei persoane care devine contribuabil sau inceteaza sa mai fie contribuabil pe parcursul unui an calendaristic. Suma aferenta reducerii cotei de impozit pe profit de la 25% se repartizeaza la sfarsitul anului ca sursa proprie de finantare.d) donatiile si sumele sau bunurile primite prin sponsorizari. a cluburiloe de noapte.In cazul contribuabililor care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte. cota de impozitare este de 80% si se aplica asupra veniturilor ramase dupa scaderea cheltuielilor deductibile si a fondului de rezerva. si cheltuieli . impozitul pe profit datorat. potrivit legii. aferent acestor activitati. nu poate fi mai mic de 5% din veniturile realizate din aceste activitati. serviciilor prestate si a lucrarilor executate. anul fiscal este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat. 3.Prestarile de servicii pentru care se aplica cota de impozit redusa sunt cele pentru care benificiarul prestarii este in strainatate. altele decat cele care sunt saua u fost folosite in activitatea economica. potrivit statului de organizare si functionare. pana la data de 31 decembrie 2004.Incepand cu data de 1 ianuarie 2004.Cotele de impozitare Impozitul pe profit se aplica asupra profitului impozabil este de 25%. din vanzarea bunurilor imobiliare. cota de impozit pe profit este de 25%. inclusiv din castiguri din orice sursa. i) veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea persoanelor juridice fara scop patrimonial.Contribuabilii care au incasat printr-un cont bancar din Romania venituri in valuta din exportul bunurilor si al prestarilor de servicii.In cazul contribuabilor care isi desfasoara activitatea in zonele libere. in limita profitului ramas dupa inregistrarea cheltuielii cu impozitul pe profit. e) dobanzi si diviente btinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din asemenea vebituri . h) veniturile din actiuni intamplatoare realizate de organizatii sindicale patronale utilizate in scop social sau profesional. direct sau prin contract de comision.In situatia in care impozitul pe profit este mai mic de 5% din veniturile acestor activitati. 4.Baza de impozitare si reguli de determinare Baza de impozitare o reprezinta profitul impozabil determinat ca diferenta intre veniturile obtinute din livrarea bunurilor mobile. contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% aplicat asupra acestora venituri realizate. 5. 4. realizate din activitatea proprie.In cazul Bancii Nationale a Romanie. g) resurse obtinute de la bugetul de stat si bugetele locale.

prevazute expres in acte normative speciale (de exmplu. cu exceptiile prevazute in lege (nu se ia in calcul efectele schimbarii politicilor contabile in cazul in care nu sunt cerute de lege si nici diferentele rezultate ca urmare a utilizatii unor politici contabile diferite de regulile fiscale aplicabile elementelor de natura veniturilor si cheltuielilor). asa cum sunt inregistrate in contabilitatea . Veniturile impozabile ale unui an fiscal sunt veniturile si castigurile realizate pe parcursul acelui an fiscal din orice sursa. veniturile financiare. pe o perioada de 5 ani de la prima aplicare a inventiei). Veniturile. determinate pe baza dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei si a evolutiei cursului unor valute. respectiv cheltuieli deductibile. d) alte venituri neimpozabile. proportional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a contractului. b) castigurile inregistrate in scopuri de raportare financiara determinate de diferentele favorabile de valoare ale titlurilor de participare. c) veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile sau din rambursarea pierderilor nedeductibile (veniturile realizate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli nedeductibile.Cheltuielile corespunzatoare acestor venituri sunt deductibile la aceleasi date.Optiunea se va exercita in momentul livrarii bunurilor si este irevocabila. din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuieli nedeductibile. veniturile realizate din aplicarea unei inventii brevetate in Romania. veniturile exceptionale. contribuabilul poate opta pentru inregistrarea valorii ratelor la venituri impozabile. la data incasarii sau platii acestora. inclusiv din fabricarea sau aplicarea procedeului. a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile la persoana juridica la care se detin participatiile). sunt venituri impozabile. la care sa adauga cheltuielile nedeductibile determinate potrivit legii. Venituirle neimpozabile Sunt considerate venituri neimpozabile urmatoarele venituri: a) dividentele primite de catre o persoana juridica romane de la o alta persoana juridica romana. pe masura ce sumele devin scadente conform contractului. Veniturile si cheltuielile reprezentand dobanzi sau penalitati prevazute in contractele comerciale pentru neefectuarea platilor la data scadentei. altele decat veniturile si castigurile care nu sunt impozabile. castigurile cheltuielile si pierderile aferente unui an fiscal se determina utilizand metode contabile care sunt folosite pentru reportarea financiara. In cazul bunurilor mobile si imobile produse de catre contribuabil si valorificate in baza unui contract de vanzare cu plata in rate. cu exceptia celor determinate de transferul titlurilor de participare (diferentele favorabile de valoare ale titlurilor de participare inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor. Elemente de calcul al profitului impozabil: VENITURILE sunt sume sau valori incasate care includ: veniturile din exploatare. dintr-un an fiscal. precum si din anularea provizioanelor pentru care nu s-au acordat deducere sau a veniturilor realizate din recuperarea unor cheltuieli nedeductibile). Profitul impozabil pentru un an fiscal este diferenta dintre veniturile impozabile pentru acel an fiscal si cheltuielile deductibile pentru anul fiscal.efectuate pentru realizarea acestora.

• organizatiile nonprofit au obligatia de a plati impozitul pe profit anual. pana la data de 24 ianuarie inclusiv. pomicultura si viticultura au obligatia de a plati impozitul pe profit pana la data de 25 ianuarie. a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul. c) obtinut din sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania. in limitele prevazute de legislatia in vigoare. trimestrial pana la data de 25 inclusiv. in cazul in care: datoria este garantata cu proprietati imobiliare situate in Romania. creditul se refera la o afacere desfasurata in Romania. a unei proprietati situate in strainatate alta decat activele aferente desfasurarii unei activitati in afara teritoriului Romaniei. cheltuiel financiare.contribuabilului.Plata impozitului Contribuabilii au obligatia de a plati impozitul pe profit. daca este platit de un rezident roman. b) platit persoanelor juridice sau fizice nerezidente. de sau prin intermediul unui sediu permanent in Romania. asa cum sunt inregistrate in contabilitatea contribuabilului. La stabilirea profitului impozabil se vor lua in calcul numai cheltuieli care concura direct la realizarea veniturilor si care se regasesc in costul produselor si serviciilor. In situatia in care cotele de impozitare din legislatia interna sunt mai favorabile decat cele din conventiile de evitare a dublei impuneri. d) platit ca urmare a exploararii resurselor naturale localizate in Romania. f) obtinut din instrainarea de catre un rezident roman. a lunii urmatoare celei pentru care se calculeaza impozitul. Orice alt venit care nu este mentionat la literele de mai sus este venit realizat pe teritoriul Romaniei. inclusiv inchirierea in scopul utilizarii unei asemenea proprietati si castiguri obtinut prin instrainarea unui drept asupra unei astfel de proprietati. pentru veniturile brute realizate in Romania. cheltuieli exceptionale. a primei luni urmatoarei trimestrului pentru care se calculeaza impozitul.Aspecte fiscale internationale Venitul este aferent unei activitati desfasurate in Romania daca este: a) atribuibil unui sediu permanent din Romania al unei persoane juridice nerezidente. g) obtinut din dobanda. CHELTUIELILE sunt sume sau valori platite sau de platit care includ: cheltuiel de exploatare. 7. impozit prin retinere la sursa. inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul. persoane juridice. Persoana juridica romana are dreptul de a i se deduce din impozitul pe profit datorat Romania o suma echivalenta cu impozitul pe venit din sursa externa platit direct sau prin retinere la confirmare de autoritatile fiscale straine. cu urmatoarele exceptii: • Banca Nationala a Romaniei si bancile au obligatia de a plati impozitul pe profit lunar pana la data de 25 inclusiv. pentru serviciile prestate in Romania. inclusiv castigul obtinut din vanzarea unui drept aferent unor asemena resurse naturale. Persoanele juridice straine care nu desfasoara activitati printr-un sediu permanent in Romania si persoanele fizice straine platesc. 6. • contribuabilii ce obtin venituri din cultura cerealelor si plantelor tehnice. e) obtinut din instrainarea unui drept de proprietate. . se aplica cotele de impozitare mai favorabile. conform legislatiei in vigoare.

contribuabilii altii decat Banca Nationala a Romaniei si bancile vor plati impozit pe profit in aceeasi suma cu impozitul pe profit ce s-a platit pentru trimestrul trei al aceluiasi an fiscal. Incepand cu data de 1 ianuarie 2003. b) o data anterioara cu 10 zile datei la care persoana inainteaza notificarea de incheiere a activitatii la Registrul Comertului. 70/1994 privind impozitul pe profit. Banca National a Romaniei si bancile au obligatia de a plati impozitul pe profit in aceeasi suma ca si impozitul pe profit ce s-a platit in luna noiembrie a aceluiasi an fiscal. O persoana care inceteaza sa mai fie contribuabil va plati impozit pe profit si va depune declaratia de impozit pana la prima dintre urmatoarele date: a) a 25-a zi din luna urmatoare celei in care persoana inceteaza sa mai fie contribuabil. atunci impozitul pe profit ce trebuie platiti pentru al patrulea trimestru al anului fiscal se stabileste pe baza rezultatelor reale din anul fiscal respectiv.pentru partea de impozit ce corespunde proportiei acestor venituri in veniturile totale ale contribuabilului. Profitul impozabil si impozitul pe profit sunt calculate si inregistrate trimestrial. Daca un contribuabil finalizeaza incheierea anului fiscal inainte de 25 ianuarie a anului urmator. dar profitul impozabil si impozitul pe profit se stabilesc utilizand rezultatele cumulate de la inceputul anului fiscal. lunar. cu modificarile ulterioare.Obligatii ale contribuabililor: • obligatia calcularii si evidentierii profitului impozabil si a impozitului pe profit.5 pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor incasate din export in totalul veniturilor. • obligatia de a depune Declaratia de impunere pana la termenul de plata a impozitului. Incepand cu data de 1 ianuarie 2004. 9. . republicata. Pentru luna decembrie a fiecarui an fiscal. impozitul pe profit. datorat. 8. sa depuna Declaratia de impunere pentru anul fiscal expirat pana la termenul prevazut pentru depunerea bilantului contabil. Regularizarea finala si plata impozitului pe profit pentru un an fiscal se vor face pe baza datelor din bilant pana la data stabilita ca si termen-limita pentru depunerea situatiilor financiare ale contribuabilului 31 martie din anul urmator celui fiscal. in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. dobanzile. Impozitul pe profit. • plata la termenele legale a sumelor reprezentand impozit pe profit. urmarirea si incasarea impozitelor reglementate de Ordonata de Guvern nr. controlul. inclusiv. urmand ca dupa definitivarea impozitului pe profit pe baza datelor din bilantul contabil anual. inclusiv. republicata. penalizarile de intarziere si amenzile aferente platiti de regiile autonome subordonate consiliilor locale si judetene constituie venituri ale bugetelor locale respective. 70/1994 privind impozitul pe profit. penalitatile de intarziere si amenzile aferente constituie venituri ale bugetul de stat.Obligatii si drepturi ale organelor fiscale OBLIGATII: • constatarea. cu modificarile ulterioare. Pentru ultimul trimestru al fiecarul an fiscal. respectiv 30 aprilie pentru societatile comerciale care aplica IAS. cota de impozit este de 12. cota de impozit de 25% va fi aplicabila intregului profit impozabil.

la cererea conducerii unitatii fiscale care este obligata sa motiveze necesitatea accesului in locuinta. b) la instantele judecatoresti: • in termen de 15 zile de la comunicarea deciziei Ministerului Finantelor se poate introduce actiune la Curtea de Apel in a carei raza teritoriala isi are sediul contribuabilul. Diferentele de impozit stabilite in plus de catre organele fiscale. in termen de 15 zile de la data comunicarii hotarariilor. 111. In cazul in care impozitul sau diferentele de impozit nu sunt platite la termenele scadente. incepand cu ziua urmatoare expirarii termenului de plata si pana in ziua de platii inclusiv. • depunerea contestatiilor impotriva hotararii pentru solutionarea obiectiunilor. in baza unei hotarari judecatoresti pronuntate de instanta judecatoreasca. iar in lipsa consimtamantului. dupa caz. DREPTURI: • accesul inspectorului fiscal in orice incinta de afaceri a contribuabilului sau in alte incinte deschise publicului. ca urmare a controlului efectuat asupra venitului declarat. se poate face recurs la Curtea Suprema de Justitie. in termen de 15 zile de al comunicarea. . urmare. • plangere la Ministerul Finatelor. conform prevedrilor legale in vigoare. a exercitarii atributiilor de serviciu referitoare la contribuabil.Dobanzi si penalitati Impozitul anual datorat se plateste in 4 rate egale.Cai de atac Impotriva actelor de control incheiate de organele din subordinea Ministerului Finatelor se pot exercita urmatoarele cai de atac: a) administrative: • depunerea obiectiunilor. 15 mai. accesul inspectorului fiscal. in termen de 5 zile lucratoare. inclusiv. • alte obligatii care revin.Contestatia se solutioneaza de catre Directia generale a finatelor publice si controlului financiar de stat judeteana sau a Municipiului Bucuresti.• pastrarea secretului asupra informatiilor pe care le detin. .Termene de plata. in termen de 15 zile de la comunicarea dispozitiei directorului general pentru solutionarea contestatiei. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare. la organul care a incheiat actul de control. fara o instiintare prealabila. in functie de data comunicarii instiintarii de plata.Bugetul la care se incaseaza Bugetul de stat sau bugetele locale.Impozitul definitiv datorat de reprezentantele care isi inceteaza activitatea in cursul anului se plateste in termen de 5 zile de la data comunicarii instiintarii de plata. se plateste in termenul stabilit prin Ordonanta Guvernului nr. 15 august si respectiv 15 noiembrie. autorizat in acest sens. 10. • impotriva hotararii Curtii de Apel. pana la 28 (29) februarie. dupa caz. reprezentantele sunt obligate la plata majorarilor de intarziere/dobanzilor. in scopul determinarii obligatiilor fiscale ale acestuia sau al colectarii impozitelor datorate si neplatite la termen: • in scopul determinarii obligatiei fiscale a contribuabilului sau al incasarii impozitelor datorate si neplatite la termen.

soproanele si altele asemenea. de obiecte. camarile. indiferent de destinatia lor. dupa caz. c) constructiile-anexe situate fie in corpul principal pe cladire. respectiv unitatile construite formate din una sau mai multe camere de locuit. pivnitele. dezafectate si utilizate pentru desfasurarea de profesii libere. garajele si alte asemnea. cum sunt: patulele. remizele. In categoria cladirilor supuse impozitului pe cladiri datorat de persoanele fizice intra: a) constructiile cu destinatie de locuinta. orase. situate in municipii.III IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE “Datoram cina noastra atentiei cu care macelarul. de instalatii si alte asemenea. cu dependenti sau alte spatii de deservire. 1. -pentru fiecare proprietate situata in intravilanul localitatii. de materiale. chiar daca acestia datoreaza redeventa sau chirie. fanariile. si comune. impozitul pe cladiri se datoreaza de catre concesionari sau locatari. cladiri proprietate publica sau privata a statului ori ale unitatilor administrativteritoriale. indiferent unde sunt situate. Prin cladire se intelege orice constructie care serveste la adapostirea de oameni. surele. precum si de contribuabilii care detin in administrare sau in folosinta.” (Adam Smith “Avutia natiunilor” 1776). pe partea dreapta se incepe cu numarul 2 si se . fie in afara acestuia cum sunt: bucatariile.In cazul in care cladirile proprietate publica si privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale sunt concesionate ori inchiriate. avand elemente de identificare proprii ale adresei. dupa caz. de produse. pe partea stanga a strazii se incepe cu numarul 1 si se continua cu numerele impare. berarul isi urmaresc propriul interes.CAP. grajdurile. pe fiecare strada individualizata prin denumire proprie se atribuie cate un numar de ordine. d) constructiile gospodaresti. de activitati comerciale sau in orice alte scopuri. hambarele pentru cereala. pana la capatul strazii. la acelasi nivel sau la niveluri diferite. Sunt considerate caldiri distincte.Subiectii si obiectul impunerii Impozitul pe cladiri este datorat de persoanele fizice si juridice pentru cladirile aflata in proprietatea lor. de animale. dupa caz. prevazute. b) constructiile mentionate la litera a). magaziile. in ordine crescatoare.IMPOZITUL PE CLADIRI 1. iar nu bunavointa lor. inclusiv la subsol.

se au in vedre instalatiile cu care este dotata cladirea. apartamentul : a) cladirile distantate spatial de celelalte cladiri amplasate in aceeasi curte -lot de teren. numarul. potrivit legii. in cazul persoanelor fizice Impozitul pe cladiri. blocul. stabilite pe baza criteriilor si normelor de evaluare prevazute de Anexa nr. in ordine crescatoare pana la capatul strazii. precum si cladirile care fac parte din domeniul public si privat al unitatilor administrativ-teritoriale.1% pentru mediul rural aplicata asupra valorii impozabile a cladirii. datele desprea domiciliu/resedinta/sediu cuprind: strada. scara.Cladirile institutiile publice. recunoscute de lege.Baza de impunere si cotele de impozitare A. 7. 2. care au sisteme constructive si arhitectonice diferite -fatade si materiale de constructie pentru peretii exteriori.Impozitul pe cladiri. b) cladirile alipite. 5. 6.Cladirile aflate: • in domeniul public al statului si in administrarea Regiei Autonome “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”.continua cu numerele pare. Nu sunt supuse impozitului si deci nu fac obiectul acestuia urmatoarele cladiriconform Anexei nr. de arhitactura si arheologica.Cladirile instituilor de invatament preuniversitar si universitar.Cladirile care. care sunt atribuite conform dispozitiilor art.Constructii speciale. si partile lor componente locale. prin destinatie.Prin constructii speciale se inteleg acele constructii care nu sunt realizate sub forma de incinta sau care sunt realizate sub forma de incinta. electrice si de incalzire. apartinand cultelor religioase.In cazul blocurilor de locuinte. 3. 6 aliniat (1) din Hotararea Guvernului nr. care au un sistem constructiv si arhitectonic unitar si in care sunt situate mai multe apartamente. de canalizare. diferentiata in functie de locul in care se afla situata cladirea. in cazul persoanelor fizice. cu instalatii de apa. Nota.Constructii si amenajari funerare din cimitire. precum si in cel al cladirilor alipite situate in cadrul curtii -lot de teren. respectiv 0.Cladirile care. respectiv: a) se incadreaza pentru aplicarea valorii impozabile prezentate in coloana 2 acele cladiri care sunt dotate. cumulativ. cu exceptia incintelor acestora folosite pentru activitati economice. cu exceptia incintelor acestora folosite pentru activitati economice. 2. 4. constituie lacasuri de cult. curte sau gradina -si nu au legaturi interioare.2 din lege: 1. se determina ca baza de cota procentuala. sunt considerate monumente istorice. precum si cladirile legate intre ele prin pasarele sau balcoane de serviciu. precum si muzeele si casele memeoriale. autorizate provizoriu sau acreditate. Pentru determinarea valorii impozabile a cladirilor. situate pe loturi alaturate. 533/2002 privind organizarea si functionarea Regiei Autonome “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”. cu exceptia incintelor acestora folosite pentru activitati economice.2% pentru mediul urban si 0. • in domeniul privat al statului si in administrarea Regiei Aotunome “Administratia Patrimoniului de Protocol de Stat”. intrari separate din strada. etajul. dupa cum urmeaza: .1 la lege. cu exceptia celor folosite pentru activitati economice. dar nu sunt destinate desfasurarii unei activitati.

3 cladirea se considera ca are instalatie eletrica daca este dotata cu cabluri interioare racordate la reteaua publica sau la o sursa eletrica -grup eletrogen. centrale termice de cartier.1 cladirea se considera dotata cu instalatii de apa daca alimentarea cu apa se face prin conducte. se majoreaza astfel: a) cu 15% pentru prima cladire. indiferent de combustibilul folosit. c) valoarea actuala. altele decat cele inchiriate. b) cu 50% pentru cea de-a doua cladire. determinate prin expertiza.. constituit din conducte si radiatoare -calorifere. pentru cladirile construite de unitatea patrimoniala. b) se incadreaza pentru aplicarea valorilor impozabile prevazute in coloana 3 acele cladiri care nu se regasesc in contextul mentionat la litera a). gaze. doua ori trei astfel de instalatii.Impozitul pe cladiri. Impozitul pe cladiri majorat se aplica dupa cum urmeaza: a) pentru acele cladiri pentru care nu sunt indeplinite conditiile de a fi considerate ca fiind inchiriate. a. a. c) cu 75% pentru cea de-a treia cladire. dupa caz. microhidrocentrala. e) valoarea rezultata in urma reevaluarii. B. a. d) cu 100% pentru cea de-a patra cladire si urmatoarele.a. in sistem propriu. termoficare locala sau centrale termice proprii. fantana. izvor-. in cazul contribuabililor persoane juridice Prin sintagma valoarea de inventar inscrisa in evidenata contabila se intelege valoarea de intrare a cladirilor in patrimoniul si care.2 cladirea se considera ca are canalizare daca este dotata cu conducte prin care apele menajere sunt evacuate in reteaua publica sau intr-un punct colector propriu -put absorbant sau fosa vidanjabila. conform statutelor si contractelor. b) costul de productie.4 cladirea se considera ca are instalatii de incalzire daca aceasta se face prin intermediul agentului termic -abur sau ape calda de la centrale eletrice. d) valoarea de aport -de utilitate acceptata de parti-. b) proportional cu perioada pentru care nu sunt indeplinite conditiile de la litera a). Mentiunea cu privire la existenta instalatiilor se face prin Declaratia de impunere pentru stabilirea impozitului pe cladiri in cazul persoanelor fizice. . pentru cladirile procurate cu titlu oneros. pentru cladirile intrate in patrimoniul cu ocazia asocierii/fuziunii. determinate prin expertiza. instalatii eoliene. potrivit legii. Impozitul pe cladiri datorat de persoanele fizice care detin in proprietate mai multe cladiri cu destinatia de locuinta. potrivit legii. estimata la inscrierea lor in activ.si il transmit in sistem de distributie in interiorul cladirii. in afara celei de la adresa de domiciliu. incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care nu sunt indeplinite aceste conditii. poate fi: a) costul de achizitie. conform statutelor si contractelor. in afara celei de la adresa de domiciliu. microcentrala. combustibil solid. combustibil lichid. in afara celei de la adresa de domiciliu. pentru cladirile reevaluate in baza unei dispozitii legale. dintr-un sistem de aductiune din retele publice sau direct dintr-o sursa naturala -put. in afara celei de la adresa de domiciliu. respectiv cele care nu au nici una dintre aceste instalatii sau au una. tinandu-se seama de valoarea cladirilor cu caracteristici tehnice si economice.

ce poate fi cuprinsa intre 0. 3.In cazul municipiului Bucuresti. in cazul contribuabililor persoane juridice. precum si cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal.5% si 1. scarile. La determinarea valorii de inventar a cladirii se are in vedere insumarea valorilor tuturor elementelor si instalatiilor functionale ale acesteia. instalatiile de iluminat. cota care poate fi cuprinsa intre 0. instalatiile sanitare. in rezerva sau in conservare. incepand cu anul 1998. potrivit legii.5% si 1. aceasta atributie se indeplineste de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Datorarea impozitului pe cladiri. instalatiile de incalzire. pentru situatiile de dezafectare. Cladirile aflate in functiune si a caror valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii sunt supuse in continuare impozitului pe cladiri. se au in vedere atat cladirile aflate in functiune. impozitul pe cladire se determina dupa cum contribuabilul este persoana fizica sau persoana juridica.In cursul lunii mai a fiecarui an fiscal pentru anul urmator. precum si de transfer al dreptului de proprietate ori locatiune asupra cladirilor. consiile locale adopta hotarari prinvind stabilirea cotei pe baza careia se calculeaza impozitul pe cladiri datorat de persoanele juridice. cat si pentru cele aflate in functiune si a caror valoare este recuperata integral pe calea amortizarii. dezmembrare sau distrugere a cladirilor.Incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care expira contractul de leasing. dupa caz se face cu incepere de la data de intati a lunii urmatoare celei in care s-a produs una dintre aceste situatii. instalatiile de telecomunicatii prin fir si altele asemanea: aparate individuale de climatizare nu fac parte din categoria elementelor si instalatiilor functionale ale cladirilor. asupra valorii de inventar inscrise in evidenta contabila a acestora. prin hotarare a consiliului local. se calculeaza pe baza cotei stabilite intre 3% si 5%. cum sunt: terasele. Valoarea negociata intre parti corespunde valorii totale a contractului de leasing. Impozitul pe cladiri datorat de persoanele juridice care nu au inregistrat in evidenta contabile valoarea de inventar actualizata a cladirilor. impozitul pe cladiri se datoreaza de catre proprietar (proprietar este locatorul/finantelor pana la data expirarii contractului de leasing. este prevazut in sarcina contribuabililor persoane juridice atat pentru cladirile aflate in functiune. cand se transfera utilizatorului/beneficiarului dreptul de proprietate asupra cladirii). indiferant sub ce forma.Asezarea impunerii si plata impozitului Scaderea de la impunere. La determinarea impozitului pe cladiri.Cota se stabileste in cursul lunii mai a fiecarul an fiscal pentru anul urmator.Scaderea se acorda proportional cu partea de cladire supusa unei astfel de situatii. calculat pe baza valorii de inventar inregistrate in contabilitate. Pentru cladirile contribuabililor persoane juridice impozitul se calculeaza de catre acestia prin aplicarea cotei stabilite de catre consiliile locale. in cursul anului. ascensoarele.5% inclusiv. demolare. cat si cele in rezerva sau conservare. Cladirile dobandite in cursul anului. Impozitul pe cladiri pe perioada de leasing se determina pa baza valorii negociate intre parti si inscrise in contract. .Impozitul se calculeaza proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului. se imputa cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care acestea au fost dobandite. Pentru cladirile ce fac obiectul contractelor de leasing finaciar. respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti.5% inclusiv.

consiliile locale mentioneaza nominal contribuabililor care au depus cereri. precum si in evidenta contabila a . precum si respingerea cererilor de catre consiliile locale determina stabilirea impozitului pe cladiri in conformitate cu prevederile Legii privind impozitele si taxele locale. impozitul pe cladiri se poate stabili din oficiu pe baza inregistrarilor existente in registrele agricole. b) proportional cu parte de cladire supusa unei astfel de situatii. in cursul anului. de natura sa conduca la modificarea impozitului pe cladiri. Contribuabilii persoane fizice si persoane juridice sunt obligate sa depuna declaratia de impunere. c) intervin schimbari privind situatia juridica a contribuabilului. precum si cazurile de cereri respinse. Cererea privind avizarea constructiilor speciale in scopul scutirii de la plata impozitului pe cladiri. Prin hotararile adoptate. In cazul contribuabililor care nu depun declaratia de impunere. In cerere se prezinta detaliat elementele de identificare ale constructiilor speciale pentru care se solicita aprobarea consiliului local cu mentionarea expresa a declaratiei pe propria raspundere a semnatarului cererii. Contribuabilii persoane juridice calculeaza impozitul pe cladiri datorat anual si depun declaratia de impunere pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an fiscal la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale in a carei raza administrativteritoriala se afla cladirea. constructiile stabilite ca fiind de natura similara constructiilor speciale care nu sunt supuse impozitului pe cladiri. Contribuabilii proprietari ai constructiilor speciale depun anual. al contribuabilului b) se realizeaza lucrari ce conduc la modificarea impoziului pe cladiri datorat. in evidentele specifice cadastrului imobiliar-edilitar. se face dupa cum urmeaza: a) incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a produs situatia respectiva. in cursul lunii octombrie. dupa caz. pentru oricare dintre situatiile prevazute mai sus. Pe calea de consecinta. la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in a caror raza administrativ-teritoriala isi au domiciliu.Nedepunerea acestei cereri pana la data de 31 octombrie a fiecarui an. dupa caz. la autoritatile administratiei publice ale comunelor. sub sanctiunile prevazute de legea penala pentru nedeclararea corespunzatoare a adevarului ca acele constructii speciale nu intrunesc elementele constitutive ale cladirii pentru care se datoreaza impozitului pe cladiri.Scaderea de la impunere. c) proportional cu perioada cuprinsa intre data mentionata la litera a) si sfarsitului anului fiscal respectiv. respectiv de avizarea a constructilor speciale. Contribuabilii persoane fizice care detin mai multe caldiri cu destinatia de locuinta sunt obligati sa depuna si declaratia speciala de impunere. oraselor si municipiilor pe a caror raza adminstrativ-teritoriala se afla constructiile speciale. Neadoptarea hotararilor pana la termenele prevazute corespunde masurii de aprobare a cererilor. Declaratiile de impunere se depun in termen de 30 de zile de la dobandire sau de la data aparitiei oricareia dintre urmatoarele situatii: a) intervin schimbari privind domiciliul sau sediul. chiar daca acestia beneficieaza de reducere sau de scutire de impozit pe cladiri. impozitul pe cladiri se datoreaya pana la data la care se face scaderea.

III. in comune. a. iar terenurile destinate acestui scop sunt scutite de impozitul pe teren si taxa pe teren. dupa caz. II. Se considera proprietari de terenuri si acei contribuabili carora li s-a constituit ori reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole sau forestiere. chiar daca nu este emis titlu de proprietate. 2. potrivit dispozitiilor legale in vigoare. B. In cazurile in care terenurile situate in intravilanul localitatilor sunt inregistrate in registrul agricol la alta categorie de folosinta decat cea de terenuri cu constructii. iunie. astfel cum sunt evidentiate in Normele metodologice pentru aplicarea Legii privind impozitele si taxele locale.2 pe zone. in suma fixa pe metru patrat de teren. sau orice alte documente de punere in posesie intocmite de consiliile locale. identificate prin cifre romane. pe ranguri de localitati si zone.1 pe ranguri de localitati. stabilit in conditiile legii. plata se considera in termen daca este efectuata in ziua lucratoare imediat urmatoare. oriunde ar fi situate aceste terenuri. orase sau municipii. II. dupa cum urmeaza: a) in intravilan: a. Pentru terenurile pe care sunt amplasate elemente ale infrastructurii feroviare ce privesc transportul feroviar in interes propriu. 2. in intravilanul si extravilanul localitatilor. de la data punerii in posesie constatata prin procese-verbale. in mod diferentiat. pe zone. Impozitul pe cladiri anual se plateste in patru rate egale pana la data de 15 inclusiv a lunilor martie. pe ranguri de localitati si categorii de folosinta a terenurilor. C si D. Impozitul pe teren se stabileste anual in suma fixa. .Subiectii si obiectul impunerii Contribuabilii care detin in proprietate terenuri situate in municipii. cat si pentru cele din extravilan. b) in extravilan: b. I. precum si pentru terenurile destinate acestui scop se datoreaza impozitului pe teren si taxa pe teren. acestea se supun impozitului pe teren conform Anexei nr. septembrie si noiembrie ale fiecarui an.contribuabililor. b. IV si V. IV si V .Baza impozabila si cotele de impozitare Impozitul pe teren se stabileste anual. expira intr-o zi nelucratoare. Pentru terenurile dobantite.1 pe ranguri de localitati. in mod diferentiat. orase si comune.Impozitul pe teren 1. I.2 din lege.2 pe zone. a. iar in extravilanul localitatilor. indiferent sub ce forma. stabilit in limitele si in conditiile legii. In cazul in care termenul de plata a impozitului pe cladiri.3 pe categorii de folosinta. in intravilanul sau extraviranul localitatii datoreaza impozit pe teren. pe metru patrat pe teren. identificate prin cifre romane: 0. b. Unitatile de transport feroviar sunt cele ce privesc transportul feroviar public. identificarea prin litere: A. potrivit legii. contribuabilii persoane fizice si juridice datoreaza impozitul pe teren. atat pentru cele din intravilan. identificate prin cifre romane: 0.3 pe categorii de folosinta. III. in intravilanul localitatilor.

atunci cand terenurile pe care le au in administrare sau in folosinta sunt amplasate drumuri sau cai ferate. potrivit legii. se au in vedere urmatoarele: Data dobandirii terenului determina concomitent: a) datorarea impozitului/taxei pe teren. modificare si de incasare a impozitului si a taxei pe teren sunt asimilate celor pentru impozitul pe cladiri. strazi si ulite. datoreaza taxa pe teren stabilita in lei/km. fanete cu pomi fructiferi.Vii: vii nobile. 8. 9. stufarisuri si maracinisuri. sere. 6. pasuni padurite. lacuri de acumulare. capsunarii si alte perene.Paduri si alte terenuri forestiere: paduri. livezi plantatii arbusti. b) diminuarea suprafetei de teren pentru care se datoreaza impozitul pe teren cu impozitul pe teren cu suprafata construita la sol a cladirii respective. utilizate in alte scopuri decat pentru agricultura sau silvicultura. pajiste si stranduri. vii hibride. cimitire. canaluri. 10. mocirle si smarcuri. ravene. diguri. La incadrarea terenurilor pe categorii de folosinta se au in vedere urmatoarele: 1. pepiniere silvice. drumuri judetene. pasuni cu tufarisuri si maracinis. deponii si halde. pietrisuri.Asezarea impunerii. detaliata in paragrafele legii. societatile bancare. pasumi cu pomi fructiferi. fanete cu stufarisuri si maracinis. piete si targuri. plantatii hamei si pepiniere viticole. ape cu stuf. societatile si companiile nationale. livezi intensive si superintensive.Terenuri cu ape: ape curgatoare. fanete impadurite. amenajari piscicole. 3. drumuri comunale. 4. taxa pe teren stabilita in lei/km de drum de cale ferata se datoreaza numai pentru lungimea acestora care afecteaza terenurile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale situate in afara incintei unitatii.Terenuri neproductive: nisipuri zburatoare. gropi imprumut. fasie de frontiera. cai ferate. 5. Pentru suprafata de teren din incinta unitatii se datoreaza impozit pe teren in cazul in care. terenuri de sport. dupa caz. cariere. pepiniere pomicole. pajiste cultivate. gradini de legume. nu se datoreaza taxa de teren (potrivit Legii privind impozitele si taxele locale.Pasuni: pasuni curate. societatile comerciale sau persoane juridice care detin in administrare sau in folosinta terenuri proprietata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale. saraturi cu crusta. 7. orezarii. 3.Drumuri si cai ferate: autostrazi. rachitarii. curti si constructii. . stancarii. parcuri. torenti.Terenuri cu constructii: constructii. rape.Regiile autonome. plata impozitului pe teren si a taxei pe teren Procedurile de stabilire. lacuri si balti naturale. 2. talazuri pietruite.Livezi: livezi clasice. Astfel.Fanete: fanete curate. care se incadreaza la categoria de folosinta “terenuri cu constructii”. drumuri nationale. impozitul pe teren nu se aplica asupra terenurilor pentru care se plateste taxa pe teren). drumuri si poteci turistice. marea teritoriala. plantatii dud. solarii si rasadnite. drumuri de exploatare. Pentru stabilirea impozitului pe teren si a taxei pe teren.Prin incinta unitatii se intelege suprafata de teren inprejmuita sau conventional delimitata. bolonavisuri. exploatari miniere si petroliere si alte terenuri cu constructii.Arabil: arabil propriu-zis. perdele de protectie.

taxa este cea prevazuta in Anexa nr. se stabileste anual.6 lit. Navele fluviale de pasageri. Declaratiile de impunere pentru stabilirea impozitului pe teren in cazul persoanelor fizice. Contribuabilii care detin mijloace de transport cu tractiune mecanica datoreaza o taxa anuala stabilita in functie de capacitate cilindrica a acestora.Impozitul pe teren datorat de persoane fizice se stabileste pe baza datelor extrase din actele care atesta dreptul de proprietate. Pentru mijloacele de transport ce fac obiectul contractelor de leasing taxa se datoreaza de catre proprietar. A punctul II si III la lege. chiar daca acestea circule in combinatie. Insula Mare a Brailei si Insula Ialomitei. precum si pentru fiecare remorca. Taxa asupra mijloacelor de transport pe apa. conform Anexei nr. A punctul I la lege. iar in cazul instrainarii sau radierii in timpul anului din evidentele autoritatilor la care au fost inmatriculate. 644 si urmatoarele din Codul civil. constituie venit la bugetele locale si se datoreaza pentru mijloacele de transport propietatea contribuabililoi. 1. Pentru aurovehiculele de transport marfa cu masa totale maxima autorizata de peste 12 tone. modernizare. A punctul I din Anexa nr. 3. Resursele financiare provenite din taxa asupra mijloacelor de transport prevazute in Anexa nr. 2. cu fractura de cumparare sau cu alte documente legale din care sa rezulte acestea.Baza impozabila si nivelul taxei Taxa asupra mijloacelor de transport cu tractiune mecanica este anuala si se stabileste in suma fixa pentru fiecare tip de mijloc de transport. pentru fiecare 500 cm(3) sau fractiune din acestia. nu sunt supuse taxei asupra mijloacelor de transport.6 lit. declaratiile de impunere pentru stabilirea impozitului/taxei pe teren in cazul persoanelor juridice sunt prevazute la punctele 4. folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliu in Delta Dunarii.Taxa asupra mijloacelor de transport Taxa asupra mijloacelor de transport este de natura impozitelor directe. dobandite prin oricare dintre caile prevazute de dispoziile art. semiremorca si rulota carea are carte de identitate a vehiculelor. precum si pentru combinatiile acestora.6 la lege. de 40% la bugetul municipiului Bucuresti.Pentru minicipiul Bucuresti. 5 si 6 din Anexe IV la Normele metodologice de aplicare a Legii privind impozitele si taxele locale. reabilitare si constructie a drumurilor de interes local si judetean si constituie venit in proportie de 60% la bugetul local. pentru fiecare 500 cm(3) sau fractiune din acestia. motocicletele cu atas si mototricicletele care apartin persoanelor cu handicap locomotor si care sunt adaptate handicapului acestora. taxa constituie venit in porportie de 60% la bugetele sectoarelor si respectiv.Subiectii si obiectul impunerii Taxa asupra mijloacelor se stabileste pentru fiecare mijloc de transport cu tractiune mecanica. Sunt scutite de taxa autoturismele. taxa se da la scadere incepand cu data de intai a lunii in care a aparut . Capacitatea cilindrica a motorului si capacitatea remorcilor se dovedesc cu cartea de identitate a autovehicului. barcile si luntrele. prevazut la lit. care apartin contribuabililor. pentru fiecare mijloc de transport. respectiv a remorcii.5 la lege se vor utiliza in exclusivitate pentru lucrari de intretinere.Taxa asupra mijloacelor de transport se datoreaza incepand cu data de intai a lunii in care au fost dobandite. si respectiv. respectiv 40% la bugetul judetean.

contractul de schimb. Taxa asupra mijloacelor de transport nu se da la scadere pentru perioada in care acestea se afla in reparatii curente. de peste 12 tone.Mijloacele de transport scoase din functiune corespund mijloacelor de transport cu grad avansat de uzura fizica. actul notarial. deteriorate sau care au piese lipsa. reparatii capitale sau nu sunt utilizate din oricare alt motiv. Legea stabileste doua actiuni corelative dreptului de proprietate. scaderea taxei se poate face atat in cazurile instrainarii acestora. . cazuri in care scaderea de la taxa asupra mijloacelor de transport se face prin prezentarea unor documente din care sa reiasa ca mijlocul de transport respectiv ori piesele rezultate din dezasamblarea acestuia au fost predate catre comercianti care au ca obiect de activitate colectarea si valorificarea materialelor refolosibile. dreptul de proprietate. precum si fotocopia certificata “pentru conformitate cu originalul” de pe contractul de vanzare-cumparare. respectiv: a) dobandirea mijlocului de transport. factura.La declaratia de impunere se anexeaza o fotocopie de pe cartea de identitate. cartea de identitate a vehicului este documentul care atesta. care genereaza dotorarea taxei asupra mijloacelor de transport. sub semnatura privata. b) autovehiculele de transport marfa cu masa totala maxima autorizata de peste 12 tone. Sunt supuse taxei asupra mijloacelor de transport numai vehiculele ce intra sub incidenta prevederilor Legii prinvind impozitele si taxele locale. Potrivit articolului 1 din Hotararea guvernului nr. b) instrainarea mijlocului de transport. incepand cu data de intai a lunii in care acestea au fost dobandite. Pentru mijloacele de transport. pentru persoana care o detine. atunci cand se datoreaza ori se da la scadere taxa asupra mijloacelor de transport. semiremorcile si rulotele.una dintre aceste situatii. c) combinatiile de autovehicule de transport marfa cu masa totala maxima autorizata. respectiv: a) mijloacele de transport cu tractiune mecanica. pe baza declaratiei de impunere depusa de contribuabili persoane fizice si juridice. mijloacelor de transport in evidentele compartimentelor de specialitate ale autoritatilor administratiei publice se utilizeaza declaratiile de impunere. d) remorcile. dupa caz. e) mijloacele de transport pe apa. 3.610/1992. hotararea judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila sau orice alt document similar.Asezarea impunerii si declaratiile de impunere Taxa asupra mijloacelor de transport se determina de catre compartimentul de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in a caror raza teritoriala contribuabilii isi au domiciliul. incepand cu data de intai a lunii in care acestea au fost instrainate. dupa cum contribuabilul este persoana fizica sau persoana juridica. fiind inproprii indeplinirii functiilor pentru care au fost create. cat si in cazurile in care mijloacele de transport respective sunt scoase din functiune. Pentru inregistrarea. care genereaza scaderea taxei asupra mijloacelor de transport. sediul sau punctele de lucru. inclusiv din lipsa unor piese de schimb din reteaua comerciala sau de la unitatile de reparatii de profil.

care solicita inmatricularea temporara a mijloacelor de transport. Transportul de calatori in comun in regim si suburban se refera si la cel care parcurge o distanta in afara localitatii. Pentru stabilirea taxei datorate pentru mijloacele de transport dobandite in cursul anului. care reprezinta numarul de luni ale unui an calendaristic.Contribuabilii care datoreaza taxa asupra mijloacelor de transport sunt datori sa indeplineasca obligatiile prevazute de lege. sau alte situatii care conduc la midificarea cuantumului taxei. conform reglemantarilor prezentate la paragraful 7.7 din lege. la data solicitarii. la data luarii in evidenta de catre compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale. care solicita inmatricularea temporara a mijloacelor de transport in Romania au obligatia sa achite integral. Detinatorii.Taxa pentru eliberarea certificatelor. 7 din legea care reglementeaza impozitele si taxele locale. pana la 15 septembrie.2. 1. in conformitate cu proiectul prezentat.Subiectii si obiectul impunerii Pentru eliberarea autorizatiei de construire. b) taxa determinata potrivit mentiunii de la lit.Persoanele fizice sau juridice straine. astfel: pana la 15 martie. persoane fizice sau juridice straine. taxa datorata pentru perioada cuprinsa intre data de intai a lunii in care se inmatriculeaza si pana la sfarsitul anului fiscal. Pentru mijloacele de transport dobandite in cursul anului taxa datorata se repartizeaza in sume egale. 4. cat si in ceea ce priveste schimbarile intervenite ulterior declararii. daca se practica tarife stabilita in conditiile transportului in comun. se procedeaza dupa cum urmeaza: a) se determina taxa asupra mijloacelor de transport respective aferenta unui an calendaristic. atat in ceea ce priveste declararea dobandirii mijlocului de transport. la termenele de plata ramase pana la sfarsitul anului. referitoare la adresa domiciliului/sediului/punctul de lucru. pana la 15 iunie. b) se inmulteste cu numarul de luni calendaristice cuprinse intre data de intai in care a fost dobandit mijlocul de transport si data de 31 decembria anului respectiv. pana la 15 decembrie. c) nivelul determinat potrivit mentiunii de la lit.A din Anexa nr. in patru rate egale. d) taxa asupra mijloacelor de transport datorata de contribuabil. 50/1991. se imparte la numarul de termene de plata ramase pana la sfarsitul anului de referinta determinandu-se astfel rata datorata la fiecare termen de plata ce urmeaza datei stabilirii taxei respective.Plata taxei Taxa asupra mijloacelor de transport se plateste trimestrial. declarata in cererea pentru eliberarea autorizatiei. a) se imparte la 12. 4. precum si persoanele juridice care au ca profit de activitate transportul de calatori in comun in regim urban si suburban sunt scutite de la plata taxei asupra mijloacelor de transport. Institutiile publice. . persoanele fizice si juridice datoreaza o taxa prevazuta la aliniatul (1) punctul 2 lit. in conditiile Legii nr. avizelor si autorizatiilor. contribuabilii datoreaza taxe diferentiate conform Anexei nr. avizelor si autorizatiilor Pentru eliberarea certificatelor. reprezentand 1% din valoarea de proiect. rezultand astfel taxa asupra mijloacelor de transport datorata de contribuabil. au obligatia de a achita integral taxa datorata.3. respectiv cea calculata potrivit mentiunii de la lit c).

661/2001 privind procedura de eliberare a certificatului de producator. chiar daca autorizatia de functionare a fost suspendata sau anulata. dupa caz. Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire. indiferent de perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal respectiv. . b) se achita anticipat elibararii/vizarii certificatului de producator. compartimentele de specialitate ale autoritatii administratiei publice locale avand obligatia sa procedeze la debitarea acestor taxe cu aceasta data. nu se datoreaza in urmatoarele cazuri: a) pentru oricare categorie de lucrari referitoare la lacasuri de cult. (2) punctul a lit.Pentru anul in care se elibereaza autorizatia de functionare nu se datoreaza taxa pentru viza anuala a acesteia. Taxele pentru viza anuala a autorizatiilor de functionare se datoreaza numai de catre acei contribuabili care la data de 1 ianuarie anului in curs sunt beneficiarii unei astfel de autorizatii. Taxele pentru eliberarea autorizatiilor sanitare de functionare. potrivit alin.Pentru prelungirea valabilitatii autorizatiei de constructie. 7 la lege. iar termenul de plata al acesteia este data de 31 ianuarie a fiecarui an fiscal.A din Anexa nr.7 la lege. Taxa pentru eliberarea autorizatiei de functionare si taxa pentru viza anuala acesteia nu se restituie. d) pentru lucrari privind constructiile ai caror beneficiari sunt institutiile publice indiferent cine este solicitantul autorizatiei. aceasta taxa se considera neachitata la termenul scadent si se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere in conditiile legii.Taxa pentru viza anuala se achita integral la nivelul stabilit prin hotarare a consiliului local. se fac de venit local al unitatii administrativ-teritoriale unde se afla situate obiectivele sau activitatile pentru care se solicita autorizarea. inclusiv pentru constructiile-anexe ale acestora. conform punctului 8 lit. aceste taxe se aduc la venitul bugetului local al sectorului unde se afla situate obiectivele unde se desfasoara activitatile pentru care se solicita autorizarea. si: a) se incaseaza anticipat de la persoanele fizice producatori care intra sub incidenta Hotararii Guvernului nr. Aceste taxe se fac venit la bugetele locale administrate de catre autoritatile deliberative care detin planurile respective. eliberarea alteia se face numai dupa achitarea taxei integrale anticipat.In cazul pierderii ori degradarii autorizatiei de functionare. cu conditia ca acel cult religios sa fie recunoscut oficial in Romania. contribuabilii datoreaza o taxa reprezentand 30% din taxa initiala. indiferent cine este solicitantul autorizatiei. Institutiile publice sunt scutite de la plata taxei pentru eliberarea autorizatiilor sanitare de functionare. A din Anexa nr. indiferent de perioada din an in care se desfasoara activitatea economica. b) pentru lucrarile de dezvoltare. Taxele pentru eliberarea autorizatiilor de functionare se achita integral anticipat eliberarii acesteia. modernizare sau reabilitare a infrastructurilor din transporturi care apartin domeniului public al statului. indiferent cine este solicitantul. In cazul municipiului Bucuresti. c) pentru lucrarile de interes public judetean sau local.In cazul in care contribuabilul nu se prezinta sa achita taxa pentru viza anuala pana la data de 31 ianuarie.

50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii. remizele. in conditiile legii. consiliile locale nu pot institui alte taxe pentru eliberarea certificatelor de producator in afara celor prevazute la prezentul punct. taxele pentru eliberarea autorizatiei de construire se reduce 50%. A din Anexe nr. fara incasarea taxei pentru viza trimestriala. chiar daca certificatul de producator a fost anulat.In cazurile in care lucrarile specifice organizarii de santier nu au fost autorizate o data cu lucrarile pentru investitia de baza. asupra valorii impozabile. patulele. dupa caz. In cazul in care lucrarile de construire nu au fost executate integral pana la data expirarii termenului de valabilitate a autorizatiei de construire si nu s-a solicitat prelungirea valabilitatii acesteia. 661/2001. 7 la lege. numai in cazul persoanelor fizice. 2. atat persoanele fizice.Pentru prelungirea valabilitatii autorizatiei de construire se stabileste o taxa reprezentand 30% din taxa initiala. Potrivit prevederilor art. In cazul lucrarilor de construire a cladirilor proprietate a persoanelor fizice. se stabileste separat si taxa reprezantand 30% din taxa initiala. soproane si garajele. in conformitate cu proiectul prezentat. fanariile. hambarele pentru cereale.Baza de impunere. 1 la lege. la care se adauga si cheltuielile cu organizarea de santier. Pentru cladirile cu destinatia de locuinta. cu modificarile ulterioare. surele. contravaloarea certifcatelor de producator se suporta din aceste taxe si pe cele de consecinta. d) nu se restituie. Calculul acestei taxe se face de catre structurile specializate in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului ale autoritatilor administratiei publice locale. cat si in cel al persoanelor juridice. daca valoarea de proiect declarata in cererea pentru eliberarea autorizatiei de construite este mai mica decat valoarea impozabila determinata in conditiile Anexei nr. la data expirarii regularizarii taxei. Institutiile publice sunt scutite de la plata taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism. La data eliberarii certificatului de producator se vizeaza trimestrial corespunzator acestei date. in conditiile Legii nr. Prin expresia anexe gospodaresti se intelege: grajduri. . potrivit punctului 8 lit. taxa se calculeaza prin aplicarea cotei de 1% sau redusa cu 50%. potrivit punctului 4 lit. atat in cazul persoanelor fizice. cat si persoanele juridice solicitante datoreaza o taxa reprezentand 1% din valoarea de proiect declarata in cererea pentru eliberarea autorizatiei.Nu beneficieaza de aceaste scutiri unitatile economice ale institutiilor publice.A dinAnexa nr. taxa de 1% se aplica la valoarea de proiect declarata. nivelul taxelor si declaratiile de impunere Pentru eliberarea autorizatiei de construire. magaziile. 7 la lege. In cazurile in care lucrarile specifice organizarii de santier sunt autorizata o data cu cele ale investitiei de baza. Taxa pentru viza trimestriala a certificaului de producator se incaseaza oricand inauntru trimestrului vizat sau cu cel mult 15 zile inainte de inceputul trimestrului respectiv.c) se fac venit la bugetele locale ai caror ordonatori principali de credite sunt primarii care au eliberat certificatele de producator respectiv. Cu cel putin 15 zile inainte de expirarea termenului de valabilitate a autorizatiei de construire se recomanda ca structura specializata sa instiinteze beneficiarul autorizatiei de construire despre necesitatea prelungirii valabilitatii in cazul in care lucrarile de construire nu se finalizeaza pana la termen. precum si pentru anexele gospodaresti. 8 din Hotararea Guvernului nr. taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire este de 3% si se aplica la cheltuielile cu organizarea de santier.

Pentru firmele instalate la locul exercitarii activitatii taxa anuala se stabileste in functie de dimensiume si poate fi cuprinsa intre 120.000 lei/an/m(2) sau fractiune de m(2).Valoarea reala a lucrarilor corespunde valorii finale a investitiei si este cuprinsa intr-o documentatie care se anexeaza la declaratia respectiva. Taxa pentru folosirea mijloacelor de publictate prin afisare. Pentru folosirea mijloacelor de publicitate prin afisaj. atat persoane fizice. sunt obligati sa declare la structura specializata de sub autoritatea emitentului autorizatiei valoarea reala a lucrarilor. 5. in cursul lunii mai a fiecarui an pentru anul fiscal urmator. dar nu mai tarziu de 15 zile de la data expirarii termenului de valabilitate a autorizatiei de construire. 31 alin (1) dinlege se plateste/se vireaza la bugetele locale ale comunelor/oraselor/municipiilor/sectoarelor municipiului Bucuresti.000 lei/an/m(2) si 130. pana la data de 10 a lunii urmatoare datorarii taxei.000 lei/an/m(2) sau fractiune de m(2). cuprinsa intre 1% si 3% din valoarea contractului.000 . de catre consiliile locale. 31 lin. in a caror raza de compotenta se afla domiciliul sau sediul prestatorului serviciului. Pentru publicitate efectuata de catre beneficiarii cu domiciliul sau sediul in strainatate. Cota procentuala si cuantumului taxei prevazute in suma fixa se stabileste de catre consiliile locale in a caror raza teritoriala se realizeaza publicitatea. cu exceptia celor realizate prin mijloacele de informare in masa scrisa si audiovizuale. in vederea regularizarii taxei de autorizare. beneficiarii datoreaya o taxa care poate fi cuprinsa intre 65. in a caror raza de componenta se afla domiciliul sau sediul acestor beneficiari. in limitele prevazute mai sus.La terminarea lucrarilor de construire. taxa prevazuta la art. 2. panouri sau alte asemenea mijloace publicitare. dupa caz. dupa caz. nivelul taxelor si plata lor Taxa datorata porivit prevederilor art. exclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta. Suprafata pentru care se datoreaza taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate este determinata de dreptunghiul imaginar in care se in scriu toate elemenetele ce compun afisul. dupa caz. In cazul beneficiarilor de publicitate cu domiciliul sau sediul in Romania. beneficiarii datoreaza o taxa care poate fi cuprinsa intre 65. la bugetele locale ale comunelor/oraselor/municipiilor/sectoarelor municipiului Bucuresti. taxa se plateste de catre persoana care presteaza serviciul. panouri sau alte asemanea mijloace publicitare.Subiectii si obiectul impunerii Contribuabilii persoane fizice si juridice care beneficieaza sub diverse forma de reclame si publicitate. (1) din lege se plateste lunar de catre persoana fizica sau juridica care fectueaza reclama si publicitatea.000 lei/an/m(2) si 130. pe toata durata desfasurarii contractului.000 lei/an. sunt obligati sa incheie contracte in acest sens si datoreaza bugetelor locale pe raza carora se efectueaza publicitatea o taxa pentru folosirea mijlocelor de reclame si publictate.000 lei/an/m(2) sau fractiune de m(2). care nu au reprezentanti autorizati in Romania.Taxa pentru folosirea mijloacelor din reclame si publicitate 1.m(2) si 200. panouri sau alte asemenea mijloace prevazute de art. panoul sau firma. Pentru firmele instalate la locul exercitarii activitatii taxa anula se stabileste intre 100.Baza de impunere.31 aliniatul (2) din lege care stipuleaza:”Pentru folosirea mijloacelor de publictate prin afisaj.000 lei/an/m(2) si 200. cat si persoane juridice. beneficiarii acesteia.

d) servicii de organizare si prezentare publica de piese de teatru. se includ acei contribuabili care desfasoara activitati sau servicii la care accselui publicului se face cu plata pe baza de abonament sau de bilete de intrare. al arhitacturii si de divertisment si ale Normelor metodoologice nr.lei/an/(2) sau infractiune de m(2). al artelor plastice. In cazul in care publicitatea de natura celei prevazute in lege se efectueaza. proportional cu numarul de luni de utilizare.Impozitul pe spectacole 1. foclorice sau de divertisment. organizatorii de manifestari artistice si de competitie sportive. taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama sau publicitate datorata de beneficiarul publicitatii se evidentiaza distinct in contract si se plateste/se vireaza la bugetul local. 15 iunie. calculat asupra incasarilor din vanzarea biletelor de intrare din care se scade valoarea timbrelor cinematografice. respectiv: 15 martie. incasarea. teatrale. Organizatorii de manifestari artistice cinematografice.Subiectii si obiectul impunerii Datoreaza impozitul pe spactacole. c) servicii de impresariat si televiziune. in aer liber sau in alte locuri pentru proiectie. dupa caz. muzical. calculat in cote procentuale asupra incasarilor din vanzarea abonamentelor si biletelor de intrare. teatral. In cazul persoanelor fizice sau juridice care organizeaza activitati artistice si distractive de videoteca si discoteca. pe noul sau alt asemenea mijloc publicitar. teatral. teatrale. dupa cum urmeaza: a) activitati de proiectie de filme cinamatografice sau de benzi video in sali cinema. 6. folclorice sau de diveritament. impozitul se calculeaza in suma fixa pe metru patrat. de spectacole . in functie de suprafata incintei unde se desfasoara spectacolul. cinematografic. b) activitati de radio si de televiziune. de catre o persoana fizica sau juridica autorizata sa realizaze astfel de servicii. muzical. Impozitul pe spectacole se determina prin aplicarea cotelor procentuale corespunzatoare fiecarui tip de spectacole.”. In categoria platitorului de impozit pe spectacole. teatrala. pe baza de contract. alta decat beneficiarul publicitatii. muzicale si folclorice datoreaza impozit pe spectacole.Pentru aceste cazuri nu se depun declaratiile de impunere prevazute de normele metodologice. folcloric. dupa caz determina potrivit prevederilor Legii nr. 48. se plateste anticipat de catre beneficiarul publictatii. asupra incasarilor din vanzarea abonamentelor si a biletelor de intrare la spectacole. virarea.Functiile de metru patrat se rotunjesc prin adaos. cu caracter permanet sau ocazional. Institutiile publica nu datoreaza impozitul pe spectacole. mai putin valoarea timbrelor cinematografice. muzical. evidenta si controlul destinatiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar. la bugetele locale ale comunelor/oraselor/municipiilor/sectoarelor municipiului Bucuresti in a caror raza de competenta este expus afisul.211/1994 privind perceperea. Taxa se plateste timestrial la bugetele locale in patru rate egale. folcloric si al artelor plastice. 15 septembrie si 15 noiembrie inclusiv. utilizarea. persoanele fizice si persoanele juridice care organizeaza manifestari artistice si competitii sportive.35/ 1994 privind timbrul literar. muzicale. cinematografic.

impozitul pe spectacole se stabileste asupra incasarilor din vanzarea abonamentelor si a biletelor de intrare. federatii. gradina de vara sau orice alt spatiu situat la adresa sediului organizatorului sau la adresa unde acesta organizeaza. de filarmonica. la compartimentele de specialitate ale autoritatilor adminstrariei publice locale in a caror raza teritoriala isi au domiciliu sau sediul. procedura de solutionare a obiectiunilor si contestatiilor impotriva actelor de control si de impunere. de strada. manifestari artistice sau distractive de natura celor ce intra sub incidenta articolului 34 lit. acestora le revine obligatia de a viza abonamentele si biletele de intrare la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in a caror raza teritoriala se desfasoara spectacolele. de recitaluri sau de alte asemenea manifestari artistice ori distractive care au un caracter ocazional. g) servicii de cazare in hoteluri. pensiuni turistice sau de alimentatie publica in restaurante. cinematografice. Prin expresia “incinta contribuabilului” se intelege sala de spectacole. numai in cazul in care organizeaza activitati ce intra sub incidenta prevederilor art. corale. cenacluri. constatarea. precum si la locul de desfasurare a spectacolelor. dupa caz. dupa caz.muzicale -simfonice. de concursuri. in mod curent. concursuri. b din lege. 2. prevazute la art. precum si pentru competitiile sportive interne si internationale. care sunt organizate numai cu prilejul anumitor evenimente si in afara incintei contribuabilului respectiv. 34 lit. destinate prezentarii de spectacole. urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale se efectueaza de catre autoritatile administratiei publice locale sau prin compartimentele de specialitate ale acestora. de serate. de dans. baruri etc. muzicale. de circ. de cenacluri. f) servicii de organizare si prezentare publica de festivaluri. cluburi sau alte forme asemanatoare. dupa caz. 3. cat si biletele de intrare. de filarmonica. campinguri. stabilirea. serate. si de a afisa tarifele la casele de vanzare a biletelor. prin aplicarea urmatoarelor cote: • 2% pentru manifestarile artistice de teatru.” Sunt considerate ca au caracter ocazional si pentru ele impozitul pe spectacole se stabileste asupra incasarilor din vanzarea biletelor de intrare prin aplicarea unei cote de 5% acele manifestari artistice sau distractive. de opera. folclorice sau altele asemenea. de opera. lirice. tabere pentru tineret. Autoritatile administratiei publice locale pot acorda inlesniri la plata impozitelor si . precum si orice alte forme similare. b) din lege. tinandu-se seama de atributiile specifice. indiferent de forma organizatorica -asociatii. vile. potrivit legii.Procedura fiscala comuna impozitelor si taxelor locale Procedura de intocmire si depunere a declaratiilor de impunere. e) competitii sportive interne sau internationale. 34 din lege respectiv: “pentru manifestari artistice si competitiile sportive. moteluri. recitaluri sau alte asemenea manifestari artistice care au un caracter ocazional. de opereta. controlul fiscal. de circ. sate de vacanta. de divertisment. In cazul in care contribuabilii organizeaza aceste spectacole in raza teritoriala de competenta a altor autoritati ale administratiei publice locale decat cele de la domiciliul sau sediul ori. de marionete. de balet.Baza impozabila si asezarea impunerii Contribuabililor care desfasoara activitati sau servicii de natura celor mentionate la paragraful 1. • 5% pentru manifestarile artistice de genul: festivaluri. cabane turistice. le revine obligatia de a inregistra abonamentele.

a majorarilor de intarziere. precum si raspunderea materiala sau civila. constituie titluri de creante bugetara si totdata instiintare de plata pentru toata durata de detinere in proprietate sau in folosinta a bunurilor impozabile de natura cladirilor. conform legii. a majorarilor de intarziere a dobanzilor. Datorarea majorarilor de intarziere/dobanzilor nu il exonereaza pe contribuabil de la datorarea penalitatilor pentru plata cu intarziere a impozitelor si taxelor locale. precum si a celorlalte proceduri vor fi aplicabile si in cazul impozitelor si taxelor locale. in conditiile legii.taxelor locale.Declaratia de impunere are elementele constitutive ale procesului-verbal de impunere. declaratiile speciale de impunere. dupa caz. dupa caz. Colectarea impozitelor si taxelor locale se realizeaza in baza reglemeantarilor legale in materie. Identificarea functionarului public se face prin prezentarea legitimatiei. . in limitele competenlor stabilite prin lege. delcaratiile-decont de impunere.Sanctiuni si penalitati In cazul persoanelor fizice.Dispozitiile referitoare la plata obligatiilor bugatare. Orice creanta bugetara neachitata genereaza plata dobanzilor prevazute de lege. Declaratiile de impunere. 4. precum si de delegatia semnata de conducatorul compartimentului de specialitate. procesele-verbale de control. chiar daca impozitele si taxele locale se indexeaza ori se majoreaza in conformitate cu prevedrile Legii privind impozitle si taxele locale. a penalitatilor si a penalitatilor de intarziere. Functionarul public din compartimentul de specialitate al autoritatilor adminstratiei publice locale se bucura de protectia legii si este investit cu exercitiul autoritatilor publice pe timpul serviciului si in legatura cu indeplinirea atributiilor si indatoririlor de serviciu. Majorarile de intarziere datorate pentru neplata in termen a obligatiilor bugetare. de catre functionarii publici si de catre contribuabili atrage raspunderea disciplinara. a penalitatilor de intarziere.Plata impozitelor si taxelor locale. a penalitatilor pentru nedeclararea si a amenzilor. In indeplinirea atributiilor si indatoririlor de serviciu. la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in a caror raza de competenta se afla cladirea. calculate pentru fiecare zi de intarziere. Nerespectarea prevederilor Legii privind impozitele si taxele locale de catre autoritatile administratiei publice locale.. terenul si orice alte bunuri impozabile ori taxabile. contraventionala sau penale. Contribuabilii persoane juridice calculeaza impozitele si taxele locale pe care la datoreaza si depun declaratia de impunere pana la data de 31 ianuarie a fiecarul an fiscal. precum si orice alte documente prin care se constata ori se stabilesc impozite si taxe locale. a delegatiei semnate de conducatorul compartimentului respectiv. incepand cu ziua urmatoare scadentei si pana la incasarea creantei datorate. precum si actul de identitate. functionarii publici din compartimentele de specialitate ale autoritatilor adminstratiei publice locale se vor identifica prin prezentarea legitimatiei care le atesta aceasta calitate. terenurilor si mijloacelor de transport. deconturile de impunere. procesele-verbale de constatare a contraventiei. stabilirea impozitelor si taxelor locale. si persoanelor juridice straine sau al reprezentantilor legali autorizati sa functioneze pe teritoriul Romaniei. potrivit legii. precum si plata acestora se fac in lei. insotita de actul de identitate.

c) persoane fizice care intr-un an beneficieaza numai de: . in conditiile prevazute la art. suma ce se actualizeaza in conditiile prevazute la art.Facilitati fiscale privind impozitele si taxele locale Autoritatile deliberative ale administratiei publice locale pot adopta hotarari privind stabilirea categoriilor de persoane fizice care beneficieaza de reducerea sau de scutirea de impozit pe cladiri si impozitul pe teren.Reducerea sau scutirea de impozit pe cladiri si de impozitul pe teren aferent acesteia. deconturi. c) cu 50% din impozitul sau din taxa local datorata ori stabilita din oficiu. a)-c) sunt mai mici de 500. suma ce va fi actualizata. pe care este amplasata cladirea pentru care se acorda reducere sau scutire. indiferent de modalitatea de regularizarea ulterioara a impozitelor si taxelor locale. dupa caz. Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac catre primari si persoanele imputernicite din cadrul compartimentelor de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale. daca declaratia de impunere este depusa cu o intarziere de 31 pana la 60 de zile calendaristice inclusiv fata de termenul legal stabilit. precum si taxa hoteliera. atunci cand penalitatile calculate prin aplicarea cotelor prevazute la lit. pentru depunerea peste termen sau nedepunerea oricaror declaratii de impunere.36/2002. b) cu 30% din impozitul sau din taxa local datorata ori stabilita din oficiu. Penalitatile calculate in conditiile aliniatului precedent se inregistreaza la aceeasi categorie de venitrui care le-a generat si sunt datorate astfel cum au fost stabilite. deconturi de impunere sau declaratii-deconturi de impunere. Penalitatile aplicate potrivit lit. dupa caz.000 lei.67 din Ordonata Guvernului nr. precum si penalitatilor si majorarilor de intarziere stabilite pe perioada inlesnirilor la plata se achita in acelasi cont bugetar in care se face plata debitului care le-a generat.67 din Ordonanta Guvernului nr. d) cu 500. daca declaratia de impunere este depusa cu o intarziere de peste 60 de zile calendaristice fata de termenul legal stabilit.a)-c) nu pot sa depaseasca suma de 50. Depunerea cu intarziere de catre persoane juridice a declaratiei de impunere se penalizeaza dupa cum urmeaza: a) cu 10%din impozitul sau din taxa locala datorata ori stabilite din oficiu.000 lei. indiferent de categoria de folosinta.000. daca declaratia de impunere este depusa cu o intarziere de pana la 30 de zile calendaristice inclusiv fata de termenul legal stabilit. Categoriile de persoane care pot beneficia de reducerea sau de scutirea de impozit de cladiri si de impozit pe teren sunt urmatoarele: a) persoanele cu handicap de gradul I si II. 5. in cazul nedepunerii declaratiei de impunere de catre contribuabilii persoane juridice.000 lei.penalitatile de intarziere. Penalitatile datorate pentru plata obligatiunilor bugatare retinute la sursa se achita la bugetul local caruia i se cuvine obligatiile respective. dupa caz. 36/2002. Prin stigma teren aferent locuintei se intelege numai suprafata pe teren inregistrata in registrul agricol la categoria de folosinta “teren cu constructii”. b) persoane fizice nevazatoare. Sunt considerate ca obligatii bugetare retinute la sursa taxele pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate. dupa caz.

In cazul persoanelor cu handicap si al elevilor in varsta de pana la 14 ani. certificatul de incadrare intr-o categorie de persoane cu handicap. Scutirea sau reducerea de impozitul pe cladiri si de impozitul pe teren se acorda proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal. restituirea catre contribuabil se face proportional cu perioada cuprisa intre data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a realizat instrainarea si sfarsitul anului fiscal.Prin plata integrala se intelege stingerea creantelor bugetare datorate aceluiasi buget local.2 ajutor social.3 alocatie de sprijin. in comuna Sfantu Gheorghe avem: 1. Consiliile locale adopta hotarari privind acordarea bonificatiei de pana la 10% in cursul lunii mai a fiecarui an pentru anul fiscal urmator.Activitatea turistica putand fi considerata o a doua sursa de venit a locuitorilor di comuna Sfantu Gheorghe dar pe operioada scurta.impozitul pe cladire 2. carnetul de elev. in cursul anului fiscal instraineaza bunul pentru care a datorat impozitul respectiv. actul de identitate este certificatul de nastere. luandu-se in calcul suma efectiv incasata la bugetul local. incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care persoanele fizice prezinta actele doveditoare ale situatiei respective. pentru plata integrala a impozitului pe cladiri si impozitului pe teren pana la data de 15 martie inclusiv a anului fiscal. cu varsta medie cuprinsa intre 40-45 de ani.Atat pescuitul fluvial cat si pescuitul maritm a avut o perioada de inflorire intre anii 2000-2004. c. insotite de actul de identitate.In ultimii 10 ani si activitatea turistica a inceput sa aiba o pondere tot mai mare.Sfantu Gheorgha prezinta o suprafata de 125 hectare cu un numar de case situat in jurul cifrei de 629. STUDIU DE CAZ Sfantu Gheorghe e comuna aflata pe partea stanga a bratului Sfantu Gheorghe la varsarea Dunariii in Marea Neagra. In situatia in care un contribuabil persoana fizica plateste integral pana la data de 15 martie impozitul pentru care a beneficiat de bonificatie. desfasurandu-se doar pe perioada verii intre lunile iunieseptembrie. Deoarece principala ocupatie a locuitorilor din comuna Sfantu Gheorghe este pescuitul se poate afirma sa Sfantu Gheorghe este un sat pescaresc. persoanele interesate trebuie sa faca dovada cu documentul care atesta situatia respectiva.1 indemnizatie de somaj. taxa pentru eliberarea certificatelor. cuponul de pensie.Populatia comunei nu depaseste 1000 de locuitori ceea ce inseamna 358 de familii. stabilita prin hotarare de catre consiliul local. avizelor si autorizatiilor in domeniul constructiilor . carnetul de student sau altele similare. Contribuabilii persoane fizice beneficieaza de o bonificatie de pana la 10%. Pentru a beneficia de scutirea de la plata taxei hoteliere.c. c. Din categoria impozitelor directe datorate de populatie bugetului local.Situata in cadrul rezervatiei biosferice Delra Dunarii la 120 de kilometri fata de orasul Tulcea. impozitul pe teren 3.taxa asupra mijloacelor de transport 4.

15 noiembrie. aceasta platindu-se inainte de eliberarea autorizatiilor. Din categoria contribuabililor ce realizeaza plata impozitelor si taxelor pana la data de 15 martie fac parte pensionarii cu pensii ce depasesc 100 lei.Astfel pentru impozitul pe cladire datorat consiliului local in valoare de 13 lei. Masurile luate de primaria Sfantu Gheorghe pentru neplata impozitelor si taxelor locale sunt instiintarea de plata si pentru cazuri majore executarea silita. taxa asupra mijloacelor de transport. in 4 rate egale pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. In comuna Sfantu Gheorghe plata impozitelor si taxelor locale se realizeaza in proportie de 95-99%. barci fara sau cu motar.Pe langa aceast bonificatie de 5% acordata daca plata se realizeaza pana la data de 15 a lunii martie.Procentul de 25% e mic si se datorea perioadei de iarna. ajungand la suma de 13 lei reprezentand impozitul pe cladire datorat consiliului local. pensionarii cu pensii ce nu depasesc 100 lei si unele familii ce beneficieaza de ajutor social din partea consiliului local. considerat pe buna dreptate perioada moarta a anului. impozitului pe teren.Asadar impozitul intreg este in valoare de 29 lei. taxa asupra mijloacelor de transport.Din categoria contribuabililor ce nu reusesc sa-si plateasca impozitele si taxele locale fac parte somerii. avand de plata pentru cladirea detinuta 14. contribuabilii cu un venit fix pe toata perioada anului si proprietarii mijloacelor de transport. avizelor si autorizatiilor in domeniul construstiilor.Pescutitul pe Dunare se redeschide pe 15 martie. in conformitate cu O. salupe. majorarea va fi 65 bani pe zi. contribuabilii beneficieaza de o bonificatie de 5% din totalul impozitului.Respectiv 15 martie.Cand veniturile populatiei lipsesc sau sunt foarte mici datorita incetarii activitatii turistice si a pescuitului.Datorita faptului ca e situat in comuna Sfantu Gheorghe locatarul imobilului va beneficia de reducerea de 50%. Trimestrul al III lea. luntre etc.5 lei. impozitul pe teren. 16 iunie-15 septembrie.Pentru neplata impozitelor si taxelor locale se vor calcula majorari conform dispozitiilor legale in materie. avizelor si autorizatiilot. iar fara plata taxei asupra mijloacelor de transport contribuabilii nu pot incepe activitatea.5. 15 septembrie. certificatelor sau avizelor.G numarul 27/1996 si a H. impozitul pe cladire. se realizeaza trimestrial.Singura exceptie o avem la taxa pentru eliberarea certificatelor.G numarul 395/1996. din care 25% reprezinta plata contribuabililor realizata pentru impozitele si taxele locale pana la data de 15 martie. vom lua impozitul pe cladire calculat pentru anul 2005 pentru un apartament de 3 camere situat in comuna Sfantu Gheorghe.Daca se hotaraste se plateasca impozitul pe cladire pana la data de 15 martie va beneficia si de bonificatia de 5%. detine ponderea cea mai ridicata privind plata impozitelor si taxelor locale cu o pondere de 49% sin totalul populatiei. In cele ce urmeaza vom realiza o exemplificare.Cauza acestei majorari o reprezinta cresterea vizibila a veniturilor populatiei. Daca plata impozitelor si taxelor locale datorate de persoanele fizice pe intregul an se efectueaza pana la data de 15 martie a anului fiscal. Procentul situat intre1-5% reprezinta ponderea contribuabililor care cu reusesc sa-si plateasca a termen impozitele si taxele locale. 15 iunie. alte impozite Plata impozitelor si a taxelor locale. locuitorii comunei Sfantu Gheorhge mai beneficieaza de o reducere de 50% aplica impozitului pe cladire. .Pentru fiecare zi de intarziere se calculeaza un procent de 0.5% pe zi. a taxei pentru eliberarea certificatelor.

in crestere fata de anul 2004 cand s-a realizat un procent de 23. cutura. cote defalcate din impozite de stat).Avantajele si dezavantajele impozitelor directe Se poate aprecia ca impozitele directe prezinta urmatoarele avantaje: a) constituie o sursa de venit sigura. in care contribuabilii isi au domiciliul.Anume: 1. . 2. gospodarire comunale si a locuintelor. b) indeplinesc deziderate de justitie fiscala. reaizarea serviciului de salubrizare. investitii pentru amenajari teritoriale. aparare. Compararea impozitelor locale pe perioada 2004-2005 Contribuabilii comunei Sfantu Gheorhge cunosc destinatia impozitelor si taxelor locale varsate la bugetul local. asistenta sociala. impozitele si taxele locale datorate de contribubili reprezinta un procent de 25-27%. modernizarea uzinei de apa. c) au in vedere natura si marimea venitului.Pe anul 2005 realizandu-se un procent de 25.36% din totalul veniturilor. 5.sanatatea. deoarece sunt exonerate necesare minimului de existenta.Pentru o exemplificare vom enumera cateva din ceste proiecte care sunt in desfasurare sau au fost duse pana la capat. venituri provenite din exploatarea bunurilor apartinand dministratiei locale (subventii si transferuri. Din totalul bugetului local al primariei Sfantu Gheorghe. impozite locale cu -impozite directe (impozitul pe cladire) -impozite indirecte (taxa de consumatie pe anumite produse) 2. Asadar impozitele si taxele locale constituie venituri ale bugetului local. alocatiile si ajutoarele pentru copii.IV EFECTELE IMPOZITELOR DIRECTE “Conflictul dintre egalitate si eficienta reprezinta cea mai mare problema pe care o intampinam si care afecteaza politica noastra sociala sub diverse forme. protectia ecologica. 4.Dupa aprobarea bugetului local se realizeaza repartizarea chetuielilor privind invatamantul. 3. CAP. sediul sau in care se afla bunurile impozabile si taxabile.Veniturile bugetare ale consiliilor locale provim din venituri proprii care se clasifica astfel: 1.17. reciclarea deseurilor.Tot dupa aprobarea bugetului se da curs si proiectelor propuse de primaria Sfantu Gheorghe. 1975) 1.Nu ne putem insusi o parte din eficienta pietei si sa o impartim in mod egal. acestea fiind acoperite din bugetul local.” (Arthur Okun.

diminuand veniturile nominale si reale ale cetatenilor tarii si ale agentilor economici. de catre autoritatile fiscala din unitati diferite. se poate practica evaziunea fiscala. a Organizatiei Natiunilor Unite. impunerea veniturilor se efectueaza de autoritatea fiscala in tara de a carei nationalitate apartine. care in procesul negocierii sa se . intamplatoare. Dubla impunerea poate aparea sub doua forme: 1.Voita. pentru veniturile realizate in aceasta tara. prin coincidenta diferitelor impozite din aceeasi tara si din strainatate. din tara pe al carui teritoriu s-au obtinut veniturile sau se afla averea. respectiv al impozitelor pe venit si al celor pe avere. jurisprudenta. *Criteriul nationalitatii.Nevoita. b) conducerea nu are interes sa devina nepopulara prin marimea acestor impozite.Aparitia dublei impuneri juridice internationale trebuie privita in stranse legatura cu particularitatile politici fiscale si ale sistemelor de impozite intalnite intr-o tara sau alte.Evitarea dublei impuneri juridice internationale Dubla impunere juridica internationala reprezinta supunerea la impozit a aceleasi materii impozabile si pentru aceeasi perioada de timp. se considera ca nu ar fi productive. 2. 2. Dubla impunere afecteaza principiul echitatii fiscala si unitatii impunerii.Acestea au promovat recomandari. dar se realizeaza.Dubla impunere poate aparea in cazul realizarii de catre rezidentii unui stat a unor venituri pe teritoriul altui stat.Conform acestui criteriu.Potrivit acestui criteriu.Dubla impunere juridica international poate aparea in cazul impozitelor directe. cutumele si doctrinele. e) reducerea impozitelor directe incurajeaza productia. sociale.d) sunt usor de calculat si de perceput. apare atunci cand statul incearca prin mijlocle fiscal sa ingreuneze concurenta exercitata de capitalul extern intr-o ramura economica. pentru veniturile obtinute acolo. c) pot duce la abuzuri in ceea ce priveste asezarea si incasarea impozitelor. conventii bilaterale si multilaterale.De aceea au fost luate masuri legislative adecvate de catre aproape toate statele pentru evitarea dublei impuneri internationale juridice cum sunt diferite reglementari juridice nationale. se intalneste atunci cand se urmareste. afectarea aceluiasi venit sau bun din doua tari. financiare. Evitarea dublei impuneri fiscale a devenit un obiectiv principal si constant in activitatea Organizatiei de Cooperare si Dezvoltare Economica. Dubla impunere are consecinte negative asupra dezvoltatii economice. impunerea veniturilor se efectueaza de autoritatile fiscala in tara in care este rezident. Dubla impunere juridica internationala apare atunci cand acelasi venit sau aceeasi avere se supun la mai multe impozite in tari diferite. *Criteriul originii veniturilor sau criteriul teritorialitatii. modele si solutii acceptabile. bancare.In practica fiscala internationala pot fi intalnite mai multe criterii care stau la baza impunerii veniturilor sau averii si anume: *Criteriul rezidenetei sau criteriul domiciliului fiscal. Impozitele directe prezinta si unele dezavantaje: a) nu sunt agreabile platitorilor. care sa stea la baza incheierii conventiilor de evitare a dublei impuneri.Conform acestui criteriu impunerea veniturilor se face catrea autoritatea fiscala. facandu-se abstractie de rezidenta sau nationalitatea beneficiilor.

Conventia pentru evitarea dubllei impuneri se aplica impozitelor pe venit si pe avere. 2. veniturile realizate de actionari din divedente se impun parte in statul de origine. pentru veniturile realizate acolo. scolarizarea personalului. nu se includ in venitul impozabil din tara de rezidenta. in practica realizarii conventiei incheiate de tara noastra se promoveaza. in proportii stabilite prin intelegere. se deduce integral din impozitele datorate in tara de resedinta. presupune insumarea venitului realizat in strainatate cu cel obtinut in tara de resedinta. In cazul persoanleor fizice. metodele si tehnicile care stau la baza conventiei pentru evitarea dublei impuneri incheiate intre statele dezvoltate si care promoveaza. 3. conform careia veniturile realizate in strainatate de rezidentui unui stat si care au fost impozabile la sursa. de redevente.Presiunea fiscala Societatea nu poate exista in absenta impozitelor. in general.poata armoniza cu principiile legislatiei interne a statelor care convin sa incheie o conventie pentru evitarea dublei impuneri. in statul unde se desfasoara activitatea retribuita. in principiul. in contextul si complexitatea relatiilor intretinute de Romania atat cu tarile dezvoltate.Scutirea totala.Scutirea progresiva. e.Creditarea obisnuita. d. venituri din activitati de transport. veniturile obtinute sub forma de dobanzi. 4. indeosebi. pentru veniturile realizate pe teritoriul acestuia de catre un nerezident. c. de salarii. Metodele utilizate in practica fiscal pentru evitarea dublei impuneri sunt: 1. se reduce din impozitul datorat in tara de resedinta in limita impozitului intern ce revine la un venit egal cu venitul obtinut in strainatate. dat fiind pozitia prezenta a Romaniei din care se obtin venituri sub forma de profit si dividente. pe de o parte. f. cele mai utilizate solutii prevad: a. b. “domiciliul fiscal” se considera in statul in care acestea au o locuinta permanenta si unde au cele mai stranse legaturi personale si economice. veniturile realizate din bunuri imobiliare sunt impuse in statul in care sunt situate bunurile respective. de montaj utilaje. 3. In ceea ce priveste impunerea veniturilor. de organele fiscale ale acestui stat. veniturile din salarii si similare se impun. de dobanzi la credite comerciale si bancare. de regula. precum si cele sub forma redeventelor se impun in ambele state. fie in statul de rezidenta al beneficiarului veniturilor. ca rezident in mai multe state. veniturile realizate din practicarea unei profesii libere se impun fie in statul de origine a veniturilor. solutii care urmaresc impunerea la sursa a veniturilor. Solutiile adoptate de Romania prin conventiile incheiate tin seama de interesul legitim al tarii noastre.Creditarea integrala consta in aceea ca impozitul platit in strainatate. prin care impozitul platiti unui stat strain. a caror necesitate este. parte in statul de destinatie. asistenta tehnica. profitul obtinut de societatile unui stat contractant este impus. . cat si cu cele in curs de dezvoltare. Sub incindenta conventiilor intre persoanele fizice si juridice care sunt rezidente ale unui stat contractant sau ale fiecaruia dintre cele doua state. Spre deosebire de solutiile. avand drept scop stabilirea cotei progresiva cu care va fi impus venitul intern. impunerea veniturilor in tara beneficiarului de venituri.

Creşterea presiunii fiscale in ultimile doua secole.Presiunea fiscal individuala Pe langa presiunea fiscala masurata la nivel national si al agentului economic. ceea ce se va repercuta in marimea pronuntata a ratei fiscalitatii la nivelul agentului economic. 3. impozitele si presiunea fiscala inregistreaza.In acest sens. coeficient fiscal. resimtita sub aspect psihologic si care masoara pragul tolerantei la impozite. deoarece guvernele au nevoie de resurse. problema care se pune este: cat de mult pot creste impozitele. acest lucru sa nu se reflecte intr-o diminuare a incasarilor fiscale pentru guvern? Avand in vedere faptul ca impozitul este perceput de contribuabil ca o amputare a veniturilor sale de catre autoritatea publica. acestea trebuie sa fie foarte precaute in incercarea lor de a maximiza veniturile fiscale. ideea generala este aceea a obligatiei fata de stat de diminuare a veniturilor particulare. cand economistii si juristii afirmau ca fiscalitatea trebuie sa fie cat mai lejera. intorcandu-se impotriva propriilor interese. este paralizat. Contribuabilul onest si cu spirit civic vede in impozit “un rau necesar” si consimte la plata acestuia. si pe de o alta parte.Rata presiunii sau rata prelevarilor obligatorii.Aceasta se calculeaza ca raport intre prelevarile totale fiscale .Urmarea fireasca a instituirii impozitelor este resimtirea presiunii fiscala de catre contribuabilii. are la baza extinderea rolului économic si social al statului. avand in vedere ca prevederile obligatorii sunt sursa de acoperire a cheltuielilor publice. la adevarate revolte fiscale.Cum insa.statuata prin Constitutie.Cand insa impozitele depasesc anumite limite. comportamentul normal.Presiunea fiscala la nivelul agentului economic Pentru contribuabilii agenti economici. impozitelor si cotizatiile sociale au avut o evolutie ascedenta. demonstrata de realitate istorica. Indiferent de termenul utilizat: povara fiscala. 1.Presiunea fiscal nationala In general. Cu cat impozitele cuantificate la numarator se calculeaza conform unor cote mai mari. care se calculeaza ca raport intre suma totala a incasarilor fiscale percepute pe o anumita perioada si marimea procesului intern brut realizat in aceeasi perioada. iar contribuabilii resimt din plin povara fiscala care ii apasa. presiunea fiscal este data de rata fiscalitatii. este raportul dintre totalul impozitelor si contributiilor sociale efectiv incasate de administratia publica si produsul intern brut. a motivatiei de a munci sau. aceeasi tendinta de crestere pe care o manifesta cu pregnanta cheltuielile publice. Totodata. rata prelevarilor obligatotii. cu atat mai accentuate cu cat ponderea lor in valoare adaugata realizata este mai mare. marimea acestora era considerata ca fiind la limita maxima. in fiecare etapa de dezvoltare.De asemenea. Stabilirea unor limite ale presiunii fiscale este o problema care i-a preocupat pe specialisti inca de la sfarsitul secolului al XVIII-lea. datoria diversificarii actiunilor si implicarilor statului in viata economica si sociala. presiune fiscala. se poate cuantifica si presiunea fiscala individuala. de obicei un an. in sens larg. cu atat suma totala a impozitelor va fi mai ridicata. trebuie sa admitem si necesitatea cuantificarii acesteia la diferite niveluri. mai grav. pentru ca situatia sa nu ia alta turnura. impozitele pe care le platesc statului sunt percepute ca elemente de presiune fiscala.Autoritatile publice percep impozite. in consecinta. in economie si societate. astfel incat. conducand la inhibarea initiativei particualre. 2.

suportate de contribuabil si suma veniturilor brute obtinute de acesta.Reducerea competitivitatii pe planul international. eficienta cu care se utilizeaza cheltuielile publice finantate prin impozite. de economisire si petrecere a timpului liber. pentru a se vedea in ce masura veniturile ramase dupa impozitare reusesc sa satisfaca nevoile de subzisenta. Factorii de influenta a presiunii fiscale: Marimea ratei presiunii fiscale este influentata de numerosi factori dintre care mentionam: 1. caracterul adesea ocult al incorporarii impozitelor in preturi. marimea datoriei publice. pe de o parte. b.necesitatile publice stabilite de politica guvernamentala prin nivelul cheltuielilor publice. La acest nivel.Riscul de inflatie prin fiscalitate provine din faptul ca orice crestere a impozitelor si a cotizatiilor sociale are tendinta de a se repercuta asupra procesului de cuantificare a preturilor si salariilor. 4.Explicatia consta in incercarea. Totodata. performantele economice. a salariatilor de a recupera. actiunea progresivitatii impozitelor. 5. precum si aparitia economiei subterane. iar patronului sa se sustraga de la plata impozitelor si taxelor (aferente muncii la negru). volumul serviciilor publice de care contribuabilul beneficiaza.Astfel. 7. sub forma salariilor mai mari. 6. Efecte provocate de cresterea presiunii fiscale In situatiile de depasire a pragului admisibil al presiunii fiscale. riscul inflatiei prin fiscalitate. 2. dincolo de aceste estimari matematice. a intreprinderilor de a cuprinde in pretul lor de vanzare plusul de impozite si contributii sociale pe care le suporta si. practicarea muncii la negru permite angajatului sa obtina venituri nedeclarate. 2.Economistii liberali au remarcat efectele descurajante pe care nivelurile inalte ale impozitelor le au asupra muncii. 1. structura si formele proprietatii. reducerea competivitatii pe plan international. fiind un aspect particular al fraudei si evaziunii fiscale. cum sunt: diversitatea prelevarilor. sporirea presiunii fiscale conduce la doua tipuri de efecte adverse: a.Economia subterana reprezinta un fenomen prin care diverse forme de activitate au drept caracteristica sustragerea de la plata fiscalitatii. alimentand in acest mod inflatia. efectul de venit -depunerea unei munci suplimentare in scopul compensarii pierderii de venit net datorita cresterii impozitelor. presiunea fiscala este foarte dificil de cuantificat atata timp cat ea ramane tributara unor elemente aleatorii. apar unele fenomene negative. frauda si evaziunea fiscala. scaderea puterii de cumparare cauzata de impozite. 3. 4. ca urmare a amputarii salariului prin impozitare.Orice crestere a preluarilor .Astfel. din punct de vedere al incitarii la munca. economisirii si investitiei. 3. pe de alta parte. dintre care mentionam: slabirea efortului productiv. gradul de adeziune a populatiei la politica guvernului si de consimtire la plata impozitelor.Scaderea efortului productiv. stadiul democratiei. presiunea fiscala individuala trebuia analizata in raport cu puterea de cumparare a veniturilor nete. efectul de substitutie -diminuarea timpului de lucru al angajatului. in anumite conditii socioeconomice existente.

. In domeniul legislativ. permite sustragerea de la plata unor impozite. financiara. precum si amploarea fenomenelor. se repercuteaza in nivelul pretului practicat la produsele lor. Sub aspect motivational.Dintre acestea mentionam: 1. Evaziunea fiscala este pagubitoare atat pentru stat.obligatiilor suportata de agentii economici. lipsa unui control eficient. Pe de alta parte. legislatia prevede aplicarea de sanctiuni fiscale sau penale. sa creeze un mare handicap agentilor economici autohtoni in fata unei concurente internationale din ce in ce mai active. reducerilor si deducerilor. realizat cu personal foarte bine pregatit. determina initierea de catre autoritatile publice. evaziunea si frauda fiscala. ele se refera la penalitati. cat si pentru contribuabili.De asemenea. insuficienta educatiei a contribuabililor. care prin omisiunile ei.Concret. pe de o alta parte. eficienta unui sistem fiscal se masoara atat prin importanta venitului fiscal. asigurarea structurilor instrumentelor administrative adecvate combaterii eficiente a evaziunii fiscale. indiferent de dimensiunile atinse. in situatiile de nerespectare a normelor fiscale de catre contribuabili. risca. confiscari. administrativ si motivational. pe de o parte. conform legislatiei in vigoare. ceea ce se reflecta in mod negativ asupra competitivitatii intreprinderii respective in relatiile cu exteriorul. pe de o parte. masurile vizeaza crearea unui sistem informational complex si operativ. Manifestarea acestor efecte negative. Sanctiunile fiscale sunt de natura pecuniara si se aplica in cazul contraventiilor care reprezinta un grad redus de periculozitate. mai agresive.Sporirea presiunii fiscale dincolo de pragul considerat admisibil. clare.In comparatiile internationale.Statul este lipsit de o parte din veniturile pe care ar trebui sa le incaseze pentru a-si indeplini atributiile asumate. precum si formarea specialistilor cu o moralitate si un profesionalism impuse de formele si dimensiunile evaziunii fiscale. este necesara eliminarea sau restrangerea exonerarilor. corespunzatoare gravitatii faptei. amenzi. bine organizat. 4. incidentele fiind de natura politica. se urmareste elaborarea unei legislatii fiscale cuprinzatoare. 2. Efecte si masuri de combatere a evaziunii fiscale Informatiile cele mai certe referitoare la dimensiunile evaziunii si fraudei fiscale sunt oferite de statisticile rezultate din operatiunile de control. aceste informatii se limiteaza la acele cazuri descoperite si sanctionate. in general. si excesul de zel al organelor fiscale predispuse. cat si prin gradul de consimtire la plata impozitelor. uneori la exagerari. sa se confrunte cu rezistente din ce in ce mai puternice. iar pe de alta parte. au efecte negative asupra economiei si societatii. suspendarea activitatii. a unor masuri de combatere care trebuie sa actioneze in urmatoarele domenii: legislativ. Cauzele evaziunii fiscale Cauzele acestui fenomen sunt numeroase. existenta unei legislatii defectuoase. 3. masurile vizeaza asigurarea conditiilor necesare educatiei cetatenilor in sensul respectarii legislatiei fiscale si chiar motivarea contribuabililor prin stimulente in acest sens.Efectele negative pentru contribuabuli se concretizeaza in faptul ca totalul impozitelor sa distribuie pe o masa de venituri mai mica. care dau nastere unor interpretari multiple. Din punct de vedere administrativ. marimea excesiva a sarcinilor fiscale. economica si sociala. stabile si coerente. concise. Descoperite sau nu.

Pentru a servi acestui scop.Acest procedeu permite sustragerea de la impozitare a profitului realizat scriptic in oaza fiscala. Irlanda). Paradisul fiscal poate fi orice tara care este considerata ca atare si care se vrea astfel. Evaziunea fiscala internationala este. tari care.4. Filipine). iar pe de alte parte. fiind astfel stabilite de statele in cauza sau ca urmare a aplicarii unor reduceri de cote internationale (Elvetia.Evaziunea si frauda fiscala se manifesta atat in interiorul acestora. specifice anumitor societati (Antigua. orice tara poate deveni. Principatul Monaco). la un moment dat. tari care ofera avantaje specifice societatilor tip holding sau off-shore (Tarile de Jos. Grenada. Insulele Cayman. Luxemburg).Este dificil de apreciat daca existenta paradisului fiscal este de domeniul evaziunii fiscale “legale” sau “frauduloase”. tari care nu aplica nici un fel de impunere asupra veniturilor si posesorului de capital pentru persoane fizice (Bahamas. f. practicau niveluri reduse la impozitele asupra profiturilor sau dividentelor. legitim sau nelegitim al acestora?Aceasta forma de evaziune.La origine.”Paradisuri fiscale” Obligatiile fisclae ale contribuabililor sunt stabilite prin legislatia elaborata la nivelul fiecarei tari sau entitati independente. care cuprind urmatoarele categorii: a. c. Antilele olandeze. Aceasta grupare are la baza principalele dispozitii fiscale care le confera statutul de oaza .Ulterior.Paradisurile fiscale se pot clasifica in: I.Relatiile dintre sediul principal si filiala pot fi reale sau fictive. ca mijloc de refugiu pentru capitaluri destinate a fi repatriate sau reinvestite. Jamaica. tari in care impozitul pe venit sau profit este stabilit pe o baza teritoriala. Bermude. daca intentioneaza acest lucru. obtinand avantaje economice si sociale. Malaiezia. pentru societatile infiintate inainte de ianuarie 1981): e. Barbados). Coata Rica. b. contribuabilii beneficiaza de o exonerare a impozitului pe profit obtinut prin operatiuni realizate in afara teritoriului (Liberia.In realitate. nu este acceptata de guvernele acelor tari care pierd importante resurse financiare publice. unde se efectua un control al schimburilor care dispuneau de un sistem bancar fiabil si ale caror guverne incurajau investitii straine pe teritoriul lor.iar paradisul fiscal poate fi solutia de realizare. ilegal.In aceste tari. ce organisme la nivel interstatal ar putea stabili caracterul legal. in care nivelul fiscalitatii este mai redus decat in tara in care functioneaza companiamama. au inceput sa fie utilizate ca mijloc de evaziune fiscala. deci o forma a evaziunii fiscale. filialele au fost orientate spre tari cu moneda stabila. O practica foarte raspandita in lumea afacerilor consta in infiintarea unor filiale in tari. paradis fiscal (daca urmareste un anumit obiectiv economic) sau poate sa inceteze de a mai fi. Paradisul fiscal constituie un instrument prin care se realizeaza evaziunea fiscala internationala de catre acei contribuabili care cauta un tratament fiscal mai avantajos. tari in care cotele de impunere sunt reduse. cat si in afara lor. d. este stimulata de guvernele altor tari prin elaborarea unor regimuri fiscale atractive si permisive. pe de o parte.PRINCIPALE. tari care ofera alte avantaje. tari care ofera exonerari fiscale industriilor create in vederea dezvoltarii exporturilor (Irlanda. filialele din aceste zone au servit extinderii societatilor-mama in strainatate. in acelasi timp. din punct de vedere juridicoadminstrativ. Singapore.

SUA acorda facilitati fiscale substantiale pentru atragerea capitalului strain sau cresterea exporturilor. care devin ele insele atractive pentru unele activitati desfasurate de anumite societati. protectiei mediului. efectele fiind mult diferite. In cazul in care statul considera ca numite activitati. niveluri ridicate la diverse forme de venit. canalizare. nu oricand). si ca urmare. extinderea retelei de termoficare. producatori si comercianti. electrificarea satelor. demonstreaza ca in viata economica primeaza interesul material. este considerata pe buna dreptate. care vor genera cresterea preturilor.Desigur ca in practica aceasta problema este foarte complexa. Spre exemplu. se intervine pe calea impozitelor: se maresc impozitele. in care este concentrata intreaga politica fiscala a unui stat. in aceasta categorie intra tari mici. care au o populatie redusa numeric. ca cea mai importanta lege dintr-o tara.Prin politica fiscala sau bugetul statului se dirijeaza intreaga viata economica si sociala a unei tari.Crescand preturile intr-o masura insemnata se va cumpara o cantitate mult mai mica din asemenea produse si servicii. fie pentru a restrange activitatea economica. lucrari in domeniul transporturilor. multe tari apartinand mai multor asemenea grupe. In cazul in care se constata ca sunt prea multi bani in circulatie. alimentarea cu gaze. * acorda facilitati fiscale substantiale pentru activitati desfasurate in anumite domenii. Legea bugetului public. Modificarea impozitelor poate fi utilizata fie pentru a stimula. dupa “Constitutia” sa. s-au dezvoltat prea mult sau se urmareste reducerera consumului acestora. statul intervine prin cresterea impozitelor. * nu limiteaza anumite venituri ale persoanelor fizice sau juridice.Prin efectuarea unor asemenea lucrari se creeaza un numar mare de locuri de munca si o crestere rapida si vertiginoasa a activitatii economice. dar dispun si de unele dispozitii legale cu caracter particular. care va avea ca efect sporirea volumului productiei. Tarile cu economie dezvoltata. deci inflatie. apeleaza la una dintre urmatoarele posibilitati: * aplica niveluri reduse la cotele de impozite. * nu aplica nici un fel de impunere fiscala. Austria. Italia. cat si altele industrializate care practica. Belgia. cuprinse in pretul produselor si serviciilor vizate. in cazul in care statul constata ca se impune luarea unor masuri pentru a preveni declinul economieiei si a crea noi locuri de munca. precum constructia de unitati de invatamant. ceea ce va conduce la reducerea volumului de activitate din unitatile .State ca Franta. reducerea volumului de activitate la agentii economici.Sporind impozitele scade venitul disponibil si cererea de cumparare de bunuri si servicii. In ceea ce priveste tarile mici. avand ca rezultat reducerea cantitatii de bunuri si servicii ce pot fi cumparate de populatie. Scaderea impozitelor (in anumite conditii bine determinate.fiscale. in general. care pot fi utilizate de catre investitori in operatiunile de tax-planning. uneori de sens contrar. ceea ce conduce la cresterea cheltuielilor cu achizitionarea de bunuri si servicii. In bugetul unei tari se concentreaza intreaga politica fiscala a acesteia. trece la realizarea unor proiecte de lucrari publice. in special a celor directe mareste veniturile ramase efectiv la dispozitia populatiei. marind cererea. apa. II. atat cele directe cat si cele indirecte. in special cele daunatoare sanatatii fizice si mintale ale populatiei. de spitale.SECUNDARE.

3. Dispozitia statului de marire a impozitelor genereaza numeroase si serioase complicatii prin fenomenul reactiilor anticipate: multe persoane fizice si juridice isi modifica obiectivele fata de mediul economic. indiferent de denumirea acestora conduce la cresterea preturilor produselor si serviciilor pentru populatie si a factorilor de productie pentru agentii economici. 2.Pentru infaptuirea unui asemenea obiectiv se va pune accent mai mare pe stabilirea impozitelor in functie de capacitatea de plata a persoanleor fizice si juridice si o mai buna redistribuire a veniturilor.Acordarea permanenta a unor subventii insemnate va avea ca efect inmultirea numarului celor care nu vor mai munci. s-a ajuns ca o mica parte din populatiei sa detina cea mai mare parte din produsul national. Sporirea impozitelor si a celorlalte obligatii de plata bugetara. modifica comportamentul si atitudinile multor persoane fata de mediul economic.subventia sociala de venit. social si politic. Modificarile de comportament si atitudine se pot manifesta si prin: -refuzul de a mai lucra. se apeleaza tot la impozite si la cheltuielile bugetului de stat.Persoanele bogate fiind supraimpozitate. Acordare acestor subventii se constituie efectiv si ca o masura de protectie sociala a persoanelor aflate la limita supravietuirii.subventia fiscala pe impozit si 3. in special in cele care infaptuiesc statul bunastarii sociale. pentru a ajuta cat mai mult pe cei saraci. in scopul asigurarii supravietuirii. O impovarare prea mare a celor bogati. dar fara munca”.Din momentul in care statul “penalizeaza munca cinstita”.Aceasta va determina schimbarea comportamentului si a atitudinii unor persoane fizice de a munci.Subventia fiscala de venit reprezinta parte din venitul total impozabil obtinut de o persoana.producatoare ale acestora. ceea ce reprezinta in fapt un supliment de salariu. In situatia in care. sub forma de ajutor banesc nerambursabil.subventia fiscala pe venit. intr-o anumita tara. care se multumesc “cu mai putin. prin introducerea unor impozite deosebit de mari. ceea ce va face sa fie ocolita de investitorii straini. 2. dar care este scutit de la impozitare. In ceea ce priveste subventiile. respectiv pentru acordarea mijloacelor necesare unui trai decent. 2. Prin impozite se mareste o parte din venit preluata de la cei bogati concomitent cu reducerea sau scutirea impozitelor pe venitul celor saraci si sporirea cheltuielilor guvernamentale destinate satisfacerii unor nevoi publice ale acestora. economisi.Subventia fiscala de impozit reprezinta impozitul scutit de la plata. trebuie facute o distinctie clara intre 1. social si politic.Subvenita sociala de venit reprezinta suma de bani oferita de stat unei persoane sau gospodarii. va genera grave consecinte printre care: 1. cu o fiscalitate impovaratoare. investi.Numeroase persoane fizice si juridice intre care si o parte din elite. in tarile bogate. iar statul urmareste infaptuirea unor masuri mai ample de protectie sociala. vor considera ca nu se merita sa muncesti pentru a da statului cea mai mare parte din venit. considerand ca nu merita sa muncesti pentru a da statului cea mai . Pentru activitatile care se considerra ca trebuie dezvoltate se poate acorda reducerea sau scutirea de la impozitare. si chiar anumite stimulente. pe anumite perioade de timp.Lipsa stimulentelor de a investi. in tarile sarace.O tara care practica un asemenea sistem fiscal va fi considerate neatractive.cei mai multi fiind cei saraci.vor emigra in alte tari cu o fiscalitate redusa. 1.

manifestata sub diferite forme. In acelasi timp. .Cu cat numarul acestora si gradul lor de saracie este mai mic. Bugetul de stat curpinde partea de venituri si pe cea de cheltuieli.refuzul investitorilor straini de a-si mai plasa capitalurile intr-o asemenea tara. au generat in randul majoritatii cetatenilor sentimente de neincredere si chiar de dispret fata de puterea legislative. in general modificari reduse de la un an la altul. mai puternic. . cu atat mai mult statul se va elibera de greaua povara a intretinerii celor saraci.”Viata usoara” si birocratia din unele institutii fundamentale ale statului. fie fraudulos. ale caror reactii pot merge la adevarate revolte fiscale. fata de partidul de guvernamant aflat la conducerea tarii si multe altele. executive si judecatoreasca. pe calea impozitelor incasate de la cei bogati. cu cat are mai multi cetateni bogati.Pe cale de consecinta. CAP. cerand reducerea cheltuielilor acestor institutii. numite si cheltuieli publice sau cheltuieli guvernamentale. au ca destinatie satisfacerea unor necesitati sociale precum cele de invatamant. Un stat este cu atat mai bogat.recurgerea la fenomenele de evaziune fiscala. -schimbarea atitudinii politice. sanatate. Obligatiile fiscale trebuie sa inceapa de la un anumit nivel al veniturilor unei persoane fizice si juridice. pe atat de greu de rezolvat in practica. interesul statului este de a avea cat mai putini cetateni saraci. poet american 1874-1963) Problema impozitelor este o problema pe cat de complexe. se pune problema daca fondurile bugetare sunt cheltuite in mod eficient. permanent si in orice tara. protectia mediului. singura posibiliate de sporire a veniturilor bugetare ramane cresterea sarcinii fiscale. .Principiile de echitate fiscala impun ca stablirea impozitelor sa se faca in functie de capacitatea contributiva a fiecarui. sa tina cont de situatia economica si sociala a acestora. aparare. protectie sociala.mare parte de venit.Frecvente sunt exemplele in care insemnate fonduri bugetare fie au fost cheltuite ineficient. (Robert Frost. caderea de la putere a Guvernului si partidului care a castigat ultimele alegeri. a unei mari parti din populatie. bine surprinse si evidentiate de mass-media. in general intre 50% si 90%. nedeclararea in totalitate a veniturilor.Veniturile bugetului de stat se obtin in cea mai mare parte pe calea impozitelor.Interesul statului este ca numarul si bogatia acestora sa creasca tot mai mult intrucat si veniturile sale vor fi mai mari. Cum materia impozabila cunoaste. reducerea artificiala a veniturilor obtinute. urmand a se limita la alte surse de venit pe care le obtine. ca si fenomenele de frauda. risipa si abuzuri. ordine publica. educatie. adica in functie de veniturile si de averea obtinuta.V POSIBILITATI DE PERFECTIONARE A GRADULUI DE COLECTARE A IMPOZITELOR SI TAXELOR “Mai inainte de a ridica un zid as vrea sa stiu ce anume Las deoparte si de alta. din veniturile obtinute. Cresterea impozitelor genereaza serioase nemultumiri pentru un mare numar de contribuabili persoane fizice si juridice. -”emigrarea” in alte tari cu fiscalitate mai mica. precum: munca la negru. declarate si impozitate.Cheltuielile bugetului de stat.

2. se va avea in vedere si necesitatile de venituri bugetare. aprobarea acestora in Guvern sau Parlament. se bazeaza pe posibilitatile efective reale si echitabile de stabilire a impozitelor pe contribuabil. ale caror venituri se obtin pe calea contributiilor. cu numeroasele si gravele consecinte pe care le genereaza. integral si in termenul legal. ceea ce presupune schimbarea unor reglementari fiscale.Una este ca. constatarea decalajului (mare sau foarte mare) intre venituri si incasari.Ca urmare. al modului de colectare si repartizare.Sunt tari care cheltuiesc mult cu tratamentele terapeutice. promulgarea lor si publicarea in “Monitorul Oficial”.prin mai multe bugete.dar ajung ca o mare parte din populatiei sa fie suferinda de boli incurabile. in cea mai mare parte. precum in cazul copiilor bolnavi de SIDA. Pentru tara noastra se poate mentiona ca. in conditiile actualului regim fiscal al contributiilor pentru pensii. nedeosebindu-se prea mult de impozite. avand in vedere etapele care trebuie parcurse respectiv: 1. Un sistem fiscal rational. in vederea calcularii unor indicatorii. pe cale impozitelor. contributiile pentru asigurarile sociale vor avea un caracter fiscal.Astfel spus. care sa le mai si plateasca. de la puterea contributiva a fiecarui contribuabil. sub forma de pensie. stabilirea masurilor legislative ce trebuie intreprinse pentru obtinerea diferentei de venituri bugetare. specific statului bunastarii sociale. respectiv bugetul de stat. masurile profilactice sunt decisive in asigurarea sanatatii populatiei si mod deosebit. prin care sa se cunoasca precis. Problema este foarte complexa si a fost subliniata numai prin prisma cauzalor care pot conduce la “povara contributiilor” care alaturi de “povara impozitelor”. dar foarte importanta este si marirea cheltuielilor necesare si efective pentru o asemenea persoana. . cheltuielile de protectie social. dar. persoane care nu mai pot fi recuperate si pentru al caror tratament nu exista fondurile necesare. necesara sau efectiv consumate. conduce la “povara obligatiilor bugetare”. bugetul asigurarilor sociale de stat. ale caror venituri se obtin. acestea pot fi incluse in veniturile fiscale. in determinarea veniturilor cuvenite bugetului de stat. se porneste si de la posibilitatile de plata. pe calea impozitelor generale. stabilirea noilor sarcini fiscale ale contribuabililor (mult mai mari). Am subliniat aceste aspecte pentru a se intelege mai bine problemele dificile ce se ridica atunci cand se pune problema modului in care se asigura veniturile bugetare necesare exercitarii rolului si functiilor statului: 1. elaborarea proiectelor legislative. Este important numarul persoanelor intretinute de cei ce muncesc. Atata timp cat nu se va institui un “un sistem de pensii bazat pe contributii si venituri bine definite si corelate”. in timp ce alte tari cheltuiesc putin cu tratamentele profilatice. bugetelor locale.Un asemenea scop nu se poate realiza practic intr-un an fiscal. 3.adica a impozitelor. bugetelor fondurilor speciale. a generatiilor ce urmeaza. stabilita conform principiilor de echitate fiscala. 4. printr-un singur buget. cu cat a contribuit fiecare asigurat pe parcursul vietii sale si cat are dreptul sa consume. asa cum este rata fiscalitatii. sau 2. pentru o persoana ce necesita masuri de protectie sociala sa fie de cativa euro lunar si alta este ca acestea sa fie de mii si zeci de mii de euro lunar. pe baza unei legislatii fiscale cat mai stabila in timp.

Bucuresti. Bucuresti. 1998 Manolescu Emilian Politici monetare fiscale Universitatea Ecologica. 2003 Manolescu Emilian Bugetul public Editura Agora.BIBLIOGRAFIE Boltea P. Bucuresti. 2004 Vacarel Iulian Finante publice Editura Didactica si Pedagocica.ION Metode si tehnici fiscale SC Tipografia Somesului SA. 1999 Leonte Doina. . Bacau. Cioponea Mariana-Cristina Finante publice-Note curs Editura Fundatia Romania de Maine. Satu Mare. 2000.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful